This content was uploaded by our users and we assume good faith they have the permission to share this book. If you own the copyright to this book and it is wrongfully on our website, we offer a simple DMCA procedure to remove your content from our site. Start by pressing the button below!
ff . . .;,~, -o '"'·- ''""'"'"-~· -..o.Jl,_, --,-· 1 '' ' ' ' momente ·grele ... Ministrul· r:te ·finanţe Îl primi de ·indată. De când Ouvrard R pusese cu atâta dărnicie fa dispozitii:& miîioanele salei îşi -schimbase atltudmee faţă de reprezentanţii_ rn::u;ef_ Jjnar:ţe. Poate.~ cCt .1; Robert Sunderland era dispus sa-i. ,ofere câteva zeci d!'l m!p-oane. Îr: situ-aţta ·actua'!Et l-a:- .Prir1de foarte biri~. Dar nădejdiile i se sputberară când vizitatorul, .lrr J.·oc sa~-i- ·oferp.· u-n ""r'0a;--+t:ţ (p 1t ! , , 'onn ! ; X·~ " ,-îi " /"H':":'• vY--',· a"'-hit:"'>"ţ.:l>:'> \;lţ_n;:H'-'VI,,_ o',(;l '-•'·-•.,l "( 1 vă! oare de _or>l-z:ec; d·::, mi!;oftrte. -Cu. desB:"'fi'r$ită poHtţ;ţe- RichanJ Tt- prezentă- pe !ustiffcative. .r~: ,_. ,,, ' .c;, ... .."-;a··, aC"'ct~· ---:-~ ..uupacurn v-eue\;_ spnJlnu, lnH~d,._.\ , __ ,_ c. .. _ '"',-ar'-i'8'"" r11 •-,.,rjh:J.i'J:, e.vned::ie; rL,g i•''~::::.J·"r" _..r,_".,, 1 u·:u: , ' • ,,,_,. .;_ ~-v !"" "<',;'-' '~}·~· • ''"'' ·sa,·nt-D·om·,ngue ftwnlt, orlio de·. · raz~ b·o• ... ~rmnnpn+· cJ ' '-· 1 Hvrat annat.ei de. uşcai . şi flotei, totalizează o sută cincizeci şi cinci de milioane, trei sute patruzeci de ' . 7 '""~"'8t'*A+:!c nrîri '"''::.rt."\ fntr·r·ca't ap,~c~·~ mi·;O de ··fre"'"'; 1>'---"• ,! ,:,_ -,•_. '0'?, ~~'~--·~~·!:!!V \..o-GS;C treceţi, ''mă. ·rezurr: de această_ datA să ,--:ce-r numr-_d optzecr de milioane. Pentru rest~ su:1t gat_a_ să v·ă dau un răgaz, pe care"! vom stabili·. de comun acord: . Ministrul era consternat Arunca priviri de animal o,c,,
!'"".
--
/:l<_,
'"'''~'-·-"'
'('i
,,
'------cy·!<~'-"
{;'i,
!""
'''
hăituit.
...". Este incontestabil
că aveţi
.dreptui l<;1
această
sumă·,· ·,M:on.sieur·.~· Sun d erland., , Doc,u rn entele · dumneavoastră sunt concllid<mte, Din nefericire,, în momentul de faţă·sunt in imposibilitate: de a-mi onora
tot,.atât de bine .ca şi mine .. că războiul.d.e apărare .dus de Franta la fruntariile ei de răsărit necesită .cheltuieli exorbitante: obligaţiile, Ştiţi şi dumneavoastră
~ Exc;elenţă; vă da~i·
seama ... că uzinele melo;J de. armamel'lt nu pot: lucra la infinit, fără adi ,se ac.l:lJta
VINTilĂ CQF!SUL
70
produsele livrate, Nu cred că Împăratul va fi mulţumit s.ă .audă că. sun.t în .imposibilitate .de a-i mat trimite armamentul. comandat. Imposibilitate datorată exclusiv .dumneavoastră. - Monsieur Sunderland, nu sunt eu . vinovat dacă... - Ma iertaţi, excelentă. Sunt nevoit să insist Pretind să mi se achite cel puţin o parte din sumele datorate. Să zicem, Cincizeci de milioane. - Cu n~putihţă, exclama ministrul. În plină criză, îmi cereţi o sumă atât de importantă .. .' - De criză nu sunt eu vinovat, excelenţă Căutaţi cauzele răului în altă parte. Examinaţi mai atent operaţiunile speculative la care se dedau conducătorii· tezaurului şi ai Bancii rranţei. - Nu vă înţeleg, Monsieur Sunderland. Am Impresia că insinuaţi... -·Nu ins'inuez. Afirm, excelenţă. Monsieur Desf.'rez şi Monsieur Roger au transformat instituţiile de credit ale statului în sticursale ale unor companii dubioase, controlate de Monsieur Ouvrard, Ministrul se învineţi de. emoţie ş1 de mânie. - Faceţi afirmaţii grave... ·- Le .lî}enţin, excelenţă. Bart:le.cMarbois pufăia ca o. balenă. Îşi ·dădea seama că se . angajase pe un teren periculos. Împăratul nu-i reproşa acelaşi lucru? Cel mai nimerit· 1ucru ar fi să închidă gura .acestuf bancher indiscret, .achitându-i parte din dat.orii. · . · • ·- Morisieur, zise el străduindu-se să-şi păstreze · calmul, vă ofer zece ·milioane de ·.franci în valori · scontate de noi. -.· Vă referiţi la poliţe spaniole.? Şi la valorile companiei les. NegocianJs Reunis? . · -.. Desigur: Sunt gar~ntate de. piaştrii spanioli. •Rici'Jard îşi examină unghiile. ingrjjîte. Rosti calm:
.
.
TI
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR
- Excelenţă, î(l privinţa piaştrilor, îmi permit să vă informez că sunt mai bine documentat- decât ' dumneavoastră. Este 1ndoeJnic să-i mai primiţi vreodată. Po!i;ele şi va!ori!e depuse !a Banca Frflnţei n-au acoperire. Emisiune dumneavoastră de hârtie · monedă nu vor face. decât să accentueze. prăbuşirea fr~n_cuh1L In ·conCluzie. 6xc~r6nţă, rog· să fiu plăiit :In '
"L' a ' r,
..,-- Nu. aveti
incr~dere
1n .moneda
Franţei?.
rosti
Barbe-Marbois, . - - . . . -'- t:ste regretr;~bil că institutul de .emisiune al Franţei a încăput pe mâna ur;~ui grup de.:. aventuri eri. . _---- J\'tons:e:.Jr su·nd-eri~_n;;L zise m!:îiStn.dddicându-se galbe.n de :a bir~u.- Hberi:atea. dumneavoastră de limbaj depăşeşte limitele perm'ise. Vă rog s·ă ·rru u!taţi că vă a_f!_aţi ·în ·-biroul un~,Ji'·m~nistru al Maiestăţii Sale imperiale .. iar aventurierfi :le care vorbiţi sunt i'nalti funcţionari ai statului. t't ma·,· rau, , · t"a. - r<w-u a._a axce1en - Monsieur DJ:,sprez a fost numit de către Împărat în consiliul de ad>ninistraţie al Băncii Fmnţei. Richard cunoştea părerea lui Napoleon Bbnapar!e despre Desprez, căci avea 'in buzunar scrisoarea lui Ţalleyrand. Totuşi spco!i că nu sosise momentui să forţeze nota, Barbe-Martiois . era ''rrienibr:J al Cabinetului, 'iar Desprez fusese încă revocat. Joseph ·Bonap;ute, fratele Împăratului, tare prezida ad )nterim Consiliul de Mmis!ri c>iab, . . era influentabii, ' incapabil.· să-şi. facă o. opinie personală ori sa ia măsuri de indreptare.. Abia. după înapoierea lui Napoleon la Paris criza îşi va găsi dezlegarea. Richard se ridică la rândul său de pe scaun, urm(\t .de Lafont, care în tot timpul discuţiei nu scosese nici un ,cuvânt. Mă tem că, zilele acestea, veţi asista, excelenţă, la .o . criză . financiară .de o gravitate . excepţionale\.
nu
V!i\!TlLĂ !::ORBUL
12 Urmările priveşte
nu vor menaja pe nimeni. În ceea ce mă . Cim conştiinţa împăcată. V-am prevenit. .Richard salută, apoi se retrase. In trăsură, se aşeză lângă Lafont. - L-am băgat în sperieţi pe imbecil. Socotesc că după avertismentele mele, nu va mai îndrăzni să-I susţină pe Ouvrard. Lipsit de sprijinul MinisteruJui de . Finanţe şi al ·Băncii Franţei, · Ouvrard imi va cădea neputincios în palmă. Atunci îl voi zdrobi definitive .. în ziua. următoare, Richard dedanşă a doua lovitură. Zvonuri abil răspândite de agenţii: săi incepuil'î să. circule. insistent pe culoarele Bursei, în câfenele, în holurile băncilor, în saloane. Tezaurul se golise de bonurile încasatorilor generali de impozite, Banca Frantei îşi epuizase fondurile în beneficiul companiei des. Negociants Reunis şi al societăţii Ouvrard et Co.. din Spania, care dispunea !a.discreţie . de creditul statului. Cele doua· mari organe financiare al.e Franţei, tezaurul şi banca, nu mai aveau îri rezervă . sau în garanţie decât poli.ţe spaniole cu scadenţe ipotetice. Ziarele, zdravăn strunite de cenzura imperială, strecurară totuşi informaţii, potrivit cărora Ouvrard avea de· luptat in Spania cu grave dificultăţi financiare, Lafont .. plătise aceste· articolaşe cu bani . . · · grei. · Roadele nu întârziară. Panica ·financiară care dădu.se · ît> ultimele· săptămâni semne ameninţătoare ·se dezlănţui brusc, căpătând proporţiile unei demenţe colective.· Publicul luă cu asalt ghlşee!e Băncii Franţei, cerând preschimbarea bancnotelor în monedă-aur. · Zvonurile lans.ate de agenţii lui Richard Sunderland se amplificarii. Alimentate de adversarii regimului, denu.nţau· incap~'>citatea ·guvernului, complicitatea Împăratului şi a înalţHor demnitari, care · .
.
73
ar fi- goli~- tezauruL spre a-ş1 crea rezervG d-e aur ·maintea invaziel arrnatelor inamice coalizat&. Pentru a stăvili scurgerea aurului, consi''u! de administraţie. al Băncii Franţei hotăr1 să nu mai schimbe d.!lcât o singură bancnotă de cap de om. Măsura aceasta nu făcu decât să măre,.scă panica. · Cozi nesfârşlte adăsţau în faţa intrării băncii. din Piace de fa Vl(';toi:e. io~ii cnn timpul nopţii. sute de oameni s~ ;:ostau inafnfea clădirii, aşteptând cbsr.ht'dorea qf1iseelc>r 11pect·,·u•, 'nfl"tioj. oi. n~t '-"V "'· ~· '-';•\J, V asi_gnatelo( _muit hulite p!utea· iarăŞi asupra Fn:inţeL ·In rapoartele trimise Împăratului, Joseph Bonaparte scria alarmat: V
',
--··
""'-'
'-
';,
"Noapt~a trecută ~m
luat măsuri pentru a lSlvacua din Place de !a ·vrctofre cinci sau şase sute Ue indhdzi care se adunaseră spre a _aştepta deschi_densa bRnciL in fiecare zi, armata e obligată să lnter.;ină, spr<J a· stăvili puhoiu! de o'amenf ca: re in~mdă toate- străzi!~ din preajma băncii..." iar mai tărz1u scria: "Aşteptăm piaştrii din Spania"... "Ministrul Tezaurului Public mi-a declarat că nu are nici o grijă, deoarece piaştrii . .... VOr SOSI In ClJrl'lnO ... ~
.
,(
in acel mox11ent Richard găsi de cuviinţă să dea a -treia lovitură. La Bursă, ~genţi acoper:}i 'oferir~ spre vânzare numeroase pachete de acţiuni ale Campaniei des Negociants Reunis, dând semnele unei mari panicL Oferta masivă 1şi făcu efectul. Îngrijoraţi, apoi înspăimântat!. cei mai '11Ldti deţinători -ai &cţfunnor '• des Negociants Reunis îricercară să scape de ele !a · . orice preţ. Scăderea. lor bruscă avu repercusiuni şi asupra altor valori. Panica făcu bouie de neige, luând proporţii nebănuite. In mai puţin de o săptămână mai multe bănci îşi suspendară plăţ'i!e. . 101, "r\Japo.eon ' . _L'l•.m resta-;;.li ~ .,. " . l ona la ; 1r1 oarecare VlC --măsură lncr:ederea 'în creditul statuJuL Dezastr:...~l de ia Trafa!gar, urmat de zvorcu! intrării Prusiei Tn coaliţia
:> '
încheiată· de . Austria,· Rusia şi Anglia· împotriva Franţei, determină o recrudescenţă a paniCii.
'Disperat, Barba- Marbois propuse r.edu.c.erea salariilor cu douăzeci .şi· cinci la sută, Soluţia era ridicolă. Cu asemenea e.conorri!i n!J se putea r!;!stabili echilibrul financiar. Falimentele se. dezlănţuiră iarăşi. Comerţul avu la rândui său d.e. suferit .Cei care cumparau voiau să. plateascâ în bancnote, iar v.anzătorii nu acceptau decât . moli'e(jă metalică . . . . f'lestrângerea cheltuh31ilor .lovi .şf indljstr-i:i. · · ,lh fiecar('l.seară Rich$rd primea raţîqrtul lui Jules Lafont asupra evenimentelor polilfce şi financiar!;! ale zilei. Acţiunea sa, destinată .să ducă ia prăbuşirea lui buvrard; avea consecinţe marginale incalculabile. Parisul .era târ.ât într-un vârlej diabolic de falimente, panică, ·mizerie si nenorociri. Richard îşi fr!;!ca satisfăcut mâinile.· · · · · ·~ Ace;sta e numal.prologul.. in curând va veni şi r'mdul lui Ouvrard. Sfârşitul lui nu va întârzia. Rioehard se .J5imţea . puternic. Foarte • puternic. Fusese deajuns să vo.iască ceva, , ca. Franta să se zguduie până în temelii.. Nu mai gustase de mult . această plenitudine,· această satisfactie- . de a se sti ' . deasupra oameni.lor de rânct. Avea atâta· încredere în p~opriile lui puteri, încât' nici nu concepea că ar .putea ,,,-_,",,_--·fi înfranr de. Ouvrard. . . ... .· . . . . De.. la Madrid, Rob€lrt scrise tulburat tatălui său: "casa de Cor'i!>olldare a fqst ,declarată în stare .de falimente· lipsită de · miJioan.ele . care-i. soseau .. cu· .regutari.tate,de la ·E'aris, nu, .;ii:â mai putut în(jeplini / !mgaJarnentefe. Ameninţată de a i·seprotesta poliţele scontate de Desprez la Banca ·Franţei şi 'sub ·pre.siunea băncii noastre din· Paris, Care a pretins imediata' achitare' a .unor obligaţiuni ajunse la scadenţă; Casa .ş(-a .suspendat .plăţile, · · Edificiul c.lădit de. Ouvrard cu atâta trudă, s-a prăvălit . peste noapte. ~
~ __
-',,.'.,,-.
'
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCI,.AIR-~
75
In capitală domneşte consternarea. Prinţul Păcii nu mai ştie la ce sfinţi să se mai roage. Ministrii au · intrat fn. panică; Deţinijtorii hârtii!or emise. de Casa de Consolidare s-au pomenit fără veste că acestea nu mai au. nici o valoare. Prosperitatea durată de Ouvrard pe temelii de nisip s-a .năruit. . Ieri cde dimineaţă, Ouvrard a plecat vaJ.vârtej la Paris. In .ajun a avut o lungă convorbire cu Prinţul ·Păcii. 1-a făgădult că va restabili situaţia de 1'1dată ce va lua ·contact cu ministrul de finanie a! Franţei. P!inţului Păcii i s-au deschis. însă ochii. Spre a potoli e!ervescenţa populara, a dat un comunicat prin care promite, ca şi Ouvrard, marea cu sarea. E însă cel· dintâi care nu mai crede în aceste făgăduieli';. ··
.
În ziua in care Ouvrard ajl!!1S8 la Paris, Richard placă la Madrid. Momentul era oportun pentru a obţine din partea guvemulu; spankd, năuCit de recenta lovitură, toate concesiuni!e posibile. Îndată după sosirea sa la Paris, Ouvrard convocă 1n şedinţă ext"'aord~riar~ _pe- me'mbril ccnSnlt.:iui de administraţie al Companiei des Negoclants Reunis. Seguin,. Desprez, Van!erberghe şi 'fraţii Michel se prezentară de grabă ia sediul societăţii. Toţi ·erau maeştri în eşafodarea combinaţiilor necurate şi a afacerilor riscate. Desprez.luă. cel dintâi 'CIJVântuL Arătă că tezaurul statului deţinea numai titluri inutiiizabi:e, •jalcrî veroase · Şl poliţe destinate protestt!lui. Combinaţia spaniolă se .dusese de râpă. Banca· Franţei avea nevoie.· de • bani lichizi pentru finanţarea aprovizlonării ·armatelor i1apoleoniene, potrivit contractelor încheiate d.e . furnizori .cu Ministerul de Război. Din fericire, Împăratul nu era la. curent cu această situaţie. SE! mai ridica o nouă , difk;ultate. Uzina. de armament Swide!land din Nantes . sistase predarea matedaielor .de··.· război. Reprezentanţii ei declaraiJ ritos că nu. aveaiJ de gând · •
• •1
•
•
·. VINTII-'Ă CORBUL să
reia livrările, înamte de a li se· achita creanţel? · scatiehte. Ce era de făcut? iot Om1rard găsi soluţia. Să se exerQife presiuni asupra lui Barbe-Marbois. Să i se ceară ulftmele resurse ale Tezaurului: impozitele indirecte, taxele de vamă si celelalte retete m'ărunte. Ministrul va fi silit să susţină Gompan'ia, ··care deţinea ·monopolul subsfstenţei arm;~.teL
A doua ii, Vanlerberghe
Baroo- Mar6ois.
· ·· ·
făcu
o vizită lui·
. · ' ._.·.Compania f:iste. pa punctUl de a se declara in · încetăre de plăţi. Dacă nu ne acordaţi un ajutor de dguăzeci şi. şase·· milioane fra[]ci, .şistăm aprovizionarea armaţeL fn cazul c.ă soldaţii vor muri de. ·•foamo:;, dumneavoastră, excelenţă, veţi purta răspunderea. · Sarbe-Marbois răscoli cerul şi pământul şi făcu " ·rost de fond~ri!e cerUte ... · ·-. Trebuie să· câştigăm timp, până la· sosirea piaştrilot' mexicani, declară Ouvrard asociaţilor săi. Avem contracte cu Baring, cu Hope, cu Sunderland. - Sunderland e suspect, zise Seguin. · Van'lerberghe, ·să· ceri l.ui Barbe-Marbois încă un .ajutor! · · ·_. Ca't?·• ,. ·, '-.· · d sută âe'(riilioane; să stoarcem tezaurul ca o 1ăl'(lâie. După înapoierea lui Napoleon fâ Paris, nu '
,
- ..J -
_,.
:
j
ne· vom rhai'face mendnile. · · "
pe -
.
Cănct Vanlerberghe ceru suta' de ·milioane, · ministrul de Finartţe crezu căi ser'deschide pâmâritul sub picioare. De \looe să le irH:Ii scoâfă?. Terorizat de ·spectrul r.liihei sfatu'lui, BarbiHMrbdis încercă ·să reziste: · .. > . .... · ''be!iprez, care eh:t de faţa, îi sugeră să cedeze lui · Ou';rard imp6Zitcl'e ·indirecte, taxele de vamă şi fondurile' de •salafii. ·
•
DINASTlASUIIIOERLAND BEAUCLA!R 77 ....- ......:........_.-.........--~--~ Dacă încetăm aprovizionarea armatei, ştiţi ce ne aşteaptă, îi şopti Oesprez. Temniţa fi cea mai blândă sanctiune . • Ouvrard suprali.cită. - E imperios să ne sprijiniţi, excelenţă. Vă daţi
-
ar
seama, cred,, că nu mai puteti da înapoi. Ne-am angajat cu toţii pe un drum ... ·. - Care ne duce lri faţa plutonului de. execuţie, Mtmsieur Ouvrard, se văîta ministrul, semnând ordinul cerut de •nesăţiosul grup de asodaţi. · In ciuda siguranţei pe care o afişa, Ouvrard era
1 c-:tr::<::>; a' cinP:5e! A- \/61~>' ;1,,~ dP n..:. ';'rr 1'1 }' ·--·~ ""~"'""". '"' ' __ ," -,_-~ t--'1,~ '"'''" -SA ruga iui_ Dumr:ezeu ca· rfizboiur să-! reţ·lnă ·pe 1nip':§rat ·cât Tnal _rnuH -_tknp departe de -Cap!taia 1:;npoler?2;m. "'acestuia 1? Pari.s în-ainte je sosi:-ea p!aştr!!or .op:mio!_i ~( f'1 'os+" "~': , 1,... dezt:\cJ-;'U r\u,·t·~rd p.:i~t ...a _,,,,,__, +nh1 ·,..._t "'"'. ,.... .... :.,.,'; -rlo • . -11 ~1, . V ·'f,u,_ U...'"-': yt \.J '"!..-.~..u_ o""'"'
"Pt'm;sim v· ! "
'''~·-
Ad"~r~l'tatea i!;;; '-',
:-~
r~' l •lU-l
-;'not::~:n•
•n .... hoasţ..l , ----
-lll,,..v'il.-1-~-:...t-v
r>- f"if"'l;'"{,-~t;;.
.,t;i·~··l..tUCt_,_.;:;_
Era tncred1nţat că. într-_,o diminea.tă. va .odmi t:n 111esaj ••n"'" - • (::. ""ri ·~,-~.,': ~<·n~..... ;,_-~ ae ,- ;mlŞ·-~1 ,- +' c-ara-,~ ~:1 t? ·...,t:.o.np;,ţa sos:r ....a-v.mqter ,ra .....p•.,,f!. într-un. port. francez .sau span'ot La 25 -ian!::arle- .1806: zi nea·gră- Pentru ibl, Ouvrard Primî -do.uă ::1esaje, Care Ti n-ăn.:f,.ă--toate 'spt3r-anţela._ Prini.u! mesaj· îf vestea- rezilierea co_ntract~.J!ui' Tncheia.t -cu regele Spa0i~L Carlos a·r IV-lea bin-ev_Oise să acorde baucheru!ui Richard Sunderland~--Beaucia1r în. -eXCius-ivit:ate,. -c-OryCBsiuilea,· expfoatBfH~-, zăcăminttdo_i· de metale preţioase din coloniile spaniole, precum şi dreptul d<> a dispun,e de piaştrii ~me)\icani, In a.cor,d cu autorităţile, mexicane, , ··• . Al• .doifea mesaj, îngrozitor . prin • perspectivei<:J sumbre !)e care ie deschidea, anunţa.iminenta sos.ire a împăratului la Paris. · ·· . După ce re,purtase.la 2 decembrie 1805 cea.rn'ăi strălucJtăv,ictorie din cursul. carierei sale.derăzboi.n.ic - .bătălia de la Austerlitz Napoleon venea să facă ordine la el acasă. .
Capitolul
.~
douăzeci
entru .Richa.rd Sunderland-Beauclair, ·1806 avea r să fie un an plin de încercări grele. . Lovitura. pusă la cale împotriva lui Ouvrard reuşise. !şi înlăturase rivalul şi izbutise să i.se acorde toate drepturile legate de concesiunea · piaştrilor mexicani. . Dar acest succes · trebuia materializat. Comorile din Noua Spanie, din Căpifănia Generală a caracasului, din viceregatele Gr€)nadei, ·Peru lui şi al lui Rio de la Plata, ·erau încă departe. Spre a ajunge la. ele, trebuia să străbată blocada navală engleză şi şă evite atac.uril~ piratereşti. _ Se ridicau şi alte dificultăţi. In Spania angajase peste ·două sute .de .milioane de franci, la care se adăuga\.! împrumutul de patmzeci milioane de. guldeni şi contravaloarea navelor şi armamentului furnizat arm'!tei spaniole.·· Din·· aceste creanţe nu recuperase sub lormă de. piaştri mexicani decât circa o sută de milioane .de franci, .depozifafe în tezaurul · _ · . · Băncii :Manhattan din. New .'l'ork. · Şi în .Franţa ··situaţia sa era grea. Imprumutul acordat lui Napoleon pentru finanţarea expediţiei din Saint•Domingue nu ·fusese ·încă restituit·- Pentru .
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR
79
armamentul livrat armatei franceze, nu primise decât avansuri -care totalizau mai puţin -de- patruzeci !a sutA
din valoare materialului. RezerveJe de aur ale Băncii SunderlandcBeauclair din Paris -erau pe punctul de a se epuiza.- Cha!!ais- !şi contrnua , activitatea numai ,dato-rită sprijinui~Ji băncilor
din Londra şi New York, controlate de casa .·~ rl .. :>un d e.rl·anu Probtemele financiare nu erau ·singurele care dădeau de lucru lui Richard, Către sfârşit:._:i lui· ianuarie-,
primi
o
sCrisoare
di:~
-Anglia.
fi.mârât,
deziluzionat, contele de Montorgueil se plângee de. comportarea lui Henry Sunder!and. ,,Este dureros că trebuie sa . vă scnu aceste rânduri. :comportarea elin ultima -_--vrB·me- ii· ·fiu_lui dumneavoastră, mă obligă să consider desfăcută logoâna dintre acesta şi fiica mea; · Uitând de rangul" şi de inalta -sa pozitie, s·e afiş8az-'ă cu --fata ·unui rn'iner, _Marger;r Terril, --pe care ·a instalat...:o în !ocuinţ'a sa. Sunt câteva luni de când- mi-
s-a adus la cunoştinţă a·ceastă legătură.. La Început nu i-am. dat importanţă; Tmi zic.eam că orice tânăr are dreptul ia unele aventuri: care să hu depăşească, bineînţeles. anumite ·margini. În timpul absenţei fiicei mele din Anglia. fiul dumneavoastră putea· invoca :o' scuză. Singurătatea. Spre surprinderea ş1 consternarea mea· Mr. Hehry Sundedand a continuat. . să Întreţin a. rela\ii cu Margery Terril ş1 după înapoiereai...ady~ei Serah din.: Elveţia. Atitudinea sa m~a .făcut să trag' concluziile care se impun. < · ·Fiul· dumneavoastră nu sca mărginit numai la această ·.isprava. Intoxicat.. de ideile aşa"zise progresiste,. a păşit. pe calea <
'.
80
VlNTILĂ CORBUL
pentru muncitori. Cheltuielile sale nesăbuite au ·compromis beneficiile uzinei. Sunt informat că în cursul .acestui an intenţionează să ridice un cartier nou ·pentru muncitori. Aceste nebunii nu pot fi tolerate. Dacă dumneavoastră nu sunteţi dispus a lua măsuri spre. a pune stavilă cheltuielilor, mă voi vedea silit a cere justiţiei rezil.ierea unui contract care ameninţă să mă ruineze ... " Richard. rămase perplex. Când se contaminase Henry de aceste idei năstru$nice? Tocmai acum, când casa Sunderland avea nevoie de toate resursele .. sale, spre a face faţă crizei, fiul său aluneca pe panta absurdă a reformelor. ·Nu era decât o singură explicaţie. Henry moştenise deficienţa mintală a mamei sale. Se impunea să intervină neîntârziat. Va lua măsuri drastice. Trebuia să dea satisfacţie lui Montorgueil. La 10 februarie se îmbarcă pe "Empress of China". După un ocol impus de starea de război dintre Anglia şi Franţa, acostă la Gravesend. Nu rămase decâi · două zile la Londra. in cursul scurtei sale şederi în capitala .Angliei, inspectă banca Anglo-American. Sosirea sa neaşteptată stârni mare emoţie printre salariaţi. Se deprinseseră a vedea in ·el un fel de zeitate, · de care nu se . mai temeau fiindcă o ştiau foarte departe. William McFee l primi .cu dragoste. Raportul său de activitate întunecă însă bucuria revederii. -· Acum câteva săptămâni am pierdut o mare afacere, rosti cu regret bătrânul. Un imprumut de un milion pentru statul danez. A fost o luptă grea. Riv.afii ·noştri declaraţi er;;~u băncile Bethman şi Ruppel din Frankfurt. De .concurenţa lor nu -mă temeam. Pretindeau guvernului danez o dobândă de opt la sută faţă de.. şase la sută cât ceream noi. Negocierile
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR
81
erau aproape incheiate. În ultif1"lul moment am avut surpriza să aflu că un nou concurent reuşise. să ne înlăture, oferind Danemarcei conditii mai bune decât. . . . ' al. e noastre~ Dobânda cerută de această .casă era de numai patru şi jumătate la sută. Hm! Şi care este .numele casei.? întrebă Richard iritat. Baring, · Hope, Labouchere.? ·.- O firmă cu totul necunoscută, ;eplică McFee dezolat. Casa Rotschiid din Frankfurt. Richard .se ridică brusc de pe scaun. -Vom discuta această chestiune, după Înapoierea mea de la Cardiff. Tr.ebuiesc luate măsuri, dragul meu 'McFee. Bătrânul irlandez suspină. -. Eu nu mai sunt în stare în lupt. Am îmbătrâni!.. Abandonez ... Richard 'fşi muşcă buzele. Aruncă o privire critică asupra lui McFee. Într-adevar, se schimbase mult Se · cocoşase, umerii îi căzuseră, obrazul i se zbârcise ca o prună uscată, ia! ochii aproape stinşi, îi lăcrămau · din belşug. ..Cu cine să-I inlocuiesc?" se întrebă Richard îngrijorat şi furios totodată. Trebuie să · găsesc o soluţie. McFee nu mai e bun de nimic. Arată ca o mârţoagă care abia .se mai ţine pe picioare. Nu e de minfre că această obscură casă... Rots ... Rotschild: .. sau· cum o ·mai cheamă,· i-a .suflat împrumutul danez. Indispus, părăsi sediui băncii. Londra 1i prilejuise o singura satisfacţie. Revederea lui Francis-Andrew. Fiul mai mare ai Andreei împlinise doisprezece ani. Era tot atât de frumos ca. şi · maică-sa. Guvemanta, contesa de Vigneaux, nu mai. conte nea cu. laudele.. Un copil . excepţional, inteligent, sensibil, talentat, curtenitor, .. Contesa er.a mai puţin incântată de Gerald, prâslea, care urma să meargă pentru. întâia dată la şcoalit Avea o fire ciudată. Tăcut, închis în sine,~liniştit, prea
••
<
.VINl'ILĂ CORBUL
liniştit
pel')tru vârsta luk Era tot atât de inteligent ca şi Francis-Andrew. Dar deşteptăciunea lui nu putea fi pusă în valoare. [)acă ar fi fost mai puţin ursuz ... · -· De ce francis se mai află mcă l.a londra:? · întrebă Richard. l-aţi prelungit vacanţa? Chipul guvernaritei se întunecă. Plecă privirile în Piirnânt. . Degetele"i ftământau nervos. batista de .
'
dantelă.
- Voiam tocmai. să. Vă v0 rbesc despre ace1tstă crrestiun.e, .monşiel/r, spuse ea i<:U .un .• efort.. Vă ascult, J'vi'adame, o invită .Richard intrigat. Ceva neplăcut? ' - Francis-Andrew · a fost eliminat pe două săpfămâhi. . Richard îşi încreţi sprâncenele. -· . Hancis-Andrew, eliminat? Cu firea lui? .Ce i se repro$~az~T .. . . ·. .. . . •· Madame de Vigneaux grăi timid: -• A ·spart caput unlii copil. Richard începu să râ.dă. · -Bine că e numai atât. Redeveni serios. Gesigur, Madame. Francis-Andrew nu trebuie încurajat Prefer, totuşi, să aud că îşi bate. colegii, decât să ştiu ci'\ e un niormoloc;.. ·.· · · •. . . . 'Q · .· ... Când rbstît>e acest€>• cuvinte, Jr îugise gândulla Henry. ·. '' ·· . - c;auza pentru care .s-a bătut, Monsieur, este oarecum.,: delicată: -~----. ; -·· ·. Delicată? - Un grup de colegi ai lui Francis, zise Madame de VigneaLJx, dupa ce se înarmă cu o mare dOză de curaj, îi făceau mizerii ... · îi adresau· cuvinte grele ... L::au' .fătllt..: 'bastard. · · · Sângele s€F scurse brusc elin obrajii lui Richard. Ch'ipl.lf Andreei îi reveni În minte. "Bastard"! ·
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR .
83
······-·~~~~~~
Andreea,
plăsmuită
de
inchipuirea lui, era îndurerată. Privirile ei încărcate de imputări il mustrau tăcut. Şi conştiinţa lui îl mustra. Se simţea vinovat. de neajuns.urile întâmpinate de Francis-Andrew. SOcietatea îmbâcsită de prejudecăţi o !ratase şi pe Andreea ca pe un paria. Mohorât, Richard se desp.ărti d.e guvernantă. Se închise în camera lui de lucru, pornnci11d majordomului să nu fie deranjat. Toată noaptea chibzui în faţa focului din cămin. Căuta o soluţie. Să cumpere un titlu princiar lui Francis-Andrew? La ce bun? Nici ·titlurile şi nici milioanele nu adi dezarmat răutatea oamenilor. lncercă să-şi. imagineze· suferinţele morale .ale ·feciorului său: Madame de Vigneaux ii relevase sensibilitatea. Fran cis-Ar'ld rew... Bastard.u 1 And re ei de Montenuovo ..'. Pre.judecăţile lumii erau de o stupizenie scandaloasă. Copiii zămisl!ţi de femeile măritate se bucurau de o stare civilă onorabilă chiar dacă tatăl ar fi altul decât cei legaL Soţu! înşelat îşi asuma paternitatea şi aparentele erau salvate. Andreea rămăsese credinctoasă unui singur ·barbat, care nu fusese în stare a-i lega! iza situaţia. Pentru alesul inimii. ei, fusese pildă de· virtute şi credinţă. SOcietatea o respinsese .. C,opilul .. ei îi împărtăşea soarta. Şi el, Richard, nu era capabil de nimic.· ', Milioanele !ui nu puteau determina. schimbarea concepţiei acestei lumi. A doua zi plecă. la Cari:Jifl. Pe măsură 1;e se apropia de punctul final .al călătoriei, 1l sporea mânia. Trebuia să facă ordine. La ne,Joie, va tăia în carne. vie. Să ştie cu toţii cine era stăpâm.!l. Intră înGardiff . după lăsatuf serii. Asupra oraşului se lăsase o cortină de ceaţă grea, lăptoasă, opalescentă.
Vli\!Tl.LĂ C!)f'BUL
- La uzină! porunci el vizitiului. . Negura era atât. de (leasă, lnc
oe
'
'
'
'
treacătimpuJ.
· -. · Zece ani, Mister. . .· .... ·.. ·"-· z.ece an\ T Eşti·. băiat mare. Lw~rezi ş~ tu .în . rabrică? .· . • . . •. · i ,_;-:on, da: .l;a · topjtorie .. ·Tocmai . am ieşit· \.fin .schimb., Acum ...o. ,oră "a trecut ..si .Mr. t]enry, prin .atelierul •nostru, Era· însoţit ,de Mr. f;lutchinson.
'
85
DINASTiA.SUNDERLAND. eEAlJCLAIR
- A stat mult? ·_. Daaa! de căte on vine 1n atelier, stă mult cu noi, zise copilul, trăgându-şi nasul. E foarte cumsecade,· Mr. Henry. Pleacă· urechea la păsul fiec-ăru'iR Se aude- c:ă vrea să -ne ·mătească salariile. Nu mai ·spune·! Zice că o să ne reducă si orele· de lucru. . ' Asa? . ' Toţi lucrătorii î! iubesc. Afară de Dick Swanson. ·oar asta --e. altă poveste. Richard zâmbi curios. - "Os ce nu-! iubeşte nici\ Swanson? ,.-..;r'"' ,.-~,;,.., <'"'L<:lu7<;l '.•.· .•J.r· .f\.:fl:·. • Eh- ,, r·'nen',~"''' '· 'u :·r-.J, 1 f- 1'e~r: C.--'..,__,,, -''"' -.,..;;,. '--''-'' "--~·' Henry, Margery lea lăsat pe Dick. Margery e fata !ui rr'1oş
B_e'!l Terri!, car&
fucrează·
!a m·in,§.
R,.:;.,•a·t.u·,' ._ IJ·I·-.-;,7_,·.,.'".ern~'e (-~,c~~~,ţ~::. c•···..-.r+•-•'";:1 do ._._.:t }• :--' ., t:_.f ;..i:-;" -,__
d:.:~t-..•
'
,~~,
~-
L~~-d'<
~
~"-;'-"i'~-0
... 116
-
VlNTilA . . - . - CORBUl .· . '
dragoste. Nu voi fi prea sever cu el. Acum îmi dau seama, c.ă ..nu .e prea. vinovat...__ Iar cu Montorgueil, caranjez eu lucrurile.,." Coborî (jin trăsură. · - Tom, poţi să te întorci pe jos până. la tine acasă? întrebă el, scoţând din buzunar cin.ci şi lingi şi strecurându-i în palmă. · - Sigur, Mister, zise băiatul căscând ochii ia ~piesele care luceau ia lumina felinarelor. Bună seara, · Mister! · · . .Se· topi· ca .un spiriduş în ceaţă. Se temuse că bătr.ânul gentleman s•ar putea răsgândi, luându-i .banii. ~ "Îl cheamă Tom, sau Puck?" zâmbi Richard cu . yoie bună. Ciocăni cu putere în uşă. li deschise un ·valet tânăr. · .-' Mr. Henry Sunderland e acasă? - Da, Sir, Pe cine să anunţ? -- Nu · e ·nevoie să mă anunţi. Sunt Richard Sunderland. Pe unde o iau ca să ajung la Mr. Henry? _..:. Pe scări, în. sus, Sir, zise valetul. Era suficient de stiiat spre a nu lăsa să .i ·se citească pe faţă înfricoşata-i uimlre. Pe palierul primului etaj, a doua uşă la dreapta, Sir. . ... Richard urcă·_ scările. Ciocăni. Jn uŞă. . :.:_ Intră, auzi el glasul lui Henry. · . f'iic.hard desct)ise uşa şi patrunse zâmbitor într-un salon.aş, transfo1mat .in cameră dE!' lucru. Imaginea "a ·rămâne trăsnil"e prea puţin plastică, spre a sugera expresia de. penibilă surprindere aşternută brusc pe chipul hii Henry. .. - Nu te aşteptai să mă vezi_! rosti jovial Ricnard, ar.uncllndu~~t>i mănuşile şi pălăria pe un scaun. ~ Bună seara,. Sir, bolborosi Henry, uitând .~ă-1 ajute. a-şi. dezbrăca .mantaua. Vă mărturisesc, nu. mă aşteptam... ·
DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR Trazindu-se parcă din transă, fi l.uă blana grea, şi o puse cu grijă in fotoliu. - Cu ce mă tratezi, băiete? Sunt rebcait. E un eroism să călătoreşti pe asemenea vreme' ·-·Un ceai, Sir, sau un pahar de gin7 - Aş prefera un . grog fierbinte. -Aţi cinat? - Nu încEL Şi te previr'i. Mi-e o foame de tigru. Rich_ard se- adânci în_tr-un fototiu: Arunca o prjvire circular.ă prin 'incapere . . - Eşti drăguţ_ iflstalatl z_ise el frecZmdu-şi rnâ!n:!e, ca să si le încălzească. I"J - e luxos. Dai'--- 'are multă ;--.:·.·.mt1m1tate. Henry sună din clopoţeL Apoi se rŞ;:gândi. - Prefer să dirijez personal preparativele. Fără să aştepte încuviinţarea .tatăl.ui său, 1eşi pe '
usa .Richard atrib'-li emoţiei. starea de agitaţie a fui Henry .. ,.Sunt- ani _de ;câ:~d nu ne-am mai vF...z:JL E firesc să fie tulburat:' . . ._Henry se inapoie după zeca minute. Obrajn săi erau <:Prinşi. Ochii îi stdi!uceau. · · - In curând se va servi cina, Sir. Grogul soseşte indată.
Se îndreptă spre un dulap din care scoase o stk:1it . cu whisky şi două pahare de cristaL ·-. Îmi p~rmiteţi' s·ă- vă ofer mai -~ntti! un _ whisky? ::- Fie, zise Ric;ha~d bineyo't•':lr . 11 înduioşa t!neretea 'ui · Henrv. Se făcuse !Ti.ai draguţ:'. Musti'lt'! care şi-o 1as ase, ;, In dulcea expresia feţii. -.. Îţi sta bine mustaţa, Hemy .Acesta. zâmbi fără să răspundi't . După ce valetul aduse grogu!,. Richard ridică ·paharul în sănătatea fiulu; sătL. Sorbi apoi câteva .
Pf'l·
înghiţituri.
- Henry, am l(anit ia Cardiff, spre a discuta cu tine .anumite chestiuni, spuse el cu seriozitate. Le :as
VINT!tĂ.CORBUL după Cină
Până
atunci, spune-mi cât., .ceva despre
tine. Orele car13 .urmară fură cele mai penibile din viaţa lui Henty. E:ste greu să vorbeşti îndelung despre persoana ta, fără . să spui nhnic esenţial. Ochii· inchizitoriali ai tatălui său păreau să-i citească cele mai ascunse gânduri. Pentru Henry privirile acestea .erau mai .chinuitoare decât cele. mai rafinate instrumente de toliură. Se lansase într-un monolog fără cap ţ;i .fără .coadă. Un model de incoerenţă. In sufletul lui Richard. încolţi iarăşi compătimirea. Compătimire şi o dpză de dispreţ. Caracterul slab, incoerent ai lui Henry, ·nu se dezminţea. "A rămas acelaşi .imqeciUimid, îşi zise el. .Dacă nu l-aş fi lăsat de capul lui, nu ar fi făcut atâtea năzbâtii." · În timpul cinei, Henry abia .se atinse de mâncare. Înghiţea cu no.duri ,puţinele îmbucături. Privirile tatălui său· continuau să-I terorizeze ca . nişte instrumente de tortură, Deşi nu era prea cald, picături de·sudoare ii îmbroboneau fruntea. Emoţia şi teama îl storceau de transpiraţie, ca în toiUl \lerii. După cină, care fu pentru el un adevărat calvar, trecură în · .salonaş; unde li. se serviră lichiorurile. Richard sorbi, un CuraGao parfumat. Îşi sprijini , apoi coatele de masă,c împreunându-şi -vârfurile degetelor. - Şi acum, să stăm de vorbă, Henry. Ca doi bărbaţi care' nu au nimic a-şi ascunde. Introducerea era de natură- să sporească · Ingrijorareâ: fiului său, . - la loc, Henry. Şi acum, iată despre ce e vorba. Mi 'S-a adus la cunoştinţă că, în ciuda voinţei mele, ai am anat sine die căs,ătoria ta. cu Lady Sarah. . Să vedeţi... , · _, Nu ·mă intrerupe. Am fost . informat despre. starea. sănătăţii logodnicei tale Ştiu că afecţiunea ei. de ochi l'-a obligat pe contele de Montorgueil să ft
•
•
-
,
•
•
DINASTU\ SUNDEY'li.:AND BEAUCLAIR
89
ainâne data căsătoriei. Dar mai stiu că· între tirnp . ' Lady Sarah s-ti. v;ndecat. - ln -pe.rtG, Sir." E aproape oarbă. ~ Acesta. e motivu! oertru care- .te-ai ati sat cu o . fem-8ie oarec_are} ·lr:: d!spreţtJ c·uvântulul .dat viitoarei tafe soti;? ' Henry se- inroŞi- până îr; .v8rh;i -urechilor. "' f' t cu nH1Jen!, . . "(,'<' c: j • ··- !\lU ·m-am adşa ~,w, ;;....; o ca,cmn;:::;_. - :\:u-rryi place -să rr,l Se ascLH1dă odev:ăruL Nb_ le c_on_dâmn fiindcă af b legă.tură sentimentală oarecare, tn pofida obhgaţiiio·r taJe faţă de Lad'~{ saruh. t J!r:eni nl: -fţl ·pretfnde să te păstrezi imaculat până la nuntii Eu surit ultimul care aş face-O. ţ;retind însă fn r.umete decenţei · să te comporţi astfel, încât să nu te ~c-• •ora. "Cec•e·l 'he~+;un: C·om.Dr·"'"~,...,...i~; '·1 "''l'"\1... \for· reu·c..,...i ><'"-'lf.
~
·~-u
.
,#
•
""v<-~•
..::.~,..,,
-~--,
c·,·
•
··~·{)'---_ ~~ ··---····~·-·-~-'-~~VINTILĂ CORBUL Dale. din fl!ew Lanark a angajat într-o zi echipajul .unui vas naufragiat pentru a-şi înlocui muncitorii răpuşi de molime şi mizerie. Vă închipuiţi ce rezultate a o.bţînut, folosind . aceas.tă mănă de lucru ... Construind locuir~te .igienice, am reuşit să zăgăzuiesc ln parte· .bolile. · · Flicl)ard aspiră. o priză de tutun. . .-· O intrebare. Cu ce fond.uri ai construit IQCuinţele? . . · ..,.., Am .reţinut douăzeci la sl)tă d.in beneficiul net. CheFifuiefile' urmează a fi recuperate din chirii.... , .. -. Cui , ai . cer.ut autorizaţie?· Gontelui de Mcintorgueil? Mie? Ştii prea bine că uzina nu este n,umai a mea. . . . .. . .. . ... Henr~ făcu un ·gest de . nerăbdare. . . .. ' -. . ~· E.ram. convins că Montorgueil nu va obiecta. · .Nici llu am avut ocazia să-i cer autorizaţie. Când am început lucrările, contel.e. :se afla în Elveţia, cu Lady Sarah:.' ' · · · ·. · Richard clătiQă cu tristeţe din cap. - ŢHJ.m încredinţ&t un post de m!'lre .răspundere, fără să mă gândesc.cănu erai înd~ajuns de pregătit.. E greşeala 'mea, Henry. NtJ numai .. că ai depăşit mandatul, dar ai semănat sămânţa unor discordii viitoare. între. noi şi .muncitori. l-ai încurajat să-şi sporească . pretenţiile.:. Muncitor.ii ·sunt ·ighoranti, brutali, lipsiţi .de· orice simţământ :Jmah. Nu-i stăpâneşti .decât cu biciul. . - Eu 'am în.credere în forţa convingerii, Sir. .·. . . !?refer forţa Pumnului, Henry ... Îr) sfârŞit, voi . restitui lui MontorgueifbenefiCiile de. care l-ai lipsit, angajându:te rn. aceste . lucrări . inl]tile. Şi . aceasta tocmai acum, -când am atâta nevoie de bani. Hm! E . !r1Util.. s.ă7ţi. vorbes<; despre nevoije casei noastre.· Nu te pricepi decâtsălegi idile .cu fetele minerilor. .. Şi să deturnezi fondmile, construind locuinţe pentru nişte ... nevoi nici. . . . )
D.INASTIA SUNDIERlAND BEAUCLAIR
.9.1
Henry. încearcă să se apere. - Cred că vă pripiji, Sir, judecându-mă atât de aspru. Nu sunt singurul care · am incercat să imbunătăţesc viaţa muncitorilor. Sir Robert Peel, Robert Owen. Bentham, Howard... ·- Robert Peel .e un parvenit, dornic să-şi asigure un· loc în. Parlament, flatând muncitori mea, specu!ându-!e votude... Ceilalti sunt nişte utopişti caraghioşL Noi n-avem timp să facem filantropi! Henrif. Alta e menirea casei Sunderland"Beauclair. Henry nu răspunse. Cu . capul piecat, fixa· ::ru încăpăţânare covoruL - Voi. lua măsuri, continuă Richard după câteva momente de gândire. Prima - o bănuie$!i, cred .este imediata suspendare a construcţiilor .de locuinţe. Banii 11 vom folosi în alte scopuri. A doua măsură te priveşte personaL Voi fi nevoit să-ţi numesc U!T adjunct cu puteri speciale, cace să te cenzureze. Regret că trebuie să-ţi ştirbesc_ autoritai:ea. Car nu-mi rămâne altă alternativă. A treia măsură Se referă la Lady Sarah. M&'ine . vom face o vizită conte!ul De Montorgueil. Tustn:îi vom fixa data nunţii tale cu Lady
SarEhh.•
.
Henr)' se ridic·ă de pe scaun. Palid, încordat, cu· pumnii încleştaţi, rosti răguşit: ~ Nu pot- să vă Jnsotesc, Sir.~ Richard ridică prlvirilf' asupra liu!ul sau. · - Nu te intel ea! - Repet, Sir. Nu pot să vă !nsoţesc. Ri_ch(lrd- Jnoepu _s"ă · c:!ocotea~că._ _ - Expresia nu PPt îml este :r;ecunqs-cută. Nu ·,_) folosesc ,şi nu o acc:c.pt nici din partea ta. Orice impotrivire e de prisos. Mâine mergem !a contele de Montorgueil. . . . . - Imposibil,. Sir, e.xclamă Henry cxasp~rat ·Nu vreau să .tnă- fnsor-.. Rrchard n privi cu asprime. ;
-
<J
Eşti
prea vârstnic ca să. lolos.esc h,arapnicui. Am . însă alte. mijloa:ce. Disperat, Henry .exclamă: - Uitaţi, Sir,· că sunt şi eu. om. -.În primul .rând eşti fiul meu. Îmi datorezi ascultare . .Dacă-'m ~ nesocoteşti porunca, te expediez 1m Statele Unite: Şi te previn că am puterea sco fac. - Sunt _în Amglta, · Jhtr~o ţară liberă! se răzvrăti Henry. Pot .să trăiesc ca un simplu particular. Richard zâmbi sarcastic. · - Şi mă rog, c~ ce ai să trăieşti? ·. "- Am ·prieteni. imi .vor da ,o mână de ajutor. ·-. Crezi? Vor face colectă? Să-ţi asigure traiu!? Eşti naiv, oăiete. Bunii. qumitale prieteni, lorzii şi corrţii de .la Jockey Club .îţi dauatli)nţie numai fiindcă. e;;!i Hul meu,· Nu.mai fiindcă aHa spate miiioaneie lui . papa; in ziua cân.d voi ridica mâna şi se va şti că nu. eşti decât un simplu· ins, vor uita că tecau cunoscut vreoclată. Ce ce~ţi vei câştiga viaţa, simpluţui meu domn! Dând lecţii de· engleză? Sau făcând,. pe preceptorui unuinăzuros şi. răzgâiat mic fard? Dacă,· bine.in"ţeles,. vei fi acceptat să fii slugoi intr-o casă mare!. -. De ce mă umiliţi, Sir! bol.borosi Henry. , - Nu te. umilesc: Îţi înfăţişez realitatea, Ca să ştii ce te aşte;;ptă ... Şi ..acum,·W ordon.pentru ultima dată Mâine mă vei .însoţi la conte.le :de. Montorgueil. Îi vei cere, scw:e: .. . - . Est-e inutil să :continuaţi, Jl intrerupse Hemy slârşiL No mă ·pot, căsători cu L"!dy Sar13h,. fiindcă ... - Fiindeâ? ·.···.· ,. -· . - -· . t··msu.ra • t .· , , . ·.,, :- ... sun , ·.In oameră ci>e',a~Jternu 'odăce~e grea,· de plumb . . Richard incremenise, cu m.âinile încleştate pe braţele totoliuîoL .Henry avea impresia.. oă se Jnvâuteş\e ca(!a cu el. Simţea un .mtue ·gol in stomac: În momentele de criză, Richard ştia .să-şi Strunească '
'
'
'
'
'
'
'
nerv11.- -l_erL Georgina ... · -azi Henry.-.. Ii .- ver;;,3a sa -Tr1nebuneascâ.- .Dar·_-se stăpânea._ Se_ stăp-ânea cu toată ,·.,l,,·:c~ -ca'm·, ,. . -a·,e· {lis+rin.~ ,-:l.i. . . .ea . . . . ·vninte.,· _.",.,,'\;;·; •o•, U· · '-• · "1n' " P-, rfţ:t;"'' <>lectr·,c·li'tc>a· ... - . .a ,." --: o"1n·_ atm~sfer~ .. !. '--.r .._ a, · ·,n"re'oii· 1L -·-şi- _·cine e nevaşta ta·? F8t-a :m.ineru!ui? - -ua, rOsti Henry ·doborât-·rte ·emoţie. -o ch~~amă· Margery. E o fiinţă minunată. Richard clătin ă uşor din cap . . - lată, dar, explicaţia construcţiilor de locuinţe. Hm! Ţie nu ţi-ar fi, ·trecutaş:a ceva prin'. minte .... Îşi. turnă un pahar d
-~·'
, L \ ,.. , , _ _ _
u.~
'
"
'
'
.
un
--
VINTII.A CORBUl ~-----------~----~
- Îmi iubesc copi!ul şLsotia, Sir, Până acum, am ascuns această legătură pe care am leag!izat-o numai · -de curând. Alil vrut să vă cruţ. Să vă scutesc .de o neplăcere::. Dar m:aţi .silit s_ă vorbesc. Aţi aflat adevărul. Penţru copilul şi soti.a mea sunt gata să fac orice sacrificii. Să îndur mizerJa, Să muncesc din greu. Să mă .expatriez. Dacă mă izgoniţi, voi găsi un mijloc .de trai. · · ---De ce. nu te faci rniner!rosti Richard .cu disp.reţ. - $i aŞa se pot câştiga bani. -- Ai dreptate.-· Diplomele _de la Oxford îţi vor folosi de minune în a(:eastă profesie.· Richard_ persifla, rănea, sfâşia, cu glasul său batjocoritor, cu privirile- sale cumplit de ironice. ÎŞi dădea seama însă, că pierduse bătălia. Era prea lucid spre a-şi maT face iluzii. Fata mine_rului reuşise să-i îrl1brobodească fiul. Îl prinsese bine in_ mreje ... Richard şi-o -închipuia diabolic de frumoasă şi de inteligentă. Numai un astfel de aliat putea insufla lui Henry curajul de a-şi infrunta tatăl. Ce-irămănea de făcut? Să-şi alunge fiul, .să-I lase pe drumuri, să-! zdrobească?... Henry era primul său vlăstar. Moştenitorul titlului şi viitorul şef al casei Sunderland. Robert, diplomatul familiei, era mai capabil?... Ori Charles, nevropf!tul?... Copiii Andreei erau ·prea nevârsţni!:i. spre a-şi afirma personalitatea. Caracterele se făuresc,. se cristalizea.ză abia mai târziu. Richard înţelesE)se de mult un mare adevăr. Nu-ţi alegi copiL. Bun sau rău, Henry era fiul său ·mal 'mare. Avea' datoria siH salveze din mâinile acelei femei. ·Va lupta ililpotriva ei f.ără să"Şi aleagă mijloacele... Adoptă o nouă tactică. Afectând o emoţie. puternică, provocată aparent de destăinuiri le fiului său, i se 'adresă cu ton ceva mai binevoitor: -~-Pot să văd .copilul, Henry? O speranţă scânteie in -ochii acestuia. '- Cu adevărat? Vreţi să-_1 vedeţi, Sir?
DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAlR
-
Băiete,
renunţ să mă· războiesc
95
cu soarta. li l.ăsa ·să creadă că era. pe ptFlctul de a accepta inevitabilul. Dacă ar fi fost mai perspicace, Henrv ar fi Primit cu ingrijorare revirimalltui tatălui său. -. Cum ii cheamă? întrebă RiChard. - Benjamin .. Richard-Henry. -· Tecai gândit, văd, şi ·la mine.· .-. Şi la străbunicul, zise Henry, care încep:.1se să se însenineze. AtenUa. îl lnduioşă pe Ri.chard ....:. Aşvrea să-i văd, Zise eL ·· Henry jubila. . - Permiteţi-mi să vă conduc, zise Henry. E în camera de alături. Richard 1şi unnă fiul int~""o lncăpere' vas.tă, cu . ferestre înalte, ogivale. În fundul camerei se alia. un leagăn alb, cu perdeiuţe de dantelă. vegheat de o fată foarte· tânără, slăbuţă, ·plăpândă, cu ocil! mari. sperioşi. Pe obraji avea încă urme de1'1acrimi. Richard înţelese că O>Otia fiului său ascultase întreaga discuţie. ~ Dumneata eşti Margery? întrebă el cu un ton brusc, autoritar. · . Tremurând, tânăr a femeie· făcu o· fo<~rte neîndemânateca reverentă. . . ' . .- - Da, Sir, rosti . ea. cu. glas sti'lS. .. RtcHard se apropie de leagăn Ridică pen:l'eiClţeie, in • vreme. Ce mama SChiţă \f1SîinCtiv . un gest netemîiriat in apararea copilului. . ,.Mă pârdeste: Hgroaica, ·îşi zise Richard urmărindrl'i c:oâda och1ului reacţia ·lşi închipuie ' . . -, .. ca yreau_ scH r·ape~c putuL .. - Câte iuhi ·are? întrebă el. întorcându-se spre Henry. · -Zece, SiL -· E prea mic pentru zece luni.· Examin.â ·critic mogăldeaţa sfrijită şi negrici.oasă din leagăn: "Urât copil", gândi el ct,. desgust. -~
--~-
cu
-~
VINŢII..Ă .CORBUL Fără să
~
.arunce o privire lui Margery, se înapoie în .salonaş:. · . - În seara asta să-mi pregăteşti un pat, jos, în syfragerie, porunci el lui Henry: Mâine. vom sta de vorbă. În orice .caz, aici la Cardifl, nu mai ai ce căuta. În situaţia actuală e imposibil să continui a colabora cu Montorgueil. Cea mai nimerită soluţie e să mă Însoţeşti la Paris. Nu te împiedic Săcţi iei nevasta şi copilul. în definitiv, ei alcătuiesc noua ta familie. Mă tem numai, că ve} regceta, într-o -zi ... ' Lui Henry i se umeiiseră ochii. ~ Nu ştiu cum să Vă exprim recunoştinţa mea, Sir. Mi-aţi l.uat o piatră de pe inimă.' Dacă aţi şti câte nopţi am vegheat, gândindu-mă cum veţi primi vestea căsătoriei inele cu... Margery. Richard se în9reptă spre uşa. Puse mâna pe clanţă, apoi se întoarse spre.. fiul său. -· Nu. sunt absurd, Henry.Aş fi p-referat, totuşi, să nu~lcipe.urmeleGoo~ihei. _ A doua zi, Richard trimise.un mesaj lui Robert. 11 poftea să se. prezinte de îndată la Cardiff. Atribuţiile sale în capitala Spaniei aveau să fie preluate . provizoriu. de către Jules Lafont. in cursul aceleiaşi zile, făcu o vizită lui :'Montorgueil. întrevederea dintre cel .doi bărbaţi fu plină de peripeţii. Contele de Montorgueil H primi cu răceală De la primele cuvinte declară că este hotărât să-şi reia libertatea de acţiune. Ofensa adusă de Henry Sunderland casei sale era. de neiertat.. Lady Sarah ajunsese obie"Ctul de discuţie al întregului comita!. .Montorgueil declară-cu. emfază că greşeala fusese a lui. N-ar fi trebuit să pună temei pe cuvântul lui Richard şi· al fiului său. Richard nu se formaliză. Diplomatic, îşi declină [esponsapilitatea, relevând că nu era vinovat de incartacfa ·fiului său. lqtenţiil~ .lui fuseseră curate ..
97
DINASTIA SIJNOERLAND BEAUCLAIR ~---~~
Militase pentru cimentarea legătarilor dintre casele Montorgueil şi Sunderland-Eîeauclair printr-o căsător'îe a copîilor lor. În ceea ce îl' privea, era hotărât să repare greşeala fiului .său. Montorgueil il privi nedumerit Marchizul de Beauclair intenţiona să se îns.oare cu Lady :Sarah? · . Richard, .declară că era. gata să Ceară · mâna Lady-ei · Sarah pentru Robert, cel de-ai doilea• fiu al $ăU.
.
.·. ridică
· formă
.
.· . . .. ·obiecţiuni.
Contele. de ·unele. Propunerea 11 ispitea. Richard facu un elocvent elogiu diplomatului familiei. Spuse că era grande de Spania şi că regele· Carlps al lWiea il decorase personal cu ordinul ."Lâna de aur". ·Pentru Montorgueil, argumentul fu hotărâtor: Când o. revăzu pe Sarah, Richard . acordă circumstanţe atenuante lui Henry. in ultimii .ani se urâţise şi mai mult Părea că timpul se înverşunase a o îmbătrâni inainte de vreme. Ochi_! întredeschişi, consecinţă a vederii defectuoase, erau subiiniaţi de. c.earcăne negre şi .de riduri subţiri, •Ca o pânză de păianjen. Nasul i se cocârjase, iar bărbia colţuroasă, pătrată, _o luase înainte, ca falca inferioară a unui buldog. Lady Sarah abia implinise douăzeci şi opt de ani, dar arăta de patruzeci. Gestul lui Henry Sunderland, care-i preferase o fată· vulgară, din popor; o 'îriăcrise şi mai mult, o exasperase. O ingrozea gândul că va rămâne fată bătrână. Tragedie împărtăşit.ă şi de Sandra, căreia Montorgueil nu-i îngăduia sa se căsătorească inaintea surorei mai mari. Sandra împlinise .douăzeci şi unu de ani. Toată gama de seducţii refuzate de natură Lady-ei Sarah, · · · împodobeau fiinţa Sandrei. · În aprilie sosi şi Robert la Cardiff. ln bagajele sale se aflau. la loc de cin.ste pergamentele ceci confereau grandezza şi colanul- .,Lânei de aur". Diplomatul nici de data aceasta reputatia. familiei nu-Ş! dezminţi ' . ~
"
VINTILĂ CORBUL ---~--~~-
S,pre ...deosebire de " - --
Henry care nu se pricepea nicioda~a sacşi, .asq.mdă dezgustul faţă de . Lady $arah; Robert fu un mo.del de~ curter:~ie. DeJa prima .sa vizită la Montorgueil Castte., captivă pe conte şi pe fetele sale. Numaiprih prezenţa lui, reuşi să înlăture divergenţele dintre cele două Ti'Jmilii. . Richi'!rd Sunderlan.d şt proaspatul caqdidat ]a .m.âna .Lady-ei Sarah, .acceptară să fie găzdoîţi la. casteL · · Până la ~sosirea lui R.obert din Spania, Richard avusese lif11P .,sii.~l'l ,;qocumenteze asupra situaţiei şi atmoslerei. din uzina. Alegerea.. unui. nou director TI dădu multă bătaie de· cap. Avea la. îndemână. doi oamenL Pe William Track, predecesoruHui Henry şi pe Herbert Hutchinson, .. directorul administrativ .. Priceperea)ui Track în .dot)leniul tehnic era deasupra oric.ărei aprecieri. Energic; întreprinzător, cu spirit de iniţiativă, ar fi fost un -excelent cond.ucător. Devotamentul său faţă de c.ontele de Monto-rgueil şi pstilite~tea abia @ghizată pe care arătase lu.i Henry, fllei,:iau însă)n defavoar4i;la sa. Richard· voia să .aibă la condi.H.:efeă. - ._,,,_. ".uzinei ---- ___,_____ "un -- ..---dt)l - .. de .credintă. -' - .Herbert Hutchinsoll hâ~bar nu avea de tehnică. Nu aprofÎJndase niciodată procesul de fabricaţie, În schimb, problemele financiare erau de domeniul său pref!;lr?t, .Richard il· aprecia pen,tru căldura cu care imbrătisa cauza casei. Sunderland. · . · ·.. . · Her6ert ·Hutchinson fu înscăunat la. con ducerea uzinei. Această.consacrare stârni gelozia şi mâhialui . . Track, carecşi. prezentă demisia. Se ştia indispensabil. Graţie lui (abrica ajuns.ese la dezvoltarea actuală. Era sigur că. Ricl;lard Sunderalnd fi va · solici.ta să-şi continue colabq~area , atât de .utilă Întreprinderii. Pe vremuri, aşa procedase c.u contele .de Montorgueil, care plecase steagul. Spre surprinderea sa, .Richard Sunderland reacţionă altfeL .Calm,· aprobă demisia, .oferindu-i spre consolare o primă de .cincizeci de lire sterline.
o
''-'
'
"
'"'•
DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR . .~
.-· Nimeni nu ~ indispensabil, rosti Richard. în 1.treme ce_ îşi aştetnea -apostila pe--cetereâ ftl!- Track_. _ii trimise, to1i:şi vOrbă pdn Hutchioson- _că -era ·dispus să-I reprimească oricând, dar cu un salariu sensibil inferior, deoarece vremuri!.e erau grele şi .. ' Impuneau econom1r. Oferta echivala cu o lnsu!tă. Track o respinse cu disf)reţ. Încântat că scăpase de un rival perie• •Jos, Hutchinson ·nu. încerca să-i schimbe hotărârea. Multutnit că făcuse ordine, Richard h.otărî să plece 'la londra în prima săptămână a lunii mai. Urma să fie însoţit numai .de HEmry şi soţia acestuia. Contele de Montorgueil. stăruise · ca Robert · siî rămf•nă ·la Montorgueil Castle .. Se temea să mH scape şl pe el din mână. Ricl1ard acceptă să-şi lase fiul zăiog. Datora această satisfacţie conteiuî, după nepiăceri!e pe care i le făcuse Henry. · De-- comun -acord, viitorii'" CU~iCri fixciră data căsătoriei la 1 iulie; .Pănă atunci; -Richard avea de gând să rărnână la Londra; Reorganizarea băncii din ·City, impusă de retragerea lui McFee, cerea oarecare timp.;.. · . · · · . · · .·· ·· · 1nainte de a pleca la Londra, Margery· făcu o ultimă vizită părinţilor ei, care se mt•taseră de curând într-una din locuinţele clădi te de Henry. Era fericită. Că lucrurile se încheiaseră cu bine. Henry o idolatriza. Mr. Richard Sunderland fusese un adevărat gentleman. Din ziua în care acceptase căsătoria fiului său rnai mare, se comportase faţă de Margery cu răceală,. dar în limitele celei mai politicoase corec!itudini. Pretinsese un <'ingur lucru" în prezenta rui şi, în lume, să se renuhţe la vulgantl dirninut!v Margery şi să se; revină la numele de Margaret. Şi Herory şi Margery se învoiseră cu dragă inimă. Li se cerea atât de puţin ... · ·· . in sânul familiei Terril, vizi!eie !ui Margery erat: prllefde bucurie, manifestată însă sobru, aşa cum se
.
1(j!) ..
VlNTILĂ CORBUL
··-·--·--···-·-----·-. o~cuvihe:.intrco casă'de puritani. Şi părinţii, şi fraţii, .şi .surorile,. ştiatl'>·ci>' mumai datorită influenţei ei ii se : tmbunatăţise viaţa.. în ziJ,Ja în care.se.. aflase in< uzină )nlocuirel:l Jui Henry. ·Si:md.eriand, consteiTl.are.a "muncitorilor •fusese mare.. . • .·· . . ..·. .· ·" - il schimbă fiindcă a luat măsuri în· folosul •nostru.:. .••• ·· · - Şi.Jiindcă .. s~a lnstJrat:.cu o lucrătoare ... · '·"· .•"7 :Să.ycedeţi. ce•o .să ·ne mai stoarca HtJtch.inson ... -• O să se revină la veche.a zk·de Ju<;rll ·de şaisprezece ore .. : -.· Şi la schimbul de douăsprezece ore•la Jurnalele înalte~ · ·. - Hutchinsbn .· n-o .· să· ne mai construiască locuinte noL. . r - In schimb, o să· facă avere. ·· '=Când o să·mai· avem parte<de un .om bun ca ·M r.. H : en~y.? ·. . ··· .. .,.-;. Efnrezi!·.Asta e marele ve>stru păcat, le·spunea Dlck Swanson care se deprinsese a-şi târî .picie>rul de lenin.• Aşteptaţi .• totul de· da. bunăvoinţa stăpâoilor: .Dacă vreţi drept(fri. daţi•le.• patronile>r. la cap şi .cuceriţi-vă. drepturile. Dărâmaţi ·castel ele, ·parcelaţi parcurile, împărţiţi domeniile., .. Ştiţi cu ţoţii ce s-a întâmplat.,.în FmnJa. Nc:ati .ţras însă nic:;i o învăţătură ... ..·-· Mai ţine-ţi gura.. DickL D<}că. te, a . 0 d oamerlii .. . .. . •. ·. • .·. ·... ' .. · · . · . 1egu ... · - Care,Jegi?
DINASTIA Sl,INDERlAND BEAUCI..AIR
. ciorba de peşte. ce fumega .in biide. lntra[ea:,aLnu înlterupse cina.. Şi Dfck Swansor. se·afla~tle faţa. Deşi fVttf~gBryJl'r~}r'iitoLSe )ne-iul -de-logodnă, Dick ccntr,.·nJa ··s··;:;:· "..."_.,;-~-<::!- ·rJi..,- ca'nd-1~-: :n.ra"tJ', c~se,· ~-" - Ci, 'V('LL''.::I: "_ ,, 1 i _ __,! c;;.,..,~ <-1', 'J ·;-' ,c;, _ ..Ţn~;--,! _. ·· f"t;; n' !ili -,..,,_)j ':"'VP."' -~i:i--s~ Marner•J :::1 " ) r.u " •• ;l•tas'e '""' • Dr-""l"""()SI"a .;;.<.:::J- .. ~ ·'-'·" <~-....,c·< ~~ ţ:; stingă nicicx:iatii Dlck era uri om dintr·o bucată. Nl; conctamnase \;!estul tinlirei fete: lsi dădea seama că ··n infi;.m-n··u·: n:n:ato 'a !n~an·a c"e· 1"__-, 'oi 1Li:•, m~·, 1; i·t·m·>asn Lo.! ,•, ,,_,,. .·f"'>v V na·-·"'ju·; t ~ ~,, \. ··• fete 'din ()ardifL Nu aprobase insă căsătarfa ei cu Henry Sunderland.. d<' ,> · · ·;.: • · - Omul ăsta nu e pentru tine, îi spusese e' intr-o ZL ·NU ·e din· ·!umei?l ta~ muncitoare. El" e domn. . JEst! ' rre"'i ... i:i o·· sa· ·c,·:.d:.ca""'eod~F> J·_"."',..·l""''·~ ·•r,:) '-'• ,;;...1- , " """" Yl vcP >;",,..,.. _ _ ,.";,::t;:~ .dJ'•·:-~n:::. . ;;,,.,, --Aş.,,rea.;;ă te facă fericită, t"''iatgery, Dcr-sunt_slgt.H' că ''.l; -,__:;::; ··<:: •<;l · ""!; 1 ,:~-ro;~.::; -rnn.4 c·Y. ~·> < ~t;>i '7··• .-.;-!"'E!"J:\2 jni - - -·..
-~l,
1,
-t
i
v~.
c;,,..,~-..
,.".<;J.
·-~·'"'
<
ca oră ' .
râioasă.. .
.
· ..
'
.,
':.
....
... 1-. --! ern'1 -:· ..tmpa"rt"aş1se . ··; . 1u1. . DiG?\. ~· • -,:·ş·.,._ b"' Etdanu ,_ ~em.eFiH---·· ~~-Vai de·- :biati-r-:·-~Aarge·ry! Cine stie --.ce o rr}aj . aş:te·:aptă!- &e .plânse_se ,e? într-o seara· nevestei sale. · l$ddget 11 repezise furioasă: --- AdUm-: pun le- ·şi tu pe cobit:. C,e: - vret-- -s;·Gaştepte?- O ·să--fi~- fe-riCită, 6 -să aib.ă :Dard; trăsur&, casă mare. şi mâncare din beişug. · -- Bărbai.ur e! o s-~o dispreţuiască. f\lici6dat3. r:-o să J ·1to că l\/~al"g.ory D. -fat~:\ de. ~;,-,.:lr na d";"i ;..;.J &: f>J~ ' 0 e_it \\1-rtc• !-a 1;l"'ffit-l ,F'i•nr~i (~Cl .:::>H'"'l} ,.",li faţ? r:ţ.\. el':' Î'! ,..-..Q?"fp;5 4-t• ...,, ..... .... ,,..., ""''' ·'-''1 .., ..... ....,"_,, ""'""' • . ............. • • '---""'-'' i""' U
V
., ..... ".:'.'- ·............ i--~ ....
.1
t.-..
V
,
~'
-..'-1
-•~·
>>•!,>-"
•••
1
..
.,_..._~..,._
·~
,.....;;rn-"nt"r;
;::•·q:::~
_;:.:
'"'U
.;.~.
,.;. •.",~....,,...,,-
~--"~
;;:.,_,l.,;,,., ..... -y.;;;; ;--e<·ua. :. . l>: L~l-'""' , ___; .1 ~·;,;;. V"·'"·':;i;:eyd ~"'"r-o 7f r~.;;_-r,: -,,;n::;; r"at>:.i ···);-,..-.;"'\?• (_i,p ,';:;, ....... ,.. ,a-<::: :"""'!"''t'o"';: ~" '·'~' -• ·...·a.\ l;'l"""' 4<> j.-'lVV<,,>; ...., V y ;_;.", '-''·''ţ.."" \.'U
_t...;;"<.:::;.,
102
.
VINTI!.A CORBUL
~---····- ·-~····~···--_...:_::.::..:_::::::;_:_:_::_:..=.;:.=.
pierdem, fetiţă; exclamă Bridget. .~ Emoţionată; băfrâna se strădliia să înghită un nod, care i se urcase în gâtlej, dându-i ghes să plâ'ngă. - Pleacă după fericire! mormăi in farfuria lui bă,trânul TerriL Auzit.. Londra!... . . . . · :-. O să aibă ·ro.chH frumoase .. " Interveni una din fete: .. o .să se plimbe prin locuri minunate. ... - Tacă-ţi gura, mucoaso! o repezi TerriL Ce ştii tu? Ai fost pe acolo? · . -. N-am fost. Dar l~am.auzitpe.Josh c.ând.a venit de la Londra ca să-şi vadă .părinţii . . -· Care Josh? Nenorocitul ăla care a zvârlit târnăcopul de miner, ca să se facă slugoî în Capitală? . Bătrânul izbi cu pumnul în masă. ·· . - Mă îneacă plânsul, Dick, când mă uit la Margery. Cică e măritată. Dar eu, tatăl ei, nu mi~am lrnbrăţişat niciodată ginerele. Şi pe copil, .abia .d.acă . !-am zărit o dată, pe furiş. M-a luat Margery la ea acasă, ca să mi::+ arate. Nici n~am apucat să-i Văd bine. Am fugit· ;ca ;să nu>dea taică-său _peste mine. Mi-era: frică de parcă aş. fi săvârşit o fărădelege ... Da: da; mi-era frică să calc în casa .fiicei mele. Judecă ·şi . tu, Dick! Judecă! Dacă· Margery s~ar fi măritat cu un ·tânăr de ai.-.no.stri,.. am fi făcut nuntă. mândră, să rămâriă de pomină. Am li băut, arn fi mâncat şi. ne-am fi veselit... Pe când aşa, totul S"a. făcut pe ascuns, de parc;ă, .le-ar fi. fost ruşine. Asta se numeşte fericire furată, Dick. Fericire ·pe apucate, Eaţă' de vehemenţa bătrânului,nici unul .din copii . nu îndrăzni să mai scoată vreun cuvânt Dick nu răspunse. Dădea dreptate lui Terril. Henry îi furase logodnica: Îi furase fericirea, după ce il lăsase olog. Simţea cum il. cotropeşte mânia. · O simţea crescând, umflându-se ca laptele care dă în loc. Îşi încle$tă fălcile şi pumnii, ca .să nu izbucnească. Se. lupta .aprig cu. el însuşi. -
•
Va
să zică, ţe
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR ~~-~~~~
103
'"~~~~~~-~~~~~~~~~~~~~~~~-~~~~~~-~~-~
Margery se întoarse cu faţa spre uşă. Voia să plece. sau să-şi ~ascundă lacrimile? ~ ~ După câteva momente de tăcere adâncă, tatăl ei rosti mohorât: - Drurn bun, copilă. ~Îşi duse lingura cu ciorbă la gură: O opri la jumătatea drumului, ·şi. aruncă~ o privire circulară~ aşupra copijlor.. ~ · - Acum să ne vedem de cină. - -,- - - - ' Sorbi cu zgomot ciorba; 'i1rmat curând de şaptesprezece sorbituri timide Şi Dick 1ş1 inghiţi durnicatul de~ pâine. ~~ ' - Va- .as cu b"me .... Câteva glasuri tinere Tndrăznirâ sâ-i ureze sfios: -~ Mergi sănătoasă.,~ - Dumnezeu să te ajuie. Apoi amuţiră. Privirea ponmcitoare a tatălui le închise gura. ~ ·_ Mancaţi! rosti el cu solemnitate. Tonul său ~grav, intr-o imprejurare~ atât de ~prozaică, nu stârni râsul cum ar fi fost firesc să se întâmple. ~ ~ Optzprezece guri sorbiră iarăşi ciorba, in vreme ce uşa se închise incet 'in urma lui Margery. ' · '
';
~-
~
'
·'
MargaretSunderland îşi lăsa !a Card!if nu numai diminutivul, dar şi un trecut~ cu. care se simţea obligată să rupă orice legătură. Călătoria la Londra avea să fie ~punctul de plecare al unei noi vieţi. Margaret era azi nora unui magnat al marei firtante. La moartea acestuia soţul ei avea să de_vină şeful puternicei case Sunderland-Beauclair. 1n vreme ce trăsura o purta spre Lond~a. Margaret se întreba cu teamă: va coresounde noii~ meniri?. . . 'Câteva zile după căsătoria ei secretă c:u Hemy. o prietenă căreia ii dezvăluise taina,~ căzuse in extaz: '
VINTILĂ CORBUL.
104 .~~~--~~~~--
-~-···-··
··- ···--·
,.Ce .fericită trebuie să fii! Te ia de nevastă fiul unui marchiz. Aşa ceva se întâmplă numai in poveşti". - De asta iTiâ tem Şi eu, mărturisi Margery, E prea frumos ca să .· fie ·adevărat. ,Câteodată am impresia că visez: ·-· Te-ai gândit ce o să zică bătrânul Sunderland când o auzi că i-ai {jeveilit noră? o întrebase prietena, pe care o muşcase şarpele· invidiei. · · · · Margery prinsese răutatea ascunsă .sub întrebarea aparent inofensi\tă. -- Henry mi-a .spus _să nu mă tem. O să aibă el grijii. Această _prefăcută nepăsare nu înşela pe nimeni. De când se măritase, Margery nu mai. era voioasă şi zglobie ca altădată. Nu se mai trezea din somn cu cântecul in suflet şi cu zâmbetul pe buze. Nu incetase să se frământe nici -- după ce Richard Sunderland !şi 'dăduse consimţământuL O nelinişte neînţeleasă îi tăia orice avânt Socrul ei o înspăimânta. O lnfiorau privirile · !ui reci, cenuşii, tăioase ca nişte cuţite. Nu se destăinuise niciodată lui Henry. De ce să-I indispuniî? Când. trăsura de călătOrie pornise Hi trap intins, lăsând în urmă pavilionul de vânătoare; în care viaţa ei .cunoscuse o cotitură 'atilt de. însemnată,· Margaret simţise o' striinge.re de inimă. Nu . cunoştea semnificaţia cuvântului exil. Dar sufletul ei gusta pentru prima oară, amărăciunea exilului. În vreme ce priveliştile familiare rămâneau. în urmă, ascunzându-se după PE>rdelele de copaci, fruntea ei· se lnnoura, ochii i se umezeau, buzele -prindeau să tremure. ~Frămiintarea ei lăuntrică era: vizibilă. Margaret nu se pricepea să-şi ascundă sentimentele. Henry · nu .·găsea. . cuvinte de mângâiere. Simţea instinctiv că acestea ar fi sunat convenţionaL Prefera să' tacă. În semn de încurajare, îi prinse insa mâna. . într-a lui.
-
DINASTIA SUNDERLAN!J BEAUCLAIR
105
· Margaret îşi ţinea 'pe genunchi copilul care tăcuse şi el, după ce o oră întreagă se învineţi se. plângând.~ Acesta fusese si Richard . - . . motivul . . oentru care S.underland preferase a călători cu altă trăsură. Henry înţelegea agitaţia nevestei sale. Lumea necunoscută, care o aştepta la capătul călătoriei, era firesc să o . intimkleze, Dar ea exagera. Făcea a tragedie dh': n_imic. Henry era c:orwi:rs că_ fl/largaret se va -aclimatiza_ uşor ia· Londra. 1n- sârn.!l_ ltHnH rafina~e ş.f artificiale din Capitală; frumuseţea Ai proaspăt;'; va face furorL Henry· se şi 11edea ia braful ei pe. străzile Capitalei. Prietenii îl vor irnrldia, femeile vor pă!i da gelozie. - Per ~-f\~arg_aret o._ va înconjura cu u:l lux princfar._ Me~ita, Numai ea ştiuse siH tacă fericit In neme · ce trăsura îi· l'l.găna, putt3C~du-i pe d(umud d_e_~ ţară, Henry visa qu oGhi~ •:leschişf ... 'ondra M"='r-~',."re"'" - r:rr•ilu·l d'2!:; rvt"'-i fL"'!f"• l , ..·•. , .i,<J;,,,, . . . , , . - Q"oa"'P-·' PJimbărj .. ~~Ferlcire ... Da! ... FeriC:li"t:d ... "- A ţ• ~ resectr:La •• · !'!nere-t• po'o~• 1 .; 1 R •IC_r~aru_-.,rxa "-·'>::""'''~a • • Sunderiand_ .Hcuse. Fi ;·amase sa toc~;asc8 taMontenuovo P8!'lce. disnory.J+it:or sai•":! lc,/\_t)! -~-'- n•·e.:;;;c 1,-!.cnr" Pot ,,·,,;-!.!, -' f" ~' ţ '-';:_o' • :l d 1 d . t' f • . .,. . " t t .. , ;:,un- er,an ş: SQ_~~a. ,ura pnmr,f au pa _oa.e reg;__;(;le nrnto··coiul•'l sr;;;-,;; ,.. . . ~ ·.. M~io··domul "; ·• . ·,;. aşt~n1
.
""'•
-
+><·
(
~
dantelă.
'i
J),".·
~
Cf 0
'
,
j.,
- . \...>
'-"V;
106
•
VINTILĂ CORBUL ~~--····--····
.
.. Ceva mai la dreapta, aştepta solemn Norman McKieely, primul secretar al lui Richard Sunderland. McKreely albise la tâmple, dar îşi purta q.J aceeaşi tinerească prestanţă fracul cenuşiu. Făcu trei paşi în întâmpinar~a tinerei. perechi, se· înclină, apoi rosti c.âteva cpl,linte de bun sosit, îh numele r:rtarchizului de Beauclair. Margâret era atât de emoţiohată, încât.nici nu le înţelese. . ·• · . F.e!TJeia îl'l rochi.e cafenie oferi Margaretei ouchetul. de'glâdiole, rostind. J.ih compliment de· circumstanţă: însoţitoarele ei 'Şi c'eie 6pt camerista făcură o adâncă reverenţă. •' McKreely îi pre:z,entă pe cele, patru femei: Mrs. Eleanor Marsh, hOusekeeper, Mrs. Gwyn Mi;c Donald, guvernanta micului. Benjamin, Mrs. Adela· Gorham, doică şi Mrs. · Fanny. Marti net, prima garderobieră. · ·· Spre ştt,Jpoarea personalului de serviciu, Margaret Sunderland dădu· mâna cu fiecare în parte. Voi să repete gestul şl faţă de · canieriste, dar Henry o împiedică la timp'. Zâmbind cu indulgenţă faţă de lipsa de savoir f?Jre a nevestei sal€), o luă de braţ. - Condu-ne'·'spre apartamentul nostru, Jarvis, ordonă el majordomului. .· Precedaţi de maiestuosul şervitor, urcară o scară semiciwulară şi se angajară într-un coridor larg, ---- _"_"_ - împodobit cu ·statui şi tablouri, de-a lungul căruia se inşiruiau uşi înalte, cu câte două canaturi. Majordomul se opri iri dreptul unei uşi. O deschise solemn.·· · - Apartamentu.l .doamnei, rosti el grav. Apartamentul domnului se află la capătul coridorolui. Margaret se uita nedumerită de la majordom ·la Henry şi de la Henry la majordom. 1· se cerea să doarmă singură in cameră? După ce se măritase? Îi venea să râdă. Aşa ·ceva nu mai auzise. Ciudate obiceiuri aveau londonezii. Hen ry se încruntă:
-
DINASTIA SUNDERLANO Bli:AUCI.AIR
107
-· Cine a dat dispoziţia aceasta? întrebă el rosindu~se. · · ' . .- . . . . · Mc!(reely se piecă ia urechea sa. - Mr. Richard Stmderland, Sir. Este dispoziţia sa expresă. Tatăl d.umneavoastră . doreşte ca Mrs. Margaret Sunder!and să se depfindă condiţiile de. · vi<W'i al€> lumii 'din care face paite, · Lecţia era .aspră. Henry nu protestăc Nu voia să-şi
cu
iridispună părintele. Va şti să ocoh3ască opreliştea.
Nimeni . nu~.i putea împiedica. să d
in
uşa.
Fără să ţină
seama de camerista, Margaret smulse înspăimânfată. din mâna uneia. din'ele o cămaşă, cu care-şi acoperi goliciun'!la. • Mrs. Gwyn Mac Donald şi Mrs. Adela Gorham fş1 făcură intrarea. Grave şi a:;toritare, 1şi legănatt
, . VINT!L.Ă.CORBUL
108
"mt;vriimi!e ilT1pozante, ca niste gâşte ce păşesc pline \de- !tnpo.rtanţăs.··,,Mf's r:Gorha:n luă· pa_ micLil _-B~nJy tn · braţe şi cu aceeaşi. :grayilate; se înapoieJspre .uşă, . l!rmată de ,,Mrs .. ·. MacDcma!d, ,;,, - Qe •.taceţi .:;u< copilul.?· strigă Margaret, repezindtH>e. în .urma fqr. . . . •· .. , . • ,· ... Mrs,. MficD.ona!ţt. o privi,.cu ,mirare .. · · ... ·. · _··.. Il . aucem .. Îrt .apartamenJur .său .. ])in . clipa . âceastâ; MrS: Gor'Ţ!am şi cu mlne răspunOem .de
•Je:o·· --- p"11. ,..• '· · -· ,;. ·•• ·.
· ··
,v,,v "'•
_,,,.,___
-"''.Be~jy rămâne'cti trertmra de emoţie, de
•-
·· •
''
,.
_,,
--
"
·. · ·· · ·· Marg:aret care -
'
minet protestă iti!) $i ae•· friCă. ·· ' • ·
•
·. ·
- Madame... · -·.·. Nu . vă dau voie să-'!· luaţi, strigă .Margaret, .în -pragul unei crize. de isterie .. · · Mrs. · Mac Donald respiră adânc, siiindc;-se siHr .păstreze calmuL : · · .. • ....,. ·Regr,et, •M
-"aJe- Niargarete!, -deSchise uşa doi ce!, ·care sal4tiL şi ieşi eu :copiluL . r-..~rs Mâ.c _Donald făcu c - rever:enfă/·si . - -- ' --adâNcă, ' l')ărăsi
camera. . . • ..... . · În. faţa uşii închise, Margaret i 'bud11 !n plâns. Plângeacu hohot13, fără să se poată stăpâni. P!ăngea fiindcă -era goală şi- o cOpfe$ea ;ruşinea, .fHndC_ă-- îi _ !uas_erţi_ --cppiJui, nindcă_ H_~liry- ~era depa_rte de ea, _nrn_dGă- se simţea îngrozitor de ·nenoroG!tă. şi de singură; Camecisfele o priveau ulufle, făcându-şi fufiş semn cu co.tu!. · · · ··· !_n- seara_Jtceea, f'liargaret cină num-aj c-u_ Henry" Se aflau Tntrco C<:)meră mai lungă şi mai. înaltă decât biserica din. sat. .
pe
'
OlNASTIA SUNDERLAND BEAUClAIR
La un capăt al încăperii .se afla un somptuos'buiet. Queen. An ne cu o marchetăde ceompricată pe. fond ·• intunec:a.t, · care văd ea o accentuată inlluenţă olandeză .. Girandole de cristal împrăstiau ploaie de lumină" peste tăvfle cu mâncăruri orânduite şi decorate extravagant. · · ·. ·· ..·· ... J'apiS!'1rii cu subiecte cinegefice imbrăCau · peretH. ·Tavanul orriarfrentat ct(stticaturi aurife, sclipea· ca o uriaşă :oroşe
1
•
•
•
•
.
.
-
..
'
VINTILĂ CORBUl.
-----~---------··~---~-------~··---·
-. Îţi făgăduiesc Margaret. Cum aş putea să te refuz? . - Pe trmpul lipsei ta.!e, aş vrea să mănânc în odaia mea ... E mai simplu. Şi am să mă simt mai în largul meu. · · · Henry râse. . . . - Bine, Poţi. să iei masa în camera ta: Margaret oftă bHcuroasă, ca şi cum i s-ar fi ridicat .9 piatră grea de pl:J inimă. · " .....:. ·Ah, să nu< uit, zise Henry:. Mâine te va vizita Madame (3rillon, cea mal buna ·. croitoreaSă din Londra. E necesar să-ţi c0 manzLcâteva rochii... Şi de pălării ai 'nevoie: Mrs. Hemi Sunderlaild trebuie să facă figură onorabilă in lumea această de snobi. Să nute scumpeşti. Nota de plată mă .priieşte pe mine. La Cardiff erai .cea mai frumoasă fată. la Londra, vei 1fi "Cea· mai frumoasă lădy... . . · · Raza de 'soarifTumină iarăşi chipul: Margaretei. -. Arn să fac orice, Henry, numai să-ţi fiu pe Plac, }osti ila îricet:' Orice, · adăuga ea · cu solemnitate ;cbpilăreas'că~ Îţi .jur! ·h · ··· :-_->_:•.'7.<·;_··
-c:--
-. '•y .
·_-
..
Margaret era o preocupare ·secundară pentru Richard Sunderland, iar reorganizarea Băncii ·Angfb-Amefican ..-;. un pretext> Înlocuirea lui William McFee, ·care .lmbătrânise tot trăgând. în ham; era necesară. ·Însă in · nicr · un caz nu. constituia.·. problemă capitală. • Scopul de căpetenie pentru care Richard hotărâse să-şi· prelungească ·şederea la Londra, era aceeaşi chestiune a plaştrilor mexicani. Băncile engleze şi olandeze care intraseră în legături de afaceri cu Ouvrard nu primiseră cu pasivitate vestea prăbUşirii acestuia. Reprezentanţii lor continuau să conteste autoritatea lui Richard Sunderland.Acesta, după ce obţinuse concesiunea exploatării metalelor preţioase din Americile spaniole, declarase nule şi neavenite
o
113
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAlR
toate contractele .încheiate de Ouvrard cu firmele din Anglia şi Olanda. :Procesele· intentate casei Sunderland în faţa tribunalelor britanice ameninţau să se eternîzeze. Avocaţii lui Richard, experţi în chiţibuşuri procedurale, amânau rezolvarea proceselor la calendele greceştL Băncile reclarrante nu renunjară .la luptă: întrucât mijloacele legale nu dădeau rezultate, folosiră .Şi procedee mai dubioase. Richard observă astfel că transporturile de. piaştri î.ntârnpinau. dificultăţi crescânde. Nave de corsari ii interceptau .corăbiile care părăseau porturile Vera Cruz, Havana şi . Caracas. Escadre britanice răsăreau ca din senin în calea vaselor· sale· de transport, confiscând î.ncărcătura, sub cuvânt că .era destinată unor state aflate în război· cu Marea Britanie. Repetarea sistematică a ·acestor acţiuni duşmănoase. îl. silise să,·.suspende. .temporar transporturile de aur_ Până la data de 1 iunie 1806, .când. luase această ·măsură, .. reuşise. să treacă. Tn Statele Unite zece· milioane. de ·" piastri. ·.Două . ' . . . . transporturi de câte un milion fuseseră capturate de navecmiHtare britanice; iar un alt milion căzuse pradă corsarilor. · · · · Richard avea convingerea că autorităţile co!oniale 'spaniole nu erau· străine de aceste acţiuni. Anumiţi funcţionari superiori, in curent cu mişcările de piaştri. scăpau indiscre\ii generos răsplătite. Era limpede că unii corsari lucrau pentru firmele ·britanice şi olandeze, ce pretindeau a se infrupta din comorile mexicane. · Richard îşi propuse să acţioneze pe două .căi pentru a scurge piastrii spre· Statele Unite. • • fn primul rând, să-şi mărească şi să-şi 1narmeze putemic flota comercială. Pentru realizarea acestui obiectiv, dădu puteri depline lui Adrien de Beaulieu, incredinţându-i şi conducerea floteL Căpitanul '
·~··
'
'
. \IINTil.A CORBUL
114
.Natha.nael Fanning, care nu corespuosese acestei il)isjuni, J.u c.oncediat fără ille~ajamente. · A doua ·măsură· .era mai clelicată, căci . implica negocieri directe .cu· Cabinetul Bdtaoti:. Plimul lui J~Jchard ·• era Tndrăzneţ .. Să obţină autorizaţia guvernului de a transPorta piaş:lrii. în Anglîa, care ducea. mare
o.
.Prim Lorcf
~~
1'15
DINASTIA S.UNDERLAND BEAUCLA!l'l
!ndhtidt.Al fusese debarcat într-un port indep~rta~"g? Franţa. spre~
a fi pus astfel.· în imposibilitate de acşi indeplini planuL Tai!eyrand mulţumi · c•; . aceeaşi curtenie. Ace,st schimb de scrisori intre. cei. doi miniştri de atace~i străine • era simptomatic. "Bate vânt de pace", spuneau oamenii bine. intormaţl. . .. Richardcunoştea intenWie pacifice. ale IL!i Charles • Fox . .Făcu .deci o vizită la DoWning Street. Fox 1J primi cu amabilitate. Se cunoşteau de peste·treizecl de ani, datorită lui GerokLEastleigh. De. atunci, abia dacă se mal întâlniseră de patru sau cinci ori. Dar celebritatea politică a I!Ji Fox şi fulgerătoarea ascensiune .a luJ Richard În lumea marei finanţe făcuseră ca cei doi bărbaţi să nu se piardă din vedere. O. altă imprejurare contribuise si la realitarea unui de. ' mai . vârtos -. . . climat . . simpatie intre Richard si Fox. Resursele materiale ale acestuia. din urmă nu fuseseră niciodată la inilWmea talentului să>;. politic. Prin intermediul lui Queensberry, Fox obţinuse mai multe împrumuturi de la Anglo-American Banle Aşa cevă nu se putea ufta. . Era firesc ca in aceste condiţii, Richard să fie flscultat ~ cu atenţie binevoitoare. Propunerea lui era legată de noua conjunctură politică, favorabilă încheierii unei păei cu Franţa. · · Acceptând să importe piaştrii spanioli, in scopul decontării . lor ulteridâre pe continent, Anglia îşi .înviora propria sa monedă, recolta beneficii importante şi îşi asigura con'ctitil politice favorabile !a tratativele de pace, ce urr1au să se deschidă. Acesta era- 8spectul puh!ic a! ataceriL fv1a; ;;ira .şi · un aspect confidenţial, care privea. interesele private ale . particip;mţilor. Păţania lordu!ui · Melvil!e, trimis în juciecata Camerei Lorzilor. sub î'lvinuirea de a fi deturnat '10rhJU1"htl rl ., ~ . ''! a'ţ"11 ŞI' d e· a !.e ,. • '! . 'm. specu,_a,n ! t'' ""'m1rad d
-
-
•
.
•
-
•
-
-
-
'
.
•
.,
â
•
-
ns·
· 'lli\!TILĂCORBUL
•aeţioooze p~udentînainte de a mai face confuzie într~ l!'liau'rul·statUlui Şi>pmprilil lor ·buzunar.. . _ · ·· ·. Cu•toată circumspecţie sa;.Chartes Fox ajunse la . conOI.uzra· că atac.erea _ propus·a. de Rkhard ..
•Sunderland nu era comprpmiţătoare. Până şi intransigelltut· Pitt aprobase în · 1805 un import de . pâtrusprezece milioane ·de· .piaştri, a Căror valoare :.fu(>ese dect:mtată. pe Cbr\tilrent E·•aclevărat.• ca·. mai. 'tattiu .îşi .scl:l'imt:Jase punctul de vedere, interzicând ălfe 'nOi .transportriri;•:.·. ' · .· ...· · • • • · · Fox făgădui să prezinte şi să susţină această propunere •ta prima .. şedinţă a Cabinetului.. Spera să . · :·obţină. un 'rezultat pozitiv~ Era .evident că încheierea unui acord intre Trezoreria Britanică ş1 ·casa Suhderland-Beaucl~il'ar atrage o furtUnă de proteste dih partea băncilor din City: Darir:r privinţa lor, Fox : era'hotărât'.să lUcreze cu puţine menajamente: ... · ·· · · în •.sârîur Cdbinîltulul, discuţia •proiectului stârni Oarecari difiCUltăţi. 'Lorzii Harwick si Petty, 'fef)reierităn\ii partidului·. Whig ·- mai 'accesibil tranzacţîi!or subtil!'!'·- încl\nau. pentru o·· nizolva're fâvorabî!a. Wilidnărh şi lordul Spencer, care făcuseră ·parte şi din precedentul g~vern, se pronunţară împotriva proiectului:. Nu voiau să acorde avantaje Franţei inaintea·închei.erii păcii. Celelalte opinii nu se polariiaseră. inca Queensberry spera să câştige de partea. lui, Richard pe lordul Moira, ce reprezenta în guvern interesele prinţului de Walles si ale prietenilor · · ·· · · · ·· acestuia: ·. • Lordul Sidmouth luase, nu ·demult, atitudine împotriva. casei · Sunderland, acutâhd-0 ·că sprijină financiarmente Franţa şi Spania, vrăjmaşele Angliei. Lordul Harwick. adoptase o pozîţie .diametral opusă. Richard sunderland, spunea el,- acoraase. împrumuturi Prusie.i şi Austriei, ,itliatele Marei Britanii şi participa energic la efortul de lnarmiue al forţelor militare engleze. • Trebuia deci sustinut.· Lordul
·
PINASTIA SUNOERlAND BEAUC:;:L~A=IR"'----~~-~~~1:...:1..:..7 .Spencer . replicase .. cu. dispreţ:.;; .. Nu· pr.etin.d§lii oamenilor din categoria marct)Jzului dei;Beauc!air să .1rnbrăţişeze. -cu--.:entuiiasm şi ._Sir!cerit~te c:i-.cauză.:·, Dtn -.prtnGij)Tti -sprljfnft1_ -tabăra-_ -c:e..:i _garantează. -cele ;'m{li frumoase.ben.efiqiL ·La. nevoie, nu .se qă. înapoi~să susţină ambele taberei cu .::ondiţia, hineînte.l,es, ca şi
una.. şi
cealaltă. să-i asigure profituri ..de. ră;cboC .. Di.scutia rămase deschisă. S& căzu totuşi .de acord
'•'•• ca •·•1
·a· ·s<> +-;o,••-po+ .-;,·e· _ 'Jt;; ""'.··p'1as~.,· -·-' · ·aut·o"'za ·;.t _,!_._,,,_::; -1~41!!. . - ,t1_,
_ ..
7 ·--~Y
deschiderii tratativelor de pace, cu Franţa. Forl)1ula . aceasta îl silea pe .Richard ..să. se inapoieze la Paris. Nurr:::Ii acolo -putea Tr.cerca- sa determine>: p-_e -T~-lHeyran-d----~-1' ·ra-spunQ~;.; bl~ev\)ttpr talonărilor _de·--pace A ng•;",; !,"" ..
. 't:1 -jo ,..
·
- ,,
7 "~ Hl'r•i-'-'> , ~ 'J.I~~: •..;:i
•.!"Jc._.n .•tr.u-
::;:c::.n, <'..•>·c•,
1-r::--f,c:.Y.·:.,,t::.j:r•,0\;r,,;.;Ji·-·:",··.1 .. · 'Lin,, ~V . .; _.:..?., >:;',.___,___.
_~. :---'-~"'-·
'-"""-'J
rfzibH. -'_El, _mare· prddl;t~ătcr de- arrnant~nt, acţiona Tii_ caFtate de. ~~m1sar :.al înţ6!egerH- ·între- .popoar-(L-_ Se--_:şi _vedE;:a ._C_3~ic$.t_lki:!a.~. Te xiBrB S\4l tr~sătur!fe_ ,grOtesc ~Y~QPJ2:t 6 --i?iC tJtLIÎ r):~r~:itbAf ,"t! pi-l~!'i--r\JH-j cJ'iflCSteaU ":"-·--""~, v,~_---~~ r·'---' -_-·-, '--", ;,_'· •. <"":·;;..;'''· .--:-:.,_ ..... ;-:_h._•. __ -.Tnsă b~_ne, c.e! eate _şi~ar _f; __ :r]p:dp'.!!t_ ~a R1c~-ar_d 0 ., ; .,t s· . . \ 1- t• vUfi'l~r an~' . .ar !; '.o'.1 State-----sa, r:c.!vez·e·. cu ·~---.·-'_~-_.;;. .ţ·
1. ;..r·n' .-~ ..... -,..,." ~"'' ' ··s' n "e '::n,.'l__v .. ,j-''0'!'··:>
,
/·j • ''1" ··- ,; 0 "' .•..;'I.J.• !t:Lt.....v-
J},.~.
/f,-,.f·~1
~-
~t'Yi"~(!-,);·i·i,· '~o.>.·l .. ,,l,;,__ţ
.>0
,\,,J;;,,..~y;.~,,._..,
f':.:.-.~.!f,'c-:C: · · - 'h5,,) -.....;,;;;,
Î{j(7~;d!t;e· '·,.;;>-'"-'"'':
a•
'""-'tf,.., d.,,,;·;.
-:r.n 1'
~,.:-;;Sesiti p-i8ştr!!ot. D~1~1ă B::::.·eea, ,,să 'JiP4 prăpad~;!a, Ar ·->:;
1,
,.., ; -~pnns
l\1·: ·i\~
,.v
1
ce1
r,;;.
o
_.:.
t•c.. "1~-)r~;-~·.-.. ·;:"lot:-·::-,~ ,)_'{.;i
••-'-~'-'·':!
--~
~I..HJf!
-...:lrh.dl
-~
'','':'-'·."J,
;:
....,.~,.-__
•,-
.ţ, .;
rat:.w:P!':-:5'~;_;"
plc,--..q • ·" "='~,~-,·~ 7n~inte•" rln . . __ <:-t:, i~·"""" 1,":1,, ' ' ' ;::;,, ''•4<>1• ...,.l_. .::.c -_,-w
ce!ebHt căs.ă~cr-la. ·!ul Rohert _c~! - .. •
t
,
,
,
_.,-..
t
•
~
'
Lady Sqrar. l
.
..
iş!
~
con;po.t.:mea ':'2t.:lCJ'U, _nevc-!t s~-:}1_ ~egs ._soar~_a_ ue .o ase_!r.cnB::l · pcJc:Harrie-, dar ~nte-res-el:::; c'!nastiei r·. ..5 1,.,~, ,- '!"'<. .;. -,...,1 ·.,. .. ·• -.-~, •• , --.. .,.,_""_ ,...;.... --; vun·_:;,~î·::::-j::J-t>EJ·c:_u'-.rah e,au rr".at r-·':-y.-:;,_;,.r3 U\~ o,,"__.e-. ii"! . 1'1 ->d..>'.;, '•' "., l ..... " ""C>.--',_- ._,., .•nrno <-'''""'\ ' . . c;_n "'f'lf'l'' r<e; vv_ ·-·r·qn'J -,. '•'t-'~ ... -....1;;; ' ·r·:.-: ,...,., "'"'" ~-"''..!~-...--· \.. .• .__,_.~·~---'· --<--<.--• U·-..''· 'l
~,
n .".,""""'-
,
-0·:::.\iţ;:G:
- 4 ~ra~"'
_,tJ ..,...
t
.:::.::::-: ... a-;
ti--·~,....,
..
-...•\;~.;
-..,.i_;:
~:t>i ".;·l"'r 'a· n-~Pi~<" l'ntw.-.:.J-"<::>·-' ;~_.,,co._ r., '""'"''"...!''V 1__ ",;L...,;
,.,.:,...:,... .. ,Jt p;.,..J~ ..:~ -- '•
rno';'; • ,- .,-,'il\i· _.;;..__~
l:';;~l~
---l • ,.,-,~
as~-___,~ 1 r~ , -';;;~·-- n
11 ;.•_,f~,. ,"rln·. t-'f!"'!' ·.c-;! -;-1' '·!_;;:;t4...>-·,, ''"") --·:-...,_?~;mri·--,:. ~- ;;-"',-: '"-''•H.-d
dinastiei Sunderrand . .-t;..cesta era esenţialut · P-o1rhtit' ·rnţ~!egerF h.il Robnrt cu 0;~cntorgu q, data
cereffionfei ·fu~e~~ fi,.x~t& '~ ~- iu!fe. _"Pâf1ă ~tL!nci rriai erau două sap,amanL P!~. ,ard se temea sa nu
· VINTILĂCORBUL
118 interyină
vreo complicaţie, care .. să ·.ducă la noi amâriări. Er'a' neîndoios că Montorgt~eil n•ar mai fi 1ngăduit · repetarea ·a frontului făcut de Henry Sunderland fiicei ·sale. La 20 ·iunie, Richard primi de la Robert o scn'" soare ce"l'iăsă fără glas. "Mo.niorguetl Castle 15 .iunie 1!:!06 . Sir ·. imi permit să vă cer autorizaţia de a mă căsători cu .Lady Sandra Montorgueil. lnălţimea sa. contele ŞH! ·dat asentimentul. · · Această •·· alterare a . înţelegerii intervenită .între dumneavoast~ă. şi contele de Montorgueil; a devenit necesară; datorita unor împrejurări pe care îmi voi· îngădui să .le .dez\lqlt indată ce-.mi va fi posibil să mă prezint'.• înaintf3a înălţimei Voastre. ·. · · ,., ·cunosc sentime'ntele de afecţiune ce le-aţi nutrit intotdeauna Lady-ei Sarah. · Preţuirea înaltelor ei virtuţi; v~au făcut să aşteptaţ(cu mirăbdare clipa în care o put~ţi n,L~Ini nora dumneavdastră preferată. Dar so.arta, inaVpoternicâ d.ecât noi, a hotărât altfel. . Faţă 'de .aceasta, Sir, vă rog să ~veţi bunăvoinţa şi . înţelegerea de a mă dezlega de angajamentul luat f<:~!ă de Lady Sarah 1ngănuindu•mi totodată să cer .mâna lady-ei· Sandra. Vă asigur că. Lady Sandra. va fi o noră iubitoare şi respectuoasă. !Şi, va cunoaşte indatoririle faţă de dumneavoastră, cel puţin tot atât de bine ca şi Lady Sarah. 'în aşteptarea unui răspuns favorabil, rămân al .dumneavoa;ltră respectuos. şi ascultător fiu · Robert"
sa
DINASTIA SUNDERLAND BIEAiJCLAIR . .
119
Richard. izbucni în râs.· Extraordinar diplorrat fusese Robert. de vreme ce izbutea acE!astă maghiflcă . lOvitură. Scăpase de slută, însura cu o fată superbă şi executa totodată dispozitiile tatălUi său. Autorizaţia P<~fernâ îi era impiicit dată. Şi încă din tot sufletul. ' · . . . · Cu acelaşi curier sosi şi o scrisoare !aconică dih partea contelui de Montorgueil, care Tşi dădea· consimţămâqtul'la căsătoria fiicei sale Sandra cu Robe.rt Sunderland. Frazele erau reci.· protocolare. Sub. pojghiţa !or ceremonioasă se desluşea. totuşi contrarietatea. . . . Ce se· întâmplase? Ce anume îi impusese această~ renunţare la principiile sale stricte de a-şi .căsători în .. primul rând fiica mai mare? ln li'nii mari, Richard îşi imagina mersul evenimentelor. RObert o cucerise pe Sandra, reuşind a răsturna ordinea prestabilită a căsătoriilor. Cum orocedase? Aceasta era întrebarea! '
se.
. Richard Sunderland nu era departe de adevăr.· Robert o captivase pe Sandra în împrejurări demne să' alcătuiască tema uriei comedii. • Dupa.· plecarea tatălui său la Londra •. Robert ·rămăsese la. Montorgueil Castle. cvasisechestra! de Lady Sarah, c;are ·nu voia .să-I piardă din mână. ·Tocmai această împrejurare o deservi. Robert se vedea zi de zi cu Sandra. Frumuseţea, prospeţimea ei . virginalâ erau extrem de atractive. Robert îşi pusese · în gând să-i câş!lge iubirea. Dar spre a-şi duce planul la îndeplinire, trebuia să-şi supravegheze· fiecare gest. spre a· nu da nimic de ·bănuit contelui ·sau Lady-ei Serah. Abil, inconjură pa Sandm cu at<1nţii delicate. Nici el nu era lipsit de· farmec. Sandra ajunse să-I adore; aproape fără să-şi dea seama. Robert ştia că zeu! Amor e zugrăvit goL fiindcă dispreţuieşte ruşinea. Dragostea· timidă şi neîmpijrtăşită nu are sorţi de izbândă. Într-o seară,
IIINTILĂ
120 făcu
CORBUl
fel, încât să o întâlnească pe Sandra singură pe un coridor slab luminat Profitând de faptul că nu erau văzuţi de nimeni, lşi jucă marea carte.. O apucă în braţe şi o sărută pe g wră. Împotrivirea ei, datorată mai mult surprinderii decât pudoarei ofensate, nu dură mult. Robert îi aştepta cu teamă rea<;ţia. Dacă va face scandal, totul era pierdut. . Spre satisfacţia sa, Sandra nu numai că nu îşi prelungi împotrivirea, dar după câteva clipe de lupţă lăuntrică răspunse la sărutările lut. 1 se smulse apoi din braţe şi dispăru în camer& .eL Era ·şi timpul. La capătul coridoru!ui apăruse Sarah .. În seara acee.a, S<;tnllra. nu. coborî la masă, pretextând o uşoara indispoziţie .. A doua· zi,. însă, .se prezentă la micul dejun. Dragoste~ nu are, nevoie de şcoli !nalte spre a se. desăvârşi..·. Privirile. $andrei,. ctiiptii! gesturi_le .ei, reflectau iubirea .... Dar. această. chemar8 er<.i nurna' pentru Robert. Faţă de Sarah şi tată! ei se campc•·ta cu aceeaşi. rezervă. Din nefericire, Sarai'\ se ţinea scai. de. Robert. i\lu le îngăduia nici l.ln moment de singurătate. Instinctul ei de femeie îi vestea primejdia? Sandra se folosea de tot felul de şiretlicuri spre a strecura lui Robert o privire încărcată de dragoste, o bezea timidă, ori o fluturare de mână. Pe măsură ce se apropia data nu-nţii, . Sarah ·devenea tot mai nervoasă, mai bănuitoare. E.ra · geloasă, dar n!'l-şi putea preciza . bănuielile. Simţea in aer o ameninţare surdă, care o în
aşa
inspăimâ_nta.
În ziua când. contele dădu la scris enunţurile de nuntă,· Sarah .suferi cea mai cumplită deziluzie. De mai multă vreme, observase. că Sandra se cul.ca foarte târziu. Camerele lor erau alăturate. Pe sub uşă se ştrecura seară de seară o dungă de lumină, care . nu dispărea decât cjupă miezul nopţii. Sarah era intrigată: Ce se•intâmpla cu Sandra? De la o vreme,
OI NASTI A SiJNDERlAND IB._..E:cA_-U:_::C::::L:.:Ac:.:IR.:__ __
121
aceasta se. schimbase. !=ra mai· palidă, mai distrată, mai gânditoare. ,j..a !ntr:ebările când directe, ~ând me_şteşuglte ale !lurorei ei, Sa~dra răspundea evaziv, În sear_a -aceea, Sarah hotărâse să_ tacă invest!gatli mB.i a dând) spre a dezlega_ enigma Sandre'L V o! a să o ajute cu slqturi!e, cu experienţa eL Noaptea,_ dup,ă ce_ Sandra ~e-închtse în ::am era ei, Sa:ah se· uită prin gau-ra _chni;, sper_ând să ·_dt::_scopere firul misterutvL Îşf Văz:l! sora scr:il}d scrisoare după scd~oare. Nemu-lţumită de conţinutul tor, !\:: runea rl• .,...a~· ""o !o ..~.:.."" p;,....,ala jU :. tm,-;;"~+e , Peo-'.'""1-' ....... 'r
_.nţo..•.
ternlina ·aproape _de miezul
·;..J.ţ1.\ln,
:1opţii. rstoviţă,-. se.-cu!că.
a.pormind cu greu, . Toată noaptea Sarah o auzi. -trâmân·tar:dq-se în pat. Perp!exZr,· căuta catJza acesteL stărT de spfiito ·· .Sarah obser1ase că. sora er asct:01sese iJifirn'n .- . '" - ·. .. . . . :rHS!"!'a ~ntr~o c2ir~e de_ ae. masa. de.scns. in zor:, cand . . S"cr:dra adormi adân-G • .Sar:;:;7t se streCută îr·. carnera p::·-\ ··a"e· · L.''l --.~;,... pa,: ..;.~ a~ce~loi'"' __ ....,~'-" a__ ....y1; <::k·"-''->d .;:, .. CAfiSo~-p~ "}\.· t-Ii .... ~ ...,.~-!1.·:1. .
.
··~
.
rând
"Scumpul meu Robert, Te . ilJbesc, te iubesc, te iubesct Aş fi in stare sa ţi-o repet -de -_zece mfi, de _o_ sută de mii -.de ori. Te iUbeScl Aceste două cuvînt9 re-flectă J.liaţa, năzuinţele, idealurile mele... · -Te iubesc! Nu mai pot trăi fă-ră tine. Când mă gând~sc că -te veî însura cu Sarah. 1mi vine să muşc per'1ele. Mă sugrumă dispocrarea. Trebuie să ii' numai al meu, Robert. Sărutările taia îmi ard şi acum buze•;, Te iubesc! Te iube.scJ Te . iubesc! _ Ţrebuie Să. rămânem v~şnic Jmpr.eună. Găseşte tu soluţia. Tu m-ai învăţat să te iubesc. Tot tu, trebuie . să-mi redai linistea . •
· 122
VINT! LA CORBUL
.c_::::_ _ _ · · · · - · - - - - · · · · - ·
··. Te iubesc, Robert. Te iubesc! Fiecărei stele de pe cer i-arn mărturisit iUbirea ce-ţi· port. Şi fiecare stea îmi clîpeştei n1ă'ihcurajează, ·îrni spune că 9i tu mă iubeşti... · Scumpul meu ·Robert< · ·Te iubesc! Am repetat vorbeltLacestea de atâtea ori, încât mă tem să nu te plictisesc. · Te iubesc, Robert! · .A ta, Sandra." Fiecare cuvânf era o lovitură· de pumnal pentru Sarah! Sângele i se urcase în cap, vederea i se împăienjenise. Mânia, deznădăjdea, ura, o strangula:u. Înnebunită, strânse scrisoarea în pumn. Foşnetul o trezi pe Sandra din somn. Cele două surori se priviră în ocht O singură clipă. O ·clipă in· care şi· u'na şi cealalta îşi spuseră tot ce aveau să-şi spuna.. . .. . . . -•.. "'- Am să arăt scrisoarea tatei, şuieră Sarah, cutremurată ·de•furie. Vom. vedea .qe o să zică; Şi eu te iubeam! ... Aveam încredere Tn tirfe!. .. M-ai trădat! ... ·. Fără să mai aştepte vreun răspuns, părăsi în fugă încăperea.
San<;lra' sări din pat. Până să-şi pună halatul de noapte; !;larah dispăru pe coridor. Cu ochii scăpărând de mânie, Sandra se apropie de fereastră . .Buza soareluL :aşternuse o pată roşie pe cerul de • un albastru. viu, ca cerneala de China. - Puţin îmi pasă dacă află tata, rost! Sandra cu ·dârzenie. Puţin .imi pasă. Dacă nu-l iau pe Robert, mă omor. Acelaşi
lucru îl mărturisi şi tatălui eL Cu o linişte de care nu se crezuse capabilă, dar care-i exterioriza · îndârjirea; îşi repetă ameninţarea.
DINASTIA SUNDERlAc::!l!c::O=-=B-=EAc.cU.::..C.::..LA=-:::Ic.:R_ _ _ _ _...:.12=3 Montorgueil .o privea nedumerit. Toate se. întâmplaseră·atât de repede, de surprinzător, încât nu ştia cum să reacţioneze. · · omor,- rosti Sandra. - Da, da, sunt hotărâtă să mă Nu c:oncep ·să. rămân fără Rnbert;. .Dacă îl obligi să se . însoare cu .Sarah, mă omor. - Joacă teatru, rânji Sarah; Joacă teatru. A citit prea multe romarre, Acum vrea. să 'le trăiască. Nu se omoarii." Garanlez eu că· nu ·se omoară. Deodată izbucni în piAns. LacrirrHle i se prelingeau pe obraji, de-a lunguFnasului coroiat, scurgându-i-se apoi în gură, ori pe bărbie. · · ~ îmi fură fericirim ... se jelui ea, izbindu-se cu pumnii in cap. N-o lăsa, tată, să· mi fure· fericirea ... N-o lăsa! · Robert este al meu! · Montorgueil incercă ·,'să lciosească argumente · blânde, convingătoare: !şi dădea seama că fetele lui. fuseseră târâte in vâr:ţejul ,unei crize care îl depăşea. · O frică surdă~ ii tăia ·parcă picioarele . .. ~.Trebuie. să fii înfeiegătoare,, Saf)dra:.,. Robert . este:logodit.cu Sarah• .Eaptul e de notorietate, publică. · · . -. Mi"e . . . indiferent·· - . .... - -- .. Montorgueil. era perplelc Ii era milă de • Sarah .. Toată. viaţa .îi fusese milă de .ea, Slutenia o ·'lăsa dezarmată în faţa unei lumi pentru care infăţişarea exterioară era aproape unicul. criteriu: de. apreciere. . --· . Pef],tru acest motiv hotărâse ca Sara.h .să se mărite cea·. dintăi Dacă accepta ultimatumul Sandrei, o distrugea pe Sarah. Din nenorocire. ş' logodnicul , împărtăşea sentimentele SandreL Din scrisoarea ei se desprindea limpede acest adevăr. În sinea ru•, Montorguei!. blestemă şi pe Henry Sunderland şi pe Robert şi . pe .tatăl său. De când oamenii, aceştia intraseră în. viaţa lui, t.oale. ii ·mergeau pe dos. Cu excepţia banilor care curgeau gâriă. Dar bani avea şi '
•
<
'
•
•
. ; ·.. Vl~"fllĂ ... .CORBUL ...
124 ~--~·
---~···
.
.5\L Ce;i m.:;;.i. trebuise .combim:tţia cu Richard Sunderland?c. ·· .... ···· ...· , --:prag? S?lndra,_ trţ:bJde _să j;.:rct:~-9!-: ia_~_rec_Et~ în ,tq~ ',
"'
,_>
~-
·---
,_. ,'
,<:nta aceast.<\ sun1. îl1g\'i,cluite;. ~c~,J;ză amarnic Sarah. Pentru Gă ţi-ai pus Tn gând să mH fl!~L,., · • · . .Se si11Jţea atât .de negorcocîtit! \(;e era. ea de. vină daE:ă Dumnezeu o lăsase Nu. meraea cu - --- . -urâtă? -- . .... inconştlenţa. până· <;~colo . în;;ât .·să se .creadă. fru-~
rnoas~.-
Dar ave~lc;sufiet -bun_ ş_i se ş_imţea capabilă a-şl
îngriji şi preţui soţuL Visa să Tşi Jnchegf' o familie. 1
1\e;·ume:zeau'ochii de, duioşie când vedea copii.· Pe l=lob~rtJtrotiea: ';;>i san'dra voia .să-i distru~ă viaţa, s2. o condamne ia, o singuratate veşhică. Q dlită Sandra măritată,· soarta 'ei va .fi p(,;cetluită. Va· mtirf fată bă Irână:. Supărăcioasă, înăchtă. ţătroasă, îŞi va tarî zilele, amiirândtHSe Pt' sine şî pe alţii: . .. . . . .Arunca "rivi disperate tatălpl ei Acesta se uita drezorienfat .când la ea:, când ra Sandra Cumplită în-
cu?-oătUfă:.-: -~1onţorgueo-- nU fndrăznea s~Lfac?- uz- dS ~•J+o•tt"•"a· '"a· ·ca· ar fi ·~el._ 1 • _........... - ·sa - __}-' -·terna· .: Isi ; ' - ·"i'>d<><> ...... ".,,..... se"'ma· """ • df!mic, Şantajul cu sinuciderea 'îl dezarmase: Era poate·--o:- ·simplă_ an1eninţa·re: Dar dacă Santka JŞt~JU-· nea ameninÎarea. în practică? Bunica. ei se otrăvise din dragOste;- pentru -un ,ofi{er din gard·a rega!ăi !J.: <~~
1
'
;.;._.
cumsecade,- prea'-- curnsecade chiar. ş1 patru copii nevârstnici. Preceden1ui era primejdios. sând -un
soţ
Nu se .cădea nicLsă cedeze fără luptă. Ştia că Sanih era .coh_dan1ncdă.- Urâţen·ia d ·târa _h:~ fulid -Ca o piatr5 a:g<'j.ţată de gâtuL.unui sinucigaş,.
DINASTIASUNDERlAND BEAUCtAIR ·
125
------------------~---
· Era •fori·os pe Robert fiindcă nu-r mărturisise de la început preferinţele salifpentru Sandra, scutindu-i pe toţi de aceste com~llicaţH. în acel caz, el, Monforgueil;''iwfî iriliocat·principiile ·sale, şi I-ar li obligat· să-şi respeCte • angajamentul luat faţă de Sarah:.. Era însă greu de nilzistiî'fatăculul conjugat ai Sand.r.ei. şi a lui Robert Montorgueil se socotise până · att.lrici un tiran al familiei sale. Tocmai ·În aceste momente crilda!e ·constata' că nu· era Tn suire a-s1 impune voinţa. · · •· •' Să-1 izgonească pe Robert? Ce rost avea! Sarah ar rămâneHot nemăritată. S;mdra ar săvărşi poate, un. act de nebunie, iar relaţiile sale cu Richard Sunderland s-ar compromite. De formă ridică o serie de obiecţii. respinse sistematic de Sandra.. Avu o . explicaţie furtunoasă cu. Robert, care-I ascultă .Pocăit, dec!arând.la, stârşit că ioim,a i!Ji era dŞ.rl]ită ..S<3_f1drei Montorgweil Incerci\ .zac!arntc.,.~.ă consoiE)ze pe Sarah. Aceasta .se.TilciJie .C!im!>ra !i\câl'ld ,apoi să..ră sy'~e castelul de vafete Şi !i!esteme, , , •.. · · · .·.·. · · In · cele ·din · ur.mă,, ~contele; S€1. 1hclină 1n faţa if!evitabl)uluî. Spre a· da q palidă satisfacţie fiicei sale mai nîar{ declară raspicat Sandrei şi lui Robert că nunta va fi oficiată în cea mai strictă intimitate, ca ln timp de mare doiiu Pentru Serah cb.mpensaţia era îluzorie. •· La 1 iulie ceremonia religioasă avu loc in biserica din Marshfieli:J, ·localitate situată ia vreo zece mile de Cardifl. Nu asistară decât contele de Montorgueil şi ·Richard Sunderland. · Îndată· după nuntă, tânăra pereche însoţi pe Richard la Lo:1dra. Călătoria de nuntă, uima să se fac;î pe COr]tinent Montorgueil îşi zicea că in lipsa Sandrei, Sarah se va consola· mai usor. . . . . . ' . La 5 iulie, Richard, însoţit de fiii săi şi de nurorile sale, se îmbarcară pe ,.Empress of ţ:hina". :Jupă un
In
ei,
126 ~··-----
-·--·-·
VINTILĂ
CORBUl
ocol până la· Copenhaga, unde discută amănuntele unui imorumut de două sute de mii de livre destinat Danemarcei, puse piciorul pe. părnântul Franţei, la Dieppe, în dimineaţa zilei de ·:3 august. La . 7 august şosi la Paris.,. ·
•
'
Capitolul
Ş
'
douăzeci şi '!IUUI
'
. '
i Sandra şi Margaret păşeau pentru prima dată în· capitala Franţei. Contele de Montorgueil ar li avut .posibilitatea materială să-şi plimbe fetele pe · continent. Dar în 17~3, când izbucnise războiul între Anglia şi Franţa, Sandra nu avea decât opt ani. La această vârstă fetiţele stau la' adăpostul fustelor guvernantei, . r:lU călătoresc peste tări şi măn De atunci, războiul. îi impiedicase să viziteze alte oraşe · decât oraşele englezeşti, să admire alte privelişti, decât priveliştile patriei. Margaret nu ieşise . niciodată din Cardiff, cu excepţia <;lrumurilor până la uzina situată dincolo de periferiile orăşelului. .Un unchi pescar o piimbase de câteva ori cu barca pe mare. Oar excursii le acelea minunate nu · duraseră niciodată mat mul: de două-trei ceasuri. Pe atunci, pescarii munceau. dm ,greu douăzeci de ore din douăzeci şi patru. Rareori aveau timp să petreacă o·zi întreagă in sânul famiiiei Şi ·pentru Sandra şi pentru Margareta călătoria aceasta reprezenta o mare şi romanţioasă aventură. Căsătoril1du-se cu Henry. si cu Robert, cetăţeni ai unui stat neutru, dobândeau dreptul de a circula pe
128 VINTILĂ CORBUL ~--------------------~
contine! fără restricţii. Bineinţeles, această formulă .ideală nu era respectată intotdeauna de autorităţile .competente. În acea epocă eroică, in care evenimentele de căpetenie erau bătăliile; şi muzica cea mai comună .:.... · zăngănitul armelor, cetăţenii neutri nu erau la ~adăpost d'e ·şicane. Nu-l încunoştiinţase o dată. Talleyrand pe Richard că FoucM, ministrul poliţiei imperiale il bănuia de spionaj? Un mare număr de agenţi îl urmăriseră zi de zi. Desele sale deplasări pe continent, în Statele Unite şi mai ales în A.r1glla, dădeau ti'resc de bănuit. Talleyrand avusese mult de lucru până il convinsese pe Fouche că Richard era om de afaceri şi că nu~l · preocupau decât propriile sale interese. Era prea egoist ca să facă spionaj din' patriotism sau simpatie :·pentru anumite state ş'i prea bogat spre a îndeplini ··asemenea misiuni ii'l schimbul oahilor. Mal târziu; Monsieur Fouche realizase beneficii · sefîoase de pe urma ·unor speculatiHericite mijiOCite · d!î Richard:Din·z:iuă in care ministrul se integrase in ~• .clfEintela gh3s sttpendiată a .Jui Richard Sunderland, ·· poliţia• irnperial&'incetase•a se mar interesa de acesta, altfel decât cu respect şi simpatie);Atitudinea şefului suprem se reflecta. in comp·ortarea subalternilor... Ca de obicei, prim il vizită a lui·. Richard după .sosirea sa' la Paris fu dedicată.ministrulul afacefiibf · străine. Monsieur Charles de TalleyrandcRedgord se afla in culmea gloriei. ·.Împăratul îi atribuise principatul suveran de BenevenL Richard, informat de această înaltă cinstire, i · se adresă curtenitor, folosind titulatura de alteţă. - Monsieur de Beauclair, zise ministrul zâmbind, Vă rog să-mi ziceţi Monsieur de Talleyrand, aşa cum obişnuiaţi mai înainte. Sunt mai puţin decât o alteţă, sau ... poâte 'mai mul.t .- . · Vorbe sibiline ce dezvăluiau· totusi unele trăsături. . ' ascunse ale caracterului său. .
- Şi acum, dragul meu Monsieur de Beauclair, vă _tcg să-mi ?mpărtEişiţi şi: mie tmpresii!e ct.x!ese ir: -_,--cufsul tJltîm-ei_ dumrieavoa_stră oălătorH Tn Anglia. Despre ce se vorbeşte mai mult 0 ·-:- :oe_spre _funera-:r--Hre naţionale are- artilraJU-!td >Nelson şi despre moartea lui William Pitt. · ;>,ng!ia a ~.ctltremurată. de emotie şi durere. Mai ·ales că (:iispa~iţia acestor băr'bEiţi eminenţi e legată de două /evenimente: TrafalgaL şi Auster!itz. . ='Trafalgar, cea ma:i str'alucită victo.rie navală a: Angliei, Austerlitz, magnifica revanşă a lui Napoleor1, - D.ezastrul de la. P.usterlitz.. a avui .pentru englezi o adâncă semnificaţî<>. Falimentul unei' fJ'Olitici. -- Ştiu. Falimentul politicii dl'l mână forte a lui .Pitt şi a partizanilor săi, zise Talieyrand. · - Cea mai mare parte din membrii actualullll cabinet sunt an.imaţi de intenţii pacifice, spuse ,':Richard, spre >! sonda terenul. Mr. Fox, cu care am stat deunăzi de vorbă, mi-a declarat că primul ,obiectiv. al politicii sale externe este inc.heierea păcii cu .Fr,anţa . .·· - Fox a fost intotcteatma partizanul unei atitudini 'prietenoase faţă de ţara noastră, .recunoscu ministru~Richard ardea de nerăbdare să aHa si 'inter.ţiile lui '. ;:Napoleon. Era însă nediplomat:c să. pună o întrebare ·;,directă ministrului, ori siH ,sugereze soluţiL ·. . Acum. câteva zile. a sosit 1
VINTILA C9A.BUl
-~··~·-···-···
-·Vă
rog să n\l interpretati greŞit prezenţa mea aîci, zise .er cu grabi.\. Nu •sunt un emisar al •· minist~r.ului Afacerilor Str.ăîne al Angliei. Peşi, vă mărturisesc; aceasţă sarcina nu rr\i-ar fi displăcut .Admit că suntoarecum filifiat în secretiile zeilor şi că încheierea o.nui tratat de pace între Anglia şi Franţa, mi-ar . s.ervi pen}w .·moment in\;;lresele. Interese, .M(JnsifJ.ur ~(,.·· Taii~:JYrand, care .sur\! iri parte. şi .ale .
m·a
o:rn
131
- Extremal.e se ating, Monsieur de Beauclair. E greu de definit graniţă di01tre geniu ş.i nebunie. Talieyrand işi examină distrat manşeteie de dan+e!ă. Napolaon, continuă .el. gonaşte ventre-iHerre, pe un drum care duce !a. dezastru. Uită că o singură ţară n1j se ·poate război la infinit cu !umea întreagă. r~!la' ·devreme sau mai târzi~1, dusrna·n~i :J vor r3.ptJrte. Richard ~ş! muşcă d;:::zami!git buzele_ · -- I!Y'q)ăratu! dumneav-'J::!S:tră:! fv1ansteur d-e ''ll""'\-'varH ,' ;:::ty·lc" t.r.:;;:;t-r}l ~o"'r.+cdi!,c, T,t~_ ;.!U, 'r';n. > '', '-"''-""-'V' ~"~""'-''"•,'o•''-'• r:~-.---.bt---~~ "'~ --,..:- .. · ·'·'nr~.ru, ra_e 1araş1. ><;;;iy<
'>-/<.1
~ iD;ţeieg.
Q'
foioseşte înt;_ita -dumneavoastr?_ pozfţie. d<1.că 1r:tpăratu~ vă _reddce fa
La
ce
va-
slmp!u! ro! de scrib af dec:zmo" -3&,te?. . - Chiar ş_i în această pos-tură vă J:tct fi de fclos. 'l·""n""t·eur de w~20.... $Ll-'-'-""" ·"'i ~ '1 r'• SU'"so k'·yr~ ~d • 1;#_1-f'~i.<::: .• . '"""" l'al ---,,.,. ,;'1-~ . . - ·:_:.•·\/ u6 r~g '~t~r~•·ot~tJ· ·~e'e ''-""' sii a nu· 1 • ln -...1 ;-"': ._. a; ,gr~~;r __ '<J''?'" C"V'"tblf> ""'-". <~ r 1 , zise Richard. Iritarea n fi:icuse să \~crbaască mat mutţ decât trebuia. Am vrut .să sp~n; că. e_ u inconştienţă să refuzi a te servi de tafente!e excepţiotta!e -ale u:·;;,.d dipJoMat pe care prov~dt?nta ti i-a scos fn caie. -- V-arl1 înţeles .. Monsleur de_ Beauc!aiL Şi pent; u a va dovedi că nu m-:a Supă,rat co.rnparaţia dumneavoastră - în parte adevărată ....:... voi face tot • posibilui să prelungesc tratativel<:'1 cu emisarul .~nglez. Voi incerca să-i dau iluzia că preliminariile păcii ar pute'! fi în ct.mînd semnate. Sper că în telul acesta plaştrH diJmneavoastră ... Tal!e"ynmd îşi lăsă fraza neterminafă. R[chard se <;;• •-
·.înclină.·.···
nemărgmitii. recunoştinta mea pentru serviciile pe care le-aţi adus în atâtea rânduri casei Sunderland~Beauc!alr. Vă· asigur că prietenia ce-mi
-
Este
. •• arătaţi nu· va fi răsplătită. cu ingratitudine. Şi vfJ. mai • rog să credeţi că dacă voi fi pus vreodată în situatia
\IINTILA CORBUL
de a alege intre Împărat -şi Charles de Talleyrand, voi .miza cu toată inima pe .ultimul. ·La aluziile tine ale ministrului, replicase cu un angajament solemn şi fără echivoc. Talleyrand răspunse cu diplomatică pruder\ţa: -- _SjJer că situajia de care aţi vorbit, nu se va IVI niciodată. Totuşi, nu p,ot decât să vă exprim, ·ra .r.ândul meu, recunoştinţa pentru prietenia şi devotamentlil .dumneavoastră. Ri<;:hard şi Talleyrandse despărjiră în ceirnai biJili termeni. Identitatea intereselor lor era cea mai sigură· , chezaşie a unui sprijin reciproc. Între Charles de. Talleyrand-Perigord, prinţ de Benevent, om politic de esenţă superioară şi Richard Sunderiand, marchiz de Beauclair, financiar de mare supnlfaţă, se încheiase o alianţă destinată să zguduie din temelii Imperiul napoleonian. Un nou personaj avea să întregească acest straniu triumvirat: Joseph Fouche, duce de Otranta, ·ministru al Poliţiei Imperiale, fost conventional, fost regicid, astăzi aliat al unui prlnţ: fost 1na:Jt e.cleziarh şi al unui marchiz, reprezentant al marelui capital intermlţional:. '
.
In concepţia, lui Richard, resentimentele sale împotriva politicii napoleoniene erau justificate . . - Omul acesta mă împiedică să duc la bun sfârşit una dintre cele mai formidabile afaceri ale vieţi( mele: exploatarea colonii lor spar;io!e din cele două Am·erici, explică el Jntr-o zi lui..C.haliais, in vreme ce se p!imba Tn lungul şi _in latul .cabinetului de lucru. lţi dai dumneata seama ce posibilităţi uriaşe îmi .oferă această co.n.cesiune7 Abia. am smuls-o lui Godoy şi lur .Carlos al !V-lea. Richard se opri în faţa iui Challais. Stătea ţeapăn, cu mâ.inile .la spate, cu picioarele depărtate, înfipte parcă în .parchet.
DINASTIA SUNOERlANO BEAUClAIR
13:'1
·-------~---··-
- Am reuşit să mă substitui Spaniei, care a pierdut virtualmente din mana controlul asupra tuturor posesiuniJor de dincolo de Atlantic. Coloniile cucerite de Spania cu pr-eţul. uncr -sayr!ficiL uriaşe sunt astăzi la dispoziţia ru::r-L ;1\urul. argintul _şl pretreie ptE>ţio-ase din Not..;a Spanie şi dîn ,;iceJegatul Peruiui, din. Caracas şi Guaternala,. din Chili şi din Rio de la Plata,· nu aşteaptă decât să intre î.n tezaurul · . caseU'?JHJderland. Şj ·tocmai acum, când sunt mai aproape de ţintă ca oricând, Napoleon mă împiedică să-mi desăvârşesc operR Datorită acestui om stupid
care Se
încăpăţânează Să
:or:tinue · războiu!· într ... un
momflnt nepoîriv;!, nu pot scoate ·din CBie ·dau? A mariei nici un sfert _dirr metal ele pretioase care ar fi astăzi !-n stăp-ânJ roa mea, dacă·- m·ările· nr fi- iibers. Chn!rais era !mpresion!!t de feşlre·a -fui -Richard. -!\,__!·J îndră-znea să-:i întrerupă -mot1ologuL .- Să . vin-ă Lafontl' strigă Richard-; care _~ierbna ca 'nc'1ns Sa"'· ··in~ ' ~~o~t• ... . , . 1'~ o . !'oc -na"'pr~snl·c "-',.;;:.,,,._ v,,,,._...._.,,: Un . "~~an Secretarii se puseră 'In mişcare-. :-Lafor.t nu era :n birour său. U:1 uşier Spuse că ~~v1onsieur La~ont nu părăsise banca. · Pe culoare, secretari! a!e;-gau aternţt_. -- tv1onsieur Lafcnt! - lvlcrJsww lafoht e chemat la Moni;fcur Richard Surideda:ridt ·_-- A10l;sietir Lafont să se prezinte de. îndritt'r la 'cabinet! -- Jules -Lafoht- _de·Jenlse un eJement indîspe-nsa.b!:_ a! m-ecanism Urui de pret1zie pe care-I reprezifttă- casa Sund.erland. · Cin ziua înscăuni:irii_ -sale ·in fr'..mtea serviciului de · f '" L af ont' r,acuse rn:nunL · · S-ar f'1 z~s · ca· •!ŞI· lf1.orma}n, descoperise adevărata vocaţie. Cheltuise bâni rr1:;lţi, dar rezirllatele obţinute tuseseră ::Jeasupra aşteptărilor, Lafont incepuse prin a organiza o reţea de porumbei călători, care t;·ansportau într-un timp ~--
~·-
134 surprinzător
VINTilĂ
COI'llllUl
de scurt· mesaje citrate de la un. capăt la c.elălalt al Europei. Cu răbdare şi măiestrie; îşi recruta.se o armată de agenţi răspândiţi prin capitalele şi marii.e centre industriale ale vechiului continent, care nu aveau al! ro! decât să culeagil intormaţii plătite după un tarif generos calculat. Interesaţi i se intreceau să transmită la centru cele mai importante şi tainice ştiri. Printre agenţii acoperiţi ai lui Lafont se numărau oameni de .rând .şi diplomaţi de carieră, soldaţi şi actriţe, eCieziastici şi lăutari, curteni şi spioni. Mai ales spioni. Organizaţia creată de el era de mare lo!os lui Richard.· Graţie ·ei, acesta· putea urmări nu numai . ' manevrele tai ni ce ale personajelor politice interesante pentru evoluţia. casei Sunderland, dar şi activitatea salaîi:rţilor rnai mărunţi sau mai suspuşi ai casei sale, aveR de asemenea posibilitatea să contro!eze ştirile publicate în presă şi mal presus de orice, să 'ntre cel dintâi in .posesia informaţiilor secrete· de mare importanţă, indispensabile speculaţiilor sale de bursiL ·Ajutorul lui Lalont era preţios şi în alte privinţe. Agenţii săi depistaseră câţiva agitatori care încerca.seră să organize_z_e munc'itorimea din Uz;ne!e de armament şi să o mobilizeze împotriva abuzurilor conducerii. După înlăturarea acestor elemente din fabrici, lucrătorii, lipsiţi de conducătorii lor fireşti, fuseseră ceduşi la tăcere şi la neputinţă. Secretarii !ui R.ichard găsiră în sfârşit pe Jules · Lafont în. tezaurul băncii Verifica mijloacele de securitate puse de curând în funcţie. Îndată. ce Lafont sosi în .biroul lui Richard, acesta ii porunci, fără nici o introducere: - Vreau să aflu neîntârziat stadiul discuţiilor purtate· între lprdul Yarmouth şi MonsUwr de Talleyrand. Suntsperanţe.să se. ajungă la o înţelegere între Anglia şi Franţa? Această înţelegere este dorită sincer? Monsieur de Talie rand s une adevărul când
. DINASTIA SUND~ER_LA~N~D~B_EA~UCL~·A..:.:!R.:__~·-----'-13:;_;;_5 declară că vrea să. ajungă la un acord cu Anglia? Lafont, nu-ţi netezi punctele pe carnet? întrebă iritat
'
Richard. ···-· Prefer să. le mernorez, Monsieur. Un carnet se .poate pierde .. - Bine. Cum vrei. Dar săcmi răspunzi la. toate . întrebărJie . .- Doriţi, Monsieur, să fiţi informat şi asupra tratative.lor. cjiplomatice purtate în prezent între ' Austria Prusia si Rusia? ~ - Pentru .rnornent nu mă interese.ază. in Europa· · oamenii n-au decât să se .bălăcească in sânge l1ân!'Ua genunchL- -R:ăzbotul purtat _pe continent t">U-mi stfnahefeste-oiHrHuile. Pe tni·ne mă inte-resea-ză .., ' ' închei.erea păcii intre Franta şi Anglia. pe mări. vreau să am· mâini.l.e libera. M-ai inţeles? - Prea bine. Monsfeur se 1nciină Laront respectuos. În patruzeci ş} opt de ore imi voi permite • · să vă spun primele.. informaţii. · Richard zâmbL Eficienţa cal mă a: !u! Lafont îl încânta. Ce zici, Chailais, de tânărui acesta? întrebă ei după. plecarea !ui Lafon1. Element excepţional, ,v/onsieur. - Fouch€ ar fi fericit să-I aibă in serv1ciui său. Chailais prefiră intre degete !anţul de aur ·ai · lornionLi!uL - 1\1-ar • fi exclus ca mctnsieur Latent să-I ; servească şi . ;Je Fouchel '
l
'
'
''
- '
"
...
Richard urmară zile de. frământare. · . Rapoartţ!le primite din partea lui Adrie.h ele Beaulieu, • noul ş.ef al flotei comerciale .a casei Sunderland, erau alam1ante. În ultimii trei' ani casa pierduse douăzeci ·şi dou.ă .de vase scufundalţl.Ori capturate .de·corsarişi · d.e forţele nava!.e be!igerante. NuFTI ai in Marea •·. Med.iterană, piraţii barb!lteşti capturaseră cinci vas_e. Pe.ntru
IIIN'!"II:Ă CORBUL
136
-'=--·---~~-····--··
··--··---
.cu. întreaga lor încărcătută.In 180.5, paşa din Tripoli semnase. un tratat . de pace cu Statele Unite, sub ameninţarea tunuril.or unej escadre americane, care îi bombardaseră oraşele de coastă. Cuminţirea paşei fusese temporară. Îndata. ce escadra părăsise lvf.editerana,. piraţii ţtipolitani işi reluaseră isprăvile. în Marea Caraibilof. de-a ·lungul coastelor· l\llexîcului şi Horidei, nav.ele înarmate ale casei S(lilderiand avuse$eră dt! lUptat cu pirqţii lui Jean !)tffite, care işi stal:)i}ise .cartierUl .general ·în. "Grand lsle dirr golful .Barataria. · Două nave. încarţa!e cu aur, parăsîseră Uma în ziua de 12 aprilie 1806. De atunci, nu se mai auzise nirnic despre ele. Le scufundase. furtuna în zona Capului· Horn? Eşuaseră pe stănci ori pe vreun banc de nisip? Căzuseră in mâinile piraţîlor? Paguba era uriaşă. . R.ichard nici nu se gândise a•l invinui pe Beaulieu p'entru aceste insuccese' repetate. Mai ales că Adrien nu-! raportase numai dezastre. În ultimul an rt;Juşise să ..transporte în Sf
137
O!NASTIA SUNDERLANO BEAUClAIR
Franţei. Dar acesta nu era decât. un inceput În ciuda stŞ.ruinţelor s.ale, Richard nu izbutise să. primească decât treizeci de milioane di!J. cele două sute datorate de statul lranc(OZ. Pentru a obţine acest rezultat, interveniseră şi Talleyrand şi .1-oucM. Alte două rnesaje neplăcute sosiră la scurt intEJrval de la Londra. Lester Woodward, directorul adjunct al BănCii Anglo-Americane, îi anunţă moartea subita .â lui Wil!lam McFee, la. masa de lucru. Richard simţi o vagă remuşcare~ Grăbise poate, sf;!lrşitul lui McFee, folosindu-! până in ultimul moment Posomorât, aruncă misiva pe masă. - N-am timp să mă amuz, vMând morţii, rosti el, M.cFee a murit. Să-i. tie ţărâna · uşoară. Avea totuşi de gând siH construiască un monument funerar de marmura neagră. l\1ăreţ, sumbru, Cl' un epitaf scris cu litere aurite. Lester Woodward va prelua provizoriu conducerea băncii. A doua scrisoare .era semnata de Georrrey \clomcastle. lnt•·un laconic preambul, Horncastle îşi exprima indignarea .faţă de purtarea lui Charles Sunderland. ·
"Regret că t.rcbuie să-ţi adu_C !a cunoştinţă o nouă ispravă a fiului dumitale.'
Ce
năzbâtie
a· mai increţind sprâncene!e.
făcut?
se
întrebă
Richard,
"Acum câteva zile, la Oxford, Charles a snopit în · bătaie pe lectorul său LesUe Pierson, fiindcă acesta îi reproşase starea ,sa de sbnetate. Nemulţumit cu această răzbunare. meschină, Charles i-a mai lras şi boneta pe ochi, până i-a spart-o ln fund. Apoi i-a dat brânci într-un bazin cu apă. Fapta s-a petrecut ln faţa mai multor .studenţi, profund scan·dalizaţi."
··-'"138:z:._.-----""-~------'"'"'II:_:I:_:N_:_T:;:ILĂ_C_ORBUL . •
.~ De: ce.· n-au intervenit in ajutorul lectorului, dacă
scandalizaţi? îşi
erau atât de
zise Richard,
.,;Charles •a fost E)liminat definitiv din toate uni.versităţile britanice." · Rich
;· :'· -
\
'
< -
"
·>·:··.- - _, datorită,
--
- -
>-, -
.. ·,;Numai in:tervenfiei. lui .Queensberry, Lesne Pierso~J a reliunţar's}hl cheme ·pe Charles îi1 judecată. Daca această ispravă .ar fl fost .izolată.• s~ar fi trecut cu ve!lerea. f';lăzdrăvăniile fiului dumitale au depăşit orice .limifă .• In tinereţe, n-am fost nici .eu stâlp de biserică.... '' - Bin.e că recunoşti, rŢJOrmăi Richard. Te mustră Conştiinţa. Acum treizeci de ani, ai ucis un om la. beţie. Ai. scăpat: cu faţa curată fiindcă ţi-a sărit în ajutor întreg almanahul nobllimii' britanice. - . -. . . .,,Ştiu să .acord circumstanţe atenuante unui copilandru . care face ştrengăriL La Charles, însă, . turbulenţa a .căpătat un caracter bolnăvicios .. Nu trece zi fără să nu. facă o boroboaţă. Folget e disperat. Cu toata prietenia pe. care ţico port, renunţ să mă ·mai ocup de băiat .. ?âr;Jă şi Oueensberry e consternat .. S.o.C:otesc· că numai prezenţa dumitalli l~ar mai putea struni. Dacă şi acest remediu V{:!\:fa greş, previziunile S!Jnt .foarte sumbre." ;Ricl:laxd prinse· imediat sensul. acestei aluzii străve;;:ii. ·Şi·· Horncastle se îndoi
DINASTIA S!JNDE!U.AND BEAUC!..Aii'l
--~---
pens1onarele şi stâlcise în şi pe acoliţii eL · Altădată, trăsese cu pistoh!i in ogJinzHe unu1 mare :"estaurant din Haymarket. Unnot de aceeaşi bafldă de t:.H·hulenţi incorijib.Hi, dăduse 0ăvaAă în cul-\se!e teatrului -Sadlerls V'/eHs, în seara unei premiere şi răpise pe actr;ţ.a care deţtnea rolul -titular, spre a da ocazie ,unei ste!~ţc dfn trupă să o Îtîlocuiasc~. i_:J}l:.:pâtWe _acestea-. şi multe. a!tel~. Yf costa_u p_e Richard şi bani şi nervi. indiferenta mar.Hestată faţă- de cOpH săi î:"' u!t;m_H anî îşi dădea roade-!e._ Le lăsase mulţi- bani pe _ mână, socotind că astfel ro:wlvase problema educaţiei. Charles :ra un dezechilibrat. Hemy, in ciuda aparente! sa~e supuneri şi · thnfdltăţt, se Tnsurase impotr!va~ ·v:oinţe! -paterna, cu O-- fată de condiţie socială inferioa:ă. Robert, diplomatul tami!iei, părda csv-a ·ma! reuşit. Se 1napo!ase -de 1a tvtadr~d 1r1cărcat cu tltl.uri şi· deCoraţii. Nu fusese însă !n stare să deloacc ·urzea! a planurilor !u: Ouvra,rd. co.re împinsese n~r nu_mai · SpanL1, dar ş1 casa Sunderfand-Beauciair la r >arginea prăpastiei. Frands-Andrew; cop!!ut Andreei ;,;:ra inteligent, di,U" pe o. sensibilitate exagerată. Despre Geraid, . care împlinise şapte ani-, RiChard e~a i:lfonnat numai din rapoartele guvemantei. · Ava!ahşa de ştiri rele cree l~i RIChard o stBre dep-roastă- C:isp_oz!ţie, de pe urma căreia aveau să svf~re toti cer din jurul s·ău. L~ :Cină se cuft.H;:da 1rtr-o t'ăcere· ·resp.ectată cu sfir:ten"Je de .cEri de faţă. Serviciqe se_ pe_:indau int_;"_-c !!nişte pe ~care nu o tulbura decât zgomotul tacâmurilor mânui!e .cu mare grijă, .ori .sunetul cristalin al vreunui pahar, atîns din greşeală de buza carafei. Richard stătea in capul mesei. Solemn, taciturn, se 1 . ·~ ~. ,. numeroase,e ' 1 •·1 prezen,~ • te servea eate pu ţ'!fi ~n1 .~eu, de majordom. localui, pusese pe bătăi ·pe patroană
fugă
i:l9
140
~
VINTILĂ CORBUl~
..--····-·--
··---··--~~· --~.::.:.:cc.:..:.::
În dreapta lui se aflau · Margaret şi Henry, în stânga Sandra. şi Robert Pentru Margaret, cina era un .supliciu. Tot timpul simţe!> alintite asupra ei prhtirile ironice ori. dispreţuitoare ale socrului, căruia nu-1 scăpa nici una din măruntaie ei greşeli: o bucată de friptură tăiată cu neîndemânare, un pahar dus la buze înainte ca şeful famiHei să~i li ridicat pe a! său, •o' stridi.e despicată cu stângăcie, un fel de mâncare exotic privit·. cu nedumerire.... · .. .. Margaret adoptase un procedeu utîliza:t de mal toţi .acei car<J .nu.. sunt deprin.şi cu ceremonialul caselor mari.. Trăgea cu· ochiul la ceilalţi convivi, spre a le imita gesturile:. · . · · ·' în contrastbuatitudinea de firească eleganţă a · Sandrei, .sfângăciile şi timiditatea ei ieş~au şi mai mult la iveal.ă. Degetele ei bătătorite. de muncă hu reuşeau să capete. albeaţa catifelată . a mâinilor Sandrei, .îri ciud.a îngrijirilof .deosebite. Nu sti a să•si poarte rochiile scumpe. În toaletele de:' gală p'ărea mai ţeapănă dec'ât un manechin de· lemn. Dacă .i s-ar ff fiermis să trăiască în interiorul apartamentulUi ei, numai cu Henry şi cu micul Benjy, ··ar fi fost fericită. Richard. simţea însă o plăcere · perversă s'ă o scoată în lume, să o pună în cele mai umilitoare situaţii.. [)upă înapoierea să de la Londra, găs'ise cu ·cale să frecventeze saloanele aristocraţiei legitiinisle din cartierul Saînt-Germain. · · Titlu!. său .de. nobleţe, legăturile păStrate în timpul Revoluţiei cu reprezentS:ri.ţii · nobilimii c 0 ntrarevoluţio• nare, dar mai ales bdgăţia sa,· îi .deschideau larg· porţile· palatelor. înşiruite de~a lungul străzilor Grenelle-SainhGerrnain, · Bellechasse, · Sain't~ oo·minigue. şi .de la· Planche. Legitimiştii intransigenţi fi purtau încă pică fiindcă întreţinea r-elaţii cordiale cu Talleyrand, hulitul renegat al clasei· lor. Richai'i:J ştiuse lrrsă a câştiga simpatia majorităţii locatarilor din elegantul carti.er, prin ajutoarele··
o
DINASTIA SUNDERi.AND BE,{IUCLAIR
141
băneşti acordate cu calculată generozitate cavalerilor
ordinului Saint-Louis, căzuţi în mizerie. Şi Richard se mândrea cu o decoraţie, ce constituia un simbol al rezistenţei legitimiste ... În această -epocă, Richard primi de !a Ne\t;,' 'tr;)r};: oveste plăcută. Georgina . dăruise lui .Adrian de Beaulieu un ffu, pe n;.;me Raymond. f1,cesta era primul nepot al.lui Richard care nu intraJn familie !je căi deturnate. Vlăstarul lu.i Henry şi copilul pe care H făcuse. Georginei tâllărui Phipps, erau progenituri de contrabandă. · Prin asociaţie de idei, complicatiile familiale îi amintiră şi de fraţii săi; De Aristotle nu mai ş!ta nimic de. aproape patruzeci de ani. Bietul Aristotle se ·pierduse îo săibăticiile vestului îndepărtat. Nici despre Patriei< nv · mai 'ilvea veşti. Ciudat se mai despa·rt dn..:fnurl!e în viaţă. ze_chariach Abercrombie, dG9st p-u~1gaş_ cu diplomă, î! escrocase pe PatriCk-, deposeQându~i de partf9ipar.ea sa fa_ fabrica de pulberi de la. Ten-ytov/n, !ri_cerce·se s·ă-1 dărâme şi pe_ Richard, ·fu:ându-i piaţa Caraibilcr. Dar experienţa costase scurr:p. Negrii haitieni.
n
qapitalurile Investite în Sai;;t-Domingue. -R!c[lard ~se afundă- în totofiL;! di~ faţa· bîroui!J~ ~~:_; înC-arc-at cu hBYtiL care aşteptau să tie _i:ezo!vaţq. Cu ""~rivirlle- oierdt.;t9 în ual, lsl trecea viata h revistă. !"'_ '.., • • EforturJie ILJi /;.1Ses~ră TncunLtn[jte· de succ·ss. Şi nu aju~jse-se încă. !:a capătul dtu_rnuh.._:L , . lşi am·intea ziua în care debarcase ·pentru in:âia dată pe pămiln!ul ;:l.ngliei. Emoţiiie. tinBreţBa, lipsa de experienţă, visurile, idealurile lui .. Călătoria cu diligenţa .de la Portsmouth la Londra, lordul Sheiburne, Benjamin Franklin, apoi anii petrecuţi la
Oxford, Eastleigh, ·Patficia, duce!e de .Queensberry,
VINTILĂ CORBUL
142
care jucase un rol atât de important în viaţa lui, sir James Wythburne, comandorul Jones şi atâţia alţii... O galerie de oameni.. care direct, sau indirect, ii serviseră -lnteresefe, dându-i posibilitatea să urce, treaptă cu treaptă, scara· .succesului.. .• .De foarte mulţi nu mai ştia nimic. li pierduse pe drum. , · _ .Ce se întâmplase cu Randolphe Boyle, asodatul fir_mei" Jones and Boyle, English Steel Company,-.cr
· · "H6tel des Affaires t:trangeres Paris 1 august 1806 Scumpe marchiza,. Sper că veţi răspunde afirmativ invitaţiei .mele. Ar fi de altfel in. interesul. dumneavoastră. Vreau să. vă -· . prezint pe contele ·de Mettemich, ambasadorul · Austriei. Sub aspeCtul unui gentilom avid de petreceri se. ascunde un diplomat de înaltă clasă. Pentru dumneavoastră va fi. o cunoştinţă utflă. Şi Impăratul
DINAST.IA SUNOERI..AND BEAUCLAIR m.ă
va onora c.u prezenţa sa. Veţi întâlni şi pe lorzii · Yarmouth si LaLJderdale. care în cursul .unei co.nvorbid mi-au declarat ca au cinstea să vă cunoască
Al dumneavoastră. Charles ele Talleyrand.'' Richard zâmbi. . Ministrul' Afacerilor Străine al Franţei il ruga să .participe la serbarea sa. Dacă satisfacţiile postume sunt permise. desigur c.ă marchizul Henry de. Beauclair se roteŞte ca un păun pe aleile paradisului .. Josiah Sunderland . ar manifesta.• scepticisnr. Ar prefera să-şi vadă fiii conducând împreună atelien.rl>. · de cutite. Richard era intrigat lmbătrânise. de vreme ce începuse a se gândi fa .morţi'? ,Sau i .se apropia. si lui. ceasul din unna? Se simţea totuşi viei şi zdravăn ca · la treizeci de anL · În orice caz. nu trebuia să moară înainte de a consolida patrimoniui dinastie! safe. Criza prin care trecea casa Sunderland era grea .. Rezolvarea ei cerea . nervi tari, o . excepţională . abilitate şi o mare " 'îndrăzneala. încre.derea în steaua lui nu-! părăsise. La capătul drumului, . 11 aştepta izbânda .. gloria. Gloria?.... Ciudat . .De la o vreme, gloria îl preocupa mai puţin. Avusese în viaţă tot ceea ce işi dorisec Cele mai frumoase femei fuseseră ale .lui ..Oameni de. stat, regi şi împăraţi ii solicitaseră bunăvoinţa. Ajunsese la· zenitul puterii. Numai setea aprigă de .bani nu şi-o putea potoli. N'u era acesta: un semn de îmbătrânite.? · Evidenf, la vârsta lui se putea socoti. iocii în pfină maturitate, Dar primii'fulgi de zăpadă de .la tâmple eral.l pre/U'diul iernii,·ai.bătrâneţii. care nu va întârzia să vină.. · .·· ·· Faţă de iuţeala cu. care trec: anii, avea obligaţia să mediteze adânc asupra apusullli . vieţiL Mai .ieri
"
)4~
VlNTI.lĂ
::.c._:_ _ -~ --""-~"---""~---"""
CORBUl
avusese douăZeci de" anL Timp!)( zburase" FllozoHa âc€)asta ieftină, ascundea tptuşl o tragedie eternă, pe care 'o .trălsedi, .o trăiau şi aveau să o trăiascl! generaţii după generatii. · · l3ătrâneţea, aşa cum o coocepea Richard, nu avea ni.miC placut" b aş(epta cu teamă şi dtlzgust Nu voia să <;adă" îh nici unul. din păcatele ei. Dorea să păstreze până la adâncl bătrâneţe· măcar aparenţa iînereţik f\lu a acelei"tinereţi" ridicole "!rborată de unii băttâni gtqteŞU, de o vetustă eleganţii., Se boiesc, îŞ:i cam:lnesc trupul incorsetăndu~!· atât de' strâns, încât sim.f că"Je.iese sufletul pe gură $1 le strălucesc ochii pe stradă după pulpele fetelor de cincisprezece ani. .Richard voia să-şi păstreze tinerewa minţii, a concepţiei, a înţelegerii. Dacă va reuşi să-şi conserve şi trupul tânăr, cu .atât mai bine. Dar in privinţa aceasta, nu îşi făcea iluzii. Viaţa. lui .fusese atât de. zbuciumată, încât era imposibil sa nu se resimtă mai târziu ... Gândurile acestea triste, care. îl .asaltau de la o · vreme,· li lăsau un· gust ·de "cocleală. Maf târziu ·, ajunsese . să-I identifice .cu gustul de ţărână. Nu pusese niciodată ţărâna pe limbă .. Cu toate acestea .avea senzaţia că era familiarizat cu gustul ei. Poate fiindcă din ţărână. se zămislise şi tor în ţărânâ îşLva încheia ciclul vieţii. Şi
Henry şi Robert Sunderlan.d Primiseră invitaţii din partea prinţului ·ae TaUeyrand. Ministrul Afacerilor Străine .Voia să pună pe Richard· şi pe fiii săi în contact cu societate înaltă .a Imperiului. Monsieur Gharles de. Talîeyrand"Perigord, înălţat la rangul· de prinţ suveran de Benevent, ·prin augusta bunăvoinţă a Maiestăţii Sale impăratul. avea nevoie de. aliaţi in mijlocul a.cestei lumi pe care se pregătea s·ă o ·trădeze. Treptat, Şeful diplomaţiei franceze pUsese m.âna pe una din poziţiile cheie . ale
DINASTIA SUNOERLAND BEAUCLA!R ....
145
~·~- ---~-----~-
guv.ernămăntulut
imperial. Prin departamentul Afacerilor Străi!Je trăgea .sfori din Culise, păstrând · legături cu adversarii din afară ai regimului, sub paravanui relaţiilor diplomatice. Prin Fouche, creat duce de Otranta de acelaşi prea încrezător suveran, controla poliţia şi întregul apara! de spionaj· si contraspionaj a! statului, Prin Richard Sunderland-Beauclair 1$i asigurase .un. suport financiar puternice . Mărinimb.s, Ta!leyrand lăsa armata ia dispoziţia împăratului. Ştia că manevrele saie subterane puteau anula efectul celor mai . spectaculoase batilJiL Aristocratul Talleyrand. nu ierta parvenitului Napoleon. .· -Bqna'parte fuigerătoarea hJi tiscens.iun~._ ·-îi ~răda pe impărat, aşa cum tr.ădase pe Barras. ~~ Revoluţia, aşa cum înaintea ;or trădase pe regAle Louis. "Când Monsieur de Talleyra.nd nu conspiră, face iraf!c". · spunea despre el Chateaubriar.d. Numai Napoleon :-,u îr.ţelesese acest adevăr,· care avea să-I coste. foarte scump. Pentru Rioh~rd SunderiaFld. balul prezenta un dublu interes. In .primul rând avea să schimbe personal câteva ·cuvinte cu lorzii Yarmouth şi Lauderdale, emisarii Angliei. Fără îndoială, că ace9tia vor fi reticenţi. Richard va şti totuşi să le smulgă informaţii interesante. In al doilea rând va in.tă!ni pe Napoleon. Era nerăbdător săci c.unoască. hn;:;aratul Franţei se ·număra p·rtntre puţrnn suveran! al Europei. care nu~i solicitaseră încă imprumuturi. George de Wales, prinţul de. coroana al Angliei, îi datora o suta de mii de lire sterline.. Regele Prusiei, împăratul Aus~tiei -~şf regele Spanle1 ti conteriseră propr!u n?c:tu .• , .. . şr. uecora;n-, ... '.. -m . .. ' "' ' '" ' . ! lt.un .:.3Ctilffif-;U, spnj:r;u,:.J' ·sau ·financiar. R~gs!8 :Danemarcei se ?nfn:Jţ::iase ?n r_epetate randut! din credrto!e- acordat~ de _casa SUnderJand. -Evid-ent Şi dcb.Sr-zJ~e- erau :aprec!~bi~e.
illi;ITILĂCORBUL
Franţa mai ·datora casei· Sunderland o ·sută doi.l ăzeci· de 111 i!ioane de franci. D.ato.riile COhtractate d~ sfat erau achitate ln tran9er .mieL şi la intervale inqepăr;tate. MoiiJen, ministrul fi.nan!elor, făgăduise lui' Cllallais ţă va accepta lichidarea· debif<;llor î9târ:ziat(). Richard spera să obţină din partea împăratului dispoziţia de a i se onora creanţele .la· · termene ceva .• mai aprol>fate... . • Balul era aşteptat . cu' .nerăbdare şi de . Robert · Ş!lnderlaQ!:J .si de. soţia,sa. Robert avea însfi\if$it ·prilejul s~Şi ornete pieptul . cu foe~te decoraţiile · · ptirpite în Spania, ·. iar Sandra să :apară. in toată · splendoareataaleteî de m
14:7-
DINASTIA SU!IIOERLANO BIEAl!ClAIR
.-.~~-~
obrajii, de mâinile care intârziau să câşt!ge ca!ifelare& ele<;~antă a femeilor lipsite de orice. ocupaţie. · Intr-o seară, ln vreme ce se afla pe o terasă, auzise· din dosul unui baschet de arbuşti,. tot ce se discuta. pe seama ef în ssJonuJ cu -ust!e-f.erestre !arq deschise.. În limbajul tipic al lumii. elegante, care amesteca franceza şi engleza în proporţii aproape egale,· -câteva femei tfne·re,- reprezentante ale inalt~! -.•..;,_U ... ,.<::)!ţ;; ...~~- hn .... -::.-},., -~-,11... Va "'"'..lll'e ,;;;.;:v . 0:.['"·1sto· Gl• b · re·gai,;;>tc . ' • ..;- • ..., 1 ·f;:;,,.,.e""''' ,h·~z d. u;> .;;ft.l,..,'~"'n:~ret· pf!•.t,A"" nrol-r.dr..m:;_nntl•f' Ca n-.1 fQr>O.
'-'"""{:7Cq.C~4
~j!
~
~
contesă de [\ioailies. Margaret<Sunderiand duce o viaţă fmperfa!ă. Are zeci de- !achei. .. - Mai. grav e că li are şi în familie, intervenise
impasibii · ducesa Ermesinde de Chavreuse ... Nceţpte - ds no·a-ptel _ !d:trga;:et îşi. plângEHt nqnoroc!rea.- Singură Tn :.:lorrn1Jon..d :.:!f pe care n~-! mai împărţea cu Her.;y -- c&c! aşa 1mpu!'feat; în ~i'if"'ere ~'dâ.'""-rl rrr hcr'mi-Co n\'.P.nior~·.o.Jn "'-'t"..... -~~·fer::::..~-,_...,.. ;lie[t)!r.ti. ' . ,. perna 'i.rrl!J000 ' b'rta~ CU cfar,tSfS. • ~lata~1 €1. Ş!' LJ{Cl\ ~. ' . " . .... -;_ .. ;::.. ,' ;: ... ; o preverusera ca Sf? va srm)î "'tf2h11a :n SoJ1U nod t;.1 familii. Avuseseră dreptate. "Când· -lţL dat seama că ai făt;ut o greşeală, caută -să o repari" rostise in ·cursui unei predici rc:rverendu! Tyler. Cuvintele acestea se întip8riseră în mintea Margar:eteL Greşise. Din ~efcrtcire, greşeala ~eJ nu ~e mai putea îndrepta~' Era condamnată să. urce până la · capăt calvarul. ... !I
'-"-
...,.Q
•.
-'-"'""
".,-~-.
, - --"
··~
~- .....
·'-
•••
~
Richard işi făcu. o intrare spectaculoasă. în marea sală de bai paJatuiui GaH(fet,_ reşedinţa nilnistn~!ul
a
Afacerilor Străine. Spre deosebire de ceilalţi invitaţi care soseau individual, cu soţiile lor, Richard apăru înconjurat de o adevărată· suită. - Marele senior urmat de vasalii săi, observă cu răutate un duce autentic fa urechea vecinului său.
VlNTiLĂ CORBUL
1411
Nobleţea şi finanţele! Ce hibrida împerechere! şico fi îngăduind omul acesta să derogecu atâta
· Cum . "t a.e t ... senma - Hm! DrefEjtu.rile sale la marchizatul de Beauclair . sunt îndoie.lnîce. După câte am fo.st informat, în -vinele Jui nu curge decât 9 optime din sângele adevăraţilor marchizi de · Beauclair. În vreme. ce ·Richard Sunderland săruta mâna prinţesei de taiiE)yrand şi schimba <;âteva cuvinte cu .ministrul, majordomul .. anunţa riu mele însoţitorilor săi: - Contele de ·Challals.. . ·- Monsieur et Madame Heriry Sunderland. -··Contele .şi contesa de Castejon y de· Valdejosa de la Reyna.
- MonsieuL Titlul spaniol trecut printre numele .însoţitorilor, îl ·făcu pe Richard să-şf încreţească fruntea. În vreme ce Talleyrand şi soţia sa intâmpinau alţi .oaspeţi. Richard, urmat de. suită, .străbătu ·cu pas .măsurat sfjla, · îndreptându-se spre . o fereastră deschisă, îri preajma . căreia se. opri. · Prin lornionul. de aur privea . cu supeîioC~r.ă nepăsare lumea din jur, in vreme ce însoţitorii făceau înapoia. lui. un. respectuos semicerc. Dinadins, Richard. se izola de .. ceilalţi invitaţi. Voia să accentueze poziţia sa deosebită. de a restului societăţii imperiului. · Deodată, . se }ntoarse spre C.hallais. · - Challais, am impresia că ia intrarea noastră, majordomul a. anunţat un nume şpaniol. Gontele,ridică din um.eri.. . -.:. Am remarcat şi eu, Monsieur. - Majordomul a rostit titlul meu spaniol, explică Robert. · · Richard il strivi cu .o privire încărcată de dispret: - Titlul dumitale SI'Janiol?.. :. Eşti ~idicol! ... Crezi că ai fost invitat aici findcă esti . conte de ... cum naiba .
.
DINASTIA SUNDERI..AIIID BEAUCLAIR
149
spune? Am reţinut ca 1n · titlui dumitale figu(ează şi cuvrntele de--la R~ynpL Vrei sa ară_ţ1 t'..:rr!i ca regina Spaniei, ale cărei năravuri sunt -arhicunqscute·~ ţi-~a răSp!ătH virtuţile de o arF.:m!tă .. Ti
mai
·n"t'·ra"' >,QV• l
-""rtrTf,"ri;>dt'~/t''t V\--_,_C:.I.!, .. < ,
~r.:;:jndPlZ!3-'?-T"'l'toryb'.i }:J--'1 '-' 0::4, L··~"Î""''-'
,-;,-').--: '-"'-' Cl: ·,Jt!rt.rl j·<•••~·
·de St:rnderlanO este ;:; ;:;înste pe tare ar)reb~! s-ă- -o pr:e~uieşti rna1 mlJit decâ.! toate ce!ei3ite titluri de nob!eţe. Mâ tem. Robert) că rifplomatL/1 !ami!iei c mai n~mele
prejos d.~ repu-taţî:·l pe care ~~+-o câştigaSe -în ochii mer.
Apoi -îi intoarse ·spatete, 'H!sâr;du-r ruşi'n_Jit şi ·confuz. Sandra can=; se b·uc:.:rase de nou: ei titfu, se uitB nedumeritfi când la Robert când ta soc(ul e'i ~'l:.l mai înţeleg_e·a. nimic. În acS_ea_·şi c!fp-ă, :\!Jonsie~~-:r d-3: Tar!e_yn:r:d, j:Jstiii\::ând parcă vorbel8 leii Ric-hard, ·se apropis de .. acesta, urmat de Montrond. - În sfârşit, Mo'nsieur de Beauclair, până la sosirea îmoăratului. sunt al dumneavoastră. - Onoarea pe care mi-o taceţi. m·a copleşeşte, 'v1onsieur de Ta!leyrar.d, se incl:nă Richara. Sandra ·era ui"mftă. PrtnţJI de TaJ!eyrancA §' rnarct:izu! de--B~auc!air stăr~tau să facă' ·abstracţie de titlurile· lor . nobiliare şi •.!le foloseau de neutrtd Monsieu'.. Toate credinţele· ei
...- Monsieur de Beauclair, v"am făgăduit să vă prezint câteva personaje ale societăţii !rnperiale. Voi începe cu arhicancelarul Carnbaceres, un jurisconsult pe care Împăratul 1-a creat prinţ al imperiului şi duce 'de Parma .. Montrond, unde e 11/ionsieur de Cambaceres? -. 'Arhicancelarul se arhipreumbiă prin saloane, 11/iansieur, e;xplică interpelatul. Tâlleyrand izbucni în râs. - Montro11d nu pierde ocazia să nu persifleze grandomania .lui Cambacerâs. -·· Să-mi . fie cu iertare, MOnsieur, replică Montr.ond cu seriozitate. Spun numar adevărul. Acum câteva zile, llt1onsieur. Cambaceres . vrând să-şi manifeste bunăvoinţa faţă de secretarii săi, le-a declarat cu condescendenţă: "Numai în public să•mi spuneţi Alteţă. în. intimitate. v.ă autorizez să-mi zice.Îi Monseniore ·: - Montrond, ai o gură nemaipomenit. de rea, râse Ta!Ieyrand. Sfâşii!... i>Aonsieur de. Beau.:;lair, in aşteptarea arhicancelarului, îmi voi permite să vă prezint pe Monsieur Moret, secretar de stat şi şef de cabinet al împăratului. lată-! .se îndreaptă tocmai spre noi. - Se spLine că Împăratul îi va conferirangul de duce d~;J Bassano, zise .Montrond. Aceasta e cea mai fnaltă cinstire adusă prostiei personificate . . Sprijinindu"se de braţul lui Richard, Talleyrand se plimba prin saloane. Cu aleasă politeţe, împrăştia în dreapta şi In stânga complimente, zâmbete şi glume, fără a uita să strecoara. Jn şoaptă însoţitorului său, caracterizări asupra personajelor înt~lnite. - lată-1 şi pe . mareşalul Augereau, duce .de Castigiione. E fiul unui zidar şi al unei precupeţe, Azi îşi poartă . cu trufie. titlul ducaL Şi-a. uitat cu desăvârşi re obârşia. Uriaşul Augereau se mândrea cu un somptuos. costum de curte ..Haină de catifea verde brodată. cu
; DINASTiA SUNOERlANO BEAUClAIR · 151 =~--,---_;_::__c
, aur, pantaloni de şatin alb prinşi sub genunchi cu . catarame dtl aur, ploaie de decoraţii, atitudine marţil.llă, ocheade aruncl.lte femeilor .frumoase. ;, -· Acum câtev.a săptămâni mă aflam alături de >mareşa!u'l Augereau, la un banchetoferit de Monsieur de. C&mbareres, În faţa noastră. se .afla o blondă $uperbă. .,Femeia aceasta are un păr magnific", 1-arn şqptit rnareşalu!uL ;,Tunde-o la piele şi ai să. vezi ce-i mai rămănedin toată frumuseţea", mi-a răspuns el... :Ah, Monsieur de. Beaucl.air, aş considera .că nu mi"am îndeplinit faţă .de dumneavoastră obligaţia tfe' gazelă, • dacă nu v-aş prezenta pe cea mai. amuzantă pereche care in seara aceasta im! onorează casa. Maresalul •· Lefebvre şi originala sa consoartă. Mareşalul Mac.Donald mi-a povestit despre Lefebi1re o · întâmplare savuro.asă, ln '~797, Lefebvr{l, -pe atunci sub comanda lui Augereau - a tost invitat la Ko!n la un spectacol dat în .cinstea generalului ef? chei. .Se · juca "Brutus ·sau moartea· lui Cesar" de Voltaire. Trigny, comandantul ·militar .al oraşului cedase trăsura sa lui .Lefebvre.. în speranţa că acesta va oferi un loc cetăţenei Trigny. Văzân.d că Lefebvre nu se g~ndea să facă o asemenea inv.itaţi&, Trigny Îndrăzni să-i sugereze ideea. Răspunsul căzu ca t;n trăsnet: .,Dă-te. în moaşă~tar Rostul-mei aici nu e să insotesc · îemei la teatru. Dacă nevastă-ta n-ar avea sănii atât de tle$căiţi, mai treată-meargă.. ," !n sfârşit, Lefebvre ajul')ge la teatru, aplaadă cu entuziasm după fiecare ·. act. la un moment dat, face cu cQtu! semn lu.i MacDonald, care se a·fla în stânga lui: .,la spune, cine · e şmechecul care a făcut piesa asta? E in. sală?" ... jar.gonu! e brutal. Dacă l"aş deghiza, !mbrâcându.-1 în •· expresii elegante, ar suferi adevărul istoric ... Richard cunoscu pe mareşa.lul Davout... c.ăruia ·. che.lia şi ochelarii îi dădeau aspectul.unui dascal, pe. •.. mareşalul Mortier, un colos cu alură de luptător de · Cir.c, pe Murat, care-şi purta c'u prestanţă· şi
152
lfiNTILĂ CORBUl
cochetărie uniform,a muiată în aur, pe Soult, care a,vea o înfăţişare impunătoare de. proconsul roman,
pe Perignon, c,are se mândrea cu o cicatrice vânătă pe Craniul. cheL - O doamnă mi-a. m ărtmisit cu exaltare, că această cicatrice 1i evocă o întreagă (3popeoo;, spuse fa!leyrl'!nd zâmbind. Deodată,. Juies Lafont apăru ca din ,pământ în stângială. Primiţho cu toată încrederea. · Mâine de diminea(ă voi yinde ref) te de stat. Nu aştept '
DINASTIA SUNDEALAND BEAUCLAIR
---
'············~··~.~ ..
153
· · · · · -.
.să S\3 anunţe oficial .mobilizarea Prusiei. Bineînţeles, le v.oi răscumpăra la preţ scăzut în .preziua victoriei armatelor franceze. ·• - Sunteţi atât de sigur de victorie? - În conjunctura actuală,' da. Prusia n-are sorţi dCl i7bândă. !\lap:>leon, care ·a infrânt coaliţia mari Iar puteri, nu va avea: ce alege din. acest .mărunt stat german. · - Aţi uitat de. Friederich al ti-lea'? ··~ Un .Friederich al IHea se naste c dAtă intr-un ' secol, Monsieur de · Taileyrand. AGtualol rege ai Prusiei nu se compară cu marele Friederich. Dealtfel, nici unui din stJVeranii contemporani nu pare să fie la înălţimea epopei! pe care o lrilim. George al III-le<~ este un demeni care şi-ar avea locul la Bedlam, f1U pe tronul Angliei. Carlos al iV-lea, încornoratul rege ai Spaniei este llll monument de imbecilitate, care :tolerează senrn- desfrâut regioeL -Impăratul Franz al i Hea al Austrîe,i nu e preocupat . decât de ceremonialul curţif şi de unifOrmele ofiţerilor din gardă.· .Obtuz, solemn. atins .de on ramolisment precoce e un simplu manechin regaL Gustav al !V-lea al :Suediei este un rris!lc că".ut pe mâna taumaturgilor. Mă indoiesc .dacă isi va mai purta multă vreme coroana. Fernando 1 2! Neapolu!ui este o biată marionetă in· mâinile Mariei-Carolina. Ţarul Alexandru f e paricid. Se sp,tme că e precedat de asasinii .bunicului sau, ÎnGadrat de asasinii tatălui său, şi urmat de proprii săi ucigaşi. Louis al XVHi-lea, SuveranuJ Pribeag, aşteaptă ca providenţa şi bunăvoinţa duşmanilor cranţei să-i redea tronul, de pe care fratele .său a fost catapultat dirqct sub tăişul gh ilo!ihei. Taileyrand se sprijini şi mai hine pe hraţu! lui Richard. lată pe ambasadon! Prusiei şi AustrieL N-ar strica să schimbăm c.u ei câteva cuvinte. Ţineam să
lilf.!Til4. CORBUL
vicJ pr~zint pe ~contele de Metternich. Vr.ea să fie un l(ulpoi bătrân, deşi nu~ are decât tre.izeci şi trei de ar)i. Să fii atent Sub aspectul unui arbitru al eleganţei .ascunde o şiretenie SLJbtii~L Contele. de Metternich, :.spre deosebire de tatăl său -.· mediocritatea personifiqafă, · eSte un ;diplomat înnăscut. Are tal.entul de a. te face s:ă vorbeşti mai mult decât trebuie; . ... · . . ·• ·· - • Monsieur, stiu să nu ;mă. ras tras de limbă, zise HiGhard. ;<\m cunosccit intr-'o )fT1pt.ejurare pe cancelarul thugut, care ni-a delecfil't cu. un aforism ve(inic ~arabii: ."bintr~o .Sută de cazuri, regreţi de nouăzeci şi n.ouă. de ori că ai vorbit .mai mult decât trebuie. şi o sirlgură dată că ai tăcut in loc sa .vorbesti''.·· ··-~ 'Monsieur de ·aeauclair, cred că aţi fi. fost un bun diplomat. - Posibil, Monsieur de Talleyrand. Vă cunosc de .atâta vreme, încât e firesc să fi. Învăţat ceva de la dtÎmneavoastră; replică Richard, căruia îi reveni brusc .în. minte o caracterizare .ge care mareşalul Lan nes o făcuse .ministrului afacerilor străine: "Dacă-i dai lui Ta:lleyrand un piCior în spate, chipul său rămâne neclintit": · -.• Să• mergem spre .grupul de. diplomaţi, zise mi,njstrulc lnforrnaţlâ pe .dire crni-aţi furnizat-o îmi oleră un marl). avantaj asupra ambasadorilor prusiei şic'RusieL Gr;a'ţîe dumneavoastră, cunosc un fapt pe ca:re ei .cred îl 'Ignor,,, f)m, diplomatia, dragul meu. Mohsieur de Beaudlair., este intotdeauna. joc de-a v.~aţi ascunselea .. · · Talley.rand se opri 'în faţa unui grup de bărbaţi de toate vârstele, .acoperiţi cu ordine străine şi qroderii ,de. aur.. · . · . • '".Richard aprecie pentru prima d~fa. decoraţiile pe care i le .conferiseră suveran ii .. Marile Cruci si ţordonul. carEi"i bara.cpieptul îi permiteau să nu se
ca
un
_D_iN_A_STIA SUNDERLAND BEAUClAIR_ _ __
155
inferior· faţă de aceşti diplomaţi de" car!era, ce-şi .eţalau decorMiile cu aceeaşi cochetărie cu care femeiiE:i frumoase îşi expun diademele şi rivierele de diamante. Gloria se măsoară cu numărul decoraţiilor, frumuseţea .·- cu abundenţa bijuteriilor. Evident. simtă
regula aceasta nu e in1uabilă. Sunt şi nuiltăţi ;>atente care Se încovoaie sub greutatea h1signeior şi femei·
urâte pe care perlele şi briHantele se revars" cascadă. Ricnard avu ocazia să cunoască pe contoia Toisto_i~
ambasadorul ·Rusiei, un p.ersonaj pHn d-e
morgă şi de decoraţii, pe care-I preocupa mai vârtos
Operei, decât corespondenţa diplomatică. · Ambasadorul Prusiei, contele Luchesin!, era un corpul de
baiat al
dipi-orriat de modă veche. Nlăestrsa -cu uşurinţă '.H1
· madrigal sau o epigramă. Aceasta nu~l impiedica să fie viclean, când nevoile o cereau. O mare impresie făcu asupra lui Richard contele de Met!ernich. Ambasadorul Austriei la Paris nu avea decât treizeci şi trei de ani. Câ!ld Metternich prezentase ia Tuileries scrisorile de acreditare. impăratul se mirase de · tineretea sa. "Sunt de vârsta· pe care a avut-o Maiestatea Voastră când a câşHgat bătălia de la Marengo", replicase ambasadoruL · __ Ca să pară rna.i bătrân, îşi pcd~.a păru~, deş~: mod.a aceasta era :Pe cale de disparitlEL- je- ··a eleg8riţă desăvilrşită, păstra o aiitudine mândră şi totodată.
binevoitoare, asa unei . . . cum se cuvine reorezentantulul ' mari puteri. Privirea ii era calmă, zâmbetui amabii, QesturHe măsurate. l\.iietternfch -~se-·formase· fa şco~ lalui Machiavei!L Ochii şi expresia feţii nu trebuiau să fie niciodată oglinda gândurilor, Richard era un bun. cunoscător al firii· umane. Trecuse prin ·. atâtea. încercări, se lovise· de atâţia. oameni, încât ajunsese să le simtă instinctiv fondul caracterului. În Metternich desltglea multe trăsături fizice şi sufleteşti comune şi lui. lndrăzneală, lipsă de
VINT!LĂ CORBUl
155
~~~~······---·~~~~······--·
1ncreder.e oarbă în propria sa valoare, confi.rmată adeseori de jocul . norocos al evenimentelor. ·- Monsieur le matquis~ eram nerăbdător să vă cunosc, spuse ambasadorul Austr.iei. În complexul de forţe, care dirijează azi destinele. Europei, jucaţi un rol important.. Se zice că prietenia dumreavoastră .poate fi extrem de preţioasă. AlUzia lui la relaţiile financiare dint~e Tallevrând Si Be.auclair era străvezi.e. - tvtonsieur le comte, replică Richard .cu amabUitate •· uşor :ironică, .îmi permit să vă intorc complimentul. Tot atât de preţioasă poate .fi prietenia tânărului ~eprezenlant al şi mai tânărului Imperiu AuMriac. · Lui Metternich nu-i ·'plăcu aluzia· directă a interlocutorului la ruşinoase pace de Ja ·Pressburg, care răpise Kaiserului Franz al il-lea străvechiul titlu de împărat Roman, ,atribuindu-i numai pe acel de împărat a! Austriei. · _ . Era încredinţat că marchizul o făcuse dinadins. li dăduse o lecţie. "Acest Monsieur de Beauclair ~ . conştient de propria lui. putere, ·de vreme ce îşi permite să-mi vorbească pe asemenea ton. E un .individ periculos. Trebuie menajat. Austria va mai avea nevoie d.e împrumuturile sale." '" 'Raţionafrientele'acestea se desfăsuraseră cu viteza fulgerului. Răspunsul lui Mette.rnich • sos1 ·fără întârziere . . -'- Moitsieur Je marquis; întinerirea diplomaţiei austrfece şi-a Imperiului Âustriac·este, într-adevăr, cel mai frumos compliment pe car·e-1 puteaţi face. Ridicase. primul steagul' arrriistiţiului ·În timpul aces1a, un S(,lcretar se apropie d<:J Talleyrand şi Ti şopti câteva vorbe. . -·· Messieurs, spuse ministrul intorcându-se spre Ri.chard şi spre grupul de.,ambasadori, îngăduiţi-mi să vă părăSesc pentru câteva clipe. les în întâmpinarea scrupule;
0'
~
-
-'
-
0
-
-
'
-
..
DINASTIA SUNOERI.AND BEAUCLAIR
157
Împăratului. Trebuie să sosească dintr~un moment
într-altul.
Salută. apoi plecă şchiopătând. In sală se. iscă o
uşoară agitaţie. Urmară câteva clipe de încordată aşteptare. Deodată, în josul scării de ono.are, se aU71 un .glas puternic; ca_re anunţfi solemn:
- Impăratul! 1n sala in .::are se afla Richard se lăsă o tăcere adâncă. Pe măsură ce corteg_iul imperial stn'!bătea saloanele. vestirea de rigoare se repeta. crescând în intensitate. ·Lumea îş' ţinea parcă :espiraţia. -·· ÎMPĂRATUL! Din sa!on.;l alăturat parvenea ~gomot de paşi. foşnet_ de mătase, clinchet de arme ... -ÎMPĂRATUL! ;Jragul dŞII apăru Napc!E·on 1n simpla lui uniformă de colonel. Era urmat da împărăteasă si de · in
principesele imperiale, de TaHevrand. de doar:1nele · de onorea si Toaletele strălucitoare si. . dB sambelan' . untfon_ne!e somp!uoase ale însot:torifor conlrastau cu simp-litatea mi!1tărească a împăratului. r'iapoleon străbătu cu pas rapid sp;"iţiul larg, desChis !n ·calea_ sa de curtenn pfocoo!ţi pănă 1a pământ. fndreptându-se spre o estradă arnenaj,.tă h 1 r'l" J:otr>•:-l• ('\::~ aQe o"-~ •of~r Cap (;'1"t"l v ,· sa'l;f 1., ;:).".. . y -7 a' p-r::. '-' ,-.~.!11 .ief .,1 f 'n-1;.~11, el;: ,L\.,_J~ _.,,.,_ljjj ; din sti!nga sa împărătesei. După ce_ urmări uşoară rHcUseală baietu_: ..Anotimpurile" interpreta! de balerinele Operei, coborî printre invitaţi, Ca de obicei, se, lntre1inu :nai 1"" _..-.,- feme:r.-~ " 1._ 1:nf'4-,_t.." t'U "!n+r~·b·a,·"~re s~do 11r"Ste m , 1' ~lt '--d , __ ,: J,v, _,_,!(..h ..,.t~ IQ '"" :,t C fl, ~ l:.u"" ~~ ".., • - f\veţi copii? Nu?... Păcat. Orice femeie care îşi -cunoaşte rr:enlrea, tr8buie să ofere ·vlăstari _Fra-nţei . ~ Sunteti" sot;a qe~n .. ,..,;,,j!'l' \iiJI~main? n':'·i;::o:· .,~ ~dt·~"'' ~ .,., "-"--. ' . Rrav ,.... . l'"' ' Atl fiiicut o frumoasă alsgen3... După câte vad, nfci J.
cu
,,
'
1!'0>
-..,1
VI~!TILĂ CORBUL
·generalul nu, a
admirabilă.
pereche -
Sunteţi
tânără,
voinîcă ...
O
..
Gâţi ani aveţi-? ... Treizeci? ÎmL place să sunteţi
sinceră, Arătaţi
.-
_-greşit.
Păruk
nuanţă
rnai
tânără .
dumneavoastră
vie!. ..
Spuneţi că
rosu e · natural? Ce ' nu l-aţi vopsit? Un diplomat
·\t-ar răspunde_: "Vă· Cred, fiindcă ri1i-o- -spuneţi. Dar nici dumneavoastră nu credeţi". . Napoleon se opri ŞI îr1 dreptul grupului de diplomaţi.
· Îl .şi luă în primire pe contele LUchesini. Richard b.ănui-
că.
Talleyiand -informaşe_ -pe- împărat
de
mobilizarea Prusiei, după atitudinea ironică a .acestuia. -Aţi mai primit veşti de la Suveranul dumneavoastră, Monsieur l'Ambassadeur? -
În ult-imele zile nu am primit- :-nimîc, 1\Jlaiestate.
~"~
- F'l!ici o grijă. Veţi. primi mai curând decât credeti. . ' Apoi îi întoarse spatele. Se opri in faţa· contelui de Metternich. - Vă simţiţi bine, în Franţa, Monsieur I'Ambassadeur? .- Minunat, Maiestate .. E o ţară care nu poate sa nu placă. ..· . •. . ... . . . - Şi mie ·. mi"a · plăcut ..ţara dumneavoastră,· Monsieur I'Ambassadeur, deşi . vizita a fost fo&rte · scurtă. .. .. . . "Încă o ·aluzie rău'voitoare la adresa Austriei. Hotărât ..că pluteşe ceva în aer'', îşi zise Metternich. Napoleon întoarse priviriie spre Richard Sunderland. - Pe dumneavoastră nu vă .cunosc? întrebă el. .· . .:. Rog .pe Maiestatea Voastră să-mi permită a-i prezenta pe marchizul de Beauclair,. interveni Talleyr:md. .
DINASTIA SUNDERLAND l:liEAIJCLAIR
159
~ Aha, MonsietJr de Beauclair! Vă cunosc totusi
din. rapoartele miniştrilor mel. Impăratul zâmbi, apoi adăugă: Am avut în.totdeauna groază de financiari:. Richard se înclină adânc .. · ·-.Maiestate, din partea invingătorului Europei vorbele acestea sum mai mult decât un compliment Napoleon râse. -- Vom. rnai sta de vorbă, Monsieur de Beauclair. Trecu .în dreptul • contest;Ji ·de Souza, soţia ambasadorului Portugaliei . ...:.. Mi se ·pare că. abia aţi .sosit de la Beriin. C.e se mai spune pe ac.olo despre .noi? Prusacii iubesc Franţa?
- Sire, la Berlin Franţa e tot atât (je iubită, ca şi o femeie tânără de ;ma bătrână. împăratul arunc.ă o privire sem.nificativă contelui Lucneslnl. . - Aţi auzit, fv!onsieur !'Ambassadeur? - Maiestate. adeseori nici sotii nu se iubesc din . .' primele zile .ale căsătoriei Cu timpul ... -:Se îndrăgostesc, sau ... se incaieră, completă impăratul. Deodată,
privirile lui căzură asupra unui print· german Jn uniformă de lelrJmareşal. - Iarăşi dumneavoastră? ... Prinţul, căruia i •se luase micul' său stat suveran, pentru a fi lncorporat în regatul WesHaliei, proaspăt creat, bătea. la porţiie tuturor miniştrilor; solicitănd siH. fie redată ţara, · · · •- Monsieur de. Talleyrand mi-a vorbit în câteva rânduri .de dumneavoastră, re!uă Napoleofl. În sfârşit, ce doriţi? · - Sire, .statul meu ... - Veţi . .fi. despăgubit pentru pie.rderea suferit ii. $tiţi prea bine că .prir1cipatul nu vă mai poate !i retrocedat, Nu credeti. că un înalt comandament in . . .
.1!11\!TilĂ C.ORBUL
160 armată,
un comita!, un ducat în !taiia, ar constitui o
indemnizaţie .pNrivîtă'?. . - Sire, vreau s~cmi fie înapoia!ă .ja:ra".
sa
, -. Ţineţi vă comportaţi ca un rege... Ei bine, nu ne, rămâne decâtsă ne tăzboim . DUpă Găle ştiu, .aţi pl!rHcipat cu .o armat.a de•trei soldati la Confederaţia
Rihl.lllli...
.
.
. . Fikă.s& maLaştepte răspunsu(pripţişorului, amuţit .de. imparatul trecu.. la .alt grup., .• . . această •ripostă,. . . . ' .. Margaret. Sunderland stătea singură p\'l o canapea. Lumea, ·dansatorii, jocul de culori, uniTorrnele, sclipirea tlîamantelor, anirnaţia din sală, fi încântau · ochiul.. Era mulţumită fiindcă nu se afla nici un cunoscut·prin preajma ei. Nu mai avea, nevoie să se supravegheze, să-şi cyntroleze fiecare gest, fif;lcare cuvânt.. scăpase pentru câteva. momente de cenzura aspră a ochilor socrului ei, de. privirile mustrătoare ale lui Henry şi ale lui Robert, de ironia reţi.nută a Sandrei.. Sacretarii:marchizului .nu o mai oboseau cu prezenţă lor, mai supărătoare decât o gardă perm,anentă,
Henry, Robert, Sandra ·dansau.. Secretarii se topiseră la bufet. :Pe socrul ei il pierduse din vedere, Maryaret se strecurase neobservată Jn acest salon, .din .care cuprindea cu privirea sala. balului, o ·galerie şi o parte din siml. Se 'bucur& de un spectacol frumos,. fără .ca nimeni să o .tulbure. O doamnă plină la corp, cu obraji roşii, ce olesneau de sănătate, cu ochi strălucitori si mi scări bruşte, se lăsă să cadă pe canapea alături de Margaret. O alfă doamnă, rnai tânără rămase în picioare. Dansase, căc(era imbujorală .de cătdură, şi 1$1 făcea viinf cu un ev<mtai br.cidat cu fir de aur. - Ou-te, dragji,, şi bea un sirop, să-ţi maf stingă focul din măruntaie, .spuse doamna care se aşezase, •
'
<
'
'
'
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAiR 161 . ·~---~c_·~-·.
~- -~--~--~-~-~-~----~-~--~-----~-~··~~·
tinerei sa!(7 )nsoţitoare. Eu am băut o citronadă. M-a mai răcorit puţin.· ·~ De ce nu folosiţi evantaiul, scumpă Madame Lelebvre? ~.Dragă .Madame Junot, mai rău mă îf)călzesc tof dând din mână. Eu aş, desct)ic!e toate geamurile ... · ~ &ar T!!Ce cur'ef!!. Şi ar răci ,lumea. ~ Ei 'Si'? baciîfandositeieastea ar' mai ptJM mâna pe igHţe, say ar mai cârpi ciorapii bărbaţilor, ar uita de răceli- si .de -fasoane. Nu sâr\teti. părere, - '·. de. aceeasi ' li/Jadame? zise ea .înto~cându-se spre Margaret. - Cred că... aveţi dreptate, spuse aceasta lu.ată . prin surprindere. Puternicul ei .accent b}'itanic o .făcu pe interlocutoare să încreţească mirată. sprâncenele. ~· Sunteţi englezoaică, Madame? 1ntrebă ea. ~ Sunt măritată cu un american .. - Şi cum v.ă numiţi? -. Margaret Suf1der!and, zise ea surprinsă de insistenţe. JJecunoscutei. - Soţi'! lui Henry Sunderland? ..,-- Da. 11 cunoaşteţi? • - ·o:n auzite. Numele meu e Catherine Lefebvre. iţi prezint şi pe prietena mea, Madame Junot. Nevasta generalului ,Junot. · Madame Lefebvre se uita cu simpatie la Margaret. Dezagrementele conjugale ale tinerei doamne Sunderland .erau de .notorietate publică. ·- $i .bărbatul dumitale te-a lăsa! singură? ~ Dansează. · - Dansează?... ŞI li îngădui să facă pe păunul • pr,intre dansatoare?' -De ce să nu-l· îngădui? ~ Dacă bărbatul meu m-ar iăsa. să prind rădăcini pe C
VINTILĂ CORBUL
162 ' '
mendrele, te~ai ·. curăţat, l?ocneşte•l, !nainte de a f.i prea târziu. · Margaret făcu ochii mari. - Vai,. M:adame, .cum .să îndrăzoesc ... - Şi mă rog, :de ce n"ai indrăţni? o · ......: Soţul meu e fiul marchizului de. Beauclair! stele verzi.
·· ···• ....c:
Dac.ă"l
să,si
lasi
E.i si?
lac.ă
·
Mârgar'ef zâro b.i <;u sfială. . _: Madattle, irhi:"Cunosc lungul rîasului. Sunt fiica urJUi simplu miner; Jar Wmry ... - Şi eu, Madame\ · inainte ·de a fi ajuns mareşaleasă, am spălat .ruie pentru burlaci. Asta nu mă împiedică să .fiu foarte .mândra de mine. · Margaret rămase· cu gura uşor întredeschisă. Mirarea .ii luase graiul. -.· Ascu.ltă•mă pe mine, fetiţo! reluă Catherine Lefebvre infierbântânducse. Chiar in seara asta, să,i baţi cu pumnul în masă. Pretinde.~i săcţi acorde tot respectul datorii unei tovarăşe .de viaţă. Un. bărbat care nu,şi respec:tă nevasta, e un ticăl.os. Să ştii de la mine. . -·~ - Madame, exclamă Margaret Sunderland · înspăimântată. Henry nu e un ticăj.os. Mă iub.eşte. E adevărat, socrui meu nu mă prea. are la .inimă ... ·. - fh.ţeleg, rosti Catherin)9 Lefebvre cu compătimire .. Marchizul de Beauclair şi molâul său de fiu îţi .fac zile fripte. · -· \fă. asigur, Madame ... - la spune, •ai copii? întrebă man:)şaleasa, fără să ia in. seamă întreruperea. ·· · - Am. Un băiat. Dar. .. - Chiar în seara asta să-i spui·soţului să-şi bage minţile în cap, că de nu. pleci la părîn.ţii dumita!e, cu copi! cu tol. · - -~ Vfii, -Madam_e ... ~ Vai, Madame! o maimuţări .catherine Lefebvre. E singura cale ca săcfi câştigi liniştea căminului: '- '
"'
'
- '
---
'
I-
f-
-
-'
-
•
•
DINASTIA S_U_NDER!..AND BEAUCLA~IR:___ _ .._._1_63 Dacă bărbatul dumitale e lasă-li Nu merită să mai
incapabil să-ţi la apărarea, stai lângă el. .. - Faţă de cine să~mi ia apărarea? Ni:neni fHJ mi-a -'~esat vroo "Orba·· wa"ta- . V1c·1 sn~·"l ~;,..; "'lmn<>!i'i a u. ~""' .. ;..:; ''\\ -•. d """' \'li'-~-; "~' .; ;._, .... -. Dar te lasă, cu toţii, sa stai singură într-un colţ. Acasă nu fac la fel?.· · - N-aş putea spune că nu... însă... - Nici un însă. Nu-l mai lăsa să te umilească. Ai să te întrebi, poate, de ..ce mă amestec In viaţa dumitale? Ce vre.i? Aşa sunt eul Când nu-mi place ceva, o spun fără 'înconjur. Nli e obligatoriu, sa-mi asculţi povaţa. Dar dacă ai s-o urmezi, n-o să-ţi meargă· rău.- P..1i-am· ruat 11bertatea sB-ţ~ · \/c.wbesc sincer, fiindcă suntem• între noi, femeile cin oooor. 1 ' ,. Deşi azi sunt nevastă de rnareşai, nu ua ca arn fost spălătoreasă.. Dac·ă bărbate! meu şi-:ar- bate joc de mine, i-aş sp·arge ·în· cap o oglfrdii, .un vas. sa~l în sfârşit, orice aş găsi la Î;1demână, apoi m•aş irmpoîâ ia spăJătoria mea. Da, dai M-aş ·î11&poia fără. regeste . Cu fni-ntea sus- şi piept_.;; iqainte... Ochii ~Aargaret se umeziseră. Obrazul ' se invăpăiase.
Cathenrie L.efebvre ::>e fnauloşă. !i h1ă ·mann îr.tr.,.a ei şt 1-o mânga1e cu bi ândeţe. ~-Să nu te superi, draga mea, că sunt atât de brutală,. Viaţa care nu fost prea blâhdă cu f:lirie,
a
învătat să r~:i .merg pe drumuri· ocoiite ... Să :;u socoteşti literă de eva'lghelie tot ce ţi-am spus .. Dacă într-o zi ve! avea nevoie totuşi de un sfat prietenesc) să vii ia mîne. Să nu te tJândeştf. că
;n-a
suntem de aită naţie. !ntre spă!ător!a mea ş~- mina tatelui dumitale e o trăsătură de unire: munca... ,,,i să mă găseşti- u_şor. De altfel te rna1 caut eu, Nu scapi lesne de mif1e ... Catherine. Letebvre 'se ridică de pe canapea. - Te las. Am şi alte obligaţii. De când am ajt..ns mareşa!easă, am de făcut tot soiul de co:-vezi Era
164
~····-
_ _ · · · - - - - · · · - - - \f_llllTILĂ CORBUL
. mai uşor pe vremea când mă aflam în bivuac, alături de . soldaţii . soţului . meu, pe care-I . urmam cu cradinţiL.. La revedere,· fetiţo .Îi întins.e mâna şi după ce o mai privi o dată cu simpatie, plecă însoţită de· Mad<Jme J.tmot · i\~argaret rămase singură. Întâ!nirea .!!c.easta fusese atât de. surprinzătoare, atât de minunată, .încât părea de domeniul irealuluL Acum era iarăşi singură. Dar ntJ se mai simtea izolată. În Parisul acestamare, găsise a; .prietenă..:G prietenă ciudată, czgomotoasă, mult rriai în •vârstă decât ea, dar pe Care se putea bizui. Ceva nedesluşit, 11 spunea acest luâu ... .
In marele· salon, mâreşalif Junot şi· Augereau stăteau răsturnaţi în fofolif şi urmăreau evoluţiile s!'liante,.şi .aMJcîale ··ale .u(lui . cadril. . ·• .·_Ce faC:em? Mai stăm? întreba Augereau. stăpânindu-şi un căscat. ş,a făcut târziu .. împăratul a pJecat de mylt. Cât. S'ă fie ceasul? . . •. • . Junot SCOase din buzunar un ceaş :d~ii'!Ur emaîlat, incrusta! cu· diamante. - Straşnică moară! ·exclamă • Augereau cu admiraţie. Îrllotdeauna aifost dafdracului de elegant, Juriot. Eu ncam.ai(ut niciodată ·un orgoliu ca asta.. Dar am să-mi cumpăr u.(lu! care să-I taie pecal tău ... Ei, ce mai aşteptăm? Hai să ·mergem! . · · .- Imi aştept .muierea să termine cu dansul, zise Jimot tare persorrifica răbdarea. -. N-ai pecât. Eu m·am săturat să fac galerie, rosti. Augereau · riâicându•se din fotoliu ·şi întinzânduc'Se · de. îi pârăiră ·oasele. Uite-o şi pe ·nevastă-mea. Cine dracu e .·filfizonul cu c;;J.re dansează?
-·· Mcnsieur de· Saint-Aidegonde. · -
Aha, .Saint"Aidegonde.
DINASTIA SUNDERlAND B!AUCLA!R
155--~··-···-
Când evoluţiile cadriluiui aduseră pe madarne · Augereau cu partenerul ei in dreptul ,maresai"Î'J' ,, ' '1 •"-' ' ., acesta o strig;'\. - la fă:...tf~ în(..Oa, fel'1:3iei ~\r1ai Haidem acasă.' Pic de somn. Aruncându-i şaiul pe umeri .. c împinse înain.rea lui, îndemnând•o cu. eleganţă: · - Hai, Cărei! ... MonsÎeur de Saint-Aidegonde incremenise în miilocul salonului. 'Richard Sunderîand asistase această scenă. Abia se stâpânea să nu pufnească în ras. Talleyrand. care se afla alături .de el, ii spuse zâmbind cu îngăduinţă: · - MoCJsievr de Beauc!air:, aici n-ai să găseşti h.Jinea foburgu!ui Sah1t-Germa!n .. C'âte ur; conte· autenti9 se mai _strecoară şi pe. -la noi. Dai·-n1ajoriiatea nobililor fac menaj aparte. Nu. va tiece însă mult şi se va reaHza şi ·fuziunea di:;tre vecheţ,t ar!sto·craţie regalistă şi ·noua aristo~raţie irrtPerLa!ă. Prfr: ·,f::.ifţt [/ !>:Ffl .. r'loY
la
l
~
...,, ..... 1 '
' •
-··Dacă
Da~ evenirrmntele se pn::cl;)l!atăi dep;)şin·::f în mare măsură prev'iziun1~e ţui -R[chard. 'in< l-' w'rmelc 7;1n ,~~la f<Jl ...... e.-..t.--::,mh ... <-::. l ;:;,fon• . . :.,c,,.-r,; ! ."",. "",)'0_ '>'"" .<.~! Q -t--~'"' .. !Ji!':.., ,__, :<~ •.••.'."-'" -.. !'··-.:A._
trntalivefe of~(;i,Jase dintre 0rri!sarif brît3ni"Ci Şi f ' ' f' .. . t 1 reprezen ! antn.. ;~r,qnţe!,. -.useserae:;') 1r:rnv n:;p e. ,_J)rou; ' LaUderdafe se înapoiase u; ~~ngHa raport-3nd ;::a Ţr;:pătştul_ nu urmr3.r\9d .decât să câşt~at-:. tîrnp per.tru a~·şi · -desăv&rşi Tnarrnarea.- PoHt-ca de pace a lui Char!-;3s ·Fo.x :dăduse faliment De:~arnăgirea aceasta. fu pentr·u el lovitura de graţie. În aceeaşi lună, căzu la pat Şi după o c:riză scurtă, Tşi dădu sufletul. O dată c~: -_ef fi.! înmdr:mântată şi . Ua:mri', sperarrtă a ;'nche!er!l unei păei intre Anglia şi Franţa napoleonian ii ~
J
•
VINT!I.Ă CORI:lUL
166
~--'
Septembrie avea sii vadă încă un eveniment spectaculos. ~ Izbucnirea războiului intre Prusia şi l!pperiul Francei. Cei care-şi puseseră nădejdea în invincibila armată prusacă, exa!tată de spiritul lui Friederich c.el Mare, se aleseră · cu· o mare dezamăgire, La 14 ocţombrfe, trupele comandate de <.:!ucele de Brun'swick fură zdrobite la Jena. Trufaşu! dw:;e, care dăduse în 1792 celebru[ Ş'i orgoliosul manifest care tăgăduia nimicirea Parisului ·Revoluţionar, pbni pe câmpui de bătălie. ia ljuerst§lE)dt, ul!imele unităţi ale arrriatei prusace plecară. steaguL Tpate fortăreţele regatului, Hameln, Spandau, PrE>uzlow, Stettin, Magdeburg, Custrin, căzură pe rând în puterea ·invadatorilor. La 27 octombrie, , Napoleon îşi facu. intrarea ln Berlin. R6';Jele Priederich-Wilhelm al III-lea şi regina Louisa ~;~căp"ră ·cu. fuga. 'Statul Prusac încetase a mai exista. In Berlinul îngenucheat. Napoleon semnă la 21 noiembrie 1806, faimoasa·· proclamaţie prin · care ordona .blocada Angliei. · Dispoziţiile erau draconice: 1. Insulele Britanice sunt declarate sub stare de blocadă. 2. Comerţul
şi
orice
comunicaţii
cu Anglia sunt
strict'-<-·interzise. 3. Este interzis. a se întreţine corespondenţă cu Anglia. Scrisorile redactate în limba engleză, vor fi distruse. · 4. Orice cetăţean englez va fi socotit prizonier de război, oriunde s-ar afla. 5. Toate bunurile cetăîenilor englezi vor fi _confiscate şi contr<Jvaloarea lor va fi plătită acelora · care au suferit pagube de pe urma războiului cu Anglia. · · 6. Nici o navă, fie ea neutră, nu -va fi autorizată să pătrundă în porturile imperiului, dacă soseşte din Anglia, sau din coioniile engleze.
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR,_ __
167.
7. Comerţul cu mărfuri englezeşti .este .şi rămâne riguros interzis. 8. Orice persoaQă. care va ·deţine sau asc.unde măr,furi englezeşti ori l;(roduse de or.ice.Jel ale acestei ţăr.i, va fi trimisă .în f