vn..,;TILA
CORBUL~
Dlf\:fl..STIA SU;-.;DERLAND-BEAL:CLAJR IDOLH DE AUR
* *
'
'
"'
~
~
-
.
j-tJ.. - "d:'tfi .
*-
~
~
DINASTIA SUNDERLAND,BEAUCLAII! au mai apărut: PĂSĂRI DE PRADĂ.- 3 ,,;[_
Vintilă
Corbul
dinastia Sunderland-Beauclair
idolii de aur * *
WL.131!t
Consilier lite-rar: H. GHĂMESCU Copert<> de: V. OLAC
•
'
~*/t:~ ;~;:,~;!,~".,.
ISBN: 973-9127"95-9
Capitolul opt
·L· · a Northland House, sosirea Patriciei şi a lui
Richard fu prilej de mare sărbătoare. Emoţie, îmbrăţişări, lacrimi de fericire, extaz, eluziuni de bucurie. Întreaga familie ridică.osanale !ui Richard. h -. ·" acesruta, ' . nazranu! ' ~... . . . duce ·' '! ,..,.. i -.\ '
-
;i"'<
-
-- vare... aaa .. , L•
~
' .. ~ Care a salvat-o pe Patricia, ii şopti din nou fiui /Său.
'
Ducele prinse încîntat firuL ~ Care a .salvat-o pe Patricia din ... Franţei _·revoJuţionare, icopHior ei. .Scumpul
temniţele
Richard, îl îndraptă iarăşi Eastleigh. - Scumpul meu Richard, îngăduia-mi, ăăă, să te socotesc fiui meu. De azi inainte, familia Northland va fi, ăăă, famiiia dumitale, casa Nortnland - casa dumitale". Richard. asculta c·u ironie ascunsă toastul duceiui. "Acum douăzec;i de ani nu mâ. socoteaţi demn să pătrund în clanul vostru, gil.ndea el. Azi îmi ofe;iţi un loc honor!s causa în ilustra voastră familie ducală. Cum se mai 1ntoarce roata!"· · · Şi Louis .de .Luşigmm, şi GeraldEastfe'igh ridicară la . rândul lor paharul, . În · vn9me ce ducesa de. Northland îşi tampona cu o batfsta de dantelă ochii umeziţi de. duioşie maţernă. . . • . . . · ,,Şi tu te~ai îndoit odinioară de mine, Gerald", ·. reflecta Ricnarp, pe când lordul îi declara patetic recunoştinţă veşnică .. ,,Ar trebui să-ţi amintesc vorbele pe care le-ai .an:mcaf în obraz când am îndrăznit·. să'-ţi mărt!.lris~sc. dragostea pentru Patricia. Dar cor.diţiile s-au. schimbat. Azi imi deschideţi larg braţele. M-aţiintrebat şLpe mine dacă . sunt dispus să accept această onoare? Tu, bătrâne Northland, eşti pe jumătate ram.olit Tu, mândră ducesă; ţi-ai pierdlltdinţii şi prestanţa .. Arăţi ca orice burgheză sărită .de. şaptezeci de ,ani. Tu, Gerald, eşti . un om. cumsecade. Nimic mai :.mult. 1!3 complaci într-o mediocritate p;;~t€l!)tă. Tu, ~biet Lusignan, nu..te . Pricepi.· deCât să-ţi porţi titlul Şi Coarnele. Dacă n-aili avutne(rocdl săle naşti duce, li-'aifi fost bun 11ici ele · 1/!'IIet. Iar Ju; · patdci!J., tl~ai raţat yiaţa. '.Trăil}Şti alătqri de un .soţ pe car:;J nu-l sti mezi. Plăcerile le c;auţi Jn afara căsnicieLAi început să te ofileşU. Jn curând n-o să mai poţi trezi pasiuni. Atunci vei ti . nenoro<:;ită . .Dacă ai şti cât te plâf]g; Patricia..." · · Şi Eas!leigh îşi depăna şiragul gândurilor. "Dacă Patrie .Richard, .- ia s-ar fi măritat cu . . arfi avut azi o situaile materl.ală excelentă. Cine ar fi prevăzut
mi
mea
DINASTIA SUNDERlAND BEAUC:::l:_:A:_:lR.:___ _ _ _ __:_1 că
omul acesta va face o carieră atât de strălucită? Prima ei căsătorie a dat fiasco. A doua ~ Jost şi mai nenorocită. Louis nu mai. are cu ce trăi. 11 intreţinem noi. Evident, nu e vina lui, Cu Richard, Patricia ar fi nimerit mai bine.· Nu l-am preţuit îndeajuns. Şi am greşit." , . Oucesa de Northland era mai practică. "Dacă Lusignan moare,. o mărit cu Sunderland. Nu-i o ·partidă de lepădat Se pare că e însurat s-ar găsi şi pentru aceasta antidot." Bătrânul duce. de Northland uitase·şi de Richard şi de Palricia. Surâzând absent, lşi sorbea incet şampania şi se bucura la gândul că îşi îmbogăfise colecţia de stampe decoltate cu un exemplar superb, primit în cursul dimineţii de Ja anticarul său din Jermyn Street - Păcat că nu sunt şi copn! cu no1, spuse Lusignan, mângâind iandru mâna Patriciei. Să se bucure. şi ei că te afli iaraşi printre. noi. - Adevărat Aş fi fost lencită să-i am acum lângă mme, z1se ea. - 1n câteva zile vor fi aici, spuse East!e1gh. Am trimis vorbă iui Storm să-i aducă la Londra. Eşti o comoară, Gera!di - l,Jnde sunt copiii? întrebă Richard. - l"am trimis la ţară încă de acum două luni Să se liniştească după emoţiile prin care au trecut in Franţa, spuse Lusignan. Socrul meu, ducele, a avut bunăvoinţa să le pună la dispoziţie castelul Guyhirne cdi.n comitatul Uncoln. Mi-ai cunoscut cop!n. Sunderland? îl întrebă el. - Îmi pare rău. N-am avut prilejui. Lusignan zâmbi cu mândrie. -·. Am un băiat înalt şi drept ca un brad. Şi două fete, imaginea vie a mamei lor. - Gamelia e leită Patricia, Andreea îţi· seamănă dumitale, interveni concesiv mama soacră. . .
8
, - Vreti _să spuneţi c,q nu-i frumoasă?. - DimpotriviL Şi dumneata eşti un bărbat frumos, zâmbi ducesa cu amabilitate, · Lusignan oftă melancolic. - Am fost un bărbat frumos. Într-o vreme mi se spunea Beau Louis. Din nen·orocire, anii şi-au cam bătut joc de mine ..M-au îngrăşat, mcau !mbătrânit... - Nu aştepta complimente, Lusignan, îl întrerupse Queensberry, care se .număra printre invitaţi. Patriei a a ştiut să aleagă. ·· Tortul ducelui cu chip de satir păru ciudat lui Richard care-I privi nedumerit. in ochii lUi Qoeensberry licări o flăcărule glumeaţă, adresată numai a,ces!~ia. , Pregăti! , de East!eigh, . care-i vorbise cu glas scăzut, bătrânul Northland ridică mâna, făcând să înceteze orice conversaţie. · ~ Prieteni, în ziua sosirii la Londra a nepoţiior mei voi oferi un ospăţ cu porci mistreţ!,· căprioare, urşi fripţi la proţap, cu fazani, cocoşi de munte şi porumbei pregătiţi în sos de Oporto şi Madera. Gerald, ăăă, când crezi că vor sosi copiii? - La sfârşitul acestei săptămâni. - Astăzi suntem în douăzeci si . . cinci noiembrie. La şapte· decembrie - am zis bine, Gerald, nu-i aşa? - prieteni, vă poftesc pe toţi la un banchet ca .în legendă. Fiul meu onorific, Raymond, pardon, âăă, . am vrut să .zic Richard, va ocupa şi atunci locul de cinste, căci lui îi datorăm buna-dispoziţie de azi. Richard se înclină uşor. - Voi face .tot ce-mi va sta în putinţă, spre a răspunde cum se cuvine acestor· onoruri. Sper că până la şapte decembrie voi· avea timp să mă înapoiez de ia Eton. Mâine plec să-mi văd băiatul. - Să-I aduci şi pe el, .îl pofti Northland. Nu concep să fiu refuzat Nădăjduiesc că până la şapte
de-cembrie te vel 1napoia ·•-na -;,.." \il_.:; il:
m;:1""'C' ._: -l"l'~'""'~L'-•
""'i c:,,
,.,.,.... .... .,, ~·.__;:=:~:
ţaj ăăă,, rf""..
~--'c~n,..
Loru:ll".a.
Faml!i~
te
t-,. 6 ;'b.
ea1ţui guni. Zâmbetu! HÎ Satf\" .~_--: 1';'1iî;!r::q'r,\ ,, b?\trfl:n "-- ( .. , <"Of'P ...,_ - 8: trf!7U\ '~-.'\'1U' . [t;~ .,_, Sf ·;- ,..-.~rp ~--,--'"' "-'"-" ----y .\:.•
Queensberry z;Qmbea
Pa.ll,::;s~
'~n
1'
ada'•)r>;v·l· • ,., "'
-;-;",'J'nn!~ '·'•'"''1;.v
îG
t' ,-ttrvh;lt·; »t l!>;;i.~l"~l
(\:"j'"tl\ne-::t~ "--'·-''-",
-,..,_",
La ?6 noiembrie Richard plecă la Fton. Inima îi era pfină de voioşie. Se simţea ca un şcolar ln prima Zi de vacanţă. D:;şi iama bătea ia uşă, Inchipuirea lui 1rnbrăca natura Tn hah1eie primăverH. Poetiza ploaia rece şi măruntă, noroiul cHsos, satele, părăsHe parcă. · prin care trăsura iui trecea în traoul întins ai cailor. După privaţiunile îndurate Paris, gusta cu voluptate comodităţile pe care bogăţia i le punea la dispoziţie. Umbla într-o caleaşcă încăpătoare, cu canapele mo:. sobiţă la picioar-el duiăpktr c~ băutu fine sub ban chetă· s} cuvs-rturi de b!ană.
.la
C:e "-'·
g,;r>dA~ au ..........
CU
'
c-.arQ.f"~FD v-u ""''"'"""'...,.
0fr::1nr1ere ,.,.., ·""'~·:::J
(le _,
~~"tlmfi ·'" ''"'
!;;;;, ~~
Fram;:oise Lange. Nu fusese trimisă încă in faţa Tribunalului Revotutionar, ceea ce era un punct câştigat. Rici1ard socotea, ca şi mct!ţ; contemporani ::~i săi,
că
zilele Revoluţiei erau numărate. Dar ce rost nvea să se r"'lai amărască. recap!tu!ând _.. "? -4 , ' • n . ! an.t era ca.. scap ase evemmence ata, ue ::nste t nr1por ?~;'L' ;r--.i :-<'l'e<:> (:'":7'~ ~ y;p.+;j f>•; o~r ""-"':M-""),:..,-ia 1 $.:i_f a'ln <'6::1 v,,,,..o._\,<;;._ţ v ~- l--0• ~· tJ %.1L_.!:t 0. l-...>f'" •U\, . Q. V\..,-,,ţ,_.,,_"-'' . ~ra pripită. Cea -mai greu cr~ză se apropia cu paş1 repezi... Rămase _o s.ăptărnânB. !:.1 Eton. în fiecare z:; resea cu Henry Jn ora::;L Deşi sezonul se if1chBrase, făcură o excursie până !a BatrL Reiatii!e cHntre tată şi 'fiu erau snJrprinzător ds C'ordia!e. Richard arăt~ vlăstan.Hui său înţeiegere şi simpatie~ Henry era uimit şi tncântat de ~
~
'
n~east·aU.Y
schirr'lb-'l'ra 1!''! < ...,-,~, '-"•
La 3 decernbiie îsl !uă dimas bun de iR fiul său Şl ' piecă spre capftală.~ ~~u vota sâ Hpsească de la sărbătorirea Patriciei şi a copiilor ei. Pe drum răci straşnic. Când ajunse ia Londra, avea temperatură
10
VINTILĂ CORBUL
mare. Medicul curant îi prescrise să rămână la pat cel puţin o săptămână. - Dacă nu-mi veţi da ascultare. riscaţi o complicaţie .·serioasă, spuse· acesta cu gravitate profesională. Trebuie să vă menajaţi. Nu mai sunteţi în prima tinereţe. ~ Pardon, doctore, mă simt ca la douăzeci de ani, il · contrazise Richard. - Îmbucurător. îmbucurător. Dar aceasta nu va împiedică să vă apropiaţi de patruzeci. ~ Mai am .un ah până la patruzeci. - Ce e un îln? O bag;'ltelă. Dacă. nu săvârŞiţi imprudenţe, vă făgăduiesc să 11tingeţi suta. -. Să te . audă Dumnezeu. Apropp de vârstă. qoctore. Nu s-a descoperit încă elixirul tinereţii? Aş fi · dispus să· plătesc oricât. -· Nici cu toate averile din lume· nu aţi putea cumpăra acest elixir. Aurul şi tinereţea nu se prepară în eprubetă, Sir. - Nu ţi. se pare ciudat, doctore? Oamenii au groază de bătrâneţe. Vor totuşi să. trăiască mult, spre a-şi duce povara aniior. Nu e paradoxal? - Paradoxul e în firea omului, Sir. În noaptea aceea Richard avu un vis îngrozitor. Se făcea că albfse . fără veste. Creştetul îi rămăsese pleşuv. Faţa i se pllngise in · mii de zbârcituri. lnspăimântat, se privea în oglindă. fără să-şi poată desprinde ochii .de la Imaginea lui decrepită. Când se trezi .din coşmar, era scăldat în sudoare. Îşi duse fără voie mâna la obraz. Era neted. Îşi pipăi fruntea. Era întinsă ca o coală de hârtie. Îşi petrecu mâna prin păr. Era intact. 1 se luă. o mare greutate de pe inimă. Totul nu fusese decât o plăsmuire a minţii 1ui obosite. Îl .obseda spectrul bătrâneţii. Doctorul ii explicase că organismul său aveîl .nevoie de odihnă. Activitatea . neîntreruptă, tensiunea nervoasă; emoţiile puternice pe care le ·încercase. îi impuneau un repaus de. cel
DINASTIA SUNOERLAND BEAUCLAIR puţin
11
lună de zile. Avea nevoie de vacanţă. Ca şi copiii. Deodată, Ricl1ard începu să râdă. Era ridicol să se teamă de bătrâneţe. Mai avea până atunci mulţi
o
ani !nainte. Fiindcă răceala
participe la recepţia · de la Northland House, compuse q scrisoare in stilul pompos al epocii, prin care îşi scuză lipsa. ! ncheie patetic:
1! împiedica
să
,.Deşi boala mă ţmtuieşte alături de ·dumneavoastră.
la pat, voi fi cu sufletul Vom ser!Ya lmpreună fericita reuniune sub acelaşi · acoperis a intregii _dtnnnfiavoastră 'fam:m, ·din ·care, 'în- c'hiP- oriorHic mi-aţi îngăduit fac parte".
sa
acelaşi prilej trimise ducesţ;l de. Northl.and o diademă incrustată cu rubine, Patriciei un colier de oerle ffne, băiatului un cal arab. iar .fetelor două case
Cu
de~papuşi~ reduse la proporţii minuscule. · După. ce· !şi încheie convalescenţa, Richard acceptă să ia parte la o vânăto.are de mistreţ! pe domeniul Belvoir al ducelui de Rutland. La sfârşitul lui ianuarie se inapoie !a Londra.. Viziia.unui prieten li tăcu mare plăcere. Charles de TaHeyrand-Perigord .venea să-şi ia rămas bun înainte de a pleca in Statele · Unite: Cahinetu.! britanic hotărâse s1H expulieze din Anglia. in America găsise cu fostul episcop să se stabilească pehtru un timp. Richard, i:are~i c;;noştea jena fihanciara, se grăbi si.H, ofere sprijinul. . . .· Tal!e)frandli spusese careuşise să-şi procure banii ·de . . . drum, .. vânzâm:H.r~şi . bibiiote·ca- -pe şapte . sute.. de .
cale
-1 •
'" -
"'"'6 il "' • •
'-· Viaţa la New York nu e. tocmai ieftină, zise Richard. r a nevoie să vă adresaţi lui Wilbur Morrison, directorUl Băncii Manhattan, care vă va pune orice sumă la dispoziţie. E deajuns să-i înmânaţi acest
12
-~~···--~
-~·-~~
IIINTILĂ CORBUl
---c-=
.
bilet, adaugă el, aşezându-se la masă şi .aşternând pe a foaie ·cte hârtie o scurtă recomandare. ~ Vă râmân recunoscător, marchiza, zise Talleyrand. Gestul dumneavoastră nobiL. - E firesc între prieteni, îl intrerupse Richard surâzând; Gestul său nu era lnsă tocmai dezinteresat. Qatier3: poHtică a :Jui Taileyrand x1u se încheiase. Richard era încredinţat că fostul episcop va juca iârăşi roluri importante.' .Galculul său e~a simplu. Dacă Taileyrand va ocupa din nou înalte demnităţi în stat, îşi va manifesta recunoştinţa în chip .substanţiaL În cel mai rău caz, Richard risca să piardă câteva mii de dolari, ceea ce n-ar fi constituit o pierdere
-serioasă.
Câteva
zile mai târziu, primi, o en-tete•ul casei d.e Lusignan.
invitaţie
cu
"Duc.ele şi ducesa de Lusignan Valois roagă pe marchizul de Bealiclair să-i ·onoreze cu prezenţa sa ia logodna fiicei lor Andreea de Va lois, cu locotenentul· Lord George Meîville. Fitzwil!iam, din ·regimentul Grenadierilor de Gardă. Geremdnia va avea loc !a Hardwicl<.e Castle, Hastings, Sussex, in ziua de 25 .ianuarie 1794." Richard primi un faire-part asemănător şi din partea marchizului. şi marchiza! de Wensleydaie, părinţii. locoterientului. Fitzwilllam. ·ş'! eu Vil:lJ ~~-e ·am dar·, J''\;;,_,.,.;:; AMrlv~ei, ·o V~as" "'" -" -"-~- tr;m;~ ... ; ;L_";;t '!~ _>1. 0: ·";""" păpuşi, zâmbi el cu melancolie. Fiica Patriciei se mărită! l ngrozitor :de repede trec· anii. Patricia, '. soacră! Frumoasa şi frageda Patr!cia va fi în curând bunică. Iar eu mă voi uita la copiii Andreei şFvo! cugeta cu uimire: Dacă aţi $ti voi că .o dată, e mult de al unei, am iubit-o pe ·bunica voastră! Dacă soarta nu s-ar fi Împotrivit, aţi fi fost nepoţii mei." Richard .cftă
adânc. "Oricum, nu e glăcut .să ştii că eşti pe punctul de a intra ln tagma bunicilor. Dacă aş fi fost bunic, aş fi avut cel puţin satisfacţia de a se spune despre mine.: Ce bunic tânăr! E uimitor, nu"'-i aşa? ... Slabă consolare ... " fn aCeeaşi zl primi şi o scrisoare din partea Patriciei: PHardwicke CastlfJ 3 ianuarie 1794 Dragul meu Richard,
Ae,
"Ja~d~·~...,:.;jQ~r ,..,.~ Ill' "0: hr.;:::< cr~~"'_;,..;~,\..-"'"'-"" -,~"~--- '- . yv; .d-"'-'' ""'
l '·
1<> ,Li
!·'"'{'Jr"'~r.'"j A""rfr;::,ei V:::t""Uf_n.', "'-' -" ··~ ,. _
-M-_ar. _mâhni mult s_â Ce -îmbo!năveştj J:2irăşi. Te impior, fereşte-te de ră.ce!l. Umblă ceva mai gros lmbriicat Aminteste-ti că.· la vârsta noastră trebuie să fim pruclenÎL lţi pare poate ciudat că o femeie nu cauti\ să-ş·i ascundă data _naşteriL Faţă de tine· ar fî ridicoL Mă cunoşti de când eram de vârsta Andreei. Afară de aceasta, logodna ei îmi creează. un complex bizar. Ţie ş;. num~i ţ!e; pot-· să mă· destăinuL i\riă simt îmbătrânită. E_ oarecum ciudat sa faci această mărturisire prlr:1u!ui_ -tău curtezarL Mi-ai rămas însă cel meu apropiat sLfleteşte. Faţă -de C'ine sa-mi 4 n,...,. ........ ,..r~· Cn+"' ·.;; d !!"""le+erp-,) F.nmP::r-. \.Jl:'~'"·~:<. ._., 'S'i ~! le""'it) •tCn; _~_nţo. y\ ;. •!V • . Vn1._,,,"-• n·· ;U "'1'ili. ''"~" l prletenţ:} sincere. M"'.::u· pr:v1 cu a-mabiHt:tte de ~m~ta"...+n· ~cu''"r"lnr~ n!J le 11"'< ::+i \;~ '""r·h;pd '""''"'L-';) Hj'""'• ,/;Ia·l 1 v;: 1 • - } J " - ~,;;; ,...,Q .o., C ·lr~~ · a'e ba'tra' "neţel, •A,1ca't'l_ c~i;i la doua'-r...~e"·l v de" "'""" ~·"'' • i·\,· -• <:1\.'.,_W;:;tC ~"'"'' ''" ihsă mintal: ,(Vai, ce dănim-ată e! Un h:Jrb_ Faţ2_ de mfne _e --uimitor de îmbătrânit-3••. ~ ,. d- ma-, Uit '" ta. ' t->tnureea, ' ~ ' ' meu A'lC-;ttra. " . arr C ~n oragui ·,'mnr-;e."''a ca' marv·i·~esc ""f,, !..-0 c:-::findii 1ml i'''-'-';;:)1 __ ; .f' j---l,'f_.." ' ,"' ,d "'":;;'' '~"""' ca'e ·' '·i'• t·cf'1Q '""-..<"-" fme_ginea -de acum douăzeci de arii. AcefAşi obraz virgina'~ ac_elaşi surâs dulce, aceeaşi timid_itate. Eram ·poate mai zvăpăiată, mai nepăs~.!oare, ma; veselă. Nici nu e de mirare. Copilăria Andreei a fost Întunecată de· anii grei ai Revoluţiei. Ochii ei sunt trişti. Ge.sturil.e ei şi-au pierdut vioiciunea, spontaneitatea. Câteodată, şi aceasta e 1ngrozitor da 0
~
0
; ,,,g_)_,J....,."Y~•-'.
VINTILĂ CORBUl
dureros, am împreşîa ca şi sufletul ei s-a maturizat !nainte· de vrem.e. Am acceptat să o mărit, în speranţa că schimbarea de atmosferă, dragostea soţului, căsnicia, îi vor spulbera tristeţea. Tristeţea aceasta grea, care o apasă ca o lespede.· · · Logodnicul, George Fitzwilliam, · e un tânăr simpatic, voios, plin de viaţă. Reprezintă tot ceea ce lipseşte Ahdreei. Partida e bună şi din alte puncte de vedere.. Familia Wehsleydaie face parte din la rneilleure noblesse. Mal e şi foarte b{)gaf, ceea .ce nu e de neglijat Andreea este săracă. Intreaga avere a tatălui · ·ei·. a fost · cpnfiscata. · Revoluţia aceasta, care pare să se eternizeze, nu ne îngăduie să" sperăm într-'() răstUrnare apropiată a regimului: Pierderea, atâtor prieteni decapitaţi pe eşafod · .ne macină · moralul. · Execuţia lui Roger d'Hautefeuille a fost" o mare lovitură:' Timpul ne va vindeca poate rănile sufleteşti. Datorită ţie; am gustat iarăşi fericirea de a fi liberă, de lil mă afla printre ai mei. Recunoştinţa pe care ţi~o purtăm· cu toţii nu poate . fi .tălmăcită în vorbe, Jn numele acestei recunoştinţe, te rog să nu !ipseşti de ia logodna Andreei.·· < Închei, dragul meu Richard, asigurându-te încă o dată de sentimentele mele de sinceră prietenie . •
Patricia." Când revăzu zidurile întunecate şi ferestrele .· castelului Hardwicke, Richard, încerdă un sentiment nedefinit, în care ,.e îmbinau mândria, melancolia, · tristeţea, triumfuL După douăzeci de ani , reintra în această clădire, pe care o privise odinioară ca pe a opta minune a lumii. tol!sratul de ieri era astăzi oaspete de onoare. Ar. fi trebuit să se socoteasc.ă fericit. Marile l.ui triumfuri erau precumpănite însă de
DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR · amărăciuni
fără
15
număr.
Ce-i foloseau bogăţiile, succesul, puterea, când viaţa iui personală era mai posomorâtă decât cerul acesta plumburiu de iarnă? Când trăsura opri · in faţa scării principale, începuse să fulguiască. Deşi nu era încă cinci, perdelele serii se· lăsau tot mai dese .. La ferestrele castelului se aprindeau lumini. Rivers, majordomul, acelaş Rivers de totdeauna, poate .ceva mai voluminos, il întâmpină ln capul scării.
pe
Sunt mulţi ani, Rîvers, de când n-am mai fost aci, ii zâmbi. Richard cu familiaritate
condescendentă.
Se deprinsese a se comporta cu vechii servitorL - Sunt exact douăzeci şi .doi de ani, Sir, spuse Rivers subliniind astfel că ţ!nuse o riguroasă socoteală a timpului, în raport cu importanţa v!zitatorului. Richard îl bătu pe umăr. - Ai o memorie straşnică, Rivers .. - În serviciul dumneavoastră, Sir, se plecă adânc majordomuL Precedat de acesta, traversă vestibu!ui şi pătrunse in holul cel mare, înr!reptându-se spre.. scară. VaieÎii aprindeau lumânările din candelabre. Din biblioteca alăturată se auzi un glas de. fată. · - Andreea, vino să . vezi ultimele daruri sosite. lucy şi Homer le despachetează. Nişte lucruri superbe. Dutesa de Devonshire ţi-a trimis o capă de hermină, iar. lady Roxbury - un serviciu .de masă de Boemia, cu iniţialele tale. Hai; Andreea, lasă cartea şi · vino s
Din bibliotecă Ieşi !n fugă o fată zveltă, lnăliuţă, cu bucle brune, revărsate pe umeri. Zburdalnicii, veselă, c-u ochi străiutitori, respira. primăvara. 'd' ~ 1 . ~ .. Hal,. A n d reea.1 An' ....1a +c ........ mL ..t. Qf., on~ .... aml!e. ' ' in prag apăru altă fată. La vederea el Richard avu o tresărire. Încarcă senzaţia răscolitoare pe care iiuminaţii o trăiesc în faţa manifestărilor divinităţii. Frumuseţea Andreei era atât de perfectă, lncât părea o expresie a dumnezeirii. O ·frumuSeţe· care nu îngă_duia descrierea, fiindcă excludea termenii de comparaţie. Lui Richard fi reveni în minte o odă a lui Anacreon. "Zeus a dăruit coarne taurilor, copite cailor, aripioare peştilor, hibe zglobii iepurilor, colîl leilor, aripi iuţi păsărilor, înţelepciune oamenilor. Nu i-a mai rămas nimic pentru femei. Ce le-a mai dăruit atunci şi lor? rrumuseţea în locul tuturor scuturilor şi a tuturor sulîţelor, frumuseţea care a' .căpătat astfel puteri mai mari decât fierul si· decât focuL:' • Şi · privirile Andreei se încrucişară cu ale lui Richard. Fasci'nată de ochii lui, care o ardeau parcă,· se opri deodată în · mijlocul holului. Omul· acesta vârstnic pentru ea, dar cu înfăţişare atât de mândră, de virilă, de impunătoare, o înfricoşa şi o· atrăgea totodată. Era pentru prima oară că Andreea incerca asemenea simţăminte. - Andreea! Ce e cu tine? Ai împietrit? Parcă ai fi o statuie! auzi Richard ca prin vis glasul CameiieL "Statuia unei Madone!" gândi el extaziat. Îl înăbuşeau bătăile .inimii. Palidă, tremurând, fata blondă stătea in pragul bibliotecii, fără să-şi poată desprinde privirile dintr-ale lui Richard. Instinctiv, Camelîa se uită la. străinul a cărui apariţie tufburase atât de mult pe sora ei. Figura ei nedumerită se lumină de un zâmbet - Nu sunteti dumneavoastră Monsieur de. Beauclair? '
DiNASTIA SUNDERLAND BEAUCLJ\!1'1
17
Cuvîntele ei 'ii smu!seră din transă. Saiută stângaci. - Da, Sunt Richard Sunderland-Beauclair. Camelîa bătu din palme. - Eram sigură! râse ea zglobiu. Arătaţi Intocmai cum v-a descris mama. Eu sunt Camelia. Si . , ea e sora mea. Andreea. Logodnica. Richard .se înclină din nou. Ar fi vrut să rostească un compliment. Oricât de banaL Dar nu. era in stare. Andreqa f~cu o reverenţă adâncă_ şi, fărfi să ::rai s-coată un cuvâ·ntf se desprinse d!n - praguJ uşii) luându-şl zboru! ca o pasăJ·e sr;eriată. Tra\tersă aproape în. fugă holul şi disparu in sera d'" fund. CameH{l îşi ·încreţi buzele, supă:rată. - Să nu h..iaţi --în nume de rău pt:rtarea AndreeL t:. foarte emotivă.. nesi este cu un an mal mare decât ' mine,- e cea mai copilăroasă dintre noi două.După această explicaţie, Începu din nou să 'râdă. - Şi dumneata: mă rog, câţi a:ni ai? o întrebă Richard, afectând un amuzant interes. În realitate era nerăbdător să afle vârsta fetei blonde.· - Am Implinit cincisprezece ani. Richard îşi muşcă buzele. Andreea era deci un copil. Un copil de şaisprezece ani. Îşi dădu brusc se'ama că o dorea, că o vo'a pentru ei şi numai pentru .eL Simţea IJ&v'o:a imperioasa să ,_,; aibă, să o stăpânească, să se bucure în exclusivitate de inimaginabila ei frumuseţe. În braţele Andreei va cunoaste . fericirea. Da, acesta era cuvântul. Fericirea. Dragostea cu Andreea nu va fi un simplu contact Între două epiderme, aşa cum descrisese . actLII amorului un cinic filosof al secolului al XVIII-lea, ci o frânturâ de extaz divin ..Andreea era fiinţa P" oare o căutase toată viaţa. Bâjbâise prin in'u'1EHic, iar acum se deschiseseri\ zările, revărsând asupra !•Ji o strălucire feerică. În sfârşit, o găsise. Acesta era
.
VINTII.Ă CORBUL
18· esenţialul.
Restul nu avea importanţă. Patricia, Louis de Lusignan, Eastleigh, convenienţele &ociale erau fleacuri pe lângă bucuria de a o întâlni pe Andreea.· Andreea era lnsă pe punctul de a se logodi. O găsise pentru a o pierde. Nu! Nu o va pierde. Va risca totul pentru ea. Reputaţia, averea, viaţa. Dificultăţile erau uriaşe. Era însurat. Avea copii. Andreea era fata Patriciei. Un .copil. Iar el unna să lmplinească peste. câteva luni patruzeci de ani. Dar nici un considerent nu îl va împiedica să o păstreze. Va avea mult de · luptat. Dar va izbândi. Era sigur. ·Va· dărâma orice obstacol. Gândurile acestea se. rostogoleau vertiginos. În vreme ce asculta cu prefăcută atenţie vorbele copilăreşti ale Cameliei, cugetul lui lucra febriL· O dată ajuns în camera sa, Richard îşi dezbrăcă şuba de vizon. În vreme ce îl ajuta să-şi scoată haina, Rivers lncercă să reia conversaţia,. Bineînţeles, în limitele îngăduite între un oaspete de seam.ă şi un bătrân servitor al casei, care îşi îngăduia un vag familiarism. - Au mai sosit până acum optzeci de invitaţi. Până mâine la prânz mai aşteptăm încă o sută douăzeci. · - Dar logodnicu!? întrebă Richard cu prefăcută indiferenţă. - Excelenţa~sa
a
anunţat ·că
. va sosi mâine
dimineaţă~
vreme ce se îmbrăca pentru cină, Richard făcea tot felul de reflecţii în legătură cu.Andreea. Dacă ar fi fost. să pună într-un talger al''ba!anţei posesiunea acestei fete şi în celălalt talg.er realizările lui de până acum, n-ar fi . ezitat .să o aleagă pe Andreea. Şi aceasta' nu era o simplă figură de strL Nu juca pentru întâia oară totul .pe o carte. Andreea il atrăgea. ca un magnet. Nu s~ar mai fi putut rupe· din preajma ei: 1 se urca sângele în cap la gândul că un tânăr imbecil
In
DINASTIA S.UNO.ERLAND BEAUCLAIR aştepta să
se însoare cu ea. Aceasta nu trebuia să se întâmple, Pentru nimic în lume. Frumuseţea ei !r;::ală avea să fie a lui, asa cum ale lui si .. ' , numai ale lui erau atâtea nepreţuite comori de artă. Se privea în oglindă şi în oglindă îL apărea chipul ei, îşi îndrepta ochii spre fereastră, şi pe fundalul întunecat· al cerului răsărea·u ochii ei, se uita · întâmplător spre vreun tablou şi in rama aurită se ivea obrazul Andreei, încununat de nimbul părului ei blond. Andreea!. Andreea! Andreea! li repeta numele fără să se sature. Un nume care căpătase rezonanţe su~lime; . rnun_ai -fiindcă era purtat de ea .., inainte de cină, Patri.c!a îl pofti în apartamentul e.L Richard o .găşi fmpreună cu ducele, de Lus!gnan. - Indată ce am aflat de sosirea ta, m-am grăbit ·a•c·l î~ '1nt'm'tatll o~t~r,..l·a Sa~ te · pofte-o :;;ic 1 \ , ~",;, • ziso , V .{;i~• 1ntinzându~i mâna. Am trimis si după fete. Ţinoam să ----· ------ , -ţi .le prezint chiar eu. Lusignan se uita cu beatitudine la Richard. - Pentru · familia noas!ră ai fost trimisul lui Dumnezeu, rosti el cu recunoştinţă. Richard nu avu timpul să explice că făcuse cunoştinţă cu fetele. Ducele nu-l dăduse răgaz să scoată vreun_ cuvânt, Apa.ritia _ Cameliei lămuri !
J
,!,
,
-•
l
'·"'
neînţelegerea.
- Camelia, iată pe salvatorul mamei tale, zise Lusignan cu patos. -·Ne-am. cunoscut în hol, acum o oră, spuse fata, făcând o nouă. reverenţă în taţa lui Richard. Monsenior .de Beauclair tocmai sosise .. la castel.· A fost de. faţă şi Andreea. - Ei bravo, şi eu care voiam să fac prezentările, exclamă duce!e încântat. De ce nu mi-ai spus, Beauclair, că ai făcut cunoştinţă cu fetele mele? - Nu mi-aţi dat t!mp, splJSe el ia adresa ambilor părinţi.
20 ·_.De ce n-a venit şi .Andreea? întrebă Patriei a. - Te roagă să o ierţi. O doare îngrozitor capuL Se teme • că r)U va putea cina cu noL Patr.icia se întoarse spre Richard. - Aşa sunt fetele 'în a)urJU! logodneî_r spuse e? cu ton de scuză. Ce vrei,. le copleşeşte emoţia. - Când are loc logodna? întrebă eL . - Mâine .după amiază, la ·şapte. "Richard reuşi îşi ascundă fr'ământarea. ,..:.... E simpatic lbgoclnicul? Gâţi ani are? - Un băiat Patriqia cu entuziasm. . superb,. -spuse . N•are. decât douăzeci şi trei de anL.
sa
-
-- _ -..\ !or
.o:·
d
h o perec11_e
;·
... ,,
-mmuna~.a,
,•
-
s_pus_e.
!
•.
-
!-:USIQ'iian.
-~--- Georg_e ·a .C~Jnoscut"'o pe Andleea ·-ia ·,cinci decembrie, se .amestecă. 1n vorbă Ca.meJia. El şi părinţii lui erau !nvitaţiL bunicului, l;; sărbătorire"
mameL De la prima vedere . s-a Jndrăgqştit de Andreea. Romantic. Nu-i aşa? ·- A doua zi, marchizul de · Wensieydale s-a prez.entat. cerând mânq Andreei · pentru fiul său George, explică Lusignan în continuare. Desigur, nu J~am refuzat Partida era. excepţională. - Aţi întrebat-o şi pe Andreea dacă e de acord? întrebă. Richard. - l-am explicat că e în interE~sul ei să accepte, zise duceie. -. It iubeşte? lntrebă iarăşi Richard .. .- iubirea vine cu timpul; dragul meu. 'In lumea noastră nimeni nu se căsătoreşte· d.in dragoste. ! ·a început Andr
DiNASTIA SUNDERLAND BEAUCLAlR
21
---
- Ţi-am mal spus-o, George e un băiat minunat, interverif Patricia. - Din punctul vostru de vedere. - Richard/ prea tal firu! trr pritru, rostl e~ usor 'lritafă. Andreea nu are motive să reamte aceasta . căsătorie. ·Dimpotrivă. Obârsja marchizilor de ' ,,, ' . 1 v> ens1eyaa e ... ·- F?ta voastră se mărită cu obârş~a? Prea sunteţi
-
·Patricia t:?e uită rredu:nerltă· la -soţul ei. Richard înteiese că mersese prea deoa•te. 1 r· ·ma•' ~·•l' o'eca''~ •·rek••'e B;;:,-...;1'nf'Je"b~~tat • f -~u, 1 c'-"'"'b'se V~J' '_ 1 •• ~"._.,, '· Gţ.1..l ;,; . t./'"'~, -retragere.. ' ., vvL s nt ep .,_. pann;,.n . . - "1 n sf"arşn., eL vme !! poate cunoaşte mai bine interesul? M·a tem însâ că v-aţi 1 ,..".,pa~ .-.Ata. "'"'.".10 ,.~ ccnit }J! . 11• }_,d,.; ,,.,-.._,_.,_, am , l in+eie'"' ,, ţ ti, ,!:nd""Ei" \,,, , v '" e '..Hl '-''"' Ah:; ~\Hl ' . " ' . . ,, ' 'se pare ca ao1a a tmpHnn şaisprezece anL · - 1 a vârsta aceasta bunica mea a născut pnmul copiL zise duce!e. Replica lui Lusignan dadu de gândit iui Rir;nfw:i. ,,Nu o socotiţi nevârstnică pentru a-şi începe viaţa. Un punct câştigat reflectă ei. Nu mă veţi ·condamna prea aspru când veii afla că am fost primul bărbat din viata eL a · ' Raţionamentul era tras de păr. Richard nu era în măsură să-i aprecieze şubrezen!a. Trecură ia masă. Richard nu o revăzu pe Andreea .. ':n seara -aceea ŞJ. n:cl ' . .a ' vsJlE:hoarea ' -, . ' r1c ..d'·1n d'x1mmea"a !":""";;,'-o~·e hc.c;o::,,.-.{-"" 1-J -,....:::.~,,,;.,.,.,~,, ","' .r; l'ri.oi rin'"' 1' ~;;:" ~i. , +-, ,._,."_,.::;,,.~ h HOhH,•l,,., ' ! , f~1 > ;)0, ,_;<;;·c! U ':!\a(> c>chi cu ea,- să~i vorbească. Făcea parte dir, p!anul 6 n·oah"'""".-. "'-,....trY'!!1''' ,."~:i ;:::...:. $--~ U. T0"""" ; ala ; ~lt";;.r ue_..;,.,."..,.,.,.'"' u 1:J'-~t:Oh\:' 1 ;a··ra~ ' \-.'"""" ;i ;;;,,,,;; )v.;' i:!C_ Sa-·,, .-Of'!<"'! OV'('"'!t""nT,...,
..... a, 'rie... j;.jv.n;;. , , :;;.::.;.e,,t.;:.t,· t"\\)'..LC,,J:;:;:;:. . _,>,_,.,,O;;:-._ l ipea-r:"' ·acop_eilş 1·1 punea pe jăratic, Şi~-o 1nchipu!a i'n patu: el Părul -de --aur- îi era ri_sipit pe pernă_. :sân ii l ss vedeau sub ţesătura fină a cărnăşii. Cuvertura ii contura corpul graţios, pe care el ardea de nerăbdare siH · strângă in braţe, să-I acopere cu sărutări. "
<
.
•
-
'
'
b"
~
·-~
'
-·
'"
""
\IINTilĂ
22
CORBUL
----~----------
Când 11.văzu pe !ogodnicul Andreel, simţi fiori de ciudă. Energumenul acesta, căruia abia ii mijise mustaţa, să se bucure de comorile trupului ei? Era de neconceput. Imaginaţia. lui aprinsă crea scene erotice, In care cei doi tineri jucau rolul· princlpai.Gândul acesta 11 1.rmebunea, Andreea trebuia să fie. numai a .lui. Nici Patricla şi nici Louis .de Lusignan riu aveau dreptul să .i-o ia. Cât priveşte .acest tinerel insignifiant, va şti el să-I înlăture, După ce-l privi pe Fit:cwiliiam, fu ·nevoit s.ă admită ca Patriei a nu exagera când afirmase· că ·e un superb. Era lntr-adev;!\r frumos: Mai frumos decât s~ar cuveni unui bărbat. Corpul atletic, cu forme alungite, era prins in uniforma Grenadieril9r de gardă .. George Fitz\vi.lliam era tipt.ii cuceritorului. Orice fată s~ar fi Simţit fericită să~! aiba de soţ. Părinţii lui erau mai putin arătoşi. Marchiza .arăta ca o bucăti\rea,să, Era sclitiă, grasă, cu obraz roşcovan, pistruiat, mâini late! •şi piept opulerit, gata -să se reverse peste dal'ltela de argint a cbrsajului. Marchizul era scund, dar proporţionat. Cum ·de zămisl.iseră aceşti oameni comuni .un exemplar uman atât de perfect? · Era .firesc ca Andreea să fie amorezată de el. Richard î$i zicea cu mânie, că lupta lui va ti $1 mai .
narat
acerbă.'·
. Ceremonia logodriei l!e desfăşură după toate regulile ' protbcoluluL . Solemnitate, lux; ' ostentaţie. emoţi~ de dircuin~ta'nţă; toaleta; devetirl phri colţuri, urări emfatice, apoi banchet cu două- .sut.e de 'tacâmuri, treizeci âe ~>ervicii,-- mâncare si . băutură -____ , -până"ifa _s:~tunrţie, după a. ceea •dans, balet, reprezentaţie' teatrală cu o trupă adusă de.'.fa Londra, joc de. cărţi, câŞtiguri l?i pierderi uriaşe, tiâni mutaţi dil] buiunaru! unuialntHl! altuia, idile, intrigi, şoapte "de· iubire 'în :seră, lmbrăţîşâri .fura!e prin ungherele mai întunecoase ale c·astelului. ·in salonul italian cadotlri!e expuse admiraţiei generale: servicii de '•"'"'
'
-,_,--_
,
DINASTIA SUNDERLAND BEAUClAIR masă, blănuri,
23
bijuterii, tăvi de argint cât roata de car, i- ' h ·t d a.nt ee, 1 f' t · por ţ e 1anun,· ,aa, ma 1ac.d., urocaLun, orchidee care fureseră culorile curcubeului şi formei" reptilelor.... Logodnica eterată, absentă, bizară, excitant de frumoasă, logodnicul mândru, acoperit de fireturi, îndrăgostit, fericit, plimbându-se parcă pe covor de nori, şi călcând din stea în stea. Richard mohorât, gelos, aruncând priviri Tnveninate. Ducele de Northland zaharisit, uituc, întrebându-se din când .în când, nedumerit: ce dracu se sărbătoreşte in casa asta? Câte un valet, iscodit pe departe, ca să nu-l observe cică ramo!ismen:tul avansat, 1i rear~intea că se logodeşte Lady Andreea. Luminat ca de o revelaţie, ducele clătina din cap cu aer competent: desigur, se logodeşte Andreea. Parcă eu nu ştiam! Ducesa de Northland aterată, măr.eată. Patrlcia emoţionată, întinerită. Louis de Lusignan înduioşat până la lacrimi, pudrat, pa'rfumat, plin de bijuterii şi decoraţii.. Eastleigh distant, sobru, superior. Invitaţii .gălăgioşi, invidioşi, puşi pe petrecere şi cleveteală, împodobiţi ca rac!e!e moaşte!or .. Cu toate strădaniile saie, Richard nu reuşi să se apropie de Andreea. La masă fusese încadrat Intre dou.ă femei vorbăreţe ca nişte vrăbii. Cu riscul de a fi nepoliticos, '1U scosese nici un cuvânt. Tol timpul urmărise din ochi pe Andreea; obsedată de privirile lui, aceasta răspundea monosilabic logodnicului ş1 conviviior. Nici la bal nu fu mai norocos. George Fitzwilliam şi ceilalţi tineri făceau zid în jurul ei, invitând-o pe rând la dans şi impiedicând pe neiniţiaţi să străbată bariera lor vie. · Pe la orele trei din noapte lumea se retrase la .culcare. A· doua zi trebuia să aibă loc o nouă vânătoare. Spre a putea dormi, Richard bău de unul . singur două sticle de Tbkay. Datorită acestei eroice soluţii, izbuti să aţipească ln zori.
24 _ _
n
La vânătoare îş.i alese un cal viforos, pe caregoni până la epuizare, Sări obs\acoiels, urmări vânatu!, aiergă nebuneşte, dornic să-şi obosească nervii surescitaţi. t-ăcuse uluitoare progrese în arta echitaţiei. !şi aminti penibila experienţă a primei lui vânători călare, încercată tot pe acest domeniu al familiei Northland. Graţie ducelul de Queensberry, ridicolul unei situaţii merH!e să-I compromită .definitiv în ochii .high life-ului, se transformase atunci într~un mare scucces. Şi azi se afla intr-o .situaţie oarecum ·asemănătoare. "Audaces fortuna juvat". AVea de gând să mizeze tare pe .această maximă, care reflecta de altfel o .mare experienţă de viaţă. Nu se va angaja orbeşte in luptă. Se va folosi de o armă hotărâtoare. lşi dădea seama că făcuse o impresie puternică Andreei. În cursul viinâtorii galopase !n câteva rânduri in preajma ei. Deşi îl avea în stânga pe logodn ic, care o copleşea cu atenţi! şi complimente, Andreea se uita din când în când, cu coada ochiului, la Richard .. Privirile omului acestuia o răscoleau. Îşi dădea seama că stâmise o mare pasiune. Era ·îngrozită, dar şi măguiită. Avea senzaţia că e împinsă spre marginea unei prăpăstii. Se străduia zadarnic să se smulgă din încleştarea acestei forţe. Fascinată, mergea înainte, deşi ştia că dincolo de buza hăulul o aştepta · poate pieirea. Richard· Sunderiand şi logodn1cul ei erau mal· deosebiţi decât cei doi poli. Locotenentul Fitzwi!iiam era tipul oîiţerului cu origine nobilă:' manierat, îndatoritor; brav, plin de voioşie şi exuberanţă, uşor încrezut şi de.stul de fluşturatf!C. Andreea îl socotea fad şi lipsit. de seriozitate. Tinereţea care nu ave.a nici un preţ în ochii . Andreei ~ pleda în defavoarea lui. ·Richard apărea într-o aureo!ă strălucitoare, de binefăcător alfamiliei Lusingnan. înfăţişarea .lui era la înălţimea reputaţiei. Semeţ, de o distincţie rară, falnic, sobru, personifica
25 h;;rna··.;.;"" ,_~a,c." .,_, ,(-',
1 op~,~-~~
J:ţţt''
7
·~~.--.L·
(/th;:.'"' ,_.,vo.
i.·ş~•1: '41,
1,.-,-r "'-'
9:1 ~--
ao
J,:d·-,·ac+:_, t':..t ••. La pr3.;Tzui care urma după închf3ierea v§nătorii _ ~f\ndr.;ea nu fu !n ;:?tare Bă gtn.tt:- ni'T!iG, Sît 1..tatin J~:; <:;ere ~e ~41,.., .'1 f,,lh1''"').r.c, l"' - ,.Jme "· ~.,fo'"' ,·;r·"·~•îvor~"';u ""' -· '""nd .. u ,_-v\,a.;;;}v ct '""-'""'"' • '-- 1 --'J'"'a. ";;r:,, •.___ J," 1 "'" -...- .........
;;.;~
R'1r-h."".,.,. A~•eY'\+ ~ .. , ... L<'J. ;:;:, r~;;-, ,._.:_ fncordB.re -- tnl · dez:lodărEfânt si tn Cor,c~?ptia e:, acest Uezno:18mânl trebuia sa irn:.,Jace tarme 'tt:::~""'"".II'Mea -"'11::: ,.u
14;"., •J"-
s--n"""tiiJ t.AP't"·.Y:-~
11 ': '"''
violente. După amiază_
oaspeţii dormiră_
<;âteva ore,- apoi asistară l-~ repre"'entaţia comedk:~ !v1/randoNna de Carlo Goldoni. în antracte se ··servi fă gustap copioase. La cină convivii nu mai fură în stare să onoreze cum se cuvine bunătăţile întinse pe masă, Cu burţile piine admirau melancoiic mâncărurlle apetisen!e care defilau aproape neatinse prin fata lor. : t;mAa asteph::~ ' '=ra .. n:,...;;; :...a'·_y. . , _,...,t,_~a ,-,: ,,:.; •,,,~r~bd'!'~p n a ~, ul_, h-:tî' _Jc....d!. t~ . nl"\ \.Jt~if,,f,.,.d::.::; 1 pună sângele "in mişcare! să-şi activeze cHgestia. Ca şi :n ajur:, Rlchard nu parveni a se 1'11scrle pe "a"'l~ "-"!__ r,,,,_,"Ci ilndr~al· . 0""'"t-;-·ar-:z~'e''"'"" ""'1<17'r:A "'"''J(;;4, a'"' ""'\.1 .. 1"....- ,_, v! ..,.l a ta ._.,c:;,...,. c;;,.,..., C1Y<•·n'('+u' supus il făcea să fiarbă. A doua zi~ invitaţii urmau să p!ece pe la casele lor. Dacă nu reuşea să 1i vorbească în seara aceasta, totul • A - "'" 1 ' b wa . sa cuua ., 10C ! j "l era pleruut. ,oJur"a 're a nllJJOCUj :ur:u februarie. Părinţii , gi-nere!ul ceruseră acest termen scurt, având în vedere starea de război, care nu îngăduia fiului lor un concediu mai lung de treizeci de ,zile. Părinţii Andreei se învoiseră bucuroşi. !n seara aceasta Richard trebula să dea marea -sa Pei"}tru rămânea -decât un -m!j!oc decisiv,· Neobservat de ::Jţf,
~
"''~
~
!
:"' r.:tl' j,), ::lei ~ u. '"".
il . •
-j
:;,;;_,.
""
-
,_,,,._,,
s·,'
occJn """ .... ,
'
••
ln!r,o ·-~····.->
evp· - h } '1~"'~-':e h .. <.,\, , hol' , , .._u.1 r·::.."''~'"'..-e CH'-"O; .", Rlscui era mare. Dacă era surprir.-s asupra faptului, dadea naştere unui scandal îngrozitor. Dezonorat, hulit, izgonit, nu-l va rămâne decât să ~·'I'U ;.'<;U
fugă
,.,__,..";..,; V\.>lh,
s·~'d
nrQ\fO~c·, )-<'. .::. t,
din Anglia: Dar
şi
~ U
in-acest caz
îşi pregăti
o
scuză
· VINTILA CORBUL
----------------------~ plauzibilă. Dacă
va fi văzut strecurându-se în camera Andreei, va spune că a intrat din greşeală, uşile mai multor apartamente. toate asemănătoare - . răspunzând în acelaşi coridor. Era însă încredinţat că nu va da greş. Cât priveşte Andreea, va reuşi să o reducă la tăcere. Servindu-i parcă planurile, Andreea se retrase mai ::Jevreme în camera ei. Abia trecuse de miezul nopţii. In sala de bal se dansau menuete si contrădansuri. Orchestra cânta fării intrerupere. În sălile d.e jos, amatorii de emoţii puternici pontau pe masa verde sume impresionante, Băutori! sorbeau clondire peste clon dire de alcooluri tari. Petrecţ;rea era în toi. Cine şi-ar fi inchipuit că Richard Sunderland-Beauclair, respectatul prieten al gazdelor, intenţiona să abuzeze de ospitalitatea care i se acorda cu atâta dragoste? Dupăretragerea Andreei, Richard îşi găsi de lucru în apartamentul său. Prin uşa întredeschisă a dormitorului, urmări forfoteala. celor trei slujnice care o 'ajutau pe tânăra fată să se pregătească de culcare. Când . ultima subretă părăsi apartamentul Andreei, topindu-se după colţul coridorului, Richard ieşi din camera sa. Trebuia să ajungă la uşa fetei inainte ca·· aceasta să o încuie. Norocul îl ajută de minune. Nimeni nu trecu pe coridor. · Muzica de la parter ar fi acoperit· orice zgomot de voci. in câţiva paşi străbătu coridorul, oprindu-se la uşa fetei. Apăsă pe clanţă. Spre marea lui bucurie, uşa se deschise. Fără şovăială, ·intră în cameră şi incuie uşa pe dinăuntru. în faţa mesei de toaletă Andreea îşi pieptăna părul al]riu ca o cascadă de beteală. Era intr-un peignoir de voal alb. La apariţia lu.i Richard, încremeni cu pieptenul în mână .. Inima Incepu săci bată cu putere. O cuprinse panica. , - Doream să-ţi vorbesc, rosti el cu · uşoară răguşeală. în glas. De câte. o.ri am incercat să mă
Di.NASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIA
-----
apropii ge dumneata, m-ai ocolit Trebufa
27
totuşi să
1· "" ·· spun· ceea · · ' D.e aceea am ŞJ ma- exp,tc. v.a-p ce ~:nmt. Yndrăznit să l:'1tru neanunţat ln dumneata. Iartă-mi cutezanţa; nu-mi rămânea altceva de făcut. Andreea se ridică incet de pe scaun. Gu gesturi automate lăsă pieptenul pe masa de toaletă. Se întoarse cu faţa spre f:7Hchard. Tremura __ Ltvldă, îşi 1ncleştă palmele de masa de toaletă. · - Plea9ă'~ te rog. Nu_ se poate să mui rămâi aici, 1 " " t.e ga::;eş t e Cineva. · ? M" · ţc.;aca ame d"!rrnnea a ptLem st a -" vret' _,,:e "' vor b-a,.· Acum e prea . " . _ _ca~ .tarzn.:._ ;_ . - - _Să nu laş·! niCiodată p_e _mâ~_ne ceea ce poţi face azi, zise ei zâmbind, .O ocazie mai potrivită nici că s.e putea .. E linişte. Nu . ne tulbură ni.menL Suntem smgun. .. Obrazul .Andreei .se învăpăie ca a flacără. · -·Te rog să pleci. Să ieşi imediat d.in camera .mea... Cum ţi-ai . permis să i;Jtri? ·. Eşti lipsit de cavhlerism, -· - Se poate, răspunse ei cinic. În dragoste nu-mi aleg mijloacele. Toate sunt bu.ne spre aci)"lr atinge scopul. - Pretinzi că eşti îndrăgostit! ro.sti ea. - Da. Sunt îndrăgostit de dumneata, Andreea. Şi nu voi avea linişte până nu voi şti oă ai rămas defi11itht a mea. · ·
Da - __ ,c
!lU $6 -
poate '"· '--·
g,l..l. '?""
bi·!1·A .-,"-'
-'a' .. m-a· n\ 'og' i ~ 0C!I' uU,.L \..>
.· .•
'
!_!
..:..:. Logodnele sepot rupi;!. . .. . -,-,.. La.. începutul 'lunii·. viitoare voi avea nunta. Mi-am dat- CuvârltrJ.L - -· , · Asemenea angajamente se pof. călca, -.-. Da1 eu nu te iubesc. rosti ea cu deznădejde. -. Nu-i nimic. Mâine ai să ma iubeşti. Te voi face ;;; .. ma... i.u- b e,.1. -Q+' Sa -- -E -monstrUos,,, Richard făcu câţiva paşi spre ea. Privirile Andreei rătăciră prin cameră. Deodată,. se repezi spre uşa
28
VINTilA CORBUl
balconului,. şi încarcă. să o deschidă. În câteva salturi, Richard .fu asupra ei. O inlănţui cu braţele sale puternice. Andreea Sl'l zbătu cu disperare. - Dă·mi drumul,. dacă nu vrei să strig. Să se adune toată casa.· - N-ai s·o faci; zise .el cu linişte,. strângând-o la piept Dacă voi ii găsit aici, va trebui Să dau . explicaţii,. în orice caz vei fi compromisă. Gândeşte-te bine. Ce va :spune •iogodnicul tău, familia, prietenii, slugile? Nu vor da v.ina numai pe mine. Vor'zice că şi tu · m....ai ·provocat... Că m-ai chemat la tine ... - E monstruos! izbucni ea intr-un plâns hohotit Lasă-mă! Pleacă! Te implor! ~ Nu plec! rosti al dârz. .-şti· a mea. Am dreptul · să rămân lângă tine. Şi imi voi disputa acest drept cu .dinţii. Până lau!tima sUflare. Înţelegi, Andreea? Eşti a mea! Numai moartea ne poate despărţi. Cu puteri înzecite, .o luă pe sus, purtând-o spre
pat. - Dăcml dru·muiî se .zbătu ea. Dă"mi drumul! - rără. gălăgie! porunci .el. Vrei să fii auzită'? ştii te aşteaptă dacă vom ·îi descoperiţi împreună. Dispreţul oamenilor, ruşinea. O culcă pe pat. Andreea nu. se mai împotrivi. Plângea 1ncet, sfâşietor. Deodată, Richard încremeni. Auzi clanţa mişcându-se. O dată. De două ori. Îl ftecu o sudoare rece. Auzi un chicotit. - Andreea a adorrnit, rosti un glas tânăr de fată .. - Cred şi eu. Trebuie. să fie doborâtă de emoţie. Noaptea logodnei.,. · - s.-o lăS-ăm sâ- doarmă-, fetelor!-- Da, da> S-o lăsăm să do.armă. Noi să mergem la dans. .N-avem !de C(l să fim ·-emoţionale. Zgomotul de paşi se depărtă. Se pierdu treptat şi zumzetul g!asurllor.-De la parter se... auzea un cântec vioi, antrenant Richard respiră uşurat. Mâinile Andreei se· încieştară in cuvertura de mătase. ca să
ce
DINASTiA SUNDEiiU.AND SEAUCLAlR
29
nu strige, îşi lăsă capul de-o parte şi prinse perna în dinţi.
· • Cântecul vioi continua să reve~se armonii vesele nr camera în care- :: tr se ai auzeau ·decât respi -taţia
·-·
;tJ! ...
cursuf zH~?î :.n-rnătoare, cei mai mufţi ir:vitati părăskă casteluL Nu~mai rămaseră decât ibgodniciul AndreeL viitorii cuscri:· câţiva ·in'imi ai casei şi, tireşte FHchard _Sunderi-BricL Aceştia urmau să p~ece laLondra, ahlâ la sfârşitul săplămânii. Pănă atunci a\JBRU- să- -profite de. p:Jţlnă. odihnă, după agitaţia d~n
h;
:on el-o ''"" P,rLrT"
·<; "1l ~ .;:..,v.
..,. L!Ll __", t~l rl~ ""',..,_.. '' ·>='"'""'" -'A ,y 1.4>.o f!,ic•"'-\?, n,~"'-O' îHJ..,!"nn4 L;\C\ţ -·J6 ducele _d8 Northtand era destu! de încărcat. Li!nic vâi1âtori, ospeţe, joc de cărţi, conversaţie, schimb de _ţinute,_ aşa cum S<9 -cuvine fntr.. o· societate britanică ~d't...naw"' .,V -;tH,· -'tt
rafinată, M' ' n!\;f'i
:t.t·tp ·""!! r,.ifi.Pf?l>":u di~hr"-0!";;; -~il·,:'\;? """""'P ;;"~ :::j<-·--· ""'v~. 1••• t:ţ~··-·l '-" ,,,<.1.1..•,,,,, .ca "",~,..,a~- __, '>..C:,,.. ...,1;';f
1"'-,
-lntirrdhataa i ică cH~tre ei s! . . Andts-'3a îi o stare de încântgre ve~ih~ Ct1 cxxaz L R'egreta bn.xta!îtaţ'3a cu carrj o tratas$., însă işi dâdeaseama că 11u avusese de ales. Altfel ar fi n-:ers la o "*"' • ~"' m;rangere Siguva. ln ffecarG: n-oapte se strecura Tn apartamentu~ l"ndrsei, care nu tndraznea sa : se m refuze. SecretuL păStrat -cu straşnîcie, ~~ oterea c sati11farHe cnir"ig~·-iă bietut t7WiHlam r:ar~ "isi ·-·7"' '-' • Dep+'rq ' _, F'---·· mani.festa neCcnter(it veneraţia _fa~ă de .D..ndreea, '-'ţ'
~
·'~--
~
1
'"1-
,,,_,
'
shr;ţea
o- ct:>mpăUmire condescenderrtit Dt:tcă mân n_Ii _ ,.,...H";;' \l'<JP,r:'""leyd-s1~ ~r -n L·t r-'5J -t'ul sa"'·~ ·-~a··ci-':t ,i.>t:i::: .,,4 '"';;.;, "t _ _,... ·~" '-'"t-" :::>Hm ,,O:l'v.l,J:.. Î(JÎr,..Uf1 ch~p atât de j-osnic, desigur că ar fi piesni! de ....,.,~-v_"
cit;dă.
Ar fi proteştat cu vehernenţă, ş1.;.ar fi luat nevasta -$i viăstnru! consternat şi ar fi _plecat rrântlnd uşile.
Richard se stmţea atotputernic. în mâna !ui tine-a destinul fam!Udor Nbrthtand, Lusigncn şi
Wens!eydale. Un cuvânt din partea sa
şi
armonia s-ar
~3-~--------'-----~-c.:·ll:.::lNT!lĂ CO'RBL!l nărui
ca un .castel de nisip. Scandalul .i-ar împroşca pe .toţi aceşti înalţi !orzi. Fiul meşterului de cuţite şi · nepotul piratului, al unui marchiz aventurier şi al unei femei de moravuri uşoare, dicta azi legea sa mai-marilor .de ieri. Câteodată, această omnipotenţă 11 înspăimânta. Succesul era prea mare, prea categoric, spre a dura la infinit Poate că. într-o zi va Incepe d.eclinul. Până atunci vor a să profite. din plin de avantajele. pe care i l.e ofer.e.au bogăţia, puterea .. Azi eyolua pe muche de cuţit Acesta. era actevărul. O dată şi o dată, situaţia actuală trebuia lămufită. Clarificarea era cu .atât. mai imperioasă, cu .c.ât nu-î mai despărţea decât· două săptă,mâni._qe riul')ta Andr!iiei. Două. săptămâni în care trebuia să, găsească o ieşire. Ştia, că această ieşire vă răni suflete, va .umili, ,va !ilrivi m.ândrii şi va stârni mânli cloc;otitoare, Aştepta cu teamă deznodământu). Dar ac.esta era· inevitabiL La Andreea nu. putea renunţa, . .·. ·.· . · ·.·· . - ·- · · . · · · · · .·· Dragostea lui creştea. Devenea tot. mai. des poti că,; acoperind, mistuinp totuL Străvechii adoratori ai soarelui nu Jşi divînzau idolul cu mai mult sârg decât îşi diviniza Richard iubita. Cu.cerirea tlogăţiei ~. odinioară scopul unic al vieţii lui - era subordonată acum dragostei pe ca(e o purta Andreei. · Îl indispunea pasivitatea totală cu care ea· îi accepta îmbrăţişârile. ·· · în zori, după ce părăsea pe furiş camera Andreei, rămânea ore întregi în faţa oglinzii din dqni1itorul sau. Se. privea atent. Îşi examina critic riduri le nascânde din colţul ochilor, firele argintii care li încoJţeao tot mai dese în părul blond. Câţiva tineri arbitri ai eleganţei porniseră o campanie furibundă împotriva perocii pudrate. ,.La o parte t:u părul argintat! spuneau ·ei. Jos .bătrâneţea! Să Jidipăm . . . tinereţea la locul care ~i se cuvine. Părul. negru e semnul tinereţii. Trăiască părul negrul" Moda
DINASTIA SUNOERLAND BEAUCLA!R hulită păreau
31
la început, câştiga adepţi. Fără peruci, ti~erii mai tineri, şi bătriinii mai bătrâni. Richard se întreba cu îngrijorare: se număra oare printre bătrâni? La treizeci şi nouă de ani era încă· tânărl Câţi tinecri puteau egala realizările lui? Muncile lui Hercule erau fleacuri în raport cu înfăptuirile sale. Era deci tânăr. fn cel mai rău caz se putea spune că păşise pragul maturităţii. Dar până la bătrâneţe mai . . mu•'t . Foar.e t · mw'!.. avea Câteodată i! încolţea descurajarea. lntm ei ŞI Andreea era o diferenţă de douăzecf şi trel de ani. O generaţie. Era muii şi totuşi- puţin. Se simţea mai tânăr, mai puternic, mai plin de sevă decât la douăzeci de anL De când o cunoscuse pe Andreea savura plăcerea de a trăi. Până atunci adunase ca un automat bani peste bani. Pentru cine? Pentru o nevastă nebună. Pentru nişte copii faiă de care se simţea străin. Averea lui de azi ar fi lndestulat pentru restul vieţii zece mii de familii. Pentru ai săi adunase destuL.. Avea ŞI el dreptul să işi trăiască viaţa. să iubească, să se bucure de soare. ln penultima zi a şeder;i lor !a Harcwicke Cast!e. ducele de Northiand. in calitate de sef al familiei, vesti convivilor adunaţi la cină, că in u'rma discuţiilor purtate cu părinţii Andreet şi ai locotenentului Fitzwi!fiam,. fixase data nunţii la zece februarie. Ceremonia nupţia!ă va avea loc ia castelul Wardsworth. din Gloucestershire, reşedinţa de familie a marchizilor Wensleydale. · in noaptea aceea, Richard râmasa pănă ia răsăritul soarelui in camera Andreei. - Nunta aceasta nu. trebuie să se facă! intelegi? Nunta aceasta nu trebuie să se .facă! li repeta el. Mă voi impotrivi cu îndârjire. Dar aceasta · nu este deajuns. Trebuie să te împotriveşti şi tu. Ai s-o faci? Spune! Ai s-o faci? ....:_ Mă voi împotrivi, sopti ea cu oboseală, ' . aceasta,
32
1/lNTil.A CORBUl.
=----
-----
- Jur~? -Jur. --~Sunt
gata
să
merg
până-n
pânzele albe spre a
impiedica această căsătorie monstruoasă. - Ştiu că eşti in stare·· de orice. ln sinea lui Richard exuit;;t Reuşise să o facă a-şi da seama cât era de hotărât. O acoperi iarăşi cu sărutări.
-
Te iubesc, Andreea, Te iubesc ca un nebun. Nu îngădui nimănui să mi te la. Voi ucide pe cel care va încerca să-mi stea în cale ... Te iubesc! Auzi? Te iubesc! Din .. nou o .curplnse in braţe. Şi in clipa aceea se petrecu minunea. Pentru J.lrima oară buzeie ei · răspunseră la sărutările lui. Pentru prima oară gura ei şopti cu infringurare: - Te iubesc şi, eu Richard! Te iubesc! în faţa lui se deschiSe -cerui şi pământuL ziua nunţii. Până in ultimul moment Richard sperase că Patricia şi soţul ei vor ascuita rugăminţile stăruitoare ale Andreei şi vor rupe logodna. Patriei a ··fusese intransigenti!. Simţind parcă primejdia, nu nţ~mai că nu acceptase acest lucru, dar refuzase să acorde vreo amânare. Ca de· obicei, ducele de Lusignan nu-i ieşea din cuvânt Era încântat că Patricia îl scutea să ia hotărâri importante. Simpatiza cu fiica lui, însă nu îndrăznea să se împotrivească nevestei sale. Patricia găsise un puternic aliat În tatăl ei, care susţinea cu senilă încăpăţânare că trebuie să-şi respecte cuvântul. La Londra, Richard o revăzuse de mai multe ori pe Andreea. Desele lui vizite la Northland: House nu dădeau de bănuit. Nu era cel mai iubit prieten al casei? Nu o salvase de la ghilotină pe Patricia? Sosi
şi
DINASTIA SUNDERlAND BEAUClAIR
33
1 ArdrAAa H. ·!"ir)ea în curen? ru: i1"[:""" u. lij.-""7lj~H.-·"" "--"" .,..;; . Când Richard simti, că evenimentete iau o întorsătură . tiJ""Î"h;,...,;-f"a.,. ,,;Lv.'Vv lr-4>br •.:::..::.::;e.JO"' i•J; ~,--"_?.;,;vs s.S yw:::,s:.hf 1::: f .... p;,,...,_ r-v .... ' ,, <, o. ·IA ,a lGi<. ~
.
j_.
,_
•~~,,,_.!
"""
~-
•
''"""""'~-
~..>·~U\..•CP
fn preziua nunţii avu un ·indehlng-at concitiatJtd cu GhaHals! prietenul şi omul să~ de 1ncredere. !ar în _, a~miweaţa zilei ds 10 februarie se prezentă ia \Nardsworth CasHe. Cei mai mulţi oaspeţi sosiseră de eu seară. Ceremonia religioasă era fixată per1tru ora ~ase după amiază. La cinci şi jumătate invitaţii se adu nară in marele hol ai castelului. De aci şi până ia , cape!ă erau a!iniaţi într-un dublu front, camarazii de arme aj ·mireiui1 îri mare ţinută şi cu sabia la umăr. La_ flF>""l'';'or f''1""a"t~rţf-ţ -"în cane!"i "''<'l;*'l:!• -~'"":• l'esl8'"--""~ .-.•.•10._ '";t;,_\ '""(..,:;j .~!' !~' t_;;" " Î'" lr4 1 ....,f:ta"'t; \. l7'::--··- '"'n""A , -~' .."'"" :;,:,c;;;.'-","-,,,, tx '"J ._,~ y,_.,.., _u ~"''' '""""' ·-">.•:d.J '~~-, --·
~ma să
se
-
scuraă "
corteoiul.
r.:.,_o ..!;:i;;..•, n~-;", F~1-~41JW.,li:;;;-,, t"l"at 1 Fi~m ' .. " "!Vtn ne
-.. "",+ c-l'lr-,.f,.... ~~,J,,,_~\''--: 1'O\, •.JV "
~flJr1Cf!'"';-\ o.. ,, ,ltt"_
~.
,,,,,,
-~
",,
-~
;.;.".c:;
n. __•
"1 Y' ~:
~""'·hbp,*""' ".,..;::--a~" -~ct ;_,,,t1.,;;:>-:..a,
'-"-'?~V
..
.- S,...,.. .,,... ..-
"'!ţ~"lJ'; ;);..~""'
'
{'c;;,. ,,;,_.
""::.:•r~ \_.-." ,.,.
~teb i~ se· _arară AildreeR la bt9ţuî ta!~ 1 ;):, el Î';1tirchizu! je \Ve-nsiey~ale sHit~a m~ndru 7n st§nga "iJll!d b ",,~-·
c,rl•; ,,~"<..o!
F·a-r-;,\;q ..1;l '-' ,\,~•12·
t:Qnto"!'lc C!P<În4o "do tmb;;srh:5"'".ort:< V ?-''-'-"(:;) i.fo'lidlf>;;;; V C.c, 4\i'-l'e!JJ·_'-'·
Patri_cia, duc6sa de North!and şi
rnan:~n:'8 de \~lor'•"'€1"d"'•e <>Hali 'n ~l·j· 1 "CUI Un"i '~"' U'' -V\;<,n?o:J>•) ,_.. 1;,-:L
sirnandicoasa, printre car: sa rem/lrcau citiva mern:bri ai guvernuis;i, 1rt frunte cu prernter.J! VVWarn Pitt Duceie de Ncrtht.and stătea lr.tr-un jilţj încadre:t
,r·-a-rnc;-a . . . - · · ::;.... r"..~:x
·......~z-r1,..,..-'..: •. s...auLw /'"'.;;;: ...~;;, d~1 ..... ""~'"; P"' Ot ; <..>Ft!. , , ._,-,;,·" v ', 7""1"'"'t:-l·"""'r li ;:Ji>'h;-:t(l'd d~r- :r.t>-1 da~co·p·-'""rl· n'1.'Jt~ ~-:' ;H ''""'''""ţ ,...,.._.. (!~ • ._...., "'• , ,h ., ... , l'!e 1
;:;ă_rea răt..( Gă
simţît
;
'{-~
CC;J16Şh8
nu -i avea
lângă
ea.
Afăt:Jrt
de e! s-ax fi
depf1n mulţurnită. Lumea vorbea în ·· şoaptă, adăstând începerea ceremoniei. Un orologiu bătu undeva şase lovituri
I!INTILĂ
34
CORBUl
grave .de clopot, acoperind murmurul vocilor. Trecură cinci minute. încă cinci şi încă cinci.... · După o jumătate de oră, oaspeţii începură să-şi anmce priviri nerăbdătoare. Ginerele nu-şi mai găsea locul. Deşi nu era cald, îşi tampona mereu cu batista fruntea asudată. .. ,,Andreea se întrece cu firea, .reflectă Patricia. Exagerează cu toaleta ... " Marchizul de Wensieydaie era contrariat. Îi plăcea punctualitatea. Qbice.i contractat în armată, .din cadrele· căreia fă~use până de cvrând parte. Marchiza îşi muşcă nervos buzele. Viitoart;a-i noră depăşea măsura. Această întârziere echivala cu o nesocotire a tradiţiilor şi demnităţii familiei mirelui. Eastleigh era visător şi sibilln ca de obiceL Ducele de ··· Northland . adormise in jilţul .său. On ·sforăit mal accentuat îl făcu pe nepot să-I împingă uşor cu coti.J!. Ducele se trezi, totuşi, apoi 1n · tăcerea grea rosti foarte mal· â propos: · .-· qe? Ce s-a întâmplat? S-a .terminat serviciul religios? Atunci să trecem la masă. După ce ser scurseră patmtecF de minute, aşteptarea deveni intolerabilă. Lumea ·începu să se frământe. Majordomul apăru in capul scării. Deşi se străduia să pară liniştit, se vedea că e ros de o mare Copori treotete fără să se ""'oi'ăbească si se tulburare. . ' apropie de Patricia. · . ·_ Înălţimea sa ducele de Lusignan vă roagă să poftiţi până sus. Pa1ricia' aruncă o'b privire nedurnerită mfuchizei VVens!eyda-le, cerâ;;du~i t3cit încuviinţarea să- se retragă.- AceaSta lnclină înţepat c;lin · cap. - .Andreea ar- -face bjne_ să :se g~ăbească, spuse ea cu iritare. - Desigur, desigur) z~se Patricia, pornind pe scări În sus. Manevra stârni felurite cqnientar!L '
;
.
DINASTiA SI.INDERLAND BEAIJCLAlR
_Peste alte zece mirn.Jtcl Patricia~ însoţită de ducste de Lusignan apăru pe scară. Cobori grăbită treptele 7~ de ..",~oţ·•' "Drop•"~ nr.i ~ar"""'i "'" S,'i urmQta· Ul "-'' a·, '-!'' se· ;:::;;, V '-''-" -p; ""''"'"',;::' tJ-~ '\'Vensla;,rdale. Patrie ia- era- slatufa vie a- consternării. Şopti câteva cuvinte ma"rchizei, care se înnegri la faţă. Aceasta făcu semn soţului şi fiului ei să se apropie. Comunicarea ei -avu acelaşi etect ş~' asupra celor doi bărbaţi. HE ceva putred în Danernarca'\ 1ş1 zise ptim f min~str-u, care urmărea .cu coada ochluiui această '> ·t' ';n 11mp " 'h ' · cu wo! ~ · ag~sa,~el ce st"• a:.ea ·fmpash .,.H· d e voroa membri ai cabinetului. Nu îşi Încheie bine deapănul gânduluf) că marchiza - 'f:t_ caUtatea ei de gazdă ridică mâna, solicitând liniştea. - Dragi priete:1i,. o vestEJ neplăcută. Scumpe! noastre mirese i s-a făcut rău, Suntem nevoiti a amâna cu o qră sau două ceremonia nunţii. Pâ atunci vă poftesc la bufet. Apoi se intoarse spre muzicanţii instalaţi într-o nişă.
- Să cânte orchestra! Vestea primită de marchiză era uluitoare. După ce subretele îmbrăcaseră pe Andreea cu rochia albă ele rnireas~t în prezenţa domn!şoareior"_- da onoare, aceasta ceruse favoarea de a rămâne câteva minute singură, cu gândurile ei. Dorfnţa era ciudată, dar nu extraordinară. Multe fete solicitau câteva momente de singurătate, inainte de a se prezenta în faţa altarului. Subreteie şi domnişoarele de onoare se retrăseseră în anticamera În care ducele de Lusignan îşi aştepta de un sfert de oră fiica, spre a o conduce în faţa preotuiuL După vreo douăzeci de minute, o domnişoară de onoare, impacientată, ciooănise 'in "uşă; neprimind nici un răspuns, se sfătuise cu prietenele ei,· apoi deschise curioasă uşa dormitorului. Camera era goală.
-38
Uimiter feteJe, la care se ad9ugă ş! ducele de Luslgnan, răscoliră- întreg_ etajul: ·fără nici un rezultat l ' d upa' ce co;.Jorara ' " " pe o- scara" ae ' servtc!u ' ' pana • ' 1a A,:)la ~,<-" ;;~;i_ti:i!'i'p, l>.>."_,.v-.,,;;.'\ ....-- 1
nfl::tcril ri!'!l la '
...,
-~~"...,
,~v
j ':1'1 ""''-
t+C," rlct '-"'"--'
~J'' o'---'"'
~\\ U"o-r~r •·"'·-"'-'r.;>. .. a.
c:a'' ,., "'. ,,,
dornnişoară
Jn rochie afbă, peste care an.Ercasa -::; hQ:,n';:; 'de bl~n;:, colv;r.B.""'o r.) t un ,,..fi;:>.r·;· de or~~ m·::.; H'-" C.1 _ "'-"l U-... l l ~JY ~ V "C •, ,4.l\' 1 "1!'~ '~slnd C"'""P de ~se"\'l·cin "'·~ !dlil''~e ... ~<:::'. ' - 'n· ! '""' ...........{ ' '-~· .Aj'u'to"U' • 1 ! ""'""' bucătar a1Fise zgomotul unei trăsuri, dar nu-i dăduse importanţă . . Rudele mirelui şl ale miresei inghlţiră cu noduri pilula amară a adevărului. Era limpede că Andrsea fusese răpită. Fără voia ei, desigur. Ar fi prea umilitor pentru vanitatea ginerelui să se presupună că fugise de bunăvoie. < ,-Q
,
{;l.;:)y
""'""
f
'
A
invitaţii se desfătau la bufet, pregătindu-se să facă mare haz pe seama gazdelor şi a virtuţii .miresei, George Fi!zwiliiam, 1nsoţit de câţiva
In
vreme ce
camarazi, cărora le împărtăşise taina, se avântă pe urmele trăsurii misterioase.· - Exact ca în romane! sopti excitată ·o matroană . opulentă la urechea .unei 'prietene. · . Vestea nu· putuse· fi tăinuită. 'Îh primul rând o aflase nersonalul de serviciu al castelului. De la oficiu 1" # ştirea trecuse.sus. In mai puţin de o jumătate de ora toată lumea află adevărul. · Dar puterea ipocriziei şi a convenienţelor sra mare. Toţi fuseseră puşi ia curent, dar se prefăceau a nu şH nim;c. Câte o aluzie fină\ ori câte o glumă cu vag subfnţe;es constrtutau singura libertate pa care . ?' •• ' ŞI-O tnga t.nau pernru momern. aceŞti rct ~~a-;t o?Xm€-nf A
'
A
~d
J,,me-c. G
ţ4c:;. ,.• ..-
,),.li
~
rr;~...".~~~t~t;f;!,:"-'!"V>1<'0'1.h'"'' ·'•'-"
~
~·
;;;;,;,.,~n·""\'~c:r~ .,.._,. ; , ."1..-i-+v'r")
bn·",in:·;;r;:; v-,._"- . ._..., ~'~
1
forfecarea. vor urma rna.i -târziu. fr~tUnci, cale !iberă. 1 r-:e·ue'r!'-i!""r]r_-n,, umea. .va. ;!:)\le~ ca''eu'-'• + ~!.,U. ,,,•{ {.{ ce _ o·l·f!,;"''}·' "-'""-"~•~ a • ~.a săptZ:rnâni de-a rândul. Cu timpul interesu1 se va tocL Noi ·evenimente şi noi scandaluri vor distr;ţge atenţfa Op inl~l c-' ,bn"'e. •
,,....,
'"""'
1 •'-"
'"'
37
DiNASTIA SUNDERLAND BEAI.ICLt\!R informaţiile
sup!lrnentare
ciloătate ''
de
~a
if,.._,ţ_,~
Jnoia dtn
1
' --1 _,; ; ·') ,_
La 1eşind
câţiva.
f} ""A V j '~'\ i2)
h-·
--"""'-'·'''''""">...1
ln galop pe
opusă
LondJei T(>t spre \f-,/orcester porrfisG Şl Gr;ors.;;e "' ,, • . .. t'ttl\:Vh.iam tmpreuna cu pneierw saL l.n.r:a" rlP! d!- •,.<:;:. rrp"";:;:;-·t~ '}'"" <"9 ga r....?... d<1 •.. -· \5)""'-f"-'s-:t~ , _ -........,,u. ,,_,•.,.,vj/'J•:;:> .•1Y•--·•;···........ .
'il"
0
"'' 1
~---
transformâr1d drumurHe î;; făqaşur' noro!oasej în care caii se afundau- până ia genunchL TV"ăsura ·avea un avc.ns de o oră asupra t.irmăritorilor. Dar ace~tia sperau
sa"o' • ajunga"""·m
~-\·-.
•r' curanu. -.:..... u noroaJBlB' aqe1ea nu
putea sa · rneargă departe. · AmestecUl -direct al !ui Richard in această a·facere ;..on~•er~;; "~ pdmui rnament Patricia ;.,., •~·
l~C._ţ~V
Lusignan bunăvoinţă şi
·cap. s-ar ?i cu3.s!r o so!utJe.
Richard
să
fie de
38 __
VINTILJ, CORBUL
poate, spre a o scăpa de această căsătorie, care devenise odioasă Andreei. ··" ~:.:Naiv mai eşti! exciamă Patricia. Cunoştea ;orea bine temperamentul lui Richard, dar nu putea vorbi mal mult fără să !şi dezvăluie propriile taine. Eastleigh rosti calm: - De ce Vă miraţi? Fra în firea lui Richard sa protesteze astfel. Noi am fast imprudenţi,. căci îi cunoşteam .lipsa de scrl:lpule, spuse el aruncând b privin:l . semnificativă Patrioei. Când află de fuga Andreei, ducele de North!and bătu voios din palme. - Minunat, minunat! Va să zică a şi plecat în călătorie de nuntă. Dar când dracu s-a oficiat căsătoria? Of, pârda!nica aceasta de memorie nu mă mai ajută de loc. Apoi alegiac: Ce încântătoare a fost călătoria mea de nuntă cu maicâ4a, se adresă el Patriciei'. Am cutreierat Europa. Paris, Berlin, Viena, Sfântul Petesburg! Eh, ce vremuri admirabile! -· Am fost la Roma, rosti . sec dc;cesa de Ncrthland. Ai uitat. Dar ce importanţă are acum? Se întoarse spre ··Patriei a. Nepoată-sa bate drumurile Angliei în tovărăşia unul om însurat, iar el se gândeşte la călătoria lui de nuntă. Enervată, fncepu să=ş~ facă vânt cu batista. s-ar fi aşteptat la aşa ceva din partea lui Richard! Marchiza de Wensleydaie fu cea mai tăioasă: -Marchizul de .!:leauc!air .era prietenul dumneavoastră, dacă nu mă înşeL Straşnic !-ati mai ales. Bine cel puţir că Hul meu nu a apucat să se însoare. Mi-ar fi displăcut un triunghi conjug"L Membrii familiei North!and i·nghiţiră afrontul fără sa cracneasca. ~ in familia noastră, continuă gazdă, nu s-a pomenit aşa ceva. Marchizii de Wensteydale au fost pildă de înţelepciune şi morală. bună credinţă.
A
răpit-o,
- Cine
y
•
-
-
- Da, da! Wensleydale, ce băiat de viaţă! interveni tam-nisam din colţul său · ducelc de N.orthland. Când venea la Londra nu-l ajungeau toate dansatoarele din baletul opereL.. · · - Cine? Soţul mei.1? exclamă marchiza sufocată de indignare. - Vai, nu,. marchiză, spuse Northiand deşteptat " t . ~ 1 , d tHnl't.ţ%!6, ' 1 R-. • ' P"Srca- cnrL_r-un ViSla t a-~ -SOţ U;tJl watrantH Wensleydalel Wensleydale fiul nu se ducea decât din an În an la stabllimentul ·Carol inei Wlnston. Când venea la câte o sesiune a Camerei LorzHor. lncolo ... cuminţenia personlficată.
Pentru prima oară bătrănu! Northland făcuse o gafă, care nu supără pe nici un membru al fami!iei sale. ·
Aproape de-· Tewkesbury, ~eorge Fitzwi!Ha:n Şi însoţitorii săi ajunseră dfr; rmă trăsura cenuşH1. Locotenentul de. grenadieri dădu pinten! catul i. înteţtndu-i gaJopul. Doi . ofiţeri depăşiră ateJajul, ~g6ţandt·~se de du;-...: h.:;t,wi•. ·---a:i înfra'n~:~r·, tqra~ vest~ tl uu..: s .._,. L '•. u 1 1~,. "'"' ~":;, ca.bmrâ gata să. ;upă h"muri!e. apoi se o;:,rira. Din mers, Fitzwi!liam. deschise portiera trăsurii. Scapă o înjurătură. Înăuntru nu era nimeni. Richard pusese perfect la punct amăr:untele ~""~""'JI"'lor;:,t"'t:'~": c,:,..".J"".:; .,.,",".., ,..,;~-;,.... ;:. ,.-y... : r,,r:-R; ".,""" na~rnc:,'se ~"-"6 ' _. .",.., der-··+eze .w~ ";; ,, •.J;,n~;..,; --"--'"'· --·-"""'!-'''·~ -,.?v ,"'- ,sz,:> .;J\,:t.n.:s ~"'-':
i\r.t-~';'t:lAS
vvl
• '·.•-
._".."
~,...,_"'P
v;--n _,__
"-'"--- '-'
>Af_~rrlq;,,,rr.rth "'""·"'• ,_{..-'-i.v•
nor--du. 1
f""' _ţ"..".'
Q: -.~;:).'Mi/""-<;: 7'\} ';-l l ...-':V "O'vV _;" J;
'""'-.:::.&Ster
-să-ş;
•
c-r;'"ro v
'"'!'-"'
""'"' -·
sau' ';;,_ ·,~J""rpo ..~l 1""\'!:11- },-. >t"' -v;, la jumătatea ar:..HlltJIU!
~"""" ·1·a
situată
trecu
iu::;~p
;,
1 u'v\..i;
1ocaHtate 'J,'-J'l-l-y'~
-
""'
0 az>l S"."6 n îmn""c,~·l·;;;; ~--'' ..,.._ rla "" , ;f-'''-"~- .~ r:ii vv. Jr;î·::'l*""''"""".., <J"'O'qlvf,·_. ~•
'"-Jov:~este-r-, V\ :,....., ,_
f!__ ,.,..·ga"
.•~a~;:tAI'uj
r., .
J..)y:
,",~:::,+---:::.---,o.,.. r. ,i G•y ~Ct-Jt-:.l. V
"'
~a
sa·_,.·
"""\o.-"'vn "-''>.."<;;' _---::___:,
d;0tre
·kn -·,; ".... ~ -~n ,"-;;...! ;; d;>-, ' ,
c":'0.> (;:!: 'f' •;.,
tmpreună
cu Andreea, :~sânri trăsura r~enuşie continu:.:; drumul spr~ TevJkesbLHy. Berun ~;crni
Cha!ten'·•am Sn•e ~d ,,-."__ , --·
D-'o·lt~ a.~ ,, f>,
't•~•agbma' ~ t?:'!l ,-,_ '"'"' ',
·8\'ântaţ! ·pe o pistă fais't:!, aveft
"vm<\c·,,~,;: " " ' - ; ; " l;_-,"
sâ p!r.1rdă la sigL_:r o
1/INTILĂ CORBUl
40
oră sau două. Repetă .manevra la Shipton. Berlina goală, a cărei trecere avea să fi;:: eventual semnalată, se îndreptă spre Londra, în vreme ce el se lansa spre BanbiJr)t şi Suckingham, cu scopul de a traversa Anglia spre răsărit, până la Yarmouth, unde n aştepta o navă pentru Europa. · Călători toată noaptea. La Buckingham îl .adăsîa Cha!iais în fruntea de oameni bine -- unei escorta înarmaţi. Prin Northampton, Bedford şi Cambridge, se ins~riseră pe drumul ce· ducea la Yarmouth . . · Acea.stă călătorie drăcească, fără oprire, continuă ·până la Wymondham, unde făcură totuşi un .popas. Emoţionată, istovită, Andreea leşin ase în trăsură, spre disperarea lui Richard, care hotărâse, cu orice tisc, această haltă după douăzeci şi patru de ore de drum neîntrerupt. Lapoviţa încetase. Avură norocul să găsească un han curat, cu camere libere, mâncăruri gustoase şi vinuri excelente. Hangiul, impresionat de -echipajul princiar al lui Sunderland, şi de escorta nume::oasă, se grăbi să-i pună la dispoziţie tot ce avea mai buri. Rfchard tă:să pe Andreea ·să se odihnească' 'în cea mai arătoasă cameră de oaspeţi, în care · hangiul făcu un foc zdravăn. împreună cu '
Cha!lais\ rămase să vegheze în sala de jos. Fiindcă slujitorii din escortă erau_ doborât! d-e oboseală, le permisa a se odihni pe rând. După miezul nopţii, hangiu!.ţ navastă-~a, feciorii şi servitorii ~ui,- piecară !a culcare, - Monsieur, socotesc că nu mai avem motive a ne teme, zise Chal!aîs, "in vreme ce sorbea o cană de vin fiert, care-i încălzea plăcut. ·La prânz vom fi la · Varmouth, - Primejdia 1ncă nu e Înlăturată, dragul meu, spuse RJchard. - E cu neputinţă sa ne mai dea de urmă. i\Jici Oick _Turpin n-ar fj încurcat- mai abil pisteie. - ChaHais! mi_-al fost de un ajutor-_ nepre_ţuit
41
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR
E atât de puţin faţă de tot ce aţi făcut pentru mine, Monsfeur. Nu va fi greu să părăsiţi Anglia. Dar... mai târziu ... Şt!uj Chal!ais. Te gâhdeşt! ~a urnvn·L Richard aruncă o privire spre tavan. ca şi când ar ti încercat să străpungă cu privirile obstacolele materiale care îl despărţeau de camera Andreei. ~ Şi pe mine m-a frământat multă vreme ·o<• V'-" li!·••
.("\,;.;,,---~--
a'"ns •Jw._-_
~ă li::;,('_ <;'; ... ;-:;.;- ..· ""'AbunF ~'--t'· ,,_ ;;;;;, A<.'.• h.·.•. i. ;hr. ?t.. t'·""·. r.s.~~?.. •,N~"'_t_"ţ;;( \l--1;-i. ••~
•
O
A
v.
--
,.,..,.
'"'
p
-
(:>or:0t.eam ,_:n i7'\ -~-',;nerfor .. ... , +,., .._, ;; ~ hO'::!'c1, ,y tr-.t· ;i "'d:'::\n'h-11 ~'-·"'·'-"• u-. .... ·.,.;· ""-'• "''-~"'''· ţ.!\:i'-•' ""~~--
-
t"iu vt~J ccndarnn, pierit- TrDia.
tocmai nordic,
--Poate sa ,vu .... , '
F!! ""'·
d,·,::-pt'atA , , , .,; ,.._,,
~nr·n!"). )~;v-
..,(";_
este; c-ert\
fo~ ' '7
'Q,,,[H'
'-''-'
-~
n.cr( \\Vţ..>·,
•
re!uă ::?;,
,t\ŢJrlree&
•;,
,\"'-,
VINTILĂ CORBUL
42 ·~---
privesc totul prin prisma banului". Ssst!...
Ascultă!...
Cântă cocoşii! - Peste două
ore se va crăpa de ziuă, zise Challais consu!tându-şi .ceasul. ~Nu ar li înţelept să pornim iarăl;li ·1a drum? - J;lu cred că are rost să vă grăbiţi. Richard se ridică de pe scaun. · . - E mai bine să. plecăm. Mă duc sus să o trezesc pe Andreea. Simt primejdia .în aer: Cred că iubirea aceasta mi-a ascuţit simţurile. Richard se simţea înclinat spre confldenţe. înainte vreme s-ar fi stăpânit cu uşurinţă. - Mă ierţi, Challais. Porni să urc;;rfără· zgomot treptele. Se ferea parcă să o trezească brusc pe Andreea. ln sala cea mare se făcuse frig. Focul se stinsese ,. in vatră. Tăciuni răzleţ!, culcaţi in patul lor de cenuşă. anmcauco lumină roşiatică. C13i doi slujitori. cărora le venise rândul la veghe, stăteau tăcuţi şi somnoroşi lângă cămin.
Richard str:ăbătu tiptil .coridorul luminat slab de un opaiţ, şi. se opri în dreptul camerei ln care se odihnea Andreea. Împinse încet uşa. Când o văzu dormind, cu părul răvăşit pe pernă, cu chipul senin, aurit de flacăra lămpii de perete, cu mâna dreaptă deschisă. ridicată deasupra capului, parcă într-un gest de apăran3/ simţj, că se topeşte de- duioşie. Nu !ndrăzn! să o tre<:ească. Ieşi tot în vârful picioarelor şi închise fără zgomot uşa. Îşi va lăsa iubita să doarmă pănă in zori. Era atât de plăpândă. Oboseala o istovise. Nu voia s-o omoare. Deodală se opri. În faţa hanului nechezase un ca!. Auzi apoi zgomot de copite. bocănit de. paşi pe pietriş şi .bul:luituri în uşa de ia intrare. Richard se încordă gata de luptă. Îi fierbea· sângele în vine. Pentru Andreea ar fi fost În stare să se înc"iere cu
Dumnezeu. In câtzva ssdturi ajunse in papu: s-carn. Coborî câte trei trepte deodată. Chaliais- se afla la pândă ir dreptul uşii zăvorâte. Cei doi slujitori H încadl·au cu câte două pistoale în ". ' ' marrn. -Dacă
-
li '
r\f
sp;.;se
sunt
,..)!
'
{
':._~repta~e
Acurn descb~d. zise Challais v~zltaiorL Va să zică, ne-am- 1r:~ţeles'7 -
·- Pe'*er:t< D· a~·1'" t. \# <.t4.
'
mr'i " ,d
;
'""~
\IP.rf "1;.4"-'
sur,+; l ''"
·A";n;";;} '•h»"l:.?
f"'hr-iilais de~tăCL' ~"··~··€r'e s', ' Uv nosci'·'~e "-r"" • 1..<-.,d. "~~ .;;o ; ..;,.,v;iiV.CU -!_ :.k..fv !n prag apăru Fitzvvilliam _ acoperit c~ o cr:Jstă de noroi. Faţa-i pământie era trasă de obOsea~ă- ~\:da ?i injectase ochii. ln mâna dreaptă ţinea sabia scoasă ..'--' '"'
~;,...
d..:t
+ooca~ !i.Va. -.
t.:;;;
c_. •• h. VU'V
·a Îtl' Aoo---h~"'~ , U~ 6 \d;;o<;.;;!,-J>i:::/...,.
?Y· fl'~Tte~· !,;oo,c.,,c;.U
....,
""-
~t3
."·,A/Q,:;o ,,:::,,.+.c;..."
llr,Ho·m~ A.e. nr""..,"" "'O 11"'l"''nut'""P<:I!'' 1 a. a'e of'l'"'r ţv .....,.. g~r('a' G4 " • -, .... n ""'' .,,c;;: hd '""'' :Sv· ,,,;l-.J • .t- ... ~.t.;..;; câţiva bărbaţi, acoperiţi în aşa hai de go!d, fncât· nu '-"-'"
mai erau de recunoscut. - Te-am· prins, Sunderiand~ strigă ofiţeru!, câJJd . R'ICî",ar~.' care srz:ttea. ' •• · d a, d u cu oc;"'" ~n ce pe pnma treaptă a scăr!L -
E! el
- Tn
regu!ă,
t.he vorbesc dt.imttaiet La o parte1
Îmi daţi Ordine? zjse -ChaHais, teatral din sprâncene, ~Nu sunt deprins porunci. "~rY1 us ...ta ~rl ",n tr.ci.h•~r•'l'" _J:::;,;n."-, --::_ •""""" v:::: t-e .. an-.v .... ; 1 Ot.i,.".,-~,r~r \:f..~~'-",. "' ....,,,"_, .,;;;:c ':tJ't""Yt"J;: ~. t.,r,c. • ..,.w,:~
iccotenentu! Fîtzwîmam din R::;gin1EH1tul Grena,dlerHor de Gar'dă. Ţî~ajunge? Şi acum riu mai 1rnLsta în drum! Nu vreau să-mi, scape ir;dividul de colo. Ch~ih;;;s !şi scoase -brusc sabia-. Î~"'-;-,po·H -h ·n~ ·;:)1 ::::>fJ'"' ...... ,~c:. r>?! ,",.,~,,~;-,., .... ~l··u of:i-.ocr; ti> '1. ,_,le\\ ,, ;.;..r,, ..... -C ;;;.;;_Uf-.iV_Ci-v~U. '~""" ._.,_U, - Ce~ai înnebunit? ·strigă FitZY'Jiiiam .. - In~poH rep_ctă ChaHais,_ punându-ss ?n gardt. , Pretinzi că eşti ofiţer ... - Sigur că , sunt oflţeJ. - Minţi! Eşti' un brigand! Te dai drept ofiţer de gardă. Pe el, băieţii strigă slujitorilor. !\tacul fu ş.tât de neaşteptat, în.câi Fitzwi!llam făcu
doi paşi inapoi. ·-· Dacă îmi scapă
ticăiosul
din cauza dumitale, te ucid ca pe un câine, arfă el tu-rbat. Tnsoţitor~i: sa1t uluiţi de· această intors~turăi scoaseră săbiHe. din teacă. ··- - Nu trageţi dac~t: fa_ ordh)u! -m<::uf sptJse repede .... 1' . •. .. D 1 ' HJOtfl: , .. , va.nţn "'" .... serV!toroor", ".a ţ·! a,arma: C,ua.,cus EkiganzH au at~cat ·hanun .SărîţH Tâ!hariil strigă ei, ~· ·... d . -" . . "...+ ··~,· • "' .,., .• nnan pţ&QJ: n..a r-L.z;.v~: !am sr msotncn.cr .scesn1ra. , ' ' ' . '1 .
.
n;;:. ""'"""",_~,~;:::., -, ,• ""' 1 !: ,,...·11""'.5, ! ,..;:::J",!!j·c;tctC>n;;
"''~n .-.z.>
C<41;;~ :j·y
"'.--C""'"""-·>' trl \,•t•>.~C.Lo1
scoţând scânteif înjurăturHe tocotenentulţ~~) ·strigăte!8 servitorHcr, !u!- --cha!iais~ care. puseseră mâ~a pe
scaune şi -te aruncau în tot hanuL
grămad~,
seu rară în ,p!c!oare
45
de somn, hang!ul apăru pe jumătate trnbrăcat. Ţ_inea în rnâini dbuă pistoale. t:ra urrnat de cei patru fii ai săi; flăcăi vânjoşl, gata. ·să. se ia. la trânt~l' cu rnunti!, si de oamenii de sendciu ' . ' îharma.ţi care cu ce găsise. Pistoale, bâte săbii, cuţite Cu ochii
.cârpiţ1
)
1
_q_e bucătărie, vătraie. · , ~- upta se încinse crâncenă. Săbiile rotite fJrln aer şuierau ca şerpii 1 bâteie izbeau !a nimereală, n;pârd coaste, spărgând capete, pistoalele scuipau foc şi . fum, Tmbâcsind atmos1eera, vătraiele mânuite -cu sete ·făceau să zboare spadele din mâinile combatanţl!or, · taburetele repezite ca nişte proiectile răreau rânduriie 7 e'~'" '·-~'~"o•"tl~" ~Vnă•A iUr-Jf.at -t .v~. Se __. e~u ..... u.w cemo•e .;; - , "_...t ·, ~. ,, l~~~.L..- de ''""f '""u 5-c_, r 0'·~; ir-:nirl ;,_,i,wii~·;rd Vv. r-~mar~zill;d l='i~·J'"~Mill·,·cim .
,t._~,
(J.,,,,
'-'
impetuos· al fortelor reunite de sub comanda !ui !' . ,r'"! •."rîao~a!S
.
ş~
. 1 .a nangJLL
Locotenentul Gordon, d~r: .aceiaşi Fitzwilliam, căzu ou ţeasta spartă de o se alese· cu dou'ă degete tăiate/ iar fiul
,.".n...Je-e 'f""'t~ ··· · · ""'";.-. r'"-'.\\;..;! "'"' 1Hv0""0> '1 ;.•C-.J Z · l)l Cl.r'-" StJpq, '\...
,.., ..... v ..... o~·~,d'C'V\.i!ţ
"~a~ .;:)
•J
-'-"
a fl odlhniţi. ln~rân'ţi, dezarmaţj, vtn:!!'\i, -fură fmp!nşi ~a v,
0
1·-~,•·mi:: Yr,+--o r::~rY"-er;::;, r'! .-A,,l o.,,,,,., ""'"'''' ,a'""'~'
- g"et:: '· "'""'.
~
''8~ -·,c: '.';,"'.·.
1
h 1_;,,
,~
•n.l"e~~;-!<'4 ,....,.l '-"·J--~
orr... 0.1 ""' -
oe r::;;re ""-'' 1
qp_r; -""'
'
r".dt:lO;;:, :"'"'-"(:!.
f
..
~
r
pe
~a;;-;
'""'"'·) •".t<::o
t:Ll),.,,.j_,
,~o·~ ""
VINTII..Ă. CORBUl.
45
O
.
dată
cu zorile sosi la . han Benjamin Luke, bătrânul constable al târguiui, însoţit de patru gardieni de noapte care constituiau· totalitatea forţelor poliţieneşti din localitate. Cu aer important, · Luke .supuse la un interogator strâns pe. fiecare prizoni€lr in parte. • · - Sii se termine o. dată mascarada aceasta, strigă exasperat Fitzwilliam, când îi veni rândul să răspundă la întrebări. Mă reţineţi aici ca pe· un .răufăcător, in vreme ce un ticălos imi răpeşte logodnica. ÎnUoc să puneţi mâna pe el, mă arestaţi pe mine. Culmea bătăii de ·îocl · -· Mai încet, băiatule; îl întrerupse Luke cu demnitate. Ce te răţoieşti aşa? Uiţi cu cine ai de-a face? - Am de-a face cu un îngust la minte. c·l·z\l!.'i'P~m ~ i. v"lf,-1,-;,_.
•~;..:·lea' ''.i
de
ma.:l""ij .... c;:;,f,..,...,. C"' i;i;Jt!~JIO u~; ~ ..,..,,
'jMfr_o -ll-..s -
implorare plină batjocură ia adresa păzitoru!ui ordinii. publice. · · -· Doamne-Dumnezeule, cum îi laşi pe neisprăvi\ii ăştia să pună stavilă justiţiei, dând · apă la moară tuturor nelegiuiţilor. Se întoarse iarăşi către constable. - Nu înţelegi, omule, că te faci unealta unor tâ!hari? Uită-te la uniforma mea! Sunt otlter!n armata . ' Maiestăţii Sale. - Cine-mi garantează că uniforma pe care o porţi nu e de furat? strigă Benjamin Luke. Am mai văzut eu lupi în piele de oaie. Fitzwilliam se înverzi de furie. - Uniforma mea de furat?! Am să te fac să-ţi muşti pumnii pentru insulta aceasta. , · - Nu mai spune! Afiă că m-ai băgat in sperieţi. Acest gentleman, rosti el grav, arătându-1 pe Challais, declară că eşti brigand, că· ai atacat în miez de noapte hanul. E adevărat sau nu? - Am venit să-mi eliberez logodnica.
DINASTIA Sl.llllDERlAND BEAUC=-l=cAc:_lccR_ _ _ _ _ _4_7
- Povesti! ' Fitzwiliiam îşi încleştă pumnii. - Şi mă rog, pe dumnealui de ce îf crezi? - Fiindcă actele lnălţimîi Sale sunt in perfectă regulă. Mi le-a arătat. Dumneata ai vreo dovadă ci.\ eşti ofiţer?· Ori vreun martor? - Camarazi!· mei· de regiment, .Căpitanul Stewart, căpitanul Granger, locotenentul Gordon şi locotenentul Bosweli. în plus, cei opt servitori aimei, pe care îi ţineţi închişi fără nici un temei. Întrebaţi•! pe ei cine sunt. · - Grozav! martori. Unul şi u'1ul. Toţi îţi sunt tovarăşi de bandă, interveni hangiul cu ură. Eu sunt ""l"';"'>rtor- n,f!r 1 Uk"' E'1 !..n::c_..,t'' na-:~,At'i -,s'1 "efllitot·H "~es•1· ''-a .... -'" ,_,'me'1 - i"'"i..,{ derbedei au năvăHt în puterea nopţjl, spărg{i,nd uşa hanu!-ui şi încerCând să-m_i asasineze -cUentiL Pe mine 0 ~",!"' pe·fi>JI '--~·· de d~ua- 'd '-'::J"f-·-.•; •li :;ţi.J "e.tegit \.f " ' ' m"" ""'"' mu<> ")\~·<·~• t.. au străpuns cu sab~a., M1-au răn1t şi doi servitot'L Ce alte probe vă ma! trebuie? La î'r.chlsoare cu eL Mr. Lt:ke1 Eu ff.lc -rectamati~?,. Atac armat Tmpotrfva ha:1uiuL O s~ tnă bucur straşnic cân;:J i~ol vedea ;:"'!ştreang, un ! lângă altuL ·pe toţ! aceşti ofiţer! c.~f3 1
'""'
•
,_
""""
1
"',
'-./
"
{j>JU
>t••-·<'
contrabandă.
-
Po! -
să-tni
văd
ia
c"
VINT!i..Ă CORBUl __:___;_ __ . --cr----~-prezenţa
mea nu mai este necesară. Aveţi destui martori. zise el, arătândiJ-1 pe hangiu şi pe toţi ai săL ..:... Puteţi pleca. Sir, hotărî Luke. De nărăviţii ăştia am eu grijă, Azi după-amiază vor avea .de-a face cu
jtJdecăt6ru1.
Chal!ais salută cu franţuzească eleganţă, apoi porunci slujitorilor să pună şaua pe cai. . . Era încântat, căci işi făcuse cu prisosinţă datoria. Dăduse timp lui Richard să ·ajungă nestingherit la '(armouth. Îşi. plătise ln sfârşit datoria de recunoştinţă.. · ·
'"
Capitolul
~
Veneţia~ pe Cana~e Grande; nu departe de ~ w r.r{; < ... 6 Î;l~"lo\~:;, ;c-, p~ja< m~-muv:: ~ }JiP""U! ,h''i""''J;; ~ltU,_ ~~ ,,_._. ".,. i-..;;, a <:il'. do _. l•Ji>. i d $ \'~>"'; dn5J T;t:;. c~ <::! ,-"'' d ·:t.ţ! ; j~ '·- ~J. (.:,. .lA (}',:: \_felf"';"-" \ ic_ .,.vU. ~)'"0<':\l ...,ţ ~ f-~1i\,f;;;ţl.i<'4 ,.;, V----'--'•t""-·" • .frl' .:Z,tJf:~1;J;, r\r.i'U ,,"lz._W'I'-• U-....
a,
'
câteva trepte de rnarrr-ură roşief deasupra cărora se ridică un portic ~u şapte ~n:?ude, cu ogive rotunjite, susţirn;te de o co!or•adă oup!ă. '{mpodobîtă cv dante!8rit in piatră. c-~1fe două etaje sunt htfrumiiseţcte de gaJerH S~J<;,ţiqaser cu ba.!ustre hl partea de jos şi rosacee ramificate suso Galeria primului etaj este rra.siviă, deo~rece su1in~ greutatea. ,;;, 1'"Îl d .. ,· -<·~u8 u,u
aeriană.
9;! ,,..,_,
a·ou;;:.n _ w,.,.. •."., ,., i:i
",.;4 ·---: ·,
v.:-LJU_
"..,-
'~.,;:".ri:n ,y
(:;Cl.t'l;;"-
-vo't" ""' ma"; " ;;, "" e:a, m~i ,_ <.t• F'-
EdifiCiul are o corn!şe cu mici col')sote, i'ncoronate cu · r:tene!uri de marrrhJră. Orn
V!NTILĂ CORBUL
50
în această casă, clădită parcă spre a servi de lăcaş zeilor, îşi găsiseră refugiul Richard şi Andreea. După o . rapidă · călătorie de la Nord spre Sud, prin ciupen::ăria de state şi stătuleţe germane, terorizate de ofensiva victorioasă a· trupelor revoluţionare franceze, cortegiul lui Richard, alcătuit din patru ·trăsuri şi două furgoane pentru bagaje, ajunsese în .oraşul iagune!or. Aci hotărâse Sunderland să se oprească. Ar fi putut cere azil în Prusia sau in Austria. Aceste două state erau însă aliate Angliei. Şi .Richard se temuse a nu fi extrădat, în cazul că autorităţile britanice ar fi cerut-o. Veneţia era neutră. Tocmai această poziţie a Republicii Serenissime îi asigura · lui o relativă impunitate. Autoriţăţila veneţiene, care preţuiau pe turişti! cu parale, n-aveau nici un interes să facă neajunsuri unui om a căiui bogăţie lăsa în umbră cele mai fantastice povestiri ale lui Marco Polo. Richard şi Andreea sosiseră la Veneţia în plin carnavaL Când văzuse canalele, pieţele; străduţe;e, inundate de un fum icar vesel de măsti, de toate . ' formele şi culorile, Andreea se crezuse într-o lume de basm. După emoţiile şi obose!ile călătoriei, atmosfera aceasta de necurmată petrecere era balsam pentru nervii ei. greu încercaţi. Spectacolul • era pitoresc, pestriţ,. Bătăi de f!orL jocuri ' de artificii, confetii, drapele, ghirlande de verdeaţă şi lampioane, covoare la ·ferestre şi pe balcoane, teatre in aer liber, platforme pe care şarla\anii îşi lăudau panaceul, ori pe care saltim~ancii îşi prezentau minunăţii!e. Tigri domesticiţi, uriaşi cu un ochi in Jrunte, femei cu barbă, .ha!terolîli, purici dresaţi, dansatori pe sârmă, crOG<)diii şi elefanţi minunel - Cîovnil -carUselur! de cai arabi; cortegii groteşti. Mu!jirriea pestriţă, Voioasă, dezlănţuilă, arbora: cele ma! extraordi::are travestiurL Satiri cu .
O!NASTIA SUNDERLAND BEAUCLA!R~~
51
cu sceptre de carton şi suită de curteni împodobiţi cu pene şi tatuaţi ca sălbaticii din Lumea Nouă, turci cu turbane umflate ca nişte baloane,, odalisce şi colombine, nasuri false, · dervişi, cepe de mătase, ariechini, draci negri ca smoala, îngeraşi cu aripioara, tarabe cu jucarii, precupeţe cu răcoritoare, curtezana travestita în călugărite şi călugăriţe travestita in femei Qe moravuri uşoare. Panta.Jone, reReie carnavaiuiuj~ tu bărbie uriaşă ·şi vestă roşie~foc. mattacina ';m b racal ~ • "m alb , cu JS ' rt'rere şt' pa:LO,l t ,. roşn. ., rr;anutrL ' . rl ... ouă din care ţâşneau parfumuri tari, btighs-llo glumeţul, ·;n haine .galbene tivite cu verde, gnaghe bărbatul îmbrăcat în veşminte femeieşti, dar care 1şi purta cu mândrie barba in vânt, polichinello cu cocoaşe şi bonetă ascuţită, pierrot c~ovnu! care tâde cu un ochi şi plânge cu celălalt Toti alergau, cântau, făceau nebunii, tumbe, râdeau, glumeau, se legau de femeL Agitaţia continua fără întrerupere, zi şi noapte. Toată lumea era mascată. Îşi puneau masca şi nobilii care ieşeau de la şedinţele marelui Consiliu, şi preoţii care abia terminaseră slujba divină, şi doctorii care mergeau să-şi viziteze pacienţii, şi avocaţii cu procese la tribunal, şi inchlzltorii, şi spionii, şi victimele lor, şi doamnele din lumea mare, şi curtezanele, şi femeile din popor, şi gondo!ierii, şi neguţători!, ş1 bătrâni! care abia îsi mai târau picioarele, şi ţâncii purtaţi în braţe. În timpul carnavalulw un singur personaj primea toate onorurile: Bior Maschera. Europa era c~prinsă de t!ăcărL Suf!etu! războiutui şi al mO-rţil-hântuia ţări şi popoare. Carnavalului puţin îl păsa de război şi de moarte. Veneţia petrecea .. Andreea 1nflore!?, în această ambianţă de veselie şi exuberanţă. Richar·;: era fericit Atât de fericit, lncât se temea să nu He2.
<
ViN!T!LĂ CORI!IUL
52
'
Stewart Ro\vlandsonl avocatul său din .City, cu care. păstra- In .Perm.anerllâ legătura, îl inform ase că familia- Lusignm1· nu pornis::: nici o at>~h:ne judiciară. ,.Vor -să evite U!1 scandeJI care le-ar întUneca reputaţla şi .prestigiul!/ .scria cinic omul_ de lef;L Pe Richard 1! bucura -retinerea părintHor. AndreeL - ' . ' Totuşi, câteod<{tă li era ruşine de fapta luL Abuzase de Increderea Patrrcfei, de ospita!îta1ea bătrânulul Northland, de najvitatea Andreei. Călcase !n picioare .legile prieteniei, îşi dezonorase căminul, se .făcuse de râs nu numai în Anglia, dar şi in Statele Unite, unde nu intârziase să ajungă ecoul isprăvi! .lui. Dar nu regreta. Numai alături de Andreea gusta plăcerea de a trăi. Izbutise să se facă iubit. Sentimentul dragostei împărtăşite îi crea o stare de extaz, de euforie, mai puternică decât beţia. · Pentru prima oară în viaţa lui îşi permitea să lenevească. Toată vremea şi-o· irosea stând lângă A.ndreea. Ziua şi-o petreceau într-un netulb!Jrat do/ce farniente. Dimineaţa ·se. trezeau târziu. Indată ce cobora din pat, Andreea alerga la' fereastră. Cu · mâinile impreunate parcă· pentru rugăciune, admira cu nesaţ, necontenitul du-te-vino al gor>dolelcr pe Canale Grande. U se servea apoi micul dejun, după care A.ndreea trecea la masa de toaletă. A.ceastă operaţie, atât de· laborioasă la femeile cochete, îi t'l""" ,o, n"ro ",;;, · a•·a Cerea Pl,,l." .ţ .. d ;,,~". F•'Jm• ,,_,,_u·seto~ ~._.a r. -.;,..... 6 1 ",_, .. "~--~ efo uv 8 40 1 <~ecf~\?5rs'i" ""t' co:> ""''' .... ;:-; \_,...., !"le: co~ceraro~ ~" '"".;.J,,,;;i~ \ 1-w, fnr-0·t '' .!C~ '~· ra ...;,.. j,.yc.J--'-"a li '•i-·.•.J" Vt '-'""' fardl.i:··Hor. O ajuta ş! triurrffătoarea el tir:ereţe. Orice rochiej orice· podoabă, cât de simplă, o prindea de minune. Plecau apoi să se p!imbR c_u gondoia pe 'canalui '1•1 'ncaen*a• r\alaft.';LC:,. 'n O·"""!i""'da ll '-"• fi u f"' .. , '""'!'W' reflc.:;~'<+a·t-~ ;,._...L.;. :::J-.!l G fva~d"' c.ana:r. l'l·,· :-::caii: '\;\::-ţr,""·v~ ,. apelo v l· l''e"vl' co!inr~a·' p~' '0 •• ''"" '-4 --' ' [;;1-...; "__. contemp!ând Plazzeta San _Marco, domtnată de zvelta .. , ., t' 7-, '1' Bl-• ("\ van1parnha. urreon• se p:îmv_au pe t....ana~e ae.!a G!udeca. Pe ţ~nTiurHe insulelbr Giudeca Sl San '-'<..<
ţ_
'.
'.\
1;
""·
•
1
····"""
~:...-
~-'
""'
'"'>.
i
DINASTIA SUNOERlAND BEAIJClA!R uiT
sra e: -H. 1 1Uf. ~j ref!uxu!, reffecta. cerut schimbătcr, ftz:. Trtt.r:-recrinc.fL-se în tente verZI-cenuşii: fie scăp·arând !r; :-ev&_rsari Je cuiort--· viL străluc~toare. ~ndeobşte, spaţWe · ~argi 1
d
J
'1"'-'()'"'.r~,.,_-,.,_ \•:::qJ-..--~·..,-O.:St,
"'~'."1-;j' \.!O.i'A>;.;;-,
:C>fll!' '-'· ,._,
!n "
~+~a·b.;""-,;-a· ;;::;d nl_,_.,
na'~',_'--::. ,, \:4_\:i
"'e
\.,l,
_.,Jn
l)v
'r'za'rt' ! '·-
hr'~erir:i,tr-~ (">7;_mo~ntifel·,::. J"'arr-1 C!,..,_ "-~-, '-"j ~ ..... ' ' • ' - - " ' ' ' ' ,.,. v, Y , ,.,. v'Ci
""'""
;.-t, a cnel"e
..
rla~,...;.,.,...., '"' U:::'G~
""---~"'c:'·;,J; ,_,,t;L,,-'di•--'
,..., \.-
nd
.;""""""'A"'f'rJ'" UC;L'.Jf.{;l ~.
J,,."...,,;,_";:. luHd<;O
,·.,,..,;:.,.se • rr,'dira;t , .." '""' riir '-"- • -'"-l<..
,,.,.,+,."~r·s
o.-..i~.._".:.'""" CC.U\\,,J;:;.;,,
~dihlr:t>d!e '-"--· ~"'-' .;io. ,,:0; t't~- ,_,c;; I k . •-_,-
r.-"
... ",,.., -,,·eal;:; :
PLaţ.,.z:i•y;;
;.:\ ti '"'Ceot;::.'J :;-til,'z;;t ~e f'O;"'t; ~il•, /"'-'~ u>tele'-"e~Jif'ţ;;te ,."..1nriol: ''"'("' ·~-z v~u ""-·· '-'-~....., '-"'"'"""Jrf'<',J -~ ....,, u u"'-'"'""''" ~~-"..._ ,-,-~t ~~"" ~"'""''""'bl":L,.,_,.. r.'ic .;:~ui,_'-''-'tt ... ,/l, ;..-·'!····:n-~.o.j,-.; alt.i.. ...... t::' · · ' " . J-'l.n-...;- c;;;~:i ..,.-,.),<;:;;;, tH...o, pescăre.şti. uhmoite Şl ale ' -Unde~e feneşe cu !ucid 'JH_ ds caiete. ori ct; n;:rfh~>t:e
!oase
!Ţ;Qiatice,
-·e
""' ·
Opal SC>:;ilt.
născută
nume
.
pastaiate, -""'<">
creau
'·· ~ ;:; luffilfla
a.~..oeB
·.;.
fl·e·~c·-·~. ~ ~n!pU~:
parca dintr-un mira.L pe care .' - .. \tt';l"'eft!':'-, o"
nlum~na
yy.,:
,''--"-''~-'
'
'
!r:- acest (::3dru. frspir2t, -::, ''1 GU .,.. "
H· 6 -,·"··--
'l:Y !
rer"; ...
lao!a!Ui
-~\ndreea
r;e;tp.
vr• -"~it. -'1-f(.)
O""'"'--._.,_,'(_;,_~_,.
~--
de
-
V!NTILĂ CORBW..
scânteieri de lumină în ochii bărbaţilor şi săgeţi de ciudă în privirile femeiior. Richard simţea o necuprinsă mândrie când. ieşea în lume cu An.dreea. Ştia că oamenii 11 invidiau şi aceasta ii stimula plăcut vanitatea. Din cauza situaţiei !or delicate nu-şi iărgeau cercul cunoştinţelor. Nu lans.au şi nici nu pnmeau invitaţii. Era mai înţelept Richard achiziţionă pe numele Andreei palatul in car: locuiau. Gestul lui păru A.ndreei de· o generozitate fi'iră seamăn .. Refuză să accepte darul. Îi părea prea .scump, prea disproporţionat cu ceea ce if dăruise ea. - Nimic nu e prea scump pentru tine, Andreea, zise el cu simpH!ate. Nu mă pricep să lac declaraţii de dragoste. N-am nici Imaginaţia ~~ nici măestria poeţilor. Darul acesta modest încearcă să fie interpretul iubirii mele. Un interpret foarte mărunt faţă de. ceea ce ai merita tu. Richard era recunoscător aurului care îi îngiiduia să-\li .exprime în felul său ·sentimentele. Numai datorită banilor izbutise să se refugieze cu Andreea în această lume minunată. numai datorită !or putea să o acopere cu daruri scumpe. Pentru Andreea cumpăra tablouri de preţ, bijuterii. mătăwri. brocarturi, blănuri., bibelouri de ivoriu şi jad, tacâmuri de argint şi aur. În privinţa aceasta era ajutat de o împrejurare prielnică. Sosirea lui la Veneţia coincidea cu o epocă de prăbuşire a valorilor care creaseră In trecut gloria Republicii Serenissime. Urmaşi! patricieni!or care duraseră din nimic splendoarea Veneţiei erau nişte palizi epigoni, pricepuţi doar să~şi tocească în petreceri ·deşarte şi în frivoiităţi galante vi rtuţi!e strămoşeşti, să-şi irosească ia masa verde avuţlile ·acumulate de ·străbuni şi să-şi piardă vremea . în discuţii politfce sterile.
De vânzare erau marile palate de pe Canale Grand'e. De vânzare erau galeriile de tablouri admirata de întreaga lume. De vânzare erau colecţiile de. bijuterii îmbogăţite şi păstrate cu sfinţenie de-a lungul secolelor. De vânzare erau mobilele scumpe, tapiseriile, ·vasele de jasp şi marmură, mărturie a prosperităţii atâtor case patriciene, cu . care se mândrise altădată Veneţia. Şi Richard cumpăra. Cumpăra tol ce găsea mai de preţ. Pentru a se feri de falsuri, angajase servicilie unui fame!rc dar . foarte . priceput pictor,. Carlo Zanchini, care ar fi ajuns pe culmi dacă beţia nu i-ar fi tăiat aripile. Dar cea mai mare încredere o avea în gustul sigur şi 1n simţul artistic al Andreei, care depista instinctiv multe lucrări da artil autentice. Din clipa în care fuseseră contaminaţi de pasiunea de a colecţiona,. nu trecea zi în care să nu colinde magazinele cu· antichităţi şi să nu concureze !a licitaţii. La o astfel de licitaţie, care atrăsese un mare număr de am·atori, se auzi Richard strigat pe nume, de un glas. cunoscut: ~ Rîchie. old boy, de cand nu te-am mai Văz:.Jt! Cu rnâna 1rttinsă şi cu ur surâs iarg· pe buze, se apropia de el un bărbat scund, de .o grăsime bolnăvicioasă. Era atât de încântat de această revedere, ·încât îi râdeau şi ochii; gata parcă să se scufunde în osânză, şi nasul ·încreţit şi obrajii trandafiri! şî bucă!aţi ca de nou născut. - Wragby-Dolofanui! exclamă Richard voios. Ce cauţi a"ici? Tşi slrânseră tnâir:ile ş; stx pr~viră: cu dragoste_ şi_ curiozitate nemărturisită. Fiecare se mira în sinea lui ~
r~
,,,,·C
a .r r'ebu' "!.; 1
c·aut (';\,<,,,], ,..,r . . . ~? z
'·'1' '\i' f <">f"!hu t"t;.ji....'Y•
011 ca~r' -~. , ••
mine acasă. - Ce spui, Dolofanule?
0
'!"''
q;•q:,
'!,'ntreb!li,..P·~ , ' · ""'~-a
a"Oa"''',... v · Yl'-t
~~ "~unt ;q ;/.;.ţ '/r;,...e+'~ V-.;;;,, ~;;:.;_, .... li,'""
56
VII'IITILĂ CORBUL
- Adevărul adevărat. Curând după c;€! mi-am terminat studiile la Oxford, o mătuşă bogată, care imi scria din an în an, a avut fericita inspiraţie să moară,. iăsânclu-mi averea. Fiindcă aveam 1nc!inări spre genul epistolar, mi.-am zis că n-ar fi rău să urmez pildg~ lui Honoice Waipole, 1mpăriăşind in scris· impresiile de călătorie prietenilor rămaşi acasă. Am cutreierat 1ările Scandinave, Germania, Franţa, Spania, Egiptul, Grecia. Dar m-am oprit în Italia. Veneţia mica părut cea mai minunată creaţie a omului. Mi-am cumpărat o casă pe Rio del!e .due Torri, lângă .Paiazzo Pesaro. Am devenit astfel veneţian prili adopţie. ·oupă ce am .cunoscut frumuseţea cerului lta!iei, mi-ar fi cu neputinţă să mai trăiesc la Londra. Potrivit vechii ·mele pasiunir trimiHurgoane de sCrisori prietenilor, În speranţa că le vor colecţiona. Acum spune-mi şi tu, cine efata superbă cu care te-am văzut adineauri? Să nu~mi spui că e fiica tar căc! m-aş simţ/ prea bătrân. Richard zâmbL , - Nici nu e fiica mea. Este... cum să zic.:. - Ei, da, m-am lămurit! Trebuia să-'mi dau seama de la iriceput, încarcă Wragby să o dreagă. E de'lJgur fv1rs. Sunderfand. Richard suspină uşor. - Nici măcar atât. Wragby râse stânjenit - Iartă-mă, Richard. în vi;;1ţa mea n-am făcut gafe in lanţ, . într:un răstimp atât · de scurt. Nu mai îndrăznesc să scot o vorbă. - Cu tine am să fiu deschis, Ylse Richard. Mademoiselfe de Valois este fiica ducelui de -uJsigtî·an. Mama ei este sora cojeguiui nostru Eastleigh. Vv'ragby rămase cu gura- căscată. După -câte îşi amintea, Richard fusese bun prieten ce: mamp, fet8L -r - "". " ..J ·r A cesca il CI't'1 ganuun,e. - Acum sunt prieten cu fata.
DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR
51
Încurcat, Wragby se scărpina 1n vârful nasului. - Aşa ceva ţi se pu-tea întâmpla numai ţie, dragul m,eu. În definitiv, ar trebui să te felicit. Şi eu m-aş simţi mândru să pot stârni pasiuni în sufletul unei fete atât de 'frumoase. Cu fizicul meu, însă, ar fi cam greu.· -· Arăţi excepţional, îl complimentă Richard. - Lasă, lasă! Cunosc realitatea. Nu-mi fac iluzii. Dacă ai ştii ce m_i s-a întâmplat, nu de mult, n-ai mai vorbi aşa, zise \iVragby, Faceam cu-rte unei -temei splendide, cu c-are ·intenţionarn să . mă . Ynsor. Eram nebun după ea. Socoteam că cea mai mare fericire ar fi fost s~o instalez in casa mea de pe Rio delle due Torri. _ Într-o ZI, aflându-mă singur cu ea, m-am aruncat' în genunchi spre a-i mărturisi dragostea. M-a ascultat câteva clipe, cu o expres1e de adâncă nedumerire în ochi. Deodată a izbucnit 1n ras. "Ridică~te, Guy! Să uităm scena aceasta,. mi--a spus ea, stră'duindu~se să-şi stăpânească hohote!e:·crede-mă, :am fi o pereche atât de liepotrivltă! Hai, r~dică~te!" Fram atât de- eMOtionat 7nC-3t --mi se ' , __
o
O
~·
•
~'('U"V"'•"Aie <'""r".,.vo ---· •
1 \j~qm
c' _
'
~
•
..-;~-:;:,,".-_.~
A
T• ...
Q}'qve '-'•'--·l· __.
~
SS 11··-···,:;} u. ,..,r'!•r 11---~--~ -
>
'
,..
decât cu ajutorul va!etului ChfHnat de. aieasa inimi; ;:;;;;.un"; '""""""' ,",, ,\._,;ar~,
-· 1c-,,,rrtîi"Z ,_..... ,,,,.~...,
qr::hi.".>t'onal'
"-'·-'· dJ~!\i
-·-
, •..
"u~ .... ,
'm ~,..,;,
~·e·---,;+S!+ --,,u,,~~"'-
1
n":i~0j·1 r'>--~d.
r~p.Hn ~ ..... wC'.
,-it:> ;_).....,
t''"" .G:
-:ny; ..... ". •-~~·-J'--"J
-"--''Q;ctc.~"" ..,SI, ;...., :.c( F:vi-..._.re
1\ii-;.;, c-2!_' ""';t,...,..,p-?,; -T,J --_,; o'iid ·,sn;'·r:.:.e;+e ~,_.;lt.•y'--•' 0·--·- 1 ~....u:,.,,.,. .. c .. - ,_ """'
l::J ,,_..
TÎ7'"'-"r< ...-iv.. ,, rl<\; ""'"l
~;".<''_q?jq ->-v-, --~t''c'
~r:·":•·,~t;.1'? (.J.'""e:'o.,_"...,_.
V;:;rn;;.os~ ,___ -~--v ..."_,
;_,.,,--\
T; ...,,l"_..,""'-.'"--'"" ~: U-' .,.~ ;;1; vl--:::.:.:_,
,".;: .... ,..,.!~.:_""' ·p;,-,-}! Il"-""~,,._. ._.~ HV.
-~ ~ l' ""',._, '" '! :-/ -- ;,tve-u 1 --~-vo~;.-;H
o
săptămână
·r~ ..)
am
de
1/INTILĂ CORBUL
511
-------
tablouri a fostului procuror .A!vizio Mocenigo. Am plătit-o cu treizeci de mii de ducaţi. Wragby-Dolofanul se uită cu respect ia fostul său coleg. - Am Impresia că stau de vorbă cu un Cressus redivivus. Richard zâmbi cu falsă modestie.. -· Să. nu-ţi închipui că am averH.e reginei din Saaba. E drept că în ultima vreme afacerile mi-au mers binişor. Pot să-mi permit unei~ capricii. - Nu tecai dezminţit,· zise Wragby. încă de ia Oxford visai să aduni bani mulţi. - Am şi trecut prin multe, Dolofanule. Şi acum, vino să te prezint Andreei. Se va bucura să te cunoască. . . dorpolenţa elefantină a lui Wragby făcu .· mare impresie asupra fetei. · - Guy, zise Richard, diseară ia ora opt, eşti invitatul nostru. Îţi 'pregătesc un supeu englezesc, ca pe vremuri, la Oxford. După.m"să, mergem cu toţii la balul Operei. · .
.
Cănd . se întoarseră acasă, Richard şi Andreea găsiră două scrisori din partea · Patriciei. Prima, ·adresată lui, avea următocul cuprins:
"North!and House Londra 15 martie 1794
Richard, Îmi este foarte greu să-ţi scriu. O fac totuşi pentru că n-am incotro. Până acum n~am găsit necesar să 1 -•• ·,n1·r-en"lnr F>e •~;"'.f"(+f'iva ta • -"'"~Lam -+ "..a•. t-'j' w \;f"~""" -acţî1 ,.,.,, , 1 vr' _ u,;::; rt.,ti::;; •..Ana'rc.cd ~e"'r"'a >"fSd ta'ra·sc ].-; norr-1· r.e>n-1 '-"J-i""'"""'r'"""' ,__ , v~l. ÎH ,,_ ,.:;a·; >.A :;;;; a.n ' ' J 7 ;t·,~ rn<>a este• foarte d"'"i!" o m~ma· n•' ne~ te Ca• p0 "-1-ţ:l •• •"; . • 0< oHy.,O,, '"·f:~'-' ''-" f-J t;~~v accepta cu inimă uşoară compromiterea fHcei _ei. ~.
~v
_!f
·'""'
'"'
~
nn~;.;·'·''*
1
-
Q
DINASTIA SUNiJERlA!\!0 ISIEAUCLAIFi
·········~=-=---
Acvul
.1'"'-~t.
til" '-""-"
n~.cu·g.A'·al_·. 1''2 ~t.
59
·········--
8 ,.... "US-~' '~iv-•·· '" ,.,.n;< urilt6 l= V !-,\\,V rL/(dl~1f\ CJ.~<.4· .__
firesc să arunc toată responsabilitatea asupra ta. l\ndreea aste lncă un copiL Per;tru Ll Grn cu e>tpGrienţa ş~ poslbijităţHe ·tJje a fost. o jt.~cărît< J-o cucereşti, să-~
trr:pui vo:nţa ta, să o ('ietermini să:-şi incaice angajamentele luate faţa .de itorul al soţ şi ' "" t•• respectu ! _aalora:. pann~Hor. ~
jy
b
•
Tocmai fiindcă te ClH1osc1 binel arn încercat să-ţt gasesc o justiftcare. Ai fost orbit de frumuseţea _,ci;ndre;::;i~ de tinereţea şi pt<J;;.:petirnea eL A·ţi f qit îrrfpreună. Dar dupâ pr~meie liPe de netn;rdet de uitare de sine} si ;:p/ut tţmpu! să te recufegi, să cugeţi rl~t1C a,__;;;,
a~um" ;;:; . !"'' '" f"'~te!r,, '"-·)<-'1...-i
""1~. ~a t>
0
s',
~~ i v<::>'
:,, '"' ~~~ta' v<:;:I''" ~o~v; ,·<,;;;yl.•
urm;"'lle , ! «:.\' ,
Te ..ai gândit oare că ai înct·:ls.Andree! orice Orqm spre o viaţă demnă, com;:)atibi!ă cu condiţia ei soclaiâ? Te-ai gândit că în afara de drRgostaa ta nu H poţi ofer~ nimic? Eşt~ însurat GU o 'femeiE~ pe care ;ru poţi părăsL A1 cOpii mari. Henri este aproape ce vârsta AndreeL Atâta timp cât va ramâne alătur; de _tines
!'..:mea nt.,; Î"""""'eţir'"'~;..a·· ,""' \ ve \!r,[ ,.;l_..O}. -, <.,;' ţ;,t ~~'''"''> !{-'V
vedea
-"\e,-!1:~-~{'<j~~ •,,,:;;LI~ ~,~_(;;.
n:
Andreea
f...;,\";:; 10;:;: ;a,,,." y tl
tty V
decât
c
)r"-!!Îf'II"'>H;if,::;,<::~sj•_:S. ,;;Y~·•'-'"''"~i'--"t.:l! """"
tH.· ; n"" •V-.
t\r fi zadarnjc "
trecv1u~uL !ţi
de
V?;t
să
1ncerc a trece u b;Jre::ete asupra dai prea ·bine so~vna că f!u! rrarchfz,,..tlt:l
tp,ten~l"'\id<:
.
r;;; ,\;";
\'~ '/,_.
rrto.l' i>
""r-r-en+~ "-'8<:i""v ;-c.:;n·.;;,;
r5(:!.,,lr'-i7 rJ.t•d ~.OvfH>'""- ~·Vy\..<•
w.r~ei
teme! care a fugit cu nn strair: în noaptea n r:ţii Andreea . şi-ar putea găsi totuşi un soţ mai puţin strălucit care să-i uite escapada şi să incerce a o face fericită. Dacă
vei continua să o păstrezi lângă tine, perspectivele devin foarte întunecate. O compromiţi u numa1 pe ea, ci şi oe ti!le. f\l1oravurile
""''"'"""'O r·~V \.'\ .... "...,'"'a; tl';?; ·~oG;~"' lC suprafaţă
n·· . n...l:
-:-.-..n;;,..:u·la-~f"' d t)::7{;4\..' o;s.,_.
·""""'""'"""-;:;'""Îl'";"' ;,;.~, 1 n;;;,-,. ~ v;
C'' u na"'nr>;'::iiro ,.,., ! •;...v"""· v
asemenea nesăbuinţe. Tn ceas:1: ai do!spi'ezece!ea fac ape! h! conşt1ir:ţa. -!a tntetepciunea ta. Renunţă ia Andreea şi tr~mite-o 1a _părinţH eL Aceasta este singura eate,
Nădăjduiesc că ve.i
ascultare glasului raţiunii. Vom evita măsurile extr{1me. Famiiii!e Northland şi Lusignan sunt incă destuL de puternic-a ·.şt infiuente, "'C"""''"l" ,.~7'1r~ ... ..,·rncl·"a .,--~~u·; /,,,;::;::.'·-,. "'1 'or ;,.J-vntl ,.l q Klr•:::ti:::: -,,; . ·"" :.~ U!J ';t;t::t;;Jl~~ ·ti l _. inchei) in speranţa că 1mi ve}_ da prifejul_-·s&~ţi port aceieaşi_· seniimenle frumoase de :odinioară..Aş 'H bucurOasă să- le meriti.
da
.'::!
Patricia de Lusighan:' Scrisoarea adresată Andreei avea un ton ma; puţin so'!efl!W"l: ;}"\!orth!and -Hou$e Londra
'5 {
~ "eo rrltJ.ilJ""
'7"' \ ~
Dumnezeu, faţă dB sine însuşit ·faţă de famî!Je. faţă de societate. r=ste o înlănţuire de concHţii pe care trebule sa: le îndepHneştit dacă vrei să fii respectată de -lurnea 7,.., n~Hfn"l ,~ ""'.:;".ei·"! ''•"i::ii~~s>' Hl -!!•'''-"~'""'' VU<,.,. ,", L'-'-"'-' ." . . Îm: d~U FYp;;):~;'"''/0 C;::, r. ~"''!'""'-'';:}X "•ce r1A nt"rr H'-' a ":rv'-'_,-,~ a. ;;.; ~,-v ;:;,>c;.:...; -.::H..\ :";: ,,.ţr""t''r\871~ '-<~.;<'~;-'', 1 r --,-1.,.., "--''''
!
•
pe care J: iubeştL Crncf care este pentru t;;1e Si aeY~: . . ŞI. apa pe '::are c sor h" • . ptJ c.qre "!: -res~Jiil, ... l, ŞI· \flata ~s care o trăieşti. Dar, când această dragoste este în atara legilor omeneşti şi aJe firii, eşti datoare Să renunţi !a ea, oricât te-a:r costa această jertfă. Durerea despărţini e mare. O ştiu. Dar mai târziu, când ape!e se ·vor limpezi şi liniştea va pogorî iarAşi asupra sufletu 1ui tău, Tţi vei da seama că. era singurul drum de ales. Să ru.:~ti Tncrtpui că orin această renunţare se vcH înf"'hlrle r.ent'L' tine. !"" '"'·Or'i±i-~ 11impotv,;,,:; \J}:1+a iJ ,,;;;;;;· fţ>rich·;ţ' •"'' • ln care abia nî păşit, - Tţ~ desch:de perspec:;ve nebănuite. Fii gecneroasă. .us:dreea, şi redd soţiei hefer~cite dfagostea soţului eL Iar tu, 'irtapoiază.:.te printre ai tăL _Vorn ui~a trecutul şi vom pnv; încredere vntorul. Sunt ~ncred~rTtată că şl Richard va Tnţelege apeiu; meu. Te aştept, Andreea. Te aştept ş1 te binecuvantez. Ă
O•w"-!\,ii
,,j
<
••'~•"'""
-loV
o"
''-"'•
\
-'>ţ
Patriei a." .,..,,,.. . ~h~u< ~~' !.. u 1CI :{1,.;, O.;. Pen 'r" ' -; F': ~-; mare alarmă. ne ia -orimete rânduri respinse ' argumentate. ·.,E gefoasă, isi zicea e~ cu mânfe. E geloasă fiindcă !-am preferat-o pe Andreea.~~ "Nt; fi c:-ud. Odinloară te-a ît:b!*., răspunse UY'" Blt-er -,~.
\w-
(; ea ..,.'L
.···<"
n"> <:t j•
r~·l.,r <.;!..
n"'-·">.
7•·";G\5l!:Jc\,· ,." ·F....,. i.~. ,.". •:i ·i· .-. ,.,. .•·;,
d!;) ..!'"'.q '-~'-"'\.>U.
"'11-~ '-
iL
"'"'"' n f '"rt;,.
iuhH . "-""·>
1-, " ,.."
;ţ:
...,.
ten;;nf , ""'""' l
62 mă voi impotrivi. Tocmai Patricia îşi permite să-mi ·dea lecţii de morală?" "Uiţi că e mamă? Ca orice mamă, nu. urmăreşte
Dar
·decât. bine copilului eL în detinitiy, eşti sigur că nu are dreptate? Ge-i poţi tu oferi Anareei? Eşfi lnsur"t, ai copii mar!· şi ai trecut de prima tinereţe. Argumentul acesta nu ţi !-a aruncat în raţă Patricia. A avut de!ieateţea să-i treacă sub tăcere>'' · "Cum? Eu .bătrân? Ridicol! La patruzeci de ani îmi încep abia viaţil. Acum. sunt un adevărat bărbat: în plenitudinea tuturor posibilităţilor. Femeile mă admiră. E de ajuns să-mi arunc· privirile asupra lor, ca să !e cuceresc." . .,eşti convins că banir tăi nu ie impresionează mai muit decât fizicul tău? Gîndeşte-te bine, înainte de a răspunde!" "Ei şi? La
urma urmei, le cumpăr aşa cum cumpăr orice obii#Ct. In orice caz, pe Andreea n-au impresionat-o ban1i mei." .,Andreea e un copil. Discernământul ei e îndoielnic." "Mă iubeşte!" "G!ndeŞte-te,
cum · a ajuns să te iubească! Procedeele tale au fost curate? N-ai să-ţi· reproşez! nimic?" "Nu-mi reproşez nimic. Trebuia să fie a mea. O iubesc cum n-am iubit niciodată." ·· . " .,Eşti sigur că n-ai mai rostit această frază şi altor femei?" "Sunt siguri" "Nu te grăbi. Pune-ţi memoria !a contribuţie!" "Nu mă mai sâcâi. NLi renunţ ia Andreea. Sunt hotărât să lupt cu ultima energie pentru fericirea mea.H "Bine cel puţin că recunoşti. Fericirea mea, iubirea mea. Prin gura ta vorbeşte numai egoismul. De ce nu spui fericirea ei, iubirea ei, viitorul ei... "
63
DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR
"Fericirea Andreei se confundă cu a mea. Iubirea ei este şi a mea. Viitorul ei este strâns legat de al meu. Şi acum nu mă mai plictisi! ... "Ştiu cii dialogurile acestea cu conştiinţa nu sunt tocmai plăcute." "Destul! Nu mă. face să te urăsc, să. te smulg din sufletul meu!" · "Nu~ţi urez să o 'faci. în ziua când mă vei expulza, .sufletul tău va rămâne mai uscat decât ciotul unui qopac trăsnit, mai împietrit decât cremenea." ,,Şi dacă îmi va place să fiu uscat, împietrit? Las sentimentalismul ieftin ·pe seama. altora." "Te. contrazic!. Pretindea! că pentru prima oara iubesti cu adevărat. Iubirea umanizează .... ' ' . "Şi pe mine a reuşit Andreea să mă umanizeze." ~,Andreea trebuie să fie preţul umanizării tale?" "Da! C'est ă prendre ou li lalsser." "De ce foloseşte faţă de mi 'le formulele seci? Sunt potrivite în comerţ sau în politică, nu într~i.m dialog cu conştiinţa." , .,Le folosesc pentru că aşa 1:m place. !şi propu totuşi o tranzacţie. Dacă făgăduiesc sa fiu bun cu Andreea, !mi !ngadui să o păstrez?" .,Ai lntrebat~o şi pe ea dacă vrea să ra.mână cu tine? După câte ştiu a primit ·o scrisoare de ia ma1ca-sa. · "Am destule argumente s~o conving." "Biata Andreea!" "Dacă. iţi place să o compătimeşti, n-ai decât. · Andreea va .rămâne a mea. Va rămâne a mea până dincolo d;;:: mormânt. Nimeni şi nimic nu mi-o mai poate !ua. Mă auzi? Nimeni Şi nimic! Nimeni şi nimic"! •
y
ŞI.
..
A.~dr<>ea 11
...,
ril~cut"n u._ "-'~
fţ"!~
-
dtQ v)"r."Y}'Ci .,,>.;:::,"'-'
''·~'''-~
--~cu '~·a
.
o
.
Al';'~a~ c+
''"
'"''
-)\1ama nu_, e sUpărată pe rnînEL,,WH~a spus că Yfni înţelege frământa rea .. Ce bună e! Îvii s-a nd:cat o
64
--
Vi!I!TilĂ CORBUL
greutate de pe inimă! Îmi cere să mă desqart de Richard. Dar cum aş putea. s-o facTDeşi mama îmi scrie că sunt numai o victimă. a imprejurărilor, am citit printre rânduri că In sinea "ei mă socoteşie o rată rea. Sunt oare rea? Am păcătuit in faţaJul Dumnezeu şLa oarnennot, fHndcă TI -iubesc pe Richard?-- Şi :r..naria _fviagda!ena a>fost o --femeie rea. -~sus --Cristo-S--ef iertat~o ·şi a luatco sub oblăduirea sa fiindcă şi~a dat seama că- s~iletui ej_ nu -era negru. Nici suf!etui ,rneu nu-& negru. N•aş face rău nici unei gângănii. Este adevărat iubesc; Dar iubirea mea ·nu. aduce nimănui neajunsuri... Mama mă 1nvinuieştc că am înstrăinat pe Richard de soţia luL Nu-i adevărat! Richard mi-a jurat ccă soţia lui e nebună şi nu se mai poate vindeca. E atât de. bolnavă încât nu-şi mai recunoaşte nici bărb>~tul, nici cop,iii. Atunci cu ce am greşit faţă de ea? Nici copiilor ei nu le vreau răul. Martor mH; Dumnezeu -că imi place să fac numai- bine. Sunt _indrăgostftă de .soare, de-fîori, de păsărele, de căţe!u! meu PiL Ah, îl uHam pe Richard, ŞL de el sunt Jndrăgostită: Dar în alt chip. E un simţământ bizar pe care nu l-am mai.. încercat. Când îl vădpe Richard, mi se taie respiraţia. Simt o căldură ciuqată în corp .şi în suflet şi îmi vine să alerg în inţâmpinarea lui, să-·i sărut.. Îmi piace să alerg şi în întâmpinarea' mamei, a tatei, a Camel iei sau a lui Raymond. Şi pe ei îi iubesc.· Imi iubesc şi păpuşile. Îl .iubesc şi pe Pit: Pe Pif mai mult decât pe elş, fiindcă are suflet.· Păre Anselme spunea că animalele rHw suflet Ce enormitate! Pif ai· ·meu e un .Or.-1 .rn mtn·iatură, un om ~n piele de ciitei... :!: · ciudat De când l-am cunoscut pe Richard păpuşile nu mă mai atrag .ca lnainte. Sunt moarte. Numai imaginaţia mea ~e dădea :viaţă .. Dacă 8r ti copH, cred că mi-ar place mai mult. Dar e prea devreme să am · copii. Richard spune că eu . sunt copilul !ui... e straniu; ~ zice că-i sunt copil, mă sărută altfel decât tata ... Când mă ia în braţe, mă cuprind frigurile,
ca
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLA!fl . ····-
.
65
_c;..
mă
topesc ca o lumânare... Mi-e ruşine să o marturisesc. Dar e minunat când il simt alături de mine. Uneori mi-e frică de et Totuşi îl vreau. cât mai aproape. Când mă priveşte cu ochii lui in care arde jăraticui, simt că mă încolţeşte frica. Îmi vina să fug. ·Şi totuşi nu o fac. Rămân pe loc, in vreme ce Inima mi se zbate în piept ca o pasăre în laţ. Stau neclintită, ca şi când farmecele unui vrăjitor mi-ar fi anihilat voinţa şi puterea. Şi îl aştept. Aştept. .cu teamă şi totuşi cu plăcere, să mă . cuprindă în braţele lui puternice, să mă strivească sub corpul lui de uriaş. Cred ca m-am roşit la faţă. Numai să nu mă vadă cineva ... De ce îmi plac atât de mult îmbrăţişările lui? · De ce?. Nu sunt totuşi o. femeie rea? Foarte rea? E C"raghios, .dar George. nu-mi inspira nici un sentiment Parcă ar fi fost de carton. Nici Cha!lais nu face să-mi vibreze sufletul, desi e băiat frumos. Nici Mr. Wragby. !nainte vreme aveam un juma! în cMe îmi notam toate impresiile. L-am rupt de când l·am cunoscut pe Richard. Dacă aş fi scris în el iot ce simt şi dacă din ~tntâmpiarri ar fi căzut sub ochB cuiva, aş fi murit de ruşine. Acum singura mea corfidentă e iuna. Seara; când sunt singură, trec ia geam; dau perdeaua ia o parte şi mă uit !a lună. Ei îi spun toate păsurite şi bucuriile 'mele. Cu ea întreţin lungi conversaţii. Când e rotundă, e mai .îngăduitoare. Îmi trece cu ved'G'rea pczneie. Ca şi oameni! cu pântecalc~ -
t~sl--. 1 ~·-hţ,
nr:·\!A~1'o ~-,:"''"'V~'-'
'
-;,"-,fl,l ~'""'-'-'·;
!'\,,
.
1.JUr'"·t
a! guverf}antek:rrsunt severitatea
,
1
'
,""ij bur,.?i!\:t"';r-;fa~ f"~'ţţd"' ,'\(",·;'6 '"""" ,,,_...,---""'\. "-"O·-•"'--' >;:; -•-·bo; ,-.r,(h,,l~ '"'; <:... v-nt-">• n;:-;;Îrt:"'!'•f\lc.ca1
'-''''f'""'·
'VI.'-"
Cii::.';;-''1>.1 1 j''""'-''-"---'ţ-•·oG
<::-;
'<'' r·-<;.;
'; '-"'·'
slabe~ osoase ş~ neg rid oase, care personlficată. Atunci îi ascund
''lHmi ·::.'1··'·;r::•~-;;r: ş•' ,m"'l "':,,~,t::\v•" l"'a~rLI;G> LtZ> lu.;d_,,,., \ •:0"- !> ""'".,_,.,,,~;c,C --LV4 "",;1 c-v·,l'~ :;;. ;.l t""t" ·'-'~'- ·~ a •·--, ""t':t""'""""•t·:..lmD•• ~e·~m.::. <":'; :':>"~'~· :;n,;:_.,t;: ••• p;rr , < • C"t"'<'JI a.,"; , h.-..o. ,,ţ<.1"'T, d h.;::.g~' ~a C,~ d<> ' V ;:) (;! l.d ~_-;:. .. 0. 9• 4
subreta mea, Cosette~ încsarcă sti-mi câşi rge Increderea. Mă trage de iimbă. Dar mă ţin tare. Nu~mi place fata aceasta: Prea se gudură, prea e mieroasă .. Am observat că în lipsa mea imi cotrobăieşte prin
ii!NTilĂ
66
CORI3lll
.lucruri. Scrisoarea de la mama o voi ascunde bine; să nu dea Cosette de ea... Nu v:eau să ştie că mama îmi porunceste . . să vin acasă. Că ia vârsta mea, mi se mai porunceşte ca unui copiL. Ciudati Foarte CÎL'dati Cine ar fi crezut că după ce îl \IOÎ cunoaşte pe Richard îmi voi părăsi familia. Doamne,·.Dumnezeule! Ce-a lăsat şi firea' Te îndrăgosteşti de un bărbat, care până _ma~ ier~ ţi-a fost străin, şi' pentru e! renurrţi !a ~părinţi, ·ia fraţt·~ fa. casa_ rn. care te~ai :născut şî. în care ai trăH. Lasi totul rnSntru un -necunoscut_-.. _Nu _este extra_ord~naf? Se, po'ate sPune xnS'ă că- R!chard e un bărbat ca toţi bă.rbaţH? Păcătuiesc chiar Şi când irrd -trece- prin minte- gândui ace~ta r.edrept. _Richard e m~· ÎFI4•~7!"'let ~·ianf•'ri m~' frumo« ,,,;;:U .. r· d·~ca't .;;;; ,,.,dVi::;!dl...- 1 , ; "'-'· ·d•!>>~~~ ....,...._,g" Apoilo-, mai inţell-genf ch3-cât_ Soc·rate, mar Întreprinzător. decât Ulise!... Richard e... RichardL. "'" r ;;a '~s ;:i ~·,n..,u·'r ::;; , • "a' 1111 ; bin"' v r-n-as, Cu.m, ·a·s·_, P"'e~a s o.5 ·nlecl.. '-';;:;;-, 1 r?oc:S't h,r .... ...:aţ'~-""·1 m'c t'i,...._,_._;,,n"' Omor • î'.._z,._. "--''- s·a' -.·, po/·,·c·ln'' ; >l'-''' eec,...,_ -v\4 ,.._.., ....-vl HIO.. , ,, !..r "~(5$!..'-".:l· RfChardf \li ata . sr~ . soareie meu!-· Rlchard1" Pc nesfrntite, G uv ' .. ~\Nraa..... bv ai.un-se ~d·"'""n;:;..?:J.. Al -All\.!1 fi <-·rireai h>A-"o Ut ""! , , a, . !:tr -",;,. l-... a p'tm n,c; 1 . ' .d, 1••-: R"lch~rd .~; Gh . j, !;U-::::H'-' la teatre) ·la conce·rte, prin săliîe de expoziţie, 4& h.d"4.c~"·
,dr.;-~r
--..~
~~"
~
.;:;i:lyf;;~;
ld~
o
l;;l ) ...u
\i\_f,Ff:li"Jh\• l:I\Ji44j:jVj
Z;.lj-f.;;; i"-•}<·~-
",.Y~Q
\...>'"-"
1' ;->'~"'·"'~j':l;
/'"\t11,..tl"JG,,.,
rqb!i de' pasiunea sa) încât
r;"-,',_,-,f~"'l-!) ""J~, ;.,>l~iJ·--'
Izbutea
Q!'!7J '"''-""
să-ş~
d
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR
67
dragostea. Această liberă, dar foarte respectuoasă manHestare a sentimentelor sa!e, era. uşurată de Richard - care neavând a se teme de concurenţă îi arăta o inţe!egătoare şi amuza!ii îngăduinţă. Veneraţie aceasta scăpase neobservată Andreei, care se deprinsese a fi admirată şi dorită de toţi ·
bărbaţii,
In
fără
excepţie.
viaţa mondenă a Venetiei secolul.ui ai XVIIHea
se incetăţenise un personaj nelipsit in familiile patriciene ·Personaj decorativ, cu atribuţii precise, numit sigisM. Sigisbâ-ui, era un fel de cavaler serMant, pe care soţul .- acaparat de amante sau mai rar, de treburile republicii - îl lăsa să-i vegheze soţia. Sigisb&-ul o conducea la biserică, la spectacole, în vizite, o asista la . toaleta de dimineaţă. ii făcea comisioanele şi tot felul de serviciL Potr'vit tradiţiei, acest prieten a! familiei era un admirator platonic al doaml")ei şi un apărător al onoarei soţului. Nici un curtezan nu indraznea .să depăşească anumite ii mite în prezenţa sigisbâ-ului, îndeobşte foarte iute la , . Ca ŞI. •m Fran,a ' seco,uJ:J! ' ' . a,'X"" 1 '1n care mame. v" 1·ea, era de prost gust ca soţul să fie vă,.ut prea des 1n compania soţiei, patricienii Venetiei îşi cultivau reputaţia mondenă, ducând o existenţă cât mai ruptă de căminul conjuga!. • Richard, care privise la început cu ostilitate sigisb8-i, considerîndu-i nişte parazi'}?", ajunse cu timpul la concluzia că uneori aceştia puteau avea un rost bine definit. În orele pe oare el şi le dedica zilnic activităţii saie financiare. Andreea râmânea să se piiotisească singură in apartamentul ei. Un sigisbe ar f" t'' .m p.lm"'an, 1" "- . 1a ;.;lsenca, "'. . ' pnn . magaz•n<:. . .1 •mso.~c-o Wragby ar fi fost cel mai indicat pentru acest rol Îndrăgostit, dar inofensiv, ar ii corespuns de minune misiunii de cavaler servant ai Andreei. Sondat de Richard, Dolcfanul se inroşi de plăcere.
pe
. 't _sa• o ':nso~esc ' . .· -m :lpsa ,. A _.ş- ",1 f enc~ pe .A.r}cr.zea ta... Te Bsfgur. Dar mil teni qă nu--voi>c6respunde,. se apără el- slab. Cu sHuet)3,~ rnea,: nu surd: tocmai decorativ. C_um _ml~·ar :sta_ :~Să apar alături de ea? Ea fru-mo_asa· şi subţtre ca 0- ·tr~St1e-,. -î_B.r ,eu atât de
-
ro.tund.,. -
·
Nimic _mai potr_iVit Venus .Ş-i t urfaî r_â·se F1ichard
imperceptibHă irynie. . Ncara n.lmic împotrivă. Wragby îşi asumă
cu
-Am-
şi"
-V-Ortiif cu Andre_ea-.
âstfei rolul de sigisM. SpirîtfiajUi şi caustlcu! Wragb)l'; â căi·Ui. ilritbă 'V~H1 i n<;-as-ă înspă1mântas_e EYtUhfn:a-r-Ei' Q2(fotd u 1~ ajui'lSese·_ căteluşur supus ai t.n1e~ ·fete '-'tineri._ Andreea~
care nu era ·s-up_~rficfală; 'H ap_recia inteligenţa st.:~!if)itoarEL 'Fizlcur !1.iJ ·n-o ·ind!spuoi3a"·\:bur:thJthJ Şi· ro·z; h
\fVn:tahy i,vP.a 4=4sn.cv"'tJ:î uru!l -Îf1""B"'8t::: -Qri=ie:;;ţ r-lc~'JiZ8l~ • ._'"' ""' -'v"-'"'-"~'-" ''""' _,~ 1_y """.'-"v--, "--""'"'"'=-"·
îh haine bur.gheze. . Richard era .u!rnlt de :fas_cinatia> oe-c_arG.tânăraJată o .Eixer.CJta asupfa bă_rQ-aţHor. 'In :faţfte_i- Cin-jc_~i V.Jra9by-
S_e
bâ!bâ!a iar Cl1aH-ais -se plerde8- câ -un adolescent Spre a ·rti/ suco"fnba ·tenta'ţrei.', acesta_<s:e fer8a să ste_a· In. preajma Andresi. Primea cu bucurie orice misiune
care 11 îndepărta temporar de Veneţia. Dar Richard voia să fie cu desăvârşire Dornic a-şi asigura devotamentul slugilor, !e
!itliştit. plătea
regeşte. Pentru a se feri i-!e servitorii deprinşi să joace
un rol_dublu- primind bani şi de !astăpâriui casei-şi Qe _fa- ·CurtezanH -.doamnGt :.- ·organizas.e în '_jtiru! palatului său o reţea de spioni şi de ag(•nţ' prov_ocatori, cu misiunea de a depi'sta pe sluJitorii necredlr.c_ioşî şi de_ a supraveghe_â- oric·a·, persoană suspect&- care ar ft _d~t târcoale, patatu!uî şi Andreei. Sig_fsb6-ui \Nragby lntărea in~wect garda cHn june , eL .RecunoscfUor .tt:i_! ·Richard, fiindcă Îi dădea -priiejuf .Să se_ bU_cure i~.--orice .oră dln z\. de· prezenţ<4 .Andree1r ·o itţCQnlura ::Cu g~iozia unui ·avar ·care !'şi- păZeşte comoara. Anturajul Andreei prezeî"\ta ·astfel toate garanţiile, Primejdia putea veni numai din afară.
-Zilele se dep,qnau calme pe caerul vremH. ftlchard ~ ..",;:;;..A;;:; ~""~'"el>N 8 c" <'1 r1ude'"' "".-.lfţ"\P''!!l-c a i• 1 '"'S~se V C; Cl p.;;-r:n+·,·, C1.-ohij '-f, "''-" ma: > ,1 di~f'-? 1CC~t,_, ,'-!'10
~!o C ?
An-r-kp.cJ6 c;6 ""C('dnţ;::; a·~ ·'-''_...,_"; -.ro::. :."11::: r""~;;.; ;.;, V"-" Ci. ,;::.·;-- l:::'< -..au"-ti::; '7"-~-'dt''~ -"~
fapt. Liniştea sufletească Ti era cu atât'--fnai- necesară_ cu cât pteocupările l'egate de afacerile sa~a tinck::au să ocupe iarăşl p_rlmut pi:;H1, Războiul p:?xja!ea ţ;;u·rop·~"fm""'-"l-t::j'ex ii",_VOi'U&_!Or-"''t"A v·,·l' _,_, ~1""1 <• Ci-\y V ,'<,1. t.• ,!Cit>._.., "1n wurt;-;q •<-•0. 1'\lO"-il:za'· 11 ..,l,.J,!J t getteral? prdonată de Cvnvenţiune- numărau peste un miHon de __ oameni,_ cHră n<:-maicun-oscută în campaniHe de până_ atunci. ~-"_orţ~i_e mHîtare ale puterHor coaHzate sufer~au t;;frângeri repetatEL Războiul- economic era şi _mai tnverşunat Mfocusuf tia înf~·-mnti:>FO~ Fy.-,,.,f',":>'j 1'j·'"''v' o. al ,·mr--,:~ '··ţ" "";; ""'-'-' Anrlii<:i: --;:;;--"-- r-.,r.H''t~:!"''' ţJ-v!·---'-' - --~/ ţ"''-'"" ,c,.,:_?:---l crea serioase nemu!ţumlr1 In Eurcpa, NButrH eate 1 'e· ~!"i~P '"'> rf";-fYţf.<:r"': ~--r ..... ' -,f_ _ 1"""-1H nţ'"'· :.f',~ .~:r. ..,c: ~.. ;;.1\.< • r1 .;:jD. 1 '"'·-'":"' 't.tli:ii' \,,.l.< .-0 , A Pa~ '"';;trn· ţJlerderi cofosale. For-ţC;:~ nav;de ;,r;·!s-;rdca cofifiscaseră 'Statelor Unite' peste trei sute de vase comerci'afe, fijndcă-- trafic~sară cu Anti!.Gle Franceze~ Preşedintele Wa;;hington apiicase represalii,. punând t::mbargo asupra ror ;-:zve!or -engleze_ Danema:--ca şi Suedia amen~nţau Ang!!a cu [ăzb:)~U! . 1'\;i
.In
''
vfirtaiu! ( '·'-"; •
poHHcej ·. Pf' l,
C~C\'1.~.\::d'·"-•<.!', ""'
militare, C"'rlf";:;'li.1(:) "':<.; ''-'""''-"'-""·
·tuaessră
.
ft"rrn1t·lah};.a C:i0f"'"1;T·I ---· .-.~,_., "" ---'-'--'•·'•
Ger,:;:-:
d-~ !rrtP\Pc~e ""'..... ~·· •'-' ·'
;ce_ RJcrtard înre.gi:.?trase
'c;"..,_"..,., di'.,t-. ..,".,.,\le lC"--- _
r;' r"irf·l "'"s'i-l~I"'Cnl~ •• .1~· ,,;.;,.. -<.A .... ,_ ,t._,"- Fi~!:'""Jt_,....,i ~:<-,<'~•
~ng1ezL Le- Londra Se :""'<;;crr r-.;:::;_..-;_;o dP r:ro:;;:;;. Îf71 ..... ,....Trh:? "-''--•-dj_,•.,.--.;,1"\..• """ ;·-·'-·•..-0- nl.ţ.<<JL;,,-~c
capturs.te ·de
tia71ăn+u'lf'>l:>-r s,..,f~r>:t-
sa.- -Era învinuit că joacă un rol dub~os· şi că agenţH sEd cornsrciaH fac ··epiont\j fn favoarea Frar~ţei. In aceeasi vreme - ta Paris, - Cenventiunea ordonase .• confiscarea _fabricii sale de arrnament de la -Nantes. În acest cOrtegiu --de neplăceri} Trri'prejurări!e- n -serv~seră totuşi . bine. Fdga sa d!r- Angna .fuses~ oportună. La Londra fi riscat să fie arestat Sl!b !n\!lnuh·ecr de -pactlzare cn.t _i~aMfcH AngfieL -PozlţHl sa de cetăţ-ean· ai unu: stat neutru nU t-ar H ferit de
ar
Ut>zacrernenttY. ~
VINTILĂ CORBUL
70
Pierderile erau însă precumpănite de .profiturile fabuloase realizate de. intreprinderile sale . de import-export, care făceau contrabandă in stil mare. Principiul lui Richard era clar. lntere.s.ele comerciale primau slmpatii!or politice. Făcea comerţ cu cei care plătea mai bine. Iar dacă ambii beligeranţi erau dispuşi să plătească preţurile sale, vindea şi unora şi a'aora. BineînţEHes, avea -gfijă să păştreze cel mai adânc secret asupra acestor operaţii delicate. La Veneţia se bucura de .impunitate . .Pe teri'loriul Serenisslmei Republici .~ care îşî impunea o neutralitate strictă - era ferit de surpriza. La Paris abia scăpase .de ghilotină. La Londra. era invinuit de a fi agentul Franţei. La New York, unde opinia publică era foarte aprinsă împotriva metoqelor poliţiste ale Angliei, ·radicalii îl învinuiau că lucrează mână în mână cu negustorii din City, 1n vreme ce federaliştii banuiau . că s•ar fi vândut trup şi suflet revoluţionarilor. Din Veneţia, din acest minunat punct de observaţie, dirija din umbră ansamblul de operaţii. De la biroul .său manevra, abil şi fără scrupule, piesele pe tăblia de şah a finanţelor internaţionale. Când corespondenţa era prea voluminoasă şi Richard nu avea timp să o parcurgă In întregime, Ohallais avea sarcina să Î"O rezume intr-un buletin al . . ii1ei. · . Intr-o dimineaţă, pe când lucra !.a un astfel de bu.letin, Challais găsi în rapoartele sosite de la Paris câteva ştiri senzaţionale. Sări ca ars şi fluturând rapoartele, intră în biroul. lui Richard.· - Veşti extraordinare, .fvlom;ieur. Hebert, Mamora, Vincent, Pereira, pn..1sacul Oloots, .bancherul .olandez le Kock au fost gnilotinaţi laolaltă cu. alţi unspreLece aŞa-zişi ,,agenţi ai străinătăţii". La ..24 martie, capul animatorului lui "Pere Duchesne" .a căzut·[n coşul comun. Sic ttansit g/or.ia muhdi. Ei, ce ziceţi? Acum vine marea surpriză. La 4 aprilie - deci numai .zece
.
71
zHG
după
Sasi re figurat
Şi
căd:::rea
lui H8bert au urcat Danton, ., Desmoulins, Fab(e, Delaunnay. in acest lot de granguri au mai r:.S·~\i,Ha r,vln'fÎ -w. ~ ~""' '···r
Frey,
al--
0.:nr,-2z:.i . ~· -~--.
B;U,·rsnl """''·
A-l"-~·}e!;:: r{'t=qpanclar •'-' ""'-''-" '::'5' '<4, """';~d~;·rh"~n q;; '-~'-'"'!11"'1' ·< 4-'1\4 '1 _; -79 y( 0f/(., V '"'' · '-·""'-""~
Richard făcu _octrii man. lşi trecu mâna ori ' duoă ce du~era uş)Jrare, exclamă: ' ,~. d' na'~de"·~: r"''*''Î "'""' jr:~ ~·an , te bJ! H yu '"'a"'·:::.:;. ""' a:.,. fi ~;v<Jt.:..-i~ 0<:1 .v 'lm""':::rra·'e'c ~oa·r·""; f\mo a.VUL .,.,,.,,, u~ ""'-~~~·o ,-; 1-o'CH~- ;:s '=:i ;;;>· E%: ·Mi t i ~o·o~ l >,J.,. ş··~,· ~, Vb l l ; -;;;-a . ' ,ms:ampHi!., ,, ' ' Ch '1 , r 1 , , , " 1 d'm -1.al als t .n preaJma p1ecan! me,e Paris, unui diff fraţH rrey 'imi propusese a rrâ3 -afHia unui sin(Hcat constituit pentru ,doborârea rivalutui lor rleîmpăcat, HâbArt: Au reuş·ft- să-i facă. de oetrecţzn!e ei 1n pltisă. lui Hăbert Dar au căzut ~ ' - între c,·, se mananca numa1 Ascultati, .!/;.'
'
-
11
\;f''
'!~r' 1 >,·-~.•,i \ c:v--___ -_ c:-
-el
:0rt"i11:;"1~ ;l .,.,....( 'J'' ,~,
sa-i de fus nu tor
Îr'"· ~~ '·' fr,r,,_ --· ,,,,,._
r;Qn ' __,,,,
un pe
,,
.J,,
ll :i ·-·
--' \ >'
·''"'i'rG· ) '!.
,
'-'k
"Î' ""'"';,, 'j
A
'
rnanî
Oile
sunt
VINTILA CORBUL
În mai, Richard închirie o vilă pe Brenta. Urma pilda veneţienilor, care o dată cu venirea verii, părăseau oraşul· pentru a-şi petrece vacanţa la ţară. Dragostea lor pentru verdeaţă, pentru pământul reavăn, pentru păduri, . p~mtru ape curgătcare, îşi găsea în sfârşit împlinirea. Vara, Veneţia murea, se învăluia în tăcere, spre a reveni la viaţă abia în toamnă, când petrecerile, carnavalu! îi înveseleau" iarăşi· zidurile. Richard hotărâse să plece la Brenta îndată după· sărbătoarea "Căsătoriei· Veneţiei •cu marea", care închidea sezonul monden. Vila închiri?tă era o magnifică reşedinţa de vârâ; clădită de un ilustru · patrician, a cărui prosperitate cunoştea. de la o vreme ·· ' , , o eclipsă prelungită. Saloane uriaşe, galerii vaste, zeci de încăperi pentru gaz de · şi .· oaspeţi, peluze verzi, minunat întreţinute, terase suspendate peste care se revărsau cascade de trandafiri, statui şi vase de marmură oglindita în apele vii ale Brentei. Richard îşi puse în gând să cumpere vila pentru Andreaa. Pentru ea voia să creeze în ţinuturile Veneţiei un mic regat de basm. Fiindcă nu·i putea oferi un nume şi o cunună de lămâiţă, îi pregătea în schimb o viaţă îmbelşugată. Deşi era convins că va trăi până la adânci bătrâneţe, Richard se pregătea pentru or:ice eventualitate. Ştia că fir ·cazul morţii lui nu va putea lăsa nimic prin testament Andreeî. Trebuia să-i asigure din timp o bună stare materială, care să o ferească de grija zilei de· mâine. Această independenţă atirită pe care· i-o dura cu perseverenţă, nu eralipsită de riscuri. O dată stăpână pe această avere fabuloasă, Andreea ar fi putut oricând să se âespâr'!ă de el şi să-şi continue viaţafie 'singură, fie alături de ait bărbat. Dar această posibilitate, teoretică nu părea de loc probabilă. Viaţa · intrase în făgaşul .ei normal. Ri~ard spera că familiile Northland şi Lusignan vor ,accepta totuşi situaţia ·de fapt. într-o scrisoare trimisă Lady-ei
DINASTIA SUNCER!..ANO BEAUCI..AIR -~·
Bolton, o prietenă a ducesei de Northland, îşi !ua angajamentul să încerce imposibilul spre a regulariza legătura sa cu Andreea. Făcu chiar demersuri pentru a i se )ngădui să divorţeze de Ophelia. Rugă pe Lady Bolton să fie ambasadorul său pe lângă famiHa Andreei. Se aştepta la un răspuns favorabiL Dar previziunile saie, care în lumea afacerilor dădeau rareori greş se dovediră false în ceea pe priveşte reacţia familiilor Northland şi Luşignan. Intr-o după amiază senină, în vreme ce .asista din galeria . deschisă a palatului său la regatele de pe C'1!nele Grande, sosi Guy Wragby. grăbit şi aferat" . - Trebuie si;Hi vorbei!\C "intre patru ochi, şopti el, plecându-se la urechea lui Richard, oore se 1ntreţinea cu un grup de invitaţi. Pe canal defilau agaie largi peote .alegorice. Prima reprezenta Timpul. Douăzeci şi patru de. statul vii !nveşm an tate in bogate costume, pline de fantezie. înfăţişau cele douăzeci şi patru de ore. O altă peotă . era dedicată lui Apolion. Zeul era inconjurat de nouă muze, - ispititor de goale. A treia evoca Grădina Hesperidelor. Altele, mereu altele, cu subiecte alegortce, tot mai variate, apăreau in depărtare.. . . - !ţi aduc o veste neplăcută, spuse Wragby, după ce se retraseră de-o parte. Acum o oră m-am S~espărţit de ambasadorul Angliei, care mi-e prieten. In taină, m-a. înştiinţat că a primit· .instrucţiuni categorice de la .Londra pentru a solicita guvernului Republicii Serenîssime să ia măsuri imediate împotriva ta, în cazul. că vei stărui a reţine ilegal pe Andreea. Greville, care semnează aceste instrucţiuni, mai cere ca Andreea să fie ridicată, eventual, manu militari şi predată unui agent ai familie de Lusignan, care o va conduce la Londra. Ambasadorului i s-a recomandat să ducă negocierile in cea mai adâncă taină, spre a nu se face vâivă· in jurul numelui Andreei. Le secret de Polichinelle. Toată Veneţia cunoaşte legătura ta cu Andreea.
-
Şi
Veneţia rnă
condamna? ta ccndamne? fv1ă -raei sa râd, Richan:L
.Să tt;;:"np_,'f'la .c~rq n~·irn""sre· 'J,_, '"'i u-~--r"l.•l,t;;',~
z.qP., ?"'~'";""' ~· ;;~U~J;:.;;J,i-"CK-·1
pa
?:;ti t'\.~sţ•
avQr>.~-,,~zer'i Vil4U,., ,ţ,
iumîi, Ven8tia ·care ridică arnorailtatea !a rang de 'ind.-en.7 ""r î"-. v'"".;.a!1 1"_.,, "": ,c;,ll ""'0-'"'""~'P~ a *" "
i.l\0,
lf'
ţ,_.
'<;1\ ·
Q :;.;,.a.n··r.::"' -d_c.·•··~,...";~ <"•a· ·~l,... J '· """!;- ·Q"·P-; uiHu; l~ c;. .h.:.'\n.:;;nf ve<mpk~,u, H.Hi1!~ tJ~.A11h,
\.•'P\.~i(.,HHI~<>
14.-,l·;,., .c.h H:::'i_, ""'"'"'""'"' •..;a;t::: tx
mai cunoscut apăsarea-.c.~:?m'Bi franceze, vede în 1eul 1"'""'C:Y' ·a·' hr·,·? •.,.,ii">l·c }~-<"•o~a·u".";;,_+~~,,j "'1\{t;::;;y.,, "''r~af'i+·,",,_ -0 .~."'"~-,or '"-" -.eHI \"'ti V It •\,d:i~'JÎul ', ;",V 1 }-~; 0LQ!.\;. reacţionare. Altădată,~ COlegiu! lrrţaiepţiiOr -ar .J; rnasu
dcu ;J"y;;i.-;;:vt;;;-;:t
' •. '"'"2 '-·"'•--''""' ,- -~ "'1 .;;;;; l.,.l i' "~"
j
'"'j
-!Jrfţ:-'"'ovHl f u'w".Jc.:S U ,, -..1f
DINASTIA SUND.ERLAND BE~Ac:::Ucc:C:.:::LA::...:.:.:!R..:.._~----:_;;_75
- Să nu dramatizăm, Richard. Sunt s! alte • posi b i 1ită.ţi. - Care? Să acopăr Seniorla cu bani? - Nu. Senioria e lncoruptibl!ă. Respectă străvechile tradiţii de integritate ale :;~iigarhie! veneţiene. ' l ... , . A+u~"'" Caută o formulă legală care să contracareze acţiunea aulorită.ţilor. Apelează !a serviciile unui jurist priceput şi Indeajuns de viclean, pentru a se descurca in această împrejurare.
-
~
.. mat· ,.;!ne "· "'"'eca·•.. - D e acord . n1.2aseş 1e- 1 t,u. r "'..-unyş11 mine Veneţia ş~ pe venr:4ienL li\iragby se puse pe iucru. După investigaţ;i indelungate. descoperi un eminent om de legi, pe nume Antonio Pozzi, tare ie oferi de indată e;o!uţia. Andrea trebuia căsătorită -- de formă b•ne1nte!os ~ ' .cu un cetăţean v•eneţian. Senioria va fi obligată să-i acorde azil şi protectie" Trebuia luc_rat repede, spre a .• ~1'J . mctsun, . ~ ' . •mam . t e '"'"' nu. d a t'.1mp au t on,a 1.0r sa~ ;a ~~ ·încheierea căsătoriei. . - Unde să găsesc un om cinstit, care să se preteze la acest joc? zise Richard încruntându~se. Planul nu ii surâdea. - Nimic mai simplu. Veneţia geme de nobil! scăpătaţi, gata oricând să accepte o formulă susceptibilă să le îmbunătăţească starea financiară. - Dar dacă după căsătorie, acest soţ ... - .. .In partibus, completă avocatul: Adică onorific. - Ei bine, ce se lntâmplă dacă acest soţ onorific, sau in partibus, cum îi spui dumneata, pretinde a-şi exercita drepturile conjugale? - Înainte de căsătorie, Sior Sunderland vom Incheia. un act. sub semnătură privată, care va fixa condiţiile dumneavoastră. In cazul c.ă soţul onorific şi-ar manifesta ulterior anumite pretenţii nepermise, veţi publica documentul. Automat căsătoria va ti anuiată. .
.
75
~-·····-·····---~
-
Ar însemna sa deschidem .procese,
să
facen1
·v.&+r;; _ai\iCt."
- _N_lf există altă :cale. Af8r_ă bineîri_ţe!es de ·soluţia de a părăsi teritotiu'! -vsneţieî. Cred lhş-a- 'Că rn.HnaJ ia 'Beyur :~Jgerutui veţi fi ferit de. frftlufsnţa· auto:-îtBţ'Hvt: britanice~ D'esp~·e- âzilu! a!_getian!_ să' rn.l- mai votrbim. Cred _că nu vă- surâde -pei<Spf?c_th:t;ţ-_ d~ a ve--dea pe Stgnora LusigtHirr târ'âtă H:;_ :setaiol-V.reunei e_ăpetenii
-de-. pirati. Fofmui·a sugeraiă de:_ nlJne::)îHli pJaZintă. n_ m-are ·avantaj. Vă- detlaieai? de._-ortce-·-resp_onS-tibflitate:
1n -ochH
lumii redev6ri'iţi Uf1 om cU -rep_u_ta.ţ~e -intactă. ~ Trebuie să mă mai gândesc,: lVtf:_sser r?ozzî) z!se
-pestgur. Nu aveţi -însă _tltllp de. pţerdut. "Ric·h~wd ·isi' dădea ·seama că ·riu 'iare. tte .a!as. . . Cu toata dezagrementele, această .casătorie ."aibă" prezenta avcihtajuL· c·â .elib8ra d8fll1ij:i_;~~- p_e Andtuea de tutela· parinliior. · ·· · Tot flles~er .Antonio P0zz1 Jşi lua sarcina sa d~bu!ască şi Omui potrivit lnvestrgalHk:: sa.!e s~ Tndreptară de la .}nceput spre a.~ei- pJ;ttri_ciehi. saraciti, p.orec!iţi Barnaboţi, după r1Ume!e cartierului sa·n-"'Barnaboţ în care îşt găseau · :~ăia_şu_L P"rintre nobilii. aceşUa scăş:fătaţl~- câre ar :ft ·acceptat ·orice Ofertă su·scapUbH"ă · a le um·pte b'uzunatui, :dibui lf.Aess.er -~-ntonio POzzr·pe- i]t(!â:hâr--pati"1ciB.n tru.-rnos qs "..:·-'_".,!, ;··n ,:..,. 'm' if:. toc ,~te -+::-.rc•-t:o-o ţ ""';",<S""7""' l -a· ·+"J,~,_.ri'n~l L!l f;w.lt;;@ vt·yl_vu i;;! .1w '""' l if..:n._ ...... cv ·:a !\f:_,·-1..-~V!Yf'~'~~ da P.cnte. No6iîu: candtdat la rnăna 8Itd(eel-1Şl p"iJrta CLf semsţie-haine!e.roase-în coat~. Aniece:;-dente!e sa.ie e:tau reComandabHEL- ln curs;uf secole!cH\, patru ambtmadOrt, trei ·procuratprij .câţh~~- ·aMin~i·l Ş_1 ·un conspirator care pl_e-rise decaQi.tat 2·.t;.n1iC.ii şi părinţii ~ăi îşl dăduseră si.iin'ţa :să., spulbtfie- toaf~·- air·uţHfe -adunate ·-ae --înaintaşi.. SttăbUnic-il:-- lui -da Ponte stăpăniser:ă douţi ·palate !a V&n>3ţi_~,. ·o, vilă pâ· Şrenta~ trei domenii"' ·pe "'te.rra te_r_ma şi o ·flotă d~ vase comerciale. Sunuri.le iârlăru!ui Lorer1zo se rezu.mau la -
.
'
'
'
perechi -~c"'f·""'lrn~6 '" d c: "··'''-~ ao.c-~., """"
nc~-""'(;t:t : .t.:·Cl.b' ;::. 1
.Y"'-'\·j;; 10e.i-'CJ
c-E\u
o
păiiir'e
'l'fEţ
"'-1H''"" înren\;<":"~, c:-;.;', ;""""• """"'" s:; ",." !'-""';v~- "~'4 p.cintofl cHn Gate· ~eşcc.tJ
in verde, c pereche ds diseret degetele şl două cărpt::şi ciuru1te., Doar spada bată
rnuzetL cumplita Când auzi !ul tânărut Lorenzo se ·fncruntă, tăct' fl1!Jtri:l ofensată; pusa-mâna Pe gai·da spadel, -apoi -dec!ară că. un nobll:J rA""·g·- •1-l d <'""''"'1-.ll' Ul
-~-.:;,1 "1()_:;'\tr.:;, -_,o,,.., -~"'!:!_' ll l }i----'-'-'
-""",..,-"."....", ..,; Jn :::t,;;ţ.ir:·:on,"'a +a'rg'l'"->ll v V i l v C : t ' ,Q '~'--·'-"·'•'-'! "---' l, ;.,;v,-,
'"' I""~"""O"SA t uy,; ( ;:;;;.,._,_",
-·- Nurne+e patr!ciSnilor da Ponte nu e obiect _ds_ de rang a~-
;:
ŞJ
Lorc~nzo·d~
sa le )nt!: i'"J L-~ .!fA
se
r:c-~te
aş
nu
dubioase.
C"Yfl h -,' v .. '"'
cârid comPenss·ţia
cifre
irnpr:::sionante?
-- ·N!?Y:ic
nu
"J'm)n!
!(1,""_.-;
-Nici o '.ir_eme ce 1:11~~ea
' _ţi (;
Antonio ,asa.
~:.an.:!
·rn
omul de
perlractări ·--· Urcă ;.~
L
'ci
ed
îndelungate: o r~ie- c1r'
_,.., ,...., ~--· Q 1 u,,-..$ 1' '-"-.ve, ;1 -y
:' acF:-rn .se trezise pe
78
.VINTiLĂ CORBUL
O mie. Nici un ducat mai mult Sute de patricieni, _Signor da Ponte, abia ar aşţepta această ofertă. Plec. Cu bine! - Primesc! zise Lorenzo suspinând din greu. O fac numai pentru Sighot Sunderland. care -. (lupă cum spui dumneata ·-· e patrician ca şi mine. Nobil ii trebuie să-şi acorde sprijin. - Şi Signora Andreea Lusignan are sânge albastru, zise avocatul. Prin această căsătorie platonică desigur te vei înrudi cu ducii de Northland din Anglia şi cu ducii de lusignan din Franţa. Nu mai vorbesc de recunoştinţa marchizului de Sunderland-Beauclair, care nu se va rezuma la aceasta mie de ducaţi. ·_ Veşmintele de mire mi le plăteşte marchizul, sper, zise Lorenzo .. - Da. Se poate aranja. . Acordul scris fu semnat a doua zi, în biroul lui Messer Antonio Pozzi, în prezenţa lui Richard şi a lui. Guy .Wragby, care semnă. ca martor. Potrivit acestei înţelegeri, Lorenzb da Ponte devenea soţul nominal al Andreei de Lusignan. Căsătoria rămânea strict platonică. Îndată după ceremonia nupţiaiă, soţul îşi va lua rămas bun de la soţia sa, care~şi va păstra toată libertatea. Soţul nu va putea pretinde niciodată soţiei convieţuirea şi nrci nu va incerca să-i stingherească independenţa. De asemenea, soţui nu va avea drept. a-şi moşteni soţia, sau pe eventualii ei copii, în cazul decesului acestora. Această convenţie rămânea strict secretă. În caz că soţul va încălca vreuna din clauze, soţia va avea latitudinea de a cere anularea căsătoriei ln faţa tribunalelor !aice şi autorităţilor ecieziastice, fără ca pârâtul să aibă areptul de a se opune. Această convenţie, aparent !impede, putea genera nenumărate complicaţii. Richard nu-şi făcea iluzii. în zi.ua următoare se celebră în taină, la biserica San
da
Stefano, căsătoria dintre Lorenzo t"onte, patrician veneţian ş1 Andreea de Lusignan Vaiois, fiica prea puternicului duce Louis de Lusignan şi a prea iiustrei ducese Patricia de Lusignan, născută Oarn!eyNorthlaîid. După nuntă, Lorenzo da Ponte nu se mai îtJapoie m cartieru-l ·San-!.::larnEbo. Inchirie un c:r+':.!~~nt ronft'"''t"pHl ao • ~;·,; """'·~·"'-' ~- , ___,, :.;>,Ull
îr;,t:---:~r.;,d -··•'~- . . . . .
r<;..-,
'-<>1
1,o 'r-o!"J.tr::> f"'L"(A~_, 1'"'
,-ir:. 08 ,,,_,.;
Riva deali' SchiavonL' !'si înnoi ,-oenaiui .... ' . sl, începu să cutreiere cazinourBe în _căutarea norocului,. care Il dăd~~se _ o dovadă paipabif?, de sin:p;:+ie. ue ·fcr:nfi, 1 se amenaJă la Palazzo il.ndreea- un apartarnentl oe care bineTnţedes nu avea să-~ ocupe nidodată. în timpul ceremonţei religioase Richard urrnărise cu ascuns interes expresia AndreeL Voia să""f citească sknţRmintole 1~"> acest rncment solemn; aşteptat cu nerăbdare de toate fetele. lVlîrele ·/4.-ndreel avea o· 1 7~fa-t!'sare 77"inu~a""n ~; "'<:t""'' 11'. , '. -~''·-H Set.,oi-Q"'"'"'n+._.,. ;..,.;:,!u,_qc ,__,; L>--~fUl a""-;ta+ea ~~~ >. . :;;.,'!as'~au tV • "t ' ".. '3 -dasg;_tsfL{Jr_ se e;rff'nni-72'...: cu ·-(Uil""lt'':'e~ea :merm f<::rr~ei-. S~ar fi zrs că erau f~cuti unui pentru altuL oreairna cumva l-am ' iso!det? .
- .Vrei Privirile ' sur as
- n-e-c"_;p:··:n$CL
pe buze
'
cJaCt.'. (;
4
'""" ," ' •
:r-
"'j
luf cu
80
'··· .
. -·-··----··---·-·
____
. . ...::..:..:. \l'lNT!lĂ CORBUL
___
Îndată. ce. Richard şi Andreea se văzură singuri, după
acea · pseudonuntă, ea il îmbrăţişă iandru. - Azi, Richard, m"am măritat cu tine, prin procură. Aşa cum făce;~u pe vremuri reginele care se căsătoreau mai întâi în ţara lor cu soiul regelui-mire. - Acesta a fost pentru tine înţelesul serviciul.ui reiigios de azi? - Numai acesta. Acum legătura noastră. e binecuvântată de Dumnezeu şi de biserică. RiChard citi· iubirea in privirile ei. Experienţa il învăţase. că numai în ocf'lli. unei· femei indrăgcstite poţi desluşi acea perfectă îmbinare de duioşie, căldură, devotament, a(,Jmiraţie, şi supunere oarbă. Andreea îl robise tocmai prin aceaStă supunere. . . Deşi avea încredere deplină în. ea, trecea uneori prin inexplicabile crize de gelozie. ln tfmpul acestora, 1! supăra până şi prezenţa inofensivu!ui Wragby. Chailais fi- devenea insuportabil, iar . existenta . . ' . lui Lorenzo da Pante il înspăimânta. · Căsătoria de formă dintre Andreea si tânărul patrician .veneţian îşi dădu în curând roadele. Richard şi Andreea primiră, într-o zi, o Invitaţie din parlea şefului poliţiei oraşului. Cu politeţe rece, acesta le aduse la cunoştină că guvernul britanic făcuse demersuri pe lângă guvernul Serenisslmei Republici, solicitănd trimiterea 1n Analia a Sionorei Andreea de Lusignan, răpită de pe teritoriul regatului Biitanic si · adusă cu forţa ia Veneţia., Richard, care se- aşteptase la această convocare, avusese grijă să vină împreună cu Loren?O da Ponte.. lorenzo declară ritos ca Signora qe Lusignan era soţia sa şl că în această c~:dHate avea dreptul fa protecţia autorităţiîor veneţiene, .soţul ei fiind patrician veneţian, fnscr:is In Cartea. de Aur a Republicii: Calm, şeful poliţiei cercetă actele doveditoare, apoi spuse că va referi Senioriei, ·care va hotărî în ultimă instanţă. Stratagema lui Messer Antonio Pozzi
-
-
DINASTIA SUNDEBLAND 8EAUClA!R
fu încununată de succes. Guvernul Serenissimei Republici comunică ambasadorului engle.z că Signora Andreea. de Lusignan, prin căsătoria ei cu Lorenzo da Ponte, c.avaler şi cetăţean v!')neţian · câştigase cetăţenia veneţiană. Republica if datora azil şi protecţie. Părinţilor nu le rămânea decât să se adreseze tribunalelor veneţiene, singure competente să judece acest eaz. Drept mu!Wmire pentru contribuţia lui da Pon!e, Richard î! mai dărui o mie· de duca ti. . Cerul se însenina iarăşL .
Locuitorii Veneţiei, citadelă de piatră şi marmură, clădită pe· apele.· moarte ale Lagunei, au ·dus întotdeauna dorul cârnpiilor verzi, ai pădurilor umbroase şi al apelor V!i de râu. Vara, mai cu seamă. veneţienii. săraci. sa•J bogaţi se străduiesc să îşi Jndepl:nească acest ·vis, frecare in feîui ior. Cei sărmani:. care trăi8sc în locu.inte . strâmte, puţin aerisite lipsite de curţ~ şi de spaţ~i largL îş! amenajează pe glafurile ferestrelor grădini minuscule, alcătuite din câteva vase de flori, intreţl!lute şi străjuite cu evlavie. Orâşenii ceva mai înstăriţi, folosesc curţile de lumină, ori înalţă pergole de trandafiri, sub care îndată după lăsatul serii, joacă birfbî; stau la taifas, ori cântă serenade· Jet lună. Bogătaşii evade?:ză pe ·terra ferma. O dată cu el, 1 ~; ._,~ ~tr;;:: nr; vo" .......... ,e '":"~u ous•a·' ~run .... : :-''~''"' r"1 1 i1"""e··tfo 0 1Ht:::"'/'·.R ..-:-Ch.."""" Y' u:J," ~ t pa"n.::: ,.a a~ , t.n fJIO carnavalu!ul ş1 ambasadorH care-şi continuă discrete de '
1
.;.t
<
.)"...'""'~.";:.;
Q"-Mrt·t·L..>t'V'• i:::L '
inşela,
.
ŞÎ~
"2'f0nt"rt•c.l'ii 0.\-vi' '-' · \ ; ; ; 1 ;
F•"'YCI v«.1V
tl't >;,-
m'": ,,;;:;,
'f"--'
t:fW
>"'>;;:;-, l~z;;
,.,._.~.,..._C, •_,;_-,-",
s: · clientela mai marilor zilei, şi femeile frumoase şi· actorii, şi oamenii de litere şi artă, şi trântorH, şi ofiţerii aflaţi îh- concedlu~ şi parohii rămaşi fără enoriaşi, şi saltimbaccii şi şar!atanii, şi zbir;;, şi
t .
..
.nşonL..
82 Veneţia
amorţeşte,
de soarele văratic. Apele stătute ale canalelor miros · ceva mai tare, nouraşi de muscuiiţe bâzâie in văzduh, gondolele, puţine la număr, plutesc pan::ă mai leneş. Prin plaţetele incinsa de arşiţă, abia dacă se mai târăşte câte" un trecător olictisit. ' In schimb, pe Brenta, ia Mira, Do!o MagHone, ori de-a lungul drumului ce duce la Trev!s_o) vlfiţa începe să pulseze. În staţiunile estiva!e, destinate celor mulţi, ori .1n palatele patridenilor, serbarea veneţiană îşi re1a fJruL Toate- 'Contribuie" sa _;_infn.Jrr.useţeze viaţ-a şi să înveseL:::ască sufietul. Şi cher-meseie, !a care patricienH şi oaspeţii lor--- dansează cu ţărăncuţela frumuşe!e şi apetiscu1tef ·şi focuriie :de cr;'tif~cli eate incandiază noaptea v8zduhul, si ecourile cântecelor • • de rergo!ese ş.l Cimarosa, şi -echipajeh:; superbe care P"'"" alA;);-:;, umh"'itc. y>" d·ca·va'~~a·n,'o cq'/'ff:l_ SD Î[ll"~·urcl'c:~a7a~ < V{ V "f\;; \_IIJQ ••Hv - străbat pădurile scăpărătoare de nJuă; şi ospeţele· ·hl _ aer .-Hber~-- sc;rvite în argîntăr~e g·rea, pe cuv-8rtur! de • • • l • , •. , matase ml!nse pe 1arua, Ş! rnascaraae1e ş; comea!Le, s! vânătorile monstre cu haHe de COj'?Ol- ·si sUte de . călăreţi: şi pfin1bărBe 1n bărCi 1nvăJuite în covoare scurnpe şi pavocizate cu fampioane japoneze. · In vi!eie de pe Br-::nta: bogaţii s îrrtreceau să-şi ,::d·<:~,ic~'--;::; l:C\:1:'> ,.---...,r""n:z··' V~O_\ţ;: "-''· ,UAU,, . -Vt '-"- _ •,.., ja; /_v;)-C\: O]lct< 1.J;1( lzj 1 A?bergoti o·fe:ea suts~or- da -i:nvita ~1 r-eprezehtaţ!î ~
!oropită
•.~dV
~.
...-~·
6.>1<~"-',
-'l;i' <;-,J
~.._~
.
.
1
--"o_r,+vtt le. tvei:d'"'"'.v
-0\,3 >w
'·"
~,. ;...;;;:-J-~''""''~
r1-
hrţ;;;_l- ~: r•t'lstî,-: Ch ''"""
q,,.._.,
,.
care nvanzau cu .Sca!a cun .
•e
~j e<> '""C'i'"'<-;" '"',...., Y· vu"-"vu::&>-"v 1
.'
~/idano.
~.,
r! c -~ r.b-i"i'l: vi::" Vf-''-'''"" ·,.,
tn vna corrre!ur .
'U ".-.~".._,V'"" h~..,,~:..:·Jn, ;:;,a
DINASTIA SUNDER!.AND BEA;JCLA!R
Pisani, gazda regelui Gustav al III-lea al Suediei, au serbet aceste vizite cu un fast care a lăsat în urmă magnificul ceremonia! de la Versailles. Această risipă era precumpănită la unii patricieni de o zgârcenie pe care o puneau în practică numai .la cheltuielile mărunte. Astfel, proprietarul unei vile, în care serbările, balurile şi pantomimele se ţineau lanţ, realiza economii, micsorând cu câteva lîvre salariul . ' unui grădinar. Dogaresa Mocenigo, acceptase să fie naşa fiicei unui ofiţer. din garda so'iului ei, cu condiţia de a nu fi obligată să facă vreun dar. Onoarea de a avea ·o astfel de naşă era· preferabilă avantajelor materiale. La moartea dogelui, aceeaşi înaltă doamnă cheltuise patruzeci de mii de ducaţi, şi distribuise zeei de. mii de lumânări de ceară. Multe patriciene care purtau .cascadă de bijuterii !a petreceri şi banchete, se mulţumeau in intimitate să mănânce fasole şi castraveţi. Majoritatea nobililor c!1eltuiau insă nebuneşte, ipotecându-şi averile, imprumutându-se ia cămătar!, vânzându-şi pe rând pa!at•!le şi domeniile, până .· ajungeau să moară pe paie. VHa închiriată de Richard pe Brenta era un edificiu grandios din secolul al · XVI-lea. Stucuri · aurite, arabescuri fantastice, oglinzi de Murano şi tapiserii de Arras îi împodobeau încăperile. Armonia culorilor, roşu şi, aur, a-ib şi aur! verzui şi aur_. tradafJr!u şi aur, încântau ochiul, frescele de Veronese şi Tiepolo, mobilele create de Brustolon, transformau această locuinţă estivaiă intr-un muzeu al artei veneţiene. in magnificul decor Andreea îşi găsea un cadru demn de frumoseţea eL Când scria la cabinetu!:birou, o autentică piesă Certosini.l din secolul al XVI-lea, sau când îşi p mea invito.ţ:i, . stând în scaunul ei Savonarcila, evoca o domniţă din epoca de aur a Veneţiei, căreia o zeitate capricioasă îi redase viaţa spre desfătarea muritorilo( de rândc
ln acea epocă sos! _şl ChaHals de fa Mliano. Fără -să-şi mar s_chimbe costutnu! de călătorie, .se- anunţă iui _Ri-chardr care savurâ un -bogat- s·upsu cu vin 'de FoJer4lO in tov.ărăşia .And-reei- şi a câtcnra lnvttcrţL - .Ce e g·raba "aceasta" Challais'? ·-întrebă Richard; cânc( îl văzu· pţăfuit-, îmbujcfrat la faiă, cu ochii
- -o
emoţie.
veSte marel lv1orYsleuri Robssp!_erre a fost
'ri,c-,""'a·n H· ,..,+ i _.... 'C-l' i-''~tjţ.
;-ţ.;c,;.,_nlh'"i'bi'lu'u•i'U.,,; s---"1 .. ;1,.,,f.u .- ..,.*"" , a - o'f.--. .v;n. . -." ·sirhtă _pe:grumaz_ tăiş·ut- reGe .a}
'"in
sută d'evotaţ_i
de af
r·~l~!lr'l' -.....•r"Arsf~ a - ,.,_ " . -.J!t:1,"'"'
S"' "..,
.
p-
~
ghil0t!n_eL frr _giasui
tu:
Cr;al!ais vibra o ură nl)!mpăcată. Călăii calcă pe _uiTne!6 Victirne!or, ·.adă-ugă--ei rânjhid. Nu va scăpa_ nici ,-tn'u ·1· ,_ .Au ~e· c~,,:p . . ti .:c; C<:::Jr·'1--lu·'"'·7 ·sr Po, l+h,or: î u_ _ _ fos;. _ ,.l_ "-'_ ""'f""t.-a,j V· _Q;;;.o_, H._, v :::;_ "! "-; _ ,..,.t. _1' .(,ti y. '"'"" Bas şi Robespierre-prâslea, şi Dumas, preşedintele Trib-una-IUiui Revoluţionar: Dum-as, care :-a ccndamnat pe d-'Hautefeuiifef pe -Lauzu"r'l, -pe LtJ!(em_hourg~- pe_ Ghat!i!Ot}. Şi cu!rnaa e că această· lovitură- 'de _stat nu a foşt dcriă- de rega!işti~ de c-o.ns tit ufio n a!!: -sau de ven deen L O o ri'fe il contrarevo!uti_ei sunt.- Tal!ien,_ Fn§ron şi Fouchâ; că~ăii de: l-a Sordeaux~ l'Viarsma şi Lyon, Ja carş -s-a adăugGaî şi ·.renegatu1 Ban·as. · __: Contrarevyfulie?- îr.tre~_ă Richard gânditor. - Se para c_ă :da.-· Ziarele· sosite.- U~n Franţa scrtu ._că, porţHe închisoti!or â:tl fost d_e$ch!s_e~ că poporu! s:ărbătoreşte doborârea -tJraniei -j?cObinUor şi -..c:ă tara întreagă· reSpirq fn sfârşit -un aer d~ Hbertate._ N~·ar 1_! exclus ca..Barras să încerce ·a juca ·r.olul generalu)ui ~v'!onck,- restaUrând n;ariarhia. Se ·spune c~_ tmediat după· -ar~starea >,·-lui' Robespierre a ,făcut .o -;;:izită micului Louis ·al· XVIHea, la inchisoarea Le Temple. b.
-- Nu-t văd pe Ban·as rn postura lui Monck . z!se Richard. Loviturile acestea de teatru, prea f r• ' '""'"""t A ""'"''"'4.-,<>Ă "1• spec;_aculoase, RUflT- "'1n <Serh:n-:5: \.,,ie "". ;;:dlt-u-~,,_·:q;::,.. cer::a ·
&
."'48 P"';vt::.Q?A Qnc·otet<:.::C ,",.. ~hiJS'""'D~ C.n V,,,;;;;. ''''-'V~"-"',, .." •'-'"'-- • r•d.-,>-_,"_,.
un
episOd
s!Mp!u
d 1n
fu '
nf"\:~,o~"">io;:;ţ;: >·~•''""'"'f'•'V '•
fqi i\.><
int2:~·3tat~?
psrtru
maf-mariior rev·o1u;;JeL temniţei€; -se golesc. Tar_oarea· sugrumată" Ş1 o dată cu ea şi· Revotuţia. - Esti c~tirr~:ist. C:ZaBais.
-- Dar
.
a tost
se
care
îngălbeni
deodată ..Suspină adânc~ lar trupul se frânse ca D tres-tie. Capu! îi cătu pe spătarul jeţu!uir 'Richard se repezi să· o sprijina.
I.\'4-0 pe brate s! ·_ du""o reoede
-
0;rr r1 ""'tr """~,,;...,
~- ,· rt dAI"l ,, "'• d ;.; 1 ,,, -~···<~."-''-"
f' ,; f attL .~ se- a,;a ;_,_8
'
.
~-"'. n ; ;<>r·f ~'"""'"'"''"''
.
'' '..C::!;""' n h l'::ot ,.,'
_;,.:'}Z/"'"""~u.
r"'"' ~-(\: "'r·l
C''-'•·:<..~?_, r; n+-'"" r-;'""": li~
•
<
'
, ,L
;""\,;,, l<.,.;e; "-'''
rt n jC i"'>n VLU~ ' ' " • {>""
. m"l ·Q;;·v
c~·-ral!ais o!ecă
" " '1 ._,g.
""
.,_/
vcd-..vârtel ~
ţhfr-_cn!·H: l!'t<"in.~ ric. o ·r-v-l7R \!V,_-.::;.'-,;r _y,; .u f":! '-'V;"' __ ,., '0-vo: "-"''-'-" 7 ,-;;;_,.... ~"'""; •.".-J: ro>··{rt~rv;toq,-·e~ '-"' , <:)~) • .c..,c; .H.h<J,t11.4 '"'"-----;-' l-. !.-.• W '"'U '-'
aai{·a· filr.0l no. 'V••L<• r"'')""i ....,,!;. ._ i"' 1 contradictor·iL CeH-atţ! oaspeţi se pr_!veau cu ,., .. ",..),"··-· :r-gnjorare, ii8Pi:..:raz'lntd sn ;r,t~-rvmt::;. ~o"
"-''V
·~
0"'--.l ')
for~::rt
poţi
t
g· ,..., !qm"';-.::;;~h-ă -:" p··~R' 1l ;;_ c;,,.-_s ,_;;:_""''"''-':;.>, îr::.;;;-")· ,, ca şi tont;f pe cn;e-! adoptase.
fn'""L"'!r~""' <::ta'
t.;o_,l;'::.-.;a:""
de
' .' '·
Dacă
.
r
,_,<<-..ura~'""~·",_;-,_..,
Eiisabeta se ocupă de Sfgnora Andreeaj sa nu te mai temi, îl povi\ţui · Con tari ni.
85
~"""-
-
Şi
-
"_,
----
medicul nu mai
soseşte
\IINTI"LA CORBUL""
o
dată! exclamă
Ri<:;hard nerăbdător. - Nu e nevoie de nici-- un -medic, se auzi olasul -.... ..vesel al Elisabetei Contarini, carE; intra în salon. !ţi aduc o veste bună Signpr Sunderi:(md. Signora Andre"ea va avea un copii. Elisabeta Gontarini era îndeajuns de dlplomată pentru a nuc$1 felicita amfitrionul pentru paternitâtea Sa, Oficial, Lorenzo de Ponte era tatăl. Toată lumea Ştia însă Că în ceea ce îl: privea, străve"chiui dicton "Pater est is quae jtistae nuptiae demonstrant", rămânea o simpla formulă iipsîtă de conţinut. "
La
sunt u,. vam:are, ..
de
-1,~
sunt
,..,~ '.) -·· n ,•,_;_,,:.),, "'' ~ '
.
.
>0('01 ii"' ' .,,., "" ; '
)"
.
.ctn' 1,- '"- ', •;
'"
ŞI
r. ~u 'JO .. ' CA ' t,l·•·c·' ·~
vând
"
;.;;,:-
.,
... ;•;
'-t- o
~·
,_, ;j
.
~y '--' "-· ,"~ ,_
..,_,~-
~,
;.;;;~-
""'"~" ~"; \.J E : 1.
--
"
,-,, 'J')•'\A '- \J { 1 ,"4, \.)
' ....
' ' 0"'
mare .? -~
v~·
,.
"'
88
~-----···---~ ..... --~·
făină,
fasole.. Făina e mai scumpă decât diamantele... Pianeie lmpodobite cu panouri de Chardin · şi Watteau, miniaturile de Hall, Dumont, Fragonard, bibelourile de Sevres, Chantilly şi Saint-Cloud, covoarele de Aubusson se vând pe preţuri derizorii... De . vânzare sunt şi odăjdiile preoţeşti, şi hainele vechi, şi decoraţiile pe care nu mai are cine le purta ... Bisericile, catedralele, mânăstirile, atât de venerate odin:ioară, si-.au .schimbat. destinatia .. în. Sainte-Ghapelle a fost· depo:Zitată arhiva palâtului de justiţie... Saint-Eioicdes~Barnabîtes a devenit · turnatorie · de tu.nuri... Sainf-Bartf1elemy· a ·fost transformată în teatru; .. Dumnezeu şi cohortele lui de sfinţi
mazăre.
V!NT!l..Ă CORBUL
.
DiNASTIA SUNDERî..ANO BEAUCLAIR.
r<,;şedinţă regală, săîăşluiesc păianjeni!, şoarecii şi bufniţele ...
ieri
89
------
întunericul,
Sorbona e de vânzare ... De vânzare ... e şi colegiul Ciuny .... Colegiul Harcourt a devenit atelier de lăcătuşerie... în colegiul Lemoine se învârteşte roata-norocului. Săii!e de cursuri adăpostesc birourile unei Joterii. În piaţa Revoluţiei faimosul "Plop al Libertăţii" îşi înalţă spre cer ramurile uscate. Gloria .acestei pieţe a apus o dată cu dispariţia ghilotineL.. Menajeriile de)ş Versailles· şi Trianon au fost transferate în Grădina Plantelor, care cunbaşte ·o giorie crescâridă ... Căd.erea lui Robespierre şi. a Jacobinilor a dat apă la moară reacţionarilor. Bustul lui Mara!, ipolul ieri, e spânzurat în faţa unei măcelărli din Rue. Calande. ·1n ovaţiile mulţimii. ... Parisul noctambulilor ;;~a mutat pe Boulevard du Temple, pe Rue Saint~Horwre, pe Rue MontorgueiL .. Spectacole, cafenele, restaurante, baluri, zgomot, veselie, muzică, furnicar de oameni dornici de petrecere... Gloria fostului Palais-Royal a apus. De când i . s-a democratizat numele şi i se spune Palais-Egalite, a ajuns locul de întâlnire al derbedei lor, al Ja.ntilor de mahala, al prostituatelor şi ai histri.oni!.or. Tripouri infecte; bqrdelucrl, cafene!e şi · taveme rău famate, e tot ce a mai rămas din gloria de odinioară ... Nu numai societatea,. dar şi moda a suferit mari · schimbări. Sub vechiul regim, Versailles-ul dădea.· tonul eleganţei. Acum, antichitatea greacă şi romană sunt sursele de inspiraţie ale dictatorilor modei. Peruca pudrată a fost detronată de peruca "ă · la Titus'', "ă la Caracalla"; sau "a la Aspasle"' Pe străzi, .femel înveşmântate în vă! uri transparente; ·bogat drapate, îşi etalează savant goliciunea. Muscadlnii şi incroyabilii îşi plimbă pe bulevarde musculatura,
de
costumele excentrice şi bastoane!e groas.& ca braţui) care fa nevoie devln arme otensive ... Pe străzi vânzătorH de zia,re răcnesc pe fntrecutel ispjtind pe amatori cu tHlurHe noilor gazete ... Citiţi
l. e
q--
·Me·,beu?q' r+~-1·:,; .-.~,,,..!"te·· ' {,!.. 1 ),., V•" \J ·' c:o. \..,.,Vt.;ţ,l -: ·- e "J''o'rdl ',:,;, Mi'rA·,",(''• ,...,v-;.,ş,..,;;,..P.t: 1 ..... :1".i.\'! J ! v; '"'' vU:~;"_,C:L C!ri "...._~
"io?--.·'>-~c., ,r"î•
ltlh...-;l!.V-..,io
J t""":va.-~o,1"'
't.;tl>"''-''"--'CJ
)
11
'Lv a 1
nt.-V
pL..\.>
l
,
Gl:'andew--~·r . .
Cititi- nurnat ~~L'Auroreu! , L'Accusaîeur , o~,r,_:~."""l î-'AH·~or§5,1 A a~~ru* ~ 'l""'S<.",.it.-,"'1 ,'"'"',,~-p;;_.'"',:,l l <..!':{{'.,_" _ n<-KUl f'-'···· 1J_;':1 ~ iJLÎ::l'-.J'.'~ ;.,;· '->'Ui!f• C:iC:\-, 1 'E"n"~'~l ''E+o'iiA"" "...,_ t~ dv • ,.-.,j,m""'-.5r""f >....n ... ' ~;,;ţ Cl.rl nL ~~ ,:; ; ••. !\1izeria e cumpj!tă. _Deşi ~~şJgna:tete -_;1u _fo-~t sco8se .\dtn. circulaţie, Hpsa de bani răfnăfls tot atât -de acL:tĂ. C~zi rlesfârşite ·fac de _ gardă Jn faţa prăvăHilor cu alimente ... pâinea e -mt;!i rară decât aurul .. Oamenii în -zdrenţe~ !iv~z1 de foame, cad pe străzL. Pe sub __ pod_uri~ pr~n Jun-dături, trecătorii descoperă !n zori • "' ' aces tn",. ca d avre1e .. v1 -nenp.1'OCiţL. Palatele financiarBor sunt îns-ă· oaze de !umjnă; lux -ş! belşug., 1n acest _oraş ~ngenuncheat de mt:::erie ... . SpecuJanţH îşi durează ·pest::: noapte averi unaş2 . .· Bursa este temp1u! spre care se îna'reaptă toate leL. Corupţia.) sp-arantele ... F~nanct·aruî este ornul arma de predHsct!e ' ... Auru~. s;;ooul ' . vietii.,. ,. ~r ·.... r,.... <]-?a7 1 La ?a ::.s". il• lf.·Jf .. , 1
~
riand-
7' ·r, c. -!">9,!"..-" _:::. · "..~-- ""·fâ ;-,t,__ "S;" d-Q a:n ."" ')::;;±r<::e -" lttA:-""'~ l«C::,_ \.;~- ;j, ,_., , 1
c:·«t-.r
: ;,n:::.JC\..: !";:r.r;.a~pC"'·i) 8 ""..;r~.J'ţv$Z,"}JI'-.f ;;:j ;:;::;1.:,.., ,
+h."~~.cţ-
lr;
~ ..
-Qrh;c.J
'"'"'""·''
său câ'stiaase o ,orestantă calrnă, Ochii sSJ profun '"" ,
tirau
rnai
căpătBseră
saducătcri
o
ca rdcic:datâ. Trăsăt rHe asprime bărbătească, rrH;ttur8, subliniată
DINASTIA SUNDERlAND BEAUClAlA
91
·~------'-
de părul ondulat, argintat !a tiimple. Spra a fi pe p!acui Andraei, ţinea pasu! modei. Nu mai purta perucă, iar părul şi-i pudra numai la ocazii solemna - recepţH, baluri de gal2, banchete.· rracurHe iui irnr)ecabBe erau· Ct"O!te de ScJ1we!tzer şi Vlleston, h.un!zorii prinţuiui de _WaHes, iar tncă!,ţămintea era opera ·~ui Davidscn., pantofa.rul Curţii Britanice. Spre deos·ectre de epoca firu9rţi.·ţH, când arbora. o eleganţă o.stantativă, Richard se_ străduia _acum să nu atragă atenţia- decât prin cUstincţ-!a şi corectitudinea gustu!ui cu care işi armoniza fiecare artico) vestiment8.r, aL:it in ce priveşte Hniat cât ş! rn;anţa - astfe! încât să obţina un ansambiu de o sobră eleganţă. Din ziua tn care ChaHais îi adusese stirea .. răsturnării -dictaturH fui~ Robesp~errel even~mentele sa rostogoliseră lntr-tm ritm nebunesc. Richard trecuse prin emoţii şi frământări fără număr, încercase amărăciuni profunde, dar şi mari bucurii. La 25 decembrie 1794, în noaptea de Crăciun. Andreea îi dăruise un băiat. Fericirea tatălui fasese delirantă. Copilul, nu numai că TI cimenta legătura cu Andreea, dar ii deschidea şi perspective trandafiriL Pentru prima oară se bucura din toată plenitudinea de simţământul paternităţii. Copiii rezultat' din căsătoria cu Ophelia îi fuseseră întotdeauna !;trăini. Adeseori, se autoflagelase, aducându-şi învinuirea că e un tată denaturat, că trebuie să-şi schimbe atitudinea faţă de vlăstarii care erau ai lui şi numai ai lui. Totul fusese zadarnic. Bunele lui intenţii se zdrobiseră de un .simţământ ciudat, care-i paraliza orice iniţiativă de apropiere. Repulsie nutrită faţă de · Ophelia se răsfrângea şi asupra copiilor el. Feciorul dărui! de Andreea umplea însă un gol. Pe Andreea o diviniza. Copilul ei era învăluit in aceeaşic aur~olă pe care iubirea lui Richard o făurise Andreei. 11 botezaseră Francfs-Andrew.. Pentru a-i legaliza situaţia, · îl recunoscuse la câteva săptămâni.după naştere. Astfel
9.2 înlătura_ cdmpHcaţîHe care ar
fi suvern·a Jn cazu! că, încercat ;;ă-ş:i reve11dice
Lorenzo da Ponte ar fi
patern!tatea_ :şf .dreptu-rile ·ce deQurgeau din această ca:titâte~ Recunoaşterea .acea:sta o ptH1i:l~_ îhsă pe Andreea intr-o .situaţie delicată, căci. confirma fără tăgadă
Pi ·~dui•"H""l "'g"t'"a· U.U! '-'• -(:; i.t:J_. v~- br-•r~cc ,ti"ţ:',;..V opinia publică. Nu era pentru prima oară, ·verr!rea pe iume a îuf -Fr-ar;ţis-.A,ndrew mai avusese -.0 CQJ!'sec!nţă: Pi:YrHYţ1i- Andreel 'Geclarriserâ fonn-aJ că Vo'r rhtet_a Orice imi-xtiune în vtaţa ''t%ţestBia şi -că pe vHtbr se vot --dazintBreSa. ,de- soarta eL Pentru famW~ dt! Lusignan, Andreea .era moartă... -"-'"
.,~t 6 a 1!'' Ff Y:~\Q .h
"'rha·d tttv, ·f
"f~ 'o'"ş!' a·-·~ do "'~nrt··-i ,.,!Vn-_vbQ'I=n_.:;,_
.'VC4t_~v:'
.Sufletul !ul nu_ ·vrnpărtăşea pacea_ amurguiuL Grijile n frănTântau, ~zaonindu··!- Hrftstea. Avea si rncHvs ·""" ' '
temeiniCe, -aaha _era
cuprfnsă -de panică, _ Trupe!e "if{;:1.;r '~ce-" "e· •'-''t' "' o"~""r ~~,.;,,y", U'C' "'~ "o" ~-"c'., ,9J.. . t. ..,, dî·'J·a~~ <,!! ~v U LJ;;j._",v ~'t11.:;;>',t;;OI Li ..,.:;;:
-CarnavaJul "er.c,r>·s~i.mA; 'V>' 1 '""" '- ""'
"-'
arul-!ut
-Ret.qk~l"-. • t 1/<"-u"-""V 1 ,
179_7) ~a'"'afl, > "-'>-
j--i
ultirfl[d Y.'"'"l 1""; "'""'t""-';'1
carnâvai «;a'"
sfr-ălw:·,irB. deoSebită; Venetia vo'a s.ă -moarB , şl
vesftlje-. -Nic€odată
6ompaptă,
rnuîţi-mea
nu
aibă câr~tece
fusese
mi?d
rtraf âezr~nţuit~; ma1- dornică -de joc şi
-R~trecere. --- -Orşşu_~ dotHior îşi' -dedtcase voluptăţi!, · dansului, muzicii. Zilele n numărate.
a! o
existe_nţa erau însă
La fruhtariiie renubHciL , . -armatele franceze se masatl ameninţător. Populaţia din satele şi oraşele
lnvadaseră
la Verona
terito:;u! ş•
·;h' l. ,
ade ţării, .fusese zdrcbitq
,~;,;.~
t:H l '-~
milă.
s~ s::~ t'f::fŢ;dtl<0
cu ~nchiziţla şi Senatu-l; vo! fi un nou.-Atti!a pentru Statul -VeneţiB:rL·-
tdrnişi-;Gr
___ ln __ preziua ccupărU Venetiei de câtre fra.ncezl·: Rlcharţj ;pi- Ar.dreea) ·lnsoţiţ-! de Chal!aJs şi de_ VV;-_abgy --
.
p8.răsiseră
•'fîF"\~t3'"'' . j'" . -:\;";,~\'
r",ţ"'"'~l,;
(~.9-<:1 ~'-'·•''-"f:'•(;(,,._,,_,,;>ţ~
,"d',-"•j
;:'tŢ)"'O
;:; ••
\ '
\f!~""'P '.'•-'""V
"' 1 • . . '4 l ' . ' cat-e:fa 1· -;;ţ ce secere 1r; capl·_-a,a ;rqpr1n~,;;to: ·AustriaC~ Richard prim·is€ o- ·scdsoare de ta -! a!ieyrand, :fostul epis'cOP de Autun, care preluase ia Paris portofoliu! Afacerilor Străirre, ·din însărcinarea lUi Barr_as, unul dintre cei .CHlCî rnembri a1 ~
~
~
i.,)~.JPB.
seoternbrie .. nll'!ir-t:v·-'"'-n f"'"""y\5!1:7:\X
l\r'fl
,H--
'"'"--'·r."'··~S. c, ../: '~-•JC•.'-
r.0 CH'1
.....r :\.i;\.-{'L,GCi ;,~:,-~-·'~'""'""
-,:5 7•A
'7>t"!lf~,~
Dh!"-""'i
""'e··hJ::I.l':"'~"i'1··; ,;:;, \,_, ."<''•>~. ·..-!1'..'·
, ... _;
\.•<;:\
.
17Q7 _, ' ..... .
rH;,;;:,~·i'1'd/ fl-c;-r:ny»~ ~-.._,~".._.,,,:,..,,
'""""!;-"'-""'+
:.;~1,_<_/.:>.t
''~"
Î"' ""br'''(1;''"h~"l,fi .. ,, --;;t,.r-'s.;;.; ;n.,n_ ..-
1 i93. asuor;s . fabr~ci: durnneavoastră de armarnent de ·la Nantcs. 1otodatăl orocuroru~ rElOUb!icil a revăzut dos
S-a ~onstsrl:at ~:6 aţi Tos;~ vfctlma u;;or ,;.• . . catorr:;;n. Am Jnut sa ·vB. :J.t-ur;t '~erso '· t ~ ,. ·.;.~ · ' " ·-1 ~· · · 'tr:nl Şl sa_ va_ prezm renchan. -;. 1o~ov
"-
..
~
'
În aşteptarea unei grabnice revederi, vă rog să primiţi expresia sentimentelor melE! de sinceră .orietenie. . Ai dumneavoa.stră servitor, Charles Talleyrand-Perigord." Semnătura
era fără particulă, Jn tonul vremii. îndată .semnificaţia mesajului. Richard înţelese Talleyrand voia să-şi plătească· datoria de recunoŞtinţă contractată la Londra. Ocazia aceasta trebuia folosită. Trei zile. după primirea .scrisorii, .Richard .plecase la Paris. Mesajul ace!'lta preţios se află acum în cutărui său cu documente importante. Era curios. Ce primire 1l va face noul Ministru de EXterne al Franţei?
de
Contrar obiceiului, la mai toate hanuriie şi hotelurile pariziene se găseau camere şi apartamente libere. Lipsa de bani ~e făcea pretutindeni simţită. Provincialii preferau să rămână acasă, iar străinii, înspăimântaţi de Revohoţie, 1şi luaseră tălpăşiţa. Richard nu avu decât greutatea alegerii. lnchirie un apartament la hotelul "des Deux Şiciles", in care mai locuise cândva, iar a doua zi incepu turneul vizitelor de afaceri. Pe cea dintăi o făcu bancherului Perregaux. Avea de încasat o scrisoare de schimb. Perregaux li primi cu cel mai încântat surâs. Surâsui rezervat clie!Jţilor cu vază. După complimentele de rigoare. Richard rugă pe bancher să-I informeze asupra mersului afacerilor în Capitală, .Perregaux era in măsu<ă să-i dea relaţii. După căderea lui Robespierre, făcuse parte din Birou! Consultativ al Comerţului, care pregătise abolire Legii Maximum~lui, restabilirea libertăţii exportului de capltaluri, supresiunea progresivă a rechiziţionărilor
de fabrici,
înfiinţate asu::ra e~~lez;; r·,·~r~ct·"'"""'"'': '~::;. d. u >;)' ...,, dl.lf>,
ridicarea sechestrelor
"e \..1
1nspăimântat
.n·.·.'··.;a;,,,a~ ;.."'
ae
tendinta
l~benzHstă
a pc!itfc\1
ulterior
econom: ce a chestitH1i -?n
înscrtsese program_ o ecanom1c. 1' ,. !n cupa de tnţă, expHcă ?en-egau-x\ toate ela::"" it; t:;c·~Ylt·-::.f Sunt SL:bor.dcnate- contirn~ării :ăzbo\u:~)L E adtw~rat că pe sub rnână se nagociazâ o· pace se-parată cu Angna._ După părerea .mea însă~ co;Aiul e nascut -mcirt Aclua!mente nu văd posibilă o Ynţelegere. Cu atâf rf>B.l mult, cu cât- se pare ea forţe ocurte · activează j
' . . , , , ,.,.,. '
tn- h:;rA:.:t:::i•~;t •' ' ' ---~~·-·-~ 1
f"'-;!d,c::. ;htnr""!:'",>i -! 1 c::::v-"da~~ -v~··"-"' -~'-- •:>~'··''·· ,._. _ --__ ,_.1" - . .;:;;.
CF o ''"""' ' !! ,.,., ----'h''-~' d,
-· Sunt_ informat, Nlonsieut Je lv!arqUlsJ ca \n s .. d. Frumoasă fo·yitură. restituit iabrk:;a de. ,Vfonsfeur - Forme.le sunt aproape acest
.motiv
arv;
S! '
dorneniu, lV!CtnsjeUr Ou\irard? Ouvrard
e
V!NT!LĂ CORBUL
- Mă întreb dacă acest Ouvrard nu mi-a fost prezentat· acum · câţiva ani în casa bancherului Recamierl Se spunea pe atunci că. e un tânăr care promite. - Azi, promisiuni.le sunt împlinite cu prisosinţă. fh prezent, Ouvr.ard e cel mai bogat om din Franţa. ,.Cel mai bogat om"... repetă în sinea sa Richard. Acest superlativ îl impresiona şi azi, ca pe vremea când tatona spre a pune bazele prosperităţii sale de mai târziu. Când se va spune ~i. despre el că e cei mai . boaat om .din Si:ateie Unite? · - '"' · - Nădăjduiesc că veti. rămâne mai multă vreme in Franţa, ziSe Perregaux. ·. · · .Această formulă de politeţe echivala şi cu · un discret sondaj al intenţiilor vizitatorului. - Voi rămâne câteva săptămâni, spuse Richard, evitând preciziunile. fo.m oarecari interese i!nanciare ... Bancherul ridică mâna într-un gest de înţelegere. - Cunosc mai bine decât oricine importanţa şi am~ploarea intereseior dum-neavoastr~ în. viaţa . , a . ran1e1. .. economica Expresia este ambiguă. Richard nu căută să o limpezească. Zâmbind cu exagerată prietenie, se ridică·de pe scaun, arătând astfel că voieşte să se
-~ '
"'
retragă.
Sper că şi pe viitor veţi continua să acordaţi aceeaşi încredere băncH meie, zîsc:: _bancherut suav. - IndiscutabiL fvlonsieur Pern:§gaux. îndisc;utab!L oi·C;..,"' .. ri s+r;<,n-se ma~na bţ.'j'1:f"hc~·;•lu' S"' '" :!o''"" L-d!l -11 • '""'r"'''""''""'' <,- anoi t'" • '-" -tndrepta --~ ' . ' . " spre- uşa, urmat !e:1 do! paş1 ce acesta. In prag se opri iarăşi. - Apropo~ ·rv!onsfeur Pern~gaux, aţt putea să-rr1: desch!deţi un -cont englezesc? - Vă stau orictind la dispoziţie. - Cunoaşteţi condiţiile. Fără dobânzi pentru mine Ş! fără comision pentru dumneavoastră. - Perfect. -
97
DiNASTIA SUNDERLAND SEAUCLAIR Atunc~ (te·~am înţeles.
în
două sau trei ziie veţi
primi două milioane de francL Un fond de rulment, Pentru. început · - Înţeleg. în cabinetul banch.erului îşi făcu apariţia, .ptoconil}du-se~ un tăn3r- surâzător~ îmbrăcat în negnJ, · cu o mapa de piele galbenă sub braţ. ~ iată ş~ banii dumneavoastră, f,J(iJnsfeur, _banch€rJ~ h.ulnd rnapa. dhî mâna tânBxuîul b~rou_ ~ Două sute c~e
punând-o pe
1n
faţa
îui Richard. rnH de -rrand, din care s-a
feţinut
comisionul legal, spuse tânărui. - DorH~,_ să-i num-ărati? se adresă Perreaaux .,;.:f1ichard.
.
~ur
ţ'eprezintă
-o
•• • ;,r,L."' - • - ' '0' •::O}~J"-~, ,-..).• {' .".,,,.·; --J},<,Q_~
;
.--;ţ:;.J.ţr,
·,_;:;_ ' .• ' ' <·
o""i;"" cr-, q;
•.-r:";>l'\H
rtun~"= h~
".,.
~.q ~~":
\."~·
-~---'-
···"'·
yt_-;,.('j: [.,-. -.~-i.·.•.',c.'. •.•. •. ·'"'~:-:: '""'-~'-:--<. ,._ ·:>·.·•.·,:,.C:.JY ;-;-.. --•.·.'.·,,·~.. • ·n· . . . ~-.· ..•· ·.'····.--~:.. . -. --.-,· .w,,.,...,.,;;;(..\ ,o;::..<:: ..__:_, --~~:::o.- ""•'_:.-. -~,a;;.·~-:)1 ::,;
l N .rîfl. ~,,·~Tr ... "" n •Pp(!t-Ăf">=l '"' , ~-v,_.,,_,.n_ 1-'"''"'"".; -:-j);.,.,, ..,.r:-.rm~· ~)dill,.;~, !;dl.. r-.1· ..-•.J
partea unui ÎÎ ''
'"' riVη':;ze ţ-'•''""'"'
nctunsă,
'.i" ,-,_""-"
J,i .• ' '"·'·'·· ,o::-·-"-
ro.---.
"'-r. '''··' ,--.··,·.··'· l_,v,, du!gLer sa
·0t.::t " ... .,." ... ,,..,. <..»t-o'::J:<.4~-':;:;
unui
-- ' c·":;
LaftH:e f~JS·'::::-~le .;;ng'.::JS.t î..."H'"...(• Y"' l ,..,~..... C,;; """d t;:i",; -·e r': r-~·,-v ...... n+"_a,...,,_. ~'•cCt< .. -r.;.;"• y>og"c.'/.._,;,_;~.,:s.,-c;.
c""""
m~runt
:':1 -) - _.
o_<.
S''r'~"'-·--·:::. '"'lvV-'::il<:::.-
""18 <.",r".
\>] ·!""' n
a"l"' \,
'"~~manA...,·"lo ,.;;:;v\.6 l . ~..H:.q,._. 1
bancher de provincie, Perr-egaux
,?19;!, :1;-::_,<,"!d«, .Vţ::; '" ·- ;:;; -
~·,A f nt::."je -•"""''l'-'
ţ"ţf"P"p"'lt::. 'j!8
ţ-Y'•'•'""'
~
.,
,'"'-h i >"' ~ ""''' \..''-"
Htit~di:-u3e
~:h1ng~ce 11re n!d u~
de ţăran neclopl:t. :: dec!arase ca nu post 1\ber. Laff:t1e -;~ părăSise am8rât Tn:tver.s:ând curta~. F~e pfecase să ridice un ac găsit pe jos. Gestul plăcuse bancherului, care-I rechemase pe Laffltte, angajârctu-i comis, cu lună. Spre amploaiat dăduse
un salariu de 120 franci pe generală,
tânărul
surprinderea dovadă
de pricepere şi iniţiativă. In curând câştigase nu numai
Richard schimbă câteva amabifffErţf cu Laffitte şi cu · patronul său~ apoi se r'etrase înc_ântat de informaţiile ,,primite. În aceeaşi după-amiază lăsă o :carte de vizită ja G a_J!.EH, l''f . . reşe d'mp;r n.H -L;nancs ~· ~ 1a!,eyranc; f\lllnistrul Afacerilor Străine.- Titu!aru! dâpartarnent_ului ~D
' ' ' _m;::;n:w
b
•
'
'\
•
Hpsea. Fusese reţinut ia. prânz de. _·către Dlrectoru! r. ' o_arras Ş! nu se .mapo~ase mea.. Spre a-şi încheia ziua ·7n chip plăxa.rt) se gândi să petreacă. seara ia un teatru. Se deprinsese a savura _speCtacoiete dramatice bufie. Aflase că la Teatru! Feydeau, Fram;oise Lange prietena lui da odinioară, recolta un succes colosal. într-o comedie de moravuri, . . care biciuia pe acaparatorii de bunuri confiscate de ia emigranţi. Piesa stârnise o virulentă campanie în paginile ziarelor jacobine. Richard îşi rezervă o lojă, apoi comandă un somptuos buchet de crizanteme pentru r-ran9oise. Înainte de. a pleca la teatru cină la Meot, restaurantul la modă, instalat în palatul d'Argenson. Meot, marele Meot, care îl cunoştea încă din epoca de "glorie a lui Pa lais Royal, îi făcu cinstea să-i prezinte câteva specialităţi din lista care cuprindea două sute de feluri de mâncare. Richard se credea pe altă .lume: La Veneţia i .se împuiaseră urechile despre mizeria din · Franţa. Belşugul acesta ii părea de domeniul fanteziei. Dacă Andreea ar 'fi fost de faţă, mulţumi rea lui Richard n-ar fi cunoscut limite. De la Andreea, gândul îi fugi la Fran9oise Lange, apoi iarăşi la Andreea. Îl mustra conştiinţa. Cum de îşi îngăduise a trimjte flori unei actriţe? Gestul acesta echivala cu ' .o - trădare. Procesul lui de constiintă se - ' ' incheie cu o hotărâre bruscă. Richard. renunţă să mai asiste la reprezentaţie de la Teatrul Feydeau. Iar A
'
•
'
'
'
"-
-~
· DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR
99
rămase să-i
poarte de t:rât în
buchetul de crizanteme camera de hoteL
A doua zi, aproape de prânz, primul secretar al Ministrului Afacerilor Străine se prezentă la hotelul "des -Oeux BicHes;\ spre a transiT"!te cetăţeaJHJ!ui Richard Sunderland-Beauclair un masaj din partea şefului său. Charles Ta!:eyrand··Perigord - iarăşi fără part!cufă prezenta lui Richard sa!utărHe sale ŞI totodată îl ruga săci facă .onoarea de .a prănzi la palatul Galiffet - Trăsura excelenţei-sale vă· aşteaptă la poartă, spuse secretarul Atenţia lui Ta!leyrand era dellgată. ŞI Richard preţui acest gest dâ bun augur. . Cii.nd sosi ia Palatul Galiffet fu primit de un tânăr de o frumuseţe o!!mpiană, care arbora cu superbă ·~ . !•.ura• un $daC ·~ • dcZHtvo ~mpeca b'' h. Secretaruf făcu p!"'ezentăr!!e după moda -republicană, rJ:egHj~nd tiUurH~- şi_ particuk:;le. - .Cetăţene Sunderland, tngăduiţ!-mi să vă prezintă pe cetăţeanul Casimlr Montrond. Cetăţene Montrondl _vă predaU pe cetăţeanul SundE1:-!and. Se înclină, apoi ieşi demn şi cu fruntea sus. - Ştiţi cum îl cheamă? zise Montrond, zâmbind complice. - Mi s-a .prezentat. Dupont, Durand, sau ceva asemănător.
- Nici Duporrt) nici_ Oun:md. Ci Dubcis. Brutus Fpâminondas -fv1Uc;ius Scaevc!a Dubois. în UrnpL~i Teroarei adoptase ş; nurne!e tuL f'vîar~t. Dsu· d pă J . Thermidor. era prea c·ompromlţător. fn actul iUi de botez f!gurează: Lou!s-1\fl.arie.-DieurJonne. Toate 7ncă, au un pronunţat parfum vieux-r&girne. Zelos republican a tăcut tabu/a rasa d!n -aceste nume învechite, însuşindu-şi attele autentfc romane. Mcda. S"t..tb toate formsie ei, e tiranică) (!;fonsieur.
'"" :::1
00 Il:
o u
<
""z·J ~
F".
-
>
oJ ;::J 0)
,_
..,.,,Ci::l
'..?~"
C\l
>· ·'*' UJ
'"i1' '1:5
@
Q t.tl "N "t:'i
~
~
)~"' t:Y1
,;~;...: '""' .....- .. ~. ')'· ·~) ·•w -~ ·"•' ";'::'~ '" (l) ""' 'L- I;Jj .};·· "'"' ''···
U)•• ...:·
(i(!
• ,
:tu
il'
t';
t.; ;--,; t:!J
"' tts K\1 ro· t:(! o ~ ." 1" }-·
_, ~,-A· tt~·
nsS
.:.~~ •),,
•""
IJJ ~ t· <\J '"''" ~" ., .'-..~ ,0Jt: . f:Y .2 '. ~;;v ··-~c;:; "'Vd) o'J~j<,t;;- 'IX;\ . (() 1(0; ··- o ~~· _. .... ţi?: uo >C "-5 (Ţ,l ·E~ (''·"···~ .•, c (j) 1>';: Lu o ;, c .,5 ....":: d> ro ~\}
<:1 O .':"\
• ·;;, d) V~
-J
.,,d
(,'(
',..",,·
;:,,
.,
<,}
'
j
'"""
';.,.
L-
--~--~d "' '·
'i->
~
(1)
->
~.o!:"
·HJ ::1 .
~îj
.» h~
" .
ro .o
mg ·:: o ~"'
-
'
::J
L~ ""-
"' G § ,,wo 1::· (\) a.. '
'"'~
G(l
It-
""'. .'•
·-
""
.
;!) "lf \) ::1
('lj ;;;...
0.-Y:
~
"''
· (t;
.'~[))
·;-~· L
,,__f
0
>\
f:L,
-'""''' o (J) \J. (tJ: ·'l~ ,_)w·-
f!j ·'""
'
;;-\
,p.
..•,;;; •H
:s:, '"o"-
< j-..t.(J ,.
'·" {'Jfi ~~J
:~J
;·:>.
't;:J Q)
(Î)
m :-;:;
...
'
{i)
,,,
.~.
{i)
"'""'"' .
.o
'
C
00 1)
([)
() ":~~
b···
;(,!o
,.".
)6 ::;. .. ••• ill
··;>m
)l\:.1
.;,;,
'
.,
...'"
'·
<"~
::.J >t:·C) ·
"""
(!)'
''•'*
.
'"'"
Jti) Cr
•
('ll L,
+·'
'""
c
c· """''' g;:
t'i.
{!)
)<
·~·
.2 .h. ')il in '~ . "' ·&; e>. g5 "' .c: ;;:; o: ."::::' "'::.;' ::·:: 1Y E :t.\i ~?. oq'J' E::;;_ţ m ·0';-· :;: - t\) () ~: :·\.)' .q;~
"'1
ţ~:
")
'
,.,_",
:J '"" - ! )0\î · '::h'
··~
l"'\
"'K
'"
. ·
·
,.
r~ .•. -~~ ,~,"" .:: >:el.·· c,~ -·~ e'm···~1 '"'' ~ r· '"'j
,.. ....
.
ftJ
(j)
•:s;; ~'""
1/)
U.> n3j >("{} i\~.
. ~.tî
"'"'
q'; \!;)
,".,
t-. ::.:>
(_)
.~
"'
~:."
g,· !J)
... .,;z
g ţj
...
,
,_,~
~:
d;;
Il)
,~
J(\j ,~
1 ;:,)
.m
(<$
'
' (.i ...,;
~"" -.·~· ·~(
t ' .. '·'·
i'-~ ' '+-·· ,__
..
<;':';
('' ..J
Cl
t:.~
m '"'''' "J,
~
'" ···,(',<-)
:~~· t•'~
<:D f.'J w
···-~-
() )~Xj
... ,.. ·,()
( )
j,\,, ..;. \})
>·
""-· '"" <"\"" h.~.).
'
>.
i.C}' "''' {j
l-
~;,
Q.
~._
'"" ")
<.,
,
.::J
·-
·-
'
"'
{..J
·o r.:: <--··
;""
t:· it\;\
(\) :~.
"'
(~
ZJ)
o :1 V(.. b.
,..."
o
L. ,,.._; "-!='
(rj
c:
lt\Ş
~~
"'
~"--'
o
--
l~
~~
)rv
...:
(J)
t:j- ~·o -c:
-F h~ ~j
t'\J
t:: .O
;4-_""
::0 Jtr:1 C'l.. ~ "'e {f)
""' o; '"' ,, V
..;-- '(j.)
::;
-"~
,-
!
m
"""' !J.l
>
+"'"u (1;~ ' .
\({\
v,-
"'~:.:,
~;
~~-
'
·-"
"'c:p
'CD ·2_S:
Oj
'
... 1••
C' '"
•i-··
K: ~:~·· {ţ;\ •.c; t~.: '"•""!·.!~ ."-.M " ''" ~- "'""' Ui' ·'~., ;% GJ 0 "' J.i '""' { ~ _,.,
~(!)
C) " ...,
..),.;"
:::r. (i)
•1~,·
,N
l(,.,,
c .. ;.,. (jJ h~· "'""' ~,.-,} '<-~' ~~--'' ·-i'" ~: ttl ,_ "'·' ' .o """' ·· ~j <::t (;:";:: :eL>;.:::. t;ţj; ,_..:~ ·•1 -~ l •.~ •. ""' ""'"· '·!.1 ~J -~..~:
"l'"" ~)
· L.·
:o:;
~-,
,l<~
"""""
"(j
), -. -~ '" •:
N
ţ~
~oe:'
---~
·~·"
,~.
o
r-·
(,l) U)
~{:;j
-~'"'
(~1
,((! ",ţ:""..· (Î}
}.C:
k~,l
ll'\5 ~- '"''· ' \ ,,•,_ '
~~
i'.J !);)
.
.:x
(J
(l)
(jj
1'"
tf(
0<·•
fii
,~\ .. :1
(i:J • ' •.:.._ "'f::J
·'..,:
o
o
p'\
_{l.'r
{.":);
·~
\~)
,,"''
J(\\ '""'"' )_1.,
--~-----
"""''
·rtJ ""' .;: ....
.D,;
'~" ' i:: ''" 1'[1 .}::;,~, ., , ·r•: '""' ·"\::t """'' f{) e;. E ""'~ ·~··:~ (.. .. f.\) O) :::: .'". ttl Ci t~-- 0 .. .,, ." ,,, ""'' J:.. ~'?' l) w -o "l ci <J K\f
,.,;,,,
.•
«l
··~-
()
',' "" .' h,V .:n
"'"
-,
~_.
1 .. :
'-·"" \U i}} .. , ,.,,) '''\ f'f" ., .. ((:,, ', . _, >lf~ "''·" • ( .. _,
v.:.;
c
,/-
fj)
.... m
.
...'})'
{\'!
.~ ~ ~+
)5e1 ·t::i:> r· -~.. :(~ •ii)';ţ ,jJ ·~ l\\} '--~ w:J () ""ţ ,''"ţ ''J) 'tl "';;;: 'O .,.; '.. ~fJ' ::> ttJ '·"""' (1) t~- Cl 1,·"' ·~"'" L,, ;:\)' :;-;:; -b, '"' _"" ~1-.l ·1'') ~\~ ,"__ "-' (O' ' '' {1$' 1,_ c )i(\j <""" ! '-' '"' "'>•' ""~
"' ~ ~
...
;.,_,_ ~:;
ri•,
,-;;,
1]) Alt <--•' ' '<(A) ti}· -- "'
-~ t···
•
.c:. ()" ':-iJ ' . ih (\_} {j)
~ n
~.
-~~
Ct.
i"'\
"{)
:,-
·~""
::~ ~l &~ .~· ;;i
m ·,f;J. ) <"'' 1:1.'·
(!}
,(j) ,...,u ., ·o
.ţ-·•
~;o
'ti
r::~
't)
••. t)
-:::; r:: V~ -~ r ;1'. (1'::.1' ·"!) (J •
,_
o·
""'
[ţ)
·D
o c:
t\Î ();. tt'l: _, V:l >((i
J:::'
~-
'"·
~~
\J} ,_
' ::i:'!' ~· "'*" {:V(; ii'\} {}} ·(;;; ... !. :J c:. ~'i\ . , ""' (f)
ff~ ·~ ~
(1)
~O
_~
0'"1
<.>
\\.
~
(j}
(/)-
""' '+-· .·-
m .ft
•0·'
,...
nţ
"'·j ·u "_.. , ... ' .. _, '·· ·' ::.:; ·'"·'•'"' --" (t/ '~"'~ ~(J ,_. ··1'···
;;-;,.. m .'"" (\:\' ··o ·ti ::1 1-.w :.":,
Q}
""' ' "'' t,.,.
,..."
tL. {L,· () f•n'
)(li
m ··o
lH
~ c ~ 1:1.. t::
~
·'"···
·> r..s> m. 1tţl Q
~~-
.!'"' .;,"• ..
CL
!'ff.,
-~
N::tl
{J) "".
o
t!)
··~
iJ)
'"""' O~
tl)'U}
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR Această apariţia lui
întrecere de amabilităţl fu întreruptă de Brutus Eparninondas fv1ucius Scaevo!a
Dubois. ·- Cetăţene Sunder!andl eXce!enţa:-sa a trimis v9rbă print t-un curh-:n·", ·că· în nTaximum o jumatate de oră va avea plăcerea- să vă salute persctnal. Dispăru tlin nou ca o piipusă trasă .de sfori: - Sinistră figură, rosti Richard. Mă intreb cum de îl suportă Monsieur de Talleyrand. -. Dubois este una din micile mizerii pe care Rewbeil, unul dintre cei cinci Directori, le face Ministrului Afacerilor Străine. Moralist, fanfaron, Rewbell nu pi?rde ocazia s.ă reproşeze prietenului nostru lipsa de austeritate, cusur pe care H subliniază şt ·Directorul La Reveiliere. . · - Monsieur de Ta!leyvand nu reacţioJJează? Dupa câte ştiu, r,u-şi menajează aaversarii. - Fiţi încredinţat că iî atinge cu şfichiui biciuluî La Revcil!er~; care se crede un _mare doctrinar ai Revoluţiei, a încercat.'să introducă în Franţa o nouă religie, pseudofiiozofică, denumită "thaomantropia". După o şedinţă a Gonsliiului de Miniştri În cursul căreia La Revelliere şH< expus proiectul, .Monşieur de ~, al•'"~""'·""" ·< a g;::;.f:_:+ '5lo. sa" i'-1-~·,~"i,-,j;· "''~ 111· --·Aea a....-h •""' ;.;U~ .... <..><;
.,,,
-""'
-, ;; :5 -~
-$
<;z
7-' 0
_::_11:12=-·_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ if!NŢiţ.\_CO~R_B_U_l A fost deasupra oricăror laude, replică Richard o:;u sinceritate. Am petrecut impteună momente exprem .de plăcute. Ochii ministrului sc!ipiră de. plăcere. -. Când vrea Montrond, ştie să fie irezistibil. E Însă cumplit de veninos cu cei. care-i displac. • ·- .Am observat şi aceC~stă trăsătură, Excelenţă. - fillonsieur de Beauclalr este o oersoană . deosebit de agreabilă, rosti Montrond. M-am străduit a-lface să re,simtă cât mai puţin lipsa d.umneavoastră. - Monsieur de Beaudair, Vă felicit. Puţini oameni au reuşit să câştiga simj'l'atia. primejdiosului Montri.l,nd. ba, da! E foarte primejdios, . adăugă Tall~yrand. Dar e înzestrat cu o calitata pentru care il preţuiesc· îndeosebi. Are puţine prejudecăţi. - Eu îl admir .pe Monsieur de T:alleyrand, zise Montrond, fiindcă nu are nici un fel de prejudecăţi. .. ...,- Montrond, eşti singurul om care mi-a descifrat caracterul. ·· · • . · . Talleyrand se întoarse spre majordom. . - Bertrand, anunţă pe Madame Grand că îi aşteptăm ordinele, spre a ne. aşeza la masă, .Sec; adresă iat,ăşi lui .Richard. . - Am . ţ.int.~t, Monsi{!.u,r, să .prânzim !n. cerc restrâns. Nimic nu încheagă . mai bine. prieteniile decât un pahar de vin şi o atmosferă intimă. Un sfert de oră. mai târziu, în salonul în care se aflau cel trei bărbaţi Îşi făcu Intrarea o femeie trecuta . de.prima tinereţEL Tşi purta însă cu mândrie de regină capul blond, de o frumuseţe clasică. Ochii albaştri, limpezi, trăsăturile .elegante, nasul fin, corpul zvelt, îi subiiniau farmecuL Talleyrand făcu câţiva paşi în întâmpinarea ei. -. . Scumpa mea, dă-rni voie să-ţi .prezint pe Richard Sunderland, marchiz de Beauc!alr. Unul dintre .!')uţinii oameni care mi-a. arătat prietenie întrco vreme când· mă aflam în grea cumpănă. -
.
;;u -"1-\ ;T;abi! !tz.t;;a
recu:~:::::;r~~ntE:
+,: ff'.!,;:v",-Î(l't. ;:;;l·;:;;;.""a•a-H l ' \NvL. v ' '-'0 1. l
,1rse
J
ît:' Y'
-.v;,.,.c. Dir>',""t.;;;v,-'i. t'"-'" r"_,_" oQ.; .."., ·'""''""' ',~Ol "'l4\
"""":;._,
rnână .:?Lipsrbă.
h;î"""'"";rl':'""'o ~-v.t::a~: .. t.t..v,
"a"'am" 0 t; b
r !V!
n_,,.~,;'-j.,..J \,Âi<:.4i
~:se Lk
...,..",_·,·,o,,r""'"'d H:L_~.f !.:'.ll '·
Je suis d'lnde, ~osti scav ~J!adame Grar:-d. Pardon? exclamă Ric[1ard nedumerit~ care înţelesese Je suis dinde. - Je suis d'lndey repetă Madame Grand! surâzând cu inimitabilă graţie .. Lui Richard îi ajunseseră la urechi unele zvonuri despre prostia fără seamăn a acestei femei, care ia vârsta de treizeci si' cinci de ani reusise să incendieze . ' inima .fostului episcop de Autun. Nu le dăduse crezare. căci le socot1se răuvoitoare. De data aceasta trebui să se incline in faţa evidenţei. în tot timpul prânzu!ui, frumoasa doamnă. Grand nu scoase un cuvânt Gusta din fiecare !el, lşi muia din când 1n când buzele in cupa de şampanie şi arunca priviri surâzătoare comesenilor. Ochii .ei păreau lipsiţi de scânteia înţelegerii. " După desert, se ridică de ia masă, salută pe Richard şi se retrase demnă, în vreme ce convivii stăteau respectuoşi ln picioare. "Cred că a sosit momentul discuţiilor serioase", îşi zise Richard, pe care conversaţia banală din timpul prânzu!ui il lăsase încă nelămurlt asupra intenţiilor amfitrion ului. Se serviră lichiorurile. Apoi servitorii se retraseră, lăsând pe cei trei bihbaţi să-şi savuT"ezs fn t:hna -
"a~ U
•·t•u,,,·•e ; -3
•J~e L1 l: •
fn jurul acefeaşl mese stăteau k; expectativă un om- de stat si' un ·financiar. Două fone de temu1 în ' !umea ncuă, capitalistă, care îş! dura trăînicia 'nfigându-şi adânc rădăcinile în cadavru! vechi lui regim. Montrond aştepta cu răutăcioasă curiozitate
104 discuţia
VIIIIT!LĂ CORBUL
care trebuia, în mod firesc, să se înfiripe. Richard îşi inchipuise că va rămâne între patru ochi ...cu , Talleyrand. · Prezenţa acestui confident al amfitrionului nu~l stingherea. Era deprins .să facă faţă celor mai ciudate situaţii. Îşi promitea să fie doar ·. ceva . mai circumspect. · • < , ~ txcelenţă, începu el, după ce socoti că tăcerea .se prelungisa. indeajuns, am·. remarcat culorile frumoase în care m~aţi descris doamnei Grand. Cu modestia care vă. caracterizează .. ,. , . -~ ::::- f:\m, .hm! tuşi Talleyrand. · · · -· .· ... nu aţi relevat imensul serviciu. pe care mi l-aţi făcut, contribuind la ridicarea sechestrului înfiinţat asupra fabricii mele şi nici stăruinţele depuse spre a inlătura. o serie de învinuiri imaginare, aduse mie de către acoliţii lui Robespierre. Puteţi · fi încredinţat de recunoştinţa mea. - Nu m-am îndoit niciodată de sentimentele ' i:!Lmineavoastră,. Monsieur. • Dovada am avut-o în vrem uri de restrişte. Richard se înclină modest. Prevederea era una . . dintre. marile itli calităţi. Nu lăsa nimic la. voia îhtămplării. Odimoară TI dăduse o mână de ajutor, în speranţa că acesta se va ridica iarăşi dif'! ţărână şi că mai târziu se· va revanşa princiar; In cazul că aşteptările sale ar fi fost înşelate, ar fi pierdut câteva ··'mii'"de>guinee. te jeu
DINASTIA SUNDERLANO BEAUClAIR
105
În ochii mei v-aţi bucurat întotdeauna de aceeaşi consideraţie.
Richard era · intrigat.. Unde voia .să.. ajungă amfitrionul? Se părea caacesta·nu se va mulţumi cu o simplă compensaţie bănească, pentru serviciile aduse. Urmărea ceva mai substantial. Ce anume? . ' Talleyrand se amuza copios. Îi plăcea să aţâţe curiozitatea vizitatorului. Sunderland ardea de nerăbdare să-i afle intenţiile. Cu atât mai bine. Le va afla la timp. Era firesc însă a-l pregăti sufleteşte. În definitiv, acesta trebuia să ştie că nu e abil sa spui întotdeauna lucrurilor a fost . . .-pe ·nume. Vorbirea dăruită omului tocmai spre a-i lngădui să-şi ascundă gânduri!e . . -Da, da, Monsieur. Şi eu ;ni-am dat seama că am de-a face cu un om inzestrat cu uriaşe resurse intelectuale, continuă grandilocvent ministrul Afacerilor Străine.· Reţeaua de. într.ep.rin.deri comerciale şi industriale pe care le-aţi durat. cu atâta . perseverenţă sunt o dovadă gi'ăitoare a talentuiui dumneavoastră. de .organizator. . . . .. . . . Richard se adâncLîn fotoliu .. Părea că ministrul era pe punctul de a intra în subiect. Talleyrand nu se grăbi totuşi. a-i satisface curiozitatea. Făcu o serie de consideraţii asupra activităţii bancare. din Franţa şi asupra artei··de a se îmbogăţi a câtorva bancheri cu renume. - Franţa oferă azi uriaşe posibilităţi talentelor autentice. E destul să vă dau exemolul . . bancherului Recamier, sau al muniţionarului Ouvrard, care au acumulat zeci de milioane de franci În mai puţin de doi ani. Pentru a-şi plasa banii, · Ouvrard şi-a cumpărat o casă splendidă in Place Vendome, cinct case în Rue du Mont-B!anc, castelul de ia Raincy, fost proprietatea ducelui de Orleans, domeniile· Châteauneuf, Saint-Brice, Villandry, Mary, ! uciennes
şi
alte
rnu~te·,
r~,..ili""'""h\rio:Y"; '-"'•"""-'!<,.,,,,v; .."ţ
ţj"'~+vahr·'';'"''··'"'..;o.
ale ,;::\ nuy• \3
cijro:~ nu~TH3 rrc:cn':a~""tr-"> lt"'·""''i y,;;:'I,.,Q';.
'"!"f:>""""*'-
Ei--·v
--ilY~~v-~ z.,.;th .... a
Trrd ".._\
U
~~
,;
scapă ..
~'1$4:~,,·,~ "">Ao.V'-<
.,.. "'"~'"'""'·~J,;,,:::;;t:J
i--,<;;:<
Ds ce- nu o"'~ri:::> t;( •'-"•
1
-.., ţ.e
M'Ch'"'t' i l""'tl.",dx.a
.nopo·Aga~.,., _.." . "" l ,_,
O bancă la Paris? Hml ideea rtu e ~ Capitaluri sugera• Talieyrand . .- Graţie sprijinului dumneavoastră,. sunt convins că nu a$ întâmpina dificultăţi, zise Richard, punând capăt tuturor tatonărilor şi dând discuţiei o înţorsătură . practică. Vai avea insă de infruntat concurenţa înverşunată a majorităţii bancherilor înfuriaţi că !ndrăznesc să le în.caic domeniile rezervate. Spre a-şi păstra privilegiile, se vor lupta cu unghiile şi cu dinţii. - Marele Sunderland-Beauclair se teme de luptă? zâmbi Talleyrand.. . - Nu mă tem· de luptă. Dar nu deschid ostilităţile decât după o pregătire laborioasă. .Mă călăuzesc după un principiu. Să fiu întotdeauna mai tare decât adversar,ul. Dacă lupţi cu arme egale, rişti să fii înfrânt. 1n privinţa înfiinţării unei bănci la Paris, nu m-aş încumeta să intru în acţiune, dacă nu~ aş dispune de arme cu care să-mi strivesc concurenţii. - Să presupunem că aţi căpăta aceste arme, rosti încet Talleyrand .. - Mâine aş face formele pentru obţinerea autorizaţie! de înfiinţare a băncii. - Mâine? -Absolut - Şi dacă v-aş pune la dispoziţie aceste arme? ·- Ar fi cea mai fructuoasă colaborare. Într-un an am cîştiga mai mult decât Ouvrarq în cinci. Jalleyrand işi făcu uşor vânt cu batista. - Deveniţi din ce in ce mai interesant, Monsieur. Richard ştia în sfârşit unde voia să ajungă amfitrionu!. Ştia precis ş1 era încântat. Dar nu !şi dezvălui .gândurile. -
107
DINASTIA SUI\lDERLAND BEAUC!..AIR
Talleyrand
îş'i
sorbi b-enedicttna. ~ Minunată! E!ixir ceresc, t."lu·~î asaj !t:1onsieur? ' Montrcnd se amuza -f'mpărăteşte. Cu uimitor calm, Ric:hard trecu de la discuţia arzi\toare la degustarea elixirului. Ti sorbi 1ncet, îi aspiră · parfumui, închise câteva c!ipe ochii, ·o· S" ·-~t6an~jr n~na''i7a'nrl·· •. l ,.~;. , .. u- !' nrof•Jnd ~ ,ţ",, v~~•·,vy;•~ .... f ~ttril!c;:;li ano' f""]l 1 t: V_c.i.~>,;i 0 v! '-"• - Cru 1750. !' . t fkB_ ' ' '. . . vurhe ,, • t'1 un - C omp.tmen mere, Flff,onsJeur. 1
.cunoscător.
- E mai . simplu, excelenţă. Posed 1n pivniţele mele de la Londra aceeaşi benedictină. Talleyrand surâse. - La Bursă, dau lovituri numai speculatorii care a1.1 norocul sau talentul să prevadă evenimentele politice. Cu aceeaşi uşurinţă Richard reveni la subiect. - Norocul e relativ, iar previziunile celor rJ1ai abi!l cafculatpri ai- evenimenteio~- p61itfce ru· depăŞesC o" .liml+a~ s~·e,..nht·o,n' - "'""UI·a PythJn •, .. Cf,l ~" an •Jmita,lc,4 ,-; 7 ). • j-' -, ,d , " ._ :(; şopti la. ureqhe - precizitmi asupra mersului timp ~i 7nrPt~r a"" fr,-."-. rr:· ~;,r;· al ·aveJ'.I"'n~nt.o•-,...: - ,_,,.u <-vlv-: pn!itice V•'-'-"_ Y""' ,,",!~&.<; e,- 1 ·~:'o'IW> ,_} 1 '''"'•' 1 • ţ
'""";"';,:;~
-
"""'-~'
.vC:'t n~"a-'' '1' n.-~m,,..",..,..str<> ~~~'"Il•.,p ~raotonol· .. dv tip _!_-.• uu.n, ........c.vvo. ·~ i'±<;;;;;""~ ,.,-,,.;;;:.v_
de la Delphi?"
·
- l-aş înălţa un templu cu altar de aur şi i-aş aduce jertfă o mare parte din beneficii. - Ce poetic! exclamă Montrond. Şi ce ispititor!. .. Mal prozaic ~ în cifre - la câi s-ar ridica jertfele? re 1 hr1iC1 " '""rara• n·c~· · oc,h"lr or pfh"h-are~u ' 1 ae · . _,a_m, Jca- •m raţa cristal şi adrnirând jocul razelor de soare care se - ' ' • 1 •• ras,r-ru1geau u1 oarJ~ura verue"'smara u; r~Js~t ~
. - - rţn~l."oct ,_;n "-"''~"-' ->
!·~
>\:.?,
~
sntav;_
di'"' "p
,~
h,~n_c.ficil il '' -"
c,.t-;;;;"c;:
""t:lt
1 '"'"" •
- Aff(tire conclue! Nu-i aşa, ~Monseigneur? zise Montrond
-·
1/!NT!LĂ CORBUL
Monsieur, propun să mai bem.o benedictină în cinstea băncii dumneavoastră. din Paris ... - $i _al altaru!uL de -aur, -excele-nţă ...
La 20 octombrie. 1797 Banca Sunderland-Beauciair îşi inaugură oficial activitatea într-un somptuos imobil din Place · · . . Vend6me. Deschiderea ghişeelor băncii se făcea sub cele mai fericite auspicii. Cu o săptămână inainte, Richard primise ··prin intermediul lui Montrond un mesaj important. . "Cumpăraţi rente de stat. Pacea va .fi semnată în -câteva ziie.-•j Tratativele de pace durau ele peste cind luni. ln!ransigenţa lui Napoleon şi căile intortocheate ale diplomaţiei austriaca păreau să compromită succesul conferinţei.· Descurajată, lumea se aştepta .dintr-un . momenf într~altul la o reluare a ostilităţilor. .Rentele .de ·stat ale Republicii Franceze erau depreciata. !zb.ucnirea unui nou: război, sau e!ernizarea tratativelor de pace, trebuiau să ducă fatal la totala _lor Prăbuşrre. Semnarea tratatului d8 p_ace ar fi avut ·asupra
unUi . bq-lon cu oxi_gen. ·rntemeindu-se ţv'e· ·informa~~ia prim!tEi;- Richard începu să
rentelor -efectuî
.cUmpere· rente. în pactr1,3te m_ici) spre -a _--nu tfezi atenţia specu!atorilor. · · La"21 octombrie, Montrond îi aduse un nou mesaj. "Tratatul. de Pace a fost semnat la CampocFormio, în ziu·a __de 17 .octombrie. !nform_aţia aceasta nu va fi adusă ·_la cunoştinţa publicUîUi_ decât rnâine seară. Până aturi'Ci, puteti- ·efectua-·n-i~.'l'':i cu·mpăr'ări de rente.~' Richard folosi vestea .până la. extrema limită. CumpărărHe declanşate. de el, treziră emoţie bursei. În momentuL in care Parisul află Clfici<:Ji ştirea semnării. tratatului de pace, Richard işi. încheiase operaţiunile. A dc_ua ii, -rente!e făcură un. salt uriaş. Specu!atorii care nu aflaseră din timp .vestea
Gampo-Fo;m!o
evenimentului d::: rente!e
de pe
că
piaţă.
adus
f-o •""'> -,..; ' "!:?. i "_,
y'"' ';
0G
n01:
rrnhoane de. -franci. nn,'QtYţhri ~ _,...,_ v.,.,__,,,~;;;
Ţr. iî""·'• !J""'.l):?4 .o..n:::y.Cf,,v
pc
de- Fxtt:rRe.·
-~--;-
·.,_;;
.-~-,
,,,
-~_:,
,._- '·' ---~- ' ..· ;ci
..
.
--,-.,!{;,( ,;--
'·'
'~
'" <..:.i
d>
.,~,
i:r:.
' -, <·
-~- .~
!:
,-;---)_•;; 1
-
"'
-;::;-:
-
"
. --
---~-
"
''
cptzec:~ ş~ şase •r ''Vlc!"'' U.!
''''""i"&i-"'0>'.
. ,. oyo:e;<J.,.,,_,.._.
!f!·v~d.l;r,..,i
tui se
.
..mî!io::1n& ... ae-
·''•'""'''1f!~
t;\OU.t~Ct
.;::•hf'~""<"'n·"'"""~"'-
0["-"C'l\..c<:!l.,_.,.::tLC
ctesfăşura -stb
11()
.VINTILĂ CORBUL
pariziene: Briancourt et Co., Grandot et Go., Bertillon et Go., precum şi a altor patru firme din Nantes, 8ordeaux, Orleans şi Marsilia. Paralel cu fumituri!e militare, Richard importa din Statele Unit.e cereale, piei şi blănuri, pentru care date fiind pericolele 1ntâmpinate în timpul tral}sportului - primea pr
o echi
Richa:IDd
renovarfi paiatui două lu L Arhitecţii Brogr:la:t şf ChsJgrfn 'f] ret&,~ură exteri_,.:rut~ aiande şi Bertha lt ll il-t'C< 1-:::H·"i/'1.<1 rh ;''0i· "">V" f -6""?"- #'~ ~; i''"'!,; ""t: '"1!0':" '-""""·CI.; o..,}w\/-Ji..) Yl f"'"V;o , __,, 1 <;:;, ,...?".,""f'\'laifd ""X~·""utbr,:J i•· 'Î'il """' 1cf"::"'·t·-4 _,.., •• -2-t-,,,v -~ """--:'-" ~~ <;;. m',o•~i·l· '-' lHl-. •·.r;ţ.,1""' .,.: ;..'C.Ht:;:;i'l;;_...,. 1 <0.W.U 'l4 ;;,~~, !pV.'h-<. .C ;;yh;;..;.~:O ~;;::t·_.f;;.'u;l, Î=; "'!< _.._: ... ;:;
,h!hJ!iu.
...! O.Q" -a
::~v""''rl·\.;t;",·re "'-'S:i! tit; , d vDQ~tY1h."'j'e> """'""" v~
r,·rbc::'~'
"f);n.:·sor•~ \t:.ŢJ• ""Il
;..;
lQP.t'
f< P"Q >UJ""
'"'"'·-o--·"-"' cu<:;-.
----i ::ţ>•
GVV
j,l ,;
.&;,e;n-J1i>'':{Y~t;:, i.--v,_J,,.ţ-wţ_,-,
"'t"le oj~ ll" i q ; U'TT"]~.y,-.,", ,\ rn,~'"'-.C:"', ;..., .<:G " a;, ",.11'-' N.< Clt'\...d, ,-'4,H-, .. ..'~""'"'' :;;:,;'-:::t td:. Paris .. ·Ctt tct regretUl săU. \r\fragtry' fus::_;se nJ3\-'0~t sa 1'll~
r.rîmt:!.lQ.
ţ,;."Lcnv
"'i.JmiH",;;. '_';, -\iii;:;:.n<:l ._. g.<,
~._.",.,_.,
nv-~"c:
<;;J.
ţ.:_ra \_.
'-
1>'Y~f'~tt.:<;:;" 1;,; ·•·-~<0-"---'~ ''""'" ~~." .d
_Franţa,
Yntr-o epocă în· ca. re aceasta se afla i~n stare de ră.zboi cu Angiial ·ar 'ri ·fost irrposHYiiă. Andreea avea o situaţia specîai.ă. Prin căsătorla ei ·cu Da Ponte, devenise cetăţeană veneţiană, mr după anexarea oraşului lag_unelor !a Austria, caşt1gase cetăţenia austriacă. Incheierea tratatu!ui de !-a Campo-Formio îi deschidea astfel porţile Frantei. , Andreea revăzu cu emoţie ParisuL A'fniritfr1f6- di~ vremea Teroarei ii creau şi azi o stare de nervozitate, pe care nu reuşea s-o învingă, După fiecare colţ de stradă avea impresia că vede apărând cete de indivizi urlâna cântece revoluţionare şi agitând in vârtul suliţelor capete tăiate. Drumul pâna· la palatul lui Chaulnes fu un coşmar. Nu o liniştea nici prezenţa. lui Richard, care îi ţinea mâna într-a lui $i se străduia să o convingă că temerile ei nu. · ave!'lu temei. Cu sensibilitate bolnăvicioasă, Af'd'eea retraia mintal momentele de groază încercate odinioară. Când sosiră la palatul de Chaulnes neliniştea Andreel. păru să se r:nai ·domolească. Curîoz1ta-rea_ şi plăcerea cu care viz\ta · î:1căperHe sompt;Joase, '1..-.·~~;;;"""·1to "a~·d f~t"~:r-~ s~-: ""!")""'"'~ S 'J~"~""i"JJ'e'e , 1_;-,_.._ 1 ''-v."' '"" la •ot ,..,. '"''"! o. .... a; GfJC\1,_.iarăşi-- grop!ţe vesele în obr3JL Cu inconsecventa copilului care trece cu uşurinţă de la plâns la râs, Andreea se. lipise strâns de braţul lui· Richard şi zâmbea fericită. Se bucura când. zarea câte un ~
~
~,."_""
V!NTilĂ CO!Un.ll
bibelou infăţişând o · pasăre trop~caiă • cu penaj multicolor, scotea exclamaţii de admiraţie în fala tablourilor cu subiecte rustice, tratate în stilul galant al secolului, se oprea în faţ'i! co!ivHtor cu canari, şi încerca să le imite tril urile, se rotea ca o balerină ln faţa og!inzilor veneţiene, in care se reflecta din cap până în picioare. A-ndree-a 'nu era. blazată._ Simţea. un extaz mereu reînnoit, înAG , v l • , "..,_.,_,. 1-V.a ')J!.!;;;.ţ ;;:ra-;;:;t d.."-:a ·a !"""" ,._,.;
;·;·"'~ 1 a~ 1'""' -'·~~ C8~ ;---c.u: ..,.
fill'"'i • a.
:'1--Q-f"iH}·?a~ <::::·::i:ÎJUI-. O-lv ~'>~c. ·"";?in li r·1 t; -~ ,.".~ _, ._"._..,, '-'~-'-·"-'· ""'w'ÎOf'Î • . . .i
:;~p, _...,.
ce ii·
arrrujn!zau cu tenul, rochia
avantaja si!ueta. Evld8rit. era .atât de_ trun1oasă şl de __tânără, 'fncât şi o zdrearrţă ar i:l prins-o de rninune. Curând ctupă so.sirea el ia Paris~ Ta!ieyr.and 'făcuse o vizită .protocolară la pa!atu! de Chauines. Din prirne!e c!!pe Andreea "îl csptîvase. Aeru! ei ingenuu, ·,•...,..1f"'"'lj •..-J,,,
,hjf.?f7\ .... ~,.!- •.• :,-
sio
"'~"-'
<")
.,_,
trăsăt~.iri!or, dădeau
Q~d;..io·:·q,.p. '"~••U q,,.,_
4,p,?-ţ;"-':r'""l-!,:;'(!!~, :"''"~ta\..1..._.,,,_,,..,",
'r:j
IVÎf~tc.;::;
0-"--'~~"''"~G""-
frurnuset!1 ei un parfum virqinaL societatea coruptă~ depravată a >
•
necunosc4t în Directoratu!ui. Entuziasmat, Ministrul de Externe impresiile sa!e g_eneratu!ui BarrasJ
·-
•
împărtăşis·e
trezindu-i curiozitatea. invitaţia pe care_ Directorul o trimisese lui Richard, fusese primită de acesta cu oarecare îndoieli. Vanitatea lui era plăcut impresionată la gândui că va fi la braţul Andreei. Nu-i surâdea însă perspectiva de a o introduce în mediul libertin şi neînfrânat al acestei lumi superficiale. ·· Invitaţia lui Barras nu putea fi respinsă .. Omul care dirija destinele Franţei n-ar fi acceptat afrontul unui
DINASTIA SUNDERlAND BEAUCLA!R
refuz. Iar interesele !ui Richard .erau prea strâns legate de acesta pentru a-şi îngădui să-I indispună:...
a!
"Cel mai frumos vesmânt femeii - este nudul".' afirma un cronicar monden al ·timpului. Fraza aceasta, .. scrisă cu .toată seriozitatea, . nu ascunde<) intenţii frivole. Ea exprima o convingere şi o tendinţă · a modei, cara işi găseau inspiraţia in portul zeiţelor din _Oiimp. Şi_ cum acestea umblau mai- mult goate ~·· mărturie statui~e..antice eiegantete- din epoca_ Directoratului înţele'geau sa le imite. aproape fără ·rezerve. Lupta lor · dârză împotriva complicaţiilor '1 • vestlmentare femlnine se ducz~a de- ca"ţ'1va arH.. "une1 .
cele mai intime a!e corpului. c-eva mai târziu renunţat şi !.a acests precauţiun:i. f\,Jfidame
părţile
au
un· a
·,-r.·,
' •• :r· :rnn;"'qp ....,;,... :'1 ,:::. t;;>POC'! ~ '-' !.j '-'-' ' ~ • -rr11.r-o + ~ aparu, lOJa a vpere1 m;:r -un t ransparen t costum de amazoană 1 cu un sân _dezgofît lWadarne Tallien şi Madame Recarnicr, se plimbau în parcul '. 1
.•
·"a~. ,-~-:::!.1'1, ' :;; _ !(
-
1
·-
"
.,
r~
'
'''--'•
•
-~0-,.,-."
palatului Tuileries, etalând costume greceşti de o extremă transparenţă; voiau desigur să îngăduie· privitorilor a le compara cu statuile· aliniate deca lungul aleilor. La baluri, pe străzi, în trăsături, nu se
1i4 vedeau decât rochH 'Adl'l'1~0""12 ''-" .!î:j !.v
ţ/.:;.Qţ•:ţ ft::J il'vv t.l,_,~
;.
d
;::; ••,
ă
!r~ '.2d,.;H if"'"'..,j-"'-"h6"' ,eL [;,..,f;;r,
la · F.!Orif:, sau â fa. Diane! .J..,.,.."l-""1 g_l;;;t,;
-~ ;;:i
!'2
dA
c.s-~D"' i>J<;;.,:JJ
f'!' v·"' '§j'J. .;. \)'""-?,•,' ' ""j~--v1n ~ '"""""'J a ,. ._ ... otci"f;~H o~"'{"'<; 1Of ' t;:.i.,~ţ;'l''""U ~ .,..~'i;i'~d•l
r t:z:
-"'0'j :::
6 ob. ,'-,
'i.:<
cot•".u,''i"j"">;H,
;~Ţ !>-"
+,."r"." .... ©."'"" m~' ·"ţ'1re d""'r-~"' ...~ O""~-""-'t<;, 'l.'va;ty""'• "'""·t,.)!.\,;.,:5 lt;,;1~.:.l VI a ! ;;::;;, s•UJJ ;;;"vC:,~ {.;;di::::. .L;,", Pe Andreea n-o_ uimise această rnodă fantezistă. Era deprinsă cu excemricităţile camavalului veneţian, care se mutase parc" la Paris: Intrarea _e~ h:f bnlţul JU! Richard, m paiatu: Luxembourg făcu senzcrţie. -lnvita1!i Direcr~orulu!
8 """'~ ,, ,u;;;z 1 '"""'!"' va v !"'>':'!<"
St"V"'f"'?ţ>:t':}) '
.."!o•Vt'"''""''..lc
r- :5
L>.....
S'ÎT~'f •'U"I' "Î'J"\ 1>"'6$'; '-_- """
"""·"'""v.! """"' . l' ş;'
'"th,6r·r;;ol ~
: ', •.", ""'"'"'"""
' vo ! up t uoasa lVi:p.aame H 1 amedn can d';aa _J-uliette -RErcarrder, repreLentau Summum--u! frumuseţii, rămaseră uţi da. uirrrirej când Andreea traversă saloanele, păşind cu· graţie aeriană. Generalul Barras, care se credea un blazat în ceea ce priveşte frumuseţea . feminină, o întâmpină cu "' Ţ auien.
H
'
.
admiraţie.
- ·Madame, · n-aş fi crezut că în seara aceasta, . Olimpul îmi va trimite 1n solie pe · Afrodita. Montrond, care se număra printre invitaţi, se plecă la urechea vecinului său, contele de Saint-Aiban. - Dragul meu Saint-Aiban, înregistrează data de azi. Va intra în istorie, Regina Theresia a murit Trăiască regina Andreea. Saint-Aiban îşi roti încet capul, îngropat până la gură. în cravata uriaşă de mătase indiană. - Se pare că ai dreptate. Ochii Tnerăsiei aruncă flăcări. . · - Situaţia aceasta e de o picanterie fără seamăn, .continvă Montrond cu acelaşi ton persiflant. Josephine de Beauharnais, favorita de ieri şi Thăresia Tallien, favorita de azi, o fulgeră din ochi pe Andreea Sunderland, favorita de mâine. - Rosteşte mai încet numele Josephinei, şopti Saint-Aiban, ui.tându-se cu teamă în jur. De când Bonaparte .a luat-o de nevastă, a devenit o persoană
respectabi!ă.
E primejdios· să. vorbeşti despre ea Tn termeni prea liberi. - Vrei să spui că Josepbine s-a îmhurghezit! Era şi timpuL După ce a avut întreg Parisul. nu·i rămânea decât să-şi odihnGască bi?trâneţe!e pe umărul glorios at tânărului ei gGneral. Cea mai frumoasă feşi ia
pensie.
- Se spune că -şi tu i-:ii vizitat a!covu:. - Calomnii, Saint-Aiban! Calomnii! Niciodată nu mi-au .plăcut antichităţile. Dar TMresia? - "' prea scumpă. Numai Ouvrard îşi permite luxul s-o cumpere. - Ce gânduri îţi inspira. Andreea Sunderland? -· Nu mă mai ispiti, fariseule. Am să-ţi răspund totuşi eli sinceritate. Imi doresc acelaşi lucru pe care ţi-I doreşti şi tu. - Cu si~"gu•e~ deosebire, Montrond, că eu ·îmi. voiu împlini dorinţa. , - Lăud:ărosuiei Ţî-o vet încleo!i i, poate, Jupă Barras. -Pr~veste-! cu ce ochi se uită ta t\l!rtd:arr:e • Suderlandl Sa!nt-Aiba nu s-e insel . . Generalul Barras, care îşi făurise repu;·aţf~ tJiîUi Don ~uan de ca7armă. îşi pHrflba alene degetele deasupra buzei superioace, rBsucind o mustaţă imaginară.
-1nait, plin !a corp, increzut ca rimen! ait:. .d. -~r;;i purta cu tnrne uniforma <:ta frectcr. Tunică aibastră. rungă\ br.odată cu f_~r~ capă roşie-sânge, Căţ.;tuşită cu satin alb, pantaloni lipiţi de corp, eşarfă tricoloră; pălărie de fetru cu pene de ::;tuţ şi sabie. romană, cu care se scărpina uneori pe spinare. Atenţii!e iui stăruitoare · faţă de Andreea nu scăpară invitaţilor. Gu o galanterie. care amintea manierele vechiului regim, se întrecea !n amabilităţi şi
îi!NT!LĂ CORBUL
116 ---·---~-------
--------~-
" t"! -.- maţ. complimente, roanevran...1 aStte1 mct:h sa-' rarnana. .tot tirT)pul în preajma ei. RicharcUL observase manevrele si începuse sa sa ' 1!-_ţ
~
"~
~
~
.întunece: .Acest A!CibiaQe -cazon 1Si înChiouJe clnnv~ .că toate temeHe- frumoase- su.nt obHgate să-i treacă prin s~ra!?
,S-a
·-piict~sit
r"'Ş" g ,,." '~
de
si-a ' .
8 l''l~ SO""t\..t\.
complezent
cara~ş;
sernn
cu
·-- Scurn;.J<> pttE?tor,e_- art: n --~ "::v"o·..,-t) n.• t> •r'fH .. tvrc-; -"""'"''" ~Cp\~'L
GU
eten:H
să
tz--i
''-'-""1 1_nU->~.t:şt1 ~::;_;-, nf'h~ ~l-t: -p-,"-{
•.JL1, ''""', ;:"'' 1\,.,.
casa
sa t%7 cunosc. pentru Un
DINASTIA SUNOERlAND .BEAUCLAIR .
H7
~·------~-----------
În casa bancherului Recamrer. Era mâhnită. Cineva o . informase că te afli la Paris. Se întreba cum de ai putut lăsa să treacă atâta timp, fără să o vizitezi. Richard, care era bănuiala personificată, işi zise că Barras voia să_ i-o -arunce iarăşi pe Franqoise Lange în braţe, în speranţa că Andreea· îi va accepta astfel cu mal multi\ ·uşurinţă omagiile. ~ Then3sial se adresă Barras doamnei Tal!ien, care se îndrepta spre _salonul de joc de cărţi, urmată de o impoz:antă _suită de admiratori. - iVIadame Tame·n se, oprL - Da, scumpule! - Dă-mi voie să-ţi prezint pe cetăţeanul Ricnard Sunderland-Beauclair, un americ;m cu atiHea mi!loane încât nu le ·mai ştie număr.uL î nter-esant, foarte interesant, zâmbi fermecator "·e·s,-~ ., .. ali·a·· Th . ~~ u Tal"'n dt: ,, 1n+l-"Z~'ld , ' " Gil u -1 ,R'·h~rr..~ r c.u degete ILmg1 şi flexibile. O mână sculpturala, demnă de a inspira un poet · Richard, care era înzestrat cu un .dezvoltat simţ comerdalj avea irnpresia că Barras îi Oferea p~ rând mărfurile sale cele mai de preţ. :mbiindu.-1 să tacă o alegere. spre a obţH16- a!tceva în -schimb. Era un privilegiu să fii prezentat -celebrei fvladame Taillt:rl . Pentru prima oară avu Richard pr_i!ejui să-i admire ochii !;~hizi, cu scăpărări opaiescentel terml invid!g,t de toate femef:e din Franţa, sânli rotunzi, îmbietor!,-care răsăreau din corsajul de voaL Abia acum înţelegea pe teroristul Tallien care, pentru ea, găsise~ curajul să se răzvrăteasc~ !mpotriva ."lncoruptibiiu!ul"; înţelegea pe Barras, care de dragul ei renunţase ia principiile lui severe de. jacobrn, dând fr,ău nber iuxu!ui, 'desfrâu!ui. spi!culaţfel; ·înţeiege,a jugul acceptat fără crâcnire de toţi bărbaţii care aveau prilejui .să o cunoască;. înţelegea invidia femeilor; înţelegea de ce cuvântul ei ara. iege! .Portul ţ;~ hrana .coUdiană a zVonurilOr, ·cor!lentari!for .şi mai ales c!evetlril<;:>r, afcovu! .E:i MeCca spre c~re asPirau· toţi odmirator!L. --h
_
•
1/INTILĂ CORBUl
1.18 ····~·-
···~····~-··-···--
-~····~···
· Richard era hotărât să rămână tare. Nu va accepta tentaţia. Tl)erssia Ta!lien, cu .tot farmecul ei, era net inferioară Andreei. Probabil că şi Barras ajunsese la această concluzie. . Richard era însă urÎ desăvârşit om de lume. Sarută cu afectată galanterie mâna zeitei. · - Sunt fericit, Madame, să prezint omagiile mele, nu numai celei .mai frumoasţ;, dar si celei mai generoase femei din Franţa, care a înfruntat primejdii şi şi-a riscat viaţa spre a salva nenumărate fiinţe de .sub cuţitul ghllotinei. Ştia că TMn3sei Tallien Ji făcea plăcere să 1 se vorbească despre gesturile ei de mărinimie. Gurile rele .spuneau i;ă mărinimia fi era stimulată de argumente palpabile şi lucitoare. -. Chiar în sala aceasta, continuă Richard, se află o. persoană car:e vă datorează viaţa mamei sale. Signor[i Andreea da Porite, fiica fostei ducese .. Patricia de .Lusignan. · -'- Signora da ··Pante? Am avut plăcerea să o cunosc.• Mi-a p(Elzentat~o generalul, zise. Ţheresia, adresând lui Barras un zâmbet .bizar. Sunderland, · sunt ,incântată cih1m putut ti de folos Signorei da Ponte. Vă. rog, atât pe dumneavoastră, cât şi, pe · $ignora, sii acceptaţi prietenia mea. Vom reÎnnoi o veche legătură. Sunt sigură că şi generalul va fi fericit să vă numere ptintre ·prietenii săi. Nu-i aşa, Paul? surâse ea iarăşi spre Barras. · • _;_· Dorinţa dumitale e .ordin, Theresia. Dealtfel, coincide cu gândurile mele. Cetăţene Beauciair, nădăjlt>uiesc ca pe viitor afâtSignora da Ponte, cât şi dumneata:, veţi accepta, fără rezerve, ospitalitatea
casel
inele~
·~
_
· Montronp, care asistase împreună cu Tal!eyrand !a acest asalt ·de amabi!ităţi, · se·. înclină la urechea· ministrului. · ·
?:'''•ţJ"lt::.-,'1'" , H ?t ~-.f
~"'t'·'"l""'i"""'•• "'>;,)'''"'<}""''->/:[
"'"''"7'\
-,."-,,~~' .f''(-',)i:;: &4"•ii<»O:i .i
~ ..
'>4
••---
~-
"'""'" -p;w->'
.. -H\
''
-----------~~----
·--
""" j ' • : ' - --, -
oumn(;avoe.stră?
--
- ,, -~ .,~- ~undenanu-r succesBi~
n.n
nu
n;ă
rrnr;;;,.
un
caracterul său, ft~1ons6"ignfi'L:r. e tot atâJ de (emarcabiL E gelos ca- un suHan ·pe Sarras, care face curi:e arnantei sale. . Sent.ime_ntui C:cesta nu--i îrno!edică . . să-~ răspundă cu.. desăvârs!tă . . amabilitate. ~ Interesul, Montrond! Dumneata nu ai fost niciodată interesat? Cu prefăcută jenă Montrond · îşi duse mâna la piept. · - Nu-mi cereţi o confesiune. Monseigneur! N-aş vrea să vă îngrozesc. t'+ti ajunge fa concluzia că Monsieur Sunderland este un înger fată de mine. Eşti sigur? - Din nenorocire, da, Monse!gneur. - Regret că trebuie să te dezamăgesc. Cu tot cinismul pe care-I afişezi. dumneata eşti un ingeraş faţă de Sunderland ... Şi mă pricep la oameni -
Şi
Talleyrand nu era departe de adevăr. Spre a-şi păstra situaţia sa privilegiată in Franţa Directoratului, acest pământ al . făgăduinţei pentru financiarii şi specu!atorii fără scrupule, Richard era gata la orice ·compromisuri. Accepta prietenia pe care i-o oferea Barras, făgăduindu-şi bineînţeles, să vegheze cu ·ochi de Argus asupra Andreei. Menaja pe Madame Tallien, regina neîncoronată a palatuiui Luxembourg, acoperind-o cu daruri scumpe. La serbări şi receptii făcea rnar0 l1az de clumele ieftine. ale înalţilor demnitar! ai Repub!icfl şi se prefăcea că ie ascu~tă cu mare interes sentinţele poliiice, deşi 1'1 sinea !uî 1i dispreţuia pentru maniE>rele ior necioplite. Fată de Tal!eyrand manifesta cu ostentaţie cea mai devotati\ prietenie. Aceasta nu-i tmpiedica să atbă !a Mrnistecul <
V
120
li!NTI!..Ă .CORBUl
de Externe agenţi recrutaţi dintre funcţionarii superiori, cu misiunea. să-I informeze asupra măsurilor . de politică externă luate de ministru. Lui Richard. nu"i plăcea să depindă de buna credinţă a unui . singur ·om. Îşi ·recruta agenţii şi din cadrele Ministerelor de Finanţe şi de Război. .Plătea bine. În schimb cerea să fie ţinut la curent. cu secretele de stat, astfel ca în funcţfe de .acestea să-şi dirijate politica. financiară. Dacă, de pildă,. talleyrand îi anunţa că S•au făcu! demersuri pentru încheierea uhuitratat de pace, Richard hu-şi găsea liniştea până când agenţii săi nu-i prezentau in copie corespondenţa relativă la negocierele amintite. Când Montrond · îi transmitea spre cunoştinţă, inaintea tuturor, comunicatele oficiale asupra bătăliilor câştigate de armatele revoluţionare, Richard verifica autenticitatea stirilor ' . . in buletinele . militare secrete ale Ministerului de Război. Agenţii aveau intrarea liberă în biroul său de la bancă, folosind ·însă intrări dosnice, spre a nu fi observaţi. În afară · de aceste vizite neprevăzute, ·. Richard fixase o după amiază pe săptămână, pentru lectura . · buletinului • informativ secret; . întocmit de prfmul secretar, Clliver Jussac. Atunci nu mai · era vizibil pentru nimeni. Se închidea în. biroul său împreună cu Chaliais şi cu Jussac, care avea misiunea să le citească buletinele, dările de seamă şi cele mai importante documente. Dintre aceste piese, îi trezi îndeosebi interesul un raport sustras din dosarele Ministerului Poliţiei, care cuprindea sumele şi valorile de tot felul, intrate în Franţa în cursul războaielor "de eliberare" purtate de armatele Republicii. Pe măsură ce Olivier Jussac citea raportul, dezvăluind cifre şi date precise, Richard îşi manifesta · prin exclamaţii şi comentarii admiraţia şi entuziasmul pentru marile isprăvi săvârşite de francezi.
-
DINASTIA SIJNOERLAND BEAUCLA!R
.
--~-
121
--
.,Până Ţărilor de
în 1798, armatele Republicii au impus Jos, Olandei, Statelor Germane şi Italiene, plata -unor despăgubiri de război cifrate la 655 · milioane franci. Obiectele de aur ·şi argint, giuvaerurile, obiectele de artă şi celelalte lucruri scumpe ridicate din aceste ţări, au totaliza! 305 milioane franci. Ccnfiscări!e bunurilor mobile şi imobila ale prirlclpllor suveran! detronaţi. ale clerului, corporaţiHor şi comunelor, ale .ptoprietarilor de domenii, absenţi · sau refugiaţi, lnsumează 700 milioane. Toate ac-estea reprezintă 3 miliarde. · recoltate in mai puţin de trei ani." - Regret că nu m•am făcut miiitar! râse Richard. Prin combinaţii financiare, asemenea beneficii n-ar putea fi realizate nici în zece ani de activitate neîntreruptă.
"Odoarele bisericeşti, continuă Olivier Jussac lectura, au avut mare căutare pentru valoarea lor intrinsecă. Din Ţările de Jos şi din Renania inferioară s-au . riqicat o.doare bisericeşti în valoare . de 25 milioane, la care s-au adăugat obiecte bisericeşti de aur şi argint în valoarE) de 65 milioane, confiscate din Italia. Tot din !talia s-au luat şi amanete!e depuse ia Muntele de Pietate, evaluate la 56 milioane, precum şi alte 5 milioane în numerar, din casele de bani ale spitalelor; ·· Din Veneţia şi Roma au fost ridicate . obiecte de artă preţuire la 50 ml!ioane franci. Printre acestea se citează Leul din Piaţa San,Marco şi 300 de tablouri. Din Elveţia au fost estorcate i 00 milioane de franci. iar din Olanda 100 milioane f!orini." - În schimb francezii au plantat un mare număr de ,,Arbori ai Libertăţii", interveni Challais. E o compensaţie. · -· Ar fi interesant, Jussac, zise Richard, dacă în afara cifrelor oficiale, ai poseda şi date asupra sumelor şi valorilor escamotate pe cont propriu de comisarii
şl
genera!ii Republicii. Se pare ,;:,:6 aceste
persona: ltăţi . nu ,s-au
y;
nt' "'' ~ct'vH-2tH ·rn, 1 _, mlli1are.
""'-:)"'! 8\.\V•,-·;!a,...,.} rî ,;;, ln V".', !;:4
'~"'1"
- Bravo! Să auzirii. ,jLa Llvbrno: .geqera~u! Massâna şi şefut sau de Stat Major, generalul Saiignac, au făcut pe scară mare trafic cu licenţe de Import, reuşind În câteva săptămâni să obţină un beneficiu· net de 3 600 000 franci, Generalul Bonaoarte, aflând de această ' afacere, a confiscat întreaga sumă în folosul statului. ~ Foarte bine. Cu banii aceştia şi cu celelalte milioane ridicate din teritoriul inamic, statul francez va plăti armamentul ş.i furniturile militare contractate cu noi, zise Richard cu vizibilă satisfacţie. Cifrele citate dovedesc că visteria e plină şi că ne putem spori pretenţiile, solicitând o substanţială majorare a preţurilor. · -. Se va împotrivi generalul Bonaparte, Monsieur, interveni Challais ..Se aude că e de o integritate... ·.- Nu-i nimic. li astupăm noi gura intervenind pe alte căi. Sunt informat că Madame Bonaparte intenţionează .să achiziţioneze castelul Malmaison. De ce nu i"am.avansa noi banii? Ar fi nu numai un gest galant, dar şi de înaltă politică. Am câştiga un aliat puternic. Şi cum bărbaţii îndrăgostiţi rezistă cu greu dorinţele exprimate tandru de către nevestele lor ... - Ideea nu e rea, Monsîeur. -'--- Cred şi eu. Să-mi aduci aminte, Challais. să fac o vizită doamnei Bonaparte. Continuă, Jussac! . Un alt raport semnalează că generalul Massena · şi-ar fi însuşit, numai din fosta Republică Veneţiariă, valori şi obiecte de artă evaluate la 6 milioane franci. - Vasăzică Massena e marele tartor. Dar ceilalţi?
DINASTIA SUNOERLAND BEAUCLAIR
="'----
- Generalii Marmont, Augereau, Brune, Soult, sunt de asemenea semnalati in rapoartele adnotata de generalul Bonaparte, care de ce!e mal multe or', a închis . ochii. Numai când colaboratorii lui. depăşesc măsura,_ confundânţi prea sfruntat viste'ria statuîui cu caseta lor particulară, îi observă sau îi obligă· să restauie banii. "Onestitatea nu este intotdeauna apanajul "~;tl~< R.t'cl1a•d nd 'nsa" a~""-st~ g ""11. ,J·'1" 1 ,'ef'er-t~ 1 .,_.~a , , .,, pa"s•ra· t ''"' f ........ a. .,.u_ maximă pentru sine. Nu voia să sttecoare in mintea colaboratorilor săi asemenea idei pernicioase.· Afară de aceasta~ 1:;.quod '!'icet ~k:nJiil··· În ziua aceea, Richard fu bine dispus. Ploaia de milioane care se revărsase asupra Franţei din miraculosul corn a( abundenţei mânuit de generalul Bonaparte, no"a zeitate a Republicii, îi inspira visări extrem de plăcute. In timpul cinei şLpartidei de şah pe care o jucă pe seară cu Alldreea, nu .. se·gâ1:1di. decât la Massena. şl.la intreprinzătorli lui camarazi de arme. "Şase miiioane stoarse numai · din · Veneţia! Extraordinar om şi acest Massena! Merită·să-ţi scoţi pălăria- in -h.!L ~~
tara
Peste câteva zile primi o veste care-i modifică profund aprecier1te faţă de ~J1assena, Nu-l -·mai sccct~ vrerinic a fi salutat. Într-o scrisoare datat-ornpo-Gn:t'm;,.., austr 'er·Hhr 1 -;.' ;,, 1v, .. 1. ""'"'""' '"'--''~4,,; ~- \c,_, f,HJ, i
"-'"""'
•3 m1""''!:l"t VI. .-,;...,~;'
al· .
1 ~ !!-~;• g~nera U, • ),,..,,,__ 1
a~·ţ~PlH~rs """'"'
e!-"""-- fJ """re\?e·r,{.t,;l!:'·er~ .;;,r.; <;;;;;&:.. d.O:..::Jo ·-O
l~ ,O
palatul Andreea, de ur:de ridicaseră optzeci de tablouri de pret şi douăzeci de statui antice. Inventarul acestora era anexat ia .scrisoare. Wraghby îşl. încheia mesajul subliniind că după informaţiile
lfiNT!lĂ CORBUL
124
culese, obiectele fuseseră predate de Hilliers generalului Massena · Richard fu cuprins de o furie cumplită. Cum era cu putinţă .să i se fure tocmai lui tablourile? Tocmai lui, muniţionarul armat!'li! Nu concepE)a acest jaf ordinar, această insultă adusă .lui personal. În aceeaşi zi. se prezentă la Ministerul de Externe. Taileyrand î.l primi ca de obicei, înaintea tuturor celorlalţi solicitanti îmbulzfţi ·în· anticamera . ..- .Excelenţă, pretind să mi se facă dreptate, strigă Richard fără njd un preambUl. . Am fost jefuit. Veneţia nu trebuie să Vandalismele săvârşite rămână nepedepsita. · - Ce s-a. întâmplat? întrebă Talleyrand încruntând din sprâncene. Era mirat de agitaţia vizitatorului; îndeobşte foarte calm. Niciodată nu-l văzuse atât de schimbat. Ochii lui Sunderland aruncau fulgere, fruntea îi era întunecată, fălcile încordate, pumnii strânşi. - Din. ordinul generalului d'Hiliiers, mi s-a furat optzeci de tablouri şi două7eCi- de statui antice. Obiectele au fost încărcate în furgoanele generalului Massena. Cer să· se iris'fituie _urgent o anchetă şi s·ă se
la
ia
cele
mai
severe -măsuri
indiferent de rangul
împotriva jefuitolilor,
şi situaţia
iar... ,Tal!eyrand, :Care_ se -ridicase în- picioare, spre a-şi întâmpina oaspele, se aşeză gânditor în fotoliul său. -. _Hm! Trebuie.
să-
studiem chestiunea.
-"'Ce s-o mai studiem? Faptele sunt ,!impezi. hf nO_tyriu. _D .Hii!i8rs şi Massena- merită_ să fie trimişi 1n 1
faţa
_plutonului de execuţie. ----M-ai Tncet. fl.tfonsieur,
pentru numeie lui
Dumnezeu. Nu-i prudent să fiţi auzit insultând ;n ·birQul- ri1eu, numele uno-r eroi -Care a.u contribuit !a eliberarea italiei, care s-au încărcat de glorie în serviciu! Republicii. Nu mai vorb19sC ,de consideraţia
i25 bucură
de- care Massena se
în cehii generalului
Bonaparte. Generalul Bonaparte nu _poate ac-operi pe uo 7 1_-.<_.::t R , 1'ch. ,·?,•d '"'"r:e·st""iQ.""'I! a.-.." _c; Q v .n.dr;.tp.nq! _ u . .."a:w _! ma: v~ ,'(;;~~-·
-r·""r···r>Ci""' :î ! '·'' 1 n,.,.n\,_",
chJP: .
,
,
_
durnnevotistra,. are r1dicate 'de pe
C "-'l'~"i ' -· .
-; \vth.c 1
R_ ~:0.'; ' 1.' '-r
.
·--~" "..,-~-"""' ~ "" ; 6 ~ti;,:"':Vdt -!::::tJ-.:;--
_~:;;
hoţ
de
('"" )"" h ""-,.; ~
;;o,
d...
1
''"'-"'1 r-n VYP·P r: ~\.p.,_.- " ' ["' ~--. h;io.,.,
ur-nane ·TrîJCjg1s"tra .
.
-
~;:~ ---- ~"'("i.... ,
p- :'::(? \
,-, ;::;, Y-
,.'
,.-;:-P
.,-,~,r·c
'~·-"-''
,,_' ' · <>Z.-l-,
_sp_:. :s,.. _p;;v;qştS zburdfdrdc!i.
ln
ptivin_t
·""'