·o
c '""
~
(")
c
-
"''
•" :...;z
2
~
~
~
:::J
!\)1
o o
"tl
:::J" l:l "O ({) •
:il 1
~
r-
DINASTIA SUiiiDERlAii!D ElEAUClAIR =---_c_____
165
acaju, cenuşa din cămin, căutau printre saltele, pe sub covoar'9. Nu- găSiră nfmic care ·să le poată folosL Georgina avea un _jurnaL Da{ de !3 aprlHe .~încoace) ;:;ag:rnh; ,erau r:;pte. Toate cărţHe dir:- rrnca 0i bibliotecă f~ră cercetate pagină cu pag1na. iarăşi nimic. Singurul indiciu. care dezvăluia oarecum starea de spirit a Georginei, era un mic volum, legat în pergament, cu drama lui Shakespeare Rorn-eo .,_'JJ Jutieta. Richard li găsi sub o pernă. Tiradele de dtago·ste djn scena ba.tconu!ui erau subnniate cu roşu. Cu roşu erau subliniate şi pasajele 7n care cei doi amanţi îş~ jurau credjnţă eternăj înB.inte de a~ se 7;Jăt~sa ·călugărulUi care avea să !e binecuvânteze legăt~ra, Richard luă voiumut şi-! strecur2 m tuzu~aru! haineL P=>ate ca-1 va servL • Il doua t_;' precară ''il Wil!iamsburg. Rirha•d ~· " ""'' ' ' 1 v;:;johcj ?"Anr.-i.-:l"'Paţ+hNn•s "-'-" ',...,....,_., copil!, f''V"'"diR"' l Folger, ::::;0.( ,t,Jc ~"'="" ' ~~~'">ct·g său secret Şl l'it<:1>. personalui care "n \',--... ,..,+e""' ".<.;!. deobicei 1n dep1asărL
'"
A
ţ;t_.j
\:'~f...(
' ' i-)•,Jt
-f;3, 1-~>""'';,;i ~""' '""'' '""'..,.
•p·
v
I,:}:--,:n"-,-< \.,""~ f'J.6 ,-.~:~'7;n~.:-' l<=• e-:'"-::-"' ' '•'rf'-',..,. """""' -\J ~-/1 "'"'-" d.\>' ·~ "'""""C"-f ~,"a ;-.t,~:l::;:o j.:-,.;-:tLl;:<J; ,._,, C"Q'*•;,,·,,· f'di,-::;,O?-';iu 1 ~v;:• e:.c, 11'.f';>Y ,-~-,.-::! "" '"''''-"~"' , ............ ')-""'-'" ...,."_, v t·" . ""''"''.J-...<;- ' "''CA. .._.v •;.,..,., ~-
f70îgsr1 spre a nu da nimic de
bănuit
Studentul
J;";j"or'• ca- ţ""" -<· -'"" uli,H:.t,.;_u;uv ~=-m;.:,+~'"' .,.,..4::\ "'<".':- ,._- ,..._,._---;Q~r>r·~ •;:I'V 1<:> n, i.tU!1 ;;;...:; ,t,:; !a. lecţii. Planul !uî FHchar::: era simplu. ~tiu pune pa D " Georgn1a, ~ara ve~n:eţ m t:Jiezen\~ stL~uentU!UL ac:a acesta era erou! ave(:~url:, Geor,jin&, ~~robuia să ss ",:· "~<-..,_. ''"<::~ -;""' lC\;;!.f-'U'I'"'""' .J; ,_"
•
::~
i
~
•
h
ţJ!C-<-c;;;;ll~i..4
,
"'
.,.:,
...
,
•
.·--r,:;;' f'''~-"0.'"'"-'.;; 11 B;;,··:, ,,.. .......l-_i:i ~-.-.'""" ... , "'"'-"-"(~4"'" w-n.:•~·- 0
qr-~,,~.::.-.-~•n i-"·· , ... , u..
gt~râ
'""""'~
Cei doi
nu de
cu
Phipps- e vincvatu!, ce ai de gând să faci? întrebă bătrânui cu umbră da ironie. ---~Dacă a -urmărit să -;acă o afacere) nscinstindu-mi fiica, îi voi dovedi că şi-a greşit socoteme, zise Richard -~·nc!eşfându-şi fălcBe. Sir Lev1is se uită: gânditor- ia o -sîatuie· poHchromă ·a Sfintei -Fecioare, aşezată pe- un sever cufăr '8otic. Piesa; de factură spaniolă, se remarca prin surâsui de lnfinită !::mnătate şi iertare de pe buzele sfintei. - Nu crezi că ar fi preferabil să priveşti lucrurile cu mai multă înţelegere? Să disi::u\i cu ei, de !a om !a om. Poate că nu e atât de tău pe cât ii crezi. O expresie de superioară compătimire · pluti pe chipul lui Richard. - Vârsta vă face să fiţi atât de îngăduitor, Sir? - Se prea poate, replică bătrânu! cu seninătate. Vârsta, experienţa, mi-au modificat atitudinea faţă de viaţă, faţă de oameni. Neglijase să releva tonul dispreţuitor ai ginerelui. ~ Odinioară, continuă Sir Lewis, judecam la fel .ca dum.neata. Greşeam. Şi imprejurări!e mi-au dovedit-o. Richard se încruntă. - Ce vreţi să spuneti? ..- Nimic; anume. Generalităţi. Sir • Lewis îşi mută privirile asupra ginerelui. Trăsăturile acestuia păreau şi mai aspre, mai . neîndurătoare,· îm comparaţie cu expresia blândă <'. Sfintei Fecioare. Nu obişnuiesc să fac aluzii, Richard. Nu-mi place să-mi creez în mod gratuit animozităţL - Cred că nici nu ar fi cazu! să faceţi aluzii, insistă acesta. Ironia fină a bătrânuiui îi trezise susceptibilitatea. De data aceasta, tonul lui tăios; aproape insolent, 'provocă o replică tot atât de dură. --
Şi dacă
167 ;v.L ne l"nsu tucăm cu vornele şr CJ inter:ţf:fe, f' .ţ. ~ +' " aş . : vn.h sa rac o c-ompar2:11e mc:e ll!"~t: şî acest ... Phipps~ aş fi făcUt-o -u~ra să mă sfiesc. C:sîe adevărat că asemănarea sttuatH!or m-a arnuzat !n .
--
Să
..... ' ' :~•cnsra. uaca
!
·'
.
Asemănare,
-
S-i,;'?
De e:e nu?
se poate
că
sa
pe uma, rosti R~~harc batjccorfto:-. v"-,r" ;[ -~Să me_u. l\! ţi n:_:rpyoşez m. ;•pll'k"""1 i.:J vt ''->)H < ' {;..;!;:;~'-
SUb
r.-~."-f< r.o"--t>"i <JLdt., H S'h>t-
~~ ;;;
·Hn.c.7"o.ye" d(_,_;;,v.v
""~ +rA~"' !'' ~~·
8"..,
nrir"i":,;P
situatii _asemănătoare. Dar pe atuncf ie."am "judecat j::{Jtfel. Jetter sa gourn;e, spun cu-indulgenţă 'francez!L Asa socoteam ş:f ' . et1, mai ales că eu enHn actoruL OChii vioi! cenusii, bâtrânufui. avură o- scăpărare da . pumnaL Gândeste-te bine, Richard, pilda mea este chiar atât de izolată? Gândeşte-te bine! Richard !1 privi scrutător, Făcea socru: său aluzie 'a o·~t-.efr'a? i-"' MAn.r!.-eea? 'r,•a o·înton~qt•;r::i ' ~1. • • Orl· .0.: .v. . Dr'sr-utr'a ..,. t '-·' dt.;;<w~L-<0 neplăcută. Sir Lewis era montat împotriva sa. Nu incape lndoială. - . Georgina e ia o vârstă cănd asemenea accidente se. petrec în mod curent, zise Sir i ewis .. Apoi · brusc, fără menajamente adăuga: Vimc, '" majoritatea cazurilor, o poartă părinţii care nu ştiu
.
să-şi facă.
.
h;dru;-rreze copHL Od care Şi
într~un
caz
şi
maf '"ar ___._ "Jită să o
într-altul, sunt tot atât de
condamnabili. Mintea lui Richard inregistră automat prima frază a lui Sir Lewis: "Georgina e !a o vârstă când
VINTILĂ CORBUL
158
asemenea ~accidente se petrec în mod curent-."' Odinioară, GeraJd Eastieigh ii spusese aceiaşi lucru, dar cu "lte vorbe. Nohi!ii aceştia aveau o morală aparte. Richard se simţea mai apropia! de concepţ}ils burgheLilor, care stârnesc un tărăboi de nedescris când afiă că fetele lor au făcut un pas greşit. nNu sunt îndeajuns_ de aristocrat; spre a primi cu seninătate pângărîrea propriului meu copil, reflecti\ ei. in vinele mele curge sângele burghe:w!ui Joslah Sunderland... Aluzia socrului meu e foarte transparentă. Îmi cyJre să-I. răspt.md dacă socotesc exemplul lvi izolat. Se referă desigur la Ophe!ia şi la Andre~a. l-am înţeles jocul. Vrea să-mi demonstreze că viaţa te pedepseşte cu propriile tale păcate. •
~-"~~,·It G<>o-g'ln~l· ţ.el '-'~o," ....,.. ~ 1 v
o L..-v -ostre
·~"1'.11. ~• n•·•~m -•'ena'~ !df f.o;. f'·· v-l.l Ud ' c;, ,_,-u~r:?t:L
esplra 'fa ceh~ maJ strălucite partide. Pe când eşaf s--.,a nenorocit Va trebui să cumpirr un soţ, mediocru- ca.rt; să-i facă o graţie acceptându-i bastardul'" "Dar vina pentru această nenorocire n-o porţi tu? Nu crezi că are dreptate Sir Lewis?" Richard se ridică furios de pe scaun. - Şi acum ce vreţi să fac, Sir? .strigă eL Să şterg totul cu buretele? Să mă târăsc pe burtă în faţa !ui Phipps sau. a iui Matthews şi să le cer iertare pentru neglijenţa creşterii Georginei?
- Să nu ceri iertare lui Phipps sau lui Matthewş, roSti apă.sat Sir Lew!s, .fără a se !ăsa !mpreslonrzt d::: ieşirea g1nereluL Să ceri iertare GeorgineL Sf!-i ceri · îertare !r; genurH;h!, pentru ca i~al distYUS vh:x~s., ~'
Trr d rn-1-ma'î "eul' "'"" yo ••-••• '
.,r
·-.P..:.:t--1'>""t~ 1..>o.oy'(':;>y_;:::
îndatorh"i ~~
',-r.·"'S
"'-";:.,
senină,
A"1
"'··~--"'~A"'Ct:tnf.~·l
a~U.'"""i'? :"'l''r''-".
;:H·~"", '-"'''-"'"\~
f;
tată
de ea. A! :.,;!ta: f'l.,..l.•! ll"'J·rFi" C'>o. "~'t,~~--,!dn !'-'' ,.. '"';, a_,.,_..wu."""
.-.i? V..-.
~!
(\ fat·~ '\-' ~(:.;,;
,....
--''·at
U:ţ,"
că er;:-;~
,.,·, ~-ţ:, c-t'digai
~;; •0-c
r·p.;-c. ,.,.,,_.,;,'-'"
,,,_rit~") v,, ..... ""
să
<:t~ ; J·' ""'''"'"•""""-"';;::.!~'"'~ . : '1 v,-: •::::.JOL"-·?;; <..
o
'/;"'+O - tS&;tt
·frumoasă.
Sir -Lewis i;cbi cu pumnul 1n măsuţa dm aprcpierea lui. Un bibelou de Nidervilier, care înfăţişa un Neptun cu tridentu! se prăvăli pe parchet, spărgându-se Îfl .... b uca1L - Da, Richard. Va trebui să-i cumperi un soţ mediocru. Un soţ care o va tiraniza. Un soţ car::; ii va aminti toată viaţa păcatul tinereţii. Viaţa ei va fi un infern. Şi aceasta numai datorită ţfe!_ - Cine o poate impi~dica să dh/o1-teze? urhi Richard. Să-şi trăiască_ viaţa aşa cum va. voi? Aşa. C>.Jn't a 1nceput.-o! Să-ş! dea poalele- peste capL.. - Ce expresie foloseşti psr;tru fi!ca ta, Richard. '-',·"··h"""'e VvJ~;t:;l
...... - .....toa -1---;;; d ..... t::_~,...;..,(.Ji..;;
·r-v~
r+'·"' c,..J..Jy
--~-, Ul<
"'8"'~-., ;., __:;-'·-:u
>', 1.<':~-"-' :.;;.:;,
Richard. Tn c·âteveţ c1iper f~1 regăsi stăpâr"irea dB sir:c:. A\ţGr'"i:
- - f'\ ···';'
-~,.,·;::~,....,.;....._",:.'.\
ln<:..1Jt;4Lv,
C'jf'
",;;_,
(....,.,-~,;".,
..._::;;;v;·:;.
"''F"* •• },<.
}!,.
,:;c__,
~;
"'"'S:!r')te1 C''
r,;;±f1nat pentru a"'"mi reviim-a ~5rl;;;;. în CU'.tints rnestssu·ri-1tl!'l ?o,r:--;n~ i'if:'l\/\f{':;:)Ji4 f-~?::~ '" , - ',;;}" ,_.._ fort;âtl-mi ""'""'7 ·---"""',...,-Iri ·---·----- \â?l"k _-· ·~
trebu~a
:
~-,\J;.'?•<·
,--\o '-''•'
TC:P·3~~ ():Ci$
~--
-
:\;;;
,,
să- tu~bur
c.a!rnu! acc;;:;t:;L. nru!eu, spus<:: arur:când- o privire dispreţuitoar{~' pero)ta' d~.i!apu l'fJ tncărcate cu b~beloud ds art~ ·argintărie stră\,re-che şi manuscrise care supravieţuiseră -lntunericulu! !umii medievale. Voi proceda aşa cum vo! crede de cuviinţă. !:li neînţeles; vă voi a,duce la cunoştinţă - cu tot respectul ce vă datorez - notărâre;-; mea tn pdvi:1ţa Georg;v;ei şi ~
-q.,..
am""nt• 1h li .::;I a. !~un--i'• ~>iil, l,o<J Se• 'n"l"1na_,f
~ct"'~c (.U) ( "uca·~d"-".1 "" /! -W" y r~
O;
acoperită aproape în îrltreghne Apoi părăsi încăperea.
•,(_.j_
de
"'"ii
m"~" ]Qjf(l '--"'~-~, dantela manşetei.
n'"'pt !-r'ţ'd
1
\111\ITILĂ CORBUl
Hll
.In faţa ' imensei
ferestre din camera ova!ă, Andreea stătea nemişcată, contemplând oceanul cenuşiu. Dinspre ian;l sufla un vânt puternic care strivea ploaia de geamuri. Andreea era tris~~t La câteva Zifa după plecarea lui Richard în Virginia căpătase certitudinea: că va mai avea un copii. Un copil cu o stare civilă complicată., repudiat şi de rudele mamei şi de ale tatălui. - Da'Că Richard ar ·ti fost !a New York, i-ar fi împărtăşit veStea şi în chipul acesta şi-ar ma! fi descărcat greutatea de pe suflet. >'1 ar fi mângâiat~o, i-ar fi şoptH cuvinte- duioasa~ at ti Hhiştit-o ... Dar aşal trebuia să păstreze taina. O taină apăsătoare, pe care singurătatea o făcea şi mai dureroasă. · .Andreea se simţea singură. Neînchipuit de singură. Casa aceasta mare, cu încăperi multe şi vaste, îi părea un deşert Era obişnuită să locuiască în cas!!l mari. Palatul Lusignan, în. care se născuse, castelul Charlesmont, Northland House, reşedinţa bunicilor, depăşeau în proporţii această reşedlnţă americană. Era.u însă populate de o lume a el, o lume familiară: părinţii, rude, servitori bătrâni, portrete străvechi. În odăile acelea !şi petreeuse copilăria, tot în ele simţise pentru prima oară fiorii dragosteL în epoca adolescenţei. ŞI Palazzo Andreea îi era familiar cu tablourile şi operele .lui de artă, care îi aminteau galeriile din casa natală. lnsăşi vechimea acelui palat ·. veneţian era pentru ea un puncU:Ie sprijin. Andreea era o fiinţă ale .cărei rădăcini erau adânc împlântate in trecut. ,Noutatea, viitorul, o inspăimântau. Aci .la New Uork, totul era nou, vast, lipsit de prietenie; Casa aceasta era atât de nouă, încât parfumurile care ardeau . in trepiede nu . reuşeau să acopere mirosul vopselei proaspete, al tencuielii încă umede. Şi ·lumea era alta. Agresiv de tânără, de încrezătoare
•
de tradiţiile şi prejudecăţile atât de stăruitoare pe vechîui continent Şi 8cest craş, c~ădii- p(~ ruinele vech!u!ul New York} 11rs în timpu~ Războiu!~:~ de independentă~ ii părea obositor de nou. Ca:se-~e durate din cărăn1idă roşie~ sau dfn famr. ecarisa~. toate~ asemănătoare Ş! inşiruite cât vedeai cu och~i pe -str~-zile dreptet o dazoriantau, îi dădeau o senzaţie de gol. Andreea era un produs at Lumii- Vechi. Produsul bolnăvicios de firav aJ unei societăîi menită să piară !n vârtejul transformărilor sociale ale acelui .s'liîrşit de În viitor, de
ruptă
seco1.' Andreea se uita cu teamă cres.cândă ia 'oceanul care se întuneca o dată cu noaptea ce pogora într-o uriaşă fâifâire de aripi cemite. Jncolţită de un fior nestăpânit de frică, se întoarse cu spate!e spre fereastră. În holul uriaş, ale cărt•i coljuri se pierdeau in întuneric, era linişte. l n căminul de marmură din dreapta ardea un foc vesel, reflectat în ogiînda veneţiană ce îmbrăcă peretele din faţă. Atmosfera aceasta de pace contrasta cu vijelia de afară. Degetele reci ale ploii băteau şi mai tare in fereastra · camerei ova!e. Vijelia şuiera lugubru pe sub streşinl. Andreea îşi. duse brusc mâinile ia urechL Nu voia să mei audă gemetele· vântului, ropoteie ploii în geamuri. .. într-un colţ a! holului se afla o masă olandeză din secolul ai XVII-lea, !ăcuită şi incrustată cu fildeş, pe care trom:~ o pendulă de bronz aurit, cu limbi cizelata. . t au SCdţHn1e ,... , .,- ., am .. camtn, - . p enutt.a "' f ce •1mprumu 1acar-:1or avea un mecanism. De indată ce era pus în funcţiune, cânta printr~~u~ sistem de cfoootei câteva măsw"1 din .
1·Aozart.
.
Andreea declanşă · Mec&nisrnuL fvîenuehd din !!Simfonia Jup[ter" ~porni sEt işi toarne p!că~urHe sonore într-o ploaie de arme ii. Cu economie de
172
VINTILĂ CORBUl..
- - - - - - · · · - - - ··---···
mijloace; constructorul realizase o adevărată minune. ldeia armonică.· a compozitorului era admirabil tălmăcită de sunetele cristaline ale clopoţeilor, care izgoniră din mintea Andreei ceţurile fantomatice ale fricii. Apoi meriuetul se curmă. Ropotul ploii pe geamuri se ·Tnteţise. Undeva se auzi zgomotul unui geam făcut ţăndări. Poate o fereastră uitată deschisă, pe care vântul o smulsese, trântind-o de perete. Andreea .tresări. Inima î se încleştase de spaimă. Puse iarăşi în funcţiune pendula muzicală. "A!iegro Molto", prima piesă din "Simfonia în Sol Minor" incepu .să-şi ţeasă intr-.u!1 ritm vioi, iute, cele două leme care se întregesc într-un tot armonie. Acest furtunos inceput, impletit atât de bine cu vijelia de afară, răscoli nervii iritaţi al Andreei. Izbucni în plâns şi opri muzica. Rafalele de ploaie se buluceau cu violenţă în fereastră, şuierau dezlănţuite, ţipau ascutit: scrâşneau, de parcă toate ie!ele ar fi pornit să joace şi să cânte .. Deodată_, un trosnet asurzitor, infernal: Hic1 ~ să sa Cutremure casa. Fereastra se despică 1n două_~ -!
'"
1ura
r~ V
de
c_at-apeteasrnă năruită, Spărturi ~ "1 . ' l ' . :rnpr~şcate pana m_ mlJ ocui ~1o.u~w; ~n
ca o
"
h
'lf""
L
f"'ţt>~gl·"' -~c O.·"-''-'
. ..".,..;;
'0.\IB.n?;:'; tn '-''·"C,
r::t.
7~n·r ~1_}.._,
cr!s:ta!
vrerne ce
....
;:ţQJ'r-'1"',?, """"'""i"'"~
!:;.r;uclr,c-,,c-~; ''""'"""
r\H
·r·:-,:+•"":::.tr-· r,·~·a- .".,.._.. Ae: ~' '""Y~\.-.~:?.5! , "7'" t'"..._·);A c~"'~ '-"!.;i".i 'L .:\t '..?-nt.u, 8 -:::o id*"A""''"'~ 00VC?:~<} 0>H ;·liJC~~, td.;"" '" ' ~ "'n1u-un • 11ono-r ' • ae ' cu:-npu"'t"a olsperare. " srj) strangu;a Q
<,_;>.
CârH_1- servitorii, alannaţi de strigătul Andt·ee1, Qţ{(:ftnă n~vaiă în -hoil o găsfră prăvăi!tă pe parchst 7n dre_r::riu~ p-er:duiai rnuzicaie. La plc'!oare!€ eî s:e ,.bătea O"'-
""'•"·(',ţ;'"_C,
po,;o•v
n·c~r'):".;:.;
, "W""-J::}lf::"<:r·
,-,,'
\..•U
".._".,:q.,
7'!,~ 1"'.;;.
,J
,_,a.~;..o;
J•(U!(;<:Ctu '""'"- ;:>ţ,~t!"• <:::
-;F·~t '"'v-"''l•'-''!!::\~.
QC>.A.<.j
7ăpăcită da HJdună~ ·atras~~ de ;um~na ·focului din . prolSCta . "t pe $lereas~ra, pasarea "' • "' cam1r:, se repez1se 111 • ' . eL"' . geamu1' '1naIt Şi. i11 sparsese cu greut a~ea corpu~ut Dm.:~ă zUe Andree~ zăcu fără cunostintă. V\liJbur Morrison _mobi!iză pe cei rnai cunoscuţt rrl-eQîci din New York. Ar fi fost îngrozitor să i se întâmple ceva -~.-
!-',
,
,
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR
173
. " . tocmai -:-.,..., 1 Jtrş~ ota-r-Ani' ftn'Jree!, H; """'- o."" ?Ja- _,, care r-1U decât zece mmute,
po;;:)-po
un consult
!nterr;s~;r,L.~.
e.cea',~~1tr
"''
~atl9
~·
;(.
'
r-r·<,;:;:;
"''
~-v"'-
,,.,-..
___
i '=';;;:,; .-
~ra C """'<;i
reoe ~
Arnn;
c:nmentân
G:..tn :1erl:Pr1 d: n-1::ntal ~--~tiţi ~c
,,.~
:..__ •.
-~' ' -- ,"'.
.- '-·- .,
Puritanii, Scandalizaţi_ de afişarea acestui .desfrâu, condamru:n·t cu asprime· noHs ·moravuri, care tolera.u aduiterui, altădată atât de .greu pedepsit - Această neruşinată JezabeL ar trebui spoită cu smoa~ă, tăvălită tn-Jtdgi şi plim-bată prin târg 1 spre a fi pildă tineretului, bolboros~au. el înfuriaţi. ~ -satana- sub trăsături de- remeie! îşi :scuipau !n sân gospodlnele, indignate de acest lux ostentativ, intr-o .vreme în care viaţa era ingrozitor de scumpă . .·-- Nu trebuie să iăsăm nepedepsit acest dezmăţ, protesta:u pastori!, promiţând!.H?i să infiereze Tn viitoarele lor predici stricăciunea lui Richârrl Sunderiand Şi desfrâu! <:urtezanelor europene. Pe Andreea o uimea ostilitatea surdă pe care o citea pe chipurile multora. HCth~Jl cu mine?" se intreba ea cu tearnă. Nu la-am făcut nimic .
.., Intr-o cu o·
dimineaţă, trăsura
coloană
ei se
incrucişe
pe
stradă
de manifestanti . ce scandau lozinci ' războinice. Pe pancartale. agitata in fruntea coloanei scria cu litere de-o palmă: Război Frantei! .. . .. . Moarte spionilor francezi! Afară cu francezii din Statele Unite! l d'tn m11.. ,ocu l manJJestan)îlor, '$ • ,., ' ' U n g.as rasuna strident: - Şi· târfa asta e franţuzoaică! Huiduielile se abătură asupra Andreei. Speriaîi, caii cabrară, gata . să rupă hamuriie. Vizitiu! era priceput · şi avea prezenţă de spirit. Fără să se intimideze de mulţimea ostilă ce se îngrămădea vocilerând in jurul trăsuri!, dădu bice cailor. Echipajul, lansat ca o catapultă, reuşi să spargii rândurile manifestanţilor. O. piatră, aruncată de un individ, lovi un ca!, care necheză de durere. Alta. zbură jobenul unui iacheu. Câţiva bolovani bufniră In panourile trăsuriL
.
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLA!R
175
Vizitiu! croi cu biciui pe un bărbat care se agăţase. de hăţuri. Echipajul se degajă în sfărşit de multime ... După această păţania, Andreea refuză să mai iasă din .casă. Era înspăimiintată. · "ce,mi rj:!proşează ·oamenii aceştia? .De ce mă urăsc? t:u nu. vreau răul nimănui." Meoicul încarcă să o liniştească . .-. A fost un incident fără Îl!\portanţă. Spiritele. . sunt îndărjite împotriva Frantei. lntâmplarea a făcut să vă aflaţi pe stradă. în timpul manifestaţiei. Lumea nu are nirnic împotriva. dumneavoastră personal • .·Reluaţi plimbările. Aveţi nevoie de aer .. De mult aer. · Andreea acceptă să iasă în oraş, dar numai duminica. · . ·.:._ În • iile!e de· sărbătoare, oamenii sunt mai· liniştiţi, spuse ea zâmbind. Rămase stabilit .se !ie insoţită de. u11 secretar al lui Richard. Era mai prudent. Andreea alese pe Adrien de Beaulieu. Îi simpatiza fiindcă li era compatriot În duminica aceea, soarele ·îi pregătise o atmosferă festivă. Razele lui aurii îi pripeau placut obrazuL Trăsura trecu p(in faţa unei biserici. - Ce biserică e aceasta, tv1onsieur? 1ntrebă Andreea pe Beau!ieu .. Secretarul se întoarse spre iacheu! negru de pe scăunelul din spate, rep'etând întrebarea. - Cum se numeşte biserica aceasta? - Trinty Church, Sir . ..Andreea îşi exprimă ·dorinţa să o viziteze. ~ Sunt .câteva săptămani de când <1-am mai asistat la· un serviciu religios ·- Aceasta este o biserică protestantă, zise Beaulieu. - N-are .importanţă, surâse Andreea. Dumnezeu nu e ·acelaşi la catolici şi. !a protastanţi'? Beauiieu: porund vîzitiu!ui să. oprească. De îndată ce lacheul deschise portiera, sări din trăsură şi intinsa Andreei mâna.
- VU~TH..Ă CORBUL-
-
1
.z. ...
,~ _-l~J,a
.
..
h'
.
..
~~-~s.en_~n.
·f.! se__ Ch.au
·un:nanra .oHrH- GB .cunoz1tate . neg ren de,·· duminică.
~~-
ca~l:_a __ enona~~i ~ c~re -~cena. · i Otl . erau . 1n na1ne
Andreea purta un mantou de zibelină, somptuos -:ca· o·-hlalTiidă· -reQaiă. T
ae·
_uşă. -Parfurnur _ And_r8a!: .umph.i biset-lcn. Sub. faîdurHe
mar'itoului de· Zi_bel!nă,
ro_chia · de_ m-ătase ·foşnea ..
t=-n_.or!aŞ.~f~ . --~. _îffi_sr:B.cgte, seVer._ în . negrU -. ~t>r'pl;;~· ţ;...<::lA.
·'l'a'
..;;.;;:;C,gta" .':"i-"' :>lna<''J•;,', ____•::t'-.;.·~·•:.t_" ,-_1}'--·
ne:..;b;ŞriUÎt/i. _;l ·\J' .' __ ,_..,..
..
se uit.au -
!) nrko-a ,\;n ..o .... e
OP ..., ... _
aseză -.pe ·l-oCu.l- "'Hbei.- ,-A!ăturr de _-ea -se'- af!_a .o JBm_eie v_OJ.nfGă,~·_n·egr!Ci_q-asă~ :cu.-_OChl ·negri, a'sprt.· Obrazui .Ti_
era·-,,_ pHn.;_ ~de-- .r:~h'::!ţlr:L- _--Să- .tot :f_i_- avut :ci nciz_eci -de- ani. .Singura-i . coqhfffărie' era un_ jabO.lJ al_b, _cra· __ d_arrle!ă, care ap_ărea discret- printre revere-ie:"pardesiuluf n:eg~u.
Femeia se
uită.
cu su!'Orindere ia- Andreea. Privirf!e - • o ei Ls,e,:._as~cuţiră: ca :o lamă· :de·- cuţit. Buzel'e i se strâhsetă,-- nări~e în·cepur.ă -să-i_ ln3rnete. ·degetele i se înc!eştară- ţfe -băierele pQş_etei ·croŞetate. Deodâtă,, se rl.dică priviră
de pe bancă, Ochii ei, încărcaţi de pe deasupra capului AndieeL
dispreţ,
--· ~Ai-e-· -cu ·-ne·puUnţă_ să· stau_ -!ânQă -o feme.!e f)iercfufă~ BiSerica e un lăCaş 'de rug_ăciune._ nu. de
pierzanie!
··
- Se rt"d"!Ca- •~!1 o pr!v!re manifestându ... şf ostentativ solidaritatea cu gestul primei femel, apoi la rândul ei, pă~ăs! banca. Gestul fu imitat ta intervale, ra început mal lungi, .apoi lot rnai scurte, pe alte drept-cradincioaee. Beau!ieu er!l încremenit !n jqru! Andrea! se făcuse .LH1 mare goi. Pastort,JI îşi continua slujba. J>e chipul Andreei nu !resărtse nici un muşchi. .Privirile ii .erau îndreptate spre pastor. S-ar fi zis că nici nu ()oservase afrontul. Ooâr .obrazul îi părea ceva mai .palid. . . • . ·Se scurseră câteva minute aoăsătoare. În biserică nu sa auzea decât glasul egal )Îi pastoru!ui. Andreea se ridica incet de pe bancă. !şi făcu semnul crucii, după ritualul catolic, apoi se îndreptă spre ieşire. Când ajunse. in dreptul lui Beaulieu, acesta .TI oferi braţuL Pe trotuar a:;;teptau femeile care părăsiseră ostentativ biserica. Andreea ;:;e · urcă în trăsură .. Seaui!eu se aşază ia stânga eL Era emotionat la cuirna. Viz1tiuî dădu bice _cauoOr. TrăsUra cu JiStru ,_cai albi se urni din !oc. Abia. după ce coti colţul, grupul de femei reintrarii ... în biserică. Smerite, deŞi triumfaseră asupra . răului, .· ÎŞÎ . reocblpară băncife; . Locui ·Andr~e~ conUnuă să rămâne ·nber, G!.asu! pastoru!ui psalmodia netUrburat < • r~..a _nflmEHB A '&~ picioare, Aruncă
~utfi
' d reel-. j=\f1 0ircuLarăs
t 1a,a
"'
ln noaptea
aceea, f0restrere. camerei iui ..Richard r,ihnaseră luminate- până târziu.- Agi1at se. pJirOba ift !ung şi
;/1f ,if"_Jt:;i
n·~~·~ v
.,..,V
'too+.-., V;;;;;:nţ:
to
'D".
r:>""l ,.."a,
rf ....,...~l '-!t"Y
·,,...{'"'"'' fi...,...,,...,_ _lE10 UH<1--
';'t. ,,
ori. Era poate bolnavă? Şf nu-i răspundea spre a nu-i spori supărărife! Se. mai lntârrioJase acest Jucru. • Aştepta cu nerăl:ldare ziua care avea să urmeze. Zi hotărâtoare. căci Frank Phipps trebuia să se. prezinte scrisese efe
două
-*o
..j,..,
178
VINTILA CORBUL
---·~- ··~-~·~--..:;..:;_:..:..:.:::.:_:::-=..:.:=:.::
la Effingham House. Ce rezuita.t va da confruntarea lui cu Georgina? ... Dar dacă Matthews era vinovatul? Samson îl urmărea pas cu pas, fără a fi observat ni!Tlic. ·suspect De1,1otat. servitor şi acest Samson. Matfhews 'în schimb era tipul vl!lpoiului viclean, sub masca unui iânăr simpatic, plin · de sinceritate • .Richard se uită la periduiul Queen Arme. Era treţu! de unsprez~ce. {n casă. domnea liniştea. Trecu ia fereastră.. Luna işl .revărsa lumina albă, mafă asupra parcului adormit Nu se ciinfea nici. o frunză . .De ce nu avea şi ;sufletul lui parte de aceeaşi · pace? De ani şi ani ·de zile, nu mai . cunoscuse desfătarea liniştei. Un ciocănit uşor în uşă îl făcu să tresară.
,._.
Intră!
. uşa se deschise incet, cu
precauţiune, lăsând să
apară
capul Ji.!i Matthews. întreba Richard ursuz. - Ce vrei? " -- ~· Ssst! li făcu .semn valetul, ducându-şi degetele la buze. · · Acest gest de. nepermisa familiaritate, fu cât.p.e-aci să provoace o ripostă explozivă din partea stăpânului. - Linişte, Sir! îl imploră servitorul. Am să vă spun .ceva ·foarte important Richard îşi înfipse mâinile în .buzunarul nalaMui .(le .mătase. - Ei spune; ce vrei? întrebă el, aproape in şoaptă. Manevrele ciudate ale valetului il făcuseră curios. - Yri clipa aceasta, Sir, Samson. e în camera '
'
'
domriişoarei.
. -'·Ce. spui? exclamă Richardj dând să se repeadă · într..:acolo, . - Aşteptaţi puţin, Sir, .stărui Matthews. altfel stricaţi totul. · · - Vorbeşte, vorbeşte mai repede! Ce se-ntâmplă? - De câteva zile îi urmăresc. · · -· Tu. îl urmăreşti pe Samson?
-
Da,
Sir.
Am
observat ca
dă
târcoale
domnişoarei.
-Samson? ~ Da1i-mi voie, Sir. In rnai multe râqduri, l-am surprins vorbind fn şoaptă cu 'domnişoara. Şi la Bermuda Hw1drad şi aici. Perrtru .că: şfiarn cât sunteţi "'"' ~~,~a-r"" -~..,g~du•• ~a- '"c unei~ .u.....a H , ai ·m'1-am u ~: a d. ;:;: !O> . 1. v ,·r.,"~'t'g"+''' , vub , G;- '. Spre a vă servi, Sir. In seara aceasta, afiiindu-mă în grădină, am observat că domnişoara ţine lumina aprinsă mai·mu!tă vreme ca de obicei. M-am strecurat sus, nevăzut de nimeni, m-am apropiat de camera domnişoarei si m-am uitat pe gaura cheii. \fă cer 1
•
1.
lt;;r"'nvc ""'m n l'\.4 i.4<1T;;;; 1 ~·,.,. \.",< ~, Cl ' ' {:ăc·•t >ct \,., -..,;;
1"1'!m·'-,·; ;1Ld' Cl,,
~"'en+~u~~ ~Htl
5 dum;:;C;lP!'I0"'S*'" , :'-'"'""') ţ"'~ ".)ţ;;~.,
- Spune, spune mai departat - Domnîşogra scria lJ:; tdiet pe cara, după ce l..,s citit, i-a: rupt. ;'~~poi a rr~aj :;crts unuL Deodată; tun
""zlt--'~./."-"
•m '-''"
7"nm~• '"".lJ'.w. "'--'~
""' ~".a.;; "-' ~ca'"'"'l"" ~""""' ·-:lvP3>;;+, / l)-q ''''"" tre"·t~l"' ţ-1 \7,\0<'. '~<·~~~. j\,, ll:.l.l>• dratJerie, Sa.mson se ~p-r·opJs·-rn ;,-ârftd
ascuns după o_ r:fciotlretcr de .camera domn;soareL A râc3.it !B. usă. . ' !1:omn·l"0~'-""··! c, ch~m<:lt ,s,:--~ "-ro, ... 's r·u 'r~!\ch+-"8. U. lLc '; l;;HU ,""q •' :-1(1 ,;;:;'( '"a-nn1-,.,, ;;,< ""'- dt;,, vUP t ...,,;;, l 1'-'- ,.., • "ia biletul acesta~. i~a spus clomnişoara şi du-1 . domnului Pnipps. Chiar acum să i~l dueL Auzi? Chiar ~~um"' 'po'1 ;:s-a ~ ~ r"za-"nd'i' <::"~i s" rr.,o·, r:'1+e~c t7V ;, ! · R G! ....,art \, a·~-v;;.;.. ta"';1 .1!e:o .; t .;;~ ·o '
.~~ti'" U.:;~-~ •.
Nom<>F•Jm'''~ ""''-"-"\'-~-'JtO.,
i-~ . u
r""t .Z-kţ).
;.,,·a"ş'r. l;;.;\
'1'···,
,,l'\;01'
aQte~~·~ yva>!>.O
puţin; Samso:~; să
nou
ia rnasa.
seri:; alt b!let o Şi s-a aşezat din .tl,tunci rr:-am grăbit ss. VlU !a
dumneavoastră.
Sufocat da ir:dignaro. Rk·:hard vol sa se reoea-dă spre ccE11era Georgine:. - Mă iertaţi, Sir~ zise .,;a!etul apucându-·~~ fie brat. Nu vă duceţt încă. Aşteptaţi ~ă iasă Sarn~on ct; h 1 };;,._t . l'fe1 nsca ' ,.1! sa-, - ' rupa- d om:J!Şoara. . •Jl'! et u,. Sol,uţht J:lreconizată de h:~s.tthaws aro. plină oe tu ;;unţ.
-
-...:,-,nr;o
M''
U~·· -~V
sct:;zută.
Să·
porunc~
uşa
Rtchard c:
deschisă,
fără
voce
VINTILĂ CORBUL
180
~~~~~~~-~~~--
observaţi. Valetul suflă pe rând flăcările, care îşi dădură sfârşitul lăsând să se înalţe dâre .subţiri de fum..lnima lui Richard bătea cu outere. Iesi oe
coridor, urmat de valet Aşteptarea era chinuitoa're. 'în sfârşit, uşa camerei Georginei se deschise. Gu exasperanta !hcetinealiL .• Samson ie'şl •pa coridm·, '-·-~$~r-_mi: a:duc_i răspunst- Jt ş.optl ·Georg}J'Hi, 1r1chizând ·uşa. ·· -- Sam-so·îi ··\se-·· 1ndreptit :spr<::; sc·>*-r:it l n· -Ghida -pr~cau_ţiBorJ .ăffifăRHni:
ţYarchetu!
scEirţâia
:~fu
--- SB:rrt.sOrir ·stri-gă Richan:r aut0tft~2r. Lacheo!- înqremeni cu un pic!or ridicat ·\·n aer.
' !'!"'" " ' R.esemna~t 'm -f a:ţa Hha 1 a~.tî) 'l;, puse 'n1cet' pe parnant Â
Ap-oi se întoarse .spre _stăpârL Când- H vazu pe Matthews, rânjL -- Dtl-rni scrjsoare§ii 1 Sarnsonl ordonă Richard."'e-r;ul'io· ;q-j 'ln"e· r-~'"'~ .~5- o:. !;2f""o.,--opre· îr:: htl7un,nv i~2i.-rni w '"' t ''-" ..... """"' .".,....,. ""'·1-..-.... v;, " ' """-'#~ • """'· "'-"'""" ·"' '"""""'~;,.,.-
- -~ :;;.v~J.-::tO_area 1
;;.-- --"' ," ~---" ~.una
:Q;;."' -· 0')- '?n-'·' "' - "':.,:., si. ap_an 1--i. . .h. ...,..amson '-" ;,n:in:se IT;;Srva. ~~ou!<·,; miinii' '··v•'n'"'"' _il•··,:.~n"Yilt> 1 ,yn-"'"''"' d'111
·R'"h~•d '1-o·· .,..,- 1:11
d,ul'<;:.>•
;"'\y.,.o,J,,,,.~...,
-·--•:-·'·fC~,. -~
Matthews!
·a:PărUse ·rn ·usa- camerei ei. . .- Tată! ..__Ţe. rog ... rost( --gata sti p!â.ngi'i,. - i n t·,a~ i.m~'"''a~ rll ' •n1 . camera ta, ŞJ aşteapta . • poruncile mele, li vorbi Richard .sec. Apoi desfăcu biletuL
-' ·Ge6r9'ina
·-aaf
1
'5_ noîemone . ' . 1798
,., h
' • 'tJJ 1 - 1UDl
meu -Frank,
t ;; * - .;::;tm,_t nencrocna. ., . , a~a a a:r~at ·lo~uL -hiu ne. ramane_ decât -să_ fug~m împretină, aşa -c!Jfn rni-ai ţ:;rcpu·s tu" Sunt ·sigură că tata nlJ va aCceotA oenthJ nhn~c în ' 'T
~,
lume şă .mă "" acAa~~a~ f a"" ,... ;::.:t --
~
-măt~t cu t~ne. ~••rm"""' a.H '""i'"" ·fiH; ;;:d'(4
~ ~
Atât cât
a -::i:: ,.,-"si•• ~".
;>,_.
~
~
.îl cunosc pat
să
DINASTIASUNDERLANO BEAUCLAIR
181 _ _ _...:.=-:_
-
Fatalitatea a vrut să-mi dau seama că am rămas însărcinată numai după plecarea ta în vacanţă. Din cauza aceasta am pierdut un timp preţios. In timpul verii, nu am fost supravegheată. Aş fi putut oricând să fug cu tine, dacă am fi fost împreună. După inapoierea ta la Wil!iamsburg aş fi' găsit mijlocul să-ţi anunţ situaţia in care mă aflam. Dar mi-ar fi. fost impos'ib.il să te urmez, căci între timp sosise •ata la Bermuda. Hlindred. De .atunci sunt necontenit ţinută sub observatie. ' Mai am o speranţă. Am izbutit să cumpăr complicitatea lui Samson, un vechi servitoc al casei, în care să ai toată increderea. Cu ajutorul lui ni.i.dăjduiesc .să putem fugi. Mâine după amiazil. să nu vii. . 8ănuies.c. că 'tata iţi pregăteşte o primire care n-ara să-ţi fie. pe plac. Găseşte o scuză şi scrie-i că iţi amâni vizita cu trei sau patru .zile. lntre .timp, vom fugi. Trebuie să facem un plan. Mtline noapte, la ora 1 · '~ ''otept l'ma'nare apr'1nsa' ·,r·,· dr".ptu' -•ln~nroz~~~. >r"-'"" '-7v..:;;,_,.,..." ay _. O -~"' -·~ > v 1 -'"""otm' •vJ-c;v~,...,.~.t<;; '1. t·,. v~o.- ar"t" a ~k "~ vd "'r"m"' ~" w;-, "". 1'l.b"r <.,•• S"m~on "'"''; Ş. me'o . .ltA1 "" .;,c HO Y)ân;;: '1'..-. """ea . Est~ ,_._. < ..c _ad"C/' \Ji .r;;. i• v<> ·~ h 1 C"",..,..,r,.J.<'"" ctJ' • •_.,a ", ; ;.: s:~-.r;!lP'tjl H , s: ~ ,_ ~' 1 >:::.chitot" dil"": f':B:csq ·"'·~~"t, se ;"n(""fi.~-:::1 m.<,v.:l s·~""" ·'· ne~-H~--,~r.p·it ---""" .-L ., "' •. '<' Vd•~· ·' l q "'"'·"'~''""', Tata are l:1llre încfedere ;n eL .
Y
•
•J
<--
•hit1-,__,,,; '"·"-'"-'• P,'';L'di ,_.y._;::. !;,;.u. ,,.c;.
. 1;
'Wr"((j ,,,.~
fÎI'Jfţ..,;;c}C; _ ,,. ·/•·,;-" J1•; ·~-H
~~-!m,<''t;;,'?eJl na~ Jn;> ,..,_~ .,!·~·-<.-..-- ,7
1"'<1
.-JV:I
;-..1 ·>:>'""~ (11• '',-"'\~ r.:S'm~flO h -fo ""'0""'1'•• 1 - ·tAtd~a.:.dv ""-e.-?ţ::,t':!r-'l'a" .t:l'i_~{';;.; 'U!J' e -'QY ('!~--> ~\n.-" " vvC- f
-::t\Jd'C: -... ,~v~.,__.
Mî-e dor. Mi-e tare dor.
Pi""h....,r-""!
'"•,c•'d''""
'"~~
ia •
1rvt~"'ll.ţ-:Lclo_o,,
~pl~~-'il€:-' -'
"'
bflt:'<'h;l r.L.! . ""''d,..;, '<'''
.<1atv'l-<:>on _,, ----~
,,~
h-:::n.ă '·'''~:JC1
':.'1' J,,
bU"~l1""lo-?:f'
'
(:., '''""'''
a~tc..p+~.d n l"-~ccrr:not"!-c::q "'~.rc-c-, ;'~'-' ~"-'!. ",, ,,_. -·/;-''·"'··-· . . . .,- . ..._.
tânăru!.ui Phipps? stătea- cu- -fruntea plecată. _QctiH- 11 erau înturiecaţif- când răspunsş stăpânului: - N..-arn a-Şteptat nici c recompe-r-să, Sk. M!-a tost milă d!'l copii.
din partea _. Lacheu!
-
Copii? Te referi la Miss Georgina? Da, Sir. Câtă generozitate! Nu crezi că era mai bine să laşi pe seama mea grija pentru Miss Georgina? .- Poate că am greşit, Sir, · ·..-:.. Matthews, porunci Richard, vaietu!ui. Cheamă imediat pe Mr. Folger şi pe Mr. Morrison; apoi vino !a mine. Măsurile lui represive 'fură prompte. Din ordinul său, Samson fu pus ia popreală într•o cameră de la subsol, iar Georgina fu închisă cu. cheia în odaia ei. Nici lacheu! şi nici ea, ·nu mai avură permisiunea să comunice .cu. persoane din . afară. Singurul autorizat să intre la ea ara Obadiah Folger, un Obadiah Folger neînduplecat, care nu avea .de gând să se mai lase înşelat. "' . ,, ... . in aceeaşi noapte, Matthews pleca la Frank Phipps. Din ordinul-lui Richard îi ducea biletul semnat de · Georgina. în noaptea ·următoare, inStrucţiunile ei aveau să fie urmate întocmai. cu singura deosebire că Richard dirija. operaţiile. Şoarebele trebUia să cadă in cursă.
om
'
În după ·amiaza următoare, Richard chemă în camera cea mare de la subsol, pe cei mal zdraveni . servitori ai lui .Sir Lewis Effingham. Şase vlăjgani, dintre care patru negri. Toţi aveau muşchi de oţel, iar devotamentrul lor fusese adeseori pus la încercare. ~ Aseară am observaLun individ .oare a încercat să se strecoara in grădină, sărind gardul. Paznicul de noapte, care trecea tocmai atunci pe drum, 1-a făcut, cred, să-şi . amâna isprava. Mă t!lm că era un răufăcător care voia să ajungă la colecţiile lui Sir Lewis. ln seara a<:;easta să sta\i cu toţi de veghe. S-ar . putea să revină. Dacă puneţi mâna pe el, să-I lecuiţi de .nărav. Ne-am înţeles? rosti Richard, privind pe fiecare servitor in ochi. Şi .încă ceva. Nimeni nu
DINASTIA
SUNDIERLA~m
183
BEAUCLAIR
trebuie să afle că vorr: sta de pciză. N""ar fi impos1bif ca pungaşul să aibă vreo iscoadă printre servitoare. Pentru a spori vigilenţa oamenilor săi, ·Richard scoase din buzunar douăsprezece p!ese de aur de ·eate 25 de do~ari; d!stribu!nd necănihx câte· doua. Apo·i vofos pentn1 prima b_ară, după atâtea frămilntări -se înapoia în apartameml!l său. in seara aceea cină impre·ună cu \\Aordson şL Ct•- Folger. f-tllorrison era ':'r.gr{jon?.t. i\v13ntura fă.Qăduită pentru
'"e'"
_...,,
;...,
u~·spra~oce d'n rl~c~~+<> t! .r-~ •._;.l n~~r:to '-V'O.!""~""- ţ·l • P"''·e·~ U1
1ndfăz:ri~2t s'fi- se
opun~t
De ta
D· ~r 0.>
n
,,
ct V-rerne 'Richard
Suhdet1and devenise n autocrat care nu oblşntlia. s㕺i discute hotărârile. Nic"i Folger nu f7ra ţn apele -luL Scrupulele s.a~e de purHan eratL potdvn!ce procedeului .Pus !a cale de Richard Socotea că tânărul Phipps merita să primească o· pedeapsă. Seducătorul unei fete de cincisprezece ani er'a un neleguit. Fără tăgadă. Dar sancţiunea trebuia să fie exemplară. Şi in acelaşi timp legală .. Să nu .. coboare pe executor la nivelul răufilcătoruiui.
Personalitatea lui Richard. era însă atât de puternică, voinţa sa atât de imperioasă, încât opoziţia lui Folger se mentinea ia nivelul unui protest platonic. La orele unsprezece fără zece, Richard îşi părăsi convivii şi trecu in camera Georginei. Fără să ţină seama de ochii ei n;gători, april)se o ·lumânare şt o puse pt;l glaful ferestrei. Luna strălucea puternic. Câţiva nori mărunţi se fugăreau pe cer, :tăgăzuind c.ând şi când potopul de raze. alburii. Richard stătea in dreptul ferestrei. Simţea privirile fetei aţintite asupra lui. Un orologiu bătu uQ;;leva unsprezece . lovituri, al căror ecou pluti deasupra oraşului adormit Jos, în grădină, se auzi scârţâind o poartă de fier. Georgina asculta cutremurată de emoţie. Tâmplele îi zvâcneau, m1ma i se urcase parcă in gâtlej, - Puneţi mâna pe el! se auzi urJ răcnet.
184 - Taie-i drumul! Un strigăt d.e. durere săgetă noaptea. - Ticălosul! ~ S!ob0ziţi câinii! - Pocneste-l 1 Paşl repezi, înyălmăşiji, făceau să scrâşnească pfetrişul de pe alei. Teroare din . ochii Georginei căpătase .sticliri de nebunie . .Se repezi spre fereastră. Richard o prinse de brat. · - Vrei să vezi? Na!. ,Uită-.te! Uită-tel Târâtură! - ..·. L~am prins, se auzi .iarăŞi de afară. - Dă"i. Dă-L Nu~l lăsa, · - Calcăcl în piCioare! Să-i piară pofta de furt puiului de căţea! ·. Gaorgina ţipă scoasă din minţi. Richard o plesni cu dosul palme! peste gură, trântind-O la pământ . . - Acum poţi să strigi cât pofteşti! o privi el cu (iHşmănie. Deschide şi geamurile, dată vreL Să vezi mai bine. Şi Richard se avântă spre uşă. Când ajunşe în . curte, Frank Phipps se tiira pe pietriş, lnce'rcând să evite loviturile de cizmă care plouau, zdrol:Jindu~l coastele, mijiocul, umerii. Faţa ii era neagră de vânătăi, iar sângele îi curgea şiroa:ie din gură, din nas 'şi dintr:-6 tăietură adâncă in obraz . .- lăsaţi~!! . porunci Richard. Gemând, studentul se ridică lntr"un cot Grădina se umpluse de slugi, atrase de zgomot. Era de faţă :ii Foi ger şi Morrisotr, dare cobbrâseră intr"un S"i!et. Sir lewls apăruse la o· fereastră. · ' .-···. Ce-i acolo? -Am prins· lm hoţ, Sir. Se pare că venea la •
•
1
•
:;dlet:ţii,
explică un servitor. Un h.oţ't Chemaţi şeriful!
Ce mai aşteptaţi? "Ce. bine că nu !~am prevenit pe bătrân", reflectă Richard în vreme ce se uita cu disprăţ şiură la silueta prăvălită pe pietriş,· .. ·.
1!15
OlNAST!A . SUNDERLAND StAUClAIR .
Ce-ai căutat în grădina aceasta n rmez de A1' v·en't ''a' f"ri''? "~na.nt~.? ,_.. -f'"' " -•' " · Phif)ps răspunse intr-un geamăt · - Neam venit să fur... Nu sunt !ioţ... am intraL r!' . ·~· uln greşeala ... ·-Din greşeală? râse Richard. Auziţi.oamflr:i buni, a intrat din greşeală .. Şi începu să râdă cu răutate . .,Domnul face pe generosu! Şi pe discretul, îşi zise eL Se fereşte să pronunţe numele Georglnel...·· Nu vrea s'ă o detonoreze, - - mărturisind că - venea !a- ea? Sau. îşi dă seama că. o astfel de di;lclaraţie ar echivala. cu recunoaşterea seducerii unei minore? ... Se teme de urmări, .băiatuL. E deştept.. Ştie că învinuirea de ' . furt nu va sta multă vreme. în oicioare. Dar că aceea . de seducţie Icar costa câţiva ani de temniţă.,," - Chemaţi şeriful! porunci el. DaţH pe mâna autorităţilor. Folger, Morrison, h"idl'lm sus! E .inutil .să mai · rămânem aici. ·"'Ol""'" soul5'! o ~lip" dAn~rto 1 ~:-"' ., 1"""' ~.,.~_, a. Gh•~c· ,._..p;,;Ji' m""ra~a·n··o.i; ..._,. ...,:~;;, . r·'~'"' ... -'"'~a v, - Mi se pare că l-am mai văzut pe tânărui acesta, souse ei, prefecându..:se că abia acum :'ft recunostea; Nu cumva esti Frank Phipps - Eu sunt E firesc · să nu mă recunoaşteţi, b-0iborOsi sttldentuL ridicându--.se 'iotr-un cot şi scuipând sânge. Oameni! ăşti-a rri-au aranjat bine.· - \"O!g€lrj :'şerlfu~ -va descurca ·mat bit:;e decâţ <3umnt;.z~l,;3_ ace_~stă ~facere. Dacă vrei} n-ai -(:ccâf să rămâi jos! până fa veniretr -şeri·fufuL Eventual rări1âi şi dumneata, f\t1orrison. Poate va avea nevoie d€ declaraţiile voasire. Richard- intră- 1n casă. În vreme ce urca scările spre :~partamentui s'ătJ, rJtatthews il cijunse din urrnă, -·. Mester Phipps e încredinţat c:ă eu sunt Samson, srr, rânji vaJetui cu 'irriens~l satlstac1te . ._...:, _Bravo, Mattf16\-VS 'aJ ·tucrat_bine. îl bătn- H.ichara -
f"
~
>
-,;{
'
""
•
'
•
'
1
cu-_ -mâna _pe,
.umăr.-
186
. I!INTILĂ CORBUL
~----------~------~~~~~
-.Sir! - Da, Malllîe.ws. - V··ilm adus..biletul acesta. ln ip.vă!măşeaiă, !-am smuls din. buzunarul lui Mastar Phipps. Mi-am zis că la anchetă, nu ar fi bine să fie găsit in buzunarul său. L-ar spăla oarecum de păcate. Şi Matthews întinse lui Richard b.iiett~l scris ddci!ari. Ei, ia :spune? Şi acum, dispari. Du-te şi te culcă. , · · · Richard intră in camera lui. IŞi scoase iracul şi-1 aruncă pe un scaun, Suspină plin de mulţumire. Plătise o poliţă grea. În fond,· îi era· indiferent rezultatul anchetei. Va)ngădui lui Phipps•să scape cu câteva zile de închisoare, cu o 'bătaie bună, şrcu o spaimă teribilă. Bineînţeles, ·nu va formula nici o plângere împotri\fa. acestuia. Nici pentru furt, căci~ar fi fost ridicol, nlci pentru seducţie, fiindcă ar ti· dat prea mare amploare scandalului. · · ·· · Erş limpede că şi Phipps va păstra tăcerea. Cât priveşte pe Georgina, va .aviza el mai iiirziu. Acum ii era somn. Îşi câştigase bine odihna. Se intinsa ·lm brăcat pe o sofa. . • ,,Mă 1ntreb ce mutră va face Joe Phi pps, când va auzi că. fiul său. e anchetat pentru furt..." . Zâmbi .înc.ântat Înc(lişe ochii, suspină şi aţipi pe dată.
· •f(igul. se lăs.ă f.ăr.ăveste .. Un frig uscat, aspru, care învăpăia. obrajii. No.aptea, tefmometrui s.cădea - vertiginos, fără .. ca un 'fir de zăpadă să se cearnă din . văzduh. F~rmierii spuneau c.ă iarna va fi ,foarte grea. Vitelor le crescuse tm păr mare. şi des, ca la reni. Din horn.urile cat:>anelor. fumul se ridica· drept,
nestingherit de vânturî, spre văzduhul de o nemaipomenită limpezime. În zor.i se aştemea o brumă groasă, ca un strat de omăt. Pe drumul şerpuitor, (le ţară, trei trăsuri mari, de -cfdătoYie ,: înaintau 1n ga~opul caHoL Richsrd, Georg1na Şi. Niorrison sa aflau în prima. .!nţH, doua, ce! doi- :băieţi -şt Fcig_Si\ -!_ar 7r:tr..:a '-tre~a bagajele, o fată în casă. şi doi valeţi, printre care Matthews. Richard hotărâs$ aăcşi ia copiii cu el .. Păţania Georginei, argumentele lui Sir Lew!s Effingham şi respectuoasa părere a lui Morrison, care piedese pentru !lceeaşi cauză, 11 convinseseră că era necesar să preia personal dirijarea educaţi~i lor. În trăsurile. stăpânilor, sobiţe pmtative menţineau o temperatură convenabilă. Intr-a treia trăsuri!, hârjonelile servitori!or suplineau lipsa de căldu~ă. Richard luase in trăsura lui pe Georgina, deoarece se temea ca aceasta să nu facă vreo năzbâtie. După scena no.ctumă din grădină, o cuprinsese o criză de nervi. !'llu se liniştise decât spre dimineaţă, graţie soporifioelor administrate· de un doctor. Morrison respecta tăcerea patronului. Se uita pe fereastră, · prefăcându-se absorbit .de peisajul monoton. Din timp 'in timp trăgea cu ochiul spre Gecrgina, cam stătea _ghemultă în oclţu! banchetei din faţă, fără să scoată vre-o vorbă. Era palidă şi avea .o expresie rătăcită. care lui îi făcea milă. Îl indigna atitudinea lui .Richard faţă de fiica iuL Dacă acesta ar fi fost infailibil, nu i-ar fi stat rău rolul de cenzor sever. Dar c.ând se afişa cu o amantă importată din europa şi purta. de grijă unui bastard, ar fi putut să dea dovadă de mai multă indulgenţă . . Era 'in ultima .zi de c.ă!ătorie. ln dimineaţa următoare trei;luiau să ajungă la New Yor!c Pentru Morrison voiajul fusese un infern. în definitiv ce-! familiale ale 'oatwnuiui? interesau .oe ei ne"lăcerile ,.. Sunder!and, cu obişnuite iui indiferenţă faţă de opinia
1/INTILĂ CORBUL
.subalternilor,
făcuse
din el, Morrison, un tel de vătăşel. Direcţia băncii trecuse pe planul cal doilea. Nu avea · destui secretari? ·Din Europa adusese patru paraziţi. Pomâdaţi, spilcuiţi, Tmbrăcaţi după. ultima modă, prezentabili ca nişte valeţi de .casă mare. Pe niciunul din ei nu-l luase la Williamsburg. De ce? Îi lăsase pe toţi la New York, spre a purta de grijă principesei: Naivul.! l~?i pregătea cu bună. ştiinţă fmntea pentru o pereche de coarne ramuroasă, de .toată frumuseţea. El, Morrison, ar fi trebuit să se slmfă llataf .de increderea pe care i-ci arăta patronuL Dar această incredere nu-i pri!E>juia decât o foarte mediocră .satisfacţie. Ar .fi preferat să fie lăsat să-şi administreze bancă. Patronul gândise altfeL Prin leiul său de a se purta cu subalternii, !e dădea a inţelege că depindeau numai de bunul său. plac şi că niciunul nu era indispensabiL Pentru a sublinia această dependeqţă îi. folosea adeseori în misiuni mărunte, umilitoare, cu totul în afara sferei lor de activitate. Nici căpeteniile .nu scăpau de această obligaţie. Nu o dată Morri:~oD . fusese .nevoit să amâne treburi importante. srre a se dep!B$a - de piidi'i -· de !a New York !'.;;:;, ·PhHade·fphia} ·unde _patrcnu! ·auzise că 3:--ar fi scos ta Hc!taţie" o .cclecţi~ .de maruJscr~se rare, c• ".t •· .-. . pe, care ar f.1, d, on't. s-o ac,h'!ZI•t•,toneze.. ··?! ''hornso', pornea In cii!ăfofie, însoţit de un expert, care ar fi putut ·să se actiite şi siri9ur de· -~ceastă-_ sarcină. Ls:1 înapoiere trebuia· să. supravegheze personal uansportul pieselor rarisime, ·astfel ca ace;;;ea s<'I w,', !"\t'J;:; ra· \'"''"" .:nJ.-;:. ,..,_,..,+,-n*"j th .: ... _ r:,...,.r.rt~"'i'un'l ~p•'rr·~ t::tjU!":Ju-> :vvl..H:~\G- i"""C:td-..
1Sil
DINASTIA SIJNDERLAND BEAUCLAIR
··~···~~~~-
Despotismul iui Richard se accentua o
dată
cu
trecerea anilor. ba la o vreme era dur, neinduplecat. In şedinţele 'consiliilor de administraţie, ori •m consrătuiriie iega!e de produc1,fa fabricilor de • armame:1t; ascui'ta de ·~forrn-ă :i'lf6rite;e _p~nţwne~-L !n
rBaJ!tEite' nu ţitl-Bti:-- s·eamă;--de propuner~a nimănuL - Att:?nţi8. h.H distri"btJtîvă- n permitea să trea;:;ă uş:Or
oe 1rr·o
ţ)rObjSrriă
prodi,g!o.r:tsă·,
Jri -,s-lh:r. Era 'inzesf;"aJ cu o
-ps cars·
ş_i.:a :ţ':(C;-nţhies: ·trează.
-rnemon~
··:-;o;>/t:+ând
pei ·w.nit&tn\ - _"", _"~, -; ~- s ; '-'<"'"'"'\ '""' l > ;;ţ?~l
-'"?.(': r:;
0. Seri...... ce d":::. -dun~ r-ţ-~ _,.".. fr,:?p:>ypd-0?'; -· -- ""' "" v.' ~"'a· C.'"_.J
C" nr~şe'-''~'"'Î" - "-' F c ;._;_ d \ ':. "' V
fi,_dams
cu
Jefferso-n . .l\t>-ia "n u ma zi de tăfăt-:.~ie !eşi din n"HJltv~ic gi înct3pu să :nripe frânturi de conversaţie c Mof-tison. L~ ce oră cr;::;zî Ci4 vcm ajunge ia Tre-r:ton? i ICL'>l'lt•c:;ţ_ 1':'1 . :; ;,.; ;_;:; ' ·, •"'>
·y"-1~
ea
un rezerva camere
sa se orucs de
"'~'""'~'l''"r - '-' '
"-'
sa ne
190 ~•
Perfect Mi~e o ioamă de lup. Îmi revine buna
d !spoziţie. Morrisort nise politicos. Era şi timpul,. glumi el. Ar fi. rost păcat sa nu .·faceţi cinste bucătăriei: lui HBiach:· ·Eag?e"'. Se bucură . ae· o: .c::uma ... tn·ah1te .de ora· >soro.cită~ convoiul de trăsuri· .intră pe bariara. orăşeluluL Frigul se intelise. ·Pe Strada Mare puţinii pietoni umblau zgrHw!iţi. Risipitor luminate, cârciumile îşi adăpostau clienţii. La . .,Biack ·Eagle" Richard dispuse ca Georgina şi băieţii să ia masa îh. camera lor, · El şi Morrison rămasera să cineze îh sala cea mare, aproape goală la ora ac;eea. Diligenţele de ia New York şi PhHadelphia trebuiau să sosească abia, după opLLui Richard i se rezervase o masă feriti\ de. curentele de ·aer rece, care măturau cea mai mare parte a sălii. . Hangiu! şi ajutoarele · sa!e se vănturau . aferaţi, aducând. fripturi apetisante, vânat, pescărie, tarte, băuturi tarL · . . . .. .Richard şi Mortison se înfruptară dlrrtr~o langustă uriaşă, devorară un piept de·cocoş sălbatic şi o pulpă de căprioară. Ajunseseră ia desert, când goarna 1.mei · diiigenţe răsună în faţa ilanuiui. Noii clienţi intr::iră gălăgioşi în sală şi se răspândiră pe la mese. Mâncărurile fumegânde apărură ca prin· farmec.· l,a o masă plasată înapoia lUi· Richard, se aş:ezară "
~
~
trei bărbaţi relativ tineri, ce-şi purtau cu dezinvo.ttură costumele de călătorie confecţionate din stofe ţipător cadrilate. După aspect erau oameni de afaceri. Aveau obrazul neted, ochiul vioi, gestul . hotărât, verbul zgomolosc Voioşi ca nişte şcolari în vacanţă, râdeau, glumeau, mâncau cu poftă şi beau pe intrecute. ·unul din ei, cu un pântec proeminent, impodobit cu un breloc de aur in formă de ancoră, mesteca clefăit şi saluta cu hohote de râs glumele piparate ale convivilor. Sportul .şi femeile îi·. interesau în
.DINASTIA .SUNDERLAND BEAUCLAIR
191
~~~-
exclusivitate. Vorbiră despre cursele . de. cai din Virginia, despre luptele de cocoş! deJa Bridgeport, despre ultimele meciuri de box de la New .York, împletinaucşi . impresiile . cu anecdote picante şi clevetiri decoltate pe seama unor femei cu moravuri puţin austere. Bărbatul cu breloc în formă de ancoră, le istorisi pasionanta sa expediţie într-o .. casă · de ·· prostituate, descoperită recent lâ New York. - Bine ca avem şi noi curtezanele noastre, comentă al doilea. conviv. Pentru o escapadă galantă nu . va mai fi nevoie să călătorim până în Europa. - Ne lustruimpe zi ce trece, gehtelmen,. interveni al treîlea .. Ştiţi r că în prezent New· York-ul dă .ospitalitate unei curtezana superbe, cara a . . . . revoluţionat tinerelul oraşului? --;- Pun rămăşag ·că faci aluzie la prinţesa de Montenuovo, exclamă entuziasmat pântecosul, lovindu-se cu palma peste genunchi. Teribilă femeie. Am văzut-o de .aproape. Eram la Trirlity Church când scorpia .lui EZra Sherman s-a ridicat de lângă ea, spunând fn auzul tuturor· că nu poaţe sta lângă o femeie pierdută şi că biserica nu e un lăcaş pentru asemenea creaturi. · ' Richard, , urmărise involuntar conversaţia de la masa vecină./ Tre$ări când auzi rostindu-se numele Andreei. lstoris.irea afrontului suferit de ea ii urcă . . . . . sângele in cap. - Şi, şi? Ce sca mai întâmplat? întrebă plin de curiozitate al. treilea conviv de ia masa pânt(7cosy!uL - Prinţesa a pnmit insulta fără să se clinteasca. Nici n-ai fi zis . că vorbele scorpl?i . i-au ajuns la ureche. Eh, o adevărată Alta şi-ar . . .. . Lai:Jv . . fi pus mâinile în _şolduri şi· ·ar fi luat-o la rost pe .consoarta lui Sherman. r ar:e ·s·nerman rt -- ...... - Banche~," .
,.., .., i.
19;.! ··
-·····-··-·-~
\'îNT!LĂ CORBUL
·~~~···--------~
- Aha.. atunci nu mă mir, spuse al treihaa. :;>1 Shemian e ·un bigot fanatic. Mai bine s~ar li făcut pastor. $l cum a reactionat Richard Sunder.iand? · ~ Nu â. reacţi.Onat ifiindcă lipseŞte din oraş. Mă înfre.b şi eu ce-o sa se înţample câr~if·'Se va înapoia !a
NeW. York.. Ar doilea .conviv TI
făcu cteoqată
·observase_. ia- -masa. lnYectna:ta pe:
sem11 · s!Si .tacă. :vvnbu~ t.~1crrf~z)rL
tjireCtoruJ ·BănCii· :1\4antattan~. Pe. ·.ins-6-ţftoruf #CE,sh:ia tru-:.1. pu!c;a identifica,. fiindcă stăte.a cu spatele, nar · urrtertr să_t-·rarglr_Jqrsu·r at!8ţtc, .ac~ _Uşoară lnclinare spr;:! dreapta a capului, caracteristică lui Richard Surîder!and, !l dă.dură de gândi!. - PântBcoS-ul U- _orivi- mira:L 'urmă un dialoa mut. ' . -"Uită-te -fqtr-aco!ct _1î spţ;se din ochi p!'jetentiL -Prh,dri!~: -grăsÎJtfu!ui -urmară- ·Jndjcatia. -DeOdată 1'si u~1f!ă: o_braJH~- .ducâhd~::-şj· mâ·na ·ia gu'ră,- In1r~un geSt ·care vofa_ -să spuriă.;"
,_, · e': ,..,'1.>! ·'m• ~~a:" :..'-+ -v'- t.hs:.\ "'··~c···l·u·tl • au~·~·L • •ot" ....-U •• t"\ t. , · --T~cerea -·sa ·prell.tnge~ sup-ărător._ AJ trei'ie_a. conv1v atacă al! subiect. spre t1 nu~i .lăsa pe 8unâ.er!aod să ~nţeleagă_ ·că fUsese· ;identtfrcat DiSc:t..i_ţi_a pceasta irn_pro\liza:tă -merse şctl,i'opătând cam·-~lH: s·rert. de- or~a. t:lamîl convivllor se dusese de râpă. Dup?. ce băură ..câte o cafea, plecară !a cuicare,. evl!ând să privească spre ma·sa fui --Sunderian.d. -ACesta 'stătuse ·tot timptJt cu spatele spre eL Morrison schimba feţe-feţe. "Ge dandana o mai ieşi acum şi din . afacerea asta!" Richard făcea .bile de miez de pâine, şi le zdrobea apoi ditltr-o. sin.gură ş~ furioasă': apăsare de dege·-~ Unicu! semn de enerl!are ce-şi îngăduia. La inceput . 11 C:L-
',t:...
i'ş~ inch!pu'ise că· nu fusese obse-rvat. Tăcerea bfască
şi gre<J, care intrerupsese discuţia
Dar acum ce · importanţă aflase totul...
ii dăduse de bănuit. avea? Esenţialul era că
---
-~----·-·
193
ÎH nbaptea.aceea m.l închise qchir. Până în zori se l' b"a. -n1 --1ungu 1_ ş:~,..•rn -!atu 1 • 1 camere;• sa.e.: ! 1 1 p!!m ~_,a e;rete patru qe dimineaţă .dădu semnalul dE! plecan3. Într-o jumătate .de oră pregătirile de drum fură încb.eiate.. O dată .cu ultimul cântec al cocoşilor, · trăsuri!e se puseră .în mişcare, h
•
.Erza Sherman era yn puritan de şcoală veche. Ţinută. demnă, veştminte negre, cumpănire in vorbi! Figuri! .TI era aspră, trăsăturile proeniinente, crispate. Nimeni .n1.H ·văZuse vreodată zâmbinct. Şi nimic. nu era mai' lipsit de graţi.e decât mi-Şcarea mâini!or .!ui. Mari. osoase, nocluroase; le ţinea pe genunchi, strângânct.ŢI;l pumni degetul cel mare. Când 1,, punea desfăcute .pe masă, degetele !ul Jptinse, nerl!işcate, aminteau tentac.ule!e unei caraca.tiţe ,care se odihneşte.. Când .vorbea cu {!.!asul Jui c.avemos, unison, accentua fiecare sfârşit de frază printr-o ~înclinare hotărâtă a capului. · Cartea lui de căpătâi era Biblia. Nu numai în viata de toate zilel{1, dar şi 1n afaceri, se di!'ija după preceptele ei. "Dumnezeu şi-a coborât harul asupra mea, dăruindu~mi aceste avuţii, pentru ca eu, alesul său, să le. pun cu socoteală în slujba fericirii. oameni!or", spunea el cu nec!inti.tă. convingere. "Nu bogăţia. îl face pe om fericit, ci.folosirea ei raţiona!ă . .santtl,•nu treabuie să fit'l ,un scop, ci un mijloc· ia · !ndeniâna omuiui care .trebuie să săvârŞească numai fapte bune, plăcute lui Dumnezeu. Omul de afaceri să . mi cinstit faţă de sine, fată de oameni şi faţă de Dumnezeu.. Numai cei cu conştiinţa !mpăcată se poate 'bucura de bogăţiile. sale." Preceptele. acestea şi multe altele erau înscrise la loc de. cinste în fiecare încăpere a b.ăncii .lui. Mulţi spuneau că acestea erau simple formule, praf în ochii oamenilor şi că nici Sherman nu era mal.cumsecade dec.ât alţi bar:1cheri. Printre puritani, Sherman se
,. o .aut0.titate rnoială neştirbită Gârtd · tret:ea .pe .strada, Jdţi./. cei.· cateci. cunoşteall se desţdperflau cu,•tespeet şi te.an\~L >Respect raţă de cpersolina lui şi4~amă'd~ .n!lc~uţă(oarefi sa c~t]zo râ•. ·.· • .P.Utudiil.ea. •<JHriP•a'.soţieL sale tată· de An.dre·ea t\iloh)#\'luQyd·· făcLls!'l nu oumai v,âiVă, ct<>r trăsese o. !inrej:le pqnduiţă; pe .care puţini. fi îndtăzn(t să :o ;
ar
c-,-_-----·---j-"','-'
--
_,_, ____
----
•'<'•
-----
------->
;·~~*2;:~~rfiţ~dri!~r;~:~~~~~~Cl;:;,~fQE;:~?lsca:
·.peqtrU Cefâf~lt: ~oir.:u --s~ ·aHe ~n ,pr'ea!abf! rţact!a lui Rh::li'iard, _pe _}:tg!r~__J1u-r ~ţi~_y toCnJ::Jt_ Jn~p'ăc~v_dq~ din Jit~{:- ::;îbtf~d- }:1. !_)~fi}~i1):fat~-i ~\x;Hf?-fltrt_>_.:-~şr::Jiitl C_ţi6tfa df t~ăli t;:/U
&~"\( - _ yq~k- - NH~:~gh·an:ts;:::·, ··:i:Uii,Eat?t-> \9& -- J.::-t-7&- :$b.si'ffti~n~" - ră.h:ras-~df 'f.oBr±e>:~-ti!r.Ph:il-$1 · ci_a,fi(f :-_ţc_·:_:-~răi{;§:ă- _pE{- :~iţiff~_rd
'"'.'Su'_ri-~:-Et:r:!)l i\d
--.t+ ~:_;I·-~-r::s-~~'hd: -··r{o,ţ~:x i_· _. _cBf~;_;_iiY~t"tEr_:;·_·;~-i-
!,.,,.;;yep3:-ti-nt{l!.-.-.:::::i::t,
r.1•
.. !_{i;;Or·.·. <'-':":!;-H...rr--/'?-~·---· vu
_,-fr:!-.o.-rs - ,...,r,-·>,);\:"-.;'Jt,_,1-.-.:.-;:;_,_. _ --~f"/-""'vv--:···
·~hre· •">-,1--'·· '-
l)~i,;!'·u' "-"" -lv '
di'(S'?_to~iHVL >h~_(!fgJU _-Sfi:fl_ ţin]_:-fb _-a·~~::_·,~n~Jv~l --~!e~iri_.~ş, ca :ş-i· }rJ -~pre.~Jmt(::;$)1\li- .±ii:ilţ~o.,_ :-J:ti~b-~fd_ /3Ury_.<;h~.f~_-aQ:~·-; :era
:n.sotit de.• doi ;-·._-'-·:·•
sectetark
'··.·"-"·---·-•-_•"',
car:eduoă:imrarea'aoestuia.ln ·. . ",.' "-""' ,_-. -
'":·:;:··-•."'',",''':--•·-~-'"c;,·-··.
biroul Jut Sherrtran, ..~ăn:t.tli>.eră •.il.IH 'aştepte. în hoL
Function<\rfi l:>ăr:fsJi ·ardeau. 4c C!ltfo:sltaw să şfle ce se peîreoe dincplct de .. u.$a' · qe .S.tejar a, cab(nf'tului · directGrial. · · ·· · ··· ·... · · • ,, · ··._- -.-.. ------' .Er.z:â Sherm$o ·primi'f)e Rf.charrr fără.a sş•rid.ioa de ·pe scauTr: 'i:ce!fl'lnclara• lui •eilcmb}n i.ei lr:r v9r.b.e şi .în -
"-·'
;--
,•,'•
-
gesturi îşi găsise şi aţi. a}lllcariia..ţ:u mâirrile;l.arg
. ·de<;tăcute .pe. !oir:ou,·.{tştepta:Tn.f[!asfbiJ. •desfăşurarea .·.·· evenimeoteloi. •'Ric~rd er!f î;~!m> O<e tin calm ·. · desăvârşit; ca:•1n 'md,'\î'letl;lle de mare·tensiurre .. Salută. · ·cu. 6 Înclinaţe?clîn cap,'.Sherman• TI arată Tlh s.caon. Rîchard (';e a$eza pidîbr: pest<> .. piCior,, apoi pi'Jse pe blro
: pr,indipsa:lui d,e.poliţeţe,•Shermăn nu+lu.ă .în seamă: .. --··- '
'
'
DINASTIA SUNDERLAND BEAUClA!R
1!15
-·. Mr. Sherman, nu ţi-aş·fi călcat pragul, dacă nu m-ar fi determinat motive grave. Tonul era liniştit. O iinişte plină de ameninţări. - Te ascult, Mr. Sunderland. Dar te rog să fii concis. Cred că şi Hmpui dumitale e tot atât de preţios ca şi al meu. . Sherman tăcu. Chipul său nu reflecta nimic. Era maL amorf decât un fetiş de pil'!tră. - Acum 'două săptămâni, Mrs. Sherman, soţia dumita!.e, .a adus grave insulte principesei Andreea . Montenuovo. Este inutil să recapitulez. faptele. Le .cunoşti mai. bine decât mine, căci potrivit informaţiilor pe care le deţin, ai fost de faţă. Ezra Sherman nu răspunse ;:leocamdată nimic. Chipul :lui rămase tot .atât de indescifrabil. - Ger satisfacţie, Mr Sherman. Satisfacţie . d'Ja.a. '~ ..;me Sprâncenele a:be ale bancherului se încreţiră uşor.
.Imi
.
permiţi să te întreb, Mr. Sunderland, în ce calitate îmi ceri această reparaţie? Firesc ar fi fost să primesc vizita soţului doamnei. . · . ' · - Principesa Andreea Montenuovo este oaspetele .meu şi ca atare sunt dator să-f iau apărarea. Ezra Sherman se strâmbă dispreţuitor. Pentru . prima oară îşi exterioriza sentimentele. - După câte ştiu, incidentul - dacă se poate numi incident - s-a petrecut la Trinity Church, nu . sub acoperişul casei dumitale. Aşa că nu văd raportuL.. . · Richard înţelese că era luat .. în batjocură. . -- fv-ir. Sherman, tin să te previn că f;u eu .;:;unt ;acel care trebu.ie să dea explicaţii. · Chipul lui Sherman se făcu iarăşi ImpenetrabiL ;v -,- Nu am rdci·o explicaţie de dat. Mrs. Sherman a ;procedat aşa cum i-a dictat conştiinţa şi educaţie ei '.religioasă. ·· · .
Richard se sculă de pe scaun.. Cu gesturi molcome, studiate, îşi luă bastonul, mânuşiie, pălăria. -· Este ultimul dumltaie cuvânt: Mr. Sherman? Bancherul se cufundase iarăşi · intrco muţenie absolută. Richard saluta cu o înclinare şe;;;.ca a capului, apoi se îndreptă spre uşă. Când să pună mâna pe clanţă, se auzi strigat din urmă. - Mr. Sunderland, mai am ceva de sous. Richard se răsuci ,pe călcâie. ·· ·· · · · -· Lcam ·cu.noscut pe tat,ăl dumitale, zise ba;;;cherul cu glasul iul unison. !:'ra un om foarte cumsecaae. A !ucraf adeseori cl.i mine. Oe la banca mea s..;a_ ·1mprlir(mtat 'O- d~fă ~u bani, --p-Bntru a te sărbători. Nu ·Imi amintesc cu ce ocazie. Pe atunci era foarte mândru de durrm'eata. lmi sounea că vei ajunge departe.. Că ai stofă de mare neguţător. Intr-o privinţă nu s-a înşelat. Ai ajuns departe, aşa c•:Jm a prevăzut er. Dar dacă ar li trăit să vadă în ce mocirlă te bălăceşti azi, sunt convins cii ar fi fost foartr" îndurerat. · - Mcai reţinut pentru a-mi ţine o predică, Mr. Sherman? - Te-am n"ţinut pentru a încerca să te îndrept pe ·drumul ce~ .buri. Pentru a-ti . . .ridica-_ vălui care te .împiedică săcţi vezi propriile păcate. -- Nu ţi se pare oă sunt prea vârstnic spre a mai primi poveţe de asemenea natură? zise ·,Richard ironic. - . .La orice vârstă, Mr. Sunderland, suntem datori a ne supune poruncilor scrise în Tablele Sfinte. Trebuie să ne lr.frânăm Înc!inările, să ne stăpânim pasiunile, să ne înăbuşim pornirile urâte. Să ne ferim a cădea în robia deşertăciunilor şi a !uxufli. Să punem lacăt gurii când rie stăpâneşte mânia şi să păşim pe drumul drept al virtuţii şi al umilirfţei creştineşti. · · .Richard râse iarăşi, cu răutate.
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCl!..!R --·
197
- N-aş putea spune că Mrs. Sherman a urmat --drumul umi!lnţei creŞ'tineştf când a insultat fn l~Caşu! •·" d p·o o t"me,·co fi'ra'' an~•arco Domn ·' UJU, o;;; ''""'~"~:;;· ._..,. _ 1-'rt' .'-'• _ po ·o f'"""l'o r,le•a'"'a~,,. ·Sunrl,o-lonrfl .,_,. ..... l,:v v_ v-' 1 ..:..;t ,;;,, ''"''-'l,d,l;--~. 1 accentuă baocheruL . Chipul lui Richard se întunecă brusc. - Vei regreta aceste vorbe, . - Mă vei tace fericit în ziua când te vei pocăi şi 'iţL .vei .relua locul în comunitatea oameni.lor .cu frică de Dumnezeu '·oam.erd!or ipocri_ţ~. a tahseHor,_ vrei sa spui, T\Ar. -Sbennan. ~Şi _acum -s~·-_termlnăm cu vorbete marL Tţi _dau un termen de gândire. Dacă Ih pouăzeci .sl ·O'.ţt-1-ru ·d" n• l ua rcve •orma·l c·'l 1n tit__ \;:i! ore ) -~·-nro -'!> ''?·· Sn'l erm.-::;n , ,;;:;;,, ,,;...; V ,.,_,._.1 ! i• >-9 "' _ţub'lk- _SClJZe- rrirrcipesel Andreea 'ry!ontenuo-vo: -întel_ag să: tau_ rnăsur_t!e -pc ;::are ml le- djctează ' constiinta. . '
- -:- A
i
.
n- __
FHch~r,d sai_ută ş~ oărăsf Ezra: Sher~an c!ătină
încăperBfL
capul. qu compăt~rnire; suspiri_ă -_uşor,_ apoi deschise unul dintre regisfr=ele· aflate pe bfJouJ său. După câteva mmJJte de lucrul operaţiunile contabile' înscrise în coloanele negre .îi absorbiră cu totu!, făcându-1 să uite de Richard r l l d ', " ue ' Ad " ' t enuovo ŞI . d e 11 reea d e w>On Sunuer.an. -suscepttbîlităţHe lor ·măru te_o. . . --Rich~rd SUr~der!and nu-sî făcuse iluzlr asuora re..::.ultatului'" acestei intrevederi. ŞtiS. că pUritanii s~nt tanatici~ mând_rla- şi· i'nccederea pe -care o au , Bl 'fnsăşl, 7nterne!ată pe -convinger_ea pr01zumtioasă că
:ntrmai· ei pot corn unica direct cu- divinitate, şi că deci ~""'t ,"_.., ~·111"''"'' ~~sur~ s 5-' inr·erpr"te7e vo1'nt~ v_ud .:::;;':"" t~ ,Ct !:'a d._n1, ,; -........ - , •,ct '
.
banca acestuia. Făcuse însă o încercare. Cerându-i scuze, Sherman ar fi înlăturat războiul. Dar atitudinea sa nu ingaduise compromis. Richard îşi zicea că putea deschide ostiiităţile, având conştiinţa împăcată. că făcuse tot ce~i stăWse în putinţă, pentru a le evita. · Afrontul pe care Mrs. Sherman 1l adusese Andreei făcuse ocolul oraşului. Nu numai onoarea Andreei, . dar şi prestigiUl lui se aflau în joc: Doar cu preţul une.i lovituri spectaculoase îşi putea restabili autoritatea. · Richard nu grăbi declanşarea acţiunii. Războiul financiar are legile, tactica şi strategia lui. Ce! care nu-şi. pregăteŞ-te îndelung terenul, car!;! nu-şi mobilizează din timp forţele şi care nu studiază profund posibilităţi!e adversarului, cumpănind toate ipotezele ce se pot ivi In cursul bătăliei este sc;rtit .pierzării.· Richard era un abil_ strateg. Prima oper~. cuprindea obţinerea c!il informaţii asupra PO?:iţiei adversarului, precum şi analizarea ior .atentă. ·Richard află astfel · că Banca New York Merchants se bucura. de o·· solidă reputaţie, că Sherman .era un bancher priceput şi că la nevoie putea obţine credite de la alte banci. Acestea. erau aspectele . pozitive. . Aspectele negative erau d.e. o_rdin .strict financiar, · DisponibilifiWie h.Ji New York Kllerchants erau _simtitor reduse din cauza 'finanţării unor socie!âji de navigaţie si a unor importatori .ce avuseseră d.e suferit pagube substantlale de pe urma ri\zbqiu!ui . comercial. cu . Franţa. Război ·început o dată cu Înrăuţăţirea .relaţiiior diplomalice dintre Republica .f:ranqeză şi · Statele Unite. · · . Lovitura pe.care Richard urmărea. să o: dea băncii lui Erza Sherman tretiuia să .se producă înaintea îmb.unătăţirii acestor relaţii. îndată ce fu în posesia acestor date, Richard trecu la a doua fază. Pregătirea
DINASTIA $1JNDERLAND BEAUCÎ.AIR :c:_:__ _ _ _.;..::.;;;_ 199 acţiuniL
într-una din zile. chemă în biroul său pe VVBbur MorrisorL - Morrison, a sosit momentul să-I .dobor oe l=rza Shermanl ··zise er cafm - Vreat;- să xeaftzez: o _{~loet:ătoare: acţtune de bals_Se a_supra -va.ic>dfor lui New York .Merchants. Acţiunea o voi susţine pana ia distrugerea băncii sale. . Morrison zâmbi fin. - f\4ă -~:şteptarr;) Sir. Şi :'11!..{ sunt singt.:ruL Toţf bancheri! din. Ne.w. York sunt .coiwinşi Că vor asista la
·o_
-băf~n~ .. _._,
__ _ _ __
_ ,
_
_
- .... de. rechini. Aceste-i cuvântul, nu-l · a~;ar, Morrison? - M-am ferit săcl. folosesc, Sir, pentru ca m-am · temut .să nuci socotiţi prea tare. . .. . .· Richard începu să râdă. · ·-·· În viaţă, Morrisoh, e. mai bine să fii rechin decât aterin. Şi acum, să trecem ia lucru. Prin· ··· intermediul câtorva oameni de lncredere, vei depune la New York Merchants w1 milion cinci sute de mii de dolari. Eu am şi depus prin secretarii mei, două milioane. Totodată; achiziţionează prin diferiţi interpuşi acţiuni New York Merchants în valoare de aproximativ cine! sute de mii de dolari. Morrison rămase. cu gura căscafă.. -· Nu mai înţeleg nimic, Sir! Vreti să-I ;;Joborâţi pe Sh.erman. Totuşi îi încr€ldinţaţi trei milioane cinci sute de mii de dolari. Nu numai că nu-i aduceţi nici ·1.!11 neajuns, dar îi şi .consolidaţL situaţia. Richard râse iarăşi. -Crezi?.
. -.
Evidenţa,
Sir ..
- În operaţiunile bancare de mari proporţii, să nu vezi J1iCiodată numai până 'in vârful nasului, Morrison. - Mă tem totuşi~ Sir... · -· Nu te teme; căci nu e cazuL Execută dispoziţiunile mele. Sumele vor fi. depuse în interval de maximum zece zile. ·· ·
VINT! !..'A CORBUL
· - Iertaţi-mă, Sir. Am 'însă impresia câ daţi apă... Ia. moara lui Sherman. · ·- Ai .numai impresia, Morfison. Acesta ridică resemnat din umeri. Innebunise patronul? Măsurile preconizate erau potrivnice celui mai. elementar bun simţ. "E stupid, se gândea el, să pui . arme în mâna. adversalului. pe .care vrei să~l lov!')şti. ~· stupid şi nebunesc,,." · . , , ,.,, .,, , Totusi ordinele tură executate. .In .zilele acelea, . Morrison, ţ(ăi un'i,gribi( coşmar.(pe măsură• Tnterpuşii· s~Ldepţ~q.?au :;;ufT!ele pţeschsela ;New '{,;rk Merchants, , ;telli~J'ile îi creşteau . îrt proporţie arit!J)eti~ă. ..·. ·· .•..... ·· ·• . . . · . .••... . · ' . . · ·.. . h:r a.;::eiaş timp Richard deschise tratativei{:1 cu
·ce.
-,.
-
',
/
preşedintele
'
,-
'
:Adarnş
dintre Stafele Unite
'
, '
'r
·-
pentru realizarea
,
'
'>
- '
împăcn.i1rii
·şi · Franţa ... Discuţiile sali'! cu
Preş!'ldiotel!:l îi of~~f;lau un dublu avantaj. în primul râli:d devenea unul din fâctorii care determinau. potitica externă a statului, în al doilea rând avea să · fie informat C!J prioritate as!Jpra hotărârilor luate de pteşediGte. Această informare ,avea să-i fie de mare
folos în activitatea sa financiară şi în lupta cu Sherman. Adams, care era - în taină -· partizanul unei înţelegeri cu Republica Soră de dincolo de Ocean, primh'ie :'cu bucurie pe Richard. Acesta pre7enta o serioasa garanţie, în calitatea lui .de. purtător ăl ofertelor !ui Talleyrand şi ale lUi Barras, cei mai influenţi oameni din Franţa, ·ta acea oră; cu excepţia generalului Bonaparte. · ·
în curşul unei con\lorbiri cu Richard, Preşedintele 1i spuse admirativ• -. ML Sunderland, te apreciez (nai mult dewât îţi inchipui. Deşi eşti · proprietarul unei uzine d.e armarrn~nl, şi deci prin. definiţie partltanul războiuiQÎ, adivezL.!"rH':rgic pentru pace: . · Richard ;se -încHnă _cu_ modestie~-
-. Pun interesele;<patriei mai presus de intersele me!e personale. Aş fi · încântat să contribui la · r':stabilirea .re!aţiHor prieteneşti cu Franţa. Socotesc ca propunerile .prezentate de · Talleyrand sunt rezonabile, si că Statele. Unite ar trebui să le accepte. -~ Mr. Sundariand, te asigur că voi /ace tot _posibilul pentru a realiza o răsturnare de opinie • printre beliciştii din Congres. Şi eu sunt un hotărât .. · · partizan al .unei strânse prietenii cu Franţa .. Consider ... această:.acţiuHe drept cea •mai importantă şi cea ·mai meritorie din viaţa tirea. Aş 11 fericit ca.cltîpă moarte să mi se scrie pe mormânt un singur .epitaf: ,;Aici zace John Adams, care şi-a asumat responsabflitâtea · încheierii păcii cu Franta" -Sper ca tn aproximativ o Jună de zile,' să~ ţi pot. vesti trimiterea unui noll ambasador ia' Paris ... · · ..-::-::. Aştept .cu neră.bdare . această veste Mr. p" ·.·· .. ' . . . .
. restdent... ·Din
această
acţiune,
Richard se ··alegea ..cu reputaţia unui ;:îatriot integru, care. îşi sacrifica interesele .pe altarul binelui public. ln realitate, pacea o•; Franţa îi folosea mai mult decât un război ce i-ar leza pentru moMent interesele< ln ziua· in care Richard se înapoie la Manhattan B.ank după convorbirea cu pre~edintele Adams; Wilbur Morrison ii dădu rap01:tui: -· .DispoziţiunUe dumneavoastră au fost ex~;;cutate, ·Sir.· .Sumei.e au fost depuse la New York· Merchants, Sunt informat .că acest aflux .de depuneri a lrwiorat activitatea !:lăncii Sharman. Până. şi familia !ui a profitat de pe urma acestei neaşteptate revărsări de aur. isaiah Durham, · cuscru! său, deţinătorul majorităţii acţiunilor societăjii de na\ligaţie ,.West. îhdfan Line", a contractat un împru_mut de on mWorr de' dolari. ·. Ochii lui Richard scânteiară.
''252 ······~·· . . - Sttaşr.ic, Morrison! Sherman a mai acordat şi alte împrumuturi? -. Desigur. Speculatoriior de titluri .din Wa!i Street, care operează cu ajutorul .creditelor bancare. ·. Ric};lard îşi. pocni satisfacut palmele. ~ In sfârşit, abia act~m îl am eu în mână pe amicul meu Sherman., . Morrisori Îl privi nedumerit . Sunderland îi .arătă zla~ele dec pe biroul şău. . .· ţ-c:, trvnză;:eştl'J. gaze,te!e ac!'lştea financJare. ,ll;rul'lcă-ţL ochii pe art!C:oleie d(,)fond Şi să-mi. spui ce
păl'~te
ai · · · .. · . . · · . .. .. 1\iiorrlson .oiti. la rep):lzeală articolele indi.cate. Cele mai multe re!.evau ·.marasmul economic datorat · ină_spririi relaţiiJqr .oomer0fale cu Franţa. După · ac.eastă Introducere, •.se enumerau · băncile şi societăţile de navigaţie care avuseseră în special. de suferit de pe urma acestei stări de. lucruri. New York Merchants, a lui Ezra Sherman, figura la loc de .frunte. · . · · . · - Văd, zise i\l!orrison. Se încearcă o discreditare a B.ăncii . Shermah. ·.Poziţia 'ei . este. îndeajuns de puterniCă însă, pentru... . · · ~ Nu te grăbi să tragi cohcluziL Aşteaptă desfăşurarea evenimentelor:.. · Directorul Băncii Manhaftan susp)nă fără voie. ~ Mă· tem că această transparentă campanie de denigrare nu va da rezultate ... Acţiunife lui New York Merchants sunt in creştere . . ·-Aceasta nu înseamnă că mâine' nu ar putea să Intervină o .mişcare inversă. ·.~. Nu văd cum. Sir.. -Ai să. vezi, Morrison. Ai să vezi... In zilele ·următoare, campania de presă împotriva lui New YOrk Merchants se intensifică. Anumiţi specialişti preconizau o bruscă prăbuşire a acţiunnor respective.. • •
DINASTIA SUNDE!U.AN!J BEAllC!.AlR ~ Această
ridicolă
Rl·c. hord. "'UI1rl""i""d '""
>,.;
'
""' '"' 1 ' : - : i
campanie '
~P''"eo "" ' ' ""
;;;)
prietenilor şi colabor:atoriiOr săL Vrffa să. ne. sperie- Cd
pielea ursului din pădure. Niciodată banca noastră nu a fost mai solidă ca azL Sunderland. zvârle banii pe
~ \}~ "4 • h-" .... f.erea_st.ra. ".a marlunsesc ca nu mt"'am !i1CtdPUh sa'"f'Hil ..j.
"<'
'
"
a·tiil' ·sJ_a b • , ~--·- dA ""' Când gazetele pomiră să recomande'-cititorilor
P" "oc''I.CÎ"rl w:;; l>h t -.f,-zJ. să-şi
8
retragă
fondurile depuse în banca New York Merchants, · Sherman socoti că sosise momentul să treacă la represalii. .Colabotatprii săi apropiaţi îl preveniserâ că tăcerea lui ar pwtea Ji inter;;i'etată drept slăbiciune. şi că numai o intervenţie drastică ar pune capă!'atestei newşinatecampanii de defăimare .. Avocaţii săi acţionară 'în judecată patw ziare. cerând două n1Hio.ane f~e dolari despăgub!ri civHe. "1 sca înfunaat patronului. îşi zise Morrison. când citi intr-o dimineaţă vestea chemării în faţa justiţiei a Fedactorilof rasponsabiH ai celor palru ziare incriminate: ·Să-! vedem, de .unde o să plătească despăgubi riie pretinse de Sherman." Vestea nu-l impresionă pe Richard. -·Termenul de judecată a fost fixat peste douzecf. de zile. Pânii atunci, · New York Merchants va da faliment, spuse e! lui Morrison. . _ f"' . " C . 1 ""t"'f.O~P.-e~ .ACes ta "''H r'nVt -·U b~nui."""'are ~'"' _ .t:....• _.nR-Ih..,i".-..f-,... "'"u~~d:7.r_ 1_uv ""'"""""t c
lui în. integritatea mintală a şefului său era tot mai serios zdruhCinată. · · · - De te te miri? îl întrebă Richard, care-i cit! se gândurile. Campania
_
.- Sunteţi convins că această tendinţă oe balsse · va continua să se accentueze?' Richard făcu o profeţie. . . ~· Îll cinci zile va căpăta proporţii catastrofale.
VlNTILĂ COF!BUI..
Morrison
suspină
.iaraş;,
De la o vreme, se mărginea să suspine, .ori de câte ori,avea impresia că patronul rost:':a elucubraţii. Două zile după această convorbire, Richard ;îşi chemă din nou colaboratorul. ·..-. ·Care e. situaţia acţiunilor New York Merchants? ~Până ieri au scăzut cu . .douăsprezece puncte dar azi se cohs1ată·'o tendinţă de'stabilizare care va fi urmatii desigur de o mişcare d.e hausse. ·- Facem .rămăşag că pronosfictli dumitaie va fi dat peste cap? . · · . .- ... srr:, ·nu,mi pot în gaduL. -.··Rămăşag pe 'zece mii .de ·dolari. i .. - :·s·IL ....: .Morrison, dt; data aceasta nu sunt patronul dumitaie, ci, un simplu jucător de .bursă. - În acest caz... accept, Siri .Richard începu să râdă·· cu poftit - M<~i.aî multe de. învăţat, Morrison, în mal!'lrip.de operaţiuni b~ncare. · ·· ·· · · Chipul acestuia se înoură. - Dacă mă socotlţi incapabil, sunt gata să suport consecinţele... . .. Richard îl bătu prieteneşte peste umăr. - Nu eşti incapabil, dragul meiL Îţi lipseşte 1nsă acea scânteiere ... pe care mai târziu sunt convins că o voi. găsi $i la dumneata... A doua zi, .Richard Sun.derland dezlănţui atacul. b Vreme. ce campa:lla de ·p-re::ră~ p!:.?tită de .ei, _căpătă :accente_ cforibunde~- denun.ţâiid r8au·a :admihistraţie _a lui Ezra Sherma::r, a{jenţii lui Sunderland porniră să arunce pe p-iaţ'â_ p·achţ;te -tot-ma} rnarî·-_de_ Bcţiurli _New York' Merchants. În primele două zile, banca lui Sherman rezistă atacurifor. Agenţii săi achiziţipnară acţiunile care în~egistrară urcilri şi căd.eri uşoare, Acţionarea in judecată a ziarelor talomniatoare restaoillse în parte încrederea în soliditatea Băncii Sherman. în schimb
205 vânzările
masive d:; acţiuni New York Merchants la Bursa de Va!ori, contribU1ră să creeze· o" atniosferă de nesiguranţă,- care se reflecfă !a încheiere, orlntr-o scădere de zece puncte. în a treia zi, Richard .dădu lovitura de- rnăciucă. _!nterpUşii· -lui'-se ptezen·tară la _sediu·! Băncii._ New York r:.m::rChants, :·pretinzând .ca într-"b jumătate. de oră să ii· se reS-tituie- integral" sumele depuse. LegHe -bancare ·în vigoare, · în acea epoCă, obligau băncile să aibă ·întotdeauna :tn casă o. sum.ă -.ega!ă ·cu efi! pUţin un sfert di"n depozhB!e_ îdcredfnţate. A·ceas'tă -masivă -c·erere de restîtuirf,: ·cahe îhs-uma ·trei rn·l!ioane _,-şi' jumătate de· 'dolari, punea ban ta _în JrriposiblHtBte dea..:şi ·onora--- semr:-ătl.rr'a.- - Cea _·mai·· mare parte -_din depljneri fuSeseră -în1prun1utatB pe_ termen- lung. -Ia-r un important număr de debltori _ erei__ alcătuit. dinspecu!atori !a burSă, care· o pe raU cu .aj'utor>Jl credlteior bancare. Nici' unul dintro aceştia nu. p·utea rambursa lJnediat îrn_prurr1uturile. ·1n_ acelaşi -t'irnp, Richard mări confuzia, începând să vândă descoperit pâchete mari de -acţ(un-1 _New YOrk Merchants. . t:zra ·scrrârman -era pierdut. · Cererea intemusilor lui Richard de a li se restitui . . trei milioane· şi jumătate de dolari într-un termen atât de scurt, TI crea o dublă dificultate. Lipsit de orice >
>
>
'
disponibil- -nu- numa:i _că_ .nu- mai -putea- _răscumpăra avalanşa de acţiuni âruncate de Richard pe.piaţă,.dar
nu putea nici realiza restituirile cerute de oamenii acestuia. Singura soluţie era ·să-şi -vândă rJroprii!e- acţiuni, iar cu sbme!e rezultate Să-şl'- p!ăteast:;-ă deponen.ţiL -Dar- ·aceasta:'ec!·dv~J::.r. cu -O sinucidere .. Când bursa- era inundată de acţiunile f~ew York Merchants, vândute
de Sunderl'attd. schfmbal-ea poziţiei· lui Shermanj· caredin cumpărător, devenea la ..rândul său vânzător, ar fi dezlănţuit panica.
·IJINT!LĂ CORBUL
206
Disperat, Şherman încercă să obţină un împrumut masiv, care să-I scoată din impas. Dar nici una din băncile solicitate nu îndrăzni să-i acorde sprijin. in Wafi Street se răspândise încă de .cu seară zvonul că Richard Suhder!andera înapoia aoţiuniloride baisse a valorilor New York Merchants. Cererea de împrumut a lui sherman ilustra dificultăţile pe care le. întârnpina. Cine S"ar .fi .încumetat săcl ajute tocmai acum, când ofensiva lui Şunderland zdrobea totul. ca un tăvălug: La 'bursă domnea consternarea ... Ag~nţii lui Blchard se întreceau .să anunţe: - Vând ;New York Merchaiits la· 120! .- Vând New York Merchants la 115!... - Vând New York Merchants la 112!... - Vând New York Merchants la 110!... Câte un cumpărător timid încerca să achiziţioneze valorile care p!ouau. Prietenii se străduiau să-i schimbe hotărârea. - Vrei să cumperi hârtii fără valoare? - New York Merchants ·se prăbuşesc iremediabil. Nu vezi? Agenţii lui Erza Sherman nu mai cumpără.· - E un dezastru .... Agenţii continuau să anunţe. - Vând New York Merchants la 100!... - Vând New York Merchants !a 95!... .· Alţi ·interpuşi ai lui Sunder!and măreau haosul. ' - Cumpăr New York Mercfiants la 90! - Vând New York Merchants la 90! Câte? - Cumpăr 500 la 901 - Vând 5 000 ta 90! ·-. Vând New York Merchants la 80! - Vâno la 70! Dangătul clopotului care anunţa sfârşitul .şedinţei acoperi pentru ccâteva clipe tumultul. Erza Sherman căpăta răgaz până a doua zi. Speculatoru! sau bancheru! ajuns ln :impas aşteaptă cu sufletul la gură '
DINASTIA SUNDE!'IlAND BEAUClAIR
201
sunetul. clbpotului de încheiere, asemenea unui boxer ameţit de lovituri, care imploră· providenţa să se termine mai repede runda. Până . 1n. ziua. următoare, Shermim trebuia sa găsească o soluţie a crizei. Altfel .era ruinat la închiderea şedinţei din acea zi, cursul acţiunilor sale înregistrase o scădere de 40 la sută. Richard Sunderland îi vând.use descopedt acţiuni in valoare .de, peste- Un _milion de .dolari. c·um- Ie- ya .pi8ti? În ce_ conditiun.i? · · - -Tn 'seara: _ac_eea u.n băirân _ pbns-it) ·'-desCompUs . ~a faţă, cu Litrlef_ii. _aduşi,.:se ;prezent}i"-Ja_ ·l\tiah-hattan Bank; :..tr1de ·8fcharO ·luj:;ra·: deo·b{c~i pâh:.::1_ noapi:~a._ -t8rzi;J-'-1
-~~ /i~nu,fţ_aţr r;e f~t~. '
•
t1n,.·c<:;;"<6 ~"-'"'-··'-";~-'
c/
-
•
QC::L~
"''---''
c
'
Stj_'ider_(ant;
Că Frzs, __ -Sherrna-n
-
vrl'•"'V·;;~<:::'Q{;;; ''~•
"'"""-'V •.A.·
-~ u n~t ~~iaTr2i _ de· <>r'ă' antlc&:i:it:'rsL r'-ht-aiuitli 'v'ict-Or'ios. 7
dreptul' :fe'nnaru!ui, _e~nfnf:;t dsc:;sup~~a k\,tr~r,!_f _Pr:inclp~-~H ~L bf:,;_.:~;· ::;·e_ _z:?Ireti_U rbsfogoH U--:38 TLW]î -tC:otuhzt ;(18.-
·;;:;,..;;:.~ri,
i\-1r.- -Sun-:2/s'rîan-d,
---e-
!<-L;::;
:--..;;
-.,..,... ~;:,_
;:.H;;;- ·VdWd
sa1U!ă
""'·'-'·;,.,,,.,, • ..".;.
_t:;?-.V::'U;..;Clt
-- Ai venit să-ii1i fnto'rci vizita, ·M~o Sherman? îi irbn~ză Richard cu Cruzim-e. ---Am· '/erltt sa cHScutârn; Mt. Stmderland. ·-·- Aha~ vrei să· .c~dem !a_.- îrw'c)'ia!ă,. zise_ Richard -scrutându:..l obrazul :ga!b,:;n, oC_}·di--· 7V;ttJne-cat;, gura ~.,~-·fr}a- -rf..-.. ;.,\""! 4·r·"..,_..,,1,. ·Ji",,:.:i:,.• v·o~ ,,,..,.,:?,'r:',''," ma·' asA-.-.n·fo ····n ·2~ ,_tJ.t· -..it: U:i·l, ;.:ct;il,.Ji ·''-" ., __ ,...,, '1·--"'' __,. ' ' l~,. ,.t.:.'LOb..- fJ~~ genLinchil osoşL Drept: să-ţi spun_, nu- mă aşteptarn · să-rnt ca!c·i- p.'rtîgu!. MBi a!es- după răspUnsul categodc pe- car:e rrd l-ai' dUf /acum câteva. zlle. - ltonii!Er -sunt -zadarnice, Mr. -Swtderland .. M-ai înfrânt. Aştept condiţiile dumitale.
c.208 - Condiţii!!' mere.? Pe prjma o. cunoşti. Pretind ca Mrs. She.rman să ceată in mod publiC scuz~> Principesei. Anâreea Montenuovo. A doua condiţie e legată de poziţia dumitale !a bursă. în momentul de . fafă eşti in imposibilitate. de
DI!IIASTIA SUNOERLAND SEAUCl;\lf!
concepea să ceară soţiei lui a se um!!l în faţa unei lemei pierdute. Zlporah Sherman .era. fanatică. N-ar fi acceptat să-'şi re nege convingerile nici pentru a salva banca. Era pierdut!.. .. Pierdut!... Pierdut L Co ce va pii'i!i ac.ţiunile cumpărate de la Sunder!and, când nici o bancă nu cufeza să-i acord!' împrumuturi? După ce văzuseră cât era de necruţător şi de puternic Sunderland, blmcherii se fereau de el . ..ca de ciumă: Ce se va .alege de Ziporah, copii, de căminul său, de oame.nii care lşi pusesera nădejdea . 1n el, încredinţându-i .ba:nH. ler trudit(? Sudoarea îi curgea şiroaie pe .obraji, pe gât, pe şira spinării. .. Căm.,şa, vasta, îi erau ude, ca si · când. ar fie fost muiate in apă. Era pierdut! . PierdutL · Pierdut!... Pierdut!... Deodată, o.. scânteie .de speranţă ·îi .licări în suflet.. De .ce n-ar vorbi Jemeii pierdute? Poate că va reuşi s-o în<jupleceL Şi Maria Magdalena fusese o femeie pierâută,.. Totuşi inima ei · nu rămăsese împietrită... Animat de umbra unei nădejdi, care ii insufla puteri noi, se îndreptă spre casa lui Sunderland. Andreea refuză să-I primească. Era .bolnavă şi nu . voia să vadă pe n.imenL C.u .îndrăzneala disp·erării, · Sherman stărui să ceară a fi primit. .Jmpresianat •de părul lui alb, de privirile-i rătăcite, de agitciţia .. sa nesţăpânită, majordomul· care aflase .ca şi întreg oraşul cum ,stăteau lucrurile făgădui să mai facă o încercare .. se inapoie după uri sfert de oră. · - Principesa Monlenuovo vă aşteaptă, Sir, zise .el, mulţumit că aducea o veste bună. Urmaţi-mă, vă rog. Majordomul îl conduse la etaj, într-un .salon cu tapiserii Mortlake,. care reprezentau faptele Apostolilor după Raphael. Aceste subiecte religioş.se părură de bun augur lui Erza Sherman, Nu avu mu!t de .. aşteptat Andreea intră palidă, sfârşită de puteri.
cte
VINTILĂ CORBUL
210 -
----
Qoriţi sa·mi v:orhiÎij Mr., .spusEl ea ca infinită·
oboseală
m glas·.
Paloarea· li accentua profunzimea ochilor, fineţea trăsătţ,Irilor. se a~eză pe un. fotoliu. Luaţi .loc, Jl pofti ea. Shetman se .execută ..cu stângăcie. Îşi sprijini pe genunchi mâinile mari,. noduroase ca nişte rădăcini. .·· ~ · Madame,. aveţi în yaţ;'l dumneavoastră un om ruinat. Mr. Sunderl;md s~a inverşunatimpotrlva..băncii pe car!l o .. Condut;, Numai ca să vă răzbune . . -. Mister:, nu ştiu cum. v~aş putea fi de foi os ... . . .:-·• In(lădl.li!H:ni să terl")11n, Madame, Dacă. năn.!lrea :_ t{ă'r:H~Jk fi1~ar:,--f] af~Ctaf num~t p~ i"nin_ţ.(-:8$ Ji Strpodat.CU -~+orc·-;scrl·l·o' t~<"'--·tv-.:~ ·o" Y·lH.l ~-lr,;,.;...e-.;;,.,'l"" ..J~r·... K---*'-n-c·"'e·\~;., t>~ .. 1 , .--""~Ll,.l-t-<;.\,, ":..(:;"_",;;--,._,UCA ul.J;!h;-v-.,..,-.-a--\tu"t d ...
PrăbuS!(ea --',iLd r~.;~\'1! Yr;;d( rvierchants:·-:vEi:atra·ge- fhsă ... ,î·n-::;, -'-•J;,ru··r·-t:'\-1' :-:4~p..--.,n'"''"'·~-·~·-·~r.~" """ __ t!_la.t ·-""'~-: 0'; Jt.:nl;:"-. i.-_-.N,.;.:._ ,<-<.~·- ••-~.tJţ::;;.};'~'--5'' .. ·c. __ _
--';y-,t '':~ ,. "_ {-1' f1 rfţ:u--~' ;n 'c:-J-"• "w~1 ;+(n.--:lr-f-..J~-f h .~.~·-o·-~'--
rtHJiltJ:~r-
.,.,l c;.,_
-o:·
c a.h...-. '? ;,(-:;
>t: '-'"-1;·
,-1 Î r h ·"-V,;;;" ~~C,." '?"; '0'-".\c- _;;::.::,"''""' v~-,,c_
oC--~:C:f;.,-1·0 - c:;fi-;-A 1'.:-"--"-"""' "-"-· v--•k_.,
ţ;,
:s;_
f(Jan1e~.
r C;·~ \"1' -'~: 6- s ...- J,a .-tv,-~
7'>
>+f; (\'; ,{' l;
P"J;"'U""'~
;ib ·r~:c-,f:-:,n "''"' 'QE(i~-:';e-"';< -, e,_,_,,_,"".h, ''!Q,-" -- 1 , '·'""-'"'"
ţ:;:;?.
ce:?
-c8:tev::
fem_e-i:.: · ' "v -l~,-,yr ;-·'-:·
F':l·'..:.':=:-cerea o·;:, -"'-aJ·e .. l:.""'"'""-······ _,"" ,__, _
~}''
~-~
c:s::>i
.;.z,
-8''';::; P'«r:e ~--··--4· c' -~
caref- trH?.i0e _v6r- -~n Hp~:iti .de -""·â-;"'-pa -_c,:1:a ·de t·o·t.tc. ·f:(e: îri'--trutriele-··murtcitCfilor 0-'_:''"':, '·:. -~ :~--,':"'""::- ··:_:_~!, __ - ;". -__, - ,,·-~· .. ame-mrqa}r-sa -r-arna_na ·f0ra-· HJcru, tn ·r)urr:e!e -t:~rnanttaţn ~_.,..,!· 7""""'.:;:-He;- de· .:.o·atA -,."] r.rd.Q'fr.tc: 1 rd~-:u;:trA C'"s,..'n-~ S,·i t•;at--'!.'::::-..."-.1..,. ::. ,:,"-: · '"-i"'"'-... ,_,. _ "-.""._,u:;;;:;., v'ă-- rpg s·ă ştergeţl.cu-bu'tetele ·tr.$ctJtuL G·ânditl-vă Ja PHda 1\/lâ.ntuitohJ!:Ut -.-c'i~iT8 a-.: Ynfors -şi- ce!-ăL~!t ol:n:·ţ;z. n·aţi : as·ou!tare- Ct;P,/ân':tuh.rl Ju'i !!/_umnez.eu,- c-are. 1 u-·--.<=
n'âtlieh:;
:nenof-c--cl~nor
~r __ ,
~-..-,·a.<-"_,,-.;;;
./t\,_"
<
•
DINASTIASUNDERLAND BEAUCLAIR
211
~----------------
. Un om deplin lucid ar fi fost mai puţin receptiV la argumentele lui banale şi melodramatice. Andreea era însă bolnavă. .Boala de nervi, copilul din pântece, teama nelămurită de viitor, disperarea bătrânuiui · puritan, care se umilea în faţa ei contribuiră să c determine a interveni în favoarea lui. Fondul ei sufletesc. nu era rău. Alei, în · ţ._meriqa, unde moravurile şi mentalitatea erau mai aspre. decât în .Europa, se spunea că o femeie pierdută. !ntârnpina •• nu mai osti 1itate. .. Bancheru! arunca asupra ei responsabilitatea conflictului deschis, angajat intre el şi Sunderland. •. Avea aerul să spună că lupta aceasta, între americani, nu ar fi început dacă hu ar fi fost ea la mijloc. Ei tiine, ea le va dovedi că nu era un element de discordie, o femeie rea, cum o socoteau cei care mr o cunoşteau cu adevărat: Nu ştia curn va reactiona Richard la fntervenţia E:iL Dar va -face_ totui spre a ·f convinge să renunţe ia exploatarea succesului. · - Mrc Sherman, nu Vă pot făgădui nimic precis. Vă asigur Însă că voi pleda cauza dumneavoastră. Mâine dimineaţă la ora opt să fiţi aicL Sper să vă dau un -rezultat satisfăcător.
e
0
Discuţia
dintre Andreea şi Richard fu lungă şi ·. furtunoasă. Ea. care nu îndrăznise niciodată să aibă · alte păreri decât ale lui, găsi puterea şi curajul sii susţină pe Sherman. Richard nu se lăsă lndupiecat. , - Crezi că dacă Îi voi Ierta. pe fariseu! acesta. vei , câştiga simpatia lui şi a iumW' Te t~şeli, Andreea. Te ·.. vor huli şi mai departe. iar Sherman te va urî. Nu-mi .··va ierta nici mie că i-am pus piciorul pe grumaz, şi · · ·• nici ţie că a trebuit. să-ţi cerşească iertarea. Iar •. scorpia lui de. nevastă va triumfa. îi dai apă la moară. Andreea stătea abătută. C;; capul plecat şi mâinile . în .poală, oferea un tablou atât de înduioşător, încât •· Richard o luă în braţe.
VINTILĂ CORBUL
212
·~
Ştii
bine că nucţi pot refuza nimic. Năpârcile ieşite la drum trebuiesc strivite. Altfel te muşcă . .inţeleg(H1lă, Andree
frU-moa:se· tabiO:uri, ceTe mai aLese covoare, ceie maj
fine. porţelanurL .. Andreea iăsă iarăşi mâna in jos. -. Nu vrei. să mă fnţeiegi. · Sau nu poţi. Rich.ard o cuprinse în braţe,.
213
DINASTIA SUNDERLANIJ BEAUCLAIR ..·.
- Andreea, ce e cu .tine? Nu te mai recunosc! ·- Mi-e frică, Richard, strigă ea, izbucnind în p! âns.- .-f\4i-e frică!- -!\,1f:.-e ·frică! Îşi lipi obrazul de pieptul lui. ·-· CopiiuiL .. Vreau să-I nasc 1n Furopa... In Angiia. Vreau .s·ă-:rni n1ai ·văd o .data ·-mama... tVH,~e dor de tata, de Camelia,- . de bunicu!. de toti' .ai mei... .Richard îi mângâie părul. - Sigur, scumpa mea! Plecăm în Furopa. Dacă vrei tu!· De ce nu mi-ai spuse<) mai demult? ·- Mi-a fost teamă. că .ai să te superi. -· . Tu să mă superi, Andreea? Eşti singura fiinţa care nu m-a supărat. niciodată: Uite! Qăcmi răgaz două. săptămâni. Să pun ordine. în treburi. Apoi · plecăm. ·lţi făgăduiesc. Iar de Erza Sherman să nu ai ·nici o grlje. Aranjez rqcruri!e cum e_ mai b:ne. fi lprt, desi . ar. -f! trebuit . - . să-i .zdrobesc.~. !'v1âine dimineaUt . - ' . la orele opt, voi sta cu el de vorbă. Tu să dormi. Ai nevoie de senin. De odihnă. Copilul tău ... -- Al nostru, Richard. - Copilul nostru care e.pe drum, zâmbi e!, ne dă mult de lucru. Nu-i aşa? Şi acum, să fii cuminte şi să mergi- !a culcare. Copiii trebuie să doarmă- rr_!u!t. Şi tu eşti inc,ă un copil,· Andreea. Un copil răsfăţat, pe care-L _iubesc· mai__ muit -decât _oric.e pe lume .. ~ '
'
Richard işi respectă făgăduiala. A doua zi !a opt, comunică -lu-i _Frza Sherman -_. -care· ·venise potrivit in\iita:tiei Ar:~dreei - .că a renuntat .să -mai -continuie ' ' ·{upţa. .-. Nu .mai, am nevoie nici- de _scuzele neveste-i _du-mita!e., Ar f_! prea- ne însemnate pentru rflăr:nim!a .principesei Montenuovo, spuse.. Richard caustic .. in schimb, Imi majorez pretenţiile băneşti. Şi in privinţa _aceasta, -te previn că :nu, admh discuţi! şf n!C[ intervenţii _din-_:afară, Pentru a-ţi ,da -poSibilitatea. să_ te · d
"
_ 214_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.c::_::::.::..:..:.::::..:..:::-=..:.::= 1/!NTilĂ COR SUL
pretind trei milioane de dolari. Eşalonările le. vei · .stabili împreună cu Wilbur, Morrison. A primii instrucţiuni _în aCest se'ns. Inscrisul acestei ·noi obligaţiuni fl vei face înaintea deschiderii bursei. Bineînţeles, până la ora prânzului, îmi vei restitui şi depunerile. De acord, Mr. Sllerman? Chipul bancherului era _pământiu. - Condiţiile sunt foarte. grele. Totuşi fe accept. Sper numai că eşalonăriie \lOr fi. îndeajuns de depărtate, pentru a ie putea faGe faţă: . '-:ce- M-am gândit. şi Ja.aceasfa, .Mr. Sherman. Acum e or<~ opt şi douăzeci, spuS€:! el anmcându-şi ochii , spre pendula de. bronz aurit .de pe comodă. La orele noua eşti aşteptat la Banca Manhattan de către Wj!bur . Morrison, pentnJ semnarea documentelor. · Banchetul încuviinţif obosit . - Te rog, ML Sunderland, să transmiteţi mulţumirile mele Principesei Montenuovo , şi. să . o asi guri de recunoştinţa mea. La nouă; voi fi Banca Manhattan. Sa!ută, apoi se înd<eptă spre uşă, . .__)ncă un moment, Mr. Sherman, Daca afli vreodată că un bancher încearcă să mă înfrunte, sfătuieşte-! să renunţe. ·Bună ziua, Mr. Sherman,
la
, .· RiC.h.ar:d avea tot dreptul să fie încântat de modul '·cum încheiase această afacere, . Autoritatea. si prestigiul lui .se apropiau ,Je zenit , Era temut Şi respectat. Respectul nu era însâ;decât o consecinţă a· spaimei · pe care reuşise .să o · bage ln sufletul oameni loc ToH lui era ' -.,căzuseră- âe.. acord că abilitatea diabolică.. Cui 1-ar fi dat prin minte să manevreze aşa cuin manevrasl;l Sunderland în afacerea Erza Sherman? Răsturnase vechile car10ane şi se folosise 'de .m'ijloa<:;e de luptă a <;ăror noutate şi îndrăzneală constîtuise o surpriză pentru· întreaga lume a '
băncilor.
'
'
'
· DINASTIA SUNCERLANO BEAUClA!R .
.
s.ata. Către sfRrşitul
-k!{ noiembrie.
:pre_şedirrte!e•"Adams
îl
chemă spre
nou ambasador, p'u'nând .astfel capăt ne1nţe!egerilor ·cu Franţa. i uase această tj1ăsură fără să-si consulte cal:line'tul. Contributia !ui RiChard Suriderland fusese Importantă.· FI transmisese propunerile amicale ale· Oirectorulu~ !rancei<, , sprljinindu-le stăruitor. · . . .· · Ambasada de 'la F'a'rls avea să fie .1ncradintată lui·. ·. Wf!liam Van Murray; ministr.ul Statelor .Unite la Haga. Noul ambasador urma să fie întovărăşit de Chief Justice Oliv.i"w Ellsworth şi de Qavie, guvematorul Carolinei de Nord, Preşedintele W ruga pe Sunderland să aprijine acţiunE:)a diplomaţilor americani, continuând · bunele s.ale .oficii pe lângă guvernul .francez. . . . · .. . .. Richard placă încântat de la Preşedintele A.dams. Avea insfâr;;;it. mainile libere .. Putea furniza arme . colon IHor franceze din !ndiHe Occidentale, precum şi .. posesiunilor spaniole . din America.· Riscurile erau mari; fiindcă. navele de război britanice cutreerau · mările şi oceanele, l!ânând nu numai corăbiile Franţei şi Spaniei, .dar şi pe neutrii care întreţineau legături comercia.le cu aceste doua state. Dar şi profiturile erau proporţionale cu riscul. Neutralitatea Statelor Unite era esenţială politicii . comerciale a lui Richard care devenise unul dintre cel mai hotărâţi partizani ai izolaţionismului şi neutralismului Preconizat ..de Washington. · . - Europ.,niî n-au decât să se .războiască între ei, spunea el. intimilor, ·dezvăluindu-şi parţial planurile, Să se răzbOiască până la epuizare. !ar noi să ie vindem armament şi furnitu ri m.il1tare, !n .nici un caz să nu ne lăsăm târâţi în conflictele lor. Nu am avea . . -...-- ' ' . - ' .mmrc de caşt1gat $e Impune ca Statele Un1te sa un
,
~
VINTIL~
CORBUL
d!!vină o putere comercială de prim rang. Nu avem
nevoie .de forţe militare· consideral::lile ce ·reclamă cbeltuiel'! faotastice de întreţinere. Trebuie să păstrăm doar un strict .necesar, care să n€t asigure apărarea neutraiifăţiL Europenii şH•u vărsat sângele pentru a-şi crea imperiile lor coloniale. Imperii pe punctul de a se âestrărna. CoJoniile îşi vor independenţa. Ţara noastră nu a .fost cel mai frumos .gh.111aer .aJ Coroa.n.ei .Britanice.? Azi ·e li.beră. Aşa se va întâmpla şi cu posesiunile: din ·Am eri ce .de Sud, .. din . Asia. şi . din Africa. 'i=letragi3rea trupelor/europene din cplonii nu trţJ.buif:l să.Jase un goL .Dolarii amedcani ia locul sOid<~ţllor europ~nk Cu .a!JruJ nostru· vom cuceri lumea. Oamenii nasc, .trăiesc şi mor, Regate!e, republicile, imperiile, de asemenea. Dar aurul nu va murk.niciodată. Poporul care va st&p~ni aurul, care va şti< sa"! Jolosea,--că, va stăpâni .iumea. ··Spania a avut. aur. Mult aur. Dar risipit durând biserici şi palate. Statele Unite trebuie să adune . aur. Tot aurul din lume. Şi cu acest aur să cumpere lumea. Concepţiile lui. Richard păreau utopice. · - Numai un nebun poate concepe ·că Statele .Unite .vor fi în stare să dărâma cândva supremaţia mondială a Angliei. · · . . -· Preponderenţa .politică a Angliei se apropie de sfârşit, declara Richard. Nu va trece mult şi puterea economică a Statelor Unite v.a zdrobi orice concurenţă. Economicul va îngenunchea. politicuL Nu este o simplă afirmaţie; ci oaxiCimă. OitlastHie regale SP'. \10J pleca Jn faţa dinastiilor auw!ui. ·Şi eu am pus bazele uneia din aceste noi dinastii.... . . Richard .. Sunderland a\lea .multi. . . ' . detractori. .~ Omul acesta e magaloman, iluminat sau ... ·. · -· .: .. gl:irda1, răs:pund~a·u ·cei· :pe ·ţare -ascens~unea -sa începea să-i :impresioneze. . -: Un geniu ~~ răului, răspundeau criticii. ln junglă animaleie ucid' spre a-şi astâmpăra foamea.
sa
se
1-a
21.1 Numai tigru! ucide pentru plăcerea de a ucide. Tn societate omul luptă pentru. existenţa. Oamenii de .talia lui Sunderland luptă ·pentru a nimici şi pentru a-şi clădi prosperitatea pe cadavrele învinşilor. - Vă înşelaţi. E un precursor care vrea să incheie ·· era războaielor militare, înlocuindu.-le cu războaie maf pu'ţin sânge roase, deşi tot atât de spectaculoase. Războaiele economice ... - Războaiele economice. sunt şi mai îngrozitoare, •·.· !iin(.lcă lovesc fără deosebire in bărbaţi şi femei, în ..bătrâni şi copii · · · · ··· ·•· Fără să tina seama de laude sau de critici, Flichard · îşi continu~ drumul. Drumul menit să-+ ducă spre · culmile ·succesului.,. Timp de doua săptămâni, joseph Phipps, .directorul uzinei de fa . New-Schenectady incercase . . . zad.arnic să intre la Richard. Ori de câte ori se prezentase în interes de serviciu, fusese primit de · Wilbur Morrison, care căpătase mandat să rezoive . toate problemele ridicate de · Phlpps. Pierzându-şi răbdarea, hotărî să. calce consemnul şi _să intre neanunţat la marele patron. Spera că tostu1său coleg de la ·oxford·. îi va acorda suficientă consideraţie, şi nu-l va da pe uşă afară. Trebuia să-i vorbească. Trebuia!. ·" Înarmându~se cu tot curajul, Phipps urcă într-o bună dimineaţă scările care Ciuceau la ptimui etaj al clădirii Bănc·n i\1anhattan ·afectat' 1n ·întregime· birourilor lui 8_ichard Şi ale statului său major. Adtien· de Betmlieu, secretarul de' serviciu,· îi prlrni, · măsurându-.! inchlzitorilll cu privi rîie.· · · · ~, Dorf3sc să -vorbes-c cu patronul) -Mr. Beat;Heu. --- Regret. Nt~ primeşte pe rfirn_erli. , E foarte ocupat Tonul secretarului era tăios, atitudinea iui de o exagerată demnitate.
.
1
V1NTILĂ
CORBUL
-.Pe mine mă va primi, ripostil Phipps, ajur.gând
"din câţiva paşila .uşa .(ncăperii sacre. · Fără să ţină seamă de p'rotestel:: scandaJizate ale s.ecretarului, apăsă pe. cl"nţă şi intră. Cabinetul ·lui . Richard Sul'lderl<md reflecta gusturile . ş(. personalitatea acestura. Un somptuos birou Wiil.iam and, Mary, fotolii Charles 11, o comodă Oueeh Anne, bogat .împodobită, o bibliotecă Early Seorglan. "Istoria Angliei il~strafil in mobile", dypă . I:Um spusese cu ..()arM/lre i.ronie .un .celebnj anticar tlin.New Yt:}rk. ~()vpar~le de Persia, canclelabrele de Murano sporeau impreSiR •de ostentativă bOgăţie a acesţeL lncăpţ>;rl, .asemănătoare mai degrabă cu un .mu:zeu. Phipps pătn.Jndea pentru .prima oară în acest :sanctuar, accesib.if unui mic număr de aleşi. · Richard .îşi rezolva tocmai corespoRdenţa zilnică. laapariţia lui Pbipps, !şi ridică ·privirile de deasupra hârtiilor, · OchU lui cu reflexe metalice se aţintiră asupra fostului Coleg de. facultate. Phipps salută, intimidat. Apoi tllşi, spre a-şi drege glilSUL .. . · · . --'- Te~am chemat. eu, Phipps?. întrebă Richard, .cu prefăcută swprindere. ·· ·- Voi.am să .yă vorbesc, rosti. Phipps, răguşit. de emoţie. · . . , . '-- E atât de important? Nu scar putea amâna? Am mul.t de lucru; . ... .. .· -· Trebuie sâ mă ascultaţi. vreau să lămuresc o . situatie. sa fac lumină; · ·.·.···· Beaulieu .apăru Jl1 . prag: Era indignat de îndrăzneala lui Phipps, care călcase .. opreliştea. Dintr"-o priVire, Ri<:hatd ci.ti gândurile secretarului. · - Lasă-ne• singuri,, Bea.Lili.eu. Am . .înţeles. Nu e · · Vih.a. dumitale.. Secretarul respiră u$wat. După ce ar.uncâ vizitatorului o.. pnv1re. ,încărcată de imputări, se retrase, lnchizând încet uşa.
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLA!R
21ll
Phipps înţelesese aluzia transparentă a lui ' d . "' • uSr- nu se ·--ra~a -ln•tran,. Sun d enan - Trebuie să-trtj 1ngăduiţi -O eXpiicatisţ stăruL eL Situaţia care s-a creat. nu mai poate dura. Richard se. resemnă siH asculte. ·-·Poftim, vorbeşte, zise .el, · înăbuşindu-şi un căscat.
- Vreau să juşti'Hc purtarea fiuh~l meu, Să nu apese asupra lui bănuieli rJedrepte .. Acum câteva nopţi a fost găsit în grădina casei dumneavoa.stră din Williamsburg. . - Casa este a socrUlui meu, rectifică Richard. Eu am fost numai oaspete. ca!rnoi insolent a! acastu~af !-ar 'fi zăpăbit' pe Phipps, daca importanţa cauzei pentru care pieda,nu i-ar fi dat îndrăzneala să continue, fără a ţine seama da întreruperi. . - ln prezenţa dumneavoastră, fiu! meu a.· fost 'â-restat şi aruncat 'în· înCt:isoarea oraşului. - Nu-mi spui nimic nou, Phipps. · !'"'". . R.' "',.ll revoaa. ,,~ vHl!SmU ! ' tU! :IC.!.B.fu ,,. · ,. ., . .. Fran k P'rHpps . · - I",JC! o c:rpa nu v-aţi ganait ca este fiul· unui colaborator apropiat, al fostului dumneavoastră coleg de la Oxford. L-aţi dat pe mâna şerifului, fără a-i asculta explicaţiile. L-aţi compromis . in faţa întregii universităţi... . " '-; Şi nu merită? întrebă Richard cu falsă candoare. .. . . - Credeţi că merită? se înfierbântă Phipps. CredeJi că e·ra vinov?J-t? Aflaţi c}1 Bra. absolllt inoCent intrase .in gră.dină p'isptnzând .la apelul scris ai hioei 1n ·dt·-~e· alfO"'"''-a· "'ar ~",.,,. · ,V• a il" .)IlHi-.'-'" C..;;U • L' /-''-'''L'--' .,u- 1· ta'r'1, numele 1 1! . /_ noroi, a preferat să tacă şi să se lase dus la închisoare •. ca c:n borfaş de rând. · - Extraordi.nar cavalerism·l e~clamă Richard m zeflemea. Şi ce vrei să-mi demonstrezi.? Că era nevinovat? Că nu avea fntentia . să fure? Că nu _e un ~·
.
VINTilĂ bcirfaş
CORBUl
d.e rând? Să fim serioşi, Phipps. Fiul dumitaie venise să fure .. Acesta .e .adevărul! Fiu! dumitale a abuzat qe .încrederea ce i sca .acordat, furând afecţiunea fiicei mele. Fără să ţină seama că are de a fac.e cu o copilă, a încântatco cu. vorbe meşteşugite, a batjocorit-o şi a lăs.atco însărcinată. Şi toate cu un scop precis. Cu scopul .de . a-şi însuşi o zestre considerabilă .. Credea că .mă va sili săci dau consimţământul .la q căsătorie pe care, în condiţii normale, nici n-ar fi ;dsat să o facă. Dar Şi•a greşit socotelile, fjul dumitale: Nea prevăzut că n~am să mă las înspaimântat •de ameninţarea unui scandal. Ehe,. Phipps, ştiu să îl!frunt oa.menii .şi mai ştiu să le dejoo şi ·manevrele. ·- E. monstruos tot ceea .ce-mi spui, zise Phip:ps indignat, uitând să mai folosească tonul deferenf pe care.'l adoptase de când Fîichard il devenise patron. pcimneata nu admiţi că .doi tineri pot să se iubească? lmi cunosc fiul. Ştiu .efi este dezinteres.at. Nesocoteste. banul. s-a înscris la Facultate pentru a se dedica ştiinjeL · · - Serios? zise Richard.· - Da, da! Nu râde, .Are 'firea mea. Şi etu sunt c;insti!. De atâţi!i' ani 'de când lucrez in siujba dumiia!e, ru!ând ze.ci. de milioane de doi ati, incheind contracte de. furnituri cu tol felul de clienţi, nu am făcut avere. Pot dovedi oricând. Arr trăit numai din ..·salariul meu... · - _par~ :e des-tul de ·mare,_ fi intrerupse Richard. ·-'--'De .acofdc. --Şi -p!;;;ntru -aceasta.- -ţi-am fost recunoscâtor. ·Şi te-arr sluiit cu dredintâ... ·.-. în aşteptarea marei lovituri care trebuia să vă :aducă pe tavă, dumil:ale şi fiului dumila!e.. tot belşugul d.e care aţi fost lipsiţi o viaţă întreagă, zise Richard înveninat -- fns-ulta -e- ne·merttcttă 1 -rosti Phipps cu- mâhni re. în o~ice acţiune a semenilor dumitaie nu vezi .decât scopuri· murdare.
DiNASTiA SUNDERLAND BEAUCLAIR
- ld citif pe Rouss~au, Phipps? OmUi se naşte bun. ·Dar soc.ietatea il înrăieşte. - Poate ca ai dreptate. Te socoteam bun,~,, milostiv, dar · m-am . înşelat. îmi ziceam că devotamentul- şi ,cinstea mea vor atârna în cumpăna . d ţ:ca . ";'" d . "t 1 • f t ' un m_f1XB- narv, ' ,vr-am ~ # jtL. 1 n , um1 a~e. r\m- _~os na1v. asteotat că fiul meu să se bucure de oretuire în ochii d[miitale. Cei puţin dinconsideraţie pentru tati'J său. Mi-am dat de la incepu1 seama că. poziţia lui este grea: Că il vei ·socoti interesat. Am cre7ut că te: pricepi mai bine . la ;oameni, · Am. sperat · că Nei descoperi comorf!e de sentimente care .zac in sufletul lui Frank. Dragostea lui, pentru fiica dmpita!e nea fost influenţată de nici-un gând ascuns. Iubirea lor a fost spontană, siryceră. A dus în - chip- firesc până ia -"~
~:n--Ut_J '; "" 0,A::t "'"d u.
.J>al- a-...,
~-""' lUl
_
_
-- wupa care- rrebwa sa urmeze sanctlonnrea "
"
-.-
si _;;1~<..-t:.l..::> ...... ,,.,ne!~::p·Q"" bl,t:'Ov;_;.,l·; .•J-;..--t''"": .h.' ....",....a
-
•
4
""'t:'-'"''fr.--;
J..s••'::?'-1<::::.
•
1\!,-) ' ,-~~
-1
a<::"'') --rct:
.",jr-c. :";;:,v
-·R·,l{'!f1' ;;;rl , ---- -~- ~
suav. Lui Phipps i se aprinseră obrajii. - Te rog să încetezi cu insultele. Am crezut ca vom pute!'! discuta la rece, că ne vom strădui împreună să scoatem adevărul. la iveală. - Ai crezut că mă voi iăsa imbrobodit şi că imi voi da -fata ,pe mâna netrebnicult.d- care_- a sedus-o? strigă Richard izbind cu pumnul in masă, Să terminăm comedia aceasta. -Prefer să q _ mărit- Ci-A .,. l rneu secre, l ar, ""'ecat. ,., .. cu f,'L'I_ d ur.Jhaie. '" ' Uh~rnu H.:::-;tărârea rnşa este defirdtîvă. ·.Să nu mA! aud de rrank .aJ dturdtale. Să nu mai atrd de-:.acest •;anătcr de zestre! Se congestionas-e ~a faţă, şt- !ove,p cu pumn'i.~il ln " scarYcan '' ,. " 'T;l "' p~. . 1a masa~ ,;ecCH"9- f r01za. ;;rpps . ajunsese {narginea răbdăriL Cu mânie abia stăpâriită, scrâşn!, ., • ' • ' ,. ' • 1. d u~tanou~se m Q(:,ln iu: tcţj-.~, ,ar . --- Qar dUrnneata? Durnneata[ N-~ai fost' vanătoi· d-e "'estr"" Tot '.ie"' ·vork··' ·ca" r1t.- a'i lu"' n~>···•s•a "': -!o,_"'" - ,;.,, •·rlii d , O.\ ._ ..,vu,. numai pentru banL. ~
-~;..
'~·
_____
VINTILĂ CORBUL
__:_:~
Lui .Richard i se urcă brusc sângele în cap. Se ridică de la birou şi cu pumnii strânşi se îndreptă spre Phipps. - Şl tu îndrazneşti să mă ca!omniezi? Pu:şcăriaşuleL. Te•am scăpat de ştreang! Şi asta ţi-e recunoştinţa? Cutezi să mă insulţi în casa mea, după ce .ticălosul tău fiu mi-a pângărit fata! Ieşi, puşcăriaşule! Ieşi, ·dacă nu vrei să te zdrobesc ou pumnii! începând. de azi, nu m!li eşti salariatul .meu. Eu te-am ridicat, eu te dobor. Să te întorci în stradă. Acolo de unde te~am .cules ... Voi avea grijă să~ţi cercetez gestiunea. Dacă voi găsi vreo neregulă, va fi vai de tine. Iar fiu! tău să părăsească Statele Unite. Să se topească undeva, în sălbăticiile Nordului îndepărtat. Căci de nu îl voi. nimici .ca pe vasul acesta! Luă de pe birou un 'crater grecesc, care servea drept cenuşar, şi îl trânti de pământ, spărgându-l 1n .zeci de bucăţi. · . Gând Beaulieu, atras de zgomot, '·năvăli în birou, Richard ridicase tocm&l pumnul asupra lui Phipps. · Acesta stătea· palid, nemişcat. ca o statuie. la apariţia secretarului, care încremenise ingrozit, Sunderland făcu un efort, reuşind să se stăpânească. Lăsă cîncet braţul jos. - Ieşi! Piei din ochii mei! vorbi ei răguşit, săgetându-1 din ochi pe Phipps. Acesta se răsuci pe călcâi a,· îndreptăndu•se spre uşă. Richard se uită gânditor la secretarul care stătea nedumerit in d~eptul intrării. · - Beau!ieu,' :-rostf el ·Cl! hotă(âh::. Vrei să-mi -fii oinere?. Secretarul TI privea uluit .,A înnebunit patronul"? Richard înţelese că TI luase prea. repede. Îşi struni ··.nervii, care o iuaseră razna, îşi netezi uşor jabou! de dantelă, apoi zârnbi cu bunăvoinţă. ~
O!NAST!A S!JNDERLANO BEAUCLAIR
223
.:....... Da, da~ Beaut:eu, .Să- n·u te mire propunerea mea, tvt-am gândit mult. (Aci minţea.) Şi mi-am zis ca ar fi nimerit să fac un om din tine. Mi-am dat seama de calităţile ta]e din ziua în. care ai sărit în ajutorul meu şi al princ:ipesei, în cârciuma aceea' sordidă din Paris. · - Monsieur, aş fi lericiL Prin mintea lui Beaulieu trecu intr-o fulgerare trista .;poveste de. dragoste il Georginei, copilul pe aştepta, viitorul ·ei ·sumbni... Vr:ea·: să- rrră cumpere,. îşi zJ:se el. .Să-mi asum pa:ternitatea unui --·co-pH străfn:- \lo-1 -ajunge poate -de -r.:isuf :1um!L -Dat vd!
,care-! -fi,.
:~oa-=t"'<" ._.i;.{~, r~ •-- "r'\V
7 "-::Tnit: r;1! ?''-wţv --"''' '"'"'"''~ .d_\'dct·
nr···H·e .... """'":~n f""',-~""'"""""'n"' ' ' ,{;Jt ~- ;,>O:J tiU'>;;_ ·-c""'t"'' 1-J;:,",; j U '\::;_t\...•î 8H·idt
-c:·l~.:_;;:;.t;;
:picJ'ls:rd rrecând ~-€tră:Ş'i fa ·birotd s:ILL Da:r "te- pr,'tdet. F:: ..t;-·Aro,-,,~,,., !": r'-r:_:i"-,fi-c, ~ ''TAGI ,<~h,,r, ·e·::;!' ~h-~-~ l -'-.,."'---''-" ,J Utt;;edc;,·V -~ L-,\...-U,_ a\4Ch.-!;;-' , lr --.'U dlr,od lot c:a -;r- datora 8eauliBLL -1l .-
mahaie:!z·~CJ.r pariz-ieht; Si /'o<.h:~en- rje 8eauiieu
-.
-0 Sl!Ud-YiE'
--t3nâr ef8g'ar:t,. '
'
--i'
\!~'
. a
n
,_,"._~, .oL
ntru ~1 ,.,_"a,.:;t.-a'"";;-., l,L'Ci,__ .. ~ ;j,_.,
~'";
yl,..
') •,
:v;tn'lgo,--~·-"·
!•, ;>>!J~
'-'dj-c:l.
S''-•!-""'-"''\,-.p;cfOa"':::i .".; !"""ţi":'"'
"-Jn;·,A
l_<;_";"_,.q
.accept-ă s-ă pre]udEtcăţl,
se înscare, doveeittâ UH -:~iS?J:"eţ__ faţ_R_ d'? o lipsa de ,scropuiei -c·are nu p}tt-eau decât :::ră.-1 fo!oseasc·ă în carieră. --Da, da)_ nu greşise făc-ând 0 ~oasta~ ~l~g·· e~" o·e·sl'gn~ ru ~' '' 6 a f' ;·~rh:+ da· 'uhil· c;.\_;<;;i JAV, H:;,o. ""'i, li __ > -, '•>.n 0 . ţhJi.-v
6
<'-/.""-"~'-
:ocrr _-c.u t;·rr.;puL -va veni- şi ac:ea:stzt" , Richard l'l rÎ18.sură cu orl\Iiti!-e, dtn cer:o' .oâ::a- i:1 • • • . 'j t> •• • "" ....;J!Cto-ar€-.- yncorn-=:staDL, ~;::~eauHta..: e;"a u~ D21-8t' . . r:Jrnos. -bacă- Georgrna ar î:i păcătL;;i: eL: ei_ .. at f1 'aV!tt c8! puţir' '
~
·o justificare. FlăcăU!- acesta p~kea capabit .să fure_ ,..,.._-;.."?nn'- or·,·a~ ,oj -fo•·n. Dh'np~ il• ,-4eC~t·u~ 'li>Ph:.-a . ... .. ;.v·. ,",tv. .Pe r.61'1"i ,_"._.. .. \_..; '·"t-· .. .,__.i €)t";t.Mi.,, -a -;;_ slăbănog cu mutră de ascet 1"-Je~nţei~se sunt că!le. tai a 1"\QAr,· nei ~--
..... ,
1.-i
-~'
..
•
.Richard-..se._.pricf)pea-__ să Jncurce- ite'e Providenţei. Soarta ghiduşară ii. încurcase ,fata· cu un pârlit de sludeq.ţ. Avea însă el grijă să creaducă lucrurile pe 'făgaşul' .cel l:lun.. · · . . -'Diseară,. Beaulieu, să-ţi pui fracul albastru. Îţi sţă foarte b.ine. Şi să te prezinţi la mine acasă .. Vom cina în familie. Vreau să 0 CUGereş:i pe Georgina: Ai •înţeleş? 1f zâmbi el cu .aer pă(intesc, Începând .. de mâine, îţi pregătesc o primă .suq'lriză. Vei prelua c;onducetea uzi.nei •. de armament de ta New . :Sci'leneCiady. . . . ; Beau !ieu. sa roşi d<J pl.:ker\;l. .. . . . . ,;F încă un copil", Jşi zise Rici}ard. încântat de această reacţie n1;).studiată:
.
·
. .
-~·
Sunt Jericit MonsÎeur, că ati. binevoit să. rnă preferaţi altora, mai pricepuţi decât mine, spus~
Beau!ieu, cu modestie .studiată. · · ·· ,,Bălatu! acesta ar fi făcut minuni la Versailles, · gândi Richard. Are stofă de curtean." - Sunt neprcegătit... continuă Beauileu. Mă tem că nu am să corespund ... .- Te vei deprinde, n încurajă Richard. La New Schenectady vei găsi .colaboratori capabili să te iniţieze ln. se~retele fabricării armelor .. Această însărcinare este dealtfel. numai o primă treaptă. Mai ai·m_ufte de- urcat.~, Beaulieu. lloi să-şi exprime· iarăşi recunoştinţa si fericirea, dar se abţinu. folosise. până acum de două ori. termenul "fericire". Nu- trebuia Să-! demonetizeze. Mulţumi cu măsură, spre deplinnumirea not~lul.directm' .al uzinei de .. atmanent de la New Schenectady. Adrien .de EîeauHeu urma. să se prezinte imediat la noul său post În ajunur plecării sale la. New Schenectady,. se
,...·mk;*!e' V/.tl > -. ·k& >.S??QfPJi :era puţht_ favonitH -.onel?: ·:-că.fătoriL ~p.e<.-:· 0Gean. .f!lchard .n.u cunoştea ;însă cle;;;agţemente!e ·' · _ :xălf~t;.li _de. :nare. t_ar Andre~a era· ferfC_itA Că-. p'ăr.ăşea -· ·.~A.tnerico.. De :ceH Biti li era_,indfferent- _Gopm·,_:secre,tar:H, - -_ -per?onq!Uf c:e. :servt_cî;J, treb,~Jit;i·u .să ;s~ acomoQeie -:' '>f;...,~~..;-_;:-!. : ' L'.•Hr~v;_,_
·:Q+r·+t.:tj' ·~ct>:'.!_t;w.
curil vor
t 1-J ... J:::\
-r;·· <",.!L•J:!C; _,_JU
n,r~~·""'s·pJ··-,-;.;[".o-,t.---·>-n-.,...~ _,..J;;U'Ct!d-,.l.>h:>.ct;'6
\j._J,f::
·ştL
.
.
iarna se -.anunta-. rea. Furtun~ ct.rrno.Hte ' . . bântlr~a.u . _oc;ee·f1uL 'fV1_8:riharn inapofaţi_ din 0illătorH .şp_uneau _că· !1l.1 mai in)âmpinaseriJ de mult cpndiţiunîatmosferice ·at?t de. _·viir~_ge. Ric.~ird ·nU se. teme_~- -de_ -"furt unile· iernii. Traversase de atâtea ori Atlanticul şi 1n sezoâne atât .de diferite, . încât se oteHse .ca un adevarat lup de · mare, · · · · · Pregă\irile .de călătorie nu durară mult. Acelaşi '. p'Eirsonar cara Ti însoţise în. America, ii. urma acum in ·europa. Cu o singură excepţie. Adriăn de Beauiieu rărr~âhea 'UOrte~ rioberl Si . . . :?n. Sfate!e . ·' {~harles, . . u:tjmii doi fii ai Qpheliei, pfecau de. asemene" în Et1ropa. · .·Robett _.urrrHl să in-tre, ·r_a -Etan~ ·iar Chci.r:es ·să rărhtlnă. ·!Er~Londta ~·n.:grija -1ui 'rolger. FranciS~Andrew- :căp-ătase rv-~hr,·',-f11J:"Jt ~ ; ,t· t{c. r1:n' '"':;_ ·p;:), lln-'i ~,::;.ea -;;-n t:l'epl a....._ ~s-Mr· ,·!.v. ~ _.-';::..·"-"""'"" _·~;_ u.. i-·",o._ v r<> _,••n v .n. +v·~ •"'în a .. c .-.... ~'1 u·J· .S"'''ert'r "J.~'"""d ,,, S'ai·elHn,·te e"" Bila· '· lf ,v.u., 1·•' •U'- Tlvn~.u 11. ~ ~ •t' A,Jl1 ~ lO.
.-
__
~'~~
~
·î~c~eind o st:ri8 dB- contr:?tcte cu posestunHe ·franceze g.i .:::. ~r·'""'4i-~r,-,. ---~;"',,-nrrt"'"" :(->~~~;.,a -~t;r,_x .... ;;,~-:;,·c..~ _, '~nll ;--", -.•C: >Va.. 9'-, d'i.-, '' ;,,,.,. '-'-· 1Jni,,,~•:,:c ,-..,.._c:;·l;'"'DL"'\" sT 7c•i \'n•""O- ·---n-"'Sc -~ti' ,·t·.:>\8- '~ ..-,}-..;.'ln;;nd . . r,· -._,.c:.;_,..._U'-.!<"-··'· . ' <;;.• ,;,'-'- 1v.:rt "... C'4v \,hu d '<-·\.,!\ _ -::~;,!ţ;;;1 ş' j(Jmătate de dolari r~boiu!ui cu Erz.a She~man.
milioane
beneficii, de pe. urma
.:;!26
VINTILĂ CORBUL
--.··-··-·--··-·---·.--".....~.-·~·-···-·-·
Cu .dou.ăde. îmbarcare, Andree!'l primi 'O sCriJ;.oâre <încadrată 'în ·negru. Sora ~.ei, Camel ia, .:()'ăsătorită cu Lordul .Edward Kirkfey, murise ·in cursul~ .:Unei .op.eraţii. Lady Frances Bolton, care fi ·. ;trimliea această ştire,. deplâligea. mlul ei ingrat de rnesa.ger al rn.orţiL l\r m.preferat să"i trimită veşti mai bune, Soarta era însă vitregă .cu Aamilia Lusignan. Andreea primi•·ctr stUpoare această ştire. Starea în :care se a'f!a nu"i.cingăduia <etno.ţil puternice. Şocul nervo.s o 'doborL la pat: Doctorii· îi · prescdseră• o [ndelungâtă ooiftnă, epinând pentru a.mânarea ţă!ătoriek • Andreea pîcl .. nu voi să . audă, · Cu >surpl'illZ!itoare energie, TUgă pe Rid.hard s'ă .grâbească plecarea. Voia să. se inapoieze neintât.ziilt m·Anglia. O oqseday presimţirl rele . · · Rlcnard .ii făcu pe plac, Pentru. asJgura .îngrJjirea in_ tirnpul traversărîl,, angaja serviciile unui medic cu renume'; căruia ii fixă un O[lorariu regesc. .. La 20. deceinqrie, "Emp('ess>•of .China". ridică .ancora, înfn.mf!lnd hula .ce bantuia in larg ..Af:'tdreea . stăr.uise să 'nu se mai amâ[le .ple.carea. Voia s.ă fJ)gă de pr()priul .ei d,estin. \ja!urile uri
a-i •
.înapoi. . Valur.ite enorme ale hutei erau blânde . . povârnişurHe.Mtede Şi puţi o repeZi, iar spaţiiJe dit1tre taiazur,i; foarte. largi, And;:eea avea impt.esia că se află in mijlocul unui pustiu >CU dune· oseiiante, pe care
corab!a urca şj cobora ·fără- zguduirf, -lntr-o lln!şte desăvikşită. Când nava ajungea· între munţi! de apă f 1- ~ l . al Das ..r-a, c.er_t.H' garcen-;.crunu, dmpecm. ca -_s ,~·ţc.a)-se vedea -deasapra- ,capului- ·s-ub ferm-a l.Jne~ fâsH !ungi. pâralele cu. talazurile Îndată ce corabia se avânta pe -povârnt-ş în· .sus, văzduhul pornea să creasca. kr întindere. 'in clipa 1n cere. ajurJgea pe cu!,TJea muntelui de ap.ă, se deschideau privirii spaţii r.~esfârşite,. inundate de lumină. Talazurile paralele, nei(lzi şi masive ca .spinările unor elefa!'lţi uriaşi, se · · apropiau măreţe, impasibila, de nestăvilit:.·.. > · C1:1 mâinile înfipte în cordaje, Andreea privea muntii- albaştri, dăftUiţi cun .blOcuri. de apă- marbrată, care detnau cu ritmică Încetineală. Hula dură o săptămână. Apoi oceanul se linistL În ultimele zile de călătorie, un vas de război britanic---_aprt- -pe "Emprss_s of -ch!naH~- Richard nu Se 'Jmp_otrivi c·cmtro!ului, fiindcă - nu avea nlmiq de ascuns. Ofiţerii englezi se comportarii civilizat, .cerând. ia urmă scuze; pentru .1ntârzierea pricinuită corăbiei americane: ·Călătorii. de pe "Empress of China" sărbătoriră in largul oceanului. Crăciunul şi Anul Nou,. Sezonul, îndeobşte vitreg! le_ --reL_ervă url-tin1p minunat Ape~e~ de- un calm p1at, og!_indeau cerut albastru cenuşiu,_ fără urmă de nor. !n .schimb, se lăsase un frig năprasnic. Acele ge1'ului 1nţepau obrajii copiilor, care se jucau pe bord. Francjs-Andrew împlinise cinci ani. Se înţelegea de minune cu fraţii săi vitregi. Era atât de caiin, de prietenos, încât câştiga sirripatia tuturor. Andreea se simţea mai bine. Pe măsură ce se in depărta de păm âhtuî inospitalier pen_tru -ea, al ,.\mericHJ- i se-·co!orau obrajii~ se- întrerna. devenea mai veselă/ mai sociabffă. La 18 ianuarie, apărură in zare coastele .Angliei~ Călătoria era terminată. 1!
·-
:·
---•
.~
.
'
·R. anL icMrd revenea 1n' Anglia o Maestru . în,. Tovifuri de teatru, după
absenţă de clnci îşi pregăti o
reintr,.r€1 sp,E)ctaculoasă, . trJmiţând îrHiintea. ·sa un convbi"tili::'ăfllit dÎ'n zece corăbii cu, grâu american, care fust;!se desCăwat )n docurile Londrei,: l;'enfru a se filce .agreabil guvernului şi a,şi .crea o presă bună Jn.City; .c9dă grâul,statul(/.i!a uri preţ sensibil inferior niveh.ilui stabiHt deJ3ursa de Cereale. Astfel. dădea lbvitură serioas.ă' impciria!oriJor ·.englezi •.•. ·fOrtând . {) mişcare dec paisse. · . . . ·· ' . . . ·. •. . Presa l()ndoneză comentă în. fej.şi chip 'gestul lui R(Charâ~ ";,(Jn a;rnericap generOs contribuie Ja ieftinirea ·vieţii în Marea Britanie'' scria un ziar simpatizant. "Richard Sunderland-.Beau~lair reia seria · marilor !.ovituri ·de bursă?" se întreba un jurnalist, dând. alarma printre. speculatorii de cereale, Gazetefe ,stipendiate de adversarii lUi Richard, dezlănţuiră o campanie ostilă. "Cine este acest personaj care afişează cetăţenia, americană, fabri.că .arme pentru francezi şi vinde grâu· englezilor?" O flţuică specializată în ,pamflete, punea în . gardă poporul englez împotriva lupilor în piei .de oaie. ..
o
--~
DINASTIA
ŞUNDERLAI\ID
BEAUCLAIR
------
229
,,Richard Sunderland.-Beauc!air a creat o importantă ind.ustrie de. armament in Statele Unite. Pentru Cine· fabrică arme? Pentru duşmanii Regatului Britanic, pentru Franţa, pentru Spania, pentru colonme care vor să se. rupă· de Angiia. Acest duŞman ascuns al ţării .noastre. trebuie demascat şi .ţintuit la stâfpul infamiei!'' Alte foi ,gezvăluiau turpitudinea vieţii sale intime. "Şthn că n.umai · iri . OrJeritul Mijlociu 'baremurile au 13i
VINT!LĂ CORBUL
în sprijinul .bunei sale credinţe. Foametea care îşi arăta colţii obligă .chiar şi pe cei mai bănuitori rninlŞWi, .să aibă faţă de .el o atitudine binevoitoare. Spre acşi dovedi intem\iile paşnice,. nu che!T)ă. în faţa judecăţii nici pe ziariştii canH atacaseră prin p,resă. Înţâmplarea făcu însă :ca cel mai .înverşunat dintre ei să fie atacat de un grup. de beţivani într-o noapte, ·pe_ 'când·Je;·şea -di_ntr-o-_Cârcfumff.di'n Rosemary Lane.. Nen.orocitui se ale.se· cu capul spart, cu trer coaste rupte şi tu toţi dinţii de sus lipsă. După câteva 7i.ie aJf 'ziarist suferi un tratament asemănător. Nici unui, .nici celălâlt, nu fură în stare să dea' vreo indicaţie susceptibilă să ducă ·la descoperirea agresorilor. O gazetă impută lui .Richard mijloacele .barbare ·rolosite spre a zăvorî gura denun'(ă!orllor săi. .Jurnalul cerea urgenta anchetare a .celor două. cazuri şi pedepsirea drastică a autorului moral. O .săptămână rnai târziu, clădirea în care .gazeta îşi avea sed.iul luă foc, arzând · până· ln temelii. De data aceasta autorităţile. socotiră că so.sise momentul să intervină. Ancheta nu dădu însă nici un rezultat Din depoziţiile martorilor se . desprinse concluzia că incendiul izbucnise de la un coş defect, care mai dăduse o'dată de lucru locatarilcrciădirii. Dosarul fu clasat Dar · urmările se făcură simţite .. Atacurile impotrhJa.'luiSunderiM.d îşi pierdurădin virulenţă, se răriră, apoi încetară. Omul acesta era un adversar prea JYericulos spre a i · se ţine piept. Înd.ată ce avu mâinile libere, Richard începu să manevreze piesele pe ta.bla de şah a marilor afaceri .. .În ultimii ani făcuse o constatare care avea să fie bogata in consecinţe. Beneficiile • realizate din fumiturile de. război erau superioare celor rezultate de pe urma exportului de cereale, a operaţiunilor bancare· şi a speculaţii lor de bursă; care constituiseră . . până .atunci gro·sul afacerilor . sale.·· Războaiele Revoluţiei TI îmbogăţiseră. Şi cum pacea nu părea să
.
DINASTIA SUNDERlAND BEAUClAIR
231
se profileze la orizont, hOtărî ca pe <>cest tărâm să-şi concentreze .e'forturile. · Armamentul fabricat in Franţa era. incontestabil de o calitate superioară. Uzina de la Nantes fusese moderni.zată de inginerUl englez William Wilkinson. ·. Wilkinson ridicase cuptor 'inalt -' . . - în . incinta - . ei ar. doilea .. . construit in cFranta. Primul îl durase la fabrica de . tunuri. Le Creusot, al ţărei capital aparţinuse în mare .'parte răposatului Ludovic. al X\/,iea, · Şi fabrica dîrJ Statele Unit.e praducea,armamentde ·:bună calitate. Fiindcă Anglia. inte('Ziceao ,emigrarea în Lumea Nouă a specialiştilor si a lticr'ătorilor fierari britanici, Fîich<'!td se mulţumise s'ă recrliteze irlandez!, · scoţieni, franc.ezi, şi mai ales. ·germani· din Ruhr, • Saxon ia, şi U:ittich, patria meşteşugarilor · oţelarL · Dar nici la.Nantes şi nici la New Schenedady nw reuşi s.ă realizeze piese care să egaleze .calitatea produselor similare britanice, În Anglia se li.J.cra \lupă proqedeul Huritsman. Asupra acestui procedeu i)e păstra .cea mai mare taină .. Nici un specialist de pe continent nu lz.butise să pătrundă sau cel puţin să . lure secretuL · · · · Richard îşi pusese in gând să-I cumpere şi să-I foloseaşcă în .uzinele sale din St.atele Unite şi din Franţa. Dar tentativele lui eşuară. Oţelări.ile, cărora ie făcu . oferte avantajoase, refuzară a-i · comiJ!lica. S(lcretUI de fabricaţie, Nu reuşi să cumpere nici · oornpliqitatell rnaiştri!or sau a lucrătorilor. :Primii erau ;plă)iţi regeşte, aşa c.ă nu aveau. interesul să comită indiscreţii, iar ceilalţi nu ·cunoaşteau procedeul decât • parţial, adică atât cât l.e îngăduia restrânsalor sferă de activitate. :Richard se a.dresă atunci guvernului. Spera ca masivul ·. transport de grâu american exportat în Anglia ii va pleda ·.cel mai bine caoza. Spre . dezamăgirea lui, întâmpină şi aici un refuz politicos.
\IINTILĂ CORBUL
232
Mr.. Wilbertorce, reprezentantul cabinetului britanic. în aceste discuţii, comunică lui Sunderland .că ar. 'fi teri.cit săci satisfacă doleanţele, dar că nu putea impune indusfriaşilor să dezvăluie un procedeu ţe. asigura superioritate? oţelului britanic în întreaga lumec .· · Rlchard era furi.o$, Vânduse pe. degeaba Angliei grâu! la un pre'ţ atât de . scăzut? Ml!irinimia lui ramâr.ea nerâsplâtită? Qltima cbn> Succesele militare ale francezilor erau comentate· pe larg, Grenviiie se pronunţa. cu intransigenţă peotru continuarea războiu1uL .Părerea
c!J
. DINASTIA
SUNDEl'il~NO
SEAUClAiR
233
lui era susţinută şi de ceilalţi membri a: Cabinetului. ceea ce convenea lui Richard. După banchet, o parte din convivi trecură în sl'iiile de joc. Ric:hard şi Dundas rămaseră să. s:wureze câte un pahar de Porto. Momentele acestea sunt (ndeob$te prielnice manifestărilor de prietenie, cornbinaţii!or · de ct.ilise, confîdenţelor: dueensberry avusese grijă să pregătească terenul, · întreţinându-se înainte de banchet. ctî Dundas,. care arătase lavorabH . intereselor ·lui Surn'lerland. Ministrul explică însă lui Richard că guvemur· avea mâinile legate. .În primul. rând fH!ldca nu pUtf;a impune fabricanţilor englezi sa-şi vândă brevetele, şi în a! doilea fiindcă îi c·ofivenea. menţinerea supremaţiei, câştigafă .de Marea. Britan1e în domeniiJI industriei -oţelului şi Implicit lll fabricarea arm;lmentu!uL . . :.... Mica$ · Tngăc!ui să .vă dau o sugestie, Mr. Şunderland. De ca .. stăruiţi să cumpăraţi. un brevet britanic pe care să-I folosiţi dincolo de. gramţe!e acestei ţări, .. când .aţi putea foarte .bine, . fie să achiziţionaţi o uzină engleză, fie să P\lneţi bazele unei industr,ii noi în \!\]a!ies sau în Lancashirec După câte sunt informat, 'dispuneţi de ·suficient capita!. Comenzile nu vor lipsi. Anglia şi aliaţii ei au nevoie de mult carmame:nt. . ' . . Richard eonvenl . că ideea ministrului era · interesantă. Dacă întemeia o. uzină de .armament ln Anglia, 'putea vinde arme c;!ienţilor europeni, adversari ai Franţei, economisind cheltuiel.ile de transport din America în Europa. · .-•. Nu
sa
·sa
permite să fii francez în Franţa; engl53z în Anglia şi american în Statele Unitff. · - Ubi bene; Jbi Pati-ia. '""""".Oamenii, oare văd departe, aşa gândesc, Mr. Sunderland. · · DemnitarJ.ll 'ÎUinanciarul se înţeleseseră dintr-o .singură privire, Nici unul şi nici câlălalt nu al(eau lilîvpie să voibe~scă direct. Tăcedle abil dozate, zâmbetele. "discrete: si cUvintele cu foarte· ascu.nse .înţelesuri s:uht e!pţv~nte;pentru oamenii depdnsicu . d~licât!:1lea5iheg6oierilor Jna!te. ·•. · .· ·. U.h:frrîelâ re.pltcL enru pentru . ei :concludeme. Richard Suhâel"l
iar
sa
a
-~
235
Cardiff, .cu toate casele, magazinele, antrepozitele, hanurile şi · fabricile aferente, precum şi .întinse domenii în comitateie Glamorgan şi Monmouth, cu un subsol extraordinar de bogat In cărbuni şi mineretki. După o viâţă . imbelşugată in bucurii, Charies Monţorgueil se odihnise intru Domnul, iăs_ând- ave riie_ -fiu~ul săU Orvme Diaudonn_e~ .NicLbătrânui Montorgueii şi nici unicul său vlăstar nu !;S remarc:aseră .. prin chelt~;ie!i dezordonate. Dar spre ·deosebire de cpărihte!e ·. său, un •. bon. vive1.1r, tânărul Montorgueiî era un om rnct"!i>.>, distant. de o trufie bolnăvicioasă,, ·la~pom de . câştig, specula !a sânge pe toi! arendaşii şi· fermîerii de. pe domeniil.e '" lui. In uzinele ş.i în minele sale, .se lucra în schimburi de Câte. douăspre7\1Jce ore, O .chirie sau 6 arendă restantă atrăgea .evacuarea .,rău platnlculul": Cea mai nelnsemnaţă _ greşeală ,fn 'Serv{ciu _-era -sfu1cţi_qnatji .cU concedierea, Pretindea. din partea tuturor respect,. supunere şi devota_mţ)nt neşcvăieinic~_ --Când trăsuta _
cai trecea pe străzJl_e otaşuhif, $_au_ pe uliţele ·satelor de pe .·.latifundiile saie, oamenii se hJi cu
'Şase
ploconeau ca în faţa unui cap încoronat. Încâpăţânt ca un catâr, Morrtorgueil. îşi susţinea opiniile politice cu o îndârjire ca nu admitea comp,·omisuri susceptibile a-i <;lduce. beneficii subs~anţiale.
- QueenSbetry se trăsătură
·rntem~lase
tocmai pe
aceast~
a caracterului lui Montorgueil, când se gândise a-1 pune în legătură· cu Beauc!ak Nobilul lord avea posibilitatea să ofere condiţii excep'(lonaie pentru cri3area · industriei visate de Richard. Pe domeniile sale existau fuma!e rnalte, oţe!ări! in .plină funcţiune, mine de fier şi · de . cărbuni, surse inepuJzabi!e de combustibil şi materii prime. Afară de aceasta, apropierea portului,, Cardiff · a.sigura ; nii de comunicaţie U$oare · pentru eNpedierea produselor ~in1'fo ;,.! ~--
VINTILĂ CORBUL
Spre l:l trezi interesu.llui Montorgueil, Queensberry li vorbi indelung despre planurile lui Richard, insistând asupra posibilităţilor Hnaneiare ale .casei Sunderla[ld. Cu abilitatea unul priceput om de afac.eri, .bătrânul.duce enumeră avantajele care .ar fi decl.JrS pentru Montorgueil dacă s.-ar fi înfiinţat in apropiere de eardiH, multdis.cutata ·uzină. de armament Minereurile Şi ..cărbunii săi. vor găsi un i;!ebuşeu sigur, miil<:l ele munCitori ai fab~ici.i vor fi (;ăz;;ţi în casE)le · lbrctiilui, vor consuma ak;ooi şi aifrrl!3nf\3!~ furnizate de magazinele acestuia. · . ideea·părw luLMontorgueil atătde i;;pititoare, încât după câteva zile de chibzuire, se deciară dispus să accepte oferta .şi .să ,participe la afacere; cu cincizeci la sută din capital'. Lui Ri.:;hard nu-! plăcu formula. Ar fi preferat să lucr.Eize singur, să achiziţioneze oţelăria · şi pe terenul înco.n]urător să dureze uzina de armament.. Montorgueilnici nu voia să "'Udâ de un transfer de proptietafe: Condiţiile 'ltli erau categorice. ·.sau participare, sau nimic. P€m~ru. 'Richard. pilula era amară. N~avea însă de alese..Mont(Jrgoeil se oferise a -aduce· .în aceastîf ·.combinaţie şi· brevet ele tu mării ojeluiui,, i:hipă care Richard dfta' .de • atâta vreme, · ·. ArgumentUl fu hotărâtor: Prima întreveder.e între Ri~ha~d şl Montorgueil avu loc la Londra, .în casa şHn pre4enţa lui Queensbeny Bătrâriul. duce C:u chip de. satir era înzestrat cu un foarte: d<:~zvoltatslmţ al umor!ilaL întâlni rea îl amuză mai. copios decât o piesii de teatru. Montorguei! tşi merita numele.. E::r.a un munte orgoliu. Răsturnat în fotoliul.său, ;;;tă{şa pi.:;io( pesti') picior privindu:·ş! din când ln când, cu complezenţă, pantorul de lac, cu cataramă de. aur, Printre reverele hainei sale, strânse . pe . corp, ieşea '.in că.scadă o. cravată de mătase indiană, înfăşuţată in ffllduri la~gi, impecabile, .sub bărbia ridicată agresiv.·· Yn. mâna dreaptă, sprijinită nonŞalant . - pe braţul fotoliului,. ţine~ un 'lornion de aur.
oe
~
237
Nasul c_ân;, imp_ertil)_ent, obraztJl _rotund~ -ochi! ir{9;cpr~sivi, ca de peşte, .car~-- priveau de sus p~ t,oe.tă't• ,u_m~a.l H (;}aveau un. ~aer -em1a"';c, SCO!:}OS:- -pdn_-- ;A:11nfUmurare. ,r"1o-ntorgl.le.ii Se-r(·~ăna cu un curcan urnflai: în -_pene.;' gata-. _·s?· ~plesrteasc;ii de .atâta rnfu;drJe. n~r<•:.-.A r'U nn-•.---}_";1;~.,.,~--C~- Q-: !...;. r-;;.,_,""~'.""''"' ""'':•::S15.J -7"': t_1 -{.._z._t\l--;;Jţ;?_, v .,;.c.;/_'p;_.,,-; __ ,.,_ai"' -y! ,.;yţtz;!>JV-Scţ"D'-· R!. .f"::Î"'>""'"",..r h: ""' ··' Q _ t!eensu~rry _-~ştr_a-. .t}~sa_ :ca" ' TnapGia .a_Ges_ţet- ,·a:ţaue ptt&ster~oase·, ·stă~ea. -!_a -pândă· 1.u: _t_lgru, 'gata- să s·e. _arunce ._-asupra, prăzH. Oueensb~rry Y! corn-păU;ne~ pe JJ(oîliorgţ;eH. , Ot!'l"a 'Hr':l. -"' -r-'~ + '''C;:; t ,: 10'.-..h·•>"'-''~ i."'\7"'1' rT$-r~Ac • '-'0"' vu. _d~ ~ Q,""'t>C.Q o;, v U{u_,,;f_l:.i, r!..n u -:Ln ~hA-.•C-"~':c.4·'-~kt:iil• ~c;,,ţ.;_,..,. !a. urznă ·va -în~,ihiţft Cu _pene cu toţ, Nu-~·i do~:ua- r2:JL -lnsă ţonte!-E~, î_l enerva cu B.er:ut. _s·ău trufaş. CHscuţiiîe· :se -preh-:H1gkă.- MontorgueU - stăr~Jta să parti~ipe cu cinctzeci h:l sută din acţiuni. Richard nu c-o;,cepea să-i acorde mai m uft de P&truzeci fa sută. Rezervându~s,i restul de şaizeci ia sută, lşi asigura conducerea viitoarei, întreprinderi. MontorgLJţ:;il r<Jfuză să admită, o distribuire inegală a acţiunilor căci ar fi pierdut c,on!rolul, asupra fabricii. în focul discuţiei se înfierbântă şLameninţă că. v;s pune de unui. singur bazele viitoare.! uzine de arrn~rnent, Bichard ştia că MontorgueH nu dispynea de suficient capital lichid pentru a edifica o . întreprindere de asemenea proporţii, aşa . că se declară. gata să renunţe la combinaţie. . ... . . . ·. " . . .. Trufaşul !ord se afla. ~a grea răscruce. !şi dădea seama că ·na putea. lucra izolat. Averea ·lui era imobiliară: Conservator, ·nu .concepea să vândă vreo porţiune pentru a-şi crea un fond. de rulment Avea · mai .multă incredere în soliditatea bunurilor funciare. Pe de altă parte, nu se· îndura să renunţe nici la afacere, deşi ştia că Richard Sunderland va căuta să-i domine, de. îndată ce"şl va asigura mai mult . de jumătate din.acţiunL Setea de câştig fu mai puternică decât prudenţa. După .ce rezistă crâncen pe. poziţie, sperând în ciuda evidenţei că va obţine condiţiuni -,
-,..
·-~_,.,::,
-A:
~;.•
n
.ţ.'
....!
_,f
···{~..---!
238
VINTILA CORBUl
bune,· accepta formula· lui .S\lnderland. Bineînţeles, numai după ce. primi asigurări fonnale că par'dciparea sa la condu.;:erea noii întreprinderi nu va fi îi ,grădită cu nimic. Richard ar fi. fost )n stare să jure că îi va respecta drepturile. Ceva. mai târziu... rămâneâ de văzut; De .îndată :ee Montorgueil şi Richard căzură de acord asupra .fondului· .chestiunii,· consil.lerii .lor juridici luară contact spre a redacta .înscrisurtle. · Jf:;gale. Siml,lltan, specialiştii .se iritruniră pentru a ;;tabili . condiţiuni le tehnice ale colaborarii. o dată terminate acaste formalităţi, doi arhiîecţi londonezi cu renume primiră misiunea să ridi.ce halele ce aveau să adăpostească uzina de armament. Paralel setrecu · la achiziţionarea utiJajelor care aveau să fie puse în funcţiune imediat după ·construirea noilor clădiri. Richard~ exulta; !şi înfipsese bine piciorur şi pe •· P.ărn
.
Către
. .
.
.
.
.
mijlocul lui aprilie, Richard p!ec
239
DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR
.
.
~·--------------------
După
le.ctura acelor rând:uri terne; Richard se întrebase adeseori pa că. fiul său e .animat. de vreun · .ideal, d!ic.ă .:e înzestrat de· natură .cu. acele calităţi şf defecte indispensabile unui om .puternic. ·· Hi:c.hard avea .o con.ving.ere. CaiJtăiile, neprem.u:npănite de.. de.fecte,1 str.ică.. Omul. puter('liC trebuie ,sâ fie lipsit de scrupLÎ!e, aspru, nemilos, gata sa calce totul in picioare, pentru acşi atinge ţeluL Omul puter~lc trebuie să.Jle ternerat, să ştie. a juca totul pe q c,arte, dapă nevoia o. c~te. Omul pvternîc trebuie ;;;ă, fie .ascun~.. perfid; uo adevărat diplomat price:put a !1Jânui la perfecţie. arta cuvântuluL Omul puternic. 11te ·. datoria . ·sj · şe: adape . cu ·· sârg · la învăţăturile · pline. de. diabOlică înţelepciu-ne: aie ..lui · Machiavel. Să ştie a culege ce e ·încă .valabil şi •să. leoede tot ce e înveclilt · .. · Hemy părea să fie lipsit de aceste· defecte, ceea ce e~a destul de trist Richard regreta că nu~leducase . din vreme Îh acest spirit . Pe :Henry nu•l .îubise:''!'liciodată. Acest adevăr nu putea fi tăgăduit Deşi ~ maivăzuse de cinci ani, nu-'!. resiniţise lipsa. Afl~ tlespre el un .singur lucru. Că avea un oarecare. taJent · ia învăţătură. Era şi aceasta o ·consolare. RiChard .nu voise rJiciodată să tacă din copii săi savarlţi' ~au profesori universita·ri. · Feciorii ·fui tr,ebuiau .să fie mai pricepuţi în dezlegareâ resturilor Jm::urcate all:l.. 11ieţii, decât în descifrarea slove.lor .aştemute pe veCî1iie.. documente. . Cum, . o fi arătând Heni"y? Trebuia să· .aibă optsprezece ani. Cea' rnaHrumoas:> vârstă. Vârsta !a care omul se avântă în viaţă, încrezător că va cuceri · lumea. Unii luptă fără .preget~ Nim!c nu-l . poate ··dezarm· o A1'ţ·1·1· "mt m·al· · r~~~·~'"'l't' ' "' ;;<.' ,' ,C?Wl>-'" ~:;'.!~ -L.,_,J. 1~ , ; ! •~·~ HJl.~tA gr"•ut""'"'' ,v ;;âţ,;':_-, entuZiasmul se stinge ca un foc de paie .. ·lng"'~unc"eaH ··oart.v6 .1"--: ··s·e· ·rese,."~<>~za· _~h -'-.)1 _ '>' I'a·· u''o· Vl'"'f.ll" _P...I ..., ""' . .,,",,.-a atribuind "fata!ităţii'' propri'll iar incapacitatec Cei mai 'Ar s'l · ;lHUl!P SOCl'·la'H n;~ L , . l~>it'll. '!\-of .\'\,/ _ _<-,J•_\l m ' "'' venD+aa-a·· ....
_Ul~-l-
_b~<..'-'
n> •• " , .
Q_
'\;_,
V!NTil COflSUL ·rânduri!~-. h.iptăto(Bdr ·se făUresc·· .{nsă: ero·~-L. Şj R!Ct:ard
:.yi_sa'·.·ca .utmaşH-1ui .să ·tie p!'Ehi;~idiţi ,cH-rr.ah.Jatui'erqiiOE ··-:e_ândF-Sos·f -)a OxfOtd ·â:~r.r: -o ._ -m.'l'tpti-rect -_Henty OHPsi3a :Qh-r- -locaJftaie:;- ,_:ga·muel-t:rJt!Br. -din ·tectof'il -de a·a . . \in'u! ' . --~Aâgdaltn: -c·o_Hege /!f -_thfbrrr:tă -c:ă- ·-tădărui·- /SUîiderţand
_.era> jnv~_t_at J~âhtru o- _săPfămânâ
~~ Be!vbk~··leşedhJţa
car~ îşi
serba +iua nasterii.. 'm·' P"""s·l'o' ~"' _"·· ._'"ic''l->a·rj . n. _,/ . _ _Lr _- --;.-a·'·m"';s.'e· _/.a_ .__ c:'.\'";:c&;.,,,t' ·, 3,,_~~-~ ._ •. t •5 , _._ -: na··:~c _ .-l. q,;'n'"'' ) . 1:.~.' ._ J.. ~,......
\::!uae!ui da .Rutlanâ;
. lata ·. or1 f)unct · câŞiigat. 1Fîfcnah:l ;:;urîosf."11' tlapuJafia ~:~i.îc!1&r ae fluţlafîi:l, . 'f:'>~eteoia uriai .'as<:Jrm~neă.persollâj eî:a nepreţuită In priceţYea sa"şt iacă 'relaţii.
· Anglia lorznor: f\lcfir"Jt.exc!us ca Rut(andsăf:!e p~ntt!J
ceea •...Ce . fus~e Queensberry
Hent)Î Surjderiand
pentru l'!lcbard suncJar!an,j înseninat, pleca !a Carâiff, .u11cte rămase. trei zile.
Lucrările dii! consţr;Jcţie avansa" mu!ţumltor. Clădirea v~chii pţefării, .pe ;;care ~~ontorgue~! o pusese la. """-'<-·c'
.
-~~---·--"'•
'
.
'·
•.. ,
•
-
''
•..
ţlispoziţie, #.a .sufJcient de 1hci:ipătoans,
-
.
p(lntru · a
.P.errni.te amenajare;>, rntr-uil<J j:li(i l'iripi a ate!iereior de . .forat ţevi ele puşti §pre mijlocul lunii m!IJ, speciÎdiştil · J!ădjijdujauşăpred$aarmateiprimul arme . . . .!or•stocd.e .
usoare. '
,, · · · ·
.
· - .-d en-u--m i-fe--a
·--N o:u:a- ln tr<e p:r tn;d e r~ e· : c.ă p-ătas;e ,,Sunderland"Beauclair ,f'md . Montorguei! Atmirtg ractory". În semn de. curtenie faţă de asociatul său, · Richard Jlu făcuse .uz .de .preved::rile,statutare car::: H
.dădeau dreptul să .aleagă $hsă numească personal pe
C:Hrector. ;fV!ontorgueH :propusese- pe-ntru -acest _:-post pe unl•_.,-.;:;:.-a"; ""'8~ aroaK:t;:; -vv~;;t"""" ,,....,}\";\,,j,_..._.....,.)H;--- """""'·-<...-: :1....1.;1 _-~\,;;' ......a rn..irnire _:avea- un ,>caraCter- p:ovizor~u. :Fon -j i\.ila n_u
-H--
_lncâhtasEJ _fi ici pe:: 'MOntorgueii·, nic-i'"- P~- Track.-De !a -Cardlff, J1lchcifd ptetă :spre< -Londra --pe aceeaşt 'rută
pe cara o .folosise Ta .venire. Spera .sil-I
găsească pe... Heriiy la bxlord. Aşteptarea .nu-i fu
îtiselată. •
·
·
·
·
241 >::'j.nl· irl-j -ţ;-i.:) ...,_,;1~'"'i•'i"~.G.o r __!..{, .,, ' ~~~ ' '''>')"!' J.(:;,.Sv
·""'-"'·,~t:"g·/ ;, !
!-<,:;
~~-•
'--''··· ·t.:'""' n ...; 1
v- săptărnână ·la Eh~~vofr..
d,iJpa"" :'"';;t ru::;:Jrec::g~ '!. ;.,._. *"'"""! t2 x;;;
-întrevederea cHntreAată · şl fiu nu ·:tu --at_ât d~l _patet~c~â: pe c:ât ·şJ.::o- inchi.puis.e; Richard-._ Henu,- it:tfo:.tmar ·de· ·trecerea- 0·:)eStuJa) -_îl .aştepta
:errioţj6n~I şi _,·foarte- stingherit -Când .tşi· -văz_U părin_fe!:: _
·se-... "
"n.,.-·~4l - ~ t.'y-.,_
-r;;t-a""-c .....
-... .;.-}. -,,î>
_c~_",
.., ... ,1 ;:\"t,,·~-- ·nţd!ea· ?-''<..;.
.,y!~Gb.)I..Ai.!-"
"e·
m·a-~l·ln·!e 1 Q _ •• _r
'r"r",~,,t.:c.: ~,i• _a~~0t·:~:tP+ r.,'t"~t~~,-~; ·u··tp 't::t•-rlr.<::J•"'-"'_pa'maJe 'i-.._ . ...,. \..! ~:.,.. 1"'"'-'':>~'-(;" }-'.-'"-"'.~'-" • ....,.;:,> .. n,:tvv.l«,- •__ 1 ,,".. nF.o:r>t:or::S~-. ţ, .-,· ,pl·ţ..~;""r~~- •. IJ . ,_r,..-kn__-~ ....,._ . _ ". ..>;...!._. ,. f"i ---"-"• 1 0. ·IU • -~ VL~ U t p
·,r"·;;,-rt . .
la·r
nep.la"'-t;nt.- _, În-
1
-ca .. :n
··e· ""'~ t·r; ' 6 "!·:. -r.: ;·"., h-1 ''"!"""' • i~- s·-i.i-, ' pers· e·~ ;_'f"-'•t;:Jl(>--y; U;JH.:-:dii•~:'J-'··n-~:u.U_, _ ,-,o·_·no!.lt~t· a.~--::: _ ·iu~: :H€nriJ:~_:arifhHa. --S$.:_Sfrri'.ţea ~tât.de sfios·,_-:tncât'f)ici· ---
-7·-fr,....,r~A;.--~"'-u ~v.:vu,~·a-"":
1
S"'
.>;;
-_:::nu_ ·mar- ·_ştia~·
Birie
-să
v_otf?eas-cit
aţi venit;.Sir,. fu tol
;;;<
· · · · ce:pul:u l'lertry să
-., _
spuna
Richatd nucşi mai recunoscu 'tiul. 'La Eton la-. :sa_se uri -băiat .fir'avr ·-cte .'o- t-imiditate ,'tJolnăv.icioasă, care sa temea de umbra .lui. La Oxford regăsea. un tiinil.r format; nu prea înalt; dar zvelt şi armonios constrUit c·a Ot.-~ce_ ;}iărinte, RlchS.rc! -remarcase în
primui rând caiităţile' ,progenituriL Nu . putea. însă neglija şi reversul medaiieL Henry era urât. ingio7itor de utât.'FruntBa !mi!ta, palidă, ochii adânciţi In orbite, obrazul ·negricios şi supt, .bărbia ascuţită, şi mai ca seamă- nasUl --fo'arte· cân'ft c-U-- nări-~-iate şi- prea viZibileaminteau craniui unei mum!L ,.Cu cine ·seamănă · băiatul · acesta? se. întrebă Richard. Rău !-a mai vitregit soarta. Cel puţin să fie deşteptf"
, fn şeara aceea lşi invită fiul !a dnă. Coman<:!ase la
,.Biac.k Bear" :un menu ales, cu cele mai fin:e băuturi. Poate ·că ·la uri' pahar-:de· vht burr·Hmba: ·hJl Henry se _va
mai deziega. -Cârid fntra. --la- uBiack Baar". Rlchard :-avu o .tresărire de.-duioşH:.:. -.Se aşeză 18 masa ~ungă-,- pe ·eate hangiui 1 ;..,a~ - "'.2 orr.,::i·?u' ,·,c:tr.-.r·,·,u· :"'..., :(">~ _r, fA·P• a 1u chiY"-, ~t ay.o' "\.i .,._. '-''"' .1-.. .. i. !=le· , , v~unh"'"C" "'""._;;. u !}-/u, 1a. Î_;-ytJ--.3j·I~P.""';-j. J~;;,-f dA !~~~"~'·'f ŞI• -·· «.!;;..;. 01 ."..,._._ -;·rul .·a.Y~ţ 'I.Ci ....JV.-.: .o.. a'{ pa<--YniîlJll'j' ,_,, ..... rnersur . u$or- şcJliopătat --al- unui. chelner 'Ct;c~!-:;S8rviS·e pe vremuri. N'"s·chimbate erau mesele lungi şi negre, rustruite de mâinile şi de coatele .atâtof generaţii (ie n~,
~-
_~
;"..,<.
.
,•
VINT:H.:Ă CORBUl..
242 stoder~ţl,
neschimbate erau farfuriile . inflorata şi · halbele...orânduite în chip de ornament pe poliţele i~culptate,. Jlescl'limbată ·era vatra mare şi adâncă, în •· 'car.e ·se fr\geal.l .pui lac/protap, neschimbaţi erau şi ,•studenţii..Acum c.aŞi atunci,.discutau câte îh lună şi ·• .în soare; ·tăcând :gesturi mar.i Şi bând .bere în h~Jbe •gulerate . ·. ·.. ·· · ·. ··•· · ·· · · . < .·.•. Num~i Richard:nu mai era acei1:lşi. Anii treeuseră .•· ;peste eL Rrintre ti!'larii enÎ!Ji!:iaşti şi zgomoloşl, .se .•sjmtei'r :Străin~... Bl!rta:.în• deget ..ur~.inel cu 'blazonul fâmillei d€l. .săpat. îl1 ·smarald. o. piesă - - - - - --,. Seab'Ciair, - '-- --- -' ' - -·..•. scumpă; pe cari:Jîr)oanii studenţlei)nici n-ar f! visaf"o . .- .-!Dar .smataldul, • milioanele dit1· .casele lui de . fier, . - -- - - ' " • băncile, atiFJl'l1e. Şi 'domenii!~ de azi, cumpăneau ·oare 'tinereţea pierdută? Fără tăgat:lă, realizările din epoca ··· 'matl.lrităfii cîl.îndrittiiau să se simtă mândru. Ajunsese. cineva. NăZuinţele lui d.e altădată se împliniseră. Totuşi; o melanca[ie ',ciudată: stăruia ..să•l apese. :Tinerejea ·rfu se:cumpără .cu banL .· ... • J;Jitându"se.pe sub sprâncene; Richard îŞi examină · .CrîJ:Ic ·.·fiul. .Henry,• era ·.:domoL Prea .domol pentru averea uriaşă. pe.care era destinafs-o stăpânească. Nu .strălucea, hu se singura! iza decât poate prin •urâţenia I(Ji. Dar cu aceasta .f\ichard începuse să se obişnuiasCă. Henry avea o comportare de burghez mănuiL Nu se remarcă prin ,gesturi de gtand. · ·setgnevt, prin •:atitudini cuootîtb.ilr!l de•om care.ştil'l că lotul îl:este !ngăduit. ÎiJipseau aplombul, încrederea :in propriile lui mijloace);Suferea.de aceeaşi timiditate excesivă, ridicolă, ··de netămăduit. · · .· .· Dacă el. Richard,. ar Jl avut, în epocâcstu'denţiei, banii: de care, •dispunea:. ati Hi:mry, s-ar .fi socotit ·stăpânul Oxfordtîlui. Henry mâi · era şi .tacit.um1. Richard trebuia să-i smulgă .cu ·cl!lstele cuvin.tele. zgârcite .. Henry nu se .prjcepea siJ. vorbească .despre· el. ·Aceasta rm se datora unui exces. )de .. . .. mode.stie, .·ci- a.ceie.lasi . [
',
'
,"
"
DINASTIA SUI\JDIEALAND BEAUCLA!R
243
·-····-----"-"-
exasperanta jimidităţi. Nici vinul excelent. nuci dezleca .limba. Hemy vorbi puţin despre Eton, despre Viaţa sa .în colegiu, despre studiile Şi planurile S;;!le de viitor. jrecu- uşor peste recenta sa vi.zită !a Belvoir. -· Ducele de Rutland e prietenos cu oaspeţii. .. castelul e frumos .. , S•a petrecut bine .... S~au vânat cerbi... Ducele are o haită de o sută .de câini. .. încolo... nimic. -- -_la Betvo!rj ,_ n-al văzut fem,ei frumoase! n;...a~-cunoscuf oameni .interesanţi? . · - Am .fost prezentat ducilor de '(ork. şi de Manchester, zise Henry evitând să vorbească despre femeL Mai erau acolo... prîntr13 alţii... contele · Chatham, fratele primului ministru, 'ducele de Beaufort, Dorset, Chig Chester, sportivul... kirdul Dei.amare... 8entink, Al;;:anley, Man:1ers... Şi printre ei, cel mai sclipitor om. al secolului, .prietenul rneu Georae Brummeli. - Brummel!? Cine ·mai .e s; acest Brummell? întrebă Richard. N..am auzit_ de numele lui!... E marchlz. conte,-- -baronet? - George, Brumme!! . n-are nevoie.. de blazon. Nume_le lui. e un ·titlu, zise. Hemy, cu vibrantă admiratie. i'lorth. .. Tatăl lui a fost secretarul lordului . In.. sfârşit, îşi ieşise din apatie. . - Acum . ;m; amintesc, rosti Richard cu o nepăsare astfel calculată.încât să provoace. o reacţie. Familie destul de obscură. · ... -.Se·. poate. George e Tnsă .celebru. Prinţul. de '1.\falies i-a oferit prietenia sa. iar nbbtm rcrzi se intrec ~
~
să_;l ·aibă
Oaspete.
·
- ·~xtrao,rdinar parsOnat zise Rf-cll::u~d cu un strop de- ironje. . -.Intr-adevăr extraordinar, rosti cu Tnfii\cărare Henry, fără să remarc.etonui sarcastic al tatălui. 1-al'l fost coleg la Eton. Oe altminteri, am ramas buni prieteni.
.Richard sesiză tJuanţa. lcam fost şi. m.l· mi-a fos.t coleg. Henry sa subordona prietenului . său. O fră.!lăţ\;lră: care disp!ăcu lui· Richard. Pe vremea studenţiei, el nu accepas& o poziţie suba!temă In relaţiile .cu Eastleigh. şi cu ceilla!ţi colegi mai avuţi. --A- purta veşm-inte·,, _ireproş~bHe -.16tr-un :chJp irqproşabil este o nou.ă religie CEeată de George Brummell, marele ei .preot. Oh, Sir, trebui să~l ve_deţi -~U- _-Gâta lrri-puuăto:â;:e_ -,_sertozH.Ste- îş!- plifnbă Jmbr~aămintea. Jppecab.Uă ·pe sti.ăczile L.onorei. Jnchipulţi-vă, a renunţat la sperturi, fiindcă mişcările bruşte, violente, den:lnjea;z:ă linia . 1:\âlnei şi cuteie savant aranjate ale cravatei. · La colegiu 1 se spune . . · . Buck Brumm.ell. , . · .-' Buck Brummell? .Ce însearmră Buck Brummeli? - Brummell Scorţosul . ce Scorţosul? . • · "'.,.-, . Jiiin(lcă .. a întrerupt orice relaţii cu colegii care urmează,~ curs~rile. socotite de el elegante. Brummell a mai .decretat că studenţii . înscrişi în c<'lleglile mai ,puţin importante n.u suAt .demni .a figura priJltre cunqştinţele sale:. Nimeni nu se pricepe mai.· bine oa.eLsă;·dea pf,lste nasul burghf:Jzilor ou.:aspfraţii monden.e. intr~o .zi,. la Londra, un tânar cu Pr€ltenţli disproporţionate•qondiţiei: sale sociale s~a oterlt să-I coQdl;lCă .cu .ţrăsutş sa ·P?nă la bal. ,,Nu se poate, dragul' meu; +a .răspunsr Brurnmell, · Ar. fi neplăcut pentru dumneata .să fim. )lăzuţi, eu în trăsură, iar dumneata I;I·spate,•. pe .scaunul valetului." Irit r-o seară, 1-atn întâlnit la teatru:. În ajun nu ne .văzusem la club: ,;Unde ai ··cinat ieri?~' 1-atn întrebat. .,La un oareca(e Rendon. Cred că voia să"mi câştige. simpatia. Eu am făcut invitaţiile; am poftit pe Alvanley, pe Pii:mepoint ~i pe: "Mildmay. Dineul a fost la înălţime. lnchipuieşte-ţi însă uimirea .mea, când am văzut că Mt.. Bendorr are :cl.ltezanţa ::;ă. se· aşeze · cu noi .la masă!" Cuvintele acestea "au făcut mai târziu ocolul
ar
.-· De
nu
DINASTIA SUNDERLAND BEAUClAIR
245.
Londrei. Mr. Rendon n•a mai îndrăznit multă vreme să. scoată capul îh ·lume. · . -- încântător prieten acest Btumme!!, spuse Richard. · ,~ Cu ad.evărat încântător, Sit! Aş ţine mult să vi-! prezint Cred că o să vă placă. · .- Nu mă îndoiesc. Henry era atât de entu7iasma! de prietenul sau, încât .nici de data aceasta nu nrinse ··ironia. -. Aş•prefera să-'mi vorbeşti ceva şi despre tine,· spuse Richard; · Henry se întunecă brusc . .~ Să vă vorbesc i:!espre mine? Cecaş mai putea să vă vorbesc despre mine, înafară 'de cele spuse . până acum? · -. Mda, murmură Richard mai moit pentru sine. Mdal .După ce se despărţi de fiul său şi se înapoiase la ,,Mi! re ·lnn", und era găzduit Richard se aşezi\ intr-un fotoliu,' rămân:S.nd adâncit !n gânduri. Henry · trebuia. trezit din amorţeală. .Admiraţia disporporţionată şi dependenţa sa faţă de Buck Bcummell scoteau şi mai mw!t 1 n evidenţa s!ăbiţiunea caracterului său. . , · . .· ,;C~:H!m făcut eu pentru a"i remedia acest defect? se btrebă RiChard, tulburat de propria sa conştiinţă. Ani de-a .rându! l-am negÎijat. E'cazuf .să ptih capăt unei indiferehţe care a ~urat destuL Se impune să fac ceva· ·pentru· Henry,. pentru Robert, pentru. Charles. Dar mai ales pentru H
'
-
'
'
.
'
246
V!NTI!.il. CORBUL
cravatei e oarecum exagerat" Spre · a-1 sustrage temporar de sub influenţa lui Brummell, Richard hotărî să-I .ia cu el la Londra. Pentru două sau trei săptămâni. Avându-1 în preajma sa, îl va studia mai temeinic. O simplă'cină în· sala .unui han nu-i. părea suficientă pentru stabUirea unor relaţii mai strânşe. A. doua zi, .cânlil Henry se prezentă ia "Mitre lrm" spre a-şi .lua rămas bun de ia tatăl său, acesta 71 îirtâmpiriă cu neobfşm1ită prietenie. ~ Henry, fă~ţi bagajele, vreau. să mă 1nsoţe;;.ti la Londra. N-are să
011\i,I!.STIA SUNDEFILAND BEAUCLAJR
241
bastard, pe care. acesta îl adora, neglijându-şi copii? .· Că din cauza Andreei, reputaţia tatălui. ·său era ·
terfelită,
innegrită?
Întâlhirea. dintre Henry şi Andreea .decurse totuşi mulţumitor. Amândoi ştiau să. ascundă simţămintele sub masca . bunelor· maniere. Când apăru FranciscAndn'lw, lucrurile se complicară. · Richard îl. prezentă cu emiază: · · ·. ·_· lată, Henry, pe cel mai rnic rrăţior al tău .. Să-I iubeşti şi să"l protejezi. Merită. căci e un copil cuminte . .· Henry se uită cu nedumerire la Frands-Andrew. Obrazul i se îhtunecă ... Inima ii băW cu putere ...C.el mai mic. irăţior". Pentru· el prâslea era·. Charles, · ultimul cbpil al Opheliei. Acest mic venetic U.era- de-a . .. . dreptul antipatic. 11. enerv<~ drăgălăşenia lui de · păpuşă, privirile duioasa cu care-I mângâia tatăfsău. · Desigur · că Francis-Andrew era, un privi[egiat. Un privilegiat ca şi Andreea. Acaparasel"ă af0(;ţiunea .lui Ric.hard. . . . . •. . . . . .· ·... · · Acesta ghici instinctiv gândurile lui Henry. Dar nu se formaliză. Era firesc ca fiuf sâu s~i facă unele procese de conştiinţă, . până . nu va reuşi .să se acomodeze cu situaţia,. Î$i făgădui să~i creeze condiţii . prielnice, pentru· a trece fără zguduiri de la fireasca· ostilitate' .faţă .de . Andreea . şi de copilul ei . ia o neutralitate nouă. l.a un climat de , înţelegere şi simpatie . reciprocă.. Sarcina era grea. dar · nu imposibilă . .Pţ;ntru a-şi cinsti fiul mai mare, .Richard îl duse la bursă, îl prezentă colaboratorilor săi de la Banca Anglo-Americană, şi de United Wheat, precum şi prietenilor lui de la clubul White:s. · · C)ueensberry arătă molt.ă simpatie .lui Henry. Dar · după ce se înt reţi nu c:u el, ajunse la concluzia că tânărul său vizitator no - era . . la înăltimea ' . lUi Richard. .
.
\(iNTilĂ CO.Rţl.UI.:.
într-o co.nvorbite avută mai târziu cu Ri.chard, dpcele ii. spuse fără înconjur: - Fiul tău e inteligent; cult, inzestrat•cu.frumo.ase c;aiităţi morâl.e. Un '~inguf lucru m.ă Jngrijoreaz:ă. Am
.o
impresia că .suJeră, suf~rinţă interioară, iritantă, pare-I obşedează Îşi dă seama că n.u e frumos. $1 aceasta ii cr~ează.uo cqrlplex dE; i1lfe'rh:.)ritat\'l. Dacă aŞ fi fpst mai tână~;, p$ fijeŞit cu el în!Lime. A:ş ti ştiut sîH vindec de boala hii sufletească. I\Aisi1Jnea acea!!,ta
iti'Jevinţ'l acum .ţie{ TEl. p,r,evin Jnsă..că . Cl;lte i:felicateţa, suotrlitate. · · · .Ricnard începu sâ râdă.
nu e.
uşoară .
·•·-. lerta.ti~rnă, l'vlylord, et~ .sunt paf!izanul miJloacelor brutale. Ji voi dovel:li că nu e imperios necesar· să fii frumos, pentru a cuceri cele mai .inâccesibile femeL Cu oani le cumperi pe toate. .' Richard,. m-ai depăŞit. Eşti mai cinic . decât -.. . .
mme. ·
-' Viaţa r:nca fiî:cufcinic: Şi lecţiile dumneavoastră. De altfel, le sl.mt • recur10scător. · · · · . . -. Dragul meu. Richard, cea maJ mare fericire a .maestrului :e să fie întrecut· Ele discioolul său. · · .~··Mă ironizaţi, Mylot<:l? zâmbi Sunder!"nd; ·-''Nici decur:n. VorbesbJoade•se'ribs. In gura mea eiogiile .!Jincere · su.rră fa.i::t Oridecâteori .am declarat unei femei ca· ·e trumoasă ,ori unui bărbat că .e inteligent, am lăc;ut-o · pentru .a-mi 'bate joc de eL Minţeam cu. Cel mai sincer aer din h.Jme" O umbră de melancolie se aşternu pe chipul ducelui. · · ·-·. Mult mi-a pfac;ut să ·scot în evidenţă ridicolul oamenilor, Richard. Dispreţ(!! . faţă de· lume Îţi întăreşte Increderea în propria ta superioritate. Omul .In .stare să zeflemisească,:să .persifleze, e înh:~tâeauna temut Iar a. te .terne 'de cinev.a, înseamnă a-i recunoaşte superioritatea; Oamenii mari Şi pu~ern ici nu se tem.... De.. •aceea ,fac. uneori> şi prostii... "
'
'
'
'
DINASTIA SUNDER!..AII!D BEAUC!..A!R
, Discuţia aceasta îl făcu pe Richard să reflecteze la şlefuirea caracterului lui Henry. Queensberry descoperise punGtui slab a!· acestuia, · Henry îşi, pierduse incredere in sine, Fe.mci!e erau de. vină? Tot ce ·Se poate: Richard hotărisă facă ordine intervenind şi în acest domenfu, . ·. . .. · . . . . Cât.S.va zile mai târziu, lt:lă pe Henry la O!Jeră: Andr.eea. nu cse .. simţea·. bine, caş;a .c.ă: .renunţase sîH însoţească: Se reprezenta "Bal\;>tul tinereţii" d.e Berin,. UnJ:lpectacof excep'ţional. Se juca. <:te douîLsăptămâmi' ·· cu casa închisă, · .· . , . . , .· Apilriţia lui · Richard Jn. lojă făcu ·senzaţie, ,cum făcea pe vJemuri intrarea marelui Law. Reputaţia lui ajunsese .la zenit. în City se spUnea.că printr-o simplă ·· semnătură «casta putea acoperi cheltuieli.le de război ale Angliei pe ultimii cinci ani. Pe Richard TI amuză. reacţia .publicului. Din loji, de la parter, .sute de priviri îf scrutau cu aprigă curibzit-ate. :Fem{3i,f_e
n fixau_ --tndrăznet
prin lor_ntoanB;~
lor, . ori·. 1î .zâmbeau · discret, pe după .. evantaiele somptuoasa, Revăzu .multe figuri cunoscute. Sphimbă saluturi,, răspunse cu indiferenţă la privirile încărcate de venin .ale câtorva ba'n.cheri $i Importatori, cărora le stricase combinaţiile cu puhoiui său de, grâu american, examină cunoscător deco!teurile câtorva. · feinei. frumoase, intrat? în .galeria ce!ebrîtăţiior mondene aie Londrer. ihsoţindu-şi frivolui studiu de c_omentarfŞ _pican~e. şi "destui de- crurJe, pe _care. însotiiorii săi le ascultau cu amuzament sau respect, după gradul lor de intimitate cu marete patron. În loja lui Richard se mai aflau în afară de Henry, Geoffrey Horncastle, lordul Frensham Şi Norman McKreely, secretarul de serviciu. În primul antract, Henr}' se sa!ută' cu un grup de tineri instalaţi în avantscena din faţă. • . - lată-! şi pe Brummell! exclamă el veseL Imi daţi voie .Sir, se· adresă el lui Richard, să fac o vizită prietenilor mei.?
. Henry e în .extaz în lata acestui Btummell, spuse Richard după plecarea fiutuT său. . - Beau Brummell! -îi corectă Frensham, surâzând. E . un sacrilegiu sâcf r6steşti nl.lme.le fără acest strălucit .titlu.! "Beau Bnjmmell". . · ·.·•· • Peste câtev;:~ mil)ute u$a tojei se dechise- 9i Henry ·il"'tr:ăJr'lsoţit 'de •un tănăr de- statură mijlocie, blond, cu faţa .prelungă; r:;pirituală, ochii ,cenuşii,. plini de ironie si.Jndiâzneală. Nasulîi.eră.usor deformât, del'oe urma .tiurei căderi de. pe ţâl. Gura 'fină;. cu buz:e p!.ăcut t!i:Jsenate, sC:hi!a veŞnic un zâm qet !larcastic. Contrar · aşteptării !UiHichar(l, Beaţ~tlrqmmell era îmbrăcat cu o simpli.tate ;;evera,•care .scotea ·.în _evidenţă eleg.anţa ·făieturi_i. fracului alpastru, albeaţa strălucitoare a }iletcei de mătase, linia impecabilă a pantalonului 'iv.oire. Un .lanţ subţire de. ceas •era .singura podoabă de aur p-e care. Şicq permitea Brumr:riell . .In 'schirnb, cra\lala era un miracol de artă, n.odtil un monument cte ·răbdare- $i bun gust Felul în care mătasea aurie, . ~ usor sctobifâ, Îi încadra barbia era rezultatul unei · 6pera~(laboiioase , ce dura ceas!.lriîntregL Pielea măliuşilor · era:,atâ\ de· fihă, încât d.esena conturul unghiik#, iar talpa pantofilor de. lac .era ri:lai subţire .decâPpergamentuL' ..· .... . ·· · ··· . · . ·... ·_. - Sir,pdetenutmeu i:1eorge. Bnîmmeil a ţinut să va curlo$,Scă,<spuse.Henry. cu Jncânta\e~ .Îmi permiteţi :{ă vH prezint. ·.. · ..···• · . ·.. · · · . · ·.Arbitrul elegantei britanice se lnchină. ..
. ~ D1.1rrmeata eŞti deci Gelebrul ,;Beau Bruinmell'~, .spuse Richard cu .studiată amabilitate. · · - ·-··.. Dumneavoastră.>sunte.ti .. . . . . . .. ·- . - . --·• - - deci marele . Sunderland"Beauclaîr, zis!' Brummell• cu .acelaşi to.n. · Vqrbi[ea îi .era :emfaticâ,. plină de o nemărginită încredere in .sine. . . . ",Numai cu a(leastă siguranţă )n sine f-a cuceritpe · Henry, îşi .zise Richard. E un tip interesant, dar de> o .dezolantă goliciune· lăuntrică."
251 · In conversaţia infiripată între Richard şi vizitator nu _se rna'i angaja nlmenL .BrummeH şi Sunderiand·ocupau centr:ui scenei. Hehry ·rşf pri\(ea cu- -admiraţie: crescândă prietenul, care se pricepea să vorbească atât de degajat marelui Sunderta'ldcBp'auclai.r. Ton~l lui căpăta uneori o nuan'(ă de condescenden.tă care, spre mirarea lui Ht;mry nu-l cor;trarie pe Ric.hard. 5-ar -fi zis -că Bn.;;mţnell n~uşea să."f -impuhă_---ctJ nemărginita ·rul _fattdtfltR -G-eo'hYey :HOrncaştte ·fă,z:u o propunere:- Gent-tiamen, antractul vct_-mar :.:futa. _cel -puţin un sfert de .orăc Nu credeţi că ar fi cazul să faceni o vizită în culise? Foaierul dansatoarelor e foarte bine·
o mat. - N•J renunţi la cucerirL bătrâne faun, li tachină Frem;ham . . - Nu m~ .. au plăcut niciodată cuHseie, !ntervenj .."·a, r""'..... ,;,\t,.,. ;'-'e t .n.v y" St.. Rich.ard dS.s!usea. înaooicl cuvintetor kii aceeasi' . supărătoare timiditate. -De ce rm ne-am amuza puţin? spuse eL Sa.lut propun~:;rea lui Geoffrey. Să mergem, gentfemen. Ne lnsoţeşti, ·sper, Mr. Brumme!i! " · · · Arbitrul eleganţei întârzie câteva clipe să-şi dea acorduL Acceptarea sa trebuia să apară ca o favoare. Se ridicară cu . toţii.
.
- Henry, ne lnsq.ţeşti, zise/ Richar,d. Fra curios. să asiste ia comportarea fiului de dansatoarele din foaier. . .
său faţă
Horncast!e, care luase conducere
om
ce.le mai frumoase şi proaspete achiziţii ale corpului de cbalet . Richard ci fi 1ăcomia nesatisfăcută din privirile lui
Henry.
·
.
·
Pame1a! Scumpă PameiJJ.l strigă Homcastle pe arte tânără balerirră, care repeta un pas complicat îryfaţa oglinzii. Vino! sa; tE; admire prietenii mei mai de .aproape. Gentlernen, Pamela este descoperirea mea. . Pamela -era q adolescentă adorabilă care J-ar fi an.mc.at în ii:;pită Şi pe arhiepiscopul de Canterbury. Cu mi~cări (Jnduioase. Ci' am uzată de nasul .roşu ca un gogoşar al. I<.:Jl Frensham, privi de sus în jos pe Brummel!",care păru trezeasca. interesul, apoi 11'!tinse o ,mână Jnertă iui · Henry şi lui McKr.eeiy. Richard ,.remarcă. şi de data acea stil resemnarea .. din priVirea filJIUi său, care o contempla pe Pamela· ca . pe o făptură din altă Jume: Două, zile după această lnfâmplare, Richard îşi· enemă Jeci.onilln blrou!.său. · · . -·· Dragut meu. disear:ă nu le pot 1nsoji la ·operă, aşa cum am plănuit. Am muit .. de lucru. !ţi ofer însă loja mea. Distrează-re. bine şi înapoiază-te cât mai . ci
-
ro
sa"i
t~irziu· ~a casti.
Un -tânăr-:ia vârsla ta- :trebu-ie -s·ă -tie ceva mai dezgheţat: Tu prea eşti mormqîoc . .Îţi recomand
să dai o ra1tii:. prin culise. şi să rad curte ba!ecine!or. Mâine sa"mi istoriseşti succesele tâle, .TI surâSe e!, in semn âe incurajare. Henry îndep!if)i. întocmai programul sugerat de tatăl său. invit<~ ia.()perî;ipe Beau Brummeil, care sosi împreună cu rorzii Pierrepoint şi Aivanley. După
sp.ectacol aiJeau să supeze .la Worcester Coffee'
'Hciuse.-""Jn <·Primui ·antract, Brumrr;~ll ·îşi· 1nPsmnă· pri~tenii să -facit cb.!şnuita rţimt'H:lre pr!n culise. ·He··rl"''l t·;/ ~,,·' urma· .. ·;·'a·ray_ · +"d.ge""' du_ . 1 v. -.d'"' o- ;r:·-m;; !'.f'· o.. -"'l""ţ'a""'s;,.._;""n~·a· L, __"';J.;;_ţ'.'·-~'- ""J.c_ trecere Yn -revistă -a· Corpuiul -de_ bafet- nu-~_ .:prornitfi? niCi -o satisfactie. .se · săturase s.ă- tot .-.as!ste la -- -' ---~la"r'v'-1-·~· 'ga··;\!!:n+~ a~A "·w;.:_-"_tenil.--.1; ~;:;:~c~~: r.!"l1"'·7a.lc. ! f=- !, !;;,::1.y \ !-i'-""' ·'""" pi .. V~ .ldV ...-C!.l.- ...- •.. !.Lv.v din > balet. · ·· · · · · · · · Inda,t?. c_$- hj.frară -~)1 ,!Oa!Sr, _PameJă: v_erH tcr}.t_enry- şi ·TI ·săr:Ulă ·pe _,obraz. _ - Mâ!oş- seară,_ :du_pă .sp-ectacq!, vino să_ n1ă iei, iJ şoptLe;.; -Su.-1LcT~ht .qe t·a~e. _spte a _ -ff au~iită ds )nspţlţ.ofit iuL Să mă aş!epii în. faţa intrării artiştilor. Şi acum~ iartă-mă, trebuie să mă îmbrac pentru actul doi. Pe ~mâine, iubitule.· - ,· -· săruta din nou- _şi dlspăru ·rn _culise: Her;ry riimase 'n"'em"n'rt ti'· '1uaa"'r·ifi ~ -~;! .<0'" . ObraJ''i "-"". ' ' .v.._" ..... fr·r ''-f""· - . · -- Ia- tdt't~ ce succes are Viţe~uşu! nqstru, zise Beau Brummell, cu oarecare. ciudă. Cine ar fi crezut că tocmai Henry va fi alesul Pamelei !? .. - Bravo,· Henry! îi felicita · Alvanley. Na"ai pulverizaL!Iteraimente; :Toţi obişhuiţii foaieru!ui. d.e dans. vor ·'păli de, invidi.e. -.. După spectacol, Vă tratez . cu zece r;ticle. de Frontignao, .explodă Henry cu n,ăvalnică bucurie... BnJmme,l! se plecă,laurechea lui Alvanley. · .· .. ·~ )cjlot\]11 Nu ştie să facă pe blazatL!L Henry nu va fi niciodată un adevărat gentleman.. .· . In noaptea aceea Henry de o veselie tre;netică. Preferinţa ·manifestată de Pameia îl îmbătase de fericire. Se sfărâmase mitul insuooesului. său faţă de sexul ·slab. . Abia· în zori ·se înaooie la Stmderland-House. Era atât de excitat, Incâfsomnul. nu, i se. prinse de gene, în ciuda oboseljj. Aştepta cu înfrigurare seara. Soarele încăpăţâna parcă să nu mai coboare .din inaltul ceruiui. Limbile ceasornicului se mişcau cu exasperantă încetineală. Dllpă o zi care dură c.ât un secol, inserarea pogorî în sfârşit asupra firii. Nerăbdător, Henry trecu ih faţa
-n
'"-'
j
fu
'
'
se
.
VlNTilĂ CORBUL
254
toa!eteL Alese d.in Colecţia sa de cos!U!J1H un frţ~c -albastru, croit după u~tlma modă lansată de Brumm.eli. Sosi ia Operă cu .o jumii.tate d.e · oră înaintea. finaJului. Lăsă trasur,a in coltul străz.il şi, pentru a-ş( măcina· neastâmpărui,. incepu s.ă se plimbe prin fat" tt1atrului. ln sfârşit, porţile Operei se. deschiseră .şi publicul se .revărs'ă în strada. D.upă .ce · şuvoiul spectatorilqr se mai rări, apărură. şi grupuri de artişti. Pe Hemy .îl cutremurau, frigudle unei emoţii il)'lposibil de. stăpânit. Oi mţii îi clănţăneau, Pe pielea înăsprită de fiori, simtea .dureros îmbrăcămintea 'uşoară.
·
Se ivi şi Pamei.a. Zglobie, sări de gâtui lui şi îl sărută pe obraz: în văzul colegelot. - Mergem la mir1e, gunguri ea. Ţl-am pregătit un supeu delicios. Totul · e preparat de mâna mea. Şampania pe care .mi-ai trimis-o. am pus-o !a gheaţă. Îl .luă de braţ,. dând .să-I conducă spre casa eL Henry prinsese însă. rădăcini ln pământ Şampania '!rimis.ă de: el? Era o contuzie. Nu trimîsese Pamelei .nici o sticlă de şampanie: Balerina se lipi de pieptul lui. - Vreau să-îi mulţumesc şi pentru colierul de perle.· E superb. Uite; îl port şi acL~m: Când. I-au văzut fetele, s-au înverzit de gelozie. Nici. steaua trupei nu are asa ceva. · Henry o privea năuc, Nu mai înţelegea nimic. Despre ce colier era vGrba? Pamela făcea poate oglumă. · Deo(:lată, mintea i se .lumină. Tatăl' lui m::;şinase qesigur această aventură. Spre a-1 lecui de timiditate. li potopi ruşinea. Eta însă prea târziu ca să mai dea înapoi. ·.· · ·· În cele două cămăruţe ale Pamelei, mobilate simplu· dar cu gust, · TI aştepta un foc bun şi masa pusă. Dansatoarea se întrecuse, pregăHndu-i un mE)nu apetisant .Era ·o .dE!monstraţie a talentelor e.i culfna~e: Voia. să se prezinte într-o lumina cât rnai b.una Poate va reuşi să-J capteze pentru o legătură
255 "mai. îndHlungată. Şi pum Henry era mai bogat decât Geoffrey Horncastle, protecto~ul ei en titte, schimbut Jiu. putea decât s·iH folosească. 1\jout ei amant nu •.· avea 6 înfăţişare atrăgătoare. Capul său de·mumie .nu era"'de nat.oră .să trezească pasiuni, ·cu timpul se va· deprinde şi cu urâţenia lui. · · · in atmosfera intimă micului apartament, Henry se mal destin se. Nu-i ~ra foame, Prezenţa Pamelei îl · Inhebunea. Până in noaptea aceea m.~· al(usese de•a \face decăt cu slujnicuţe fără .importanţă. Cele trei . cu pe de şampanie bălite pe nerăsuflate spre a-şi face . curaj. îl Înfierbântară cu încetul. · ~ .. De •ce nu. guşti .nimic? întrebă Parnela, întristată ··că: •preparatele ei .culinare nu aveaif ,trecere, . Ei î~ era •foame, Dar nu se cuvi:measă se 1nfrupte singură din .bunătăţi. Şi·. privff'ile lui aprinse o stinghereau . .Deodată Henry nu ·mal iu în stare să se stăpânească, .O . apucă ln · braţe, gâfâind, o, împinse ··spre o canapea. Ea rezistă de f.qrmăi, apoi se lăsă 1)1<\ala. Henry O trânti pe pat, sărutâl'l'C.Hl CU· O furie animaHbă. Năruit. peste coipul.care.lli:f dăruia f�