TACHE PAPAHAGI
AROMINII GRAI FOLKLOR ETNOGRAFIE CU O INTRODUCERE ISTORICA
Curs unioersitar litografiat
t932
www.dacoromanica.ro
/
b,/
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI LITERE DIN
BUCURESTI
DIALECTOLOGIE SI FOLKLOR ROMANIC
TACHE PAPAHAGI
AROMINII GRAI * FOLKLOR * ETNOGRAFIE CU 0 INTRODUCERE 'STOMA.
Curs fin& in noembrie si decembrie 1931
1932
www.dacoromanica.ro
INTRODUOERE A concentra sumar schiytt in zoos leoViuni trAsAturile fundamental° gi caracteristice ale unui
por din punct de vedere a trei aspecte atit de
po-
vasto
gi complexe gi anume:Grai,Folklorqi E tnografie-- iatA ceva caro °u cit va trebui sA fie mai concia °u atit va deveni mai greu cind
va fi
vorba de alegerea problemelor de relevat. Si totupito schitare de ansamblusca intr'un tablou sinoptic, a Arominilor din aceste trei puncte de vedere, oare
poatA servi dreptoIntroduoere celor
ce
asemenea probleme Ii privepte direct,apare necesarA.
Se impune mai ales pentru studenimea inscrisA la Filologia rominA sau la Dialectologia rominA,intrucit Ii lipsagte o sintesA,ohiar didactioA,ou privire ArominipmAcar din punct de vedere al graiului. Darpo astfel de sintesA o cer
vi
www.dacoromanica.ro
imprejurArile
la
4
istorice gi etno-politice.Prefacerile adinci survenite in peninsula balcanica incepind cu 1912 pun hota, ritor existents, Arominilor pe povirnigul unor radicale transrormaripsimilare Cu insagi disparitia.E o lege ratala pe care o dicteazA gi o aplica un intreg convoi de circumstante perturbatoare gi ucigatoare
pentru tot ce e existen ta patriarhala far% nici o inchegare gi stabilitate etno-politica. Nu vom cauta sa expunem gi nici sa documentara aceasta precarA atare
de lucrurisintrucit nu privegte direct problemele cursului nostru;insa,pentru a ne convinge de realitatea ei gi ea ne gasim in fa-Va unei legi pe care o impune natura evenimentelor istoriceovom cita ce ne apune A.Meillet in Une enquAte linguistique univer-
selle (aparuta in Bulletin de la Société de linguistique,XXIX (1929),fasc.3,pag.77):
"Le mouvement de la civilisation entraine natu-
rellement l'élimination des langues parles par des groupes d'hommes petits et sans influences; de mame, dans une communauté ou s'emploient des parlera divers d'un Arne typepun parlor central tend 'a se généraliser qui devient la langue de tout le monde.Ainsi www.dacoromanica.ro
5
des langues et des parlers disparaissent sans cesse et maintenant plus vite que jamais". Reflectind asupra ultimelor cuvinte din acest citat --citat pe care 1-am dat spre a satisface neincrederea ou care Rominul cam gratificA cercetArile
documentate
ale unui Romin--,ne putém ugor infMigea sumbra
desa-
gregare a elementului arominesc ea grai,folklor gi et-
nografieli fiindcA ne vom ocupa gi de probleme
etno-
grafice,gi cum, bunAoarA,migcArile metanastasice
ale
unui popor privesc etnografia,nu e chiar deplasat
de
a aminti cA,din acest punct de vedere, anumite ramuri
de Aromini,mai periclitate in existena lor, au gi apucat drumul TArei romine liberepagezindu-se in sudul
Orel lui Mircea-cel-bAtrin dintre DunAre
gi
Marea
NeagO Problema emigrArei Arominilor in Rominia nu poate privi direct ce ne intereseaz6 pe noi
o sumarAex-
punere a ei poate fi urmAritA in Colonisarea Arominilor din Revista aromAneascA,I (1929),111-124. Pe
EatA parte: inelegem sA facem oricind www.dacoromanica.ro
qtiin-V,
de
ro-
6
mineasc6IniciodatM insA gtiint6 nationalistA. Si cum va fi verba in cursul acestor zece expuneri gi de unitatea etno-linguistiat dintre Aromini gi Dacoromini,
evident cA gi aceastA emigrare ar putea interesa capitolul etnografic in sensul c6, oricind ne-am putea intreba: de ce,oaresacepti Aromini sau indreptat
in
spre Rominia gi nu au apucat alt drum de emigrarelin spre altM targe? Adevgratul,logicul r6spuns e inutil a
fi enuntat,e1 fiind pe buza tuturor. Dar --ca cheiem ou emigrarea Arominilor cind de legile naturei. Apa
in-
135,
ne amintim
ori-
unui izvorag de pe umrul
unui munte inaltpatit timp cit el nu va seca, ea va curge mereu pe panta acelui munte din care tignegte;
nu o
vei putea-o da peste capul munteluipchiar dac4
In josul ei ai ridica un zid mai inalt decit
acel
munte. Izvoragele vietei muntenegti a Arominilor igi
minA stropii lor spre plaiurile Rominieimonstruosit6t1le "rominegti" ce ar incerca sttivilirea sau devierea lor,drept rtisplattt,vor fi spAlate
stropi de once murdArie,fAr6 insI a putea www.dacoromanica.ro
de
acegti fi st6.-
7
Ne-am propussaga dar,s& urmArim graiul,folklorul
qi
etnografia Arominilor --trot marl capitole ce ar
fi putut forma fiecare cite un ours de cite
un
an
pi pe a cAror apariie tipograficA nu o vom socoti-o ca imposibil& pentru viitoare imprejurAri. Upor ne putem da seama ce trebue BA inIfelegem prin
Grai. Vom aminti numai c& el va fi studiat nu numai sub aspectulisAu popular, ci *i sub aspectul cult.
PrinFolklor vom inelegetiar4i, deo po_ triv& gi literatura popular& gi °ea oultM.
Cit privegteEtnografialoprecisare a definittiei ei qi a materialului ce poate forma
obi-
ectul ei de cercetare in raport ouFolklorul *i ou alte discipline --aceasta
o vom ounoaqte-o
oind
vom ajunge la acest capitol. Dar,pentrucA e vorba de o sintesApinainte de a trata fiecare din aceste trei capitole,se impune --in afar& de citeva precisari profesionale de www.dacoromanica.ro
metod6
qi
8
disciplinA in cercetAri-- o expunere de cadru istorico-geografic in care apare entitatea arominA.Se impunepprin urmarelin primul rind
CUNOASTEREA GEOGRAFICI A AROMINILOR &DB
.Ar fi de pri-
once gind de incercare pentru a releva
raportu-
rile dintre filologie gi geografie. E destul
BA
ne a-
mintim 05, once grai are gi influene streine,imediat apropiate sau mai indepArtate,propagate pe diferite
cAi in timp gi spaWm. Dar,pentru a ne da mai
bine
seama bunAoarA de influentele rutene in graiul mara-
muregan,va trebui sA cunoagtem gi geografia
acestui
grai. Pe de altA parte: nu ne vom putea explica com-
plet gi temeinic bunAoar6 temperamentul Arominilor dacA nu vom
inoa seam& gi de mediul geografic in ca-
re vie*Wiesc ei.
TeritOriul locuit de Aromini e o fostA
suprafatA
unitarA gi continuA de pAmint care,astAzi,in pAr-0.1e
ei joase,apare ingriiitA de ape intinse. AstAzi teri-
toriul lor face impresia unor stinci, a unor www.dacoromanica.ro
9
turi de pAmint cu intinderi sau dimensiuni variate,ce Vigneso din adincul unor ape stApine pe
situatie
gi
cari rod in continuu in aceste ridicAturi,transformin-
du-le gi in adevArate fiorduri. PopulaW.e mai compactA apare pe masivul muntos al Pindului,cu ramifica-WA di-
recte spre sudpin Tesalia,gi spre nordpin Albania
su-
dicA.Grupuri insemnate sint apoi in Albania central, anume in MuzAchia gi in regiunea Valonei (pe coasta driaticei). In restul peninsulei balcanice apar rAsfirate mal pretutindeni enclave menite unor rapide
die-
pariWA. Pentru o mai bunA intulie, vezi harta
schi-
atA (pag.10).
Nu aceasta a fost geografia lor gi in trecut.Oricit de pu-tein densA sau chiar completA va fi fost romanisa-
rea peninsulei gi colonisarea ei,totugi,din acea pinzA de romanitate ce a stApinit-o de la AdriaticA pinA la Marea Neagra a trebuit
sa
rAminA cu mult mal mult
de-
cit constatIm astAzi.ImprejurAri variate gi multiple au
tot mAcinat gi inghiWA din aceastä romanitate, reducind-o la cit o vedem actualmente. www.dacoromanica.ro
1-4
o
HARTA ETNO-LINGUISTICÁ A AROMINILOR www.dacoromanica.ro
11
In present --ca gi ieri--,Arominii formeaz5. mai
multe ramuri distinctepacestea fiind in functie sea de regiuni sau de centre regionale. Iat5,
ade-
princi-
palele ramuri ale lor:
Pindeniilcari locueso in Pind, in Zagor. pe versanturile Riului-alb (Aspropotamos),in Tesalia, spre Olimpoprecum gi in regiunea Vpriei gi in citeva sato din spre Bitolia gi din Tracia. De notat cA termenul de "Pindean" e cult;
Gr6mostenii, cari locueso in
regiunea
Gramostei (astAzi e frontier6 intre Grecia gi Albania),in regiunea Bitoliei,precum gi in mun-W.
Traciei
(Serbia gi Bulgaria sudiott);
FárgeroW: apar in Albania sudicA, in regiunea Vodenei,(azi Edesa) gi in mun-W.i Pindului;
M (i)uztlohearii :
locuesc in
Albania
centra15,,apusean6 gi nord-vesticA;
MoBoopoleniiporiginari din Mosoopole (in Albania),emigrai gi in regiunea Bitoliei. Pentru o mai ugoar6 urmArire a lor, gi -0.nind seawww.dacoromanica.ro
12 mA de caracteristici specifice,vom impArti toate aces-
te ramuri in douA
marl
sudici (locuind
divisiuni:
in Aromini
to.W. in Grecia)
mini nordici (locuind coi
gi
mai
in Aromul-0. in
Albania).
Pentru a inelege pi mai bine acest
contrast geo-
grafic al populatiell arominegti in trecut
*i astAzi,
gindul oricui se indreaptA --in afar% de alte °onsidera-0.uni despre cari va fi vorba in ultima lectiune --
gi la trecutul ei istoric. SA pAgim,aga dar,spre CUNOASTEREA ISTORIOX A AROMINILOR
.In privinta a-
ceasta,prima intrebare ce trebue sA ne o punem
e
ur-
mAtoarea: oareopoate un filolog sA scruteze indepArtatul trecut
istoric
al unui popor?
Ar fi totalmente superfluu BA arAtAm cA
epoca
formatiune a poporului romin nord- gi sud-dunArean
de e
insAgi formaW_unea limbei romine. Ca atare, gi mai ales tinind seamA gi de tot ce privegte acest
trecut,
intilnirea dintre filologie pi istorie e evidentA.Iawww.dacoromanica.ro
13
tA,insA,c6,pentru anumite probleme ale acestui trecut constatAm gi incAierAri intro aceste dou6 discipline, provenind din...incAlcAri de domenii de cercetAri.
Este gi era natural ca raporturi intro ele sA existe. Si ne gindim cum filologi de seamAlcum ar 7
fi B.
P.Hasdeu,au pAgit gi in domeniul istorictaducind conce rAmin. Dar nu proa am vAzut istorici care sA se poatA revanga. D.Onciul a atine gi probleme
de
filologie,dar a recurs la achisi-WAle filologilor- re-
producindu-le drept argumente pentru convingerile sale istorice. AceastA stare de fapte vrea BA o rAstoar-
ne actualul istoric,d.N.Iorga. De aci, diso4ia imixtiunilor.
SA ne lAmurim.Vrem sA ounoagtem trecutul
istorio
indepArtat al Arominilor. Firegteto astfel de problem& cade exclusiv in saroina istoriei. Dar, de
aoest
trecut indepArtat romin s'a ooupat gi se ()cup& gi fi-
lologia
BA ne amintim de monumentala operA Histoire
de la langue roumaine a d.Ovid Densusianuocare, prin insugi titlul eione aratA acest lucru. In casul aceswww.dacoromanica.ro
14
ta,W.nem seam& gi de conclusiile filologiei sau ne oprim numai la resultatele istoriei?
Dup& cum se vede,disoutia ivit& nu e lipsitA de importan-V.. De aceea,pentru a ne infnigea mai temeinic problema ce ne preocup6.99ã desohidem o parantes&
ou
privire la aceastA discuIfie.
Chiar pentru o problem& oomunA,onile de cercetAri gi studii ale filologiei sint diferite de cele ale istorieisin sensul c. filologia stabilegte criterii gi reguli precise pentru problemele salevea fiind o disci-
plina gtiin-Wio5.. Iat&oprin urmare,de ce filologul,ou bun6 dreptatelformuleazA urm&toarele:
"Nu avemode sigur,dreptul sA spunem istorieilor ea s& nu intre in domeniul linguistioeitoi din oontr6.056 se puna in curent,pe oit e posibilvou resultatele ei. Aceasta cu atit mai mult,ou oit gtim cA una din marile laoune ale cercetatorilor nogtri de istorie veche a fostpadese ori,o total & nepregAtire filologicAn(G. Giuglea,in Dacoromania,III,971). Sau:
"Un istoric care e lipsit ohiar de o redus& pregA, tire filologio& va rAtAoi ori de cite ori va ataca problema trecutului romineso: pentru originea gi epoca veche a neamului nostru letona rAmine remoroat& filologiei..."(in Grai gi suflet,111,283). www.dacoromanica.ro
15
Farmullrile sint categorice;dar nu au rAmas ftirti rtispuns. letona nu numai oA nu inttelege s.-pi insugeasc5. astrel de constatAripciodin oontrApformuleazA °Elva
ou totul opus. In adev5r,istoria romin5, actual5, d.N.Iorga devine qi mai categoricM in "ucazele sale" (0v.Densusianuoin Vieata nougt9XVI (1920)9200):
"Les historiens se dormant la peine d'apprendre un peu de philologie;je ne dirai pas que les philologues en font de mame a l'égardwde l'histoire"(in Revue historique du sud-est européen,VIII (1931)9191).
Nu vom r5.spunde cu nimio celor reproduse,mai ales
cá oricine igi poate da ugor seama oá nu e nevoie
fii istoric ca sA int(elegi istoria care nu e decit expunere literarti qi cgt nu prea poi in-tielege filologia dactipin afar& de istoriconu egti çl filolog.Mai departe d.Iorga sortie: "Les historiens,et les philologues qui veulent ;tr.° historiens --et ils ont tort-- qui traitent l'abandon de la Dacie de oette fagon n'ont pas le sens des
réalités" (ibid.,207).
Duptt cum se vede ,formularea de mai SUB priveqte in-
treaga filologie --evident,romin6--sindiferent daogi, ea ar tinti pe d.Philippidepautorul lucrArei Originaa Rowww.dacoromanica.ro
16
minilor,care va fi prilejuit aceastA iegire.Reinind din acest citat cuvintele "n'ont pas is sons des réalites",BA reproducem un altul:
"Je ne veux pas employer un terme vulgaire, mais il arrive parfois que la science se moque' du bon sens;alors,le bon sens,é. son tourlse moque tres souvent de la science établie sur de pareilles bases" (ibid.,209-210).
Tornen vulgar nu a intrebuintatIdar el reieseptotugi,cu prisosint . la ivealA. Reinind gi de aci ul-
timele cuvinte,vom reproduce un ultim citat: "Alors que la philologie cree parfois une histoire qui repose uniquement sur des changements phonétiques et morphologiques et sur des emprunts de lexique,pendant trop longtemps l'histoire s'est tue.Peut-être le moment est-il venu outdevant des hypothéses qui prennent un corps,qui representent maintenant un systéme, ces historiens .doivent dire y croient ou s'ils n'y croient pas" (ibid.,191).
ells
Reiese clarlprin urmare
cA d.Iorga vrea BA
fie
hotAritor in intervenia d-sale. Nu se simte nici o nevoie de vre-un rAspuns la persiflarea d-sale pe ca-
re o aduce filologiei in prima fras6,intrucit aceastA persiflare e pe cit de ieftinA gi nefundatA, pe atit
de gratuita. De aceealin ciuda "bunului simV gi www.dacoromanica.ro
al
17
logicei,BA admitem pentru un moment cA d.Iorga are toat& dreptatea pi sA urmArimodecipargumentarea ce o aduce acestei interven-WA. Documentarea gi argumentarea la care recurge d.Iorga epin trAsAturile ei esen-W.ale,exclusiv filologicA;deci,
pAgepte intr'un domeniu in care gropes() inpipi filologii --dup& d-sa. In casul acesta,ar fi extrem de interesant sA constatAm cá in problemele de purA filologie,in cari filologii dau grepotocmai imixtiunea unui storic e salutarA. In articolul din care am reprodus citatele de mai suspd.Iorga vrea sA dea o lec-We fi-
lologiei romine,tratind desprepsihologia limbei romine (psychologie du roumain). Ne scutim de o integral& punere la punct a acestui articol. Ne vom mArgini la prea pu-Wm,din care pu'Wn se
va vedea cit de necontrolatA'pi pubredA este interven-
-0.a-lecie a d.Iorga. Persiflind pe filologi c& se joac6 cu "schimbArile fonetice,morfologice"etc., iatA-1 pe d.Iorga jonglind cu etimologiile cuvintelor rominepti --etimologii din cari vom reproduce numai vre-o duzinA. T.Papahagi,AROMINITagrai,folklorotnografie www.dacoromanica.ro
2
18
Dupa d.Iorga, cinepa aceitar dobinda faola imblaciu
e
inel
malura
piva
popor
ra-0. rIle preot
e
CANNABIS (200) CASSITERIUM (202) DEBENDA (202) FACULA (199) AMBULARE (204) tl ANNULUS (200) MATULA (198) PILLULA (200) POPULUM (204) ANATEM (203) RANA (200) "forme albanaise" (201). lat.
In fe4a acestor surprinzatoare neseriositati etimologiceone miran' intrebindu-ne: e posibilvoarepoapiegind din lunga reserva oe
impus-o fa-0, de filo-
logie *i vrind a-i da o lecie,sa faci atari gregeli? Fara a ne intreba cine anume nu are "le sens des réa-
lites",sa ne permitem a restabili dei e superfluuadevaratele etimologii:
cinepa oositor dobinda faola imblaciu inel
*CANEPA gr.-91.K0SIT0RS < s1.D0B4DA < sl.FAKL(1)A < sl.MLATITI < ANELLUS
:natura
< METULA
piva
< <
<
popor
<
ratca
<
*PILLA din popa,sau it.POPOLO sl.RA0A
www.dacoromanica.ro
19
rile preot
4 ARANEA 4 PRESBYTERUS
Un control Il putea face orioind,recurgind
m&car
la dicIcionarul etimologic al d.S.Pugcariu --filolog pe
care,pare-sepil agreeaz6 gi cgruiaptot din aceeagi lips& de controlvii atribule paternitatea evolutliei seman-
tice a cuvintului merge,(ibid.,213),oind,de fapt,aceastA paternitate constituie o pagin& de glorie
pentru
Buletinul Societnei filologice din Buouregti (II(1906), pag.12). De altfelpaceast& lips& de precisare profesional., nu e rarA --compar6,bungoar5.,oe se spune cu pri-
vire la AMARE-iubire (ibid.,222),cu ce s'a Boris
mai
inainte in Gral gi suflet,III (1927),84-87.
In fine, ca s6 se vad& gi din inc& un exemplu eficacitatea acestei interven-0i atit de intirziate, reproduc: "Il me semble que la Transylvanie,vivant d'une vie ruraletne connait pas le POD"(ibid.,197). Dac5.
e
vorba.s6 intervenim cu "il me semblel de sigur c& Rominul din Transilvania,de hatirul unor atari interven-0.i,va declara c& nu cunoagte nici cuvintul www.dacoromanica.ro
POD,
gi
20
nici chiar PUNTE.
E de prisos,aga dar,s6 relevnm
05, interven-0.a
storiei in ce e al filologiei s'a clasat singurn. In amintim on "le bon
consecinn,nu e nevoie 1
1
a son tourose moque tres souvent de la science
Bens,
eta-
bile sur de pareilles bases",dupn cum n'a fost nevo_ ie
sn
men-W.onnm
on bunnoarn AMBULARE putea da imbla-
re > umblare (cum a gi dat),dar niciodatn
Astfel presentindu-se casul in oeea ce priveqte raporturile dintre filologie gi istorie pi, mal
a-
les,imixtiunea acesteia in domeniul primei,cercetntorul trecutului istoric indepnrtat al poporului romin trebuie
sn
log, intruoit
fie
negregit in pritul rind un filo-
letona e lipsitn de material documen-
tar cu privire la aoest treout. Reintorcindu-ne, aga
dar,la problemn ce ne intereseazn direct --problemn ce a Post obiectul preocupnrilor multor filologi gi istoricipromini ca gi streini
ne intrebnm:cam ca-
re ar putea fi www.dacoromanica.ro
21
ORIGINEA AROMiNILOR
Degi problema e vasta gi complicatA,m6 voi resuma
la schiarea ei numai in citeva rinduri. Imi permit a men-t(iona cA o expunere a ei in liniamente generale
e
datA in studiul O problemA de romanitate sud-iliricA (in Gral gi sufletlI (1923),precum gi in Din epoca de forma-0.une a limbei romine (ibid.,I (1924).
Ne vom opri tot la conclusia precisatA in primul studiu amintit,intrucit nu vedem nimio hotAritor care sA o clatine.Nu ne putem opri la pArerea °A originea Arominilor,din punct de vedere geografic,ar fi nordi-
cA,cum cA ea s'ar datori unei dislocAri de masA romineascgt din spre Vlasina planina din Moesia
superi-
oarA,dislocare ce ar fi fost provocatA de nAvAlirea gi agezarea Slavilor in regiunile dunArene sudicepin-
cepind cu secolul al VII-lea. In primul rind,0 atare dislocare trebuia BA se producA mai inainte de acest secol,dacA am admite oá Slavii au foot barbari www.dacoromanica.ro
nAvá,
22
litori. Slavii nu trebue consideraW. astfel (cf.gi in Gral gi suflet,I,210-211 gi 340-341),mai ales c5,
istoria ne spune c
gi
ei au venit in p6rile nordice a-
le imperiului roman de rAs6rit fiind admigi de politica administrativ6 a imperiului drept: salahori gi colonisatori,de pe urma c6rora imperiul s. poatA trage foloasele de cari avea nevoie (cf.A.Iorga in Revue histo,
rique du sud-est europeen,VII (1930),pag.2 gi 7). In atari condi-O.uni, evident GA el nu puteau
provoca a-
cea inchipuit6 dislocare a unei populaW. bAgtinage. Niel acea convenionalA zontt culturalA greco-romanA,trasat6 pe linia Durazzo-Nig-Sofia,nu o putem
ad-
mitesintrucit o atare zon5, apare fundamental factice,
necorespunzAtoare nici realitnilor romane, niel celor grecegti. Sint sc5.p6ri de control ce favoriseazA ca,din genera-OA in generatcii de istorici gi filologi,
8á se perindeze pAreri impresionant formulate. Pentru unul caro cunoagte oomplexul faptelorpal re-
alitnilor istorice,filologice,etnografice,folklorice gi geografice,originea Arominilor in sensul romanit6,www.dacoromanica.ro
23
ei lor sud-ilirice se impune de la sine,afarA de casul cind cercetAtorul ar gAsi ca sA nesocoteascA vii,preferind ce spun in general paginile rafturilor de bibliotecipemanate tot din studii
de
birou,nu din cercetAri pe teren.
Aga fiindpromanitatea traco-iliro-daoicA
inf4igem
ne
o
cind e vorba de formateiunea poporului ro-
min nord- gi sud-dunArean din aceastA romanitate -sub urmAtorul aspect geografic: pe de o parte avem ROMANITATEA NORD-BALCANIC1 --adicA romanitatea dintre versantul nordic al mun-Olor Balcani gi dintre Carpa-0_,
romanitate
care era,deci,cAlare pe DunAre gi din ca-
re a iegit ramura daco-romin--,iar pe de altA parte avem ROMANITATEA SUD-VEST-BALCANICI --adicA romanitatea dintre AdriaticApversantul sua-vestic al Balcani-
lor,Egee gi Tesaliapromanitate din care au iegit Arominii. Pentru aceastA epocA vom aveapaga dar, ROMINI NORD-BALCANICI Emu BALCANO-CARPATINI
(loci/nu HORD-
DUNIRENI sau DACO-ROMINI-- gi ROMiNI SUD-VEST-BALCANICI--deci,nu SUD-DUlaRENI.Cf.gi harta din pag.25,in www.dacoromanica.ro
24
care schi-Om0aga cum ne permite acest mijloc de editurgt,aceasta atare de lucruri.
Oprindu-ne la aceast5. solt44e,nu numai cA origi-
nea Arominilor apare in propria ei luminA rean,dar gi alte probleme vin 136 se contureze satisfäc6tor.
Controversata provenient6, a Megleno-rominilor de
a
fipla origine,Daco-romini sau Arominipse contureaz6 luminos. Discutata origine a Maramuregenilor ar ap5,
rea gi ea verosimil6,in sensul o. ei nu au putut fi Romini sud-vest-balcanici,adic5. Aromini; vor
fi f6,-
cind parte din aceeagi pronuntard mass& de populatie
romineasc6 dintre Balcani gi DunAresce,in decursul timpurilor,parte s'a bulgarisat,parte a apucat
spre
nordul DunArei,fie prin Dobrogea,fie prin OarpaWA dunAreni --cf.ce am spus pi in Grai pi suflet, III, 94-95.
Dar aceast6 conclusie ar veni sá resolve gi alt6 problemA,in care istoria face s5, apar6 gi Arominii.
E vorba de aceeagi origine geografic& a populatiunei rominepti din Eaem,ce,sub AsAneptipa incercat www.dacoromanica.ro
acea
25
B/osta,
Recl Loset-
D 14.1.a.z¡ el
Vatna. L anidsa,
voeco
At e tux
STR1-ROMINII
/
1111111
balcano-carpatini Romini Bud-vest-balcanici
jr: Romini :
www.dacoromanica.ro
28
manifestare politico-militar.. D.Iorga afirmA in IBtoria Rominilor din peninsula balcanicM,pag.20,05. ml-.. gcarea de sub AsAnegti apartcine Rominilor din Pind,din Tesalia deci,Arominilor. "In ce privegte Btatul in-
temeiat de p6storii din Pind la Bfirgitul secolului al XII-lea gi care B2a intArit la inceputul celui urmAtor, el a c&Ottat un fel de coroan& imperial& de la Papa" (N.Iorga,Romini gi Slavi,Romini gi Unguri,1922,16).Nu vom continua cu relevarea bibliografic& a acestei problame. Conform aceleiagi conclusii la care ne-am oprit, vom admite cgt manifestarea de sub AsAnegti nu apartine Arominilor,ci Rominilor nord-balcanici. Evident at In aceast& privin-á e rolul istoriei in primul rind;
dar rAu nu va fi de se vor coordona gi faptele filologice etc. MANIFESTXRI
AROMiNE
In trecutul istoric MANIFESTXRI POLITICE--.In direct& leg&turA cu
mi-
carea revoluionarA romineasat de sub ABAnegtio lo.
www.dacoromanica.ro
27
cul sA amintim cA,cu clouá secole mai inainte,Rominii
sud-balcanici,anume masa din Pind gi TesaliapincearoA,
coi dintii in istoria poporului romin,o manifestare
etno-politioá,oreind astfel
oele douA
Vlahii: Vlahia-mare gi Vlahia-mioA (pentru care cf.G. Murnu,Vlahia-mare,1913). Probabil ca aceste migoAri sA fi avut o puternicA reperouteie in populatia Balca-
nilor care s'a rAsoulat sub AsAnegti. Acosta e singurul eveniment istoric de naturA politico-militará in treoutul Arominilor. Mal tirziulin deoursul secolelor,
migoAri ou caracter politic incA mai apar,dar
toate
sint ori de naturA administrativA,ori de naturA rell-
gioasA --ele fiind indreptate in contra Semi-lunei gi toate apar ori isolatevori reduse ca amploare
mi-
litará. In seria aoestor migoAri meritA sA fie amintite cApitánatelessau epoca aga numitilor
toli
a r m a -
aromini (pentru cari of.I.Caragiani,Studil
istorice asupra Rominilor din peninsula balcanicA).
Cunoagterea acestor cápitAnate presintrit o real& important6 pentru tot ce ne interesezA. www.dacoromanica.ro
Ele
28
fiind o manifestare national-religioas6,contribue
in
mod hot6ritor la apropierea de fapte de arme gi suflet
intro Aromini gi Grecioluptind anturi in contra Turcilor st6pinitori. Steagul religiei cregtine fiind insugi steagul bisericei grecegtioiatil cum aceasta
in-
frätire religioas5. a contribuit ca sufletul Arominului muntean s5. se aráture celui grecese,pentru ca,ou timpul,sA,gi piard5. tot mal mult din specificul 85.uppin5.
la o aproape complet6 asimilare. Aceste fapte de arme au contribuit,intre altele,ca Arominul sá dea sufletului sAu hran5, greceasc6,insugindu-gi,deci, poor:31a gi
cintecul popular grecesc. Pasul acesta a fost decisiv
nu numai pentru sufletul luipci gi pentru grai (vezi Folklor romin comparat,208 gi urm.). Iat6,prin urmare, o primá important6, ce decurge din cunoagterea 05.pitAnatelor.
Dar actiunea lorlprivitA in ansamblul evenimentelor,
nu putea fi decit r6svr6tirea unor riulete in contra unui ocean. Ea nu putea zdrunoina imperiul otoman. In schimboaceste r6svrAtiri au prilejuit distrugeri de awww.dacoromanica.ro
geaminte etnice arominegti,determinind gi rAsfirgri de populatie aromAneascá in cuprinsul imperiului otoman. S
ne transportAm bungoar6 in epoca lui Ali-paga
gi vom asista la zguduiri gi risipiri de felul color urm'Atoare:
1.0ragul gi regiunea Moscopolei (in Albania)incear-
cn. cea mai puternicA loviturA,vAzindu-gi populatia
imprAgtiindu-se (cf.,de pild,i studiul Originea Mulovigtenilor gi Gopegenilor in lumina unor texto, in Grai gi suflet,IV,252 gi urm.). 2.Regiunea Gramostei igi vede risipiti locuitorii
In dep6rt6ri,dind nagtere unor agez5ri nouA (cf. in Biblioteca nat1onal6 a Arominilor,II,132,sub
Gramu-
ste).
3.Comune infloritoare din Pind,cum ar fi AvdelapPerivolelSamarina etc.lrftin micite prin emigrarea mul-
tor familii,cari,gi elepau pus base de inchegAri nou5 dindpastfelonagtere unor agezári ca cele de ling6 Ohrida,sau din satul Poroi din Tracia,sau din regiunea Veriei etc.(cf.gi Per.Papahagi,Din literatura populawww.dacoromanica.ro
30
rA a Arominilor,1033).
IatA cum,din causa acestor migeAri,populatia aromineascA s'a irosit qi mai mu1t,s1Abindu-gi astfel puterea ei de resisten t6 etno-linguisticA. O. aceste mi-
goAri vor fi fost inoununate ou strAluciri de vitejie (pentru aceastA lature,cf.qi 011.Fauriel,Ohants popui laires de la Greco moderne,I (1824)0. II (1825), cift
elepou singele Arominilor,au prilejuit çi procurat glorie qi independen-tA na-0.unei grece0i etc.,acestea
sint fapte ce nu pot intra in cadrul acestui curs.De aceea0e5. urmArim pe Aromini qi din alte puncte de vedere.
MANIFESTIRI ETNO-SOOIALE --.In aceastAprivint douA sint ocupatiunile_fundamentale strIvechi ale A-
rominilor: pástoritul *i cArvAnAr i t u 1. E inutil sA men-O.onAm cA,mai ales in tre-
cut,ei au ounoscut
agricultura,re-
strinsA in eadrul propriilor nevoi. Primele douA sint cele ce
i astAzi incA deosebesc radical pe www.dacoromanica.ro
Aromini
31
de celelalte neamuri din peninsulA. PAstoritul e eaupfqiunea strAveche a lor,a carel origine se confundA ou cea a strAbunilor lor romani. Sub raportul termi-
nologiei,cArvAnAritul se indepArteazA de aceastA o-
rigine,trAdind gi influene orientaleomprapuse, de sigur,peste cele strAvechi.
PABtoritul a avut drept efect,in desvoltarea lui, BA
remorcheze Emu
B. lege viaIa populaiei arominegti
de tot ce aparIfine mun-0.1or,contribuind astfel ca A-
rominul EA fie omul prin excelenA al muntelui. CArvAnAritul fiind,prin insAgi natura luitreqeaua de comunica-teii,de transporturi in cuprinsul pi in afara
peninsulei baloanice,a determinat ca o bunA parte din sexul bArbAteso al Arominilor
sa
ounoascA dife-
rite aspecto de viatA ale diferitelor popoare cu care venea
in
contact.
In
felul acesta,scrutind vari-
ate orizonturi civilisatorii,prin insAgi ocupaW.unea lor Arominii deveneau implicit gi incetul incetul factori
ou
pioni de civilisaie in peninsula
balcanic6-- ceea ce vom vedea mal Jos. www.dacoromanica.ro
PAstoritul,
32
prin însi viaa lui geograficApera o citadel& pentru entitatea arominAlin timp ce cArvAnAritul,pe m5, surA ce pAstoritul se desvolta,devenea
mijlocul de
via-0.
pastoral6 in
scurgere a tuturor produselor de
direcii multiple. Nu e locul BA ne oprim mai mult nici asupra acestor aspecte
ele urmind a fi Btudiate in volumul ce
va incheia lucrarea Images d'ethnographie roumaine. Dar,putem menteiona gi un periodic corolar al lui,ca-
ree haiducia,pe care poesia popular& ne o infMigeazA adesea alAturi gi in funcie de via-Vt pAstoreasc5, gi de care vom vorbi la capitolul etnografic.
MANIFESTÁRI ECONOMICE SI CULTURALE
.Spiritul
ager muntenesc --pAstorul--,dublat de experiena cutreierAtorului de
-Ori
zut treptat-treptat
streine --cArvAnarul-,s'a vg, in toomai izvoragului de mun-
te ce-gi. vede Btropii in gura mArei sau pe gesuri intinse-- intr'o viatd6 noug. Din agent al migairei eco-
nomicepel devine factor important al ei,deinind www.dacoromanica.ro
in
33
anumite puncte geografice situaMA decisive.IatA-1,bun5parA,ca proprietar de han la rAspintii,la noduri de drumuri,unde trebuie BA facA fat
.
celor mai contradic-
torii gi mal periculoase situaii. Pentru a ne face o idee despre atari stAri de lucruri,sA ne oprim o clipA asupra lor.
In generalphanul de rAspintii a fost cuibul,ascunzAtoarea oriogror fapte.Relativ Bpa-0.os gi labirintic,
el trebuia sA fie pentru un oAlAtor adApost pentru
noapteppentru vremuiritoa gi pentru once eventualitate neplAcutA. Prin positia ea retrasA2prin fiorii ou earl Il inoonjurau singurAtatea gi imprejurArile el putea fi oricind locul color mai inspAimintAtoare drame. Aga fiind,stApinul unui han trebuia BA fie ca-
pabil a infrunta totulpa soluUona totul. Credem
oA
nu e ugor lucru capbunaoarAlsub acelagi acoperig de han sA adApostegti in acelagi timp gi haiduci pi potera urm6ritoare a aoestor haiduci. Tot aga: nu e ugor captu hangiu,s6 soapi din ghiarele briganzilor pe
T.Papahagi,AROMNII:grai,folklorpetnografie www.dacoromanica.ro
3
34
un conattional al tau care se intoarce dupA ani de zile
din streinatate ou ceva avere agonisita pentru familie, cind
Oil
bine cA tinta aceStor briganzi a fost tocmai
pradarea instreinatului *i o
orioind,tu hangiu, po-W.
°Adea victima aceStor briganzi. Iata,prin urmarepsitu-
aii pe care un Aromin hangiu trebuia BA le domine. In domeniul economic,Arominul a devenit pretutin-
deni,in ora*e ca *i in porturiscel mai mare rival al comerciantului grec Bau evreu. AteStari
in privii4a
aceasta Be pot constata in cercetarile speoialiqtilor,
ca qi in insavi viaa de toate zilele. Sub raportul cultural vom mentciona *i mai
pu-W.n,
intrucit,trecind peste stralucirea epocala a Moscopolei,vom aminti
ca
Arominul nu lose din proverbul Ban:
"ninviatlu,cit avut e'hiba,easte sclav a nviatluIn. Ca atarepse explica de ce printre Aromini analfabetiii sint rari.
MANIFESTIRI NATIONALE --.Am vazut ,
ca
lupta religi-
oas6 dintre cregtinim *i mahomedanism, oare masca biwww.dacoromanica.ro
35
ne lupta congtient national& a Grecilorsa absorbit in sfera ei pe Aromini. Prin urmareopin& la inceperea redegteptArei nationalevce dateaz& de pe timpul domnito-
rului Cuza,nu poate fi vorba de manifestAri nationale In sinul poporului. Ele mijeso pe la finele secolului trecut,pentru cavodat& ou anul 1900,s6 intre in fasa unor incercAri extrem de singeroase (cf.,de pild&I Alexandre Rubin,Les Roumains de Macédoine,1913).Cirmuit& pin&In1903,1n1upt& ou turbate valuri,de marele gi inteleptul Apostol Margarit,manifestarea congtient national& a Arominilor intr& singeros in fasa sacrificiilor anuale. Fruntagi ucigi sau m&celAritie,case,biserici gi sate incendiateslupte pe v1a-0, gi moarte
t& in ce a constat existenta lor pin6 in 1908 sau,mai bine zistpin& in 1912,oind imperial otoman se clatinA, pentru ca,odat& ou disparltia lui din peninsul&,s5, a-
pun& gi eteaua entit&tei aromine. In oomparatie au numArul de locuitori al fiecAreia din provinciile minegti subjugate pinA in 1916,Arominii au dat
ro-
cele
mai numeroase gi mat cumplite jertfe pentru chestiuni www.dacoromanica.ro
36
de natfionalitate. Ceva mai mult: numgtrul color
ucipi
dintre Aromini in luptA pentru idei na-0.onale intrece cu mult numArul color mor-ti din oricare provincie romineasett eliberata prin marele r6.zboiu.
Si
fapt curi-
os: ireductibilii dugmani de moarte ai Arominilor au fost in acetate ultime decenii
te cu biserica lor, c5rora mai
tocmai Grecii,in frunieri Arominii
le-au
dat cu prisosintá singe gi glorie.
Dup6 aceastM introductiv6 expunere istoric6, intrAm in insugi domeniul in care trebuie sá urmArim pe Aromini. Am vAzuttinsgtooti,mai ales in trecut,locuina lor,
intreaga lor agezare era la munte. Si aceasta se peate vedea foarte bine in propriul lor dicton: " casa noastr6 i-muntile" (P.Papahagi,Din lit.pop.a Arominilor,1007)e--Ceea ce e "muntele" pentru ei reiese limpede gi din urarea pe care ei o fac unui binenic6tor: www.dacoromanica.ro
37
"va ti-avem ca un munte"(cf.La Rominii din Albania, 1920,pag.50.--.Prin urmareppentru a cunoagte pe Aro-
mini,va trebui sá incercám sfor-Orile urcugului
in
Ne-am propus sá cunoagtem pe Aromini prin G r a J.,
Folklor giEtnografie
. Sá precisám
de la inceput in ce sena vom incerca aceasta pentru fiecare din aceste trei capitole.
GRALCercetindu-1 chiar in trásáturi generale,ne vom convinge ugor gi fárá intirziere de insemnátatea lui pentru evolu-kia istoricI a limbei romine. Pentru
foarte multe probleme el ne ofere anumite fase
prin
cari a trecut limba rominA,dindu-ne astfel icoana unor epoci apuse
gippoate,necunoscute
direct prin al-
te documente.
Un exemplu. Se gtie cá astázipin limba literará,
relativul cu mai mare circulaW.e e careppe cind
ce
incepe 86 se retrangeze in functfia de interogativ,
exclamativ etc.--fapt care nu cadreazá cu graiul powww.dacoromanica.ro
38
pular gilmai ou seamnou veohea romineason. In oonseexprimare ea aceasta: mielul ce suge e sugar; mielul ce cumparai e sugar (v.§ 84). nu e curentn. in limba literarA de asttizi.In arominn,
insn,ca gi in romina veohelse zice: nfelu te sudze easte sugar; nblu e acumpnrai easte sugar.
In faa unor astfel de faptetne putem da seama
care
anume din cele doll& relative avea mai mare circulaie In. strromingt. Si daon ar fi
sn
urmnrim acest relativ
care in construcia unde el apare precedat de
prep.
pe,am vedea on aga °eve+, e neounoscut strnrominei comune color doll& ramuri: aromina gi daooromina.
Inc& un exemplu,asupra cnruia nu ne vom opri ou nioi o expliowteie. Arominul zioe:
lu-an (=il socoteso) ca scare, In timp ce in limba literarn trebuie eft ne exprimnm www.dacoromanica.ro
39
astfel:
Il au ca pe un scare.
Arhaismul sintactic din aromin6 e evident. FOLKLOR--.Folklorul ne ofere aspecte,cari
ugor
s'ar putea confunda. Vom avea folklorlingui-
stic gi
folklor
p u r
.
S. lamurim. Arominul are urmAtoarea "vorbA
bA,
trineascV sau,cum am zice noi,urm6torul "dicton": Oalotih6 di pufilu -VI nu 2g1-are soacrii! (Ferice de patArea ce nu igi are soacrW) Din aceast5. vorlA noi desprindem ceva Cu privire
la
sufletul gi raporturile sociale din familia Arominu-
lui. Ne mai gindimoiar6giogi la imaginea la care
recurs el pentru a o da drept comparaie prin
a
care
plasticiseze starea sufleteasc6 a tinerei mirese
eau neveste sau,chiar,gi a soului ce nu are
peste
cap o soacr6. Desprindem,deci,un strop de sufletli se gtie cA folklorul e studiul sufletului. Dar acea-
stA desprindere o facem dintr'o mvorbA bUrineascl", www.dacoromanica.ro
40
dintr'un dicton; iar "vorba" din bAtrini cade de o potrivA,ca gi un ouvint,gi in sarcina studiilor de 11m-
b. Vom avea,aga dar,a face gi Cu aspecte de folklor linguistic.
Pentru a intelege,acum,ce e folklor pur, precum gi deosebirea dintre aceste douA nuante de
folklor,
vom reproduce un "dece-un,in care ni se explicA "de ce unii oameni sint mAgari":
Oindu feate lumea DumnidaluodupA te li adrA tute cum il tAre caplu,bAgA si-adarA Tumari gi,tu Boni (in urmA),oamiril.DupA te il-adr5,,e'toarnA si-T1 mutreascA, s'veadA cum sta.Ma te s'veadA? Tute ghine li-avea fapta,magI si-agArgi s'1A bagA. NAirit (inrAit) cum eara,acAtA g' nis s'1A crueascA, a tutlor cite unA pAreacre di ureclLgi,ca s'nu s'minteascA (amestece) ateali di om ou ateale di rumar, rumAregtile li-adrA cama mAri.Ghine ma,adarA, tut adarA,nAirit g' vrel si-u al mintea tu loo? Acgi, cA al DumnidzAil cari-gti iu rl-alAga tu oara atea, cA adrA cama multe urecri di oaminl gi magi ndoauA di rumari.DupA te lA bAgA a rumarilor cite urec2i rumA, regti avea,a1Antor te armasir6 lA chicA urecft di om. Di-aestA ntrA oaminl si-aflA g' rumarilcu tut cg au urecfi di om gi nu s' cumoscu ligor.(Per.Papahagi, Din lit.pop.a Arom.,789). Evident cA filologia poate recurge gi acioca qi la dictonul dat mai sus. Dar filologia poate www.dacoromanica.ro
recurge la
41
tot ce e exprimat prin grai.Aceasta nu insemneazA cA acest tot poate fi numai material filologic.Textul re-
produstinsA,ne duce in primul rind la ce aparine ex_ clusiv folklorului.
ETNOGRAFIE --.Ca gi la Folklor,vom distinge gi a-
ci douA nuane: etnografie linguisticA gi etnografie
p u r A.
SA exemplificAm.
Arominul intrebuineazA urmAtoarele expresii: Easti-1 cAtrA soare (El este scApAtat,s5rac de tot); L-teasirA cAtrA soare (I1 intinserA cu fata la soare).
Dar aoeste douA locu-W.uni pot privi direct gi de
proape filologia:fie ca foneticA (teasirA),fie
a-
ca
sintaxA (easti-1),fie ca semanticA (prep.cAtrA). Ele
pot fipaga dartentitni filologice. InsA din aceste locutiuni noi desprindem °ova care privegte tot aga de direct gi de aproape gi etnografia. BunAoarA din www.dacoromanica.ro
42
a doua locutiune desprindem o fasA din obiceiul
ce
intereseazA inmormintarea:intinderea sau agezarea
mortului,in Gas&
E:18,u
in mormintocu fata spre soare.
Avem,prin urmarepa face Cu o problemA de etnografie linguisticA aplicatA la locutiuni,aga cum ea s'ar aplica la elemento lexicale.
PugipinsA,in fata unui text cum ar fi urmAtorul: Ma gi-a mnrilor 16, e foame g/ la puravA si-adunará. s'fripsirA tu sule gi mArcaturile s' nefigarA. Oile ipasc;oile-amiridzA;cinlri dorm ca nicuchirl; Caplu proaspit si stricoarA pri-arAzbdía di furtutirl,
(din Bibl.natoa Arom.,II,50),intreaga noastrA preocu-
pare e stApinitA de tabloul eminamente etnografic in
care ni se desfAgoarA o scenA din transhumana
Aro-
minilor oieri din Pind. Spre deosebire de nuanyst lo_
cutiunilor reprodusepacest text,aceastA descriere va
fi pentru noi material de etnografie purA.
Abstractfie flioind de toate aceste consideratiuni
www.dacoromanica.ro
43
relevatesdar reflectind numai asupra aspectului, ca
graipatuturor textelor sau exemplelor aromine pe care le-am dat,e locul sA ne intrebAm: oarestoate acecte exemple nu duo la conclusia c& aromina gi dacoromina sint dou& ramuri ale unui singur trunchiu
comun la basa caruia st& latina vulgar? Pentru
ci-
ne e ini-O.at in probleme de filologie, evident c& a-
coast& intrebare e de prisos; ea se adreseaz& color ce vin pentru prima datM in contact.cu asemenea probleme.
Firegte,graiul aromin ast&zi nu poate fi identic din toate punctele de vedere cu cel dacoromin. El igi are,ca tot ce e organic,caracteristicile
sale
proprii. Se indep&rteaz& de dacorominA mal ou seam& In privin-tia lexicului. Se inelegesiaragisc6 influ-
enele primite nu vor fi toate aceleagi cu cele ce apar in dacoromin&. §i totugisaceasta nu inseamnA cA aromina gi dacoromina nu constituie o singur& te linguistic&.
Vom renunta la relevarea documentgrilor in aceawww.dacoromanica.ro
44
stA privint. Drept dovezi cApdin punct de vedere al graiuluilArominii gi Daoorominii formeazA o singurA entitate etnion,vom da din graiul popular urmAtoarele proverbe:
Terlu curat nu si-aspare di ascApirare 1Cerul senin nu se teme de fulgerare); Calu gione tu gIug s' cunoagte (Calul viteaz la urcug se cunoapte); Coada easte cap la noi furlu picurar la oI (Coada este cap la noi gi furul pAstor la oi),
Dipusira mun-VYT,si-alinarA cuprine (Se lAsarA in jos munii, se inAltarA gunoaiele).
A ne opri cu vre-o explicaie asupra acestei identitAV_,insemneazA a contesta insAgi realitatea. Prin urmare,din punct de vedere al graiului,identitatea dintre Aromini gi Dacoromini e clarA ca lumina zilei.
Putem,oare,dovedi acelagi lucru gi pe cala folklorului gi etnografiei?
Din capul locului trebue precisat cA aceste dou6 discipline,in stadiul in care se gAsesc ele astAzi, sint departe de a incadra,de a contura In apa felpincit oonclusiile respective www.dacoromanica.ro
problemele sgl,
poatA
45
raminea fapte precise,realitni concrete,ca *i in domeniul filologiei. Din texto intregi de-abia s'ar putea desprinde sugestii sau note,mai apropiate de ce e al impresiei *i mai indepártate de ce e al precisiei --ceea ce,de altfel e perfect explicabil,. S. incer-
cám cite o exemplificare pentru fiecare din aceste dou5, discipline.
Pentru etnografie: Naparti di Laia-mare NI-algAvdarA *22n5. mu*eat6.
Cum si fac,lallu-dipsi-u ved? calupgluneale, S'du-te,d5. pin di mugeat6. "BurA dzur15,,mol mugeatge.
"Ghine
vinl*I,lal
guneale".
tatg-tu,lea feat6?" -"Tat&-nlu i la '1115. numt5,,
La 'nb, numtA,amirAreascA, Amirgreasc6 cri*tineasc6". mA-ta,morl mugeat6?" --"Mu-mea easte la 'n'A numt5., La 'n5. numt5.-amirAreascA, Amir6reasc5, *' crigtineascA". -"AidelfeatA,si nA lomu, Si nA lomu0si nA vremu, Tra s' dirdzem tru loclu-a nostru:
Clo iu 'ç1-ate
pufilu veara
Si birbifilu prumuveara" (din Per.Papahagi,Din litipop.a Arom.,851) www.dacoromanica.ro
46
In ointeoul acesta,care e dintre cele mai vechi, se pomenegte de Laia-mare,adic6 de Marea Neagr6.Evident c& aceast& not& nu poate fi trecut& ou vederea.
Dar once intrebAri ne-am pune in legAtur6 cu ea, Gaya precis momentan nu putem desprinde. Ipotese de leg&turi intre Dacoromini gi ArominilseparaU prin Laja-mare dup& cintec--,s'ar putea face;dar nu vedem nici o conolusie. Naturalpacesta ar fi un text din
cele ce nu ne pot spune mult; pot fi altele care s& ne dea oeva mai multodup& cum pot fi altele din care s& nu putem extrage nimio.
SA trecem la folklor. Din literatura poetic& popular& a Arominilor reinem cintec:
Morl tu lun& nxilicIoas&, Mult analt& g' aipArtoas&I Di*vedz oaminl,di- vedz lume,
Nu-dl vidzugi mugeatlu-a mera Spune-nlplunA mult analt&I Cu earl vrutlu-a de s' disdeard&? A eta min& strindze nis Si-a ma budz& bage? Ia dzi-Yiplun&ta' vring-acas&, www.dacoromanica.ro
47
C& mult mima
ril-u
ars&.
(P.Papahagi,Din lit.pop.a Arom.,896)
Poesia popular& dacoromin& ne ofere gi ea ceva a-
propiat cu ce conine cintecul aromin: De-ai fipluna,credincioasA, DupA cum e2ti de frumoas6.0 Eu te-agi intreba sA-mi spui: Nu i-ai zArit umbra lui? De-ai fiplunA,aplecat& Precum egti de luminat6, Tu mi-ai spune-adevArat In care cas&-a intrat Si cine 1-a fermecat. (Calendarul pentru popor al Asociat4unei,pe anul 1929,pag0188). Cintecul acesta e cules in jud.Sibiu. Al&turindu-1 celui arominescone intreb&m: putempoareltrage aceeagi conclusie pe care am putea-o trage din alAturarea bun&oar& a cuvintelor- dcr.pAresimi gi ar.pAreasinI?
Drept un plus de ispitire in aceast& ordine de idei,s& mai relevAm inc& o apropiere.
Poesia popular& aromin& (cf.P.PapahagilDin pop.a Arom.,866) ne dA: www.dacoromanica.ro
lit.
48 "Aide,featA,vfin Cu mine, Si-n1 ti fac tut6 di-asime, Feata mea,aleapta mea". "Nu v'in,gione,cá I-argine S' c5. /15. him fAr' di curune, tionle-a merlissifteriu-a merino
"Aide,il1c,si-ra ti ncrun Su-aumbrata -Vita di chin:
S' b6,g6m nunu a-01 scare Si-Eqea 1un5,,nun6 mare; nogtri goto Cusori Tra s'oreapâ dugmanlia to-V.
lat.& acum acelagi motiv in poesia popularA dacoro-
minA (S.Mindrescu,LiteraturA gi obiceiuri poporane din comuna Ripa-de-jos,comitatul Mureg-Turda, 1892, pag.53):
Si-om trece Tirnava-mare g-acolo ne-om cununa-re: Este-un pop5. intros brazi Cunun6 pe hi scApa-0.;
Este-un pop& intro munti-Cunun6 pe hi pierduti. Sau in cea bucovinean6 (S.F1.Marian,Poesii populare romine,II,1875,pag.30-31):
Si-om fugi 'n Moldova-mare, 116muta nu ne-a ata-re. www.dacoromanica.ro
49
Dupg ce ne-om depgrta, La scare ne-om credinIa, La lung ne-om cununa: Este-un pop. 'ntre molizi, Ce cunung pe fug1-0.;
Este-un pop& intre fagi, Ce cunung pe cei dragi.
Dupg cum vedemovarianta bucovineang se suprapune In tocmai motivului aromin.In casul acesta care
e
concluaia ce se impune sau care ar pgrea mai verosimilg?
Dacg am lualde exemplu,cuvintele:dcr_aring (vechiul arirg) gi ar.aring,sau dcr.vechiu aug gi aug,de sigur cg nici nu ne-am putea gindi mAcar
ar.
cg
ele Be vor fi ngscut in aroming gi dacoroming in mod
independentlin timp gi spa-Om.Amindoug impunpatit pentru formele aromine cit gi pentru cele dacoromine,
cite o origine comung,gi anume:AREWA gi UVA. Logica faptelor °ere BA aplicgm acelagi principiu pi in materie de motive liricesepice etc. (cf.Folklor romin comparat,296-297 gi 332).Vom admite,deciscg varianta aroming gi cea dacoroming au ca genesg unul gi aT.PaPahagi,AROMINII:grai,folklor,etnograrie. www.dacoromanica.ro
4
50
celagi motiv,a cgrui provenient& gi aparitie in timp gi spat,411 nu le putem precisavaga oum am proceda
cu
ARENA,UVA etc. Cert,ins6par putea rAminea faptul o& avem a faoe cu un fond sau prototip comun acestor dou&
motive gi c&
ele ar urma s& fie vechi in poesia popu-
lar& aromin& gi dacorominA.
Infnigindu-ne ca
s'a schiat pira
intr'un tablou sinoptic
tot ce
aci,vom putea conclude c&:
1.Ast6zi,entitatea arominA,ca grai,rolklor gi etno-
grafie,constituie o ramur& aparte de coa daoorominA
cosa ce era fireso s& se intimple,mai ales e& intre ele a intervenit o integral& despArW.re ce dateaz& cam de prin secolul al X-lea;
2.In treout,adicA pinA la acest secol,in afarA de
oareoari caracteristioi,aoeste douA ramuri formau
o
perfectA unitate din toate punotele de vedere.In aoeast& epoc& avem atit in nordul Baloanilor gi
DunArei,
cit gi in sudul aoeloragi Baloani ROMINI,nu AROMiNI www.dacoromanica.ro
51
gi DA0OROM1NI.
SA ne explicAm.
In trecut-- bunA parte gi astAzi inc4--tintreaga populateie denumitA actualmenteAromin1 igi dAdea ea insAgi denumire deRumin (v.pag.56).
Forma Arumin sau Arminscuaprotetio, nu poate data din epoca de formaV.une a limbei rominevoind nu circula.decit forma fArA a protetic.Aga dartpe cele douA versanturi ale Balcanilor nu erau decit RUMINI.Deosebirea dintre acegti Rumini --nordbalcanici gi sud-vest-balcanici consta in eeparaV.unea lor prim lanul muntos al Balcanilor.0 ima-
gine a acestei stari de luoruri ne o presintA carpatinan nord-vestul Carpa-W.lor popula-0.a traneilvAneanA,iar in sud-estul lor popula-0.a "regAteanA".Dar gi una gi alta constituieso o singurA tulpinA romineascA,indiferent dacA unii sint numiV. bu-
nAoar6 Ardelenipiar oeilalj4 "Regneni"etc. 1MM
Ma
.
www.dacoromanica.ro
bZ
GRAI E capitolul cel mai greu de expus.Greu in sensul 06.4in mul-0.mea fapteloroa exemplelor,din tot materi-
alul ce stA in dosul fiecArei problemeoalegerea lor
pentru a fi relevate intr'o schiylre sinteticA atit de concentratA nu va fi ugoarA. Din capul locului trebuie sA men-O.onAm cá, in toa-
tA aceastA sumará expunere ne vom cAlAuzi
in cadrul
urmAtoarelor traseuri:
1.Vom urmAri numai elementul latin; 2.AceastA urmArire va fi fAcutA in general
com-
parativ cu ce ne ofere dacoromina (gpaiul popular); 3.Vom avea in vedere exclusiv trAsAturile
gene-
rale ale aromineipfArA a t'irles. seamA --in majorita-
tea casurilor-- de ce e particularitate sub-dialectalA etc.
www.dacoromanica.ro
53
Vorbita pe lungi filoane geografice gi de grupuri
rAzlee,e firesc Ga aromina sA aibA,gi ea,sub-dialectele saleounele mai insemnate,altele mai reduse.Chiar dacA anumite fapte presintA nuar*) diferite in aceste grupAri sub-dialectaleole nu vor fi men-O.onate. Ceva mai mult: nu vom da nici istoricul problemelor ce vor fi men-O.onate,e1 considerindu-se
cunoscut din tot ce
privegte istoria limbei romine.
Si totugiochiar din aceste simple semnalAri se va
putea constata importana gi utilitatea cunoagterei arominei.In afar& de ce am amintit mai sus (cf.pag.38), sA mai incercAm citeva exemplificAri. In dacorominA avem: masA ; intins, intins6; avem: measA; tes teasA. In arominA ,
Din alAturarea acestor forme se desprinde ciar ce s'a afirmat mai sus,intrucit formele aromine sint fase fonotice anterloare,fase prin cari, in evolut4a lor
fo-
neticA0gi formele dacoromine au trebuit sA treacA0aga cum se poate vedea
in schemele urmAtoare:
1i1ENSA)KESA>measa>ma85. www.dacoromanica.ro
54
TENSUS >TESU >tes lENSA >TESA >teas A
(in-tins) (in-tinsA).
Din aceastA schemA se mai poate vedea c& in arominA avem pentru adj.TENSUS formele normalevcorecte,in timp ce in dacorominA a intervenit analogia.IatAjdeci, cum dialectul aromin ne aratA mai repede gi mai precie originea cuvintelor gi evolt4ia lor fonetio6. IncA o exemplificare:
In dacorominA: vint; furo, furcei; In arominA : vint; furcA, a furcIder. Formele aromine sint fasele intermediare dintre etimoanele latine gi formele dacoromine: > vint > vint VENTUM FURCA+ILLAEI furcAlrer> furcei.
FONETICI
Vocalism A accentuat
§l--.AstAzi in dacorominA intunecarea acestei vocawww.dacoromanica.ro
55
le in posit,gii acum cunoscute are un singur reflexpanu-
me col de iovoluat din vechiul A,In arominA circulA amindou& aceste reflexe: In aromina nordicA: 1An&, cAnd, cAmp, sudic& linA, cind, cimp. §2--.In aromina nordic& acest A apare gi ca E (e) sunet intermediar intre
gi e: cAne>kSni.
§3--.Ca fonetio5. morfologic5.,amintim c& in arominA
e general& transformarea lui a din subst.gi adj.singulare in A la formele de plural:
pl.dcr.: capre, vaci; mari pl.ar. cApri, va; mArr etc. §4--.Monosilabele de pers.a 3-a sing.de la ind.present:
dcr.: el dA, eta el da, eta. ar. :
Dup6 cum vedem,relevAm tot ce constituie dublet aromino-dacoromin.Toate celelalte resultate ale lui A
accentuat nu le menionAmpintrucit sint identice cele din dacoromin& --ceea ce vom aplica gi toate belelalte sunete etc. www.dacoromanica.ro
cu
pentru
56
A neaccentuat §5--.Caracteristic pentru dialectul aromin e protesa lui a,pe care o constatAm chiar in denumirea
arumin. Aceast6 protes5.efoarte intins5, in aromina de sudospre deosebire de cea de nordpunde nu numai 05, e redusA,dar chiar e extinsA *i in
ea
eons
contrariu.Citeva example:
In nord: Rum6n rup (la FtirgeroW In sud Arumin, arup etc. In Bens opus: In Bud : aprochn, aruc In nord: prochn ruc (=arunc) etc. ,
Aceasta e aparitlia protesei in spaW.u.In timp, ea
nu poate fi socotitA strnveche,aqa c6,gi din acest punct de vederepla origine nu avem a face cu o particularitate distinctiv6 intre aromira *i dacoromink. InclinAm a crede c6 genesa acestei protese se explic6 pe cale de analogie,avind ins6 co. punct de ple-
care ins6gi prepositeia a 4AD pe care o constate chiar In forme dacoromine ca: a-cas6,a-desea,a-m1nte,a-seawww.dacoromanica.ro
57
rA etc.Arominul zioe (eu) avin (=eu vinez).CoreepunzAtor,bunAoarA,exprim5rei franceze ou infinitivul
lung
1
(ca gi in vechea romineascI):"il est alle a ohasser", Arominul nu se putea exprima deoit astfel: si dura() a
vinare <SE DMIT AD.VENARE. Cu timpul,preposiia s'a alAturat verbului pentru a forma un singur ouvint: avinare="vinarew.Pe aceastA calepera sufioient sA apara oiteva formaIiuni analoage,pentru capapoippe cale de analogie,s6 ne vedem in faM, unei protese a lui a atit de intinsA.
§6.Dup. anumite consoane,in special labiale gi citeodatA gi palatale,A aton apare ca uldupA ce a devenit mai intii FAMILIA >fAmeaié >fimealfe >fumeaA, In toomai ea gi:
MAMMANEM> m5mini>mimini > mumini, de unde, apoi, mumA. §7
.Ca fonetioA morfologicA,menteionAm faptul
cA
la finele ouvintelor ou funot4ie de ablativ-locativ
sau de adverbe,provenite din substantive,preposiii www.dacoromanica.ro
58
eto.papare regulat -a:
dimineaa, noaptea, lama; dzeana (nsus), valea (nghIos), astinga; apoIa, aproapea, acloIa, aW.s. etc. In dacorominA acest -a nu apare pretutindeni. §8...Spre deosebire de dacorominn unde constatAm -a finalsin arominA apare -A la anumite pAr.i de
cu-
vint:
numerale un: unA di eale; adjective altA,ahintA: ahintA oarI; pronume nisAvaestamisA ascultA; preposiWA: disuprApprisuprA: disuprä di casA.
Pentru toate aceste casuri,ca gi pentru similarele lor, In dacorominA avem -a: una din ele; atita ora; dinsa ascultA; deasupra de casA oto.
(cf.in aceastA privin-0 gi Bibl,na.a Arom.,II,p.XIV). Evident cA acest Gas de foneticA ce privegte sintaxa
nu se reduce numai la aceste exemple.Cum,insA,limitele acestui curs nu ne permit sA intrAm in proa multe detalii
exemplificAripne multiumim numai cu relevarea cl-
torva din ele. www.dacoromanica.ro
59
E aceentuat §9
.In ceea ce privegte pe E (accentuat degchis),
fonetism normal pentru DECEM gi RECENS avem in
forme-
:,
le aromine: dza-V), arae.Acelaqi E gi-a pAstrat calitatea in arominA in forma riergu< MERGO;dovadA e
dif-
tongarea lui gi alterarea labialei M.
§10--.Cu privire la E (inehis acoentuat) pi I (degehis accentuat),vom avea de observat cA resultatele lor e sau ea se men-Om ea atari in arominI chiar dupA labiale,fArA a trece la A sau a,ca in dacorominA.Avem:
per, inbet, fet, ved, mer der. pAr, inbAt, fAt, vAd, mAr. ar.
Tot aga: ar.
pearA, inbeatA, feat5, vearAl 'fleas& fatA , varA , masA. inbatA
der. parA
§11--.Diftongarea lui n(I) in ea e generalA in aromina sudicAtunde acest diftong se men-Ome ca atare. In cea nordicA,gi anume in graiul fArgerotesc,diftongul ea se aude ca e degohispeu o foarte slabA resonan-
O.
4.5
de be.: La fel gi eu difzongul Ta<E: www.dacoromanica.ro
60
In sud reate, fea- 3; tape In nord: fete , fe-V) tepe etc. :
;
§12--.E accentuat trecut la i in faa nasalei,in arominA se menine ca i oblar dupA labiale sau dupA nu devine 1,ca in dacorominA:
ar. :min, murmintu, vindu, singur dcr.:min, mormint vind singur etc.
E neaccentuat
§13--.In general,in arominA
mai cu seam6 in sud--,
acest e trece regulat la i; in nord,cind e finaloacest e inca se mentfine ca atare.In dacorominA devine A du-
p6 labiale etc. Exemple:
ar. :bitirnu, fitare, misurA, picurar dcr.:bAtrin fAtare mrteurA, pAcurar etc. §14--.Acest E neaccentuat apare ca
qi in arominA
in formele bunAtate,mAduAlsAnAtate,sipt6minA. §15
.DuptLIL,dz, e <E atan sau provenit din IA
ton devine 6:
veardzA (=verdeluri).
ar.
dcr.:braM, www.dacoromanica.ro
a-
61
§16--.In graiul FArgeroWloroacest e trece la
5,
(lac& e final gi precedat de ib:
In sud coarne; muferile, soari(le) In nord: coaT.6 ; muleM, , soaPA etc. :
Pentru acest f.lcf.§39.
1(inchis aocentuat) §17
.Aproape nimio important de remarcat.De men-
-0.onat c6, aceast6 vocan apare ca u in forma cu-Wt
(=cu-0.0. I neaccentuat §18--.I inchis fina1,dup6 -
dz sau formeazA sila-
b5, gi atunci se pronun-V. ca i curat: muiAi,sau
nu
formeaz6 si1ab6 gi atunci nu se aude: mun,bradz,(tine) cadz etc.(cf.gi Bibl.na.a Arom.,II,p.XVIII-XIX). §19--.Un i epenteticlanalog celui daooromin din miine,piine,apare in aromina nordicApin graiul f6rgerotesc:
www.dacoromanica.ro
62
allane (in Oodex Dimonielpublicat de Weigand in
Jahresbericht...,VI,148),
airare:nordzul 1-airA boiil gi 1-micA
calrin
Dar acest cae de epentesA e foarte rar.
o §20
.Aocentuat,s'a pAstrat ca diftong (ca) gi in
afoarA (=afarA).
§21--.Neaccentuat,trece regulat la u (v.§22).
U
§22
.Aton,fie cA e provenit din O aton sau din U
atonpapare mai ales in aromina nordicA trecut la
A
(invers de ce am vAzut pentru A aton sub §6) In nord: mArmint, ()Anos°, cAr'ut In sud murmint, cunosc, curnut etc. :
§25--.Final,spre deosebire de casurile in cari in
dacorominA a dispArut completsin arominA,mai ales
in
sudlel se aude incApredus ca u semison:omil,callimos6 etc.
www.dacoromanica.ro
63
Diftongi
§24--.AU tonicoprimar sau seoundar,devine av inaintea unei consoane sonore gi af cind e
urmat
de una
surd6:
AUDO
> avdu
FABRUM > FAURU > favru
*CAUTO >caftu,
§25--.Aceeagi constatare gi pentru EUIprimar sau secundar: FEBREM > heavrtt
Hiat
eto.
Of.§37.
secundar
§26.Dei formele ce voi da drept exemple prives° gi fonetica lui -V- gi
a lui -LL-,totugipavind
in ve-
dere disouii1e ivite in jurul aoestei probleme,le relevez aci.Se va vedea din anturarea formelor aromine gi dacoromine diferentieri ce trebuie Fa fie luate in seamA.Exemple in leg5.turá ou-V-intervocalic: ar.
aeare, neata, noattA
dcr, avere, nea
etc.
nota
www.dacoromanica.ro
64
Exemple in legAturA ou ILL+A intervocalic: mAduúA, mAseaúA, steaúA, der. mAduvA, mAsea stea piuA. ar.
ConstatAm,aga dar,cA:
1.in arominA nu apare v pentru evitarea hiatului; 2.spre deosebire de dacorominAtin arominA termina-O.unea
avem
neaa.;
3.c6. aceastA terminaV.une apare gi in dacorominA
la unele forme: noúA,piúA.
Consonant ism P,B,F,V,M §27
.Urmate de I inchis sau de E degchis accen-
tuat,precum gi de vocala tematio6 -i a femininelor plurale nearticolate de la declinarea a III-aptoate
aceste labiale se palataliseazA fArA excenie: P: chira
luchI, véschi, adachl
B: ghine 2
alghi, ierghi, herghi
F: hirú
vahl www.dacoromanica.ro
65
V: vérmu
vine
M: nércurI, porA, luriini, dorril. Evident cA aceastA palatalisare e veche; nu credem,ins6,0á ea ar putea data din epoca de formaW.une a limbei romine.Ca genesAlsub raportul fisiologic,ea _ e prilejuitA de iot-ul con'tlinut de E gi I.Originea ei nu poate rAminea streinA de palatalisarea din greaca modernA, opritA la fasa intermediará de phpylpfh,uri.
§28--.In aceleagi condi-O_uni ca gi labialele (cf. §27),L se palataliseazAlpAstrindu-se ca 4fArA a dispArea ca in dacorominI:
ar. :Yean, Zertu, Ano aila, muiéare dor.:iau ; iert in aiu muiere. §29--.In aromina nordicA,mai ales la FárgeroWA munteni,1 se aude pi ca r (rucru),sau ca (TunI),ori dispare (cAdurA) etc. 1
T.Papahagi,AROMINII:grai,folklor,etnografie. www.dacoromanica.ro
5
66 N
.In general,nnu apare in verbele aruc (=arunc) gi micri (mino). §31--.Intervocalic,nu a cunoscut de loo rotacisarea in arominä. §32--.Ca la once alt sunet (vocalä sau consoanä), §30
gi aci ar fi casuri multe;dar ele ar putea intra
nu-
mai intr'o expunere fonetic6 completä.Iat60bunloarg, forma ndoI,ndoarlä (=ciWrapoiteva),care circulä alä, turi de niscin'tci,niscinte (<14E-EX-QUANTUM);ea,insä,
nu poate intra.in cadrul general al acestui cure. CG
§33--.Asibilarea acestor douä consoane in fa-ta
vocalelor palatale e reflectatä in domeniul limbei romine prin dou5, resultate: unul propriu dacorominei gi altul speoific pentru aromin6. Exemple pentru O:
don.: ce, cerb cing, cinci terbu, 0115,, tintei etc. ar. www.dacoromanica.ro
67
Exemple pentru G:
dcr.:geana ginere ar. :dzeanA , dzinire etc.
AceastA difereniere foneticA e singura care dateazA din epoca de format(iune a limbei romine.Explicattia
genesei ei la care ne oprim
e
cea formulatA in Din
epoca de forma-0.une a limbei romine.Forme ca fecn,
fregn etc.nu pot rAsturna aceastA conclusie.DskA fonetica experimenta16,bunAoarA,ne va dovedi cA
8, g
puteau evolua --gi numai in arominAt--spre -t,dz, f5,
rá ca,totugi,forme slave ca celnic,cemir,cloce BA se
pronune -VdnicAemir,cloelatunci poate cA vom erede gi noi in aceastA transformare.in (maul acesta,acelagi dublet fonetic din domeniul limbei
francese
se va supune aceleiagi explicatii.Cum,insA,in diul cercetArilor actuale aga ceva nu se poate tervedea,urmeazA oá roboreze
la
stain-
i aceastA problemA vine BA co-
ce am spus au privire la originea
rominilor (pag.21-26).
www.dacoromanica.ro
A-
66
N
§30--.In generalonnu apare in verbele aruc (=arunc) qi micil (=mino).
§31--.Intervocalic,nu a cunosout de loo rotacisarea in aroming.
§32--.Ca la once alt sunet (vocalA sau consoanA), qi aoi ar fi casuri multe;dar ele ar putea intra
nu-
mai intr'o expunere foneticA completg.IatA,bung-oarg, forma ndoI,ndoaüA (=ci-WArapoiteva),care ciroulA alg,
turi de niscinioniscinte (
CIG
§33--.Asibilarea acestor doug consoane
in
vocalelor palatale e reflectatA in domeniul
fa-Vt
limbei
romine prin doug resultate: unul propriu daoorominei qi altul speoific pentru aromin5.. Exemple pentru C:
dor.:oe, cerb (ATA, cinci ar. :te, terbu, tinA, tinti etc. www.dacoromanica.ro
67
Exemple pentru G: dcr.:geana.
ar. :dzeanA
0
ginere dzinire etc,
AceastA difereniere foneticA e Bingura care dateazA din epoca de format(iune a limbei romine.Explicat(ia
genesei ei la care ne oprim
e
cea formulatA in Din
epoca de forma-0.une a limbei romine.Forme ca fecri,
fregIn etc.nu pot rAsturna aceastA conclusie.Da.bA fo-
netica experimentalkbunAoarA,ne va dovedi cA puteau evolua --gi numai in arominAt--spre
C, g
,dz, fA,
rA caltotugi,forme slave ca celnic,cemir,cloce sA se
pronune 'Vanic,emir,cloe,atunci poate cA vom erede gi noi in aceastA transformare.in casul acesta,acelagi dublet fonetic din domeniul limbei
franceBe
se va Bupune aceleiagi explicatii.Cum,insAlin diul cercetArilor actual° aga ceva nu Be poate
stain-
tervedea,urmeazA GA gi aceaBtA problema vine sA coroboreze
la
ce am opus cu privire la originea
rominilor (pag.21-26).
www.dacoromanica.ro
A-
68
§34.0a qi astgtzi in anumite regiuni dacoromine, corespunator lui j din dacoromin5. in arominA avem numai
dcr.i joc joi judec ar. goo, gloi, giudic etc. 1
-LL-
§35.In fatca unui E sau Loa gi L simplu,aceastá dubll consoangt Be menW.ne in fasa str6veche de
f, pe
cind in dacorominâ a dispnrut: Mid >
,
MALLEUM
MILLIA > Aire .
§36.Pentru resultatul ei in posiV.a LLL+A, cf. exemplele relevate la §26. LBR-0LBT-
§37
dispariIiiapprin vocalisare,a labialei
B din aceste grupuri consonantioevhiatul secundar www.dacoromanica.ro
69
-ur- gi -ut- evoluiaz5, la fel ca gi diftongul de care a fost vorba la §25: FEBREM > heavrg.,
PRESBYTERUM > pref tu.
Pentru precisgripcf.Introducere in Filologia romanicA, 206-208.
CL,GL §38
,In dacoromintt au evoluat spre che,ohi, Ahe,
ghi.In aromingt s'au oprit la fasele vechi de olfgi
ar. :cfitoare ,cfem; dcr.:chiotoare,chem;
d:
viditor, gYem veghetor, ghem.
De relevat aci c6, pronunt(area de catre Aromini a nume-
lui minunatei comuni arominegti Vlaho-Clisura nu este Clisura,ci
CAsura.
In aromina nordic6,1a Ftirgeroi,aoest olf,gg a evo-
luat ca gi in daooromintE: cheale,chem, nchielivigheam etc.
§39--.In genera1,nici o deosebire in pronu4area awww.dacoromanica.ro
70
castor grupuri consonantice rominegti intre arominA gi dacorominA.Intrucit,insAppinA aci am mai recurs la graiul FArgeroilor oieri,vom mentiiona din causa pronun-Orei vibrante a lui
al
la acegtia,
gi n dis-
par.Deci: 1.1 >1.",
celig >ceig;
°aim° > °ail. etc.
Cf. gi §16.
Conclusiuni §40
.Aruncindu-ne o privire asupra intregului ca-
pitol foneticoceea ce vom re-O.nea e cA aromina s'a
oprit in evol4ia ei la o fas A mai veche,pe care dacoromina a lasat-o in urmA.Tocmai aceastA oaracteristicA vine BA inlesneascA gi
BA
documenteze cercetarea
evol4iei istorice a limbei romine. Expunerea a fost eminamente generalApaga cA faptele mer4ionate a trebuit sA fie reduse gi ca numAr gi ca exp1ica-4e --criteriu ce-1 vom aplica *i la capitolele urmAtoare.Nu am putea susinea c-A nu vor www.dacoromanica.ro
fi
71
fost alte fapte ce meritau s& fie menW.onate,oum ar fi,de exemplu,pronuntarea ou a i z in loo In regiunea Riului-alb: Base pentru pease, DOO pentru gloc etc.Scopul acestui cure fiind o sumar orientare integral& cu privire la Aromini,am preferat B6,1 resumez la cit mai pl4ine fapte.ScAderea lui ar consta,
prin urmare,in alegerea acestor fapte de a fi menionato.
MORFOLOGIE
Articolul §41--.Oorespunz&tor articolului singular masculin
de la substantivelé de declinarea a II-a din dacoromin& -ul (lup-u1),in arominA avem dubletul -ul_pi -lu. -ul apare la substantive le terminate, printr un gglip de consoane (+u,vocala tematicA): lemn sau lemnuoart. lemnul; terb sau ywbu,art.erbul etc. (POROU+ILLU > PURcULLU>porculti>porcul). www.dacoromanica.ro
74
lui,gi astAzi incA filologia rominA reourge la de mult propusa constructde-tip HOMO ILLE BONUS1devenitA HOMOILLE BONUSlpentru a explica cum ILLE HOMO a devenit HOMO-ILLE. °reclaim 05. aceastA construcie-tip,ou folo_
sirea unui adjectiv (BONUS) nu e fericit aleas54oAci,
la inceput un HOMO a trebuit BA acioneze,indifereni dacA era BONUS sau MALUS ori REUS etc Deci,anterioarA unei
construcW. ca
HOMO ILLE BONUS COGITAT a trebuit
sgl. fie HOMO ILLE COGITAT ori ILLE HOMO COGITAT (adicA,
fArA nici un calificativ adjectival).Prin urmare,tradi-O.onala constructeie-tip cade --un om putind ougeta
gi fArA a fi bun sau rAu,adicA in latinA se putea exprima gi fArA adjectivul dat.Explicfqiapaga dar,mai de grab& ar trebui cAutatA in intilnirile sintactice
ale acestui artiool cu pronumele personal masculin de persoana a 3-a.
Casurile §45
.GENITIV-DATIVUL singular feminin al www.dacoromanica.ro
sub-
75
stantivelor de declinarea ridin aromingt ne dovedeso ou prisosin-0. 06. in latina vulgarAlla fel ca gi la singu-
larul deolin6rei a II-a0singularul feminin pi-a
formisat toate cele patru casuriodesinena lor
uni-
fiind
arAtatá numai prin artiool. Arominul zice a poarcgdei, a mutgdOioceea ce ne arat6.
0á
formele respective lati-
ne nu puteau fi decit PORCA+ILLAEI,MUTA+ILLAEI,nu PORCAE+ILLAEI,MUTAE+ILLAEI (cf.Din epoca de formateiune a limbei romine).
§46--.VOCATIVUL singular feminin_de_daol.Iipi a III* e insupt nominativul singular moarticolat:feEl.pi..,vulpe,.
Rar avem vocative in -o: mamo --pi aceasta mai in regiunea Bitolieissub influengt
mult
Cel masou-
lin de deolinarea a III-a e insugi nominativul singular neartioolat: oaspe; la deol.a II-a avem.pe ling& insupi nom.sing.neart.care e rar (cf.§73),col terminat In -e (identio cu vocativul latin):doamneolupe,mute -vocativ care gi in dacoromin6.,in poesia populargpapare foarte des:bArbate,cerbe,coadre,corbelouce,ouscre, In-.
prumuteplupe,mugure,p6minte,ploape,Prutesunchie, vere, www.dacoromanica.ro
76
vinte,vinte etc.
Vocativul in -le apare numai la for-
ma Dumnidzale (of.qi euneale). La pluralsvocativul general e insugi nominativul
plural nearticolat:feate,bortfArtavoira etc.
Adjeotivul §47
.Demonstrattvul masoulin nu ounoaqte termina-
tiunea -a,ca in daoorominA:ateel (dor.acel-a),aestu
(dcr.aoest-a)piar femininul,care nu are la basa lui
art.ILLA,nu transforma niciodatA pe -A in -a, oa in dacorominA: casa aestA sau aestA castt,alant6 etc.
§48--.Comparatiunea e simplificatA.Comparativul se formeazA ou ma <mai: ma mare (folosindu-Be preposi-WA di=decit:"ma mare di mine").
va
apoi
Superlati-
Be formeazA ou adv.multu: multu gret. Superlati-
vul relativ e adjeotivul artioolat preoedat de cama: (atel) cama gretlu.
www.dacoromanica.ro
77
Numeralul §49
.Pentru cel cardinal,o singurA remaron.: in aroI
minA s'a pAstrat VIGINTI>vivrin
sau vfinvh,corespunzA-
tor dor.douAzeci.--Dintre cele ordinale,din latinA s'a pAstrat ANTANEUS>intirin.
In arominA numeralele
oar-
dinale primes° articol: unluouna;doiAldoane; optuft, optule;viingbit21,VInghile;noarlAdzA-ail,noatiAdzAtIle
etc.(in dacorominA:cei,cele 8920,90 etc.).
Pronumele §50--.PERS0NAL: forma tu astAzi nu mai circulA de-
alt extrem de rar (cf.Dispariii gi suprapuneri Grai
si
suflet,III,87),ea fiind inlocuitA ou
forma de acusativ tine=tu.Pe cale de analogie, forma eu e concuratA de forma mine.--Acusativul
si
dativul
plural pentru primele douA persoane este: nA "ne"
si
vA "v5" la formele atone;dativul pl.al pers.a treia e lá "le".De sigur oA toate aceste trei forme au la basa lor atonele NOS,VOS,ILLOS (pentru ILLIS). www.dacoromanica.ro
78
§51
Jet
.In graiul fArgerotesc incA circulA forma is,
"insu-gi,insA-gi".--CorespunzAtor dcr.dins-ul,din-
sa,avem in arominA formele nis,nisA care nu primesc ticol in nici o constructie sintactioApnici la singular
nici la plural;in schimb,in dacorominA se intrebuineazá numai sub formele articolate.
§52--.Dintre cele nehotAritelmenionAm virnu,virnA, care nu primegte niciodatA articol ca in dacorominA -ceea ce,iarAgi,e logic gi normal--,niscintu,niscintA, niscinT4i,niscinte (NE-EX-QUANTUM) "nigeit,citva",care,
gi el,nu se articoleazA niciodatA.Mai amintim pe cariti "care-ce9oricare".
§53--.Arominul nu a folosit nici un termen de polite-0,corespunzAtor dor."domnia-tanetc.Tirziu a imprumutat pe cale greceascA turcescul
"domnia-ti".
Verbul §54--.0u privire la verbul ajutAtor "a fi",de
re-
marcat °A pentru arominA avem a face au un mai pronunwww.dacoromanica.ro
79
4-vat amestec intre ESSE qi FIRE,intrucit indic.pres. a-
romin,f6r6 a mai reproduce pronumele,e urmgitorul:
hirl,hiLeaste,himphlI,suntu.
Pentru celalt verb ajutftor,nimic de observat
decit
faptul fonetic c5, se pronun-V, inc5, noi aem uavem", a-
eam "aveam" etc.--Pentru alte forme de la alte timpuri, vezi la fiecare timp a parte.
Mai jos,dam timpurile ce presint6 cite oeva ce trebuie luat in seam60inglobind la fiecare toate conjugArile,inclusiv verbele ajut6toare. §55--.PERF.SIMPLU. Se p5.streaz6 pretutindeni t fi-
nal la pers.a doua plura15.: voI:avutpfut,cintat,idzut, scoasit,durrht.--CirculA curent perfectele tari,ca
toate celelaltepou fonetismul normal: en:apre, te*11, plimqu,trapgu etc.("aprinseisintinsei,plinsei,tr6sei"): IatA conjugarea integralA a acestui timp:
fregn,freadzigI,freadze,freadzim,freadzit,freadzir6; fripgulfripsigi ofripse ,fripsim ,fripsit ofripsir6 astegia,asteasipi,astease;asteasimpasteasit,asteasir6. §56--.PERF.OUPUS. Toate timpurile compuse in arowww.dacoromanica.ro
80
minA Be formeazA cu participiul verbului de conjugat terminat in -A: ointatA,durrAtAlavutA eto.Acest timp se formeazA cu: am,alparepavempavetvaú+part.respeotiv: am vidzutA etc.(cf.§87).
§57--.MMOPERF.I1WIO. Se formeazA cu ajutorul
im-
perf.de indic.al verb.a avea: aveam luoratA trem de rar circulA forme cari BA reproducA mmoperf. Bubj.latinoca in dacorominA (of.Din epoca de format,i-
une a limbei romine gi Graiul gi folklorul Maramuregului,pag.LXVIII,§60).
§58--.VIITORUL I. Se formeazA cu indic.pres. al
verbului de oonjugat precedat de invariabilul va sau va!: eil:va mi ducsva ti 1m-tova tornu etc.
§59--.VIIT.AL II-lea. Se formeazA ou perf.simplu al verbului de oonjugat preoedat de acelagi invariabil va sau val:
eú : va fuI , va fecIú , va mi-ascAldal tine: va fugI, va feqigi, va ti-ascAldagl va feate va si-ascAldA etc. el : va fu §60--.SUBJ.PRES. Vb.ajutAtor a fi: B'hinvs'hilos'hibtt
s'himls'hilB2hibA.
www.dacoromanica.ro
81
Toate verbele de conj.Illa
pers. a 3-a se termino. in
-g: si-alavd6,pe cind in dacoroming se terming
in -e:
sg laude etc.--Of.§62. §61
.SUBJ.IMPERF. Am vgzut cg pres. subj. se for-
reazg cu pres.indie.al vb.de conjugat,precedat de con-
juncia si "sg".imperfectulocum e gi logic,se formeazg din imperfectul indic.al vb.de conjugat,precedat de acelagi
21:
(ea) si-aveam, s'purtam, s'oriqteam etc. Se mai formeazg din acelagi si+mmcperf.indie.:
(en)
si-aveam tgcutg, (el) si-avea friptg etc.
Sint casuri sintactice cind acest timp are gi nuan-0
de optativ trecut (cf463). §62--.OPTATIV PRES. Adevgratele forme pentru acest timp reproduc imperfectul subj. latin: si-aveare si-avearim, si-avearim, si-avearit 2 si-aveare
(HABEREY etc.).In anumite construcii sintactice, el se formeazg gi cu indic.pres.al verbului de conjugat,precedat de invariabilul vrea:
casgIvrea
T.Pipahagi2AROMINII:grai,folklor,etnografie. www.dacoromanica.ro
8 2
oasuri cind e exprimat prin forma de subj.pres. §63
.OPTATIV TRECUT.
Si
acipadevAratele forme ale
acestui timp reproduc perfectul subj.latin (cf.gi §90): si-avurem, si-avuregI, si-avure. si-avurem, si-avuret , si-avure. sau:
s'furem s'furem
, ,
s'furegI s'furet
s'fure, s'fure
(deci:HABUERIM...,FUERIM...). Comparind cele douN tim-
puri de optativ in legAturA Cu ce ne presintll de
pil-
dA vb,a aveapse vede ciar o& in arominA s'au
pAstrat
gi imperf.gi perf.subj.latin.UrmArind gi cele
patru
conjugAri,vom avea gi alte dovezi.IatA,bunAoarA,vb.TACERE:
opt.pres.: sltnearim (TACEREM), opt.trec.: s'tAcurim
(TACUERIM).
Ca gi presentullacest timp se formeazA ou vrea+ perf.compus sau mmoperfectul verbului de conjugat: vrea mi-am dusA; vrea mi-aveam dusA. §64--.IMPERATIVUL. Pentru verbele ajutAtoare
se
°unos° numai formele de subjonctiv present.Pentru cewww.dacoromanica.ro
83
lelalte conjugéxi,dém ca tip: poarté., s'poarté., purtat, s'poarté.. §65--.PARTIO.PRES. E ins6gi forma dacorominA, cu
-alui: avinda(luI), lucrinda(lul),vidzinda(luI),nlirginda(luT),iinda(luT).
deosebire cé, se terminé, in -.
§66--.PARTIC.TREOUT. Spre deosebire de dacoromin6
care,la acest timp ca gi la perf.simplu
presinta forme cu fonetism analogisat dupé, infinitiv sau indio. ne
pres.etc.,in arominé, vom constata multe forme normale,
ca gi la perf.simplu (cf.§55):apres,apreasé, "aprine,
tesIteaa nintins",traptu,-ti "tras";astinptu,-6"stins", plinptu,-6 "plins" etc. arominei. Forma vallI (gi alte citeva) rémine isolat6 gi ne du§67--.INFINITIVUL SOURT, Nu e cunoscut
ce in spre graiul comunelor Gopegi gi Mulovigte, pentru cari cf.Originea Mulovigtenilor gi Gopegenilor... §68--.INFINITIVUL LUNG.E curent gi are o bogaté,
gi variaté, intrebuinare sintactioé, (cf.§86).Vb.ajutAtor a fi nu are forme infinitivale. www.dacoromanica.ro
84
Adverbul §69
.FArA a ne
opri
ou vre-o explica-0.e fonetic6,
semantic& ori etimologic&,vom men-W.ona in ordine alfa-
betic6 anumite forme caracteristice pentru arominA.Nu vom -0.nea,decipseama de natura lor:
allá "aici",deadoar& "de a doua or& ,pe la ora
2
In dimine-teile de var6,cind p&storii sau cArAvAnarii
igi reiau ocupatia respect1v6",d(e)adun "laolalt62inpreun&"/didinde "dincolo(de muntErtdipriun6 "inpreun&;
mereunviu "unde",ruva unicUrin,mirinde "pe la
orele
4 dup. amiazi",nghTos "josm,náparte "dincolo",tot(u)na "totdeaunanpung-oar6 "odatAn etc.
Prepositiunea §70--.Ne vom opri numai la una singur6,gi anume
asupra prep.tri gi comp.trigI. Di citeva exemple in cari tri (tr&) circul& ou urm6toarele sensuri: "c&tr&": trapee tri Bucuregti; www.dacoromanica.ro
85
"pentru" : viné tri tine; "de" : va AnA tri StA,M5rie; "la" tri mul anl;
"de(ce)?": tri e fur6
Din aceste exemple reiese 05 etimologia preposiWinei nu poate fi INTRO,ci CONTRA;deci,acest tri e insA$i
prep.c6tri sau cîtrî cu prima silab6 aferesatA. Trig! inseamn6 "pinAptoomai pin6":trie Bucuregti.
Interjeciunea §71--.In interjeciuni nu putem spune 06 s'ar continua element latin.Ele sint,in general,comune multor popoare.Citeva specifice arominei: bobó (de mirare,de
durere),lai "m6i",lele "auleu",mori "fa".
Derivaiunea §72--.0a gi vechea romineas050aromina cunoagte Ince nu au primit prefixul in. Exemplu:vicfediil cá "invechese:cAravea u vioYearA furtuntle (cf."vechirA,
se oasele mele"lin I.A.Candrea,Psaltirea scheianA,54/ 13).
www.dacoromanica.ro
86
§73--.Sufixul -ame e productiv in aromin&; coree-
punde dcr.-ime:ArumAname,F&rgirutame;tora tu-aupeame
scoate,cal,guname "acum la b&trinee ecoate,calule, voinicie"(pentru vocativul cal,cf.§46). §74--.Sufixul -up,care apare *i in romina veche (tAtup), in arominA e curent;birbicus,pirug "fir de
pár micu"(de unde;pirupeanA),nipArtiou*e
etc.--cf.
dcr.cAlup. §75--.0a
familia de cuvinte, merit& men-W.onat
exemplul urm&tor,care ne deev&luie o
caracterieticA
eufleteasc& a Arominului. Din adj.gIone,gIoan6 "vi-
teaz,tin&r,mindru",avem;giunelogunarodunea,
gru-
nilie,gtuname,guneapte.
SINTAXI Din anunite consideraIciuni,facem ca dupA Morfologia a& urmeze Sintaxa.
Pentru a urmAri gi inelege mai bine diferitele probleme,vom da exemple comparative din romina veche. www.dacoromanica.ro
87
Aceste exemple vor fi luate din opera d.I.A.0andrea, Psaltirea scheian6.,pe care o vom cita-o prescurtat: Ps.sch.Pentru citatele aromine nu vom da in totdeauna indica-WA bibliografic5..
§76--.Substantivul gi atributul 9u adjectival despärite prin ARTICOLUL Eqe1 "col; primesc artico-
lul enclitic (cf.Bibl.natd.a Arom.,II,pag.XIV):muntile attel analtulloata atea bitirnalfurlYi atiefT.multii N lipapile aeale mMrIle --cf.:"focul cel nestinsul" etc.,in Ps.sch.,§121/2.
§77--.In aroming,numeralele cardinale primesc articolul enclitic (cf.§49): furi murirrt "cei
trei..."--cf.dcr.:"cu trei coade pe spinare, cite trele 0.1bioare",in Materialuri folkloristice, 1303 (Dolj).V.gi Bibl.na.a §78--.PRONUMELE PERSONAL,gi anume formele sale en-
c1itice,ne ofere casuri interesante.Aceste forme enclitice apar ca o repetare a subiectului substantiv al proposiI(iunei.Si apar numai al5.turi de anumite forme ale verbului a fitin propositiuni afirmattve, www.dacoromanica.ro
88
ea gi interogative.AceastA apariW.e ne presintA dubletepin sensul cA aceste forme apa7 sau inainte
sau du-
pI forma verba16.1AsAm sA urmeze mai multe exemple -unele din pub1ica-0.i (gi anume din P.Papahagi, GraIe
aromine,58 gi Din lit.pop.a Arom.,33),altele inedite: draolu tu cAri. 1-easte, II II " easte-1; feata nu-ri easte aria, I/ " easti-u aria; furIYi pri dzeanA va-]!i hibA, " " va hibA,YI; .
stroplu iu-loaste?
Iu
easte-1? pinea Iu va u hibä? " " hibA-u? " piourarifi Iu 111-era? " era-11? cAprile Iu li euntu? " suntu-li? "
Dupä oum vedemotoate aceste forme pronominale enolitice sint formele atone ale
pronumelor
personale:elpea,
ell,eale.
O exprimare eimilarä apare gi in greaca
popular..
IatA,bunAoarA,exemplul 2 in aceastA 1imb54"0 diávolos
s'ta hartIá in'-tue.Dar acest2tus nu e decit adj.demonstrativ aftós,care -Wme loo de pron.pers.de pers.
a 3-a.Si totugi,nu creden cA am avea a face in www.dacoromanica.ro ,
aro-
89
minA Cu o origine sau o influen0, greceascA, intrucit exprimarea Cu encliticul pronominal prepus
verbului
nu apare in limba greacA.InclinAm,deci,a crede cA ex-
primarea arominA
eel pu-O.n cea interogativA-- vine
sA se intilneascA cu una identicA bunAoarA din limba francesA:"le diable oú est-il?" etc.De originea lati-
nA gi a acestei probleme nu ne-am putea indoi,mai
a-
les cA romina veche ne presint6 casuri identice (cf. Ps.sch.,§132). §79
.DATIVUL
PRONOMINAL ETIC pentru persoana 1-i
sing.,a 2-a sing.gi a 3-a sing.gi plural apare foarte des in arominA,de obicei pe ling6 verbe reflexive gi intransitive.IatA citeva exemple luate din Bibl.nat.a Arom.,vol.I: mi batA 80, mi-aca-0. 4; tee ei-mi-avinA ascumta si-ti fudzI di-acasA 122, du-te ca si-te mori acas6; la numta mea si-gi viinA 124 to era lee nu-gl., era (P.Papahagi,Basme..,126).
vimtul
§80
si-di
.PRONUMELE REFLEXIV apare post-pus verbului
numai la pers.1-i sing.gi pers.a 3-a sing.gi
Casul intii aparine poesiei populare.Exemple:dug-me, www.dacoromanica.ro
90 dug-me cala nghTos (Frgtillia,II(1902),252;P.Papahagi,
Din lit.pop.a Arom.,858);cintg alinindaluI-si cgtrA DumnidzAll (ibid.,764).
§81--.PRONUMELE POSESIV. Din formele atone
latine
MIHI,TIBI,ILLI gi SIBI,NO(BI)S,VO(BI)S in aroming
vem encliticele nfl,"Wlgitng,vg,care apar in
a-
urma cu-
vintelor.Pentru a le intelege mai bine rostul lor,dupg fiecare exemplu vom da transpunerea lui in dacoro-
ming: t'u
cAftagi,Hriste-n'1 "ti-o cAutagi,Hristosul
mau" (P.PapahagilGraie aromine,128),di mgrata-A
al-
ja-te "de biata de mine aibi mil" (N.Velo,CintiYa pri suflit-ti "mg ai pe sufletul
tau"
(Lum1na,IV(1906),284),aI-ti peana "aibi-ti grijea"(P. Papahagi,GraIe..,128),ping atia-t "ping aicea-ti" (C.
I.Cosmescu,Scoala vede,1902,58);11i-ascApg "ii scApA calu-i",a
agiumsirg ghine "al lui-i
ajunserg bine";oarfAna-gt di mamá "orfana-gi de mama."
(Gran bun,I(1906)12,27),a lui-gi agrulsa lui-gi Tumarlu "a
lui-vi
tarinaval lui-gi mAgarul"(P.Papahagi,
Grate..,9),bate a lui-gi "bate pe al lui-gi"(P.Papahawww.dacoromanica.ro
91
.gi,Din lit.pop.a Arom.,422);laTa-n6 di hoarA "sArmana
noastrA de coomunA"(FrUiYia,II,250),mAratYi-nA di
noI
"bie-0i-ne de noi";bunA-v6 sear% (Lumina,II,80)A1va s'nu da di tu-v. vol. "nimio
la
nu se ating6 de to-4-
v. voi"(Z.Araia,Enoh Arden,14);eale armin vedue ntreaga-lA banA "ele rAmin vAduve intreaga lor via-0."(FrAt&i1ia,I,56),to
mutresc s'nA Yea
ln partea-16
"to'0.
privesc sA ne la in partea ninte-1A lucrarea "pentru inainte sA le fie lucrarea, cu noroc"(Batzaria,PArAvu1i1,1904,18). Din toate aceste exemple se vede cA formele
en-
clitice ale pronumelui personal au rol de posesivo.
Intrebuinarea lor sintacticA nu poate fi atribuitI vre-unei influene streine,bunAoarAt grecepti,intrucit asemenea oonstrue-0.i apar gi in romina veche: ai sAi-
§I
(Ps.soh1,§90) etc.
§82--.Forma sAu,redusA la -su apare construitA cu subiect
la plural:oile s'toarng, fArA domnu-su a
lor (P.Papahagi,Din lit.pop.a Arom.,777).A se remar-
ca gi intArirea -EiLl a lor.
Construc0.e identicA a-
www.dacoromanica.ro
9 2
vem in dialectologia dacoromina pi in romina veche: "pasarile 'n cuibu sau"(Graiul pi folklorul Maramurepului,§78),"adurmira somnul sAu"(Ps_.sch.,§131).
§83--.PRONUMELE RELATIV
claro pi 'te "ce"Ifiecare
cu rol sintactio oarecum precisat.De exemplu:cind
e
vorba de o fiinta intr'o propositiune interogativavintrebuintam careloorespunzator lui tine "cine":care vide? Cind insa e vorba de a se pti ce fel e fiinta de-
spre care se intreaM2se zice:te om vide? "cine e mul
ce
o-
veni?" etc.
general,propositiunile relativepatributive sint precedate de
eloare ne ofere variate
roluri
sintactice.Fara a intra cu explicatii in analisa storica a acestei probleme,vom mentiona oiteva exemple:tu tute
part4ile
T4e ("undevin cari")mi du0 anal
lucru; oarfanlu,di oara te ("in care") u vidzu ...(P.
Papahagi,Basme aromine,13/3);carte...te ("careia")... si-agiunga 11I-dimandagi (Bibl.nat.a Arom.II,104)etc. --Aceasta constructie e curentá in romina veche:"spure-voiu voao tuturor ce §134) etc.
va
e frica de Zeul" (Ps.sch.,
www.dacoromanica.ro
93 §85
.PRON.INTEROGATIV te precedeazA curent propo-
sitiunile interogative au privire la o actiune:
e vi-
/AO. nApol? Cf.:"ce turnagi-te inrapoi?"(Ps.sch.§154). --Ca gi
in
romina veche,acest te e precedat de conj.c6:
cA tee nu-lri'gregti? (P.Papabagi,Basme...,75/2).Cf."cAce
me ultagi?" (Ps.sch.,§148).
Din cele citeva example date ou privire la te t
fa-
de care Bub §83,§84 gi §85 se poate contura proble-
ma circulatiei istorice a lor preoum pi retrangarea fiecAruia in spre anumite functii sintactice. §86--.INFINITIVUL LUNG. Spre deosebire de dacorominA unde forma infinitivalA scurtA are o intrebuintare tit de intinsA
pentru arominA v.§67
a-
,in acest dia-
lect vom grtsivin schimbpo variatA gi bogatA intrebu-
intare a formei infinitivale lungi,care,astAzi,in dacorominA e ma totul redusA la exprimAri ca de mincare (dar nu de bere,ci de bAut)pora de plecare (dar
ora
de stat,nu ora de stare),cu stare etc.--Pentru arominA vom 1Asa BA urmeBe citeva exemple variate: vru si s'ducA avinare (P.Papahagi,Basme...,75/35),Y1-are trA dawww.dacoromanica.ro
94
re al Mihalr (ibid.,231/29),aturqea alumtarea ahurbeapte "atunci lupta incepe"(ibid.,15/6),pidearea nu da pine (ibid.,300/25),tu scularea -tee s'fes."0 "cind s'a sculat"(p.Papahagi,Din lit,pop.a Arom.,763),topa cu darea datul mingei"(ibid.,140),cu ascundearea "cu de ascunsul"(ibid.,143),calea va imnare "drumul trebuie umblatfletc. Vechea romin6,ca pi poesia popular& dacoromin6,
ne ofer interesante exemple:"de-a prevegher4"(Ps.sch., §106.Cf.pi §103);"stai,voi cai,de-a roaderea" (Al. Viciu,Colinde din Ardea1,40,41 pi 42);"sau t11-este de dare"(Materialuri folkloristice,67).Mai din pi urm&toarele exemple luate dintr20 colec-teie ineditA olteneasc6:"85,-1 mAnince de cAlare"rde cAlare se ntindea";"dar eu n'avusei venire,s6 intru Cu mindra
'n tine" etc. intrebuinare substantivalA,dar el nu apare sub forma de masculin singular,ci numai ca feminin (cf.§56). Exemple: unlu acttp cAtr& tu ascApitata ("apusul") a §87--.PARTICIPIUL TRECUT. Si in arominl are
www.dacoromanica.ro
95 soarlluI gi-alantu cAtrA tu data ("rAsAritul") a soa-
rIlui (P.Papahagi,Basme...,345/29);dit apiritA pin' tu ascApitata a soariluI (ibid.,12/22);tu apreasa
*'
tu chirita [a lundeIPP.Papahagi,Din lit.pop..,426)= "la rAsAritul gi apusul lunei",1u-ascApA di duca la
amirAlu "il scApA de dusul la impAratur(Basme aromine,503/3); s'frimsirrt di fug& "se rupserl fugind"(ibid.,185/6) etc.
§88--.PREPOSITIUNEA.Aromina nici astAzi nu ounoagte intrebuintarea prep.PE inaintea accusativului siAr-
plupcare nu e de naturA circumstantdalA: lo tine ti cunosou (0alendarul "Gran': bun",35),In romina veche:
"se ultare tire,Ierusalime..."(Ps.sch.,§151)-- deci, fArA pe.
§89--.Preposit1a DE ne presint6 qi ea interesan-
te,variate gi strAvechi construcii,ce-gi au originea In sintaxa latinA vulgarA.Acestea se pot vedea in urmAtoarele citeva casuripin cari se va recunoagte
u-
gor de exemplu un DE comparativ,un DE partitiv
etc.
DupA fiecare cas din arominA vom da cite unul
din
www.dacoromanica.ro
9 6
romina veche sau moderna:
ma fricos di tu nis easte, mai fricos de impara-OA ....(Ps.sch.,§l24);
na
eculam di noaptea,, scolu-me de noaptea (Ps.sch.,§140);
virnu di eIT nu ascapa, urul de ei nu scapa (Ps.sch.,§140); tu una di aeste dzile, intru ura de 0i:rote (Pe.sch.,§140);
era ma multi di patrudzatt, era mai multi de patruzeci (Ps.sch.,§140); ar.
oara-di-oara, der.: zi-de-zi (nu gi "ora,de-ora" sau "noapte-de-noapte" etc.).
Iata alte exemple in cari lui DE in dacoromina ii respunde alta prepoei-0.e:
pina
co-
di guge (Papahagi,Din
lit.pop...,653)"pina la git";tradzi di ("la")'na
par-
te (ibid.,569)0u-te,da pin' di ("la") mugeata (ibid.,
851);di ("din causa") uscaclune mare buna-t g'indina (ibid.,652) etc.
§90--.00NJUNCTIA
s e
apare,ca gi in romina veche,
In proposiItiuni condiionale.Citeva exemple: spune-A di ei egti Armin--"spufre-mi se Rimitimu epti"(Ps.sch., www.dacoromanica.ro
97 (in
§151);si nu puture tra
Cod.
Dim.din Jahresbericht,VI,166)--"se suire in ceriuptu egti acie"(Ps.soh.,§151); s2furegr fee:Mph:de
si-rif
vka
hir (Basme aromine,222/15); s2fure mortu,s2fure (N.Velo,Cintite junegti,1905,67).
LEX IC Ca gi la oelelalte oapitole ale graiuluitgi
soi
vom concentra intro() singurá leotiune tot ce, ',a ele-
ment latin,privegte lexioul.Ne vom resuma,aga darsla oiteva oonsideratiuni de ordin general,din oare sti se
poatA. evidentia gi aci insemnUatea arominei fatA de
evolutia istorioA a limbei
romine.
§91--.Lexicul aromin ne ofere suficiente elemente ourente oari
au oiroulat in
stAzi,ori au
dispArut
romina veche gi cari, a-
ori sint rare.Evident o
acea-
st5. probleml poate fi pus. *i in sens invers,spre
a
aräta superioritatea daoorominei in bognie gi varie-
T.Papahagi,AROMINII:grai,folklor,etnografie. www.dacoromanica.ro
7
9 8
tate Dar macesta e scopul acestui curs.De aceea, revenim la ce ne intereseazä.Vom da,deci,citeva elemente,
dintre cari cele mai multe apar in vechea rominä
qi
pentru acestea a se vedea Glosarul din Ps.sch.a d.Can-
drea--piar celelalte circulä *i azi in regiuni dialectale:
agru analtu
au*6 cäsätor
aptos
iu märat nea rlä,
arinä a ua
stur sugar tAmbare
tilar 1.21iptu
etc.
Elementele ce nu apar in Ps.sch.pot fi urmArite
in M.
Gaster,Chrestomatie rominä (bunAoarä v.r.tämbariu, in
v01.1.21/34).Cu privire la am,releväm forma bucovineanä au*uc din strigätura:
Vornicul *i Cu giuratul Seade-aläturea Cu dracul, lar au*ucii satului Taie lemne dracului (in ezti.toarea,)QXIII(1927),6),
In
care atiple noi vedem sensul de "bAtrinn.
§92--.Am vAzut in celelalte trei capitole ale gra-
iului cite elemente strAromine s'au pästrat sub forma lor mai veche in arominA.In ciuda atitor inprejurAri www.dacoromanica.ro
99
vitrege
pentru acest dialect ce de
mult qi-a vgzut
lexicul napadit de streinisme,aromina
cunoa*te §i azi
ca vor fi fost cunoscute i dacorominei.Elementul de basa al unora din ele e curent in dacoroming,dar in forma qi multe ouvinte latine ce nu sint atestate
Cu sensul cu care
circula
in aroming,ele nu sint
noscute de romina nord-dungreang.Pentru o mai urmärire a lor,vom da in
au-
bung
dreptul fiecgreia *i etimolo-
gia:
altare amintare apirire
arniti
< ALT IARE
astradzire < EX-TRAGERE ba*eare
< AURAM < BARBUTAM < BASIARE
avra,
barbutg,
flumin hicu
hivrire kipirare lalatoare
4FEBRIRE PIPULARE LABORATORIAM
matricare <MATRICARE mesti
murnu
MENSPm ZMORINUM
brMat
< BRACH IATUM
riéarca
NOVERCART
o 6.2.1i
< CANINAM
"panucre
o pr i
< C APR I NAM
purintare 'POLENTA-RE puso.
ogroare
< CALOREM < CASTANEUM 06.st inlu ca*eare < CASEAR1AM cusurin < CONSOBRINUM dimgxidare
pu*clfe ,spesti
suifeare -Oatire
vita
www.dacoromanica.ro
PUSTULAM
SPISSUM
ZSUB-ILIARE CICEREM
4VITEM
100
Semantism §93--.Urmarind lexicul aromin in comparatie Cu cel din romina vecbe,vom putea constata din cind
in
cind identitati ea azi nu mai dainuieso.lata citeva example:
ar.vi der. alum& "mot de lina"; fricos "ce inspira frioa"; fumwde,dcr. fameaie "familie,copii" (cf.Ps. " oh. ,236/20,154/38).
§94--.Despart4rea secular a *i totala dintre a-
romina *i dacoromina nu putea
sa
nu produca diferen-
tieri de eens pentru aceleaqi cuvinte in aceste doua dialecte.Amintim aci
citeva
forme,
dupa cari dm ime-
diat corespunzatorul dacoromin in parantes& sensul lor din aromina: agiunare (ajunare) "flaminzire"; ascapitare .(scapatare) "inghitire" baltu (balt) "naframa alba"; dzeana (geana) noolina,cregtet"; giug. (jug) "lant de munti"; largu (larg) "departe"; ngricare (ingrecarel "a starui"; sioare (secare) "a-i fi frig cuiva"; -T:STa77(ara) "pamint";
tear& (ceara) "luminare" etc. www.dacoromanica.ro
i
apoi
101
MenionAm cA pentru toate aceste forme am dat numai sensul ce nu apare in dacorominAtintrucit o parte din
ele au gi sensuri ce apar gi in
dacorominA.
§95--.Ca orles alt grai independent,ba chiar ca 'price ramurA a unui graitgi aromina igi are oaracteri-
stici proprii.Multe elemente lexicalepoomune gi daco-
romineitoiroula Cu sensuri variate gi necunoscute
a-
cestei din urmA.Ceva mai mult: urmArindu-le in contextul lorvin expresiunile lor,s'ar putea extrage Interesante
constatAri de mediu biologic, geografic
etc.Pentru a ne face o ideie gi'in aceastA vom releva numai geapte
ouvinte,dintre
privi/AA
earl_ numai al
doilea nu e cunoscut dacorominei. ACATARE:
foclu acMA = fooul incepu
(sA ardA);
si.-acAtartt = se incAierarA;
acAtarA cArAule = ocuparA posileie;
acnarM sIda cap = incepurA sA aparA; A-aca-0. mina = e indeminatec; albile lu-aca4A = hainele albe it stau bine;
si-ac40. di munti = atines muntrii; ficIorI acAtat simbAta = copii concept/i simbAta;
poartA = te consider om influent; -zboarile a tale nu si-acaV. = ouvintele tale se realiseazA0nu prind etc. www.dacoromanica.ro
nu
102
ASTEYARE: 1u-astaaI in cale = il intilnii in cale; astIfear& didinde = au treout dincolo,nu se mal v6d; cälquri astaéate = drumuri ocupate; laptile si-astae = laptele s'a inbrinzit; om astabat = om supSrat etc. CALE:
omlu a califeI = omul drept-4ei; u bägä di cale = a indreptat-op. convins-o; Ye cale si-3a da? = ce solu-Ue dea?; lä deadirä cale = i-au eliberat; arucaI doara caiuri = fäcui dota transporturi; di 'nä cale = dintr'odatä --etc. (pentru ultima expresie,of.Bibl.na.a Arom., DIPUNIRE: va dipuná. mine = va (vor) cobori mine; ariurile dipusirä = riurile se unflarl;
cu närile dipuse = supgrat(6),supgrairte;
dipuse minte = se
cumin-0.,se
agezI --etc.
FRINDZIRE:
mnr supra-incArcAt; a cedat; foamea =imi amägii foamea;
merlu s'frindze di meare = cSldura freadze = c5,1dura
fi-fregiü inima = 1-am intristat; l'l-avea frimtI nArIle = 11 umilise;
frindzi-te di-ag = piel de aci;
freadzirA astinga = cirmirA la etinga; mi freadze cuclu = ml spurc6 cucul; pale de ].in.--etc. frindze
apal di linä = däräce0e www.dacoromanica.ro
103
OARA:
bunä-v. oarä = bunä vreme vouä; oarä bunä = ceas bun,drum bun; na treale cara = ne trece timpul: oarl lale = ceas räu; nu-Yr bAgarA oara = nu 1-au prins de veste; 1u-acII(arä orle = 1-apucará toane1e; orI-or1 = ou toane; di oar&-oargt = din oind in eind; IngoaräpaltäoarApvirnáoarg =odatA.,altädatä,niciodatä etc. SEMNU:
semnul di o = semnul de la urechea oilor; om cu semnu = om räu; tradze tu semnu = trage la -Wiltä; bägarti, tu semnu = au pus rämägeag; s'hibA semnu = sä fie de pominä; semnu mare s'feae = minune mare se fäcu;
'ì-10 semnu di pe = igi luä distincie de pap. §96--.1n afarä de sensurile proprii,unele
cuvinte
au gi semnifica-W.i figurate specifice,la cari
Aromi-
nul recurge ori de cite ori -0.ne sä nu fie ineles de un necunoscut present.In arominl aumbrä inseamnä ceea ce inseamnä dcr.umbrä;dar,prin intrebarea: earl easte
aumbra? vom inelege:poine este streinul (sosit)?"-Adj.purintut-ä insemneazä "cel ce mänincá de dulce in zile.de post";alegoric,e1 inseamnä "Turc": www.dacoromanica.ro
An
Purin-
104
tî].--Dnui om in loo sA i se
zicrt
"mAgar",i 86 dA e-
pitetul de urideat. §97--.Avem verbe caripspre deosebire de circulatia lor semantic& in daCoromin5,,apar ou intelesuri
interesante.IatA patru verbe:
dor "doresoplufer": muma doare "mama sufere
do-.
rind";
mor "a muri": circuit% gi ou sens de verb
activ
transitiv: Tu26a,cindu cintAll-moare cinticlu,adicA "ointA cinteoul prelung gi din ce In ce mai pierdut";
ntunicare,vb.impersonal "a se intuneca".Circula nu ca verb ref1exiv.A1Aturi de apirA, iatA cum apare el in ghicitoarea "brumei" (cf.P. Papahagi,Din lit.pop.a Arom.,355): Nu ntunicApapiri; Apiri,nu ntunic5.--
adicA: a apArut pe jos inainte de a se face noapte gi a durat pinA ce s'a fArcut ziuA; a
apucat-o ziva,dar a apArut inainte de a inopta.
www.dacoromanica.ro
105
pot (puteare):oiroulA qi ou sensul din latina olasicA pe caro
avea deponentul POTIOR,POTITUS
SUM,POTIRI: Arminlu
putu a Greolui "Aro-
minul a invins pe Greo".
Locutliuni .Inchsind qi aoest capitol qi in direotA legAturA Cu ce s'a expua din lexic pint. aoumovom rele-
va in ordine alfabetioA nouA elemente eari,in arominA,dau nagtere unor expresiunisunor looutiuni
inte-
resante,carippi ele,ne pot desvAlui trAsAturi din me-
diul entitnei aromine:
arumigare : 1i-aroamigAanoastre aumbra? = col de faVI ounoaqte graiul nostru?; b u r f o
:
1/1-fudzi buriolu = se ingrozi (atit
de
mult,incit burioul,mioindu-se,s'a retras in interior);
o Arinte :
"dintele oanin": 16 poartA oArinte =
le poartA urA rAzbunAtoare; www.dacoromanica.ro
106
d ipinare
vaudeapirh pita toatA?=o vei min-
ca-o toatA plAcinta?;
iarbA:
nu-a4 larbA di t4ineare=Grecii nu
au curaj;
minear "amnar": vir nu ti da di minear= nimeni nu te ja in consideraie;
soArminare :scarminA,le di-aria= gterge-o de aci,fugi;
sindze: vrem s'nA lom sindzile= vrem sl ne rAzbunAm;
t Ambare "sarioe: Yu u-aroaI
tAmbarea?= unde
ai poposit?--etc.(pentru alte loot4iuni,of.gi
Bibl.na...,I,p.IX gi XV gi II,p.XVII-XVIII).
CONCLUSIUNI CU PRIVIRE LA
Gral §99--.Cuprinzind retrospectiv intregul
expus pinA aci,credem câ pentru once minte
gictu,istoricA etc.--se
desprinde ciar cA:
www.dacoromanica.ro
material filolo-
107
din adincile in spatiu gi invingätoarele timp rädäcini de latina vulgar
in
(plus cele autohtone)
a räsärit un singur trunchiu de limbä rominä atit pentru populatia romineascä baloano-carpatinä cit gi pentru cea sud-vest-balcanicä; Cu timpul,din acest trunchiu s'au näscut douä
ramuri mari,dar
totugi
inegale: pe de o parte ramura
balcano-carpatinä (cälare pe Dunäre)--adtcl daooromi-
na de azi--,pe de alta,cea sud-vest-balcanicI
adi-
cä aromina de azi;
aromina
e una gi aceeagi limbI,acelagi grai Cu
dacoromina din toate punctele de vedere in ceea
ce
p-ivegte elementul latin,cu singura deosebire cä aromina s'a oprit la o fasä mai veche a evolut/iei isto-
rice prin care a trecut dacorominali toomai in aceast5, deosebire residä marea importanyL a dialectului aromin.
§100--.Ilustrarea acestor trei conclusii s'a
videniat
sufícient pinä acum.Totugivo revenire
e-
de
punere la punct asupra celor patru capitole cu cite www.dacoromanica.ro
108
un singur fapt nu ne va fi chiar inutilä.De menUonat numai o
toate aoeste patru fapte de mai jos
apartiin
exclusiv Romaniei orientaletadic6 dacorominei gi aro-
minei: ele nu apar in nici una din
toate oelelalte
limbi romanice.
1.FONETICI: intunecarea lui A in A sau î (Rum/no
casM,sau trecerea lui -L- intervocalic la r (soare);
2.MORFOLOGIE: post-punerea articolului
(ursul,
cheatramuntilepoaia); 3.SINTAXI: post-punerea verbal& a pronumelui personal enclitic,ou rol de posesiv (bunI-v5. oarl.);
4.LEXIC:
*AGNELLIOLUS >miYior >cuoulia *CUCULLIUS *FRAGMENTARE >frimintare *LAESIONARE >liginare LIBERTARE MAS,MAREM
>Artare >mare
mior cuouiu fr5mintare leginare iertare , mare.
In faa unor asemenea dovezi,ne intreb5m: ce alt.& interpretare li s'ar putea da decit aceea www.dacoromanica.ro
c. ele
109
arata oricui perfecta unitate linguistic& dintre aromin& qi daccromina?
§101--.S'a putut constata din ce s'a expus cA intre exemplele date unele apartin aspectului cult al graiului.De altmintrelipinc& de la inceput am mentionat
ca
atit graiul cit qi folklorul vor fi studiate sub aspec-
tele lor popular° §i
oulte (cf.pag.n.Iat&pinsApc& na-
qte intrebarea: oarevaspectul graiului cult sgt
fie di-
ferentiat de cel popular? Nuante de diferentiere e imposibil.s& nu fie.Dar,daciA am avea in
ratiuni ca acelea pe
vedere
conside-
cari le-am schitat in Bibl.
a Arom.,II,pag.V-VI,am
vedea c& aceste dou& aspect°
se confund& in totul.Drept ilustrare a acestei realitAti, vom reproduce dou& bucgti: unapin prosa, apartinind graiului popular; altapin versurilapartinind graiului din literatura oult5.0
qi
anume o poesie de
M.Beza. TRI TE NU PUTRIDZASTE BROASCA 'NA dzutiä StA-Mttria
eara multu cEirtitl nu
www.dacoromanica.ro
01.5 di
110
te dor. pioca cum *idea ning5. upea scuYioluI,Iu nvita pi lutitlu a Hristo,treate 'nä broasol pi u veade. StA-MAria tinea 'n minä un culacpte lu-avea adusä trä hifi-su.Cit andzäri 05. viine broascapte mintui nisä? "Ia s'videm,pti v'eata tutä cä Hristolu easte cama bunlu ficior di pri lume?" Ahit nisä *i ]!-da culaclu a broascäfei pi YI-dzite s'inträ tu scufIo pi si-1 da a cama mupeatluI ficior te va s'veadä.Aclo a broascäfbI.
fei
hifi-dIu
nvita pi hifIlu
Cum intrA nisä nauntru,dupA te mutri 'nä oarA diavarligalul la tu t ficlorIfiaI-anpäru cA nu-I virnu ma mupeat di bruscorillu a Vei pi,trägindalul-si, trä, deade. ginda agIumse pinä la nis Sti-Märia,cum vidzu aestA faptWpi-agärpi dorlu si,cu arislu pri budzA,dzise:"nu mapicä nu-rR anpare
ái fI-lu
arala cä nu-1 deade a hifi-rliuI,ma di-anpare ghine di te ved: cit urit s'hibä un ficiorptri mi-sa te 'pilu-are easte soare". Atumtea StA,Maria s'turnA di u vluisi pi 11.dzise:
"Iarba tea cama mupeata p'ma curata s'hibä päpunea a ta pi oslu virnäoarä s'nu-t putridzascä,cä featipl Stä-Märia si-aridä *i dorlu si '*I-agärpeasc5P(P,Papahagi,Din lit.pop.a Arom.1769-770).
LA TXRUSTE Dol picurari aveagfe Sun negurl di brumar Täruptea lor,iu vimtul Pitrunde ca 'n ilar.
p'ma tac.Di oar5-oarä Cu jeale cidIA-anganä.
Tac pi-oIle.Corghi-azboarä Si ntunicä pri dzeanä. Te nod in cheptu A-tine? ...--"FArtate",greaste unlu, "Va s'tradzem cale kne!" www.dacoromanica.ro
111
§i-alantu 1/1-dzite:--"Stit Ma nu va li-afl& bunlu' CupiIle tu arniti!..." (Antologie arom5neasoI,213).
A stArui asupra perfectei identitni dintre graiul popular pi cel din literatura cu1t6,inseamnA a nu
vedea ins&pi realitatea.De aceea,pentru a incheia
in-
tregul capitol al graiuluips& ne amintim pentru o clip
i de
§102--.PSIHOLOGIA AROM1NEI. Mai ales la capitolul lexicului,s'a putut vedea c& pi graiul aromin ne
des-
v&luie tr&s&turi psihice proprii populatiei ce-1
vor-
begte.Psihologia'unui grai se poate urm&ri pe diferite
cai
pi din variate puncte de vedere.Psihologie residä
In oricare din cele patru capitole ale unui grai.PinA -pi sunetele au fArimele lor de psihologie.Dar,neputind depAgi cadrul de schi-Ori al acestui curs,s6 ne cu lectura a dou& texte in versuri: primul e
,un
cintec popular inéditpal doilea Il formeaz& cele doua strofe mijlocii dintr'o poesie a lui G.CearA,publicat& In Antologie aromAneascA,248-249. www.dacoromanica.ro
112
Bate cuclu 'pu]!1 tu, Fug ArminIA 'neus tu munt, Un-spri-un -- ti fea haratia, 1.11-zilipsesa tut& durleaaa:
Deade Iarba cu libe,
EB fumellle'susu 'n
Zmixe. Deade larba g'tindilina, Es fumefile StimArina. Mu*eat munt 41. pasou °Ile,
Es fumenle Pirivole.
Loolu-arnluzea*te caneld,
Es fumeftle 'nsusola-Avdeld. Deade larbasptirigoadea,
Gioacd iderlle la
Buboan6a.
Observatiuni. In acest text e vorba de urcarea Aro-
minilor primdvara
in
satele din muntii lor.--Cuvinte
neounosoute *i sensul lor: arriluzeagte "miroase",cane15, "scortipoard"Idun'eata "lumea",haraüa "bucuria",li-
110E; "flori",tindilina "sundtoarea",zilipseapte " duiepte".
O lai gione picurar, Di (And n'earsepi calea-ambar S'lindzidzird baile C. nu-i virnu dindpo1. Putridzi pi-a tna cutar, Gione picurar! Plingu fadz1ft pi fintinlle, S'deapirdps'dirind chirilfi, Gione picurar!
www.dacoromanica.ro
113
O lai done picurar, Di oind nbarsigi calea-ambar S'lindzidzirA nrealile, Néalile ca stealile,
CA nu pot tra s'li-angan lar,
0.
Glorie picurar!
va s'cheara laile n'eale!
N115. nu-ai,gione di eale, Glorie picurar?
Daca nu la altoevapsa ne oprim sau
gindim la tot ce putea
desprinde
macar sa ne
ar privi musicalitateavgi inca ceva din psihologia arominei
din
am a-
oeste texte.
Incheiem aoeasta
rapida filmare a
problemelor de
grai menItionate cu urmatoarele douä note.
inceputul acestul capitol (pag.52),am urmarit numa1 elementul latin,fara a recurge nici macar la oel autUhton sau la cele 1.00nform color stabilite la
streine dar stravechi,degi unele din aoestea
ar
fi
putut aduce gi ele oarecari precisan i --of.ar.basca s.intreaga l'in& tunea de pe o oaie" gi v.r.basca "11-
na"(Ps.sch.,140/14);
sau adj.ar.laie-0,1alata
T.Papahagi,AROMINII:grai,folklortetnografie. www.dacoromanica.ro
"om ne8
114
grulrAu-fIcAtorpursuz,om
len"
qi sb.laiat.4
faptA reasnelegiuire",fa-0. de dcr.lAie
putea fi el. 1 a j a
"negreaM.,
"Tigan"care ar
"haitA de cini",ori un derivat
din la1t "negru" --etc.Dar,chiar atari simple
semna-
lAri ar fi depAqit ou mult cadrul acestui capitol.Incheindu-1,trecem la a
doua.
2.Chiar.textele de literaturA popularI
i cultA ce
le-am reprodus pin6 aci,ca qi cele ce vor urma, conin material foneticomorfologic,sintactic etc.ce ar fi puLut amplifica mult tot ce s'a relevat pinA aci.Citeva
exemple,luate numai din anecdota Gumarlu a
data
limnarlul,
la sub-capitolul folkloric CREATIA LITERARX CUL-
TA.. Chiar in strofa a patra apare forma sumarlu (pen-
tru $Amarlu)--ceea ce ne duce la ce s'a spus sub
nAireate
*i §22.--1n strofa a 16-a:Dumnidz5lu
--construcie sintacticA ce ne duce
§6
la ce s'a men:O.o-
nat sub §81.S.a4m.d.--E,credempinutil a mai
aminti
motivele pentru cari concentrAm atit de mult aceastA
schiare de sintesA, wm.
www.dacoromanica.ro
115
FOLKLOR Intrucit dupg acest capitol va urma cel de nografie gi intrucit gi astgzi incg tie in jurul acestor doug discipline, o
e
etdiscu-
precisare cit
de sumarg se impune.
Discutia ivitg gi care incg problemg,e,in
nu e solutionatg
ca
citeva cuvinte,urmAtoarea:
unii sustin cA acegti doi termeni trebuie
sg
represinte doug discipline,cu un criteriu bine conturat in ceea ce privegte domeniul lor de cercetgri gi
studii;
altii inglobeazg folklorul
in et-
nografie,fgoind din eloanexgaacestei din urmg,sau,ceva mai mult,i1 ignoreazg totalmente,totul
fiind subsumat etnografiei --lucru ce apare,in sens inverslgi la folklorigti.
Din aceastg
enuntare a discutiei; logica impune www.dacoromanica.ro
116
sau,mai
urma sA impunApdaca
bine zispar
nu
faptele
s'ar opunetuna din urmAtoarele doul a--ori men-Omem mind ca
fiecare sA
distinoti acegti doi torment, ur-
represinte cite o disciplinA;
b--ori prin amindot acegti termeni BA
intelegem
una qi aceeagi disciplinA de cercetAri qi studii qi, In casul aeeSta,va trebui BA optAm pentru unul din acogti dot din el.
S. ne 16murim.DupA
ounogtintele
noastrepnici
o
disciplinA nu e representatA prin doi termeni dife-
riti.In conseeinVilfilologia,bunAoarg, nu poate fi
niciodatA confundatIpnici ea terminologie
nici ea domeniu de cereetAri gi studtlou
1 i n -
guistica sau eu dialeetologia, fiecare din ele avind
in ciuda afinitatilor
lor
conturate.DaeA toti acepti representat una gi aceeagi gtiinteI, de
profunde --eriterii bine termeni ar fi
sigur °A pentru eapin cele din urmA,s'ar fi admis numai unul din ei.Dar,din moment ce ei existApe semnu1,
dovada vie cA avem a face ou trei discipline.DacA do. www.dacoromanica.ro
117
meniul pi disciplina folkloricA se identificA ou domeniul gi disciplina etnografioAtatunoi se impune folo_ sirea
unuia din cei doi termeni,dar a unuia singur.A
admitepinatioiroulaia in terminologia ptiinttificA
a
cuvintului folklor,oa fiindoanexA sau capitol al etnografiei,fArA BA vrem ne intrebAm: in aceastA ultimA ipotesA,de ce n'am rAsturnA rolurile, pen-
truca etnografia sA fieoanexA sau capitol al folkloruluil
S. precisAm.Abstracteie fAcind de -grafie pi de
-loresouvintul englesesc folk
-
(germ.
Volk)elat.VULGUS,in timp oe etno-egreoesoul ETHNOS.Dar ETHNOS insemneazA toomai ce insemneazA pi VULGUS--pi invers:VULGUS=ETHNOS (cf.Images dlethnographie rounaine,I,3).Prin urmare,Bub reportul sensului etimologio,dacli am avea dreptul sA subsumft folk-
lorul etnografiei,vom avea col putin tot atita
drept
ca sA subsumAm folklorului etnografia.De aceea,de cit BA le subBumAm intr'un Bens eau altul,mai logic ar fi sA renunIcAm la unul din acepti doi termeni. qi,oa www.dacoromanica.ro
135,
118
fecem p/Acerea "etnografilor",ar urma ca sg, excomuni-
cgm termenul de "folklor".
Dar aga ceva nu s'ar putea intimpla.Amindoi acegti termeni au o vechime in cercetIrile de
pit-a
acum. In
decursul vremurt3or,"folkloru1"--fiindc6, lui i se dioputä independen-ta existenlei sale-- a conturat din ce in ce mai mult un criteriu al lui,a delimitat
in
general un domeniu propriu de cercetAri.Din totalitatea manifestArilor sale ca disciplìri ca
in
a parte,a ajuns
sarcina lui sA cadA tot ce constituie in gene-
ral abstractul,fluidul spiritual al unui
popor,adicA
tot ce se percepe pe calea auzului.Cum insI manifestArile unui popor nu se reduc numai la ce e spiritual fluid,ci extrem de multe qi variate iau form& sau
forme concrete,ce se pot percepe pe calea vAzului pi a pipAitului,--toate aceste manifestAri,depi
aceluiapi VULGUS sau ETHNOS0Aruia apartin pi
apartin cele
fluid-spiritualepar urma sA cad& in sarcina unei alte discipline,care ar fi --de fapt pi este--e t n o -
g,rafiaOhmn aveapastfel,douA discipline oarecum www.dacoromanica.ro
119
bine conturate,fAra a fi nevoie sA recurgem la remorcAri intre ele --apapbunAoarApoum a inceroat sA solutioneze problema d.Romul Vuia in recentul studiu
al
d-sale Etnografiepetnologie,folklcr (definiia pi domeniul),1930.
Din ultimele precisAri,reiese pentru noi cA tre-
buie sA facem o distincie --ca
intre ce e
spiritual pi ce e concret.iatApinsA,cA chiar Facultatea noastra are pe tArimul acestor studii un proa cu-
noscut representant --pe d.S.Mehedini. IntrPo recen-
tA lucrare,d.Mehedini considerä civilisaia pi cultura ca fiind douA "cloordonate etnografice"--ceea ce
se poate'constata chiar din titlul luorarei care
e:
Coordonate etnografice:oivilisaia pi cultura. Conform color formulate mai suslcultura e ceva spiritu-
61,in timp ce civilisaia e ceva concret. E drept cA amindou5. sint "coordonate".Dar de ce autorul le-a de-
numit "etnografice" gi nu "folklorice"? De sigur pentrucA d.Mehedinti subsumä etnografiei totul: pi manirestArile spirituale fluideppi cele concrete -- fapt www.dacoromanica.ro
120
os reiese *i din alte luorgri ale d-sale,cum ar fi bu-
nAoarA,Caracterisarea etnograficA a unui popor
prin
munoa gi uneltele sale,1920 etc. DacA am atribui etnografiei
si
tot ce pinA aoum a fost
lui,atunci oe ar mai rAminea pentru
si
al folkloru-
e
folklor?
IatA, d.
Vuiapla pag.44-45 ale luorArei d-sale,preoiseazA cA apartin etnografiei tot ce e poesie popularAoughicitcri, frinturi de 1imbA,
proverbeolocu-O.uni,porecle". Va
sA zicA,ia incA gi din ce e al filologiei.Apoi,admitind cA dreptatea e de partea d-lor in ciuda faptelor
inchegate de un intreg trecut,eu unul nu
asi sti
oum
sA desleg cel pu'Om problema existeneifolklorului la Facultatea noastA,si incA la doun catedre.Iar ciao& am deslega-ovam vrea BA gtim --impli-
oit-- oe anume Ii rAmine
folklorului
si
de ceroetat
studiat.Ori ne oprim la o hotArire de a nu folosi deoit unul din oei doi termeni,ori trebuie BA ne nem ouvenitul discernAmint intre domeniile
impu-
acestor
doua discipline. Dar am vrea sA stim rAspicat argumentatA una din aceste
aoluii. Si daca ar fi
www.dacoromanica.ro
sa
ne
121
oprim la prima soluie,atunci conseovetAa logicei va trebui
135.
impunA *i altoeva.
Se gtie o
Si
anume.
existA un alt temen, os represint6
o
disciplina cel pu-W11 tot apa de InruditA cu etnogra-fia,cu singura deosebire
ca
--etimologicete vorbind-
ea are un cero de activitate mai restrins.E d e m o -
grafia (*idemologia),In greacA dimos (demos) insemneazA "comunA,municipiu";e,deci,o parte
din ETHNOS. Ceva mai mult: existAsociologia care --iarA*i etimologicegte vorbind-- e sau trebuie
sA fie disciplina care se ocupkou ce e al societnei
(socius) in sens abstractodoctrinar,fArA,deci, a se ocupa de tot ce ar cAdea in sarcina unei
s o _
ciografii.Dar *i socius eoparte din VULGUS = ETHNOS. A*a fiind,dacAvin fata etnografiei,
folklorul e condamnat sA disparApne-am Wepta cam la acela*i lucru *i ou ultimele douA discipline. S'ar obiecta --*i ou drept ouvint-- cA aceste douá discipline sint pentru etnografie cesa ce este filologia *i dialectología fa-0, de linguisticA.In casul acesta
www.dacoromanica.ro
122
col pu-tein etimologice*te--,sociologia ar trebui sA fie o subdivisiune a folklorului,avind a face cu VULGUS gi SOCIUS. IatA,deci,cum *i pe aceastA cale folklorul e pus pe aceeagi treaptA au etnografia.qi
lar
ne intrebAm: in ipotesa cA amindou6 aceste domenii gi
discipline se suprapun,*i deci trebuie BA ne oprim la unul din cei doi termeni,nu cumva e ceva de
simpatie
care contribuie ca BA fie preferat termenul de lletnografie"?
DarlsA trecem peste aceastA dialecticA pipconform convingerilor noastrelsä incercAm un pas mai inainte. Am vAzut cA d.Mehedintd. considerA .--repetAm,pe drept--
coordonate cultura *i civi1iBaia.Aa fiindlincIlcArile intro folklor *i etnografie se impun.,BunAoarA,
intr'un aspect de magie (farmec,descintec etc.)avem a face *i ou folklor --pentrucA apare ceva ce e
al
cultureipadicA tot ce spune cel oe practicA magia cu etnografie --pentrucA descintAtorul opereazg,
recurgind la anumite obiecte *i unelte,deoi operaMA lui se poate fotografialcinematografia sau desena. www.dacoromanica.ro
123
S. mergem mai departe. Ghioitoarea,de exemplule un element folkloric sau etnografic? E folkloric pen-
trua. e ceva care aparine literaturei populare; dar poate fi gi etnografic,dacA oonine ce e al concretului.Iatä un exemplu luat din dacorominä:
Un mort intre doi vii trecea printr'un viu intre doi morti. i zice viul dintre coi doi morti otttre mortul dintre coi doi vii:"nu te viri aga avan,c1 dac& s'or da viii la vii,rAmin numai morUi" (Leca mo_ rariu,Gimilituri (in Biblioteca "Fät-frumos",n-rul 1), 1930,pag.42-43. Deoipin arará de co e al literatureivaci se reliefeazI gi concretul inuprotapul dintre coi doi bol gi riul dintre cele doug tärmuri".
Pentru a incheia gi aceastä parentesä ce,de fapt, se impuneapsä räspundem gi intrebärei: ce justificare s'ar putea da faptului ca filologia --respectiv dialectologia--sä päseascA in domeniul folklorului gi al etnografiei? Evident,intrebarea gi-ar avea rostul ei dacä filologia ar cauta sä-gi remoroheze aceste
di-
scipline --ceea ce nu e casul. Darsin basa legäturilor dintre ele,mai -ales cä manifestäri etnografice, www.dacoromanica.ro
124
ca gi cele folklorice,se exterioriseazA gi prin grai, incercarea aceasta a cercetAtorului de grai nu e o i-
mixtiune.Si ca s6 se inteleagA gi mai bine acest
lu-
cruomai ales raporturile dintre filologie gi etnografie,reproduc fArá comentarii urm5,toare1e rinduri din
aceeagi lucrare a d.Mehedinti (Coordonate...): "Cind s'a nAscut graiul?...Vrind,nevrind, etnograful pi etnologul trebuie BA se opreascA gi in fata acestei probleme,care altgdat5. se pArea reservatA psihologiei gi filologiei"(pag.36-3/) "Limba,aga dar, nu e un fapt fisic gi fisiologiopoi este gi un fapt psihologic *i etnografic in eel mai plin inteles al cuvintului"(pag.45).
MAcar aceste ouvinte credem
on permit filologiei
sA treac5, pi ea in ce e al folklorului Gi etnografiei.
In limita posibilitMilor,vom incerca s
ap1ic5m
gi aci acelagi criteriu pe care 1-am urmArit gi pentru
g r a i --cf.pag.52. Dartin materie de folklor,
vom vedea cA --fie din causa elasticitnei sale, fie din causa stadiului in care se aflA studiile respective--nu vom putea pAgi au siguranta ce ne insoteqte www.dacoromanica.ro
125
In studii de gral.
In consecintApne intreb5m: putem dovedi noi originea latinA --cAci de elementul latin ne ooupAm-- a elementelor folklorice,aga cum am procedat ou privire la grai? Pentru multe probleme rAspunsul va
fi nega-
tiv.Se inte1egetinsA,c5, vom avea gi elemente a cAror
origine latinA va fi indiscutabilApaga cA gi ele vor putea dooumenta,alAturi de limbA,tot ce ne-ar putea
interesa.CorespunzAtor dcr.vAduv,-Apin arominA avem veduiloveduriA.In slavA apare vbdova "váduv6".Nimic nu
ne poate,totugivindepArta de lat.VIDUUS. Arominul are urmAtoarea credintA:"la ooada: lupului atirnA un
pIr mio'ce-1 poi ugor recunoa*te,fiindcA se deosebegte de ceilalti peri;e1 are puterea capdac6-1 ou tine,sA-ti atragA iubirea oricArei femei
porti
asupra
cgreia-iti vei arunca privirea.PArul acela,dacA vrei sA-1 capetiotrebuietinainte de a inpugca in lup, sá.
spui:"tine-t perlutlupel",oAci altmintreli il arunoA
indatA ce este inpugoat gi nu-1 poi gAsi" (P.Papahagi,Dln lit.pop.a Arom.,299-500).Chiar dacA aceastl www.dacoromanica.ro
126
credintä gugubeatä ar avea-o gi alte popoareporiginea
pus& la indoialä de vreme ce ea e data gi pentru poporul roman de cdtre Plinius: "Quin et caudae hujus animalisDmpijoreditur vulgo inesse amatorium virus exiguo in villo:eumque,quum capiaturtabjioi.Nec idem pelleretnisi viventi direptum" ei latinA nu poate fi
(Historia naturalis,VIII134).
Mai delicatä e a
doua intrebare:
se poate dovedi
pe oale folkloricl unitatea etnicä dintre Aromini
gi
Daooromini? In privinta aceastapräminem cAl mult in urma graiului.In materie de folklor precautia trebuie sä chiar excesiv40intrucit minuirea unui atare
ne scapä ou cea mai mare ugurintdoin
fie
material
tocmai ca gi ar-
gintul viu intre degetepoind e strins in palmä.E drept o. vom gäsi multe elemente aproape identioe in folklorul aromin gi
releva
cel daooromin --gi
dintre acestea vom
citeva--,dar ele nu pot fi precis concludente.
Citeva exemple.
1.Ghicitoarea Cocogului formulatä astfel (Din lit.pop....,568): www.dacoromanica.ro
la Aromini
e
1 27
La cicioare-arigcfitoare, Dinipoi poartA cusoare, Pri cap cheaptine igi are. La Dacoromini apare aproape identio& (A.Gorovei, Cimilituri,93):
La La La La
cap pieptene, mijloc pepene, coadA secere, picioare rAgchitoare.
2.E cunoscutA apariWA gi interventia Fecioarei Ma-
ria in descintecele dacoromine.FAcind abstracie
de
inchegarea laconic& a oricArui motiv in literatura arominl,iat6 S-ta Marie in rol identic gi in desointecele aromine (Din lit.pop....,249-250):
Chinsi (porni) Alu-Iani gi Al-Tanasi, Cu't&poarile, Cu cusoarile,
s'tafe
giuneapirii
g/chirii,
Sturlu a Hristolui si-adarA Si poarta a li StA-MArie. Si s'tAfearA,si spinticarA, Si zghilea (M.pau) gi plindzea, CA murrOsJi si nvirinarA, Apile si nhiurar& S'pldurile s'cutrimurarA. Avdzi lutita StA,MArie Si-u deade alaga vie (fugi lute) Si li dzise: "Nu plindzi,ficiori muge4, Ma alaga acas& s2va u de.www.dacoromanica.ro
128
Peri din cap-vA s2vA tAfea, Tru untulemnu mufea dorlu va s'neacä Si va s'treacA.
si-ft
7
3.Dar aceste apropien i saulcum sint casurile
de
faVA,aceste identitni devin uneori *i mai interesante, cu mult mal ispititoare Ou privire la amintita unitate etnioA.IatA,de pildApun joc dialogat din folklorul da-. coromin,apart(inind jud.Argep (din Ion CreangA,V (1912), 184):
--MInupiA frintgoine mi te-a frint? --Neagu Peagu au toiagu. Toiagul unde este? -L-a ars focul. --Focul unde este? -L-a stins ploaia. --Ploaia unde este? --Au bAut-o boii. --Boii unde sint? -Pe valea Cu escii,unde au mincat lupii porcii.
Folklorul aromin ne ofere identic acelapi joc, pe care,copil flind,l-am jucat pi eu.UrrArindu-1,vom ve-
dea oglindindu-se in el pe °el dacoromin.IatA-1 (dupA P.Papahagi,Din lit.pop.a Arom.,30): Mi lo foamea. Te s,micAm? pitA di uscate. Cu -V) va u cutgem? www.dacoromanica.ro
129 Cu parlu atel strimbul. Parlu atel strimbul iu easti-l? --Lu-arse foclu. --Foclu ael 1u easti-l? --Lu-astease ploaia. --PloaIa aea iu easti-u? --U biurA boZi. --Bofi iu suntu-Y5.? --Fac agru.
--Agrul ae1 iu easti-l? L-micartt
--PuYi aeTI Iu suntu-A? --Tu oAciutia-a preftului
In stadiul actual in care se gAsesc studiile folklorice, cArora le lipsepte disciplina de precisare pe care o au studiile filologiceopi avind in vedere elasticitatea materialului folkloric,momentan e prudent ca sá relevAm asemenea identitgLti aromino-dacoromine,
insoVendu-le cu temeinice probabilitni in sensul u-
nitAvd etnice de care a fost vorba.Resumindu-ne,apa dar,la semnalarea acestor simple fapte drept
de orientare,sA trecem mai departe,pentru a
ctrAri
releva
citeva ASPECTE
FOLKLOR ICE
cari.vor fi luate numai din poesia popu. T.PapahagilAROMINII:graitfolklor,etnografie. www.dacoromanica.ro
9
130
1 a r A
--timpul nepermitindu-ne a ne opri mai mult
asupra folklorului.
Schiarea poesiei populare aromine in trAsAturile ei generale am fAcut-o Cu altA ocasie
ro-
min comparat,178-236.Cele ce vor urma vor fi citeva
note in plus la schiarea aci menionata. Amintind °A Arominul zice,ou privire la genesa
creatiunei poetice populare:cinticlu nuare domnu(Din lit.pop...,822) adicA "poesia sau cintecul nu are stApin",gi cercetindu-i apoi in-
treaga lui poesie popularA --liricA gi epicA,-, vom putea cunoagte ce e specific sufletului sAu.Specificul sufletesc al unui popor residA,in adevAr, masiv gi bine conturat in folklorul sAu,dar nu in toate aspectele acestui folklor.Cercetind,bunAoarM,o supersti"teie sau credin-tiA,nu vom putea extrage aproape ni-
mic din ea cu privire la eufletul acelui popor, pentrucA acea supersti-0.e apare sau poate aplrea iden-
ticA la multe popoare --inrudite eau chiar cu totul streine gi necunoscute.Intr'un cinteclinsA, circulA www.dacoromanica.ro
131
propriul sAu suflet care 1-a oreat.Acest cintec ii a-
parine exclusiv gi nu
trace frontier°
de
popoare
streine decit in mAsura in care purtAtorul su originar se ageazA intre popoare streine.In doina dacorominA nu -se poate oglindi nici un alt suflet decit eel
dacoromin,pentrucA de acesta e oreeatA gi numai Ii place,numai pe el il hrAnegte.IatA de ce
lui
acordAm
Atita precAdere,atita insemnAtate poesiei populare.
Am vAzut in Introducerea acestui curs cA pinA mai
ieri viaa arominA se caracterisa printr'un
profund
gi pitoresc patriarhalism.Din el nu puteau rAsAri decit flori de cele mai curate more.vuri,de col mai cu-
rat suflet.Acest suflet pulseazA din insAqi popularA,din fondul ei ea gi
poesia
din forma
ei (of.§102 din capitolul graiului).Pentru a ne face
o ideie-gi in aceaetAprivint,s. reproducem numai douA texte,douI cintece populare,din cari BA vedem cum apare,bunAoarA,caBtitatea la si.
IatA primuloin care e vorba de un sArut
asouns
ce a-devenit cintec_in eat,pentrucA 1-a vAzut Aurora, www.dacoromanica.ro
132
care 1-a comunicat pasarilor cintAtoare,de la cari a aflat tot satul:
Lea featA,lea muqeata,
Cindu nl-te-am beata Di cintic nA sculara Si 1-cint6 ntreaga hoarA? =-Aieri-searA,lai gione, Aleri-searA,lai bune. --Aieri-searA 'Si-era noapte, Di nu-avea earl s'n6 veada. Lai gione,tivichele, NA vidzu hArria. HArria-aspuse-a purilor Si pufi nA cintarA 13i si-avdzi *i 'n hoara, CM nrica /*I-u bageara. (Din lit.pop..,863).
Al doilea text ce urmeazA cuprinde urmAtoarele:
flacauloneinindu-qi cuvintul dat,prilejuie*te volta naturei inconjuratoare.L-am cules in
re-
mu:Aii su-
dici ai Albaniei in vara anului 1927 de la Farperoii oieri.I1 reproduo in graiul lor,dind apoi transpunerea lui in limba literara: "Ai,feata,s'rildzem tu munte, AIde dofi". --"Nu viin,gione,ca ni-u frica, Singuri dolq". s'n/idzemu,o moi feata, Nu-ai fricA cA him nol
Ti bagu chifile munWI, www.dacoromanica.ro
133
Tufechea s'u-aven tu mese, CoarSa cApitArin bAgnm, s'veaghe BUB pi oheatrA, Calu cu gatia pi nAs",
Yeada-noapte zboru oade. Calu s'arujascAl Tu-0, oAdift ca s'alatra, Coarga °AO, s's'aruqutA,
Tufechea tu mun eaminA, Mun-0,21. Qatar& s'aurA, RAmAnimea tut& eavd6. In transpunere:
--"Hai,fatA,s6 mergem la munte, Hai amindoi". "Nu vinlmindresol. mi-i Singuri amindoi". "Hai sa mergemphei fatA, Nu ai fric& oA sintem noi doi. Iti pun garan-0.e
Pugca srl, o avem la mijloc (intro noi), Sabia o punem c5pAtii, Cinil sA vegheze sus pe piatrA, Calul ou geaua pe dinsul". MiazA-noaptea ouvintul cade. Calul incepe sA nechezeascA, Doti cinii ca sA latre, Sabia incepu sA se invirteascI, Fugca sA detune 'n munti, Muntii incepur5, sA urle, Rominimea toat6, sA audA.
In ceea ce privegte interpretarea acestui extrem de interesant cintec,cf.Originea Mulovigtenilor gi Gopegenilor...,unde am dat gi o alt5. variant& (textul 1). O alt5, variantA e
vi
in P.Papahagi,Din lit.pop.a Arowww.dacoromanica.ro
134
minilor1831-832.
Timpul nu ne permite a stArui cu explicAri sau a releva alto aspecte.De aceea va trebui s
clip& gi asupra formei --ca ritm
ne oprim
o
gi rimI --
sub care se presint6 poesia popular. aroming.
In acelagi curs de Folklor romin comparat am relevat aceste doun, probleme (cf.pag.205,207,212 etc.).
Ca o revenire asupra lor,vom mai reproduce aci
alte
dou6 texte --unul pentru ritm gi altul pentru rimA.Le vom reproduce pentru a eviden'teia c6,in trecut, gi la
Aromini ritmul era trohaic in versuri de 7 alternind cu cele de 8 silabe gi cA rima era respectat6--spre
deosebire de multe alte poesii unde ele nu apar. Reproducindu-le,nu ne vom opri cu nici o interpretare asupra fondului.
Pentru ritm (Din lit.pop...,854):
Namisa di doI lea munV., Npliia di arburr firA frundzi, Sunt gi doal15. fintineale--
Fir6 apá sun pi eale. Angnneagte-un lai gruneale, Un giuneale vitt6mat,
VAtAmat gi agudit, www.dacoromanica.ro
135
Agudit gi lAvuit. 0.-un lea pu2i5 varliga, Avarliga,di-avarliga. --Lai gain,laI punt:. marat, Tutu truplu lu mili, Caplu p'inima s'rii-alagl,
Vmina-andreapta si nl-u-ala: mima s'A-u-alagi si batA, C'am si scria la laIa dad, mi-agteaptA.
Lala dad. -
31
Pentru rimA (ibid.,894): Tine puZia asburAtor Pi tu vimtu g'pit nior, Du-te-acasA tu ubor, La-a mea dadA gi la sor, Ca sini plingA cA va s'mor. Si la nveasta mea ea bunA fste sboare s'nu-TI li-aspun5-
Prin reproducerea acestor douA texte socotim cunoscutA gi forma poesiei populare.
Vom recunoagte dreptatea unei eventuale observa-
-0.uni cA am relevat prea Min din ce e al folklorului.Intrucit,insA,asemenea probleme pot fi ugor
ur-
mArite in lucrAri ca Basme aromine gismai ales, in Din literatura popularA a Arominilor de Per.Papahagi, gi intrucit din cele trei lec'W.uni ce ne mai rAmin
ultimele douá trebuie consacrate etnografiwww.dacoromanica.ro
136
e i
gi unui ansamblu de incheiere a
cursuluitcredem
cA, e util BA ounoaptem sufletul aromin 9i din manife-
stärile de literaturg oultA.
Ne-am fAcut apArAtor al
folklorului
In contra tendinei ca el BA fie subsumat etnografiei. Dar am gregi dacI am considera literatura cult&
ca
fiind eminamente ceva de folklor.Daropentru motive ce vor fi schiteate mai jos,gi intrucit am mentionat din
timp cA in capitolul folklorului vom urmAri pi migoarea cultura16 arominA,adicA creatfiunea literarA cul-
tA (cf.pag.7),elcredemputil gi in acord ou sintesa
sumarA ce vrem sA dm despre Aromini dacA vom schita citeva trAsAturi generale ale manifestArilor lor culturale.Deci,citeva ouvinte despre
LITERATURA CULTX
In primul rind,citeva cuvinte introductive. E cunoscutA comparatia fAcutA intro popor gi in-
divid.Dar ea rAmine justa pinA la un punct.Individul www.dacoromanica.ro
137
moare fisicepte;poporul dispare sufletepte.Fisiologi-
ceptepun popor nu moare niciodatgoitoel mult se transforma prin evolutie normal& sau prin forta Inprejurgrilor;prin urmarepfaptul
ca
el nu rgmine acelapita-
ceasta se datoregte sufletului.DacI,bungoarapsufletul
vi-a
schimbat
indiferent de ceocumpoind etc.--hrana,
poporul in care bate acest suflet continua
sa
trasa-
scapdar nu mai e acelapi gub raportul etno-linguistic. Pierzindu-gi hrana ea originara --pi prin aceastg.ithra-
nW noi intelegem tot ce e al folklorului--,e1 e aMenintat
piardá gi
aiul.i iat
disparitia sa.
Ca popor eminamente patriarhal,avind o viata ale carol multiple manifestari dicta mai mult
in
ratiu-
nea in timp ce sufletul nu risca,in disoiplinarea sa,
mai cu nimio in contra acestei ratiuni,Arominii s'au vazut condamnati pieirei in viltoarea ametitoare inprejurgrilor moderne gi oontemporane in care
a
s)au
angajat pe viata gi moarte nationalitatile.Hrana sufleteasca proprieporiginara,fiindu-i insuficienta, existenta sa etnica a apuoat pe povirnigul asimilg, www.dacoromanica.ro
138
rilor etnice.
In acord cu nota timpurilorodin sinul acestei po-
pulaWA a rásIrit ideea scApnrei sale de pe acest povirnig.Apare migoarea na-0.ona15.,in fruntea onreia
a
luptatocu forte profund inegale din toate punctele de
vedere,marele Apostol Margarit
in
contra intregei puteri culturale,religioasespolitice gi inarmate a Grecilor.Se organiseazn, pecan, romineascA.Apare biserica na-0.onaln.Manifestarea
cultural-
litrarn,,avind ca W.nta intnrirea sufletulul poporuluilnu intirzie gi ea.In cursul a trei decenii (18801912),aceastn. populaW,e,prea mic6, la numnr (aproxima-
tiv 200.000 suflete),face sfor'Ori dispropor-O_onate
chiar ou puterile sale,gi totugi minunat st6pinite.0
mul-Ome de publicaWini periodice--unele oarecum
e-
femerepaltele de durat6 destul de lungn-- apar, mai toate in dialectul aromin.IatApin ordinea apariW.ei lor oronologioe,cite o listä din aceste pub1ica"0.uni: REVISTE:
intru dreptate.
Macedonia
www.dacoromanica.ro
.
.
1880 1888-1889
139
Revista Pindul.
.
.
.
FrittiYia
Lumina Revista Macedoniei. Graia bun Vis4t, albano-rominA Lilicea PinduluI Flambura
.
.
.
.
.
1898-1899 1901-1902 1903-1908 1905-1906 1906-1907 1909-1910 1910-1911 1912-1914
ZIARE:
Peninsula balcanicti . Gazeta Macedoniei Ecoul Macedoniei Rominul de la Pind. . . Le courrier des Balkans .
.
.
. .
Macedonia Degteptarea Arominul Dreptatea
1893,1894,1900... 1897-1898,1901 1903-1906 1903-1911 1904-1911 1908 1908-1909 1910-1911 1912
Cele nai multe din aceste reviste gi ziare au a-
pArut in Bucuregti gi numai citeva in oragele din Macedonia.Mai in toate s'a publicat gi in dialect, fie literaturA,fie istorie,fie indrumAri de naturA variatApfie polemici etc,
In afar& de aceste pub1icaiuni,în aceeagi
peri-
oadA --1880-1912-- au apArut gi calendare gi almanahuripcum ar fi Almanahul macedo-romin pentru anii 1900,1902,1903 (troj numere),sau Calendarul
"Gran
bun" din 1909 etc.S'au publicat gi mici broguri www.dacoromanica.ro
de
140
popularisare, cum ar fi cele apnrute in co1ec-0.a "Bi-
blioteca popular I arom5meascA Lumina" etc. In toatA aceasta manifestare se remarc5, nume
ce
formeaz6,in tras5.turi generale,doua categorii: scrirar
itori gi publicigti. Sint unele nume ce apar cam
pi nu cu coya de valoare rea15.; sint a1teletins5.2cari
se impun nu numai prin fecunditatea lor in ale condeiului,ci pi prin varietatea color publicate,ca gi prin
mnsi importana pi valoarea lor.In ordine alfabetic5.,vom da pi aci cite o list& a color ce --unii
mai
mult,altii mai puin-- s'au afirmat,degi intre
ace-
ptia apar pi di1etan"0..Evident,vom aminti numai pe a-
cei afirmai pinA in 1910-1912. SORIITORI:
Araia Zicu Baravache Petro Batzaria Nicolae Belimace C-tin Beza Marcu Boga Leon
Cadena Tache Carafole Apostol Caragea Nicolae
Ceara George Ciomu Tagcu Cosmescu I.C. Iliescu Tapcu Licea Ion Murnu George Papa-Ianugi Vasile Tulliu Nugi Velo Nicolae.
www.dacoromanica.ro
141
PUBLICISTI:
Abeleanu D. Arginteanu D.I. Bagav Andrei Civica Pericle Coe Adam Constante S.C. Dalametra I. Diamandi Vasile Foti I
Furca N. Margarit Apostol MihAileanu St. Noe C. Papahagi Nicolae Petrescu V. Pinetta Ahile Shunda (Dr.) Zuca George.
Incheind aceastA listAte locul sA amintim gi
pe
inaintagii acestora:
Boiagi Mihail Cavalioti Teodor
Daniil Ucuta C-tin.
Si pentru a ne apropia de ce ar putea fi complet, e locul
13á
mentionAm gi trei nume de SPECIALIFI: Ca-
pidan Teodor,Caragiani I. 7i Papahagi Pericle. Evident cA aceastA clasare a color amintiti
mai
sus nu e absolut riguroasA,intrucit sint scrlitcri ce s'au afirmat çi ca
publicigti
de mare valoare
cum
ar fi,de exemplu,Nupi Tulliu--IdupA cum sint, altii ce
s'au afirmat pi in alte directii.In rubrica publicipti-
lor am trecut nume ca Dalametra pi MihAileanulintrucit ei,chiar prin dictionarele ce ni le-au lAsat,nu
pot
fi socotiti drept specialipti.Dar nu clasarea lor newww.dacoromanica.ro
142
ar interesa atit,ci faptul cA in aceste liste figureazI talente ce ar fi rAmas glorioase dacA s'ar fi afir-
mat in aceleagi domenii, dar aparinind unor
popoare
marl gi puternice.Aga,bunAoarA,dintre soriitori,in
farA de proa productivul N.Batzariapputem releva pe prosatorul de realA valoare M.Eeza,dupA cum dintre publicigti putem reliefa sublimul condei caw:3Jc
al
lui Nicolae Papahagi,care,minuind perfect francesa gi elenapa condus Cu atita strAlucire modestA Le courrier des Balkans.
To.i acegti minuitori ai condeiului au daterminat gi au alimentat redegteptarea neqionalA a Arominilor.
In aceastA privintA,contribuia scriitorilor este demnA de a fi luat6 in seamA.
Si
tocmai aceasta fiind la-
turea ce ne intereseazA,vom cAuta
135,
evideniem cite-
va interesante caracteristici ce se desprind din
CREATIA LITERARÀ CULTÁ
Cunoscind,acumpinprejurArile in eari gi pentru cari a luat nagtere intreaga aceastA manifestare literarA., www.dacoromanica.ro
143
nu vom putea fi surprinpi atunci cind vom constata cA,
In general,"cretqiunea scriitorilor aromini se confundA,se identificrt atit ca fond cit *i ca formA Cu insu-
pi graiul pi sufletul aromin.Lipsindu-le pi o traditie literarA pi trebuind sA Borle aproape exclusiv sufletul poporului pi prea
p44n
pentru
--ciao& nu de loc--pen-
tru considera-0.uni de subiectivism artistic,scriitorii
aromini nici nu se puteau deroga acestui imperativ categpric al timpurilor.IatA,prin urmare,de ce creatdiu-
nea lor trebuie consideratA --cu mult mai mult
decit
dacI am proceda la fel gi pentru cre4iunea literar6 cultA. dacoromin&--drept documente reale de suflet
pi
grai aromin; iar acolo unde sint descrieri sau motive epice,vitqa Arominilor apare in propriul ei colorit --
ca gi cum ar aparea in insApi literatura lor popular" (Bibl.na.a Arom.,II0pg.V-VI).Reiesodeci,clar motivele
pentru cari atit pentru grai
klor
cit pi pentrufo 1-
ca pi pentru etnografie --am re-
curs pi vom recurge pi la literatura cultI,Intrucit forma ei e insupi graiul popular,iar rondul e insupi www.dacoromanica.ro
su-
144
fletul Arominului.
UrmArind-o ou atenie
in pros& ca pi in poesie--,
o mare parte,am putea zice chiar covirgitoare,din
li-
teratura cult& aromin6 ne infnipeaz5. un specific
co-
lorit etnicoalimentat crescind de puternice pi legitime sentiments de aversiune,de urg, de rasA pi de inpre-
jurari contra Grecilor (cf.pag.34-36 pi 138),In ciuda
infr0.rei aromino-grecepti pe care au prilejuit-o inprejur6.rile religioase amintite (cf.pag.27-28),atunci
cind Grecii au incercat
135. innupe manifestarea oonpti-
Ont.& a individualitei arominegti in cuprinsul
impe-
riului ctoman,atunci mocninda ur5. de ras5,,ce.pururi
existat --gi existA-- intre neamul
a
'eceso pi poporul
romin in genere,a izbucnit.Documentarea istoricI a existenei acestei un i o putem g5.si buntloara in cronicarii
b1zantin1.Iat,de exemplu,ce citim in Nichita Acominatcs Honiatul (traducere de G.Murnuoin Anal.Acad. rom., XXVIII (1906): "Un nou biciupizvor nesecat de suspinuri pi nenorociri,a fulgerat in aprille 1205 asupra Romeilor EGrewww.dacoromanica.ro
145
cilorj;cAci loan Vlahul dugman totodatA gi rAzbunAtor arAtindu-se Romeilor,dA Cumanilor s. prade toate tirgurile din apropierea Bizantului,cari erau birnice Latini1or"(p.79).--"Cumanii invnaserA de la Vlahi sA aibA cAtre noi[omeil]vrAjmAgie färA, oarte pi mo*tenitA de-apururea din tatA in fiu"(p.88).--"Dar mulimea de rele ce au fAcut Romeilor acegti blestemati gi legiuii Vlahi cu ce cuvint s'ar putea spune? Au ce fel de povestire ar putea cuprinde atite Iliade de amaruri?"(p.22). Nu ne vom opri e& documentAm acest secular proces etno-psihologic dintre Greci gi Aromini,proces ce
a-
pare identic aproape gi intre Greci gi Dacoromini (li-
teratura popularA cagi scriitori ca Neculce cronicarul ni-1 atestA).Dar nici din scriitorii aromini
nu.
vom putea reproduce pasagii --gi sint atit de dese!-cu privire la acest proces.Ne vom multumi s'A amintim
citeva din ce e dat in Antologie aromAneascA,gi anume
vom cita autorii-gi titlul bucnilor: N.Batzaria, Kir dimarhul di Armiro (186-189),G.CearAIE1 meare (249251);pentru poesia popu1arA,cf.pag.373-374. Din prosa eminamente umoristicA,in aceeagi privintA, se
meniona Apl egg,ap' ekf
poate
de N.Batzaria (in Calenda-
ii.Papahagi,AROANII:grailfolklorsetnografie www.dacoromanica.ro
10
146
rul "Gran bun",18-23) etc. FArA a Be aminti direct de Greci Bau de a1ii, acest colorit etnictin care intrA toate nuan-Vole
antagonism dintre popoare,caracteriseaz
unui
fundamental
literatura arominM.Ceva mai mult: el apare °Mar
in
buc%i de artA purA,fArApinsA, a fi na-0.ona1ist. E un colorit in care apar caracteristici din tot ce constituie via lor
aromineascA --deci,din tot ce poate fi folk-
i,in acelapi timp,pi etnografie.Drept ilustrare a
acestei afirmAri,vom reproduce mai jos o frumoaBA poesie de G.Murnu,asupra cAreia nu ne vom opri
cu nici
un comentarpnici au privire la fond qi nici in legAtu-
rA Cu ciselata formA in care e turnatA.DupA cuvintele ou Bens necunoscut de cei ce nu s'au familiarisat aromina voi da in parentes6 inIfelesul lor.
Sirma Cind s'duea la poput Sirma
bucfita-ft (urcioru-i) incArcatA, U videai canda (paro) scriatA, Cu
Di-u mutrea (privea) cu ociri patru Lumea toatA.
www.dacoromanica.ro
cu
147
LigAnare di fidane (vlAstar), HarismA (bar) ca di zimbil-'SI-Aplica un. mindilA (nAframA) Pisti fata-fI di-arugine TrandafilA.
Si
li-avea ea toate hArIle (calitAtile) di trup *i di iriloarA; Minte --pirA (flacArA)--g' lucrAtoargt.
Nu-*I eara ca Sirma altA Feat& 'n hoarlt (sat).
FurcA gi-arAzboIti gi scamnu, Leamne s'tale,s'batA male: Ti-alte mîri sunt multu greale,
Ma ti (pentru) bratAle-a li SirmA AgIoc di beale (pietricele). Si nplritea _pin'
n'eadzA,-noplei
sutata-11 di surate pi-aruca deadun brAate; Cripa toate cA Nu 11-u poate (nu o intrece). 611
Tu-apiritA eara nbroastA (in picioare), Flambur6. de ban& (viatA) Mina-a eara vlurie (binecuvintare): Videal casa-ft gi uborlu Ca Nilie (oglindA). HrAnea pul'i,muldzea cApri; S'dutea ntr'apA,v'inea tr'oarA. Cind imna (unbla),s'pArea c'asboarA.
Nu-gl eara ca Sirma alt6 FeatA 'n hoarA. UnA g'toatA la pArin-Os.. Si di-aumbra-a 2(31 di hare
Loclu tot '9I-avea hAbare (gtire);
MumA-sa s'inea nbugatA yi naT (mai) mare. www.dacoromanica.ro
148
soarIle-avea tu fa-0.. Budza-Y1 Nu zbura (vorbea),cinta milie (voluptate); Boaliea-]!1 --coard6 di valulie (vioar6). Nu puteaI s'u-acumplrI c' un.
(impArie). Tine SirmA,namea (fala) noastr5.,
Prota stean tu-Armaname, Nu gtiri ea cu e micame (artM Si-rii ti scriia cu-a mea clame (condeiu), Tra si-armirli tu et6 (pururi) cintic Cu-a ta name.
Tablourile zugr6vite ce se perindeazn in sufletul nostru mal din fiecare strofM ne dau tot atitea icoa-
ne din insAgi viaa arom6neascI,deci din insu*i coloritul etnic arominesc --firegte,farA nuane de
anta-
gonism etnic etc.E,prin urmare,inutil a ad6uga 05, li-
teratura cultA e,alaturi de cea popular6po a doua
o-
glindA a sufletului arominesc. Dar,adesea,insAgi literatura popular5, ne ofere
a-
specte ce apar in adevAr in viaa Arominuluipdar care nu-i sint specifice,proprii luipintrucit ele sint comune gi altor popoare.Astfel ar fi de amintit
super-
stiiipanecdote,snoave etc.Se gtie,insgL,c5, literatu-
ra cult6 arominA s'a inspirat din ce e al poporului gi s'a cristalisat pentru insugi acest popor. Ca www.dacoromanica.ro
at
149
se vadá,aga dar,gi din acest punct de vedere cum apare literatura cult& arominá,vom reproduce o anecdotii
de N.Batzaria (Párávu1ii,1901,pag.28-33,in Mica bibl. arom.,n-rul 1),intitulatá GUMARLU (M'AGARUL) A LIMNARLUY
Un lea (biet) oarfán in pádure Leamne verdzi disica (spárgea); S'cama nclo di nis yumarlu larbá ma 'i-págtea.
Doi cA1ugári trec in cale, DoT tu 16i1e (negrele) invápsi; Grasi tu zvercA (ceafá)015,I tu suflit, Magi (numai) tr'arale fitrusit (násouti).
Ved rumarlu g/dzie unlu: --"UrincYeatlu cum s'adrám Tu minuta (clip6) está doh. Fárá pradz (bani) squ-acumpárám?" --"Nu fu zore"(greu),A-u-are-alantu; "Tine fá-te ca rumarlu: Sedz pi mini qi pi cicIoare, Lea prisuprá gi sumarlu. atunO.,atia fac
Fug diparte au tut tar (mAgar). Ti bánám (tráim),ma s'nu putearim Ca s'aridem (inelám) un limnar?"
Fac agie blástimatji: Unlu fudze, unlu peade. lar limnarlu taje leamne-Tiva (nimic),corbul (bietul),nis nu-gl veade. www.dacoromanica.ro
150
Viné oara tra s'1i ncarcä. Tot täVb 'nä dzu1.5.5. ntreagä.
omlu,cum 'gi *tie, S/fea rumarlu,si-1 disleagä. Cindu veade Ti s5- veadä?
sä-t( veadä?
Ti cIudie? (minune) Ti-T aestu? /01-easte? Ti urghie? (blestem)
Iu-I jumarlu? Care
e*ti? Naca (nu cumva) drac1u? Satana,Ia fudzI Ptiu, s'mi-ascapA Dumnidzälu Si s/&-agIutä St&-Märia". --"Nu ti-aspare",elu J!1-dzie; "S'nu tì parä cä him (sunt) drac. fric5,,v'inu-aproapea; Hu Virnu-arät1 eta nu tî fac".
"Ghine,frate,ii (once) s'egti; NI caftu e6 Tumarlu.
Ma Iu Ma
si
s'duse? Ti si slfea-0?" ntrebá nis limnarlu.
/0.-1u
"Ere crigtineja mutrea-me (privegte): undzescu (seamän)? Ti s'aladzilti tot si-1 Cindu eti Tumarlu rit-escu? Cu
rumarlu nu-n'
pätitä-"Ia,s'V. spun -W. Easte lucru tri ciudie. Pinä tora (acum) di mumä Istä eamä (minune) nu 'pi-u gtie:
www.dacoromanica.ro
151
"Dza'te arft, gi cama (mai mult) poate, AU tricutn --nu -0".n minte. Eram om,eram oniuglr, Cum mi vedz tora dininte. "S' -V3 eini bagn. NaOimatlu (diavolul)?
Otihisi (se 'ntimp16) snhate (ceas)-araUn.
Ti fecin,frate,f5r/ di vreare,
'NA-amnrtie (pAcat) multu greatin.
"Dumnidznlu 'e-si nntreagte (se supArn).
Dzi-V3:"fn.te un Turnar;
S'pin' arnlu sl-tei si 2eartn,
Dzutn.
noapte s'ai sumar".
"Ia vedz,tora,virie oara;
Amnrtia n'-si firtn.
S'Dumnidzn urucirille (urMiunile)-Iarn om irii mi-adAr5.".
(adicA),frEite,cum dzis.I tine", Greagte corbul di limnar, "Tine egti urincleatlu? EU ti-aveam ea tri rumar.
"Ma i-agie,aide,du-te;
Oará-buná, 1mná-t cala. Ira fu tihea (soarta) ca s'ti cherdu. Va-ni mutrescu g'mine calea".
S'dAe-acasn, lipisitlu (nenorocitul), fea di-anumirea (pe um6r) sumarlu. --"Ti p6:0.'e?" lu ntreabn nveasta; "Ti nu egti es CU rUMarlU?"
www.dacoromanica.ro
152
Spune omlu gi-iara spune Cumu S'cIudiseagte (Be mira) ntreaga hoara: De,gi-aesta nu si-avdzi. Plans° omlu,oitu 1-plimse, CA 'gi-armase Para tar. Ma 'n pazare s'duIe mine: Vrea s'acumpra alt timar.
Ia-21 gi furIA di ou seara, Te2I calugari aTiB1t (BfinW.W: h-amindofi cu furatlu In pazare (tirg) sun viril-te.
Vrea si-1 vinda cit ma tr'oara, Citu s'hiba,citu s'poata; Ii s'easa,cit Ba scoata-Vedz ca furtul nu ti doare.
Ved limnarlu
ca
ma s'gu-0, (da tircoale). fartat; Va -0:-1 vindem cama eftin; Si-al tra s'vedz i urincfeat".
mi-ascapa Dumnidzalu S'am cu vol e5 dare-loare! i"eau iumarlu gi-op!--calugar, Si ¿í-mi-alasa-apoI tu soare".
Dupa cum am spus,subiectul anecdotei nu poate apar-O.nea exclusiv folklorului aromin.Dovada
in pri-
vina aceasta ne da,bunaoarapfolklorul italian.Si
sa
eviden-teiem valoarea folklorioa a literaturei cul-
te arominegti,reproducem aceeagi anecdota cum oirouwww.dacoromanica.ro
153 15, in Italia:
L'ASINO RIDIVENTATO MONACO
Un contadino andó in fiera a comprare un asino. Mentre tornava a casa,tirandosi dietro la bestia,due monaci,che facevano la stessa strada,concertarono di prendergli quell'asino.Uno de' due levó la cavezza all'asino,se la mise lui,e seguitb a camminare appresso al contadino;l'altro,chiappato voltata e si dilegua. Quando il contadino si svoltó e invece dell'asino vide che tirava un monaco,fece:"oh,povero a me! E l'asino?"Gli rispose il monaco:"fratel mio,non ti angustiare.Avevo per penitenza dal guardiano di essere asino per uno anno.Giusto in questo momento ho finita la penitenza e sono ridiventato monaco.Ora,tu,col nome di Dio,rivattene a casa tua ed io me ne rivado al convento". Il povero contadino restó balordo epcon la cavezza sotto il bracciottornó a casa.La scena tra lui e la moglie si pub immaginare.Quella fini da ultimo cosl:"sai che ti dico io? Finchb siamo vivi noi,non si possa comprare pl asini.Chi pub sapere quanti asini siano in mezzo a questi monaci?" (din Archivio per lo studio delle tradizioni popolari,V (1886),pg.205206).
Once text.de literaturgL popular6 sau cultA reprodus pinA aci,ca gi cele ce vom reproduce de acum
inainte,dacg ar fi fost sA-1 supunem unei amanunite analise,evident cá chiar unul singar ar fi necesitat
timpul gi spa-Oml unei 1eoluni intregi.Sintesa ne-am propus-o ne determing. sá schi-Oim numai
www.dacoromanica.ro
ce
tr5,
154
sAturi fundamentale.Prin urmare,in legAturA cu anecdota reprodus6 mai Bustin afarA de ce ne ofere
riia ei identicA in folklorul italian,ne
apa-
intrebAm:
degi,ca fondonu e un produs specific arominesc,putem, oare,intrevedeattotupi,nuantA de colorit etnic intr' insa7 RAspunsul e afirmativ pi iatA de ce.DacA ar fi BM inbrAW.gem problema bisericei,a religiei la
Aro-
minipugor ne-am putea da seama 05. Arominii nu au
a-
vut cAlugAri.Dar atmosfera din aceastA anecdotA
a-
tinge direct pe cAlugAri.Si cum cAlugArii ce-i
pu-
teau intilni in drumuri1e lor Arominii erau greci,a-
tunci nuana de colorit etnic persiflant la
adresa
cAlugArilor greci e evidentA,De remarcat cA asemenea
nuane nu sint subiectiv-personale ale autorului
a-
necdoteisci ele aparin insupi sufletului
popular;
autorul doar le-a folosit spre a alimenta
pe
cale
de arta literarA existena etnicA gi cimentarea ei. Pentru a incheia pi cu literatura cultA, s
ne
oprim o clip6 pi asupra unei alte probleme,a cArei importarM, rAmine sA se vadA din insepi faptele ce www.dacoromanica.ro
155
vor urma. E verba de
DE INSPIRATIE al scriitorilor aromiri i FONDUL
Si astAzi incA o bunA parte din populaia aromin5, se caracteriseaz6,sub raportul social,prin pAstorit
gi cArvAnArit,practicind pi transhumana,intrucit
stcritul e in funcie de existena turmelor de oi.Dar altn, parte,in special cea originar6 din regiunea
Mo-
scopolei gi stabilit4 in regiunea Bitoliei *i in
di-
ferite alto orage,a devenit sedentar6,0u aspecto
de
orAgenisare,dedindu-se unor ocupwtiuni economice orA*enegti.Cum era gi firesclramura sedentarA, totalmente instreinatA de ce e al pAstoritului pi cArvAnAritului,ironiseazA pe Arominii ce trAiesc din
aceste
douA ocupaiuni.Unul care s'ar interesa de aceastA problemA,dar care nu ar cunoagte trecutul etno-social
al Arominilor (cf.pag.30 gi urm.),ar putea credo
cA
se gAsegte in fatda unui antagonism social istoric,ou
rAdAcini vechi.Vom cAuta s
dovedim contrariul numai
www.dacoromanica.ro
156
pe cale de literaturA cultA. Ne gAsim in fa-ta unui proces ce ar avea destule
apropien i cu ce sint sentimentele de ...renegatli atari procese taint explioabile gi firegti. UrmAriti,
bungoarA,pe aga numi-0.1 "MArgineni"din jud.Sibiu: a-
cei ce,actualmente,practicA de citeva genera-WA ocupa-W.uni eminamente orAgenegtilduoind viat. ce nu mai
seamAnA cu cea de oieriporicind vor fi nefavorabili
vieei lar anterioare,pe care ar oompAtimi-o
sau
chiar ar persifla-o.Aga se gi explicA sensul pejorativ al ouvintului "mocan" sau chiar rpAourar" etc.-Se inelege cA popula-0.a munteanA nu-gi simte cu nimio atinsA impasibilitatea ei de asemenea atitudini, pe cari le ignoreazA.
PopulaW.a arominA sedentarA,gi anume cea din regiunea Bitoliei,pinA mai ieri Be identifica in totul
cu ceea ce incA aparine munilor. DovadA? Atavismul ce apare in literaturA.
SA ne explicAm. Din sinul acestei ramuri, astAzi sedentarA,au iegit gi scriitori.Mai to10. acegti scriwww.dacoromanica.ro
157
itori --daca nu chiar totti--s'au inspirat tocmai din
ce caracteriseaza populaia munteneasca pi ce e ironisat de cea sedentara;niciodata,insa,nu vom
gasi
la a-
cegti scriitori ceva care 85. fie de acord ou atitudi-
nea ramurei carei apar-O.n.Toi,ziopau cintat pastoritul gi carvanaritul,adioa viatia munW.lor.Sa exempli-
ficam aceasta afirmarelpentru fiecare din aceste ocupateiuni.
Pentru PISTORIT.
L.Boga
s'a nascut giacrescut in oragelul
Veles de pe Vardar,la sud de Scopiaporagel in populateia aromineasca a ramas de la un timp
care
streina
de aceasta ocupateiune.Si totugi,in schia sa frumpa-
sa
Nipoata avigfitorlut (in Antol.arom.,333-340) ne
inMigeaza scene din viaa Arominilor munteni oieri, ce in tirziul de fiecare toamna parasesc satele
de
munte,pornind spre pesuri iernatioe.
0.I.Cosmesou
este originar din Gopepi
(vest de Bitolia).Si totupipprima poesie ou care In-cepo volumul sau de Poesii arumanepti din 1893 e inwww.dacoromanica.ro
158
titulata Picurarlu.
C.Belimace
aparine satului Mulovigte
(vest de Bitolia).Si aciode multe deoenii pastoritul nu mai apare.Aceasta nu 1-a inpiedecat ca in mai toate poesiile sale
sa
cinte pastoritul.Amintim doar Pi-
curarlu catra vruta lui (Antol.arom.,201-202)sau Toam-
na tu-arnn (ibid.,199-200).
N.Velo
este tot din Mulovigte.Cu toate ace-
stea,gi pe el atavismul 1-a inspirat la fel: cf. cin-
tecul nona (in Cintie junegti,1905,42-45).
M.Beza
este al minunatului oragel de munte
Clisura.De mult Cilsura nu a mai practicat pastoritul. Dar macar poesia sa Loara valea (Anto1.arom.,211-212),
daca nu altele *i daca nici nuvela sa Gardani,tot in plin mediu pastores° ne transporta. Oare ce explica-0.e s'ar putea da acestor rapte?
Pentru ClaVÁNÀRIT.
Ce-1 va fi determinat pe acelagiBe1imace
sa
cinte Auglu carvanar (Antol.arom.,200-201), oind
Mulovigtea lui astazi satiriseaza pe Arominii www.dacoromanica.ro
carva-
159
nari munteni?
Cum rAmine acelagiVelo fat
.
de aceeagi Mulo-
vigte atunci cind ointA cArvAnAritul in MuscopUlea lui (Antol.arom.,324-329)?
Ce am zice de expresivele,de minunatele schie a-
le lui Beza, in cari apare via-V1 cArvAnarilor in intregul ei colorit (cf.Antol.arom.,216-218 etc.),cind am gti o. aceeagi CAsur5, de mult a renunteat la cArvInArit?
Reiese clar,prin urmare0cA fondul de inspirateie al
scriitorilor aromini e insugi fondul originar etnic al vietei aromAnegti.Si dacA acest fond il vedem la Boniitorii mai sus amintiM.,cu atit mai mult e natural ca el sA aparA la scriitorii ce apar-Wa Arominilor
mun-
teni cien i gi cArvAnári.Aga fiind,credem cA pe basa a-
cestor constatAri putem cunoagte sau macar deduce care va fi fost in trecut aspectul etno-sooial chiar al
popula-0.ei
arominegti din jurul Bitoliei.
Din cele expuse
pina
aci se reliefeazA
www.dacoromanica.ro
incA
o
160
conclusielgi anume cá literatura cult& arominii e eminamente o LITERATURA ETNOGRAFICX in sensul larg al cu-
vintului,ir4elegind prin aoeasta cA e gi literaturA cum etnografia nu se reduce numai la aceste clout', aspecto urmArite mai suspinsemneazA cA
SOCIOGRAFICX etc.Si 7
aceastA literaturA ne presintA gi altele. Alegind pe cele fundamentale,sA incercAm a le inso-i Cu cite una sau douA exemplificAri luate din mai mu1-0. scriitori, degi aceste exemplificAri s'ar putea inmul-W_ in mod surprinzator. in afarg de ce am vAzut mai sus--,iatA-1 oglindit in balada lui C.Belimace Curnicea (Antol.arom.,204-207),sau in Plingul Aromi-
P Astoritul
nulul (Bibl.na.a Arom.,I,8-10) al lui Nugi Tulliu etc.
Haiducia (cf.pag.32),apArind mereu
a16-
turi de viatea pAstoreasca,o vedem reflectatA plastic In micul poem al lui G.Murnu Chita gi Burl (Antol. arom.,275-282),ori in vioaia nuvelA a lui Nugi Tulliu Una noapte Cu furIA (ibid.,305-316) etc.
C ArvAnAritul--in afar& de amintitul www.dacoromanica.ro
161
buchet de sch1y5 al lui M.Beza--le luminos pi viu ci.i-
stalisat in poesia Di Cu noapte a lùi T.Caciona (Bibl.
na.a Arom.,II,110-114),sau in mAiastra schit(M-Bugcul a lui Vasile Papa-Ianugi (Antol.arom.,340-345) etc
Transhumana
de primAvarIt pi toamng
e inchegat5. in tablouri grAitoare de Z.Araia
in poe-
sil cum ar fi Calea (Bibl.na.a Arom.,11,44-46), cunache al HagigogA (ibid.148-50),ori in Fuga tu arniü a lui G.Murnu (Antol.arom1,269-270), sau in jeale
Graiü dl
a lui Nugi Tulliu (Bibl.na.a Arom.,1,20-22).
Trecutul
istoric gi-a g&sit cintlre
in
N.Velo,care no-a dat,bunaoar5.,Sana gi ardirea a Gra-
mustiYel (Antol.arom,319-324).
Familia, ca moravuri gi viaV.,stA zugrAvitA in snoave ca Tri tinlia a ta,Doamne
de N.Batzaria
(Calendarul "Gran bun",109-114),sau in pagini sublime ca cele din nuvela Nivigteana a lui M.Beza (Lumina,II,348-355) etc.
Instreinarea
sexului
bArb5tesc pen-
T.Papahagi,AROMINII:grai,folklor,etnografie. www.dacoromanica.ro
11
162 tru exister4a zilnicA pi un trai lipsit
de
griji se
reliefeazA gi ea din poesii ca Dit xeane sau Miha
pi
furlu ale lui G.Murnu (Ant.arom.,267-268 *i 271-272),
ori in expresiva ?NA carte a lui T.Caciona (Bibl.na. a Arom.,I1,102-104) etc.
Magia, care pi la Aromini exist5, dar care e atit de rar6 in exteriorisarea ei laoonicA,iatä-o in
schia Teta Boaca
a lui V.Papa-Ianupi
(Lumina, VI,
n-rul 4,pag.20-23).
Erotismul nu pi-a vAzut instreinatA profunda
sa
discre-0.e nici in
ManifestArile poetiilor
NI-pitricu mu*eata-rii dor a lui G.CearA (Anto-
logie arom.,248-249) e cea mai caracteristicA dovadA.
Naionalismul--adicA lupta
crunt6
dusA pentru apArarea patrimoniului naional-- e bogat, variat *i sguluitor inchegat in paginile
oricArui
scriitor,in pros& ca pi in poesie.IatA,bunnoarA, paginile in pros& ale lui N.Batzaria din Tr' unA noapte di iarnn (Lumina,II,80-82),sau induiopetoarele
DimAndAri in versuri ale lui M.Beza (Revista arom6www.dacoromanica.ro
163
neascA,I,186-192),sau singerindul lirism al lui Nupi Tulliu din ale sale Cintite pi Cintite di jeale (Bibl. nat.a Arom.,I,22-34),ori,in fine,mult grAitoarea poesie Di-acasA a lui T.Caciona (ibid.,II,98-100) etc.
Resumindu-ne numai la aceste citeva exemplifioAri, credem cA din ele a reiegit limpede care e fondul de inspiratie al scriitorilor aromini.Si mai credem
°A
pi literatura cultA arominA constituie,alAturi de cea popularA,o real
oglindA a individualitAtei aromine--
fapt care ne-a determinat sá ne oprim ceva mai
mult
asupra celei culte deoit asupra celei populareprai ales cá, literatura oultA,pinA nu o vom inchega-o
in
A-
intregime in volumele din Biblioteca nationalA a
rominilor,rAmine mai puin accesibilA cercetAtorului decit cea popularA.
Dar,pentruainobeia gi ou literatura oultApciteva ouvinte ou privire la estetica pi valoarea literarA a ei nu pot fi ohiar streine www.dacoromanica.ro
de
164
sintesa ce o incercm in acest curs. Scriind intrlun grai
fAr& tradi-W.e literar& sau
artistic& in generalsevident a& frumusetile literare ale scriitorilor aromini vor fi relative. Ceva
mult: ele vor fi regionalevintrucit
mai
acum cunoaptem
care e fondul de inspiratie al lor.Si totupi,frumuseti exista..DacAsins&,nu le va putea simti pi un ne-
Aromin,causa va trebui cAutatA in faptul de a ounoapte ori nu dialectul aromin pi sufletul pi viata
a_
romineascA.Dac& sufletul unui Italian:--musicant prin
excelent-- nu s'ar simti impresionat de cintecul-d0Jn& popular al Dacorominuluipar putea,oare,insemna aceasta c& doina-musicA romineascA nu e p1in5. de sim-
tire,de farmec?
A exemplifica prin citate frumusetile
literare
arominegti--iat& ce timpul iar nu ne permite. Estetul se poate convinge recurgind,bun&oar&01a Vurcolaclu
de G.Murnu (Antol.arom.,272-275),sau la nuvela
Cu chirAgiadzfi a lui M.Beza (Gran bun,I,25-32) da-
c& nu la neintrecuta bucatAliterarì. Gardanl (Antol. www.dacoromanica.ro
165
arom.,223-233),ori la minunatul poem Marugea a lui
Nugi Tulliu (Bibl.na.a Arom.,I,120-136) etc.Mai pretutindeni pulseaz5. o inspira-Wia fericitA,neafectatA, naturan,ca gi cum ar fi aparinind oricArui suflet arominesc gi,foarte des,plasticA pina la insAgi realitatea vie.Nu pot fi trecute cu vederea imagini ca aceleapecari ni le d6, T.Caciona in strofele urmg.tcare: Di c' dzu6A-adun ficIoriYi Tra s' ni ncTidem in cas5., C6-1 fric& c' 1ume-arati6: Noi agtiptAm ca s' eas6. Dit munV.,s' v'inA furl;
Di nigi vizesc limerili,
AU c&ifiurile-acAatA Si-avdzim cA g' dispuYea-Oi Cu efi dadun sutdat5.
Ligará prit p6durl. Nviscu ael1 e suntu Cu sArW albe 'n hoarA
Si ntreab5. dipriun5. 5' mea nu gtiia e si-adunl....
(Bibl.na.a Arom.,II,116).
Pentru modesta literaturA arominA,imagini,iarAgi, ca acele pe cari ni le d5, Nugi Tulliu in Marugea sa egaleazil sublimul: www.dacoromanica.ro
166
La BudagI,pri chioge acasA, S'tindu doadzess'tinde measA,
0A-acAmWi cinta
dit
Vln Armini mun-Olri Pindu, Si tufechile ma si-aprindu Prit pAdurile lAI di chin. Vin augI ou sAritei albs, Feate zvelte,canda s-nalbe, si-YI tretil prit riel; FicIurati To 9i toate cAvalA S' clntA --murrOji di si scoall--, di Bala g' Supu-Vol.
ftn
(Bibl:na.a Arom.,I,124).
CercetAtorul pregAtit va putea constata la scriito-
rii aromini cA,fArA a fora cu nimio sufletul gi graiul popular,au reugit sA ne dea o literaturA interesantA gi frumoasA prin forma pi fondul ei. aim
1
www.dacoromanica.ro
167
ETNOGRAFIE In arma color relevate la inceputul capitolului precedent (cf.pag.115 pi urm.),oredem cA s'a lgmurit
pi ceea ce trebuie sA inelegem pi prin "etnografie. Evident cA nu putem face confusie intro
grafie
e t n o -
etnologie,intrucit prima
pi
e o discipling descriptivA,in timp ce a doug urmgregte interpretarea dcctrinará a materialului
datorit
etnografiei.AceastA difereniere se impune; pi numai In sensul acesta,fgrA a ne gindi la vre-o altg, analoagA celei ce existA,de pildA,intre pi
g e o -
logiP.E
g e o -grafie
o diferen'W.ere identicg Cu ceea
ce ar trebui sA se facA pi intre sociologie
pi sociografie
etc.
Am vAzut atitudinea etnografilor pi etnologilor
fa-á de folklor.Ceva identic incepe sA www.dacoromanica.ro
se
168
constate din partea sociografilor *i sociologilor t'a-
ta
de etnografie.In acest din urmá, casoresultatul va
fi gi mai sc6zut,ca sA nu zicem c5, va fi inexistent; gi aceasta,mAcar din urm6toarea consideratiiune:
timp va tr6i ouvintul
lement lexical
p o p o r
ca notfiune gi e-
,nu vedem cum sooietatea
gi 1-ar putea remorcappentrucatastfelotnografia devinA o anex5, a sociografiei sau etnologia o anex6
a sociologiei.De aceeale mai bine ca fiecare s. activeze,daca e posibi1,f6r5. imixtiuni,f5rA "anexan" etc.
Dar --ar putea obiecta cineva--,toat& aceast5. dialecticA rAmine,de fapt,inuti15,,intrucit
faptelnu
se
cer
sigur,faptele sint preferate
dialecticei.Ins6 credem,la rindul nostrupcA e9adesea,de preferat un mAnunchiu de fapte datorit unui specialist,decit un morman adunat de vre-un nespecialist in -ale etnografiei.
E,prin urmare,vorba de "imixtiunin.p ele deveni gi mai delicate,dacA ar porni de la www.dacoromanica.ro
ar
coi ce
169
vor fi ratat in propria lor specialitate.Aga fiind,ne intrebAm: are drept sau,mai bine zis,e indicat un filolog sA pAgeascA in domeniul etnografiei? DicW.ona-
rul,care e suma a tot ce privegte cultura gi civilisatia unui popor exprimate prin grailcade in Barcina filologului.Lui,decili se impune a cunoagte gi domeniul etnografic.
ne lAmurim.Filologul are cAderea sA insereze In dicV.onarul sAu gi cuvinte vechi gi nouA, gi provinciale gi centrale etc.Va inregistra,deci
ca sA
luAm douA exemple din dacoromin--,gi formele,bunAoarA,pog gi sam(6),pe cari le va scormoni in literatura popular
--adicA in folklor-- in contexte ca: Pinzele sA se cerneascA, Stii,ca pogul de la git (Materialuri folkloristice,80-84);
"Sam(A)":un fel de briu turcesc pe care mai de de:purtau Bucovinenii gi Bucovinencele (S.MarianO/rAji,Farmece gi desfaceri,1893,195).
malII
Dar,dupA cum Be vedelaceste douA cuvinte represintA
pAr4 din portul rominesc,deci elemento etnografice. Te asemenea c5dIfilologul aduce pe de o parte www.dacoromanica.ro
con-
170
tribuia sa etnografiei,fiind datorlpe de altrt
parte,
sA cunoascA aspectele etnografiei ce au reflex in grai.
Evidentpleetturile dintre filologie gi etnografie sint gi ele clare; dar amindouA rnminitotugi,discipline in-
dependente.Aga fiind,nu e imposibil °a filologul BA nu gregeasc6 in ale etnografiei,dup5, cum gi etnografii Cu atit mai mult-- vor putea gregi in ale filologiei.
Ca atare,asemenea gregeli nu vor putea prilejui acusa-
tii grave,intrucit nici filologia nu inelege terpreteze altfel unele mici scr.pAri din-vedere
s.
in-
ale
etnografilor,cum ar fi urmUoarele: "Arominii au o zicAtoare...: glasul lui asiru nu s'aude in cer (ei zic asiru in loo de asinu)"(S.Mehedin-0.,Vechimea poporului romin gi leg6tura cu elementele alogene,36); "Il est d'autre part significatif que le mot codru est un des rares vocables daces qui se soit conserve dans la langue roumaine..."(S.Mehedini,Le pays et le peuple roumains,1927,19,nota), scrtp6ri ce trebuie
srt fie rectificate astfel: prover-
bul,ca gi forma asiru,aparine Istrorominilorpnu Arominilor; iar cuvintul codru nu e de origine dacipA,ci e lat .Q,U0DRUM < QUADRUM. www.dacoromanica.ro
171
Ca *i pentru grai gi folklor,gi aci
ne intreb&m:
1.Putem precisa elemente de origine latina? 2.Putem documenta pe cale etnograficA unitatea etnio& aromino-dacorominA? In tr6s&turi generale,gi etnografia rAmine pe ace-
lagi plan ca gi folklorul,dacA nu chiar mai
pro Jos.
Pentru folklor tot se mai poate extrage cite coya de exemplu din scriitorii latini;pentru etnografie,prea pt43n,dacA nu chiar de loo.Vom procedapaga darope cale identic6,fArM a pune un temeiu solidocum ar fi cel ce-1 acordAm filologiei.Ne
vom mu1umi momontan ou
simple BemnalAri,apropieri sau ohiar identitni aromino-dacoromine,fAr& a le putea considera conoludente pentru nici una din cele dou& intrebAri formulate mai Bus.
Poesia popular & arominA oint& partioiparea vitelor in general la moartea stApinului lor:
Belu (cinele) aurlA trigl in dzean& Nioa tra squ-angan& (BA-1 cheme); SIdusir& oile la sAride -Gri-Yi-al Nioa sIli mArginie; www.dacoromanica.ro
172 Igi
-Vtplu tu carare Nica
da sare.... (Antol.arom.,37).
Aceeagi imagine -- firegte,mai direct expresiva iata-o gi la Dacoromini,unde e curenta gi generala:
Scoala,bAdicua,scoala iepire pin7 afara SA vezi oile cum sbiara Toate din salag afara. iegire pina /n prag S. vezi vacile cum rag: Ca nu rag de dor do fin, Numai dup/ al lor stapin. (S.F1.Marian,Inmormintarea la Rom.,522 pi 577). 0 buna apropiere ne o ofere gi urmatorul joc copilaresc,care la Dacoromini e numit "De-a luna" pi care e cunoscut gi de alte popoare. La Aromini: Doi copii,stind spate in spate,se apuca de antebra-O.Unul ridica in spate pe celalt,care,astfelo ou fa-0, spre cerogi-1 intreaba: __Te easte 7n sus? -Dumnidzalu.
--Neaos?
-Loolu. --Tu mese (la mijloc)? -Clogca cu pula. Dupa acest dialog rolurile se schimba.
La Dacoromini (in Sezatoarea,IX (1905)171): "Doi se apuca spate la spate pi unul ridica pe cewww.dacoromanica.ro
173
lalt in sus,pe spinarea luisastfel cá. acesta vine ou faM, in sus.Cel de desubt strigA cAtre celalt gi acela ii r6spunde: Ce-i in sus? -Luna. --Dar jos? --Chiva. -Dar dincoace? --Hai,te 'ntoarce. Si ticind astfel,cel de sus e scoborit in jos prin Ldicarea celui de desubt in picioare gi apoi el insugi ridicat".
Fiind col pu-Om la noi,in Rominia-- chiar
in
fasa inceputurilor,e firesc gi prudent ca etnografia, ca gi etnologia,s5. nu poat6 formula nimio
chiar cind se gUegte in faa unor asenenea
precia motive.
Pentru aceasta,pinn se va faca sau s'ar face un
at-
las sau un fel de atlas etnografic cel pu-Om rominobalcanicle natural ca etnografia s5. se muluneascA.
cu inregistrarea gi relevarea faptelor,c6utind, cel mult,s6 sublinieze interesul gi insemnätatea lor.in aceastA ordine de idei,von recurge la douA
jocuri
copilIregti sau gi tineregti ce incrl, mai dainuiesc
la Aronini gi cari nu gtin dac6 gi Dacorominul le-a ounoscut0Ins,pentruc5, e vorba s. remarc5n intaresul gi importan-0, lorole vom urmAri gi in etnografia www.dacoromanica.ro
174 talianA.
La Aromini existA jocul numit Di U) ocAu easte a-
estu?,carelpentru a fi mai bine urmArit pi ineles,se poate vedea apa cum e reprodus in Images d'ethnographie roumaine,I,164 b:
Muma (conducAtorul,capul) stA jos pipcu ajutorul unei sfori sau fir de iarbA,face un ceroule,un ochiu. Unul din grupul de bAiwtei participar44 la joc se angajeazA sA ghiceascA de ce vie-Witoare sau fiin-á e ochiul format.In acest timp acesta W.ne --cu dreapta sau ou stinga,dupA cum e dreptaciu sau stingaciu--un fel de biciu,pe care,de celalt capAttil -0.ne peful jocului.DacA cel angajat ghice*te de ce anume e ochiul, atunci peful Li sloboade biciul,autorizindu-1 sA atingA --pi incá bine-- pe oricare din grupul de IDAie-i ce stA in spatele ghicitorului *i care nu ar putea fugi iute. IatA-1 identic la Italieni,numit fiind
in gene-
ral A rumé:
Il maggiore di eta della piccola brigata fa da capo.Gli altri si contano,e,colui sul quale cacle il conto prende in mano il rume.Gli altri stanno tutti dietro a.lui pronti a battersela. Il rumé,fazzoleto contorto e poi addoppiato a guisa di fune....La estremiea sottile la prende in mano chi 11 stato favorito dalla sorte; l'altra grossa il capo-giuocosche la stringe tra le ginocchia.
Egli con le mani e con le parole descrive un oggetto ben noto,che l'altro deve indovinare alla preChi tiene il rumé,o non arrisenza dei compagni www.dacoromanica.ro
175
va a indovinarele allora chiede schiarimenti e circostanze o indovina infra tre risposte.I1 capo risponde subito:"Forza ad iddil"(dagli forte addosso!) e slarga le gambe lasciando il rumé E qui i giocatori a fuggire,ad appiattarsi per non farsi raggiungere e picchiare senza diritto di poter reagire (Giuseppe Pitré,Giuochi fanciulleschi siciliani,1683, pag.276-279,in Biblioteca delle tradizioni popolari siciliane,vol.XIII). ;
Identitatea acestui joc la Aromini gi
Italieni
reiese nu numai din descrierea lui,oi gi din
tavola
pe care Pitré o reproduce pentru acest joc,imagine care se suprapune perfect celei pe care am reproduso in Images...gi pe care am citat-o mai sus.
Din multele jocuri copilAregti ale
Arominilor
(cf.Per.Papahagi,Din lit.pop.a Arom.,73-186),dintre cari unele sint extrem de interesante --cum ar fi,de dintre ca-
exemplu,Cu
ri multe apar identice pi la Italieni (cf. aceeagi lucrare a lui G.Pitré),vom mai aminti inca unul, care la Aromini se numegte Cu-ans.a,rirea,iar la
Itali-
eni A Quartucciu.
Intrucit descrierea acestui joc de la Aromini e quprins5. in cea italianA pe care o vom reproduce,rewww.dacoromanica.ro
176
nun-Vm la reproducerea celei aromine.In schimb,vom incerca sI schi-Om pe cale de desen acest joc,pentru
a
ne atrage aten-0.a cAla face etnografie fär5. ffácar ima-
gini (desene,fotografii etc.) e tot una ea *i cum
ai
face filologie Ma...A, a da example de grai,e ceea ce ar
fi un dictionnaire sane citation.Firegte,ou mult
complet ar fi ca sA se precinte obiectul sau
mai
elemen-
tul etnografic in original.Dar aga cevappentru multe casuri,rAmine pentru ceea ce constituie idealul. Neajunsul acesta incA s'ar fi putut u*ura mult dac6 ar fi la disposi0.8 o presentare pe cale cinematografic5..
Cum,insA,noi nu putem dispune niel de simple proiectdiuni bun6oar5. cu ajutorul unui epidiascoplincercam
gi noi tot ce e mai rudimentar.Prin urmare,pentru jo-
cul aromin cf.schia la pag.177. La Italieni:
Chiamasi quartucciu l'altezza d'un piede o d'una mano aperta dalla punta del mignolo a quella del pollice; a chiamasi menzu quartucciu il pugno chiuso sormontato dal pollice teso in alto. Vari fanciulli si contano due volte;e coloro sui quali cadono i due numeri del conto siedono a terra uno di fronte all'altro colle gambe aperte.Gli altri www.dacoromanica.ro
177
Jocul
Cu-ansArirea (v.pag.175-178) (prima fas6 a jocului)
frs)
tr Din Colecia etnograficA originan * Tache PAPAHAGI * rimasti in piedi si mettono in fila a far quello che ordina il capo.--Un quartucoiul dice il capo; ed in quello che s'avanza per passare seguito dai oompagni, uno dei due seduti pianta un piede ritto a segnare l'altezza della misura del quartucciu.Indi dall'altro lato il mastro ordina e indica con le mani: Un quartucciu e menzu! ed uno de' due seduti posa sul piede ii pugno,come sopra.--Du' quartuocia! e quello tira la mano e il compagno di fronte posa il suo sul piede del compagno.I giocatori passano.I1 capo prosegue: Du' quarticcia e menzu! e il primo de' seduti torna a piantare il pligno sui due piedi ecc.I1 giuoco pro-
T.PapahagilAROMINII:grai,folklorpetnograrie. www.dacoromanica.ro
12
178
gredisce finché si sia formata un' alta colonna di mani e di piedi,sulla quale non giágpassano ma saltanto senza toccarla i compagni.Allorche uno di essi tocca o sfiora appena un dito o una mano de' due appuzzati, il giuoco si sospende,ed il reo va a prendere posto del toccato.Cosi ricomincia la partita (G.Pitré, ibid.,pag.218). Marele folklorist pi etnograf produce gi una tavola a acestui joc,imagine ce se stl-
prapune in toomdi fotografiei aceluiapi joc la
Aro-
mini,pe care o am in a mea Colec-0.e etnograficA ori-
--fotografie dupa care am schiat desenul
de
la pag.177.
Din alaturarea jocurilor reproduse mai sus
ceea
ce am putea desprinde astAzi ar fi numai constatarea cA ele trebuie
sa
fie vechi,ba chiar straveohl. A le
urmari,insapapa cum putem urmari un cuvint din punct
de vedere foneticotimologic,semantic etc.--iata ce inca nu poate fi abordat.
Dar, daca din material de etnografie
purA
nu putem desprinde de cele mal multe ori decit
nalari sugestive,vom vedea
ca
eem-
din celelalte aspecte
etnouafice vom putea trage adesea chiar www.dacoromanica.ro
conclusii
179
precise.SA urmArim,apa darociteva probleme care sA fie luate din materialul de
Etnografie linguisticá --.In capitolul folkloric Fondul de inspiraIcie al scriitori-
lor aromini (v.pag1155 pi cele urm.),urmArind o
pro-
blemA ce privea direct folklorulsam relevat pi aspecte ce cad integral in sarcina etnografiei.IatIpacum,
citeva din ele reliefindu-se din materialul
lingui-
stic arominesc. PÁSTORITUL.
Elementul lexical latinoe ar putea documenta ou prisosirM, existena acestei ocupaW.uni latino-autohtone la Arominipe tot apa de bogat ca pi cel dacoromin --cf.,bunAoarA,pi ce am spus in cursul de
Etno-
grafie linguisticA romin& in februarie 1927,suplinind pe d.Ovid Densusianu.Vom reduce bogAtia pi varietatea acestui- material lexical la minimum posibilorelevind
.citeva ouvinte ce apar in loouiuni,proverbe etc. pi eari ne transport& in plin mediu pttatoreso.Toate sint www.dacoromanica.ro
180
luate din aceeagi operA documentarA a d.Per.Papahagi,
Din lit.pop.a Aron. Le vom ingira
dind gi transpune-
rea,insotindu-le cu mici explicaWA:
Di
lup veclfiu '1-arid cinit
-
Ili (536) "de lup bAtrin Ginn igi bat joc". Oare, proverbul acesta ne poate duce,de pilda, intr'un mediu viticol sau minier etc.?
Coada cap easte lu picurar la
la
not g'lu p-
oi(682)--proverb ca-
re e ciar ca lumina zilei pi caro ne poate
spune
gi el multe.
U -angAnA cA aaa (461) "(o) chemA cneaua",adicA "fugi,o gterse": cind pAstorul igi chea-
mg cneaua (sau cinele),insemneazA cA el e gata de ducA.
Lit -vin'irA cAprile(446) "ii venirä
ca-
prele",adicA "s'a inseninat la sufletpla fat(Au:
cind caprele rItAcite,socotite pierdute,ae intorc singure acasA,mihnirea dispare.Dar caprele nu ne
duc,bunAoarA,intr'un mediu de pescan.
S'cu cirliglu-
s'ti ntreght
www.dacoromanica.ro
181
(681) "Si au ciqa ta sä te consfätuiegti".Dar "cir_ liglu" e eminamente un obiect pästoresc gi mi-1 foloses° decit pästorii (cf.Images d'ethn.roumaine,I,
166-167,11,184 etc.).Nici nu se poate o mai expresivä gi mai ooncisä inchegare a vi(qei pästorestf,
arätind cä pentru once hotärire sä, te sfätuiesti gi cuncirligul".
S. mai adáugän la aceste cinci proverbe gi dou6
ci-
tate din poesia popularä,extrase din aceeagi operä, (Din lit.pop.a Arom.): CA nä, him ca vai di noil Npärtite ca risen di oI (936). Cä, nri-armasu singur6,
Ca oile fär' picurar Ca mule (catiri) fär' cärvAnar (834). In amindou6 aceste citata comparaiile sint prilejuite de aceeagi viatá pästoreascA.
Iatä,insälc6 ultimul citat,gi anume ultimul vers,ne presintä un alt mediu de ocupa-0.une etnicä,; ne face cu-
noscut
CIRVÁNÁRITUL.
In afarä de ce s'a spus pinä aci (cf.pag.30-32,168 www.dacoromanica.ro
182
*i 160), pi pentru aceastA mai sumar,urmind
ocupa-Oxne vom
ca prea p4inu1
proceda *i
ce am dat in Images
d'ethn.rounaine,11,209-212 Ea fie analisat tot in ultimul volum al acestei lucrAri. Reproducem,deci, citeva loct44uni:
agA-
i1
tasturlu "pune-i traista", a-
dicA: "inpea1A-1",aga cum clrvAnarul aromin poate inqela pe col mai nAräva* catir arAtindu-i sta in care acesta crede
ca
trai-
e orz pi pentru care
se apropie de stApin.
L'i -triou tasturlu (Din lit.pop..,638) "1-a inpelat,l-a domolit".
agA -
sAmarlu "pune-i samarn1",adicA
"socotegte-1 drept catir sau cal,trage-1
pe sfoa-
rA".
u-arcA sAmarlU "(il) trinti samarul", adicA "s'a supArat":in enervarea luipprimul lucru ce-1 face un catir e sA trinteascA de pe el samarul.
281-mAcarA sAmarile "i*i mincara samarele",adicA "se incAierarA,se bAturA rAu": cind www.dacoromanica.ro
183
doi catiri,cai sau mAgari vor sA se scarpine unul
pa altul ou dinii qi nu pot pentrucA sint insAmAra-W.,atunci el mu*cA reciproc din sainare pinA
le
distrug.Acela*i lucru se intimplA *i din alte motive,in afarA de cel al scArpinatului: bunAoarA vor sA minince paiele cu cari sint unplute
sama-
rele in interiorul lor. Pentru ca atitea ac-O.uni qi stAri sufletegti
sA
fie exprimate figurat prin locu-W.uni ce,prin sensul lor propriu,ne duo in plinA via-á de cArvAnArit, conduela se eviden-0.azA singurA.
Ca sA incheiem *i ou etnografia linguisticA, vom mai men.O.ona inc6 trei cuvinte. BRUTA.
ca gi alte elemente de grai,folk-
E un ouvint ce
lor gi etnografie-- a rAmas necunoscut culegAtorilor *i cercetAtorilor de grai aromin.InsemneazA "bundA de iarnApfArA mineci (cum e cea cAzAceascA0sau cum e
dacoromin
--cf.Images
buboul
d'ethn.roumaine I,19),de coloare
neagrA,lungA *i largA".Aoest cuvint,care represint6 un www.dacoromanica.ro
184
element
etnografic gi anume ceva din portul Aromini-
lor,vine --dupg pgrerea noastrg-- sg explice porecla etnicg pe care Grecii o dau Arominilor: Bru-V-vlahi sau Brudzo-vlahi.In explicarea acestei
porecle
a
intervenit cindva romantismul etnic,in sensul cg ea era derivatg din ABRUZZI:"Vlahi din muntii
Abruzzi
ai Italiei".De faptorin ea trebuie sA intelegem "Vlahi cu brutg,inbrgcati sau infggurati in brute".-In directg leggturg cu portul relevgm cuvintul TÁMBARE.
Insemneazg tot un fel de "brutA",insg cu
mineci
(cf.images..,I,166-167),In leggturg cu porecla
Mai sus,amintim cg aceeagi Greci adreseazg lor gi porecla Tambaró-vlahi,adicg "Vlahi cu
de
Arominitgmba-
re".--Arominul intrebuinteazg urmgtoarea locutiune:
va- 1
fac minicg di tgmbare
(Din lit.pop...,553),"il voi face minecg de
riu",adicg
tgmba-
voi da atentie,consideratiune".De a-
mintit ogoin tocmai ca
0.
la Dacorominippgstorul a-
romin poartg in mineca de tgmbariu obiecte necesare www.dacoromanica.ro
185 lui.
cucu!
E o interjec-0.e,care reproduce insugi glasul cuculuJ,adicA chiar numele pasArei.AceastA exclama-t?ie
o
folosesc Arominii in inprejurAri ca acestea:"cineva care e mai in virsta,un pArinte,o rudA etc,W.ne in
minA
un mAr,de exemplu,sau o bomboanA gi zice copiilor cari sint stringi in jurul sAu: acela dintre voi care vazice
cel dintii cucu! va primi mArul.La un semn dat to-i strigg. cucu! Primul "cucu" rostit aduce dupA sine
gi
mArul ca o recompensA.--Sau: cind mai mul-O_ ingi --de obicei copii-- cari stau jos2pe pAmint,vreau la un moment-dat BA se scoalelcel care se ridicA col
dintii
striga. cucu!--adioM un fel de "bravo mie"--, pe
rAmin.cu ruginea.Aceasta se obignuiegte
cind
mai
mutt la Arominii pindeni,toamna *i primAvara, cind ei
coboara. sau urcA la munW(Din folklorul romanic
*i
cel latin,120). Ca sA se vadA gi mai bine ce importaniO.
presintA
acest aspect etnografic,ce conine coya gi din folklor www.dacoromanica.ro
186
gi care e prilejuit de o formA exclamativA,reproducem ce ne ofere literatura popular. italianA:
"Facimmo a nasconne! Un ragazzo si corve gli occhi con le palme delle mani,stando in un cantuccio, o si benda con un fazzoletto,mentre gli altri cercano un nascondiglio,dove giunti gridano: cucA! Allora comincia ad inseguirli; ma chi di essi giunge a toccare posto dove quello si bendato,gode dell' immunith.." (Gaetano Amalfi,Tradizioni ed usi nella penisola Sovientina,20--in Curiosita popolari tradizionali, vol. VIII). Ceva mai mult; gi Romanii au ounoscut acest
IatA ce ne relateazA Pliniu in a sa Historia
joc.
natura-
lis,XVIII,66 (in traducere):
"In acest timp (primAvara4in primele 15 zile agricultorul va trebui 85, termine cele ce nu a putut isprAvi inainte de echinociu,intrucit cunoagte batjocura ruginoasA la care se expun acei care curnA tirziu viile --batjocurA co nagte din imitarea cintecului unei pasAri cAlAtoare care se numegte cuc (quem cuculum vocant)". ,
IatA,prin urmarelcumppe cale linguisticA, putem desprinde,chiar din cuvinte isolate,interesante
a-
specte etnografice.
Etnografie folkloric& --.Cum e gi naturallin literatura
popularA,adicA
www.dacoromanica.ro
in folklor,
187
vom gAsi mult
mai mult material etnografic decit
in
dicionarul unei limbi.Pentru"foarte multe elemente *i fapte etnografice,cari astAzi sint ori uitate
ori a-
dine transformate,folklorul rAmine depositarul lor in mAsura in care e posibil.Un exemplu din domeniul dacoromin,*i anume Plugu*orul. Plugu*orul repreeintä o ac'giune ce se poate iceno-
grafia,la basa cAreia residä un element fisic--plugul Cu boj gi,care e inso-WAA de o expunere oralä, de o
urAturA --deci,de un element folkloric.Inainte de 1912,
chiar in Bucuregti apAreau in ziva de anul nou numeroa-
se pluguvaresdind un pitoresc pi interesant aspect etnic strAvechiu.AstAzi ele apar din ce in ce mai rar,lä, sind impresia cá in curind vor dispArea.In ipotesa dispariM.ei lor ca aspect etnografic --*i odatrt ou ea
BA
va resim-i mult qi literatura plugu*orului--, iatä
cA
folklorul cules pinA acum,ca *i cel ce incA mai cirou1A,va perpetua ce a fost acest obioei.Vor lipsi, evi-
dent,caracteristici din succesiunea momentelor -nei in aceastA literaturA,dar ceva tot va www.dacoromanica.ro
act(iu-
räminea
188
gi aceastalfaptului cA ac-O.unea e insotiitA de cintec.
Dureros va fi ou alto aspecte,ce nu sint inso-0.te
de
ce e al literaturei,cum ar fi,de exemplu,CAluparii (CAlugeii) etc.
Revenind,acum,la literatura popular. a Arominilor,
vom putea desprinde gi de aci aceleagi aspecto etnografice pe cari le-am constatat in graiul propriu zis (cf. pag.179 pi urm,),ca pi in literatura arominA culta (cf.
pag.160 gi urm.) etc. Citeva exemplificAri,f5rA
le
a
însoi cu conentarii acolo unde ele sint eloquente.
Instreinarea: ToannA,laie (nenorocitA) toamnA, Cara dai di - -v/ini,lea (hei) toannA, N. fug gionilq pi nu s' toarnA, NA si duo tu xeana (streinAtatea) lale, Cama (mai) nclo di Marea-laTe. Si duc glonT,si duo mupea (frumogi) augl mAra (ntrini sarmani); Si nA NA si duo ca trandafirT, NA s' toarnA ca nigte schinl. (Din lit.pop.a Arom.,894). De retginut de aci cA instreinarea Arominilor
apa-
re des strins legatA de Marea-neagrA,respectiv de V1Ahia sau RumAnia (pentru o mai completA cunoagtere a acestui aspect,cf.Per.Papahagi,Poesia instreinlirei www.dacoromanica.ro
la
189
Aromini).
In legltur6 Cu instreinarea,de reinut urnAtoarele dou6 versurisin cari so-0.a se roag5, de cArvnnar ca sI-i aduc5. so-teul instreinat in plinA zi,nu seara,pentruca
rudenialprietenele ei etc.s5. o poat5, felicita de soairea Mrbatului in aceeagi zi --intrucit duprt amurg nu se fac visite la Aromini: Si-ni lu-aduti dzurla cu soare, S'vfin5. soa-Ole si-riI oar6 (ureze). (Din lit.pop...,901).
Inmormintarea:
2NA dzura,un prIndzu mari S'v5.t6m5, (au ucis) un Fetu-mare-. Tut'd veara g'nbadzä-veara
Si-1 plindzem nol cu fluiara... (ibid.,995-996).
Nu gtim dac6, astAzi la Aromini mai dIinuiegte o-
biceiul de a cinta din fluier la o inmormintare, aga cum constatAm incA la Dacoromini gi cum poesia lor popular5, ni-1 infWgeazA ca fiind curent gi popular (D.Furtun6,0intece bItrinegti din pririle Prutului, 1927,61):
lar cind ziul, se fAcea, Seapte olopote trkgeau, www.dacoromanica.ro
190
§eapte popi Il
prohodeau,
papte feciori trimbiau, Seapte din fluier cintau. (Din Bucovina).
P gstoritul: --Ung vearg mareppare, Nupicurare,
Ta (ca) si da/ pin' di mdeare, Si dal semnu cg ti doare. --Cum si v'in,nveastg ()urbane (dragh)?
Cu carl s'las one nu are: luplu di tafé. --Las' s'li taVe,las' s'li micg, Pin' di ung. s'li didic. (dumice), §9tine s'dai pinh di casa, J'ai fumealfe,c'ai niveastg. (Din lit.pop...,937). De
notat
aci cg. in alte variante ale acestui cin-
tec apar cArvgnarlu in locul pgstorului (cf. in Gral gi suflet,IV,218 etc.).
C grvgngritul: Naparte di Marea-lale 'SI-treate cgrvane N6Arcatá di sare, 0.-un gione ma mare, Ncglar pi mulare (catir), Cu gamia (batista)-arcatg, Percea (pletele) chiptinatg, Mustaca-asudatg, 05.1gmar1u 'n brgn (briu) cartea (hirtia) pri dzinuefiu. "Iu hite,soti gi fra-0!1-a mel?
www.dacoromanica.ro
191
Stat si scria,s2vA data 'n5, carte, Si-u-adue tu vilaete (departament): Furifi mine mi cAlcarA, MulArile nicarA Si paradzfi (banii) nri loarA." (Din lit.pop...,867).
fi
Ca pi pentru celelalte aspecte,pi aci am reprodus un singur text. AlAturi de acest text,meritl, sA amin-
tim mAcar unul,pi anume textul al XLVII-lea din
Ori-
ginea Muloviptenilor pi Gopepenilor...pentru care of.
pi ce s'a spus sub §41 din acelapi studiu (pag.59).-In parentesA men-W.onAm cA pi acest text --ca
toate
celelalte-- ne ofere particu1arit4i ca dialect ce au fost semnalate in capitolul graiului.IatA,bunAoarA,un singur exemplu,gi anume versul al 3-lea de la urmA:furifi-mine mi c5lcar6 "ho-0.i pe mine m5. prädarA", unde
nu apare prep.pe --cf.pag.38 gi §88
Direct,insA, ne
intereseazA ultimele trei versurilintrucit ele ne pun In fa-0, unui alt aspect,de care a Post vorba in acest curs (cf.pag.32),anume:
Haiducia: "Furii pe mine mA jefuirA, Catirii mi-i inecarA §i banii mi-i luarA." www.dacoromanica.ro
192
Faiducia,in inelesul
nvitejie de arme pentru un
ideal gi glorie",a jucat un rol de cápetenie in vialo.
Arominilor (cf.atitea cintece in P.Papahagi,Din lit. pop...,993-1033,unde sint date in traducere gi pagini
din Ch.Fauriel (v.pag.30 a acestui curs),in
le0.turá
cu eroul Caciandoni).Cu timpul,ea a degenerat in brigandaj --ceea ce nu prea a oadrat cu temperamentul Arominilor.Luatá,insá,in seneul larg al ouvintului,hai-
ducia vitejeasc
a armonisat pururi ou sufletul
Aro-
minului --spre deosebire de sufletul daooromin in care ea nu s'a putut aclimatisa.Pentru Dacoromin,haiducia a fost ceva transplantat din sudul DunArei,fárá a se
putea inrádácina.De aci pi versuri cum sint
cele ce
urmeazá,in cari haiducul apare temindu-se de o frunzá sau se dA prins,fiindu-i teamá de moarte: Opsáracu pribagu, Cind aude-o frundzulea: "Iatá,o1,mortica mea!" (Graiul pi fo1k.Maramuregului,11/23)
De legat tot oi sopa, Dar arma--ti curma viaa. (T.Pamfile,Cintece de "tiará,68).
www.dacoromanica.ro
193
DupA cum am relevat gi in alt rind --cf.Folklor romin comparat,374-378 gi 425)--,Arominul are au totul altA manifestare: e aceea pe care o gAsim.concretisatA in proverbul sAu (Grajo aromine,74): GIonile nu moare acas6.
Cu alte cuvinte,viteazul moare in mijlocul naturei,in mun-W.,cari sint atit de dragi Arominilor: Scre-0: (dragi) suntu
Nt ti primnt (plimbi) ca doamnile (Din lit.pop...01019).
IatA gi in acest capitol atitea probleme,ce, din aceleagi motive,nu au putut fi analisate.Ceva mai de luat-in seamA: multe alte probleme nici nu au fost a-
mintite mAcar.Nu s'a amintit,bunAoarApnimic cu privire la sArbatori --pentru caripcf.o micA notA in Bibl.
nat.a Arom.III,pag.VII--,nimic Cu privire la bore eau dansuri etc.Si acelagi lucru s'a petrecut gi Cu folk)
lorul,unde nu am amintit nimio despre musicA Dar nu vom putea trece cu vederea un ultim aspectocu T.Papahagi,AROMINII:grailfolklor,etnografie. www.dacoromanica.ro
13
194
care vrem sA incheiem acest curs de grai,folklor
etnografie,urmind ca,dup6 acest aspect0A presentAm un epilog tot aga de sumar.
MEDIUL GEOGRAFIC AL AROMINILOR
Cunoscindu-i acum de cindounde gi cum apar ei in cuprinsul peninsulei balcanice (cf.pag.8 gi urm.),gi dupA ce am incercat
credemobiruitori-- sfor-Orile
urcugului in mun-0.i lor spre a-i cunoagte pi mai
de
aproapelsA ne oprim incA o clipA in mijlocul lor, ca
sA aflAm pi mai bine ce sint munWA pentru ei pi
de
ce au ales,ca apezAri ale lor,acepti
Am vAzut (pag.36) cA Arominul zice: casa noastrA
i-muntil e
cuvinte ce ne spun mult, dacA nu
tot,
In iunie 1919 am visitat pe Rominii din Albania, insoind pe,un general romin.In drum de mun-tii,ne o-
prim la un popas de FArgero-i oieri.Convorbind
ou
ei,la un moment dat generalul le promite ce le dorea www.dacoromanica.ro
19 5
inima.Atunci unul dintre ei rAspunde:"MacA (dao) va
n1 dai di tute cite nA dzW,atumy9a no i va ti-avem ca
un munte"(La Rominii din Albania,50).-- E,
credem,inutil a reproduce interpretarea datA (ibid.) acestei atit de expresive comparaW.i.
Dar ceea ce e muntele pentru Aromini o aratA proverbul lor:
Arminlu tu munt4 easte ca amarea arihAtipsitA (Arominul in mun'i este ca marea linigtitA).
Nici nu se poate un mai eloquent document in aceastA privint(6.0u alte ouvinte: daca pe Aromin 1-al mulo din mun-WA lui gi 1-ai b6gat in cimpii,sufletul lui devine o mare infuriatA.
IatApprin urmarepoum troj cugetAri documenteazA gi limpezesc problema mai repede gi mai complet decit zeoi de pagini teoretice.Aoum gtim ce sint muntii pentru Aromini.SA vedem de ce gi-au ales ei,pentru agezArile lorotoomai
De fapt,problema e cunoscutA,mai ales cA www.dacoromanica.ro
pinA
19 6
acum a fost proa des vorba de pIstoritul lor.Dar ca un supliment folkloriclvom reproduce in dialect o legendA ineditA,pe care am cules-o in 1927 in Pind.
Dup6 te DumnidzAlu adrA (fAcu) loclu tut --cu munti,cu vArlurIscu cimpu,cu api,cu-amare--,acliimg la el miletle (popoarele) tute ca si-1 aleagA caGi-un. (fiecare) te fi-va (vrea) inima. AcAtarA miletle gi s'dusirA tute la Dumnidzlu tr'
alidzearea a 1°010 Greclu cAftA (ceru) amarea.--"A ta s'hibA",Y1-dzise DumnidzAlu.S' 11-u deade. VurTarlu cAft loo tri agru (tarinA).--"Va lu-ai" (11 vei avea),11-dzise gi-a luI. Arbineslu vru si-11 da arichIle (ripile) li deade. DupA te npirti loolu,tut fudzirApIar Dumnidzlu s'trapse tu amirArlYea (impAr6tia) a luI. Tu oara aestA aglundze un altu.Eara Arminlu. -"Te-amAnagl (intirziagi),ore (hei) Armine?",II,
u-are Dumnidz5.1u.
-"Doamne Dumnidzaleplo nu puteam s'vtin cu mintle goale aria (aici),la Tine. VruI s't'aduc un sugar friptu.Ghine ma,cupia (turma) di dell si-avea dipgrtat& cu pAptearea a fei tu plaiurile di naparte (dincolo),agi cA,pinA si-u-agIunguspinA si-acrq sugarlu atel graslulpinA s'lu bilescu,pinA s'lu frig -- cara tricu.Ia tri te amAnaI.Agi ghine '11eartA-mi". Dumnidzlu gtia trA carI lucru amin6 Arminlu. Cu tute aeste,il-dzise: --"Tute bune '3.firtat s'hiI di mine.Ghine ma,loclu lu npArtii tut la lumea te vinfl" --"Doamne,Io nu gti5 te npAr-VqI,oum npAr-V.pI,te qi-a cuI deadigI.Dicitival adari (vei face) cum vai adari i a dia si-n1 dai munilil ". "Cum? Tamarnmun&ill aleapsigl? Nu vedz s'eafti www.dacoromanica.ro
197
q'tine un loo bun,cum cUtargt lumea tutga" --"Da-ra,Dumnidzale,munteillocA tu mun-î ari cAdzut6 tut V:$ Tine featie cama (mai) bun: p6gune tri oi, vimtu gi-ap&-arae tri no I qi-aproapea totna (totdeauna)
dolfi-nA no i".
"A t511 (ai t5d) s'hibA",1/I-dzise totna 'n sus,ca pri munte,s'ti ved".
DumnidzAlu,"pi
Epoarepnevoie de a insoi cu vre-o explicaIiie
a-
ceast& nepretduit& oomoar6 fo1k1or1c5. ce 1umineaz6 a-
tit de bine intreaga prob1em6?
IM.. MM. =1.
www.dacoromanica.ro
198
EPILOG Ieripast.Azi,mine Ne d'Am gi noi seama de lipsurile acestui curs,lip-
suri pe cari nu gtim cine gi cum le-ar fi putut birui intr'un numAr de zece Am amintit gi noi,bunAoarrl,de culturA gi
tie (cf.pag.119 pi urm.),dar nu ne-am oprit asupra lor
anume,degi aceste douA "coordonate etnografice" le-am fi putut desprinde ugor din grai,folklor pi etnografie. Si am fi desprins,firegte,cultura gi
civilisa-0.a
veche,cAci cea modernA gi contemporanA o putem
mai gAsi
redatA gi in paginile de cercetAri gi studii ale specialigtilor.
In altA ordine de idei,am tot relevat diferenieri de grai,folklor etc.intre Aromini gi Dacoromini. Dar nu am extins cercetArile in Bens mai variat pi mai awww.dacoromanica.ro
199
adinc,degi aici ar fi fost multe de precisat. Un singur
i mArunt exemplu.UrmArind oirculaWA
cuvintelor
frumos gi bine la Dacoromini,vom vedea cA primul
are
mai mare gi mai expresivA ciroulat1ie,în timp ce la A-
romini vom constata inversul: ghine apare des,pe oind mugeat e circumscris.Dacorominul,la intrebarea "oum e la voi?",rAspunde ourent:"frumos"--dar pi "frumos
pi
bine",precum gi "bine".Arominul,la aceeagi intrebare, rAspunde numai intr'un singur fel:"ghine".--S.a.m.d.
Dar, sA ne reintoarcem la culturA gi pentru ca,oprindu-ne o clipA asupra lor,s6 gi zArim ce au fost Arominii
cel pu'Om
i e r i
intrepen-
trucA nu e vorba de ceva rAu pentru ei,voi renuna la tot ce ar putea veni din partea mea,16sind BA
grAia-
so& citeva --foarte puteine-- citate din paginile eru-
dite ale marelui etnograf sirb,de curind profesor al Belgradului Jovan
OvijiC,gi
decedatul anume din o-
pera sa La péninsule balkanique 1918.
In direct& legAturA gi au ce s'a spus la pagina -32-34,reproducem: www.dacoromanica.ro
200
Les Grecsoles "Romains" byzantins du Moyen-age, etaient et sont restés les vrais repr6sentants de l'ancienne oivilisatin balkanique.Viennent ensuite les Aromounes ou Koutzovalaques qui furent pénét.rés de cette civilisation Les Grecs et les Aromounes Fécisés devinrent les premiers commergants de la peninsule,en particulier dans les régions centrales.Dans les villes ou le long des routes principalespils s'installárent come artisans, mercantia,
handZi(aubergistes),bakals(4piciers).Avec les émigrante serbesoils passbrent le Danube et la Save et se dispersárent dans les villes et dans les grands villages de la Syrmie,du Banat,de la 13a6ka etc.0oU chaque bakal était enoore appelé récemment le "Gree(pag.102-103). Iat6.0acum,aspectul agez6rilor aromine (v.pg.36-37):
En Epire,dane le Sud-Ouest de la Macédoine et dans l'Albanie méridionale,on rencontre des a g g 1 o -
m érations urbaines aromou-
Les villages deviennent de plus en plus ran e ree dans toutes ces régions.Les Aromounes transforment toutes lours agglomérations en véritablee petites villes,dont la population vit,comme on l'a vu, des revenue gagnés hors de chez elle.Les Aromounes e.
sont lespeCalbari typiques de la péninsule balkanique.La plupart reviennent au pays natal aprás une ou plusieurs années de travail,le gousset généralement bien garni.Ils vivent alors de lours rentes dans ces villes typiquessles plus saines, peut-être, de toutes °oilers de l'intérieur de la p6ninsdle. Ces villes aromounes sont toujours situées á de grandes altitudes.En généralpelles sont batiste sur les pentes abruptes des montagnes ou des collines; leurs rues sont parfois droites,mais le plus BOUvent escarpéee et pavées de pierres grossiáres.Quioonque n'en a pas l'habitude éprouve de la peine á les gravir.Les maisons et les boutiques,trás serrées les unes contre les autres,sont construites en pierwww.dacoromanica.ro
201
res et souvent couvertes d'ardoises. On y trouve parfois des commodités que les Aromounes, vivant a,124trangerlont empruntées á des civilisations differentes.Tout ceci ne se rapporte qu'aux villas purement aromounes (pag..202-203). tot in 1eg5.tur6 °u aspectul fiel.° al vieei arominepti:
Mais ce sont les Greca et les Aromounes qui ont souvent exercé sur eux Eles Jougoslavee3 l'influence d4cisive,d'autant plus qu'ils appartenaient á la mame religion orthodoxe et avaient subi le contact de la civilisation byzantine. Disséminés dans toutes les villes,même qa et lá dans la campagne,les Aromounes et les Grecs ont constitué au cours des siécles la Glasee des commer9ants.L'église et le clergé étaient grecs; la langue grecque était la langue de l'église et des commergants....Mais au milieu du XIX-e sibele commenqa une transformation en sens inverse, et les Jougoslaves grécisés retournérent au slavisme en assimilant de nombreux Aromounes (383). Din ultimele ouvinte ale acestui oitat se desprinde tragedia Arominilor,care dateazA cu mult acestui secol.
9i
inaintea
pentru a avea o icoan5, in plus, cu
privire la acest proces de destrAmare etnicI,reproducem un ultim pasaj din aceeapi lucrare:
La population de la Macedoine occidentale est demeurée tres fieele aux anciennes moeurs slaves La variété occidentale est en général pénétrée et mo-difiée par les influences de l'ancienne civilisation balkanique; et cela d'autant plus que les Aromounes, qui ont oto les agents prinoipaux de cette civilisawww.dacoromanica.ro
202
tion,y on vécu en grand nombre.D'autre part,ces mounes ont 6t6 en nombre considerable assimil4s les Slaves (426).
Aro-.
par
Aceste patru citatesdatorite unui erudit specialistIne pot scuti de tot ce am fi putut reproduce din alti cercetAtori streini ce au percurs peninsula balcanicA: englesilfrancesi,italieni,germani etc.Ele ne-
au inf4igeat starea de ieri --intru citva gi cea de astAzi-- a Arominilor.Folosindu-le,deci,ca
punct de
plecarelsA incercAm a schia,cit mai rapid
posibil,
In acest sumbru epilog starea Arominilor deieri,
de astAzi I e r
gi de mine.
.
Minunata gi surprinzAtoarea inflorire a acestui popor eminamente pastoral pi-a vAzut individualitatea sa etnicA adinc gi iremediabil subminatA in trel
directeii.Existena lui naionalA incepe sA se °latino prin:
1.GRECISARE,graie stabilit4ei infloritoare gi dominante a cultural gi oivilIsa1eI grecegti in inwww.dacoromanica.ro
203
treaga peninsu154 2.SLAVISARE,datorit5. masivitAtei brute gi inerte a
populatiei slave; 3.ALBANISARE,manifestat5, prin patriarhalismul rudi-
mentar dar stabil gi refractar al populatiei albanese. Pentru toate aceste pierden i in cele trei directil
a existat un mediu foarte favorabil,pe carel-am putea resuma In urm5.toarele consideratiuni de viat5, aromineaB05A
a--.Instabilitatea de geografie umanA a Arominilor in decursul timpurilor nu putea prilejui
decit
un
nomadism sufletescpce decurgea perfect din viata lor de perpetua transhumantn Ostoreascli; b--.Vremuirile istorice veneau gi ele s6 intAreascA
gi mai multperegrin&rile geografice ale ArOminilor col putin in cuprinsul peninsulei balcanice;
.0oalitia cregtineascA in contra Semi-lunei
a
provocat zguduiri in insegi nucleiele retrase in cre-
ierii muntilor arominegti c-eea ce a prioinuit adinci
destr5.mári etnice; www.dacoromanica.ro
204
d--.Supleea intelectual
i caracteristica de po-
liglotaArominului au slAbit gi mai multinche-
garea sa etnicA;
e--.Sufletul su geometricIlipsit de suficientA
hranA etnionsa alunecat ugor pe pantadesnai-
onalisArei.
O exemplificare a acestor consideraiuni o credem inutilA.Vrea cineva s5, se conving6 cum un Aromin a putut deveni slay? SA se gindeascA mAcar la faptul urmAtor: Slavul suflet masiv gi brut--,fiind in im-
posibilitate de a invAa un grai strein,adicgt graiul oomerciantului etc.care era Aromin,urma ea acesta din urmA sA invee graiul slavospre a-gi putea exersa pro-
fesia lui aga cum ii cereau iriteresele.In felul acesta,Arominul dispArea cu timpul in masa slavA,in toomai cum dispare apa unui izvorag de munte in cuprin13121 unei bAltoace.
AstAzi. GRAI
.PinA in 1912,oind am OrAsit gi comuna www.dacoromanica.ro
mea
205
natal& din PindocorespunzItor proposiM.unei dacoromine "am cumpgrat o parte de pAdure" oriunde in grai aromin
am fi auzit numai urmAtoarea exprimare: acumpral un6
parte di Odure.In 1927 mi-a fost dat s& aud in
comu-
na mea urmAtoarea exprimare: acumpAraI un meros di srapin care vedem inlocuirea rapid& a dou& cuvinte
la-
tine prin alte dougl. grecegti.
FOLKLOR--.Iainte de 1912,cel mai tirziu dup6 ora 9 de sear& in timp de varA,viaM, de familie intra in adevAratul ei fIgag sub propriul acoperig.Satul
se o-
dihnea in linigtea de noapte.Ast&zi,incepind ou
al
doilea deceniu al aoestui secolopoti auzi gi in Batele pindene de Aromini serenada eroticevointate in 2-3 vooi de tineri gi tinereochiar la ore tirzii de noapte (10-1)--ceea-cepinainte de 1912,ar fi fost un anacronism revolt&tor.
ETNOGRAFIE
.Ne vom scuti de a da aci vre-un exem-
pluldegi,gi acipele ar fi nenumArate.Cel ce poate ti gi interpreta pagini etnografice,ugor va desprinde ce a fost ieri gi ce e ast&zi recurgind la pagina 225 www.dacoromanica.ro
206
din Images d'ethnographie roumaine,vol.II.
M
n e
.
Nu vom recurge la fapte de graitfolklor qi etnografie,nici la filosofia ce se desprinde din ele (cf.pag. 4-5).Vom recurge la ceva subiectiv,adio5. la literatura cult6.
In general,scriitorii-poetipfAcindu-se exponentii presimtirilor din popor,prevestesc evenimentetin tocmai acelor fiinte sau plante ce anuntá, din timp
mite evenimente.Mai toti poetii aromini apar
anu-
adinc
ingrijorati de soarta de mine a poporului lor.Aceastá. ingrijorare devine cel putin semnificativ6.116car pen-
tru aceastA consideratiune vom reproduce cite un singur fapt din citiva dintre scriitorii aromini, dind duptt fiecare ouvint mai greu de inteles sensul lui in parentes5..
Z.A r a i a Fudzi haratia (bucuria) di la-Armirii,
O gionelo xinite (instreinate), S'pri fata-a lor curA www.dacoromanica.ro
207
Di lAcrAril upArite.
CA 'ì-ati,mAratA,'n cheptlu-a lor Un dor te treacAt (leac) nu-are. Vchirire-agteaptI un popor Gind dultea-1'i limb& cbeare (Bibl.nat.a Arom.,II,4).
0.Belimace, suspinind adinc dup. trecutul glorios al Arominilor srli,exclamA intrebind:
Iu (unde) hit,bre FumefI di FArgerot? Iu egtipArmAname, Si GrAmusteariI,cu tot?
cu-aname (renume),
OOOOOO
Di la algeri (stini) fluIara Ma nu si-avde prit munt, Ni pravdA (vitA) ca s'asghear6-.Di jale him (sintem) pitrumt (pAtrungi). (Antol.arom.,199).
T.Caciona no dA indemnul desperat ce fac Arominii tre ei
in
gi-1
lupta incinsA pe viatA gi moarte in-
i inimicii lor (Grecii):
Di tr'atea vA scrisem carte Ca s'nu stat aclo diparte, LaI (hei) ficiori,o virie cara Cu dugmanTi en& bgttem: RoI au grailuovoI cu-apala (sabia) Si-apArAm az (azi) limba g'fara (neamul)! (Bibl.nat.a Arom.,II,100).
G.Murnu ne infAtigeazA sfirgitul crunte incAierAri ale Arominilor astfel: www.dacoromanica.ro
acestor
208
Si-avdza cum huhutea (vuia) diparte 'NA boa-V) (voce),ca un zghic ("teipAt)di moarte.
VAzea (rAsunau)pAdurile di cripare (indurerare) CA horile (satele)-a noastrepalbile cuibare, Sunt asparte Si fara (neamul)-a noastrA moare! (Tribuna Rominilor de peste hotare, III (1926),n-rul 20pg.5 pi in Peninsula balcanicA IV (1926)921).
Nusi
Tulliu ne presintA acelasi
tablou
sumbru,singerind:
Tu plaiurile dit Pindu fumlu 'n sus, CA arde vatra noastrA grailu ni e dus. Tu plaiurile dit Pindu PAdurile magl (numai) armin, CA ardu-a noastre case moare lailu (nefericitul)-Armin. (Bibl.nate.a Arom0,I,30).
M.B e z a
ne da un tablou de o pi mai zguduitoare
prevestire cu privire la ziva de mine,la viitorul Arominilor: ....Nu -01 si parepfArtate,cA vide aspardzirea ti (pentru) noi?....Fintina din dzeanA (de pe creptet,de si-asus),veac'Yea fintinA di unA etA (secolvo via-teA) strAchi (secA) dinAcale (dintr'odatA).Doaale cimbAdi (clopote) di la bAseri'V arAsunarA singure,fArA s'li cA tiva suflA vimtul,nop-tî ntredzi arlsunara
(oarecari) suflite alag6 (aleargA) pri nise (dinsele).. ...Asculta-me: nu-s ti bun aeste seamne.Cari-pti VI) www.dacoromanica.ro
209
va s'cadA pri noI,e sfulgu (trAznet) va nA agudeascA (lovi),di nu va si-arminA -0.va (nimio) ni di limbasni di vatra,ni di casile a noastre...Va s' guirA dirinlu (prApAdul) piste nise,piste horIle (satele) a noastre gi-unr1 jalepte va s'treacA plingindaluI disuprAvva srt spunA a cAlAtorIlor loclu Iu (unde) fum (furAm) noI, Iu bAnAm (vieylirám) noi gi-Iu dormu oasile a strAugIlor (strAbunilor) a nogtri (Gran bun,I(1906),92). Vrind a ne invinge pesimismul
insAgi-rea-
litatea crudA a faptelor--,ne intrebAn:ce interpretare s'ar putea da acestor semnificative
ca sA nu
zi-
cem 1ugubre--presil44ri ale poeilor nogtri aromini?
*
Pe umerii mna1i1or muni olagi
i pietrogi
ai
Pindului se profileazA in zAri,ca nigte sentinele solitarelarbori coniferi de o resiste/1-W. impresionantA:
sint aga numiii roumaine,I,173 nice
a).
intemperii
(cf.Images
Expugi
d'etbnographie
perpetuu color mai nApras-
mai ales de toamn6 gl
iarnA, a-
cegti singuraticilce par cá. igi propun cucerirea oregtetelor de mun-W.,igi v1.4 din ce in ce mai mult pui-
nele crAci ce le mai rAmin rAsuoindu-se mereu pentru T.PapahagioAROMINII:grai,folklor,etnografie. www.dacoromanica.ro
14
210
ultime resistentde,pin
ce,in cele din urmA, cad rA-
pugi,integral sau partialpfie de fulgereprie de vinturi.Doar cite unul mai apare infruntAtor al vremuirilor.Impresia pe care -0.-o lasA aceastA priveligte
impregnatA de sublim gi indurare e cA te
gAsegti in
urma unei lupte orincene.--AstAzi,aceasta e pi voligtea pe care
-4-o
pri-
resturile furtunatului po-
por al Arominului.
OdatA ou primAvaralstrAluoitoarea zApadA, oricit de mult s'ar intari in oursul nop'tilor gi de vinturi,
gi oricit s'ar tot retrage in creierii mun-Wdor, in cele din urmA ea se va da total invins6 in fata
ra-
zelor soarelui.AstAzi mai mult ca orioind, cultura gi civilisatia statelor dominante in care trAiesc A-
rominii,sur4inute de o sistematicA administraie politicA,militarA,economicálsocialA etc.,proiecteazA biruitor razele lor asupra mereu descrescindelorfor-V3 de resistentA etnicA aromIneasoA.RAmAgie isolate poate vor indica aoest iminent naufragiu.
www.dacoromanica.ro
211
CUPRINSUL
INTRODUCERE
3
Cunoapterea geografica a Arominilor Cunoapterea istorica a Arominilor ORIGINEA AROMINILOR MANIFESTKRI AROMINE in trecutul istoric: Manifestari politice Manifestari etno-sociale Manifest'ari economice pi culturale Manifestari nationale CUNOASTEREA AROMINILOR prin: Grai,folklor pi etnografie
.
.
GRAI
.
.
.
.
8
12 21 26
.
.
30 32 34 37
52
FONETICI
54
Vocalism: A accentuat A neaccentuat g accentuat neaccentuat I inchis accentuat I neaccentuat
54 56 59
60 61 61
62 62
Diftongi Hiat secundar
63 63
P,B,F,V0M
64 65 66
C1G
66
Consonantism: www.dacoromanica.ro
212
-LL LBR-,LBT-
68 68 68
CL,GL rl,rn
69 69
Conclusiuni MORFOLOGIE
Articolul Casurile Adjectivul Numeralul Pronumele Verbul Adverbul
.
Preposiiunea Interjeciunea Deriva-4unsa SINTAXI Articolul Pronumele personal enclitic Dativul pronominal etic Pronumele reflexiv Pronumele posesiv Pronumele relativ Pronumele interogativ Infinitivul lung Participiul trecut Preposi-O.unea
Con juncia LEXIC Semantism
70
71 71 74 76 77 77 78 84 84
85 85 86 87 87 89 89
90 92 93 93
94 95 96 97 100 105
Locu-O.uni
Conclusiuni cu priVire lagrai 106
Psihologia arominei
FOLKLOR
.111
115
"Folklor","etnografien,"demografie-demologie","sociografie-sociologie" Apropien i aromino-dacoromine www.dacoromanica.ro
115 126
213
ASPECTE FOLKLORICE (poesie popular) 129 LITERATURA CULTA 136 OREATIA LITERAR1 CULTA 142 FONDtIL DE INSPIRATIE al scriitorilor aromini 155 PAstoritul 157,160 CArvAnAritul 158,160 .
.
.
.
.
Transhumana
161 161
Trecutul Familia Instreinarea Magia Erotismul Nationalismul .
.
Estetica literarl
.
ETN OGRAFIE Terminologia Filologia pi etnografia Apropien i aromino-dacoromine Apropien i aromino-italiane
Etnografi
.
.
161 161 162 162 162 163 167 167 169
171 173
lingu isticA 179
PAstoritul CArvAnAritul
179 181
"BruVe
183 184 185
"TAmbare" "Cdcu",
Etnografi
folkl oricA
Instreiharea Inmormintarea PAstoritul CArvAngritul Haiducia MEDIUL GEOGRAFIC AL AROMINILOR:
186 188 189
190 190 191 194
EPILOG Ieri AstAzi Mine
198 202 209
206 _ _ -
www.dacoromanica.ro
Acest ours a fost oopiat la maqinl de
D. Sandru liceriiat in litere
Rug5.m a trece cu vederea unele scApAri redacteionale gi de transcriere
cum ar
fi,
bungtoar5.2despAriri de ouvinte etc.,ele fiind impuse gi de aranjamentul tehnio al maginei de scris.
www.dacoromanica.ro
De TACHE PAPAHAGI L AROMYNII DIN MINOT DE VEDERE ISTORIC, CULTURAL
I PO-
LITIC, conferentd; Bucure*ti, 1915; 36 pag., Cu 6 gravuri.
LA BOMiNII DIN ALBANIA [impresii, de calatoriej; Bucure§ti, 1920; vi-72 pag., Cu 9 gravuri ANTOLOGIE AROMANEASCA; Bucure0d (ed. Casei .$coalelor),
1022; xLvn-519 pag., Cu 30 veden i etnografice, 12 arii musicale i glosar in limba francesä. DIN FOLKLORUL ROMANIC SI CEL LATIN, studiu comparat; Bu-
cureti (ed. Casei $coalelor), 1923; n-174 pag., Cu 2 nTavuri. 0 PROBLEMA DE ROMANITATE SUD-ILIRICA (extras din Gral su fiel, I, 1); Bucureti, 1923; 30 pag., Cu 2 plane DIN EPOCA DE FORMATIUNE A LIMBEI ROMINE, probleme etno-
linguistice (extras din Gral
suflet, I, 2); Bucure§ti,
1924; 34 pag.
rERCETARI IN MUNTII-APUSENI (extras din Gral $ti suflet, II, 1); Bucureti, 1925; 72 pag., cu o hartä i 8 plan§e.
GRAIUL I FOLKLORUL MARAMUREWLUI; BUCUPD§U (ed. Aca-
demiei romtne), 1925; Lxxxm-240 pag., cu o hartä §i 22 plame. CREATIUNEA POETICA. popuLARA. (extras din Gral
su fiel,
II, 2); Bucure;ti, 1926; 47 pag. BIBLIOTECA NATIONALA A AROMYNILOR, VOL 1 (Nu§i Tulliu,
Poesii,
original §i transpunere in limba literarä);
Bucure0I, 1926; xvi-144 pag. DISPARITII
I SUPRAPUNERI LEXICALE, I (extras din Gral
suflet, III, 1); Bucure§ti 1927; 24 pag. 19. MACEDO-ROMYNII Sall AROMINII (Seria C, n-rul 30 din pu-
blicatiunea Cunogin(e folositoare, ed. «Cartea romineascd»); Bucureti, 1927; 29 pag.
www.dacoromanica.ro
ETNOGRAPIE LINGUISTICA ROMINI [curs universitar litogra-
fiat]; BucurWi, 1927; 118 pag. BASILICA-ECOLESIA [in Romania orientald], apdrut in Onia-
giu lui I. Bianu; Bucureti, 1927, pag. 285-288. IMAGES D'ETHNOGRAPHIE ROUMAINE (daco-roumaine el arou-
maine), tome I (318 photographies originales, avec texte français et roumain); Bucureti, 1928; 176 pag. DISPARITII $1 SUPRAPUNERI LEXICALE, H (extras din Grai
$i suflet, IV, 1); Bucure0, 1929; 15 pag. FOLKLOR ROMIN COMPARAT [curs universitar litografiat, tratind despre proverbe, ghicitori, jocuri de cuvinte, strigdturi i, mai ales, despre poesia liricd populard]; Bucure§ti, 1929; 427 pag. INTRODUCERE IN F1LOLOGIA ROMANIC. A, cu privire speciald
asupra ISTORIEI UMBEL ROMINE: Fonetica [curs univer-
sitar litografiat]; Bucureti, 1930; 285 pag. ORIGINEA MULOVI$TENILOR
I GOPE$ENILOR IN LUMINA UNOR
TEXTE (extras din Grai $i suflet, IV, 2); Bucure0i, 1930; 64 pag. IMAGES D'ETHNOGRAPHIE ROUMAINE (daco-roumaine et arou-
maine), tome deuxième (431 photographies originales, avec texte français et roumain); Bucure01, 1930; 232 pag. BIBLIOTECA NATIONALÀ A AROMINILOR, VOL II (POeti1 Z. A.
Araia §i T. Caciona original i transpunere in limba literara); Bucure§ti, 1932; xx1-137 pag. AROMINII: grai, folldor, etnografie, cu o introducere istoricd
[curs universitar litografiat]; Bucure§ti, 1932; 213 pag. Snmn miRuNTE: note, etimologii, recensii, precum §i articole cultural-nationale in diferite publicatiuni, dar mai ales in revista Grai $i suflet. 1932, 1 martie
www.dacoromanica.ro
Din Colectia etnografic5 original& * Tache Papa hagi * au apkut:
IMAGES D'ETHNOGRAPHIE ROUMAINE (DACO-ROUMAINE et AROUMAINE)
Tome premier: 318 photographies originales, avec texte francais et roumain, 1928. Tome deuxième: 431 photographies originales, avec texte frangais et roumain, 1930.
Publicatii in cari au apdrut recensii despre aceste douà volume §i numele autorilor acestor recensii:
Pentru vol. I: in 11 folklore italiano, III (1928), 317-318; Ov. Densusianu in Grai si suflet, III (1928), 467; P. Muché in Revue des langues romanes, LXV (1927), 138; R. Corso
Friedwagner in Literaturblatt far germanische und ronzanische Philologie, L (1929), 364-365; Iorga in Revue historique du sud-ed européen, V (1928), 274; F., Kriiger in Volkstum und Kultur der Romanen, II ( 1929), 111-112; St. Mladenov in lzvestia na narodnia ethnografski muzei vä Sofia, Rohlfs
St. Romansky M Roques C. Tagliavini B. Cecropide
$dineanu
VIIIIX (1929), 303-306;
in Archiv far das Studium der neueren Sprachen, Band 159 (1931), 320; in Makedonsky pregled, IV (1928), 165-167; in Romania, LIV (1928), 615; in Studi rumeni, IV (1929-1930), 211. in Llniversul din 13 iunie 1928; In Adev5rul din 21 iunie 1928.
Pentru vol. II: in Boabe de grail, 1'(1930), 246-247; in II folklore italiano, V (1930), 238-239; Ov. Densusianu in Grai si suflet, IV (1930), 411; N. Iorga in Revue historique du sud-est européen, VII (1930), 122-123; F. Kriiger In Volkstum und Kultur der Romanen, IV (1931). 194-196. B. Cecropide in Universul din 10 aprilie 1930; in Adevàrul din 20 aprilie 1930; 1. Dimitrescu in Curentul din 5 maiu 1930; Em. Bucutà R. Corso
I.
Simionescu
in Universul din 21 ianuarie 1932.
www.dacoromanica.ro
