Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură (1939)

.

::

.:

,.

www.dacoromanica.ro

BIBLIA ADICA

DUMNEZEIASCA SCRIPTURA

niNVATATORUL(."4 )

www.dacoromanica.ro

Ate

L ¡AO

*i

LA EDITIA I: BIBLIA (VE,CHIUI, 5I NOUI, TESTAMENT), TRADU SA DUPA Th,'XTELE ORIGINALE EBRAICE I GRECE$T1 DE PREA CUCERNICII PREOTI PROPESORII VASILE RADU

51 GALA GALACTION, DIN INALTA INITIATIVA A MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II, S'A PUS SUB TIPAR LA IMPRIMERIA NATIONALA DIN BUCURE?TI IN

ZIUA DE 8 IUNIE 1937, INTR'AL uNspRnEcELEA

AN

DE DOMNIE A MAJESTATII SALE REGELIJI CAROL PRIN INGRIJIREA DIRECTORULUI FUNDATIEI PENTRU PROF. AL. LITERATURA ?I ARTA REGELE CAROL RoSETTI, I SA SPARSIT DE TwARIT IN ZIUA DE io NOEMBRIE 1938, DOUA SUTE CINCIZECI DE ANI DURA TIPARIRE,'A, IN xo NOEMBRIE 1688, A BIBLIEI Lui *URBAN CANTACuZiNo.

TExTUL COMPUS CU RoND -FACE, CORP 8, A POST cuLEs, PAGINAT I TIPARIT, IAR COALELE AU FOST FATUITE

I BRO$ATE DE LUCRATORII TIPOGRAFI GH

MARINESCU ?I ION NICULESCU, SUB SUPRAVEGHEREA DIRECTORULUI IMPRIMERIEI NATIONALE, ING. BUCUR MARACINE, ?I A ?EFILOR TIPOGRAFI, MA?INI$TI ?I LEGATORI: MIRCEA FLORESCU, CAROL TOMER, $TEFAN BUNESCU, GH. CICERONE, MARIN SAVULESCU, AUREL

JUTARU I GH. FLORESCU.

ToATE DREPTURILE REzERvATE

www.dacoromanica.ro

BIBLIA ADICA

DUMNEZEIASCA SCRIPTURA A VECHIULUI *I A NOULUI TESTAMENT

TRADIMI DUN, TEXTELE ORIGINALE EBRAICE

SI GRECESTI DE PREOTII PROFESORI VASILE RADU

SI

GALA GALACTION

DIN INALTA INITIATIVA A

MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II

BUCURESTI FUNDATIA PENTRU LITERATURA SI ARTA i REGELE CAROL II n

39, BuIevarduI Lascar Catargl, 39 1939 F;ditia IIIII, www.dacoromanica.ro

10.001-25 000

B.M.B. PatriMOMU

www.dacoromanica.ro

2L2,0 IlÓVOV TO5 iseoveydv, d A011ta

dextegarixec neovd,uta cmcpc7)g EixoviCet 6

Paw16; égf olg necirret. voyipcog re ;cal xavovou5g.

(Syntagma, vol. 5, p. 429)

PREA INALTATULUI BINE CREDINCIOSULUI NOSTRU STAPAN, MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II MAJESTA TE, Un cdrturar englez, vorbind de Biblia poporului seiu, spune «Cdnd cineva mi-aduce aceaski Biblie englezei, cumpeiratei cu cdfiva bani, eu o veid stropitel de lacrimi f i tipeiritel nu cu slove obipuite de tipar, ci cu viul semge al unora dintre cei mai nobili fi mai buni fii

ai Angliei». Cugetand la Sfd nta noastrei Scripturei romemeascd f i la obeuTiile ei,

amintirile i icoanele pe care ea ni le rechiamei nu unit pemei la acele culmi zbuciumate si tragice ale trecutului Bibliei engleze. Printr'o deosebitei binecuvdntare a Dumnezeului pdrinfilor no0ri, noi cu scumpettate sf miele c'drfi bisericoti f i predaniile ortodoxe, n'am cunoscut certurile si reizboaiele religioase. Cu toate cd, bisericege, neamul nostru a lost mullet vreme stdpdnit Midi de limba slavond i mai tdrziu de limba greceascd, 101.10 streidania noastrei de neateanare a lost pap-lied f i fàrà silnicii. Luptettorii pentru romdnizarea Bisericii noastre au dus luptei de cd.rturari, in chiliile mdneistirilor, in celmeirile vlddicilor 0 in preajma Intdielor tiparnife intemeiate in fdrile rometnefti. Coresi, vleldica# Simion 1e fan, stolnicul Constantin Cantacuzino Greinsr20 ieromonahul unit Samuil Micu... auindeplinit migilloasa lor lucrare in atmosfera tihnitei i negiutoare de relzvreitire a Bisericii streimomti. Mai tetrziu, Mitropolitul Gavriil Belnulescu al Basarabiei, Episcopul Filotei al Buzdului, Mitro politul Andrei Saguna al Ardealului au indemnat la retipirire í au retipetrit una i aceea0 Biblie, mogenitd de la pdrinfi i pe care, pe ici pe colo, o mai potriveau vlddicii editori sau sfetnicii lor teologi. Poporul romdnesc, inchindndu-se de lainceputul V

www.dacoromanica.ro

PREFATA

veacului al X VIII-lea in cloud biserici, a trait mai departe o vial?" bisericeased nebeintuild de turburdri iscate din pricina credit-1(d, cinstind pi Scripturd, pi nemolipsit de propaganda sectelor citind aceeapi protestante pi neoprotestante. Dupd marele rdzboi, prefaceri adCmci s'au ardtat pe toate lard murile viefii popoarelor f i prefaceri addrici au inceput scl se arate pi pe teircimul sulletesc pi bisericesc al (*.slid romdnepti. Viafa bisericeascd patriarhald de altddald a neamului nostru, cu una ,si aceeapi credinfcl ecumenicc7,

cu aceeapi constitufie episcopal?"' pi cu acelapi Jerlf elnic, a ritmas in amurgul istoriei. Zguduirile l schimbdrile aduse de marele rdzboi, revdrsarea neamurilor peste neamuri pi impestrifarea credinfelor (lucru de neinlcIturat la glorioasa inchegare a Romciniei actuale) ne-au adus o situalie now?"' bisericeascd, aprig caracterizatd prin rivalitdfile conf esionale, prin zeloasa activitate a sectelor neo protestante pi prin pasiunea pentru citirea si rdspcIndirea Bibliei. Noua lume, pasionatei de Biblie, dar rdzvreilitä I al?" de dogmele .,si de tradifille Sfintei Biserici ,si con-

stituitcl in corporafii sectare protivn ice, pi-a filurit o noud traducere a Cilrfii Slink, pe care o rdspcindepte cu mare belsug in bate straturile poporului. Biserica nationald ortodoxd, dcindu-pi seama de schimbarea vremilor pi de zdmislirea primejdiilor, a cdulat scl stdvileascd propaganda sectaroprotestant?", retipcIrind Biblia noastrd traditional?", intemeiatc7 pe versiunea elineascd a Celor ..,Saptezeci, dup.?" ce a trecut-o printeo temeinicd revizuire pi, in bun?" parte, printr'o largà muncd de traducere noud.

Patriarhul fàrii, Sanctitatea Sa D. D. Dr. Miron, a pus la lucru cata destoinicie de cdrturar biblic a I. P. S. Sale Mitropolitul Moldovei pi Sucevei D. D. Nicodim, cum pi streldania mai ¡os semnafilor servitori ai Majesidlii Voastre, pi a tipdrit intreaga Sid ntd Scripture"' (dupil cti teva tipdrituri parfiale, mai vechi) in trecutul an 1936.

In imprejurdrile incurcat impletite ale ceasului de Mil, silinfele, munca pi opera Sfintei noastre Biserici aveau nevoie de ajutor pi de intregire. In lupta deschiscl cu sectanfii mai vechi pi de ultimd ord, Biblia relipdritil de Bisericd va'fi pica puf in folositd, at& de sectanfi cat pi de misionarii noptri ortodocpi. Sectantii nu primesc cerceta'ri i discutii

deal pe baza textului biblic fälmdcit din originalul ebraic, iar misionan ii no.5tri sunt constrâni, spre marea lor parere de rgu, sil se sluj eased tot de textul sectantilor. Majestatea Voastrcl, Regele drept crediticios al RomcIniei Mari, reinviind purtdrile de grijd, drepturile i pildele vechilor noptri voevozi iubitori de carte pi iubitori de bisericd, afi adus .Bisericii romd nepti sprijinul Vostru regal pi i-afi ddruit un dar pe care numai Majestatea Voastrd avea dreptul pi puterea ordone pi sd-I pogoare pad la noi. VI

www.dacoromanica.ro

PREFATA.

poruncit sd incordam din nou energiile noastre yi sei pregalim pentru Fundafia pentru Literaturei yi Arta « REGELE CAROL II » aceastcl Biblie. Am implinit porunca Majesteitii Voastre. Ne-am intors la lucru, am recercetat in ameinunfime partea noastrci de traducere, in-

diputei in Biblia din 1936, yi am tradus din nou, din textul original ebraic, toate acele ceirli care pônd acum fuseserei Mime-kite numai din Septuaginta. Regele de ctzi repeta, norocos yi consecvent, porunca data' de dike Principele Carol, in anul 1923, la intemeierea Fundafiei « Principele Carol », zmuia din noi mai jos semnalii, ca sei-I lucreze o nouei traducere a intregii Stinte Scripturi. Cu Biblia de azi, daruifi un dar cu adeveirat regesc studenfimii noasire teologice yi indeobyte preofilor noytri licenfiati in teologie. Programul I acultdfilor de teologie din Romania impune studenfilor invaleimantul limbii ebraice yi exegeza Vechiului Testament, ideal dupei textul original. Studenfii teologi se deprind de la inceput sei vada' in Vechiul Testament ebraic depozitul cel adevdrat al revelafiunii vechi-testamentare, iar pe toate celelalte versiuni (adica traducen i vechi yi noi ale Vechiului Testament) set le ayeze mai prejos deceit Biblia Ebraicä. Akatuitorii pro gramului Faculteifilor de Teologie, adicd inaltele autoriteifi ..scolare, in Infelegere cu inaltele autoriteili bisericeyti, au socotit la noi ca ci aiurea cei studenfii teologi trebue sei porneasca', in studiul exegetic al Vechiului Testament, de la textul de ()Mule. Dar ytiut este ea' in Faculteifile noastre teologice studiul limbii ebraice nu esteimpins alai de departe, 'Mc& sa acd pe studenfi destul de familiari cu limba ebraicd. Ieyind din facultate, tôndrul teolog, chiar &Ind are dispozifii I ilologice, rar se mai intoarce la gramatica ebraicä yi la diclionarul lui Gesenius. El rameme incredinfat cd adevarata Biblie a Vechiului Testament este Biblia Ebraica, pe care inveifamemtul teologic i-a propus-o Cu intaietate, dar, in acelayi limp, Mina' ne cu peirerea de reiu cd 'Mire el f i textul ebraic nu exista nici legatura directei, nici teilmaci ortodox. Mai tarziu, cemd, in viala lui de preot sau in cariera lui de profesor de religie, va avea nevoie sd stabileascei starea de obetryie a vre-unui loc biblic, el va fi constrems

sa alerge la una din traducerile (In circulafie universala) francezä, englezä, germand sau, in cazul cel mai umil, la una din Bibliile romezneyti, aduse noucl de prozelitismul protestant.., lar in cugetul lui va

Mtdei mereu nedomirirea cä textul ebraic al Vechiului Testament n'a gAsit la noi, pând astdzi, nici un traducAtor, teolog ortodox. Indeplinind zi de zi porunca pe care ne-afi dat-o, am intrevazut o perspectivâ yi o speranfa de sub cerurile viitorului. Un gad bun f i romemesc, o adeistare, asteizi de abia cc lumina de candela, au nalucit intea sulletului nostru. i Majestatea Voasträ afi sporit aceasta lumina VII

www.dacoromanica.ro

PREFATA

si afi laud set tresarei de ruldejde mima noastra, rostind la Blaj, la serbeirile « Astrei », In ziva de 20 Septemvrie 1936, aceste cuvinte, vredn ice sei fie pastrate pe table de aramei: toti cei ce simt române§te i crestine§te sä-§i intindd mâna peste « nevoile, peste micile deosebiri ale zilei i sà lucreze la plämddirea sufle-

tului acestui popor, care, fie el ortodox, fie el unit, tot popor cre§tin tot popor român este ». Este sfioasa i negr *cilia netzuinfel a servitorilor Majestäfii Voastre ca aceasta Biblie a ostenelilor lor sei ajunga Intr'o zi dupa ce va fi cunoscutei, discutatei, verificata Biblia neamului nostru Intreg viitoarei noastre reIntälniri bisericesti.

fi a

MAJESTA TE,

Ne-ali chemat la Fundafia pentru Literatura si Arta « REGELE CAROL II« si ne-afi Intovareisit cu falanga culturalei care se stradueste sà institue In poporul nostruIntä ietatea ceirfii romänesti. Slänta Scriptura este Cartea Revelafiunii Divine, Opera Sfäntului Duh,insuflatä marilor pro/eli ai Vechiului ci ai Noului Testament, dar este totdeodatel si un märef monument literar, un cedru din Libanul literaturii universale, cu Hid&

cini lnlipte In stacile Egiptului, ale Arabiei si ale Canaanului si cu mistica-i cununa remirsata peste cetafile din primal veac al crestincllei : Ierusalimul, Antiohia f i Corintul, Efesul, Alexandria si Roma. Ski nta Scriptura, prin minunata si multiplei binecuväntare, a odnIslit odriísleste pururea, ca toiagul lui Aaron, prima liante de flori In bate literaturile nafionale crestine. Printre literaturile europene, literatura englezei si literatura germana au inceput primeivara lor cu traducerea Scripturi. Biblia englezei precede opera lui Shakespeare. Biblia lui Luther deschide cale lui Klopstock ci lui Goethe. La noi Roma' nii, de.si Biblia principelui . erban Cantacuzino este cu aproape cloud' stile de ani mai veche deceit Alecsandri, Odobescu îi Emi-

nescu, Creanga, Caragiale si Cosbuc, totusi, pentru anumite pricini proprii noastre bisericesti f i culturale, nu se poate dovedi di ea a aval asupra lor o Inräurire prea statornica .,si hoteírltoare. Cu atat mai mare cuvdnt simfim azi cu tolii cd Sfänta Scripturä trebue "indeplineasca, la noi, rodnica ei menire si sa pc7trundei ca o refea de apc1 vie ogoarele inimii f i ale literaturii romemesti. Ali hotiírlt, Majestate, ca mire atätea carfi pe care Fundafiile Regale le pun la Indemäna cititorilor romel ni sia fie ca Opera Eternä si ca Prima Carte din lume i SkInta Scriptura. Infelegem prea bine al « Regele Culturii » nu putea sei lase *NI din amliteatrul sau cultural blocul Sfintei Scripturi, cel ce, ca alta lature a lui, lormeazei perete In Biserica VIII

www.dacoromanica.ro

PREFATA

strdbund. Agteptdm cu bucurie acest dar august, &fruit neamului nostru gi menit set se reispandeasa gi In colibe fi in palate, si pe mesele arturarilor gi pe pupitrele studenfilor, fi printre iubitorii cucerniciei gi printre cdutiltorit poeziei.

Sarcina pe care ne-afi dat-o fi care a insemnat o culminafie In strdduinfele noastre gi In munca noastret ;fluid i negtiutd, inceputd de cdteva decenii, ne-a pus statornic inainte problema limbii ¡iterare cuve-

nite unei traducen i a Sfintei Scripturi. Ne-am silit sd finem, In traducerea aceasta, o cale mijlocie, nelcisdndu-ne Induplecafi nici de cei ce doreau sd regdseascd In noua Biblie bate arhaismele f i tot graiul traduccitorilor Bibliei de la 1688, nici de progresigtii gi neolatinigtii de azi, care ar voi sd gteargd din limba noastrd bate dovezile lungului nostru trai

laolaltei cu alte neamuri järä de obtirgie romand. Este un adevetr pe care fl Intetrim cu smerenie In fella Majestdfii V oastre : graiul omului are in el nestatornicia gi fluiditatea a tot ce este omenesc gi pdmeintesc.

Dupef cum In moravuri, in port, In traiul zilnic, In diferitele aspecte ale viefii sociale, total se miga gi se schimbel, Cu papi de ani sau de veacuri, dupci amestecate gi felurite frirduriri gi dupe)" mersul viefii universale, tntocmai aga este gi cu graiul dintre noi. Oamenii infelepli au observat gi au spus de mult cei vorba omului indepline,ste o slujbel In unele

privinfe asemetatoare cu slujba indeplinitd de monad. Cuvdntul este un mijloc de contact, de schimb gi (ca si la bani) de adunare de comori. Cui i-a trecut prin gtind, vreodatcI, cd s'ar putea invegnici un sistem monetar? Care om cuminte poate sd ne ceard sei oprim In loc gi sd proclamdm q Ne varietur cutare vdrstel sau cutare lazet a unei limbi, Wet vie gi in necontenitel transformare? Dar graiul nostru cel neodihnit gi evolutiv poate sd f ie oprit In loc gi letsat mogtenire celor ce ne vor urma : pe pleici de amnia, pe ziduri de temple gi de mausolee, in operele poefilor de geniugiin traducerile Sf intei Scripturi. Sfeinta Scripture)" are, de trei mii de ani, puterea sd fixeze, pe calea popoarelor f i in viafa limbilor, unele etape ale lexicului ale sintaxei. Cdnd gi and, Biblia inscrie, prin traducerea ei, In istoria neamurilor iubitoare de Cluistos, mari momente religioase f i ¡iterare. Ne-am dal osteneala, Majestate, set umplem sacrele 'netsurf ale Ceirfii Eterne cu ¡amura limbii romdnegti, aga cum am deprins-o din gura mamei, aga cum am invelfat-o din cdrfile clasicilor romeini gi aga cum ne-o impune astelzi, cdtre mijlocul secolului al XX-lea, treapta ei de dezvoltare gi de imbogeifire. Pentru graiul pus de noi In Sfeinta Carte, Vd aducem chezilgie, 111 ajestate, unul : V rancea tinerefii lui gi lunga lui deprindere cu limba celrfilor bisericegti, iar : patruzeci de ani de activitate

literard, incununatel deuneizi chiar de 'mina Majestelfii Voastre. IX

www.dacoromanica.ro

PREFAM

Cu vointa rectilinie, necurmat aceeqi de cel putin paisprezece ani, Majestatea Voastrei (Ili voit, ati poruncit, all fault sei creased din scirguinta noastrel de ceirturari bisericoti, profesori de Exegeza Vechiului ,si

Noului Testament, mobilizati la Fundatia pentru Literaturei i Arta # REGELE CAROL II», aceasta nouil traducere a Ciirtii Eterne. Ingaduiti traduceitorilor acestei Biblii sei salute adanc steaua Voastrel regalia f i sit fericeasca pe Majestatea Voastrei cei V'a ajutat Domnul Fi Dumnezeul f i Mil' ntuitorul nostru Iisus Christos sa afezati numele Vostru in reind cu numele Regilor de sfeintel pomenire din Israil, cei ce

ctitoreau i impodobeau Casa Viului Dumnezeu, cei ce porunceau ca

Legea-I Slantel sit fie improspeitatd in mima poporului.

MAJESTA TE, Inaintea celor de PM- i a celor viitori, dati-ne Augusta Voastrei fmputernicire sei chemeim Biblia aceasta, pentru ca astfel sa-i reimand numele f i astfel sil se pomeneascei, In neam de neamul nostru:

BIBLIA REGELE CAROL II.

Bucure§ti, Octombrie 1937,

Suntem, Majestate, ai Majestatii Voastre prea smeriVi ostenitori Pi. VASILE RADU si GALA GALACT1ON

X

www.dacoromanica.ro

VECHIUL TESTAMENT

FACEREA _12. S'r pämäntul a odräslit pajiste

1.

Cele »ase zile ale Creafiunii. La inceput, a fácut Dumnezeu cerul pamântul. i pamántul era fára, chip i pustiu

intuneric era deasupra adâncului, iar Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor. Si a zis Dumnezeu: 4 SA% fie lumina! »

s'a acut

Si a vazut Dumnezeu ea' lumina este bun& si a despärtit Dumnezeu lumina de intunerie. Si a numit Dumnezeu lumina ziuä intunericul I-a numit noapte. i a fost sear& si a fost dimineaVá: ziva tutaia.

S'r a zis Dumnezeu: « Sä, fie o tärie In mijlocul apelor, care sä, desparta' apele de ape ».

i a fäcut Dumnezeu taria cerului si a despärtit apele care sunt dedesubtul täriei de apele care sunt deasupra täriei. s'a Newt asa.

Si a numit Dumnezeu taria

cer ;

si a fost sear& FA a fost climineatà: ziva

a doua. S'r a zis Dumnezeu: « Sa se adune apele cele de sub cer la un loo i sä se iveasca, uscatul ». Si s'a fäcut asa. Si a numit Dumnezeu uscatul iar adunarea apelor a numit-o mä,ri. S'r a väzut Dunmezeu ca, este bine. S'r a zis Dumnezeu: « Sä odräsleascii,

pämantul pajiste verde, ierburi avand

sämäntä, in ele i pomi roditori, care BA,

faca, dupä soiul lor, ronde cu samânta In ele, pe pämänt ». Si s'a fäcut asa.

verde, ierburi având sämänVa, in ele, dupà, neamul lor, i pomi roditori, cu rod care are samântil in el, chip& neamul lor. Si a vazut Dumnezeu ca este bine.

Si a fost sear& si a fost dimineatii;

ziva a treia.

i a zis Dumnezeu: « Sä fie luminätori pe bolta cerului, ca sä, despartä ziva de noapte i sa, fie semne ale anotimpurilor, ale zilelor si ale anilor. Si ea fie luminatori, pe bolta cerului, ca sä lumineze pe pämant ».

fäcut asa.

i s'a

Deci a facut Dumnezeu cei doi luminatori mari: lumingtorul cel mai mare, ca ni stäpaneasca ziva,

torul col mai mic, ca sá stapäneasca

noaptea, precum i stelele.

Si i-a pus Duranezeu pe bolta

cerului, ca sa., lumineze pe pämant, i sä stäpaneasca peste zi si peste noapte i ni desparta lumina de intuneric. bine.

i a väzut Dumnezeu cá, este

Si a fost searä, i a fost dimineatä:

ziva a patra. Si a zis Dumnezeu: e Sä., misune apele de sumedenie de jivine cu viata In ele si pasärile ni zboare pe pamânt si pe intinsul cerului ».

Si a fticut Dumnezeu chiii cei

mari i toate vietäVile viermuitoare de care raisuna apele, chip& soiul lor, i toate

päsarile zburatoare, dupa soiul lor. a vitzut Dumnezeu ca. este bine. i le-a binecuvântat Dumnezeu zi-

and: Präsiti-va i va inmulii

1 www.dacoromanica.ro

i (rm-

FACEREA, 2 pleti apele mt.-jailor §i pasarle 85, se inmulteascit pe pamitnt ».

i s'a ficut sear& 0 s'a facut dimineata: ziva a cineea. i a zis Dumnezeu:

Sa scoata

mántul fiinte vii dupii fel 0 fel: dobitoace, taritoare si fiare, dupa soiul lor ».

s'a fácut sea. i a facut Dumnezeu fiarele pa-

mantului, dupit soiul lor, EA dobitoacele dupa soiul lor toate taritoarele de pe pamânt, dupi soiul lor. i a vitzut Dum-

nezeu ca este bine.

i a zis Dumnezeu: Sä. facem om, dup.& chipul nostru i dupit asemanarea noastrit, care sä sib& stitpánire peste pe§tii

re:aril 0 peste pisitrile cerului 0 peste dobitoace 0 peste tot ptimantul §i peste toate jivinele care se taritsc pe pamiint. i a facut Dumnezeu pe om, dup5, chipul Eau, dupit chipul lui Dumnezeu 1-a hicut, barbat i femeie-i-a fä.cut.

i i-a binecuvantat pe ei Dum-

nezeu i le-a zis lor Dumnezeu: # Fiti roditori i vit inmultiti, i umplqi pa-

mantul i supuneti-1, §i stipaniti peste pe§tii márii 0 peste piísiirile cerului

peste toate vietape care se mi§ea

pe pamant s. i a zis Dumnezeu: 4 Jata, vä dau voua toate ierbmile care au gambit& in

ele, de pe toata fata pamântului, o toti pomii care au roade eu samanä in ele. Acestea sa fie hrana voastra.

i tuturor dobitoacelor pamantului

tuturor päsärilor cerului o tuturor ji-

vinelor care se tarase pe pämant EA care

au in ele suflare de viata, le dau ca

hrana toata iarba i toata buruiana. » lea facut a§a. i a privit Dumnezeu la toate cate le Meuse i iatä, erau bune foarte. a fost seará EA a fost climineata: ziva a §asea.

2. Dumnezeu sfintefte ziva a gaptea.

Adam §i Eva in Rai. 1. A§a s'au desavar§it cerul o pitmantul i toatit °Oliva lor.

a sfitr§it Duirmezeu in ziva a

laj'Ava luorarea sa pe care o Meuse EA

s'a odihnit In ziva a qaptea de toatit

lucrarea sa pe care o fäcuse. i a binecuvantat Dumnezeu ziva a qaptea. §i a sfintit-o, caci intru ea s'a odihnit de toata lucrarea sa pe care a facut-o Dumnezeu. Iatä ohar§iile cerului 0 ale pamantului, atunci citnd au fost zidite. In vre-

mea cand Domnul Dumnezeu a fä.cut pamitntul i cerul, Niel un copacel nu era pe pamant

niel o buruianit nu rdsitrise, citci Domnul Dumnezeu nu slobozea ploaie pe pamant o nu era nici un ore ca sit-1 lucreze,

Ci numai aburi se ridicau de pe

pamant i adapau toatit fate. pamantului. Atunci a zidit Domnul Dumnezeu pe om din arana pitmantului 0 a suflat In narile lui suflare de viatit, EA s'a fiicut Adam, flint& vie.

i a sadit Domnul Dumnezeu o

gradina, in Eden, spre Räsitrit, 0 a sä-

läluit

pe omul pe care 11 zidise. Apoi Domnul Dumnezeu a poruncit

sä rasara din pamant tot felul de pomi, frumo0 la vedere buni la mancare; iar in mijlocul gradinii emu pomul EA pomul cuno§tintei binelui i raului,

i un fluviu ie§ea din Eden, ca

sit ude gradina, o de acolo se despartea In patru brate.

Numele celui dintai este Fison. Acesta inconjoarit tot tinutul favila; acolo se aflit aur.

*i aurul acestui tinut e de mare

pret. Acolo se aflii bdeliul i onixul. *i numele fluviului al doilea este Ghihon ;acesta inconjoara tot tinutulell§. i numele fluviului al treilea este Tigre, care curge la rasaritul Asiriei. lar

al patrulea fiuviu este Eufratul. i a luat Doinnul Dumnezeu pe Adam §i I-a pus in gradina Edenului, ea s'o lucreze i s'o pazeasca. i a poruncit Domnul Dumnezeu lui Adam, zicand: # Din to0 pomii gritdinii vei mamas, Dar din pomul cuno§tintei binelui EA faului O. nu mananci, fiiiidca in ziva cand vei manca din el, ye]. muri!» Apoi a zis bomnul Dumnezeu: e Nu

este bine sit fie omul singur. Ii voi face lui un ajutor de potriva lui.

2 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 3

lepciune, a luat din roadele lui si a mancat si a dat i barbatului ei care era cu ea, si a mancat i el.

Cad Domnul Dumnezeu fácuse din

pamant toate vietuitoarele campului toate pasarile cerului FA le adusese la

Adam, ca st vaza cum le va numi; pe fiecare vietate, cum era s'o nu-

Atunci li s'au deschis ochii la aman-

doi

i si-au dat seama ca sunt goi si

au cusut frunze de smochin i si-au facut

measca Adam, asa era sa fie numele ei. Si a pus Adam nume tuturor do-. bitoacelor i tuturor pasiirilor cerului

pestelci.

Atunoi Domnul Dumnezeu a adus

Si au auzit umbletul Domnului Dumnezeu, care se plirnba in adierea serii prin griidina, i s'au ascuas Adam femeia lui, de fats. Domnului Dum-

coasta pe care a luat-o din Adam femeie si a adus-o catre Adam. Atunci Adam a gait: « Aceasta este

Adam si i-a zis: o Unde esti? » Atunci el a raspuns: o Auzit-am pasii tái in gradinii i m'am temut, fiindcii stint gol, si m'am ascuns s. Si a zis Domnul: o Cine ti-a spus

tuturor fiarelor campiei, dar pentru Adam

nu s'a aflat un ajutor de potriva lui.

un somn greu peste Adam i el a adormit, iar Domnul a luat una din coastele lui si a strans carnea la loc. Si a facut Domnul Dumnezeu

nezeu printre pomii Si a strigat Domnul Dumnezeu pe

carnea mea. Aceasta se va cherna femeie,

tie et esti gol? Nu cumva ai mancat din pomul din care ti-am poruncit

Pentru aceea, va Lasa omul pe tatal eau si pe mama sa si se va lipi de femeia

Atunci Adam a zis: u Femeia pe care mi-ai dat-o ea fie cu mine, ea mi-a

acum os din oasele mele si carne din caci din barbat a fost luatä. »

nu mananci ? »

dat din pom i eu am mancat ! »

i vor fi amandoi un trup. Si Adam si femeia lui erau amandoi goi si nu se rusinau.

sa,

Si a intrebat-o Domnul Dumnezeu Po femeie: o Pentru ce ai fácut ateasta ?» Iar femeia a faspuns: « Sarpele m'a amagit i eu am mancat s.

3.

Zis-a Domnul Dumnezeu catre

peicat. ceiderea Ccilcarea poruncii Feigikluinfa lzbeivitorului. Ci sarpele era cel mai viclean dintre

sarpe: s Pentru et ai facut aceasta, ble-

stemat sit flu tu intre toate dobitoacele si intro toate fiarele campului; pe pantece sä te târasti i pulbere sa manânci, in toate zilele vietii tale ! Dusmanie voi pune intro tine fo.' femeie, intro semintia ta i semintia ei;

to ate fiarele campului pe care le facuse

Domnul Dumnezeu. Si el a zis catre

femeie: Adevarat este ca a spus Dumnezeu Bt nu mancati din toti pomii dinii? »

kceasta iti va zdrobi capul, iar tu

de el, ca sa nu muriti!

ai ascultat de indemnul femeii tale si ai mancat din pomul din caro ti-am

vi impunge calcaiul. » Apoi a zis femeii: « Voi inmulti foarte suferintele sarcinii tale ! Intru duren 'i vei nato fii; si dorul tau va fi dupii barbatul tau i el te va stä,pani.» lar lui Adam i-a zis: « Pentru

Si a raspuns femeia sarpelui: o Din roadele pomilor gradinii avem voie mâncarn, Dar din rodul pomului care este in mijlocul gradinii, a spus Dumnezeu: Sti nu mâncati din el, nici sit va atingeti

Atunci sarpele zise &Una femeie: « Nu yeti muri debe! Dar Dumnezeu stie et in ziva cand yeti manca din el, deschide-se-vor ochii vostri i yeti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele

poruncit:

Sa nu mánanci din el ! »

blestemat st fie pamantul din pricina ta! Cu truda sä te hranesti din el, in toate zidele vietii tele! aduca, Spini i palamida st manânci buruienile campului.

i raul.

Si femeia, vaziind et rodul pomului

Intru sudoarea fetei tale sä nanci paine, pan& and te vei intoarce

este bun de mancare i ispititor la vedere i de dorit, ca unul care dä inte-

3

www.dacoromanica.ro

1*

l'ACEREA, 4

Atunci a grait Domnul catre Cain: « Unde este Abel, fratele tau? » lar el

in pamant, clici din el ai fost luat. Cid pulbere esti i in pulbere te vei intoarce ! » i a pus Adam femeii sale numele

a raspuns: 4( Nu tiu! Nu cumva sunt paznicul fratelui meu? »

Eva, caci ea a fost mama tuturor celor vii.

Atunci Doranul zise: s Ce-ai facut !

Glasul sangelui fratelui tau striga catre mine din pamant. i acum blestemat sa fii tu pe pamantul care f}i-a deschis gura ca s'a primeasca sangele fratelui tau, din mana fa!

i a facut Domnul Dumnezeu lui

i femeii sale vesminte de pide

Ada,m

i-a imbracat cu ele.

*i a zis Domnul Dumnezeu: « Tata

Adam s'a facut ca unul dintre noi, cunoscand binele i raul. i acum, sa nu intindil mana si ja j din pomul vietii sä, mlinânce i s'a träiasca in veci! » Deci 1-a scos Domnul Dumnezeu din gradina Edenului, ca sá lucreze pamantul din care fusese luat.

Calad vei munci pamantul, sa nu-ti

mai dea vlaga lui! Zbuciumat si fugar «a fii pe pamant ! » i a zis Cain catre Domnul:

delegea mea este prea mare, ca sa mi se mai ierte !

Tata, astazi tu ma alungi de pe fata acestui piimant i trebue sa ma ascund de tine. Ratiicitor si fugar voi

i 1-a gonit pe Adam, kd 1-a asezat

la raskritul gradinii Edenului. Apoi a pus heruvimi cu sabie de flaca* ca

fi pe pamiint, iar cine va da peste mine, ma va ucide! »

pazeascii drumul spre pomul vietii.

Ci i-a raspuns Dumnezeu: « Nu

4.

asa! Oricine va ucide pe Cain va caclea sub inseptitet razbunare ! a pus Dum-

Cain fi Abel fi urniafii lor. i Adam a cunoscut pe Eva femeia

sa.

nezeu lui Cain un semn, ca nimeni caro-1

i ea a zämislit i a nascut pe Cain

va gasi s'a nu-1 omoare. i a purces Cain din fata lui Dumnezeu si s'a salasluit in pamântul Nod, la rasärit de Eden. i a cunoscut Cain pe femeia sa,

si a zis: « Dobandit-am un om de la Dumnezeu ».

Apoi, a doua ()ara, a nascut pe i Abel era pastor de oi, iar Cain era muncitor de pamânt. fratele sau, Abel.

si a zámislit si a niiscut pe Enoh. s'a apucat i a zidit o cetate i cetatii i-a pus numele Enoh, dupá numele

i dupa catava vreme, Cain a adus din roadele pamantului prinos lui Dum-

fiului sau.

nezeu.

lar lui Enoh i s'a nascut Irad.

i Abel a adus si el din cele intai nascute ale oilor sale si din grasimea lar, lar Dumnezeu a privit cu indurare pe Abel si jertfa lui, lar la Cain i la jertfa lui nu s'a uitat. Çli Cain s'a aprins de manie fata lui s'a posomorit.

Irad a fost tatâl lui Mehuiael i Mehu-

iael a fost tatal lui Metusael, iar Metusael a fost talla lui Lameh. i Lameh luat doua femei; cea dintai se numea Ada, iar cea de a doua se numea Tila. i Ada a nascut pe Iabel; acesta a fost parintele celor ce saliisluesc in corturi i pase turmele.

i a intrebat Domnul pe Cain: « De

ce te-ai aprins de mânie i de ce s'a posomorit fata ta?

lar numele fratelui gil a fost

Oare daca ti-e bina mima, nu tii

fruntea sus ? lar daca' ti-e Mima haina, pacatul sta la panda, la usa ta. i pofta

Iubal; acesta a fost parintele tuturor celar ce canta, din chitara' si din flaut. i Tila a nascut i ea pe Tubalcain, Murar de unelte de aroma i de

lui da n'avala spre tine, dar tu pune stapanire pe el! » sala:

ia

«

zis

Cain lui Abel, fratele

fier, iar sora lui Tubalcain a fost Naama. Ci Lameh zis-a catre femeile sale: Ada i Tila, ascultati de glasul mea!

mergem pe câmp! s lar cand

erau pe camp, Cain a tabarit pe Abel, fratele sau, i 1-a omorit.

Femei ale lui Lameh, luati aminte la

www.dacoromanica.ro 4

FACEREA, 5

spusa mea: Am ucis un om pentru rana mea si un bilietan pentru Vänätaia mea! Si dacii va fi de sapte ori räzbunat Cain, atunci Lameh va fi de saptezeci sapte de ori. Si Adam a cunoscut iaräsi pe femeia ea a näscut un fiu i i-a pus numele Set, # ciici - a zis ea - mi-a dat Dumnezeu alti odraslä, in locul lui Abel, pe care 1-a omorit Cain ». Si lui Set do asemeni i s'a näscut un fiu, chruia i-a pus numele Enos. Atunci

au inceput oamenii sä, cheme numele Domnului.

Deci toate zilele lui Chenan au fost nouä sute zece ani. Apoi a murit. zeci

Si Mahalaleel era in varstit de saii cinci de ani i i s'a näscut Tared.

Si a mai trait Mahalaleel, ce i s'a niiscut Iared, opt sute treizeci de ani, si a avut fu i fiice. Deci toate miele lui Mahalaleel au

fost opt sute nouäzeci Apoi a murit. saizeci

Enoh.

i

cinci de ani.

Si Iared era in varstä de o sutä i doi de ani cand i s'a niiscut

Si a mai trait Iared, dupä ce i

s'a näscut Enoh, opt sute de ani, i a

avut fi

5.

6irul patriarhilor, de la Adam pincl la Noe.

Iatä izvodul neamurilor lui Adam. In ziva când 1-a ficut Dumnezeu pe om, 1-a facut dup5, asemänarea lui Dumnezeu. Bärbat i femeie fäcutu-i-a i i-a

binecuväntat pe ei i le-a pus numele Om, in ziva &Ind i-a Emit. Si Adam ora in varstä de o But& treizeci de ani i i s'a näscut un fiu, dup5, asem5,narea i dup5, chipul situ, si

i-a pus numele Set. Si a mai träit Adam, dupli ce i s'a

näscut Set, opt sute de ani, si a avut fiice.

Deci toate zilele pe care le-a triit Adam au fost nouä sute treizeci de ani. Apoi a murit. i Set era in viirstä de o sutit cinci ani i i s'a näscut Enos. Si a mai träit Set, dup5, ce i s'a näscut Enos, opt sute sapte ani, i a avut fa si fiice.

i fiice.

toate zilele vietii lui Iared au fost nouä sute saizeci i doi de ani. Apoi a murit. Deci

Si Enoh era in viirstii, de saizeci cinci de ani °And i s'a miscut Matusalem.

Si Enoh a umblat in ciile Domnului, dupit ce i s'a näscut Matusalern,

trei sute de ani, i a avut fa f}i

fiice.

Deci au fost toate zilele lui Enoh

trei sute saizeci i cinci de ani.

Si fiindcä Enoh umbla in cäile

Domnului, nu s'a mai vilzut, cäci Dum-

nezeu 1-a luat la sine. Si Matusalem era in värstit de o slit& optzeci i apte de ani i i s'a niiscut Lameh.

Si a mai trait Matusalem, dupä, ce i s'a näscut Lameh, sapte sute optzeci j doi de ani fji a avid fi i fiice. Deci toat,e zilele lui Matusalem au

fost nouä sute saizeci i noug de ani. Apoi a rnurit.

Si Lameh era in viirst5, de o sutii

Deci toate zilele lui Set au fost

optzeci i doi de ani i i s'a näscut un fiu.

Si Enos era in viirstä de nouäzeci de ani i i s'a näscut Chenan. Si a mai trilit Enos, dupä ce i s'a niiscut Chenan, opt sute cincisprezece

« Acesta ne va mängála de munca i de truda mäinilor noastre, clisunate de pft-

noug sute doisprezece ani. Apoi a murit.

ani, si a avut fil si fice.

Deci toate zilele lui Enos au fost nou5., sute cinci ani. Apoi a murit. Si Chenan era in värstä, de saptezeci de ani j i s'a näscut Mahalaleel.

Si a mai trait Chenan, dupä ce

i s'a näscut Mahalaleel, opt sute patruzeci de ani, i a avut fu i fiice.

Si i-a pus numele Noe, zicänd:

mäntul pe care 1-a blestemat Dumnezeu! »

Si a mai triiit Lameh, dupä ce

i s'a näscut Noe, cinci sute nouazeci si cinci de ani, i a avut fu i fiice. Deci toate zilele vietii lui Lameh au fost sapte sute saptezeci i apte de ani. Apoi a murit. Si Noe era in varstii de cinci sute de ani i i s'au näscut lui Noe: Sem, Ham si Iafet.

5 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 6, 7

s'o ungi pe dinauntru ai pe dinafarii cu

G.

Rdutatea

smoalii.

pdcatelelor lui Adam 'in-

Iatä i mäsura dupa care s'o faci: troj sute de coti sa fie lungimea writbiei, cincizeci de coti lärgimea i treizeci de coi ináltimea ei. SA, faci coräbiei rasuflatori i sä

ifirtitd pe Dumnezeu. Noe singur va sccipa de pato p.

lar dup.& ce oamenii au inceput so inmulteasca pe fata pämantului s'au näscut fete, Atunci au viizut fiji lui Dumnezeu fetele oamenilor sunt frumoase i ai-au luat de nevesto, din toate, pe acelea pe care i le-au ales. Si a zis Domnul: <4 Nu va ramanea

le croieati la un cot de la acoperia in jos, iar uaa corabiei s'o pul intr'o lature. S'o faci cu troj ránduri de camäri: randul

de jos, al doilea ai al treilea.

Si eu Rita voi aduce potopul apelor

Po pamant, ca sä prapadesc tot trupul de sub cer, care are in el duh de viatä, tOt ce se afla pe pitmant si. piara. Si eu voi incheia legamantul meu cu tino! lar tu intr.& in corabie, tu feciorii tai i femeia ta.

Duhul meu in oameni pururea, fiindca stint trup. Drept aceea, zilele lor sa fie o slit& douizeci de ani! »

lar in vremea aceea eran pe pa-

mant Uriaaii, mai ales dupá, ce fiii lui

Si din toate vietuitoarele, din toatä,

Dumnezeu intrarä la fiicele oamenilor le näscura fii. Acestia stint vitejii cei vestiti din vechime.

faptura, cate doll& din toate sa bagi in corabie, ca sit raman& in viatä, cu tine; parte barbatease& ai parte femeiesca si. fie! Din tot soiul de pásari ai de dobitoace, i din tot soiul de taritoare ale pamántului: cate o pereche din toate si. vie la tine, ca sá ramble in viatä.

Si cand a vazut Domnul ca. s'a inmultit rautatea oamenilor pe pOmant ca toatá inchipuirea cugetelor inimii lor este numai i numai spre rautate, In toata vremea, I-a parut fau lui Dumnezeu ca a fault pe om pe pamant si s'a mahnit

lar tu in cu tine din once fel de

hrana, care e bun& de mancat i adureo In corabie, ca BA, aveti de mancare voi

in inima sa. Atunci a rostit Domnul: uNimicivoi, de pe fate, pamantului, pe omul pe care 1-am zidit, ai pe om i dobitoacele

dobitoacele. »

Si Noe a facut toate intocmai aaa cum i-a poruncit Dumnezeu.

taritoarele i pasärile cerului, cad imi

pare ritu ca le-am zidit ». Ci Noe a aflat har in ochii Dom-

7. Corabitz lui Noe si pr'dpcidul potoputui.

nului.

lath' istoria vietli lui Noe. Noe era om drept ei far& prihana in veacul ai Noe umbla cu Dumnezeu.

Si a zis Domnul lui Noe: #Intra.

Si s'a uitat Dumnezeu pe pamant iatil se stricase, fiindc& tot trupul iai stricase rostul sau pe pamant.

tu EA toatä casa ta in corabie, ciici numai pe tine te-am cunoscut drept, Inaintea mea, in neamul acesta. Din toate dobitoacelo cele curato ja cu tine cate eapto perechi, parte bärbateasca ai parte femeiascä, iar din dobitoacele necurate alto o pereche, parte bärbateasea, ai parte femeiascä.

Noe: « Sfaraitul a toat& faptura stá gata,

Aaijderea ai din pisärile cerului cate aapte perechi, barbätuaul i gäinuaa, ca

i i s'au nascut lui Noe trei feciori: Sem, Ham ai Iafet. Ci pamantul se stricase lic fata

lui Durnnezeu EA se umpluse de silnicie.

Atunci a gräit Dumnezeu catre

in fate, mea, caci pamantul s'a umplut de silnicie. Deci iatá, eu îi voi nimici o data cu parnantul. 11-ti o corabie din lemn de chiparos. Corabia s'o faci cu camarute

sa le dainuiasca siimanta pe toatä fata pamantului. Ciici peste aapte zile eu voi slobozi

ploaie pe pamant, timp de patruzeci de zile i patruzeci de nopti, i voi aterge 6

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 8

de pe fat,a pämäntului toate fäpturile pe care le-am zidit.»

Cu cincisprezece coti deasupra lor se ridicarii, apele si muntii furit acoperiti.

precum i-a poruncit Domnul.

misc.& pe primânt: päsäri, dobitoace

lar Noe a fitcut intru totul, asa

Atunci pieri toatii fiiptura care se

fiare, cat si toate vietätile care misunä pe psämänt, precum i toti oamenii. Toate vietuitoarele de pe uscat cu

Si Noe era in varstà de sase sute

de ani, &Ind apele potopului venifé, asupra p5mântului.

suflare de viata in

Si au intrat Noe si feciorii säi si femeia sa si nurorilc sale, cu el in corabie, din pricina apelor potopului. Din dobitoa,cele curate si din cele necurate si din pgski i din tot ce se täräste pe pämänt, Dora cäte douit venir5, la Noe in corabie, parte bárbateascä si parte fe-

Astfel au fost stärpite toate turile de pe fata pämäntului, de la om

la dobitoc, prom& la taritoare, p5,nit,' la pasirile cerului; stärpite au fost pitn5,

de pe p5m5,nt si au r5,mas numai Noe

si cu cei ce se aflau cu el in cora,bie. -24. Si au crescut apele pe plimânt vreme de o sutä cincized de zile.

meiasc5, asa cum fi poruncise Dumnezeu lui Noe.

Iar când s'au fmplinit sapto zile, apele potopului au pornit pe pàmänt.

8. Noe, in corabie. Poto pul inceteazd, apele

In anul sase sute al vietii lui Noe, in luna a doua, in ziva a saptesprezecea a lunii,. in ziva aceea t5.snirä toate izvoarele marelui adänc i stävilarele cerului se cräpará. Si a tinut ploaia pe p5,mânt patruzeci de zile si patruzeci de nopti.

sad. Noe iese din corabie. i Duranezeu si-a adus arninte de Noe si de toate fiarele si de toate dobi-

toacele care erau cu el in corabie,

Dumnezeu a läsat sä bat5, vant pe mânt si apele au inceput sI. scadi. Si s'au inchis izvoarele adâncului stavilarele cerului i ploaia din cer a contenit. 3. Si apele de pe pämlint au dat inspoi, putin cäte putin, i dup.& o sut5 cincizeci de zile au scázut de tot.

In ziva aceea a intrat Neo in corabie si impreunti cu el: Sem, Ham si Iafet, feciorii lui Noe, femeia lui Noe si cele trei femei ale fiilor s5,i, Apoi tot felul de fiare si tot felul de dobitoace i tot soiul de aritoare, care se tartisc pe pimânt, si tot felul de pasiíri si tot zburlitoare.

niírile lor, toate

pierirä.

lar in luna a saptea, in ziva a

felul de pitsárele si de

saptesprezecea a lunii, corabia s'a oprit pe muntele Ararat. i apele au sc5,zut mereu, mereu, pin5, in luna a zecea, iar in luna a zecea, in cea dintäi zi a lunii, s'au ariLtat värfurile muntilor. lar dup5, ce au trecut patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra corabiei pe care o fäcuse, Si a dat drumul unui corb. Acesta

Si au intrat la Noe in corabie, perechi-perechi, din toate vietuitoarele cu

duh de viatä in ele. Si veneau, veneau parte bärb5,teasc5, si parte femeiasc5 din toat5, fap-

turn, precum poruncise Dumnezeu lui

Noe. Apoi Dumnezeu a inchis usa dupg el.

Si a stäruit potopul patruzeci de zile pe pämänt si au crescut apele si au ridicat corabia, si ea plutea pe deasupra pamäntului.

a iesit, ducändu-se 5i intoreändu-se, pftnä

ce s'au uscat apele de pe pämänt. Si dup.& sapte zile Noe a dat drumul unui porumbel din corabie, ca 55,

Si apele au crescut mari si au

sporit foarte pe pàmânt, si corabia plutea pe DLO apelor.

so increclinteze dac5, s'au scurs apele de

Si apele au crescut uriase pe p5,-

pe fata p5,mäntului, Ci porumbelul n'a giísit unde odihneascii talpa piciorului, si s'a, intors

mânt, dad, din cale, Meat toti muntii cei mai inalti, de sub tot cerul, fur5,

la Neo in corabie, dici apele erau pe

acoperiti.

www.dacoromanica.ro 7

FACEREA, 9

toati figa pamantului. Atunci Noe si-a intins mana si a apucat porumbelul qi I-a biigat la sine in corabie. Si a asteptat Inca' sapte zile g a dat drumuliar porumbelului, din corabie.

Si a venit la el porumbelul, in

faptul serii, i iat5, avea in ciocul o frunza' de magic ruptit atunci. Si Noe a priceput ca apele au schzut de pe pa-

Si a asteptat Inca alte sa,pte zile, eo a dat drumul porumbelului, dar el nu s'a mai intors la Noe.

lar in anul sase sute g unul al

vieW lui Noe, in ziva intaia din lima intaia, apele de pe pámânt se uscara si Noe dadu la o parte acoperisul cora-

biei si se uitä: i iata se zbicise fats, pamântului. lar in luna a doua, in ziva a doua-

aptea, pamántul era uscat. Atunci a griiit Dumnezeu catre Noe si i-a zis: Iesi din corabie, tu o femeia ta feciorii tad i nurorile tale. Toate vietuitoarele care sunt cu tine, din toatii, filptura, i pasari, o dobitoace si tot felul de taritoare, care se tarasc pe piimant, scoate-le cu tine, ca sá misune pe pilmânt i sa, se praseasca sit se inmulteasca pe pamant! » Deci au iesit din corabie Noe si feciorii lui i femeia lui i nurorile lui, Toate vietuitoarele, toate taritoarele i toate pagirile ei tot ce se mica pe pacant, dupa, soiurile lor. zeci

i

Si a zidit Nao un jertfelnic lui Dumnezeu ci a luat din toate viquitoarele curate g din toate padtrile curato g le-a adus, ardere de tot, pe jertfelnio.

Si a mirosit Dumnezeu miro'sul cu

bunit mireazma si a zis Dumnezeu in cugetul sa,u: « De acum inainte nu voi

mai blesterna pamantul din pricina omului, pentru ca phismuirile inimii omului

suet role din tineretea lui tA nu voi mai nimici toate vielantoarele precum am fácut. De aci inainte, cat va ditinui plimantul, semanatul i secerisul, frigul caldura, vara si iarna, ziva i noaptea pu vor mai conteni!

9. Noe i Idgeíduinta, lui Dumnezeu.

Feciorii lui Noe.

i Dumnezeu a binecuvantat pe Noe i pe feciorii lui i le-a zis: roditmi i vá inmult4i i umplqi pamantul,

Si team& de voi i groaza de voi ea domneasca peste toate vietuitoarele pamantului si peste toate pasarile ce-

rului. Tot ce mica pe pamânt o toti

pestii mádi sunt dati in mana voastra. Tot ce se raise& ci ce traieste ca. va fie you& demancare, precum v'am dat i toata iarba verde. Numai carnea, cu puterea ei de viata, adica cu sangele ei, sit n'o manca0.

Si negresit, pentni cangele vostru, pentru viaa voasta, voi cere razbunare; de la oricare fiara voi cero acest Bangs,

chiar si din mama omului, din mana

fratelui sau, cu razbunare voi cere viata omului.

Cine vars.& singe omenesc, prin

maná de om Angelo lui se va v5,rsa,

cad dupil chipul cam a facut Dumnezeu pe om. Tara' voi fip roditori i v5, inmultiti, ritspandii-vit, pe pamant 0-1 stä,paniti! Apoi a griiit Dumnezeu catre Noe catre feciorii lui i le-a spus:

o Iota eu voi incheia legimantul

meu cu voi EA cu semintia voastrk Si cu toate fapturile vii care sunt cu voi: cu päsárie, cu dobitoacele cu toat,e vietuitoarele pamantului, care sunt cu voi, cu toate cate au iesit din corabie, cu toate jivinele pamantului.

Deci voi incheia legamantul meu

cu voi: Nici o f5,pturit nu va mai fi

starpitä de apele potopului si nu va mai fi potop ea sa pra,p5,deasca pamantul. Si a adaogat Dumnezeu: Acesta este semnul legam5,ntului pe care Il sta, tornicesc intre mine si voi, i toate vieIuitoarele care cunt cu voi, spre veacuri veacuri:

13. Pus-am in nori curcubeul meu, ca sá fie semnul leg5,m5,ntului, intre mine pamant.

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 10

lar ctind voi grmdi non i deasupra

10.

pima,ntului si se va aräta curcubeul

Sem, Ham, lafet urmafii lor. Tat& urmasii fiilor lui Noe: Sem, Ham si Iafet. Dupä, potop li s'au nitscut

In non, Atimci imi voi aduce aminte de legamhntul care este intre mine i voi

lor fi.

toate vietuitoarele de tot soiul, si apele

Fili lui Iafet au fost: Gomer, Ma-

nu se vor mai aduna in potop, ca

gog, Madai, Iavan, Tubal, Mesec EA Tiras.

niraiceascii toatii, fiiptura;

Curcubeul se va aräta in noni mä, voi uita la el, ca sà-mi aduc aminte de legmitntul vesnic dintre Dumnezeu

Si.

fiii lui Gomer: A.schenaz, Rifat

Togarma. Si fiii

lui lavan au fost: Elisa,

toate vietuitoarele cu viatà, in ele, din toate felurimile de pe pämämt! » Apoi, a zis Dumnezeu lui Noe: Acesta este legAmäntul pe care 1-am asezat intre mine i toatä, fä,ptura de

Tarsis, Chitim i Dodanim.

feciorii lui Noe, care au iesit din corabie au fost: Sem, Ham i Iafet; iar Ham este tatäil lui Canaan.

Si fiii lui Hain au fost: Cu,s Mitraim, Put si Canaan. Si fiii lui Cus: Seba, Havila, Sa-

De la acestia s'au despgrtit locui-

torii din ostroavele neamurilor. Acestia Bunt fili lui Iafet dup.& iri1e lor, dupä, limbile lor, dup5, familiile lor çi dupä, noroadele lor.

pe pámtint! » i

beta, Raema i Sabteca. Si fiii lui Raema

Acestia trei sunt feciorii lui Noe si din ei s'a umplut de oameni tot pämântul. Si a inceput Noe sä munceasca

au fost: Seba i Dedan.

Si Cus a fost tattil lui Nimrod. Acesta a fost col dintai stälAnitor pe

intintul si a siiclit vie.

Si a b'itut vin si s'a imhátat si s'a dezvelit in cortul su.

El a fost vajnic vitrirttor inaintea Domnului. Pentru aceea, se zice: « ca Nimrod - vajnic vtinittor inaintea Dom-

Si a vitzut Ham, tatä,1 lui Canaan, goliciunea pärintelui säu i s'a dus le spud& celor doi frati ai sal, care erau afarit.

Atunci au luat Sem

i

nului s.

Si inceputul stäpanirii sale a fost

Babilonul, Erec, Acad, Caln6 i tara nearului.

Iafet o

mantie i puntmd-o amandoi pe umerii lor, au mers deandäratele si au acoperit goliciunea parintelui lor, iar fetele lor

Din tara aceasta, s'a dus in Asiria si a zidit Ninive, Rehobot-Ir i Calah, Resen intre Ninive i Calah, cetatea cea mare. Si Mitraim a avut de urmasi pe Luditi, pe Anamiti, pe Lehabiti i pe

erau intoarse, asa incat n'au vizut goliciunea pärintelui lor.

Si s'a trezit Noe din betia lui

a aflat ceea ce ii fitcuse lui feciorul shu cel mai ttinä,r

Naftuhiti, Si pe Patrusiti si pe Casluhiti - din

Si atunci Noe a zis: a Blestemat

care au iesit Filistenii - i pe Caftoriti. Si Canaan a avut de urmasi pe Sidon, Intâiul situ näscut, si pe Het; Apoi pe Iebusiti i pe Amoriti

fie Canaan ! S fie robul robilor fra,

tilor

!»

Si a adäogat: Binecuvântat fie Domnul, Dumnezeul lui Sem, si Canaan ea fie robul lui ! Dumnezeu sä dea intindere lui Iafet i s locuiascii, in corturile lui Sem,

pe Gherghesiti, Si pe Heviti, pe Architi i pe Siniti;

Si pe Arvaditi, pe Temariti si pe Hamatiti. Pe urmä, neamurile Canaanitilor s'au Si tara Cana,a,nitilor se intindea de la Sidon, cum vii spre Gherar, pan& la Gaza; cura mergi spre Sodoma, Gomora, Adma i Teboim, ptimii la Lasa.

iar Canaan sa fie robul lui ! Iar Noe a mai trill, dupil potop,

trei sute cincizeci de ani. Deci toate zilele lui Noe au fost nouà sute i cincizeci de ani. Apoi a murit. 9

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 11

Atunci s'a pogorit Domnul, ca

Aceatia sunt urmaaii lui Ham, dupa

yaz& cetatea i turnul pe cara Il zideau flu oamenilor.

familiile, dupa, limbile, dupá tárile

dup5, noroadele lor. Aaijderea ai Sem, parintele tuturor

S'r a zis Domnul: « Tata ei sunt un singur popor i o singuri limbá, au cu

fiilor lui Eber, fratele lui Iafet cel mai mare, a avut aceati fii: Fiii lui Sem au fost: Elam, Asar, Arpacaad, Lud ai Aram. lar fili lui Aram au fost: Ut, Hul,

i acesta e numai inceputul lucrarilor, dar nimio nu le va rimanea neficut din toate cate Jai vor pune in

totii.

minte si faca. Haidem sá ne pogorim i si ame-

Gheter i Maa.

stecim pe loe graiul lor, astfel ca si, nu se mai inteleagá in limbá unii cu

Si Arpacaad a avut pe Selah, Selah pe Eber.

lar Eber a avut doi fii: pe unul

altii!* Si i-a impraatiat Dumnezeu pe ei de acolo pe tosta fata pámantului ai ei au contenit cu ziditul De aceea i s'a pus numele Babel, de vreme ce acolo amestecat-a Dumnezeu graiul a tot pamintul ai de acolo i-a risipit Dumnezeu pe fata pamantului

il cherna Peleg, pentru cá in zilele lui s'a

impartit pilmantul, iar pe fratele lui cherna Metan.

i Ioctan a avut pe Almodad, pe Selef, pe Hatarmavet ai pe Ierah; S'r pe Hadoram, pe Uzal si pe

Dicla;

i pe Obal, pe Abimael

a'r

intreg.

pe

Tata care sunt urmaaii lui Sem: Sem era in virsta de o sutil de ani i s'a nascut Arpacaad, la doi ani dupi

Seba ;

Si pe Ofir, pe Havila ai pe Iobab. Toti acestia au fost fiji lui Metan.

lar aaezarile lor incepeau de la Mea, cum te duci spre Sefar, pana' la muntele de la rasara. Aceatia sunt fiii lui Sem, dup5, familiile lor, dupa limbile lor, dupti, tirile lor i dupti noroadele lor.

potop.

Si a mai trait Sem, dupi ce i s'a niscut Arpacaad, cinci sute de ani, a avut fil i fiice. Si Arpacaad era in virsta de treizeci i cinci de ani; i i s'a ntiscut Selah.

S'r a mai trait Arpacaad, dupä, ce i s'a niscut Selah, patru sute si troj ani,

Acestea sunt familiile fiilor lui Noe, dupà spitele lor i dup5, noroadele lor,

iar din ei se trag neamurile care s'au

ai a avut fil i fiice.

Si Selah era in varsta de treizeci

imprtiatiat dup.& potop, pe pamant.

de ani ai i s'a nascut Eber.

Si a mai trait Selah, dupa ce i s'a

11.

nascut Eber, patru sute troj ani, ai a

Tamal Babel. Stritmofii lui Avram.

avut fu

i

fiice.

Si Eber era in varstit de treizeci patru de ani i i s'a niscut Peleg. Si a mai trait Eber, dup5, ce a

Si tot piimantul avea un singur grai aceleaai cuvinte.

Si s'a intamplat ca, pornind oa-

menii din rasarit, au gisit un' aes in tinutul Sinear i s'au salaaluit in el. Si si-au zis ei intre ei: Veniti in-

avut pe Peleg, patru sute treizeci de ani,

ai a avut fi

i fiice.

coace ! Sa facern caramizi ai sil, le ardem

Si Peleg era in virstit de treizeci de ani i a avut pe Reu.

loe de pinta' ai de catran in loo de

avut pe Reu, dou'à sute noua ani, ai a

in foc! s i s'au slujit de carimizi in

i a mai trait Peleg, dupli ce a

muruialá.

Si au zis:

av-ut fii j fiice.

Si Reu era in virsti de treizeci doi de ani ai a avut pe Serug.

Haidem sa ne cladim

o ceta,te tai un turn al carui varf sá ajunga

Si a mi trait Reu, dupá ce a

pana, la cer, i sa ne facem vestiti, ca sá nu mai fim impriatiati pe tosta

avut pe Serug, doua sute gl apte ani, ai a avut fi i fiice.

fata pilmântului

10

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 12

Iar Avram era in varstä de saptezeci cinci de ani cand a purces din liaran. §i a luat Avram pe Sarai, femeia sa, si pe Lot, nepotul san, i toat5, agonisita pe care o agonisiser5, i singarimen pe care o dobb,ndisera in fiaran,

i Serug era in v'árstil de treizeci

de ani i a av-ut pe Nahor. i a mai trait Serug, dupit ce i s'a nitscut Nahor, dona sute de ani, a avut fu i fiice. i Nahor era in varsta de donazeci i nona de ani si a avut pe Terah. *1 a mai trait Nahor, dup5, ce a avut pe Terah, o anta i nouitsprezece ani, si a avut fu i fiice. i Terah era in varsta de saptezeci de ani EA a avut pe Avram, pe Nahor si-pe fiaran. lata spita lui Terah. Torah a avut

si au purces in tara Canaanului si au ajuns in Canaan.

i a stritbatut Avram tara pe indelete pana la vatra Sihemului, pana la stejarul More. Iar in acele zile lo-

cuiau in tara Canaanitii. i Domnul i s'a, ar5,tat lui Avram i-a zis: o Urmasilor tai darui-voi a alada Avram acolo amasa), tara! un-jertfelnic Domnului, care i se ara,-

pe Avram, pe Nahor i pe Haran ; Haran

a avut pe Lot. Dar Haran a murit in zilele lui

tase.

i a pumas de acolo catre munte,

Terah, tatal san, in patria sa, in cetatea, Ur din Caldeia.

«pro rasarit de Betel, ffi

Sara,i, si pe femeia lui Nahor o cherna Milca, fijen lui Haran tata' Milck

nului.

tata'

intins cortul,

avand Betelul spre apus si Ai spre sarit. i a c15,dit pe locul acola Domnului un jertfelnic o s'a inchinat Dom-

lar Avram EA Nahor si-au luat sotii. Pe femeia lui Avram o cherna

i a pornit Avram, mergand din

i Sarai era stearp5, i n'avea copii. Si Terah a luat pe Avram, fiul san,

loe in loc i indreptandu-se spre miaza-zi.

fiul san, si a plecat cu ei din cetat,ea Ur a Caldeilor, ca sä se duca in p5,-

mete grea. lar pe cand se apropia ca ea intre

i s'a iscat foamete in tara; i s'a pogorit Avram in Egipt ca si se aseze acolo vremelnic, caci in tara, era foa-

FA pe Lot, fiul lui Haran, nepotul san, si pe Sara,i, nora sa, femeia lui Avram,

In Egipt, zis-a catre Sarai, femeia sa Asculta, eu stiu ca tu esti femeie fru-

mantul Canaan ; dar ajungand in Haran,

s'au asezat acolo. lar zilele lui Terah au fost dona', sute i cinci ani. i a murit Terah in

moasa la chip, lar cand te-or veden Egiptenii vor apune: o Asta e femeia lui ! i pe mine

Haran.

m'a vor °morí', iar pe tino te vor rasa cu

12.

Spune deci c5, esti sora-mea, ea sa-mi mearg5, bine, in hatarul tau, i sa

Ineeputul istoriei lui Avram. $i Dumnezeu a zis lui Avram:

scap cu viat5 multamitá tie!*

« Iesi din tara ta si din nemetul tau si din casa tatalui tau, i du-te in tara pe caro ti-o voi oral°. i voi face din tine popor mare si te voi binecuvanta i voi mári numele tau, incat vei fi binecuvantaze pentru altii. i voi binecuv5,nta pe coi ce te

i ajungand Avram in Egipt, Egip-

tenii prinsera de veste c5, femeia era tare mandrä. i au väzut-o dreg5,torii lui Faraon i au laudat-o inaintea lui, si femeia a fost Mata in casa lui Faraon. lar pe Avram 1-au incarcat de da-

ruri, in hatarui ei, o i-au dat turme cirezi, asini, robi EA roabe, a,sine

binecuvinte,aza, iar pe cine te blestema ii voi blestema, si se vor binecuv5,nta intru tine toate neamurile pámantului. Deci a plecat Avram, dup5, cum vorbise Domnul, i cu el a pornit si Lot.

camile.

Dar Dumnezeu a bätut cu pe-

depse grelo pe Faraon si casa lui, din pricina femeii lui Avram, Sarai. 11

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 13, 14 Atunci a chemat Faraon pe Avram i-a zis: e Ce este aceasta ce mi-ai

Atunci Lot vi-a ales toatit cámpia Iordanului si a pornit spre rfisärit; i asa

&cut? De ce nu mi-ai spus cä ea este femeia ta?

s'au de,spärtit frate de frate. Avram s'a säläsluit in pim5,ntul Canaan si Lot s'a asezat printre cetátile din valea Iordanului i 0-a in tina cor-

De ce ai rostit: e Este sora mea s? Si eu era s'o iau de sotie! i acum iatá-ti femeia! Ta-o i du-te ! Si i-a dat Fara,on oameni care petreacii i 1-au petrecut dará, din Egipt, pe el si pe femeia lui i toatä, averea lui.

turile pänä, la Sodoma. Dar oamenii din Sodoma erau räi fA tare pácdtosi inaintea Domnului. Si Domnul a gräit lui Avram, duph ce Lot s'a despärtit de el: e Ridicä ochii

13.

täi si te uità, din locul unde stai, catre

Avram se desparte de Lot ; unul se a,seazii La Hebron fi celdlalt in preaima Sodomei.

miazii-noapte,cittre miazä-zi, cátre rds5,rit c5,tre apus,

Si a purces Avram din Egipt, el femeia sa, i tot ce avea cu el, Lot cu el. spre Si Avram era tare bogat: avea

vezi dä,rui-l-voi tie i urmasilor tid, pe

Rinda tot piimkntul pe care

vecie.

Si voi inmulti pe urmasii täi ca pulberea pämántului, asa incát, dacio,

turme, argint i aur. Si a mers din popas in popas, din-

cineva ar putea 65, numere pulberea, pámántului, i pe urmasii tái Ii va numära. Scoalä-te, sträbate tinutul in lung

spre rniazà-zi panä, la Betel, Vial, la locul

unde fusese cortul säu la inceput, intre

si in lat, caci tie ti-I voi da!»

Betel i Ai, Adic5, la locul jertfelnicului pe ca,re-1

Si Avram ridicandu-si corturile a venit i s'a sitläsluit la stejarul Mamre, care este langa Hebron. Si acolo a cadit Domnului un jertfelnic.

zidise mai inainte i unde Avram s'a

inchinat Domnului. Dar i Lot, care intov5,iiisea pe Avram, avea turme, cirezi corturi.

14.

Beiteilia din Valea Sidim futre coi cinci

Si nu-i inciipea tinutul ca sä locuiasc5, impreunii cäci averea lor era

coi patru regi. Avram scoate pe Lot

din mcina biruitorilor. Melchisedec binecuvinteazd pe Avram.

mare si nu puteau sä mai locuiasc5. impreun5,.

Si s'a iscat ceartä intre ciobauii

Si s'a intilmplat in zilele lui Am-

turmelor lui Avram i ciobanii turmelor lui Lot. Iar Canaanitii i Perezitii lo-

rafel, regele Sinearului, Arioc, regele Elasarului, Chedarlaomer, regele Elamului, si Tidal, regele din Gutim, Cá acestia au pornit räzboi im-

cuiau pe vremea aceea in a,r5,. Atunci Avram a zis lui Lot: 4 S5, nu fie ceartä futre mine si tine, si intre ciobanii mei fji ciobanii tal, cäci suntem frati!

potriva lui Bera, regele Sodomei, si a lui Birsa, regele Gomorei, fOl. a lui regele din Adma, si a lui Semeber, regele

Iatä tot tinutul st5, inaintea ta!

din Teboim, si a regelui din Bela sau

Desparte-te, te rog, de mine ! Dacä tu

Toar.

apuci la stiinga, eu apuc la dreapta,

Toti acestia dint5,i au venit ca soti de fázboi in valea Sidim, &lid)," Marea

iar clac& tu apuci la dreapta, atunci eu apuc la stânga! » Si Lot si-a ridicat ochii si a privit toatà cámpia Iordanului, care, mai fue.inte ca sä fi präpidit Dumnezeu Sodoma Gomora, era tostä adApatä, pänä, la Toar, ca grädina lui Dumnezeu ori ea tara Egiptului.

Sdratä.

Timp de doisprezece ani, cei din urma fusesergi supusi lui Chedarlaomer, iar in anul al treisprezecelea s'au räsculat. Si in anul al paisprezecelea, a venit Chedarlaomer i regii cei dim-

preunä Cu el si au baut pe Refaiti la 12

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 15

Astarot-Carnaim si pe Zuziti la Ham,

omer si a regilor uniti cu el, in valea

pana la El-Paran, care este in preajma

i-a iesit inainte cu paine i vin ; iar el era preot al Dumnezeului Celui Proa Inalt.

pe Emiti in câmpia Chiriataim, i pe Horiti langa muntele lor Seir, pustiului.

Apoi au luat-o inapoi si au venit

la En-Mispat sau Cades, si au blitut tot tinutul Amalecitilor, ca si pe Amoritii care locuiau in FIatat,on-Tamar. Au iesit atunci regele Sodomei regele Gomorei i regele din Adma regele din Teboim i regele din Bela,

adicii Toar, si s'au pus in rand de ba, talie in valea Sidim, impotriva celorlalti:

Impotriva lui Chedarlaomer, regele Elamului, i a lui Tidal, regele din Gutim, si a lui Amrafel, regele

si a lui Arioc, regele Elasarului. Patru regí in luptà cu cinci regí. Dar valea Sidim era plina cu puturi de smoara. i au impune la fuga regii Sodomei i Gomorei si au cazut In ele, iar cati au mai rä,mas au fugit In munti. lar biruitorii au luat tot ce a fost de pret in Sodoma si Gomora i toate merindele i au plecat. i au luat si pe Lot, nepotul lui Avram, çi averea lui i s'au dus. Ca el locuia in Sodoma. i a venit unul din fugan i a vestit pe Av-ram Evreul, care locuia la stejarul lui Mamre Amoritul, fratele lui Escol i fratele lui Aner, caci

&cusma legiimant cu Avram.

i

acestia

Auzind Avram ea nepotul gil a fost luat prins de razboi, a inarmat pe oamenii sai incercati, nascuti in casa, trei sute optsprezece insi, si a urmárit pe dusmani pana, la Dan. i acolo, dup.& ce si-a impartit

menii in cete, noaptea el i robii 861 au izbit pe regí i i-au fugara pana, la Hoba, care vine la miazii-noaptea Damascului.

i au luat inapoi toar+, prado au luat inapoi si pe Lot, nepotul sä,u, si tot avutul lui, asijderea i pe femei poporul. Atunci regale Sodomei a venit infra

intampinarea lui Avram, dupa, intoarcerea lui de la infrangerea lui Chedarla-

ave, lidia], in vales. Regelui. *i Melchisedec, regele Salemului,

i 1-a binecuviintat si a zis: s Bine-

cuvantat fie Avram de Dumnezeul Cel Prea Inalt, facatorul cerului si al pamantului ! » *i binecuvantat fie Dunmezeul Cel

Proa Inalt, care a dat pe vrajmasii tai in mainile tale ! s i i-a dat Avram zeciuiala din toate. i a zis

regele Sodomei catre

Avra,m: s Da-mi numai oamenii, iar prada ja-o tu o.

Dar Avram a raspuns regelui So-

domei: Ridic mana mea inain tea lui Dumnezeu, Dumnezeul Cel Proa Inalt, fa-

catorul cerului si al pamântului, i jur: C5, nici un capat de ata, niel o

curca de incaltarninte nu voi lua din

tot ce este al tä,u, ca sa nu zici: L-am inchiaburit pe Avram ! »

Numai atata: ce au mancat voi-

nicii i part,ea oamenilor care au mera cu mine: Aner, Escol FOi Mamre. Acestia

sa,-0 ja partes, Ion! 15.

Domnul ee aratei lui Airram felgiiduefte un fecior la beitrtinefe. Avram a crezut f i

credinfa lui n'imane pila vefniccl.

Dupii aceste intampläri, cuvantul Domnului s'a descoperit lui Avram in vedenie i i-a zis:

Nu te teme, Avrame !

Eu sunt scutul tau o rasplata ta va fi

mare foarte ! » Atunci Avram i-a raspuns: Doamne Dumnezeule, ce-mi vei da tu mie, fiindca eu ma trec din viatil fará, copii, iar sluga mea niiscutii, in casa, Eliezer din Da-

masc, va fi mostenitorul meu ?

i a adaugat Avram: Iatä, tu nu mi-ai dat urmas i acum un rob din casá va fi mostenitorul meu! Dar iata cuvántul Domnului catre Avram, i i-a spus: Nu &cesta va fi rnostenitorul tau, ci acel ce va iesi din maruntaiele tale, acola va fi mostenitorul tau !

13 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 10

Si pe Hetiti, pe Pereziti si pe

Si 1-a scos din cort afarä, Eft i-a zis: «la uita-to la cer ti numärä «telele, dad, poi sa lo numeri ! » Si a mai zis:

Refaiti,

Si po Amoriti, pe Canaaniti, pe

Gherghesiti si pe Iebusiti.

Atilt de multi vor fi urmasii tai!» Si a crezut Avram pe Duranezeu i-a socotit lui aceasta ca dreptate.

16.

Apoi a zis dare el: Eu stint Dom-

Sarai Agar. Agar !age in pustie, dar ingerul Domnului fi poruncote sd vie

nul, cel ce te-a scos pe tine din Ur, cetatea

Caldeilor, ca sa-ti dau tara aceasta de mostenire ».

Si Avram a intrebat:

inapoi.

Sarai, femeia lui Avram, nu-i cuse nici un fiu, s't avea o roabä, egipteancii pe care o cherna Agar. Si Sarai i-a zis lui Avram: Dumnezeu m'a ingrä,dit ca sa nu naso;

Doamne,

Duinnezeule, dupl ce voi cunoaste cä, va fi a mea? » Atunci i-a zis Domnul: Adu-mi o junk& de trei ani, o capra de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea si un

inträ, deci la roaba mea. Poate ca voi

Avram a ascultat de indemnul femeii sale Sarai. Deci Sarai, femeia lui Avram, a luat

porumbel! »

avea copii de la ea

matate fatä, in fat& cu cealalta, dar pasä,rile nu le-a spintecat. Ci vulturii se lasau in jos deasupra lesurilor, iar Avram Ii alunga.

pe Agar Egipt,eanca, roaba sa, cand se im-

Si i-a adus toate acestea i le-a spintecat in douä, i a pus fiecare ju-

plinisera seco ani de cand Avram locuia In pämäntul Canaan, i a dat-o bä,rba-

tului ei Avram, ca sotie. Si a intrat la Agar si ea a zamislit. Gaud a vazut ca a ramas grea, stitp5.nil-a& a scäzut in cinste, in ochii ei. Atunci Sarai a zis catre Avram:

lar and a fost la scäpatatul soarelui, un somn greu a dat peste Avram si iata spaima i intuneric mare au cazut peste el.

« Ocara mea sa caclä, asupra ta! Eu in-

Si Donmul a grait lui Avram: u Cu adevarat urmasii tiii vor locui

sumi am pus pe roaba mea la sanul tau, si daca a väzut ea a rämas grea, eu am ajuns de nimica toatä in ochii

vremelnic inteo tara straina, undo vor fi robi, i aceia Ii vor asupri vreme de patru sute de ani. Dar si pe poporul la care ei vor fi robi, eu Il voi judeca; iar dupa aceea iesi-vor cu mari bogdtii. lar tu vei merge care pärintii in pace, s't vei fi ingropat la adanci ba-

ei! Duninezeu si tine ! »

Dar Avram i-a raspuns femeii sale Sarai: « Iatá roaba ta e in mana ta!

cu ea cum crezi ca e mai bine! » i Sarai a strunit-o aspru s't ea a fugit din fa ta ei.

Si a gasit-o ingerul lui Dumnezeu la un izvor de aph, in pustie, la izvorul de pe calea «pro Sur, Si a intrebat-o: « Agar, roaba *lei tale Sarai, dincotro vii i unde te duci? ai ea a rdspuns: Sunt fugará din fata stapänei mele, Sarai! » Atunci i-a zis ingerul Domnului: « Intoarna-te la stap'ana ta i smereste-te sub mana ei! » Si i-a mai zis ingerul Domnului: « Voi inmulti cu prisos s'amánta ta, in-

tranote.

Si in al patrulea vac do oameni, urtnasii tal se vor intoarce aici, cad nu

s'a implinit pilnä, acum niä,sura färadelegii Amoritilor! »

lar clupa ce a asfintit soarele s'a facut intuneric, iatä un cuptor fumegänd si o väpaie de foc, care au trecut printre acele ciozvarti.

In ziva aceea, a incheiat Dum-

nezeu leg5,mant cu Avram si a zis: Ur-

masilor tai voi da panahntul acesta, de la fluviul Egiptului pana la fluviul cel mare, al Eufratului: Pe Cheniti, pe Cheneziti, Pe Chedmoniti,

fie judecätor intre mine

cat sâ nu se poata numära, de multa

ce va fi! *i a zis iarksi ingerul Domnului: a Mt& tu porti in san si vei nato un fiu 14

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 17

si-i vei da numele Ismail, fiinda au-

$i-ti voi da tie i urmasilor tai, tara pribegiei tale, tot pamantul Canaan, In stapanire vesnicii i eu voi fi Dum-

zit-a Domnul necazul tau.

Si el va fi ca un asin salbatic:

mans, lui va lovi in toti i mana tuturor

nezeul lor ! »

va lovi in el! $i va sta darz in fata

Apoi zis-a Donanul catre Avraam: « Iar tu pitzeste legamantul meu, tu si urmasii täi, in vacurile lor.

tuturor fratilor sai. u $i Agar a chemat numele Domnului, care vorbise cu ea: «Tu esti Dumnezeul Atotvitzittor ». $i zicea Agar L-am vitzut aici pe Dumnezeu si am riimas cu viatä, dupit, ce 1-am vazut!

Acesta este legamântul meu, intre

mine FA voi i urmasii tai de dup.& tine,

pe care sa-1 pastrati: toatii partea barbitteascii sa se taie imprejur. $i anume sä taiati imprejur trupul vostru çi acesta sit fie semnul dintre mine si voi.

Pentru aceea s'a numit izvorul

Beer-lahai-roi; iatit-1, se aflit intre Cades íi Bered.

$i Agar i-a nascut lui Avram un fin çi a pus Avram fiului pe care i I-a näscut Agar, numele Ismail. $i Avram era in varsta de opt-

Cand va fi de opt zile, once prime de partea barbateasca, dintre voi, sii fie

titiat imprejur, in neam de neam, atat

robul nascut in casit cat i cel cumpárat

pe Ismail.

cu argint din once neam strain si care nu este din semintia ta:

Avram se va numi Avraam. Semnul

fie pe trupul vostru semn al unui le-

zeci i ase de ani &Ind Agar i-a nitscut

Sit fie titiat imprejur robul nitscut In casa ta ca i cel cumparat cu argintul tau. Astfel semnul leganattntului meu

imprejur : semnul legdmdntului. Sarai se va numi Sara. $i &and Avram a fost in varstit de

gamant vesnic. lar bärbatul netaiat imprejur, care nu vi-a taiat imprejur trupul situ acest suflet sit fie starpit din poporul situ, ca

nouitzeci i nouit de ani, i s'a arätat Dumnezeu i i-a graft: Eu aunt Dumnezeul cel Atotputernic ; umblä intru lumina fetei mele i Iii far& prihanit!

unul care a stricat legamitntul meu! » $i a zis iarasi Domnul catre Avraam: Sarai, femeia ta, sit nu se

Voi statornici legamantul meu intro mine si tine si te voi inmulti din

mai cheme Sarai, ci Sara sa fie numele ei. voi $i eu voi binecuvitnta-o,

ce in ce mai mult ! »

da, din ea, un fecior; voi binecuvanta-o va fi matcä de noroade, i stapitnitori de neamuri vor odrasli din ea! »

Atunci a cazut Avram cu fata la pitmant i Donmul a vorbit cu el i i-a spus: o Eu insumi, iata, fac legamantul

Atunci Avraam a cazut cu fata la pämant, a zambit i a zis in inima sa: Oare cuiva de o But& de ani mai vie fecior, si Sara, la nouitzeci de ani, o sit mai fie mamá?

meu cu tine: vei fi parintele a multime de popoare,

$i de aci inainte nu te va mai Avram, ci va fi numele tau

$i a grait Avraam &litre Domnul: o Fie ca Ismail sa aibit zile in fata ta!

cherna

Avraam, caci ti-am harazit ea fii pärintele a o multime de popoare. $i-ti voi da tie roadä trupului numeroasit foarte i voi ridica din tine noroade, i regi vor iesi din coapsele

Dar Domnul i-a raspuns: « Cu ade-

varat, Sara, femeia ta, iti va naste un

fiu si-i vei pune numele Isaac si eu voi incheia legamântul meu cu el, legamitnt

vesnic, pentru urmasii lui de dupa el. $i cu Ismail te-am ascultat ! Jata,

tale.

$i voi statornici legamântul meu. intre mine si tine i urmasii tad de dui-A tine, in vacurile lor, spre vesnio

voi da roada 1-am binecuvantat voi inmulti peste másura; trupului, va odrasli doisprezece voevozi i voi face din el un popor mare.

mint, ca eu sá fiu Dumnezeul tau al semintiei tale de dupit tine.

15

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 18

Dar leg5mntul meu fi voi incheia cu Isaac, pe care ti-1 va naste Sara la anul pe vremea aceasta! » Si a sfarsit de vorbit cu el si s'a inältat Domnul de Muga Avraam. Atunci a luat Avraam pe Ismail, fiul sau, si pe toti robii nIscuti la el in casä i pe toti cei cumparati cu argintul sä,u, toatä partea barbateasca din gloata casei lui Avraam, si. a taiat imprejur trupul lor, chiar in ziva aceea, precum vorbise Dumnezeu cu el. Si Avraam era in varsta de nouazeci i nona imprej ur.

de ani cand a fost Wat

lar Ismail, fiul säu, era in varstä de treisprezece ani c6,nd a fost imprejur.

In una si aceeasi zi, au fost taiati imprejur Avraam i Ismail, fiul sau.

Si toti barbatii casei sale, robi näscuti in casa sau robi cumparati cu

argint de prin straini, au fost taiati imprejur impreunä cu el. 18.

Cei trei ingeri, oaspefii lui Avraant. DUMnezeu va nimici ora,sele peiceitoase. Mijlo-

cirea lui Avraam. Domnul s'a aratat iaräi lui Avraam,

la stejarul Marare, pe ca'nd el statea la usa cortului, sub zapusala zilei. Si ridicandu-si ochii i privind, iata,

trei barbati stiteau inaintea lui; i cand

i-a vazut, a alergat din usa cortului intru intampinarea lor si. s'a inchinat pana: la pämant, Si a rostit: Doamne, daca' am aflat

har in ochii tai, nu trece cu vederea pe robul tau!

Ingaduiti sa va aducli putina apa spalati-vii pe picioare; apoi odihniti-va, sub copac. lar eu va; voi aduce un codru de paine ca sa vd Intárii inimile; pe urma vedeti-vä de drum. Altfel, de ce v'ati

fi abatut pe la robul vostru? s Iar ei

au räspuns: «Asa sä faci precum ai zis ».

Si Avraam a intrat in sarg in cort la Sara si i-a grait: Ia de graba trei

sea de lamura de faja., främantä fd turte!

Apoi Avraam a alergat la cireadä,

a luat un vitel tanär i gras i 1-a dat slugii ca sa dea zor sä,-1 pregateascá; A luat unt i lapte i vitelul pe care-1 gátise si. le-a pus inaintea drume-

tilor, iar el a stat in picioare in fata lor, sub copac, pe cand ei rnancau.

Ci ei 1-au intrebat: Unde este Sara, femeia ta ? » Si el a raspuns: Inlauntru, In cort ! »

Atunci a zis unul: Voi veni negresit iar la tine, cand va fi anul, i hita

Sara femeia ta va avea un fiu ». Dar

Sara asculta din usa cortului, in dosul lui.

Si Avraam si Sara erau batrâni, inaintati in varstä, iar cu Sara contenise rostul zamislirii

Si Sara a ras in mima ei i a zis: Dupa, ce am ajuns bitrana, sa-mi mai

fie a zburda ? Iar stap6,nul meu e un mosneag!» Atunci Domnul a grait lui Avisan': « Pentru ce a ras Sara si a zis: o Cu ade-

värat naste-voi eu un fiu, asa batránä

cum sunt ? Este la Dumnezeu vre-un lucru cu neputinta ? Pe vremea aceasta, ca,nd se

va implini anul, voi veni iar la tine, si Sara va avea un fiu! » Sara a tligaduit i a zis: « N'ami ras », ca o apucase frica; dar el i-a ráspuns:«Bu. nu! Ai ras!» Apoi acei oameni se scularà de acolo si-si indreptarä ochii in partea Sodomei, iar Avraam mergea cu ei, ca s'AA petreacit.

Si Domnul a zis in sine: u .Ascun-

de-voi de Avraam aceea ce sunt pe cale sa fac,

0 data ce Avraam va fi negresit

un popor mare i vajnic 1.1 intru el binecuvánta-se-vor toate popoarele plimántului? Caci 1-am ales anume ca ea lase In grijá, fiilor adj i ca.sei sale, in urma

sa, ca ei sä umble in chile Domnului

indeplinind dreptatea i pravila, asa incát Domnul sa izbandeasca fa.gaduintele facute lui Avraam! » Atunci Domnul a grait: « De vreme

ce strigatul impotriva Sodomei i Gomorei este mare sA päcatul lor grozav de greu.

16 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 19

Mä pogor acum sä vad daca, faptele lor Bunt intocmai precum aratä, stri-

Domnul: o Nu o voi pierde pentru cei

voi vedea! »

sfärsit de vorbit cu Avraam, iar Avraam

Domnului.

Si Avraam s'a apropiat si a grait:

Cei doi ingeri gaduesc la Lot, iar a doua zi Il scot din Gomora. Nimicirea oraselor

cel pacatos? Poate ca se afla cincizeci de drepti inlauntrul cetatii; oare prapadi-vei tu

nelegiuite. OlArsia lui Moab f i a lui Amon.

garea ajunsä Omit la mine, iar de nu,

De acolo, cei1a4i doi bifirbati se indreptarä i luarä calea spre Sodoma. Dar Avraam mai rilmase pe loe in fata

Nimici-vei tu pe eel drept odatä cu

nu vei cruta locul, pentru cei cincizeci de drep0 dinlauntru? Departe de tine sa faci un lucru ea acesta! Sä ucizi pe cel drept de-araeargä celui valma cu eel räu drept la fel cu nelegiuitului! Departe de tine! Judecatorul a tot paintintul oare nu va face dreptate? Atunci Domnul a zis: « Daca la Sodoma gasesc cincizeci de drepti

trul cetatii, eu voi crula tot Iinutul, In hatarul lor! » Dar Avraam a ritspuns si a zis:

« Iatä, am cutezat sâ vorbesc cu Domnul,

dei nu sunt decat pulbere

i

ce-

nusä !

Poate ca din cei cincizeci de drepti vor lipsi cinci. Pierde-vei tu, pentru lipsa acestor cinci, toatä cetatea? » i Domnul a grait: « Nu o voi pierde, dacii gäse,se

In ea patruzeci i cinci ! » Atunci Avraam vorbi Domnului din nou i zise: « Poate cá se gasesc In ea patruzeci ! Ritspuns-a Domnul: Nu o voi pierde pentru cei patruzeci !

.

Si a zis Avraam: e SA,' nu se ramie

Domnul dacit mai vorbesc. Poate se gäsesc in ea treizeci ! Räspluis-a Domnul: Nu o voi prapadi dad), se aflä

zece ! »

Si a purees Domnul, dupil ce a

s'a tutors la cortul

19.

Si cei doi ingeri au sosit in So-

doma dare sear& Iar Lot sedea in poarta Sodomei. Cum i-a vazut, Lot s'a sculat

ca si-i intämpine i s'a inchinat pana la pamânt. Si a grait: « Rogu-vi, stapiLnii mei,

abateti-vä in casa robului vostru nei noaptea i spalaWvit pe picioare, iar mitine sculati-vä i merge0 in calea voastra ». Dar ei au zis: « Ba nu, ci vom manea pe ulita ».

Dar el a staruit mult de ei, i s'au abiitut la el 10 au gazduit in casa lui. Si le-a pregatit dui i le-a copt azime ei au ospatat.

Nu apucasera hag sa se culce, and oamenii din cetate, &licit din Sodoma, inconjurara casa de la tamir pang la ba-

tean, tot poporul, din toate fundurile. Si au chemat pe Lot i i-au spus: « Unde sunt oamenii care au venit la tine in gazdä, acum, noaptea? Adu-i la noi ca sa-i cunoastem! »

Si Lot a iesit la ei, la usä si usa

a tras-o dup.& el.

Si a zis Lot: « Vä rog, fratilor, nu siivarsiti vre-o urgie! Iatä, am doma fete care nu stiu de

barbat. Pe ele le voi scoate la voi f}i

facqi cu ele ce yeti vrea, numai nu pricinuiti acestor oameni nici o suparare, o data ce au venit la umbra acoperisului

acolo treizeci s.

meu!

tezand sii mä intind la vorbä, cu Stk.-

lar ei strip:odd' : o Da-te inapoi! » Si adäogara : 4 Acesta, singur, care s'a acivat

Si iar a zis Avraam: o Iata-ma cu-

panul.

Poate se gasesc In cetate doml-

4 Nu voi

la noi ea venetic, vrea sä ne fie jude-

Atunci a mai Z113 Avraam: s Sä nu

cator! Te vom struni mai zdraviin decitt pe aceia!* i &Aura buzna peste Lot si se apropian ä sa spargä usa.

vorbi numai de data aceasta. Poate se vor gâsi in ea zece drepVi!sRäspuns-a

raffia i bagaril, pe Lot la ei in casä, inchiserä

zeci! » Räispuns-a Domnul:

nimici-o pentru cei douizeci! »

se intäräte Domnul meu, dar voi mai

Atunci cei doi barb4i intinsera

17 www.dacoromanica.ro

2

FACEREA, 19

Atunci Domnul a turnat asupra, i asupra Gomorei ploaie de

lar pe cei dela usa casei li lovira

cu orbire, de la cel mai mic pänd, la cel

Sodomei

mai mare, asa incia ei se istovira eautánd uaa.

pucioasä, si de foc, de la Doinnul din cer.

Si a priipldit cetátile acelea i tot tinutul si pe toti locuitorii cetatilor tot ce createa pe campie. Ci femeia lui Lot s'a uitat indärat ai s'a prefacut in stälp de «are. Si s'a sculat Avraam a doua zi de dimineatd i s'a dus la locul unde

Atunci cei doi bärbati gráirâ catre

Lot: o Daca mai ad pe cineva aici vre-un ginere, fiji taj i fiicele tale si pe cati ai in cetate scoate-i din acest loe, CAci noi vom nimici locul acesta, fiindcii, strigiitul impotriva locuitorilor lui s'a intetit inaintea Domnului i Domnul ne-a trimis ca sa4 pierdem ! »

statuse inaintea Domnului.

Si a cdutat spre Sodoma si Go-

mora i «pro toata campia tinutului

Si a ieait Lot si a inceput sa vor-

beasca cu gineri_i «di, care erau sä ja pe fetele sale i le-a «pus: « Sculati! din locul acesta, fiindca Domnul e gata prapiidea,scrt cetatea! » Dar ginerii sai credea,u cd Lot glumeate.

a privit i Rita: fum gros se ridica de pe pdmânt, ca fumul dintr'un cuptor.

gerii &Aura, zor lui Lot zicând:

care säldsluise Lot.

Astfel Dumnezeu, nimicind cetd-

tile tinutului, si-a adus aminte de Avraam

si a scos pe Lot din mijlocul pieirii, cand a fost sá piarzä, aceste cetati in

Ci când s'au revärsat zorile, in-

Scoa-

lii-te! la pe femeia ta si pe cele doua

Irma Lot a plecat din Toar si s'a

fiice ale tale, care se and, aici, ca sä nu pieri si tu, pentru fdradelegea cetatii! »

sdlasluit in munte, impreuna cu cele cloud',

fiice ale sale, caci se temea sá mai lomimed in Toar. Si s'a asezat inteo petera cu cele doug, fiice ale sale. Atunci fiica cea mai mare a zis cdtre cea mai mica: « Taal nostru a bdtran si nu e nici un barbat in vecindtate, care sä vie la noi, dupii obiceiul a tot plimántul.

Dar Lot zabovindu-se, cei doi bár-

bati Il apucara de maná pe el si pe fesi pe cele cloud fete ale lui,

rneia lui

cáci Dumnezeu voia sii-1 cruje,

scoa-

serä afar& si-1 läsara in fata cetatii. lar dup.& ce i-au scos afarä, a zis unul: o Fugi ca sä scapi Cu vista! Nu te uita indifirat si nu te opri nicáieri in

Haidem ed imbittim cu vin pe tatil nostru intrarn la el, ca sd

acest timp ! Fugi la munte ca sii nu pieri !»

Dar Lot le-a grilit: o Nu aaa, Sta-

avem de la tat:al nostru urmasi ! » Si au imbdtat cu vin pe tatal lor in noaptea aceea i a intrat fata cea mare si

Vine !

Iatä, a aflat robul tau har in ochii

thi FA tu ai märit milostivirea ta, pe care mi-ai ariitat-o mie, scaptindu-mi viata, dar eu nu voi putea sa, fug la munte, fä,rd, sä nu ma ajungli, pieirea

s'a culcat cu tatâl sau i el n'a atiut nici cand s'a culcat ea, nici cand s'a scula.t. Apoi, a doua zi, fat,a cea mare a zis cdtre mezina ei: o Iata, m'ain culcat astä noapte cu tathl meu. Sa-1 imbltarn cu vin si la noapte, i intra si tu si cul-

sä, nu mor. Ci iatä! Cetatea aceasta aproape

este ca sa fug in ea, i e foarte Ingadueste-ma, sit fug inteinsa. Asa e ca e mica? i voi scdpa cu viatd !

ca-te cu el, ca sä avem de la tatal nostru urmasi.

Deci ele imliatarä cu vin ei in noaptea aceea pe total lor i s'a dus fata cea mai mica i s'a culcat cu el ai el n'a stiut nici când s'a culcat ea, nici cand s'a sculat. Si amändoua fetele lui Lot au

Si i-a ráspuns: o Iatii, cá4i implinesc i aceasta rugáminte, ca sa nu prapidesc cetatea de care mi-ai gräit. Dä, zor i fugi acolo, fiindcá nu pot Bá implinesc porunca petnä, cand nu vei ajunge tu in cetate! s Pentru aceea s'a numit numele cetatii: Toar. Cand soarele a rdsarit dea,supra

ramas insarcinate de la tatiil lor. Si cea mai mare a Miscut un fiu

i-a pus numele Moab. Acesta este

piimantului, a intrat si Lot in Toar.

parintele Moabitilor de astäzi. 18

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 20, 21

38. lar ceo mai mica, a niiscut si ea

Dumnezeu nimeni nu are in tinutul

un fiu EA i-a pus numele Amon. Acesta este parintele Amonitilor de astäzi.

acesta i ma vor ornori din pricina femeii mele.

De alta parte, ea este eu adevarat

sora mea, caci este fiica tatalui meu, dar nu si fiica mamei mele; si a putut

20.

Avraam la Abimelec, in (Merar. Cin,stea

sa fie femeia mea. lar cand Dumnezeu m'a manat sä pribegesc, din casa tatalui meu, atunci i-am spus ei: sFä pentru mine aceasta bunatate i pretutindeni pe unde vom ajunge, ta zici despre mine: o El e fra-

Sarei fund primejduitcl, este apeiraid de sus.

Si a pornit Avraam de acolo spre plaiurile din miaza-zi si s'a oprit intre Cades si Sur, si vremelnic

intins cor-

turne in Gherar. Ci Avraain zicea despre Sara, femeia sa: # Ea este sora mea! » Atunci

tele meu! » Si a luat atunci Abimelec vite mici vite mari, i robi i roabe i le-a dd-

Abirnelec, regele Gherarului, a trimis

a luat-o pe Sara.

ruit -lui Avraam i i-a dat inapoi pe Sara, femeia lui.

Dar Durrinezeu a venit la Abimelec

noaptea in vis si i-a vorbit: o Jata tu vei muri, din pricina femeii pe care ai luat-o ; cá ea este legata cu barbat!» Ci Abimelec nu se apropiase de Sara si a raspuns: « Doamne, oare ucide-vei tu si pe omul cel drept? Nu mi-a spus chiar el: Ea e sora mea,

si

Si i-a mai zis Abimelec:

Tata, tara

mea stä in fata ta; locueste unde vei socoti ca e mai bine ».

lar Sarei i-a spus: « Jata, daruit-am

fratelui thu o mie de sicli de argint;

aceasta ta-ti fie despagubire pentru toate

cate ti s'au intamplat; i fatä de toti

ea n'a zis asijderea: El e

te-ai dovedit dreapta!

fratele meu ? Fara inimä vicleana cu maini curate am facut aceasta!

Atunci Avraam s'a rugat lui Dum-

nezeu, i Dumnezeu a tzlmäduit pe Abi-

Atunci i-a raspuns Dumnezeu in vis.

melec si pe femeia lui si pe roabele lui;

o Stiu i eu ca fara inimä vicleaná ai fa:-

si ele au avut copii.

cut-o, de aceea te-am pazit sil nu pit-

Rinda.. Dumnezeu oprise de istov once zamislire in casa lui Abimelec, din pricina Sarei, femeia lui Avraam.

eatuesti impotriva mea si nu te-am Iasat

ea te atingi de ea. Deci aeum dá inapoi pe femeie bärbatului ei, caci el este prooroo i se

21.

va ruga pentru tine ea a& ramal cu viata;

N cqterea lui Isaac. Izgonirea Agarei Fi a

iar daca n'o vei da inapoi, ta tii cä vei

muri fara gres, tu si toti ai

lui Ismail. Legdmantul lui Abimelec ca

mineata si a chemat la sine pe toti

I. Si Domnul a cercetat pe Sara, precum a fost vorbit, i a implinit fati, de ea coca ce fagaduise. Deci ea a zamislit i i-a nascut lui Avraam un fiu, la baranete, la vremea pe care i-o sorocise Dumnezeu.

Avraam,.

Si Abimelec s'a sculat dis-de-di-

dregatorii s'a si a povestit, in auzul lor, toata aceasta pricinä. Iar acesti camera s'au späimantat grozav. Apoi Abimelec a chemat pe Avraam

i-a zis: # Ce treabä ne-ai fäcut ? cu ce am pactituit eu impotriva ta, ca ta aduci asupra mea si &supra stapanirii mele o N'in& ata de mare? Fapte

Si Avraam a pus fiului tau care

i se nascuse, pe care Sara i-1 nascuse, numele Isaac. Si Avraam a taiat imprejur pe fiul sau Isaac, cand a fost in vasta de opt

care nu se fac ai savarsit bita de mine! » Si a mai zis Abimelec lui Avraam:

«Ce ai socotit tu, cand ai fäcut lucrul

zile, precum i-a fost poruncit Dumnezeu.

lar Avraam era in vasta de o sutil de ani, cand a avut pe Isaac

acesta ? u

Atunci a räspuns Avraam: M'am gandit asa: de buna seamä cà frica de

fiul sau. 19

www.dacoromanica.ro

2.

FACEREA, 21

umplu burduful cu apa i dä,du co-

Si Sara a graft: Dumnezeu m'a fault prilej de petrecere. Oricine va auzi

pilului só. bea.

lar Dumnezeu fu cu acest copil; si el se fäcu mare si locui In pustie fu un arca s iscusit. Si a locuit in pustia Paran ; iar maicii-sa i-a luat lui femeie din tara

va ride pe socoteala mea! Si a mai zis: « Cine ar fi putut sä, spue lui Avraam cä, Sara va mai alapta copii? i totusi i-am näscut un fecior la batranete!» Si pruncul a crescut si a fost in-

Egiptului.

tarcat. Iar Avraam a fäcut un ospat !flare in ziva

In vremea aceea, Abimelec impreunä cu Picol, capetenia oastei sale, a grait catre Avraam i i-a spus: Dumnezeu este cu tine in toate cate

cand a fost intarcat

Isaac. Ci Sara a vazut pe fiul Agarei Egip-

faci!

tencei, pe ca,re ea i-1 nascuse lui Avraam, cum se zbeguia cu fiul sail Isaac, Si a zis lui Avraam: « Izgoneste

Deci acum jura mie, aici pe Dumnezeu, cá nu mä vei insela nici pe mine,

nici pe fiul meu, nici pe nepotii mei.

P e roaba aceasta si pe fiul ei, caci nu se cuvine ca fiul roabei acesteia sä, fie mostenitor impreuna cu fiul rueu, cu

Cu aeeeasi prietenie cu care m'am purtat

&VI cu tine, sä, te porti si tu fat& cu mine si fata cu tara in care ai petrecut

Isaac! »

ca strain.»

Si cuvantul acesta i-a cazut foarte greu lui Avraam, cu privire la fiul sari. Lisa Dumnezeu i-a vorbit lui Avraam: « Nu te aniari in tine din pricina baiatului si a roabei tale. Tot ceea

Atunci a raspuns Avraam: « Ma leg cu juramant! » Ci Avraam certase pe Abimelec din pricina unui izvor pe care-1 cotropiserä, slugile lui Abimelec. Dar Abimelec raspunsese: «Eu n'am stiintä, cine a savarsit isprava

ce iti va spune Sara, asculta de glasul

ei, caci numa,i cei din Isaac se vor socoti urmasii tai. Dar si pe fiul roabei 11 voi face

aceasta; nici tu nu mi-ni dat de veste si nici eu n'am auzit paint astazi! » Atunci a luat Avraarn vita mari mici i le-a (lama lui Abimelec i au

popor, cad este tot samanta ta.

Atunci s'a sculat Avraam dis-dedimineata si a luat paine i un burduf de apa i i le-a dat Agarei, punandu-le pe umdrul ei, o datä, cu copilul, si a izgonit-o. lar ea a plecat i s'a rittacit In pustiul Beerseba. Si cand s'a sfarsit apa din burduf, a lepiidat pe copil sub un stuf de nui-

facut amandoi legamant.

Si Avraam a pus sapte mime din turn* singure, de o parte. lar Abimelec 1-a intrebat pe Avraam: « Ce sunt acebo sapte mioare pe

care tu le-ai pus de o parte? »

racini,

Räspuns-a el: « Aceste sapte mioare

Si a pornit i s'a asezat in preajrna lui, departare ca la o bataie de sageata, fiindca zicea ea: « Sá nu viid cum moare

sä le iei din mitna mea, anume ea sa-mi

fie marturie cum ea eu am sipat fantana aceasta!

i stand in preajma lui, a ridicat glasul i a plans. Si a auzit Dumnezeu durerea co-

De aceea s'a numit locul acela Beerseba, pentru eit acolo au jurat ei

copilul! »

amandoi.

Deci facut-au legamänt la Beer-

pilului i ingerul lui Dumnezeu a strigat pe Agar din cer i i-a zis: « Ce ai, Agar ?

seba. Apoi s'au sculat Abimelec i Picol,

Nu te teme! Ciici a auzit Dumnezeu

capetenia oastei sale, tara Filistenilor.

durerea copilului, acolo uncle se aflä. Scoalii-te, ja copilul i ine-1 bine de Juana, clici voi face din el un popor

i

s'au tutors in

lar Avraam a sadit un chiparos

la Beerseba si s'a inchinat acolo Dom-

mare! »

nului Dumnezeului celui vesnic.

Si Avraam a petrecut, ea strain,

Si Dumnezeu deschise ochii ei

vazu un izvor de mid. Si ea se duse

In tara Filistenilor, inca ulti vreme. 20

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 22, 23 22.

Caci acum stiu ca te tem.i de Dumnezeu

Paruncind Dumnezeu lui Avraam, spre cercare, sd-i aducd jertfii pe Isaac, fiul sdu, Avraam se dovedeste plin de creclintei si de supunere.

lar dupä acestea, Dumnezeu a pus

la incercare pe Avraam i i-a grait:

«Avraame ! » lar el a raspuns: «Tata-mi!»

Si. a rostit Domnul: «Ja pe fiul tau, pe singurul tau fiu, acela pe care Il iubesti, pe Isaac, i du-te in tinutul Mona i adu-1 acolo jertfa, ardere de tot, pe unul din muntii pe care ti-1 voi ara ta ».

Si s'a sculat Avraam in zorii zilei si a pus samarul pe asinul sau si a luat pe doi robi ai «di s't pe Isaac, fiul sau, si a spart lemne pentru arderea do tot si. a pornit si a venit la locul pe care i 1-a aratat Dumnezeu. lar a treia zi, Avraam, ridicandu-si ochii, a vazut locul de departe. Si a zis Avraam catre oamenii « Stati voi aici, Muga asin, iar eu i baiatul vom merge pá'nä acolo si ne vom inchina, apoi ne vom intoarce la voi ! » Si a luat Avraam lemnele pentru jertfä i le-a pus in carca fiului sau a luat in mana sa focul i cutitul si au pornit amiindoi impreunit.

Atunci Isaac a deschis gura catre Avraam, tatäl sau, si a zis: « Tata! » Si el i-a raspuns: « Da, fiul meu ! » Apoi a zis Isaac: e Vad focul i lemnele, dar

unde este oaia pentru jertfá ?

Raspuns-a Avraam: « Dumnezeu va

avea grifa de oaia pentru jertfä, copilul meu !» Si au mers inainte, amandoi, impreunli.

Si a ajuns la locul pe care i 1-a aratat Dumnezeu ; i a cladit Avraam acolo jertfelnic si a asezat lemnele; apoi a legat pe Isaac, fiul si 1-a pus pe jertfelnic, deasupra lemnelor.

Apoi Avraam si-a Mina mana si

n'ai crutat, pentru mine, pe fiul tau, pe singurul tau fiu! » Atunci Avraam, ridicandu-si ochii

s'a uitat i iatä in dosul sau: un barbee, care se prinsese cu coarnele inteo leasa de maracini ; si s'a dus Avraam si a luat berbecul i 1-a adus ardere de tot, in locul fiului sau. Si a numit Avraam locul acela: Iahveh-ire de unde se zice i astazi: a In muntele unde Domnul se arata ». Si a strigat ingerul Domnului, din

cer, pe Avraam a doua Si i-a zis: «Má jur pe mine ingrait-a Domnul de vreme co tu ai facut lucrul acesta i n'ai crutat pe fiul tau, pe singurul tau fiu: Te voi binecuvânta Cu prisosinta

voi inmulti peste m'asura semintia

ta, ca stelele cerului i ca nisipul de pe thrmul mänii, 't urmasii tal vor pum, staptinire pe portile dusinanilor lor.

Si se vor binecuvanta intru semintia ta toate popoarele pamantului, pentru cuvantul ca ai ascultat de glasul meu! »

Apoi s'a intors Avraam la oamenii

i s'au sculat si au plecat cu totii pana la Beerseba. Si a locuit Avraam sal

In Beerseba.

lar dupa aceste lucruri, i s'a adus

lui Avraam aceastä veste: « rata, Milca a

naiscut si ea copii, fratelui tau Nahor:

Pe Ut, intaiul sau näscut, si pe

Buz, fratele lui, si pe Chemuel, tatal lui Aram,

Si pe Chesed si pe Hazo

Pildas si pe Idlaf si pe Betuel.

Iata-ma! »

Si i-a grait: « Nu intinde mana ta asupra copilului i nu-i face nici un rail!

pe

lar lui Betuel i s'a nascut Rebeca.

Pe acestia opt i-a nascut Milca lui Nahor,

fratele lui Avraam. lar tiitoarea lui, pe care o cherna

Reuma, a nascut si ea pe Tebah, pe Gaham, pe Tahas si pe Manca.

a apucat cutitul ca sa junghie pe fiul sau.

Dar atunci ingerul Domnului a strigat catre el din cer i i-a zis: « Avraame ! Avraame! s Si el a raspuns:

si.

23.

Moartea Sarei

cumpärarea pesterii Mac pela.

1. FI a triiit Sara o sutá dotnizeci sapte de ani. Atatia au fost anii vietii Sarei.

21 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 24

Si a murit Sara la Chiriat-Arba,

gint, ce poate ea sainsemneze pentru noi amandoi ? Deci ingroapä pe moarta ta! » Atunci Avraam a ascultat de Efron si a cântiírit lui Efron catimea de argint, pe care o spusese in auzul fiilor lui Het, adica patru sute de sicli de argint, dupa pretuirea negutatoreasca.

adica Hebron, in tara Canaan. Si a por-

nit Avraam sa jeleasca pe Sara

s'o

i

planga.

Apoi s'a sculat Avraam de lauga moarta sa si a deschis vorba eu fiii lui Het i le-a spus: « Eu aunt strain si acivat printre voi. Dati-mi in stapanire un loe de ingropaciune in mijlocul vostru, ca sa ingrop pe moarta mea. »

Astfel a ajuns tarina lui Efron,

cea din Macpela, la rasärit de Mamre, tarina i petera din ea, precum i toti copacii care aunt in Orin& de jur-imprejur, in tot cuprinsul ei,

Si fiii lui Het au fa:spans lui Avraam

i-au zis: « Asculta-ne, doanme! Tu esti, in mijlocul nostru, un principe al lui Dum-

18. In stapanirea lui Avraarn, cu stiinta

ingroapa pe moarta ta in cel

fiilor lui Het, &lie& a tuturor care venisera la poarta cetatii.

unul dintre noi nu te va tine de rau,

Avraam pe Sara, femeia sa, in pestera

mantul lui. » Atunci s'a sculat Avraam si s'a in-

&died, de Hebron, in tara Canaanului. Astfel au trecut in stapiinirea lui Avraam tarina i petera care este in ea, ca mosie de ingropare a lui Avraam, cumparata de la Hetiti.

nezeu ;

lar dupa acestea, a ingropat

mai ales dintre mormintele noastre; nici

ca sii-ti ingropi pe moarta ta, in mor-

din tarina Macpela, la, rasarit de Mamre,

chinat pana la pamant, inaintea norodului tinutului, adica inaintea fiilor lui Het,

Si raspunzandu-le le-a zis: « Daca vreti din toata mima sa ing,rop pe moarta din casa mea, dati-mi ascultare i rugati pentru mine pe Efron, fiul lui Tohar, Ca sa-mi dea mie pestera Macpela,

24.

Avraam trimite pe omul sciu de casci, sd pefeasc,c1 sofie lui Isaac. Intednirea cu Re-

beca fi invoirea ei.

care este a lui si pe care o are la ca-

Ci Avraam era batean i inaintat

patul tarinii lui, i sa mi-o dea pe bani pesin, ca loo de ingropaciune in mij-

In varstä, iar Dumnezeu 11 binecuvantase

pe Avraarn intru toate. Si Avraam a griiit catre slujitorul sau, starostele casei sale i care gospo-

locul vostru ».

Ci Efron era de fata, infra

fiii

lui Het. Atunci Efron Heteul i-a riispuns

lui Avraam, in auzul tuturor fiilor lui Het, care venisera in poarta cetatii, i-a zis:

&ilea toata avutia sa: Pune te rog mina ta sub coapsa mea,

Si jura-mi pe Domnul Dumnezeul i Dumnezeul pamântului, cum ca nu-i vei lua femeie fiului meu dentro fiicele Canaanitilor, in mijlocul carora

a Nu asa, doamne, ci asculta-ma! Tarina dau tie impreuna cu pestera

cerului

din ea, ti-o dan tie in fata fiilor poporului meu, ea dar: ingroapa pe ,moarta ta!» Atunci Avraam s'a inchinat pang

salasluesc,

Ci te vei duce in tara mea, la nea-

murile mele i ca, de acolo peti-vei fenaeie fiului meu Isaac ! » Si robul i-a raspuns: Poate câ fe-

la painant, in fata poporului acelui tinut, Si a rostit catre Efron in auzul po-

porului de acolo, zicand: « 0, te rog asculta-ma: iti dau pretul tarinii; pri-

meia nu va fi bucuroasa a, vie dupa mine, in tara aceasta. Sa duc inapoi atunci pe fiul tau, in tara din care tu

meste-1 de la mine, ca sa ingrop pe moarta mea acolo ».

ai purees ? » Dar Avraa.m i-a raspuns: « Ia seama

Efron i-a raspuns lui Avraam: «Nu, doanme! Asculta-ma! Otarina

ea nu cumva sä, duci acolo inapoi pe fiul meu!

care pretueste patru sute de sicli de ar-

22

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 24 Domnul Dumnezeul cerului

lar dupa ce i-a dat sa bea i-a zis: i pentru camilele tale voi scoate opa, pana, cand se vor satura de baut ». Si sprintena varsat ulciorul ei

°are

m'a luat din casa tatalui meu i din tara mea de obarsie i care a vorbit

a

cu mine, si care mi s'a jurat i a spus: « Urmasilor tai da-voi tara aceasta »

in teica de adapat i a dat iar fuga la

el va trimite pe ingerul sau inaintea

fantana, ca sa. scoata. api. Si a scos apa pentru toate

fetei tale i vei peti de acolo sotie fiului meu, lar daca femeia nu va fi bucuroasit

lar omul se uita inmarmurit la

ea, fama sáspuná nici un cuvant i astept'Ud sa. Traza: daca, Dumnezeu i-a dat

sä vie dupa tine, atunci slobod sá fii tu de acest jurámant al meu. Numai

izbanda in dilatorio, lui sau nu. lar dupà, ce camilele au contenit s'a bea, omul a ecos un inel de aur in

sa, nu duci acolo, inapoi, pe fiul meu! » Si robul a pus mana sa sub coapsa lui Avraam, stapanul sau, si s'a jurat In pricina aceasta. Apoi robul a luat zece camile din camilele stapanului san si a plecat, avand

greutate de o jumiltate de siclu i doma bfát,ä,ri, pentru mainile ei, in greutate de zece sicli de aur. Duplo, aceea a intrebat-o: o A cui fiica, esti tu ? Spune-mi te rog! Este in

cu el tot felul de odoare date de ataptinul sau. Deci s'a sculat i a luat dru-

casa tatalui tau loe pentru noi ca sa,

manern la noapte? i fata i-a ráspuns: s Eu sunt fiica lui Betuel, feciorul Milcai, pe care ea nascut lui Nahor s. Apoi a adaogat: a Avem i paie, avem i fan mult i avem i loe pentru mas noaptea Atunci omul acela s'a inchinat

mul spre Mesopotamia, spre cetatea lui Nahor.

i a poposit cu cimilele afara din cetate, langa o fantana, in fapt de seara, când ies femeile sa scoata tipa.

Si el s'a rugat: « Doamne Dum-

nezeul stapanului meu Avraam,

In cale si fii milostiv cu stapanul meu

a cazut la pilmant in fata Domnului, Si a grait: o Binecuvantat ea fie

Avraam! Jata eu stau lângä fantana acea,sta

fiicele gospodarilor din cetate ies ca scoata apa. Fie ca fata careia voi zice: « Apleacâ, te rog, ulciorul ca s'a beau! » si ea imi va raspunde: Bea i voi mapa i ciimilele tale! », ace,ea sa, fie, pe care tu ai harazit-o robului tau Isaac. Si intru aceasta voi cunoaste ca ai aratat indurarea ta catre stapanul meu.* Dar mai inainte ca el sil sfarseasca Cu rugaciunea lui, jata. ca. Rebeca iesea din cetate, i ea era fata lui Betuel, feciorul Milciii, sotia lui Nahor, fratele lui Avraam; i ducea ulciorul pe umar.

Domnul Dumnezeul stapanului meu

Avraam, care n'a departat mila sa credinciosia sa de la stapanul meu, iar

pe mine m'a dus Domnul pana, la casa fratilor stapanului meu ». lar fata a alergat si a spus acasä, la maicii-sa, cele petrecute. i Rebeca avea un frat,e, pe care-I

cherna Laban. lar Laban a alergat la omul care era Mara la Untada. i a vazut i el inelul i bratarile de la mainile sorei sale i a ascultat isto-

risirea, Rebecai, sora sa, care zicea: e Asa a vorbit catre mine omul acela! S't a

ajuns Laban la el si iatá, el statea langa cámile la fantana. i Laban i-a zis: « Intra, in casa,. tu cel ce esti binecuvântat de Domnul!

Si fata era foarte frumoasa, la chip,

i nici un barbat nu o cunoscuse; si ea a coborit la fantana i si-a umplut ulciorul i a dat si plece. Atunci robul a alergat intru intampinarea ei i i-a spus: Da-mi sa, fecioarä,

De ce stai alar& ? Fiindca eu am pregatit casa i avem loe pentru

Atunci omul a intrat in casa, iar

beau, te rog, putina apti, din ulciorul tau!»

Laban a descarca,t camilele si a dat paie nutre t camilelor i B.O, de spalat pe picioare, lui i oamenilor care erau cu el.

lar ea a raspuns: «Bea, doamne». degraba pleca in jos ulciorul, pe bratul

ei,

si-i didu si boa.

23

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 24

lar ea, degraba, a plecat in jos

Dupii, aceea i-a pus inainte demancare, dar el a zis: « Nu voi manca pana ce nu voi povesti pricina mea lar Laban i-a zis: Spune ! Atunci el a grait: s Eu sunt robul

ulciorul de pe umar 0 mi-a zis: « Bea, voi adapa i camilele tale!'> Atunci eu am baut, iar ea a adapat ciimikle. Pe urmii am intrebat-o 0 am zis:

lui Avraam! Dumnezeu a binecuvantat cu prises pe stapanul meu EA I-a facut mare

« Sunt fata lui Betuel, feciorul lui Nahor,

i-a dat turma i cirezi, EA argint

aur, i robi i roabe,

ciimile i asini.

lar Sara, femeia stapanului rneu, i-a nascut un fecior in urma, cand era batrana, i i-a dat lui toatit averea sa. lar stapánul meu m'a pus E3£1-i jur

mi-a zis: « Sa nu iei fiului meu sotie

din fetele Canaanitilor, in tara carora eu locuesc,

Ci tu sit te duci la casa tatdlui

pe care i I-a riiiscut lui Milca ». Atunci

am pus inelul in narile ei

i

bratarile

In mâinile ei. Si am plecat capul 0 am cazut la pamant inaintea lui Dumnezeu 0 am proslavit pe Domnul Dumnezeul stapanului meu Avraam, care m'a dus pe calea cea mai dreaptä ca sa petesc pe fiica fratelui stapanului meu, pentru feciorul sau. Si acum, daca vá este aminte

vá purtati cu milá,

tneu 0 la nemeturile rnele, ca sa iei de acolo sotie fiului meu!»

Cu credincio§ie

catre stapá'nul meu, spuneti-mi-o; lar de

nu, spuneti-o iar, ca sa§tiu cum ea ma intorc: spre dreapta sau spre stanga! Atunci Laban i Betuel au ras-

Atunci am grait catre stapanul meu: « Poato ea femeia nu va voi sa

puns 0 au grait: « De la Domnul a purees

vie dupa mine ».

Atunci stapanul meu mi-a zis:

lucrul acesta; nu suntem in stare 85.4 vorbim nici räu, nici bine! Iata, Rebeca sta inaintea ta! la-o 0 du-te 0 sa fie sotia fiului stapanului tau, a§a precum a hotarit Domnul ! » lar robul lui Avraam, and a auzit

« Doinnul, in fata caruia mi-am petrecut

viata, trimite-va pe ingerul sau cu tine 0 va da izbandá ctilatoriei tale, ca

iei fenceie fiului meu din neamurile mele

din casa tatalui meu.

Atunci vei fi dezlegat de juramantul meu, dacti, ducandu-te la rudele mele,

aceste cuvinte ale lor, s'a inchinat pang, la pamant inaintea Domnului. Apoi robul a scos odoare de argint i odoare de mur o ve§minte §i le-a

nu vor voi dea pe fatil. Atunci tu vei fi slobod de juramantul meu.

Si am sosit astazi la Thalami', 0 m'am rugat in gandul rneu: « Doainne Dumnezeul stapanului rneu Avraam, sä fie cu noroc calea pe care eu má gasew dilator! Tat& eu stau langl aceasta fantang ; fa a§a ca fecioara care va ie§i sa scoata apit i careia eu Ii voi zice: « Da-mi sa beau, te rog, putina

dat Rebeciii; i alte scumpoturi le-a &I-

ruit fratelui ei §i maica-si.

Si au baut 0 au mâncat, el o

oamenii care erau cu el, 0 au mas acolo. Iar dimineata, s'au sculat i robul a zis:

drumul sa ma due la stapa-

nul meu! »

Atunci au zis fratele Rebecai maica-sa: « Sa mai stea fata cu noi cilteva zile, a§a ea vreo zece zile; pe urmá sa te duci. Dar el le-a raspuns: « Nu ma zitboviti Cad Duinnezeu a dat izbandit calatoriei mele. Dati-mi drumul sá ma,

uiciorul tau »,

lar ea imi va raspunde: « Iti voi da 0 tie apa i voi scoate LTA i pentru

camilele tale »,

« A cui fat& e§ti tu? » i ea mi-a raspuns:

aceea ea fie femeia pe

care Donmul a harazit-o fiului stäpanului meu! »

due la stipanul meu! »

lar eu Inca nu ispravisem gandul acesta in mima mea 0 iata Rebeca ie§ea

Au zis ei: « Sa chemam pe fatli i sit

intrebam i sa auzim chiar din gura ei!* Deci au chemat-o pe Rebeca 0 au intrebat-o: « Vrei. ea te duci cu omul acesta ? lar ea a raspuns: Ma duo!

din cetate, cu ulciorul pe umar; 0 s'a pogorit la fantana 0 a secs apa. Atunci am zis catre ea: o Da-mi ea beau!»

24

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 25 lor,

Atunci au ldsat pe Rebeca, sora pi pe doica ei sI plece cu robul

lai Avraam si cu oamenii care erau cu el.

Si au binecuvintat pe Rebeca si

au zis ei: « Tu, sora noastret, set fil mania

a mii de zeci de mii. i urmasii thi

stdpitneasci portile vritjmasilor lor. » Atunci s'a sculat Rebeca i roabele

ei FA s'au suit pe chmile i s'au dus dupi

omul lui Avraam. Astfel robul a luat pe Rebeca si a pornit la drum. Ci Isaac tocmai venea dinspre fitn-

tina Lahai-Roi; eä el locuia in tinutul de miazii-zi. Si el iesise la dump, in faptul serii, ca 8á se roage ; FA si-a ridicat ochii

s'a uitat:

i

iotä niste cämile veneau

spre el. Si Rebeca ridichndu-0 ochii a vdzut pe Isaac, si s'a dat jos de pe cdmild,

Si 1-a intrebat pe rob:

« Cine-i

omul acela care vine pe cimp, intru intampinarea noastrà ? » Iar robul a raspuns : « Acesta e stiipanul meu! » Atunci ea a luat vitlul si s'a acoperit. Si i-a istorisit lui Isaac robul toate imprejurdrile prin care trecuse.

Si Isaac a dus-o pe Rebeca in cortul Sarei, maicii-sa; si a mat-o pe

Rebeca si a fost femeia lui, si a iubit-o.

astfel s'a mangetiat Isaac, dupet moartea maicii sale. 25.

Moartea lui Avraamsi urmasii lui din Che-

spre räsärit, in t,inuturile de la Soare-Riisare. Si acestea sunt zilele anilor vietii lui Avraam, pe care i-a trait: o sutd, saptezeei FA cinci de ani. sdu,

Si s'a stins si a murit Avraam la

bettrfinete fericite, bittrân i situl de zile,

si a fost addogat la poporul situ. Si 1-au ingropat Isaac (A Ismail, feciorii sAi, in petera Macpela, in lui Efron, fiul lai Tohar Heteul, la räsdrit de Mamre, In silistea pe care a cumpitrat-o Avraam de la fiii lui Het, acolo ingropatu-s'a Avraam ca i Sara, femeia sa

lar dupä moartea lui Avraam,

Dumnezeu a binecuvintat pe Isaac, fiul lui, si Isaac a locuit la Beer-Lahai-Roi.

Iatit urmasii lui Ismail, fiul lui

Avraam pe care i I-a ndscut lui Avraam

Agar Egipteanca, roaba Sarei, Si iata numele fiilor lui Ismail, dupli numele lor i dupti, sirul nasterii lor: întâiul niscut al lui Ismail a fost Nebaiot, apoi Chedar, Abdeel i Mibsam,

Misma, Duma, Masa, Hadad, Tema, Ietur, Nafi

i Che-

dema.

Acestia sunt fiji lui Ismail si acestea sunt numele lor, dupil asezitrile lor si dupe), taberile lor: douetsprezece cdpetenii, dupâ noroadele lor.

Si acestia sunt anil vietii lui Ismail: o suti treizeci i apte de ani ; si s'a stins si a murit i a fost addogat

tura. Urmasii lui Ismail. Esau si Iacob. i Avraam luat altit femeie numele ei era Chetura. Si Chetura i-a niscut pe Zimran, pe Iocsan, pe Medan, pe Midian, pe

la poporul situ. Si au locuit de la Havila Omit la Sur, la ritsäritul Egiptului, chnd mergi

au fost Asuritii j Letusitii i Leumitii. lar urmasii lui Midian au fost: Efa, Efer, Enoh, Abida i Eldaa. Toti acestia sunt fiii Cheturei. Ins& Avraam a läsat toatiti avutia sa lui Isaac. Si feciorilor tiitoarelor pe care le-a

de ani cand si-a luat de sotie pe Re-

Isbac si pe uah. Si Iocsan a test pdrintele lui Seba si al lui Dedan. Iar urmasii lui Dedan

avut Avroana, el le-a ditruit daruri i, fiind

inci in viaá, i-a depiírtat de Isaac, fiul

&Are Asiria. Si el a fost mai puternic decia toti fratii

Iatd, acum spita neamului lui Isaac, fiul lui Avraam: Avraam a avut pe Isaac. Si Isaac era in virstit de patruzeci

beca, fiica lui Betuel Arameul din Mesopotamia, sora lui Laban Arameul. Si s'o. rugat Isaac Domnului pentru femeia sa, 6;6 era stearpd, i Domnul i-a ascultat rugiciunea, lui si Rebeca, femeia lui, a zetmislit. Dar pruncii se impungeau in pintecele ei, i ea a zis: Daa e asa, de

25 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 26

zilele lui Avraam. Atunci Isaac s'a dus

ce mi-a mai venit aceastä sarcinä? » S'a dus s'a caute raspuns la Domnul.

la Abimelec, regele Filistenilor, in Gherar.

Atunci Domnul a grait catre ea: « Douä, neammi sunt in pantecele tau

zis:

cueste in tinutul pe care ti-1 voi arata. Ramai vremelnic in tara aceasta

doua popoare despärti-se-vor chiar din

märuntaiele tale; si unul din cele dota popoare va fi mai zdravan dectit cela-

ba, iar cel mai mare va sluji

eu voi fi cu tine si te voi binecu-

vânta, pentru ca tie i urmasilor tái darui-voi aceste tinuturi i voi implini juriimántul cu care m'am jurat lui Avraam, parintele tau. i voi inmulti semintia ta ca stelele cerului i voi da semintiei tale toate aceste lucruri si se vor binecuvanta intru semintia ta toate noroadele painantului, Pentru euvantul cd Avraam a ascultat de glasul meu si a pazit oranduielile mele, poruncile mele, legile mele ffi invätaturile mele !* Deci Isaac a locuit in Gherar. i 1-au intrebat oamenii din partea locului despre femeia sa, irisa, el a räspuns: « Ea este sora mea! », flindca se t,emea sä, spunä: « Este femeia mea! », ca nu cumvo, zicea el oamenii locului sa ma omoare din pricina Rebecai. Pentru cä ea era frumoasä, la chip.

celui

mai mic ! »

lar eand s'a implinit sorocul ea

nasa', iata, ea avea in pantece doi gemeni, roscat, pai a iesit cel dintai

ros peste tot ca un cojoc; i i-au pus numelo Esau.

i dupa aceea a iesit fratele san care se tinca cu mana de calcádul lui

Esau, i i-au pus numele Iacob. lar Isaac

era in vársta de cincizeci de ani cand Rebeca i-a nascut acesti copii.

i pruncii s'au facut mari; si a fost Esau meter vanktor, un rascolitor al cámpiei, pe cand Iacob a fost

om pasnic, locuitor in corturi. Ci Isaac iubea pe Esau fiindca-i

placea vanatul, iar Rebeca iubea mai mult pe Iacob.

Tuteo zi, pe cand Iacob îi fierbea

o fierturil, Esau a venit de pe camp

lar dupa ce a petrecut el acolo

sfarsit de oboseala.

Atunci Esau a

zis

Iar Domnul i s'a aratat lui i i-a « a nu te pogoii in Egipt, ci lo-

zile indelungate, Abimelec. regele Filiste-

nilor, s'a uitat afara pe fereasträ i iata di Isaac mangajo, pe Rebeca, sotia sa.

lui Iacob:

o Da-mi sd mananc, te rog, din aceasta fierturii roscata, caci sunt sfarsit de oboseala! » Pentru aceea s'a numit el Edom. Dar Iacob a räspuns: Vinde-mi astazi mie dreptul täu de intai nascut ». Esau i-a raspuns: « Iatä, sunt gata

Atunci Abimelec a chemat pe Isaac i-a zis: « Para indoiala, ea este sotia ta,

atunci de ce mi-ai spus: Ea este sora

mea? Dar Isaac i-a räspuns: « Fiincica,

m'ara &ida ca nu cumva sd fiu ucis

sa mor, caci la ce-mi foloseste acest drept de intai nascut ?

din pricina ei ». Atunci i-a zis Abimelec: « De ce ne-ai fácut una ca aceasta ? Mitin ar fi fipsit ca vre-unul din popor sa se calce cu femeia ta i ai fi adus peste noi o vira

La zis Iacob: FA-mi astazi jui el s'a jurat v'andut dreptul sau de hita nascut lui Iacob.

ramant ! »

Atunci Iacob i-a dat lui Esau piine fiertura de Ente. i el a mancat si a bäut i apoi s'a sculat si a plecat. Astfel

grea !

Atunci Abimelec a dat intregului popor porunca aceasta: Oricine se va atinge de omul acesta si de fenicia lui va fi pedepsit cu moartea. i Isaac a samanat in tinutul acela

a dispretuit Esau dreptul säu de intai lläscut.

si a ecos, in acel an, de o suta de ori mai mult, fiindcá Donmul il binecu-

26.

Isaac se muta la Gherar. Arcitarea Dom-

vântase.

nului la Beerfeba. Legdnaintul cu Abimelec.

i omul .s'a imbogatit si a sporit mereu si a tot crescut pana, ce a ajuns peste masurii de avut.

i s'a iscat foamete in tara, afara de foametea coa dintai, care a fost in 1.

26

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 27

Avea turme de oi i cirezi de vita multa slugärime, aaa Meat Filistenii incepuserit sag pizmuiascit. De aceea, toat,e fantanile pe care le sä,paserä, slugile tatalui sau, in zilele lui Avraam, tatiil situ, Filistenii le inchisefii si le umplurä cu pämant. Atunci Abimelec a zis lui Isaac: « Du-te de la noi, caci ai ajuns mult mai puternic decal noi! Deci Isaac a plecat de acolo si a täbarit in valea Gherar si a locuit acolo.

Si Isaac a säpat din nou fäntanile de apa, pe care le säpaserä robii

tatalui sau Avraam ai pe caro Filistenii le astupa,sera chiar clupä moartea lui Avraam; i le-a dat iaräsi numele pe care le daduse parintele säu.

Si oamenii lui Isaac au dipat in

vale si au gäsit acolo un izvor cu apä, vie.

Atunci ciobanii din Gherar s'au luat la ceartä cu ciobanii lui Isaac, zicand: « Izvorul de BT.& este al nostru D.

Pentru aceea, el a numit fantana Esec, fiindcg, s'au certat acolo cu Isaac. Si au sapat un alt pu t ai s'au certat

pentru el. Pentru aceea, Isaac 1-a numit Sitna. Apoi a plecat de acolo i au säpat alta fântâni ai nu s'au mai sfädit pentru ea; de aceea, i-a pus numele Rehobot, caci a zis el: « De acum Domnul ne-a scos la larg i ne vom intinde in tarä, ». Apoi, de acolo, s'a suit in Beeraeba.

lar Domnul i s'a aratat, in noap-

tea aceea, i i-a zis: « Eu stint Duranezeul lui Avraam, tatal tau! Nu te teme,

caci eu sunt cu tine ai te voi binecuvanta i voi inmulti semintia ta, pentru Avraam robul meu ».

Si el a zidit acolo un jertfelnic si a cheraat numele Domnului

intins acolo corturile, iar slugile lui Isaac

au sapat o fäntanii.

Atunci Abimelec a venit la el, din Gherar, cu Ahuzat, prietenul sau, cu Picol, c'apetenia oastei sale. Si Isaac a zis cä,tre ei: « Pentru ce

ati venit la mine, o datit ce voi aveti urä, pe mine si m'ati gonit dela voi?

Dar ei au faspuns: « Noi am vazut proa bine cä, Domnul este cu tine si

ne-am gandit: sá facem un juramitnt intre noi, infra noi si tine. Deci vrem sa incheiem un legamânt cu tine. Sä nu ne faci niel un räu, precum

nici noi nu ne-am atins de tine si nu ti-am facut dealt bine si te-am lasat

sä pleci de la noi in pace. Mai binecuvantat esti tu de Domnul.

Si Isaac le-a fitcut ospät si au mâncat si au bäut. lar dis-de-dimineatä s'au sculat s'au legat cu jurámant unul fata cu altul, ai Isaac i-a petrecut si au plecat de la el in pace. lar In ziva aceea, au venit oamenii lui Isaac aducandu-i veste despre o fäntanä pe care o säpaseri i spunandu-i: «Am dat de apa! » Si el a numit fantana Sibea, pentru care i numele cetätii este Beeraeba,

pitria in ziva de azi. lar Esau, cand a fost in varstä, de patruzeci de ani, luat de sotie pe Iudita, fiica lui Beeri Heteul, si pe Basemat, fiica lui Elon Heteul. Si ele au cäaunat multá amáritciune lui Isaac si Rebecai. 27.

/acob, pond-Nit de maicd-sa, ajunge sä ja de la Isaac binecuvdntarea de intdi nd scut. Urmdrile

Isaac ajunsese la batranete i ochii lui släbisefa, ca, nu mai putea sä vadit;

atunci a chemat pe Esau, fiul säu cel

mane, si i-a grält: « Fiul meu! u Si Esau i-a faspuns: « !

Zis-a el: « Vezi! Am ajuns la bittranete si nu stiu ziva cand voi muri.

Deci acum ia-ti ,armele tale, tolba ta cu sageti i arcul tau si iesi pe ca,mp, vâneaza,-mi ceva vänat, Si fii-mi o mancare gustoasa, cum mananc, imi place mie i adu-mi-o ca sufletul meu sä., te binecuvinteze rnai nainte de a muri! » Si Rebeca a auzit ce a vorbit Isaac

Si Esau a pornit pe camp, ca sä vitneze vánat i su-1 Cu Esau, fiul situ. aduca.

Atunci Rebeca a zis lui Iacob, fiueau; s Ascultä,! Am auzit pe tat5,1 tau

27 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 27

vorbind cu Esau, fratele tau, si spunfin-

du-i asa:

a Adu-mi 'gnat i pregateste-mi o mancare gustoasa ca sâ miinânc i sä te binecuvintez, in fats. Domnului, mai nainte de a muri » Ci acum, copilul meu, asculta de glasul meu i fa asa cum îi voi porunci! Du-te la turma i ia-mi de acolo doi iezi frumosi din care di gatesc mancare gustoasä, tatälui tau, asa cum Ii place.

i

s'a apropiat Iacob de Isaac,

tatil Eau, iar ell-a pipait si a zis: « Glasul

este glasul lui Iacob, dar mainile sunt

mâínile lui Esau! o Astfel el nu I-a cunoscut, fiindca mainile lui erau päroase ca mainile fratelui Eau Esau. Atunci 1-a binecuvantat.

i i-a zis: « Tu esti cu adevarat

fiul meu Esau? »

i el i-a raspuns: s Eu

sunt ! »

Apoi a zis: « Vino aproape de mine

Iar tu vei duce-o tatälui tau sä

ca sii manâne din vanatul fiului meu

Dar Iacob a raspuns maicii sale

turnat lui vin si a bäut.

manance, ca el sa te binecuvinteze, mai nainte de a muri! » Rebeca: « Vezi ci Esau, fratele meu, este

paros, pe cand eu stint neted. Tatal meu poate ca ma va pipai voi trece in ochii lui drept un inselator i voi aduce peste capul meu Western si nu binecuvantare ». 13. Dar maica lui i-a raspuns: « Ble-

stemul tau a& vie peste mine, hule, tu nuraai asculta de euvantul meu si du-te

i el s'a apropiat si 1-a sarutat.

Isaac a mirosit mirosul vesmintelor lui si 1-a binecuvântat pi a zis: « lath, mirosul fiului meu este ca mirosul unei tarine pe care a binecuvantat-o Dum-

Duranezeu sa-ti dea tie din roua

cerului si din grásimea panatintului si

i el s'a dus si a luat iezii i i-a Iar maica-sa a gatit o

belsug de grail si de vin.

Noroadele sa-ti slujeasca tie si nea-

murile si se inchine pan& la pamánt inaintea ta. SA, ffi stipan peste fratii

mancare gustoasa asa cum Ii placea lui Isaac.

Apoi Rebeca a luat vesmintele cele

sii so inchine tie feciorii mamei tale. Blestemat si fie cel ce te va blesterna si binecuviintat sa, fie cel ce te tu i si

mai bune ale fiului sau mai mare, Esau, pe care le avea la ea in casa, i a imbracat

cu ele pe Jacob, feciorul ei mai mic.

lar pieile iezilor le-a infasurat pe mainile lui si pe partea neteda a gatului. Apoi a dat in mana fiului ei Iacob mancarea cea gustoasä si painea pe care o ficuse. i el s'a dus la tata-sliu i i-a zif3: « Tatä !

Dupli a,ceea i-a zis Isaac, tatil

«Apropie-te si mi särutä, fiul meu!

nezeu.

adu-mi! » adus

ca si te binecuvinteze sufletul meu! » s'a apropiat de el i a mancat. i i-a

Iar el i-a faspuns: s Iatä-ina;

cine esti tu, fiul meu? » Raspuns-a Iacob tatalui säu: t Eu sunt Esau, intaiul tau näscut. Am facut, precum mi-ai zis ; scoala,-te, acum,

mananeä din vanatul meu, ea sä ma binecuvinteze sufletul tau!»

Atunci Isaac a zis fiului eau: « Cum de ai gasit asa degrabit vitnat, fiul meu ? » Zis-a el: « Filmic& Dornnul Dumnezeul

va birmeuvanta! »

and Isaac isprivise cu binecu-

vántarea lui Iacob 5j Iacob de-abia iesise

din fata tatalui eau Isaac, a sosit

Esau, fratele Brill, de la vanatoare. i a facut si el o mancare gustoash si a adus-o tatälui eau si i-a spus: « se scoale piirintele meu si sa manance

din vanatul fiului sàu, ca sii mi bine-

cuvinteze mima ta ». Dar Isaac tatal slim 1-a intrebat: « Cine esti tu ? lar el i-a räspuns: « Eu sunt feciorul tau, întâiul tau nascut, Esau! Atunci Isaac fu cuprins de spaimä

si de cutremur mare si grad: «Cine a fost atunci acela care a vanat vanatul

tau mi-a scos vanatul inainte ! *

si

i Isaac a zis lui Iacob: « Apropie-te sa te pipäi, fiul meu. Oare tu, acesta, esti fiul meu Esau sau nu? »

mi I-a adus si am mancat din toate,

mai inainte ca sii vii tu, si eu 1-am bineeuvOntat ?

manea! o 28

www.dacoromanica.ro

i binecuvantat va ra-

FACEREA, 28

Auzind Esau cuvintele tatalui salt, a strigat Cu strigat mare si amarit peste

másura si a zis parintelui eau: Binecuvinteazà-nak tata, si pe mine!)) Ci el a ritspuns: « Fratele tau a venit cu viclesug s't a luat binecuvantarea ta! *i a zis Esau: o Cu drept cuvant se numeste el Iacob, &lei m'a inselat

de doua ori cu asta: mi-a luat dreptul de întâi näscut i iatä, acure, mi-a luat binecuvantarea mea! » Apoi a intrebat: « N'ai piistrat s't pentru mine o binecuva.ntare? »

Isaac i-a raspuns si a zis lui Esau:

« Jata, 1-am pus stapan peste tine pe toti fratii lui i-am facut robii lui

si

1-am däruit cu gram i cu vin. Tie acum

ce pot sa-ti mai fac, fiul meu? Dar Esau i-a raspuns tatalui sau:

« Oare numai aceastii singura binecuvan-

tare ai tu, tata? Binecuvinteaza-mä pe mine, pärintele meu! » i Esau vi-a ridicat glasul si a plans. Atunci Isaac, tatil sau, i-a raspuns si a grait: « Jata, departe de tarinile grase fi-va palosul tau s't departe de roua cerului de sus ; Cu sabia ta iti vei agonisi traiul, vei fi rob fratelui tau; si va veni o vreme cand, adunandu-ti puterile, vei scutura jugul lui de pe geumazul tau ».

Deci Esau a prins lira pe Iacob

din pricina binecuvantarii cu care-1 bine-

cuvantase tatal sax, i si-a zis Esau in gändul sau: « Curand veni-vor zilele de intristare pentru tatäl meu, atunci voi ucide pe fratele meu Iacob! i i s'au spus Rebecai vorbele fiului situ celui mai mare, Esau; iar ea a trimis s't a chemat pe Iacob fiul eau cel mic i i-a zis: « Iata, fratele tau Esau umblá sä se fabzune pe tine si sa te omoare.

Ci acum, fiule, asculta cuvii,ntul

meu: Scoalä, i fugi la Laban, fratele

meu, in Haran.

i stai la el catava vreme, panä cand va trece mania fratelui tau, Pan& ce se va potoli urgia fratelui tau si va uita ceea ce i-ai fäcut. Atunci eu voi trimite i te va lua de

acolo, caci de ce sa raman far% de voi amandoi, inteo singura zi?» i Rebeca a zis lui Isaac: s Mi s'a urit cu viata din pricina acestor fete ale lui Het. Daca Iacob si-ar lua soli()

din fetele lui Het, ca aceste fete din

tinut, ce rost ar mai avea viata pentru mine? » 28.

Isaac trintite pe Ia,cob in Mesopotamia ja sotie din familia lai Laban. Visul fi legdmdntul lui Iacob, la Betel.

Dupa acestea, Isaac a chemat pe

Iaeob s't 1-a binecuvantat i i-a dat porune&

i i-a zis:

Sä nu-ti iei femeie

din fetele Canaanului. Scoala-te s't du-te in Mesopotamia,

in casa lui Betuel, tatal maicii tale, si ia-ti ferneie de acolo, din fetele lui Labatt,

fratele maicii tale. lar Dumnezeul Gel Atotputemic sa te binecuvinteze i sa-ti dea tie rod si sa te inmulteasca, i sä odrasleasca din tine sumedenie de popoare. i sá4i dea tie binecuviintarea lui Avraam, tie Efil sernintiei tale, ca sa sta.panesti pamantul in care esti pribeag pe care Dumnezeu 1-a daruit lui Avraam.

Astfel a trimis Isaac pe Iacob, Efi el a plecat in Mesopotamia, la Laban, fiul lui Betuel Arameul, fratele Rebecai,

mama lui Iacob EA a lui Esau. Deci a vitzut Esau ca Isaac a binecuvântat pe Iacob i 1-a trimis in Mesopotamia ia sotie de acolo,

binecuvantii.ndu-1 i-a poruncit: « Sá nu-ti iei sotie dintre fetele Canaanului »,

i a vazut ca Jacob a ascultat pe tatal säu si pe mama sa s't a plecat in Mesopotamia,

i Esau a inteles ca fetele din Canaan au nume Tau in ochii lui Isaac, tatal Atunci s'a dus Esau la Ismail si a luat de sotie pe Mahalat, fiica lui Ismail, fiul lui Avraa.m, sora lui Nebaiot,

peste celelalte femei pe care le ayes. lar Iacob a pornit din Beerseba si a luat drumul spre Haran.

i a ajtuas inteun loe si a mas

acolo, cad soarele asfintise, si a luat o

29 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 29 29.

stand de piatrii, din pietrele locului

a pus-o cdpdtili si s'a culcat sd doarmä in locul acela.. szin,

Intellnirea lui /acob cu Rahila. Iacob r>1mane vremelnic in casa lui Laban ja

i a visat un vis; si iatä, in visul o scar5, era proptitd de pärnânt,

in cas' eitorie pe cele cloml fete ale lui Lia i .Rahila.

iar cu värful ei atingea cerul, iar ingerii Domnului se suiau i se pogorau pe scard.

Apoi Iacob a pornit din nou la

drum i a ajuns in tara flor Rdsdritului. i uitändu-se el, a vdzut o fântänd In cämpie si acolo troj turma de oi care se odihneau aldturi, cdci din fänt'ana

deodatd Domnul a stat deasui a grdit: « Eu sunt Domnul

pra ei

Dumnezeul lui Avraam, piirintele tdu. Dumnezeul lui Isaac. Pilmdritul pe care tu stai culcat ti-1 voi da tie i semintiei tale.

aceea addpau ciobanii turmele si o piatra

uriasd astupa gura fantanii. Acolo se adunau toate turmele,

ciobanii riisturnau piatra do pe gura

lar semintia ta fi-va ca pulberea pdmântului si te vei räspändi spre apus spre rashrit i spre miazd-noapte spre miaza-zi si se vor binecuvânta intru tine si intru semintia ta toate neamurile

i adäpau oile, apoi puneau, pe gura fântänii, piatra la locul ei. i Iacob i-a intrebat: Fratilor, din ce loe sunteti voi? u i ei au riispuns:

fântânii

« Din Haran suntem! » j iar i-a intrebat: Cunoasteti oare pe Laban, feciorul lui Nahor ? » ei au riispuns: « fl cunoastem ».

pamântului.

tj iatá eu voi fi cu tine s't te voi pdzi in toate cdile tale si te voi duce inapoi in tinutul acesta i nu te voi pdrdsi phnii, ce nu voi implini

Zis-a lor Iacob: «Ji merge bine? s Iard ei au rdspuns: « li merge bine! » tocmai iatä Rahila, fata, lui, vine

cele ce ti-am fagaduit. »

i s'a desteptat Iacob din somnul säu si a zis: « Cu adevdrat Domnul este in locul acesta i eu n'ara

cu oile. i Iacob zise iar: Tlitati-vd, e inci

ziva mare; nu e vremea de adunat turmele; addpati oile i duceti-vä de le pasteti

stiut ! »

s'a. cutremurat Iacob si a rostit: at este de infricosat locul acesta! i

Aici este cu adevdrat casa lui Dumnezeu aici este poa.rta cerului! »

Dar ei riispunserä: « Nu putem pänd

ce nu se adund toate turmele; atunci ciobanii rostogolesc piatra de pe gura

lar dimineatd Iacob s'a sculat a luat piatra care-i slujise de capdtili

fäntânii i addpam oile! »

Pe ciind vorbea el cu ei, Rahila veni cu oile tatdlui sdu, cid era cio-

si a pus-o ca stdlp de pomenire si a tur-

nat untdelemn in vilrful lui. i a pus locului accluia numele Betel, insd numele cetatii, la inceput,

bitnitd.

Deci, când väzu Iacob pe Rahila, fata lui Laban, fratele mamei sale, si oile

fusese Luz. i Iacob a facut Domnului aceastd juruintd: « Daca Domnul Dumnezett va fi cu mine si ma va pdzi pe calea accasta

lui Laban, fratele mamei sale, atunci el veni aproape i rostogoli piatra de pe gura fantänii i addpä oile lui Laban, fratele mamei sale.

pe caro merg si-mi va da paine si vesmilite sd md imbrac, i de md voi intoarce sdnAtos in casa tatalui ineu, Dornnul va fi Dum-

Apoi Iacob sdrutd pe Rahila

dändu-si drumul glasului, plânse. i lacob spuse Rahilei cti, el este ruda tatlilui ei, cd el este fiul Rebecia.

nezeul meu. lar piatra aceasta pe care am inal-

Atunci fata a alergat si a vestit pe

tat-o stillp de pomenire va ajunge locasul lui Dumnezeu si din toate cele

tatd-säu.

lar Laban,, auzind aceastii veste despre Iacob, fiul surorii sale, a alergat intru intampinarea lui i 1-a imbratisat

ce imi vei da rnie, iti voi da zeciuiald.

30

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 30

l-a sarutat

i

l-a adus la el acasii.

Atunci Iacob i-a istorisit lui Laban toate cate petrecuse. Ci Laban i-a spus: Negresit, tu esti osul meu si carnea mea ». Si a stat

Iacob la el o lunä de zile. Apoi Laban i-a gräit lui Iacob:

« Oare, fiindca esti ruda mea, o sa ml.. slujesti degeaba ? Spune-mi ce simbrie vrei? »

Si Laban avea doua feto; pe cea mare o cherna Lia, iar pe cea mica o

cherna Rahila. Dar Lia avea, ochii stinsi, pe cand Rahila era mandril, la faptura i fru-

moasa la chip.

lar Iacob iubea pe Rahila. Deci el a rdspuns: IVi voi sluji Vie sapte ani pentru Rahila, fata ta cea mai mica a. Laban a riíspuns: « Mai bine s'o dau dupa tine decál s'o dau dup.& altul.

Ramal la mine.0

Si a slujit Iacob pentru Rahila,

sapte ani; si au parut in ochii lui acesti ani nurnai cateva zile, atat de mult o iubea.

La urma Iacob a zis lui Laban:

Si Laban i-a dat pe Bilha, roa,ba sa, fiicei sale Rahila, ca roaba.

Si Iacob a intrat si la Rahila a iubit-o pe Rahila mai mult decat pe Lia si a slujit lui Laban incá alçi apte ani.

Dar vgizand Domnul cl. Lia este oropsita, a deschis pantecele ei, pe cand Rahila era stearpà. Deci Lia a zamislit si a näscut un fiu i i-a pus numele Ruben, eaci zicea

ea: a Domnul a eäutat la jalea mea, ea de acum mil va iubi barbatul meu ». Si iarasi a zamislit si a näscut alt fiu si a zis: Auzit-a Domnul ca sunt oropsitä si mi 1-a diíruit i pe acesta ». De aceea i-a pus numele Simeon. Si a z5,rnislit Inc. o data, Efi a náscut

un fiu i a zis: «De astadata bärbatul meu se va lipi de mine, fiinclea i-am näscut trei feciori». De aceea i-a pus numele Levi. Si iaräsi a z5,mislit si. a nliscut Inc.

un fiu si a zis: t Astádatá, láuda-voi pe Domnul! » De aceea i-a pus numele luda. Apoi s'a oprit i n'a mai nascut.

t D5,-mi pe femeia mea, eaci timpul meu

30.

oamenii din partea locului si a facut

oi vor fi ale lui Iacob fi care vor reinuinea lui Laban.

Dar seara Laban a luat pe Lia fiica sa si a dus-o la Iacob; iar el a intrat la ea.

copii

s'a implinit, ca sä ma insor cu ea)>. Atunci Laban a adunat pe toVi ospat.

Si Laban i-a dat pe Zilpa, roaba sa, fetei sale Lia, ca roaba. Ci facandu-se ziva, iata: era Lía. Atunci Iacob a zis lui Laban: « Ce e aceasta ce mi-ai facut? Oare nu Vi-am slujit pentru Rahila ? Atunci do ce m'ai inselat ? »

slujba pe care vei face-o la mine, Inc. sapte ani de aci nainto ! » Si Iacob a facut asa si a implinit anea saptamana de nuntii. lar Laban

i-a dat lui pe Rahila, fiica-sa, de fe-

i copiii lui Iacob. Care

Iar cand a vazut Rahila ca nu face lui

Iacob,

ea a

prins pizma

pe sora-sa si a zis catre Iacob: «Dà-mi copii, iar de nu, eu mor !)> Atunci Iacob s'a aprins de m'atila impotriva Rahilei si a certat-o: Sunt eu oare in locul lui Dumnezeu, care ti-a oprit roada pântecelui? u Ci ea a zis: 4 Iatä, roaba mea Bilha.

la ea si va naste pe genunchii

Tutti),

Irisa; Laban i-a räspuns: « Aici la noi nu este obiceiul s'a märitam pe mezina inaintea celei intai nascute. Implineste aceasta saptamana de nuntá i îi voi da si pe cealaltä pentru

meie.

roabele

mei i astfel voi avea i eu copii de la ea.

Si i-a dat pe Bilha roaba ei de i Iacob a intrat la ea.

femeie

lar Bilha a zamislit i i-a naseut lui Iacob un fecior. Atunci zis-a Rahila: « Dumnezeu mi-a dat dreptate si a ascultat do glasul meu i mi-a daruit mie un fiu »; pentru aceea i-a pus numele Dan. Si iar a zlimislit i a nascut Bilha, roaba Rahilei, al doilea fecior lui Iacob.

31 www.dacoromanica.ro

FACEREA,

Deci a zamislit FA a niiscut un

$i a zis Rahila: o Lupte pentru binecuvântarea lui Dumnezeu am dus cu sora-mea si am biruit ! » $i i-a pus numele Naftali.

fiu i a rostit:

$i i-a pus numele Iosif zicand: o Sa-mi mai dea Dumnezeu inch un

Dar vaziind Lia cii a stat i iiu mai naste, a luat pe Zilpa, roaba sa, si a dat-o lui Iacob de femeie.

fecior!

lar dacti a nAscut Rahila pe Iosff, grait Iacob catre Laban: « Da-mi drumul sá ma duc la locul meu, in tara mea. DA-mi femeile mele, pentru care ti-am slujit, si copiii mei si lasii-mä sa

$i a nAscut Zilpa, roaba Liei, un

fecior lui Iacob.

lar Lia a zis:

« Noroc ! »

$i i-a

pus numele Gad.

ma duc, fiindca tu bine stii slujba cu

$i a nascut Zilpa, roaba Liei, al

care te-am slujit. » Dar Laban i-a raspuns: «De am aflat bar in ochii tal, mai famai ! Caci eu am bagat de seam& ca Domnul m'a binecuvantat in hatarul tau. » $i a adaogat: « HotarAste-mi tu simbria ta í eu iti voi da-o ! » Atunci a zis Iacob: « Tu bine stii in ce fel te-am slujit si ce au ajuns turmele tale sub mana mea. Cad putin era ceca ce aveai mai nainte de venirea mea, f}.1 acum s'a in-

doilea fecior lui Iacob.

lar Lia a zis atunci: o Ferice de

mine ciici fetele m5, vor ferici! pus numele Aser.

$i i-a

$i Ruben s'a dus la camp, la secerisul graului, si a gash merisoare de mandragora si le-a adus mamei sale Lia.

Atunci Rahila a zis dare Lia: « Da-mi te rog din mandragorele aduse de fiul tau !

Ci Lia i-a riispuns: s Oare nu e destul c5, mi-ai luat pe barbatu-men? Acum vrei sa iei í mandragorele fiului

multit peste masura 0.1 te-a binecuvantat

Domnul pe tine, de cand am venit eu. acum cand o sa mai fac i eu ceva

meu? » Dar Rahila i-a zis: « Bine atunci:

sa doarma cu tine in noaptea aceasta, in schimbul mandragorelor fiului tau!»

pentru casa mea? u

Ci Laban I-a intrebat: s Ce sa-ti dau? o $i Iacob a zis: « SA, nu-mi dai nimic, dar dacii, imi vei face lucrul pe care ti-1 voi spune eu, atunci iardsi voi paste oile tale si le voi pazi. Voi trece azi prin toate turmele tale, despartind din ele orice oaie brumárie j tarcata i once miel sein dintre miei, i tarcat i brumariu intre capre;

$i Iacob venind seara de la camp, Lia i-a iesit intru intiimpinare i i-a spus:

« Intra la mine, caci te-am cumparat cu mandragorele fiului meu! » $i el a dormit cu ea in noaptea aceea. lar Dumnezeu a auzit pe Lia ea a ziimislit i i-a nascut lui Iacob al cinchen fecior.

$i a zis Lia: Daruitu-mi-a Dum-

s't aceasta sä fie simbria mea.

nezeu plata mea, fiindca am dat bkr-

Astfel cinstea mea se va dovedi

batului meu pe roaba mea ». $i i-a pus

maine-poimaine in fata ta, cand vei veni

numele Isahar. Apoi Lia iarasi a zamislit ,-s*/ i-a

dai simbria mea: tot ce nu va fi i tarcat intre capre i sein infra miei s5, fie socotit de furat. » lar Laban a raspuns: s Bine ! Fie dupa cuvántul tau!» $i a osebit Iacob, in ziva aceea, tapii cei vargati i tarcati i toate caprole cele balate i pätate i oricare capra care avea pe ea stropitura de alb si tot ce era sein intre miei, i le-a dat In mana fiilor sal. $i Laban a pus cale de trei zile intre turmele sale si ale lui Iacob. Iar brumariu

niscut lui Iacob al saselea fecior.

Acum Lia a gait:

Luat-a Dumnezeu ocara

mea!,>

o Datu-ini-a

Dumnezeu odor de mare pret. De data aceasta, barbatul meu va locui la mine, fiindca i-am nascut sase feciori »; de aceea i-a pus numele Zebulon.

Pe urma a ntiscut o fata, i i-a

pus numele Dina. $i vi-a adus aminte Dumnezeu de Rahila, si a auzit-o Dumnezeu pe ea si a deschis pantecele ei. 32

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 31

Iacob patea oile care Ii riimasesera lui Laban. Atunci Iacob si-a luat nuiele verzi

de plop, de migdal si de paltin i a crestat pe ele crestaturi albe, jupuindu-le de coaje pima, rämineau albe. Apoi a pus nuielele pe care le jupuise, inaintea oilor, in teici, in adapatoarele cu apa, unde veneau oile sä se adape ; si ele se imperecheau cand veneau ea se adape. i dad, se imperecheau inaintea nuielelor, oile nkteau miei brumarii, vargati i tárcati.

lar Iacob osebea acesti miei

pe urma punea oile din turma lui Laban cu fata spre cele brumiírii si seine ;

strangea la o parte oile sale si nu le

punea laolaltä cu turmele lui Laban. Apoi de cate ori se imperecheau oile voinice, Iacob punea nuielele crestate

sub ochii olor, in jghiabuii, ca sá zamisleascit cu ochii la nuiele.

lar la oile cele slabe nu punea

nuielele ; asa *Meat mieii plapanzi erau ai lui Laban i mieii cei zdraveni erau

ai lui Iacob. Astfel, omul acesta ajunse tare bogat, aviind turme multe, i roabe robi, i camile i asini.

tatal vostru din toate puterile mele, lar tatal vostru m'a inselat si mi-a schimbat simbria de zece ori; dar nu 1-a ingaduit Dumnezeu sa, ma pagubeascä.

Cand el zicea: mieii brumarii sa fie simbria ta », atunci toate oile fätau miei brumarii ;

iar and zicea:

o mieii

vargati sa fie simbria ta », atunci toate oile fatau miei värgati. Astfel Dumnezeu a lust turmele tatalui vostru i mi le-a dat mie. i odata, la vremea marlitului oilor, am ridicat ochii i m'am uitat in vis

iatä tapii care sareau pe capre erau värgati, brumärii i baltati. i ingerul Domnului a grait catre mine, in vis: « Iacobe eu am raspuns :

a

!

Atunci mi-a zis:

ochii

te uitá: toti tapii care sar pe capre

aunt värgati, brumaxii i baltati, caci am vazut toate cate Laban a fácut eu tine.

13. Eu Bunt Dunmezeul din Betel, unde

tu ai uns stitlpul de pomenire i unde te-ai legat cu juruintä fat& cu mine ! Acum scoala-te, iesi din piimântul acesta

intoarce-te in Ora ta de obärsie. »

31.

Iacob pleatii din Mesopotamia gird ftirea lui Lakin. Laban U urmdre¢te, dar apoi se impacei cu el i lac impreunei legclmantul

de pe muntele Galaad.

Dar lui Iacob i-au ajuns la ureche cuvintele fecimilor lui Laban, care zi-

ceau: Iacob a luat tot ce a avut parintele nostru si din averea parintelui nostru el si-a injghebat toatit chiaburia aceasta ».

i Iacob a vizut fata lui Laban iata nu mai era prietenos cu el ca

i ca alaltaieri. Atunci Domnul a zis lui Iacob: Intoarce-te in tara parintilor tad i la rudeniile tale i eu voi fi cu tine ». i a trimis Iacob si a chemat pe Rahila si pe Lia la camp, la turma sa, i a zis dare ele: « Eu vad, dupä fata tatalui vostru, ca, el nu mai este ieri

piietenos cu mine ea mai daunazi, insä, Dumnezeul tatälui meu a ramas cu mine. Ci voi stiti ca., eu am slujit pe

14. Atunci au raspuns Rahila i Lia i-au zis: « Mai avem noi parte de mostenire in casa tatalui nostru ?

Oare nu ne-a socotit el pe noi

sträine, o data, ce ne-a vandut si a mâncat mult i bine banii de pe vanzareanoastra, ?

Negresit, toata bogatia pe care a

smuls-o Dumnezeu de la tatal nostru este a noastra, si a copiilor nostri. Deci acum

fa tot ce ti-a spus tie Dumnezeu! »

i Iacob s'a sculat si a suit pe

fill sai si pe femeile sale pe camile.

i a manat din urma toate tur-

mele sale si toatit averea pe care si-o

cirezile sale pe care le agonisise in Mesopotamia ca sä ajunga

agonisise

la Isaac, tatal situ, in tara Canaanului.

Ci Laban se dusese sä tunda, oile,

iar Rahila a furat terafimii tatálui ei.

Asa Iacob fusel& mima lui Laban

Arameul, intrucat nu-i dadu de veste ca vrea sä fugä.

33 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 31

Deci a fugit Iacob cu tot ce era

al lui; i s'a sculat i a trecut Eufratul si-a indreptat fata spre muntele Galaad.

Tocmai a treia zi i s'a spus lui

Laban ca Iacob a fugit. Atunci el a luat cu sine pe rudele sale

i

1-a urmarit pe Iacob cale de

sapte zile i 1-a ajuns la muntele Galaad. Dar Dumnezeu veni la Laban Araoral: « Rizeste-te meul noaptea in vis

ca nu cumva si. vorbesti cu Iacob altfel decht prieteneste!» i a ajuns Laban pe Iacob, co Iacob isi infipsese corturile pe munte, iar Laban cu rudele sale le infipsese pe muntele Galaad.

i a zis Laban &are Iacob: « Ce ispravii e asta di m'ai inselat i ai nat din urina pe fetele male ca pe niste robite cu sabia? Pentru ce ai fugit pe ascuns i m'ai amhgit i nu mi-ai dat de veste, ca eu eh, te fi petrecut cu bucurie i cu cantece, din daira si din harfh? Ba nici chiar nu mi-ai inghduit si.-mi sitrut nepotii i fetele! De data asta te-ai purtat ca un nerod ! Imi stä in putere sh, va asupresc, dar Dumnezeul phrintelui tau vorbit noaptea trecutii, si mi-a spus: a Phzeste-te sä, vorbesti cu Iacob altfel decht

prieteneste! » Ci fie acum ! Ai plecat fiindca th,n-

jeai dupa, casa tathlui tau; dar de ce ai furat terafimii mei? o

i a räspuns Iacob i a zis lui

i ea zise chtre tati-sau: o Si. nu fie cu banat in ochii domnului meu ca,

nu pot sa ini. scol inaintea fetei tale,

fiindch, tocmai acum mi-a sosit necazul obisnuit al femeilor s. i el a cautat cu de-a-maruntul, dar n'a dat peste terafirni. Atunci Iacob se aprinse de manic

si a inceput sä se certe cu Laban

i-a spus lui Laban: « Care este vina mea si care este pacatul meu, eh, ma urnaaresti cu inviersunare?

Acum, duph, ce ai rhscolit toate lucrurile mole, ce ai gäsit la mine, din toate odoarele casei tale? Pune-le aici in fats, rudelor mele i rudelor tale si ei sä ne judece pe arnindoi. lath aunt douitzeci de ani de când «tau la tine! Mioarele tale si caprele tale n'au lephdat i berbecii turmei tale nu i-am mâncat! Pe oaia sfasiatii, de fiare nu ti-am adus-o: eu am indurat paguba; din mina mea cereai once se fura ziva i once se fura noaptea. Astfel eram: ziva mi. topeam de arsiti i noaptea tremuram de frig; si somnul nu se prindea de ochii mei. Am stat acesti douäzeci de ani in casa ta: am slujit paisprezece ani pentru cele doua fiice ale tale, iar sase ani pentru turmele tale; i mi-ai schimbat simbria de zece ori. Daca n'ar fi fost cu mine Dumnezeul párintelui meu, Dumnezeul lui Avraa,m si de care se teme Isaac, ne-

Laban: « Fiindch, ma, temeam

gresit cii, tu mi-ai fi dat drumul cu mina goal.. Dar Dunurezeu a viizut obida mea

langa mine pe fetele tale. La oricine vei gasi terafimii

asta noapte. »

gandeam ca nu cumva si. smulgi de acola sit nu mai traiascä! De fata cu rudele noastre, cautä ce este al tau intre

lucrurile mele i ja-ti-le! » Dar Iacob nu

stia ci. Rahila furase t,erafimii. Deci Laban a intrat in cortul lui Iacob i in cortul Liei, i in corturile celor douä roabe, dar n'a gäsit nimic;

si a iesit din cortul Liei si a intrat in cortul Rahilei. Ci Rahila luase idolii si-i varise in seaua une camile i se avezase pe

i Laban scotoci tot cortul, dar nu dadu de nimic. ei.

truda mainilor mele si te-a judecat Atunci a raspuns Laban si a zis

lui Iacob: « Aceste fete Bunt fetele mele acesti copii sunt copiii mei si aceste turrne sunt turmele mele FA tot ceca ce vezi tu este al meu. *i ce rhu a putea sä fac azi fetelor mele, ori copiilor

pe care ele i au näscut? Deci acum vino sh, facem leghmint, eu cu tine, si si. fie marturie intre tine

i mine. »

45.i Iacob lug o starlit de piatrh,

o ridich, sthlp de marturie.

46. Apoi lacob zise rudelor sale: « Adu-

nati pietre s,

34 www.dacoromanica.ro

i

ei adunarh pietre

FACEREA, 32

cladira o magura;

Ci Laban i-a pus numele Iegar-

Sahaduta, laad.

Si le-a dat lor porunca aceasta:

i mancara acolo pe

màgura.

iar Iacob a numit-o Ga-

Si Laban grai: « Magura aceasta

sä fie astazi rnarturie intre mine si tine s. De ac,e,ea i-au zis Galaad,

Si Mitpa, fiindca, a zis el, Dum-

o Asa graieste robul tau Iacob: o Am pe-

trecut vremelnic la Laban i am stat panä acum. Am agonisit bol i asini i turme robi i roabe, i trimit solie i veste domnului meu, ca sa, gases° har in ochii

tail*

Dar solii s'au intors la Iacob

nezeu sa, vegheze intre mine si tine, cand

i-au spus: e Dusu-ne-am spre fratele tau

totusi cugeta cii Dumnezeu este martor intro mine si tine. s 61. Si mai zise Laban lui Iacob: o Iatä magura aceasta i iatä, acest stalp pe care I-am ridicat intre mine i tine:

pinarea ta i impreuna, cu el aunt patru sute de oameni ». Atunci Iacob s'a spaimantat foarte si a stat in mare cumpana. Si a impartit gloata care era cu el, turmele i cirezile i camilele, in douà tabere, Caci isi zicea: o Dad. Esau naval,lest° impotriva unei ta,bere i o sfarama,

ne vom despaqi unul de altul. Dacä vei asupri pe fetele mele, ori daca vei lua alte femei peste fetele mele, desi nimeni nu este langa noi,

Aceasta, mitgurà ea fie märturie

acest stalp sa fie märturie, cit nici eu nu voi trece spre tine de mägura aceasta j nici tu nu vei trece spre mine

de aceasta magura si de acest stâlp, cu

gaud de dusmiinie. Dumnezeul lui Avraam i Dumnezeul lui Nahor, Dumnezeul parintilor lor sii ne fie judecator !» Si Iacob s'a jurat

pe Dumnezeul de care se temea Isaac, tatal Si Iacob a adus jertfe pe munte si a chemat pe rudele sale la osp4 i ei au ospatat si au mas noaptea pe munte. 32.

atunci tabitra care a ramas poate sit scape ! »

Apoi Iacob s'a rugat: o Dumne-

zeul parintelui meu Avraam i Dumnezeul parintelui meu Isaac! Doamne, care

mi-ai zis: o Intoarce-te In patria ta In locul tau de nastere voi anta bun/Ad:tile mele»,

Sunt prea mic fata de toate in-

durarile i fatit de tonta credineiosia pe

care ai dovedit-o cu robul tau, caci trecut-am Iordanul acesta numai cu toiagul meu i acum am ajuns douä tabere. Scapa-mi din mina fratelui meu,

din mina lui Esau, caci mi-e frica de el,

Teama lui /acob de fratele sdu Esau pi darurile pe care i le trimite, ca scl-1 buneze. liupta de la Peniel. Iacob se va numi de aci inainte Israil.

i Laban s'a sculat dis-de-dimineatii i a sarutat pe nepotii sii i pe

fetele sale Foi. i-a binecuvantat si a plecat,

s'a intors Laban la vatra sa. lar Iacob a mere mai departe in calen sa i s'au intalnit cu el ingerii Donmului.

Esau, dar el tocmai vine intru intam-

Si a rostit Iacob, cand i-a vitzut: o Aceasta este tabara lui Dumnezeu! Deci a numit locul acela Mahanaim. Apoi Iacob a trimis inaintea sa soli dire Esau. fratele siiu, in tinutul Seir, In tara Edomului.

ca nu cumva

sa,

vie si mi

punä pe mine impreuna, Cu copiii! Ci tu ai fagaduit: o Voi gramadi bunátatile mele asupra ta i voi inmulti semintia ta, ca nisipul mitrii, care

nu se poate numara de mult ce este! » Si a mas acolo in noaptea aceea si a osebit din ce i-a venit sub man& un dar pentru Esau, fratele situ: Doug., sute de capre i douazeci de tapi; doll& sute de naioare fatatoare douitzeci de berbeci; Treizeci de camile mulgatoare cu puii lor; patruzeci de vaci i zece tauri; douazeci de magiiri0 ì zece magirusi.

Si a dat aceste vite in mina ro-

bilor sai, fiecare turma deosebit i le-a poruncit astfel: Trece# inaintea mea

35 www.dacoromanica.ro

1

FACEREA, 33

Atunci Iacob a pus acelui Ice numele Peniel, hind* zicea el: 4 Am vitzut pe Dumnezeu fat& care fatä si am scäpat

s't läsati ceva departare infra turma turmä ».

Apoi i-a poruncit celui din frunte

cu viati!»

i-a zis: «De te va intalni Esau, fratele meu, si te va intreba i va zice: « Al cui esti tu si incotro te duci si ale

Si soarele rasarea in fata lui cand el a trecut de Peniel, si Iacob schiopiita din sold.

cui aunt aceste vite clinaintea ta ? ». Atunci tu s5-i räspunzi: «Ale ro-

De aceea fili lui Israil, pânä in ziva de astazi, nu manancii muschiul

bului tau Iacob ! Este un dar trimis domnului meu Esau; si iat i Iacob vine in uima noasträ!» Tot asa i-a poruncit i celui de al doilea i celui de al treilea i tuturor color ce veneau dupg turme, spunandu-le: « Unele ca acestea sä spuneti lui Esau, cand v yeti gasi cu el; Si veti adhoga: o i Rd& i robul

de pe incheietura olduiui, pentru cii omul

acela a lovit pe Iacob peste muschiul de la incheietura 83.

Pa;ssnica intellnire dintre Esau fi Iacob. Iacob se a¢eazd la Sucot. Si Iacob ridicandu-si ochii s'a uitat

tau Iacob vine in urma noasträ ! ». Choi se gandea Iacob: « Il voi domoli

iata. Esau venea impreuna cu patru sute de insi. Atunci Iacob impartit copiii: ai Liei, ai Rahilei i ai celor

acest dar care merge inaintea mea si dupit aceasta voi da ochii cu el; poate ca se va insenina fata lui! » Astfel ploconul a trecut inaintea

douii roabe.

Si a pus pe roabe s't pe copiii lor

lui, iar el a mas noaptea aceea in tabara.

In frunte, apoi pe Lia FA pe copiii ei, iar

Dar s'a sculat nos.ptea si a luat e cele doua femei ale sale si pe cele

pe Rahila si pe Iosif la urmä de tot. Si Iacob a trecut inaintea lor s'a inchinat panä la pamant de sapte ori, pana sä ajungii la frate-dtu. Ci Esau a alergat intru intampi-

doua loabe ale sale i pe cei unspiezece copii ai sai

Iabocului.

i i-a

trecut prin vadul

lar dupli ce i-a luat i i-a trecut

narea lui i 1-a imbratisat si a cizut pe grumajii lui si 1-a sarutat si au plans

dincolo de ritu, a trecut si ce avea cu el.

Si Iacob a ramas singur. ..ktunci un om s'a luptat cu el pana la revarsatul

amandoi.

Si ridicandu-si ochii Esau, a viizut

femeile i copiii lui Iacob i 1-a intrebat:

zoiilor,

Si dad, a vazut cii nu poate sa-1

Cine sunt acestia care Bunt Cu tine? »

biruiasca, atunci 1-a lovit peste incheietura soldului i s'a scrantit incheietura soldului lui Iacob, in lupta cu acel bárbat. Si i-a zis ace's,: «Da-mi drumul, ciici se lurnineaza de zita ». Ci Iacob a

Räspuns-a : Sunt copiii cu care a miluit Dumnezeu pe robul tau! »

Si s'au apropiat roabele i copiii lor i s'au inchinat pang la piimânt,

Nu-ti voi da drumul, pan& co nu ma vei binecuvanta! » Atunci acela 1-a intrebat: « Care este numele tau? » i Iacob a spus: räspuns:

ei

la urmä s'au apropiat Iosif s't Rahila s'au inchinat panä la pamánt. Si a intrebat Esau: « Ce voiai faci cu toata turma aceea pe care am intainit-o ?* Zis-a Iacob: Sii anti har

« Iacob! »

Zis-a acela: « Numele tau nu va mai fi Iacob, ci Israil, pentru ca te-ai luptat cu Dunmezeu i cu oamenii

In ochii domnului meu! »

Dar Esau a intampinat:

ai biruit! »

Dar Iacob a intrebat si

Erato,

am berechet! Raman& ale tale cele ce stint ale tale! » Iacob ins& a stäruit: Nu asa, te

a zis:

« Spune-mi, te rog, numele tau! » Ras-

rog! Dacä am aflat liar in ochii tai,

puns-a: « De ce intrebi de numele meu ? »

Si l-a binecuvântat pe el,

Apoi s'a apropiat i Lia cu copiii i s'au inchinat pan& la piimant, iar

primeste darul meu din mama mea, caci

acolo.

www.dacoromanica.ro 36

FACEREA, 34

am vazut fata ta, ca i cum as fi vazut fata lui Dumnezeu, atät de milostiv ai fost cu mine. Ia, te rog, prinosul meu, care ti-a fost adus, fiinda Dumnezeu mi-a fost mult milostiv si ara de toate! » Si a staruit de el pana ce a primit. Apoi a zis Esau: « Sa pornim i sil mergem, i eu voi merge in pasul tau u. Si Iacob a räspuns: « StapAnul meu

stie ea* am copii plapänzi si mai am vaci fatate de curänd; de le vor milna slugile tare numai o zi, ele vor pieri. Sa treacil deci stapanul meu inaintea robului säu, jara eu voi calatori

pe rägaz i domol, dupii pasul turmelor de dinaintea mea si dupa pasul copiilor, pana ce voi ajunge la stilpilnul meu, in Seir ! » Si a zis Esau: « Ingadueste, atunci,

ea las cu tine cativa oameni din ceata care ma insoteste ! » Dar Iacob a räspuna: « Pentru ce aceasta, o data ce am aflat har in ochii stapanului meu? » Si s'a intors, in ziva aceea, Esau

pe drumul sau, spre Seir. lar Iacob a pornit spre Sucot si-a orada locuintä i turmelor sale le-a fácut tárle. Pentru aceea s'a numit locul acela Suco t.

Si a ajuns Iacob cu pace la Si-

hem, in tara Canaanulni, la venirea lui din Mesopotamia si si-a asezat tablira la rasaritul cetatii. lar petecul de pamánt unde infipt tarusa cortului, 1-a cumparat din mana fiilor lui Hemor, parintele lui Sihem, pe pret de o sutil de chesite. Si a ridicat acolo un jertfelnic pe care 1-a numit: lui Israil s.

Dumnezeu, Dumnezeul 34.

Rdpirea Dinei tata lai Iacob. Mciceldrirea locuitorilor Sihemului de d'are Simeon Levi.

Si mima lui s'a lipa do Dina, fata lui Iacob. i i-a cazut draga fata i i-a vorbit copilei de la inima. Si a vorbit Sichem cu Hemor, tata] astfel: « Peteste-mi de femeie pe aceasta Uta! »

Ci Iacob a auzit cä Sichem a necinstit-o pe Dina, fata sa, dar fiindca feciorii sai erau cu vitelo pe camp, el a tacut din gura pánä la venirea lor. Atunci Hemor, tata lui Sichein, a iesit la Iacob s'a vorbeasca cu el. lar fecicaii lui Iacob venind de la cämp i auzind vestea, s'au rnahnit oa-

i s'au aprins groaznic de mánie,

menu

ca -acela fliptuise asa °cara in Israil,

culandu-se cu fata lui Iacob, lucru care nu se cuvenea sa-1 silvarseasca.

Si a intrat Hemor in vorba cu ci

le-a spus: « Sufletul fiului meo Si-

chem se sfarseste dupa fata voastra ;

dati-i-o, vA rog, de femeie, Si va incuseriti cu noi ! Pe fetcle voastre

nouä.

.1 pe fetele noa-

stre luati-vi-le voi, Si locuii cu noi! i pamântul sä fie la indemána voasträ ; salasluiti-va in

el, faceti negot in el si castigati in el »

Atunci a grait Sichem catre tata]

fetei i catre fratii ei: « De as afla har

in ochii vostri, i orice hui yeti apune vä voi da. Cereti de la mine cht de mult pret de rascumparare i daruri de nuntä eu vi le voi da, intocmai cum yeti spune. Insa dati-mi pe fatà de feineie ! »

Atunci fili lui Iacob raspunseia cu viclesug lui Sichem i lui Heinor, tatal sau, vorbind asa fiindc?i Sichem necinstise pe Dina, «ora lor. Deci ei au zis catre aceia: « Noi nu putem sa, facein acest lucro ca sa diim pe sora noastrá dupa un olla netaiat imprejur, flindea ar fi o rusine pentru noi.

vaza

Numai inteun fel putem sä ne invoim cu voi, daca yeti face ca noi veti tala imprejur pe toti barbatii

Si vazand-o Sichem, fiul lui Hemor

vostri. Atunci va vom da pe fetele noastre,

Dina fata Liei, pe cam ea o niscuse

lui Iacob, a iesit intr'o zi, ca pe fetele din partea locului.

Heveul, stapanul tinutului, a ripit-o s'a culcat Cu ea si a umilit-o.

iar pe fetele voastre le vom lua noi

37 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 35

vom locui impreunä, cu voi i vom ajunge un singur popor. lar de nu ne veVi da itscultare, ca sit va Wald imprejur, noi vom lua pe fata noastrá i vom pleca. »

Si cuvintele lor placura, lui Hemor lui Sichem, feciorul lui [Temor.

Si tanarul nu zábovi sit indepli-

neasca. lucrul, caci iubea pe fata lui Iacob i era cel mai cu vaztí din toatä,

casa tatálui sau. Deci Hemor i Sichem, fiul sau, au venit in poarta, cetatii lor si au inceput sá vorbeasca cu oamenii cetatii

spunandu-le: « Oamenii acestia au gaud bun cu

noi; sá locuiasca deci cu noi in tarit sá negutatoreasca in ea, cad Ora, cum vede0, este intinsä, si la dreapta, i la stanga, in fata lor. Sä ne insuram cu fetele lor, iar pe fetele noastre sa le maritam cu ei! Ins& acesti oarneni se invoiesc sa locuiasca impreuna cu noi i sá facem

un singur popor, numai dacä bärbatii nostri se vor tilia imprejur, precum ei sunt tai4i imprejur. Turmele lor i averea lor i toate vitelo lor nu vor fi oare ale noastre? Numai sa no invoim cu ei, i ei se vor intre noi!

Atunci toti coi ce ieseau la sfat in poarta cot54ii &Aura ascultare lui Heì lui Sichem, fiul salt, FA se täiarä, imprejur toti bärbi4ii, tosi cl4i ieseau la mor

sfat in poarta cetatii. Dar a treia zi, pe and ei se aflau In duren, coi doi feciori ai lui Iacob,

Simeon si Levi, fra0i Dinei, pusera mâna

pe sabio i intrarä cu indrazneala in cetate i ucisera pe toti barbatii,

lar pe Hemor si pe Sichem, Ii trecura prin ascutisul sabiei; apoi pe Dina din casa lui Sichem i plecara.

Feciorii lui Iacob tabarirà, pe cei ucisi i pradara cetatea, fiindca necinstisera pe sera lor. Deci Mara turmele i cirezile ion asinii lor i tot ce gäsira in cetate §i tot ce gasira in tarina: Toata averea lor; i pe toti copiií lor si pe femeile ion Ii luara robi i pra(lard tot ce era prim case.

Atunci Iacob a zis lui Simeon lui Levi: « Ati adus pe capul meu mare

pacoste, facandu-ma urit locuitorilor acestui tinut, Canaan4ilor i Perezitílor, iar

eu am numai o maná de oameni ! Si doe& se vor aduna impotriva mea si mä, vor lovi, ma vor nimicí pe mine si casa mea. »

Dar aceia au ráspuns: Iertat, oare, i-a fost lui sa se poarte cu sora noastrii cum s'ar fi purtat cu o desfrinatii?

35. Iacob primefte poruncd sit meargcl la Betel.

Acolo el tidied un jertfelnic. Alta' ardtare

a Domnului. Nafterea lui Veniamin moartea Rahilei.

i.*i a poruncit Dunmezeu lui Iacob: Scoaht-te, sue-te la Betel si te aseazá acolo si fa acolo un jertfelnic Dumnezeului care ti s'a aratat atunci cand fugeai

dinaintea

luí

Esau, fratele

tau!» Si Iacob a zis casnicilor sal i tu-

turor celor co erau cu el:

« Lepildati

pe dumnezeii cei straini, care sunt in mijlocul vostru, i vá curatkqi i va pri-

meniti vesmintele voastre. Apoi sä, ne sculam i sa ne suim la Betel i sá facem acolo un jertfelnic

Dumnezeului care m'a auzit in ziva stramtorarii mele sí a fost cu mine in

calatoria pe care am sitvarsit-o! » Atunci ei &Aura lui Iacob pe toti dumnezeii coi stritini care erau in lor i cerceii care erau in urechile lor,

i Iacob i-a ingropat sub un stejar

de länga Sihem. Si au plecat la drum si spaima lui

Dumnezeu a cazut peste cetatile care

erau in jurul lor i n'au urmarit pe fiji lui Iacob.

Astfel Iacob a ajuns la Luz, in tara

Canatmului adicil la Betel, el tg toatä gloata care era cu el. i a crádit acolo un jertfelnic a pus locului numele El-Bet-El, fiindea acolo i s'a descoperit Dumnezeu când fugea de dinaintea fratelui stiu. Atunci a murit Debora, doica Re-

si a fost ingropatä mai jos de

38 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 36

Betel, sub un stejar pe care 1-au numit « Stejarul Plängerii s.

Si Dumnezeu i s'a aratat lui Iacob,

inca o data, dupa venirea lui din Mesopo-

tamia si 1-a bínecuvântat,

Feciorii Liei: Ruben, intäiul

cut al lui Iacob, Simeon, Levi, luda, Isahar ci Zebulon;

Feciorii Rshilei au fost: Iosif si

Veniamin.

Si i-a zis Dumnezeu: « Numele tau

este Iacob; dar sa nu te mai chemi Iacob, ci numele tau de aci nainte sä, fie Israil ». i i-a pus nurnele Israil. Apoi a gräit Dumnezeu cätre Iacob: « Eu sunt Dumnezeul Cel Atotpute inmulteste. Un ternic ! Fil rodnic popor, ba chiar un divan de popoare vor inflori din tine, si chiar regi vor iesí

din coapsa ta.

lar tara pe care am dat-o lui i lui Isaac, ti-o voi da tie si o voi da si semintiei tale de chip&

Feciorii Bilhei, roaba Rahilei, au

fost: Dan si Naftali;

Si feciorii Zilpei, roaba Liei: Gad ci Aser. Acestia sunt fiji lui Iacob, care

i s'au näscut in Mesopotamia.

Si s'a due Iacob la Isaac, parintele

sail, la Mamre in Chiriat-Arba, adica

In Hebron, unde au vremelnicit Avraam si Isaac. i zilele lui Isaac au fost o But& çi optzeci de ani.

Si s'a stíns Isaac si a murit si a fost adaogat la poporul sàu, batran si

Avraam

sätul de zile,

tine! »

inmormântat feciorii

Si Dumnezeu s'a inaltat de la el, In locul de unde-i vorbise.

sai Esau si Iacob.

pisanie pe locul uncle vorbise Domnul cu el, un stalp de piatra, i a sävärsit deasupra-i jertfa de turnare si a turnat peste el untdelemn.

Istoria lui Esau. Soliile lui, plecarea lui din Canaan si urmasii lui. Fiji lui Seir;

vorbise cu el Dumnezeu: Betel. Dupa aceea au purees de la Betel, cánd mai era o palmá de loc pan& sa ajungä, la Efrata, Rahila a näscut si a avut chinuri mari la facere. Si pe când ea se trudea sä i-a zis moasa: « Nu te teme, cad ai

se mai numeste ci Edom. Esau sí-a luat femeile sale dintre

lar Iacob a ridicat un stälp cu

36.

regii Edomului.

Deci Iacob a numit locul unde

Acestia aunt urmasii lui Esau, care

fetele Canaanului, pe Ada, fiica lui Elon Heteul, si pe Oholibama, fiica lui Ana,

fiul luí Tibeon Horitul,

Si pe Basemat, fiica lui Ismail, sora lui Nebaiot. Si Ada a nascut Iuí Esau pe Elífaz s' Basemat i-a näscut pe Reguel.

un fecior ! »

Iar and a fost sá-si dea sufletul,

alai a murit, i-a pus numele:

lar Oholibama a nascut pe Ieus pe Ialam si pe Core. Acestía sunt fiii

Ben-

Oni. Dar tatál sail 1-a numit Venía-

lui Esau pe care i-a avut in Canaan.

min.

Si a murit Rahila si a fost inmormantatä pe calea catre Efrata, adica la

fiii

Si Esau a luat pe femeile sale, pe si pe fetele sale si toate sufletele

casei sale, si turmele sale ci toate vitelo sale si toatä, averea sa, pe care o agoni-

Botleem.

Si Iacob a ridicat un stalp cu

sise in Canaan, si s'a dus in alta tar& razna de fratele sän Iacob,

pisanie pe mormântul ei: stalpul de la mormantul Rahilei, care se afla,' si in ziva de azi. Si a plecat Iacob si si-a infipt

Din pricina, cii, averile lor erau prea

multe ca sä mai poatä, sta la un loo,

cortul sau dincolo de Migdal-Eder.

ci tara in care petreceau pribegi nu putea «à-i mai incapá, de multele lor cirezi. De aceea, Esau s'a sälasluit in muntale Seir. Esau se mai cheamä c Edom. Iatä, spits, neamului lui Esau, pLi-

Iar pe &Ind Iacob locuia in ti-

nutul acela,, s'a dus Ruben si s'a culcat

cu Biblia, tiitoarea tatalui sau. i aceasta

a ajuns la urechile lui Israil. Ci fiii lui

rintele Edomitilor din muntele Seir.

Iacob au fost doisprezece. 39

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 36

Acestea aunt numele feciorilor lui Esau: Elifaz, feciorul Adei, sotia lui

lat.&

feciorii

lui Ana: Dison

Oholibama, fata lui Ana. lata i fiii lui Dison: Hemdan, Esban, Itran i Cheran. lar fiii lui Eter sunt: Bilhan, Zaavan i Acan. Rita, fiii lui Rison: si Aran, 92. lata capeteniile Horitilor: principii Lotan, obal, Tibeon si Ana, Principii Dison, Eter, Rison. Acestia sunt principii Horitilor, dup.& voevodatele lor, in pämäntul Seir. Jata acum regii care au sta.pitnit tara Edomului, mai nainte ca sa fi stapanit vre-un rege peste fifl lui Israil:

Esau; Reguel fiul Basematei, sotia lui Esau.

lar fiji lui Elifaz au fost: Teman, Omar, Tefo, Gatam ì Chenaz. i Timna a fost tiitoarea lui Elifaz, feciorul lui Esau, FA i-a nascut lui Elifaz pe Amalee. Acestia sunt feciorii Adei,

sotia lui Esau. Tat& feciorii lui Reguel: Nahat, Zerah, sama i Miza; acestia au fost feciorii Basematei, SOtia lui Esau. Jata feciorii Oholibamei, fats, lui Ana, fiul lui Tibeon, femeia lui Esau, ea anume a nascut lui Esau pe Ieuts, pe Ialam IA pe Core. Iatä capeteniile fiilor lui Esau. Fiji lui Elifaz, întaiul nitscut al lui Esau au fost principii: Teman, Omar,

Bela, fiul lui Beor, a domnit in

Edom, iar numele cetiitii sale domnesti era Dinhaba. Dupg, ce a murit Bela, a domnit

in locul s'au Iobab, fiul lui Zerah din

Tofo, Chenaz,

Apoi principii: Core, Gatam fOl Amalec. Acestia sunt principii pogoritoii din Elifaz in tara Edomului. Acestia sunt

Botra.

Dupä ce a murit Iobab, a domnit In locul situ Husam din tinutul Tema-

feciorii Adei.

nitilor. Dupil ce a murit Husam, a domnit

Acestia sunt feciorii lui Reguel, fiul lui Esau: principii Nahat, Zerah, ama i Miza. Acestia sunt principii pogoritori din Reguel in Ora Edomului. Acestia sunt fiji Basematei, sotia lui

In locul situ Hadad, fiul lui Bedad, care a bätut pe Madianiti in tara Moabului, iar numele cetatii lui domnesti era Avit.

Dupä ce a murit Hadad, a domnit in locul situ Samla din Masreca. Dup.& ce a murit Samla, a domnit

Esau.

Jata i fiji Oholibamei, sotia lui Esau: piincipii Ieus, Ialam si Core.

in locul säu Saul din Rehobotul de

Acestia fumt principii pogoritori din Oho-

libama, fiica lui Ana, sotia lui Esau. Acestia sunt fiii lui Esau si ace-

pe

stia Bunt voevozii lor, adicä ai Edomi-

Dupit ce a murit Saul, a domnit situ Baalhanan, feciorul lui

In locul Acbor.

tilor.

Jata i fiji lui Seir Horitul, care locuiau mai nainte in aceasta tara: Lotan, obal, Tibeon i Ana. Dison, Eter i Rison. Acestia sunt voevozii Horitilor, feciorii lui Seir, in tara Edomului.

Iar dup.& ce a murit Baalhana,n,

feciorul lui Acbor, a domnit in locul säu Hadar si numele cetätii lui era Pau.

numele sotiei lui era Mehetabeel, fiica lui Matred, fiica lui Mezahab. Iatti, acum numele capeteniilor pogoritoare din Esau, dupii familiile lor, dup.& tinuturile lor, dup.& numirile lor: principii Timna, Aleva, Ietet, Principii Oholibama, Ela, Pinon, Principii Chenaz, Teman, Mibtar, Principii Magdiel si Iram. Acestia sunt voevozii Edomului, dupä asezärile

lar fiji lui Lotan au feat: Hori Hemam, iar sora lui Lotan a fost

Timna.

Etta fiii lui obal.: Alvan, Manahat, Ebal, efo ffi Onam. lar fii lui Tibeon au fost: Aia Ana. Ana este arel care a giísit izvoare de apä calda in pustie, pe °and pastes, asinii lui Tibeon, pärintele siiu.

ion, in tara stapanirii lor. Acesta este Esau, pärintele Edomitilor. 40

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 37 87.

!mil este iubit de tatal sdu, dar urit de frati. Visele lui Iosit i winzarea lui. losif rob in Egipt. Astfel a locuit Iacob in tara unde traise ca venetic i tatal sau, in Canaan. lata istoria urmasilor lui Iacob: Iosif era in vareta de saptesprezece ani impreunii cu fratii siii pastes, oile. hei

baietandru cum era intre feciorii Bili feciorii Zilpei, femeile lui Israil,

el aducea tatálui lor ceea ce spunea lumea

rau despre ei. Ci Israil iubea pe Iosif mai mult decat pe toti fiii säi, caci el era feciorul biltranetelor sale, i ii facuse o tunica lunga, cu

lar fratii sái, vitzand ca tatäl lor il iubeste pe el mai mult decat pe ei toti, prinserii ura pe el i nu puteau

sil mai sibil, cu el vorbiti buna. Apoi Iosif visa un vis si-1 povesti fratilor ei prinsera i mai mult duda, impotrivEt-i.

Si Iosff le-a povestit: s Ascultati acum visul acesta pe caro 1-am visat! Se faces ca, noi legam snopii in mijlocul tarinii i iata crt snopul meu

s'a ridicat si a stat in picioare, iar snopii vostri, stand jur-imprejur, s'au inchinat snopului meu »

Atunci fratii lui au intiimpinat: o Vrei cumva sil, te faci rege peste noi ne stapanesti pe noi? » Deci ei urirá, Ffi mai mult, din pricina viselor lui i cuvintelor lui. Altadata a mai visat Iosif alt vis si 1-a povestit si pe acesta fratilor zicand: s Iatá am visat inca un vis ! So faces, cá soarele fg luna Efi unsprezece stele se inchinau inaintea mea! » Si povestindu-si visul, tatalui fratilor sai, tatal sau 1-a certat i-a spus: Ce vis este acesta pe care 1-ai visat tu? Nu cumva veni-vom noi, eu i maica-ta i fratii täi, s'a ne inchinam tie pana la pä,mant? Pentru aceasta, fratii sai Il pizmuiau, dar tata stiu tinea minte aceste lucruri.

Si inteo zi, fratii sái s'au dus sa pasea turmele tatálui lor la Sihem.

i Israil a zis lui Iosif: Vezi, fratii tai paso turmele la Sihem. Vino. ea vreau sa te trimit la ei s.Si a raspuns Iosif: a Gata sunt! »

Si a mai zis Israil: « Du-te, rogu-te, de vezi daca, fratii tai sunt sanatosi i daca turmelor le merge bine sa-mi aduci riispuns ! » Astfel, 1-a ma,-

nat pe el din vales, Hebronului. Si s'a dus Iosif la Sihem. Si pe cand umbla el incoace incolo pe campie, 1-a gasit un om 1-a intrebat: « Ce cauti tu? » Si a rhispuns:

Caut pe fratii mei !

Spune-mi, te rog, pe unde pasuneaza

ei-turmele acum? Spusu-i-a acel barbat: « S'au dus de aici, cá i-am auzit vorbind futre ei: « Sá mergem la Dotan ! s Atunci Iosif

a pornit dupa fratii sai i i-a aflat la Dotan.

Si 1-au zarit de departe. Si, mai

nainte ca el

sil

se apropie de ei, au

uneltit impotriva lui sh-1 omoare.

Deci au zis ei unul catre altul:

Tata ea acel mester visator soseste! Veniti acum sä-1 omorim i sà-1 aruncam inteo famtana i sá. spunem:

« L-a mancat o fiará salbaticil! »

vom vedea ce se va alege de visele lui!»

Cand Ruben a auzit de una ca

asta, a cautat sa-1 «cape din mainile lor si a zis: a Sá nu-i luam viata! *

Apoi Ruben a cautat «à-i indu-

plece i le-a zis: « Sá nu varsati sange !

Aruncati-1 in fantana aceea din pustie,

dar mana di nu v'o intindeti asupra

lui! » Zicea asa, ca sa-1 scape din mana lor i sa-1 aduca inapoi la tatli-sau. Deci, sosind Iosif la fratii sai, ei 1-au dezbfacat de tunicii de tunica lui cea lunga, i cu maneci pe care o avea

Si 1-au luat 1-au aruncat in Untarla. Dar fântana era desarta EA

n'ave& Lipa.

Dupä, aceea, au stat jos ca sa

i ridicandu-0 ei ochii, s'au uitat si au vazut o caravana de Ismailiti venind dinspre Galaad; iar cámilele lor erau incarcate cu tamaie, cu balsam si cu zmirna; i mergeau, ducandu-le devale «pro Egipt.

irán:luce

41 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 38

Atunci luda a grait caro fratii

i ea a z5,mislit si a nascut un fiu

shi: # Ce folos vom avea daca von' ucide

pe fratele nostru i vom dosi sangele lui?

Haideti sa-1 vindem acestor Ismailiti si sit nu ne atingem do el, firadca este fra,tele nostru o carnea noastrit este

el. » Atunci fratii lui s'au invoit. Deci trecand pe acolo negutaori madianiti, ei I-au tras si 1-au ácos afara pe Iosif din fant5,n5, si 1-au vandut Ismailitilor pe douazeci de arginti. Iar negutä,torii 1-au dus pe Iosif in Egipt. Cand s'a intors Ruben la fantaral,

pe care luda I-a numit Ir. i a zamislit iarasi si a nascut alt fiu i maica-sa i-a pus numele Onan. i a mai nascut inc5, un fiu i ea 1-a numit eln. i luda, ciund femeia i-a nascut acest fiu, era la Chezib.

i luda a luat femeie intaiului s'au

EA

niiscut Ir si numele ei era Tamara. Lisa Ir, intaiul näscut al lui luda,

a fost rau in ochii Domnului i Domnul 1-a ucis.

Atunci luda a zis lui Onan: « Infra

tu In femeia fratelui tau si o ja dupa

iata c5, Iosif nu mai era in fantanä.

da,toria leviratului i ridica urmasi fratelui tau!» Dar Onan stia ca acesti urmasi nu vor fi ni lui, de aceea, de cate ori intra

Atunci Ruben si-a sfasiat vesmintele,

i s'a inturnat care fratii sa

le-a spus: « Baatul nu mai este! i eu incotro s'o apuc? » Atunci au luat tunica lui Iosif au junghiat un ied si au tavalit tunica

in femeia, fratelui situ, îi risipea samá'nt,a, pe pamant, ca sit nu dea urmasi fratelui sari. Ci fapta pe care o facea el a fost uricioas5, in ochii Domnului i Domnul I-a ucis fo'i pe el.

in sirage. Apoi au trirnis tunica cea lungii

cu maneci la tata lor

i i-au «pus «lata ce am gasit. Vezi dacb," este tunica fiului tau sau nu!»

Atunci Iuda a zis catre Tamara, nora sa: « Rama vaduvit in casa tatalui

i dup5, ce s'a uitat la ea, el a

tiiu, pang, când se va face mare sela,

rostit: « E tunica fiului meu! O fiar5,

fiul rneu! » Caci se &idea el: # Nu cumva

salbatica 1-a mancat! Iosif a fost sfasiat, a fost sfasiat !. ..» 34.i Iacob rupt vesmintele a pus sac in jurul coapselor sale si a jelit pe fiul situ zile mate. i s'au strans toti feciorii 85,i si

a murit fata lui sua, femeia lui luda;

n'a voit s5, primeasca mangaierile lor, ci le-a raspuns: « Voi plange pang, ma, voi pogori la fiul meu, in eol!» tatal sau 1-a plans mereu.

socrul tau se sue la Timna, la tunsul

sa, mood& si el ca fratii sal!» Deci Tamara s'a dus si a locuit in casa tatalui ei. i dupa ce a trecut multa vreme,

iar luda, mangaindu-se, s'a suit In Tinma,

la tunz5,torii oilor sale, el si Hira, prietenul situ din Adulain. i i s'a «pus Tamarei astfel: « Iata,

toate fetele sale ca 436-1 mangaie, dar el

oilor !»

Atunci si-a dezbrikat vesmintele de vaduvie si s'a acoperit cu un val s'a infasurat in el i s'a asezat la riispantia satului Enaim, care se allá pe drumul spre Timna; caci ea vazuse

lar Madianitii vandura pe Iosif In Egipt, lui Putifar, dregaorul lui raon, capetenia garzii imparatesti.

sela s'a Lout mare i ea nu i-a fost

38.

luda seg. Istoria Tamarei. In vremea aceea, Iuda s'a despartit de fratii sal i in urm5, s'a acivat pe

dat5, lui ca sotio.

cherna Hira. i luda a vazut acolo pe fata unui canaanit cu numele ua si a luat-o de

a zis: « Haide, vreau sit intru la tine!»

lar dacii a vazut-o luda,

langit un om din Adulam pe care

femeie

el a

luat-o drept o desfranata, firadca ea acoperise fata.

i el s'a abaut In ea din cale

fiindcit el nu. stia di este nora-sa. Dar ea i-a raspuns: « Ce-mi vei da mie, ca sa, intri In mine? »

i a intrat la ea.

42

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 39

lar dupá ce el si-a tras maim inapoi, iata, cä, a iesit i frate-sau. Atwaci

Atunci el a zis: o Ii voi trimito un ied din caprele turmei mele ». Ea a adaogat: « Dar sit-mi lasi vre-un zhlog, pân

las ? s

a zis moasa: « Ce sparturä, ai facut I * i-au pus numele Fares.

ce-mi vei trimet,e ».

A intrebat luda: «Ce zalog si-ti Zis-a ea: « Inelul tau cu pecetie

Dupä, aceea a iesit fratele sau, care

avea la man& firul stacojiu, i i-au pus numele Zerah.

braul tau i toiagul tau din mâna ta ».

el i le-a dat. Si a intrat la ea si ea

a ramas grea cu el. Apoi ea s'a sculat i s'a dus

39.

Iosif in casa lui Putilar se fereste de

lepädandu-si valul s'a imbfacat iarasi in vesmintele ei de vaduvie. (Ji luda a trimis iedul dandu-1 in mana prietenului sâu Hira din Adulara, ca sä, ia zOlogul de la acea femeie. Dar el n'a gasit-o.

pdcat ; este invinuit pe nedrept fi ajunge in inchisoare. Dar Dumnezeu este cu el.

Deci Iosif a fost dus in Egipt, Egipteanul Putifar, dregatorul lui Faraon, capetenia garzii imparatesti, 1-a

Atunci el a intrebat pe oaruenii

locului zicand: « Unde este acea femeie

cumparat din mama Ismailtenilor care 11 adusesera acolo.

Ba 'Mc& oamenii din parten locului m'au

Si stä,panul 65,u vedea c5; Domnul este ea Iosif, dici once incepea el, Domnul prin mitna lui aducea la bun starsit.

desfranata care sedea langa Enaim, in drum? » Dar ei i-au spus: s Pe aici n'a fost nici o femeie desfranata! » Atunci Hira Adulamitul s'a intors la Judo i i-a «pus: « N'am gasit-o!

Ci Domnul era cu Iosif, asa 'Meat stand in casa stripanului situ egiptean toat,e Ii ieseau cu bine.

incredintat ca pe acolo n'a fost nici o

Deci Iosif a aflat liar inaintea lui

femeie desfranata!»

slujea pe langä el, si Putifar 1-a fäcut vechil peste casa sa i toate cate avea

Atunci a zis luda: « Sä si le tie ! Numai sä nu ma facä de ocarä, caci, iata, eu i-am trimis iedul acesta si tu nu ai gäsit-o! » Insá dupa vreo trei luni de zile, i s'a adus lui ludo aceasta veste: « Tamara, nora ta, a cazut in destriinare. iatä a ramas grea din destranare.

le-a incredintat In mana lui. lar din ceasul cand 1-a pus pe el vechil peste casa sa si peste toate avuVile sale, Domnul a binecuvantat casa

egipteanului din pricina lui Iosif; ii binecuvântarea Domnului a fost peste toatii,

averea lui, in casit i in taring. Astfel el a läsat pe mana lui Iosif tot ce avea i avandu-1 pe el nu se mai ingrijea de nimic altceva decat de man-

Atunci a grait ludo: « Scoateti-o Mara, ca sä fie arsa ». Dar pe °and ea era scoasä, Mara, a trimis socrului sau aceastä vorba: Eu am rainas grea, cu omul care este stàpanul acestor lucruri s. i a mai zis: « Uita-te, te rog, bine ale cui stint: acest inel i acest brau i acest toiag!

carea pe care o manca. Iar Iosif era mandru la faptura i frumos la chip.

Si dup5, toate aceste fapte petre-

cute, femeia stapanului sau si-a pus ochii pe Iosif i i-a «pus: s Culca-te cu mine !

Si luda s'a uitat bine si a rostit: « Ea este mai dreaptä deciit mine, de

El ins& n'a voit, ci i-a raspuns fe-

meii stapanului

« lata, stäpanul meu

do cand ma are pe mine, nu mai duce grijä de ce este in casa lui i toate cate are le-a dat pe m5,na mea. Nu este nimeni mai mare decat mine in casa aceasta, si nu m'a oprit

vreme ce nu am dat-o de sotie lui Sela, fiul meu! » Ins& el nu a mai cunoscut-o.

Si cand a fost ea sit nasca, iatä, In pantecele ei erau doi gemeni. i in ceasul nasterii, unul dintre gemeni scos mana afará. Atunci moasa a apucat-o si a legat de ea un fir de 45, rosie zicand: « Acesta a iesit

de la nimic, doar numai de la tine, fiindca

esti femeia lui. Deci cum sit savarsesc pad,eu aceastä, mare nelegiuire tuesc inaintea lui Dumnezeu?

cel dintai

43

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 40

Si macar ca ea staruia de Iosif,

zi cu zi, el nu-i dadea ascultare si

se culce ranga ea sau sa stea cu ea. lar tuteo zi, intrand el in casá

ca sa-si indeplineasca lucrul sau i ¡Ende& nimeni dintre oamenii casei nu era acolo,

inlauntru, Ea 1-a apucat de haing i i-a zis:

Atunci el a lasat haina in mana ei si a fugit afma.

40.

Paharnicul pi pitarul lui Faraon, in temnifii, viseaal elite un vis pi Iosil kilcueste visul fleta-ruin.

lar dupa acestea, paharnicul im-

páratului Egiptului i pitarul lui cazura,

in gresalä, fata cu stapanul lor, impa-

o Culca-te cu mine !

ratul Egiptului.

lasat Dar ea, vázand cá Iosif haina in mana ei i a fugit afma, A strigat pe casnicii casei i le-a spus asa: o Vedeti, el ne-a adus in casa pe un evreu ca sa-si bata, joc de noi, fiindca, a venit la mine sa se culce cu mine ! Atunci am strigat din raspu-

cei doi dregatori ai lui, pe capetenia paharnicilor si pe capetenia pitarilor, Si-i puse sub paz& in casa capita-

Atunci Faraon se manie greu pe

nului gáriii imparatesti, adicil in temnita, unde era si Iosif inchis.

inteajutor, si-a läsat haina langa, mine,

Atunci capitanul garzii imparätesti le randui lor pe Iosif, i Iosif le slujea. Astfel, Cava timp staturii, in temnita, Când, intr'o noapt,e, pitarul i pa-. harnicul imparatului Egiptului, care se

Si a tinut vesmantul lui Iosif langa

doi cate un vis, dar fiecare vis era cu

teri,

Si vazand el di ridic glasul i chem

si a luat-o la fuga si a iesit dará! panal cand

ea,

a venit barbatu-sau

acasá.

Atunci ea i-a povestit aceeasi poveste i i-a zis: o A venit peste mine

robul evreu pe care ni 1-ai adus in

casi, voind sa-si bata joc de mine, Dar cand am inceput ea strig din rasputeri i Esa chem ajutor, atunci el a liisat haina lui langlt, mine i a fugit !liara! »

Deci, auzind stapanul lui Iosif cuvintele femeii sale, care-i spunea mereu zicea:

Astfel s'a purtat cu mine

robul tau! », el s'a aprins de mânie.

Si a luat Putifar pe Iosif i 1-a bigat in temnita, in locul mide erau inchisi intemnitatii imparatului. Asa Iosif

a ajuns in temnita. Irisa Dumnezeu era cu Iosif si a

revársat asupia-i milostivirea sa si-i dadu

ea afta bar in ochii mai marelui sorii,

Astfel incát eapetenia inchismii

incredintá in mana lui Iosif pe toti osanditii care se gáseau in temnita, si nimio

nu se fácea acolo decat cu voia lui. lar mai marele inchisorii nu mai cerceta nimio din cate treceau prin mina lui Iosif, fiindca Domnul era cu el, ceca ce Iosif lucra, Domnul sporea si intarea.

aflau închii in inchisoare, au visat aman-

talcuirea lui.

lar dimineata, cand Iosif a intrat si s'a uitat la ei, jata ca, erau turburati.

Atunci Iosif a intrebat pe dregátorii lui Faraon, care erau cu el sub

piza, in casa stapanului sau, i le-a spus: o Pentru ce fetele voastre sunt triste astazi ?

Atunci ei i-au riispuns: o Am visat fiecare cate un vis i nu e nimeni care sa ni le talcuiasca!» Dar Iosif a gr5,it catre ei: Oare talcuirile nu vin de la Dumnezeu ? Spuneti-mi visele voastre !

Atunci capetenia paharnicilor po-

vesti visul sau lui Iosif vorbind asa:

o Se facea, in visul meu, cii, in fata mea

era un butuc de vie,

Si butucul aves trei curpeni, FA mi

se parea ea inmugureste i dá floare, lar ciorchinii ajunsera struguri copti. i se facea ea am in mana, cupa lui Faraon si luam struguri si-i storceam

in culi i dadeam cupa in mana lui Faraon ! »

Atunci Iosif i-a spus: 'ata talcul visului: Coi trei curpeni de vita sunt trei zile.

Peste trei zile Faraon va, Malta

capul tiiu i te va pune iar in dregatoria

ta, si vei da cupa lui Faraon in mina

44 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 41

lui, precum faceai mai nainte, cand erai paharnicul lui. Ci tu aduli aminte de mine, cand

dare i uscate la trup pe cele vapte vaci

raon, i scoate-ma, din temnita aceasta ;

vis, i iatä i se parea ca, vede eapte spice,

iti va merge iarhei bine ei aratá-mi-te milostiv, vorbind despie mine lui Fa-

Caci eu am fost furat din tara

Evreilor, iar aici n'am facut nimio rau, devi m'au varit in aceastá temnita. i vazand mai marele pitarilor ca talcuirea era bunk a grait lui Iosif: «

i mancara, vacile cele unte la ve-

frumoase la vedere i grasa! i Faraon se deetepta. Dar adormi din nou i visa al doilea crescand din acelaai pai, pline i frumoase,

i iatá ca alte eapte spice, firave

ruie, in sonmul meu, mi se parea ca

parlite de vántul de rasarit, odrasliril dupii cele dintai, i inghitira spicele cele firave pe cele eapte spice grasa i pline. Atunci

alba.

Faraon se deetepta tfi va,zu ca, fusese vis. lar a doua zi de dimineatii, duhul lui

duo pe capul meu trei panere cu paine

lar in panerul de deasupra erau tot felul de lucruri de mancare pentru Faraon, facute de pitar, iar pasarile ciuguleau din panerul de pe capul meu. »

Atunci Iosif i-a raspuns i i-a zis: a lata talcuirea visului tau: Cele trei pa-

llare sunt trei zile; Peste trei zile, Faraon va inane, capul tau, i te va pune in spanzuratoare, iar pashrile vor sfaeia carnea de pe tine !

lar a treia zi, fiind ziva de naetere a lui Faraon, el a dat un ospat

tuturor dregatorilor sai ei a inältat capul marelui paharnic ei al marelui pitar, in mijlocul curtenilor sai:

A pus la loe pe marele paharnic la pälärnicia lui, ca sa dea cupa in mana lui Faraon ; lar pe marele pitar, 1-a spanzurat, aea precum Iosif le talcuise lor. Dar marele paharnic nu vi-a mai adus aminte de Iosif, ci 1-a uitat. 41.

Cele cloud vise ale lui Faraon. Iosif le

tdkueiste. Faraon fi lace fnt2iul dregdtor al Egiptului.

Dupa doi ani de zile, Faraon visa un vis; ei jata i se parea ca stä pe malul Nilului.

i se fama ca din Nil ieeeau eapte

vaci, frumoase la vedere i graso la trup, ele piieteau prin papuriete.

Dar iatii ca alte eapte vaci au ieeit

din Nil, dup.& cele dintai, i acestea erau

unte la vedere i uscate la trup ei au statut lfinga celelalte pe tarmul Nilului.

fu in mare zbucium i trimise sa chame

pe toti vracii Egiptului ei pe toti inteleptii i Faraon le povesti visele sale,

dar nimeni nu fu in stare sil le tálcuiasca lui Faraon. Atunci marele paharnic vorbi catre Faraon astfel: e Astazi trebue sa-mi aduc aminte de greeelile mele! Faraon se maniase pe robii sal ei inchisese in casa capeteniei garzii imparateeti i impreunä cu mine i pe marele pitar.

?i in aceeaei noapte am visat eu ei el cate un vis; am visat fiecare ca,te un vis cu talcuirea lui deosebita. i se afla acolo cu noi un amar evreu, rob al capeteniei garzii imparilteeti.

i-am povestit ce visasem, iar el ne-a talcuit visele noa,stre dand visului fiecaruia talcul cuvenit. i s'a intamplat cI. precum el ne-a talcuit, aea a ei fost: pe mine m'a pus Faraon iarài in dregatoria mea, iar pe marele pitar 1-a spanzurat!» Atunci Faraon a trimis s'a cheme pe Iosif ; tfi 1-au scos degrabä din inchisoare; iar el s'a ras i ei-a schimbat veemintele i a venit inaintea lui Faraon. Deci Faraon a grait lui Iosif: e Am visat un vis ei nimeni nu poate sa mi-1 talcuiasca, dar eu am auzit despre tine spunându-se cä daca auzi un vis, poti sa-1 tálcueeti

Atunci Iosif a raspuns lui Faraon i-a zis: « Nu cc ! Dumnezeu va riispunde lui Faraon cele ce sunt de bine. e Atunci a inceput Faraon sI. istoriseasca lui Iosif: e Se facea, in visul meu, ea, stateam pe tarmul Nilului,

45 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 41

i am väzut ridicandu-se din Nil sapte vaci grase la trup i frumos,se la fapturii; riste.

i

ele

piisteau prin

papu-

Dar iatii alte sapte vaci au iesit

lar fiindca visul s'a, aratat de doua ori lui Faraon, acea,sta insemneaza

cii lucrul este hotarit in fata, lui Dumnezeu i cä Dumnezeu va zori ca sä-I indeplineasca.

dupa ele i acest,ea erau slabe i foarte

Deci acum Faraon sii cauto i sa aleaga un om priceput i intelept i sä-1 pun& peste tara Egiptului.

Ora Egiptului.

Aceasta sä, faca Faraon ; ì sit aseze ispravnici in tar& i sii ja a cincea parte,

unte la vedere i atat de ogarjite, n'am vazut mai role decat ele in toatä i

vacile cele uscate la trup

urite mancara pe cele dintai sapte vaci grase.

Dar cu toate cii le mancasera, nu

se cunostea deice ca au intrat in pantecele lor, fiindca, ele erau la infatisare

tot atat de urite ca i mai nainte.

Atunci m'arn desteptat. Dupä, aceea am vazut iar, in visul meu, sapte spice care se ridicau dinteun singur pai, pline i frumoase. i iatä sapte spice uscative, seci parlite de vantul de la riishrit, odraslira &pa, ele. i spicele cele sed i

inghitirii pe

cele sapte spice pline i am spus visele mele vracilor, dar nici unul nu mi-a dat nici un riispuns! Atunci Iosif a raspuns lui Faraon: o Visul lui Faraon este unul; Dumnezeu

vesteste lui Faraon ceea ce are de gaud sii facii.

Cele sapte vaci frumoase insemneaza sapte ani si cele sapte spice pline insemneaza tot sapte ani. Visul este unul singur.

Apoi cele sapte vaci slabe i urite

care au venit dupa cele dintiti aunt

ele sapte ani i, tot asa, cele sapte spice

Bed, parlite de vantul de räsarit: vor fi sapte ani de foamete. Acesta este cuvantul pe care i 1-am

spus lui Faraon! Ceca ce Dumnezeu are

de gaud ifa he& i-a arätat lui Faraon. Is,* vor veni sapte ani de mare belsug in tot Egiptul; lar pe urmä, urma-vor dupa ei sapte ani de foamete si tot belsugul va fi uitat in tara Egiptului, fiindeä, foa-

metes va secatui toata tara, Asa incitt, despre berechetul de mai nainte nu se va mai simti nimic In tara, fata, de foametea care va veni In urmá, chici ea va fi cumplita.

din bucatele árii, in coi sapte ani de belsug.

35.i sa, adune toata painea acestor ani buni care vor veni, i sii stranga gran' sub mana lui Faraon in jitnitele cetatilor

pun& sub paza. i aceste bucate vor fi stransurii In tar& in cei sapte ani secetosi caro vor veni in tara Egiptului, asa, incat ta,ra sa, nu piará de foame ! i deslegarea, aceasta fu bine primitä, inaintea lui Faraon i inaintea tuturor curtenilor sal Deci Faraon grai catre curtenii sai: « Putea-vom care sä gasim un alt barbat

la fel cu acesta, intru care sallislueste Duhul lui Dumnezeu? »

39.i s'alndreptat Faraon catre Iosif:

« De vreme ce Dumnezeu ti-a descoperit

tie toate aceste lucruri, nimeni nu este mai priceput si mai intelept deca,t tine ! Tu sa fu i carrauitor peste casa mea

si de porunca ta sa asculte tot poporul meu; numai cu tronul imparatesc voi

fi mai mare cleat tine! »

i a zis iar Faraen catre Iosif : data, te pun pe tine stapan peste tot Eg,iptul! »

Atunci a scos Faraon inelul din deget i 1-a pus in mama lui Iosif si a dat poruncii, sit-1 imbrace pe el in vesminte de vison i i-a pus colan de aun imprejurul gatului. Dupa, aceea, a poruncit sa-I sue pe el in a doua trasurä a sa, iar oamenii lui Faraon strigau inaintea lui: # In genunchi! » Astfel 1-a pus pe el stäpiin peste toatä Ora Egiptului. i a mai zis Faraon luí Iosif: o Eu sunt Faraon, ins& fara voia ta nimeni si nu ridice mina sa san piciorul eau in toata tara Egiptului *i Faraon 1-a numit pe Iosif: Tafnat-Paneah, i i-a dat lui de sotie pe

46 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 42

Asineta, fiica lui Putifar, preotul cetatii On. i a iesit Iosif ca ea' cerceteze Egiptului.

Ci Iosif era in \Tanta de treizeci de ani cand se infatish inaintea lui Faraon, impiratul Egiptului. Apoi Iosif purcese din fata lui Faraon i ste5,batu tot Egiptul.

i pitmantul a rodit in cei sapte

ani de berechet, mare belsug de bucate. Deci Iosif stranse in cei Eapte ani

toate bucatele care se facur5, in tara Egiptului i aduni phinea in jitnitele

42.

Zece frati ai lui Iosif tin in Egipt

cumpere bucate. Iasi, se lace ai nu-i cunouge. Simeon rämtine agog. Ceilalti duc bucatele in Canaan.

i a aflat Iacob c5. in Egipt este i a zis Iacob feciorilor s5,i:

grhu.

ce va uitati unul la altul? »

« De

Apoi aditog5,: « Iatä, am auzit ca In Egipt este grail de vânza,re. Duceti-vä acolo si cumparati-ne bucat,e, ca sá ne tinem viata i A. nu murim de foame ! o

delor din jurul fiecärei cetati acolo in

Deci zece din fratii lui Iosif au pornit devale, ea sa cumpere bucate din

ca nisipul mbrii, Meat nu-i mai tinu

Dar pe Veniamin, fratele lui Iosif, nu 1-a trimis Iacob cu fratii ceilalti, chci zicea el: a Sa nu i se intimple vre-o ne-

cetatilor, anurne grämädind phinea holcetate. Astfel Iosif aduna gritu mult foarte,

socoteala, fiindch, nu se mai putea mäsura.

Çli mai nainte ca sit vie intaiul an de foamete, lui Iosif i se niiscurit doi fii, pe care Ii näscu Asineta, fata

lui Putifar, preotul din cetatea On. i Iosif a pus celui dinthi nascut al shu numele Manase, caci, zicea el, Dumnezeu m'a ajutat sit, uit tot zbuciumul meu i toath casa parintelui meu; lar pe cel de al doilea fiu I-a numit Efraim, chci, a zis Iosif, Dumnezeu mi-a dat roadit in pämântul obijduirii mele.

i dupa ce s'a.0 ispritvit cei sapte ani de belsug care fuseserit in Ora Egiptului,

Incepura cei sapte ani de seceth,

dupit cum prevestise Iosif, i foametea se

inteti in toate thrile, ins& numai in tot tinutul Egiptului era pain). Dar cand i tot Egiptul incepu 85, flämitnzeascii, poporul incepu sá strige

dupit phine, inaintea lui Faraon. lar Faron zise care toti Egiptenii: « Duceti-va

la Iosif si cum va va porunci el, asa faceti ! »

In vremea aceea foametea bitntuia pe toata fata phmtmtului. Atunci Iosif îi deschise toate jitnitele i vhndu bucate Egiptenilor. i foametea se inteti si mai mult in Ora Egiptului.

lar tootá

lumea

porni

inspre

Egipt, la Iosif, ca sá cumpere grim, &ad foarnetea bantuia crancen peste tot pitmitntul.

Egipt.

norocire !

i au sosit in Egipt fiii lui Israil, ca sá cumpere grim impreuna cu altii, care veneau ca i ei, cáci foarnete bantuia in p5,mântul Canaan. Ci Iosif, ca staph,nitor al tar*

el era cel ce vindea bucate la tot poporul

Deci au venit fratii lui Iosif i i s'au inchinat lui cu fetele la pamant.

i Iosif vazand pe fratii shi i-a cunoscut, dar el s'a facut strain inaintea lor i le-a vorbit cu asprime i a intrebat: o De unde veniti voi? u Iar ei au räspuns:

« Din pilmäntul Canaanului am venit sa cumpar5,m bucate ! »

Ci Iosif Ii cunoscuse pe fratii ei insit nu I-au cunoscut. i Iosif si-a adus aminte de visele pe care le visase despre ei i le-a zis: « Voi sunteti iscoade i ati venit ca sa iscoditi pa:1'We nea,pitrate ale tarii! o Dar ei au raspuns: « Nu, doamne !

Ci robii thi an venit ca sa cumpere bucat,e.

Noi toti suntem feciorii unui om, suntem oameni cinstiti; robii tài nu sunt iscoade ! »

Dar el Ina/raping: o Nu! Ci ati venit

sit iscoditi phrtile neaparate ale thrii. Ci ei zisera iar: Noi robii tai

eram doisprezece frati, feciorii unui singur om, in tara Canaanului. i iata cel mai mic este azi langa p5,rintele nostru,

iar altul a murit !

47 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 42

Iosif Ins le-a räspuns: Asa e, cum v'am spus eu: Voi sunteti iscoade ! De aceea yeti fi pusi la incercare. Pe viata, lui Faraon, nu yeti iesi de aici pan ce fratele vostru cel mai mic nu va veni incoace! Trimiteti dintre voi pe unul aduca pe fratele vostru, iar voi ramaneti aici înehii, ca astfel cuvintele

fie puse la incercare, dad, este adevar in voi; iar dad, nu, pe viata lui Faraon, voi sunteti iscoade!* voastre

BA,

Deci i-a pus pe ei sub pad, trei zile.

lar a treia zi, Iosif le-a zis: « Faceti asa, ca sä sciipati cu viata, fiindca, eu ma tem de Dumnezeu! Dad sunteti oameni cinstiti, unul

dintre fratii vostri sä lamina inchis in

inchisoarea voasträ, de pain); acum, iar voi plecati i duceti gram], ca sá potoliti foamea familiilor voastre. lar pe fratele vostru cel mai mic, aduceti-1 la mine, ca sá se adevereasca

cuvin tele voastre i voi sá nu muriti.*

Si au facut asa. Si ei ziceau unul catre altul: a De bun& seama ca noi ispasim paeatul

värsit fata de fratele nostru, deoarece am vazut jalea sufletului lui, dud se

ruga staruitor de noi i nu 1-am ascultat;

pentru aceea a venit peste noi napasta aceasta!*

Atunci Ruben le-a faspuns si a zis: * Nu v'am spus eu you'd, cand va ziceam sa, nu faceti nici un plicat impo-

triva balatului? Si nu m'ati ascultat!

De aceea, iata cá sitngele lui cere razbunare I*

Dar ei nu stiau cá Iosif intelege, caci intro ei era un talmaci. lar Iosif s'a dosit de ei ia plans. Apoi venind, iar a vorbit cu ei foi a luat dintre ei pe Simeon si 1-a legat pe el sub ochii lor. Apoi Iosif a poruncit sá umple sacii lor cu grim tA sa le dea inapoi argintul lor, fiedruia in sacul lui, le mai dea i merinde ca sa BAIA pe drum.

Si au fie-tit asa cu ei.

Apoi ei, ineareand bucatele lor pe

asinii lor, au plecat de acolo. Dar unul dintre ei, deslegándu-si sacul

ca si dea nutret asinului situ,

la un han, a dat peste argintul du, care era in gura sacului.

Atunci el a zis catre fratii

Banii mi-au fost intorsi, cáci iata sunt in sacul meu ». Atunci le-a inghetat mima

cuprinsi de spaima, ziceau unul cate

altul: « Ce e napasta aceasta pe care ne-a trimis-o Dumnezeu ? »

Si au ajuns la Iacob, parintele

lor, in tara Canaanului i i-au istorisit lui toate cele intamplate s't i-au opus: « Omul care e stiipanitorul tarii a vorbit cu noi iabra i ne-a luat pe noi drept iscoade ale tarii. Noi ind, i-am ráspuns: « Noi suntem oameni cinstiti fo'i nu suntem iscoade !

Suntem doisprezece frati, feciorii parintelui nostru; unul a murit, iar ce] mai mic este astazi Fang& tatäl nostru, in tara Canaanului ! Atunci onaul acela, stapanitorul tarii, ne-a zis: « Dupa aceasta voi sti ca sunteti oameni

läsati pe unul

din fratii vostri la mine si voi luati graul ea sä, potoliti foamea familiilor voastre i plecati!

Dar aduceti-mi pe fratele vostru col mai mic i atunci voi cunoaste nu sunteti iscoade, ci ca sunteti oameni cinstiti. Atunci voi da drumul frat,elui vostru i yeti fi liberi sá negutatoriti

in tara.* Ind cand ei au desertat sacii lor, iatä, ca fiecare a gasit punga cu banii la el in sac ; deci and ei i tatäl lor

zura, pungile cu banii lor, se spaimantara. lar Iacob, tatid lor, grai: « Voi

sáracit de copii: Iosif nu mai este

EA Simeon nu mai este, i voiti sä mi-1

luati i pe Veniamin Toate au venit pe capul meu!» Dar Ruben a räspuns tatilui situ si

a zis: « Sit ucizi pe cei doi fii ai mei, dad, nu voi veni cu el la tine. Da-mi-1 In seama mea i eu voi aduce inapoi ! »

Dar Iacob a raspuns: « Nu se va pogori cu voi fiul meu, cáci fratele lui este mort i acesta singur mi-a ramas; daca i se intampla vre-o nenorocire In edlatoria ioastrit, atunci voi yeti pogori druntetele mele cu jale in Seol! »

48 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 43

Si luati si pe fratele vostru i porniti i duceti-va inapoi la omul acela. lar Dumnezeu Cel Atotputernic

43.

Fiii lui lacob vin iari In Egipt, aducand cu ei pi pe Veniamin. Ospdtul din casa lui Si foametea bhntuia strasnic in tara. Si dup5, ce au isprävit de milncat bucatele pe care le aduseserit din Egipt, tatal lor le-a grdit: Duceti-vh inapoi

và däruiasch in fata acelui om indurare, ca sh, laso sh vie cu voi celhlalt

frate al vostru cum i Veniamin. Ci eu stint ca unul care inteadevär a ramas fárá copii ! u

Deci oamenii au luat acele daruri, au luat de douä ori pe atfita ar-

cumpEtrati ceva bucate. »

Atunci luda i-a rhspuns si a zis:

gint in mâinile lor, cum si pe Veniamin,

si au purees si s'au coborit in Egipt,

« Acel om ne-a incredintat cu toatä, aria zicand: « &A nu dati ochi cu mine, (lac&

si acolo s'a,u infatisat inaintea, lui losif.

Si Iosif, child a vhzut cu ei pe

fratele vostru nu va fi cu voi ! » Deci, dad, vei lhsa pe fratele nostru cu noi, noi ne vom duce si-ti vom

Veniamin, a poruncit ispravnicului casei sale: cc Du pe acesti oameni acash, taie ceva pentru mash, si ghteste, chci ei vor ospäta cu mine la arniazh ! » lar acela a filcut cum i-a poruncit

cumphra bucate; lar dach nu-1 vei läsa-, nu ne vom duce, fiindch omul acela ne-a spus: «Sä nu dati ochi cu mine, (lac& fratele vo-

Iosif i a dus pe oameni acasii la Iosif.

stru nu va fi cu voi ! »

Irish ei, child s'au vazut dusi la

Si Israil a intrebat: « De ce mi-ati fhcut acest neajuns i ati desthinuit acelui om ch mai aveti un frate? » Raspuns-au ei: « Acel om a intrebat amhnuntit despre noi i despre familia zichnd: « Mai trhieste tatal vostru? Mai aveti vre-un frate? » lar noi i-am riispuns pe potriva acestor intrebäri. De unde era sä tim noi ch

Iosif acash, s'au infricosat i au inceput sh « Ne-a varit in cash, din pricina banilor pusi in sacii nostri, de data trecuth; ei vor sà ne scoath vinovati i sa

tabere pe noi, ea sa ne ja pe noi robi, cu asini cu tot ! »

Deci ei s'au apropiat de ispravnicul casei lui Iosif si au deschis vorba

Cu el, la usa casei,

o sâ ne spunh: « Aduceti incoace pe fra,tele vostru? »

Si

i-au

zis

lui:

s Rugamu-te,

doamne, noi am venit inthiasi data ca sa cumphram bucate; Si s'a intimplat ca poposind la un han am deschis sacii nostri, i iath eh fiecare dintre noi am gäsit banii in gura sacului, argintul nostru, intocrnai

Dar luda a zis chtre Israil, tatäl

shu: « Lash' pe bhiat cu mine! S5, ne sculdm deci i sa pornim la drum, ca

sá ne tinem viata i sh nu minim, nici noi, nici tu, nici copiii nostri!

duph cântáreala lui, i 1-am adus inapoi.

Dau eu chezhsie pentru el. Din milna

Dar am adus cu noi i alte parale, ea fa cumparhm bucate. Noi nu suntem dumiriti cine a pus atunci argintul nostru, in sacii nostri. » Ins& omul le-a rispuns: Fiti pe pace, n'aveti nici o teamh! Dumnezeul vostru i Dumnezeul phrintelui vostru

mea sh-1 ceri! Dacà nu ti-1 voi aduce

inapoi si nu-1 voi pune in fata ta, phcat am inaintea, ta, in toate zilele vietii mele ! Ch de nu ne inthrziam atitta, panh,

acum am fi venit inapoi a doua oarh! »

Atunci Israil, phrintele lor, le-a räs-

puns: « Dach este asa, atunci faceti astfel: luati din roadele cele mai de fall ale tärii, in sacii vostri i duceti acelui barbat in dar: ceva balsam, ceva miere, zmirnä, fisticuri i migdale.

v'a pus you& o comoara in sacii vostri.

Cat despre argintul vostru, el a venit In mána mea! Si le-a scos ion pe Simeon.

Argint luati cu voi de douh ori atht, iar argintul adus inapoi in gura

Astfel ispravnicul i-a bhgat pe ei In casa lui Iosif i le-a dat aph ca se spele pe picioare i a dat i nutret

sacilor vostri, duceti-1 inapoi in mainile

voastre. Poate cä a fost o gresalh.

asinilor lor. 49

www.dacoromanica.ro

4

FACEREA, 44

lar ei au pregatit darul lor, Omit

cand ea vie Iosif la amiaz5,, caci ei afla-

sera ca acolo vor ospata. Deci, cand a venit acasâ Iosif, atunci ei i-au infatisat, aci in casâ, darul

care era in mana lor i s'au inchinat lui pan& la pamant.

i Iosif i-a intrebat pe ei de sanatate 0 a adaogat: « Tatal vostru cel batran, despre care mi-ati vorbit, o duce

bine? Mai este el in putero?

Raspuns-au ei: « Pärintele nostru, robul tau, e sanatos i traieste ! » i ei plecara capetele si se inchinara. i Iosif ridicandu-0 ochii a vizut

pe Veniarnin, fratele sàu, fiul maicii sale,

si a intrebat: « Acesta este fratele vostru cel mai ado, despre care mi-ati vorbit? » i a adiiogat: fie

dintre ei, impreunä cu banii pentru

el a facut intownai dupá cuvantul

lui Iosif. Dimineata in zorii zilei, oamenii au fost läsati só. piece, ei i asinii lor.

Dar abia iesisera din cetate si nu

erau prea departe, cand Iosif a poruncit ispravnicului casei sale: « Scoala-te prinde din urma pe acei oameni i cand Ii vei ajunge sa le vorbesti asa: « Pentru ce ati rasplatit cu rä,u bin ele prima? De ce mi-ati furat cupa de argint? Cupa din care bea stapanul mea i cu care el ghiceste! Rau ati facut ce ati

fácut !

i i-a ajuns din urma 0 le-a spus

aceste vorbe.

Dumnezeu sa-ti

rnilostiv, fiul meu!» i

lar cupa mea cupa de argint pune-o in gura sacului celui mai tanar

Atunci ei au raspuns: «De ce ne

Iosif iei degrabä, caci mima

spune stapanul meu niste vorbe ca acestea ? Fereasca Domnul ca robii tai s5, fi sä.varsit o asemenea faptil! latà, argintul pe care 1-am gäsit In gura sacilor nostri, ti 1-am adus poi din tara Canaanului; atunci cum o

lui era incinsä de duiosie pentru fratele sau. i a cautat un loo wade s5, planga, si a intrat in iata.cul sau si a plans acolo.

Dupa aceea s'a spalat pe obraz a iesit Mara i stapanindu-0 firea a poruncit: Puneti masa! s

sä furam noi, din casa domnului tau, argint sau aur ?

*i i-au pus lui bucate deosebi lor deosebi i Egiptenilor care mâncau cu el iarasi deosebi, fiindca Egiptenii nu pot sa manance impreuna cu Evreii, càci aceasta este uriciune la Egipteni. Deci au stat la masa in fats. lui Iosif, dela cel dintai nascut, cu cinstea lui de intai nascut, pan& la cel mai tanar, dupà tineretea lui, asa incat oamenii aceia se uitau cu mirare unul la

Acela din robii tai, la care se va

gasi cupa, sa moara! i noi insine robi sä fim domnului meu! » lar el a raspuns: « Bine! Fie dupa cuvintele voastre! Acela la care se va gasi cupa sa-mi fie rob; iar voi sä fiti färä nici o vinii !

Atunci ei dadurä zor

i descar-

cara la pamant fiecare sacul sau si desfacura fiecare sacul sau. lar acela porni sa caute, incepand

altul.

i Iosif le facea tain din bucatele

de la cel mai mare 0 sfarsind cu cel mai mic. i cupa fu gasita in sacul lui

care erau in fata lui, ins& partea lui

Veniamin era de cinci ori mai mare de-

Veniamin.

cat ale tuturor celorlalti. Astfel ei au ospatat i s'au veselit cu Iosif.

Atunci ei ii sfasiara vesmintele

incarcând fiecare asinul sau, se intoarserä in cetate.

i au intrat luda i fratii sal in

44.

Cupa lui losif este puscl gdsitei in sacul lui V eniamin. Cuvelntarea lui luda. 1. i Iosif a poruncit ispravnicului casei

casa lui Iosif, si el era tot acolo, 0 s'au inchinat in fatz lui pang la pa-

sale

prava e aceasta pe care ati facut-o? Oare nu stiati ca un om ca mine ghi-

mant.

i Iosif a rostit &afro ei: «Ce is-

i-a spus: « Umple cu grau sacii oamenilor, cat vor putea sätind, i pune banii fiecaruia in gura sacului. fo'l

ceste fad), gres? » 50

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 45 Atunci Lida a vorbit: 4 Ce 85, spu-

nem domnului meu ? Ce vorbe ea alegem i cum sa ne dezvinovatim? Dumnezeu a scos la ivealii, pacatul robilor tai. Iatä-ne, robi suntem donanului meu!

i acela la care s'a &it cupa!

noi

Dar Iosif raspunse: « Fereascii-mit

Domnul sa fac una ca aceasta! Omul la care s'a gasit cupa, acela imi va fi rob.

Cat despre voi, plecati in pace la parintele vostru! »

Dar ludo s'a apropiat de Icsif a graft: s Rogu-te, doamne, ingadueste sá graiasca robul Ulu un cuvant in auzul domnului meu i sä nu se aprinda mania

ta asupra robului tau, Landoll tu esti

intocmai ca Faraon. Stapanul meu a intrebat pe robii tai, zicand: « Mai aveti tat& sau vre-un frate? »

Si noi am nispuns stapinului meu:

Noi avem pe batranul nostru tata un frate mai mic, copil al batranetelor sale. lar fratele drept al acestuia a murit

si a ramas el singur de la maica-sa,

tatii-shu 11 iubeste. Atunci tu ai zis robilor t5,i: Aduceti-1 la mine, ca 85.-1 vada ochii mei ! » Dar noi am raspuns domnului meu: Bdiatul nu poate 85, paraseasca pe tatasäu, c5ci, de 1-ar parasi pe tata-sau, acesta

ar muri!

Ci tu ai rostit catre robii

«Daca fratele vostru cel mic nu va veni incoace

eu voi, «a nu mai dati ochi

cu mine ! Deci, cand am ajuns la robul tau, tattil meu, i-am «pus lui cuvintele domnului meu. Mai pe urma no-a zis p5,rintele nostru: « Duceti-v5, inapoi ì cumparati-ne ceva grail ! »

Dar noi i-am raspuns: « Nu putem sa ne coborim in Egipt. Daca ne va insoti fratele nostru cel mic, atunci ne vom pogori, fiindca nu putem sa vedem fata acelui om, pil,na, nu va fi cu noi fratele nostru col mic. » meu:

Atunci ne-a zis robul tau, tatál Voi stiti c5, femeia mea mi-a

nascut doi copii;

Unul a plecat de ling& mine si eu am zis: De bung, seama ca el a fost

sfisiat de fiare, flinch& nu 1-am mai vazut pan& astazi.

Si daca il yeti lua si pe acesta

din fats, mea si i se va intampla vre-o nenorocire, atunci yeti pogori diruntetele mele cu durere in Seol! Deci acum dac5, má voi duce la robul tau, tatal meu, i biiatul nu ar fi cu noi, fiindca sufletul batianului este

legat de sufletul baiatului,

Când va vedea c5, badatul lipseste,

se va intimpla ca el «I moará i astfel robii tai vor cobori caruntetele robului tau, parintele nostru, cu jale in Seol.

nude& eu, robul tau, am cheat,-

quit pentru baiat inaintea parintelui meu zicand: « Dam& nu-1 voi aduce inapoi la tine, pacat am inaintea pärintelui

meu, cite zile voi trai », S5, ramanit scum robul tau in locul baiatului, rob domnului ineu, iar báiatul sa se due& acasa cu fratii s5,i. Altfel, cum ma voi sui la parintele meu, fara ca baiatul sa fie cu mine ? Sa nu mai apuc sa v5.d sfasierea

care ar da peste parintele meu! 45.

Iosif se destalnueste frafilor trimite pe frafi vesteascii aduch pe Israil.

Dar Iosif, nemai putand sit se sta.pineascá inaintea tuturor celor ce erau de fata, a strigat: Scoateti-i afar& pe toti de ling5, mine!» Si n'a mai ramas langa el nimeni, cind Iosif s'a descoperit fratilor BM.

Atunci el a izbucnit in hohote de plans, asa Inca auzira Egiptenii i auzi

0 casa lui Faraon.

Si Iosif grad fratilor 85,i: « Eu sunt Iosif ! Asa dar tatal meu e incii in viata!

Dar fratii lui nu putura «â-i dea nici un aspuns, ci st5,teau inmarmuriti in fato lui.

Deci a zis Iosif catre fratii sai:

« Apropiati-v5 vá, rog, de mine! » i ei s'au apropia,t. Si a zis iar: « Eu sunt Iosif, fratele vostru, pe care 1-ati vandut,

ca sä fie dus in Egipt.

Dar acum nu vä intristati, nici

vä fie necaz pe voi Inivá e5, m'ati

vandut aici, fiindeti Dumnezeu m'a tri-

51 www.dacoromanica.ro

4*

FACEREA, 46

lar tu ai ponina sa le spui: « Lua-

mis pe mine inaintea voasträ, spre pistrama Nieta.

Cdci jata, sunt doi ani de cand seceta bintue in tara, i mai sunt vinä inca' cinci ani, in care nu vor fi nici aratura, nici seceris. lar Duninezeu m'a trimis pe mine inaintea voa,stril, ca sa vii piistieze l'a-masita pe painruit i si vi scape viata, printr'o mantuire minunatà.

Deci nu voi m'ati adus pe mine care m'a pus prifinte lui Faraon i donan peste toati casa lui i ociumuitor pesto toatä tara

Si sä nu va para räu dupä gospodäriile voastre, cäci parten cea mai bina din toatil tara Egiptului va fi

drum.

Apoi le dadu tuturor i fieciirui In parte vesminto de schimb, dar lui Veniamin Ii claclu trei sute de arginti cinci finduri de haine.

Egiptului. Grabiti-vä duceti-vä la tatil meu spuneti-i: « Asa grideste fiul tau Iosif:

Apoi, tatälui säu Ii trimise de asemenea zoca asini inchrcati cu bunätätile Egiptului í zece asine inciircate cu grill, cu paine i cu alte mincari, ca sä, le aibä, ta,tal säu pe drum.

Dumnezeu m'a fäcut stäpan peste tot Egiptul. Vino la mine ! Nu zabovi! Si vei locui in pämintul Gosen si voi fi aproape de mine, tu i fiii tiii nepotii tu i turmele tale si cirezile

Astfel Iosif a dat drumul fratilor ei au plecat, irisii el le-a «pus: «SI' nu vi certati pe drum ! » Si au pornit din Egipt si au ajuns In tara Canaanului, la lacob, pärintele

tale si toate cate sunt ale tale.

shi

Si eu te voi hräni pe tine acolo cdci vor mai veni inca' cinci ani de foa-

ca si nu te sfirsesti de foame,

tu si familia ta i toate cite sunt ale tale. Si iatii ci ochii vostri vad, i ochii fratelui meu Veniamin tot asa, cii eu

i

lor.

Si i-au istmisit lui i i-au spus:

o Iosif este inca', in viatä, si el este ocar-

insumi sunt, cel care vorbesc cu voi.

muitor peste tot Egiptul s. Insa inima

Deci spuneti pärintelui meu toatä

lui Iacob ramase rece, fiincica nu le didea niel o crezare.

slava mea cea din Egipt i toate cite ati vazut; dar zoriti-va i aduceti pe

Dar dupä, ce i-au spus lui toate

tatäl rneu aici! » Apoi Iosif cazind pe grumajii lui

cuvintele pe care Iosif le rostise catre ei

qi a väzut carele pe care le trimesese ca sä-I aduci, atunci duhul lui Iacob, tatäl lor, prinse viatii. Deci a rostit Israil: E clestul; Iosif, fiul meu, inca traieste! Ma voi

Veniamin, fratele säu, a plâns si Ve-

Iosif

niamin plinse si el pe giumajii lui Iosif. i el sarutä, pe toti fratii planse de gitul lor. Si abia la urmä vorbirä, j fratii sii cu el. Si s'a raspindit zvonul in casa

duce si-1 vid inainte ca sii, mor ! »

lui Faraon cii au venit fratii lui- Iosif. lucrul fu bine primit de Faraon de curtenii lui. Si Faraon zise lui Iosif: i Spune

46.

lacob se strantutti in Egipt cu toatci lui. Arcitarea Domnului la Beer-

oba. IntAlnirea lui Iacob cu

fratilor « Faceti astfel! Incärcati dobitoacele voastre i plecati I va duceti

seiu Iosif.

i Israil a pornit la drum cu tonto

In tara Canaanului; Si luati pe pärintele vostru si fa-

cite avea si a ajuns la. Beerseba si a adus jertfe Dumnezeului parintelui sau

i veniti la mine, si va voi da vota partea cea mai burla din pämantul Egiptului i yeti manca gräinihile

simea

pe pärintele vostru, veniti!

a voastra! » Deci fiii lui Israil fácurä, asa. Si Iosif le dadu lor care, dupä porunca lui Faraon, si le didu i merinde pentru

aici, ci Dumnezeu,

mete

ti-vil care din tara Egiptului pentru copiii vostri si pentru femeile voastre si, luand

Isaac.

Si Dumnezeu a grait lui Israil, vedenie, noaptea si a zis: « lacobe, Ia-

Lirii. »

cebe ! a 52

lar el a rispuns:

www.dacoromanica.ro

s Tata-mi! u

FACEREA, 46

Si Domnul a rostit: Eu sunt Dom-

nul Dumnezeul parintelui tau! Nu te teme sa te pogori in Egipt, caci eu te

voi face, acolo, popor mare. Pogori-voi cu tine in Egipt i tot

Si i s'au nascut lui Iosif, in tara

Egiptului: Manase i Efraim pe care i-a nascut Asineta, fiica lui Putifar, preotul

din cetatea On.

va inchide ochii tai! » Apoi Iacob a pornit din Beerseba.

Iar fili lui Veniamin au fost: Bela, Becher, Abel, Ghera, Naaman, Ehi, Ro, Mupim, Hupim i Ard. Acestia sunt fili Rahilei, care i-au

rintele lor, si pe pruncii lor si pe femeile

sprezece suflete.

eu de acolo te

voi

scoate. Iar Iosif

Deci fiii lui Israil au dus pe Iacob,

lor, in carele pe care le trimisese Faraon ca sa-1 aducit.

Si ei au luat vitela lor i agonisita lor pe care o agonisiserä, in Canaan yi au venit in Egipt - Iacob i toatit se-

lui cu el:

Fiji sad i nepotii sài, impreuna cu

el, fiicele sale yi nepoatele sale si toata

semintia sa o aduse cu sine in Egipt. Iatä acum numele fiilor lui Israil care au venit in Egipt: Iacob i fiii sal; întâiul nitscut al lui Iacob: Ruben.

i fiii lui Ruben: Enoh, Palu, Hetron

Carmi,

Si fiii lui Simeon: Nemuel, Iamin, Ohad, Iachin, Tohar, apoi Saul, fiul unei cana.anence. Si fili lui Levi: Gherson, Cahat Meran.

Si fiii lui Iuda: Jr, Onan, Sela, i Zerah. Lisa Ir i Onan au murit in Canaan. lar fili lui Perot au Peret

fost: Hetron sit Hamul. Si fiii lui Isahar: Tola, Pua, Iasub Simron.

Si fili lui Zebulon: Sered, Elon

Iahleel.

Aceytia aunt fiii Liei, pe care i-a nascut ea lui Iacob, in Mesopotamia, precum i pe Dina, fata lui Iacob. Toti impreuna, fiii i fiicele lui au fost trei-

j trei de suflete. Si fiii lui Gad: Tefon, Haghi, ul*. Etbon, Eri, Arod i Arel. Si fiii lui Ayer: Imna, Isva, Beria i Serah, sora lor. Iar fili lui Baria: Heber si Malchiel. Acestia sunt fiii Zilpei, pe care o zeci

fost nascuti lui Iacob: peste tot paiSi fili lui Dan: Husim... Si fiii liii Neftali: lahteel, Guni,

Ieter i

ilem.

Aceytia aunt fiii Bilhei pe care Laban o daduse fiicei sale Rahila; ea a nascut acesti fii lui Iacob ; peste tot yapte suflete. Toate sufletelo care au intrat cu Iacob in Egipt, urmasii ieyiti din emir sele lui Iacob, peste tot au fost saizeci s't yase. Apoi fili lui Iosif, care i s'au niíseut

lui in Egipt, au fost doua suflete. Toate sufletele casei lui Iacob care au inti at In Egipt au fost saptezeci. Si Iacob a trimis pe Iuda inaintea sa la Iosif, ca sa-i deschida calea catre Gosen. Si au intrat in tinutul Gosen. 29. Tar Iosif a pus sä inhame caii la carul situ FA a pornit intru intampinarea

lui Israil, la Gosen, Si s'a infatisat lui si a cazut pe grumajii lui y't a plans mult

de Will lui. Atunci a rostit Israil catre Iosif:

# De acum pot sa mor, dupa ce am vazut

fata ta

i tiu cit tu traiesti ! » Apoi Iosif grai catre fratii sai si catre casa parintelui säu: # voi vesti pe Faraon voi zice:

« Fratii mei si casa tatalui meu, care erau

In tara Canaan, au venit la mine! Si acesti oameni sunt pastori de oi, caci se indeletnicese cu creyteica vitelor; si au adus turmele lor i cirezile lor s't toate cate au. »

Si daca o fi ea vä, chame Faraon s't va zice: o Care este indeletnicirea voastra ? Voi sit raspundeti: Robii.titi sunt

su-

crescittori de vite, din tineretele noastre FA pan& acum, atat noi cat i parintii

Fili Rahilei, femeia lui Iacob: Iosif Veniamin.

pamantul Gosen Caci pentru Egipteni uriciune este once cioban de oi.

diiduse Laban fiicei sale Lia. Ea a nascut pe aceytia lui Iacob - saisprezece flete.

nostri - ca voi ea puteti sa, locuiti in

53 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 47

*i Iosif hranea pe fatal eau si pe fratii sài i pe toata casa tatalui eau, andu-le bucate dup.& numilrul copii-

47.

ingifisseaza" lui Faracn pe fratii fi pe tatal edu. Foametea aduce in sapd de lemn pe Egipteni.

lor lor. Insa bucatele se ispraviserii in toafa

Dupa aceea a venit Iosif i a dat de veste lui Faraon i i-a spus: « Parintele meu i fratii mei cu turmele lor

tara, fiincicit foametea era cumplita foarte,

asa 'Meat tara Egiptulid, ca i tara Canaanului se istoveau de lipsit.

i Iosif a adunat toti banii care se gäseau in Ora Egiptului i in tara Canaanului pe graul pe care-I cumpara lumea FA el a adus argintul in casa lui

si cu cirezile lor si cu toate ale lor au popositi sosit din tara Canaan si

in tinutul Gosen ! » i dintre toti fratii sill, el hi& cinci insi

i ii duse in fats, lui Faraon. .5i. Faraon a intrebat pe fratii lui

Faraon.

Dar and banii din Egipt kd din Canaan s'au ispràvit, atunci au venit

Iosif: « Care este indeletnicirea voastrit lar ei au riispuns lui Faraon: Robii

toti Egiptenii la Iosif strigánd: « Da-ne

tai sunt plistori de oi ! Asa suntem noi si asa au fost parintii nostri. » Apoi au grait iar lui Faraon: Am venit sit stam vremelnie in tara aceasta, fiindcii nu mai este debo pasune pentru

pain° ! De ce sá murim in fata ta ? Fiindca

bani nu mai avem! » Dar Iosif le-a raspuns: Aduceti vitele voastre i và voi da vouit gram

pe vitele voastre, daca banii s'au is-

turmele pe care le au robii taj, 66,ci cum-

právit ! »

Deci au adus vitelo lor la Iosif

plita este foametea in pamantul Canaa-

nului. Deci rugamu-te, ingadueste ca robii taj sit se aseze in pamantul Gosen ! »

Iosif le-a dat bucate drept pretul cailor si al turmelor si al eirezilor si al asinilor.

i-a opus: « Tatil tau i fratii tai au venit la tine! Pamantul Egiptului eta inaintea ta. Sdlaslueste in partea cea mai manoasa, a tárii pe tatal tau si pe fratii hisluiasch In tinutul Gosen. i daca stii ea se afla intre ei oameni destoinici, pune-i scutari peste turmele de pe mo-

lar cand s'a sfársit anul acebo., au venit la el, in anul al doilea, i au gait catre el: o Nu vom ascunde de staptinul nostru ca, o data ce banii s'au ispravit turmele i cirezile au trecut in mana

Atunci Faraon a vorbit lui Iosif

Astfel Iosif i-a tinut cu paine in anul acela, in schimbul vitelor lor.

stápanului nostru, nu ne mai ramtme

altceva in fata luí dead trupurile noastre ogoarele noastre. De ce sit pierim sub ocbii tai noi Cu pamanturile noastre ? Cumpara-ne pe

side mele! »

Apoi Iosif a adus pe Iamb, pa-

rintele sau, si 1-a infatisat lui Faraon. lar Iacob a binecuviintat pe Faraon.

i ogoarele noastre, pe bucate, asa incat sa firn cu tarinile noastre robi ai nca

Ci Faraon a intrebat pe Iacob:

o Cate sunt zilele anilor vietii tale ? Rtispuns-a Iacob lui Faraon: « Zi-

lui Faraon, i da-ne dimantit de sámanat, ca sà traim in loo ea murim, iar ogoarele sit ne ramistnit pustiil » Astfel Iosif a cumpárat pentru Faraon tot parrantul Egiptului, caci Egip-

lele anilor pribegiei mele Bunt o suta treizeci de ani. Putine f¡i trudnice au fost zilele anilor vietii mele i n'au ajuns la zilele anilor vietii parintilor mei, in

tenii vindeau fiecare ogorul eau, deoarece foametea Ii bantuia cumplit. i pitmantul

zilele pribegiei lor! »

i a binecuvantat Iacob pe Faraon si a iesit din fata lui Faraon. Astfel Iosif a asezat pe tatal su si pe fratii sai i le-a dat lor stapanire

a ajuns al lui Faraon.

Cat despre popor, ell-a facut iobag de la o margine pana la cealalta a Egiptului.

In tara Egiptului, in partea cea mai ma.noasá. a tarii i anume in tinutul Rameses, precum poruncise Faraon.

Numai thoiiIe preotilor nu le-a eumparat, caci preatii aveau venituri randuite de catre Faraon i se intreti-

54

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 48

neau din aceste venitmi pe care le daduse lor Faraon. Pentru aceea n'au vandut moiile lor. Atunci Iosif a rostit catre popor: « Iatä, v'am cumparat pe voi astdzi impreunä cu tarinile voastre, pentru Faraon. lath-, la indemana voasträ, samitnta; apucati-vä i samanati tarinile!

Ins& la seceris sa dati a cincea parte lui Faraon, iar patru parti sit fie ale voastre, pentru sdmanatul ogorului pentru demancarea voasträ si a celor din gospodariile voastre i pentru hrana copiilor vostri ! »

Atunci ei au raspuns: « Tu ne-ai scapat viata! De am gasit har in ochii stapanului meu, sd fim robii lui Faraon ! »

i Iosif a asezat aceasta ca o pravila, care si pang azi are putere in tara Egiptului: sa i se dea lui Faraon a cincea

parte din rodul tarinii. Numai mosiile preotilor, ele singure, nu sunt in mama lui Faraon. Astfel a ajuns Israil «a salasluiasca In Egipt, in tinutul Gosen. i au castigat

stapanire in el k4 au odriislit i s'au inmultit sumedenie mare.

lar Iacob a mai trait in Egipt

saptesprezece ani i zilele anilor vietii lui

au fost o suta patruzeci isapte de ani.

i când i s'a apropiat lui Israil ceasul ca srt moard, a chemat pe fiul

i Iosif a luat cu sine pe coi doi fii ai «Ai, pe Manase si pe Efraim. Deci 1-au vestit pe Iacob i i-au «pus: s Iatä ea, feciorul tau Iosif vine la tine! s i Israil, adunändu-si puterile, bolnav! s

a sezut pe pat.

i Iamb a zis lui Iosif: « Dumnezeul Col Atotputernic mi s'a arätat mie la Luz, in tara Canaanului, si m'a binecuviintat.

i mi-a graft: « Iatä eu 1i voi da road& si te voi inmulti si te voi face adunare de popoare i voi ditrui acest pämii,nt semintiei tale, de dupa tine, ca stapanire vesnica.

i acum coi doi feciori ai tad care ti s'au nascut tie in Egipt, mai

nainte de venirea mea in Egipt sunt ai mei. Efraim si Manase fi-vor ai mei, asa cum sunt Ruben si Simion. Iar copiii pe care ii vei avea dupä acestia vor fi ai thi; dar se vor numi cu numele celor doi frati ai lor, in part,ea

lor de mostenire. Ci mie, °and veneam din Mesopo-

tamia, mi-a murit Rahila in tara Ca-

naanului, pe drum, °and mai era o palmk"

de loo pa,nd la Efrata, si am inmormantat-o acolo, pe drumul catre Efrata, adica Betleem. »

Atunci Israil s'a uitat la

Iosif i 1-a intrebat:

fiii lui

Cine sunt acestia?»

eau Iosif i i-a zis: « De am aflat bar in ochii tad, pune te rog mana ta sub coapsa mea si arata-mi mie indurare i credinta

i Iosif a raspuns parintelui a:1u: « Acestia sunt fiii pe care mi i-a daruit Dumnezeu, aici in Egipt ! Iar Iacob a

lar Iosif a raspuns: « Voi face

Ci ochii lui Israil erau impovärati de biltranete i el nu mai putea sä deosebeasa. i Iosif i-a apropiat de el si

ea sa, nu ma ingropi in Egipt ! Caci vreau ma odihnesc langa parintii mei! De aceea md duci din Egipt i sä mâ ingropi in mormântul lor. »

dupa cuviintul tau! » Dar lacob i-a räspuns: « Fa-mi juriimânt ! » i Iosif i-a facut juramánt. Atunci Israil s'a aplecat, inchintindu-se, spre capätul toiagului säu. 48.

losif cu fui sea afanase îi Efraim, patul lui Iacob. Iacob binecuvanteazd pe

liii lui losil.

1. lar dupä aceste improjurari i-a venit vorbit lui Iosif: pLintele tau este

zis: Adu-i, te binecuvintez ! »

rog, la mine, ca

Iacob i-a särutat pe ei tisat.

i

i-a imbrä-

$i Iacob i-a «pus lui Iosif: s Eu

unul nu mai credeam cd voi mai vedea fata ta i iata eS. Duranezeu m'a invrednicit «A vad si pe urrnasii Atunci Iosif i-a departat de la genunchii piírintelui sau i ei s'au inchinat

in fata lui pand la pamânt. i Iosif i-a luat pe amandoi, pe Efraim in dreapta sa, de-a-stanga lui Israil, si pe Manase in stânga sa, de-adreapta lui Jsrail, i i-a apropiat de el.

55 www.dacoromanica.ro

FACEREA, 49

ce va va intampina pe voi in zilele care vor veni pe urmä,. Strangeti-vä ca sii ascultati, fii ai lui Iacob, ca sä ascultati pe Israil, párintele vostru! Ruben, tu esti intai näscutul meu: mandria mea si 'm'irga puterii mele; cel dintäi in cinste i cel dintai in vartute! Clocotitor ca marea, nu vei avea intilietatea, caci te-ai urcat in patul tathlui tau, i atunci 1-ai pángärit! S'a suit in asternutul meu! Simion i Levi ce mai frati ! Palosele lor sunt sculele cruzimii. Suflete al ineu, nu te baga in punonio lor la cale ! Nu te uni cu adunarea

intins mana dreaptä Dar Israil si a pus-o pe capul lui Efraim, care era cel mai tänär, iar mana, stanga a. pus-o pe capul lui Manase, punándu-si astfel bratele in cruce, fiindc5, Manase era intaiul näscut.

Si a binecuvtintat pe Iosif si a

Dumnezeu, inaintea eäruia au umblat p5,rintii inei Avraam si Isaac, rostit:

Dumnezeu, care a fost pästorul meu din tineietele mele i panii, in ziva de azi, 16, Ingerul cave m'a izblivit pe mine din toate nevoile sil binecuvinteze pe accsti copii, ca sil so pomeneascii, intru ei numcle meu i numele phrintilor mei

Avraam si Isaac si sä se ininultea,scii imbelsugat pe pämánt! »

lor, tu slava mea! Caci in mánia lor

Deci, vItzti,nd Iosif cil piirintele sau si-a pus mana dreaptä pe capul lui Efraim

ucis-au oameni i ca sd-si facä chef ul lor, au ologit tauri !

telui säu ca s'o in de pe capul lui Efraim

fost vijelioasä,

i-a pärut räu si a apucat mana pdrinsi

Blestematä fie mánia lor, chci a i turbaren Ion, cäci a fost crancenä I Iinparti-i-voi pe ei intru Iacob voi imprästia intru Israil ! Po tine, Judo, lauda-te-vor fratii täi. Mana ta va sta grea pe grumazul dusmanilor tiii. Iar fiii tatiilui täu in-

s'o puna pe capo! lui Manase;

Si a zis Iosif ciitre tatal säu: « Nu asa, tatä ; fiindcá acesta esto intaiul cut, pune dreapta ta pe capul lui! » Dar tatal säu n'a voit i i-a spus: « Stiu, fiul rneu, stiu prea, bine. Si acesta fi-va un popor i acesta va ajunge mare; totusi fratele säu cel mic va fi mai mare clecat el si semintia lui fi-va sumedenie

china-se-vor tie.

Pui do leu esti tu, Judo, când te

ridici de pe pradä, fila meu! El indoaie genunchii si se culcii aidoma leului leoaicei. Cine ii va scula pe el ! Schiptrul din Inda nu va lipsi nici toiagul carmuirii dintre picioarele sale, pana co nu va veni Inipìíciuitorul si de el asculta-vor popoarole.

de popoare ! »

Astfel Iacob i-a binecuvântat in ziva aceea si a rostit: Cu numele thu poporul Israil va binecuvanta si va zice:

Sa te facä. Dumnezeu ce, pe Efraim si ca pe Manase! # Si a pus pe Efraim inaintea lui Manase.

El va lega de butucul de vitä

asinul thu i de coarda vitei manzul asinei sale; el va späla in vin vesmantul

Dupä aceea, Israil a gräit lui Iosif : Iatá eu sunt la pragul mortii, dar Duinnezeu va fi cu voi i vá, va duce inapoi

sätt

i

mantia ea in

stingele ciorchi-

n i lo r.

In tara pärintilor vostri.

Ochii säi vor fi rosii ca vinul dititii säi albi ca laptele.

lar eu iti däruesc tie mai- mult decát fratilor tai, un umar de munte

Zebulon locui-va la tärmul el va da corabilior liman si hotaiele lui se vor intinde pana,' la Sidon. Isahar este ca asinul vtirtos, cate

pe care 1-am luat din mana Amoritilor,

cu sabia mea j cu arcul meu. »

fiec,are dintre ei. Moartea lui lac,ob.

stä culcat futre staule; Väzand ea odihna este bunii., imasul pläcut, el îi incovoaie umiírul la purtatul poverilor si se face rob de

1. Apoi Iacob a chemat pe fiii säi le-a zis: Adunati-va ca sá vá vestesc

Dan va judeca pe poporul säu, ca pe una din semintiile lui Israil,

49.

lacob binecuvtinteazii pe fiii scii, fi aratei,

in grai profetic ce va lace Domnul cu

corvezi.

56

www.dacoromanica.ro

FACEREA, 50

Dan fi-va, ea un sarpe in cale,

ca o viper& in potecii, 0 care inteapa. piciorul calului, asa incat caläretul cade peste cap !

Spre ajutorul tau nadajduit-am,

Dom/me!

Gad stramtorat va fi de hoarde dusmanoase, dar si el pe urma Ii va stramtora pan& la cdlcaie. Aser avea-va belsug de paine el va da regilor mancari alese. Neftali este o cerboaica slobodii; el este rostitor de viers placut. Iosif este un pom plin de roada,

Canaan, 0 pe care a cumparat-o Avraam,

impreuna cu locul, de la Efron Heteul, ca mosioara de ingropaciune. Acolo au ingropat pe Avraam pe Sara, sotia lui. Acolo au ingropat pe Isaac 0 pe Rebeca, sotia lui. Si acolo am ingropat i eu pe Lia! Silistea i petera care este in ea sunt stäpanire cumparata de la fiii lui Het ! Si dui:A ce a ispravit Iacob aceste porunci catre füi sai, strans picioa-

rele in pat 0, dandu-si duhul, a fost adäogat la poporul tau.

un pom plin de roada alaturi de un

izvor, i ramurile lui se revarsä peste zid.

50.

Daca arcasii 1-au intaratat si au

Inmorrnantarea lui Iacob in peVera Macpela. Iosif linisteste si magdie pe frafii

Totusi arcul eau a fámas neclintit

Atunci Iosif a cazut pe fata tathlui sau i s'a tanguit 0 1-a sarutat.

lui Iacob, Ce! Ce este pästorul i stânca lui Israil. De la Dumnezeul parintilor täi El sa, fie ajutorul tau! si de la Col Atotputernic El sa te binecuvinteze Iveni-vor asupra ta binecuvantari din inaltele ceruri, binecuvântari din adancul col de desubt, binecuvantärile sánilor 0 ale

slujeau sa imbalsameze pe tatil sau doftorii au imbalsamat pe Israil. Si dupä ce s'au implinit patruzeci de zile, caci atatea zile trebuesc pentru

aruncat sageti asupra lui 0 I-au prigonit,

bratele sale si mainile sale au fost intarite cu ajutorul Celui Puternic al

pantecelui !

lar binecuvantarile tatalui tau covarsesc binecuvantarile stramosilor mei, pana la varfurile colinelor color vesnice!

Fie ele asupra capului lui Iosff, asupra crestetului celui ce este principe intro fratii s'ai! Veniamin este un lup rapitor; dimineata, el sfasie prada sa i seara el Imparte ce a hrapit. » Toti acestia sunt cele douasprezece semintii ale lui Israil i acestea stint cu-

vintele pe care le-a rostit dare ei tatal lor, and i-a binecuvantat pe ei, binecuvantandu-1 pe fiecare cu binecuvantarea cuvenita lui. Apoi le-a dat lor porunca si le-a spus: « In curand eu voi fi adaogat la poporul meu. Ingropati-ma tang& parintii mei, in petera din tarina lui Efron Heteul,

In pesters care este in silistea

IvIacpela la rasarit de Mamre, din tara

Moartea lui losif.

Apoi Iosif a poruncit doftorilor care

imbalsiimare, 1-au plans pe el Egipt,enii saptezeci de zile. lar dupa, ce au trecut zilele de jale,

Iosif a vorbit catre curtenii lui Faraon si le-a zis: «Data am gasit liar in ochii vostri, spuneti, va rog, aceste vorbe in auzul lui Faraon: o Tatal meu m'a legat cu juramant si mi-a zis: « Iatä, eu stint gata ea, mor. In mormântul pe care mi 1-am säpat in tara Canaan, acolo sa ml ingropi. » Si acum ingadue-rna sa ma due i si inmormantez pe paiintele meu i dupt aceea voi veni inapoi! s Atunci Faraon i-a raspuns: « Du-te

inmormanteaza pe tatal tau, dupa juramantul pe care ti 1-a cenit! » Deci Iosif s'a suit ca sl ingroape

pe tatal eau i s'au suit cu el toti curtenii

lui Faraon, batranii casei lui i toti brt-

trânii din tara Egiptului, Si toatit casa lui Iosif i fratii lui casa tatalui Eau. Numai pruncii lor

turmele lor i cirezile lor, le-au Meat In tinutul Gosen. 9. Si s'au suit cu el 0 care Ej. calareti, asa incat era o caravan& uriasii.

57 www.dacoromanica.ro

IESIREA, 1

Apoi au venit i fratii lui i s'au

Si ajungand ei la Goren-Haatad, de cealaltà, parte a Iordanului, au facut acolo o jelanie mare si de mare prive-

inchinat inaintea lui si au rostit: « Iata-ne,

lar locuitorii din tarii, Canaanitii, and au viizut aceastä, jelanie la Goren-

nezeu?

liste si Iosif a tinut acolo, tatälui tânguire de sapte zile.

stam in fata ta ca niste robi! o Ci Iosif le-a raspuns: « Nu va temeti ! Sunt eu oare in locul lui Dum-

Haatad, au zis: lata, o jale mare la Egipteni!» Pentru acees, s'a numit nu-

E drept cá voi ati cugetat rele impotriva mea, ina Dumnezeu a potrivit a.sa ea sa iasa bine, pentru ca sä

mele locului: Abel-Mitraim; i locul este

dincolo de Iordan. lar liii lui au facut cu el asa cum le-a poruncit.

Si 1-au dus pe el fili lui in tara

Canaan si 1-au inmormantat in pestera din silistea Macpela, pe care o cumpa.rase Avraam impreunii cu locul, ca mosie

de ingropticiune, de la Efron Heteul

care se afla la rdarit de Mamre. Apoi Iosif, dupii inmormantarea

tatalui säu s'a intors in Egipt, el

si

fratii säi çi toti cei ce veniserit eu el, ca s5, inmormanteze pe tata' au. lar fratii lui Iosif, daca, au väzut

cà tatal lor a murit, au zis:

Deci acum nu va temeti! Eu va voi hrani pe voi si pe copiii vostri! » Iosif i-a imbunat pe ei si a vorbit cu ei sufleteste.

Astfel Iosif a locuit in Egipt, el si casa tatalui Edil. i Iosif a trait o sutil i zece ani. Asa incat Iosif a vazut pe urmasii lui Efraim pana la al treilea neam, fiii lui Machir, feciorul lui Manase, s'au nascut pe genunchii lui Iosif.

La lumia, Iosif a zis atre fratii

apropii do moarte. Tusa Dumnezeu va, va cerceta negresit i va va säi:

« Poate

cà Iosif ne va purta ura, si va cauta cu adevärat ea ne rasprateasca tot l'hui pe care noi i 1-am fäcut lui. »

scoate din tara aceasta ca sa va duca In tara pe care a fagaduit-o cu mânt lui Avraam, lui Isaac si lui

Atunci ei au trimis la Iosif pe

unul cu aceastä solie: « Tatal tan, mai

Iacob ! »

nainte de a muri, a poruncit si a zis: « Asa sä vorbiti lui Iosif:

se implineasca aceea ce so vede astazi, adica: mantuiasca viata a multime de norod.

Si Iosif a luat acest jurämânt de la

fiii lui Israil: « and Dumnezeu va va

Rogu-

mä tie iarta gresala fratilor täi i pa-

cerceta pe voi,

catul lor, cáci ei ti-au facut tie mare neajuns; dar acum, ma rog tie, iartá

mele, de aici ! »

duceti cu voi oasele

Si Iosif a murit in Varsta de o

suta i zece ani i 1-au imbalstimat

picatul robilor Durnnezeului parintelui tau.» Dar Iosif a plans cand i-au vorbit

1-au

acestea.

pus

inteun sarcofag acolo in

E,gipt.

TESIREA Dan, Neftali, Gad i Asen i toti care au fost purces din coapsebe lui Iacob au fost saptezeci de insi, cu Iosif care era in Egipt de mai nainte.

1.

Inmulfirea Iiilor lui Israil in Egipt. vechiului Faraon incep sei-i prigoneascei.

i a murit Iosif i toti fratii toti cei din veacul lui Iosif. lar fiii lui Israil s'au präsit fA au sporit i s'au inmultit i s'au fäcut tari din ce in ce mai mult i tara s'a umplut

Acestea sunt numele fiilor lui Israil, care au venit in Egipt, fiecare cu lui impreunit cu Iacob:

Ruben, Simeon, Levi si luda, Isahar, Zebulon i Veniamin,

de ei. 58

www.dacoromanica.ro

IEIREA, 2 Atunci s'a ridicat stapan in Egipt

La urmii, Faraon a dat intregului

de

sau popor acerista poruncä: Once baiat de curand näscut aruncati-1 in Nil ! Once

un imparat nou, Iosif.

care nu stia

el a grait catre poporul sau:

i

« Uitati-va, poporul fiilor lui Israil este mai numeros (id mai tare decat noi!

Haidem sä ne purtam cu ei cu iscusinta, ca sa nu se inmulteasca

cand s'ar intampla vre-un razboi, sa nu se dea i ei de partes, vrajmasilor nostri lupte impotriva noastrit i sä plece

fata lasati-o sá traiasca! o 2.

Imprejurdrile nafterii lui Moise. Ajunglind n'are, Moise vede robia poporului sclu, ucide un egiptean si fuge in (ara Madian.

din tara,! »

Deci au pus pe ei vätafi de corvada, ca impileze cu muncile lor grelo. i Israil a zidit lui Faraon cetatile-

paule: Pitom i Rameses. Dar cu cat Il impilau, cu Mata

el sporea si se raspandea, astfel ea Egiptenii ajunserit sä urasca pe fiii lui Israil, munci silnice. i le

injuge pe fill lui Israil la

amarira, viata cu corvezi

grelo, la lut si la caramizi i la tot felul de munci ale campului. i toma' munca

lor, pe care o robeau la ei, era cu harapni cul.

lar imparatul Egiptului a poruncit una cu numele ifra

moaselor evreice,

si a doua cu numele Pua, i le-a zis: Cand yeti mosi femelle evreice i cand le yeti vedea, in scaunul de nastere, daca va fi balat, ucideti-1, iar de va fi fatä, lasati-o tritiasca,!*

Dar moasele, temandu-se de Dum-

si

Un om din casa lui Levi s'a dus si-a luat sotie pe o flicá a lui

Levi.

j femeia a zlimislit si a nascut un copil i, vazandu-1 ca e frumos, 1-a

tinut ascuns trei luni.

Dar cand n'a mai putut 0,1 ascunda, i-a facut un paner de papurat

si 1-a smolit cu rasina EA cu smoalä a pus in el pe copil i 1-a val« in trestie, pe marginea Nilului, lar sora lui stätea mai departe, ca

sa yaz& ce i se va intampla. Atunci fiica lui Faraon s'a pogorit Bit se scalde in fluviu, çi fetele care o insoteau mergeau de-a-lungul Nilului;

si ea a väzut panerul in mijlocul trestiilor si a trimis pe o roabä ca sa i-1 aduca. i 1-a deschis si a vazut pruncul

iata era un baiat care plangea,

i i s'a

facut mil& de el si a zis: « Acesta trebue sa fie dintre copiii Evreilor ! »

A zis atunci sora lui catre fiica

nezeu, n'au facut precum le poruncise imparatul Egiptului, ci au lasat cu viatä

lui Faraon: Sa mil, duc sa-ti chem o doicä din femeile Evreilor, care sa-ti alapteze acest copil?

mat pe moase si le-a certat: re De ce ati facut isprava aceasta i ati lasat cu

« Du-te ! » Iar fata s'a dus si a chemat

pe baieti. Atunci imparatul Egiptului a che-

viata, pe baieti? » Ci moasele au raspuns lui Faraon: « Fiinda femeile evreice nu sunt ca femeile egiptence, ele sunt zdravene: mai nainte ea s'a vie la ele moasa, ele au nascut ». i Dumnezeu le-a rasplatit cu bine,

iar poporul spori si se inmulti afara, din cale,

i pentru ea moasele fusesera te-

matoare de Dumnezeu, le-a dat lor Dumnezeu case intregi de copii.

i fiica

lui Faraon i-a raspuns:

pe mama copilului. i fiica lui Faraon i-a zis: «Ta acest copil i alapteaza-mi-1,

i eu îi voi da

plata ce ti se cuvine ! » i femeia a luat copilul i 1-a alaptat. i cand copilul s'a facut mare, 1-a adus la fiica lui Faraon, care si 1-a infiat i-a pus numele Moise, caci zicea ea:

«L-am seca din tipa!» i s'a intámplat in vremea aceea,

când Moise se facuse mare, ca, el a iesit

la fratii sal i s'a uitat la muncile lor cele grele si a vazut pe un egiptean

59 www.dacoromanica.ro

IE$IREA, 3

$i Dumnezeu a chutat la fiii lui

cum batea pe un evreu, tulio& pe unul dintre fratii sä,i. Atunci el, uitändu-se in toate par-

[«rail i i-a vhzut cu indurare.

i väzänd cá; nu e nici un om de faya', a ucis pe egiptes,n si 1-a ascuns in nisip. Dar a iesit si a doua zi i iatä doi eviei se sfhdeau infra ei! i a zis asupritorului: « De ce bati pe aproatile

3.

Damita i se aratcl, lui Moise In desipil de mcircicini care ardea «i-i por uncq'te ea' scoatil pe E vrei din E gipt.

i Moise pitea oilo socrului shu Ietro, preotul din Madian, i odath a

pele tau? », Dar acela i-a riispuns: « Cine te-a pus pe tine dreghtor i judecator peste noi ? Gändesti oare sh ni ä ucizi piecum ai ucis pe egiptean ? » Atunci Moise s'a infricosat i 0-a zis: « Cu adovdrat lucrol a ajuns cunoscut ! »

mänat turma in fundul pustiei si a ajuns la muntele lui Dumnezeu, adicä la Horeb. Atunci ingerul Domnului i s'a ariitat

lui in flachra de foc din mijlocul unui desis de märacini: i s'a uitat Moise iatà, märiicinii ardeau cu flacära, dar nu se mistuiau.

Deci Faraon, anzind de aceastä, pricinii, a cäutat sd omoare pe Moise, dar Moise a fugit din fata lui Faraon

$i Moise si-a zis: «S5, trec in partea aceea i sä privesc la aceastä, ardtare

si s'a oprit in tara Madian si a stat

nhzdravanii: de ce nu se mistueste

längä, o fäntanh.

räcinele ?

$i väzänd Domnul eh el a pornit inteacolo ca s'A se uite, a strigat ciare el Dumnezeu din mijlocul desisului si i-a zis: « Moise! Moise ! s Iar el a l'As-

$i preotul din Madian avea sapte feto si ele au venit scoatä ap5, i au umplut teicile, ca adape turmele tathlui lor, Dar alti pästori au vonit i le-au alungat. Atunci Moise s'a dus i le-a dat ajutor i a adäpat turmele lor. $i venind ele la Raguel. tata"' lor, el le-a intiebat: « Pentru ce ati venit azi

puna: « Iatä-m5,! »

$i a zis Domnul: « Nu te apropia

panä, aici! Descaltä-te de sandalele tale,

fiindch locul pe cale stai tu, in fata

mea, este párnânt sfänt ! $i a zis iar: Eu sunt Dumnezeul phrintelui tau, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac i Dumnezeul lui Iacob! Atunci Moise si-a ascuns fata sa, eh:6 s'a temut sá cauta la Dumnezeu. Rostit-a Domnul: « Am viizut prea bine obida poporului meu care este in Egipt i am auzit strightul lor impotriva

asa devreme ? »

Ci ele au rrispuns: « Un egiptean ne-a, luat parte impotriva ciobanilor, ba incil a scos i apä in locul nostru a adhipat oile noastre ! »

Atunci el a zis fiicelor sale: « $i unde este el? De ce 1-ati liisat asa pe

acel om? Chemati-I, sá m'allane° ceva. »

$i Moise s'a invoit

sii rämänä,

la omul acela FA el i-a dat lui pe fiica-sa Sefora.

color ce-i impileaztl. asa eh,' stiu nevoia lor. Deci m'am pogorit, ca sti-Fintintuesc

1Vloise

din mäna Egiptenilor i «â-i strämut din tara aceea, inteo tara roditoare i largä, inteo tara unde curge lapte i miere, in tara Canaanitilor, a Hetitilor, a Amo-

$i a näscut un fin si el f-a pus

numele Ghersom, cdci zicea: « Ca un oaspe

am fost eu in pämänt sträin !

Dar in aceastä lungä vreme, a

ritilor, a Perezitilor, a Hevitilor si a

murit imphratul Egiptului, iar fiii lui Israil gemänd de atätea munci i väi-

Iebusitilor.

Caci acum iatá strightul fiilor lui Israil a ajuns pänä la mine si am vazut

tändu-se, vaietul lor de atátes, naunci s'a ridicat panä, la Dumnezeu.

destul impilarea cu care-i impileazä Egiptenii.

$i a auzit Dumnezeu jelania lor

si si-a adus aminte Dumnezeu de legh,-

$i acum -vino, sh te trimit la Faraon, ca sä, scoti pe poporul meu, pe fiii lui Israil, din Egipt o

mántul shu cu Avraam, cu Isaac si cu Iacob.

60

www.dacoromanica.ro

IEIREA, 4 Ci Moise a raspuns lui Dumnezeu:

o Cine sunt eu, ca sa mh due la Faraon sit scot pe fiii luí Israil din Egipt ? » Atunci a zis Domnul: Dar eu voi fi cu tine ! i acesta iti va fi semnul ca eu te-am trimis: dupa ce vei scoate pe poporul meu din Egipt, vii, yeti in-

china lui Dumnezeu pe muntele acesta! » i Moise a grait catre Dumnezeu:

« latá, eu ma voi duce la fiii lui Israil

si le voi spune: « Dumnezeul pdrintilor vostri m'a trimis la voi *; i daca mh vor intreba: « Care este numele lui ? » eu ce fa le raspund ? » Atunci Diunnezeu a rostit ciitre Moise « Eu aunt cel ce stint ». Apoi a adaugat: « Asa sti spui fiilor lui Israil : Cel ce se numeste « Eu sunt » m'a trimis la voi. » j a zis iarasi Dumnezeu catre

Asa sit spui fiilor luí Israil: Domnul Dumnezeul stramosilor vostri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac i Dumnezeul lui Iacob, m'a trimis Moise:

la voi. Acesta este numele meu in veci i acesta este numele cu care ma yeti cherna in neam de neam ! » Du-te si strange laolalta pe bit-

tranii lui Israil

i spune-le: Domnul Dumnezeul str5,ni osilor vostri mi s'a arittat

mie, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac si al lui Iacob, si mi-a zis: « V'am cer-

cetat pe voi de aproape i am vii,zut °ate vi se fac vourt in Egipt.

Drept aceea am hotarit sá va, scot pe voi din jalea Egiptului i sá vá duc In tara Canaanitilor, a Hetitilor, a Amo-

ritilor, a Perezitilor, a Hevitilor si a intr'o tara unde curge lapte miere.

i &ca vor asculta de glasul tau,

sa te duci tu si batranii hii Israil la

de minuni pe care le voi face in mijlocul lui i numai dupl. aceea va va da you& di um ul. i

eu voi da acestui popor liar

In ochii Egiptenilor, asa incat yeti pleca,

dar nu veti pleca cu máinile goale, Ci fiecare femeie al ceara dela vecina so, si de la aceea cu care petrece In casa, ()dome de argil-, t, si odoare de aur, i imbr5.caminte cu cal e sit 1mbr5.cati, pe fiii vostri si pe fiicele voastie,

asa sa pradati pe Egipteni ! » 4.

Minunile pe care le va face Mojas, ca sci adevereascii trimiterea sa. Moise pleacci de lc2ngei Ietro §i se intfilneste cu Aaron.

Atunci Moise a rdspuns F}i a zis: « Dar iatii, ei nu ma vor crede si nu vor asculta de cuvantul meu, ci imi vor spune: «Nu ti s'a aratat tie Durnnezeu! » Domnul ins& a zis catre el: « Ce-i acela din mana ta? u Raspuns-a Moise: 4 Un toiag ! »

Zis-a Domnul: Arunca-1 jos ! el 1-a aruncat jos si toiagul s'a prefacut In sarpe i Moise a fugit din fata lui. Dar Domnul i-a zis luí Moise: « Intinde mana i apucii4 de coada ». i el si-a intins mana i I-a apucat si s'a %cut

iarasi toiag, in mama lui. « Acum vor erode cá ti s'a arittat tie Domnul Dumnezeul stramosilor lor, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacob ! » *i a zis iarasi Dumnezeu lui Moise: «Vara mama ta in san ! » i Moise a

raftna in situ, iar cand a scos-o Mara, iatä mana lui era alba de lepra, ca zäpada. va,rit

Apoi zise Domnul: «Yard' ilia o data

imparatul Egiptului i sk-i vorbesti asa: Domnul Dumnezeul Evreilor ni s'a aratat nouii, deci acum ingadue-ne sit mer-

mana ta in stin ! » i el îi vari iara mana in sân, iar cfind o scoase afarii, din san, ea, era din nou siinittoasit. A Deci, (lac& nu te vor credo i nu-ti

a,ducein jertfe Domnului Dumnezeului

vor da ascultare dupa semnul cel atunci ei vor crede in puterea semnului al doilea.

gem in pustie cale de trei zile, ca sa nostru.»

Ci eu stiu ca. imparatul Egiptului

nu va va ingadui «a plecati decat nu-

mai silit cu main"); tare. Pentru aceea, eu voi intinde mama

mea si voi bate Egiptul cu tot felul

lar dad, nu vor crede nici chip&

aceste cloud semne si nu vor da ascultare cuvantului titu, atunci sá iei apa, din Nil si s'o versi pe uscat i apa aceea pe care

61 www.dacoromanica.ro

IESIREA,

aminte sa faci inaintea lui Faraon toate minunile pe care le-am pus in mana ta. Dar eu voi impietri Mima lui si el nu va da drumul poporului plece. Atunci sà-i spui lui Faraon: # Asa zice Domnul: Israil este fiul meu, Intaiul meu nascut!

o vei lua din Nil, pe uscat se va preface In sang's. »

i Moise a zis catre Domnul: «O,

Doamne! Eu nu stint om meter la cu-

vant; n'am fost nici altädata, mai nainte,

nici de cand ai inceput sá vorbesti cu robul tau, caci sunt greoi la vorba

Deci eu iti poruncesc: Dä dru-

greoi la limba. » Ins& Donmul i-a raspuns: « Cine

mul fiului meu, ea sa mi se inchine, iar daca tu nu vei vrea sa-1 lasi «a plece, iatá, eu voi ucide pe fiul tau, intaiul tau nascut. i pe drum s'a intamplat cä, fiind inteun han, Domnul a dat peste Moise si a cäutat sa-1 omoare. Atunci Sefora a luat o piatrit as-

i-a dat omului gura, sau cine face pe om mut, sau surd, sau cu vedere, sau orb ?... Oare nu eu, Domnul? Ci acum tu du-te o eu voi deschide gura ta i te voi invata ce trebue sä vorbesti.

i Moise a mai zis: cc Rogu-m5,, Doamne, trimite pe altul pe care vei

cutita si a taiat imprejur pe fiul situ

atingand picioarele lui Moise, i-a zis:

vrea sa-1 trimiti! u Atunei s'a apiins mania Domnului impotriva.lui Moise si a rostit Domnul:

« Cu adevarat, tu esti pentru mine un so q de sa,nge ».

Aaron levitul nu este el fratele tau? Eu stiu ea el graieste cu indemanare o tocmai el iati-1 c5, iese intru intampinaiea ta i and te va vedea se va bu-

Atunci Domnul 1-a lasat, iar Sefora a zis: « So t de sang() esti tu, din pricina tâierii imprejur ».

Dupa, aceea, Doinnul a zis lui Du-te intru intilmpinarea lui 114oise, in pustie ! » i el a pornit i s'a

cura din toata, Mima.

Aaron:

i tu vei vorbi cu el si vei pune aceste cuvinte In gura lui, iar eu voi

intalnit cu el In nauntele lui Dumnezeu

fi inteajutorul gurii tale si inteajutorul gurii lui i va voi invata pe voi ceea ce trebue sä faceti. i el va vorbi In locul tau catre

si 1-a s'arutat. Atunci i-a istorisit Moise lui Aaron

toate cuvintele Domnului cu cam trimisese i toate rainunile pe care i le poruncise sa le faca.

popor i va fi asa ca, el va fi gura ta si tu vei fi ea Dumnezeul lui.

i au plecat Moise i Aaron si

Dar tu ja In mama ta toiagul acesta cu care vei face semne minunate ! »

au strans pe toti bittranii fiilor lui Israil. lar Aaron le-a spus lor toat,e cu-

i s'a dus Moise inapoi la Ietro,

vintele pe care le graise Domnul catre

socrul sau, i i-a «pus lui: « Ingadue-ma

Moise si a sävarsit minunile acelea Maintea norodului.

sä plec, te rog, o sá, má intorc la fratii mei care sunt in Egipt vád daca

i poporul a crezut. lar cand a

mai stint in viata! » Atunci Ietro i-a raspuns lui Moise: Du-te cu sana-

auzit ca Dunumzeu a cercetat pe fili lui Israil i ca a luat aminte la obida lor,

au elzut la piimant i s'au inchinat.

tate! u

Ci Domnul i-a zis lui Moise, in Madian: Du-te inapoi in Egipt, caci au murit toti acei oameni care ciiutau sa-ti ridice viata! » Atunci Moise a luat pe femeia sa si pe fiji sal i i-a suit calare pe asin astfel s'a intors in tara Egiptului. Moise inea toiagul lui Dumnezeu in

5.

Faraon nu vrea sci asculte si nu primeste

rola lui Moise si a lui Aaron. El incis-

spreste corvezile fiilor lui Israil. 1. Dupa, acestea, Moise rA Aaron au venit si au grait lui Faraon: o Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israil: drumul poporului meu ca sa mà praznuiasca in pustie. »

mana sa.

i a vorbit iarasi Domnul cu Moise:

« Cand vei ajunge iarasi In Egipt, ja 62

www.dacoromanica.ro

IESIREA, 6 Dar Faraon a raspuns: o Cine este oare Domnul, ca sa ascult de porunca lui i ea slobozesc pe Israil? Nu cunosc pe Domnul i nici pe Israil nu-1 voi lama s

plece. »

Zis-au ei &afro Faraon:

Dumne-

zeul Evreilor ne-a intimpinat pe noi!

Lasa-ne, te rugam, sa mergem in pustie cale de trei zile i s'a aducem jertfe Domnului Dumnezeului nostru, ca sa nu trimita asupra noasträ ciumä. sau Babie !» Atunci imparatul Egiptului le-a spus:

« Pentru ce voi, Moise i Aaron, stingheriti pe popor de la lucrul sau? Odatati-va de treaba! » Si a mai zis Faraon: « Iatä, poporul

s'a inmultit acuru in tafa

i voi

opriti de la corvezile Atunci Faraon a poruncit, chiar in ziva aceea, ispravnicilor poporului i vátafilor lui ì le-a zis:

« Sa nu mai dati poporului paie,

pentru facerea caramizilor, ca mai diu-

nazi, ci sa se duca ei s'a-si adune.

Totusi numärul caramizilor pe care le faceau ei pânä acum sa-1 tineti acelasi Ed nu li-1 micsorati, pentru ea Bunt lenesi ; de aceea strigii, i sic: «Sii mergem aducem jertfe Dumnezeului nostru!» Sä, apese din greu munca pe acesti

oarneni, ca sii se trudeasca cu ea si sa nu se mai ja dupa vorbe goale !

Paie nu mai dau debo robilor

totusi ne poruncesc: o Faceti

mizi! » Si iatii câ robii tai sunt batuti, dar vina este a oamenilor tiii. Faraon insa le-a raspuns: o Lenesi sunteti, lenesi! De aceea spuneti: « Sii mergem i sa aducem jertfe Domnului ! »

Si acum plecati la munca! Paie

sa nu vi se mai dea; totusi sa faceti tot atitea caramizi!» Si viltafii fiilor lui Israil se vazurA la grea stramtoare, fiindca li se poruncea: « Sit nu micsorati numarul ea-

ramizilor rinduite zi cu Si iesind de la Faraon ei s'au intâlnit Moise i cu Aaron, care stateau In drumul lor.

Atunci au zis catre ei:

« Dum-

nezeu sä va vada EA sI, vii judece, pe voi care ne-ati facut uriti inaintea lui Faraon i a dregiitorilor lui i le-ati dat sabie in mina, ca s'A ne ucida.*

Atunci Moise s'a intors la Dornnul

si a zis: « Doamne, pentru ce aduci

pasta' peste poporul acesta i de ce m'ai trimis pe mine ? Ciici de clind am intrat la Faraon, ca

vorbesc in numele tau, el asu-

preste si mai rau acest popor i de mintuit poporul tau, tu nu 1-ai mantuit!

Atunci ispravnicii poporului

lui au iesit si au zis norodului: o Asa porunceste Faraon: Paie nu va

mai dau! Voi singuri duceti-va i luati-va paie

de unde yeti gasi, dar nimio sa

nu scadá din munca, voastra!» Atunci s'a risipit poporul in tot Egiptul, ca sa adune trestie in loe de paie.

lar ispravnicii Ii zoreau « Impliniti lucrul vostru zi cu si, ca atunci &And erau paie ».

Dumnezeu 'intdreste ceitre Illoise Idgaduin-

(ele sale de alteidatei. Urrnasii lui Ruben Simeon si Levi.

Si Domnul i-a raspuns lui Moise:

o Acum vei vedea ce-i voi face eu lui

Faraon, caci silit de mina puternicii le va da drumul i strins cu mina tare chiar ii va izgoni din tara sa! Apoi a rostit catre Moise si a Zif3 : « Eu sunt Domnul! Dumnezeul Col Atotputernic care

Ci vatafii fiilor lui Israil, pe care ii pusese peste ei ispravnicii lui Faraon, erau bituti i dojeniti: « Pentru ce n'ati implinit sarcina voastrii, nici ieri, nici

lui lacob, iar cu numele meu de Domnul,

nainte ?

ei, ca BA le dam lor Canaanul, tara pribegiei lor, in care ei au petrecut vrernelnic.

astazi, fuíeítnd atitea caramizi ca mai

Atunci ispravnicii fiilor lui Israil strigara inaintea lui Faraon,

zicb,nd: o De ce te porti asa cu robii Uri?

m'am arätat lui Avraam, lui Isaac

si

lor nu m'arn descoperit. Si am incheiat legamintul meu cu De asemenea am auzit i tinguirea fiilor Jai Israil, pe care Egiptenii Ii in

63 www.dacoromanica.ro

IESIREA, 7 In sable, si mi-am adus amimte de legamantul meu. Drept aceea spune fiilor lui Israil: Eu sunt Domnul i va voi scoate pe voi din impilarea Egiptenilor i va voi izba.vi din robia lor i va voi mintui

pe voi cu brat Malt i cu maxi aratari ale drept5tii

Si v5, voi his, pe voi ea popor al i eu va voi fi Dumnezeu i yeti cunoaste ca eu sunt Domnul Dumnezeul meu

ostru, izbavitorul vostru de Bub impi-

Cahat a fost o Butii, i treizeci i trei de ani. Fiji lui Meran i au fost: Mahli Musi. Acestea Bunt nearuurile lui Levi dup5, nasterile lor.

lar Amram a luat de sotie pe

Iochebed, miltusa sa, i ea i-a nascut lui pe Aaron tg pe Moise. i varsta lui Amram a fost o suta treizeci i apte de ani.

lar fill lui Ithar au fost: Core,

Nefeg i Zicri.

lar fiii lui Uziel au fost: Misail,

lad ea Egiptenilor.

Apoi va voi duce pe voi in pamantul acela pentiu care am ridicat Juana mea cu juramánt ca-1 voi da lui Avraam, lui Isaac si lui Jacob si-1 voi da you& ca mosteniie, caci U sunt Domnul ! »

Când Moise a spus acestea fiilor

lui Israil, ei n'au dat asculta,re lui Moise din pricina desnadejdii si a crancenei lor robii. Si iarasi a vorbit Domnul cu Moise i-a poruncit:

« Du-te ii spune lui Faraon, im-

Eltafan

Naason, si ea i-a ndscut lui pe Nadab, pe Abiu, pe Eleazar si pe Raman Siliii lui Core au fost: Asir, Elcana si Ebiasaf. Acestea aunt neamurile Coreitilor.

Si Eleazar, fiul lui Aaron, si-a luat

de femeie pe una din fiicele lui Putiel si ea i-a nascut lui pe Fineas. Acestia

Bunt capii familiilor Levitilor dupa neamurile ion.

Asa dar acestia sunt Aaron si

Moise, chrora le-a zis Domnul: « Scoateti

Atunci Moise a fáspuns in fata Domnului si a zis: «Daca nici macar

ostirile fiilor lui Israil din Egipt! u Si ei sunt care au vorbit lui Faron, inaparatul Egiptului, ca si scoata pe fiii lui Israil din Egipt; acestia Bunt Moise si Aaron.

fiii lui Israil n'au viut sä, ma auda, cure eu sunt gangav la vorbd. »

Sari.

Elisabeta,, fiica lui Aruinadab, solo, lui

paratul Egiptului, sii slobozeasc'd din tara

re fiii lui Israil. »

imi va da ascultare Faraon ?

i

lar Aaron si-a luat de sotie pe

i apoi,

Insa Domnul a grait cu Alois°

Deci in ziva cánd a vorbit Donmul

si cu Aaron si le-a poruncit si se due& la fiii lui Israil si la Faraon, imparatul Egiptului, ca sa scoata pe fili lui Israil din Egipt. Jata caro sunt capii familiilor lor:

Cu Meise, in tara Egiptului, Zis-a lui Moise Domnul: Eu sunt Domnul! Graieste lui Faraon, imparatul

Egiptului, toate cele ce eu voi rosti catre tine ! »

Fiji lui Ruben, intaiul nascut al lui Israil:

Atunei a zis Moise inaintea Dom-

Enoh, Palu, IletIon i Carmi. Acestea sunt neamurile lui Ruben.

nului: s Iota eu Bunt un om trudnic la

Si fiii lui Simeon: Nemuel, Iamin, Ohad, Iachin, Tohar i Saul, fiul canaa-

vorbil Faraon? »

vorba,,

deci cum va ata cu mine de

nen cci. Acestea sunt neamurile lui Simeon.

7.

nasterile lor: Gherson, Ca,hat i Meran; iar varsta lui Levi a fost o suta i tiei-

ilItnunile lui Noise inaintea lui Faraon. Freijitorii lui Faraan lac ?i, ei aceleaisi minuni. mima lui Faraon se impietrefte. 1. Ci Domnol a rifispuns lui Moise:

lata i numele fiilor lui Levi dripa

zed si sapte de ani. Fiji lui Gherson au fost: Libni

si Simei.

« lata, te pun si fii Dumnezeu lui Faraon, i Aaron, fratele tau, si fie profetul tau.

lar fiii lui Cahat au fost: Amram,

Ithar, Hebron si

Uziel.

Si varsta, lui 64

www.dacoromanica.ro

IE$IREA, 7 Tu spune-i toate elite ti le voi

porunci, si Aaron, fratele titu, sä le spunä

lui Faraon, ca sä dea drumul fiilor lui Israil, din tara sa. Dar eu voi impietri mima lui Faraon i voi Inmuli minunile ii faptele mai presus de fire in tara Egiptului. li Faraon de nu va asculta de voi, eu voi intinde mhna impotriva Egiptului i voi scoate ostirile rnele, pe poporul meu, pe fiii lui Israil din tara Egiptului prin mari aritiri ale dreptätii mele.

Atunci Egiptenii vor cunoaste eh% eu aunt Domnul, chnd voi intinde mâna mea impotriva Egiptului i voi scoate pe fiii lui Israil din mijlocul lor. Deci Moise i Aaron Rime& precum

le poruncise lor Domnul.

lar Moise era in virsti de optzeci

de ani si Aaron de optzeci i trei de ani,

cand au stat de vorbi cu Faraon. Apoi Domnul a zis lui Moise lui Aaron:

« De vh va spune Faraon: « Aratati-ne nouit o minune ! », atunci tu sh, gräieti lui Aaron: « Ia toiagul tàu i rundi-1 inaintea lui Faraon » si el se va preface in arpe! » i

au intrat Moise si Aaron la

Faraon si au filcut asa precum le-a fost poruncit Donmul, i a aruncat Aaron toiagul sin inaintea luí Faraon i inaintea dregitorilor shi si s'a preficut in sarpe. Atunci a chemat i Faraon pe intelepti si pe vfajitori i fàeurâ i ei,

vracii Egiptului, la fel, cu vrijile lor:

aruncarii jos toiegele lor ele se prefilcurit in serpi, dar toiagul lui Aaron inghiti toiegele lor.

i se invartosa mima lui Faraon nu-i ascultä, dupä cum le spusese de mai nainte Domnul. Atunci Domnul a zis lui Moise: Impietritu-s'a mima lui Faraon 0 nu vrea ea base poporul si plece,

Deci du-te la Faraon mune di-

mineati, cand tocmai iese la Nil, i stai

in calca lui, pe tirmul fluviului i ja In mana ta toiagul care s'a preficut

In sarpe, i spune-i: « Domnul Dumnezeul Evreilor m'a trimis la tine ca si-ti spun:

Las5, poporul meu Si mi priznuiascii In pustie, dar iatit cii, pina acum n'ai vrut si asculti ! *

Asa zice Domnu/: « Intru aceasta vei cunoaste ca eu sunt Doinnul! Iath eu voi lovi cu toiagul pe care-I tin in mâna mea apele Nilului si ele se vor preface in singe. i pestii din fluviu vor muri fluviul va fi puturos i Egiptenii se vor ingretesa sä mai bea aph din fluviu!

i Domnul a poruncit lui Moise:

Zi lui Aaron: a Ia toiagul tâu i intinde

mina ta peste apele Egiptului, peste

Amigo lor, peste fluviile lor, peste helestaele lor si peste toate ochiurile lor de apä, ea si se prefaca in singe. i va fi shnge in tot Egiptul, pini i in vasele lor de lemn çi in chipurile lor de piatrh ! »

j Moise si Aaron au fiicut asa

precum le-a poruncit Domnul.

i Aaron,

ridichnd toiagul, a lovit apa Nilului

inaintea ochilor lui Faraon i inaintea ochilor dreghtorilor lui, i toati, apa Nilului s'a preficut in singe. i

pestii care erau in fluviu au

murit i Nilul s'a imputit, asa incht Egiptenii nu mai puturh si bea apa din fluviu i gauge fu in tot Egiptul.

Dar vrijitorii Egiptului ficurit la

fel, cu farmecele lor, i íníma luí Faraon

se invartosä si el rimase neinduplecat, intocmai cum le spusese DomnuL lar Faraon îi intoarse fata i porni spre palatul sin i nu puse la inimi nimic nici din aceasta. i toti Egiptenii din preajma Nilului s'au pus si sape, ca si dea de apä

de baut, fiinda nu mai puteau sa boa din apa Nilului.

i s'au implinit sapte zile, dupi ce Domnul a bitut Nilul. Dupii accea, a zis Domnul lui Moise: « Inträ la Faraon i spune-i: « Asa griieste Domnul ! Dii drumul poporului

meu ca si mi se inchine ! lar de nu vei vrea si-i dai drumul, iatä eu voi bate cu broaste tot cuprinsul stipinirii tale ! i Nihil va misuna de broaste care

se vor sul i vor intra in palatul tau

66 www.dacoromanica.ro

5

IESIREA, 8

si in iatacul ttiu de dormit, i in patul tau, si in casele dregatorilor tal, si ale norodului tau, si in cuptoarele tale

In capisterele tale ! 29. Astfel broastele se vor sui pe tine si pe norodul tau si pe toti slujitmii tai ! u

Ci Faraon vazand ea este la larg, lasat mima grea si nu le-a dat as-

cultare,

asa precum spusese de mai

nainte Domnul.

Atunci a zis Domnul lui Moise:

« Spune lui Aaron: « Intinde toiagul tau loveste pulberea pämantului ca sa se

prefaca in tantari, in tot Egiptul. » Si ei au facut asa. Si Aaron a in-

8.

Plaga a doua, a treia si a patra broafte, Idnfari i tduni. Si Domnul a grait lui Moise: Zi lui Aaron: « Intinde mana ta, cu toiagul

tins mana sa tinând toiagul si a lovit pulberea pamantului si au navalit tantarii pe oameni si pe vite ; toatá pulberea pamantului s'a prefacut in tantari, in tot Egiptul.

tului ! »

tari, dar nu putura. lar tantarii luiau pe oameni si pe vite.

tau peste fluvii, peste canale i peste helestae i adu broaste in tara Egip-

Deci Aaron si-a intins mana peste

apele Egiptului si s'au starnit broaste si au acoperit tara Egiptului. Dar au facut la fel i vrtijitorii cu fermecatoriile lor i au adus broaste in tara Egiptului. Atunci Faraon a chemat pe Moise si pe Aaron si le-a zis: o Rugati-va Domnului sà duca departe broastele de la

mine si de la norodul meu i eu voi da drumul norodului vostru ca FUI aducti jertfe Domnului! »

Ci Moise i-a rtispuns lui Faraon: Porunceste-mi cand sa ma rog Domnului pentru tine si pentru robii tai, pentru norodul tau, sil nimiceasca broastele de la tine si din casele tale sa ramb,nä numai in Ni'? o Zis-a Faraon: « Maine ! s Raspuns-a

Moise: « Fie dupa cuvântul tau, ca sa

cunosti cá, nu este altul ca Domnul Dumnezeul ostru! Atunci departa-se-vor broastele de la

tine si din casele tale si de la dregátorii tai si de la poporul tau i numai in Nil vor ramanea! » Apoi Moise si Aaron au iesit de la Faraon, i Moise a strigat catre Domnul ea

ja broastele pe care le adusese

peste Faraon. lar Domnul a fa:cut precum 1-a rugat Moise i au murit broastele de prin

case, de prin curti i de prin tarini.

Si Egiptenii le-au strans gramezi-

grämezi i parnantul s'a umplut de du-

hoarea lor.

Atunci vrajitorii cu farmecele lor incercara si faca la fe!, sä, so:Ata tanDeci vrajitoiii au grait lui Faraon: « Acesta este degetul lui Dumnezeu! Dar mima lui Faraon s'a impietrit EA nu i-a ascultat, asa precum spusese mai nainte Domnul.

Si iarasi a grtiit Domnul catre Moise: « Scoalá-te maine dis-de-dimi-

neata i stai in drumul lui Faraon, caci el iatä va iesi la Nil si vorbeste-i: « Asa rosteste Domnul: e Da drumul poporului

meu ca sa mi se inchine ! lar de nu vei vrea «ti slobozesti pe poporul meu, iata voi triraite peste tine s't peste slujitorii tài i peste poporul tau si in casele tale roiuri de tauni.

Ci voi osebi, In ziva aceea, tinutul Gosen, in care locueste poporul meu, ca sa nu fie acolo roiuri de tauni, iar tu sä, cunosti ca eu Domnul sunt in acel tinut. Si voi face osebirea, intre poporul meu i poporul tau. Maine implini-se-va minunea aceasta ! »

lar Domnul a facut intocmai s'au starnit Toiuri dese de tauni, in palatul lui Faraon i in casele dregatorilor sal si in toata tara Egiptului, incat s'a pustiit tara de multimea thunilor. Atunci a chemat Faraon pe Moise

si pe Aaron si le-a zis: « Duceti-va

jertfiti Dumnezeului vostru aici in tara! o Si Moise a grita « Nu este cu cale facem asa, pentru ci. jertfele pe care

le aducem noi Domnului Dumnezeului

66 www.dacoromanica.ro

IEIREA, 9 nostru sunt grozävie pentru Eg,ipteni. iatä, daca vom jertfi inaintea ochilor lor ceea ce pentru ei este uriciune, nu ne vor ucide oare cu pietre ?

iar dintre vitele fiilor lui Israil n'a murit nici una. i Faraon a trimis sa-i aducä stire iatä nu murise dintre vitelo lui Isra,i1

nici macar una. Dar Mima lui Faraon

Ne vom infunda cale de troj zile in pustie i vom aduce jertfe Domnului Dumnezeului nostru, precum ne-a dat poruncit.»

se impietri si nu a dat drumul poporului. i hui).* a zis Domnul catre Moise

si catre Aaron: Luati din cuptor un pumn de funingine i Moise s'o zvarle »pro cer, inaintea lui Faraon. *i se va intinde ca un colb subtire, peste tot Egiptul, care va starni pe oa-

Raspuns-a Faraon: « Eu và voi

slobozi pe voi, ca sà aducqi jertfe Domnului Dumnezeului vostru, in pustie, nu-

mai sa nu và duceti prea departe. Ru-

gati-va pentru mine ! »

i Moise a zis: « Iatä indatä ce voi iesi de la tine, ma voi ruga Domnului sä plece maine roiurile de täuni

meni si pe dobitoace arsuri piicinuitoare

de buboaie, in toata tara Egiptului » Deci ei au luat funingine din cup-

tor si au venit inaintea lui Faraon, iar Moise a zvárlit-o spre cer ea a starnit

de la Faraon i de la dregatorii lui si de la

poporul tau. Numai ca Faraon sä nu

ne mai insele inca', o data, nelasand poporul sa aducii jertfe Domnului !

pe oameni i pe vite arsuri, care casunau buboaie.

lar vrajitorii n'au mai putut s'a

i Moise iesind din fata lui Fa-

se infatiseze lui Moise din pricina buboaielor, caci i vrajitorii aveau bube, ca i toti Egiptenii. Ci Domnul a invártosat Mima lui Faraon i nu i-a ascultat, asa precum

raon s'a rugat Domnului,

lar Domnul a fácut dupä rugaciunea lui Moise i roiurile de tauni au plecat de

la Faraon, de la dregatorii lui i de la poporul lui si n'a mai rimas nici unul. Dar Faraon vi-a invartosat iMma si de data aceasta, i n'a lasat poporul sä se dual'.

Domnul spusese de mai nainte lui Moise. i Moise:

ne-i: « Asa zice Domnul Dumnezeul Evreilor: Dii drumul poporului meu, ca sä mii präznuiascä !

9.

ciuma vitelor, bubele rele pi grindina.

Caci, de nu, voi trimite toate pedepsde mele peste tine si peste dregätorii tai si peste poporul tau, ca sä

Dupii acestea Domnul a gräit lui Moise: « l'Ara la Faraon i vorbeste-i:

cunosti di nu este altul ea mine, in

o Asa rosteste Domnul Dumnezeul Evrei-

Da drumul poporului meu sa-mi

slujeascii!

lar daca nu vei vrea

Scoalà-te mitin() dis-de-dimi-

neatä i stai inaintea lui Faraon i spu-

Plaga a cincea, a pasea pi a Vaptea :

lor !

iarasi a grait Domnul catre

tot piimantul. CA i acum, daca' mi-as fi intins mana mea si te-as fi lovit pe tine si pe poporul tau cu ciuma, ai fi pierit de pe fata pamántului. Ba dimpotrivä ! De ac,eea te-am läsat sit tralesti anume ea ta-mi arat vartutea mea i sä se vesteasea numele

dai dru-

mul, ci-1 vei impiedica,

Jata mana Domnului va fi peste

vitela tale, care sunt pe clamp: peste cai, peste asini, peste camile, peste cirezi peste t'irme, i va fi o ciumii cumplitä.

meu in tot pämitntul.

Dar Domnul va face osebire intre vitelo lui Israil i vitelo Egiptenilor nu va muri nici una din toate cate stint ale fiilor lui Israil. *i Domnul i-a hotarit un rastimp:

Daca tu te vei grozävi meren impotriva poporului meu, sä nu-1 la,i «a plece, Uta eu, rniiine pe vremea aceasta,

voi porni o grindinii atilt de tare, cum

t Maine va adeveri Domnul amenintarea aceasta, aici in tara! »

n'a mai fost la fel in Egipt, din ziva descälecatului si pana azi.

zi si au murit toate vitele Egiptenilor,

tele tale si tot ce ai pe camp, fiindca

Deci, acum, trimite «a adune vi-

i Domnul a M'out intocmai a doua 67

www.dacoromanica.ro

5.

IESIREA, 10 toti oamenii i toate vitelo care se vor

giisi pe amp i nu vor fi acivate pe la odgi, vor fi lovite de grinding, si vor muri! »

Cei care dintre dregatorii lui Fa-

raon s'au temut de amenintarea Domnului, au acivat pe la °dad slugile i vitele, lar acei care nu si-au muiat Mima la amenint,a,rea Domnului si-au läsat slugile i vitele in camp. Si Domnul a gräit lui Moise: « Intinde mana ta spre car si va cadea grin-

dinâ in toatii tara Egiptului, peste oameni, peste dobitoace si peste toate fanetele de pe camp, in Ora Egiptului ! Si a intins Moise toiagul sau spre cer i Domnul a slobozit tunete i grinding, i fulgere cutreerau pamantul; ast-

fel Domnul a plouat Cu grindina pe pamantul Egiptului. Era grinding i foc i fulgere necontenite printre grindina, atat de camcenh, cum nu mai fusese alta la fel in tot Egiptul, de cand se injghebase acolo un popor.

Si a bhtut grindina in toatg tara

Egiptului, tot ce se gdsea pe camp, de la oameni i paná la dobitoace; de asemeni a batut grindina toate fanetele i a dejghinat toti pomii de prin livezi.

Numai in pämântul Gosen, unde

se aflau liii lui Israil, nu a citzut grindina. Atunci a trimis Faraon si a chemat pe Moise i pe Aaron foi a rostit: De rändul acesta am pg.cgtuit; Domnul este

drept, dar eu i poporul meu suntem vinovati.

Rugati-vä Domnului, cad acum este destul, ca sä nu mai fie tunete grinding, iar eu va voi läsa sâ plecati si nu vä voi mai tine in loe! »

Atunci Moise i-a raspuns: Indatg ce voi iesi din cetate, voi intinde miinile mele &Are Domnul i tunetele se

vor curma i grinclina nu va mai cädea, ca sä cunosti ca pámantul este al Domnului.

lar despre tine si despre dregitorii tal, eu stiu ca voi nu va temeti de Domnul Dumnezeu! Ci inul orzul au fost nimitF;ii

cite,

fiindca orzul daduse in spic, lar

inul era in floare.

Insg graul i miizarichea nu s'au stricat, pentru cä, ele sunt mai tarzii. Deci Moise, iesind de la Faraon afarg din cetate, intins mfidnile cätre

Domnul i tunetele au contenit si grin-

dins la fel i ploaia nu s'a mai vä,rsat

peste pánafint. Dar cand Faraon a väzut ca ploaia grinclina

i tunetele au contenit, el

a pachtuit inainte i si-au impietrit Mima,

si sfetnicii lui. Astfel Faraon a stgruit in invartosarea inimii lui i n'a dat drumul fiilor lui Israil, precum vestise Dumnezeu prin gura lui Moise. el

10.

Lcicuste si intuneric in fara Egiptului. Si iarilsi a grait Domnul dare Moise:

« Intra la Faraon, cä eu am impietrit

inima lui si Mima sfetnicilor lui, ca sg stivarsesc in mijlocul lor minunile mele,

Si ca sä povestiti, in auzul fiilor

vostri si al nepotilor vostri, cele ce am savarsit in Egipt i rninunile mele pe care le-am facut cu ei i sâ cunoasteti cä eu sunt Domnul! » Atunci Moise si Aaron au intrat la Faraon i i-au spus: « Asa zice Domnul Dumnezeul Evreilor: Cât vei stdrui sä nu te smeresti inaintea mea ? Dâ drumul poporului meu ca sä mâ práznuiasca.!

lar dacii, nu vei voi sá slobozesti poporul meu, eu voi aduce miline stoluri de lacuste in cuprinsul titrii tale, Si vor acopen i twit& fata pämäntului, asa Mat pamantul nu se va mai vedea i ele vor manca ramiisita care a scapat i v'a famas de la batada grindinei i vor manca i toti copacii, care vä creso pe camp. i ele vor umplea palatele tale si easel° tuturor robilor tgi i casele tuturor Egiptenilor, lucru pe care nu 1-au väzut nici pgrintii tái, nici stramosii de &And au venit pe pgmânt pânii in ziva de astäzi. o i s'au intors si au iesit de la Faraon. Atunci dregatorii lui Faraon au gräit &titre el: s Pan& cänd omul acesta va fi noug piazà rea ? Dh-le drumul acestor oameni ca sâ se inchine Dom-

68 www.dacoromanica.ro

IESIREA, 11

nului Dumnezeului vostru ca sa alunge

nului Dumnezeului lor. Oare tu tot nu-ti dai seama ca Egiptul st s piara? Atunci au fost adusi inapoi Moise

de la mine acest praptid de moarte ! o

si Aaron inaintea lui Faraon i el le-a

Atunci el a iesit de la Faraon s'a rugat Domnului.

acoja care vor sa mearga ?

un vant de la apus, puternic foarte, care ridicä stolurile de lacuste i le aruncii, in

zis: o Duceti-vii i vi inchinati Domnului Dumnezeului vostru. Dar cine amume stint

Si Domnul intoarse vantul, aducand

Marea Rosie, asa Judd nu mai ramase nici o lacusta in tot cuprinsul Egiptului. Dar Domnul invartosa inima lui

Atunci a räspuns Moise: o Vom pleca

cu batranii nostri, cu feciorii si cu fetele noastre. Vom merge cu flaciiii

i

Faraon si tot nu voi sii dea drumul

cu turmele noastre i cu cirezile noastre, caci prianuim praznicul Dumnezeului nostru! »

fiilor lui Israil.

i lar a poruncit lui Moise Domnul:

Zis-a Faraon catre ei: « Domnul sä, fie cu voi, precum và voi lina eu pe voi s'a pe copiii votii. Vedeti ca

Intinde mana ta »pro car i ea fie intuneric in tara Egiptului, atat de des incat sä-1 pipiii cu mama. » i Moise a intins mana sa »pro cer i s'a facut intuneric bezna in toata Ora Egiptului timp de trei zile, Asa 'Meat nu se mai vedea orn cu om i nimeni nu s'a mai clintit din locul sau trei zile; bash toti fiii lui E»rail avura lumina' in casele lor.

aveti ganduri rele !

Nu asa! Ci mergeti voi barbatii

si-i slujiti Domnului, cad aceasta a fost vrerea voastrii. * i i-au gonit pe ei de dinaintea lui Faraon.

Atunci Domnul i-a poruncit lui

Moise: Intinde mana ta peste tara Egip-

tului, ea ea vie stoluri de lacuste ii sa niiväleasca asupra tarii Egiptului i sä roada toate fanetele si tot ce a mai ramas de pe urma grindinei. s Deci Moise a intins toiag,u1 sau peste tara Eg,iptului i atunci Domnul

Atunci Faraon chemä pe Moise si

zise: o Duceti-va

a pornit un vant de la fasárit, care a biitut toata, ziva aceea i tonta noaptea;

iar cand s'a luminat de ziuä, vantul de la rasiírit a adus stoluri

de

slujiti Donanului nu-

mai voi, iar turmele voastre i cirezile voastre sii ramanä, pe loc. Sit mes,rgli cu voi i pruncii vostri. » lush,' Alois° a raspuns: « Nu numai ta tu insuti trebue sá no d'aruesti jertfe i arderi de tot ca «a le aducem Domnului Dumnezeului nostru, Dar si vitelo noastre trebue sit vie aici niel macar cu noi, fara

la-

custe.

o unghie de-a lor, fiincica din ele vom

i au niivalit stolurile de lacuste In tot Egiptul fOl s'au asezat in tot cu-

lua jertfe ea sa cinstim pe Domnul Dumnezeul nostru ; insä noi nu stim in ce chip no vom Inclina Domnului, pana ce

prinsul peste mäsurä de multe, cum n'au

mai fost niciodata inaintea lor atatea lacuste si nu vor mai fi in viitor niciodata atatea. Si ele au acoperit toatä fata pamantului de s'a intunecat tot locul au mancat toate fánetele i teat& roads

nu vom ajunge in locul acela. » Ci Donmul inaspri inima lui Faraon si el nu se invoi sit-i laso sil piece.

Deci Faraon zise &Litre Moise: Fugi

de dinaintea mea i fereste-te sä, mai dai

ochi cu mine, fiinda, in ziva cand vei vedea fats, mea, vei mini!

pomilor, pe care o mai la,sase incát n'a mai ramas nici o frunzä verde

Dar Moise i-a raspuns: « Drept ai graft ! Nu voi mai vedea fata ta!

In copaci i nici un fir de iarba pe ogoare,

In toatii tara Egiptului.

Atunci Faraon a chemat in grab& pe lVfoise FA pe Aaron si le-a zis: Piicatuit-am inaintea Domnului Dumnezeu-

11.

V estirea pedepsei a zecea.

lui vostru i inaintea voastra! Ci acum, te rog, iarta' gresala mea numai aceasta data i rugati-vii Dom-

1. Apoi Domnul a gait catre Moise: o Aduce-voi 'Mc& o plagii asupra lui Fa69

www.dacoromanica.ro

IE$IREA, 12 raon i asupra Egiptului; dupg aceea el

va va da drumul de aici. Dar cand

va rasa sâ plecati de-a-binelea, el Ira va goni de aici cu indadire. Ci indeamnii acum, in auzul poporu-

lui, ca fiecare om sâ cearâ cu imprumut de la vecinul eau i fiecare femeie de la vecina sa scule de argint i scule de aur. $i Dornnul a dat poporului har in ochii Egiptenilor, iar insusi Moise ajun-

sese la mare vaza in pamantul Egiptului, atat in fata dregatorilor lui Faraon, cat si in fata poporului. $i Moise a rostit: « Asa graieste Domnul: o La miezul noptii trece-voi

prin mijlocul Egiptului,

6. $i vor rnuri toti intaii niiscuti din tara Egiptului, de la intaiul nascut al lui Faraon care stä pe tronul lui pan& la intaiul näscut al roabei care sta in dosul rasnitei i toti intaii ridscuti ai dobitoacelor.

$i va fi jelanie mare in toata tara

Egiptului, cum n'a mai fost la fel inainte

si cum nu va mai fi la fel in viitor. Dar impotriva tuturor fiilor lui Es-

raíl nici un dine nu va maral, nici la

oameni, nici la dobitoace, ea ea cunoa-

steti ce osebire va face Domnul intre Egipteni

i

Israil.

lar toti acesti dregatori ai tâi vor veni la mine si se vor inchina pan& la pamant inaintea mea si vor zice: o tu si t,ot poporul care sta la picioarele tale si dupa aceea en voi iesi.

$i

astfel Moise a plecat aprins de mttnie din fats lui Faraon, Caci Domnul zisese catre Moise: « Faraon nu vâ va asculta pe voi, ca

minunile mele sä, se inmulteasca in tara Egiptului ! »

Deci Moise si Aaron au tcut toate aceste minuni inaintea lui Faraon, ins& Domnul impietrise mima lui Faraon, ca nu dea drumul din tara sa fiilor lui Israil. 12.

Asezarea sdrbatorii Pastelui si mielul pascal. Moartea int4ilor neisculi ai Egipteni-

Fiji lui Israil sung gonifi din Egipt. 1. $i Domnul a vorbit cu Moise i cu

lor.

Aaron in tara Egiptului si a zis:

Luna aceasta sa fie la voi inceputul lunilor ; ea sâ vâ fie intaia luna dintre lunile anului. Spuneti la toatä, obstia lui 'grail

o In ziva a zecea a acestei luni

sa-si ja fiecare cate un miel de fie-

care familie, cate un miel de fiecare casa.

$i daca o casa va fi proa mica

pentru un miel intreg, atunci capul familiei sâ se intovaraseascii Cu vecinul sau cel mai apropiat de casa sa, -Orland socoteala de cate suflete sunt si de cat

poate sa manance fiecare. Asa sa va socotiti la un miel. lar mielul sä fie Eta racila, parte barbateasca, de un an si sa-1 luati fie din oi, fie din capre. $i sa-1 pästrati pang, in a paisprezecea zi a acestei luni i atunci toata adunarea obstiei lui Israil sa-1 injunghie intre cele doua seri. Apoi sa ja din sangele mielului sa unga, amtIndoi usorii usii i praaul cel de BUS, in casele in care Il vor manca.

$i sit miinânce in noaptea aceea

carnea mielului fripta pe foc EA anume cu azime i cu ierburi amare, asa sa-1 manânce !

Si sit nu-I mancati nici crud, nici fiert in apa, ci fript pe foe, capul, maruntaiele lui.

$i sa nu hisati nimic din el pe

a doua zi, FA daca va ramanea ceva din

el pe a doua zi, sa-1 ardeti in foc.

$i astfel: anume avand coapsele voastre incinse, incaltati cu incaltamintele voastre i cu toiegele in mana voastrii,

i sa-1 mancati in toatä graba,

fiincica este Pastele Domnului.

$i in noaptea aceea voi trece prin tara Egiptului i voi ucide pe toti întAii näscuti din tara Egiptului de la om i pan& la dobitoc i voi judeca pe toti dumnezeii Egiptului, caci eu sunt Domnul. $i sangele acola va fi you& semn la casele in care locuiti, iar and voi vedea Maple voi trece pe MO voi si nu va va ajunge plaga ucigasa, and voi lovi tara Egiptului. lar aceasta zi sa va fie you& spre pomenire, ca s'o praznuiti ca sarbatoare

70 www.dacoromanica.ro

IE$IREA, 12 a Domnului; ca pravi15, vesnic5, s'o prhz-

nuiti in neam de neam.

$apte zile sii mancati azime,

ea o zi inainte sii dati la o parte din

casele voastre once dospituri, pentru oricine va nihnca paine dospità din ziva

Intâia phnit in ziva a §aptea, sufletul acela sii fie starpit din Israil. Apoi in ziva cea dintai 85, tineti adunare sfintit si in ziva a qaptea sit

tineti iarrisi adunare sfintei; nici o munch:

sii nu faceti in acele zis, fiirâ numai

ceea ce trebue sä mänfince fiecare om, numai athts, sii, fie manca voastri. Voi deci eh% pìízii praznicul azimelor, ffindc5, eu in aceastit zi am nos ostirile voastre din tara Egiptului, i si phziti ziva aceasta pentru neamurile viitoare ca pravilä vesnich. In luna inthia, in ziva a paispre-

zecea a lunii, incepand de cu sean, sii mincati azime pink' in seara din ziva a douizeci si una a acestei luni. $apte zile el nu se afle aluat in casele voastre, fiindch oricine va mitnca

dospiturh, sufletul acela si fie sthrpit din obstia lui Israil, fie striin, fie bilstinas.

Nimio dospit sä nu rnineati, ci In toate locuintele voastre sii mincati azime. u

13.1

Apoi Moise a chemat pe toti lui Israil i le-a zis: Gribiti-vi luati-vit cite un miel pentru fiecare

din familiile voastre ffi junghiati Pastele.

Apoi luati un minunchi de isop mui4i-1 in sitngele mielului, adunat inteun blid i ungeti pragul de sus ffi cei doi usori ai usii, cu singele din blid, iar voi sii nu iesiti nici unul din usa co.sei lui, ph,n5, diraineata,,

Chci Domnul va trece, ea 85, loveascä pe Egipteni. $i chnd va vedea sitngele la pragul de sus si la cei doi usori, Domnul va trece pe laugii usi si nu va ingAdui ea ingerul pierzhtor sii intre in casele voastre i sii vi loveascit.

lar voi si phziti datina aceasta

ea o lege pentru tine i pentru fiii tu, pururea.

lar dupi ce yeti intra in tara pe

cate Domnul va ditrui-o voui, precum

a figaduit, voi si phziti riinduiala amasts,.

26. $i când o fi sii vii In trebe vostri: « Ce este ninduiala aceasta ? s, 27. Voi sii le rispundeti: Aceasts, este jertfa pentru Pastels:, Domnului, caro a

trecut in Egipt pe 1ngi easele fiilor lui Israil, cand a lovit el Egiptul, iar casele noastre le-a crutat. » Atunci popond a citzut la p5,mânt i s'a inchinat.

28. $i s'au dus fiii lui hrail si au ft.:tout

precum a poruncit Domnul lui Moise lui Aaron, asa au fitcut. 29. lar la miezul noptii, Domnul a

lovit pe toti inthi naseutii din tara Egiptului, de la inttli nitscutul lui Faraon, stittiter pe tronul lui, piing; la intitinitscutul

intenanitatului, care sti in temnitä, toatä pfirga dobitoacelor.

30. $i s'a sculat noaptea Faraon, el toti sfetnicii shi i toti Egiptenii, a fost jelanie mare in Egipt, chci nu era nici o ea,sii In care si nu fie un mort.

31. $i a chernat Faraon pe Moise pe Aaron, atunci noaptea, si a rostit:

« Sculati-vi! Iesiti din norodul meu! $i voi i fiii lui Israil! Duceti-vit i slujiti Domnului, preeum ati zis! 32. Luati-vi i turmele i cirezile voa-

stre, cum ati cerut, dar duceti-vi! $i mi binecuvintati ffi pe mine! »

33. $i Egiptenii d5,deau zor poporului

si iasi mai degrabit din tarti, chei ziceau: « Murim cu totii! 34. $i poporul a luat, pe amen, fritmfintittura sa, mai inainte ca si se dospeas* in cipisterele infitsurate in hainele lor.

35. Pe de alti parte, fiii lui Israil dup5, cuvantul lui Moise: ceruri ca imprumut de la Egipteni vase de argint si vase de aur i vesminte. 36. Iar Domnul a dat poporului har In ochii Egiptenilor, ea si le dea ce au cenit. $i astfel au jefuit pe Egipteni. 37. $i au pomit fiii lui Israil din Rameses spre Sucot, ca la sase sute de mii de piotasi, afari de copii. 38. $i a mai plecat ca ei gloat5, mare amestecati, turme i cirezi, vite foarte

multe.

39. $i din aluatul pe care 1-au sops din Egipt, au copt turte de azimi, chci

www.dacoromanica.ro

IEIREA, 13 n'apucase sii dospeasca, iar ei fiindcit erau goniti de Egipteni n'au putut si

pantecele, de la om panä la dobitoc, caoi

sa faci rost. lar vremea cat au locuit fiii lui Israil in Egipt a fost de patru sute si

ceti-vä aminte de ziva aceasta in care ati iesit din Egipt, din casa robiei, cad Domnul cu mana tare v'a scos pe voi

zäboveasca i nici de merinde n'au putut

treizeci de ani.

cand s'au incheiat cei patru sute F i treizeci de ani i anume chiar In ziva aceea, au iesit din tara Egipi

tului toate ostirile Domnului. i aceasta a fost o noapte de ve-

intaiul nascut este al meu! »

lar Moise a zis catre popor: « Adu-

de acolo; in aceastii, zi si nu mancati nimic dospit.

Astizi voi iesiti in luna lui Abib.

lar cand te va duce pe tine Domnul In tara Canasmitilor, a Hetitilor, a Amo-

ghe pentru Domnul, cand i-a scos pe

ritilor, a Hevitilor si a Iebusitilor, pe care el cu jurimant a fagaduit-o pkin-

ei din Oman tul Eg-iptului; este noaptea pe care toti fiii lui Israil cuvine-se s'o petreaca in veghe in neam i in neam.

tilor tai, ci ti-o va da tie, adici tara

in caro curge lapte i miere, atunci tu ea pazesti aceasta randuialä in aceasta lunä:

lui Aaron: o Aceasta este randuiala Pa-.

iar ziva a saptea si fie ziva de präznuire a Domnului.

Apoi a zis Domnul lui Moise

nici un strain sa nu se infrupte din Paste; stelui ;

Insii erice rob, cumparat Cu bani,

dad, il yeti tija imprejur, sa, manance.

Veneticul i simbriasul sip', nu ma-

nance din el. In aceeasi familie di fie mâncat; si nu scoti din cad', afar& nimio din carnea mielului si os din el sä nu zdrobiti. Toatii obstia lui Israil sä tie aceasta pravilii. lar °lac& vre-un strain va locui cu tine i va voi sä, priznuiasca Pastele

Domnului, sii se taie imprejur toti bär-

batii din familia lui i atunci si se

apropie ca sa praznuiasci Pastele i si fie ca unul dintre bastinasi, insii nici un notaiat imprejur sit nu minince Pastele. Aceeasi pravilä si fie pentru bittinas ca i pentru stráinul acivat la voi i au facut toti fiii lui Israil precum a poruncit Domnul lui Moise i lui Aaron ; asa au fiicut. i chiar in ziva aceea, Domnul a scos pe fili lui Israil din Ora Egiptului, cu toate cetele lor. 13.

S fintirea celor intâi näscuti. Inceputul ldtoriei prin pustie.

Apoi Domnul a zis catre Moise i-a poruncit: sfintesti pe tot intaiul nascu t din fiii lui Israil care va deschide frith, i o

Timp de sapte zile si mänânci azime,

Ázimo sii mancati in cele FApte zile si sit nu se &ease& la tine paine dospitii

nici mäcar aluat dospit sa nu se gliseascil in -tot cuprinsul tirii tale.

i tu sa, liimuresti pe fiul tau in spui: aceasti datinä este spre pomenirea color ce a fäcut ziva aceea

Domnul pentru mine, cand am iesit din Egipt.

i aceasta si fie ca un semn pe mina ta i ca araintire inaintea ochilor pentru ca legea Domnului sä, fie in

gura ta, caci Cu man& tare te-a scos pe tine Domnul din Egipt. lar tu sä pizesti pravila aceasta la vremea hotaritä, a ei, an de an. lar °and te va duce Domnul in pamantul Canaan, precum jurat tie parintilor tii, cii ti-1 va da tie, Atunci sit pui de o parte, pentru

Domnul, pe toti întâui näscuti caro vor deschide pantecele: toati parga pe caro vei avea-o de la vitelo tale, partea barbateascii, si fie a Domnului. i once intai näscut al asinei si-1 riiscuraperi cu un miel; si de nu-1 vei rascumpára, si-i frangi gatul; si pe toti intaii niscuti din oameni, intre sii-i fiscumperi! i in viitor, cand te va intreba fiul tau si va zice: «Ce insemneaza

aceasta ? », tu raspunzi: o Cu man& tare Domnul ne-a scos pe noi din Egipt,

din casa robiei.

72 www.dacoromanica.ro

IESIREA, 14 Sí pentru eft Faraon se impotrivea sá ne dea drumul, atunci Domnul a ucis

pe toti întft näscuti din tara Egiptului, de la intaiul nriscut al omului, pitnii, la Intâiul nä,scut al vitelor; pentru aceea jertfese eu Domnului tot ce este parte barb5,teascä EA deschide lntâi pantecele.

lar pe toti întâii nrIscuti intro fili mei Ii räscumpä,r1

Si di, fie aceasta ca un semn pe

mh,na ta i ca un talisman intre ochii

täi, cäci cu mânii tare ne-a scos pe

noi Domnul din Egipt! * lar dupl.. ce Faraon a dat drumul poporului, Dumnezeu nu I-a indrumat pe calm tärii Filistenilor, desi ar fi fost mai aproape, cäei a zis Dumnezeu: *Nu cumva poporul, cand va vedea räzboiul, sä-i par& räu si iaräsi sä, se intoarcä In Egipt n. Deci Dumnezeu a dus poporul im-

prejur pe cala pustiului, spre Marea

pustiul i-a inchis Eu atunci voi invärtosa mima lui Faraon si el va porni in urmä,rirea lor. lar eu imi voi arata slava mea impotriva lui Faraon impotriva intregii lui otiri, i Egiptenii vor cunoaste eu aunt Domnul!* i fiji lui Israil fä,cut asa.

Când i s'a dat de stire impriratului Egiptului c5, poporul a fugit, mima luí Faraon si a dregrItorilor lui se schimbä In privinta poporului i ziserä: *Ce ispravá fricuriim noi de am dat drumul lui- Israil din robia noasträ !

Atunci Faraon a pus si inhame

carul säu i 1u5, oastea cu sine. Si mai lug sase sute de care alese precum i toate celelalte caro ale Egiptului i in toate erau luptritori víteji. lar Domnul invärtosä mima lui Fa-

raon, impiiratul Egiptului, F0.1 porni pe urma fiilor lui Israil. Ins& fiii lui Israil iesiserä, ocrotiti de mini inaltii. Astfel Egiptenii ii urmärira cu toti eau i carele lui Faraon i cu toti cäläretii i armata lui i Ii ajunserä acolo unde erau tabiriti aproape de Pi-hahirot, bluer, mare, in fata Baaltefonuluí.

Rosie. Iar fili lui Israil au iesit oameni liberi din tara Egiptului. Atunci Moise a fost luat cu sine osemintele lui load, fiinde Iosif legase cu jurämânt pe fill lui Israil si le spusese:

Durnnezeu vä. va cerceta pe voi, deci luati cu voi de aici osensintele

mele

Fiindeä, Faraon va zice despre fiii lui Lsrail: Ei s'au ratiicit in tarä

Apoi ei au pornit cu tabltra din

lar cänd Parson se apropie, fiii

Sucot i au poposit la Etam, care vine

lui Israil îi ridicarri, ochii i vrizurá Egiptenii veneau in urma lor. Atunci se spírimäntara groaznie fiii lui Israil

la capirtul pustiei. lar Domnul mergea inaintea lor,

ziva in chip de stalp de nour, ea sä le arate calea, iar noaptea in chip de stälp de foc, ea sä, le lumineze, asa inclt ei sö poatä, s meargä, ziva i noaptea. Nu se depärta stalpul de negurä. In timpul zilei, iar in timpul noptii nu se depärta sttlipul de foc de dinaintea

strigaré, &Are Domnul,

Apoi ziserä atre Moise: a Oare nu

mai erau morminte in Egipt de ne-ai scos pe noi ea sä, murim in pustie? Ce ai fä,cut tu cu noi, cä, ne-ai scos din Egipt ?

Nu este acesta, cuvantul pe care

ti I-am spus tie in Egipt, cri,nd iti ziceam:

Lasii-ne in pace ca eh. slujim Egipte-

poporului.

nilor? Choi ar fi fost mai bine pentru

noi sà, slujim pe Egipteni cleat sä, murim in pustia aceasta! » Dar Moise a rostit cä,tre popor: a Nu vä fie fricii, stati locului i priviti rnäntuirea cea de la Domnul, pe care vä

14.

Trecerea prin. Marea Bqie.

Si Domnul a vorbit lui Moise i-a poruncit: e Spune fiilor lui Israil 8ä se in-

va face-o you& astazi, fiindcä acesti Egip-

teni, pe care ii vedeti astä,zi, nu-i veti mai veden in veci! Domnul se va lupta pentru voi, iar voi fiti linistiti I 4

toarcii, inapoi aseze tabára inaintea Pi-hahirotului, intro Migdal foi Mare, la rästrrit de Baaltefon: e Tábariti in dreptul lui, Mug& mare ! 73

www.dacoromanica.ro

IESIREA, 15

Si Domnul a zis lui Moise: De ce strigi c5tre mine ? Spune fiilor lui

Israil sä porneascii, lar tu ridic5, toiagul titu i intinde maim, ta deasupra miirii i despicii-o in douä, ca fiii lui Israil sä treaci

prin mijlocul m5,rii pe pämänt uscat. lar eu, iatä voi invartosa mima Egiptenilor, ca sit se ia dupä voi. Si eu imi voi arOta slava mea impotriva lui Faraon i impotriva intregii lui ostiri impotriva carelor lui i alaretilor lui. Atunci vor cunoaste Egiptenii

eu sunt Domnul, ciind imi voi araa slava mea, impotriva lui Faraon i a carelor lui si a cOliiretilor lui.* i ingerul lui Dumnezau, care mer-

gea inaintea taberei lui Israil, a purees si a mere in urma lor i stalpul de nour s'a ridicat de dinaintea lor si s'a asezat In urma lor. Deci a venit intre tabOra Egiptenilor ffi tabära lui Israil. S'r era nour intuneric pentru unii, iar pentru ceilalti noaptea era lumina* i asa nu s'au apropiat unii de altii toatii noapt,ea. i Moise intinse mana sa peste mare ffi Domnul a impins marea inapoi printr'un vánt puternic de la riisOrit, care,

bätând toatà noaptea, a preficut marea In uscat. Atunci apele s'au despicat, i fiii lui Israil au intrat prin mijlocul märii ca pe uscat, iar apole se ridicau ca un zid, de-a-dreapta i de-astânga. Atunci Egiptenii, urmarindu-i, au

intrat dup5, ei cu toti caii lui Faraon cu carel lui i cu calitretii lui, in mijlocul

lar c5nd a fost in straja diminetii, Donmul a cäutat, din salpul de foc fo'r

de nour, spre ta,bdra Egiptenilor si a

umplut oastea lor de spaimii. i le-a scos roatele de la care, *Inca le duceau cu mare greutate. Atunci Egiptenii au inceput sä zic6: « Sä fugim din fats, lui Israil, pentru cti Domnul se lupt5, pentru ei impotriva Egiptenilor !

Domnul atunci a poruncit luiMoise:

Intinde mana ta asupra märii, ea apele sit se intoarcit peste Egipteni, peste carole lor EA peste cäläretii lor

Si Moise a intins mânasa deasupra

iar marea, in faptul diminetii, a nOvalit puternic inapoi la locul ei, iar Egiptenii in fuga lor au intrat in ea ; astfel Domnul i-a aruncat pe Egipteni

In mijlocul m5,rii,

lar apele venind inapoi au acei pe cAläreti i toatä oa-

pen it carel

stea lui Faraon, care intrase dupä Israil

In mare, si din ei toti n'a mai nici unul.

Ci fiii lui Israil au trecut ea pe

uscat prin mijlocul miírii gi apele stateau ca un zid de-a-dreapta si de-a-stänga lor.

Asa a mântuit Domnul in ziva

aceea pe Israil din mana Egiptenilor, iar

Israil i-a vitzut pe Egipteni morti pe tarmul Si Israil a väzut rninunea can, mare

pe care a sitvitrsit-o Domnul impotriva Egiptenilor si s'a temut de Domnul a crezut in Domnul i in Moise, slujitorul shu.

15.

Cantarea lui Moise. Apele amare de la Mara. lzvoarele de la Elim.

Atunci Moise si fiji lui Israil au cantat Domnului cântarea aceasta si au gräit cäntand: « SO antam Domnului ea intru slavii s'a prosliivit ! Pe cal EA Po chliiret i-a aruncat in mare ! Värtutea mea si psalmul meu este Domnul, cad el este izbavirea mea. El

este Dumnezeul meu voi preamOri, Dumnezeul pärintelui meu voi prea-

inalta!

Domnul este mare fázboinic ! Dom-

nul este numele sau!

Carele lui Faraon i ostirea lui le-a

aruncat in mare si coi mai alesi din vitejii siii s'au cufundat in Marea Rosie.

Adâncurile märii i-au acoperit; s'au

due in jos in striifunduri, ca o piaträ.

Dreapts, ta, Doamne, este pea, m5,reatO prin puterea ei,mána ta cea dreaptii,

Doamne, a sfiírämat pe vriíjmas,

S'r cu multimea slavei tale ai doborit pe protivnicii tiii. Tu dai drumul mâniei tale care-i mistueste ca pa o miriste.

74 www.dacoromanica.ro

IESIREA, 16

La suflarea narilor tale, apele s'au ridicat grtimada i valurile au incremenit ca un zid i puhoaiele s'au inchegat In Mima marii. Dusmanul zicea: voi urmari si-i voi ajunge, voi imparti prada,

pustiul Sur si au mers prin pustiu trei zile, dar n'au dat de spa,. Si ajungand la Mara, n'au putut

sa boa din apa de la Mara, fiindca apele eran amare ; pentru aceea s'a numit numele locului Mara.

pofta mea se va satura cu ei, voi trage sabia mea, mana mea îi va sttirpi! » Dar ai trimis duhul tau si marea i-a acoperit; s'au dus la fund ca plumbul, in apele naprasnice.

Si poporul a rains a ctirti impo-

triva lui Moise zicand: « Ce vom bea ? *

Atunci el a strigat catre Domnul, Domnul i-a afátat un lemn i Moise

1-a aruncat in Ewa si apele s'au indulcit. Acolo. Dornnul a dat poporului randuieli porunci, si acolo 1-a pus la incercare. Si a rostit: N Dacii vei asculta cu luare aminte de glasul Domnului Dumnezeului tau i vei face ceea ce este drept in ochii lui, i vei asculta de poruncile lui i vei plizi toate legile lui, eu nu voi aduce &supra ta nici una din bataile pe care le-am adus asupra Egip-

Doamne, cine este asemenea cu tine

intre duranezei, cine e la fel cu tine:

maret intru sfintenie, infricosat intru fapte slavite i facator de ruinuni ? i-a

Intins-ai dreapta ta

i piimantul

Calliuzit-ai cu rnila ta acest popor pe care 1-a mantuit ; indreptatu-l-ai cu

putrea ta, catre sfantul tau locas. Auzit-au neamurile i s'au cutre=rat ; frica i-a cuprins pe cei ce lo-

tului, câci eu aunt Domnul, cel ce te

cuesc in Filisteia. Späimantatu-s'au atunci capeteniile Edornului; cutremur i-a cuprins pe

vindeca pe tine. Si au ajuns la Elitn i erau acolo douasprezece izvoare de apli i aptezeci de palmieri. i ei si-au asezat tabara

voevozii Moabului ; toti locuitorii Camas,

acolo 'hug& &pa..

nului vi-au pierdut cumpatul. Groaa i irk& mare cazut-au peste ei ; inaintea maretiei bratului tau au stat muti ea piatra, pan& ce era sit treaca

16.

Domnul cleiruefte poporului mind ,sí propel*.

poporul tau, o, Doamne, pana ce era

Dupa aceea au pornit din Elim, toata obstia fiilor lui Israil a ajuns in pustiul Sin, care este intro Elim

sä treaca poporul pe care tu 1-ai castigat.

Duce-l-vei pe el kai-1 vei sildi in muntele mostenirii tale, in locul pe care 1-ai gätit tie spre locuintä, Doamne, in locasul [giant, pe care, Doanane, mainile tale 1-au zidit. lar Domnul imparati-va in veac In veacul veacuhii.

Sinai, in ziva a cincisprezecea a lunii a doua, de la iesirea lor din tara Egiptului. Ci toata obstia fiilor lui Israil carti,

In pustie, impotriva lui Moise si a lui Aaron.

A,stfel fiii lui Israil ziceau catre ei: « Mai bine muream de mana Domnului,

Cad au intrat in mare caii lui

In Ora Egiptului, cand sedeam laugh oalele cu carne i mancam paine de ne saturam ! Dar voi ne-ati adus in pu-

Faraon, cu carele i cu calaretii lor ; intors-a Domnul valurile märii asupra lor,

in vreme ce fiii lui Israil au umblat pe pamant uscat, in mijlocul lar Maria proorocita, sora lui Aa-

stietatea aceasta, ca sä moara de foame toatä gloata. »

ron, a luat dairaua in mana, i toate femeile au iesit dupa ea cu dairale

Atunci Domnul rostit-a catre Moise:

« lata eu voi ploua peste voi paine din cer, iar poporul sa jasa zilnic A-0 adune cat Ii trebue pentru o zi, cad voiesc sa-i pun la incercare, dad, au sa umble In legea mea, ori nu.

da.n Wind.

Si Maria le &idea raspuns; « Cantati Domnului ell s'a prosavit intru slay& ! Pe cal si pe calaret i-a aruncat in mare !*

lar in ziva a sasea, sa masoare ceea ce au adunat, si se va afla de

Apoi Moise a pornit cu fiii lui Is-

rail de la Marea Rosie si au intrat in 75

www.dacoromanica.ro

IESIREA, 16

don& ori mai mult decat ce adunau

In fiecare zi. » Si M0i130 ai Aaron an gait &Are

toti fiji lui Israil: s Asta searä, veti cunoaate ca Domnul este cel ce v'a scos pe voi din tara Egiptului, lar maine de dimineata yeti vedea slava Domnului, fiindca el a auzit cartirea impotriva Domnului! lar noi ce suntem, de cartiti impotriva noastra?* i Moise adaoga: o Vedea-veli Domnului, cand asta seara Domnul

vi va da carne s'a mancati ì maine dimineata paine sä, vá saturati, fiindca Domnul a auzit cartirile pe care voi le rostiti impotriva lui. Dar noi ce suntem? Murmurele voastre nu stint impotriva noasträ, ci impotriva Domnului! Apoi Moise zise lui Aaron: o Spune

tare catre toata obatia filler lui Israil:

o Apropiati-va de Domnul, ca el a auzit cartirea voastra

lar pe cand vorbea Aaron catre

teat& obE,stia fiilor lui Israil, au cautat spre pustie i iatâ marirea lui Dumnezeu

s'a aratat in nour. lar Domnul a grait lui Moise a zis:

o Auzit-am cartirea fiilor lui Israil! Vorbeate cu ei i le spune: s In faptul serif manca-veti carne ai dimineata va veti satura de paine, i astfel veti cunoaate ca eu sunt Domnul Dumnezeul vostru s.

lar cand s'a inserat, au venit prepelite ai au acoperit tabara, iar a doua zi dimineate, imprejurul taberei cazuse un strat de roxfá. Ci, dupii, ce s'a ridicat stratul de mud', iata pe fate pustiei ceva maruntel gräuntes, rnaruntel ca chiciura, and este pe piimant. Deci, viizand-o fili lui Israil, au

zis unii catre altii: s Co e aceasta ? », clici nu atiau ce este. Dar Moise le-a

raspuns: s Aceasta este painea pe care Dumnezeu v'a dat-o vouä s'o mancati! Si acesta e cuvantul pe care-1 porunceate Domnul: Strangeti din ea fie-

care cat ii trebue pentru hrana sa, cate un omer de cap de om, dupa numarul sufletelor voastre, cate are fiecare in cortul eau, atata sa strangeti

lar fiii lui Israil au facut intocmai ai au adunat unii mai mult i altii mai putin.

Dar cand au masurat cu omerul, nici cel ce stransese mai mult n'a avut de prises, nici cel ce stransese mai putin

n'a, avut lipsti, ci fiecare adunase pe potriva nevoii lui. Dupa aceea Moise i-a indemnat:

Nimeni sa nu opreasca din ea pe a

doua zi! » Dar n'au ascultat de indemnul lui

Moise, ci unii au pristrat din ea pe a

doua zi, dar a Lout viermi ai a inceput ea puta. i Moise s'a mániat pe ei. Deci ei au strans manä, in fiecare dimineata, fiecare dupä, gurile ce aves de saturat; dar °and soarele incepea dogoreasca, ea se topes.

lar cand a fost ziva a peep., le-a ieait la masuratoare panä, de dour', ori mai mult, cate douä, ornere de fiecare. Si au venit toti voevozii obatiei sa-] inatiinteze pe Moise, Si Moise le-a raspuns:

ceea

ce porunceate Dornnul Maine este zi de odihna, odihna ces rant& in cinstea Domnului; coaceti ce aveti de copt fierbeti ce aveti de fiert, ai tot coca ce va prisosi puneti de o parte, la pastrare, pa,na maine dimineata! » Si ei au pus prisosul lor la o parte

pana a doua zi, precum le poruncise

Moise, si nu s'a stricat i nici n'a, facut viermi.

Atunci Moise le-a zis: « Mancati mana astäzi, cad azi e Sambata, in cinstea Domnului, cäci azi nu o yeti gasi pe campie.

Sase i1e di o culegeti, dar in ziva a §aptea e Sambätit ai in ziva aceea nu va fi. » Si s'a intamplat ca In ziva a aap-

tea au ieait cativa din popor adune, dar n'au gäsit nimio.

ca

Atunci grait-a Domnul catre Moise: Pana child va yeti incapiatana sa nu ascultati poruncile male ai oranduielilemele ?

Vedeti ca Domnul v'a d'aruit ziva Sambetei ;

pentru aceea el va da in

ziva a aasea demlincare pentru doua zile. Fiecare sá stea acasii; sti, nu iasii, ni-

meni din cortul sau In ziva a aapteal

76 www.dacoromanica.ro

IESIREA, 17, 18

Deci s'a odihnit poporul in ziva

a saptea.

Si fiii lui Israil i-au pus numele i ea semana cu samanta de

mana a,

coriandru: era alb& i avea gust de tuft& Cu miere.

Si Moise a gait iar: o Tat& ceea ce porunceste Domnul: o Umpleti un omer

cu manä, ca sit se pastreze pentru urmasii vostri, sá vaza ei painea cu care v'am hranit in pustie, &Ind v'am scos pe voi din tarn Egiptului. » Si a rostit Moise catre Aaron: o Ta

un vas si pune in el un omer plin, de aseaza-linaintea Domnului, spre

pastrare urmasilor vostri! » Si precum a poruncit Domnul lui Moise, astfel 1-a pus Aaron inaintea chivotului legii sa se pastreze. Iar fiii lui Israil mancara' man&

patruzeci de ani, pan& ce au ajuns in tara locuitii; mancarti mana pang ce au sosit la hotarele Canaanului.

lar omerul este a zecea parte

dinteo efä.

17.

Noise lovefte Cu toiagul stdnca din care (dgnefte apd. Lupia cu Amalecifii la Rafidim. Apoi, dupa porunca Domnului, toatii

obstia fiilor lid Israil a pornit din pustiul Sin, mergand din popas in popas, si a tabilrit la Rafidim. Dar poporul nu

toiagul tau cu care ai lovit Nilul

in-1

In man& si ! Si. iatä eu voi sta, in fata ta, acolo pe stifles. Hoiebului, iar tu loveste stanca !

Si din ea va tasni apa i se va adapa poporul.

Moise facu intocmai, in vii-

zul batranilor lui Israil.

Deci s'a numit numele locului acela Masa si Meriba, din pricina gâlcevei fiilor lui Israil si din pricina ispitirii Domnului &Ind au zis: o Este oare Domnul in mij-

locul nostru sau nu ? s.

Atunci au venit Amalecitii si au

inceput lupta cu Israil, la Rafidim. Si Moise a zis lui Iosua: o Alege-ti ba-rbati i iesi de te luptii cu Arnalecitii !

Maine eu voi sta pe varful dealului Cu toiagul Domnului in mâna!

Si Iosua a facut precum i-a zis

Moise si a intrat in luptá cu Amalecitii ;

iar Moise, Aaron si lIur s'au suit pe deal.

Si asa era: and Moise isi ridica mainile, birnia Israil, iar când ii lase, mainile In jos, biruiau Amalecitii. Dar obosind mainile lui Moise, au luat o lespede si au pus-o sub el si el a

sezut pe ea, iar Aaron si Hur ii sprijineau mainile, unul de o parte si altul de alta, astfel ca mainile lui staturä neclintite, pan& la apusul soarelui. lar Iosua, a trecut pe Amaleciti si pe poporul lor prin ascutisul Apoi Domnul a rostit cätre Moise:

Si poporul a prins a se certa cu

Serie aceasta Jute° carte spre pomenire i vara-i in urechi lui Iosua ea voi qterge cu totul pomenirea Amale-

tati cu mine ? De ce ispititi pe Dum-

lar Moise a clä,dit un jertfelnic i-a pus numele o Domnul este fla-

avea ETA,' de Wait.

Moise si-i zicea: Dit-ne spa sa bem ! » lar Moise le raspundea: o De ce va cernezeu ?

Deci, fiindcä poporul insetosa aci dupii apa, carti impotriva lui Moise si-i

o De ce ne-ai luat din Egipt, ca ni ne omori de sate pe noi i pe copiii zise:

nostri i vitele noastre ? Atunci Moise a strigat catre Domnul si a gait: lt Ce sa 1/16, fac ca poporul acesta? Oä putin a lipsit sä nu ma ucidit cu pietre ! » Atunci Domnul a riispuns lui Moise:

Traci pe dinaintea poporului i ja eu tine cativa din batranii lui Israil, iar

citilor, de sub car ! »

mura mea! a, Si a zis: o Luati in man& fiamura Domnului! Domnul se luptä. impotriva Amalecitilor, din neam in neam ! » 18.

Ietro la Moise. Sfatul lui Ietro. 1. Ci auzind Ietro, preotul din Madian,

socrul lui Moise, despre toate cate sävársise Dumnezeu pentru Moise i pentru Israil, poporul eau, cum 11 scosese Dom-

nul pe Israil din Egipt,

77 www.dacoromanica.ro

IESIREA, 18

Ietro, socrul lui Moise a luat pe

Sefora, femeia lui Moise, dupg, ce el a fost trimis-o acasg, Si pe cei doi fii ai ei; unul se nu-

mea Gherom cäci Moise zisese:

# Ca

un oaspe am fost in Orb: striling ! », lar celalalt se numea Eliezer,

zisese Moise: Dumnezeul pgrintelui meu

mi-a fost inteajutor si m'a sc5,pat de sabia lui Faraon ! * Si a venit Ietro, socrul lui Moise,

Cu fiii i cu femeia lui Moise, in pustiul

unde îi avezase tabgra, adicg langg muntele lui Dumnezeu. Si i-a trimis vorbi lui Moise: <(Eu,

socrul tgu Ietro, am venit la tine cu femeia ta i cu cei doi fii ai ei ! »

Atunci a iesit Moise intru intámpinarea socrului situ i i s'a inchinat pAng la pgmant si 1-a sitrutat i, dupg ce s'au intrebat unul pe altul de sang-

tate, au intrat in cort.

Apoi Moise a istorisit socrului dui

toate citte Domnul fácuse lui Faraon Egiptenilor din pricina lui Israil toate necazurile care au dat peste ei in drum EA de care Domnul i-a izbgvit.

Si Ietro s'a bucurat de tot binele

pe care Domnul 11 Louse lui Israil, seapandu-1 din mane, Egiptenilor. Atunci a rostit Ietro: Binecuviin-

tat fie Domnul care v's scgpat pe voi din milna Egiptenilor si din mitna lui Faraon FA care a scos acest popor de

Illispuns-a Moise socrului sgu: # Po-.

porul vine la mine, ca sá afle indreptiirile lui Dumnezeu. Cand s'a iscat vre-o pricing, intre ei, ei yin la mine si eu judec intre parte si parte i le fac cunoscute poruncile lui Dumnezeu i legile sale ! Ins& socrul lui Moise a zis ciitre el: « Ceea ce faci, nu faci bine! Te istovesti din cale afar& si tu

poporul acesta de Igngä tine, caci sarcina aceasta este prea grea pentru tine i nu vei putea s'o scqi la capat tu singur. Ascultg, acum ce-ti grgesc eu: eu

îi voi da un sfat s't Dumnezeu sit fie cu tine! Fii poporului mijlocitor la Dumnezeu i adu inaintea lui Dumnezeu pricinile lor ; InvaIg-i poruncile i legile Domnului, aratii-le calea pe care sit meargii

faptele pe care sä le facg. lar tu alege-Vi, din tot poporul, oameni de nádejde, teragtori de Dumnezeu, oameni de credinVii, care di, urascii hicomia, i pune-i pe ei citpetenii peste

mii, cápetenii peste sute, cgpetenii peste cincizeci

i cäpetenii peste zeci!

Ei sg, impart& dreptate,a poporului In teat& vremea ; i numai pricinile grele

sit le aducii, la tine, iar pe cele mai mici

sá, le descurce ei. Astfel povara ta va fi mai usoará, ciici ei vor purta-o impreung, Cu tine.

sub impilarea Egiptenilor! Acum canes° i eu eä Domnul este mai mare decilt, toti Dumnezeii, precum s'a dovedit acuma, când Egiptenii

Dad, vei face asa i Duranezeu iti va da deslegare, atunci vei putea

Apoi Ietro, socrul lui Moise, aduse lui Dumnezeu arden i de tot si jertfe.

socrului sgu i a fitcut toate elite i le-a

s'au purtat trufas cu Israil. »

Si au venit Aaron s't tori bátrânii lui Israil sh, ospateze cu socrul lui Moise,

inaintea lui Dumnezeu. lar a doua zi a stat Moise sä, im-

part& dreptate poporului i poporul a stat In fa0, lui Moise de dirnineata piing seara. Deci veizand socrul lui Moise toatà

striidania lui cu poporul, i-a grait: « Ce

e aceasta ce faci tu cu poporul? Pentru ce stai tu singur, i tot poporul tgu

stg, imprejurul tau de dimineate, sears? »

sg ram& teafär si tot poporul acesta va pleca mulVumit la casa sa!

Si Moise a ascultat de cuvantul

zis.

Astfel Moise alese din tot Israilul bgrbati destoinici i i-a pus clipetenii peste popor: chpetenii peste mii, citpetenii peste sute, capetenii peste cincizeci cgpetenii peste zeci. Si acestia judecau poporul in toatg vremea i aduceau pricinile cele mai grele

la Moise, iar pe toate cele mici le judecau ei.

Apoi Moise si-a luat rgmas bun de la socru-sgu i acesta s'a intors in Ora sa.

78 www.dacoromanica.ro

IESIREA, 19 19.

Pregeitirile pentru primirea legii.

In luna a treia de la ieairea fiilor Israil din tara Egiptului, chiar in aceeaai zi, au ajuns in pustiul Sinai. lui

Ci ei plecasera din Rafidim fo'i au

ajuns in pustiul Sinai ai au tabarit in pustiu; tdbarit-a Israil acolo, in fats, munt,elui.

Si Moise s'a suit in muntele lui

Dumnezeu, iar Domnul 1-a strigat din munte i i-a zis: « Aaa sä vorbeati casei lui Iacob i sa dai in atire fiilor lui Israil: Voi ati vitzut cele ce am fäcut Egiptenilor ai cum v'am purtat pe voi

Sa nu puneti mans, pe el! Col care se va atinge de el sit fie ucis cu pietre sau sit fie sträpuns cu sageata:

nici dobitoc, nici om sit nu mai tritiasca! Numai cand cornul va suna prelung,

se urce pe munte! » Si s'a pogorit Moise din munte, la popor, ai a sfintit poporul i ei si-au spalat veamintele.

Apoi a rostit &are popor: s Fiti gata pe poimäine ! Nu vit apropiati de femeie!»

lar a treia zi, când s'a fiicut ziva,

s'au pornit tunete

i fulgere i

nouri

grei au acoperit muntele i sunetul cor-

ca pe aripi de vultur i v'am adus la

nului a clocotit vajnic; iar tot poporul caro era in tabitrit tremura de spaima. Atunci Moise scoase poporul din

Acum, de yeti asculta intocmai de glasul meu ai de yeti pazi descoperirile legämâritului meu, dintre toate neamurile voi veti fi norodul meu, cdci al meu este tot pamantul!

ei amasera la poalele muntelui. lar muntele Sinai fumega tot, caci Domnul se pogorise in foc pe munte fum se ridica de pe el, ca fumul dintr'un cuptor, EA tot muntele se cutre-

mine!

Si voi imi yeti fi mie imparatie

preoteasca i neam Brant! s Acestea sunt

tabdfa, intru intämpinarea lui Dumnezeu,

mura grozav.

Si sunetul cornului ritzbatea

cuvintele pe caro sit le spui fiilor lui

clocotea puternic! Moise vorbea, iar Dum-

dup.& ce s'a dat jos, Moise a

Astfel Domnul s'a pogorit pe muntele Sinai, pe vilrful muntelui; IA Domnul a chemat pe Moise pe varful muntelui i Moise s'a suit la el.

Israil. » i

chemat pe batanii poporului i le-a impärtaait lor toate poruncile pe care le poruncise Domnul.

Atunci tot poporul a riispuns intr'un glas ai a zis: « Tot ceea ce ne-a

gait Domnul vom face ».

S't

Moise

a adus Domnului cuvintele poporului. Apoi Domnul a rostit cittre Moise: o 'at& eu voi veni la tine in nour des, ca sit audit poporul cand voi vorbi cu tine ai aaijderea sä, tab& credinta in tine pururea. » far Moise a spus Domnului cuvintele poporului. Zis-a Domnul lui Moise: Du-te la popor i poartä, de grija ca azi q't mitine sá se sfinteasca spele veamintele, i

sr),

fie gata pe poimiline, caci

poimaine se va pogori Domnul, in vitzul poporului intreg, pe muntele Sinai.

i sit pui poporului hotar imprejurul muntelui i sit-i spui: Feriti-vä

sit nu vit suiti pe acest munte, nici sá vá atingeti de poalele lui! Oricine se va atinge de munte sá moarii,!

nezeu Ii raspundea cu glas de tunet.

lar Domnul a rostit dare Moise: i indeamna staruitor poporul sa nu navaleascit spre Domnul sit-1 yacht, ca sit nu piará cu gramada! Chiar i preotii care se apropie de Domnul sii, se sfinteascit pe sine, ca nu cumva Domnul sá facá papad printre ei! S't Moise a gait catre Domnul: Pogoarit-te

Poporul nu poate sa se sue pe muntele Sinai, cä.ci tu ne-ai pus oprealä i ne-ai

Pune hotar in jurul muntelui, ca sit nu se poatil apropia nimeni de spus: el!

Atunci rispunsu-i-a Domnul: « Dute, coboarit-te i apoi urcit-te, tu EA cu Aaron ; lar preotii i poporul sit nu dea

navald sa se sue la Doinnul, ca sit nu faca prapad in ei! Si Moise s'a coborit la popor i-a vorbit.

79 www.dacoromanica.ro

IESIREA, 20, 21 20.

Darea celor zece porunci.

Atunci Dumnezeu a rostit toate

aceste cuvinte ffi a zis: « Eu stint Domnul Dumnezeul tau,

care te-am scos pe tine din tara Egiptului, din casa robiei.

Sti nu ai alti dumnezei afara de mine. Sa nu-ti faci tie chip cioplit i nici un

fel de asemanare Cu cele ce sunt In cer,

sus, sau pe pamint, jos, sau in apele de sub pimant. Sit nu te inchini lor, nici sii slujesti

lor; caci eu stint Domnul Dumnezeul tau, Dumnezeu ravnitor, care pedepsesc

pacatele parintilor care mit urasc pe

mine, in copiii lor, pinä la al treilea si al patrulea neam,

Si mii milostivesc pana la al miilea

neam, catre cei ce ma iubesc i pazese poruncile mele.

Sa nu iei in desert numele Dom-

nului Dumnezeului tau, caci Domnul nu

va cruta pe acela care va lua numele

nici pe robul lui, nici pe roaba lui, nici boul lui, nici asinul lui i nimic din toate cate stint ale aproapelui tau!»

Si tot poporul era martor la tunetele al la fulgerele si /a sunetul cornului si la privelistea muntelui fumegaud, i privea poporul i se cutremura státea departe. Si au zis catre Moise: « Vorbeste

tu cu noi i noi te vom asculta, dar sa nu vorbeasca Dumnezeu cu noi, ea ne e team& ea murim. » Ci Moise a rostit catre popor: «Nu

va temeti, ctici Dumnezeu a venit toemai ca sii va pun& la incercare i ca frica de el ea' fie mereu in fate. voastra &I nu piicatuiti ! Deci poporul a statut departe, iar Moise s'a apropiat de intunecimea unde era Dumnezeu. Si a rostit Domnul catre 1VIoise: Spune asa fiilor lui Israil: s Voi ati vitzut ca eu am vorbit cu voi din cer.

Sit nu va faceti dumnezei Mara

sau in desert.

de mine, dumnezei de argint ori de aur,

crurile tale,

Sa-mi faci jertfelnic de ptimant sii jertfesti pe el arderile de tot ale tale, jertfele tale de pace din turmele EA din irezile tale. In orisice loo unde te vei inchina mie, voi veni la tine si te voi

Adu-ti aminte de ziva Sambetei, ca Bii o sfintesti pe ea. Sase zile lucreaza i fit toate lular ziva a §aptea este Stunbtits,,

ziva Domnului Dumnezeului tau. Sa nu lucrezi in ea, nici un lucre, nici tu, nici

fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici dobitocul tau, nici strainul tau care locueste inläuntrul cetatilor tale, rul

Ca in sase zile facut-a Domnul cei

pan-An-dui, marea si toate cate

sunt, lar in ziva a saptea s'a odihnit.

De aceea a binecuvantat Doinnul ziva a §aptea si a sfintit-o. Cinsteste pe tatill tau si pe mama

ta, ca sa-ti

fie tie bine

i sä

zile multe pe ptimantul pe care ti-1 va da Domnul Dumnezeul tau. Sti nu ucizi. Sa nu fi desfranat. Sa nu furi. Sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau, Sii nu poftesti casa aproapelui tau,

nu poftesti femeia aproapelui tau,

sa nu vi faceti.

binecuvanta.

lar dad., imi vei faca jertfelnic de piatra, sii nu-1 cladesti din pietre cioplite, caci daca intrebuintezi la ele diilti de fier, le pangaresti. Si a& te sui la jertfelnicul meu, pe trepte, ca ski nu se descopere acolo goliciunea ta!» 21.

Felurite rdnduieli pentru robi pi pentru ucideri.

lath acum legiuirile pe care stt le pui inaintea lor: De vei cumpara rob evreu, el sa-ti slujeascit sase ani, iar in al saptelea an sii iasiL slobod, fara fiscumparare. Dacti a venit singur, singur sit iasa; dacti a venit cu el sotie, sit iasa i sotia lui cu el.

80 www.dacoromanica.ro

IEIREA, 21 Daci stäpanul lui i-a dat femeie aceasta, i-a Miscut lui fii sau fiice, fe-

meia

i

copiii si fie ai stapinulai ei,

iar el si iasä, singur. lar ciao& robul va rice sus si tare: « Iubesc pe stapanul meu, pe femeia

pe copiii mei fo'r nu vreau sl má liberez », Atunci sa-1 due& stäpanul säu tea lui Dumnezeu i sit-1 pun& laugh,

risk sau HMO, usor i stipanul siiu

gäureasci urechea Cu o suli; iar el sä-i fie rob deapururi. Dad, cineva va vinde pe flick-ea roabi, ea nu se va libera, cum se libereazä robii. Data, nu va fi pe placul stäpanului ei, drip& ce si-a filcut-o sotie, sä-i incuviinteze id se fiscumpere, dar si n'aibi dreptul s'o varlet la neam sträin, dupä ce i-a fost necredincios. lar dad, se hotáriste s'o dea fiului

se poarte cu ea ca un pärinte

cu

Data,' insi isi va lua altä sotie, el sä nu-i scadi nimio nici din hrana ei, nici din imbräcdmintea ei, nici din traiul impreuni. lar cand aceste trei lucruri nu i le

va implini, atunci sá iasii de la el, in dar, firi riiscurnparare.

De va Iovi cineva un om i acesta va muri, fätptuitorul sä, fie dat mortii. Daci nu 1-a pandit, ci Dumnezeu i 1-a dat in mar* îti voi hotäri un loo

unde BA, fugi ucigasul. Dad, ins& cineva se inversuneadt impotriva aproapelui säu ucide cu viclesug, sit-1 smulgi chiar de la jertfelnicul meu dai

Cel ce va bate pe tatäl situ sau pe mama sa si fie omorit. Cel ce va fura un om

va vinde

sau se va gäsi in mana sa, «A fie dat mortii.

Cel ce va blestema pe tatiil säu sau pe mama sa sä fie dat Data so vor certa doi oameni unul va lovi pe celalalt cu o piatra sau cu pumnul, i acesta nu va muri, ti va clidea la pat, i cand se va scula, va umbla pe afar& rezemandu-se in cftrjä, del ce 1-a lovit si rámanit nepedepit, dar s'i4

despig,ubeascri, de timpul ziicut poarte de griji pan& ce se va insanatosi. lar de va lovi careva pe robul

sau pe roaba sa cu toiagul si va muri sub 'liana lui, fapta trebue negresit razbunatà.

Ci de va mai tad o zi sau doui, friptuitorul sä nu fie pedepsit, fiindci este averea lui. Dacit se vor bate doi oameni vor lovi pe o femeie insircinati si ea va lepäida pruncul, far& altä, viitámare, vinovatul sá fie silit sä dea ispasa pe care i-e va cere bilrbatul femeii, i asa sa pliteascii leplidarea pruncului.

lar data' Ii va fi pricinuit vatit-

mare fard lean, atunci EA, dai viatá pentru viatá.

Ochi pentru ochi, dinte pentru

dinte, 'nand pentru mân5, picior pentru pretor,

Arsuri pentru arsurä, rani pentru rank vânàtae pentru vanätae. i de va lovi cineva in ochi pe robul säu sau va lovi in ochi pe roaba sa, Foii va präpädi ochiul,

lase liber ea despägubire pentru ochi. j de va sari dintele robului sdu sau dintele roabei salo, sa-1 laso liber ca peritru dinte. despan°mbire 28.Daci un bou va impunge un oni sau o femeie si va muri, boul sä fie ucis cu pietre i carnea lui sh nu se minance,

iar stipanul boului sä ramânii nepedepsit. 29. lar (lac& boul era närdvas de mai nainte i i s'a adus la cunostinti stipanului si el nu I-a pizit, i boul a ucis

birbat sau femeie, boul «a fie ucis cu pietre, dar i stiipanul lui si fie dat mortii.

80. Daci este silit numai sä pläteasci

ispasi, el trebue sä dea riscumparare

pentru viata sa, atát la cat Il vor pune. i data boul va impunge un bilat sau o fatä, tot dupa aceasta lege sa, so dea deslegare.

i dad', boul va impunge un rob sau o roabät sä, se plateasci stapinului lor treizeci de sicli de argint, iar boul

si fie ucis cu pietre. Dad, va läsa cineva o fantana descoperiti, sau dad), va stipa cineva o

www.dacoromanica.ro 81

IESIREA, 22 fântana si nu va acopeni-o si va diclea

in ea un bou sau un asin,

Stiipiimil fantanii sä dea ispasä; si despagubeased Cu bani pe stapanul ra,mana, vitei, iar vita moaita lui.

Si (lac& boul cuiva va impunge boul altuia i boul va muri, stapanii 85, vanda boul cel viu i pretu1 sa-1 imparta in deua si tot asa sa, imparta boul ucis.

Sau de s'a stiut ca boul este na-

lava§ do mai nainte FA stapanul sail nu

l-a pazit, el sa dea ispasa bou pentru bou, iar col ucis sii-i ramana lui. De va fura cineva un bou sau o oaie si o va junghia sau o va vinde, sa dea ispasit cinci bol pentru bou patru oi pentru oaie.

In orice imprejurare de furtisag, fie

bou, fie asin, fie oaie, fie vesmânt, fie once lucru pierdut, despre care va zice cineva: Acesta e al nieu! o pricina color (Iota parti sii, fie adus5, inaintea lui Dunmezeu, i acela pe care Dumnezeu il va osandi sa dea indoitit ispasa aproapelui sax.

Dacä cineva incredinteazá aproapelui sal), spre paza, asin, sau bou, sau oaie, sau orice aká vit5,, si ea va muri

sau se va schilodi, sau va fi hrapita

nimeni n'a fost martor, Atunci, intre cele cloud, parti sit hotarasca juramantul Domnului, ca sa se stie (lac& nu cumva pazitorul intins mama asupra avutului aproapelui salt. Stapanul 85, primeasca juramântul,

iar pazitorul sit nu dea nici o ispasa,

lar daca i s'a furat din casa lui,

sá dea ispasa. stapanului.

22.

leurtif iguri, zeiloage, iniprumuturi fi al/lee.

Daca furul va fi prins la o spargere lovit asa bleat s'a i se tragii, moartea, nu e la mijloc varsare de sange.

Iar daca soarele era rasarit cand

I-au prins, atunci este virsare de sange.

Furul trebue sá des aspra ispas5,. Si

daca nu are avere, sa fie vandut el pentru

plata celor furate. Si daca dobitocul furat, fie bou,

fie asin, fie oaie, se va afla inca viu in mama furului, el sá dea ispasa indoita.

Dad), cineva va strica vre-o taring sau vre-o vie, Fásand vitele slobode

pang tarina altuia, sa dea ispasa ce e mai bun in tarina sa si ce e mai bun in via sa. De va izbucni foc, care sa, cuprincla spinii i s'a mistuiasca graul cladit in

clai, sau Incá nesecerat sau un camp

intreg, sá dea despagubire cel ce a aprins parjolul.

De va da careva vecinului eau argint sau odoare ca sá le pastreze, i au fost furate din casa omului, daca furul se va afla, s5, dea indoita,

lar de nu se va afla furul, atunci stapanul casei sa se infatiseze inaintea

/ui Dumnezeu, ea ad so lamureasca daca

nu cumva intins mana asupra lucrului aproapelui sau.

Si daca vita a fost sfasiata, sa aduca chept ruarturie ce a lamas din ea i sa nu dea ispasa. Daca va lua cineva cu imprumut

o vita, de la vecinul sau si ea va ramanea schiloada sau va muri, foirä ca stapanul

ei sti fie de fata, atunci cel co a luat-o cu imprumut sá des ispasa. lar dacá, stapanul a fost de fatit, sit nu dea ispasa. Iar daca, vita fusese luata cu curie, paguba intra in pretul chiriei.

Daca cineva va amagi o fecioara

inca nelogoditá si se va culca cu ea, fad), zestre EA s'o ja de sotie.

lar daca tato ei nu voeste cu

nici un prat sa i-o dea lui, atunci el sa plateasca atati bani cat este hotärit pentru zestrea fete/or. Pe vrajitoare sa n'o liisati cu

Col ce se va impreuna cu vita, sa fie dat mortii.

Cel ce jertfeste la alti durnnezei,

dart)", de Donmul, Eta fie ucis.

Pe strain sit nu-1 obijduesti

nu-1 a,supresti, ciici i voi ati fost straini

in tara Egiptului. Pe viiduva, i pe orfan sa nu-i obijduiti,

lar daca ii yeti obijdui i ei vor striga cittie mine, eu atunci voi auzi strigarea lor,

82 www.dacoromanica.ro

IESIREA, 23

Si mania mea se va aprinde pe voi va voi ucide cu sabia, iar fe-

meile voastre raminea-vor viduve i fiii vostii orfani.

De vei da bani cu imprumut poporului meu, adica säracului care sta Mugâ tine, sö, nu te po4i ou el ca un camatar i sä, nu-i pui nici o dobanda,.

Daca vei lua zillog vesmantul aproapelui tau, sä, i-1 dai inapoi, pana

la asfiqitul soarelui, Caci acesta este singurul lui acoperamant, singura Imán& pentru goliciu-

nea lui, i atunci in ce va dormi? Iar

daca va striga catre mine, eu il

voi

auzi, caci milostiv sunt eu. Pe Dumnezeu s'a nu-1 hulesti pe nici un voevod al poporului tau sil nu-1 defaimezi.

l'irga de la aria ta si de la teascul tau sa, nu intirziezi si mi le aduci, iar pe intaiul nascut dintre fiii tOi sa mi-1 harizesti mie. Cu vitelo tale mari i cu vitele raid asa s'a faci: sapte zile sä, stea cu mama lor, iar in a opta zi sa, mi le dai mie !

lema voi sa-mi fii mie popor sfant

Fereste-te de once vorbä, minci-

noasa; pe cel nevinovat

i drept si

nu-1 dai mortii, iar pe col vinovat nu-1 lai nepedepsit. Daruri si nu primesti, caci darurile orbesc pe cei ce vad i strambeaza pricina color care au dreptate. Pe col strain sa nu-1 asupresti, ca stiti ce simte sufletul sträinului, caci straini atá fost i voi in tara Egiptului.

Sase arri sä sameni tarina ta

sO aduni roadele ei,

lar in anul al saptelea s'o lasi sa

se odihneasca i sa filman& parloagii; si m'inane° din ea saracii poporului tau, iar ce va niai raminea, sO manance fia-

role salbatice; tot asa sO faci cu via ta cu mOslinii t'AL

In sa.se zile sa-ti faci munca ta, iar in ziva a saptea sä, te odihnosti, ca si se odihneasca i boul tau i asinul tau, si ca sä, rasufle fiul roabei tale si strainul care e cu tino. PäziVi toate cite v'am poruncit vota, iar numele altor dunmezei ea nu le pomen4i i sil nu se auda din gura voastrá,.

De troj mi pe an sa tii sarbatori

si carnea vitei sfásiate pe cimp si n'o mincaVi, ci s'o aruncgi la caini.

In cinstea mea: 16. Sä, tii sarbatoarea azimelor. Sapto zile sä, manânci azime, in timpul lunii

23.

Abib, asa cum Vi-am poruncit, caci atunci

Felurite porunci i oranduieli.

SO nu porti din loo in loc zvonuri mincinoase; sa nu dai mina cu cel vinovat, ca s'a fii martor minemos. Sä, nu te dai de partea celor mu4i

la vre-o fapta res; si la judeator sä,

nu miirtmisesti pe placul color mu4i, ca sO strâmbezi dreptatea.

Pe boier sa nu-1 partinesti la ju-

decati. Daca vei Intâlni boul dusmanului

tau, sau asinul lui, ratacind pe camp,

ea i-1 aduci inapoi sesea. Daca vei vedea asinul dusmanului

tau doborit de povara, fereste-te sa-1 napustesti, ci ajuti-i ca sa-1 scoale de jos.

Si nu faci strambata.te saracului la judecatä.

ai iesit din Egipt, i nimeni sa nu vie inaintea mea cu mina goala.

SO praznuesti i sarbatoarea secoadici a pargei roadelor muncii tale

din cite ai semanat pe camp; si Barba-

toarea culesului, la sfad situl anului, can('

cules roadele tale de pe camp. De troj ori pe an s'a se infaViseze

toti coi de parte barbateasca, ai tai, inaintea Domnului Dumnezeului tau.

Cand imi voi aduce o jertfa,

nu-mi aduci sangele ei cu paine dospitä, sa nu ramana pana a doua zi grasimea jertfei aduse la praznicul meu.

Fruntea pargei din tarina ta s'o aduci la casa Domnului Dumnezeului tau. Sä. nu fierbi iedul in laptele

lata, eu voi inaintea ta pe ingerul meu, ea sä, te pizeascä, pe

83 www.dacoromanica.ro

G

IESIREA, 24

tine in cale si sa te dud, in pamántul

24.

Fii cu pazit in fata lui i asculta de glasul lui, nu fi indaratnic fat& de el, ciici nu va ierta fáradelegile tale, de vreme ce numele meu este intru el. lar de vei asculta de glasul lui vei face toate cate am poruncit eu, atunci voi fi dusman dusmanilor tai

Dumnezeu incheie pe muntele Sinai lega-

pe care 1-am pregatit.

protivnic protivnicilor tad. Caci ingerul mea va rnerge inain-

tea ta ai te va duce pe tine la Amoriti, la Hetiti, la Pereziti, la Canaaniti, la

voi starpi pe ei. Heviti i la Iebusiti, SA. nu te inchini la dumnezeii acestora i sit nu le slujesti lor i sit nu

faci dupa faptele lor, ci sa-i sfarami cu hotariie i sä nimicesti stalpii lor cu pisanii.

Ci sa slujiti pe Domnul Dumnezeul vostru si el va binecuviinta pitinea ta i apa ta i va indeparta molirna din mijlocul vostru. S'r atunci nu va fi femeie care sa lepede, sau femeie stearpà in pamantul tau, si numarul zilelor vietii tale il voi implini.

Voi trimite frica mea inaintea ta voi turbura pe toate popoarele impotriva clirora yeti merge i voi pune pe fuga pe toti protivnicii VAL Trimite-voi tauni inaintea ta, care

vor alunga pe Heviti, pe Canaaniti pe Hetiti din fata ta. Dar nu-i voi alunga dinaintea ta inteun singur an, ca Ora sä nu ajunga pustie i ea nu se inmulteascii impotriva

ta fiarele salbatice. Incetul cu incetul Ii voi alunga de

dinaintea ta, pang ce tu te vei vei lua tara in staptinire.

mantad seiu Cu i Domnul a zis catre Moise: « Sue-te la Domnul tu si Aaron si Nadab i Abiu 1.

q.aptezeci dintre batranii lui Israil, inchinati-va de departe ! Si Moise sa se apropie singar catre

Domnul, iar aceia sa nu se apropie si

poporul sii nu se sue impreunit cu el! » Atunci a venit Moise i a spus pe sir poporului toate cuvintele Domnului toat,e legue; iar tot poporul a rdspuns inteun glas si a zis: « Tonto poruncile pe care le-a rostit Domnul, le vom implini ! »

Si Moise a scris toate cuvintele Dom-

nului FA s'a sculat dis-de-dimineatá si a zidit un jertfelnic la poalele muntelui doisprezece stalpi, dupa cele douilspre-

zece semintii ale lui Israil. Si a trimis tineri dintre fiii lui Israil, care adusera arden i de tot i jertfirá Domnului tauri drept jertfá, de pace. Apoi Moise lua jumátate din sango si-1 puse in vase, iar cu cealalta jumatate din sango stropi jertfelnicul. A luat, dupa aceea, cartea legalmantului si a rostit-o in auzul poporului. lar ei au zis: « Toate cate a grait Domnul, le vom face si le vom urma! » In sfarsit, Moise a luat sangele a stropit poporul zicand: « Acesta este sangele legamantului pe care il incheie Domnul cu voi pe temeiul tuturor acestor cuvinte. Dupii, aceea Moise si Aaron, Nadab Abiu i aptezeci dintre batranii lui

Israil s'au suit in munte.

Si au vazut pe Dumnezeul lui Is-

statornici hotarele tale, de la Marea Rosie pana la marea Filistenilor si de la marginea pustiei pana

rail ; i sub picioarele lui era ca un pod

tale pe locuitorii tarii voi goni de dinaintea ta. SA, nu faci nici un legamant, nici ou ei, nici cu dumnezeii lor.

fili lui lsrail, Domnul nu si-a intins mana lui, ci ei privirá pe Dumnezeu, iar dupii

impotriva mea, caci de vei sluji dumnezeilor lor, ei iti vor fi tie cursa.

gea i poruncile, pe care le-am seria pen-

Si

voi

la Eufrat, iar eu voi da in mainile

Sit nu locuiasca mai departe in tara ta, ca sä te tag& pe tine la *teat,

de strdlucitoare safire i ca mima cerului celui mai Benin.

Insá asupra acestor alesi dintre

aceea au mancat si au baut. Apoi Domnul a zis catre Moise: « Sue la mine in munte i stai acolo si-ti voi da table de piatra, aclica letru invatatura ion!

84 www.dacoromanica.ro

IESIREA, 25 Deci Moise sculändu-se impreunä cu Iosua, slujitorul sàu, s'au suit in muntele lui Dumnezeu. lar batra,nilor le-a zis: o Ramâneti

NITA ce ne vom intoarce la voi,

aici

iatä Aaron si Hur sunt cu voi; de

va avea cineva vre-o pricinii, sa se due& la ei. »

Deci Moise s'a suit in munte un nour a acoperit muntele. Si slava Domnului s'a pogorit pe muntele Sinai, iar nourii 1-au acoperit sase zile. Iar in ziva a saptea 1-a strigat Domnul pe Moise din mijlocul nourilor. lar inaintea ochilor fiilor lui Israil, chipul slavei Domnului pe värful mun-

telui era ca un foc mistuitor.

Si Moise a intrat in mijlocul nou-

rilor

i

s'a urcat pe munte si a stat

Moise in munte patruzeci de zile si patruzeci de nopti.

Si si-1 fereci cu aur curat, sipe dinäuntru FA pe dinafarii si-lfereci, iar sus si-i

faci o ghirlandä, de aur de jur-imprejur.

Si si torni pentru chivot patru

verigi de aur i si le prinzi la cele patru

colturi de jos ale lui, douil verigi de o parte si douä verigi de cealaltä, lature. Si si faci pArghii de lemn de sal-

i si le imbraci cu aur. Si ai väri parghille prin verigile de pe laturile chivotului, asa Meat sä, cam

se poati duce ehivotul cu lar pArghiile sà. Amami in veri-

gile chivotului i sit nu fie scoase din ele. 16. Dupii aceea sit pui in chivot legea

pe care-ti voi da-o. Si faci pe urma un capac de aur curat: lungimea lui si fie de doi coti jumAtate, iar latimea hii de un cot fji jumatate.

Rtinduieli pentru lacerea cortului descoperirii i pentru odoarele dintr'insul.

Si mai faci doi heruvimi de aur sà-i faci din aur cecinit, räsarind din cele douti, copete ale capacului. Si faci sä, iasä un heruvim din capätul acesta si un heruvim din capatul

Atunci a gräit Domnul lui Moise

iasä heruvimii la cele doua, capete ale lui.

25.

fA a zis: o Spune fiilor lui Israil sä-mi aduci daruri; de la tot omul pe care-1 indeamna,

mima sii dea, sii primiti daruri pentru mine.

lar heruvimii si fie cu aripile in-

tinse i ridicate acoperind cu ele capacul chivotului, i si stea unul in fata, altuia, cu fetele inspre capacul chivotului. Si

Tat& darurile pe care ea, le primiti

de la ei: aur i argint i aroma;

Porfira violeti, stacojie si visinie,

vison

ceklalt; din capacul de aur si faci

i par de caprá;

Piei de berbec vopsite rosu i piei de vitel de mare si lemn de salcâni;

Untdelemn pentru candele, mirezme

pentru mir i pentru tämitia ceo bine

sä, pui acest capac deasupra

chivotului, iar in chivot sa pui legea pe care-ti voi da-o.

Si acolo mi voi descoperi tie si voi grai cu tine de sus de pe chivot, dintre cei doi heruvimi care stau pe chi-

votul legii, toate cite îi voi porunci cu privire la fiii lui Israil. Dupi aceea 85, faci o masä de

Pietre de onix i pietre scumpe de pus la efod si la hosen. Si si-mi faci locas. sfânt ca sii locuesc in mijlocul lor,

lemn de salcám, lungä, de doi coti, Iota de un cot si inalti de un cot si jumatate. Si s'o imbraci cu aur curat i si-i faci imprejur o cununii din aur impletit. Si mai faci imprejurul ei un rervaz

chipul locasului çi chipul tuturor odoarelor lui intocmai sä, le faci.

imprejur, sii impletesti o cununä, de aur. Si sä, faci i patru verigi de aur s'a le prinzi in cele patru colturi uncle

mirositoare;

Intocmai cum iti voi arito eu:

Asa dar sa-mi faci un chivot de lemn de salchm ; lungimea lui si fie de doi coti i jumatate, lätimea de un cot jumatate i inAltimea lui tot de un cot si jumatate.

lat de o paling, si pe pervaz, de jur-

stint cele patru picioare ale mesei.

Si aceste verigi, menite si primeasci parghiile care vor duce masa, si le pui chiar längA pervaz,

85 www.dacoromanica.ro

IESIREA, 26

lar parghiile 85, le faci din lemn

de salckm i sä le imbraci cu aur, i cu

ele sä se duc5, masa.

a sä Lei pentru mash,' talgere, niistrape, potire i cupe ca sä torni cu ele,

i

86, le faci anume din aur curat.

Iar pe masä sit pui pâinile pu-

nerii inainte, care sii stea pururea Maintea mea.

Si sit faci un candelabru do aur curat. Acest candelabru, cu piciorul cu fusul lui, sa fie din aur cedinit; iar cupele lui cu caliciurile i cu florile lor sä fie trup cu el. Sase brate sii se desfaci din laturile lui, troj brate ale candelabrului sit fie pe o parte i trei sä fie pe cea-

cu heruvimi; lucro de meter Vesittor, sä le faci pe ele. Lungimea unui covor sit fie de douäzeci

i opt de coVi, lar laVimea lui

fie de patru coVi, i toate covoarele ea& aceeasi Cinci covoare sä fie incheiate inteo f5,sie mare si celelalte cinci covoare sä fie iaräsi incheiate inter) altä, f5,,sie mare.

Apoi sii pui cheotori de podia vio-. letä, pe marginea covorului, de la capiltul

celei djntiuj fäsii si tot asa sii pui cheotori la capittul celei de-a doua S5, pui cincizeci de cheotori la intiiul i cincizeci la capätul celui

din urmä, covor din fiisia a doua, asa ca cheotorile sä villa una in dreptul

laltá parte. Candelabrul sii ai.135, la un braV troj cupe in chipul florii de migdal,

alteia. S5, faci cincizeci de copci de aur

caliciurile i cu florile lor, EA la alt bra,V,

cu copci, ca astfel cortul sä fie o singurä

tot asa, troj cupe in chipul florii de

migdal, cu caliciurile i cu florile lor ; asa

sä fie lucrat fiecare din cele sase braVe care se desfac din fusul candelabrului. Fusul candelabrului sa aibii patru cupe in forma florii do ruigdal, cu caliciurile i cu florile lor: 36. Un caliciu sä, fie sub intitia pereche de brate care ies din candelabru, un caliciu sä, fie sub a doua pereche un caliciu sä fie sub a treia pereche de brat°. Asa sit fie lucrate cele sake brat° care se desfac din fusul candelabrului. Caliciurile i braVele sä fie dinteo bucat5, cu candelabrul i tot candelabrul sä fie lucrat din ciocan, dinteo singur5,

bucat5 de aur curat.

a pe urmä sh-i faci sapte candele

sä le asezi inteinsul, asa ca ele sä,

arunce lumina lor inaintea candelabrului.

1VIucarile i tävitele pentru scrum sii fie din aur curat.

Candelabrul cu toate aceste unelte

sä fie dinteun talant de aur curat. a vezi sä le faci toate dupii, chipul caro V s'a arätat Vie in munte. »

86, inchei cele douä fäsii una cu alta, bucatit.

a 85, mai faci i covoare din pär de caprà pentru acoperisul cortului, anurne s5, faci unsprezece covoare. Lungimea unui covor 86 fie de treizeci de coVi i litVimea de patru coti ; cele unsprezece covoare s5, oak, aceeasi masur5,.

Sä coi impreung cinci covoare de o

parte si celelalte sase covoare de alta

parte si sti indoiesti pe cel de al aaselea covor in parten de dinainte a cortului. a sä faci cincizeci de cheotori pe marginea covorului de la capatul fitsii i cincizeci de cheotori pe marginea covorului de la capátul celei de a doua fa

Si mai faci cincizeci de copci de

wain& i sii pui copcile in cheotorile lor i si inchei cele dou5, fàii, ca astfel

cortul sä fie unul singur.

lar ceca ce intrece din covoarele

cortului jumiktatea covorului caro intrece sii acopere parten de dinapoi a cortului. Si coVii de la o lature si de la cea-

laltit lature, caro vor fi de prisos din 26.

Alcdtuirea cortului descoperirii. 1. o lar cortul s5,-lfaci din zece covoare

de vison i de porfirit violetä, stacojie

lungimea covoarelor cortului, sä cadä pe cele cloud laturi ale cortului, inteo parte

intealta, ca sä-1 acopere.

i la mai faci peste cort un alt

acoperis de piel rosii de berbec i incit

86 www.dacoromanica.ro

IE8IREA, 27

un acoperis, pe deasupra, de piei de

nelele si le faci de aur i manelele le imbraci tot Cu sur.

vitel de mare. Si faci apoi, pentru locas, scandud de lemn de salcam, de pus in pi-

8i astfel siinjghebezi locasul dupa

chipul care ti s'a aratat in munte. Sit faci o perdea de porfira vio-

cioare. Lungimea fiectirei scii,nduri sit fie de

Iota, stacojie i visinie si din vison, saturit midastra, cu heruvimi cusuti pe ea. 8i si asezi perdeaua pe patru stalpi

zece coi i lätimea fiecarei scanduri sa fie

de un cot si jumatate. 8i fiecaie scandura ea aibti cate doi cepi care &a prindit scandurile de tälpile lor; asa sit faci la toate scandu-

de lemn de salcam, imbracati cu aur, care sit sib& carlige de aur i sa stea pa patru talpi de argint. 8i sit prinzi perdeaua, de carlige.

rile locasului. 8i asemenea scanduri pentru locas sa faci doutizeci, pentru laturea dinspre

Chivotul legii si-1 pui in dosul perdelei perdeaus, aceea sä fie pentru voi ca

un perete despirtitor intro Man.

8i sii faci patruzeci de talpi de

Sfanta Sfintelor. 8i si pui capacul pe chivotul legii,

argint de pus sub cele doutizeci de scan-

duri, cate doll& ttilpi sub o scandura, pentru cei doi cepi ai ei, i douti talpi sub alt.& scandurit, iarâi pentru cei doi cepi ai ei. Tot asa i pentru laturea a doua

acolo in Sfanta Sfintelor, 8i ea pui masa dincoace de per-

dea, iar candelabrul sä-lpui in fata mesei, In partea de miazà-zi a cortului, iar masa s'o pui in partea de miazä-noapte a cortului.

a locasului, cea dinspre miaza-noapte, faci douäzeci de scanduri,

lar la usa cortului si faci o per-

Cu cele patruzeci de tälpi de argint ale lor, cite doll& talpi sub o scandurit i douii tälpi sub o altti scandura,

dea de porfira violeta, stacojie

si de vison, tesufa cu alesaturi. lar perdelei sit-i faci cinci stalpi din lemn de &dam i sit-i imbraci in aur, i carligele si fie tot de aur i si

lar pentru partea de dinapoi a locasului, care vine spre asfinft, sii faci sase

torni pentru stalpi cinci talpi de arama.

scan du ri.

cele

8i di mai faci douit scanduri la cloud unghiuri din fundul loca-

sului.

27.

Jertlelnicul i curtea eldntului

Ele si fie incheiate de jos si petal

# Sit faci un jertfelnic din lemn de salami, lung de cinci coi f0.1 lat de cinci

sus, pant): la intaia scoabit, i amandouit

asa si fie puse, ca sit facä cele doll&

coti. Jertfelnicul si fie pittrat lui sit fie de troj coti. 8i sti-i fad patru coarne la cele patru colttni ale lui; coarnele sit fie dinteo bucatit cu el si si-1 imbraci in

unghiuri.

Si fie deci opt scanduri, i cele saisprezece talpi de argint ale lor, cate

doult ttilpi sub fiecare scandura. 8i si faci manele de lemn de salcam: cinci pentru scandurile de pe o lature a locasului, Cinci manele pentru scilndurile de

a ram it.

Apoi sti-i fad cenusare de pus ce-

nusa, lopeti, talgere, furculite

pe cealalta lature a locasului i cinci

i

lighene

pentru piratic; toate uneltele lui sä, le faci de aroma. Si faci imprejurul jertfelnicului o gratie de anima in chip de retea i la aceasta, gratie sä, faci patru verigi de aramit, la cele patru colturi ale ei. 8i sa, pui gratia aceasta jos la te-

roanele pentru scandurile din partea di-

napoi a locasului, care vine spre asfintit.

lar manela de la mijlocul scandurilor si treacti de la un copra pang la celillalt al locasului. 8i scitndurile si le imbraci cu aur scoabele lor prin care vei petrece ma-

melia jertfelnicului, iar gratia sa, ajunga pant): la jumittatea inilimii jertfelnicului. 87

www.dacoromanica.ro

IEIREA, 28 In cortul descoperirii, dincoace de

Sä faci apoi parghii jertfelnicului,

perdeaua care ascunde chivotul legii,

parghii de lemn de salearn, si sit le fereci

Aaron si fiii sai sa aseze candelabrul care sá arda, de seara pánä dimineata, inaintea Domnului. Aceasta sit fie pravilä, vesnica,

cu arama; i parghille sit le vari prin verigi parghiile sä, fie de amandoua laturile jortfelnicului, ca. sä poatä fi dus.

In neam de neamul lor, pentru fiii lui Israil.»

i jertfelnicul sä-1 faci din scanduri si gol pe clinauntru, precum ti s'a arätat

tie in munte, asa sa-1 alcatuesti. Dupil aceea sa-i faci locasului o

28. Ddeljdfile sfinte.

curte. Pe parten dinspre miazit-zi a curtii pui perdele de vison, i lungimea

,Iar tu ja 'Aug& tine pe Aaron, fra-

tele tau si pe fiis lui impreuna cu el, din mijlocul fiilor lui Israil, ca sa-mi fie mie preoti, adica Aaron, Nadab Abiu, Eleazar i Itamar, fiii lui Aaron.

unei laturi sa fie o sutil de coti.

Apoi douazeci de stalpi, cu douazeci de talpi de aroma, iar carligele la stalpi si vergelele sa fie de argint.

i sit faci sfinte odajdii lui Aaron, fratele tau, spre cinste i podoaba. i tu sa vorbesti cu toti cei ce au mimI inteleapta, pe care eu i-am um-

Tot asa ad fie laturea dinspre miazanoapte: sä, pui perdele de o But& de coti, apoi dourizeci de stalpi cu talpi de

iar carligele la stalpi i vergelele lor s'a fie de argint. lar in lat, in parten dinspre apus a curtii, sä, pui perdele de cincizeci de

plut cu duhul intelepciunii, ca sa-i facii lui

Aaron vesniinte pentru ziva sfintirii lui, cänd va fi fa-mi slujeascii, mie ca preot. i acestea sunt vesmintele pe care ea le faca: hosen, efod, mantie, tunicii, mitra i bräu; deci sa le faca aceste

coi lungime, agatate pe zece stalpi stalpii întäiii pe zece talpi. largimea curtii, in partea dinspre rashrit, sa fie de cincizeci de coti,

sfinte odajdii lui Aaron, fratelui tau si

i anume: de o parte a usii sa,

agati cincisprezece coti de perdele, cu trei stalpi i Cu trei talpi,

fiilor lui, ca sa-mi slujeasca mie ca preoti. Pentru aceasta sä, in aur i porf irá violetiti, stacojie, visinie i vison.

cincispiezece coti de perdele, cu troj stalpi

fira violeta, stacojie i viinie si din vison

meter Osator, cu patru stalpi, sprijiniti pe patru talpi.

ca sa-1 strânga, BA fie lucrat ca i efodul

i de cealalta parto a usii, iarasi

i sá fad, efodul din aur, din por-

Cu trei talpi. lar la poarta curtii sa fie o perdea de douazeci de coti de porfira violeta, stacojie si vijnie i de vison, lucru de

tesut cu maiestrie. El sä,' aiba, douä umerare cu care sä se lege la cele douil," capote de sus ale lui. i bräul care va trece peste efod,

dinteo bucata cu el; sit fie din aur, din porfirti violetá, stacojie i visinie si din

Toti stalpii de jur-imprejurul curtii vergele de argint, carligele sa fie de argint i talpile de arama. Lungimea curtii eh' fie de,-o suta de coi i largimea de cincizeci de coti.

vison.

Apoi sá iei douä pietre de onix

sa sapi pe ele numele fiilor lui Israil. ase aim:re pe o piatrit si pe cealalta piatra alto saso, in sirul nasterii lor,

lar inaltimea ei sa fie de cinci coti, anume din perdele de vison, atarnate pe stalpi cu talpi de aramii.

Asa cum fac säpatorii in piatra, ea o scripturii pe pecetie, asa, sa sapi

lar toate odoarele locasului, pentru tonta slujba lui, i toti tdrusii lui i toti

numele fiilor lui Israil pe cele douä pietre,

tarusii curtii sa fie de arama. $i tu porunceste fiilor lui Israil sit-ti aduca, pentru candelabru, untdelemn curat, stors din masline, ca arda candelele pururea.

si pe urma sä fereci pietrele in fermitura de aur. Dupa, aceea sá pui aceste doua

pietre pe umeraiii efodului ca pietre care 85, aminteasca pe fiii lui Israil; iar Aaron 88

www.dacoromanica.ro

IESIREA, 28 sii poarte numele lor pe cei doi umeri ai 8E, inaintea Doinnului, spre neintrerupta pomenire.

Si mai faci sponci din fir de aur, Si doua läntujele de aur cuiat Ed le faci ca o skim* adica impletite, aceste lantujele impletite sa, le pui In sponci. Si faci dupg, aceea hosenul jude-

gile efodului, ca si stea tapan pe britul efodului, asa Meat hosenul sa nu se miste

de pe efod. Si Aaron sii, poarte, °and va intra in cortul descoperirii, pe hosenul jude-

catii, deasupra inimi.i sale, numele fiilor

lui Israil, spre neintreruptit amintire,

inaintea Domnului. Apoi sit pui in hosenul judecatii:

i Tumim, care sa, stea pe mima lui Aaron, cánd va intra in cortul des-

&Atli, tesut cu maiestrie, la fel cu efodul,

Urim

din fire de aur, din porfirit violeta, cojie i visinie si din vison. Si fie patrat, indoit, lungimea lui

coperirii, inaintea Domnului. Astfel Aaron

sa poarte neincetat pe mima sa judecata fiilor lui Israil, inaintea Dom-

fie de o palma i läimea lui tot de o paling,

Si si-1 acopen i cu o podoabä, de

nului.

pietre scumpe asezate in patru In sirul intai si fie un rubin, un topaz si un smaragd; acesta este sirul intai.

Apoi ea faci mantia de sub efod, intreagä, de porfirit

In al doidea ír fa fie un carbuncul,

Si mantia si MIA la mijloc o gura, pe mid° sii intre capul si gura

In al tmilea sir si fie un opal,

nic tesuta, ca gura unei platose, asa

un safir si un diamant.

sa Dad de jur-imprejur o tivitura trai-

o agata si un ametist, lar in al patrulea ir fa fie un

inctit mantia sa nu se sfaBie. lar la poalele mantiei, sii pui de jur-imprejur canafi de porfirli violeta, vihie si stacojie, si intre ei clopotei de aur de jur-imprejur. Si pui deci un clopotel de aur

beril, un onix i un jaspis. Aceste pietre

sä, fie legate in ferecaturi de aur.

Si pietrele acestea sa fie in numar de douisprezece, dup.& numele fiilor lui

si un canaf, un clopotel de aur si un

Israil; la fel cu sapaturile de pe peceti, fiecaie cu numele sau, dupa cele doua-

canaf, pe poalele mantiei de jur-imprejur.

Aaron sa, se imbrace cu ea cand va sluji, ca sa se auda sunetul clopo-

sprezece semintii.

Apoi si faci pentru hosen lantujele de aur curat si impletite ca sfoara. Sit mai fa,ci pentru hosen dota

teilor

cand va intra in cortul sfant,

inaintea Domnului, i asijderea °and va

ca sä nu moara.

verigi de aur i sä, le prinzi de cele doua colturi de sus ale hosenului. Apoi si petreci cele dour), läntu-

Dupa aceea sii faci o tablita de aur curat si sii sapi pe ea, cum ai face o sapatura pe pecetie: o Sfintit Domnului». Si si o legi cu un § nur de porfiri

jele de aur in cele doua verigi de la

colturile hosenului;

violeta de mitrii, asa incat sa vie in partea dinainte a ei. Si tablita sii stea pe fruntea lui Aaron, si Aaron si ja asupra luí toate

Si celelalte douä, capote ale lantujelelor impletite, sit le prinzi de celo dota sponci si pe acestea de umerarele efodului, in partea lui de dinainte. Si si mai faci douä, verigi de aur

greselile savarsite de fiii lui Israil, la aducerea darurilor sfinte si la toate sfintele prinoase, i tablita si stea necontenit

ca sa le prinzi de colturile de jos ale hosenului, pe marginea dinlauntru, intoars5, spre efod.

pe fruntea lui, ea ei si afle indurare de la

Sa mai faci, iara, douit verigi de aur i sit le prinzi de cele doua umerare ale efodului, dedesubt i in partea de dinainte, chiar la local lor de legittura, deasupra braului efodului. lar verigile hosenului sa, le prinda ca un snur de porfira violetá de veri-

Domnul.

lar tunica s'o fad de vison si tot de vison si faci si mitra, iar braul sa-I faci cu alesaturi. Si faci de asemenea pentru fiii lui Aaron tunici si brae, asemeni si mitre

sa le faci spre cinste si podoabii. 89

www.dacoromanica.ro

IESIREA, 29 S't sh-i imbraci cu ele pe Aaron fratele tán i pe fiii lui, apoi sh-i ungi pui in slujbit i sit-i sfincu mir testi, ca sa-mi fie mie preoti. i sh, le faci lor pantaloni de in, ca sh acopere goliciunea trupului lor

Si sâ iei din shngele vitelului i sh pui, cu degetul tau, pe coarnele jertfelnicului, iar sangele tot versi la te-.

chi.

lor, i sä le arzi pe jertfelnic.

melia lui. SA'

iei apoi toe& gräsimea care

acopere mgruntaiele i praporul de pe mai EA amandoi rárunchii, cu gräsimea

di fie lungi de la coapse la genunpoarte si Aaron si fiii lui

Insä carnea vitelului, pielea lui necurätenia lui sh le arzi pe foc, afard din tabärk ciici e jertfa pentru pitcat. Sh iei apoi unul din cei doi berbeci, i Aaron si fiii sii sh-si punii máinile pe capul berbecului. Si duph ce ai junghiat berbecul, iei sh,ngele lui i sii stropesti jertfelnicul de jur-imprejur. Apoi sá tai berbecul in buchti

chnd vor intra in cortul descopeiirii, sau cand se vor apropia de jertfelnic, ca sä slujeasch in locul sfänt, asa Inca sit nu se incarce de phcate i sh moarh. Aceasta sh be fie pravilii vesnich, pentru el si pentru urmasii lui. 29.

Sfintirea lui Aaron i a /ido? sdi. Jerefele

sit-i spell mitruntaiele i picioarele le pui laugh, celelalte bucitti i lh,ngh

de fiecare zi. s lath, ce trebue sá shviIrsesti asupra

chpäthnii.

lor, când Ii vei sfinti pe ei ca sh-mi fie mie preoti: Sá iei un vitel i doi berbeci

i sii arzi berbecul intreg pe jert-

felnic, cici este ardere de tot a Dom-

fhrh, cusur.

nului, jertfit cu miros de bung, mireazmh,

nedospite unse cu untdelemn. Toate ace-

si.-qi punä Aaron si fiii sai mâinibe lor pe capul berbecului,

Apoi, phini nedospite, azime frhmhntate cu untdelemn i tuft() iaritsi

adusä Domnului.

Pe urmh si iei al doilea berbec

sir, le faci din lamurh de fdinii. Si pune-le inteun paner o dath cu viçelul Cu cei doi berbeci. Duph aceea, sá aduci pe Aaron si pe fiii luí la usa cortului descoperirii

stea,

Si junghiind berbecul sii iei din silngele lui f}i sá ungi sfärcul urechii drepte a lui Aaron i sffircul urechii

diepte a filler shi i degetul cel mare de la mhna lor dreapth i degetul eel

sh-i imbhiezi, Si ia odajdiile i imbrach pe Aaron, Cu tunica i cu mantia efedului i cu efodul i Cu hosenul, incinge cu efodului. Si sit pui mitra in capul lui i sit-i

mare de la piciorul lor drept, iar cu Bangale rhmas sit stropesti jertfelnicul de jurimprejur.

i sá iei apoi din sängele de pe jertfelnic si din mir i s'a stropesti pe Aaron si vesmintele lui si pe fiii lui vesmintele fiilor lui, ca el i vesmintele lui i fiji lui i vesmintele fiilor lui

prinzi pe mitril diadema sfhntä. Ia apoi mirul s't toarnit-1 pe capul lui i unge-I cu el.

Pe urmd sii aduci si pe fiii lui

se sfinteasch.

Pe urmil si. iei grhsimea berbe-

imbraci cu tunici. Si sit incingi cu bilie pe Aaron FA pe fiii siii i sh le pui mitre in cap, si preotia sh fie a lor ca o pravilh vesnich. Si pune pe Aaron si pe fiii shi in slujbä. r

cului, anume coada lui s't gritsimea care acopere mhruntaiele i gritsimea de 10'1

pe mai i amilndoi fárunchii, cu gritsimea de pe ei, isoldul drept cad acesta este berbecul de inschunare si de sfintire in slujba preotiei

10. Duph aceea sii aduci vitelul Main-

tea cortului descoperirii i sh-si punh Aaron si fiii sai mhinile lor pe capul 11.

lar din panerul cu azime, care este inaintea Domnului, sit mai iei o

i sii junghii vitelul inaintea Dom-

phine, o azimh framfintath cu untdelemn

nului, la usa cortului descoperirii.

si o turtit, 90

www.dacoromanica.ro

IE$IREA, 30

$i pe toate acestea si le pui in

De asemenea sä aduci in fiecare

zi jertfä pentru pleat un vitel, ca is-

mâinile lui Aaron EA in mâinile fiilor lui s'r ea le legeni ea prinos leg6,nat inaintea Domnului.

ridicänd astfel picatul jertfelnisfincului; apoi unge-I cu mir ca

i sii, iei acestea din milinile lor sä le arzi pe jertfelnic, längä, arderea

testi.

$apte zile sä aduci jertfe de ispisire pentru jertfelnic ii si-1 sfintesti ea astfel jertfelnicul sil fie lucru prea sfänt ro'r tot ce se va atinge de el sit se sfinteasci. Iatä acum i cesa ce trebue sä jertfesti pe jertfelnic: doi miei de alto un an, zi de ni, jertfi, necontenitit. Un miel sä-1 aduci dimineata

de tot, intru miros de bunä mireazmä, inaintea Domnului, cad acesta este prinos adus Domnului. Si, iei pe urmä, i pieptul berbecului de insciunare i sfintire, care este pentru sfirrtirea lui Aaron, si legeni ca jertfá legä,natii, inaintea Domnului. Aceasta sä fie partea ta. $i sä socotesti ca sfinte pieptul leginat i oldul ridicat, care au fast leginate si au fost ridicate din berbecul de inscaunare si de sfintire, adus pentru Aaron si pentru fill sii. $i acestea sä, fie pentru Aaron si pentru fili siti, din partea fiilor lui Israil, dajdie intäritä prin lege vesnicä, fiindcä este jertfá, ridicatä; i jertfa ridicatà, pe care au adus-o fili lui Israil din jertfele lor de pace, se cade sà fie

al doilea miel si,-1 aduci intro cele doll&

seri.

$i si adaogi la intaiul miel a zecea parte dintr'o efä, de frente de fiinit,

främäntati, cu a patra parte dinteun hin de untdelemn, stors din misline, iar ca jertfä de turnare, a patra parte dintr'un hin de vin. lar pe al doilea miel sä-1 aduci in faptul serii, tot Cu prima de fäinä ea si pe eel de dirnineatä i tot cu turnare de vin, sä-1 aduci jertfri, Domnului,

a Domnului. lar vesmintele sfinte ale lui Aaron,

intru miros cu bung mireazmi.

fie ale fiilor lui, dupä, el, ca ea se imbrace cu ele când vor fi unsi i inscäunati i sfintiti preoti.

$i aceasta sä, fie jertfä, vesnicii, in

sil

neam de neamul vostru, la usa cortului descoperirii, inaintea Domnului, uncle mil

voi descoperi tie pentru ca sä-ti dau acolo poruncile mele.

Timp de sapte zile sá stea imbricat cu ele acela dintre fiji lui care va fi preot in locul lui, si va intra in

In acest loe má voi

descoperi

fiilor lui Israil si el se va sfinti cu märirea mea. $i voi sfinti cortul descoperirii jertfelnicul si pe Aaron si pe fill sii

cortul descoperirii, ca sä, slujeasci, in locul

Dupä, aceea, sá iei berbecul de sfintire si carnea lui s'o fierbi in ice rant.

$i Aaron si fiii lui sä mä,nânce carnea berbecului precum i pftinea din

sfinti-i-voi, CO 86,-mi fie mie preoti si-mi slujesecti, $i mä voi shläslui in mijlocul

paner, la usa cortului descoperirii. Sä, le minânce acestea, prin tare s'a fäcut ispiisirea cänd au fost inscriu-

fiilor lui Israil si voi fi Dumnezeul lor,

lar ei vor cunoaste ci eu sunt

Domnul Dumnezeul lor care i-am secs pe ei din tara Egiptului, CO Sil locuesc In mijlocul lor, eu, Domnul Dumne-

nati si au fost sfintiti, i nici un sträin sä nu mi,nânce din ele, pentru ch sunt lucruri sfinte. $i de va rämänea ceva din aceastä,

zeul lor ! »

come de sfintire si din piiine, pfinä a doua zi, sä arzi rämisitele pe foe si nu se miinance, ca este lucre sfânt. Asa dar sä faci cu Aaron i cu fiii lui intocmai dupä cele ce ti-am poruncit; timp de sapte zile sil tie sfintires lor.

80.

Jeri!elnicul timdierii i alte onludifirs. 1. t Sil-mi mai faci un jertfelnic pentru arderea támâii, i anume sfi, mi-1 faci din lemn de salcâm, 91

www.dacoromanica.ro

1E$IREA, 30

Si. fie lung de un cot, si fie lat de un cot, sa fie patrat i inalt de doi

Domnului pentru rascumpararea sufletelor voastre. Deci si. iei argintul de riiscumparare de la fiii lui Israil i si.-1 dai pentru trebuintele eortului descoperirii, ca fie fiilor lui Israil spre pomenire inaintea Donmului i spre rascumpararea sufle-

coti, lar coarnele lui si fasà din trupul lui,

i si-1 imbraci cu aur curat, atftt partea de BUS Crl,t i peretii de jur-imimpletesti prejur i coarnele lui; imprejur o cununa de aur. Apoi si-i pui sub cununii don& verigi de aur pe cele doua latmi, adica in

telor voastre ! i iariísi a grait Domnul lui Moise

douä párti, ca si slujeasea de toarte,

si i-a zis: « Sa-mi faci o baie de arama

pentru párghiile cu care va fi dus. Si-i faci deci doua parghii de lemn de saleam i si le imbraci cu aur.

scaunul ei si fie de anima', pentru spalat,

s'o asezi intre cortul descoperirii jertfelnic i FA torni apa in ea. i Aaron si fill säi spele, in baie, mail-tile i picioarele lor.

si. pui jertfelnicul tamftierii inaintea perdelei care acoperd chivotul legii, i

inaintea capacului care st5, re chivotul legii, acolo unde mi. voi descoperi tie.

C5,nd vor intra in cortul descoperirii sa se spele cu apa, ca si. nu-i lo-. veasci moartea, sau cand se vor apropia

lar Aaron si era pe altar tamale

bine mirositoare ; i in fiecare diminea,tä

de jertfelnic, ca si. slujeasca

and va aprinde candelele si. arda timaie.

arda, jertfe inaintea Domnului.

De asemenea, child Aaron va aprinde

candelele in faptul serii, si. ardä i tamaie: jertfä vesnica de tamilie inaintea Domnului, in neam de neam. Pe acest jertfelnic sa nu ardeti maie straina, nici ardere de tot, nici prinos de paine, nici jertfa de turnare sit

i

ca sa

Atunci ei trebue sa-0 spele maii picioarele, ca si nu-i loveasca moartea. íi aceasta si le fie ion pravila vesnicd, lui Aaron 0 semintiei lui, in nile

neam de neam! »

i iardsi a grait Domnul catre Moise 0 a zis:

nu turnati pe el.

Ci numai o data, pe an, Aaron si savarseascii asupra coarnelor lui jertfa de ispisire ; cu sangele jertfei pentru pacat si-1 curete o data pe an. Asa sa

« Is..-ti din mirodeniile de frunte cinci sute de sicli de smirna aleasa ; pe jumatate, adica doua, sute cincizeci de sieli scortisoara mirositoare i doua sute cincizeci de sicli trestie cu bun mires. i cinci sute de sicli de casia, dupa

faceti din neam in neam. Acest jertfelnic

este proa sfant pentru Domnul. » Dupi amen. Domnul a gräit catro Moise si a zis: « °and vei face numaratoarea fiilor lui Israil, a acelor care trebue si fie numarati, si dea fiecare Domnului rascumparare pentru sufletul sau, asa ca numaratoarea lor sa nu le casuneze

siclul sftint, 0 un hin de untdelemn de mäsline.

i si faci din acestea mir pentru

ungere sfantii, mir alcatuit dupa mestesugul ficatorilor de aromate; acesta

fie mirul pentru sianta ungere.

i sit ungi cu el cortul descoperirii chivotul legii,

vre-o nenorocire.

Fiecare din cei care vor veni numaratoare si dea cite o jumätate

i masa cu toate vasele ei si candelabrul cu toate uneltele lui i altarul

de siclu, dupii siclul sfant, care are douazeci de ghere, o jumatate de siclu, dajdie pentru Dornnul, Once ins care vine la numaratoare,

tam itie rii. i

jertfelnicul arderii de tot, cu

toate uneltele lui i baia i temeria ei. Deci sa le sfintesti pe acestea, ca sa fie pica sfinte. Tot ce se va atinge de ele se va sfinti.

In virsta de doutizeci de ani EA mai in sus, sa dea dajdie Domnului. Cel bogat sa nu dea mai mult

Tot asa si ungi cu mir pe Aaron pe fiii lui i sa-i sfintesti pe ei ca

cel same a, nu dea mai putin decat o jumatate de siclu, cand veti da dajdie

si.-mi fie mie preoti. 92

www.dacoromanica.ro

IEIREA, 31 Apoi sit vorbesti cu fiii lui Israil

sa, le spui: Acesta sa, fie pentru voi mirul sfintei ungen i in neam de neamul vostru.

Peste nici un om de rand si nu turnati din el si nici dupa cum este el pregatit si nu faceti vre-un mir la fel,

caci el este dint si sfant si fie pentru voi.

Oricine va face vre-un mir la fel

sau oricine va da din el unui strain,

fie starpit din poporul meu! » Apoi Domnul a gräit lui Moise: mirodenii bine mirositoare: balsam, unghisoara cu bun miros, galbaacela sib',

num, si pe langa, aceste mirodenii: tamale

curata, din toate aceeasi masurit,

Si din ele toate fi tamaie de titmaiat, un amestec precum il face mesterul de mirezme, cu adaos do sane, curat i pentru sfanta intrebuintare. 1Si o parte din aceasta tamaie s'o pisezi marunt i si pui din ea inaintea chivotului, in cortul descoperirii, acolo undo ma, voi descoperi tie. Si ea si fie prea sfänta pentru voi. lar tamaie pregatita dupa amestecatura aceasta, si nu va, faceti pentru voi, ci s'o socotesti lucru sfânt al Domnului.

mintia Dan, si in inimile tuturor celor cu mima inteleapti am pus pricepere, ca si aduci la indeplinire toate cite ti-am poruncit tie: Anume, cortul descoperirii i chivotul legii i capacul cu heruvimi de deasupra i toate odoarele cortului, Masa cu toate sculele ei i candelabrul cel din aur curat i toate cele de trebuintii ale lui i altarul tamaierii, Si jertfelnicul pentru arderea de tot, cu toate uneltele lui, baia i temelia ei,

Si vesmintele de slujblt, adicii odaj-

diile sfinte ale lui Aaron, arhiereul, vesrnintele fiilor lui, cele pentru slujba preoteasca,

i mirul pentru ungere i tämäia

bine mirositoare pentru locasul sfant. Pe

toate si le faca asa precum ti-am poruncit tie ! » Si Domnul a vorbit iarasi cu Moise

i-a zis: s Vorbeste ou fiii lui Israil i spune-le: « Luati aminte si paziti zilele de Sambata ale mele, caci ele sunt semn intre mine si voi in neam de neam, ca

si stiti ci eu stint Domnul care vi sfinteste.

Si cine-si va face asemenea tamitie,

ca si se bucure de mireazma ei, acela sa fie starpit din neamul » 31.

Me,sterii Betaleel si Oholiab. Präznuirea Sanzbetei si tablele legii.

Dupä aceea Domnul a vorbit cu i i-a zis: « lati, eu am chemat anume pe Betaleel, fiul lui Un, fiul luk Hur, din semintia lui luda, Moise

Si I-am urnplut pe el cu duh durnnezeesc, dandu-i intelepciune, iscusinta Ftiintii, si tot felul de indemanare,

Ca si izvodeasci lucruri mestere, intruchipandu-le in aun, in argint i in arama,

Ca si slefuiasca pietre scumpe i si le feroce i ea ea sape in lemn, alcatuind tot felul de lucruri.

i iata, eu i-am dat lui ca ajutor

pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din se-

Asa dar paziti ziva Stimbetei,

fiindca ea este sfanta pentru voi ; oricine va pingan-o si fie pedepsit cu moartea, flindca oricine va savarsi inteinsa vre-o lucrare, meia trebue si fie starpit din mijlocul poporului sau! *me zile si fie zile de lucre, iar ziva a saptea este Sambata, zi de odihni sfantä, pentru Domnul. Oricine va face vre-o name& in ziva Sambetei si fie pedepsit cu moartea. Deci fiii lui Israil sa, ptizeasca Sam-

bata, ziva de odihnä, in neam de neam, ca vesnic legiimant. Si ea fie aceasta intre mine si fiii lui Israil, semn vesnic, fiindei Domnul fiicut in sase zile cerul i pimantul,

iar in ziva a §aptea a contenit i s'a odihnit

Si Domnul a dat lui Moise, dupa ce a sfarsit vorbirea cu el, pe muntele Sinai, cele doua table ale legii, table de piatra, serse cu degetul lui Dumnezeu.

93 www.dacoromanica.ro

IESIREA, 32

Egiptului, cu putero more si cu brat

32.

vanj os ?

Vife/u/ de aur.

De ce ea zica Egiptenii: « I-a scos

din tar& cu gand ram, anume ca sa-i

lar poporul viizand c Moise zaboveste 86, se coboare din munte, s'a

prapadeszca in munti i sa-i stearga de pe fata pamintului »? Intoarce-te de la

adunat in preajma lui Aaron EA i-a Scoali-te i ne f dumnezei, care sa

aprinderea mániei tale EA schimba gandul

de prapad cu care arneninti poporul tau. Adu-ti aminte de Avraam, de Isaac

mearga inaintea noasträ, caci lui Moise

acesta, omul care ne-a scos din tara Egiptului, nu stim ce i s'a intam-

de Israil, robii tai, cárora le-ai jurat pe tine insuti i le-ai filgaduit: 4 1111111110-voi semintia voastra co stelele cerului, lar tot acest pamant despre care ti-am vorbit, 11 voi da urmasilor tai, ca sa-1 stapaneasca pururea! » Atunci Domnul s'a chit de prapadul pe care cugetase sä-1 aduca peste

plat. o

Atunci Aaron a rostit catre ei: Scoateti cerceii de aur din urechile

femeilor voastre si ale feciorilor vostri

si ale fetelor voastie i aduceti-i la mine. » Si tot poporul scoase cerceii de aur

aduse lui Aaron. din urechile lor Si Aaron a luat acest aur din mainile lor i dupa ce a inchipuit chipul cu

poporul

Dupg acestea, Moise se intoarse

dalta, le-a fácut lor un vitel turnat. Atunci ei au strigat: lata, Israile, dumnezeul tan, care te-a scos din tara Egip-

si se pogori de pe munte avand in mama cele doua table ale legii, serse pe aman-

douá, partile; caci erau serse si pe o parte si pe alta. Si tablele erau lucrul lui Dum-

tului ! »

Si Aaron, vilzand idolul, a cladit

nezeu, scriptura era scriptura lui Dumnezeu sapata pe table. Si auzind Iosua zarva poporului, pe °and striga, a zis catre Moise: In

un jertfelnic in fata lui, si a strigat Aaron si a zis: a Maine va fi sarbatoare in cinstea Domnului.*

i s'au sculat a doua zi dimineata

si au adus arden i de tot si au jertfit jertfe de pace i apoi poporul s'a pus jos ca sa manance i sa bea,, apoi s'a

tabara e strigat de razboi! »

Ci Moise i-a raspuns: 4 Nu e nici glasul color ce striga cii, au biruit, nu e

nici glasul celor ce striga, ca au fost

sculat ca ai se zbenguiasca. Atunci Domnul a gräit lui Moise: Coboara-te degraba, cáci poporul tau, pe care 1-ai sees din tara Egiptului, a apucat pe druin gresit. Degraba s'au abatut din calea pe care le-am fost poruncit-o eu; i si-au facut un vitel turnat i i s'au inchinat

infrânti; ce aud eu e glasul unora care zbiar5,.*

lar cand s'au apropiat de tabära si a vazut vitelul i danturile, atunci

a izbucnit mania lui Moise o a zvârlit din man& tablele i le-a facut tandari, la poalele muntelui. Apoi a luat vitelul pe care-1 facusera si 1-a ars In foc FA 1-a sfaramat

i-au adus jertfe si au zis: « Acesta este, Israile, dumnezeul tau, care te-w scos din pamantul Egiptului !

pana I-a facut pulbere; chip& aceea 1-a

risipit in rya i cu apa aceea a adapat pe fiii lui Israil.

S'r Domnul a mai zis catre Moise: « Ma uit la poporul acesta i vad ca este un popor tare de cerbice!

In sfarsit, Moise a zis catre Aaron:

« Ce ti-a facut tie acest popor de 1-ai varit inteun pacat atat de more? e Atunci Aaron a faspuns: « Sit nu

S'r tu, acum lasa-ma ca mania mea sii izbucneascit impotriva lor si prilpadeasca. Iar pe tine te voi face popor mare ! » Atunci Moise s'a rugat de Dotnnul Dumnozeul i-a zis: «De ce, Doamne,

se aprinda mania domnului meu; tu stii cii poporul acesta este pornit spre role. Cad ei mi-au cerut: Fii-ne dumnezei, care sit meargá, inaintea noastra

sa se aprinda mania ta impotriva poporului

tau, pe care 1-ai scos din tara

cad acest Moise, omul care ne-a ecos

www.dacoromanica.ro 94

IESIRtA, 33

din tara Egiptului, nu stim ce a

33.

tit.

Domnului Impotriva roporului. Domnul se aratii lui Noise.

Atunci eu le-am spus: Cine are aur sh-lscoata afarii. » i ei mi 1-au adus

Dupd acestea, Donmul a zis lui Haide, porneste de aici, tu foi

eu 1-am turnat In foc si a iesit

acesta. »

Atunci Moise, väzilnd cä, poporul

esto fära frau, fiindca Aaron li slähise frOul, spie batjocura protivnicilor sai, S'a dus Moise in poarta taberei si a rostit: « Cine este cu Domnul sti vinä, langil mine ! »

i

s'au adunat la

el toti fiji lui Levi. Si Moise le-a gräit: « Asa porunceste Domnul Dumnezeul lui Israil: « Fie-

care din voi sa-si punä, sabia la sold si sii sträbateti i sii va invartiti prin tabilra, de la o poartit pan& la cealaltii, si sit ucida fieca,re pe fratele sau si fiecare pe aproapole säu, fiecare pe ruda sa !

Iar fiii lui Levi fiicurit dupä cu-

vantul lui Moise, i cazurii, din popor, In ziva aceea, ca la trei mii de oa-

Moise:

poporul pe care 1-ai scos din tala Egiptului, »pro pamantul pe care 1-am fa,gaduit cu juramant lui Avraam, lui Isaac lui Iacob, cand le-am spus: « 11 voi därui semintiei tale. Si eu voi trimite inger inaintea ta i voi alunga pe Canaaniti, pe Amo-

riti si pe Hetiti si pe Pereziti i pe Heviti

Si auzind poporul acest cuvant cum-

plit, s'a umplut de jale si nimeni n'a mai pus pe sine podoabele ce avea.

Cdci Domnul ZiE$080 lui Moise

meni.

Dup.& aceea a zis Moise: s Intrati

astäzi in slujba Dornnului, ca preoti ai lui, ea astäzi sä vii dea binecuvantare, caci fiecare a fost impotriva fiului sau si a fratelui eau. » lar a doua zi Moise a vorbit poporului: « Voi ati sä,varsit un piicat mare ;

ci eu acum mii voi sui la Domnul, poate voi dobandi iertare pentru pacatul vostru! » Apoi Moise s'a intors la Domnul si a grait: « 0, poporul acesta a savarsit pica greu, cad i-a Lout un dumnezeu de aur. Si acum, te rog, iartit pficatul lor !

Iar de nu, te rog, sterge-rui din cartea ta, din cartea pe care ai scris-o ! Dar Domnul i-a rä,spuns lui Moise:

acela care a pilcatuit impotriva mea, pe acela Il voi sterge din cartea Pe

mea.

lar acum du-te si dililuzeste poporul spre locul ce ti-am poruncit tie! ingerul meu va merge inaintea, ta, ins& in ziva in care Ii voi cerceta, atunci voi pedepsi nelegiuirea lor ! »

Asa a lovit Donmul pe popor,

pentru cii, facuser& vitelul pe care-1 turnase Aaron.

i pe

Si to voi aduce in tara unde curge lapte i miele; dar eu nu voi mai merge In mijlocul vostru, ea sa nu vii nimicesc pe cale, pentru eä, voi sunteti un popor tare la cerbice! »

Spune fiilor lui Israil: « Voi sunteti un popor tare la cerbice ; o singurä,

(lac& as mai veni in mijiocul vostru, v'as präpädi. i acurn, aruncati de pe voi podoabele voastre j voi vedea co am de Lout cu voi ! » Deci fiji lui Israil au aruncat podoabele de pe ei cand au plecat de la Muntele Horebului.

i Moise a luat cortul i i 1-a in-

tins afar& din tabira, departe de tabar&

i i-a zis

Cortul descoperirii »,

oricine voia sa afle poruncile Doninului se ducea la cortul descoperirii, care era afar& din tabärii. lar ciad Moise iesea sit se due& la cort, tot norodul se scula in picioare

statea fiecare la usa cortului sOu si se uita dup& Moise, panä ciind intra in

cortul descoperirii. Si dup& ce Moise intra in cort, stal-

pul de nour se pogora i statea la usa cortului; iar in vremea aceasta, Domnul vorbea cu Moise.

Si tot poporul tinca ochii la stalpul de nour care stätea la usa cortului, apoi tot poporul se scula in picioare se inchina pan& la piimant, fiecare la usa cortului eau.

911 www.dacoromanica.ro

IE$IREA, 34 Si Domnul vorbea Cu Moise fata

catre fata, precum vorbeste un om cu

34.

Al doilea rand al tablelor legii.

prietenul eau. Si pe urm5, Moise se In-

Poruncile

# Du pe poporul acesta! » Ins& tu nu mi-ai

« Ciopleste-ti dou5, table de piaträ asemeni color dintai i eu voi serie pe aceste table cuvintele care erau pe cele dintal, pe care tu le-ai sfarilmat. Si fii gata mäine dimineala, ca te urci in faptul zilei pe muntele Sinai

toreen in ta,biira. Dar Iosua cel tanar, fiul lui Nun, slujitorul lui Moise, nu so departa de cort. Dupa aceasta Moise a zis catre Domnul: Jata, tu mi-ai poruncit mie: descoperit pe acela, pe care 1-ai harazit sa ma insoteascit. Si iarasi tu ai mai zis: « Te stiu bine i ai aflat har in ochii mei ! »

Si acum, daca am aflat har in

ochii taj, descopere-mi telurile tale ca sa te pricep i ca sit% aflu har inaintea ta; i ja aminte cá aceasta gloat& este norodul tau! » Atunci Domnul i-a raspuns

« Ochiul meu te va insoti si te voi ealauzi la tinta ta ! Ci Moise a gait: o Daca, ochiul täu nu ne calauzeste, nu ne mai porni de aici.

Cad dupä ce oare se va cunoaste

ca am aflat har in ochii täi, eu i poporul

tau, daca nu dupii, aceasta, cii, tu ne vei ins* pe noi, i numai asa ne vom osebi, eu i poporul tau, dintre popoarele de pe fata piimantului! »

Atunci Domnul i-a raspuns lui Moise: « i lucrul acesta pe care mi-1 ceri, voi face, caci tu ai aflat har in ochii mei si te cunosc prea bine !

Dar Moise 1-a rugat: « Atunci rog arata-mi slava ta! o Domnul 1-a intampinat cu vorba: « Desfasura-voi maretia mea in fats, ta voi striga numele Domnului inaintea ta, caci sunt indurator cu cine vreau sá fin indurator i miluesc pe cel pe care vreau sä-1 miluesc. »

Apoi a zis Domnul: o Tu- nu poi

sa vezi fa0 mea, cad nu se ponte om care sa ma vaza i sa faulting viu. » Si a mai zis Domnul: «Tata aici

i

ci

sdrbdtorile amintite.

sant din nou

a grait Domnul catre Moise:

si ea te infatisezi inaintea mea, acolo pe varful muntelui.

Ins& nimeni 85, nu se urce impreuna cu tino, ba chiar nimeni 85, nu se iveasch in

tot cuprinsul muntelui;

i

nici turma,

nici cireacla sa nu pan& in preajma acestui munte! »

Si Moise a cioplit dou5, table de piatra, la fel cu cele dintai i s'a sculat dis-de-dimineatii si s'a suit pe muntele Sinai, dupa porunca Domnului, si a luat

in mána sa cele doua table de piatra.

Atunci Domnul s'a pogorit in nour Moise a stat acolo Pang& Domnul a chernat numele Domnului.

Si Domnul a trecut pe dinaintea

lui si a strigat: « Domnul ! Domnul este Dumnezeul indurator i milostiv, zabav-

nic la mimic i bogat in bunatate credinciosie,

El pastreaza, mila lui la mii de nea-

muri; iarta gresala, pacatul i nelegiuirea, dar nu eruta pe nimeni, ci pedepseste farädelegea parintilor in fis i in nepoti, pang la al treilea si al patrulea neam ! »

Si Moise degrab5, a cazut la pamant si s'a inchinat. Apoi a grait: o Daca am aflat har in ochii tad, o, Doanane, binevoiaseil Domnul meu sit yin& in raijlocul nostru,

un loe, in preajma mea. Tu sa stai intro

cad suntem un popor tare la cerbice ; ci tu ne iarta färadelegile noastre i pa-

Si cand va trece slava mea, te voi pune in capiitura unei stanci voi pune mana mea in dreptul tau,

face cu tine legamant. De fata cu tot

stanci,

pang ce voi trece. lar dup5, ce voi lua mama mea, atunci tu ma vei vedea din spate, dar fata mea nu poate s'o vaza nimeni. »

catele noastre i ne fa pe noi mostenirea ta! » voi Atunci Domnul a zis:

poporul tau, voi savarsi rninuni care

nu s'au mai savarsit in tot p5,mantul la nici un alt neam, ca tot norodul, In mijlocul citruia esti tu, ea vaza lu-

96 www.dacoromanica.ro

IESIREA, 34

°raffle Domnului, cad infricosat esto ceea ce eu voi savársi cu tine! Pitzeste coca ce ti-am poruncit astazi; iata, eu voi alunga de dinaintea ta pe Amoriti i pe Canaaniti, i pe Retiti, si pe Pereziti, si pe Heviti si pe

Iebusiti. Fereste-te ca nu cumva sä faci legal/Ant Cu locuitorii tärii aceleia in care

tu vei intra, ca sa nu fie o cursit in mijlocul vostru, Ci, dimpotrivä, si. d5,rhmati jertfelnicele lor, ea sfarhmati sthlpii lor sh, taiati aserele lor.

C5, tu nu trebue sa te inchini la alt Dumnezeu, fiindcä Domnul care se cheamä « Rhvnitorul s inteadevär este

Dumnezeu rilvnitor. Nu cumva ea faci vre-un leghinânt

cu locuitorii acolei täri, fiindch ei, desfranfind dupä dumnezeii lor i jertfind dumnezeilor lor, te vor cherna si pe tine BA, mdritinci din jertfele lor. lar ciao& ai lua din fetele lor femei pentru fiii thi, fetele lor, desfritnilnd dupa

dumnezeii lor, ar aduce si po fiii tai ca si. desfrhneze nezei.

i ei dup.& aceiasi dum-

Si. nu-ti faci tie claipuri turnate

idolesti. Si. ii sarbh,toarea azimelor; f}apte rile sh m5,nanci azime, asa precum ti-am

poruncit, la vremea riinduith in luna Abib, fiindcit in luna Abib ai iesit din Egipt.

Once inttti nascut, de parte bär-

bateasca, este al meu; si tot asa cel

dîntM näscut de parte barbateasch din turmele

i cirezile tale, fie

bou, fie

De troj ori pe an sä se infiitiseze, inaintea, Domnului Dumnezeului lui Israil, toti cei de parte barbitteascä din

norodul tau, Choi eu voi goni neamurile di-

naintea fetei tale si voi largi hotarele tale, si nimeni nu va pofti tara ta, cand te vei sui ca sä te infatisezi inaintea Domnului Dunanezeului tau, la cele tiei

rástimpuri de peste an. Si. nu aduci sangele jertfei mele cu phine dospith sa nu fie phstratä de seara Ora dimineata, jertfa Barbatorii Pastelui.

Fruntea phrgai din tarina ta set

o aduci in casa Domnului Dunanezeului

tau. Si. nu fierbi iedul in laptele mamei sale. »

Apoi Domnul a vorbit iaräsi lui

Moise: « Scrie euvintele acestea, chei pe

temeiul acestor cuvinte am incheiat eu leghmant cu tine i cu Israil ! Si Moise a ramas acolo cu Domnul

patruzeci do rile i patruzeci de nopti;

phine n'a máncat i apa n'a baut. Si a scris pe table de piatra cuvintele legamhntului: cele rece porunci.

lar cand Moise s'a pogorit din

muntele Sinai i cele douti table ale legii erau in mina lui, pogorindu-se din munte

Moise, el nu stia eh, obrazul lui strainceste, fiindcä vorbise Durnnezeu cu el. Deci viizhndu-1 pe Moise Aaron si

toti fiii lui Israil, iatä ca obrazul lui

strdlucea. Atunci ei s'au tomut sii se apropie de el. Dar Moise i-a chemat i atunci Aaron i toti fruntasii obstiei s'au intors la el i Moise a inceput sa vor-

rhscurnperi cu un miel, iar dacii nu-1 vei

beasch cu ei. Si s'au apropiat toti fiii lui Israil Moise le-a poruncit tot ceca ce orânduise Domnul, in muntele Sinai.

inaintea mea Cu mama goalä.

vorbit cu ei, si-a pus pe fat& un ribranic. Si ori de cáte ori Alois° intra ina-

oaie.

lar intitiul nascut al asinului si.-1

ráscumpitra, sit-i frângi gátul. Pe once inthi náscut dintre fiji tái, trebue sti-1 äscumperi i nimeni di nu se infatiseze

Sase rile lucreara, iar in ziva

saptea odihneste-te ; chiar in vremea ara-

tului si a seceratului sit te odihnesti.

Si. tii de asemenea i sarbatoarea siipthmanilor, sarbatoarea phrgiti, la secerisul grttului, i sarbittoarea culesului, la sfitrsitul anului.

Si dupa ce a ispritvit Moise de

intea Domnului ea si. vorbeasch, cu el, lephda zitbranicul Omit chnd iesea din fata Domnului, ì dupit ce iesea, tasea fiilor lui Isi ail ceca ce i se poruncise.

Si fiii lui Thrall vedeau ch. obrazul

lui Moise straluceste. Iar el Ii panca

97 www.dacoromanica.ro

IE$IREA, 35

valul la loe pe obraz, pana and venea vremea 85, intre iar, sa vorbeasca cu Domnul. 35.

Sdndu'ita. Darurile aduse pentru Cortul deseo peririi. Befaleel fi Oholiab, mef eri iscusiti, c1zernai la lucrul cortului.

Dupa acestea Moise a strans toata ohstia fiilor lui Israil i le-a zis: « Tata ceea ce a poruncit Dumnezeu sä, faceti:

Apoi jertfelnicul arderilor de tot si gratia de aroma care-1 inconjoara, parghiile lui Fji toate uneltele lui, baia de spalat i temelia ei; Perdelele curtii cu stalpii si. talpile lor £1 perdeaua de la poarta curtii; curtii

Tarusii cortului d'ha i

i

franghiile lor;

arusii

Odajdiile scumpe, pentru slujba din locasul sfant, i vesmintele «finte pentru Aaron, arhiereul, i vesmintele hilor sii, pentru slujba preoteascä! » Dupii, aceea toatä, obstia fiilor lui

ase zile sa lucrati, iar ziva a saptea a, o sfintiti, ca este Samba,ta, zi de odilmä, intru cinstea Domnului. Oricine

Israil s'a dat la o parte de dinaintea lui

Sa n'apiindeti foc in ziva Sambetei, nicaieri in locuintele voastre ! »

cugetul, aduand daruri Domnului, pentru chidirea cortului descoperirii i pentru oranduirea tuturor slujbelor lui ca pentru facerea sfintelor vesininte. i au venit bärbati ca i femei,

va lucra ceva in ea, sa fie dat mortii.

Iarasi a gräit Moise catre toata

obstia fiilor lui Israil si a «pus: « 'ata

ceca, ce a poruncit Domnul si ce a zis. Aduceti din averile voastre prinos Domnului, fiecare cát Il va lisa Mima sa adua prinos Domnului, fie aur, fie argint, fie aramii

Moise.

1$i a venit fiecare pe care-1 in-

demna Mima i fiecare pe care-1 imbia

toti pe cale Ii lisa Mima, i aduceau agrafe cercei, melo, salbi si tot felul de lucruri de aur ; filmare care voia sä, afieroseasa

un dar de aur Domnului, 11 aducea.

toti la care se gasea

Porfirä, violeta, sta,cojie vison par de mirras,

violeta stacojie i viinie, ori vison, ori

piei de vitel de mare si le= de salara, i untdelemn pentru candelabru mirezme pentru mir i pentru pregatit thmaia ceo bine rnirositoare,

aduceau.

1.1

i piei de berbec vopsite cu rosu

i pietre de onix i alte pietre scumpe

de pus la efod si la hosen. lar toti cei iscusiti dintre voi sil vina i sä pregateasca toate cate a po-

runcit Domnul, Adicä, locasul sfant, cortar] lui acoperamántul lui, verigile lui i seandurilc lui, parghiile, stalpii tálpile lui; Chivotul legii ffi parghiile lui, capacul cu heruvimi i perdeaua de dinaintea ehivotului; Masa cu parghiile ei i cu toate lucrurile ei i painile punerii inainte;

*i candelabrul pentru luminat uneltele lui i candelele lui, i untdelemnul de ars in candele;

i jertfelnicul tamaierii i parghiile lui i untdelemnul ungerii i tamal& bine mirositoare i perdeaua de la intrare pen-

tiu usa locasului.

i

porf irá

par de caprä ori piel de berbec vopsite rosu, ori piei de vitel de mare, le

Toti cei ce voia,u si aduca in dar argint sau aroma, aduceau darul lor Domnului; i toti la caro se afla lemn de salcarn pentru facut vre-unul din lucrurile de trebuinta, Il aduceau.

i toate femeile mestere torceau cu mainile lor i aduceau ceca ce tesuserä: porfia violeta, stacojie i visinie trambe de vison. i iardsi toate femeile care se simteau impinse de indemanarea lor au tesut parul de capra. lar c5,peteniile au adus pietrele de

i alte pietre scumpe de pus la efod si la hosen,

onix

Asemenea i mirezme untdelemn pentru candelabru, mir de ungere i tamal° bine mirositoare. Astfel toti barba-0i i femeile din fiji lui Israil, pe care i-a indemnat Mima si dea cate ceva pentru avarsirea celor ce Domnul poruncise sil se faca, prin

98 www.dacoromanica.ro

IEIREA, 36 mana lui Moise, au adus daruri de huna voie Domnului.

Pe urmä, Moise a grait catre lui Israil: Vedeti, Domnul a chemat anume pe Betaleel, fiul lui Uri, fiul lui Ilur din semintia lui luda, i 1-a umplut pe el cu Duhul lui Dumnezeu, dandu-i intelepciune i iste-

time si stiinta, pentru tot felul de lucrari, Ca sil näscoceasca izvoade i sä le lucreze in aur i in argint i in arama, i

sä slefuiasca pietrele scumpe

pentru incrustat; ca sä sape in lemn sä infiripeze tot felul de

iscusit lucrate.

lucruri

34.i a mai pus in Mima lui i darul de a invata pe altii, atat lui cat i lui

Oholiab, fiul lui Ahisamac din semintia lui Dan. 35. Umplutu-i-a pe ei cu maiastra iscu-

sinta ca sä savärseasca toste lucrarile, ale slefuitorului, ale tesatorului in gher-

ghef, ale izvoditorului de alesaturi pe porfira violeta, stacojie i visinie si pe vison, ca si ale tesatorului de rand, ca unfi ce sunt mesteri sa, savarseasca orice

fel de lucru i sa intruchipeze iscusite 7amisliri 36.

Inceperea lucrului la Cortul sldnt. Deci Betaleel i Oholiab i toti

cei priceputi, carora Domnul le-a dat intelepciune i indemanare ca Eta stie

faca toate lucrarile de trebuinta pentru sfantul locas, s5, savarseasca toate, asa cum a poruncit Domnul! » Deci Moise a chemat pe Betaleel si pe Oholiab si pe toti barbatii iscusiti, In a caror inima Dumnezeu pusese desteptaciune si pe toti aceia pe care imbia cugetul sa pasease& la lucru sa-1 implineaseä,

i au luat de la Moise toate acele prinoase pe care le adusesera fiii lui Israil pentru lucrul sfantului locas. i poporul le aducea mereu daruri de bunä, voie, in fiecare dimineata. Atunci toti iscusitii mesteri, care se

indeletniceau cu felmits lucrari la lo-

casul sfânt, lazara fiecare indeletnicirea cu care se nevoia,

i graira catre Moise, spun&ndu-i : Poporul aduce mai mult decitt trebue pentru savarsirea lucrului pe care a po-

runcit Domnul sa-1 facem ! » Deci Moise a poruncit i ei au purtat porunca in tabard zicand: « Nimeni, barbat ori femeie, s'a nu mai lucreze nici un lucru de daruiala pentru sfantul locas! » Astfel poporul a contenit cu adusul prinoaselor, Fiinclea ceea ce se stra'nsese era destul pentru toate lucrurile ce trebuiau facute, ba inca i prisosea.

Atunci toti acei mesteri iscusiti,

printre cei ce savärsisera lucrarea, au alcatuit sfantul locas din zece covoare de

i de porfira violet5,, stacojie tesand in ele heruvimi, cu mestesug de tesator. Lungimea unui covor era de doudzeci si opt de culi, iar largimea lui era de patru coi; toate covoarele erau de vison

aceeasi masura. i cinci covoare le-au incheiat inteo fasie mare s't cinci covoare le-au incheiat

iarasi inteo Apoi au facut cheotori de porfira

violet5,, pe marginea celui din urma co-

vor din intilia fasie si tot asa au facut, pe marginea celui din urma covor din a doua fdsie. Cincizeci de cheotmi au facut pe marginea intaiului covor i cincizeci de cheotori pe margines celui din urma co-

vor, din a doua fasie, asa inca cheotorile räspundeau una cu alta.

Au facut apoi cincizeci de copci de aur, i cu copcile au incheiat fdsiile de

covoare una cu alta, astfel ca tot acoperisul s'a fácut o bucata.

Au mai facut apoi cortului

co-

voare de par de caprii, de pus deasupra sfantului locas, anume au facut unsprezece covoare.

Lungimea unui covor era de treizeci de coti, iar lärgimea unui covor de patru coti, cele unsprezece covoare aveau aceeasi masura. i

au incheiat cinci covoare la-

olalta, s't sase covoam laolalta. i au facut cincizeci de cheototi pe

marginea celui din urmä covor din inthia fäsie i cincizeci de cheotori pe mar-

99 www.dacoromanica.ro

.70

IEIREA, 37 ginea celui din urna covor din a doua, fdsie.

Au mai fäcut apoi si cincizeci de

copci de anima cu care sa, se incheie aco-

perisul cortului ca sil, fie unul singur. Pe urma. au facut cortului un acopen de piei de barbeo vopsite rosu si

alt acoperis din piei de vitel de mare, ca sa-1 puna pe deasupra. Dup5, acestea, au fäcut pentru sfantul locas sanduri din lemn de salara de pus in picioare.

Lungimea unei sanduri era de

zece coti si latimea unei sandmi era de un cot i jumátate.

i fiecare sanduril avea jos doi cepi, asezati unul In dreptul celuilalt.

Asa au fdcut la toate sandurile locasului sfänt. ai au orânduit astfel sandurile locasului: doultzeci de sandun pentru laturea de miaza-zi,

i au facut patruzeci de talpi de argint co sit le puna, sub cele douazeci de scanduri, ate dota talpi sub o sanpentru coi doi cepi ai ei si iarasi dota, talpi sub scandura urnatoare, pen-

tru cei doi cepi ai ei. Tot asa, pentru cealaltit lature a locasului, cea dinspre miazit-noapte, au fiicut doudzeci de scânduri,

manelele le-au imbrAcat de asemenea cu aur.

Apoi au flicut perdeaua: de por-

firit violeta, stacojie i visinie si de vison,

izvodind pe ea alesiitura, de heruvimi.

lar pentru agiitat perdeaua, au fitcut patru stälpi din lemn de salam i-au in3brilcat cu aur §i arligele lor erau de aur si au turnat pentru ei patru talpi de argint. Apoi, la usa cortului, au fäcut o perdea de porfira violeta, stacojie visinie si de vison, lucrata cu ales& turi.

lar pentru aghtatul perdelei au

facut cinci stälpi cu carligele lor si au

imbrAcat capetele lor s't vergelele lor cu aur ; iar tälpile lor, cele cinci, le-au faca de aroma. 37.

Cortul descoperirii, masa pdinilor punerii inainte, candelabrul

i dota talpi sub sandura urna-

votul din lemn de salcam ; lungimea lui

lar pentru partea din fund a lo-

casului, cea dinspre opus, au facut sase

sanduri.

Au mai fiicut douä scanduri pentru cele dota unghiuri ale locasului, in partes,

din fund.

ele erau, atät jos cht §i

sus,

astfel au facut cu amandouti, la

cele

i

deopotrivii intregi pana la prima scoablt ;

douli unghiuri.

Erau deci opt sanduri cu cele

saisprezece talpi de argint ale lor, ate clouit tälpi sub fincare sandurii. Au fácut apoi manele din lemn de salam, cinci pentru sandurile Intâii

lar manolo, de la naijloc au fäcut-o

asa ca sit treaca pe la mijlocul sandurilor peretului de la un capa la celalalt. i sandurile le-au imbnicat cu aur si scoabele lor le-au fácut tot din aur, ca sa se petreacit manelele prin ele,

Precum si patruzeci de tiilpi de

argint ale lor, ate dota' tälpi sub o scändurit toare.

manele pentru sandurile laturii dinspre apus a locasului.

a locasului,

i cinci manele pentru sandurile

celei de a doua laturi a locasului §i cinci

jertf elnicul tdmdierii.

Dula aceea, Betaleel a facut chi-

era de doi coti si jumätate, lätimea lui de un cot si jumätate si inaltimea lui basa* de un cot FA junatate. i 1-a imbrilcat cu aur curat pe dinäuntru si pe dinafara si 1-a incins

cu o cununa de aur de jur-imprejur. 0, i-a turnat patru verigi de aur si i le-a pus la cele patru picioruse: douä verigi pe o parte i douä verigi pe cealalth parte.

A facut apoi pärghii de lemn de

salcam i le-a imbracat cu aur.

i a petrecut pärghiile prin veri-

gibe de pe laturile chivotului, ca sâ ducii chivotul cu ele. A fäcut apoi capacul chivotului,

din aur curta, cu o lungime de doi coi jumätate cu o littime de un cot si junaätate.

100 www.dacoromanica.ro

IEIREA, 38 A facut apoi doi heruvimi de aur, lucrati din ciocan i fasarind din cele doull capote ale capacului, Un heruvim la un wat i un heruvim la celalalt capat, asa incat, la cele doua capete, heruvimii 86, faca una cu capacul.

lar heruvirnii aveau aripile ridicate in sus, acoperind cu aripile capacul chivotului i stand unul in Uta celuilalt,

dar cu fetele inspre capac. A facut, pe urma, masa din lemn de salcam; lungimea ei era de doi coti latimea ei de un cot si inaltimea de un cot i jumatate,

i a imbracat-o cu aur curat

i-a pus de jur-imprejur o cununa de aur.

La facut dupa aceea, imprejur,

un pervaz lat de o palma, iar pe pervaz

a impletit o cununa de aur.

A turnat, pentru masa, patru ve-

rigi de aur si a prins verigile la cele patru colturi, deasupra celor patru picioare ale mesei.

i verigile veneau prinse strans de

pervaz, ca sa apuce parghiile, pentru dusul mesei.

*i parghiile de dus masa le-a fa-

cut din lemn de Baleam i le-a imbracat cu aur. A fácut apoi i lucrurile trebuincioase mesei: talgerele, cupele i nästra-

i ibricele pentru turnat, toste din aur curat. Dupil aceea, a facut candelabrul

Venea un caliciu sub intaile doua

brate ale lui, alt caliciu sub celelalte

doua brate ale lui i alt caliciu sub cele

din urma douii brate ale lui; asa era la cate sase bratele care ieseau din el. Caliciurile lui o bratele lui cresteau din el si el intreg era dintel) bucata, lucrat din aur curat i cecanit. i i-a facut i candelele, sapte la numar, cu mucarile lor i cu tavitele lor pentru scrum, din aur curat.

Un talant de aur curat a bagat

in candelabru i in toate cate mai trebuesc la el. A facut, dupa acestea, jertfelnicul tamaierii, din lo:miau de saldan; lungimea

lui era de un cot i latimea lui de un

cot, adica era patrat, iar inaltimea lui era de doi coti i coarnele lui erau una cu el. i le-a imbficat cu aur curat, partea de deasupra i peretii lui de jur-imprejur, cum Ffi coarnele lui, i 1-a incins

cu o ghirlanda de aur; I-a mai facut i doua verigi de

aur, dedesubtul ghirlandei, la cei doi pereti, de cele dou5, parti ale lui, verigi

de petrecut parghiile, ca sa-1 poata duce. i parghiile le-a fácut din lemn de

salcilm si le-a imbracat cu aur.

A facut mirul ungerii sfinte FA t'a-

maja curata cea cu bun miros, dup5, mestesugul spiterului de mirodenii.

pele

din aur curat; din aur cectinit, cu pi-

ciorul lui i cu fusul lui, iar cupele lui, cu caliciurile i cu florile lui, faceau trup Cu el. j din laturile lui ieseau sase brate:

trei brate ale candelabrului dintel) lature a lui i trei brate ale candelabrului din cealalta lature a lui. La un brat erau trei cupe in chip de floare de migdal, cu caliciurile i cu florile lor, si la alt brat iar trei cupe in chip de floare de migdal, cu caliciurile

i cu florile lor; asa era la cate

sase bratele care ieseau din candelabru. Pe fusul candelabrului erau patru

cupe in chip de floare de migdal, cu caliciurile

cu Eorile lor.

38.

Jertfelnicul arderilor de tot. Curtea cortului. Cum s'au intrebuinfat prinoasele aduse de popor. Dupä aceea, a facut jertfelnicul arderilor de tot din lemn de salcarn; lungimea lui era de cinci coti, i latimea

lui de cinci coti, era in patru colturi inaltimea lui era de troj coti. i

i-a facut coarne la cele patru

colturi ale lui

aceste coarne erau din

el; apoi 1-a imbracat cu aramá. i a facut o toatii vasaria jertfelnicului, oalele, lopö4elele, lighenele, fur-

i tigaile pentru carbuni, toate uneltele lui le-a ficut de aramä,. culitele

A mai fácut pentru jertfelnic o gra-

tie, ca o retea de anima, care imbrica partes, lui de jos pana la mijloo.

101 www.dacoromanica.ro

IEIREA, 38 A turnat apoi patru verigi de arara, pentru cele patru colturi ale gratiei de

carligele lor erau de argint si tot de argint era imbraditura capetelor si ver-

arana); ca sä petreaca pärghiile prin ele, i parghiile le-a fácut din lemn de saldan i le-a imbrdcat cu anima. i petrecea pärghiile prin verigile

i ai curtii, de jur-imprejur, erau de argint.

de pe laturile jertfelnicului

duc,ea

asa cu ele. Jertfelnicul 1-a facut de sean-

duri, iar pe dinhuntru era gol. Dupä, aceea a facut spälatorul de aramt, i temelia lui tot din ara,ma anume din oglinzile femeilor slujitoare,

care fäceau slujba la usa cortului des-

coperirii.

Apoi a Eicut curtea; in partea dinspre miazá-zi, curtes, avea perdele de vison in hingime de o mita de coi. Perdelele se agiltau de douazeci

de stälpi cu douitzeci de tàlpi de arara& ale lor ; iar chrligele lor i vergelele lor erau de argint. La fel, in partea de miazli-noapte,

a faca perdele lungi de o sutä de coti agätate pe doulizeci de stälpi cu doudzeci de talpi de arama, având cärligele vergelele lor de argint. In partes, dinspre asfintit, a flicut perdele lungi de cincizeci de coti, agat,ate

pe zece stalpi cu zece talpi de arama,

avänd cttrligele i vergelele lor de argint.

In partea dinainte, dinspre rashrit, a fäcut perdele lungi de cincizeci de coti.

Perdelele dintr'o lature erau de

cincisprezece Coi, Cu trei stälpi i cu trei

talpi de aramä.

Tot asa de cealalta lature ; asa

dar de amandouä, laturile, erau agätate perdele lungi de cincisprezece coi, pe trei stälpi i cu talpile lor.

Toate perdelele curtii, de jur-imprejur, erau de vison. Tälpile stâlpilor erau de árama FA

i vergelele lor erau de argint capetele lor erau imbräcate cu argint toti stftlpii curtii de argint.

chrligele

lar perdeaua de la poarta curta

era tesuta cu alesäturi din porfira violeta, stacojie i visinie si din vison, lungimea ei era de douazeci de coti i inaltimea ei, adica latimea ei era de cinci coi, dupa masura perdelelor i stâlpll lor coi patru i cu cele

patru tälpi ale lor erau de aramä, iar

gelele stälpilor. i toti tttrusii sfttntului 1oca

Acesta este izvodul lucrurilor sfäntului locas, locasul descoperirii injghebat

dupä, porunca lui Moise, prin osttrdia levitilor i cu indrumarea lui Itamar, fiul lui Aaron, arhiereul. lar Betaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din semintia lui luda, a sävärsit toate cate poruncise lui Moise Domnul. Cu ajutorul lui Oholiab, fiul lui Ahisamac, din semintia lui Dan, ca säpdtor in pietre scumpe, meter in gherghef i esator de flori tu porfirá violeta, stacojie i visinie i in vison. Tot aurul intrebuintat pentru pentru toate cele facute sfäntului locas, a fost aur daruit i anume douäzeci Efi nourt de talanti i apte sute treizeci de sicli, dupii siclul sfânt. lar argintul däruit de coi numarati ai obstiei a fost o mita de talanti si o mie sapte sute saptezeci i cinci de sicli, dup.& siclul sfant.

Gato o beca de cap de om, sala, o jumittate de siclu, dup.& siclul sfânt, a fost birnic fiecare cap care a trecut

prin numtiratoare, de la douazeci de ani in sus, i ei au fost sase sute trei rnii FA cinci sute cincizeci de oameni. i acei o sutil de talanti de argint s'au intrebuintat la turnarea talpilor

cortului si a tälpilor perdelei, o suta de

tälpi dinteo sutä de talanti, ate un talant de talpä. lar din coi o mie sapte sute aptezeci i cinci de sicli au facut crtrligele

stälpilor, au Imbracat capitelurile lor au fiicut vergelele stälpilor. Arama adusä, in dar a fost s'aptozeci de talanti i doug mii patru sute de sicli i din ea au fiicut tälpile stälpilor

de la poarta cortului

descoperirii

jertfelnicul de anima cu gratia lui de anima i toate uneltele jertfelnicului.

Asemenea i talpile stälpilor din jurul curtii i tälpile stälpilor de la intrarea curta i toti tarusa sfäntului locas toti Vtrusii curtii, de jur-imprejur.

102 www.dacoromanica.ro

IEIREA, 39 mele lor i sapate ca o scripturli de pe-

39. Sfintele

cetie, fiecare cu numele ei, dupà, cele

lar din porfira violeta stacojie

visinie, au facut odajdii tesute maiastru, pentru slujit in sfántul locas, i odajdii sfinte pentru Aaron, asa precum poruncise lui Moise Domnul.

alea* din aur curat.

Au facut efodul din fire de aur,

Au batut aurul in foi subtiri

lantujele impletite de aur de cele doll& verigi din colturile de sus ale hose-

le-au taiat in fire, ea sa le teasä printre firele de porfirti violeta, stacojie i vi-

i piintre firele de vison, inteo

iscusitä esatura.

Au facut efodului umerare legate de el si anume legate de cele doná capete de sus ale lui, lar brául efodului care vine deasupra lui iesea din el si era lucrat la fel, din fire de aur, din porfirá violetä., stacojie

Dupit aceea au facut hosenului

lantujele impletite ca sfoara, impletitura Au mai facut douä sponci i doua verigi de aur si au cusut cele dona verigi la cele douit colturi ale hosenului.

din porfira violeta, stacojie din vison.

sinie

douasprezece semintii.

i visinie

i din vison, asa cum

poruneise Domnul lui Moise. Au pregatit apoi cele doll& pietre

de onix, prinse in ferecaturi de aur säpate, cu sapatura ca de pecetie, dupa numele fiilor lui Israil. i au inschunat aceste pietre pe

umerarele efodului, intru pomenirea fiilor lui Israil, asa precum poruncise lui Moise Domnul.

Au %cut apoi hosenul, din legtura cu alesaturi, lucrat ca i efodul,

Dupa aceea au pins cele doll&

nului,

lar celelalte doua capete ale Iantujelelor impletite le-au agatat de cele douä sponci, legandu-le astfel de partea dinainte a urnerarelor efodului. Au fácut apoi inch doua verigi de aur, pe care le-au prins la cele doug colturi de jos ale hosenului, pe marginea

de dinliluntru intoarsa spre efod, Apoi iaräsi doua verigi de aur pe care le-au prins de cele doll& umerare ale efodului, dedesubt i In partea di-

nainte, chiar la locul lor de legatura,

deasupra brflului efodului. lar hosenul cu verigile lui 1-au legat cu un snur de porfia violet& de verigile ca sa stea tapan pe braul

efodului i ca hosenul sit nu se miste

de pe efod, asa cum poruncise lui Moise Domnul.

Au facut i mantia de sub efod, tesutii din porfirä violetä.

23 Mantis avea la mijloc o gura

adica din fire de aur EA din porfirà vio'eta, stacojie i visinie si din vison. Hosenul era pä.trat si 1-au indoit in doll& i, asa indoit cum era, lungimea lui era de o palmá i latimea

asemenea cu gura unei platose si de jurimprejurul gurii o tiviturit tare, ca

un topaz i un smaragd ; acesta era priraul rand. Al doilea rand: un carbuncul, un

si de vison. Au mai fileut i clopotei de aur curat FA au pus clopoteii printre canafi, pe poalele mantiei de jur-imprejur: Un clopo.tel si un ca.naf, un dopotel si un canaf, pe poalele rnantiei de jur-imprejur, pentru slujba preoteaseä,

lui tot de o palma. i 1-au instelat cu patru ritnduri de pietre scumpe, un rand: un rubin,

safir si un diamant. Al treilea rand: un opal, o egaá si un ametist. i al patrulea rand: un beril,unonix si un jaspis. Aceste pietre erau ferecate in

ferecatui de aur, puse in rosturile lor. i aceste pietre, cu numele fiilor lui Israil, erau douasprezece dupg nu-

mantia sit nu se sfasie.

Mantiei i-au pus pe poale ca-

nafi de porfira violeta, stacojie

asa precum Ii poruncise lui Moise Domnul.

Au facut i tunici de vison, tesute cu alesaturi, pentru Aaron si fiii

i mar& de vison

i frumoase

scufii, tot de in subtire i pantaloni de vison.

103 www.dacoromanica.ro

IEIREA, 40 Apoi brau de vison si de por-

i visinie, tesut Cu alesäturi, precum poruncise lui Moise fir& violeta, sta.cojie

Domnul.

Dupa aceea au flout o tablita,

ca diademä. sfanta, de aur curat si au serie pe ea, ca o scriptura pe pecetie: Sfintit Domnului ».

i au prins do tablita un snur de porfirá violeta, ca. s'o lege peste mitra,

40.

Inatarea cortului. Slinfirea lui. Afezarea kiuntric,ei a odoarelor 59i a lucrurilor.

Apoi Domnul a vorbit cu Moise si a zis: « In ziva intaia a lunii intaia sä. inalti locasul cortului descoperirii.

i sa pui inteinsul chivotul legii, dinaint,ea chivotului sa atarni per-

asa precum poruncise lui Alois° Domnul.

dea,ua ;

sfantul locas al cortului descoperirii, iar fiji lui Israil facura toate intocmai cum poruncise lui .Moise Domnul.

pe ea lucrurile care stau pe ea; dupä,

sfantul locas: cortul i toate uneltele lui, carligele lui i scandurile lui, parghiile lui, stâlpii lid i tälpile lui; Acoperamantul de piei de berbec vopsite rosu, acoperämantul de piei do vitel de mare perdeaua din mijloc; Chivotul legii i parghiile lui capacul cu heruvimii;

máiere s5,-1 asezi inaintea chivotului legii si atárni perdeaua la usa

punerii inainte; Candelabrul col de aur curat, cu candelele lui, candelele puse la rand si toate cele ce mal erau de trebuinta,

de jur-imprejur si sit pui perdeaua la poarta curtii. miApoi sit iei mirul ungerii ruesti locasul i toate cate sunt in el astfel sä-1 sfintesti pe el si toate lucrurile lui, ca sfant sa fie. Sa miruesti apoi jertfelnicul arderilor de tot si toate sculele lui i astfel «a sfintesti jertfelnicul, ca jertfelnicul proa Brant sa fie. SI. mai miruesti baia de spalat temelia ei si s'o sfintesti i pe ea. Pe urmil sà-1 aduci aproape pe Aaron si pe fiii lui la intrarea cortului

Asa s'a sfarsit toata luerarea la

Dupl. acestea, au adus la Moise

.%ti

Masa s't toate lucrurile de pe ea

precum

i untdelemnul cel de ars;

Jertfelnicul cel de aur, mirul pentru ungere, mirezmele pentru tamaiere

perdeaua de la usa cortului;

Jertfelnicul de arama cu gratia lui de aroma, parghille lui i tonto cele trebuitoare pentru el, baia i temelia ei;

Perdelele curtii, stalpii ei çi talpile lor, perdeaua de la poarta, curtii, franghille, tarusii i tonto sculele trebuitoare pentru slujba din locasul cortului descoperirii. Vestnintele scumpe pentfu slujba

preoteasca in sfantul loca, odajdiile luí Aaron arhiereul i vesmintele fiilor lui, pentru slujba preoteasca. Tot ceea, ce poruncise lui Moise Domnul, asa au indeplinit fiü lui Israil, facand tonta lucrarea. Dupa acestea, a privit Moise toate cele lucrate i iata ei le facuser& asa cum poruncise Domnul,intocznai asa le fit-

cuserit. Atunci Moise i-a binecuvantat pe ei.

Apoi sa aduci masa si sâ oranduesti

aceea sa aduci candelabrul i s& pui candelele inteinsul. i

jertfelnicul de aur pentru tä-

i «a asezi jertfelnicul arderilor de

tot in fata uii cortului descoperirii,

lar baia de spalat s'o pui intro

cortul descoperirii

umpli cu spa.

i jertfelnic, si s'o

Dup& aceea sit imprejmuesti curten

descoperirii i «â-i imbaiezi,

imbraci pe Aaron cu «fintele odajdii i eh-1 miruesti i sä-1 sfin-

testi, ca «â-mi fie mie preot.

i sI. aduci dup.& aceea pe fiii luí «&-i imbraci cu tunici, i «â-i miruesti precum ai miruit

Po tatill lor, ca sa fie preoti ai mei, si aceasta Iniruire a lor s& le dea vrednicia preoteasca, in vecii vecilor i in neam de neam!» Deci Moise a savarsit toate precum i-a fost poruncit Domnul, intocmai asa le-a savarsit.

104 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 1

i in ziva inthia a lunii

din anul al doilea, locasul stánt a fost

lar jertfelnicul arderilor de tot 1-a asezat la usa locasului cortului deseo-

pus pe picioare. Moise a asezat sfitntul loca j i-a pus tälpile, i-a asezat scindurile, i-a petrecut manelele i i-a infipt A intins apoi cortul deasupra locasului, punind acopertimintele cortului, cum poruncise lui Moise Doranul.

peririi i a adus pe el arderi de tot si prinoase, asa precum poruncise lui Moise Donmul. A asezat baia de spilat filtre cortul descoperirii i jertfelnic si a turnat in

votului.

se spilau asa precum poruncise lui Moise Domnul.

A luat si a pus legea in chivot, a petrecut parghille prin verigile chivotului i a pus capacul deasupra chi-

A fiágat chivotul in locas si a atirnat perdeaua care a acoperit chivotul legii, precuin Ii poruncise lui Moise Domnul. Duplo", aceea a pus masa in cortul

descopetirii, in laturea dinspre noapte a locasului, dincoace de pardea; lar pe ea a asezat in rind, punerii inaintea Domnului, asa cum poruncise lui Moise Domnul.

A mai pus in cortul descoperirii

candelabrul i anume in fata mesei, in

laturea locasului cea dinspre A asezat apoi candelele inaintea Domnului, precum poruncise lui Moise Domnul.

A asezat apoi jertfelnicul de aur

In cortul delei,

descoperirii in

fata

per-

i a aprins pe el timiie bine mi-

ea apä pentru sptilat, Gici din ea ¡si s'alba Moise Aaron si ffii lui munite i picioarele, Cand intrau ei in cortul descoperirii i când se apropiau de jertfelnic ;

La urmi, el a ridicat imprejurul

locasului i imprejurul jertfelnicului im-

prejmuirea curta si a atirnat perdeaua la poarta ei. Astfel a sfitrsit Moise toati lucrarea. Atunci nonti a acoperit cortul descoperirii si slava Domnului a umplut locasul, Asa incilt Moise nu putea intre In cortul descoperirii, eici norul odihnea

peste el si slava Domnului umplea sfintul locas. lar când norul se ridica deasupra locasului, fiji lui Israil porneau din loe

si asa au ficut in toati cillätoria lor.

lar clac& norul nu se lidies, nici ei nu porneau, asteptand pinâ in ziva ciad se ridica nonti.

rositoare, asa precum portmcise lui Moise Domnul

Ctici norul Domnului stittea ziva deasupra sfintului locas, iar noaptea lumina in el foo, inaintea ochilor intregii

casului,

cilitori t.

A atirnat perdeaua la intrarea lo-

case a lui Israil, in tot timpul cit a

LEVITICUL 1.

Rdnduiala aducerii jerf telar.

i Domnul a chemat pe Moise a vorbit cu el, din cortul descoperirii i-a zis: o Vorbeste fiilor lui Israil si le spune :

oDacil cineva dintre voi vrea sil aductl Domnului jertfi din dobitoace, aduci,

jertfa din cireada sau din turma voastri.

Daci darul lui va fi ardere de tot, din cireadi, sä4 aduci la usa cortului descoperirii; si, fie parte birfiiteasclt firit cusur, sà-1 aducti la usa cortului

descoperirii ca sil fie bine primit inaintea Domnului. puni, mana pe capul jertfei

pentru ardere de tot, ca

fie bine primiti si si i se ierte picatele. junghie juncul inaintea Apoi Domnului, iar preotii, fili lui Aaron, sil

105 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 2

aduci singele lui i sä, stropeasci cu el de jur-imprejur jertfelnicul cel de la usa cortului descoperirii, 13'0

Sd jupoaie jertfa arderii de tot si taie In buciti.

Fi flu lui Aaron, preotii, sä aprindä focul pe jertfelnic si ed puni, lemne pe foc,

2.

Prinoasete de pdine.

Fr daci cineva va aduce Domnului In dar prinos de pftine, si fie darul lui din frunte de Mina i sä toarne peste ea untdelemn i sä, adaoge tämfile. FL

Pe urmä, preotii, fiü lui Aaron, sit aseze bucitile, capul i gräsimea, pe lemnele aprinse care ard pe jertfelnic,

lar märuntaiele i picioarele jertfei si le spele cu api i preotul sä, ardi t,otul

pe jertfelnic, ca ardere de tot, jertfi

cu miros de bunä, mireazmä, adusä, Domnului.

lar daci darul pentru arderea de

tot va fi din turmä, din oi sau din capre, atunci sd aducii, parte bärbiteasca, fair& meteahn if,

Fi ed junghie jertfa inaintea Domnului, in portea dinspre naiazti-nos,pte a

preoti,

s'o aducii, la fili lui Aaron, la i

preotul si ja un pumn de

fàind amestecati cu untdelemn i toati

tämäis, s'o ardi pe jertfelnic, spre pomenire ea jertfli cu miros de bung mireazmi, adusi Donanului,

lar ceea ce rimfme din piinos sä

fie partea lui Aaron i a fiilor sui, ca lucru prea dint intre jertfele arse aduse Domnului.

lar dacä vei aduce Domnului pri-

nos de pftine care a fost coapti in cuptor, sä fie turte nedospite din frunte de fhini, friimantate cu untdelemn sau turte azime unse cu untdelemn.

Fi dacti piinosul täu va fi prinos

lui Aaron, preotii. sä stropeasci jertfelnicul cu singele ei

de pftine copt in tavii, sá fie din frunte de nedospit, frimintat cu untdelemn.

Apoi s'o taie in buditi i preotul

delemn peste el, acesta este prinos do

jertfelnicului

i fiji

de jur-imprejur.

si le aseze impreunä, cu capul i cu

simea pe lemnele aprinse de pe jertfelnic,

lar märuntaiele i picioarele ea le spele cu apä, i preotul ed aducä, toate i sä, le ardä pe jertfelnic, ca ardere de tot, jertfi cu miros de buni

acestea

mireazmä, adusä, Domnului.

Daeä ins& darul ce aduce Domnului ca ardere de tot este din atunci ed aducä, darul lui din turturele eau din pui de porumbel, Ft preotul ed aduci jertfa la jertfelnic, sä-i frangii, gâtul i s'o aril& pe jertfelnic, iar singele steer-eh-, re peretele jertfelnicului.

i gua i penele sä, le scoatä eh le arunce ldngd jertfelnic, in partea

dinspre räsirit, unde e mormanul de cenusä.

Dupi aceea sä-i dezbirneze aripile, dar färä sä i le desprindi cu totul,

preotul s'o ardi pe jertfelnic, pe lem-

nele ce sunt pe foe, ea ardere de tot, jertfä cu miros de bunä, mireazmä,, adusi Domnului.

rupi in buciti, ed torni unt-

phine.

lar dacä, prinosul tliu va fi prinos

de pitine priijit In tigaie, sä fie din frunte

de fáini, pregfitit cu untdelemn. Deci darul pregitit din acestea aduci Domnului i sh-1 dai In mina preotului ca si-1 aducä pe jertfelnic ;

Fi preotul ed ja din prinosul de

pain°, partea spre pomenire i s'o ardi

pe jertfelnic: pianos are in foc intru miros de bun& mireazmä, Donmului.

lar ce a rämas din prinosul de sä, fie partea lui Aaron si a fiilor

ca lucru prea dint intre jertfele

arse aduse Domnului. Niel un prinos de pique pe care-I yeti aduce Dornnului, sä nu-1 faceti din

pâme dospiti, cad nimio dospit i ni-

mic cu miere si nu ardeti ca jertfä, fnaintea Dornnului. Ca prinos de pârgá puteti ed adu-

ceti si de acestea Domnului, dar sit nu

le Inältati pe jertfelnic, ca jertfä cu miros de bun& mireazmi. Toate prinoasele tale de pfidne sa-

ri-le cu sare, si nu Iasi si lipseascli,

106 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 3, 4 sarea legg,mgatului tau cu Duranezeu de

spingrii, grgsimea de pe mitruntaie toatä griisimea dinläuntru,

nos din cele dintai roade ale tale, atunci ea aduci, din spicele coapte, boabe prajite la foc i sfá,ramate, ca prinos din parga ta,

de pe ei i cea de pe coapse, piitura de gräsime de pe mai, pe care sil., o desprinda, o data, cu ritrunchii. i preotul sg, arda acestea pe jertfelnic, ca jertfg, de bucate arse in foc

sil, adaogi tómale: acesta este prinos.

adusg Domnului; lar daca, darul pe care-I va aduce va fi o caprä, s'o aducg, inain tea Dom-

pe prinoasele tale; la toate prinoasele tale sit aduci sare. lar daca vei aduce Domnului pri-

lar peste ele sil torni untdelemn

si

1L preotul sá arda parten de pomenire din boabe si. din untdelemn toatit tiongia, ca jertfa arsá Domnului. 3.

Anta de pace.

lar daca prinosul lui va fi jertfit

de pace i daca o va aduce din cireadii, fie parte barbiteasca, fie parte femeiascii, s'o aducit faz& cusur, in fata Donmului. Sil4 pung mana sa pe capul jertfei si s'o junghie la usa cortului descoperirii, lui Aaron, preotii, sa stropeascit jertfelnicul cu sitngele ei de jur-imprejur. i din aceastá, jergá de pace, jertf5, ara& in foc Domnului, s educa grdsimea

cs,re acorerg máruntaiele i toatit grasimea dinlguntru; i cei doi rgrunchi cu grlisimea de

pe ei, grAsimea de pe coapse, pii,tura

de grasime de pe mai, pe care sil o des-

prindg o data cu ritrunchii.

Apoi amilndoi riirunchii, gräsimea

nului.

$i sg, pung, m'Ana pe capul jertfei s'o junghie inaintea cortului descoperirii, iar fiji lui Aaron, preotii, sg stropeascg cu sângele ei jertfelnicul de jurimprejur.

lar din ea sg, aducg prinos ars in Domnului grasimea care acoperit mgruntaiele precum i tosta gräsimea foc

dinlauntru. i cei doi rgrunchi cu gritsimea lor

ii grgsimea de pe coapse

i preotul s'a le arza pe acestea

pe jertfelnic, jertfit de bucate arse in foc cu miros de bung mireazmg. gritsirnea este a Domnului. Pravilit vesnicg Bit vil, fie aceasta In neam de neamul vostru, in toate asezgrile voastre: sil, nu mancati delco nici gräsime, nici 'Auge.

Iar flu lui Aaron, preotii, s'a le arda pe jertfelnic, hingg arderea de tot, care

este plisa pe lemnele aprinse, ¡el-U& ama

intru miros de bung mireazmit adusit Domnului.

lar daca darul pe care-I va aduce Dommului, ca jertfit, de pace, este din turma, fie parte bitrbateasca, fie parte femeiascii, sit-1 aducit fiind fgrä nici o meteahna.

Daca ceea ce el aduce in dar va

fi un miel, sit-1 aduca in fata Domnului, i

sg-si puna mana sa pe capul

i s'o junghie inaintea cortului descoperirii, iar fili lui Aaron, preotii,

jertfei

sá stropeascg, cu stuigele ei jertfelnicul de jur-imprejur.

i din aceastá jertfil de pace sit

aduca ardere Domnului, gritsimea ei

toatá coada, retedind-o chiar din osul

cea car3

acoperg maiul, pe care o va scoate o data cu rárunchii.

4.

Jertfele pentru pdcat.

Vorbit-a Domnul catre Moise a zis: « Gritieste catre fiii lui Israil i spune-le: o Daca va pacittui cineva din nestiintg, impotriva vre-uneia din poruncile Domnului si va calca una din ele,

hita pravila de urmat:

Daca insusi arhiereul miruit a pgcittuit si a bggat pe popor in piicat, el, pentru pacatul ce 1-a silvársit, sa educa Domnului, ca jertfil, pentru pgcat, un vitel färg cusur. i sg aducit vitelul la usa cortului descoperirii, inaintea Domnului fA puna, mana pe capul vitelului i s'a junghie vieIu1 inaintea Domnului.

107 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 4

Apoi preotul cel miruit sá ja din

sangele vitelului i sa-1 dud", in cortul descoperirii;

pieotul sa-si moaie degetul in sange i sa stropeasca cu sang) de sapte i

inaintea Domnului, inaintea perdelei sfinitului locas.

Dupii aceea preotul sá unga cu

sange inaintea Domnului, coarnele jertfelnicului támaierii bino mirositoare, care

se aflät in cortul descoperirii, iar tot an-

toarne la gel° care a mai rätmas teinelia jertfelnicului arderilor de tot, aflator la usa cortului descoperirii.

lar toata, grasimea vitelului adus

ca jertfä pentru pacat sa o scoata din el: gräsimea care acopera maruntaiele toata grasimea dinlauntru. Asijderea cei doi rarunchi, cu grit-

simea de pe ei, grasimea de pe coapse si cea care Marna pe mai, impreunä, Cu rarunchii, sa lo scoata, La fel cum le-a scos din vitelul jertfei de pace, 0 preotul sa le ardä, pe jertfelnicul arderilor de tot. Ci vitelului i toata carnea cui impreuna cu ca,pul cu picioarele, lu maruntaiele lui i cu necuatenia lui,

Asa dar tot vitelul rätmas:

sa-1

scoata afara din tabara, la un Ice curat, acolo unde se arunca cenusa, i sil-1 arda pe foc de lemne. 85,-1 arda acolo unde se aruncä cenusa.

Daca insa toata obstia lui Israil va piicatui din nestiinta si fapta va fitmane°, tainuitá, de ochii obstiei, 0 va cälca vre-una din poruncile Doinnului,

se va face vrednica de °Audit, Gaud se va afla de pacatul

varsit impotriva poruncii, atunci obstia sá aduca un vitel ca jertfa pentru pacat, sä.,-1 aducá inaintea cortului déscoperirii. lar batrânii obstiei sil-vi punä mai-

nile pe capul vielu1ui, inaintea Domnului, i di injunghie vitelul, inaintea fetei Domnului.

Apoi preotul miruit sii aduca din sangele vitelului, in cortul descoperirii. i preotul sit-0 moaie degetul in sang() si sá stropeasca de sapto ori, inaintea Domnului, inaintea perdelei sfinte. i pe urmil sá unga cu dingo coarnele jertfelnicului, care este inaintea

Domnului, in cortul descoperirii, iar tot sangele ce a mai ramas toarne la

temelia jertfelnicului arderilor de tot, de la usa cortului descoperir

lar toatät grasimea s'o scoatä, din i s'o ardä, pe jertfelnic. Deci sit facii cu vitelul intocmai cum a facut cu vitelul adus jertfa pentru pacatul arhiereului, asa sät facrt i cu vit,e1

acesta; astfel preotul sil faca ispasire pentru obstie i pacatul li se va

ierta,.

Dupil acestea, sa care Mari', din tabara vitelul i sa-I arda asa precum a ars vitelul cel dintai. Aceasta este jertfa pentru pacatul obstiei. lar ciao& vre-o capetenie va pactitui

si va calca din nestiinta vre-una din poruncile Domnului Dumnezeului situ ai prin aceasta s'a facut vrednic de osanda, Daca plicatul pe care 1-a savarsit i se va da pe fata, atunci sil aduca drept

jertfa a lui pentru pacat, un tap far& nici o meteahnit. i

sa-si puna mama sa pe capul

tapului i sät-1 junghie in locul unde se

junghie arderile de tot inaintea Domnului. Aceast,a este jertfa pentru piicat. i preotul sii ja cu degetul din sángele jertfei pentru picat i sa unga coarnele jertfelnicului arderilor de tot, iar sangele care a limas, sa-1 toarne la temelia jertfelnicului arderilor de tot. i toatit grasimea tapulni s'o ardi

pe jertfelnic intocmai ca grasimea jertfei

de pace 0 asa, preotul sa faca ispasire pentru pacatul lui, i i se va ierta. lar dacä, cineva din poporul de

rand va pacatui din nestiinta, si va calca vre-una din poruncile Domnului si se va face astfel vrednic de osánda, Dacá pacatul pe care 1-a savlirsit

i se va da pe fati, atunci el sa aduca o caprä, farl cusur, ca jertfa, pentru pacatul pe care 1-a sitvarsit, i said pun& mana sa pe capul jertfei pentru pacat i ea injunghie jertfa la locul arderilor de tot.

lar preotul si ja cu degetul din

sangele jertfoi i sa unga coarnele jert-

felnicului ardorilor de tot, iar tot cangele care a mai ramas, sa-1 toarne la temelia jertfelnicului.

108 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 5

i toatä gräsimea jertfei s'o scoati precum s'a scos grasimea de la jertfa de pace i s'o aril& preotul pe jertfelnic ca mhos de bun& mireazmä Domnului. Ast-

fel preotul sä facä ispàire i päcatul i se va ierta. lar dad, cineva vrea sä aducä o oaie ca jertfä, pentru pacat, atunci aduca o mioar& färi de cusur, Si s&-si pun& mina sa pe capul

jertfei pentru p&cat ffi si injunghie jertfa la local unde se injunghie arderile

de tot.

Apoi preotul si ja Cu degetul din

sOngele jertfei i sii ungä coarnele jert-

felnicului arderilor de tot, iar tot Fan-

gele care a mai rimas, si-1 toarne la

Deci daci el a cilzut in pacat prin vre-unul din aceste chipuri, atunci si

turiseascá pacatul sävärsit,

i sä aduci, Domnului ca ispasä pentru pacatul savOrsit, o mioara, din

turmä, sau o capri, ca jertfá, pentru pazat, i preotul si fad, ispisirea päcatului i pä,catul Si va fi iertat.

lar daca nu-i va da mina si aducei,

jertfä, o oaie, atunci sa, &clued Domnului, pentru piicatul pe care 1-a savarsit, cloud turturele sau doi pui de porumbel, unul ca jertfä pentru pacat i altul ca ardere de tot.

Sä le aducä preotului i preotul si jertfeascii, mai intai pe cea pentru päcat. El sa-i frang& gâtul de lang& ceafa, dar

Si toatá grisimea jertfei s'o dea

firä si i-1 zmulgä. Si sä stropeaseä, cu sangele jertfei pentru pacat, peretele jertfelnicului, iar

lului pentru jertfa de pace i preotul

la temelia jertfelnicului; aceasta este

temelia jertfelnicului.

la o parte, precum a scos griísimea rnie-

s'o ardä pe jertfelnic, alaturi de celelalte jertfe arse in cinstea Domnului. Astfel preotul a& facä, ispäsire pentru pacatul pe care 1-a siivarsit i i se va ierta lui.

ce a mai rimas din ange, si fie store

jertfa pentru pacat. Cealaltä, pasare s'o aduci ardere de tot, dup& ránduiali. Astfel preotul

si facá ispiisirea pentru picatul savOrsit

si el va fi iertat.

Daci ins& nu-i dä, mina si aducti dolt& turturele sau doi pui de porumbel,

5.

Jertle pentru felurite vinovcIfii. 1. COnd cineva, chemat fiind martor,

a auzit cuvintele juramântului si a cazut In pacat, fiindci n'a märturisit ce a WI,-

zut sau ce a stiut, el isi va porta vinovatia sa. 2. Sau dac& cineva se va atinge de vre-un lucru spurcat, fie stfirvul unei fiare necurate, fie stOrvul unui dobitoc necurat, fie stOrvul unei tä,ritoare necu-

rate, si el nu si-a dat seama, totusi el va fi necurat i vinovat. 3. Sau dacä, se va atinge cineva de spurcäciune omenease& si de once fel de spurciciune care spurc& si el nu si-a

dat seama, dar pe urmá, a prins de

atunci si aduce., pentru picatul pe care I-a s&vOrsit, a zecea parte dinteo de lamurä de fitini, ca jertiä pentru pacat, dar sä, nu toarne peste ea untdelemn, nici si-i adaoge tamale, ffinda aceasta e jertfä pentru Si s'o aducä, la preot i preotul ea ja un pumn plin din ea, spre pomenire si s'o ardä, pe jertfelnic, linge. celelalte jertfe arse Domnului. Aceasta este

jertfa pentru picat. Astfel preotul si-1 curateascä, de

pacatul pe care 1-a sivOrsit, in vre-unul din aceste chipuri i pacatul i se va ierta.

lar ce a mai rimas din fiini 6, fie patea preotului, ca la prinoase.

Apoi Domnul a vorbit clitre Moise

veste, el va fi vinovat;

4. Sau dad), cineva,, in apriuderea ma-

niei, se va jura cu gura sa ea faca rau

sau sä fax, bine si orice ar putea spun& un om la mânie, cu juramânt, fia& si-si des, seama, iar mai pe urmit isi vine in fire, in toate aceste impiejuriri el va fi vinovat.

109

i-a zis: o Daci cineva va aldea in piicat, furfind din nestiinti, din cele afierosite Domnului acela sa aducii Domnului ispasá, din turma, un barbeo far& cusur, jertfa pentru vina, sau, dup& pretuirea ta, doi Bich de argint, dupä pretul siclului cant.

www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 6

Si fiindcii, el a pacatuit ffi a dosit din cele cuvenite sfantului locas, sit intoarcit inapoi, adaogand la prO a cincea parte, i s'o dea preotului, iar preotul 85,1 curitteasca prin berbecul jertfei pentru yin& j vina i se va ierta.

Daca cineva va cadea In pacat

calca'nd din nestiinta vre-una din poruncile Domnului, el s'a facut vinovat poartä. vina. Atunci el sa aduca un berbec fara

cusur din turma dup.& pretuirea ta, ca jertfa pentru ving, i sa.-1 inf#iseze preotului ì preotul sä-1 curitteasca de pa-

catul savarsit din nestiinta, i din nebagare de seamit i i se va ierta lui.

Aceasta este jertfá, pentru

caci se facuse vinovat In fats. Domnului1» Moise

Apoi iarasi a vorbit Domnul cu i i-a zis:

a Dacit va pacatui cineva sit.varsind o nelegiuire inaintea Domnului va tagadui fata, de vecinul sau un lucru

dat in pitstrare, sau dat ca zalog, sau furat, sau luat cu japca de la apros,pele sari,

Sau ceva care fusese pierdut 1-a

gäsit si va tagadui, sau va face juritmant mincinos in privinta, vre-unui lucru dintre toate cu cate omul poate sit

cada in pacat,

Daca, el astfel va pacatui i se

va face vinovat, atunci el sa, intoarcii inapoi lucrul pe care 1-a furat, sau ceea ce a luat cu japca, sau lucrul ce a lost dat in piistrare, sau odorul pierdut pe care I-a gasit, Sau once alt lucro pentru care el a jurat stramb: sa intoarcit inapoi preul intreg si sit mai pun& 1;;*1 a cincea parte

sit i-1 dea aceluia care esté stiipanul

lucrului, in ziva cand va aduce jertfa sa pentru vind. Si ca jertfa pentru vina sa aducii Domnului un berbec far& cusur din turma,

sau, dupii pretaluirea ta, prqul lui in sicli, dupa siclul sfant; aceasta va ti

jertfa, pentru viná, adusa preotului. lar preotul sa-1 ourilleasca inaintea Domnului i i se va ierta lui oricare ar fi fost fapta, cu care s'a fa:cut vinovat.»

6.

Rtinduiala scivarfirii diferitelor jerife. Dupit aceasta Domnul a grait catre 1Vloise si a zis:

Porunceste lui Aaron si fiilor urmatoarele: Iata, randuiala arderilor de

tot! Arderea de tot sa ramana pe vatra jertfelnicului toata, noaptea, panit diminea0 i focul jertfelnicului sa, fie into4it, pe el, necontenit Si preotul sa se Imbrace cu yes-

mantul sax de in si cu pantalonii de in si sa curi4e cenusa in care focal a

preficut arderea de tot de pe jertfelnie si s'o puna langa jertfeLnic. Apoi sä se dezbrace de vesmintele lui o sâ ja alte vesminte de rand i sil care cenusa Mara, din tabarii, intr'un loo curat; lar focal de pe jertfelnic sa, fie intetit mereu i sit nu se stingit. Preotul sit puna lemne pe foc in fiecare dimineaVa i sit aducti, arderea de tot, cea de dimineatii, i sa ardit pe el grasimea jertfelor de pace. Focal sá stea meren aprins pe jert-

i sit nu se sting& lath', acum, pravila prinosului de paine: Fiii lui Aaron, sa-1 aducit de

felnic

f4a cu Domnul, inaintea jertfelnicului.

Sa ja preotul un purnn plin de lamura fainei acestui prinos de paine FA din untdelemnul ei i toatii tamaia de Po prinos i sa ardil total pe jertfelnic, mireazmit cu bun miros, spre pomenire, inaintea Domnului. lar ramasita din prinos sit o mitnance Aaron si fiii sài i anume nedos-

pitä; si s'o maritime° In loo dint, in curtea cortului descoperirii.

Dar sa n'o coacit dospit. Le dau lor aceasta ca parte din jertfele mele; e lucro prea sfant, ca i jertfa pentru pacat i ca i jertfa pentru vinä.

Orice biírbat dintre fiji lui Aaron ponte sá mar-lance din ea. Aceasta sa, fie lege vesnica in neam de neamul vostru, pentru jertfele in cinstea Domnului.

Once se va atinge de ele se va sfini. »

iaräsi a grait Domnul cittre i a zis:

Si

Moise

110 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 7

In locul unde se va junghia jertfa

« Acesta sa fie prinosul lui Aaron si al fiilor sai pe care sä-1 aduca Dom-

arderii de tot, acolo si se junghie jertfa pentru vinä; iar cu sangele ei,

nului, in ziva când unul dintre ei va fi miruit: a zecea parte dintr'o efä, de

preotul sä stropeasca altarul de jur-imprejur. lar cel cu jertfa aduca toatä, grIsimea ei, adicá coada i toatii, gräsimea care inveleste maruntaiele. Apoi cei doi riirunchi cu gräsimea de pe ei, gritsimea de pe coapse si gritsimea de pe ficat, pe care sit le scoatii impreunä cu riírunchii. Si preotul sä le arda pe jertfelnic, ca jertfä, arsä Domnului. Aceasta este jertfa pentru vinä.

frunte de faing, ca prinos vesnic, jumätate dimineata E0.1 jumätate seara.

S'o pregiiteasca in tavä, cu unt-

delemn si s'o aduca bine präjitä; i sfärtimand-o, sä aduci prinosul in bucktele priijite, mireazma cu bun miros, Domnului.

Si preotul care va fi miruit in

locul lui Aaron, dintre fiii lui, ea pre-

gäteascä prinos. Aceasta este pravila vesnicii, a Domnului. Prinosul sä fie

ars in intregime, Cad once prinos de päine al preotului sä fie ars in intregime i sal, nu se

Tot biirbatul, dacä, este preot, poate

milnânce din ea, dar in loe sfant o inä,nânce, ciici este lucru proa sfânt.

La jertfa pentru pitcat, ca si la

mänfince ! o

jertfa pentru vinä, este aceeasi pravilä ele sä fie ale preotului, care savarseste ispasirea cu ele. Si preotul care aduce arderea de tot a cuiva cade-se sa ja pielea jertfei

Si iariisi a vorbit Domnul cu Moise

i-a zis:

a Gräieste &titre Aaron FA catre fiii sal i spune-le: « Iatä, i pravila jertfei

pentru paca.t: in locul unde se junghie jertfa pentru arderea de tot, sit se junghie inaintea Domnului i jertfa pentru pleat; este lucru prea sflint.

de el adusä,. Once prinos de Sine copt in cuptor orice pfinos OAR in tavii sau in tigaie

sä, fie al preotului care 1-a adus. Dar orice prinos de p'aine främantat cu untdelemn i once prinos uscat

Preotul care va aduce jertfa pentru piicat, acela s'o mä,nance in loe sfilnt, s'o mä,nance in curtea cortului descoperirii. Once se va &tinge de carnea jert-

fei se va sfinti i daca va täsni din

sangele ei pe un vesmant, vesmäntul care a fost stropit fie spälat in locul

sfânt.

Oala de hit in care s'a fiert carnea

sit fie spartä, iar dad, a fost fiarta intr'un vas de anima, vasul sa fie frecat, apoi sit fie spälat cu Once bàrbat din neamul preotesc

poate sä mitt-lance din ea; este lucru

«a fie al tuturor fiilor lui Israil, deopotrivä,.

Tata acum pravila jertfei de pace, care se aduce Domnului: Dad, aducätorul o aduce ca jertfä, de multumire, atunci sä aduca, la jertfa sangeroaset, de multumire, pläcinte nedospit,e framantate cu untdelemn i turte stropite cu untdelemn i turte de faint), framanta.te cu untdelemn.

Pe langä, aceste turte,

proa sfânt. Si once jertfit pentru pacat, din al ciirei siinge se va aduce in cortul descoperirii, spre ispasire, in sfantul locas, si nu se manânce, ci sä, fie arsä in foc.

si

un

prinos

de phine

aducii

dospitä, la

jertfa sa sä,ngeroastl, de multumire

de pace. Si anume sa aducil din toate acento

daruri ale o bucatä Domnului, ca dar inältat; i aceasta sä, fie partea preotului care stropeste cu sängele jertfei

7.

de pace.

Jertlele pentru rind, jertfele de pace ; sdngele i graisimea jertfelor.

Si carnea jertfei de multumire de pace trebue sä, fie mancatii chiar in ziva aducerii ei; «a nu riimitnil nimic din ea pe dimineata urmittoare.

1. Iatä i pravila jertfei pentru este lucru prea sfänt. 111

www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 8

i daca, jertfa adusi este din fa-

gliduinta sau de bung, voie, sa fie mancat& tot in ziva aducerii ei; totusi,

daca va ramanea ceva din ea, preotul sa o manance a doua zi. lar de va mai fi ramas din carnea jertfei pe a treia zi, sâ fie aria.' in foc.

Daca insti cineva va euteza, sit manance din carnea jertfei sale de pace EA

treia zi, nu va fi placut Domnului aducatorului nu i se va tine in seama, ctici este spurcilciune i col ce va mánca

din ea va savarsi un pacat.

Apoi carnea care se va atinge de ceva necurat sa nu fie mincatà, ci fie area in foc. Ina carnea jertfei, oricine este curat poate s'o manance.

Dar acela care va manca din carnea jertfei de pace a Domnului avand necurtitie asupra-i, acela sa fie starpit din poporul sau.

Tot asa, acela care se va atinge

de vre-un lucru spurcat, sau de spurcaciune omeneasca, sau de dibanie spurcata, sau de once taritoare spurcatä, va manca din carnea jertfei de pace a Domnului, unul ca acela sa fie stilrpit din poporul stiu! i iarasi a vorbit Donanul catre a zis: Spune asa fiilor lui Israil: « Nici un fel de grasime, nici de bou, nici de oaie, nici de capra «a nu mancati! lar grasimea vitei care a murit grasimea vitei sfasiate de fiare di slujeasca la once nevoie, dar de máncat n'o mancati. Deci oricine va manca grasimea acestor vite, care se aduc jertia arsa in

Cu insesi mainile sale sa aducä, partile care trebuesc arse Domnului anume grasimea cu pieptul impreuna, ca pieptul «a fie leglinat: jertfa leganata inaintea Domnului. i

preotul sa ardá grasimea pe

jertfelnic, iar pieptul al fiilor sta. i

fie al lui Aaron

oldul cel drept, din jertfele

voastre de pace, sa-1 dati preotului, ca dar inaltat. Ace's, dintre fiji lui Aaron care a adus sangele ì grasimea jertfei de pace

soldul drept ca parte a lui. lar eu voi lua de la fiji lui Israil pieptul leganat isoldul inaltat, din jertfele ion de pace, si le voi da lui Aaron arhiereul i fiilor sai, ca venit vesnic din partea fiilor lui Israil. Acesta este dreptul preotesc al lui

Aaron i dreptul preotese al fiiilor sai,

din jertfele arse Domnului, din ziva in care Moise i-a infatisat pe ei Donanului, ca sit-i fie preoti.

Acest venit poruncit-a Domnul sé,

se dea lor, de catre fili lui Israil, din

ziva ungexii lor, ca dajdie vesnica, neam de neamul lor ! Aceasta este pravila arderii de tot, a prinosului de paine, a jertfei pentru

pacat, a jertfei pentru vina, a jertfei pentru inscaunare i sfintire si a jertfelor de pace,

Pe care a dat-o Domnul cu po-

runca, lui Moise, in muntele Sinai, atunci ca,nd a poruncit fiilor lui Israil sa aducti Domnului prinoasele lor, in pustiul Sinai.

foc Domnului, acel care a mancat sa

8.

Asemenea sä, nu mancati debo sange, in toate asezarile voastre, nici de pasare, nici de vita.

Slinfrea arhiereului Aarcm, fi a fiilor sdi. Dupa, acestea, Domnul a vorbit catre Moise i i-a spus:

se starpeascä, din poporul

Oricine care va manes stinge, unul

ca acela di, se starpeasca din poporul sail! o

Dupa acestea Domnul a vorbit dare Moise i i-a spus: a Gráieste catre fiji lui Israil:

Col

ce va aduce Domnului jertfa de pace, sa-i aducti Domnului partea cuvenith, din jertfa sa de pace.

« la pe Aaron si pe fi sâí cu el,

odajdiile fA mirul de miruit i vitelul

jertfei pentru pacat i doi berbeci

panerul cu azime, i aduna toata obstia, la usa cor-

tului descoperirii!

lar Moise a facut asa cum i-a poruncit Domnul i obstia s'a adunat la usa cortului descoperirii.

112 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 8

Atunci Moise a gräit catre obstie: Iatä, ceea ce mi-a poruncit Doninul facem ! »

i a adus Moise pe Aaron si Po fiii sái i i-a spälat cu apä.

Apoi Moise a pus pe Aaron tunica

1-a incins cu brOul i I-a imbracat cu mantia, a pus pe el efodul i 1-a incins cu brául efodului, pe care I-a legal bine, Dupii aceea, i-a pus hosenul, iar in hosen i-a pus Mira i Tumim.

I-a pus apoi mitra in cap, i pe

miträ, In partea dinainte, i-a prins blita de aur, diadema sfinteniei, dupä cum poruncise lui Moise Domnul.

Apoi Moise a luat mirul de miruit si a miruit sfântul loca i toate

ate erau inluntru, si le-a sfintit.

Dupä aceea a stropit jertfelnicul cu mir, de sa,pte ori, i a miruit jertfelnicul

i toate lucrurile lui

spälat i temelia ei sfintit.

i

i

baia de

astfel

le-a

Apoi a turnat din mirul de miruit pe capul lui Aaron si I-a uns 1-a sfintit.

Pe urma, Moise a adus pe fiii lui

Aaron FA i-a imbracat cu stiharele i i-a incins cu braele si le-a pus mitrele in cap, asa preoum poruncise lui Moise Domnul. Dupä acestea, a adus vielul jertfei

i Aaron si fiii sai si-au pus mainile pe capul vitelului jertfei

pentru pacat,

pentru päcat. i dupa ce Moise 1-a injunghiat, a a luat cu degetul din sOngele lui uns de jur-imprejur coarnele jertfelnicului si a curatit jertfelnicul; iar cangele care a rämas 1-a varsat la temelia jertfelnicului, sfintindu-1 astfel i curaFoi

tindu-I.

Apoi Moise a luat toati gräsimea de pe märuntaie i cea de pe ficat cei doi rarunchi cu seul lor, i le-a ars pe jertfelnie. lar vitelul raimas, adica pielea lui, carnea lui i necuratenia lui, le-au ars

In foc, °Jeri din tabara, asa precum

lar Moist), dupii, ce 1-a injunghiat,

a stropit Cu angele lui jertfelnicul de jur-imprejur.

Apoi a täiat berbecul in bucliti, Moise a ars capul i bucâile talate grasimea berbecului.

lar märuntaiele i picioarele le-a spalat cu apa si le-a ars cu tot berbecul

pe jertfelnic, ca ardere de tot, tam miros de bun& mireazmä, jertfä arsä in

foo, adusa Domnului, asa precum poruncise lui Moise Domnul. A adus apoi berbecul al doilea, berbecul de sfintire, i fili lui Aaron si-au pus mainile lor pe capul berbecului.

i Moise, dupä ce 1-a injunghiat, a luat din sfingele lui si a uns sfiircul ureehii drepte a lui Aaron si degetul cel mare de la mama lui cea dreaptä degetul cel rnare de la piciorul lui cel drept.

Apoi a adus Moise i pe fiii lui Aaron si le-a uns cu sangele berbecului sarcul urechii drepte i degetul cel mare de la mana lor cea dreapta i degetul cel maro de la piciorul lor cel drept ;

iar cu stingele ramas, Moise a stropit altarul, de jur-imprejur. Apoi a luat gräsimea, adica coada

berbecului i toatä, gräsimea de pe marunta,ie I gräsimea de pe ficat i coi doi

rinichi cu seul lor, cum si soldul drept. lar din panerul cu azime care era inaintea Domnului, a luat o azimii, o turtä pregatita, cu mAdelemn si. o painisoaril, si le-a pus ltingä bucatile grace laugh'," soldul drept.

lar bate acestea le-a dat in midnile lui Aaron si in mâinile fiilor sai i

le-a leganat, ea dar leganat, inaintea Domnului.

Pe urmä, Moise le-a luat din mainile lor i le-a ars pe jertfelnic, pe langd

arderea de tot, ea dar de inschunare sfintire, intru miros de bung, mireazmä, jertfit arc& in foc, aducä Domnului. Pe urmii, Moise a luat pieptul I-a

legänat, ea dar leganat, inaintea

poruncise lui Moise Domnul.

Domnului. Din berbecul jertfei de in-

tot, ksi. Aaron §d fill sai si-au pus Judinile pe capul berbecului.

nitä, lui Moise, precum poruncise lui

Apoi a adus berbecul arderii de

trare in slujbä, acea,sta era partea cuve-

Moice Domnul.

113 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 9

Dupa acestea, Moise a luat din mirul de miruit si din sangele de pe jertfelnic 0 a stropit pe Aaron si vesmintele lui si pe fili lui i vesmintele fiilor lui, impreuna cu el, sfintind astfel pe Aaron 0 vesmintele lui si pe fiii lui vestnintele fiilor lui, impreuna cu el.

i a mai zis Moise cätre Aaron

catre fili lui: s Fierbeti carnea la usa cortului descoperirii i mancati-o acolo,

o data cupainea din panerul jertfei pentru intrarea in slujba, asa precum am primit

porunca 0 mi s'a spus: Aaron 0

lui sa le manance! n lar ramtisita din carne 0 din paine sa fie wart in foe.

Insä de la llfpl cortului descoperirii

sa nu va clintiti sapte zile, pan& eänd se vor implini zilele sfinÇirii voastre,

pentru cii sfintirea voasträ tine sapte zile. Asa precum s'a savarsit a,stäzi, asa porunceste Dornnul sit se savarseasca in zilele urmatoare pentru curatirea voasträ.

Deci la usa cortului descoperirii, staruiti ziva i noapt,ea, timp de sapte zile i paziti ceea ce a poruncit Domnul sii paziti, altfel yeti muri, etici asa am primit porunca! lar Aaron si fiii sai au indeplinit toate aceste lucruri, pe care le poruncise Domnul, prin graiul lui Moise. 9.

Jertfele /ui Aaron pentru sine pi pentru

Domnului i prinos de paine framântat

cu untdelemn, ctici astäzi Domnul arata-se-va voua! u

Atunci au adus inaintea cortului

descoperirii ceea ce poruncise Moise

s'a apropiat toata obstia 0 a stat in fata Domnului.

i Moise a rostit: « Aceasta este ceea ce a poruncit Domnul si faceti: iota! i slava Domnului se va anta you& ! »

Apoi Moise a gräit lui Aaron: s Apro-

pie-te de jertfelnic i stivitrseste jertfa

ta pentru pacat i arderea ta de tot

0 fa ispasire pentru tine si pentru popor ; adu i darul poporului i curateste

poporul, asa precum a poruricit Domnul !»

Atunci s'a apropiat Aaron de jertfelnic si a junghiat vitelul pe care 1-a adus pentru sine ea jertfa pentru pácat. lar fui lui Aaron aducandu-i singele vitelului, el si-a muiat degetul in sAnge si a uns coarnele jertfelnicului, iar ceea ce a mai rimas din sange, 1-a vársat la temelia jertfelnicului. Pe urma griisimea i rinichii gräsimea de pe ficatul jertfei pentru pa-

cat, le-a ars pe jertfelnic, asa precum poruncise lui Moise Domnul.

lar carnea 0 pielea le-a ars pe

foc, afar& din tabiiia.

Dupä aceea, a injunghiat jertfa arderii de tot, iar fi lui Aaron intin-

zandu-i sangele, a stropit jertfelnicul de

'popo?. Moise ?i Aaron binecuvinteaili po-

jur-imprejur.

porul. Focul Damnului pogoarci pe jert-

de tot, taiata in bucati, precum i capul,

lar a opta zi, Moise a chemat pe Aaron 0 pe fiii lui si pe Isátranii lui Israil,

i a zis lui Aaron: Ia un vitel

ea jertfa pentru paeat ffi un barbeo ea ardere de tot, amandoi fara de racilà, adu-i inaintea Domnului.

lar bittranilor lui Israil sa le spui acestea: s Luati un tap ca jertfä pentru pacat, apoi un vitel 0 un miel de eat° un an, amandoi fin g cusur, ca ardere de tot. Apoi un taur 0 un barbeo pentru

jertfa de pace, ca si fie junghiati inaintea

I-au intins apoi i jertfa arderii

0 le-a ars pe jertfelnic.

i spalilnd märuntaiele i picioarele le-a ars 0 pe ele pe jertfelnic, o data

cu toatä, jertfa arderii de tot.

Dupti acestea, a adus prinosul po-

porului: a luat tapul cal adus pentru

picatele poporului i, injunghiindu-1, 1-a

adus jertfi pentru pticat, in acelasi fel ea mai sus. A adus, la fel, i arderea de tot si a jertfit-o dupa randuialä,. Dupä aceea, a adus prinosul de paine i luand din el o mama piing., 1-a

ars pe jertfelnic, in Mara de arderea de tot cea de dimineatä.

114 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 10

La urma a injunghiat taurul

g'r

berbecul, adugi pentru popor, ca jertia de pace, iar fiii lui Aaron i-au adus sangele jertfelor i el a stropit jertfelnicul

jur-imprej ur.

Bucatile grase, din ta,ur, precum coada, grä,simea de pe märuntaie, grasimea de pe ficat, ale berbecului, Toate aceste p5,rti graso, le-au pus

deasupra piepturilor; apoi aceste piirti graso le-au ars pe jertfelnic. lar pieptul i oldul drept le-a le-.

ganat Aaron, ea dar leganat inaintea

Domnului, aga precum Ii porunciso lui Moise Domnul. Dupà, toate acestea, Aaron vi-a ri-

dicat mainile spre popor i i-a binecuvantat. Apoi a pogorit de la jertfelnic dupi ce a sivargit jertfa pentru pacat, arderea de tot jertfa de pace. Fo'r

i Moise gi Aaron au intrat in

cortul descoperirii, iar cand au iegit au binecuvantatpoporul. Atunci slava Dom-

nului s'a aratat intregului popor. j flacarä, de foc a tagnit din fata Domnului i a mistuit jertfa ardefi de tot si grasimile de pe jertfelnic. Iar poporul, care privea, a strigat cu bucurie mare i a chzut cu fata la pa,mant.

lar ei s'au apropiat i i-au scos, aga imbracati in stihare cum erau, afar& din ta,bara, dupa porunca lui Moiso.

i noise a grait atunci lui Aaron

lui Eleazar i lui Itamar, feciorii care Ii ramasesera lui Aaron: « Nu vä smul-

geti párul din cap gi nu sfagiati vegrnintele voastre, ca «a nu muriti i ca Domnul sh: nu se intarate impotriva gtiei intregi. Ins& fratii vogtri, toata casa

lui Israil, pot ea planga acest prapäd,

pe care 1-a adus focul Domnului. Ci voi sa nu iegiti din up, cortului descoperirii, ca sä nu va loveasca rnoartea, fiindca aveti pe voi mirul ungerii

Domnului!* Iar ei au facut intocmai chip& cuvantul lui Moise.

Atunci Domnul a vorbit cu Aaron

gia rostit:

s Vin g'r bautura ametitoare sä nu

beti, nici tu, nici fiii tai, child intrati

In cortul descoporirii, ca sä, nu muriti g'r aceasta Bâ va fie pravila vegnica, in neam de neamul vostru, «finto

Ca sa puteti face osebire intre cele i cele lumegti, i intre cele ne-

curate si cele curate, da,ti invatatura fiilor lui *i ca Israil, despre t,oate legile pe care le-a griiit Domnul vonâ, prin mijlocirea lui Moise!*

10.

Pdcatul si moartea lui Nadab si Abiu. Randuieli pentru preoti. i fili lui Aaron, Nadab i Abiu vi-au lust fiecare catuia sa, au pus foc tam'aie inteinsele i au adus inaintea

Domnului foc strain, lucre pe caro Domnul nu-1 poruncise lor. Atunei a iegit foe clinaintea, Domnului i i-a mistuit i ap murit acolo

In fata Doranului. Ci Moise a zis lui Aaron: « Aceasta este ceea ce a zis Domnul, &and a rostit: Intru coi ce se apropie de mine aräta-voi sfintenia mea gi in fata, poporului intreg aräta-voi miírirea mea!* Iar Aaron n'a, zis nici un cuvant. Dupä. aceea, Moise a cheniat pe

Misail gi pe Eltafan, fiii lui Uziel, mogul lui Aaron, i le-a poruncit: s Apropiati-vä,

duceti pe fratii vogtri din fata santului loca, Mara din tabara! s

Dup.& acestea, vorbit-a Moise lui Aaron gi lui Eleazar i lui Itamar, care ii ramasesera: « Luati prinosul de panic ramas din jertfele arse Domnului mancati-1 nedospit, langa jertfelnic, caci este lucre proa sfant. Dar mancati-1 in loe rant, aceasta este partea cuvenitä, tie gi fiilor tal din jertfele arse Domnului, eaci aga mi s'a poruncit. lar pieptul leganat igoldul inaltat sä le mancati la loe curat, tu i fiii tai fiicele tale, cad acestea-ti sunt riizite tie, parte din jertfele do pace ale fiilor lui Israil. 15. Acest gold inaltat i acest piept leganat, trebue sä, le aduca impreuna ca grasimile jertfelor arse, ca «Et fie legitnate, ca dar leganat, inaintea Domnului; aceasta «a fie, pentru tine gi pentru fiji tai ca tine, porunca vegnica, drip& cum a poruncit Domnul !*

115 www.dacoromanica.ro

8.

LEVITICUL, 11 Si cand 1VIoise a intrebat de tapul

adus jertfa pentru picat, iati cä, II arsese ; atunci Moise s'a maniat pe Eleazar

si pe Bomar, fiii care Ii riimasesera lui

Aaron, i a rostit: o Pentru ce n'ati mAncat jertfa pen-

tru picat in loo sfânt? Cad este lucru prea sfant i vi s'a dat voila ca sä, ridicati picatul obstiei i si-1 ispasiti inaintea Dotrinului.

Intrucat singele jertfei n'a fost

adus inläuntrul sfintului locas, voi trebuia s'o mancati negresit, in loo sfint, asa cum v'am oranduit! Aaron Insit i-a risplms lui Moise:

« Iaté astizi ei si-au adus jertfa lor pentru pticat i arderile lor de tot, inaintea

Domnului si mi s'au intamplat unele ca acestea! i dad, as fi man cat astäzi jertfa pentru Thicat, ar fi fost oare lucru plicut inaintea Domnului? u

lar Moise auzind acestea, a visit raspunsul indreptitit.

Apoi, din toate vietitile care stint In ape, si le mancati pe toate cate au aripioare de innotat i solzi, in ape, in mirisi in fluvii ; pe acestea sä, le mancati. lar toate cate, in maxi FA in fluvii,

nu au aripioare o nici solzi, din tot ce foieste in ape si dintre toate jivinele din baltä, a cestea spurciciune si fie pentru voi.

Si spurciciune va fi pentru voi! Din carnea lor a nu mancati si starvurile lor si le urgisiti! Orice vietate din apa, care nu are

aripioa.re i solzi, spurciciune si fie pen-

tru voi. Si dintre pásäri, pe acestea sit le uriti i si nu le mancati, cici sunt spurcate: vulturul, zgriptorul i vulturul de mare, Gaia, soimul cu soiurile lor, Toti corbii, cu toate neamurile lor, Strutul, ciuhurezul, chlifarul

toate soiurile de ereti, Bufnita, pelicanul i ibisul, Lebäda, bátlanul cormoranul, Barza, cocostarcul, cu toate neamurile lui, pupaza i liliacul. FA

11.

Dobitoace curate fi necurate.

Dupi aceea, Domnul a grilit lui Moise o lui Aaron si le-a spus: « Cuvantati astfel &are fifi lui Israil: «Teti vieti4ile pe care putetisi le mancati,

dintre toate dobitoacele de pe pimant: Once dobitoe din-tie cele cu patru picioare, care are copita despicatit, asa dar douä, unghii la picior, i care si rumeg5 pe acesta. mancati. Totusi pe acelea care numai rumegi pe acelea care au numai copita despicat& si nu le mâncati: cámila care, desi runnegi, dar nu are copita despicata, sa

fie necuratä pentru voi; Safanul care, dei rumega, dar nu are copita cu totul despicatä,, necurat

si fie pentru voi;

Iepurele de camp care, desi rumegi, dar nu are copita Cu totul despicati, necurat 85, fie pentru voi;

Toate jivinele cu aripi si care umblä

In patru picioare spurcate si fie pentru voi. Totusi, dintre toate aceste jivine cu aripi s't care umbla in patru picioare, sä, le mancati pe acelea care au fluierele

picioare/or de dinapoi mai lungi, ea sa poatá sari cu ele pe pimânt. Pe acestea, dintre toate celelalte, puteti di le mancati: licusta i soimile ei, solamul i soiurile lui, hargolul soiurile lui, hagabul i felurile lui.

Once alti jivni cu aripi

i

cu

patru picioare spurcati si fie pentru voi. Prin acestea ajungeti necurati: oricine se atinge de mortliciunea lor va fi necurat pan& seara. Si oricine va cara o asemenea morspele vesmintele s't si fie necurat pan& seara.

ticiune va trebui

Asa dar toate dobitoacele care au

Porcul care, dei are copita despicata si are piciorul infurcat, nu rumegit, necurat si fie pentru voi. Si nu mancati din carnea lor

copitil, dar nu au piciorul infurcat nici nu rumegi, sä, fie spurcate pentru voi ; oricine se va atinge de hoitul ion

cate si fie pentru voi.

cioare, acele care calca pe labe necurate

de starvurile lor ea nu vi atingeti. Spur-

se va spurca.

Si din toate fiarele cu patru pi-

116 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 12

sä. fie pentru voi; oricine se va atinge de starvul lor necurat va fi pang seara. Si. cine va cara hoitul lor sa-si spele vesmintele i necurat va fi pang. Beare.

Toate acestea spurcate sa, fie pentru voi. Dintre jivinele mici care misuna,

pe pamant, iatä care trebue sa vit fie

necurate: nevastuica

parla cu soiurile lor,

i

Ariciul, gusterul, melcul i cameleonul.

oarecele si sosalamandra,

Acestea si fie spurcate pentru voi, dintre toate micile jivine; oricine se va atinge de ele, dupa ce au murit, sä fie necurat plait seara. Si once lucru peste care va cadea ceva din mortticiunile lor este necurat: orice scula de lemn, sau vesminte, sau piele, sau sac si once vas care slujeste la vre-o trebuinta ; el trebue pus in apli IA va fi necurat Omit seara i dupa aceea va fi curat. Asijderea once vas de lut, intru care ar ciidea vre-una din ele, tot ce este in vas s'a spurcat, iar vasul trebue sit-1 spargeti.

Once máncare ce poate fi mandacit nu e uscata, de cade in ea o jivina moartä, se spurca; tot asa orice bautura care poste fi bautit, orica,re ar fi vasul ei, se spurca. Si once fel de lucru pe care va cadea ceva din morticiunea lor, va fi spurcat, chiar cuptorul de copt, chiar vatra de fiert: sit fie sfirtImate, caci sunt spurcate i spurcate trebue sä fie pentru voi. Totusi o fantana sau o cisterna, In care este adunata apa, de va &idea In ea o jivinit moarta, va rilmanea curatä., dar col ce s'a atins de, mortdciunea

lor ca s'o scoata va fi necurat.

Si dad.' va ciidea ceva din hoitul

lar cel ce va mânca din morti-

ciunea lor spele vesmintele i va fi necurat piing sears; tot asa cel ce va ciira mortachmea sa-si spele vesmintele si va fi necurat pana sears. Orice taritoare, care se taritste pe pamant, este spurcaciune; sit nu se manance.

Toate jivinele care se tarilso pe

pantece i toate cate umblà,' in patru picioare i toate alto au mai multe pi-

cioare dintre toate táritoarele care se táritsc pe pamant, sit nu le mincati, caci stint spurciiciune.

Sit nu va spurcati cu nici una din aceste taritoare i sa nu va' intinati Cu ele, luand &supra-v.6 necurittia lor. Ciici eu sunt Domnul Dumnmeul vostru, deci ca sá fiti sfinti,

cad sfant stint eu; nu va

cu nici un fel din aceste taritoare care se Ufa's° pe pamitnt. Ciici eu stint Domnul, cel ce v'am scos pe voi din piimantul Egiptului, ca

sà fiu Dumnezeul vostru; deci sä fiti sfinti, fiindca sfant sunt eu. Aceasta este pravila despre vite,

despre prishri, despre toate vietatile care

miunâ In ape si despre toate jivinele

care se Units° pe pamant, Ca sa faceti osebire intro ceca ce este necurat i coca ce este curat intro vietuitoarele care sunt de mancare vietuitoarele care nu sunt de mancare!

12.

Curätirea femeilor dupci na,stere.

Dupa aceea, Domnul a grait catre i i-a spus: « Vorbeste asa dare fiii lui Israil: Dacii o femeie va zamisli si va naste

Moise

lor, pe once fel de samanta care urineaza &a fie semanatit, ea va raminea curata.

un copil de parte bärbateasci,, ea eh

hoitul lor, atunci sa,mánta sä, fie spurcat& pentru voi. Si. dad, va muri vre-unul din dobitoacele caro vit sunt spre hranit, cel ce se va atinge de hoitul lui va fi necuret pan& seara.

taiat imprejur.

Dacit ilia, a turnat careva peste sämânta i cade pe ea ceva din

fie necuratä, sapte zile; sit, fie necuratä ca in zilele slabiciunii sale femeiesti,

lar in ziva a opta, pruncul sit fie

Apoi lehuza sii stea in casii treii troj de zile, intru curatirea sangelui ei; sii nu se atinga de nimic sfant zeci

si in sfantul locas ea nu intre, pana cand

nu se vor implini zilele curatirii ei,

117 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 13

De va naste insä fatá, sä fie ne-

curatit dourt saptamani, ca la slabicitmea fireasca, i sa, stea acasa saizeci i ase

de zile, intru curatirea sängelui ei. lar cand se vor implini zilele cofie dupa bitiat, fie dupa fatá, ràtirii ea sä aduca preotului, la 11WI, cortului descoperirii, un miel de un an, ca ardere de tot si un pui do porumbel sau o turturea, ca jertiä pentru pacat. i pteotiil s'a le aducä inaintea Dom-

nului j sa o careto; si ea va fi curatitil, de curgerea sangelui ei. Aceasta este pra-

vila pentru femeiea care naste, fie baiat, fio fata. lar daca' nu-i va da mana sa aducit un miel, atunci sä aduca douâ turturele,

sau doi pui de porumbel, unul pentru ardema de tot si altul jertfit pentru cat, i preotul sil, o curateascii, si va fi curata. »

cingine hainele

i

cel ce a avut-o sa-ifi spele

i va fi curat. lar daca buba se va intinde pe pide, dupa ce el se aratase preotului si-1 declarase curat, sa, se arate a doua oarä preotului. lar preotul sil, se uite bine si vazand ca pata s'a intins pe piele, atunci el sà-1 declare necurat, fiinddi este lepra.

Daca se va ivi la un om boala

leprei, atunci omul sa fie adus la preot. lar preotul sa-1 cerceteze çi daca umflatura de pe piele va fi alba si parul de jur-imprejur se va fi albit, sau daca

umflátura a ajuns carne vie, Atunci este lepra veche pe pielea trupului san, çi preotul sä-1 declare necurat si s'a nu-1 mai osebeascii, fiindca necurat este. lar daca lepra va inflori pe plebe

si se va intinde pe toatil, pielea celui

atino, de la cap pana la picioare, ori incotro s'ar uita preotul,

13.

Preotul sä-1 cerceteze çi daca vede

Lepra.

Dupii, acestea, a vorbit Domnut catre Moise i catre Aaron si le-a spus: « Daca la un om se va ivi pe pielea

trupului o umflittura sau bubá sau pata alba, si ea, pe pielea lui, incepe s'a semene a buba, de lepra, atunci el sa fie

adus la Aaron, arhiereul, sao la altul din fiii sái, preoti.

i preotul s'a vadit rana de pe pielea trupului celui atino, si daca, parul de pe

rana, s'a albit si rana

la vedere este mai aclama decat pielea trupului, atunci

este buba de lepra; iar preotul dupà,

cercetare sa-1 dea in vileag ca necurat. Daca' *lusa pata cea alba de pe pielea trupului lui nu este la vedere mai achina decht stratul pielii, iar parul de

pe ea nu s'a albit, atunci preotul sa-1 osebeasca pe cel cu rana sapte zile. i cercetandu-1 preotul dupit sapte

zile, daca i se va parea ca rana a stat pe loe si nu s'a intins pe piele, preotul sa-1 oseboascit pe cel atino inca o data, sapto zile. i iarasi sit-1 vadá preotul dupit sapte zile i daca rana a palit si nu s'a intins pe piele, atunci preotul sa-1 declaie po om curat. A fost numai o pe-

cä lepra s'a intins pe tot trupul lui,

atunci sa-1 declare curat, si fiindca s'a albit pe de-a'ntregul, este curat. Dar in ziva cand se va ivi pe el carne vie, este necurat. O. de indata ce preotul va vedes, aceastä carne vie, sä-1 declare necurat, caci carnea vie este necuratá; este lepra.

Ci dacit aceasta, carne vie se va schimba si se va albi, cal atine sä, so ducá la preot. i iarasi uitändu-se preotul si viizand ca buba a ajuns alba, preotul s1-1 declare curat pe col atine, caci curat este. Apoi, daca pe pielea trupului cuiva

se va ivi o buba, si se va vindeca,

i pe locul unde a fost buba va iesi o umflatura alba, ori o pata alba

caro bate in rosu, sa se arate preotului. i uitándu-se preotul çi vitzand cit pata e mai &Maca decat grosimea pielii, iar párul do primprejur s'a albit, preotul sa-1 declare necurat, caci e buba de lepra

care a inflorit in locul acelei bube. lar dacil se va uita preotul çi pa-

rul n'a albit pe locul atino si nu va fi nici o gropitä in piele, ba incä pata a palit, atunci preotul sa-1 osebeasca sapte zile.

118 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 13

Daui irisa rana se va intinde pe

piele, preotul si-1 declare necurat, este lepri.

lar dacà pata va ata pe loe

pi

nu se va mai intinde, e semn ci buba

se usuck iar preotul si-1 declare pe om curat. Sau dad,' cineva va avea pe pielea sa o arsuri de foc p*i pe carnea vie va iesi o patii albà ropioari, sau numai alba,

Si dad preotul va vedea cá pirul de pe pati, s'a albit i dup.& infiti-

parea ei e mai adema, decit stratul piefii, atunci este leprii, care a inflorit in locul arsurii, i preotul si-1 declare pe om ne-

curat; dci a izbucnit lepra. Irisa dad preotul, dupi ce a cercetat pata, va vedea ci n'are párul alb

nici adâncituri, in piele, ci dimpotrivi, a pálit, atunci preotul osebeascá pe timp de @apto zile. Si uitándu-se preotul la el in ziva

a paptea pi dad, s'a intime pe piele, preotul si-1 declare necura,t, cici este buba leprei.

Totupi, daeá pata cea albil a stat pe loe pi nu s'a intins pe piele, ba inca' a pi pálit, atunci e verba de bà5icà din arsuri, i preotul si-1 declare pe om curat,

fiindd este cojirea acelei arsuri.

Clind se va intámpla ca un om

sau o ferne'e sit aibb, o raná, la cap sau la Várbie, Atunci preotul si, cerceteze rana

pi dad vede cá este mai adânci decit

stratul pielii i phrul de pe ea este subtire gilbui, atunci preotul sizi-1 declare necurat, fiindcit este bolnav de chelbe,

odie& lepra capului, sau lepra barbii. Dad, însà preotul cercetánd pata de chelbe nu i se aratá niei o scobiturá In piele i nici un fel de par ropcat, atunci

osebeascit pe cel cu pata de chelbe,

timp de papte zile,

lar in ziva a aptos preotul

vadi din nou aceasti pata i dad, pata

nu s'a intins pi pe ea nu este pär ropcat iar la vedere pata nu aratá niel o adanciturá in piele,

Atunci el si se tundä, Insá locul

chelbos si nu-1 tundä, iar preotul si osebeascà pe cel chelbos fue& o datá pe

timp de papte zile.

Apoi preotul sá cerceteze pata de chelbe in ziva a kiaptea i, iati, dad pata de chelbe nu s'a intins pe piele pi pe c'át se vede, n'aro nici o adáncituri In piele, atunci preotul si-1 declare pe om curat kfi el si-pi spele hainele i curat va fi. lar daci, dup.& aceasti arittare

e curat, pata se mai intinde pe piele,

Atunci preotul trebue s'o cerceteze

iatá, daca' pata de chelbe s'a intins pe piele, preotul si nu se mai uite la

pär daca este ropeat, cáci omul este necurat.

Totupi, daci, dupi judecata lui, pata de chelbe stá pe loe pi a inceput

sá crease& pe ea pär negru, atunci chelbea a trecut, omul este curat i preotul si,-1 declare curat. Dad, un om sau o femeie va avea pe pielea trupului unele peto pi anume pote albe, Atunci preotul si le cerceteze daca petele de pe pielea trupului lor vor fi pete albe pi inchise, atunci este vorba

de o spuzealá, care a inflorit pe piele; omul este curat. Dad unui bärbat i-a càzut pirul din cap, el este plepuv i incolo e curat. Si dacá i-a cizut pärul din partea

dinainte a capului, el este plepuv din fati, iar incolo e curat.

Iar daca,' pe plepuvia lui cea de la

ceda sau pe plepuvia lui cea din fati se va ivi o bubi albá ropiatid, atunci este lepra', care inflorepte pe plepuvia

capului siu, fie de la ceafi, fie de din Preotul si-1 vadi pi daca umfiátura acelei bube, pe plepuvia lui de di-

napoi sau de dinainte, va afila alba ropiatici, apa cum aratá lepra de pe pielea trupului,

El este lepros pi deci necurat; preotul si-I declare pe dati de necurat. Are leprii, la cap. lar leprosul peste care a dat lepra si, se poarte cu vepmintele sfkiate cu pàrul nepieptinat 5i acoperindu-se pina la mustiiti si strige mereu: Necurat ! Necurat ! »

Tot timpul cit va avea lepra pe el, el va fi necurat, cid necurat este ;

119 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 14

el sa stea singuratic; silasul lui sa fie afarit din talara. Daea. lepra se va ivi la un vesmant, fie vesmant de lana, fie vesmint de in, Sau pe vre-o esatura sau pe vre-o

impletitur5, de in, sau de lana, sau pe vre-o piele, sau pe once lucru de piele,

Si daca pata va fi verzuie sau

roscatá, pe vesmant, sau pe piele, sau pe tesaturá sau pe impletitura, sau pe once lucru de pide: este pata de lepra trebue aratatti. preotului. lar preotul, dupit ce va vedea pata,

sa puna de o parte vesmantul pe caro s'a ivit pata, sapte zile, Si dupa sapte zile s vadä, pata si daca pata s'a intins pe vesmant, sau pe tesatur5 sau pe impletitura, sau pe piele, sau pe once lucru de folos facut din piele: pata este de lepra care roade; lucrul este necurat. Preotul sa arda, vesmantul sau te-

situra, sau impletitura de lana, ori de in, sau once fel de odor de piele, pe care s'a ivit pata, fiindca este vorba de lepra rozatoare i lucrul sä fie pus pe foc.

Daca irisa preotul, cercetand, va vedea ea pata nu s'a intins pe vesmânt, sau pe tesiitura sau pe impletitura, sau pe arel lucru de pialo, oricare ar fi el, Atunci preotul sä porunceascii sä,

se spele lucrul pe care s'a ivit pata si si dea deoparte lucrul, incit sapte zile.

Si preotul va cerceta lucrul ce pata a fost spalata, i, iatä daca,' pata nu E,;i-a schimbat coloarea, chiar daca

nu s'a mai intins, lucrul este necurat trebue sii-1 arzi in foc, fiindeä, are lepra, fie pe fatil, fie pe dos. lar daca preotul cercetara va ve-. dea c5, pata a palit, dupa ce lucrul a fost spälat, atunci el s'A rupa partes patata, fie din vesmant, fie din piele, fie din tesatura, fie din impletiturii.

Daca insa va iesi din nou pe vet,4-

mint sau pe tesatura sau pe impletitura sau pe odorul de piele, micare ar fi el, lepra a izbucnit din nou, sä pui pe foc lucrul cel cu pata. lar vesmintul sau tesätura, sau

impletitura, sau acel lucru de pielo, ori-

care ar fi el, pe carel vei spala, daca

lepra va pieri de pe el, si% fie spglat inca o data, i apoi va fi curat. Iota, care este pravila, privitoare la pata de lepra, la vesmintele de Una sau de in, sau la tesaturi, sau la impletituri, sau la once fel de lucre de piele, dupa caro se pot socoti curato sau necurate. »

14.

Cur'dpirea celor vindecati de lepra. Lepra caselor.

Dupà," acestea, Domnul a grgit lui Moise si a rostit: s Aceasta, sa fie pravila celui lepros

In ziva când va fi declarat curat: Intii s'a fie adus la preot,

Si preotul sä ias5, Mara' din tabara sa cerceteze pe cal lepros, si, iatä, daca

lepra s'a vindecat de pe cel lepros, Atunci preotul sà", dea porunca sä i se aducä, pentru cal ce se curateste, doua pasäri curate, apoi lemn de cedru, arnici stacojiu i isop. Apoi preotul sä porunceasca s'a junghie una dintre pasari deasupra unui blid de lut plin cu api, de izvor. Dupa aceea sá ja pasarea cea vie lemnul de cedru i arniciul stacojiu isopul i sa le moaie impreuna cu patarea, in singele pasarii celei junghiate, din blidul cu apa de izvor Si preotul sä stropeasci cu isopul de sapte ori, pe cel ce se curateste de lepra, si ta-1 declare curat; iar pásaii celei vii sa-i dea drumul pe cimp. Si cel ce se curäteste sa-si spele vesmintele, sa-si radá tot parul de pe el si sa, se scalde i atunci va fi curat. lar dupa aceasta sa intre in tabar5 dar sà st,ea dará, din cortul lui, sapte zile. lar in ziva a saptea, rada tot pärul de pe el: capul, barba, sprtincenele si tot parul si% si-1 rada, si sa-si spele vesmintele i ea se scalde; iar dupi

aceasta va fi curat.

In ziva a opta sa ia doi miei

fara cusur si o mioarli de un an, fara cusur i troj zecimi dintr'o efe-, de /a,-

mufa de faina, frarnantate cu untdelemn,

pentru prinosul de paine si un log de untdelemn.

120 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 14 i preotul care-I va cur5,ti sä aduca pe omul care se curdteste i toate aceste

lucruri, in fata Domnului, la usa cortului descoperirii. Apoi preotul sg, ja un miel si sa-1

aduca. jertfa pentru vinà, asemenea logul de untclelemn. leginandu-le pe amandoug, ca dar leggnat, inaintea Domnului.

Apoi sit junghie mielul in acelasi loo uncle se junghie jertfa pentru pacat arderea de tot, adica in locul cel ¡dint, cad, precum jertfa pentru pacat, tot asa

jertfa pentru villa este a preotului, fiind lucru proa sfânt. i si ja preotul din sangele jertfei pentru yin& i sä ung5, sfärcul urechii drepte a celui ce se curateste i degetul cel mare de la mâna dreaptii, i degetul cel mare de la piciorul drept. Apoi preotul srt ja din logul de untdelemn

toarne in mama stanga.

Pe urmi sg-si moaie degetul de la mina dreapti in untdelemnul din mána stángà i sii stropeasca, cu untdelemn, cu degetul, de sapte ori in fata Domnului. lar din untdelemnul rimas in mang

ungi preotul sfárcul urechii celei

drepte a celui ce se curäteste i degetul cel mare de la mana lui dreapti si degetul cel mare de la piciorul lui stang, peste siingele din jertfa pentru

lar ce a mai rimas din untde-

lenund din mana preotului, sa-I toarne pe capul celui ce se curäteste. Asa sa fach preotul ispäsirea inaintea Domnului. Dupg aceea, preotul sii adueà jertfa

pentru pdcat FA a curitteasci pe cel ce

a venit sä se curete de necuratia lui, iar pe urmii, sii junghie jertfa arderii de tot. i preotul sii pima pe jertfelnic jertfa arderii de tot si prinosul de pain°.

Asa 85.-I curateasca preotul, ea el sä,

fie curat.

lar dacä omul va fi same i nu va putea sa ridice cheltuiala, s5, ja un miel de un an ea jertfit pentru vin5,, dar leganat pentru ispirsire, si o zecime

dinteo di de frunte de fdinä

tat& cu untdelemn, ca prinos de paine, cum si un log de untdelemn,

Apoi doug turturele sau doi pm de porumbel, dui:a cum ii va da mana, asa incat unul si fie jertfá, pentru piicat altul ardere de tot. Acestea si le aduci preotului in ziva a opta, pentru curitirea sa, la usa cortului descoperirii, in fata Domnului.

i preotul si ja mielul jertfei pentru yin& precum i logul de untdelemn

si le legene inaintea Domnului. Apoi si junghie mielul adus jertfa pentru Nina i preotul si ja din sangele jertfei i si unga, sfarcul urechii celei drepte a celui ce se curdteste, i degetul cel mare de la mána-i dreaptg i degetul cel naare de la piciorul drept. lar din untdelemn, preotul sii toarne

In palma stanga. Apoi preotul si. stropeasca. cu degetul de la mäna dreapta, din untdelem-

nul din palma stanga, de sapte ori, in fata Domnului. i

si ungi cu untdelemnul din

palm& sfárcul ureeldi di-opte a celui ce se curateste i degetul cel mare de ls, mama dreapta i degetul cel mare de la piciorul

drept acolo unde a fost manjit cu singele jertfei pentru lar ce a mai rimas din untdelemn In palma preotului, J(1;4 toarne pe capul celui co se curateste, spre ispasirea lui, In fats, Domnului. Apoi din turturelele sau din puii de porumbel, pe care a putut aduci, sii jertfeasch: Una ca jertfa pentru pleat si alta

ca ardere de tot afar& de prinosul de paine. Astfel si faci preotul ispasirea inaintea Domnului, pentru care omul a vonit la curittire.

Aceasta si fie pravila pentru leprosul care nu poate ridica cheltuielile cele pentru curatirea sa.» Dap& acestea, Domnul a grilit lui Moise i lui Aaron si le-a spus: « Cand yeti intra in tara Canaan,

pe care eu vi voi da-o you& in OApanire, daca va fi si loveso cu vre-o casä, din stre,

tara stipänirii voa-

Stdpinul casei si se ducä,

dea de veste preotului spunfindu-i:

casa mea s'a ivit o path! s

121 www.dacoromanica.ro

i ea

In

LEVITICUL, 15

lar preotul, inainte de a intra In casi pentru a cerceta cu luare aminte pata, sh porunceascä, sä se scoatä. tot de acolo, asa incht sit nu fie declarate necurate lucrurile din cask i apoi sä cerceteze.

Sti taie una din plishri, deasupra unui blid de lut, cu apii, de izvor. Apoi sä ia lemnul de cedru, isopul, arniciul ropu i pasärea cea vie pi si le moaie in shngele päsärii tiiiate i in apa de izvor sh stropeascit apoi casa capte ori, 13.1

Si el sh se uite cu luare aminte

la pata aceea i (lac& va vedea cä pata de

pe pereti are gropite verzui sau ropiatice care par scobite In perete, Preotul sit iasit din casii. la wit sh inchidit casa capte zile. lar dupä apte zile, preotul sit vie sä se uite iar, i (lac& pata s'a intins pe peretii casei, Atunci preotul sä dea poruncä sit fie scoase pietrele pe care s'a intins pata sit le arunce afarä, din cetate, inteun loe necurat. Apoi sii dea porund, sä se fázaluiaseä, pe dinituntru toatä casa, de jurimprejur, i sii arunce molozul pe care I-au rhzäluit, Mará din cetate, Intr'un loo necurat.

Dupit aceea, sii ia alte pietre sä le punä, in locul pietrelor scoase, sä ja altä tencuialtt si sit tencuiasca din nou casa. i

dad., pata se va ivi din non

pi va inflori In casii pe pereti, dupä, ce a scos afarä, pietrele i dupit ce a räzitluit peretii ci casa a fost tencuitä din nou,

Atunci preotul sii vinä i sii cer-

i, iatä, dad,' pata s'a intins pe

ceteze,

52. Si sit curet° casa cu slingele Cu apa de izvor, cu pasitrea cea vie, cu lemnul de cedru, Cu SO i cu arniciul col rocu. lar pasärii celei vii dea dru-. mul afa.r6 din cetate, pe cam*. Apo, sä,rii,

si curete el casa ca ea si fie curatii.

lata. rânduiala pentru once patä de lepra., ori de chelbe, 55. Pentru lepra vemintelor i a caselor,

66. Pentru umflä,turi, bube i pecin-

gini,

57. Ca si ptie preotul chnd este cineva necurat i cOnd este curat. Aceasta si fie rAnduiala pentru leprit! u 15.

Ordnduieli pentru vremea ednd barbarii f femeile sunt necurafe.

Dupä acestea gräit-a Domnul lui i lui Aaron pi le-a zis: e Spuneti fiilor lui Israil i le gräiti apa: Dacä, un bärbat va avea curgere Moise

din trupul sä,u, aceastä curgere este necuratit.

pereti, atunci in cad); este leprii, toare i casa este spurcatit. i sä dirime casa, iar pietrele ei lenmäria ei s'a tot molozul ei Fsii fie duse afarit din cetate inteun lee necurat.

Si iati ce este cu necurä,tia de pe urma curgerii lui: ori cä trupul situ va

In vremea °At va fi inchisä,, necurat fie pang, seara. Si cel ce va dorzni acolo In casi, ca i cel ce va mitnea in casi, spele

orice lucru pe care va sedea necurat

i cel ce va intra in acea casa.,

veamintele.

i dad., preotul, venind s'o vadä, se va incredint,a di pata de pe zid nu s'a mai intins in casa., duph' ce casa a fost tencuitä, atunci preotul sh' declare casa curatd, ciici pata s'a trecut. S'IL

el sä ja, spre a curitti casa,

doll& pasitri i lemn do cedru i arnici ropu

i

isop.

curge neincetat, ori ei se va mai opri, tot necurittie este.

Once pat in care se va culca cel ce are curgere va fi necurat, asemenea va fi.

i

oricine se va atinge de patul

lui sä-ci srele vecmintele i sä, se scalde

In aph si va fi necurat pini seara. Cel ce va sta, pe vre-un lucre pe

care a stat cel ce are curgere si-si spcle hainele pi sä, se scald° in apit i va fi necurat piing sea.ra. Col ce se va atinge de trupul celui ce are curgere spele vecnaintele s'it

se

scalde

seara. 122 www.dacoromanica.ro

pi va

fi

necurat pia),

LEVITICUL, 15

íi dac5, cel ce are curgere va scuipa

pe unul care e curet, acesta

spele

veamintele i ea se scalde ai va fi necurat pitnä, seara.

Once earner pe care a indilecat cel ce are curgere va fi necurat.

Fr oricine se va atinge de once lucru care a stet sub el va fi necurat pitoä, seara,, i cel ce va duce acest lucru

spele veamintele a'r sä se scalde

va fi necurat pänä Beare. Fr oricine se va atinge de cel care are curgere, fär5, sii se fi spillat pe acela

spele veamintele

se scalde FA va fi necurat pänä, Beare. Fr once VOA de pämänt, de care s'a atins cel care are curgere, set fie sfii-

râmat, iar vasul de lemn sä fie spälat cu apii.

Mild cel care are curgere se va

vindeca de curgerea sa, sä numere aapte zile Omit la curätirea sa i said spele veamintele i SE-1 se scalde la au ai va fi curat.

Apoi, a opta zi, sä-0 ja &di tur-

turele sau doi pui de porumbel i sä, vie In fata Domnului, la Ira°, cortului descoperirii, i sii le dea preotului.

Fr preotul sä, le adudt: pe una

jertfä pentru pacat ai pe cealaltä arcuret° dere de tot; ai astfel preotul in fata Domnului, de curgerea lui.

Dacti,' un barbat va ayes pierderea

sämântei, säisi scalde in ap5, tot trupul necurat va fi pänä seara. i once veamânt i orice lucru de piele, pe care va cädea sämänta pierdutä, sii se spele cu ap5, FA va fi necurat pin& Beare. Dad)", un bärbat Be va mica cu ferneia sa, amändoi sä, se scalde in vor fi necurati prima seara. Dad)", o feme:e va avea curgere, adidt va curge sänge din trupul ei,

stea aapte zile in stare de necurätie.

Oricine se va atinge de ea va fi necurat pA,nä, Beare.

Once lucru pe care se va culca in timpul necurätiei ei necurat va fi tot aya, once lucru pe care va sta

mount va fi. ei

i oricine se va atinge de patul spele veamintele i di se scalde necurat va fi pia. Beare.

i °Heine se va atinge de vre-un lucru pe care a stat ea sä-ai spele yeamintele i sii se scalde i necurat va fi ptina seara. Fr dacä a fost vre-un lucru pe patul

ei sau pe jiltul pe care ea a stet, cine se va atinge de el va fi necurat sears.

lar dac5, un bärbat se va culca cu ea, atunci necuratia ei il va atinge FA pe el roi el va fi necurat aapte zile, once aaternut in care el se va culca necurat va fi. Dacii o femeie va avea curgere de sil,"nge mai multe zile, afarä de vremea obianuitit a ei, ori rise& va avert curgere peste vremea obiceiului ei, eat cat diiinueate aceastä, curgere ea necuratä, va fi ca i in vremea obiceiului ei: necurat& va fi.

Once pat in care se va culca in tot tirnpul curgerii ei va fi ca i patul In care se va culca in vremea curgerii obianuite a ei i once lucru pe care va,

sta necurat va fi, precum este in vremea necurätiei ei fireati.

i oricine se va atinge de aceste lucruri va fi necurat ai va trebui spele veamintele i sa se scald° in apá ai va fi necurat pänä sea,ra. i dadt va fi izb5,vitä de curgerea sa, sä, numere aapte zile EA dupà, aceea

va fi curata.

lar in ziva a opta, sä, ja dourt

turturele sau doi pui de porumbel

sä-i aducti preotului, la up, cortului descoperirii.

Fr preotul sii aducit o pasäre ca jertrá pentru phcat ai pe cealalt5, ca ardem de tot ai aaa, sä, fad, ispaairea, inaintea Dornnului, de curgerea care o

fäcea necuratri. Aaa sii feriti pe fiii lui Israil do necurätia lor, ca sä nu-i loveascit moartea intru a lor necurätie, spurcând locaaul

meu, care este in mijlocul lor.

Aceasta este ränduiala pentru cel ce pätimeate de curgere, i pentru cel cu pierdere de samantà prin care ajunge necurat, Fr pentru femeia cu a sa curgere i pentru cel ce are curgere, pentru bärbat ca i pentru fe-

123 www.dacoromanica.ro

LEVITICLTL, 16 meie,

pentru bkbatul care

i

se

mirositoare, marunta dincolo de perdea,

va

culca cu femeiea necuratii

sit acopere capacul de pe chivotul legii, caci altfel ar trebui sii moara.

Ziva cea mare a ispc4irii sau a impeicdrii. 1. Apoi Domnul a grait lui Moise, dupit

Apoi sa ja din sitngele stropeascit cu degetul latura dinspre räsarit a capacului chivotului, stropind i inaintea capacului cu degetul, din sttnge, de sapte ori. Apoi, sit junghie tapul de jertfii pentru piicatele poporului i singele lui sa-1 due& In dosul perdelei; i sa facii

moartea celor doi fii ai lui Aaron, care

se apropiaserii, de Domnul, cu foc strain, murisera. Si Domnul a zis lui Moise: Spune

lui Aaron, fratele tau, sit nu intre orisi-

cá'nd inlauntrul sfantului locas, dincoace de perdeaua din fata capacului care este

cu sangele lui precurn a ficut cu sin-

pe chivot, ca sa nu moarit, caci eu nour,

deasupra capa-

gele vit1clului, stropind cu el capacul chivotului i inaintea capacului chivotului. Asa sa faca ispiísirea Sfintei Sfin-

lata cum sa intre Aaron in sfintul

locas: cu un vita, jerta pentru picat cu un berbec, ardere de tot.

telor de spurcaciunea si de farddelegile fiilor lui Israil si de tot felul de pacate. Tot asa sa faci si in cortul descoperirii, care saldslueste in mijlocul necurätiei

Si el sä se imbrace cu stiharul sfant de in i pantaloni de in si-si ja pe sine,

sa se incinga, cu brim de in, iar In

pun& mitra de in. Acestea sunt vesminte sfinte; fA Inainte de a se imbfaca scald° trupul situ. lar din partea obstiei lui Israil

cap

lor.

locas, nimeni sa nu fie inituntru, de ciad

berbec, ardere de tot.

Dupti, aceea, Aaron sä aduca vitelul

jertfa pentru picat i sa faca ispasire pentru sine i pentru casa sa,

Sä ja cei doi tapi

aduca

coperirii.

Apoi Aaron si arunce sorti pentru cei doi api: un sort pentru Domnul ai un sort pentru Azazel. Si Aaron ea apropie tapul pentru

jertfit pentru pacat.

curateascii, luitind din

dingele vielului i din sitngele tapului ungand de jur imprejur coarnele jertfelnicului. Apoi sit-1 stropeasca cu degetul

de sapte ori, din acelasi sange. Asa sä-1

curete i sa-1 sfinteasca de necuratia fiilor

lui Israil.

i sa-1

lar tapul pentru caro a cazut sortul lui Azazel sa-1 aduci viu inaintea Domnului, ca sii savirseasei trimitindu-1 lui Azazel, in pustie.

Dupa aceea, Aaron ea aduca

jertfift pentru picatul sau i sit facit ispasire pentru sine i pentru casa sa,

junghie vielul, ca jertfa pentru

pacatul «In.

va intro.. Aaron si pan& cand va iesi. dupii ce va savirsi ispasirea pentru sine i pentru casa so., i pentru toata obstia lui Israil, Si iasa la jertfelnicul din fata Domnului

inaintea Domnului, la usa cortului des-

care a cizut sortul Domnului

lar and va intra In cortul desco-

peririi, ca si faca, ispasire in sfintul

ja doi tapi, jertfit pentru pacat si un

aduca

cittuia s'o ducii

Si sii pun& tiimitia pe focul din fata Domnului, incit norul de ttimaie

16.

voi arata in cului.

j

lar dupa ce a sfarsit de curatit

Sfinta Sfintelor i cortul descoperirii jertfelnicul, si aduca tapul cel viu, Si Aaron sit-0 pun& amandoutt

nile sale pe capul tapului celui viu sa marturiseasca asupra lui toate nedreptätile fiilor lui Israil i toate rile lor de lege si bate pacatele lor si le pun& pe capul tapului i, cu un

12. Sii ja apoi o catue plina de ciírbuni aprinsi, de pe jertfelnicul din fata Doinnului, si doi pumni de tamilie bine 124

om care sta gata, sit-1 trimita In pustie.

Si tapul sit due& toate nelegiuirile lor in pitmânt singuratic i omul sa-i dea drumul in pustie.

www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 17

Iar Aaron sit intre in cortul des-

coperirii i sa se dezbrace de vesmintele

de in cu care se imbriicase cand a intrat in Sfanta Sfintelor i sa le lase acolo.

Pe urmit sii se scalde peste tot in apii, inteun loe slant, i sit se I'm-

brace cu vesmintele lui i ea iasit si sit aduca arderea de tot pentru sine i arderea de tot pentru popor, fiicitnd ispasire pentru sine cat i pentru popor. Si grasimea jertfei pentru pacat s'o arda pe jertfelnic. lar cel ce a manat tapul la Azazel spele vesmintele i sit se scalde peste tot, apoi sit intre in tabard,. lar vie1ul jertfei pentru pacat tapul jertfei pentru pdcat, al citror sange

a fost adus pentru euratire in Sfanta Sfintelor, sit se scoatit afara din tabarä si sit se arza in foc: pieile lor, carnea lor necuratenia lor. Si cel ce le-a fost ars sit-si spele vesmintele i sit se scalde peste tot in apit si dup.& aceea sit intre in tahará.

Si acestea sd va fie voila pravild

vesnicii: In luna a saptea, in ziva a

zecea a lunii, sa postiti i sit nu savarsiti nici un fel de muncii nici bilstinasul, nici stritinul care petrece in mijlocul vostru.

Clici in aceasta zi se va face ispàire voi, ea sit yd.' spalati de toate pacatele voastre i ca sit fiti curati inaintea Domnului. Si sä va fie vou& zi de odihnit de-

siivarsita in care sit postiti; aceasta va fie pravilit vesnicit.

lar arhiereul care va primi mi-

ruirea i care va fi sfintit ea, sa fie arhiereu in locul parintelui situ, sit fad,'

dupa ce se va imbraca in vesmintele de in, adicd in sfintele odájdii. El sä fac& ispasirea pentru Sfanta Sfintelor i pentru cortul descoperirii pentru jertfelnic, si tot asa sä faca ispáire preoti i pentru toata, obstia poporului.

Si aceasta sit va fie voua drept

vesnicit pravilá, curatind pe fiji lui Tamil, de toate pdcatele lor, o data pe an ! » Si Aaron a filcut asa precum Domnul

i-a poruncit lui Moise.

17. Reguli des pre injunghierea dobitoacelor cu-

rate si despre mancarea stingelui tor.

Si Domnul a vorbit lui Moise i-a zis: # Graieste lui Aaron si fiilor sai tuturor fiilor lui Israil i spune-le: a Tat& ce ne porunceste Domnul! °lice barbat din casa lui Israil care va injunghia, in tabiirit, bou sau

miel, sau capra, sau care va junghia

afara din tabard, Si nu le va aduce la usa cortului descoperirii, ea sit le infatiseze ca dar Domnului, inaintea locasului situ, situgele sii i se socoteasca varsare de a:Inge:

a savarsit ornar. i omul acela sd fie starpit din poporul lui; Pentru ca fiji lui Israil sit aduca jertfele lor, pe care ei acum le junghie

afarit pe cam*, anume sa le aduca

Domnului, la usa cortului descoperirii, prin mina preotului, jertfind Domnului jertfa de pace,

Si preotul sa stropeasca, cu sin-

gele jertfei jertfelnicul Domnului, la usa cortului descoperirii i sit arda grasimea,

intru mires de buna mireazmit, Domnului,

Asa !neat sit nu mai aduca demonilor jertfele lor çi sa se pangareasca inchinandu-se lor. Aceasta sit fie lege vesnica, pentru ei s't intru neam de neamul lor. »

Si iarài apune-le: a Once om din casa lui Israil sau dintre cei straini, petreca.tor intre voi, care va aduce vre-o

ardere de tot sau alta jertfa,

Si nu va pune-o nainte la usa cortului descoperirii s't nu va face-o dar Domnului, omul acela sa fie starpit din poporul sau.

Apoi once om din casa lui Israil sau dintre cei straini, petrecator intre voi, care va manca once fel de sange, eu imi voi intoarce faja cu manila impotriva unuia ca acesta care va manca

sange si-1 voi zmulge din mijlocul poporului

Pentru ca viata trupului este in

sange i eu v'am ingaduit you& si-1 adu-

ceti pe jertfelnic pentru ispasire-a sufle125 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 18 telor voastre, cad sangele este care aduce ispasire. Drept aceea am poruncit fiilor lui Israil: « Nimeni din voi sil nu manance sange i nici veneticul care traieste vre-

Goliciunea parintelui tau, adicit goliciunea mamei tale si n'o descoperi, ea

manance.

tau, sau fiica maicii tale, fie nitscuta in

cu

peri goliciunea lor. Goliciunea fetei fiului tau sau goliciunea fiicei fiicei tale, sil n'o descoperi, ciici este goliciunea ta. Goliciunea fet,ei femeii parintelui

aceea am poruncit fiilor lui Israil:* ea

copen.

melnic in mijlocul vostru, nici el si nu

i once bärbat dintre fiii lui Israil sau dintre strainii care petrec in mijlocul vostru, care va vana vre un vitnat: dobitoc sau pasäre, dintre cele ce se mascurga sangele

acopere

Fiindca viata fiecitrui trup este in sangele lui care curge in fiinta lui. Pentru nu mancati sangele nici unui fel de fitp-

turi, fiindeit viata oricarei fapturi este In sfingele ei i oricine va manca, sang, si fie nimicit. Apoi once om, fie el bastinas, fie strain, care va manca din carnea unui dobitoc mort sau sfasiat de fiare, spele hainele i si se scalde in apit

va fi necurat pima seara, apoi va fi iarài curat. Inca, daca nu-si va spitla hainele

si nu se va scalda, atunci îi va purta pacatul! »

e mama ta. Si, nu descoperi goliciunea ei.

Goliciunea femeii tatilui titu si n'o

descoperi, &lei este goliciunea tatalui tau. Goliciunea surorii tale, fiica

casi sau afara din casi, ea nu desco-

tau, nascuta, din parintele tau i deci sorb', cu tine, goliciunea ei si n'o des-

Goliciunea surorii parintelui tau; sä, n'o descoperi, ca este de un sange cu pärintele tau. Goliciunea surorii mamei tale si n'o descoperi, cii este de un sange cu mama ta. Goliciunea fratelui parintelui tau sil n'o descoperi si de femeia lui Sil nu te apropii, cid este matusa ta. Goliciunea nurorii tale si n'o des-

copen,

Goliciunea unei femei ci a fiicei

18.

i Domnul iarasi a vorbit lui Moise i-a zis: « Rosteste catre fili lui Israil i spu-

vostru!

fiului tau;

Goliciunea femeii fratelui tau sil n'o descoperi, cad este goliciunea fratelui tau. Sfintenia ccisâtoriei.

ne-le:

caci este femeiea

sil nu descoperi goliciunea ei.

Eu cunt Domnul Dumnezeul

Dupa datinele din tara Egiptului, unde ati locuit, si nu vä, luati, i dupit datinele din Canaan, unde viivoi duce, sil nu trititi i in obiceiurile lor sil nu umblati,

Ci oranduielile mele si le tineti legile mele si le pàzii, umblitnd intru

ele. Eu cunt Domnul Dumnezeul vostru. Paziti deci legile mele i randuie-

lile mele, pentru ca acel care le va indeplini va fi viu intru ele. Eu stint Domnul!

Nimeni Sil nu se apropie de niciuna din rudele sale, ca descopere goliciunea. Eu cunt Domnul !

ei

sil nu descoperi; pe fiica fiului ei

si pe fiica fiicei ei si nu le iei, ca Sil descopen i goliciunea lor, caci cunt rude de sange i este nelegiuire. Femeie, o datit cu sora ei, ea nu iei, ca sa le faci dusmance, descoperind go-

liciunea uneia Met cealalti, care este file& in viata. De femeie, in vremea slabiciunii ei hinare, si nu te apropii, ea si deseoperi goliciunea ei. i cu femeia aproapelui tau si nu

te culci, ca si te intinezi cu ea. i din odraslele tale si nu dai,

ea sä, treaca pe jertfelnicul lui Moloh si pangaresti numele Domnului Dumnezeului tau. Eu sunt Domnul!

i cu barbat si nu te culci cum

te-ai culca cu o femeie, ca este uriciune. Cu nici un fel de dobitoc si nu te

spurci i femeia si nu stea la dobitoc,

ca si se spurce cu el, caci este uriciune. 126

www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 19

Cu nimio din toate acestea sa nu caci intru toate acestea s'au intinat paganii, pe care eu li voi izgoni dinaintea fetei voastre, Caci tara s'a intinat i eu am pedepsit-o pentru faradelegea ei, i tara varsat-a din ea pe locuitorii ei. Deci päii legile mele i oranduirile mele tsi nu faceti nici una din aceste blestematii; nici bastinasul, nici veneticul, care petrece intre voi. Fiindca toate aceste le-au siivarsit oamenii àrii acesteia,

pacatul, cad a spurcat lucrurile «finte ale Domnului i unul ca acesta, sä fie starpit din poporul sax. lar cand yeti secera lanurile din tara voasträ sâ nu mergi cu secera pang In colturile ogorului tau si spicele

mase de pe urma secerei culegi.

Sa, nu culegi ciorchinii ramasi pe

stea sit le lasi säracului i sträinului. Eu Bunt Domnul Dumnezeul tau.

Sit nu furati i sit nu mintiti inselati unul pe altul. Apoi sa, nu jurati strâmb intru

pangarit pämantul,

Ca nu cumva sa, va, verse si pe voi tara, dacit o yeti intina, precum a varsat pe paganii care au fost inaintea

numele meu. Deci sä, nu pangaresti numele Dumnezeului tau. Eu Bunt Dom-

voastrit.

nul.

Deci micine va faptui vre-una din aceste grozavii, sufletul acela care le va face ea fie nimicit din poporul situ. P5.ziti asa, dar orânduirile mele nu va, luati dupit nici una din acele datini blestemate care s'au savarsit inain-

Sä nu a,supresti pe aproapele tau si «a nu-1 jacmänesti; simbria simbria-

sului sit nu maie pant", a doua zi in mama ta.

tea voastra si nu vä spurcati cu ele ! Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!*

Sä, nu blestemi pe cel care este surd si in calea orbului sä nu pui piedici, ci teme-te de Dumnezeul tau! Eu aunt Domnul.

Sit nu faceti nedreptate in jude-

cat& Sa nu-i faci hatar sitracului, fiindca e sarac, nici sa magulesti pe boier, fiindca

19.

Alte pravili. Si iaritsi a gait Domnul &titre Moise

e boier, ci

judeci pe aproapele tau

cu dreptate.

i-a poruncit: e Vorbeste catre toat obstia fiilor :FA spune-le:

nu le

urmil in via ta i tot asa ea nu aduni poamele cazute jos, din livada ta. Ace-

care au fost inaintea voastra, si s'a

lui Israil

sa,

Sii, nu umbli cu zazanii in poporul tau, nici sa te ridici impotriva vietii aproapelui tau. Eu Bunt Domnul.

Fiti sfini, caci

sfant sunt eu, Domnul Dumnezeul vostru!

Fiecare sit cinsteasca pe mama sa r;si pe tatal sàu i ziva Sambetei mele sä o pitziti. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru! Sit nu va intoarceti fa,ta care idoli dumnezei turnati sa nu va faceti. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. i cilnd jertfiti Domnului jertfe de pace, jertfiti cu voie bung,.

In ziva in care jertfiti, jertfa sa, fie mancatä, sau a doua zi, i dacä a mai ramas ceva pana, a treia zi, sit fie ars in foc.

lar daca din jertfa va manca cineva

a treia zi, este o uriciune; jertfa nu va fi Si oricine va manca Ii va purta

127

S5, nu urasti pe fratele tau in

mima ta, dar dojeneste pe aproapele tau

ca sa nu te incarci tu cu pacat.

Sa, nu ffi fázbunitor i di nu pizmuesti pe fiii poporului tau, ci sà iu-

besti pe aproapele tau ca pe tine insuti. Eu sunt Domnul. Piftziti randuielile mele. Vitelo tale,

din doua, soiuri felurite, sa nu le lasi sit se imperecheze i ogorul tau sa nu-1 semeni cu sitmánta de douit feluri, iar vesmant din doll& feluri de fire si nu poi pe tine. Dad., un bärbat se va culca cu o femeie, care este roaba i casnica altui barbat i ea n'a fost rascumptiratit nici liberatit, sa fie pedepsiti, dar nu cu moarte, ffindca n'a fost libera.

www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 20 Si anume: el sit aduca jertfa pentru Domnului, la usa cortului des-

coperirii, un berbec drept jertfa pentru

lar preotul sa-I curate prin ber-

becul jertfei pentru vina inaintea Dom-

nului, de pácatul pe care ha facut, iar pacatul pe care ha savarsit i se va ierta.

Cand yeti intra in piimantul gaduit si yeti siidi fel de fel de pomi roditori, sa socotiti roadele lor dintai ca un fel de netaiere imprejur: trei ani sit fie pentru voi netaiati imprejur at nu fie de mancare, lar In anul al patrulea sá fie toate roadele pomului sfinte, afierosite intru lauda Domnului. Tocmai In anul al cincilea sá mancati din roada lui. Faceti asa ca set aveti mai roulta, roada, de la ei. Eu aunt Do innul Dumnezeul vostru.

Sá nu mâneati nimio cu sange !

S6, nu umblati dupa ghicit i dupa

Sa nu va, rotunziti pletele capului

vostru barbii.

i

sit

nu-si

retezi

colturile

mitsuratul bucatelor. Cantar drept, greuta,ti drepte, efa dreapta i hin drept sá aveti. Eu sunt

Domnul Dumnezeul vostru, care v'aru scos pe voi din tara Egiptului.

Drept aceea páziti toate legile mele

toate oranduielile mele itineti-vii de ele. Eu sunt Domnul ! » 20.

Felurite pedepse pentru di/ente eriledri de legi.

Si iarasi a vorbit Domnul ca,tre Moise zicand:

Graieste iar ciitre fiii lui Israil le apune: « Daca cineva dintre Eli lui Israil, ori dintre strainii care locuesc in Israil s'ar afla ea da din odraslele sale lui Moloh, acola sit fie ucis. Poporul thrii

sa-1 ucida cu pietre.

Si eu voi intoarce fata mea cu

vrajmasie spre omul acela si-1 voi starpi

din mijlocul poporului lui, fiindei a dat

Sá nu va faceti scrilejituri pe trup,

din odraslele sale lui Moloh, ca sä spurce sfantul meu ioca i ca sa, pangareaseit

Nu intina pe filet', ta, lastInd-o 86,

chide ochii lor fata de omul care a

pentru morti, nici sa va faceti incondeieturi pe voi. Eu aunt Domnul. fie desfranata, ea sa se desfraneze tara si sit se umple de destrabálare.

Sa paziti zilele Sambetelor mele sfantul meu locus cinstiti cu fricá. Eu aunt Domnul.

Nu umblati dupa cei ce chianatt

duhurile mortilor i dup.& vraci. Nu stati

cu ei de vorba, ca sa nu vit spurcati

cu ei. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. Scoala-te inaintea unui om cu pitrul alb si cinsteste fata celui batran teme-te de Durnnezeul tau. Eu sunt Domnul. Daca vre-un strain locueste cu tine,

In tara ta, sá nu-I impilezi.

Strainul care petrece impreuna cu

voi

Sá nu faceti strambatate in judecati, la masuratoare, la ca,ntar si la

sá fie pentru voi ca i bilstinasul

i sii-1 iubesti ca pe tine insuti, eaci straini ati fost i voi In tara Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.

vostru

numele cel sfant al meu. lar dad, locuitorii tarii shar In-

jertfit din fiii säi lui Moloh si nu har omori,

Atunci eu voi pune mini mei cu

dusmanie pe omul acela i pe neamul lui, precum i pe toti cei ce s'au luat dup.& desfranarea lui, ea sa desfraneze cu Moloh, vi-i voi starpi din mijlocul poporului lui. Cine va umbla dupa chematorii de dulnui ale color morti i dupa vraci, ca sa desfraneze cu ei, eu imi voi intoarce cu mitnie fata catre el si-1 voi starpi din mijlocul poporului eau. Sfintiti-va i fiti sfinti, caci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. Eu Paziti legile mele sunt Domnul care va sfintesc pe voi. Oricine va blestema pe tatal sau, sau pe mama sa sa fie pedepsit cu moartea. Cine a blestemat pe tatal sa,u, sau pe mama sa, sangele lui sa fie asupra lui.

128

www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 21

Cel ce a sivirsit precurvie cu femeia altuia, cel ce a sävärsit precurvie Cu femeia aproapelui Eau, sit fie pedepsit cu moartea i birbatul vinovat j femeia vin ova

Cel ce se va culca Cu femeia tatilui situ, insemneazi di a descoperit goliciunea tatälui situ; amindoi sà, fie pedepsiti cu moarte. Singele lor sit fie asupra lor.

Asemenea cal ce se va culca cu nori-sa, cu moarte si fie amändoi pedepsiti, cad au facut amestecare de singe ;

singele lor sii fie asupra lor.

Daci cineva se va culca cu birbat, cum s'ar culca cu femeie, blesternittie au fiteut ameindoi; sä fie pedepsiti cu moartea ;

singele lor si fie asupra lor. Cel ce-si va lua o nevasti i pe

maidt-sa pe bângá ea, este mare grozitvie,

cu foc si fie ars si el si ele, ca si nu fie grozivie in mijlocul vostru. Cel ce se va culca cu dobitoc, sit fie pedepsit cu moarte i sii ucideti pe dobitoc. Si femeia care se va apropia de once fui de dobitoc, spre impreunare, sii ucizi pe femeie i pe dobitoc; mortii sit fie dati; singele lor set fie a,supra lor.

Si care va lua pe sonä-sa, sau pe fiica pirintelui situ, sau pe fiica mamei sale si va vedea goliciunea ei si ea va vedea goliciunea lui, ticilosie sivirseste. stirpiti sä fie inaintea ochilor poporului. i fiinddi a descoperit goliciunea sorei sale, si-si ispäseasci fitfidelegea. Si cine se va culca cu o femeie care are obiceiul ei firesc i va descoperi

Piziti deci toate legue mele

toate hotitririle mele i indepliniti-le, ca

si" nu vet verse tara in care eu vii voi duce ca sii locuiti. Si sit, nu umblati dupit datinele popoarelor pe care eu le voi izgoni de dina-

intea voastrit, câci toate acestea ele le-au

seivitrsit, de aceea m'arn scirbit de ele. Ci eu v'am gait yowl: o Voi yeti

mosteni tara lor, did eu va. voi da-o you& mostenire, tara intru care curge lapte i miere. Eu sunt Domnul Dumne-

zeul vostru, cel ce v'am osebit pe voi

dintre popoare. Si faceti osebire intre dobitoacele curate í cele necurate i intre peisarile necurate si cele curate si si nu vit giriti sufletele voastre, mincând vite sau

pisäri, eau alte taritoare care se täräsc pe pamânt, pe care eu vi le-am osebit,

ca necurate. Deci voi sfinti si-mi fiti mie, did

stint sunt eu Domnul, i v'am osebit pe voi dintre popoare, ea sä, jti stipilnirea mea.

Bärbatul sau femeia care se vor

indeletnici cu chemarea duhurilor celor

morti, ori cu vräjítoria, fir& mili si

fie onaoriti, cu pietre si-i ucideti. Singele lor si fie asupra lor ! » 21.

Sfintenia preotilor : a arhiereului fi a preotilor. Metehnele trupeisti care indepdr-

teazel pe cei din. neamu/ ¿ni Aaron de la preotie.

Dupl. aceea, Domnul a great lui

goliciunea ei, atunci el a dezgolit cur-. gerea ei si ea si-a dezgolit izvorul gelui ei. Amindoi sii fie stirpiti din mij-

Moise: Vorbeste preotilor, fiilor lui AD, ron i le spune:

locul poporului lor. Asijderea goliciunea surorii mamei tale i a surorii tatitlui tiiu sii n'o des-

afari doar de rudele sale cele mai de aproape: de maicit-sa, sau de tati-sin,

copen, câci unul ca acesta dezgoleste pe ruda sa, i amindoi

ducii picatul.

Cine se va culca cu fenicia un-

chiului eau, acela dezgoleste goliciunea ispiseasci picatul unchiului eau. moarä fir& copii. Si de va lua cineva pe femeia fratelui eau, ticilosie este. Goliciunea fratelui situ a dezgolit. Sit nu mai

o Preotul si nu se spurce atingändu-se de vre-un mort din neamul seiu, sau de fiu-seiu, sau de fiicit-sa, sau de fratele

Sau de sonit-sa, care este fecioarà

este aproape de el pi care deci n'a

fost mitritatä, cu bitrbat; pentru ea poate

si se spume.

Preotul si nu se aparee cu o fe-

meie mitritati din poporul eau ki sii nu-si plingireaseti sfintenia.

129 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 22

Pentru morti s5, nu-si raza capul, rotunzeasca marginile

nici

nici sit-0 faca scrijelituri pe trup. Sfinti s'a, fie ei pentru Dumnezeul

lor i sä nu pangäreasca numele Dumne-

zeului lor, cad ei aduc jertfele de foc

ale Domnului, painea Dumnezeului lor; deci, sfinti sá fie. Preotii sä nu-si ja de sotie femeie desfranata, sau pangaritä, sau femeie izgonita de bärbatu-sau sä nu-si ia. Caci preotul este slant Dumnezeului Cinsteste-1 Cu cinste sfanta, &lei el aduce paine Durnnezeului tau. &Ant sä, fie pentru tine, caci sfânt sunt eu, Dom-

nul, cel ce vä sfintesc pe voi.

lar ciao& fata preotului se va pangäri prin desfranare, ea necinsteste pe tatäl sail. In foc sä fie arsä. Arhiereul care at& mai sus decitt fratii 86,i, pe capul chruia s'a turnat mirul ungerii si a fost sfintit i inscaunat ca sä se imbrace Cu sfintele odâjdii, 85, nu-0 lose pärul in neoranduiala, in semn de

jale, si vesmintele

sa nu

Nici cel cu piciorul stalcit sau cu mâna staleita, Niei ce] eocosat, nici col sfrijit,

nici cel cu albeata in ochi, nici eel cu faie, nici cel cu pecingine, nici eel cu párile barbätesti strivite.

Nici un barbat, cu vre-o meteahria trupeasca, din neamul lui Aaron arhiereul, sa nu se apropie, ca sá aducä jertfele arse in foc Doranului. Fiindeit are o meteahna trupeascii, sá nu se apropie ca 85; aduca pitinea Dumnezeului sau.

Dar din prinoasele Dumnezeului säu, din cele prea sfinte si din cele sfinte, poate sa mänânce.

Dar pana la perdea sä nu patrunda 0 de jertfelnic sa nu se apropie, clici are

o meteahnä in trupul lui, ca sä, nu

spurce sfäntul meu locas, cäci eu sunt Domnul, cel ce-i sfintesc pe ei. Si Moise a impärtasit acestea lui Aaron si fiilor lui i tuturor fiilor lui Israil.

si le 22.

sf

Si la nimeni, mort, sa nu se ducii; nici pentru tata-sau, nici pentru maicti-sa ;

el nu trebue sa se spurce. Si din locasul sfânt sa nu iasa,

hnprejurdri cdnd preotii nu trebv,e sit mändnce din Fincase. Dupa aceea Domnul a vorbit lui

ca sit nu spurce casa Dumnezeului shu,

Moise:

zeului siiu este asupra-i. Eu sunt Domnul.

aib5, mare grija cu sfintele prinoase ale fiilor lui Israil i sä nu piingäreaseä, numele cel sf5,nt al meu, in prinoasele pe

a:6 cununa ungerii cu mir a DuraneCi

ja de nevastä o fecioaril.

Femeie väduvä sau izgonitä de bar-

bat, sau fat5, necinstitá, sau

de acestea sá nu-si ia, ci sa-si ja o fecioara din poporul situ,

Asa hick sá nu-si necinsteasca pe

urmasi in mijlocul poporului 85,u, ciici eu Bunt Domnul, cel ce-1 sfint6sc pe el ! u Si iardsi a vorbit Domnul cu Moise i-a poruncit: « Spune lui Aaron astfel: Oricine

din sämänta ta, in neam de neam, care va avea vre-o meteahnä, trupeascä, sa nu

se apropie ca sä aduca prinos Dumnezeului sdu. Asa dar nimeni care va avea vre-un betesug trupesc sit nu se apropie de cele sfinte, nici orbul, nici schiopul, nici col cu

nasul turtit, nici eel cu un mildular mai lung decat trebue,

« Spune lui Aaron si fiilor säi sä

care ei mi le afierosesc, caci eu aunt Domnul.

Spune-le: Oricine in neam de nea-

mul vostru si din told urmasii vostri,

care se va apropia de sfintele prinoase, pe care le afierosesc Domnului fiii lui Israil, i ar fi intinat de vre-o necuratie,

acela sä fie starpit din fata mea. Eu sunt Domnul. Once barbat din semintia lui Aaron care va avea leprit sau curgere sä, nu mä,n5,nce din sfiiatele prinoase, pang, nu

se va curäti. Dar 0 cel ce se va atinge

de vre-un om pängarit, din atingerea cu

un mort, sau cel ce va avea curgerea semintei,

Sau eel ce se va atinge de vre-o ritoare, care face pe om necurat, sau

130 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 22

de orisicine care 1-ar spurca, prin once fel de spurcaciune.

Acela care s'a atins de unele ca

de bung voie, aducb,nd-o Domnului ca ardere de tot,

acestea sit fie necurat pitnä seara nu maniince din sfintele prinoase, dectit dupit ce-si va scalda trupul in apit.

Ca voi sit aveti har la Domnul, se cuvine ca dobitocul de jertfa di fie Era de cusur, parte barbateasca, din boj, din oi ori din capre.

Mortaciune i dobitoc sfitsiat de fiare sa nu mantince i sa nu se spurce cu ele.

jerta de pace un bou din cireada sau

lar dup.& asfintitul soarelui va fi iarasi curat. Atunci poate sä manânce din sfintele prinoase, caci ele sunt hrana lui.

Eu sunt Domnul. ca

Deci 86, pitzeasca poruncile mele, sit nu cazä in pitcat i sa nu

moarit prin calcarea lor. Eu sunt Domnul care-i sfintese pe ei. Si niel un strain de neamul preoesc di nu maritime din cele sfinte; nici sluga preotului, nici simbriasul lui sä, nu manfince din cele sfinte. Dad, ins& preotul a cumparat un rob, platindu-1 cu argintul eau, el sa manance din cele sfinte. Asijderea i cei rdiscqi in casa lui, pot sä, mäntince din demâncarea lui. Fiica unui preot, dad, s'a miiritat cu barbat strain de neamul preqesc, BA, nu mai miinánce din sfintele prinoase. Dad,' fiica unui preot va rämitnea

viiduva, sau se va despari de barbe

tu-säu, fitra di fi avut copii, si se va intoarce in casa tatalui d va fi ca in tine-

retca ei, atunci ea poate sá manânce din pitinea tatalui säu. Insä alt strain din ea sit nu Mánânce. Dad cineva va mitnca din cele

sfinte, din nestiinta, sa dea inapoi preotului lucrul sftint d sit dea si pe deasupra a cincea parte din cilt preVueste. Preotii sa nu spurce sfintele prinoase pe care fiii lui Israil, le afierosesc Domnului, S'r di nu se incarce cu pacate vred-

nice de pedeapsä,, máncitnd cele sfinte ale lor,

caci eu Bunt Domnul care-i

Once dobitoc care va avea vre-un betesug sá nu-1 aduceli jertfa, ciici nu veti gasi har in fats. Domnului. Dad, cineva va aduce Donmului

o vitä mica din turmit, spre implinirea unei juruinte sau ca jertfit de burnt voie, ca sit fie bine primitti cuvine-se ca dobitocul sa fie intreg i far& nici un cusur. Dobitoc orb, ori schilod, ori ciun-

tit, ori plin de bube, ori ralos sit nu aduceti Domnului i din unele ca acestea jertfe arse sä nu punqi pe jertfelnicul lui.

Un bou sau o oaie care va avea vre-un mädular mai lung ori mai scurt poi s'o aduci jertfä de bun& voie, dar jertfit de juruinVii nu va fi placuta. Dobitocul cu pärtile barbatesti stri-

vite, sfárämate, zmulse sau tiiiate, «a nu-I aduceti jertfa Domnului; nici in pamântul vostru sit nu faceti asa ceva.

Nici din mana strainului sa nu aduceti atari jertfe pentru Dumnezeul vostru, cEici au striciiciune, au meteahnä

si nu vor fi primite., Apoi iaritsi a vorbit Domnul lui Moise si a zis:

o Vitelul, ori mielul, ori iedul, dupá

ce s'a na.scut sä stea sapte zile Ring&

mama lui, iar din ziva a opta si mai tärziu, va fi bun de adus jertfa Dom-

nului, pe jertfelnic. 0 vita mare, ori o vitit mica, fiti, n'o junghiati ou puiul ei, In aceeaqi zi. Gaud yeti jertfi Domnului jertfe de multumire, jertf4i-1e asa ca sit gits4i bunä primire.

Jertfa sä fie mâncatit in aceeasi

sfinteste. »

zi i sit nu läsaVi nimio din ea pe a doua

Moise

Deci pitzifr poruncile mole j le faceti, ciici eu sunt Doiruaul. Sit nu pfi,ngarii numele eel sfänt al meu, ca sfant sá fiu in mijlocul fiilor

zi. Eu sunt Domnul.

i iaräsi a vorbit Domnul cittre i a zis:

« Graieste lui Aaron FA fiilor lui

tuturor fiilor lui Israil i spune-le asa: «Dad, cineva din casa lui Israil, sau dintre cei acivati in Israil va aduce o jertfii, fie jertfa de juruinVá, fie jertfit

lui Israil. Eu sunt Domnul, cel ce va sfintesc pe voi, 131

www.dacoromanica.ro

9*

LEVITICUL, 23

33. Cel ce v'am scos pe voi din tara

Egiptului, ca sa, fiu Dumnezeul vostru. Eu Domnul. 23.

Despre sdrbeitorile de peste an.

Si iarasi a vorbit Domnul cu Moise i-a zis: 4 Graieste catre fiji lui Israil i spune-le: Iata praznicele Domnului, la care sa va adunati in sf6,ntul meu locas. Iatä särbatorile mele: Sase zile vor fi zile de munc6,, iar

ziva a saptea va fi zi de odihna, va fi Sambäta, cu adunare in sf6,ntul meu

locas. In aceastä zi EA nu faceti nici un lucru, caci este S6,mbatil, In cinstea Dom-

nului, in toate aseza.rile voastre.

Tat& praznicele Domnului, Cu adu-

'Aid in sfäntul meu locas, pe care voi sa le vestiti la vremea hotarita: In luna intaia in ziva a paispre-

zecea a acestei luni, spre sear& aunt Pastele Domnului,

lar In ziva a cincisprezecea a aceeste särbatoarea azimelor, in leiai cinstea Domnului; vreme de sapte zile sa mancati azime.

In întâia zi sá tineti adunare in

i ea nu va, prindeti la nici un fel de munci. S6, aduceti jertfe Domnului timp de sapte zile; iar a qaptea zi sá tineti sfantul meu loea

adunare in sfantul meu locas, i nici un

fel de munca sa, nu faceti!» Apoi Domnul a grait bail* care Moise si a Spune fiilor lui Israil asa: Cand

yeti intra in tara pe care eu vä voi

da-o voua i cand yeti incepé secerisul,

snopul cel dintai din secerisul vostru sa-1 aduceti la preot, lar el fa legene snopul inaintea Domnului ca sá va castige bunavointa lui. Preotul sá faca leganarea a doua zi

Domnului, intru miros cu bunä mireazma iar ca turnare: vin o patrime dinteun hin. Nici päine, nici boabe prajite, nici

boabe din spic ea nu mancati panit in ziva aceea intru care veti aduce prinos de roade noi Dumnezeului vostru. Iata,

o pravilä vesnica in neam de neamul

vostru i in toate asezarile voastre. Apoi, sa numärati din ziva urm6,toare Sämbetei, adica din ziva ca,nd ati adus snopul legänat, flapte S6,mbete, ca sit

fie sapte siiptamani intregi,

Pan& in ziva urma.toare Sambetei

a saptea, numarati asa dar cinzeci de zile i atunci sá aduceti Domnului prinos

nou de paine. Din salasurile voastre sá aduceti ca dar leganat, doua paini, cari 86 fie din douil zecimi de aft din lamura de Edna, coapte cu dospitur6 pares, adusa

Domnului. Sä aduceti apoi, pe 16,nga aceastä,

paine,sapte mid de cate un an, farä

meteahnit, apoi un vitel din cireada doi berbeci, ca ardere de tot Domnului, cu prinosul lor de pa,ine i cu turnarea lor, jertfa ars6, in foc, miros cu bunä mireazma Domnului.

Sit aduceti apoi FA un tap, jertfa pentru pacat i doi miei de ca,te un an,

ca jerta de pace,

Pe care, precum si pe cei doi miei, legene o data cu painea din preotul

parga roadelor: prinos leganat inaintea Domnului. Acestea sit fie daruri sfinte ale Domnului i sá ram6,n6, preotului. Chiar in aceasta zi sä, vestiti praznicul i sa tineti o adunare in sfantul meu loca i nici un fel de ramie& sti nu faceti. Aceasta sá va, fie pravila vesnicit,

In toate asezarile voastre i in neam de neamul vostru. lar când va fi sa secerati holdele

In tara voastr6 di nu secerati holda Omit in coltisoarele campului, si ce a ramas de pe urma secerei 86, nu mai

dup.& S6,mbatä.

aduni, ci s'o lasi celui sarac

dou6, zecimi de efá, din lamura de fiiina,

a Spune fiilor lui Israil asa: can luna a saptea, in intaia zi a lunii, Sam-

lar In ziva legana,rii snopului sa aduceti ardere de tot Doranului, un miel far& meteahnit, de un an de zile. Si alaturi sä fie darul de paine:

frarriântata cu untdelemn, jertfa, ars6

i celui

strain. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru! j iar vorbit-a Domnul lui Moise i-a zis:

132 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 24

S5, nu sgv6,raiti nici un fel de mum&

In afar& de Simbetele Domnului in afar& de darurile voastre ai de juruintele voastre ai de jertfele de bunä voie, pe care le afierositi Domnului.

aduceti Domnului jertfe arse in foc ! Si iaräai a vorbit Domnul lui Moise

a aaptea, dup.& ce ati adunat rodurile

o Mai cu seam& in ziva a zecea din

aceastä lunä, a aaptea, este ziva

nului. In ziva intäia este zi de odihnä ai in ziva a opta tot zi de odihna.

loca a

poamelor din pomi, ramuri de finic

b6,ta s'o pritznuiti cu pomenire, cu sunet

de trâmbi

i cu adunare in sfntu1

meu

i-a spus:

In ea sä tineti o adunare in sfäntul 86, infranati cu post sufletele

voastre

i sà aduceti Domnului jertfe

arse in foc.

Si once fel de munc5, s'o liisati la o parte in ziva aceaata, fiindcà este ziva de isphaire, intru care se acopär

päcatele voastre in fata Domnului Dumnezeului vostru.

lar oricine nu se va infrana cu

post in ziva aceea sit se stfirpeascit din poporul lui. Si pe oricine va lucra ceva in ziva aceea 11 voi pierde din poporul lui. Sà," nu vit indeletniciti Cu nici un fel de munca; aceasta sä, v6, fie pravili veanic6,, in neam de neamul vostru In toate salaaurile voaatre. Sä fie pentru voi Siimb6,ta Sambetelor i BA, infr6,nati Cu post sufletele

voastre, in ziva a noua a lunii, de seara pänä a doua zi seara, sä tineti cu nicie aceastä mare Sambäti. Moise

Si iariiai a vorbit Domnul citre i i-a zis:

« Spune astfel fiilor lui Israil: o In ziva a cincisprezecea a acestei a aaptea luni, este siirbiltoarea colibelor, timp de aapte zile, in cinstea Domnului. In ziva int6,ia, sä tineti o adunare In sfântul meu loca a nici un fel de munch' sä nu faceti. Timp de aapte zile sä aduceti Dom-

nului jertfe arse in foc ; in ziva a aaptea 86, tineti o adunare in sf6,ntul meu locaa sä, aduceti Domnului jertfit, area in foc ; aceasta e odovania praznicului in care nici un fel de munch,' sá nu faceti. Acestea aunt praznicele Domnului, pe care sä, le cinstiti cu adunari in sfilntul meu loca, aducánd Domnului jertfe arse

In foc, ardere de tot, prinos de phine, jertfe de pace ai turnari de vin, zi cu zi, dupa ränduiala fiecärei zile,

f01

lar in zina a cincisprezecea a lunii

präznuiti aapte zile praznicul DomDeci in ziva int6,ia ad, luati fruntea

alte ramuri de copa,ci stufoai i din s6,1ciile care cresc läng6, pitrae i sä, v6, veseliti inaintea Domnului Dumnezeului vo-

stru, aapte zile. Si ea prliznuiti acest praznic in cinstea Domnului, timp de aapte zile, vä fie pravilii, in fiecare an. Aceasta pentru tc4i urmaaii voatri prianuiti praznicul in luna a aaptea.

Sapte zile sä locuiti in corturi.

Once om näscut in Israil 86, locuiasca in corturi, Ca «a atie neam de neamul vostru cá am pus pe fiii lui Israil sà locuiascá in corturi, &Ind i-am scos din Ora Egiptului. Eu Dornnul Dumnezeul vostru! » Iar Moise a vestit praznicele Dom-

nului, fiilor lui Israil. 24.

Untdelemnul pentru candele, páinile panerii inainte, pedepsele pentru blestem alte pedepse.

1. Si iarii0 a vorbit Domnul cu Moise

si a zis:

2.« Porunceate fiilor lui Israil sä-ti aduch

untdelemn curat stors din mitsline, pentru candelabru, ca di fie totdeauna untdelemn in candele. Dincoace de perdeaua care ascunde chivotul legii, in cortul descoperirii, Aaron sä oranduiascä, luminile ca sä ardi neincetat de seara p6,nä dimineata inaintea Domnului. Aceasta este o pravilh,

veanic6 pe care s'o pitziti in neam de

neamul vostru.

In candelabrul cel de aur curat

Aaron sä, aaeze candelele, ca sä lumineze

pururea inaintea Domnului. Dup6, aceea, sä iei lamuri de sä, pregitteati din ea i sä coci douä-

133 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 25

sprezece pâini, elite doui zecimi de efit de fiecare pitine. Si eh, le pui pe doult randuri, citte

sase inteun rand, pe masa cea de aur

curat care este inaintea Domnului. lar alitturi de aceste ritnduri sit pui támâie curatit, mireazmit de pomenire lângä piline i jertfil arsä in foc, Domnului.

In fiecare Sambiti, Aaron si le

aseze pururea inaintea Domnului, ca o vesnicit indatorire, dupit legimant, a fiilor lui Israil. Si aceste páini sä, ri,mânit lui Aaron

fiilor sái, care sit le mitnance in locul

cel sfant, cici ele stint mare sfinOnie,

cuvenite lui Aaron, din jertfele arse in foc in cinstea Donmului, ca pravila pe veci. »

Schilodeali pentru schilodeali, ochi

pentru ochi, dints pentru dinte; precum

el a vittämat trupul altuia, asa sä i se vatäme i trupul lui. Cine va omori o vita sä dea o vitä in schimb, iar cine va omori un

om, cu moarte sit i se risplitteascä. 0 singuri legiuire sá avet,i, dupit care sit fie judecat i striinul nasal, cäci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!

Si dupl. ce Moise a impärtisit

aceste porunci fiilor lui Israil, ei au scos

afar& din tabitrit pe hulitor i 1-au ucis cu pietre. i fiii lui Israil au ficut intocmai precum Domnul diduse porunci lui Moise.

In vremea aceea, feciorul unei femei israilite, al cärui tat& era egiptean,

25.

Anul sabatic i anul jubilen. Apoi Domnul a vorbit cu Moise pe

s'a amestecat printre fili lui Israil.

feciorul femeii israilite Cu un alt israilit

au inceput sä se certe in tabitrit. lar acest fecior de israiliti a hulit numele Domnului i 1-a blestemat. Atunci 1-au adus pe el la Moise. Nmnele maicii

sale era Selomit, fiica lui Dibri din semintia lui Dan. Si 1-au pus pe el sub pazit, pan& ce Moise, din porunca Domnului, era sit hotitrascit in pricina lor. Atunci Domnul a poruncit astfel lui Moise:

# Scoate afarit din tabiträ pe cel ce a blestemat i toti cei ce I-au auzit

punä mâinile pe capul lui; apoi

muntele Sinai s't i-a poruncit:

Gräieste cätre fiii lui Israil i apu-

no-le: « Clind yeti intra in Ora pe care pamântul säi sib& vreva voi mea lui de odihnit, in cinstea Domnului.

Sase ani sit sameni ogorul tau si sase ani sá tai cu cosorul via ta strangi roadele pimantului,

lar anul al saptelea sá fie an de

odihnit desivarsitit pentru tarinit, odihnit In cinstea Domnului. Ogorul táu sit nu-1

sameni si via ta sit n'o cosoresti.

Ceca ce va otivi dupä seceris, sit nu

seceri

i strugurii din via ta, pe care

toatii, obstia sit-1 omoare cu pietre ».

nu-i culegi, ci pimántul n'ai sá aibá un an de tihnit desitvarsiti.

zeul situ sit-si ispä,seascä, pitcatul. Cel ce huleste numele Toomnului,

de odihnä a pitmántului sá vá fie you& hranä, tie i robului tiu i roabei tale Vim i veneticului care

lar dare fiji lui Israil sit rostesti asa: « Oricine va blestema pe Dumnesä fie pedepsit cu moarte: toatä obstia sit-1 ucidi cu pietre. Ori de-ar fi stritin, ori de-ar fi ni,scut in tarä (lac& va huli numele Domnului el trebue sa moarit.

Si cel ce va omori pe altul, cu

moartea iá fie pedepsit. lar cel ce va omori o vitit sit dea alta in schimb, cap de vitä pentru cap de vitä.

Oricine va citsuna vre-o vitimare trupeascit aproapelui situ, cum i-a ficut el, asa sä i se facti:

Si ceca ce va creste in acest an

petrece la un loe cu tine, Si vitelor tale si jigäniilor din Ora

ta; tot ce va rodi pimantul sä vá fie spre

Apoi sá numeri sapte siptitmani de

ani, de sapte ori cate sapte ani, astfel ca aceste sapte siptitmäni de ani dea patruzeci i nouit de ani. lar in ziva a zecea a lunii a saptea si suni din trambiti; in ziva suni din trambitä in toatä tira voastri.

134 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 25

i ea sfintiti anul al cincizecilea sä vestiti in tarit libertate tuturor locuitorilor ei; acesta sà, fie anul vostru jubileu: fiecare dintre voi sa, se intoarca la stäpanirea mosiei sale si fiecare dintre

voi sii se intoarca la familia sa.

Anul a/ cincizecilea sit fie pentru voi an jubileu. SA, nu siimanati nici secerati ceea ce va rodi tarina de la sine nici struguiii din via netaiata sit nu-i strângeti, Cazi acesta este an jubileu i thnp sfânt pentru voi. Deci sa, mancati numai din ceca ce v va rodi ogorul.

In anul acesta jubileu fiecare sä ajungá iar stapn pe mosia sa. lar cand faceti o vánzare sau o cumpariitura, de la aproapele vostru,

voi sunteti pe liinga mine stráini i petredami vremelnici. Pentru aceea, in tot locul nirii voastre, sä ingaduiti riiscumpärarea pamântului.

Dacä frat,ele tau va sarici si va ajunge sä vanda o parte din mosia lui,

atunci sa yin& ruda lui cea mai de aproape i sá räscumpere coca ce va fi

vândut fratele eau.

lar daca cineva nu va avea nici un räscumpiträtor, ruda de aproape, dar dä mana i gäseste de ajuns pentru ramcumparare, Atunci s'á socoteascä anii de cánd

s'a facut vanzarea, iar ramasita de pret s'o intoarcii, cumparatorului ajunga din nou stäpan

di;

nu vit pagubiti unii pe altii.

Sit faci socoteala anilor de la cel din urma jubileu; numai asa sä cumperi un petec de pamant dela aproapele tau, iar el, dupä numarul anilor de seceris sà, ti-1 vandà. Daca numarul anilor e mai mare, sá faci i pretul tarinei mai mare, iar dacá numarul este mai mic, sä faci tu pretul mai mic, fiindca el iti vinde tie un numär de secerisuri.

i

astfel pe ta-

rina sa. lar dacá nu va giisi de ajuns ca

sá dea inapoi, atunci tarina vanduta, BA, ramánli in mana cumpafittorului, pan&

la anul jubileu, iar in anul jubileu tarina se va libera si cel ce o vánduse va ajunge iar stapán pe mosia sa. Daca cineva va vinde o casa de locuit inteo cetate inconjuratä Cu zid,

el va putea s'o rascumpere panii la afar-

situl anului in care s'a facut vanzarea;

Nimeni dintre voi sa nu Pagu-

timp de un an de zile el va putea s'o

nezeul tau, ciici eu Bunt Domnul Dumnezeul vostru. Drept aceea aduceti la indeplinire

Atunci yeti locui in tara in pace, lar pamantul îi va da roada sa, ca sä mancati i ea, vá saturati locuiti färä de grija in Ora.

Daci insä casa nu va fi rascumparata, in timp de un an intreg, aceastà casa, care este inteo cetate inconjuratil cu zid, ritma,ne de tot in mama celui ce a cumpärat-o si a urmasilor siii i sä nu iasit din ea in anul jubileu. lar casele de prin sate care nu sunt inconjurate cu ziduri, acelea sä fie so-

roadele noastre ?»

torului.

bea,scape aproapele sau ; teme-te de Dum-

legiuirile mele i paziti oranduielile mele.

i dad, intrebati: « Ce vom manca In anul al saptelea, fiindca nici nu trebue sá silmänam, nici nu trebue sa strangem

Sa stiti cä eu vit voi trimete in anul al f} aselea binecuvântarea mea si tarina va da roada sa pentru troj ani. Cu toate eft yeti samana in anul al optulea, sä mancati din stransura veche Omit' in anul al nouálea, pinä cand veti culege roadele, sä mancati din vechi.

Pimantul sit nu se vándä pe vecie caci pamantul este stapanirea mea, iar 135

rascumpere.

cotite la fel cu vanzatorul are drept sá le rascumpere, iar in anul jubileu ele vor iesi din mana cumparii-

Cat despre ora,sele care Bunt ale

levitilor i despre casele din orasele lor,

levitii sá alb& drept de rascumparare $i clack% un levit nu va räscum-

para casa pe care o vanduse, inteun

oras al Levitilor, ea va fi libera in anul jubileu, deoarece casele din orasele leproprietatea lor in mijlocul vitilor fiilor lui

www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 26

34. lar imasurile dimprejurul oraselor

lor sä nu se vanza, cini acestea aunt stapitnirea lor ohavnica.

.35. Dacit fratele tau va scäpata si nu va mai avea cu ce sä traiasca langit tine, tu sa-1 sprijinesti macar ea pe un strain venetic, ca

sä,

traiasca si el in

preajma ta. Si nu iei de la el nici camati, nici spor, ci teme-te de Dumnezeu, ea sit traiascit i fratele titu cu tine. Band tad sit nu i-i imprumuti cu dobandit, nici bucatele tale sit nu i le dai ca sil le iei inapoi cu spor. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, care v'am scos din tara Egiptului, ca sá vä dau Canaanul i ca sit fiu Dumnezeul vostru. Dacä fratele tau va saraci tine si se va vinde tie rob, sit nu-1 pui la munca de rob,

Ci sa-ti fie tie ca un naimit, ca

un strain, care petrece litnga tine si pang,

la anul jubileu sit fie in slujba ta. lar atunci el sä iasit de la tine, el lui impreunit cu el, si sii se intoarcä

in familia lui

i

sä, fie iar stäpiln pe

averea stramoseascit,

nuclei', ei aunt robii mei, pe care i-am scos din tara Egiptului i ei nu trebue sä fie vanduti, precum se valid robii stritini.

Sä nu-1 stapanesti cu silnicie, ci ea te temi de Dumnezeul tau.

lar robii tái i roabele tale, pe

care ii vei avea, cumperi din neamurile care Bunt imprejurul tau. Tot asa din fiji strainilor care po-

tree intre voi: puteti sa, cumpärati din acestia cum Fo'i dintre urmasii lor aflätori pe MO, voi si care s'au näscut

la voi in tara. Ei vor putea sä intre

in stapanirea voastrit, i voi puteti sa-i läsati pe ei mostenire fiilor vostri de dupii voi, in sta-

panirea lor. Pe ei sä-i aveti robi deapururi ; dar eand este vorba de fratii

vostri, fiji lui Israil, nici unul dintre voi

di, nu impileze pe celálalt cu silnicie. Dacti un strain, sau un venetic, acivat pe langa tine, va strange avem, iar fratele tau a sáracit ling& el si se vinde strainului i veneticului acivat MAIO,

tine, sau vre-unui urmas din familia celui strain,

Fratele tau, dupa ce s'a vandut,

sä aibit drept de ritscumparare: unul din fratii lui sii-1 riiscumpere pe el;

Unchiul sau, sau vitrul sau, sau

alicineva din rudele sale cele de aproape, din familie cu el, ponte sà-1 rascurripere; sau clacit el insusi a dobandit avere,

ponte sä se riiscumpere pe sine. Atunci el sit fad, socoteala cu cel ce 1-a ritscumparat, din anul cand el s'a

vilndut i pan& in anul jubileu, i pretul vanzarii lui sa fie cumpänit cu numarul

anilor, iar zilele petrecute la cumparii-

torul sau sa fie ea ale unui muncitor cu plata. Daca mai Bunt multi ani pan& la

anul jubileu, pretul de cumpiirare pe caro va trebui sä-1 plitteasca el ea pret de rascumparare si fie cumpitnit cu nu-

marul anilor. Daca mai sunt *Inca putini ani pana

la anul jubileu, sä-si plateasca rascumpararea cumpanind anii cu pretul de cumparare.

Ca un salahor cu simbrie, an on

an, asa sa fie el pe langa stitpan, iar acesta sa nu-si ingaduiaseä sa-1 impileze sub ochii

Si dacä nu se va ritscumpitra in

nici un fel, totusi stt iasit slobod in anul jubilen, impreunä cu Pentru cä, fili lui Israil sunt robii mei. Ei Bunt robii mei pe care i-am scos

din tara Egiptului, eu, Domnul Dumnezeul vostru I a

26. Reisplätile

i pedepsele care U ageaptc1

pe Israil. # Sit nu va faceti you& idoli, nici chipuri cioplite, nici stalpi cu pisanii sä nu vit ridicati i nici pietre cu chipuri

cioplite cu dalta ea nu asezati in tara

voastra, inaintea carora sá va inchinati, caci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. Zilele Sitrabetelor mele sä le paziti sfantul meu locas sit-1 cinstiti, ciici eu sunt Domnul. Dac5, yeti umbla dupil randuielile mele si yeti petzi poruncile mole 0 le vqi

136 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 26

4. Atunci vi voi triraite ploi la vreme pamitntul va da roadele Jui i livezile poamele lor.

Treeratul vostru se va lungi pa'na

la culesul viilor si culesul viilor pan la vremea s5,manatului, s't yeti manca painea

voastri pad& yeti fi satui í yeti säläslui

färi grijä in tara voastria.

Voi harazi pace in tar& i veti locui

inteinsa färä, ca nimeni sä, vi stinghereasca; voiu nimici, din Ora, fiarele rele

sabia nu va trece prin pimantul vostru.

Veti urmiri pe dusmanii vostri ei vor cdea in sabie, sub ochii vostri; Cinci dintre voi vor pune pe fug&

o sutä i o sufa, dintre voi vor pune

pe fugi zece mii, i dusmanii vostri vor chdea in sabie sub ochii vostri. lar eu m5, voi intoarce spre voi voi face rodnici i v voi In-

multi si voi pstra statornic legam'antul meu cu voi. 10. i vi yeti hrini din vechile roade pe cele vechi va trebui sä le scoateti afara, ea s5, aveti unde pune pe cele noua.

i voi statornici locasul meu in mijlocul vostru i sufletul meu nu se va scârbi de voi,

i voi umbla in mijlocul vostru voi fi Dumnezeul vostru i voi yeti fi poporul meu. Eu stmt Domnul Dumnezeul vo-

stru, care v'am ecos pe voi din tara Egiptului, ca sâ nu mai fiti robi,

am sfitrâmat jugul vostru i v'am fäcut s5. umblati cu fruntea SUB. Dar ciao& voi nu yeti asculta de mine si nu veti indeplini toate aceste porunci,

Dad, yeti lepada legiuirile mele sufletul vostru se va scarbi de oranduiellie mele, asa 'Meat sa nu mai tineti toate poruncile mele i sâ stricati legamantul cu mine, Atunci, iata ce voi face si eu cu voi: v5, voi pedepsi cu pedepse spiiimtintatoare, oftica s't friguri care usuci ochii i istovesc viata. Yeti sim5,na zadarnic samanta voastrit, cad dusmanii vostri vor mânca roadele voastre. i voi intoarce cu dusminie fate, mea impotriva voastra i yeti fi bituti

de citre dusmanii vostri i yeti fi stapiniti de cei ce vä uräsc i yeti fugi chiar atunci &Ind nimeni nu va va fug5,ri.

i dacit nici dupi acestea nu veti asculta de mine, atunci v5, voi pedepsi de sapte ori mai mult pentru pä'catele voastre.

i voi sfAxama semetia puterii

voastre i voi face cent& vostru si fie ea fierul i pamantul vostru ca arama.

i v5, yeti slei in desert silintele voastre, câdi ogoarele voastre nu vor mai rodi i pornii din livezi nu vor mai face poame. *i dacit vä yeti pune de-a-curmezisul si nu ma yeti asculta, cu alte

vä voi bate, de sapte ori mai mult, dap& cum se cuvine picatelor voastre. Atunci voi trimite peste voi fiare silbatece, care sui ia copiii vostri i sä präpideasci vitele voastre i sui vi imputineze pang, inteatata 'Meat drumurile

voastre sä ajungi pustii. i dad), nici dup.& acestea nu va

veti invät1a minte, ci imi yeti sta mereu de-a-curmezisul, Atunci i

eu má voi °tad impoi eu de sapte ori, pentru picatele voastre. Voi aduce sabie in tara voastri triva voastr5, i vä voi lovi

care sä razbune crancen leg5,mantul meu strieat, i daca vä, yeti inchide in cetätile

voastre, voi trimite ciuma in mijlocul

vostru si vi yeti da de bung voie in

mainile dusmanilor vostri. Cänd vui voi lua päinea, hrana voasträ, zece femei vor coace pitine intr'un singur cuptor i vä vor aduce páinea voastrit cantaritä cu eft'ntarul i yeti

mânca, dar nu yeti fi s5,tui. i dacá i dupii acestea nu yeti asculta de mine si veti umbla mereu poncis cu cäile mele, Atunci

i eu voi porni poncis,

plin de mänie, impotriva voastrii, si de sapte ori mai mult v5, voi pedepsi eu pentru faridelegile voastre. Mftnca-veti carnea fiilor vostri carnea fiicelor voastre yeti manca. Voi nimici iniiltirnile voastre voi sfarama stâbpii vostri inchinati soarelui i voi azvarli lesurile voastre peste 137

www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 27 lesurile idolilor vostri i sufletul meu se va sca'rbi de voi. Orasele voastre le voi face paraginä i voi pustii sfintele voastre locasuri; si nu voi mai mirosi bana mi-

reazma, a jertfelor voastre. Si astfel voi nimici tara aceea, incat dusmanii vostri, care vor locui inteinsa, vor ritmânea incremeniti. lar pe voi vä, voi risipi printre

popoarele pagane i va voi urmari Cu sabia scoaza, i tara voastrit va ajunge paragina i orasele voastre mormane de daramäturi.

Atunci tara se va bucura de anii sai de odihnit, in toate zilele cat va rämanea pustie i câta vreme yeti fi voi in pamantul dusmanilor vostri. Atunci tara avea-va tihnit EA se va bucura de ani.i de odihnä pe care nu i-a avut. Toatit vremea cat va famanea paraginitä, avea-va tihnä, adica tihna pe care n'a avut-o in anii vostri de odihnä când locuiati in ea.

lar acelora dintre voi care vor ramanea cu viatc1 prin tarile dusmanilor vostri, le voi Wirt spaima in chiar i fosnetul unei frunzo clatinate de v5,nt ii va prigoni i vor fugi ca clinaintea sabiei i vor cadea, far& sa fie nici un prigonitor.

Vor calca unii peste altii, ca atunci

cand fugi de sabie, macar ca nu va fi nimeni in spatele lor, 0 nu yeti putea sâ stati darji inaintea vrajmasilor vostri.

Veti pieri printre neamuri va mistui pämantul protivnicilor vostri, lar ramasita voastra se va vlagui, din pricina faradelegilor ei, prin tarile

protivnicilor nostri, ba 0 din pricina fdriidelegilor parintilor se vor- sfarsi la

fel cu ei.

Dacä insit, atunci, ei vor marturisi

nelegiuirea lor i nelegiuirea parintilor

lor, facutti, din necredinta fatit de mine daca vor märturisi ca au umblat poncis cu chile mele, Si ca., pentru aceea i eu la randul meu le-am dat rilzboiu i i-am strilmutat

tarile dusmanflor lor, daca atunci mima lor cea netitiatii imprejur se va In

smeri irii lor,

vor primi pedeapsa nelegiu-

Atunci i eu aduce-mi-voi aminte

de legämantul meu cu Ia,cob 0 de legamantul meu cu Isaac, de legitmantul meu cu Avraam, imi voi aduce aminte 0 de pitmantul fagaduintei, Dar tara trebue sä ramanä, far& de ei i0 despagubita de anii de odihna,

prin timpul eat va fi pustie; ei insä,

ispitseasca, pacatul lor, pentru cuvantul ea au dispretuit indreptgirile mele si au urgisit legiuirile mele. Ci i atunci &Ind vor fi in tara dusmanilor nu-i voi lepäda 0 nu ma, voi ingretosa de ei, incat sag starpesc cu totul i sa stric legilmantul meu cu

ei, caci eu sunt Domnul Dumnezeul lor. Ci spre mantuirea lor, imi voi

aduce aminte de ei, de legämantul incheiat cu sträbunii lor, pe care i-am SCOS

din tara Egiptului, in vitzul popoarelor, ca sä, fiu Dumnezeul lor, eu, Domnul!* Iata, acestea aunt legiuirile, ririle i legile pe care le-a asezat Domnul

intre sine si fiji lui Israil, in muntele Sinai, prin raijlocirea lui Moise 1 27.

Juruinfe i dijme. i Domnul a mai vorbit lui Moise

i-a zis:

6 Spune fiilor lui Israil 0. le &it' po-

runca: Dad, cineva va face o juruinta

Domnului 0 este vorba de un suflet de om, atunci acesta sit fie al Domnului,

dupli pretaluirea ta: Pentru un om in varstit de douizeci i panä la varsta de saizeci de ani pretaluirea ta sit fie cincizeci de sicli de argint, clupti siclul sfântului locas,

Iar de este femeie, pretitluirea ta di fie treizeci de sicli. Dacä este vorba de unul in viirsta de cinci ani i panâ la douitzeci de ani, pretaluirea ta sä fie pentru baiat douazeci de sicli, iar pentru fatâ zece sicli;

Iar de este vorba de varsta de o lung, pan& la cinci ani, pretäluirea ta sâ fie pentru prunci cinci sicli de argint,

iar pentru pruneä ea fie trei sicli de argint.

Daca este in varsta de saizeci de ani si mai mult, pentru barbat prep,-

138 www.dacoromanica.ro

LEVITICUL, 27

luirea ta di

fie cincisprezece sicli, iar

altuia, nu va mai putea sà fie niscumpitrati, Ci, &Ind aceasta twin& se va li-

pentru femeie sa fie zece sicli. i dacä cel cu juruinta va fi mai sarac decat pretaluirea ta, sa fie infatisat inaintea preotului i preotul sa-1

bera, in anul jubileu, sà Mullin& sfintita Domnului, ca si o twin& legati cu ble-

dupa darea lui de mama.

tului.

pretalinascii; i anume sa-1 pretaluiascä,

i daca darul care se va aduce

Domnului va fi din vite, once se va aduce Domnului s'a fie sfant.

Sa n'o schimbe i s n'o inlocuiascit: o vita bung cu alta proasta, sau una proastä cu alta bunä; i dacgt va pune o vita in locul altei vite, &tat

ea cat si cea pusä in locul ei, afierosite aunt amandoua. lar daci dobitocul de juruinta este din cele necurate, dintre care nu se afierosesc Domnului, atunci sit aduca dobitocul inaintea preotului; i preotul sit-1 pretaluiasca de este bun sau de este ram, i dupil pretaluirea

lui, asa si ramana.

lar daca voieste s5-1 rliscumpere,

atunci sä adaoge la pretal hotarit de

tine incet o cincime. i dad'," cineva va afierosi casa sa

spre a fi inchinatti Domnului, s'o preäluiascâ de este bun& sau rea, FA cum va pretalui-o preotul, asa sit-i ramanit pretul.

Daca ins& ditruitorul vrea sa-si rils-

cumpere casa, atunci el sa adaoge peste pretiluirea ta o cincime i sä ramile a lui. Daca cineva va afierosi Domnului din ogoarele mosiei sale, atunci pretá-

luirea ta sa se facä, dupi sámanta tre-

buincioasit la sämitnat, pretuind un homer de samitnta de orz cincizeci de sicli de argint.

Daci isi afieroseste tarina, chiar

din anul jubileu, pretul sä fie asezat dupit pretaluirea ta. lar daca îi afieroseste tarina dupä

stem si sa treaca in stapítnirea preolar daca este o tarinii cumparati cu bani si nu din mostenirea lui, tarina pe care el voieste s'o afieroseasca Domnului,

Preotul sa-i faca socoteala venitului tarinei, pana la anul jubileu,

diftruitorul set dea pretul dup.& socoteala

ta,- chiar in ziva aceea, ca afierosire Domnului.

Dar in anul jubileu, tarina sit se

intoarca la stäpanul de la care o cumparase si din bucata cäruia facea ea parte. i toate pretaluirile tale sä, le faca dupa siclul sfânt; iar siclul sfant este de douitzeci de ghere.

Cei intai näscuti inert ai dobitoacelor care se nasc parga Domnului, sa nu-i afieroseasca nimeni: vita mare ori

vita mica sunt ale Domnului.

i daca e dobitoc necurat, sa-1

rascumpere dupa pretaluirea ta i pe deasupra s'a mai dea si o cincime; iar de nu-1 rascumparii, di se vanzii dupà socoteala ta. Peste toate acestea, daca e la mijloc däruialä, cu blestem, pe care cineva, din toat,e cate are, a facut-o Domnului, fie suflet de om, fie dobitoc, fie parte

din mostenire, ceea ce a fost dat cu blestem, nu se poate nici 'rinde, nici

ra,scumpitra; toate aceste inchinari sunt prea sfinte i sunt ale Domnului. Oricine dintre oameni, a fost afie-

rosit cu juramant, nu poate sa se rascumpere, ci trebue sa fie dat'

Toatft dijma pámantului, din cele

semftnate in pamant si din rodul po-

anul jubileu, atunci preotul sft socoteasca

pretul dupti numärul anilor care au mai ritmas pan& la viitorul an jubileu i sit

milor, i se cuvine Domnului ; este par-

faca scitzimint din pretaluirea ta. lar daca cel ce a afierosit tarina rascumpere, el sh, adaoge vrea sa peste pret o cincime i Bä ramana, a lui. Daca ins& el nu-si va räscumpara tarina, sau daca a fost vh.ndutit 139

tea lui cea sfanta. Dacil cineva vrea stt rascumpere o parte din dijma cuvenita Domnului,

BA, dea pe deasupra o cincime din pretul ei, Iaril zeciuiala, oricare ar fi ea, din turma, ori din eireada, i din toate cate

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 1 culta i cea pus& in loe, amandoult vor

trec pe sub ch,rja baciului, aceasta este: al zecilea cap de vitá este parto, sfanta cuvenitil Domnului 33. Sa., nu faca alegere daca este buna

fi sfintite Domnului; rascumparare nu

sau rea, nici s'o schimbe cu alta. Iar

se poate face! » 34. Tatá dar poruncile pe care Domnul le-a dat lui Moise, pentru fiii lui Israil,

In muntele Sinai.

i cea halo-

dacâ pune alta in locul ei

NUMERII Atunci Moise si Aaron au chemat

1. Luptiitorii din lama.

la sine pe oamenii acestia aratati pe nume,

§i au adunat tosta obstia In zius. ¡l'atada a lunii a doua. i au fost inscrisi ei, dup.& neamurile lor i dupä fanailiile lor, facandu-se numaratoarea dela douiizeci de ani si mai in sus, ins cu ins, Precum Domnul &Auge porunci lui Moise. Asa i-a numarat el in pustiul

Atunci a vorbit Dumnezeu lui Moise

In pustiul Sinai, in cortul descoperirii,

In ziva intaia a lunii a doua, in anul al doilea de la iesirea din tara Egiptului, i-a zis: a Numartt capeteniile intregii obstii a fiilor lui Israil, dup.& neamurile, dupli

familiile lor, facand numáratoarea tuturor barbatilor, om cu om,

Sinai.

Fiji lui Ruben, cel tntai nascut al lui Israil, vlastarii lor, dupit neamurile i dupa familiile lor, ins cu ins, toti barbatii vrednici de oeste de la douazeci de ani si mai in sus, Cei numarati din semintia lui Ru-

De la douazeci de ani si mai in sus,

a tuturor celor in stare sa mearga la oaste, in Israil. Tu i Aaron sa faceti numaratoarea palo cu palo.

Fi la aceasta sá va ajute cate un barbat din fiecare semintie, ii anume

ben au fost patruzeci i sase de mii

capii de familie din fiecare semintie. lata numele acelor barba-ti care s'a

cinci sute. Fili lui Simeon, urmasii lor neamurile i dupá familiile lor, iris cu ins, toti barbatii buni de oaste, de la

fie alaturi de voi. Din Ruben: Elitur, fiul lui edeur; Din Simeon:

elumiel, fiul lui Tu-

douazeci de ani si mai in sus,

risadai ;

Din luda: Naason, fiul lui Ami-

Toti cei numarati din semintia lui Simeon au fost cincizeci i noui de mii trei sute.

nadab ;

Din Isahar: Natanail, fiul lui piar; Din Zebulon: Eliab, fiul lui Helon; Din fiii lui Iosif, pentru Efraim: Elisama, fiul lui Amihud; pentru Manase: Gamaliil, fiul lui Pedatur; Din Veniamin: Abidan, fiul lui

Fiii lui Gad, urmasii lor, dupa neamurile fOi dupa familiile lor, de la doua-

zeci de ani i mai in sus, toti cei in stare sa mearga la oaste, Toti cei numarati din semintia lui Gad au fost patruzeci ffi cinci de mii

Ghedeon;

sadai;

Din Dan: Ahiezer, fiul lui Ami

sase sute cincizeci.

Fiii lui Juda, urmasii lor,

dupa,

Din Aser: Paghiel, fiul lui Ocran; Din Dan: Eliasaf, fiul lui Reguel; Din Neftali: Ahira, fiul lui Enan. »

neamurile i dupii familiile lor, toti cei

obstie, voevozi ai semintiilor lor, cape-

lui luda au iesit saptezeci i patru de

buni de oaste, de la douazeci de ani mai in sus,

Acestia au fost cei chemati din

Cati au fost numarati din semintia

tenii peste miile lui Israil.

mii sase sute. 140

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 2

Fiji lui Isahar, urmaaii lor, dup.&

Aceatia sunt cei care au fost nu-

neamurile i dupä familiile lor, toti cei

miirati de Moise i Aaron, laolaltii cu voevozii lui Israil, doisprezece birbati,

buni de oaste, de la douitzeci de ani mai in sus,

GAO au fost numärati din semintia

lui Isahar au ieait cincizeci i patru de mii patru sute.

Fiii lui Zebulon, urmasii lor, dup.& neamurile i dup.& familiile lor, toti cei

buni de oeste, de la douitzeci de ani mai in sus, Ctiti au fost numärati din semintia lui Zebulon au ieait cincizeci i apte de mii patru sute.

Fili lui Iosif, i anume fiii lui

Efraim, urmasii lor, dupii neamurile dupii familiile lor, toti cei In stare sä, meargä la oaste, de la douitzeci de ani mai in sus, Cei numitrati din semintia lui Efraim au fost patruzeci de mii cinci sute.

Fiji lui Manase, urmasii lor,

neamurile i dupá familiile lor, toti cei

buni de oaste, Cei numärati din semintia lui Manase au fost treizeci i doua de mii clouts, sute.

FM lui

Venia.min, vlästarii lor,

dupá neamurile i dupá familiile lor, toti cei buni de oaste, de la douiizeci de ani 10 mai in sus, Cei numárati din semintia lui Veniamin au fost treizeci i cinci de

patru sute. Fiji lui Dan, vliístarii lor, dupa neamurile i dupa familiile lor, toti cei buni de oaste, de la doulizeci de ani mai in sus, Cei numg.rati din semintia lui Dan au fost aaizeci i douit de mii aapte sute.

cite un bärbat din fiecare semintie. Toti fili lui Israil a caror numiirittoare a fost facutä, dupii familiile lor, vrednici de oaste in Email, de la douä,-

zeci de ani ai mai in sus, Au fost aase sute i trei de cinci sute cincizeci.

lar leviii, dupä semintia i dupä familiile lor n'au fost numarati intre ei. Atunci a grEtit Domnul cu Moise aaa:

4 Sá nu faci numärätoarea Benindei lui Levi ai sá nu-i pui la socotealä cu fiii lui Israil,

Ci levitilor incredinteazil-le slujba la locasul descoperirii ai in seamä odoarele ai tot ceca ce se Mg, intr'insul. Ei sá ducil locaaul i bate odoarele lui ei sä slujeasca i sä stea cu tabara in jurul lui. Gaud va fi nevoie sä plece locaaul, desfacii, iar cand va fi levitii

poposeascii, sä-I fad, la loc. lar dacti vre-un strain ar indrazni sá se apropie, sä, fie omorit.

i cand liii lui Israil vor poposi

fiecare la tabära lui, Lang& steagul lui, ai fiecare la ceata lui, Levitii sá aaeze tabiira in jurul locaaului descoperirii, ca nu cumva mania mea sä se reverse peste obatia fiilor lui Israil. Deci levitii sit facii slujba de stràjeri la cortul descoperirii.*

i fili lui Israil au facut totul in-

tocmai precum le poruncise Domnul prin gura lui Moise.

Fiji lui Aaer, vliístarii lor, dupit

2.

neamurile i dup.& familiile lor, toti cei vrednici de oa.ste, de la douäzeci de ani

mai in sus,

Cei numärati din semintia lui Aaer

au fost patruzeci ai,una de mii cinci sute.

Fiii lui Neftali, vlastarii lor, dupti

neamurile i dupii familiile lor, toti cei

In stare sä meargli la oaste,

Cei numärati din semintia lui Nef-

tali au fost patru sute.

cincizeci

i

trei de mii

Locul celor doucisprezece seminfii fn jurul cortului descoperirii.

Apoi a vorbit Dumnezeu cu Moise

cu Aaron inteacest chip: aaeze tabära Fiji lui Israil fiecare ling& steagul lui i lang6, semnele familiilor lor, inaintea cortului descoperirii i in jur, acolo si poposeascii. Mai intfii, spre rásárit ea, aaeze

tabara steagul taberei lui luda, cu oatile 141

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 2 sale; si Naason, fiul lui Aminadab, voe-

vodul fiilor lui luda, Impreuni cu ostirea iesitä la numaratoare: saptezeci Efi patru de mii f3ase sute de insi. Läng6, el sitli aseze tabärs, semintia lui Isahar, i voevodul Natanail, fiul lui Tuar,

Impreunä cu ostirea iesitä la nu-

marátoare: cincizeci i patru de mii patru

sute de insi.

Apoi semintia lui Zebulon i voevodul fiilor lui Zebulon, Eliab, fiul lui Helon,

Impreunä cu ostirea iesitii la nu-

mä,rtitoare: cincizeci isapte de mii patru

sute de oameni.

Toti cei numitrati din tabara lui luda au fost o sutä optzeci i sase de mii patru sute de insi. Ei sä, porneasc6, cei dintfli. La miazä-zi ea' aseze tabara steagul lui Ruben cu cetele lui i voevodul fiilor

lui Ruben, Elitur, fiul lui Sedeur, Impreunä cu ostirea lui iesitä la num6,ratoare: patruzeci i sase de cinci sute de oameni. Alitturi de el sit aseze tabära se-

mintia lui Simeon, si voevodul fiilor lui Simeon, Selumiel, fiul lui Turisadai, Impreunä cu ostirea iesità, la numärätoare: cincizeci i nou6, de mii trei sute de oameni. Apoi semintia lui Gad i voevodul

fiilor lui Gad, Eliasaf, fiul lui Reguel, Impreunit cu ostirea lui in numär de patruzeci i cinci de mii sase sute cincizeci de oameni.

Toti cei numärati din tabitra lui Ruben au fost o But& cincizeci i una de mii patru sute cincizeci de finsi, cetecete. Ei sä, porneascit in rändul al doilea. Dupä aceasta sá pornea,scit cortul descoperirii, tabitra levitilor fiind in mijlocul celorlalte tabere, i precum au poposit asa sä i porneascä, fiecare la randul i dup6, steagul situ.

La opus sä fie Cu tab6,ra steagul

lui Efraim Cu ()stile sale i voevodul fiilor lui Efraim, Elisama, fiul lui Amihud,

Impreunä cu ostirea lui in numär de: patruzeci de mii cinci sute de insi.

Aläturi, semintia lui Manase si Voie-

vodul fiilor lui Manase, Gamaliil, fiul lui Pedatur, Impreunä, cu ostirea lui in numär

de treizeci de insi.

i

douä de rnii cloua sute

Apoi semintia lui Veniamin i voevodul fiilor lui Veniamin, Abidan, fiul

lui Ghedeon,

Impreunit cu ostirea lui in numär de treizeci i cinci de mii patru sute de

insi.

Toti cei nuraärati din tabära lui Efraim au fost o sutä opt mii o sutá de insi, dup.& cetele lor. Ei sá porneascä

In r6,ndul al treilea. La miazd-noapte sit fie cu tabitra steagul lui Dan cu ostile sale si voevodul fiilor lui Dan, Ahiezer, fiul lui Amisadai,

Impreunit cu ostirea lui iesitä la

numirátoare: saizeci i dou6, de mii sapte

sute de insi, AlAturi sâ fie cu tabdra sernintia

lui Ayer i voevodul fiilor lui Aver, Pa-

ghiel, fiul lui Ocran,

Impreunä cu ostirea iesitä la nu-

miträtoare: patruzeci i una de mii cinci sute de insi. Apoi semintia lui Neftali i voe-

vodul fiilor lui Neftali, Ahira, fiul lui Enan,

Impreunä, cu ostirea lui in numär de cincizeci i trei de mii patru sute de insi. Toti cei num6,rati din tabitra

lui Dan au fost

o

But&

cinci

zeci

sapte de mii sase sute de insi. Ei sä porneascä cei din urmä dupá steagurile lor.* Acestia au fost fiii lui Israil care au fost num6,rati dup6, familiile lor. Toti

cei numärati i impärtiti in tabere

In cete au fost sase sute si trei de cinci sute cincizeci de insi.

Dar levitii n'au fost pusi la socotealä cu fiii lui Israil, asa precum poruncise lui Moise Domnul. lar fili lui Israil au facut intocmai precum poruncise lui Moise Domnul: ei poposeau dup6, steagurile lor si tot asa

porneau la drum, fiecare dupä neamul dupii familia sa. 142

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 3 3.

Levifii gi slujba tor.

Acum iata si cartea neamului lui

Aaron si al lui Moise, in vremea cand a graft Domnul cu Moise in muntele Sinai.

ha, si care Bunt numele fiilor lui Aaron: Cel întâi nitscut este Nadab, apoi Abiu, Eleazar i Itamar. Acestea aunt numele fiilor lui Aaron,

care au fost miruiVi i inscaunaVi ca 56, savarseasca slujba Dar Nadab i Abiu au murit Inaintea Domnului, cOnd au adus inaintea lui foc strain in pustiul Sinai, si fiindca nu avura, copiii, au ramas preoVi numai Eleazar i Itamar slujind sub privegherea

lui Aaron, parintele lor. Atunci a vorbit Domnul cu Moise astfel: o Apropie seminVia lui Levi si pune-o

la indemana lui Aaron arhiereul, ca

ajute la slujb6

Clici ei trebue sa fie de paza in locul lui i in locul intregii obstii la cortul descoperirii, i sit savarseasca, slujbele din locasul sfant.

Ei sa fie paznicii tuturor odoarelor din cortul descoperirii, ei 86: faca de veghe pentru fiü lui Israil, ei sä, savarseasca slujba in locasul sfant. Sa dai pe leviVi in seama lui Aaron

si a fiilor sái, ca ei sa-mi fie slujitori deplin afierosiVi din partea fiilor lui Israil.

Porunceste lui Aaron si fiilor lui

o Fa numaratoarea fiilor lui Levi, dupá familiile lor i dupa neamurile lor. Numara, pe toVi baieVii de la o luna,

mai in varsta. »

i Moise i-a numarat dupa porunca

Domnului, pe care i-o poruncise lui.

Jata acum pe fiii lui Levi dupa

numele lor: Gherson, Cahat si Merad. kit& i numele fiilor /ui Gherson dupa neamurile lor: Libni Fiji lui Cahat dupa neamurile lor sunt: Amram i 'Oar, Hebron si Uziel. Fiü lui Meran dup.& neamurile lor Bunt: Mahli i Musi. Acestea sunt nea-

murile lui Levi dupa familiile lor. Din Gherson se trage spite. lui Libni i spits, lui imei. Acestea Bunt spite din Gherson. lar cei numaraVi, parte barbateas* de la o luna si mai varstnici au fost sapte mii cinci sute de ill§i. SpiVa lui Gherson a asezat tabara la asfinVitul locasului dint. Capetenia neamului lui Gherson, a fost Eliasaf, fiul lui Lael. lar sarcina fiilor lui Ghegon, la

cortul descoperirii, era s6, pizeasca tul loca i cortul, acoperamântul perdelele lui i perdeaua care este la usa cortului descoperirii, Asemenea i perdelele curVii si per-

deaua de la poarta curViii dimprejurul sfantului locas si al jertfelncului precum franghiile lor, cu took& slujba lor.

vre-un strain ar indrazni sa se apropie,

Din Cahat se trage neamul Amramitilor, al lui Ithar, al lui Hebron al lui Uziel. Acestea aunt spitele lui

sit fie dat morVii! o

Cahat.

savarseasca, slujba preoViei, iar daca

i a mai grait Domnul cu Moise I nteacest chip: 4 Eu, iata, am luat pe leviVi dintre

au iesit opt mii sase sute, a caror sareina era slujba la sfantul locas. Neamul fiilor lui Cahat avea tabara in laturea de miazii-zi a locasului.

Caci al meu este once intai nits-

hat era Elitafan, fiul lui Uziel.

fiii lui Israil in locul oricarui intai nascut ca,re deschide pântecele maicii sale, dintre fiji lui Israil, ca leviVii sO fie ai mei,

La numaratoarea celor de parte

barbatease& de la o inn& si mai vOrstnici,

cut. Din ziva in care am ucis pe cei

intai nascuti in Ora Egiptului, mi-am ales pe toVi cei intai nascuti din Israil fie om, fie dobitoc. Ai mei sunt, caci eu Bunt Domnul! o

i a grait Domnul catre

in pustiul Sinai asa:

Moise

Voevodul spiVei neamului luí Ca-.

Ei aveau paza chivotului i a mesei

Cu pâinile punerii inainte, a candela-

brului, a jertfelnicelor si a sfintelor odoare trebuincioase la slujba i paza perdelei cu tot ceea ce se Vine de slujba acestora. Mai marele voevod al leviVilor era

Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul, care 143

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 4

avea privegherea peste cei rtmduiti cu paza santului locas. Din Meran i se trage spita lui Mahli

si a lui Musi. Acestea sunt spitele lui Meran.

Si cand s'a flicut numilrittoarea

celor de parte barbäteascit de la o mai vilistnici, au iesit sase sute.

Voevodul spitei neamului lui Merari era Turiel, fiul lui Abihail Acestia erau s fie cu tabara in partea de miaanoapte a locasului &Int. Grija fiilor lui Meran i era sg zeascb; scândurile sflintului locas,

rele lui, stâlpii i tälpile lor, toate lu-

crurile dinteinsul si tot ce era de tre-

buintä, la slujbii; Apoi stâlpii curtii imprejmuitoare lor, tiírusii In fata sfântului locas, in spre skit, odic& inaintea cortului descoperirii spre soare-räsare, erau abtlriti Moise Aaron impreunit cu fiii lor insärcinati

Cu privegherea santului locas in locul

fiilor lui Israil. Iar strainul care ar fi

indraznit ail se apropie, trebuia sä, fie

45.<'Ja pe leviti in locul celor intai

niiscuti dintre fiii lui Israil

lar pentru räscumpgrarea celor sute saptezeci i trei de näscuti ai fiilor lui Israil, care intrece nunarul levitilor, Sg, iei cate cinci sicli de fiecare dour",

sâ iei ca nigsurii siclul sant, care are dougzeci de ghere Si sa dai banii acestia ca pret de cap

ascumpiirare lui Aaron si fiilor lui pentru cei ce prisosesc peste numgx. Atunci a luat Moise argintul pen-

tru riiscumpirarea celor ce treceau peste numlirul celor Intâi näscuti rilscumpgrati

de leviti,

De la fui lui Israil, o mie trei

sute cincizeci i cinci de sicli dupa siclul Walt. Si a dat Moise argintul de niscumpftrare lui Aaron si fiilor lui, dup.& cuvg,ntul Domnului, asa cum poruncise lui Moise Doranul.

omorit.

Si toti levitii care au fost nunarati de Moise si Aaron dupil spita ion, din porunca Domnului, toti cei de parte hárbateascil de la o lung, si mai vtrstnici, au fost dou'azeci i douii de mii. Dupg, aceasta, Domnul zise lui Moise: Numärli pe toti ceiîntâiná8cui de parte bärbilteascg dintre fiii lui Israil, de la o lun5, si mai mari, i fâ numhriltoarea toatä, a numelor lor. S.' pe leviti iei pentru mine,

In locul celor întâi ngscuti dintre lui Israil, cäci eu sunt Domiíul. i cei intid nä,scuti ai dobitoacelor levitilor, in

locul celor întâi näscuti dintre dobitoacele fiilor lui Atunci a numärat Moise precum Ii poruncise Domnul, pe toti cei inad Miscuti din fiii lui Israil. S.' toti cei intâi mIscuti de parte bArbäteascà de la o lunä, si mai vfixstnici, au iesit la numaratoare douizeci doua de mil dou5, sute saptezeci i trei.

Si a grEdt mai departe Domnul

Cu Moise:

i dobi-

toacele levitilor in locul dobitoacelor lor, levitii sit fie ai mei, ctici eu sunt Domnul.

4.

Deosebite slujbe ale levifilor i enumerarea lor dupcl familii.

i a mai griiit Domnul lui Moise lui Aaron asa: e Numgrii, pe fili lui Cahat dintre fiii lui Levi dup5, neamul i dupg, spita lor,

InceptInd de la treizeci de ani

mai in viIrstii, i pa'n5, la cincizeci de ani,

pe toti cei care pot sluji cum se cuvine ca sg, facä, slujbä, la cortul descoperirii. Iata care va fi slujba fiilor lui Cahat la cortul descoperirii - - ea va plivi lucrurile cele prea sfint,e.

Címd va fi eh% porneasc5, tab5,ra la

drum, Aaron i fiii lui sä intre dea jos perdeaua care acopere vederea spre santa sfintelor i sit inveleasc5, cu ea chivotul legii, S54 acopere cu un acoperimAnt de pide de vital de mare si sä intinda peste

el o poalà, toatä, de porfira violet& si apoi sä vfire pg,rghiile prin verigi. Peste masa pilinilor puneriiinainte, sg, astearni o poalä, de porfiri violetà",

144 www.dacoromanica.ro

NUMERII 4

si puni pe ea blidele, potirele, cestile i cAnile pentru jertfa cu turnare; s& fie acolo pe ea si painea cea dea-

Si Domnul a mai grait cu Moir cu Aaron asa:

o Si nu nimiciti spita neamului lui Cahat din mijlocul levitilor. Asa sä faceti ca ei si rA,mAna cu via'isi si nu moarA cand se vor apropia de lucrurile cele prea sfinte. Aaron 10

pururi ;

Si intind& peste ea o pool& de por-

fir& Visinie, si o acopere cu un acope-

rAmânt de piele de vit,e1 de mare si

fiii lui si vini i sA, punit pe fiecare din ei la slujba si la datoria lui, Dar inläuntru si nu intre i nici

apoi si aseze pArghiile in verigi. Si ja un procov54 de porfira violet& si s& inveleasc& candelabrul i candelele lui, mudrile, cituile i vasele cele de untdelemn trebuincioase pentru can-

BA, nu arunce vre-o privire la sfintele lu-

cruri, ca nu cumva si moan. » Si Domnul a griiit iarasi catre

delabru,

lar dupii, ce toate lucrurile le vor

acopen i

Moise:

cu un asternut de piele de

« Fi numaritoarea fiilor lui Gherson, dup& spita i dupa neamul lor, De la treizeci de ani si mai vArstnici pan& la cincizeci de ani, a celor ce

vitel de mare, si-1 puni pe o nasalie.

Asijderea si peste jertfelnicul cel de aur si intinda un asternut de porfir& violet& i si-1 acopere cu o invelitoare

sunt buni de slujba, ca a& aibi vre-o

de pide de vitel de mare, si apoi

indeletnicire la cortul descoperirii. Iat& slujba neamurilor care se trag din Gherson, slujba i indatorirea lor: Si duca covoarele sfântului locas cortul descoperirii, acoperisul lui acoperámantul cel de vitel de mare care se pune pe deasupra i perdeaua de la usa cortului descoperirii, Perdelele curtii i perdeaua de la poarta curtii din jurul sfAntului locas din jurul jertfelnicului, funiile lor i toate uneltele cele de trebuinta i ei si Judeplineasd, orice slujb& care cade in sarcina lor. Fili lui Gherson si savArseascit once corvada numai la porunca lui Aaron si a fiilor poveri Eji indatoriri. Dati in seama lor tot ceca ce stint

aseze pArghiile in verigi.

Si mai ja toate odoarele care se

intrebuintead: in sfantul locas, sa, le pun& intr'o invelitoare de porfirA, violet& i BA

le acopere cu un acoperitmitnt de pide

de vitel de mare si apoi si le pund pe nasalie.

Si curetee jertfelnicul de cenus&

inveleasca 'lute° invelitoare de porf irá stacojie, Si BA arze deasupra toate vasele care se folosesc in timpul slujbei: catui, furculite, lopeti, lighene i toate unel-

tele cite sunt ale jertfelnicului,

i

a&

intinda pe deasupra o invelitoare de pide

de vitel de mare si si pun& parghtile In verigi.

datori s& duca. Aceasta este slujba, la cortul descoperirii pentru familiile ce se trae din fiii lui Gherson, i indatoririle loi sub privegherea lui Itamar, fiul lui

lar dup& ce Aaron si fili lui vor de acoperit cortul sfânt toate sfintele odoare dinteinsul, i tabAra va porni la drum3 atunci BA, yin& fili lui Cahat ca di le duca, dar si nu se ating& de cele sfinte, ca s& nu isprdvi

Aaron arhiereul. FA si numitriitoarea fiilor lui Merari dupit neamurile i dupti spitele lor, De la treizeci de ani i ruai varstnici i pan& la cincizeci de ani, numitra pe top care sunt destoinici si slujeasca, buni pentru once indeletniciri pe lAnga cortul descoperirii. Tat& datoria lor si corvada lor pentru once fel de slujbA, pe ling.& cortul descopeHrii: Si clued scandurile sfântului locas, zavoarele, stAlpii i talpile lui ;

moara. Acestea aunt lucrurile din cortul

descoperirii pe care au si le dud fiii lui Cahat. Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul, sä, aib5, supravegherea peste untdelemnul

din candelabru, mirezmele cele cu bun miros, prinosul cel deapururi i unt-

delemnul pentru miruit. Si fie supraveghetor peste sfAntul locas, peste toate odoarele si peste tot ce se ail& inteinsul. 146

www.dacoromanica.ro

10

NUMERII, 5

marat Moise si Aaron, la porunca lui Dumnezeu, prin gura lui Moise. Toti levitii pe care i-au numarat

Stálpii curtii imprejmuitoare tälpile lor, ìíruii, franghiile i once lucruri in de indeletnicirea ion. S'a le nu-

marati cu deamitruntul, pe nume, toate

Moise EA Aaron impreuna cu voevozii lui

Israil, dupa neamtnile lor i dupä fa-

citte cad in sarcina lor sa le duca. Aceasta este indatorirea neamu-

miliile lor, De la treizeci de ami si mai Varst-

rilor feciorilor lui Meran i pentru once slujba la cortul descoperirii, sub prive-

cincizeci de ani, toti cati erau in stare sa slujeasca i erau buni de corvada pe Mgä cortul desconici i pan& la

gherea lui Itamar, fiul lui Aaron arhiereul. »

Si au numarat Moise si Aaron im-

peririi,

Au fost la numaratoare opt mii

preuna cu voevozii obstieí pe fiii luí Cahat, dupil neamul lor i dupa spi-

cinci sute optzeci. Numarátoarea a fost facuta la po-

tele lor, De la treizeci de ani i mai varst-

runca Domnului win gura lui Moise ffi fiecaruia i s'a dat slujba, i insarcinare. Astfel s'a facut numaratoarea precum a porancit lui Moise Domnul.

nici i pana la cincizeci de ani, pe toti cei buni de slujba, care sa aib5, vre-o indeletnicire pe rang& cortul descoperirii.

Si numarul lor, dupä, neamurile lor, a fost de doná mii sapte sute cinci-

5.

Depeirtorea celor necurati, din tabard.

zeci.

Atunci a gait Domnul cu Moise

Acestia aunt cei num'arati din spit.%

lui Cahat, cei ce puteau sá sib& vre-o indeletnicire la cortul descoperirii si pe

astfel:

s Porunceste fiilor lui Israil sit goneasca din tabarit pe oricine are lepra,

care Moise si Aaron i-au numarat la porunca Domnului, prin gura lui Moise. Cei numärati din fiji lui Gherson dupä, neamurile i dupit spitz, lor, De la treizeci de ani si mai in sus pan& la cincizeci de ani, toti care erau in stare sit slujeasca ffi buni de vre-o alta indeletnicire pe Mug& cortul des-

ori curgere, ori s'a intinat prin atin-

gere de mortaciune. Fie barbati, fie femei, goniti-i dará din tabard, ca sit nu pangäreasca taberile in mijlocul carora sallisluesc eu! » Si fui lui Israil au Lout intocmai,

i-au scos slant din tabara. Precum

Domnul ditduse poruncii, lui Moise, asa

coperirii,

au facut si fiii lui Israil. Dupa aceasta a vorbit Domnul cu

Au fost, dupa neamurile familiile lor, in numar de doua mii sase sute treizeci. Acestia sunt cei numarati din nea,mul fiilor lui Gherson, care aveau cate o insarcinare la cortul descoperirii si pe

Moise astfel:

( Spune catre fiii lui Israil: « Daca vre-un barbat sau vre-o femeie va fiiptui

vre-un pacat fata de aproapele si-0 va aráta necredinta fat& de Domnul, faandu-se vinovati,

care i-au numarat Moise tri Aaron la porunca Domnului. Cei numarati din nearnurile fiilor lui Meran i chip& neamurile l dupa familiile lor,

De la treizeci de ani i mai in varsta, toti cei care erau destoinici de slujbà i buni sii indeplineasca vre-un lucru pe Mug& cortul descoperirii,

Au iesit la numar, dupa neamurile lor, trei mii douil sute. Acestia stint cei numarati din neamurile fiilor lui Merari pe care i-au nu-

Sa-si marturiseasca piicatele pe care

le-au aptuit i sii despagubeasca pe cel pdgubit cu lucrul intreg i Judi pe deasupra o cincime. Si dad): omul care a fost pägubit nu are nici o ruda de aproape careia ar putea sa-i dea inapoi lucrul cu care a fost pagubit, atunci lucrul de pagubit BA se intoardi Domnului i sii, fie al preo-

tului, In garb, de berbecul ispäsitor cu care va ispasi pacatul. 146

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 6

Once Finos ridicat din toate lu-

rului tán, sà.-i slábeasa soldurile, i pan-

sil fie al preotului; Once lucra adus ca sa fie sfintit si fie al aceluia, iar ceea ce cineva da

lar apa aceasta aducátoare de blestem sá intre in maruntaiele tale ca sa-ti umfle pántecele i sa-ti Bata, soldurile! o

tecele sá ti se umfle,

crurile sfinte pe care Il aduc flu lui Israil,

preotului al lui sa, fie

Iar femeia sa raspunda: s Amin ! Amin ! o Si blestemul acesta sa-1 serie preo-

Si a grait iarasi Domnul catre

tul bite° carte si sa-1 spele cu apa ceo

Moise:

Spune fiilor lui Israil si le gaieste:

Daca o femeie mälitata va ajunge desfranata i necredincioasà fati); de sotul ei,

i un altul se va culca cu ea si

lucrul va fi titinuit LO; de barbatul ei,

si ea s'a intinat in ascuns, fax& sa fi fost vre-un martor i nici sa fi fost prinsa

Si daca intr'insul va intra duhul

banuielii i îj va banui femeia lui fiindca

amará,

Apoi preotul sa dea femeii sa bea apa ceo amará aducittoare de blestem, ca apa ceo aducittoare de blestem sa intre in ea ca aduca vatamare. Preotul s'a ia din mana femeii prinosul de banuiala i sa legene prinosul inaintea Domnului i sa-1 apropie de jertfelnic.

ea s'a desfranat sau va intra intr'insul duhul banuielii i isi va biinui femeia

i din acest prinos sá ia un pumn ca aducere aminte *A sft,1 puna sI. fumege pe jertfelnic, apoi s'a dea femeii

cu toate ea ea nu s'a intinat,

Atunci sä vida cu femeia lui la

preot i sa aducit dar o zecime dinteo

efil de fajinä de orz, farilsä toarne deasupra untdelemn si nici sa presare ta-

sa bea din apa. Si pe cánd ea va bea opa', se va intampla, daca s'a intinat si n'a fost credincioasa barbatului

ei,

apa

cit

ceo aducltoare de blestem va intra inprinos de aducere aminte pentru o cal- - tr'insa ca sIA aducit vaamare: pautecare de lege. cele ei se va umfla, soldurile ti vor &idea, Preotul s'a o apropie de jertfelnic iar ea va fi blestemata in mijlocul nosi s'a o puna, inaintea Doranului. rodului ei. Dupit aceasta, preotul sit ja apa lar daca ea nu s'a intinat, ci a sfintita intr'un vas de lut i pulbere ramas curata, ea va ramanea nevatainatit de pe pardoseala sfántului locas si sa si va avea i fii. o puna in apa., Aceasta este anduiala slujbei penmaie, caci acesta este prinos de bitnuialä,

Apoi sa &duo& preotul pe femeie inaintea Domnului i sii.4 despleteascit párul i sa-i dea in mana prinosul de aducere aminte, adica prinosul de iar preotul sa alba in mana apa cea amará aductitoare de blestem. Atunci preotul sä. jure pe femeie

si sa spunit: s Daca nu s'o culcat ni-

tru banuialii cánd o femeie s'a desfranat

si s'a spurcat avand bárbat,

Sau cand duhul banuielii apuca pe

barbatul ei si aduce pe femeie inaintea Domnului. Atunci preotul sä faca slujba toata randuiala aceasta. Barbatul va ramitnea, nevinovat, iar femeia sa-si ispaseascá pacatul !

meni cu tine si daca, nu te-ai desfranat ca sil te intinezi fiind ou barbat, nevatamatil de aceasta tipa amara aducatoare de blestem;

6,

Legea

lar daca tu te-ai desfanat fiind

randuielile nazireatului.

cu barbat i te-ai spurcat, si un alt bä.r-

Si a gait Domnul catre Moise inteacest chip:

tan,

Daca vre-un barbat sau vre-o femeie va face fagaduinta de nazireu, ca ea se afie-

bat s'a calcat cu tine, decat barbatul

i preotul sá o jure cu jura-

mántul aducator de blestem i sa-i quinto'. femeii

Si te blesteme si s'a te facá

de batjocurá Domnul in mijlocul popo-

u Vorbeste fiilor lui Israil si le spune:

roseasca Domnului,

Sá nu bea vin i nici un. fel de bauturit imbatátoare, otet de vin, otet fácut 147

www.dacoromanica.ro

10*

NUMERII, 7

din bauturii imbatatoare, nici vin biasprit sit nu bea, nici struguri proaspeti nici stafide sit nu manánce. In toatä, vremea nazireatului sau sä se fereasca sä manance once se pregate§te din rodul viÇei, sau din samburi §i din pojghita boabelor. In tool& vremea nazireatului sau, sa nu treaca briciul prin parul capului sau, i panii, la sfar§itul zilelor, pe care le-a fagaduit Domnului, sfant este, pentru aceasta sa-§i lase parul capului sii creasca

In voie.

In toata vremea cat va fi nazireu al Domnului, sä nu so atingä de mort, 85, nu se spurce nici la moartea tatalui sau, nici a maicii sale, nici a fratelui säu, nici a surorii sale, 616 poarta pe capul lui sfintirea Dumnezeului sau. Toata vremea nazireatului sau este

¡ant al Domnului. Daca va muri cineva cu totul fara de veste langa el, §i a§a, va in-

tina capul sau de nazireu, atunci el Bali radii parul capului in ziva curatirii sale, di §i-1 radii in ziva a §aptea,

Iar in ziva a opta sä aduca preotului dourt turturele sau doi pui de porumbel, la up, cortului descoperirii.

Preotul sa aduc5, pe una jertfa pentru pacat, iar pe cealaltä ardere de

tot §i sa se faca ispa§irea pentru piicatul atingeffl de mort. In ziva aceea nazireul sfinteasca, din nou capul eau.

*i ca sa-§i sfinteasca iarái zilele

nazireatului situ, sa, aduca jertfä, pentru vinä, un miel de un an. Zilele cele dintai nu se mai pun la nurnar, caci na-

zireatul eau a fost spurcat.

Iatä, rfinduiala nazireului: In vremea and s, vor implini zilere nazirea-

tului eau, sa fie adus la u§a, cortului descoperirii.

Atunci sit aducä Domnului darul situ: un miel de un an fara cusur, ardere

de tot, §i o mioara de un an tot fara, cusur, jertfa pentru pacat, §.1 un berbec

de un an far& cusur, jertfa de pace; De asemenea un co§ de azime, turte de lamura de faina framantate cu untdelemn, paininare nedospite unse cu untdelemn, impreuna cu prinosul §i cu turnarile lor.

i preotul sa le puna inaintea Dom-

i sa aduca, jertfa pentru pleat §i arderea de tot. Pe berbec sa-1 aducá, ¡erg& de pace Domnului impreuntt cu co§ul de azime. i preotul sii aduca prinosul §i

nului,

sii faca §i turnarea lui. Pe urma, 85, rada capul sfintit al nazireului la u§a cortului descoperirii §i

sa ia pärul capului sail de nazireu puna pe foc sub jertfa cea de pace.

85, mai ia preotul spate hart& a berbecului §i o turtä nedospitä din co§ §i o paini§oara nedospita, §i sa, le dea in mina nazireului dupa, ce acesta i§i va fi ras parul capului sau sfintit.

Apoi sa o legene preotul jertfa

leganata, inaintea Domnului. Acesta este

un dar sfant care se cuvine preotului In afara de pieptul leginat qi de §oldul ridicat. Dupa aceasta, nazireul poate sii, bea vin. Aceasta este randuiala pentru nazireul care a facut fitgaduinta, acesta este darul sau facut Domnului pentru nazireatul sau in Mara de ceea ce mai da, mana. Dupa temeiul fagaduintei pe care a facut-o, a§a si se faca §i fanduiala pentru nazireatul eau. » i a vorbit Domnul catre Moise

zicand: <4 Grae§te lui Aaron §i fiilor lui

astfel: A§a sa binecuvantati pe fiii luí Israil §i sit le spuneti: Domnul sii te binecuvinteze §i 136 te pazeasca! Domnul sii lumineze fata sa spre tine §i FA, te miluiascri !

Domnul sa-§i ridice fats, sa catre sa-ti daruiasca pace !

tine E}.1

A§a si se cierne numele meu peste

fiji lui Israil §i eu îi voi binecuvanta. 7.

Darurile cdpeteniilor lui Israil la tdrnosirea cortulai.

1. lar dupa ce a ispr5,vit Moise de înálat sfantul loca, 1-a miruit §i 1-a

sfintit impreuna cu toate odoarele lui, jertfelnicul cu toate lucrurile lui pe care le miruise i le sfintise,

148 www.dacoromanica.ro

NU1VIERII, 7

Atunci voevozii lui Israil, capii de familie, adica acei voevozi ai semintiilor care luaserk parte la numkrátoare, Aduserk darul lor inaintea Domnului: pee care ea coviltir i doisprezece

boj, -cilte un car la cate doi voevozi ckte un bou de fiecare. Pe acestea le-au adus in fats, sfantului locas. Ci Domnul a graft lui Moise astfel: «la-le de la ei i sa fie folosite pentru slujba cortului descoperirii, iar levitilor sit le dai fiecaruia dupa nevoile slujbei lui ».

Atunci a luat Moise carele i boii si le-a impärtit levitilor. Douä, care si patru boi le-a daruit fiilor lui Gherson pentru nevoile slujbei lor.

Patru care

si

opt boj a däruit

fiilor lui Meran i pentru nevoile slujbei lor sub supravegherea lui Itamar, fiul lui Aaron arhiereul.

Dar fiilor lui Cahat nu le-a däruit nimic, deoarece slujba lor este sä duck sfintele odoare pe umeri. Si voevozii au adus darul lor pentru sfintirea jertfelnicului in ziva &and a fost miruit, - atunci au adus voevozii darul lor inaintea jertfelnicului. i a poruncit lui Moise Domnul: « Zi cu zi, fiecare voevod sit aducä darul sau pentru sfintirea jertfelnicului. In ziva întfti, voevodul Naason, fiul lui Aminadab din semintia lui Iuda,

a adus darul sku. Si darul sau a fost: o tipsie de argint in greutat,e de o sutä treizeci

de sicli, un talger de argint de saptezeci de sicli, dupa siclul sfant, amandoua pline cu lamura de Mink framântata cu untdelemn pentru prinos ; Un vas de zece sicli de aun, plin cu mirezme;

El a adus o tipsie de argint grea de o suta treizeci de sicli, un talger

de argint de saptezeci de sicli, dupa siclul

sfânt, amfindou5, pline cu lamurk de fain& framantatk cu untdelenm, ca prinos ;

Un vas de aur de zece sicli, plin

cu mirezme ;

Un vitel, un berbec de un an ca ardere de tot; Un tap jertf5, pentru pacat ; Doi boi, cinci berbeci, cinci tapi,

cinci miei de un an, jertfk de pace. Acesta fost darul lui Natanail, lui-Tuar.

In ziva a treia a adus darul Brim

voevodul semintiei fiilor lui Zebulon, Eliab, fiul lui Helon. Darul lui a fost: o tipsie de argint in greutate de o sutii, treizeci de sicli, un talger de saptezeci de sicli, dupii siclul sfamt, amândouk pline Cu lamurä de fitinit framitntatä cu untdelemn, ca prinos ;

Un vas de aur de zece sicli, plin

cu mirezme;

Un vitel, un berbec, un miel de

un an ca ardere de tot;

Un tap jertfä pentru pacat;

Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi, cinci miei de un an, jertfa de pace. Aces-

ta a fost darul lui Eliab, fiul lui Helon. In zina a patra a adus darul sán voevodul fiilor lui Ruben, Elitur, fiul lui Sedeur.

Darul lui a fost: o tipsie de argint In greutate de o Kit& treizeci de sicli, un talger de argint de saptezeci de Bici, dupa, siclul sfant, amândouit pline cu lamurii de fain& frii-

mantatii cu untdelemn, ca prinos; Un vas de aun de zece sieli, plin cu mirezme ;

Un vitel din cireadii, un berbec, un miel de un an ea ardere de tot; Un tap, jertfa pentru plicat; Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi, cinci miei de un an ca jertfä de pace. Acesta a fost darul lui Naason, fiul

Un vitel, un berbec, un miel de un an, ardere de tot; Un tap, ca jertfa, pentru pima;

Aminadab.

Sedeur.

In ziva a doua a adus darul Natanail, fiul lui Tuar, voevodul

harului.

Dei boi, cinci berbeci, cinci tapi, cinci miei de un an ca jertfii de pace. Acesta a fost darul lui Elitur, fiul lui

In ziva a cincea, voevodul Selu-

miel, fiul lui Turisadai, a adus darul

pentru fili lui Simeon.

149 www.dacoromanica.ro

NUMERII, 7

$i darul lui a fost: o tipsie de argint in greutate de o subí, treizeci de sicli, un talger de argint de sapte-

$i darul lui a fost: o tipsie de argint in greutate de o sutá, treizeci de sicli, un talger de argint de sap-

Un vas de aur de zece sicli, plin cu

tata cu untdeiemn, ca prinos ; Un vas de aur de zece sicli, plin

zeci de sicli, dupg siclul sfânt, amandou5, pline cu lamurá de fäing främántata' cu untdelemn, ca prinos ;

tezeci de sicli, dupä siclul sfânt, amilndoug pline cu lamufá de hin& frámb,n-

mírezme ;

cu mirezme ;

un an, ca ardere de tot; Un tap, ca jertfá pentru päcat ;

un an, ca ardere de tot;

Un vitel, un berbec, un miel de

Doi boj, cínci berbed, cinci tapi

cinci miei de un an, ca jertfä. de

pace. Acesta a fost darul luí eluiniel, fiul lui Turisadai.

In ziva a sasea, voevodul Eliasaf, fiul lui Reguel, a adus darul säu pentru fiii lui Dan.

$i darul lui a fost: o tipsie de

argint in greutate de o sutá treizeci de sicli,

un talger de saptezeci de sicli, sfnt, amándola pline cu

dupä, siclul

lamurä, de fhinä fram'ántatä cu untdelemn, ca prinos ;

Un vas de aur de zece sicli, plin

cu mirezme ;

Un vitel, un berbec, un miel de un an, ca ardere de tot; Un tap, ca jertfá, pentru päcat ; Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi cinci miei de un an, ca jertfä de pace. Aces-

Un vital, un berbec, un miel de Un tap, jertrá pentru päcat; Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi

cinci raiei de un an, ca jertfd de

pace. Acesta a fost darul lui Gamaliel, fiul lui Pedatur. In ziva a noua a adus darul Abidan, fiul lui Ghedeon, pentru fiii lui Veniamin.

$i darul lui a fost: o tipsie de argint in greutate de o sutil treízecí de sicli, un talger de argint de Eaptezeci de sicli, dupá siclul sfant, amandouä, pline cu lamurii de fdinfi framtin-

tatä cu untdelemn, ca prinos ; Un vas de aur de zece sicli, plin cu mirezme ;

Un vitel, un berbec, un miel de

un an, ca ardere de tot;

Un tap, ca jertfit pentru píicat ; Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi

cinci miei de un an ca jertfá de pace. Aces-

ta a fost darul lui Eliasaf, fiul lui Reguel.

ta fu darul lui Abidan, fiul lui Ghedeon.

voevodul Elisama, fiul lui Amihud, pentru fili lui Efraim.

voevodul Ahiezer, fiul lui Amisadai, pen-

In ziun a opta a adus darul sltu

$i darul säu a fost: o tipsie de

argint in greutate de o sutá treizeci de

sicli, un talger de argint

de

a,pte-

zeci de sicli, dupá siclul sfânt, amándouà pline cu lamurä de fainä. frámítntata eu untdelemn, ca prinos ; Un vas de aur de zece sicli, plin ca mirezme ;

Un vitel, un berbec, un miel de

un an, ca ardere de tot;

Un tap, jertfä, pentru pdcat; Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi

cinci miei de un an, ca jertfà de

pace. Acesta a fost darul lui Elisama,

fiul lui Amihud. In ziva a opta, voevodul Gamaliel, fiul lui Pedatur, a adus darul säu pentru fiii lui Manase.

In ziva a zecea a adus darul salí

tru fiii lui Dan.

$i darul lui a fost: o tipsie de argint in greutate de o suta treizeci de sicli, un talger de argint de saptezeci de sicli, duplí siclul sfânt, amandota pline cu lamur& de Mina fr.:amantatil cu untdelemn, ca prinos ; Un vas de aur de zece sicli, plin cu mirezme ;

Un vitel, un barbeo, un miel de un an, ea ardere de tot; Un tap, ca jertfä, pentru päcat ; Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi

cinci miei de un an, ca jertfä, de

pace. Acesta a fost darul lui Ahiezer, fiul lui Amisadai. In ziva a unsprezecea a adus darul s'au voevodul Paghiel, fiul lui Ocran,

pentru fiii lui Asen

150 www.dacoromanica.ro

NUMERII, 8

i darul lui a fost: o tipsie de

argint in greutat,e de o sut6 treizeci de sicli, un talger de argint de sap-

tezeci de sicli, dup6 siclul sfant, amitndou6 pline cu laraura, de fan& friimitntat5,` cu untdelemn, ca prinos ; Un vas de aur de zece sicli, plin cu mirezme ;

Un vitel, un berbec, un miel de un an, ca ardere de t,ot ; Un tap, ca jertf5. pentru pacat;

de berbeci, saizeci de tapi

i

aizeci de

miei. Acesta a fost darul la sfintirea jertfelnicului dup.& ce el a fost miruit. i &aid intra Moise in cortul descoperirii ca s6 gráiascá Domnului, auzea un glas care vorbea cu el de deasupra capacului chivotului legii dintre coi doi heruvimi. i glasul acela vorbea cu el. 8.

Sfintirea i a rostit iarái Domnul care Moise: u Vorbeste lui Aaron zi: C6,nd

Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi cinci miei de un an, ca jertf6 de pace. Acesta a fost darul lui Paghiel, fiul lui

Ocran. In ziva a dou6sprezecea, voevodul

Ahira, fiul lui Enan, a adus darul shu pentru fiii lui Neftali. *i darul säu a fost: o tipsie

de argint in greutate de o sut6 treizeci de sicli, un talger de argint de

vei- aseza candelele, cele sapte candele

sá arunce lumina lor in partea de dinainte a candelabrului. »

i a filcut Aaron intocmai: el a pus candelele in partea de dinainte a candelabrului, precum dliduse Domnul porunc6 lui Moise.

saptezeci de sicli, dup6, siclul sfânt, aman-

Candelabrul era f6cut din aur ce-

doutt pline cu lamur6 de fan& friimkn-

c6,nit; piciorul i florile lui erau tot ce-

cu mirezme ;

delabrul.

tati cu untdelemn, ca prinos ; Un vas de aur de zece sicli, plin

Un vitel, un berbec, un miel de un an, ca ardere de tot ; Un tap, ca jertfá pentru pticat; Doi boi, cinci berbeci, cinci tapi

cinci miei de un an, ca jertfa de

pace. Acesta a fost darul lui Ahira, fiul lui Enan. Acesta a fost darul voevozilor lui Israil la sfintirea jertfelnicului, in ziva cand a fost miruit: doutisprezece tipsii de argint, doutisprezece talgere de argint douhsprezece vase de aur. Fiecare

tipsie de argint avea o

treizeci de sicli, fiecare talger saptezeci de sicli. Tot argintul acestor vase era douä mii patru sute de sicli, sutà,

dup.& siclul Wait.

Vase de aur pline eu mirezme au fost doufisprezece, fiecare de c6.te zece sicli, dup.& siclul sfitnt. Deci tot aurul vaselor a fost o sut6, doutizeci de sicli. Toate vitele pentru ardere de tot au fost: doisprezece vitei, doisprezece berbeci, doisprezece mei de un an, ca

anite, dup.& chipul pe care Dumnezeu 11 artitase lui Moise, asa a fticut el cani a grAit cu Moise Domnul i i-a poruncit:

# Ia pe leviti dintre fiii lui Israil

curaeste-i.

5i ciind ii vei curai sá faceti astfel: stropeste-i cu apa de ispäsire, apoi

radii tot trupul, s6-0 spele vesmintele i inteacest chip sá se curateasett. ei

i ei s6 ja un vitel din ciread6 ca ardere de tot, impreuntt cu prinosul lui de lamurá de faint): framtintatti ca untdeleran ; i tu 86 jertfesti un alt vitel ca

jertfii pentru picat.

Apoi 86, aduci pe leviti inaintea cortului descoperirii i 86 strfingi intreaga

obstie a fiilor lui Israil.

Dup.& aceea apropie pe leviti inaintea

Domnului, iar fiji lui Israil 86,0 pun& mttinile lor pe leviti. i Aaron s6 aduc6 pe leviti dar leg6nat, inaintea Domnului, din partea

fiilor lui Israil, ca ei 8á fie in slujba Domnului.

prinos ;

Toate vitele pentru jertfa de pace au fost: doutizeci i patru de boi, saizeci 151

Dup6 aceasta levitii säi pun6

mainile pe capul fiecitrui vitel. Pe unul sa,"-1 aduci Domnului jertf5, pentru pticat,

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 9

iar pe altul ardere de tot pentru ispiisirea picatelor levitilor.

Sä, asezi pe leviti inaintea lui Aaron

si a fiilor lui

i

sii-i aduci dar leganat

Domnului.

Si sii osebesti pe leviti de fiii lui Israil, ca ei levitii sti fie ai mei. lar dupa aceasta /evitii sii intre

In shijba cortului descoperirii, dupa, ce-i

vei fi curatit

vei fi

adus dar le-

gan at ,

Caci ei imi aunt slujitori deplin

afierositi mie dintre fiii lui Israil i i-am luat in locul celor intai Miscuti care deschid pantecele maicii lor, dintre toti in-

tali Miscuti din fiii lui Israil. Al meu este intaiul niiscut la

fiii lui Israil, de la oameni ea si de la do-

bitoace. In ziva cand am ucia pe toti intaii nascuti din tara Egiptului, i-am sfintit pe ei pentru mine. Pentru aceasta am luat pe leviti In locul tuturor intailor niscuti dintre fiii hti Israil, Si am dat pe leviti dintre fili lui Israil, lui Aaron si fiilor lui, ca sii faca slujba in locul acelora la cortul descoperirii i si faca ispasire de pacate pentru

fiii lui Israil, ca sa nu se abata peste ei vre-o naprasnä, and se vor apropia fiii lui Israil de sfantul boca.»

Si au fiicut Moise si Aaron si toatii

obtia fiilor lui Israil cu levitii asa precum a poruncit lui Moise Domnul, cu privire la leviti intocmai asa urmara a face fiii lui Israil cu ei. Levitii s'au euratit de picate, si-au spilat hainele lor, iar Aaron i-a adus dar leganat inaintea Domnului, si Aaron a facut ispasirea pentru ei, ea si-fie eurati.

Dup.& aceasta levitii au intrat

si indeplineasea slujba lor la cortul des-

coperirii, inaintea lui Aaron si a fiilor lui, asa cum poruncise lui Moise Domnul,

pentru leviti. Asa a facut Moise cu ei. Si a mai rostit Domnul catre Moise

aceastit porunci:

« lata ce pravila mai trebueste pentru leviti: De la douazeci de ani mai in vársta si meargi la lucru in slujba cortului descoperirii,

lar de la cincizeci de ani si iasti din slujba si nu o mai faca,

Ci nunaai sä, ajute in slujba pe

fratii lor la cortul deseoperirii, ca ei aibä, grip,' de cele pentru randuiala slujbei, dar slujba sä nu faca. Asa sii faci cu leviii privitor la indatoririle lor 1»

9.

Prtftile. Sidlind de nor fi stalpul de foc. Atunci a vorbit Donanul cu Moise In pustiul Sinai, in anul al doilea de la

iesirea din tara Egiptului, in luna cea dintai, asa:

o Si praznuiasca fili lui Thrall Pastile la vremea lor, In ziva a paisprezecea a lunii acesteia, intre cele doua seri. Si le priznuiti la vremea lor, potrivit tuturor legilor i oranduielilor in flini. » Atunci a poruncit lVfoise fiilor lui Israil sä, praznuiascit Pastile; Si ei au praznuit Pastile in ziva a paisprezecea a lunii intaia, intre cele douii seri, in pustiul Sinai; si precum a poruncit lui Moise Domnul, asa au ficut fiii lui Israil. Eran ins& unii care se intinasera atingindu-se de morti si nu puteau si praznuiasca Pastile in ziva aceea. Atunci

ei se infa.tisara in ziva aceea inaintea lui Moise si Aaron, Si zisera catre ei: « Noi suntem spurcati, fiincich ne-am atine de morti.

Pentru ce sa fim pagubiti, ca ea nu aducem dar Domnului, la vreme, in mij-

locul fiilor lui Israil

Atunci Moise le-a raspuns: « Astep-

tati sä, aflu ceea ce vi va porunci

you& Domnul ! » Atunci a por. uncit lui Moise Domnul

astfel: Spune fiilor lui Israil « Daca cineva

dintre voi sau din urmasii vostri se va spurca atingandu-se de un mort sau este

In cálatorie departe, cu toate acestea si savarseascil Pastile pentru Dornnul ».

In luna a doua, in ziva a pai-

sprezecea, intre cele doui seri, ea praznuiasca Pastile i sii mänance azime cu ierburi amare; Si sä, nu base nimic pe a doua zi nici un os si nu zdrobeasci, ci sii facit

152 www.dacoromanica.ro

NUMERII, 10 praznic dupg, toati ränduiala cea pentru Pasti.

lar omul care este curat i nu se aflä, in calatorie departe ai trece cu vederea s praznuiasca Paatile, unul ca

plecau; ei pgzeau porunca Domnului po-

trivit anduielii sale, data prin gura lui Moise.

10. T rdmbi(ele de argint.

acera di fie nimicit din poporul lui, fiindca

n'a adus dar Domnului la vremea potrivia. Omul acela isparasca pa"-

Ceildtoria de la Sinai la Paran.

Si a rostit lui Moise Domnul alta

catul !

Dacg vre-un stain care locueate in mijlocul vostru, ea strain, vrea s praznuiascit, Paatile Domnului, sä le praznuiasca dupä randuiala i pravila Pa-

fie o singua lege pentru voi: pentru strä,in eat i pentru bäatinas.» In ziva °and a fost inaltat sfantul loca, un nor a acoperit locaaul sfânt, cortul descoperirii ai de cu sear& pan& dimineata srantul loca a se vedea ca o argtare de foc. Aaa era deapururi: ziva Il aco-

perea norul, Rug noaptea arätarea cea de foc. Mid norul se ridica deasupra cortului, porneau i fiii lui Israil, i in locul In care se oprea norul acolo FA fill lui Israil aaezau tabara. La porunca Domnului, fiii lui Is-

rail porneau la drum i tot la porunca lui poposeau cu tabara, aaa cá ei sta.-

teau cu tabgra aata vreme cat statea norul deasupra sfântului loca.

Si &and norul zabovea mai multe zile deasupra sfäntului loca, fiii lui Israil erau luatori aminte la porunca Dom-

nului ai nu porneau. lar daca se inampla cá norul se oprea cateva zile deasupra sfiratului

loca, era la fel: la porunca lui Dum-

nezeu se opreau cu tabara ai tot la porunca Domnului porneau la drum. Si dacit norul amanea de cu seara ai pan& dimineata, i norul se ridica dimineata, atunci porneau fOi ei ; iar (lac&

norul se ridica dupg o zi si o noapte,

plecau atunci. Dacä norul se oprea deasupra fan-

tului loca a mai multe zile, o lung sau un an, fill lui Israil se opreau i ei cu nu plecau, iar cand se ridica tabrtra norul porneau i ei. La porunca Domnului se opreau cu tabara i tot la porunca Domnului Foi

153

poruncii:

« Fá doui trambite de argint; dar ea le faci din argint ceeänit. Ele sa-ti

slujeasca la chemarea obatiei i la pornirea taberilor.

Gänd vor sana toate, sá se strangii la tine toaa obatia la uaa cortului descoperirii,

lar cirad va suna numai una, sa

se adune la tine voevozii ffi capeteniile

peste mile lui Israil.

De yeti suna semnul de plecare, sa

porneasca cei din tabara de la askrit, lar de yeti suna serrinul de plecare

pentru a doua oarä, sit porneasca cei din tabara de la miaza-zi i sä se sane numai pentru pornirea Jon lar când va fi sä se adune obatia,

sä sunati din trambita ca de obicei, dar s'a nu sunati semnalul de plecare.

Dar numai fili Ira. Aaron, preoVi,

sa sune din trambita. Aceste pravili sä fie deapururi pentru voi in neam

de neamul vostru. Cand voi ve0 porni la razboi in Ora voastra, impotriva vrajmaaului sunati alarma din trambita atunci yeti fi pomeniti inaintea Domnului Dumnezeului vostru i veti fi mântuiti de vajmaaii voatri. Si in ziva bucuriei voastre, la siírbatorile voastre, la lunile noi, sá sunati

din trambita la arderle de tot si la jertfele voastre de pace, ca sä fie ele aducere aminte inaintea Dumnezeului vostru, 616 eu sunt Duranezeul vostru! »

In anul al doilea, in luna a doua, In ziva a douazecea a lunii, s'a ridicat norul de deasupra locaaului descoperirii, Si au pornit la drum fili lui Israil,

din pustiul Sinai, iar norul s'a oprit in

pustiul Paran.

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 11

Astfel ei pornirä la drum intlia

oarä, la porunca Domnului trimisä, prin gura lui Moise.

Intai a purces steagul taberii fiilor lui luda dupli ostile lor, iar peste oasts era Naason, fiul lui Aminadab. Peste oastea fiilor lui Isahar era Natanail, fiul lui Tuar ; Peste oastea fiilor lui Zebulon era Eliab, fiul lui Helon. Atunci locasul sfänt a fost des-

fiicut, iar fiii lui Gherson i ai lui Merani

plecark ducilnd locasul sfânt. Apoi a pornit steagul taberii lui

Ruben dupil otile, lor iar peste oaste

era Efitur, fiul lui Sedeur. Peste oastea fiilor lui Simeon era Selumiel, fiul lui Turisadai ; Peste oastea fiilor lui Gad era Eliasaf, fiul lui Reg-uel. Si au pornit Cahatitii purtând sfintele odoare pe eänd altii asezau locasul sfitint asteptand venirea lor.

Apoi a pornit steagul fiilor lui

Efraim, ceatä dupil ceatä, iar peste oaste era Elisama, fiul lui Amihud. Peste oastea semintiei fiilor lui Ma-

nase era Gamaliil, fiul lui Pedatur ;

Peste oastea semintiei fiilor lui Veniamin era Abidan, fiul lui Ghedeon. Apoi a pornit steagul taberii fiilor

lui Dan, ceatil dup.& ceatä,, - urma tuturor taberilor, iar peste ostirea lui era Ahiezer, fiul lui Amisadai. Peste ostirea semintiei fiilor lui Aser era Paghiel, fiul lui Ocran ; Peste ostirea semintiei fiilor lui Neftali era Ahira, fiul lui Enan.

Acesta a fost sartul de plecare In care au pornit fiii lui Israil, ostire dupiti ostire.

Atunci a imbiat Moise pe Hobab,

fiul lui Reguel, Madianitul, socrul lui Moise: Noi pornim spre tara despre care Domnul a zis: s Eu vâ voi da-o vouil ! Haide cu noi, si te vom plititi cu bine, clici Domnul a fagilduit bine lui Israil. Dar el i-a fáspuns: o Nu merg! Ci

mâ voi duce in tara mea si la neamul meu s. Atunci Moise i-a zis: t Nu ne liísa!

Tu cunosti locurile unde putem

po-

posim in pustie;

ffi

ochi de clifiluza

pentru noi.

lar clac& tu ne vei insoti, te vom

face partas la fericirea cu care Dumnezeu ne va ferici. »

Si au plecat din muntele Domnului, cale de trei aile, cu chivotul legilmántului Domnului inaintea Ior, ca gäseascil loe de popas. Si citind porneau cu tabara, norul

Domnului era umbrind ziva deasupra Ion. La pornirea chivotului legii, Moise zicea: « Scoa15,-te, Doamne, i sä, se risi-

peasdi vräjmasii tila si Fa fuga din fata

ta cei ce te uriíse pe tine ! lar la oprire zicea: Intoarce-te, Doamne, chtre zecile de mii ale seminOlor lui Israil! » 11.

Poporul tilniefte dupd demducarea din Egipt. Pedeapsa ldanniei lui. Si a inceput poporul cArteascil

la urechile Domnului. Atunci a auzit

Domnul FA s'a aprins mänia lui, i focul Domnului s'a facut vàpaie impotriva lor

si a inceput sä mistue capätul taberii. Dar poporul a strigat cätre Moise Moise s'a rugat Domnului i focul se stinse.

Si s'a chemat numele locului ace-

luia Tabeera, fiinddi s'a aprins focul Domnului impotriva lor.

Dar gloata sträinilor, care se olla In mijlocul lui, ii aprinse pofta. Atunci liii lui Israil incepuril i ei sil se tanguiascil i «5, se jeluiascil: Cine ne va

da sä, manara carne? Ne aducem aminte de pestele pe care il mAncam degeaba In Egipt, de castraveti, de harbuji, de praz, de ceapä

si de usturoi, lar acum sufletul ni se usueá, din tot ce aveam n'a rimas nimic, dem'a mana de dinaintea ochilor nostri ! » - Mana era ca boaba de eoriandru infiltisarea ei ca räsina de bdeliu.

Poporul se imprästia si o aduna,

micina in rfisnitil sau o pisa in piulti, fierbea in oale fácea din ea turte; gustul ei era ca de plilcinti fiticutil cu untdelemn.

154 www.dacoromanica.ro

NUMERII, 11

i când &idea, noaptea, roua in tabgrii, cgdea si mana. i cánd a auzit Moise poporul plän-

gfind neam cu neam, fiecare la usa cortului lui, mânia Domnului s'a aprins groaznic, iar Moise se intristg foarte. i a zis Moise cgtre Domnul: « Pen-

tru ce ai cäsunat räu robului tiiu si de ce n'am aflat har in ochii tgi, ci ai pus in spinarea mea povara grijei acestui popor ?

Oare eu am zämislit poporul acesta ? Oare eu 1-am ndscut zici: « la sänul tiiu precum tine doica pe prunc,

päng va ajunge in tara pe care ai daruit-o cu jurämänt pgrintilor lui »?

De unde am eu carne sg lude-

stulez tot poporul acesta, care plänge

spune: « Dii-ne carne ca sh mâncgm ! »

Nu sunt in stare sä duo singur

Dar atunci a riispuns Moise: «No-

rodal in mijlocul egruia sunt este de sase sute de mil de pedestrasi si tu

spui: « Eu Li voi indestula cu carne si vor manca o lung de zile ». Oare se vor junghia pentru ei turmele i circule ca sä le fie de ajuns, sau se vor pescui pestii märii ca sà fie indestulati ?

i a zis Domnul cgtre Moise: Oare

mäna Domnului este scurtg ? Acum te vei incredinta daca, se va implini cu-

vantul meu ori nu! Dupg aceasta a iesit Moise si a

griit poporului cuvintele Domnului si a

strans saptezeci de oameni dintre bgtranii poporului i i-a adus pe ei sg atea In preajma cortului. Domnul s'a pogorit in nor si

a grgit catre el, i a luat din duhul dgruit lui i a dat celor saptezeci de

tot poporul acesta, ciici el este prea greu

pentru mine.

a fost cand Duhul s'a odihnit peste ei, incepurá sg prooroceascg, apoi s'au oprit. Doi oameni irisa rgmaserg in ta-

lar dacii tu vrei sä te porti asa

Cu mine, mai degrabg omoarg-mg, daca

am aflat har inaintea ochilor tài, ca sg

bärg. Pe unul Il cherna Eldad, iar pe celglalt Medad. i s'a odihnit peste ei Duhul. Ci ei erau printre cei inscrisi, dar n'au iesit sil se dulcà la cort, i ei au proorocit atunci, in tabg,rg. Dar un tängr a alergat i a dat

nu mai vild nenorocirea lui ! »

Atunci Domnul riispunse lui Moise:

« Adung-mi saptezeci de bärbati dintre bàtrânii lui Israil, pe care-i stii cä sunt

barânii poporului si mai marii lui, i adg-i Ja cortul descoperirii, «tea acolo la

un loe cu tine. Atunci eu mg voi pogori i voi gräi cu tine. i voi lua din duhul care s'a pogorit peste tine si voi puna peste ei, ca sä ducii cu tine povara grijei poporului

de veste lui Moise asa: Eldad i Medad proorocesc in tabgrä

i a rgspuns Iosua, fiul lui Nun,

slujitorul lui Moise din tineretile lui: O, domnul meu Moise, impiedicg-i !*

Atunci i-a spus Moise: Oare tu ai duh de rävnire impotriva mea? O,

i sä nu o porti numai tu sin-

gu r.

lar poporului «à-i zici: « Pregatiti-vä pentru mäine mäncati carne, &ad ati bocit in urechile Domnului v'ati tânguit: a Cine ne va da nouä sä mâncgm carne, &id ce fericiti eram noi in Egipt ! » Acum Domnul vg va da carne

voi yeti manca. i nu veti manca o zi, sau dota, sau cinci, sau zece, sau douiizeci, Ci o lunä, pftnà cänd vä va iesi pe nas, ca astfel si vil scarbiti, din pricing ci ati dispretuit pe Domnul care este in mijlocul vostru i ati plâns intea mea zicänd: Pentru ce am iesit din Egipt ?

clac& ar fi tot poporul numai profeti

de-ar ocl ih ni Domnul Duhul sau peste ei !

i Moise impreung cu batränii lui

Israil s'au adunat in tabiírá.

Atunci s'a pornit o vifornitg de la Domnul si a adus prepelite de la mare si le-a trântit la pámánt lángà talará, cale de o zi bite° parte si cale de o zi In cealaltä parte, in veciniltatea taberii, strat ca de doi coti pe fata pgmántului.

i s'a pornit poporul i toatg ziva

aceea i toatä noaptea aceea si a doua zi a sträns prepelite ; iar cel care

stränsese mai putin, tot stränsese zece 155

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 12, 13

gramezi. Dupa aceasta ei le-au intins

care I-am savarsit i cu care ne-am flicut

Dar carnea era inca intro dintii

0, sa nu fie ea ca un copil mort care iese din pantecele maicii sale, cu trupul pe jumatate mancat ! »

imprejurul taberii.

lor si nu ispravisera inch' de mancat cand

mania Domnului se apiinse impotriva poporului i batu Domnul poporul cu bätaie mare foarte.

Si numele locului aceluia s'a chemat Chibrot-Hataava, dici acolo a fost ingropat poporul cel intaratat de poftd. Dela Chibrot-Hataava poporul s'a indreptat catre Haterot si a poposit la Hat erot.

vinovati !

Atunci a strigat Moise catre Domnul i i-a zis: « 0, Doamne, rogu-te, tamadueste-o!

Dar Domnul a raspuns lui Moise: «Dad., pärintele situ ar fi scuipat-o in fatii, n'ar fi trebuit ea sit stea rusinatii sapte zile ? SA stea la oprealä sapte zile

afarä din tabarii dupa care poate

intre !

Si Maria a stat la opreala Biwa din tabärä sapte zile. i poporul n'a

12.

Sora lui Moise pedepsitei cu leprd.

1. Si Maria vorbea cu Aaron despre Moise pentru femeia etiopiana pe care el o luase, - citci Ii luase o femeie etio-

piana, -

2. Si ziceau:

Care numai prin Moise

pornit la drum pana cand Maria a intrat

din nou in tabärä.

Dupä aceasta poporul a plecat din

Hatkrot si s'a oprit cu tabära in pustia Paran.

a grait Dumnezeu? N'a vorbit el oars prin noi ? » Domnul illSE a auzit. 3. Si Moise era bland foarte, mai mult decat toti oamenii de pe fata pamantului. 4. Dar deodatit Domnul a zis lui Moise, lui Aaron i Mariei: « Ieiti cate trei la cortul descoperirii ! » i ei au iesit tustrei.

5. Atunci s'a pogorit Domnul inteun stalp de nor si a statut la usa cortului si a chemat pe Maria si pe Aaron. Si ei intrara amandoi.

6. Si le-a zis Domnul: « Ascultati cuvintele mele ! Dacii este fare voi cineva profet al Domnului, eu mä descopär

In vedenie i in vis vorbesc cu el.

7. Nu este tot asa i cu robul meu

Moise. El s'a dovedit credincios in toatä casa mea.

8. Eu Ii vorbesc gurit catre gura, la vedere si nu in ghicituril, si el priveste chipul Domnului. Pentru ce deci nu V& temeti i ponegriti pe robul meu Moise? »

9. Ci mânia Domnului s'a aprins im-

potriva lor si el s'a dus. 10. Si cand norul s'a departat de

Iscoadele trimise in Canaan.

Atunci a vorbit iariisi Domnul cu Moise i-a zis: « Trimite oameni ca sit iscodeasca

tara Canaanului, pe care eu voi da-o fiilor lui Israil. Sri trimiti cate un om

din fiecare semintie, dar toti sa fie dintre voevozi !

Si Moise i-a trimis, dupti porunca Domnului, in pustiul Paran. Acestia toti erau voevozi ai fiilor lui Israil.

Iatä care era numele lor. Din se-

Ruben: Samua, fiul lui Zacur ; mintia Din semintia lui Simeon: Safat, fiul

lui Hori; Din semintia lui luda: Caleb, fiul lui Iefune; Din semintia lui Isahar: Igal, fiul lui Iosif ;

Din semintia lui Efraim: Ozeea,

fiul lui Nun ; Din semintia lui Veniamin: Palti,

fiul lui Rafu;

Din semintia lui Zebulon: Gadiel,

fiul lui Sodi;

deasupra cortului, iata ca Maria era alba de leprit ca zapada. i intorcandu-se Aaron spre Maria, iatit ca ea era leproasit.

11. Atunci a graft Aaron catre Moise: « 0, doamne, sa nu ispiisim, pacatul pe 156

Din semintia lui Iosif, adicit din semintia lui Manase: Gadi, fiul lui Susi ; Din semintia lui Dan: Amiel, fiul lui Ghemali;

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 14

Din sernintia lui Aaer: Setur, fiul lui Mihail;

Numai c5, poporul care locueate In tara aceea este puternic, iar cetätile sunt intarite i foarte mari. Am vazut de asemeni si pe feciorii lui Enac. Amalec locueate in Negheb. He-

Din semintia lui Neftali: Nahbi, fiul lui Vofsi;

Din senaintia lui Gad: Gheuel, fiul lui Machi. Acestea sunt numele oamenilor pe

titii, Iebusitii, Amoritii locuesc in partea muntoasä, iar Canaanitii locuesc la mare

care i-a trimis sl iscodeascä, Ora Canaanului. i Moise a numit pe Ozeea fiul lui Nun, Iosua.

a'r pe tirmul Iordanului. Dar Caleb a potolit poporul care cärtea impotriva lui Moise ai a zis: e SA

ne suim i

Si i-a trimis Moise pe ei s5, isco-

deascii Ora Canaanului, cu poruncii: «Sui-

sa-1

tem! »

ti-v5, acolo prin Negheb, apoi sá vd indreptati spre munte,

Ca sä vä dati seama de tarä, ce popor locueate inteinsa: este tare ori slab, putin ori mult;

Si cure este Ora in care locueate: manoasi eau rea ; cum sunt oraaele lovuite: deschise sau intärite; Cum este p5,mantul: gras ori slab, dac5, se allá pomi sau nu. Fiti bärbätoai luati din roadele pAinântului. » Acestea se petreceau pe la parguitul strugu rilor.

Si s'au suit ei i au iscodit pl.mântul din pustiul Tin pan& la Rehob spre Hamat. Si au luat-o prin Negheb a'r au

cuprindern, caci pu-

Insä oamenii care il insotiserO au räspuns: Nu indraznim sä ne Bairn impotriva acelui popor, ciici el este mai

vanjos decât noi s. Si au raspändit ei printre fili lui Israil faimä rea despre tara pe care au iscodit-o: « POrnântul pe care 1-am cutreerat ca sO-1 iscodim este un pamtmt care mistue pe locuitorii lui, si tot norodul pe care 1-am vitzut inteinsul este uriaa la staturä. Acolo am väzut uriaai, pe feciorii lui Enac din neamul uriaailor. i noi eram in ochii noatri ca i in ochii lor ca niate liicuste! » 14.

ajuns pänä la Hebron, unde se aflau

Pedeapsa poporului pentru artire.

Ahiman, Seaai i Talmai, feciorii lui Hebronul a fost zidit ou § apte Enac. ani inaintea Toanului din Egipt.

Atunci toatä obatia a izbucnit in strighte, iar norodul s'a tänguit toatä

au tdiat de acolo o vitä, cu un cior-

Si carteau impotriva lui Moise a lui Aaron toti fiii lui Israil i toatä,

Si cänd au ajuns in valea Eacol,

noaptea aceea.

chin uriaa de poamä, FA au pus-o pe o pärängä dusii de doi inai. Au mai luat rodii i smochine.

Si locul acela s'a chemat valea

Eacol, din pricina ciorchinului uriaa pe care 1-au tOiat de acolo fili lui Israil.

lar dupi patruzeci de zile s'au

intors de la iscodirea pamântului. Ei se duserii de se infätiaarä lui

Moise, lui Aaron FA la toatà obatia fiilor

Israil in pustiul Paran, la Cadea. Si le-au dat de atire atát lor eât A la toatä obatia de tot ceea ce au vázut lui ai

le-au arlitat

a'r

roadele pämäntu-

lui.

Si le-au povestit FA le-au spus: « Am

intrat in tara in care ne-ati trimis, unde curge lapte i miere. Iatä i roadele ei !

obatia i Ii infruntau: « 0, de-am fi murit In Egipt sau in pustiul acesta de ne-am fi dat duhul !

Si pentru ce Domnul ne duce in tara

aceasta sä cOdera de sabie

i

femeile

noastre i copiii noatri sä, ajungä pradé, ?

Nu este mai nimerit sä, ne intoarcem

In Egipt ?

Si au zis unii ciitre altii: e Sl. punem o cdpetenie peste noi i al. ne intoarcem in Egipt! » Atunci Moise ai Aaron au cäzut cu fata la pämänt inaintea a toatO obatia fillor lui Israil,

lar Iosua, fiul lui Nun, ai Caleb,

fiul lui Iefune, cei dintre iscoditorii piimtintului si-au sfilaiat veamintele lor, 157

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 14

Si au grait catre obetia fiilor lui

Israil astfel: s Pama,ntul pe care 1-am strabatut ca sa-1 iscodim este un pamant foarte, foarte bun. De va binevoi Domnul Cu noi e'r ne va duce in pamantul acesta i ni-1 va da, el este un pamant in care curge lapte i miere. Deci nu va razvratiti impotriva Dom-

nului e't de poporul ¡Aril aceleia sa nu va fie frica, fiindc5, el va fi demancarea noastra. Dumnezeii lor i-au parasit! Cu

noi insa este Domnul, ei nu va spaimântati ! u

Atunci toata obetia a raspuns:

«

ucidem cu pietre ! » Dar, iatit, slava

Domnului s'a aratat in cortul descoperirii, tuturor fiilor lui Israil,

Si atunci a grait Domnul catre s Cat& vreme ma va defaima

Moise:

poporul acesta i pan& cand nu va crede In mine Cu toate minunile pe care le-am siivareit in mijlocul lui ? Am sa-1 lovesc cu ciuma, ca

pierd, iar pe time te voi face neam mai mare e'r mai puternic dealt el! » Atunci a raspuns Moise Domnului:

o Dar vor auzi de aceasta Egiptenii, din

mijlocul carora tu ai scos pe poporul acesta, cu puterea ta, i vor spune i locuitorilor acestei

tari, care au auziti ei, ca tu, Doamne,

salitelueeti in rnijlocul poporului, cdruia te descoperi ochi catre ochi, e't ca tu, Doamne, mergi inaintea lui ziva in stalp

de nor, iar noaptea in stalp de foc. Si dad, tu vei oinori pe poporul

acesta ca pe un orn, vor apune neamurile care au auzit de faima ta, aea: s Domnul n'a putut sä ducli poporul

aeesta in tara pe care le-a fagaduit-o cu juramânt, de aceea 1-a nimicit in pustie ! Si acum, Doamne, arata-te atotputernic, precum tu ai fagaduit i ne-ai zis:

« Domnul este indelung räbdator mult milostiv, el Rut& faradelegea pacatul, dar nu cruta pe nimeni, ci pedepseete fariidelegea pärintilor in fii Omit'

la al treilea i al patrulea neam n. Iartit, te rog, faradelegea acestui popor dupa marimea milostivirii tale, precum ai fost indurator cu poporul acesta din Egipt i pana acum ! » 158

Si Domnul a raspuns: « Iat5 1-am iertat dupa cuvintele tale ! Dar eu sunt viu ei de slava mea plum este tot pamântul. Toti care au vazut slava mea ei minunile mele pe care le-am sitvareit in Egipt i in pustie, i m'au pus la incer-

care de zece ori glasul meu

i

n'au ascultat de

Nu vor vedea tare pe care m'am jurat s'o dau parintilor lor, aeijderea toti cei ce m'au hulit nu o vor vedea. Dar pe robul meu Caleb, care a

fost stapanit de alt duh i s'a lipit cu credinta de mine, il voi duce in tare In care a intrat o data ei pe care urmaeii lui o vor stapani. 25 Maine intoarceti-va i porniti in spre pustie, pe drumul Mara Roii. u i Domnul gräi lui Moise i lui Aaron inteacest chip:

« Pana cánd voi fi indurator pentru aceasta obetie ticaloasa care carteete impotriva mea ? Auzit-am cartirea fiilor

lui Israil, cu care ei cartes° impotriva mea.

Spune-le: Viu Bunt eu, zice Dom-

nul, voi face cu voi precum ati grait In urechile mele ! Leeurile voastre sä, cada in pustia aceasta, i thi cei care ati fost socotiti la numaratoare de la douazeci de ami

mai vrastnici, care ati earth impotriva mea,

S5, nu intrati in pamantul pentru care am ridicat mane mea ca sit va aeez

inteinsul, Uri numai Caleb, fiul lui Iefune, ei Iosua, fiul lui Nun. Ci numai copiii voetri, despre care

ati zis ca vor fi pradä, Ii

voi duce

inteinsul, ea ei sä cunoasca pämantul pe care voi 1-ati dispretuit. Dar leeurile voastre s5, cad& in pustia aceasta! Si

liii voetri sa fie ratacind in

pustie patruzeci de ani i ni ispiieeascii, desfranarea voastra pana cand trupurile voa,stre vor fi pierit in pustie. Dupa numä,rul celor patruzeci de

zile in care ati iscodit pimantul, cate o zi de fiecare an, se; ispaeiti faradelegile

voastre patruzeci de ami, ca ea etiti ce este razvratirea impotriva mea.

www.dacoromanica.ro

NUMERLI, 15

Eu Domnul am grait ! Asa voi face cu toata obstia cea ticaloas5, care s'a riisculat impotriva mea! In pustiul acesta 85, se sfarseasca i sa moara! i asa oamenii pe care i-a trùnis Moise ca sà iscodeascii, pamantul i s'au

de bunavoie sau la särbatorile voastre,

stia, defaimand tara, Au murit de bätaia lui Dumnezeu, fiindca au intaratat obstia spre defaimarea tarii. Numai Iosua, fiul lui Nun, 0 Caleb, fiul lui Iefune, au ramas cu viata dintre cei care plecaserä ca sit isco-

tat& cu un sfert de hin de untde-

sa aduceti din turmele si din cirezile voastre jertf5, intru miros de bunä, mireazmä, Domnului. Cel care va aduce darul sau 85, pupa

inaintea Domnului winos de lamura de fainä, a zecea parte dintrso efii, fr5,man-

intors si au atatat la cartire toatà ob-

lemn,

i vin pentru jertfa de turnare un

sfert de hin la arderea de tot sau la jertfit, pentru fiecare miel.

Pentru un berbec si aduci prinos

dou5, zecimi de lamur5, de fain& fib:man-

tatä cu o treime dinteun hin de unt-

deascii, Vera.

i dup5, ce Moise BUJ* de spus cuvintele acestea catre toti fiji lui Israil, poporul tare incepu a se jell. i s'au sculat ei dis-de-dimineata s'au suit in creasta muntelui cuge-

delemn,

i vin pentru jertfa de turnare, o

&Ind: s Iata, ne suim in locul despre care

treime dinteun hin sa pui inaintea Domnului intru miros de bun& naireazma. Dad, vei aduce Domnului jertfa un juncan, fie ardere de tot, fie jertfa pentru

tuit! »

pace,

plinirea unei fagaduinte sau jertfa de

Domnul ne-a grait, c5,ci noi am pacti-

Sà aduci cu juncanul trei zecimi prinos de lamura de fain& framantatil cu o jumatate de hin de untdelemn, i vin pentru jertfa de turnare sa aduci o jumatate de hin ca jertfa arsa In foc intru miros de bun& mireazma

Dar Moise le-a spu.s: Pentru ce vreti sä calcati porunca Domnului? Asta

nu vä va da izbándä! Nu vä suiti, ffindca Domnul nu este in mijlocul vostru, ca sä, nu fiti nimiciti de vrajmasii vostri, Choi Amalecitii j Canaanitii stint acolo in fata voastr5,, i voi yeti cadea

Domnului.

Asa sa fie randuiala pentru fiecare taur, berbec, miel sau ied.

de sabie i, fiindc5, v'ati dat inapoi de la

Dup.& numarul capetelor de vita pe care le aduceti, randuiala sä fie potrivit cu fiecare din ele.

Domnul, el nu va fi inteajutorul vostru!* Ins& ei se indarätnicira, vrand sa

se sue in munte, dar chivotul legamantului Domnului i Moise nu s'au clintit din tabara. Atunci Amalecitii i Canaanitii, care locuiau in muntele acela, s'au pogorit inaintea lor, i-au bätut i i-au imprastiat pang la Horma.

Once bästinas sä faca dupa aceasta

randuiala, &Ind va aduce jertfii, intru miros de bun& mireazma Domnului; i daca salaslueste cu voi un strain,

sau cineva se afla in mijlocul vostru in neam de neamul vostru, sii sa,vfizseasca tot dupg aceast5, randuiala, cand va vrea 8'6 aduc5, jertfa Domnului intru miros de bunä mireazma.

15.-

privitoare la iertfe. Pedeapscl

Obstia sä alb& o singura lege, pen-

pentru cdlcarea Sdmbetei.

tru voi cat i pentru strainul care sa-

i Domnul a pia iarasi lui Moise:

laslueste in mijlocul vostru, lege vesnica

sá aveti in neam de neam, iar inaintea Domnului strainul sit fie socotit la fel ca i voi.

« Vorbeste fiilor lui Israil si le spune:

Dup.& ce yeti intra in tara in care yeti sälaslui, pe care eu o voi da voila, i yeti vrea sä aduceti jertfä arsa in foc Domnului, fie ardere de tot, fie

Aceeasi lege i aceeasi socotinta sa alb& putere i pentru voi i pentru

strainul care sat la un loe cu voi !*

jertfa pentru plinirea unei fligaduinte sau

159

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 16

Si Domnul a mai grait cu Moise inteacest chip: « Vorbeste cu fiii lui Israil si le

sg, fie starpit cu totul, iar pgcatul si fie

voi duce,

Siimbetei,

asupra lui. »

Cand erau fili lui Israil in pustie, au gasit un om strangand lemne in ziva

zi: Cand yeti intra in tara in care va

Si cand yeti manca din painea

Si tau adus cei ce 1-au gasit strângaud lemne la Moise i la Aaron si la toata obstia,

tarii, sii inaltati Domnului jertfa ridicata.

Ca parga din aluatul vostru sa

Si 1-au pus ei sub pazg, fiindca nu

inaltati Domnului o turtä, asa cum inaltati prinosul de la arie. Din parga aluatului vostru sa aduceti prinos ridicat Domnului in neam de neamul vostru. Dacä \Teti pacatui din nestiinta yeti calca toate aceste porunci pe care Domnul le-a vestit lui Moise, Adicä, tot ce v'a poruncit Domnul

era hotarit ce pedeapsa i se cuvine. Atunci a zis Domnul catre Moise: « Omul acela sa fie omorit, toatä obstia si-1 ucida cu pietre afar& din tabara! » Si toata obstia I-a scos afara din tabarii, FA au aruncat cu pietre inteinsul, precum poruncise Domnul, i el a murit. Si a mai rostit Domnul lui Moise:

« Vorbeste catre fiii lui Israil apune-le sa-0 pun'a canafi la poalele

you& prin gura lui Moise, din ziva in care Domnul v'a dat porunci si mai departe in neam de neamul vostru, Dacä pacatul a fost sävarsit de

vesmintelor lor, in neam de neamul lor, mai sus de candi sa puna un giietan de porfirg, violeta.

obstie din neatiinta, toata obstia sä, aduch

Si cand va yeti uita la

un vitel din cireada ca ardere de tot

nului ca sa le faceti i sa nu va lasati ispititi de mima si de ochii vostri prin care voi ravniti la destranare. Ci sit vii aduceti aminte impliniti toate poruncile mele i sä, fiti sfinti inaintea Dumnezeului vostru. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru care v'am scos din tara Egiptului ca sii fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt

si un tap jertfá pentru päcat.

Si preotul sii faca ispäsirea pentru toatg, obstia fiilor lui Israil, i li se va ierta pacatul, fiindca a fost savitrsit din nestiintii. Si ei sä aducg darul lor: jertfa arsti in foc Domnului, apoi jertfa pentru pacat din nestiinta. Atunci toatä obstia ffilor lui Israil va fi iertatii, asemeni i strainul care locueste in mijlocul ei, fiindca tot poporul a plicatuit din nestiinta.

Domnul Dumnezeul vostru! 16.

Dada cineva a pacittuit din nestiintä, sit aduca o capra de un an ca jertfä pentru pacat,

Rciscoala lui Core, Datan i Abiram.

Atunci Core, fiul lui Ithar, fiul lui Cahat, fiul lui Levi, impreuna cu Datan Abiram, fili lui Eliab, si On, fiul lui

Si preotul sii facg, ispasirea inain-

tea Domnului pentru cel or a stivarsit pacatul din nestiintä. O data ispasirea facutii, el va fi iertat. Bastinasul cat FA strainul care locueste in mijlocul fiilor lui Israil sii aibá aceeasi lege cand vre-unul din ei pacä-

tueste din nestiinta.

Palu, fiul luí Ruben, S'au fazvratit impotriva lui Moise

avand de partea lor douil sute cincizeci de oameni, voevozi ai obstiei lui Israil, chemati mereu la sfat, oameni cu trecere.

Dad): vre-unul dintre bästinasi sau dintre straini huleste cu bung; stiinta pe Domnul, sufletul acela sa, fie starpit din poporul lui, nului

canafi,

sii va aduceti aminte de poruncile Dom-

Domnului intru miros de buna mireazma, cu prinosul i jertfa de turnare randuite

Caci a dispretuit cuvantul Domi poruncile lui le-a calcat. Acela

Si s'au strans impotriva lui Moise si a lui Aaron FA se rostirä: Destul !

Todd obstia, toti far& osebire sunt sfinti, caci Domnul salaslueste in mijlocul ion. Pentru ce deci va ridicati voi mai presus decat obstia Domnului ? » 160

www.dacoromanica.ro

NITMERII, 16

Si cand a aflat Moise, a cäzut cu fata la pilmilnt,

Si si-a indreptat cuvantul catre Core

si tu si Aaron, fiecare cu catuia lui. » Si fiecare a luat catuia lui, au pus foc i tama,ie si au stat la usa cortului

este al lui, ka cine este sfant il va apropia

descoperirii impreuna cu Moise si Aaron. Core ins& stransese toatti ceata im-

catre toata ceata lui inteacest chip: « Maine Domnul va va face stiut cine de el. Si pe acel pe care 11 va alege, va lua langa sine.

Dar sä faceti asa: «Tu, Core, si toot&

ceata, luati cattui, Puneti foc inteinsele ratline, iar deasupra presarati tämäie inaintea Domnului, si pe cine va osebi Domnul, acela sfant va fi. Destul, fii ai lui Levi ! » Apoi a graft mai departe Moise lui Core: « Ascultati, acum, fil ai lui Levi! Oare e putin pentru voi cá Dum-

nezeul lui Israil v'a osebit pe voi din obstia lui Israil i v'a apropiat de sine ca faceti slujbil in sfantul läcas al Domnului i sá stati inaintea cortului ca

serviti? El te-a chemat aproape i impreuna

Cu tine pe toti fratii tái, fili lui Levi. Si acum voi nazuiti si la preotie! Pentru aceasta, tu si toatä ceata v'ati strain hot:grit impotriva Domnului !... Dar Aaron cine este, de cartiti impotriva lui? Deci a trimis Moise ca sä, cheme

pe Datan si pe Abiram, fiii lui Eliab, dar aceia au rtispuns: a Nu vrem venim !

Patin lucru este oare ca ne-ai scos dintr'o tar& unde curge lapte i miere, ca sa ne omori in pustie ? i acura mai vrei sá fil i domn peste noi?

0, nu! Tu nu ne-ai dus in tara

In care curge lapte i miere i nici nu ne-ai dat in stapanire nici ogoare, nici podgorii ! Vrei sa chiorästi pe oamenii acestia ? Nu vrem sti venim! Atunci Moise s'a aprins de manie

Sa nu te

si a rostit catre Domnul:

intorci spre prinosul lor ! Nici macar nu

le-am luat lor vre-un asin le-am pricinuit vre-un

i

nici nu

!»

Si a zis Moise lui Cole: « Tu partasii tái sa. fiti maine inaintea Domnului, tu si ei i cu Aaron. Si sa ia fiecare catuia lui, sä puneti tamale inteinsele ì sa va apropiati cu catuia inaintea Domnului: douà sute

cincizeci de catui,

potriva lor, la usa cortului descoperirii. Atunci s'a aratat slava Domnului la toata ceata.

Si Domnul a grait lui Moise

lui Aaron:

Dati-va la o parte din ceata

aceasta, caci o voi pierde intr'o clipita! »

Atunci ei au cazut cu fata la pa-

miint si au zis: « Doamne, Dumnezeul Du-

hurilor si a tot trupul, unul a pacatuit si tu vrei sa-ti desrántuesti mania peste

toatit ceata ! » Atunci a raspuns Domnul lui Moise: « Spune cetei: Depirtati-va din preajma locuintei

unde se aflä, Core, Datan si Abiram. » Si Moise s'a sculat si s'a indreptat spre Datan FA Abiram, iar dupä el au niers batrânii lui Israil,

Si a gait catre ceata:

« Dati-vä

in laturi de HMO, corturile acestor oameni nelegiuiti si nu và atingeti de

nimic din ceea ce este al lor, ca nu cumva sä pieriti din pricina tuturor pacatelor lor !

Si ei s'au ferit de locasul lui Core, Datan i Abiram, iar Datan si Abiram iesisera

i

statura in usa corturilor lor

impreund cu femeile lor, fiii lor i pruncii lor. Atunci a gait Moise: « Prin aceasta

yeti cunoaste cá Domnul m'a trimis fac toate lucrurile acestea, fiindca eu nu lucrez nimio din voia mea! Daca toti barbatii acestia vor muri precum mor toti pilmántenii i vor avea soarta tuturor oamenilor, atunci nu m'a trimis Domnul, lar (lac& el va face un lucre mai presus de fire, poruncind ca pamtintul deschida gura sa i sa-i inghita

cu tot avutul lor i sa se pogoare de vii in Seol, sä stiti atunci cá oamenii acestia au dispretuit pe Domnul. » Si dupà ce a isprävit de spus toate

cuvintele acestea, pamantul s'a crapat sub ei,

161 www.dacoromanica.ro

11

NUMERII, 17

Si si-a deschis gura sa

i

i-a in-

ghitit Cu casele lor, impreuniou piirtasii

lui Core 0 toatä, averea lui. Si s'au pogorit ei, si tot ce aveau ei,

de vii in Seol,

i pimintul s'a tras

la loe peste ei, i ei au pierit din mijlocul obstiei.

Si tot Israilul care se afla imprejurul lor a fugit la strigittul lor, fiindett zicea: Sä, nu ne inghitit 0 pe noi

!»

Atunci foc a iesit de la Domnul

a mistuit pe cei douit sute cincizeci de oameni, care veniseri cu jertfa de tit.-

jute() parte din obstia

R

aceasta, cici am sä, o mistuesc pe loo !

Dar ei au citzut cu fata la piimitnt. i a zis Moise &titre Aaron: at Ja cituia i pune inteinsa foc de pe jertfelnic, presará, i titraitie 0 du-te degrabli

la obstie i ispiseste-i picatul, &lei mi-

nia a iesit dinaintea Doranului si a inceput bittaia ».

Atunci a luat Aaron tot ce-i spusese Moise si a alergat in mijlocul obstiei, dar iatii cb, incepuse bittaia norodului. Si el a pus titnattie 0 a filcut rugitciune de ispisire pentru norod. Si s'a asezat la locul intre cei morti coi vii, i bitaia s'a curmat. Si au murit atunci din bitaia aceea paisprezece mii apte sute de oameni,

m

17.

Adeverirea preofiei lui Aaron.

Si a griiit Donanul cu Moise asa: # Spune lui Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul, sà scoatit cituile din mijlocul väpáii 0 si impristie focul departe, ciici catuile s'au sfintit. Si din cituile celor care au picatuit impotriva lor insisi sit se faci, foi subtiri pentru imbricat jertfelnicul, cici ei le-au adus inaintea Doranului si au fost sfintite. Si ele si fie semn pentru fili lui Israil! » Atunci a luat Eleazar preotul cituile de mama pe care le aduseserii, coi arsi de foc i le-a flicut foi pentru imbracat jertfelnicul: Poraenire pentru fui lui Israil, ca aft nu se apropie nimeni stritin, care nu este din semintia lui Aaron, sii aducit jertfit de tinattie i si nu i se intimple ca lui Core 0 celor din ceata lui, procure

a rostit Domnul prin gura lui Moise.

lar a doua zi intreaga obstie a fiilor

lui Israil a cartit impotriva lui Moise si a lui Aaron si i-au invinuit: Voi ati omorit norodul Domnului ! u

Si pe cind obstia se adunase impotriva lui Moise si a lui Aaron si ei

se indreptau spre cortul descoperirii, Rd&

cà norul l-a acoperit i s'a arittat slava Domnului.

Si dupi ce Moise 0 Aaron au ajuns in fata cortului descoperirii, Domnul a vorbit cu Moise Aaron astfel: 162

afari de cei morti din pricina lui Core. Apoi Aaron, dupä ce se curmase bitaia, s'a tutors la Moise la usa cortului descoperirii.

i-a zis:

i a gait cu Moise Domnul

# Spune fiilor lui Israil i ia de la toti voevozii, semintie dupii, secitte un toiag, adicii, doultsprezece

i fiecare serie numele pe toiagul situ. 18- Ins& numele lui Aaron si-1 scrii toiege,

pe toiagul lui Levi, cici fiecare

tenie de semintie sä, aibit numai un toiag.

Si sit le pui in cortul descoperirii inaintea chivotului, acolo unde mil des-

copir tie, Si toiagul bitrbatului pe care eu il voi alego, va odrisli. Astfel voi pune capitt cartirii fiilor lui Israil, care cirtesc impotriva voastrit.

Si a impitrtisit Moise lucrul acesta fiilor lui Israil, i toti voevozii i-au dat lui cite un toiag de fiecare semintie,

adicit doulisprezece toiege, cu toiagul lui Aaron intre toiegele lor, Si le-a asezat Moise inaintea Domnului, In cortul descoperirii.

lar a doua zi, au intrat Moise Aaron in cortul descoperirii i iatii odriislise toiagul lui Aaron, cel din semintia lui Levi, imbobocise, inflorise rodise migdale.

Duptt aceasta a scos Moise toate

toiegele de dinaintea, Domnului in vitzul

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 18

tuturor fiilor lui Israil, i ei au vitzut fiecare si-a luat toiagul

Atunci a poruncit Domnul lui

« Du inapoi toiagul lui Aaron inaintea chivotului, si fie pitstrat ca semn pentru fili cei ràzvrätii, ca Moise:

sfárseasci, o data Cu et:A.661e moarä ! »

i si nu

i a fiicut Moise intocmai, precum

poruncise Domnul. Asa a flout! Dupa aceasta au zis fiii lui Israil lui Moise: « latá murim, pierim, ne sfärsim cu toVii! Oricine se apropie de locasul Dom-

nului trebue sä moarit! Stt pierim oare cu toVii? 18. Slujba i veniturile preotefti.

Atunci a zis Domnul cittre Aaron: i

« Tu

Eis tii si casa tatillui tau si

purtaVi firlidelegea pentru locasul sfitnt,

iar tu i fiii täi cu tine sit luati asupra

voastrit firtildelegea pentru cinul preoVesc.

i tu apropie pe fraVii tii, seminVia lui Levi, neamul pärintelui titu, de tine lipeste-i de tine ca sit fie in slujba ta.

Ins& tu si fiji tiii sä slujii laolaltä,

inaintea cortului descoperirii. i ei sä poarte de griji de cele trebuitoare pentru slujirea ta i pentru slujirea la intregul cort, numai de odoarele sfinte i de jertfelnic sit nu se apropie, ca sit nu muriVi i voi, i ei.

Si fie cfit mai aproape de tine,

ca sh, aibi grijit de cele trebuitoare pentru

slujirea la cortul descoperirii i pentru orisice slujbit la cort, i nimeni din altä seminVie sá nu se apropie de voi. Sit aveVi grijit de slujirea in locasul sfânt EA la jertfelnic, ca mânia Domnului

di nu se aprindi impotriva fiilor lui Israil.

i

iatá cá eu am luat pe leviVi,

fraVii vostri, din mijlocul fiilor lui Israil

ca dar deosebit vi dau preoVia. Once strain ar indritzni si se apropie sä fie omorit !

i Domnul a griit mai departe cu Aaron: d Iati eu iti voi da Vie grija

pentru prinosul meu din pärgä; din toate darurile sfinte ale fiilor lui Israil Iti voi

da Vie, pentru miruirea pe care ai primit-o, eta i fiilor tái, prin lege vesnicii. Iatá ce yi se cuvine Vie din prea sfintele daruri, in afar& de cele ce se dau focului: once dar, orice prinos, once

jertfi pentru picat, once jertfä pentru vinit care se aduce, sà fie prea sfinte daruri pentru tine si pentru 8a le mitninci in locul cel prea dint. Cei de parte birb5.teascii pot

minance din ele. Pentru tine si fie sfinte! Iatä ce se mai cuvine Vie: prinosul din pfirgit i darurile leginate toate le-am dat rie, fiilor i fiicelor tale, prin lege

vesnicit. Oricine din casa ta se simte curat s5, miniince din ele. Din tot ce este mai ales: din vin, din untdelemn si din griu, pärga pe care ei o aduc prinos Domnului, si-o dau Vie.

Once parg5, din pilmintul lor pe care o vor aduce Domnului, si fie a ta. Tot cel curat din casa ta poate sä raiinance din ea. Orice este afierosit in Israil ea

fie al täu!

Once Intai nitscut care deschide pintecele dintre oameni i dintre dobitoace, pe care 11 aduci jertfii, sä, fie al

titu. Dar lntâiul nitscut al omului sä4 riscumperi, sá riscumperi out al dobitoacelor necurate. Räscumpararea sá se facii de la o luni i dup.& preValuirea ta: cinci

de argint, dupi siclul sfänt, care preVueste douäzeci de ghere.

Tut:still' nitscut al vitelor, sau Intb.iul niscut al oilor, sau al caprelor si nu-i riscumpeii: ei Bunt sfinVi. Cu An-

i-am adus dar Domnului, ca sá faci slujbtt la cortul descoperirii,

gela lor sä, stropesti jertfelnicul, iar gritsimea lor s'o fumegi jertftt arsit pe foc, intru miros de bunt" mireazmit Domnului.

preoVia voastri, de toate lucrurile jertfelnicului i de cele ce sunt dincolo de catapeteazmit: slujba aceasta s'o faceti!

0-mat ii oldul drept ale tale si fie. Orice prinos sfitnt din 'Argil, pe

lar fiii täi si tu aveVi grijä de

Carnea lor si fie a ta: pieptul le-

care ful lui Israil Il inalVi Domnului,

www.dacoromanica.ro 163

11*

NUMERII, 19

ti-1 dau tie, fiilor i fiicelor tale, prin lege vesnicit: acesta sä fie un legimint deapururi särbätorese i vesnic Maintea Domnului pentru tine si pentru se-

este plata voastrit pentru slujba voasträ la cortul descoperirii.

De aceea voi nu vá yeti incirca de picat &Ind yeti lua parten cea mai

mintia ta. » Si a mai zis Dornnul Care Aaron:

bunit i nici nu yeti pitngäri sfintele da-

ruri ale fiilor lui Israil i nici nu yeti

« In tara lor, tu sä nu ai mostenire, nici parte sä nu ai in mijlocul lor, citei eu sunt partea ta i mostenirea ta in

muri. » 19.

mijlocul fiilor lui Israil.

Juncana rofie si apa de curdfire.

Si fiilor lui Levi iatä, eu le-am dat toatä zecivala din Israil, ca mostenire pentru slujba pe care ei o indeplinesc, slujba de la cortul descoperirii, Ca si nu mai facä slujbä fili lui Israil la cortul descoperirii i sä se incaree de picate si B moarii

i a vorbit din nou Domnul dare Moise

Ci numai levitii sä slujeasei la i ei si se incarce Cu päcatul lor: aceasti rinduiali este cortul descoperirii

hotärire vesnici in neam de neamul vostru. Si intre fili lui Israil ei sä nu tidbit

m o sten ire,

Citci zeciuiala pe care fill lui Israil

o

i &titre Aaron asa:

«latá porunca legii pe care Dumnezeu a poruncit-o Spune fiilor lui Israil sá aducit o juncaná rosie, fir& cusur i fir& racilä si care sit nu fi fost injugati.

inalti Domnului le-am dat-o lor

mostenire, pentru aceasta hotärit-am lor ca in mijlocul fiilor lui Israil di, nu Lai mostenire! »

Si Domnul a mai rostit citre Moise i-a zis: «Vorbeste levitilor i spune-le: «Mid yeti lua zeciuiala de la fiii lui Israil

pe care eu v'am dat-o de la ei ca mostenire, sä inältati ca zeciuialä Domnului o zecime din ea.

Si prinosurile acestea iniltate vi se vor socoti you& ca graul din arie ca ceea ce dä afarä din tease.

Asa sä inältati i voi prinos Domnului din toate zeciuielile voastre pe care

le yeti lua de la fiii lui Israil i din ele sä aduceti dar Domnului, lui Aaron arhiereul.

Din toate darurile däruite

inaltati prinos Domnului din tot ce este

mai bun, ca o datorie ¡anti pe care s'o impliniti! »

Si sä le mai zici: « Când yeti lua

partea cea mai buni, zeciuiala se va socoti vouä ca ceea ce vine de la arie

Pe aceasta si o dati lui Eleazar

preotul, sä, o scoatä afar& din tabärá

sä o junghie inaintea lui.

Si sä ia Eleazar preotul cu degetul din singele ei i sä stropeascä cu gele ei de sapte ori parten de dinainte a cortului descoperirii, Apoi sit ardi juncana sub ochii lui: pielea, carnea, stingele ei, pitni i ne-

curiltenia ei. Pe urmEt sá ja preotul lemn de cedru, esop i ati viinie i sä le arunce

In mijlocul vitpiii care mistue juncana. Sä-si spele preotul vesnaintele sale,

scalde trupul cu api i in urmi sä intre in tabirä, dar Omit seara va fi spureat.

Asemenea i cel ce a ars juncana sä-si spele vesmintele lui cu apä, spele i trupul, dar pitnä, seara va fi

spurcat.

Un om curat sä string& cenusa

juncanei si s'o duci undeva afar& din tabärii, intr'un loe curat i eá fie pästrata pentru fiii lui Israil spre preglitirea apei curätitoare: aceasti juncani este jertfit pentru pticat. Asijderea i cel care a adunat cenusa juncanei spele vesmintele, dar ping seara va fi spurcat. Aceasta sit fie lege vesnicit pentru Israil i pentru pri-

pdsitii care tritiesc in mijlocul lor. Cel ce se va atinge de un mort, de vre-un hoit omenesc, si fie spurcat

ori de la tease,

Si yeti putea-o mitnca in orisice loe, voi 10 familia voasträ did aceasta

sapte zile. 164

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 20 12. Acela sä, se curate cu apa, in ziva a treia si a saptea si va fi curat, iar dad, nu se va curati in ziva a treia si a saptea, nu va fi curat.

Oricine se atinge de un mort, de vre-un hoit omenesc, si nu se va curati,

va spurca sfantul locas al Domnului.

Sufletul aceluia sá fie starpit din Israil, fiindeg nu s'a stropit cu apa curatitoare, fiind spurcat i spurcaciunea ramane inteinsul. Iatia randuiala: Daca va muri cineva inteo casa, oricine va infra in casa aceea i erice se va afla inteinsa spurcat va fi §lapte ile. Si erice vas descoperit i fara capac spurcat va fi. Oricine se va atinge pe camp de

un om ucis de sabie sau de mort, sau de oase de om, sau de mormânt, va fi spurcat sapte zile.

Pentru cel spurcat, sa soja din cenusa

juncanei arse ca jertfa pentru pacat

peste ea sa se toarne apä vie inteun vas,

a poposit la Cades. Si a murit acolo Maria si acolo a si fost ingropatii Si fiindat obstia nu avea apa, s'a razvriitit impotriva lui Moise i a lui Aaron.

i poporul se sfadea cu Moise

zicea: o 0, dad); am fi murit i noi cand au murit fratii nostri inaintea Domnului ! Pentru ce ai adus obstia Domnului

In pustiul acesta, ca sit murim noi dobitoacele noastre ?

i pentru ce ne-ai scos din Egipt, noi in locul acesta

sa ne aduci pe

sillbatec, unde nu se poate semäna, unde

nu e nici vie, nici smochini, nici rodii nici IT& de baut? Atunci Moise si Aaron s'au dus din fata obstiei la usa cortului descoperirii i au cazut cu fetele la pamant

slava Domnului s'a arittat lor. Si Domnul a vorbit cu Moise i-a zis:

« Ta toiagul tu si Aaron, fratele tau,

adunati obstia i dá porunca stancii

Pe urmg un om curat sa ja isop, sa-1 inmoaie in apa FA sit stropeascg locuinta

care este inaintea ochilor vostri

cel ce s'a atine de vase, sau de cel ucis de sabio, sau de mort, sau de mormânt.

dobitoacele lor !

vasele i pe cei ce sunt inteinsa si pe

vá dea apg. Si tu vei scoate lip& din stand', pentru ei i vei adapa obstia Atunci Moise a luat toiagul de di-

Si omul curat sá stropeasca pe cel spurcat in ziva a treia i in ziva a

n aintea Domnului, precum elli poruncise.

spele vesmintele i sa-si scalde

voi razvratitilor ! Oare din stanca aceasta

saptea, si el va fi curat in ziva a saptea. Apoi

trupul cu apii i seara va fi curat.

Si dacit un om spurcat nu se va curati, sufletul aceluia ta fie starpit din obstie, caci a spurcat sfantul locas al Domnului, i, fiindcá nu a fost stropit cu apa curatitoare, el este spurcat.

Aceasta sá fie pentru voi lege vesnica. Cel ce a stropit cu apt*, curlititoare spele vesmintele sale, iar cel ce s'a atine de apa curätitoare sli fie ne-

curat pang seara. Si once va atinge omul cel spur-

Si Moise si Aaron au strans obstia in fata stancii i i-a zis: # Ascultati, va vom scoate noi apa ? Si a ridicat Moise mana sa si a lava stanca de douti, ori cu toiagul a iesit apa multa din care a baut obstia dobitoacele.

Atunci Dornnul a graft lui Moise lui Aaron: « Din pricing ca n'ati avut

credinta in mine ea sit má sfintiti in ochii fiilor lui Israil, pentru aceasta nu

yeti duce obstia aceasta In pamantul

cat va fi spurcat, iar omul caro-1 va

pe care vi 1-am dat vouii, Aceasta este apa Meribei, pentru cá fiii lui Israil s'au certat cu Domnul.

20.

citre regele Edomului zicand « Asa graie-

atinge va fi necurat pang, seara.

Apd din sancd. Moarlea lui Aaron.

1. In luna intaia a ajuns toata obstia fiilor lui Israil in pustiul Tin si poporul

Si el s'a sfintit intru ei.

lar din Cades Moise a trimis soli

ste fratele tiiu Israil: Tu stii nevoile pe care noi le-am intampinat!

Pgrintii nostri s'au pogorit in Egipt noi am salalF;iluit inteinsul vreme in-

165 www.dacoromanica.ro

NUMERII, 21

$i cind toatä obstia a vázut c5, Aaron a murit, toatä casa lui Israil a

delungatä, iar Egiptenii s'au purtat ritu i Cu p4rintii nostri.

Cu noi

Atunci am strigat care Domnul

plans pe Aaron treizeci de zile.

si el a auzit glasul nostru; el a trimis un inger i ne-a scos din Egipt, i acum

21.

iat5,-ne la Cades, cetate in granitä cu tine.

6arpek de aramd. Cänd a prins de ve,ste regele canaaneian din Arad, care domnea in Negheb, c& Israil inainteazä pe drumul dinspre

Fü ing&duitor ca sä trecem prin

tara ta, far& sit ne abatem nici in tarini,

nici pe la vii i niel sä bem ap5, din

puturile tale, ci s& mergem pe drumul cel impärätesc, fiir& sä citrinim nici la

Atanim, s'a räzboit cu Israil i i-a luat

dreapta, nici la stänga, piing, ce vom trece

peste granitele tale !* Atunci Edom i-a riispuns:

SA, nu

treci pe la mine, ca nu cumva sä fiu nevoit sä, ies eu sabia intru intampi-

narea ta ! Dar fili lui Israil i-au zis: e Vom apuca pe drumul eel mare, i dad, vom bea apa ta noi i turmele noastre, vom pläti pretul. Acea.sta nu inseamnä nimic Nu voi trace dec5,t cu piciorul ! $i el a räspuns: nu treci ! »

cfitiva robi. Dar Israil a fiícut fiigiiduintä Domnului si a zis: Daeii tu vei da poporul

acesta in mäna mea, atunci eu Iti voi afierosi cetätile lui ».

$i Domnul a ascultat de glasul lui Israil i i-a supus pe Canaaniti, iar el

i-a trecut prin a,seutisul säbiei si a diirämat cetätile lor. $i s'a numit locul acela Horma. $i au pornit de la munteie Flor pe drumul Märii Roii, ea 85, ocolease& tara Edomului, dar pe cale norodul a inceput

$i Edoin a iesit intru intämpinarea lui

piardä cumpätul,

cu mult norod riaboinic si cu ostire tare.

Astfel Edom n'a ingliduit lui rail sä trea,c5, peste granita sa, lar Israil I-a ocolit. $i au pornit din Cade i toat& obstia fiilor lui Tamil a ajuns la muntale Hor.

$i norodul hulea pe Dumnezeu si pe

Pentru ce ne-ai seos din Egipt, sä murim in pustie ? Cad n'avem nici paine i nici apä i sufletul nostru s'a Moise:

scarbit de aceast& hranii särächcioasii ! »

Atunci a slobozit Domnul asupra

$i a zis Domnul care Noise si

poporului serpi veninosi, care au muscat poporul i multime de lume a murit

c5,tre Aaron in muntele Hor, la granita

din Israil. Atunci poporul a venit la Moise

Edomului:

« Aaron s5, se adaoge la poporul

lui, ciíci el nu va intra in tara pe care eu o voi da fiilor lui Israil, fiindeä

a zis: « Plicatuit-am fiindc& am hulit pe Doranul FA pe tine ! Roagli-te Domnului ca sä, due& aiurea de la noi serpii ! Si Moise s'a rugat pentru popor. $i Domnul a gräit cätre Moise: « FA

v'ati riízvrätit impotriva poruncii Domnului la apa Meribei. Ia pe Aaron si pe Eleazar, fiul lui,

si sue-te cu ei in muntele lior,

Dezbracil pe Aaron de vesmintele

lui i imbracii pe Eleazar, fiul lui, si Aaron s& se adaoge la poporul lui i sä motif& aculo.

$i Moise a fiícut precum i-a po-

runcit Domnul, i I-a urcat in muntele

Hor in ochii intregii obstii. $i I-a dezbriicat Moise pe Aaron de vesmintele lui i cu ele a imbriicat pe Eleazar, fiul lui. $i Aaron a murit acolo pe piscul muntelui, iar Moise Eleazar s'au pogorit din munte.

un foarpe si-1 atarnä, de un stillp !

va fi fost muscat de sarpe foi se va uita la el, va r5,mänea cu viatä. * Atunci Moise a fitcut un sarpe de aramä pe care 1-a atärnat de un stfilp, iar cänd cineva era muscat de sarpe se uita la sarpele cel de aramii, rämänea cu

$i fiii lui Israil au pornit de acolo si au ti1,135,rit la Obot. Apoi au plecat si din Obot si si-au asezat tabära la lie-ha-Abarim In pustie, In fata Moabului, care räsiíritul soarelui. 166

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 22

De acolo au pornit si au poposit In valea Zered. Au pornit ei i de acolo si au VAbark in pustie dincolo de Arnon, care iese din hotarele Amoritilor, fiindca Arnonul este granite, dintre Moab si Amoriti,

Pentru aceasta se spune in Cartea Razboaielor Domnului: « Vahebul din Sufa i ivoaiele Arnonului,

EI se räzboise cu regele de dinainte al Moabului i i-a cuprins Amer i pan5, la Arnon.

tara lui de la

Pentru aceasto, poetii alcAtuit-au Veniti la Hesbon!

cantece:

intarita sä fie cetatea lui Sihon!

Caci foc a iesit din Ilesbon, o

Mearä din cetatea lui Sihon, ea a mistuit Ar-Moabul, qi a prapadit dealurile Arnonului !

si se sprijina in granita Moabului ».

Vai tie, Moabe; esti nimicit, tu popor al lui Chemos! El a lasat pe s5,i fugan i si pe fiicele sale in robie la

Aceasta este fantana de,spre care Domnul a zis lui Moise: Strange poporul i eu

noastre ; Hesbonul este nimicit pan& la

povarnisul curgerilor de spa care se intinde pana in tinutul Arului i

De acolo a apucat spre Beer.

li voi da sa bea apa! »

Atunci Israil a cantat aceastii can-

tare: « Inalta-te, fanta,na! Cantati-i eil Fantitna pe care voevozii au sitpat-o, pe care capeteniile poporului au sfredelit-o cu schiptrul, cu toiegele lor ! Din pustie ei se indreptará spre Matan a.

Din Matana spre Nahaliel, de la Nahaliel la Bamot, De la Bamot in valea din plaiul

Moabului, Pang& varful Pisga, care etapaneste pustiul. Apoi Israil a trimis soli la Sihon, regele Amoritilor, sa-i « Ingadueste-mi sit tree prin tara ta! Noi nu vom naval in tarine i nici

In vii, sip& din fantani nu vom bea, ci merge-vom pe drumul imparittesc vom iesi din granitele tale ! » Ins& Sihon n'a dat invoire ca Israil sit treacii peste hotarele luí, ci Sihon a adunat tot poporul situ si a iesit intru

intampinarea lui Israil in pustie, cand a ajuns la Iahat, s'a ciocnit cu

Sihon, regele Amoritilor.

Aruncat-am dupii ei cu sagetile

Dibon. Noi am pustiit pan& la Nofa ; focul s'a intins panit la Medba. » i Israil a locuit in tara

Atunci Moise a trimis

«a

fie

i ei au cuprins asezitrile caro tineau de eI si au gonit pe Aiscodit Iazerul.

moritii e,are locuiau acolo.

i carmind din drum, au apueat drumul Basanului. Atunci a iesit Og,

regele Basanului, intru intampinarea lor,

la Edrei, el si tot poporul lui de lupti ca sit se razboiasca.

Atunci a imbärbitat Domnul pe Moise: « Nu te teme, caci 11 voi da In

mana ta pe el si pe tot poporul lui

tara lui, i te vei purta cu el cum te-ai purtat Cu Sihon, regele Amoritilor, care dom_nea In Hesbon !

i 1-au infrant pe el si pe fiii lui pe tot poporul rizboinic al lui pang n'a mai ramas nimeni, si au cuprins tara lui. 22.

Israil.

Regele Moabului i projetul Bileam.

Dar Israil I-a biruit trecandu-1 prin ascutisul sabiei si a luat in stapanire tara lui de la Arnon i pima la Iaboc, pana la fiii lui Amon, caci granito fiilor lui Amon era intiiritä.

i fiii lui Israil au pornit la drum si au oprit tabitra in baraga,nul Moabului, dincolo de Iordan, in fata Ieri-

vela acestea si a locuit Israil in toate

cum s'a purtat Israil cu

asezari/e care tineau de el, Cad Hesbonul era cetat,ea domneascit a lui Sihon, regele Amoritilor.

poporului acestuia, caci el era tare numeros si s'a ingrozit Moab in fato fiilor lui Israil.

honului.

Atunci a cuprins Israil toate ora-

orasele Amoritilor, in Hesbon, i in toate

Cand a vitzut Balac, fiul lui Tipor, L-a cuprins spaima pe Moab in fata

167

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 22 Atunci a grAit Moab cAtre bAtranii Madianitilor: « Aceastä, multime va mistui imprejurimile noastre, precurn vitele mänancit iarba campului ! » i Balac, fiul

lui Tipor, era in vremea aceea rege al Moabului.

Deci a trimis el soli la Bileam, fiul

Cad cu mare cinste te voi primi si tot ceea ce vei cere voi plini, numai vino, te rog, i blestema, poporul acesta ! » Ci Bileam a rAspuns EA a zis &titre

voevozii lui Balac: « Dacii Balac mi-ar

da casa sa plinA de argint si de aur,

lui Beor, la Petor pe Eufrat, in tara

tot n'as putea sA, cale porunca Domnului Dumnezeului meu, fie vorba despre orice

din Egipt ro'r acopere fata, pAmAntului.

ca BA stiu ceea ce-mi va verbi Domnul. »

fiilor poporului sEu, ca sA-1 cheme « lata cä un popor a iesit si-i

El s'a asezat in fata mea! Si acum vino, te rog, i blestemii. poporul acesta, ciici el este mai puternic dead mine ; poate asa 11 voi birui si-1

voi goni din tara, fiindcA eu stiu ea

pe cine binecuvintezi este binecuvantat, si pe cine blestemi este blestemat.» Rátranii Moabului pornirA la drum cu bätranii Madianului, dupii, ce luaserA daruri pentru vriijitor, EA sosind la Bi-

leam, i-au vorbit lui despre solia din partea lui Balac. Atunci el le-a spus: Mâneti aici peste noapte i eu vA voi da vouii, riispuns, precum imi va grad mie Domi voevozii Moabului maser& la

nul ! »

Bileam.

Atunci a venit Domnul la Bileam

si I-a intrebat: AI Cine sunt bArbatii acestia de la tine ? » Bileam a rAspuns lui Dumnezeu: « Balac, fiul lui Tipor, regele Moabului,

i-a trimis la mine cu solia aceasta: Iatii ea un popor a iesit din Egipt acopere fata pAmAntului. Vino acum blestemh, poate asa voi putea sä-1 inving i sä-1 alung ». Atunci Dumnezeu zise lui Bileam:

o SA nu pleci cu ei ca sä blesterni poporul, cAci el este binecuvairtat! » Bileam s'a sculat de dimineati a spus voevozilor lui Balac: « Plecati in tara voastra, chci Domnul nu ma lama' ca sä viu cu voi ! » Si s'au pornit voevozii Moabului si au venit la Balac spunând: Bileam n'a vrut sit vinä cu noi! » Atunci Balac a trimis alti soli rnai numerosi si mai cu vazA decat cei dintai. Si ajungAnd ei la Bileam, i-au spus: Asa zice Balac, fiul lui Tipor, sit nu te opreascA nimio id nu vii la mine,

lucru uric ori mare. Si acum mâneti

i

voi la mine,

lar Dumnezeu a venit noaptea

la Bileam i i-a spus: « Dad. bArbatii acestia au venit sA, te cierne, du-te cu

ei, insa sit faci ceea ce iti voi spune aceea si. faci!»

Si s'a sculat Bileam de dimineatA,

punand samarul pe asina sa a plecat

cu voevozii Moabului. Dar mania Domnului s'a aprins din

pricina °A el a plecat, iar ingerul Domnului i-a stat in drum ca un protivnic. Ci el cAlArea pe asina sa insotit de doi

servitori. Asina jug a viizut pe ingerul Dom-

nului stand in drum cu sabia gams& si

s'a abatut din cale si a apucat-o pe

camp. Atunci Bileam a lovit asina ca sa se intoarca iar pe drum. InsA ingerul i-a iesit inainte pe un

drumeac ingust intre vii, cu zid de o parte de alta. Si and asina a vitzut pe ingerul E}i

Domnului s'a impins in perete ro'r a strans

piciorul lui Bileam de perete; iar el a inceput s'o Atunci ingerul Doranului a trecut

mai departe si a stlitut inteun loo

mai stramt, fAra poted, de carmit nici la dreapta, nici la stanga. Asina ins& cand a vilzut pe ingerul Domnului, s'a cinchit sub Bileam. Bileam s'a aprins de mania si a inceput si. loveascA asina cu toiagul. Domnul atunci a deschis gura asinei si ea a zis dare Bileam: « Ce ti-am &cut tie de m'ai batut de trei ori? Si Bileam a rAspuns asinei: « Fiindti-ai arAtat zburdidnicia cu mine, de-as fi avut o sabie in man& te-as fi omorit ! »

Asina a zis lui Bileam: « Oare eu

nu sunt asina ta pe care ai calirit din pa.nit in ziva de azi? tineretile tale

168 www.dacoromanica.ro

fo'r

NUMERII, 23

Fost-am eu deprinsas mä, port asa cu tine ? » i el a rä,spuns: « Nu! » Atunci Domnul a deschis ochii lui

Bileam i and a vazut pe ingeruI Dom-

ruilui stand in drum, cu sabia scoasa in ma'nii, a cäzut in genunchi ai s'a inchinat cu fata la pamânt. Si ingerul Domnului a zis catre el: « Pentru ce ai batut asina ta de trei ori ? Tat& eu ti-am ieait inainte ca un protivnic, ca ea:4i tai drumul. Dar asina ta m'a vazut ai s'a dat

In laturi din fata mea de trei ori. De nu s'ar fi dat In laturi te-aa fi omorit pe tine, iar pe ea as fi liisat-o cu viatä ! » Si Bileam a zis catre Ingerul Dom-

nului: o Piicatuit-am fiindch n'am atiut

ca tu stai inaintea mea in drum. Si acum, dacä, acesta este lucru Mu, mä, voi Intoarce

Si ingerul Domnului a spus lui

Bileam: « Du-te cu barbatii aceia i nu-

mai ce-ti voi spune tie, aceea sä graleati !» Bileam a plecat cu voevozii Moabului.

Si a auzit Balac ea' soseate Bileam i-a ieait intru intampinare la Ar-Moab,

care este pe raul de granitä, Arnonul, la marginea tärii. i a zis Balac ciitre Bileain: « lath'

eu am trimis la tine ca sä te cheme.

Pentru ce n'ai venit? Socotit-ai cu adevärat cá eu nu pot sa te räsplatesc

cu cinste ? »

Atunci Bileam i-a raspuns lui Balac: «Iatä cä am sosit !Dar putea-voi acum sa,-ti spun ceva ? Ci numai ce-mi va pune Dumnezeu in gura mea, aceea voi grai! »

Si a plecat Bileam impreuna cu Balm ai au ajuns la Chiriat-Hutot. Si Balac a adus jertfit vite mari mici 10 a trimis din ele lui Bileam

voevozilor care Il insoteau. lar dis-de-dimineata a luat Balac pe Bileam i s'a suit cu el la BamotBaal, de unde se putea vedea marginea cea mai departatii, a taberii lui Israil.

Si a fä,cut Balac dupä zisa lui Bi-

ai a pus deasupra fiecärui jertfelnic cate un vita si cate un berbec. learn,

Apoi a zis Bileam catre Balac: Stai

Fang& arderea de tot a ta, caci eu duc mai incolo, poate Domnul va icai In Intampinarea mea i ceea ce-mi va descoperi el, îi voi vesti tie ». Si el s'a suit pe o colinä pleauva. Si Dunanezeu a ieait inaintea lui

Bileam i Bileam i-a grait: « Am pregatit aapte jertfelnice ai am pus deasupra fiectirui jertfelnic cate un vitel i elite un berbec ».

-5. Atunci Domnul a pus euvant In

gura lui Bileam i i-a zis: o Intoarce-te

la Balee ai asa sä-i grdeati ! » i s'a intors la el si 1-a aflat stand Pangä, arderea sa de tot impreuna cu tofi voevozii Moabului. Atunci el si-a rostit parabola sa

a zis: « Din Aram m'a Imbiat sä viu

Balac, regele Moabului, din muntii Rasaritului: Vino ai blestemii pe Iacob, vino ai

te umple de manie impotriva lui Israil !

Cum ta blestem ceea ce Domnul nu blestema, kd cum sä, mä umplu de manie, cind Domnul nu se umple de mânie!

Caci iatä il yid de pe piscul stan-

cilor, ai de pe vtlifurile colinelor mä, uit la el: El este popor care locueate singur,

ai nu se numara la un loc eu celelalte neamuri.

Cine e in stare sit socoteasca pul-

berea lui Iacob i faca numitriitoa,rea unui sfert din Israil? Dorire-aa sii, sfáraesc eu de moart,ea acestor drepti, sfaraitul meu sa fie ca al lor ! » Atunci a intrebat Balac pe Bileam: « Ce mi-ai facut ? Eu te-am adus sa, blestemi pe duamanii mei, iar tu binecuvintezi ! s

Dar el a räspuns ai a zis: o Sa nu

am oare grija sä graiesc ceea ce Domnu/ pune In gura mea ?

Si Balac a zis: « Hai cu mine, te

rog, intealta parte, de unde nu poti

23.

Bileam binecuvinteazi pe Israil.

1. *i a zis Bileam lui Balac: «Clädete-mi mi aapte jertfelnice i pregateate-mi aapte vitei i apte berbeci

veden decát o margine a lui, dar intreg nu-1 vei vedea! Si de acolo sà-1 blestemi !

Atunci 1-a dus pe el In o campul strájerilor s, pe varful muntelui Pisga,

a zidit aa,pte altare ai a pus deasupra

169 www.dacoromanica.ro

NUMERII, 24

fiecarui altar cate un vitel i cite un berbec. sesc !

Stai asa aici sa te ga-

i a zis catre Balac:

lâng arderea ta de tot

si

i Domnul a iesit inaintea lui Bi-

i i-a pus euvânt in gura lui

learn

Atunci a zis Bileam catre Balac: Zideste-mi aici sapte altare i pregä,teste-mi sapte vitei si sapte berbeci ». i

cenit

toi

a facut Balac dupä cum i-a

a pus deasupra fiecarui altar cate

un vitel i cate un berbec.

si

i-a zis: « Intoarce-te la Balac i aca sa-i graiesti! i el a venit inapoi i iata cii acela

stätea Iângâ arderea sa de tot, impreunti Cu voevozii Moabului.

i Balac I-a in-

trebat: « Ce ti-a zis Domnul? » zis:

al lui

Atunci el a rostit pilda sa si a Scoalä, Balac, i ascultä, i tu, hule ipor, ia in urechi:

Dumnezeu nu este om care si

minta, nici fiu de om ca sä se citiascii. Oare el zice si nu face, fagidueste nu-si sine spusa ? lata, el mi-a dat porunca sa binecuvintez ! i ceea ce el a binecuvantat, eu nu pot ea schimb! Nu se zareste far5,delege in Iacob nici nu se vede silnicie in Israil. Dom-

nul Dumnezeul lui este cu el, iar in mijlocul lui: alai si strigat ca pentru

pärat. Dumnezeu care 1-a scos din Egipt are put,ere ea de zimbru.

Nici vajitoria pentru Iacob, nici ferrnecätoria pentru Israil nu sunt de

vre-un folos! Acum se poate apune despre Iacob i despre Israil: s Cite lucruri minunate a fäcut Dumnezeu! » la* poporul se swab, ca o leoaicii ca un leu se ridica in picioare, i nu sta jos pánä cánd nu ispriiveate de mancat prada i pan& nu bea sangele celor ucisi ! »

Atunci a gait Balac dire Bileam: Acurn (lac& nu poi sa-1 ble,stemi, cel putin sä nu-1 binecuvintezi! »

i a räspuns Bileam si a zis lui Balac: « Oare nu ti-am spus tie: Tot ce-mi va spine Domnul, aceea voi face! »

i a zis Balac lui Bileam: s Hai sa te duc in alt loc, poate va fi cu cale In ochii lui Dumnezeu, ca de acolo sa-1 blestemi ! »

i a dus Balac pe Bileam pe piscul

Peor, care cauta spre pustie.

24.

Profetia lui Bileam.

$i dad', s'a incredintat Bileam ca

este bine in ochii Domnului sa fie binecuvantat Israil, n'a mai socotit ni alerge la vräjitorii ea altadatib, ci vi-a indreptat

fa ta catre pustie. Mid vi-a ridicat ochii si a viizut pe Israil stand in tabiira dupä semintiile

sale, s'a pogorit peste el Duhul lui Dumnezeu. Atunci rostit parabola si a zis: 4 Asa zice Bileam, fiul lui Beor, asa zice

omul al carui ochi a fost deschis ! Asa zice cel care accultä, cuvintele lui Dumnezeu, i cunoaste cugetul Celui Preainalt, si vede descoperirile celui Atotputernic, i ai carui ochi cunt deschisi macar ca s'a poticnit: Cat de frumoase cunt corturile tale, Iacobe, salasurile tale Israile Ca luncile care se intind pan& departe, ca grädinile pe tarmul unui ram, ca stejarii pe care i-a sidit Domnul, ca máretii cedrii pe malul apelor ! Din vadra luí curge tip& i samanätura lui este adapatä din belsug. Imparatul lui este mai tare decat Agag, iiriparatia lui se inaltä, mândra! Dumnezeul care 1-a scos pe el din

Egipt are put,ere de zimbru. El präpädeste mancand popoarele dusmane lui, le face oasele farame cu sagetile sale le prabuseste la pamant.

El stä, tolanit ca un leu i ca o

leoaicä: cine ar putea sä-1 zadaraseä, ? Bineeuvantat sä, fie cel ce te va bineeuvanta, i cel ce te va ble,stema blestemat sä, fie ! » Atunci Balac s'a aprins de ma,nie impotriva lui Bileam i batand din palme

a zis Balac catre Bileam: re Eu te-am chemat sá blestemi pe dusmanii mei, dar iata eä tu i-ai binecuvantat pana acum de trei ori!

170 www.dacoromanica.ro

NUMERII, 25

Fugi deci in tinutul tau! Am zis ca te voi incarca de cinste, dar iata Domnul te-a lipsit de ea! »

Atunci s'a sculat Bileam si a pornit la drum si s'a intors in tara sa; asijderea i Balac s'a dus in calea sa.

Atunci a faspuns Bileam lui Balac:

Oare n'am spus i solilor tai pe car2 i-ai trimis la mine: « De mi-ar da Balac casa sa plina

de argint si de aur, tot n'as putea

calo porunca Domnului, ca sa fac bine sau rau din voia mea, ci ceca ce-mi va spune Domnul aceea voi grai ? Si acum iata cä plec la poporul meu! Ci sa-ti spun ce va face poporul

acesta cu poporul tau in vremea cea de apoi!

rostit parabola sa Atunci a zis: « Asa zice Bileam, fiul lui Beor,

asa zice omul al carui ochi a fost deschis.

Asa zice cel ce ascultá cuvintele lui Dtunnezeu i cunoaste cugetul Celui Preainalt si vede descoperirile Celui Atot-

puternic, caci, dei poticnindu-se, i s'au deschis ochii:

11 vad, insa nu acum; Il privesc, dar nu este aproape ! O stea va ritsari din Iacob, fA un toiag se va ridica din Israil, care va zdrobi tamplele Moabului

si pe totd fiü lui Set Ii va dobori la pamant. Edomul va fi mostenirea sa Seirul va fi mosia sa, iar ei, dusmanii sal. i Israil va face fapte vitejesti.

Din Iacob va iesi un stapanitor

25.

Pedeapsa idololatriei fi a desfreineirii. Dupa, ce Thrall s'a asezat in Sitim,

a inceput poporul di se desfraneze cu fiiceie Moabului. Ele poft,eau poporul la jertfele dum-

nezeilor lor, iar el manea i se Inchina dumnezeilor lor. Si cand Israil a inceput sâ slujeasca lui Baal-Peor, mania Domnului s'a aprins

impotriva lui Israil, Asa ca Domnul zise lui Moise: t Ja

din fiii tuturor clipeteniilor poporului spanzura cu fata la soare, inaintea Dom-

nului, ca sa se intoara iutimea maniei Domnului de la Israil ». Atunci a zis Moise catre judecatorii lui Israil: 4 Fiecare sä ucidi din oamenii

säi pe cei care s'au inchinat lui BaalPeor ».

Dar iatä cä unul dintre fiji lui Israil a adus la fratii sai o madianita, in

ochii lui Moise i in vázul fntregii obstii

a fiilor lui Email, pe cand ei se jeleau la usa cortului descoperirii. La aceastä priveliste, Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul, s'a sculat din mijlocul obstiei, a luat o lance

lar °and s'a uitat la Amaleciti,

In mana, Si a intrat dup.& israilitean In dimara cea pentru femei, i i-a striipuns pe amandoi in pa.ntece, pe israilitean si pe femeia lui. Atunci s'a curmat fiilor lui Israil.

mat rostirea parabolei sale si a zis: « Tare

bätäii acesteia, au fost douazeci i patru

care va nimici in cetkti ceea ce a mai ra,mas din Edom! »

si-a rostit parabola sa si a zis: Amalec este parga neamurilor, dar sfarsitul lui va fi pieirea! » Ca'nd a vazut si pe Cheniti, a ur-

Si cei care au murit din pricina

de mii de insi. Atunci a vorbit Domnul din non

este salasul tau, Caine, si cuibul tau e sus pe stanca, Dar Cain va fi sortit pierzarii. Pan& cand Pan& ce Asur te va lua

cu Moise:

« Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui

Aaron arhiereul, a abitut mania mea de la fiji lui Israil, arzánd in ravria de rivna mea, asa ea intru mania mea

in robie! #

Apoi el li urmä parabola sa zi-

când: « Vai de acel care va fi in viatä cand Dumnezeu va aduce toate acestea!

n'am präpadit pe fiii lui Israil.

Cad vor veni corabii din partile Chiteilor i vor smeri pe A.sur, qi pe Eber Il vor pogori, dar el va fi sortit

Pentru a,ceasta dit-i de stire

cif

iatit voi incheia cu el legámant de pace, Care va fi, pentru el si pentru ur masii lui, legamantul preotiei vesnice,

#

171

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 26

fiinded el a fost ravnitor pentru Dumnezeul lui i a fticut ispäsire pentru lui Israil. Si numele israiliteanului care a fost ucis impreund cu madianita este Zimri, fiul lui Salu, cdpetenia une familii din semintia lui Simeon,

Iar numele femeii madianite ucise este Cozbi, fiica lui Tur, voevodul unei semintii din Madian. Si a mai gritit Domnul catre Moise: 17, « Socotiti pe Madianiti dusmani omoriti-i ; 18. 05,ei ei sunt dusmanii vostri, de vreme ce v'au inselat cu Peor cu 1}.1

Cozbi, sora lor, fiica unui voevod ma,

dianit ucisa cu prilejul Mtii pentru Peor. u

lar dupà aceastit bittaie, a rostit

i care Eleazar,

fiul lui Aaron arhiereul: « Faceti numadtoarea cdpeteniilor intregii obstii a fiilor lui Israil, de la douizeci de ani si mai in varsta, dupd familiile lor, toti cei destoinici pentru caste ! »

lar Moise i Eleazar arhiereul i-au numdrat pe ei in baiiganul Moabului, peste Iordan, in fata Ierihonului, De la doudzeci de ani i mai viirstnici, dupti cum Donmul poruncise lui Moise, asemenea si pe fiii lui Israil care iesiserii, din Egipt: Ruben cel intfti nfu3cut al lui Fiji lui Ruben, dupd neamurile lor:

din Enoh, neamul lui Enoh, din Falu, neamul lui Falu,

Din Hetron, neamul lui Hétron, din Carmi, neamul Jai Carmi. Acestea aunt neamurile fiilor lui Ruben, care la numardtoarea lor au iesit patruzeci i trei de mii sapte sute trei-

zeci de insi. Fiul lui Falu: Eliab,

Dar fiii lui Core n'au murit. Fuï lui Simeon dupii neamurile lor: din Nemuel, neamul lui Nemuel,

din Iamin, neamul lui Iamin, din Is, chin, neamul lui Iachin, Din Zerah, neamul lui Zerah, din Saul, neamul lui Saul. Acestea aunt neamurile lui Simeon,

atfiti citti au fost nuraärati: doulizeci douti de mii clout), sute de insi. Fiii lui Gad, drip& neamurile lor: din Tefon, neamul lui Tefon, din Haghi, neamul lui Haghi, din uni, neamul lui

Din Ozni, neamul lui Ozni, din Adi, neamul lui Adi, Din Arod, neamul lui Arod, din Ariel, neamul luí Ariel. Acestea sunt neamurile fiilor lui Gad, care au iesit la numiírátoarea lor patruzeci de mii cinci sute de insi. Fiii lui luda: Er si Onan. Dar Er Onan au murit in Ora Canaanului. Fiii lui luda, dup.& neamurile lor, din Sela, neamul lui Selo., din Pereti neamul lui Peret, din Zerah, neamul lui Zerah.

Fiji luí Peret au fost: din Hetron, neamul lui Hetron, din Hamul, neamul lui Hamul Acestea sunt neamurile lui luda, care la numailtoarea lor au iesit saptezeci isase de mii cinci sute de oameni. Fiji lui Isahar,dupii, neamurile lor:

din Tola, neamul lui Tola, din Fua,

neamul lui Fua, Din Iasub, neamul lui Iasub, din Simron, neamul lui Simron. Acest,ea sunt neamurile lui Isahar,

care la nunadratoarea lor au iesit zeci

Fili lui Eliab: Nemuel, Datan si

Abiram. Acestia sunt Datan si Abiram patasi ai obstiei, care s'au r5,zvrittit impotriva lui Moise si a lui Aaron, in ceata lui Core, când cu riiscoala lui impotriva Domnului,

ceata, and focul a mistuit pe cei

douä, sute cincizeci de oameni, ca sä fie aceasta semn.

Suni,

26.

A doua numdrare a poporului. Domnul cdtre Moise

Si piimantul si-a deschis gura i-a inghitit pe ei EA pe Core, kfi a pierit

i patru de mii troj sute de insi. Fiji lui Zebulon, dupd neamurile lor :

din Sered, nearnul lui Sered, din Elon,

neamul lui Elon, din Iahleel, neamul lui Iahleel. Acestea stint neamurile lui Zebu-

lon, care la numiírlitoarea lor au iesit saizeci de mii cinci sute de oameni.

172 www.dacoromanica.ro

NUMERII, 26

Fiji lui Beria: din Heber, neamul

Fiji lui Iosif, dull& neamurile lor,

sunt: Manase si Efraim. Fiii lui Manase: din Machir, neamul lui Machir, Machir a avut pe Galaad. din care a iesit neamul lui Galaad. Iat fiii lui Galaad: din Iezer, neamul lui Iezer, din Helec, neamul lui Helec,

Din Asriel, neamul lui Asriel, din Sechem, neamul lui Sechem, Din emida, neamul lui emida, din Hefer, neamul lui Hefer. Telofhad, fiul lui Hefer, n'a avut ci numai fete. Lath, numele fetelor lui Telofhad: Mahla, Noa, Hogla,

i Tirta.

Milca

Acestea stint neamurile lui Manase,

care la numärätoarea lor au iesit cincizeci i doll& de mii apte sute. Fiji lui Efraim, dupti neamurile lor,

iatä-i: din Sutelah, neamul lui Sutelah, din Becher, neamul lui Becher, din Tahan, neamul lui Tahan. Fili lui Sutelah: din Eran, neamul lui Eran. Acestea aunt neamurile fiilor lui Efraim, care la numiirätoarea lor au iesit

lui Heber, din Malchiel, neamul lui Malchiel.

Si pe fiica lui Mer o chema Sarah.

Acestea sunt neamurile fiilor lui Aser, care la numäriitoarea lor au fost

trei de raii patru sute de

cincizeci i oameni.

Fiii lui Neftali, dupä neamurile lor: din Iahteel, nearnul lui Ialiteel, din Guni,

neamul lui Guni,

Din Ieter, neamul lui Ieter, din

Silem, neamul lui Silem. 60. Acestea sunt neamurile lui Neftali, dupä neamurile lor, care la numdrätoarea lor au fost patruzeci i cinci de mii patru sute de oameni.

Si tot numarul fiilor lui Israil a

fost sase sute una de mii sapte sute

treizeci de insi. Dupit aceasta a griiit Domnul cu Moise:

oameni. Acestia aunt fili lui Iosif, dupä neamurile lor. Fiii lui Veniamin, dupä neammile

a Acestora sá li se impart& tara ca mostenire dupá numfirul numelor. Celor mai numerosi si le dai mai multä moìe, lar celor ,mai putini, mai putinii, fiecitruia sä i se dea chip& numärul iesit la numärtaoare. Dar pämäntul sá se impartti prin ja mostenirea tragere la sorti dupá numele semintiilor.

Abel, neamul lui Abel, din Ahiram,

atät celor multi, eta i celor putini. n

treizeci

i douä de mil cinci sute de

lor: din Bela, neamul lui Bela, din

neamul lui Ahiram, Din Sefufam, neamul lui Sefufam, din Hufam, neamul lui Hufam. Si fiii lui Bela sunt: Ard çi Naaman, din care au iesit neamurile lui Ard Naaman. Acestia aunt fiii luí Veniamin, dupti

neamurile lor, care la numiírittoarea lor au iesit patruzeci i cinci de mii sase

sute de insi. lata i fiii lui Dan, dupi neamu-

rile lor: din Suham, neamul lui Suham. Acestea sunt neamurile lui Dan, dupti neamurile lor. Toate neamurile lui Suham la numäritoarea lor au fost saizeci i patru de mii patru sute de oameni. Fiii lui Ayer, dupti neamurile lor : din

Imna, neamul lui Imna, din Isva, neamul lui Isva, din Beria, neamul lui Beria.

Prin sorti sti le iraparti mostenirea, Iat'ä i numartitoarea levitilor, dupá

neamurile lor: din Gherson, neamul lui Gherson, din Cahat, neamul lui Cahat, din Meran, neamul lui Meran. Acestea sunt neamurile levitilor: neamul lui Libni, neamul lui Hebron, neamul lui Mahli, neamul lui Musi, neamul lui Core. Si Cahat a avut pe Amram. Pe femeia lui Amman o cheamit Iochebed, fiica lui Levi, pe care a niiscut o

femeia lui Levi in Egipt, si ea a niscut lui Amram pe Aaron, pe Moise i pe Maria, sera lor. Si lui Aaron i s'a näscut Nadab, Abiu, Eleazar i Itamar. lar Nadab i Abiu au murit eänd aduceau foe sträin inaintea Domnului. Si s'a facut numäritoarea lor: douäzeci

i

trei de mii, toti copii de

parte bärbateascii, de la o lunä i mai in 173

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 27, 28

varsta, eaci nu fusesera socotiti la un loe cu fiii lui Israil, Mudca nu li s'a

dat mo§tenire in mijlocul fiilor lui Israil. Ace§tia sunt cei numärati de Moise de Aaron, care au numarat pe fiii lui

Israil in baraganul Moabului, pe tärmul Iordanului, in fata Si intre aceOia nu se afla nimeni

pe care sä nu-1 fi numärat Moise 0 Aaron,

cand au numarat pe fill lui Israil in pustiul Sinai, Cad le spusese lor Domnul: « Vor muri in pustie s, ei n'a scapat nimeni dintre ei, cleat Caleb, fiul lui Iefune, Iosua, fiul lui Nun. 27.

Legea pentru moptenirea fetelor.

losua, cdpetenie in locul lui Moise. Atunci s'au apropiat fiicele lui Te-

lofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad,

fiul lui Machir, fiul lui Manase, din neamul lui Manase, fiul lui Iosif, numele fiicelor lui erau: Milca i Tira.

Mahla, Noa, Hogla,

Si s'au infati§at lui Moise

i

lui

Eleazar arhiereul i tuturor voevozilor cortului descoperirii ziefind:

piate din neamul lor, ca sá o mo§tei neascri. Aceasta sit fie pentru liii luIsrail randuialä, de pravila, precum a poruncit lui Moise Domnul. Dupa aceasta a zis Domnul &litre Moise: « Sue-te in muntele acesta Abu.rim 0 vezi parnantul pe care am hotärit s6,-1 dau fiilor lui Israil.

Si dupa ce te vei fi uitat la el, te vei adaoga 0 tu la poporul tau, intocmai ca 0 Aaron, fratele tau, Fiindeb, v'ati razvratit in pustiul

Tin, cand ob§tia se certa cu mine pentru apa i n'ati vrut sä mä sfintiti pe mine In ochii ei. » Aceasta este apa Meribei

de la Cadeq in pustiul Sinai. Dar Moise a raspuns Domnului gräind: s Dumnezeul duhurilor

foi

a tot

trupul sa puna capetenie peste ob§tia aceasta,

Care sá lasa inaintea ei i s5, intre cu ea, s'o duc6, i s'o aduca, i sa nu

rämäni obOia Domnului ea oile fara cioban. »

Atunci a rostitDomnul catre Moise:

« Ia-ti pe Iosua, fiul lui Nun, om cu duh in el, 0 peste el pune mana ta, Adá-1 inaintea lui Eleazar arhie-

« Pärintele nostru a murit in pustie 0 el n'a fost din ceata celor care se rilz-

reul i inaintea intregii obOii i pune-1

Pentru ce numele parintelui nostru

arhiereul care sa intrebe pentru el TJrimul inaintea Domnului: dupa, povata lui 0 tot dup.& povata lui sä intre fiji lui Israil cu el, cum 0 toata

vriltiserä impotriva lui Dumnezeu in ceata lui Core, ci el a murit pentru catul lui, fára sa aibit baieti! sa,

fie scos din neamul lui, fiindca n'a

av-ut fu? DA-ne i nouä plimant de stä-

pánire intre fratii tatalui nostru! a Atunci Moise a adus pricina lor

capetenie in vazul lor. i da-i din slava ta, ea sa-1 asculte toata ob#ia fiilor lui Israil.

Apoi sä stea in fata lui Eleazar

Si a fäcut Moise dupa porunca

a Drept au grait fiicele lui Telofhad. Da-le lor mo§tenire intre fratii tatalui lor,

Domnului ei a luat pe Iosua i 1-a adus inaintea arhiereului Eleazar i inaintea intregii ob§tii. i i-a pus mainile peste el, dup.& cum poruncise Domnul prin gura lui Moise.

mo§tenirea lui sit o treceti la fata lui,

Si dacit nu are nici fata, mo§tenirea

Jertfa cea de toate zilele pi die jertfe.

mofotenirea lui unchilor lui, lar daca nici tat6,1 sau nu are frati,

intr'acest chip: « Porunce§te fiilor lui Israil 0 le spune: Aveti grija sá mi se aducá la sarbatorile mele, darurile mele, jertfele

inaintea Domnului,

lar Domnul a

zis

°At-T(1

Moise:

mo§tenirea tatalui lor, trece-o la ele. lar fiilor lui Israil sa le spui: Dac5, cineva va muri fara sá aiba bEdat, atunci

sà, o dati fratilor lui, i ciao& nu are nici frati, sä dati sá treceti mo§tenirea lor rudelor apro-

174

28.

Si a gráit iar6,0 Domnul catre Moise

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 28

mele de paine, arse in foe fan' miros de bunä, mireazmä. » Si sä le mai spui:
pe foe pe care sit o aduceti Domnului: doi miei de un an färä cusur, in fiecare zi ardere de tot deapururea. Un miel sä-1 aduci dimineata, iar pe cel de-al doilea intre cele douä seri;

lar ca prinos: o zecime de efä de lamunt de fàin, främantatit cu un sfert de hin de untdelemn de miisline. Asa este arderea de tot cea deapururea, care a fost rânduitä pe muntele Sinai, jertfä arsti pe foc, intru miros de bung, mireazmä Domnului.

Turnarea sä fie: un sfert de hin

de fiecare miel. Turnarea de vin curat pentru Domnul s'o faci in locasul cel

sfant. Mielul al doilea sii-1 aduci intre cele

douä seri, cu prinosul de dimineatä, rsi cu turnarea trebuitoare: aceasta este jertfli arsii, pe foc cu miros de bunä mireazinä, pentru Domnul, lar in ziva Sambetei, doi miei de un an farii cusur cu dougi zecimi de lamurgi de fetingt, ca prinos, främantatä cu untdelemn cu tuniarea ei.

A,sa sä fie arderea de tot a Sambetei pentru fiecare Sambgitil, in afar&

de arderea de tot cea deapururea

turnarea ei. La zi-intai a fiecärei /uni sä adu-

ceti ardere de tot Domnului: doi vitei din cireadá, un berbec i apte miei de un an far& racilti, Trei zecimi de lamurä de flan& friimantatii, cu untdelemn de fiecare vitel,

ca prinos, i doll& zecimi de lamurä de fain& framantatä cu untdelemn pentru fiecare berbec; Apoi cate o zecime de lamurit de fain& famantatä, cu untdelemn, ca prinos, pentru fiecare miel. Aceasta-i ar-

dere de tot intru miros de bunä mireazmä Domnului.

i turnärile pentru ele di fie: o jumätate de hin de vin pentru fiecare vitel, o treime de hin pentru berbec

un sfert de hin pentru fiecare miel. Asa

sa fie arderea de tot a lunii, in fiecare /unto., pentru lunile anului.

175

SI mai adueeti Domnului: un tap jertfii pentru päcat, in afarä de arderea de tot cea deapururi i turnarea ei.

lar in luna inthia, in ziva a paisprezecea a /unii, sunt Pastele Domnului.

In ziva a cincisprezecea a lunii

este praznic. Sapte zile sit mancati azime.

In ziva cea dintai sä fie adunare In sfântul loea i sä nu faceti niel un lucre,

(Ji 85. aduceti jertfä, arsä in foc, ardere de tot Domnului: doi vitei din cir_eadit si un berbec i ap te miei de un an far& racilä.

Apoi prinos: lamurii, de Mini fa-

mantatä cu untdelemn, trei zecimi de fiecare vitel i doll& zecimi pentru berbec,

Si. cate o zecime de fiecare miel din cei sapte. Apoi un tap ea jertfii, pentru cat, pentru ispiisirea päcatelor voa,stre. Acestea sà le faceti in afar& de arderea de tot cea de dimineatä, arderea de tot cea deapururi.

Asa sä aduceti in fiecare zi din cele sapte ca o jertfä de mancare arsä in foc intru miros de bun& mireazmä Domnului, in afarä de arderea de tot cea deapururi i turnarea ei. In ziva a saptea sä fie adunare In sfantul loca i nici un lucre sä, nu luerati. In ziva pargilor,cand voi yeti aduce

prinos nou Dornnului, la praznicul saptä,manilor, 55. fie adunare in sfantul locas

nimic sä nu lucrati, Ci s5. aduceti ardere de tot fntru

miros de bunä mireazmii Domnului: doi vitei din cireadä, un berbec i apto

mid de un an,

Si prinos, lamurgi de fain& framan-

tatä., cu untdelemn, trei zecimi de fiecare vitel i doudzeci pentru berbec, ate o zecime pentru fiecare miel din cei sapte, Un tap, pentru ispiisirea picatelor,

In afar& de arderea de tot cea

deapururi i prinosul pentru ea. Vitele sä fie Mr& meteahnit. Sä se facä

pentru fiecare din ele.

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 29

zecimi pentru fiecare vitel din cei trei-

29.

sprezece, dou5, zecimi pentru fiecare ber-

Jertie la dif ente adrbätori.

i in luna a saptea in ziva intaia

a lunii, sa fie adunare in sfäntul loca

i

sa nu savarsiti nici un lucru, ciici este

o zi pe caro s'o vetiti prin sunetul

trambitei. Atunci s aduceti Domnului ardere

de tot intru miros de buna mireazma: un vitel, un berbec, i apte miei de un an fara meteahnä,

bec din cei doi, i cate o zecime de fiecare miel din cei paisprezece,

Un tap jertfä pentru päcat, in

afar& de arderea de tot cea deapururea, cu prinosul i turnarea ei. A doua zi: doisprezece vitei din cireada, doi berbeci, paisprezece miei

de un an, fart), cusur,

Impreunä cu prinoasele i turnarile lor pentru vitei, pentru berbeci pentru miei, dupä numitrul lor i dupa

Cu prinosul lor: lamura de Mina främantati Cu untdelemn, trei zecimi pentru fiecare vitel, doua zecirai pentru berbec,

ränduiala,

Un tap, jertfa, pentru pacat, in afara de arderea de tot cea deapururea, cu prinosul i cu turnaren ei. A treia zi: doisprezece vitei, doi

0 zecime pentru fiecare miel din

cei sapte, Un tap ea jertfa pentru päcat, jertfd de ispasire,

In afara de arderea de tot pentru i prinosul ei, pe langa arderea de tot cea deapururi i prinosul i tur-

berbeci, paisprezece

miei de un an,

fara meteahnä. Impreunä cu prinosul i turnitrile lor pentru vitei, pentru berbeci i pentru miei. dupa numärul lor i dupa randuiala,

lunä

närile ei dupa randuiald, intru miros de bung, mireazma, jertfit arsä pe foc pentru Domnul.

In ziva a zecea a lunii a saptea

sä fie adunare in sfantul locas, sit postiti i nimic sä nu lucrati, Ci sä aduceti Domnului ardere de tot intru miros de buna mireazmä: un vitel, un berbee, sapte miei de un an fara metealina, Impreuna cu prinosul lor: lamurä de fain& fritmaritata Cu untdelemn, trei zecimi de fiecare vitel, douä zecimi pentru berbec, Cate o zecime de fiecare miel din cei sapte,

Un tap jerta pentru päcat, in

afar& de jertfa de ispasire i arderea de tot cea deapururi, impreunä cu prinosul i turndrile ei. In ziva a cincisprezecea a lunii a

saptea sa fie adunare in sfilntul bocas si ea nu lucrati nimio, ci sä präznuiti praznicul Domnului sapte zile, Aducand Domnului ardere de tot,

jertfa arsä in foc intru miros de bun&

mireazma: treisprezece vitei din cireada, doi berbeci, paisprezece rniei de cate

un an, farä racila,

Impreuna cu prinosul lor: lamura de fain& framantata cu untdelemn, trei 176

Un tap jerta pentru päcat, in

afar& de arderea de tot cea deapururea, impreuna Cu prinosul i cu turnarea ei. A patra zi: zece vitei, doi berbeci,

paisprezece miei de un an far& cusur, Impreunit cu prinosul i turniírile lor pentru vitei, pentru berbeci i pentru miei, dupa numarul lor i dup.& ran-

Un tap jertfä pentru pacat, in afar& de arderea de tot cea deapururea, cu prinosul i turnaren ei.

A cincea zi: noua vitei, doi berbeci, paisprezece miei de un an farii cusur,

Cu prinosul cu turnärile lor pentru vitei, pentru berbeci i pentru miei, dup.& numarul lor i dupa randuiali,

Un tap jertfä pentru p5.cat, in

afar& de arderea de tot cea deapururea, cu piinosul i cu turnaren ei. A sasea zi: opt vitei, doi berbeci,

miei de un an fara meImpreung cu prinosul i cu tur-

paisprezece

teahna,

narile lor, pentru vitei, pentru berbeci pentru miei, dupä numärul lor dupa rtinduialä,

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 30

Un tap jertfii pentru päcat, in

afarä, de arderea de tot cea deapururea, cu prinosul i cu turnarea ei. A saptea zi: sapte vitki, doi ber-

beci, paisprezece miei de un an, fari

meteahna, Cu prinosul i cu turnarile lor pentru vitei, berbeci i miei, dupà nuinitrul lor i dupit ränduialit,

lar daca tatäl s'au nu-i va da in-

cuviintarea, in ziva ciand va afla, toate fagaduintile ei cu care s'a legat pe sine nu mai au temei, ii Domnul o va ierta, fiindcii tatal ei nu i-a incuviintat. $i dacit ea se va miirita dupii, ce a facut fägaduintele sau vre-un cuvânt necugetat a iesit de pe buzele ei, cu

Cu prinosul i turnarea ei.

care s'a legat pe sine, i va auzi bitrbatul ei i va tiicea, toate fagaduintile sunt in fiintii í cu ceea ce s'a legat pe sine sä ramitnä

faceti i nimio sa nu lucrati, Ci sii aduceti Dornnului ardere de

lar (lac& in ziva in care afla barbatul ei el nu-i dà incuviintare, atunci

Un tap jertfä pentru pacat, in

afarit de arderea de tot cea deapururea,

A opta zi: adunare de praznic ni.

tot, jerta arsä pe foe intru miros de bunä rnireazmä: un vitel, un berbec, sapte miei de un an alit meteahnii,

Cu prinosul i cu turniaile lor pen-

tru viel, berbec, i pentru miei, dupit numärul lor

i

dupit ränduialk

Un tap jertfit pentru pitcat, in afara de jertfa cea deapururea, cu prinosul

i cu turnarea ei.

Iatii dar jertfele pe care sä le aduceti Domnului la praznicele voastre, in afar& de fagaduintele í darurile de bunii

voie: arderle de tot, prinoasele, turnärile i jertfele voastre de pace. o

Legi pentru juruinfe.

Atunci a gritit Moise cittre fiii lui Israil precum Ii poruncise lui Moise Domnul.

i Moise a spus voevozilor sernin-

Iatit care este

porunca Domnului: Dacit un barbat va face fagitduintii inaintea Domnului sau va face jurlimânt, ca sit se infrfineze pe sine, si nu-si calce

cuväntul siiu, ci tot ce a iesit din gura

lui, sä, indeplineasca,.

Daca o femeie, chiar din tineretka ei, va face o fägaduintä inaintea Domnului si

ftigaduinta ei sä ramitnä, fitrà temei im-

preunit cu vorba neslibuitä de pe bu-

zele ei cu care s'a legat pe sine, iar Domnul o va ierta.

Fägliduinta unei femei väduve sau

despartite riimâne temeinicä, cu tot ce s'a legat pe sine.

Dacii o femeie va faglidui ceva fiind

In casa bärbatului ei, sau se va lega

pesine cu jurämänt, lar barbatul ei citnd va auzi, va tiicea si-i va da incuviintare, toate fagaduintele ei vor ritmlinea in fiintit cu tot ce s'a legat pe sine sit rämitna datoare. Dar dacit bärbatul ei, in ziva cfind

30.

tiilor fiilor lui Israil:

datoare.

se va infrâna pe sine, cätä

vreme este in casa tafälui situ, i tatal situ tail de fitgitduinta, cu care s'a infritnat pe sine si nu va spune

va afla despre ele, le zaditrniceste, tot ceea ce a iesit de pe buzele ei, duinti sau legämints nu pot fi temeinice,

deoarece barbatul ei le-a zadarnicit Domnul o va ierta. Once fligaduintä i once juramânt

indatoratii.

sa-si infrftneze

lar (lac& bärbatul ei va tacea zi de zi, Insearanii, ca ineuviinteazä toate fäglicluintele ori toate legimintele ei, fiindcit a tlicut in ziva cand a stiut de ele. i

dacil el le va zildärnici dupit

ce de multi, vreme a auzit de ele, atunci savarseste piicat.

Iatä, dar legile pe care le-a po-

runcit Domnul lui Moise, pentru bärbat

femeia lui, pentru tatit i fiica lui,

nimio, fligaduintele ei sunt temeinice

cu once s'a legat pre sine sit ritmânit

va lega

cu care se

sufletul, bärbatul ei le poate ineuviinta, ori zadiírnici,

In

vremea

tineretei ei, cat& vreme

este ea in casa tatilui ei.

177

www.dacoromanica.ro

12

NUMERII, 31

Si i-a intrebat Moise: « Sunt vii

31.

Infrangerea Madianitilor. Si Domnul rosti lui Moise si-i

toate femeile ? Tocmai ele au fost acelea care dupli

zise:

Israil de la Domnul in pricina cu Peor,

« Räzbunii, pe fiii lui Israil impotriva Madianitilor i apoi te vei adaoga la

pentru care a si fost bätaie in obstia Domnului.

Atunci Moise a spus poporului: « Pregatiti dintre voi voinici de luptä

toate femeile care au cunoscut bärbat, lar toat,e fetele care n'au cunoscut bärbat, sit le lasati cu viatä, pentru voi.

sfatul lui Bileam au abätut pe fiii lui

Acum omoriti toti copiii precum

poporul tau!

impotriva Madianitilor, ca Domnul sä. sä-

lar care din voi a omorit om, ori s'a atins de vre-un Je 85, se curete in ziva a treia i in ziva a saptea,

varseasca razbunarea impotriva Madianitilor,

Si sä trimiteti la luptit cate o mie de insi din fiecare semintie, din toate semintiile lui Israil o.

stati afarä, din tabärä, voi i robii vostri. SA. curittiti vesmintele, lucrurile

de piele, cele facute din par de caprä, precum i toate vasele de lemn.

Atunci, din miriadele lui Israil au

fost triniii cate o mie de osteni de

fiecare semintie, adicii de toti douiisprezece mii.

Atunci arhiereu/ Eleazar a zis dare ostenii care se intorseserä, de la lupta.:

Si pe acestia i-a trimis Moise la luptä, cate o mie de fiecare semintie,

Iatil ce este randuit in legea pe care

impreuni cu Fineas, fiul arhiereului Elea-

a poruncit-o Domnul prin Moise: Aurul, argintul, arama, fierul, cositorul i plumbul, Once poate fi trecut prin foc, ea le treceti prin foc, ca 85, fie curate, si BA le curiltiti i cu apá curätitoare, iar ceea

zar, care luase cu sine sfintele odoare trambitele de sunat. Si au pornit la razboi impotriva

lui Maclian, precum poruncise lui Moise

ce nu poate fi trecut prin foc,

Domnul, si au ucis pe toti bärbatii. lar peste cei ucisi in lupta, ei uciserä pe regii Madianitilor, pe Evi, Rechem, Tur, Hur, Reba, cinci regi madianiti, iar pe Bileam, fiul lui Beor, II omoririt cu sabia. Apoi fiii lui Israil au luat in robie pe femeile si pe copiii Madianitilor, lar vitele, turmele i toatä bogatia lor le-au

treceti prin apit.

sit le

lar in ziva a saptea sè. spalati

vesrnintele vos,stre ca sè. fiti curati, apoi

sä intrati in tabära.

Si a mai zis Domnul catre Moise: « Fè. numäratoarea a tot ce a fost

luat rob: oameni

i

vite, tu si Eleazar

jefuit.

arhiereul, precum i voevozii semintiilor obstiei, Si imparte prada intre ostenii care

Oraselor din asezärile lor i taberilor lor de corturi le-au dat foc.

au luat parte la r5,zboi

Au luat dup.& aceasta toat5, prada jafui, oameni i vite, --

i

intre toatit

obstia. Sä iei dajdie pen tru Doinnul de la

Si au adus robii, prada i jaful i la arhiereul Eleazar si la obstia fiilor lui Israil in tabärii in bä-

ostenii care au men; la ritzboi, una la cinci sute, din oameni, din cirezi, din mägari si din turme. Jumatate din ce li se cuvine sii

la Moise

riiganul Moabului, pe tärmul Iordanului, In dreptul Ierihonului. Si au iesit Moise i arhiereul Eleazar i totii voevozii obstiei intru In-

iei i sä dai arbiereului Eleazar ea jertfii

pentru Domnul, lar din jumätatea cuvenitä fiilor

ampinarea lor, afar& din tabärä. Atunci s'a maniat Moise pe c5,peteniile ostirii, pe voevozii cei peste milsi pe silt*, care se intorceau de la

lui Israil

sè.

dai de o parte una la

eincizeci, din oameni, din cirezi, din mä-

gari, din turme i din toate dobitoacele, sä le dai levitilor, cei ce au grijä de strtijuirea sfantului locas al Domnului. e

luptä,

178

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 32 Moise

i Eleazar arhiereul au in-

Si au zis lui Moise:

runca noastra, si n'a lipsit nici until din ej.

lar prado, ceea ce a mai ramas din ceea ce jefuiserä ostenii, a fost:

Pentru aceasta noi aducem dar Domnului sculele de aur pe care fiecare din noi le-a pradat: bratári, litntujele, inele, cercei i salbi, pentru is-

turme, sase sute saptezeci s't cinci de

de capete, Cirezi de vite, saptezeci i douit de mii de copete, Mágari, saizeci si una de mii de

pitsirea noa,stra inaintea Domnului. u Atunci au luat Moise i Eleazar arhiereul aurul de la ei j toate sculele lu-

crate din el. $i tot aurul pe care 1-au adus ca piinos inaltat Domnului a fost de sai-

copete,

Suflete omenesti, adia femei care nu cunoscusert1 barbat, treizeci i douit de mii de suflete.

sprezece mii sapte sute cincizeei de sicli, de la ciipeteniile peste mii i de la sutasi. Ostenii au luat prada fiecare pen-

Deci jumätate din partea oste-

nilor care fuseserä la razboi a fost trei sute treizeci i apte de mii cinci sute de capete de vite mici, lar dijma din vitele mici pentru Domnul a fost sase sute saptezeci cinci de copete. Vitele mari au fost treizeci i sase de mii, iar dijma pentru Domnul saptezeci i doua de capete. Magari, treizeci de mii cinci sute

tru el.

Atunci Moise i Eleazar arhiereui au luat aurul de la capeteniile peste mii si peste sute, i 1-au dus in cortul descoperirii, ca pomenire pentru fiii lui Israil, inaintea Donmului. 32.

Primele cuceriri iprirnele apezdri in Canaan.

de capete, iar dijma pentru Domnul saizeci i unu de copete.

Semintia lui Ruben i a lui Gad aveau sumedenie de turme. i and au vazut tinutul Iazer i cel al Galaa-

Oameni, saisprezece mii, iar dijma pentru Domnul: treizeci i douii de suflete.

Robii täi au

numarat ostenii care au fost sub po-

deplinit toate, precum poruncise lui Moise Domnul.

Si Moise a dat dijma lui Eleazar

dului, ca este loe bun pentru pitsunat

arhiereul, ca jertfa inaltata pentru Dom-

turmele,

Au venit fiii lui Ruben si ai lui Gad si au zis lui Moise i lui Eleazar

nul, precum Domnul poruncise lui Moise.

Jumatatea cuvenitit fiilor lui Is-

arhiereul i voevozilor obstiei asa: o Atarot, Dibon, Iazer, Nimra, Hesbonul, Eleale, Sibma, Nebo i Baal-Meon,

rail a osebit-o Moise de aceea a ostenilor,

Caci jumittatea cuvenitä obstiei a fost: turme, trei sute treizeci i apte de mii cinci sute de eapete. 14. Cirezi de vite, treizeci de mii de

Tinutul pe care 1-a supus Domnul obstiei lui Israil, este pam'ant de pitsune

pentru turme, iar robii tai au turme ».

capete,

Magari, treizeci de lull cinci sute de copete, $i oameni, saisprezece mii de su-

Si au mai zis: o Daca am aflat har in

ochii tâi, BA' se dea robilor tai tinutul acesta ca stiipanire, si nu ne porunci sa trecem Iordanul ». Atunci a grait Moise fiilor lui Gad

flete.

Din aceasta jumatate cuvenita fülor lui Israil, Moise a luat una la cincizeci, din oameni i din dobitoace, i le-a dat levitilor care au grija sit stfájuiaseä locasul Domnului, asa precum poruncise lui Moise Domnul.

fiilor lui Ruben: s Fratii vostri

sà,

plece la razboi, i voi sá rämitneti aici ?

Pentru ce 85, stricati mima fiilor lui

Israil ca BiL nu treacä, in tara pe care Domnul a hotarit sa le-o dea ?

Asa au filcut parinii vostri and

Si au venit la Moise voevozii peste marile ostiri, ciipeteniile peste mii si

i-am trimis din Cades-Barnea ca sa iscodeasca tara: 179

www.dacoromanica.ro

12'

NUMERII, 32

Ei s'au suit pang, in valea Escol, au vazut tara si au stricat mima fiilor lui Israil, ca sa, nu intre in Ora pe care Domnul hotarise sä le-o dea. Si s'a aprins mania Domnului in

ziva aceea si s'a jurat astfel: « Bärbatii acestia care au pornit din Egipt, de la doudzeci de ani i mai in sus. sa nu vadd pdma,ntul pe care eu I-am dat cu juramant lui Avraam, lui Isaac, si lui Iacob, 6.6 nu m'au urmat cu credint5 Mara de Caleb, fiul lui Iefune Che-

nezitul, si de Iosua, fiul lui Nun, care au urmat cu credinta pe Domnul. » Atunci s'a aprins mania Domnului

impotriva lui Israil i 1-a facut sa räaceasca in pustie patruzeci de ani, pana a nimicit tot neamul care siivarsise rele in ochii Domnului. Dar iata cd in locul pärintilor vostri v'ati sculat voi, sämânta de pacatosi, ca sá sporiti si mai mult vàpaia maniei Domnului impotriva lui Lsrail.

Daca voi va yeti razleti de el,

el va lasa f0. mai mult poporul acesta sd, rätdceasca in pustie i asa il veti nimici pe de-a'ntregul ! »

Atunci ei s'au apropiat de Moise si au rdspuns: « Vrem sa ne zidim aici numai axle pentru turme si orase pentru copiii nostri,

lar noi vom fi gata de luptd, in fruntea fiilor lui Israil, pan& ce-i vom duce la locul lor, iar copiii nostri sit stea in ceati intdrite, la adäpost de locuitorii tarii. Si nu ne vom intoarce la casele noastre pand ce fiii lui Israil nu vor lua in stapanire fiecare partea lui de mostenire,

Cdci noi nu vrem mostenire cu ei dincolo de Iordan i nici intealt loe, fiindca mostenirea noastr5, ne-a cazut dincoace de Iordan, la asiirit. Dar Moise a zis catre ei: Daca vé, yeti tine de cuvant i veti fi gata de luptä dupa voia Domnului, Si daca toti ostenii vor trece Iordanul cu ajutorul Domnului, pan& ce el va alunga pe dusmanii sdi, Si nu va veti intoarce, pang cand plimantul nu va fi supus cu ajutorul Dom-

nului, nu veti fi de vind nici inaintea Domnului, nici inaintea lui Israil, i acest

pamant va fi bunul vostru dupit voia Doinnului.

lar daca nu vá veti tine de cu-

vant, iata, veti pacatui impotriva Domnului, i go, stiti ca pacatele voastre vor ajunge. Claditi dar orase pentru copiii vostri i arle pentru turmele voastm, ceea ce a iesit din gura voastrit sa faceti! »

Atunci fiii lui Gad si ai lui Ruben au rdspuns: « Robii ai vor face dup5, porunca domnului nostru. Copiii, femeile, turmele i toate

dobitoacele noastre ea ramana aici, in cetatile Galaadului.

lar robii ai, ostenii gata de lupa, vor pleca la razboi Cu ajutorul Domnului, precum spline domnul nostru!

Si Moise i-a pus sub porunca lui Eleazar arhiereul, a lui Iosua, fiul lui Nun, si a voevozilor semintiilor lui Israil.

Si le-a spus Moise: « Daca fiii lui

Gad

i ai lui Ruben vor trece cu voi

Iordanul - toti osteni luptatori cu voia Domnului - i pdmantul va fi supus intea voastra, s5, le dati in stapanire tinutul Galaadului, lar dad, ostenii nu va vor insoti, sa le dati parte de mostenire intre voi,

In pamantul Canaan » Atunci fiii lui Gad si ai lui Ruben

au raspuns: « Vom face precum a poruncit domnul nostru, robilor Vom trece gata de lupta cu ajutorul

Domnului in phmantul Canaan, ca partea noastrii de mostenire sa fie dincolo de Iordan. » Si Moise a dat semintiei lui Gad, semintiei lui Ruben i unei jumätati din semintia lui Manase, fiul lui Iosif, regatul

lui Sihon, regele Amoritilor, i regatul lui 0g, regele Basanului, tara cu orasele dinteinsa i cu tinuturile invecinate. Si au zidit fiii lui Gad: Dibonul, Atarotul i Aroerul, Atarot-Sofam, Iazerul, Iogbeha, Bet-Nimra, Bet-Haran, ceati intarite i arle pentru turme.

lar fiii lui Ruben au zidit: Hes-

bonul, Eleale, Chiriataim, 180

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 33 Nebo, Baal-Meon, ale ciror nume au fost schimbate, apoi Sibma, i cetàtilor pe care le-au zidit, le-au pus nume. lar Machir, fiul lui Manase, a plecat EA a cuprins Galaadul, iar pe Amoritii dinteinsul i-a gonit. Atunci Moise a dat Galaadul lui Machir, fiul lui Manase, si el s'a asezat inteinsul. Si Iair, fiul lui Manase, s'a dus a cuprins asezhrile lor i le-a numit a asez5,rile lui Iair »

Nobah s'a dus si a luat in stit-

panire Chenatul i asezarile megiese 1-a numit Nobah, dup5, numele lui. 33.

Câldioriile «i popasurile poporului. Iat5, popasurile fiilor lui Israil dup.& ce au iesit din tara Egiptului cu

lor de ostire, sub porunca lui Moise a lui Aaron.

Si Moise a scris dup.& porunca Dom-

nului locurile de pornire si cele de po-

posire. hit& popasurile i locurile de por-

nire ale lor:

Ei au pornit din Ramses in luna In ziva a cincisprezecea. A doua

zi de Pasti, fiü lui Israil ieirâ cu

In vilzul tuturor Egiptenilor, 4. In vreme ce Egiptenii isi ingropau intedi nascuti pe care îi ucisese Domnul, cdci Domnul facuse judecatii dumnezeilor lor. Fili lui Israil au pornit din Ramses si au t5,barit la Sucot.

Si au pornit din Sucot si au tit.-

barit la Etan, in marginea pustiului. Si au pornit din Etan, apoi au 6:runt cgtre Pi-Hahirot, in fata Baal-Tefonului i au poposit in fata Migdolului.

Si au plecat de la Marea Rosie si au poposit in pustiul Sin. Apoi au plecat din pustiul Sin si au poposit la Dofca. Purces-au de la Dofca si au acut popas la Alis. Si. au pornit de la Alis si au fiicut popas la Refidim, dar acolo nu era ap5, de biiut pentru popor. Din Refidim au pornit i au po-

posit in pustiul Sinai. Si din pustiul Sinai au pornit si au facut popas la Chibrot-Hataava. Din Chibrot-Hataava au pornit au facut popas la Hatorot. Si au pornit din Haterot si au ttiWrit la Ritma. Si din Ritma au pornit i au täblirit la Rimon-Peret. Din Rimon-Peret au pornit si au poposit la Libna. Din Libna au pornit si au fiicut popas la Risa.

Si au pornit din Risa si au th-

biirit la Chehelata.

Si au pornit din Chehelata si au täbirit la rnuntele Sefer. De la muntele Sefer au plecat au tabdrit la Harada. $i au pornit de la Harada si au

tabArit la Machelot. Din Machelot au pornit si au po-

posit la Tahat. Si au pornit din Tahat si au poposit la Tarah. Si din Tarah au pornit gi au Poposit la Mitca. Si au pornit din Mitca si au Poposit la Hasmona. Din Hasmona au pornit si au po-

posit la Moserot.

Apoi au pornit din Pi-Hahirot si

au trecut prin mijlocul mArii in pustie,

si 'IT& ce au strabatut pustiul Etam cale de trei zile, au asezat tabgra la Mara.

Si de la Mara au pornit si au ajuns la Elim. Dar fiindc5, in Elim erau dougsprezece izvoare de apà, i apte finici, au tiibarit acolo. Apoi au pornit din Elim i 0-au a.sezat tab5,ra ItIng5, Marea Rosie. 181

Din Moserot au pornit si au poposit la Bene-Iaacan. Din Bene-Iaacan au pornit si au poposit la Hor-Haghidgad. Din Hor-Haghidgad au pornit

au poposit la Iotbata. Din Iotbata au pornit i au t5barit la Abrona. De la Abrona au pornit si au poposit la Etion-Gheber.

Dela Etion-Gbeber au pornit F,+i au

popeeit Eta pustiul Tin. Si au plecat din

www.dacoromanica.ro

NUMERII, 34

pustiul Tin

pi

pi-au apezat tabra la

Cadep.

Apoi au pornit din Cade i s'au oprit la muntele flor, la granita Edomului.

i s'a suit Aaron arhiereul in mun-

tele flor dupit porunca Donmului pi a

murit acolo, in anul al patruzecilea de la tepirea fiilor lui Israil din tara Egip-

tului, in luna a cincea, in ziva intaia.

era Aaron de o

sutti douti-

zeci ani cand a murit in muntele flor.

$i a auzit regele canaaneian al Aradului, care locuia in Negheb, in tara Canaanului, c5, vin fiii lui

i ei au pomit din muntele flor

pi au tabarit la Talrnona. $i din Talmona au pornit -pi au poposit la Punon. $i din Punon au pornit pi au facut popas la Obot. Din Obot au pornit pi au tabitrit la Iie-Haabarim in granita Moabului. i au pornit din Iie-Haabarim au täbitrit la Dibon-Gad. $i din Dibon-Gad au pomit pi au fácut popas la Almon-Diblataim. Din Almon-Diblataim au pornit au fticut popas in muntele Abarim in dreptul lui Nebo. i din muntele Abarim au pornit pi au fa:cut popas in bäraganul Moabului, pe Varmul Iordanului, in dreptul Ieribonului.

i s'au apezat cu tabära pe tiir-

mul Iordanului de la Bet-Iepimot ptin5, la Abel-itim, in baritganul Moabului.

Atunci a vorbit Domnul cittre

Moise in stepele Moabului, pe titrmul Iordanului, in dreptul Ierihonului.

o Graiepte fiilor lui Thrall pi le spune:

Cand veti trece Iordanul in tara Can aanului ,

Sti goniti pe toti locuitorii din fata voastr i sti doboriti la pti-

mint toate pietrele cioplite i toate chipurge turnate, i toate inaltimile lor sit le pustiiti ; $i sã puneti stilpitnire pe pitmant

pi sit locuiti inteinsul, cad you'd v'am dat pitmantul ca sti-i fiti stitpani.

i sä impartiti pitmantul prin sorti dupä semintiile voastre: celui mai nu-

meros sit-i màrii moptenirea lui, iar celui mai putin. «à-i imputinati moptenirea lui ;

fiecare, incotro i-au cazut sortii, acolo

s5, aibit, partea. Sit-1 impitrtiti ca moptenire dupii, semintii.

Dacti ins& nu yeti goni pe locuitorii t5,rii din fata voastrit, cei intre voi vor fi spini in ()chi: voptri titpupi in coastele voastre, i và vor socoti ca dupmani in tara pe care o locuiti.

$i precum am vrut sà le fac lor,

acelapi lucru II voi face you& ! »

34. Hotarele pcinuEntului feigiiduintei

impelrfirea lui.

i a mai zis Domnul lui Moise:

o Poruncepte fiilor lui Israil

ki le

apune: Iatä cgt yeti intra in tara Ca-

naanului, ptimtintul care v'a citzut vouit ca moptenire, Canaanul in hotarele sale ! La miazit-zi granita fie: de la pustiul Tin, de-a-lungul Edomului, astfel ca granita de miaza-zi sit inceapit de la capittul Miirii &irate cittre Granita sä ciirmeascit spre Tniltimea Acrabim, sti treacti prin Tin pi sit iasa la miazit-zi de Cadep-Barnea, i s'à

tot mearga prin Hatar-Adar

FA FA

se

indrepte c5,tre Atmon.

Apoi de la Almon sti porneasc5, spre Raul Egiptului pi sit ias5., la Mare.

Granita dinspre apus sit fie Marea cea mare. Aceasta sti fie granita voastrit spre apus. Iatit care va fi granita spre miaz5.noapte. De la Marea cea mare sit insem-

nati drept pan& la muntele Hor, De la muntele flor «5, iepiti la Intrarea Hamatului i sfazpitul granitei fie Tedadul, Apoi granita sti iasit, la Zifron

p't

sä, se isprtiveascii, la Hatar-Enan. Aceasta sit fie granita voastra dinspre noapte.

Apoi sit trageti granit,a la rtisitrit

de la Hatar-Enan la efam,

lar de la $efam, granita sä coboare

la Ribla la ritsarit de Mn, apoi sit co-

boare i sit se intindti de-a-lungul dealurilor Màrii Ghenizaretului spre rasiirit,

182 www.dacoromanica.ro

1TUMERII, 35 Apoi s se lose granite, spre Iordan,

iasi la Marea &rat& Acestea fa fie granitele tarii voastre de jur-imprejur ! * Atunci a poruncit Moise fiilor lui Israil zic&nd: Acesta este pamantul pe care-1 veti iraparti prin sorti si pe care

a poruncit Domnul sa-1 dea la nouii, semintii s't la jumatate din Manase, Oki semintia lui Ruben cu famiHile ei, a lui Gad cu familiile ei i ju-

mtate din Manase si-au luat partea lor de mostenire. Deci

dou& semintii i jumatate

si-au luat partea lor de mostenire dincolo de Iordan, la räsiirit, in dreptul Ierihonului. Atunci a grait Domnul &Litre Moise

astfel:

datä numele barbatilor care va vor

imparti prtmántul: Eleazar arhiereul Iosua, fiul lui Nun. Sä mai luati cate un voevod din fiecare semintie, ca BA, va impart& paman tul.

Iata numele larbatilor: Caleb, fiul

lui Iefune, din semintia lui luda,

Semuel, fiul lui Amihud, din semintia lui Simeon, Elidad, fiul lui Chislon, din semintia lui Veniamin, Buchi voevodul fiul lui Iogli, din

semintia lui Dan, Haniel voevodul, fiul lui Efod,

din fiii lui Iosif, din semintia lui Manase, Chemuel voevodul, fiul lui Siftan,

din semintia lui Efraim,

Elitafan voevodul, fiul lui Parnac, din semintia lui Zebulon, Paltiel voevodul, fiul lui Azan, din

semintia lui Isahar, 27 Akihud voevodul, fiul lui din semintia lui Ayer,

28. Pedahel voevodul, fiul lui Amihud,

din sernintia lui Neftali. » Acestia sunt cei carora Domnul le-a poruncit sa impart& pamantul Canaan fiilor lui Israil. 35.

Cetitile levitilor fi eetätile de cal pare. 1. Si a gritit Domnul cu Moise In cam-

pine Moabului, langa tarmul Iordanului,

In fata Ierihonului:

e Porunceste fiilor lui

1E31.61

ea

dea levitilor, din mostenirea pe care o vor lua in stapanire, eetitti de locuit,

IA, le mai dea levitilor s't izlazuri irnprejurul cetatilor, Ca cetatile sit fie pentru locuit izlazurile sä fie pentru dobitoacele lor de povara, pentru turmele lor i pentru celelalte vite.

Izlazurile cetatilor pe care le veti da levitilor sa se intinda afara din zi-

dul cetatii. pana la douä mii de coti in jur.

Dar iata cat sä fie de mari izla-

zurile cetatilor: masurati afar& din zidul

cetatii dota mii de coi la rasitrit, doll& mii la miaza-zi, doua mii la apus i douli mii la miaza-noapte, iar cetatea sä, fie in mijloc.

Si din cetatile pe care le veti da

levitilor sa dati sase cetitti de scapare, in care sa fugä ucigasul. Si pe deasupra 85, le mai dati patruzeci i doui, de cetati.

Deci toate cetatile pe care sä, le dati leviilor sa fie patruzeci si opt, eu izlazurile lor. Si cetatile sit le dati din bunul fiilor

lui Israil: de la cel ce tire mai mult

dati mai mult si de la cel ce are mai putin ea dati mai putin, fiecare si dea levitilor din cetittile lui dup.& intinderea

mostenirii pe care a mostenit-o. Si a graft Domnul cu Moise asa:

rt Vorbeste fiilor lui Israil si le

spune: Dupii ce yeti trece Iordanul in

tara Canaanului, Sa va alegeti din cetatile voastre cetati de scapare, in care sä fuga ueigasul care a ucis pe cineva din gresaki.

Acestea sit fie cetäti de scipare impotriva ritzbunittorului de flange, ca ucigasul sä nu fie omorit pang cand nu va fi judecat inaintea obstiei. lar cetatile de scapare pe care le

yeti da a fie sase la numar:

Trei cetäti dincoace de Iordan trei cetati sä le dati in Canaan. Sá fie cetäti de seapare. Aceste sase cetati de sciipare

fie pentru fiii lui Israil, pentru straini

pentru cei ce locuesc in rnijlocul lor, ea sit fug& inteinsele oricine va fi ucis pe cineva din greseala.

183 www.dacoromanica.ro

NUMERII, 36

Daca cineva a fost lovit cu o

Si nu luati pret de riiscumparare pentru sufletul unui ucigaa osândit la moarte, ci sa fie omorit.

unealtä de fier, i acela a murit, tuitorul este ucigaa, i ucigaaul trebue fie pedepsit cu moartea. Daca cineva a fost lovit de piatra zvarlitit cu mana ai a murit, cel care a

Si nici sit nu luati pret de rascum-

parare ca cel ce a fugit inteo cetate de scapare ea se intoarca in pámantul situ mai nainte de moartea arhiereului. Sä nu intinati pamantul in care

zvarlit este ucigaa, i ucigasul sit, fie pedepsit cu moartea.

Sau a fost lovit cu o unealta de

sunteti, caei sangele intineaza plimantul

si nu se poate ispgai nici un pacat cu

lemn pe care fiiptuitorul o avea in mama,

din care pricing, lovitul a si murit, cel dintai este ucigas, i ucigaaul trebue sit

sângele viirsat, ci numai cu sangele celui

ce 1-a värsat.

fie omorit. Räzbungtorul sangelui sá ucidii pe ucigas, sa-1 ucidä oriundo 1-ar intalni. Daca I-a izbit din urä sau a aruncat inteinsul cu ceva fárá gand räuai a murit,

Sit nu pangitriti tara in care locuiti In mijlocul careia locuesc eu, cáei eu sunt Domnul care salitalueste in mijlocul fiilor lui Israil !

Ori din vr5,jmgaie 1-a lovit cu mitna

36.

si a murit, cel ce i-a pricinuit moartea este ucigaa. Razbunittorul sangelui sg-1 omoare oriundo 1-ar

Lege pentru neinsträinarea mo,9iilor la md-

tamplare

lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din neamul fiilor lui Iosif, s'au apropiat I:0i au vorbit inaintea lui Moise inaintea voevozilor, capetenii ale fiilor lui Israil,

ritiul

lar daci cineva a lovit din in-

färä, vräjmáaie si a aruncat inteinsul cu vre-o unealta Era gand Ori cu vre o piaträ din pricina eareja a murit, farg, sa-i fi fost duaman

farit sa-i fi vrut

Obatia sit judece pe ucigas ai pe raz-

bunátorul sangelui, dupa pravila aceasta.

Si obstia sä scape pe ucigaa din mana razbunittorului de sange i sd-1 intoarca obatia in cetatea de scapare in care a fugit, i el sä, stea acolo pang, la moartea arhiereului cel miruit cu mirsant.

lar dad,' ucigaaul va ieai din cu-

prinsul cetittii de scapare in care a fugit, Si razbuniitorul sangelui 11 va afla afarg din hotarul cetittii de scapare, ritzbunatorul sg, omoare pe ucigaa far& teamá

de vinovittie,

Choi el trebue sa stea in cetatea

de scapare pang, la moartea arhicreului numai dupá, moartea arhiereului, ucigaaul poate sá, se intoarcit in pamântul moatenirii lui. Aceste randuieli de pravila sit Bibb',

trainicie pentru voi in neam de neamul vostru, in toate asezarile voastre. Cand cineva va omori un om, ucigasul sa,' fie omorit dupg märturia mai multor martori, caci marturia unuia nu este de ajuns pentru osandirea unui om la moarte.

fetelor.

Atunci voevozii din neamurile fiilor

Si au zis: « Domnul a poruncit dom-

nului nostru sá impart& piimântul prin

sorti, moatenire fiilor lui Israil, i Domnul

a poruncit domnului nostru sg, imparta' moatenirea lui Telofhad, fratcle nostru, fiicelor sale.

Dad, ele se vor marita dupia unul din fiü unei alte semintii a lui Israil, mostenirea lor va fi scoasit din moatenirea pärintilor noatri i va fi adiogatá la moatenirea semintiei in care vor intra, astfel ca ea va fi scoasit din partea noasträ, de moatenire. lar °and va veni anul jubileu pentru fiii lui Israil, moatenirea lor se va aditoga

la moatenirea semintiei in care ele vor intra i va fi sums& din part,ea de mos.tenire a seraintiei pgrintilor nostri. Si Moise porunci fiilor lui Israil, dupa porunca Domnului, aaa: «Drept a grait semintia fiilor lui Iosif ! Iatit ce porunceate Domnul pentru fiicele lui Telofhad: De vor socoti de bine

In ochii lor 85, se mgrite, sá fie sotii numai celor din neamul semintiei rintilor lor, 184

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 1

Ca astfel mostenirea fiilor lui Israil

Fiicele lui Telofhacl fd.curd, dupä cum a poruncit luí Moise Domnul. Mahla, Tirta, Hogla, Mika i Noa, fiicele lui Telofhad, au ajuns sotiile fiilor unchiului lor.

sä nu treacä din senaintie in semintie, ci fiecare si fie lipit de mostenirea semintiei pdrintilor

Si once fatd care stdpáneste o parte de mostenire in una din semintiile fiilor lui Israil, sd, fie sotia unuia din neamul semintiei pdrintelui s+1 u, ca astfel fiecare din fiii lui Israil sá stäpitneased, mostenirea párintelui situ, lar partea de mostenire sä nu treacit de la o semintie la alta, ci fiecare om din semintille fiilor lui Israil sit fie lipit de mostenirea lui. »

De au ajuns sotii ale color din

neamul fiilor lui Manase, fiul lui Iosif, iar mostenirea lor a ritmas in neamul semintiei pärintilor lor. Acestea sunt portmcile i rânduielile pe care le-a poruncit Doranul, fiilor lui Israil, prin gura lui Moise, când erau ei in câmpiile Moabului, pe Virmul Iordanului, in dreptul Ierihonului.

DEUTERONOMUL vostri, lui Avraam, lui Isaac si lui Iacob, sä o dea lor i semintiei ion de dup.& ei. » In vremea aceea v'am spus you'd: « Nu pot singur vit mai port de grijii !

1.

Moise cutinteazit poporulni.

Cuvintele pe care le-a spus Moise cätre tot Israilul dincolo de Iordan, in pustie, in Araba, in fata Rani Rosii, intre Paran, Tofel, Laban,Haterot i Dizahab. Ci este cale de unsprezece zile de la Horeb spie mun tele Seir pand, la

Domnul Dumnezeul vostru v'a' spo-

rit numdrul i iatä cä, acum sunteti multi

ca stelele de pe cer.

Ca des-Barnea.

Domnul Dumnezeul párintilor vostri sd vd, inmulteascd, de o mie de ori mai mult si sä vä binecuvinteze precum

In anul al patruzecilea, in luna a unsprezecea, in ziva intíbia a lunii, vorbit Moise dare flu lui Israil, intocmai precum ii poruncise Dumnezeu. Dupii ce a invins pe &bon, regele

v'a fitgicluit !

Dar cum as mai putea sä port eu

Amoritilor, care avea curtea donaneascd,

sing,ur greutatea, povara i judecarea pricinilor voastre ? Aduceti dar din semintiile voastre bärbati intelepti, priceputi .si cunosciitori

pe care «à-i pun cdpetenii peste voi Ci voi rdspuns i ati zis:

In Hesbon, si pe Og, craiul Basanului, care avea curtea in Astarot i in Edrei, Dincolo de Iordan, in tara Moabului, a inceput Moise

«Nimerit este ceea ce ne imbii Bd. faecal ! »

Atunci am luat pe voevozii semintiilor voastre, bArbati intelepti i cunos-

thlculascii, legea

aceasta astfel: a Domnul Dumnezeul nostni ne-a gräit noud in Horeb: «E Inuit de tot de

and locuiti voi in muntele acesta!

eaten, s't i-am pus cdpetenii peste voi: peste o mie, peste o sutd, peste cincizeci, peste zece, precum i dregätori in

Indreptati-vd, i porniti ca sd, ajungeti in tara muntoasii a Amoritilor si la toate popoarele vecine, in cd,rnpia Iordanului in munte, in ses, in Negeb, pe tärmul márii. in Ora Canaanului i in tinutul Libanului, care se intinde la fluviul eel mare al Eufratului. Iatä, vd, pun inaintea ochilor vostri tara! Veniti i luati in stiipänire tara pentru care s'a jurat Domnul

semintiile voastre. $i in vremea aceea le-am poruncit

185

judeciitorilor vostri asa: Ascultati pe fratii vostri i judecati drept atilt pe fratii vostri cát si pe striiini, La judecatä sá nu cäutati la fata nimAnui; pe coi de ränd ca si pe coi de frunte sii-i ascultati, si de fata nimanui sd, nu v5, temeti, ciici hotl 'ire& la judecatä este a lui Dumnezeu ; insä pricinile

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 1

Domnul Dumnezeul vostru, care

prea grele pentru voi di le infätisati intea mea spre cerceta,re.

merge in fruntea voastra, este cel ce

se va lupta pentru voi, intocmai cum a facut in Egipt in väzul vostru, Si in pustie, unde, precum v'ati

Si v'am mai poruncit in vremea aceea tot ceea ce era sä, faceti.

Dupti, ce am pornit din Horeb, am umblat noi prin acel pustiu mare

incredintat, Domnul Dumnezeul vostru v'a dus cu sine, cum îi duce un parinte pe fiul säu, tot drumul pe care

infrico$at pe care 1-ati vazut, indrep-

tandu-ne spre tara muntoasä a Amori-

1-ati strabátut, pfinä ati ajuns in locul

tilor, precum ne-a poruncit noua Domnul,

si am ajuns la Cades-Barnea, Si v'am spus: Ati ajuns in tara muntoasii a Amoritilor, pe care Domnul Dumnezeul nostru ne-o va da nouh. Vezi, Domnul Dumnezeul tau ti-a

acesta;

lar in pustia aceasta n'ati crezut

In Domnul Dumnezeul vostru, Care merge in fruntea voastra sh va &ease& un loe unde popositi cu taberile: noaptea in stalp de foc, ca

dat tara care este inaintea ta. Sue-te $i o ja in stapanire asa cum Domnul

sä vedeti drumul pe care mergeti, iar

Dumnezeul tau a faghduit phrintilor tad!

Nu te teme i nu te spaimânta! Atunci v'ati apropiat toti Cu totii de mine i mi-ati riispuns: « Vrem sä, trimitem inteacolo pe cineva sh iscodeasch tara i sä ne aducä vorbä despre

calea pe care o avem de strabatut

despre cetatile pe care o sa le intalnim

ziva in nour ! Gaud ins& Domnul a auzit huetul cuvintelor voastre, s'a intáratat $i s'a jurat zictind:

« Nimeni dintre barbatii acestia, din acest neam ticAlos, sa nu yacht phmantul cel manos pentru care m'am jurat sä-1 dau paiintilor vostri,

36 Mara de Caleb, fiul lui Tefune, care

In cale ».

Si fiindca mi s'a phrut nimeit

va vedea. Numai lui i fiilor lui voi da pamântul pe care a umblat, fiindca el a fost credincios. Domnului. Chiar i pe mine s'a maniat Dum-

euvantul acela, am ales dintre voi doisprezece harbati, cate unul de fiecare serain tie,

Si au pornit-o spre tara cea muntea,* si au ajuns pan& in valea Escol, pe care au iscodit-o.

nezeu din pricina voastra zichnd: « Nici

tu sa nu intri inteinsul,

Ci numai Iosua, fiul lui Nun, slujitorul tau, sa intre ; pe el imharbäteaza-1, &lei el va impärti lui Israil piimantul. » lar pruncii vostri, de care ati spus ch, s vor fi prada a, i fiii vostri, care nu

Ba au luat cu ei din roadele phmantului i ni le-au adus nouh, i s'au Mors i cu räspuns i ne-au spus: « Pli-

mantul pe care ni-1 va da Domnul Dumnezeul nostru este manos

Dar voi n'ati voit sä plecati in-

stiu nici binele niei räul, vor intra inteinsul i Ior li-1 voi da i ei 11 vor

nul din tara Egiptului, ca sä ne dea

pe drumul Marii Rosii! » ritspuns i mi-ati zis: Atunci Pacatuit-am inaintea Domnului ! Noi

stapani.

teacolo, ci v'ati riizvrätit impotriva poruncii Domnului Dumnezeului vostiv, Ati chrtit in corturite voastre ati zis: Din urä, ne-a scos pe noi Dom-

In mana Amoritilor i sa ne praphdeasca. Incotro BA apucam Fratii nostri

Voi insa porniti iarhsi in pustie,

ne-au topit mima in noi zicand: « Poporul acela este mai numeros si mai inalt la stat decht noi, cetatile lor sunt mari si intärite cu ziduri pang la cer. Ba am mai vazut acolo i pe feciorii lui Enac !*

Atunci v'am spus: i Nu va pierdeti cumphtul i nu va Ingroziti !

ne vom sui i vom lupta intocmai precum ne-a poruncit Domnul Dumnezeul nostru a. i fiecare v'ati incins cu armele de razboi i ca o nimica ati socotit pornirea in spre tara cea muntoasii.

Dar Domnul a zis catre mine:

«Spune-le lor: aNu vä suiti si nu vâ rhzboiti cilci eu nu sunt in mijlocul vostru ca sä nu va doboare vrhjmasii vostri !

186

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 2

Eu v'am zis, dar voi nu na'ati

da stapanire, fiindca stiipinirea am dat-o fiilor lui Lot ». Mai naínte vreme au locuit in-

a,scultat, ci v'ati razvratit impotriva poruncii Domnului i v'ati incumetat va suiti in tara cea muntoasa. Atunci Amoritii care locuiau tara

tr'insa Emitii, popor mare, numero» ai de staturti inalta ca i Enachitii. i ei au fost socotiti ca i Enachitii, drept Refaiti, iar Moabitii Ii nu-

ca muntoasit au iesit intru intampinarea voasträ i v'au fugárit, precum fac albineie, i v'au batut de la Seir i pana la Horma, Si v'ati tutors si ati plans tnaintea

mesa Emiti. lar in Seir au locuit inainte vreme Horitii, ins& urmasii lui Esau i-au izgonit i-au niraicit s't s'au asezat in loeul lor,

Domnului, far& ca Domnul s auda Oa-

sul vostru

i fr

Si asa, ati

s ia aminte la voi. fost nevoiti sa stati

mutt& vreme in Cades ati petrecut-o acolo ! »

asa cum a facut Israil cu tara pe care

o stapaneste, pe care Domnul i-a dat-o. « Acura sculatí-va i treceti peste apa Zeredului. » i noi am trecut Zeredul. Vremea ca,t am mars noi de la Ca-

vremea pe care

des-Barnea, pan& am trecut peste apa Zeredului, a fost treizeci si opt de ani, panit cánd au rnmit din tabara toti oa-

2. Biruin(ele asupra primilor protivnici.

Si am pornit iaräi spre pustie drumul spre Marea Rosie, precum imi poruncise Domnul, i multa vreme am dat ocol immtelui Seir. Atunci a zis Domnul catre mine:

menii de lupta, precum se jurase Domnul.

Clici mana Domnului a fost im-

potriva lor ea sa-i nimieeasea din tabitrit pima la unul.

Si dup.& ce au pierit din popor toti cei destoinici de luptit, Doranul mi-a zis asa: s Traci acum Ami, granite, Moa-

«V'ati invartit destul in juruI acestuí munte ! Luati-o spre miaza-noapte,

lar poporului porunceste-i astfel: re Sii treceti prin tara fratilor vostri, fiii lui Esau, care locuesc In Seir, caci ei se

tem de

tare,

voi,

dar voi sa va

bului,

Si apropie-te de fiii lui Amon, dar

nu navali peste ei 5i nici nu te razboi, fiindcsa nu-Vi voi da stapanire din tara

pitziti

Ca nu cumva «a V razboiti cu ei,

fiindca eu nu va voi da votta, din tara lor nici un pas, deoarece muntele Seir 1-am dat in stapánire lui Esau. Cumparati bran& de la ei cu bani, mancati, asemenea i apit tot cu bani sà cumparati, i beti, Cad Domnul Dumnezeul tau ti-a binecuvantat tot lucrul mainilor tale, el a stiut ealea ta de strabitut in pustiul

Amonitilor, cäci stapanirea am dat-o fiilor lui Lot s.

i aceasta tara era socotitä, a

Refaitilor, cáci Refaitii locuiau mai nainte vreme inteinsa, iar Amonitii Ii nurneau Zamzumiti,

Popor mare, numeros i Malt la

stature', ca i Enachitii. Domnul ins& í-a

acesta ; timp de patruzeci de ani Domnul Dumnezeul tau a fost cu tine i nu ti-a lipsit nimic ! »

Si noi am trecut pe langit fratii

nimicit din fata lor i i-a izgonit, iar ei locuese in locul lor, Intocmai precum a facut Domnul pentru fin luí Esau care locuesc in Seir:

a nimicit pe Iloriti din fata lor si i-a

alaturi de drumul spre Araba, alaturi

izgonit, iar ei locuesc acolo pan& in ziva de astiizi. Si Horitii care locuiau in sate panii

Atunci a zis Domnul catre mine:

locul lor. e Sculati-vii, porniti si treceVi apa

nostri, fiii lui Esau, care locuiau in Seir,

la Gaza au fost nimiciti de Caftoriti, care, venind din Caftor, s'au asezat in

de Elat si de Etion-Gheber, si am carmit indreptandu-ne calea spre pustiul Moabului. (I Nu strilmtora Moabul

i

nici nu te

Arnonului! Iatit cà voi da in mama ta

razboi cu el, cad din tara lui nu-ti voi

pe amoreul Sihon, regale Hesbonului, 187

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 3

Ora lui. Porneste sa-I cuceresti i razboieste-te Cu el! De azi incolo voi incepe sa ras-

de Iaboc si de cetatile din munte, si de tot

ceea ce ne poruncise Domnul Dumnezeul nostru ca sa, nu ne atingem.

pandeso spaima cumplita de tine in toate popoarele de sub tot cerul. Acei

3.

care vor auzi de numele tau vor tre-

Biruinfa asura lui Og, regele Basanului. Mud insä am pornit iarasi la drum In spre Basan, iar Og, regele Basanului, a iesit intru intampinarea noastra impre-

mura i isi vor pierde cumpitul in fata ta.» « Si am trimis soli din pustiul Che-

demot la Sihon, regele Hesbonului, cu cuvinte de pace, ca sa-i spuni: Vreau s tree prin tara ta, pe

unit cu tot poporul cel razboinic si se lupte cu noi la Edrei,

drumul eel imparätesc. Ingiidueste-mi 36,

merg far& si cotesc nici la dreapta, nici

Atunci Domnul mi-a spus: « Nu te teme, caLci il voi da in mama ta, pe el si pe tot poporul i tara lui, si tu si te porti cu el cum te-ai purtat cu Sihon, regele Ammitilor, care si-a avut curtea domneasci in Hesbon. Deci Domnul Dumnezeul nostru a

la stanga, Vinde-mi hranä pe bani ca si ma-

nine si api da-mi tot pe bani, ca sa. beau, cici vreau si tree numai pe jos d e-a-cu rmezisul Caci fiii lui

In Seir voie,

Esau care locuesc

Moabitii din Ar mi-au dat pan& voi trece dincolo de Ir-

dat in mama noastra si pe Og, regele Ba-

j

sanului, cu tot poporul lui cel rizboinic si 1-am infrânt de n'a mai lamas nimeni. i am cucerit in vremea aceea toate cetitile lui, de n'a ramas cetate pe care si n'o fi cuprins saizeci de cetati, tot tinutul Argob, regatul lui Og al Ba-

dan, in tara pe care Domnul Dumnezeul

nostru ne-o va da notiä. » Dar Sihon, regele Hesbonului, nu ne-a ingaduit si trecem pe la el, hinder), Domnul Durrinezeul tau Ii invártosase duhul si Ii impietrise mima, ca si-1 dea In mainile tale ca in ziva de azi. Si Domnul mi-a spus: Vezi, am

sanului.

Toate cetatile acestea erau intarite cu ziduri inalte, si cu porti cu zävoare, In afará de nenumaratele localitati ale

inceput si dau in mina ta pe Sihon tara lui ; incepe si cuceresti, ca si

Perezitilor.

sapinesti tara ». Dar Sihon a iesit la luptit in intampinarea noastri, la Iahat, el si cu tot poporul cel razboinic. i Domnul 1-a dat in mana nos.Ara, si 1-am biruit pe el, pe fili lui pe tot poporul. In vremea aceea am cucerit toate

Si le-am daramat precum am ficut cu Sihon, regele Hesbonului, când am priipadit toate cetlitile, femeile i copiii. Ins& vitele i prada din cetati le-am

luat pentru noi. In vremea aceasta, am cucerit rile din mina celor doi regi amoriti, de

dincolo de Iordan, de la 11111 Arnon pin& la muntele Hermonului, Sidonienii numesc Hermonul Si-

cetatile lui si am prapadit din toate cetä-

tile, pe birbati, pe femei- qi pe copii, n'am lasat pe nici unul viu. Ci pentru noi am luat ca pradi numai vitele, pe MAIgi cealaltä pradi

din cetitile pe care le cucerisem. De la Aroer, care se ail& pe tarmul rfiului Arnon, i pani la cetatea din vale, pa,nit la Galaad, n'a rimas oras pe care si nu-1 fi cucerit, fiindca, Domnul Dumnezeul nostru ni le daduse

pe toate in stapánirea noastri.

Totusi de tara Amonitilor nu te-ai atins, va si zici de asezitrile de dincolo

non, iar Amonitii Senir Toate cetatile din câmpie, tot Ga-

laadul i Basanul pan& la Salca i Edrei,

cetiti din regatul lui Og al Basanului. Cad. numai Og, regeleBasanului,

mai ramisese din ramisita Rafaitilor ; patul lui, un pat de fier, se afla i acum In Rabat, in tinutul Amonitilor: lung de nouil, coti i lat de patru coti, cotul de rand. i tara aceasta am luat-o atunci In stapinire, incepind de la Aroer, care

188

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 4

se afla pe apa Arnonului, Impreuni cu jumatate din muntele Galaadului i cesi le-am dat lui Ruben si tätile lui Gad. Si ceea ce a mai et' mas din Galaad si tot Basanul, regatul lui Og, intreg tinutul Argobului, 1-am dat unei jumittati din semintia luí Manase. Acest tinut intreg al Basanului se cheama tara

mama ta cea tare,

nuni ca tine ! Ajuta-ma sa ajung i Era vad pa-

cel manos de peste Tordan, aceasta

tara muntoasä si frumoasa, precum si Libanul.

Dar Domnul s'a tntaratat pe mine, din pricina voastra, si nu m'a ascultat, ci mi-a zis: Destul, sa nu-mi mai vorbesti de lucrul acesta! Sue-te in varful muntelui Pisga

Refaitdlor.

lair, fiul lui Manase a cuprins intreg tinutul Argobului pant), in granito Ghesuritilor Maacatitilor si a numit cu numele « asezarile lui Iair », care se numesc astfel Irani in ziva de azi. Lui Machir i-am dat Galaadul, lar serninjiilor lui Ruben si Gad, le-am dat o parte din Galaad, pan& la apa Arnonului granita trecand prin mijlocul väil si pana in valea Iaboeului, hotarul Amonitilor, Apoi Araba si Iordanul ca hotar,

clici care Dumnezeu

In cer si pe piimant face fapte 5i mi-

si roteste-ti ochii spre asfintit, spre miazii-

noapte, spre si spre rasarit, si priveste cu ochii, caci nu vei trece Iordanul acesta; Da porunci lui Tosua, si imbarbilteaza-1 insufleteste, caci el va trece In fruntea poporului acestuia si el

va imparti

p5,mantul pe

care tu

vezi.

Atunei, noi eram popositi in vale, In fata Bet-Peorului.

de la lacul Ghenizaretului si pad& la Marea

Araba, adica Marea Saratti, pang, la povarnisurile muntelui Pisga, in rasarit. Si atunci v'am mai poruneit « Domnul Dumnezeul vostru v'a dat pa-

mántul acesta in stäpanire, dar voi toti osterni gata de lupta sä mergeti in fruntea fratilor vostri, fiii lui Lsrail, lar femeile, copiii si turmele stre caci stiu cä aveti multe turme

4. a

si indreptarile pe care te invat sa le

ca sä fiti vii si sii intrati sä mosteniti tara pe care Domnul

indeplinesti !

Durnriezeul vostru o va da vouil. Peste ceca ce eu vit poruncesc, nu adaugati nimio si nici nu taiati, ci

sa riimana in cetátile pe care vi le-am dat, Pan& arid Domnul Dumnezeul vo-

poruncile Domnului Dumnezeului vo-

stru pe care eu vi le dau. Ochii vostri au vazut ceca ce Domnul vostru a Mont cu Baal-Peor! Pe

stru va harazi si fratilor vostri, ca

locas de odihnii, pang. &and sí ei vor pune stapanire pe pamantul pe care Domnul Dumnezeul vostru 11 va da lor peste Tordan. Atunci sa, va intoareeti fiecare la partea lui de stapanire pe care v'am harazit-o. * In vremea, aceea i-am poruneit si lui Iosua: Ochii tài au vault tot ceca ce Domnul Dumnezeul vostru a fiicut cu cei doi regi i intocmai asa va face

oricine a umblat dupil Baal-Peor ha nimicit Domnul Dumnezeul tau din mijlocul tau! Rasa voi care v'ati lipit de Domnul

Dumnezeul vostru sunteti cu totii vii astazi.

Cugetati dar. Eu v'am invatat pe

voi legi si inclreptari, precum mi-a poruncit mie Domnul Dumnezeul meu, ca sit le impliniti intocmai in tara in care

tuturor regatelor prin care tu vei trece ! Nu va temeti, eaci Domnul Dum-

voi intrati sa o luati in stapilnire.

nezeul vostru se va lupta pentru voi. »

Deci tineti-le si impliniti-le, gi din aceasta sit se vadii intelepciunea si priceperea voastra in ochii popoarelor, care

Atunci am rugat fierbinte pe Domnul

Supunerea laid de lege. i acum. Tsraile, ascultä de legile

« Doamne Dumnezeule, tu ai in-

ceput sa arati slugii tale, slava ta si

vor auzi de aceste 189

www.dacoromanica.ro

legi

si vor zice:

DEUTERONOMUL, 4

toatä, castes cereasca, ea te lavi ispitit si di, te inchini i 86, slujesti acestor fapturi pe care Domnul Dumnezeul tau le-a ldsat pentru toate popoarele de sub tot cerul, lar pe voi v'a ales si v'a scos din cuptorul cel de fier, din Egipt, ca liti poporul mostenirii sale, ca In ziva

nNumai neam intelept i priceput poate sa,

fie acest popor puternic ! » Gael, inteadevar, care este neamul puternic de care dumnezeii lui sa fie asa de aproape ca Domnul Duranezeul nostru, ori de ca,to ori II chemam ?

i unde se aflä vre-un neam pu-

ternic care sa, aiba, legi i drepte randuieli ca legea pe care eu astázi v'o pun

de azi. Si Domnul

aprins mania finpotriva mea, din pricina voastra, si s'a

inainte ?

Dar pazeste-te pe tine i sufletul tau fereste-1 tare, sa, nu uiti cele ce ochii tai au vazut si 66, nu piarä din mima ta in toat'a vremea vietii tale, ci ea le impärtásesti i fiilor thi.

s't

jurat sa nu trec Iordanul

s't

ea nu

intru in tara cea frumoasá, pe care Dom-

nul Dumnezeul tau ti-o va da tie ca mostenire.

nepotilor

Caci, iata, eu voi muri in tinutul acesta si nu voi trece Iordanul, ci numai voi 11 yeti trece si yeti sta,pani aceasta frumoasä tara. Fiti cu bagare de seam& sa, nu

Cand stateai in Horeb inaintea

Domnului Dumnezeului tau, and Domnul mi-a spus: n Strange poporul ca dau in auz poruncile mele, ca sâ invete

sa se teami de mine in toata vremea cat vor fi vii pe pa:Plant, si sa invete si pe copiii lor s, V'ati apropiat i ati stat la poa-

uitaid legamantul pe care Domnul Dumnezeul vostru 1-a incheiat cu voi i sa nu va, faceti chipuri cioplite, pe care le-a oprit Domnul Dumnezeul tau,

jurat de intuneric, de nori si de bezna.

ravna.

Fiindca Domnul Dumnezeul tau este foc mistuitor, Dumnezeu plin de

lele muntelui, in vreme ce muntele ardea cu vapaie pan& In mima cerului, incon-

Dup6, ce yeti avea fil j nepoti yeti imbatritni In tara, daca' va, yeti ticäboi sa faceti idoli ciopliti i once fel de chip si daca yeti savarsi fapte rele in ochii Domnului Dumnezeului tau, ca sa-1 maniati,

Atunci Dornnul v'a vorbit din mijlocul focului. Huetul cuvintelor lui 1-ati auzit, dar chip, afar& de glas, n'ati va,zut.

Si v'a vestit el legamantul cele zece porunci, pe care vi le-a poruncit sa le paziti si pe care le-a scris pe &ma table de piatra. Atunci mi-a poruncit Domnul mie sa va invat pe voi legile i indreptarile, ca sa va purtati dup6, ele in tara In care yeti trece s'o stapaniti. Si flindcä atunci cand v'a vorbit

Pentru aceasta iau ea martor impotriva voastra cerul i pamántul, degraba yeti pieri de pe pämtintul in care treceti Iordanul ca stapaniti, s't nu va, yeti mai prelungi viata, ci yeti fi nimiciti cu desävarsire,

Si va va risipi Domnul printre

Domnul in Horeb, din mijlocul focului, n'ati vazut nici un chip, pa,ziti-va cu grip, sufletele voastre, Ca si nu pificatuiti i sà va faceti chip cioplit, i once fel de chip de idol, barbat sau femeie,

neamuri, i yeti ramanea putini la numar

intre popoarele unde vä va surghiuni

Chip de dobitoc de pe pamant, chip de erice fel de pasare zburatoare, care zboarii sub cer, Chip de once fel de taritoare de pe pama,nt, chip de once fel de peste

pe voi Domnul. Acolo yeti cinsti dumnezei, turi de maini omenesti, de lemn s't de

piatra, care nu viid, nu aud, nu mana,nc6,

si nu miros. Si acolo vei cauta pe Domnul Dumnezeul tau si Il vei afla, dacâ vei cauta din toata inima ta si din tot

care traieste in ape sub pamant,

sufletul tau. C6,nd vei fi in strämtoare i toate acestea vor da peste tine in vremea cea

Ca nu cumva sà ridici ochii spre cer i ea vezi soarele, luna, stelele s't 190

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 5

de apoi, te vei intoarce la Domnul Dum-

nezeul tau i vei asculta de glasul lui, Gaci Domnul Dumnezeul tau este Durnnezeu milostiv, care nu te va lasa, nici nu te va nimici, si nici nu va uita legämantul cu párintii täi, ciirora li s'a jurat. Cerceteazit, in vremurile stfavechi

de dinaintea ta, din ziva and a fäcut

Dumnezeu pe om pe piimant, de la un capdt i liana la celiilalt capät al cerului, vezi (lac& s'a mai petrecut vre-o fapta

mare ca aceasta, ori de s'a mai auzit ceva la fel! Oare a mai auzit vre-un popor glasul

Domnului, vorbind din foc, precum 1-ai

auzit tu si ea ramana cu viata ? Sau a mai incereat vre-un dumnezeu sa vinä pe pámant ea 85,0 aleaga luisi popor din mijlocul altui popor prin incerciiri, prin minmai fapte mai prosus de fire, prin luptä, cu manâ tare si

cu brat intins, cu aratiíri infricosate, precum a Lent in ochii täi, in Egipt, Domnul Dumnezeul tau?

Tie fost dat sit% vezi i sâ te ineredintezi efi, Domnul este Dumnezeu,

bagare de seama, fara ca mai nainte sit-i fi purtat pica. Si. (lac& va fugi intr'una din cetatile acestea, ea scape cu viata.

Beter in pustie, in tinutul campos

al lui Ruben, Ramot din Galaad, in Gad, si Golan in Basan, in semintia lui Manase.

lata dar legea pe care Moise a

pus-o inaintea fiilor lui Israil ! Iatä i descoperirile, poruncile indreptarile pe care le-a por uncit Moise fiilor lui

Egipt,

Israil, cand au iesit ei din

Dincolo de Iordan in valea din

fata Bet-Peorului, in tara lui Sihon, regele Amoritilor, care isi avea scaunul domnesc in Hesbon, pe care 1-au infrant Moise i fiii lui Israil, dupa, iesirea lor din Egipt,

Si au pus stäpanire pe tara lui, ca si pe tara lui Og, regele Basanului, cei doi regi Amoriti de dincolo de Iordan,

la räsärit; De la Aroer care se afla pe tarmul Arnonului i pana la muntele Si-

si nu este altul afar& de el.

rionului, edict'', al Hermonului, Precum i toatä, campia de din-

VA a ales si semintia lor de dupa ei, si te-a scos el insusi din Egipt cu pu-

Cretinicirea a doua a Celor Zece Porunci.

Ca sä, izgonesti de dinaintea ta

railul i i-a spus: Asculta, Israile, poruncile i indreptärile pe care ti le voi

Auzit-ai glasul lui din cer, ca sit% te invete, si pe ptimant ti-a arátat focul lui cel mare, si din mijlocul focului ai auzit poruncile lui. Din pricing, ca a iubit pe parintii

terea lui nemarginita,

popoare mai mari FA mai tari decal tine

si ea te aduca sä.4i dea ca acum tara

lor ea mostenire; Pentru aceasta sa stii ii sa ii cu scumpatate in inima ta, ea Domnul este Dumnezeu in cer sus si pe piimant jos, nimeni nu este afar& de el! Pazeste dar legile i poruncile lui, pe care ti le dau astäzi, ea sa-ti meargä, bine tie i fiilor tal de dupä tine si sä ai viaà lungli pe pamantul pe care Dumnezeul tau ti-1 va da pe veci. Atunci a osebit Moise trei cetati dincolo de Iordan, spre Ca sä fug& intr'insele ucigasul care a omorit pe aproapele lui din ne191

colo de Iordan, de la riisarit i pang la Marea Araba, la poalele povarnisurilor muntelui Pisga.

Atunci a chemat 1Vloise pe tot Is-

porunci astäzi in auzul tau! Invatati-le sarguiti-vit sa le faceti! Domnul Dumnezeul nostru a incheiat legamantul cu noi in Horeb, Si legamantul acesta 1-a incheiat Domnul nu cu pärintii nostri, ci eu noi Cu totii care suntem acum vii. Domnul a vorbit cu voi fats& catre fatil in munte, din mijlocul focului, lar eu stäteam atunci intre Domnul i intre voi ca sä, vä vestesc you'd poruncile Domnului, de fata

focului,

v'ati suit in munte. rostit:

www.dacoromanica.ro

i

ciici vä era frica de aceea nu i

Domnul a

DEUTERONOMUL, 5

« Eu sunt Domnul Dumnezeul tau,

care te-am scos din tara Egiptului din casa robiei.

Sa nu ai alti dumnezei aura de

mine.

S5, nu-ti faci tie chip cioplit

Aceste porunci le-a rostit Domnul catre toatii, obstia voastra In munte, din mijlocul focului, al norilor i al intunericului, cu mare glas. Apoi le-a scris pe douli table de piatra çii mi le-a dat mie.

lar cand ati auzit glasul din mij-

nici

once alt chip, care se aflà sus in cer

si jos pe pamant, In apä si sub pamant. Sa nu te inchini lor i nici sa le slujesti, cad eu suntDomnul Dumnezeul tau, Dumnezeu ravnitor, care pedepseste

delegea parintilor In copii pana la al treilea i pan& la al patrulea neam, fatä

de cei ce ma urasc, Dar ma aràt indurator pana la al miilea neam, fatà de cei ce mil iubesc pazesc poruncile mele. Sä nu iei numele Domnului Dum-

nezeului tau in desert, cad Domnul nu crutä pe cel care ja numele salt in desert.

Ptizeste ziva Sambetei, ea sa, o sfintesti, precum ti-a poruncit Domnul Dumnezeul tau.

Sase zile sa lucrezi s't sa-ti isprävesti toate lucrurile tale,

lar ziva a saptea este &ambits.

Domnului Dumnezeului tau, in care tu FA nu lucrezi nimio, nici fiul tau, nici flies, ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici boul tau, nici asinul tau, nici vitele tale, niei sträinul din aseziiiile tale, asa ca alb& odihnà ca si tine robul tb,u roabata. Adu-ti aminte ca, ai fost slugà in tara Egiptului s't Domnul Dumnezeul

tau te-a scos dinteinsa cu man& tare

cu brat intins ; pentru aceasta Domnul Dumnezeul tau Iti da porunca sa pritznuesti ziva Sambetei. Cinsteste pe tatál tau si pe mama ta, precum ti-a poruncit Domnul Dumnezeul tau, ca 65, träiesti mult i sa-ti

mearga tie bine pe pamantul pe care Domnul Dumnezeul tau ti-1 va da tie.

locul intunericului, pe camd muntele ar-

dea, v'ati apropiat de mine toti voevozii semintiilor i batranii vostri, i ati zis: o Iatà, Domnul Dumne-

zeul nostru ne-a aratat slava sa, maretia

sa, iar glasul sau 1-am auzit din mijlocul focului. Astäzi am vitzut ca Dum-

nezeu a vorbit cu omul si el a ramas cu viatä.

Si acum de ce sa murim ? Focul acesta mare ne va mistui, i dad, vom mai auzi glasul Domnului Dumnezeului nostru atunci vom muri. Cici cine din oameni a auzit, ca noi, glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului i sa fi A,mas viu ?

Apropie-te si asculta ceea ce va vorbi Domnul Dumnezeul nostru s't tu si ne spui noui ceea ce Iti va grad Domnul Dumnezeul nostru, ea sà auzim sä facem. »

Si Domnul a auzit glasul cuvintelor Ion ctbnd ei vorbeau cu mine si a zis Domnul catre mine: Auzit-am

glasul cuvintelor poporului acestuia care vorbea cu tine. Socotesc ca ei au vorbit bine !

0, de-ar fi mima lor sit se teami

de mine i sä pazeasca deapururi toate

poruncile mele, ca sä le meargit bine lor i fiilor lor in veac

Du-te si le glide*: a Intoarcetl-va In cortmile voastre ! »

Tu ins& stai cu mine, caci am

sà'-ti spun toate poruncile, legile i Indreptilrile pe care Inveti ca ea le

implineasca In pifimantul pe care li-1 voi

da in stapanire.

Sa nu ucizi. Sa nu fii desfranat. Sit nu furi. Sä nu mitrturisesti strimb frapotriva aproapelui tau. Sa nu poftesti femeia aproapelui

Sä. fiti cu grijä ca sit impliniti ceca

ce v'a poruncit vouà Domnul Dumne-

zeul vostru, far& sä carmiti nici la dreapta,

niel la sta,nga. »

Mergeti pe calea pe care v'a po-

runcit Domnul Dumnezeul vostru, ca sä

tau, sa nu poftesti niel casa lui, nici ogorul lui, niel sluga lui, nici boul lui, nici asinul lui i once ar fi avand aproapele tau.

fiti vii, sa va fie bine

13.1

sä traiti in-

delung in tara pe care voi o yeti stäpani ! 192

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 6, 6.

Tameicirea poruncii inttlia. Dragostea cifre Dumnezeu.

lata poruncile, legile i indreptarile

pe care le-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru, ca sá vä, invat &I le tineti In pdmantul in care intrati sa-lstapániti ! Teme-te de Domnul Dumnezeul tau, pazeste toate legile lui i poruncile lui

pe care ti le-am poruncit: tu, fiii tal nepotii tal, In toate zilele vietii tale,

ca 13à tràieti zile multe.

Asculta, Israile, i sargueste-te sa, le

ca sa-ti mearga bine si sà

sporesti la numar, dupa fagaduinta Domnului Dumnezeului parintilor täi, In tara In caro curge lapte i miere. Asculta, Israile, Domnul este Damnezeul nostru, Domnul, el unul ! Sä, iubesti pe Domnul Dumnezeul

tau din toatà mima, din tot sufletul tau s'a din toata vartutea ta! Poruncile pe care ti le dau astazi, al le pastrezi in inima ta,

Sa, le sadesti in sufletul fiilor tal s'a 85,

vorbesti de ele cand stai In casa ta, cand calatoresti, cand te culci i când te scoli. Leaga-le ca pe un serian pe mainile

tale, poarta-le ca pe un talisman intre ochii tal; Serie-le pe usorii casei tale si pe

portile tale ! Cand te va duce Domnul Dumne-

zeul tau in tara pentru care s'a jurat stramosilor tài, lui Avraam, lui Isaac

lui Iacob, sa ti-o dea, tara cu cetati mari i frumoase pe care nu tu le-ai zidit,

Cu case pline de toate bunatatile

pe care nu tu le-ai umplut, cu fantani sii-

pate pe care nu tu le-ai sitpat, cu podgorii i maslini pe care nu tu i-ai sadit, vei manca si te vei satura,

Caci Domnul Duranezeul vostru este Dumnezeu ravnitor. Nu cumva sa se aprinda impotriva ta mania Domnului Duranezeului tau si sil te piará, de pe fata Nu ispititi pe Domnul Dumnezeul vostru precum 1-ati ispitit la Masa. Päziti cu grijä poruncile Domnului Dunanezeului vostru, descoperirile si indreptarile pe care vi le-a dat cu porunca,.

Sava'rseste fapte bune i frumoase inaintea Domnului, ca sali ineargit bine si sà ajungi sá stapánesti pamantul cel

manos pentru care s'a jurat Domnul

catre stramosii tiii, Sa izgoneasca pe toti dusmanii tai din fata ta, dup.& cum ti-a fagaduit Domnul.

i daca, mai tarziu te va intreba fiul tau: a Ce tale sa, aiba descoperirile, legile i indreptarile pe care ni le-a poruncit Domnul Duranezeul nostru ? », Tu ea ráspunzi fiului tau: Robi am fost la Faraon In Egipt, i Domnul ne-a ecos din Egipt cu mana tare ». Atunci a savarsit Domnul minuni fapte mari, mai presus de fire s'a lucruri de prapiid impotriva lui Faraon a casei lui, in vazul nostru, lar pe noi ne-a scos Domnul Dumnezeul nostru, ca sa ne dea tara pentru care s'a jurat stramosilor nostri cà no va da-o. Pentru aceasta ne-a poruncit Domnul s'a implinim toate legile acestea in frica

Domnului Dumnezeului nostru, ca sá ne meargft bine in toata vremea, ca in ziva de azi.

Si ni se va socoti ca fapte de

dreptate daca vom implini toate poruncile inaintea Domnului Dumnezeului nostru, intocmai cum ne-a poruncit.

Stai de paza, ea sä., nu uiti pe Domnul care te-a scos din tara Egiptului si din casa robiei. Cinsteste pe Domnul Dumnezeul

7.

Oprirea prieteniei cu pägdnii.

1. Dupil, ce Domnul Dumnezeul tau

slujesti si pe numele lui

te va fi dus in tara in care vei intra

Nu umblati dup5, alti dumnezei, dumnezeii popoarelor din vecinitatea

naintea ta neamuri multe: pe Hetiti, pe Gherghesiti, pe Amoriti, pe Canaaniti,

tau, lui s'a te jun.

ca 4, o stapanesti

s'a

va

izgoni

di-

pe Pereziti, pe Heviti s'a pe Ebusiti, sapte

voastra,

193

www.dacoromanica.ro

13

DEIJTERONOMITL, 7

neamuri mai numeroase pi mai tari decit tine,

i le va da Domnul Dumnezeul tiiu in miinile tale pi le vei infringe, sa le nimicepti, si, nu inchei cu ele lenici ag-ti fie milt): de ele. Si nu te incuscreati cu ele: pe fiica

ta sá nu o miriti dupii fiul lui pi pe fiica lui si n'o iei pentru fiul tiu, Cici ea va departa pe fiul tau de

mine pi va sluji la aii dumnezei, pi degrab& se va aprinde. minia mea impo-

triva ta pi te va pripadi.

Dimpotrivi, iatil co si, faceti; jert-

felnicele lor si le doboriti, stálpü lor sfarimati, aperele lor sá le titiati chipurile tumate sit le ardeti in foc, Ciici tu epti popor dint al Domnului tiiu pi pe tine te-a ales Domnul Dumnezeul tau ca sa fil popor al sau, din toate popoarele de pe faja tului.

Domnul nu v'a indrigit pi nu v'a ales dintre toate popoarele din pricina numarului vostru, cici sunteti cel mai mic dintre toate popoarele, Ci fiindca vá iubepte Domnul i ca si, tina juriimintul pe care 1-a jurat stramopilor voptri, v'a scos eu mina tare v'a mintuit din casa robiei, din mina lui Faraon, imparatul Egiptului. Deci sa atii cá Domnul Dumnezeul tiu este Dumnezeu, Dumnezeu credin-

cios care pastreazi pima la al miilea neam legamiatul i mila fati de cei ce-1 iubesc pe el pi päzesc poruncile sale; El risplätepte pe fay), color ce-I

tugs° pi-i nimicepte; el nu intirzie cu acoja care 11 unisc, ci-i pedepsepte pe vitzute.

Pentru aceasta piizepte poruncile, legile

i indreparile pe care eu astizi

vi le poruncesc ca sä le impliniti. i daca yeti asculta de indreptirile acestea, (lac& le veti pázi i dacii le yeti fa,ce, In schimb i Domnul Dumnezeul tin va pazi legamintul i indurarea drept care s'a jurat stribunilor tai,

i te va iubi, te va binecuvinta; te va inmulti pi va binecuvinta rodul pintecului tau, rodul pamintului: vinul, untdelemnul, fittatul vitelor

fitatul turmelor tale, pe plimintul pe

care s'a jurat Domnul citre parintii tii cä ti-1 va da. Binecuvintat vei fi intre toate popoarele, nu va fi nimeni sterp sau stearpi, in neamul tau i nici intre vitele tale. i Domnul te va feri de once boali toate bathile cele rele din tara Egiptului, pe care le ptii, nu se vor atinge de

tine, ci le va indrepta spre toti cei ce te ufasc pe tine. Si, pripidepti toate neamurile pe care Domnul ti le di In mina ta, ochii tiii si nu se railostiveasci de ele pi si, nu cinstepti cumva pe dumnezeii lor,

chid aceasta-i curs& pentru tine! Dad, ins& vei cugeta In mima ta: « Popoarele acelea sunt mai numeroase

deal mine,

cum voi putea sii le iz-

gonesc? a,

Nu te teme! Ci amintepte-ti de ceea ce a siivirpit Domnul Impotriva lui Faraon i a tot Egiptul, De marile incercizi pe care le-au vizut ochii tal, de minunile i faptele cele mai presus de fire, de mina cea tare i de bratul cel intins, cu care te-a scos Domnul Dumnezeul tau! Apa se va purta Domnul Dumnezeul tau cu toate popoareIe de fata earora te temi.

Domnul Dumnezeul tau va trimite impotriva lor chiar i viespi, apa cii vor pieri cei ce au mai scipat

ori s'au pitit din fata ta.

Nu te infricopa de ele, cici Domnul Dumnezeul tau, care este In mijlocul tau,

este Dumnezeu mare pi infricopat. Dar Domnul Dumnezeul thu va goni neamurile acestea de dinaintea ta,

putin cite putin, iar tu si nu le nimi-

cepti dintr'o data, ca nu cumva fiarele silbatice sit se priseasci in dauna ta. Domnul Dumnezeul tiu le va da In mina ta i mare turburare va bfiga

In ele pan: ce le va pierde. El va da pe regii lor in naiinile

tale pi tu vei nimici numele lor de sub cer; nimeni nu va fi in stare si se impotriveasci tie, cáci tu Ii vei pierde. Chipurile lor turnate si le arzi In foc, sii nu poftepti si iei nici aur, nioi argint, in schimb, ca nu cumva si cazi

194 www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 8, 9

in cur* Oki aceasta este faptit groaz-

nezeul tau pentru tare cea imbelaugatit pe care el ti-a daruit-o! »

nica, inaintea Domnului Dumnezeului titu. 26. i uriciunea aceasta idoleascit sit n'o bagi in casa ta, caci vei fi nimicit ca ei ea ; sa te scarbeati i aft-1i fie ca ceva groaznic,

Sargueate-te deci sa nu uiti pe Domnul Dumnezeul tau ai sa treci cu pazil poruncile, indreptarile i legile lui

ciici este hotarita pierzarii.

pe care ti le-am poruncit astazi. Nu lasa mima ta, °and inananei te saturi, cand iti cladeati case frumoase ca sit le locueati,

8. Indemnuri cdtre popor set nu uite bine-

Cand cirezile i turmele tale se praises°, cand aurul i argintul tau ai

facerile lui Dumnezzu.

toata averea ta sporeate, Nu o lam sa se ingitmfe ea ea

Fiti sarguincioai la indaplinirea tuturor poruncilor pe care eu vi le poruncesc astazi, ca sa ramitneti cu viatit, sa, va inmultiti i sà va, luati in stapanire Ora pentru care Domnul Dumnezeul tau

uiti pe Domnul Dumnezeul tau, care te-a

s'a jurat parintilor tal. Adu-ti aminte de tot drumul pe care te-a due Domnul Dumnezeul tau prin pustie timp de patruzeci de ani, ca sä, te smereascä, i sä, te ispiteascit spre a cunoaate ceea ce este in inima ta, de vei tine poruncile lui sau

scos din Egipt i din casa robiei, Care te-a purtat prin pustia cea nemärginitit i infricoaata, cu aerpi veninosi i balauri, prin tinuturi uscate de scare foi fart); apii, care ti-a scos apa din stanca de cremene,

Care te-a hritnit in pustie cu inana

pe care n'o cunoateau parintii tái, ca sit te smereascit, sit te ispiteasca ai la urmit sit-ti arate fericirea. Sa% nu cugeti cumva in mima ta: Puterea i vartoaia mainii mele mi-au harazit aceasta buna, stare ! »

El te-a smerit (0.1 te-a lasat flärnand,

apoi ti-a dat sä mánanci mana, de care

n'ai atiut nici tu, niei párinii titi, ca

Ci mai vartos adu-ti arninte de Domnul Dumnezeul tau, care ti-a daruit putero sa-ti agoniseati aeeasta, bo-

sit te incredintezi cà nu numai cu paine

va trai omul, ci i cu tot ceea ce iese din gura lui Dumnezeu poate omul

gatie, ca sit intftreascii legitmantul pentru

tritiascit.

care s'a jurat parintilor tai, ea in ziva

Veamintele tale nu s'au invechit picioarele tale nu s'au bobotit vreme de patruzeci de ani.

acea sta.

Dar daca vei uita pe Domnul Dum-

Dar sa fii incredintat in mima ta cà Domnul este povatuitorul tau, precum omul povatueate pe fiul sau.

nezeul tau i vei umbla dupa, alti dumnezei, Ii vei cinsti i te vei inchina lor, yá marturisesc cu tot dinadinsul cà yeti

va duce ea intri In Ora cea mänoasâ,

dinaintea voastrit le-a prapàdit Domnul, tot aaa yeti fi EA voi prapaditi, dacii, nu yeti asculta de glasul Domnului Dumnezeului vostru!

Deci fu urmator poruncilor Domnului Dumnezeului tau, ca sà mergi pe caile lui i in frica lui, Ffindea Domnul Dumnezeul tau te

Ora cu parae de apa, cu balti i cu izvoare,

care taanesc in campie si la munte; Tara cu grâu, cu orz, cu podgorii, cu smochini, cu rodil, tara, cu maslini, cu untdelemn i cu miere; Tara in care tu vei simti belaugul de Valle EA nu vei duce lipsii, de nimio,

tara in pietrele câreia stà ascuas fierul ai din muntii careia se scoate arama. Dupa ce vei manca i te vei tura, sit binecuvintezi pe Domnul Dum-

fi cu totul i precum pe neamurile cele de

9. Moise amintefte poporului kireidelegile sei-

vdrfite in trecut. 1. o Ascultä., Israile ! Astazi vei trece

Iordanul ca sa intri i sa stapaneati popoare mai mari ai mai tari decal tine: ceta,ti mari intitrite cu ziduri pana la cer,

195

www.dacoromanica.ro

13*

DEUTERONOMUL, 9

Un popor puternic i urias la statura, pe Enachiti, pe care tu despre care tu ai auzit spunându-se:

i la capatul celor patruzeci de zile i patruzeci de nopti, mi-a dat Dom-

nul cele douli table de piatra, tablele

« Cine poate s se masoare cu feciorii lui Enac? » i astazi sa mai stii ea Domnul

legamantului, i mi-a zis: « Scoalli-te i degrabi

te coboara de aici, cad poporul tau pe care 1-ai scos din Egipt s'a ticalosit ! Repede a cotit de pe calea pe caro i-am poruncit-o si fácut chip turnat.»

Dumnezeul tau va trece inaintea ta;

el este foc mistuitor, el E. va nimici îi va dobori in fata ta, ea sti-i cuprinzi degraba pierzi, precum ti-a fagaduit Domnul. i dupa ce-i va goni Domnul Dumnezeul tau din fata ta, sit,* nu eugeti in mima ta: « Pentru dreptatea mea, mi-a dat Domnul sit stapanese Ora aceasta », ci din pricina farädelegilor pe care le-au divan:A aceste popoare, el le-a alungat din fats, ta Nu pentru faptele tale bune i nici pentru credinciosia inimii tale tu intri

uitat la poporul acesta i iatä ca este un popor indaratnie! Curmit cu rusa, efici vreau sä.-1 pedepsesc i sä terg numele lui de sub cer; iar pe tine te voi face popor mai tare si mai numeros decat el! » Atunci m'arn coborit din munte

popoarelor acestora Domnul Dumnezeul tau le-a alungat din fata ta, intarind fagaduinta pentru

tuiserati impotriva Domnului Dumnezeului vostru, caci vä fácuserati vitel turnat, i repede vä abátuserati din calea

i Domnul mi-a graft

m'am intors

flacäri

fitradelegea

care Domnul s'a jurat striibunilor Ceti, lui Avraam, lui Isaac FA lui Iacob.

pe care Domnul vä poruncise sa, mergeti. Atunci am apucat cele doua table,

le-am zvarlit

i sá tii ea nu pentru dreptatea ta, Domnul Dumnezeul tau Ii va da

vostri.

tie in stapanire aceasta frumoasä Ora, cerbice!

Aduli aminte qi nu uita de cate

ori ai intiáratat pe Domnul Dumnezeul

tau in pustie; din clipa cand ati iesit din tara Egiptului pana cand ai ajuns In locul acesta, ritzvratiti ai fost impotriva Domnului. i la Horeb ati intaratat pe Domnul si s'a *fit Domnul impotriva voa-

stra, ca sit VA prapadeaseä.

Gaud m'am suit in munte ca sa

iau tablele de piatrii, tablele legama,ntului pe care Domnul le-a incheiat cu voi, am stat in munte patruzeci de zile patruzeci de nopti, fara ea mananc paine i far& sa, beau spa. Apoi Domnul mi-a incredintat

cele douii lespezi de piaträ, serse cu degetul lui Dumnezeu, si pe ele erau sapate cuvintele pe care le-a grait Dom-

nul cu voi pe munte din mijlooul focului, in ziva aduna.rii.

iar muntele palpaia in

cu cele douit table ale legaman-

tului in mina, i m'am uitat, i iatä voi pica-

sá iei in staptinire tara lor, ci pentru

cu atfit mai vartos cu cat esti tare la

« M'am

si

le-am spart in ochii

Apoi am cazut inaintea Domnului

ea la inceput, cu rugaciune, patruzeci de zile i patruzeci de nopti, fad» eà

miinitne pain° i fará sa beau apa, pentru toate plicatele pe care le-ati faptuit varsind lucruri rele inaintea Domnului, ca sa-1 intaratati. Cilci inmarmurisem de iutimea urgiei cu care se maniase Domnul impotriva voastra, ea eh vá prapadeascii. Dar Domnul m'a ascultat si de data aceasta.

Ba i impotriva lui Aaron tare se

mâniase Domnul ea sa-1 piarzii, dar eu m'am rugat atunci i pentru Aaron. i pacatul vostru pe care 1-ati

virsit, vit,elul, 1-am ars in foe, 1-am zdrumicat tsi 1-am pisat bine panä 1-am pre-

facut in pulbere, lar pulberea am aruncat-o in paräul care pogora din munte. La Tabeera, la Masa si la Chibrot-Hataava, ati Intarátat pe Domnul.

i cänd v'a trimis Domnul din

Cades Barnea cu porunca: cuprindeti tara pe care eu v'am dat-o », atunci v'ati razvratit impotriva poruncii 196

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 10

Domnului Dumnezeului vostru, n'ati mas credinciosi lui i nici de glasul lui

$i füi lui Israil au pornit din BeerotBene-Iaacam spre Mosera. Acolo a murit

Razvratiti ati fost mereu impotriva Domnului, din ziva chnd v'am cunoscut!

locul lui a fost preotit feciorul shu, Eleazar.

n'ati ascultat!

i am cazut din nou la rugaciune inaintea Domnului patruzeci de zile patruzeci de nopti, caci Domnul vrusese sä va nimiceasca; i atunci m'am rugat Domnului i-am zis: « Doamne Dunmezeule, nu pierde poporul tau i mostenirea ta, pe care ai mântuit-o prin puterea ta i pe care cu mana ta cea tare ai scos-o din Egipt.

Adu-ti aminte de robii

Val,

de

Avraam, de Isaac si de Iacob! Nu chuta la cerbicia poporului acestuia, la farädelegea, si la pacatul lui,

Ca nu cumva poporul tärii din

care ne-ai scos sâ zicä: « Domnul n'a putut sä-i bage in tara pe care le-a filghduit-o i din

urii,

impotriva lor

i-a scos ca sa-i piarzi in pustie.

Dar ei sunt poporul i mostehirea,

ta pe care ai scos-o cu puterea ta cea mare si cu bratul tau cel intins ! » 10.

Al doilea rand de table ale legii. Alegerea lui Levi.

In vremea aceea a rostit Domnul dare mine: a Ciopleste douä table de piatra la fel cu cele dintai, i sue-te la mine in munte. Fa-ti insä si un ehivot de lemn !

Eu voi serie pe tablele acestea poruncile care au fost pe cele dinthi table pe care tu le-ai spart. Apoi sh le pul

in chivot. » i asa am fácut un chivot de lemn de salcam, am cioplit cele doua table de piatra la fel cu cele dintai, i m'am suit in munte cu cele douti, table in lama. i Domnul a scris pe table, cu scrisul

cel de la inceput, cele zece porunci pe care vi le rostise din mijlocul focului In ziva adunärii i mi le (Muse mie. Apoi m'am pogorit iarasi din munte si am pus tablele in chivotul pe care 11 filousem, si au lamas inteinsul, precum a poruncit Domnul.

Aaron, unde a si fost ingropat, iar in

De acolo, fiii lui Israil au pornit i din Gudgod, la Iotba, tinut cu phrae de apà. la Gudgod,

In acea vreme a osebit Domnul semintia lui Levi ca sä, due& chivotul leghmhntului, sâ stea inaintea Domnului ca sa-i slujeasca i sa-1 proslaveasch, ceea ce se face phna in ziva de azi. Pentru aceasta n'a avut Levi parte mostenire cu fratii shi, caci Domnul

este mostenirea lui, asa cum i-a fagaduit Domnul Dumnezeul tau.

i eu am stat in munte patruzeci

de zile i patruzeci de nopti, ea in zilele cele dinth,i, i Domnul m'a ascultat

de astadati, fiindca Domnul n'a vrut sa te piarzä, Ci mi-a zis: a Scoalil-te i porneste In fruntea poporului acestuia, ca sit intre

ja in stapanire tara pentru care

m'am jurat parintilor lui ca o voi da. » i acum, Israile, ce cere Domnul Dumnezeul thu de la tine ? Sii te terni de Donmul Dumnezeul thu, ea umbli in chile lui, sa-1 iubesti, sh-1 cinstesti pe Domnul Dumnezeu tau din toath, mima

ta si din tot cugetul tau,

Sa pitzesti poruncile Domnului

legile lui, pe care eu ti le dau astazi

spre fericirea ta. Vezi! Al Domnului Dumnezeului tau este cerul i cerurile cerurilor, al lui este pamhntul cu tot ce se MU inteinsul; Ins& numai pe parintii tai i-a do-

rit i i-a iubit Domnul si pe voi v'a ales ca urmasi ai lor, dintre toate neamurile, precum se vede astäzi. Taiati dada imprejur inima voasta. i cerbicea si nu mai fiti indäratnici, Cad Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeul Dumnezeilor i Domnul Domnilor, Dumnezeu mare, viteaz i in-

fricosat, care nu oath, la fata nimanui, nemitarnic, Care face dreptate orfanului

duvei, care iubeste pe strain ca lui hranä i vesmhnt.

dea

i voi ea iubiti pe strain, cad si voi ati fost straini in tara Egiptului.

107 www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 11

Cinsteste pe Domnul Dumnezeul

i lui sa-i slujesti, lang5, el FA te aciuezi i in numele lui B5, te juri ! t5,u

El este mandria ta i el este Dum-

nezeul tau, care pentru tine a s5,varsit acole fapte mari i infricosate pe care ochii tai le-au viizut. Odinioar5, pärintii täi s'au pogorit in Egipt numai saptezeci de suflete, iar acum Domnul Dumnezeul tau ti-a sporit numarul ca stelele de pe cer.

vlastarilor lor, tar& in care eurge lapte miere.

Tara aceasta in ca,re intri ca sa

o iei in st5,panire nu este ca tara Egiptului, din care ati ieit, in care sameni s5,manta

verdeturi,

Ci tara in care intrati ea sr, o vai i este udata de ploaia din

luati in stapanire este tar5, cu munti cer,

11.

Indemnuri la eupunerea afire poruneile Domnului. Pentru aceasta s iubesti pe Domnul

Dumnezeul tau si ea pazesti pravila lui,

legile, or5,nduielile i poruncile lui in toata

vremea.

Si si mai stiti

Dumnezeu

n'a incheiat leg5,mant cu feciorii vostri,

care nu stiu nimio despre aceasta care n'au vazut mustrarea Domnului

Dumnezeului vostru, Atotputernicia sa,

mana sa cea tare si bratul eau intins, Minunile lui, sävarsinle lui in mijlocul Egiptului, impotriva lui Faraon,

imparatul Egiptului, i impotriva tarii lui,

Ceea ce a pricinuit el ostirii lui

Faraon, cailor lui i carelor lui pe care

le-a innecat in väzul vostru, in apele Märii Rosii, and v5, urmareau ei, Domnul i-a dat pierzärii, pan& in ziva de azi, Apoi cum s'a purtat cu voi in pustie, pan& cand ati ajuns in locul acesta,

Cum a pedepsit pe Datan si pe

Abiram, flu lui Efiab, fiul lui Ruben, sub care pamantul deschis gura si i-a inghitit pe ei, casele, corturile lor toatä avutia lor, in mijlocul lui Israil. Ci fiindcä ochii vostri au vazut toate

faptele cele mari ale Domnului pe care el le-a savarsit,

Paz* toate poruncile pe care eu le dau astazi, ca sà fiti tari, ea intrati i sä luati in stapanire tara in vi

care voi yeti intra ca sä, fie a voasträ, Si ca sä traiti vreme indelungata pe pamantul pentru care Domnul s'a jurat pärintilor vostri ca-1 va da lor

i apoi o uzi eu o roat5, in-

vartitä cu piciorul, ca pe o gradina de

Tara de care Domnul Dumnezeul

tau poarta de grijä i spre care ochii Domnului t5,u aunt atintiti deapururi

de la inceputul i pan& la sfarsitul anului. Si dacit yeti fi asoultand poruncile

mele pe care vi le porunceso astazi, ca sà iubiti pe Domnul Dumnezeul vostru cinstiti, din toatii mima voastra si din tot sufletul vostru, Voi da pimantului vostru ploaie la vreme, ploaie timpurie i tarzie, ea

sä poi aduna gr5,u1, vinul i untdelemnul tau; Voi da si iarba pe camp pentru vitelo tale, pe care ea le hranesti

le saturi. Paziti-v5, dar ca mima voastra sä nu innebuneasc5 i B5. va r5,zletiti de Domnul i sà slujiti la dumnezei straini sä v5, inchinati lor,

Caci mania Domnului se va aprinde

impotriva voastra si va inchide cerul, ca sä nu mai dea ploaie i pamantul si nu

mai dea rodul säu, ca astfel eh, pieriti degraba din tara cea manoas5 pe care Domnul o va darui Puneti deci aceste euvinte in ca mima i in cugetul vostru, semn la mana voasträ i ca pe un talisman intre ()chit vostri. Invit,ati si pe feciorii vostri vorbease5, ce ele cand stai acasa, cand calatoresti pe cale, and te culci c5,nd te scoli; Scrie-ti-le pe usorii casei si pe por-

tile tale, Ca zilele vietii voastre si ale fiilor vostri se" dainuiasca pe pamantul pentni

care s'a jurat Domnul sa-1 dea párintilor vostn, at5,t cat stä cerul deasupra pamitntului.

www.dacoromanica.ro 198

DEUTERONOMTIL, 12

stea pe care eu vi le poruncesc

rit-o vouä s'o stiipaniti At yeti trgi pe pämänt:

nul Dumnezeul vostru, s umblati in

casurile

Daa yeti päzi toate poruncile ace-

vouä, ca sg, le urmati: sä iubiti pe Dom-

Sg,' därâmati din temelie toate lo-

cMIe lui i s stati sub ocrotirea lui,

unde popoarele a diror eta-

pänire o luati voi se inching, dumnezeilor lor, pe multi inalti, pe dealuri si sub once copac verde. S5, doboriti la pämänt jertfelnicele lor i sit sfärämati stâlpii lor cu pisanii,

Doranul va izgoni din fata ta pe toate neamurile acestea i yeti stapani popoare mai mari s'a mai tali cleat voi.

Fiecare colt de pämänt pe care

va &ilea talpa piciorului vostru 85., fie al vostru; din pustie pan in Liban,

aserele lor 85,

le ardeti in foe, idolii

turnati faceti färäme i ag, stärpiti numele lor din local acela. Cu Domnul Dumnezeul vostru sä nu faceti asa!

de la fluvial Eufratului i pán5, la Marea Asfintitului, s5, se intindä hotarele voastre!

Nimeni sä nu se poatä impotrivi

_ 5. Ci locul pe care Il va alego Domnul Dumnezeul vostru din toate semintiile,

yowl! Fric i groaa de voi va rgspandi Domnul Dumnezeul vostru peste tot pamfintul pe unde yeti calca, precum Dom-

In care aft-si aseze numele sAn ca sä sitlis-

luiasci inteinsul, sg,-1 cercetati i sâ ve-

nul v'a spus vouä. Iati, eu v pun inaintea voasträ,

niti la el, Sä aduceti arderi de tot IA jertfe,

binecuvántare i blestem!

zeciuielile voastre, ridicarea mâinilor voastre, juruintele, prinoasele de bung, voie, Intâil n5,scuti din cirezile si din turmele voastre. Acolo sä ospätati inaintea Domnului Dumnezeului vostru i B5, v5, bucu-

Binecuvantare, dad, yeti asculta

de poruncile Domnului Dumnezeului vostru, pe care vi le poruncesc you& astazi,

Si blestem, (lac& nu veti asculta

de poruncile Domnului Dumnezeului vo-

stru i vä yeti abate din calea pe care v'o poruncesc astäzi, i veti umbla dupä alti dumnezei pe care nu-i cunoasteti. lar and te va duce Domnul Dum-

rati de agoniseala mäinilor voastre, voi familiile voastre, fiinda Domnul Dumnezeul tg,u te-a binecuväntat.

Sä nu faceti asa cum facem noi

nezeul täu in tara in care vei intra ea a o iei in stg,panire, sä pui binecuvän-

acum aici, fiecare dupi dreapta, lui socotintä ;

Piing, acum ina n'ati intrat in

tarea pe muntele Garizina, i blestemul pe muntele Ebal. Ei se afF5, dincolo de Iordan in spatele drumului ce duce spre asfintitul

odihna

in mostenirea, pe care Domnul

Dumnezeul nostru o va da vouii.

Dar And yeti trece Iordanul

yeti locui in piimántul pe care Domnul Dumnezeul vostru vi-1 va da ca moste-

soarelui in tara Canaanitilor, care locuesc In ampia Iordanului, in fata Ghilgalului, stejarul More.

Aeum, iatä a, yeti trece Iordanul ea sit intrati sà, stäpäniti Ora pe care Domnul Dumnezeul vostru v'o dä, cad trebue s'o stäpäniti i sä locuiti inteinsa. Stirguiti-vg, dar a, pàzii toate legile i indreptärile pe care eu vi le pun acum inaintea voasta!

nire, v5, yeti odihni de dusmanii vostri cei din jur i yeti locui far& de grijä,

12.

Locul adeveiratei etujiri a lui Dumnezeu. 1. « Iatä legile i indreptgrile dupä axe

sä vä cäläuziji in tara pe care Dornnul Dumnezeul pirintilor vostri v'a hotä-

199

Sä aduceti, in locul pe care-1 va

alego Doranul Dumnezeul vostru ca B5,

stiläsluiascä inteinsul numele au, tot ceea ce v'am poruncit

arderile de tot, jertfele, zeciuielile, ridicarea

voastre, si tot ce e mai de frunte din

ceea ce ati fagliduit Domnului. Si a faceti ospät de bucurie inaintea Domnului Dumnezeului vostru, voi, fiicele voastre, roabele voastre

levitii din orasele voastre, câci ei n'au parte si mostenire cu voi.

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 13

Pazeste-te 85, nu aduci arderea ta

de tot in once loe i s'ar parea, Ci numai in locul pe care-1 va

alege Domnul intr'una din semintiile voa-

stre, acolo si aduci arderile de tot ale

tale ai acolo sal, savarsesti tot ceea ce eu iti poruncesc.

Dar, dupa pofta sufletului tau,

junghie i min-lama jertfa de carne dupi

binecuvântarea pe care Domnul Dumnezeul tau ti-o va da In toate asezarile tale. Cel curat i cel necurat 85, manance din ea, ea din carnea de caprioará, cea de cerb. Numai sangele 85, nu-1 maninci, ci sa-I versi pe pämänt ea pe ap5,. S5, nu mananci In asezarile tale zeciuiala de la gram', de la vinul i untdelemnul tau, intaii naseirti ai cirezilor ai turmelor tale, toate f5,gaduinte1e pe care le-ai fagaduit, darurile de bunitvoie i ridicarea mitinilor tale, 18. Ci dimpotrivä, 85, le m5,nanci inain-

tea Domnului Dumnezeului tau, in locasul pe care-1 va alego Domnul Dumnezeul tau: tu, fiul i fiica ta, robul roaba ta ii levitul din asezarile tale, sa te bucuri de toot& agoniseala mitinilor tale! Pazeste-te ea nu cumva s5, treci cu vederea pe levit, in toate zilele vietii tale de pe pamantul tau! Cand Domnul Dumnezeul tau va largi hotarul tau, precum ti-a fagaduit, vei spune: Vreau sa mánanc carne scaci ti-e pofta sii mananci carne ti-e ingaduit sii mananci carne dup.& dorul sufletului tau.

Sit nu-1 mananci, ci 85,-1 versi pe

pamitnt ca pe apa. Si nu-I mánânci, ca

meargi bine tie i fiilor MI de duph tine, fiindcil tu faci ceea ce este drept in ochii Domnului. Numai darurile sfinte care se cuvine si le dai i fag5,duinte1e tale, ia-le

ada-le in locul pe care Domnul

va alege.

Cand vei aduce arderile de tot

ale tale sii pui carnea si sangele pe jertfelnicul Domnului Dumnezeului tau; la jertfele tale, si versi sitngele pe jertfelnic,

iar carnea si o mänanci. Fii cu grija i ia aminte la toate poruncile acestea pe care eu ti le poruncesc, ca si-ti mearga bine tie fiilor tu i de dupä tine deapururi, fiinda tu savitrsesti ceca ce este bun placut in ochii Domnului Dumnezeu-

lui tau.

Dupit ce Domnul Dumnezeul va nimici din fata ta popoarele pe care le vei cuprinde ca sa le stiipanesti sii locuesti In tara lor, Fereste-te ca nu cumva sa, te Iasi inselat, ca dupb, ce au fost nimicite nu cumva si umbli dupit dumnezeii lor eugetand: « Cum au slävit neamurile acelea

pe dumnezeii lor, vreau sa fac i eu intocmai.

Dar tu sä nu faci la fel cu Domnul Dumnezeul tau, caci toate grozaviile pe care le uraste Domnul le-au sivarsit ele

pentru dumnezeii lor, ba chiar pe fiii pe fiicele lor i-au ars in foc pentru dumnezeii lor.

Si dad, locul pe care Domnul Dum-

nezeu Il va alege ca si 85,141uiascit nu-

mele sau inteinsul va fi prea departe de tine, junghie din cirezile i din turmale tale, pe care ti le-a dat Domnul Dumnezeul tau, precum ti-am dat porunca, i mananci in aseziirile tale tot

13.

Legi impotriva ispititorilor la idololatrie. Reguli pentru naincarea celar slinte.

Toate poruncile pe care ti le poruncesc a,stázi sale implinesti aidoma, far&

nu se cade sii mananci viata iaolaltii cu

si adaogi, nici sa tal ceva din ele ! Dacii se va scula in mijlocul tau profet eau vazator de vise i va sitvarsi inaintea ta minuni i fapte mai presus de fire, Si dad,' minunea sau fapta cea mai presus de fire se va adeveri ai el te va

trupul.

imbia: « Sa mergem dupit alti dumnezei

dupà, dorul sufletului tau. Intocmai cum se manancil vanatul de caprioara si de cerb, asa sa, mananci. Cel curat i cel necurat sä manance la fel.

Dar tine eu taxi° si nu mananci

'Amp, ca.ci sfi,ngele

are in el

viata,

200 www.dacoromanica.ro

DEDTERONOMUL, 14

dar pe care tu nu i-ai eunoscut

f i sä ne inehinam lor », 4. Sit nu ascultati de cuvintele im-

S'au ivit oameni nelegiuiti care

imbie pe locuitorii cetatii la necredinta:

o Haidem sá ne inchinam la alti dum-

bietoare ale proorocului aceluia sau ale vazatorului de vise, cad Domnul Dum-

nezei pe care voi nu-i cunoaateti », Cerceteaza, socoteate bine EA in-

Domnul Dumnezeul vostru din torah' mima voastra ai din tot sufletul vostru. 5. Numai dupä Domnul Dumnezeul vostru sa mergeti, de el ea vb, temeti, poruncile lui sä, le paziti, de glasul lui sä aseultati, pe el sä-1 cinstiti ai de el

locuitorii cetätii aceleia, sá o darami, tot ce este inteinsa, oameni i dobitoace,

nezeul vostru vrea sI vä punit la incercare, s vä atie daca voi iubiti pe

lipiti.

6. lar proorocul acela, sau vazatorul

acela de vise, sä fie omorit, cad v'a

indemnat sä parasiti pe Domnul Dumnezeul vostru, care v'a scos pe voi din tara Egiptului ai din casa robiei v'a mäntuit, ea s5, te departezi de calea pe

care ti-a poruncit sá mergi Domnul Duinnezeul tau. Nimiceate deci räul din mij-

locul tau! 7. Dacá fratele tau, fiul maicii tale, sau fiul tau, fiica ta i femeia de la sänul titu, sau prietenul tau care-ti este scump ca sufletul tau ar voi ea te inaele in ascuns cu indemnul: mergem ne inchinam altor dumnezei s, pe care nu i-ai atiut nici tu, nici parintii

8. Dumnezei ai popoarelor din vecinatatea voastra, apropiate ori depártate,

treabl, ai dad, se adevereate cd faptul este adevarat, cd s'a petrecut ticalosia aceasta in mijlocul tau, SA treci prin ascutiaul säbiei pe

ea le dai in gura sabiei. Toatii, prada din ea s'o strängi In piata ai s'o arzi in foc, iar eetatea i- toatá prada din ea sit fie ardere de

tot pentru Domnul Dumnezeul tau. Morman de däramaturi sá fie deapururi

s5, nu se mai zideasea in veci

i de nimio din ceea ce a fost

hotitrit pieirli sa, nu se lipeasca mitna ta, ea Domnul intoarca iutimea urgiei lui, sa-ti daruiasea, indurarile milostivirile sale, sit te inmulteasc5,, pre-

cum s'a jurat parintilor Dacii vei asculta de glasul Dom-

nului Dumnezeului tau, ca sa pazeati poruncile lui pe care ti le poruncesc astäzi

savárseati ceea ce este placut in

ochii Domnului Dumnezeului tau. » 14.

Randuieli pentru jale. .31inr4ri i zeciuieli.

de la o margine pang la cealaltit margine a pamitritului,

# Voi sunteti fu ai Domnului Dumnezeului vostru! Sä nu faeeti serijilituri

sa nu te induri de el, nici

pe frunte spre jelirea unui mort, Caci tu esti sfänt pentru Domnul Dumnezeul titu ai pe tine te-a ales Domlui popor al s5,u dintre nul ca toate popoarele de pe fata Sa nu mancati din tot ceca ce este

9. Sä, nu vrei, nici sa asculti de el,

nici sa-1 tainueati,

10. Ci sa-1 omori. Mina ta a fie cea

dintiti care sä-1 omoare i apoi mana

intregului popor. 11. Sä arunci inteinsul cu pietre pan& 11 vei omori, 6-lei a cautat sa te depar-

teze de Domnul Dumnezeul tau, care te-a ecos din tara Egiptului ai din casa robiei! 12.

i tot Israilul sa auda

i sit se

teamit ai de aci inainte sá nu mai säväraeasca in mijlocul tau o astfel de farädelege !

13. Daca vei dovedi ca in vre-o cetate pe care ti-a dat-o Domnul Dumnezeul tau ca sii, locueati inteinsa,

pe trup i sit nu vä tundeti parul de

uriciune.

lath' dobitoacele pe care sa le man-

cati: boul, oaia i capra,

Cerbul, citprioara, capriorul, tapul, antilopa, boul salbatic i capra de munte. Toate dobitoacele cu copita despicat& in clouts, si care rumegg,, sit le mb,neati.

Dintre cele care numai rumega dintre acelea care au numai copita despicata, s'a, nu mäncati: edmila, iepu-

201 www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 15

Vinde-le pe bani, pune banii in

rele, aafanul. Rumegatoarele ca copita nedespicatit, pentru voi sunt necurate. Porcul, deai are copita despicatä, dar nefiind rumegator, este spurcat pentru voi. Din carnea lor sä nu mincati

pung5, qi te du la locul pe care 1-a ales Domnul Dumnezeul tau,

Dintre vietittile care traiesc in apa, mincati pe cele care au aripi i solzi. Dimpotrivi, cele fir5, aripi i solzi

pice ravneate sufletul tau, fá, °spat acolo inaintea Domnului Dumnezeului tau qi

de hoiturile lor s5, nu v atingeti 1

sä nu le mincati, coi sunt spurcate pentru voi.

S5, mincati once fel de pasiire curati.

Dar iata pe care sä nu le min-

cati: vulturul, vulturul rapitor, vulturul ple§av,

Eretele, girvanul, §oimul cu toate soiurile lui,

Top corbli, orioare le-ar fi soiul. Strutul, randunica, pescarul, uliul ou soiurile lui, Cucuveaua, bufnita i huhurezul, Pelicanul, gaia

p3licanul rapitor,

Cocostircul, prundarelul de once fel, pup5.za i liliacul.

Si °timpani cu argintul tau tot

ceea ce dore§te sufletul tau; vite mari mici, vin, bauturi imbatiitoare i ori-

te vesele§te tu ai casa ta.

lar pe levitul care locue§te in aaezatile tale ea nu-1 treci cu vederea,

el nu are nici parte, nici mo§tenire cu tine.

La fiecare troj ani sá pui deoparte testa zeoiuiala din veniturile tale din anul acela, çi s'o lavi in a§ezarile tale, Ca levitul, caro n'are nici parte, nici mo§tenire cu tine, ai striinul orfanul i vaduva din arzarile tale, ta vinit sa manânce i sä se sature, ea astfel

sä binecuvinteze Domnul Dumnezeul

toste lucrurile mainilor tale pe care vei incepe ta le faci !

Toate ganganiile mint necurate pen-

16.

Toste pasarile curate sà, le mincati.

Anul al paptelea. Seiracii robi çi intdii

tru voi. S5, nu le m5,ncati!

S5, nu mincati mortaciuni, ci le dati stfainului care traie§te in aezä-

noiscuti.

rile

La fiecare §apte ani sa, faci iertarea datoriei.

sfant al Domnului Dumnezeului tau. Si nu fierbi iedul in laptele mamei lui.

toriei: Oricine va fi imprumutat pe aproa-

si le manince el, sau le vindeti la straini, cad tu eati popor S5, osebeati zeciuiala din tot rodul

samanaturii tale, care iti iese an de an din ogorul tau. Si sä te ospatezi inaintea Domnului Dumnezeului tau, in locul pe care el 11 va alege mele eau inteinsul,

sala§luiasoit nudin ze-ciuiala griu-

Si iat5, cum sa se faca iertarea da-

pele sau sa4 ierte datoria. Sa nu steamtoreze pe aproapele sin qi pe fratele tau cand se va vesti iertarea cea pentru Domnul.

Pe strain sa-1 sileati la plata, insi cosa ce vei aves sa iei de la fratele tau, stt-i ierti.

Numai afgt Domnul te va binecu-

lui, vinului i untdelemnului tau, din coi Intâi nascuti din cirezile §i din tur-

vinta cu prisosinta, ai nu vei aves sarao In tara pe caro Domnul Dumnezeul tau

nul Duannezeul tau in toste zilele vietii tale.

nire,

mele tale, ca sä inveti sa te temi de Dom-

Si ciao& drumul inteacolo va fi proa lung i nu le vei putea duce cu

tine, fiindoi locul pe care 1-a ales Domnul ca inteinsul sa sälii§luiasca numele stiu va fi proa departe, i Domnul Dum-

nezeul tau te va prisos,

fi

bineouvintat cu

ti-o va da s'o stapine§ti ea mo0eDad, vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tau sirguindu-te la implinirea tuturor poruncilor pe care eu ti le poruncesc

CAA Domnul Dumnezeul tau te va bineouvanta precum ti-a fagà'cluit; tu vei

imprumuts, multe neamuri, dar tu nu te vei imprumuta de la ele, vei stipini

202 www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 16

multe neamuri, dar pe tine ele nu te

vor stapani. lar dad): vre-unul din fraVii tai va

fi sarao inteuna din asezarile din Vara ta, pe care Domnul Dumnezeul tau Vi-o

va da, nu-Vi Impietri mima si nu in-

chide mama, fat& de fratele tau «arman,

Ci deschide mana ta cu darnicie, imprumuti4 pentru acoperirea nevoii pe care o indura.

Plizeste-te ea s'a nu se strecoare In hiima ta vre-un gaud necuvios i s zici:

Anul al saptelea, anul iertarii datoriei se apropie ca nu cumva ochiul tau ea fie pätimas faVii, de fratele tau cel «arman i sa nu-i dai nimio, si el ea strige

catre Domnul

porti povara paca-

tului !

din belsug i mima ta sa% nu se zgarceasca atunci cand il imprumuti, cad in schimb va binecuvanta Domnul Dumnezeul tau once lucrare si pe once

vei pune mana.

fiindcii, nu vor lipsi niciodatä sarmani din Vara ta, pentru aceasta iVi dau poruncii: a Deschide mana ta cu darnicie fratelui tau, silracului i siirmanului din pamántu/ tau! » Daca fra,tele tau, evreu sau evreica i

va fi vandut tie, pase ani sit fie robul tau, iar in al saptelea sä-1 liberezi. lar cand Ii vei da libertatea, nu-1 lass, sä piece cu mana goali, Ci riísplateste-1 cu daruri din oile

tale, din aria ta si din teascul tau, cu

care te-a binecuvantat Domnul Dumnezeul tau,

i aminteste-Vi cá ai fost rob In

Vara Egiptului din care te-a liberat Dom-

nul Dumnezeul tau, pentru aceasta eu iti poruncesc astazi lucrul a,cesta. lar daca el iVi va spune: a Nu je« de la tine s, fiindcii el te iubeste pe tino si casa ta i ca, se simte bine la tine, sträpungi ureSEI iei sum a chea lipind-o de neg., ca apoi sa-ti fie rob

pe veci. La fel sa, faci i cu roaba ta. Sit nu socotesti povaril cand va fi sii-1 liberezi, caci cat ai plati de douä ori simbria unui simbrias ti-a %cut slujbli,

In ease am. Atunci te va binecuvanta Domnul Dumnezeul tau in tot ceea co vei face.

Once tut& nascut din cirezile din turmele tale de parte barbiteasca, sä-1 sfinVesti Domnului Dumnezeului tau!

Sti nu muncesti cu Intaiul niiscut al

boului tau si sa nu tunzi intaiul nascut din turmele tale,

Ci di, le mananci an de an inaintea Domnului Dunanezeului tau, in locul pe

care el si-1 va alego, tu si casa ta. i daca vre-unul va avea betesug, va fi schiop eau orb, sau erice alta racilä, sit nu-1 aduci jertfil Domnului Dum-

nazeului tau, Ci sa-1 milnanci In asezarile tale, cel curat ca i cel necurat laolaltä, ea pe caprioará, si pe cerb. Nuraai sangele lui «a nu-1 minanci,

ei 136,1 versi pe pamant ca pe apa. 16.

Cele trei mari aclrbdtori de peate an. aPtizeste luna Aviv si pritznueste Pa-

stile Domnului Dumnezeului tau, caci In luna Aviv te-a secs Domnul Dumnezeul tau, noaptea, din Egipt. Junghie pentru Pastile Domnului Dumnezeului tau din oirezi si din turme In local pe care il va alego Domnul sa sáläluiaseá numele sau inteinsul. apte zile sa nu mananci pains dospita, ci sa mananci azime-- a painea du-

cáci in graba ai iesit din parerii mantul Egiptului i ca sà4i aduci aminte

de iesirea ta din Egipt In toata vremea vieVii tale.

apte zile sa nu se vada dospitura In Vinutul tau, iar din carnea pe care ai jertfit-o in seara zilei dintai, «a nu

rämâna nimio pe a doua

zi

dimi-

neap,.

junghii raielul pentru Nu poVi Pasti in nici una din asezarile tale pe care Vi le va da Domnul Dumnezeul tau,

Ci numai In locul pe care 11 va alego Doranul ca sä saliísluiasca numele sau, sä.,

junghii mielul pentru Pasti seara la

asfinVit de soare, vremea iesirii tale din Egipt. manancit In locul Frige mielul pe care-1 va alego Domnul Dumnezeul tau, iar dimineaVa intoarce-te la vatra ta.

203 www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 17

Sase zile minanc& azime, iar in

cad mita orbeste ochii celor intelepti

ziva a saptea fiind praznicul Domnului Dumnezeului tau, si nu lucrezi.

strambeaza hotäririle judecitorilor drepti.

cepi numaratoarea celor sapte sapta-

tau ti-1 va da tie.

Si numeri sapte saptämani de la pornitul secerisului, de atunci sa inmani.

Dup& aceasta sii praznuesti praz-

nicul siptämanilor Domnului Dumnezeului tau, sii dai dar de bunivoie, din aceea cu ce te-a binecuvintat Domnul Dumnezeul tau, *i si te bucuri inaintea Domnului Dumnezeului tau, tu, i fiul tau si

fiica ta, robul tau i roaba ta, precum

levitul care locueste in asezirile tale, strainul, orfanul i vaduva, care locuesc in mijlocul tau, in locul pe care Domnul si-1 va alege ca inteinsul sa-si lasluiasea numele eau. &a4i amintesti apoi ca rob ai fost In Egipt, i deci si pazesti i sii implinesti toat,e oranduirile acestea. Sapte zile sa praznuesti sarbatoarea corturilor, dupa strangerea rodului de pe arie si din teascul tau. Si la praznic sa ffi vesel tu, fiul tau i fiica ta, robul tau i roaba ta, precum i levitul, strainul, orfanul vaduva care locuesc in asezarile tale. Sapte zile si praznuesti sarbatoarea Domnului Dumnezeului tau in locul pe care Il va alege Domnul, caci Domnul

Dumnezeul tau iti va binecuvanta toata stransura rodurilor tale si once lucru al mainilor tale ; pentru aceasta sa fil voios.

De trei ori pe an sa yin& inaintea

Domnului, in locul pe care el si-1 va alege, toti cei de parte birbateasci: la sarbatoarea azimelor, la sarbatoarea sap-

thmanilor si la sárbátoarea corturilor; dar sit nu se infatiseze inaintea Domnului Cu mina goala, Ci fiecare si vinii cu cite un dar, dupa binecuvantarea cu care I-a binecuvantat Domnul Dumnezeul tä,u. In toate asezarile tale, pe care ti le va da Domnul Dumnezeul tau in semintiile tale, sa pui judecatori i dregatori care si judece poporul cu dreapta judecata.

Si nu

judeci

stramb, si nu

cauti la fat,a, nimánui, si nu iei mita,

Si urmaresti dreptatea j iar drepi sit iei in stápanire parnantul pe care Domnul Dumnezeul

tatea, ca si fi viu

Nici un fel de copac nu sadi ca

aseri langa jertfelnicul Domnului Dumnezeului tau pe care ti-1 vei cladi. Si nici un stillp cu pisanie, pe care il uriste Domnul Dumnezeul tiu, set nu ridici. »

17. Juclee,cifile grele. Regii.

1.« Si nu jertfesti pentru Domnul Dum-

nezeul tau bou ori oaie cu raci15, eau once alt betesug, caci aceasta este grozavie inaintea Domnului Dumnezeului tau.

Daci se va dovedi in vre-una din asezirile tale, pe care Doinnul Dumnezeul tau ti le va da tie, barbat ori femeie, care si fi faptuit firadelege inaintea Domnului Dumnezeului tau i 85, fi calcat legimantul lui, Care sa se fi dus si cinsteasci alti

i sa se fi inchinat lor: la soare, la luna, ori la toatä, ostirea cerului, ceea ce eu nu am poruncit, Si de se va sti, i vei afla si tu, si cercetezi cu deamaruntul, i daca, faptul se va adeveri, ci aceasta, ticilosie s'a faptuit in Israil,

dumnezei

Sa scoti la judecata pe barbatul ori pe femeia care a savarsit ticiloia aceasta

In asezarile tale si si-i bati cu pietre ca sa fie omoriti.

Dar si fie omoriti Cu marturia a doi sau trei martori, iar cu marturia unuia si nu fie osanditi la moarte. Mad intai martorii si ridice mina impotriva lui ca si-1 omoare, apoi

ridice mina tot poporul. Asa sä, starpesti firadelegea din mijlocul tau!

Daci vre-un proces va fi incurcat, cand e verba de omor, de o pricina de judecatii, de ranire, in sfarsit de orice

alti judecatit in asezarile tale, si vii

indati la locul pe care 11 va alege Dom-

nul Dumnezeul tiu, Si te infatisezi preotilor, levitilor oricarui judecator va fi in vremea

204 www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 18

ca ei sli-ti dea puns cum este cu cale sa judeci. Iar tu urmeazä, chip& sfatul pe aceea,

18.

Drepturile preofilor. Vrciji. .11feeia. o Preotii leviti i toata semintia Jul

care ti-1 vor da ei din locul pe care

Levi ea nu sib& parte i mostenire cu Israil, ci sa-si agoniseascä demancarea din jertfele Domnului arse pe foe i sa fie mostenirea lui.

Domnul si-1 va alege, i särgueste-te

aduci la indeplinire tot ceea ce te vor i dupii dreptarul pravilei pe care

te vor Invita i (imp& hotarirea pe care ei o vor da, sä te calauzesti fara di te abati de la povate, pe care ti-au dat-o, nici la dreapta, nici la stanga. lar cel care va lucra ca un trufas nesabuit, fara sa aaculte de judecator

Mostenire al' nu aiba in mijlocul fratilor lui, cäci Domnul este mostenirea lui, precum i-a ftigaduit.

Jata partea pe care sà, o ia preotii de la popor, de la coi ce aduc jertfii boi sau oi: spata, falcile i stomacul.

Parga ta din gram, vin i untde-

sau de preotul care sta la slujbä, inaintea Domnului Dumnezeului tau, acela sä, asa sa stä,rpesti faul din Israil.

lemn precum i tunsoarea ceo dintäi a

oilor sa i-o dai lui,

Caci pe el 1-a ales Domnul Dumne-

Poporul intreg sä, asculte i sa se sä, nu se trufeascä,!

zeul tau din toate semintiile tale, ca sä, faca slujba in numele Domnului, el si fiii lui in toatä vremea. Dad, va porni levitul din vre-una din asezarile tale din tot Israilul in care

Dupa ce vei intra in tara pe care Domnul Dumnezeul tau ti-o va da s'o stapanesti i sa locuesti inteinsa vei cugeta: 4 Vreau sä, pun peste mine rege, cum au toate popoarele vecin4 s,

locueste si va ajunge clupit dorul sufletului säu in locul pe care II va alego

Pune rege pe acel care 11 va alego Domnul Dumnezeul tau. 86, pui rege pe

Domnul,

El sa fie primit sa faca slujba

unul dintre fratii täi, caci nu-ti este in-

intru numele Domnului Dumnezeului tau ca toti fratii lui leviti, care stau la slujbä, inaintea Domnului, i sa, se bucure i ei de aceeasi parte

gäduit sâ pui rege pe un strain care nu e dintre fratii Dar sa nu tie multi cai i sä, nu intoarcii poporul in Egipt ca aiba multi cai, càci Domnul v'a poruncit: Sit nu vä, mai intoarceti pe

din venituri, far& sä se tina seam& dad, mai are vre-un venit al lui. Mild vei intra in pämäntul pe care Domnul Dumnezeul tau ti-1 va da, sit nu te deprinzi ea savarsesti grozaviile

calea aceasta! »

SA, nu-si sporeasca femeile, sà nu-si

departeze de Dumnezeu inima sa ; proa mult argint i aur ea nu strängò Gaud va sedea pe tronul regatului sà serie pentru sine cartea legii acesteia din cartea care se all inaintea preotilor

acelor popoare.

Sä. nu se dovedeasca la tine vre-

unul care arde in foc pe fiul sau pe fiica sa, niel superstitios, nici talcuitor

de semne, nici prezicator, niel fermecator, Nici vräjitor, nici descantator, nici

din semintia lui Levi, Pe care s'o aibä cti sine mereu

di o citeascit in toate zilele vietii

mag, nici din cei ce intreaba

sale, ca sit invete ea cinsteasa pe Domnul Dumnezeul situ, s'a, pazeasca toate poruncile legii i sa implineasca toate hotäririle acestea, Ca sa nu-si trufeascit mima fat&

Ctici este grozavie inaintea Dom-

nului cel ce divarseste acestea, si din pricina acestei uriciuni Domnul Dumnezeul tau îi va goni din fata sa.

de fratii sai, sa nu se abata de la porunci nici la dreapta, nici la stänga, ci co mat sa, domneasca peste tara lui,

Tu fii fara prihana inaintes, Domnului Dumnezeului tau, Fiindca popoarele acestea pe care le vei alunga ascultä, de talouitorii de semne

in Lsrail, el i fiü lui. »

si de vrajitori, iar pe tine te

opreste Domnul Dumnezeul tau. 205

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 19 16. Prooroe calsi mine va ridica Dom-

nul Dumnezeul tau din raijlocul fratilor till; pe acela sa-1 ascultati! Si intocmai cum ai cerut de la Dom-.

nul Duranezeul tau in ziva adunii rii In Horeb: i Si, nu mai aud glasul Dumnezeului meu i sit nu mai vid acest foc mare ca sa nu mor ! »,

Atunci a riispuns mie Domnul:

* Bine au zis ei!

Prooroc ca si tine voi ridica din mijlocul fratilor lor i voi pune cuvintele mele in gura lui, ca sä le spun& tot ce ti voi porunci.

lar dad, vre-unul nu va asculta

de cuvintele mele pe care proorocul le va propovadui in numele meu, eu insumi Ii voi cere socoteali. Si proorocul care se va incumeta sit vorbeascii in numele meu cees, ce eu nu i-am poruncit eh, vorbeasc6,, si care va vorbi in numele altor durruaezei, un asemenea prooroc sa moari. Si de vei cugeta in mima ta: * Cum

s. cunoastem cuvintul pe care nu 1-a spus Domnul ? s,

Sit stii ca' ceea ce vorbeste un profet in numele Domnului si nu se va

Acela care va intra in padure cu

aproapele eau ca BA taie lemne i, invirtind securea ca sa, taie un copao, va scapa securea din coada, si va nimeri pe prietenul situ si-1 va omorf, sit fuga in-

tr'una din cetatile acelea ca si «cape cu viata,

Ca nu cumva razbunittorul 86,ngelui sâ urmireascit pe ucigas in iuteala inimii

i sa-1 ajung6 fiindci drumul este

lui

prea lung, si sa-1 omoare, fir& villa, de

omor, fiindca mai nainte nu-i fusese dusman.

Pentru aceasta iti poruncesc: osebests trei cettiti, lar daci Domnul Dumnezeul tau va maxi tara ta, precum s'a jurat

parintilor täi, 0-0 va da tie tot p6.mintul pe care a frigilduit parintilor ca-1 va da,

Daca vei pazi i vei implini toate poruncile pe care eu i le poruncesc a,stizi vei iubi pe Domnul Dumnezeul tau vei umbla in caile lui in toati vremea,

si mai adaugi la aceste trei cetati Inca trei,

intimpla sau nu se va adeveri, acela

Ca sä nu se verse singe nevinovat In pimitntul tau, pe care Domnul Dumnezeul tau ti-1 va da tie mostenire,

Domnul, ci 1-a graft profetul din indriz-

singe.

este un cuvint pe care nu I-a grait neala lui; nu te späiminta! * 19.

Ceteifile de sedpare. Pedeapsa martorilor mincinafi. 1.«lar dupa ce Domnul Dumnezeul tau va nimici popoarele a earor rara Domnul

Dumnezeul tau ti-o va da tie, si ce le vei lua in stapinire i vei locui in orasele i in casele lor, S6, osebesti trei cetitti in tara pe

sa nu se

silvirseasca várstiri de

Daca, cineva va un i pe aproapele situ, il va pi,ndi si va tibial' pe el, il va lovi si va muri, i ucigasul va fugi inteuna din cetatile acelea, ti-imita si-1 Bitrinii cetatii aduca de acolo i «6,1 dea in mina razbunittorului de singe ca sa-1 omoare. De unul ca acesta «6, nu-ti fie mill), !

Spala singele nevinovat varsat din 1«rail, ca sà-ti mea,rgi bine ! Si nu stritmuti hotarul aproapelui tit', pe care 1-au pus strimosii pe mo-

care Donanul Dumnezeul titu si-o va da In stapinire, Sa faci drumuri i 86, imparti in

stenirea ta, in tara pe care Domnul Dum-

ca mostenire Domnul Dumnezeul tau,

gresalá,

trei cuprinsul Orii pe care ti-1 va da

nezeul tau ti-o va da in stapinire.

Sa nu fie aseultat impotriva cuiva numai un martor, pentru once vini ori

ca acolo sa, se adaposteasca once ucigas.

i pentru once pacat pe care cineva II face! Ci din gura a doi sau trei martori sa iasa adevitrul.

omori pa aproapele siu din gresali, fart"),

cinos impotriva unui om ca sa-1 invino-

Iata care ucigas se poate adiposti acolo ca sa, scape cu viata: acel care va

ca mai nainte si-i fi fost dusman;

206

Dad, se va scula un martor min-

vateasci de calcare de lege,

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 20 Cei doi impricinati sit se infatipeze

çi

inaintea lui Dumnezeu, inainte,a preo-

cu inima slabi

sä,

se

intoara la

vatra, ca s5, nu inmoaie mima fratelui

siu ca pi pe a lui lar dup5, ce vor sfitrpi de vorbit

Olor pi a judecitorilor din vremea aceea, Si judecitorii s fac5, cercetare ou deamiruntul, i daca se adevereate martorul minemos a jurat stramb impo-

poporului, citpeteniile oçtirii sá stea in fruntea poporului

Cand te vei apropia de o cetate

triva fratelui Sa-i faceti ceea ce pusese de gind

ca ea te ritzboiepti cu ea, indeamnii-o

cul tau.

incheie pace cu tine. Si daca IV va da raspuns pentru pace pi se va l'asa cuprinsa, tot poporul pliiteascit care se va gisi inteinsa dajdie çi sa-ti slujeasca, lar dac5, nu va incheia pace cu

picior

o va da in mana ta,

s'A faca fistelui situ. Si asa sä curmi räul

din mijlocul tau. Ceilalti Bit audit pi si, se teamit ca

nu cumva si se incumeatit sit sivir-

peasci o asemenea ticalopie in mijlo-

Si tu sil n'ai mili: viatá pentru viati, ochi pentru ochi, dintre pentru dinte, mana pentru mänä, picior pentru

tine, ci se va rizboi cu tine, s'o impresori.

Si daci Domnul Dumnezeul tau

birbitteasca

toatit partes, s'o treci prin ascutipul

sitbiei.

20. Legile reizboiului.

Tusa femeile çi copiii, dobitoacele pi tot ce se va afla in cetate, toatä prada s'o iei pentru tine, pi sa tritiepti din prada

« Citnd vei iepi la rizboi impotriva i vei vedea cai pi care

vrajmapilor pe care ti i-a dat Domnul

vriijmapilor titi

de razboi pi mai multa oaste decit a ta, si, nu te temi, cáci Domnul Dumnezeul tau care te-a scos din %ara Egiptului este Cu tine. lar inainte de a incepe voi lupta, sil vinä preotul sa propoviiduiascii po-

Dumnezeul tau.

Apa 85, te porti cu toate cetatile

care sunt prea departe de tine pi nu

fao parte din cetittile popoarelor din Canaan. Din cetigile popoarelor acestora pe

care Domnul Dumnezeul tau ti le va da ca moptenire, sa nu scape cu viatà

porului,

Si si-i apuna: Ascu1ts4i, voi cei din Israil! Se apropie vremea sä va razbo4i

nici o suflare, Ci si le pierzi: pe Hetiti, Amoriti, Canaaniti, Pereziti, Heviti pi pe Ebusiti,

ou vritjmapii voptri. Sa nu se inmoaie inima voasträ! Nu vi temeti, nu pierdei cumpiitul pi nu vit spiimantati,

precum a poruncit Domnul Dumnezeul tau,

Caci Domnul Dumnezeul vostru va

Ca si nu vi invete sa sitvaraiti

merge si se ritzboiasci pentru voi cu

toate ticiilopiile pe care le-au s'avarpit ei pentru dumnezeii lor çi sil, picatuiVi

vrijmapii voptri ca sé, vä izbaveascii!* lar voevozii optirii sit gritiasca poporului: t Cine este bitrbatul care a clidit casa noua pi n'a sfinIit-o si se intoard, acasit, ca nu cumva sä moarit in luptii çi altul sá i-o sfinteascii. Cine a sidit vie pi n'a cules rodul ei sá se intoarcit acasa, ca nu cumva sá moara in lupta çi altul si i-o culeaga. Cine s'a logodit cu femeie pi nu s'a insurat ou ea sé, se intoarcii acasit, ca nu cumva si moaré, In bittálie çi altul sa

impotriva Domnului Dumnezeului vostru.

De vei impresura vreme indelungata o cetate ca ea te ritzboiepti pi s'o cucerepti, sa nu strici pornii, tiiindu-i cu

o ia de nevasta.*

securea, ci si minttnci din ei çi sá nu-i tai ! Oare copacul de pe camp este om, ca sä se piteasci de tine in loe intitrit? Numai copacii pe care-i atii nu sunt pomi roditori, strici tul, ca ridici intirituri impotriva cet54ii care face ritzboi cu tine, pina ce ea va &idea.*

Si capeteniile Bit mai adaoge a grii poporului ç1 ea zicit: *Cine este fricos 207

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 21, 22 21.

luna, de zue, dup6, care sä, intri la ea

Ispayirea unui omor, cand friptuitorul este necunoscut. Felurite legi. « Daca se va gäsi pe camp vre-un om

dai drumul, dar ea n'o viiazi pe argint,

omorit in tara pe care Domnul Dumnezeul tau ti-o va da tie ca s'o nesti si nu se va putea sti cine este uci-

si tu 86, fil sotul ei, iar ea sa-ti fie sotie. i daca, nu-ti va mai fi draga:, sä-i

nici sä te porti ráu cu ea, fiindcá ai umilit-o

Daca un barbat va avea doug fe-

Sa iasa batrânii i judecatorii tal sa másoare la ce departare este cel

mei, una pe care o iubeste si alta pe care o tiraste, si atat cea iubitä cât i cea urita Ii vor liaste fii, i cea uritä va vea un fiu Intái nascut,

piate de cel ucis sa ia o junica din ci-

întâi naseut fiului celei iubit,e in paguba

gasul,

omorit de cetatile vecine, i batranii cetatii celei mal apro-

reacia, nepusa la mune& si care n'a fost in j ugata,

i biitrânii cetatii aceleia sa pogoare

junica la un rau, inteun loe nearat

nesimilnat, i sa junghie gatul junicei ca sangele ei sä, pice in 04)6. Atunci preotii, fiii lui Levi, sa se apropie, fiindc6 pe ei Domnul Dumnezeu i-a ales ca slujeasca i sa-i binecuvinteze in numele sau, i dup6, hotarirea, lor sa se calauzeasca in once pricina de judecata," sí In once vatámare trupeasca.

i toti batranii cetatii celei mai apropiate de cel omorit, sa-si spele mái-

nile deasupra junicei junghiate in rau, i sa miírturiseasca: « Máinile noa-

stre n'au värsat sángele acesta i ochii nostri n'au vazut! 'arta pe poporul tau Israil, pe care tu, Doamne, 1-ai liberat si nu läsa s'auge nevinovat in mijlocul poporului tau 18-

La vremea ea,nd el le va imparti averea, nu va putea sii dea dreptul de

dreptului de intai nascut al femeii pe care o uraste, Ci 86, recunoasca dreptul de t'atta nascut fiului celei pe care n'o iubeste dea lui douil pa,rti din toatä, averea lui, fiindc6, fiul este parga puterii luí, lui i se cuvine dreptul de intai näseut. Daca va avea cineva un fiu zurbagiu i indfiratnic, care nu asculta de povata tatálui sau si a mamei sale, si cu toate ea 1-au pedepsit, tot nu ascultil de ei, S6-I ja tata' 86,u si mama sa 86-1 aduea inaintea batrânilor cetätii, la poarta locului aceluia, i s'O se jeluiasca batranilor ce« Fiul nostru acesta este zurbagiu inddiatnic si nu asculta de indemnul nostru, este risipitor i betiv ! Atunci toti oamenii cetatii

arunce cu pietre in el i 86-1 omoare.

Asa 86, curad ticalosia din mijlocul tau. tot Israilul sa auzii, i 864 fie frica!

rail ! » Asa sa faca ei ispasirea pentru va,rsarea de sane. lar tu spala sángele nevinovat din

Daca, cineva va savarsi o fapta rea, vrednica de pedeapsa cu moartea, si va fi omorit i spanzurat va fi,

mijlocul tau, savarsind ceca ce este placut

In ochii Domnului.

Calad vei porni la fázboi impotriva vrajmasilor tal, i Domnul Dum-

nezeul tau ti-i va da in mana ta

vei duce in robie, Daca printre roabe vei vedea o

femeie frumoasä, la chip si te vei indrägi

Trupul lui s'a nu mai ramanii, peste noapte spanzurat, ci BA-1 ingropi in ziva aceea, caci este blestemat de Dumnezeu cel spimzurat pe lemn, i sä, nu intinezi

pilmantul pe care Domnul Dumnezeul tau ti-1 va da mostenire. o

de ea ca s'o iei de nevastä,

22.

Adji-o In casa ta si ea s'a-si tunda parul i sa-si taie unghiile, Sa-si lepede haina de roaba de pe

Alte ortinduieli i porunci.

ea si sa locuiasca in casa ta. Apoi sä planga, pe tatal edil si pe mama sa o 208

1. «Cand vei vedea, boul sau oaia fra-

t,elui tau ratacind pe cámp, sa, nu te uiti nepasator, ci ada-le la fratele tau.

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 22

Si ciao& fratele tau nu eta, aproape sau nu-1 stii, mama' vita la tine acasit, ca sit stea la tine pang cand o va cauta fratele tau, i atunci sä i-o dai. Asa sit faci cu asinul lui, cu haina lui i cu once lucru va fi pierdut fratele tau i 1-ai gasit tu. Sa nu te uiti la asinul fratelui titu sau la boul lui care au cazut in drum, ea fil nepitsittor, ci sit ajuti pe fratele tau sa-i scoale din drum. Femeia ea nu se imbrace cu haina, bärbateascit, iar barbatul sä nu se imbrace cu hainit femeiascit, fiindca oricine

savarseste toate acestea este uriciune inaintea Domnului Dumnezeului tau. Dacii vei gitsi pe cale, in vre-un copao

sau pe pitmant, un cuib de pasitre cu pui eau oug, i mama stand pe pui sau pe ouii, sit nu iei mama impreuna cu puii,

N'ana af1at la fiica ta semnele fecioriei s, o dar iata semnele fecioriei fiicei mele u,

ei sä intinda, haine inaintea bittranilor cetätii.

Atunci batranii cetätii sä la pe

omul acela i sti-1 pedepseasca, Sa-1 puns& la o gloabil de o sutä de sicli de argint pe care dea tatalui

fetei, fiindca, barbatul a scornit nume ram despre o fecioarit israiliteanit, i sii o ja de femeie i a& n'o poata Pisa toatä viata lui. i dad, invinovatirea s'ar adeveri, ca nu i s'au gasit semnele fecioriei, Sit moat& pe fad: la poarta tatälui siu i oamenii cetittii s'o bata, cu pietre pant+, o vor omori, fiindca a savarsit ticalosie in Israil: s'a desfrfinat In casa tatiilui ei. i asa sä curmi raul din raijlocul tau!

(Ji pe mama s'o izgonesti sa-i iei pentru tine, ca sa-ti mearga bine

Dad,: se va gifisi bärbat culcat cu femeie maritatit, sa fie omoriti amandoi: bärbatul i femeia. i asa sa starpiti

Cand vei zidi cash,* nou5,, sa faci zid de imprejmuire pe acoperisul tau, ca sa, nu-ti incarci casa ta cu vre-o ne-

o va intalni cineva in cetate si se va

si sit traiesti mult.

norocire, dad, cineva ar cadea de pe el. Sii nu sadesti in via ta douli feluri de plante, ca nu cumva planta pe care ai sadit-o, precum i rodul vitei sit se prilpiideascit.

Sä nu injugi la arat un bou si

un magar; Sa nu te imbraci cu "mina, facuta din doua, feluri de fire: de Jana si do in; S6, faci canafi in cele patru coltuii ale mantiei tale, cu care te imbraci. Daca un barbat Ii va lua femeie

raul din Israil!

Dad", pe vre-o fatä fecioara logoditä

culca cu ea,

Sa-i scoateti pe amandoi la poarta

cetatii aceleia, sä-i bateti cu pietre

sa moarä, pe fat& fiindca, n'a strigat in

cetate si pe barbat din pricinä ca a

i asa sii curmi raul din mijlocul tau! Daca, un om va intalni pe camp o fecioara logoditä i omul acela o va sili si se va culca cu ea, sä fie omorit numai omul care s'a culcat cu ea. umilit pe femeia aproapelui situ.

Fetei sä nu-i faceti insa, nimic,

si va intra la ea si o va uri,

nu-i pacat de moarte. Aceasta ar veni ca i cum ar tabari cineva pe aproapele

care sunt numai vorbe, si4 va scorni nume rau si va spune: o M'am insurat cu femeia aceasta i m'am apropiat de ea, dar n'am giísit semnele fecioriei s, Atunci tatäl i mama fet,ei sä ja semnele fecioriei i sit' le aduca la batranii cetatii, la poarta cetätii.

Choi s'a intalnit cu ea pe camp. Fata logodita daca ar fi tipat, nimeni nu i-ar fi sarit in ajutor. Dacit un bärbat se va intalni cu o fatii nelogoditä t¡i ar apuca-o cu sila si se va culca cu ea, si vor fi

Si-i va pune in seam& fapte urite,

Si tatal fetei sii spuna bittramilor: o Am dat pe fiica-mea de femeie acestui bärbat EA el a urit-o,

i iatit ca-i pune in seam& fapte grele, care sunt numai vorbe i zice:

situ ca sit-1 omoare;

Barbatul care s'a culcat cu ea sä dea tatalui fetei cincizeci de sicli de argint i sit o ja de femeie, fiindca, a umilit-o, i toata, viata lui ea n'o poata lisa. s

209 www.dacoromanica.ro

14

DEUTERONOMUL, 23, 24 23.

Gel ce sunt primiti in adunarea Domnului. « Niraeni si. nu ja de sotie pe femeia

tatalui sau si sit nu traga, asternutul de pe patul tatalui shu. Famenul i scopitul sa nu intre in obstia Domnului. Copilul din flori sil nu intre In ob-

stia Domnului, nici macar la al zecilea neam sä, nu intre in obstia Domnului. Amonitul i Moabitul sa nu intre In obstia Domnului, nici macar la al

nu se vada inteinsa nimic de °cara, ca sii nu-si intoarcit fata de la tine. Sa nu dai in mana stapanului pe robul care a cautat scapare la tine, Ci Bit locuiasca inteuna din asezärile tale pe caro si-o va alege, oriunde Ii va placea, dar si. nu-1 asupresti.

Sa nu se afle desfranata dintre

fiicele lui Israil, i nici desfritnat dintre

fiii lui Israil. Plata desfranatei

i

pretul unui

caine di nu intre in casa Domnului Dum-

zecilea neam sa nu intre ei in obstia

nezeului tau pentru nici o fagaduinta, fiindea amandoua sunt grozavie pentru

Mida nu v'au Intampinat pe cale cu paine i cu ETA' cand ati iesit din Egipt si din pricina cit au tocmit impotriva ta pe Bileam, fiul lui Beor, din Petorul Mesopotamiei, ca sa te ble-

niel mulata pentru bani, nici pentru hrana, nici pentru once s'ar putea lua

Domnului In veac,

steme.

Dar n'a voit Domnul Dumnezeul

tau sa asculte pe Bileam, 6,6 a pre-

facut Domnul Dumnezeul tau blestemul In binecuvantare, flindca, Domnul Dum-

nezeul tau te-a iubit.

Domnul Dumnezeul tau. Sa nu iei camatit de la fratele tau, camata.

Celui strain sa-i iei camatit, dar fratelui tau si. nu-i iei, ca si. binecuvinteze Domnul mi pe ce vei pune mana

In tara in care vei intra ca s'a o gap& nesti.

Daca vei fàgadui ceva lui Dumne-

zeu, nu zabovi sä.-1 implinesti, caci Dom-

Sa, nu te ingrijesti de pacea

atarea lor cal vei triA i deapurmi.

Si nu urasti pe Edomit, ciici el este fratele tau, pe Egiptean sa nu-1 pizmuesti, caci strain ai fost in Egipt. Fiji pe care ii vor avea ei la al

treilea neam vor putea sa intre In obstia Domnului.

Când vei iei cu oastea Impotriva vrajmasilor taj, si, te pazesti de once /ucru

Cand se va afla cineva din ai necurat din pricina unei Intamplari de noapte, sa iasit afara din tabara nu mai intre In ea,

lar cand va da In deseara si se

nul Dumnezeul tau II va cero la tine

vei fi de villa'. Si daca' te vei opri sii faci &tinta, nu vei avea vida. Cuvantul care va iesi din gura ta s'a te silesti si.-1 implinesti dupii fagitduinta de bunavoie pe care ai facut-o Domnului Dumnezeului titu si pe care

ai grait-o cu gura ta.

Cand vei trece prin via aproapelui

tau, m'intima struguri pana, ce te vei satura, dar In traistä, stt nu bagi. Când vei trece prin lanul aproa-

pelui tau, culege spice cu mana, dar secera si, n'o vttri in lanul aproapelui tau.*

spele cu apii si la asfintitul soarelui intre in tabitra.

La o parte din tabitra sa fie un loe unde sit te duci dará'.

Sa ai la indemana o lopata i cand te vei duce gala sii sapi undeva i acolo sâ acopen i necuratia ta, Ctici Domnul Dumnezeul tau cu-

treera tabara ta ca ea te ocroteasca

dea pe vrajmasii tal In mana ta; de aceea tabitra ta sa fie danta si si.

24.

Legiuiri casuice. o Daca va lua cineva femeie FOl se va

l'usura cu ea, dar nu va afla har in ochii

lui, fiindca el a descoperit in ea ceva de °cara, va serie carte de despartenie

i i-o va da in mana si-i va da

drumul din casa lui,

Si dupg, ce va iesi din casa lui,

se va masita dupil, alt barbat,

210 www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 25

Dad, sotul ei din urma o va uri

va scrie si el carte de despartenie i-o va da in mama ni-i va da drumul

din casa lui, sau bilrbatul ei de-al doilea care ai-a luat-o ca femeie va muri,

Barbatul cel dintili de care s'a

desprulit nu poate s'o la ca sit-i

fie femeie, chip& ce ea a fost necurata pentru

el, fiindca faptul acesta ar fi uriciune inaintea Domnului, i sa nu incarei cu pacate plimantul pe care Domnul Dum-

nezeul tau ti-1 va da ca mostenire.

Dad, cineva s'a insurat cu o femeie

pentru casa lui timp de un an ca sa, pe

femeia cu

impotriva ta i tu ai ramitnea impovarat de plicate. Parintii sa nu fie dati mortii din pricina copiilor i copiii sit nu fie omoriti din pricina pärintilor. ci fiecare sa mow& pentru prtcatul lui. Nu stramba dreptatea si a orfanului si nu lua zalog haina vaduvei,

Ci aminteate-ti ca ai fost rob in

Egipt de unde te-a liberat Domnul Dum-

tanarit, sa nu plece la oaste i sä nu i se puna nici o indatorire, ci sit fie fiber bucure surat.

el ar incepe sä strige catre Domnul

care s'a in-

Nimeni sa nu la zalog raanita sau piatra cea de deasupra, cáci ar fi sa ja zalog viata datornicului. Cand cineva va fi prins cit furit pe

unul din fratii lui dintre fiii lui Israil, ffi.-1 va asupri va vinde, furul acela sä moult'. Asa sä curmi räul din mijlocul tau! Pentru boala leprei ja masuri bune de paz5, intocmai dupa ceea ce va vor povatui preotii levii, i precum le-am dat poruncit aaa 85, faceti i voi. Adu-ti aminte ceca ce a flicut Domnul Dumnezeul tau Mariei pe cale, dupa ce voi iesiserati din Egipt. Dad, vei da aproapelui tau vre-un

imprumut, sit nu intri in casa lui ca

nezeul tau, pentru aceasta eu Iti poruncesc sa faci asa. Cänd vei secera holda de pe ogorul

tau si vei uita un snop pe camp,

nu te intorci s5,-1 iei, ci sä fie al strainului, al orfanului si al vaduvei, ca te binecuvinteze Domnul intru stritdania mainilor tale. °And vei bate maslinul tau, sa nu scotoceati apoi prin crangi, ci sä

ce-a mai ritmas pentru strain, pentru orfan

i

pentru vaduva.

Mild vei culege via ta, sä nu aduni

de pe urmä, ci sä ramitna pentru strain, pentru orfan i pentru vaduva. Aminteate-ti ca rob ai fost in tara Egiptului; pentru aceea iti poruncesc sa faci asa. »

25.

Mdsura in pedepse, mila cdtre dobitoace, cdscitoria de levirat. Nimicirea Amalecifilor.

iei

Ci stai abet, i omul caruia i-ai

« De se va ivi vre-o pricina trite oa-

dat imprumutul sä scoata zalogul afarit.

Si dad, acela esto om sarao, sa nu te culci i a, te invelesti cu zalogul lui,

Ci da-i inapoi zalogul la asfintitul

soarelui ca sä se culce cu haina lui ea te binecuvinteze, iar fapta ta sä fie socotitä faptit bung inaintea Domnului Dumnezeului tau.

meni, sa fie adusi la judecata i sä fie judecati: cel drept WS, capete di eptate, iar cel vinovat osanda. Daca cel vinovat va fi sa fie blitut, judecatorul sit-1 pun& jos FA sit fie lovit

in fata lui, dupit potriva vinei lui.

S5, nu-i dea mai mult de patruzeci

de lovituri, ca nu cumva din piicina mai multelor lovituri, fratele tau Bfi

din strainii care locuesc in asezluile din

mad& in cinste in ochii Nu lega gura boului cand treera. Daca fratii vor triti impreuna si va

Da-i simbria lui in fiecare zi, soarele sit nu asfinteasca, peste el, ciici este Barman si el duce dor de ea, altfel

aft& parte dup.& bärbat strain, ci cumnatul ei sit intre la ea i s'o ja de sotie,

Sit nu asupreati pe simbriasul sar-

man

i pe cel obijduit din fratii sau

tara ta.

muri unul din ei fltra sa aibli copii, femeia celui mort sit nu se mitrite in

211

www.dacoromanica.ro

14.

DEUTERONOMUL, 26

Inteacest chip siti-si indeplineasca da-

6.

toria de cumnat,

lar intaiul nascut sil, poarte numele fratelui celui mort, ca numele sii, nu se stearga, din Israil. Daca el nu va ayes, placere sä se insoare cu cumnatti-so, atunci cumnata

sit se due& la poarta cetatii Cumnatul meu nu vrea sa pastreze numele fratelui säu in Israil si nu vrea said fad, datoria de lui

spun& biltranilor: curnnat ».

Atunci biaranii cetatii sa-1 cherne sa-1 indemne, dar dad): el starueste

spune: a Nu-mi este voia ail o ism! s,

Siti se apropie cumnata lui de el

in vilzul batranilor i sa-i scoata san-

dala din picior, sa-1 scuipe In fat& 0 sa strige: a Asa 0, pateasca oricine nu va zidi casa fratelui situ In Israil ! Si sä-i mearga numele in Israil: neamul descultulai.

Gaud se vor lua la hartil doi oa-

meni, oarecine cu fratele situ, i femeia unuia se va apropia di scape pe barbatul ei din mana celui care-1 bate, si va intinde mana si-1 va apuca de partea rusinoasiti,

Sii-i tai mana Mira milli. Sa nu ai in saculetul tau doua feluri

de pietre pentru cantar: mare si mica.

Sa nu ai in casa ta douà feluri de efa: mare si Sa ai greutati adevarate i drepte,

efa ta sa, fie adevarata i dreapta,

ca sa traiesti mult In tara pe care Dom-

nul Dumnezeul tau ti-o va da tie, Cad uriciune este inaintea Domnului Dumnezeului titiu tot cel ce face aya, cel ce umbliti cu stritimbul. Adu-ti aminte de ceca ce ti-a facut

Amaleo pe cale, dupil ce -ai iesit din Egipt,

Cura te-a Intalnit pe cale 0 ti-a

cazut In spate, lovind pe cei ce veneau pe urmit, cand erai obosit i sleit, fara sa se team& de Dumnezeu. Cand insa Donanul Dumnezeul tau

Ili va da tihnil de toti dusmanii tài din

vecinatate, in pamitintul pe care Domnul Dumnezeul tau ti-1 va da sa-1 stapanesti

ea mostenire, nu uita sa nimicesti numele lui Amalec de sub soare! Nu uita! o

212

Prinoase

zeciuieli.

cand vei intra in tara pe care Domnul Dumnezeul tau ti-o va da ea

mostenire, si o vei stapani i vei locui Inteinsa, SA iei din parga rodului, pe care o vei aduce din pamantul pe care Domnul Dumnezeul täu ti-1 va da tie, s'o pui inteun cos 0 sit pleei la locul pe care va alege Domnul Dumnezeul tau ca sa-si sillasluiasca inteinsul numele sau,

Si% te duci la preotul care va fi

In vremea aceea i sa-i spui: « Marturises° astazi inaintea Domnului Dumne-

zeului tau, ca, am intrat In tara pentru care s'a jurat Doranul ca, o va da stra-

mosilor nostri! »

$i preotul sa ja cosul din mana ta

sa-1 aseze inaintea jertfelnicului Domnului Dumnezeului tau,

6. Iar tu si raspunzi i sa zici inaintea

Doranului Dumnezeului tau: Tatal meu

a fost arameian pribeag 0 s'a pogorit In Egipt i cu putini oameni s'a asezat inteinsul, si acolo s'a facut popor mare, puternic i numeros. i fiindca prietenii ne-au obijduit, ne-au urailit i ne-au pus la munca grea, Noi am strigat catre Dumnezeul pa-

rintilor nostri, el ne-a auzit &sal nostru si a vazut obida, truda i asuprirea noastra.

i Doranul ne-a seos din Egipt cu mama tare si cu brat intins, cu aratari infricosate, cu minuni i fapte mai prosus de fire, i ne-a adus In locul acesta i ne-a dat noua tara aceasta in care curge lapte miere.

i acum am adus parga, din rodul ogorului pe care mi 1-ai dat mie, Doamne!* $i tu sä, pul cosul inaintea

Domnului Dumnezeului tam si sa te inchini inaintea Domnului Dumnezeului tau,

i sa te bucuri, tu 0 casa ta, de

tot bunul pe care ti 1-a ditiruit Domnul Dumnezeul tau, impreuna cu levitul

strainul care au salas in mijlocul tau, In anul al treilea, dupil ce vei fi sfarsit de pus la o parte din holda ta

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 27

zeciuiala pe care ai dat-o levitului, strainului, orfanului i viduvei, din sitlasu-

rile tale, ca sa manince i di se sature, Sit, te spovedesti inaintea Domnului Dumnezeului tau: i Am luat zeciuiala sfanta din casa mea si am daruit-o levitului, strainului, orfanului vaduvei, dupa, porunca cu care mi-ai

poruncit, Mfg sa calo sau sa uit nici una din indreptirile tale. Gaud eram in jale dupa mort, n'am mancat din ea, nu am pus-o deoparte cand eram necurat, nici n'am dat din ea pentru pomana la mort, ci am ascultat de glasul Domnului Dumne-

zeului meu si am facut cum mi-ai poruncit.

Priveste din sfantul tau locas, din

ceruri, i binecuvinteaza pe poporul tau

i,

la trecerea, ta, cand vei intra

In tarn pe care Domnul Dumnezeul tau

ti-o va da tie, tara in care curge lapte miere, precum ti-a fagaduit Domnul Dumnezeul parintilor tài, s5 scrii pe ele toate poruncile acestei legi. F.d

Gaud vei trece Iordanul, s5 asezi pietrele acestea pe care ti le poruncesc eu astazi, in muntele Ebal, i sa le viiruesti cu var. Atunci sii zidesti un jertfelnic Domnului Dumnezeului tau, jertfelnic de piejara folosesti uneltele de fier: Sa, zidesti jertfelnicul Dornnului

Dumnezeului tau din pietre necioplite aduci arderi de tot pentru Donmul Dumnezeul tau.

85 aduci jertfe de pace, sa manfinei

Israilsi pamantul pe care mi l-ai dat

acolo 1i sa te veselesti inaintea Domnului Dumnezeului tau, Si sa scrii lámurit pe pietre toate

In ziva aceasta iti porunceste Domnul Dumnezeul tau s'a implinesti randuie-

poruncile acestei leg,i! Atunci Moise ì preotii leviti au vorbit catre tot Israilul: Taci si asculta,

precum te-ai jurat strabunilor nostri, pamlint in care curge lapte i miere ! lile

i

poruncile acestea, sä le pazesti

si le plinesti din toata mima ta din tot sufletul tau.

Astazi te-ai spovedit inaintea Dom-

nului ca el iti va fi Dumnezeu i vei umbla in calle lui, vei piftzi legile, poruncile FA indreptarile lui l ea vei asculta de glasul lui.

lar Domnul ti-a dat raspuns ea

tu vei fi poporul sau, precum ti-a duit, dac5 vei pazi poruncile lui. Si te va ridica mai presas de toate popoarele pe care le-a facut, cu slava, cu fajina 1 Cu cinstirea, ca s5 fii popor sfant al Domnului Dumnezeului tau, dup.&

fagaduinta.*

Israile !

Astazi ai ajuns ea fil popor al

Domnului Dumnezeului tau. Asculta de glasul Domnului Dumnezeului tau i implineste poruncile, legile lui pe care ti le poruncesc astizi. i Moise a mai poruncit poporului In ziva aceea: e Aceste semintii s5 stea, and yeti trece Iordanul, pe muntele Garizim, ca sa rosteasa binecuvantiirile: Simeon, Levi, ludo, Isahar, Iosif i Veniamin, lar celelalte: Gad, Aser, Zebulon, Dan si Neftali, sa stea pe muntele Ebal ca rosteasca blestemele. Atunci Levitii s5-1i ridice glasul

si sit strige tare catre toti barbatii din

27.

Legea ad fie serisd pe les pezi. Impirfirea poporului pe cei dei munfi : Ebal i Garizim.

Atunci Moise impreung cu batranii lui Israil au poruncit poporului ala: o PAtoate poruncile pe care vi le poruncesc eu lar in ziva cand veti trece Iordanul In tara pe care Dumnul Dumnezeul tau

Israil:

o Blestemat ea fie cel care-si va face chip cioplit ori turnat uriciunea Domnului, lucru de mana de mester !» 1i-1 va i tot poporul sâ zica si s5 raspunda: « Amin! » o Blestemat sa fie cel ce va ble-

sterna pe tatal sâu si pe mama sa!*

ti-o va da tie, sâ pui pietre mari pe

Si tot poporul sit raspundit: a Amin ! e Blestemat sit fie cel ce va striimuta hota,rul aproapelui eau! » Si tot

care A Ic värueyti Cu vox,

poporul

fiiapundii; o Amin !*

213 www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 28

a Blestemat sa fie cel ce va ratlici pe un orb din cale!» i tot poporul sä, raspunda: « Amin! »

« Blestemat sa fie cel ce va judeca strámb pe strain, pe orfan §i pe vilduva!» i tot poporul sà raspundit:

Binecuvantat BA fii tu cand vil §i cand pleci. SA infrimga Domnul inaintea ta pe

vrajmasii care se scoalä impotriva ta: pe o cale sä vinä impotriva ta §i. pe §apto sà fug& din fats, ta. Sa binecuvinteze Domnul hambarele

a Amin! »

Blestemat sa fie cel ce se va

culca cu femeia tatalui sau i va trage asternutul de pe patul tatälui eau! » Si tot poporul sa raspunda: o Amin # « Blestemat sä fie cel ce se va culca cu dobitoc! tot poporul sä räspunda: a Amin! u a Blestemat sit fie cel ce se va

culca cu sera sa, fiica ta,t5,lui sau, sau

fiica maicii sale! » Si. tot poporul sä raspundä: « Amin! u

Blestemat sä fie cel ce se va culca cu soacra-sa! » i tot poporul raspunda: « Amin o

a Blestemat sä fie cel ce va bate pe aproapele diu in ascuns! » i tot po-

porul sä raspundit: a Amin! # a Blestemat sit fie cel ce va lua mita ca sä, ucidà suflet i si verse sange nevinovat! o Si tot poporul raspunda: Amin! » « Blestemat sii,

fie cel ce nu va

sine si nu va implini poruncile acestei legi! » i tot poporul sä raspunda: a Amin! »

tale si toata .agonisita mainilor tale §i sä binecuvinteze si tara care ti-o vada tie. Sä te inalte pe tine Domnul popor

sf5,nt, precum s'a jurat tie, daci vei pazi poruncile Domnului Dumnezeului tau i vei umbla in cadle lui.

Atunci toate popoarele p5,m'an-

tului vor vedea ea tu te rogi Domnului se vor teme de tine. H. Sä4i dea Domnul Dumnezeul täu

belsug: din rodul pântecului tau, din rodul dobitoacelor si al taririii, in pamantul pentru care s'a jurat Domnul Dumnezeul tau, parintilor tai, ca-1 va da tie. Sti-si deschida Donanul Dumnezeul

tau cerul, comoara sa cea bun, ca sa-ti dea ploaie la vreme pe pamant, i sä, binecuvinteze toate lucrurile mainilor tale, ca sa imprumuti popoare multe, dar

tu sä nu t,e imprumuti. S te punit Donmul cap, §i nu coada, sà fii numai sus, §i nu jos, daca vei asculta de poruncile Domnului Dum-

nezeului tau, pe care ti le poruncesc astfizi ca sit le ii i sa le faci,

Si nu te vei departa de poruncile

28.

Binecurtinteiri i blesteme.

«Daca vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tau, ea sä päzesti cu scumpätate toate poruncile lui pe care eu astäzi ti le poruncesc, Domnul Dumnezeul tau te va inälta peste toate popoarele pamantului. Dacä, vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tau, sa vinft peste tine §i sit te ajungi toate binecuv5,ntarile ace,stea:

Binecuvantat sà fil tu in cetate §i binecuvtintat sa, fü in aring. Binecuvintat sh, fie rodul pantecelui tau, rodul pamántului, rodul do-.

bitoacelor, fatatul vitelor §i al oilor tale. Binecuvantat sä, fie cowl tau de strans grane §i albia de frimantat paine.

pe care ti le poruncesc a,stazi, nici la

dreapta, nici la stanga. lar daca nu vei asculta de glasul Domnului Durnnezeului tau, ca sä, tii cu scumpätate poruncile toat,e i legile

pe care ti le poruncesc eu astäzi, sa vinä, peste tine toate blestemele acestea sa, te ajungit:

Blestemat sa ffi tu in cetate blestemat siL fil tu in tarinä.

§i

Destemat sä fie cosul tau de strans bucate i albia ta de frmantat paine. Blestemat sä, fie rodul pantecelui

tau, rodul pämantului, fita,tul vitelor §i

atatul oilor tale. Blestemat sa fil ciind vii §i cand pleci.

SA, trimita Domnul peste tine blestem, aiurire §i amenintare in tot lu-

214 www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 28

crul pe care-I vei incepe, pan ce vei pien i curand nu vei mai fi, din pricina fapt,elor tale, chci m'ai pitrit.sit. Sä te loveasca, pe tine Domnul cu ciumä pan& te va pierde de pe pamantul

In care vei intra ca sag stapanesti.

Sit te bata Domnul cu ofticä,, cu

friguri, cu aprindere, cu aria, cu razboi, cu tilciune i cu ingälbenirea holdelor, i di te urmäreascä päna te vor nimici.

Cerul de deasupra capului tau sa fie ca arama, i pamântul de sub picioarele tale sa se prefaca in fier. Sä. plouä Domnul peste pamantul

täu cu pulbere marunta, i 85, se pogoare

din cer peste tine, panä te va präpadi. Sä,

te dea Domnul spre bataia

vrajmasului tau; pe o cale sa pornesti

impotriva lui si pe sapte sä fugi din fata lui. ca sä fil sperietoare pentru

pe care nu-1 stii, i sd fil asuprit i facraiinit in toatä, vremea, lar de ceea ce vor vedea ochii tai pierzi mintea.

Sä te bat& Domnul cu bube rele peste genunchi si peste solduri, din talpi

si pan& in crestet, ea sit nu te poti tamädui.

BA te dud, Domnul in robie pe

tine si pe regele pe care-1 va pune peste tine, la un neam pe care nu 1-ai cunoscut nici tu, niel parintii tai, si acolo BA, slujesti altor duranezei, de lemn si de piaträ,

Sä fii de spaima. de poveste de batjocurä pentru toate neamurile la care te va duce Domnul. Si sameni multa samântit pe ogor,

dar sa aduni putin, i lacustele sä parte de ea. Vii 85, sadesti i sit le muncesti, dar vin sä, nu bei, nici sit le strangi rodal, ci sa-1 m5,nânce viermii.

Sä ai ináslini in tot tinutul tau,

parnantului. Lesurile tale sit fie demancarea tu-

turor pasiírilor cerului i fiarelor

tice de pe pämânt, fära ca nimeni sä le sperie.

Sa te bat& Domnul cu buboaiele Egiptului, cu tránji, cu leprä, cu rapän,

de care sa nu te poi titmddui. Sä, te bata Domnul cu nebunie,

dar cu untdelemn sa nu te ungi i mäslinele tale sä cad& inainte de vreme. Fil i Bice sa ai, dar sä, nu fie ai tái, ci sä, se ducii in robie. Toti pomii tai i rodal tarinii tale sa-i road& forfocarul. Strainul din mijlocul tau 85, se sue mai sus si mai sus, decät tine, iar

tu sä, te scobori tot mai jos, mai jos; El sit te inaprumute, dar tu sä, nu-1 imprumuti, el sä fie fruntea si tu

cu orbire i cu intepenirea Ca 85, umbli dibuind in miez de

zi, cum dibue orbul in intuneric, i sit nu mai poti ajunge la tinta, sä, fil asuprit i jefuit In toate zilele vietii tale, far& ea nimeni sä, te poatit mantui. 55, te logodesti cu femeie s't altul

fii coada. Sit vie peste tine toate blestemele acestea, sä, te urmareasc5, i sa, te ajungä

pánä te vor prI.pI.di, caci n'ai ascultat de glasul Domnului Dumnezeului tau, sä pazesti poruncile si legile pe care ti le-am poruncit, i pentru tine sä fie ele rninuni si fapte mai presus de fire, cat i pentru semintia ta prima in veac.

sä, o ja de sotie, cash.* sä, zidesti, dar sa

nu locuesti inteinsa, sit sadesti vie, dar

sit n'ai parte de rod,

Boul tau sä, fie junghiat in vitzul tau si din el sit nu mitnânci, asinul tau sä fie riipit in ochii tai i s5, nu se mai intoardt la tine, oile tale sit cadit in má'inile vrajmasilor tai i nimeni sa nu te poat5, ajuta. Fiii i fiicele tale sä, fie date altui popor si tu sit privesti i s5, te Bairsesti de durere dupa ei, dar mainile tale sä nu Bib& nici o putere. Rodal pamitntului tau i toata

Fiindca n'ai slujit pe Domnul Dum-

strädania ta sä le manfince un neam 215

nezeul tau cu bucurie i cu inimä bung, pentru tot belsugul pe care ti 1-a däruit, Slug& 85, fui la vràjmasul tau pe care-1 va trimite Domnul impotriva ta, bantuit de Bete, de foame, de golätate si de lipsä de toate, i el sä-ti punä jug

de fier pe grumaz pan& te va pierde.

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 29

Sh. porneascii, Donmul impotiiva ta un neam de departe, de la marginile

precum vine vulturul in zbor, neam a eärui limb& n'o in-

Neam crunt, care :A nu-si riclice

ochii spre lahtran, iar de cel Muir si nu-i fie mili, Si, minince rodul vitelor tale si rodul pimb,ntului ti,u ping te va prisä, nu-ti lase nimio, nici gnu, nici vin, nici untdelemn, nici din cirezile si din turmele f5,tate, pin& nu te va präpidi, 62. Si te impresoare in toste cetitile tale pin& se vor prábusi, in tot pämäntul

i intiriturile tale in care p-ai pus nidejdea; si te zidurile cele inalte

impresoare in toste cetätile tale din tara

ta, pe care p le va da Domnul,

lar tu si minânci rodul pintecului tau, carnea fiilor i fiicelor tale pe care

p i-a dat Domnul Dunanezeul tiu, in

Si te potopeasc5, pe tine cu be-.

listea Egiptulni, de care te-ai sphimintat,

si se lipeasci de tine.

Asijderea once boat& i orice

taie care nu este serish in cartea legii aeesteia, sit le slat& Domnul peste tine

pia, te va präpiidi, Si si rimineti putini, In loe

fiti ca stelele cerului de multi, fiindcit n'ati aseultat de g/asul Domnului Dumnezeul

Si dupi cum s'a bucurat Domnul de voi, ca si tnfloriti 0 ea; vi. tnmu4iti, asa si se bucure Domnul de voi ca vi nimiceascii si vi pripideasci

si fiti dusi in robie de pe pimintul in care tu intri ea si-1 stipinesti. Si te impristie Domnul in toste neamurile de la un capit pia,' la altul al lumii, i si slujesti la alp dumnezei, pe care nu i-ai cunoscut nici tu, niel plirintii tu, idoli de lemn ei de piatrii. Dar intre acele neamuri ei nu ai

vremea impresuririi i impilàrii cu care te va strämtora dusmanul

pace, nici odihná pentru picioarele tale, si acolo su-ti dea tie Domnul

siu fA la fernaia de la sfinul sin FA la ceilalti fil care i-au mai rimas, Si nu va da nimänui din carnea

jale in suflet. Si zilele vicpi tale eh fie mereu In primejdie. ziva i noaptea s'o duci hate° spaima i si nu fii sigur de viata ta:

vrijmasul tiu in toate asezirile tale.

seari ! », iar sears ai. zici: 4 0, de s'ar lumina de ziuti ! i si te intoarci Domnul in Egipt

Bärbatul cel mai dezmierdat 0 mai risfitat se va uita cu ochi cruzi la fratele

fiilor &di pe care-i va mines el, caci nu-i va mai rämänea nimic in vremea impresurarii si a impilärii cu care te va impila

Femeia ces mai dezinierdati i mai easfitat5 al c5,rei picior gol n'a atins pimintul din pricina dezmierdirii si a rishi,tului, se va uita cu ochi cruzi la birbatul de la sanul ei, la fiul 0 la fiica ei, Si nu le va da nimio din faul care a a iesit din coapsele ei i pe care, din

lipsä de hrani, Il va nunca in ascuns,

In vremea impresuriírii si a strämtori'rii

cu care te va apisa dusmanul trm in

cetitile tale. Daca nu vei pázi i nu vei implini toate poruncile acestei legi, serse in cartea aceasta, ca si te terni de numele col slävit i vrednic de cinstire al Domnului Dumnezeului

Si aduci Domnul peste tine EA peste urmasii tu bätái mari i necontenite, boli role si lungi,

laertuni pentru dorul de tarsi 0

Ziva si

zici:

0, de s'ar face

In coribii, pe drumul pe care ti-a Si nu-1 mai vezi ! s, si acolo si fip ränduiti robi i roabe la dusmanii vostri, dar si, nu se giseasci nici micar

un cumpiiriitor ! s fati dar poruncile le-

gimântului pe care I-a poruncit lui Moise Domnul, ea si-1 incheie cu fili lui Israil,

In tara Moabului, afarii de legimintul pe care 1-a incheiat cu ei in Horeb. 29.

Intiírirea legdmatului. 1. Apoi a chemat Moise pe top Israilitii pi le-a zis: Ati vizut tot ceea ce a sivitr.sit Domnul inaintea ochilor vostri in tara Egiptului, impotriva lui Faraon si a tuturor dregitorilor lui i impotriva tiirii lui ;

216 www.dacoromanica.ro

DEITTERONOMUL, 29

Marile incercäri pe care le-au vlizut

Si nu se pomeneascä intre voi

ochii täi, minunile i acele fapte

barbat sau femeie, neam sau sernintie

seaman.

care sill.' intoarcá, mima a,stilzi de la Dom-

dat, pana in ziva de azi, pricepere ca 85, stiti, ochi ca sa vedeti i urechi ca

nul Dumnezeul nostru i sit se dud, si cinsteasc5, pe dumnezeii lor. 85, nu se afle in voi riidacinit care sit odrasleasc5,

85, auziti !

°tray& i pelin.

Si Cu toate acestea Domnul nu v'a

Patruzeci de ani v'a dus el prin

pustie, färä ea vesrnintele voastre sà, se fi invechit i far& ca incaltämintea voa-

stril, sá se fi rupt.

Paine n'ati m5,ncat, i vin ori altä bauturri Imbátatoare n'ati bäut, ca sä,

stiti cá eu stint Domnul Dumnezeul vostru.

Dar cand ati ajuns pan5, in locul

Si dac'5, va fi vre-unul care, cand va auzi cuvintele jurämantului acestuia, sh se fericeascii in mima sa i 85 zica: Imi va merge bine, cu toate cii mii c51Auzesc dupii impietrirea inimii mele s,

ca din vina lui sii fíe smulse plantele cele udate ca i cele uscate, Nu-I va ierta Dornnul, ci vapaia urgiei lui

se va

aprinde

impotriva

acesta, au iesit intru inttimpinarea voasträ Sihon, regele Hesbonului, i 0g, craiul Basanului, ca sa se lupte, insä noi i-am infrant,

bärbatului acestuia si se va narui peste el tot blestemul scris in aceastä carte, Domnul va sterge numele lui de sub

Manase.

cartea acestei legi.

Si le-am cuprins noi tara pe care am dat-o ea mostenire, lui Ruben, lui Gad si la jumätate din semintia lui

Pentru aceasta, piiziti poruncile legamantului acestuia si le impliniti, ca vá meargä bine in toate cate le veti face.

Voi cu totii stati de fatii astäzi

inaintea Domnului Dumnezeului vostru: voevozii seraintiilor voastre, hátranii dregatorii vostri, toti hárbatii lui Israil, Copiii, femelle voastre i sträinul din tab5,r5,, prima i tilietorul de lemne

difatorul de apä,

Ca sit intri in legiimäntul cu Dom-

nul Dumnezeul tau foi in juramantul pe care I/ va intäri cu tine astäzi, Si sá te Inalti astäzi popor al lui si el sd-ti fie Dumnezeu, precum ti-a fagaduit i dupa cum s'a jurat sträbului Avraam, lui Isms i lui nilor Iacob.

Dar acest legamant i acest jurimant nu le inchei numai cu voi, Ci cu cei ce se aflä stand cu noi

astazi inaint,ea Domnului Dumnezeului nostru i cu cei care nu sunt Cu noi aici.

Voi stiti cum am stat noi odi-

cer,

Si-1 va desparti Domnul spre pierzare din toate semintiile lui Israil, potrivit cu toate blestemele legámantului, serise in

Si cand neamul care va fi,

fiii

lor care se vor ridica dupá ei i strainul

care va veni din tar& indepärtatä, vor vedea bataile pilmantului acestuia i molima trimis5, de Donanul, Pucioasá

i sare si tot phmantul

In vápaie, cii niei nu se samänä, niei nu odrisleste i nici nu creste pe el vre-o burniank, ea la pieirea Sodomei si Gomorei, Admei i Teboimului, pe care le-a nimicit Domnul intru viipaia urgiei lui, Si vor intreba toate popoarele: o Pen-

tru ce Domnul a ablitut urgia peste tara aceasta ? Cat de mare a fost v5,paia niei lui!* Atunci vor räspunde: o Fiindc5, ei au päräsit legiimantul Domnului Dum-

nezeului pärintilor lor, pe care 1-a incheiat cu ei and i-a ecos din tara Egiptului,

Si au inceput s5, einsteaseä pe alti

dumnezei i sii se inchine lor, la dum-

nezei pe care nu i-au cunoscut si pe care el nu i-a hotarit. De aceea s'a aprins mania Domnului

nioarti in tara Egiptului si cum am stra-

impotriva acestei thri, ca sii aducä peste ea tot blestemul scris in cartea aceasta,

de lemn i de piatra, de argint i de aur.

lor cu manie, cu urgie çi cu dud& mare,

blitut neamurile pe undo ati trecut: Ati vazut uricitmile i idolii lor

Si i-a izgonit Domnul din pamantul

217 www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 30

i-a aruncat in alth tara, cum se vede acum.

28. Cele ascunse stau in puterea Domnului Dumnezeului nostru, iar cele des-

coperite sunt pentru invatatura noastra

la rodal pamintului, caci Domnul Dum-

nezeul tau se va bucura de tine precum si-a aratat bucuria fatil de parintii tal,

o Cand toate cuvintele acestea îi vor

Daca vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tau si vei pazi poruncile i randuielile lui scrise in cartea legii acesteia si te vei pocai inaintea Domnului Durnnezeului tau din told& mima ta co'r din tot sufletul tau. Cad porunca aceasta pe care ti-o poruncesc eu astazi nu este neinteleash pentru tine si nici nu este departe.

blestemul pe care ti le-am pus inainte,

se va sui in cer ca si ne-o aduci, si o

deapururi si a fiilor nostri, ca sa implinim toate poruncile legii acesteia.* 30.

Indurarile fifgeuiuite celor ce se pocciesc.

afla implinirea in tine, binecuvantarea

si le vei primi in mima ta, in mijlocul neamurilor printre care te va fi azvarlit Domnul,

Si te vei intoarce iarasi la Domnul

Dumnezeul tau,

asa precum Ii po-

runcesc astrizi, tu si fi

tái, i vei as-

culta de glasul lui, din toata mima ta si din tot sufletul tau, Atunci Dornnul Dumnezeul tau te va

Nu este in ceruri ca ea spui: o Cine

auzira i s'o implinim ?

Si nici dincolo de mare ca ea, s Cine va trece peste mare ca si o aduci, si ne-o vesteasca si s'o fazici: cem

Ci porunca aceasta e tare aproape

de tine: ea este in gura ta i in mima ta, ca si o implinesti !

Cugeta dar: astazi ti-am pus ins,i fericirea, moartea i ne-

intoarce din robie i se va indura de tine si te va aduna iaritsi din toate popoarele printre care te-a risipit Domnul Dumnezeul tau. Si dacii te va fi izgonit pa' nil la capittul cerului, de acolo te va aduna si te va aduce Domnul Dumnezeul tau, Si Domnul Dumnezeul tau te va aduce in pamántul pe care 1-au stapánit parintii tu i vei stapani si tu, si

inte viata

mult dead pe parintii tai.

dumnezei,

va binecuvinta gq,i te va inmulti raai

norocirea!

lata ceca ce-ti poruncesc astazi: Si iubesti pe Domnul Dumnezeul tau,

sa umbli in calle luí, sii piízesti poruncile,

i indreptiírile lui, ea si fii viu si ea te inmultesti i sii te binecuvinteze Domnul pe pamintul in care vei intra ca iei in stripinire. Si daca jalma ta se va intoarce si nu vei a.sculta,, cite vei rasa inselat ca sii te inchini i sa cinstesti pe alti legile

silor taj, ca BA iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toati inima ta FA din

Va vestese aatazi ca yeti fi nimiciti si nu yeti trai zile multe in mantul in care yeti trece peste Iordan ea sa, intrati in stapanirea lui.

S'r toate aceste blesteme le va arunca

voastra cerul i pämintul ! Virg& i moarte

Atunci Domnul Dumnezeul tau va

tija imprejur mima ta i jalma urma-

tot sufletul tau si si fii viu.

Domnul Dumnezeul tau impotriva vra,j-

masilor tad si a celor ce te-au urit pe tine si te-au prigonit.

Daca ins& te vei pocâi i vei asculta de glasul Domnului i vei implini

toate poruncile pe care ti le poruncesc astazi,

Si Domnul Dumnezeul tau Iti va

da belsug in toate lucrarile mainilor tale,

la rodul pantecelui tau, la al vitelor

Martori lini sunt astazi impotriva

ti-am pus dinainte, binecuvintare o blestem !

Alege viata ca si traiesti si tu

semintía ta!

Iubeste pe Domnul Dumnezeul tau,

ascultit de glasul lui i lipeste-te de el.

Aceasta este viata ta, i aceasta este lungimea zilelor tale. daca vrei sa, lo-. cuesti in pamantul stritmosilor tu, pentru care Domnul s'a jurat luí Avraam lui Isaac si lui Iacob cii li-1 va da.

218 www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 31 Asemenea i fiii lor, care nu-si dau seama Inca, sit asculte i si invete sá cinsteascit pe Domnul Dumnezeul lor,

81.

losua va fi urma,sul lui Moise. Si Moise a inceput BA; rosteasci filler

lui Israil aceste cuvinte, Si le-a zis: « Sunt astizi de sutä, douitzeci de ani

o

nu pot si mai stau in fruntea voastra, Domnul mi-a poruncit: o Tu si nu treci i, fiindcá

Iordanul acesta! Ci Domnul Dumnezeul tiu, el Il va

trece inaintea ta si va nimici din fata ta toate neamurile acestea pe care tu le vei stapini. Iosua, el va trece dincolo inaintea ta precum a hotirit Dom-

nul.

Si se va purta cu ele precum s'a

purtat cu Sihon si Cu Og, craii

fI cu Ora lor, si pe care i-a nimicit.

Si Domnul ii va da pe ei in mina voastri si le yeti face dupi randuiala pe care v'am poruncit-o you'd.

Fiti viteji, fii barbitosi, nu vi temeti i inaintea lor nu vi infricosati, cad Domnul Dumnezeul vostru te va insoti: nu te va rasa, nici nu te va

!

Dupit aceasta a chemat Moise pe Iosua i i-a zis in vitzul intregului Israil: o Fii tare si fii viteaz, cad tu vei duce poporul acesta in tara pentru care s'a jurat Domnul cá o va da parintilor lor

si tu o vei impärti lor.

Domnul insusi va merge inaintea

ta, el te va insoti, nu te va rasa, nici

nu te va pariisi ; nu te teme i nici nu-ti pierde cumpitul ! »

Atunci a seria Moise legea aceasta si a dat-o preotilor, fiilor levitilor, care duceau chivotul legimantului Domnului

tuturor bitranilor lui Israil, Si le-a poruncit Moise asa: s La sfarsitul celor apte ani, in anul iertarii datoriilor, la sarbittoarea corturilor, Cand tot Israilul va veni sit vadi fata Doranului Dumnezeului tau, in locul pe care-1 va alege, sä citesti legea aceasta in urechile intregului Israil. Strange atunci poporul: barbatii, femeile, copiii i strainii din aseziiiile tale, ca sá se deprindá sá cinsteasca pe

Domnul Dumnezeul lor i si se sarguiascit la Implinirca tuturor poruncilor legii acesteia.

atilt cat vor trill pe pimântul in care voi treceti Iordanul ca sa-1 stapi-

niti.

Si a mai zis Domnul lui Moise:

o Iatá s'a apropiat vremea sà mori !

Chianait pe Iosua i intrati amandoi in cortul descoperirii i eu Ii voi da po-

runci ! s Atunci s'a dus Moise i cu au stat in cortul descopeIosua 13.1

ririi.

Si Domnul s'a afatat in stalp de

nour i stalpul de nour stitea la usa cortului descopeiirii.

6. Atunci a zis Donanul lui Moise: Iatà; cit tu vei adormi cu parintii

dar acest popor se va sepia si se va desfrana dupi alti dumnezei straini, ai

tirii in care va intra, i má va pirisi si va strica legimantul pe care eu 1-am incheiat cu el.

Si in ziva aceea se va aprinde

mania mea impotriva lui, Ii voi si-mi voi ascunde fata mea de el si vor fi nimiciti. Atunci vor da peste el multe nenorociri i stramtoritri, si va zice: Oare nenorocirile acestea au dat peste mine fiinda nu este Dumnezeul rueu in mijlocul meu Dar imi voi ascunde fata mea

de el in ziva aceea, pentru toati delegea pe care a sa,varsit-o, citci s'a inters spre alti dumnezei.

Si acum serie cantarea aceasta, ca sit o invete fili lui Israil, pune-o in gura lor ca sil-mi fie aceasta cantare mirturie impotriva lui Israil, Cand il voi aduce in pimantul pentru care m'am jurat pitrintilor lui, päinant in care curge lapte i miere, va manca, se va satura si se va ingräsa

se va intoarce spre alti dumnezei pe care Ii va cinsti, iar pe mine mg., vor dispretui i vor strica legitmántul meu. Dar cand vor da peste el rele multe stramtoritri, sit cante cantarea aceasta

ca marttuie impotriva lui; i nici din gura urmasilor lui sá nu se piarda, cäci eu cunosc gandul lui pe care mi 1-a dat pe fati astitzi inainte de a-1 biga

In tara pe care i-am dat-o cu juritmant.

219 www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 32

Atunci a SCHS Moise cantarea

aceasta, i i-a invatat pe fiii lui Israil.

lar Domnul i-a poruncit lui Iosua, fiul lui Nun, si i-a zis: « Fii viteaz

barbatos, caci tu vei duce pe fiii lui Israil in tara pentru care m'am jurat lor, i eu voi fi cu tine! o Si dupa ce a sfarsit Moise sa, serie In carte toate cuvintele cantarii acesteia, Moise a poruncit levitilor care du-

ceau chivotul legamhntului Domnului

astfel:

« Luati cartea cu cântarea aceasta, si o puneti Ring& chivotul legamhntului Domnului Dumnezeului vostru, ca

fie marturie impotriva ta, Caci eu stiu indaratnicia i cerbicia i daca', Mata vreme cht sunt

cu voi, voi va' razvratiti impotriva Dom-

nului, cu atat mai vârtos dupa moar-

tea mea! Strangeti la mine pe toti batrânii seraintiilor voastre si pe dreghtorii vostri, ca sa le grhiesc in urechile lor toate cuvintele acestea, iar cerul i pamhntul sa-mi fie martori impotriva lor, Caci F}t iu bine ea duph moartea

mea vä veti strica i va yeti departa de calea pe care v'am poruncit sit mer-

geti, si in vremea cea de apoi vor da

peste voi nevoi, fiindca ati savhrsit fapte tele in ochii Domnului, inthrâtandu-1 cu faptele mhinilor voastre. Apoi a rostit Moise in auzul obstiei intregi toate cuvintele acestei chntaxi.

Savhrsit-au faradelegi impotriva lui,

nu fiii lui, ci cei ce s'au pangarit: neam destramat i ticalos. Oare astfel fasplatesti tu Domnului, popor nebun i fara minte ? Nu este el parintele tau, ziditorul tau, cel ce

te-a facut si te-a intocmit?

Aminteste-ti de zilele stravechi,

priveste anii varstelor care au trecut. Intreaba pe tathl tau, ca spunii si pe mosnegii tal ca sa-ti istoriseasca ce-a fost: Cand Ce! Pres. Inalt a dat neamurilor piLrtile lor de mostenire i chnd a

osebit pe fili lui Adam unii de altii, el a hotarit tinuturile popoarelor dupa numarul ingerilor lui Dumnezeu. Caci partea Domnului este poporul

sau, Iacov este ogorul mostenirii sale. El 1-a gásit in tara pustie i in loe singuratic plin de urIetele pustietatii ;

si 1-a aparat i 1-a ocrotit i 1-a pazit ca pe lumina ochiului. Asemenea vulturului care-si indeamna puii i se roteste in zbor pe deasupra lor, asa tine el aripile intinse i ti ia la el si-i duce pe aripile sale. Astfel Domnul singur calauzeste poporul si nu e lhngi el nici un dumnezeu strain. Domnul 1-a ajutat al incalece primântului, i i-a dat sl mánance roadele chmpiei i s'a silga micro din stAnca i untdelemn din cremene.

Cu smântana vacilor i cu laptele oilor, cu grasimea mieilor si a berbecilor

si a tapilor din Basan si cu lamura 82.

Cchdarea lui Moise.

« Ascultati, cerurilor, ce vreau sa i pamantul sa auda rostirea gurii

spun ! mele!

Sa curgi ca ploaia invatatura mea! Sl picure ca roua viersul meu, ca bura de ploaie pe iarba tallara, ca ropotul de

ploaie pe maldárele ierbii ! Caci numele Domnului Il strig puternic: proslaviti pe Dumnezeul nostru! Cl stAnch este! DeshvArsita este lucrarea sa! i toate chile sale sunt prea drepte! El este Dumnezeu credincios, rara de strambatate, drept i adevarat.

graului, cu acestea 1-a hriinit, i sángele strugurelui, vin spumos, ai baut. Dar Iesurun s'a ingrasat si a inceput sl azvfirle din picioare te-ai ingriisat, te-ai facut rotofei i nu te mai incape pielea si a parásit pe Duranezeul caro 1-a facut i a dispretuit stAnca

mantuirii sale.

i au intaratat pe Domnul, inchi-

nhndu-se la dumnezei straini, i 1-au niat cu nelegiuirile lor. Au adus jertfe demonilor care nu sunt Dumnezeu i unor dumnezei pe care mai inainte ei nu-i cunosteau, niste

dumnezei de curtmd veniti i de care

päriniilor nu se teineau.

220 www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 32

lar stanca, Dumnezeul care te-a

Caci vinul lor este din vitela Sodomei si din podgorfile Gomorei ; strugurii lor sunt struguri oträviVi i ciorchinii lor sunt amari.

nascut, ai lepadat-o. Pe Dumnezeul care

te-a adus pe lume 1-ai uitat. Si Dumnezeu a vazut acestea

Vinul lor este venin de balaur, este grozava otrava de vipera. Dar aceasta e taina tinuta in pastrarea mea si pecetluita in vistieriile

i-a urgisit, plin de manie impotriva ffilor sai i fiicelor sale.

Si a rostit: Ascunde-voi fga mea de ei i voi vedea ce va fi cu ei pe urnia pentru ca sunt un neam sucit, copii intru care nu este credinciosie.» Ei m'au intaratat la gelozie prin

ruele.

cei ce nu sunt Dumnezeu i au aprins

Ale mele sunt riízbunarea i rasplätirea, la ceasul cand piciorul lor se va poticni, caci ziva prapadului lor este aproape si cele hotarite pentru ei vin

mänia mea cu deserVii lor idoli; tot asa eu Ii voi face gelosi printr'un popor care nu e popor, printeun popor nerod le voi aprinde mania. Caci focul maniei mele s'a aprins

cu iutealà.

Ci Domnul va judeca pe poporul sau i pentru robii sai va avea pareri

de rail cand va vedea cá, vlaga lor a

si arde pana' jos in impargia mortii,

pierit i ca, n'a mai ramas nimeni dintre

ei, nici rob, nici liber. Atunci el va intreba: « Unde sunt dumnezeii vostri, atanco, intru care ati

mistuind piimántul i roadele lui i prefacand in flacari temeliile muntilor. Grilmädi-voi &supra lor nenorociri voi zvarli in ei cu toate sagetile mele. Vor fi pusti4i de foamete i nimi-

o* de friguri rele i de ciumä, ba inca

pus nadejdea voastra ? Dumnezeii care mancau grasinaea jertfelor voastre si beau vinul turnarilor voastre? Sà se scoale acum i s'a va ocroteasei! »

voi asmui asupra lor i fiarele sfasie-

toare si jivinele veninoase care se tarase In pulbere.

Ci intelegeti cá eu singur sunt

i nu este alt Dumnezeu

Afarä va pustii sabia si in odai spaima, secerand laolalta pe tanär pe fecioara, pe pruncul care suge i pe

Dumnezeu

M'as fi hotarit ea spulber i ea nimiceso pomenirea lor dintre oameni, Daca nu m'as fi temut de sfidarea

sub puterea mea. Caci ridic mana mea la cer si zic:

mine. Eu adue moartea i eu dáruesc viga, eu ranesc i eu vindec rana si nimeni nu poate sä scape de

omul carunt.

15,ngii,

« Viu sunt eu in vecii vecilor !

Si cand voi ascui fulgerul sabiei mele i mana mea va apuca fra-

dusmanului, ca nu cumva du,smanii lor eá se orbeasca pe sine si sá.' zica: a Mana noastra este puternicii si nu este Domnul cel ce a facut toate

nele judecâii, atunci má voi rázbuna

impotriva vrajmasilor mei si voi rasplati celor ce mil uriisc. Voi finhata cu stinge sagqile mele

&oestes, ».

Ffindca sunt un popor care n'are

nici o piitrundere si nu e la ei nici o pri-

si

sabia mea se va satura de carne:

cu sangele celor rapusi si color prinsi cu capganile capetenfilor vrajma-

cepere.

Caci, dacá ar fi intelepti, ar bitelege aceasta, s'ar gindi la ce se intampla cu ei i ar zice: « Cum poate unul singur sa fugareascä o mie si cum pot doi ini sä, puna

Neamuri, cantati laude in cinstea

pe fuga rece mii, daca n'ar fi adevarat

poporului sau, pentru ca Domnul razbuna sángele robilor Bid si-i plateste pe protivnicii sai i ispäsire aduce tarii i poporului siiu.

ca stanca tariei lor i-a vandut si Domnul

i-a dat in mana dusmanilor? » Pentru ea stanca lor nu este la fel eu atine& noastra, i chiar dusmanii nostri pot judeca aceasta. 221

.Astfel a venit Mojas sí a rostit toate cuvintele acestei cantari, in auzul poporului, fiind Une), el Iosua, fiul lui Nun.

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 33 Si cand Moise a sfärsit de griit toste aceste cuvinte citre intregul Is-

rail,

El ajuns-a rege in Iesurun, ch,nd s'au adunat prindpii poporului si au venit laolaltä semintiile lui Israil. Träiasci Ruben, tfi moartea sé, n'o vadi,! i birbatii din el si ajungi fax&

Le-a mai spus: o Puneti la inimit

toate aceste cuvinte, pe care eu vi le porunceso astäzi vouti si pe care voi sä.

numär !»

lar despre luda griiit-a acestea:

le 1ásai cu porunci fiilor vostri, ca

implineasci intocmai toate poruncile acestei legi.

Ascultä, Doamne, glasul luí luda EA pe

Cid acest cuvänt nu este o vorbä, goal & pentru voi, ci el este pentru voi viatit i prin acest cuvânt voi yeti diinui multi, vreme in Ora unde yeti intra, trecind Iordanul, ca s'o luati in stäpânire. lar in aceeasi zi Domnul a spus iaräsi lui Moise: a Sue-te in muntele Abarim, pe värful Nebo, care este in tara Moabului, in dreptul IeHhonului, i priveste

el adu-1 citre poporul siu; cu tale luptà-te pentru el si impotriva

color ce-1 impileazi ajutorul tiiu ». A zis i despre Levi: a Ale tale Tumim i Mira sunt ale omului tia cu-

cernio, pe care tu, la Massa, 1-ai pus la incercare i pentru care ai avut ceartä la apele Meribei.

El este acolo care a zis de tata]

siu si de mama sa: « nu i-am vizut si pe fratii säi nu i-a cunoscut si de fe-

tara Canaanului, pe care eu o voi da

ciorii sii n'a voit sä, stie, fiindcb. flu lui

Levi au pizit cuväntul triu i s'au tinut de legiimäntul tan. Ei invati pe Iacov Hinduielile tale

mostenire fiilor lui Israil.

5a

Si

acolo si mori, pe muntele pe

care te sui, precum si Aaron, fratele a murit pe muntele Hor si a fost adangat neamului

pe Israil legos ta; ei adue rnirosul jertfelor pitni in närile tale si pun pe altarul täu arden de tot. si

61. Fiindcä voi ati picituit impotriva mea, in mijlocul fiilor lui Israil, la iz-

Binecuvinteazi, Doamne, puterea lui i primeste cu indurare lucrul miinilor sale, sfärami coapsele protivnicilor sâisi ale color ce-1 urisc, ca sä nu poatä

voarele Meribat-Cado, in pustiul Tin,

nu mi-ati dat cinstea cuvenitä sfinteniei mele in mijlocul fiilor lui Israil.

si mai stea drept.

52. Ci numai de aproape s vezi tara, dar

sä nu intri in tara pe care eu o voi da

Zis-a despre Veniamin Col iubit de Domnul locuiasci in bunä pace, Cel Prea Inalt sä-1 ocroteasci in toate zilele futre umerii lui ni odihne,ascit,! Despre Iosif a zis: o Binecuvintat

fiilor lui Israil

33.

de Domnul fie jurimäntul lui, °u da-

Ouvintele cele din urmel pi binecurantarea

rurile cele mai bune ale cerului de sus cu ale mirii care odihneste in adán-

lui Moise asupra semintiilor lui

Tata i binecuvintarea cu care Moise,

omul lui Dumnezeu, a binecuväntat pe fili lui Israil inaintea mortii Bale. Zis-a Moise: Domnul venit-a din Sinai si din Seir a strilucit pentru poporul siu ; s'a aritat din muntele Paran §d s'a indreptat spre Meribat-Cades. Din dreapta lui iesea foc palphitor. Minia ta nimicea popoarele, i toti sfiintii thi sunt sub mana ta i ei stau la picioarele tale si culeg cuvintele

cime,

cu roadeIe de frunte pe care

Si

le coace soarele si care odrislese in fiecara lunä,',

Si cu co au mai scump in ei vesnicii munti i cu ce au mai de pret in ele colinele strivechi, i cu ce are mai scump pämäntul

in plinitatea lui! Harul Celuia ce eta-

tale.

tea in rug si, pogoare pe capul lui Iosif, pe crestetul celui ce este principe futre fratii

!

El e mire ca intii-nliscutul taurului, coarnele lui sunt coarnele bou-

El ne-a ränduit legea, i obstia lui Iacob este mostenirea lui. 222

www.dacoromanica.ro

DEUTERONOMUL, 34

rului; cu ele el rastoarn5, popoarele toate hotarele pamantului. Acestea sunt miile de mii ale lui Efraim, acestea sunt

34.

Priveliftea proleticd de pe muntele Nebo. Moartea tui Moiee.

miile lui Manase. »

lar despre ZebuIon a zis:

Bu-

Si s'a suit Moise din barliganul Moa-

cufivte, Zebulon, in calatoriile tale, si tu,

lsahar, in corturile tale!

bului in muntele Nebo, pe varful Pisga, In dreptul Ierihonului, i Domnul i-a

Ei vor cherna popoarele pe munte si acolo vor aduce jertfe cucemice, caci vor auge belsugul marii i comorile cele ascunse ale nisipului. A zis apoi despre Gad: Binecu-

aratat tot pamantul de la Galaad qi pant%

la Dan,

Intregul Neftali, pamantul lui Efraim si al lui Manase si tot párnantul lui Iuda pana la Marea Asfintitului;

vântat fie Ce! Ce i-a dat luí Gad largime; el sta culcat ca un leu i sfarmil

Neghebul, campia Iordanului i sesul Ierihonului, cetatea palmierilor, pana la Toar. i zis-a Domnul: Pentru aceasta tar5, am jurat lui Avraam, lui Isaac si lui Iacob astfel: 4 Semintiei tale o voi da! a

bratul i easta capului. 21. El si-a ales ce a fost mai bun din

tara, cad acolo i-a dat lui parte legiuitorul, si el merge in fruntea poporului indeplineste lucrul sfant al Domnului judecatile sale cu Israil.

Rostit-a despre Dan: a Dan e un

pui de leu, care da, naval& din Basan ». Despre Neftali a zis: Naftali, tu

col satul de har i plin de binecuvan-

Ti-ara aratat-o inaintea ochilor täi, dar intiinsa nu vei intra! » i a murit Moise, robul lui Dumnezeu, in tara Moabului, dupd porunca Domnului,

Si a fost ingropat in vale, tot in

tarea Dornnului, stapaneste marea si tinutul de miazazi! Despre Aser a zis: a Binecuvantat intre feciori sa.' fie Ayer, bine placut sa fie el fratilor sáj j sa-si scalde piciorul sau in untdelemn ! De fier i de aroma ni. fie zivoa-

nimeni nu stie mormantul lui pana In ziva de azi. i cand a murit, Moise era de o sutft douazeci de ani, dar ochii lui nu

zilele tale! » Nimeni, Iesurun, nu este asemenea

Si (lima ce au sfarsit miele de jelire

rele tale si vartutea ta sa tie in toate

lui Dumnezeu, care strabate cerul ca stt vie intr'ajutorul tau si in miretia sa

i puterea nu-1 parasise. i fiii lui Israil au plans pe Moise In baraganul Moabului treizeci de zile. slabiserit

pentru Moise,

Iosna, fiul lui Nun, s'a umplut de

duhul Inelepeiunii, fiindcà Moise Ii puseso mainile peste el. Si au ascultat de

caliireste pe nori. Dumnezeul eel vesnic e adapostul bratele lui cele vesnice aunt parghiile tale. El alung5, inaintea ta pe protivnie si-ti porunceste: a Da-I pieirii!»

el fiii lui Israil

i s'au purtat precum

poruncise lui Moise Domnul. Si nu s'a mai sculat in Tsrail profet

Drept aceea, Israil locueste fara

ca Moise, pe care siti-I fi cunoscut Domnul

grija i fanta,na lui 'mob sta tihnitii,

pe plaiul plin de holde si de podgorii, pe cand cerul Eau picura, rota. Fericit esti tu, Israile ! Care alt po-

por a fost ea tine mantuit de catre

Domnul, scutul izbavirii tale si sabia

maririi tale? Protivnicii tai se vor ameni

inaintea ta, pe and tu vei &ales biruitor peste inaltimile lor !

tara Moabului, in dreptul Bet-Peorului,

fata &Are fata, i s5, fi savarsit toate minunile faptele cele mai presus de fire cu care l-a trimis Domnul in tara Egiptului, impotriva lui Faraon, impotriva, dregatorilor lui i a tarii lui, Si care cu mana tare si cu minuni infricosate sa fi savarsit ceea ce a eavarsit Moise inaintea fiilor lui Israil.

223

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA 1.

zile

yeti trece peste acest Iordan, ea

Iosua e ortInduit de Dainnul urinas al lui Moise. Poporul Israil se pregetteste intre in Canaan.

sá intrati i sa luati in stapanire parnantul pe care Domnul Dumnezeul vostru vi-1

lar dupii moartea lui Moise, slujitorul Domnului, a gräit Domnul catre Iosua, fiul lui Nun, sfetnicul lui Moise,

ben

si a zis:

« Moise, robul meu, a murit; ci tu

scoalit-te i treci acest Iordan, impreunit

Cu tot poporul, in tara pe care eu voi

da-o fiilor lui Israil. Tot tinutul pe care-I va calca talpa piciorului vostru, vi-1 voi da voua, precum am fagiiduit lui Moise ; Din marginea pustiului i a acestui Liban, pana la fluviul cel mare al Eufratului, toatä tara Hetitilor i pana la uriaaa mare, spre Soare Apune: acestea vor fi hotarele voastre. Nimeni nu va putea set-ti stea Ve impotrivit, in toate zilele vietii tale ! Precum am fost cu Moise, voi fi ai cu tine; nu te voi l'asa i nici nu te voi paräsi.

Fil tare ai hárbä.tos, pentru ea tu

vei da in stäpanite acestui popor tara pe

care, cu juramänt, am fägaduit párintilor lor ea, le voi da-o. Numai fii tare i hotárit indestul

ca sä, päzeati i sä, implineati toate, dupi

legea pe care ti-a dat-o cu poruna robul meu Moise Nu coti nici la dreapta, nici la stanga, ca sä-ti meargti tie bine In tot ce vei incepe.

S& fie aproape cartea legii acesteia de gura ta: cugeta la ea ziva i noaptea, ca sä pazeati kfi sä implineati tot ce este scris in ea, caci numai atnnci vei izbuti

In planurile tale ai IV va merge bine. Aaa este porunca mea: fil tare ai plin de bärbatie ! Nu te teme i nu-ti pierde cumpätul, caci Domnul Dumnezeul tau cu tine este, ori incotro te vei indrepta! o

Atunci Iosua a poruncit apeteniilor oatirii V le-a zis: « Treceti prin mijlocul taberii dati poporului aceasta porunca: Pregatiti-vä merinde, ciici de azi peste trei 224

va da vouit sa-1 stapitniti.

lar celor din semintia lui Rui

celor din semintia lui Gad

unei jumatitti din semintia lui Manase, Iosua le-a vorbit astfel: a Aduceti-va aminte de ceea ce v'a poruncit Moise, robul Domnului, cand

v'a spus:

Domnul Dumnezeul vostru v'a dat tihna i v'a dgaant tara aceasta ». Femeile voastre, copiii voatri turmele i cirezile voastre sä rämana in tinutul pe care vi 1-a dat Moise dincoace

de Iordan, iar voi, toti voinicii de nä, dejde, sä treceti cu arma in mina 'filaintea fratilor voatri i si le dati ajutor,

Pana ce Domnul va liniati pe fratii

voatri, cum v'a linitit i pe voi, i vor lua i ei in stäpfinire tara pe care Domnul Dumnezeul vostru le-o darueate lor.

Numai atunci sil vi intoarceti in tara stäpanirii vosstre, ca si fiti stapini pe locul pe care vi 1-a hottirit Moise, robul

Domnului, dincoace de Iordan, catre Soare-Räsare.

Ci ei au räspuns aaa lui Iosua: Tot ceea ce ne-ai poruncit vom face oriunda ne trimiti ne vom duce ! Dupa cum am ascultat pe Moise intru toate, tot aaa te vom asculta pe tine; numai s'a fie Domnul Dumnezeul

tau cu tine, precum a fost cu Moise.

Oricine se va indäratnici impotriva

poruncii tale i nu va da ascultare cuvintelor tale, in toate cate vei porunci, si fie dat mortii. Numai fil tare i plin de barbätie ! 2.

Cele douit iscoade gaduite de Rahab in lerihon si legtim/Intul

1. Dup.(); aceea, Iosua, fiul lui Nun, a

trinais in taina din Sitim, doi oameni,

iscoade, i le-a poruncit aaa: Duceti-va

iscoditi tara si Ierihonul ! lar ei s'au dus si au intrat in casa unei femei des-

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 2

franate pe care o cherna Rahab ai au mas acolo.

Si s'a raspandit vestea pang, la re-

gale Ierihonului i i s'a spus: « lata, niate

oameni au sosit aici astä noapte, din

partea fiilor lui Israil, ca sa iscodeascä, tara! Atunci regale Ierihonului i-a trimis femeii Rahab aceasta porunca: s Scoate afarä, pe oamenii care au venit la tine FA au intrat in casa ta, cäci ei au venit sá iseodeasca toata tara! » Atunci femeia aceea a luat pe cei doi oameni i i-a ascuns, apoi a zis: « Adevärat este cd aceati oameni au venit la mine, dar n'am atiut de unde sunt, lar cand a venit vremea sá, se inchidä portile ai s'a intunericit, oamenii au plecat, ins& incotro au apucat aceati

oameni, nu atiu; luati-va dupà, ei degraba, cáci Ii veti ajunge ! »

Ci ea i-a fost suit pe acoperia i-a fost ascuns sub niate mänunchiuri de in pe care le avea intinse pe acoperia.

lar oamenii regelui au pornit in

urmarire pe drumul Iordanului pan& la vaduri i indata ce au eait urmaritorii,

poarta cetittii s'a inchis in urma lor. lar cei ascunai n'au apucat sä, se culce i Rahab s'a suit la ei pe acoperia,

Si le-a vorbit acestor oameni: Eu atiu ch Domnul v'a ditruit vouä, aceastit tara, eh spaima de voi a citzut peste noi cit inaintea voasträ, toti locuitorii tarii si-au pierdut cumpatul, Fiindca noi am auzit cum a secat

Domnul apele Mari Road in fata voastra, ciind ati ieait din Egipt i ceea ce ati facut voi celor doi regi ai Amoritilor, care erau dincolo de Iordan, adica lui Sihon i lui 0g, pe care i-ati mat de istov.

lar de cand am aflat acestea, inima noasträ, s'a muiat i in nimeni n'a mai

ritma,s duhul bärbätesc ca sa «tea impotriva, fiindcä, Doranul Dumnezeul vo-

stru este Dumnezeu in ceruri sus ai pe pamânt jos. lar acum, va rog, jurati-mi mie pe Domnul ea, precum mie mi-a fost milt): de voi, tot aaa i you& sit vä, fie mild de casa tatalui meu i dati-mi un zgilog de nädejde,

Ca mile& yeti hiss, cu vinta pe tatãl meu si pe mama mea, pe fratii mei ai

pe surorile mele ai pe toti

ai lor!

Scapati deci sufletele noastre de la moarte I

Atunci

oamenii

i-au ritspuns:

« Viata noastra vom da-o pentru tine ! Daca nu vei destäinui fapta noastra, cand Domnul va da tara in maim noastra ne vom purta cu tine cu dragoste cu credinta! »

Atunci ea le-a dat drumul de vale pe fereasträ cu o funie, &lei casa ei era in zidul cetatii i ea locuia chiar deasupra zidului. -16. Apoi le-a zis: « Luati-o spre munt,e,

ca sá nu den peste voi coi ce vit urmares°

i ascundeti-va acolo trei zile,

pan& ce se vor intoarce gonacii, i dupa

aceea plecati in calen voastra! » lar oamenii aceia i-au rä,spuns: lata cum ne vom deslega de acest ju-

ramânt al tau, pe care ne-ai pus sa-1 juram! Iatit cum: Cand vom patrunde in

Ora, sa legi le fereastra pe care ne-ai

dat drumul aceastá jurubitä. de fire stacojii, apoi sä, strangi la tine in casä, pe

tatal titu 10 pe mama ta si pe fratii tai

toati casa tatalui tau.

i atunci oricine va ieai afara in ulitit, din uaile casei tale, sangele aceluia sä, fie asupra capului lui: noi vom fi slobozi de juramant; iar oricine va

fi cu tine in casä, sangele lui sit fie asupra capului nostru, clacit îi va in-

tinde cineva mäna asupra lui. Ins& (lac& tu vei dezvalui aceastä

atunci noi vom fi deslegati de juramântul tau pe care ne-ai pus sä.-1 j uram !

lar ea a raspuns: « Aga sit fie dupa cuvantul vostru! Apoi le-a dat drumul

ei au pornit, iarit ea a legat jurubita cea stacojie la fereastra. i iscoadele au plecat ai au intrat in munti i au stat acolo trei zile, Omit ce s'au intors gonacii; iar gonacii i-au cautat pe tonto drumurile, dar n'au dat de urma lor. Dap& acestea, cei doi oameni s'au intors, s'au coborit din manta i, trecand Iordanul, au venit la Iosua, fiul

225 www.dacoromanica.ro

15

CARTEA LUI IOSUA, 3, 4

lui Nun, i i-au4torisit toate cite li se

Si a zis iariisi Iosua: Dupii aceasta veti cunoaste cá Dumnezeul eel viu este in mijlocul vostru i cts, el va goni de istov, dinaintea noastri, pe Canaaniti, pe getiti pe Heviti, pe Perez4i, pe GherghesiVi, pe Amoriti si pe Iebusiti. Vedeti, chivotul pinului a tot pämintul va trece in frun-

intamplaseri. 24. Apoi au zis dare Iosua: Is Cu ade-

várat Domnul a dat in mâinile noastre Watt', aceastá tari, asa incit to# locuitorii ei se topesc de frici in fat's, noastri 8.

losua i poporul ajung la Iordan, pe care Il trec in chip minunat. Si s'a sculat Iosua dis-de-dirainee4ä el si toti fili lui Israil, si au pornit

tea voasträ peste Iordan. Deci acum luati-va doiáprezece bärbati din semi4iile lui Israil, cite un birbat din fiecare semiqie, Iar dind picioarele preotilor care due pe umeri chivotul legii Domnului,

din Sitim si au ajuns la Iordan F4 au

mas noaptea acolo, mai nainte de a trece

sapinul a tot pámántul, vor intra in

lar dup.& trei zile, cipitanil au tre-

apele Iordanului, atunci apele Iordanului

cut prin toati tabira,

se vor despica: apele care pogoani din sus se vor despiiIi de celelalte i vor

Si au dat poporului porunca aceasta:

sta drept ca un zid!

Cind yeti vedea chivotul legirdintului Domnului Dumnezeului vostru si pe preqi si pe Lev4i ducindu-1 pe umir, porniti i voi din locul vostru i sä mergeti dupá chivot.

Si eind poporul a pornit din cor-

turile sale, ea ea treads': Iordanul, preqii cu chivotul legimintului pe umeri mergeau in fiamtea poporului,

Dar si fie intre voi i chivot o bucatä buni ca de douä, mii de coti;

Si au ajuns la Iordan, dueind asa chivotul pe umeri; iar indati ce picioarele lor s'au cufundat in apa de la marine fiinda Iordanul iese din mate& In tot timpul secerisului Apele care veneau din sus au stat drept i au fticut zid, pe o mare in-

si nu vi apropiati prea mult de chivot, ea sit' puteti sä, vedeti bine drumul pe care trebue sa, mergeO, fiindci voi n'aVi mai umblat pe acest drum pin& acum. »

Apoi Iosua a gait cátre popor:

Sfint*-vä, cici Domnul va sivirsi In mijlocul vostru, fapte minunate Pe urratt Iosua a vorbit preotilor si le-a poruncit: s Ridicati pe umeri

tindere, pia, la Adam, oras vecin cu Zaretan ; iar apele care coborau catre Marea Araba, adici Marea Sárati, s'au despicat de celelalte i s'au sours cu totul, iar poporul a trecut prin dreptul

votul legämântului i treceti inaintea po-

Ierihonului.

porului s; iar ei au pus pe umeri chivotul legámântului i au pornit in fruntea poporului.

Deci preotii care duceau chivotul legäraintului Domnului au stitut pe loouscat, in mijlocul Iordanului i toi fiii

« Astitzi voi incepe sä, te preamiirese in

tot poporul a isprivit si treaci Iordanul.

lui Israil au trecut pe uscat, pin& ce

Atunci Domnul a grait cu Iosua:

ochii tuturor fiilor lui Israil, ea sä stie

precum am fost cu Moise, asa fi-voi si Cu tine.

4.

Ci tu si poruncesti preopor care

due chivotul legè.mântului i sä le spui: « Cand yeti ajunge la Iiirmul apelor Iordanului, sè. vä opri0 acolo ling& Iordan !

Si Iosua a rostit cátre fiii lui Is-

Veniti mai aproape i ascultati cuvintele Domnului Dumnezeului vorail:

stru! »

Pietre amintitoare despre trec,erea nului.

Tara,' dupi ce tot rsoporul a sfirsit de trecut Iordanul, Domnul a vorbit lui Iosua i i-a spus: 4( Luati-và din popor doisprezece barbai, cb,te unul din fiecare semin0e, 226

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 5

Si porunceste-le astfel: a Luati-vä de aici, din mijlocul Iordanului, i anume

Domnului sit se lupte, in sesul Ieriho-

voi i puneti-le in tabii,ra unde

pe Iosua, in ochii intregului Israil s'au temut de el, in toate zilele lui, cum se temuserä si de Moise. Apoi Domnul a gräit lui Iosua

din locul unde au stat picioarele preoVlor, doutisprezece pietre i ducei-le cu in noaptea aceasta s. Atunci Iosua a chemat pe cei doi-

sprezece barbati, pe care iihottirise dintre

fili lui Israil, cfate unul din fiecare se-

Si le-a zis: « Trecei prin fata chivotului Domnului Dumnezeului nostru

In mijlocul Iordanului i ridicaV pe umeri

fiecare dintre voi cilte o piaträ, dupä numärul semhatiilor lui Israil,

Ca acesta sä, fie un semn in mijlocul vostru, asa incât, cand vor intreba copiii vostri in viitor i vor zice: Ce va sä zicä aceste pietre ? »,

Voi sä le räspundeti: Apele Tordanului s'au despicat inaintea chivotului legämäntului Domnului. La trecerea chi-

votului prin Iordan, apele s'au despicat

pietrele acest,ea sunt ca pomenire pen-

tru fii lui Israil, in vecii vecilor !

lar fui lui Israil au gout precum

le-a poruncit Iosua 0 au luat doutispre-

zece pietre din mijlocul Iordanului, dupii cuväntul Domnului cittre Iosua i dupl.). numärul semintiilor lui Israil, i le-au due cu ei unde tabärisera si le-au pus acolo. Si Iosua ridicä aceste doutisprezece pietre luate din mijlocul Iordanului, din locul unde statuserä picioarele preotilor, care duceau pe umeri chivotul legamtin-

tultd, 0 ele se aflá acolo pia, in ziva de azi. lar preotii care purtau-chivotul au

stat In picioare in mijlocul-Iordanului, piing, ce s'au if3prlivit toate citte poruncise lui Iosua Domnul, ca sä le inapärtiseascii poporului i potrivit cu poruncile lui Moise catre Iosua. i poporul

a dat zor si a trecut Iordanul.

lar dupä ce a trecut toatä gloata, a trecut i chivotul Domnului i preolii In fruntea poporului.

Si fiii lui Ruben, fili lui Gad 0 jumittate din semintia lui Manase au trecut inarma4i, inaintea fiilor lui Israil, dupà: cum le poruncise Moise. Aproape patruzeci de mii de oameni gata de luptä au trecut cu ajutorul

nului.

In ziva aceea, Domnul a proslävit

i-a zis: s Porunce0e preotilor, care due chivotul legii, sä, iasii din Iordan! Si Iosua a poruncit preqilor asa: « Iesi# din Iordan ! lar efind preotii care duceau chi-

votul legämäntului Domnului au iesit

din albia Iordanului i tälpile picioarelor preoVilor abia au ajuns la uscat, apele

Iordanului s'au tutors la locul lor si au dat peste toate malurile, ca 0 mai inainte.

Ci poporul a iesit din Iordan, in ziva a zecea a intAii luni 0 au poposit la Ghilgal in hotarul de ritsärit al Ierihonului.

lar cele douäsprezece pietre pe

care le-au fost luat din Iordan, le-a ayezat Iosua la Ghilgal.

Si nitre fiii lui Israil a griiit asa:

a °and vor intreba copiii vostri, in viitor, pe pärinVi lor i vor zice: a Ce rost au aceste pietre ? s,

Atunci voi sä deslusiti pe copiii Ele amintesc

vostri i si le spuneti:

ea Lima a trecut Iordanul acesta, pe uscat

Caci Domnul Dumnezeul vostru a uscat apele Iordanului inaintea voasträ, piing ce 1-ati trecut, precum Donmul Dumnezeul vostru a fácut i cu Marea

Rosie, pe care a secat-o inaintea noastrit, pang, ce am trecut, Ca sä, cunoascii, tente popoarele p&-

nattntului cat de puternicä este mâna Domnului i sä se team& de Domnul Dumnezeul vostru, deapururi.* 5.

Iosua taie imprejur pe toti

bcirbatii

serbeavi Pavtile.

1. Si cb,nd toi regii Amoripor, de

dincolo de Iordan, inspre apus, i toti regii Canaanitilor de pe ling& mare au auzit cä Domnul a seca,t apele Torda-

227 www.dacoromanica.ro

16'

CARTEA LUI IOSUA, 6

nului inaintea fiilor lui Israil pana ce au trecut, mima lor s'a muiat si nu mai aveau in ei duh barbatesc ca sä infrunte pe fili lui Israil.

In aceastä vreme Domnul a grait lui Iosua: cutite de cremene taie imprejur pe fili lui Israil! Deci Iosua ficut cutite de cremene si a taiat imprejur pe fili lui Israil, la locul ce se numeste Ghibeat-Aralot. Si iatä, pentru ce Iosua i-a täiat imprejur: Tot poporul care iesise din Egipt, adica toti barbatii destoinici pentru boj, muriserä, in pustie, pe drum, dupä,

iesirea lor din Egipt, lusa, poporul care iesise din Egipt era thiat imprejur, pe &t'id tot poporul care se nascuse in pustie, pe cand ve-. neau pe drum, dupä ce iesiserä din Egipt,

lar pe cand se afta Iosua aproape de Ierihon, ridicandu-0 ochii i uitan-

du-se, a vitzut un bärbat stand in picioare, in fata lui, i inand in mana o

sabie. Atunci Iosua s'a indreptat spre

i 1-a intrebat: Esti tu dintre ai nostri sau dintre vrtijmasii nostri? » lar el i-a räspuns: Nu, ci sunt voevod al ostirii Domnului si am venit acum ! » i Iosua a cazut cu fata la pii-

el

mant si s'a inchinat si a gritit catre el: «Ce

porunceste stapanul meu robului san Atunci voevodul otirii Domnului a grait lui Iosua: Descaltit-te de sandalele din piciorele tale, caci locul pe care stai este sfant ». i Iosua a facut asa. 6.

era netitiat imprejur. Inteadevár, timp de patruzeci de

Inconjurarea Ierihcrnului i cicirdinarea zi-

bárbatilor luptátori care iesiserit din Egipt

nimeni nu iesea din el si nimeni nu intra.

Domnul in locul celorlalti, pe acestia i-a

luptii i dati ocol cetatii o singura data. Asa sa faceti timp de sase zile. Si sapte preoti sa mearga, inaintea

ani jiji lui Israil tot colindaserti prin pustie, pana, cand s'a stins tot neamul si care nu ascultaser& de glasul Domnului i citrora Domnul se jurase cà nu vor vedea tara de Domnul fagaduitit cu juramant, pariatilor lor, ca sa le-o dea, tara unde curge lapte i miere. Deci pe feciorii pe care Ii ridicase titiat imprejur Iosua, fiind netaiati imprejur, fiindca eran nascuti pe cale.

lar dupä ce s'a sfarsit cu táierea

imprejur a tot poporul, ramas-au la locul lor in tabartt, pana', ce s'au vindecat.

Atunci Domnul a grita cu Iosua: « Astäzi am ridicat de pe voi rusinea Egiptului a, pentru aceea se cheam& numele acelui loo Ghilgal, pan& in ziva de astazi.

durilar lui.

lar Ierihonul tinea portile inchise zitvorite din pricina fiilor lui Israil:

Si Domnul a zis lui Iosua: « lita, voi da in mainile tale Ierihonul si pe regele lui si pe razboinicii lui! Inconjurati cetatea, toti oamenii de

chivotului, cu sapte trambite din coarne de berbec; iar in ziva a saptea sä, ocoliti

de sapte ori cetatea i preotii sä sune din trambite. Si cand preotii vor suna preltmg din trambite de corn de berbec i voi

yeti auzi ritsunetul trambitei, tot poporul

sà izbucneaseä, in strigat zguduitor

atunci zidurile ce-CA.0i se vor präbusi pe

Si fiii lui Israil au stat in tabärä,

la Ghilgal, i an pritznuit Pastile in ziva

a paisprezecea a lunii, seara, in lunca Ierihonului.

Si au mancat din roadele paman-

tului, a doua zi de Pasti, azime 11.1 boabe präjite.

Chiar din ziva cand au inceput sa manance din roadele tärii, s'a oprit mana, astfel cä, fiji lui Israil n'au mai avut mana, ci au mancat, in anul acela, roadele Canaanului.

228

loe, iar poporul sà dea nävalà, fiecare drept inaintea lui! Deci Iosua, fiul lui Nun, a chemat pe preoti si le-a poruncit: « Luati chivotul legamantului i apte preoti s& pornease& cu sapte trambite din corn de berbec, inaintea chivotului Domnului ».

Apoi a mai poruncit poporului:

« Porniti i dati ocol cetatii, iar toti cati

poartä arme sti pasease& inaintea chivotului Domnului!

Si dupä ce Iosua a vorbit astfel

poporului, sapte preoti, cu sapte tram-

www.dacoromanica.ro

CARTEA LITT IOSUA, 7

bite din corn de berbec, au purees ins, intea Domnului, sufländ in trämbite, in vreme ce chivotul legamäntului Domnului venea in urma lor. Si voinicii care purtau arme mergeau in fruntea preotilor tra.mbitasi, iar coada otirii venea dup& chivot, pe and preotii mergeau i sunau mereu din trambite.

Iar Iosua mai poruncise poporului astfel: Sä nu strigati i sit nu auza nimeni glasul vostru i sa nu has nici un

cuvänt din gura voastra, pänä, in ziva

and vä voi spune: o Strigati! », i atunci sa izbucniti in strigate. »

Deci au inconjurat cu chivotul Domnului cetatea, dandu-i ocol o singura data' si dupa aceea au intrat in tabärä si au mas acolo noaptea.

lar a doua zi, Iosua s'a sculat

dis-de-dimineata o preotii au ridicat pe umeri chivotul Domnului. Si sapte preoti cu sapte trämbite

din corn de berbec mergeau inaintea chi-. votului Domnului, sufländ din trâmbite,

iar in fruntea lor mergeau voinicii inarmati, pe cilnd coada venea in urma chivotului Domnului. i in mersul acesta trftmbitele stmau necontenit. Deci au inconjurat cetatea i in

ziva a doua, numai o singurä data, s'au intors in tabara. Si au facut asa timp de sase zile. lar in ziva a saptea s'au sculat

la ravärsatul zmilor si au inconjurat cetatea dupii aceeasi ränduiala, de sapte

ori. Numai in ziva a saptea au ocolit cetatea de sapte ori. lar la al saptelea ocol, pe cänd preotii sunau in trambite, Iosua a po-

runcit poporului: s Strigati tare, aci Domnul v'a dat in man& cetatea! Si cetatea sa fie nimicita, iar tot ce se tar& inteinsa sä fie al Domnului, numai Rahab desfranata sä rämänit cu viatä impreung cu toti cei ce vor fi

la ea in casä, fiindcä ea a pitit iscoa, dele pe care eu le-am trimis.

Voi ins& päziti-vä de ceea ce este

hotarit pieirii, nu doriti si nu luati nimio din ce va fi dat pieirii, cäci altfel yeti duce tabära lui Israil la pieire yeti isca prapädul ei.

19.' Tot argintul ai tot aurul i sculele de aramä i de fier sa fie afierosite Domnului i sa intre in vistieria Domnului ! Atunci poporul a inceput sâ strige trämbitele sa räsune. i cand poporul

a auzit rasunetul trämbitei, a pornit sä strige zguduitor, iar zidurile s'au pritbusit indatä i gloatele au dat naval& In cetate, fiecare drept inaintea lui, astfel au cuprins cetatea. Si au dat pieirii tot ce au gäsit In cetate: barbati i femei, tineri i mosnegi, boj i asini, tot au trecut prin ascutisul

Dupl.], aceea, Iosua a graft nitre coL doi harbati care spionaser5 tara:

Duceti-vii In casa acelei femei desfrii,

nate si scoateti afar& pe femeie si tot ce are cu ea, dup.& juritmfmtul pe care i 1-ati fäcut! Deci acei tineri spioni s'au dus au scos afar& pe Rahab fo, pe tatäl ei si pe mama ei si pe fratii ei si pe toti cftti mai erau cu ea, lip dar tot neamul ei, i scotandu-i i-au saliisluit afar& din

tabära lui Israil.

lar cetatea au ars-o cu foc im-

preung cu tot ce era intrInsa, afar& de argint foi de aur i de sculele de aramä

de fier pe care le-au vársat in

vi-

stieria casei Domnului. Ci pe Rahab desfranata si casa tatidui ei si pe toti cfiti erau pe lang5. ea. Iosua i-a Beat cu viatä si ei au rámas

In mijlocul lui Israil pana in ziva de astazi, fiindca Rahab pitise iscoadele trimise de Iosua, ca sä iscodeasca Ierihonul.

Tot in vrernea aceea, Iosua a dat

poporului acest juriimant s't a zis: o Ble-

steraat sa fie in fata Domnului omul care se va incumeta s5, cladeasca din nou aceasta cetate, a Ierihonului! Pe

oasele Intâiului sau nascut sä-i pue temeliile si pe capul fiuliui eau celui mai mic sä aseze portile ei!

Astfel Domnul era cu Iosua fji faima lui s'a raspandit in toata tara. 7. Nelegiuirea i pedeapsa lui Acan.

1. Dar fiii lui Thrall au s5.varsit o calcare in privinta lucrurilor sortite pieirii,

229 www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 7

Pentru aceea fiii lui Israil nu vor putea sa se impotriveascil vrajmasilor lor c vor da dosul dinaintea lor, fiindc5, au luat din lucrurile sortite pieirii. Nu voi mai fi cu voi dacii nu yeti starpi din mijlocul vostru pe cei care au luat din

fiindca Acan, fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi,

fiul lui Zerah, din semintia lui luda, a luat din lucrurile sortite pieirii, ago c5, mania Domnului s'a aprins irapotriva fiilor lui Israil. Si Iosua a trimis, din Ierihon, oameni la Ai, care vine ling& Betaven, la ritsarit de Betel, FA le-a dat aceasta porunca: Ducei-v i iscoditi tinutul ! oamenii s'au dus tri au spionat cetatea Ai. Apoi intorcandu-se la Iosua, i-au adus vorba: o Sit nu plece tot poporul,

lucrurile afierosite. Scoalii-te ! Sfinteste poporul ci spune-le: o Sfintiti-vii, pe ziva de mtline! Clici

asa graieste Domnul Dumnezeul lui Is-

rail: o Israile, cei ce au luat din cele afierosite sunt In mijlocul tau! Nu vei putea sit stai darz in fata dusmanilor pima ce nu yeti starpi dintre voi pe cei care au pus mana pe cele afie-

ci numai vreo douit, trei mii de oameni,

ca sit lovea,scit cetatea Ai. Nu osteni

tot norodul pa,na acolo, caci sunt putini

rosite.

la num5,r ! »

Si au pomit inteacolo, din popor,

ca la trei mii de oameni, dar in fats,

militia pe care Domnul o va arata 85, se apropie dupit familii ci familia pe care o va arias, Domnul 85, se apropie dup5, case si casa pe care va arlita-o Domnul sa se apropie om cu om. lar cel care va fi dat in vileag ca

celor din Ai, au luat-o la fug5,. Si oamenii din Ai omoriré, dintre fugaei vreo treizeci sase de insi rira din dreptul portii cetatii, pana la infrtinsera la un loo prilväSebarim latec; ir mima poporului se topi cj se facu ca apa. Atunci Iosua

a luat din cele afierosite, acela sa fie ars cu foc, impreuna cu toate ale lui, finidea a calcat legtimitntul Domnului c a facut zmintealit in Israil! » Deci Iosua s'a sculat dis-de-di-

sfasiat vesmintele

si a citzut cu fata la piimânt inaintea chivotului Domnului, stand asa pan&

mineata si a apropiat pe Israil dupit

seara impreunit cu bittranii luí Israil prestirándu-si capetele cu pulbere. Si s'a tânguit Iosua: o 0, Doamne, Dumnezeule! De ce ai inapins acest norod sit treaca Iordanul, ca si ne dai in mana Amoritilor i lA ne prilpiidesti? Mai bine ne hotitram ea, ramanem de cealalt5, parte a Iordanului! Rogu-mit, Doamne, ce sit zic eu acum, dupii, ce Israil a impuns la fuga dinaintea dusmanilor sai ? Cand vor auzi Canaanitii ci toti locuitorii

àril, ne vor inconjura c vor

nimici numele nostru de pe pamitnt.

atunci ce vei face tu cu marele tau nume ? »

Cì Domnul i-a poruncit lui Iosua:

Scoala-te! De ce stai doborit la pamant ?

Israil a piicittuit! Nu numai cd, au cillcat leglimantul pe care 1-am poruncit

lor, dar au luat si din lucrurile afierosite ; nu numai cit au furat, dar au si ascuns cele furate, varindu-le printre lucrurile lor!

Deci, maine de dimineat5,, sa vi

apropiati dup.& semintiile voastre, si se-

sernintiile lui si a fost data pe fata semintia lui Iuda. Apoi a apropiat familiile lui luda si a fost daté, pe fat& familia lui Zerah,

si a poruncit sit se apropie familia lui Zerah dupii case c a fost data, in vileag casa lui Zabdi. Si a poruncit sä se apropie casa lui, bitrbat cu barbat, si a fost ariitat Acan, fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi, fiul lui Zerah din semintia lui luda. Atunci Iosua a gr5,it lui Acan:

o Fiul meu, d5, astitzi Oaf& Donmului Dumnezeului lui Israil ci marturiseste inaintea lui ci spune mie ce ai fitcut si nu ascunde nimic de mine! s Iarit Acan a riispuns lui Iosua

a márturisit: o Cu adevarat, am p5,c5,tuit inaintea Domnului Dumnezeului lui Israil si iatit cele ce am savarsit:

Am vitzut, intre prazi, o zeghe

frumoasit de Sinear ci doua sute de sicli

230

de argint ci un drug de aur, greu de

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 8 cincizeci de sicli, 0 le-am poftit si le-am luat, i iatit sunt ascunse in plimant, In mijlocul cortului meu i argintul este pus dedesubt. Atunci Iosua a trimis vätäsei care au alergat la cort i kilt); toate erau ascunse in cortul lui ii argintul era dedesubt. Si le-au luat din raijlocul cortului si le-au adus lui Iosua FA la obstia fiilor lui Israil 0 le-au pus inaintea Domnului. Atunci Iosua, impreuna cu tot Is-

railul, a luat pe Acan, fiul lui Zerah, argintul i zeghea i drugul de aur

pe fiii lui Acan 0 pe fetele lui i boil lui asinii lui i oile lui i cortul lui

departati pesa mult de cetate i sá fiti

tqi gata. lar eu impreuna cu tot poporul

care este cu mine ne vom apropia de cetate. i cand cei dinlauntru vor in intampinarea voasträ, precum a fost mai daunazi, atunci noi vom lua-o la fuga de dinaintea lor, Ca ei sá iasä din cetate dupa noi, pana ce-i vom räzleti de cetate; caci ei vor cugeta: «Fug din fata noastra, ca i intaia oarit! s, deci noi vom fugi din fata lor. Atunci voi sa iesiti din ascunzatoarea voastra i sa puneti mana pe

toate cate mai avea 0 le-au dus in

cetate; caci Domnul Dumnezeul vostru va da-o in mainile voastre.

lar Iosua a zis: s De ce ai adus acest präpad asupra noastra Domnul

dati-i foc i ardeti-o ! Precum a poruncit

valea Acor.

sa, te prapädeasca pe tine, astilzi ! » Si tot Israilul l-a omorit cu pietre. i i-au

ars cu foc, dupit

ce

i-au omorit cu

pietre. Apoi au inaltat deasupra lui o

vilâ mare de pietre, care a ramas panii in ziva de astazi. Tara Domnul si-a intors arsita mâniei lui. Pentru aceea numale locului aceluia se cheamii pana in ziva de astäzi valen Acor.

lar dupa ce ati cuprins cetatea,

Domnul, asa sa faceti! Luati aminte la ce v'am poruncit!» Si Iosua i-a trimis i ei s'au dus la locul de panda i s'au asezat intro Betel 0 Ai, spre apus de Ai, lar Iosua a mas in noaptea aceea in mijlocul vaii.

Apoi Iosua s'a sculat dis-de-dimineata pi a cercetat poporul, si au pornit

el si batranii lui Israil, in fruntea poporului, in BUB spre Ai.

Si tot poporul, adicá toti voinicii

care erau cu el, s'au apropiat incetincet si au ajuns in fata cetatii Ai si

8.

Cucerirea i nimicirea ceteifii Ai.

au tabarit Spre miaza-noapte de cetate; si era o vale intro tabarit 0 Ai. Apoi a luat ca la cinci raii de oa-

Dupa acestea, Domnul a vorbit cu Iosua: e Nu te teme 0 nu-ti pierde cumpatul ! Ja cu tine tot poporul iscusit la scoalà-te i porneste la Ai ! Jata, voi da in mainile tale pe regele din Ai, pe poporul lui, cetatea lui i tinutul lui.

meni

lui precum te-ai purtat cu Ierihonul cu regele lui; numai ea prada cetatii vitele ei puteti sa le luati pentru voi. Pune pándasi la apusul cetatii ! » Apoi a purees Iosua impreuna cu tot poporul iscusit la luptä, ca sa se urce la Ai. In acelasi timp, Iosua alese treizeci de mil de voinici pe care ii trimise in miez de noapte, i le dadu aceasta porunca: s Bagati de seam& sit va asezati la panda

de veste, atunci au dat toti zor, i sculandu-se voinicii cetätii au iesit impotriva lui Israil la luptii el 0 tot poporul lui, pe povarnisul din fata pustiei, dar

i i-a pus la panda intre Betel 0 Ai, inspre partea de apus a cetatii. Si dup.& ce au asezat poporul, adica

toatit tabara, care era la miaza-noapte de cetate, iar parten din urma era spre apusul cetatii, Iosua a mas in noaptea aceea in mijlocul vaii.

Si sit te porti cu Ai 0 cu regele

Iar cand regele din Ai a prins

far& sá banuiasca cum ca oamenii stateau

la panda impotriva-i, la apusul cetätii. Atunci Iosua 0 tot Israilul se prefacura infranti in fata lor 0 o rupsera de fuga inspre pustie.

inspre apus de cetate; dar sä, nu va

www.dacoromanica.ro 231

CARTEA LUI IOSUA, 9

Si tot poporul din cetate fu zäurmäreasc i astfel, &zit ca rind pe Iosua, ei s'au räzletit de cetate. Si nu mai rämase nici un om in Ai sau in Betel, care sä nu iasã gonind pe urma lui Israil, asa 1ncat ei au lasat cetatea de,schisä, in goana lor

Si pe regele cetätii Ai 1-a span-

zurat de un copac i 1-a liisat pang seara;

iar cand a asfintit soarele, Iosua a poruncit dea jos trupul din copac. I-au aruncat inteo groapa la poarta cetatii i deasupra lui au ficut o movilii uriasä de pietre, care se vede pang in ziva de azi.

Israil.

Atunci Domnul a gräit câtre Iosua:

Atunci a clädit Iosua un jertfelnic Domnului Dumnezeului lui Israil, pe muntele Ebal,

« Intinde sulita din mana ta Inspre Ai,

câci voi da cetat,ea in mana ta lar Iosua a intins sulita inspre cetate. Tot atunci pandasii s'au sculat

Asa, precum poruncise Moise, slu-

grabnic din locul lor si au alergat, cand si-a intins Iosua mana, si au naviilit In ora i, cuprinzandu-1, färä nici o intarziere i-au dat foc. lar oamenii din Ai intorcandu-si privirea, iatä cä fumul cetätii se ridica spre cer i ei nu mai aveau 1ncotro fugi, pentru câ poporul care o luase la fuga spre pustie se intorcea acum impotriva urmdritorilor.

jitorul Domnului, fiilor lui Israil, cum este scris in cartes legii lui Moise: un jertfelnic din pietre necioplite, peste care

nimeni n'a ridicat unealta de fier. Si

acolo au jertfit Domnului arden i de tot si au adus jertfe de pace. Apoi Iosua a scris acolo pe pietre incii o datä legea lui Moise, scriind-o de fatä cu. fiii lui Israil. Si intregul Israil, cu bätrânii lui, cu capitanii Cu judecätorii lui stäteau

de o parte si de alta a chivotului, in

Deci Iosua i tot Israilul, vitzand pandasii cuprinseserä cetatea i ea fumul cetätii se ridicä, in sus, se intoarserä pe loe i bäturä pe oamenii din Ai. lar pandasii iesind din cetate impotriva lor, se gäsirä in mijlocul lui Is-

fata preotilor leviti, care duceau chivotul legitmantului Domnului, deopotrivit veneticii ca i bastinasii, o jumdtate din ei spre muntele Garizim i jumätate spre muntele Ebal, precum poruncise Moise,

rail, unii de o parte si altii de alta,

slujitorul lui Dumnezeu de mai nainte, ca di se binecuvinteze poporul lui

Israil Ii bittu, asa incat nu mai ra-

mase nici un om cu via

Israil.

i nici un fugar.

lar pe regele din Ai 11 prinserit de viu aduserä lui Iostia. Apoi, cand Israil isprävi de ma-

celdrit pe toti locuitorii cetatii, in camp deschis si pe povarnisul unde-i urmáriserä s't uncle toti cazusera, In ascutisul säbiei pan& la cel din urmä, atunci tot Israilul se intoarse In Ai si poporul rämas 11 trecu prin ascutisul

stemele, Intocmai precum este scris in cartea legii.

Si nici un cuvant n'a rämas din

tot ce a poruncit Moise, pe care sit nu-1 fi citit Iosua, in auzul intregii obstii a lui Israil, a femeilor i a copiilor si a striti-

nilor care petreceau vremelnic in mij-

lar tot1 cei ce au citzut in zit's,

locul lor.

aceea, i bärbati i femei, au fost dourt-

sprezece mii, toti oameni din Ai. Ci Iosua nu si-a tras inapoi mana cu care tinea sulita intinsä, pang ce n'au fost dati pieirii toti locuitorii cetittii Ai. Numai vitele i prada cetätii le-a luat pradä Israil, dupä porunca pe care Domnul o däduse lui Iosua.

Dupä acestea, Iosua a citit toate

cuvintele legii, binecuvantärile ca i ble-

9.

Canctanifii se hnpotrivesc lui losua. Viclenia Ghibeonitilor.

1. Când au auzit despre aceste lucruri, toti regii care se aflau dincolo de Iordan,

Apoi Iosua a ars cetatea Ai si a prefäcut-o in morman de däramaturi, vesnicii pustietate, piing in ziva de azi.

232

cei din munte i cei din ses fit de pe tot tarmul märii celei mari pan& In spre Liban Hetii, Amoriti, Canaaniti, PeHeviti i Iebusiti

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 9

S'au adunat toti laolaIt5, ca

se razboiascii cu Iosua cu Israil, toti inteo intelegere. Insä locuitorii din Ghibeon, &and au aflat cele ce facuse Toma cu Ierihonul Cu Ai,

Atunci barbatii israi1ii luara din merindele lor, dar pe Domnul nu-1 mai intrebara. Deci Iosua a facut pace cu ei EA a incheiat cu ei legamant va lasa cu viatá, iar voevozii obstiei se legarä

purees si vi-au pregatit merinde si au luat saci vechi i i-au pus pe magarii lor, si bur-

Dar dup.& trei zile dup5, ce au incheiat acest legamamt, aflarä cä acoja

Au pus la cale un viclesug si au

fatit de ei cu juramant.

sunt vecini cu ei i cä locuesc in mij-

dufuri vechi de vin plesnite i carpocite. Au luat apoi sandale vechi i peticite in picioare i haine trentäroase pe ei ; iar toata painea luatá ca merinde era

locul lor.

Si au pornit fill lui Israil si au ajuns la cetatile lor in ziva a treia aceste cetäti eran: Ghibeonul, Chefira, Beerotul i Chiriat-rearim. Lisa fiii lui Lsrail nu i-au batut, fiindca voevozii se juraserà in fata lor, pe Domnul Dumnezeul lui Israil. Lisa toatä obstia cártea impotriva voevozilor. Drept aceea, toti voevozii zisera

uscatat. FA sfäramat5,.

Astfel, au pornit la Iosua, in tabära de la Ghilgal, si au zis catre el EA catre barbatii din Israil: Sosit-am dintr'un tinut depärtat ; incheiati acum legamant cu noi!

lar oamenii din Israil au raspuns Hevitilor: a Poate ca voi locuiti pe aici pe Mug& noi, i atunci cum vom incheia noi legamant cu voi? » Dar ei au aspuns luí Iosua: a Noi suntem robii tai ». Ci Iosua le-a spus:

Cine sunteti voi si de unde venti? lar ei au zis catre el: o Robii tai vin dintr'o tara departata, foarte, In

cinstea Domnului Dunanezeului tau, caci

am auzit de faima lui si de toate cate a flicut in Egipt, Si despre toate cate a facut cu coi coi regi ai Amoritilor, de dincolo

de Iordan: lui Sihon, regele Hesbonului, lui Og, regele Basanului, care era in Astarot. Drept aceea, batránii novtri i toti locuitorii tinutului nostru ne-au spus ne-au indemnat: a Luati merinde in mainile voastre pentru caldtorie i duceti-va si-i intampinati i spuneti-le asa: o Suntem robii vostri, deci acum incheiati legamitnt cu noi a.

Uitati-v5, la painea noastra! Noi am luat-o caldä, cand am luat merinde din casele noastre, in ziva ca'nd am pornit ca ea, venim la voi; i acum Rita, a ajuns uscata i sfäramata.

Si aceste burdufuri de vin erau

noi cand le-am umplut, i aenm, au plesnit; i aceste haino j. pt ifr,i si aceste incaltáminte s'au InVeCkli, de atata lungá calatorie!

ciitre obstia poporului: « Ne-am jurat fata

de ei pe Domnul Dumnezeul lui Israil; deci acum nu putem sä ne mai atingem de ei a.

Iatä ce vom face cu ei: le vom ditrui viata, ca sa nu intarittara asupra noastra mania Domnului din pricina ju-

rämântului cu care ne-am jurat fatä de ei!

Atunci voevozii au zis catre ei:

Da,ruitä sii le fie viata; dar &a fie taietori de lemne i caratori de apii, pentru toata obstia! », dupii, cum hotarisera in privinta lor voevozii obstiei.

Dupa aceea Iosua i-a chemat si

le-a vorbit asa: o Do ce ne-ati inselat ne-ati spus: o Noi locuim foarte departe de voi », pe cind voi locuiti in mijlocul nostru? Deci, acum, sa, fiti blestemati

robia sa nu se desparta de voi, ci

eh,

fiti tilletori de lemne i caratori de apa, pentru casa Dumnezeului meu!

Ci ei au riispuns lui Iosua si au

zis: o Din pricina cá robii till vtiau prea bine ceea ce poruncise Domnul Dumnezeul tau, lui Moise, robul säu, anume 85, vä dea vouä tara i fig starpeascii pe toti locuitorii thrii dinaintea voastrii, de aceea, temându-ne grozav pentru vietile noastre, am pus la cale aceasti viclenie. Si acum, iata, suntem in mama ta; cum vei credo &I e mai nimerit i mai 233

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 10

cu cale, In ochii ti, asa sä te porti

lar Domnul a gräit lui Iosua: o Nu

cu noi!*

te teme de ei, càci Ii voi da In mai-

sä nu fie omoriti. Deci Iosua i-a pus, din ziva aceea, titietori de lemne i diratori deap5, pentru obstie i pentru jertfelnicul Domnului,

Si Iosua a nävälit peste ei färä de veste, dup& ce toatä noaptea tot mersese, pornind din Ghilgal.

lar Iosua a fitcut cu ei asa: el i-a izbävit din mttna flor lui Israil ca

nile tale. Nici unul dintre ei nu va putea sä ti se impotriveasc& tie !*

lar Domnul i-a invälmäsit inaintea fiilor lui Israil i i-a infrant ou grea infrängere la Ghibeon i i-a urmärit pe drumul de costise &titre Bethoron i i-a macelitrit pfbnä la Azeca i pan& la Ma-

asa sunt pô.nä in ziva de astitzi

la locul pe care era sit-1 aleagit Domnul. 10.

eheda.

losua cueerefte partea de miazd-zi

Si, pe amid ei fugeau de dinaintea fiilor lui Israil, pe povärnisul de la Bethoron, Domnul a pornit peste ei grindinä mare din car, pftnit la Azeca, asa bleat

a Palestinei. Deci eilnd Adoni-Tedee, regele Ierusalimului, a auzit c5, Iosua a cuprins

cetatea Ai si a nimicit-o, cad, precum f Acusa cu Ierihonul i cu regele lui, cuse i cu Ai, EA cum 0ä locuitorii din Ghibeon fOcuser& pace cu Israil i ca au ritmas in mijlocul lor,

cei care au murit, au murit mai multi de grindinä decitt cei pe care fiii lui Israil i-au ucis cu sabia. Atunci a gait Iosua &are Dom-

nul

mare ca una dintre cetätile domnesti era mai mare decät Aiul, i toti oamenii din ea erau viteji. Atunci Adoni-Tedec, regele Ierusalimului, a trimes la Hoham, regele Hebronului, si la Piram, regele Iarmutului, la Iafia, regele Lachisului, si la Debir, regele Eglonului, cu aceastit solie: a Suiti p5,nit la mine si

In loo deasupra Ghibeonului i tu, lunä, In valea Aialonului ! Si soarele s'a oprit si luna a stat

In loe, On& co poporul s'a ritzbunat impotriva dusmanilor OM! Oare acestea

nu stau serse In 4 Cartea Dreptului Deci soarele a stat in loe, in mijlocul cerului si nu s'a zorit sä apunä, aproape

o zi intreagi. Si n'a mai fost altä zi ca aceea,

aju-

tor, ca sit batem Ghibeonul, fiirtdc& a

cazut la pace cu Iosua i cu fil lui Israil!

Deci s'au adunat i s'au suit cu

cei cinci regi ai Amoritilor, regele Ierusalimului, regele Hebronului, regele Iarmutului, regele Lachisului i regele Eglo-

nului, impreunä cu toatä oastea lor au täbärit in fata Ghibeonului i au pornit luptä cu el.

Atunci Ghibeonitii au trimis vorb5, la Iosua, in tabära de la Ghilgal, i i-au spus: Sit nu-ti iei mana ta de pe robii tái !

Vino la noi In toatä graba si ne

mäntueste ! Ajutil-ne ! Fiindcit s'au sträns

impotriva noasträ toti regii Amoritilor, care îi au sitlasul in munte ! Atunci Iosua a pornit din Ghilgal, impreunä cu tot poporul bun de luptä cu toti ostenii viteji.

adic5, In ziva cänd Domnul a dat

pe Amoriti in mana fiilor lui Israil griiit-a in fa ta lui Israil: 4 Soare, stai

Adoni-Tedec s'a spitimäntat grozav, pentru eft. cetatea Ghibeonului era cetate

nici mai nainte, nici pe urmä, ca Domnul sä dea ascultare unui glas de om. Vezi cit Domnul se lupta pentru Israil. Dupl. acestea, Iosua cu toti din Israil s'au tutors In tabára de la Ghilgal, Iarä cei einci regi au fugit i s'au ascuas Inteo pesterii, la Macheda. Si i s'a adus lui Iosua accost& stire: 4 Aflatu-s'au cei cinci regi ascunsi In petera de la Macheda 0. Atunci Iosua a poruncit: e Rostogoliti pietre mari la gura pesterii i puneti oameni s'o päzeaseit. '

19. Dar voi nu stati pe loo, ci ur-

märiti pe dusmanii vostri i zdrobiti pe coi (3e au riimas pe urmit si nu le dati räga

sä intre in cetätile

lor, fiindcit

Domnul Dumnezeul vostru i-a dat in mttinile voastre !* 234

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 10

ca nici unul sà scape ; iar cu regele ei s'a purtat asa precum se purtase cu regele Ierihonului. Apoi Iosua 0 tot poporul Israil au pornit de la Libna impotriva Lachi-

lar dup5, ce Iosua i fiii lui Israil au biruit de istov pe dusmanii lor, zdro-

bindu-i in aceasta mare batitlie i nimicindu-i, doar cativa scapasera din mina lor i fugiserit in cetatile

Atunci tot poporul s'a intors la

sului, in fata eäruia au t5,barit si l-au

Iosua in tabara, ling& Macheda, in teat&

impresurat. lar Domnul a dat Lachisul in mans,

pacen, fax& ca nimeni ea cuteze sa-si ascutit limbs, impotriva fiilor lui Israil. Apoi Iosua a poruncit; s Deschideti gura pesterii ì scoateti-mi incoace pe cei cinci regi din pesterit! »

lui Israil, c,are l-a cuprins a doua zi

l-a trecut prin ascutisul s5,biei, impreuni cu toate sufletele din cetate, la fel cum Mouse cu Libna. Atunci Horam, regele Ghezerului,

i au facut asa i i-au scos pe

a venit sà dea ajutor color din Lachi, dar Iosua I-a infrant pe el 0 pe

cei cinci regi din pesterit: pe regele Ie-

rusalimului, pe regele Hebronului, pe regele Iarmutului, pe regele Lachisului pe regele Eglonului. lar dupit ce i-au adus pe acei regi

oastea lui, astfel ca n'a mai scapat nici un

fugar cu viata. Apoi locum 0 tot Israilul cu el au trecut de la Lachis la Eglon si au tabarit In fata lui si au pornit ritzboi

la Iosua, Iosua cherna pe tati lui Israil i vorbi catre capitanii ostenilor care il insotisera: 4 Apropiati-va puneti picioarele voastre pe grumajii acestor regi ! e i ei s'au apropiat si au pus picioarele lor pe grumajii regilor. *i le-a spus iar Iosua: Nu v5, temeti FA nu VA speriati ! tari plini de bärbatie ; caci asa va face Dom-

l-au trecut prin ascutisul sabiei ou toate sufletele care erau in cetate, nimicindu-i pe toti In aceeasi zi, intocmai precum facusera 5 cu Lachisul.

veti fazboi ! *

si au pornit lupta eu el. i au pus mana pe cetate i au

impotriva-i.

35.i l-au cuprins in ziva aceea

In urma Iosua impreun5, cu tot Israilu/ s'au suit de la Eglon la Hebron

nul cu toti vrajmasii vostri cu care v5,

lar dupi acestea, Iosua i-a lovit

i-a ucis si a pus sa-i spanzure in cinci copaci 0 au ramas spb,nzurati in copaci

trecut-o prin ascutisul säbiei impreunii cu regele ei toate t5,rgurile íi toate sufletele care se gitseau in ea, nelitsand sb, scape nimeni, intocznai precum cuserit cu Eglonul i dand-o pieirii impreun5, cu toat,e sufletele care traiau In ea. Dup.& toate acestea, Iosua s'a intors inapoi impreuna cu tot Israilul

pan& seara.

lar cand a fost vremea sà apunii soarele, Tosua a poruncit sa-i dea jos din sp5,nzur5,tori i sa-i arunce in pe-

stera in care se ascunseserii. Dupit aceea au pus pietre mari la gura pesterii, care

sunt s1 pan& in ziva de astazi.

i a cuprins Iosua Macheda in

a navalit asupra Debirului 0 a pornit lupta cu el. i a pus mana pe cetate si pe regele ei si pe toate targurile ei ; si au trecut prin ascutisul säbiei si au dat

ziva aceea 5i i-a trecut pe toti prin ascutisul säbiei, impreuna cu regele lor, (land pieirii toate sufletele care se aflau In cetat,e ri grit sä scape nici unul. s'a purtat cu regele Machedei asa pre-

pieirii toate sufletele de acolo, nelasand pe nimeni sa scape ; precum fiteusefa cu Hebronul ass, au facut 51 cu Debirul

cum se purtase cu regele Ierihonului.

Dup5, aceea a pornit Iosua, im-

preunit cu tot Israilul, de la Macheda spre Libna si a inceput r5,zboi cu Libna.

si cu regele lui, 51 precum_facuse cu Libna

mana lui Israil, impreunii, cu regele ei,

muntele, Neghebul, sesul, poalele mun-

toate sufletele care se gasean in ea, fara

nimeni 85, scape 51 nimicind tonta su-

cu regele ei.

lar Domnul a dat si Libna in

si au trecut-o prin ascutisul dtbiei cu

Astfel Iosua a supus tot tinutul,

tilor si pe toti regii lor, nelasand pe

235

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 11

flarea, asa precum poruncise Domnul Dumnezeul lui Israil. Si Iosua cuprinse tot tinutul de la Cades-Barnea pan& la Gaza, precum tot tinutul Gosen pina la Ghibeon. lar pe toti acesti regi i inuturile lor, Iosua le cuprinse inteun singur razboi, fiindca Domnul Dumnezeul lui Israil se lupta de partea lui Dupa toate acestea, Iosua 1mpreun5, cu tot Israilul au purees inapoi, In tabära de la Ghilgal.

särit; i i-a infrint, incitt n'a sclipat nici unul Cu viata. Si Iosua a facut cu ei asa cum poruncise Domnul: cailor le-a taiat vinele de la picioare, iar carelor le-a dat foc.

Apoi, Iosua s'a intors inapoi si a cuprins Hatorul, iar pe regele lui 1-a ucis Cu sabia.

Hatorul mai nainte fu-

sese orasul de frente din toate acele regate.

II. Si au trecut prin ascutisul säbiei

toate sufletele din cetate, dindu-le fitra s'a mai limits nici o suflare, iar ce-

11.

Cucerirea pärtii de miazd-noapte a Pale,stinei.

tatea Hatorului a nimicit-o cu foc. Deci Iosua cuprinse toate cetit-

Iabin, regele Hatorului, auzind despre acestea, a trimis soli la Iobab, regele Madonului, si la regele Simronului i la

trecandu-i prin ascutisul dtbiei si pier-

tile acelor regi EA ucise pe toti regii lor,

precurn poruncise Moise, robul Domnului.

Ins& Israil n'a ars nici unul din

regele Acsafului,

Apoi la regii dinspre miazi-noapte din partile muntoase si din ciimpia Tordanului la miaz5.-zi de Chinerot si din

toate orasele clädite pe coline, ci numai

dinspre opus,

Hatorul singur, pe care 1-a ars Iosua. Toatit prada acestor cetati i vitele, si le-au luat fiii luí Israil, iar pe toti locuitorii i-au trecut prin ascutisul

opus, la Amoriti, la Heviti, la Pereziti, la Iebusitii din munte i la Hetitii

mai läsindu-se nici unul in viati. Precum Domnul poruncise lui

pärtile sese

si

din

podisul

Dorului

La Canaanitii din räsirit si de la

de la poalele Hermonului, in tinutul Mitpa.

Si au iesit i ei impreuna cu toate

°stile lor, popor mult, atitt de mult ca nisipul de pe tärmul mârii, i coi i care de rizboi, afar& din cale de multe.

Si s'au intálnit toti acesti regi au venit si au täbirit impreuna, ling&

apele Meromului, ca sa se razboiasci cu Israil. (Ji Domnul a gräit cu Iosua: a Nu

te teme de ei, oâ main° pe vremea aceasta eu Ii voi da pe teti räpusi in

fata lui Israil. Cailor lor sit le tai vinele picioarelor, iar carelor lor de razboi le dai foc. Atunci Iosua impreuna cu tot poporul de lupta au nävälit färti de veste peste ei, la apele Meromului, EA an tä,-

bárit pe ei. lar Doinnul i-a dat pe ei in mina lui Israil, care i-a bittut i i-a fugitrit pttnii la marele Sidon si pang la MisrefotMaim i pana la Bicheat-Mitpe, spre

siibiei, pina ce i-au priipädit pe toti, ne-

Moise, robul situ, asa i Moise poruncise

lui Iosua i a,sa a filcut Iosua, si n'a 15sat nimic neimplinit dintre toate cite Domnul Ii poruncise lui Moise.

Astfel a cuprins Iosua toati tara part,ea muntoadi si tot tinutul Ne-

gheb, tot tinutul (losen, E}esul , cimpia Iordanului, muntii lui Email i plaiurile lor:

De la irul plesuv de munti care se ridica spre Seir, ping la Baal-Gad, in lunca Libanului, la poalele muntelui Hermon ; i pe toti regii lor i-a r5,pus, i-a infrint i i-a ucis. Multi vreme a dus Iosua razboi

Cu regii acestia. Nu a fost nici o cetate care sa Incheie pace cu fili lui Israil, afari doar

de Hevitii care locuiau in Ghibeon. Pe toate celelalte le-au räpus Cu

Fiindei era hotarit de Domnul,

said impietreasca mima i sa infrunte in lupt5. pe Israil, ca si fie nimiciti sä n'aib5, parte de indurare, asa incitt 236

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 12, 13

dati ea fie pieirii, dura cum poruncise

lui Moise Domnul. Tot atunci a purces Iosua si a starpit pe Enachitii de la munte, din Hebron,

din Debir, din Anab i din toti muntii

lui Iuda si din toti muntii lui Israil: Iosua i-a dat pieirii cu cetatile lor cu tot. $i n'au mai ramas Enachiti in tara

fiilor lui Israil, - atat cati au mai ramas acolo, - decitt numai in Gaza, in Gat Efi in Asdod.

Asa dar Iosua a cuprins toata tara intru totul, dupii, cum vorbise Domnul

ca Moise, i Iosua a dat-o in staptinire

lui Israil, facand-o parti-parti i impiirtind-o semintiilor. Apoi tara si-a dobándit tihna dup.& atata razboi.

Jata regii tarii pe care Iosua i fiii lui Israil i-au infrant dincolo de Iordan, inspre apus, de la Baal-Gad, in lunca Libanului, si pana, la sirul plesuv de munti care se ridica spre Seir. i Iosua a dat tinutul in stapanirea semintilior lui Israil, facandu-1 parti-parti, La munte si la es, In campia Ior

danului si pe pripoare, in pustie i in

Negheb, tinutuii ale Hetitilor, ale Amoritilor, ale Canaanitilor, ale Perezitilor, ale Hevitilor i ale Iebusitilor i ale regilor lor. Regele Ierihonului, regele Aiului, de langIL Betel,

Regele Ierusalimului, regele He-

bronului,

Regele Iarmutului, regele 12.

Catagrafia regilor biruifi. Jata i regii t'axil pe care i-au infrant

fiii lui Israil si pe a caror tara au luat-o In staprinire dincolo de Iordan, spre rit-

rului, rului,

la muntele Hermonului, i tot sesul säritean al Iordanului:

curtea in Hesbon i a carui stapanire se intindea de la Aroer, din lunca de pe larmul Arnonului, i de la mijlocul vaii peste jumatate din Galaad, pb,ná in valen Iabocului, care este granita Amoritilor, $i peste parten riisiiriteana a sesului Iordanului, pana la Marea Ghenisaretului pana; la Marea din campia Iordanului, care este Marea Sä,ratii, spre fásarit, pana spre Bethaiesimot, iar spre miazá.-zi pana sub poalele povarnisului muntelui Pisga.

Apoi pe Og, regele Basanului, din ramiisita Refaitilor. El avea curte domneasca in Astarot si in Edrei.

peste muntele Hermonului i peste Salen i peste tot Basanul, pana, in tinutul Ghesuritilor i al Maacatitilor ksi peste jumitate din Gai domnea

laad, hotarul lui Sihon, regele Hesbonului. Moise, robul Domnului, j fili lui Israil fi infránsesera pe acestia, iara Moise,

robul Domnului, daduse stapanirea lor urmasilor lui Ruben, urmasilor lui Gad unei jumatati din semintia lui Manase.

Regele Debirului, regele GhedeRegele Hormei, regele Aradului, Regele Libnei, regele Adulamului, Regele Machedei, regele Betelului,

saritul soarelui, din lunca Arnonului pana Pe Sihon, regele Amoritilor, care avea

Regele Eglonului, regele Gheze-

rului,

Regele Tapuahului, regele HefeRegele Afecului, regele $aronului,

rului,

Regele Madonului, regele Hato-

Regele $imron-Meronului, regele Acsafului,

Regele Taanacului, regele Meghidonului, Regele Chedesului, regele Iocnea-

mului din Carmel, Regele Dorului, din plaiul Dor, regele neamurilor din Galileia, Regele Tirtei ; peste tot: treizeci

unu de regi.

13.

Impärfirea pelnUIntului de la rdedrit

de lardan. Ci Tosan era Nitran i inaintat in vareta; i Domnul a gritit catre el: o Tu

ai imbitranit i esti inaintat in varsta si a ramas mult pamitnt de luat in eta-

Tata tara care a famas de cotropit: toate partile Filistenilor i tot Ghesurul,

237 www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 13

lar Moise fäcuse parte semintiei

Pornind de la Sihor, care este la titrit de Egipt, pánä la tinutul Ecronului, la miaza-noapte, care se socoteste ca fäcand parte din Canaan ; cele cinci

fiilor lui Ruben, duplt familiile lor.

16, Si granita lor se intindea de la Aroer, din lunca de pe tArmul Arnonului si de la cetatea din mijlocul luncii peste toatä campia pang la Medeba; Hesbonul s't toate orasele lui care stint in Ejes; Dibon i Bamot-Baal

filistene ale cetätilor Gaza, Asdod,

Ascalon, Gat si Ecron, precum i Avitii, Spre miaza-zi; apoi toatä tara Canaanitilor, de la, Gaza care este a Sidonienilor, pan& la Afec, pan in hotarele

Bet-Baal-Meon ;

Iahata, Chedemot, Mefaat; Chiriataim, Sibma i Teret-Sahar, In muntii väli,

Amoritilor,

Apoi pärtile Biblosului si tot Libanul la rdsärit de la Baal-Gad, la poalele muntelui Hermon, pan spre Ramat; Pe toti locuitorii din pärtile muntoase ale Libanului pang la MisrefotMaim, pe toti Sidonienii ii voi alunga dinaintea fiilor lui Israil. Ci acum tu imparte lui Israil tara ca pan:taut de

Bet-Peor, pripoarele muntelui Pisga Bethaiesimot,

Si toate orasele din ses s't tot regatul lui Sihon, regele Amoreilor, care domnea in Hesbon si pe care 1-a infrant Moise, cat si pe voevozii Madianitilor, Evi, Rechem, Tur, Hur si Reba, voevozii

lui Sihon care locuiau in tarä.

mostenire, precum ti-am poruncit. Deci imparte acum acest tinut, ca mostenire, celor nouti semintii si la jumätate din semintia lui Manase. » Giici cealaltä jumätate din semintia lui Manase, impreunä cu Rubenitii s't Gaditii si-au primit mostenirea pe care le-a häräzit-o Moise in partea de räsärit a Iordanului, atunci cand le-a dat-o Moise, robul Domnului, Adicä tinutul care incepe de la

Asemenea ucis-au cu sabia fili lui

Israil, printre cei ucisi de ei, si pe Bilearn vräjitorul, fiul lui Beor. Astfel Iordanul i Värmul lui a ajuns hotarul flUor lui Rubin dupii familiile lor, cu orasele Ì cu satele lor.

Si Moise a mai &cut parte se-

mintiei lui Gad si fiilor lui Gad, dupä

familiile lor. Si granita lor era: Iazerul i toate

Aroer, din lunca de pe tArmul Arnonului si de la cetatea care este Ia mij-

orasele din Galaad, jumiitate din tara

Amonitilor, panel, la Aroer, care vine la

räsärit de Haba, Si anume: de la Hesbon plinä la

locul luncii, tot plaiul de la Medeba pan& la Dibon,

Si toate orasele lui Sihon, rege/e

Ramat-Mitpe i Betonim ifi Mahanaim pima in tinutul Lodebar. lar in vale: Bet-Haram, Bet-Nimra Sucot i Talon, rämäsita regatului lui Sihon, regele Hesbonului. Iordanul lunca lui, pan& la capiitul lacului Ghenisaret, pe Ormul ritsäritean al Iorda-

Amoritilor, care domnea in Hesbon, pang

la granita Amoritilor, Galaadul ii tinutul Ghesuritilor a't Maacatitilor si tot muntele Hermon si tot Basanul pan& la Salca; Tot regatul lui Og, in Basan, care domnea in Astarot i in Edrei, ceea ce mai scäpase din rämäsita Refaitilor, pe care Moise li bätuse ai-i izgonise. Dar fiii lui Israil n'au alungat pe Ghesuriti si pe Maacatiti, asaincat Ghe-

nului.

Aceasta a fost mostenirea fiilor lui Gad, dup.& familiile lor: orasele si satele care tineau de ele. Apoi Moise a fitcut parte i unei jumittati din semintia lui Manase, &Ind acestei jumätäti de semintie a fiilor lui Manase, pärti de pitmä,nt, dupä fami-

sur i Maacat au limas in mijlocul lui

Israil, panii in ziva de azi. Numai semintiei lui Levi, Iosua

nu i-a dat nici o mostenire, intrucat jertfele aduse Domnului Dumnezeului lui Israil, acelea Bunt mostenirea lui Levi, asa precum le-a fägiiduit lor.

liile lor.

Si granita lor incepea de la Mahanaim, cuprinzand tot Basanul, adici tot regatul lui 0g, regele Basanului, toate 238

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 14, 15

asezarile lui Iair din Basan si saizeci de orase.

Si jumittate din Galaad, Astarot

Edrei cetatile regatului lui Og al Basanului care au fost harazite fiilor

lui Machir, fiul lui Manase, adica unei jumittati din fiii lui Machir, dupi familiile lor.

Acestea sunt locurile de moste-

nire pe care le-a dat Moise in tara Moa-

bului, dincolo de Iordan si la ritsärit

In vreme ce fratii mei, care au pur

ces cu mine, topeau de spaimi mima poporului, eu am indeplinit porunca Domnului Dumnezeului meu.

Si Moise s'a jurat in ziva aceea

Cu adevarat, tara pe care a

a zis:

cälcat piciorul tau va fi spre mostenire tie si urmasilor tai, in veac, fiindca, tu ai indeplinit porunca Domnului Dumnezeului meu!

Si acum, iatä, Dumnezeu m'a in-

de Ierihon.

vrednicit s'A traiesc dula& fitgiiduinta sa.

Moise nici o mostenire, intrucat Domnul Dumnezeul lui Israil era mostenirea lui Levi, asa precum le fitgaduise Domnul.

Domnul a rostit acest cuvant lui Moise, si in acest timp Israil a cutreerat pustia. Sunt i azi tot atat de tare ca si in ziva cand m'a trimis Moise, si cum

lar semintiei lui Levi nu i-a dat

Sunt patruzeci si cinci de am de citnd

14. Ma,gienirea lui Caleb.

era puterea mea atunci tot asa este si azi, fie pentru lupti, fie pentru dru-

Tata paztile pe care fiji lui Israil le-au primit ca mostenire in Canaan si pe care le-au imparta lor preotul Eleazar si Iosua, fiul lui Nun, si voevozii semintiilor flor lui Israil.

Deci, acum, därueste-mi muntele acesta, despre 6are a vorbit Domnul in ziva aceea. i dup.& cum ai auzit si tu atunci, sunt acolo Enachiti si cetati mari intärite. Poate cä Doranul fi-va cu mine si eu Ii voi alunga, precum a fost

Si aceasta impartealä la cele noua

semintii i jumatate s'a facut prin sorti,

murile

cuvantul Domnului! *

Caci Moise a dat paraant de mo-

Atunci Iosua a binecuvantat pe Caleb, fiul lui Iefune, i i-a dat Hebronul spre mostenire.

colo de Iordan, insa levitilor nu le-a

Astfel, Hebro. nul a ajuns mostenirea lui Caleb, fiul lui Iefune Chenezitul,

precum poruncise Domnul prin gura lui Moise.

stenire la doub, semintii i jumätate, din-

fácut parte de mostenire printre lar fili lui Iosif alcittuiau douit se-

mintii: Manase si Efraim. Si nu le-au dat pamant levitilor in tara, ci numai orase ca sä locuiascrt in ele, cu suhaturile lor, pentru turmele i pentru agoniseala lor de vite. Astfel precum poruncise lui Moise Domnul, asa au ficut fiii lui Israil, cb,nd

au imparta tara. Atunci fifi lui luda s'au apropiat de Iosua in Ghilgal, iar Caleb, fiul lui Iefune Chenezitul, i-a vorbit astfel: a Tu qtii figaduinta pe care Domnul a facut-o

lui Moise, omul lui Dumnezeu, mie si tie, la Cades-Barnea.

Eram in «trata de patruzeci de ani, cand Moise, robul lui Dumnezeu, m'a trimis de la Cades-Barnea, ca sä iscodese tara si i-am adus lui stiri, dupb, mima mea.

pana in ziva de azi, ffindca, a indeplinit porunca Domnului Dumnezeului lui Jaral.

lar numele Hebronului se numea mai nainte Chiriat-Arba. i Arba era cel mai urias dintre Enachiti. i tara

dobandit tihna dupit atita razboi. 15.

Moftenirea 8eminfiei lui «luda.

Si partes, de mostenire a semintiei fiilor lui luda, dupá famillile lor, a cazut la sorti la granito, Edomului, spre pustia

Tinului la miazä-zi, in partea cea mai dinspre miazá-zi a Canaanului, Si hotarul lor spre miazà-zi incepea de la capätul Märii &trate, de la sanul

ce cautä spre

Si. iesea spre miazazi de suisul Aura,-

bim, se indrepta spre Tin si, urcand de la miaza-zi spre Cades-Barnea, mergea mai

239 www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 15

departe spre Hetron, spre Adar si

lar Caleb a alungat de acolo pe cei trei fii ai lui Enac: pe esai si pe

se

incovoia catre Carcaa. Se indrepta apoi catre Atmon, faz-

Ahiman si pe Talmai, feciorii lui Enac.

Dupa, aceea, s'a urcat de acolo impotriva locuitorilor Debirului, iar numele Debirului mai nainte era Chiriat-

bea pana la paräul Egiptului si venea hotarul de se ispravea la Mare. Acesta

era hotarul lor dinspre Hotarul rásaritean era Marea Särata, pana, la gura Iordanului. Hotarul dinspre miazii-noapte incepea din sanul de miaza-noapte al Márii Sä,rate, de la gura Iordanului. Apoi hotarul urca spre Bet-Hogla, trecea spre nord de Bet-Araba Ffi urca pana la Piatra lui Bohan, fiul lui Ruben.

Sefer.

i Caleb a zis: # Aceluia care va birui cetatea Chiriat-Sefer s't o va cu-

prinde, eu Ii voi da de sotie pe Acsa,

fiica mea! » Atunci Otniel, fiul lui Chenaz, fra-

tele lui Caleb, a luat cetatea si el i-a dat de sotie pe fiica sa Acsa. Dar dupa, ce a intrat in casa lui, el a pus-o la cale sa cearä de la tata-sau

Dupa aceea, hotarul se urca spre

Debir, din valea Acor i se indrepta inspre miaza-noapte catre Ghilgal, in fata

o tariná. Deci cand ea s'a dat jos de

pe asin ffi Caleb a intrebat-o: # Ce pa-.

urcusului lui Adumim, care vine spre miaza-zi de rau. Pe urma hotarul trecea spre apele En-Seme i mergea de se

testi ? »

Ea a raspuns: « Därueste-mi un dar; de vreme ce m'ai maritat in Negheb, da-mi un iaz ! » i el i-a dat atunci iazul

ispravea la Cismeaua Tieghel.

De aci hotarul apuca in sus pe

de miaza-zi a Iebusitilor, adica spre miaza-

de sus si iazul de jos. Aceasta a fost mostenirea semin-

culmea muntelui, dinspre apus, in fata váii Hinom, la capatul cámpiei Refaim

mai departatä, a semintiei fiilor lui luda,

valea Ben-Hinom, trecand prin laturea

zi de Ierusalim si apoi urca pana in

tiei fiilor lui luda dupa familiile lor.

Cetatile asezate la marginea cea

spre hotarul Edomului, in partea din

spre iniazá-noapte. Din várful muntelui, hotarul se incovoia spre izvoarele de tipa de la Neftoah i mergea mai departe spre cetatile muntelui Efron i se prelungea pana la Baala, adicá pb,nit la Chiriat-Iearim. De la Baala hotarul se intorcea spre

spre Iagur ;

China, Dimona si Adada ;

Chedes, Hator si Itnan ; Zif, Telem FA Bealot ;

Hator-Hadata si Cheriot-Hetron, adicá Hator ; Amam, sema si Molada ; Hatar-Gada, Hesmon i Bet-Pelet ;

apus catre muntii Seir, trecea prin povarnisul dinspre miaza-noapte al muntelui Iearim, adicá prin Chesalon, se po-

gora la Bet-omes si ajungea pana la

i Hatar-ual, Beerseba cu ora-

Timna.

Apoi hotarul se indr.epta spre la-

turea de miazä-noapte a Ecronului, se incovoia catre Sicron, trecea prin muntele Baala i ajungea pana la Iabneel, ca

sa se ispraveasca, la tarmul marii. Hotarul spre asfintit era Marea cea Mare. Acest,ea sunt hotarele fiilor 'lui luda, de jur-imprejur, dupa familiile lor. Lui Caleb, fiul lui Iefune, Iosua i-a

dat o parte de pamânt in mijlocul fiilor lui luda, dup.& porunca Domnului catre Iosua, adica Chiriat-Arba - Arba era tatal lui Enac - adicá Hebronul.

emu acestea: Cabteel, Eder

vele care tineau de ea ; Baala, Iim i Ejem Eltolad, Chesil i Horma, Ticlag, Madmana si Sansana, Lebaot, i1him i En-Rimon: peste tot dou'azeci i ti ouit de orase cu satele care tineau de ele. lar in efela erau: Estaol, Tora si Asna, Zanoa, En-Ganim, Tapuah i Enam, Iarmut, Adulara, Soco si Azeca, aaraim i Aditaim si Ghedera conacele care tineau de ele: paisprezece orase cu satele lor. Tenan, Hadasa s't Migdal-Gad,

240

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 16, 17

Dilan, Mitpe i Iocteel, Lachis, Botcat i Eglon, Cabon, Lahmas Ghederot, Bet-Dagon, Naama

apele Ierihonului, si din Ierihon se ridica

Macheda : saisprezece orase cu satele lor ;

Libna, Eter i Asan, Iftah, Asna i Netib, Si Cheila, Aczib i Marea: noua orase Cu satele lor. Ecronul cu orasele care tineau de

i cu satele fui;

el

De la Ecron inspre mara, toate vecinatátile Asdodului i cu satele lor ;

Asdodul cu orasele i cu satele sale; Gaza cu orasele i cu satele ei pana la rilul Egiptului. lar hotarul de apus este Marea cea Mare si cu tarmul ei.

lar in partea muntoasä erau: Sa-

mir, latir si

Soco,

Dana i Chiriat-Sana care se zice Debir, Anab, Estemoa i Anim, Gosen, Holon i Ghilo: unsprezece

orase cu satele lor. Arab, Duma si Esan, Ianum, Bet-Tapuah si Meca, Si Humta i Chiriat-Arba, zis si Hebron, kä Tior: noua orase cu satele lor.

Maon, Carmel, Zif i Iuta, Izreel, Iocdeam i Zanoah, Cain, Ghibeea i Timna: zece orase cu satele lor. Halhul, Bet-Tur i Ghedor, Maarat, Bet-Anot i Eltecon: sase orase cu satele lor. Chiriat-Baal, adicii, Chiriat-Iearim,

Raba: dona orase cu satele lor. In pustie erau: Bet-Araba, Midin Secaca, Nibsan, Cetatea Sarii i Enghedi: sase orase i cu satele lor.

Cat despre Iebusiti, care locuiau in

Ierusalim, fiii lui luda n'au putut sa-i alunge ; asa inda Iebusiii locuesc impreunit cu liii lui luda, in Ierusalim, pana in ziva de azi. 16.

Moftenirea f iilor lui E fraim. 1.

i a iesit la sorti partea hotarità

fiilor lui Iosif, i hotarul lor pornea de la

Iordan, de Muga Ierihon, la rasarit de

In munte in pustiul Betel, catre Luz. Hotarul mergea mai departe de la Betel spre Luz i ajungea pana la tinutul Architilor, la Atarot ; Apoi se cobora spre apus pana la hotarul Iafletiibor i pana la hotarul Bethoronului de Jos si panii. la Ghezer, ca de acolo sa ajunga la Mare. i fiii lui Iosif, Manase si Efraim, au primit fiecare partea sa.

Si hotarul fiilor lui Efraim, dupä farniliile lor, era acesta: hotarul pärtii lor de mostenire era, la rilsärit, AtarotAdar, pana la Bethoronul de Sus; Apoi iesea spre apus, pe la miazdnoapte de Micmetat, si se intorcea pe la räsdrit spre Taanat-Silo i trecea mai departe spre räsarit de Janoha, Pe urniä, de la Janoba se Risa in jos

la Atarot i la Naarat, atingea Ierihonul iesea la Iordan. De la Tapuah, hotarul inainta spre

asfintit pina in lunca pâraului Cana

venea de se ispravea la Marc. Accasta

este partea de mostenire a semintiei fiilor lui Efraim, dupa familiile lor, Ca si orasele care au fost puse deoparte pentru fiii lui Efraim, in mijlocul pärtii de mostenire a fiilor lui Manase,

toate acele orase cu satele care tineau de ele.

Dar ei n'au alungat pe Canaanitii care locuiau in Ghezer, ci Canaanitii au

ramas in mijlocul lui Efraim, pana, in ziva de azi i aunt robi de corvezi. 17.

Partea mogenirii lui Manase. Aceasta este partes, citzuta la sorti semintiei lui Manase, hilada,' el era intaiul näscut al lui Iosif. Machir,

niiscut al lui Manase, era tatill lui Galaad i el primise Galaadul i Basanul, ca mare riizboinic ce era. Le-a venit parte si celorlalti fii ai lui Manase, dupa neamurile lor: fiilor lui Abiezer, fiilor lui Helec, fiilor lui Asnal, fiilor lui Sichem, fiilor lui Hefer, fiilor lui emida, care sunt urmasi de parte barbäteaseä ai lui Manase, fiul lui Iosif, dupa neamurile lor.

241

www.dacoromanica.ro

18

CARTEA LUI IOSUA, 18

Dar Telofhad, fiul lui Hefer, fiul

lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, n'a avut feciori, ci numai fete, si acestea sunt numele fetelor lui: Mahla,

Noa, logia, Mika i Tira.

Si ele au venit inaintea arhiereului

Eleazar i a lui Iosua, fiul lui Nun, inaintea voevozilor i le-au spus: « Dom-

nul a poruncit lui Moise sä ne dea

noua parte de mostenire, intre fratii no-

Atunci Iosua le-a dat lor dupit porunca Domnului, parte de mostenire intre fratii tatalui lor. stri ! »

Deci i-au cazut lui Manase zece parti,

fara a socoti tinutul Galaadului i Basanului, care sunt dincolo de Iordan, Fiindeti fetele lui Manase au primit parte, in mijlocul fiilor säi. Iar Gala,adul a fost partea celorlalti fü ai lui Manase. Ilotarul lui Manase se intindea de la Ayer pan& la Micmetat, care e la riislirit de Sihem, apoi o lua spre spre tinutul locuitorilor din En-Tapuah. Tinutul Tapuah era al lui Manase,

dar cetatea Tapuah, care este langit hotarul lui Manase, era a fiilor lui Efraim.

Apoi hotarul se pogora spre pttraul Cana, panto, la miazazi de viroaga. Iar cetatile de acolo, care Bunt ale lui Efraim, se gasesc in mijlocul cetätilor lui Manase ; si de acolo hotaxul trecea la miaza-noapte

de parau i iesea si se sfa,rsea la mare. Partea dinspre miazit-zi este a lui Efraim ; partea dinspre miazil-noapte este

a lui Manase, si Marea era hotarul lui; si se intillneau cu Aser spre miaza-noapte

cu Isahar spre rasarit.

Si Manase mai avea in tinutul lui Isahar i Aser aceste cetati: Bet-Sean cu asezarile lui, Ibleam cu asezarile lui, pe locuitorii din Dor i cu aseziirile care

tineau de el si locuitorii din Taanac cu asedirile care tineau de el si locuitorii din Meghido cu asezatile care tineau de el, asa dar tinutul celor trei plaimi Make. Ins& fili lui Manase n'au putut sa alunge pe locuitorii acestor cetati, Canaanitii au izbutit sit locuiascit in Ora.

i-au spus: Pentru ce mi-ati harazit ink) ca mostenire un sin gur sort si o

singurit parte, ca,tit vreme eu Inuit popor numeros i atat de mult m'a binecuvantat Domnul ? * Atunci Iosua le-a raspuns: «Daca

intr'adevar esti popor numeros, urca-te In tinutul paduros i taie-ti acolo loe de locuit, in tinutul Perezitilor i al Re-

daca muntele Efraim e prea

stramt pentru tine ! Fili lui Iosif i-au raspuns: « Muntele nu mai ajunge, iar toti Canaanitii care locuesc in campia de jos au citrute

de tier, atat cei ce se aflá in Betsean si in aseztirile lui, cat i cei ce locuesc in sesul Izreel !

Ins& Iosua a rostit dare casa lui catre Efraim i cittre Manase i-a zis: « Tu esti popor numeros ai vlagit multa! Nu vei avea numai un singur sort, a vei avea un munte intreg ; dar filmic& este acoperit cu padure, trebue s'o tai i atunci imprejurimile ei vor fi ale tale, caci vei alunga pe Cansaniti, macar eft au cárute de fier macar cá, Iosif

aunt puternici !

18.

Parka lui Veniamin. Dup.& acestea, s'a strtms toatit obstia fiilor lui Israil la Silo i au asezat acolo cortul descoperirii, caci tara era acum supusa lor. Ci mai ramasesera intre liii lui Email

Inca sapte semintii, care nu-si impartisera mostenirea. Drept aceea a graft Iosua catre fiii lui Israil: Pang, cand yeti fi zabavnici sá mergeti i sä, vit luati tara pe care v'a haritzit-o Domnul Dumnezeul pitrintilor vostri?

Dati dintre voi cate trei oameni

de fiecare semintie ! i eu le voi da poruncii, sa, porneasca la drum si sä stra-

bat& toata tara

i sa-i

tacit un plan

de impartire i apoi sá vie iar la mine.

lar &Ind fiji lui Israil au prins

putere, i-au facut pe Canaaniti robi de corvezi, dar de alungat nu i-au alungat. Ci fiii lui Iosif au gait lui Iosua 242

Si sit impárteascá, tara in sapte parti; Iuda sit ramana in tinutul situ

spre miazit-zi, i casa lui Iosif sa ramana

In tinutul säu spre miaza-noapte.

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 19

Iarg voi intocmiti un plan al tgrii, impgrtind-o in sapte parti, i aduceti-1 aici la mine si eu voi arunca sorti pentru voi, aici in fata Domnului Dumnezeului

Laturea de miazg-zi incepea de la cetatea de hotar Chiriat-Iearim i se prelungea spre izvoarele de ¿T'a de la Neftoah.

vostru.

Pe ~A, hotarul se pogora päng

Cgt despre leviti, ei nu vor avea parte in mijlocul vostru, fluida preotia

la poalele muntelui care vine la riisárit de valea Ben-Hinom i la ruiazg-noapte

nase si-au primit partea lor de moste-

valea Hinom, strecurându-se prin poalele dinspre miazig-zi ale plaiului Iebusitilor i atingea Cismeaua Roghel.

de sesul Refaim; se rása in jos piin

Domnului este partea lor de mostenire. Iar Gad i Ruben si jumg,tate din Afa-

nire la riishrit de Iordan, unde le-a dat-o lor Moise, robul Domnului. » Atunci oamenii pe care ii aleseserg

Ocolea apoi spre miazá-noapte, se catre Ghelilot, in Uta suisului Adumim, se pogora

s'au sculat si au purces ; iar Iosua a

indrepta catre En-eme s

la Piatra lui Bohan, fiul lui Ruben,

poruncit celor ce plecau ea' ridice planul urmittoarele: s Duceti-vä i strti-

bateti tara

i

Trecea pe la miazg-noapte de dealul

faceti dupg ea un plan

apoi intoarceti-vä la mine, iar eu aici In Silo voi arunca sorti pentru voi,

Bet-Araba si pogora in crimpia Iordanului.

Apoi hotarul se strecura pe la

apoi s'au intors la Iosua, in tabgra

miazii-noapte de dealurile Bet-Hogla ajungea la sanul dinspre miazg-noapte al Märii arate, la gura Iordanului. Acesta era hotarul dinspre lar Iordanul facea hotar in partea

Atunci Iosua a aruncat in Silo

nirii fiilor lui Veniamin, clupg hotarnicia

inaintea Domnului ». Si acei oameni au plecat i au strg-

biitut tara si au insemnat inteo carte orasele ei, impartindu-le in sapte parti,

de rtistuit. Aceasta este partea naoste-

de la Silo.

sorti pentru ei inaintea Domnului si a impgrtit acolo tara intre fili lui Israil, dupá cum erau impärtiti i ei.

ei, de jur-imprejur

Si a iesit sortul semintiei fiilor lui Veniamin cu familiile lor i anume a

lor.

i dupä neamurile

Cetiatile semintlei fiilor lui Venia-

egzut tinutul sortului lor futre fiii lui luda i futre flii lui Iosif. Dar granita lor incepea, dinspre

min, dupä neamurile lor, erau acestea: Ierihonul, Bet-Hogla i Emec-Chetit, Bet-Araba, Temaraim i Betel, Avim, Para si Ofra, Chefar-haamoni, Ofni i Gheba: douttsprezece cethti i cu satele lor ; Ghibeon, Rama si Beerot, Mitpe, Chefira i Mota,

miazii-noapte, de la Iordan si se urca pe povärnisul de la miazit-noapte al dealului Ierihonului, apoi trecea peste munte in-

spre apus i venea de se isprävea in pustia Betaven. De acolo hotarul trecea catre Luz anume prin spinarea dealului dinspre miazg-zi a Luzului, adicii a Betelului,

apoi hotarul se läsa in jos la Atarot-

Rechem, Irpeel i Taraba, Tela, Elef i Iebus, raid*, Ierusalimul, Ghibeat i Chiriat: paisprezece cetati i cu asezdrile lor. Aceasta este partea mostenirii fiilor lui Veniamin, dupg neamurile lor.

Adar, catre muntele de la miazti-zi de Bethoronul de Jos. Apoi hotarul se incovoia si se intorcea spre inchizand laturea apuseang, a tinutului, plecánd de la muntele care este in fata Bethoronului,

19.

Pärtile celorlalte seminfii Î partea lui loma.

1. Al doilea sort care a iesit a fost

i ispriivindu-se la Chiriat-

pentru Simeon, adicti pentru semintia

lor lui luda. Aceasta era laturea dinspre

patea lor de mostenire a cäzut in mijlocul pgrtii fiilor lui luda.

la miazg-zi

Baal, adia Chiriat-Iearim, cetate a fii-

fiilor lui Simeon, dura neamurile lor,

apus. 243

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 19

i partea lor a fost aceasta: Beerseba, sema si Molada, Hatar-ual, Bala i Etem, Eltolad, Betul si Horma, Ticlag, Bet-Marcabot i Hatar-Susa, Bet-Lebaot i aruhen: treisprezece orase i cu asezarile lor ;

Ain, Rimon, Eter i Alan: patru orase si Cu asezarile lor ; Precum i toate satele care se gaseau in jurul acestor orase, pana la Baalat-Beer i pan& la Rama din Negheb. Aceasta este partea de mostenire a semintiei fiilor lui Simeon, dupii, neamurile lor.

Partea fiilor lui Simeon a fost des-

partitil din mosia fiilor lui luda, pentru ca,

partea fiilor lui luda era prea mare pentru ei, pentru aceea fiä lui Simeon

au prima mostenirea lor in mijlocul partii celorlalti. Al treilea sor a iesit pentru fiii lui Zebulon, dupá familiile lor, iar hotarul mosiei lor se intindea pana la dud.

Apoi hotarul se ridica in sus spre apus pana la Marala, atingea Dabeset venea pana la mancatura de apii de la rashrit de Iocneam; lar de la adud se intorcea spre sä,rit pang la hotarul tinutului ChislotTabor, mergea mai departe ptma la Daberat si urca pana la Iafia, De acolo se indrepta catre rasaritul soarelui spre Gat-Hefer i Et-Catin, se prelungea pang, la Rimon si se incovoia spre Nea. In urma se intorcea spre miazanoapte de Hanaton i ajungea de se isprävea in valea Iftahel ; i cuprindea Catatuir Nahalalul, Idala i Betleemul: douiisprezece cetati cu satele lor. Aceasta este partea fiilor lui Zebulon, dup.& neamurile lor: aratatele cetati j locurile care tineau de ele.

Lui Isahar i-a iesit sortul al patrulea, adica fiilor lui Isahar, dupa, familiile lor.

sulot

In tinutul lor intrau: Izreel, CheHafaraim, ion i Anaharat, Rabit, Chision i Ebet,

Ramat, En-Ganim, En-Hada

era la Iordan ; poste tot saisprezece cetäi asezarile care tineau de ele. Aceasta este partea semintiei fiilor lui Isahar, dupä familiile lor, i acestea stint cetatile lor, cu satele care tineau de ele. Al cincilea sort a cazut semintiei fillor lui Ayer, dupit familiile lor, i inutul lor cuprindea: Helcat, Hali, Bet,en

i

Acsaf,

Alamelec, Amad si Misal; iar hotarul lor atingea, spre asfintit, Carmelul s't paraul Libna, Pe urmä, hotarul se intorcea spre räsinit, spre Bet-Dagon, atingea tinutul lui Zebulon i valea de la miaza-noapte Iftahel, Bet-Emec i Neiel i trace° pe la nordul Cabulului, Atingand Abdon, Rehob, Hamon

si Cana, pana catre marele Sidon.

Apoi hotarul se inturna spre Rama

si pan& la cetatea intarita a Tirului,

inapoindu-se spre los se isprävea la Mare. Iar cetatile tinutului erau: Mehe bel, Aczib,

Aco, Afec i Rehob, - douazeci

douà de cetati cu satele care tineau de ele.

Aceasta a fost partea semintiei

fiilor lui Aser, dupa familiile lor, cu ara-

tatele cetati i cu asezarile lor. Al saselea sor t a iesit fiilor lui Naftali, familiilor fiilor lui Naftali. i hotarul lor pomea de la Helef, de la stejarul din Taananim, se intindea spre Adami-Necheb i Jabneel pana la Lacum i se isprävea la Iordan. Dupa aceea, se intorcea spre as-

fintit, inspre Aznot-Tabor si se prelungea pana la Hucoc ; atingea la miaza-zi tinutul

lui Zebulon, atingea la asfintit tinutul lui Aser si al lui luda, iar la rasarit se rezema pe Iordan. i cetatile lor intifirite erau: Tidim,

Ter, Hamat, Racat i Chineret, Adama, Rama si Hator, Chedes, Edrei i En-Hator, Iron si Migdal-El, Horem, BetAnat i Bet-emes: nouiisprezece cetati

cu waffle lor.

244

si

Bet-Patet ; i hotarul lor atingea Taborul, Bet-emes ; iar isprävitul lui

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 20, 21

Aceasta este partea de moatenire a semintiei fiilor lui Naftali, dup.& fa-

getare, i sit, vä fie loe de scäpare de di-

tineau de ele.

täti sä stea la poarta cetätii i sä spunii, imprejurarea sa In auzul bAtritnilor ceiar ei stt-1 ja la ei in cetate dea lui sitlag, ea sit, silltialuiascri,

naintea rizbunitorului sangelui. Cine va fugi in una din aceste ce-

miliile lor, cu cetätile i cu aaezärile care

Al gaptea sort a ieait semintiei

fiilor lui Dan, dupit familiile lor. In tinutul citzut lor se cuprindeau: Tora, Eataol i Ir-emes, Saalabin, Aialon gi Itla, Elon, Timna i Ecron, Elteche, Ghibeton i Baalat, Iehud, Bene-Berac i Gat-Rimon, Me-Iarcon i Racon i cu tinutul care este in dreptul Iafei.

impreunit cu ei. Si &Ind rázbuntitorul sangelui Il va urmäri, ei sä nu dea pe ucigaa in nittinile lui, fiinddi el a omorit färä, precugetare pe aproapele situ ai färit sd-1 fi

urit mai nainte. Ci el sä ritmânit in cetat,ea aceea Omit, ce se va inatiaa inaintea, obatiei,

Ci tinutul lor fiind prea stramt pentru ei, de aceea s'au ridicat liii lui Dan ai s'au ritzboit cu Leaemul FA au luat cetat,ea ai au lovit-o cu ascutiaul

ca sá-1 judcce, i prtnä la moartea arhiereului care va fi fost In acele zile. Atunci

ucigaaul sä se intoarcä ai sit villa in cetatea sa i in casa ea-, in cetatea de undo a fost fugit.

s'au fácut stäpitni pe ea gi

s'au aaezat acolo ai i-au pus Leaemului numele Dan, dupit numele lui Dan, parintele lor. Aceasta e partea de moatenire a semintiei fiilor lui Dan, dupä familiile lor, arittatele cetitti i aaezárile lor.

Si ei au osebit Chedeaul in Galileia,

in tinutul muntos al lui Neftali, tai Sihemul, in tinutul muntos al lui Efraim, Chhiat-Arba, adicrt Hebronul, in muntii

lui luda. lar dincolo de Iordan, spre rrtsärit de Ierihon, au osebit Beterul, in pustie, pe podiaul din tinutul semintiei lui Ruben, gi Ramot in Galaad, in tinutul semintiei lui Gad, ai Golan, in Basanul semintiei lui Manase

Mild au sfarait de impärtit tara

de moatenire, in aceste cuprinsuri, atunci

fiii lui Israil au ditruit lui Iosua, fiul lui Nun, o parte de moatenire In mijlocul lor,

Dandu-i, dupit porunca Domnului, cetatea pe care o ceruse: Timnat-Serah,

in muntele Efraim. Si el a clädit-o din nou i a locuit in ea. Acestea sunt moaiile pe care Eleazar arhiereul i Iosua, fiul lui Nun, ai voevozii semintiilor lui Israil le-au im-

Acestea au fost cetätile hotárite pentru toti fiii lui Israil, ca i pentru

veneticul care traieate printre ei, ca fie locuri de scitpare, pentru oricine a ucis pe cineva din greaalh, cup, incitt s5, nu moarti de mitna razbunatorului

gelui värsat, pan& ce nu se va infätiaa la judecatä, In fata obatiei.

partit prin sorti in Silo, inaintea fetei Domnului, la uga cortului descoperirii. Aaa au ispriivit impartitul tärii.

21. 20.

Cele patruzeci pi opt de cetdfi ale preofilor pi ale levifilor.

Cele fase celeifi de scäpare, pentru ucigapii lard voie.

Duprt, acestea, Domnul a grait lui Iosua i i-a spus: « Vorbeate aaa c5,tre fiii lui Israil: « cetittile de sciipare despre

care am vorbit cu voi, prin graiul lui Moise,

Ca sä poatä fugi in ele ucigaaul

Dupit acestea, capii familiilor Levitilor au venit la arhiereul Eleazar la Iosua, fiul lui Nun, ai la cripeteniile semintiilor fiilor lui Israil, Si au grilit dare ei, In Silo, In Canaan, urmittoarele: Domnul a poruncit prin gura lui Moise sä ni se dea cetati de locuit, cu suhaturi prirnprejur, pentru vitelo noastre

care a ucis om din gregalá, fárá precu245

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 21

Deci fiii lui Israil d5.dnr levitilor din mostenirea lor, dupii cuväntul Domnului, aceste cetäti cu suhaturile lor. Si a iesit la sorti inai familia lui Cahat, i le-au eitzut la sorti levitilor, urmasii lui Aaron arhiereul, treisprezece

cetati de la semintiile Iuda; Simeon si

Apoi, din semintia Veniamin: Ghibeonul cu suhaturile ei, Gheba cu suhaturile ei, Anatot cu suhaturile ei i Alemet cu suhaturile ei, asa dar patru

Veniamin.

Toate cetätile preotilor, fiilor lui Aron, au fost treisprezece, cu suhatu-

Manase.

lui Cahat, din neamul levitibor, cetätile care le-au azut la sorti erau din tinutul semintiei lui Efraim.

Celorlalti fil ai lui Cahat, dupit neamurile lor, le-au citzut la sorti zece cetúi semintia lui Efraim, In semintia lui Dan i in jumittate din semintia lui

6.lor lui Gherson, dupit neamurile lor, le-au eälzut prin sorti treisprezece cetäti in Basan, in semintia lui Isahar, a lui Aser, in semintia lui Nefta,li i in jumätate din semintia lui Manase. lar fiilor lui Meran, dupit, neamu-

rile lor, le-au azut la sorti douäsprezece cetitti, in semintia lui Ruben, in semintia lui Gad si in semintia lui Zebulon.

Asa dar fill lui Israil au dat leviilor prin sorti aceste cetäti, impreunit cu suhaturile lor, asa precum poruncise Domnul prin graiul lui Moise.

Anume au dat, din partea semintiei fiilor lui Iuda si din partea semintiei fiilor lui Simeon, urmätoarele cetäti, care se numesc pe nume: Fiilor lui Aron din familia lui Cahat, dintre fiLi lui Levi, fiindcii, lor le-a

crtzut întâiul sort, li s'a cuvenit, Si li s'a dat Chiriat-Arba Arba

rile lor. Citt despre celelalte familii ale fiilor

S't le-au dat lor cetatea de scit-

pare pentru ucigasi Sihemul, eu suhaturile ei, in muntii Efraim, iii Ghezerul cu suhaturile ei, Chibtaim cu suhaturile ei si Bet-

horon cu suhaturile ei, asa dar patru cetäti.

lar in tinutul sernintiei Dan, ce-

tatea Elteche cu suhaturile ei, Ghibeton cu suhaturile ei, Aialon cu suhaturile ei i Gat-

Rimon de asemenea cu suhattuile ei, asa dar patru cetäti.

Si in jumätatea semintiei Manase, Taanac cu päsunile ei i Ibleam cu

sunile ei, asa dar douti cetitti.

Toate cetittile pe care le-au primit

familiile celorlalti urmasi ai lui Cahat au fost zece cetäti, impreunä cu locurile lor de pitsune. Au primit, apoi, fiii lui Gherson alte neamuri ale levitilor in jumatatea

adicit Hebro-

de semintie a lui Manase, cetatea de

Ins& tarina cetätii i satele ei le-au

cu locurile ei de piisune si Astarot cu locmile ei de pdsune, asa dar douä,

era pärintele Enachitilor

nul, in muntii luda s't cu locurile ei de päsune de jur-imprejur. dat lui Caleb, fiul lui Iefune, ca stapánire a lui.

sciipare pentru ucigasi Golan, in Basan, cetäti.

Apoi, au dat fiilor lui Aron arhiereul cetatea de scäpare pentru

lar in tinutul semintiei lui Isahar, Chision cu päsunile ei, Daberat cu päsunile ei,

Mai departe, Iatirul cu suhatuei, Estemoa cu suhaturile ei, Holonul i suhaturile ei, Debirul suhaturile ei. Asanul i suhaturile ei, Iuta cu suhaturile ei i Bet-Semes cu suhaturile ei, adidt nou5, cetiiti din aceste dour),

patru cetati. In tinutul semintiei Aser, Misal cu suhaturile ei, Abdon cu suhaturile ei, Helcat cu suhaturile ei i Rehob ou suhaturile ei, asa dar patru cetáti. In tinutul semintiei Neftali, cetatea. de scäpare pentru ucigasi Chedes din Galilea cu suhaturile ei, Hamot-Dor

Hebronul Cu suhaturile ei, precum 1;1'1 Libna tot cu suhaturile ei. rile

semintii.

Iarmut cu päunile ei, asa dar

246 www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 22 cu suhaturile ei

Cantan cu suhaturile

ei, asa dar trei cetati.

Toate cetile Ghersonitilor, dupii neamurile lor, au fost treisprezece, cu suhaturile lor. Familiile urmasilor lui Meran, care

mai fiimAseserii dintre leviti au primit din tinutul semintiei lui Zebulon, Toeneam cu suhaturile ei, Carta cu suhaturile ei, Rimon cu suhaturile ei, Nahalal cu suhaturile ei, asa dar patru cettiti.

lar de cealaltii parte a Iordanului,

In dreptul Ierihonului, au pirnit in tinutul semintiei Ruben, cetatea de satpare pentru ucigasi Beter, cu suhaturile ei, Iahta Cu suhaturile ei, Chedemot cu suhaturile ei si Mefaat cu suhaturile ei, asa dar patru ce-

tiiti.

lar in tinutul semintiei Gad au primit cetatea de sciipare pentru ucigasi Ramot, in Galaad, cu suhaturile i Mahanaim cu suhaturile ei, Hesbon cu suhaturile ei, Iazer cu suhaturile ei, asa dar patru cetiiti. Peste tot, cetiltile hartizite prin sorti fiilor lui Meran, dup.& neamurile lor, care mai riimiisesefit pe lângd celelalte neamuri ale levitilor, au fost douilsprezece la num/ir. lar toate cettitile häràzite levitilor, In cuprinsul stiipanit de fiii lui Israil, au fost patruzeci si opt cu locurile lor de piisune. Cetätile acestea erau fiecare cu loei

cul ei de piisune, imprejur; asa eran ele toate.

Astfel Domnul dat-a lui Israil toatli

tara pe care o fágiiduise cu juriinatint pirintilor lor sä le-o dea, i ei au luat-o in stiiptInire i s'au s5.16.sluit intr'insa.

i Domnul le-a dat tihnii de jurimprejur, intru totul, cum se jurase pitrintilor lor, i nimeni nu li s'a putut impotrivi dintre toti dusmanii lor; pe toti dusmanii Ion i-a dat Domnul in mâinile ion. N'a cAzut nici un cuvAmt din toate

ftigaduintele pe care le rostise Domnul

ciitre casa lui Israil, ci toate s'au im-

247

22.

Ruben, Gad ?i jumiitate din Manase se intorc in cuprinsul stiipeinirii /or la ilisdrit de lordan.

Atunci Iosua a chemat pe Rubeniti, pe Gaditi si pe jumatate din se-

mintia lui Manase, Si le-a grilit: A Voi ati piizit toate ale v'a poruncit Moise, robul Domnului,

ati ascultat de glasul meu in tot ce

v'am poruncit.

Voi n'ati piirrisit pe fratii vostri

in teat& aceasti lung& vreme, phnä, in ziva de astazi, i ati tinut dup.& cuviintii porunca Domnului Dumnezeului vostru. Ci acum, Domnul Dumnezeul vostru a lariizit tihnit fratilor votni, dupil

cum i-a fost cuvintul cittre voi. Deci acum intoarceti-va, i duceti-va la cor-

tmile voastre, in Vámantul voastre, pe care Moise, robul Domnului, vi 1-a dat you'd* dincolo de Iordan.

Numai luati bine seama sä impliniti porunca i legea pe care Moise, roiubiti bul Domnului, v'a adicii pe Domnu1 Dumnezeul vostru

sä umblati in toate chile lui i sä pälui i sii vä tineti strilns ziti

slujiti din toatä, mima voastrA si din tot sufletul vostru! Apoi Iosua i-a binecuvrintat si le-a de el 1-;;i

dat drumul, iar ei s'au due la corturile lor. Unei jumittilti din semintia Manase

ii dliduse Moise parte de stdpânire in Basan, iar celeilalte jumatati i-a dat Iosua parte cu ceilalti frati ai lor, dincoace de Iordan, spre asfintit; iar ctind Iosua le-a dat drumul la corturile lor i-a binecuvântat, A rostit clitre ei asa: s VOi và intoarceti la sitlasurile voastre cu multe bogiitii, cu turme multe foarte, cu argint i cu aun i cu aroma i cu fier cu belsug de vesminte. Impartiti piada luatii de la dusmanii vostri cu fratii vostri! u

Deci fiii fin Ruben si fiii lui Gad jumatate din semintia lui Manase s'au intors si au plecat de 'ADO, fiii lui Israil, din Silo, care se aflii in tara Ca-

naan, ca sä ajungä in tinutul Galaad, In tara stäpâninii ion, unde erau ei in-

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 22

stáriti, dupa porunca Domnului data prin gura lui Moise. Si ajungand ei in tinutul Iorda-

nului, dincoace, in pamantul Canaan, fiii lui Ruben si fiii lui Gad EA jumittate din

semintia lui Manase au clàdit acolo un jertfelnic, pe tarmul Iordanului, un jertfelnic urias, care se vedea de departe.

Si au auzit fiji lui Israil zvonul

acesta: « Iatä, fiii lui Ruben

i fi

lui

Gad si jumätate din semintia lui Manase au cliidit un jertfelnic la rasaritul Canaanului, in tinutul Iordanului, de cealaltä parte a fii/or lui Israil a. Gaud au auzit aceasta fiji lui Is-

rail, toatti, obstia fiilor lui Israil s'a strans

noi ritzvrittiti, zidindu-vä voila jertfelnio, osebit de jertfelnicul Domnului Dumnezeului vostru. N'a fost oare Acan, fiul lui Zerah, col ce a savarsit färddelegea cu lucrurile afierosite? i mania a venit peste toatá obstia lui Thrall! i omul acela n'a pierit

singur, pentru nelegiuirea lui! » Atunci fill lui Ruben si fiji lui

Gad si jumatatea aceea din semintia

lui Manase au räspuns astfel dare principii neamurilor lui Israil: « Cel Atotputernic, Dumnezeu

Domnul, da! Cel Atotputernic Dumnezeu

Domnul, el este cel ce stie i s'o stie Israil: daca am fficut aceasta din ritzvrätire si din trädare fata, de Domnul,

la Silo, ca sit se ridice impotriva lor cu ritzboi.

Si fili lui Israil au trimis la fiii

lui Ruben si la fiii lui Gad i la jumatatea semintiei lui Manase, in tinutul Galaad, pe Fincas, fiul lui Eleazar, arhiereul,

Si impreunä cu el zece principi,

cate un principe de fiecare ramura, de fiecare din semintiile lui Israil, si fie-

care dintre ei era cäpetenie in spita rinteasca, intre miile lui Israil. Si acestia au venit la fiü lui Ruben si la fiii lui Gad j la acea jumdtate din senaintia lui Manase i au vorbit cu ei si le-au spus: Asa gräieste toatä obstia Domnului: Ce este acea.sta nelegiuire pe care ati savarsit-o fat& de Dumnezeul lui Israil ? Gad v'ati tutors de la Domnul v'ati zidit vouä jertfelnic, razvratindu-va astäzi Impotriva Domnului ! Fost-a oare, pentru noi, proa putin farädelegea de la Peor, de care nu ne-am curatit nici pima in aiva de astázi, cu toatti, bätaia care a venit peste obstia Domnului? Si voi astázi va abateti de la Domnul ! Si se va intampla cä, räzvratindu-vii,

voi astazi impotriva Domnului, el va fi maine manios pe toatä obstia lui Israil.

Dad,' totusi tara stäpânirii voastre vi se pare necuratä, treceti in p5,

mäntul stápanirii Domnului, unde e salá,sluit locasul Domnului i luati-v& lo-

curi printre noi, dar nu IT& razvrtititi impotriva Donumlui si nu ne fact* pe 248

sá, nu ne mai ajute astazi!

Daca ne-am zidit jertfelnic cu gaud sane intoarcem de la Domnul, fie aducand

arden i de tot i prinoase de paine, fie jertfind pe el jertfe de pace, Domnul insusi sa ne ceara socotealä ! Dar jufam ca nu e aaI Gáci din teamä i pentru anume cuvânt am facut aceasta, ca adica nu cumva, in viitor, fiii vostri sui zica fiilor nostri: o Ce a, yeti voi cu Domnul Dumnezeul lui Israil? voi, Gad,

Cáci Domnul a pus intre noi voi fü ai lui Ruben i ai lui

Iordanul drept hotar. Voi n'aveti nici o legatura cu Domnul ! » i astfel fiji vostri vor face pe fiii nostii sa conteneascii, a mai sluji pe Domnul.

De aceea, am zis noi:

Haidem

sä, ne clädim un jertfelnic, dar nu pentru

arden i de tot, nici pentru jertfe, Ci ca sa fie o marturie intre noi voi i intro urinasii nostri de dupä,

noi, dovedind ca noi savarsim slu-

jirea Domnului inaintea lui cu arderle noastre de tot, cu jertfelnicele noastre si cu arderle noastre pentru pace, asa incat fili vostri in viitor sä nu mai poatä sä spun& fiilor nostri: o Voi nu aveti nici o legii,tura cu Doinnul! »

Si. am mai zis noi: Daca se va intampla sui ne spun& astfel, nouà sau urmasilor nostri celor din viitor, atunci noi a& le räspundem: « Vedeti intruchiparea jertfelnicului Domnului pe care 1-au

acut parintii nostii, nu pentru arderi

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 23

de t,ot, niel pentru jertfe, ci ea BA.' fie mhrtmie intre noi i voi !

Fereasci-ne pe noi Domnul sit

ne razvrhtim impotriva Domnului i sä, ne abatem astazi de la Domnul, zidind un jertfelnic pentru arden i de tot, pentru rainos de Vane i pentru jertfe, osebit de jertfelnicul Domnului Dumnezeului nostru cel ce silläslueste inaintea locasului shu !» Child Fineas preotul i chpeteniile obstii i voevozii neamurilor lui Israil, care erau cu el, auzirh, aceste cuvinte rostite

de fiii lui Ruben i de fiji lui Gad si de fiii lui Manase, s'au arittat multumiti de ele.

Ci voi ati vazut toate chte a sävarsit Domnul Dumnezeul vostru cu feote acele popoare pe care le-a gonit din fata voastrit, citei Domnul Dumne-

zeul vostru, el insusi s'a luptat pentru voi. Vedeti, eu v'am impartit you'd, prin

sorti, ca mostenire semintiilor voastre, pamântul tuturor popoarelor pe care eu le-am nimicit, incepiind de la Iordan phnit

la Marea cea Mare, la Soare-Apune. Iar popoarele care au mai riimas,

Domnul Dumnezeul vostru le va

izgoni el insusi i le va alunga din fata voastrit i voi yeti ajunge stlipttni peste

tara lor, precum v'a flighduit Domnul

Domnul, fiindch voi n'ati shviirsit ace/1st&

Dumnezeul vostru. Drept aceea siliti-vh din riísputeri sh, phziti i eh, impliniti tot ce este seria in cartea legii lui Moise, fir& sh vä, abateti de la ea nici la dreapta, nici la stânga, Si thrift' BA.' vá amestecati cu aceste

din mans, Domnului !»

numele dumnezeilor lor sä., nu le pomeniti i eh nu jurati pe ele si sá nu le

Deci a zis Fineas, feciorul lui Elea-

zar, arhiereul, fiilor lui Ruben si fiilor lui Gad i fiilor lui Manase: « Astämi, stim bine oh in mijlocul nostru este calcare de credinth faVá de Domnul ; astfel voi ati mhntuit pe fjji lui Israil

Dupd aceea, Fincas, feciorul lui

Eleazar, arhiereul, i ceilalti fruntasi se intoarserh, de la fiii lui Ruben si de la

fiii lui Gad, adicli, din tinutul Galaad, In tara Canaan la fili lui Israil, aduchndu-le acest rhspuns. Si rilspunsul a pläcut fiilor lui Is-

rail si fiji lui Israil au binecuvhntat pe Dumnezeu si n'a mai fost vorba sh, pornea,sch ei cu rhzboi impotriva lor pustieasch tara in care locuiau fiii lui Ruben i fiii lui Gad. lar fiii lui Ruben si fiii lui Gad au numit acel jertfelnic Ed, adich mhrturie, chci ziceau ei este mhrturie intre noi, cum di Domnul este Dumnezeu. 23.

Iosua dii povete poporului. Si dupli multe zi/e, duph, ce Dom-

nul daduse tihnh, lui Israil din patea

tuturor dusmanilor sài de jur-imprejur, iar Iosua era blitrin i inchrcat de ani, A chemat Iosua pe tot Israilul, pe bátrânii lui, pe voevozii lui, pe judech-

torii lui si pe dreghtorii lui si a rostit care ei: « Eu am imbatrilnit i sunt inaintat in varst5, !

249

popoare care au ritmas printre voi, iar slujiti lor niel sh vä, inchinati lor,

Ci tineti-va strâns de Donanul Dum-

nezeul vostru, precum ati flicut phni in ziva de astrizi, Fiindcit, Doranul a izgonit din fata voastra popoare mari i tari, i nimeni pang astäzi n'a putut sä vá stea vouä, impotriva.

Un singur om dintre voi a fu-

giirit o mie de insi,

chef

Domnul

Dumnezeul vostru s'a luptat pentru voi, precum i-a fost cuvh,ntul cittre voi. Paziti-va deci cu strásnicie, spre binele sufletelor voastre, sä, iubiti pe Domnul Dumnezeul vostru. lar de vá yeti abate si vh, yeti alipi de rämäsita acestor popoare, care a mai ritmas cu voi, i vá yeti incuscri Cu ei i yeti intra intre ei i ei intre voi, Atunci bine ift stiti ch, Domnul Dumnezeul vostru nu va znai goni araste neamuri din fata voastrtt i ele vor ajunge pentru voi lat i prinzhtoare si bici pe spetele voastre i spini in ochii vostri, phnlí ce yeti pieri de pe acest phznAnt

rnämos, pe care vi l-a ditruit Domnul Dumnezeul vostru.

lath, eu unul pornesc astäzi In

cala pe care merg toti ph% mantenii, dar

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOSUA, 24 voi trebue sii märturisiti din toatit mima voastrit si din tot sufletul vostru, cit nici un cuvttnt din toate fiighduintele pe care vi le-a figitduit Domnul Dumnezeul

vostru n'a citzut fdr5, implinire; toate

Scotänd pe pärintii vostri din Egipt, ati venit Omit la Marea Rosie; iar Egip-

tenii au urmárit pe pärintii vostri cu care ig

Cu

cilläreti panto, la Marea Rosie.

Atunci, strigat-au dare Domnul

v'au mers in plin; nimio din ele n'a

rintii vostri si el a pus intuneric intre

Dar, dupit cura s'au Implinit cu

peste ei i i-a acoperit, i înii ochii

rámas sterp.

voi toate fagliduintele pe care le-a grait

voi i intre Egipteni i a prilvitlit marea

vostri au vitzut cele ce am fitcut in

you& Domnul Dumnezeul vostru, tot asa aduce-va peste voi toattt urgia lui, pima ce vit va stitrpi din acest pamitnt mänos pe care vi 1-a däruit Domnul Dumnezeul vostru. Dacit veti calca legitmitntul pe care

Eg,ipt; apoi ati fámas in pustie vreme

Domnul Dumnezeul vostru l-a poruncit you'd i vit yeti duce sä, slujiti altor dumnezei i siL va inchinati lor, atunci mttnia Domnului se va aprinde impotriva voastrit i yeti pieri degrabti din acest pitmánt mänos pe care el vi 1-a &draft.*

Pe urmit, v'am adus in tara Amoritilor, care locuiau de cealaltä, parte a Iordanului, i ei au intrat cu voi in dar eu i-am dat in mhinile voastre ffi ati luat in stiipitnire Ora lor i eu i-am stärpit de dinaintea voasträ. Si s'a sculat Balac, fiul lui ipor, regele Moabului, ea sit se lupte cu Israil si a trimis sä cheme pe Bileam, fiul lui Beor, ca sit vä blesteme pe voi.

24.

Bileam si el v'a binecuvântat i eu v'am

I osua aduncl poporul si reinnoefte rnélniul Doninului cu poporul. Apoi Iosua a striins la Sihem toate

semintiile lui Israil si a chemat pe bittránii lui Israil, pe voevozii lui, pe judecittorii 1ui si pe dregittorii lui, ca se infiitiseze inaintea Domnului. Si a graft Iosua la tot poporul: o Iatit

ce zice Domnul Dumnezeul lui Israil: Straunii vostri, odinioarä, Terah, tatál lui Avraam i tatäl lui Nahor, locuiau dincolo de Eufrat i slujeau altor dumnezei.

Ci eu am luat pe stritmosul vostru,

pe Avraam, de dincolo de Eufrat,

1-am impins sä sträbatä Ora Canaan si am inmultit neamul lui j.. i-am ditruit pe Isaac.

Si i-am dat lui Isaac pe Iacob

pe Esau; iar lui Esau i-am dat muntele Seir sit-1 stitpitneasei, pe cánd Iacob fiii lui s'au pogorit in Egipt si an ajuns acolo popor mare si numeros i puternic, iar Egiptenii au prins sä-i asupreascii. Pentru aceea am trimis pe Moise si pe Aaron si am lovit Egiptul cu minuni infricosate, pe care le-am fäcut in mijlocul lui, i pe urmä v'am scos de acolo.

in delungatit.

Ins& eu n'am vrut sä ascult de

scos din mana lui. Dup.& aceea, ati trecut Iordanul ati venit la Ierihon i locuitorii din

Ierihon, Amoritii, Perezitii, Canaanitii, Hetitii, Gherghesitii, klevitii i Iebusitii,

au pornit rilzboi cu voi, ins& eu i-am dat in mäinile voastre.

Si am trimis inaintea voasträ, thuni, care i-au gonit de dinaintea voasträ, cum a fost cu cei doi regi ai Amoritilor, fart);

sä fi fost nevoie nici de sabia, niel de arcul vostru.

Si v'am dat o .tar5, pentru care nu v'ati trudit i cetitti pe care nu le-ati zidit voi, in care n'ati sälttsluit, si podgorii i livezi de maslini, din care vii infruptati, fir& sit le fi sädit voi!

Ci acum temeti-vit de Domnul i cu credintä. Deptirtati de la voi pe dumnezeii cArora au slujit strämosii vostri dincolo de Eufrat i in Egipt i slujiti Dorrinului. lar dacá nu gitsiti cu cale sit astitzi pe Domnului, atunci cine vreti art slujiti, ori pe dumnezeii doors se inchinau strämosii vostri dincolo de Eufrat, ori pe dumnezeii Amoslujiti lui cu toatit mima

ritilor in a cgror taril säbäluiti; iar eu neamul meu, noi vom sluji Domnului !

250

www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 1

Atunci poporul a raspuns si a zis: Fereasca-ne Dumnezeu sä parasim pe Doranul, ca s slujim altor dumnezei, Cad Domnul este Dumnezeul nostru, cel ce ne-a ecos pe noi i pe parintii

Astfel Iosua, in ziva aceea, a incheiat legiimánt cu poporul i i-a pus pravilft i ränduialä, la Sihem. Dupä aceea, Iosua a saris aceste lucruri in cartea legii lui Dumnezeu

biei si care a fa:cut in viizul nostru aceste

picioare acolo sub stejarul care era langa

nostri din tara Egiptului, din casa ro-

minuni mari si ne-a pazit pe noi in

toata calea pe care am umblat-o i printre toate popoarele prin mijlocul carora am razbit. Si Domnul a alungat de dinaintea

noastrii toate popoarele si pe Amoritii care locuiau in arä, deci i noi sluji-vom Domnului, cad el este Duranezeul no-. stru ! u

Atunci Iosua a grait poporului:

« Nu veti fi in stare sitslujii Domnului, fiindcit el e Dumnezeu sfitnt, Dumnezeu rftvnitor care nu va rabda nelegiuirile pacatele voastre.

lar cand veti pgräsi pe Domnul, ea sä slujii unor dumnezei strini, atunci

el se va intoarce impotriva voastra

sfäntul locas al Doinnului.

Si a vorbit Iosua catre tot po-

porul: « Iatit piatra aceasta fi-va marturie impotriva noastrii, eaci ea a auzit toat,e cuvintele pe care Domnul le-a grait

catre noi ; drept aceea ea va mgrturisi impotriva voasträ, ca sit nu tagaduiti pe Dumnezeul vostru! »

Apoi Iosua a dat drumul poporului, sa se due& fiecare la mosia lui.

lar dupit toate aceste fapte, Iosua, fiul lui Nun, robul Domnulni, a muiit, fiind in vfirsta de o But& i zece ani. Si I-au ingropat in tinutul mostenirii sale, la Timnat-Serah, In muntii Efraim, spre miaza-noapte de piscul Gaas.

va aduce peste voi präpad {3i vä va starpi

pe voi, dupit ce v a facut atäta bine ! » Insi poporul a raspuns lui Iosua: Nicidecum, caci noi vom sluji Domnului ! »

Zis-a iara, Iosua dare popor: « Martori sunteti voi impotriva voastra.

Si Israil a slujit Domnului in toate zilele lui Iosua i citt au trait Varga-di

a cgror viati s'a prelungit dincolo de värsta lui Iosua si care fusesera martori

la toate lucrurile Domnului, saviirsite pentru Israil.

Si °seek lui Iosif pe care le-au fost

cä v'ati ales pe Domnul ea sit-i slujiti !»

Iar ei au räspuns:

a luat o starlit de piatra si a pus-o in

Martori suntem ! »

Si Iosua a zis iar: s Atunci lepadati pe dumnezeii sträini, care sunt in mijlocul vostru, i vá indreptati mima voastrit catre Domnul Dumnezeul lui Israil! »

Atunci poporul a raspuns lui Iosua: Domnului Dumnezeului nostru Ii vom sluji si de glasul lui vom asculta! »

adus ffii lui Israil din Egipt, le-au ingropat la Sihem, in acea bucatä de tarina pe care o cumparase Iacob de la fili lui Remor, parintele lui Sihem, cu o sutit de ehesite, si care eazuse mo-

stenire fiilor lui Iosif. Si a murit i Eleazar, fiul lui Aaron,

si 1-au ingropat in Ghibeat-Fineas, cetate care fusese datil fiului sau Fincas, In muntii Efraim.

CARTE A. JUDECATORILOR impotriva Canaanitilor, ea sit se lupte

1.

ce ei ? »

Cuceriri fcicute de seminfiile lui dupd moartea lui Iosua. 1. lar dupit moartea lui Iosua, fili lui

Si Domnul a ritspuns: luda ni. porneasca, fiindcá iatit am dat tara in

Israil au intrebat pe Domnul si au zis: a Care dintre noi sä porneasca mai intai 251

mama lui !

Atunci luda a zis lui Simion, fratele situ: 41 Scoala-te si vino cu mine in

www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 1

tinutul care mi-a ctizut la sorti i luptavom impotriva Canaanitilor i asijderea eu voi merge cu tine in tinutul titu! Simion s'a dus cu el. Deci a pornit luda, iar Domnul a dat in mAinile lor pe Canaan* si pe Pereziti, astfel oil ei uciserit la Bezec

zece mii de insi. i au aflat pe Adoni-Bezec in Bezec

s'au luptat cu el td au zdrobit pe Canaaniti si pe Pereziti. lar Adoni-Bezec a fugit ; dar ei s'au

luat dupit el si 1-au prins si i-au taiat degetele cele mari de la mitini si de la picioare.

Atunci Adoni-Bezec a zis: « Saptezeci de regi cu degetele cele mari thiate, de la /Mini i de la picioare, strangeau fiirAmituri sub masa mea! Dup.& cum am fitcut eu, asa ritsplätit i mie Dum-

Apoi 1-au dus in Ierusalim a murit acolo. Dupà acestea fiii lui luda s'au r5zboit cu Ierusalimul i 1-au cuprins, pe locuitmi i-au trecut prin ascutisul nezeu.

ceatii i-au dat foc. Apoi fiii lui luda s'au pogorit se lupte cu Canaanitii care locuesc in partile muntoase i in Negheb i in Sefel a.

Si luda a pornit impotriva Ca-

naanitilor sàláluiti in Hebron

iar numele Hebronului era mai inainte ChiriatArba si au ucis pe Sesai, pe Ahiman si pe Talmai. lar de acolo a pornit itnpotriva locuitorilor Debirului iar numele Debi-

rului era mai inainte Chiriat-Sefer.

Atunci Caleb a zis: « Cine va bate

cetatea Chiriat-Sefer pi o va cuprinde, Ii voi da de sotie pe Acsa, fiica mea! * lar Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb, a luat cetatea; si el i-a dat de sotie pe Acsa, fiica sa. lar &Ind ea a ajuns 16.nga bitrbatu-sttu,

el a pus-o la cale stt

ceartt

de la tat5.-situ o taring; si arid s'a dat jos de pe asin, Caleb a intrebat-o: e Ce vrei tu?

lar ea a aspuns:

D'arueste-mi

un dar: fiindett tu m'ai mttritat in Negheb, acum

un iaz cu apts.% ». Atunci

i-a dat iazul do sus si iazul de jos.

Taxi fiii lui Hobab Cheneul, socrul lui Moise, au purees din Cetatea Palmierilor, impreunit ca fiii lui luda, In pustiul Iudei din Negheb, pe poviirnisul Aradului, i s'au asezat la un loe cu Amalecitii.

Pe urma, luda s'a dus cu Simion, fratele säu, i au bEttut pe Canaanitii care locuiau in Tefat si au dat aceastit cetate pieirii; pentru aceea cetatea s'a numit Horma. De asemeni, luda a cucerit Gaza cu tinutul ei i Ascalonul cu tinutul lui Ecronul cu tinutul. lui. lar Domnul era cu luda, i el a pus stilpttnire pe pratea muntoasit, dar pe goneascii, locuitorii din ses n'a putut

fiindc'à ei aveau citrute de fier. i au dat lui Caleb Hebronul, duptt cum le poruncise Moise, si el a

izgonit de acolo pe cei trei fil ai lui Enac.

Ins& pe Iebusitii care locuiau in Ierusalim, fiji lui Veniamin n'au putut izgoneascit, ass, inctit lebusitii locues° ca fiii lui Veniamin in Ierusalim Omit in ziva de azi. Si au pornit apoi i cei din casa lui Iosif inspotriva Betelului i Domnul

a fost cu ej.

Si cei din casa lui Iosif au tricais

iscoade la Betel

inainte era Luz

iar numele cettitii mai

Si iscoadele au vazut pe un om

care iesea din

cetate

i

i-au zis:

Aratit-ne, te rugam, pe unde poti stt intri in cetate i noi ne vom indura de tine! Atunci el le-a arittat pe unde pot sá intre in cetate i ei au lovit cetatea cu ascutisul säblei, iar pe omul acela si pe tot neamul lui 1-au crutat. lar omul s'a due in tara Hetitilor si a clitdit o cetate i i-a pus numele Luz, si asa i-a rämas numele Omit astitzi.

Si nici Manare n'a alungat pe locuitorii din Betsean si din satele dimprejur, nici pe locuitorii din Taanac FA din satele dimprejur, nici pe locuitorii din Dor t# din satele dimprejur, nici locuitorii din Ibleam si din sat,ele dimprejur, nici pe locuitorii din Meghido din satele dimprejur, asa incttt Canaanitii au izbutit sit locuiascit in acest tinut.

252 www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECI.TORILOR, 2

Lisa dupi ce Israil s'a imputera pus pe Canaaniti la corvezi, dar de alungat nu i-a alungat.

alunga din fata voastra, ci ei vor fi pentru voi laturi §i dumnezeir lor vor

In Ghezer.

aceste vorbe catre toti fiii lui Israil, atunci poporul §i-a ridicat glasul ai a

locuitorii din Chitron a'r pe cei din Nahalol ; c# au locuit Canaanitii in mijlocul

De aceea, au numit locul acela Bochim. Si au adus acolo jertfe Dornnului.

nicit,

Efraim iariyai n'a alungat pe Canaanitii säläIuii in Ghezer; deci au mas Canaanitii in mijlocul lui Efraim

Tot ago. Zebulon n'a alungat pe

lor, insa au fost siliti la corvezi.

Nici Aaer n'a alungat pe locuitorii din Aco, nici pe cei din Sidon, precum nici pe cei din Mahaleb, din Aczib, din Helba, din Afic a'r din Rehob. Aaa bleat A§eritii au locuit in mijlocul Canaanitilor, locuitorii rii, cáci

n'au putut sa-i alunge. Naftali n'a alungat pe locuitorii

din Betaemea, nici pe locuitorii din BetAnat a'r deci a locuit in mijlocul Canaanitilor, locuitorii tar* insa locuitorii din

Betaernea gi din Bet-Anat au fost supuai la munci a'r la corvezi. Pe de alta parte, Amoritii au impins in munti pe fili lui Dan §i nu le-au ingaduit sit se pogoare la aes. Astfel Amoritii au izbutit sa lo-. cuiascit in Har-Heres, in Aialon §i in Saal-

bim, dar and mitna celor din casa lui Iosif a ajuns puternica, ei au fost su-

puai la corvezi. Tinutul Edomitilor incepea de la suiaul Acrabim, se intindea spre Sela ai mergea tot ridicandu-se. 2.

Ingerul Domnului dojenege pe poporul lesne uiteitor. Cunt era poporul in zilele judeccitorilor.

i ingerul Domnului s'a suit din

Ghilgal la Bochim a'r a rostit: o Eu v'am

De aceea vä spun gi eu: Nu-i voi

ajunge pentru voi cursit! » Si cand ingerul Domnului a rostit

lar dupit ce Iosua a dat drumul lui Israil s'au due fiecare la parten sa de moatenire, ca sa poporului, liii

in pamintul in stapetnire;

Si poporul a slujit Domnului in toate zilele lui Iosua i in toate zilele batranilor care au mai trait dupit Iosua

§i care vazuserii toate maretele fapte ale Domnului, facute pentru Israil.

Apoi Iosua, fiul lui Nun, robul Dom-

nului, a murit in varstii, de o suta §i zece ani.

Si I-au ingropat In tinutul care-i cazuse moatenire, la Tiranat-Heres in muntii Efraim, spre miazii-noapte de piscul Gaag.

lar cand tot acel neam de oameni a adormit langa parintii lor, s'a ridicat dup.& ei alt neam, care nu cunoa§tea nici pe Domnul a'r nici faptele pe care le Meuse Domnul pentru lsrail. i au faptuit fiii lui Israil In ochii Domnului i au slujit Baalilor. Ei au pariisit pe Domnul Dumnezeul parintilor lor, care Ii scosese din tara Egiptului, i au pornit dupa alti dumnezei dintre dumnezeii popoarelor vecine i s'au inchinat acestora §.1 au in-

taratat pe Domnul. Deci au napustit pe Dornnul §i au slujit lui Baal §.1 Astartelor. De aceea mania Domnului s'a aprins impotriva lui Israil §i i-a dat in

scos pe voi din Egipt i v'am adus in

maim pradiitorilor care i-au jefuit EA Dom-

gaduit parintilor voatri ai am zis: o In veac nu voi strica legamantul meu

de primprejur, aga incat ei n'au mai

pitmantul pe care cu juramant 1-am fit-

nul i-a vandut in mina duaraanilor lor

cu voi!

cilor lor. Ori incotro ie§eau, mana Domnului

Dar nici voi sii nu faceti nici un

legiimitnt eu locuitorii acestei taxi, ci altarele lor sit, le sfaramati! a Voi ins& n'ati dat ascultare glasului meu. De ce ati facut aga?

putut sit se tina ditrji in fata protivni-

era impotriva lor, ea sa-i vatitme, aaa precum rostise Domnul i precum Dom-

nul Ii incredintase cu juramant. Deci erau acum in mare stramtorare.

253 www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 3

Ins& atunci Domnul a ridicat pe judecatori, care i-au mantuit din mama jefuitorilor lor.

Dar nici de judecatorii lor n'au

ascultat, ci ei s'au pangarit cu dumnezei straini i li s'au inchinat lor, räzletin-

du-se degraba din calen pe care mer-

sesera parintii lor, ascultatori de poruncile Domnului; ei ins& n'au facut aaa.

lar cand Domnul ridica infra ei judecatoii, Domnul era cu judecitorul si-i mantuia din mana vrajmasilor, cat timp train judecatorul, caci Domnul se lasa induplecat de gemetele lor, in fata celor ce Ii impilau si-i apasau. Ins& dupa, ce murea judecatorul, ei se intorceau la rautatile lor si se stricau mai grozav decat parintii lor, umbland dupa, dumnezei straini, slujindu-le

inchinându-se lor, asa incat nu se

hisau de faptele lor FA de inditratnicia lor.

Atunci mania Domnului s'a aprins impotriva lui Israil i Domnul a rostit: o Fiindca poporul acesta a calcat in picioare legamantul pe care 1-am dat cu porunca parintilor lor i n'au mai ascultat de glasul meu, Atunci, nici eu nu voi mai alunga de dinaintea lor pe nici unul din popoa-

pentru cei ce nu vlizuseril luptele de mai nainte,

Anume: cei cinci voevozi ai Fili-

stenilor i toti Canaanitii i Sidonienii

Hetitii, care locuiau in muntii Liba-

nului, de la muntele Baal-Hermon pan& spre Hamat. Si rostul lor a fost ca prin ei Israil ea fie pus la incercare, sa se vada daca, ei stau sa asculte poruncile Domnului, pe ca,re el le-a poruncit pärintilor

lor, prin graiul lui Moise. .Astfel, fiii

lui Israil au locuit in

mijlocul Canaanitilor i Hetitilor i Amoritilor i Perezitilor i Hevitilor i Iebusitilor ;

Si au luat fetele acestora de femei si pe fetele lor le-au dat feciorilor a,cestora i s'au inchinat dumnezeilor lor.

Deci fiji lui Israil au savarsit uri-

ciune in ochii Domnului si au uitat

pe Domnul Dumnezeul lor i au slujit Baalilor i Astartelor. Atunci aprinsu-s'a mania Domnului impotriva lui Israil i i-a dat vanduti In mana lui Cuan-Risataim, regale Mesopotamiei, foi au robit fili lui Israil lui

Cuan-Risataim timp de opt ani.

lar cand fili lui Israil au strigat

rele pe care Iosua le-a lasat, cand a

catre Domnul, atunci Domnul a ridicat

Numai pentru cuvantul ca puná pe Israil la incercare i sá vaza daca vor pazi sau nu calea Domnului, umbland pe ea, precum s'au tinut de ea si au pazit-o párintii lor.

liberat, anume pe Otniel, fiul lui Chenaz,

murit s,

Astfel Domnul le-a pastrat la locul

lor pe acele popoare, far& sa le alunge

cu degraba 0 nu le-a dat in mina lui Iosua.

3.

Judeceitorii Otniel, Ehucl ,si 'amagar. 1. Acestea sunt popoarele pe care Dom-

nul le-a lasat sä dainuia,sca, spre a pune

la incercare, pin ele, pe Israil, &die& pe toti aceia care nu vitzusera nici una din toate luptele Canaanului, 2. Numai pentru cuvantul ca sa cunoasca, neamurile fiilor lui Israil invete cum se duce razboiul, in deosebi

254

un mantuitor fiilor lui Israil, care i-a

fratele mai mic al lui Caleb. Si Duhul Domnului s'a pogorit

peste el fo'i el a fost judecator al lui Israil

; iar Domnul a dat ai a pornit la In mana lui pe Cuan-Risataim, regale Mesopotamiei, i man°, lui a zdrobit pe Cuan-Risataim. Apoi tara s'a odihint timp de patruzeci de ani, iar Otniel, fiul lui Chenaz, a murit.

12 Tilsit fiii lui Israil n'au contenit sä fad, rele in ochii Domnului. Atunci Domnul a dat putere lui Eglon, regele Moabului, impotriva lui Israil, fiindca ei savarseau uriciune in ochii Dom-.

nului.

13. Si Eglon a strans pe fili lui Amon ai lui Amalec si a purees i a batut pe Israil si a pus mana pe Cetatea Palrnierilor.

www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 4 regele Moabului, timp de optsprezece ani.

lar dupä ce a ajuns in piimântul lui Israil, a sunat din trámbitä pe muntele Efraim, iar fiii lui Israil s'au pogorit

Domnul

Cu el din munte, iar el era in frunt,ea lor. Si el a rostit catre ei: Pogoriti-vä

Si au robit fiii lui Israil lui Eglon,

Si au strigat fiii lui Israil catre i Domnul le-a ridicat lor un

mántuitor, pe Ehud, fiul lui Ghera, din neamul lui Veniamin, ai care era stfingaci ; iar fiii lui Israil au trimis prin el dajdia, lui Eglon, regele Moabului.

dupä mine, diei Domnul a dat pe vrajmaaii voatri Moabiti in máinile voastre ».

Iar ei s'au pogorit dupli el si au pus mána pe vadurile Iordanului, impotriva

Atunci Ehud vi-a fAcut un pumnal

cu douä täiauri, lung de un cot, i s'a incins cu el pe sub vesnAnt, pe aoldul

Moabitilor, i n'au mai läsat pe nimeni sa treac5,..

drept.

Si el a infätiaat dajdia adusä lui Eglon, regele Moabului ; iar Eglon era

Si au zdrobit atunci pe Moabiti, ca la zece mii de oameni, toti zdraveni, toti bärbati de luptä, ai n'a scdpat nici

un om gras peste mAsurii.

unul.

fätiaarea dajdiei, a dat drumul oamenilor care o aduseserá.

aceea sub mána lui Lsrail, iar tara s'a odihnit timp de optzeci de ani.

silim de 15,ngii Ghilgal i a zis: s Un cuvánt de tainii am, o rege, d'are tine ! u regele a grAit: u l'Acere ! » Si au ieait

lui Anat, care a ucis sase sute de Fili-

Atunci Ehud a intiat la rege ; iar regele stAtea inteun foisor räcoros fficut

4.

lar când Ehud a isprävit cu in-

lar el s'a intors inapoi de la Pe-

de la el toti cáti stateau in preajmit-i.

numai pentru el. Si a zis Ehud: s Am pentru tine, rege, un euviint de la Domnul !

Iar el s'a ridicat din jilt. Si Ehud a dus mána stitugä si a

apucat pumnalul de la aoldul drept i 1-a

infipt in pântecele regelui,

Atát de tare incát a intrat

a't

prAseaua dupä aseutiaul pumnalului, iar

osánza sa s'a strans peste el, fiindcä Ehud n'a mai tras pumnalul din pantecele regelui, 51.1 pumnalul li ritzbise prin

spate.

Apoi Ehud a inchis usile foiao-

rului, a tras zavorul a't pogorindu-se a ieait

In pridvorul cu lar dupä ieairea lui, venind slujitorii regelui se uitarä i, iat5 uaile foiaorului erau zAvorite. Atunci ei se gändirá: a De burla' seamä, el e pentru

Si astfel Moabul s'a plecat in ziva

lar dupä el a fost Samgar, fiul

steni cu o ti:II-dará de boj. Si a fost i el

un liberator al lui Israil.

Debora i Barac. Ci fiii lui Israil n'au contenit sA faca Tele in ochii Domnului, dupd. ce Ehud a murit. Pentru aceea Domnul i-a dat vánduti in nafina lui labin, regele Canaanului, care domnea in Hator; iar voevodul oatirii sale era Sisera, care locuia

In Haroaet-Hagoim. Si fiii lui Israil au strigat catre

Donutul, câci Iabin avea nou5, sute de care de fier i timp de douiizeci de ani a impilat «aneen pe fiAi lui Israil. i era o prorocitA cu numele Debora, sotia lui Lapidot, si ea judeca pe Israil in vremea aceea. Si ea stätea sub Finicul Deborei, filtre Rama ai Betel, in muntii Efraim,

iar fiii lui Israil se urcau la ea, ea sä

vre-o nevoie in cAmAruta. cea räcorossä !»

le judece pricinile.

s'a urit, fiindcA, nimeni nu deschidea uaile foiaorului, au adus o cheie ai au descuiat i iatä stäpAnul lor zAcea mort

Barac, feciorul lui Abinoam, din Chedesul

Si Debora a trimis «A cheme pe

lar dupli ce au aateptat pänä

pe pardoseala. Ehud insit fugise i scApase, din pricina zAbavei lor, ciici el trecuse de Pesilim j ajunsese teafir la Seira.

255

lui Neftali i a griiit ciare el:' « cä aaa porunceate Domnul Dumnezeul lui Israil: Pomeate j ja-o spre Mari-

tele Tabor, luAnd cu tine zece mii de oameni din fiii lui Neftali si din fiii lui Zebulon.

www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 5

Si eu voi mana spre tine la raul

Chison, pe Sisera, cäpetenia ostilor lui Iabin, cu carele lui i cu gloatele lui,

voi da in mima ta.

Dar Barac i-a M'apuno: t Daca vii

cu mine, atunci ma duc ; daca lusa nu vii cu mine, nu mä. duc ! » A zis Debora: Hotarit Cä merg cu tine ; numai ca slava nu va fi de partea ta in drumul pe care mergi, fiindca

Domnul va da prins pe Sisera in mana unei femei ! s Atunci s'a sculat Debora si s'a dus cu Barao la Chedes. si

Si Barac a chemat pe Zebulon pe Neftali la Chedes, si au pornit

dupa el zece mii de oameni si Debora a purces i ea cu el. lar Heber Cheneul se despartise de ceilalti Cheniti, adicä, de fiii lui Hobab, socrul lui Moise, intinsese cortul pana la stejärisul Taananim, aproape de Chedes.

Si i-au adus veste lui Sisera ea, Barac, feciorul lui Abinoam, s'a suit pe muntele Tabor. Atunci Sisera a poruncit sä-i vie toate carele sale, noua sute de care de fier, i torda oastea care era cu el, de la Haroset-Hagoim la Mul Chison. lar Debora a zis lui Barac: Porneste, caci aceasta este ziva intru care

Apoi el i-a zis: Da-mi, te rog, putinä apä sa beau, ea mi-este seta s. Si ea a desfäcut un burduf cu lapte i-a dat sä bea i 1-a acoperit din nou. lar el i-a zis: t Stai la uoa cortului i dacit va fi sä, vie cineva i sa te intrebe i sä-li zica: « Este cineva aici ? », tu sa ráspunzi: « Nimeni ! » Dar Iaela, femeia lui Heber, a apu-

cat un Virus de cort, apoi a pus mana pe un ciocan i s'a apropiat tiptil de Sisera pe cand el dormea allane i-a batut tärusul in tampla fOi a razbit rusul in piimant; i Sisera s'a zbatut si a murit. Atunci iata s'a ivit Barac, care urmiírea pe Sisera, i Iaela a iesit intru intampinarea lui i i-a zis: « Vino sä-ti arilt pe omul pe care-1 cauti ». Atunci el a intrat la ea in cort i, iata, Sisara zäcea mort, cu tárusul in tampla. Astfel Dumnezeu a smerit in ziva aceea pe Iabin, regale Canaanului, inaintea fiilor lui Toral

lar mana fiilor lui Torail apiisa din ce in ce mai grea asupra lui labin, regale Canaanului, pana ce 1-au nimicit cu totul. 5.

Cdntarea Deborei.

Domnul va da pe Sisera in mána ta!

Cu adevä,rat, Domnul va merge inaintea

ta! » Atunci Barac a pomit la vale, din muntele Tabor, cu cei zece mii de oameni (lupa el. lar Domnul invalmäsi pe Sisara cu toate carele lui s't cu toata oastea

In vremea aceea, Debora si Barac, fiul lui Abinoam, au cantat si au rostit: Fiindca riizboinicii din Israil si-au Lásat parul sa fluture i poporul merge de bulla voie la razboi: BinecuvantaVi pe Domnul !

lui, aruncandu-i in ascuVisul sabiei in fato,

lui Barac, asa inca Sisara a siirit din carul lui de ritzboi i a luat-o la fuga pe jos.

lar Barac a urmärit carde i ostirea pana la Haroset-Hagoim i toata ostirea

lui Sisara a trecut-o prin gura sabiei,

de n'a mai famas nimeni. Si Sisara a fugit pe jos spre cortul Iaelei, femeia lui Haber Cheneul, fiinda intre Iabin, regele Haterului, i casa lui Heber Cheneul era pace. Atunci a iesit Jada in intampinarea lui Sisera i i-a opus: Intrà, stäpfine,

intrit la mine, fil ara', el s'a abittut la ea in cort çi 1-a acoperit !

cu o velinta.

Ascultati, voi regi, i luati aminte, voevozi, ciici eu canta-voi Domnului can-

tare; Domnului Dumnezeului lui Israil psalmodia-voi.

0, Doamne, cand ieseai tu din Seir,

din tinutul Edomului &l'id tu porneai, pämantul se cutremura i cerurile se zguduiau,

i nourii se topeau deodata in

ploaie !

MunVi se cliitinau in fata Dom-

insusi Sinai ! in fata Domnului Dumnezeului lui Toral In vremea lui Samgar, feciorul lui Anat, in zilele Iaelei, camvane nu se mai vedeau, i cei ce aveau drumuri de facut umblau pe carari intortochiate. nului

256 www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 5

Satele erau pustii in Israil, erau pustii de tot, pan& and ridicatu-te-ai tu, Debora, ridica,tu-te-ai tu, mama in

niti, la Taanac, la apele Meghidonului.

Israfl. Fiinde

din cerestile lor carari, Sisera.

îi aleg zei sträini, atunci riizboiul e la porti. Dar de abia

de mai vedeai un scut, o lance, la cele patruzeci de mii de suflete din

Israil! mima mea se indreapta catre cb,rmuitorii lui Israil, cei porniti de voie

din popor: Binecuvantati pe Domnul! Voi cei ce calariti pe magiirite murge, voi cei ce odihniti pe covoare, voi cei ce cutreerati cararile: spuneti marea intamplare ! Ascultati fecioarele voioase, la fantani, povestind acolo izbanzile Domnului, izbanzile lui, pentru plaiul lui Israil. Atunci poporul Domnului se po-

gori la porti.

Dar prada de argint: nici pomeneala! De sus din cer se riizboira stelele ; luptara ou

Puhoiul Chisonului i-a maturat de vale, puhoiul razboaielor stravechi, puhoiul Chisonului!Binecuvanteazii, suflete al meu, puterea Domnului ! Cum loveau pamântul in repot copitele cailor, cand fugeau, fuga nebuna, calaretii! Blestemati Merozul! zice inge-

rul Domnului. Blestemati amar pe cei ce-1 locuesc, ca n'au sarit intr'ajutorul Domnului, inteajutorul Domnului i al vitejilor siii !

Dar binecuvantata sti, fie intre femei lacia, sotia lui Heber Cheneul, intre femeile care au stilas in corturi, binecu-

vantata fie ea!

bora! Desteaptä-te, desteapta-te i izbucneste in cantec! Sus, Barac! Taraste In robie pe mi ce te-au robit, fecior al

AO; cerca Sisera i lapte i-a dat ea. Inteo mandril niistrapa i-a adus lapte proasptd. Cu mana stangit a apucat tarusul,

Atunci iesirii la porti fruntasii, poporul Domnului nvli pentru el, deavalma cu vitejii.

puns-o.

Desteapta-te! Desteapta-te, De-

lui Abinoam !

Din Efraim, principii purces-au ca-

tre vale. In urma ta, Veniamin venea

cu ale sale gloate; veneau de vale si carmuitorii din Machir, si din Zebulon pitanii de osti. i principii din Mahar au fost alaturi cu Debora, si Neftali fu credincios câtre Barac, si pe urmele lui se napusti de vale. Dar printre cetele lui Ruben, sunt grele cumpene sufletesti!

Pentru ce ai ramas tu intro tar-

curi ? Ca sä, asculti cum fluiera cavalul cieb5nesc? Nu, ci fiindca intro cetele lui Ruben sunt grelo cumpene sufletesti. Galaad st5, la el acasà, dincolo de de cand s'a instfainat Iordan. i Dan el, pe corii.bii?

tarmul märii nuri.

Aser s'a sáläluit

i st5,

la

tihnit langii, lima-

Zebulon e semintia care sfideaza pe inaltele i Neftali la fel podisuri ale tarii. i regii au venit i s'au incins luptii; incinsu-s'au la lupta regii canaamoartea

si cu dreapta ciocanul de dulgher si a izbit pe Sisera cu ciocanul i easta i-a zdrobit; i-a sfärâmat tampla, i a strai s'a frant la picioarele ei Sisera si a clizut si s'a lungit. La picioarele ei s'a friint, s'a naruit! Uncle s'a frant, s'a priibusit trisnit. La fereastra, mama lui Sisera tot a Penpandeste i se uita printre

tru ce carul eau de lupt5, intarzie sa de ce tropotul calor lui este

zabavnicir Cea mai inteleaptil futre domnite Ii faspunde; si ea insasi isi dá raspunsul ei:

a De sigur ca au dat de prada

acum o impart: o fecioarii, doua fecioare, de razboinic; prada de tesaturi vopsite lui Sisera; prad5, de vesminte In fel de fel de fete ; un sal si doua, cu flori pe ele pe umerii reginei... Asa sá piar5, toti vriijmasii tai, o Doamne ! lar cei ce te iubesc pe tine ca soarele s5, fie, c5,nd se tidier" intru puterea lui ! s i dup5, acestea, tara a fost in ani.

tihná timp de patruzeci de

257

www.dacoromanica.ro

17

CARTEA JUDECATORILOR, 6 Dar Ghedeon i-a raspuns: 4 Doam-

6.

Fiji lui Irrail malt impilafi de Madianiti. Chemarea lui Ghedeon. i

fiii lui Israil iaräsi au savarsit

fapte rele in ochii Domnului, si Domnul

i-a dat pe ei in mána lui Madian timp de sapte ani.

i Janina lui Madian a impilat pe Israil ; iar de rani Madianitilor, f iü lui Israil

se ascundeau in ponoarele muntilor, in

pesteri siprin stancile cugreu de rdzbatut. intampla, &Ind Israil isi faces, i'

sämandturile, cä porneau Madianitii si Amalecitii i Fiji Rasaritului s't veneau cu razboi. Si navaleau pe mosia lor i prapadean toate roadele ogoarelor, pan& in apropiere de Gaza si nu mai lasau nici o hranti, pentru Israil, nici oaie, nici bou, nici magar, Caci navaleau cu turmele lor i cu corturile lor i veneau puhoi ca lacustele; i ei i camilele lor erau nenumarati i tabarau sâ pustieasca tara. Si fiindca Israil ajunsese la mare shade, din pricina Madianitilor fiii lui Israil incepura sä strige catre Donmul. Deci cand fiii lui Israil au strigat &titre Dotnnul de rani Madianitilor, Domnul le-a trimis fiilor lui Israil

un prooroc, care le-a grait: (data ce rosteste Domnul Dumnezeul lui israil:

Eu v'am scos pe voi din Egipt, eu

v'am scos pe voi din casa robiei, Si v'am scapat din mana Egiptenilor si din mans, tuturor asupritorilor vostri; i i-am alungat pe ei de dinaintea voastra s't v'am dat voila tara lor, S't v'am spus vouit: Eu Bunt Dom-

nul Dumnezeul vostru! Sa nu v5, inchinati dumnezeilor Amoritilor In tara carora locuiti! Dar voi n'ati ascultat de

glasul meu. »

i a venit ingerul Domnului si a stat sub stejarul din Ofra, care era al lui has, din neamul lui Abiezer. In vremea aceasta Ghedeon, fiul lui Ioas, batea graul inteun jghiab ca sa-1 ascund5, de Mad iani ti. S't i

s'a, aratat ingerul Domnului i-a spus: Domnul este cu tine, viteaz plin de putere! » 258

ne, iarta-mii, de vorbit! Daca Domnul este cu noi, de ce au dat peste noi toate acestea? i unde sunt toate faptele sale minunate pe care ni le povestesc pa-

rintii nostri and ne spun: a Domnul

ne-a scos pe noi din Egipt »? Dar acum

Domnul ne-a napustit i ne-a dat in mana Madianitilor !

Atunci Domnul s'a intors dare el si a zis: « Du-te, cu puterea aceasta pe care o ai, i mb,ntueste pe Israil din mana Madianitilor, caci eu insumi te trimit! »

Ci Ghedeon a zis: Rogu-ma, Doanme, in ce chip mantui-voi eu pe Israil? Iatä, neamul meu este cel mai sarae din Manase, iar eu unul sunt cel mai tanar din casa tatalui meu! » Zis-a Domnul &titre el: s Dar eu voi fi cu tine si tu vei zdrobi pe Ma-

dianiti, co pe un singur om ». Ritspuns-a

Ghedeon

Domnului:

Dad,' inteadevar am aflat har in ochii

atunci da-mi un semn de incredintare ca tu esti cel ce vorbesti cu mine.

Ma rog sa nu pleci de aici, pana ce nu voi veni la tine si-ti voi scoate darul meu si-1 voi pune inaintea ta. » Si a zis Domnul: Rämanea-voi, Omit ce te vei intoarce!

S't Ghedeon s'a dus acasa i a i azime dinteo efa de fain& Si carnea a pus-o inteun paner, iar zeama a turnat-o inteo oalà s'it le-a

gait un ied

adus la el, acolo sub stejar, i i le-a pus dinainte. Atunci ingerul Domnului a rostit atre el: 4 Ia carnea i azimele si pune-le

pe stanca aceasta, iara zeama vars'o peste ele ». S't el a facut intocmai.

Atunci ingerul Domnului a intins varful toiagului care era in mana lui si a atins cu el carnea i azimele. Si a izbucnit foc din stand, si a mistuit carnea §3.1 azimele, iar ingerul Domnului a

pierit din ochii lui. Deci s'a incredintat Ghedeon cd acela fusese ingerul Domnului si a strigat Ghedeon: Vai mie, Doamne Dumnezeule, ca am vazut pe ingerul Donmului

fat& catre fatit!

www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 7

Dar Domnul i-a raspuns: a Pace tie, nu te teme, nu vei muri » Atunci Ghedeon a cladit acolo un jertfelnic Doranului, i i-a dat numele: Iahve-Salom. Si se aflä, pima in ziva de astazi, in Ofis, cetatea Abiezritilor.

lar in noaptea aceea Domnul a

au trecut Iordanul si au tabarit in sesul Izreel.

Ci Duhul Domnului I-a intarit pe

Ghedeon si el a sunat din tra,mbita

Abiezritii cu strigäte de razboi au pornit dupa el.

Apoi a trimis vestitori in toata

rostit catre Ghedeon: « Ta zece oameni dintre slugile tale si un taur din cireada

semintia luiManase, si la glasul lui au por-

ani i clartima jertfelnicul lui Baal, care

ridicat intru intampinarea lor. lar Ghedeon a grait catre Dum-

tattilui tau si Inca un taur de sapte

este al tatalui tau, tiA stalpul Aserei de alaturi taie-1.

Apoi cladeste un jertfelnic Domnului Dumnezeului täu pe acest varf de

stanca, din pietre bine randuite iei taurul al doilea i sä-1 aduci ardere de tot cu lemnele din stálpul pe care 1-ai täiat. »

Si Ghedeon a luat zece oameni dintre slugile lui si a fticut precura i-a poruncit lui Domnul. Iar fiindca se temea de cei din neamul tatalui nia si de oamenii din cetate sit siivarseaseä, lucrul ziva, de aceea 1-a stivarsit noaptea.

Deci cand s'au desteptat dimi-

neata oamenii cetatii, iatä, ea, jertfelnicul

lui Baal era daramat, iar stalpul Aserei de langa, el era taiat i taurul al doilea adus ardere de tot pe jertfelnicul nou cladit.

Si se intrebau oamenii ei intre ei:

Cine a facut fapta aceasta? o Si pe

cand se tot friimantau bateau capul, i-au dat de rost: a Ghedeon, fiul lui Thas, a savarsit aceasta, faptä Atunci oamenii din cetate i-au spus lui Ioas: Scoate incoace pe feciorul tau, ca sä fie omorit, fiindca a diramat jertfelnicul lui Baal si a taiat stalpul Aserei

care era aläturi! Dar Ioas a raspuns gloatei care tabarise pe el: Vreti voi sá apärati pe Baal? Vreti voi sa-i säriti inteajutor ? Cine il va apara ea moarii pad& dimi-

neata. Dacti este Dumnezeu, sä se apere singur, fiindcii i s'a daramat altarul. »

De aceea i-au pus atunci lui Ghedeon numele Ierubbaal, adicii Baal sit se apere impotriva lui, fiindca i-a da-

nit dupä el; si a mai trimis vestitori in Aser i in Zebulon i in Neftali, care s'au

intr'adevär, tu vrei

nezeu:

mantuesti prin mana mea pe Israil, dupä

cum ai rostit, Iatä eu voi pune pe aria un brat de rani. Daciti roua va cädea numai pe bratul de land, i tot pamantul va fi uscat, atunci voi sti ca tu vrei sá mantuesti prin mans, mea pe Israil, dupä cuvantul tau! »

Si asa s'a intamplat: Cánd el se

seal& dimineata j stranse bratul de Ian& stoarse roua din Jana, iesi o cupli plina

de apa. Atunci Ghedon grai catre Dum-

a Sa, nu se aprindä mania ta impotriva mea, daca voi mai vorbi incä, o data, si dacä voi mai face inca o incercare cu lama: sa rárnaie uscatii numai lama, iar pe tot piimantul nezeu:

cada roua ».

lar Dumnezeu, in noaptea aceea, a facut intocmai i bratul de Ian& a ritmas uscat, el singur, iar pe tot pamantul cäzuse rouä.

7.

Ostassii lui Ghedeon, visul profetic i lupta

cu Madianitii la Ain-Harod. Si Ierubbaal, adica Ghedeon, si tot norodul care era cu el s'au sculat disde-dirnineatá si au thbarit la AinHarod, ia,r tabara Madianitilor venea spre miaza-noapte de el, la poalele More, in largul Atunci Domnul a zis lui Ghedeon:

Norodul care este cu tine e prea mult, ea sa-ti dau in mama, pe Madianiti; caci

Israil ar putea sit se semeteasca impotriva mea si sä, spuna: Mana mea a fost mantuitoarea mea! »

riLmat altarul.

lar toti Madianitii ii Amalecitii Fiii Räsáritului s'au legat fare ei 269

www.dacoromanica.ro

17*

CARTEA JUDECATORILOR, 7

Deci acum striga tare in urechile

and sosi Ghedeon, un om din

aceia despre care îi voi spune: acesta

strap, tocmai povestea tovarasului eau un vis i spunea: « Am visat un vis si iati o turtä de paine de orz venea de-a rostogolul peste tabara Madianitilor s't a ajuns la cortul nostru i 1-a izbit I-a trintit si I-a fäcut vraiste i naruit a rimas cortul ! * Atunci sotul sau i-a raspuns si a zis: o Aceasta nu insemneaza altceva far& numai sabia lui Ghedeon, feciorul lui Ioas, israilteanul: Dumnezeu va da

mearga.

tabara. »

multimii i glasueste: « Cui ti este frici

tremurä sii so intoarca i sit se departeze de muntele Ghilboa! s Atunci douäzeci

i doua de mii, din gloata, s'au

intors inapoi i zece mii au rimas. Ci iar a zis Domnul catre Ghedeon:

a Tot e prea mult norod. Adu-i jos la

izvor, ca sa ti-i aleg acolo. Si despre care iti voi spune: acesta si meargi cu tine acela sa mearga cu tine ! Iar toti

si nu mearga cu tine

ace/a si nu

Si a adus pe camera jos la izvor,

iar Domnul a grait catre « Pe toti

Ghedeon:

coi ce vor linchi ap& cu limba, precum lincheste ciinele, sa-i pui

la o parte; pe toti cei ce se vor pune In genunchi, ca si bea, pui iaräsi laoparte. »

Si numárul celor ce au linchit apa,

din pumnii dusi la gura, a fost trei

sute de insi, pe cind toti ceilalti din gloatá, ca si bea api, s'au pus in genunchi.

Ci Domnul a rostit catre Ghedeon: o Cu cei trei sute de insi care au linchit

apa vi voi mil-Atli pe voi

i

In mina lui pe Madianiti, cu toata lar Ghedeon auzind istorisirea

visului i tilcuirea lui, s'a inchinat Dom-

nului si s'a intors In tabara lui Israil

si a strigat: e Sus cu totii, caci Dotrmul va da in miinile voastre tabara Madianitilor ! ».

Apoi a impartit pe cei trei sute de oameni in trei cete i le-a dat la toti in mina buciume i ulcioare goale, iar inlauntrul ulcioarelor torte apiinse.

Si Ghedeon le-a spus: o Uitati-vi la mine i faceti intoemai; i iat& dud eu voi ajunge la capitul taberii, atunci

precum voi face eu, intocrnai faceti

eu voi

voi.

da pe Madian in mina ta ; iar tot noro-

dul eelalalt, ducal-se fiecare la vatra sa!* Atunci Ghedeon a luat din miinile multimii ulcioarele i buciumele lor

pe toti ceilalti oameni din Israil i-a tri-

Cind eu voi suna din bucium,

cu toti cei de laugh,' mine, i voi sa sunati

la fel din bucium de jur-imprejurul taberii i si strigati: Pentru Domnul si

mis pe fiecare la cortul sau, iar pe cei trei

pentru Gbedeon ! » Iar child Grhecleon i cei trei sute

grait lui Gbedeon: Scoala-te ! Cazi peste tabiíra, ciici o voi da in miinile tale.

strajii celei de mijloc, tocmai dud se schimbau strajiirii, atunci ei au sunat din buciume si au spart ulcioarele pe

sute de insi i-a oprit. i tabara Madianitilor venea dedesubtul lui, in cimpie. Si in noapt,ea aceea, Domnul a

lar dad ti-e Mcii iga navalesti,

pogoara-te in tabarit mai Intâi tu si cu Pura, robul tau,

i asculti ce se vorbeste si pe urma mâinile tale fi-vor tari. Apoi da navala asupra taberei! » Si a pornit

de vale el si cu Pura, robul siiu, pin& la întâiaPtrajä, a taberei. Ci Madianitii i Amaleeitii i toti Fiii Rasiíritului

tabarisera in din*,

multi ca lacustele, iar camilele lor erau

nenumarate, ea nenumáratul nisip de pe tarmul 260

de barbati care 11 insoteau patrunserii, Villa la marginea taberii, la inceputul

care le tineau In maini. Si cite trele cetele aunará din buajume si sparser& ulcioarele i, stringind In mina sting& tortele i tinind in mina dreapti buciumele, sunau de zor i stri-

gau: « Sabia Domnului si a lui Ghedeon ! »

i au stat asa fiecare la locul lui de jur-imprejurul taberii, pe (-And in tabara toti alergau in toate partile tipau si o rupeau de fuga. Si pe cind cele trei sute de buciume rasunau, in toati tabara Madia-

www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 8 nitilor, intors-a Dumnezeu sabia fiecdruia impotriva tovardsului silu.

muna sunt acum in mána ta, ea s'a diim

Tereda i páda la tärmul rttului AbelMehola, inspre Tabat.

Când Domnul imi va da pe Zebah

oast,ea a fugit pana' la Bet-Hasita, spre

Atunci au fost chemati fiji lui

Israil din Neftali si din Aser si din Manase intreg F,4 au fugara pe 1VIadianiti.

Si Ghedeon a trimis vestitori In

tot tinutul muntos al lui Efraim cu

Pogoriti s5, intampinati pe i puneti stilpanire pe vaduri pitpit la Bet-Bara, Lidia pe Iorclan ». Si strángtmdu-se la chemare toti bdrbatii din Efraim, au pus mina pe vaduri pfintt la Bet-Bara, adicit pe Iordan. Atunci au luat prinsi pe doi principi ai Madianitilor, pe Oreb si pe Zeeb; pe Oreb 1-au ucis la stánca Oreb, iar pe Zeeb 1-au ucis la teascul Zeeb. i (1,11 chemarea: Madianiti

fugarit pe Madianiti, iar capetele lui

Oreb i Zeeb le-au adus la Ghedeon, de

cealalt5, parte a Iordanului.

Atunci a zis Ghedeon: «Prea bine!

pe Talmuna in máná, atunci và voi rupe spindrile cu'inardcini din pustie cu scaieti. o

Si a pornit de acolo la Penuel le-a spus celor din cetate la fe!; iar locuitorii din Penuel i-au rdspuns precum Ii räspunseserd i locuitorii din Sucot.

Si Ghedeon a rostit i catre oamenii din Penuel i le-a zis: « Cancl má, voi intoarce Cu izbándlt, voi ddráma turnul acesta!

Iar Zebah i Talmuna erau In Carcor impreung cu ostirile lor, ea la cincisprezece mii de cernerá, toti efiti mai ritmaseserit din toatá talara Fiilor cdci cazuserä o sutá domtzeci de mii de minará purtittori de sabia. 11.1.5i Ghedeon a luat-o pe calea calor

ce sälitsluesc in corturi, spre rdsdrit de Nobah si de Iogboha, si a citzut asupra taberii, tocmai edad talara era mai faifa

8. Celelalte f apte ale lui Ghedeon

fi sf dr,situl lui.

Ins5, cei din Efraim i-au zis lui:

« Ce insentneazá fapta asta, c5, nu ne-ai chemat si pe noi cánd ai purces la luptii impotriva Madianitilor ? Si au inceput cu el o ceartá inversunatti. El fusa, le-a rlispuns: o Se potriveste

oare ce-am fácut eu cu ce-ati facut voi? Oare nu este mai de folos sä culegi cior-

chinii de pe urmá in Efraim, decitt

culegi via lui Abiezer? Doar in mâinile voastre a da t Dum-

nezeu pe voevozii madianiti Oreb

o.stirii tale pttine? o

FA

Zeeb ! Deci se potriveste ce-am facut eu Cu ce-ati fácut voi ? Atunei, la rostirea

acestui ritspuns, duhul lor s'a potolit. Si. citad Ghedeon a ajuns la Iordan EA 1-a trecut el si cei trei sute de insi care erau cu el, flitmánzi, dar fugrtrind pe Madianiti,

A grita ciare locuitorii din Sucot: Dati va, rog ceva paine oamenilor care sunt impreuná cu mine, ciici sunt f15,iar eu urmitresc pe Zebah si pe Talmuna, regii Madianitilor ».

Insä chpeteniile din Sucot au rds-

puns: s Oare capetele lui Zebah E,3i Tal-

de grijit. Atunci Zebah i Talmuna au fugit,

dar Ghedeon i-a urmárit si a prins pe cei doi regi madianiti, Zebah i Talmuna, iar oastea intreagá a nimicit-o. Si intorchndu-se Ghedeon, fiul lui Ioas, din bätillie de pe povarnisul Heres, A prins pe un titilar dintre locuitorii

din Sucot i 1-a intrebat, i acesta i-a dat in scris numele cdpeteniilor din Sucot i numele b5,tranilor, saptezeci sapte de insi. Dup5, aceasta, a venit la locuitorii din Sucot i le-a spus: « Iatá pe Zebah

§i Pe Talmuna, pentru care m'ati luat in râ i mi-at,i spus: « Oare capetele lui

Zebah i lui Talmuna sunt acum in intima ta, ca sä d5,m paine oamenilor t5,i

sfársiti de oboseará?

Si a pus mana pe bdtranii cetatii

si a luat apoi márácini din pustie

scaieti cu care le-a rupt spinarea locuitorilor din Sucot. Apoi a därttmat turnul din Penuel si a ucis pe locuitorii cetátii. Dup5, acestea a intrebat pe Zebah si pe Talmuna: Cum erau b5,rbatii pe

261 www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECA.TORILOR, 9

care i-ati omorit la Tabor? » Iar ei au raspuns: s Erau asa ca tine, fiecare din ei avea chip de fecior de rege » Si Ghedeon a grait: Erau fratii mei, fiii maicii mele. Pe Dumnezeul cel viu! Daca i-ati fi lasat cu viatti, nu v'as fi omorit! Apoi a poruncit lui Iet,er, intaiul sha nascut: Scoala-te i omoara-i! » Insä tantirul n'a tras sabia, necutezand, caci era de-abia un copilandru. Atunci Zebah i Talmuna au zis:

Scoala-te tu ffi loveste-ne, caci precum e omul asa e si puterea 'ni!» Si s'a sculat Ghedeon .si a ucis pe Zebah i pe Talmuna. Apoi a luat colanele de lunisoare de la gâtul camilelor lor.

Si oamenii din Israil au grait lui Ghedeon: s Stapaneste peste noi tu si fiul tau precum si nepotul tau, pentru ca ne-ai scapat din mana Madianitilor ! Ci Ghedeon le-a raspuns:

voi

domni eu peste voi si nu va domni nici

Si a aova Ghedeon saptezeci de

copii, iesiti din coapsele sale, fiindca el

a avut mai multe femei. lar tiitoarea lui, care stätea in Sihem, i-a nascut si ea un fecior i i-a pus numele Abimelec.

Apoi Ghedeon, fiul lui loas, a murit la adânci batranete si a fost in-

gropat in mormantul lui Ioas, tata' sau, In Ofra, cetatea Abiezritilor. Dupa moartea lui Ghedeon, fiii lui Israil s'au intors iar i s'au pangtirit, inchinându-se Baalilor i vi-au pus dumnezeu al lor, pe Baal-Berit.

Astfel fili lui Israil nu si-au mai

adus aminte de Domnul Dumnezeul lor, cel ce Ii mantuise din mana tuturor dusmanilor care locuiau in jurul lor.

Si n'au arätat niel o iubire catre casa lui Ierubbaal, adia Ghedeon, pentru tot binele pe care-1 facuse lui Israil.

fiul meu, ci Domnul sà, donmeasca peste voi ! »

Si a mai zis Ghedeon catre ei: « Un lucru voi cere de la voi: dati-mi fiecare cerceii pe care i-ati luat 06,6 dusmanii aveau cercei de aur, intrucát erau Ismailiti ». Si ei au rii,spuns: « Dam bucuros

$i au intins pe p5,mant o mantie si au aruncat fiecare cerceii dusmanilor pradatii.

Si greutatea cerceilor de aur pe care ii ceruse Ghedeon a fost de o mie sapte sute de sicli de aur, in M'ara de lunisoarele i de cerceii de urechi de vesmintele de porfia luat,e de la regii Madianului

i in afana de colando de

lunisoare de la gatul camilelor. Si.

Ghedeon a pus sii, faca din

acest aur un efod F4 1-a asezat in cetatea

sa, adica in Ofra; fusa, toti din Israil au cii,zut, din pricina efodului de acolo,

la inchinare idoleascii, asa incat el a ajuns cursa, pentru Ghedeon i pentru casa lui.

Si Madianitii au fost umiliti intea fiilor lui Israil i n'au mai ridica,t capul,

astfel di tara a stat in tihnä

patruzeci de ani, cat a triiit Ghedeon.

Dup.& acestea, Ierubbaal, fiul lui

Ioas, s'a dus si a locuit in casa sa.

9.

Färcidelegile lui Abimelec, incilfarea, cciderea si moartea lui. Abimelec, fiul lui Ierubbaal, s'a dus

la Sihem, la fratii mamei sale si la celelalte neam.uri din casa unchiului sa,u le-a grait asa:

« Rostiti, vä rog, in auzul tuturor gospodarilor din Sihem: « Ce este mai bine: sä doraneascii, peste voi saptezeci de insi, adica toti liii lui Ierubbaal, sau domneasca peste voi un singur om? Apoi aduceti-vä aminte esa, eu sunt osul vostru si carnea voastra! Atunci fratii mamei sale pusera euvant pentru el la toti gospodarii din Sihem i le spuserä toate aceste cuvinte inima lor se pleca spre Abimelec, caci ei cugetau: E fratele nostru! » Apoi Ii &Aura saptezeci de sicli de argint din templul lui Baal-Berit cu ei Abimelec isi tocrni oameni färä capatai i golani care se tineau (lupa el.

Atunci el s'a dus in casa tatalui san la Ofra si a macelärit pe fratii sái, fiii lui Ierubbaal, cei saptezeci, pe aceeasi

piatra si n'a mai rämas decát Iotam,

fiul cel mai mic al lui Ierubbaal, fiindca se ascunsese.

262 www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 9

s'au adunat toti locuitorii Sii s'au dus si au pus rege pe Abilueleo, la stejarul care se di& in Sihem. 7, C.nd i-au spus aceasta veste lui Iotam, atunci el s'a dus i a stat pe vitrful muntelui Garizim i ridicanduii 6.

i

hemului i toti locuitorii cetatii

glasul a strigat i le-a vorbit: s Ascultati

incoace, gospodari din Sihem, i Dumnezeu sä, và asculte: Copacii au plecat °datâ sa-ai unga imparat care 85, stapaneascit peste ei, au zis maslinului: Fii imparat peste noi!

Ina, miislinul le-a raspuns:

« Sa

ma, lipsesc eu oare de untdelemnul meu,

intru care se cinstesc dumnezeii

i

oa-

menii, i s5, m5, duc sâ m5, legan pe deasupra copacilor?*

Atunci copacii graira catre smochin: a Vino tu gi fü imparat peste noi! »

Dar smochinul le faspunse: «Sä mä lipsese eu oare de dulceata mea ai de prea gustoasele mele roade, i eh viu sa ma legan peste copaci? » Atunci copacii au graft &Are vit5,: « Vino tu i fil imparitteasa noastra!

Insä vita le-a räspuns: S5, mit lipsesc eu care de mustul meu, care inveseleate pe dumnezei fa pe oameni, s5, viu sa ma legan printre copaci ? »

Atunci toti copacii s'au indreptat catre maracine: e Vino tu {a fil impàratul nostru! Si maracinele a rostit &Are copaci:

« Dacit inteadevitr voiti sa mä ungeti

imparat peste voi, veniti i adapostiti-vii,

la umbra mea; iar de nu, foc sa izbucneascl din maracine i sä mistue cedrii Libanului! »

Si acum vedeti daca voi cu bun&

credinta i cu cuget curat ati lucrat

ati fàcut rege pe Abimelec i daca ati facut bine ce-a'i f5,cut cu Ierubbaal cu casa lui i dacá i-ati rásplätit dupti faptele sale. Caci parintele meu s'a luptat pentru voi i vi-a piimejduit viata i v's scos pe voi din mâna Madianitilor. Insa voi v'ati sculat astazi impotriva casei tatalui meu i ati omorit pe fiii sai, gaptezeci de inai pe acelaai toca-

tor de piatr5,, i ati ridicat rege pe Abimelee, fiul roabei sale, stäpan peste gos-

podarii Sihemului, fiindcà el este rudà cu voi.

Dacii v'ati purtat cu Ierubbaal ai cu familia lui cu bung, credintà i cu cuget curat, bucurati-và' astäzi de Alamelee ai sa se bucure si el de voi. lar de nu, foc sä izbucneascA din Abimelec i ci, mistuiascit pa locuitorii

din Siliern ai casa Milo gi foc din gospodarii Sihemului si din casa Milo Ea sit manance de istov pe Abimelee !

21.- Apoi Iotam s'a dat in laturi ai a fugit ai s'a dus la Beergeba ai a locuit

acolo de frica fratelui sau Abimelec. lar Abimelec a domnit peste Israil

trei ani. Dumnezeu ins& a trimis un duh

de räutate intre darii Sihemului,

Abimelec i gospogospodarii Siliei

mului îi calcarà credinta fatä de Abimelee,

Ca sit razbune cruzimea fiiptuita cu

acei aaptezeci de fil ai lui Ierubbaal sángele varsat sa cad& asupra lui Abi-

melee, fratele lor, care-i ucisese, i asupra gospodarilor Sihemului, care Il ajutasera

sh-ai omoare fratii. Atunci gospodarii Sihemului, ca

facit rail, au pus oameni la pándà pe culmile muntilor, sä jefuiasca pe toti cal'atorii care treceau pe drumul caravanelor. i vestea i-a fost adusa lui A bimelec.

Atunci s'a ivit Gaal, fiul lui Ebed,

impreuna cu fratii

shi, eálátori prin Sihem, i gospodarii din Sihem prinserit

incredere in el.

Apoi ei ducandu-se in podgorii i calcand strugurii se puserit pe petrecere. Intrarà apoi in templul dumnezeului lor i mâncara biturà i blestemara pe Abimelec. lar Gaal, fiul lui Ebed, rosti: Cine este Abimelec i ce este Sihem, ca s5, fim noi robii lui? Oare nu este el feciorul lui Ierubbaal, i Zebul slugerul lui ? El ar fi sit fie slug& oamenilor lui Hemor, tatäl lui Sihem ! i atunci pentru co si, fim noi robii lui? De aa avea eu acest popor sub

culeserá viile

263 www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 9 mtma mea, afo goni pe Abime/ec!* Si a zis un cuvAnt cu tale In pofida lui Abimelee: Sporeste-ti ostirea i iesi la luptit !

CAnd a auzit Zebul, voevodul

aceste cuvinte ale lui Gaal, fiul lui Ebed, s'a mAniat foarte, Si a trimis vestitori la Abimelec, la Aruma, cu aceastit stire: s lath. a Gaal, fiul lui Ebed, impreunit cu fratii sâi au venit In Sihem i iatit ritzvritteso cetatea impotriva ta. Deci acum porneste de cu noapte cu gloata care este langit tine si atine-te la pAndi In cAmpie. lar mitine dimineaa la asitritul soarelui, niivaleste impotriva cetittii. lar

and Gaal cu oastea lui vor iesi sit te intAmpine, fii, cu el cum bine.

va veni mai

Si s'a sculat Abimelec i toatit oa,stea care era cu el, in puterea noptii, çd s'au atinut la pAndit, lângâ Sihem,

impitrtiti in patru ode.

lar and a iesit Gaal, fiul lui Ebed, si a %cut popas dinaintea portii cetatii, Abimelec ii oastea lui s'au ridicat din ascunatoarea unde pAndeau. Si vitzAnd Gaal gloata rtceea, a zis

lui Zebul: Iatit niste oameni care se pogoarit de pe culmile muntilor s. Insit

Zebul i-a aspuns: « Tu vezi umbra muntilor iti se nitzare cä Bunt oameni !

Ins& Gaal zise a doua oaa: Nu, ei este oaste, care se pogoarit dinspre Buricul pämântului, i o altit ceatil vine prin dreptul Stejarului Vracilor ! *

Atunci a rostit atre el Zebul:

Uncle este acum gura ta cea spart5

and ziceai: Cine este A-bimelec ca

slujim lui? IatA inteadevar ostirea pe care o dispretuiai. Iesi acum i te luptit Cu ea!

Atunci a purees Gaal In fruntea gospodarilor Sihemului si s'a luptat cu Abimelec.

Dar Abimelec 1-a pus pe fug& si Gaal a fugit din fata lui i multi dintre oamenii lui azurit apusi, pâná sii, ajung5 la poarta Dup5, acest,ea, Abimelec s'a fntors

la Aruma, iar Zebul a alungat pe Gard si pe fratii lui i i-a dat afarit din Sihem.

A doua zi, norodul a iesit In tai Abimelec a prins de veste. Si a luat ostirea i a impArtit-o In trei cete i s'a atinut la pandit in c'Amp. Si and a vitzut eá poporul iese rin5,

din cetate, a abitrit pe el

i 1-a nutcelärit. In vreme ce Abimelec i ceata lui nitvgleau i puneau sapânire pe poarta celelalte douit cete cadeau In spi-

narea tuturor celor din twin& si-i m5celitreau.

Si Abimelec a impresurat cetatea toat5, ziva aceea si a pus stitpAnire pe ea, iar pe norodul din cetate 1-a omorit cetatea a dat-o la pitmAnt i a prearat vatra ei cu sare. Auzind despre acestea, toti gospodarii din Migdal-Sihem s'au vArit sub turnul templului lui Baal-Berit. Si i-au adus veste lui Abimelec

toti gospodarii din Migdal-Sihem s'au adunat acolo. Atunci Abimelec s'a suit pe muntele Talmon cu toaa oastea lui; i Abimelee a luat o secure in maná si a inceput sit taie crängi de copac i le-a pus pe umitr, apoi a poruncit ostenilor care erau cu el: « Ce m'ati vázut cä fac, faceti i voi degrabb, !

Atunci, la fel, tot poporul a inceput sá taie fiecare ate o crosnit de cangi si au pornit pe urma lui Abimelee si le-au gamAdit sub turn si au dat foc turnului, incitt toti gospodarii

din Migdal-Sihem care erau inläuntru, aproape o mie de barbati si de femei,

pieria in Mari.

Dup.& acestea, Abimelec a pornit

spre Tebet si a impresurat Tebetul 1-a cuprins.

Dar in mijlocul orasului era un

turn puternic si au fugit acolo toti gospodaiii orasului i bitrbati i femei; au inchis portile dup5, ei i s'au urcat pe acoperisul turnului. lar Abimelec a ritzbit pan& la turn si 1-a impresurat si s'a apropiat pAnA la usa turnului ea dea foc. Atunci o femeie a aruncat o piata, de rAsnitit in capul lui Abimelec i i-a

sfitramat taste,. lar el, chemAnd degrabit pe scu-

264 www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 10, 11

lar Amoritii treceau Iordanul ca

tierul care-i ducea armele, i-a poruncit:

« Scoate sabia si ucide-mä, ca sil, nu zicit

lumea despre mine: 4L-a ornorit o femeie

scutierul 1-a sträpuns cu sabia,

Abimelec a murit. Vizand liii lui Israil cá Abimelec a murit, s'a dus fiecare la vatra sa. Astfel, Dumnezeu a fasplatit lui Abimelec fartidelegea pe care o silvärsise

fatä, de parintele situ, omorind pe cei saptezeci de frati ai Asijderea, toatä ticáloia gospo-

darilor din Sihem a intors-o Dumnezeu In capul lor, i astfel s'a adeverit cu ei blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubbaal. 10.

Judeditorii Tola si lar. Filistenii fi Amonifii asupresc pe Israil.

Dupit Abidelec s'a ridicat, ca

mäntuiascii pe Israil, Tola, fiul lui Pua,

fiul lui Dodo, bärbat din semintia lui Isahar ; si el locuia in Samir, In muntii

Efraim. Tola a fost judecätor in Israil douäzeci

i trei de ani; si a murit si a fost

inmormantat in Samir. In urma lui s'a sculat Iair din Galaad i a fost judectitor in Lsrail douäzeci FA doi de ani.

El avea treizeci de fü, care dirá-

reau pe treizeci de asini, i avea treizeci

de orase care se nume,sc asezärile lui Iair pänä, in ziva de azi i sunt in tinutul Galaad. Apoi Iair a murit i a fost inmormitntat in Camon. Si fili lui Israil facurä, iarài fapte rele in ochii Domnului i slujirit Baalilor Astartelor j dumnezeilor Siriei i dumnezeilor Sidonului i dumnezeilor Moabului i dumnezeilor fiilor lui Amon si dumnezeilor Filistenilor i päräsira pe Domnul i nu-i rnai slujifa. Atunci izbucni mänia Domnului im-

potriva lui Israil si-i clädu vanduti in

mäna Filistenilor i in mftna Amonitilor. Si acestia impilarä, i asupriril pe fiii lui Israil, din anul acela optsprezece

ani in sir, pe toti liii

lui Israil, care erau de cealaltil parte a Iordanului, in tinutul Amoritilor, adici in Ga/aad. 265

sä, se lupte chiar cu luda i cu Veniamin cu semintia lui Efraim, asa inda Israil

se gasea in mare strilmtoare. Atunci fiii lui Israil strigarä catre Domnul si se tánguirit: « Pacittuit-am inaintea ta, fiindeä am päräsit pe Dumnezeul nostru si am slujit Baalilor s. Dar Domnul a riispuns fiilor lui Israil: « Oare nu v'am sciipat eu de Egipteni si de Amoriti i de fiii lui Amon si de Filisteni ? Si Sidonienii i Amalecitii i Madianitii v'au asuprit pe voi i &ti strigat catre mine si v'am mäntuit din mana lor. Insä voi m'ati näpustit i ati slujit

altor dumnezei. Pentru aceea nu vreau sä vä mai mäntuesc. Duceti-vä i strigati la dumnezeii pe care vi i-ati ales ; ei s'A vä mäntuiasa In ceasul stritmtoriirii voastre ! Dar fiii lui Israil au zis ciitre Domnul: PAciituit-am; fá cu noi cum vei crede di e mai bine, numai scapä-ne, rugiimu-te, i de data acea,sta! »

Si ei au dat la o parte pe dum-

nezeii cei straini din mijlocul lor i au

slujit Domnului o Donmul n'a putut s'A mai rabde jalea lui Israil.

lar când fiii lui Amon au fost

ehemati la luptit, tabäririi, in Galaad, se adunará i fiji lui Israil i täbáriri

ei in Mitpa.

Atunci voevozii poporului din Galaad graira fiecare catre ai säi: « Care este

bärbatul care va incepe lupta lui cu fiii

lui Amon ? Acela ea fie capetenia

tuturor gospodarilor Galaadului ! *

11. I storia judeccItorului Ieftae pi jertfirea

fiicei sale.

Ieftae Galaaditul era viteaz mare, dar era feciorul unei femei desfrânate. Galaad era tatäl lui Ieftae. lusa' i femeia lui Galaad Ii nälsouse lui feciori; i cand feciorii ei se

facurä mari, alungarà pe Ieftae, spunându-i: « Tu nu vei mai avea parte de mostenire in casa tatillui nostru, fiindcit tu esti feciorul altei femei ! * Atunci Ieftae fugi din fata fratilor

www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 11

sal si se siilgslui In tinutul Tob; i se acivari lng Ieftae oameni filet citpt&i, care ieseau cu el dup.& pleasc5.

i dupg citiva vreme, Amonitii intrari in lupt cu Israil.

Deci pornind ritzboi Amonitii impotriva lui Israil, biltrinii din Galaad se duserit sit aducit pe Ieftae, din tinutul Tob.

i gräirä catre Ieftae: « Vino si

capitanul nostru, ca si ne luptim cu fiii lui Amon! »

Ieftae rispunse bätranilor Galaadului: a Nu sunteti voi cei ce m'ati urgisit i m'ati gonit din casa tatglui meu?

Atunci cum veniti voi la mine, azi child sunteti la ananghie? »

Ci bitranii Galaadului intoarser5, Tocmai pentru

lui Ieftae cuvitntul:

aceea ne intoarcem acum la tine, ca sä mergi cu noi i si te lupti cu fiii lui Amon i sa ffi capitanul nostru, al tuturor locuitorilor din Galaad !»

Atunci Ieftae fitspunse bitranilor Galaadului: Asa dar, dach mä aduceti

inapoi ea si mg lupt cu Amonitii dacit Domnul mi-i di pe mini, atunci

fi-voi cgpetenia voastrit? lar bittranii Gala,adului ziserg lui Ieftae: Domnul este martor intre noi si el si ne pedepseaseit dac5, noi nu vom face dup5, cuvitntul Ulu ». Atunci Ieftae a pornit cu bittranii

Galaadului, iar poporul I-a ridicat capitan peste ei i principe, si el a rostit toate cuvintele pe care le spusese biacum inaintea Domnului, la Mitpa.

Cand a iesit din Egipt, Israil a dilatorit prin pustie pang la Marea Rosie si a ajuns la Cades. Apoi Israil a trimis soli la regele Edomului, cu aceasti solie- Lasä-m5, si tree, te rog, prin tara ta e. Ins& regele Edomului n'a voit auzg. Tot asa a trimis Israil o solie la regele Moabului niei el n'a voit. i Israil a rAmas in Cades.

Attmci a pornit prin pustie pi a

ocolit tara Edomului i tara Moabului

si a iesit in partea de ritsitrit a Mori, bului. i a tibdrit dincolo de Arnon, dar n'a intrat In tara Moabului, de vreme ce Amonul este hotarul Moabului.

Pe urmit Israil trimis-a soli la Sihon, regele Amoritilor, regele Hesbonului, cu aceasti solie: Ingitdueste-mi sii,

tree, te rog, prin tara ta, ca sit ajung la locul haritzit Baia ». Ci Sihon nu i-a ingaduit lui Israil sit treacit' prin tara lui, ci Sihon a

strans toati oastea lui si a tibirIt la Iahta si a intrat in Iuptä cu Israil. Dar Dorrmul Dumnezeul lui Israil

a dat pe Sibon, cu toat& oastea lui, in mina lui Israil i Israil Il biltu i uprinse torah; tara Amoreilor, säläIuiti in

acest tinut. Astfel a luat In stapanire tot tinutul Amoritilor de la Amon pan& la Iaboc si din marginca pustiei pang. la Iordan.

lar acum cand Domnul Dumnezeul lui Israil a alungat pe Amoriti din fata poporului eau Israil, cum te faci tu

Dup& aceea Ieftae a trimis soli la regele Amonitilor cu aceastit solie: « Cc

stipan in tara lui?

In Ora mea?* Ci regele Amonitilor a dat acest

tu cu adeviirat? Tot asa, mosia celor pe care ii alungi Domnul Durnnezeul nostru dinaintea noastri; o luim i noi

pricing este intre mine EA" tine, cg vii impotriva mea ea BA te bati cu mine, räspuns solilor lui Ieftae: 4 Este pricina

ci Thrall, and a iesit din Egipt, a cotropit tara mea de la Arnon pan& la Iaboc i piing la Iordan. Deci acum

Oare ceea ce iti di 85, stipanesti Chemos, dumnezeul tan, nu stitpanesti

In stapanire. Oare esti tu mai iscusit decal Balac, fiul lui ipor, regele Moabului? S'a

Dar Ieftae a trimis a doua oaf&

luptat el cumva cu Israil, sau a purtat vre-un ritzboi cu el?

lui Ieftae: Israil n'a cotropit tara Moabului i nici tara fiilor lui Amon.

In satele invecinate si in Aroer i in satele vecine cu el, precum s't in toate cetiitile de pe malul Iordanului, timp

di-mi-o inapoi filet galceavit! »

soli la regele Amonitilor, Ca sii-i spue asa: 4 Iati rgspunsul

Cat& vreme a locuit in Hesbon

266 www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 12

de trei sute de ani, pentru ce nu le-ati luat inapoi In vremea aeeasta ? 27. Eu nu ti-am gresit cu nimic, dar tu Imi faci strambatate, voind ritzboi cu mine. Domnul, judecatorul, si judece azi intre fiii lui Israil i fiii

Ieftae i-a raspuns: 4 Du-te!* Si i-a dat drumul doua luni. Si ea s'a dus impreuni cu suratele ei ca sä-sí planga fecioria prin cei munti. lar dupa ce s'au sfarsit cele douä

lui Amon ! 28 'usa regele Amonitilor n'a dat nici o

1ndeplinit cu ea juruinta cu care se ju-

a,scultare cuvintelor pe care i /e-a trimis Ieftae.

Atunci Duhul Doranului s'a pogorit peste Ieftae si el a trecut prin Efraim i prin Manase si a trecut prin

Mitpa Galaadului si de la Mitpa Galaadului a pornit impotriva Amonitilor. Si Ieftae a facut Domnului o juruintä i a zis: 4 Daca tu cu adevarat

imi vei da in mana pe fiii lui Amon, Atunci oricine va iesi din usa casei mele intru intampinarea mea, cand

ma voi intoarce cu izbanda din lupta

ce Amonitii, acolo va fi afierosit Domnului voi aduce ardere de tot ! Si a pornit Ieftae 1mpotriva Amonitilor, ea se razboiasca, cu ei, i Domnul

fi dadu In mana lui. i ti bate de la Aroer pana spre

douazeci de cetati i ph,nä la Abel-Cheramim, inteo batalle cumplita. Minit

astfel fiii lui Amon fiirä infrânti de fiji lui Israil. Ci Ieftae inturnandu-se la Mitpa ,

In casa sa, iatä câ fiica sali iesi intru intampinare, cu chimvale i dantuind in hora ;

ea Ii era singura odrasla; afara de ea

luni, ea s'a intors la total sau i e/ a

rase. lar ea n'a stiut de barbat. Si s'a fdout datinä In Israil: In fiecare an, fiicele din Israil se duc sä jeleasca pe fiica lui Ieftae

Galaaditul i anume patru zile pe an. 12.

Raboiul dintre Galaad pi Elraim. Judeaitorii Elon uj Abdon. Efraimitii, dupä aceea, s'au adunat,

au trecut Iordanul pe la

Tefi

i au

zis catre Ieftae: Pentru ce te-ai dus s'a te razboesti cu Amonitii i pe noi nu ne-ai chemat mergem cu tina? Da-vom foc casei tale sa, arza peste tine !

Ci Ieftae le-a ritspuns: Eu eram certat cu poporul meu i Amonitii il jacmaneau. i a strigat la voi, iar voi 1-ati

mantuit din mana lor. Si and au väzut ca, nu este nici un mantuitor, mi-am pus viata in primejdie

si am pornit Impotriva Amonitilor

Domnul i-a dat in mana mea. Pentru ce veniti acum impotriva mea s5, lupta,ti cu mine ? »

Si a strans Ieftae pe toti Galaa-

nu mai avea niel un fecior i nici o fata.

ditii si a inceput râzboiul cu Efraimitii, coi din Galaad ffipuserä pe cei din

vesmintele

Efraim. i fugarii efraimiti ziceau: 4 Noi suntem Galaaditi, In cuprinsul lui Efraim

Si cand o vazu Ieftae, sfasie i striga: e Vai, fiica mea, tu m'ai zdrobit de istov si tu singura casunat nenorocire, caci eu am des-

chis gura ou juruinta catre Doranul acum nu pot sa mi-o mai iau inapoi ! » Dar fata i-a raspuns: Parintele meu! Deschis-ai gura ta In fata. Domnului, fa cu mine dupl cuvantul care a iesit din gura ta, o data ce Domnul ti-a dat sä te razbuni impotriva dusmanilor tiii, fiii lui Amon ! »

Apoi zise iarâi tatalui ei:

In cuprinsul lui Manase ! »

Apoi Galaaditii au pus stäpanire, In partea Efraimitilor, pe vadurile Iordanului; i cand unul din fugarii efraimiti zicea: Lasii-ma, sa tree dincolo », atunci 11 intrebau Galaaditii: « Ce esti tu ? Efraimit ? o Daca el zicea: 4 Nu sunt ! », o

« 115,-

razeste-mi mie numai atata: ingadue-mi

un fagaz .de douti, luni ea sä mil due sa ratacese prin munti i si plang fecioria mea, eu i cu suratele mele ! 267

Ei li spuneau: Atunci, in zi: ihbolet o; iar acola, zice,a: s Sibbolet »,

fiindca nu putea sä rosteasch intocmai. Atunci puneau mana pe el si-1 junghiau la vadurile Iordanului. Astfel au cazut In zilele acelea dintre Efrairniti patruzeci i douii, de mii de oameni.

www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 13

Ieftae a fost judecator in Israil timp

de sase ani; si a murit Ieftae Galaaditul si a fost inmormilntat in cetatea

sa, in Mitpa Galaadului. Dupa el a fost judeciitor in Israil, Ibtan din Betleem. El avea treizeci de feciori si a maritat si a scos din casa treizeci de feto, treizeci de nurori a adus in casä, femei feciorilor sal, i a fost judecator In

Israil sapte ani. Apoi Ibtan a murit si a fost in-

mormântat in Betleem. i dupa, el a fost judeciltor in Is-

rail, Elon din Zebulon, care a judecat pe Israil zece ani. i a murit i Elon Zebulonitul a fost inmormántat in Aialon, in tinutul Zebulon.

Dupä, el a fost judecator in Israil,

Abdon. fiul lui Hilel din Piraton. i el avea patruzeci de feciori treizeci de nepoti, care umblau calare pe saptezeci de asini. $i a fost judecator In Israil opt ani. Apoi Abdon, fiul lui Hilel din Piraton, a niurit i a fost inmormantat In Piraton, in tinutul Efrairri, pe muntele Amalecitilor.

tuiascii, pe Israil de sub jugul Filistenilor

i s'a dus femeia i i-a istorisit bärbatului ei i i-a spus: s Un om al lui Dumnezeu a venit la mine, si chipul lui era ca chipul unui inger al lui Dumnezeu, minunat foarte, irisa nu 1-am intrebat de unde este el si nici el nu mi-a spus cum il dilema,. Ci el a rostit catre mine: a Iati-te, vei zamisli si vei naste un fecior. Tu, acum, s'A nu bei vin, nici bauturi bitatoare i nici sa manânci ceva spurcat, fiindca, copilul tau va fi nazireu al lui Dumnezeu, din pantecele maicii sale pänä la rnoarte. » Atunci Manoe s'a rugat Dorunului si a zis: s Te rog, o Doamne! Sri rnai

vie inca o data la noi omul lui Dumnezeu pe care 1-ai trirnis, ca sá ne Invete ce sa facem cu pruncul care se va naste!* i Dumnezeu a auzit glasul lui Ma-

noe i ingerul lui Dumnezeu veni inca

o data la femeie, pe cänd ea se afla in tarini, iar Manoe, barbatul ei, nu era

cu ea.

Atunci femeia a dat zor i a alergat si a vestit pe bärbatu-sau spunitndu-i: Tata, mi s'a aratat omul care a venit daunazi la mine o.

13.

Israil sub jugul Filistenilor. Imprejurcirile nafterii lui Samson.

Manoe s'a sculat si a mere (lupa femeia sa, i sosind la omul acela i-a

grita: s Tu esti omul care ai vorbit cu femeia mea ? s i el a riispuns: s Eu fiii lui Israil iariisi facura tati in ochii Domnului i Domnul sunt!*. Manoe a urmat: « Acum, daca In mana Filistenilor timp de patruzeci se implineste cuväntul tau, ce pravila de ani. i era un barbat din Tora, din se- sä alba pruncul si ce trebue sá fac cu el ?» Riispuns-a ingerul Domnului lui mintia lui Dan, numit Alance, iar femeia lui era stearpit si nu finen copii. Manoe: De toate cate le-am spus fei ingerul Domnului s'a aratat fe- meii trebue sä se pazeascil. Din toate cate ies din vita de vie meii si a zis catre ea: « Tata, tu esti stearpä ká nu faci copii, insii tu vei sä, nu mi:manee; vin i bäutura imbatilmisli i vei naste un fecior. toare ea nu bea. i nimio necurat sa nu i acum pitzeste-te si nu bea vin manitnce. De toate cite am poruncit nici bäuturit imbatatoare si nu manca femeii, sa se pazeasca! Zis-a iarasi Manoe catre ingerul nimio necurat, Ca iata, tu vei rama,nea grea i vei Domnului: « Am vrea sa te mai tinem sa-ti pregiitim un ied ! naste un fecior. Briciul nu se va atinge Ci ingerul Domnului a raspuns lui de capul lui, caci copilul va fi nazireu al Domnului din päntecele maicii sale; Manoe: s Chiar daca ma opresti, nu si el esto cel ce va incepe sá manvoi manca din demancarea ta. Daca i

268 www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 14

ins5, pregatesti o ardere de tot, atunci adu-o Domnului! s Cad Manoe nu stia cum ca acela este ingerul Domnului. Deci Manoe 1-a intrebat pe ingerul Domnului: Cum te chiamá, ? de se va implini fa,"gaduinta ta, noi vrem sä te cinstim. Atunci i-a raspuns ingerul Domnului: o De ce intrebi tu de numele meu? Cad el este minunat! » i Manoe a luat iedul i prinosul

de paine si le-a adus ardere de tot, pe stand, Domnului, celui ce sàvarseste minuni; iar Manoe i femeia lui etateau si se uitau. i pe dud flacks, se ridica de pe jertfelnic, la ceruri, ingerul Domnului s'a inaltat in flacära jertfelnicului,

femeia lui, care privisera, au dizut cu fetele la p5,mant Mano e

i ingerul Domnului nu s'a mai arätat lui Manoe i femeii sale. Atunci a inteles Manoe cá acela fusese ingerul Domnului.

(Ji a zis Manoe catre femeia sa: Far& indoiala ea noi vom muri, cad am vazut pe Dumnezeu! » Dar femeia lui i-a ráspuns: Dad

i-ar fi fost Domnului voia sá ne omoare,

n'ar fi luat din mans, noastra arderea de tot si prinosul de paine si nu ne-ar fi ar5,tat cate ne-a aratat i nici nu ne-ar fi vestit acum un lucru ea acesta! Dup.& acestea, femeia a nascut un prune i i-au pus numele Samson ;

pruncul i'a fäcut mare i Domnul 1-a binecuvantat. i Duhul Domnului a inceput sa-1 impinga spre Mahane-Dan, dintre Tora Estaol.

rispuns tatalui 85,u: e Pe aceasta sa, mi-o

iei de sotie, fiindd ea ¡mi place ! *

Ci tatal eau si mama sa nu stiau cá acest lucru era de la Domnul i ca, Samson cauta prilej impotiva Filistenilor. In vremea aceea Filistenii erau stapani in Israil. i Samson s'a coborit, impreuna cu tatal situ i cu mama sa, la Timna

cand a ajuns la viile de la Timna, hail, cá i-a iesit inainte un poi de leu fácnind.

Atunci Duhul Domnului a navalit

peste Samson i el a rupt puiul de leu,

cum ai rupe un ied, mäcar ca nu avea nimic in mama lui. Ins& el n'a spus tatälui situ i mamei sale isprava sa. Apoi s'a coborit i a stat de vorb5, cu femeia, i ea placu mult lui Samson.

Dupà, catava vreme, a venit inapoi

ca s'o ja de sotie; dar s'a abätut din drum 85, vazii locul unde cäzuse leul

iatä, un roi de albine era in sta,rvul leului si un fagure de miere. i 1-a fasturnat in mana i mergand

pe cale mama din el si dud a ajuns

la tatal sau si la mama-sa, le-a dat lor si au mancat, dar lor nu le-a spus

ca scosese fagurele din starvul leului. Pe urma tatäl sau a venit de vale la acea femeie; si Samson a f5,cut acolo un °spat, precum au tinerii obiceiul «a fad:.

i vaztIndu-1 Filistenii, au luat treizeci de nuntasi ca sä fie cu. el. Atunci Samson le-a gait: e Am sä v5, spun o ghicitoare, i, dad yeti putea

sä mi-o ghiciti in cele sapte

14.

Samson se insoarcl cu o filisteandi ; nunta lui si cele petrecute la nuntei

i Samson s'a coborit la Timna a väzut o femeie, acolo in Timna, dintre fetele Filistenilor.

Dar tatiil sau si mama sa i-au zis: Oare nu se gaseste nici o femeie intre fetele fratilor tái i in tot poporul tau, ca ea te duci sa-ti iei sotie de la Filistenii cei netäiati imprejur ? Ins& Samson a

Apoi cand s'a intors a «pus tatälui sau j maicii sale: « Am vazut o femeie din fetele Filistenilor in Timna, deci acum petiti-o mie de sotie!

zile ale

ospatului i yeti putea 85, dati de rostul ei, atunci eu vb, voi da treizeci de vesminte

scumpe de in si treizeci de vesminte de sarbiltoare.

Insä dad, nu yeti putea sä, mi-o

ghiciti,

«â-mi

dati voi mie treizeci

de vesminte scumpe de in i treizeci de vesminte de sarbatoare! » Nuntasii i-au raspuns: « Zi ghicitoarea ta, s'o auzim! 269

www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 15

i Samson le-a spus: « Din cel hlupav a iesit mâncare FA din cel tare a iesit dulceatä,». Dar ei n'au putut sit ghiceascii ghicitoa,rea timp de trei zile. lar in ziva a qaptea au grait catre femeia lui Samson: « Indupleca pe barbatul tau sä ne spunti, ghicitoarea, dad: nu, ii dam foe i ie si casei

rintelui tau. Oare ne-ati poftit pe noi ca sit ne jacmaniti? Da ori ba? » Atunci femeia lui Samson a inceput sa-i planga spunä: « De bunii seama, tu ma ufasti s't nu ma

iubesti, fiindca ai spus o ghicitoare fiilor poporului meu i mie nu mi-ai destai-

nuit-o ». El însä i-a riíspuns: «Dad: tatalui meu i mamei male nu le-am spus-o,

cum o sit ti-o spun tie? o Ea ins& a plans mereu in fata lui sapte zile in ir, cat a tinut ospatul.

lar in ziva a saptea el i-a spus ghici-

toarea, fiindca, il tot silea. Dar ea a spus ghicitoarea celor din poporul ei.

i oamenii din cetate Ii spusera

a saptea zi mai nainte de asfintitul Boarelui: Ce este mai dulce decat mierea si ce este mai tare decat leul! » Ci Samson le-a räspuns: « Daca n'ati fi arat cu junca mea, n'ati fi ghicit ghicitoarea mea!

Atunci Duhul Domnului s'a pogorit peste Samson i el a venit de vale la Ascalon si a ucis treizeci de gospodari de acolo i le-a luat vesmintele lor de siirbatoare si le-a dat acelora care ghiciserä ghicitoarea. i s'a maniat foarte

si s'a suit in munte, in casa tatalui eau.

lar femeia lui Samson s'a miiiitat cu nuntasul care-i fuses9. ei vornicel la nuntli

tau de la nunta. Dar sora ei mai micä nu este oare mai frumoasa decat ea ? Si, fie sotia ta in locul ei! » Ins& Samson i-a raspuns: « De clata aceasta voi fi fara vinä fata de Filisteni dacä le voi face rim! » i a pornit Samson si a prins trei

sute de vulpi, a luat apoi torre ipunand vulpile coada la coada, a legat cate o tortä, la mijloc, intro cozi. Apoi a aprins tortele si a dat drumul vulpilor in holdele Filiatenilor 't a parjolit astfel i snopii ì graul Inca nesecerat, ha i viile i mäslinii. i au intrebat Filistenii: Cine a facut isprava aceasta? » i au zis: « Samson, ginerele gospodarului din Timna, fiindca

acesta i-a luat femeia si a dat-o vornicelului de la nuntä s. Atunci s'au pornit inteacolo si au ucis-o cu foc pe ea fo't pe fatal ei. lar Samson le-a zis: a Fiindca ati

fäcut una ca asta, nu mä voi astampara pan& cand nu mit voi fázbuna pe voi ».

Apoi, dupa ce-i batu crancen peste fluiere, peste coapse, s'a pogorit i vi-a

facut salas in petera stancii Etam. Dupä acestea, au pornit Filistenii si au tábarit in luda i s'au imprastiat in tinutul Lehi. Atunci i-au intrebat oamenii din ludo: a De ce ati venit imrotriva noastra ? » lar ei au riispuns: a Ca sa

pe Samson, de aceea am venit,

facem cu el precum a facut si el cu noi

i s'au pogorit trei mii de barbati din Iuda la petera stanch Etam i i-au spus lui Samson: « Nu stiai tu cä Fili-

stenii aunt stapani peste noi? De ce

ne-ai &cut isprava aceasta ? Raspuns-a Samson: Cum mi-au facut ei mie, asa

15.

le-am facut i eu lor!

Samson dcl loc holdelor Filistenilor. Samson ucide o mie de Filisteni la Ramat-Lehi.

Zis-au catre el: a Am venit aici

Dupa catva timp, in vremea secerisului gra.ului, Samson s'a dus sâ vaza pe femeia sa, ducandu-i un ied i zicand: Vreau sä intru la femeia mea, in odaia ei ». Ins& tatal ei nu 1-a Meat sä intre. (Ji el i-a zis: « Am gandit cu temei

In mintea mea ca n'o mai iubesti atunci am dat-o de sotie vornicelului

270

jos, ca sä te legam i sa te dam pe mana Filistenilor o. Dar Samson le-a zis:

Legati-va cu juramant ca nu mä veti

°mod chiar voi! »

Riispunsu-i-au:

«Nu, debe! Ci

numai vrem 85, te legam i si. te dam

pe mana lor. Dar de ucis nu te vom ucide! » Atunci ei 1-au legat cu douä funii noi i 1-au scos afara din petera,

www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 16

Când a ajuns la Lehi si Filistenii veneau cu strigate de bucurie inainte-i,

stalpii lor FA, scotandu-le Cu za,vor Cu tot,

peste el si funiile care erau innodate pe bratele lui se facura ea niste fire de in la para focului si legaturile de pe millnile lui se mistuira. Si gasind o falcii de asin proas-

%sat acolo.

atunci Duhul Domnului dadu naval

pata, a pus mitna si a luat-o i a ucis cu ea o mie de insi. Si a rostit Samson: « Cu o falca de magar i-am dat gramada peste gramezi; cu o falca de magar am ucis o mie de insi ! » lar dup5, ce a spus acestea, a arun-

le-a pus pe umar i le-a dus pe varful muntelui din fata Hcbronului si le-a lar dupa acestea, Samson s'a indragostit de o femeie din valea Sorec, pe care o cherna Dalla. Atunci capeteniile Filistenilor au venit la ea si i-au zis: aflä in ce sta puterea lui cea mare si

in ce chip am putea sä,-1 biruim, ca sa-1 legarn o sii-1 domolim, i noi iti vom

da fiecare ale o mie si o (ma de sicli de argint! »

Atunci Dalla a gait catre Samson:

te rog, in ce sta puterea ta cea mare si cu ce ar trebui

cat falca din m'ana. Drept aceea

« Spune-mi,

Ci Samson murea de sete. Si a strigat catre Domnul i s'a tanguit:

legat ca BA te dornolesti? Si Samson i-a raspuns: s Daca m'ar lega cu sapte coarde crude si inca neus-

numit locul acela Ramat-Lehi.

Daruit-ai prin maim robului tau acea-

sta mare izbavire o acum sä, mor de sete i sä, cad in mama celor netaiati

imprejur Atunci Dumnezeu despicä petera din Lehi i din ea tasni apa si Samson

Ii stampara setea i duhul lui se inviora si el prinse putere. De aceea s'a numit numele locului: o Izvorul celui ce strigtt si care izvor se aflä, in Lehi

pana in ziva de azi. Si Samson a judecat pe Israil in zilele Filistenilor vreme de douilzeci de ani.

cate, as pierde puterea si a ajunge ca orisicare om!» Atunci capeteniile Filistenilor i-au

adus sapte coarde proaspete o Judi, neuscate si ea I-a legat cu ele.

Si dusmanii care 11 pandeau sedeau

la ea 'Rite() odaie. Atunci ea i-a strigat « Samsoane, Filistenii dau peste tine! Dar el rupse coardele, cum se rupe o sfoarä, de cálti, cand da de para focului. Astfel puterea lui ramase necunoscuta. Zis-a Dallis, lui Samson: o Tat& tu

m'ai amagit

i mi-ai spus minciuni. Spune-mi, te rog, acum, cu ce ar trebui sä, te lege? » Raspunsu-i-a Samson: «Dad, m'ar

I.6.

Samson 9i Dalila filisteanoa, sofia Reizbunarea impotriva Filistenilor. Moartea lui Samson.

lega cu funii noi, care n'au slujit inca la nimio, a ajunge färä putere i m'as

Si de acolo Samson s'a dus la Gaza si a vazut acolo o femeie desfranata

1-a legat cu ele EA i-a strigat: « Samsoane,

a intrat la ea.

face ca once om ».

Atunci Dalila a luat funii noi o

Filistenii dau peste tine! » lar dusmanii

stateau la panda inteo odaie. Dar el

Si ea a spus locuitmilor din Gaza: a Samson a venit aici! Iarä, ei 1-au inconjurat de toate partile i s'au atinut tomtit noaptea aceea, la poarta cetatii o

le-a rupt de pe bratele sale ea pe o ata. Zis-a lar Dalila lui Samson: « Pan& acum m'ai amägit i mi-ai spus minciuni ;

au stat linistiti toatii noaptea, zicand

apune-mi, te rog, cu ce ar trebui sà te lege? » Raspuns-a el: «Daca ai tese in

In gandul lor: Cand s'o lumina de ziuti, sa-1 omorim!»

panza ta cele sapte suvite din capul

Irma Samson a dormit pan& la miezul nopii, iar la miezul noptii s'a sculat si a inhatat cele douil, canatmi

meu i le-ai bate cu vatalele, as pierde

puterea mea si a ajunge ca orice om *.

Si ea I-a adormit si a tesut cele sapte suvite din capul lui in panza ei,

ale portii cetatii, impreuna cu amandoi

271

www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 17

Si le-a bátut cu vatalele si pe

urmä i-a strigat: « Samsoane, Filistenii dau peste tine ! » Ci el s'a desteptat din somnul lui si a smuls i razboiul

tura. lar puterea lui a rämas necunoscutá.

Atunci i-a zis Dalila: « Cum zici tu: « Eu te iubesc », cand mima ta nu este a mea ? ht.& ea de trei ori pan& acum m'ai amigit si nu mi-ai spus in ce stä, puterea ta cea mare ! » Deci ea hartuindu-1 cu vorbele ei in toate zilele i chinuindu-1, sufletul lui

s'a amarit de moarte, Si-i deschise toata mima lui spuse: « Briciul n'a trecut peste capul meu, fiindcä eu sunt nazireu al lui Dum-

nezeu din pántecele maicii mele ; &ea mi-ar rade eineva parul eapulta, atunci puterea mea s'ar duce de la mine si as släbi i a ajunge ca orisicare ora! »

Deci vazand Dalila ci el i-a dezvaluit toatä mima lui, a trimis FA a chemat pe voevozii Filistenilor, spunandu-le: « De data aceasta veniti incoace,

cad mi-a destainuit toata mima lui ! » Si au venit la ea voevozii Filistenilor i-au adus, in máinile lor, sielii de argint.

Dat-a dumnezeul nostru in mâinile noastre pe dusmanul nostru si strige:

pe pustiitorul tinutului nostru

i pe

ucigasul multora dintre noi Si pe cand petreceau ei, au inceput sit strige: Chemati pe Samson sa joace s. Si au adus pe Samson din inchisoare i el a jucat inaintea lor si pe urma I-au pus di «tea intro pila.trii templului. Atunci Samson a gräit catre iatul care-1 ducea de mama: « Du-ma

aproape ca sa pipai pilastrii pe care e clädit templul, ei vreau sä, má razim de ei ! #

Si templul era plin de barbati de femei; erau acolo toti fruntasii Filistenilor, iar pe acoperis ea la trei de suflete, barbati ii femei, care stateau si se uitau la jocul lui Samson. Si Samson a chemat pe Domnul si a zis: s Stiiptme, Doamne, adu-ti arainte de mine si dä-mi putero, numai de data aceasta, Dumnezeule, ca sit ma rä,zbun

impotriva Filistenilor, macar

pentru unul din cei doi ochi ai mei ! »

Si Samson apucä, pilastrii cei doi, de la mijloc, pe care era clädit templul

s'a proptit in ei, de unul cu mane,

Apoi ea a adormit pe Samson pe genunchii ei si a chemat pe un om care a ras cele sapte suvite de pe capul lui Samson. Si Samson prinse a slabi puterea lui il paräsi.

mea o data, cu Filistenii ! »

teptat din soinnul lui

au fost mai multi decat aceia pe care i-a ucis pe cand era in viatii.

Atunci a strigat Samsoane, Filistenii dau peste tine ! » Si el s'a desi

s'a gandit:

* Voi scapa din capcanä si de astadatä,

mä, voi libera! » Dar el nu stia ca Domnul il päräsise. Deci Filistenii au pus mana pe el i-au scos ochii i 1-au pogorit la Gaza si 1-au ferecat in lanturi de aramä. Si el acum invartea la o rasnita in inchisoare.

Insä, pitrul capului säu, clupi ce fusese ras, a inceput sä creasca. Si °data voevozii Filistenilor s'au

dreaptä, si de altul cu mana stangi, Si a strigat Samson: 4 Piara viata

i cu toata

puterea a dat branci stalpilor i templul s'a prabusit peste voevozi i peste tot norodul care se afla acolo, asa incat mortii pe care i-a ucis la moartea sa Si fratii lui Samson si toata familia

sa s'au coborit si 1-au luat i 1-au dus de I-au ingropat intre Tora i Estaol, in mormantul tatalui säu Manoe. Si el

a fost judecator peste Israil timp de douiizeci de ani.

17.

Idolii Jai Miheia

ai mamei sale.

status sit, aducii o jertfä uriasit lui Dagon, dumnezeul lor, si sä, se veseleasch, de vreme ce ei ziceau: « Dumnezeul nostru

care-1 cherna Miheia.

dusmanul nostru! » Si poporul când vazu pe Samson, incepu sit laude pe dumnezeul lor i si

mie si o sutit de sicli de argint, care ti-au fost luati i pentru care tu ai rostit blesteme i le-ai rostit chiar in urechile

a da,t in mainile noastre pe Samson,

In manta Efraim trida un om pe Si el a zis catre mamá-sa: e Cei o

272

www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 18

mele: iatit acesti bani sunt la mine, eu i-am luat ! Atunci mama lui a zis:

nitilor Ii auto, o mosie unde sit se ea-

15,sluiasa, Etude& pant" atunci nu le ca-

zuse Ina parte de mostenire intre celelalte semintii ale lui Israil. Deci fiii lui Dan au trimis, din

Binecuvantat fie fiul ineu de Domnul

Si el a dat inapoi cei o mie si o

sut5, de sicli de argint, mamei sale, lar mama lui a zis: « Cu adeviirat am afierosit acest argint din milna mea Dom-

neamul lor si din cuprinsul semintiei lor, cinci insi, oameni curajosi, din Tora si din Estaol, ca si. iscodeascit tara i s'o cerceteze. i le-a poruncit: « Duceti-vii i ispititi tinutul ! ei au venit in muntii Efraim, Omit la casa lui Miheia i au mas noaptea acolo. Si fiind ei in preajma casei luí Mi-

nulni, pentru fiul meu, ca sä fad, din el un idol imbacat cu argint; asa dar tot tie dau!

Si el a dat inapoi mamei sale siclii de argint i mama sa a luat douii sute de sicli de argint i i-a dat argintarului

heia, au cunoscut glasul taniirului levit

si a facut din ei un idol imbricat cu argint, care a fost asezat in casa lui Miheia.

s'au abatut acolo si 1-au intrebat:

Lout un templu, a infiripat un efod si terafimi si a pus

Cine te-a adus aici ? Si ce treaba" faci

6. Apoi Miheia

tu aid? Si cum iti merge ?

Si el le-a ritspuns: « Cutare cutare a fiicut Miheia pentru mine si m'a tocmit in slujba lui i am ajuns preo-

pe unul dintre feciorii sii ca sa-i fie preot.

1

lar in zilele acelea nu era rege in Israil i fiecare fitcea ceea ce gäsea in mintea sa a este cu cale. Acum, era un om anar levit din Betleemul lui Iuda i din neamul lui luda, pripasit in pgrtile acelea.

tul lui ! Atunci i-au spus aceia: « Te rugam fi-va intreabit pe Dumnezeu, ca oare cu noroc drumul pe care pornit-am

Ci el plecase din Betleemul lui luda, ca si, se aciueze oriunde va gäsi i, tot umbliind pe drumuri, a ajuns in muntii Efraim, la casa lui Miheia. Si 1-a intrebat Miheia: o De unde vii? RAspuns-a el: s Sunt levit din Betleemul lui luda i caut sit mi. aciuez oriunde voi gasi ! Atunci Miheia I-a imbiat: la mine si fii pärintele i preotul meu si-ti voi da zece sicli de argint

noi ? »

Preotul le-a dat acest ritspuns:

Mergeti anatosi ! Pläcut îi este Domnului drumul pe care ati pornit ! » Si au plecat cei cinci oameni si au ajuns la Lai i vitzurft cit locuitorii din

cetate taiau fiai. fria, in felul Sido-

nienilor, tihnit.i i siguri, neavand nici o lips& din roadele pitnAntului i stapil-

nind averi, i apoi eran departe de Si-

donieni si n'aveau nici o legitturgi cu Siria.

pe an si un and de vesminte si cele

de trai ». Si el a staruit pe litngli levit,

and au venit inapoi la fratii lor, la Tora si la Estaol, fratii lor i-au in-

la acest orn i a fost pentru el ca unul din feciorii lui. Si Miheia sfirrti pe levit preot ttmgrul fu preot i amase in casa lui

nitvglim peste ei, fiinda am vdzut tinutul tA este foarte bun. Ci voi stati

Si levitul s'a hotärit si. amanit

trebat: « Ce ati adus ? » Rtispuns-au ei: « Sculati-v5 gi sit

cu rana in

Si a gait Miheia: « Acura stiu Domnul se va aata bun cu mine,

caci am pe la'ng6 mine un levit preot ! o 18.

Seminfia Dan cucerefte cetatea Lai,s tidied un, altar al lor. 1. In vremea aceea, nu era nici un rege In Israil ; in vremea aceea semintia Da-

! Nu zaboviti si. porniti

s5, vä, duceti si. luati acest tinut in

Miheia.

stitpttnire !

and yeti intra, veti da peste un

popor care traieste f5,a, grijii. i tara lor se intinde in toat,e pArtile. Iar Dumnezeu o va da in mâinile voastre. Este un loo uncle nu lipseste nimic din toate

ate sunt pe pämitnt.

Si au pornit de acolo din neamul Danitilor, din Tora si din Estaol, sase sute de insi inarmati de luptit. 273

www.dacoromanica.ro

18

CARTEA JUDEGÉITORILOR, 19

Si s'au dus si au tähdrit la Chiriat-

Iearim, in tinutul luda; de aceea i-au zis acelui loo Mahane-Dan, pantI in ziva de azi. El este la apus de Chiriat-Iearim.

Si au trecut de acolo in muntii Efraim si au ajuns la casa lui Miheia. Atunci au luat vorba cei einci bärbati, care venisefg sii iscodeascg

nutul Lais, si au gräit ciitre fratii lor: Stiti oare cii in aceste case se aflä un efod si terafimi si un idol imbräcat cu argint? Ganditi-va acum ce aveti de fiicut !

Si ei s'au abiitut inteacolo si au

ajuns la casa tânärului levit, adicä la casa lui Miheia i 1-au intrebat de sämätate. fill

lar cei sase sute de insi dintre lui Dan, purtand arme de luptä,

stäteau dinaintea portii. Si cei cinci insi care veniser5, iscodeascä tara s'au urcat si au intrat acolo si au luat efodul i terafimii i idolul cel lin bräcat cu argint pe cand preotul

statea dinaintea portii cu cei sase sute de oameni purtätori de arme de luptá.

lar aceia au intrat in casa lui

111iheia

si au luat efodul i terafimii

idolul cel imbracat cu argint. Atunci

preotul le-a spus: s Ce faceti voi ? Dar ei i-au räspuns: « Taci ! Pu-

ne-ti mina la gurä i vino cu noi

fii pärintele i preotul nostru. Ce este mai bine: sä, ffi preot al casei unui singur om, sau sii fil preotul unei sernintii si al unui neam din Israil ? » Si s'a imbunat mima preotului a luat efodul i terafirnii i idolul cel îmbràcat cu argint si s'a dus in mijlocul poporului.

Si s'au intors i am plecat si au pus pe femei i pe prunci i turmele

averile inaintea lor. Si acestia deabia se depärtaserä de casa lui Miheia i iatii, cä oamenii care locuiau in gospodäriile vecine cu gos-

poddria lui Miheia s'au adunat si au ajuns din urmä pe fiii lui Dan, Si au strigat la fili lui Dan, iar

acestia s'au intors la ei si au rostit cätre Miheia: « Ce-ti este ? i ce-ai adunat atâta lume ? El a räspuns: o Pe dumnezeul pe care mi-1 Leusem, mi 1-ati luat, cu preot 274

cu tot, si v'ati dus ! i acum mie ce mi-a i iatä cii voi mä intrebati rimas ? ce-mi este ! »

Dar fill lui Dan i-au zis: o Sä, nu ti se mai auzä glasul aici la noi, ca nu cumva sit se Mipustea,seä, impotriva voas-

trä, unii dintre ai nostri, intäratati, i sä-ti

pierzi viate, ta i viata casnicilor täi s. Si Danitii au pornit in drumul lor,

lar Miheia, vlizand cä aceia aunt mai tari decat el, si-a intors fata si a venit inapoi

Si Danitii, dupä ce-au luat idolul

&cut de Miheia i preotul care-i slujea, au

nävälit asupra Laiului, impotriva unui norod pasnic i färä, binuialg de primejdie, si 1-au trecut prin ascutisul lar cetätii i-au dat foc. Si nimeni n'a sä,rit inteajutor, ciici

era departe de Sidon i cu Siria nu

avea nici o legliturii. i vatra cetätii era In valea Bet-Rehob. Apoi au cridit la loo cetatea i s'au asezat in ea. Si au pus cetätii numele Dan, dupg

numele lui Dan, pdrintele lor, feciorul lui Israil, lima la inceput numele cetätii era Lais. lar fili lui Dan au ridicat pentru

ei chipul idolului, i Ionatan, fiul lui Gher-

som, fiul lui Moise, el si urmasii säi au fost preotii semintiei Dan, pang in ziva când chivotul a fost dus in robie. Astfel ei si-au pus idol chipul pe care-1 fäcuse Miheia. Si a stat tot timpul, cat a stat si casa Domnului, la Silo.

19.

Nelegiuirea locuitorilor din Ghibeea lui V eniamin.

In vremea aceea, când nu era inc.&

rege in Israil, era un om, levit, care petrecea ca strdin In latura cea mai de-

partatá a muntilor Efraim si care

luase ca tuteare o femeie din Betleemul Iudei.

Ci tiitoarea lui supiirandu-se pe el, a plecat de la el si s'a dus acasii, la tatiil ei, la Betleemul Iudei goi a stat acolo

patru luni de zile.

Si s'a sculat bärbatu-sau si a pornit dup.& ea, ca s'o imbuneze si s'o due&

inapoi acasa ; i avea cu el pe sluga sa si o

www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 19

pereche de asini. $i femeia I-a due in casa tatillui ei, iar pitrintele tinerei femei vazandu-11-a intampinat cu bucurie. 4. $i socrul situ, tatal femeii, 1-a tinut pe loe, si a stat la el trei zile, i au man-

cat si au baut si au gadzuit acolo. 6. A patra zi, s'au sculat dis-de-dimineatit s't el era gata sa porneasa, dar tatitl tinerei femei a grait catre ginerele mima cu o bucata de paine s't pe urmit plecati ! »

6. $i au stat si au mancat amandoi

16. $i s'au abatut din drum acolo, ca sit intre, sit male noaptea in Ghibeea. $i au intrat i s'au oprit in piata cetatii, dar nimeni nu i-a imbiat in casa, sii maie noaptea acolo. Atunci, iatit c'a un mosneag venea

de la munca sa, din tarina, in amurg; iar mosneagul era din muntii Efraim

pripasit in Ghibeea, pe cand oa-

menii locului erau

$i el ridicandu-si ochii, a vitzut

pe calittor in piata cetatii i bittranul 1-a

i de unde

impreuna si au bitut. Apoi tatâl femeii a zis catre barbat: « Invoieste-te, te rog, mai i noaptea aceasta i desfatea, za-te in voie ! » Dar omul s'a sculat sa plece si so-

intrebat: « Incotro te duci

mas o noapte acolo. Ci el s'a sculat dis-de-dimineatä In ziva a cincea, gata de drum. $i tatal femeii a zis iarasi: Te rog, intäreste mima ta ». $i ei au zabovit pang ce a dat in desearit si au ospatat amandoi. Atunci omul s'a sculat sit plece, el tiitoarea lui i sluga lui; dar socrul tatal tinerei femei, a grait catre el: 4 Vezi, te rog, cit ziva a dat in desearä. Maneti aici. Vedeti ca ziva e pe sfarsite ; mai la noapte aici i veseleste-te. sculati-va maine i porniti la dium. $i tu vei ajunge la vatra ta. » Ins& omul n'a mai voit sa maie acolo, ci s'a sculat s't a plecat i a ajuns pan& in dreptul cetatii Iebus, adiat Ierusalimul, impreunit cu doi asini cu samarele pe ei, cu tiitoarea i cu sluga lui. Cand au ajuns la Iebus, iar ziva era pogoritä de tot spie seara, gritit-a

Iudei. $i acum calatoresc spre cash. Dar

crul eau a staruit de el si el a mai la-

sluga catre stapanul salt: « Haide, rogu-te,

sa ne abatem In aceastit cetate a Ie-

vii?»

Iar acela a raspuns: « Pomit-am

din Betleemul Iudei i mergem spre fundul murrtilor Efraim. Eu sunt de acolo.

Am fäcut un drum pitnit la Betleemul

nimeni nu ma' imbie la el in casä,

Desi avem paie i gritunte pentru asinii nostri si tot asa paine i vin pentru mine s't pentru roaba ta i pentru sluga

care insoteste pe robul tau s't de nimic nu ducem

Atunci zis-a mosneagul: a PH pe pace ! Tau asupra mea t,ot ce-ti va lipsi.

Numai sa nu mad noaptea in piatit! $i el i-a adus in casa sa si a dat nutre t asinilor. Iar dupli ce se spalara pe picioare, mancara i 'Aura. Dar pe cand ei Ii veseleau mima, iatit cit locuitorii cetatii, oameni spurcati, au inconjurat casa i, izbind in usä, au prins sit strige ciitre batran, stapanul casei:

Scoate afara pe omul care a

venit in casa ta, ca sit-1 cunoastem! Atunci stäpanul casei a iesit la ei i le-a vorbit: « Nu asa, fratilor, vb, rog, nu siivarsiti aceasta blestematie. De vreme ce omul acesta a intrat in casa mea,

nu ne abatem inteo cetate locuita de

nu savarsiti asemenea ticalosie! Iatä fata mea care e fecioara tiitoarea lui, le voi scoate afara, si

Deci a zis cite sluga sa: Mergi inainte! Sit ne apropiem de unul din

nelegiuire! » Ins& acei oameni nu void', sa-1 as-

buseilor s't sit manem inteinsa ». Dar stapanul situ i-a ritspuns: a Sa

stritini care nu sunt dintre fiii lui Israil, ci sit mergem mai departe la Ghibeea a.

sit gizduim in Ghibeea ori in Rama. a $i ei au calittorit mai departe. $i aceste locuri

cand soarele era in asfintit, ei ajunseserä langit Ghibeea, din tinutul lui Veniamin.

le smeriti i sä, faceti cu ele ce yeti vrea;

dar cu omul acesta sit nu faceti aceasta

culte. Atunci omul a luat pe tiitoarea sa si a scos-o afar& la ei; i ei au cu-

noscut-o i au batjocorit-o toata noaptea pan& dimineata,. i cänd s'au revärsat

zorile, au litsat-o.

275

www.dacoromanica.ro

18*

CARTEA JUDECATORILOR, 20

Si a venit femeia, in faptul diminetii si a ciizut la usa omului unde se afla stäpanul ei si a ramas acolo

pang la zia.

lar dimineata, cand s'a sculat stitpanul ei si a descMs usa casei si a iesit

ea a porneasa la drum, iatä, tiitoarea lui zäcea la usa cu mainile pe prag.

In timpul nopii, cu gändul sä, mä, ornoare,

iar pe tiitoarea mea au chinuit-o, inat a sí murít.

Atunci am luat lesul tiitoarei mele si 1-am facut bucäti pe care le-am trimis In tot cuprinsul mostenirii lui Israil, aci ei au siivarsit o nelegiuire si o ticalosie

Si el i-a zis: a Hai sä mergem s. Dar nu i-a rOspuns rnmeni. Atunci el a pus-o

In Israil. Iata, voi toti, fii ai lui Israil, rostiti-a aeum i ineti sfat aiei ! »

Ajungand In casa sa, a luat cutitul i punand mana pe lesul tiitoarei

un singur om si a zis: « Sit nu piece nimeni la cortul säu i nimeni dintre voi sä, nu se intoara la vatra,

pe mitgar si a plecat i s'a dus omul in tinutul sau.

sale a imbuciitätit-o mädular cu In douhsprezece bucati i a trimis-o in

tot cuprinsul lui Israil.

Si oamenilor pe care i-a trimis le-a

poruncit: # Asa a spuneti tuturor bär-

Atunci s'a sculat tot poporul ca Cad iatä, acum ceea ce voim

facem impotriva Ghibeei: vom porni asupra-i chip& sorti. Si anume vom lua zece ini dintr'o

batilor din Israil: S'a mai intamplat oare asa ceva de and au purees fiii lui Israil

sutii, din toate semintiile luí Israil si o suta de insi dintr'o mie si o mie de insi din zece mii, ca sä adua merinde pentru

Cugetati, chibzuiti i hotäriti ! #

Deci s'au stnans tot.' bärbatii din Israil impotriva cetatii, uniti laolalta ea un singur om. Si au trimis seminiil lui Israil soli prin toatä semintia lui Veniamin, cu aceastä, o Ce faptä rea este aceasta, care s'a intamplat la voi?

din tara Egiptului i piing in ziva de astäzi ? Framántati-va mintea i rostiti-va! o Si cine vedea, zicea: o Nu s'a intamplat si nu s'a väzut una ea asta, din vremea iesirii fiilor lui Israil din tara Egiptului i pan& in ziva de fatii, ! 20.

Reavreitirea lui Israil impotriva ne iuitiler din Ghibeea i crdncena pecleapsd datd semintiei lui V eniamin.

Atunci au iesit toti fiji lui Israil obstia s'a adunat toatä ca un singur

om, din Dan pana in Beerseba i inutul Galaad, inaintea Domnului la Mitpa. Si s'au infatisat inaintea Domnului toti voevozii poporului toate semintiile lui Israil In adunarea poporului lui Dumnezeu, patru sute de mii de pe-

destrasi manuitori de sabie. Si au auzit fiii lui Veniamin cä fiii lui Israil s'au adunat la Mitpa. Si au zis fiii lui Israil: s Povestiti cum s'a intilm-

ceilali oameni veniti ea a pedepseasea pe Veniaminitii din Ghibeea, pentru toata fiiriidelegea pe care au savarsit-o inIsrail ! »

Deci acum dati-ne pe fiü celui viclean din Ghibeea, ca ucidem

starpim autatea din Israil! » Ins& fiii lui Veniamin n'au vrut sä asculte glasul

eelorlalti frati ai lor din Israil. Astfel Veniaminitii s'au strans la

Ghibeea, de prin cetatile lor, co al ilia-,

la räzboi cu fiii lui Israil.

Si s'au numtirat in ziva aceea Veniaminitii din eetittile lor i au fost douazeci

i

cinei de mii de insi, purtatori

de sabio, osebit de locuitorii din Ghibeea,

care la numaratoare au iesit sapte sute de insi, oameni pe ales.

Din tot acest norod erau sapte

Atunci a riíspuns levitul, btabatul

sute de insi osebiti si anume stangaci; toti acestia nimereau cu piatra din prastie firul de par si nu dadeau gres.

mâi noaptea. Si gospodarii din Ghibeea s'au pornit impotriva mea si au inconjurat casa

de Veniaminiti, erau patru sute de rnii de oameni manuitori de sabie si toti

plat aceastä, nelegiuire

femeii ucise asa: M'am dus la Ghibeea, In Veniamin, eu i iitoarea mea, ca

lar fili lui Israil, numärati, in afara

räzboinici.

276 www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 20

Si au pornit i s'au suit la Betel pi au intrebat vointa lui Dumnezeu au grait: « Cine dintre noi s porneascä, mai intai la luptá cu Veniaminitii? » Si Domnul a riispuns: « luda mai Mad! Deci fiii lui Israil s'au sculat de cu noapte 0 au tabärit in jurul Ghibeei. Si blirbatii din Israil au iesit la luptä cu Veniamin i s'au randuit in linie de biitaie impotriva celor din Glii-

asezat in ir de bätalie impotriva Ghibeei, ca mai deunazi. Si au iesit Veniaminitii sä, infrunto

oastea, dar ei se ritzletirti de cetate. Si au inceput, ca 0 mai nainte, sä, lo-

pe drumurile care due, unul spre Betel si altul spre Ghibeon in f}es, omorind ca la veascit i sit ucidti din popor

treizeci de insi din Israil.

Atunci si-au zis Veniamitii: a Sunt

bätirti de noi ca si mai nainte !* Ins5, fiii lui Israil ziceau: S5, fugim, ca

beea.

Atunci au dat návalá Veniaminitii

räzletim de cetat,e pe drumurile cele mari

din Ghibeea 0 au doborit la piimânt

Si toti bärbatii din Lsrail s'au sculat din locul lor i s'au randuit in Baal-

din Israil, in ziva aceea, douiizeci i douil de mii de insi.

Tamar, pe cand cei dintre ei care etateau la panda au iesit din ascunzisul lor de la apus de Ghibeea.

Insä oastea bärbatilor din Israil se imbarbátä 0 din nou se rilnduirä, in linie de bataie, in ace's* loe undo se randuiserti in ziva cea

Si au venit impotriva Ghibeei zece

mii de bärbati alesi din tot Israilul lupta a fost crâncenti; i Veniaminitii n'au simtit cä, priipädul dä, nävali peste ei. Ciici Domnul bätu pe Veniamin inaintea lui Israil i Israilitii nimicirá din Veniamin, in ziva aceea, douäzeci cinci de mii si o sutá de insi, toti nuitori de sabio. Atunci au vtizut

Ci fiji lui Israil se suisertt la Betel

pliinseserit in fa ta Domnului pan& seara

intrebaserä astfel pe Domnul: « Sä,

pornesc iar la luptä, cu fiii lui Veniamin, fratele men? » i Domnul a rdspuns: a Pbrniti impotriva lui! »

de fi

Deci cei din Israil s'au apropiat lui Veniamin, in ziva a doua;

Si a iesit Veniamin, din Ghibeea, In ziva a doua, intru intiimpinarea lor,

sunt infranti. Insä, cand Israilitii au läsat si mai mult loe Veniaminitilor, se bizuiau pe ceata push, de ei la 'Dana, in coastele Ghibeei,

si au doborit la pämtint, din fili lui Israil,

file& optsprezece mii de insi, toti purtä,tori de sabio. Si toti fili lui Israil i tot poporul

s'au urcat si au venit iaräsi la Betel,

plängand 0 stand acolo in fata Domnului au postit in ziva aceea pang seara

si au adus arden i de tot si jertfe de

pace inaintea Donmului,

Si au intrebat fiii lui Israil pe

caci acolo se glisca chivotul legii, in acele zile; Domnul

Si Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, slujea Domnului in vremea aceea

0 au zis: o Sä, mai ies la luptä cu

fiii lui Veniamin, fratele meu, sau sit

contenesc? » Dar Domnul a räspuns: a Dati Myatt, ciici maine 11 voi da in mans, ta!

Si Israil a pus oameni la pandit

imprejurul Ghibeei.

lar a treia zi au pornit fiji lui

Israil impotriva Veniaminitilor i s'au

Cei pusi la pandit ntivälira pe

neasteptate asupra Ghibeei, rázbirá inlauntru i trecurii, pe toti cei din cetate prin ascutisul Si a fost un semn de intelegere intro Israiliti i oamenii lor pusi la pima,: and vor ridica ei din cetate un fum gros, ca semn, Atunci Israilitii sit porneascä, la luptä,. Caci Veniaminitii Incepuserä, sä taie i di ucidii, dintre Israiliti, ca vreo treizeci de insi, i cugetau: Fäzil doar poate Bunt bdtuti, in fate, noastia, ca o in lupta cea Atunci a pornit sá se ridice semnul din cetate, norul de fum; i cand 0-au Mors fata Veniaminitii, fiat& toatä, cetatea ardea pänä, la cer ! Atunci bärbatii din Israil se intoarserä indärät, iar Veniaminitii ram-

277

www.dacoromanica.ro

CARTEA JUDECATORILOR, 21 sm.& incremeniti, ajuns preipäldul.

còici

vedeau

c5,

intea Domnului? Fiindcli ei se legaserä

i-a

cu mare juramant impotriva celor ce n'ar fi venit in fata Domnului la Mitpa

i din fats, Israilitilor au rupt-o

ziseserii: o Moartea sad manânce! »

la fugä spre careirile pustiei, dar lupteitorii Ii urmärirli pas cu pas, caci iesind din cethti, ii mhceläriret, la mijloc, i astfel inconjurafet pe Venia-

ritu de Veniamin, fratele lor, i ziceau: o 0 semintie a fost astäzi retezatei din

min si-1 vänarii, zdrobindu-1 de la Menoha

Israil ».

lar acum fiilor lui Israil le pärea

Ce vom face cu cei care au rämas fire); femei, o data ce noi ne-am jurat inaintea Domnului sä, nu le dam femei din fetele noastre?

pan& pe dealurile Ghebei, spre reisärit. i au c'azut din Veniamin optspre-

zece mii de insi, toti oameni de luptii. i câti au mai Himas au dat dosul si au fugit in pustie spre stânca Rimon, dar Israilitii secerarä din ei, pe di, inert cinci mii de insi, si-i gonirii, de la spate pima,' la Ghideom si mai uciserä dintre

Apoi au intrebat: « Este vre-una din

semintiile lui Israil care set nu fi venit la Mitpa, in fata Domnului? » i jata nimeni nu venise, in tab-ark la adunare, din Iabesul Galaadului. Atunci f5,candu-se numäriitoarea poporului, s'a vetzut cA nu era de fatä, nici un bärbat din locuitorii din Iabesul

ei Inc& doll& mii.

Deci toti cei care au cazut din Veniamin, in ziva aceea, au fost douizeci cinci de raii de bärbati mitnuitori de sabie, toti oameni viteji.

Galaadului.

Totusi sase sute de insi au dat

Atunci obstia a mitnat inteacolo douäsprezece mii de oameni, dintre cei mai viteji, cu aceastä porunca: « Duceti-vet i treceti pe locuitorii din Iabesul Galaadului prin ascutisul sàbiei cu

dosul si au fugit in pustie panit la stânca

Rimon si au retinas pe stänca Rimon patru luni.

lar bkrbatii din Israil au venit

inapoi spre Veniaminiti i i-au talat cu ascutisul sábiei, locuitorii ca i vitelo pi tot ce au &it. i tuturor oraselor pe care le-au inalnit, le-au dat foc.

£}1. cu copii cu tot!

Dar iatet cum ta faceti: s5, dati

pieirii pe toti betrbatii i pe once femeie care a cunoscut bärbat!» i ei au geisit, intre locuitorii Iabesului din Galaad, patru sute de fecioare care nu cunoscusera b5rbat si le-au adus In tabära de la silo, din tara Canaanului. Apoi obstia intreagii, a trimis soli

21.

Israil jeleste nimicirea lui Veniamin. Veniamin se infiripectili din nou.

a beirbatii din Israil se juraserä la Mitpa cu acest jurämänt: « Nimeni dintre noi sá nu-si dea fata lui, de sotie, celor din Veniamin

s5, vorbeascä cu Veniaminitii care se aflau

pe stânca Rimon, si le-au vestit pacen. In vremea meen Veniamitii s'au intors acasá i si-au luat soth din femeile din Iabesul Galaadului care sc5,-

»

i poporul a venit

Betel si au

paserä cu viatä dar nu s'au gäsit

stat acolo piing seara, inaintea lui Dumnezeu, si au ridicat glasurile lor i s'au täng-uit cu tänguire mare,

deajuns.

i au grait: o Pentru ce, Doamne

Dumnezeul lui Israil, s'a intamplat aces,

sta in Israil, ca ta lipseascä astäzi din Israil o semintie! »

lar a doua zi s'a sculat poporul au clildit acolo un jertfelnic si au adus arden de tot si jertfe de pace. Apoi fiii lui Israil au intrebat: o Cine n'a venit la %coast& adunare din toate 8emintiilo ltti Wail, la 1114pa, ins.878

lar poporului i se Meuse milä de Veniamin, fiindcá Domnul ficuse spetrturä, in semintiile lui Thrall. Atunci au zis bgtränii obstiei: o Co vom face cu coi ce au limas fare): femei, fiindcit femeile din Veniamin au fost nimicite ? »

Apoi au zis iar:

Plimäntul de

mostenire set r5m5,net acelor Veniaminiti care au scitpat, ca 84 nu piar ä o eeminido

din lama,

www.dacoromanica.ro

CARTEA RUT, 1

Ins& noi nu putem sä le dm

sotii fetele noastre, fiindca fili lui Israil s'au jurat si au zis: s Blestemat s fie cel

care va da

femeie

lui

Venia-

mm!» min

$i s'au chibzuit: Iati, in fiecare an se präznueste o sirbäteare a Domnului la silo care vine spre miazänoapte de Betel i la risirit de calea

care suie de la Betel la Sihem i la

miazi-zi de Lebona a. Apoi au poruncit Veniaminitilor pi le-au zis: o Ducei-v i stati la panda

In vii; $i cand veti vedea c fetele din

$ilo au iesit ca si se prindä in hoa,

sä iesiti din vii i fiecare 136,0 ripeascil sotia lui dintre fetele din silo i sá le duceti la voi in Veniamin.

lar când pirintii lor sau fratii lor

atunci vor veni la voi ca sä se ci sä, le spuneti : « Iertati-i pe ei, si-a luat fiecare pe sotia sa cu iuresul. Caci (lac& le-ati fi dat voi de buni voie, atunci ati fi fost vinovati. »

Si fiii M Venamin au ficut in-

tocmai asa: si-au ripit femei dup& numärul lor din fetele care jucau la horli s'au dus inapoi in cuprinsul moste-

nirii lor, unde au zidit °rase in care au locuit. In vremea aceea, fiü lui Israil s'au despirtit unii de altii si de acolo a

apucat fiecare la semintia i la neamul lui, fiecare la mostenirea lui. In vremea aceea cand nu se pomenea de rege in Israil, fiecare feicea ce i se pirea drept in ochii lui !

CARTEA RUT 1.

Noemina i nord.,-sa Rut.

In zilele cind cirmuiau judecitorii, intimplindu-se foamete in tea, un

om din Betleemul lui luda s'a dus sá locuiascä in tara Moabului, el si fe-

meia lui i cei doi feciori ai lui. $i numele omului era Elimelee numele sotiei sale era Noemina, iar numele celor doi feciori ai säi: Mahlon si

Ei erau Efrateni din Betleemul lui luda s't au venit in tara MoaChilion.

bului EA au träit acolo. Ins& Elimelec, birbatul Noeminei,

a murit i a amas ea cu cei doi ai ei.

$i acestia si-au luat sotii moabi-

tence, i numele uneia era Orfa, iar nu-

mele celeilalte era Rut. $i au locuit

acolo timp de vreo zece ani. Dar au murit i acestia doi: Mahlon i Chilion, i amase femeia fir& cei doi feciori ai ei i fir& birbatu-stiu. Atunci ea s'a sculat impreunä cu cele douë, nuroii ale ei, ca si se intoarci din tara Moabului, fiindcit auzise, aci In tara Moabului, cum cá Domnul cercetase pe poporul

daduse päine.

Deci a iesit din locul unde stituse, impreuni cu ea cele douit nurori ale

ei, si au pornit la drum, ca sä se intoarne

in tinutul lui luda.

$i Noemina a gait citre cele doll& nurori ale ei: Duceti-vä i intoarceti-vi

fiecare in casa maicii sale. Domnul

se arate milostiv cu voi, precum voi v'ati aritat cu coi morti i cu mine. Diruiasci-vil Domnul sá gäsiti

fiecare in casa sotului siiu! » $i

ea le-a stirutat. Atunci ele au ridicat glasurile lor EA au piing.

Apoi au vorbit care ea: o Cu tine

voim sá ne intoarcem inapoi ciitre poporul täu a. Ci Noemina le-a rispuns: Ducetiv5, inapoi, copilele mele. De ce sä mer-

geti cu mine ? Mai am eu oare copii in päntecele meu, ca sä ajung& bärbatii vostri? Intoarceti-vi, copilele mele ! Ducetideoarece aunt prea bátráná ca sä mai

am barbat. $i chiar dacii v'as spune mai am nidejde i chiar daci la noapte avea birbat i ar fi di nasc feciori,

Ati putea voi oare sá asteptati

ping, ce se vor face mari? $i sit vá infrinati ca sá nu fiti ale alter biirbati?

279 www.dacoromanica.ro

CARTEA RUT, 2

Nu, fetele mele, cad Joni este mima grozav de amarit din pricina voastrit, caci mama Domnului apasa asupra mea.,>

*i iarasi au ridicat glasurile iaritsi au plans. Apoi Orfa a särutat pe soacfa-sa si s'a intors inapoi. Inset Rut a ramas nedeslipita de ea. Atunci Noemina i-a zis: a Iat5 curanati-i-ta s'a intors dare poporul ei s't catre dumnezeii ei; du-te inapoi tu dupa curanata-ta ». Ci Rut i-a rä.spuns: o Nu ma sili sä te pitrasese 41: sit ma intorc din preajma

ta, cäci incotro vei merge tu, voi merge si eu s't unde vei manea tu, voi manea eu; poporul tau va fi poporul meu dumnezeul tau, dumnezeul meu. Undo vei muri tu, voi muri eu i acolo voi fi ingropata. Asa sa, faca Dumnezeu cu mine si mai mult sa fad,' decat a-tata, dar numai moartea m5,

va deslipi de tine.» Deci cand a väzut di este hotäzita sä mearga cu ea, Noemina n'a mai stiruit sit se intoarca. Aiitfel au faeut drumul am5,ndou5, prima au ajuns la Betleem, iar

dupa ce au ajuns la Betleem,

cetatea a inceput sä, zvoneasca din pricina lor. i ziceau femeile: « Oare nu

este aceasta Noemina ? » Ci ea le faspundea: « Nu-mi zieeti Noemina, ci ziceti-mi Mara, fiindeit Cel

Atotputernic mi-a dat multä amarliciune.

Mina m'am dus j desartit m'a adus inapoi Domnul. De ce sa-mi mai

o data ce Domnul a martutisit impotriva mea si Cel Atotziceti Noemina,

puternic a adus asupra-mi nenorocire? » Astfel Noemina i cu Rut moabi-

teanca, nora ei, s'au intors venind din tara Moabului si au ajuns in Betleem la inceputul secerisului orzului.

*i Rut moabiteanca a zis catre

Noemina: SA: mä duc in tarinit ca sä, adun spice de pe urma vre-unuia care-mi va ingadui ». i Noemina i-a räspuns: « Du-te, fata mea ».

i a plecat si a intrat in tarima, si

aduna pe seceraturit spicele ramase de la seceratori. i intamplarea a dus-o inteo

ls,ture a tarinii care era a lui Booz, eel din neamul lui Elimelec. i tocmai atunci Booz venea din Betleem si a rostit catre seceratori: Domnul sa fie cu voi ! ei i-au räspuns: a Domnul sui te binecuvanteze ! »

Apoi a intrebat Booz pe sluga sa, care era push,' peste seceratori: « A cui este aceastit tank& femeie? » lar sluga care era pima peste sewrätoii i-a faspuns astfel: « Moabiteanca cea tanara este, care s'a intors cu Noemina, din tara Moabului. i ea mi-a spus: vrea sä culeg si sui adun printre snopi, pe urma seceratorilor ». i a venit ttsi stä In picioare de azi de dimineatä i pan& acum nu

s'a dat la umbra decat putin de tot. »

Atunci Booz a zis c5,tre Rut: a Auzi

tu, fats, mea, sui nu te duci sa strangi In altä taring' si sit nu te departezi de aici, ci tine-te de fetele care secera la mine.

Tine ochii pe tarina in care secerii ca mergi pe urma lor; iar eu sä am poruncit slugilor mele sa nu se ating5, de tine. i dad,' iti este sete, du-te la ulcioare i boa din apa pe care au acos-o slugile. »

Atunci ea a &taut cu fata la pa,mant s't s'a inchinat in fata lui si a grait catre el: « Cum am aflat eu har In ochii

tui ca sit mä bagi In seamä, catä vre-

me eu sunt straina ? »

Dar Booz i-a räspuns si a zis:

« Mi s'a spus cu deamitruntul tot ceea ce ai facut pentru soacr5,-ta, dup5, moar-

tea sotului tau, si cum ai litsat pe tatiil tau si pe mama ta i tara in care te-ai nascut j ai venit in raijlocul unui popor

2.

But adund spice in farina lui Booz divtiget ocrotirea lui.

1. Acum, Noemina avea o ruda dupes,

barbatu-sau, un om cu bun& stare din neamul lui Elimeleo, i numele lui era Booz. 280

pe care nu-1 cunosteai mai nainte.

Domnul sa incununeze fapta ta

deplinä, sä-ti fie räsplata de la Domnul

Dumnezeul lui Israil, la care ai venit ca sa te adapostesti sub aripile lui.

www.dacoromanica.ro

CARTEA RUT, 3 Si a zis Rut: a Fie s gasesc mereu,

doamne, har in ochii VOA, cad tu m'ai mangálat i cuvintele tale au mers la mima roabei tale, cu toate ca eu

nu sunt nici cat una din slujitoarele tato ! »

Apoi, la vremea pranzului, Booz

a zis catre ea: « Vino aici aproape

manancit la masa mea si intinge bucatura

ta in otet ». Si Rut sezu aliituri de

seceratori i Booz Ii dadu gritunte prii-

jite si ea mane& si se satura i Ii mai prisosi, iar ceca ce i-a mai riimas a pus deoparte.

Si s'a sculat ca sit mai strangit, iar Booz a dat poruncit slugilor sale si le-a spus: Poate sit stränga spice si de printre snopi; voi sa nu o dojeniti. Ba chiar scoateti pentru ea ctite ceva din minunchiuri i lasati-o sit adune;

n'o ocariti. Asa a stalls ea spice de pe seceMud,: pima' seara si a bittut ce stransese si a iesit aproape o efit de orz. Si lutindu-1 s'a dus in cetat,e; a vazut soacrit-sa ce culesese. Apoi Rut a scos j i-a dat ceea ce-i mai ramasese dupa ce se saturase. Atunci soacrit-sa a intrebat-o: a Unde ai cules astitzi i unde ai lucrat? Binecuvantat sa, fie cel ce a avut grijit

3.

Rut la aria lui Booz. El se recunoafte rudd.

Dupti acestea, soacra ei, Noemina,

i-a zis: « Se cuvine sii-ti caut un Etapost, ca sa-ti fie bine. Ci acum, Booz, cu ale citrui slujitoare ai fost, este negresit rudit cu noi.

iatii, ca, el vantura in noaptea aceasta orzul la arie. Tu deci spala-te si unge-te cu rnirezme, ja pe tine vesinintele cele frumoase i coboarit-te la arie. Nu te arata omului, Omit ce nu va sfársi de máncat

si de baut. lar cand se va culca, tu sit bagi de seami unde s'a culcat si du-te 4;i ridica

pitura de pe picioarele lui acolo. Si el iti va apune ce si faci. »

Si Rut a zis catre ea: a Tot ce mi-ai spus, voi indeplini ».

Si s'a pogorit la arie si a facut In totul cum i-a poruncit soacra-sa. Ci Booz, dupit ce mancase i bause mima lui se inveselise, s'a dus sit se culce langa o movila de boabe. Si Rut

a venit tiptil si a ridicat pitura de pe picioarele lui i s'a culcat acolo.

Ina, spre miezul noptii, Booz a tresärit de frici i dibuind cu mana, iatit di o femeie era culcata la picioa-

de tine! » Atunci ea, spunand soacrei sale la cine muncise, a grait: o Numele omului la care am muncit astitzi este Booz s.

rele lui. Si a intrebat: 4 Cine esti tu? » Raspuns-a ea: « Eu sunt Rut, roaba ta.

mila lui n'a pariisit nici pe cei vii, nici

de fascumparare. » Zis-a el: Binecuvantatit si fii tu

Ci Noemina a raspuns norei sale: Binecuvantat si fie el de Domnul! Caci

pe cei raposati. » Apoi Noemina i-a spus iar: a Omul acesta ne este ruda; esto unul din neamurile cu drept de riscumpitrare fat& de noi ». Rut moabite,a,nca zise: a El mi-a mai spus: s Tine-te de slugile mele, pará

ce vor isprävi cu tot secerisul rneu! Si a raspuns Noemina norei sale

Rut: a Este mai bine, fata mea, si cu fetele care slujesc la el, decat si te

intampine altii cu supitrare In altit tarinit s.

Deci Rut s'a tinut de slujitoarele lui Booz, culegand mereu, pan& ce s'a

roaba ta, caci tu imi esti ruda, cu drept

de Domnul, fiica mea! Dragostea ta cea din urmi covarseste pe cea de la

inceput, fiindcit nu te-ai dus dupa, oameni tineri, nici sitraci, nici cu stare. Ci acum, fiica mea, nu te tome; toate elite ai spus iti voi face, caci toatit lumea stie, In obstia poporului meu, ci tu esti o vrednicii femeie. Este prea adevarat ci eu iti Bunt ruda de aproape cu drept de riiscumpirare, dar mai este inca o rudit, si mai aproape decát mine. 13.Ramai noaptea aceasta aici, iar mame

dimineata, daci el va voi a, te rascumpere, bine, sit te rascumpere; iar dad,

sfarsit secerisul orzului i secerisul gritului.

Intinde poala vesmitntului tau peste

i stittea la soacri-sa.

281

www.dacoromanica.ro

CARTEA RUT, 4 nu-1 indeamnii inima sit te rasciunpere,

atunci eu te voi riscumpara, pe Dumnezeul cel miiine.

viu!

Odihneste-te

pan&

Si ea a dormit la picioarele lui

pang climineaVa si s'a sculat mai nainte de a se cunoaste la fa Vit om pe om. Caci zicea Booz: « Sä nu se stie ea femeia

a venit la arie!

Ins& a grait: « Adu salul care este pe tine qi Vine-1! Si ea 1-a Vinut. Si el

i-a masurat qase sea de orz ql i le-a pus in carel. Apoi ea a intrat in cetate.

Si a venit la soacrifi-sa si ea a intrebat-o: «Ce aduci tu, fata mea ? »

Atunci Rut i-a povestit toate cate Louse acel om, pentru ea. Apoi a zis: a Aceste sase sea

de orz mi le-a dat, fiinddi a socotit: Sá nu te duci cu mana goal& la sonera-ta! Si Noemina a zis: a Stai linistita, fiica mea, pan& ce vei sti cum va ieqi acest lucru. Fiindeá omul nu va avea tihni pana ce nu va dal*, chiar astazi, pricina.»

Atunci a raspuns Booz: *In ziva cand vei cumplira Orino din mana Noeminei, va trebui sa cumperi si pe Rut moabiteanca, femeia celui mort, ca

sá se pastreze numele celui mort, in mostenirea sa.

Dar cel cu drept de rascumparare 1-a intampinat; o Nu pot s'o räscumpar pentru mine, fiindca stric mostenirea

mea. Ia tu asupra ta dreptul meu de

fascumparare, caci eu unul nu pot s'o rascumpar !

Si, in vechime, in Israil, cand se facea vre-o rascumparare ori vre-un

schimb, pentru intärirea lucrului era acest obicei: unul Isi scotea incilltamintea si o diidea celuilalt. i aceasta era martinie in Israil. Deci rudenia a zis catre Booz: « Cumparii-o pentru tine!

scos

incalVamintea.

lar Booz a rostit catre biltráni

cätre t,ot poporul: a Voi astazi sunteVi martori cá am cumparat din mana Noe-

minei tot ce a avut Elimelec si tot ce au avut Chilion qi Mahlon. Asijderea qi pe Rut moabiteanca,

4.

Ruda a doua se lipsefte de dreptul de reiscumpdrare. Booz ia pe Rut.

i Booz s'a suit la poart,a cetaVii

si a qezut acolo. Si iata cá tocmai trecea

ruda cea cu drept de rascumparare de care vorbise Booz. Si a strigat Booz:

«Vino incoace ql opreste-te aici, tu cutareo.

acela s'a abatut din drum si s'a oprit. Atunci Booz a luat zece barbaVi dintre batranii ceti4ii qi a zis: a SedeVi aici !* i ei au sezut. Apoi a grait Booz cafre rudenia sa: Noemina, care s'a intors din Vinutul Moabului, vinde parten de Varina a fratelui nostru Elimelec.

Si eu m'ara gandit sa mä destai-

nuesc Vie si sa-Vi spun: a Cumpara-o, in

lui Mahlon, am cumparat-o de soVie, ca sa se pastreze numele celui

soVia

mort in mostenirea lui ql sá nu i se piardá

numele dintre fraVii lui

fli

din poarta

cetaVii lui. Voi sunteVi astazi martori ! »

Si tot poporul care era in poart5, b5,tranii au raspuns: Martori suntem ! S'a dea Domnul ca femeia care intra in casa ta BA fie ca Rahila si ca Lia, care, amandou5 au cladit casa lui ql

Israil. Si tu pinde puteri in Efrata, numele tau sa fie pomenit in Betleem. lar casa ta ea fie casei lui Fares asemenea, pe care Tamara I-a näscut lui Iuda, prin urmasii pe care Domnul va h5,riizi, din aceastii femeie tanára!

Astfel, Booz a luat pe Rut, ql a

fats, color ce sad aici qi in fata batr5,nilor norodului meu. De voiesti sa fii räscumparator, fii riiscumparator. Daca

fost femeia lui; si a intrat la ea si Domnul i-a dat sarcinli qi a niiscut un fecior. Atunci au grait femeile catre Nonmina: « Binecuvantat sa fie Domnul care

ca sa, stiu. Caci nu este nimeni, afar& de tine, ca sá discumpere ; si dupa tine vin eu.» i a,cela a zit!: Eu voi fi ras-

Israil !

ins& nu voiesti sa riiscumperi, spune-mi

cumpariitor

nu te-a Meat, astazi, far& riiscumpiirator ! Pomenit sa fie numele lui in El sit-Vi improspiteze sufletul s5, aibit grifá de Une, la bIttriinetiea ta;

282 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A LUI SAMUEL, 1

&lei pe el I-a nrtscut nora ta, care te iubeste si care e mai bunä, pentru tine

Si iatä care este spita neamului

lui Fares: Lui Fares i s'a nitscut Esron ; Lui Esron i s'a näscut Ram si lui Ram i s'a niiscut Aminadab ;

dead sapte feciori. Si. Noemina a luat pruncul I-a Vinul la sitnul ei si a fost dädaca lui.

Si lui Aminadab i s'a nitscut Naason

lui Naason i s'a nfiscut Salmon ; Si lui Salmon i s'a niiscut Booz lui Booz i s'a näscut Obed ; Si lui Obed i s'a nitscut Iesei

lar vecinele i-au pus numele, zi-

&Ind: Noeminei i s'a ndscut un fecior.

i-au pus numele Obed. El este tatäl lui Iesei, tatäl lui David.

lui Iesei i s'a näscut David.

CARTEA iNTAIA A LUI SAMUIL $i odatä Ana, dupit ce mtincase dupä, ce biluse in Silo, s'a sculat ffi a venit in fats. Domnului. lar Eli, arhiereul, sedea pe scaun, litnget unul din

1. Naisterea

lui Samuil i afierosirea lui, Domnului, In )35'ilo.

Era un om de fel din Ramataim, din neamul lui Tuf, din munVii Efraimului, care se numea Elcana, fiul lui Ieroham, fiul lui Elihu, fiul lui Tohu, fiul lui Tuf Efrateanul. Si el avea doll& femei ; numele uneia

usorii casei Domnului. Si cum era cu sufletul amilrit, se ruga inaintea Domnului varstmd lacrimi.

i ea a ficut o juruinVii, si a zis:

e Doamne Savaot ! Dad'," vei diuta spre

jalea roabei tale si-Vi vei aduce aminte

de mine si nu vei uita pe roaba ta vei da roabei tale o inlädiVa de parte

era Ana si numele celei de a doua era Penina. Penina ayea copii, dar Ana nu

birbäteascit, eu Il voi sfinVi Domnului pentru toate zilele vieVii lui i briciul

avea copii.

Si acest om se suia, din cetatea sa, din an in an, ca sä se Incline si sit

nu se va atinge de capul lui.

Dar pe °and ea stäruia in rue',

aducit jertfit Domnului Savaot, in Silo ; acolo erau cei doi fil ai lui Eli, Ofni Fincas, preoVi ai Domnului.

ciunea ei inaintea Domnului, Eli a luat seama la gura ei.

Si in ziva in care Elcana aducea

Ins& fiindci Ana se ruga in gâ.,ndul

jertfä, avea obiceiul de dädea, pärti din jertfa femeii sale Penina i tuturor fiilor

ei

i numai buzele ei se miscau, iar gla-

sul ei nu se auzea, Eli a crezut ca este

fiicelor ei.

beat&

Insit Anei Ii &idea numai o parte,

totusi el o iubea pe Ana mai mult, cu toate cit Domnul inchisese pfinte-

De aceea Eli a gritit catre ea:

4 Cat& vreme va mai Vine beVia ta? Du-te

trezeste-te

15 Insä Ana a ritspuns si a zis:

cele ei.

!

lar protivnica ei Ii casuna meren necaz ca s'o scoatit din räbditri, fiindcä

nu, doamne ! Sunt femeie amäritil ; n'am

Si asa se intitmpla in fiecare an. Ori de eras ori se ducea la casa Domnului, cealaltä pan& inteatilta o ala, inctit ea plitngea si nu mai mänca. Insä Elcana, bärbatul ei, ii zicea: Ano, de ce pliingi si de ce nu mitnano:3i? Si de ce Vi-e mima rea? Oare nu sunt eu mai de ?rot pentru tine dealt woe feciori?*

Domnului.

Domnul inchisese päntecele ei.

Nut nici vin, nici bituturi imbiltätoare, ci-mi dezvilluesc mima mea inaintea Nu crede cit roaba ta este femeie

netrebnicä, fiindeä din pricina obidei mele

283

si a necazului meu care mil, copleseste,

am stäruit in rugiiciunea mea! Atunci Eli i-a riispuns: Mergi in pace si Dumnezeul lui Israil sà adeve-

reascä cererea ta pe oare ai cerut-o de la el !

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 2

lar ea a zis: Sà: afle roaba ta

bar in ocbii

! o Apoi femeia a plecat

intru ale sale si a mincat, o fata ei n'a mai fost abiitutä. Si ei s'au sculat dis-de-dimineati f3i, dupii ce s'au inchinat in fata Domnului, s'au tutors iariisi la casa lor, la Rama. Si Elcana a cunoscut pe Ana, feadus aminte de ea.

meia sa, siDomnul

lar dupit trecere de vreme, Ana, fiind grea, a ndscut un fecior i i-a pus numele Samuil, fiindcii zicea ea: o De la Domnul 1-am zerut ! »

Si a plecat iaräi Elcana, bilrbatul

Doranul ! Sus eta cornul meu, prin puterea Domnului meu! Si gura mea s'a deschis largi impotriva dusmanilor mei, cici mà bucur de ajutorul tau. Nimeni nu este dint precum e Dom-

nul, cad afaril de tine nu este altul

nu este stanch' do scipare la fel cu Dumnezeul nostru.

Nu mai vorbiti necontenit vorbe trufase; din gura voastrii sii nu mai

iasä graiuri nesiibuite. Cáci Domnul este Dumnezeul a toate stiutor si de el toate faptele se cäntiiresc. Areal calor viteji se gar/tin:a, pe &And

riispuns: o Fä asa cum crezi 6, este bine.

cei ce se poticnesc se hieing cu putere. Cei sätui se tocmesc slugi pentru päine, iar cei ce flämänzeau curmä cu foamea. Cea stearp5, naste de sapte ori, iar cea cu multi copii este smeritä. Domnul aduce moartea i Domnul dl viata; el pogoarii si tot el inaltii din mormint; Domnul face pe om sitrac si Domnul il imbogdteste. El smereste, dar tot

Domnul sä adevereascit cuväntul

el 11 Malt& El ridicá din pulbere pe cel Arman,

ei, i toatä casa lui, ca sö jertfeasci Dom-

nului jertfa de fiecare an si s indeplineasdi juruinta Ins& Ana n'a voit sá meargi

ea, ci a zis citre sotul

ei : « Nu voi merge pin& ce pruncul nu va fi intarcat. atunci II voi duce ca si se arate in fata Domnului i sá rinatinii acolo pururea ! »

Atunci Elcana, barbatul ei, i-a

Stai acasä Ong cand 11 vei intirca.

!u

Astfel femeia a stat acasä si a ariptat pe prune pin& ce 1-a intircat. lar dupä ce I-a intiircat, I-a luat cu sine si a rnai luat un juncan de trei ani, o efi de lamuri de fain& si un burduf de vin i s'au dus ei in casa Domnului din Silo, impreuni ca pruncul.

lar dupä ce au junghiat juncul,

mama pruncului s'a dus la Eli. Si i-a gräit: « Rogu-te, doamne! Viu sá fie sufletul tau, stärane. Eu sunt femeia care stätea aici ling& tine rugändu-se Domnului.

Pentru acest prun stäruiam in

rugaciunea mea si Domnul mi-a implinit

cererea cu care mi rugam la el Pentru aceea i eu 1-am harilzit

el inalti din gunoi pe nevoias, ca si-I pun& aläturea cu voevozii çi sii le dea mostenire jilt de slavi, cici

mántului sunt in mina Domnului kd pe ei el a intemeiat lumea. El pizeste pasii cuviosilor säi, iar necredinciosii pier in intuneric, cáci nu prin puterea lui birueste omul. Domnul sfárimil pe cei ce se pun In prieinä cu el. Cel Prea Inalt din cerun îi va nimici Doranul judeca-va marginile pämftntului

i

el va da putere

regelui säu o va inälta cornul unsului siu!

Apoi Elcana s'a dus acasi,

la

Clintarea Anei. Paatele Iiilor lui Eli. Pedeapsa care va lovi casa lui Eli.

Rama, iar copilul slujea Domnului sub privegherea arhiereului Eli. Insi feciorii lui Eli erau oameni vicleni, care nu voiau sá stie de Domnul, Nici de indatoririle preotilor fatá de popor. Ori de ate ori cineva aducen o jertfli, venea sluga preotului, in vreme ce carnea fierbea, cu o furculitä cu trei dinti, in mitni,

1. Atunci Ana s'a rugat si a grAit: * mima mea se veseleste foarte intru

oali, sau in tingire, sau in blid cat scotea furculita lua preotul pentru

Domnului. Toate zilele vietii lui, Domnului si fie hirrait. » Si s'au inchinat ei acolo inaintea Domnului. 2.

284

Si o infigea in

www.dacoromanica.ro

cazan,

sau in

CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 2 sine. Si astfel se purtan ei Cu toti Israilitii care veneau sä aduca jertfa acolo In Silo.

Ba chiar mai nainte ca sa arzil,

gräsimea, venea sluga preotului i imbia

pe col care aducea jertfit: s Da-i preo-

tului carne de fript, fiinda el nu vrea sit ja de la tine carnea fiarta ci crud& s. Si daca, omul Ii ritspundea: Stiti

sI arda, mai intai grasimea si pe urma ia-ti cat ii pofteste sufletul s, celalalt fi lua vorba: o Nu, ci sa-mi dai acum, iar daca nu-mi dai, iau cu sila!* Astfel pacatul acestor tineri era

grozav de mare inaintea Domnului, fiind-

ei dispretuiau prinoasele Domnului. CI Samuel slujea inaintea Dornnului, copil fiind, incins cu efod de in. Si maicit-sa Ii facea, in fiecare an,

un vesmant mic, de pus pe deasupra, i-1 aducea cand venea cu barbatu-sau,

ca sä &due& jertfa de fiecare an. Si Eli a binecuvantat pe Elcana

si pe sotia lui, zicand: a Daruiasca-ti

Atunci a venit la Eli un om al

lui Dumnezeu i i-a grait: a lat.& ce spune

Domnul: o Adevarat este a m'am descoperit casei strabunului tau, pe and ei erau in Egipt, robi in casa lui Faraon, Si 1-am ales pe el din toate semintiile lui Lsrail, ca sa-mi fie mie preot,

ca sä aduca jertfe la jertfelnicul meu, sa-mi arda jertfe de tamale, sá poarte efodul in fata mea; si am daruit casei strabunului tau toate jertfele care trec prin foc, aduse de fili lui Israil? Atunci pentru ce te uiti cu chid& la jertfele mele si la prinoasele mele pe care _le-am oranduit in locasul meu ? Pentru ce cinstesti pe feciorii till mai mult deal pe mine i vI. ingrasati cu

fruntea tuturor prinoaselor poporului meu, Israil?

Drept aceea asa zice Domnul Dum-

nezeul lui Israil: o Macar ca am spus odinioarit: o Casa ta i casa strabunului tau sit-mi slujeasa mie deapururi ! s, ins&

Domnul copii din femeia aceasta, in locul celui afierosit, pe care tu 1-ai imprumutat Domnului s. i ei au plecat, pe

acum, asa rosteste Domnul: o Departe de mine cuvantul acesta Caci eu cinstesc pe cei ce ma cinsteso pe mine, iar cei ce mä dispretuese sa ramana de

Domnul Insä a cercetat pe Ana

Ca, iatä, vor veni zile and voi taia bratul tau i bratul casei strabunului

urma, acasä,.

ea a zamislit si a nascut inch: trei feciori i dour', fete. Iar copilul Samuil crestea sub paza Domnului.

Eli ajunsese la adanci batranete EA el auzea de toate ate savarseau feciorii sal in tot Israilul si cum ei se culcau cu femeile care faceau de slujba la usa cortului descoperirii.

De aceea el le zicea: e Pentru ce faceti asemenea fapte? Caci eu aud de-. spre voi vorbe rele din partea intregului popor.

Nu asa, copiii mei! CI nu este de

nici o bucurie zvonul pe care 11 aud! Voi impingeti la picot pe poporul Domnului.

Daa un om pacatueste fata de

alt om, judecatorul lui este Dumnezeu; daa ins& omul pacittueste impotriva lui Dumnezeu, cine se va ruga pentru el? Insä ei nu ascultau de glasul pitrintelui lor, aci Domnul hotarise sa-i nimiceasca. In vremea acea,sta, copilul Samuil

se facea mare si era iubit si de Domnul i del oameni.

°cant !

tau, inat sit nu mai fie nici un batritn In casa ta. Si atunci te vei uita cu ciudit la

toate binefacerile pe care Domnul le va

darui lui Israil, ins& in casa ta nu va mai fi nici un batran in veac de veac. Si daca pe vre-unul din ai till nu-1

voi starpi de la jertfelnicul meu, va fi pentru cuviintul ca ochii sIi a se topease& si ea inima lui sà tanjeasa,. Ci tot vlastarul casei tale va pieri in ascutisul

Si iata care-ti va fi semnul, care

va veni peste cei doi fecimi ai Ofni i Fineas: amandoi muri-vor in

aceeasi zi!

Si eu imi voi ridica arhiereu eredincios, care imi va sluji dup.& mimo mea si dupit gandul meu si casa lui va

dainui i el va umbla

intea unsului meu.

deapururi Ina-

lar cel care va mai ramanea din casa ta ea vie si sit se inchine in fats. 285

www.dacoromanica.ro

CARTEA iNTRIA A LUI SAMUIL, 3, 4

lui pentru un ban de argint sau un

codru de päine i sá. se roage: Pandueste-mi, te rog, in vre-una din dregb,torillo preotesti, ca sä minanc i eu o bucatii de paine ! »

In ziva aceea voi adeveri cu Eli tot ceea ce am vorbit despre casa lui, de la inceput i pfinä, la sfärsit. Iar tu dai de stire cä eu voi

pedepsi casa lui in vesnicie, pentru filriidelege, fiindc5, a stiut cà fiii sài huleau

pe Dumnezeu si el nu i-a tinut de

3.

Dornnul se destdinueste copilului Samuil.

Casa lui Eli va pieri. Si copilul Samuil slujea Domnului

sub ochii lui Eli. Iar in zilele acelea cuväntul Domnului era scump i ara-

tarile eran singuratice. Si, odatä,, Eli stätea culcat in culcusul silla. i ochii lui incepuserä, sä, se intunece, astfel cit nu putea ea mai vazä bine.

Pentru aceea m'am jurat pentru

casa lui Eli, ca nelegiuirea casei lui Eli

nu se va ierta in vea° nici cu jertfe, nici cu prinoase ! »

Si Samuil a dormit pitnä, a doua

zi, apoi s'a sculat de cu noapte

a deschis asile casei Domnului. Tusa

Samuil s'a temut sä soma lui Eli ve-

denia.

Ci

Candelabrul Domnului inc5, nu se

stinsese i Samuil dormea in locasul Domnului, unde se afla chivotul lui Dumnezeu.

Atunci Domnul strigit: a Samuile ! Samuile! a Iar el riispunse: » 6. Si a alergat la Eli si a zis: a M'ai strigat ? # Dar Eli a zis: a Nu te-am !

chemat. Intoarce-te si te cala ! s'a dus si s'a culcat.

Si el

Insä Domnul iaräsi 1-a strigat. a Samuile ! » Si s'a sculat Samuil i s'a dus la Eli çi i-a zis: a

! M'ai chemat ? *

Ci räspuns-a Eli: « Nu te-am chemat, fiul mea; intoarce-te si te calca! » Dar Samuil nu cunostea irle& pe Domnul, i cuvântul Domnului pana atunci nu i se descoperise.

Si Domnul a strigat a treia oari pe Samuil si el s'a sculat si a alergat la Eli si i-a zis: a ! M'ai chemat ? * Atunci dat seama Eli cà Domnul

era cel care striga pe copil.

Deci zis-a Eli catre Samuil: 4 Du-te

si te calca! Si daca te va mai cherna,

tu sä, zici: a Vorbeste, Doamne, cä robul tau a,scultit! » i Samuil s'a dus si s'a

i-a zis:

Eli a chemat pe Samuil

Samuile, fiul meu! » Si el a

riispuns:

!

Si 1-a intrebat Eli: Caro a fost cuy:bit:11 pe care Domnul ti 1-a grita ? Nu-mi täinui nimic ! Asa si asa, si inc5, mai mult sa-ti facä tie Domnul, dad, vei ascunde ceva din ceea ce Domnul ti-a vorbit tie ! » Atunci Samuil i-a împàrtàit lui toatà descoperirea, färä, tainuiasc5, ceva. Iar Eli i-a zis: a El este Domnul; faca ceea. ce va socoti cu cale ! Si Samuil crestea i Domnul era cu el si nu läsa sä, cadá pe pitratait nici unul din cuvintele lui. Si a fost cuväntul lui Samuil catre tot Israilul, si tot Israilul din Dan pänä. in Beerseba stia cà Samuil a fost adeverit s'a fie prooroc al Domnului.

Si Domnul i s'a arätat meren in Silo, fiindcit Domnul se descoperea in Silo lui Samuil, prin cuvântul säu dumnezeesc. 4.

.18rail este beitut de Filisteni cliivotul sltint

culcat in culcusul säu.

cade in t'atina dusmanilor. Bcitranul Eli,

dreptul lui i 1-a strigat ca si mai nainte: o Samuile ! Samuile ! Ci Samuil i-a faspuns: Vorbegte, cäci robul tau ascultit,! »

Si a iesit Israil intra intampinarea Filistenilor ca sä se lupte si au intins

Si a venit Domnul si a stat in

Si Doranul a zis catre Samuil: Jata, eu sunt gata sä, fac in Israil un lucra pe care oricine Il va auzi li vor

tiui amándouii, urechile.

auzind aceastd ve8te,

gdtul.

tabilra, lor lângä Eben-Haezer, iar Filistenii isi intinseserä, tabitra lor la Afee. Atunci Filistenii s'au ränduit in sir de luptä, impotriva lui Lsrail i incingändu-se lupta, Israil fu bätut- de Fili-

286 www.dacoromanica.ro

CARTEA INT2IIA A LUI SAMUIL, 5 steni, care ucisera din oastea desfasurata

In citmpie ca la patru mii de insi.

Când poporul se intoarse in tabara, bittritnii lui Israil intrebara: « De ce oare

ne-a infrti,nt Domnul astazi prin mana Filistenilor? Sä ne aducem din Silo chivotul legamitntului Domnului, ca sit vie in mijlocul nostru i sit ne mantuiascit din mitna vrajmasilor nostri ! » Deci poporul a trimis la Silo si au adus de acolo chivotul legamântului Domnului Savaot, cel ce sade pe heruvirni. i cei doi feciori ai lui Eli, Ofni Fincas, erau acolo litnga chivotul legamântului lui Dumnezeu. lar &Ind chivotul legamântului Dom-

nului sosi in tabara, toti fiii lui Israil pornira un strigat de bucurie eat de mare, incitt se zgudui pamântul.

Chad Filistenii auzira zgomotul acestui striglit de bucurie, ei intrebarit: o Ce insemneazii, strigatul acesta mare de bucurie, in tabara Evreilor? » i aflara

chivotul Domnului a sosit in tabara.

acel om in cetate i spuse vestea, toata cetatea incepu sä strige cumplit. Si a auzit Eli cumplitu1 strigitt a intrebat: o Ce va sä zicit aceastit zarvii? »

Atunci oruul veni pe fug&

spuse lui

Eli ce se intamplase. Ci Eli era in vOrstit de nouazeci si opt de ani i ochii lui erau asa Mat nu putea sä mai \Taal,. Omul acela i-a spus lui Eli: Eu sunt care am venit astazi de-a-fuga de la

batalie!* Si Eli l-a intrebat: « Ce veste aduci tu, fiul meu? » Atunci vestitorul i-a rtispuns asa: Israil a fugit din fata Filistenilor poporul a trecut printr'un macel cumplit; chiar cei doi fil ai tái, Ofni i Fineas, au murit, iar chivotul lui Dumnezeu a fost luat pradit. Dar cand omul a pomenit de chivotul lui Dumnezeu, Eli s'a ritsturnat

din jiltul sau peste cap, acolo langa poarta, i frangandu-0 gâtul, a murit, caci Eli era W.-tram

i

greoi.

i fusese

Vai de noi! Cine ne va mântui din mâna acestui Dumnezeu Atotputernic? Acesta este acel Dumnezeu care a batut pe Egipteni cu tot felul de pedepse cu ciuma Fiti dârji, Filistenilor, i barbittosi,

judecator peste Israil patruzeci de ani. Nora lui Eli, sotia lui Fincas, era insarcinatit si gata sä nascä; i cand a auzit vestea cit chivotul lui Dumnezeu a fost luat i cä socrul ei i biírbatul ei au murit, a ingenunchiat si a nil:scut, caci durerile nasterii o napadisera. lar in ceasul mortii, femeile care stateau in preajma ei, ii ziceau: o Nu te teme, cáci ai nitscut un fecior s. Ins& ea nu ritspundea i nu lua aminte

luptati-va!»

pentru pierderea chivotului lui Dumne-

situ i macelul fu cumplit, &lei din Israil

i ea mai zise: o S'a dus slava din Israil, ciici luat a fost chivotul lui Dum-

Atunci Filistenii se infricosara, ctici cugetau: o A venit Dumnezeu in tabärit la ei ! » Si mai ziceau: o Vai de noi! Cáci

niciodatit nu s'a mai intamplat una ca asta!

ca sit nu ajungeti robi la Evrei, cum au ajuns ei robi la voi. Fiti barbati

Si Filistenii se luptarit i Israil fu invins i dadu fuga fiecare la cortul

cazura, treizeci de mli de pedestrasi. Chivotul lui Dumnezeu fu luat cei doi feciori ai lui Eli, Ofni i Fincas, murirti.

i i-a pus copilului numele Icabod, ctici zicea ea: « S'a dus slava din Israil »,

zeu, a socrului ei

i

a barbatului ei.

nezeu! » 5.

Atunci un om din Veniamin

Filistenii pun chivotul Damnului in templul zeului, Dagon. Semne i pedepse.

la Silo, in aceeasi zi, cu vesmintele sfa-

Dupa aceea, Filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu i I-au adus din

fuga de pe campul de bátaie i ajunse

siate i cu pulbere pe cap.

Si ajungand el, iatä ca Eli states, pe scaun lângä poartit i iscodea ulita, caci mima lui tremura de grija pentru chivotul lui Dumnezeu. i când inträ

Eben-Haezer, la Asdod. Si luand Filistenii chivotul lui Dum-

nezeu, I-au yarn in templul lui Dagon si I-au asezat Dagon.

287 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 6 Dar sculandu-se Asdodenii a doua

zi de cu noapte i intrand in templu, iata ca Dagon statea trantit cu fata la pamant, inaintca chivotului Domnului.

Atunci ei 1-au luat pe Dagon asezat la locul lui.

i 1-au

6.

Chivotul Domnului este trimis fm Israil.

i ianài sculandu-se ei a doua si

de dimineata, iata ea Dagon zacea triintit

cu fata la pámant, inaintea chivotului

i a stat chivotul Domnului in tinutul Filistenilor timp de sapte luni. Apoi Filistenii au chemat pe preoti pe vraci i i-au intrebat: 4 Ce sii facem cu chivotul Domnului? Invatati-ne cum

Domnului, iar capul lui Dagon i amitndouä mainile lui zaceau pe prag, taiate,

asa incat ramasese din Dagon numai

truncbiul. Pent-u aceea, pan& in ziva de astazi preotii lui Dagon i toti cei ce intrio,' in

templul lui Dagon nu calca, pe pragul lui Dagon din Asdod. lar mana Domnului s'a läsat grea peste Asdodeni i i-a inspaimantat, fiindca a b5,tut cu bube rele, i Asdodul

tinutul din jurul lui. Deci vazand oamenii din Asdod unele ca acestea, au grait: « Si nu mai ramilie la noi claivotul Dumnezeului lui Israil, fiindca mama lui aims& greu peste noi 10 peste Dagon, dumnezeul nostru!

Deci au trimis si au strans la ei pe toti voevozii Filistenilor si au zis:

a Ce si facem cu chivotul Dumnezeului lui Israil? » i ei au raspuns: « Chivotul Dumnezeului lui Israil sa fie dus la Gat ! »

*i au dus acolo chivotul Dumnezeului luí Israil. Dar s'a intamplat ca, dupa ce 1-au dus acolo, mina Domnului cazu asupra cetatil, cu spaima cumplita. Si el lovi

pe oamenii cetatii, de la mic pana la mare, asa Meat izbucnir5, pe ei bube rele.

lar oamenii care nu mureau erau chinuiti de buboaie i tanguirea cetatii se ridica pan& la cer.

Atunci ei trimisera chivotul lui

Dumnezeu la Ecron. Dar sosind chivotul

lui Dumnezeu la Ecron, locuitorii din Ecron strigari fA se jeluira: # Au adus la noi chivotul Dumnezeului lui Israil, ca si ne omoare cu tot poporul nostru!

Atunci ei au trimis si au adunat din nou pe toti voevozii Filistenilor le-au graft: # Lasati chivotul Dumnezeu-

lui lui Israil, sa se intoarne la locul 55,u si si nu ne ucida pe noi cu tot poporul nostru! » Cad o spaima de moarte

intrase in toata cetatea, intruat mina

lui Durnnezeu apasa din greu asupra lor. 288

sa-1 trimitem la locul lui! i ei au riispuns: « Daca yeti trimite inapoi chivotul Dumnezeului lui Israil, sa, nu-1 trimiteti farii nici un dar, ci aduceti-i jertfa pentru atunci va yeti lecui i yeti afla de ce mina lui nu se trage inapoi de la voi » Ei au intrebat: a Ce fel de jertfa pentru yin& si-i aducem? » i ei au rilspuns: Dup6, numarul voevozilor Filistenilor: cinci buboaie de aur si cinci soareci de aur, caci bataia a fost una peste toti, í peste norod, si peste voevozii vostri. Faceti deci chipurile buboaielor voastre i chipurile soarecilor vostri care va strica tarina i dati márire Dumnezeului

lui Israil; poate ci 1i va lua mina de peste voi, de peste dunmezeii vostri

de peste tara voastra.

Ciici de ce ati impietrit mima voastra, precum Egiptenii i Faraon 1i irnpietrisefa mima lor ? i numai dupa ce

s'a razbunat pe ei, au dat drumul poporului Foi el s'a dus.

Deci acuma puneti mana i faceti un car nou i luati doui juncane, care alapteaza, neinjugate inca, apoi injugati

juncanele la car; si viteii care se in dupa, ele aduceti-i inapoi in taro. Pe urma, luati chivotul Domnului

puneti in car, iar lucrurile de aur pe care i le dati ca jertfa pentru vina, puneti-le lute° ladita, alaturi de chivot, dati-i drumul si se duca. Si uitati-va: daca' chivotul apuca In sus pe drumul catre Ora lui, adica spre Betsemes, el este cel ce ne-a pricinuit nou5, acest mare prapiid, iar de nu, vom sti cti, nu mina sa ne-a lovit, ci a fost cu noi numai o inttimplare !»

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A LUI SAMIJIL, 7 Si oamenii asa au facut si au luat doua juncane care alaptau si le-au in-

jugat la car, iar viteii lor i-au inchis In taro.

Si au pus in car chivotul Dom-

Atunci ei au trimis soli la locui-

torii din Chiriat-Iearim, spunfindu-le: o Filistenii au adus inapoi chivotul Dom-

nului. Veniti la vale si luati-1 la voi ! »

nului, impreunii, cu ladita in care erau

soarecii de aur i chipurile buboaielor lor. lar juncanele au pornit de-a-drep-

7.

Ohivotul Domnului in casa lui Abinadab.

tul catre drumul care duce la Betsemes

Israil se pocdelste ,si, birue,ste pe Filisteni.

mugeau fiird sa se abata, nici la dreapta,

Atunci oamenii din Chiliat-Iearim au venit si au ridicat chivotul Domnului

au mers in urma lor 'Ana, in tinutul Bet-

deal, iar pe Eleazar, fiul lui, 1-au sfintit ca sa pazcasea chivotul Domnului.

mergeau intins pe acelasi drum si

nici la stanga. lar voevozii Filistenilor semesului.

Tar cei din Betsemes erau tocmai la secerisul graului, in vale. i ei ridicandu-si ochii lor au vilzut chivotul i-au iesit cu bucurie inainte.

Si carul a venit pan& in tarina

lui Iosua din Betsemes si s'a oprit acolo.

lar acolo era o piatrà mare; si ei au

despicat lemnele carului, iar juncanele le-au adus ardere de tot Domnului. lar levitii dadusera jos chivotul Domnului

i

lildita de tang& el, in

care erau lucrurile de aur, i le puseseriL

pe piatra cea mare. i in aceeasi zi, oamenii din Betsemes au adus ardeni de tot si au jertfit jertfe Domnului. lar cei chid voevozi ai Filistenilor,

cand vilzura, acestea, se intoarsera la Ecron, in aceeasi zi. Si acestea sunt buboaiele de am pe care Filistenii le-au adus Domnului ca jertfa pentru vind pentru Asdod: unul, pentru Gaza: unul, pentru Ascalon: unul, pentru Gat: unul i pentru Ecron: unul.

lar soarecii de aur erau dupti numarul tuturor cetátilor filistene ale celor cinci voevozi, de la cetatile intärite

pa'na la satele din yes. i piatra oca mare pe care au asezat chivotul Domnului et& marturie Omit in ziva de astazi, In tarina lui Iosua din Betsemes.

Lisa. Domnul 1Di-du pe locuitorii din

Betsemes, fiindca se uitasera la chivotul Domnului, lovind din popor saptezeci de iar poporul se tfingui, fiindca Dom-

nul il lovise cu aceasti lovitufa mare. Deci ziceau locuitorii din Betse-

mes: o Cine poat,e sit slujeasca inaintea Domnului Dumnezeului celui sfitnt?

la cine vrea sit place el de la noi?

hau dus in casa lui Abinadab, pe

Si din ziva cand s'a salasluit chivotul in Chiriat-Icalim au trecut multe zile i s'au facut douazeci de ani, i toata casa lui Israil s'a intors cu pocainta dare Domnul.

lar Samuil indemna toatil casa lui Israil, zictind: «Daca, din toata mima

voastrii, voiti sit va intoarceti la Doinnul, depiirtati din mijlocul vostru duinnezeii straini i Astartele i indreptati cu hotarire cugetul vostru spre Doinnul slujiti-i numai lui. Atunci el va va scapa din mana Filistenilor ! o

Si fiii lui Israil indepartara Baalii

çi Astartele EA slujirà numai Domnului.

Apoi a zis Samuil: « Strangeti tot Israilul la Mitpa i eu ma voi ruga Domnului pentru voi ! i s'au strans la Mitpa, i au scos

apa, i au vaisat-o jos inaintea Domnului, si au postit in ziva aceea si s'au marturisit acolo: o Paciituit-am inaintea Domnului! u Si Samuil judcca i Mom dreptate fiilor lui Israil la Mitpa. Dar cand Filistenii au auzit ea fiii lui Israil s'au strans la Mitpa, voevozii Filistenilor au pornit impotriva lui lsrail. Si auzind fiii lui Israil de aceasta, i-a prins frica de Filisteni. Si au zis fiii lui Israil dttre Samuil: Stiirue pentru noi cu rugaciunea ta la Domnul Dumnezeul nostru, ca sa ne mantuiascá din Juana Filistenilor ! » Si Samuil a luat un miel de lapte l-a adus intreg ardere de tot Dom-

nului i cu glas mare s'a rugat Dom-

nului pentru Israil, i Domnul I-a auzit. Pe când Samuil aducea arderea

de tot, Filistenii s'au apropiat ca 289

www.dacoromanica.ro

19

CARTEA TNT 'AIA A LUI SAMUIL, 8

nouä un rege care 86

bat& pe Israil, ins& Domnul a tunat cu bubuit puternic, in ziva aceea, deasupra Filistenilor i i-a umplut de groazit, 'bl-

ne carmuiascit ! Domnului.

au fugärit pe Filisteni i i-au batut, pang

Asculta de glasul fruntasilorpoporului in tot ceca ce-ti vor rosti tie, cici nu pe tine

eat au fost infrfinti de Israil. i au iesit Israilitii din Mitpa ce au ajuns in jos de Bet-Car.

Atunci Samuil a luat o piaträ EA a pus-o intre Mitpa í Iesana i i-a dat numele Eben-ha-ezer FA a zis: s Pan& aici ne-a ajutat nouit Domnul ! o Astfel au fost smeriti Filistenii n'au mai dat naval& in tinutul lui Israil,

lar mama Domnului a stat impotriva Filistenilor in toate zilele vietii lui Samuil.

lar cetätile pe care Filistenii le

luaserit de la Israil au fost date inapoi lui Israil, de la Ecron pa'nä, la Gat. Dar tinuturile lor, Israil le-a smuls din mane, Filistenilor. Intre Israil o Amoriti era pace. Astfel Samuil a fost judecittor peste

Israil in toate zilele vietii lui. i din an in an se ducea si &idea ocol prin Betel, Ghilgal i Mipa, i judeca pe Israil in toate aceste locuri. Apoi se intorcea la Rama, citci intr'insa era casa lui si acolo judeca pe Israil. i a clitdit acolo un jertfelnic Domnului. 8.

Israil este nemultumit de feciorii lui &mutt i cere rege.

Ajungând Samuil bittrAn, a pus pe feciorii sui judecittori peste Israil. Numele fiului siiu Intel nitscut era Ioil, iar numele fiului situ al doilea era

u

Atunci Samuil s'a rugat

Ci Domnul i-a riispuns lui Samuil:

te-au dispretuit, ci pe mine m'au dispretuit, ca sii nu mai domnesc peste ei.

i dupà cum s'au purtat cu mine, din ziva cand i-am scos din Egipt

panit in ziva aceasta, citnd m'au pariisit si au slujit altor dumnezei, tocmai asa se poartit astäzi i cu tine. Drept aceea, ascultá, acum glasul lor, numai liimureste-le drepturile regelui, care va sit domneascit peste ei !

Deci Samuil a spus poporului,

care-i cerca rege, toate cuvintele Domnului.

i a zis: u fate: drepturile regelui care va domni peste voi: el va lua pe feciorii vostri va pune la carul lui va face 6,15,retii säi, ca sa, alerge

inaintea carului sä,u,

va pune ciipitani peste mii

si peste Gate cincizeci, sä, are ogoarele sale

sä., secere holdele sale si sä-i pregatease& arme de ritzboi si arme pentru EA

carele sale. i va lua pe fetele voastre ca sit-i pregateascrt mirezme, sä gateasca bucatele i sä, coed, painea. i

el va lue, cele mai bune din

tarinile, din viile si din mäslinismile

voastre si le va därui slujitorilor Apoi va lua zeciuialä, din sämiinitturile voa,stre FA din podgoriile voastre o le va ditrui curterdlor säi i robilor

Iatit, tu ai

Va lua iaräsi pe robii vostri o pe roabele voastre si pe feciorii vostri cei mai buni si pe asinii vostii si-i va intrebuinta la lucrul situ. Va lua zeciuialli din turmele voastre i voi yeti fi robii lui. i dacit yeti striga in ziva aceea de rilul regelui vostru, pe care vi 1-ati ales, Domnul nu vä va ritspunde in ziva

rostit ei i-a clizut greu in ochii lui Samuil,

de glasul lui Samuil si a strigat: a Nu! Ci vrem sä, avem i noi un rege, Ca sit fim i noi ca toate popoarele, i regele nostru sit ne judece

Abia, i ei erau judecittori in Beerseba.

Dar fiii sal nu umblau in ciiile sale,

ci se lasau induplecati de pofta de castig, luau mite', o judecau stramb. Atunci toti bätranii din Israil s'au

status laolaltit, si au venit la Samuil In Rama,

i au graft dare el:

imbittranit, iar feciorii till nu umblá, in cane tale. De aceea pune peste noi rege, ca sit ne carmuiascit, precum este datina la toate popoarele ! Dar cuvitntul acesta pe care 1-au 290

aceea!

Dar poporul n'a voit sä asculte

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 9

iasg, in fruntea noastr

In razboaiele noastre !»

i sa se lupte

lar Samuil a ascultat toate cu-

sfert de siclu de argint; fl voi da omului lui Dumnezeu, ca sä, ne spunii ce trebue sà facem. In vechime, in Israil, alud se ducea

vintele poporului

i

Domnului.

le-a spus in auzul

cineva ca si intrebe caro este vointa

Ci Domnul a grait lui Samuil:

lui Dumnezeu, zicea asa: o Haidem sa mergem la vazator ; caci o proorocul

o Asculta de cuväntul lor i pune rege peste ei ». i Samuil a poma cit fruntasilor lui Israil: o S'a plece fiecare in cetatea sa! »

de astazi se numea in vechime

o va-

zator ».

Atunci Saul a zis catre sluga sa: « Sfatul tau este bun ! Haide sà mergem i» Deci s'au dus in cetatea unde se afla omul lui Dumnezeu. Dar pe &t'id se urcau ei pe costistea cetátii, au gfisit niste fete care iesiserg, sä aducà apá i le-au Intrebat: Aici este, oare, vazatorul? lar ele au raspuns astfel: o Este

9.

Saul V eniaminitul, cclutind asinele tatcilui sciu Ch4, ajunge ptincl la Samuil.

1. Era un om din semintia lui Ve-

niamin, care se numea Chis, fiul lui Abiel,

fiul lui Teror, fiul lui Becorat, fiul lui

in fa4a ta. Dar grabeste-te, ca ehiar astgzi a venit in cetate, pentru ca astazi poporul aduce jertfil sus pe deal. Daca intrati In oras, tocmai dati peste el, mai nainte de-a se sui pe deal

Afiah, bgrbat din Veniamin, cu bung stare.

aici,

2. Si el avea un fiu al carui nume era Saul, fecior prea frumos, inegt nimeni

din fiii lui Israil nu era mai frumos

decitt el. De la umgrul sau in sus el covarsea cu inaltimea tot poporul. 3. Si s'au ratacit asinele lui Chis, tatal lui Saul; atunci Chis a grait catre Saul,

ca sá manguee. Caci poporul nu mangnea,

pana ce nu soseste el, iar el trebue s'a binecuvinteze jertfa i dup.& aceea incep

feciorul sau: 4 Ia cu tine pe unul din

sa manguee cei poftiti. Deci caci acum 11 yeti gasi! Si s'au suit spre cetate. Dar tocmai cand au ajuns sä intre pe poarta, lata cä Samuil iesea, chiar In dreptul lor, ca sa se urce pe deal. Insä Domnul, cu o zi mai nainte de sosirea lui Saul, instiintase pe Sa-

argati i scoalit-te si du-te de cauta, asinele!» 4. Si Saul a strabgtut muntii Efraim,

a trecut prin tinutulSalisei, dar nu le-a gäsit; au trecut apoi prin tinutul Saalim, dar zadarnic; au strabatut laturea lui Veniamin, dar n'au dat de ele. 5. Sosind ei in Onutul Tuf, Saul a zis argatului care era cu el: 4 Haide sä ne intoarcem acasit, ca nu cumva tatal meu, lasandu-si grija de maggrite, sä intre in grijit pentru noi ». 6. Acela i-a raspuns: Tata, in cetatea aceasta se afla un om al lui Dumnezeu,

muil

spusese:

« Mine, pe vremea aceasta, la tine un barbat din tinutul

lui Veniarain; lar tu sä-1 ungi voevod peste poporul meu, Israil. El va scápa pe poporul meu din mana Filistenilor. Caci am vitzut jalea poporului meu striggtul lui a ajuns pana la mine ! *

un om cu mare vazä; tot ce apune el se intämplä fax& gres. Sa mergem acolo ! Poat,e cà el ne va aräta pe ce cale trebue

lar cand Samuil vazu pe Saul,

sà apuegm a. 7. Atunci a zis Saul slugii sale: o Bine,

s'a mergem! Dar ce-i vom duce acestui om ? Caci merindele s'au sfitrsit in traistele noastre i niel un dar nu avem ca sg-1 ducem omului lui Dumnezeu. Ce avem la noi? » 8. Ci argatul, raspunzand lui Saul, i-a zis: e Iatit, se ggseste In mana mea un

Domnul zise catre Samuil: o Iatä omul despre care *ara vorbit; acesta va etapani peste poporul meu!

Si Saul s'a apropiat de Samuil

care era in poartä. i 1-a intrebat: o Spu-

ne-mi, te rog, unde este pe aici casa vázatorului? » Atunci Samuil riispunzand lui Saul

i-a zis: o Eu sunt vazatorul. Sue-te inaintea mea pe deal si astäzi yeti ospáta

291

www.dacoromanica.ro

19*

CARTEA INTÄIA A LUI SAMUIL, 10

cu mine, iar ratline dimineatä, te voi voi da rdspuns la Idea sä, pleci tot ce se fritmantä, in mima ta. at despre mitgäritele pe care le-ai

pierdut acum trei zile, nu-ti mai bate capul cu ele, azi s'au gäsit. i ale cui sunt toate bunátatile lui Israil, daa nu ale tale si ale tuturor celor din casa

tatálui tau? » Dar Saul räspunse: « Nu stint eu, oare, din semintia lui Veniamin, adia, din cea mai mia din semintiile lui Israil, familia mea nu este ea, oare, cea mai prizitritit dintre toate familiile semintiei lui Veniamin? Pentru ce, atunci, imi spui mie asemenea lucruri? Ci Samuil lug, pe Saul qi pe argatul

duse in cámara de ospät si le diidu lor lee de frunte intro musafirii care erau ea la treizeci de biirbati. Apoi Samuil a poruncit bucátalui

rului: « Adu bucata pe care ti-am dat-o si de care ti-am spus: pune-ti-o de o parte

lar bucátarul a adus coapsa, cu

coada cea grasii, si a pus-o inaintea lui Saul. Iar Samuil a zis: « Iatit ceea ce a fost pus la o parte; pune-o din ainte

ospäteazit, did la timp potrivit a fost pästratit pentru tine, cilnd ti-am spus cä, am chemat poporul! » i Saul a ospätat cu Samuil in ziva aceea. Dupä, ce s'au coborit de pe deal In cetate, i-au asternut lui Saul in foisorul de deasupra casei, si el s'a culcat. and s'a reviirsat de ziug., Samuil

a chemat pe Saul din foisor, zicând:

« Scoalá-te, cáci te las sä, te duci a. Deci

and vei pleca itstitzi de litngá mine,

te vei gási ciitre amiazit cu doi barbati 'thug& rnormántul Rahilei, in hotand lui Veniamin, i aceia iti vor spune: e

situ-s'au milgäritele dupä, care umbli autfindu-le i iatä, tat5,1 tau a uitat pricina

cu mägiiritele si a intrat in grijá pentru voi ziandu-si: « Ce mit fac eu cu feciorul meu ?

lar dupá ce vei porni de acolo mai departe si vei ajunge la stejarul Deborei, te vor inampina acolo trei bärbati suin-

du-se spre locasul Domnului la Betel.

Unul duce in spinare trei iezi, altul duce

trei paini i eel de al treilea duce un burduf de vin. i ei iti vor da binete siîi vor &rid dolt& pâini, iar tu 8'6 le iei din mitna lor.

Dupä, acestea, vei ajunge la Ghibeea-Elohim, unde se afiä, un armui-

tor al Filistenilor. Iar and vei intra tu acolo in cetate, te vei intálni cu o

ceatd de prooroci, care se pogoara de pe culrue, având in frunte harfe, t,obe,

cavale si chitare, si care vor fi stiipitniti de duhul proorociei. i Duhul Domnului va da naval&

peste tine si vei prooroci i tu Cu ei

te vei preface in alt om. lar and ti se vor întâmpla toate

aceste semne, fit cum iti va fi indemilnii,

cad Dumnezeu este cu tine. Apoi sá te cobori inaintea mea In Ghilgal, i iatá mä, voi cobori i eu la tine ca sa, aduc arded de tot si sit jertfesc jertfe de pace. apte zile sh astepti voi aritta páná, ce voi veni la tine ce trebue 86, faci ! o

s'a sculat Saul si au iesit amandoi, el

lar cum si-a intors Saul spatele,

ea sä, plece de la Samuil, Dumnezeu i-a preacut mima intealta i toat,e acele

Samuil, afará din- casii. i cobotind ei pan& la capátul ce-

tátii, Samuil i-a zis lui Saul: o Zi argatului sä, treaa, inaintea noasträ, iar tu stai o clipit locului, sä-ti destitinuesc porunca Domnului*.

semne s'au petrecut in ziva aceea. i and au ajuns la Ghibeea, iatá o ceatä de prooroci i-a iesit in cale si Duhul Domnului a nitválit asupra lui, intre ei insuflat a fost i el cu insu-

flare de prooroc. Deci and toti coi ce Il cunoscuserit mai nainte se uitau la el si-1 vedeau cum prooroceste cu proorocii, atunci lu-

10.

Saul este uns rege de cdtre &mat. 1. Si Samuil a luat cornul cu mir turnat pe capul lui Saul; apoi 1-a sarutat i i-a spus: Etta cà Domnul te-a

mea zicea, unul care altul: « Ce s'a in-

amplat cu feciorul lui Chis? Oare Saul este printre prooroci?

tins pe tine voevod peste mostenirea sa.

292

www.dacoromanica.ro

CARTEA iNVAIA A LUI SAMUIL, 11

Insä unul, de acolo, a dat acest ri-ispuns: « Dar tathl celorlalti cine este' »

De aceea a iesit zicala: s Oare si Saul este printre prooroci ? » Si dupd. ce a sfärsit cu Insuflaren

sa de prooroc, a venit acasd.

i unchiul lui Saul 1-a intrebat pe el i pe argatul lui: « Pe unde ati umblat ? » i i-a rdspuns Saul: « Am cau-

tat mitgäritele; i clacit am vazut eh nu

sunt niedieri, atunci ne-am dus la Samuil. »

Si iardsi a zis unchiul lui Saul: « Spune-mi, te rog, ce-a vorbit cu voi Samuil? »

Dar Saul a rdspuns unchiului sau: o El ne-a incredintat eä mägäritele s'au gdsit. » Dar cu privire la domnie, el nu i-a spus nimio din cele ce-i vorbise Sa-

Si Samuil a rostit dare tot po-

porul: s Uitati-vd la acela pe caro si 1-a ales Domnul, ca nu e nici unul la fel cu el, in tot poporul!» Atunci tot poporul a strigat de bucurie si a zis: o Trdiascii regele ! »

Apoi Samuil a ariitat poporului care sunt drepturile regesti si le-a scris

inteo carte si a pus-o inaintea Dom-

nului. Dupti acestea, Samuil a dat drumul la tot poporul, trimitandu-1 pe fiecare amid. Si a plecat si Saul acasà. la Ghi-

i s'au dus cu el oamenii viteji

beea

a- citror ininaä o atinsese Domnul.

Dar unii netrebnici ziceau: «Ce ajutor sá ne dea acesta? s i 1-au dispretuit si nu i-au adus nici un plocon ; dar el s'a filcut cd nu bag& de seamd.

muil.

Ci Samuil a chemat poporul inaintea Domnului, la Mitpa i a rostit cdtre fiii lui Israil: o Asa griiieste Domnul, Dumnezeul lui Israil: o Eu am scos pe Israil din Egipt i v'am

mäntuit pe voi din maim, Egiptenilor si din mdna tuturor impitratilor care vd asupreau.

Dar voi astiizi ati dispretuit pe

Dumnezeul vostru, care v'a scäpat din toat,e nenorocirile s't stramtorärile voastre, i ati rostit cdtre el: o Nu! Ci pune

un rege in capul nostru! » Hai I Ina-

inaintea Domnului dupä semini dupä neamurile voastre ! » iile Si Samuil apropie toate semintiile lui Israil i semintia lui Veniamin dizu la sort.

Apoi a apropiat semintia lui Veniamin dupä familiile ei si a cazut la sort familia Matritilor. Pe urma, a apropiat familia lui Bicri, ins cu ins, si sortul a chzut pe Saul, feciorul lui Chis. Dar 1-au cdutat pretutindeni si nu s'a gdsit.

Atunci ei au intrebat incit o datit pe

Domnul: « Omul acesta a venit aici ? »

Iar Domnul a räspuns: o Iatd-I, el s'a ascuns fare poverile de drum. Atunci ei au alergat si 1-au adus de

acolo si stand el in mijlocul poporului,

era mai inalt dectit tot poporul de la umiirul sau in sus.

11.

Saul birue§te pe Amonifi si este primit de toti rege. Dupà. acestea, Nahas Amonitul a ve-

nit si a impresurat Iabes-Galaad. Atunci toti locuitorii din Iabes au spus lui Nahas: o F5, legamfunt cu noi i noi vom fi supusii

!»

Dar Nahas Amonitul le-a riispuns:

« Numai asa voi incheia legianitnt cu voi, scot fiecdruia ochiul drept anume:

sa ponosesc cu aceastä mar& tot Is-

railul.

Atunci bfitritnii din Iabes au zis: riigaz de sapte zile, ca eá trimitem soli in tot cuprinsul lui Israil, o

si dacä nu va fi nimeni care sä ne scape,

atunci ne vom supune tie.

Si au venit solii la Ghibeea lui Saul si au istorisit toatä pricina in auzul poglasul porului si tot poporul a plans. Dar tocmai atunci Saul venea din taring, In urma boilor. i a intrebat Saul: « Ce are poporul, de plange? » Si i-au povestit lui solia oamenilor din Iabes.

Atunci Duhul lui Dumnezeu a

Mivälit pest^ Saul, la auzul acestei solii, 1i minks, lui s'a aprins grozav.

Si a luat o pereche de boj i-a fdcut buctiti si le-a trimis, prin infirm solilor,

in tot cuprinsul lui Israil,

293 www.dacoromanica.ro

cu

CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 12 aceasta vorba: a Asa vor fi ciopartiti boii celui care nu va veni dupit Saul si dupa

i spaima Domnului a cazut peste popor si au purees ca un singur Samuil ! s om.

i Saul i-a numarat la Bezec, i fiii

lui Israil erau trei sute de mii, iar barbatii din luda treizeci de mii. Apoi a gräit catre solii care venisera: « Asa si. spuneti celor din IabesGalaad: a Maine, cand soarele va arde, va va sosi mantuirea. » i au venit solii si au insVintat pe oamenii din Iabes ; ei s'au bucurat. i cei din Iabes au trimis vorba lui Nahas: Maine ne dam in mama voasträ i faceti Cu noi cum veti gäsi de cuviintä. lar a doua zi Saul a impartit po-

porul in trei tabere si au patruns in

mijlocul tabcrei Amonitilor, la straja diminetii, si au zdrobit pe Amoniti pan& ce s'a infierbantat ziva. i cati au mai

riimas s'au risipit, asa ¡neat n'au mai ramas dintre ei doi laolalt5,.

Atunci poporul a strigat catre Samuil: s Cine sunt aceia care zic: Fi-va Saul rege peste noi s? Dati-ne pe acesti ucidem ! oameni, ca Dar Saul a zis: a Nimeni si. nu fie ucis in ziva aceasta, cad a,stäzi Domnul

a savarsit mantuirea lui Israill* Apoi Samuil a rostit catre popor: Haidem si. mergem la Ghilgal, ca punem acolo inceput domniei.

i tot poporul s'a dus la Ghilgal si au inscilunat acolo pe Saul rege intea Domnului, in Ghilgal, si au jertfit acolo jertfe de pace in fata Domnului, Saul si toti barbatii din Israil s'au veselit acolo cu veselie maro. 12.

Samuil lasel cdrmuirea in Israil #, se del la o parte.

Apoi Samuil a rostit dare tot po-

printre voi i eu v'am calituzit din tineretea mea, panli in ziva de fat& Iata-mii, sunt aici; márturisiti impotriva mea in fata Domnului i in fate,

unsului eau: Ai cui boi i-am luat eu? Sau al cui asin I-am luat? Sau pe cine 1-am jacmitnit? Pe cine 1-am apasat? Sau din mama cui luat-am miti., ca sä inchid ochii asupra lui? Spuneti, ca sa vä dau inapoi! Atunci ei au strigat: a Nu ne-ai jacmanit! Nici nu ne-ai apásat i nimic

n'ai luat din mama nim5,nui. » i el le-a zis lor: a Martor ea fie Domnul in fata voastra i martor sä fie unsul sàu in ziva aceasta, ci. n'ati gäsit

nimic in mana mea!* Raspuns-au ei: Martor este ! *

i Samuil a vorbit mai departe poporului: « Martor si. fie Domnul, care a

ridicat pe Moise si pe Aaron si care a scos pe stramosii vostri din tara Egiptului.

Deci acum, infatisati-va, ca sa ma judec cu voi inaintea Domnului, pentru toate facerile de bine pe care Dornnul vi le-a facut voila i stramosilor vostri. Mild lacob i fiji sal au venit in Egipt i Egiptenii au inceput sa-i asupreasca, atunci strabunii vostri au stri-

gat catre Domnul, si Domnul a trimis pe Moise si pe Aaron si ei au ecos pe strabunii vostri din Egipt si i-au asezat In tara aceasta. Dar ei au uitat pe Doirmul Dumnezeul lor si el i-a dat vanduti in mana lui Sisera, voevodul oast,ei regelui Iabin

din Rotor i in mana Filistenilor mana regelui Moabului, cu care ei s'au räzboit.

Atunci au strigat catre Domnul s'au tanguit: « Pacatuit-am, fiindca

am parlisit pe Domnul si am slujit Baalilor i Astartelor; ins& acum scapa-ne din mana dusmanilor nostri, si-ti vom sluji tie. * i Domnul a trimis pe Ierubbaal

v'am pus rege. i iata acum regele merge in frun-

si pe Baran i pe Ieftae si pe Samuil v'a scos pe voi din mana dusmanilor vostri de jur-imprejur i ati putut locuiti lira de grijä.

incaruntit, lar feciorii mei, iota-i, sunt

gele Amonitilor, vine impotriva voastra,

porul Israil: s lat.& am ascultat de glasul

vostru la toate ate mi le-ati cenit

tea voastra. Eu am imbatranit si am

lar and ati vazut cl Nahas, re-

294 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A LUI SAMUEL, 13 spus: t Nu! Ci un rege trebue sa ne stapaneasca! o macar ca Domnul Dumnezeul vostru este regele vostru! i acum kola, regele pe care 1-ati ales, pe care 1-ati cerut; cad, iatft, Dom-

Tot asa i eu: departe fie de mine sä pacittue,scs inaintea Domnului i sit

nu mai staruesc cu rugaciunea mea. Ci eu va voi invata pe voi si mai departe calea cea bunit i cea dreapta. Atata numai temeti-va de Domnul i slujiti-i lui cu credinta si din toata mima voastra, cad in priviti ce lucruri m'arete a gout cu voi! Daca ins& yeti starui in fautatile voastre, atunci i voi i regele vostru veti pieri!

nul a pus peste voi un rege.

Dacä, va, yeti teme de Domnul

veti sluji lui i yeti asculta de glasul lui i nu và veti razvräti impotriva po-

runcii Domnului i daca i voi i regele care donmeste peste voi veti umbla Domnul Dumnezeul vostru, atunci bine

va fi de voi

Daca ins& nu yeti asculta de glasul Domnului i và yeti nizvrati fmpotriva

13.

.Cuptele cu Filistenii. Saul cade in prima grepki.

poruncii Domnului, atunci mana Domnului va fi impotriva voastra i impotriva regelui vostru, ca ea vä, nimiceasa. Ci acum stati locului i priviti acest lucre napraznic pe care Domnul Il va sävarsi inaintea ochilor vostri.

i Saul era in varstä, de treizeci de ani cand a inceput sä, domnea,scri, a dormait patruzeci de ani peste

Israil.

Saul si-a ales trei mii de barbati din Israil. Dintre ei erau au Saul doua mii In Micmas i pe muntele Betel, iar

Nu suntem acum la secerisul grau-

lui? Ci eu voi striga catre Domnul ca sa trimita tunete i ploaie. i voi yeti cunoaste i veti vedea cat de mare este inaintea Doranului gresala pe care ati savarsit-o, cand ati cenit rege pentru

o mie erau cu Ionatan in Gheba din Veniamin, iar tot poporul celalalt 11 tri-

misese pe fiecare la cortul sau. i atunci Ionatan a omorit pe carmuitorul Filistenilor care era in Gheba.

voi !

i Samuil a strigat catre Domnul, Domnul a slobozit tunete i ploaie In ziva aceea si s'a spiiimantat foarte

And au auzit Filistenii ca Evreii au scuturat jugul i c5, Saul a sunat din trambita in tonta tara, i cand intregul Israil a aflat ca Saul a ucis pe carmuitorul Filistenilor, Israil a ajuns IA fie urit de Filisteni,

intreg poporul, inaintea Domnului

intea lui Samuil.

i tot poporul a zis lui Samuil:

Roaga-te Domnului Dumnezeului tau pentru robii tfti, ca s'a nu murim, caci

poporul a fost chemat sa vie dupil, Saul la Ghligal. Atunci Filistenii s'au strans i ei casa se razboiasca cu Israil, avand trei mii de

pe Panel,* toate pacatele noastre, am adao-

gat si rautatea aceasta ca sa cerem rege pentru noi!

Ci Samuil a rostit catre popor: 4 Nu va temeti! E adevarat ca voi ati

care si sase mii de carareti i popor nu-

meros ca nisipul de pe tarmul

savarsit toata aceastä, rautate, 'ins& acum

nu va mai razletiti de ling& Domnul,

ci slujiti Domnului din toatä, mima voastra.

i anume nu va mai nizletiti de el umbland dupii idoli deserti, care nu folosesc qi nu aduo mantuire, pentru ca aunt desertaciuni. Fiindcit Donmul, pentru numele eau

cel mare, nu va napusti poporul sau, o data ce i-a placut Domnului sä, và facä,

pe voi poporul situ.

ei au pornit si au tabarit la Micmas, spre rildtrit de Bet-Aven. Cand au vazut Israilitii ca au ajuns

la stramtoare, cad poporul era strans din toate partile, atunci au inceput sa se &sound& in pesteri si in gaurile pamantului si in crapaturile stancilor i In ocnite i in fantani fan', apit.

lar mult popor a trecut Iordanul

in tinutul Gad si Galaad; ins& Saul statea pe loo in Ghilgal, iar tot poporul, de frica, fugise de laugh' el. 295

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTIIIA A LUI SAMULL, 14

Si el a asteptat sapte zile, pima la

vremea pe care i-o hotarise Samuil. Dar Samui.1 n'a venit la Ghilgal i poporul

s'a imprastiat de lingi el.

Atunci Saul a zis: o Aduceti la mine

jertfa pentru arderea de tot si jertfele de pace. » Si el a adus arderea de tot.

Dar abia ispravise de adus arderea de tot, cand iata, veni i Samuil. Atunci Saul iesi ca si-1 intimpine i si-i zica bun sosit. Dar Samuil Ii zise: « Ce ai facut tu? » Saul i-a raspuns: Mild am vazut cli poporul se risipeste de l'inga mine EA tu n'ai sosit la vremea hotarita, iar Filistenii se stränsesera in Micmas, Atunci mi-am zis: Acum Filistenii se vor cobori peste mine in Ghilgal

eu n'arn cerut inc.& indurarea Domnului. Drept aceea m'am silit pe mine insumi si am adus arderea de tot. » Ci Samuil i-a spus lui Saul: o Ai lucrat nebuneste! N'ai plait porunca Domnului Dumnezeului tau pe care ti-o daduse. Caci acum Domnul ar fi intä,rit

domnia ta peste Israil, in veac de veac.

lar acum domnia ta nu va dainui, cä Domnul vi-a cautat un barbat dupa mima sa i Domnul I-a hotarit sit fie domn peste poporul eau, fiindca tu n'ai pazit ceea ce ti-a poruncit Domnul. Apoi Samuil s'a sculat si s'a pornit din Ghilgal si s'a dus in drumul Iar ramasita ostirii a mers dup.& Saul, ca sa intampine ostirea dusmanä. i cand

a ajuns in Gheba, in Veniamin, Saul a numarat poporul care se afla langa el, si era ca la sase sute dp oameni. Si Saul si Ionatan, feciorul situ, IA

poporul care se gasea cu ei stateau in Gheba din Veniamin, pe cand Filistenii aveau tabara lor in Micmas. Si a iesit din tabä,ra Filistenilor o hoard& de jefuitori, care s'a desfacut in trei parti: o ceata a luat-o pe calea catre

Ofra, in tinutul Sual; Alta ceati a luat-o pe calea cátre Bethoron ;

iar a treia ceati a apucat

inspre Gheba, de unde peste voleo Teboim se vedea pustia Iordanului.

Si in tot pamtIntul Israil nu se

gasea nici un fierar, pentru câ Filistenii

chibzuisera: o Nu cumva sa-si faca Evreii

sabii sau sulite! o Asa incat toti Israilitii se coborau la Filisteni ca sa-si ascuta care fierul plugului, care toporul, care securea, care boldul pentru boj, Gaud li se tocise fierul plugului, sau gura toporului, sau gura securii, sau

cand era vorba sä fad, yid boldului

de mänat boii. Asa se face ca in ziva batä,liei de la Micmas nu se gasea nici o sabie nici o lance in mama nici unuia din poporul razboinic care era cu Saul i cu Ionatan ; ci aveau numai Saul si feciorul situ Ionatan. Si un pale de Filisteni a iesit la trecatoarea Micmas. 14.

Vitejia lui lonatan i urnulrile jurcinttintului nechibzuit al lui Saul. Intr'o zi, Ionatan, fiul lui Saul, zise &Are scutierul sau: # Vino sa trecem din-

colo la straja Filistenilor, care este de partea cealaltä a trecittoarei. # Lisa tatälui sau nu i-a spus nimio. Si Saul stätea la capatul celalalt al Ghebei, sub rodiul din arie, iar oastea

lui era de vreo sose auto de insi.

Ahia, fiul lui Ahitub, fratele lui Icabod, feciorul lui Fincas, feciorul lui Eli arhiereul Domnului in Silo, purt,a efodul. Tar poporul nu stia despre plecarealui Ionatan. In mijlocul trecitorii prin care

Ionatan cauta sa, se strecoare, ca ajunga la straja Filistenilor, era un colt de stand, de o parte i un colt de stand, de cealaltä parte ; unuia Ii zicea Botet altuia Ii zicea Sene.

Un colt de stâncg se ridica spre

miaza-noapte, in dreptul Micmasului, iar celklalt se ridica spre miaza-zi, in dreptul Ghebei.

Deci Ionatan a zis catre scutierul « Vino ail, trecem spre atrajo ace-

stor netaiati imprejur. Poate cà Domnul

va avid* lucrul Esau prin noi, caci la Domnul nu e nici o piedicii sä, dea

virea, °xi cu multi, ori cu putini. » Ci scutierul i-a raspuns: «Fa, tot ce te indea,mnä, mima ta. Iatä. eu aunt Janet, tine. Cum simti tu, simt i eu!

296 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A LUI SAMITIL, 14 Zis-a Ionatan: e Iatä, noi vom trece spre acei oameni i ne vom arta lor. Dacii ne vor zice asa: « Asteptati

Dar iatit ci. intre Filisteni fiecare trilgea cu sabia in celàlalt, inter) invilmä.salit

spre ei. Dar de vor zice asa; « Urcati-vii

mai dinainte si care plecaserä cu ei la bailie au fugit i ei, ea si. se unease& cu Israilitii din jurul lui Saul EA lui

pänã ce vom veni la voi », atunci noi vom sta locului si nu ne vom urca la noi s, atunci ne vom urca, fiinda Domnul i-a dat in mâinile noastre

lar Evreii care erau cu Filistenii

Ionatan. lar toti acei Israiliti care se ascunseserä prin muntii Efraien, and prinsera de veste ci. Filistenii fug, se luarit i ei

aceasta sä, fie semn pentru noi ! »

Cänd se arätarit araändoi strajei

Filistenilor,

cumplitä.

dupg Filisteni si se inaierar5, la luptä.

Filistenii strigarii:

Evreii les din vizuinile in care stateau

Astfel Domnul a mántuit pe Israil

aseunsi! » Si au graft oamenii din strap; &are

in ziva aceea, iar lupta s'a intins panit

ceva! » Atunci lonatan a rostit care

scutierul säu: « Ura-te dupE mine, ciici Domnul i-a dat in mäna lui Israil !

iar bàtàlia s'a intins in tot muntele Efraim. Irish Saul a siivarsit in ziva aceea o mare nebunie, ad el a legat

cu scutierul dupi, el, iar Filistenii o rupserä la fuga, In fats, lui Ionatan,

fie acela care va pune in gurä demancare pänä disearä, i pana nu-mi

Ionatan i care scutierul siu si le-au strigat: Suiti-v5, la noi, si, vit spunem

Si Ionatan s'a urcat

la Bethoron.

Si toati oastea care era cu Saul se urcase pfinä la zece mii de oameni, poporul Cu blestem ziand: « Blestemat

el Ii lua in sabie i scutierul, in urma lui, îi ucidea.

Si aceasta a fost Maio luptit Oranceni, pe care au dat-o Ionatan i scutierul Eau, doborind ca la douäzeci de oameni

pe o intindere cat o jumitate de pogon,

adica atät at poate ara o pereche de boj ¡rite° zi. Si s'a iscat spaimä in tabäri.

In amp si in tot poporul raboinic;

straja i cei ce umblau dupit pradä se spitimântari. i ei. i pim'antul Be cutremurä IA fu groaza lui Dumnezeu. Atunci iscoadele lui Saul din Gheba

lui Veniamin aruneändu-si ochii, iati, cä tabära era in mare villmilsag i lumea fugea incoace i incolo. Saul a zis oast,ei sale care era cu el: o Numitrati-vä i vedeti cine s'a dus de la noi. » Si au &cut numärätoarea iota ca lipseau Ionatan i armasul lui. Apoi Saul a zis citre Ahia: o Adu efodul incoace ». Cici efodul era atunci cu Israilitii. Dar pe and Saul vorbea cu preotul, vuetul din tabära Filistenilor se fa-

voi räzbuna impotriva dusmanilor mei ! »

Si nimeni din popor n'a gustat dem'anca re.

Dar pe câmp se aflau faguri de

miere.

Si a ajuns gloata la faguri i iatä mierea curgea din ei. Insä nimeni nu si-a adus mána la gurhi, fiinda poporul se temen de jurimint. Ionatan insä nu auzise de juranantul cu care tail situ legase poporul; si el a intins vârful toiagului, din mama sa,, i I-a varit inteun fagure de miere apoi si-a adus mi.na la guri. Atunci ochii säi s'au luminat inviorati.

Dar un otean a deschis gura si a zis: o Tatäl titu a legat poporul cu

jurämänt zicand: o Blestemat sä fie acela care va pune astai demancare in gurä ! u

Iar poporul era sleit de obosealä. Räspuns-a Ionatan: « Tatäl meu turburä tara. Ta uitati-vit cum s'au luminat ochii mei, fiinda am gustat putin din mierea aceasta. 0, dad), poporul ar fi mincat astäzi

cea tot mai mare. Atunci Saul a zis care preot: o Strange-ti mana! Si Saul si toatä oastea care era eu el se adunarit i intrarit in tabärii.

sit se sature, din piada dusmanilor säi pe care a gisit-o ! Pe cand acum, in-

frängerea Filistenilor n'a iesit prea mare. »

Deci au baut pe Filisteni, in zitia

aceea, de la Micmas pilnit la Aialon, dar 297

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A LUI SAMITIL, 14 poporul care luptase era sfarsit de oboBeard.

Atunci poporul fázboinic a niivalit

asupra präzilor si au insfacat oi, boj, vitei i i -au injunghiat acolo pe loe poporul a mancat carnea cu sange. i

i-au dat de veste lui Saul si

i-au spus: Iata, poporul a pacatuit inaintea Domnului, fiindca, a mâncat carne cu gauge a. Ci el a graft: Ati savarsit nelegiuire! Rostogoliti spre mine, acum, o piatra mare! »

iariísi a zis Saul: cc Imprastiati-va in popor i spuneti-le: Aduceti la mine fiecare boul tau i fiecare oaia sa injunghiati-le aici i mancati-le si nu picatuiti impotriva Domnului, mancánd carnea impreuna cu Angela! » i tot poporul aduse, in noaptea aceea, fiecare vita pe care o avea la indema,na i o i

junghie acolo.

35.i Saul a zidit un jertfelnic Domnului; acesta era intaiul jertfelnic pe

care 1-a zidit Domnului. Apoi zis-a Saul: a Sa ne coborim la noapte i ta urmarim pe Filisteni sa-i nimicim pan& se va lumina de ziva si ea nu lasam din ei nici unul ». Iar ei au faspuns: Fa tot ce ti se pare ca, este bine. » Dar arhiereul a zis: « Sä ne apropiem, intai, aici de Dumnezeu! u

Deci Saul a intrebat pe Dumnezeu: s Sä mä pogor, oare, ca sa urmares° pe Filisteni? li vei da tu in mana

Israil ? * Ins& Domnul nu i-a dat raspuns in ziva aceea. Atunci a zis Saul: Apropiati-va aici toate dipeteniile poporului. Cercetati i vedeti prin cine s'a savarsit azi acest pacat. lui

Cáci viu este Domnul, cel ce mantueste pe Israil! Chiar daca ar fi la

mijloc Ionatan, fiul meu, ta moara pe loc ! » Dar ninieni nu i-a raspuns din tot poporul. Atunci a grilit el catre intregul Israil: s Voi sa stati de aceastä parte, iar eu cu Ionatan, fiul meu, de cealalta parte o. i poporul i-a raspuns lui Saul: « Fa cum crezi ea este bine ! Apoi Saul s'a rugat Domnului: « Dumnezeule al lui Israil, de ce n'ai raspuns astazi robului tau? Daca vina

aceasta, o am eu sau fiul meu Ionatan, fa set iasa TJrim, iar daci pacatul acesta 1-a savarsit poporul tau Israil, atunci fa sa iasa Tumim ». i sortul cazu pe Ionatan si pe Saul, iar poporul iesi din i zise iarasi Saul: a Aruncati sor-

tul intro mine si Ionatan, fiul meu », sortul ca,zu pe Ionatan. Atunci Saul grai catre Ionatan: Spune-mi ce ai facut? » Iar Ionatan i-a

spus i i-a marturisit:

Drept e ca am

gustat putina miere, cu varful toiagului ce era in maul), mea. lath-ma! Sunt gata ta mor !»

Ci rlispuns-a Saul: tt Asa sa-mi faca, mie Dumnezeu i mai ram decat atat,

daca nu vei muri, Ionatame! o Dar poporul a strigat &are Saul: SI, moara Ionatan, care a adus aceasta mare mantuire in Israil? Fereasca Dumnezeu! Viu e Domnul! Nici un par din capul lui sa nu cad& pe piimant! Caci doar cu ajutorul lui Dumnezeu a biruit el astazi! Astfel poporul scápi pe Ionatan de la moarte. lar Saul a contenit cu urmarirea Filistenilor i Filistenii s'au intors la vetrele lor. i Saul ajungand la domnie peste Israil, s'a luptat cu toti vrajmasii sai

vecini: impotriva Moabului, impotriva Amonitilor, impotriva Edomului, impotriva regelui din Toba, impotriva Fili-

stenilor, si pe toti cu care a dat piept i-a biruit. A aratat mare vitejie, a biltut pe Amaleciti i a scapat pe Israil din ma,na celor ce-1 pradau.

lar fiji lui Saul au fost: Ionatan, Malchisua; i numele celor done!, fete ale sale au fost: Merab, numele celei mai mari, i Micol, numele celei mai mici;

lar numele femeii lui Saul era

numele Ahinoam, fiica lui Ahimaat; voevodului oastei sale era Abner, feciorul lui Ner, unchiul lui Saul.

Atat Chis, tata! lui Saul, cat si Ner, tatäl lui Abner, eran feciorii lui Abiel.

Ci razboiul cu Filistenii a fost aprig, cat a trait Saul; de aceea ori

298 www.dacoromanica.ro

CARTEA INV/1U A LIJE SAMUIL, 15 de cate ori Saul vedea un om voinic räzboinic viteaz, Il lua langli, el. 15.

Nimicirea Amalecifilor 9i marea greigalei

a lui Saul. Dupà. acestea, Samuil a gräit lui Saul: 4 Trimisu-m'a Domnul sä, te ung pe tine rege peste poporul säu Israil. Deci acum ascultä rostul euvintelor Domnului. Aea gr5,ieete Domnul Savaot: o Ti-

nut-am minte ceca ce a facut Amalec lui Israil, cum i s'a pus piedic5, in cale,

atunci cand a ieeit din Egipt. Pentru aceea du-te ei loveete pe Amalec i nimiceete-i toate cate are ucide tot: ei bárEA nu-1 cruta debo bat ei femeie, fo't copil i fátul care suge,

bou ei oaie, e't cämilä ei asin. * Atunci Saul a chemat poporul cel rizboinic ei 1-a numärat in Telam, rei au fost don& sute de mii de pedestraei zece mii de cilläreti.

Apoi Saul a purces spre cetatea

domneascä a Amalecitilor e't a pus oa-

meni la pand5, jos in vale.

i Saul a trimis vorb5, Chenitilor:

«Duceti-väinapoi, depärtati-v5, tsi coboritiv5, din mijlocul Amalecitilor, ea sit nu vä

prapiideso impreunit cu ei, fiinda voi v'ati purtat cu dragoste cu toti fill lui Israil, atunci cand au ieeit din Egipt e. Atunci Chenitii s'au depärtat din cuprinsul Amalecitilor.

lar Saul a batut pe Amaleciti de la Havila pa.nä la sur, care vine la rasäritul Egiptului. i a prins de viu pe Agag, regele Amalecitilor, ei pe tot poporul lui l-a trecut prin ascutieul säbiei. Insä Saul e't poporul au crutat pe Agag EA tot ce a fost mai bun din turme ei din cirezi i vitele cele ingräeate e't mieii ei tot ce era de pret, i n'au voit sit% le starpeasca. Iar tot ceea ce era netrebnic ei de lepädat, au dat pieirii. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Samuil i i-a zis: o Imi pare ran ca am pus pe Saul rege, fiindc5, el nu mai umb1á dup.& mine

poruncile male nu le-a indeplinit e.

s'a mahnit Samuil ei s'a tanguit Domnului toat5, noaptea. i Samuil a purces de cu noapte ca sä intalneascii pe Saul; ins& i s'a adus aceasta veste: o Saul s'a dus la Carmel ei Rd& a pus acolo un stalp de pomenire, apoi a luat drumul inapoi EA a !» mers mai departe ei a coborit in

Deci Samuil s'a dus la Saul

tsi

Saul a gräit lui Samuil: Binecuvantat fii tu de Domnul! Indeplinit-am porunca Domnului !*

Ci Samuil a riispuns: o Dar ce este

acest beháit de oi care ajunge la urechile mele i acest muget de vite pe care-I aud eu ?

Zis-a Saul: u Le-a adus poporul

de la Amaleciti, fiindc5, poporul a crutat

co a fost mai bun din turme ei din cirezi, ca sit adua jertfä Domnului Dumnezeului tau; iar ceea ce a ramas, am nimicit e.

Samuil a riispuns lui Saul: o Stai

sa-ti spun ceea ce mi-a grait Domnul i Saul i-a zis: a Spune!» Atunci Samuil a rostit: o Iatá deei erai mic chiar in ochii täi, ai ajuns astä-noapte. »

cäpetenia semintiilor lui Israil ei Domnul

te-a uns rege peste Israil!

i acum Domnul te-a trimis la

ti-a poruncit: o Porneete i nimiceete pe piicatoeii de Amaleciti i raz-

boieete-te cu ei panä ce Ii vei starpi cu totul e. De ce n'ai ascultat de glasul Dom

nului, ci ai tabärit pe pradä,

i ai

vareit ceca ce este uricios inaintea Domnului ? *

Rfispuns-a Saul lui Samuil: 4 Ba eu am ascultat de glasul Domnului am pornit pe calea pe care Domnul m'a ttimis ei am prins pe Agag, regele Amalecitilor, iar pe Amaleciti i-am nimicit.

Dar poporul a luat din pradii oi vite, fruntea celor häräzite pieirii, ca

sä le aducii jertfä Domnului Dumnezeului

täu In Ghilgal. o Graft-a Samuil: o Tine Domnul

la arderile de tot ei la jertfe, atat cat tine la ascultarea cuvantului sau ? lath, ascultarea este mai bun& decat jertfa supunerea mai bun& cleat gräsimea berbecilor !

299 www.dacoromanica.ro

CARTEA iNTAIA A LUI SAMUTL, 16 Cäci räzvrätirea este la, fel cu päcatul vräjitoriei i neascultarea este la fel

cu inchinarca la idoli si la terafirni,

pentru c5, tu ai pus putinpret pe cuvantul Domnului atunci si el te-a coborit pe tine

16.

8amuil unge pe David rege. David e che-

mat la curtea lui Saul.

Ci Domnul a rostit care Samuil:

din vrednicia ta de rege peste Israil.

a PAM, cand te vei jeli pentru Saul, o data

nului si sfaturile tale, dar pentrucä,

mir i porneste, cäci te trimit la Iesei

Ci Saul a raspuns lui Samuil: cittuit-am, cad am c5,1cat porunca Dom-

ce eu I-am socotit nevrednic s'a mai fie rege peste Israil? Umple comul tiiu cu

temeam de popor,m'am supus glasului säu.

din Betleem, fiindcit mi-am ales rage pe unul din feciorii lui! » Atunci a zis Samuil: « Cum sr, ma due ? Cäci dacä aude Saul ma va ucide ! Zis-a Domnul: Ta cu tine o juncit apune: « Am venit sä aduc jertfá Dom-

Dar acum, te rog, iartä, päcatul meu i intoarce-te cu mine ca

inchin Domnuluil» Samuil ins& a zis lui Saul: s Nu mii voi intoarce cu tine, fiindeit tu ai pretuit putin cuväntul Domnului si Dom-

nul te-a coborit pe tine din vrednicia ta de rege peste Israil! » Si Samuil s'a intors ea sit plece. Atunci Saul 1-a apucat de poala man-

tiei i mantia se rupse. Zisu-i-a Samuil: Rupt-a Domnul

domnia lui Israil astazi de la tine i a

dat-o unui aproape al tau, care este mai bun decät tine.

Si cel ce este slava lui Thrall nu

nului ».

Si cheamit pe Iesei la jertfä i eu te voi inviita ce sä. faci. Fiindca trebue ungi pe acela pe care iti voi spune

lar Samuil a fäcut cum a poruncit Domnul si a venit in Betleem, iar

cetätii, intampinandu-1 cu 1-au intrebat: « Cu pace este venirea ta, väzätorule ?

Räspuns-a el: o Cu pace ! Venit-am

minte si n'are parere de rail, fiindea

ca si. jertfesc Domnului. Curätiti-va veniti la jertfa cu mine. » Si Samuil a euratit pe Iesei i pe feeiorii lui i i-a chemat la jertfä.

toarce-te cu mine ca sit mä, inchin Domnului Dumnezeului täu!

vitzu pe Eliab, el isi zise: « Do bunii

nu este un om, caruia sii-i par& räu. » A zis Saul: 4 Päeätuit-am, dar totusi da-mi cinste in fata bittranilor poporului meu i in fata lui Israil, i fn-

Si s'a intors Samuil cu Saul, iar Saul s'a inchinat Domnului.

Apoi Samuil a rostit: Aduceti la mine pe Agag, regele Amalecitilor o, Agag s'a apropiat de el tremurand, dar Agag zicea: « De buuä, seamä, anaärdeiunea mortii a trecut ». Samuil ins& a rostit: « Precum sabia ta a läsat pe femei färii de copii, tot

asa mama ta sä fie intre femei copii ! » Si Samuil a täiat pe Agag

in bucäti inaintea Donanului in Ghilgal. Apoi Samuil s'a dus la Rama, iar

Saul a pornit la casa lui, in Ghibeea

lui Saul. Si Samuil n'a mai ajuns sä, vadä, pe Saul, pan& in ceasul mortii sale, iar Samuil era mähnit pentru Saul, fiindeä, Domnului Ii pitrea riu ch-1 Mouse pe

Saul rege peste Israil.

lar arid ei au venit

i

Samuil

searnä, inaintea Domnului stä unsul eau! » Lisa Domnul i-a zis lui Samuil:

# Nu te uita la chipul lui, nici la ¡niltimea staturii lui, cäei eu 1-am lepidat. Fiinda, nu la ceca ce se uita omul se

uit5. Domnul, de vi-eme ce omul cautii la fata, pe and Domnul cautä, la mima. » Atunci Iesei a claemat pe Abinadab

si I-a adus in fata lui Samuil, dar el a rostit: « Nici pe acesta nu 1-a ales Domnul ! »

Si Iesei a adus pe Sama; i Samuil a zis: re Nici pe acesta nu 1-a ales Domnul ! »

Astfel Iesei a adus sapte feciori ai säi inaintea lui Samuil ; i Samuil a zis chtre Iesei: Domnul n'a ales din acestia!

Apoi Samuil a intrebat pe Iesei: Atatia sunt toti fliciui tii? Zis-a Iesei:

Ba a mai rimas mezinul, dar iata ea

paste oile ! » Atunci Samuil a poruncit

300 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 17 lui Iesei: s Trimite sa-1 aduc, pentru cä

17.

nu vom sta la mast'', papa ce nu va veni aici.

Infruntarea lui Goliat. David U bintefte.

Deci a trimis i 1-a adus. i el era balan, Cu ochi frumosi i mandiu la vedere. Atunci i-a zis Domnul: s Scoala-te unge, ca acesta este!,>

In vremea aceasta Filistenii si-au status laolalta ostirile pentru luptii

s'au adunat la Soco din luda si au ta-

*i Samuil a luat cornul cu mir

barn intre Soco si Azeca, la Efes-Damim. Atunci Saul si razboinicii din Israil

s'au adunat i au tabarit in « Valea Stes'au asezat in sir de biitiilie, jarului ca sa dea piept cu Filistenii. i Filistenii stateau pe muntele din partea aceasta, iar Israilitii stateau pe

si 1-a uns in mijlocul fratilor sad i Duhul

Domnului a venit navalnic peste David

din ziva aceea si de aci inainte. lar Samuil s'a sculat si s'a dus la Rama. Dupii acestea, Duhul Domnului s'a dus de la Saul si un duh rau de la Domnul

muntele din partea cealalt6,, lar la mijloc era- o vale.

il chinuia. Atunci slujitorii lui Saul i-au zis: « lat.& un duh rau de la Doinnul te turbud). !

i a iesit din andul Filistenilor un luptator al carui nume era Goliat, din Gat, si care era inalt de sase coti si o

Deci Maria Ta sa, porunceasca

slujitorilor

tul,

care

stint

in

palma.

5.,5i in cap avea un coif de aramii si era imbracat inteo platosit de solzi, iar greutatea platosei era de cinci mii de sicli de anima. Peste fluierele picioarelor avea tu-

fata

ta, ea caute pe cineva care sä stie sit ante din harfa. i ori de câte ori duhul cel rail de la Dumnezeu va veni peste tine, acela va cânta cu mama sa si tie IV va fi mai bine!» i Saul a zis cittre slujitorii siti:

retci de amnia si o sulita de anima pe umerii sai. i toporilstea sulitei sale era cat

« Cautati-mi un meter in harfa i aduceti-1 la mine. s Atunci unul dintre copiii de casä riíspunzitind a zis: slatá, eu cunosc un

un drug de tesator, lar varful sulitei cantarea pee sute de sicli de fier. scutierul lui mergea inainte. Apoi s'a oprit si a inceput sá strige

fiu al lui Iesei Betleemitul, meter in

harfa, viteaz i voinic, indemanatec in lupta i iscusit la vorba i barbat chipes, Domnul este cu el. #

spre randurile Israilitilor, zicandu-le: « De ce iesiti i va asezati in sir de Mahe ?

fiul tau, care pazeste oile. »

i voi robii lui Saul? Alegeti-va un barbat care sit coboare la mine. Daca va putea sa se lupte cu mine

cu páine i un burduf de vin i un ied

robi; lar dad, eu il voi birui pe el

eau.

to

Nu sunt eu Filistean

Atunci Saul a trimis crainici la

Iesei i i-au spus: « Trimite-mi pe David,

lar Iesei a luat un asin incarcat

sa mä, ucidá, atunci noi ea vä fim

si le-a trimis lui Saul prin David, fiul

Astfel veni David la Saul si se inaintea lui vi-i fu foarte drag lui Saul si ajunse scutierul lui.

li Saul i-a trimis lui Iesei aceasta. Sa riiman6., te rog, David

vorba:

langa mine, caci a aflat har in ochii mei !

i atunci cand duhul cel rau de la Duninezeu venea peste Saul, David isi lua harfa i citnta cu degetele sale, Saul se racorea era mai bine si duhul cel rau se ducea de la el.

voi ucide, atunci voi sa ne robi ne slujiti noult! i mai zicea Filisteanul: Eu am rusinat astazi randurile razboinicilor lui mie un barbat, ca sá ne Israil. ritzboim impreuni! » i auzind Saul si tot Israilul aceste

cuvinte ale Filisteanului, au ramas incremeniti si au fost cuprinsi de mare frica.

i David era feciorul lui Iesei Efra,

titul, din Betleeinul lui luda, om cu opt feciori, care, in zilele lui Saul, era bittram i inaintat in varetii. 301

www.dacoromanica.ro

CARTEA INVITA A LUI SAMULL, 17

i cei trei feciori mai mari ai lui Iesei porniserli dupä Saul, la razboi. lar numele celor trei feciori plecati la räzboi erau: Eliab, cel dintai niscut, Abinadab, al doilea, si al treilea eraama. lar David era cel mai mic, i cei troj fra0 mai mari ai lai plecaserä dupa Saul.

David bis& se ducea i se intorcea de lang5, Saul, ca 85, pasea oile tatálui s'au, la Betleem.

lar Filisteanul se apropia In fiecare dimineaÇd i in fiecare seara, si s'a aratat asa patruzeci de zile. Zis-a Iesei catre David, fiul sha:

Ia pentru fratii tal o efä din aceste

boabe prajite i aceste zece pálni i du-le

degrabá in tablira la fratii tal;

lar aceste gogoloaie de ca s du-le capeteniei din mia lor. i intreabä de sanatatea fratilor thi i adu un zalog de la ei. Ci Saul si ei i toti bhrbatii din Israil erau in a Valea Stejarului prinsi In luptä ca Filistenii. Deci David s'a sculat dis-de-dimineath, a läsat oile in seama unui paznic, a pus povara pe spate si a plecat, precum Ii poruncise Iesei. i a sosit in taVara carelor de räzboi, tocmai cand

oastea, iesind in siruri de t'ataje, do-

cotea de strighte räzboinice. i Israil i Filistenii s'au intocmit

de luptä, stand ostile fatá in fatá. Atunci David a dat In grijä po-

vara din spate-i paznicului poverilor a alergat in rindurile luptätorilor, i ajungind a intrebat pe fratii sai de sanatate. Dar pe cand vorbea el cu ei, iath cá iesi din rindurile Filistenilor uriasul Goliat, Filisteanul din Gat, i spuse ace-

leasi cuvinte ca mai nainte; si David le auzi.

lar toti oamenii din Israil, cand

l-au vazut pe Goliat, au fugit de dinaintea lui spaimantindu-se grozav. i oamenii din Israil ziceau: Vazut-ati pe acest om care a iesit din rind?

El iese ca sa facä de rusine pe Israil,

fusa pe acela care Il va omori, regale 11 va dhrui cu mari averi si-i va da de sotie

pe fiica sa si va scuti casa tatálui säu

de orice dajdie in Israil. *

Atunci David a intrebat pe cei din preajma lui si a zis: o Ce se va intimpla

cu omul care va ucide pe Filisteanul acesta i va ridica ocara lui Israil? Cine

este acest Filistean netaiat imprejur, ca 85, faca de ras ostile Dumnezeului celui viu » i poporul i-a rhspuns in acelasi chip zicand: a Asa parte va avea omul care-1 va ucide

Insä când fratele shu cel mare,

Eliab, auzi ce vorbea el cu oamenii, manis.

lui Eliab se aprinse impotriva lui David dojeni: a De ce te-ai coborit aici In grija cui ai lasat tu, in b5,riigan, cele

cateva oil Eu cunose trufia ta si vicenia inimii tale, cäci ai venit ca sä te uiti la bitälie! » Ráspuns-a David: Dar ce am fácut eu acum? Au fost doar numai vorbe ! »

Apoi el se intoarse la altul

si-1

filtraba acelasi lucre i oamenii Ii raspunsera cu aceleasi cuvinte ca mai nain te.

i auzindu-se cuvintele pe care le vorbea David, au fost spuse inaintea lui Saul, si Saul a zis 85, i-1

Atunci David a grait catre Saul: a Curajul stäpinului meu eh nu se präbuseascli,! Robul tau se va duce ea se lupte cu acest Filistean I » Dar Saul i-a riispuns lui David:

o Tu nu poi 85, te duci impotriva acestui

Filistean sä te bati cu el, fiindci tu esti baletan, pe cand el este r5,zboinic din tineretea lui. »

David Sns5, i-a zis lui Saul: a In vremea cand robul thu pasteo olla tatälui 85,u i cind venea leul ori ursul riipea o oaie din turma,

Eu tahram pe el loveam si-i smulgeam prada din gura, iar dad, se ridica impotriva mea, fi apucam de git loveam pina ce fl °morara. Robul tau a omorit si lei si ursi, acest Filistean netäiat imprejur va fi ca unul dintre ei, fiindca el a defhimat ostirea viului Duranezeu!

i a zis iarasi David: e Domnul cel ce m'a schpat din ghiarele leului si din labele ursului, el mi va scapa

din mina acestui Filistean I * Atunei Saul 302 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A LUI SAMTJIL, 18

a rostit dare David: o Du-te, si Domnul

sä fie cu tine s.

i Saul fmbrac5, pe David cu yesmintele sale si-i puse In cap coif de anima si-i &Au o platosit.

Apoi David se Incinse cu sabia lui Saul peste vesminte si se Incerett /35, umble, cad nu era deprins Cu ele.

a zis David catre Saul: o Nu pot :35, umblu cu platosa asta, citei nu stint de-

prins Cu ea*. Deci David a lepadat-o de pe el. Dupii, aceea si-a luat toiagul In

si-a ales cinci pietre netede din pardu si le-a pus In traista-i ciobaneasca tolba lui i cu prastia In mina s'a apropiat de Filistean.

lar Filisteanul venea Indus se tot apropia de David, iar omul care-i ducea scutul mergea fnaintea lui. i Filisteanul uitandu-se i vazand

pe David I-a dispretuit, fiindca, era un btiietan, balan i frumos la chip. i Filisteanul a strigat la David:

sunt eu de vii tu la mine cu

toiege? s i Filisteanul blestemit pe Da-

vid In numele dumnezeilor std. Apoi Filisteanul rosti catre David:

i David varl mana In traista luand de acolo o piatra o fnvarti cu

prastia i izbi pe Filistean In frunte, asa

fricat piatra fi patrunse In frunte si el cazu cu fata la pamant. Astfel David birui pe Filistean, cu

pra,stia si cu piatra, izbindu-1 pe Fili-

stean i omorindu-1, i farä ea fi avut David sabie In maim lui. Apoi David a alergat i stand deasupra Filisteanului a pus mana pe sabia

lui, a scos-o din teaca si 1-a isprävit, taindu-i capul cu ea. Iar Filistenii vazand eä uriasul lor a murit, au luat-o

la fuga. Atunci bärbatii lui Israil i ai lui luda au navtilit, cu strigate räzboinice, au urmärit pe Filisteni panála Gat i Omit'

la portile Ecronului, a.sa bleat ranitii Filistenilor au cazut pe calea de la raim pan& la Gat si panä la Ecron. lar dupii, ce fiii lui Israil au venit

fnapoi de la urmarirea Filistenilor, au pritdat tabara lor.

i David a luat capul Filisteanului

si 1-a adus la Ierusalim, iar amelo lui le-a pus In cortul Domnului. (Ji Saul, cand a vitzut pe David

Vino la mine, ciici am sit dau carnea ta piisarilor cerului i fiarelor cam-

iesind fritru hatampinarea Fihf3teanului,

piei !*

o Abner, al cui fecior este tanarulacesta ?* Dar Abner i-a riispuns: Pe viata Ma-

45. Insä David riispunse Filisteanului : Tu vii fmpotriva mea cu Babia, cu su-

i cu täpoi, dar eu viu fmpotriva ta In numele Domnului Savaot, Dumlitä,

nezeul ostirilor lui Israil pe care tu le-ai defaimat. In ziva aceasta Domnul te va da

In mana mea i eu te voi rapune voi lua capul voi da starvul tau

si

starvurile otirii Filistenilor, e,hiar astazi, pasiirilor cerului i fiarelor pämantului, asa Incat tot pamantul sä tie ca, in

Israil este Dumnezeu. i toata aceasta lume adunattt

a intrebat pe Abner, capetenia ostirii:

ri Tale dad',

66. Zis-a regele: o Intreabi tu al cui

fecior este baietanul acesta!

i fntorcandu-se David de la Infran-

gerea Pilistenilor, 1-a luat Abner si 1-a dus fnaintea lui Saul, si David tinea In man& capul Filisteanului. Atunci 1-a fntrebat Saul: o Al cui esti tu, flactiule?* i David i-a riíspuns: 4 Sunt feciorul robului tau Iesei Betleemiteanul.

inteleaga ca, nu cu sabia si cu sulita

18.

mantueste Domnul, fiindca räzboiul ace-

lonatan iubefte pe David, dar Saul

sta este lucrul Domnului i El da pe voi In mâinile noastre.

vi va

fitcepe 864 urascd.

1. lar cand David a ispravit de vorbit cu Saul, sufletul lui Ionatan s'a lipit de sufletul lui David, asa inctit Ionatan fl

i cand Filisteanul se porni i merse

si se apropie ca sa fnfrunte pe David, David cu grabire alergit din randurile ca sa dea piept cu Filisteanul.

iubea ca pe sine Ins* 303

www.dacoromanica.ro

CARTEA INVAIA A LUI SAMUIL, 18 Insd intregul Israil i luda tineau

Si Saul 1-a luat pe David in ziva

la David, fiinded el era totdcauna in

aceea si nu 1-a mai ltisat ad se intoarch,

fruntea lor.

in casa tatalui sftu. Si Ionatan a legat Cu David legamant de prietenie, caci 1'1 iubea ca pe sine insusi. Astfel lonatan s'a dezbrlicat de

mantia care era pe el si i-a dat-o lui David, asemenea ii zaua sa, sabia sa, arcul sdu i bretul shu. Si. David iesea la rilzboi

Si Saul a zis lui David: « lath,

dau de sotie pe Mera,b, fata mea cea mai mare, numai sd-mi fh viteaz j sft duci rdzboaiele Domnului! Dar Saul se &idea: « Sd nu-1 doboare m'ana mea, ci sa-1 doboare mhna Filivreau

stenilor. »

David ins& a rdspuns lui Saul:

i, ori-

Cine stint eu si care este spita neamului

unde il trimitea Saul, biruia; iar Saul I-a pus mai mare peste ostasi, si era

tatdlui meu in Israil, ea ad, fiu eu gi-

bine vftzut in ochii intregului popor pre-

nerele regelui? »

toreen de de la infrangerea Filistenilor, au

chnd era s'o dea pe Merab, fijen lui Saul, lui David de sotie, fu mdritath. cu Adriel Meholatitul.

Dar asa s'a fdeut, cd la vremea

cum si in ochii curtenilor lui Saul. Si venind ei cu David care se ja-

iesit femeile de prin toate cetdtile lui

Si Micol, fata lui Saul, iubea pe David si, child lucrul Ii fu adus la eunostinti lui Saul, el gdsi vestea pe plac, Cad Saul se &idea: 4 li voi da-o lui de sotie, dar va fi pentru el o curad

lsrail, cântând i däntuincl, intru inthm-

pinarea regelui Saul, cu timpane, cu chiote de veselie

cu chimvale.

Si femeile iispundeau una alteia, clinthnd, chintuind i graind: « Saul a bdtut miile sale, ins& David ale sale

si va chdea Iii metna Filistenilor. » Deci Saul sise lui David a doita oard: « Amin]

zeci de mii! »

tu vei fi ginerele rneu! Tar slujitorilor sal, Saul le &Ulu aceasth porunch: « Vorbiti cu David in taind i spuneti-i: « lath, regele tine la

Atunci Saul se aprinse foarte de crici acest cuvant Il jignea.

mtinie,

el zise: a Lui David ii dan zecile de mii, iar mie numai miile. li mai lipseste doar

tine si toti curtenii lui te iubesc. Fii

domnia.

atunci ginerele regelui! Si slujitorii lui Saul aduserd aceste vorbe la ureehea lui David; insii David

Si din ziva aceea inainte, Saul privi pe David cu ochi pizmasi.

Dar a doua zi, náviuli spre Saul duhul cel rdu, trimis de Durrinezeu, si el umbla prin cash, zbuciumandu-se. Ci

le ritspunse; « Usor lucru este in ochii vostri eh fii ginerele regelui? Eu sunt doar un om sdrao i prizdtit. »

David (Auto, din harfft, ca in toate zilele,

iar Saul avea sulita in mand. Si Saul a azvdrlit cu

lar slujitorii lui Saul Il instiin-

spuserd: Acestea au fost cuvintele lui David. Saul a zis atunci: « Asa sii-i sputarä,

gem-

dind: « Voi pironi pe,David de perete ! » David 1110; se feri, din fata lui, de

neti lui David: Regele nu tine la da-

doud ori.

ruri de nuntd, ci voieste o sutit de thieri imprejur de Filisteni, ca sii, se tazbune

Acum Saul se temen de David,

fiindcti Dornnul era cu el, pe child de la Saul se depártase.

impotriva vrhjmasilor regelui. a lush Saul

Si I-a depArtat Saul de litngh, el si I-a pus chpitan peste o mie. Astfel David pleca i venca, in fruntea camenilor «di.

Si David avea noroc, in tot lu-

crul shu, fiindcii Domnul era cu el. 16. lar Saul vfizetnd eft ii ieseau toate foarte bine, se temea de el. 304

avea in ghnd piardd pe David prin mhna Filistenilor.

Si slujitorii i-au spus lui David

cuvintele acestea, iar David le-a *Men-

viintat, pentru euvetntul ca sâ ajungii ginerele regelui. Si mai nainte ca sit se implineasch, zilele,

David s'a sculat i s'a dus el cu °stash lui si a omorit doui sute dintre

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 19

Ionatan a dus pe David la Saul si el a slujit in fata lui ca i mai nainte.

Filisteni, si David a adus ce-a fost taiat imprejur si le-a dat regelui, toate la numitr, ca sit ajung5, ginerele regelui. lar

Si iarasi a izbucnit ritzboiul, si David a iesit la lupta s't s'a luptat cu Filistenii i i-a biruit intr'o bittälie cramcerlit, asa incitt au luat-o la fug& de dinaintea lui. Dar duhul cel rau, de la Domnul,

Saul dadu pe fiica sa Mico! lui David de sotie.

Atunci Saul vazu vi cunoscu ca

Domnul era cu David si ea; tot Israilul Il iu best e.

a venit iar peste Saul. Si el stittea in

Drept aceea, Saul se temu de David si mai mult si Saul ajunse dusmanul

palatul sau, cu sulita in mana, pe cAnd David cA,nta din harfa. Si Saul a cautat sit pironeasca cu

de toate zilele al lui David. Si voevozii Filistenilor navaleau

sulita pe David, de percte, dar el s'a ferit din fata lui Saul, asa incitt el a infipt 81114a in zid. lar David a fugit si a scapat. In noaptea aceea insA Trimis-a Saul oameni, acasä la

mereu, dar ettnd navideau ei, David avea

mai mare izbanda, decal toti curtenii lui Saul, astfel cà numele situ ajunse la mare slavd.

19.

David, ea pA,ndeascit i sa-1 omoare pan& dimineata. Micol insä, sotia lui

viafa lui David. Ionatan 1i Micol fin parte lui David. David juge la Samuil. Totusi Saul a spus lui Ionatan, fiul Said cautcl 8d ridice

David, 1-a vestit i i-a spus: o Dacit nu-ti

scapi viata in noaptea aceasta, ratline vei fi omorit. *

söu, i tuturor slujitorilor siti ca, voieste

Atunci Micol I-a slobozit pe David pe fereastrA in jos si el s'a dus si a fugit

sa omoare pe David. Ci Ionatan, fiul

si a scapat. Apoi Micol a luat un terafim I-a pus in pat si i-a pus la cap un smoc

lui Saul, avea mare dragoste catre David.

Atunci Ionatan a dat de veste lui

David, zicAnd: o Pirintele meu Saul cautd sit te ucida. Deci amino fii pe pazit pitnit

de par de caw& si I-a invelit cu o mantic.

TrimitA,nd deci Saul pe oamenii säi ca sa ia pe David, ea a spus: o Este

dinaineata si stai inteun loo dosit si ascunde-te.

lar eu voi

iesi

i voi sta langa

bolnav ! »

Si huh.* a trimis Saul pe soli, ca

parintele meu, acolo in cAmpul unde vei fi tu, i voi vorbi cu parintele meu

sá vazit pe David, poruncindu-le: e Adu-

despre tine si dad: voi vedea ceva iti voi da de veste.

ceti-1 la mine cu pat cu tot, ca sa-1 omor !»

Astfel Ionatan vorbi de bine pe

David, cittre Saul. tatill situ, si-i spuse:

« SA nu pacatuiasca, regale impotriva ro-

bului situ David, caci el n'a pacatuit impotriva ta, iar faptele lui au fost de

Dar cAnd solii venirit, iata, in pat era terafimul si la cap avea smocul de par de caprit. Atunci Saul a intrebat pe Micol: vi De ce m'ai amagit inteacest chip si ai

mare folos pentru tine,

dat drumul dusmanului meu, casa scape Dar Micol i-a rAspuns lui Saul: o El mi-a

inejdie si a rapus pe Filistean i astfel Domnul a diíruit, prin =Ana lui, o mare izbanda intregului Israil. Tu ai vazut te,ai bucurat. Atunci de ce vrei

Astfel David a fugit si a scapat si s'a dus la Samuil, la Rama, si i-a

Fiindcit el si-a pus viata in pri-

zis: o Lasit-mit sa mA duc, ea de nu, te omor ! *

faci pacat cu sange nevinovat, i sA omori

istorisit toate cate Ii facuse Saul. Apoi s'a dus cu Sarauil si au locuit la fratio proorocilor in Rama.

cel viu, cä nu va fi ucis Si Ionatan a chemat pe David si

Iatit, David este la fratia proorocilor in Rama! » Atunci Saul a trimis soli ca sit

pe David, &fa' nici un temei? Si Saul a dat ascultare graiului lui Ionatan si Saul s'a jurat: o Pe Domnul i-a impartasit toate aceste vorbe. Apoi

Si i-au adus lui Saul aceasta veste:

vi

prinda, pe David, dar and ei

vitzurit

305

www.dacoromanica.ro

20

CARTEA INTÀIA A LUI SAMUIL, 20

ceata proorocilor care prooroceau si pe Samuil care statea in fruntea lor, duhul lui Dumnezeu veni peste trimisii lui Saul

si se simir ii ei profeti. a i-au spus lui Saul acest lucru ai el a trimis alt rand de soli si duhul

proorocesc i-a insuflat si pe aceia. Dar Saul a mai trimis Inca ()data al treilea rand de soli si au profetit i acestia. Atuncí Saul s'a aprins de mania si s'a dus el insusi la Rama si a ajuns la fantails, cea mare care este pe aria

de pe colina pleuvä i a inceput sa

Zis-a David catre Ionatan: a Iata,

maine este lunà nouä, insi eu nu voi putea sä stau cu regele la mull. De aceea ingadueste-mi sa mä duc ea sa rasa

asomad pe camp Omit'

seara.

poimaine

Daeä tatal tau va intreba de mine, tu sä zici: « David si-a cenit voie de la mine a, se repeadit la Betleem, cetatea sa, caci acolo se jertfeste jertfa de fiecare an pentru toati familia ».

Dad, el va zice atunci: 4 Foarte

bine ! a robu/ tä,u este pe pace; daci ins&

intrebe; o Unde sunt Samuil si David? » unul i-a fispuns: « Iatä, aunt la fratia proorocilor in Rama! »

Ii apuca mania, sa, tii ca s'a hothrit sa faca eau.

spre f ratio proorocilor in Rama, Duhul lui

legamantul Domnului. lar daci am vre-o

Insä, pe cand se ducea de acolo

Ci tu fii indurator fata de robul tau, fiindea ai incheiat cu robul tau

lui Samuil tA a zacut gol la pamant

vina, omoara-mit tu insuti, si nu ma mai duce la parintele tau! » Rispuns-a Ionatan: o Fereasca-te Donanul Daca a ti eu bine ca tatal meu a pus impotriva ta la cale vre-o urgie, nu ti-as fi spus-o eu tie? »

aceea a rämas vorba:

ne-mi va da de veste dad, tat/a tau

Dumnezeu a nivalit i asupra lui, mergand pe cale proorocea, pawl cand a ajuns la fratia proorocilor in Rama.

a aruncandu-si si el hainele de

pe el, se zbuciuma ca un profet inaintea toatii ziva aceea i toatli noaptea. Pentru

este printre prooroci?

a Oare

i Saul

20.

Prietenia dintre David pi Ionatan. Saul rdmdne nefnduplecat.

David a fugit atunci de la fratia proorocilor din Rama si a venit la Io-

natan si a vorbit cu el: o Ce am slivarsit eu? Care este vina mea si care este piacatul meu in fata tatialui tau, de umbla sä-mi ridice viata ? * Ionatan i-a raspuns: o Fereascii,

Domnul, tu nu veí muri ! Iatâ, tatal

meu nu face nici un lucru, fie mare, fie mic, färä sä mi-1 destainuiasca; atunci, pentru ce tatal meu ar ascunde de mine planul acesta ? Nu e debe asa! » Ins& David se jura iar j zise: 4 Taal

tau stie bine 6, eu am aflat har in

ochii tiii si el s'a gandit: a Sit nu §tie

despre aceasta Ionatan, ea sa nu se

Insa, pe Domnul cel viu si pe viata ta, adevar spun di e numai un pas futre mine si amarte. e Atunci Ionatan a graft lui David: a Once va don sufletul tau, eu voi face mahneascit ».

pentru tine !

Intrebat-a David pe Ionatan: a Ci-

iti va da faspuns aspru ? Atunci a zis Ionatan clitre David: Haide sit iesim la camp! » a au iesit amandoi la camp. a Ionatan a grait lui David:

Domnul Dumnezeul lui Israil este mar-

tor: voi iscodi pe tatal meu in aceste

troj zile i, iata, daci.' are gaud bun pentru David, atunci negresit voi trimite la

tine si-ti voi destilinui cum este,

lar daci tatil meu o fi gasit cu

facä, riu, asa sa, fad, Domnul cu Ionatan i Mc& si mai mult, de nu-ti voi destainui i nu-si voi da drumul, ca si te duci in pace. Iar Domnul va fi cu tine precura a fost i cu tatal cale

meu.

a sà dea Domnul, atata timp

eat voi fi in viatA sà arati fat& de mine indurarea Domnului. lar dad!, voi muri, Sä nu retezi niciodatä dragostea ta dinspre partea casei mele. Chiar atunci

cand Domnul va da pieirii pe dusmanii

lui David, unul °ate unul, de pe lata pämântului, Numele luí Ionatan si, nu fie star-

pit de casa lui David, fiindcii Dom-

306 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A LUI SANUIL, 20

nul va cere riizbunare din mäna lui

pe mine. Deci acum, dad, am gäsit sä mil duc ca liar in ochii tái, sa-mi vad fratii. » Pentru aceea n'a venit David la masa regelui.

David. »

i Ionatan se juril inca o data lui David pe dragostea sa catre el, cad

Atunci mânia lui Saul izbucni impotriva lui Ionatan Fo'i Saul striga la el: « Tu, fecior de femeie ticiiloasä si

iubea ca pe sufletul eau. Apoi Ionatan li zise: « Mine este lunä nouit i lipsa ta va fi luatä aminte, cäci locul tau va ramanea gol;

vasa, oare nu stiu eu ca tu esti prieten cu feciorul lui Iesei, spre rusinea ta spre rusinea goliciunii mamei tale ?

Dar poimaine lipsa ta va sari si mai mult in ochi. Atunci tu sa te duci la locul unde te ascunsesesi in ziva cu pricina i stäi acolo länga movila de pietre.

Cad atäta timp cat va triti fiul

lui Iesei pe piimänt, nu vei avea tarie nici tu, nici regatul tau. Iar acum tri-

lar eu a treia zi voi azvärli

mite si adu-1 la mine, caci 1-am háräzit mortii!

In preajma ei, ca i cänd aç trage la tinta.

Dar Ionatan a riispuns lui Saul, Pentru ce trebue moar5.? Ce a siivärsit el?

i iatä voi trimite pe bäiat po-

tat5.1 säu, zicând:

runcindu-i: Du-te de-mi gaseste sagetile! » Daca voi zice baiatului: s Tata sagetile sunt de la tine mai incoace, la-le! s,

Atunci Saul a zvärlit cu sulita dupä

el, ca sa-1 ucidá, i Ionatan intelese dinspre partea tathlui sau era lucru ho-

atunci tu vino, dici pricina ta stä bine si nu e nici o primejdie, pe Domnul

tärit sá ucidä. pe David.

cel viu! Daca Trig voi zice bAiatului asa:

Deci Ionatan s'a sculat de la masil

infierbantat de mänie si nu gust& de-

lata sagetile sunt de la tine inainte s, atunci pleac5 fiindeä, Domnul te mitna

mâncare a doua zi dup5, lunä noua, cad era mähnit din pricina lui David si pentru

la drum !

ocara pe care i-o Meuse tatál sau. lar a doua zi dimineata, Ionatan

lar despre ceea ce am vorbit intre noi, eu si tu, iatá Dumnezeu sta martor intre mine F,;i tine, pururea! i David s'a ascuns pe cämp. Iar

a iesit pe câmp cu un biiietan, la vremea

hotiírita cu David.

i a zis atre bäiat:

cänd a fost lunä noult regele a stat la

i regele a stat la locul Sall, ea alte dati, adicá in jiltul de längti pe-

rete, iar Ionatan sedea in fata lui, pe cand Abner sedea alaturi de Saul; si locul lui David era gol. i Saul nu zise nimic in ziva aceea, caci se gändea el: Este o intämplare ;

el n'a fost curat, si n'a putut sä se cufateascii.

Dar a doua zi dup5, lunä nou5., adicii, in ziva cealaltä, locul lui David

fiind tot gol, atunci Saul intrebit pe

Aleargä

gáseste sagetile pe care eu le arunc !* pe când baiatul alerga, Ionatan tintea cu sägeata dincolo de bäiat. i ajungänd bdiatul la locul sä-

masä, ca sä mä.ntince.

getii pe care o zvárlise Ionatan, el a strigat in urma bdiatului zicänd: o Iatiti cä sägeata e dincolo de tine ! » i laid* stiigä Ionatan « Grábete-te! Nu sta locului ! » lar slu-

jitorul lui Ionatan a ridicat sageata a adus-o stäpanului situ. Ci baiatul nu Fitia nimic, numai Ionatan si David stiau tfilcul acesta.

Rtispuns-a Ionatan lui Saul: R Da-

Apoi Ionatan a dat arcul sku tului care era cu el, poruncindu-i: e Du-te si-1 du in cetate o.

la Betleem, Rugändu-mit: o Dä-mi drumul, te rog, cäci este o jertfä a familiei noastre

cu fata la pámânt se inchina de trei ori. Apoi cei doi prieteni se sä.rutara

fiul säu Ionatan: # De ce n'a venit fiul lui Iesei la mas5 nici ieri, nici astazi? »

vid s'a cerut de la mine, ca sä se dud:

in cetate i, jata, fratii mei m'au poftit

Plecand biiatul, David se ridica din dosul movilei de pietre i cazänd unul pe altul i plânserä unul in bratele 307

www.dacoromanica.ro

20*

CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 21, 22 celuilalt, David mai cu seamil plangand cu hohote. 42. Pe urrnii, lonatan zise lui David: « Mergi in pace ! Ramii,ne cum ne-am

jurat noi amandoi intru numele Domnului, cand am zis: Domnul sa fie futre tine si mine, futre semintia mea si semintia ta, pururea!»

litä sau vre-o sabio ? ea n'am luat cu

mine nici sabia mea, nici celelalte arme ale mele, fiindca porunca regelui a fost zornicä. »

David in pribegie.

Raspuns-a arhiereul: « Sabia lui Goliat Filisteanul pe care tu 1-ai dipus In Valea Stejarului, iata-o, e invelita intr'un vesmânt i pus& in dosul efodului ; de voiesti s'o iei, ja-o, caci alta decát aceasta nu se afla aici. » lar David a dispuns: 4 Nu mai este alta la fel

8i David s'a sculat si s'a dus, iar Ionatan s'a intors in cetate. i David a mere la Nobe, la ar-

a fugit in ziva aceea din fata lui Saul qi s'a dus la Achis, regele din Gat.

21.

hiereul Ahimelee, i Ahimelec a iesit spe-

riat inaintea lui David si 1-a intrebat:

De ce esti tu singur

i

n'ai pe ni-

menea cu tine ? Ci David i-a raspuns lui Ahimelec arhiereul: s Regele mi-a dat astazi o poruncsa i mi-a spus: « S'a nu stie nimeni nimic despre pricina pentru care te trimit i despre cele ce ti-am poruncit ». Iar cu oamenii mei m'am inteles sa ne gasim

In cutara si cutara loc. i acum, de ai la indemánb, vreo

cinci pâini, da-le in mima mea, sau once se gaseste. » Atunci arhiereul i-a riispuns lui Da-

vid, zicând: 4 N'am delco la indemána pitine obisnuita, ci numai páine sfintitit, numai daca oamenii tal s'au ferit de femeile Ion ».

Ci David a iáspuns arhiereului cu aceste vorbe: o Negresit am tinut infranarea de la neveste, ca i altadata, cand porneam la razboi. Trupurile oamenilor mei sunt curate, macar ea* este vorba

de un lucre lumese. Cu atat mai mult fi-vor ei astâzi eurati eu trupul! »

i arhiereul i-a dat painea sfintitii caci nu avea acolo alta paine, Uní, numai pâinile punerii inainte, care sunt luate dinaintea Domnului, ca sa puna,

In loo páinea proaspati, in ziva eand cealalta este ridicatá.

Dar in ziva aceea era acolo unul

dintre slujitorii lui Saul, poprit inaintea Domnului,

i numele lui era Doeg, de

neam edorait, baciu/ ciobanilor lui Sau/.

i David a intrebat pe Ahimelee: t N'ai tu pe aici la indemânit vre-o su-

Cu ea ; da-mi-o !

Dup.& acestea David s'a sculat

Atunci oamenii lui Achis i-au «pus:

Oare acesta nu este David, omul lui Saul, regele tiirii ? i nu este el acela despre care cantan dantuind i zicand: Saul a ucis miile sale, David insá ale sale zeci de mii ? » Aceste cuvinte 1-au patruns pe Da-

vid la inima si se tema foarte de Achis, regele Gatului.

De acees, el s'a prefacut nebun inaintea lor si se slutea ea un smintit in mâinile lor i batea toba in porti

litsa sa-i cure), scuipatul in barba,. Ci regele Achis a zis catre curtenii siii: 4 Vedeti bine ea, este un om nebun ! De ce 1-ati adus la mine ? Duo eu oare lipa), de nebuni, de mi 1-ati adus si pe acesta ea ea, se schiraonoseasca inaintea mea? Acesta trebuia sa intre in palatal meu ? 22.

David pribegefte mai departe. Saul ucide pe preotii din Nobe.

i a plecat David tid de acolo si vi-a gasit adapost in cetätuia Adulara auzind fratii sal i toata, casa tatalui sau, s'au pogorit acolo la el. Apoi s'au straris langa el tot felul de obijduiti i toti cati aveau camatari pe capul lor i toti cati erau cu mima amanita, iar David era eapetenia lor; asa incat se adunará in jurel lui ea la patru sute de insi. Apoi, de acolo, David s'a dus la Mitpe

din tara Moabului ai a grait catre regele Moalcului: s Ingadue, te rog, sá locuiascá,

308 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A LUI SAMTJIL, 23

tatil meu i muma mea cu voi, ce voi sti ce va face cu mine Dumnezeu. *

i-a Igsat la regele Moabului si au silásluit la el tot timpul cat David a stat in cettitue. Ins& proorocul Gad i-a zis lui David: Nu mai sta in aceastä cetittue, i

ci plead, si te du in pimintul luda. David a purees si s'a dus la Iaar-

gelui, cipitanul paznicilor tu i

cu mare

cinste in casa ta !

Oare in ziva aceea inceput-am eu si intreb pentru el pe Dumnezeu ? De-

parte de mine una ca aceasta! Si nu

scoatii regele nici o yin& robului situ, nici

intregii case a tatilui meu, fiindeá robul tiu nu stie nimio din toatii aceasti pri-

oink nici putin, nici mutt! * Dar regele a rostit:

Ahimelec, vei

i a auzit Saul ci s'a aflat unde

muri fir& nici o vorbi, tu si toatil casa tatilui

lar Saul tocmai sedea in Ghibeea sub

:gateau in preajma lui: o Apropiati-vi

i Saul a inceput sà, spun& dregi-

descoperit. s Dar paznicii regelui nu voids

Heret.

este David si oamenii caro 11 insoteau.

stejarul de pe deal, tinind lancea in mini; iar toti curtenii lui stitteau in torilor lui: Ascultati, fiiai lui Veniamin:

care fiul lui Iesei vi va da, la toti citi sunteti, mosii ql podgorii si pe toti vet va face cápitani peste mii si peste sute ?

Cáci voi toti ati uneltit impotriva mea si nimeni nu mi-a descoperit °And

fiul meu s'a legat cu fiul lui Iesei, nimànui dintre voi nu i-a pint de mine ql nimeni nu mi-a dat pe fat& cum ci

fiul meu a risculat impotrivi-mi pe sluga mea, dusman, precum este astäzi ! s Atunci Doeg Edomitul, care stitea

cu slujitorii lui Saul, a deschis gura si a zis: e Am vizut pe fiul lui Iesei cand a venit la Nobe, la Ahimelec, feciorul lui Ahitub, i acesta a intrebat pe Domnul pentru David si i-a dat merinde, ba i-a dat si sabia lui Goliat Filisteanul. cheme pe *i regele a trimis Ahimelec arhiereul, fiul lui Ahitub, cu toatii, casa tatilui siu, adici pe preotii din Nobe, ql ei venirit cu totii la rege. i Saul a rostit: Asculti, incoace, fecior al lui Ahitub Ci el a rispuns: stipine I *

e

Zis-a Saul ciitre el: e De ce ati uneltit impotriva mea, tu si feciorul lui demincare ql sabie ql inIe,sei, trebind pe Dumnezeu pentru el, ea si se fliscoale

cum se vede astizi? *

dusmineste, pre-

Insi Ahimeleo rispunse regelui ast-

fel:

s Dar cine intre toti slujitorii tii

este oredincios ca David ? Ginerele re-

$i regele a poruncit paznicilor care

ql omoriti pe preotii Domnului, ciici ei Bunt in card cu David, ca unii care au stiut cii el este fugar si nu mi 1-au

intindi, mina si sii se atingi de

preotii Domnului. Atunci regele a poruncit lui Doeg: e Apropie-te tu si loveste pe preoti.

Doeg Edomitul s'a apropiat si a tibirit

asupra preoti/or si a omorit In ziva aceea optzeci ql cinci de insi care purtau efodul de in. Asemenea si Nolbe, cetatea preotilor, o trecu prin ascutisul säbiei, si

bat si femeie ql copil ql prune de tali

ql boi ql asini ql oi, toate prin ascutisul

20. Numai un fecior al lui Ahimelec, fiul lui Ahitub, a putut sii scape, sinumele

lui era Abiatar si el a fugit la David. i Abiatar i-a adus lui David ve-

stea cum ci Saul a ucis pe preotii

Domnului.

i David a rispuns lui Abiatar:

e Am stiut din ziva aceea, fiindcb, Doeg

Edomitul se afla acolo, ci, el va da de stir° lui Saul. Eu port vina cii au murit toate aceste suflete din casa tatitlui

Ritmli la mine si nu te teme,

ja viata ta, umia ql viata mea. Lingi, mine esti in bung, pub, ! »

fiindcfs cine umbli

23.

Cefatea Cheila. Domnul oerotefte pe David.

Trddarea

1. Dupii, acestea, i-au adus lui David aceastit

veate: o latii,

809 www.dacoromanica.ro

Filistenii

au

CARTEA INTIIIA A WI SAMUIL, 23 impresurat Cheila

i jáfuesc ariile cu

gritu.

Atunci David a intrebat pe Domnul si a zis: s Sä mg, duc oare i sä bat pe acesti Filisteni? » i Domnul a rgspuns lui David: o Du-te si bate pe Filisteni i scapg, Cheila! »

Insg, oamenii lui David i-au spus:

din Cheila, s'a hisat de gindul lui rizboinic.

Si a stat David in pustie prin

creerii muntilor, petrecAndu-si zilele in tinutul muntos din pustiul Zif, iar Saul

il eguta mereu, insg, Domnul nu voia sä i-1 dea in máng,.

Iatg noi suntem aici in luda i ne e teamg, darmite &Ind ne vom duce la

Deci David vizand di, Saul a pornit si umblä sg-i ja viata, a ramas in pustietatea Zif, la Horesa.

Filisteni in mina ta! Deci a pornit David cu oamenii

mana lui Saul, fatal M611, nu te va gisi, iar tu vei stipini peste Israil, i eu vol

Cheila impotriva ostirii Filistenilor ! Si Davidintrebi bad, o datipe Dom-. nul, i Domnul Ii rispunse: Scoall-te coboarg la Cheila, did voi da pe

siii la Cheila si se rg,zboi cu Filistenii

le luii, turmele si-i infrânse inteo mare Mahe. i astfel David izbiivi pe locuitorii din Chella.

lar cánd Abiatar, feciorul lui Ahimelee, a fugit la David, s'a coborit cu David la Cheila si a luat efodul cu el. Si a ajuns la Saul Etire a ci, David

s'a dus la Cheila. Atunci Saul a zis: o Dumnezeu mi 1-a dat in máng, cgei el s'a inchis singur, venind inteo cetate cu porti cu zavoare! » Si Saul a chemat tot poporul riizboinic sg, meargii la lupti i si coboare la Cheila, impresuránd pe David EA pe oa,menii BM.

David ¡mg., and ail& &a Saul uneltesta aceastg, viclenie impotriva sa, a zis lui

Abiatar arhiereul: oAdu income efodul!* Si David a strigat: « Doamne Dum-

nezeul lui Israil, robul tau a auzit cg, Saul are de gaud sá vie la Cheila sit dârânie cetatea din (pricina mea.

Oare gospodarii din Cheila mä vor

da in mina lui? Oare Saul va veni de-

vale precum a auzit robul Um? Doamne Dumnezeule al lui Israil, di, rispuns ro-

bului tau! » Rgspuns-a Domnul: veni devale!

o Va

Atunci a intrebat David: o Mg vor

da gospodarii din Cheila pe mine si pe oamenii mei in mina, lui Saul ?* Raspuns-a Domnul: a Te vor da! » Atunci David i oamenii sill, ea la sue sute de insi, s'au sculat i au iesit din Cheila i s'au dus care incotro. Saul, cánd i s'a «pus oä David a fugit

lar Ionatan, fiul lui Saul, s'a scillat s'a dus la David la Horesa i a imbärbitat vártutea lui intru numele Domnului,

Si i-a zis: o Nu te teme, fiindeä

fi al doilea dupg tine; i insusi Saul, tatill meu, stie cg, este asa! » Si amándoi se legarg la Horesa cu juramánt in fata Domnului. Apoi David ramose la Hore§a, iar Ionatan

se duse acasg. Atunci Zifeii au venit la Saul in Ghibeea i i-au «pus: o Iatä, David s'a ascuns la noi in ereerii muntilor la Horasa, la Ghibeat-Hachila, care vine «pro miazii-zi de pustie. Deci acum, Mgria Ta, fiindcg su-

fletul tilu doreste cu putero a, se coboare, coboarg-te i noi vom avea in grijä si-1 dii,m in mâinile regelui ! Rispuns-a Saul: o Binecuvântati si

voi de Domnul, cä sunteti piirtasi cu mine in necazul meu. Mergeti dar, luati si mai mult aminte, dovediti i iscoditi ascunzitoarea pe unde °alai, piciorul lui si cine 1-a mai

vgzut pe acolo, did mi s'a «pus cg, este grozav de viclean. Cercetati deci i dati de toate as-

cunzisurile pe unde se piteste, lar cand vg veti intoarce, dati-mi stiri adevirate;

eu atunci voi merge cu voi i (lac& se va afla in tar& eu il voi auta intro toate neamurile lui luda ».

Atunci ei au pornit i s'au dus la Zif inaintea lui Saul; David insg, oamenii sin se pitiserg, in pustiul Maon, adicii in biräganul dinspre miazii-zi de pustie.

Deci, cand au venit Saul si oa-

menii kid ca sg-1 caute pe David, i-au dat de ve,ste lui David si el s'a dat

310 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 24

mai devale, spre muntele stâncos din pustiul Maon. Iar cand a aflat Saul,

s'a luat dupti David in pustietatea Maonului.

i Saul cu oamenii lui mergea pe coast& a muntelui, iar David pi oamenii lui pe cealalta coastä, a mun26.

telui, pi David se zorea, sa, fugä din fata lui Saul, lar Saul pi oamenii lui erau gata inconjure pe David EA pe oamenii sai fo'r sä-i prindä.

Atunci un sol sosi la Saul spu-

Intoarce-te grabnic, cáci Filistenii au naválit in tara! Si Saul s'a intors de la urmarirea lui David i s'a dus sä, dea piept cu Filistenii. Pentru acest cuvant au numit nandu-i:

locul acela:

Sanwa despärtirii s.

ridic mana mea impotriva lui, filmic& el unsul Domnului este s. I David dojeni pe oamenii sal cu cuvinte aspre pi nu-i Ms& sa, tabere asupra lui Saul. Iar Saul a iepit din pepterl vä,zut de drum. Ins& dupä, acestea David se riclica, iepi din peptera i, strigand dup.& Saul, Ii zise: Doamne, Maria Ta! o Si Saul

s'a uitat in urma-i, iar David a cazut cu fata la pamânt pi s'a inchinat. Atunci David a grait lui Saul: a De ce asculti tu vorbele oamenilor care

spun: i Iatä, ca David cauta, sa-ti fact): räu o?

la* astäzi yid ochii täi ci. Domnul te-a dat pe tine in mana mea, acolo In petera, dar, la indemnul ca sä, te

omor, eu te-am crutat pe tine pi am riispuns: a Nu voi intinde man°, mea

24.

impotriva stapanului meu, caci el este

David in Enghedi.

Apoi David a plecat de acolo pi a poposit in locurile intärite i muntoase de la Enghedi. lar cand s'a intors Saul, dupa, izgonirea Filistenilor, i-au adus aceastii Oka: Tata, David se ail& in pustiul En ghedi.

Si Saul a luat trei mii de biirbati alepi din tot Israilul FA a pornit in urmärirea lui David EA a oamenilor lui, pan& la rasarit de stancile caprelor batece.

Si in drum a dat de o :dada de oi. Acolo era o pepterii. S'r Saul a intrat inläuntru ca facji nevoile; iar David Cu oamenii sii erau popositi in fundul pepterii.

Atunci insotitorii lui David « Tata ziva despre care ti-a vorbit Domnul: « lata eu iti voi da in mánii, pe dupmanul tau, ca si. faci cu el cum vei crede de cuviinti. Tar David s'a sculat pi a täiat pe furip poala mantiei lui Saul. Dar pe urma, mima lui David se zbatea in el, fiindca, tâiase poala mantiei lui Saul. a FeSi zicea catre oamenii reasca-mi. Domnul si. fac una ca aceasta

stapanului meu, unsului Domnului, ca

311

unsul Domnului. Ci acurn, parinte, privepte i vezi poala mantiei tale in mana mea! Fiindca

am táiat poala mantiei tale pi nu te-am °morn. Intelege pi vezi, prin urmare, cii, din partea mea nu e nici o räutate pi nici o nelegiuire 51 ca eu n'am picatuit impotriva ta, pe cand tu pandepti viata mea ca s'o iei. Domnul sit judece intre mine pi tine pi Doranul si. mä razbune im-

potriva ta, dar mans, mea nu se va

ridica impotriva ta. Precum spune zicala din batrani: « Din cei färadelegeiese faradelegea s, dar

mana mea nu se va ridica impotriva ta. Dap& cine a pornit Cu razboi re-

gele lui Israil? Pe cine urmitrepti tu? Un caine mort, un purice. Domnul sa, fie judecator 51 sa ju-

dece intro mine pi tine pi sa cerceteze scoata sä apere pricina mea pi dreptatea din mana tal*

lar dupii ce David a sfarpit de

vorbit aceste vorbe catre Saul, grait-a Saul: o Nu este oare acesta glasul tä,u, Davide, fiule? » Si Saul a inceput sit planga cu hohote. Apoi a zis catre David: a Tu epti mai drept decat mine, fiindca mi-ai ras-

platit cu bine, pe cand eu si-am rasplatit Cu ram.

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIIA A LUI SAMUIL, 25

Si tu ai dovedit azi binele pe care mi 1-ai facut, intrucät Domnul m'a dat

In mama ta si tu nu m'ai omorit.

Cad dad, gitseste cineva pe vráj-

masul situ, 11 va lasa oare s&-si mearg5, drumul cu bine ? Ci Domnul a& te noro-

cease& pentru ceea ce astázi tu ai varait fat& de mine.

Si acurn, jata,stiu c& tu inteadeviir

vei fi rege i cà regatul lui Israil va propäsi in mama ta. Drept aceea, jur5.-mi inaintea Dom-

nului, ca' nu vei starpi pe urmasii mei dua moartea mea si ca nu vei nimici numele meu din casa parintelui meu! Si David facu acest jur&mant lui Saul. Dup.& aceea, Saul s'a dus la casa

sa, iar David ei oamenii sái s'au suit in creasta muntelui.

Intreab5, pe oamenii tai i ei iti

vor spune. De aceea afle voinicii mei har

in ochii t&i, fiinda am venit la tine inteo zi de bucurie. Därueste, te rog, robilor taj ei fiului au David ceea ce te las5 mima! Deci venind voinicii lui David, au grait lui Nabal toate aceste cuvinte in numele lui David, apoi au asteptat. Dar Nabal a raspuns oamenilor lui David urmatoarele: Cine este David ?

Si cine este fiul lui Iesei? Astazi aunt multe slugi care au fugit de la stapardi lor.

Nu cumva am sà iau eu ainea

mea si vinul meu si carnea pe care am junghiat-o pentru tunzátorii mei, ca s'o

dau unor oameni despre care nu stiu de unde Bunt? o

Atunci voinicii lui David facur5

calea intears& i venir5, inapoi si-i spu25.

serli,

Moartea lui Samuil. David, Nabal Abigail.

Dui:A acestea, Samuil ; si s'a adunat tot Israilul ei 1-au jelit ei 1-au

ingropat la mosia lui, in Rama. Iar David

s'a pogorit in pustiul Maon. Si era in Maon un barbat care avea o gospodärie in Carmel; e omul era

foarte bogat: avea trei mii de oi si o mie de capre. i tocmai se afla in Car-

mel, la tunsul olor. Il cherna Nabal, si pe sotia lui o

cherna Abigail. Dar pe and femeia era agerg la minte i frumoas& la inflitisare, bhrbatul era iabras i desmetic in fap-

tele sale. Si era din neamul lui Caleb.

Si David auzind in pustie cà Nabal

îi tundea oile, A trirnis zece voinici si a vorbit voinicilor astfel: Suiti-v5 in Carmel si duceti-v5, la Nabal i spuneti-i multä

sanatate din partea mea, Apoi sà ziceti: S*5 traiesti! Pace tie si pace casei tale si noroc in toate

ate ai!

Ci am auzit acum c5, esti la tunsul oiler. Deci a& stii cà ciobanii Via au fost impreun& Cu noi j noi nu le-am pricinuit nici un neajuns si nu le-a lipsit

nimic, in toata vremea at au fost in Carmel.

lui David toate aceste vorbe. lar David a poruncit oamenilor Incingeti-v& fiecare cu sabia! o Si

toti s'au incins cu sabiile lor. Si David

la fel s'a incins cu sabia. Si s'au suit

dupä David ca la patru sute de insi ; iar (lea sute au riimas läng5, poverile lor.

Ins& unul dintre slujitori a ve,stit pe Abigail, sotia lui Nabal, j i-a spus:

Iat5 David a trimis din pustie nieto

soli ca sä spun& mult& s5,natate stap&-

nului nostru, si el i-a luat la goan&. Si acesti oameni au fost tare buni

cu noi, n'am fost agubiti cu nimio nu ne-a lipsit nimic in toata. vremea at am umblat cu ei pe nand eram la aune.

Zid au fácut pentru noi ei noapt,ea

ei ziva in toate zilele cat am fost cu ei

si at am ascut oile.

Deci acum chibzueste si vezi ce este de fäcut, fiinda prapad s'a hotarit impotriva stä,panului nostru i impotriva

casei lui intregi. Iar el este un om sucit cu care nimeni nu poate sä vorbeasc5. Atunci Abigail porni degrabli, si luä dourt sute de päini si dou5, burdufuri cu vin, cinci oi pregatite, cinci sea de

boabe prajite, o sut& de ciorchini de

struguri uscati ei doll& sute de siruri de smochine, ei pe toate le incarc5 pe asini. Apoi a zis c5,tre slujitorii ei:

Por-

niti inaintea mea, a eu, iatrt, viu in

312 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 25

urma voastra. s Dar barbatului ei, lui gata in manunchiul celor vii de langa Nabal, nu i-a spus nimic. Domnul Dumnezeul tau. Iar viata vrajSi pe cand ea mergea calare pe masilor tai ea o azvarle ea din leaganul i cobora printr'o vägliunit a muntelui, tocmai atunci David si oamenii sái veneau inaintea ei, astfel c s'a pomenit cu ei in fatit.

unei prastii. i cilnd Domnul va da stapanului meu tot norocul pe care ti 1-a fagaduit

a,sin

si te va pune domn peste Israil, S5, nu fie aceasta, pentru tine,

lar David zisese: o Atunci zadarnic

am pazit eu in pustie intreaga avere a

prieina de poticnire i mustrare de cuget

pentru stitpanul meu, ca a varsat sange fárá, dreptate i c5, stäpanul meu s'a ritzbunat singur. Iar citnd Domnul iti va da fericire, atunci adu-ti aminte de roaba ta! Atunci David a grait cätre Abigail: o Binecuvantat fie Domnul Dumnezeul lui Israil care te-a trimis pe tine astiizi intru intampinarea mea. Si binecuvantatit fie intelepciunea ta i binecuvantata fii tu, cit m'ai oprit

acestui om, astfel ea n'a lipsit nimio din toate cite avea, ciici el mi-a intors acum

raul in locul binelui. Asa sa fad, Dumnezeu cu duemanii lui David si mai mult cleat atilt, dad+, voi mai litsa pang, mitine dimineatii, din tot ce are omul acesta, macar un pui de om! »

Vitzánd Abigail pe David, s'a pogorit de grabit de pe asin i s'a plecat inaintea lui David si i s'a inchinat pan& la pamant.

In ziva aceasta, ca sit n'ajung la v5,rsare de kluge si s5,-mi scot dreptatea

Apoi aruncandu-se la picioarele lui

a gráit: o A mea sit fie vina, doamne! Ingadue pe roaba ta sii vorbeascit in

singur.

Dar viu este Domnul Dumnezeul

auzul tau si asculta dezvinovittirea roa,bei tale. Rogu-mii, domniei tale, sa, nu-ti pui mintea Cu acest om deauchiat, adiclt

lui Israil,

care m'a impiedicat

fac vre-un neajuns! Daca nu te-ai fi grit-

bit sti-mi vil inainte intru intampinare,

n'ar mai fi ramas din casa lui Nabal,

cu Nabal, cad precum Ii este numele asa este ei el. Nabal il chiama i nebunie

Van& cand se lumina de ziu5,, nici un pui de om ! »

vazut pe voinicii stitpanului meu, pe care

ceea ce Ii adusese foi a zis &titre ea: o Du-te

Apoi David a luat din mana ei

e in capul lui. Ins& eu, roaba ta, n'am

cu pace la casa ta. Vezi, am ascultat de glasul tiiu £A m'ara uitat la obra-

i-ai trhnis. lar acum, stitpane, inaintea, Domnului celui viu i pe viata ta, drept este ca. Domnul te-a oprit sit ajungi la varfaci dreptate tu eare de kluge si

zul tau! * Dar cand a ajuns Abigail la Nabal,

singur. Iar dusmanii tai i toti cei ce uneltese rele impotriva stapanului rneu ea ajungit ca Nabal.

iatii el avea praznic in cani, bogat ca

un praznic regesc, i mima lui Nabal era plink de desfatare, cad Valise de se Imba-

tase, astfel bleat ea nu i-a spus lui nimic pant), in faptul

Cat despre ploconul acesta, pe care

1-a adus stapanului meu roaba ta,

sit

fie daruit voinicilor care insotesc pe eta-

p5,nul meu in bataliile lui. Iartit, te rog, pacatul roabei tale, iar Domnul va intemeia stapitnului meu o cas5, statornica, fiindeä stapanul meu duce razboaiele Domnului i nici o rau-

lar a doua zi dimineata, cand trecuse lui Nabal betia, i-a spus sotia

lui toatit imprejurarea. Atunci mima lui

tate nu se va dovedi in tine in toate

zilele tale. Iar ciao& se va mai scula cineva ea sit te prigoneasca i sä4i cauto viata,

atunci viaa stapanului meu ea fie le-

313

li amorti in piept si el incremeni. lar dupa vreo zece zile, Domnul lovi pe Nabal si el muri. Si auzind David despre moartea lui Nabal, a strigat: s Binecuvântat fie Domnul, care m'a riizbunat de ocara adusa mie de Nabal, iar pe robul situ I-a oprit ca sä faca eau i rautatea lui Nabal i-a intors-o lui in cap Is Apoi David

www.dacoromanica.ro

CARTEA INT1iIA A LUI SAMUIL, 26

a trimis cuvant catre Abigail ea si-o va lua lui de soSie. Deci slujitorii lui David au venit la Abigail in Carmel i i-au spus astfel: David ne-a trimis cittre tine ea ea te peSim lui de soSie!* i ea s'a sculat i apoi s'a inchinat cu faSa la parnant FA a rostit: Iata, roaba ta vrea sa, fie slujitoarea ta, ca spele picioarele robilor stapanului meu!

i s'a sculat degraba, si Abigail a

incalec,at pe asin i cinci dintre roabele sale au pornit chip& ea. i a mars dup.&

trimili lui David si a ajuns sosia lui. 43.i pe Ahinoam din Izreel, David vi-o luase de sot* si au fost amândoui soSiile lui.

44. lar Saul mitritase pe fiica sa Micol,

femeia lui David, cu Palti, fiul lui Lais din Galim. 26.

Saul prigone,ste din nou pe David fi ajunge

incd o datd in mdna lui David, dar acesta Ii cruld viata. Dupit acestea Zifeii au venit la Saul In Ghibee,a spunandu-i: o David «ta ascuns la Ghibeat-Hachila in marginea pustiei !

i s'a sculat Saul si s'a pogorit in pustia Zifului, avand cu el trei mii de insi alesi unul i unul din Israil, ca sa caute pe David in baraganul Zifului. i Saul a tabitrit la Ghibeat-Hachila, chiar lângä pustie, in coasta drumului. In vremea asta David statea in pustie. i cand a prins de veste ca. Saul

a venit dupä el, in pu/AB,

David, trimiSand iscoade, a aflat cii,

Saul este in apropiere. Atunci David s'a sculat si a venit pang, la locul unde era tabara lui Saul. David a vit'zut unde anume odihneau Saul si Abner, feciorul lui Ner, cape-

tenia ostilor. Ci Saul statea culcat in ocolul carelor, pe cand ostirea era tabaritit de jur-imprejur.

Apoi David a deschis gura si a

grait catre Ahimelec Heteul i catre Abisai, fiul lui Teruia, fratele lui Ioab: o Cine se pogoarä, cu mine la Saul in tabarli? s lar Abisai a zis : o Eu mávoi pogori cu tine ! s

i s'au pogorit David i Abisai in

tabilrit pe intuneric i iatä Saul statea dormea in ocolul carelor, iar lances lui statea infipta in pa,mant la capataiul

lui, in vreme ce Abner si ostasii dormeau in jurul lui. Abisai atunci a zis &titre David: o Duranezeu ti-a dat astgzi in iranit pe duamanul tàu, deci acum lasà*-ma sd-1 pirones° in pamant, cu lancea lui, dintr'o singura izbitura, citci de a doua nu mai am nevoie! s

Insä David a raspuns lui Abisai:

Sà, nu-1 omori, caci cine ar putea sa.-0

intindà, mana impotriva unsului Domnului si ta ritmanit nepedepsit?* i David a adaogat: o Pe Domnul

cel viu, cá Domnul il va lovi: sau va sosi ziva 5i va muri, eau va porni In ritzboi si va pieri.

Sá má pazeasca Domnul, sä ridic mana mea impotriva unsului Domnului.

Dar ja, te rog, sulita de la capätaiul lui ulciorul cu apà, i sá plecám. Astfel David lua sulita i ulciorul Cu apit de la capittaiul lui Saul si plecarit. i nimeni n'a vitzut si nimeni n'a stiut i nimeni nu s'a desteptat, pentru ca toSi erau adormiti, intrucat un somn greu de la Donmul citzuse peste ei. Apoi David a trecut de cealaltä

parte si a stat pe vitrful muntelui la mare depOrtare, asa incat un loo larg era intre ei. i David a strigat care ostasi catre Abner, fiul lui Ner, F01 a inceput sit le zica: o Nu raspunzi nimic, Abner ? Ci Abner a ritspuns si a zis: o Cine esti

tu care zbieri la rage ?*

Ins& David a urmat vorba cu Abner: Tu esti bärbat, si cine mai este ca tine in Israil ! Atunci de ce n'ai pa,zit Po stapanul tg,u, pe regele? Oki a venit

cineva din popor ca sa, omoare pe regele, stapanul tau. Nu e de nici o laud& pentru tine acest lucre pe care 1-ai facut. Pe Domnul cel viu, voi sunteSi vrednici de moarte

ca unii care n'ati pitzit pe stapanul vostru, pe unsul Domnului. Cáci ia te WU vezi unde se ail& suliSa regelui ulciorul cu alai, care erau la cäpataiul lui!

314 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTRIA A LIT! SAMITIL, 27

Atunci Saul a cunoscut glasul lui David si a zis: Nu este oare acesta glasul tau, fiule David ? Ritspuns-a David: Glasul meu este, doamne, Maria Ta! Si a adaogat: a De ce oare stipanul meu prigone§te pe robul sau ? Ce am facut

eu ? Ce nelegiuire se drain mama mea ? Ci acum aiba bunatate sä asculte stapanul meu regele, cuvintele robului

sau: Dad. Domnul este cel ce te in-

Cara:tit', atunci primeasca el mirosul eel cu bun& mireazma al prinosului; iar dacii

Bunt oameni, atunci blestemafi a fie ei inaintea Domnului, fiindca, m'au alun-

gat azi ca sä nu mai am parte la mo-

de mana lui Saul. Nu Himane nimio mai bun pentru mine decal sà,' fug in

finutul Filistenilor. Atunci Saul va pierde

once nadejde §.1 va conteni cu goana lui dup.& mine prin tot cuprinsul lui Israil. Si a§a voi scapa din mana lui. » Astfel David se scula §.1 trecu, el siCu cei sase sute de insi care erau cu el, la Achi§, fiul lui Main, regele Gatului.

Si David s'a salasluit la Achi§, in

Gat, el si oamenii sai, fiecare cu fa-

milia lui, iar David cu cele doua neveste ale sale, Ahinoam din Izreel i Abigail

din Carmel, sofia lui Nabal.

Ci Saul, cand a aflat cum ca David

stenirea Domnului, spunându-mi: Du-te de slujeste dumnezeilor straini! F, Ci acum s nu cada sángele meu pe pamant, departe de fate, Domnului!

a fugit la Gat, a contenit cu prigoana.

vfineze viafa, cum se vaneaza potarnichea prin munfi. Atunci Saul a raspuns: o Am picatuit ! Vino inapoi, fiule David, cáci nu-fi voi mai face nici un rau, intrucat

impreunit cu tine in cetatea domneasch ? s

nebune§te i am gresit peste masura! »

luni.

Fiindca regele lui Israil a ie§it sa-mi

astitzi viafa mea a fost de mare pref In ochii täi. Inteadevar, m'am purtat Raspuns-a David i a zis:

Iatä treacä incoace unul

Apoi David a zis lui Achis: « Daca

am aflat har in ochii täi, sa mi se dea un loe inteuna din cetafile fiírii, ca

«tau acolo. De ce sa locuiasca robul tau

Si Achi§ii därui in ziva aceea cetatea Ticlag. Pentru acest cuvant, Ticlagul a ramas in stapanirea regilor din

luda pan& in ziva de azi.

Si timpul petrecut de David in finutul Filistenilor a fost un an §i patru Si David si oamenii säi porneau in

sulifa regelui. S din osteni si s'o ja. lar Domnul sä rasplatea,sca fiecaruia dupä dreptatea si dupti credinciosia lui, caci Domnul te-a dat azi in

sus si navaleau asupra Ghesurifilor si Perezifilor i Amalecifilor, caci acestia sunt locuitorii finutului care se intinde

mama mea impotriva unsului Domnului.

finut, nu rasa in viafa: nici barbat, nici femeie, i le lua turmele si cirezile si asinii i camilele si ve§mintele i apoi se intorcea iarkii la Achi§. Si daca Achi§ intreba: Incotro afi nitvalit azi ? » atunci David raspun-

mana mea, §i eu n'am voit sa intind

Si precum viafa ta a fost azi de

mare pref in ochii mei, tot asa de mare pref sa, fie viafa mea in ochii Domnului el sit ma mantuiasca din toatii stramtorarea ! »

Atunci Saul a strigat dare David: Binecuvântat sà fii tu, fiule David ! Vei lucra lucrul tau cu spor vei isprivi cu biruinfa. » Si David a mers In calen sa, iar Saul s'a intors acasa. 27.

David se duce la Filisteni i poposefte in Ticlag. 1. Ins& David si-a zis in gandul sttu: t De bunit mama cá, inteo zi, voi pieri

de la Telam pang, catre Sur i pan& &are Egipt. lar ori de cate ori David batea acest

dea: «In laturea de miaza-zi din Iuda» sau o in laturea de miazit-zi a Ierahmeelifilor »

sau « peste Chenifii din miaza-zi. Deci David nu lasa in viatii, nici barbafi, nici femei, ea sit, nu fie nevoie aduca, la Gat. Fiinda, isi zicea: a Nu cumva ne vadea,sca spunit: asa

a facut David ! » Aceasta a fost chibzuiala lui in toatii vremea, cat a stat In finutul Filistenilor. lar Achis avea incredere in David cugeta: a El a ajuns sa fie urit de catre

315 www.dacoromanica.ro

CARTEA YNTAIA A LUI SAMUIL, 28

poporul sau, de catre Israil ; astfel va ritmânea pururea sluga mea! 28.

Saul la vreijiloarea din Endor. In zilele acelea, Filistenii adunat-au ostirile lor, ca sit porneasca razboi fm-

potriva lui Israil.

i Achis a zis catre

David: o Bine FA EOtii ca vei iei cu mine in camp de lupta, tu si oamenii taj. o

Ci David i-a faspuns lui Achis:

Prea bine ! Acum vei vedea ce poate sä faca robul tau. « Atunci grait-a Achis dare David: « Tocmai de aceea te fac paznicul meu, pe viola! * Murind in vremea aceasta Samuil, I-au jelit toti liii lui Israil i 1-au ingropat

la Rama, in cetatea sa. i Saul gonise din Ora pe chemittorii de duhuri si pe vraci.

Deci Filistenii s'au adunat si au

venit i au tabarit la Sunem, In vreme

ce Saul, adunand fntregul Israil, a titbärft pe muntele Ghilboa. Dar Saul, vazand tabara Filistenilor, a fost cuprins de frica i inima lui s'a cutremurat foarte.

Si Saul a intrebat pe Domnul, ins&

Domnul nu i-a dat ra,spuns, nici prin vise, niei prin Urim, nici prin prooroci.

Atunci Saul a poruncit oamenilor shi: a Cautati-mi o femeie care chiarai duhurile, ca sä ma duo la ea si sit o fntreb. s Iar oamenii säi i-au riispuns: a Jata, o femeie care chiama duhurile se afla In Endor ». Atunci Saul 0-a schimbat Infiltisarea si s'a fmbeficat cu alte haine a pornit intovarasit de doi oameni. au ajuns la femeie In ceas de noapte. Si Saul a zis: a Te rog ghiceste-mi chemand duhurile i scoate-mi pe acela pe care ti-1 voi spune. o

Femeia frisit' a raspuns: a Tu trebue

ceea ce a fitcut Saul, cum adica a starpit pe cherratorii de duhuri i pe vracii din Ora. Atunci de ce fmi curs6, i vrei sa m6, omori ? * Dar Saul i se jur5, pe Domnul

zicand: a Pe Domnul cel viu, nu vei avea nici o vina din pricina aceasta!*

i femeia a zis: a i pe cine vrei

Ritspuns-a Saul: a Pe Se, muil sä mi-1 aduci ! Dar cand femeia zari pe Samuil, sä ti-1 aduc ?

a secs un tiptit groaznic si a zis catre Saul: a De ce m'ai amagit? Fiindc6, tu esti Saul. o

Ci regele a zis catre ea: a Nu te

Raspuns-a femeia catre Saul: o Vd o aratare dumnezeittsca iesind din pamânt ! a Si a fritrebat-o Saul: a Cum arata la fat& ? Raspuns-a femeia: a E un om blitran caro se ridica si este fnfasurat Jute° mantie. » Atunci a fnteles Saul ch, este Samuil si a citzut cu fata la pateme ! Ce vezi ?

mint si s'a frichinat.

16. Atunci Samuil a rostit catre Saul: a De ce fmi turburi linistea, ca sa, ma aduci incoace ? »

Iar Saul a raspuns:

« Sunt In mare cumpánit, pentru ca Filistenii au pornit razboi impotriva mea Dumnezeu s'a depiirtat de la mine nu-mi mai rispunde nimio, nici prin proo-

roci, nici prin vise. Pentru aeeea te-am chemat, ca sit mä fnveti ce trebue 56, fac !»

Grait-a Samuil: # Dar de ce ma mai intrebi, o data ce Domnul s'a departat de la tine si a ajuns vrajmasul tau?

Caci Domnul a facut asa precum a spus prin graiul meu, adica Dornnul a smuls domnia din mana ta si a dat-o aproapelui tau, lui David. De vreme ce tu n'ai ascultat porunca Domnului i n'ai adus la hide-

plinire hotarfrea crancenei lui manii fmpotriva lui Amalec, pentru acest cuvant Dornnul ti-a facut acestea, astazi. Ba Inca Domnul va da si pe Israil,

o data cu tine, In mána Filistenilor. Iar maine tu si feciorii täi yeti fi la mine ; ostirea lui Israil va da-o Domnul in mana Filistenilor. * Atunci Saul fngrozindu-se foarte s'a prabusit deodata la pamant, cat era el de lung, si din pricina cuvintelor lui Samuil qi din pricinä cä era vlig-uit de put,ere, fntrucat nu mancase nimio o zi fritreaga qi o noapte intreaga. Atunci femeia aceea s'a apropiat de Saul, si vizandu-1 atilt de cuprins de spaimi, i-a gr6,it: a Jata, roaba ta a ascultat de glasul tau i mi-am pus viata

316 www.dacoromanica.ro

CARTEA 1NTAIA A LUI SAMUIL, 29, 30

In primejdie si am Indeplinit porunca pe care mi-ai dat-o. Deci acum, te rog, ascultit si tu glasul roabei tale si Ingidue 864 pun dinainte putinä, demäncare

ca sä, ai putere In tine cänd vei porni la drum. o

Ci el nu se invoia i zicea: t Nu

vreau si mänânc I* 11185, slujitorii Bid precum i femeia au stitruit de el si el

le-a ascultat sfatul si s'a sculat de la pimitnt si a sezut pe pat.

lar femeia avea la casa ei un vitel Ingrisat, si ea 1-a junghiat degrabb,, apoi

a luat fäin

din ea azime,

i fritmäntind-o a fitcut

Si le-a pus Inaintea lui Saul si

fnaintea slujitorilor lui; iar ei, dupä ce au mincat, s'au sculat si au plecat chiar In noaptea aceea.

Atunci Achis a chemat pe David si a vorbit cu el: Pe Domnul cel viu,

tu esti un om de ispravä, i mi-ar fi pitrut bine sä fii pitrtas cu mine la rilzboi,

ffindcit n'am gitsit In tine viclesug, din

ziva °And ai venit la mine si pb,n5, astitzi;

dar tu esti räu vizut de ceilalti 05, pitani. Drept aceea fntoarce-te si du-te cu

pace, ca si nu faci ceva nepliicut in ochii voevozilor Filistenilor.

Si David a zis lui Achis: *Dar ce prilej am dat eu si ce cusur ai gä,sit tu robului Mu din ziva cand am intrat In

slujba ta, pani In ziva de fati, ca sti, nu-mi fie ingiduit sä pornesc la lupti fmpotriva dusmanilor stäpitnului meu, regele ? *

Raspuns-a Achis astfel lui David:

Tu stii eä esti scump in ochii mei,

ca un Inger al lui Dumnezeu, Ins& principii Filistenilor au rostit: 4 Sä, nu meargi

29.

David nu este vidzut ca ochi buni de cdpeteniile Filistenilor i pleacd dintre ei.

Filistenii si-au adunat toate °stile lor la Afee, iar Israil a täbiLrft la Ain din Izreel.

Si voevozii Filistenilor veneau In cetele lor de sute si de mii de oameni, iar David si cu oamenii lui veneau la urmi Impreuni cu Achis. Dar voevozii filisteni au fntrebat: Ce rost au acesti Evrei? Atunci Achis a Mspuns voevozilor filisteni: Doar acesta este David, slujitorul lui Saul, regele Israilului, i caro sti längi mine nu numai de citteva zile, dar de am

de zile, i eu n'am gash intr'Insul nici o viclenie din ziva cänd s'a acivat la mine

si pan& astizi

Insi voevozii Filistenilor se mitniarä pe Achi i gräirä dare el: * Trimite pe om fnapoi ! Sä, se intoarcii, la locul pe

care i 1-ai hotirit i sä nu se pogoare cu noi la luptit, ca sit nu ne fie protivnio

cu noi la räzboi *

Deci acum scoalä,te devreme, fmpreunit cu oamenit stipitnului tau, care au venit cu tine i, sculb,ndu-vit de cu

noapte, and se va cräpa de zidit por-

nii

Astfel s'a sculat David si oamenii aid ca sä, porneascä in zori i ea se In-

toarci In tinutul Filistenilor, iar Filistenii au pornit i ei spre Izreel. 80.

Amalecifii jeituasc riclagul pi-i dau foc. David fi urnairage pi le smulge prada.

Cand sosi David si cu ceata sa In Ticlag, a treia zi, iatit cä Amalecitii nä, viliseri In Negheb i In Ticlag i prä, daseri Ticlagul si-i diduserit foo. Si luaserit In robie femeile si ce era In cetate, de la mic pan& la mare, dar nu omorfseri pe nimeni, i mänändu-i din urmii porniserit la drum.

In ritzboi. Cad cu ce mijloc ar putea el sit fmbuneze mai bine pe stiiptInul

Deci, ajungänd David si oamenii la cetate, iatä, eft fusese mistuitä, de foo femeile lor i feciorii lor i fecioarele

spun si cfintä In danturile lor: Saul a ucis cu miile, iar David cu zecile de

cu el au Inceput si se jeleascä, si au plans pänä ce n'au mai avut In ei pu-

siu, dad, nu au capetele acestor oameni? Oare nu e acesta David despre care mii

?

lor emu luati in robie. Atunci David si poporul care era tere sä mai piing:it.

317 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 30 Si fusesera hiato roabe si cele douä, femei ale lui David, Ahinoam din Izreel si Abigail, sotia lui Nabal din Carmel.

lar David era la grea cumpänit,

cáci poporul voia sa-1 ucidit cu pietre, deoarece fiecare om din popor avea su-

fletul amarit, de pe urma fiilor si a

fiicelor. Ci David s'a imbarbätat, bizuindu-se pe Domnul Dumnezeul situ.

De aceea, David a grait lui Abia,

tar arhiereul, fiul lui Ahimelec: «Te rog adu-mi efodul 0. i Abiatar a adus lui David efodul.

Si David a intrebat pe Domnul

astfel: « Sit pornesc pe urma acestor jei i-a fetsfuitori? Ajunge-i-voi, care ? puns Dorruaul: s In-te dupit ei, caci vei ajunge s't vei mântui pe cei robiti.*

Si a pornit David, el si cei sue sute de oameni care-erau cu el, si au ajuns in valea paräului Besor, unde cei ce ramaneau in urmá, se oprira,

lar David cu patru sute de in§i

gonifa inainte, iar doll& sute rtimasera pe loo, cáci erau prea sleiti de puteri, ca sit mai tread, lunca Besorului. Si au gasit un egiptean in campia larga i l-au dus la David si i-au dat demancare sä mitnance §.1 i-au dat apit sä bea. Apoi Ii mai &Aura o bucatii, dintr'o

turtit de smochine i doi ciorchini de struguri uscati. Si el a mancat i i-a venit iarasi sufletul, cad nu mai mancase paine si nu mai bause apii de trei zile si trei nopti.

Si 1-a intrebat David: 4 Al cui esti tu si de unde vii7s Si el a räspuns: « Sunt un rob egiptean, slugarunui amalecit. stäpanul meu m'a napustit, fiindcä acure

trei zile am citzut bolnav. Noi am navalit In Neghebul Cretanilor i in tinutul lui luda i in Neghebul lui Caleb §i am dat foc Ticlagului.

Atunci David i-a zis: s Vrei

ma duci pan& la ceata lor7 s Ci el a idspuns: « Jura-mi, inaintea lui Dumnezeu, cá, nu mil vei ucide si cä, nu ma vei da

pe mama stapanului meu i atunci te voi duce devale la ceata lor.* Si l-a dus devale. i iata Amalecitii erau risipiti pe tool& fata cam-

piei, mâncand, band si petree'and de bucuria atator präzi bogate pe care le lua-

sera din Ora Filistenilor si din tinutul Iudei.

Si David i-a mticelarit din zori

de ziu'a i pana a doua zi seara f}i n'a sclipa:t nici unul dintre ei, far& numai

patru sute de robi, care au incillecat pe chmile si au fugit. Astfel David marital tot ceea ce hriípisera Amalecitii §i liberà i pe cele doub, femei ale sale. Si nimic nu le-a iesit lipsa, de la ce-a fost mai mic panä, la ce-a fost mai mare, nici din feciori, nici din fete, nici din pradit si din tot ce luasera Amaleeitii de la ei ; toate le-a adus David inapoi.

Si au luat toate turmele i cirezile si le manau inaintea lui s't strigau: Aceasta este prada lui David!)) Apoi venind David spre cei douii sute de in§i, care, de multa oboseala, nu se putuserit tines, dup.& David si pe

care ii rasase la viroaga Besorului, acestia

au iesit intru intampinarea lui David si a multimii care era cu el si s'au apropiat de el si de osta§ii lui si le-au urat multa sinatate.

Dar atunci au ridicat glasul tot

felul de netrebnici §i de zavistnici dintre oamenii care merseserit ou David si au « De vreme ce n'au mere inceput

cu noi, sa nu le dam nimio din prada

pe care am cit§tigat-o, ci fiecaruia: sotia ja §i 85, se §i copiii. Pe acestia ducal* Insit David a grait: « Sä, nu faceti

una ca aceasta, dup.& cele ce Domnul ne-a daruit i dup.& ce a plizit pe ai nostri si a dat in mâinile noastre ceata care a navalit peste noi. Si cine vä, va da you& ascultare in pricina aceasta7 Mind* precum este partea celui ce intr.& in luptit, a§a, sit fie partea celui ce a ritmas laugh: poveri: amandoi sit impart& deopotrivit

Si asa a ramas din ziva aceea

inainte; ell el a fäcut aceasta a§ezitmant

pravila lui Israil, pan& in ziva de

astitzi.

Apoi David, intoreandu-se in Ticlag, a trimis din prada, batranilor din Luda, dupii cetä,tile lor, spunandu-le:

818 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 1

Iatä, acesta este un dar pentru voi, din prada luatit de la vritjmasii Dom-

i Saul a luat sabia si s'a aruncat in ea. lar cfind scutierul a viizut cum a era plin de spaimg.

nului !

murit Saul, s'a aruncat 0 el in sabie

Celor din Betuel i celor din Rs,mat in Negheb, i celor din latir; i

si a mtuit litngg Saul. Astfel murit-a Saul 0 cei trei fe-

celor din Arara 0 celor din

Sifmot i celor din Estemoa;

ciori ai sai i scutierul sgu i toti oamenii

i celor din Carmel si celor din Ierahmeelitilor si celor din ce-

Cu totii, in ziva aceea. lar cAnd Israilitii din cetiltile resului 0 din cetätile de längb, Iordan au prins de veste cii ostasii din Israil au

tiqile Chenitilor ;

i celor din Horma si celor din

Bor-Asan i

i

celor din Atac;

fugit i at,' Saul si cu feciorii lui au murit, ei au ngipustit cetitile lor si au pornit in bejenie. i au venit Filistenii i s'au

celor din Hebron si de prin

toat,e locurile pe care David le cutreerase cu oamenii dd.

asezat in ele.

Ci a doua zi, cg,nd au venit Fili-

stenii ca sg jgfuiascä pe cei ucisi, au ggisit

31.

pe Saul 0 pe cei trei feciori ai lui zà,'clind pe muntele Ghilboa. Atunci i-au täiat capul i I-au des-

Israilifii sunt invinsi de Filisteni. Moartea

lui Saul si a i Filistenii au inceput lupta cu cei din Israil, dar Israilitii au luat-o la fug& din fata Filistenilor 0 au citzut

puiat de arme 0 au trimis soli ca

le plimbe pria inutul Filistenilor si si vesteascg, prin capistile idolilor lor poporului, aceastit veste de bucurie.

ucisi, pe muntele Ghilboa.

i au pus armele lui in capistea

Ci Filistenii au urn:41.A de aproape

Astartei, iar lesul lui 1-au spgnzurat pe

pe Saul 0 pe fiii sái, 0 au ucis Filistenii

pe Ionatan si pe Abinadab si pe Mal-

zidul Betseanului.

chisua, feciorii lui Saul.

Ins& auzind locuitorii din Iabes-

i lupta impottiva lui Saul a fost

Galaad cele ce fitcuserg Filistenii lui Saul,

nimerit qi a fost greu fanit in vin-

meni de luptgi, 0 au mers toatä, noaptea

Atunci Saul a graft cgtre scutierul « Trap sabia 0 striipunge-mli cu ea, ca sä nu soseascg, acesti pdggni sa mg strapungli ei i sg-si Leg, l'AS de mine ! o Dar scutierul siu n'a voit, citei

s'au intors la Iabes, 0 acolo le-au ars. Apoi le-au adunat oasele 0 le-an ingropat subt stejarul din Iabes si au tinut post de sapte zile.

Au purees cu toii, cati erau oa-

cranceng, cad arcasii cu sigetile lor I-au

si au luat lesul lui Saul 0 lesurile fe-

tre.

ciorilor lui de pe zidurile Betseanului

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL lui David, citzu la plimant si se in-

1.

ching,.

Un amalecit vine si spune lui David cit el a ucis pe Saul, greu rail. David rds-

De unde vii ? » 1 a intrebat David, 0 acela i-a rgspuns: « Am fugit din tabitra Israilitilor!»

pliiteste pe sol cu nwartea.

L-a intrebat iargsi David:

lar dupg moarte,a lui Saul, intor-

candu-se David de la infrángerea Ama-

lecitilor, a rimas doll& zile in Ticlag. i iatä cg, a treia zi, un om sosi

« Cum

»tau lucrurile? Te rog apune-mi! » Ráspuns-a el: a Oastea a fugit din luptii,

din tabgirg de la Saul, cu hainele sfasiate Cu pulbere pe cap 0, ajungand inaintea

multi din oaste au citzut 0 au murit. insusi Saul si feciorul srtu Ionatan sunt mortil*

319

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 2

Ci David a zis catre tanarul care-i aducea aceast5. veste: 4 De unde stii tu

ca Saul i Ionatan feciorul sau cunt morti ?

Tanarul cel cu vestea i-a spus atunci:

4 Mg aflam din intamplare pe muntele Ghilboa i iatà, pe Saul, sprijinindu-se in sulita, dar iatá, si care si calareti care 11 ajungeau din urma. lar el, cautând inapoi i zarindu-ma, m'a strigat; i-am rAspuns: o Iata-ma!* M'a intrebat: o Cine esti tu ? i-am raspuns: Sunt amalecit. » Atunci mi-a zis: 4 Vino incoace la mine si omoar5.-ma, caci impitienjeneala

mortii m'a cuprins, dar vista mea este Incä in mine !

i m'am apropiat de el si 1-am

ucls, caci imi diideam seama cgt, dupä prabusirea lui, nu putea sa mai traiasci. Apoi am luat coroana caro era pe capul lui i brate,ra de pe bratul lui i adusu-le-am stapanului meu. Atunci David si-a apucat vesmintele qi le-a sasiat i la fel au facut oamenii ca.re erau cu el.

i au jelit si au plans si au tinut post pan& seara, pentru Saul si pentru Ionatan, feciorul situ, i pentru poporul lui luda i pentru casa lui 'Brad, pentru cä de sabie cazuserit. Dup.& aceea, a intrebat David pe

Dar nu duceti vestea in Gat, si pe uliti n'o rostiti, ea

In Ascalon

sa nu se veseleaccii fetele Filistenilor, ca sä nu zburde fecioarele paganilor ! 0, muntilor Ghilboa, plaiuri amagitoare, nici roua, nici ploaia ea nu se mai pogoare peste voi ! Caci acolo a fost

zdrobit scutul vitejilor, scutul lui Saul, cel ce nu era uns cu untdelemn,

2. Ci cu sangele celor rapusi, ci cu

°Banza celor voinici! Areal lui Ionatan nu &idea niciodata inapoi i sabia lui Saul nu se intorcea in teacii MAI isprava.

Saul i Iona,tan! Atilt de dragi, atat de scumpi unul altuia! In viola ca In moarte ei nu s'au despartit; mai repezi ca vulturii ai mai vartosi ca leii ! Fecioare din Israil, jeliti pe Saul,

cel ce va invesmanta in porfira si in

vesminte de in subtire, cel ce punea gateli

de aur pe mantiile voastre ! 0, cazut-au coi viteji, in toiul bettaliei ! Doborit a fost Ionatan pe dea-

lurile tale ! Jale grea este in mine, dup.& tine, frate-meu Ionatane ! Caci mult mi-ai fost

tu drag. Mai de pret mi-era iubirea ta decat dragostea femeilor.

0, cazut-au cei viteji i tandari cunt armele de lupta! »

tâniirul care-i adusese vestea: 4 De uncle

esti tu? * Raspuns-a el: o Sunt feciorul unui amalecit, acivat in Israil! » i David a rostit catre el: o Cum nu te-ai temut sa intinzi mama ta i sá omori pe unsul lui Dumnezeu? » Atunci David a chemat pe unul din voinici i i-a poruncit: 4 Apropie-te ii doboara-1*. i 1-a lovit i a murit. lar David a rostit asupra lui: gele tau ea fie asupra capului titu! Cad gura ta a marturisit impotriva ta, cand ai zis: Omorit-am pe unpul Domnului ! »

Dupa aceea, David alatuit-a acest

cantec de jale, pentru Saul si pentru

feciorul sau Ionatan,

i a poruncit ca fili lui ludo sa

invete o Cântecul Arcului », care se afin serie in o Cartea Celui Drept 5: o Pe dealurile tale, 'crane, doborita a fost podoaba ta! 0, cazut-au coi viteji ! 320

2.

David doinnefte in luda vi 4ba,e2 in Israil. Rdzboial dintre ei.

Dupa acestea, David a intrebat pe Domnul si a zis: o Sit ma due, oare, in vre-una din cetatile lui luda? s lar Domnul i-a raspuns: o Du-te ». Unde ea ma due ? » a zis David. Riispunsu-i-a: o La Hebron s. Deci David s'a due acolo, impreunä

cu cele doua femei ale sale, Ahinoam din Izreel i Abigail din Carmel, care fusese sotia lui Nabal; Asemenea si pe oamenii care erau cu el i-a luat David, pe fiecare cu familia lui, si au locuit in vecinitatea Hebronului.

i au venit oamenii din luda

1-au uns acolo pe David rege paste casa lui luda. Apoi i-au adus lui David stire:

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMML, 2

Oamenii din Iabes-Galaad sunt aceia care au ingropat pe Saul*.

lar David a trimis soli catre lo-

cuitorii din Iabes-Galaad cu aceasta so-

lie: a Binecuva,ntati

i a fost In ziva aceea o lupti

17:

cráncenit foarte si Abner EA oamenii din

Israil au fost batufi de partasii lui David.

voi de Domnul,

cäati aratat aceasta dragoste pentru stapanul vostru, Saul, si hati inmormántat. Drept aceea Domnul sa, va, arate you& iubirea i credinciosia sa ; iar eu de partea mea va, voi rasplati aceastit bunatate, pe care ati dovedit-o cu fapta

aceasta. Ci acum intareascii-se bratele voa, stre i fiti cu inima viteazii, cä s'a sä-

varsit din viata st5,panul vostru Saul, iar pe mine unsu-m'au cei din casa lui luda rege peste ei

Ins5. Abner, fiul lui Ner, capetenia

ostirii lui Saul, a fost luat pe Isboset,

fiul lui Saul, 0 adus la Mahanaim, i ha fäcut rege peste Galaad, peste

Aser, peste Izreel, peste Efraim, peste Veniamin 0 peste intregul Israil. Iar Isbopet, feciorul lui Saul, era

In varstä de patruzeci de ani cand a ajuns rege in Israil, si a domnit doi ani.

Ci casa lui luda a mere duplt David. i timpul cat David a stat rege In Hebron, stapanind peste casa lui luda,

a fost sapte ani i sase luni. VI a iesit Abner, fiul lui Ner, ca robii lui Isboset, fiul lui Saul, din Mahanaim inspre Ghibeon,

lar Ioab, fiul lui Teruia, cu robii lui David au pornit i ei i s'au intalnit cu ceilalti la helesteul din Ghibeon; s'au asezat unii de partea aceasta a he-

lesteului, iar altii de partea cealalta a helesteului.

i Abner a zis &titre Ioab: a Sa

se scoale flitcaii i di se batä in sabii In fata noastra *. Ritspuns-a Ioab: a S5, se scoale !

VI s'au sculat i s'au potrivit la

numar: doisprezece din Veniamin, adica,

de ai lui Isboset, fiul lui Saul, si doisprezece din oamenii lui David.

i s'au inhatat de par unul cu

altul i si-au infipt sabia in coast& unul altuia i s'au prabusit cu totii; de aceea locul acela, care este laugh, Ghibeon, se numeste s Poiana Vrajmasilor p.

i erau acolo trei feciori ai lui Te-.

ruia: Ioab i Abisai i Asad; iar Asael

era iute de picior ca o gazela din campie.

Ci Asael a urmarit de aproape pe

Abner 0 nu s'a abatut din mersul lui, nici la dreapta, nici la stanga, tinandu-se pe urmele lui Abner. Atunci Abner s'a uitat inapoi a intrebat: Tu esti oare, Asael ?* acesta a raspuns: Eu sunt!*

- 21. Zis-a catre el Abner: «Abate-te ori la dreapta, ori la «tangs, i pune mana

pe unul din flacai

i ia-ti armele do pe el! s Dar Asael n'a voit sa, se abatà sa nu-1 mai urmilreasca.

22. VI Abner a mai zis inca, o data catre Asael: Da-te la o parte de dinapoia

mea! De ce vrei sa te dobor la piimant? VI pe urmet cum voi ridica ochii

mei dare Ioab, fratele tau? 23 Ins& el n'a volt si se de,a in laturi. Atunci Abner intorcand sulita lovit in pantece i sulita i-a iesit prin spate 0 a cazut acolo si a murit ande a cazut.

i toti cati soseau la locul ande se prabusise i murise Asael se opreau locului.

lar Ioab i Abipai au urmarit pe Abner 0 cand soarele era in asfintit au ajuns la Ghibeat-Ama, care este drept

In drept ca Ghiah, pe calea dinspre pustia Ghibeonului. Dar Veniarainitii s'a adunat in ju-

rul lui Abner 0 au alcatuit o singura ceata, si au stat pe varful unui deal. Atunci Abner a strigat catre Ioab

si a zis: a Sit nu se sature oare sabia niciodati ? Nu stii tu oare ea, sfársitul va fi amara,ciune ? i cat& vreme vei mai ingadui ostirii sà urmareasca pe frati? *

Ritspuns-a Ioab: a Pe viul Dumnezeu, daca n'ai fi vorbit tu, oastea ar fi staruit 'Ana, maine de dimineata sa urmáreascit pe fratii sai I *

VI Ioab a sunat din bucium toata, oastea s'a oprit 0 n'a mai ur-

miirit pe 'Broil, i n'au mai pornit lupta

din nou.

321 www.dacoromanica.ro

21

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 3 Apoi Abner si oamenii sai au stra-

batut f;esul teat& noaptea aceea si au trecut Iordanul, au taiat de-a-curme-

zisul lunca Iordanului i au ajuns la Mahanaim.

rintele tau, fat,a de fratii lui si de prie-

tenii lui, si nu te-am läsat sa cazi in

i tu astazi mä, vinovat din pricina unei femei ! Asa sà fad, Dumnezeu lui Abner atatea sa-i mai adaoge, daca nu voi

mâinile lui David !

Ioab, de alta parte, intorcandu-se de la urmarirea, lui Abner si-a adunat

lucra pentru David, asa precum i s'a

Ins& partasii lui David au batut si au ucis din Veniamin si din oastea lui Abner trei sute saizeci de insi. La urmii, au ridicat pe Asael l-au inmormantat in mormantul parintelui silu, din Betleem. i au mars Ioab

Ii era fried' de el. i Abner a trimis soli la David,

toata oastes i aulipsit de la numar dintre oamenii lui David nouasprezece insi precum si Asael.

oamenii sai told& noaptea i li s'a luminat de ziuil la Hebron. 8.

Feciorii lui David ndscuti in Llebron. .Moartea lui Abner.

i lupta intro casa lui Saul si casa lui David a dilinuit multi vreme i, pe cand David se intilrea din ce in ce mai mult, casa lui Saul slä,bea necontenit. i i s'au nascut lui David in Hebron acesti feciori: intaiul siu nascut a fost Amon din Ahinoam cea din Izreel. Al doilea fecior a fost Chileab,

cut de Abigail, sotia lui Nabal din Carmel. Al treilea a fost Absalom, nascut de Maaca, fata lui Talmai, regele Ghesurului.

Al patrulea a fost Adonia, fiul Haghitei, i al cincilea, a fost efatia, nil:scut

de Abital. lar al saseled, a fost Itream, nascut

de Egla, femeia lui David. Acesti fii s'au nascut luí David in Hebron.

i pe vremea luptei dintre casa lui Saul si casa lui David, Abner tinea cu

credintä la casa lui Saul. Ci Saul avusese o tiitoare anume Ritpa, fiica lui Aia, i °data Isboset a zis dare Abner: o De ce ai intrat la tiitoarea tatalui meu ? Atunci Abner s'a umplut de manie pentru aceste cuvinte ale lui Isboset

a zis: «Ce sunt eu azi? Cap de caine

In slujba lui luda? Eu care m'am purtat cu credinta fail); de casa lui Saul, pi-

jurat Dumnezeu, Mica sä, inlatur stapanirea de la casa lui Saul si sä, ridic tronul lui David peste Israil i peste luda, de la Dan si pang la Beerseba. » lar Isboset n'a putut mai riíspundä, nici un cuvant lui Abner, fiindca

la Hebron, cu intrebarea: o Acule e tara ?

spuna: o Fa legamant cu mine iatä, mana mea va fi cu tine, ca aduc tot Israilul de patea ta.

Raspuns-a David: o Prea bine; voi incheia legamant cu tine. Ins& cer de la

tine un lucru, anume: tu nu vei vedea fata mea, pan& ce nu vei aduce pe Micol,

fiica lui Saul, atunci cand vei veni sa te infiitisezi inaintea mea.>)

Apoi David a trimis soli la Is-

boset, fiul lui Saul, zicand: DA-mi pe femeia, mea, pe Micol, pe care am do-

bandit-o cu o Rita de taieri imprejur filistene ».

lar Isboset a trimis i a luat-o

de la barbatul ei, de la Paltiel, fiul lui Lais

i barbatul ei a mers cu ea plangea in urma ei, pana ce-au ajuns la Bahurim. Atunci Abner a rostit clitre el: ((Plead'', ! Intoarce-te acasii! s i s'a intors acasä. Apoi Abner a intrat in vorba cu mergand

batranii lui Israil i le-a spus: o Din zile

vechi voi ati tot cautat sa faceti pe David rage peste voi. Acum

! Cad Domnul a

rostit catre David: o Prin mana lui David,

robul meu, mantui-voi pe poporul meu Israil din mana Filistenilor i din mama tuturor vrajmasilor sai. »

Tot asa vorbi Abner la urechea

celor din Veniamin i pe urma Abner se duse sá impartaseasca lui David, la Hebron, tot ce gasise cu cale atat Israil, cat i intre,aga casa a lui Veniamin.

322 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 4 Si a venit Abner la David, la Hebron, si avea cu el douä,zeci de ostasi, iar David a preglitit °spit lui Abner ostasilor care erau cu el.

pe fratele lor Asael in lupta de la Ghibeon.

Dupit aceea, a poruncit David lui Ioab si tuturor ostenilor lui: vesmintele i incingeti-v5, cu saci i jeliti pe Abner. s i regele David mergea in urma sicriului.

Si a rostit Abner cittre David: i mä voi duce si voi intruni tot Israilul in jurul stipanului a Scula-ma-voi

Si au inmormintat pe Abner in Hebron, si regele si-a ridicat glasul

meu, regele, ea s5, incheie cu tine legi-

mint i tu s5, domnesti intru totul precum doreste mima ta. » Apoi David a lisat pe Abner sä, plece si el s'a dus cu

a izbucnit in plins la mormintul lui Abner si plingea tot poporul cu el. lar regele a cântat acest cântec

pace.

de jale lui Abner si a griit: a A fost

Tocmai atunci robii lui David, impreun5, cu Ioab, se intorceau de la o

vilire aducind eu ei multi pradi. Iar

-

Abner nu se mai afla la David in He-

bron, fiincici Il läsase si plece i el piecase cu pace. Deci Ioab i toatä oastea care era cu el au sosit. i i-au adus lui Ioab aceasti veste: a A venit Abner, fiul lui

«A moar5, Abner de moarte de miel? 34. Legate nu au fost nicic5,nd a tale máini i n'au fost ferecate picioarele-ti In lanturi! Ucis ai fost ea unul rapus de ucigasi! o Si tot poporul se tinguia si mai virtos de moartea lui. Apoi tot poporul a venit la David s5,-1 indemne sä mánince cât mai era ziui. Dar David s'a jurat cu jurimint:

Ner, la rege i regale i-a dat drumul el a purees eu pace !*

a Asa si, fac5, Dumnezeu cu mine si atátea

Atunci Ioab a intrat la rege

atitea, si mai adaoge, claci voi gusta paine sau altceva, pin& ce nu va apune

i-a zis: Ce-ai Merit? Iati ca Abner a venit la tine. Pentru ce i-ai dat drumul ca si plece eu pace ? Tu cunosti doar pe Abner, fiul lui Ner. El a venit aft te amigeasc5, afle cifirile tale si stie tot ceea ce faci!» ai de gind

soarele !

Si tot poporul a luat aminte

i-a pirut bine, deoarece tot ceea ce ficea regele era pe placul intregului popor. Astfel stiur5, toati oastea si tot Israilul, in ziva aceea, ei n'a pornit din

Apoi Ioab, iesind de la David, a tri-

mis crainici pe urma lui Abner, si acestia 1-au adus inapoi de la fintina Sira,

fitri ca David sá stie ceva.

Astfel Abner s'a intors la Hebron Ioab 1-a luat laoparte, ling& poart5,, ca s5,4 gritiasei nestingherit si acolo

I-a lovit in pintece; si Abner a murit din pricina sfingelui lui Asael, fratele lui Ioab. Si cand a aflat David, in urm5,, despre aceasta, a rostit: a Nevinovat sunt eu i stipinirea mea in fata Domnului, In veac de vox, de singele lui Abner,

partea regelui uciderea lui Abner, Bill lui Ner. Si regele a grait &are slujitorii e V5, dati voi seama ci un principe si un mare clipitam s'a pribusit astizi In Israil?* Ci eu astizi aunt slab i deabia miruit rege, iar oamenii aceia, feciorii lui Teruia, sunt mai iabrasi deal mine. Domnul

rispliiteascit fiptuitorului

Vita dupi autatea lui! 4.

fiul lui Ner;

Baana

din casa lui Ioab cei ce pritimesc de

a murit Abner, i se tiiari mainile de grijä i Israilul tot se turburit.

S5, cadi In ca,pul lui Ioab i peste toatá case, tattilui situ si nu se curme

Recab ucid pe Ifbopt, inset David riabunei moartea lui.

i auzind Isboset, fiul lui Saul, c5,

curgere, leprosii, slâbänogii, coi omoriti de sabie i cei lipsiti de plane ! Ci Ioab i Abisai, fratele lui, omoriser& pe Abner, fibula; acesta ucisese

Iar Isboset, fiul lui Saul, avea doi

cipitani peste cetele sale; pe unul

cherna Baana si pe al doilea 11 cherna

323

www.dacoromanica.ro

21*

CARTEA A DOUA A LUI SAMUEL, 5 Recab, feciorii lui Rimon Veniaminitul din Beerot. Càci i Beerotul era socotit al lui Veniamin,

Apoi au luat capul lui Isboset si 1-au Ingropat In mormlintul lui Abner din

la Ghitaim i s'au acivat acolo panii in ziva de azi. Ionatan, fiul lui Saul, avea un fecior care era olog de picioare. El era In varsta de cinci ani, cand sosi din Izreel vestea mortii lui Saul si a lui Ionatan. Atunci doica sa 1-a luat si a

David ajunge rege peste tot Israilul, cucerege Sionul 0 bate pe Filisteni. Atunci au venit toate semintiile lui

Hebron.

Dei oamenii din Beerot au fugit

5.

Israil la David in Hebron si i-au spus noi suntem osul tau astfel: si carnea ta, i chiar si mai nainte vreme, pe

fugit, ins& grgbindu-se ea sg fug5,, copilul a citzut si a rimas ologit. Numele lui era Mefiboset. lar feciorii lui Rimon din Beerot, Recab çi Baana, s'au dus i au intrat, In arsita, zilei, in casa lui Isboset, care-si dormea somnul de dup5, amiaza.

când Saul era rege peste noi, tot tu

erai cel ce scotea pe Israil la lupta aducea inapoi, cad Domnul ti-a zis tie: o Tu vei paste pe poporul meu Israil pi tu vei fi capetenie peste Israil! » Astfel venira la rege in Hebron toti bittranii lui Israil, i regale David facu

i iata cii, portarita casei, care alegea graul, picase de somn i adormise. Atunci

Recab si Baana, fiatele eau, se strecurara pe fur* Deci intrar5, in cast); i, pe °and el dormea In pat, in iatacul sgu,

cu ei leggmant la Hebron, inaintea Domnului. lar ei unserii pe David rege peste Israil.

David era in vb,rstii de treizeci de

ani and a fost ales rege, si a domnit

lovirfi in pântece de moarte, apoi thindu-i capul, 11 luarg cu ei i baturil drum toatà noaptea prin campia Iordanului.

patruzeci de ani.

David la Hebron 0 au gráit catre rege:

a domnit peste tot Israilul rid luda trei-

In Hebron a domnit peste luda

i au adus capul lui Isboset lui

sapte ani ii sase luni, iar in Ierusalim

o Tat& aici capul lui Isboset, fiul lui Saul,

zeci

dusmanul tau, care umblil sg-ti ridice viata. Insa Domnul a daruit astrizi re-

i

trei de ani.

Apoi regele a pornit cu oastea spre Ierusalim impotiiva Iebusitilor, care locuiau In tarii. i Ii spuneau lui David: o Nu vei patrunde aici; cäci orbii i ologii

gelui, stapanul meu, razbunare Impotriva

lui Saul i a urmasilor lui. Atunci David a raspuns lui Recab lui Baana, fratele acestuia, feciorii

te vor pune pe fuga», adic5, voiau spun& ca David nu va intra in cetate.

lui Rimon din Beerot, asa: o Pe Domnul

Totusi David a cucerit cetate,a Sio-

cel viu, care a mantuit viata mea din

nului, adicii cetatea lui David.

Pe acela care mi-a adus vestea: o Iatii Saul a murit », si el se socotea

va bate pe Iebusiti si va pune mans, pe

toate necazurile !

lar in ziva aceea David a zis: 4 Cine

hruba de apà si pe ologii si pe orbii

pe sine aduc5,tor de vesteeu 1-am

urgisiti de sufletul lui David, ea fie mare apitan n. De aceea a iesit vorba: u Orbul ologul sa nu intre in casa Domnului! >

prins 1-am ucis, la Ticlag, ca sa-1 rasplateso pentru veste.

Pe urm5,, David s'a asezat in cetate i i s'a zis a Cetatea lui David ». lar el a clgdit intgrituri de jur-im-

Cu atilt mai mult, când niste oameni misei au ucis pe un om nevinovat

la el in casá si in patul lui, sit nu cer eu stIngele lui din mana voastra nu va starpe,so de pe pilmant? » Atunci David a dat porunca voi-

prejur, de la Milo si pans& inliluntru.

i David mergea tot crescand

nicilor siii si i-au ()morn; apoi le-au tiliat mginile i picioarele i le-au spanzurat pe tarmul helesteului de lane& Hebron.

intaiindu-se, lar Domnul Dumnezeul Sa-

vaot era cu el.

Atunci Hiram, regele Tirului, tri-

mis-a soli la David cu lemn de cedru

324

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 6 dulgheri i cioplitori in piatra, ca sa-i cladeasca palat lui David. Ci David a inteles ca Domnul 1-a intarit pe el rege peste Israil i e& a ridicat sus domnia lui din pricina popo-

rului su Israil.

Dup& acestea, David si-a mai luat alte tiitoare i femei in Ierusalim, dupti

ce s'a stramutat de la Hebron. Si lui David i se mai !Ascua biieti si fete. Iat i numele copiilor care i s'au niscut in Ierusalim: Samua, Sobab, Natan si Solomon. Apoi Ibhar, Elisua, Nefeg i Tafia,

Elisama, Eliada i Elifelet. lar cand Filistenii au auzit e& Da-

vid a fost une rege al lui Israil, s'au ridicat cu totii ea sil pun& mana pe David, fusa, David afland vestea s'a po-

gorit in cetatea lui intarita.

Deci Filistenii au venit i s'au ras-

pandit in valea Refaim. Atunci David a intrebat pe Domnul si a zis: o S& ponles° impotriva Filistenilor ? Ii vei da tu oare in mana mea? *

Iar Domnul i-a raspuns lui David: a Por-

neste, cäci Ii voi da pe Filisteni in

mana ta!»

Si David a venit la Baal-Peratim si a infrânt acolo pe dusmani i a zis: o Dumnezeu a rupt pe dusmanii mei

inaintea mea, cum se rupe un stavilar de ape o. Pentru aceea s'a numit locul acela Baal-Peratim. Si

idolii lor

Filistenii au nipustit acolo i i-au luat David i oamenii

Apoi iarlisi au pumas Filistenii

au patruns in valea Refaim.

Atunci David a intiebat pe Domraspuns: Nu-i lua In piept, ci ocoleste prin spatele lor talar& pe ei dinspre lastarisul cu monul, i Domnul lifti.

lar cand vei auzi zgomot ca de pasi prin varful moliftilor, grábete-te, caci atunci Domnul a purces inaintea ta, ca a& zdrobeasc& ostirea. Filistenilor !

Si David a facut asa precum i-a poruncit Domnul si a batut pe Filisteni de la Ghibeon pana catre Ghezer.

6.

David aduce chivotul legii /a Ierusalim. Dupa acestea, David a adunat inca o data pe toti fruntasii din Israil, in numär de treizeci de Si s'a sculat David si a purces cu tot poporul razboinic care era cu el la Baalat in luda, ca a& aduc& de acolo chivotul lui Dumnezeu, care se numeste cu nu-

mele Domnului Savaot, cel ce sade pe heruvimi.

Si au incarcat chivotul lui Dum-

nezeu inteun car nou, ridicandu-1 din casa

lui Abinadab, care era in varful dealului. Iar Uza i Ahio, feciorii lui Abinadab, insoteau carul cel nou.

Deci, ridicand din casa lui Abinadab,

din varful dealului, chivotul lui Dumnezeu, Ahio mergea inaintea chivotului.

lar David si toat& casa lui Israil dantuiau inaintea Domnului din toate puterile i cantau cantece din chitare si din harfe EA din timpane i din flauta si din chimvale. lar cand au ajuns la aria lui Nacon, intins mana catre chivotul lui Uza

Duranezeu si 1-a tinut bine, cacii erau sa-1 rástoarne.

Inda mânia Domnului s'a ardua

impotriva lui Uza i Dumnezeu 1-a rapus acolo, pentru nechibzuinta lui, si a murit

rangä chivotul lui Dumnezeu Ci David s'a málinit ca Domnul a sfaramat astfel pe Uza, de aceea locul acela s'a numit PeretrUza, pan& in ziva de astazi. Si s'a infricosat David inaintea. Dom-

nului in ziva aceea si a grait: Cum va mai putea ajunge la mine chivotul Domnului? »

Deci David n'a vrut sa aduc& la

el chivotul Domnului, in cetatea lui Da-

vid, ci 1-a adus in casa lui Obededom din Gat. Si chivotul Domnului a ramas in casa lui Obededom din Gat vreme de trei luni; i Domnul a binecuvantat pe Obededom i tonta casa lui. Si i-au opus regelui David acest euvant: o Domnul a binecuvintat casa lui Obededom i toate cate are, pentru chivotul lui Dumnezeu I Atunci David

325 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMITIL, 7

s'a dus si a ridicat chivotul lui Dum-

nezeu din casa lui Obededom, aducindu-1 in cetatea lui David cu bucurie.

Si cind coi ce purtau chivotul

Domnului ficeau sase pasi, el jertfea un

i un vitel gras. lar David däntuia din toate pu-. tenle inaintea Domnului i era incins cu efod de in subtire. bou

Astfel David si toatil, casa lui Israil aduceau chivotul Domnului cu strigate de bucurie in sunetul trimbitei. lar cánd chivotul Domnului trundea in cetatea lui David, Micol, fiica lui Saul, s'a uitat pe fereastr i a vitzut pe regele David sirind i däntuind Inaintea Domnului si ea 1-a dispretuit mima ei. Apoi au adus chivotul Domnului

si 1-au asezat la locul lui, in mijlocul cortului pe care i-1 intinsese David, si David a jertfit arden i de tot i jertfe

de pace inaintea Domnului.

lar cänd a isprävit de adus arderile de tot si jertfele de pace, a bineeuvintat poporul in numele Domnului Savaot.

Si a impirtit la tot poporul, la

toati multimea lui Israil si la Várbati la femei, la fiecare cite o paine, cite o bucati de carne fo'i cite o turtä de struguri. Apoi tot poporul s'a dus fiecare la casa lui. Si s'a tutors David si-si binecuvinteze casa, iar Micol, fiica lui Saul, i-a

iesit in intimpinare i i-a spus: o cinste ficut astitzi regele lui Israil dezgolindu-se inaiptea ochilor roabelor robilor sii precum s'ar dezgoli un om

de niraic Griit-a David dare Micol: a Dintui-voi inaintea Domnului ! Viu este Domnul, care m'a ales pe mine in locul

tatillui tau i in locul casei lui intregi, asezindu-mit dipetenie peste poporul Domnului, peste Israil; drept /teem dininaintea, Domnului !

Si mä voi smeri fo'i mai mult dealt atitt i voi fi josnio in ochii

dar fati de roabele de care ai vorbit, voi fi in mare cinste Si Micol, fiica lui Saul, n'a avut niel un copil Omit cind a murit.

7.

CuvtIntul Domnului adus de proorocui Natan, lui David, cel ce se glindea sd zideascd templu.

lar dupi ce regele s'a sitlisluit in casa sa i Domnul i-a dat tihni din parten tuturor dusraanilor ail din veci-

nittate, Gritit-a regele lui Natan proorocul: Ia priveste: eu locuesc inteun palat de lemn de cedru, pe cind chivotul lui Dumnezeu stä sub prime de cort o.

Si Natan a rispuns regelui: t Tot

ceea ce ai in cugetul täu, apucii-te i bade-

plineste, fiindcá Domnul este cu tine !* Dar in noaptea aceea, cuvintul Dom-

nului rosti astfel cdtre Natan: Du-te i vorbeste cu sluga mea, ou David. Asa gritieste Donanul: e Vrei zidesti templu, ca sä locuesc in el?

Doar eu n'am locuit niciodati, in templu, din ziva când am scos pe fiii lui Israil din Egipt i pin& in ziva de azi,

ci am cilittorit in adäpostul cortului. Pretutindeni pe unde am umblat,

Cu toti fiji lui Israil, gráit-am eu un cuvint &tare vre-unul din judecittorii lui Israil, clirora le dädeam porunci si storeasci pe poporul meu Israil? Zis-am eu: o De ce nu-mi clädii mie templu din lemn de cedru? Drept aceea spune asa, slugii mele, lui David: o Astfel gráieste Doranul Savaot: o Te-am luat de la tirlit, de dindirä,tul olor, ca sä te fac principe peste po-

porul meu, peste Israil;

Si am fost eu tine in toate ale

tale FA am stäxpit din fats, ta pe toti dusmanii tii. i voi face ca numele titu sä, fie mare ca numele color mai

mari stä,pitnitori de pe pitmtint. Si voi statornici un loo poporului meu Israil si-I voi sädi, ca sâ locuiasci acolo si si nu se mai zbuciume, iar asupritmii vritjmasi id nu-1 mai impileze ca odinioari,

On in vremea °and puneam judecatori peste poporul meu Israil. Ci Ii voi da odihnit din parten tuturor vrijmasilor sä.i. Si pe tine Donuml te va

märi, cad Domnul iti va intemeia cad' domnitoare.

326 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 8

lar dupi ce zilele tale se vor im-

plini i vei adormi ling&prinii tii, ri-

dica-voi pe urmapul tau, de dupi tine, care va iepi din miiruntaiele tale pi voi statornici domnia lui. Ace,sta va cladi templu inchinat numelui meu i eu voi intEri pe veci

tronul stapinirii lui. Eu voi fi paiintele lui pi el va fi fiul meu; pi dam& va grepi, eu il voi mustra cu toiagul » ca oamenii cu bataia ca pe copii. i nu voi depirta milostivirea mea de la el precum am depirtat-o de la Saul, pe care 1-am izgonit mai nainte de tine,

Ci casa ta i stapinirea ta vor fi si raining intemeiate in veac de veac tronul tau statorrdc deapururea! » Intocmai cu aceste vorbe i cu aceastii descoperire, grait-a Natan lui David.

Dupl aceea venit-a regele David pi a stat inaintea Domnului pi a gräit: Cine sunt eu, Stapine Doamne, pi ce este casa mea, ci m'ai adus pin& aici? i aceasta este hicä prea putin in midi taj, Doamne Dumnezeule, dar tu mai vorbepti despre casa robului tau pentru vremuri indepartate. Este oare

aceasta pravili omeneasca, Doamne Dumnezeule ?

i atunci ce poate 85,0 mai zicit. David? Ati.ta doar: tu cunopti pe robul tiiu, Doamne Dumnezeule!

De dragul robului tau çi dupi

inima ta facut-ai aceastii mareatit, intocmire i ai robului tau. Drept acees,, mare epti tu, Doamne Dumnezeule, i nimeni nu este ca tine

pi nu este alt Duranezeu afarii de tine, dupi toate cite le-am auzit cu urechile noastre. i unde s'a pomenit vre-un alt po-

por pe pilmint ca poporul tau, ca Israil,

ca sa, porneasca Dumnezeu BS: pi-1 cum-

pere de popor faci nume mare fapte mari i infricopate sä sivirpeascii

gonind, de dinaintea poporului tau, pe care

ti 1-ai riscumparat din Egipt, neamuri dumnezei!

Tu ti-ai intemeiat pe poporul tau Israil, popor intru vecie pi tu, Doamne, facutu-te-ai Dumnezeul lui. 327

Ci acum, Doamne Dumnezeule,

giiduints, pe care ai facut-o robului tau casei lui implinepte-o in veact de veac adeverepte-o precum ai zis. j numele tä,u marit si fie In veac si se zicit: Domnul Savaot este Dumnezeul lui Israil i. Iar casa robului tau David va fi intemeiatil inaintea ta. Gad tu, Doamne Savaot, Dumnezeul lui Israil, ai de,scoperit la urechea

robului tau: Casi iti voi zidi tie ! » De aceea robul tau ei-a luat indemnul sä se indrepteze spre tine cu aceasta rugliciune.

- 28. Deci acum, Doamne Dumnezeule, tu epti Dumnezeu i cuvintele tale adevarul, i tu ai fagilduit robului täu aceste bunatitti. 29. Binevoiepte acum i binecuvinteazi casa robului tau, i si dainuiascä dea-

pururi inaintea ta, dup.& figaduinta ta prin binecuvintarea ta, binecuvintati va fi pururea casa robului tau! s 8.

Alte reizboaie ale lui David. Dregalorii lui David.

lar dupii acestea, David a batut

pe Filisteni ii i-a supus, pi David a cuprins Gatul cu aseziírile lui din mina Filistenilor.

Apoi a infrint pe Moabiti i, dupa ce i-a doborit la pitmânt, i-a miisurat

Cu funia pi anume Cu doui futili, cu una ca sii fie ucipi i cu altit funie co ramie in viatä. Astfel Moabitii au ajuns robii lui David pi birnici. Pe urmä, David a batut pe Hadadezer, feciorul lui Rehob, regele din Toba, cand acesta pornise intäreasca stä-

pinirea la Eufrat. i David i-a luat o mie papte sute de ciilareti i doultzeci de mii de pio-

tapi. i David Cade vinele tuturor cailor de /a carele de razboi pi nu Vasa, decit o sutii. Cind Sirienii din Damasc au shrit inteajutorul lui Hadadezer, regele Tobei, David a infrint douazeci i doua de mii de Sirieni.

i David a pus cirmuitori peste

Sirienii din Damage i Sirienii au ajusn

robi lui David pi aducitori de dajdie.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LITI SAMUIL, 9

casa lui Saul, ca si fiu milostiv cu el de dragul lui Ionatan Ci in casa lui Saul era un rob, pe

Astfel Domnul ii &idea lui David izbanda, ori incotro se indrepta. Atunci a luat David scuturile de aur pe care le aveau ostasii lui Iladadezer

care-1 cherna Tiba, i pe acesta hau che-

lui Hadadezer, regale David a luat aroma

bat: o Tu esti Tiba ? » Raspuns-a el: o Eu, robul tau! u

Si Tou, regale Hamatului, aftand ci

Zis-a regele: o Mai este cineva din casa lui Saul, ca sii, m5, port cu el cu

si le-a adus la Ierusalim. lar din Tebah si din Berot, orasele

mat la David. Si regale David ha intre-

multa afara din cale.

milostivirea lui Dumnezeu ? » Raspuns-a

David a infrant toatà ostirea luiiIadadezer,

Tiba regelui: o Mai este un fiu al lui

A trimis pe feciorul eau Ioram la regale David, cu tot felul de odoare de aur, de argint si de aramii., ea sa-i spunii multi sanatate urari pentru biruit ; s'a luptat cu Ha,dadezer EA

Ionatan, olog de amandona picioarele ! »

Atunei regale ha intrebat: « Uncle este el ? s Tiba i-a dat faspuns regelui: o lata, el at& in casa lui Machir, feciorul lui Amiel, in Lodebar. » Atunci a trimis regale David

fiinda Tou era mereu in lupta cu Hadadezer.

luat din casa lui Maehir, feciorul lui

Ci i pe acestea regale David le-a afierosit Domnului impreuni Cu argintul

Amiel, din Lodebar.

cu aurul afierosit i luat de la toate popoarele pe care le subjugase: Edomul, Moabul, Amoritii, Filistand, Amalecitii, precum si din prada

Si a venit Mefiboset, feciorul lui Ionatan, feciorul lui Saul, la David si

a cazut cu fata la pilm'ant i s'a inchinat ; iar David a strigat: s Mefiboset ! » Si el

a zis: 4 latá robul tiu!

lima, de la Hadadezer, feciorul lui Rehob, regale din Toba.

Atunci David a graft catre el: o Nu

te teme, cici vreau ea fin induraor

Si David îi facu i raai mare nume,

Cu tine de dragul lui Ionatan, parintele tau. Drept aceea iti voi da inapoi

intorcándu-se de la infrangerea Sirienilor,

caci bätu optsprezece mii de Edomiti In Valea Sarii. Apoi el a pus carmuitori peste Edom, paste tot Edomul a pus el cri,rmuitori, i toti Edomitii au ajuns robii

mosia lui Saul, tatal tau, iar tu vei

manca pururea la masa mea. Si Mefiboset s'a inchinat i a zis: Ce este robul tau, cti, tu te intorci

cu indurare la un dine mort precum

lui David. Astfel Domnul daduse izbanda,

lui David, ori incotro se indreptase. Si David a domnit peste tot Israilul si David a fost judecator i impiartitor de dreptate pentru tot poporul sau,

aunt eu ?

Dup5, aceasta a chemat regale pe Tiba,

sluga lui Saul, i i-a zis: o Toatti, mosia

lui Saul si tot ceea ce a avut casa lui le-am d5,ruit feciorului stapimului tau.

lar Ioab, feciorul lui Tends, era general peste ostire ;ilosafat, fiul lui Ahilud, era cronicar. Tadoc, fiul lui Ahitub, i Abiatar, feciorul lui Ahimeleo, erau arhierei, iar

Deci lucreaza-i tarina, tu ai feciorii

robii täi, i aduna roadele ca sa

aiba, hranri, casa stripanului tau. Iar Mefiboset, fiul stapanului tau, se va infrupta

pururea din masa mea. » i Tiba avea cincisprezece feciori i douazeci de robi.

Sausa era mare scriitor al taxii. Benaia, feciorul lui Ioiada, era ciipitan peste Creti si peste Pleti. Iar fiii lui David erau cei mai de seam& sfetnici ai lui. 9. Buneitatea lui David lagi de feciorul lui lonatan. 1. Dupä acestea, David a intrebat. eMai

este oare cisieva care s5, fi limas din

Atunci Tiba a gait cdtre rege:

o Intocmai precum a poruncit Maria

Sa Regale slugii sale, asa va face sluga ta s. Iar Mefiboset a fost partas la masa lui David, ea unul dintre fedora regelui.

Si Mefiboset avea un prune pe

care-1 cherna Mica, si toti cati locuiau In casa lui Tiba erau slugile lui Mefiboset.

328

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MR SAMUIL, 10, 11 13. Astfel, Mefiboeet s'a 5616,quit in Ierusalim, fiind pururea oaspele regelui la masii, ralicar c6, era olog de amAndoui picioarele.

Sirie-

nilor.

lar cealaltit (*ire o puse sub porunca lui Abiai, fratele situ, ei o ineirä In fata Amonitilor. Apoi a zis: 4 Dac6, Sirienii m6, vor

10.

birui, s6-mi sari inteajutor, iar dactt Amonitii te vor dovedi, atunci eu voi

Rdzboi cu Amonitii i cu Sirienii. 1. lar dupà acestea, Nahae, regele Amo-

nitilor, a murit i a ajuns rege in locul sAu, fiul s'au Hanun. 2. Atunci David s'a gAndit: # MA voi purta prietenos cu Hanun, fiul Jul Nahae,

pentru prietenia pe care mi-a artitat-o tatäl eau. Ded David i-a trimis prin solii säi euvinte de m6,ngAiere pentru fatal lui. i c6,nd dreghtorii lui David

intrar6, in tara Amonitilor, 3. Principii Amonitilor ziserit lui Ha,

nun, domnul lor:

puse in rAnd de lupti in fata

Crezi tu oare

sari in ajutorul tau.

Fil bArbatos i biírbAtoei sä ne do-

vedim pentru poporul nostru

pentru cettitile Dumnezeului nostru. Iar Domnul sá fac5, ceca ce este cu cale in ochii sàí.e

Atunci Ioab i oastea care era cu

61 s'au apropiat sa se incaiere la lupt6, cu

Sirienii, dar ei au rupt-o la fug6, de

dinaintea lui. lar cAnd Amonitii vazurA, c6, Sirienii au fugit, fugirá i ei de dinaintea lui Abiai intrar6, in cetate. i Ioab se intoarse de la infrAngerea Amonitilor iarAei la Ierusalim. 't

David ti-a trimis mAngAietori in cinstea tatAlui täu ? Nu I Ci David trimis-a pe dregEttorii sdi ca sà iscodeasc6, oraeul, ca sA-1 ispiteasci i sà-1 nimiceascA. s 4. Atunci Hanun a prins pe dreglitorii lui David i le-a tuns bArbile pe jumittate ei le-a retezat veamintele pe jumh-

tate pin& la coapse i apoi le-a dat

drumul. 5. CAnd i s'a dat de veste lui David, el a trimis intru intämpinarea lor, c6,ci solii

erau foarte rueinati, crainici au aceasti portmc6, din partea regelui: Stati in Ierihon pEtni cAnd vA va creete barba, dupit aceea veniti acasa. » 6. Deci, cb,nd au vitzut Amonitii c6, s'au fAcut uriti in ochii lui David, au trimis sä,

toomeascit de la Sirienii din Bet-Rehob tp't de la Sirienii din Toba,douitzeci de

CAnd Sirienii vAzurä di au fost

infrAnti de lsrail, se strfinser6, impreunA, Si Hadadezer trimise soli LA aduse

pe Sirienii de dincolo de Eufrat. i ei au venit p6,n6, la Helam, in fruntea lor cu Sobac, cApitanul oetirii lui Hadadezer. CAnd aceastä veste Ii fu adusa lui David, el aduntt tot Israilul i trec6,nd

Iordanul inaintA pAnit la Helam. Iar Sirienii se orfinduirii sä dea piept ou David ei incepurä lupta cu el. Insä, Sirienii fugirá din fate lui Israil

ei David nimici eapte sute de care ale Sirienilor impreunii cu caii lor i patruzeci de mii de pedestraei; aeijderea rApuse

pe Sobac, dipitanul oetirii, care muri acolo.

de pedestraei, apoi pe regele din Maaca,

Cu o mie de ostasi, i pe cei din Tob, douisprezece mii de oameni.

7. Dar eänd a aflat David despre

acestea, a trimis pe Ioab cu toat6, oastea

sa de viteji.

Deci cAnd toti regii care fuseserA supuei lui Hadadezer vAzuri c6, au fost

infranti de Israil, ei incheiarit pace cu Israil e't ajunserit supueii lui. Astfel Sirienii se ternunt BA mai sad+, in ajutorul Amonitilor.

8. Si au ieeit Amonitii i s'au ränduit in

ir do bittälie la poarta cetAtii, in vreme ce Sirienii din Toba FA din Rehob i cei din Ietob i Maaca erau randuiti osebit pe

11.

David, Bat,seba i uciderea lui Une.

1. lar dupit ce a trecut anul, pe vremea

cAmpie.

9. C6,nd vitzu Ioab c6 ar putea fi strAns

ei din fatä ei din spate, alese din toti fruntasii lui Israil o oetire pe care o 329

cAnd regii pornesc la ritzboi, trimie-a David pe Ioab ei pe ostaqii edi cu el ei tot Israilul ei au pustiit tara Amonitilor

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMITIL, 11

si au fmpresurat Rabo; lar David states, In Ierusalim.

Si, odat5 In faptul serii, sculandu-se David din orivatul situ si plimbandu-se pe terasa palatului domnese,

vazu, de pe terasi, o femeie care se scalda.

i femeia era la vedere tare fru-

moasi.

Atunci David trimise ea si caresteze In privinta femeii. Dar el fsi zise: Aceasta este Batseba, flies lui Eliam, sotia lui Une Heteul ». Ci David trimise soli ca s'o Si ea veni la el si el se °Weil Cu ea. lar ea tocmai se curatise de necufatenia ei. Apoi s'a Intors lar femeia a r5,mas grea si a trimis si a vestit pe David si i-a spus: *Am rimas grea !

Apoi David i-a trimis lui Ioab porunca: s Trimite-mi pe Une Heteul*.

Ioab trimise pe Une la David.

Sosind Urie la el, David fl Intreba

ce face Ioab, cum se luptä oastea

85, se culce in culcusul eau Impreunà ou

casnicii stapanului eau, dar acasi nu se duse.

A doua ni de dimineafá, David serse o scrisoare lui Ioab si o trimise prin mana lui Une. lar in serisoare el seria asa: t Du

pe Urie unde va fi lupta cea, mai aprigä, apoi dati fnapoi din spatele lui, ca sà fie lovit i sä moarii!* Cand Ioab Impresura cetate,a, puse pe Urie In locul unde stia ea aunt luptatori mai viteji. Atunci ostasii din cetate facura un jure s si se inciierara eu Ioab si din oo,stea

lui David c5,zuri, cativa ostasi, iar Urie Heteul muri si el.

Pe urmi Ioab trimise veste lui

David cu toate amanuntele luptei. Atunci el didu aceasta porunei. trimisului: 4 Dupi, ce vei ispravi de spus

regelui toate Imprejurárile luptei, Daci, va izbucni mania regelui va striga la tine: *De ce v'ati apropiat de

cum merge räzboiul.

cetate ca sh, vä luptati? Nu stiati voi

Pogoarli-te In casa ta ti spali-te pe picioare!* i Une a iesit din palatul doinnesc i dupá el porni un dar de la

fiul lui Ierubaal? Nu i-a zvarlit oare

Apoi David i-a poruncit lui Une:

masa lui

Dar Urie se culei la poarta pala-

tului domnesc, impreuni, cu toti =mica stapanului eau si nu se pogorf la el acasii. Si i-au opus lui David vestea: s Urie

nu s'a dus la el acasii.!* Atunci David a

zis lui Urie: e Ai venit de pe drum; de ce nu te-ai pogorft In casa ta? Rispuns-a Erie lui David: 4 Când chivotul i Israil i ludo locue,sc In corturi i generalul meu Ioab i ostenii stäpanului meu stau tabariti in camp deschis, cum o sit mi, due eu la mine acasä, si, miinanc, di beau si sa ma culo cu nevasta-mea? Pe viata ta si pe viata sufletului tau, cä treaba aceasta nu voi face-o !

Grait-a David lui Urie: Mai stai astlizi aici i ratline Ii voi da drumul D. Deci Une ramose in Ierusalim i In ziva aceea.

lar a doua zi David fl chemi, la masi, çi Une =Inca i hau fnaintea lui David fl fmbata. Insi seara Urie

330

ea và vor arunca, pietre in cap?

05, doar cine a omorit pe Abimelec,

o femeie o piaträ de ra.9niti de pe zid

a murit la Tebet? Atunci de ce v'ati apropiat de ziduri? s Tu fnsi, ni. fa's-

punzi: t Robul tau Urie Heteul a murit si el!» Deci s'a dus solul pi a intrat i i-a povestit lui David tot ceea ce-i daduse In grijä Ioab si tot sirul Si solul a istorisit lui David:

a °sta.:Ai din cetate au fost mai viteji dealt noi si au dat un hire, fmpotriva

noastri, in camp deschis. Atunci noi am tabarit pe ei si am ajuns pima la poarta cetätii.

lar areasii slobozeau de pe zid

sageti impotriva ostasilor täi, i din ostasii regelui si-au gasit moartea vreo optsprezece insi, si a murit i robul tau Urie. Rostit-a David catre sol: Asa sa

spui lui bah: s Nu-ti fie mimo rea din aceasta pnieinä, fiindea asa minancà

sabia, cand pe unul, cand pe altul. Inelitrjeste-te la luptit fmpotriva cetatii i da-o la pamant. Asa sit-1 fmbarbatezi!*

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 12 Si femeia lui Une a auzit ea Une, jelit sotul.

sotul ei a murit

lar dup5, ce zilele de jale au trecut,

a trimis David si a luat-o la el in casa,. Astfel a ajuns sotia lui si a nascut un fecior. Dar aceasta Upa, pe ca,re o eavarsise David, a fost faptii res in ochii Domnului.

12. Dumnezeu mustrd pe David prin procrrocul Notan. Pedeapsa lui David ?i pocclinta lui.

Deci Domnul a trimis pe Notan la David. Si el a venit la David si i-a grait:

e Erau odatá doi oameni tuteo cetate, unul bogat i altul sarao, Bogatul avea turma i cirezi afara din cale de multe.

Saracul insa n'avea altceva decat o singura oita mica, pe care o cumparase. Si el o crescuse si o facuse mare impreuna

ochii mei? Pe Une Heteul 1-ai ucis cu sabia, 1-ai omorit cu sabia fiilor lui Amon, iar pe femeia lui ti-ai luat-o tie de femeie.

10. De aceea sabia nu se va departa niciodatii de casa ta, cici pe mine m'ai dispretuit, iar pe femeia lui Une Heteul luat-o tie femeie. 11. Dar iatil ce rosteste Domnul: Iatit

iti voi urzi prapadul chiar din casa ta, cáci voi .lua sub ochii tIti pe femeile tale .

FA le voi da aproapelui tau, care se va calca cu femeile tale in vitzul soarelui acestuia.

12. Si daca tu ai savarsit fapta in

asearla, eu voi sivarsi-o la arittare inaintea a tot Israilul i la lumina soarelui.*

13. Atunci a grait David lui Natan:

e Pacatuit-am inaintea Domnului !* Raspuns-a Natan lui David: a Si totusi Dum-

nezeu a iertat pacatul tau: Nu vei muri. 14. Ci, fiindca, prin fapta aceasta tu ai dispretuit pe Domnul, pruncul ce ti s'a nascut va trebui sil, moara.*

Cu copiii sal Si manca din imbucatura lui i bea din nastrapa lui i dormea la sanul lui, aa incat era ea si copila lui. Si a venit un drumet la omul cel bogat, si lui i-a venit peste maná ni, ia din turmele ori din cirezile sale, ca s'a gliteasca ospat drumetului care venise la el, si atanci a luat oita omului celui sarao si a gatit-o omului venit la el in gazda!* Atund David s'a aprins strasnic de manie impotriva acelui om si a zis lui

imbolniivi.

moarte este omul cara a savarsit amista, fapta! lar pentru taita sá, dea o ispasa de

18. A saptea zi pruncul muri. i curtenii lui David se temeau si-i spuna ca pruncul a murit, ci chibzuiau: a Ta vedeti!

Notan: «Pe Dumnezeul cel viu, vrednic de

sapte ori mai mane, fiindeil a silvarsit aceasta faptii, i pentru ca, a fost fára erutare. lo

Atunci Notan a gráit lui David:

« Tu esti omul acela! Asa rosteste Domnul Dumnezeul lui Israil: a Eu te-am uns

pe tine rege al lui Israil si eu te-am

scapat din mana lui Saul. Datu-ti-am casa domnului tau si la sanul tau pe femeile stapanului tau, Datu-ti-am casa lui Israil si a lui luda si daca aceasta ar fi fost proa putin a mai fi adiiogat atatea i atatea! Pentru ce ai dispretuit cuvantul Domnului ai facut ceca ce urgisesc

15. Apoi Natan a plec,at acasä, iar

Domnul lovi pe pruncul pe care i-1 nas-

case lui David femeia lui Une si el se

16. Si David chemä in sfantul locas

milostivirea lui Dumnezeu pentru pruno. i

inu post FA intrand in casa masa

noaptea jos, invelit in sao. 17. lar batritnii de la curtea lui venir& indata la el ea sa-1 scoale de jos, lusa, el nu voi i nici nu puse nimio in gura.

Când pruncul era in viata, noi i-am vorbit i el n'a ascultat de glasul nostru.

Cum fi vom apune acum: a pruncul a murit u? Ar putea savarsi vre-o nonorocino.*

19. lusa, David a bagat de seama ca slujitorii säi optesc futre ei i David

a inteles oä pruncul a murit. Atunci

David a intrebat pe slujitorii Bah a Asa e ca prancul a murit? Iar ei raspunsera, a A murit! 20. Dupa, acestea, David s'a sculat de jos si s'a spalat 1.1 si-a uns parul si si-a schimbat vesmintele. Apoi s'a dus in casa Domnului si s'a inehinat. Pe urma

331 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 13

s'a intors acasa si a poruncit sa i se dea de mancare si a mäncat. Atunci slujitorii sal i-au gait: a Ce va sä zica aceasta purtare a ta? Cand

copilul mai era in viaä, ai postit i ai plans, iar acum and a murit, sculat i ai cerut de mancare!

te-ai

Rirspuns-a el: « and pruncul mai traia, am postit si am plans, cad ma Ondeam: Cine stie ? Poate ca, Domnul se va indura de mine EA va 1.5.sa copilul cu viata. lar acum, dupe': ce a murit, de ce sa, mai postesc. Pot oare sa-1 mai aduc inapoi ? Eu ma voi duce la

el, dar el nu se va mai intoarce la mine!

Pe urma David a mangaiat pe

Batseba, so0a lui, si a intrat la ea si ea a

zamislit o ea a nascut un fecior pi el i-a pus numele Solomon, si Domnul iubea.

Si Domnul i-a trimis vorba prin Natan proorocul i i-a pus numele

Iedidia, dup& euvântul Domnului.

Dup& acestea, Ioab a batut Ra-

ba, orasul domnesc al fiilor lui Amon, EA a cuprins cetatea apelor. Si Ioab a trimis vestitori lui David spunand: « M'am razboit cu Raba si am cuprins cetatea apelor.

Deci acum tu aduna, oastea care a mai ramas i impresoara cetatea, cucereste-o, ca sa nu cuceresc eu cetatea poarte numele meu. Atunci David a strans toatä oastea si

a pornit impotriva Rabei, pe care

a impresurat-o si a cupiins-o. Si a luat cununa idolului Milcom de pe capu-i, i din ea David si-a facut una pe capul lui; si ea cantarea un talant de aur i avea pe ea o piatrá, nestimatit,

care a fost pusä pe capul lui David. Si el a ecos din cetate mare multime de prada.

lar poporul din cetate, 1-a scos

afar& EA I-a pus la corvezi, eu fierästraul

cu imblacia de fier i cu securea, lucreze la cuptoarele de caramida. asa a Moat cu toate cet4ile Apoi David, impreuna, cu teat& oastea, s'a intors la Ierusalirn. sa,

18.

Tamara, Amnon si Absalom. lar dupä acestea, Absalom, fiul lui David, avand o sorb: prea frumoasa, care

se chema Tamara, Amnon, tot fiul lui David, s'a indragostit de ea. Si Amnon era chinuit greu si gata sa caza, bolnav, de dragul sora-si Tamara, caci ea era fecioara i lui Amnon i se piirea lucre cu neputinta sa, apuce pe vre-o cale cu ea. Ci Amnon ayes, un prieten, anume Ionadab, fiul lui imea, fratele lui David,

Ionadab era om tare iscusit.

Deci el zise lui Amnon: « De ce esti

tu, o principe, atat de abatut, zi de al? Nu vrei sa-mi spui mie ? Raspuns-a lui Amnon s Iubeso pe Tamara, sora lui Absalom, fratele meu.* Atunci i-a spus Ionadab: « Culca-te

In patul tau, si fa-te ca, esti bolnav.

cand tatil tau va veni sä te vaza,

rogi: s Afj vrea sa. vina. Tamara, sorti-mea,

ca sa-mi dea ceva de mancare. i sa tease& mancare,a inaintea ochilor mei, ca sä vád i eu i sir mananc din mans, ei! Si Amnon s'a culcat ka s'a fäcut ca e bolnav i, venind regele sii-1 vazä, zis-a Amnon catre rage: e Sri, vie Tamara, sora pregateasca sub ochii mei mea, si

doll& turte, sit manane din mlina 61*

Atunci David a trimis in palat, dupä Tamara si i-a poruncit: SS, te duci in faci ceva casa fratelui tau Aranon de mancare e.

Si astfel Tamara a venit in casa, la

Amnon, fratele ei, si el era culcat. Ci ea a luat coca si a framantat-o EA a facut

turte inaintea ochilor lui si a pus turtele la foc. Apoi a luat tigaia si a riisturnat-o inaintea lui. Ins& el n'a voit ea manance EA a strigat: s SA, jasa. toti din fata mea s.

Si au iesit toti de la el. Zis-a

Amnon

catre

Tamara :

Adu-mi de mancare in iatao, sä nano din mana ta e. Si Tamara a luat turtele pe care le Meuse si le-a dus fratelui ei, Amnon, in iatac. Dar Gaud a venit langa el sä-i dea

manance, el a prins-o

Ri

i-a spus:

a Vino! Culea-te cu mine, sora-mea! s

332 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 13 Riispuns-a ea: s Nu asa, frate-meu! Nu mg lua ou sila, c5,ci nu se face asa in Israil ! Nu stivfinsi aceasti !

zitori la tunsul oilor. Binevoiasci regale

si vie cu curtenii sii, la robul siu.

ea, a luat-o cu de-a-sila i s'a culcat cu ea.

lust, regale i-a rapuns lui Absalom: a Ba nu, fiul meu! Si nu mai venim toti, ca sit te impovirim. a Totusi Absalom a stäruit pe 15,ngit rege, dar regale n'a voit sá mearg5, si 1-a binecuvintat sä, place. Atunci gräit-a Absalom: 4 Dacii nu, s5, meargi cu noi cel pupa Amnon, fratele meu 1 Ci regale rispunse: e De ce sä meargi Cu tine ?

care o iubise. i atunci Amnon a strigat

tuturor fiilor regelui si vie la el. Si Absalom a poruncit slugilor

Oki incotro m voi duce eu cu

ocara mea? Iar tu vei fi in Israil ea unul dintre netrebnici. Ci vorbeste a,cum eu regale, cad el nu se va impotrivi sä dea dupi tine. »

Insti el n'a voit si asculte de ru-

gimintile ei, ci fiind mai värtos decit

Dar Absalom s'a tinut de rege pin5, and i-a dat voie lui Amnon si

Si Amnon sin* pentru ea o ur5, mare din cale afarg, ci era mai mare ura cu care o ura, death dragostea cu la ea: a Scoali-te! Du-te Si ea a zis care el: 4 Nu, fratele meu, oici, dads, mä gonesti, mai mare

sale si le-a spus: a Rigati de salmi: când Amnon va incepe sá se inveseleasci de vin çi eu voi rosti care voi: s Loviti pe Amnon !», voi s5,1 omoriti. Si nu v5, fie

este nelegiuirea aceasta decit cealalti pe care ai cu mine a. Dar el n'a voit dea nici o ascultare, Ci a chemat pe copilul situ de cas5 care-1 slujea, si i-a poruncit: 4 Alungi-o pe aceasta de la mine, dark i inchide

team& ! Cäci eu ;aunt eel ce vtt poruncesc.

dovediti-vi viteji ! Fii curajosi Si slugile lui Absalom ficuri cu

Amnon precum le poruncise Absalom. Atunoi toti fili regelui se sculari si incalecari fiecare pe catitrul situ si fugir5,. Si pe cind ei eran inc5, pe drum, sosi la David zvonul acesta: a Absalom a injunghiat pe toti fili regelui si n'a mai rimas dintre ei nici unul! sgsiat Si s'a sculat regale si vesmintele si s'a culcat la pämtInt;

usa dap& ea. »

Si. Tamara avea pe ea o hainá cu mäneci, fiindci asa se im-

bricau inainte vreme fiicele regelui, cat

erau fecioare. Deci slujitorul a dat-o

afar5, si a inchis usa dupi ea. Atunci Tamara si-a pus cent's& pe cap i haina cea lung5, de pe ea, cea cu mined, a sfisiat-o i s'a apucat cu nile de cap si a pornit sä meargi i 85, tipe pe cand mergea.

toti easnicii din jurul lui stiteau cu

vesmintele sfäsiate. Dar Ionadab, fiul lui imea, fratele

lui David, se ridic5, i grid: # Si nu gin-

Ci a intrebat-o Absalom, fratele ei: # Nu cumva Amnon, fratele tau, a fost cu

tine? Dar acum, sora mea, linisteste-te,

aid e fratele tiu. Nu-ti fie mima rea

deasc5, stilp5,nul meu cä, au fost omoriti, toate odraslele, fili regelui, fiindat numai

Amnon trebue ai fi murit, cäci dupä

capul lui Absalom nenorocirea aceasta

pentru aceasta. s Deci Tamara rimase

era hotirità, din ziva cand Amnon a

Si auzind regale David de toat5, aceastil failmplare, se mania foarte.

Deci acum, stipinul meu, regale si nu punil la inimä gändul ac,esta i sä,

nemingiiatä in casa fratelui ei Absalom.

umilit pe sorit-sa Tamara.

Absalom Ins5, nu vorbi cu Amnon

nici in räu, nici in bine, dar Absalom

creadi eft au murit toti principii,

ci

ura pe Amnon, pentru cuvintul cá smerise pe sorit-sa Tamara. Dup.& doi ani de zile, Absalom puse sä-i tuna: oile, la Baal-Hator ling&

numai Amnon singur trebue sit fi murit !» Ins5, Absalom fugise. i ridicindu-si ochii ostasul care era de strajil uitändu-se, iatä, cä gloat& multä, venea pe povirnisul de la Horonaim la vale.

Iat5, ci robul tiu are tunzi-

a Tait, fili regelui sosesc. Precum a zis robul tiu asa s'a si intimplat ! » De abia isprivise cuvintul

Efraim, i Absalom pofti pe toti fiii regelui, Anume ductIndu-se la rege

Atunci Ionadab zise care rege:

333

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 14

Dar femeia din Tecoa a raspuns

fili regelui sosira, i riclicand glasurile lor

regelui: i Asupra mea, stiipane, Maria

plinser5 si la fel si regele i toti curtenii lui au pornit sa planga cu jale mare.

Ta, s5, ramana vina ii asupra casei tatalui meu! Iar regele i tronul sau sa

In vremea aceasta Absalom fugise; s'a due la Talmai, feciorul lui Amihud,

fie fara yin& ! *

Zis-a regele: s Cine iti va cauta pricina, sa-1 aduci la mine si nu se va mai lega de tine!» RA spuns-a femeia: Aduca-si a-

regele din Ghesur. Ins& David era in mare tristete toata vremea, din pricina

feciorului situ. Astfel Absalom fugind i ajungb,nd

la Ghesur a stat acolo trei ani;

minte regele de Domnul Dumnezeul sau,

ca rizbunatorul sângelui sa nu savar-

Iar duhul regelui conteni cu mania lui impotriva lui Absalom, cad se mangaiase acum de moartea lui Amnon.

seasca acest mare prapad FA sit nu piardi

pe feciorul meu!* Atunci regele grad: a Viu este Domnul! Nici un fir de par al

fiului tau nu va &idea pe pamânt.*

14.

Intoarc,erea

lust:

Absalom Inaofitoare.

i

Vorbit-a iar femeia: s Ingadue roabei tale sa, mai spun& un cuvant stapanului meu, regele. Räspunsu-i-a:

mprejurclrile

Ci Ioab, fiul lui Teruia, a inOles

Vorbeste ! *

ca mima regelui tanjeste dupa Absalom. Drept aceea Ioab a trimis la Tecoa

Atunci a zis femeia: # De ce, dar,

cugqi tu una ca aceasta impotriva poporului lui Dumnezeu ? Cad rostind re-

si a adus de acolo o femeie iscusita a vorbit cu ea: Fl-te ca esti cu mare jale si imbrac5-te in vesminte cernite, si nu te unge Cu untdelemn si fil ca o

gele cuvântul acesta, el este de-a-dreptul

vinovat, pentru ca nu aduce inapoi pe

izgonitul sau. Ci noi vom muri far&

femeie care de multe zile plange dupa, un mort. Si intl.& la rege i vorbeste-i asa.

suntem ca apa varsatii, pe piimant si care nu se mai aduna. Dar Dumnezeu nu va lua viate, acelui care 1i bate capul i face planuri ca sa nu laso In

Ioab a invatat-o cuvintele pe care

avea sit le spunii. rege

Deci femeia din Tecoa a intrat la i a cazut cu fala la pämânt si s'a

surghiun pe cel surghiunit de rang& sine.

lar acum am venit ca ea spun

inchinat si a grait: a Maria Ta, ajuta-ma Zis-a regele catre ea: a Care este

acest cuvânt regelui, domnul meu,

murit !

roabei sale. De bung seamá regele va da ascul-

gloata m'a speriat i atimci s'a gandit roaba ta: i Ja sa vorbesc cu Maria Sa ! Poate cá regele va implini rugamintea

piisul tau? * Rispuns-a ea: a Vai, sunt o femeie vaduva,, caci barbatul meu a

Si roaba ta avea doi fecimi i s'au inciiierat amandor, pe camp, i nefiind nimeni care despartä, unul a lovit pe celalalt si 1-a omorit. Si iata s'a sculat tot neamul impotriva roabei tale si strigii: Da-ne pe cel ce a omorit pe fratele situ, ca sa-1

tare vi va izbavi pe roaba sa din mana omului care umbla sa ma, piarda, pe mine impreuni Cu fiul meu, din moste-

nirea lui Dumnezeu.

Apoi s'a gandit roaba ta: Cuvantul stapanului meu, regele, sa-mi aducá ! Cad intoemai ea ingerul lui Dumnezeu, ass, este stapanul meu, regele, ca se. asculte i binele i raul. Ci

vim, rizbunand viata fratelui situ, pe

care 1-a ucis ; i vom nimici i pe mostenitor !* Astfel ei vor sit sting& taciunele

care mi-a mai ramas, ca sá nu-i mai laso sotului meu niei nume, niei urmasi pe fate pamantului Atunci regele a gait catre femeie:

Du-te la casa ta, caci eu voi da po-

runei spre binele tau!

Domnul Dumnezeul tau sit fie cu tine! »

Atunci raspunzand regele a zis

dare femeie: a Te rog di nu ascunzi de mine nimic din cele ce te voi intreba Grait-a femeia: Porunceasca stapanul men, regele!*

334

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMTTIL, 15 Deci a intrebat regale: 4 Nu cumva

mana lui Ioab este cu tine, in toati

aceastä pricina ?* Atunci femeia a faspuns astfel:

o Pe viata ta, stapane,

Maria Ta, dac5, poate sâ eb,rmeasca cineva la dreapta ori la sttinga, din tot ce a spus stapanul meu regale! Inteade-

vär, robul tau bah, el este cel ce mi-a dat porunca si care a pus in gura roabei tale toate aceste euvinte.

Robul tau Ioab a urzit aceastä

poveste, ea sâ schimbe, prin pildä, infätisarea lucrului, ins& stripanul meu este intelept, cu intelepciunea ingerilor lui

Dumnezeu, asa incat stie t,oate ate se intampla pe parnant.* Atunci regele a rostit cittre Ioab: 4 lata c5, tu ai pus la cale treaba aceasta. Deci du-te, Absalom !*

adu inapoi pe lidiat, pe

Si Ioab a cazut cu fata la pämänt si s'a inchinat EA a binecuvantat pe rege si a zis mai departe: o Azi a eunoscut robul tau, doamne, M'aria Ta, ca am aflat har in ochii tai, intrucat Maria Ta a indeplinit rugiimintea robului Apoi Ioab s'a sculat si s'a dus la Ghesur i a adus pe Absalom la Ierusalim. Ci regele a poruncit: o Intoareit-se

la el mask dar fata mea ea n'o vaza!* Astfel Absalom s'a intors la el acasa, fara sa vaz.ft fata regelui. j barbat frumos ca Absalom si foarte de 15,udat nu se afla altul in tot Israilul. De la talpa piciorului pan& in

sài q Vedeti ea tarina lui Ioab este vecina cu mine si are pe ea holde de orz. Duceti-va çi dati-i foc. * i slujitorii lui

Absalom au dat foc lanului. Si au venit robii lui Ioab la el cu vesmintele sfasiate si i-au spus: Oamenii lui Absalom au aprins o parte din holda.* Deci atunci s'a sculat Ioab si a a venit la Absalom aca,s5, si I-a intrebat: o Do ce au dat foc oamenii taj holdei de pe tarina mea? Raspuns-a Absalom lui Ioab: q Jata,

am times la tine oameni earesa-tispuna: o Vino incoace*, ca sa te trimit la rege sa-lintrebi de ce am venit din Ghesur. Mi-ar fi fost mai indemana 85, fi ramas acolo ! Ci acum vreau sä vad fata regelui;

si daca ¡mi gaseste vre-o vina, sa dea mortii ! *

Deci Ioab s'a dus la rege si i-a

impärtäsit toate acestea. Apoi regale 1-a chemat pe Absalom si el a venit la rege

si el s'a inchinat, cu fata la pamant,

inaintea regelui. Atunci regale a särutat pe Absalom. 15.

Rdscoala lui Absalom çi fuga lui David. Dup5, acestea, Absalom fil-a Injghebat car si armlisari i eincizeei de

voinici, care alergau inaintea lui.

Pe urma Absalom se scula de cu i states, lângä drumul care ducea in poarta. Si pe orisicine avea vreme

se

vre-o pricinit de judecatä ì trebuia sa se dud); la rege ca 86,1 judece, Absalom cherna si-i vorbea: o Din care cetate esti

parul, i de aceea 11 tundea, greutatea pärului capului sau era de cloud, sute de sicli, dup.& cantarul regelui.

pricina ta este bunä i dreaptä, dar,

crestetul capului, nu gliseai la el nici un CUSUT.

lar cand Ii tundea parul,

i

tundea din an in an, cad il impovara

Si j s'au nitscut lui Absalom trei o fiicä, pe care a numit-o Tamara si care era tare mandrä la vedere. Si a stat Absalom in Ierusalim doi ani, dar faja regelui n'a väzut-o. Dupà, aceea, Absalom a trinais

cierne pe Ioab, ea si4 indemne 85, se duo& la rage; ins5, Ioab n'a voit ea vie la el. Dad a trimis si a doua oar& si tot n'a voit sä vie. Atunci Absalom a zis slujitorilor

335

tu?* i omul raspundear Robul tau este din cutare semintie a lui Israil Atunci Absalom Ii spunea: Vezi,

dinspre partea regelui, nu este nimeni care sa te asculte ! S'r Absalom adaoga: Daca m'ar pune cineva judeeätor in tara, oricine ar veni la mine cu vre-o carsenie de jude-

eu i-as face dreptate.* lar cand omul se apropia ca sa se

inchine lui, el intindea mama si-1 säruta.

apuca

In asa chip se purta Absalom eu

toti eei din Israil, care veneau

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 15 scoati dreptatea de la Vod, ql fura mima bsarbatilor

Cand s'au implinit patru ani, Ab-

salom a graft cittre rege: Duce-m'as sä indeplinesc, la Hebron, juruint,a cu care m'am legat cu Domnul.

Cad robul tin a ficut o juruinti

pe cii,nd locuiam la Ghesur, in Siria, si am zis: Daci Domnul mi va aduce inapoi la Ierusalim, atunci voi sluji Domnului, in Hebron. o Si regele i-a rispuns: Du-te cu pace ! Si el s'a sculat si s'a dus la Hebron.

Si a trimis Absalom iscoade in

toate semintiile lui Israil cu aceastil stafeta: Când veti auzi glasul trimbitei, atunci sä strigati: t Absalom s'a ridicat rege in Hebron 1 o

lar impeuni cu Absalom au purees din Ierusalim doui sute de barbati, care fuseseri poftiti ql mergeau in toatii

nevinovatia lor, si care nu stiau de aceasti punere la cale. Si pe cand Absalom aducea jert-

fele, a trinais ea cheme din Ghilo, cetatea

sa, pe Ahitofel Ghilonitul, sfetnicul lui David. Astfel rtízvrittirea s'a intarit gloata venea ql sporea in jurul lui Absalom.

Si a venit un vestitor la David si i-a spus: mima Israilipor s'a intors spre Absalom o.

Atunci David a strigat catre toti curtenii slti, care se aflau cu el in Ierusalim: Sculati-vi sâ fugim, ciici nu va fi pentru noi altä, sciipare din fala lui Absalom. Zoriti-vä ql plecai ca nu cumva,

zorindu-se el, si ne ajunga, ql sit aduc5,

präpäd peste noi si sa tread, cetatea

prin ascutisul sabiei ! Curtenii regelui au gait citre rege: o Once cale ar alege stipinul nostru, regele, iatâ, robii tii stau la porunci !

Si a iesit regele pe jos pi toat5,

casa lui si a läsat zece tiitoare ea; pazeascii, palatul.

Astfel a iesit regele Mari, cu toti curtenii sal dupi el si s'au oprit la casa cea de la margine. Si toatä, oastea lui mergea pe ling.& el, precum ql toi Cretii ql Pletii, pe cand toti coi din Gat, sase sute de 336

oameni, care veniseri pe jos dupi el din Gat, mergeau inaintea regelui. Atunci regele a zis &fare Itai din Gat: « De ce vii si tu cu noi ? Intoarce-te ql rämiti cu regele, fiindcli tu esti strain, ba inch, ql surghiunit din patria ta. Ieri ai venit ql astäzi 85, mergi cu

mine in bejenie ? Dar nici eu nu stiu unde ! Intoarce-te ql ja si pe fratii tii

Cu tine, iar harul ql credinciosia Domnului sa, fie cu voi ! Insi Itai a räspuns regelui si a zis: Pe Domnul col viu si pe viqa ta, doamne, Miria Ta, in locul unde va fi stapa,nul meu, regele, ori la moarte, ori

la viati, acolo va fi si robul táu. »

Rlispuns-a David lui Itai: Atunci haide ql treci. o Si a trecut Itai din Gat cu toti oamenii sai ql cu toatá familia sa. Si toati Iara s'a jelit cu glas mare

si tot poporul tot trecea, in vreme ce regele stiltea in lunca Chedronului, ql toati

gloata se scurgeai pe dinaintea lui, pe drumul care duce in pustie. Si apoi iatâ ca, Tadoc ql Abiatar, care duceau chivotul lui Duranezeu, au pus

jos chivotul lui Dumnezeu, pin'S; ce tot poporul a contenit IA a iesit afar& din cetate. Atunci regele a rostit lui Tadoc lui Abiatar: DucOi inapoi chivotul lui

Duranezeu in cetate, ca sá diming la locul eau. Dad', voi gag har inaintea Domnului, atunci el má va aduce inapoi

ql mi va litisa sá yid iarasi chivotul locasul

Ina, dad, el imi va spune astfel: Nu mai am niel o ingilduinti, pentru tine o, atunci iati-mi: faci el cu mine cum va giisi cu cale in socotinta sa! Deci zis-a regele lui Tadoc arhiereul: Vedeti, tu si Abiatar, intoarceVi-vi

cu pace in cetate impreuni cu amtindoi feciorii vostri, anume cu Ahimaat, fiul

tiu, ql cu Ionatan, fiul lui Abiatar.

Uitati-vi, eu voi zäbovi pe la

vadurile pustiului, pia, ce 1mi va sosi de la voi vre-un ouvint, ca «â-mi &due& o

Atunci Tadoc ql Abiatar au dus inapoi in Ierusalim chivotul lui Dumnezeu si au ramas acolo.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 16

Si David s'a urcat pe suisul Muntelui Mlislinilor si urca plangand i cu capul acoperit i mergea cu picioarele goale. Agijderea si tot poporul care era

cu el, fiecare era cu capul acoperit

tot urcau si urcand plangeau. Atunci li sosi lui David aceasta veste: Ahitofel este printre razvratiti impreuna, cu Absalom Ci David a raspuns: Doamne Durnnezeule, zada,r-

nicegte sí atol lui Ahitofel

lar cand David a ajuns pe varful muntelui unde se rugau lui Dumnezeu,

iatit czt fi iese inainte Husai Architul, prie-

tenul lui David, eu vesmantul sfasiat cu pulbere pe cap. Atunci David i-a zis: a Daca, vei merge °u mine, imi vei fi o povara,

Daca fusa; te vei intoarce in cetate, sa, vorbesti asa lui Absalom: e Vreau sa,

fiu sluga ta, Maria Ta; am fost altadata

sluga tatalui tau, voi fi de aci inainte sluga ta! e In felul acesta tu vei zadarnici spre binele meu sfatul fui Ahitofel.

Caci, hotarit, vor fi acolo cu tine

arhiereii Tadoc i Abiatar, astfel Inda erice rtire pe care voi auzi-o din palatul regelui Impartaseste-o arhiereilor Tadoc Efi Abiatar.

Tata, acolo se afla impreunii cu ei cei doi fii ai lor: Ahimaat, al lui Tadoc Ion atan al lui Abiatar ; i prin mijlocirea

ion trimiteIi la mine toate vegtile pe care le veti auzi. * Astfel Husai, prietenul lui David, a intrat in cetate, tocmai cand Absalom sosea in Ierusalim. 16.

David pribegeiste. Absalom se ural pe tron.

Dupa, ce David trecuse cu ceva

dincolo de varful muntelui, iata inainte libo, robul lui Mefiboget, ou doi

mägari ou samarele pe ei, incarca.ti cu dond sute de paini, o suta de ciorchini de struguri uscati, o Bufa de siruri de smochine gi un burduf de vin. Si regele a intrebat pe Tiba: ß Ce vrei s'a faci cu aceste lucruri? » Ras-. puns-a liba: Màgarii sunt pentru familia regelui, ca sé, incalece pe ei. Painea

smochinele sunt de mancare pentru

iar vinul este bautura pentru

coi sfars4i de obosealii, in pustie ! *

Si 1-a mai intrebat regele: « Dar

unde este fiul domnului tau? e Räspuns-a

Tiba ciltre rege: e ata, a ramas in Ierusalim, caci zicea: e Astazi cei din casa lui Israil 1ml vor da inapoi domnia tatalui meu! Zis-a regele catre libo: e lata, al tau sil fie tot avutul lui DIefiboget ! Zis-a Tiba: e Md inchin pana, la pamant ! De afla har in oehii tal, stapane, Maria Ta! - 5. Cand regele a sosit la Bahurim, a iesit de acolo un om din neamul i din

casa lui Saul, anume Simei, fiul lui

Ghera. Si pe cand yenes, incoace, blestema necontenit. Apoi a inceput s'a arunce Cu pietre dupa David ai dupa toti slujitorii regelui, macar ea toata oastea i te4i voinicii

mergeau pe dreapta si pe stanga lui

David. Si plintre blestemele lui, Simei striga astfel: # cara-te, ucigasule

om de nimic A tutora Domnul 1mpotriva,t4 tot

sangele varsat in nea,mul lui Saul, in locul caruia ai ajuns tu rege, i a dat

Domnul stapanirea in mana lui Absalom,

fiul tilu; i iata,"-te acum incoltit de nenorocirea ta, flindca, esti un varsil,tor de sango:,!*

Atunci Abiai, fiul lui Teruia, a

grita catre rege: e Pentru ce aceastii, mor-

täciune de caine blestemil inteuna pe

stapanul meu, regele ? Lasa-ma, reped la el i sa-i retes capul. » Irisa regele i-a raspuns: e Voi, fii ai lui Teruia, ce am de descureat eu cu voi ? Lasati-1 ed blesteme, fun deA Domnul

i-a zis lui:

Blestema pe David! »; atunci cine 11 va Iine de rau, spunand: *De ce faci una ca asta? » Apoi rostit-a David lui Abisal si catre toti curtenii e lata fiul meu, care a iegit din maruntaiele mele, timbra ridice viata, dormite acest fiu al lui Veniamin Lisati-1 eA blesteme, caci

Domnul i-a poruncit! Poate cd Domnul va cauta la tialosia mea si Domnul imi va rasplati cu bine in locul blestemului sau de astazi ! e

337 www.dacoromanica.ro

99

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 17 Astfel David 0 oamenii sal au mers in calen lor, in vreme ce $irnei mergea pe

coasta din fata, in dreptul lui David, 0 blestema necontenit i arunca cu pietre

inspre David si zvarlea cu taranii dupii el.

Si a ajuns regele i toata gloata

care era eu el, sleiti de putere, pans& la

mii de barbati i sa, pornesc urmaresc pe David in noaptea aceasta. Voi tibitri pe el, cand va fi ostenit

vlaguit, i voi baga spaima in el. Iar toata gloata c,are este cu el va lua-o la fuga, asa incat voi omori numai pe rege.

Atunci voi aduce inapoi tot po-

Iordan si acolo au rasuflat. Ci Absalom cu toti berbatii lui Israil au sosit in Terusalim, insotit de

porul la tine ca i cand ar veni inapoi un singur om. Caci tie ii trebue numai viata

Ahitofel.

pace. o

Si. dad Husai Architul, prietenul lui David, ajunse ling& Absalom, liu§ai a strigat catre Absalom: e Traiasca regele ! Traiasca regele !*

Atunci Absalom 1-a intrebat pe

Husai: e Aceasta este dragostea ta &Litre

prietenul tau? De ce nu te-ai dus cu prietenul tau? o Dar Husai a faspuns lui Absalom:

unui om i pe urma tot norodul va fi pe Acest cuva.nt a placut lui Absalom,

ca i tuturor bátranilor din Israil. Ins& Absalom a zis: e Chiama, te

rog, 0 pe Husai Architul, ca sá auzim

sfat din gura lui!*

Intrand Husai la Absalom, Absa-

lom i-a spus: Acesta este sfatul pe care 1-a rostit Ahitofel. Sit indeplinim planul

lui? Daca nu, vorbeste tu! o

inaintea ta !

Atunci Husai a grait dare Absalom: e De data asta, sfatul pe care 1-a dat Ahitofel nu este bun ». Si Husai a aditogat: 4 Tu stii bine ca tatal tau i voinicii lui sunt viteji le este mima ()feria., ca a unei ursoaice din pustie, ai cärei pul au fost rapiti.

sà facem ?

astampar &Ind doarme oastea. lata, in aceastà clip& el stá ascuns

e Nu asa, ci acela pe care 1-a ales Domnul poporul acesta i top Israilitii, al aceluia aunt i eu i langä acela rtiman. Afar& de aceasta, pe cine voi sluji

eu? Oare nu pe fiul sau? Precum am

slujit inaintea tatälui tau, tot asa

Dupit aceea, Absalom a gait lui Ahitofel: s Dati-ne un sfat! Ce trebue

Raspuns-a Ahitofel &tare Absalom: 4 Intr.& la tiitoarele tatälui tau, pe care el le-a lasat ca sá plizes,sca palatul.

cand va auzi tot Israilul ca ai inta-

ratat urgia tatalui tä.u, prinde-vor curaj

top cei ce s'au dat de parten ta. Atunci au intins pentru Absalom un Cort pe teras3 palatului si a intrat Absalom la pitoarele tatälui eau, in fata intregului Israil. lar sfaturile lui Ahitofel pe care i

le &idea in acele zile, erau luate in

seam& ca 0 cum ar fi fost povata ceruta de la Dumnezeu. Asa erau toate sfaturile

lui Ahitofel, pretuite 0 de David 0 de Absalom. 17.

Uneltirile lui Ahitofei sung nimicite. Moartea lui.

Apoi tatäl tau este viteaz care n'are

in vre-o vegauna sau in vre-un alt loe

ferit E;si dacit se intamplii cà, chiar de la inceput, cad cativa, din oastea ta si se va auzi i va iesi vorba: Ostirea care

merge dup.& Absalom a patit o infrangere! o,

Atunci chiar cel mai viteaz, chiar cel cu inima de leu, Ii va pierde curajul, ca doar tot Israilul stie cum ca tatall tau este vajnic razboinic i ostenii lui viteji in cercati.

Drept aceett, kart sfatul meu:

se adune in jurul tau tot Israilul, de la Dan pang, la Beerseba, mult de tot ca nisipul de pe tarmul márii, iar tu insup sà pornesti la lupta, in mijlocul lor. Si de vom da peste el in vre-un loe unde se gaseste, vom tabari pe el, precum c,ade roua pe fata pimantului, ca nici el 0 nici unul din oamenii lui sit nu scape cu viatä. ! lar dad, se va da inapoi in vre-o ce-

1. Dupii aceea Ahitofel a zis lui Absalom: u Vreau sa-mi aleg douisprezece

tate, atunci tot larailul sá lege cu funii 338

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 18

cetatea aceea i s'o tirim devale, ca 85, nu mai rimini dinteinsa nici macar o piatri. Atunci Absalom §i toti oamenii din Israil strigarti: Sfatul lui Hu§ai Architul este mai bun deat sfatul lui Ahitofel s. Ci Domnul anume hotiírise sä zidlirniceasa, sfatul cel bun al lui

Ahitofel, ca si adua, pripild

peste

Absalom.

Dup5, acestea, Hu§ai a spus arhiereilor Tadoc j Abiatar: « A§a §.1 a§a a

sfituit Ahtofel pe Absalom §i pe bitrinii lui Israil, eu insi i-am sfituit aka aqa.

Deci acum triinitei in sirg §i dati

de veste lui David §i spuneti-i: a nu mid noaptea aceasta in vadurile pustiei,

ci treci numaidecit inainte, ca si nu dea pieirea peste rege §i peste tot poporul care este cu el ».

Ci Ionatan

Ahimaat st5,teau lângâ Ci§meaua Roghel. O roabi a venit §i le-a dat de veste ca ei si se dua, §i 85, 1n§tiinteze pe regele David, cici nu puteau sit se dea in vileag §i nici sä intre In cetate. Dar un biliat i-a vizut i i-a spus lui Absalom. Atunci amtindoi au pornit la fug& §i au ajuns la casa unui om din Bahurim, care avea in curte o tint:init. §i

Ci Ahitofel vizind c5, sfatul siu n'a fost urmat, a pus samarul pe migar qi a plecat §*1 s'a dus acasi in e,etatea sa. Apoi §i-a ortinduit casa §i s'a spinzurat. Deci murind, a fost inmormintat in mor-

mintul parintelui situ. i David sosise la Mahanaim and Absalom trecea Iordanul, 1mpreuni cu toti blirba¡ii din Israil. Absalom f5,cuse pe Amasa voe-

vodul o§tirii sale in locul lui bah; iar

Amasa era fiul unuia pe care 11 cherna

Itra, Ismailit, §i. care trliise Cu Abiga1, fiica lui I§ai, sora lui Teruia, muma lui log). i Israil cu Absalom au tibirit in tinutul Galaad.

Dupi ce a sosit David in Maha-

naim, obi, fiul lui Naha§ din Raba, capitala AmoniOlor, §.1 Machil, fiul lui

Amiel din Lodebar, §i. Barziki Galaaditul, din Roghelim,

Au adus paturi, macaturi, mis-

trape, vase de p5,mánt, precum §i griu,

orz, fäinä, boabe präjite, bob §i linte, Apoi miere, unt, oi §i brinzti de vaci.

i le-au adus lui David §i poporului

care 11 insoVise, ca si ranince, cici cugeta: e Poporul fliminzise §i era sleit de puteri §i pittimise de Bete in pustie ».

ei s'au pogorlt in fintini. lar gospodina a luat o scoarti, a

18.

intins-o peste gura flintinii §i deasupra a presarat poame de pe jo», mitt incit nu se cuno§tea nimio.

Deci and au sosit oamenii lui

Absalom in casa femeii §i au intrebat-o: « Uncle sunt Ahimaat §i Ionatan? femeia le-a rii,spuns: 4 Au trecut spre apa Iordanului ; iar ei au ciiutat i, negiisind nimic, s'au intors la Ierusalim. Dup.& plecarea lor, cei doi au ie§it

din noting, s'au dus §i au dat de veste

regelui David. Spus-au lui David: Sou§i treceti degrabi apa Iordanului, cikci iati ce sfat a dat impotriva voastri

Moartea iui Ab8alarn.

Apoi David a ficut num5,ritoarea

oamenilor care il insoteau §i a pus peste ei c5,pitani la cite o mie §i capitani la ate o sutit.

i David §i-a irapirtit oastea in

trei cete: o treime a pus-o sub porunca

lui Ioab, o treime sub a lui Abi§ai, fiul lui Teruia, fratele lui Ioab, FA o treime sub porunca lui Itai din Gat. i regele a zis

osta§ilor: s Vreau §i eu si pomeso cu voi la luptil! Atunci osta§ii i-au fispuns. t Nu ti

se cade sä porne§ti cu noi, aci, claci am

Ahitofel s.

lua-o la fugii, nu s'ar biga de seami;

cu toati gloata care 11 insolea §i au

biga se searni. Dar tu prque§ti cht

Atunci David a pornit impreuni

trecut Iordanul. Pine': la revirsatul zorilor nu mai rimisese nici unul care si nu fi trecut Iordanul.

de-am muri jumátate din noi, tot nu s'ar

zece mii ca noi. Drept aceea e mai de

folos si stai in cetate, ca si ne sai in ajutor I s

339

www.dacoromanica.ro

22*

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 18 Atunci regele a rrispuns: s Voi face asa cum chibzuiti ca e mai bine o. Astfel

regele a ste,t in dreptul porii, iar told& oastea iesea randuitä, pe sute si pe Dar regele a poruncit lui Ioab lui Abisai qi lui Itai astfel: s Purtati-vä

bland cu bidatul, cu Absalom o. i toati

oastea a auzit ce a poruncit regele tuturor cipitanilor cu privire la Absalom. Si castes, a iesit in camp deschis

ea si dea piept cu Israil, §i lupta s'a desfasurat in codrul lui Efraim. Atunci Israilitii fur& bell* acolo de ostasii lui David si a fost in ziva aceea

o infrangere mare, eizand douazeci de rnii de insi. i luptele de acolo s'au intins in tot

tinutul si codrul a mancat mai Inuit norod decat a mancat sabia, in ziva aceea.

Atunci Absalom a dat intamplator peste oamenii lui David, si Absalom mergea cillare pe un catar si catarul a intrat sub rtimurisul unui stejar batran si chica lui Absalom s'a incalcit in stejar, asa Meat el a ramas spanzurat intro cer

pamtint, pe cand catarul de sub el s'a tot dus inainte.

Vimand aceasta, un osta§ a vestit

16. S'au apropiat zece tineri, scutierii lui Ioab, si au lovit de istov pe Absalom l-au omorit.

Atunci Ioab a sunat din bucium

si oastea s'a tutors de la urmärirea Israilitilor, cici bah a voit sä crate norodul.

Si au luat pe Absalom si

l-e,u

aruncat in codru, intr'o pripastie adanci si au grämädit peste el un morman mare de pietre. Apoi toti Israilitii au dat fuga fiecare la vatra lui. Dar Absalom Inca, din viati tsi ridicase columna de pomenire care este In Valea Regelui, cáci zicea el: s N'ara

Did un copil care

pomeneasca numele Astfel legat numele de aceasta columna. i i se zice Columna lui

Absalom panrt Iii ziva de azi.

Dar Ahimaat, fiul lui Tadoc, a

grait: s Vreau sä alerg f;si

duc regelui

vestea cea .buna, cà Domnul i-a dat

izbandi impotriva vrajma§ilor lui o. Rispunsu-i-a Ioab: o Nu esti omul care sit due& astazi vestea. Ai putea si

duci vestea intr'alta zi, astrizi ins& nu esti bun de dus vestea, fiindca a murit chiar fiul regelui

Atunci Ioab a poruncit unui rob

i-a spus: s Vitzui scum pe Absalom spanzurat de un stejar o.

etiopian: s Du-te si spune regelui aceea

Rilepuns-a Ioab omului care-i adusese vestea: Ei ! Daca 1-ai väzut, de ce nu l-ai doborit atunci acolo, la pamant ?

chinat inaintea lui Ioab si a pornit in fugä. Dar Ahimaat, fiul lui Tadoc, vorbi

pe Ioab

i

Si eu ti-as fi dat zece sicli de argint si un brau! Dar ostasul a rEspuns lui Ioab: e Chiar dad; mi-ar fi numärat cineva in palm& o mie deesicli de argint, n'as fi intins mana mea impotriva fiului regelui, de vreme ce in auzul nostru regele ti-a dat

ce ai vazut s. Si robul etiopian s'a in-

din nou si zise lui Ioab: o Once se va intampla, ma voi repezi i eu dupi etiopian o. Zis-a Ioab: o De ce vrei sä alergi

si tu, fiul meu? Nu vei avea nici o räsplat& pentru asemenea veste !

El totusi a raspuns: o Orice ar fi, eu voi da o fuel s. Deci i-a zis Ioab:

tie si lui Abisai si lui Itai aceasta porunca: s Fiti de straja, pentru

Alearga *. Si Ahimaat a pornit la fugä pe cale,a din lunca Iordanului si 1-a intrecut pe etiopian.

Si dacä cu primejdia vieii mele tot as fi Jost viclean, fapta mea n'ar fi ramas tainuitä, in fate, regelui, iar tu te-ai fi dat in laturi de la mine. Ioab insà, a intampinat: Nici-

porti, iar sträjärul se urcase pe coperi§ul portii, deasupra zidului i, ridicandu-si ochii i uitandu-se, iatá ca un om venea In goana singur.

decum

dat de veste regelui i regele a 7,12 : s Mix& este singur, atunci are o veste de adus

pentru Absalom o.

Il voi striipunge cu tine de fata.*

Si a luat atunci trei sulite in man& si le-a infipt in pieptul lui Absalom. Si hinder' el tot mai Wahl intro crengile stejarului,

Ci David sedea intre cele dourt

Atunci stfájárul, strigand tare, a

lar acela alerga intins si se apropia.

Ci strajarul a vizut Inca' un om care alerga si sträjärul a strigat spre

340 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 19 poartit qi a zis: s lath: Inca un om singurs care vine in fugli *. i regele a spus: o i acesta este un binevestitor s.

Dar stritjärul a adiogat: s M. uit la alergatura celui dinainte i vad

seaman& cu alergatura lui Ahimaat, fiul lui Tadoc *. i regele a intampinat: Acesta este un om de isprav& si el vine

cu o veste bung!» Si Ahimaat a strigat intampinand pe rege: o Bun& pace!» Si s'a inchinat inaintea regelui cu fata pan& la pämant si a graft: 4 Binecuvfinta,t fie Domnul Dumnezeul tau, care a varit in mare stramtoare pe cei ce si-au ridicat mama lor impotriva stapanului meu, regele!* Ins& regele a intrebat: a Este sanatos fltteaul meu Absalom?* Ahimaat

I-a intampinat: * Am vizut un välmasag mare cand Toab trimetea pe robul

tiiu la Maria Ta, dar robnl tau n'a vazut ce s'a intamplat.

Atunci regele a dat porunca: Treci laoparte i rtimal aici s. i s'a dat laoparte si a stat In picioare. Si jata ca soseste i etiopianul etiopianul rosti: Primeascä veste buni Stlipanul meu, regele, 0'5,6 Domnul ti-a

Lout astazi dreptate impotriva tuturor celor ce s'au dizvratit asuprá-ti! » Ci regele a Intrebat pe etiopian: o Este oare sinatos flacaul meu Absa-

Astfel izbanda din ziva aceea s'a prefacut in jale pentru toata ostirea,

caci ostirea a auzit in ziva aceea aceastä stire: s Regele e greu mahnit din pricina fiului situ E Si castes, s'a tutors pe furis in ziva

aceea in cetate, precum se furiseazi o oeste coplesitä de rusine, cand a fugit din lupta.

In vremea aceasta regele isi acoperise fata si se vaita cu glas mare: s Copilul meu Absalom! Absalom, copilul meu! Copilul meu! * 6.-Ci Ioab s'a dus la rege acasa, i i-a

spus: o Tu ai umplut de rusine astazi fata tuturor slujitorilor tai, care totusi ti-au scapat viata i viata fiilor si a fetelor tale si viata femeilor tale si viata tiitoarelor tale,

Fiindc& tu iubesti pe cei ce te ufasc sj urtisti pe cei ce te iubesc. Ca tu dovedesti astazi ca i principi si robi, pentru

tine n'au nici un pret; ba eu inteleg astäzi ea, dad, Absalom ar fi in viatä, iar noi cu totii am fi astazi morti, in ochii täi ar fi foarte bine. Dar acum, scoala-te i iesi i vorbeste prieteneste cu robii tai, caci, ma jur tie pe Domnul, &zit nu vei iesi, nu

va mai manea nici un om cu tine in

lom?

noaptea aceasta si aceasta fi-va pentru tine o nenorocire mai mare cleat toate nenorocirile care au venit peste tine din tineretile tale si pan& acum

sa-ti fad, rau.*

poartä si au dat de veste la tot poporul spunand: s Tata, regele sta.' in poarta!* Si tot poporul s'a perindat pe dinaintea

Atunci a rtispuns etiopianul: o Ca acestui flacau, sà le mearg& dusmanilor Stapanului meu, regele, i tuturor acelora care se ridica impotriva ta, cu gand

regelui. Insä toti Israilitii fugisera ficcare

19.

David este iardqi rege ; pacea /a curte fi in popor. Fi regele s'a cutremurat de durere

si s'a urcat in foisorul de deasupra portii s'a pornit pe plans i plimbandu-se se tanguia astfel: « 11111 meu Absalom!

Copilul meu! Fiul meu Absalom, de

ce n'a fost sa fi murit eu in

locul

tau? Absalom! Copilul meu! Copilul meu!*

Atunci a fost instiintat Ioab: ca regele plange si se tangueste dupii Absalom !

Fr s'a sculat regele pi a sezut in

la vatra sa. Atunci poporul din toate semintiile lui Israil a inceput sä cartease&

sit zica: s Regele ne-a mantuit din mina dusrnanilor nostri ii ne-a izbavit din mans, Filistenilor, ins& acum a fugit din tara, de dinaintea lui Absalom. Dar Absalom, pe care 1-am fost uns rege peste noi a mtuit in luptii. Deci, acum, de ce zaboviti voi ca sa aduceti pe rege inapoi? Atunci regele David a trimis acest cuvant catre arhiereii Tadoc i Abiatar:

4 Spun* aga batranilor din luda: a De

341 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 19 ce sunteti voi cei din urmi cand e vorba aduceti inapoi pe rege in palatul sau ?

Clici ceca ce se vorbea in tot Israilul

ajunsese pana in palatul regelui. o Voi sunteti fratii mei; voi sunteti osul meu si carnea mea. Atunci de ce si fii cei din urma cand e vorba de intoar-

moari astlizi cineva, in Israil? Oare nu stiti ca, astazi sunt rege peste Israil?* Si regele a adiogat cittre Simei: # Nu vei muri! s i regele a intirit cuvantul Cu juramant. Mefiboset, fiul lui Saul, s'a pogorit

spuneti: a Tu lar lui Amasa esti osul meu si carnea mea! Asa sa-mi faca mie Dumnezeu i sa mai si adaoge, daca, tu nu vei fi la curtea mea deapurmi

si el ca sii intampine pe rege. Ci Mefiboset nu-si mai apilase nici picioarele, nu-si mai pieptanase nici barba si nici nu-si mai spilase vesmintele din ziva plecinii regelui pana in ziva sosirii lui Cu sinátate.

Astfel el a induplecat mima tuturor

ca sii intampine pe rege, 1-a intrebat

cerca regelui?»

capitanul oastei in locul lui loab!*

celor din luda ca mima unui singur om,

asa incal ei au trimis vorbá regelui:

e Vino inapoi tu si toti dregatorii tal! » Deci s'a intors regele spre casa si a venit pana la Iordan, in timp ce Iudeii venisera la Ghilgal ca s intampine pe rege i sá.-1 petreacä pe rege peste Iordan.

Asemenea iSimei, fiul lui Ghera, Veniaminitul din Bahurim, a pornit degraba, si s'a pogorit cu oamenii din luda intru intampinarea regelui David. Si erau cu el o mie de barbati din Veniamin. Si era i Tiba, vechilul casei lui Saul, cu cei cincisprezece fii ai sili

Cu dougzeci de robi care alergari la

Iordan inaintea regelui. Si se pusera pe lucru, ca sii treaca familia regelui si si faca toate in placul regelui. lar Simei, fiul lui Ghera, a cazut

inaintea regelui, dup5, ce a trecut Iordanul.

Si a grait catre rege: 6 Sa nu-mi ia in seami stitpanul meu nelegiuirea sa nu-si aduci aminte i sa nu puna regele la inimä cele ce a picatuit robul tau, in acea zi, ca.nd domnul meu, Mario,

Ta, a iesit din Ierusalim. Caci robul tau stie ca am gresit foarte. De acees iata venit-am astitzi cel dintai, din toatit casa lui Iosif, pogo-

rindu-mi, ca si ies intru intampinarea

stapanului meu, regele. Dar Abisal, fiul lui Teruia, a des-

chis gura si a zis: t Oare pentru fapta

aceasta, ea, a blestemat pe unsul Domnului, nu se cade ca Simei si moará ? » Rispuns-a David: o Ce pricinit este

filtre mine si voi, fii ai lui Teruia, ci va faceti astizi protivnicii mei? Poate 85,

Si cand a venit din Ierusalim,

regele: « De ce n'ai mers cu mine, Mefiboset? *

Rispuns-a el: a Doamne, Mina Ta, singa mea m'a amagit, cici eu, robul tau, i-am poruncit: s Pune-mi samarul

pe migar, ea si incalec

i sii plec cu regele s, fiindca robul tau este olog.

Apoi el a defilimat pe robul tau la domnul meu, Mina Ta; tusa domnul meu, regele, este ca un inger al lui

Dumnezeu. Deci fi ceca ce vei gisi ca, este mai bine in socotinta, ta.

Dei torda casa tatitlui meu este

alcatuita din oameni care aste,aptil, moar-

tea de la stapanul meu, regele, tu fusa ai pus pe robul tau in rand cu mesenii de la masa ta. Atunci ce drept mai am eu? Si el tot striga la rege. Irisa regele i-a faspuns: o De ce cheltuesti atatea vorbe ? Am hotärit: tu si Tiba yeti imparti mosia! Ci Mefiboset a ráspuns regelui: Poate s'o ia chiar intreagi, de vreme

ce stiipanul meu, Mina Ta, a venit saniitos acasii!

Barzilai din Galaad s'a pogorit

din Roghelim i a trecut cu regele Iordanul, ca sa-lpetreacit pana, dincolo de rau. lar Barzilai ajunsese la adanci batranete, fiind in varsta, de optzeci de ani.

Si el adusese regelui de ale mancaxii,

cand se gasea la Mahanaim, cid era om chiabur. Si

regele a gráit lui Barzilai:

o Vino cu mine in Ierusalim, caci voi avea grijit de batranetele tale ».

Dar Barzilai a ritspuns regelui: 6 Citti vor mai fi anii vieii mele, ca si ma sui cu regele, in Ierusalim?

342 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 20

Sunt de optzeci de ani, in clipa aceasta. Mai pot eu s fac osebire

intre bine si tau? Mai are robul tau gust pentru mancare i pentru bäutura ? Mai am eu auz pentru glasul cantaretilor

al cantaretelor? Atund, de ce sit mai fie robul tau povara domnului meu, regele ?

Robul tau voit-a sit petres,ca pe rege, o palm& de loo, peste Iordan. De ce sä-mi ritsplateascit regele cu asemenea

20.

i moartea lui ,Yeba. Dar era acolo un om miel, pe care-1 cherna Seba, fiul lui Bicri, din neamul lui Veniamin, i acesta a sunat din buoium si a inceput ad (Tuna: # Cu David noi n'avem parte ! Cu feciorul lui Iesei nimio de mostenit ! Ismiliti, fiecare la cortul eau!» Retzorcitirea

Si astfel pornira toti Israilitii de

ritsplati? Ingadue robului tau sit se intoarcit

rang& David si se luara dupa Seba, fiul lui Bien, insä, oamenii din Iuda riimit-

si sit mor in cetEttea mea, si sit fiu ingropat

seserit credinciosi regelui lor, de la Iordan

In mormântul tatälui meu si al maicii mele. Ci iatä robul tau Chimham sit meargä cu domnul meu, regele, i ad faci pentru el ceea ce socotesti ca este bine Atunci regele a zis: # Chimham sit

treaca cu mine si eu voi face pentru el

ceca ce vei socoti ca este bine, si tot ceca ce ai pofti de la mine voi implini! Atunci toad& oastes, a trecut

danul, iar regele stätea si se uita. Apoi regele a särutat pe Barzilai, i dup.& ce 1-a binecuvantat, Barzilai s'a intors in patria sa. Si regale a ajuns la Ghilgal, iar Chimham venea cu regele, si tot poporul din Jude, petrecuse pe rege, cum si jumit-

tate din poporul lui Ismil. Dar iata cit toti blirbatii din Israil au venit la rege si au gräit catre el:

Pentru ce fratii nostri, oamenii din

Iuda, te-au furat si au trecut peste Iordan pe rege si familia lui, cd doar toti oamenii

lui David sunt poporul lui? Atunci toti oamenii din luda au fitspuns celor din Ismil: 4 Pentru ea regele este rudi cu noi. Si de ce ad vi faceti supärare din pricina aceasta I Nu cumva

avut-am ceva de mancare din partea regelui ? Sau datu-s'au noug ceva plo-

pani la Ierusalim. Ajungand David in palatul sax din Ierusalim, a luat pe cele zece tiitoare pe care le läsase sft-i pitzeasca gospodäria

le-a pus inteo cash; strajuita si le-a

purtat de grija, dar la ele nu s'a mai due, si au ramas inchise pawl la ceasul mortii lor, traind in vaduvie. Apoi regele a poruncit lui Amasa: Sa-mi chemi pe bärbatii din Iuda pana In trei zile i ad vii si tu aici de fatit s. Si Amasa a plecat ca sä cheme pe cei din Judo, dar a intarziat peste timpul

care i se hotarise. Atunci David a zis lui Abisai: a De data aceasta Seba, fiul lui Bien, ne va fi mai de primejdie decat Absalom ; deci acum ja pe robii stapanului tau i urmit-

gaseasca cetäti reste-1, ca nu cumva Intitrite i ad ne scape din ochi ! *

Si au pornit in urma lui Abisai

°stash lui Ioab i Cretii s't Pletii ii toti voinicii i au iesit din Ierusalim, ca urmarea,sca pe Seba, fiul lui Bicri. Cand au ajuns la piatra cea mare care se aflä, in Ghibeon, Amasa sosise inaintea lor. Dar Ioab era incins pe sub vesminte cu o sabie bitgat5, in teacti

care Marna la coapsa lui. Si el a nos

Dar cei din Israil au rasputui asa celor din Iuda: a Noi avem zoco parti

sabia incetisor. Si Ioab a intrebat pe Amasa: a Cum mergi cu sitnitta,tea, frate ? * i Ioab 1-a

de voi. Atunci de ce ne-ati dispretuit?

barba ca sa-1 sarute.

wane ?

din rege i noi suntem intai nascuti fat& Si n'a fost care ouvantul nostru cel dintai,

cand a fost vorba ca sit aducem inapoi pe regele nostru? * Dar cuvintele celor din luda emu mai aspre decat cuvintele eelor din Israil.

apucat pe Amasa cu mana dreapta de

Ci Amasa n'a bägat de seam& sabia

care era in mana stanga a lui Ioab. Ioab 1-a lovit cu ea in pantece i i-a värsat maruntaiele pe pimant ca sä.-1 mai loveascit a doua omit, Amasa a

343 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 21

murit. Dupà aceea, Ioab i Abiai, fratele lui, au urmarit pe Seba, fiul lui Bicri,

lui Bien, i 11 aruncarä lui Ioab. Atunci

stiitea langil Amasa si striga: e Cine tina

fiecare la vatra lui. lar Ioab s'a intors In Ierusalim, lana rege. Si Ioab era mai mare peste toati

Ci unul dintre ostasii lui Ioab

la Ioab si cine este de partes lui David sl urmeze pe Ioab Si Amasa se rostogolise plin de sange in mijlocul drurnului. Deci acel

om vazand cä toti ostasii stäteau locului,

a axil pe Amasa laoparte din drum,

pe camp, si a aruncat o mantie peste el, citci vedea cii toti care treceau se opreau In loc.

lar cand a fost tras din drum, au

pomit toti oamenii dup."), Ioab, ca sä ur-

mareascä pe Seba, fiul lui Bicri. Ci Ioab trecu prin toat,e semintiile lui Israil pana la Abel-Bet-Maaca Efi aduna

pe toti oamenii de nadejde dupii el. Si au sosit ei i 1-au impresurat In Abel-Bet-Maaca ffi au ridicat un val impotriva cetätii. Si tot poporul care

era cu Ioab sápa la zid ca

prabu-

seascä.

Atunci o femeie cu minte a strigat din cetate: Ascultati! Ascultati! Spu-

neti va rog lui Ioab: o Apropie-te pana aici, ea vreau sâ vorbeso cu tine! » Si cänd el s'a apropiat, femeia 1-a

intrebat: o Tu iesti Ioab ?» Raspuns-a el:

Eu sunt ». Zis-a ea cätre el: a Asculth cuvintele roabei tale v. o Stau i ascult a, a zis Ioab. o Se spunea altiidatit zicala aceasta:

Intreaba in Abel kä in Dan daca' mai are putere Cutare datinä pe care au orandit-o

credinciosii din IsTail », si tu cauti ucizi o cetate-muma in Israil ! De ce vrei tu da: dárâmi mostenirea Domnului?

Ioab a raspuns asa: o S'a m'a fe-

reasca, sä ma fereascä Domnul! Nu

vreau nici nimicesc, nici sâ daram. Nu stä lucrul asa! Ci un om din muntii Efraim, cu numele Seba, fiul lui Bien, a ridicat mana-i impotriva regelui David. Predati-1 numai pe el, si eu

el a sunat din bucium i toti s'au imprdstiat din fata cetatii, ducandu-se

oastea lui Israil, iar Benaia, fiul lui IehoPleti. iada, era capitanul peste Creti Adoniram era peste corvezile obstesti, si Iosafat, fiul lui Ahilud, era oronicar. Seva era scriitor ; 'pido° si Abiatar erau arhierei. Asijderea si Ira din Iair era sfetnic de seama la curtes, lui David. 21.

Urmcqii lui Saul isp4esc uciderea Ghibeonitilor. Alta lupte cu Si a fost, in zilele lui David, foamete, trei ani, unul dupli altul. Atunci

David a cautat fata Domnului. Iar

Domnul a ráspuns: Sange varsat apasä asupra lui Saul si asupra casei lui, finadca Saul a macelärit pe Ghibeoniti ». Deci regele a chemat pe Ghibeoniti

si a gräit catre ei. Ghibeonitii nu erau din fiii lui Israil, ci din ramasita Amo-

ritilor i, macar ca Israilitii li se legaserii

cu juramánt ca fi vor cruta, Saul cauta sä-i starpeasca In ravna lui pentru fiii lui Israil i pentru luda. Si a Intrebat David pe Ghibeoniti: o Ce sä fac pentru voi si ce ispasä sii va dau, ca sä binecuvantati mostenirea Domnului? Zis-au lui Ghibeonitii: 4 Nu e vorba

de argint ori de aur futre noi si Saul si casa lui, si nu stil in putinta noastrá sa ucidem pe nimeni din Israil a. Ci el a zis: « Ceea ce veti apune voi, aceea voi Indeplini s. Riíspuns-au ei regelui: o Omul care

ne-a starpit si a nazuit sä ne nimiceascä,

asa incat sa nu mai haldiluim In tot

loab: s Iata, capul lui ti se va arunca

cuprinsul lui Israil, Din urmasii lui sä ni se dea sapte oameni, ca «à-i spanzuriim Inaintea

Si s'a dus femeia in cetate

Domnului, In Ghibeon, pe muntele Domvoi da! » nului. » i regele a rostit:

depärtez de cetate. » Zis-a femeia catre peste zid! »

i a,

vorbit, in intelepciunea ei, poporului intreg, astfel ca ei tajara cipul lui Seba, fiul 344

Irisa regele a crutat pe Mefiboset, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, din pricina

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 22 jur5,mantului fitcut in numele Domnului,

care era intre ei, intre David si Ionatan, fiul lui Saul. Ci regele a luat pe cei doi feciori ai Ritpei, fiica lui Aia, pe care Ii niscuse lui Saul, pe Armoni si pe Mefiboset, cum pe cei cinci feciori ai lui Merab, fiica lui Saul, pe care ea II näscuse lui Adrid, feciorul lui Barzilai din Abel-Mehola. $i i-a dat In mans, Ghibeonitilor

ei i-au spinzurat inaintea Domnului, pa munte. $i au c5zut, cite sapte, impreunit.

$i au murit in cele dintai zile ale secerisului, cand incepe secerisul orzului.

Atunci Ritpa, fiica lui Aia, a luat un vesmant de jale pe care 1-a intins pe

stanci, de cand a inceput secerisul orzului pang cand apele din cer s'au reviirsat peste cei ucisi. Astfel ea n'a ingiduit ca pftsitrile cerului sit dea peste ei, in timpul zilei, niel fiarele campului, In timpul i

i s'a spus lui David ceea ce

ficuse Ritpa, fiica lui Aia, tiitoarea lui Saul.

Atunci David a purees si a adunat osemintele lui Saul i osemintele fiului siu Ionatan, de la gospodarii din Iabes-

Galaad, care le dosiseri din maidanul Bet,eanului,unde le spanzuraserit Filistenii, cand Filistenii infránseri pe Saul pe rnuntele Ghilboa. Deci a ridicat de acolo osemintele lui Saul si osemintele fiului situ Ionatan au adunat i oasele celor spanzurati. Apoi au ingropat osemintele lui Saul si ale fiului säu Ionatan, ca i ritmiísitele color spitnzurati, in tinutul lui Veniamin, la Sela, in gropnita lui Chis,

tatil siiu. Astfel implinit-au toate cite poruncise regele i dup5, acestea Dumnezeu si-a revitrsat indurarea peste

$i Filistenii au pornit iar5i r5,zboi cu Israil. $i s'a pogorit David impreuni ou ostasii sii ii s'au intarit la Gob i s'au

rizboit cu Filistenii. $i David n'a mai

Ci Abisai, fiul lui Teruia, i-a sirit inteajutor si a lovit pe Filistean EA I-a

omorit. Atunci ostasii lui David i-au

f5,cut jur5,mant i au zis: a Tu 65, nu mai

iesi cu noi la luptii, ca si nu stingi sfesnicul lui Israil Dupi acestea, iarlisi a fost r5,zboi, la Gob, cu Filistenii. Atunci Sibecai Husa,titul a fitpus pe Saf, unul din neamul Refaitilor.

$i ¡neä o dati a fost la Gob rhz-

boi cu Filistenii. i Elhanan, fiul lui Iair din Betleem, a doborit pe Lahmi, fratele lui Goliat din Gat, care avea o lanéb groa,s5, ca un sul de la rizboiul de tesut. $i apoi iar5,si a mai fost r5,zboi

la Gat. $i era acolo un bärbat grozav

de inalt, care avea la maini si la picioare

cite sase degete, peste tot douizeci patru de degete. $i era si el urmas al Refaitilor.

$i tot ociira pe Israil. Dar 1-a

räpus Ionatan, fiul lui $imei, fratele lui David.

Acestia patru erau urmasii Refaitilor din Gat i au clizut de mina lui David si de mi.na ostenilor 22.

David dined clintare de mulfumitd Domnului.

$i David a indreptat ciitre Domnul

cuvintele acestei cintari, atunci cand

Domnul I-a mantuit pe el din mana tuturor dusmanilor Baisi din mana lui Saul.

Atunci a zis: « Pe tine te iubesc, o, Doamne, vartutea mea! Domnul este stanca mea si int5,ritura mea i mantuitorul meu. Durnnezeul meu este stanca de 045, post intru care gisesc scliparea mea, este scutul meu i izvorul mantuirii mele,

cetatea mea i ascunzitoarea mea, iz-

blivitorul meu, care mi izbiveste de

silnicie

Pe cel proa vrednic de laudä, pe

putut de obosealit.

Atunci s'a sculat Dodo, fiul lui

Ioafo, unul din neamul Refaitilor. Sulita

lui cantärea trei sute de sicli de aramä si.era incins cu o sabie noui. $i se liuda si doboare pe David:

345

Domnul, Il chem si de dusmanii mei aunt mantuit. 6. Mid mä inconjuraseri valurile mortii si suvoaiele celui viclean mä"späi

mintau,

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUEL, 22

i lanturile eolu1ui m prinseser5, la mijloc i cursele morii dideau peste mine,

Atunci, in stramtoarea, mea am

chemat pe Domnul i catre Dumnezeu am inaltat strigarea mea. i el a auzit, din al sail palat, glasul meu, i strigatul meu ajuns-a la urechile sale. Ci pamantul s'a miscat din lc() si s'a zguduit, iar temeliile muntilor s'au cutremurat i s'au cump5,nit incoace incolo, caci aprinsa era mania lui.

Din närile sale se ridica fum, foc mistuitor iesea din gura sa; Aratec viu zbucnea din el. El apleca cerurile i scobori, in vreme ce nouri intunecosi stateau sub picioarele sale.

i purc,ese pe un cherub si-si 1u5,

vant i pluti pe aripile vantului. i se infasura, in intuneric, de jurimprejur, ca inteun cort, in intunecimi de ape si in nouri desi. Din strälucirea din fata lui razbateau grindina i carbuni aprinsi. j

din ceruri Domnul porni sa

tune si Cel Prea Inalt slobozi glasul sau. i slobozi fulgerele sale si risipi pe dusmani i pr5,v5,li trasnetele sale si-i invalmasi. Atunci se dezgolira ziciitoarele märii i tälpile p5,mantului se diidur5, pe

fata, din pricina dojanei tale, Doamne, din pricina viforului rasuflärii närilor tale!

El li intinse de sus din Inaltime mina sa i mä apuca i mä, scoase afarii, din puhoiul apelor.

El ma izbavi de napraznicii mei dusmani si de cei ce m5, urau, tocmai cánd emu mai tari decat mine. Naväliser5, peste mine in ziva res-

tristii mele, dar Domnul a fost sprijinitorul meu. i m'a scos la loe larg si m'a izbävit, cAci buná p15,cerea lui era de partea mea.

Domnul mi-a risplittit dup5, dreptat,ea mea, dup5, curatia mäinilor mele mi-a plait dreaptil rasplat5,. Caci am plizit &idle Domnului, n'am lepadat niciodatit legea Dumnezeului meu.

Toata pravila lui stä sub ochii mei

poruncile lui nu le-am lepädat de la mine.

i am fost fax% prihana in fata lui

m'am ferit de prihana cea din mine insumi.

Intru aceea, Domnul mi-a intom dupä dreptatea mea, dup5, curatia mainilor mele, asa cum se arata ea inaintea ochilor s5,i.

Cu cel cucernic, cucernic esti; cu cel desavarsit, tu esti desavarsit.

Cu cel ce e curat si tu esti prea curat, insit cu cel viclean, viclean te arati si tu. Tu izbtivesti norodul dosidit, iar

ochii trufasi

Tu esti lumina mea din sfesnic,

Doamne, i Dumnezeul meu care lumi-

neaza intunericul meu.

Cu ajutorul tau räzbesc ostirile

dusmane i cu Dumnezeul meu tree peste ziduri,

Dumnezeu, ale ciirui °Ai aunt prea

curate, ale cärui cuvinte sunt lämurite, pav5,za este pentru toti care isi pun nit.dejdea in el. Cad cine este Dumnezeu, fara numai Domnul, si cine este stand, de scapare, dad, nu Dumnezeul nostru? Dumnezeul care ma incinge ca putera si face far& prihan5, calea mea, Cel ce face picioarele mele agere

ca ale cerboaicelor si sus de tot mä ridicä,

Cel ce deprinde mainile mele cu iscusin0 razboiului, ca braVul mea incordeze arcul de arama. Daruitu-mi-ai scutul mantuirii tale pogoramantul tau m'a f5,cut sá fiu mare.

avant

Tu ai dat pasului mea largime i

gleznele mele n'au stiut de

Am urm5,rit pe dusmanii mei i-am ajuns i nu m'am intors inapoi pani ce nu i-am zdrobit. I-am srarsit, i-am nimicit, ca sä nu se mai scoale, si sub picioarele mele s'au prabusit. Tu m'ai incins cu putere pentru luptii tu ai frant sub mine pe coi ce s'au ridicat impotriva mea.

346 www.dacoromanica.ro

ri;si

CARTEA A DOUA A LUI SAMUTL, 23

Pe dupmanii mei i-ai pus pe fugi, inaintea mea pi pe cei ce mä udisc i-am spulberat. Ei strigar5., dar nu le ajutä nimeni;

ei strigarä catre Domnul, dar el nu le

räspunse. Miicinatu-i-am ca pe pulberea pa-

mäntului, anitu-i-am ca pe noroiul de

Pe uliti. Tu m'ai mäntuit de vrlijbile norodului, tu m'ai pus in fruntea neamurilor; popoare pe care nu le cunoptem, au ajuns sá mä slujeascit. Oamenii din täri striiine mit curte-

nesc; numai di au auzit ou urechile,

ascultii de mine. Stainii sunt sleiti de puteri pi din castelele lor ies tremurand. Viu este Dumnezeu i binecuväntaa, este sanca, mea de sclipare i prea fnalt este Domnul, sanca mántuirii mele: Dunmezeul care m'a ritzbunat a pogorit neamurile sub picioarele mele !

Dumnezeul care m'a izbavit de vriijmasi care m'a ridicat deasupra E,4

potrivnicilor mei: izbiivitu-m'ai de omul sil niciilor.

Drept aceea, preamiiri-te-voi, Doamne, printre neamuri i numele

au 11 voi slävi in cântece

El este cel ce däruepte regelui säu mari biruinte revarsä indurarea peste unsul säu, peste David, pi peste semintia

lui, pänä in veac».

23.

Cuvintele de pe urmd ale lui David. Reizboiul vitejilor lui.

Iatä i cuvintele lui David cele din urmä: Rostirea lui David, fiul lui Iesei, pi rostirea omului ridicat in slavä de Cel Prea Inalt, unsul Dumnezeului lui Iacob cântiretul psalmilor lui Israil. a Duhul Domnului gait-a prin mine cuvá..ntul lui este pe limba mea. Dumnezeul lui

Iacob a vorbit,

sanca lui Israil rostit-a &are mine: Cine

stipanepte cu dreptate peste oameni,

cine stäpánepte intru frica lui Durrinezeu,

Este ca lumina diminetii cand risare soarele i dimineatä e färä non i zimislepte dupä ploaie verdea tä pe pämänt.

Cu adev5,rat intäriti este casa mea lânga Domnul, dici el a legat cu mine un vepnic legämänt care este intärit bine päzit, cáci toatä mäntuirea, mea pi toatä dorirea mea, nu le-a fäcut el sä odasleascii

Iar5, vajmapii inverpunati sunt ca märácinii din pustie pe care nimeni nu-i apucii cu m'Ana,

Si nu se atinge de ei decat cu fierul sau cu coada sulitii, sau, c5,nd li se foc, sá ardä acolo pe loe! * Iatä numele vitejilor lui David: Ipbaal din Bet-Chemon, capetenia celor trei: el a invärtit subita impotriva celor

opt sute pe care i-a omorit dinteo datä.

Dup5, el vine Eleazar, fiul lui Dodo

Ahohitul, unul din cei trei viteji. El se afla cu David la Pasdamim, efind Filistenii se adunaserä acolo sà: se razboiascii diiduserii inapoi.

Insi el s'a tinut därz i a lovit in Filisteni pan& cänd i-a obosit mana pi i s'a lipit de sabie. Astfel Domnul i-a häräzit îñ ziva aceea o mare biruintä, iar poporul veni in urma lui, dar numai ca sä prade. Apoi dup.& el vine Sama, fiul lui Ela Hararitul. Ci Filistenii se adunasea

la Lehi pi era acolo o fäpie de tarind

sämä,nat5, cu linte. Iar poporul a luat-o la fugä in fata Filistenilor. Tusa el s'a tinut bine in mijlocul ogorului cu linte i 1-a ap5,rat pi a bátut pe Filisteni. i iarapi Domnul i-a fäcut

parte de mare biruina.

Altädatä au pogorit trei dintre cei treizeci de capita.ni, la inceputul seceripului, pi au venit la David, in intäritura

Adulam, pe eänd o ceaa, de Filisteni era abiritä in valea Refaim. Si David era atunci in cetätuie,

iar o strajá a Filistenilor stajuia, la Betleem.

Si lui David i-a venit un dor pi a

zis: a O, de mi-ar da cineva sä beau apii, din fänana dela Betleem, care este ling5, poartà!*

Atunci coi trei viteji au pätruns

In tabära Filistenilor i au scos apii din

ana,na din Betleem, eare este lfingi poarti, pi au adus-o la David; insä el

347 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 24

n'a voit s bea, ci a turnat apa inaintea Don) nului ,

Zicand: Fereasca-ma Domnul sa fac asa ceva! C5, este sangele voinicilor

care s'au dus punandu-si viata in pri-

mejdie !* Si David n'a voit sâ bea. Tata ce au silvarsit cei trei viteji ! Abisai, fratele lui bah i fiul lui Teruia, era voevodul celor treizeci; el

a rapus cu sulita trei sute si era vestit

futre cei treizeci.

Dintre cei treizeci el fu cel mai slavit si fu capetenia lor, dar n'a ajuns pe cei trei.

Elifelet fiul lui Ahasbai din BetMaaca ; Eliam, fiul lui Ahitofel din Ghilo ; Hetro din Carmel; Paarai din Arba;

Ioil, fiul lui Matan din Toba, Bani din Gad; Tele() Amonitul; Naharai din Bee-

rot, scutierul lui Ioab, fiul lui Teruia; Ira din latir; Gareb din latir; Une Heteul. Peste tot, treizeci sapte.

24.

David numeird poparul. .111tinia pedeapsa lui Dumnezeu.

Apoi Benaia, fiul lui Iehoiada, b5,rbat viteaz, cu multe fapte vitejesti, de felul lui din Cabeteel; el a rapus pe cei doi fil ai lui Ariel din Moab. Tot el a coborit si a rapus leul din fundul unei fantani, inteo zi cand ningea.

inca o data impotriva lui Israil i a inta-

de om; i macar cä egipteanul avea o suliti in mana, el s'a dus la egiptean, cu un toiag, i i-a smuls egipteanului sulita din mana i 1-a omorit cu

« Str5,bateti,

Tot el a ucis un egiptean, o namila

lui.

ratat pe David impotriva Jor, zicand: Haide, numarii, pe Israil si pe luda ». Atunci regale a poruncit lui Ioab capitanilor ostirii, care erau cu el: toate semintiile lui Israil, din Dan pb,nii in Beerseba, numärati poporul, ca sä tiu i eu nu!*

Aceste fapte savb.rsit-a

Benaia,

fiul lui Iehoiada, si era vestit futre cei treizeci de viteji. El a intrecut in slava pe cei treizeci, dar n'a ajuns pe cei trei; si David l-a pus capitan peste garda sa. Asael, fratele lui Ioab, era futre cei treizeci. Tot astfel Elhanan, fiul lui Dodo din Betleem. Sama din Harod; Elica din Harod ; Helet din PaIti; Hira, fiul lui Iches

din Tecoa; Abiezer din Anatot; Sibecai din

Hilo;

Dar mania Domnului s'a aprins

Talmon din Alioli; Maharai din

Netofa; Heled, fiul lui Baana din Netofa ;

Itai, fiul lui Ribai din Ghibeea lui Veniamin ;

Benaia din Piraton; Hidai din

Nahale-Gaas;

Abibaal din Araba; Azmavet din

Atunci Ioab a grita catre rege:

Domnul Dumnezeul tau si inmulteasca

poporul inca de o sutil de ori pe agita ochii Mariei Sale, stapa,nului meu,

vada aceasta. Dar pentru ce staplimul meu, regele, nutreste acest gand?* Totusi porunca regelui a biruit pe Ioab si pe c5,pitanii ostirii, iar Ioab capitanii ostirii au iesit din fata regelui ca sa numere poporul Israil. Si au trecut Iordanul si au inceput cu Aroerul l cu cetatea care se afla, in Apoi, au strabatut semintia lui Gad pana la Iazer. Au ajuns dupa, aceea in Galaad In tara Hetitilor, la Cades, i s'au indreptat spre Dan si de aci spre Sidon. Apoi au sosit la ceta,tea Tirului In toate cetätile Hevitilor si ale Canaanitilor, apoi au mers l'atine la Beerseba, la miazit-zi de Iuda.

Astfel, au cutreerat toata tara si

Eliahba din Saalbim ; Iasen din

dupit noua, luni i douazeci de zile s'au intors la Ierusalim.

Fiul lui Sama Hararitul; Ahiam,

numarul care iesise la numaratoarea, po-

Bahurim ;

Gun ; Ionatan,

fiul lui Sarar din Harod;

Atunci bah a incredintat regelui

porului, ¡din Israil eran opt sute de

348 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTItIA A REGILOR, 1 de razboinici manuitori de sabie, iar in luda erau cinci sute de mii de insi. Lisa, inima lui David s'a zbatut In el dupi ce a numarat poporul. Apoi

David a gait &are Domnul: s Pica-

tuit-am foarte intru ceea ce am faptuit! Ci acum, Doamne, iartä faradelegea robului tau, eitoi nerozie mare am savarsit !*

Si s'a sculat David a doua si de dimineatä, iar cuvantul Domnului s'a indreptat &titre Gad vaziitorul, i i-a zis:

s Du-te si graieste lui David: Asa

rosteste Domnul! Trei lucruri iti pun inainte. Alege-ti unul dintre ele, ca sa ti-1 adeverese !*

Deci Gad a venit la David pi i-a dat de veste i i-a spus: o Ce vrei? Sa

hantue sapte ani foametea in tara, ori fugi trei luni dinaintea dusmanului tau

si el sit te urmareaseä, ori sä se abata

Ci David, vazand pe ingerul care prapadea poporul, a rostit citre Domnul

s'a tanguit: s Iata, eu am pacatuit farildelege am facut. Dar aceste oi ce au filcut? Porneasca mama ta impotriva mea si impotriva familiei mele ! s

Si in aceeasi si venit-a la Gad David si i-a spus: o Du-te t¡i cladeste Domnului un jertfelnic, pe aria lui Aravna Iebuseul !*

Si s'a dus David, dupi euvantul

lui Gad si dupit porunca Domnului. Si and s'a uitat Aravna si a vazut pe rege si pe curtenii sai ca vin spre el, atunei le-a iesit Aravna inainte i s'a inehinat regelui cu fata pan& la pamant. Si a griiit Aravna: o Pentru ce a venit Maria Ta, stapanul meu, la robul sau ? i Raspuns-a David: o Ca sa cumpär de la tine aria si sñ. chides° un jertfelnic Domnului, ea sa se curme bataia noro-

peste tali, trei zile de ciuma ? Acum, gandeste-te i vezi ce raspuns sa duo celui

dului

In mana Domnului, cad mari aunt indurarile lui, dar in mana oamenilor sa

treeratoarea i jugulboilor in loo de lemne.

ce m'a trimis ?* Raspuns-a David lui Gad: s Sunt la mare cumpanit ! Sä cadern mai bine nu mai cad ! *

Astfel alese David ciuma, si era

toemai vremea secerisului de gram, cand

ineepu bataia in popor. Deci Domnul slobozi ciuma in Israil, de dimineata pan& la vremea hotaritii. Si au murit din popor, din Dan Valli in Beerseba,

saptezeei de mii de oameni. Si Domnul trimise un inger la Ierusalim ea

pustiascá. Ins& Donanului

i-a parut ram de acest pretpad si a poruncit ingerului care ucidea poporul: Destul maim ! Trage-ti mana inapoils lar ingerul Domnului se gases la aria lui Aravna Iebuseul.

Dar Aravna a

zis lui David: jertfea,sca, Maria Sa, etapanul meu,ce va socoti ea este bun in ochii

Iata boll, pentru arderea de tot, si

Toate acestea, Mina Ta, le darueste Aravna Märiei Tale ! » Apoi a mai zis Aravna catre rege: o Domnul

fie tie milostiv ! Dumnezeul tau Elsa regele i-a raspuns lui Aravna: Nu aya, ei vreau sa o cumpar cu bani

pesin si nu voi jertfi Domnului Dum-

nezeului meu arderi de tot, luate pe

degeaba s. Deci a cumparat David aria boii pe pret de cincizeei de sieli de

argint.

Si a zidit acolo David jertfelnic Domnului si a adus arden i de tot pi jertfe de pace. Si astfel s'a milostivit Domnul de tarii, si bataia a fost curmatä, din Israil.

CARTEA iNTMA A REGILOR 1.

So/omon.

1. Si regele David era batra,n, batran de zile, i cu toate ca-1 inveleau cu ve-

linte tot nu-i mai era cald.

2. Atunci dregatorii i-au spus: s SLI, cautam pentru stapanul nostru rege, o tanarit fecioara, care sii-1 slujeasca, pe rege i sitA fie ingrijitoare, iar cand se

va culca la pieptul säu, si-i fie cald domnului meu rege 349

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A RE GILOR, 1

Ea i-a raspuns: a Tu, Maria Ta,

Si au cautat in toatii tara lui E:zafa o fata frumoasa, si au glisit pe Abisag Sunamita, pe care au adus-o la rege. Si fata era tare mandra! Si. a fost

tau, roabei tale: 4 Solomon fiu/ tau va domni dupil mine si el va sta pe scau-

ingrijind de rege vi-i slujea tui, dar regele

nul meu o.

nu a cunoscut-o. Insa Adonia, fiul Haghitei, s'a trufa, i cugeta: Eu voi fi rege ! aSi si-a pregatit ca,r i citlitreti, i cincizeci de oameni care si alerge inaintea lui,

Filiada tata] saz nu-1 tinuse de

räu In vremea vietii lui i nici nu-i zisese:

a De ce faci aya? Dar si el era tare frumos la chip si fusese nascut dupa Absalom.

El se intelesese cu Ioab, fiul lui

Teruia, i cu Abiatar arhiereul, care erau

de partes. luí Adonía, Pe cfind Tadoc arhiereul, impreuna cu Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Simei i Rei, vitejii lui David, nu tineau cu Adonia. Si Adonia a facut ospat la e piatra

sarpelui a, care se da Janga Cismeaua Roghel, cu vite mici i rnari i vitei grasi, si a poftit pe toti fratii lui, feciorii

regelui, si pe toti barbatii din luda, care slujeau pe rege, lar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji si pe Solomon, fratele lui, nu i-a poftit. Atunci a zis Natan catre Batseba, mama lui Solomon: Ai auzít, cred, ea,

Adonia, fiul Haghitei, s'a &cut rege,

fata ca domnul nostru David sä stie ceva ?

Si iata acum, vino si te sfatuese cum sa-ti scapi viaja ta i viata fiului tau Solomon.

e

T'Ara indata la regele David si-i apune: a Oare nu te-ai jurat tu, Maria

Ta, roabei tale si nu mi-ai fagaduit: Fiul tau va fi dupli mine rege i va

sedea pe tronul meu *? Pentru ce a ajuns rege acum Adonia ? Si in vi-eme ce tu vei grai cu regele,

ai facut jurilmant pe Domnul Dumnezeul

Dar iata ca acum Adonia a ajuns rege, fitrA ca tu, M'aria Ta, s'a stii nimio.

graso

Ba el a mai junghiat boi, vite i multime de oi s't a poftit pe

toti fiii regelui, pe Abiatar arhiereul pe loab gheneralul ostirii, iar pe Soloraon, robul tau, nu 1-a poftit. Si acum, Stapane, M'aria Ta, ochii

intregului Israil stau atintiti spre tine, ea sil arati cine se va sui pe tron, tine, &apane, Mafia Ta! Altfel, dupií ce Ataxia Sa rege/e va

adormi cu párintii säi, eu i fiul meu Solomon vom fi socotiti ca mari vinovati.o

Dar pe ca,nd ea vorbea cu regele, jata ea a sosit tfi profetul Natan. Si i s'a dat de veste regelui: s Tata' profetul Natan !* Si el a intrat inaintea regelui i i s'a inchinat pana la pamant. Si i-a zis Natan: a Tu,' Stapane, Miíria Ta, trebue sil fi zis: a Adonia sa fie rege dupa mine si sa se suie pe tronul meu De vi-eme ce el s'a pogorit astizi

a junghiat boi, vitei grasi si multe oi

si a poftit pe feciorii regelui si pe Ioab gheneralul otirii i pe Abiatar arhiereul. iata-i ci. ei mananea si beau inaintea lui i striga: e Traiasea regele Adonia! o lar pe mine, sluga ta, pe Tadoc arhiereul, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, si pe Solomon, robul tau, nu ne-a poftit. Oare lucrul acesta s'a fiícut cu invoirea ta, o, Stapane, Mario. Ta, fiíra

ea tu si vestesti pe servii tal eine se

va sui dupá, el pe tronul Mariei Tale, stäpanul meu ?

Atunci a rlispuns regele David si

a zis: e Chemati la mine pe Batseba! aSi

eu voi intra dupft tine si-ti voi intari

Batseba a intrat i a stat inaintea regelui.

Si a intrat Batseba in iatacul re-

este Domnul care a mantuit sufletul meu din toate stramtoiarile !

Si regele s'a jurat i a zis: s Viu

spusele tale !

gelui. i regele era tare Jalarán, iar Abisag

Sunamita cauta de el. Si cand Batseba s'a plecat la pamant i i s'a inchinat regelui, regele a intrebat-o: a Care este pricina ta ? *

Precum m'am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israil ca fiul tau Solomon va domni in locul meu i el se va sui pe tronul meu, a,sa voi face astazi !*

350

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 2

Dar Ionatan i-a riispuns lui Adonia: s Dimpotrivii! Domnul nostru, David, a facut rege pe Solomon.

Atunci s'a plecat a't s'a inchinat Bataeba cu fata la pamant inaintea regelui ai a zis: Viu sä fie in veci regele meu David !s Pe urma regele David a poruncit:

44.i regele a trimis cu el pe Tadoc

arhiereul, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe Creti i pe Pleti,

« Chemati pe Tadoc arhiereul, pe profetul Natan i pe Benaia, fiul lui Iehoiada!*

l-au suit calare pe catarul regelui. lar Tadoc arhiereul, impreuna cu profetul Natan 1-au uns rege in Ghihon si au purees de acolo inapoi cu bucurie. Aceasta este za,rva pe care ati auzit-o

ei au intrat inaintea regelui.

Atunci regele le-a poruncit: e Luati

cu voi pe dregatorii stapanului vostru

suiti calare pe Solomon, fiul meu, pe catfirul meu i sa va, duceti cu el pan& jos la Ghihon. 34.i acolo Tadoc arhiereul i profetul Natan unga rege peste Israil

in cetate ! »

i Solomon chiar s'a suit pe tronul regatului. Apoi au venit i dregatorii regelui i-au urat regelui David, domnul nostru, aya: e Sit dea Dumnezeul tiiu ca numele

sunati din trâmbita ai sa strigati: « iascit regele Solomon !

lui Solomon ea fie mai vestit cleat al tau ai scaunul lui sit fie mai presus decat scaunul tau! » i regele s'a plecat In patul lui cu fata spre pamant.

Apoi sä veniti impreuna, cu el, ca sa se Buie pe tronul meu si el sa, domneascii, in locul meu, caci pe el

1-am pus stapanitor peste Israil si peste

In urma, regele a cuvantat astfel:

luda. *

Atunci a raspuns Benaia, fiul lui Iehoiada, ai a zis: i Aaa sa fie! Domnul Dumnezeul stapanitorului meu rege sa-i adevereasa spuaa!

Binecuvantat sit fie Domnul Dumnezeul lui Israil, care mi-a dat astazi un urmaa la tronul meu ai pot sa-1 vad cu ochii mei ! *

Atunci Tadoc arhiereul, profetul

ai s'a due ai s'a prins cu mainile de coal,nele jertfelnicului.

an suit calare pe Solomon pe catarul

Solomon: s Adonia se teme de regele

Atunci toti cei poftiti, care erau cu Adonia, cuprinai au fost de spaima fiecare a apucat caro incotro. Dar si pe Adonia 1-a cuprins spaima de Solomon, de aceea s'a sculat

i precum a fost Domnul cu Maria Ta, stiipanul meu, asa sa fie ai Cu Solomon, sa inane tronul lui mai mult decat tronul stapánului meu David ! *

Natan i Benaia, fiul lui Abiatar, impreuna cu Creti i Pleti, s'au pogorit regelui David si I-au dus Ghihon.

pang la

Acolo, Tadoc arhiereul a luat cor-

nul cu mir din cortul descoperirii si a uns pe Solomon. Apoi an dat porunca sa sune trambitele, si tot poporul a strigat:

Tfaiasca regele Solnmon !

i tot poporul a pornit in urma

i poporul se prinsese in hora ai se veselea cu veselie mare, incat pamantul se cutremura de chiotele lui. i a auzit Adonia i toti mesenii lui.

lui, caci ei ispravisera de mancat, ai a auzit i loab glasul trambitei ai a zis: Ce este zarva aceasta in cetate ? i pe cand vorbea el, iata, ea a sosit Ionatan, fiul lui Abiatar. i a zis Adonia: antra, ca tu eati om bun si de isprava, aducator de veste buna!

Dar cand i s'a dat de afire lui

Solomon, §.1 iat7a, ca, s'a apucat cu mai-

nile de coarnele jertfelnicului i zice: Sà-mi jure acum regele Solomon ea, nu va omori pe robul sau cu sabia s, Solomon a riiepuns: s Daca, va fi om de isprava, niel un fir de par nu i se va clinti, iar dacá va fi ticalos, sabia il va ajunge i va muri ! * Apoi a dat poruncit sä-1 ia de la jertfelnic i sä-1 aduca la sine.

i Adonia

s'a inchinat inaintea regelui Solomon, iar regele i-a zis: 4 Pleaca la casa ta! * 2.

Moartea lui David.

1. Cand s'a apropiat vremea mortii

lui David, el i-a dat fiului situ Solomon aceste povete: 351

www.dacoromanica.ro

CARTEA ItNTILk A REGILOR, 2

4 Eu pornesc pe calea pe care toti

pamantenii merg. Fii barbiitos i lii om ! Pazeste credinta catre Domnul Dum-

nezeul tau ea si umbli in chile lui i si tii cu tirie legile lui, poruncile lui, indreptilrile lui i descoperirile lui, precum aunt serse in legea lui Moise, ca izbutesti in tot lucrul de care te vei apuca i ori incotro te vei intoarce, Ca Domnul tina fagiduinta pe care igni-a facut-o mie: Daci, liii tai vor pazi fir& prihana calea vietii lor, umblind inaintea mea cu credinta, din toata mima lor si din tot sufletul lor, urmasii tal nu se vor curma de pe tronul lui

Tu stii ce mi-a ficut mie Ioab,

fiul lui Teruia, cum i celor doi cipitani ai ostirilor lui Israil, lui Abner, fiul lui Ner, i lui Amasa, fiul lui Ieter, cum i-a ucis i cum a varsat in vreme de pace

sang° ea in rizboi si s'a rizbunat i a pitat cu sange nevinovat braul de pe coapsele mele i incaltamintea din picioarele mele. SA, te porti cu el dupi socotinta ta,

ca se, nu se pogoare cu pace in Seol

cdruntetea lui. Cu fili lui Barzilai din Galaad fil indurator i sâ fie laolalta eu musafirii

care manancli la masa ta, cad tot asa m'au intampinat i ei pe mine cand am

fost silit sit fug din fata lui Absalom, fro,-

tele tau.

Dar iatä ea tu ai lfinga tine pe

Simei, fiul lui Ghera, Veniaminitul din

Bahurim. El m'a blestemat cu crunt

Atunci Adonia, fiul Haghitei, a venit la Batseba, mama lui Solomon. Si ea 1-a intrebat: 4 Cu gaud bun vii tu ?

Si el i-a rispuns: Cu gaud bun !*

Si el i-a zis: s Am o verba cu tine! *

Si ea i-a rispuns: o Spune ! 6 Tu stii ce. a mea a fost domnia

spre mine erau atintiti ochii intregului Israil ea s'a me. faca rege, dar domnia a trecut la fratele meu, cad de la Domnul

i-a fost dat asa. Acum am sa-ti fox o rugaminte ; nu-ti intorci fata ta de la mine !» Si ea a zis: * Spune I » VI el i-a spus: s Roagit-1 pe regele

Solomon sa nu-si intoarca fata i sa-mi dea pe Abisag Sunamita de femeie

Si ea i-a raspuns: o Bine I Am sa vorbesc cu regele pentru tine !

Dar cand a intrat Batseba la

vorbeasca pentru regele Solomon ea Adonia, s'a sculat regele i s'a dus inaintea ei i i s'a inchinat, si a statut pe tronul sau. Si a fost pus un tron i pentru mama regelui, si ea a stat de-a-dreapta lui. Si ea a inceput se. zici: o Am si-ti

fax: o micii, rugilminte, sa nu-ti intorci fato !# i regele a rispuns: oCere, maleo mea, c5,ei nu-mi voi intoarce fata !

Si ea a urmat Cu vorba: o dai de femeie lui Adonia, fratele tau, pe Abisag Sunamita ! *

Atunci regele Solomon a raspuns mamei sale asa: o De ce ceri tu pentru Adonia pe Abisag Sunarnita ? Cere mai degraba domnia, cici el este frate mai mare

blestem in zivarcând pornisem spre Ma-

decat mine, fiindeil de patea lui este si

ramant in fata Domnului si am zis:

Domnul si a zis: « Asa ia-mi faca mie

hanaim. Si mi-a iesit in intampinare la Iordan, de aceea m'am legat cu ju-

oNu te voi omori cu sabia!* Dar tu sa nu-1 cruti, caci esti om intelept i vei sti ce sa-i faci ca ea pogori ciruntetea lui cu sange in Seol. Apoi David a adormit cu sai fo'i a fost ingropat in cetatea lui David.

Vremea cat a domnit David peste

Israil a fost de patruzeci de ani: sapte ani in Hebron si treizeci i trei de aid in Ierusalim.

Si Solomon s'a suit pe tronul lui David, pkintele sau, ii domnia lui s'a in tarit foarte.

Abiatar arhiereul i Ioab, fiul lui Teruia

Si s'a jurat regele Solomon pe

Dumnezeu,

i asa sa am parte, daca

ceea ce a grait Adonia, n'a grait spre pierzarea lui!

Dar viu este Domnul, care m'a

intärit i m'a suit pe tronul lui David, tatal meu, care mi-aintemeiat casa precum

mi-a figiduit ; astizi Adonia va muri ! * Si indata a trimis regele Solomon pe Benaia, fiul lui Iehoiada, care I-a lovit si 1-a omorit.

lar arhiereului Abiatar i-a spus regele: o Du-te la mosia ta in Anatot, clici esti vrednic de moarte, dar astázi

352 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTILIA A REGILOR, 3

nu te voi omori, fiindeit ai purtat chivotul Domnului Dumnezeu inaintea lui David, tatal meu, i ai pätimit tot ccea ce a piitimit si tatäl meu!

Atunci Simei a riispuns regelui:

aBun este cuväntul, i precum a poruncit

stiipitnul meu, asa va face robul tau! *

$i a locuit Simei in Ierusalim

Si 1-a izgonit Solomon pe Abiatar nu mai fie arhiereu al Domnului, ca sii se implineascä cuvantul rostit de Domnul, pe

vreme.

lar dupii, un rästimp de trei ani, doi din robii lui Simei au fugit in Gat

la Achis, fiul lui Maaca, regele din Gat. $i i s'a adus veste: a Iatit, robii tal aunt in Gat ! Atunci s'a sculat Simei f4 a pus

care I-a rostit pentru casa lui Eli, in Silo. Cänd vestea despre aceasta a ajuns

la bah

did Ioab trecuse de partea

lui Adonia si nu linuse cu Solomon

a

fugit Ioab la cortul Domnului si s'a

samarul pe asinul lui si a plecat in Gat la Achis, ca sä-si caute robii. i dupà, ce a adus robii din Gat, plecat Simei

apucat de coarnele jertfelnicului. Si i- au dat de stire lui Solomon: Ioab a fugit la cortul Domnului i iatii-I längä jertfelnic ! » Atunci a trimis Solomon pe Benaia, fiul lui Iehoiada, cu porunca: a Du-te de-1 omoarii! Si s'a dus Benaia la cortul Domnului i i-a zis: « Asa zice regele: Iesi! Si. el a riíspuns: « Nu ies, ci aici vreau sit mor I

I s'a spus lui Solomon M. Simei a plecat din. Ierusalim si s'a dus in Gat si s'a intors. Atunci a trirnis regele sd cherna pe

Simei i i-a zis: a Nu m'am jurat eu oare

pe Domnul si nu V.-arn hothrit: a In ziva &And vei iesi i vei pleca incotrova,

Atunci s'a intors Benaia la

stii cii vei fi omorit» ? Si atunci tu mi-ai räspuns: a Bun este cuvântul Am

rage cu räspunsul acesta: late,' ce grd,ieste Ioab i iatii ce mi-a rdspuns ! » Atunci regele i-a spus: a Fki-i precum a grdit. Omoarii-1 i ingroapii-1, ca sä depärtezi de mine si de casa tatdlui meu Angelo pe care I-a viirsat Ioab ! Si. sit intoardi Domnul in capul lui stongele värsat in zadar, fiinddi a omorit

auzit !

Pentru ce deci n'ai päzit jurd.mäntul Domnului i porunca pe care 0-am poruncit-o ? Atunci a rostit regele ciitre Simei: Tu singur stii, i inima ta 11 stie,

rilul pe care 1-ai facut lui David, tatiil meu. Dar Dumnezeu sit intoarcii, räul tiiu in capul

pe cei doi bärba# mai drep# FA mai buni decb,t el, foi i-a ucis cu sabia färii, stirea tatalui meu: pe Abner, fiul lui Ner, cdpi-

!

Si Regele Solomon sit fie binecuvdntat i tronul lui David ad, stea neclintit inaintea Domnului in veac ! Apoi regele a poruncit lui Benaia,

tanul otinii lui Israil, si pe Amasa, fiul lui Ieter, ciipetenia otirii lui Iuda. Si sangele lor viirsat sit cadä in capul lui bah si al seminfiei lui in veci,

fiul lui Iehoiada. Acela a iesit si 1-a omorit.

iar David, semintia lui,neamul lui i tronul lui sit aibä deapururi pace de la Domnul !» Si a plecat Benaia, fiul lui Iehoiada,

3.

si 1-a lovit si a murit. Si el a fost ingro-

Celsätoria lai Solomon. .11Iarea lui infelepciune.

pe Tadoc arhiereul, in locul lui Abiatar. Pe urmil, regele a trimis sä cheme pe Simei i i-a zis: a Zidestegi casá. in

1. $i dupit ce regatul s'a intiírit sub stdpfinirea lui Solomon, s'a inrudit Solomon cu Faraon, imparatul Egiptului, si s'a disiitorit cu fiica lui Faraon i a adus-o in cetatea lui David, pan& ce si-a

pat la conacul lui, in pustie. Atunci regele Solomon a pus pe Benaia, fiul lui Iehoiada, peste ostire

Ierusalim i locueste inteinsul, lar de

aici sk nu mai iesi nichieri !

lar in ziva cand vei iei i vei

sfdrsit de zidit palatul sau i teinplul Domnului, precum i zidul din jurul

trece apa Chedronului, sii tii cii vei fi

Ierusalimului. 2.1nsä. poporul aduceajertfe pe fiinddi pan& in zilele acelea nu fusese incit

intoarce in capul tau! o

zidit templu inchinat Domnului.

omorit, i sfingele värsat do tine se va 353

www.dacoromanica.ro

23

CARTEA INTAIA A REGILOR, 3 1i Solomon iubea, pe Domnul, fiindcit umbla dupit povetele tatalui sAu David, dar aducen jertfe i tämtlieri pe in5,1timi.

°data regele s'a dus ca s aducä

jertfit la Ghibeon, pe cea mai de seama inaltime, si pe acelasi jertfelnie a adus

o mie de arderi de tot. In Ghibeon, Domnul i s'a arittat lui Solomon in vis de noapte i i-a zis Dumnezeu: o C,ere ce sä-ti dau! Attmci Solomon i-a ritspuns: Tu ti-ai arittat induritrile tale cele mari catre David, phrintele meu, fiindcii, el a umblat inaintea ta in adeviir, in cucernicie intru neprihanirea inimii, i i-ai pii-

strat mereu indurarlie tale, si i-ai dat un fecior care astäzi stá pe tronul lui. 1i aeum, Doarnne Dumnezeul rneu,

tu ai pus pe robul tttu rege in locul lui David, tatäl meu. Dar eu sunt om tanar si nu stiu calen vietii mele. 1.1 fiindcit robul titu se aflä in mij-

locul poporului titu pe care 1-ai ales, popor mare, °are nu se ponte numära, nici socoti din pricina

Pentru aceasta d5, inimä intelegittoare robului tau, ea sä stäpftneascit poporul tau si sä osebeasc5, binele de ritu, m'id cine ar putea sá domneasc5, peste poporul tau cel afara din cale de mara? o 1.1 i-a pläcut Domnului cuväntul, di Solomon i-a cenit tocmai acest lucru. De aceea Dumnezeu i-a räspuns: o Fiindca ai cenit numai acest lueru n'ai cenit viatb, lung5,, niel bogatie

nici viata vrajmasilor tOi, ci ai cenit Intelepeiune 'ea .13á; faci dreptate,

lata ca-ti implinese cuväntul tau! Iat5, ca-ti voi da intelepciune i pricepere, ca 85, fui cum n'a mai fost altul inain-

tea ta si cum nici nu se va mai ivi dup.& tine.

Dar si ceca ce n'ai cenit iti voi da: bogatie i márire, incitt nici unul dintre imparatii din vremea ta nu va

fi ca tine. lar daca vei umbla in chile mele vei pâzi legile i poruncile mete, precum a umblat David, parintele täu, voi da i vio*, Jungâ. » 15. Citnd s'a desteptat Solomon din somn, iatit ca fusese vis cu tblc. Apoi

s'a intors in Terusalim, a stat inaintea chivotului legamántului Domnului i a

adus arden de tot, jertfe de pace si a

facut ospät pentru dregatorii säi. Atunci au venit la rege douit femei desfrb,nate i s'au infatisat inaintea lui. 1i una a zis: # Rogu-te, doamne, eu i femeia aceasta, stam in aceeasi casa i eu am näscut cu ea in cas5,. 1.1 dupa trei zile de la nasterea copilului meu, a näscut i femeia aeeasta. eram noi singure. Nimeni strain nu

se afla cu noi In C8.96 ci numai noi amândoult eram in casii.

Dar noapte,a a murit hui femeii

acesteia, fiindca in somn s'a dat peste el.

1i in puterea noptii s'a sculat

mi-a luat pe fiul meu de litngá, mine, pe cfind roaba ta dormea, i 1-a pus la piep-

tul ei, iar pe fiul ei cel mort, 1-a pus la pieptul meu. lar alud m'am

sculat 85-mi al5,ptez copilul, jata cá, era mort, i dimi-

neata cánd m'am uitat mai cu luare

aminte la el, nu era el copilul pe ca,re 11 n5,scusem.

Dar cealalta, femeie a iáspuns: Nu! Fiul meu este cel viu, iar fiul tau

este cel mort ! u lar ea Ii spunea: o Al thu

este cel mort si al meu este cel viu!

1i pe când ele vorbeau inaintea regelui, Regele a prins a gr6,i: #Una zice: o Cel viu este fiul meu, i cel mort al täu », iar cealaltä: o Nu! Cel mort este fiul tau i col viu al meu! Apoi regele a poruncit: Aduce ji-mi o sabie! 1.1 dupä ce au adus o sabie inaintea regelui, Regele a poruncit: o Titiati copilul

cel viu in doua i dati jumätate la una

jumitate la alta!»

26. Atunci femeia al citrei copil era

viu a rlispuns regelui fierbea inima ei pentru copilul ei i-a zis: # O, Doamne ! Dati-i ei copilul cel viu i nu-1 ornoriti! lar cealaltà zicea:

o Si% nu fie nici al meu, nici al tau! »

Atunci regele

a prins a grai:

ei copilul cel viu si nu-1 omoriti!

Ea este mama lui ! 11 a auzit tot Israilul de judecata

pe eare a facut-o regele i toti 11 einsteau

354 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 4,5 pe rege,

fiindcä vedeau cä inteinsul

este intelepciunea lui Dumnezeu ca sa faca dreptate. 4.

Dregcltorii ?i, mclrirea lui Solomon.

1. Si regele Solomon a fost rege peste tot Israilul. 2. lat.& marii dregatori ai Azaria, fiul lui Tadoc, arhiereul sfetnic ; 3. Elihoref i Ahia, fili lui Sisa, erau scriitorii regelui; Iosafat, fiul lui Ahilud, era cronicarul; 4. Benaia, fiul lui Iehoiada, generalul ostirii; Tadoc i Abiatar emu arhierei. 6. Azaria, fiul lui Natan, era vistiernicul regelui, iar Zebud, fiul lui Natan, era omul apopiat al regelui ; Ahisar era ispravnicul palatului; Adoniram, fiul lui Abda, era marele

supraveghetor peste lucrarile obstesti.

Si Solomon avea doisprezece isprav-

nici peste tot Israilul, care ingrijeau de hrana regelui Efi de casa lui. i anume fiecare, cate o lunä pe an, trebuia sa-i aduca merinde. Tata numele lor: Ben-Hur in muntele Efraim. Ben-Decher in Ma,cat i in Saalebim, Bet-Seme, Elon ffi Bet-Hanan.

Ben-Hesed in Arubot. El mai aves,

tinutul Soco si Hefer.

Ben-Abinadab peste tot plaiul Dor.

Tafat, fiica lui Solomon, era femeia lui. Baana, fiul lui Ahilud, peste Taanac i Meghido, peste tot Bet-Seanul,

laugh, Tartan, mai jos de Izreel, de la

Bet-Sean si panii, la Abel-Mehol, pan& dincolo de Iocmeam. Ben-Gheber peste R,amot-Galaad; ale lui erau asezarile lui Iair s, fiul lui Manase, care sunt in Galaad. Al lui

era plaiul Argob care este in Basan: saizeci de cetati mari inconjurate cu ziduri i porti cu :maneje de mama. Ahinadab, fiul lui Ido, la Mahanaim.

16. Ahimaat in Neftali. i el a luat pe Basemat, fiica lui Solomon, de sotie.

Baana, fiul lui Husai, in Aser

Bealot.

Iosafat, fiul lui Paruah, in Isahar. Simei, fiul lui Ela, in Veniamin.

Gheber, fiul lui Un, in tinutul

Galaadului, tara lui Sihon, regele Amori-

a lui 0g, craiul Basanului. El era singur ispravnic peste acest tinut. luda i Israilul erau multi ca nisipul marii ; mancau, beau si se vetilor,

seleau.

5.

Pregcltiri pentru cleidirea templului.

Si Solomon stäpanea toate regatele de la fluviul Eufratului pan& in tara Filistenilor i pan& la granite, Egiptului,

care Ii aduceau daruri si au fost supuse lui Solomon, in tot timpul vietii lui. Solomon avea nevoie pentru hranä

pe fiecare zi de treizeci de cori de la,mura

de fain& si de saizeci de cori de fain& de rand, Zece:vite mari, ingrasate, douazeci de vite de suhat, o auto de oi, in afarä de cerbi, cäprioare, capriori i gaste in grasate.

Cad el isi intindea stapanirea peste

tot tinutul de dincolo de Eufrat, de la Tifsah pang' la Gaza, si peste toti regii de dincolo de Eufrat i se bucura de pace din partea vecinilor Si asa, in toatä vremea domniei lui Solomon, Israil i Judo au trait in

pace, fiecare sub vita lui i sub smochinul lui, de la Dan ffi pan& la Beerseba. Solomon avea patru mii de iesle de cai pentru carele lui i douasprezece mii

de calareti. Si ispravnicii aveau grijii de hrana regelui Solomon si de toti cei care erau poftiti la masa regelui, fiecare in ctite o lun5 i nu ltisau lipseasca nimic. Cat despre orz i fan pentru caii de trasurä i cei de la carele de razboi,

fiecare aducea cu randul, in locul in

care se aflau. Si Dumnezeu i-a dat lui Solomon intelepciune, mare istetime i bogiitia duhului, ca nisipul de pe tiirmul märii. Intelepciunea lui Solomon intreces, intelepciunea Räsiíritenilor si era mai

presus decat tool& intelepciunea Egiptului.

El era mai fntelept decat orisicine

dintre Edomiti, decal Etan Ezrahitul,

366 www.dacoromanica.ro

23*

CARTEA INTAIA A REGILOR, 6 decb.t Heman, Calcol i Darda, fiji lui Mahol, iar numele lui era vestit la toate neamurile vecine.

mine! Eu Ii voi face voia ta, atat

incep'and cu cedrul Libanului i sffi,raind

descárca, iar tu sii-i primeati. In schimb,

pentru cedri cat

Solomon a rostit trei mii de proverbe, iar cantari, cinci mii. i el a mai vorbit despre copaci, cu esopul care create pe Mitiga ziduri; el a mai grait despre dobitoace, despre pasari, despre taritoare i despre peati.

Si din toate neamurile veneau

care mai de care sa asculte intelepciunea lui Solomon, precum i acei dintre regii pamantului care auzisera de intelepciunea lui.

In vremea aceea a trimis Hiram, regele Tirului, dregatori din parten sa

la Solomon, faldea Mime c'a fusese uns rege in locul tatalui sau, caci Hiram

fusese prieten cu David in toatti, vremea.

DupE, aceasta a trimis cuvant So-

i pentru chiparoai!

Slugile mele fi vor pogori din

Liban la mare, iar eu voi da porundi sa-i duca pe plute pana la limanul pe care mi-1 vei hotarl. Acolo eu li voi

ai tu sa-mi faci voia mea: sa-mi dai

paine pentru curten mea!'> Atimci Hiram i-a dat lui Solomon

lemn de cedru ai de chiparos, atat cat i-a fost voia,

Si Solomon i-a dat lui Hiram

douazeci de mii de cori de grita pentru hrana casei lui çi doub,zeci de mii de bati de untdelemn de mäsline. Asa, fi &idea Solomon lui Hiram an de an. Si Dumnezeu i-a dat, dup.& cum Ii fitgaduise, intelepciune lui Solomon, ai

intre Hiram i Solomon a fost pace, iar

lomon catre Hiram:

amandoi au incheiat legamant. i Solomon a hotarit zile de ciad,

numelui Domnului Dumnezeului s'a'', din pricina riízboaielor cu popoarele vecine,

de oameni. Pe aceatia i-a trimis in Liban cate


pana, cand Domnul nu le-a supus sub picioarele lui.

Dar acum, cand Domnul Dumdat liniate de jur-imnezeul meu prejur, ara duamani i fara intamplari

In tot Israilul. i cei care trebuiau faca, zile de ciad), eran treizeci de mii zece mii pe luna cu randul: o luna stii-

teau in Liban ei doua ama,. lar Ado-

niram era capetenie peste clacaai.

neaateptate,

i mai avea Solomon in munte aaptezeci de mii de salahori i optzeci de mii de pietrari.

zidesc templu intru slava Domnului Dum-

logofeti peste lucru ai care indemnau po-

Jata &E mi-am pus in gand sa

nezeului meu, precum a rostit Domnul

catre David, tata meu: Fiul tau pe care ti-1 voi da urmaa la tron in locul tau, el sa zideasca templu pentru pro-

slavirea numelui meu!

Porunceate deci ca ad mi se taie cedri din Liban, ai slugile mele sil fie voi cu slugile tale. Si simbria lor plati cat zici, flúida tu atii c.& la noi nu se gases° oameni priceputi ca Sidonienii la taiatul copacilor. Cana a auzit Hiram cuvintele lui Solomon, tare s'a bucurat ffi a zis:

Bine-

Mara de trei mü i trei sute de

porul la mima,.

i regele le-a dat porunca s'a scoata

pietre mari, pietre alese, pe care apoi le ciopleau, pentru temelia templului Dulgherii lui Solomon i zidarii lui

Hiram, impreunä cu cei din Biblos au

täiatai au cioplit lemnul rfi piatra pentru zidirea, templului. 6.

Solomon ridie,a templul Domnului. 1.

cuvantat sa fie astiizi Domnul care a

In anul patru sute optzeci

de

la icairea fiilor lui Israil din Egipt, in anul al patrulea, in luna Zif,

dat lui David fin intelept peste poporul acesta mare !

Apoi Hiram a trimis lui Solomon

cuvant: qtiu pentru ce ai trimis la

adica luna a doua a domniei lui Solomon peste Israil, a fost zidit templul Domnului.

356

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 6

i templul pe care 1-a zidit regele Solomon pentru Domnul era lung de saizeci de coti, lat de doudzeci i inalt de treizeci de coi. Pridvorul templului era lung de douazeci de coti in latul templului lat de zece coi in lungul templului. i a facut templului ferestre cu gratii dese de fier. Apoi a inaltat lâng zidul templului o cladire cu caturi in jurul peretilor templului, in jurul Sfintei Sfintelor.

Catul de jos era de cinci coti de

larg, cel de la mijloc de Eme coti i cel de al treilea de sapte coti, i s'au facut prichiciuri pe dinafara jur-imprejur, asa ca grinzile si nu sträpunga, peretii

La zidirea templului au folosit piatrá cioplitä, gata, iar de ciocan, de secure si de once unealta de fier nici nu s'a pomenit la zidire. Intrarea la catul de jos se gasea In dreapta templului, iar de jos te suiai pe scari inviírtite la rfindul din mijloc i apoi sus la rândul al treilea. Dupii ce templul a fost ispriivit de zidit, au acoperit templul cu grinzi i cu scanduri de cedru.

caturile pe care le-au zidit

langsa templu erau inalte de cinci coi, iar cladirea au imbriicat-o cu lemn de cedru.

Atunci a fost cuvantul Domnului catre Solomon: # Daca vei umbla in legile mele vei implini indreparile mele, Efi vei päzi toate poruncile mele ea sä, te calauzesti de ele, qi vei tine cu taxi() cuvintele pe

care le-am spus lui David, tata] tau. atunci in templul acesta pe care mi-1

Läuntrul templului era numai din cedru, sculptat cu flori imbobocite ghirlande de flori. Tot era cedru, iar piatrá nici ca se zarea.

Sfanta Sfintelor, tocmai in fundul templului, era intocmita ca sa se aseze inteinsa chivotul legamântului DomSfanta Sfintelor era lunga de dora-

zeci de coti, lata de douiízeci i 'Malta de douazeci de coti. Solomon a fitcut un jertfelnic din lemn de cedru, Inaintea Sfintei Sfintelor, i 1-a imbracat cu aur curat. Apoi Solomon a imbracat templul pe dinduntru cu aur curat i inaintea Sfintei Sfintelor a asezat o perdea pe un lant de aun. Templul 1-a imbracat peste tot cu aur, impreung cu jertfelnicul de dinaintea Sfintei Sfintelor.

In Sfanta Sfintelor a facut doi heruvirni din lemn de mäslin, fiecare

avánd zece coti Aripa unui heruvim era de cinci coti, iar aripa celuilalt era de cinci coti; deci, de la un várf al aripii pana la cela-

lalt, erau zece coi. Cel de al doilea heruvim avea el zece coti. Amandoi heruvimii aveau aceeasi mitsura i acelasi chip.

Inaltimea unui heruvim era de zece coti si tot asa era si al doilea he-

El a pus heruvimii in mijlocul

Sfintei Sfintelor. Aripile heruvimilor stä-

Israil si nu voi parb,si pe poporul meu Israil.

i a zidit Solomon templul i 1-a ispravit de fitcut.

untru peretii templului cu scanduri de cedru. De la pardosea i pana la podinä, a imbracat el templul pe dinlEtuntru cu lemn, iar pardoseaua templului a facut-o din scânduri de chiparos.

lungime.

ruvim.

zidesti, Eu voi siíráslui in mijlocul fiilor lui

Mai departe, el a acoperit pe dinla-

a facut Sfanta Sfintelor. Sfânta era de patruzeci de coti

nului.

templului.

i

Tot asa a imbracat el douilzeci

de coti, pornind din fundul templului, cu scánduri de cedru de la pardosea pana, sus la podina acoperisului. A.sa

teau intinse: aripa unuia ajungea la un perete i aripa celui de al doilea atingea alt perete, iar aripile Ion se loveau in mijlocul Sfintei Sfintelor, una de alta. $i heruvimii i-a imbracat cu aur. Toti peretii templului inläuntru afarii de jur-imprejur, au fost sculptati ca heruvimi, cu palmieri i cu ghirlande de flori.

Toata pardoseaua templului, Sfanta Sfintelor i Sfânta, a imbrlicat-o cu aur, 357

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 7

Apoi a cladit sala cu lungli de cincizeci de coti i lata de treizeci de coti, cu un cerda') la fata, avand stalpi i streasina.

La intrarea in Sfanta Sfintelor a fiicut usori de lemn de mäslin, in cinci muchii.

Usile aveau dotia .canaturi de lemn

In sfarsit, a zidit sala tronului, in care el facea judecata, adicä, divanul, pe care 1-a imbräcat cu lemn de cedru de la pardosea i pana la tavan.

de maslin cu sculpturi de heruvimi, de pahnieri si de ghirlande de flori pe care

le-a imbräcat cu aur, adica a poleit heruvimii i palmierii cu aur.

Tot asa i la intrarea in Sfanta a facut usori de lemn de maslin in patru

Palatul in care el avea sá locuiasca

a fost zidit in acelasi chip, inteo altä curte, indäratul cerdacului. i dupá felul

muchii,

cerdacului acestuia a fäcut o casä,

Cu douá usi de lemn de chiparos. Canaturile fiecareia din cele douä usi se

fiicei

deschideau i inteo parte si in cealaltä

sotie.

lui Faraon pe care o luase do

in tatani. Pe canaturi el a sculptat heruvimi ghirlande de flori, iar sculptura a imbilcat-o cu foi subtiri de aur. In sfarsit, el a imprejmuit curtea cea dinlauntru, cu trei randuri de piaträ, cioplita si un rand de grinzi

Toate aceste cladiri su fost facute din piaträ, luoratä, piatril dilata patrat, täiata cu ferestraul si in parten dinlauntru i in cea din afsra, de la temelie pii,na la ciubucul de la streasina, intinzandu-se de la curten templului pana la curten cea mare.

In anul al patrulea, in luna Zif, a pus el temelia templului Domnului,

alese, pietre foarte mari, de zece si de opt coti,

EA

de cedru.

lar in anul al unsprezecelea,in luna

Bul, adica, in luna a opta, a sfarsit de

zidit templul cu toatä, ze,strea dinteinsul cu toate cladirile de pe langil, el.

templul a fost zidit in sapte ani. 7.

Alte zidiri. Zestrea i odoarele templului.

La cladirea palatului sau a lucrat Solomon treisprezece ani, dupa care a

ispravit tot palatul sku.

i anume el a facut casa (i Padurea

Libanului » a o sutä de coti lungime cincizeci de coti latime i treizeci de coti ináltime, cu trei siruri de columne de cedru, si toate columnele aveau

capiteliuri de cedru.

Temelia a fost pusa din pietre lar deasupra pietre alese taiate

patrat i barne de cedru. Curten cea mare era imprejmuitä.

cu trei randuri de pietre fájate patrat si un rand de barne de cedru; la fel erau

curten cea dinläuntru a templului precum i curten palatului. Pentru aceasta, Solomon a trimis s6' aduch pe mesterul Hiram din Tir. El era fiu de vaduvii din semintia Neftali. Tatal sau era din Tir, mester In lucratul ararnei. Hiram era priceput, indemariatec i destoinic à faca, once lucru de arma. El a venit la regele Solomon

i

i-a facut toste lucrurile de

El a turriat in fata pridvorului douit columne de aramä

templului

Deasupra grindariei care se rezoma pe columne, era acoperämantul din lemn de cedru. Columnele se insirau, patruzeci i cinci la numar, in trei siruri de cate cincisprezece. Deci i grinzi erau numai trei

Cladirea avea trei randuri de ferestre unele in fata altora, i trei randuri de usi unele in dreptul altora. Toate usile i ferestrele aveau usori patrati.

368

inalte de optsprezece coti fiecare, iar rotundul fiecareia de jur-imprejur era de doisprezece coti. Grosimea era de patru degete, iar pe dinlauntru era goalä. Af,,a era si columna a doua.

El a faca douä capiteliuri de

aramii turnatii pentru capetele columnelor, de cinci coti unul si de cinci ce161alt.

El a mai facut doui horbote,

adicä impletituri, i inflorituri in forma

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 7

de lant pentru capiteliul de la varful colurnnelor, sapte la un capiteliu i apte la celalalt capiteliu. 18. Apoi a facut rodil, douit siruri

pentru fiecare borbota, ca sa acopere capiteliul de la varful columnelor. Tot aga a ficut i pentru columna a doua.

19, Capiteliul de pe varful columnelor era in forma, de floare de lotus. Capiteliul fiecareia din cele doua, columne avea deasupra incheieturii ciubucite si peste impletitura de borbota, doua, sute de rodii agezate in F,4 iruri

Fiecare carucior aves patru roate de arama, i osiile emu tot de aroma. La cele patru colturi eran stinghii de reazim pentru cazan si ele emu turnate. De jur-imprejurul gurii ca,zanului caeran inflorituri scoase in dará,' zanul era rotund ca un villatuc, iar lu-

cratura de pe el era ea pusá pe dea-

supra, si nu era mai nalt ca o jumittate de cot. Cutis, de tabla nu era rotunda, ci in patru colturi.

Cele patru roate erau asezate

iar osiile rotilor eran prinse de citrucior. Inältimea unei roti era de un cot i jumatate.

imprejurul fieciiruia. Rediile celor doua,

sub

El a asezat cele douii, columne in fata pridvorului templului. O columna, a asezato la dreapta i i-a pus numele

tilor unui car. Totul era turnat: osiile,

capiteliuri crau in totul patru sute.

Iachin, iar o alta columna a asezat-o

tablii,

Infatisarea rotilor era ca a ro-

obezile, spitele j butucii.

Iar deasupra columnelor era o infloritura, in forma, de lotus. i asa s'a

Cele patru stinghii eran puse la cele patru colturi ale fiecarui carucior. Stinghiile erau dinteo bucata cu caru-

ispritvit cu alcatuirea columnelor.

ciorul.

turnata, rotunda, de jur-imprejur, de zece

jumatate de cot inaltime, era o iesiturá, rotunda de jur-imprejur; iar caruciorul de jos si pana sus, osiile i táhliibe alca-

la stanga i i-a dat numeie de Boaz.

Apoi a facut marea, de aroma,

coti de la o margine pana la cealaltä,

de cinci coti tnalta, iar rotundul ei de jur-imprejur era de treizeci de coti. Sub buza ei de jur-imprejur

eran flori imbobecite puse pe doua siruri marea avea treizeci de cotide jur-Sm-

prejur. Ele erau turnate dintr'o bucati cu ea. Ea se sprijinea pe doisprezece boi:

troj cautau spre miazi-noapte, troj spre apus, troj spre miaza-zi i trei spre ra-

sarit, iar marea era de,asupra, lor. Ei irisa stateau cu trupurile inlauntru. Grosimea era de un lat de mAna,

buza ei era rasfranti in afara ea buza

unei cupe, ca o floare de lotus. Ea tinea doua, mii de bati. Apoi a mai facut zece cirucioare cu cazane de aroma. Un &arador era lung de potro coti, lat de patru coti i inalt de trei. Iatá cum era faptura lor: ele aveau tàblii, gi tábliile erau prinse in pervazuri.

Pe tilbliile dintre pervazuri eran sculptati lei, boj si heruvimi, tot asa pe pervazuri ;deasupra i dedesuptul leilor

boilor si heruvimilor erau ghirlande,

lucru de turnitor iscusit.

359

Asa dar, deasupra caruciorului, la o

tuiau un intreg. Pe tablii a seulptat heruvimi, lei palmieri, atat cat loo era pe fiecare tablie, i inflorituri de jur-fmprejur.

i ca acesta a turnat el zece citru-

oloare. Toate eran turnate dintr'o bucata rfi facute dupá acelasi tipar.

Apoi a facut el zece cazan° de

°rama, fiecare cazan de patruzeci de

bati, de patru coti inaltime, cate un

cazan de fiee,are carucior din cele zece.

39.i a asezat

cinci carucioare

la

miazi-zi de templu i cinci oarucioare la miaza-noapte. Marea a a.sezat-o in partes, de miaztt-zi a templului, Inspre miaza-zi i rasirit. Apoi Hiram a mai filcut oale, lopeti i ibrice de stropit. A,stfel a sfaxsit Hiram tot lucrul pe care 1-a avut de facut regele Solomon in templul Domnului :

Dourt columne °u cele doua, ca,pi-

teliuri rotundo in capul celor doua columne, cele dona impletituri ca de borbota ca s'a acopere capetele rotunde ale capiteliurilor de deasupra colunuielor,

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 8

Cele patru sute de rodii pentru

cele dou6 borbote, Ate dou6, siruri de rodii pentru fiecare din ele, ca sI acopere cele dou6 capiteliuri rotundo de pe capätul columnelor, Cele zece c6,rucioare impreun6 cu cele- zece cazane,

Marea si coi doisprezece boj de sub ea, Oalele, lopetile i ibricele de stropit. Toate ceste odoare pe care le-a Meat Hiram lui Solomon, pentru templul Domnului, au fost facute din mama lustruith.

Regele a poruncit s6 le toarne in tinutul Iordanului, la vadul Adama, intro Sucot si Tartan.

Toate aceste odoare le-a aF,lezat Solomon in templu. Dar fiindcit multimea,lor era nemisuratit nu s'a mai socotit greutatea ara,mei. i a mai fäcut Solomon teat&

zestrea care se af16 in templul Domnului: jertfelnicul de aur, masa de aur a punerii

inainte a päinilor, Cele cinci candelabro de aur carat de-a dreapta si celelalte cinci de-a stänga inaintea, Sfint,ei Sfintelor, flocandelele i clestii de aur, cutitele, ibricele de stropit din ele, piulitele i catuile de Lighenele,

aur carat. Chiar

tätânile canatelor usilor de la Sfanta Sfintelor si ale usilor

Dap& ce s'au sträns toti bätränii

lui Israil, preotii au ridicat chivotul, i au dus chivotul legii Domnului cortul descoperirii i toate odoarele sfinte care se aflau in cort, i pe care le duceau preotii i levitii. Regele Solomon si toti din obstia

lui Israil, adunati impreunä cu el, au

adus jertfe inaintea chivotului, bol i oi, care din pricina numitrului mare nu se puteau socoti si nici numära. i preotii au dus inlä,untru chivotul legtimântului Domnului la local lui, i 1-au pus in Sfânta Sfintelor sub

aripile heruvimilor.

lar heruvimii st6teau cu aripile

intinse peste local unde se afla chivotul heruvimii acopereau chivotul i parghiile lui.

Parghiile erau lungi i capetele lor se vedeau din Sfânta, care era in

fats, Sfintei Sfintelor, dar de afar6, nu se z6reau. i au ramas acolo piing, in ziva de azi.

In chivot nu se aflau decât cele doui table de piatra pe care Moise le asezase acolo in Horeb, And Domnul a Moat legämä.nt cu fiii lui Israil dupi ce-i scosese din pämäntul Egiptului. i când au iesit preotii din templa,

norul a umplut templul Domnului,

i

din Sfanta erau do aur. i cand s'a sfärsit tot lucrul pe

facä,

Asa c6 preotii nu puteau sä-si slujba, din pricina norulai, caci

slava Domnului umpluse templul.

Atunci a gritit Solomon: o Domnul

care 11 poruncise Solomon pentru tem-

a fácut soarele pe cer, dar el insusi s'a hotärit BAJA sälas in intuneric !

aurul, argintul precum i toate odoarele si le-a dat la vistieria templului.

M'arn incumetat sä-ti zide,sc templa ca 86' te odihnesti, 16,cas in care EA,' petreci, cas6 deapururi! s Acestea aunt

plul Domnupi, a adus Solomon toate darurile sfinte ale lui David, tathl säu: 8.

Eirmosirea sIdatului locas.

Atunci a sträns Solomon pe batränii lui Lsrail pi pe toti voevozii se-

mintiilor, capii familiilor fiilor lui Israil, la regele Solomon, in Ierusalim, ca su aduc6 chivotul legä,mäntului Dorn-

nului din cetatea lui David, din Sion. i s'au strans la regele Solomon toti b6,rbatii lui Thrail, la siirbatoarea corturilor in luna Etanim, adic6 in luna a gaptea.

serse in cartea Apoi s'a inters Solomon cu fata si a binecuväntat teeth', obstia lui Israil, lar in vremea aceasta toatit obstia stittea in picioare.

$i a zis: o Sl6vit s5, fie Domnul

Dumnezeul lui Israil, care a adus la indeplinire si in faptä, ceea ce a Mg6duit

prin gura sa pärintelui meu David: Din ziva eitnd am scos pe po-

porul meu Israil din Egript, n'am ales o

cetate din semintiile lui Israil ea sä, zidesc templu 360

www.dacoromanica.ro

i s6 sii,16sluesc numele

CARTEA fliTAIA A REGILOR, 8

meu inteinsul, ci am ales pe David ea sòpastorease& pe poporul meu Israil,

dar acum am ales Ierusalimul ca sa

salasluesc numele meu intr'insul! » Si cand lui David, parintele meu, li intra,se la inim& sit zideascit templu intru slava numelui Domnului Dumnezeului lui Israil, Domnul a zis luí David, tatal meu:

«Fiindea ti-ai pus in gaud sa zidesti

templu intru slava numelui meu, bine ai fanut ea fi-ai pus in gAnd! Dar nu tu vei zidi templul, ci fiul tau care va iesi din coapsele tale, acela imi va zidi templu 'Mtn' slava numelui meu.

Si aeum, Donmul

implinit

giiduinfa pe care a rostit-o! Eu m'am ridicat in locul tatalui meu David m'am suit pe tronul lui Thrall, precum i-a fagaduit Domnul, si am inalfat templu

Sa fie oare cu putinfa ea Dum-

nezeu 8â albs& locas pe pinnant? Vezi, cerul i cerurile cerurilor nu sunt in stare

sa, te cuprinda cu atat mai mult acest templu pe care eu zidit! Deci intoarce-te ca un indurat la rugticiunea robului tau si la ruga lui fierbinte, Doamne Dumnezeul meu, i sa asculfi strigarea i rugaciunea pe care robul tau fi-o malta astazi inaintea ta, Ca sa fie ochii tal afintifi zi

noapte spre ternplul acesta i spre locul pentru care tu ai fagaduit: a Aici sa fie numele meu D. ca sa, asculfi rugaciunea cu care robul tau se roaga in locul acesta. Ascult& rugaciunea fierbinte a ro-

bului tau si a poporului tau Israil, ori

de cate ori se vor ruga ei in local acesta! Asculta din locul salasluirii tale, din ceruri, [Iseult& i iartit!

Gaud va gresi cineva impotriva

intru slava numelui Domnului Dumnezeului lui Israil.

aproapelui tau si-1 va pune sa jure s't va

chivotul legamantului Domnului, pe care

templul acesta, Asculta din ceruri

Si ara gatit intr'insul loe pentru

I-a incheiat cu strabunii nostri cfind el i-a scos din pamantul Egiptului ! » Apoi Solomon a stat inaintea jertfelnicului Domnului, in fata intregii obstii a lui Israil, i vi-a intins mainile spre cer,

Si a

zis:

Doamne Dumnezeul

lui Israil, nu este Dumnezeu ca tine nici sus in cer, nici jos pe piimant! Tu pazesti legamantul

arafi indurarea

catre servii Val, care umbla inaintea ta din toati jalma!

Tu ai avut grijä de robul tau

David, parintele meu, i ceea ce i-ai fagit-

duit lui i prin gura lui ai graft, ai implinit cu mfina ta in vremea de acum. Si acum, Doamne Dumnezeul lui Israil, fine ceea ce ai fig./le/nit robului tau David, parintele meu, carol i-ai spus:

a Nu va lipsi barbat din tine care a& stea inaintea mea pe tronul lui Israil,

(lac& fili tal vor lua aminte la calea lor, ca sä, mearga inaintea mea precum si tu ai mers inaintea mea! Acum, Doanine Dumnezeui lui Israil, sa se adevereascit fagaduinfa pe care tu ai facut-o robului tau, lui David, paiintele meu I 361

veni si jure inaintea jertfelnicului din i

fa, dreptate

robilor tal, pedepseste pe cel far& de lege,

ca fapta lui sa i se intoarci in capul lui, si pe cel drept rasplatesti dup&

dreptatea. lui. Gaud poporul tau Israil va fi infrant

de vrajmasi, fiindcä ei au Thicatuit, se vor intoarce la pocâin i vor lauda numele tau si se vor ruga si vor Malta rugaciuni din inima in templul acesta, Asculta din ceruri i bat& pacatul poporului tau Israil si-i intoarce in pimantul pe care 1-ai dat stramosilor lor. Cand vei inchide ceru/ si nu va mai ploua, fiindca au picatuit inaintea ta, i se vor ruga in locul acesta i vor proslavi numele tau si se vor cal de pa-

catul lor, pentru ca i-ai pedepsit,

Ascultá din ceruri i iarta pacatul robilor Val si pe poporul tau Israil povafueste-I ta mearga pe calea cea buna, íi dä ploaie pe pamántul tau pe care 1-ai dat mostenire poporului tau!

Gaud va fi sa, fie foamet,e pe phmant, cand va fi sa fie ciumil, taciune in

grane, inga,lbenire in holde, stoluri de lacuste, cand 11 va impresura vrajingsul

In vre-una din asezarile lui, ori de va izbucni vre-o molim& ori vre-o boalà,

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 8

Once rugaciune, once rug& fierbinte, care se va face din locul acesta

cu fata spre pamantul pe care 1-ai dat

va intinde mainile sale catre templul

intru slava numelui tau, Asculti din ceruri, din locul salasluirii tale, ruglicitmea lor i cererea lor din inima si fa-le dreptate!

de orice om pentru tot poporul tau Thrall cad fiecare stie neca,zul inimii lui acesta,

Asculta din ceruri, din locul saläsluirii tale, si iarta i ra.splateste fieciruia dupà faptele lui, caci tu 11 stii inima lui, fiindca tu singuri patrunzi Cu privirea inima fiilor oamenilor,

Ca di se teamil, in toate zilele

vietiilor pe pamb,ntul pe care tu 1-ai dat strabunilor nostri! Cand un strein care nu face parte

din poporul tau Israil va veni dintr'o tar& indepartata pentru cinstirea numelui tau,

Cad se va auzi de numele tau

mare, de mina ta cea tare si de bratul tau intins, va veni si se va ruga in templul acesta,

Asculta din ceruri, din locul lasluirii tale, si strainului toatä cererea lui, ea sa stie toate popoarele pamántului de numele tau FA sä te cinsteascb, pe tine ca poporul tau Israil si ea fie incredintate câ numele tau este chemat In templul acesta, pe care 1-am zidit!

Gaud va iesi poporul täu la batilie

impotriva vfajmasilor lui, pe calea pe care-1 vei trimite, i se va ruga Domnului

cu fa ta spre cetatea pe care ti-ai ales-o spre templul pe care 1-am zidit pentru slava numelui tau, Ascultä din ceruri rugaciunea lor si cererea lorqierbinte, i fa-le dreptate!

Cánd vor pacittui inaintea ta

cáci nu este om care sa nu piicatuiascit

si te vei intarata impotriva lor, si-i vei

da in

mana vräjmasului, care-i va duce robi in tara lui indepartata sau

apropiata,

Si se vor ciii in mima lor in pa-

mantul in care au fost dusi robi i se vor pocai si te vor ruga pe tine in pamantul robiei lor i vor zice: s Am gresit, am pacatuit i faradelege am filcut

Si se vor intoarce catre tine cu podainta din toata mima i din tot cugetul lor, in tara vrajmasilor lor care i-au fost dus in robie, i se vor ruga tie

362

stramosilor

i spre cetatea pe care ai

ales-o i spre templul pe care 1-am zidit

'art& pe poporul tau de orice a gresit, de toate pacatele pe care le-a faptuit inaintea ta, i dä4e indurarile tale in fats dusmanilor lor, ca si se milostiveasca spre ei,

Choi ei aunt poporul tau i mostenirea ta pe care ai scos-o din Egipt,

din cuptorul cel de fier. Fie ochii Mi atintiti spre oererea robului tau i spre ruga fierbinte a poporului tau Israil i sa-i asculti oricand

te vor cherna pe tine, Cad tu i-ai ales ca mostenire din toate popoarele pamantului, precum ai fagaduit prin gura lui Moise, servul

&And i-ai scos din Egipt pe stra,mosii nostri, Doamne Dumnezeule!

64. Cand Solomon a sfirsit aceasta rugáciune de cerere dare Domnul, s'a sculat din fata jertfelnicului, unde statuse in genunchi cu mainile intinse spre cer,

A stat apoi in picioare si a binecuvantat toata obstia lui Israil, cu glas tare si a zis: a Slavit sa fie Domnul care a dat poporului situ Lsrail tihna pentru tot

ce i-a fost fagaduit, incat nici una din minunatele lui fagaduinti pe care le-a facut win gura lui Moise, sluga sa, n'a rimas neimplinita! Domnul Dumnezeul nostru Bit fie cu noi precum a fost i cu parintii nostri, sa nu ne partiseasca i sa nu ne base!

SA% intoarca inimile noastre spre

el,

ca sä umblam in toate caile lui,

sä pazim poruncile lui, legile lui i indreptarile lui pe care le-a poruncit parintilor nostri! Si' fie cuvintele a,cestea, cu care

m'arn rugat fierbinte inaintea Dom-

nului, aproape de Domnul Dumnezeul nostru, ziva i noaptea,, ca sä fad, dreptate robului eau poporului eau Israil deapuruii,

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTRIA A REGILOR, 9 Ca sii, stie toate popoarele pa-

mintului c

Domnul este Dumnezeu si nu este altul ea el! Si mima voastra si fie nepriha, nit lê.ng Domnul Dumnezeul nostru, ea si umblati in legile lui i sii paziti poruncile lui, ea in ziva de acum ! u Atunci regele si tot Israilul au adus jertflt inaintea Domnului. Solomon a adus jertfa., de pace Domnului, douizeci i douii de mii de vite mari si o silt& douäzeci de mii de vite mici. Regele i fiii lui Israil au sfintit templul in felul acesta. In aceeasi zi, regele a sfintit mijlocul curtii care este inaintea templului. Acolo a adus arderea de tot, prinosul, grasimea jertfelor de pace, caci jertfelnicul de ararni de dinaintea Domnului era proa mic ca sii poata cuprinde arderea de tot, prinosul i grasimea jertfelor de pace.

In vremea aceea Solomon finpreuna, cu tot Israilul au facut pramnuirea sarbitorii corturilor, mare adunare, de la intrarea Hamatului si ping, la riul Egiptului, inaintea Domnului Dumnezeului nostru, timp de sapte zile

iar sapte zile, de teats paisprezece

zile,

lar in ziva a opta Solomon a

dat drumul poporului. Si ei si-au luat

rimas bun de la rege i s'au dus la vetrele lor, bucurosi cu inimi bun& pentru tot binele pe care Domnul 11 aratase robului eau David si poporului siiu Israil. 9.

Dumnezeu reispuncle la rugciciunea lui Solom,on.

lar dupi ce a sfirsit Solomon zidirea templului Domnului i palatul regal, precum i toate planurile pe care Solomon dorise si le infaptuiasca,, Domnul s'a aratat, lui Solomon a doua oara, asa cum i se arätase la Ghibeon ,

Si i-a zis: o Am ascultat rugiciunea

ta si ruga ta din suflet, pe care ai tat-o catre mine, si am sfintit templul acesta pe care 1-ai zidit ca si-mi skids-

363

hies° numele meu pe veci inteinsul, ochii mei si mima mea si vegheze in el In toata vremea. Tu, dacé, vei umbla inaintea mea precum a umblat David, parintele tau, intru neprihanirea inimii i intru

virsire, ca

sii

implinesti tot ceea ce

ti-am poruncit tie, i vei piizi legile mele indreptarile mele, Atunci, eu voi intari tronul regatului tiiu peste Israil deapururi, precum am fitgaduit lui David, parintele tau, i i-am

zis: s Nu se va curma din tine btirbat pe tronul lui Israil lar daca, voi i fiii vostri vii yeti ritzleti de mine si nu yeti päzi poruncile legile mele pe care vi le-am dat, i vi yeti indupleca si cinstiti aIi dumnezei i Bii vä inchinati lor, Eu voi curma pe Israil de pe fata pamintului pe care i 1-am dat, impreunä

cu templul pe care I-am sfintit pentru voi arunca de la mine. numele meu Si Lsrail va ajunge la toate popoarele de poveste i de °coda!

lar acest templu va fi prefacut in merman de darimatari si cine va trece pe ling& el se va minuna, va fluera va zice: o Din care pricina Domnul a urgisit astfel tara i acest templu ? »

Si i se va faspunde: « nuclei au

parasit pe Domnul Dumnezeul lor, care

a scos pe striimosii lor din tara Egip-

tului, i s'au acivat ling& alti dumnezei,

lor li s'au inchinat si pe ei i-au cinstit! Din aceastä pricinä Domnul a abiitut peste ei toati nenorocirea, aceasta. La capatul celor douazeci de ani,

In care timp Solomon a sfirsit cele douä zidiri, templul i palatul regal, Solomon a dat lui Hiram, regele

Tirului adica Hiram, regele Tirului, care

ajutase pe Soloinon cu lemn de cedru, de chiparos i cu aur dupä voia lui i-a &alma douazeci de orase in tinutul Galileei.

Chad fug Hiram a venit din Tir, ca sii vada orasele pe care i le daruise Solomon, nu i-au placut,

Si a zis: o Ce fel de orase sunt acestea pe care mi le-ai dat, irate? Si le-a rimas numele: tinutul Cabul, pana In ziva de azi.

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 10 i a trimis Hiram regelui Solomon o sutg douazeci de talanti de aur. lat.& cum a fost Cu corvezile pe care le-a rinduit Solomon pentru zidirea templului Domnului pi a palatului su i ca sil ridice Milo, zidul Ierusalimului, Hater, Meghido i Ghezerul, Cad Faraon, imparatul Egiptului, prefä,venise i cuprinsese Ghezerul, cuse in cenupä, iar pe Canaaniti, locui-

tori ai cetatii, i-a omorit, i cetatea a facut-o dar fiicei sale, sotia, lui Solomon;

Din aceastit pricing, Solomon a zidit din nou Ghezerul apoi Bethoronul

de Jos, Baalat, Tadmor in tinutul pustiu de la miazii-zi,

Toate cetatile pg,tule ale lui Solomon, cetatile pentru carele de räzboi, cetätile pentru ciilareti, pi tot ce pig, nuise Solomon sg, cladeasca in Ierusalim, in Liban i in tot cuprinsul stapanirii sale:

Anume corvodarii au fost tot poporul care mai scgpase dintre Amoriti, Hetiti, Pereziti, Iebusiti, pi care nu

faceau parte din fiii lui Israil, Fili lor, care mai ramasesera in Ora pi pe care Israilitii n'au putut nimiceascg Solomon i-a pus la corvada', pima' in ziva de azi.

lar din fiii lui Israil n'a facut pe

nimeni Solomon rob, ci i-a gout opteni, dregatori, voevozi, capitani pi supraveghetori mai mari peste carele i cglä,retii

Mari supraveghetori peste lucrà:rile lui Solonfon, care supravegheau poporul impovarat cu lucrul, au fost cinci sute cincizeci.

Solomon a zidit Milo, in vremea

&Ind fiica lui Faraon a trecut din cetatea

lui David in palatul ca:re i-a fost zidit pentru ea. Solomon îi fg,cuse pravi1

ca de trei ori pe an sit aduca, arderi de tot pi

jertfe de pace pe jertfelnicul pe care ilmilitase pentru Domnul, pi tgmaieri

In vremea aceasta el a dres i palatul sau. Solomon regele a alcgtuit un stol de corábii la Etion-Gheber, langa Elat, pe tarmul Mani Ropii, in tara Edomului. inaintea Domnului.

Hiram a trimis pe corg,biile lui Solomon oamenii sai, corábierii sari, deprinpi cu marea, set insoteasca oamenii lui Solomon,

i ei au ajuns la Ofir pi au adus de acolo aur, patru sute dou'aze,ci de talanti, pe care 11 dadurg, regelui Solomon.

Regina din Sala. Gaud a auzit regina din Saba despre faima lui Solomon, cum pi despre templul in numele Domnului, a venit ea sii-1 ispiteasca, prin cimilituri.

i ea a pornit la Ierusalim cu o

foarte mare BUM: cu camile incarcate cu mirezme, cu mult aur i cu pietre nestimate. i s'a dus la Solomon ca sa-i spun& tot ce avea pe inima. i regele Solomon i-a dat raspuns la toate intrebgrile ei, i nici o intrebare,

oricat de invaluita, n'a ramas pentru ea far& de raspuns.

i când a vazut regina din Saba

toati intelepciunea lui Solomon pi palatul pe care il zidise, Mancgrile de la masa lui, tinuta dregátorilor lui, purtarea slugilor lui ii imbracamintea lor, paharnicii lui, precum i arderile lui de tot pe care le

aducea de obicei in templul Domnului, n'a mai putut sil-pi înfrâng duhul,

i a zis cgtre Solomon:

Adeva-

rata este faima pe care am auzit-o

In tara mea, despre povetele tale pi despre intelepciunea ta,

Dar n'am crezut spuselor, ping

n'am venit i n'am vazut cu ochii mei. Iatä insä, ca nici macar pe jumIttate nu este din ceea ce ajunsese ping la mine ! i bogatia ta intrec cu mult faima despre care am auzit eu! Fericiti sunt supupii tai! Fericiti sunt dregatorii till, care slujeso dea-

Intelepciunea

pururi inaintea ta pi aud ouvintele tale

intelepte!

Slavit si fie Domnul care a bine-

voit sa te sue pe tronul lui Israil!

fiindca Domnul iubepte pe Israil in toatá

vremea te-a suit pe tron ca rege, ca

judeci i sg, imparti dreptatea. 364

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGLLOR, 11 i doutizeci

i-a daruit ea regelui o suta

de talanti de aur

i foarte

multe mirezme i pietre pretioase. Nicio-

data n'au intrat in tar& atatea mirezme, cate i-a dot regina din Saba regelui Solomon. Chiar i coräbiile lui Hiram, care

aduceau aur din Ofir, n'au adus nicio-

data atat de mult lemn de stirax atittea pietre pretioase!

i regele a facut din lemnul de

stirax, odoare de lemn in templul Domnului i in palatul regal, titere i harfe pentru cantareti. Lemnul acesta de

stirax nu s'a vitzut niciodatä in atata belsug, pan& in ziva de azi.

Regele Solomon i-a dat reginei din Saba tot ceca ce a dorit si a cerut,

afar& de ceca ce dup5., darnicia regeascä i-a ditruit ei. Apoi ea impreuna% cu dregatorii ei a pornit FA s'a intors in tara ei.

Greutatea aurului pe care

So-

lomon Il primea in fiecare an era de sase sute saizeci i sase de talanti de aur, Mara de därile negutätorilor mari,

de birul negustorilor mici i ceca ce intra de la toti craii Beduinilor i satrapilor tarii.

Apoi a filcut regele Solomon clouá

sute de scutmi mari de aur cecänit, fiecare scut avea sase sute de sicli de aun,

Regele avea pe mare cor5.bii multe,

la fel cu cele care mergeau la Tarsis carmuite de corabierii lui Hiram. 0 data la trei ani corabiile lui cele mari soseau inarcate cu aur i cu argint, cu hides, cu maimute i cu pauni, Asa a intrecut regele Solomon pe toti imparatii pämä,ntului in bogatie intelepciune.

Toatti lumen cauta sä vadli fata

lui Solomon, sä asculte intelepciunea lui, pe care Dumnezeu i-o pusese in

inimä;

Fiecare din ei aducen darui odoare de argint, de aur, vesminte, arme, mirezme, cai, catan, an de an, i si-a sporit Solomon carele calaretii. i a avut o mie patru sute de care si douitspre ece mii de cálareti, i-a pus parte in cetatile pentru care si parte cu regele in Ierusalim. El, regele, a adus atat argint in Ierusalim ca pietrele, i cedri multi ca sicomorii care cresc pe campie. Solomon aducen caii din Mutri si din Coa. Geambasii regelui li cumparau cu bani din Coa.

Carul din Mutri costa sase sute

de sicli de argint, si un cal o sutä cinci-

zeci de sicli. Cu aceeasi geambasi se facea

cumparatura i pentru regii Hetitilor ai Sirienilor.

i trei sute de scuturi de rand de

aur cedinit, fiecare scut avea trei mine de aur, pe care le-a pus in casa Pädurea Libanului s. i a mai facut regele un tron mare

de fildes, pe care 1-a imbracat cu aur lamurit.

Tronul avea sase trepte, iar dea-

supra splitarului, in dreapta i in stanga, erau dou5, capete de taur; avea rezematori inteo parte fo't intr'alta, iar langa

rezematori erau doi lei. Pe cele sase trepte, de o parte si de alta, erau asezati doisprezece lei, ceca ce nu se 0:sea in nici o imparittie. Toate cupele de baut ale regelui Solomon erau de aur, i toate odoarele din casa « Padurea Libanului erau de

aur curat, fiinda argintul in vremea lui Solomon n'avea pret.

11. Moartea lui Soloman.

Regele Solomon a iubit pe lang5, lui Faraon multe femei stritine: moabite, amonite, edomite, sidoniene hetite, Din neamurile despre care DomSA nu nul zisese fiilor lui Israil: vä, amestecati cu ele si nici ele sä nu se amestece cu voi, ca sä nu ademeneasa fiica

mima voastfit care dumnezeii lor ! Dar Solomon tocmai pe acestea le-a indrägit.

i a avut el sapte sute de domnite trei sute de tiitoare. i femeile lui i-au ademenit inima.

In vremea bátrâneii lui Solomon, femeile i-au induplecat mima dupa alti dumnezei, incat el nu mai era cu toatä

365 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 11

mima alaturi de Doranul Damnezeul lui, cum fusese cu toata mima David, parintele eau. Atunci Solomon a inceput sit cinsteasca, pe Astarte, zeita Sidonienilor, pe Milcom, idolul uricios al Amonitilor.

*i Solomon a filcut fapte rele in ochii Domnului si n'a avut credintg in Domnul, ca David, tatal sau.

Atunci a zidit Solomon capiste pentru adus jertfe lui Chemos, dum-

nezeul Moabitilor, in muntele de la saritul Ierusalimului, cat i lui Milcom, idolul fiilor lui Amon. Asa a facut el pentru toate femeile

cele strgine ale lui, care aduceau tajertfe dumnezeilor lor.

Atunci s'a intaratat Domnul Irapotriva lui Solomon, fiindeg si-a Iiisat

i a pornit din Madian si a ajuns In Paran. i din Paran a luat oameni

s'a dus la Faraon, imparatul Egip-

tului, care i-a dat hrana

i

adgpost,

precum i mosie. i

a aflat Hadad liar mult in

ochii lui Faraon, i i-a dat lui ea femeie pe cumnata sa Ano, sora ceo mai mare a reginei Tahpenes.

i Ano, sora lui Tahpenes, a nil,

scut pe Ghenubat, fiul sau, pe care

Tahpenes 1-a crescut mare in casa lui Faraon, si a stat Ghenubat in casa lui Faraon, impreung cu feciorii lui.

Gaud a aflat Hadad care era in Egipt ca David a adorrait cu parintii lui i ca Ioab, voevodul ostirii, a murit, atunci el, Hadad, 1-a rugat pe Faraon : « In-

mima induplecatá de la Domnul Dumne-

glidueste-mi sá má intorc in tara mea! o Ce-ti i Faraon i-a ritspuns:

zeul lui Israil, care i se arittase de douil ori, i caré ii diiduse poruncii inteadins

In tara ta ? s Iar Hadad i-a spus: « Da-mi

sa nu se ia dupg alti dumnezei. Dar el n'a tinut socotealä de ceea ce Domnul ii poruncise.

Donmul i-a spus lui Solomon:

« Fiinda te-ai razletit pang inteatat si nu mai pazesti legamantul meu legile mele pe care ti le-am poruncit, voi sfasia regatul tau

voi da slugii tale.

Dar in vremea vietii tale nu voi face-o, pentru David, parintele tau, ci il voi sfásia din mana fiului tau. Dar nu tot regatul 11 voi sfasia. O semintie o voi da fiului tau pentru David, sluga mea, si pentru Ierusalimul pe care 1-amrales.» Atunci a sculat Domnul un vrajmas impotriva lui Solomon, pe Hadad Edomitul. Acesta era de vita de domn din Edom. Cand David a infrant Edomul Ioab, capitanul ostirii s'a dus ca ea scotoceascit pesterile i a macelarit pe toti vitejii Edomului, Caci Ioab impreuna Cu tot Israilul statusera acolo sase luni, pana

cand au nimicit pe toti coi viteji din Edom,

Atunci a fugit Hadad impreung cu cativa Edomiti dintre dregatorii ta-

tillui situ, ca ea se dud, in Egipt Pe atunci Hadad era in floarea várstei.

lipseste tie la mine, de cauti sa te duci

drumul ! » i Hadad a plecat in tara sa. i acesta este raul pe care i 1-a facut Hadad lui Tamil: el a urgisit pe Israil si s'a

facut rage in Edom. Apoi Domnul a mai ridicat impotriva lui un alt vrajmas, pe Rezon, fiul lui Eleiada, care fugise de la Hadadezer, stiipanul sau din Toba. i s'au stra.ns imprejurul lui oa,

meni Erg capitai si s'a facut eapul unei cete in vremea and David mäcelarise pe Sirieni. El a cuprins Da, mascul, s'a asezat in el si s'a facut rege in Damase,

i a fost dusmanul lui Israil in

toatii vremea domniei lui Solomon. Asemenea i Ieroboam, fiul lui Nabat Efrateanul din Tereda, dregator al lui Solomon, s'a razvratit impotriva regelui. Pe mama lui Ieroboam o cherna Tenia si era viiduvli. Int.& din care pricing a ridicat el mana impotriva regelui: Solomon in-

cepuse sá zideascii Milo si a astupat sparturile cetatii lui David, pärintele sau.

Ieroboam insa era om de isprava fiindca Solomon a vazut ea tanarul este indemanateo la lucre, I-a pus supraveghetor peste cei ce fiiceau corvada din semintia lui Iosff.

366 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 12

In vremea aeeea Ieroboam a iesit din Ierusalim i profetul Ahia din Silo 1-a intfilnit pe drum. Ahia era frabricat cu hainä nouii. Si pe camp eran numai ei doi. Atunei Abia s'a dezbracat de haina lui cep, nouit 0 a sfasiat-o in douh-

Pentru aceasta a purce,s Ieroboam si a fugit in Egipt la Sisac, imphratul Egip-

tului si a stot acolo in Egipt pan& la moartea luí Solomon.

Cealalta istorie a vietii lui So-

lomon, toate faptele lui i intelepciunca lui smit serse in Cronica lui Solomon».

Solomon a domnit in Ierusalim peste tot Israilul patruzeci de ani si a adorna cu parintii säi i a fost ingropat in cetate,a lui David, parintele sax. lar

sprezece bucitti,

Si a zis lui Ieroboam: o Ia-ti zece bucati, fiindch asa zice Domnul Dumnezeul lui Israil: lath eu voi sfasia regatul din mana lui Solomon si-ti voi da tie zece semintii, Si numai o semintie sa-i ramanii, lui, pentru David, robul meu, i pentru

Roboam, fiul situ, a ajuns rege in locul situ. 12.

Ierusalim, cetatea pe caro am ales-o

Dezbinarea regatului.

Pentru ea, m'a parasit i s'a inchinat Astartei, zeita Sidonienilor, lui

fiindea, la Sihem venise intreg Israilul,

Chemos, duranezeul

ca sii-1 aleagä rege.

umblat in chile mele ca sit savarseasca

a auzit, caci el se afla Inca, In Egipt,

din toate semintiile lui

I. Apoi Roboam s'a dus la Sihem,

Moabului, i lui Milcom, dumnezeul Amonitilor, si n'a

Indatii ce Ieroboam, fiul lui Nabat,

unde fugise din fata lui Solomon, inters din Egipt.

ceea ce este drept in ochii mei si sa punii, In faptä legile mele i indreptiitile mole,

s'a

Si din pricina ca au trimis sä-1

futoemai ca David, párintele san.

Si nu voi lua regltul din mana lui, ci 11 voi rasa rege in toate zilele

cierne, atunci Ieroboam impreunii, cu tooth: obstia lui Israil au venit i au

runcile i legile mele.

noi. Usiuvaza, munca cea grea i jugul greu care 1-a pus pe grumazul nostru, vom sluji tie!» Atunci el le-a rlispuns: o ragaz de trei zile, apoi veniti inapoi ! » poporul s'a dus. In vremea aceea s'a sfatuit regele

stat de vorbi cu Roboam i au zis: o Parintele tau a pus jug greu pe

vietii lui, pentru David, sluga mea, pe care 1-am ales deoarece el a pitzit po-

Ci voi lua regatul din mana feciorului lui voi da tie zece semintii.

lar fiului sau numai o semintie,

ca sä ramana pentru robul meu David o &die deapururi in Ierusalim, in ce-

tatea pe care am ales-o ca

Roboam cu batranii, dregátorii tathlui

shrds-

shu Solomon, de pe cand era el in viata,

luesc numele meu.

Si te voi lua pe tine i te

i-a intrebat: « Ce ma sfituiti sa fete-

voi

face stiipanitor peste tot ce pofteste sufletul tau, i vei fi rege peste Israil. Si dacit vei asculta de tot ce-ti

pund acestor oameni? » Atunci i-au ritspuns: « Dad. te vei

voi porunci i vei umbla in chile mele vei savarsi ceca ce este drept in oehii mei, spre paza poruncilor i legiuirilor mele, intocmai cum a racut David, robul

meu, te voi ocroti

omoare

pe

vei lua cu vorbit bung, Iti va fi supus In toata vremea!

Dar el a pus putin pret pe povata

lui,

Si i-a intrebat: o Ce afat Imi da0 ea sä riispund poporului acestuia care

lath pricina pentru care chuta sit

binevoitor vi-i vei asculta plangerea, si-1

bittranilor care 11 indemnaserit i s'a sfatuit eu tinerii de vh.rsta lui, sfetnicii

voi intemeia spith trainick precum i am intemeiat lui David, vi-ti voi da Israilul. De aceea voi umili semintia lui David, dar nu deapururi.» Solomon

duce inaintea poporului si te vei arata

imi apune: oUsureazii, jugul pe care tatal

Ieroboam! 367

tau I-a pus pe grumazul nostru!

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 12

Apoi Roboam a venit la Ierusa-

Atunci tinerii, cei care crescusera Asa sä raspunzi poporului acestuia, care ti-a grait: «Taal tau a ingreuiat jugul nostru, si tu usureaza-ni-lu i asa sit le spui : « Dcgetul meu cel mic este mai greu decat coapsele tatalui meu!

cu el, i-au raspuns:

Si

lim si a adunat toatii semintia lui luda

semintia lui Veniamin, o slit& optzeci de mii de osteni, ca sá porneasca cu razboi impotriva casei lui Israi/ i 86, intoarca regatul de partea lui Roboam, fiul luí Solomon. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Semaia, omul lui Dunmezeu, asa: o Spune lui Roboam, fiul lui Solomon, regele Iudei, tsi la toata casa lui luda i Veniamin i la tot poporul care a mai ramas! Asa zice Domnul: e Nu plecati nu va fazboiti cu fratii vostri, fiii lui Israil! Sä se intoarca fiecare la casa sa,

dad, tatal meu v'a pus jug

greu, eu vä voi pune unul

si

mai greu ;

tatal meu v'a batut cu bice, iar eu va

voi bate cu harapnice ! » Apoi Ieroboam impreuna cu tot poporul au venit la Roboam a treia zi, dupa cum le spusese regele: «Dupii trei zile de ragaz, veniti inapoi la mine ! Si regele a raspuns aspru poporului si n'a luat aminte la sfatul batranilor,

cad de la mine a pornit hotarirea aceasta !s

cand au auzit cuvântul Domnului, s'au intors acasa dupii cuvántul lui. Ieroboam a intarit Sihemul de pe rauntele Efraim i 1-a facut cetatea sa domneasca. Apoi a plecat de acolo si a intarit Penuelul. Si cugeta Ieroboam in mima lui: In felul acesta regatul se va intoarce

Ci le-a vorbit dupa indemnul celor

i le-a zis: « Tatal meu v'a ingreuiat jugul vostru, iar eu il voi ingreuia si mai mult; tatal meu v'a batut cu bice, iar eu va voi bate cu tin eri

harapnice !

Si regele n'a dat ascultare poporului, cad era vointa Domnului, ca se adevereasca, cuvantul pe care-1 vorbise prin gura lui Ahia din Silo, catre Ieroboam, fiul lui Nabat. Si cand tot Israilul a viizut regele nu asculta, poporul i-a intors

regelui cuvant F.;i i-a raspuns: Ce avem noi de impartit cu David ? N'avern

iar la casa lui David !

Daca poporul se va sui in Ieru-

salim ea sa, aducá, jertfe in templu, inima poporului acestuia se va indupleca spre stapanul lor Roboam, regele din lucia, i atunci ma vor omori i vor trece de parten lui Roboam, regele din luda.

Si dupii ce s'a sfatuit regele cu sfetnicii 86,i, a facut doi vitei de aur

nimio de mostenit de la fiul lui Iesei ! La vetrele tale, Israile !Si acum vezigi de casa ta, Davide ! Israil s'a inters fiecare la vatra sa. Dupa aceasta fiii lui Israil, care locuiau in cetatile semintiei lui luda, au pus rege peste ele pe Roboam.

£ i a zis poporului: 4 Destul v'ati dus la templul din Ierusalim ! Iatä dumnezeii tai, lsraile, care te-au scos din tara Egiptului ! Si

regele Roboam a trimis pe

a asezat pe unul in Betel

E,4

Adoniram, ispmvnicul corvezilor, si tot Israilul 1-a batut cu pietre i 1-a

pe altul in Dan. Aceastä imprejurare a fost pentru pleat, fiindea poporul se

la Ierusalim.

timi si a asezat preoti din popor care

Si

omorit, iar regele Roboam abia a avut vreme 66, se urce in carul situ si a fugit Si a rtimas rupt Israil de casa lui Iuda, pan& in ziva de azi.

Si

cand a aflat tot Israilul

ducea la templul din Dan. Si

el a mai cladit temple pe ¡nil-

nu erau dintre fiii lui Levi. Si a facut Ieroboam praznuire

Ieroboam s'a intors, a trimis i 1-a chemat la obstie si I-au pus rege peste tot Israilul,

iar cu casa lui David n'a mai rämas nimeni decal singura, semintia lui luda.

368

In luna a opta, in ziva a cincisprezecea, care cadea in aceeasi zi ea

si 86,rbatoarea

de la templul din lucia. Si el film* se ducea la jertfelnic. Acelasi lucre 1-a facut si in Betel, ca sa aduca jertfe

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 13

viteilor pe care Si facuse. Asemenea pe

1,5i omul lui Dumnezeu i-a raspuns

pentru inaltimi pe care i-a asezat, i-a pus sa slujeasca in Betel. 33. El insusi s'a suit la jertfelnicul

regelui: « Chiar daca mi-ai da jumatate din stäpanirea ta, nu voi veni la tine, e/id nu-mi este ingliduit si minano paine i nici sil beau apa In locul

preotii

pe care-1 facuse din socotinta sa in luna

a opta, in ziva a cincisprezecea, dad a asezat praznic pentru fiii lui Israil.

acesta.

}linda asa mi s'a poruncit prin

cuvantul Domnului: o Sii nu mananci paine, sa te

13.

Pedeapsa lui Ieroboam. dad s'a suit la jertfelnic

venit!*

$i aduca tamaieri, iata ca a venit un om al lui Dumnezeu din luda, cu ponina

Atunci el a apucat pe alt drum si nu s'a intors pe drumul pe care venise la Betel.

Dar in Betel locuia un profet bátian. $i au venit fili lui la el i i-au povestit tot ceea ce facuse omul lui Dumnezeu In vázul tuturor in Betel, precum i cuvintele pe care i le-a spus regelui. Pe cand ei povesteau

de la Domnul, in Betel, tocmai cand Iero-

boam statea la jertfelnic ca sá aduca m aieri.

Atunci el a predicat din ponme&

Domnului impotriva jertfelnieului FA a zis: Jertfelnice, jertfelnice! Asa rosteste

Domnul: latii ca se va naste un vlastar

lor,

se va cherna Iosia, si va jertfi deasupra ta pe toti preotii templelor de pe inaltimi, care aduc támaieri deasupra ta, i oase de

Tatiil lor i-a intrebat: o Incotro a apucat? $i fiii lui i-au arritat coleo

casei lui David, care

pe care apucase omul lui Dumnezeu, care venise din luda.

Atunci el a dat poruncit

oameni vor fi arse pe tine! o In acelasi timp a dat si un serán si a rostit: o Acesta va fi semnul pentru

acesta va cripa, iar cenusa ceo grasá de pe el se va risipi! $i cand regele Ieroboam a auzit cuvantul profetului pe care 1-a strigat

stejar, i 1-a intrebat: o Tu esti omul lui

Dumnezeu care a venit din luda? s$i el i-a ráspuns: o Eu!

impotriva jertfelnicului de la Betel, si-a

Bese s'a uscat si nu putea s'o mai traga.

fiilor

sau: o Puneti samarul pe mm! $i ei 1-au pus, iar el a incalecat pe asin. $i s'a luat dupii omul lui Dumnezeu pe care 1-a gasit stand sub un

ceea ce a zis Domnul: o lata, jertfelnicul

intins mana de la jertfelnic si a zis: o Prindeti-l! Dar mana pe care o intin-

nici sil nu bei apa i nici intorci pe drumul pe care ai

Atunci 1-a imbiat pe el: 4 Hai Cu mine acasti, ca sil te ospatez! $i el i-a raspuns: o Nu pot sil rria

ca mai

intorc cu tine, cici nu-mi este ingaduit sa m'anime pâme, nici sil beau alga cu tine in locul acesta, Fiinda mi s'a spus prin porunca Domnului: s Si nu manb.nei, nici sil nu bei acolo api i nici s'a, nu te intorci pe churnul pe care ai venit! » Dar el i-a zis: o $i eu sunt profet ca si tine, si ingerul mi-a spus priri cuvantul Domnului asa: o Intoarce-1 din drum la tine acasit, ca sii mili:lance sa bea! Insit el 11 mintea. Atunci el s'a intors, a mancat

Apoi regele a zis omului lui Dumnezeu: o Intrd la mine inlauntru i invioreazá-te voi da un dar!

fost cuvantul Dorimului catre profetul care Ii intorsese din drum.

inapoi.

$i a crapat i jertfelnicul si s'a risipit de pe el cenusa cea grasa, adicá acesta era semnul pe care-1 daduse omul lui Dumnezeu din porunca Domnului.

Atunci a inceput regele sá spuna omului lui Dumnezeu: Imbuneazit-1 pe Domnul Dumnezeul «tu i roagá-te

pentru mine ca s'a pot strange mina la loe! Atunci omul lui Dumnezeu a

chemat

indurarea

Domnului,

mina regelui s'a tras la

loc,

in ainte.

a biut in casa lui. Dar pe cand ei sateau la masa, a 369

www.dacoromanica.ro

24

CARTEA INTAIA A REGILOR, 14

Si acesta a strigat catre ornul lui Durnnezeu care venise din Inda: Asa zice Domnul: Pandea, te-ai ritzvratit im-

Dupa aceasta intamplare, Iero-

boam tot nu s'a intors cu pocaintit de la

calen lui ces rea, ci a facut jara* din poporul de jos preoti pentru capistile

potriva poruncii Domnului ql n'ai pazit porunca pe care ti-a poruncit-o Domnul Dumnezeul tau, Si te-ai tutora ql te-ai osp5.tat si

de pe in5.1timi, caci pe oricare vela punea mana ca sit fie preoti pentru capistile de pe inaltimi.

runcit sil nu mánanci paine, nici si)", nu bei apä, trupul tau nu va fi pus in mor-

caderea in pacat a casei lui Ieroboam,

ai baut in locul acela in care ti-a po-

mantul parintilor tai!* Dupà, ce el a mancat si a baut, profetul care 11 intorsese din cale i-a pus samarul pe asin.

i el a pornit la drum. Dar pe

drum i-a iesit inainte un leu si 1-a omorit,

ql hoitul lui sta aruncat in drum eu asinul si cu leul langa el.

Din intamplare cativa drumeti care

treceau pe acolo, vtizand trupul lui aruncat in drum si leul stand langa el, su venit si au dat de veste in cetatea in caro locuia profetul cel b5.tran. Dar cand a auzit profetul care 11

intorsese din drum, a zis: 4 Acela este

omul lui Dumnezeu care a nesocotit

porunca Domnului si pentru acea,sta Domnul 1-a dat in glaiarele leului care 1-a sfitramat si 1-a omorit intocmai cum i-a zis Domnul s. Apoi a spus feciorilor sai: e Puneti samarul pe asin ! * i ei 1-au pus. Si el a plecat si a gitsit hoitul lui aruncat in drum, iar leul ql asinul stand alatmi de el. Leul nu mancase hoitul rnci nu sffisiase pe asin.

Atunci profetul a ridicat trupul

omului lui Dimmezeu, 1-a pus pe asin si 1-a dus in cetatea batranului profet, ca sa-1 jeleasca si ah -1 ingroape. i i-a pus trupul in mormantul

lui ql ei 1-au plans: # O, fratele meu!*

lar dupa ce 1-au ingropat, el a

zis fiilor La moartea mea, 84 nut ingropati in mormantul in care a fost ingropat omul lui Dumnezeu, ql oasele mele

s'a le puneti tanga oasele lui, ea oasele mele s'a dimana, neatinse ca si oasele lui!

Aga se va implini cuvantul pe

care 1-a predicat el din porunca Domnului impotriva jertfelnicului din Betel si a capistilor de pe initItimi, care se aflit in cetittile Samaliei.*

370

Aceasta imprejurare a c5,sunat

deci pierderea ql nimicirea ei de pe fate, 14.

Projelia lui Ahia despre Ieroboam pi casa 8a.

In vremea aceea s'a imbo1navit Abia, feciorul lui Ieroboam. Atunci a zis Ieroboana catre femeia sa: Hai, imbraca-te cu alte haine, ca ta nu stie nimeni c5, esti femeia lui Ieroboam, si du-te la Silo. Acolo se aflit, pro-

fetul Ahia, cel care mi-a profetit cit voi fi rege peste acest popor. Dar la in m5.n5, zece paini, cateva turte si un ulcior cu merdenchi si du-te la el, si el iti va spune ce va fi cu baiatul

Si femeia lui Ieroboam a facut in-

tocmai. Ea a pornit ql s'a dus la Silo si a intrat In casa lui Ahia. i Ahia nu putea s5, vada fiindca ochii Ii alabisera de Mitran*. Dar Domnul Ii spusese lui Ahia: Jata, femeia lui Ieroboam vine sa te intrebe pe tine, caci fiul ei este bolnav.

Cand va veni ta-i spui aya si asa, cid ea vine in haine schimbate. i abia a auzit Ahia zgomotul pasilor ei, ql in clipa cand a intrat pe usa i-a zis: e J'Ara, femeie a lui Jeroboam! Pentru ce te-ai imbracat in haine streine? Sunt trirnis vestesc fapte crfincene 1 Du-te si spune lui Ieroboam: Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israil: uDeort-

rece te-am ridicat din mijlocul poporului

si te-am fácut rege peste poporul meu Israil,

Si am rupt regatul de la casa lui David si ti 1-am dat tie ql n'ai fost ca servul meu David, care a plizit poruncile mele si a umblat dup.& mine din toata inima lui, ea sa savarseasca numai ceea ce este drept in ochii mei.

www.dacoromanica.ro

CARTEA MELIA A REGILOR, 15

Ci ai fiiptuit rele mai mult decat

inaintasii tai, i ai umblat i ti-ai facut alti dumnezei i chipuri turnate ca sii

mä intaritti i m'ai aruncat la spate, De aceea, iata e voi aduce nenorociri asupra ca,sei luí Ieroboam

Roboam, fiul lui Solomon, a domnit

In luda. El era in varsta de patruzeci unu de ani cilnd a ajuns rege, isapte-

sprezece ani a domnit in Ierusalim, cetatea pe care si-a ales-o Domnul ca sa-si Masc.& numele sau inteinsa, dintre toate

voi curma din neamul lui Ieroboam pe toti cei de parte barbifiteascii, robi liberi, i voi miitura casa lui Ieroboam cum se matura gunoiul de nu

sernintiile lui Israil. Pe mama sa o chema Naama. Ea era amonitti de neam. Si a facut Roboam fapte rele in ochii Domnului si a zadarit ravna lui,

muri in cetate, cainiiilvor manca, si pe cel care va muri pe camp, Il vor manca pasarile eerului, caci gura Domnului a

Caci i ei si-au zidit jertfelnice pe inaltimi i stalpi cu pisanii Asere pe once colina mai Malta; i sub once copac verde.

mai rilmane Pe cel care din casa lui Ieroboam va

grait acea,sta.# Acum, scoala i 'ileac& acasa! Si

cand picioarele tale vor pasi in cetate,

copilul va muri Si tot Israilul il va plange si-1 va ingropa, cad numai el singur din neamul

lui Ieroboam se va duce in mormant, fiindca numai el din casa lui Ieroboam s'a aflat bun inaintea Domnului Dumnezeului lui Israil. Si Domnul va ridica impotriva lui

Israil un rege care va nirnici casa luí Ieroboam.

Si Domnul va lovi Israilul, sa el se va pleca trite° parte i intealta, precum se mládie trestia pe fata apei, i va

izgoni pe Israil din pamantul acesta manos pe care I-a dat parintilor lui

va imprastia dincolo de Eufrat, pentru ca si-a facut Asere ca sa manie pe Domnul.

Si va parasi Israilul, pentru pa-

catele lui Ieroboam pe care le-a filptuit el insusi i fiindeä a indemnat i pe Israil sä paciltuiasca. Atunci s'a sculat fenicia lui Iero-

boam 10 a pornit si a ajuns a Tira,

cand a pasit pragul casei, copilul mmise.

Si 1-au ingropat si I-a bocit tot Israilul, dupa cuvantul Domnului pe care 11 vestise prin gura servului profetul .Ahia. lar cealalta, istorie a dornniei lui Iero-

mai mult dealt au facut parintii luí, prin pacatele pe care el le-a savarsit.

Erau de asemenea i desfranate

In 1,ara, i ei se luau dup.& toate

neamurilor pe care Domnul le izgonise din fata fiilor lui Israil. In anul al cincilea al domniei lui Roboam, Sisac, imparatul Egiptului, s'a suit cu Bazboi impotriva Ierusalimului, Si a luat vistieriile templului Domnului

precum

i comorile

curtii

domnesti; deci el a pradat tot. Si a

mai luat i toate scuturile cele de aur pe care le facuse Solomon.

lar regele Roboam a flicut in locul lor scuturi de anima si le-a dat In seama capeteniilor celor care alergau

inaintea regelui si care faceau de paza la usa palatului domnesc.

Ori de &Ate ori regele se ducea

la templul Domnului, alergatorii le luau

si le aduceau hut* la camara de garda.

Celelalte fapte din istoria domniei

lui, precum si ce a mai facut el, sunt serse in Cronicile regilor lui luda #. Intre Roboam i Ieroboam a fost neincetat razboi.

Si Roboam a adormit cu parintii lui si a fost ingropat cu ei in cetatea lui David. Pe mama sa o cherna Naama. Ea era amonitá de neam. In locul sal] a ajuns rege Abia, fiul sau.

boam, cum s'a fázboit si cum a donanit

15.

stint serse in «Cronicile regilor lui Israil ».

Regii urmeitori in luda i in Israil. 1. In anul al optsprezecelea al lui Ieroboam, fiul luí Nabat, Abia a inceput sa domneasca, In luda.

Ieroboam a domnit doutizeci doi de ani. Si a, adormit el impreuna cu

parintii lui, iar fiul sau Nadab s'a suit pe tron in locul lui.

371 www.dacoromanica.ro

24'

CARTEA INTAIA A REGILOR, 15

El a dorrinit troj ani in Ierusalim. Numele mamei sale era Mama, fiica lui Absalom.

Si el s'a terfelit in toate päcatele tatOlui silu, pe care le fiicuse in vilzul lui, i mima lui n'a fost nedespärtitä de Domnul Dumnezeul lui, precum fusese inima lui David, mogul stiu. Numai pentru David, Domnul Dum-

nezeul lui Usase o faca In Ierusalim, intärise pe urmasii lui de dula& el si

crutase Ierusalimul,

Fiindc5, David fficuse fapte bune In ochii Domnului Efi nu se depártase niciodath in toatä, viga luí de ceea ce tot el Ii poruncise,

afarä de pricina

cu

Une Heteul. Intre Roboam i Ieroboam a fost räzboi in toate zilele vietii lor.

Si celelalte fapte istorice ale lui Abia, impreunii cu ceea ce a ma,i BO-

vársit el, sunt serse in gilor lui

Cronicile reluda ». Intre Abia i Iero-

boam a fost rtizboi atta eta au trOit ei.

Si a adormit Abia cu páninii lui si a fost ingropat in cetatea lui David.

dup5, el a domnit fiul sä,u Asa. In anul al douäzecilea al lui Ieroboam, regele lui Israil, s'a suit pe tron Asa, regele lui luda. El a fost rege patruzeci de ani in Ierusalim. Pe bunicá-sa o cherna Maaca, fiica lui Absalom.

Sí Asa a fäcut fapte bune in ochii Domnului, intocmai ca si David, strä-

Baesa, regele lui Israil, a porra impotriva lui luda si a intärit Rama, ca sá impiedice trecerea lui Asa, regele lui luda. Atunci a luat Asa tot aurul i tot argintul care mai rilmäsese in vistieriile din templul Domnuluí i toata vistieria curtii domnesti, si le-a dat in mána dregätorilor lui. i regele Asa le-a trimis la Benhadad, fiul lui Tabrimon, nepotul lui Hezion, regele Siriei, care avea scaunul situ de domnie in Damas°, cu acest euvant 4 Si incheiem legämänt futre mine ca cel incheiat futre tatil tatAl tau. lata, iti trimit un dar de aur si de argint ! Stricti legäsi tine, ineu i

mfintul pe care 1-ai incheiat cu Baesa, regele lui Israil, ca el sä plece de la mine! »

Si Benhadad a ascultat de regele

Asa i a trimis pe cápitanii armatelor sale impotriva cetä,tilor lui Israil. In felul

aeesta a pustiit el Iion, Dan, Abel-BetMaaca, intregul Chineret, impreuna cu tinutul Neftali. Cánd Baesa a aflat de una ca asta,

a pärisit cetatea Rama si s'a intors in Tirta.

Atunci regele Asa a dat de stire In tot regatul lui liuda f Ara osebire a ridicat din Rama pietrele si lemnele

pe care Baesa le intrebuintase la inthrire i cu ele regele Asa a intiírit

Ghibeea din Veniamin i Mitpa. Si toate celelalte fapte din vremea

mosul sOu.

El a alungat pe toti desfrtinatii din tard si a nimicit toti idolii pe care ii fäcuserA pärintii

Ci a fácut mai mult, caci si pe mama

sa a coborit-o de la vrednicia de reginä, fiindcä, facuse pentru Agera un chip de

ocarä. Asa a sfärâmat acest chip de ocarä, 13.1 1-a ars in lunca Chedronului.

Numai locasurile de inchinare de

pe inaltimi nu le-a stiicat. mima lui Asa a fost nedeslipitti de Domnul toatä, viata lui.

El a mutat in templul Domnului toate darurile sfinte ale tatälui säu ale sale : aur, argint i odoare sfinte. Intre Asa si Baesa a fost räzboi In toate zilele vietii lor.

domniei lui Asa, precum ffi faptele lui vitejesti pe care le-a silvársit el, i cetätile pe

care le-a zidit sunt serse in 4 Cronicile regilor lui luda ». La vreme de bIttrti.nete insto, el s'a imboldávit de picioare. Si Asa a adormit cu plinintii stLi

gi a fost ingropat la un loe cu ei in

cetatea lui David, strOmosul sOu. lar dupä el a ajuns rege Iosafat, fiul säu. Nadab, fiul lui Ieroboam, a ajuns rege in Israil in anul al doilea, al lui

Asa, regele lui luda. Si el a domnit peste

Israil doi ani.

El a facut fapte role in ochii Dom-

nului si a umblat pe calen tatfilui si s'a terfelit in piicatul lui °u care a fticut sä pächtuiaseä, pe Israil. 372

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 16

Atunci Baesa, fiul lui Ahia din casa Jul Isahar, a uneltit impotriva lui

Nadab si, pe candNadab impreunä cu tot

Israilul impresurau Ghibetonul, Ba,esa l-a ucis la Ghibeton, cetatea Filistenilor.

Celelalte fapte istorice ale lui Baesa

pe care le-a fácut el, precum i vitejia lui sunt serse in Cronieile regilor lui Israil s.

s'a

i a adormit Baesa cu pärintii lui a fost ingropat in Tira, iar chip& el a ajuns rege fiul säu.

$i indatá ce a ajuns rege, a nimicit toatá casa lui Ieroboam, de n'a

Cuväntul Domnului care a fost prin profetul Iehu, fiul lui Hanani, impotriva lui Baesa i impotriva casei lui s'a

i

Baesa 1-a omorit in annl al

treilea al lui Asa, regele lui luda, fäcut rege in locul lui.

si

mai ramas nici un suflet din neamul lui. Asa a niraicit el pe toti, dup5, cuväntul Domnului, pe care-1 vestise prin gura ro-

bului sáu Ahia din

Din pricina päcatului lui Ieroboam pe care FA el 11 fäptuise, i Indemnase tsi pe Israil si-1 sävärseascli, rattniind pe Domnul Duranezeul lui Israil.

lar celelalte fapte istorice si tot ceea ce a mai sävä'rsit el sunt serse in e Cronicile regilor lui Israil

Intre Asa

si Baesa, regele lui

Israil, a fost ràzboi necurmat, in toatä

viata, lor. In anul al treilea al lui Asa, regele

lui luda, a ajuns rege peste tot Israilul, In Tira, Baesa, fiul lui Ahia, la vársta de douäzeci i patru de ani.

*i el a facut fapte rele in ochii Domnului si a mers pe cales lui Ieroboam i s'a pängärit cu päcatul lui, cu care 1-a ademenit i pe Israil eavis.measa.

si

adeverit, nu numai fiinda el a fäcut

fapte rele in ochii Domnului i 1-a intärätat cu faptele mitinilor sale, ca sil se asemene cu casa lui Ieroboam, ci din- pricina c5, a nimicit casa lui. In anul al douiizeci i aselea al lui Asa, regele lui luda, a domnit Ela, fiul lui Baesa, peste Israil, in Tira, timp de doi ani. Impotriva lui a uneltit dregitorul 85,u Zirnri, voevod peste jumátate din canelo lui de fitzboi. i pe când el se afla ospaänd in Tira, in casa luí Arta, marele supraveghetor peste palatul din Tirta,

Zimri a piitruns la el, 1-a lovit

1-a omorit in anul al douäzeci i aptelea

al domniei lui Asa, regele Iudei, i i-a luat domnia.

i de indatä ce s'a suit pe tron, a nirnicít toatá casa lui Baesa, incitt n'a mai rämas nimeni de parte birbateascii, nici rude, nici prieteni.

Zimri a nimicit tot neamul lui

16.

Patru regi in Israil. i a fost cuväntul Domnului care Iehu, fiul lui Hanani, impotriva Jai Baesa astfel: s Rinda, te-am ridicat din täränä lá te-am pus rege peste poporul meu

Baesa, dup5, cuväntul Domnului pe care 11 gräise impotriva lui Baesa, prin gura profetului Iehu,

Din pricina tuturor päcatelor lui

Baesa si ale lui Ela, feciorul lui, care

nu numai ca au päcatuit ei, ci au induplecat la piicat pe Israil, i cu idolii

Israil, dar tu ai umblat pe calea lui

lor au intiiratat peDomnulDunmezeul lor. Celelalte fapte din vremea domniei

cu pacatul lui,

lui Israil ».

i ai ademenit la p5,cat pe poporul meu Israil, ca s'a mä

Ieroboam

Iati ci voi mätura pe Baesa

torda casa lui i voi nimici casa ta, ca si pe a lui Ieroboam, fiul lui Nabat.

Pe col care va muri din neamul lui

Baesa in cetate, câinli SI vor manca, si pe cel °are va muri pe cámp, Il vor 'afinca pisärile cerului.

lui Ela, impreunä cu ceca ce a mai silvársit el sunt serse in e Cronicile regilor

In anul al douiizeci i aptele,a, al lui Asa, regale lui luda, a domnit Zimri in Tirta sapte zile. Poporul in vremea aceea stätea in tabär5, la Ghibeton, cetate filisteani. Cand a aflat poporul care se afla In tabärit, c5, Zimri a uneltit i (55, a si

373 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 17

omorit pe rege, intregul Israil a fäcut

rege in aceeasi zi, in tabärli, pe cápitanul ostirii, pe Omri. Apoi Omri i cu tot Israilul au por-

nit din Ghibeton si au impresurat Tira. Dar cand a vázut Zimri ca cetatea

a fost incercuitit, a intrat in cetittuia palatului domnesc si a pus foc palatului

domnesc, pe eand se afla inläuntru, a murit, Numai pentru päcatul pe care 11 sävärsise, facfind fapte rele inaintea Domnului i umbländ pe calea lui Ieroboam spurcandu-se in phcatul lui pe care 1-a fitcut, i ademenind i pe Israil sit páciltuiascä. . Celelalte fapte istorice ale lui Zirari, precum i uneltirea pe care a pus-o la cale aunt serse in Cronicile regilor lui Israil s.

In vremea aceea, poporul Israil s'a impartit in doll& tabere: o tabäril

era de partea lui Tibni, fiul lui Ghinat, ca s5,-1 faca rege, i cealaltä tabird do partea lui Orari. Poporul care trecuse de partea lui

Omri a biruit pe cei ce trecuserä de partea lui Tibni, fiul lui Ghinat. chip): ce a murit Tibni, Omri a ajuns rege in locul lui. In anul al treizeci i unulea al domniei lui Asa, regele lui ludo, Omri

a ajuns rege in Israii. El a domnit

Si Omri a adormit cu pitrintii sal

si a fost ingropat in Samaria, iar in

locul situ a ajuns rege Ahab, fiul sku. Ahab, fiu/ lui Omri, a ajuns rege al lsrailului in anul al treizeci i optulea al domniei lui Asa, regele lui Judo, si domnit peste Israil timp de douitzeci doi de ani, in Samaria. Si Ahab, fiul lui Omri, a sävfi,rsit fapte role in ochii Domnului, mai multe dealt toti inaintasii lui.

Dar nu s'a multumit numai

s'a távälit in päcatele lui Ieroboam,

fiul lui Nabat, ci si-a luat de sotie pe Izabela, fiica lui Etbaal, regele Sidonului,

si a inceput sit se inchine lui Baal FA sit-1 cinsteaseä.

Pentru aceasta a iniiltat un jertfelnic in templul lui Baal pe care zidise in Samaria. Dar a mai fficut Ahab si o Asera

si a mai sitvarsit Ahab si alte

cu care a infuriat pe Domnul Dumnezeul lui Israil, mai mult decat toti inaintasii

In vremea lui, Hiel din Betel a

zidit din nou Ierihonul. Cu pretul vietii lui

Abiram, fiul situ cel intäi näscut, i-a

pus temelia, iar Cu pretul vietii celui din urmä fiu al lui i-a asezat portile, dup5, cuvantul Domnului pe care il ve-

stise prin gura lui Iosua, fiul lui Nun.

doisprezece ani ; numai in Tirta a domnit

17.

sa,se.

El a cumpitrat muntele Samariei de la Semer, cu doi talanti de argint,

a inthrit muntele, iar cetatea pe care

a zidit-o a numit-o Samaria, chip& numele

lui Semer, stipfinul muntelui.

Si Omri a fiiptuit nelegiuiri In

i a fost mai ra",u cleat toti inaintasii lui.

ochii Domnului

El a umblat pe toate chile

lui

Ieroboam, fiul lui Nabat, si s'a terfelit In päcatul lui, cu care a ademenit pe Israil ca di fie pficittos i sb, hte cu idolii lor pe Domnul Dumnezeul lui

Proorocul Me.

Atunci Ilie Tesbiteanul, din Tesba Galaadului, a zis lui Ahab: o Viu este Domnul Dumnezeul lui Israil, inaintea citruia slujesc, c5, nu va fi in anii acestia mu& ori ploaie dedit prin cuvfintul gurii mele !»

Si a fost cuvantul Domnului cfitre

Ilia i i-a spus:

«Plead., de aid i porneste spre ritsärit

acolo ascunde-te in ziivoiul paraului Cherit, care curge la fasárit de Iordan.

Acolo Ea bei ap5, din pilau, iar

corbilor le-am dat poruncit sa-ti dernfineare ! »

Cealaltä, istorie a domniei lui Omri,

divärsirile lui, precum i faptele lui vi-

tejesti pe care le-a fiicut stint serse In e Cronicile regilor lui Israil

Si a pornit de acolo si a ficut dupi cuvântul Domnului: el s'a adäpostit in zfivoiul páraului Cherit, care curge la ' fásárit de Iordan,

374 www.dacoromanica.ro

CARTEA TNTAIA A REGILOR, 18

Unde corbii ii acluecan dimineata

Dar el i-a ritspuns: e Da-mi pe fiul tau! o Si el 1-a luat de la pieptul ei i 1-a

seara paine si came, iar apa bea el

dus in odaia de sus in care locuia el si 1-a pus pe patul lui, Si a strigat catre Domnul si a zis: Doamne Dumnezeul meu. vrei ea faci tau chiar femeii acesteia väduve, unde

din paritu. lar dupit un rastimp paraul a secat, fiindea nu mai cazuse p1oaie pe pamant.

Atunei a fost euvantul Domnului catre el si i-a poruncit: s Scoalit i porneste spre Sarepta

locuesc eu, de ai ingaduit sä moarlifiulei ?o

Apoi s'a intins de trei ori peste

Sidonului i locueste acolo, caci jata am

poruncit unei femei vaduve s5.-ti dea

copil si a strigat catre Domnul si a zis: Doamne Dumnezeul meu, intoarce sufletul acestui copil inteinsul! Si Domnul a ascultat de glasul lui Ilie si a intors sufletul copilului inteinsul

demancare! o

Si el s'a seulat i a pornit spre i alud a ajuns la

Sarepta Sidonului.

poarta cetatii, s'a intalnit cu o fenicio care aduna lemne. Atunci el a chemat-o i-a spus: Ada-mi putina apii, din ulciorul tau, Ca set beau! * i cand ea se pornise sä aduca, el a strigat EA i-a zis: Ada-mi tfi o bucatä, de paine! » Dar ea i-a raspuns: Viu este

-

el a inviat. 23. Apoi Ilie a luat copilul cu el si 1-a coborit din odaia de sus si 1-a dat mamei lui i i-a zis: lata, fiul tau este viu! *

24. Atunci fenicia i-a raspuns lui Ilie: e Acuna cred cä tu esti omul lui Dumnezeu

Domnul Dumnezeul tau, ca nu am nimio

cuvantul lui Dumnezeu, care este in gura ta, este adeväxat !

untdelemn inteun ulcior. i iata cä dupit ce voi strange vreo doua lemne mä voi

18.

copt in cuptor! Mi-a ramas numai o mana de fainit intr'un chiup i putin

duce acasä s'a gatesc ceva demb.ncare pentru mine si pentru fiul meu, i apoi si manciim i sá murim ! o Dar Ilie i-a raspuns: Nu te teme!

Du-te si fa dupit cum ai zis, dar din ceca ce ai fi-mi i mie o tulla mica

adit-o incoace, iar pentni tine si pentru

fiul tau fa la urma,

Caci asa zice Domnul Dumnezeul lui Israil: Fitina cea din chitip s'a nu se sfárseascii EA untdelemnul din ulcior si nu lipseascii, pana in ziva cand Domnul

va da ploaie pe fata pitrnântului! Si ea a plecat i a facut dupit cuvantul lui Die, i ea si fiul ei i casa ei au avut demancare multa vreme: Faina din chiup nu s'a sfarsit nici untdelemnul din ulcior n'a secat, dup.& euvantul Domnului, pe care graise prin gura luí Tila. Ci dupä, toate acestea, fiul femeii, stapana ca,sei, s'a imbolniivit de o boala

tare grea, incat si-a dat sufletul.

Atunci ea i-a opus luí Ilie: t Ce sa fa,c Cu tine, omule al lui Dumnezeu? Ai venit la mine ea-mi aduci aminte de picatul meu i sa omori pe fiul meu?*

Jerga lui i dupa alt ritstimp, a fost cuvantul

Domnului catre Ilie In anul al treilea: Du-te si te infatiseaza inaintea lui Ahab, &Ad voi trimite ploaie pe pitmant!* Si flic s'a dus sa se infatiseze lui Ahab. Si alud foametea ajunsese praznica, in Samaria,

Ahab a chemat la sine pe Obadia, capetenie peste casa sa. Obadia era tare °institor de Dumnezeu. Cand Izabela a °mora pe profetii Domnului, Obadia a luat o sutil, de profati ka a ascuns cate eincizeci inteo peaterit, unde le-a dat de mancare paine i epa. t Cauta Si Ahab i-a zis lui

cu deamitruntul in tara, la toate izvoarele

de opa si la toate pamiele, poate se allá cava iarbit ea sä, scapam cu viata caii catitrii i ta nu ramanem fati vite t.

Si si-au impartit tara ea slt o cutreere: Ahab umbla singur intr'o parte,

iar Obadia tot singur intealtit parte. Si cand Obadia mergea pe drum, jata eit s'a intalnit cu Ilie. i fiindca 1-a

375 www.dacoromanica.ro

CARTEA !MAU A REGILOR, 18

Atunci Ahab a trimis in tot cu-

eunoseut, a cazut Cu fata la parnant meu lije?

prinsul lui Israil si a adunat pe toti profetii in muntele Carmel.

o Iatii am dat de lije! » stapinului Si el a rrtspuns: Cu ce ti-am

si a cuvântat: o CCU vreme yeti umbla schiopätand de amandouit picioarele ? Dac5, Domnul este Dumnezeu, umblati

i-a zis: 4( Oare tu esti cu adevarat domnul Si el i-a rAspuns: oEu! Du-te si pune

Apoi Die s'a apropiat de tot poporul

eituit de vrei sä dai pe servul tau in mtma lui Ahab, ca sä ml. omoare? Viu este Domnul Dumnezeul tiiu,

dupti, el, íar dacti este Baal, atunciumblati dup5, el ! s Dar poporul nu i-a dat nici un

eit nu se af15, neam sau imparAtie in care

r5,spuns.

si nu fi trimis dotnnul meu dup5, tine

Atunci Die a zis poporului: Eu singur am dimes profet al Domnului, iar profeti aí luí Baal aunt patru sute

s5, te mute, si cand i s'a riispuns: «nu-i !» a pus impar54ia, sau neamul acela sit jure

ca" nu te-a gisit. Si acum tu m5, imbii: «Du-te di de veste domnului tau: « Iat5-1 Po lije!

Dar dad. dupä ce mä voi

va duce Dumnezeu stie incotro, i &Ind

eu mä voi infatisa stt. dau de stire lui Ahab si nu te va giisi nidi, atunci voi fi omorit ! Robul t5,u ins5 einsteste pe Domnul din tineretile sale.

N'a aflat oare domnul meu ce

am &cut eu ciind Izabela a °morn pe

profetii Domnului, c5. am ascuns o sutii, din profetii Domnuluí, cilte eincizeci intrso pestera, si le-am dat de m&neare petine i apii ?

Si acum tot mai spui: o Du-te dä de veste domnului tdu: Iat,1-1 pe Ca si. mi. omoare ! »

Atunci Ilie i-a raspuns: « Viu este Domnul Savaot inaintea cd,ruia slujese,

chiar astäzi mi. voi inatisa eu tnsumi

inaintea lui Ahab ! »

Si s'd dus Obadia inaintea lui

Ahab si i-a dat de veste. Si .Ahab a pornit in intlimpinarea lui The.

Când Ahab a dat cu ochii de Die i-a zis: o Tu esti oare cel ce aduci nenorocire peste Israll? Dar Ilie i-a fitspuns : o Nu eu sunt cel ce aduce nenorocire peste Israil,

ci tu si casa tatälui tau, fiindc. ati

poruncile Doranului i umblati dap& Baali.

Si acum trimite

i

Aduceti aici doi vitei. aleagá ei un vitel pe care sä-1 taie bucati i s5.-1

pun5 pe lemne, dar foe sä nu puna. Si

eu voí lua pe eelgalt, il voi tàia buoati voi pune pe lemne, iar foo

fi

despärtit de tine, Duhul Domnului te

lije!

cincizeci.

strange tot

nu voi pune. Voi sâ v'et rugati la dumnezeii eu m5. voi ruga Domnului. vostri Sí dumnezeul care va ritspunde eu foc, acela si. fie Dumnezeu.» Si tot poporul a ritspuns: « Bun este euvantul! a Atunci Die a zis catre profetii lui Baal: « Alegeti un vitel i pregatiti-1 mai

intaí voi pentru jerta, fiindeä voi sunteti mai multi. Apoi si. chemati pe dumnezeul vostru, dar si. nu puneti foe. #

Si ei au luat vitelul care li s'a adus, I-au &it pentru jertfa si au chemat numele lui Baal de dimineatä i pant:, la amiaz5,: Baale, auzi-ne ! Dar nu se auzes, nici glas, nici miscare. Atunci ei au inceput sä, joace imprejurul jertfelnicului pe care it facusera. Dar la amiaza, Ilie a inceput batil joc de ei i zicea: o Strigati ea glas

tare, caci el este dumnezeu! Ponte se indeletnieeste cu ceva, sau s'a dus incotrova, sau caldtoreste, sau doarme, ea sa se trezeascä din somn ! » $i ei au inceput sa strige cu glas tare si-si faceau scrijilituri dupa rancu si.bii i cu lanoi panto; cand sängele Vsnes, din ei.

lar dup5, amiazä au inceput s5,

Israilul la mine, in muntele Carmel, pre-

«trigo din toate puterile pang, la vremea

aí Aserei, care mäneincti la masa Izabelei !*

luare aminte.

cum si pe profetii lui Baal, patru sute cincizeci, si pe cei patru sute de profeti

prinosului de searit. Dar nu s'a auzit nici glas, nici miscare, nici semn de 376

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 19

$i Ahab a plecat s

Atunci Bie Tesbiteanul a zis poporului intreg: o Apropiati-v!* $i tot poporul s'a dat langä el. $i el a dres jertfelnicul cel daramat al Domnu-

$i i-a poruncit slugii sale: a Urca,-te

lui.

si aruna-ti privirea spre mare !* $i el s'a dus si s'a uitat In zare si a zis: Nimio! Dar el i-a poruncit: a In-

$i Bie a luat douasprezece pietre, dupá, numärul celor douiisprezece se-

mintii ale fiilor lui Iacob, ogre care Israil si-ti

fusese cuvantul Domnului: fie numele ! a

$i ca pietrele a °MR un jertfelnic in numele Doinnului gi a fácut un sant

lat ca un razor pentru clout), sea de siimantä, imprejurul jertfelnicului.

Apoi a randuit lemnele, a täiat bucgi si 1-a pus deasupra lem-

nelor,

$i a zis: o Umpleti patru ciubere

ou apl i turnati peste arderea de tot si

peste lemne s. $i au fiicut intocmai.

Apoi le-a mai zis: « Inc& o dati! a$i au turnat gi a doua oar& Apoi: a A au turnat pi a treia treia °alit!s

miinfince

sä bea, iar Ilie s'a suit pe varful Carmelului si s'a cinchit, Meat capul i-a ajuns intre genunchi.

toarce-te de f} a p te ori! »

Dar la a saptea oara, a venit cu « Iatä, cit se iveste din mare un nor mio cat podul palmei! a Atunci r&spuns:

Ilie i-a spus: o Du-te degrab& si apune lui Ahab: a Inhamii, si te pogoar& ca sit

nu te apuce ploaia!

-45. Dar inteo 644, cerul s'a intu-

necat de nouri gi s'a pornit furtun& ploaie mare. $i Ahab s'a suit In carul sau si a pornit apse Izreel. 46. Mana Domnului ins& era ca Ilie. $i el si-a incins coapsele si a alergat inaintea lui Ahab pan& la cotitura spre Izreel.

oarä.

lar apa a inconjurat jertfelnicul, santul era gi el plin de apä. Insä pe la vremea prinosului de sear& profetul Ilie s'a apropiat i a zis: o Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac si al lui Lsrail, descopere-te astäzi tu egti Dumnezeu in Israil i eu sunt servul

iar tot ceea ce am fácut astäzi

este dup.& porunca ta! Auzi-mä, Doamne! Auzi-mä, ca

sä °unwise& poporul acesta cti tu egti Domnul Dumnezeu

i cä tu esti acela

care le intorei mima inapoi!* Atunci a chzut foc de la Domnul, care a mistuit arderea, de tot; lemnele, pietrele i pimantul, si a sorbit i apa care era in sant. $i dad a viizut poporul, a cazut ca fata la pärnant gi a zis: a Domnul, el este Dumnezeu! Domnul, el este Dumnezeu ! s

$i Ahab a impärtiísit Izabelei tot cesa ce facuse lije, si cum el omorise ca sabia pe toti profetii lui Baal. Atunci Izabela a trimis un sol la The s&-i spunä: o Am si-mi facit mie zeii, ciao& ratline pe vremea asta nu voi

face cu viata, ta la fel cum ai fä,cut tu ca fiecare din ei !a Din aceastá pricinä 1-a prins frica si a pornit de acolo, ca sä-si scape viata,

si a ajuns la Beeraeba in lada, unde a läsat pe sluga sa, lar el a patruns in pustie cale de o zi. Dupä ce a ajuns acolo, s'a pus jos sub un jneapin i isi ruga moartea si zicea:

Destul, Doamne ! Ia-mi sufletul,

ciici nu aunt mai bun decat pärintii mei ! »

lar Me a zis: a Prindeti pe profetii lui Baal! Nici unul din ei ail nu swipe! » i-au prins. Dap& aceasta Ilie i-a pogorit la apa Chigonului, si acolo i-a junghiat. Apoi Ilie a zis lui Ahab: o Du-te,

bea, cäci se aude ropot de

ploaie! a

19. Ilia in sihh,s' trie.

$i s'a culcat si a adormit sub jneapán. Dar iatá c& un inger s'a atins de el si i-a zis: o Scoalä. tFi ma, nancä, !

$i cand s'a tutors cu ochii spre

cáplitaiul lui, iatä o turtä, rumenitä

un ulcior cu apt).- $i a mancat si a bäut,

apoi iaräi s'a culcat.

www.dacoromanica.ro 377

CARTEA INTAIA A REGILOR, 20

Ingerul Domnului s'a intors Ina, a doua oar i s'a atine de el si i-a zis:

Scoará i mänO.ncä, fiindcä vei porni la drum lung !* Si s'a sculat, a mincat si a baut si cu demlincare,a aceea a prins putere pentru patruzeci de zile i patruzeci de nopti,

ping, a ajuns in Horeb, muntele Domnului.

Acolo a intrat lute° pesterä, unde a fost

a i mas. Si cuvintul Domnului &titre el i i-a zis: Ce faci aici,

?

Si el a raspuns: t Sunt infierbintat

de inare rávna pentru Domnul Dumnezeul Savaot, fiindcâ fiji lui Israil au paritsit legamintul tau, au dirimat jert-

felnicele tale, au ucis cu sabia pe profetii

Lai, de n'am limas decat eu, o acum ei ma cauta sa-mi ja sufletul ! i el i-a zis: # Iesi i te atine in munte inaintea Domnului !

kit& Dom-

nul trecea Inaintea Domnului mergea o furtuna mare o vajnicti ui crape muntii i sil se despice stâncile, dar Domnul nu era in furtuni. i dup.& furtuni un outremur, dar Domnul nu era nici in cutremur.

i dupi cutremur, un foc, dar

Domnul nu era nici in foc, i dupi foc un murmur usor si dulce.

Si cand I-a auzit Ilie, £A-a acoperit

fats cu mantia sa o a iesit i statea la gura pesterii. lar un glas 1-a intrebat: « Ce fad aici, Die? El ins& i-a riispuns: # Sunt infier-

bantat de mare rivni pentru Domnul Savaot, fiindci fjjj lui Israil au parlisit legamintul tau, au daritmat jertfelnicele tale si pe profetii toi cu sabia i-au

omorit. Si am ramas numai eu singur, acum ei cautii ta-mi ja sufletul. Atunci Domnul a zis catre el:

« Ileac& si te intoarce pe drumul pustiei Darnascului

i intri acolo si unge pe

Hazael, rege al Siriei, Si pe Iehu, fiul lui ungi rege peste Lsrail, iar pe Eliseu, fiul lui Safat din Abel-Mehola, 86-1 ungi profet

in locul tau! Si asa va fi: pe cel care va scapa de sabia lui Hazael sà-1 omoare Iehu; pe coi care va scapa de sabia lui Iehu cia-1 omoare Eliseu!

378

CM in Israil voi lasa sapte mii cu viata: adicà toti cei care nu si-au plecat genunchii inaintea lui Baal si

a cáror gurä nu 1-a siírutat ! » Si dup.& ce a pornit de acolo, s'a

intâlnit cu Eliseu, fiul lui Safat, care tocmai ara ogorul cu douisprezece perechi de boj, iar el ara cu a douasprezecea pereche. Si când a trecut Ihe pe linga, el, a aruncat mantia peste el, lar Eliseu a lasat vitelo si a alergat

dupi Die EA i-a opus: # Ingliclueste-mi sä

má due si sarut pe tatil meu si pe mama mea, apoi te voi urma! » Dar el i-a raspuns: aIntoarce-te ! Ce am sa, fac cu tine ?

Atunci Eliseu s'a intors inapoi, a luat o pereche de boj i a tiiat-o, apoi a fiert-o cu lemnul plugului, ro'i a dat-o oamenilor s'o manince. Apoi s'a dus sa, urmeze pe Die si ta-i slujeasci lui. 20.

Rcizboiul lui Ahab cu Sirienii. Benhadad, regele Shiei, si-a steins toati ostirea lui. Treizeci i doi de regi

s'au insotit cu el, cu cai i cu care de rizboi. Si el a pomit impotriva Samariei si a impresurat-o si s'a razboit ell ea.

Si el a trimis soli la Ahab, regele lui Israil, in cetate, Si ei i-au spus: Asa zice Ben-

hadad: Argintul tau si aural tau, femeile EA copiii tad sunt toate ale raele ! o Atunci regele lui Israil a faspuns: « Fie dupit cuvintele domnului meu rege ! Al tau Bunt eu impreuni cu toatit averea mea!

Si solii s'au tutors Inca o data. si

au zis: #Asa zice Benhadad : n Ti-am trimis

vorbit: argintul tau, aurul tau, femeile mi le &A! Deci maine pe vremea asta voi trimite slugile mele la tine, sa-ti scotocease& toatit casasi casele dregatorilor tai ; pe tot ceea ce va fi placut inaintea ochilor

lor si pun& mina EA ta ja! Atunci regele lui Israil a chemat pe toti bätrânii tarii i le-a zis: Si stiti incredintati cá el este cel care

imi cauta circiob. Cand a trimis la mine

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 20 dau femeile ì copiii, aurul i argintul, eu nu 1-am indepartat cu vorba! Dar toti batranii ti tot poporul i-au

ráspuns: o Sä, nu asculti de el i nici dai ce-ti cere ! i el a raspuns solilor lui Benhadad:

o Spuneti domnului meu rege: Tot ceea

ce ai cerut la inceput de la servul tau, voi indeplini, dar aceasta cerina nu pot s'o indeplinesc ! » i solii au plecat au intors Atunci Benhadad a trimis o Asa sà,-mi faca, mie zeii, dad); pamitintul

Samariei va fi deajuns sä, umple pumnii intregului popor razboinic care se MT& la picioarele mele !

Dar regele lui Israil i-a faspuns:

o Un proverb spune: Sä nu se laude cel ce se incinge cu brazil ca unul care, dupa izbanda, se descinge de brau!»

Cand a auzit de cuvántul acesta, dici el ospata i bea cu regii sub un o Dati cort a zis catre dregatorii naval& ! ei au tábarit pe cetate. Dar iota' eh' un profet s'a apropiat de Ahab, regele lui Israil, si a zis: o Asa zice Domnul: lazut-ai oare acea oaste mare ? Iatit cii, o voi da in mana ta

i au inceput sa se incaiere

Cu altii. Sirienii au scapat cu fuga, iar Israil li urmiirea. i Benhadad, regele

Siriei, a scapat pe un cal insotit de calaretii BM.

Atunci a iesit regele lui Israil si a luat prada, cali i carele de ritzboi cu macel napraznic a micelatit pe Sirieni. In vremea aceasta s'a apropiat profetul de regele lui Israil i i-a zis: Du-te

pregateste intariri de ostire i chibzueste bine ce vei face, caci, in rastimp de un an, regele Siriei va porni cu razboi impotiiva ta! Ins& dregatorii regelui Siriei i-au zis: o Dumnezeul lor este dunmezeul muntilor, din aceasta pricinit ei ne-au biruit. Poate, dacti, ne vom lupta cu ei In qes, nu ne vor birui. Deci iata ce sit faci ! Dä la o parte pe regi, iar in locul lor pune pe satrapi, F.] tu ridicii, o armatit ca aceea pe

care ai pierdut-o, de asemenea i cai si care de razboi ca mai nainte, apoi

fig ne luptam cu ei in ses i far& indoialit ca,

Ii vom invinge. s

a numarat pe

Fi el a ritspuns: a Asa zice Domnul: Prin scutierii satrapilor ! o i a mai intrebat: o Cine va incepe lupta ? a luat raspuns : «Tu!» Atunci el a numarat pe toti scuti-

Afee.

erii satrapilor si a gasit doua sute trei zeci i doi de insi. Apoi a numarat toata

oastea, pe toti fill lui Israil, si a aflat sapte mii de insi. Fi au ajuns ei la amiazá, iar Benhadad se chefuise in cort impreunit cu

cei treizeci i doi de regi, aliatii siii. *i au pomit intai la luptit scutierii satrapilor. Atunci a sosit o solie la Benhadad care Il instiinta: « Oameni din Samaria au iesit la luptä, ! 18, El insit a ráspuns: o Daca, au iesit cu gaud de pace, sa-i prindeti de vii, iar

daca au iesit cu gaud de rázboi,

tot

prindeti de vii ! 19. Fi au iesit din cetate scutierii sa-

trapilor in fruntea otirii, care venea dupa ei,

379

el a ascultat

Dupa trecerea anului, Benhadad

astazi, ca sa cunosti cà eu aunt Domnul !

Fi a intrebat Ahab: o Prin ce ?

i

de indemnul lor si a fitcut intocmai. Sirieni

si a pornit

BA se lupte impotriva lui Israil, la

Dar fili lui Israil au fost i

chemati la ritzboi

ei

si au fost avand

hra,nii, din destul. Deci au iesit in intampinarea lor. i fiii lui Israil s'au asezat in tabarit inaintea lor, ca doug carduri de capre, in vreme ce Sirienii umpleau pamantul.

Atunci s'a apropiat un om al lui

Dumnezeu si a zis catre regele lui Israil:

«Asa zice Dornnul: oriindcii, Sirienii au spus cä Domnul este Dumnezeul muntilor, si nu al sesurilor, iata ea eu voi da toata aceasta mare oaste in mane ta, ca sit stii ca, eu sunt Domnul!

Fi au stat asa in tabara, unii in fate, altura, timp de sapte zile, iar in ziva a saptea a inceput lupta. i Israil a omorit inteo singura zi o mat de de oameni.

Cei rama* au fugit la Alee, in

cetate. i zidul a cazut peste cei douitzeci çi apte de mii de insi care mai

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTILIA A REGILOR, 21

riimasesera. Benhadad irisa a fugit si a intrat in cetate i Ii cauta adapost dintr'o odaie intealta. Atunci dregiitorii lui i-au spus: Am auzit ca regii casei lui Israil sunt regi induratori. Sä ne imbracam cu vesminte de jale si sä impletim funii imprejurul capetelor noastre, ei asa ea iesim inaintea regelui lui Israil, poate te va lasca cu viata! » Atunci ei s'au imbracat cu haine de jale si si-au impletit funii imprejurul capetelor lor i au iesit inaintea regelui lui Israil, i i-au opus: Robul tau Benhadad zice : Lasa-mit cu viata! » Dar

Daca va fugi vei raspunde pentru sufletul lui cu sufletul tau, sau vei plati un talant de argint. Pe ciad irisa servul tau era prins cu altceva, iata cá. nu 1-am mai vazut! Atunci regele lui Israil i-a dispuns:

Singur ti-ai hotarit sentinta! »

Atunci el si-a luat degraba barizul

de pe ochi, i regele lui Israil 1-a cunoscut

ca era dintre profeti.

Atunci profetul i-a zis: a Asa zice Domnul: Fündcä ai ILIsat sä4i scape din mana omul sortit pieirii, sufletul tau eà fie in locul sufletului lui i poporul tau In locul poporului lui

a dispuns: Mai traieste ? El este fratele meu! Atunci solii au socotit aceasta ca

Si regele lui Israil s'a dus aceza aprins de minie, apoi de acolo a pornit In spre Samaria.

el

o bunä prevestire i, ca el si nu-ei ja cuvintul inapoi, i-au dispuns in graba:

Benhadad este fratele tau? s El insi

a zis: a Aduceti-1 la mine ! » i Benhadad

a iesit inaintea lui, iar el 1-a suit cm el in car. Si Benhadad i-a spus: a Cetittile pe care le-a cucerit batel meu de la tatal tau, ti le voi intoarce inapoi ; de asemenea poi sa deschizi prävälii in Damazo, precum i tatil meu deschisese in Samaria... * Atunci Ahab i-a raspuns: schimbul acestei invoieli te las liber !

$i a incheiat cu el un legimant i i-a dat drumul. In vremea aceasta, unul dintre fiii

21.

T irania lui Ahab fi a I zabelei. Dar jata ce s'a mai petrecut: Nabot din Izreel avea o vie care se megiersea In Izreel eu palatul regelui Ahab, regele Samariei.

Si Ahab i-a zis °data lui Nabot: via ta ca si fac din ea o gradi-

nade, caci este chiar Maga palatul meu, iar in schimb ii voi da o vie mai l'una, sau, daca socotesti cu cale, iti voi phiti

pretul ei in bani s. Irisa Nabot a raspuns lui Ahab:

profetilor a zis catre prietenul sau, la

oDoamne, pazeete ! Eu nu-ti vind mostenirea parintilor mei ! »

el n'a vrut sa-1 loveascii.

intaratat si minios, din pricina raspunsului

tat de glasiii Domnului, iatä cà dupa ce

spusese: s Nu-ti vand mostonirea ramas& de la parintii mei ! » Apoi

cuvintul Domnului: « Loveste-mii ! * Dar

Atunci i-a zis: o Fiindcit n'ai ascul-

vei pleca de la mine, te va omori un leu Si cum s'a departat de el, i-a iesit inainte

un leu çi 1-a omorit. Si cand a intalnit pe altcineva, i-a zis: a Loveste-ma!* i omul acela 1-a

batut pina 1-a storonit in bataie. Atunci profetul s'a dus si a stat In calea regelui si s'a legat la ochi cu un bariz, ca sä nu-1 cunoasci. Si alud a trecut pe acolo regele, el a inceput sà strige catre rege i i-a zis: e Robul tau a iesit din luptii. Si iata cineva Maga mine mi-a adus pu rob si mi-a zis: s Piafaste robul acesta

Si a intrat Ahab in palatul lui, pe care i-1 daduse Nabot din Izreel,

s'a intins pe pat, s'a intors la perete n'a vrut sä, manânce nimic. Atunci a intrat la el Izabela, sotia

lui, i 1-a intrebat: <>De ce ti-e sufletul

zbuciumat ei nu vrei si maninci nimio ?

Dar el i-a dispuns: « Am vorbit cu Nabot cel din Izreel i i-am zis: a Vinde-mi

via ta pe bani sau, daca iti este cu voie, dau in schimb alta, vie ! s i el mi-a tutora vorba: vind tie via mea! »

Atunci Izabela, sotia sa, 1-a luat cu vorba i i-a zis: «Asa este stipinirea 880

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTIIA A REGILOR, 22 ta peste Israil I Scoalii, maraucä i fii cu inima buna, ciici via lui Nabot din Izreel ti-o voi da eu!

zice Domnul: 4 In locul in care cainii au

lui Ahab si le-a pecetluit cu inelul lui. Si ea a trimis scriscuile la bittranii la cei mai cu vaza. oameni din cetatea In care locuia Nabot.

dat peste mine, vrtijmasule? * Dar el i-a raspuns: e Te-am aflat i aici, fiindca tu

Atunci ea a Boris scrisori in numele

Si tat& ce seria in scrisori: o Tineti post i puneti pe Nabot la loo de cinste, in frunte,a poporului. Aduceti apoi doi oameni de nimio inaintea lui care sa marturiseasca impotriva lui asa: 4 Ai hulit pe Dumnezeu pe rage*. Apoi si-1 scoateti afara, sa-1 bateti cu pietre i astfel sä, moara 1* i oamenii cetáii, bittrânii s't frun-

tasii din cetatea in care locuia el, au facut dupa indemnul Izabelei i dupa cuprinsul scriscuilor pe care ea le tri-

lins sangele lui Nabot, sá lingá oainii sangele taul* Si Ahab a zis lui llie: o i aici ai

nazuesti mereu sa faoi rau in ochii Domnului!

Iatá, voi aduce peste tine nanoi te voi matura s't voi nimici din casa lui Ahab pe toti cei de parte rochi

barbäteasca, fara deosebire, din Israil.

Si ma voi purta cu casa ta ca si cu casa lui Jeroboam, fiul lui Nabat, cu casa lui Baesa, fiul lui Ahia, din pricina tieäloiilor cu care m'ai intaratat ai ademenit pe Israil la pacat. Si pentru Izabela, Domnul spune: Cainii vor m'anca pe Izabela in campia lui Izreel. ca

Pe cel care va muri din casa lui

misese.

Ei au vestit post si au pus pe

Nabot la loo de cinste, in fruntea poporului,

Apoi au adus doi martori ticalosi pe care i-au pus in fata lui, iar oamenii aceia de nimio au marturisit impotriva lui Nabot in auzul poporului astfel: Tu ai defaimat pe Dumnezeu si pe rage 1* Apoi 1-au scos afar& din cetate i 1-au

batut cu pietre pan& cand a murit. Pe urma au trimis stire Izabelei: Nabot a fost hatut cu pietre si a murit !

Cand a auzit Iz.abela ca Nabot a

fost omorit cu pietre, a zis lui Ahab:

la in stapanire via lui Nabot din Izreel, cel care nu voia dea nici pe bani, eftci Nabot nu mai este viu ;

el a murit!*

Indat5, ce a auzit Ahab ca Nabot a murit, s'a sculat i s'a pogorit inspre via lui Nabot din Izreel, ca di, o ja in

Ahab in cetate, câinii it vor manca, lar pe

cel care va muri pe camp, Il vor manes, pastirile cerului

Si n'a mai fost altul ca Ahab

care set se fi läsat biruit sá Jac& ram In ochii Domnului, fiindoà, femeia sa Izabela

il induplecase la aceasta.

Si el a savársit multe ticalosii,

deoarece el a umblat dupa idoli, preoum fticeau Amoritii pe care i-a alungat Domnul din fata fiilor lui Israil. Cand a auzit Ahab ouvintele acepuB sac rupt vesmintele stea, pe capul lui i a postit. Si se culca invelit In vesmantul sau de jale si umbla abitut. Atunci a fost ouvantul Domnului

catre llie i i-a zis: o Ai vitzut cum s'a umilit Ahab inaintea mea? i fiindca s'a umilit inteatata, nu voi abate in zilele lui nenorociri, ci in zilele fiului sau voi pravali nenorociri peste casa lui ! *

stapanire.

Atunci a fost cuvantul Domnului catre The Tesbiteanul: 4 Scoala si te pogoara in intam-

22.

A treia bcitalie intre I8rail i Sirieni. Moartea /ui Ahab.

pinarea lui Ahab, regale lui Israil, care are

curtea domneasca in Samaria! lata, el se afla la via lui Nabot, unde s'a pogorit ca ea o la in stapanire. Si asa graiesti: Asa zice

Domnul: e Ai omorit ca sà pui mana pe mostenirel o i sa,i mai spui: s Asa

Si au trecut trei ani fara razboi

!litre Siria si Israil.

lar in anul al treilea, a venit Iosafat, regale lui luda, la regale lui Israil. Si regale lui Israil a zis catre dregatorii BM: sStiti voi oare ca Ramot381

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 22 Galaadul este al nostru ? i noi stam cu 'Babilla in san, Ud!, sä-1 luilm din mana regelui Siriei ?

Apoi a intrebat pe Iosafat:

o Sa

porneso oare cu rázboi impotiiva Ramot-

i Iosafat i-a raspuns regelui lui Israil: 4 Eu sunt ea tine, po-

i cand a intrat el la rege, regele 1-a intrebat asa: 4 Miheia! Oare sa pornim

noi cu razboi impotiva Ramot-Galaadului sau ne oprim ? Miheia irisa a raspuns: Porneste i vei izbandi, caci

Galaadului ?o

Domnul 11 va da in mana regelui !

porul meu ca poporul tau i caii mei ca

o De cate ori sa te jur ca sa-mi spui

caii tai ! Atunci Iosafat 1-a mai indemnat pe

regele lui Israil: o Intreaba acum si ce zice Domnul !

i regele lui Israil a strans pe cei patru sute de profeti i i-a intrebat: s Sä porneso eu cu raaboi impotriva RamotGalaadului, sau sa mä, opreso ? » i ei i-au dispuns : Sue-te, clici Domnul 11

va da in mana ta!» Dar Iosafat a zis: o Mai este aici vre-un profet al Domnului, co s&-1 intrebilm i pe el? s

Regele lui Israil insä i-a raspuns lui Iosafat: « Mai este unul prin care am puteo, s'a intrebam pe Domnul, dar eu Il tirase, fiindca niciodata nu-mi profeteste de bine, ci numai de ráu. El este Miheia, fiul lui Imla.* Dar Iosafat a zis:

Sa nu spuna regele una ca asta! s Atunci regele lui Israil a chemat pe unul din eunuci i i-a zis: o Alearga repede la Miheia, fiul lui Imla!# Dar pe cand regele lui Israil im-

preun& cu Iosafat, regele lui Judo, etateau, fiecare pe tronul lui, invesmantati, pe o arie de la poarta Samariei, iar toti profetii profeteau inaintea lor, Sedechia, fiul lui Chenaana, si-a facut coarip de fier si a zis: o Asa zice Domnul: o Cu acestea vei impunge pe Sirieni, pana fi vei prapädi s. i

toti profetii profeteau inteun

glas: 4 Pome§te impotriva Ramot-Galaadului i vei avea izbanda, fiindeit

Domnul 11 va da in mainile tale ! # Solul care fusese trimis sä intfil-

neasea pe Miheia 1-a inderanat asa o Jata, cuvintele profetilor sunt inteun cuget pentru izbtonda regelui. Sil, fie deci cuvantul tau ea al unuia din ei profeteste pentru izbanda! »

Apoi Miheia i-a raspuns: s Viu

este Domnul ! Ceca ce-mi va spune Domnul, aceea voi grai i eu!

382

Atunci regele 1-a intrebat

numai adevarul, in numele Domnului ? i el i-a raspuns: s Viid tot Israilul

imprastiat in munti, ca oile care nu au cioban».

i Domnul a zis: oAcesti oameni

n'au capetenii i fiecare sil se intoarca in pace la casa sa! »

Atunci regele lui Israil a zis lui

Iosafat: o Nu ti-am opus oare cit nu-mi profeteste de bine, ci numai de rau ?# Acela

ins&

vi-a

urmat vorba

o Asculta deci cuvantul Domnului ! Am

vazut pe Dornnul stand pe tronul situ, toata ostea cereaseit atafea de-a-clreapta de-a-stanga lui ».

Atunci a zis Domnul: a Cine este

in stare sà strice mintea lui Ahab, ca sa porneascit i sil navaleascá, in Ramotal din Galaad? unul spunea una, altul

spunea alta. Dar iata ca a iesit un duh protivnic

si s'a oprit inaintea Domnului si a zis: Eu Ii voi furo mintea! » i Domnul 1-a intrebat: o Cu ce ? i el a raspuns: Voi iesi i mg voi preface duh minemos in gura tuturor profetilor lui! » Iar Doninul i-a zis:

4 Furii-i mintea, &id esti in stare. Iesi si fa asa!» i acum, iata e& Domnul a pus duh minemos in gura tuturor acestor profeti ai tai, fiindea Domnul a hotarit pieirea ta.

Atunci s'a apropiat Sedechia, fiul lui Chenaana, i 1-a lovit pe Milicia peste obraz i i-a zis: o Cum de a fugit de la mine Duhul Domnului, ea a& vorbeasca prin tine ? lar Milicia i-a raspuns: o Vei vedea

In ziva cand vei umbla dinteo odaie

intealta ca sa te ascunzi lo Atunci a poruncit regale lui Israil: Luati-1 pe Milicia duceti la Amon, capetenia cetatii, si la loas, fiul regelui, spuneti : s Asa poruneeste regale: Aruncati-1 In temnitá i dati-i de

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A REGILOR, 22 i api, ou taraita, papa dad m5, voi intoarce teafar !» Atunci Miheia i-a zis: Dad], te vei intoarce sánátos, n'a graft Domnul prin mine ! a mai zis: « Ascultati

pe care le-a clädit, sunt serse in a Cronicile regilor lui Israil i a adormit Ahab cu parintii sai, iar in locul lui a domnit Ahazia, fiul lui. Iosafat, fiul lui Asa, a domnit in

Cu toate acestea, regele lui Israil impreunii cu Iosafat, regele lui Iuda, au pornit impotriva Ramotului din Galaad. *i regele lui Israil a zis lui Iosafat: a Eu mä, voi imbraca in haine straine si voi intra in lupt5,, iar tu stai imbracat cu hainele tale ! » i regele lui Israil luat alto haine pi a intrat in focul luptei. Dar regele Siriei poruncise pitanilor carelor de lupt5, caci el avea

regele lui Israil.

máncare paine

aceasta toate popoarele ! »

treizeci i dou5,

apa: 4 Nu va luptati cu

oricine, ori de rand, ori de frunte, ci numai cu regele lui Israil ! »

i mind capitanii carelor de lupta au väzut pe Iosafat, pi-au inchipuit ca el este regele lui Israil i s'au inpirat imprejurul lui ca sa, se lupte cu el, dar Iosafat a inceput sä strige. Iar daeä au vazut c5,pitanii carelor de luptä ca, el nu este regele lui Israil, pi-au cautat de treaba. Un otean ins5, si-a incordat arcul pi a nimerit din intamplare pe regele lui Israil, drept la incheietura platopei. Atunci

el a zis capitanului: s Carmepte i mä scoate din invalmapeala luptei, cad aunt ranit s.

i fiindca lupta era din ce in ce mai apriga in ziva aceea, regele a fost silit sa stea in carul de lupta in fate Sirienilor, iar seara a murit din pricinä ca siingele lui s'a scurs din rani inlauntrul carului de lupta. Pe la asfintitul soarelui ins5 s'a auzit strig5,t in tabara: Fiecare sa se intoarca in cetat,ea lui pi in tinutul lui, Cad regele a murit ! » Apoi ei au pornit spre Samaria pi 1-au ingropat pe rege in Samaria. Iar cand carul de luptii a fost spalat In iazul Samariei, cainii au lins stIngele lui i desfranatele s'au scaldat acolo, dup.& cuväntul pe care il spusese Domnul. Celelalte fapte ale dumniei lui Ahab

ceea ce a mai f5,cut el, palatul de fildes pe care 1-a zidit i toate

luda in anul al patrulea al lui Ahab, Iosafat era de treizeci Ffi cinci de ani cand a ajuns rege pi a domnit doulizeci i cinci de ani in Ierusalim. Pe mama sa o cherna Azuba i era fi ca lui

El a umblat in calea tatalui eau Asa pi nu s'a depärtat de ea, facand ceea ce este placut in ochii Domnului.

Dar inaltimile nu le-a desfiintat,

iar poporul tot mai aducea jertfe tamaieri pe inältimi.

Iosafat a trait in pace cu regele

lui Israil.

Celelalte fapte ale lui Iosafat, vitejia lui i razboaiele lui sunt serse in t Cronicile regilor din luda s. i pe desfranatii care mai raratisesera de pe vremea lui Asa, tatal sa,u,

i-a nimicit din tara.

In Edom ins& nu era rege, ci numai un satrap. Iosafat a facut multe corabii ca acelea de la Tarpip, care sä, mearga dup5, aur la Ofir, dar n'au ajuns, caci s'au

ritmat la Etion Gheber. Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, a zis lui Iosafat: Ingadue ca oamenii mei sa insoteasca pe corabii pe oamenii

täi », dar el n'a vrut. i Iosafat a adormit cu parintii sai pi a fost ingropat cu ei in cetatea lui David, stramopul sad. i dupä el a ajuns rege Ioram, fiul eau.

Ahazia, fiul lui Ahab, s'a suit pe tron in Samaria, in anul al saptesprezecelea al lui Iosafat, regele lui Iuda. i el a domnit In Israil doi ani. El a s5,vfirpit fapte role in ochii Domnului, umbländ pe calea tatälui sad pi a maicii sale pi pe calea lui Ierobeam, fiul lui Nabat, care a irnpins pe Israil la pieta.

El a cinstit pe Baal si i s'a inchinat lui i a intaratat pe Domnul Dumnezeul lui Israil, tocmai cum facuse i tatal situ.

383

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR 1.

lar dupä moartea lui Ahab, Moabul

a scuturat jugul lui Israil. Odatá, Ahazia a cazut de pe fereastra cea cu gratii din catul de sus al palatului sau din Samaria ei s'a imbolnavit greu. Atunci a trimis el soli cu porunca: Pomiti i intrebati pe Baalzebub, dumnezeul cel din Ecron, daca, din boala mea voi mai scapa cu viatit ! *

Dar ingerul Domnului a

zis lui

Ilie Tesbiteanul: Scoalä i iesi in intampinarea solilor regelui Samariei le spune: Oare nu este Dumnezeu In Ierusalim, de ati pornit sa intrebati pe Baalzebub, dumnezeul cel din Ecron ?

Pentru acea,sta, aea alce Domnul: e Nu te vei mai da jos din patul in care zaci, ci vei muri ! llie a plecat. 6.

i

Atunci Ilie i-a raspuns capitai i-a zis: Dad, eu sunt omul lui Dumnezeu, sä se pogoare foc din cer i sä te mistue pe tine ei pe cei cincizeci de ini ai tai ! * indata s'a pogorit foe din cer 1-a mistuit pe el si pe coi cincizeci de ini ai lui. Si iardei a trimis la el un alt nului peste cincizeci

Ahazia §d. lije.

s'au intors inapoi solii, iar el

i-a intrebat: « Din care pricina ati venit inapoi ? »

Ei au riispuns atunci: Un om a ieeit in intampinarea noastra i ne-a spus: « Intoarceti-va la regele care v'a trimis ei-i spuneti: «Asa zice Domnul:

Nu se aflà Dumnezeu in Israil, de ati pornit sá intrebati pe Baalzebub, dumnezeul cel din Ecron ? Pentru aceasta, din patul in care zaci nu te vei mai da jos, ci vei

Si 1 i-a intrebat: Ce infatieare avea omul acela care s'a suit intru intampinarea voasträ, i v'a spus aceste cuvinte?*

Atunci ei i-au rilspuns: « El era

päros i incins cu o curea de piele peste mijloc Is i regele a zis: El este Ilie Tesbiteanul!*

cu cincizeci de inei. Acela s'a suit In munte i i-a zis: s Omule al lui Dumnezeu, asa porunceete regele: pogoara-te degraba! Atunci Ilie le-a r6spuns cu aceste euvinte: Daca eu sunt omul lui Dumnezeu, s5, se pogoare foe din cer i 86, te raistue pe tine IA pe cei cincizeci de irl§i

ai tai!* i indata s'a pogorit foe de la Dumnezeu din cer i I-a mistuit pe el ei pe cei cincizeci de inei ai lui.

Si iaraei a trimis un capitan, a

treia (Ara, cu cincizeci de inei. i s'a suit acest de al treilea capitan, a venit la el ei a cazut in genunchi inaintea lui The i l-a rugat stäruitor i i-a zis: Omule al lui Dumnezeu, fii milostiv pentru viaja mea ei pentru viata celor cincizeci de servi ai

Foe din cer a cäzut ei a mistuit

pe cei doi capitani dintai, impreuna cu cei cincizeci de inei ai lor. i acum fii indurator pentru viata mea! Atunci ingerul Domnului a zis lui Ilie: Pogoard-te la el, nu te teme de fata lui!* Atunci el s'a sculat i s'a

pogorit cu el la rege, Canija i-a zis: Asa zice Domnul:

nude& ai trimis soli ca 66, intrebe pe

Baalzebub, dumnezeul cel din Ecron ca i când n'ar fi Dumnczeu in Israil ca

sa-1 intrebi pe el pentru aceasta, din

patul in care te-ai suit nu te vei mai da jos, ci vei mud !» Si el a murit dupa cuvantul Domnului, pe care l-a vorbit prin Eie. i fratele sau Ioram a fost ales rege in locul lui, in anur al doilea al lui Ioram, lui Iosafat, regele lui luda, fiindca el nu avea fiu.

Indatä a himis la el un capitan

peste cincizeci, cu cei cincizeci de inei ai lui. i and s'a suit la el, crici Ilie stätea pe piscul muntelui, i-a zis: o Omule al lui Dumnezeu, regele a poruncit 86, te pogori !*

384

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 2

18. Celelalte fapte pe care le-a filcut Ahazia taunt serse in o Cronicile regilor lui Israil ». 2.

Indlfarea lui Die in carul de foc. Si dad Domnul a voit sa sue pe

Ilie la cer in värtej de vänt, Die si Eliseu plecaserä din Ghilgal, Si Ilie i-a spus lui Eliseu: o Rämäi aici, fiindca, Domnul m'a trimis la Betel s. Dar Eliseu i-a raspuns: Viu este Domnul i viu sä fie sufletul tau, dar eu nu ma las de tine! » i amändoi s'au pogorit

spre Betel.

Si ucenicii profetilor care erau in Betel au iesit inaintea lui Eliseu i 1-au intrebat: « Stii tu oare ca. astitzi Domnul va lua pe domnul tau pe deasupra ca-

pului tau? » Si el le-a räspuns: «i eu FO tiu. Fiti pe pace!»

Apoi Ilie i-a zis: 4 Elisee, aici, fiindca Domnul m'a trimis la Ierihon! s Dar el i-a räspuns: o Viu este Domnul viu sä fie sufletul tau, dar eu de tine nu ma las ! » Si au ajuns la Ierihon.

Atunci ucenicii profetilor cei din Ierihon s'au apropiat de Eliseu si 1-au intrebat: Stii tu oare cä astázi Domnul va lua pe domnul tau de la tine pe deasupra capului tau? * Dar el le-a raspuns:

«i eu stiu. Fiti pe pace! Apoi iaráei i-a spus Ilie: o Ramäi aici, fiindca Donmul m'a trimis la IorAtunci el i-a raspuns:

dan !

Viu este

Domnul i viu sa, fie sufletul tau, dar

eu nu ma las de tine ! » Si au plecat amfindoi.

Si cincizeci dintre ucenicii profetilor s'au luat dupá ei i s'au oprit la o depärtare oarecare in fata, lor, cand ei amândoi stateau pe malul Iordanului.

Atunci a luat Ilie mantia sa si a sucit-o valatuc, i a lovit apa care s'a despärtit in doua, inteo parte si intr'alta, j ei anaändoi au trecut ca pe

Atunci el i-a rasping: ta este greu de implinit

Cererea vei

vedea cand voi fi luat de la tine, si

fie asa, iar dada nu, sä, nu fie! o Dar pe cand ei mergeau vorbind, iatit cá pe neasteptate un car de foc cu cai de foc a trecut printre ei, Ilie s'a

suit la cer inteun vartej de vânt.

Cand a vazut Eliseu, el a inceput

sit strige: Parintele meu, pärintele meu,

carul lui Israil i calaretul lui! o i apoi nu 1-a mai vazut. Apoi apucat hainele si le-a rupt in doua. Dupä aceasta a lhat de jos mantia

lui The care azuse de pe el si s'a intors din nou pe tármul Iordanului. Si a luat mantia lui The care eazuse in urma lui si a lovit apa zicand: o Unde este Domnul Dumnezeul lui indata ce a lovit apa, s'a desIlie ? partit in doua, de o parte si de alta, §.1 Eliseu a trecut prin mijloc. Cand ucenicii profetilor care se aflau in fata Ierihonului au vazut aceasta, au zis: e Duhul lui Rie salaslueste in Eliseu! ei au iesit in intämpinarea lui i i s'au inchinat pänki la pamant, Si i-au zis: 4 Aici la servii tai se afla

cincizeci de oameni viteji; «4 se ducä si

sá caute pe domnul tau, poate cä 1-o

fi luat duhul Domnului i 1-o fi aruncat

in vre-un munte sau intr'o vale! s Dar el a raspuns: 4 Nu trimiteti!

Si fiindca 1-au tot silit pana i-a

fost rusine de ei, a zis: 4 Trimiteti!* Si ei au trinais cincizeci de oameni ei 1-au cautat trei zile, dar nu I-au giisit.

Si s'au intors la el, iar el sta in

Ierihon, i le-a zis: A Nu v'am «pus eu

oare si nu vi duceti? * Atunci au zis locuitorii

catre Eliseu: Iatä, cetatea noastra este bine asezatli, dupa cum vede si domnul

nostru, dar apa este rea e1 pimantul sterp 5.

uscat.

Atunci el le-a zis: o Aduceti-mi un blid nou cu sane! i 1-au adus.

'aka, Ilie i-a «pus lui Eliseu: Cere de la

aruncat «are inteinsul ei a zis: o Asa zice

Cand ei au ajuns de partea cea-

mine ce sii-ti dan inainte de a fi luat de la tine ». Si el a zis: o Dona parti

din duhul tau sit treacä asupra mea! *

Apoi a iesit la izvorul apei si a

Domnul: Am tamaduit apa aceasta! Sä nu iasa dintr'insa nici moarte, nici sterpiciune!*

385

www.dacoromanica.ro

25

CARTEA A DOUA A REGILOR, 3 Fr apa a ramas bun& panto, in ziva

de azi, dupa, cuvantul pe care 1-a grait Eliseu.

i a pornit de acolo la Betel. pe cand suia la deal, au iesit o seamä,

de copii din cetat,e, care-si bateau joc de el si ziceau: e La deal, plesuvule, la deal plesuvule !

Fr el s'a intors i i-a vazut i i-a blestemat in numele Domnului. i Indata au iesit doua ursoaice din pádure si a rupt din ei patruzeci ri doi de copii. De acolo s'a indreptat spre muntele Carmel, apoi s'a intors in Samaria.

nici pentru vitele care veneau de pe

urma.

Atunci regele lui Israil a zis: 0, Domnul a chemat pe acesti troj regi, ca sa-i dea in mana Moabitilor ! i

Iosafat a intrebat: a Se aflä,

aci oare vre-un profet al Domnului, ca printeinsul sá intrebam pe Domnul ? »

Atunci a raspuns unul din dregatorii regelui lui Israil si a zis: e Aici se afra Eliseu, fiul lui afat, care turna apt"),

i Iosafat a rlispuns: e Inteinsul salaslueste cu adevarat cuvantul

Moabului.

Ioram, fiul lui Ahab, a ajuns rege peste Israil in Samaria in anul al optsprezecelea al lui Iosafat, regele bu Iuda.

a fost rege doisprezece ani.

Fr el a &cut fapte rele in ochii

Dornnului, dar nu ca tatäl situ s'r nici ca mama sa. El a rasturnat stalpii cu pisanii in einstea lui Baal, pe care-i facuse tatäl situ,

Insa a ramas lipit de pitcatul lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care impin-

sese pe Israil la pacat, si nu s'a departat de el. Mesa, regele Moabului, se indeletnicea cu pastoria dadea regelui lui Israil o silt& de mii de miei i lana de pe o sutii de mii de berbeci.

Dar indata dupa moartea lui Ahab, regele MoaIpului a scuturat jugul regelui lui Israil.

Atunci a iesit regele Ioram din Samaria si a chemat la lupta pe tot Israilul,

Apoi a trimis si la Iosafat, regele lui Judo, e Regele Moabului a scuturat jugul meu! Vrei tu oare sit pornesti cu mine cu räzboi impotriva Fr el a raspuns: e Pornesc !

Eu sunt cu tine, poporul meu e ca poporul tau i caii mei sunt ea si caii tái! *

Fr a mai intrebat:

ostirea, nu mai aveau BT.& pentru ostire

pe mâini lui The ».

8.

Raboiul lui loram cu. Mela, regele

Moabului?

i asa au pornit regele lui Israil, regele lui ludo i regele Edomului. dup.& ce au ocolit timp de sapte zile cu

Pe ce drum s'a

el a raspuns: e De-a dreptul prin pustiul Edomului !* apucám ?

Domnului ! »

i s'au indreptat catre

regele lui Israil impreunii, cu Iosafat craiul Edomului.

el

Atunci Eliseu a zis &Litre regele lui Israil: «Ce pricina este intre noi ?

Du-te la profetii parintelui tau si la profetii maicii tale ! » Dar regele lui

Israil i-a faspuns: e Debe! Oare Domnul a chemat pe acesti trei regi ca sa-i dea in mana lui Moab ? i Eliseu a ritspuns: Viu este Domnul Savaot, inaintea caruia slujesc,

ea daca nu as fi cautat la obrazul lui Iosafat, regele Iudei, nici nu m'as fi uitat la tine si nici nu te-as fi bagat In amnia.

i acum aduceti-mi un cântaret

din chitara! » Iar dupa, ce cantaretul din chitara a inceput sa miste coardele, mana Domnului a fost peste el, i a zis: e Asa zice Domnul: Sitpati in voleo acestui rau groapä

langä, groapa,

Ciici asa zice Domnul: Nu yeti vedea nici vant si nu veti vedea nici

i cu toate acestea voleo aceasta i yeti putea adapa turmele i dobitoacele voastre. ploaie, se

va umplea de apa

Dar acest lucre nu-i de-ajuns in

ochii Domnului ! Ci si pe Moabiti Ii va da prinsi in mâinile voastre ! Fr yeti cuprinde toate cetatile intárite i toate cetatile insemnate, toti pomii roditori Ii yeti dobori la pamiint i veti astupa toate izvoarele de

386

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 4 Lipa

i toate campiile roditoare le veti

datornicul ea si ja pe cei doi copii ai

Iar a doua zi de dimineata, la

Atunci Eliseu i-a raspuns: o Ce fac ? Spune-mi ce ai la tine in casa!»

nimici cu pietre.

vremea inaltärii prinosului, iota ca s'a pornit apä dinspre Edom, de s'a umplut tinutul acela.

Si airad a aflat tot Moabul

regii au porra cu razboi impotriva lui, au fost chemati la lupta toti cei buni de luptä i chiar ì mai multi decat atat i s'au gramadit la granita. Si cand s'au sculat dis-de-dimineatä cand au vazut Moabitii soarele oglindindu-se in apa, li s'a parut cä apa este rovie ca singele, Si au zis in sine: # Acesta-i singe!

Regii de buna seamä 05, s'au luat la harta i s'au macelarit unii pe altii.

acum la prada, Moabe Si când au intrat ei in tabara lui Israil, s'au ridicat Israi1iii i au batut pe Moabiti, incat au luat-o la fuga, iar ei

i-au fugarit pina i-au nimicit pe

Moabiti.

26. Oravele lor le-au ditrimat, in manoasele lor ogoare fiecare a aruncat cu pietre pana le-au umplut, toate izvoarele de apá le-au astupat i toti pomii roditori i-au doborit la pámânt, pina n'a mai ramas dedil Chirharevet. Dar vi pe acesta 1-au inconjurat pravtiavii i 1-au blitut cu pietre. Si arad regele Moabului vi-a dat

ca izbanda razboiului nu-i de partea lui, a luat cu sine FApte sute de oameni iscusiti in manuirea säbiei, ca 85,1 dovedeasca pe craiul Edomului, dar n'a izbutit. Atunci a luat pe fiul sau cel t'AM nascut, care avea sä fie rege in locul lui, seama

1-a adus ardere de tot pe zid. Din aceasta pricina, fiji lui Israil s'au intaratat de minie, iar ei au pornit de acolo s'au intors in tara lor. vi

4.

minunile lui. Proorocul Eliseu 1. 0 femeie dintre femeile ucenicilor de profeti a strigat catre Eliseu vi a zis:

Omul meu, robul tau a murit. Si tu

vtii ca robul tau era cucernic i cinstitor de Dumnezeu. i iatä acum ca a venit

mei, robi!

Si ea i-a spus: 4 In toata casa, roaba ta nu are dedil un ulcior de untdeleran Si el i-a zis: 4 Du-te i cere vase de la alii, de la toti vecinii täi, vase goale, dar nu putine, Apoi sá intri in casa, sa zilvoravti uva dupa tine vi dup./1 feciorii tai torra in toate vasele acelea, i cum se va umplea unul, pune-1 laoparte Si a plecat de la el vi a facut intocmai ava. Apoi a inchis uva dupá, ea vi dupä fiii ei.

i

ei Ii dadeau vase, iar ea le

umplea.

lar dupi ce a umplut vasele, a

zis catre fiji sai: Ada inca unul!* i ei

au raspuns: Nu mai este nici unul! indatil a stat untdelemnul. Atunci ea a venit vi a spus omului lui Dumnezeu ceea ce se intimplase. el rilspuns: o Du-te i vinde untdelemnul i platevte datoria ta, iar cu ceea ce va ramanea trilevte tu vi feciorii

!

Inteo zi a trecut Eliseu pe 'traga

Sunem. Si acolo era o femeie de neam. Si ea 1-a silit si stea la masä, i ori de

cate ori trecea, se oprea acolo ca sa m analice.

Si ea a zis b5,rbatului ei: s tiu ca omul lui Damnezeu cara trece mereu pe la noi este sfint. Sa-i facem sus o odaie cu pereti subtfiri,

sá punem inteinsa un pat, o

masa, un scaun vi un sfevnia, ca ori de cite ori va veni, si se odihneasca acolo.*

Dar intr'o zi jata ca a sosit, s'a

retras in odaia cea de sus vi s'a culcat. Si a zis catre Ghehazi, ucenicul o Cheamá. pe Sunamita incoace ! Si el a chemat-o vi ea a venit in fata lui. Si el i-a zis lui Ghehazi: Spune-i: Ball:

lata tu te strad'anuevti cu toata grija

facem In schimb ? pentru noi. Ce Vrei sa vorbim cu regele sau cu capitanul otirii ? Dar ea i-a raspuns: o Sunt in mijlocul rudeniilor mele 1 * Si el a zis: « Cu ce am putea sa o multumim?* Atunci Ghehazi a raspuns:

o Ea n'are copii, iar bärbatul ei este bitrin *.

387 www.dacoromanica.ro

26*

CARTEA A MAJA A REGILOR, 4

Si el a chemat-o si ea s'a oprit in usa. Si Eliseu i-a spus: a La anul pe

Si el a 2.113 lui Ghehazi: Incinge-te peste mijloc i ia toiagul meu in mana i porneste la drum, iar daca'

Si ea a räspuns: 4 Nu, domnul meu! Omul

ziva, i daca cineva IV va da bulla, ziva

Atunci el i-a spus: *Cheam5..-o !

te vei intalni cu cineva nu-i da buna

vremea asta, vei One in brate un baiat!*

sa nu-i multumesti, i pune toiagul pe ata copilului Atunci a luat euva,ntul mama copilului: a Viu este Domnul s't viu s'a fie sufletul tau, daca ma' voi la,sa, de tine! el s'a sculat si a pornit dup.&

lui Dumnezeu, nu amagi pe roaba fa! o Dar femeia a luat in pantece si a näscut fiu tocmai la vremea despre care Eliseu fi spusese. Si copilul a crescut. Dar tuteo zi, s'a dus la tatal silu, care avea seceratori la lucru. Si deodatil, a zis tatálui sau: Capul meu, capul meu ma doare! Si tatal sau a poruncit unui servitor: a Du-1

ea.

In vremea aceasta, Ghehazi se dusese inaintea lor, pusese toiagul pe fata copilului, dar n'a simtit nici glas,

nici rniscare. i aoum se intorcea in intampinarea lui, ca spue cà bäiatul

la maica-sa! *

Atunci 1-a luat in brate sí 1-a dus

la mama sa. Si a stat pe genunchii ei

nu s'a desteptat.

Atunci a intrat Eliseu in casi), dar iatit cä bäiatul era mort, culcat in patul lui. Si el a intrat inläuntru, a inchis usa dupil ei amandoi si s'a rugat lui

pana la amiazá, cand a si murit. Atunci ea s'a suit in odaia de sus, 1-a culcat in patul omului lui Dumnezeu,

a inchis usa dupa ea si apoi a iesit.

Si a chemat pe bärbatul sau

i-a zis: a nimite-mi un servitor cu o asinä, cáci vreau sä mä duo repede Is

Dumnezeu.

Apoi s'a sculat si s'a culcat peste copil si a pus gura sa peste gura copilului, ochii sai peste ochii lui, palmele sale in palmele lui, i, pe catad sta, asa plecat peste el, a inceput s'a se bical-

omul lui Dumnezeu si m5, intore! Dar el i-a räspuns: a De ce sil, te

duci la el acum? Nu-i nici lunä nici Sambata! o Dar ea a zis: a Fii pe pace! o

zeasca trupul oopilului.

poruncit servitorului säu: a Mana repede

casa incoace i incolo. Si s'a suit iaräsi

Si a inceput sä, se plimbe prin

Apoi a pus samarul pe mina si a

s'a plecat peste copil. Atunci eopilul a inceput Hà stränute de sapte ori i a

si nu má, opri din mers, decat cand voi porunci eu! Si ea a pornit si a ajuns la ontul lui Dumnezeu, pe muntele Carmelului. cand a zarit-o omul lui Dumnezeu de departe, a zis catre Ghehazi, ucenicul sau: Vezi, asta-i Sunamita! Alearga deci in intampinarea ei

deschis ochii.

Atunci el a strigat pe Ghehazi i-a zis: a Cheama pe Sunamita asta!» Si el a chemat-o si ea a intrat la el, si el i-a zis: a la pe fiul tau! o

Atunci ea a intrat inlauntru, a

cazut la picioarele lui si s'a inchinat pana la pamant, apoi si-a luat pe fiul

si o intreaba: 4 Esti sanatoasä. ? Dar bar-

batul tau? Dar copilul atu ? Sunt sanatosi? Si ea a räspuns: a Da! o

ei si a iesit. De acolo Eliseu s'a intors la Ghil-

Dar cand a ajuns la omul lui Dumnezeu, sus in munte, i-a cuprins i indata s'a apropiat picioarele lui.

Ghehazi ca s'o dea laoparte. Tusa omul lui Dumnezeu i-a zis: a Las'o, cáci sufletul ei este indurerat, i Domnul mi-a ascuns aceasta si nu mi-a dat de stire o. Atunci ea a inceput B5, zicä: Am

cerut eu oare fiu de la domnul meu? N'am spus eu oare: a Nu ma amagi!

gal. Si era foamete in tara. Si pe dad ucenicii profetilor stiiteau inaintea lui,

el a zis ucenicului Rail: a Pune o caldare mare si fierbe ceva pentru ucenicii profetilor !*

Si. unul din ei a iesit la camp ca sa culeaga verdettui. Dar a nimerit o planta agat5.toare si a cules din ea o

poará plina de castraveti s5,1bateci, si s'a 388

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 5 intors i i-a taiat märunt ca pe verdeturi

In caldarea cu fiertura, fär si dea

aceasta scrisoare, trimit la tine pe Naaman, dregätorul meu, ea sà-1 tämäduesti

seama.

de lepra lui ! »

Cand s'a pus in blide oamenilor ea s'A mánance si pe cand mancau ei din fiertura, au inceput sä strige i sa zici: a Moartea e in ca1dare, omul lui Dumnezeu! » i n'au mai putut manca. Atunci el a zis: a Aduceti faina! Si el a aruneat fiiinâ in ealdare si a zis: « Toarna oamenilor ea sa m'alance !

Si n'a mai fost nimio vátamator in &E-aclare.

Un om din Baalsalisa a venit la omul lui Dumnezeu si a adus pargii

zeci de pani de orz i grau nou in deeaga lui. Si a zis: a Dä oamenilor sa m'alance !

Si sluga lui a zis: 4 Cuna dau acestea la o Kit& de oameni? Si el i-a faspuns: «D oamenilor sà m'alance, eaci asa zice Domnul: Sä manance sä mai i ramana! Si le-a pus dinainte si au mancat si a mai si ramas, dupa euvântul Domnului.

Cand regele lui Israil a citit scrisoarea, §i-a sfasiat vesmintele lui si a

zis: Oare eu sunt Dumnezeu ea sil omor i sa dau viata, de 1-a trimis el la mine sij:-1 tamaduese de lepra lui? Dar stiti i sit fii incredintati cä el Smi cauta carciob! »

Si cand a auzit Eliseu, omul lui

Dumnezeu, cá regele lui Israil si-a sfasiat vesmintele, a trimis vorba la rege: Pentru ce ti-ai rupt vesmintele tale ? Sá vie la mine, ca sit afle ca mai este un -profet In Israil ! o

Atunci a venit Naaman in trrumra ou cai si s'a oprit la usa casei lui Eliseu.

Si Eliseu a trimis la el un sol cu vorba aceasta: « Du-te si te scalda de sapte ori in Iordan i trupul tau se va curati! #

Dar Naaman s'a supiírat si s'a dus eugetand in sine: a Credeam ca va iesi

5.

Vindecarea lui Naaman. Pedeapsa lui Ghehazi.

Naaman, voevodul ostirii regelui Siriel, era om cu nume ii cu yaz& inaintea stapanului säu, caci prin el Domnul daduse biruintá Shienilor. Omul acesta viteaz era lepros. °data pittrunseseril cete de Sirieni

rapisera din tara lui Israil o

care acum slujea pe sotia lui Naaman. Si ea a zis ciare stapana sa: Daca, s'ar duce stiipanul meu la profetul din Samaria, 1-ar vindeca de lepra lui Si Naaman a intrat la stapanul sao i-a spus ce atraje 4 Asa si asa a spus fata cea din tara lui Israil ». Atunci regele Siriei i-a räspuns:

a Hai, du-te! Caci eu voi trimite o scrisoare catre regele lui Israil. » Si el a plecat si a luat cu el zece talanti de argint, sase irdi de sicli de aur i zece schimburi de atraje de sárbittoare. Si a dus i scrisoarea regelui lui Israil ou urmatorul euprins: O data cu

el insusi la mine, va sta inaintea

mea si va cherna numele Domnului Dumnezeului sItu, va intinde mana spre templu i ma va curata de lepra. Oare Abana i Farfar, apele Da-

mascului, nu sunt mai bune deefit apele lui Israil? Oare nu m'as fi putut seälda In ele si sal, ma vindec ?* Si s'a intors a plecat manios.

Atunci s'au apropiat de el slu-

gile sale i i-au zis: *Daca ti-ar fi spus

profetul sá faci un lucru mare, 1-ai fi flicut. Cu atat mai vartos cá ti-a spus numai: a Scaldií-te si te vei curiiti! Atunci e] s'a pogorit si s'a afundat de sapte ori in Iordan, dupä cum spusese omul lui Dumnezeu, i trupul lui s'a faeut curat ea trupul unui copil.

Si s'a intors el la omul lui Dumnezeu cu toata suita lui, a intrat la el si a stat inaintea lui i i-a zis: a Tata, acum

stiu cá, in tot pimantul nu este Dumnezeu deca,t numai in Israil! i acum ja o multämitä de la robul tau! # Si el a raspuns: a Viu este Domnul inaintea caruia elujesc, cá, nu iau nimio !

Si cu toate esa 1-a tot imbiat sa ja, el lusa, n'a vrut.

389 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 6 Atunci Naaman a zis: 4 Daca nu, atunci s dai servului tau o povara de piimant cat duce o pereche de catad, 6.6 servul tau nu va mai aduce ardere de tot si jertla altor dumnezei, ci numai

Dar lepra lui Naaman sa se lipeascrt de tine si de neamul tau dea-

pururi ! » Si a iesit de la el, alb de lepra ca ziipada.

Domnului.

Dar numai acest lucru

6. sä,

ierte

Domnul robului tau: Cand va intra

stapanul meu in templul lui Rimon, ca sä se inchine, i cand se va sprijini de bratul meu, atunci sunt nevoit i eu

ma inchin in templul lui Rimon, in

cand el ingenunchie acolo in templu. Acest lucru sa-1 ierte Domnul clipa

robului tau!'

Si el i-a zis:

Mere in pace! o Si

dupä ce se departase o bucata bunä

Si-a zis in sine Ghehazi, ucenicul lui Eliseu, omul lui Dumnezeu: lita, domnul meu n'a vrut sa opreascä, nimio de la Naaman Sirianul i nici sâ ja din

mana lui ceea ce i-a adus. Viu este Domnul, dar eu voi alarga dupä, el, ca sa-mi dea 5,4 mie ceva! »

Si Ghehazi a zorit dupa Naaman. Iar cand Naaman l-a zara alergand, s'a dat jos din trasurit in intampinarea lui l-a intrebat: « Ce este? Si

el i-a ráspuns: t Bine, pace!

Dar domnul meu m'a trimis sa-ti spun: * lata chiar acum au venit la mine doi ucenici dintre fiji profetilor, din muntele Efraim ! Da-le lor un talant de argint i doug schimburi de haine bine. Si Naaman i-a zis: 4 Te rog, ja doi talanti a. Si nu 1-a lasat pe el, ci i-a legat cu sila doi tala,nti de argint in doua pungi i ami& schimburi de haine bune ffi le-a dat la doua slugi ca s'a le duca mergand inaintea lui. Si clind au ajuns ei la colina*, el le-a luat din mana lor i le-a dus in casa, oamenilor le-a dat drumul sa plece, lar el a intrat i a stat Muga stapanul siiu. Dar Eliseu 1-a intrebat: « De unde vii, Ghehazi ? s i el i-a raspuns: e Robul tau nu s'a dus nicaieri! Atunci Eliseu i-a spus: 4 Duhul

meu n'a mers oare cu tine, ciind s'a intors

inapoi in intampinarea ta omul din trasurit? Cu banii pe care i-ai luat, poi sa-ti campad haine, màsliniuni, podgorii, turme Ffi cirezi, robi i roabe.

Eliseu da' ajutor lui Israil impotriva Siriei. Si ucenicii profetilor au zis lui

Eliseu: « Jata cà locul in care suntern

asezati este prea stramt pentru noi!

Am vrea sä, ne ducem la Iordan si sà aducem fiecare cate o barna, ea si ne facem salas de locuit. o Si el a zis: a Duceti-va! $

Dar unul din ei a zis: a Fil bun

hai Cu servil tai !u Si el a ritspuns: «Hai!» Si a pornit cu ei i a ajuns la Iordan

si au inceput sä, tale copaci.

Dar pe cand unul dobora un co-

pac, fierul securii a sarit in aria, si ucenicul a inceput sà strige i sà spung: « O, domnul meu, securea era imprumutata ! »

Atunci omul lui Dumnezeu a in-

trebat: a Unde a siftrit? » Si el i-a aratat

locul. Apoi Eliseu a taiat o bucata de lemn i, arunch,nd-o acolo, securea a plutit deasupra apei.

Si el a zis: o Ja-o ! » Si el a intins mana si. a apucat-o. Si Regele Siriei se fazboia cu Israil si

s'a sfatuit Cu dregatorii säi astfel:

a In cutare ori cutare loo sä, ne punem la panda o.

Dar omul lui Dumnezeu a trimis vorba la regele lui Israil: a Piize§te-te nu treci prin locul acela, caci acolo Sirienii stau la panda!» Atunci regele lui Taran a triada Fi

la locul despre care-i spusese i 11 afeitase

omul lui Dumnezeu si a stat cu bunto, pata nu numai o data, sau de dona ori.

Atunci inima regelui Siriei s'a turburat din pricina aceasta si a chemat el pe dregatorii sal si le-a zis: a Spuneti-mi cine m'a tradat la regele lui Israil?

Atunci unul din dregatorii lui a Nimeni din noi, stapanul

raspuns:

meu, Mafia Ta, ci profetul Eliseu, care este in Israil, i-a dat de stire regelui lui

390 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 7 Israil, chiar i cutrintele pe care tu le griiiesti in odaia in care te culi s.

Si el a poruncit: e Porniti i aflati

unde este el, ca s trimit pe cineva si-1 prind*. i i-au spus: 4 lata, el este In Dotan s.

Indati el a trimis cai si care si

ostire multi, caro ajungand noaptea au impresurat cetatea. Cand s'a sculat sluga omului lui Dumnezeu a doua zi si a iesit afma, iati

ci cetatea era inconjurati de

ostire

cu cai i cu care de lupa.. Atunci sluga a zis: « O, stipanel Ce sa facem? » Atunci el i-a zis: a Nu-ti fie frici fiindci cei ce sunt cu noi sunt mai multi deeat cei ce sunt cu ei !* Si s'a rugat Eliseu si a zis:

Doamne, deschide ochii lui ca ea vadd ! » Doranul a deschis ochii slugii lui si a vrizut. i jata cit muntele din vecini-

tatea lui Eliseu era plin de cai si de care de foc. Si cand ei au inceput sit se pogoare,

Eliseu s'a rugat la Domnul i a zis:

Loveste neamul acesta cu orbire ! » i i-a

lovit cu orbire chipa cuvantul lui Eliseu.

Atunci Eliseu le-a zis: 4 Nu este

acesta drumul, nici cetatea. Porniti dupi mine si eu voi indrepta spre omul pe care-1 ciutati! * i i-a bigat in Samaria.

Si dup.& intrarea lor in Samaria,

Si bantuia foamete mare in Sa-

maria. Si ei au tinut-o impresurati, incat un homer de vin costa optzeci de sieli

de argint si un sfert de cab de afta

alba costa cinci sicli de argint. Si pe cand regele lui Israil trecea pe zid, o femeie a strigat citre el si i-a zis: a Ajuti-mii, Stipane, Märia Ta!*

Atunci el i-a raspuns: « Daca' nu

te ajuti Domnul, cum as putea eu te ajut? Cu ceva din aria sau cu ceva din tease?* Si a mai intrebat-o regele:

s Ce

ai ? * Si ea i-a rispuns: Femeia aceasta

m'a indemnat: a Di-mi copilul tau, ca sii-1 m'andan astazi, lar pe copilul meu sii-1 manciim maine !

Noi am fiert pe fiul meu si 1-am

i cand i-am spus a doua zi: «Dà acum pe fiul tau ca si-Imanara*, mancat.

ea a ascuns pe fiul ei. *

Si cand a auzit regele cuvintele

femeii, si-a rupt vesmintele sale, si pe

cand trecea el pe zid, poporul a vizut

ci pe dinliuntru trupul siu era imbricat in haini de jale. Si a zis: u Asa si-mi dea Dum-

i si-mi faca' ce va vrea el, dad: astizi capul lui Eliseu, fiul lui Safat, va mai sta in locul lui! nezeu

Si pe cand Eliseu stätea in casa lui impreuni cu bitranii, el a trimis un om inainte. i inainte de a ajunge solul

a zis Eliseu: s Deschide-le, Doamne,

la el, le-a spus bittranilor: s Vedeti,

chis ochii si au vizut, i jata erau in

capul! Luati aminte: cind va sosi solul, inchideti usa si-1 siliti sá stea afari. Dar iata ci se aud i pasa stapanului

ochii ca sä vada!» i Domnul le-a desmijlocul Samariei. Dar regele Samariei, cinc' i-a vizut, 1-a intrebat pe Eliseu: 4 omor, piirintele rneu?* El irisa,' a rispuns: Nu-i omori! Oare i-ai prins tu °u arcul i cu sabia ta,

regele a trimis un càiàu care si-mi ia

siu (lupa, el. *

Si pe cand el mai vorbea, iatii cà regele s'a pogorit la el i i-a «pus:

Aceasti nenorocire este de la Domnul !

de vrei omori? Pune-le dinainte paine i api, sá minance i sä bea i sä

De ce si mai nidijduesc in Domnul? »

Si le-a ficut ospit mare si ei au

Prolefia lui Eliseu ae indeplinepte. 1. Si Eliseu a zis: a Ascultati cuvantul Domnului! Asa zice Domnul: Maine pe

se intoarcii la stipanul lor ! »

mincat si au biut, apoi le-a dat drumul ei s'au intors la stipanul lor. i n'au mai nividit cete de Sirieni in lui Israil. lar dupi acestea, Benhadad, regele

Siriei, a strans toata oastea si s'a suit si a impresurat Samaria.

7.

vremea asta o sea de lamuri de Mina; va fi vandutii, la poarta Samariei cu un siclu

i doui, sea de fiada de orz tot

cu un siclu.

391 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 7 Atunci

a raspuns

seutierul

pe

bratul caruia se sprijinea regele, &titre

omul lui Dumnezeu, urmatoarele: oDomnul a &cut cu adevarat cerului stavilare ; insii cum va fi cu putintA, acest lucru?* Dar Eliseu i-a zis: oIatd, tu vei vedea cu

ochii tai, dar din ele nu vei manoa Is Pe atunci stäteau la poarta cetätii patru oameni leprosi. Si se imbiau unul pe altul: a Ce sá stärn noi aici pan vom mu ri ?

Daca am zice sä inträm In cetate,

acolo e foamete i murim, i dacä stam aici tot murim. Cu toate acestea, haiclem sä trecem in tabara Sirienilor ; daca va fi

sii ne lase sit traim, vom träi, iar de va fi sä ne omoare, vom muri.* Si in amurg au pornit spre tabiira

Sirienilor 0 au intrat In ea, dar când au ajuns pima la capiitul taberei Sirienilor, iata, ca nu mai era nimeni, Cad Domnul facuse sii, se audit% in

tabara Sirienilor duruit de care, ne-

chezat de cai i huet ca de oaste mare. Si

atunci au zis unii catre altii: o Regele Israil a tocmit sä vinä impotriva

lui

noasträ pe regii Hetitilor 0 pe regii din Mutri

Din aceasta pricinä s'au sculat

au luat-o la fug& in amurg, si au parasit

Atunci portatii au inceput «A strige i s'a dat de veste inläuntrul palatului.

Si regele s'a sculat noaptea 0 a catre slujitorii säi: o Vreau sa vä spun ce ne-au fiteut nouä Sirienii! Ei stiau bine cá la noi este foamete, si au zis

iesit din tabarit sa, se ascunda pe cb.mp, crezand ca s atunci cfind oamenii vor

iesi din cetate Ii vom prinde de vii apoi vom pittrunde In cetate s. Dar unul din slujitorii sal i-a räspuns asa: o Sä incalece ostenii pe cinci cai din care au mai ramas aici iatti ce mai rámasese din toata tabitra lui Israil, cfici toatá cealaltä parte pierise i sa-i trimitem ea sä vada ce este s.

Sirienilor cu poruncá: o Duceti-va vedeti! o

Si s'au dus dupa, ei pang la Iordan,

iata ca, tot drumul era plin de straie de lucruri pe care le aruncasera Sirienii in graba lor!* i sold s'au inters si au instiintat pe rege. Dupa aceasta a iesit poporul cel razboinic gi a pridat tahira Sirienilor, 0 s'a vändut sea de lamurä de fain& eu un

iar douà sea de fainii de ora tot Cu un siclu, dupa. cuvfintul Dom-

corturile lor, caii lor, asinii lor, tabara

siolu,

Atunci acesti leprosi au strabatut &thara pimä la capit, au intrat inteun cort unde au mâncat si au bäut, si au luat de acolo argint, aur i straie pe

nului.

asa cum era ea, ca sä-0 scape viata.

care le-au ascuns. Apoi s'au intors 0 au

intrat In alt cort 0 au luat 0 de acolo ce-au gasit, cundit.

i

s'au

dus di

le as-

Dar intr'o vreme, au zis unul catre altul: o Nu se cuvine sä facem asa.

Astäzi este zi de veste bung,. Daca noi tacern i asteptam pan& se lumineaza de ziurt, suntem vrednici de pedeapsa. Pentru aceasta haidem sii, ne ducem

sit dam de veste la palatul regelui !*

Si ei s'au dus i au strigat pe portarii cetittii 0 le-au dat de veste:

o Am patruns In tabiira Sirienilor fat& cá nu se axes, nimeni si nu se auzea nimic, ci numai cai i magari legai, iar corturile lor «tau asa neatinse

Si au luat douä care de ritzboi

cu cai i i-a trimis regele inspre tabära

Si regele a rfinduit pe scutierul

de care isi sprijinea bratul situ, la poarta cetatii. i poporul I-a calcat in picioare

la poartä 0 a murit, precum spusese omul lui Dumnezeu, care profetise child regele s'a pogorit la el. Iatä ce zisese omul lui Dumnezeu catre rege: o Douit,' sea de fiiinä de orz

se vor vinde cu un siclu si o sea de lamurit de fain& va fi la poarta Samariei, maine pe vremea asta, un siclu s. Dar scutierul raspunsese omului lui Dumnezeu : Inteadevar Domnul a

facut cerului stivilare ; fruit'', cum va fi Cu

putinta acest lucru?* Si el li spusese o Tu vei vedea Cu ochii tai, dar din ele nu vei manca !

Si asa s'a i intAmplat. Oamenii 1-au &goat in picioare la poarta cetatii

el a mmit.

392 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOIJA A REGILOR, 8

Si Hazael a stat nemiscat In fata

8.

Alte profefii.

Odata Eliseu sfatuise pe fetneia al cárei fiu 11 inviase: e Scoalá si du-te tu si familia ta si locueste aiurea, caci Domnul a hotarit sa fie foamete, iar ea

va bantui in tara timp de sapte ani

Si. s'a sculat femeia si a fácut dupá cum Ii zisese omul lui Dumnezeu, si a plecat ea si familia ei si a locuit in tara Filistenilor, sapte ani.

lar la sfársitul celor sapte ani s'a intors femeia din tara Filistenilor si a venit sa, ceara de la rege inapoi casa si pilmantul ei.

Si regele tocmai stätea de vorbii

cu Ghehazi, slujitorul omului lui Dumnezeu, si-i spunea: ePovesteste-mi toate rainunile pe care le-a savarsit Eliseu! »

Si pe cand el Ii povestea regelui cum el a inviat mortul, iatá ca femeia al citrei fiu el 11 inviase a venit sa ceara

de la rege casa si ogorul ei. Atunci a zis Ghehazi: 4 Stäpane, Mafia Ta! Tata fe-

meia si iata fiul ei pe care Eliseu 1-a

inviat!* Si regele a intrebat pe femeie si ea i-a povestit lui tot. Atunci regele i-a dat un eunuc cu porunci: Dit-i inapoi tot ceea ce a fost al ei, impreuna, cu venitul tarinii, din ziva de cand a parasit tara si pana acum Odata a intrat Eliseu in Damasc, ii Benhadad, regele Siriei, era bolnav. Si el a fost instiintat: o Omul lui Dumnezeu a sosit aici ! Atunci a rostit regele catre Hazael:

4 Ja in mana ta un dar si du-te in intampinarea, omului lui Dumnezeu,

si

prin el intreabil pe Domnul astfel: Oare

mai scap cu viata din boala mea ?* $i Hazael a porra in intampinarea lui sí a luat cu sine un dar si tot felul

de bunititti din Damasc, povara cat pentru patruzeci de camile, si a venit

ei s'a infatisat inaintea lui 5i i-a spus: Fiul tau, Benhadad, regele Siriei, m'a trimis la tine cu intrebarea: o Oare mai scap eu cu viata din boala mea? »

Si Eliseu i-a raspuns: 4 Du-te si-i spune: 4 Vei trai !* Dar Domnul mi-a descoperít ca, el va muri.

lui 5i 1-a cuprins frica, iar omul lui Duin, nezeu a 1nceput sil planga,.

Atunci a intrebat Hazael: e De ce

plange domnul meu ? * Dar el i-a raspuns: Fiindcit stiu ra,u1 pe care Il vei pricinui

fiilor lui Israil! Cetatilor intitrite le vei da foc, pe flacai Ii vei omori cu sabia, pe prunci ii vei zdrobi, iar pe femeile care au in pantece le vei spinteca! Atunci a zis Hazael: e Oare robul tau este caine sà savarseasca asemenea fapta silnica ?» Dar Eliseu i-a luat vorba:

Domnul mi te-a descoperit rege al

Siriei!

Dupii aceasta a plecat de la Eliseu si, ajungand la stilpitnul sau, 1-a intrebat: e Ce ti-a spus Eliseu?* Si el i-a ritspuns: o Vei triti

Dar la amiaza Hozad a luat o

panza', pe care a inmuiat-o in apit, si a intins-o pe fato, lui, iar el a murit. Hazael a ajuns rege in /ocul lui. In anul al cincilea al lui Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israil, a ajuns rege Ioram, fiul lui Iosafat, regele Indei.

El era de treizeci si doi de ani cand a inceput s'a domnea,sc6 si a domnit opt ani in Ierusalim

Si el a mera pe calea regilor lui Israil, precum facuse casa lui Ahab,

caci fiica lui Ahab Ii era sotie. Si a facut fapt,e tele in ochii Domnului.

Dar Domnul n'a vrut ea nimi-

ceascit pe luda, pentru David, robul fu:tu,

precum Ii fagaduise ca, Ii va da o facie,

lu si urmasilor lui, in toata vremea. In timpul domniei lui, Edomul a scuturat jugul stápfimirii lui luda. i ei atunci au pus un rege. 2L Si a pornit Ioram cu toate carele de lupta la Seira, si fiindca a indriznit sà návaleascit noaptea, Edomitii, care

impresurara impreunit cu e,Apitanii ca,re-

lor, 1-au infrant, iar costea a fugit patrie.

Asa a ramas Edomul, neatarnat de Iuda pana in ziva de azi. Tot pe vremea a,ceea a mai scuturat jugul i Libna. Si ceIelalte fapte ale lui Ioram, pe care le-a fitcut, sunt scrise in 4 Cronicile regílor luí luda o.

393 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 9 noi toti?» Si el a riispuns: o Tie, cipitane ! »

Si a adormit Ioram cu

si a fost ingropat cu ei in cetatea lui David, iar Ahazia, fiul lui, a fost pus

Atunci el s'a sculat si a intrat in

rege in locul lui.

In anul al doisprezecelea al lui

i-a zis: o AV. zice Doranul Dumnezeul lui Israil: Te miruesc rege peste poporul

Ioram, fiul lui Ahab, regale lui Israil, a ajuns rege Ahazia, fiul lui Ioram, regale Iudei.

i profetul i-a turnat mirul pe cap

casa,.

Domnului, peste Lsrail! Dar si starpesti neamul lui Ahab, stapanul tau, ea astfel eu s'a razbun sangele viirsat al slujitorilor mei profeti, omorirea de catre Iza,bela a tuturor in-

Si alud a ajuns rege, Ahazia era

de dourizeci i doi de ani, si a domnit un

an in Ierusalim. Numele mamei sale era Atalia, nepoata lui Omri, regale lui

chiniitorilor Domnului.

Toatit casa lui Ahab di fie atar-

Israil.

Si el a mera pe calea casei lui Ahab si a sávarsit fapte rele in ochii

pitit! Vreau s'a nimicesc din ai lui Ahab pe toti cei de parte b5,rbäteasc5 rob

si libar din Israil,

Domnului, ca si casa lui Ahab, cilci el era ginerele lui Ahab.

Si toatá familia lui Ahab vreau 85, o papridese ea pe aceea a lui Ieroboam, fiul lui Nabat, i ca pe a lui Baesa, fiul lu. Ahia. Si pe Isabela s'o raiinance In campul Israel i nimeni s'a n'o ingroape I » Si a inchis usa foi a fugit. C5.nd Iehu a iesit la slujitorii st5.ata pfinului säu, ei 1-au intrebat: frumos ? Pentru ce a venit acest nebun

Atunci Ioram, fiul lui Ahab, a pornit la rrizboi impotriva lui Hazael, regale Siriei, la Ramotul Galaadului, i Sirienii

au invins pe Ioram.

i regale Ioram s'a intors ca s5, se

tämriduiasci de ranile ce i le acusará Sirienii la Rannot, in vremea clind se lupta el cu Hazael, regale Siriei. Ahazia, fiul lui Ioram, regale Iudei, s'a

la tina? * Si el le-a faspuns: a Voi eunoasteti omul i felul lui ». Dar ei au zis iartisi: Minciun

pogorit sà, vad& pe Ioram, fiul lui Ahab,

care se afla bolnav in Israel.

!

Da-ne lucrul pe &Va!» Atunci el a spus: a Asa si asa mi-a spus ! Asa zice Domnul:

9.

lehu ajunge rege. Moartea lui Ioram.

Te rniruese rege al lui Israil!» Si ei au astemut in grabé. fiecare

Uciderea

i profetul Eliseu a chemat pe unul din ucenicii profetilor i i-a zis: « In-

vesmantul shu sub picioarele lui, pe trep-

tele cele goale si au sunat din trambità si au strigat: o Iehu este raga! » Apoi Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui

cinge-ti coapsele i ja comul acesta cu

mir in maná i du-te la Ramotul Ga-

Nimsi, a uneltit impotriva lui Ioram

laadului.

0 data ajuns acolo, uiti-te la Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimi, apoi du-te spre el, scoate-I dintre fratii lui bagá In odaia ceo mai din dos. Ia apoi cornul cu mir, toarn&-1 pe capul lui spune: «Asa zice Domnul:

i Ioram luase parte la aprirarea Ramotului din Galaad, impreun& cu tot Israilul impotriva lui Hastial, regale Siriei,

Si acum regale Ioram se lntorsese,

ca B5, se vindece in Israel de fanile cu care

fusese fanit in riízboiul cu Sirienii, imIehu potriva lui Hazael, regale

Tata, te miruesc rege al lui Israil!» Dup& aceasta deschide usa i fugi Rifa sà mai

astepti nimia » Si ucenicul, ucenicul profetului, a porra la Ramotul Galaadului.

a zis: a Dac& gäsiti cu cale, s& nu ias5, nici sil, nu fug& nimeni din cetat,e ca s'a

Atunci Iehu 1-a intrebat: e C5,ruia dintre

Ahazia, regale lui luda, venise ca sä-lvada pe Iorarn.

dea de vasta in Israel! » Apoi Iehu a inealecat si a pornit spre Israel, unde sanea Ioram, mide

and a ajuns el acolo, capeteniile otiriitineau tocmai atunci sfat. i i-a zis: a apitane, am s&-ti spun cava! »

394

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 10 In Izreel irisa un strajer state.a, de straja in turn. i cand a zärit el ca, vine ceata lui Iehu, a zis: « Zaresc o ceata ! * Dar Ioram a Hispana: « Un calitret sa porneascá in intampinarea lor ii sa-i intrebe: Veniti cu gand bun ? Si apa a pornit un calaret inaintea lui Iehu i i-a spus: Ala zice regele: Vii cu gand de pace ? s i Iehu i-a ras-

Si dacii, a vazut Ahazia, regale lui

luda, ceca ce s'a intamplat, a luat-o la fuga in spre Betganin, iar Iehu s'a luat dupg, el pi a zis: t Si pe el! Ucideti-1 in car !* i ajungandu-1 1-au lovit rau pe povarnipul Gur, lângä Ibleam. i regele a t,ot fugit pana, la Meghido, unde a pi murit.

Slujitorii sai mnsá 1-au dus latean

la Ierusalim i 1-au ingropat in gropnita sa, la un loe cu pärínÇii sai, in cetatea lui David. In anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab, Ahazia a ajuns rege in luda. Dup.& acestea, Iehu a intrat Izreel. Cand a auzit Izabela, sulemenit ochii i pi-a impodobit capul s'a pus la fereastra sg, priveascii. ca,r

puns: s Ce te privepte gandul meu ? Da-te inapoia mea! * i straja a spus Solul a ajuns la ei, dar nu se intoarce! o Atunci a trimis un alt cáláret, care

a ajuns pana la ei i 1-a intrebat: Apa zice regale: Cu gand de pace vii? sSi Iehu i-a ráspuns i lui: 4 Ce te privepte gandul meu? Da-te inapoia mea!» Si atroja a dat de ptire: « i acesta a ajuns pana, la ei, dar nu se intoarce.

Si cand Iehu a intrat pe poarta

Dar el manä voinicepte, cum mana Iehu,

palatului, ea 1-a intampinat: 4 Cu gand de pace vine Zirari, ucigapul stapanului siu

fiul lui Nimi. Ba chiar, el mg,nä, ne-

Si el a ridicat ochii «pro fereastra, i-a M'apuna: e Cine epti tu, de vrei

buneate! »

Atunci Ioram a poruncit: s In-

hamft !* Si au inhamat caii la carul lui. Si a pornit Ioram, regale lui Israil, im-

te pui in pricing, cu mine? In acest

in carul lui de luptä, i s'au dus in intampinarea lui Iehu i 1-au intalnit in Orina lui Nabot ce! din Izreel. Cand Ioram a vazut pe Iehu, 1-a intrebat: t Cu gand de pace vii, Iehu? Dar el i-a raspuns: Ce gand de pace,

jos I*

preuna cu Ahazia, regale lui luda, fiecare

atata vreme cat se mai savarpesc desfra-

narile Izabelei, mama ta, i multele ei fermecatorii! »

Atunci Ioram a intors pi a vrut

sil fuga, ffi i-a zis lui Ahazia: s Tradare, Ahazia!

Indata Iehu incordat arcul a lovit pe Ioram in spate, iar sageata i-a iepit prin inimä, pi el s'a prabupit in car.

Si Iehu a zis catre Bidcar, scu-

tierul regelui: la-1 vi-1 &tunca pe ogorul lui Nabot Izreeliteanul, caci gd tu 14.1 eu

ne aducem aminte cura amandoi eram cálári In urma lui Ahab, parintele lui, cand Domnul a gla.,-suit impotriva lui aceasta porfetie: a Inteadeviir, ieri am vazut sangele lui Nabot ffi sangele fiilor lui, zice Domnul! Si-ti voi plati tia in ogorul

timp vreo doi, trei eunuci se uitau la el.

Si el le-a poruncit: Aruncati-o i ei au aruncat-o jos sangele ei a impropcat peretele çi caii, can) au calcat-o in picioare. Apoi Iehu a intrat inlauntru pi a

mâncat pi a baut ai a zis: o Cautati pe ble,stemata aceea, i o ingropati, cilei este

faca de raga!» Si s'au dus s'o ingroape, i n'au mai gasit dintr'insa decat teasta, picioarele i podul palmelor. Atunci s'au intors ei inapoi i i-au «pus ceea ce se intamplase. Si el a zis: Acesta este cuvantul Domnului pe care 1-a grait prin gura lui Die Tesbiteanul,

slujitorul sau: *Pe campal din Izreel cainii vor manca trupul Izabelei! Si hoitul Izabelei sh, fie pe campal din Izre,e1, ea gunoiul cel de pe ogor, incat nimeni sa nu poatil spune: s Tata pe lzabela! 10.

Starpirea neamului lui A hab fi a preotilor

1. Ahab avea in Samaria qaptezeci de

acesta, zice Domnul ! s i acum, ia-1 pi-1 arana, pe ogor, dupii cuvantul Domnului.

feciori. Atunci Ieliu a seria scrisori 395

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOTIA A REGILOR, 10

le-a trimis in Samaria, citre cipetenia ceteitii, care bitrinii i &titre cei ce se indeletniceau cu crosterea feciorilor lui Ahab, cu porunca aceasta: # Cind va sosi scrisoarea aceasta la voi fiindc5, acolo se af15, feciorii sti-

i in grija voastrit sunt caii, carele de lupti, cetatea cu turile, precum i armele Alegeti pe cel mai vrednic ai pe pfinului vostru

cel mai in stare dintre feciorii stipinului vostru i suit,,i-1 pe tronul tatálui setu luptati pentru casa stipinului vostru!*

Dar ei tare s'au temut si au zis:

# De vreme ce nu i s'au putut impotrivi doi regi, cum o sii ne impotrivim noi? Atunei eipitanul palatului, cipetenia cetettii, bátrânü i cei ce purtau grija feciorilor i-au trirnis vorbi lui

Noi suntem servii tái i facem t,ot, once ne poruncesti. Noi nu vrem sii alegem pe nimeni rege. Fi ce crezi Iehu:

ei este bun in ochii tu!»

Si el le-a scris a doua scrisoare ou acest cuprins: ((Dad, tineti ell mine si ascultati de porunca mea, luati capetele feciorilor stipinului vostru si le aduceti

maine pe vremea asta la mine in Izreel! » Feciorii regelui se aflau, saptezeci la

numär, la fruntafoii cetitii, care se indeletniceau cu cresterea lor. Si cum a ajuns scrisoarea la ei, au

prins pe cei saptezeci de voevozi, i-au °morn i capetele lor le-au pus in coguri pe care le-au trimis la Tzreel. Atunci a intrat un sol la el i 1-a

vestit: o Au adus capetele voevozilor ! » Si el a reispuns: s Finii maine fa,ceti Cu ele la poarta cetittii greimezi

Dimineata, eind a iesit el, a venit

inaintea poporului ai a zis: a Voi sunteti oameni drepti! Tatii, eu am uneltit impotriva stipinului meu i 1-am ornorit,

dar pe toti aeeatia cine i-a miceletrit? Si atiti deci cit nimic din ceea ce

a spus Domnul impotriva casei lui Ahab n'a rimas fir& sr:, se implinea,sch, ! i acum

Domnul a implinit ceca ce a gait pi-in gura slujitorului seiu Ilie!* Apoi Iehu a omorit pe toti cei care

mai rimiseserei din casa lui Ahab in

Izreel, toate rudele apropiate, toti prie-

i toti preotii lui, de n'a mai rimas nici unul. Dull& toate acestea, Tehu a pornit tenu

de acolo si a venit in Samaria Si pe

era pe In stina ciobanilor, A intAlnit el pe rudele lui Abazia, regelelui lada, pe care le-a intrebat: Cine cfind

sunteti voi?*

i ele au reispuns: s Noi

suntem rudele lui Ahazia, i ne pogorim

ea si intrebim de sitn5,tate pe principii din casa regeasci s. Atunci el a poruncit: a Prindeti-i de vii!» i i-au prins de vii si au fost injunghiati pe fintina stinei eiobabilor, patruzeci i do de inai, fire), sii scape nici unul din ei. Si s'a dus mai departe si a intilnit pe lonadab, fiul lui Recab, care venea inspre el. Si 1-a binecuvintat si 1-a intrebat: o Ai inimi buni pentru mine, preeum mima mea este pentru inima ta? s Si Ionaclab i-a rispuns: «Am !* ((Daces; ai, dii mina, incoace! » i Ionadab i-a dat mina ai el 1-a suit in carul lui, Si i-a zis: «Hai cu mine, sei vezi Si a strádania mea pentru Domnul

men» cu el in carul lui. Indati ce a intrat In Samaria, a omorit pe toti cei care mai reimeiseserà din casa lui Ahab in Samaria, pin& cand

a stirpit-o cu totul, dupi cuvintul pe care Domnul Il grllise lui lije. i Tehu a strins tot poporul i i-a zis: # Ahab s'a, inchinat putin lui Baal, Insá Iehu se va inchina mult. Si acum chemati pe toti profetii lui Baal. pe toti slujitorii lui i pe toti preotii lui la mine. Nimeni set, nu lipseascà fiinidcá vreau s5, °due o mare jertfi lui Baal. Oricine va lipsi nu va Amines, cu viati! Iehu Insá Meuse ass, ca ,raind vielean, ca sii stirpeascii pe inchinitoril lui Baal. Si a zis lehu: Priznuiti praznic mare In cinstea lui Baal !* Si a inceput chemarea la praznic. Atunci Iehu a trirais in tot Israilul, si au venit toti inchinitorii lui Baal, de

n'a rimas metcar unul caro sä, nu fi

venit. Si au intrat in templul lui Baal, incit templul lui Baal era ticsit de lume.

396 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 11 Si

el a ponmcit vesmäntarului:

Celelalte intämplari i fapte ale lui Iehu i toati, vitejia lui sunt scrise in Cronicile regilor lui Israil a.

o Scoate odajdii pentrit toti slujitorii lui Baal!» $i el le-a scos odAjdii. Indatä, Iehu i Ionadab, fiul lui Reca,b, au intrat in templul lui Baal si au zis titre slujitorii lui Baal: « Cercetati

Si a adormit Iehu cu pärinil säi

si 1-au ingropat in Samaria, iar in local lui a ajuns rege fiul situ Ioahaz.

vcdeti sä nu fie aici cu voi nimeni

Iehu a fost rege peste Israil, in

dintre slujitorii Domnului, ci numai slu-

Samaria, douttzeci si opt de ani.

la indemani optzeci de

Atalia. Ungerea lui loas.

jitorii lui Baal singuri ! 21. Apoi el a intrat inläuntru ca aducti jertfc i arded de tot. Dar Iehu pusese afarti,

11.

1. Cand a vazut Atalia, mama lui

oameni si le dä.duse poruncti: * Cel care va lasa sä, scape vre-un om din oamenii

Ahazia, cá finl ei a murit, a purees i a stärpit toati familia regeasci. 2, Atunci Ioseba, fiica regelui Ioram, sora lui Ahazia, a furat pe Ioas, nepotul sau, dintre voevozii care trebuiau sit fie omoriti s't I-a ascuns de Ata,lia, ca scape de moarte, impreunä, cu doica lui, intr'un iatao.

pe care vi i-am dat in mina voasträ,

va pläti Cu viate,! Iar dup5, ce Iehu a isprävit aducerea jertfelor, a poruncit torilor i scutierilor: 6 Intrati si häcuiti, nimeni sit nu scape!» i i-au trecut prin

ascutisul sábiei, iar pe Asere le-au doborit

la pämänt. Apoi au pätruns panä in Santa Sfintelor templului lui Baal,

Si timp de ;lase ani a stat ascuns

la ea in templu, in vreme ce Atalia domnea in ¡aril.

Si au scos Aserele din el si le-au ars.

Chipurile cu scripturi ale lui Baal

le-au sartmat, au dttramat templul lui

Baal i 1-au prefilcut in loe necurat plug

In ziva de azi. Si asa a starpit Iehu cinstirea lui Baal din Israil. Dar Iehu nu s'a dezbitrat de plicatul lui Ieroboam, fiul lui Nabat, cu caro

a impins pe Israil la pi-teat, adicit de viteii de aur din Betel s't din Dan. Atunci a rostit Dotnnul (-titre Iehu:

Fiindcä, ai stivarsit cu voie bunti ceea ce este drept in ochii mei i te-ai purtat cu familia lui Aha,b dup.& inima mea,

urma.sii täi vor sta pe tronul lui Israil pan& la al patrulea neam Dar Iehu n'a umblat cu tot cu-

getul sAu in legea Domnului Dumnezeului

lui Israil si nu s'a dezbärat de päcatul lui Ieroboam, cu care el ademenise pe Israil.

In vremea aceea a inceput Domnul sit se milnie impotriva lui Israil. Si Ha-

zael I-a lovit pe Israil in toate hotarele,

lar in anul al qaptelea a trimis

Iehoiada 0 a poftit pe sutasi, pe Creti si pe alergtitori la sine in templu si a fticut cu ei legamitnt, i i-a jurat pe ei In templul Domnului si le-a arrttat lor pe fiul regelui.

Si le-a poruncit zicand: s Aa sä

faceti ! O treime din voi sä yin& Silmbitta

qi sit ates. de Arai& la palatul domnesc,

lar celelalte douit cete sä plece

Sambitta de la palat i sä strajuiascit pe rege la templul Domnului:

0 treime la poarta Sur qi o treime la poarta Alergiitorilor, in dosul casei Masah,

SA faceti de strajä, imprejurul regelui, fiecare cu arma in mänä, iar cel care va pith-uncle prin randuri.le voastre sä fie omorit I Sti strtijuiti pe rege deapururi !* Si au f5.cut suta,sii asa precum le-a poruncit arhiereul Iehoiada. Fiecare luat oamenii care veneau sau care plecau Sitnabäta si au venit la arhiereul Iehoiada.

$i arhiereul Iehoiada le-a dat su-

La rtisitrit de Iordan, tot tinutul

tasilor 15,ncile i scuturile regelui David

din templul Domnului. Si dupil ce alergätorii au luat loe,

Galaadului, Gadul, Rubenul si Manase, de la Amer, care este asezat pe apa Arno-

nului, pânä in Galaa,d si Basan.

fiecare cu arma in manti, de la miazit397

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 12

noapte pn In partea de miaz5,-zi a templului, intre templa i jertfelnic, de jur-imprejurul regelui,

Atunci a scos el pe fiul regelui

i-a pus coroana pe cap 0 i-a dat cartea legii ; 1-au fäcut rage 0 1-au miruit.

Apoi au batut din palme si au strigat: Triliascit regale 1*

Gaud a auzit Atalia zgomotul po-

porului care alerga, a intrat la popor

In templu. §i °and a vizut pe rage, care statea

lângä pilastru dap& ránduialk si cum capitanii i cei ce sunau din trambit5, se aflau ling& el, 0 tot poporul tärii se bucura i suna din trambite, rupt vesmintele si a strigat: Tr:adore, trädare !

Atunci arhiereul Iehoiada a po-

runcit sutasilor, capeteniile le-a zis: s Scoateti-o afar& din templu intre doll& randuri de ostasi ! i cel care va merge dupá ea s'o omoare cu sabia! o

Cáci arhiereul hotärise ea n'o omoare In templul Domnului.

In anul al Foptelea al lui Iehu a fnceput sá domneasca 0 a domnit In Ierusalim patruzeci de ani. Numele

mamei sale era Tibia din Beerseba. i a facut Ioas fapte bune In ochii Domnului atata vreme ctlt 1-a indrumat arhiereul Iehoiada. Dar inchinarea pe fnaltimi n'a desfiintat-o, ii poporul tot mai aducea jertfe i thmaieri in capistele de peinaltimi.

Ioas a dat poruncit preotilor:

i

Toti banii templului care se vor aduce In templul Domnului, adicä banii pe care cineva fi va aduce pentru räscum-

pärarea sa dup.& pretiluire, In sfarsit banii pe care cineva de bunavoie îi va aduce In templul Domnului,

ia preotii de la poporul cucernie apoi sä dreagä, strieäeiunile templului Domnului, ori in ce loe s'ar afla vre-una !»

In anul al dougzeci i treilea al regelui Toa, preotii tot nu dresesefa

stricaciunile templului.

Atunci a chemat regale Ioas pe

arhiereul Iehoiada i pe preotii ceilalti i-a dojenit: o Pentru ce n'ati dres stricaciunile templului De aci fncolo

i i-au Meat loe i dap& ce au scos-o

prin poarta calor i ajunsese la palatal domnesc, au omorit-o acolo. Atunci Iehoiada a fncheiat legii-

sá nu mai primiti bani de la poporul

mant Intre Domnul fntre rege i popor, ca s5, fie ei popor al Domnului, precum Intre popor i rege.

cucernic opriti pentru voi, ci sä fie fntrebuintati pentru dregerea templului !

Apoi tot poporul tiírii a intrat In templul lui Baal si 1-a däramat, jertfelnicele lui i statuile lui le-au sfaramat cu desävarsire, iar pe Matan, preotul lui Baal I-au omorit fnaintea jertfelnicului. Papá aceasta, arhiereul a randuit sträji da templul Domnuki,

i a luat pe sutasi 0 pe Creti pe alerg5,tori 0 pe tot poporul tärii,

I-au fnsotit pe regale de la templul Dom-

i preotii s'au fnvoit: nici sit mai primeasca bani de la popor i nici

dreag5, stricaciunilor templului.

Deci a rhiereul Iehoiada a luat o lada, careia i-a Meat o gaud, in capac, si a asezat-o Itingi un pilastru cu scripturä, la dreapta usii cum intri in templul Domnului, i In care preotii,

strajärii de la ask trebuiau sa arunce fnläuntru top banii care se aduceau pentru templul Domnului.

cand vedeau ca s'au strfins

nului 0 au trecut prin poarta Alergätorilor la palatal domnesc. Acolo s'a

multi bani In ladä, veneau scriitorul

Tot poporul tarii s'a bucurat cetatea s'a linistit. Iar pe Atalia au omorit-o In palat, cu sabia.

mana mesterilor care aveau grijá de

suit pe tron.

i

regelui i arhiereul, fi numilrau 0 fi legan In saci.

Apoi banii chntariti fi dädeau In

lucrari, iar acestia plateau pe dulgherii si pe salahorii care lucran la templul

12.

Domnului,

Domnia lui /oai9.

Cum si pe zidari i pe pietrari ; apoi cumpitrau lemnäria i pietrele de trebuinta la dresul templului Domnului

1. Toa s era de sapte am and a ajuns rege. 398

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 13

In sfarsit, tot ce se cerea la aceastä prefacere.

Dar in templul Domnului nu se faceau cupe de argint, cutite, ibrice de

stropit sau trambite, cu un cuvant nici un odor de aur eau de argint, din banii adusi la templul Domnului,

Ci se intrebuintau pentru lucriitorii care in schimb dregeau templul. i nu se Mee& socotealii cu oamenii in mana carora se incredint,au banii ca sá pläteascá, pe lucfatori, ci se

lucra pe bung credintli i omenie. Banii pentru jertfa pentru vinä pentru phcat nu se aduceau la templul Domnului, ci acestia erau ai preotilor.

In vremea aceasta a pornit Ha-

zael, regele Siriei, cu ritzboi impotriva Gatului impresurat. i cand Hazael s'a indreptat sá pornea.sca impotriva Ierusalimului,

Ioas, regele Iudei, a luat toate

sfintele daruri pe care le daduseri Io-

safat, Ioram i Ahazia, striibunii i inaintasii lui, regi ai lui luda, precum i toate darurile sfinte ale lui, aurul care se afla In vistieria templului Domnului i in palatul domnesc, i le-a trimis lui Harae!, regele Siriei, care in schimbul lor,

el a Lout fapte tele in ochii

i

Domnului, si s'a terfelit in piicatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a impins pe Israil la päcat i nu s'a dezbärat de ele.

Atunci s'a aprins mania Domnului impotriva lui Israil si dat in mana lui Hazael, regele Siriei, i apoi in mana

lui Benhadad, fiul lui Hazael, pentru toatä vremea.

i dad Ioahaz a inceput O. se

roage, ca

sä imbuneze pe Dorunul,

Domnul ha auzit, 61ci vlizuse impilarea lui Israil, cu care il impilase regele Siriei.

i Domnul i-a trimis lui Lsrail un mantuitor, care sii-1 scape din mana Sirienilor, iar fiLi lui Israil au locuit

iaräsi in corturile lor ca mai nainte, Dar nu s'au dezbärat de päcatele casei lui Ieroboam, care a momit pe Israil spre pacat, ci a umblat tot pe calea aceea. i Asera a ramas tot in Samaria.

Lui Ioahaz nu-i mai rtimiisesera osteni, decal cincizeci de cäläreti, zece care de luptä i zece mii de pedestrasi,

a plecat din jurel Ierusalimului.

ficuse una cu pulberea. Cealaltä istorie a lui Ioahaz, toate faptele lui i toatä vitejia lui Bunt scrise In Cronicile regilor lui Israil

lui sunt serse in « Cronicile regilor lui

sal,

Cealaltä parte de istorie i faptele

Iuda

Atunci au purees dregiitorii lui si au uneltit impotriva lui, si au omorit pe Ioas, pe cand el se indrepta spre casa din Milo. i anume dregátorii BM: Ioz.acar, fiul lui imeat, i Iozabad, fiul lui

omer, hau lovit si el a murit.

i hau

ingropat laugh; piirintii did, in cetatea lui David. i Amatia, fiul situ, a fost ales

rege in locul sau.

i a adormit Ioahaz cu

i hau ingropat in Samaria.

i in

locul lui a ajuns rege 'oath fiul lui. In anul al treizeci i aptelea al lui Ioas, regele lui luda, a ajuns Ioas, fiul lui Ioahaz, rege al lui Israil, in Samaria. El a domnit saisprezece ani.

El a savarsit fapte tele in ochii Domnului, si nu s'a dezbiírat de toate picatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat,

care a impins pe Israil la pima, ci a umblat in ele. Cealaltá, istorie a lui Ioas, toate faptele lui i vitejia lui cu care s'a rim-

boit cu AmaVa, regele lui luda, aunt

13.

Domnia regilor loahaz si loa in Ierail. 1. In anul al douitzeci i treilea al lui Ioas, fiul lui Ahazia, regele lui luda, a ajuns Ioahaz, fiul lui Iehu, rege al lui Israil, in Samaria. El a fost rage saptesprezece ani.

fiindcit regele Siriei Ii nimicise

scrise in « Cronicile regilor lui Israil ».

i a adormit Ioas cu pärintii

iar Ieroboam s'a suit pe tron. Ioas a fost ingropat in Samaria, la un loo cu

regii lui Israil. i Eliseu ziicea de o boalä de care

mai tarziu a murit. Atunci s'a pogorit

399 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 14 la el loas, regele lui luda, si 1-a jelit asa:

14.

e Párintele meu, parin tele meu, carul

lui Israil l cilä,retul lui 1* Atunci i-a zis Eliseu: a Acrá arcul el i-a adus un are i casagetile !

teva sigeti. Apoi i-a spus regelui lui Israil: e Incordeazà, mana ta pe aro !* i el incordat mana pe aro, iar Eliseu F,

si-a pus mana deasupra mainilor regelui, i i-a zis: a Deschide fereastra de la risirit ! el a deschis-o. i Eliseu i-a spus: a Trage ! s* 1 el a tras. Atunci Eliseu a zis: a Aceasta este o sigeati de izbanda a Donmului,adica o sageatá de izbandä, impotriva Sirienilor. Sà lovesti

In anul al doilea al lui loas, fiul

lui Ioahaz, regele lui Israil, Amatia, fiul lui Toas, a inceput sa domneasca in Iuda. Cand a ajuns rege, era de douitzeci cinci de ani, iar In Ierusalim a domnit douä,zeci i nouit de ani. Numele mamei

sale era Ioadin, de fel din Ierusalim. El a savarsit fapte bune in ochii Domnului, dar nu ca David, stritbunul säu, ci a facut tot ceea ce a flicut Toas, tatitl

Nici Inälimile nu le-a desfiintat,

iar poporul tot mai aducea jertfe

pe Sirieni la Afec, pana ti vei nimici i

Domnía regeluí Amatict al ludeí fi al lui leroboam peste Israil.

el i-a mai zis: e Ta sitgeti in

tamaieri pe inältimi.

*i de indatá ce a ajuns stipan pe

mana!» i el le-a luat. i el i-a poruncit: e Bate pltratintufl i i el a bittut

domnie, a omorit pe dregatorü sal care omorisera pe rege, parintele sltu, Dar pe fiii ucigasilor nu i-a omorit, ca sà se implineasca ceca ce este Boris In legea lui Moise, unde Domnul a dat aceasta porunci: Si, nu moara

pamant de trei ori, apoi s'a oprit. Omul lui Dunmezeu insi s'a necijit pe el i l-a dojenit: Ar fi trebuit

sa bati in pimant de cinci, sase ori!

Atunci ai fi bitut pe Sirieni paná, i-ai fi nimicit, dar acum vei birui pe Sirieni numai de trei ori! » i a murit Eliseu i l-au ingropat. Pe atunci, cete de Sirieni nivitleau in

pentru fu

catul lui

i nici fiii sä, nu moarä, pentru

ci fiecare sä, moara pentru pi-

El a biruit pe Edomiti cu zece mii de

insi in Valea Säratä, i prin luptà a

tara in fiecare an. Odati, pe cand ingropau pe un om, au zärit o ceati i in graba au aruncat pe omul acela in groapa lui

cuprins e Petra*, pe care a numit-o Iocteel, pana in ziva de azi. Atunci Amatia, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, regele lui Israil, a trimis soli cu vorba: Haidem, sä, ne mäsuram unul

Eliseu i au plecat. Cand tus& omul s'a

atine de oasele lui Eliseu, a inviat si a

inceput sä mearga.

Hazael, regele Siriei, a impilat pe Israil in tot timpul domniei lui Ioahaz.

cu altul ! Atunci Toas, regele lui Israil, a trimis lui Amatia, regele lui Inda, rispuns

s'a aritat induritor, si s'a Intors spre

Libanului stti-1 imbie:

nici nu i-a aruncat de la fata sa, pana in vremea de acum. Cand a murit Hazael, regele Si-

spinul.

Spinul Liba,nului a trimis la cedrul pe fata ta de sotie pentru fiul meu! Atunci a

Atunci Domnul s'a milostivit

ei, pentru legimb,ntul ficut cu Avraam, cm Isaac i cu lacob, si n'a vrut prapidearsci,

i

trecut o fina din Liban si a calcat

El a cucerit din mana lui Ben-

Tu ai invins Edomul, din aceastá pricintt mima ta s'a trufit. Fii bucuros de trufia ta, dar stai acata! Pentru ce vrei si te prindi nenorocirea çi sa cazi tu i Iuda impreuni cu tine ? »

lui Ioahaz, tatál sàu. Pentru ca si la

Atunci a purces Toas, regele lui Israil, s'au misurat uriul cu altul, el si .Amatia,

riei, iar in locul sÉtu s'a suit pe tron Benhadad, fiul san,

hadad, fiul lui Hazael, ceti4ile pe care acesta le cucerise cu rizboi din mana

tnapoi cetätile lui Israil, loas l-a biruit de trei ori.

Dar Amatia n'a vrut sä auda.

regele lui luda, la Betsemes, caro tine de luda. 400

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 15 12.

i luda a fost infránt de Israil,

fiecare a fugit in patria sa. 13. Atunci Ioas a prins pe Amatia,

regele lui luda, fiul lui Ioas, fiul lui Aha-

zia, la Beteme i alud a sosit la Ierusalim a fácut o spirturd in zidul Ierusalimului, de la poarta lui Efraim pb.nit la poarta cea din colt, lungime de patru sute de coti. 14.

i a luat tot aurul, tot argintul

precum i toate odoarele care se aflau in

templul Domnului i in vistieria palatului domnesc, precum si pe ostateci, s'a intors in Samaria. 16. Cealaltd

istorie a domniei

lui

Ioas, faptele lui i izbanda lui, ritzboiul pe care I-a facut impotriva lui Amatia, regele lui luda, sunt serse in « Cronicile regilor lui Israil ».

i a adormit loas cu parintii si a fost ingropat in Samaria cu regii

lui Israil, iar Ieroboam, fiul silu, a ajuns rege in locul sita. i Amatia, fiul lui loas, regele luí

El a adus la loe hotarul lui Israil de la intrarea Hamatului i Van& la

Marea Araba, dupä, cuvântul Domnului Dumnezeului lui Israil, pe care il grhise prin gura profetului lona, fiul lui Amitai din Gat Hefer, Cdci Domnul vdzuse obida fiilor lui Israil, i cit nu se mai afla nimeni

care sd-i poatii veni inteajutor, i finada: Domnul nu se hotdrise steargii numele lui Israil de sub cer, 1-a mântuit prin Ieroboam, fiul lui roas.

Cealaltd istorie a lui Ieroboam, faptele lui, izbanda in dizboi, cum s'a

rdsbeit cu Damascul si cum a oprit mánia Domnului s'a se reverse impotriva

lui Israil sunt scrise in u Cronicile regilor lui Israil ».

i a adormit Ieroboam cu

Cu regii lui Israil, iar in locul siu a ajuns

rege Zaharia, fiul

luda, a trdit dupg moartea lui Ioas,

fiul lui Ioahaz, regele lui Israil, cincisprezece ani.

Cealaltá istorie a lui Amatia este

pit-

rintii sal i a fost ingropat in Samaria

15.

In Inda fi In Israil.

Regii

scrisil in « Cronicile regilor lui luda ».

In anul al douiízeci i aptelea al lui Ieroboam, regele lui Israil, a inceput sd domneascd, Azaria, fiul lui Amatia, regele lui luda.

rit acolo.

ajuns rege, si a domnit in Ierusalim

i au fácut uneltire in Ierusalim impotriva lui, si el a fugit la Lachis, au trimis dupd el la Lachi i 1-au orno-

i 1-au adus pe cai si a fost ingropat in Ierusalim cu pdrintii siti, in ce tatea lui David.

El era de saisprezece ani cánd a

cincizeci

i doi de ani. Pe mama sa o

cherna Iecolia si era de fel din Ierusalim. i

el a fácut fapte bune in ochii

Atunci intregul popor a luat pe

Dornnului, ca i parintele sdu Amatia, Dar n'a desfiintat inchinhciunea de pe inältimi, i poporul incá mai aducea jertfe i támb,ieri pe imiltimi.

adormit cu parintii sal, el o. intdrit

pe rege cu leprä si el a ramas lepros pând la moarte. i locuia tuteo casä

Azaria, care avea numai saisprezeee ani, 1-au filcut rege in locul tatitlui situ Amatia. i dupit ce pdrintele sau, regele, a

Elatul si 1-a intors iaräsi in stápimirea lui luda. In anul al cincisprezecelea al lui Amatia, fiul lui Ioas, regele lui Iuda, s'a suit pe tron in Samaria Ieroboam, fiul lui Ioas, regele lui Israil, si a domnit patruzeci i unu de ani.

El a facut fapte rele in ochii Domnului i nu s'a dezbärat de piicatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a momit pe Israil sä cadd in pilcat.

i pentru aceasta, Domnul a lovit

osebitli, in vreme ce Iotam, fiul regelui, carrnuia ca un rege i judeca tot poporul Viril.

Cealaltil istorie a lui Azaria i toate faptele lui sunt serse in u Cronicile regilor lui luda s.

i a adormit Azaria cu pärintii

sdi si a fost ingropat cu phrintii sdi in cetatea lui David, lar in locul lui a ajuns

rege fiul sdu Iotam.

401

www.dacoromanica.ro

26

CARTEA A DOUA A REGILOR, 15 In anul al treizeci i optulea al lui Azaria, regele lui luda, a ajuns rege al lui Israil, in Samaria, Zaharia, fiul lui Ieroboam. El a domnit sase luni,

*i a sävarsit fapte rele in ochii

Domnului, precum savarsiserá i strirmosii sái. El nu s'a dezbarat de plicatele

lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a impins pe Israil la pacat. Atunci *plum, fiul lui Iabes, a uneltit impotriva lui i 1-a omorit la Ibleam si s'a fácut rege in locul lui.

Cealaltá istorie a lui Zaharia este sorba in Cronicile regilor lui Israil ». Asa s'a implinit ceca ce a rostit Domnul catre Iehu: PÉlnä, la al patrulea neam vor sta pe tronul lui Israil urmasii *i asa a fost. *alum, fiu/ lui Iabes, a inceput sä domneascit in anul al treizeci nouälea al lui Uzia, regele lui luda. *i a domnit o lunä de zile in Samaria. Atunci a pornit Menahem, fiul lui Gadi, din Tira si a venit in Samaria,

si a omorit pe *alum, fiul lui Iabes,

In Samaria, si s'a fiicut rege in locul lui.

Cealalta istorie a lui *alum uneltirea pe care a pus-o la cale sunt

scrise in

Cronicile regilor lui Israil s.

Atunci a pustiit Menahem Ta-

i tot ce era acolo, precum rsi imprejurimile Tirtei, fado& nu-i deschisese nimeni. El 1-a pustiit cu totul, iar pe femeile care aveau in pântece

puahul

le-a spintecat. In anul al treizeci i nouillea al lui Azaria. regele lui luda, a inceput e& domneasca in Israil, i anume in Samaria, Menahem, fiul lui Gadi.*i el a domnit zece ani.

i el a facut fapte rele in ochii Domnului si nu s'a dezbiirat de picatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, cu care a impins pe Israil la pácat.

In vremea lui a nitválit in tará

Ful, imparatul Asiriei. i Menahem i-a dat lui Ful o mie de talanti de argint, ca sá-1 ajute intareasca domnia. *i Menahem a pus biruri pe spa-

tele lui Israil, adicá pe spatele bogáta-

silor care put,eau sä, plateases& impitratului

Asiriei, cate cincizeci de sicli de argint, de cap. *i imparatul Asiriei a purces

n'a mai stat in tara.

Cealaltil istorie a lui Menahem toat,e faptele lui sunt scrise In « Cronicile regilor lui Israil ». *i a adorrait Menahem cu parintii iar Pecahia, fiul s'U, a ajuns rege in local sau.

In anul al cincizeci i doilea al

lui Azaria, regele Iudei, a domnit Pecahia,

fiul lui Menahem, in Israil, i anume in Samaria, doi ani. *i a savarsit fapte rele in ochii Domnului si nu s'a dezbárat de pdcatele

lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a momit pe Israil spre pácat.

Atunci Pecah, fiul lui Remalia, scutierul shu, a uneltit impotrivä-i si 1-a

omorit in Samaria in turnul palatului, ajutat de Argob si de Arie, cu cincizeci de Galaadit.i. i dup& ce l-a omorit s'a &cut rege in local lui. Cealaltä istorie a lui Pecahia toate faptele lui sunt scrise in Gronicile regilor lui Israil s. In anal al cincizeci i doilea, al lui Azaria, regele Iudei, a domnit Pecah,

fiul lui Ramalia, In Israil, i anume in Samaria, doi am. i

a fácut fapte

Maaca, Ianoah, Chedes, Hator, Galaadul,

Galileea, tot tinutul lui Nefta,li, iar pe locuitori i-a dus robi in Asiria.

Atunci Ozeea, fiul lui Ela, a uneltit

impotiiva lui Pecah, fiul lui Remalia, si

1-a omorit, iar dupa ce 1-a omorit s'a suit pe tron in local lui, in anal al douizecilea, al lui Iotam, fiul lui Uzia.

Cealaltá istorie a lui Pecah toate faptele lui sunt serse in s Cronicile regilor lui Israil s. In anul al doilea al lui Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israil, a ajuns rege Iotam, fiul lui Uzia, regale lui luda. El era in vitrsta de douazeci i cinci

de ani canoa a inceput sa domrieasca. *aisprezece ani a doranit in Ierusalim. Pe mama sa o cherna Ierusa si era fiica lui Tadoe.

402

rele in ochii

Domnului si nu s'a dezbärat de pacatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a impins pe Israil la plicat. In zilele lui Pecah, regale lui Israil, a náválit Tiglatfalasar, impáratul Asiriei, si a cuprins Tonal, Abel-Bet-

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 16 Si el a sävarsit fapt,e bune ochii Domnului, precum savarsise

in

si m'a napa din mana regelui Edomului si din mana regelui lui Israil, vriijmasii

Uzia, 'fatal sau, Dar inchinliciunes, de pe inältimi

mei! »

Tot atunci Ahaz a luat argintul

nu a desfiintat-o i poporul inca mai

aurul care se afla in templul Dom-

nului si in vistiefiile palatului domnesc si le-a trirnis plocon imparatului Asiriei. Si impäratul Asiriei 1-a ascultat. a porra impáratul Asiriei impotriva

jertfea si mai aducea tämaieri pe inaltimi.

El a zidit poarta de sus a templului Domnului.

Cealaltä istorie i toate faptele lui sunt serse in s Cronicile regilor lui

Damascului i 1-a cuprins, pe locuitori i-a

dus in robie la Chir, iar pe Raton 1-a

luda ».

In vremea aceea a inceput Domnul sä, trimitä impotriva lui luda pe Raton, regele Siriei, si pe Pecah, fiul lui

omorit.

Atunci regele Ahaz a iesit intru

intampinarea lui Tiglatfalasar, imparatul Asiriei,

Remalia.

Si a adormit Iota,m cu parinii säi

la Damasc, si a vazut jertfel-

nicul din Domase. i indatä a trimis la arhiereul Unía m'asura jertfelnicului

si a fost ingropat cu parintii BE in

chipul dupa care trebueste faeut.

cetatea lui David, strabunul sau, iar in locul sau a ajuns rege Ahaz, fiul

Si

arhiereul Une a inaltat un

jertfelnic intocmai dupii ariitärile pe care 16.

le

trimisese regele Ahaz din Damas°,

asa ca arhiereul Urie, pana s'a se intoarca

Regatul lui Ahaz.

regele Aliaz din Damasc, a faca unul

In anul al saptesprezecelea al lui Pecah, fiul lui Remalia, a inceput

la fel.

domneascá, Ahaz, fiul lui Iotam, regele

si

a adus jertfe.

Iudei.

Cand a ajuns rege, Ahaz era de douEzeci de ani, i aisprezece ani a

Cand a sosit regele din Damas° a vazut jertfelnicul, s'a apropiat

El a adus ardere de tot, prinos,

domnit in Ierusalim. Si n'a fäcut fapte bune in ochii Domnului Dumnezeului säu, ca David, strämosul säu,

Ci a umblat in calen regilor lui

Israil, ba i pe fiul sáu 1-a ars in foc dupä spurcatul obicei al pilganilor, pe care i-a gonit Domnul de dinainte,a, fiilor lui Israil.

jertfa cu turnare, i a stropit jertfelnicul cu sangele jertfei lui de pace ; lar jertfelnicul de arama, care era inaintea Domnului, 1-a ecos din locul de dinaintea templului, dintre jertfelnicul cel nou i templul Domnului, i 1-a asezat spre miaza-noapte langii, jertfelnicul cel nou.

Si regele Ahaz i-a dat porunca

Si a jertfit si a adus tämaieri pe inaltimi si pe culmi si sub once copac

arhiereului: A Pe jertfelnicul cel mare

aduci arderea de tot de dimineatä,

prinosul de searii, tA-it asa arderea de tot pentru rege i prinosul lui, precum arderea de tot pentru poporul t'ara prinosul turnarilor lor, si tot sangele

verde.

Atunci Raton, regele Siriei, i Pecah,

fiul lui Remalla, regele lui Israil, s'au

pornit cu lupta impotriva desi 1-au impresurat pe Ahaz, nu s'au

incumetat sä dea vre-o batalle. In vremea aceea regele Edomului a adus inapoi Elatul la Edom i a gonit pe Iudei din Elat. i in locul lor au venit

Edomitii in Elat

si au ramas acolo pánä in ziva de astazi.

Atunci Ahaz a trimis soli la Tiglatimparatul Asiriei, i i-a zis:

fala,sar,

Robul tau si fiul tau sunt eu! Vino

arderii de tot si tot sangele jertfei sä-lversi

pe el. Cat despre jertfelnicul de anima, voi cugeta eu ce este de filcut cu el!» i arhiereul Une a facut precurn i-a poruncit regele Ahaz. Apoi regele Ahaz a desfäcut bliile cdrucioarelor si a luat cazanele

de pe ele, a dat jos marea de pe boii

cei de arama care erau sub ea si a pus-o pe o temelie de piaträ.

403

www.dacoromanica.ro

26*

CARTEA A DOUA A REGILOR, 17

De asemenea i pridvorul Sambetei care fusese cada in templu, impreuna cu intrarea regelui cea de din-

afarii, le-a desfiintat din templu de hatarul impäratului Asiriei. Cealaltä istorie a lui Ahaz si faptele lui sunt serse in 4 Cronicile regilor lui luda n. Si a adorrnit Ahaz eu parintii sai si a fost ingropat langd ei in cetatea lui David, iar fiul sau Iezechia a ajuns rege in locul sau.

cu jertfelnice in toate cetatile, incepand

cu turnul de straja para la cetatea cea

infarita, Si au asezat stalpi cu pisanii idolesti i Asere pe once culme inalta sub once copac verde,

Si au adus tämaieri pe once inal-

time ea pagii,nii pe care

Ii alungase

Domnul din fata lor, si au divarsit fapte rele ca s5,-1 intarate pe Domnul, zisese:

Au cinstit idoli despre care Donmul sa nu faceti lucrul acesta ! Domnul irisa se descoperise in

Israil i in luda prin graiul tuturor pro-

17.

Ceiderea Samariei. In anul al doisprezecelea al lui Ahaz,

regele Iudei, a domnit Ozcea, fiul lui Ela,

fetilor FA al tuturor vazatorilor, zican-

du-le : «Intoareeti-vit cu pociiinta din calle voastre cele rele i paziti poruncile mele

asezarile melc, dula legea pe care am

in Israil, in Samaria, nouà ani. El a savarsit fapte rele in ochii Domnului, dar nu ca regii lui Israil,

poruncit-o parintilor vostri o pe care v'am dat-o voua prin gura slujitorilor

i-a platit dajdie. Si imparatul Asiriei descoperi o uneltire a lui Ozeea, care trirnisese soli la Seve, regele din Mutri, i nu mai

Dumnezeul lor,

inaintasii sai. Impotriva lui a pornit Salmanasar, impliratul Asiriei. Si Ozeea i s'a supus

mei profeti

Dar ei n'au ascultat, ci si-au invartosat grumazul, ca si grumazul parintilor lor, care n'au crezut in Dorrinul

Si au aruncat legile lui A legamantul lui pe care Il incheiase cu lor i descoperirile pe care el le

patea tribut imparatului Asiriei in fiecare an. Atunci impdratul Asiriei il prinse si-1

descoperise Ion, si au umblat dula idolii deserti intoemai ca i popoai.ele pagane

cutreera

poruncise sa nu se asemene lor. Si au pardsit toate poruncile Domnului Durnnezeului lor si si-au fäcut

anula in ten-mita ferecat in lanturi. Apoi imparatul

Asiriei

torda tara si se indrepta impotriva Samariei, pe care o tinu impresurata timp de trei ani. In anul al notalea al lui Ozeea, imparatul Asiriei cuprinse Samaria si duse

pe Israil rob in Asiria, si-1 aseza in tinutul Halah, pe Ami Habor, in orasul Gozan si in muntii Mediei.

Ci asa a fost, pentru ea fiii lui Israil au pricatuit impotriva Domnului Dumnezeului lor, care îi scosese din tara Egiptului de sub stitpanirea lui Faraon,

imparatul Egiptului, si au cinstit alti dumnezei,

cu caro se invecinau, desi Domnul le

chipuri turnate, doi vitei, si-an facut Asere i s'au inchinat la toata oastea

cercana si au cinstit pe Baal ; Au jertfit in foc pe fili i pe fiicele lor, au facut profetii mincinoase i fermecittorii,

j s'au nevoit di faca fapte

rele in ochii Domnului, ca sa-1 manie.

Pentru aceasta Domnul s'a in-

taratat cumplit impotriva lui Israil

i 1-a

dat inteo parte din fata lui, de n'a mai rtimas decat singura semintia lui luda. Dar nici luda n'a p5,zit poruncile

Si s'au purtat dula, obiceiurile paganilor, pe care Domnul i-a gonit din fata fiilor lui Israil si a regilor lui lsrail, care îi deprinsesera cu ele,

Domnului Dumnezeului lui, ci dim-

Israil gâ,ndmi inchipuite despre Domnul Dumnezeul Ion, i si-au cada inaltimi

dat in mana pustiitmilor, para cand

5 au nutrit in cugetul lor fiii lui

404

potrivii, s'a purtat dula naravurile lui Israi/ care se inriidacinaserd inteinsul. Si de aceea i Domnul a aruncat tot neamul lui Lsrail, 1-a smerit i 1-a 1-a aruncat de la sine.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOTJA A REGILOR, 18 Cand Israil s'a despartit de casa lui David si a facut rege pe Ieroboam, fiul lui Nabat, Ieroboam a abätut pe Israil de la Domnul i 1-a impins la mare pacat, Si Israil a sgvarsit toate pgcatele pe care le-a slivársit i Ieroboam, si nu s'a dezbgrat de ele, Pana egnd Domnul nu I-a lepädat de la sine, precum a fäggduit prin gura robilor sgt profeti 1-a dus pe Israil rob, de pe pgmAntul lui, in Asiria, pana' In ziva de azi. Atunci impgratul Asiriei a adus locuitori din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat i din Sefarvaim i i-a E31

asezat in cetAtile Samaiiei, in locul fiilor lui Tsrail, i ei au pus stgpanire pe

Samaria si s'au asezat in orasele ei,

Iar din pricinii cg, la inceputul

sederii lor acolo, nu au cinstit pe Domnul,

a trimis Domnul impotriva lor lei, care i-au omorit. Si impgratului Asiriei i s'a spus: « Popoarele pe care le-ai striimutat

Si acestia sgvarseau pentru ei slujbe in templele de pe inaltimi. Asa cii ei se inchinau i cinsteau pe dumnezeii lor dup5, inclinaren neamurilor dintre care fuseserg striimutati. Si pAng in ziva de azi ei au aceleasi chipuri de inchinare ca la inceput, si nu mai cinstesc pe Domnul si nu mai pazesc indreptiirile rAnduielile, poruncile pe care le-a poruncit Domnul fiilor lui Iacob, pe care apoi l-a numit Israil,

legeaF.d

Cu toate cii Domnul incheiase cu

ei leggnignt s't le poruncise: Sa nu cinstiti pe alti dumnezei, nici sii vg inchinati lor. nici ea' le slujiti lor i nici sil, le

aduceti jertfe lor,

Ci numai pe Domnul care v'a scos din tara Egiptului cu mare putere Cu brat intins, pe acela si-1 cinstiti, slujiti; lui sii vg inchinati i lui lar oranduirile, indrept5,rile, legea poruncile pe caro vi le-a poruncit in seria, Fa le piiziti

sil le impliniti in toatg

vremea, iar pe dumnezeii strgini sä, nu-i

le-ai asezat in ceta-tilo Samariei nu cunosc

cinstiti !

lei care le-au =mil din pricing cii nu

incheiat cu voi sa nu-1 uitati, i sg nu va inchinati altor dumnezei,

pravila Domnului Dumnezeului tgrii; pentru aceasta el a trimis impottiva lor cunosc cinstirea Dumnezeului tgrii

Atunci impäratul Asiriei a poruncit asa: « Duceti acolo pe unul din preotii pe care i-ati adus robi, care meargg sä se aseze acolo si sii le invete sg se inchine Dumnezeului tärii !

Si unul din preotii care fuseserg du.si in robie, din Samaria, venit si s'a asezat in Betel si le-a invittat cum 85, so inchine Domnului. lusa' fiecare popor stramutat aici isi avea dumnezeul sau pe care 11 aseza In templele de pe inaltimile pe care le zidiserii Samaritenii, fiecarc popor in orasele in care locuia. Babilonenii îi fiiceau dumnezeu pe Sucotbenot, locuitorii din Cuta pe Nergal,

coi din Ramat pe Asima,

Cei din Ava pe Nibhaz si pe Tartac,

din Sefarvaim jertfeau in loo pe fijilor in cinstea lui Adra,melec si Anacoi

melec, zeii Sefarvaimului.

Pe Igngi aceasta ei mai cinsteau pe Domnul i riinduiau dintre ei preoti pentru capistele de pe ingltimi. si

Si legamantul pe care eu 1-am

Ci sg cinstiti pe Domnul Dumnezeul vostru, caci el v'a mantuit din mana tuturor vrajmasilor vostri 1 »

Dar ei n'au ascultat, ci s'au purtat dupg datinele cele de la inceput. Astfel toate noroadele acestea cu copiii si cu nepotii lor cinstesc pe Domnul, dar se fuchina si la idolii cei ciopliti, FA, precum s'au deprins parintii lor, asa se inching, i copiii si nepotii lor pgnii in ziva de azi. 18.

Domnia lui Iezechia. Asirienii impresoarei Ierusalimul. In anul al treilea al lui Ozeea, regele

lui Israil, a inceput sii domneasca, Iezechia, fiul lui Ahaz, regele lui luda. Si cand a ajuns rege era de donazeci j cinci de ani si a domnit in Ierusalim douazeci i nona de ani. Pe mama sa o cherna Abia, fijen lui Zaharia. Si el a slivarsit fapte bune in ochii Doranului, precum siiVársise David, strabnnul 84u,

405 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 18

El a desfiintat inchinarea, de pe mnälimisi a drub:mat stâlpii cu pisanii idoIeti. Merele

arpele cel de

si

ararart pe care 11 acuse Moise, chei páriä, In vremea aceea fiii lui Israil ii aduceau tämäimi numeau Nehustan s.

In vremea aceea Iezechia a desfäcut aurul de pe usile templului Domnului si de pe scuturile pe care le imbritcase cu aur insusi Iezechia, regele Iudei, 1-a dat impäratului Asiriei.

Si impäratul Asiriei a trimis pe

El a nitdäjduit in Domnul Dumnezeul lui Israil, i intre toti regii lui luda nimeni n'a fost ca el, nici intro

Tartan, pe Rabsaris si pe Rabsache, din Lachis la Ierusalim cu o puternicit ostire. ei au pornit i au ajuns la Ierusalim

Si Domnul era cu el, iar in tot

iazului de sus, pe drumul care duce la tarina pivarului, Si au intrebat de rege. Atunci au iesit la ei Eliachim, fiul lui Hilchia, su-

Inaintasii lui, nici intre urmasii lui. Si el s'a lipit de Domnul i nu s'a räzletit de el, ci a pdzit poruncile lui pe care Domnul le daduse prin Moise. ceea ce fäcea, el izbutea. El s'a rrisculat impotriva impitratului Asiriei i n'a mai vrut sit fie supus. Pe Filisteni el i-a bätut la Gaza si

in tot cuprinsul tärii lor si a cucerit

at.it turnurile intärite, cat i cetätile lor. In anul al patrulea al lui Iezechia,

si au poposit

cu

tabära la canalul

praveghetorul palatului, Selma scriitorul,

bah cronicarul, fiul lui Asaf

Si Rabsache le-a vorbit asa: « Spuneti lui Iezechia: # Asa zice marele impärat, impäratul Asiriei: Ce insemneazit nildejdea aceasta pe care o ai?

Crezi

cä vorba iesitä din gurit

care cade in anul alsaptelea al lui Ozeea, fiul lui Ela, regele lui Israil, Salmanasar, impitratul Asiriei, a pornit impotriva Samariei pe care a Impresurat-o,

insemneazä pricepere si vitejie in luptä? Si pe cine te bizui de te-ai ritzvrätit impotriva mea?

adicit in anul al saselea al lui Iezechia,

se reazemä cineva inteinsa Ii inträ in man& si i-o sparge. Asa este Faraon, impäratul Egiptului, pentru toti cei

lar duph trei ani a cuprins-o,

sau in anul al nouälea al lui Ozeea, regele

lui Israil, Samaria a fost cuceritä. i impiiratul

Asiriei a dus pe

Israil rob in Asiria si pe locuitori i-a asezat in tinutul Halah, pe räul Habor, In orasul Gozan si in muntii Mediei, Fiindeit nu ascultasera de glasul Domnului Dumnezeului lor i stricaserä legitmfintul lui, si tot ceea ce po-

runcise Moise, robul Domnului, nici n'au

ascultat, nici n'au implinit In anul al paisprezecelea al regelui Iezechia a pornit Sanherib, impàratul Asiriei, impotriva tuturor cetätilor intit"rite ale regatului luda si le-a cuprins.

Atunci Iezechia, regele lui luda,

a trimis solie la impitratul Asiriei in Lachis 5i i-a zis: « Pricgtuit-am inaintea

ta! Pleacit de la mine! Si ce tribut vei cere, voi plati! s i impäratul Asiriei

I-a pus pe Iezechia, regele Iudei, sä, plä-

tea.scg, trei sute de talanti de argint si treizeci de talanti de aur. Si Iezechia a dat tot argintul care se afla in templul Domnului i in vistieria palatului domnesc.

Stiu! Tu nädäjduesti in ajutorul

acestei trestii frante,

in Egipt! De

ce-si pun ntidejdea in el.

Si dacit imi spuneti: In Domnul

Dumnezeul nostru ne-am pus nädejdea.,

oare Iezechia n'a desfiintat

lui si jertfelnicele lui si n'a spus el Iudei si Ierusalimului: s Inaintea acestui jert-

felnic sä vä inchinati In Ierusalim »?

Si acum ja-te la ritmlusag cu stitp1nul meu, impriratul Asiriei! lath' iti voi da douit mii de cai si pun riimasag ca

nu vei putea sit ai atti.tia Cum vrei tu oare sä te impotrivesti fie chiar celui mai neinsemnat dintre dregittorii stapanului meu ? Dar tu te bizui pe Egipt, pe cai si pe allireti! Si crezi tu ca färä voia Domnului m'am indreptat eu spre locul acesta, ca

pustiesc? Nu! Ci Domnul mi-a

poruncit : # Pomeste impotriva acestei

täri si o pustieste

Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, Sebna si bah i-au ritspuns lui Rabsache: « Vorbeste robilor täi in bimba arameiang,

cad Intelegem; nu vorbi cu noi In bimba

406 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 19 evreiasc

In urechile poporului de pe

zid !o

19.

Si Rabvache le-a spus: Oare la vi la tine m'a trimis domnul meu, ca sa spun aceste cuvinte?

Rugliciunea lui Iezechia i infrangerea

Dimpotrivii, la ovtenii care stau pe ziduri,

viat

Asirienilor.

stapanul tau

vor ajunge sa,-0 manance scarna

Si cand a auzit Iezeehia, vevmintele,

haina de jale

bea udul cu voi ! o

Apoi s'a arlitat in vazul lor i a strigat cu glas tare in limba evreiasc5, vi a zis: « Ascultati cuvantul marelui irriparat, imp5,ratul Asiriei!

Ava zice imparatul: Si nu va invele pe voi Iezechia, caci nu poate 85,

va scape din m5,na mea! Si sa nu va induplece Iezechia cu

nadejdea in Domnul i sit Domnul ne va mantui vi nu va da aceasti cetate In mama imparatului Asiriei! » Nu ascultati pe Iezechia, cäci ava zice imparatul Asiriei: Incheiati pace cu mine vi ieviti la mine ca sä mitnance fiecare din via lui i din smochinul lui, sa bea aria din fantana lui,

Pan& cand voi veni sa v5, duo inteo tar& la fel cu tara voastra, Orà cu grau i cu vin, Ora, cu paine i cu

podgorii, tara cu maslinivuri i cu miere, ca,ei voi n'aveti zor s'a murii. i nu mai ascultati de Iezechia, càei và nauceate v5, fagaduevte: u Domnul ne va izhavi ! »

Oare vre-unul din zeii popoarelor

m5,ntuit tara lui din mana impa-

ratului Asiriei?

Unde sunt zeii Hamatului ai Arpadului? Unde Bunt zeii Sefarvaimului, cei din llena vi din Iva? Unde aunt zeji inutului Samariei? Au izbivit ei oare Samaria din mama mea ?

Care dintre toti zeii, tarilor Bunt aceia care au mantuit tara lor din mana mea, ea la fel vi « Domnul s sa, mantuiasca Ierusalimul din mana mea ? o Dar ovtirea a tacut vi nu i-a riispuns nimic, cad regele d5,duse porunca: « Sit nu le raspundeti! Dupit acea,sta, Eliachim, fiul lui Hilchia, supraveghetorul palatului, Sebna scriitorul i bah cronicarul, fiul lui

Asaf, s'au inters la Iezechia cu vevmintele sfaviate i i-au dat de vtire toate spusele lui Rabvache.

407

vi

Domnului.

sfa-

s'a invevmantat in a intrat In templul

lar pe Eliachim, supraveghetorul palatului, pe Sebna scriitorul vi pe cei

mai batrani dintre preoti, i-a trimis imbracati in haine de jale, la profetul Thais, fiul lui Amos. Si acevtia i-au gait: s Iat5, ce spune

Iezechia! Zi de stramtorare vi de certare vi de ruaine este ziva de azi, 61,6 fiii sunt gata a, kid': din stinul maicii lor, dar ea nu are putere sa-i nasca! Poate Domnul Dumnezeul tau a

auzit teats vorbele lui Rabvache, pe care 1-a trimis stapanul lui, imp5,ratul ABiriei,

ca sit defaime pe Dumnezeul cel viu

cu vorbe ca acelea pe care le-a auzit Domnul Dumnezeul tau. Inalta, dar rug& pentru cei ce au sa-1 probozeascii

mai ramas! i când dregatorii regelui Iezechia

au venit la Isaia, El le-a dat urmatorul raspuns:

Ava 85, spuneti stapanului vostru! Aqa zice Domnul: a Nu va fie Ma, de cuvin-

tele pe care le-ati auzit, cu care m'au

hulit dregatorii imparatului Asiriei I*

lat.& Ii voi insufla un duh i va auzi o veste in urma careia se va intoarce in tara lui, iar in tara lui 11 voi

dobort cu sabia! o Si s'a Intors Rabvache vi I-a gash pe imp5,ratul Asiriei luptand impotriva Libnei, deoarece aflase cà pornise din Lachiv.

Si cand a auzit despre Tirhaca

imparatul Etiopiei, eà « El a ievit B5, se lupte impotriva ta o, el a trimis din nou soli la Iezechia cu vorba: Ava sit spuneti lui Iezechia, regele lui luda:

Sa nu te inveleDumnezeul

tau in care n5,d5,jduevti i 65, cugeti: Ierusalimul nu va &Idea in mb,na imparatului Asiriei! Cred cà ai auzit cum s'a,u purtat imparatii .Asiriei cu toate tarile vi cum le-au pustiit. i tu vrei si scapi !

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 19 Oare zeii neamurilor pe care strii-

moaii mei le-au nimicit au putut sä, mantuiasca pe locuitorii din Gozan,

din Haran, din Retef, din Bit-Eden, din Tilbaaer?

Unde sunt regii din: Hamat, din Arpad, din cetatea Sefarvaim, din Hena a't din Iva? s

Si a luat Iezechia scrisoarea din mana solilor ai a citit-o, apoi s'a suit

patruns pant): in fundul desiaului, desiaul

cel de codru. Am sapat pämântul ai in sträine ape m'ara inviorat, i cu talpa picioarelor mele am uscat toate fluviile Egiptului.

Ai auzit? Din vremi strävechi

am pregatit-o, din zilele veaniciei am pus-o la cale ai am infaptuit-o, ca prefac5, cetati intarite in mormane de dararnaturi.

Locuitorii lor far& vlagä cuprinai au

In templul Domnului ai a intins-o Maintea Domnului, Si s'a rugat Iezechia inaintea Domnului a't a zis: o Doamne Dumnezeul lui Israil, cel care §ezi pe heruvimi,

fost de spaima a't de ruaine i s'au fäcut ca iarba campului, ca firul verde al ierbii, ea, buruienile de pe acoperiauri,

cerul i pamantul!

triva-mi.

singur tu eati Dumnezeu peste toate impáratiile pamantului. Tu ai facut

Pleaca, Doamne, urechea ta i auzi,

deschide, Doamne, ochii tli i vezi, FA auzi cuvintele lui Sanherib pe care el le-a trimis, ea ea huleasca pe Duranezeul col viu! Drept este, Doamne, cá imparatii Asiriei au pustiit popoarele i tàrile lor,

lar pe dumnezeii lor i-au dat pradä focului, fiinda ei nu sunt Dumnezeu, ci hicruri de man& de om, de

lemn ori de piatra, FA de aceea au putut nimiceascä.

Si acum, Doamne Dumnezeul no-

stru, mantueate-ne din mana lui, ca atie imparätiile pärnântului ca tu singur

eati Domnul Dumnezeu! Atunci Isaia, fiul lui Amos, a trimis vorb5, lui Iezechia: « Aaa zice Domnul Dumnezeul lui Israil! Mindcä

te-ai rugat mie in pricina cu Sanherib,

te-am auzit.

Iatä, hotarirea pe care Domnul a

rostit-o pentru el:

« Te

dispretueate

ai-ai bate joc de tine fecioara, fiica Sionului, i dupa tine clatinii din cap fiica Ierusalimului!

Pe cine ai batjocorit

i

ai hulit

tu? i impotriva cui ti-ai inaltat glasul trufa a ti-ai ridicat ochii tali? Impotriva Sfantului lui Israil. Ptin sold tai ti-ai ras de Domnul ai cugetat: Prin puterea carelor mele m'arri suit pe varfurile muntilor,

pe piscul Liba,nului! Taiat-am inaltii cedri, coi mai mandri chiparosi ai am

ea pasunile in fata vantului de räsärit. Eu atiu cand stai i când pleci cand intri, i and te intarati impo-

Ci fiincleä te intarati acum impotriva mea Fo't ingamfarea a ajuns la urechile mele, iti pun in na,s belciugul meu a't zabalele intro buzele tale, FA te intorc inapoi pe drumul pe care ai ven it.

Si aceasta ni-ti fie, Iezechia, semn:

In anul dintai yeti manca ce otaveate, pe urmä,, in anul al doilea, ceea ce otii-

veate de la sine, iar in anul al treilea yeti semäna, veti secera, yeti sádi vil, ai yeti mb.nca din rodurile lor.

Si ceca ce va scapa din casa lui

luda, &lie& ceea ce va ramanea, va infige radacinile in pa:mat-it, iar deasupra va face roade,

Caci din Ierusalim va ieai ceca ce va ramanea, a't ceata, celor mântuiti din muntele Sionului. Ravna, Domnuitti Diunnezeu va face aceasta! Pentru aceasta asa rosteate Domnul dare impäratul Asiriei: « Sä nu intre in cetate si nici macar o sageatä sa nu sloboada, inteinsa, nici s'o intampine cu scuturi i nici sä ridice val impotriva ei. Pe drumul pe care a venit sä se intoarcti i sä nu pätrundä in cetatea zice Domnul. aceasta », « Eu voi ocroti cetatea aceasta

ai o voi mantui pentru mine ai pentru David, robul meu !»

Si a fost cá chiar in noaptea aceea ingerul Domnului a ieait ai a lovit in tabara Asiricnilor, o suta optzeci

408 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 20

cinci de mii de insi, iar cand s'au sculat

dimineata, toti emu lesuri faril Atunci Sanherib, imparatul Asiriei, a pornit si s'a intors si a ramas in Ninive. Si pe cand el se inchina in templa!

lui Nisroc, dumnezeul san, fiul su Adramelec i Sareter 1-au ucis cu sabia si au

fugit in tinutul Ararat. lar in locul sau a ajuns impärat Asarhadon, fiul Ball.

i 1-a intrebat: « Sia se mute umbra cu zece linii mai inainte san sa

duit! »

se dea mai inapoi ?

Atunci a zis Iezechia: a Este usor lucru ea umbra si,' o ja inainte cu zece linii! Nu! Ci si se dea inapoi cu zece linii !

Atunci a strigat profetul Isaia catre Donnuil, i Domnul a dat inapoi cu zece linii umbra care se pogorise pe cea,sornicul lui Ahaz.

In vremea accea Merodac Bala-

20.

dan, fiul lui Baladan, imparatul Babilo-

Boalz lui Iezechia,

In vremea aceea, s'a imbolnavit

lezechia de moarte. Atunci a intrat la el profetul Isaia, fiul lui Amos, si i-a zis: « Asa zice Domnul: Randueste-ti casa, Mude& nu te vei ma,i face sanatos, ci vei muri ! »

nului, a trimis scrisori cu daruri la Iezechia, caci aflase ca, Iezechia fusese bolnav.

Atunci Iezechia tare s'a bueurat

si le-a aratat solilor intreaga lui vistierie: argintul i aurul, mirezmele i untdelemnul cel bun, tonta armuraria, precum

« 0, Doamne ! Adu-ti aminte di am

si tot ce se afla in vistierine lui, si n'a ramas nimic pe care sá nu-1 fi aratat Iezechia in tot palatul sau r3i in tot eu-

ceea ce era bun in ochii tai ! » i Trzechia a plins neintrerupt. Dar Tsaia inca nu iesise din ograda cea din mijloc a palatului domnesc

intrat la regele Iezechia i 1-a intrebat: « Ce-au spus oarnenii aceia, si de unde au venit? » li Tezechia i-a rtispuns: Dintr'o tara depixtati, au venit ei, din

si

Dar el s'a intors cu fata la perete s'a rugat Domnului asa:

umblat inaintea ta cu credinti i cu inima, neprihänitä ì cà am savirsit

iatli di a fost cuvantul Dorunului catre el astfel: « Intoarce-te i spune lui Iezechia, voevodul

poporului

meu!

AFA

zice

Dorimul Dumnezeul lui David, stra-

prinsul stapinirii sale.

19. Dupá aceasta, profetul Isaia a

Babilon

Si el 1-a mai intrebat: a Ce-au Iezechia a viizut in palatul tau? raspuns: a Au vilzut ami, ce se poate vedea in palatul meu si n'a ramas

mosul tau: Am auzit rugaeiunea ta am vazut lacrimile tale! lata, te voi madui i poimaine te vei sui in templul

nimio pe care si nu li-1 fi aratat in vistieriile mele !

Domnului !

Asculta cuvfintul Domnului ! Tata, vor veni zile, si tot ceca ce se aflä in palatul tau va fi luat i ceca

Si voi spori viata ta cu cincispre-

zece ani i din mana imparatului Asi-

rici voi mintui cetatea aceasta, i voi ocroti cetatea pentru mine si pentru David, robul meu!* Si a zis Isaia: a Aduceti o turra de smochine!* i i-au adus, iar el a pus-o peste buba regelui si s'a fgcut saniitos. Atunci Iezechia a intrebat pe Isaia: o Care este semnul dupa care voi ti ca Domnul ma va tamaclui si oil poimaine

má voi sui in templul Domnului? Si Isaia i-a aspuns: « Tata semnul Domnului dupa care vei sti cá Domnul va acleveri euvantul pe care 1-a fitga,-

Atunci Isaia a zis lui Iezechia:

ce au strans stramosii tal pina in ziva de azi va fi dus in Babilon si nu va la-

mines, nimia », zice Domnul, a Tar fiii t'U care au iesit din coap-

sele tale, pe care i-ai nascut, vor fi luati In robie i vor fi eunuci, in palatal impamtului din Babilon.

Atunci Iezechia i-a zis lui Isaia:

a Bun este cuvántul Domnului pe ca re 1-ai

grita ! s Caci el gandea in sine: a Numai in zilele mele sa fie adevarata pace ! * Cealaltä, istorie a lui Iezechia, toat,e

biruintele lui, cum a flicut el iazul

409 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 21

ulucul care aducea ET& in cetate, Bunt serse in a Cronicile regilor lui Iuda ». 21. Si a adormit Iezechia cu parintii

siii, iar in local su a inceput si domneascii fiul iftu Manase. 21.

Manase si Amon, regii Tad. Manase era de doisprezece ani cand

s'a suit pe tron si a domnit cincizeci cinci de ani in Ierusalim. Pe mama sa, o cherna Heftiba.

Si el a silvarsit fapte rele in ochii

Domnului, drip& potriva grozaviilor nea-

murilor pe care Donmul le gonise din fata fiilor lui Israil.

El a zidit din nou inMtimile cu jertfelnicepe care le darftmaseIezechia,parintele

siu, a ridicat jertfelnice lui Baal i a 6:cut Mere intocmai ca Ahab, regele lui Israil, si s'a inchinat cerease& si a slujit ei.

a Fiindea, Manase, regele lui luda, a savarsit aceste ticäloii i a fiicut fapte si mai role decal au savarsit Amoritii de dinaintea lui, fA a impins si pe Iuda la pacat prin idolii lui, Pentru aceasta, asa rosteste Domnul Dumnezeul lui Israil: Iata, voi aduce nenorociri peste Ierusalim si peste luda, incAt celui ce va auzi de ele, Ii vor .tiui amilndoui urechile. Voi intinde peste Ierusalim funja Samariei i cumpana de plumb a casei lui Ahab, si voi sterge Ierusalimul cum stergi un blid i apoi Il pui cu gura in jos. Si voi smulge ramasita mostenirii mele si o voi da pe mána vrajrnasilor, ca sa fie prad& i jaf pentru toti vriijmasii,

Fiindca ei au sav&rsit ticitlosii in ochii mei f}.1 m'au maniat, din ziva de

la toata oastea

cb.nd stritmosii lor au iesit din Eg,ipt

Si a zidit jertfelnic chiar i in templul Domnului, despre care Doranul spu-

Dar Manase a mai varsat i foarte mult sange nevinovat, inefit Ierusalimul s'a umpfut ochi, afar& de nelegiuire,a cu care a impins pe Tuda in pacat, stivar-

sese: f In lerusalim numele meu! »

imi voi

si pan& in ziva de azi.

oastea cereascä in amandouti curtile templului Domnului.

sind fapte role in ochii Domnului. Cealaltâ istorie a lui Manase, faptele lui i pacatul pe care 1-a skvArsit

tori de semne, cu un cuvant a sporit rhul inaintea Domnului, ca s&-1 intarate.

nilF,4i a fost ingropat in gradina curtii domnesti, in griidina lui Uza, iar fiul situ Amon a inceput sa domneasca in local sau.

Si a fäcut jertfelnice pentru toag

Apoi a ars pe fiul situ in foc i s'a indeletnicit cu ghieitoria, cu vriijitoria si a pus chemittori de morti i t&lcui-

Si a pus chipul Aserei pe care 11 film's°, in templu, despre care Domnul zisese lui David si lui Solomon fiul eau: a In templul acesta i In Ierusalimul pe care 1-am ales din toate semintiile lui Israil, voi sálàlui numele mea in veac ! Si nu voi mai clinti piciorul lui Israil din pamtmtul pe care 1-am diruit

parintilor lor, numai daca ei vor pazi tot ceea ce este in legea pe care eu am poruncit-o prin robul meu Moise.

Dar ei n'au ascultat, iar Manase

i-a induplecat s& ratäcea,sca, si sit el:varseasci fapte mai rele decat pág&nii,

pe care le starpise Domnul de dinaintea fiilor lui Israil. Atunci Donmul a vorbit prin robii säi profeti astfel:

aunt scrise in a Cronicile regilor lui luda s.

Si a adormit Manase cu

Amon era de douiizeci i doi de ani ciind a inceput sa domneasci, si a domnit in Ierusalim doi ani. Pe mama sa o cherna Mesulemet si era fijen lui Harut, din Iotba. Si a siivarsit fapte role in ochii Domnului, intocmai ca si Manase, parintele sau. Si. a umblat pe calea pe care um-

blase parintele säu i a cinstit idolii pe care ti cinstise i parintele eau i s'a inchinat lor,

Si a piirisit pe Domnul Dutnnezeul striibunilor säi i n'a umblat in cala Domnului. Ins& dregatorii lui Amon au unel-

tit impotriva zilelor lui pe rege in palat.

410 www.dacoromanica.ro

si

au omorit

CARTEA A DOUA A REGILOR, 22

Atunci poporul tirii a ornorit pe cei ce uneltiserà, impotriva regelui Amon,

si au pus rege in locul säu pe Iosia, fiul situ.

istorie a lui Amon si toate faptele pe care le-a ficut Bunt serse in « Cronicile regilor lui Jada ». Cealaltii,

1Si 1-au ingropat in gropnita lui,

In aradina lui Uza, iar in locul lui a inceput s domneasca Iosia, fiai lui.

In acelasi timp *Man scriitorul a impartäsit regelui i acest lucru: a Arhiemi-a dat o carte ». i Safan

a citit dinteinsa inaintea regelui. Cand a auzit regele cuvintele din cartea leg,ii

si ftsiat vesmintele,

Si a dat poruncii arhiercului Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Safan, lui Acbor, fiul lui Miheia, lui Safari scriitorul §1.1

lui Asaia, dregatorul regelui:

a Duceti-vä de intrebati pe Domnul

despre mine, despre poporul meu si

22.

despre intregul luda, pentru cuvintele

Domnia regelui Iosia. Evlavia lui.

Cartea legii e allatd in zilele lui Iosia. De opt ani era Iosia cand a inceput sà domneasca, i treizeci i unu de ani a domnit el in Ierusalim. Numele mamei sale era Iedida, fiica lui Adaia din Botcat.

i el a facut fapte bune in ochii

i a mers cu _deaclinsul pe cala lui David, sträbunul situ, fan), sà scapete niei la dreapta, nici la stanga. Domnului,

lar in anul al optsprezecelea al domniei regelui Iosia, a trimis regele pe Safan, fiul lui Atalia, nepotul lui

Mesulam scriitorul, la t,emplul Domnului

cu poruneä: « Du-te la Hilchia arhiereul apune sa verse argintul intrat in templul Domnului, pe care 1-au adunat de la popor sträjärii de la prag,

Si sa fie pus la indemana mesterilor supraveghetori in templul Dom-

nului. Acestia-la randul lor sä plateascii, pe salaborii templului, care dreg stricäciunile din templa, Tämplarilor, dulgherilor, zidarilor, pentru cumpäratul lemnäriei i pieträriei trebuitoare la dregerea ternplului. Dar pentru banii care li se ineredinteazi sä nu li se in socotealit, fiindcg, ei lucreaza pe crPdintä, i omenie. o

Atunci Hilchia arhiereul a zis lui Safan scriitorul: « Am gäsit in templul Domnului carteo legii ». i Hilchia i-a inmanat lui Safari cartea si el a citit-o.

Apoi Safari scriitorul a intrat la

rege, chruia i-a dus rdspunsul i i-a zis asa: Robii aài au vArsat argintul care se afla in templu i 1-au incredintat mesterflor supraveghetori peste templul

care a fost gInità., cad mare este mania Domnului care s'a acestei ciírti

aprins impotriva noastra, fiindcä, parintii nostri n'au ascultat de poruncile din cartea aceasta ca sh le faca precum sunt scrise inteinsa ». Aturici arhiereul flilchia, Ahicam, Acbor, Safan, si Asaia s'au dus la pro-

fetita Huida,

Spuneti omului care v'a trimis:

eu voi a Asa zice Domnul: aduce nenorocire pesite locul amide, si peste locuitorii lui, potrivit cu tot ceea ce serie in pravila aceasta, pe care a citit-o regele lui Iuda, nuclei-A,' s'au ritzletit de mine si

au adus tämaieri la alti dumnezei, ca sá mä 010 cu toate lucrurile

lor. Pentru aceasts se va aprinde mania mea in local acesta, si nu se va mai stinge ! n

lar regelui lui Jude, care v'a manat sà intrebati pe Domnul, sä-i duceti acest ritspuns: « Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israil: De vreme ce, cand ai auzit

cmintele pe care eu le-am spus,

Te-ai eta in mima ta i te-ai umilit inaintea Dornnului, cänd ai prins de veste ceea co am gräit impotriva locului acestuia si impotriva locuitorilor lui, ca 86 fie pustiit i blestemat, si ti-ai sfasiat vesmintele i te-ai pornit pe plans inaintea mea: si eu te-am ascultat »,

Domnului ».

zice Domnul.

www.dacoromanica.ro 411

femeia lui Salum ves-

mantarul, fiul lui Ticva, nepotul Itti Harhas, care locuia in Ierusalim in despärtäinântul al doilea, i i-au gräit ei despre aceasta. lar ea le-a dat ace,st räspuns: a Asa zice Domnul Dumnezeul lui 'grail!

CARTEA A DOUA A REGILOR, 23

20. « Pentru aceea, iata ca te voi pune laolalta eu pärintii tiii, i in pace

te vei pogori in mormantul tau. Ca

ochii tiii sii nu vadii toate nenorocirile pe care eu le voi abate peste locul acesta

»

ei au dus regelui raspuns.

timile cetatilor din luda i In vecinatatea Ierusalimului, precum si pe cei ai lui Baal, ai Soarelui, ai Lunii, ai Luceafarului i ai intregii ostirii ceresti. A mai scos pe Asera din templul

Domnului afar& din Ierusalim, in lunca Chedronului, si a ars-o in lunca Chedronului, si a pisat-o miirunt, iar pulberea ei a aruncat-o pe mormintele oamenilor

23.

Citirea cärtii legii i incheierea leg& mäntului cu Domnul, ca poporul sä unible

de rand;

ufa templului l-a ars. Apoi, capistile de pe inältimi $si jertfelnicul din Betel le-a

Asiera;

in aide lui. losia cureild tara de idoli: Baali f i Asere, si carvi soarelui de la pangarit. A desliintat templele de pe ¡mil-

(imite Bamariei si pe preotii slujitori i-a omorit. Präznuirea Pastelui. Beizboiul lui osia cu Neco, Faraonul .Egiptului, care se indrepta spre Euf rat, la Carchemis, in ajutorul Asiriei. .Moartea lui lo sia. Dom-

nia lui loahaz si loachim. Dupä aceasta, regele a trimis po-

rune& sit se strangit la el toti batranii lui i ai Ierusalimului.

luda

Si regele s'a suit in templul Domnului impreuna ca toti Iudeii si au toti locuitorii Ierusalimului, preotii, profetii si tot poporul de la cel de rand pana la cel mai de frunte i el a citit in auzul lor toate cuvintele cartii legämantului, care a fost gasitä in templul Domnului. Atunci regele a stat in jiltul eau si a incheiat legamânt inaintea Domnului ca sii umble in calea Domnului sit pazeascit poruncile lui, descoperirile lui i legile lui din toatit mima si din tot sufletul i sa, fie cu rtIvnit pentru poruncile legamantului serse in cartea aceasta. Si tot poporul s'a unit cu incheierea

Apoi regele a poruncit arhiereului Hilchia i preotilor i strajerilor de la praguri sii scoata din templul Domnului toate odoarele care fuseserií ficute pentru Baal, pentru Asera i pentru toatit oastea cereasc5 i sii le ardä afara din

A däramat Iiicasul desfranatilor din templul Domnului, unde femeile Iveau obiceiul 85, teasä mantii pentru A dat afara pc preotii idolilor din

cetátile din luda, a pangarit culmile pe care aduceau tamaieri acesti preoti, din Gheba i pang la Beerseba, a daramat templul zeitiitilor cu chip de tap, de la poarta luí Iosua, ciipetenia cetatii, caro se aflá in stanga cum intri pe poarta cetätii. De atunci preotii inaltimilor n'au mai avut voie sa aduca jertfe pe jell,felnicul Domnului in Ierusalim, ci numai mancau azime cu rudeniile lor.

Apoi a mai spurcat locurile de jerta din va/ea Ben-Hinom, ca sä nu mai arda in foc nimeni pe fiul sau pe fiica sa in cinstea lui Moloc;

A dat dcoparte caii pe care îi puse-

sera regii lui luda in cinstea soarelui, la usa templului Domnului, in casa supraveghetorului Natanmelec, in Parva-

rim, iar carul soarelui 1-a ars in foc. Regele a mai stricat jertfelnicele de pe acoperis, adica din catul de sus al casei

lui Ahaz, pe care

le inalt,asera

regii lui luda, jertfelnicele lui Manase dinteamandoua curtile templului, le-a daramat din locul acela, iar molozul

lor 1-a aruncat in valea Chedronului. Regele a pangarit apoi capistile de p3 inaltimile cele de la rasarit de Ierusalim si de la miazd-zi de muntele Máslinilor, pe care le cladise Solomon, regele lui Israi/, in cinstea Astartei,

Ierusalim in zavoiul Chedronului, cenusa s'o due& la Betel.

idolul Sidonului, in cinstea lui Chemos, idolul Moabitilor, si in cinstea Mi. Milcom, idolul Amonitilor.

preotii idolesti pe care II pusesera regii lui luda i sävarseau thmaieri pe inal-

sanii idolesti, i Aserele le-a taiat, iar

Mai pe urma el a inlaturat pe 412

Si a mai sfaritmat stupii cu pi-

locul lor I-a unap/ut cu me de om.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 23 Asijderea

i jertfelnicul eel

i idolii, precum si toate grozdviile care se iviserä in luda si in lerusalim, ca sti se adevereascii poruncile

din

terafimii

Betel, inaltimea pe care o ridicase Ie-

roboam, fiul lui Nabat, care a inapins pe Israil la pacat, de asemenea i jertfelnicul lui impreuna Cu inältimea cdreia i-a sarâmat pietrele i le-a prefdcut in pulbere. Si a mai ars si pe Asera. Si &kid aruncat ochii Iosia

legii serse in cartea pe care o giísise

arhiereul Hucha in templul Donmului. Si nici inaintea lui n'a fost rege nici dupä el nu s'a mai ivit altul asemenea lui, care sa se fi intors spre Domnul din teat& Mima lui, din tot sufletul lui i din toaä vktutea lui, In tot intelesul legii lui Moise.

a viizut mormintele din cetate, a trimis ca sä i se aducá, oase din mor-

si

minte i le-a ars pe jertfelnic, i astfel 1-a

pangarit dupä, cuvântul Domnului pe

Insd Domnul nu vi-a abatut marea

vapaie a mäniei lui care se aprinsese impotriva lui luda, din pricina smintelii cu care II intärätase Manase. Atunci Domnul a hothrit: « Si pe luda Il voi lepkia de la fata mea, dupd

care il predicase omul lui Dumnezeu, cand

Ieroboam statea la praznic länga jert-

i eänd si-a atintit ochii dare

felnic.

mormântul omului lui Dumnezeu, care profetise acele lucruri,

A intrebat: « A cui este piatra aceasta mormântalä, pe care o v5,d ? Atunci locuitorii cetätii i-au raspuns: « Acesta este mormântul omului lui Dumnezeu eel ce a venit din luda si a profetit lucrurile acestea pe care tu le-ai fácut cu jertfelnicul din Betel ». Si

el

a räspuns:

s Läsati-1 sä

odihneasca in pace ! Nimeni sá nu turbure linistea oaselor lui ! s i astfel ei nu s'au atins de oasele lui i nici de oasele profetului din tinutul Samariei. Iosia a mai desfiintat de asemenea toate templele de pe inaltimile din ceta tile Samariei pe care le zidiserä, regii lui Israil, ca sä atäte mänia Domnului, si a fiieut aidoma precum Meuse si in Betel.

Pe toti preotii tenaplelor de pe inàltimi pe care i-a gäsit, i-a °morn, iar deasupra jertfelnicelor a ars oase de om. Dup.& aceasta s'a intors in Ierusalim.

In vremea aceea, regele a po-

runcit poporului intreg: Präznuiti Pastile Domnului Dumnezeului vostru, precum este scris in aceasta carte a legii !

Si nu se mai präznuise un astfel de Paste din zilele judeciitorilor, care

au judecat pe Thrall, si tot timpul domniei regilor lui Israil i ai lui Judo, Ci abia in anul al optsprezecelea al regelui Iosia s'au praznuit Pastile in cinstea Domnului in Ierusalini.

Iosia a nimicit pe cei ce vrajeau cu mortii si pe tälcuitorii de semne,

cum am lepddat pe Israil, i voi arunca aceastä, cetate pe care am ales-o, lerusalimul, dimpreunä cu t,emplul despre

care am filgaduit ca inteinsul sä.

numele meu! » Celelalte istorisiri i fapte pe care

le-a fäcut Iosia sunt serse in sCronidile regilor lui luda s.

In timpul domniei lui a pornit

Faraonul Neco, imparatul Egiptului, intr'ajutorul îrnpáratului Asiriei E}i a ajuns

la Eufrat, iar regele Iosia a iesit in intampinarea lui, si Neco 1-a omorit la Meghido indatil ce s'a Mt:Alt-lit cu el.

Atunci dregatorii 1-au pus mort inteun car si 1-au adus in Ierusalim 1-au ingropat in mormantul lui. lar poporul thrii a ales pe Ioahaz, fiul lui Iosia, pe care I-a miruit rege in locul tatalui Cánd Ioahaz a inceput sä domneascd era de dou5,zeci i trei de ani, a domnit trei luni in Ierusalim. Pe mama sa o cherna Hamutal, fiica lui Ieremia din Libna. Si el a sdvársit fapte rele in ochii Domnului, intocmai precum sä.varsiserä sträbunii

Si Faraonul Neco I-a tinut prins

la Ribla, in tinutul Hamat, ca sit nu mai domneascil in Ierusalim, i a pus bir pe tar& o slit& de talanti de argint i zece

talanti de aur.

Dupä aceasta Faraonul Neco a

pus rege in locul lui Iosia pe Eliachim, 413

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 24

Dar impäratul Egiptului n'a mai

fiul lui Iosia, i i-a schimbat numele in Ioachim, iar pe Ioahaz 1-a luat cu sine

vrut FA, iasii din tara lui, 05.6 impiratul

Babilonului cucerise tot tinutul care tinuse de impäratul Egiptului, de la

FA 1-a dus in Egipt, unde a si murit. Ioachim a fost nevoit sit des. lui Faraon argint i aur, ba a mai pus

raul Egiptului

tara la bir ca s5.4 dea bani dupli cererea lui Faraon. i duplt socotinta lui, de la fiecare locuitor al -Viril lua argint i aur ca dea lui Faraon. Ioachim era de douitzed i einci de

tului.

i

pitnä la apa Eufra,

Si Iehoiachin era de optsprezece ani când inceput domnia, si a

domnit trei luni in Ierusalim. Pe mama sa o cherna Nehusta, fiica lui Elnatan

ani cand a inceput sä domneascil a domnit unsprezec ani in Ierusalim.

din Ierusalim.

De asemenea si el a siivärsit fapte rele inaintea Domnului, precum sävärsiserä i ptirintii In vremea aceea, dregritorii lui Nabucodonosor, impiratul Babilonului, au pornit impotriva Ierusalimului, si au impresurat cetatea. Mai pe urmii, pe dind dreglitorii lui tineau impresuratä cettitea, Nabu-

Pe mama sa o cherna Zebuda, fiica lui Pedaia din Ruma. Si a sävärsit fapte rele in ochii Domnului, precum sävärsiserä i parir:4H sái. 24.

Domnia lui Ioachim peste luda. Intdia cucerire a lerusalimului pi intdia ducere a locuitorilor in robie in Babilon, din pricina rciscoalei lui Ioachim. Viga lui

codonosor, impäratul Babilonului, a pornit el insusi impotriva ei.

Atunci Iehoiachin, regele Iudei, a iesit inaintea impäratului Babilonului, impreunä cu mama sa, cu dregatorii Cu voevozii i cu curtenii sái, i, in anul al optulea al domniei lui, Nabucodonosor 1-a luat rob. Si a golit toate vistieriile templulului i vistierilie palatului domnesc. Apoi a sfärämat toate odoarele cele de aur pe care Solomon, regele lui Israil, le hicuse In templul Domnului, intocmai precum poruncise Domnul, Si a dus in robie tot Ierusalimul,

departe de Dumnezeu. Domnia lui Iehoiachin pi a lui Sedech,ia, care se reizvrdtepte impotriva lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului. In zilele lui, a porra Nabucodonosor, impäratul Babilonului, cu riaboi.

Ioachim i-a stat supus trei ani, apoi s'a räzvriitit impotriva lui.

Atunci a trimis Domnul impotriva lui cete de Caldei, de Edomiti, de Mos.,biti, de Amoniti, i anume i-a mânat impotriva lui ca s5,1 nimiceaseä dupä. cuvântul Domnului, pe care 11 gräise prin gura slujitorilor säi profeti.

Si acest lucre, cà a fost indepartat

pe toti principii si pe toti ostenii cei vite ji, zece mii de ini, pe toti dulgherii i fieraiii, i n'a rämas dedil

revärsärii mâniei Domnului impotriva lui Iuda pentru piicatul pe care

lar pe Iehoiachin 1-a dus rob In Babilon, impreunä cu mama sa, cu

din fata lui, s'a intamplat din plicina

numai sitriicimea

värsise Manase.

femeile regelui, cu curtenii lui i Cu fruntasii tärii ; toti au pornit robi din Ierusalim in Babilon.

rusalimul.

oameni, dulgherii i fierarii, o mie la

chim, precum i toate tidtlosiile pe care le-a siivärsit sunt serse in Cronicile regilor lui luda ».

Babilon.

Si Domnul n'a vrut sei-1 ierte pentru sängele nevinovat pe care 1-a värsat i cu care sfinge a umplut IeCealaltà istorie a domniei lui Ioa-

Si a adormit Ioachim cu pärintii iar in locul lui a inceput sä clom-

neasci Iehoiachin, fiul säu.

Apoi pe toti vitejii, sapte mii de

numär, toti luptiitorii de frunte, impäratul Babilonului i-a dus in robie in

Si impäratul Babilonului a suit

pe tron, in locul lui Iehoiachin, pe Ma, tania, unchiul situ, cäruia i-a zis Sedechia.

414

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A REGILOR, 25 Sedechia a inceput sti, domneasca la vareta de doulmeci i unu de ani fA in

imparatului Babilonului, a venit In Ierusalim,

Ierusalim a domnit unsprezece ani. Pe mama sa o cherna Hamutal, fiica lui Ieremia din Libna.

i a ars templul Domnului EA palatul domnesc, toate casele din Ierusalim, precum i toate clidirile mai

El a fa:cut fapte rele in ochii Domnului, aidoma ca i Iehoiachin, Din care pricinä Doinnul

insemnate.

Apoi toatä °astas, Caldeilor de sub mfina ciipeteniei gärzii impäditesti a därâmat zidurile din jurul Ierusali-

revärsat urgia impotriva Ierusalimului si a lui luda, pan& ce 1-a aruncat de la fata lui. Apoi Sedechia s'a razveatit impotriva imphratului Babilonului.

mului,

lar pe poporul care mai rämäsese In cetate, cei care se predaserä imparatului Babilonului, impreunä cu mestesugarii, Nebuzaradan, cäpetenia i-a luat robi. Din säräcimea ärii, clipetenia gärzii a läsat pe podgoreni si pe pingan. Columnele cele de aramä ale templului, cärucioarele si marea de aramä din templul Domnului, Caldeii le-au sfä-

25.

Ddrilmarea Ierusalimului ?i a dona ducere In robia babiloneand.

Era in anul al nouälea al domniei

lui, in luna a zecea in ziva a zecea, când Nabucodonosor, Imparatul Babilonului,

rtimat i arama au dus-o in Babilon.

insotit de oastea sa a pornit impotriva Ierusalimului, 1-a impresurat qi a ridicat in jurul lui un val. i cetatea a ramas impresuratà

De asemenea au luat caldärile,

i cupele, in sfärsit toate odoarele de aramä trebuincioase la

lope0le, cuVtele

pánil in anul al unsprezecelea al regelui

sluj

Sedechia.

Cäpetenia g5,rzii a mai luat cätuile ibricele de stropit, facute de-a'ntreg-ul din argint i din aun, Cele douä columna, marea si crt-

In luna a patra, in ziva a noua a

lunii, a izbucnit foametea in cetate, poporul täril nu avea merinde. Atunci s'a fäcut o spärtur5, in zidul cetätii, prin care noaptea a iesit regele ca toatä ostirea lui si a apucat-o prin poarta dintre cele doug ziduri, din susul griidinii regelui, in vreme ce Caldeii tot mai tineau impresuratä cetatea, si s'a indreptat inspre cfimpia

rucioarele pe care le acuse Solomon in templul Domnului i in care lucruri anima fusese pusä filfa: cantar. 0 columna', era inaltä de optsprez ce co#, iar capiteliul de aroma era inalt de cinci coV ; horbota i rodilla dimprejurul capiteliului erau numai de aramd. La fel era ficutä i columna a doua.

Iordanului.

Atunci armata Caldeilor s'a luat

Apoi capetenia gärzii a luat cu sine pe arhiereul Seraia, pe Sofonie, preotul al doilea, ei pe cei trei strajeri

dupä rege i 1-a ajuns in campia Ieri-

honului, in vreme ce toatä armata lui se imprästiase.

O. Caldeii au prins pe rege i 1-au

de la prag.

i din cetate a luat: un cäpitan

dus la imparatul Babilonului care se

afla in Ribla, si acolo 1-au judecat. Pe feciorii lui Sedechia i-au °mora In väzul lui, iar lui Sedechia i-au ecos ochii,

care era peste oaste, cinci dregiitori din

suite regelui, care se gäseau in cetate, pe sciiitorul voevodului armatei, care Mecida poporul la oaste, i aizeci de

apoi 1-au aruneat in lanturi de

aramä i 1-au dus in Babilon.

In luna a cincea, in ziva a saptea a lunii, va s5, zicä in anul al nowisprezecelea al imparatului Nabucodonosor, impäratul Babilonului, Nebuzaradan, cäpetenia gärzii impärätesti, dregátorul

oameni din popor care se aflau in cetate. i Nebuzaradan, capetenia gärzii

impärätesti, i-a luat robi i i-a dus la impiratul Babilonului in Ribla. Atunci impäratul Babilonului i-a omorit in Ribla, in Vinutul Hamatului.

415

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 1

lar pe luda 1-a dus din tara lui in

de neam domnesc, cu zece oameni, si a

robie.

omorit pe Ghedalia, asemenea e'r pe Iudeii ei pe Caldeii care se aflau cu el in Mitpa.

Cat despre poporul care mai riimasese in tara lui luda tfi pe care lasase Nabucodonosor, imparatul Babilonului, 1-a pus sub stapanirea lui Ghe-

Dupa aceasta intamplare, intreg

poporul de la mic i pan& la mare im-

Si cand toti capitanii de oetire oamenii lor au aflat ca, imparatul Ba-

preuna cu capitanii de oeti au fugit in Egipt, fiindea so temeau de Caldei. In anul al treizeci e't eaptelea al robiei lui Iehoiachin, regele lui luda, in

s'au dus la Ghedalia, in Mitpa: Ismail,

a douiísprezecea luna, in ziva a douiizeci paptea, Evil Merodac, imparatul Babilo-

dalia, fiul lui Ahicam, nepotul lui Safan.

bilonului a pus stapan pe Ghedalia,

fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet1 din Netofa, Iaazania, fiul Maacatitului, impreuna cu oamenii lor.

Atunci Ghedalia i-a jurat pe ei

Ffi pe oamenii lor i le-a zis: 4 Nu va, fie frier'', de dregatorii Caldeilor I Intoarceti-vii in tar& i fiti supueí impäratului Babilonului, i va va fi bine !

nului, a scos pe lehoiachin din temnità, In intitiul an al domniei lui. Si i-a vorbit prietenos, i tronul lui I-a pus mai sus &cat tronul regilor care se aflau robi la el in Babilon. Apoi i-a schimbat hainele pe caro

le purta in temnith, i in tot timpul vietii lui a mâncat la masa lui,

lar tainul, tain neintrerupt, lui i-a fost dat de la impa,rat, zí de zi, in toate zilele vietii lui.

Dar in luna a paptea a venit

Ismail, fiul lui Natania, fiul lui Elieama,

CARTEA INTMA A CRONICILOR Pe Iebusiti, pe Amoriti, pe Gher-

1.

ghesiti,

Ne,amul Patriarhilor pcluii la Iacob. Adam, Set, Enoe, Chenan, Mahalaleel, Iared, Enoh, Matusalem, Lameh,

niti,

Pe Heviti, pe Architi si pe Si-

Pe Arvaditi, pe Temariti ei

pe

Hamatiti. Fiji lui Sem au fost: Elam, Asur, Arpacead, Lud ei Aram; ei fiii lui Aram: Ut, Hul, Gheter i Mae.

Noe, Sem, Ham ei Iafet.

Fiji lui Iafet au fost: Comer, Magog, Madai, lavan, Tubal, Moeec 10 Tiras.

Mitraim a näscut pe Luditi, pe

Arpacead a ruiscut pe Selah, jai Selah a miscut pe Eber. Si Eber a avut doi feciori, pe unul Il cherna Peleg, fiindca in vremea lui omenirea impartit pamântul, iar pe fratele lui il cherna botan. botan a näscut pe Almodad si pe Selef, pe Hatarmavet si pe Iarah, Pe Hadoram, Uzal, Dicla, Pe Ebal, Abimael, Seba, Po Ofir, Havila, Iobab. Aceetia toti au fost fiji lui Ioctan.

Pe Patrusiti, pe Caftoriti - din

Selah,

Si fiji lui Gomer: Aechenaz, Rifat

Togarma. Fiji luí lavan: Eliea, Tareie, Chaim, Dodanim.

Fiji lui Ham au fost: Cue

raim, Put ei Canaan. Fiji lui Cue: Seba, Havila, Sabeta, Raerna i Sabteca; i fiji lui Raema: Seba i Dedan. Cue a niiscut pe Nimrod, acesta a inceput sit fie viteaz pe päinant.

Anamiti, pe Lehabiti, pe Naftuhiti,

care s'au tras Filistenii ei pe Casluiti. Canaan a nascut pe Tidon, intaiul sku nascut, i pe Het, 416

Ffii lui Sem au mai fost: Arpacead,

Eber, Peleg, Bou, Serug, Nahor, Terah, Avram, adicä Avraam.

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTIIA A CRONICILOR, 2

Fiji lui Avraam all fost: Isaac qi

Apoi a rnurit i Sarnia si s'a fiicut rege in locul s5,u Saul din Rehobotul de pe Euf rat. Si a murit si Saul si a fost ales rege In locul säu Baal-hanan, fiul lui Acbor. Dup.& moart,ea lui Baal-hanau a

Ismail.

Iat5., spits, lor: Intâiul näscut al lui Ismail a fost Nebaiot, apoi Chedar, Adbeel, Mibsam, Misma, Duma, Masa, Hadad , Tema, Ietur, Nafi i Chedema. Acestia au

ajuns rege in locul säu Hadar. Cetatea sa domneasc5, era in Pau. Pe sotia sa o cherna Mehetabeel, fiica lui Matred,

fost fiji lui Ismail.

Fiji Cheturei, tiitoarea lui Avraam: ea a nascut pe Zimran si pe Iocsan, apoi pe Medan, Madian, Isbac s't pe uah. Fili lui Iocsan au fost: Seba i Dedan. Fa lui Maclian au fost: Efa, Efer, Enoh, Abida, Eldaa. Acestia au fost fili Cheturei. Avraam a näscut pe Isaac. Fili lui Isaac au fost: Esau ai Israil.

fiica lui Mezahab. Si. a murit i Hadar si au inceput sä domneascii voevozi ai semintiilor din Edom: voevodul Timna, voevodul Aleva,

voevodul Ietet, Voevodul

Ieus, Ialam si Core.

Acestia au fost voevozii Edomului.

Fiji lui Elifaz au fost: Temen,

Omar, Tefo, Gatam, Chenaz, Timna

2.

Amalec.

Fiji lui Iacob si ai /uti luda. Iat5, i pc fiji lui Israil: Ruben, Simeon, Levi, luda, Isahar, Zebulon,

Fiii lui Reguel au fost: Nahat,

Zerah, Sama si Miza. Fiji lui Seir au fost: Lotan, Sobal,

Dan, Iosif, Veniamin, Naftali, Gad

Bison.

i

Fiji lui Lotan au fost: Hori si Hemam, iar sora lui Lotan a fost Timna. Fiji lui Sobal au fost: Alvan, Manahat i Ebal, Sefo i Onan. Fiji lui

Ayer.

Fiji lui ludo, au fost: Ir, Onan trei care i s'au nAscut din fats

unui canaanit anume Sua. Si Ir, inttliul raiscut al lui luda, a facut fapte rele in ochii Dornnului, din care pricinit l-a

Tibeon au fost: Aia si Ana.

Fiul lui Ana a fost: Dison, iar fiii

lui

voevodul

Voevodul Chenaz, voevodul Mibtar, Voevodul Magdiel, voevodul Iram.

Fili lui Esau au fost: Elifaz, Reguel,

Tibeon, Ana, NOD Eter

Oholibama,

Ela, voevodul Pinon,

Dison, au fost: Hemdan, Esban,

ornorit.

Itran s't Cheran.

Tamar, nora sa, i-a näscut pe Peret

Fill lui Eter au fost: Bilhan, Zaavan i Acan. Fiji lui Bison au fost: 1.7t si Aran. Isla i regii care au domnit in tara

si pe Zerah. Toti feciorii lui luda au fost cinci.

6. Fiji lui Peret au fost: Hetron si

Hamul.

Edomului inainte de a fi domnit vre-un rage in Israil: Bela, fiul lui Beor, care

Fiji lui Zerah au fost: Zimri, Etan, Henan, Calcol si Dada, de toti cinci.

Fiji lui Carmi au fost: Acar, eel

avut scaunul domnesc In cetatea

care a adus snainteala in Israil, din pricina crutaxii celor sortite pieirii. Fiul lui Etan a fost Azaria. Fiji lui Hetron care i s'au nitscut au fost: Ierahmeel, Ram si Caleb.

Din haba.

Dupii, ce a murit Bela, a domnit, in locul lui, Iobab, fiul lui Zerah din Bosra.

Si dupii ce a murit Iobab, a ajuns rage, in locul lui, 1Iusam din tinutul Temanitilor.

Apoi a murit Husam si a fost ales rege, in locul situ, Hadad, fiul lui Bedad

ca,re a biruit pe Madianiti in campia

Moabului. Cetatea domneaseä, era in Avit. Si (WO, moartea lui Hadad a ajuns

rage In locul situ Samla din Masreca.

Ram a rib-scut pe Aminadab, Ami-

nadab a näscut pe Naason, principele fiilor /ui luda. Naason a näscut pe Salmon i Salmon a nitscut pe Booz. Booz a niiscut pe Obed i Obed a nitscut pe Iesei.

417

www.dacoromanica.ro

27

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 2

Fiul lui Apaim a fost Ivi. Isi a

Iesei a niiscut pe Eliab, Sntiliul su

nitscut, Abinadab al doilea,

imea al

treilea,

Natanail a1 patrulea,, Radai al cin-

cilea,

Otem al sa,selea si David al sap-

telea.

Si surorile lor au fost: Teruia

Abigail. Fiii lui Teruia au fost: Abisai si

Ioab, iar al treilea Asael. Abigail a nitscut pe Amasa, iar tatäl lui Amasa a fost Ismailitul Ieter. Caleb, fiul lui Hetron, a ntiscut fii cu Azuba §1.1 cu Ieriot: pe leer, Sobab si pe Ardon.

Si fili lui lada, fratele lui Sarnai, au fost: Iet,er i Ionatan. i Ieter a murit flu& sä alb& copii.

Fiii lui Ionatan au fost: Pelet

Zaza. Acestia au fost fiji lui Ierahmeel. Sesan Ins& n'a avut fii, ci numai esan avea un rob egipte,an pe care 11 cherna Iarha, fiice.

Si Sesan a dat de femeie pe fijes.

sa robului Iarha. Si ea i-a ntiscut pe Atai.

Atai Ins& a nItscut pe Natan, iar

Dupi ce Azuba a murit, Caleb

Natan a niscut pe Zabad. Zabad a nitscut pe Eflal i Eflal a niscut pe Obed.

Hur a niiscut pe Uri, lar Uri a

nitscut pe Aza,ria. Azaria a nitscut pe Hele, iar Helet

Si Segub a nktscut pe Iair, arel care

Sismai a nitscut pe Salum. Si Salum a näscut pe Iecamia, lar Iecamia a nitscut pe Elisama. Fiii lui Caleb, fratele lui Ierahmeel, au fost: Mesa, Intäiul situ nliscut, care este tatiLl lui Zif, i fiii lui Marea, tatál lui Hebron. Fiji lui Hebron au fost: Core

si-a luat femeie pe Efrat, care i-a näscut pe Hur.

näscut pe Betaleel. Apoi Hetron s'a insotit cu fata lui Machir, tatal lui Galaad, i a luat-o de femeie clind era de saisprezece ani, si ea i-a nitscut pe Segub.

a avut dougzeci i trei de cetäti In tinutul Galaadului. Insä Ghesuritii i Sirienii au ouprins asearile lui lair, Chenatul i ceagile dimprejur, in totul saizeci de cetitti. Acestia au fost feciorii lui Machir, tatäl lui Galaad. Dupa moartea lui Hetron, Caleb a intrat la Efrata, femeia lui Hetron, UAL säu, care a nits cut pe Ashur, tatii 1 lui Teco a.

Fiji lui Ierahmeel, întâiul näscut

allui HeVon, au fost: Ram intlidul nitscut,

apoi Buna, Oren, Otem i Ahia. Dar Ierahmeel a mai avut i altä femeie pe care a chemat-o Atara, Ea a fost mama lui Onan.

Fiji lui Ram, hitäi nitscutul lui Ierahmeel, au fost: Maat, Iarnin Echer.

lar fiii lui Onan au fost: Samai

lada. i fili lui lada au fost: Nadab Abisur.

Pe sotia lui Abisur o cherna Abi-

hail, care i-a näscut pe Ahban si pe Molid.

avut pe Sesan, iar Sesan a avut pe Ahlai.

Fhi lui Nadab au fost: Seled Apaim ; iar Seled a murit färä

Obed a auscut pe Ehu, iar Ehu a

a niiscut pe Eleasa.

40 Eleasa a näscut pe Sismai, iar

Tapuah, R,echem i Sema. Sema a ndscut pe Raham, tatiil lui Iorcheam. Si Rechem a nfiscut pe Samai.

Si Samai a avut pe Maon, iar

Maon a fost fatal lui Bet-Tur. Efa, Vitoarea lui Caleb, a nii,scut pe fiaran, pe Mota si pe Ga,zez. i fiaran a nEtscut pe Gazez. Si fiii lui Iandai au fost: Reghem, Iotam, Ghesan, Pelet, Efa i aaf. lar Maaca, tiitoarea lui Caleb, a näscut pe Saber si pe Tirhana.

Ea a niiscut si pe Sad, tatäl lui

Madmana, pe eva, tatäl lui Macbena, si pe tatäl lui Ghibea. lar fiica lui Caleb a fost Acsa. Acestia au fost feciorii lui Caleb. lar fiii lui Hur, întâiul niiscut al Efratei, au fost: Sobal, tatil lui Chiriat-Iearim, Salma, tatäl lui Betleem, si Haref, tatäl lui Bet-Gader.

Fiji lui Sobal, tatäl lui ChiriatIearim, au fost: Re,aia, Hati - Hamenuhat,

418 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 3, 4 53:

precum

neammile lui Chiriat-Iearim, i Itritii, Putiii, umatiii, Mi Et-

raitii. Dinteacestia s'au tras Toratitii Estaulienii.

Fiji lui Salma au fost: Betleem Netofatitii, Ataret, Bet-Ioab i jumdtate din Manahtiti, a,dicä Toriti, i neamurile scriitorilor care lo-. cuesc in Iabet, Tiratiii, irnatiii i Sucatitii. Acestia Bunt Chinitii care se trag din Hamat, strimosul lui Bet-Recab. 3.

Neamul regilor din luda. Iatä si pe fiii lui David, care i s'au

niscut in Hebron: Cel întâi näscut Amon, din Ahinoam con din Izreel, al doilea Daniil din Abigail cea din Carmel,

Al treilea Absalom, fiul fiica lui Talmai, regele din Ghesur, al pa-

trulea Adonia, fiul Haghitei, Al cincilea efatia din Abital, al saselea Itream din femeia sa Egla. Cei tlase i s'au näscut in Hebron. In aceastä, cetate a domnit sapte ani sase luni, iar in Ierusalim a domnit treizeci de ani. lar in Ierusalim i s'au näscut acestia: imea, obab, Natan si Solomon, patru cu totii, din Batseba, fijen lui Amiel,

Apoi Ibhar, Elisama, Elifelet,

Nogah, Nefeg i Tafia, Elisama, Eliada i Elifelet, nouä, cu

Acestia Bunt toti feciorii lui David

afar& de cei näscuti din tiitoare. Tamar era sora lor.

Solomon a avut fiu pe Roboam, fiul

lui a fost Abia, fiul acestuia ,Asa, fiul acestuia Iosafat,

Fiul lui Iosafat, Ioram; fiul acestuia Ahazia, fiul acestuia Ioas, Fui! acestuia Amatia, fiul acestuia Azaria, fiul acestuia Iotam, Fiul acestuia Ahaz, fiul acestuia Iezechia, fiul acestuia Manase, Fiul acestuia Amon, fiul acestuia a fost Iosia.

i fiii lui au fost: Iohanan,

cel

intfii niiscut, iar al doilea Ioachim, al treilea Sedechia si al patrulea

Fiii lui Ioachim au fost: Ieconia

fiul lui j Sedechia fiul lui.

*i fiii lui Ieconia, col dus in roble, au fost: Salatiil, Malchiram, Pedaia, Senatar, Iecamia, Hosama i Nedabia. Fij lui Pedaia au fost: Zorobabel Fiii lui Zorobabel au fost: Mesulam i Hanania, iar pe sora lor o cherna

Fili lui Mesulam au fost: Hasuba, Ohel, Berechia, Hasadia, Iusab-Hesed, de toti cinci. Fiü lui Hanania au fost: Pelatia Isaia ; apoi fili lui Refajo, fili lui Arman,

ai lui Obadia i ai lui ecania. Fiii lui ecania a fost: *emaia, Hatus, Igheal, Bariah, Neario s't afat, de toti sase. Füi lui Nearia au fost: Elioenai, Iezechia i Azricam, de toti trei. Fili lui Elioenai au fost: Hodavia, Eliasib, Pelaia, Acub, Iohanan, Delaia Anani, de toti sapte. 4.

Urmafii lui luda i ai lui Simecm. FijI lui Iuda au fost: Peret, Hetron, Carmi,

Reaia, fiul lui obal, a näscut pe Iahat, lar Iahat a Misout pe Ahumai pe Lahad. Acestea au fost neamurile

Toratitilor.

Tat& care aunt fili lui Hur: Etam,

Izreel, Isma i Idbas. Pe sora lor o cherna Hatelelponi.

Apoi Penuel, tathl lui Ghedor, Ezer, total lui Hua. Acestia au fost fiii lui Hur, intâiul näscut al lui Efrat, total lui Betleem.

Dar Ashur, tatil lui Tecoa, a avut doua sotii: pe Helea si pe Naara. i Naara i-a Miscut pe Ahuzam, Hefer, pe Temni si pe Ahastariti. Acestia

au fost feciorii Naarei.

Fili Heleei au fost: Teret, Tohar, Etnan i Cot. i Cot a näscut pe Anub i Pe Te-

beba, pe Jabe i neamurile lui Aharhel, fiul lui Harum. Ins& Iabet a fost mai luat in seam&

cleat fratii lui, din taceastä pricing, si

419 www.dacoromanica.ro

r.

CAMEIA 1NTAIA A CRONiciLoR, 4 inaica-sa i-a pus numeie Ia,bet, si kticea: 4 In duren i 1-ani nitscut!*

Atunci Iabet s'a t.ugat Dumne-

zeului lui Israil si a "sist « 0, daca tu mä. Vei binecuvanta j vei intinde hotarele mele i mama ta va fi cu mine si ma vei

piizi de rele, ca sa nu dea peste mine i Dumnezeu i-a indeplinit cererea. i Chelub, fratele lui Suha, a dewcut pe Mehir, care este tat5.1 /ui Estop. nici o durere I...*

Si Eston a niiscut pe Bet-Rafa, pe Paseah si pe Tehina, intemeietorul

cetätii Nahas. Acestia sunt locuitorii din

Si feciorii /ui Simion au fost: *Ne-

muel, Iamin, Iarib, Zerah si Saul. Fiul acestuia a fost *alum, iar al

acestuia, Mibsam, iar al acestuia Misma. Si fhi lui Misma au fost: Hamuel,

fiul acestuia Zacur

Meonotai.

lar Simei a avut saisprezece feciori

Si. ei au locuit in Beerseba, in Mo-

lada, in Hatarsual,

In Bilha, in Etem, in Tolad, In Betuel, in Horna, in Tick&

Si feciorii lui Caleb, fiul lui Iefune,

au fost: Ir, Ela i Naam. i fiii. lui Ela au fost: Chenaz... Fiji lui Iehaleleel au fost: Zif Si fiii

In Bet-Marcabot, in Hatar-Susim, In Bet-Birei in Saarim. Acestea au fost cetätile, pan& la inceputul domniei lui David, impreunä cu satele lor. Si mai aveau: Etam, Ain, Rimon, Tochen i Asan cinci cetati, Pe langâ satele dimprejurul cetatilor, pana la Baal. Acestea au fost ayezarile lor i catagrafia neamurilor lor. 10.1

Si Meonotai a naseut pe Ofra, iar Seraia a nascut pe Ioab, intemeietorul Ghe-Harasimului, numit asa din pricing: ca locuitorii erau dulgheri.

Zifa, Tireia

fiul acestuia

sase fete, iar fratii lui n'au avut copii multi si toate neamurile lor n'au sporit asa hrcat sa ajung5, la numar pe fiii lui Iuda.

Recab.

Fiji lui Chenaz au fost: Otniel si Seraia, iar fiii lui Otniel au fost: Hatat

i

Simei.

i

Asareel.

lui Ezra au fost:

Iet,er,

Mered, Efer i Ialon. Ieter a nascut pe

Miriam, pe Samai si pe Isbah, tatal lui

Apoi: Mesobab, Iamlec i Iosa, fiul lui Amatia, Toil i Iehu, fiul lui Iosbeia, fiul lui

Seraia, fiul lui Asia

Estemoa.

Si. Eleoenai, Iaacoba, Iesohaia, Asaia, Adiel, Iesimiel i Benaia,

tatal lui Soco, si pe lecutiel, tatal lui

mala.

lar Iehudia, femeia lui, a niiscut pe Iered, tatid lui Ghedor, i pe Heber,

Ziza, fiul lui Sifei, fiul lui Alon, fiul lui Iedaia, fiul lui Simri, fiul lui

Zanoah. Acestia sunt feciorii Bitiei, Rica lui Faraon, pe care o luase in casátorie Mered.

Acestia mai sus pomeniti au fost voevozi in neamul lor, iar sernintiile lor

Si fiji femeii Hodia, sora lui Naham, pärintele Cheilei, au fost: Garmi Estemoa Maacatitul. Si fiji lui Simeon au fost: Amnon Rina, Ben-Hanan i Thou. Fili luí Isí au fost: Zohet i Ben-Zohet.

turm ele lor.

Si fiji lui Sela, fiul lui Iuda, au fost: Ir, tatal lui Leca, Laeda, tatal lui Marea, precum i neamurile tesatorilor de vison din Bet-Asbea. Apoi Iochim i locuitorii din Cozeba, Ioa i Saraf, care au facut cuceriri

in Moab si s'au inters la Betleem. Dar

acestea suut intämplari veohi. Acestia aunt olarii i locuitorii din Netaim i Ghedera i ei locuiau acolo inteadins pentru slujba regelui.

s'au intins asa de mult, Pan& au ajuns la Ghedor, la rasaritul väii, ca sä caute pasune pentru

Si au dat peste piisuni grase

bune. Tinutul acela se intindea in lung si in larg si era linistit i cu tihna. Locuitorii de dinaintea lor au fost Hamiti. Cei mai sus insemnati au venit in vremea domniei lui Iezechia, regale Iudei,

si si-au infipt acolo corturile lor, iar pe Mueunitii pe caro i-au gäsit in partile

acelea, i-au niraicit si le-au luat locul Ion,

fiindca acolo se aflau päsuni. Iar dintre fill lui Simeon - o parte ca cinci sute de oameni au pornit in spre Seir, avand in fruntea lor pe

420 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 5

Pelatia, Nearia, Refaia i Uziel, feciorii lui Isei.

lar fratii lor. dup5, familiile lor, au fost: Micael, Mesulam, eba, Iorai,

43. Si ei au biruit si pe Amalecitii mai ritmiseserä EA au locuit in

lacean. Zia si Eber, sapte de toti. Acestia au fost feciorii lui Abihail, fiul lui Huri, fiul lui Iaroah, fiul lui Galaad, fiul lui Micael, fiul lui fiul lui Iando, fiul lui Buz. Ahi, fiul lui Abdiel, fiul lui Guni, a fost stitlpul neamurilor lor. Si ei au locuit in Galaad, in Basan

care

pärtile acelea panä in ziva de azi. 5.

Urmagi lui Ruben, God i Manase. i fiii lui Ruben, cel intai Miscut al lui Israil, cilci el era intftiul näscut,

In localitätile

care tineau de

ele,

dupä ce a pangarit patul tatalui sau,

precum si pe loeurile cu phsune ale Sirionului, pan& la marginea lor.

fie inscris in catagrafia celor intai Miscuti,

catagrafie in vremea lui Totarn, regele

intitietatea nasterii lui a fost trecutti la fiii lui Iosif, fiul lui Israil, ca sä nu rnai

Toti acestia au fost inscrisi in

Cäci luda era cel mai puternic dintre fratii lui, ha din el iesise si un voevod. Si asa dreptul de intai Miscut a trecut la Iosif. Deci, feciorii lui Ruben, intaiul

Iudei, si in timpul domniei lui Ieroboam, regele lui Israil.

Fiii lui Ruben i ai lui Gad si jumätate din semintia lui Manase

vestiti prin vitejia lor: purtittori de scut do sabie i tritgaci din arcuri, iscusiti la luptii, patruzeci i patru de mii sapte sute saizeci viteji S'au razboit cu Agariii, cu Ietur, Cu Nafi i cu Nodab.

Miscut al lui Israil, au fost: Enoh, Palu, Hetron i Carmi.

Feciorii lui Toil au fost: Semaia, apoi fiul acestuia Gog i fiul acestuia Simei,

Si fiul acestuia Miheia, fiul acestuia Reaia i fiul acastuia Baal, Si fiul acestuia Beera, pe care Tiglatfalasar, imparatul Asiriei, l-a dus In

Si

din pricinii di in toiul luptei au strigat &Are Dumnezeu, si el s'a milostivit, fiindca îi puseseri nildejdea inteinsul. Si ei au luat pradit din turmele

robie. El a fost voevod in semintia lui Ruben.

Si fratii lui, dupit neamurile lor precum au fost catagrafiati dup5., spita

Agaritilor: cincizeci de mii de &A mile, doui sut i cincizeci de mii de vite mici, douä mii de mitgari si o sutá de mii de suflete, Citci multi cazuser5, in ascutisul säbiei, fiindcit lupta fusese randuitti de la

lor, au fost: Cel dint& Ieiel i Zaharia, Bela, fiul lui Azaz, fiul lui Sema, fiul lui Ioil. Stlipanirea acestuia se intindea de la Aroer i panit la Nebo si Baal-Meon, lar la riís5,rit

ei au fost ajutati impotriva

Agaritilor si a tuturor tovarasilor lor,

Domnul.

ajungea panh in

i

ei au rämas in tinuturile

lor, panä la ducerea in robie. Si cei din jumAtatea semintiei lui

marginea pustiului, de la Eufrat incoace, din pricinit cä turmele lor se inmultiserit in tinutul Galaadului. In vremea lui Saul s'a pornit ritz-

Manase au locuit tinutul de la Basan panii,

la Baal-Hermon, si pan5, la

Senir i pan& la sirul muntilor Hermon. Si eran numerosi.

boi impotriva celor ce se trägeau din neamul lui Aaar, i dupä, co acestia

Iatä i stalpii neamurilor lor: Efer, Eliel, Azriel, Ieremia, Hodavia Tandiel, viteji cu Lima. Acestia au fost stalpii neamurilor lor.

au cazut in mainile lor, au pus stApanire poaeziirilor lor in toatit intinderea,

de la riisitrit de Galaad. Fiji lui Gad, care au locuit in partea de räsárit in tara Basanului, pan& la Salca, au fost:

Dar cand ei au inceput sá p5cli-

tuiasc5. impotriva Dumnezeului pArintilor lor i sá fiptuiasoft desfranitri ido-

lesti cu dumnezeii popoarelor tärii, pe care be präpädise Domnul din fata lor,

Cel dintai Ioil, apoi Safam, Taenai Safat in Basan. 421

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTIIIA A CRONICILOR, 6

Si fiji lui Meran i au fost: Mahli

A intttratat Dumnezeul lui Israil

duhul lui Ful, impäratul Asiriei, adicá al lui Tiglatfalasar, imphratul Asiriei, care i-a dus in robie pe fili lui Ruben i ai lui Gad si jumätate din semintia lui Manase,

Musi. Dar iattt care au fost neamurile

muntii Mediei i pe räul Gozan, unde se aflä i in ziva de azi. Fili lui Levi au fost: Gherson, Cahat i Meran.

fiul lui, Ietrai fiul lui. Fiii lui Cahat au fost: Aminadab fiul lui, Core fiul lui, Asir fiul lui, Elcana fiul lui, Ebiasaf fiul lui

Ithar, Hebron i Uziel.

Tahat fiul lui. Uriel fiul lui, fiul lui si Saul fiul lui.

levitilor dupit farailiile lor:

Din Ghersom s'au tras fiul säu Libni. Iahat fiul lui, Zirna fiul lui,

bah fiul lui, Ido fiul lui, Zerah

i-a asezat la Halah, la Habor i in

Fiii lui Cahat au fost. Amram,

Asir fiul lui,

.

Fiji lui Amram au fost: Aaron,

Si feciorii lui Amasai i Ahimot,

Moise si Maria. Si fiii lui Aaron au fost: Nadab i Abiu, Elcazar i Itamar.

TJzia

Elcana au fost:

Elcana fiul lui, Tofai fiul lui, Nahat fiul lui, Eliab fiul lui, Ieroham fiul lui, Elcana fiul lui i Samuil fiul lui.

Eleazar a näscut pe Fineas, iar

Fineas a nliscut pe Abisua,

Abisua a näscut pe Buchi, iar

Buchi a näscut pe Uzi. Uzi a näscut pe Zerahia, iar Zerahia a näscut pe Meraiot. Meraiot a niiscut pe Amaria, iar Amarla a niiscut pe Ahitub.

lar feciorii lui Samuil au fost:

Ioil cel întâi nitscut i Abia cel de al doilea.

Ahitub a nitscut pe Tadoc, lar

Feciorii lui Meran i au fost: Mahli

si Libni fiul lui, Si mei fiul lui. Uzia fiullui, imea fiul lui, Haghia fiul lui,

Tadoc a niiscut pe Ahimaat.

A.saia fiul lui. Iatit EA pe acei pe caro i-a asezat David peste cântäreti, dup.& ce chivotul

Ahimaat a näscut pe Azaria, iar Azaria a näscut pe Iohanan.

Si Iohanan a näscut pe Azaria.

El este acela care a intrat in slujba arhiereascii, in templul cel zidit de Solomon

in Ierusalim. Si Azaria a raiscut pe Amaria, lar Amaria a näscut pe Ahitub. Si Ahitub a näscut pe Tadoc, iar Tadoc a näscut pe Salum.

*alum a näscut pe Hilchia, iar

legii arise loe de odihnii, Si ei au facut slujba de cAntitreti la cortul descoperirii, päng, cänd So-

lomon a zidit templul Domnului in Ierusalim.

i ei 0-au fäcut slujba dupà

ränduiala hotitritli lor. pe cei ce stAteau la slujbii, cat si pe feciorii lor. Dintre fiii lui Cahat:

Homan cântäreul, feciorul lui Ioil, fe-

Hilchia a näscut pe Asarla.

40 Azaria a nitscut pe Seraia, iar Seraia a näscut po Iehotadac. 41. Si Iehotadac a fost dus in roble

ciorul lui Samuil,

de Nabucodonosor, la porunca Domnului, irapreunii cu luda i cu locuitorii Ierusalimului. 6.

Neamul Levitilor.

Feciorii lui Levi au fost: Ghersom, Cahat i Meran.

Si pe fili lui Ghersom i-a chemat: Libni iSimei. Si. fiji lui Cahat au fost: Amram, 4har, Hebron si Vziel.

422

Feciorul lui Elcana, feciorul lui Ieroham, feciorul lui Ebel, feciorul lui

Toah,

Feciorul lui Tuf, feciorul lui El-

cana, feciorul lui Mahat, feciorul Amasai, Feciorul lui Elcana, feciorul Ioil, feciorul lui Azaria, feciorul Sofonie, Feciorul lui Tahat, feciorul

lui

lui lui

lui

Asir, feciorul lui Ebiasaf, feciorul lui Core,

Feciorul lui Ithar, feciorul lui Cahat, feciorul lui Levi, feciorul lui Israil.

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 6

Si pe fratele su 11 cherna Asaf. Acesta states. de-a-dreapta 1m. Asaf era fiul lui Berechia, fiul lui imea, Feciorul lui Micael, feciorul lui Maaseia, feciorul lui Malchia, Feciorul lui Etni, feciorul lui

Zerah, feciorul lui Adaia, Feciorul lui Etan, feciorul lui Zima, feciorul lui Simei, Feciorul lui Iahat, feciorul lui Ghersom, feciorul lui Levi.

Si dintre feciorii lui Merad, impreunii cu fratii lor, spre stänga erau: Etan, fiul lui Cusi, fiul lui Abdi, fiul lui Maluc,

Fiul lui Hasabia, fiul lui Amapa,

fiul lui Hilchia,

Fiul lui Ami, fiul lui Bani, fiul

lui Semer,

Asanul cu pisunile lui i Betsemesul cu päsunile lui. lar din sernintia lui Veniamin Gheba cu päsunile ei, Alemetul cu päsunile lui, Anatotul cu päsunile lui. Toate cetittile acestea eran in numar de treisprezece impretmä cu pilqunile din jurul lor.

Ceilalti urmasi ai lui Cahat au

primit prin sorti dupä familiile lor, din semintia lui Efraim, din serail-10a lui Dan si jurniitate din Manase, zece cetáti. Urmasii lui Ghersom dupä familiile lor au primit treisprezece

din seminpa lui Isahar, a lui Aser, a lui Neftali i jumätate din a lui Manase, In Basan.

Feciorilor lui Merad, dupä fami-

Fiul lui Mahli, fiul lui Musi, fiul lui Merad, fiul lui Levi. lar ceilalti leviti, fratii lor, erau insärcinati cu toatä slujirea la chivotul

liile lor, le-au cazut la sort doulisprezece

casei Domnului.

levitilor cetätile impreung cu pásunile lor.

Aaron dimpreunä cu fiii säi aveau

in seamä jertfelnicul arderilor de tot

altarul tämäierii, i silvan:eau orisice i pentru ispäsirea pgcatelor a tot Israilul, precum poruncise Moise, slujitorul Domnului. latá i pe feciorii lui Aaron: Eleazar fiul lui, Fineas fiul lui, Abisua fiul lui,

slujbá In &Ants, Shiitelor

Buchi fiul lui, Uzi fiul lui, Zerahia fiul lui, Meraiot fiul lui, Amaro fiul lui, Ahitub fiul Tadoc fiul lui, Ahimaat fiul lui. Iatä care au fost qi aseziirile lor In corturi i cuprinsul tinuturilor lor: Fe-

cetäti, din semintia lui Ruben, a lui Gad i a /ui Zebulon.

In felul acesta au dat fiii lui Israil

Si an tras la sorp cetáile acelea numite din seminpa lui Judo, a lui Simeon si a lui Veniamin. Feciorilor lui Cahat ins& le-au iesit la sorti cetiiti din seminpa Efraim. Si anume li s'au dat cetäti de scä.-

pare: Sihemul cu pá.uniIe lui in muntele Efraim i Ghezerul impreunä cu päsunile lui. Apoi Iocmeamul cu päsunile lui,

Betheronul cu pasunile luí. Aialonul cu päsunile lui, GatRimonul cu pSunUe lui ; Si din

jumätatea lui Manase:

Anerul cu ptisunile lui, Ibleamul cu pàunile lui s'au dat celorlalte familii

ciorilor lui Aaron, din neamul lui Cahat

ale fiilor lui Cahat. Fiji lui Ghersom au primit, potrivit

luda, impreunit ou toate päsunile din jur;

a lui Manase: Golan in Basan impreunii

câci asupra lor a citzut sortul Li s'a dat Hebronul in tinutul lui Tarinile de pe längii cetate impreunä ou satele atarnátoare de ea, le-a dat lui Caleb, feciorul lui Iefune.

Si urmasilor lui Aaron li s'au dat cetEtile de sea-Tare: Hebronul i Libna, impreunä au pasunile din jurul lor, Iatirul i Estemoa on päsunile lor; Holonul cu päunile lui si Debirul cu päsunile lui;

Cu familiile lor, din cealaltä jumiitate

cu pasunile lui, Astarotul cu päsunile lui ;

lar din sernintia /ui Isahar: Chedesul cu päsunile lui, Daberatul cu lui,

Ramotul cu päsunile lui i Anemul cu päsunile lui. Din semintia lui Aser: Masalul cu Abdonul cu pilsunile,

423 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTIiIA A CRONICILOR, 7 Hucocul impreunit cu pdsunile Rehobul cu päsunile, Din semintia lui Neftali Chedesul In

Galileea cu pasunile, Hamotul cu

pasunile

i

Chiriataimul cu pasunile.

Feciorii lui Becher au fost: Zemira, Ioas, Eliezer, Elioienai, Omri, Ieremot, Abia, Anatot i Alemet. Toti acestia au fost feciorii lui Becher.

lar in cartea neamului lor, dupä

Celorlalti fii ai lui Merad li s'a dat din semintia lui Zebulon: Rimonul cu punile lui i Taborul cu päsunile

neamurile lar i dupl capii de familii, bärbati viteji, au fost inscrisi dou&zeci de mii i douä sute de insi.

lar dincolo do Iordan, in fata Ierihonului, la räsä,rit de Iordan, li s'a dat din semintia lui Ruben: Beterul

Bilhan... Iar feciorii lui Bilhan au fost: Veniamin, Iehud, Chenaan. Zetan,

lui:

in pustie impreunil cu päsunile lui,

Iahta cu

Chedemotul cu pasunile 1.1 Mefaat cu pitsunile.

lar din semintia lui Gad: Ramotul din Galaad cu pdsunile, Mahanaim cu pitsunile, Hesbonul cu päsunile

cu piíunile lui.

i

Iazerul

fecioiii lui

Iediael au fost:

Tari i Ahisahar.

Toti acestia au fost feciorii lui Tediad, capi de familii, bärbati viteji, saptesprezece mii i douit sute de insi gata sä iasä la räzboi. Supim i Hupiin au fost feciorii lui Ir, Aher.

iar Husim a fost feciorul

lui

Feciorii lui Neftali au fost: Iah-

tiel, Guni, Ietersi Salum,

Feciorii lui Manase au fost: As-

7.

riel, pe care 1-a nitscut,- iar tiitoarea lui de neam arameian a nitscut pe Machir,

Urma,sii celorlalti pairiarhi.

Fili lui

Si

Isahar au fost patru

anume: Tola, Pua, Iasub i imron. Fiji lui Tola au fost: Uzi, Refaia, Ieriel, Iahmai, Ibsam f3i Samuil, capii familiilor scoboritori din Tola, oameni viteji, trecuti in catagrafie dupä neamurile lor, in vremea lui David, in numär de douäzeci i lima de mii i sase sute.

Feciorii lui Uzi au fost: Izrahia... Si feciorii lui Izrahia au fost: Micael, Obadia, foil i Isia, de toti cinci capi de familie. Si ei aveau, dup.& neamurile i dupä

familiile lor, treizeci i que de mii de de oameni de luptä, din pricinit e& aveau multe femei i copii.

Si toti coboritorii din aceeasi se-

mintio, toate neamurile lui Isahar, eran

viteji, si de toti eran inscrisi in cartea i apte d raii de insi. Fiji lui Veniamin au fost: Bela, Becher si Iediael, de toti troj. Feciorii lui Bela au fost: Etbon, Uzi, Uziel, Ierimot i Li, cinci capi de neamului: optzeci

familie, oameni viteji, iar in cartea neamului erau inscrisi doudzeci Ffi douä de mii si treizeci ffi patru de insi.

tatäl lui Gaalad; Si Machir si-a luat de femeie pe sora lui Hupim i upim, i numele sorei era Maaca ; - iar numele celui de-al dones, Telofhad. i Telofhad a

avut fiice. Maaca, femeia lui Machir, a miscut

un bdiat

i i-a pus numele Peros, iar fratele lui a fost Seres. Si pe feciorii lui i-a chemat Ulam i Rechem. Si feciorul lui Ulam a fost Bedan. Acestia au fost feciorii lui Galaad, feciorul lui Machir, fiul lui Manase. Si Hamolechet, sora lui, a näscut pe Ishod, pe Abiezer si pe Mahla. Feciorii lui emida au fost: Ahian, Sechem, Likhi i Aniam. Si fili lui Efraim au fost: Sutelah, Bered fiul lui, Tahat fiai lui, Eleadah fiul lui i Tahat fiul lui, Zabad fiul lui, Sutelah fiul lui, Ezer i Elead. Dar locuitorii Gatului, care fuseseri näscuti in tara, i-au omorit

din pricinit cä acestia s'au pogorit sä le 'Apease& turmele.

Atunci tafia lor Efraim i-a jelit multe zile, iar fratii lui au venit la el ca sd-1 mangitie.

424

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 8

Si el a intrat la femeia lui, care a Minas grea 0 a niiscut un fiu i i-a pus

numele Beria, odd casa lui se afla in strä mtorare.

Pe sora lui o cherna Seera. Ea a zidit Bethoronul-de-Sus i Bethoronulde-Jos si Uzen-Seera.

Ahrah al treilea,

Pe Noha al patrulea, pe Rafa al

Repah a fost fiul lui. Resef fiul

cincilea.

Laedan fiul lui, Amihud fiul lui,

Abihud, Abisua, Naaman, Ahoah, Ghera, Sefufan i Hupam.

lui, Telah fiul lui i Tahan fiul lui, Elisama fiul lui,

Nun fiul lui, Iosua fiul lui. Averea lor asegrile lor au fost: Betelul cu localitätile lui, la räsiirit

Naaran Ffi la apus Ghezer cu toate satele

din jurul lui, Sihemul cu atele din jur pänii, la Aia cu localitätile atilrniitoare de ea. Sub stiipitnirea fiilor lui Manase

au fost: Betseanul cu satele lui, nacul cu satele lui, Meghido cu satele din jur, Dorul cu localitätile din jur. In ele locuiau feciorii lui Iosif, fiul lui Israil. Feciorii lui Ayer au fost: Imna Isva, Isvi, Beria, i Sarah sora lor. lar feciorii lui Beria au fost: Heber 0 Malchiel, care este tatäl lui

Birzait. Heber a näscut pe Iaflet, pe Samar,

pe Hotam 0 pe sora lor Sua. Fili lui Iaflet au fost: Pasac, Bimhal j Asvat. Acestia au fost feciorii lui Iaflet.

Feciorii lui Semer au fost: Ahi,

Rohga, Huba 0 Aram. Si fiii fratelui diu Hotam au fost:

Topah, Imna, 5ele i Amal. Fili lui Topah au fost: Suah, Harnefer, Sual, Ben i Imra,

Beter, Hod, Sama, 5ila. Itran

Ffi Beera.

Fili lui Teter au fost:

Pispa 0 Ara.

Iefune,

Fiji lui lila au fost: Arah, Ha-

niel i Ritia.

Acestia toti au fost feciorii lui Aser, capi de familie, viteji de seamä, capetenii intre voevozi. Numärul celor care au fost inscrisi pentru slujba in mate sä iasii la räzboi - a fost doujizeci j

8.

Urmafii lui V eniamin si ai lui Saul. Si Veniamin a näscut pe Bela, inthiul säu näscut, pe Asbel al doilea, pe

as e de mii de insi.

lar Bela a avut fil pe: Adar, Ghera,

Acestia sunt feciorii lui Ehud

capi de familie ai locuitorilor din Gheba care fuseserä dusi robi la Manahat : Naaman, Ahia i Ghera. Acesta

este cel ce i-a dus in robie. El a ntiscut pe Um, i pe Ahiud. Saharaim a avut fii In c5mpia Moabului, dupä ce si-a alungat pe cele

douä femei ale lui: Husim i Baara. Si a avut fii din femeia lui pe: Iobab, Tibia, Mesa, Malcam,

Ieut, Sochia 0 pe Mirma. Acestia sunt feciorii shi capi de familie.

Si cu Husim el a avut fii pe

Abitub i pe Elpaal.

Si fili lui Elpaal au fost: Eber,

Miseam i Semer. Acesta a zidit Ono 0 Lod impreunii cu asezarile lor.

Beria i Sema sunt acei oapi de familie ai locuitorilor Aialonului, care au pus pe fug& pe locuitorii din

Gat.

Si fratii lor au fost: Sisac, Elpaa,1 Ieremot.

lar Zebadia, Arad 0 Eder,

Micael, Ispa i Ioha au fost fiii lui Beria,

Pe când Zebadia, Mesulam, Iezechia 0 Heber, Ismerai, Izliah i Iobab au fost feciorii lui Elpaal. Ia,chim, Zicri, Zabdi, Elienai, Tilts,i, Eliel, Adaia, Bernia i Simrat au fost feciorii lui Simei.

Ispan, Eber, Eliel, Abdon, Zicri, Hanan, Hanania, Elam, Antotia, Ifdeia i Penuel au fost feciorii lui

Sisac.

lar Samserai, Sehaiia, Atalia,

425 www.dacoromanica.ro

.

CARTEA INTIIA A CRONICILOR, 9

Iaarepia, Elia pi Zicri au fost feeiorii lui Ieroham. Aceptia au fost capi de familie in neamurile lor i locuiau in Ierusalim.

In Ghibeon limá locuia Ieguel, tatál lui Ghibeon, impreunä Cu femeia sa Maaca.

Pe fiul su intai nascut Il cherna

Abdon, apoi au venit: Tur, Chip, Baal, Nadab, Ghedor, Achio i Zecher.

Si Miclot a nfiscut pe imea.

ei locmau in Ierusalim impreunii, en fratii

lor, lusa aproape de ei. Si Ner a nilscut pe Chip, Chip a niíseut pe Saul, Saul a nitscut pe Ionatan pe Malchipua, pe Abinadab pi pe Epbaal.

Si Ionatan a avut fecior pe Meribaal, iar Meribaal a näscut pe Mica. Si feciorii lui Mica au fost: Piton, Melec, Tarea i Ahaz.

lar Ahaz a nilscut pe Iehoada

Iehoada a nil,scut pe Alemet, pe Azmavet pi pe Zimri. lar Zinari a nitscut pe Mota.

Si Mota a nascut pe Binea, pe

Rafa fiul lui, Eleasa fiul lui, Atel fiul lui. Si Atel a avut pase feciori care se

numeau: cel intai nitscut Azricam, apoi Ismail, Seareia, Obadia i Hanan. Aceptia au fost feciorii lui Atel. lar feciorii lui Epee, fratele lui, au

fost: eel intai nitscut Ulam, al doilea

Ieup, iar Elifelet al treilea. Si feciorii lui Ulam au fost oameni

viteji, triigaci din arc, pi au avut numero* fü i nepoti, ca la o sutil, i cincizeci, i toti aceptia erau dintre fiii lui Veniamin. 9.

Locuitcrrii din, leru,salim ?i din Ghibeon.

Si toti Israilitii au fost inscripi in

cartea neamului, i jata c5, se aflä, trecuti in «Cartea regilor lui Israil*. i Iudeii au fost dupi robi in Babilon din pricina necredintei lor. Cei dintai locuitori care au stäpanit mopia lor, din ()rape, au fost Israilitii de rand, preotii, levitii i slujitorii la templu. lar in Ierusalim locuiau dintre Iudei

dintre fiji lui Veniamin, dintre Efrai-

miti i dintre fiji lui Manase:

Dintre Iudei: Utai, fiul lui Amihud, fiul lui Omri, fiul lui Inri, fiul lui Bani, dintre urmapii lui Peret. Dintre Siloniti: Asaia cel intai n5.8-

cut pi feciorii lui. Si dintre urmasii lui Zerah: Ieguel fratii lui, pase sute nouäzeci la numlir. Si dintre fiii lui Veniarnin: Salul, fiul lui Mepulam, fiul lui Hodadia, fiu lui Senua, Ibneia, fiul lui Iehoram, Ela, fiullui Uzi, fiul lui Micri, Mepulam, fiul lui fatia, fiul lui Reguel, fiul lui Ibneia, Impreun5, cu fratii lor, dupä neamurile lor, nouä sute cincizeci pi pase la numar. Toti aceptia erau barbati, capi de familie in neamul lor. Si dintre preoti: Iedaia, Iehoiarib Iachin, Azaria, feciorul lui Hilchia, fiul lui Mepulam, fiul lui Tadoc, fiul lui Meraiot, fiul lui Ahitub, arhiereu la templul Domnului. Apoi: Adaia, fiul lui Iehoran, fiul lui Paphur, fiul lui Malchia i Maesai,

fiul lui Adiel, fiul lui Iahzera,, fiul lui

Mepulam, fiul lui Mepilemit, fiul lui Imer,

Impreunä cu fratii lor, capetenii in familille lor, bärbati de ispravä in a savarpi luerul la templul Domnului, o mie papte sute pi paizeei de inpi la numär.

Semaia, fin! lui Si dintre Hapub, fiul lui Azricam, fiul lui Hapabeia dintre urmapii lui Meran.

Apoi Bacbacar, Herep, Galal, M&tapia, fiul lui Mica, fiul lui Zicri, fiul lui Asaf,

Obadia, fiul lui Semaia, fiul lui Galal, fiul lui Iedutun ; Berechia, fiul lui Asa, fiul lui Elcana, care locuia in

satele Netofatitilor. Si portar: Salum, Acub, Talmon, Ahiman impreunä cu fratii lor. Salum era cäpetenia lor. Si panii in ziva de azi este poza la * Poarta Regelui *, de la rilsärit. Aceptia sunt portarii pentru &Iban+, fiilor lui Levi.

lar Salum, fiul lui Core, fiul lui

Ebiasaf, fiul lui Corah, impreunä cu fratii lui din aceeapi familie a Corahitilor, erau ins5,rcinati cu slujba de portan i la sfantul

cort, pe eánd pärintii lor fuseserá portari la poarta taberii Domnului.

426 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 10

Si Fincas, fiul lui Eleazar, era pe acele vremuri citpetenia lor - Domnul

lar in Ghibeon locuia Ieghiel, tatal lui Ghibeon, impreunä cu femeia lui, care Be cherna Maaca.

portar la cortul descoperirii. Toti acei alesi a fi portan i erau in numtir de don& sute si doisprezece Ei erau inscrisi in cartea neamului, fiecare in satele lor. Pe ei i-a asezat David Samuil väzittorul in slujba lor, Si atilt ei, cat i feciorii lor erau portan i la casa Domnului, la cortul des-

Abdon, apoi venea Tur, Chis, Baal, Ner Nadab, Ghedor, Alijo, Zaharia i Miclot. Miclot a niiscut pe Simeam. Tot

sä,-1 aibá in pazid Zaharia, fiul lui Meselernia era

coperirii.

Portarii erau asezati in cele patru laturi: la räsärit, la apus, la miadt-noapte la miazä-zi.

Tar fratii lor, care locuiau in sate, trebuiau sä Nina la slujbil, din cand in cand cate o ditptiimana, Cad ei, cele patru ciipetenii peste portan, stäteau la slujbil neintrerupt. dintre Leviti emu unii insärcinati cu para cämärilor s't jitnitelor din templul Domnului,

Si din aceastä pricini maneau in apropiere de templul Domnului, cad ei erau Insárcinaji cu paza si cu deschiderea in fiecare diraineatà.

0 altä parte din ei avea in sfintele odoare pe caro le aduceau cu numär si le luau inapoi cu numär. Altii erau pusi sä privegheze peste

lucruri si mai ales peste sfintele vase,

peste Ming, peste vin i peste untdelemn,

peste timaie si peste mirezme.

Unii din preoti aveau sä

tease& mirezme cu bun miros. Apoi Matatia, unul dintre Leviti, intaiul ntiscut al lui Salum Corahitul, era pus sä, aibä, grip, de coptul aluaturilor In tigAi.

In sfarsit, erau cativa dintre feciorii lui Cahat, dintre fratii lor, caro pregilteau painile punerii inainte in fiecare Sambatil.

Acestia sunt cantiiretii, capii familiilor levitice, care locuiau in oddi, scu-

titi de once altä slujbä, fiindcá erau de rand zi i noapte. Acestia aunt capii familiilor levitioe dupil neamurile lor, dtpetenii care locuiau in Ierusalim.

Fiul eau col intai näscut a fost

asp, s't ei locuiau in Ierusalim cu fratii ion,

aproape de ei.

Si Ner a näscut pe Chis si Chi§ a näscut pe Saul, Saul a näscut pe Ionatan, pe Malchisua, pe Abinadab si pe Esbaal.

Ionatan a avut fecior pe Meribaal, iar Meribaal a nitscut pe Mica. Si feciorii lui Mica au fost: Piten, Melee si Tahrea, i Ahaz.

Si Ahaz a ntiscut pe Iaera, iar

Iaera a ntiscut pe Alemet, pe Azmavet si pe Zimri, iar Zimri a nitscut pe Mota. Mota a näscut pe Binea, pe Refaia fiul lui, Memo, fiul lui, Atel fiul lui. Si Atel a avut sase feciori. Taal numele lor: Azricam, intaiul sä,u ntiscut,

apoi Ismail, Seareia, Obadia si Hanan. Acestia au fost feciorii lui Atel. 10.

Moartea lui Saul.

Atunci Filistenii au nävälit peste Israil, lar Israilitii fugirä din fata Filistenilor si azuril ucisi pe mtuitele Ghilboa.

Dar Filistenii au urmärit pe Saul

si pe fili lui si au ucis ei pe Ionata,n, pe Abinadab si pe Malchisua, feciorii lui Saul.

Cand ins& lupta s'a intetit i ar-

easii 1-au descoperit, si 1-a prins spaima de arca§i, A zis Saul ciltre scutierul säu:

Trage sabia i má sträpunge, ca nu cumva sä vinä acesti netitiati imprejur sa-si radä, de mine ! s Dar scutierul säu n'a vrut, c5,ci tare se temea. Atunci Saul a luat sabia si s'a prilviilit in sabie. Cand ins& scutierul a vitzut eft Saul a

murk, s'a aruncat in sable si a murit si el. Si a murit Saul impreuna cu cei troj

feciori ai lui j toatä casa lui. murirä toti laolaltä.

427 www.dacoromanica.ro

i ei

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 11

Si cand an prins de veste Israilitii cara locuiau la ces e fili lui Israil au mat-o la fuga si c5, a murit Saul si fii lui, au lasat cetií4ile lor si au fugit. Iar Filistenii au venit si s'au asezat in ele. A doua zi, cand au venit Filistenii jefuiascit pe cei morti, au gäsit pe Saul si pe fiji lui citzuti pe muntele Ghilboa.

*i 1-au dezbricat cj i-au luat capul armele lui si au trirnis soli sil cutreere tara Filistenilor ca s vesteasa biruinta zeilor si norodului. Si au asezat armele lui in templul dumnezeilor lor, lar teasta i-au prins-o in

cuie in templul lui Dagon. Cand au aflat toti locuitorii din Iabesul Galgadului ceca ce au facut Filistenii cu Saul, Toti cei in stare sâ poarte armele s'au pornit inteacolo i au luat trupul lui Sau/ cj trupurile flor lui i le-au dus la Tabes si an ingropat oasele lor sub un stejar in Tabes, apoi au postit capte zile.

Tusa Saul a murit din pricina plicatului pe care 11 savarsise impotriva Domnului, fiindcii nu pazise porunca Domnului, ci intrebase pe cei ce chiama, mortii, ea sil i se arate descoperire, Si n'a cenit de la Dumnezeu deseo-

perire. Pentru aceasta 1-a ci läsat sä, moar5 iar regatul lui 1-a trecut lui David, fiul lui Iesei. 11. Regele David.

Atunci s'a adunat tot Israiltd la David in Hebron si a zis: s Iatä, noi

suntem oasele tale si carnea ta. Chiar in vremea domniei lui Saul, tu ai fost acel care ducea ci aducea pe Israil de la razboi, pentru aceasta Domnul Dumnezeul tau ti-a zis: « Tu vei carmui pe poporul meu Israil si tu vei fi rege peste poporul meu Israil! » Atunci s'au strans toti batranii lui

Israil la rege In Hebron ci cu ei a incheiat

David legamant inaintes, Domnului in

11ebron, ci 1-au uns pe David rege peste

Israil, dupa cuvântul pe care 11 graisc Domnul prin gura lui Samuil.

Si cand David si tot Israilul s'au

dus la Ierusalim

adicä Iebus, caci Iebusitii mai erau locuitori ai tarii

Zis-au locuitorii Iebusului catre Da-

vid: « Si. nu pátrunzi aici! Dar David a cuprins cetatea Sionului, adicä cetatea lui David.

*i a zis David: s Oricine va bate mai Intai pe Iebusiti va fi capetenie ci principe I

Dupa. aceasta David s'a asezat in cetate; de aceea s'a chemat cetate,a lui

David. Si el a intärit-o de jur-imprejur de la

Milo si mai departe, iar Ioab a dres cea-

lalta parte a cetatii. David crestea mereu in putere

Domnul Savaot era cu el. Tata si pe cei mai de seam5, viteji

ai lui David care li ajutara si. ajunga

rege, la,olaltá cuintreg Israilul, c sä domnea,sclt dup.& cuvantul Dotnnului catre Israil. Iat5, ci numele vitejilor lui David: Isbaal, fiul lui Hachemoni, c5,petenie

peste trei. El si-a rasucit sulita sa peste trei sute de insi pe care i-a ucis dintr'o data. Apoi Eleazar, fiul lui Dodo Ahohitul. El era unul dintre acesti trei viteji cu renume. El a fost cu David la Pasdamim, cand Filistenii se stránsesera acolo la lupta... Acolo se afla o Orina siimanata cu orz. *i cand poporul a luat-o la fuga din fata Filistenilor,

El s'a atinut in mijlocul a apärat-o si a batut pe Filisteni, iar Domnul i-a fäcut parte de mara biruintä.

Odatit s'au pogorit trei din cele treizeei de capetenii la David la cuibul

cel din stâncá, la petera Adulam, pe cand tabära Filistenilor era in valen Refaim.

Si David se afta atunci in intaritura, iar Cabina Filistenilor era in vremea aceea in Betleem. Atunci lui David li veni un dor si zise: « O! de mi-ar aduce cineva ap5, din faintana care este la poarta Betleemului !

www.dacoromanica.ro 428

Atunci a porra mai intai

Ioab, feciorul lui Teruia, si a ajuns capetenie.

CARTEA /NTAIA A CRONICILOR, 12

Cei trei trecurä prin tabilra Fili-

Iasen din Ghizon, Ionatan. fiul lui Saghe din Harar, Ahiam, fiul lui Sacar din Harar, Elifelet, fiul lui Ur,

stenilor iscoaserii apá, din fantilna cea

din poarta Betleemului. Si au adus-o au intrat la David cm ea. Dar David n'a vrut sä bea, ci a adus-o en jerta cu turnare Domnului. Si a zis: o Fereasca Dumnezeu sä fac asa ceva! Oare voi bea sängele celor care s'au dus inteacolo cu primejduirea vietii lor ? Cäci cu primejduirea, vietii lor au adus-o ! » Si n'a vrut sá bea. Acest lucru 1-au fäcut cei trei viteji. Absai, fratele lui Ioab, era capetenia celor treizeci. El a inviirtit sulita

Hefer din Mechera, Ahia din Palon,

Hetro din Carmel. Naarai. fiul lui Ezbai,

Ioil, fratele lui Natan. Mibhar, fiul lui Hagri, Telec Amonitul, Nahrai din Beerot,

scutierul lui Ioab, fiul lui Teruia,

Ira din latir, Gareb din latir,

Urie Heteul, Zabad fiul lui Adina, fiul lui Siza Rubenitul, o ciipetenie a Rubenitilor, i cu el erau trei-

lui peste trei sute de insi pe care i-a

omorit, din aceastä pricinii, era cu faimä filtre cei treizeci. Intre cei treizeci el era in cinste le-a i fost clipetenie, dar pe cei trei nu i-a ajuns.

zeci de 111§i,

43 llana; fiul lui Maaca. Iosafat din

Meten,

Uzia din Astera, Sama e Ieiel. fiii lui Hotam din Aroer, Iediael, fiul lui Simri, i Ioha Tititul, fratele lui, Eliel Mahumitul, Ieribai i Tosaveia, fiii lui Elnaam i Itma Moabitul, Eliel i Obed i Iaasiel din Metoba.

Benaia era feciorul lui Iehoiada,

om viteaz, cu fapte mari, de fel din Cabteel. El a ucis doi lei ai Moabului,

apoi s'a pogorit i a omorit un leu inteo antânä, inteo zi ctind ningea,. El a mai omorit un Egiptean la staturà de cinci coi. i Egipteanul avea In maná, o sulitä ca un sul de tesittor, iar el s'a pogorit cu un toiag si a smuls sulita din m'Ana Egipteanului i l-a ucis Cu su1ia lui. Aceste fapte le-a divärsit Benaia, fiul lui Iehoiada; din acea,sti pricinä era vestit intre cei treizeci de viteji. Iatá, cä era mai cu yaz& decát cei

12.

Tovard;cii lui Davii.

Acestia sunt cei care au venit la David in Ticlag pe vremea cand el se mai ferea de Saul, fiul lui Chis. Ei erau vitcjii care il ajutau in luptä, Purtätori de arcuri, dibaci s5, arunce

pietre cu dreapta i cu stänga i sä, slo-

boadh sägeti din arc. Dintre fratii lui

treizeci, dar pe cei trei nu i-a ajuns.

Pentru aceasta David 1-a pus in fruntea

Saul Veniaminitul: Ahiezer cäpitanul si Toa, fiul lui Semaa din Ghibeea, Ieziel i Pelet, feciorii lui Azmavet, Beraca i Iehu din Anatot, Ismaia din Ghibeon, viteaz Intre cei treizeci i a:pitan peste cei treizeci. Ierernia, Iahaziel, Iohanan i Iozabad din Ghedera.

gärzii sale.

Cei mai renumiti vit,eji au fost: Asad, fratcle lui Ioab, Elhanan, fiul lui Dodo din Betleem, Samot din Harod, Helet din Pelet, Ira, fiul lui Iches din Tecoa, Abiezer din Anatot, Sibecai din Husa, Ilai din Ahoh,

Eluzai, Ierimot, Bealia, Semaria, Sefatia cel din Harif,

Maharai din Netofa, Heled, fiul lui

Elcana, Iia, Azareel, Ioezer si Isbeam, feciori de Corahiti,

Baana din Netofa, Itai, fiul lui Ribai din Ghibeea, lui Veniamin, Benaia din Piraton, Hidai din Nahale-Gaas, Abiel din

Ioela i Zebadia, feciorii lui Ieroham

din Ghedar. Si dintre Gaditi au trecut la David,

Araba,

inteo intäliturit in pustie, viteji incer-

Azmavet din Bahurim, Eleiahba din Saalbon,

cati, räzboinici pregatiti de lupa, purtä-

www.dacoromanica.ro 429

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 12

tori de scut si lance, cu chip de leu si

iuti la picior ca gazelele pe munte: Ezer clipitanul, al doilea Obadia, Efiab al treilea, Masmana al patrulea, Ieremia al cin cica,

Atai al saselea, Eliel al saptelea,

Iohanan al optulea, Elzabad al noualea,

lerernia al zecelea, Macbanai al

unsprezecel ea.

Acestia au venit dintre petenii de (*ire, dintre care cel mai mic putea si se impotriveasca la o sutti, iar cel mai mare la o mie de insi. Acestia surit cei care au trecut Tordanul in luna in tfiia, cand venise umflat sä 1814 din matc5 incat pusese pe fuga, pe locuitorii vailor megiese, la radii-it si la apus.

dintre fili lui Veniamin i al lui ludo au venit cAtiva la cetatea lui i

David.

i David le-a iesit inainte si a inceput a le grii: Dad), veniti cu gand de pace ca 85, mâ ajutati, din inim má voi

uni cu voi, iar daca veniti ca

ma aruncati in milna vrajmasilor mei,

cu toate c5, nici o silnicie nu se af15, in máinile mele, 85, vadá Dumnezeul parintilor nostri i sá pedepseasci! » Atunci a cuprins Duhul pe Abisai, capetenia cea peste treizeci3O a strigat: tai suntem, Davide, si cu tine,

fecior al lui Iesei! Pace, pace tie, pace tovarasilor täi, caci pe tine te ajut5, Dumnezeul tau!» i David i-a primit i-a fácut capitani de cete. Din Manase trecura de partea lui David, cand el pornise cu Filistenii ca sa se razboiasca cu

Saul

dar la

dreptul nu i-au ajutat, cäci voevozii Filistenilor trimisesefit inteadins la David sä,-i zica: e Ar putea sá treaca la domnul sau Saul cu pretul capetelor noastre!

i

zi de

zi

veneau

chiva la

David ca si-1 ajute, pang, &Ind ostirea lui a ajuns mare ca oastea lui Dumnezeu. lata si numkul c5,peteniilor preg5,-

tite de lupti, care au venit la David in Hebron, ca sa treaca asupra lui regatul lui Saul, dupa porunca Domnului: Iudei, purtitori de scut si land, gata de lupta: sase mii opt sute. Dintre fill lui Simeon: sapte mii si o suta de osteni viteji. Dintre

patru mii sase

sute.

Apoi Iehoiada, principele famifiei lui Aaron, si impreunä cu el trei mii sapte sute,

i Tadoc, un tartar voinic in familia caruia se puteau nurnara doudzcci

i doi de capitani. i dintre Veniaminiti, fratii lui

Saul, troj mii, cici pan& la vremea aceea

ceo mai mare parte din ei erau pazitori credinciosi ai casei lui Saul. Din Efraim: douizeci de mii opt sute de viteji cu renume in familiile lor.

i din jumatatea semintiei lui Manase: optsprezece mii care erau tati pe nume Oa, faea, pe David rege.

i dintre fui lui Isahar care trebuiau s5, ja hotargri dupg imprejurari ceea ce s5, faci Israil: douä sute de eapetenii av5,nd pe fratii lor sub porunca. Din Zebulon: oincizeci de mii de

insi gata de luptä, pregititi cu toate armele de lupta sá dea ajutor cu voie buna.

i din Neftali: o mie de c5,petenii impreunit Cu treizeci i apte de mii de

insi, cu scuturi i cu suliti. Dintre Daniti: douizeci si opt de mii i sase sute de insi gata de lupt5,.

Din Aser: patruzeci de mii de

insi gata sa faca razboi.

De cealalta parte de Iordan, din Ruben, Gad si junllitate din se-

i cand se indrepta spre Ticlag, au trecut la el din Manase: Adna,

mintia lui Manase: o slit& i douhzeci de mii de insi inarmati cu tot felul de arme de lupta. Toti acesti oameni insirati in linie

Iozabad, Iediael, Micael, Iozabad, Elihu,

Tiltai, dipetenii peste mii in Manase. Acestia s'au intovariísit Cu David impotriva cetei de talhari, cáci toti erau viteji i erau capetenii in ostire.

de bitaie i cu voie bun& au venit la Hebron sh, fac5, rege pe David peste tot Israilul. Asijderea intreg Israilul, 430

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 13, 14

care mai rimases°, era inteun cuget ea faca pe David rege.

Si au stat acolo cu David troj zile, mancand i band, ciclo frayii lor le riinduisera aceasta.

De asemenea i cei ce locuiau aproape de ei pana in Isahar, in Zebulon v't in Neftali aduceau merinde pe asini,

pe camile, pe cata.ri vi pe vite: fain5

turte de smochine tescuite, stafide, vin, untdelemn, mulyime de vite i oi, fiindca

era mare bucurie in Israil.

Ci David s'a máhnit din

pri-

cina cä Domnul fácuse ruptura, in nea-

mul lui Uza. Si de atunci numele locului aceluia este i pana in ziva de azi Perey-Uza,.

Din ziva aceea, a inceput David a se teme de Dumnezeu vi a strigat:

13.

Aducerea ,si afezarea chivotului in casa Jai Obed-Edom.

Atunci s'a sfatuit David cu cape-

teniile de peste mii vi de peste sute 13.1 cu toyi voevozii,

Si a zis David catre toata obvtia lui Israil: *Daca vi se pare cu cale vi daca va fi vi voia Domnului Dumnezeului nostru, sâ trimitem dupa frayii

novtri care au mai ramas in toate yinuturile lui Israil, precum i dupit preoyii levitii din cetátile cu pavuni harazite lor, ea se stringa la noi, Ca sä, aducem iarài chivotul Dumnezeului nostru la care nu ne-am mai gandit din vremea domniei lui Saul o. Si toata obvtia a zis sa se faca ava, clici bun s'a aflat lucrul acesta in ochii intreg-ului popor.

Atunci a adunat David pe tot

Israilul de la Sihorul Egiptului i pana spre Hamat, ca sà aduca chivotul Domnului din Chiriat-Iearim. Si David impreuni cu tot Israilul

s'a suit in Baala, care este ChiriatIearim din luda, ca s'A aduca de acolo chivotul care este numit dupa numele Domnului cel ce qade pe heruvimi. Si au pus ei chivotul Domnului

o Cum mai pot eu oare sii, aduc la mine chivotul Domnului ?

Si David n'a mai adus chivotul in cetatea lui David, ci 1-a avezat in casa lui Obed-Edom din Gat. Si a stat chivotul Domnului in

casa lui Obed-Edom trei luni. Si a bine-

cuvantat Domnul pe Obed-Edom toati casa lui. 14.

Familia lui David. Atunci a trimis Hiram, regele Tirului, soli la David cu lemn de cedru, pietrari vi dulgheri ca sa-i d'idease& un palat.

Si David a cunoscut ca 1-a intarit Domnul rege peste Israil, fiindca regatul lui inflorea tot mai mult din pricina poporului sau Israil. Atunci David vi-a mai luat femei In Ierusalim vi a mai avut baieyi vi fete. Iatä numele copiilor care i s'au nitscut in Ierusalim- Samua, Sobab, Natan vi Solomon,

Ibhar, Eliva, Elpelet,

Nogah, Nefeg, Iafia, Elivama, Beeliada i Elifelet.

Si cand au aflat Filistenii ca David a fost uns rege peste tot Israilul,

care se afla in casa lui Abinadab intr'un car nou, iar Uza i Ahio insoteau

toyi

carel,

In vreme co David vi tot Israilul danyuiau inaintea Domnului din tolda puterea cu cantad din yitere, din harfe, din daira, din chimvale 11.1 din trambite. ariei

ca sä sprijineasca chivotul, din pricina ca vitelo sclipasera alaturi. Atunci s'a intaratat mania Domnului impotriva lui Uzo si 1-a lovit fiindca intins mana spre ehivot. el a murit acolo inaintea Domnului

Dar cand ajunsesera in dreptul lui Chidon, Uza a intins mana

Filistenii au pornit si caute pe

David. Si a prins de veste David vi a ievit in intampinarea lor. Dar Filistenii au venit vi au avezat oastea in valea Refaim. Atunci David a intrebat pe Domnul: « Si. pornese eu impotriva Fili-

stenilor 13.1 oare fi vei da tu in mana mea ?* 431

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 15

Din neamul lui Ghersom: Mai marele Ioil i fratii lui, o sutä treizeci de insi.

Domnul i-a r5,spuns: o Porneste, eä-i voi da in mama fa! * i a inaintat David pfing la BaalPeratim si acolo i-a infrânt. Atunci David a zis: o Infránt-a Domnul pe vrá,jmasii mei prin mana mea, precum apa sträpunge un stävilar !* Pentru aceasta numele loeului aceluia s'a numit BaalPeratim, i Filistenii si-au Iiisat acolo zeii ara, in foc. lor, iar David a poruncit

Din neamul lui Elitafan: Mai ma-

rele emaia impreunli cu fratii lui, dou5,

sute de insi. Din neamul lui Hebron: Mai ma-. rele Eliel i fratii lui, optzeci de insi

Din neamul lui Uziel: Mai ma-

rele Aminadab i fratii lui, o sutil doisprezece

David a chemat atunci la sine pe

Dar Filistenii din nou au VI-

arhiereii Tadoc i Abiatar i pe levitii emaia, Eliel Uriel, Asaia, Ioil, Aminadab,

birit in valea Refaim. i David a intrebat iaräsi pe Domnul, iar Domnul i-a riispuns: Nu-i urmiri, ci oeoleste-i si vino pana'," in

i le-a dat poruncit: a Voi sunteti capii familiilor levitice ! Sfintiti-vä voi fratii vostri, ea -sä duceti chivotul Domnului Dumnezeului lui Israil in

dreptul rastirisului de pini.

lar cand vei auzi ea un fosnet de pasi

prin varful pinilor, atunci iesi la lupta, cici Domnul va iesi inaintea ta ea sä,'

locul pe care 1-am hotärit pentru el. Ci fiinda voi dintru inceput n'ati facut asa, Domnul Dumnezeul nostru

bata", ostirea Filistenilor !*

i a fäcut David intocmai cum

a fácut o spiaturä in noi, intrucât nu

i-a poruncit Dumnezeu si a infrfint oastea Filistenilor de la Ghibeon i pan&

1-am eäutat dupii, randuialà.* Atunci preotii j leviii s'au pregatit sä ducä chivotul Domnului Dumnezeului lui Israil, i fiii lui Levi au ridicat pe umeri

la Ghezer. i

faima lui David s'a fáspandit

In toate tinuturile, iar Domnul insuflase frica de el tuturor popoarelor prtgäne.

chivotul luiThamnezeu cu párghii, precum

le randuise Moise dup.& porunca Dom-

15.

nului.

Pe urmii, a poruncit David ciipeteniilor levitilor sä, randuiased pe fratii lor cfintäreti cu instrumente muzicale: harfe, chitare i ohimvale, ca sà cante cu putero i eu veselie.

Chivotul e adus i a§ezat in lerusalint.

i el vi-a clädit case in cetat,ea lui David, si a pregittit i locul pentru chivotul Domnului citruia i-a ridicat un cort.

i levitii au randuit pe Heman,

Atunci a poruncit David: Nimeni

fiul lui Ioil, i dintre fratii lui pe Asaf, fiul lui Berechia, i dintre fiii lui Merarifratii lor pe Etan, fiul lui Cusaia. i impreunii ou ei pe fratii lor

si nu ducit chivotul Domnului decilt

numai levitii, deoarece pe ei i-a ales Domnul sä duo& chivotul Domnului slujeasc5, deapururi !*

i a strfins David tot Israilul la

Ierusalim, ca sä, dual' chivotul Domnului In locul pe care i-1 hotärise.

i a strâns laolaltä David pe fiii

lui Aaron i pe leviti: Din neamul lui Cahat: Mai marele

Miel si fratii lui, o sutä, douäzeci de insi.

Din neamul lui Meran: Mai marele

Asaia i fratii lui, dowl, sute douiizeci

care veneau in rändul al doilea: Zaharia, Uziel, emiramot, Iehiel, Uni, Eliab, Benaia, Maaseia, Matitia, Elipelehu, Micneia. Obed-Edom i Ieiel erau portan.

Cantiketii Heman, Asaf i Etan cantan tare din chimvale de m'ama, Zaharia, Uziel,

erniramat, Je-

Benaia din chitare cu sunet subtire, Iar Matitia, Elipelehu, Micneia, hiel, Uni, Eliab, Maaseia

Obed-Edom, Ieiel, Uzia cu harfe cu

opt strune, indrumau cântarea.

de insi.

432

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 16

Chenania, capetenia levitilor care duceau chivotul, supraveghea dusul, se pricepea.

Berechia çi Elcana erau portani

Ja chivot. Sebania, Iosafat, Natanail, Amasia, Zaharia, Benaia i Eliezer, preoti, cántau din trambite inaintea chivotului lui Dumnezeu, iar Obed-Edom i Iehia

erau portari la chivot.

Si David impreunä cu batranii lui

Israil i cdpitanii cei peste mii au plecat

aduca, chivotul legamb,ntului Domnului, din casa lui Obed-Edom, cu cantaxi de veselie.

Si fiindc Dumnezeu ajutá pe lecare purtau chivotul tului Domnului, aduserii jertfä sapte vitei i apte berbeci. David era invesmantat cu o mantie de vison, si tot asa si levitii care duceau chivotul impreuna cu cantaretii,

viii

Chenania, cäpetenia celor ce-1 duceau.

David mai avea i un efod de in. Si tot Israilul insotea la deal

chivotul legámantului Domnului, cu strigite de veselie i cu glas de buciurn, cu trâmbite i cu chimvale, i fáceau rásune chitarele i harfele.

Si pe cand chivotul legämantului Domnului ajunsese la cetat,ea lui David, Mical, fiica lui Saul, se uita pe fereasträ, viizand pe David jucând i sarind, 1-a nesocotit in mima sa. 16.

Clintarea lui David pi rtinduiala slujbei inaintea Domnului. Iar dup.& ce au adus chivotul lui Dumnezeu i 1-au asezat in mijlocul

sil-1 laude, multumeasca i sa proslaveasca pe Domnul Dumnezeul lui

Israil:

Pe Asaf cel dintai si pe Zaharia al doilea dupi el, pe Uziel, Semiramot, lehiel, Matitia, Eliab, Benaia, Obed-Edom Uzia, cu instrumente, cu harfe i cu chitare, lar Asaf cu chimvale.

lar preotii Benaia i Uziel mereu sunau din trâmbite inaintea chivotului legamántului lui Dumnezeu. Atunci, in acea zi, a hotarit David, intaia datä sä se cante e LEudaV pe Domnul s

fratilor lui.

prin mana lui

Asaf

i

a

« Läudati pe Domnul ! Propoveduiti

numele lui! Vestiti filtre popoare lucrarile lui! Cantati-1 pe el! Proslaviti-1 in psalmii vostri ! Spuneti toate minunile lui!

Laudati-vä intru sfant numele lui ; bucure-se inima celor ce-1 cauta pe

Domnul!

Cercetati pe Domnul FA puterea lui; cautati pururea fata lui! Aduceti-vil aminte de minunile

lui pe care le-a fácut, de faptele lui

uriase i de poruncile iesite din gura lui,

Voi urmasi ai lui Avraam, slugile lui, voi fii ai lui Iacob, alesii lui! El este Domnul Dunmezeul nostru i randuelile lui stapanesc pimântul, El isi aduce amint,e in toata vremea de legamantul sau - de cuvantul

pe care 1-a dat la mii de generatii -

De legámantul incheiat cu Avraarn si de juriimantul facut lui Isaac. Si i 1-a statornicit lui Iacob proorocie i lui Israil vesnic legamant,

cortului pe care 11 intinsese David, au adus arden i de tot si jertfe de pace

Zicánd: Tie iti voi da pámantul Canaan ca tinut al mostenirii voastre s,

Si cand a sfarsit David de adus jertfele de pace, a arderile de t,ot

maná de oameni i streini in aceastii tara. Ci ei mersera din popor in popor si din impärätie in imparálde, Dar el nu inglidui

inaintea Domnului.

FA

binecuvantat poporul in numele Domnului,

Si a imparta la tot Israiliteanul,

barbat i femeie, cate o paine, o bucatit

de carne si o turtà de struguri. Apoi a randuit dintre

In vremea cand erau numai o

asupreasca pricina lor.

i

imparati

pedepsi

din

dt Nu vá atingeti de unsii mei si

proorocilor mei nu le faceti nici un rául*

slujeascä inaintea chivotului Domnului, 433

www.dacoromanica.ro

28

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 17

Ca sit aduca mereu in fiecare di-

Cantati Domnului tot piimântul, vestiti din zi in zi mantuirea lui !

mineatii i seara, arden i de tot Domnului

si la toate neamurile minunile lui, Cad mare este Domnul i laudat

rilnduiala din legea lui Moise, pe care el o poruncise lui Israil. Si cu ei erau Heman i Iedutun

Povestiti printre popoare slava lui,

foarte i minunat este el peste toti dumnezeii.

Cad dumnezeii popoarelor sunt idoli, pe cand Doranul cerul a facut. Stralucire i miíretie stau in fata lui, putere i frumusete se destásoari in templul lui !

Dati Domnului, semintii din toate neamurile, dati Domnului cinste i slay& !

Doti Domnului miirirea cuvenitä

numelui sau, aduceti-i prinoase i intrati

In mil-tile sale! Inchinati-va Domnului In odajdii sfinte, Tremurati inaintea lui toti locui-

torii pamantului... El a intemeiat pamantul care nu se va clinti. Sit se bucure cerurile, sit salte de veselie pamantul, sa se vesteasca printre neamuri: o Domnul este imparat SA se zgudue marea i vietuitoarele dinteinsa, sa, zburde de bucurie campia

si tot ce este pe ea! Atunci toti copacii

vuiasca, de voie bung inaintea Domnului, &lei el vine sit judece piimantul !

Laudati pe Domnul cá este bun, ca in veac tine mile lui ! Si ziceti: Mantueste-ne, Dumnezeule, mantueste-ne ii ne aduna i ne papa dintre popoare, pentru lauda stantului tau nume, ea di, ne mandrim cu slava ta! Binecuvantat sa fie Dumnezeul lui Israil din veac i pang in veac !* Si tot poporul a zis: o Amin Liludati pe Domnul

Atunci a randuit pe Asaf i pe

fratii lui acolo, inainte,a, chivotului mantului Domnului, ca sa slujeasca inaintea chivotului dupa randuiala zilei, lar pe Obed-Edom si pe fratii lui,

saizeci si opt de insi, pe Obed-Edom,

feciorul lui Iedutun, i pe Hosa, i-a facut portan.

Pe Tadoe arhiereul si pe fratii lui

pe altarul arderilor de tot, dup.& toatii

ceilalti alesi care au fost aratati pe nume, ca s s& laude pe Domnul cá in veac tine mile lui s.

Acestia impreunit cu Tiernan Iedutun aveau trambite i chimvale pentru cantare i alaute pentru cantarile Domnului, iar fiii lui Iedutum erau portan. Dupit aceasta, tot poporul a plecat fiecare acasa, iar David s'a intors binecuvinteze familia sa. 17.

David vrea

zideascd templul.

i pe dad locuia David in palatul situ, a zis el catre proorocul Natan: eu locuesc in palat de cedru, iar chivotul

legamantului Domnului at& sub foi de cort s.

Atunci Natan i-a ráspuns lui David: 4 Tot ceea ce este in mimo ta add la indeplinire, cad Domnul este cu tine ! »

Si chiar in aceeasi noapte a fost cuvantul Domnului catre Natan i i-a zis: meu:

Du-te i apune lui David robul Asa graieste Domnul: Nu tu imi

vei zidi mie palat de locuit,

Caci eu n'am locuit in palat din ziva in care am scos pe Israil i pana ast5,zi, ci am tot cutreerat din cort in cort si din locas in locas. i oricat am umblat eu in tot Israilul, oare am imbiat eu pe vre-unul dintre judecatorii lui Tarad, cárora le-am poruncit sa pástorease& poporul meu si am spus eu

vreodata: o Pentru ce nu-mi claditi palat de cedru ? Si acum asa 85, gfaliesti catre robul

meu David: Asa zice Domnul Savaot: 4 Luatu-te-am de la tarla, de dinapoia turmei de oi, ca sa fil carmuitor peste

preoti i-a tanduit inaintea locaplui

poporul lui Si te-am insotit ori pe unde ai mers

Ghibeon,

fata ta. i numele tau 11 voi face stiut

Domnului, pe colina eu jertfelnic din 434

si am starpit pe toti dusmanii tai din

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 18 ca numele marilor stapánitori ai pitman-

nato, ea s'a izgoneasea neamuri din fata poporului tau pe care 1-ai mantuit din Egipt! i tu ai ales pe poporul tau Israil popor in veci, si tu, Doamne, te-ai facut

tului.

*i voi pastra un loe pentru poporul meu 1srail si-1 voi sadi, ca sa locuiasca acolo si Ha nu mai fie turburat i impi-

latorii sa nu-1 mai poata smeri ca mai

Dumnezeul lui.

nainte,

Ca In vremea cand am asezat cu porunca judecatori peste poporul meu ba mai vartos, voi smeri pe toti vrajmasii tal. i te voi m'ad i Domnul IV va intemeia casa domnitoare. i cand se vor implini zilele tale ca sá te duci cu pgrintii tal, voi 'Malta neamul tau de (lupa tine, care va iesi din fiii tal, ii voi intari domnia lui. Acela Imi va cladi mie templu voi intari scaunul lui in veci de veci. Eu fi voi fi tata, iar el imi va fi mie fiu, ii nu-1 voi lipsi de indurarea

Dar acum, Doamne, cuvantul pe care 1-ai grait catre servul tau i catre casa lui sa dginuiasca deapururi, i fa precum ai zis. Ci fie numele tau credincios si mare

In veac de veac i sa se spuna: Domnul Savaot este Dumnezeul lui Israil, iar casa lui David s'a dainuiasca inaintea ta!

Caci tu, Doamne, ai descoperit

robului tau ca-i vei intemeia casa, pentru

aceasta robul tau a indraznit sa roage inaintea ta.

se

i acum, Doamne, tu esti Dum-

mea, precum am lipsit pe cei de di-

nezeu! i dupg, ce ai grgit robului tau aceste lucruri preamiirete,

mea si peste regatul meu In veci

inaintea ta, caci tu, Doamne, ceca ce

naintea ta. Ba inca 11 voi intgri peste casa

Fie-ti cu vrerea í binecuvinteadi casa robului tau, sg, dainuiascii in veac

scaunul lui va dainui deapururi! i

binecuvintezi este binecuvantat deapururi.»

proorocul Notan a opus lui

David cuvintele acestea i vedenia aceasta intocmai.

18.

Atunci a intrat regele David si a stat inaintea Domnului si a grait: a Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, si cine este neamul meu ca sá má aduci pana

Biruinfele lui David.

lar dupg, aceasta David a blitut pe

Filisteni i i-a supus si a luat Gatul cu

satele din jur din mana i a batut i Moabul, care a ajuns supus lui David, platind dajdie.

aici?

Dar acest lucru ti s'a pgrut mio In ochii tal, Dumnezeule, si tu ai opus despre neamul robului tau FA ceea ce va fi In vremuri departate, si tu vrei sa, vezi

OL

in mine ra,nduri de oameni, Doamne Dumnezeule. i

David a mai batut in pgrtile

Hamatului si pe EIadarezer, regele din Toba, dad acesta incerca sg-si intinda stapanirea sa la apa Eufratului. Atunci a prins de la el David o mie de eare de luptg, sopte mii de calareti

ce-ar mai putea sa-ti apuna,

David pentru slava däruitg, robului tau, de vreme ce tu cunosti pe robul tau? Doamne, pentru robul tau si dupg

doulizeci de mii de pedestrasi. i David a cotonogit toti caii si a mai lasat o sutil dintre ei. Cand lusa Sirienii din Mimase au

inima ta ai socotit sá vestesti tale toatg, slava aceasta.

Doamne, nimeni nu este asemenea tie si nu este alt Dumnezeu afarà de tine,

din toate cate am auzit cu urechile noastre,

i cine este ca poporul tau Israil

altul pe pamant, pentru care Dumnezeu a venit s'a-1 rasoumpere luii popor, sa-1 faca cu renume prin fapte mari i rainu-

venit In ajutorul lui Hadarezer, regelo din Toba, David a °mora douazeci doua de mii de Sirieni. Atunci David a pus carmuitori in Domase, iar Sirienii au ajuns robii lui David, platind tribut. i Domnul a dat

biruintá lui David ori incotro s'a Indreptat.

435

www.dacoromanica.ro

28*

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 19 7. i a lue,t David scuturile cele de aur pe care le purtau dregatorii lui Hadarezer i le-a dus la Ierusalim. lar din Tebah si din Cun, cetitile lui Hadarezer, David a luat foarte multi amnia, din care Solomon a fiicut marea de anima, coluranele i odoai ele cele de

mângaie pentru pierderea tatilui sau. cand au ajuns dregatorii lui David In tara Amonitilor la Hanun, ca

arama.

Ci casa iscodeasca i sá nimiceas ea cetatea

Si cand a aflat Ton, regele din

Hamat, ca David a infrant toati oastea lui Hadarezer, regele din Toba, A trinds pe Hadoram, fiul sail, la regele David cu tot felul de odoare de aur, de argint s't de mama, ca hiritiseasca i sii-i faca uriri ca s'a bitut cu Hadarezer i 1-a infrant, fiindcit Tou era mereu in luptit cu Hadarezer. Dar si pe acestea regele David le-a afierosit Domnului, impreunä, cu argintul i cu aurul pe care il luase de la

toate popoarele: de la Edomiti, de la Moabiti, de la Amoniti, de la Filisteni de la Amaleciti. La intoarcerea lui, a hatut pe Edomiti in Valea Sarii optsprezece mii de osteni,

Si a pus ca,rmuitori peste Edom.

Si WO Edomitii au ajuns robii lui David.

Domnul i-a dat biruinta lui David

ori incotro s'a intors. Si David a domnit peste tot Israilul si a fost facand judecata i dreptate la tot poporul siu. Si Ioab, feciorul lui Teruia, era general peste ostire; Iosafat, fiul lui Ahilud, era cronicar, Tadoc, fiul lui Ahitub, i Abimelec,

fiul lui Abiatar, eran arhierei, iar Sausa scriitor al tarii. Benaia, fiul lui Iehoiada, era paste Creti i Pleti, iar fiii lui David erau cei dintai in slujba regelui.

mangitie,

Au zis principii Amonitilor catre

Hanun : « Crezi tu oare ca David in cinstea

tatäl ui tau ti-a trimis mangaietori ? Nu!

si ispiteasca tara au venit dregittorii

lui David 1

Atunci Hanun a prins pe dregatorii lui David si le-a taiat birbile i le-a retezat vesmintele pana la coapse i le-a dat drumul. lar cand i s'a dat de veste lui David despre patania solilor, el a trimis intru intampinarea lor, caci oamenii aceia fusesera, greu batjocoriti si le-a spus: Stati In Ierihon pânä cand vb, va creste barba

apoi veniti acasa. Dar child au vitzut Amonitii cit s'au

ficut nesuferiti de David, Hanun

Amonitii au trimis o mie de talanti de argint sa, cumpere de la Sirienii din Mesopotamia, de la Sirienii din Maaca si din Toba, care s't calareti. Si si-au cumparat treizeci i cloud de mii de care impreuna cu regele Maacäi Cu ostirea sa, i au venit si au asezat

tabara in fat,a Medebei, iar Amonitii s'au strans din cetätile lor si au pornit a razboi.

Cand a aflat David, a trimis pe

Ioab i toata oastea de viteji. Atunci au iesit fiji lui Amon si s'au asezat in linie de bataie la poarta cetatii, iar regii care venisera stateau deoparte In camp. Dar citnd a bagat de seam& bah ea ar putea fi strans s't din fat,a, si de la spate, a ales din cei mai de seam& ostasi ai lui Israil o ostire s't a asezat-o in fata Sirienilor,

19.

Lupte cu Amonifii.

lar dupa ce a murit Nahas, regale Amonitilor, a ajuns rege in locul s'au

fiul situ Hanun Si a cugetat David: « Ma voi afata prietenos catre Hanun, fiul lui Nahas,

pentru prietenia pe care mi-a arittat-o tatal siiu! n Si a trimis David soli sa-1

lar cealalta ostire a pus-o sub porunca fratelui salt Absai si a insiruit-o

inaintea Amonitilor,

Si a zis: e Dad'," Sirienii ma, vor birui, si-mi sari in ajutor, iar daca, fiii lui Amon te vor dovedi, voi sari eu inteajutorul tau. Fil curajos

i sá fim curajosi pen-

tru poporul nostru

436 www.dacoromanica.ro

pentru cetatile

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 20, 21 Dumnezeului nostru, iar Dornnul s faca

ceea ce este bun in ochii sai. 14. Atunci Ioab i ostirea care era cu el au inaintat in fata Sirienilor la lupta, dar aceia au fugit din fata lui. 15. i daca au vazut Amonitii di au fugit Sirienii, au luat-o i ei la fuga din

fata lui Absai, fratele lui Ioab, si au

intrat in cetate. i Ioab s'a Mora in Ierusalim.

impreuna cu toata, oastea s'a tutora la Ierusalim. Mai pe urma, s'a pornit o batalle cu Filistenii la Ghezer. Atunci Sibecai Suha-

titul a omorit pe Sipai din neamul Refaitilor i astfel ei au fost mniliti. Dar s'a mai dat o N:tafia cu Filistenii, in care Elhanan, fiul lui Iair, a omorit pe Lahmi, fratele lui Goliat;

acesta avea in mana o lance al carei

16. Cand au vazut Sirienii ca, au fost infranti de Israiliti, au trimis soli si au

maner era ca un sul de tesator. i and s'a mai dat o batalie in Gat,

i cand i s'a dat de vasta lui David, a strans intreg israilul, a trecut Iordanul,

din Refaiti. i ca'nd el a inceput sa in in ras pe Israiliti, 1-a omorit Iohanan, fiul lui fratele lui David.

razboit cu el.

Acesti uriasi s'au naseut din Refaitii din Gat si au cazut prin mana lui David si a dreglitorilor lui.

adus pe Sirienii de dincolo de Eufrat, iar obac, generalul lui Hadarezer, era in fruntea lor. 17.

a ajuns pana la Helam i li s'a impotrivit. Atunci s'a asezat David in linie de bataie impotriva Sirienilor care s'au 18. Dar Sirienii au fugit din fata lui Israil, iar David a omorit de la Sirieni sapte mii de cai i patruzeci de mii de

se afla acolo un urias care avea cate sase degete la maini i la picioare, la un loe douazeci

21.

Numdrdtoarea poporului e pedepsitd de Domnul.

pedestrasi si a uois si pe obac, generalul i când au vazut dregiltorii lui Ha-

19.

Fi s'a pornit Satan impotriva lui Israil si a atatat pe David sä, facá nu-

darezer ch: au fost infranti de Israiliti,

au incheiat pace oil David si i s'au supus,

iar Sirienii n'au mai siirit in ajutorul Amonitilor. 20.

Alte lupte.

Peste un an, pe vremea c'and regii pornesc la

razboi, Ioab a porta in

fruntea unei ostiri si a pustiit tara Amonitilor, apoi s'a indreptat si a inconjurat Baba, in vreme ce David statea in Ierusalim. i Ioab a cuprins Baba si a dará.mat-o.

Atunci a luat David coroana lui

Milcom de pe capu-i din care David i a gasit fácut una pe capul lui

i patru, si care se tragea tot

maratoarea, lui Israil. Atunci a poruncit David lui Ioab tsi capeteniilor poporului: e Duceti-vii numarati Israilul de la Beersebs, i pana' la Dan, apoi intoarceti-va la mine ea sil stiu i eu numarul e. Dar Ioab a d'Apuna: e SA. sporeascii Domnul poporul sau de o suti de ori mai

mult! Oare nu sunt ei toti, M'aria Ta Doamne, slujitorii tal? Pentru ce Maria

Ta vrea asa? De ce sa

ispitseascii

Israilul ? »

Irisa porunoa regelui 1-a biruit pe Ioab. Atunci Ioab a plecat si a cutreerat

tot Israilul, apoi a venit la Ierusalim, i i-a dat lui David socoteala mima-

avea si o piatrii pretioasa. Iar din cetate

ratoarei poporului, care s'a riclicat in tot Israilul la un milion si o mita de mii de insi, gata sii traga sabia, iar in Iuda patru sute saptezeci de mii de insi gata

pus la corvezi, cu fierastraie, cu de fier i cu securi. i asa s'a purtat David cu toate cetatile Amonitilor. Apoi David

s'a scoatä sabia. Insit Veniamin i Iuda n'au fost pusi la numar, fiindca porunca regelui il rasvratea pe Ioab.

ca ea atitrnii un talant de aur, ba mai a ecos foarte multa pradii de razboi. Pe poporul cetatii 1-a scos i 1-a

437

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 22

Atunci David s'a dus dup5, cuvantul lui Gad pe care 11 gräise in nu-

Si Domnul a privit cu ochi rill la fapta aceasta, din care pricinä a lovit Israilul.

mele Domnului.

nezeu: s Ricatuit-am foarte di. am facut aceasta! Tart& faradelegea robului tiiu, cad mare nerozie am siivarsit! » Dar Domnul a vorbit &titre Gad, väzatorul lui David, astfel:

pe rege si pe slujitorii lui venind spre el 0 era pe vremea cand Ornan tre,era

Atunci a zis David catre Dum-

# Du-te

Si cand s'a intors Ornan a vazut

graul.

Si ajungand David la Ornan, a ridiat ochii Ornan 0 jata era David.

i spune lui David: Asa

Atunci a iesit el din arie i s'a inchinat lui

zice Domnul ! Trei lucrurilti pun inainte,

David cu fata, panä la pamant. Si a zis David cä.tre Ornan:

4 Asa zice Domnul! Alege:

Domnului, ca sä se curme bataia norodului, dar vinde-mi-o pe bani pesin s. Insä Ornan a raspuns lui David: Ia-ti-o, i Maria Sa Regele sä facii ce crede eä este bun In ochii säi. Ufa dan vitele ca ardere de tot si treerätoarea In loe de lemne i gräul ca prinos.

alege unul din ele ca sä4 Indeplinesc!* Si Gad a intrat la David 0 i-a zis:

Dti-mi aria sä zide,sc pe ea un altar

Sau trei ani de foamete sau trei

luni de fug& din fata vräjmasilor si sabia vrajmasilor sà te ajungä, sau trei zile de sabia Domnului i ciuma i ingerul Dom-

nului sä pustiasca tot tinutul lui Israil.

acum, cugetä, ce raspuns sà dau celui ce m'a trimis ? »

dau tot ce-11 trebueste ! » Si regele David i-a *inters cuvantul: Nu! Ci vreau säo cumpar pe bani pesin,

Atunci a rtispuns David lui Gad:

Mi-e groazä ! Mai degraba vreau sa cad In mana lui Dumnezeu, caci Indurarile lui sunt nenumärate, dar in mana oamenilor

n'as vrea sa cad ! Si Dumnezeu a trimis ciuma peste Israil 0 au cäzut din Israil saptezeci de mii de oameni. Si Dumnezeu a trimis un inger in Ierusalim ca sa4 pustiasca ; 0 pe cand 11 pustia, s'a uitat Dumnezeu i i-a párut rau de aeest paptid si a poruncit ingerului pierziltor: Destul! Trage acum mana ta inapoi!» i Ingerul Domnului statea tocmai la aria lui Ornan Iebuseul.

lar cand si-a ridicat David ochii si a vazut ingerul stand intre cer i pitmant cu sabia scoasä i intinsii, deasupra Ierusalimului, David Impreunii, cu

tranii, incini cu sac, au cazut ou fata

la piimant, Si s'a rugat David lui Dumnezeu: e Nu aunt eu oare acela care am poruncit sa, fie numarat poporul? Eu sunt acela care am pactituit, i räul eu I-am faptuit. Dar aceste oi ce-au facut? Intinde mana ta asupra mea 0 asupra casei mele, iar pe poporul tau nu-1 mai bate! so Atunci ingerul Doranului a vestit pe Gad ca sa-i spuna lui David sä. ridice Domnului un jertfelnic pe aria lui Ornan Iebuseul.

fiindcii nu vreau sà iau ce este al tau

pentru Domnul 0 nu voi aduce o jertfil, care nu ma tine nimic ! Si a plätit David lui Ornan, pentru locul lui, sase sute de sicli de aur,

Si a cladit acolo un altar pentru Domnul 0 a adus arden i de tot 0 jertfe de pace, lar cand a chemat pe Domnul, el i-a raspuns trimitând foc din cer pe jertfelnicul arderilor de tot.

Atunci a poruncit Domnul ingerului sä bage sabia in teaca.

In vremea aceea, cand a vazut

David ca. Domnul i-a räspuns la aria lui Ornan Iebuseul, a adus jertfa acolo. Insä locasul Domnului pe care 11 Mouse Moise in pustie i altarul arderilor de tot se aflau pe acea vreme pe colina pentru adus jertfe In Ghibeon.

Si n'a putut David 8à se dud,

Inaintea jertfelnicului, ca sä, cinsteascii pe Domnul, fiindcä 11 cuprinsese spaima de sabia ingerului Domnului. 22.

Pregittiri pentru viitorul templu.

1. Si David a zis: s Aceasta sit

fie

casa Domnului Dumnezeu, iar acesta jertfelnicul arderii de tot al lui Israil I

438

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 23

Apoi a poruncit David stt. adune pe toti strainii din pámäntul lui Lsrail

i-a Lout pietrari ea

sä,

ciopleasch;

piaträ pentru zidirea templului Domnului.

Si David a sträns fier mult pentru cuiele de la canatele uailor i pentru scoabe, i aramä, multä care nu se putea

14. Si jata cä din toatä truda mea,

ti-am pregatit pentru templul Dom-

nului o sutii de mii de talanti de aur

argint de un mifion de talanti, iar aroma'

fier, de nu se mai poate cantäri de

mult ce este. Tot aaa ti-am pregätit barne

pietre, iar pe deasupra poti adioga

EA tu.

Si bkne de cedru far& de mimar, eäci Sidonienii i Tirienii aduceau lemn de cedru färit socotealii.

Atunci a zis David:

Fiul meu

Solomon este tänär f}1 in fragedä värstä, iar templul ce este sä, se zideascii pentru

Domnul va trebui ea fie neobianuit de mare, ca sti fie märturie de slavä ai de podoabá pentru toate àrile. Voi face pentru el toate pregátirile ! » Si David inainte de moartea sa a fácut multe pre-

Tu mai ai la indemânii multime de lucratori, pietrari i dulgheri, fo'r meateri iscusiti in tot felul de lucritri. Aur, argint, anima i fier ai färä numár. Porneate la lucre i Domnul sá fie cu tine ! »

Si David a poruncit tuturor capeteniilor lui Lsrail sá ajute pe Solomon, fiul sau, ai le-a zis: # Oare n'a fost Domnul Dumnezeul

Odd.

vostru cu voi foi nu v'a odihnit de vriijmaaii voatri de primprejur ? El a dat pe

säu, i i-a poruncit sá zideaseä templu inchin at Domnului Durnnezeului lui Israil,

trebuit sii se supunä inaintea Domnului

Atunci a chemat pe Solomon, fiul

Si a zis David lui Solomon: a Am tinut in inima mea sá zidesc templu in numele Domnului Dumnezeului meu, Dar a fost cuvântul Domnului cätre mine ai mi-a zis: o Viirsat-ai sfinge, ai räzboaie mari ai fäcut ! Tu nu vei zicli templu numelui meu, ciici mult stinge ai

vársat pe pamánt inaintea mea, Ins& iatä eä i se va naate un fiu! El va fi om tihnit vi-1 voi pästra liniatit de toti vrajmaaii lui de primprejur, ciici numele lui va fi Solomon, i pace liniate va fi peste Israil in zilele lui. El va zidi templu inchinat numelui meu, el imi va fi mie fiu i eu Ii voi fi lui tatä, voi inthri scaunul domniei lui peste Israil in veci. u i acum, fiul meu, sá fie Domnul 1;1.1

Cu tine foi sá izbuteati in toate í sä zideati templul Domnului Dumnezeului tau

precum ti-a fägäduit ! Sä-ti dea tie Domnul intelepciune

rninte, °And. te va face domn peste ca sá plizeati legea Domnului Dumnezeului täu! 13. Atunci vei izbuti, dacä vei päzi cu ravni legile i indreptiirile pe care le-a poruncit Moise lui Israil. Fii bitsbiitos al tare! Nu-ti fie team& si nu te infricoaa.

locuitorii tärii in m'Ana mea ai tara a a'r inaintea poporului säu. Acum dar indreptati-vä inimile sufletele voastre ca sá cercetati pe Domnul, i porniti de ziditi templul Domnului

Dumnezeu, co sä aduceti chivotul mântului Domnului i sfintele odoare ale

lui Dumnezeu in templul care se va zidi intru numele Domnului. Numilrul

23. impeirfirea Levitilor.

Si cand a ajuns David taträn

situl de zile, a fiicut pe fiul situ Solomon rege peste Israil. Atunci el a strAns pe toate &Ape-

teniile lui Israil, pe preoti o pe leviti, Si

levitii au fost numärati de la

treizeci de ani ai mai in sus, iar numärul lor ins cu ins s'a socotit la treizeci ai opt de mii. Si David a zis: Dintre aceatia, douäzeci i patru de mii sit fie pentru slujbele din afara templului Domnului, aase mii sä, fie scriitori o judeciLtori,

Patru nail sá fie portan, iar patru

mii ot laude pe Domnul cu instrumentele muzicale pe care le-am fäcut pentru lauda lui. »

Si David i-a impärtit in clase dup5, fiii lui Levi: Gheraon, Cahat i Meran.

439 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTÄIA A CRONICILOR, 24

Din neamul lui Gherson faceau parte: Laedan i imei. Feciorii lui Laedan au fost: Iehiel cel dintai, apoi Zetam i Ioil, de toti trei.

Feciorii lui Simei an fost: Selomit,

Haziel i Haran, la un loe trei. Acestia

sunt capii de familie ai lui Laedan. Feciorii altui Simei au fost: Iahat, Ziza, Ieu§ si Beria, la un loo patru. Acestia sunt fiii lui Simei.

Iahat a fost cel dintai s't Ziza al

doilea. Ieu i Beria n'au avut multi copii, asa c ei alcatuesc o familie si deci o singura clasa.

Feciorii lui Cahat au fost: Amram, Ithar, Hebron si Uziel, patru la numär. Feciorii lui Amram au fost: Aaron Moise. Aaron a fost pus deoparte,

ca sit slujeasca in Sfa,nta Sfintelor deapururi el si fiii lui, ea tamaieze necontenit inaintea Domnului, sa, fie in slujba lui si prosläveasca numele. Cat despre Moise, omul lui Dum-

nezeu, apoi fiii lui au fost socotiti la semintia lui Levi.

Fiii lui Moise au fost: Ghersom

Eliezer.

Fiii lui Ghersom au fost: Subael

cel dintai.

Fiji lui Eliezer au fost: Rehabia

cel dintai, i Eliezer n'a mai avut alti feciori, pe cb,nd Rehabia a avut foart,e multi feeiori. Fiji lui cel dintai.

Ithar au fost:

Selomit

Fili lui Hebron au fost: Ieria cel

dintai, Amaria al doilea, Uziel al treilea Icameam al patrulea. Feciorii lui Uziel au fost: Mica cel dintai, Isia al doilea. Feciorii lui Merari au fost: Mahli Must Feciorii lui Mahli au fost: Eleazar si Chis. Si murind Eleazar n'a avut

ci numai fete. Si ele s'au miíritat cu feciorii lui Chis, veril lor. Fiji lui Musi au fost: Mahli, Eder si Ieremot, la un loe trei. Acestia sunt fiii lui Levi dupà, familiile lor, dupii

capii de familii,

precum au iesit la numtifittoare, numa-

rati pe nume i pe capi de familii, care se indeletniceau cu slujba in casa Domnului,

Fiindca David cugeta: « Domnul Dumnezeul lui Israil va odihni pe poporul eau i el va locui deapururi in

Ierusalim. De asemenea i levitii nu vor mai fi nevoiti sá due& pe umeri cortul sfant

toate lucrurile de trebuinta pentru

sluj ba.

Cad dupa cele din uriná hotariri ale lui David, numärul fiilor lui Levi a fost socotit de la douazeci de ani si mai in sus. Datoria lor este sá, fie la indemana fiilor lui Aaron pentru slujba in casa Domnului, pesto curti, peste eft-

mari i pentru curätenia a tot ce este sfant i insarcinati cu savarsirea slujbei In casa Domnului.

Ei luau seama de painile punerii inainte, de lamura de faina pentru prinoase, de azime, de aluatul pentru copt In tigaie si de amestecarea la prinosul de paine, precum si de orice masurá pentru bucate, pentru vin si pentru untdelemn, sau masura de lungime. Sa stea in fiecare dimineata sà, laude si sit proslaveasca pe Domnul si tot asa si seara;

Sá ja parte la aducerea tuturor

arderilor de tot Domnului, la Sambete, la lunile noi, la praznice, dupa numarul pe careil statorniceste legea ca sit se aduca deapururi inaintea Domnului ; S5, pazeasc5, cu ravni cortul descoperirii, sa aibii, grija de Sfanta i sa ajute pe fiii lui Aaron, fratii lor, la slujba in casa Domnului. 24.

Cetele preolefti.

Cat despre fiii lui Aaron, iati clasele lor: Fili lui Aaron au fost: Nadab, Abiu,

Eleazar si Itamar.

Dar Nadab i Abiu au murit inaintea parintelui lor, far& sä fi lasat fii, i astfel Eleazar si Itamar au intrat in slujba preoteasca. Atunci David impreunii cu Tadoc, dintre fiii lui Eleazar, si Ahimelec, dintre

440 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONTICILOR, 25

fili lui Itamar, au impartit pe fiji lui

Aaron dup.& insemnitatea lor la slujba. Dar gasindu-se c fiii lui Eleazar au mai multi capi de neam decal fiii lui

Capetenia fiilor lui Rehabia: 'Oa ; A fiilor lui Ithar: Selomit ; a fiilor

lui Selomit: Iahat i

urmasii lui Hebron au fost:

Itamar, au fost impartiti asa c fiilor

Cel dintai Ieria, Amaria al doilea, Uziel al treilea, i Iecameam al patrulea.

de familie. Ins i unii i altii au fost impartiti la sorti, caci atat intre urmasii lui Eleazar cat i in acei ai lui Itamar se aflau principi

din urmasii lui Mica: Samir.

lui Eleazar le-a venit saisprezece capi de familie, iar fiilor lui Itamar opt capi

ai Sfântului locas cat

i

principi ai lui

Dumnezeu. Si Semaia, fiul lui Natanail scriitorul,

din neamul levitilor, i-a scris, in faja regelui si a capeteniilor si a arhiereului Tadoc i a lui Ahimelec, fiul lui Abiatar, precum si a capilor de familie ai preotilor i ai levitilor, luandu-se o familie din neamul lui Eliezer si alta din neamul lui Itamar. Cel dintai sort a cámut pe Iehoiarib, al doilea pe Iedaia, Al treilea pe Ilarim, al patrulea pe Seorim,

Al cincilea pe Malchia, al saselea

pe Miiamim,

Al saptelea pe Hacot, al optulea

pe Abia,

Fiji lui Uziel au fost: Mica, iar

Fratele lui Mica a fost Isia, iar

din urmasii lui Isia a fost Zaharia... Fiji lui Meran i au fost: Mahli

Musi, i urmasii fiului situ au fost Uzia...

Urmasii lui Meran, de la fiul stiu Uzia, au fost: Sohat, Zacur i Ibri. Coboritor din Mahli a fost Eleazar, care n'a av

Si Chis. Fiul luí Chis a fost Ie-

rahmeel.

Fiji lui Musi au fost: Mahli, Eder Ierimot. Acestia stint urmasii dupli familiile lor.

De asemenea

i

ei au aruncat

sorti ca i fratii lor, fiii lui Aaron, 'Main-

tea lui David, a lui Tadoc si a lui Ahimelee, inaintea capilor de familie ai preotilor i ai levitilor, fart', sä, se faca deosebire intre cei batrani i cei tineri.

/1. Al noulilea pe Iesua, al zecelea

25.

pe Secania, Al unsprezecelea pe Eliasib, al doisprezecelea pe Iachim, Al treisprezecelea pe Hupa, al paisprezecelea pe Isbaal, Al cincisprezecelea pe Bilga, al saisprezecelea pe Imer, Al saptesprezecelea pe Hezir, al optsprezecelea pe Hapitet, Al nomisprezecelea pe Petahia, al douitzecilea pe Iezechil, Al doultzeci i unulea pe Iachim, al douazed i doilea pe Gamul, Al douazeci i treilea pe Delaia, al douazeci i patrulea pe Maazia. Acesta este randul lor la slujba ca sâ intre in casa Domnului dup.& randuiala statornicita lor prin gura lui Moise, strabunul lor, si pe care a poruncit-o Domnul Dumnezeul lui Israil. Iatit i capeteniile celorlalti leviti: Capetenia fiilor lui Aram: Subael; a fiilor lui Suba,e1: Iehdeia ; 441

Cetele 6171,07-01er.

Dupi acestea, atat David cat

cipeteniile ostirii au despartit pe fiii lui Asaf, Heman i Iedutun, care sä, prosaveascii pe Domnul cu avant profetic, la sfanta slujbil, din chitare, din harfe din chimvale. lata i numarul acelora

care erau porunciti cu aceasta slujire. Dintre fiii lui Asaf Zacur, Iosif, Netania i Asarela, sub mana lui Asaf care proslavea pe Domnul la porunca regelui.

Dintre ai lui Iedutun, fiii lui Iedutun: Ghedalia, Teri, Lsaia, Hasabia, Matitia i isa, sub mama parintelui lor

Iedutun, care canta din hail& cantari

de laud& si de slava, Domnului. Dintre ai lui Heman, fiii lui Heman: Buchia, Matania, Uziel, Subael, Ierimot,

Anania, Hanani, Eliata, Ghidalti, Romamti, Ezer, Iosbecasa, Maloti, Hotir, Mahaziot.

www.dacoromanica.ro

CARTEA INVAIA A CRONICILOR, 26

Toti acestia emu fiii lui Heman,

väzEtorul Regelui, dupd fägäduinta pe care i-o diiduse Dumnezeu, ca s sporeascä, neamul lui, fiindcá Dumnezeu dä,duse paisprezece baieti i trei fete. Toti acestia erau la indemâna mai marilor lor, in casa Domnului, cántäreti din chimvale, din harfe i din chi-

tare, pentru slujba din casa lui Dumnezeu, dar la porunca regelui, a lui Asaf, a lui Iedutun i a lui Heman. Si numärul lor, impreunä, cu fratii lor incercati in cántarea dumnezeiascd, toti iscusiti, se lidies, la douä, sute optzeci j opt.

Si au aruncat sorti sä slujeasca

cu randul: cei bätrâni deopotnva cu cei tineri, dascàlij ca i ucenicii. Si sortul cel dinthi pentru Asaf, a clizut pe Iosif, impreunä cu fratii lui

cu fiii lui, doisprezece la numär. Al doilea pe Ghedalia, fratii lui ifiii lui, doisprezece de toti.

Al treilea pe Zacur, fili lui

fratii lui, doisprezece de toti. Al patrulea pe Itri, fiii lui i fratii lui, doisprezece de toti. Al cincilea pe Natania, fiii lui fratii lui, doisprezece de toti.

Al saselea pe Buchia, fiii lui

fratii lui, de toti doisprezece.

Al saptelea pe Iesarela, fili lui

fratii lui, de toti doisprezece. Al optulea pe Isaia, fili lui fratii lui, de toti doisprezece.

Al nonalea pe Matania, fil lui

fintii lui, doisprezece la numär ;

Al zecelea pe Simei, fiji lui fratii lui, la un loe doisprezece. Al unsprezecelea pe Uziel, fili lui fratii lui, la un loe doisprezece. Al doisprezecelea pe Hasabia, fiii lui fratii lui, laolaltá doisprezece. Al treisprezecelea pe Subael, fiii lui i fratii lui, laolaltá doisprezece. Al paisprezecelea pe Matitia, lui i trata lui, la un loe doisprezece. Al cincisprezecelea pe Ieremot, lui

i

fratii lui, la un loe doisprezece. Al saisprezecelea pe Anania, ffii

lui i fratii lui, la un loo doisprezece. Al f}aptesprezecelea pe Iosbecasa, fiii lui i fratii lui, la un loe doisprezece.

Al optsprezecelea pe Hanani, ffii

lui i fratii lui, la un loe doisprezece.

Al nouäsprezecelea pe Maloti, fiii

lui i fratii lui, doisprezece la numar. Al douäzecilea pe Eliata, fiii lui

fratii lui, doisprezece la numär. Al doultzeci j unulea pe Hotir, fiii lui j fratii lui, doisprezece la numär. Al douázeci i doilea pe Ghidalti, fifi lui ii fratii lui, doisprezece la numär. Al douäzeci i treilea pe Malaziot, fiji lui i fratii lui, doisprezece la un loc. Al douäzeci i patrulea pe Romamti, ffii lui i fratii lui, doisprezece la numär. 26.

Alti dregiitori ai templului. la& fA clasele portarilor. Dintre Coreiti: Meselemia, fiul lui Core, din neamul lui Abiasaf. Si Meselemia a avut fii: Zaharia, cel intái näscut, Iedia,e1 al doilea, Zebadia al treilea, i Natanail al patnilea, Elam al cincilea, Iohanan al saselea, Elioenai al saptelea. Dar si Obed-Edom a avut ffi: Semaia cel intâi näscut, Iehozabad al doilea, bah al treilea, Sacar al patrulea, Natanail al cincilea, Amiel al saselea, Isahar al saptelea, Peultai al optulea, din pricinä ca, Dumnezeu il binecuvântase. Dar si fiul situ Semaia a avut si el care au fost capi de familie, fiindeä au fost oameni de omenie.

Feciorii lui Semaia au fost: Otni,

Rafail, Obed, Elzabad i fratii säi, oameni incercati, Elihu i Semachia.

Toti acestia sunt coboritori din Obed-Edom, ei i fiji lor i fratii lor, oameni incercati, cu rtivnit la slujbä, de toti saizeci i doi din Obed-Edom. Dar si Meselemia a avut fui i frati, oameni viteji, optsprezece la numär. Si Hosa cel din feciorii lui Merani a avut fui: Simri cel dintâi - &liei nu era intai nascut - i tatäl säu 1-a fiicut cäpetenie, Hilchia al doilea, Tebalia al treilea,

Zaharia al patrulea. Toti fiii i frota lui Rosa au fost treiaprezece 442

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 27 Aceste clase de portan, caca aceste ciipetenii de neammi i de semintii, au avut indatorirea 85. slujeased In templul Domnului.

Cid le clatigaserd din pritzile luate In lupte ai le afierosiserd pentru intretinerea casei Domnului,

fie rfinduiti fie din cei mari, fie din cei

Toate ace,ste lucruri afierosite erau sub mana lui Selomit ai a fratilor lui. Dintre coi coboritori din Ithar, Chenania i fili lui erau cu trebile dinafard ale lui Israil, ca dregdtori i judecdtori. Dintre Hebroniti, Haaabia tfi fratii lui, oameni incercati, o mie ai aapte sute

Pe lângd, tot ce afierosiserd Samuil Vitzdtorul, Saul, feciorul lui Chis, Abner, fiul lui Ner, i Ioab, feciorul lui Teruia.

Si s'au aruncat sorti pentru fiecare poartli i la fiecare familia, ca mici.

Pentru poarta dinspre nistirit au cäzut sortii pe Selemia, iar fiului situ

Zaharia, sfetnic iscusit, i-a ieait la sorti poarta cea dinspre miazii-noapte. Lui Obed-Edom in parte° dinspre miazd-zi, iar pentru feciorii lui cämárile cu merinde.

de ini erau cu clirmuirea lui Israil la opus de Iordan, pentru toate lucrurile

Pentru Hosa - in partes, dinspre opus langd poarta Selechet pe pripor: strajd, una in dreptul alteia. La poarta dinspre rdsärit in fiecare zi ctite aa,se, la miazd-noapte in fiecare zi cate patru, la miazti-zi d.to patru in fiecare zi, iar la ciimitrile cu merinde cate doi. La cliidirea dinspre opus: patru pentru pripor i doi pentru clädire. . 19. Aceasta a fost randuiala portarilor coboritori din fiii lui Core i din fili lui Meran. 20. lar Levita, fra4ii lor din aceiaai

Domnului i pentru slujba regelui. Dintre Hebroniti fiicea parte Ieria, cdpetenia, Hebron4ilor dupii neam ai fa-

milie. In anul al patnizecilea al domniei lui David s'a cercetat i s'au aflat In neamul Ion oameni viteji, in Iazerul din Galaad. Toti laolaltii cu fratii lui eran douti mii i a p te sute de capi de familie

arora le-a incredintat regele David ad fie peste Ruben, peste Gad ai peste jumátate din seraintia lui Manase, pentru once trebi ale lui Dumnezeu ai ale regelui.

semintie se indeletniceau cu privegherea

27.

vistieriei casei lui Dumnezeu ai a vistieriei sfintelor odoare.

Cdpeteniile oltirii, voevozii i ceilalfi

dregdtori ai lui David. lar fiii lui Israil dupá numärul Ion, capi de familie, cltpetenii peste mii

21. Fiji lui Laedan, adicá Gheraonitii coboritori din Laedan Iehielitii eran capi de familie din neamul lui Laedan

peste sute, dregltori de (Ore in slujba

Gheraonitul 22. Feeiorii lui Iehiel, Zetam impreund cu Ioil, frat,ele lui, striijuiau vistieria ca,sei Domnului.

regelui pentru toate trebile fiecd,rei pä.rti de oatire care facea cu rândul in fiecare land, in toate umile anului caci fiecare parte de oatire cuprindea uäzeei i patru de mii de inai eran:

23. Dintre cei din neamul lui Amram, Ithar, Hebron ai Aziel,

In fruntea oatirii

24. Apoi Subael, fiul lui Gheraom, fiul

lui Moise, era striljuitor peste vistierii.

25. lar dintre neamurile lui coboritoare din Eliezer, acesta a avut fin pe Rehabia, iar Rehabia pe Isaia, iar Isaia pe Zicri, iar Zicri a avut fiu pe Selomit.

26. Apoi Se/omit imprewid cu fratii lui erau cu strajuirea tuturor vistieriflor

cu sfinte daruri pe care le afierosiserti David, capa de fani1ii, cipeteniile peste mii peste sute, cdt si capitana oatirii,

fati:U°,

in luna

intaia, era Iabaal, fiul lui Zabdiel, a citrui ceata cuprindea douázeci i patru de mii de inai. El era din neamul lui Peret ai era

cápitan peste cdpeteniile otinii intregi din luna ceo dintái. In fruntea oatirii din luna a doua era Eleazar, fiul lui Dudai Ahohitul, dupd, el era principele Miclot, iar din oastea lui faceau parte doudzeci i patru de mii de insi.

443

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 27

Cpetenia ostirii a treia, din luna a treia, era Benaia, feciorul arhiereului Iehoiada, iar din oast,ea lui fäceau parte douiizeci i patru de mii de insi. Acest Benaia era un viteaz dintre cei treizeci. iar din oastea lui fäceau parte doulizeci i patru de mii de insi. Dupit el venea fiul säu Amizabad.

Al patrulea, pentru luna a patra

era Asad. fiul lui Ioab, iar dupä el venea

fiul sau Zebadia. Din oastea lui faceau parte dougtzeci i patru de mii de insi. Al cincilea, pentru luna a cincea, era clipitanul Samhut Izrahitul, si din oastea lui fáceau parte douiizeci i patru de mii de insi.

Al as el e a , pentru luna a sasea, era

Ira, feciorul lui Iches din Tecoa, si din oastea lui fliceau parte douazeci patru de mii de insi. Al saptelea, pentru luna a saptea,

Din Zebulon era Ismaia, feciorul lui

Obadia; din Neftali era Ierimot, fiul lui Uziel;

Din fiii lui Efraim era Ozeea, fiul lui

Azazia; pentru jumätate din semintia lui Manase era Ioil, fiul lui Pedaia; Pentru cealaltä jumatate a lui Manase afliitoare in Galaad era Ido, fiul

lui Zaharia; din Veniainin era Iassiel, feciorul lui Abner;

Din Dan era Azarel, fiul lui Ie-

roham. Acestia sunt voevozii semintiilor lui Israil. Dar David n'a mai L'out numärätoarea acclora care eran de douäzeci de ani si mai mici, fiindca Domnul fägliduise e& va inmulti pe Israil ca stclele cerului. Ioab, feciorul lui Teruia, incepuse numafatoarea, dar n'a isprävit-o din pricingt, cá, s'a pornit mânia lui Dumnezeu

Al nouälea, pentru luna a noua, era

impotriva lui Israil i numärul n'a fost trecut in cronica regelui David. Peste vistieriile regelui a fost duit Azmavet, fiul lui Adiel, iar peste vistieriile din cämp, din cetáti, din sate din turnuri a fost asezat Iohanan, feciorul lui Uzia. Peste lucrätorii cb,mpului, care lucran pämäntud, era Ezri, fiul lui Chelub.

Veniamin, iar din oastea lui fi-iceau parte

peste pivnitele cu vin din podgorii era

era Hele t din Pelet, din semintia lui Efraim, iar din oastea lui fáceau parte doulizeci i patru de mii de insi. Al optulea, pentru luna a opta, era

Sibecai Husatitul din Zerahiti, iar din oastea lui faceau parte douitzeci i patru de mii de insi.

Abiezer din Anatot, din semintia lui douiizeci i patru de mii de insi.

Al zecelea, pentru luna a zecea, era Mahrai din Netofa, unul dintre Zerahiti, i oastea lui cuprindea doudzeci patru de mii de insi. Al unsprezecelea, pentru luna a unsprezecea, era Benaia din Piraton, din fiii lui Efraim, iar din oastea lui fáceau parte douiizecimsi patru de mii de insi.

Al doisprezecelea, pentru luna a douäsprezecea, era Heldai din Netofa, din neamul lui Otniel, iar in oastea lui se aflau doulizeci i patru de mii de insi. lar in fruntea semintiilor lui Israil eran ränduiti: dintre Rubeniti era voevod Eliezer, feciorul lui Zicri ; din semintia

lui Simeon, era Sefatia, fiul lui Maaca; Din Levi, Hasabia, fiul lui Chemuel ; din neamul lui Aaron era Tadoc; Din luda era Eliab, unid din fratii lui David; din Isahar era Omri, feciorul lui Micael;

Peste podgoiii era Simei din Rama;

Zabdi Sifmitul. Peste livezile de máslini si de smochini din Sefela era Baalhanan din Gheder ; peste camáxile cu untdelemn era loas.

Peste vitele mari care pfisunau in Saren era Sitrai din Saron ; peste vitele din vâi era Safat, feciorul lui Adlai. Peste camilo era randuit Obil Ismailiteanul ; peste asine era Iehdeia

din Meronat;

Peste vitele märunte, era Iaziz

Hagritul. Aeestia erau chivernisitorii peste mosiile regelui David.

Ionatan, unchiul lui David, era

sfetnic iscusit i scriitor. Iehiel, fiul lui Hachemoni, se indeletnicea cu cresterea fiilor regelui. Ahitofel era sfetnicul regelui, Husai Arheianul era prietenul regelui. Dupit Ahitofe/ veneau Iehoiada, fiul lui Benaia, Abiatar. i Ioab era generalul ostirii regesti.

444 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 28

jesti din toatá mima i cu rãvnä in suflet, cáci Doinnul cerceteazä toate inimile

28,

Cele din ?arma hoteieiri ale lui David pentra zidirea templului Atunci a adunat David la Ierusalim pe toti voevozii, voevozii semintiilor capitana ostilor care slujeau regelui, cipeteniile peste mii si peste sute, pe chipe feeiorii vernisitorii mosiilor regale, lui i-a asezat capetenii, apoi pe ingrijitorii lui, ostirea sa viteazá, precum si pe

patrunde taina cugetelor. Daca 11 vei cauta, il vei gasi, iar daca te vei räzleti de el, te va lepäda in veao. Si. acum ia aminte ! Fiindca Domnul te-a ales ca sa-i zidesti lui casa, care e porneste va fi templul lui, fli cu la lucra! » Apoi David i-a dat fiului san So-

lomon planul pridvorului, al clädirilor

once om de ispravi.

templului, al vistieriilor, al camarilor din

Si s'a sculat regele David in picioare

catul de sus, al camarilor dinlauntru al incaperii pentru chivotul legii;

si a gräit: Ascultati-mk fratii mei, norodul meu! Am avut in inima mea sa zidesc cas5, de odihnä pentru chivotul legamantului i asternut al picioarelor

Dumnezeului nostru si am fäcut pregitiri pentru zidire Dar Dumnezeu mi-a spus: «Sii nu zidesti templu inchinat numelui meu, caci tu esti om razboinic i värsator de singe s. Si m'a ales Doinnul Dumnezeul lui

Planul pentru tot ce avea in minte:

al curtilor templului Doinnului, al tuturor cladirilor inconjuditoare, al vistie-

riilor templului Domnului si al vistieriilor odoarelor afierosite ; Planul clädirii pentru clasele preotilor sí ale levitilor s't pentru toate slujbele din templul Donumlui, cum i incaperi

pentru toate odoarele de trebuinti la slujbi in templul Domnului.

Israil pe mine din intreaga familie a

Apoi i-a dat chipuri pentru odoare/e

tatälui meu ca sii fiu rege peste Israil deaclici pe luda 1-a ales voevod, pururi, si din neamul lui luda este familia tatalui

de aur, cu insemnarea greutatii de aur

pentru toate odoarele fiedirei slujbe ; chipuri pentru odoarele de argint, cu insemnarea greutätii pentru toate odoarele trebuitoare fiecärui slujbe ;

meu, i dintre feciorii tatälui meu intru intru mine a binevoit, ca sá, ma faca rege peste tot Israilul ; lar din toti feciorii mei ea:0i multi

I-a dat aur cantárit pentru candelabrele de aur cu ale lor candele de aur, dupit greutatea fiedirui candelabru si a candelelor lui, tot asa, argint cän-

feciori mi-a däruit mie Domnul el a ales pe Solomon, fiul meu, ea si sadä pe scaunul imparatiei Domnului, peste

tárit pentru candelabrele de argint, dupä

Israil,

i mi-a zis: «Fiul tau, Solomon, el imi va zidi templul meu i curtile mele, fandca pe el 1-am ales fin, iar eu ii voi fi lui parinte,

greutatea fiecärui candelabru si dupa intrebuintarea lui;

Si-i voi intari impäritia lui in veac de veac, daca va tale cu tiirie la

I-a dat aur cintarit pentru me-

sale painilor punerii inainte, pentru fiecare masa, asijderea i argmt pentru

mesele cele de argint. Apoi, aur i argint pentru fauritul furculitelor, al ibricelor, al cupelor de

poruncile mele si la indreptärile mele ca pina in ziva de azi ».

Si acum in ochii intregului Israil, ai intregii obsta a Domnului i in auzul Dumnezeului nostru va indemn: Paziti nazuiti spre poruncile Domnului Dumnezeului vostru, ea di stapaniti aceasta

aur curat, al paharelor de aur, dupä, greu-

de Dumnezeul parintilor tia i si-i slu-

tului Domnului.

i deapururi s'o läsati mostenire copiilor vostri de duplo, voi. lar tu, Solomoane, fiul meu, s'a stii

tara minoasi

445

tatea fiecärui pahar, si al paharelor de argint, dupä, greutatea fiecarui pahar, Pentru fauritul altarului tämäderii,

aur lämurit dupli greutatea lui; pentru fáuritul carului lui Dumnezeu, al heruvimilor de aur, care stäteau cu aripile intinse i acopereau chivotul legamin-

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 29

aPentru toate acestea,zis-a David, pentru toatit intoemirea i indeplinirea planului, Domnul m'a insuflat printr'o scrisoare de la mina sa *.

Si David a mai spus lui Solomon, fiul situ: eFil tare FA birbiitos i porneete

la lucru! Nu te teme i nu te infiora, deoarece Domnul Dumnezeu, Dumnezeul meu este cu tine. El nu te va lisa i nici

nu te va piriisi pin& nu se va sarei lucrul zidirii templului Domnului. Iat i clasele de preoVi ei de 1ey-4i

pentru once slujbit in templul lui Dumnezeu, iar pentru once treab i pentru orice lucrare al la indemâni tot felul de oameni incereaVi i iscusiVi, aeijderea o cipeteniile o poporul pentru indeplinirea tuturor poruncilor tale ! 29.

Solomon, urmaful lui David; rug'dciunea

lui David fi wartea lui.

Atunci David a mai gait citre toatit obetia: a Solomon, fiul meu, pe care l-a

ales Domnul, este tinir in fragedi lar lucrarea este märeati, f3.1

nu pentru om se face palatul acesta, ci pentru Domnul Dumnezeu.

Pentru aceasta m'am striduit din toate puterile mele sit pregitesc pentru templul Domnului aur pentru lucrurile

de aur, argint pentru cele de argint,

aramg pentru cele de arami, fier pentru cele de fier, lemn pentru cele de lemn,

pietre de onix o de incadrat, pietre de

impodobit i pietre de felurite colori, tot felul de pietre nestimate i multi marmorit

Ba mai mult! In bucuria mea pen-

tru templul Domnului, tot ce am, aur argint, Il diruiesc templului Domnului,

In afari de tot ceea ce am pregitit pentru templu: Trei mii de talanVi de aur, aur de Ofir, eapto mii de talanti de argint curat pentru imbricarea pereVilor templului,

Atunci au adus prinoase de bun& voie capii de familii, voevozii seminViilor

lui Israil, apeteniile peste mii ei peste sute ei dipeteniile in slujba regelui.

Ei däruiri, pentru zidirea templului Domnului, cinci mil de talanVi i zece mii de darici, zece mii de talanVi de argint i optsprezece mii de talanti de aramet, ei o suti de mii de talanti de fier. Si cine a avut pietre scumpe, le-a dgruit vistieriei temphilui Domnului, sub mina lui Iehiel Ghereonitul.

Si s'a bucurat norodul de prinoa-

sele lor cele de bung voie, cäci däruiserii

Domnului cu inimi bung aeijderea

f0.1

regele David s'a bucurat cu bucurie mare.

Atunci a binecuvintat David pe

Domnul in ochii a toati, obetia i a zis : Binecuvitntat si fa tu, Doamne, Damnezeul stribunului nostru Israil, din veac ping in veac ! A ta, Doamne, este slava, puterea podoaba, strilucirea i mitreVia, ctici

tot ceea ce este in cer ei pe pimint al

tau este! A ta este impiefiVia, Doamne, care se ridici mindri deasupra tuturor ! BogiVia i cinstea, de la tine vin,

tu eeti stapinitor a tonto, in mina ta

este puterea i tärin, in mina ta e sit faci pe orieicine mare ei puternic. Si acum, Dumnezeul nostru, noi te liudim i preaslivim slävitul Vim nume,

Cáci cine aunt eu i cine este poporul meu, ci am avut atita putero ca si, aducem de bung, voie prinoase ca aceste,a?

Dar de la tine este totul FA din mina ta Vi-am dat Vie prinos !

Gad streini suntem inaintea ta pribegi ca toVi párinii noetri, ea umbra

Bunt zilele noastre pe pimint

i fad),

de nidejde. Doamne Dumnezeul nostru! Toate aceste bogiVii, pe care noi le-am pregitit ca sä.4i zidim templu intru numele tau

cel dint, sunt din mina ta ei ale tale sunt.

luerurile cele de aur, de argint pentru

Stiu, Dumnezeul mea, cá tu cercetezi mima i Vi-e drag de neprihinirea, ei.

lucruri de mini de meter. Si cine mai

voie Vi le-am dat, i mi uit acum cu bucurie cá norodul titu de aici de bun&

Si pentru cumpitrarea de aur pentru

lucrurile cele de argint ei de tot felul de vrea de bun& voie

umple estázi mil,-

na de prinoase pentru Domnul ? *

Toate acestea cu gaud curat de bung voie iVi face dartui I

446 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 1 Doamne Dumnezeul parintilor no-

i-a mers bine si tot Israilul a ascultat de el.

stri, al lui Avraam, al lui Isaac si al lui Israil, pastreaza aceastit rávna de cugetare deapururi in mima poporului tau, indrepteaza inirna lui catre tine. Fiului meu Solomon daruieste-i

*i toti principii, toti vítejii, asij-

derea i totii fili regelui David si-au dat

mana sub regele Solomon.

i Domnul a preamarit pe So-

inima intreaga, ca ea pazeascii portmcile tale, descoperirile tale i legile tale, sa le facä, pe toate i s zideasca templul pen-

lomon in ochii a tot Israilul i 1-a invrednicit de falnica doamie, precum nu

mai fuses° nici unul din toti regii de

tru care ea am facut pregatiri.* Dupa aceasta a poruncit David la toata obstia: Prosliiviti pe Domnul Dumnezeul vostru! toot& obstia a

dinaintea lui in Israil. David, fiul lui Iesei, a fost rege peste tot Israilul, i a domnit peste Israil patruzeci de am: in Hebron a domnit sapte ani, iar in Ierusalim treizeci i trei.

Apoi a doua zi de dimineata au adus jertfit Domnului precum si arded

sail' de zile, de bogatie si de slava, iar In locul lui s'a suit pe trou fiul sau So-

proslavit pe Domnul Dumnezeul parintilor lor i s'au plecat i s'au inchinat Domnului i regelui.

i a murit la adanci batranete,

de tot: o mie de vitei, o mie de berbeci, o mie de miei impreung, cu jertfele Ion de turnare, precum i jertfe multe pen-

lomon.

tru tot Israilul. i in ziva aceea au mancat i au

Istoria domniei regelui Solomon, de la inceput i pang, la sfarsit, hail, se and, scrisa in istoria lui Samuil Vazatorul, si in aceea a lui Natan Proorocul 0 a lui Gad Wizatorul, Impreuna cu toatii domnia lui, cu faptele lui vitejesti i cu intamplitrile vrednice de adus aminte, care au trecut peste el, peste Israil si peste toate

baut inaintea Domnului cu bucurie mare

si 1-au facut rege pe Solomon, fiul lui David, 0 I-au 11118 stäpanitor, iar pe 'redo° arhiereu. i Solomon s'a suit pe tronul Domnului ca rege In locul tatalui sau David

pamantului.

CARTEA A DOUA A CRONICILOR 1.

Ci

lui

Dumnezeu

11

locul pe care i-1 pregatise David in Ierusalim, unde ii intinsese i cortul. Tot acolo, in fats, locasului Domnului, se afla i jertfelnicul col de aroma, fácut de Betaleel, fiul luí Uri, fial luí Hur, pe care Solomon imprenna cu toata

dt1 intelepciune, bogqie 9i slavd. i Solomon, fiul lui David, si-a intärit dorania sa i Domnul Dumnezeul sat' a fost cu el si 1-a proslavit.

obstia 1'1 cercetau.

Atunci Solomon a poruncit la tot Israilul, voevozilor peste mii i peste sute, judecatorilor i tuturor principilor

Deci Solomon a adus jertfa pe jertfel-

nicul eel de anima, care se afla in fata cortului descoperirii, precum si o mie de arded de tot.

din Israil, capilor de familii, sa se adune, i

chivotul

adusese David din Chiriat-Iearim in

Domnia lui Solomon. Rugticiunea lui Solomon pe inalimea Ghibeonului: el c,ere de la Dumnezeu infelepciune. Dumnezeu

Solomon impreuna cu toata insotea a pornit spre

Chiar in noaptea aceea Domnul tea aratat lui Solomon si i-a zis: e Cere ce dau! Dar Solomon i-a raispuns Domnului: i Tu ti-ai aratat fate,' de David,

obstia care Il

inaltimea Ghibeonului, flindca acolo se afla cortul deseoperidi lui Dumnezeu pe care V fácuse Moisi, robu/ lui Dumnezeu, in pustie. 447

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 2

tatäl meu, induritrile cele mari i m'ai fäcut rege in locul lui,

2.

fitgliduinta &cut& lui David, pärintele

Invoiala lui Soloman cu Hiram, regele Tirului, ca aducit lemn de cedru

tului!

Pentru acea,sta Solomon a status saptezeci de mii de salahori si opt-

Fie ca acum sä se

adevereaseä.

meu, fiindeit m'ai pus rege peste un popor numeros ca pulberea pannfin-

deci intelepciune si agerime, ca sit pot domni peste acest popor,

ciici cine ar putea altfel judeca tweet popor mare al tau? s Atunci Dumnezeu i-a zis lui Solomon: « Fiinda ai piistrat in mima ta acest lucru i n'ai cerut bogäie, avere si =hire i nici sufletul vräjmasilor niel viatä lung& n'ai cenit, ci numai intelepciune i agerime, ca sä judeci

din Liban pentru cicidirea templului.

zeci de mii de titietozi de piatrit In munte,

iar peste ei a pus troj mii çi sase sute de vatafi. Si a trimis Solomon vorbä lui Hiram, regele Tirului: « Te-ai tinut de cuvânt i ai trimis lui David, pärintele

inca, cedri din care vi-a fäcut palat de locuit. Iatä,

c5,

i

eu vreau sä

clitdesc

rege,

templu intru numele Domnului Dumnezeului mea si sit i-1 inehin, ea sit aduc inaintea lui tämitie cu bun miros,

Iatií, iti dau Intelepciune si agerime, iar pe deasupra bogätie, comori, mäzire fi voi därui, precum n'a avut i nu va mai avea nici unul din regii care au fost inaintea ta i vor mai

tot In fiecare dimineatä i searii, In Sambete, la lunile noi i la praznicile Doranului Dumnezeului nostru, ränduíala

poporul meu peste care te-am gout

fi dupit tine ».

Dap& aceasta s'a intors So/omon de pe inältimea unde adusese jertfä In Ghibeon, din fata cortului deseoperirii, la Ierusalim si a inceput sä, domneascd peste Israil. Si Solomon si-a

adus care de

i ctiliireti: o mie patru sute de care si dotiiisprezece mü de caliireti, si i-a asezat in cetätile pentru carele de räzboi, precum i in preajma regerEtzboi

lui in Ierusalim.

Si regele a adus aur i argint In Ierusalim de erau ea pietrele, i cedrii erau asa de multi ea smochinii shlbateci din ses. Cumparlitura

de

cal

se fk'cea

pentru Solomon din Mutri si din Coa. Negutäterii regelui Ii luau pe pret bun

din Coa.

Asa cä aduceau din Mutri un car de räzboi cu pret de sase sute de sicli, iar un cal cu o sutä. cincizeci. Tot prin mijlocirea lor veneau cai si care si pentru regii Hetitilor i ai Sirienilor.

Si Solomon s'a hotiirftt

precum

templa in numele Domnului

i palat impárätesc.

448

ta pun deapururi in fata lui pädnile punerii inainte i sä-i aduc arderi de

aceasta este deapururi In Israil.

Si templul acesta pe care vreau

sii-1 zidesc este mare, fiindch i Dumnezeul nostru este mai mare deekt toti dumnezeii.

Cine ar fi In stare care zideascii, lui templa, cand cerurile i cerurile cerurilor nu-1 pot cuprinde ? i cine aunt

eu oare 86;4 chides° lui templu dealt numai ca ta aduc tämâie inaintea lui. Si acum trimite-mi un meter iscusit in lucriíri de aun, de argint, de aram5,, de fier, de porfia rosie, si violet5 priceput i in mestesugul seulpturii, care sit luereze impreuni cu mesterii poporului mea din luda i din Ierusalim, pe care i-a pregätit pärintele meu David. Trimite-mi din Liban lemn de ce-

dru, de chiparos si de molift, cäci stiu cg, robii täi se pricep la täiatul copa-

cilor In Liban EA iatä cd i robii mei vor lucra laolaltit cu robii tiii, Ca pregiteaseä lemn mult, fiindcit templul pe care eu am de gänd zidesc este mare si minunat. Iatä c5, i pentru täietorii de lemn, robii tái, dau hran5,: donitzeci de mii de cori de grau, douil'zeci de mii de cori

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 3

tatalui san David, in locul pe care pregatise, pe aria lui Ornan Iebuseul. Si a inceput el zidirea in luna a

de orz, douazeci de mii de bati de vin

douizeci de mii de bati de untdelemn. Atunci Hiram, regele Tirului, i-a

raspuns asa, printeo scrisoare pe care

i-a trimis-o lui Solomon: e Din dragoste pentru poporul 13611, Domnul te-a pus rege peste el !

Si i-a mai spus Hiram:

cc Bine-

cuvantat sä fie Domnul Dumnezeul lui Israil care a facut cerul i pámantul, cel ce a dat Iui David un fiu intelept, priceput i ager, ca s'a zideascii, templu pentru Domnul i luii palat impar& tesc.

Acum iti trimit un meter iscusit

incercat, pe Hiram-Abi, Feciorul unei femei din fiicele lui Dan o al cárui tata a fost din Tir, meter In lucrul aurului, al argintului, al fierului, al pietrelor pretioase si al lemnului, al porfirei rosii i violete, al visonului si al porfirei viinii, meter in tot felul de sculpturi i destoinic s'a faca once plan care i se va cere, In intelegere cu mesterii tal i cu mesterii domnului meu David, parintele tau. Dar gris:mi, orzul, untdelemnul EA

vinul pe care domnul meu 1-a fagliduit, sa-1 trimitä robilor sal!

i noi vom tala lemn din Liban In masura trebuintii tale si-1 vom indruma la tine cu plutele pe more pana la Iafa, de unde tu 11 vei indrepta la Ierusalim. i

strainii

Solomon a adunat pe toti

din

rara lui Israil,

dupä

numaratoarea pe care o acuse David,

parintele sau, eA a gasit o sutä cincizeci trei de mii i sase sute, Pe acestia i-a impartit: saptezeci de mii de salahori, optzeci de mii de tale-

tori de piatril in munte i trei

sase sute do vatafi care sä sileasca norodul la lucru.

doua din anul al patrulea al domniei lui.

Iatä i marimea temeliei pentru zidirea templului lui Dumnezeu: lungimea de saizeei de coi dupa, m'asura veche latimea de douazeei de coi. Pridvorul

din fata

Sfint,ei tem-

plului era lung de douazeci de coi, pe masura latimii templului, i zece coti de larg, i ináltimea era de o sutil douazeci de coti, iar pe dinkuntru era imbrácat cu aur curat.

i a captusit Sfanta cu lemn de chiparos si a imbracat-o cu aur curat si a sculptat palmieri 15.1 lantulete.

i ca sá, impodobeasca Sfanta, a imbracat-o en pietre pretioase i cu aur, aun de Parvaim; A imbracat apoi peretii, grinzile,

pragurile i usile cu aur, iar pe pereti

a sculptat heruvimi. Apoi a facut Sfânta Sfintelor. Lungimea ei se potrivea cu largimea templului: dousazeci de coti, iar lárgimea ei

era tot de douazeci de coti, si a captusit-o cu aur curat, pret de sase sute de ta/anti.

Cuiele de aur singure atitrnau cincizeci de sicli. Dar i camarile de la caturi le-a imbracat cu aun.

In Sfanta Sfintelor a facut doi

heruvimi sculptati pe care i-a imbramat cu aur. Aripile heruvimilor la un loe erau

lungi de douazeci de coi. Aripa celui dintai, lungit de cinci coti, ajungea la peretele templului, i aripa cealalta de cinci coti se atingea de aripa heruvirnului al doilea. Aripa celui de al doilea, lungli de cinci coti, ajungea la peretele templului,

aripa cealalta a lui, lungá de einci coi, se atingea de aripa, heruvimului

3.

Inceputul zidirii templului. Zestrea templului: columnele de arma' numite lachin Boaz.

1. Si Solomon a inceput zidirea templului Domnului in Ierusalim, pe muntele Mona, unde Dumnezeu i s'a arätat

Aripile ace,stor heruvimi asa in-

tinse erau de douazeci de coi. Heruvimii stateau in picioare cu fetele intoarse spre Sfanta.

Apoi a &cut perdeaua de porfirá violeta, rosie, visinie si de vison, si pe ea a cusut chipuri de heruvimi.

449

www.dacoromanica.ro

29

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 4

Si a fäcut zece mese pe care le-a

lar pentru fata templului a racut doll& columne lungi de treizeci

i

pus in Sfanta,

cinci

cinci de-a-dreapta

cinci de-a-stanga, precum si o sutii de cupe de aur.

de coi, avand fiecare, la varf un ca-

piteliu de cinci coti. Si a mai fiicut llintulete ca de pus la gat pi le-a atarnat pe capiteliul coloanelor, si o sutä, de rodii pe care le-a insirat pe läntulete. Apoi a asezat columnele in fat.% templului una de-a-dreapta, si alta de-astfinga si a numit-o pe ceo din dreapta Iachin, si pe ceo din stánga Boaz.

Apoi a fäcut curtea preotilor curtea cea mare, care avea porti, iar can aturile lor erau imbracate cu aroma. Si a asezat marea in partea

dreaptä, a templului intre miazazi.

Hiram a mai fiicut oale, lopeti

ibrice de stropit. Si asa a isprävit Hiram de fäcut tot lucrul pe care Il avea

de fiicut regelui Solomon in templul lui

4.

Dumnezeu:

Cele doua columne impreung cu cununa capiteliurilor de pe varful celor dou5, columne, cele doll& randuri de

Cealaltä ze-slre a templului: jertfelnicul de amnia% marea de aramd, cele rece

spaitori, cele zece mece ale pliinilor punerii inainte. Celekate odoare.

horbotà,'

Patru sute de rodii pentru cele doug randmi de horbotä, cate clouá

lung de douäzeci de coti, larg de cloud,zeci de coti i inalt de douitzeci de coti.

randuri de fiecare horbotti, ca s5, acopere cele douä cununi do pe columne,

Si a mai fäcut marea de arama

turnatä, rotunda de jur-imprejur, diametrul ei era de la o margine pan& la

Apoi zece cazane asezate pe carucioare cu patru roate. Marea impreunä eu cei doispre-

cealaltä zece coti, inaltä de zece coti, iar rotundul ei era lung cat o funie de

treizeci de coti. Pe dedesubtul marginii, inconjurau marea de jur-imprejur chipuri de bostänei, cate zece de fiecare cot, asezati pe doua randuri i turnati dintr'o bucata cu ea. Ea se rezema pe doisprezece boi: trei tutor* spre miazit-noapte, trei spre asfintit, trei spre miaza-zi i trei spre riísitrit. Marea era deasupra lor, iar spatele lor erau inläuntru sub mare. Grosimea ei era cat un lat de man5 marginea ei era räsfrantli ca marginea

unei cupe, ca a unei flori de crin,

care acopereau cununa capi-

teliurilor de pe varful columnelor,

i a fácut jertfelnicul de antra&

si

inteinsa puteau sâ incap5, trei mii de bati.

A mai facut zece cazane pe cdrucioare cu patru roate pe care le-a asezat cinci de-a-dreapta i cinci de-a-stanga, ca sä se spele in ele arderile de tot care se aduceau. Marea era pentru spälatul

zece boi de sub ea, Oalele, lopetile i furculitele. Hi-

ram Abi a fácut toat,e odoarele poruncite de regele Solomon pentru templul Domnului din anima lustruitä. Regele a dat porunc5, sä le toarne

in tipare de lut, facute in voleo lordanului, intre Sucot i Tereda. Si Solomon a facut toate aceste odoare in numar foarte mare, fiindc5,

nimeni nu mai cäuta la greutatea aramei. Si a fä.cut Solomon toate odoarele

din templul lui Dumnezeu, jertfelnicul cel de aur i mesele páinilor punerii inainte; Candelabrele cu candelele lor de aur curat, care s5, ardä dup.& randuialä In fata Sfintei Sfintelor; Florile, candelele i mucarile de

aur, de aur foarte curat;

Cutitele, ibricele de stropit jert-

preotilor.

fele, cestile i catuile de aur curat, usile

Si a mai fricut zece candelabre de aur, dup.& chipul hotärit pentru ele, pe

dinlituntru ale templului cu canaturile lor de aur la intrarea in Sfanta Sfintelor,

dreapta

In Sfanta

care le-a asezat in Sfanta cinci i cinci de-a-stanga.

450

precum

i

www.dacoromanica.ro

usile de aur de la intrarea

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 5, 6 5.

Solomon pune in vistieria templului odoarele ddruite de pdrintele sdu David. Ase-

i toti levitii cantareti, Asaf, Heman i Iedutun, fiii lor i fratii lor,

inveanattntati in vison, stateau la ritjertfelnic

zarea chivotului in Slanta S fintelor, sub aripile heruvimilor. Ardtarea slavei Damnului.

sä.rit de

i dupit ce s'a ispriivit tot lucrul pe care Solomon avusese sä-1 faca in

Indatä ce trambitaaii FA cantaretii, uniti inteun singur glas Si pros-

templu Domnului, Solomon a adus lucrurile afierosite de David, parintele sau:

argintul, aurul i toate odoarele, i le-a facut dar vistieriei templului.

Atunci a adunat Solomon pe toti

batrânii lui Israil si pe toate capeteniile semintiilor, pe voevozii neamurilor lui Israil, la Ierusalim, ca EA, mute chivotul legamântului Domnului din cetatea lui David, adicti din Sion. i s'a strâns la rege tot Israilul, la praznic, in luna a aaptea.

Atunci au venit toti bitranii lui Israil, iar levitii au iidicat chivotul,

i au adus chivotul i cortul descoperirii i toate sfintele odoare din cort. Pe acestea le-au adus preotii levitii.

Regele Solomon impreunä cu toatä

obatia lui Israil pe care o poftise la el au stat inaintea chivotului ai au adus jertfe de vite mari ai mici, care nici nu se puteau numara, nici tine la socotealii. i preotii au adus chivotul legamantului Domnului la locul säu, in Santa Sfintelor, sub aripile heruvimi-

lor.

heruvimii tineau aripile intinse In locul unde era chivotul i acopereau chivotul i parghiile lui pe deasupra. i parghiile erau aaa de lungi, incát capetele lor se putean vedea din Sfânta,

care era in fata Sfintei Sfintelor, iar

de °Ara nu se puteau zäri. i au ramas acolo pan& in ziva de azi. i in chivot se aflau numai tablele legii pe care Moise le-a pus in muntele Horebului, cand Dumnezeu a ficut legämânt cu fiii lui Israil, la ieairea lor din Egipt. i cand au ieait preotii din Sffintacáci toti preotii care se aflau acolo se sfintisera, far& sit se mai ja seama de rindul clasei fiecaruia,

chitare

cu

chimvale, cu

i cu harfe, insotiti de o sutä

douiizeci de preoti care suflau din tram-

bite,

láveasch pe Domnul multumeascä, incepurá sti sune din trâmbiti i din chim-

vale ai dintr'alte instrumente muzicale si ea laude pe Domnul: Caci este bun In veac tine mila lui ! o, templul s'a umplut de nourul slavei Domnului. i

preotii nu mai putean

caute de slujb5, din pricina nourului, fiindc5, slava Domnului umplea templul lui Dumnezeu. 6.

Slintirea templului. Rugdciunea lui Solomon cdtre Dumnezeu, ca sd asculte cererea oricui se va ruga in templul zidit inchinat numelui sdu. Atunci a graft Solomon: Domnul a zis ea, vrea sit siilaaluiasc5, in intuneric !

Dar eu ti-am zidit tie loca a unde ea saláslueati in veci !

loc

Apoi regele s'a intors cu fata ai a binecuvântat toata obatia lui Israil told& obatia statea in picioare, j a zis: Binecuvântat sa fie

Donuaul Dumnezeul lui Israil care a

grait cu gura sa catre David, párintele meu, iar cu mitinile a implinit fagiiduinta sa ai a zis: « Din ziva de cand am scos pe po-

porul meu din tara Egiptului, n'am ales nici o cetate din toate semintiile lui Israil ca sá zidesc templu inchinat numelui meu, i nici n'am ales pe nimeni sä fie stiipanitor peste poporul meu Israil, Ci am ales Ierusa1imul in care sä

salialuiasca numele meu ai pe David

1-am ales 8á fie ciirmuitor al poporului meu Lsrail s.

Dar fiindca David Iii pusese de gánd ea zideasca un templu inchinat numelui Israil,

Domnului

Dumnezeului

lui

451

www.dacoromanica.ro

29°

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 6

garea lui de veselie i rugaciunea ca care robul tau se roaga inaintea ta I Fie dar ochii tai deschisi &titre templul acesta zi i noapte, catre local

Zis-a Domnul catre David, päaintele mea: o Fiinda ai avut de gaud sä zidesti templu inchinat numelui meu,

bine ai fäcut ca 1-ai pästrat in inima ta. Dar nu tu Imi vei zidi mie templu, ci fiul tau care va iesi din coapsele tale, el Imi va zidi templa inchinat numelui

despre care ai zis ca-ti vei pune inteinsul

numele tau, ca sa asculti rugliciunea

cu care se roaga robul tau in local

mea. »

acesta.

Si Domnul a adeverit cuvantul pe care il fagaduise i m'am ridicat eu

Asculta ruga cea fierbinte a robului tau si a poporului tau Israil, care se va ruga in local acesta! i ascuita din local sälasluirii tale, din ceruri, ja aminte i iarta! Daca va pacatui cineva impotriva aproapelui säu si-1 va face sä se jure eu jurämänt i va veni inaintea jertfelnicului tau in templul acesta, Ascultä din ceruri i judeca pe Osandeste pe cel vinovat robii fapta lui sä cadá in capul lui, i Titspläteste celui drept chip& dreptatea lui.

In locul tatalui meu David si m'ara suit pe tronul lui Israil, precum i-a filgaduit Domnul, i eu am zidit templul inchinat Domnului Dumnezeului lui Israil. Acolo am pus chivotul In care se aflä legamantul pe care Domnul I-a Incheiat cu fiii lui Israil. Apoi a stat In fata jertfelnicului Domnului, inaintea intregii adunari a lui Israil, si intins mainile sale, Caci Solomon isi Meuse un podiu de anima, pe care 11 avezase in mijlocal curtii, lung de cinci coi, lat de cinci i inalt de trei. Si s'a suit pe el ingenunchind inaintea intregii obstii a lui Israil, si a 'lilting mainile la cer, Si a zis: o Doamne Dumnezeul lui Israil, nu este Dumnezeu ca tine In cer si pe pamant, cel ce tii legamantul i in-

Si cand poporul tau Israil va fi infrant de vrajmas, fiindca a pacatuit

inaintea ta, i dacá se va cai si va lauda numele tau, dacá se va ruga tie si se va cuceri inaintea ta, in templul acesta,

durarile pentru servii tai, care umblä fnaintea ta din twilit inima!

Ascultä din ceruri i iartit, pacatul poporului tau Israil i intoarce-1 in pamit,ntul pe care 1-ai dat lui i parintilor lui.

David, parintele meu, fagaduinta, i ceea

va fi ploaie din pricinä cá au päcatuit

Când se vor inchide cerurile si nu

Tu ai tinut fatä de servul tau

si se vor ruga in local acesta i vor läuda numele tau si se vor cai de pacatul lor fiindca i-ai umilit, Ascultii-i din ceruri i iarti pa-

ce i-ai gräit ca gura ta, ai implinit cu mama ta, in ziva aceasta de astäzi. Si acum, Doamne Dumnezeu/ /ui Israil, tine fat& de robul tau David ceea ce i-ai grait lui: o Nu va lipsi din tine inaintea mea urmas care sä sada pe tronul lui Israil, dad, feciorii täi vor

catul robilor tai

si al poporului tau Israil, arata-le calea cea bun& pe care sa meargä, i da ploaie pamantului tau

umbla in calea lor i in legea mea, precum

pe care 1-ai dat mostenire poporului tau.

Si acum, Doamne Duranezeul meu,

tara, ciumä, rugina sau ingalbenirea granelor, cete de la.custe sau ganganii,

De se va intampla foamete in

ai umblat si tu inaintea mea

implineascii-se fagaduinta ta pe care ai

grait-o dare servul tau David.

Adevarat este oare ca Dumnezeu

locueste cu oamenii pe pamant? Dar iatá ca cerurile i cerurile cermilor nu

pot sa4 cuprindä, cu atat mai värtos templul acesta pe care 1-am zidit.

Intoarce-te deci spre cererea robu-

lui tau i spre ruga lui fierbint,e, Doam-

ne Dumnezeul mea, ea sá auzi stri-

sau dusmanul va impresura norodul In tara, sau la una din portile lui, de va fi bittaie de la Duranezeu sau molima,

Once rugaciune, orice suspin din inimä al fiecarui om si al intregului tau popor Israil, care JO va recunoaste taia i obida i va intinde mâinile sale Inspre templul acesta,

452

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 7 Ascultä-le din ceruri, din locul salasluirii tale, si iarta i rasplateste fie-

citruia dupit fapta lui, caci tu cunosti mima i numai tu singur patrunzi cugetul oamenilor,

Ca di se teama de tine si sa, umble

in calle tale In toate zilele cat vor mai vietui pe pamantul pe care .1-ai dat parinVilor nostri. Chiar i strainul care nu este din

Si acum, scoala-te, Doamne Dumnezeule, si vino la locul odihnei tale, tu chivotul puterii tale ! PreoVii tai, Doamne Dumnezeule, sá, se imbrace intru mantuire i cuviosii tia s'a se bucure de fericire ! Doamne Dumnezeule, nu intoarce fata ta de la unsul tau! Adu-Vi entinte de indurarile daruite robului tau David !

norodul tau, cfind va veni din Vara de-

partatä fiindcit a auzit de numele tau cel mare, de mAna ta cea puternicä

de braVul tau cel intins, si va intra i se

va ruga in templul acesta,

Ascultä-1 din ceruri, din locul salasluirii tale si da ceea ce strilinul cere de /a tine, ca toate popoarele pamantului sä. stie de numele tau si sâ te cinsteasca pe tine, ca si. pe poporul tau Israil, i sa stie ca numelui tau este inchinat templul acesta pe care eu 1-am zidit.

Când poporul tau va porni la

lupa impotriva vrajmasilor sai pe drumul pe care il vei mana si. se va ruga Vie,

7.

Focul pogorit din cer mistuefte jertfele. Slava lui Dumnezeu uniple templul. Praznicul sfinfirii a finut fapte zile. Odovania praznicului. Cand a ispravit Solomon ruga-

ciunea, foc s'a coborit din cer si a mistuit arderea de tot i jertfele, in vreme ce slava lui Dumnezeu umplea templul,

lar preoVii nu puteau sa intre In templu, fiindea slava lui Dumnezeu umpl use.

Si toVi fiii lui Israil care au viizut pogorirea focului din cer si slava Dom-

cu fato, intoarsâ catre cetatea aceasta pe care ai ales-o si catre templul acesta pe care 1-ai zidit pentru numele tau, Ascultä din ceruri ruga lor

nului in templu au cazut cu faVa la

Uand ei vor pacatui finpotriva,

atunci jertfe Domnului, i anume: doultzeci i doua de mii de boj ea jertfii, de pace si. o alta doultzeci de raii de vite raici. Astfel regele poporul au savarsit sfinVires templului lui Dumnezeu. PreoVii savarseau slujbele lor, iar leviVii, cuinstrumentele muzicale pe care le facuse regele David, litudau pe Domnul: « Ca in veac Vine mila lui s, asa cum David il proslavea prin mAna lor; preoVii sunau din trambita in fata lor, iar Israilul Badea la slujba.

rugaciunea lor din inima i fa-le dreptate !

ta, fiindeifi nu este om care sa nu paca-

tuiasca si te vei intitrata impotriva lor vor duce robi in Vara departata sau apropiata,

Si se vor fntoarce in mima lor se vor cal i fierbinte se vor ruga Vie In Vara robiei lor i vor zice : «Paclituit-am,

faradelege am facut i vinovali suntem»,

i se vor cal din toata mima lor

si din tot sufietul lor In Vara robiei lor, In care au fost luati robi, i se vor ruga

cu faVa intoarsa spre Vara pe care ai däruit-o pärinVilor lor i spre cetatea aceasta pe care ai ales-o i spre templul

pe care 1-am zidit pentru numele tau, Asculta din ceruri, din locul lasluirii tale, rugaciunea lor i cererea lor si le fa, dreptate i Ruta, poporul tau care ti-a pacatuit. Fie, Doainne, ochii tái deschisi urechile tale luätoare aminte la rugaciunea din locul acuda! 453

pamant, pe caldaramul de piatra, i s'au inchinat i au landat pe Domnul: « este bun cä in veae Vine mila lui! » Regele

i

tot poporul au adus

Apoi Solomon a sfinVit raijlocul curVii din {ata templului, aducand arderi de t,ot i gra.simea jertfelor de pace, fidndca jertfelnicul cel de arara& pe care il facuse Solomon nu putea cuprinde arderile de tot, prinoasele griisimile.

Solomon si impreuna cu multime mare foarte, au prilznuit praznicul acesta vreme Atunci,

el tot Israilul

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 8

de sapte zile, incepand de la Hamat pan la räul Egiptului,

azvarli de la fata mea, si vit voi foco pildá i ocar5, la toate popoarele,

odovania, fiinda sfintirea tinuse sapte zile i praznicul tot sapte. In ziva a douazeci i treia a lunii a saptea, a trimis norodul la casele lor, bucuros i cu inimg bung pentru binefacerile pe care Domnul le dáruise lui David, lui Solomon si poporului situ

slävit templul acesta va ritmânea uluit si va intreba: « Din care pricing s'a

lar in ziva a opta au prgznuit

Israil.

Dupii ce a ispritvit Solomon templul Domnului i palatul imparittesc tot ceca ce avusese pe inimit sit facg in templul Domnului i in palatul dusese la bun sfärsit,

Domnul i s'a arätat lui Solomon noaptea i i-a zis: n Ascultat-am ruga ta si mi-am ales locul acesta, templul

In care a mi se adua jertfe.

Când voi inchide cerul si nu va mai ploua, and voi porunci litcustelor

sä pustiasa tara, and voi

trimite

ciumit peste poporul meu, i

poporul meu cel numit cu

numele meu se va umili, se va ruga va cituta fata mea, si se va c5,i de nitravurile lui cele rele, 11 voi asculta din ceruri i Ii voi ierta pgcatul i Ii voi titmädui tara. i acum ochii mei vor fi deschisi

urechile male vor bäga de seam& la ruglciunea care se face in locul acesta.

Ales-am i am sfintit templul acesta ca sä, ittläsluiascit deapururi

numele meu inteinsul i ochii mei si urechile mele sit fie acolo in toatii vremea.

lar tu, dacg vei umbla inaintea

mea, precum a umblat si David, parintele tau, i vei implini poruncile mele legile i indreptitrile mele le vei päzi,

Voi 1nitlta tronul impiträtiei tale precum am fägiiduit p5,rintelui täu Da-

Incb,t col ce va trece pe

lfingii,

purtat Domnul astfel cu Ora

i cu

templul acesta? »

Atunci va primi ritspuns: « Din pricing a, au piträsit pe Doranul Dumnezeul pgrintilor lor care i-a scos din tara Egiptului i s'au alitturat de alti dumnezei, s'au inchinat lor si le-au

slujit lor, iatit pentru ce a dat peste ei toatä nenorocirea aceasta ! 8.

Zidirea pi intdrirea altor ceteiti, in cuprinsul

in afard. Pe streini i-a tiicut salafeiceau slujbd dupei hori. Preotii parunca lui David. Cordbiile lui Solomon adu,c aur. alkltoresc la Ofir lar dup.& un riistimp de douitzeci de ani, in care Solomon a zidit templul Domnului i curtea impirgteasa.,,

Solomon a intgrit cetittile pe caro i le dgruise Hiram si a asezat statornio

In ele pe fili lui Israil.

Solomon a pornit impotriva Ha-

mat-Tobei si a cuprins-o ; A zidit Tadmorul In pustie i toate

cetätile-pgtule pe care le-a ridicat in tinutul Hamat. i a mai intarit Bethoronul-de-Sus Bethoronul-de-Jos i le-a fitcut cetgti tari cu ziduri, i ou porti cu avoare ; Baalatul i toate cetittile-pittule ale

lui Solomon, cetätile pentru carde de luptit qi cele pentru cálgrasi si tot ceca ce a vrut Solomon a zideascit in Ierusalim, in Liban si in tot cuprinsul stitpgnirii sale.

urmas, care sit fie carmuitor peste Israil !

Tot poporul care mai ràmgsese din Hetiti din Amoriti, din Pereziti, din Heviti, i din Iebusiti, care nu fit-

lephda legue poruncile mele pe care vi le-am dat voug, i yeti umbla i yeti cinsti pe alti dumnezei i vä, yeti trichina

milse,serii, dupg cl in tara si pe care Israistärpeascii, Sololitii nu putuserg

vid si i-am zis: a Nu va lipsi din tine

Dar daog vi yeti riizleti si yeti

lor,

VA, voi smulge din pämäntul pe care vi 1-am dat i acest templu pe care 1-am sfintit 1ntru numele meu 11 voi

ceau parte din Israil, Pe acei dintre fiii lor care mai ra-

mon i-a fäcut salahori i sunt i pang In ziva de azi.

Ins& pe fiii lui Israil nu i-a pus

Solomon salahori la lucrul situ, fiinda

454 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 9

ei erau oameni de luptä,

qi

cápitani

cu insemnatti suitä cu odmile inctircate

peste ostenii carelor de fazboi qi ca,petenii peste carele ql cáláretii Mai marii supraveghetorilor lui Solomon care sileau norodul la lucru eran dou5, sute cincizeci. Solomon a mutat pe flea, lui Faraon din cetatea lui David in palatul pe care 1-a cadit, caci cugeta: a Nu este cu cale sa locuiasc5, nici o femeie de-a

cu mirezme, Cu mult aur ql cu pietre

pretioase, ca ispiteascd cu intrebdri invdluite in tainä. i dad a ajuns la Solomon, i-a dezvaluit lui tot ce avea pe mima.

Dar Solomon i-a faspuns la toate

intrebitrile ei, ql nu a ramas lui Solomon

nici una, oricat de tainica ar fi fost, la care sä nu-i fi putut Hispunde. Cand a väzut regina din Saba intelepciunea lui Solomon, templul pe

mea in palatul lui David, regale lui Israil, fiindcd, e sfant, de vreme ce a

care el D. zidise, Bucatele de la masa lui,

intrat chivotul Domnului inteinsul ». Atunci Solomon a adus Domnului arden de tot, pe jertfelnicul Domnului inältat in fata pridvorului, Pe care trebuia s aducä zi

casele

dregittorilor lui, infätisa,rea slugilor sale ql imbractimintea lor, paharnicii lui

vesmintele lor, arderle de tot pe care le aducea in templu, n'a putut ad, se mai

de zi arded de tot dupti porunca lui

stlipaneascd,

*i a zis regelui: Adevilrat este ceea ce am auzit in tara mea despre

Moise, in Sambete, la lunile noi si la praznice, de trei ori pe an: la praznicul azimilor, la praznicul saptamitnilor /a stirbitoarea corturilor.

tine si despre intelepciunea ta,

Dar n'am crezut zvonului

a statornicit dupd randuiala lui David, parintele sdu, clasele de

ce n'am venit si am vazut cu ochii mei, ql iatä cii, ce rai se spusese nu e nici pe

fiecare zi, apoi portarii, dupd clasele Ion,

treci faima pe care eu am auzit-o despre tine. Fericiti Bunt oamenii tad, fericiti

Apoi

preoti, la slujba, si pe leviti la slujirea lor, ca sâ prosliveascii pe Domnul EA fad., de rand inaintea preotilor in

jumdtate din intelepciunea ta. Tu in-

la fiecare poarta, did asa a fost po-

stint dregatorii täi acestia care slujesc deapururi inaintea ta si care ascultii

runca lui David, omul lui Dumnezeu, Farä, sit se abati de la porunca lui David, oricare ar fi fost pricina,,

intelepciunea ta I Pros/ä,vit sä, fie Domnul Dumnezeul tau care a binevoit cu tine, sä te Buie pe tronul situ, ca rege al Domnului Dumnezeului täu. Din dragost,ea lui pentru Israil, fiindca vrea pästreze deapururi, de

mai cu seama privitor la vistierii. Astfel a fost pregatita qi toatâ lucrarea lui Solomon, din ziva cand

s'a pus temelia templului Domnului si pima la isprävitul lui pe de-a-intregul. Atunci s'a dus Solomon la Etion-

aceea te-a fkut rege peste Israil, ca faci judecatd si dreptate !

Apoi ea a dat regelui o suta

Gheber si la Elat, pe tfirmul Marl, in tara Edomului.

douäzeci de ta/anti de aun qi multime

prin oamenii säi, coräbii si marinad care cunosteau marea. i au plecat cu oa,-

mai aflat mirezme la fel ca cele pe care

i Hiram i-a trimis lui, ql anume

de mirezme ql pietre pretioase. i nu s'au

le-a dä,ruit regina din Saba regelui Solomon. Oamenii lui Hiram, care aduseserti,

menii lui Solomon la Ofir, de unde au inctircat patru sute cincizeci de talanti de aur pe care i-au adus la regale So-

aur din Ofir, au adus ql lemn de santal ql pietre pretioase. Din lemnul de santal, regele a

lomon. 9.

Regina din Saba vine la Solomon. Sir& lueita domnie a lui Solomon. Moartea lui.

1. Gaud regina din Saba a auzit de faima lui Solomon, a pornit la Ierusalim 455

fticut parmaclacuri pentru templul Domnului ql pentru palatul impdrätesc, chitare ql harfe pentru cantäreti, lucre care nu se mai vdzuse vreodata in ptimAntul

lui luda.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 10

Dar 0 regele Solomon a facut da-

ruri reginei din Saba, tot ceea ce ea a

Solomon avea patru mii de ea-

dorit i ceea ce a cerut, afar6 de ceea ce

noage pentru cai 0 care, precum i dou6,sprezece mii de calareti asezati in cet6,ti

g6,torii ei.

preajma regelui in Ierusalim. El stapilnea peste toti regii, de la Eufrat í pang, in tara Filistenilor i pan&

ti daruise din &Alicia lui de rege. s'a tutors inapoi in tara ei, ea 0 dre-

C6,timea de aur care Ii sosea lui

Solomon inteun an era de sase sute

saizeci i sase de talanti de aur,

Afar& de ceea ce aduceau negut6torii Cu amäruntul i negutiitorii cu ridicata. Toti regii Arabiei i satrapii tinuturilor aduceau aur i argint lui Solomon.

Si a facut regele Solomon dou.6

ente de scuturi mari de aur cecanit, intrebuintAnd sase sute de sicli de aur cecinit de fiecare scut, Apoi trei sute de scuturi mai mici,

au intrat c6te trei sute de sicli la fiecare scut, pe care regele le-a asezat in casa « Piidurea Libanului ».

i regele a mai poruncit s6 fae6 un tron mare de fildes, imbräcat in aur curat,

Cu sase trepte, o podnoj6 de aur

tintuit6 de tron, cu rezemittori de o parte 0 de alta, si doi lei toliiniti Iâng6, fiecare rezematoare, Si cu doisprezece lei pe cele sase

trepte, sase de o parte i sase de alta, cum nu se mai afla in nici o imparatie. Toate cupele de b6ut ale regelui

Solomon erau de aur qi toatii vdsaria din

Padurea Libanului » era de aur curat, c6ci argintul in vremea lui Solomon n'avea nici un pret, De vreme ce corAbiile regelui se casa

duceau la Tarsi§ cu oamenii lui Hiram 0

o data la trei ani se intorceau de la

Tarsis, inc6rcate cu aur i argint, fades, maimute i pauni.

Si regele Solomon a intrecut pe

toti imp6ratii p6m6,ntului in bogiitie

intelepciune, Din care pricin6, toti impáratii p6-

m6,ntului chutau sà: vad6, fata lui So-

lemon FA sà, asculte intelepciunea lui, pe care Dumnezeu o pusese in inima Iui. Si in acest chip, an de an, fiecare din ei aducea darul lucruri

de argint 0 de aur, vesminte, arme FA mirezme, cai qd cittari.

anumite pentru carele de lupt6, 0 in

la granite, Eg,iptului. i regele a adus in Ierusalim argint mult ca pietrele, i eedrii erau ca smochinii siilbateci de pe câmp.

lar cai ii cumpiirau lui Solomon din Ilifutri o din toste lar cealalt6 istorie a domniei lui, de la lnceput o plinä la sfarsit, se af16

Boris& in istoria proorocului Natan, in proorocia lui Ahia din Silo 0 in vedeniile lui Ido 17626,torul despre Ieroboam, fiul lui Nabat. Si a domnit Solomon in Ierusalim peste tot Israilul, patruzeci de ani. Si Solomon a adormit Mug& p5,rintii säi 0 a fost ingropat in cetatea lui David, p6Antele shu, iar in locu-i a domnit fiul eau Roboam. 10. Roboam i Ieroboam la Sihem. Roboam

nu aseultd de sfatuleelor bdtrdni. Ruperea regatului in cloud,: Roboam ?amine rege peste luda i Ieroboam in Israil.

i Roboam s'a dus la Sihem, la Sihem venise Intreg Israilul ca facti rege.

Dar °And a auzit Ieroboam, fiul lui Nabat, care fugise in Egipt de frica regelui Solomon, s'a intors din Egipt, de unde trimiseser6, sa-1 cierne.

Si a venit Ieroboam impreunii cu tot Israilul i i-au gait a,stfel: # Nrintele tau ne-a pus la jug greu, dar tu usureaz6 munca silnic6 a tatalui jugul cel greu pe care l-a pus pe inn supusi ie ». noi ea Atunci Roboam le-a rii....spuns: o Da-

ti-mi ritgaz de trei zile, apoi intoarceti-v6 la mine ! » Si. norodul s'a dus. Atunci regele Roboam s'a sfeituit cu

bitritnii care fuseser6 sfetnici ai lui Solomon, tat61 dim, in vremea dind träia,

el 0 i-a intrebat: Ce riispuns m6, slittuiti s, dau poporului acestuia?

456 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 11

lar ei i-au räspuns: De vei fi astazi bun ca poporul acesta si te vei inmuia vei spune cuvinte dupg vrerea lui

Si regele Roboam a trimis pe Ado-

niram, capetenie peste clacasi, dar fiii lui Israil 1-au batut cu pietre i 1-au ucis. Atunci regele R,oboam s'a suit degraba

prietenesti, iti va fi rob deapururi! o Ins& el a nesocotit sfatul pe care i-1 daduserit batranii i s'a sfatuit cu tinerii, care crescusera impreuna ca el si care

In carel san si a fugit la Ierusalim. Si Israil a ramas rupt de casa lui David pan& in ziva de astäzi.

eran in slujba lui, i i-a intrebat: o Ce sfat mä sfatuiti si ce rlispuns sä dau poporului acestuia, care mi-a vorbit asa: « Usureaza-ne de jugul pe care parintele tau 1-a pus pe

11.

Prof etul oemaia s citue,ste pe Roboam nu porneascd, cu raboi, iindcd ruptura

regatului este din voia lui Dumnezeu.

noi? »

Roboam fntârete regatul lui i zide.,te ceteiti.

Atunci i-au riispuns tinerii cei de o varsta cu el: Iatä, ce sä raspunzi po-

Fem,eile i f eciorii lui Roboam.

Si cänd a ajuns Roboam la Ieru-

porului care ti-a grait: Tatal täu a pus

salim, a strans casa lui luda si a lui Veniamin, o sutil, optzeci de mii de osteni pe ales, ca sä se ritzboiasca impotriva lui Israil ì sà, intoarc& regatul sub domnia

jug greu pe noi, ci tu usureaza-ni-l! Asa sa-i faspunzi: Degetul meu cel mic este mai gros decát coapsele tatälui mea!

Si daca' fatal meu v'a apäsat cu jug greu, eu va, voi face jug-ul vostru si mai greu de purtat, i dad, tatäl

meu v'a batut cu

bice,

eu vä

lui Roboam.

Atunci a fost cuvantul Domnului catre Semaia, omul lui Dumnezeu: o Spune lui Roboam, fiul lui Solo-. mon, regele lui luda, si la tot Israilul din luda i Veniamin astfel:

voi

bate cu harapnice! » Peste trei zile, cänd Ieroboam im-

preunä cu tot Israilul au venit la Ro-

Asa zice Domnul: « Nu porniti i nici

boam, dupa, cum le spusese regele:

nu vi räzboiti ca fratii vostri, ci fiecare sä se tuteare& la casa lui, fiindc& de Domnul este hotarit lucrul acesta! sSi au ascultat de cuvintele Domnului s'au tutora i n'au pornit impotriva lui

Veniti iarasi la mine peste trei zile! », Regele le-a rä,spuns cu asprime. Regele Roboam a liisat laoparte sfatul celor batrani, Si le-a räspuns dupä sfatul celor

tineri, i le-a grait:

Ieroboam.

Tatal mea a In-

Roboam avea scaunul domnese in Ierusalim. El a zidit cetäti tari in luda: A zidit Betleemul, Etam, Tecoa, Bettur, Soco, Adulara, Gat, Marea, Zif,

greuiat jugul vostru, iar eu 11 voi face

si mai apäsator. Tatal meu v'a bátut cu bice, iar eu vä, voi bate cu harapnice ! »

Deci regele n'a ascultat de popor, fiindca fusese voints, lui Dumnezeu, ca s.& aAzlevereascá Domnul cuvantui pe care

il gráise prin gura lui Ahia lin Silo ca,tre Ieroboam, fiul lui Nabat. Criad tot Israílul a vazut e& regele nu ascultä de el, poporul i-a intors acest

riispuns: o Ce avem noi de impartit cu David ?... N'avem nimio de mostenit de la fiul Jul Iesei! La corturile tale,

Israile, iar tu, Davide, vezi-ti de casa ta ! »

Israil s'a tutora fiecare la vatra so,. Si peste fiii luí Israil care locuiau In cetatile lui luda, a ramas rege Ro-

Adoraim, Lachis, Azeca, Tora, Aialon i Hebronul, care sunt

In luda si in tinutul lui Veniamin. Si a intirit cetatile acestea i le-a

pus capitani peste ele si a cladit magazii pentru bucate, pentru untdelemn pentru vin. In fiecare cetate a adus scuturi lanci si le-a intärit foart,e. In felul acesta luda i Veniamin i-au ramas lui.

lar preotii i levitii care se aflau

In tot Israilul si din toat,e tinuturile s'au pus sub ascultarea lui, Caci leviii läsa,serit päsunile lor i veniser& in luda si la Ierusa-

boam.

457

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 12 lim, din pricina ci Ieroboam i feciorii lui ii goniserà din slujba preotiei Domnului,

boi

i Ieroboam pusese preoti pentru jertfele de pe inaltimi, pentru chipurile de tapi i de vitei pe care el le Meuse. lar in urma levitilor, au venit la Ierusalim din toate sernintiile lui Israil

Egipt: Libieni, Suhieni i Etiopieni. i cuprinzand cetatile hitárite din luda, a ajuns pang, in fata Ierusalimului. Atunci proorocul ernaia s'a dus la

Cu o mie douä sute de care de r5,zaizeci de mii de calareti, i ne-

i

numiirat popor care venise cu el din

acei care aveau ravna in inima lor sä caute pe Domnul Dumnezeul lui Israil sä aduc5, jertfli Domnului Dumnezeului

pärintilor lor. 8i ¡gm au intarit ei regatul lui luda

Roboam pi la piincipii Iudei, care se reträsesera in Ierusalim din fata lui iac,tpi le-a zis: s Apa gräiepte Domnul !

Voi m'ati päriisit, dar pi eu v5, voi da In mana lui

pi au sprijinit pe Roboam, fiul lui So-

Atunci principii lui Israil impreunä cu regele s'au smerit pi au zis: s Drept

umblat trei ani pe calea lui David pi a

este Domnul ! »

lomon, timp de trei ani, fiindca el a lui Solomon. Roboam pi-a luat sotie pe Mahalat,

fiica lui Ierimot, feciorul lui David, pi pe Abihail, fiica lui Eliab, fiul lui Iesei.

i ea i-a nascut fiu pe Ieup, pe

eniaria pi pe Zaham. i dup.& ea a hiat pe Maaca, fiica

pi nu voi präväli mania mea

peste cetatea Ierusalimului prin mana lui

lui Absalom, care i-a niiscut pe Abia, pe Atai, pe Ziza i pe elomit. i Roboam a iubit pe Maaca, fiie,a

lui Absalom, mai mult decat pe toate femeile i decat pe toat,e tiitoarele lui,

cäci el a avut optsprezece femei i aizeci

de tiitoare, pi el a avut doudzeci pi opt de fecimi i aizeci de fete.

i Roboam a fácut apetenie

i dad, a v5.zut Domnul cà ei s'au umilit, fost-a cuvantul Domnului c5,tre ernaia, zicand: S'au umilit i nu-i voi mai nimici, pi peste putin Ii voi

§1.1

voevod peste fratii lui pe Abia, fiul fiindcä voia sit4 faca rege. Dar a fost i dibaci, c5ci a impriptiat pe toti fiii sii in toate inuturile lui luda i ale lui Veniamin, in toate cetätile intärite i le-a dat la indemanä

lima din destul, ba incà i femei.

Ci vor ajunge robii lui, ca sä ptie ei ce deosebire este intre slujirea mea

pi slujirea la imparatii pamantului. i5*.e, imparatul Egiptului, s'a suit impotriva Ierusalimului pi a luat vis tieriile templului Domnului pi vistieriile casei domnepti. A luat tot, ha çà scuturile cele de aur pe care le fäcuse Solomon. Din aceasta pricinä, regele Ro-

boam a facut in local lor scuturi de

aramä, pi le-a incredintat in paza capeteniilor strijerilor care faceau de strap, la upa palatului donmesc. Ori de elite ori regele se ducea in templul Domnului, veneau çà sträjerii pi le luau, apoi le duceau inapoi in odaia de strajä. i fiindert, el se pociiise, mb,na Dom-

12.

Domnia lui Roboam. Neiveilirea lui 64ac impliratui Egiptului in Ierusalim, pe care l-a prcidat. Cana regatul lui Roboam s'a intirit Roboam s'a simtit puternic, atunci el impreunä cu tot Israilul au päräsit legea Domnului.

8i din pricin5, cà ei s'au lepidat de Domnul, in anul al cincilea al regelui Roboam, iac, impäratul Egiptului, a pornit impotriva Ierusalimului,

458

nului s'a tutors de la el, färä ca sä-lnimiceascä, pe de-a'ntregul, iar in luda lucrurile s'au schimbat in bine. Regele Roboam s'a intarit in Ierusalim pi a domnit mereu. Ch,nd a ajuns

rege, avea patruzeci pi unu de ani pi a domnit papte ani in Ierusalim, cetatea pe care a ales-o Donmul din toate sernintiile lui Israil ca sii-ai pun& numele Blau

inteinsa. Numele maicii sale a fost

Naama, Amoniteanca. i el a savarpit fapte tele, Endo& nu pi-a silit mima sä caute pe Domnul.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 13

letona domniei lui Roboam, de la inceput i pana la urmil, este seria& in istoria proorocului Semaia i a lui Ido impreuna cu faptele lui. Intre Roboam i Ieroboam au fost räzboaie neincetate. Si a adormit Roboam cu rintii sid si a fost ingropat in cetatea

lui David, iar in locul sau a luat domnia fiul sau Abia.

este dumnezeu.

Pentru noi, Domnul este Dumnezeul nostru, pe care nu 1-am plirasit, preotii care slujesc Domnului sunt fiii lui Aaron, iar levitii sunt cei cu randul lor, Si in fiecare dimineatà i in fiecare seara ei înalâ fumul arderilor de tot Domnului i tamaie cu bun miros, iar pe masa cea curatil aseazà, pttinile punerii

13.

inainte, si in fiecare seará aprind cande-

Domnia lui Abia. Rclzboiul lui cu Ieroboam, regele

berbeci, se face preot al celui care nu

lui Israil. InircIngerea lui

Ieroboam. .Moartea lui Abia. In anul al optsprezecelea al regelui

Ieroboam, Abia a ajuns rege in luda, Si a domnit trei ani in Ierusalim.

Pe mama sa o cherna Manca si era fiica lui Uriel din Ghibeea. Abia s'a razboit cu Ieroboam. Abia a inceput lupta cu o ostire de viteji, luptatori pe ales, de patru sute de mii de oameni, iar Ieroboam s'a asezat

In linie de bataie °u oaste de opt sute de mii de viteji, luptä.tori pe ales.

Si Abia s'a suit pe muntele Ternaraim, din muntii Efraimului, i a grait: Ascultati-mg, voi, Ieroboame i tot Israilul! Stiti bine ca Domnul Dumnezeul

lui Israil a härazit lui David domnia

peste Israil pe veci, cat i flor sâi, printr'un legamant deapururea.

Dar s'a ridicat Ieroboam, fiul lui

Nabat, robul lui Solomon, fiul lui David, s'a razvratit impotriva domnului siin;

Si s'au unit cu el oameni ticalosi

si de nimica i s'au inversunat impotriva

lui Roboam, fiul lui Solomon, dar Roboam era tallar i sfiicios i nu s'a incumetat sä li se impotriveascii. Dar voi i acum va incumet4i 86, stati impotriva impärâiei Domnului care se aflä, in mainile fiilor lui David, fiinda

voi sunteti multime mare si aveti

de aur pe care Ieroboam vi i-a facut dumnezei.

Jata, voi ati izgonit pe preotii Domnului, pe fiii lui Aaron si pe leviti i v'ati M'out preoti ca noroadele piiganesti, oricine vine cu plocon, un Juno i apte 459

labrele cele de aur i candelele lor, fiindc5,

noi am pitstrat pravila Domnului Dumnezeului nostru, iar voi ati parásit-o. In fruntea noastra sunt, iata, Domnul preotii sai cu trambite rasuniitoare ca sà sune impotriva voastrii ! Fii ai lui Israil, nu và lupta4i cu Domnul Dumnezeul pärintilor vostri, ciici nu ve# izbuti !

Dar Ieroboam a pus pe pandasii

lui 85, inv5,luiasc5, pe luda si sa le cad5,

In spate, asa ca ei se aflau in fata lui luda, iar panda.sii in dosul lui.

Si alud s'a intors luda, iata

era invaluit FA din LO si din spate. Atunci

au strigat d'Are Domnul sunat din trambite.

i

preotii au

Si ostasii lui luda au strigat cu

strigat de fázboi si pe c5,nd ostasii lui luda strigau, Domnul a lovit pe loroboam si pe tot Israilul in fata lui Abia si a lui luda. Atunci Israilitii au luat-o la fuga din fat,a lui luda i Dumnezeu i-a dat In mana lui. Si Abia, impreuni cu poporul i-a b5,tut crunt, incat au cazut ucisi din Israil cinci sute de mii de oameni pe ales.

In vremea aceea, fiii lui Israil au

fost infranti, iar füi lui luda castigara biruinta, fiindca si-au pus ntidejdea in Domnul Dumnezeul pärinilor lor. Si Abia a urmiirit pe Ieroboam i-a cuprins cetatile: Betelul cu asezitrile din jurul lui, Iesana cu aseziirile lui qi

Efronul cu asezarile lui. Si Ieroboam nu si-a mai venTt

In fire cat a tritit Abia. i Dumnezeu 1-a lovit i el a murit.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 14, 15 Abia irisa' a ajuns puternic. si-a luat paisprezeoe femei, care i-au näscut doutizeci i doi de baieti isaispre-

Dumnezeul lui si a zis: « Doamne, numai

zece fete.

celui tare ! Ajutg-ne, Doamne Dumne-

10

zeul nostru, ca in tine ne-am pus nadejdea i in numele tau am pornit impotriva multimii acesteia! Doamne, tu

Talcul proorocului Ido ».

i a aclormit Abia cu pgrintii si a fost ingropat in cetatea lui David, iar Asa a domnit in locul lui. In vremea

esti Dumnezeul nostru, poate impotrivi omul »

14.

luat desliintdnd jertfelnicele idoleti. Rdz-

boiul cu Zerah. Etiopianul. Inktingerea acestuia.

Fi Asa a facut fapte bune i placute In ochii Domnului Dumnezeului sau: El a desfiintat jertfelnicele zeilor stráini i inaltimile, a sfáramat stalpii cu pisanii i a taiat Aserele. Apoi a poruncit celor din Iuda sa caute pe Domnul Dumnezeul parintilor

prada,

toate cetatile, caci era mult de jefuit

inteinsele. IC i ei au pus mana, si pe tarlele

de vite si. au luat multe vite márunte camilo i s'au intors la Ierusalim.

El a desfiintat din toate cetatile Iudei inaltiraile cu jertfelnice i stalpii soarelui,

in vremea lui a fost huiste in tara. Apoi el a ziclit cetäti intgrite in luda, fiindca era pace in tara i in anii aceia el n'a purtat r5,zboi cu nimeni, fiindca, Domnul Ii daduse tihnä.

15.

Profetul Azaria sleitueste pe Asa sei nu se depdrteze de Dumnezeu. Reinnoirea legdmhntului cu Dumnezeu. Pacen din vremea domniei lui Asa. Atunci s'a pogorit Duhul lui Dumnezeu peste Azaria, feciorul lui Oded, i a iesit in intimpinarea lui Asa si i-a zis: « Ascultati-ma voi, Asa, impreuna cu tot Iuda i Veniaminul ! Dom-

Atunci el a zis Iudeilor: zidim aceste cettiti, ea le inconjur5,m cu ziduri,

cu turnuri, cu porti cu závoare; tara este inca deschisa, fiindca noi ne bizuim pe Domnul Dumnezeul nostru. Noi 1-am

cautat si el ne-a dgruit Uniste de jurimprejur ! s'au apucat de zidit si au

nul a fost cu voi cat timp i voi ati

izbutit.

fost cu el! Daca, Il veti cauta, veti da

Asa a avut oaste de trei sute de mii de oameni din luda, inarmati cu

pana la Marea.

Dar Asa i-a iesit inainte si s'a asezat in linie de bataie in valea de la miaza-noapte de Marea.

i cucerifa toate cetatile climpre-

jurul Gherarului, fiindca spaima de Domnul le cuprinsese. i asa au jefuit ei

lor i 85, implineasca legea i poruncile.

impotriva lor cu un milion de oameni trei sute de care de razboiu si a inaintat

ie nu ti se

poporul lui pana la Gherar si au cazut atatia Etiopieni, incb.t n'a mai scapat aproape nimeni cu viaä, caci au fost zdrobiti de Domnul i de °tutea lui. Asa si cu ai lui Mara o bogata

Domnia lui Asa. Mdsurile pe care le-a

Atunci Zerah Etiopianul a iesit

i

Atunci Domnul a lovit pe Etiopieni inaintea lui Asa si inaintea lui luda, iar Etiopienii o luarg la goana. i Asa i-a urmarit impreuna cu

lui a fost Uniste in tara, zece ani.

trägaci din arcuri, toti luptgtori viteji.

a strigat Asa cgtre Domnul

tu poi s'a ajuti pe cel slab impotriva

Cealaltii, parte a istoriei lui Abia, viata lui i faptele lui sunt serse in

scuturi i lanci, lar din Veniamin, doua sute opt zeci de mii de purt5,tori de scuturi

i

peste el iar dac5, va yeti razleti de el si el vä va parasi. Multa, vreme Israil a fost fara

Dumnezeul cel adevaxat, fár5, preoti care

sä invete i Erg lege, Dar c5,nd in stramtorarea lui s'a intors catre Domnul Dumnezeul lui Israil i l-a cautat, 1-a í aflat.

In vremurile acelea nu era pace pentru cei ce se duceau dinteun tinut intr'altul, din pricing ca daduse mare riizmirita in toti locuitorii

460

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 16

Popor cu popor se ciocnea

El a adus in templul lui Dum-

si ce-

tate cu cetate, fiindcit Dumnezeu ti

nezeu cele afierosite de parintele

Voi lusa imbarbatati-va i mainile voastre s nu slitbeitsca, caci yeti capata rasplatä pentru faptele voastre ! »

Cat despre rázboi, n'a mai fost pana in anul al treizeci i cincilea al

batea cu tot soiul de stramtorari.

Cand a auzit Asa cuvintele ace-

i proorocia lui Azaria, fiul lui Oded proorocul, a prins a se imbitrbata si a nimicit idolii din tot tinutul lui luda si al lui Veniamin si din cetatile pe care le cucerise in muntele Efraimului si a facut din nou jertfelnicul Domnului care era inaintea pridvorului templului Dom-

atea

nului.

Apoi a adunat pe tot luda si Ve-

niaminul, dimpreuntt Cu strainii care petreceau la ei, din Efraim, din Manase si din Simeon, cita o multime de oameni din Israil trecuse la el, ca,nd au vazut ca Domnul Dumnezeu este cu el.

$i s'au adunat in Ierusalim, in

luna a treia, in anul al cincisprezecelea al domniei lui Asa,

$i au adus jertfa Domnului, in

ziva aceea, din prada pe care o aduse-

sera, sapte sute de vite mari si sapte mii de vite marunte,

$i se legara cu legamant ca sä

caute pe Domnul Dumnezeul parintilor

lor din toata inima si din tot sufletul lor,

lar cel ce nu va cauta pe Domnul Dumnezeul lui Israil sg moara, fie mio sau mare, bgrbat sau femeie. $i jurara. inaintea Doranului cu

glas tare si cu strigate de bucurie, in sunet de trambita si de corn. $i tot luda s'a bucurat de jura-

mant, fifndcg juraserg din toatlt, inima cu toatit ravna cautasera pe Domnul

si.

11 gasisera, pentru caro lucru Domnul

le-a daruit pace de jur-imprejur. Chiar si pe Maaca, mama sa, re-

gele Asa a pogorit-o din vrednicia de regirla, fiindcg fitcuse pentru Asera un chip de ocartt. Asa a sfaramat chipul de ocarg, 1-a prefacut in pulbere i 1-a ars in valea Cedronului.

Insa înälimile cu jertfelnice nu

le-a desfiintat din Israil, cu toate ca, in mima lui, Asa a fost impacat cu Domnul

In toatá viata.

461

cát si de el: aur, argint si odoare. domniei lui Asa.

16.

Asa se rdzboieste cu Baepa, regele lui Israil. El cere ajutorul lui Benhaclad, regele

Siriei. Hanani proarocul mustrd pe Asa. Illoartea lui Asa. In anul al treizeci si saselea al

domniei lui Asa, s'a suit Baesa, regele lui Israil, impotriva lui luda, si a intarit Rama, asa ca oamenii regelui Asa nici ea nu intre, nici sa nu iasit.

Din amista pricing Asa a scos

aurul si argintul din vistieriile templului Domnului si ale palatului Impli-

ratesc si 1-a trimis la Benhadad, regele

Siriei, care avea scaunul domnesc In i-a spus asa. o Sa, incheiem legamant futre noi amandoi, cum a fost intre tatil meu Damasc,

tatal tau. lata ii trimit argint si aur,

du-te si rupe intelegerea pe care o ai cu Baesa, regele lui Israil, ca sa plece de la mine! »

$i Benhadad i-a dat ascultare regelui Asa si a trimis pe capeteniile ostirii lui impotriva cetatilor lui Israil si a cucerit Lon, Danul si Abel-Maim si toate cetatile-patule din Neftali. lar cand a aflat Baesa, a stat pe loe cu intarirea Ramei si a oprit lucrarea.

Atunci regele Asa a luat cu sine tot luda, si au carat pietrele si barnele pe caro Baesa le folosise la intarire, si a intarit cu ele Gheba si Mitpa. In vremea aceea a venit Hanani, vlizatorul lui Asa, regele Iudei, i i-a zis: # Din pricinit cä te-ai bizuit pe regele

Siriei si n'al cautat sprijin la Domnul

Dumnezeul tau, pentru aceasta ti-a sci1i-

pat din mana, ostirea regelui Siriei. Oare Etiopienii si Libienii n'a-

ei mai multa oaste si atat de mare numar de care si de cglareti veau

Dar Linda tu ti-ai fost pus nadejdea Domnul, el i-a dat in mana ta,

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 17

Cid ochii Domnului cutreerä

mantul tot, ca sä, imbärbateze mima

celor care sunt cu mima neclintit spre el. Dar tu acum ai fitcut ca un nebun, din aceastä pricini nu se vor mai curma ritzboaiele.

Atunci Asa s'a aprins de manie

impotriva viizatorului ql 1-a aruncat in temnità, fiindcä, il cuprinsese furia din pricina lui. In vremea aceea apijderea Asa a asuprit pe cativa din popor. letona domniei lui Asa, de la inceput ql pan& la sfarpit, iatä este scrisä in « Cartea regilor lui luda ql ai lui Israil».

Si Asa a cizut bolnav de picioare,

toril Iudei aduceau lui Iosafat daruri, asa incat pi-a agonisit multä bogittie pi slävire.

mima lui s'a imbárbätat pe cäile

Domnului, ba mai vados, el a desfiintat

din luda Inäiimi1e cu jertfelnice Aperele.

In anul al treilea al domniei lui a trimis pe marii dregatori: Benhail,

Obadia, Zaharia, Natanail ql Miheia ca ab: dea invittaturit in cetätile lui Iuda, Impreunä cu levitii: Semaia, Natania, Zebadia, Asael, Semiramot, Ionotan, Adonie, Tobie ql Tobadonie, pi cu preotii: Eliama ql Iehoram.

Si au propoveduit in luda, avand

In anul al treizeci ql noultlea al domniei lui,

de o boalä cumplitä. Dar pi in vremea boalei lui n'a citutat ajutor la Domnul, ci la doftori. Si a adormit Asa cu striibunii lui pi a murit in anul al patruzeci pi unulea al doraniei lui. Si a fost ingropat in gropnita lui, pe care el ffi-0 sapa,se in cetatea lui David. Si a fost pus inteun sarcofag plin cu aromate ql cu tot felul de mirezme, pregittite dupà meptesugul alcatuitorilor de miruri. i s'au mai aprins in cinstea lui mirezme multe foarte.

17.

Domnia lui losalat in regatul luda. El umblcl in calea Domnului i desliinfeazd

incllfimile. El trimite in farcl propoveduitori

ai legii. Popoarele megiefe Ii aduc dajdie. V itejii lui Iosalat.

Si in locul lui, a luat domnia fiul

säu Iosafat, pi el s'a intärit impotriva lui Israil.

El a apezat oaste in toate cetätile intarite ale lui Judo, si a pus strajit in tinutul lui luda, in cetittile lui Efraim pe care le cucerise pitrintele sau Asa. Si Domnul a fost cu Iosafat, fiindcit cele dintai ale lui David, stramopul säu, pi n'a n'itzuit spre

a umblat in &lile Baali,

Ci s'a sarguit ciare Dumnezeul pgrintelui situ pi a umblat in poruncile lui,

dar nu cum s'a purtat Israil.

Pentru aceasta pi Domnul a intárit regatul in mana lui, pi toti locui462

cu ei cartea legii Dornnului; au stiábátut toate lui luda pi au invittat poporul.

Atunci frica de Domnul a cu-

prins toate impärätiile pAgane care se megiepeau cu luda, incat nu se incumetau sä se razboiascit cu Iosafat. Filistenii i-au adus lui Iosafat

daruri ql argint ea dajdie, Arabii i-au

adus vite märunte, papte mii papte sute de berbeci ql papte mii §:apta sute de taPi.

Si puterea lui Iosafat a crescut

din ce in ce mai mult: el a clitdit in luda castele ql cetäti-plitule, Fäcuse multe jitnite pentru bucate In cetitile lui luda, pi avea opteni pi luptätori viteji in Ierusalim.

'ata ql numärätoarea lor dupd familii: Din luda faceau parte cilpeteniile peste mii: Adna, capitanul, pi cu el trei sute de mii de viteji;

Sub mana lui era Iohanan, chpitanul, pi cu el douli, sute optzeci de mii;

Sub el era Amasia, fiul lui Zicri, care de burá voie s'a fägilduit Domnului, ql cu el douit sute de mii de viteji.

Din Veniamin fäceau parte: Eliada

cel viteaz pi cu el douii, sute de mii de arcapi ai purtatori de scuturi; Sub el era Iehozabad ql cu el o sutit optzeci de mii de insi gata de luptä. Aceptia sunt cei ce stitteau in slujba regelui, in afarä de cei pe care regale Ii apezase in cetiltile intaiite din tot tinutul lui luda.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 18 Sedechia, fiul lui Chenaana, si-a fficut coarne de fier i a strigat: o Asa zice Domnul! Cu acestea vei impunge pe Sirieni pang Ii vei nimici! i toti proorocii prooroceau la fel: o Porneste impotriva Ramotului din Galaad i vei birui, caei Domnul il va da

18.

Iosalat

cuAhab,regele lui Israil, pornesc

cu rdzboi impotriva Sirienilor, cu gaud

ed cuprindd Ramotul din Galaad. Prof efii proletesc lui Ahab izbdnda. Mih,eia, lui Intla, le vestefte inireingerea, dar este aruncat in temnifit Beiteilia este hoteiritoare:

Iosalat scapei cu viag iar Ahab moare. Iosafat a avut avere multa, i slava, s'a incuscrit cu Ahab.

In mama regelui ! i solai care fusese trimis ea cheme pe Miheia 1-a indemnat asa: o lata,

porului care venise cu el. un mare numar de vite mari i mici, i 1-a induplecat sa, porneascii cu el impotiva Ramotului din

unuia din ei i vorbeste de bine ! » Dar Miheia i-a raspuns: o Viu este Domnul ! Numai ceea ce-mi va porunci Dumnezeu voi gräi i cand a ajuns la rege, regele 1-a intrebat: s Milicia, eh pornim noi cu rtiz-

Dupa trecere de c4iva ani, el s'a pogorit la Ahab, in Samaria. Atunci Ahab a junghiat in cinstea lui si a poGalaad.

Atunci Ahab, regele lui Israil, 1-a intrebat pe Iosafat, regele lui luda: o Ai vrea eh pleci cu mine impotriva Ramotului din Galaad ? s i el i-a raspuns:

proorocii vorbesc inteun glas de bine regelui, eh fie dar si cuvantul tau ea al

boi impotriva Ramotului din Galaad,

ori sa stam pe loc ? o El ins& le-a raspuns: o Porn4i i veti birui, cad va cadea in

Israil: Rogu-te, intreaba care este cuvantul Domnului!

máinile voastre Atunci regele i-a zis: o De date ori este nevoie sa te jur pe numele Domnului ca eh-mi spui adevarul? Atunei el i-a spus: Vad tot Israilul imprastiat pe munti, ea oile care nu au pastor! » i Doranul a zis: e Acesti

este oare vre-un prooroc al Domnului aici le

Dar Miheia a zis: o AscultaV dad). cuvantul Domnului! Vazut-am pe Domnul sezand pe tronul sau i toatä oastea cerului statea de-a-dreapta i de-a-stfinga

Ce mi se va intampla mie, i se va Intampla i tie, i ce va fi Cu poporul meu, va fi si cu al tau! Eu voi porni cu tine la luptii.! »

Ci Iosafat a imbiat pe regele lui

oameni n'au capetenii; fiecare sa se intoarca in pace la casa sa! » i regele lui Israil a inceput a grai: Oare nu te-am prevestit ea nu-mi prooroceste de bine, ci numai de Mu ?

i Indath regele lui Israil a adunat patru sute de prooroci i i-a 1ntrebat: « Sá pornesc eu oare cu fázboi impotriva Ramotului din Galaad, ori stau pe loe? s i ei au raspuns: s Porneste, Etude& Dumnezeu il va da in mana regelui!* Dar Iosafat a intrebat iarasi: o Mai

Atunci regele lui Israil a raspuns

i a intrebat Domnul: Cine va duce in ispitli pe Ahab, regele lui Israil,

lui Iosafat: 4 Mai este unul prin care am

putea sa intrebilm pe Domnul, dar eu

Il urasc, fiindca, niciodata nu-mi prooro-

ceste de bine, ci mereu de rau. El este Miheia, fiul lui Imla. » Dar Iosafat i-a zis: o Maria Ta, nu grai asa! » Dupa aceasta, regele lui Israil a chemat un eunuc i i-a poruncit: Pleach degraba dupa Miheia, fiul lui Imla !» In vremea aceasta, cand regele lui Israil i Iosafat, regele Iudei, stateau invesmants,ti, fiecare pe tronul sax, pe o

ca sa se suie impotriva Ramotului din Galaad i sä, pitied.? » i unul spunea una, altul alta.

Atunci a iesit un duh care s'a infatisat inaintea Domnului si a zis: o Eu il voi duce in ispita * i Domnul I-a intrebat: o Cu ce ? i el i-a riispuns: Voi iesi i ma

voi preface in duh al minciunii in gura tuturor proorocilor lui! Domnul i-a

arie din fala portii Samariei, iar tcgi

spus: o Du-1 in ispita, ea poti I Iesi i fit ala! *

proorocii prooroceau inaintea lor,

463

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 19

Si acum jata ca Domnul a pus in gura tuturor proorocilor tai un duh al minciunii i Domnul a graft rau impotriva ta.»

Atunci s'a apropiat Sedechia, fiul lui Chenaana, de Miheia i 1-a lovit peste obraz i i-a zis: « Pe ce cale a iesit Duhul Domnului din mine ca sa-ti graiasca tie?» lar Miheia i-a ritspuns: Vei

vedea in ziva aceea, cand vei trece din odaie in odaie ca sit te ascunzi !* Atunci a poruncit regele lui Israil: Luati-1 pe Miheia duceti inapoi la Amon, capetenia cetiíii, i la has, fiul regelui,

Si-i spuneti: Asa porunceste regele ! Aruncati-1 in temnita i dati-i sa manance paine i spa cu tarb,ita, pan& And ma voi intoarce teafar Atunci i-a zis Miheia: «Daca te vei intoarce sanatos, n'a graft Domnul prin mine ! s Apoi a mai zis: a Ascultati aceasta toate popoarele ! » Cu toate acestea, regele lui Israil impreuna cu Iosafat, regele lui luda, au pornit impotriva Ramotului din Galaad. Si regele lui Israil i-a zis lui Iosafat:

Imi voi schimba hainele i voi intra in lupta, ins& tu stai imbracat cu hai-

19.

Cuctintul de dojand al lui Hanani nitre &gala& Noua avezare a judecdtorilor pentru impdrfirea dreptcltii.

Si s'a intors Iosafat, regele Iudei, la Ierusalim, sä,nä.tos la casa sa.

Si i-a iesit inainte Iehu, fiul lui Hanani vazatorul, i i-a zis regelui Iosafat: « Trebuie oare sä ajuti pe cel fiirit de lege

i iubesti tu pe cei ce urasc pe

Domnul ? Pentru aceasta s'a pornit

peste tine intiiratarea Donmului !

Dar s'a mai aflat i ceva bun in tine: ai ars Aserele din tara i te-ai sarguit cu inima ta sa cauti pe Dumnezeu.»

Si Iosafat a stat catva timp in Ieru-

salim i iarifisi a iesit prin popor, Maid tara de la Beerseba pan& la muntele Efrairn, i 1-a intors la Domnul Dumne-

zeul parintilor lui. Apoi a asezat judecatori in tara,

In toate cetatile intarite ale lui luda, cetate cu cetate,

Si lo-a poruncit judecatorilor: Ve-

deti ce faceti, cad nu judecati pentru

schimbat hainele si a intrat in luptii. Dar regale Siriei daduse poruncá capitanilor de la carele de lupta: Nu va

oameni, ci pentru Domnul, V el va fi cu voi, daca yeti face dreptate. Si acum ta vit fie frica de Domnul ! Bagati de seamit la ceea ce faceti, caci la Domnul Dumnezeul nostril nu merge cu nedreptate, nici cu piírtinire i nici cu

frunte, ci numai cu regele lui Israil ! »

mituire ! » Asijderea i in Ierusalim, Iosafat a

nele tale ! »

Si regele lui Israil si-a

luptati cu nimeni, fie de rand, fie de

Mid capitanii carelor de lupta au vazut pe Iosafat au zis: o Iatä regele lui Israil ! », i s'au strans imprejur sit% se

lupte cu el, dar Iosafat a strigat

Domnul i-a venit inteajutor i i-a indepartat de la el. Si daca au vazut capitanii carelor de luptii ca nu este regele lui Israil, s'au intors inapoi. Un arca s Irma a tras din intamplare V a nimerit pe regale lui Israil la incheietura platosei. Atunci a poruncit el celui ce mana carul: « Intoarce scoate din focul luptei, cáci sunt ranit ! » Dar in ziva aceea, flindca batalia era din ce in ce mai apriga, regale lui Israil

a fost silit sa stea in carul eau in fata Sirienilor, iar la sfintitul soarelui a murit.

464

pus judeciitori dintre leviti, dintre preoti dintre capii de familie ai lui Israil, ca sa faca judecata Domnului i ta potolease& pricinile celor ce locuieso in Ierusalim,

Si le-a, poruncit: a Asa sa lucrati: cu frica Domnului, cu dreptate i cu

iiiimá curata. Once fel de pricinii va veni la voi de la fratii vostri care locuesc in cetatile lor, fie cá este omor, fie ca este vorba de lege ori porundi, de randuieli si de indreptiiri,

luminati, ca ea nu fie de

vina inaintea Domnului ii s'a se abata mania asupra voastra i asupra fratilor vostri ! Asa s'a faceti ca sa nu aveti

nici o villa!

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 20 11. Iata, in fruntea voastra stil Amaria

arhiereul, pentru toate lucrurile Domnului, i Zebadia, fiul lui Ismail, capetenia

casei lui luda pentru pricinile regelui, iar dregatori la indemana voastra Bunt levitii. Fii curajosi i porniti la lucru! Iar Domnul sa vä dea numai bine !

Si acum jata pe fiii lui Amon, pe

Moabiti 0 pe cei din muntele Seirului, pe unde n'ai litsat pe Israil sit intre, cand el

venea din Ora Egiptului, ci Israil i-a ocolit ca sá nu-i nimiceascit,

Tata-i eá vin sá ne raspläteasca 0 sá ne goneasca din pamantul stapir nirii noastre, pe care tu ni 1-ai ditruit. 0, Dumnezeul nostru! Oare nu-i

20.

Meunifii pornesc cu rdzboi impotriva lui losafat. lzbanda lui Iosafat impotriva lor, dupei ce s'a rugat Domnului. Legihruintul lui losalat cu Ahazia, regele lui lude.

lar dupa aceasta, Moabitii, Amo-

vei judeca tu? Cad noi n'avem nici o

putere in fata acestei multimi nenumarate care se indreapta impotiva noastra noi nu stim ce sa facem, ci numai ochii

nostri Ii avem atintiti spre tine!» Si toti Iudeii stäteau inaintea

nitii i laolaltä cu ei Meunitii au pornit

Domnului impreuna cu copiii, cu femeile

stire lui Iosafat i-au zis: o O puternicit ostire, de dincolo de Mare, din Edom, se indreaptii, impotriva ta i acum iat'o la Hataton-Tamar, adica Enghedi ! » Si 1-a, cuprins frica pe Iosafat i si-a intors fata sä, caute pe Domnul, vestind

nului in mijlocul obstiei peste Uziel, fiul lui Zaharia, fiul luí Benaía, fiul lui Ieiel,

sa se razboiascii impotiva lui Iosafat. Atunci au venit stafete 0 au dat de

post pentru toata tara lui luda. Si

s'au adunat Iudeii

sä,

cearit

ajutor de la Domnul 0 au venit clnar din

toate cetätile lui Iuda ca sá caute pe

Domnul.

Atunei Iosafat a stat in mijlocul

obstiei lui Iuda in Ierusalim, in templul Domnului, In fata curtii celei noi, i a cuvh,ntat: o Doamne Dumnezeul pärintilor nostri, tu esti Dumnezeu In cer 0 tu esti stapan peste toate imparatiile noroadelor! In mana ta este puterea i thrift i nimeni nu poate ea ti se impotriveasei! Tu, Dumnezeul nostru, ai alungat pe locuitorii tarii acesteia dii fata poporului tau Israil i ai dat-o semintiei lui Avraam, iubitului tau, deapururi!

Si ei au locuit inteinsa 0 ti-au

zidit tie templu in numele tau 0 au grait: o Daca se va abate vre-o nenorocire

peste noi, sabie, pedeapsá, de la Dumnezeu, ciumä ori foamete, vom sta ina-

intea ta in templul acesta, fiindca numele tau sillaslueste in templul acesta, i vom striga &Are tine in stram-

torarea noasträ, ca ea ne auzi i sá ne mantuesti!»

cu fiii lor.

Atunci s'a pogorit Duhul Dom-

fiul lui Matania, levit din fiji lui Asaf, Si a zis: Luati aminte, voi toti Iudeii, locuitori ai Ierusalimului 0 tu, rege Iosafat! Asa zice Domnul: N'aveti de ce sa va temeti i sá va infricosati in fata acestei multimi far& de numitr, eitci

razboiul nu-I yeti duce voi, ci Dumnezeu!

Maine pogoriti-vä spre ei, caci ei

vor inainta pe drumul de cost*, de la 'J'i t si-i yeti intalni la capatul vàii, la rasarit de baritganul Ieruel.

Dar nu voi yeti duce lupta! Ci

numai asezati-vit in linie de bataie i yeti vedea mantuirea Domnului care va veni

peste voi, peste Iuda 0 peste locuitorii Ierusalimului. Nu v.& temeti i sá nu va cuprindit spaima! Maine iesiti-le inainte

Domnul va fi cu voi! Atunci Iosafat s'a plecat cu fata la pamant, iar toti Iudeii impreuna cu locuitorii Ierusalimului au cazut inaintea Domnului ca sä, i se inchine lui. Si s'au ridicat levitii din neamul lui Cahat i cei din neamul lui Core, ea sa proslavea,sca pe Domnul cu glas inalt tare. A doua zi s'au sculat dis-de-dimineat& 0 au pornit inspre baritganul Tecoa, si pe cand ei erau in toiul mersului, Iosafat a stat in mijlocul lor i le-a zis: o Ascultati-ma, voi Iudeilor i voi locui-

465

www.dacoromanica.ro

30

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 21 tori ai Ierusalimului! Ntiddjduiti in Domnul Dumnezeul vostru i veti fi nebiruiti, credeti in proorocii lui i veti avea izbe,ndd. »

Si indate, s'a sfetuit cu poporul a pus cfintiireti care, imbriicati in oddjclii sfinte, sit mearge, in fruntea ostirii, laude pe Domnul Läudati pe

Domnul, ad este bun, cä in veac tine mila lui !

ani. Numele mamei sale era Azuba, fiica lui Silhi El a mere pe calea lui Asa, pitrin-

tale situ, si nu s'a abltut din ea, ci a fäcut fapte bune inaintea Doranului.

Numai inältimile nu le-a desfiintat,

to

Si in clipa când au inceput can-

tdrile de laude, si de veselie, Domnul a intins curse Amonitilor, Moabitilor celor din muntele Seirului, care veniserä, impotriva lui luda, i ei au fost in-

Atunci Amonitii i Moabitii s'au pornit impotriva locuitorilor muntelui Seir ca mdcele,reascii, nimiceased, iar dupe,' ce au isprävit cu locui-

torii Seirului, au inceput se, se omoare intre ei.

Când ins& Iudeii au ajuns pe colina

de unde se putea zäri biireganul ii s'au tutors sit vadä multimea

erau numai lestni citzute la pdmânt,

fiindcd nu scäpase nici unul.

Atunci Iosafat impreund cu oaste,a lui venirà ca se, ia pradit i au gäsit la ei multe bogAtii, vesminte i odoare scamp°

au jefuit atAt cii,t nu se putea duce. Si au fost jefuind trei zile, cad prada era mare.

Iosafat a domnit peste regatul lui luda. Când inceput domnia era in varstà de treizeci i cinci de ani, iar in Ierusalim a domnit doudzeci i cinci de

Eluded poporul nu-si indreptase filed

mima &Are Domnul Dumnezeul pdrintilor lui. Ciit despre celelalte fapte ale lui Iosafat, de la cele dintAi panä la cele de pe urmii, iatd ad' ele Bunt scrise in istoria

lui Iehu, feciorul lui Hanani, care a fost apoi trecutii, in « Cartea regilor lui Israil ».

Dupe, aceasta Iosafat, regale Iudei,

a bleat legarnent cu Ahazia, regale lui Israil, care ducea vial& de om fdrii, de lege ;

Si si I-a fácut tovares ca ea facä,

coriibii pentru Tarsis. i ei au flout coritbii la Etion-Gheber. Atunci Eliezer, fiul lui Dodia din

Marea, a profetit impotriva lui Iosafat astfel: o Din pricind cä te-ai legat cu Ahazia, Domnul va sfädAma lucritrile tale! » i cordbiile s'au sfdramat i n'au mai putut se, ajungd la Tarsis.

lar in ziva a patra s'au strans la

Emec-Beraca, fiinda acolo ei au prosldvit

pe Domnul, din care pricind s'a numit localitatea aceea Emec-Beraca pang in ziva de azi. Dupe, aceasta, toi Iudeii, impreunä cu locuitorii Ierusalimului i cu Iosafat in fruntea lor, s'au intors la Ierusalim cu bucurie, ceci Domnul le de:dime

prilej de bucurie fatA de vràjmasii lor. Si au intrat in Ierusalim cu sunare din harfe, din chitare si din tiAmbite s'au indreptat spre templul Domnului. Si frica de Domnul a cuprins toate

21.

Domnia lui loram. Uciderea lrafilor

Cdscltoria lui cu tuca lui Ahab. Viafa

tui depiirtatcl de Dumnezeu. Edomul si Libna scuturci jugul. Scrisoarea ameninfritoare a proletului Ilie ceitre foram. Neivcilirea Filistenilor si Arabilor fa luda.

Slfirsitul cumplit al lui loram, care n'a lost ingropat in mormintele regilor.

Si Iosafat a adormit cu piírintii

si a fost ingropat cu ei in cetatea lui

imperätiile pame,ntului, cto,nd au aflat ele

David. Iar in local sex s'a urcat pe tron fiul seu Ioram.

Israil.

Si el ayes frati pe feciorii lui Iosafat: Azaria, Iehiel, Zaharia, Azaria, Mihail si Sefatia. Acestia toti au fost feciorii lui Iosafat, regale lui luda.

cá Domnul s'a luptat cu vrajmasii lui

Si regatul lui Iosafat a fost tihnit fiindce, Dornnul i-a dat liniste de jurirnprej ur. 466

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 22

Lor le-a dhruit phrintele lor mari

daruri de aur si argint, precum 11.1 scum-

peturi, pe lângli cetátile cele inthrite din

luda, insh, domnia i-a dat-o lui 'orara, fiindch el era cel intai nitscut. Ioram, duph ce a luat in stäpanire regatul tatälui shu si s'a intärit, a ucis cu sabia pe fratii lui, ba Incä i chiva voevozi ai lui Israil. Cand a ajuns rege, Ioram era de treizeci i doi de ani, i in Ierusalim a domnit opt ani. el a umblat pe calea regilor lui Israil, precum t'acusarä cei din casa lui Ahab, chci tinea de femeie pe o fati): a lui Ahab. i astfel el a fiiptuit faridelegi In ochii Domnului.

Insit Domnul n'a vrut sä piardä

casa lui David, pentru legh,mOntul pe care 11 L'auge cu David, si-i fhgäduise cit-i va fi lui i fiilor lui stegnic luminos, in

toath vremea.

In zilele lui, Edomul a scuturat jugul lui luda i gi-a pus rege. Atunci Ioram dimpreurd cu voevozii lui i cu toate carate de lupth au pornit impotriva Edomului i, sculándu-se noapt,ea, a infrânt pe Edomitii care 11 inconjuraserh, precum si pe voe-

vozii carelor de luptii.

Dar Edomul a rimas desticut

de luda panh, in ziva de azi. In vremea aceea i Libna a scuturat jugul lui, fiindch Ioram se lephdase de Domnul Dumnezeul pärintilor

el a clddit altare de jertfä pe Inältimie din cethtile lui luda, a adus i

la desfranare idoleasch pe locuitorii Ierusalimului si pe luda 1-a impins sh, se abatä de la credinta. Atunci i-a venit o scrisoare de la profetul Ilie cu cuprinsul acesta: « Asa grhiegte Domnul Durnnezeul lui David,

striibunul thu! Fiindch n'ai mera pe chile lui Iosafat, phrintele thu, si pe chile lui Asa, regale lui luda,

Ci ai mers pe ealea regilor lui

Israil i ai dus pe luda si pe locuitorii Ierusalimului la destranare idoleasck

Iatá ch Domnul va lovi cu

prasnä, mare pe poporul thu, pe fiii pe femeile tale, ofi boghtia ta.

Dar i tu vei fi lovit de boalti

grea, de boala märuntaielor tale, care vor iegi din tino zi cu zi, din pricina boalei tale. o

Atunci Domnul a inthrittat im-

potriva lui Ioram mania Filistenilor

a Arabilor care se megjesesc cu Etiopienii,

i s'au pornit impotriva lui luda. pe care 1-au cucerit i au luat pradit toath, boghtia care se afla In palatul domnesc, dimpreunä cu fili i cu femeile lui gi nu i-a mai fiimas nici un fiu dectit Ahazia, fiul s'a:u cel mai mic.

Pe reingh toate acestea, Domnul

i-a lovit lhuntrul trupului cu o boalh,

thrh de leac.

i asa s'a trudit el vreme indo-

lungath iar la sta...raitul anului al doilea i-au iegit märuntaiele din pricina boalei, 15i a murit in chinuri cumplite. lar poporul nu i-a mai aprins mirezme, precum aprinsese la moartea, pitrintitor shi. COnd s'a suit pe tron, el avusese treizeci i doi de ani, iar in Ierusalim a

domnit opt ani.

i a murit filrh sh fie jelit. $i a fost ingropat in cetatea luí David, dar nu in mormintele regilor. 22.

Domnia lui Ahazia. Viga lui depeírtatd de Dumnezeu. Alianfa lui cu Ioram, regele

lui Israil. Ahazia este °mol* de Iehu. Domnia Ataliei, mama lui Ahazia. Ea

stdrpeste pe c,ei de neam domnesc. .Micul rege low este sceipat de lehofabeat, regelui Ioram, sofia arhiereului Iehoiada. $i locuitorii Ierusalimului au ridicat

rege in locul shu pe Ahazia, fiul shu cel mai mic, fiindch pe toti cei mai in värstä Si ucisese hoarda care plitrunsese in tabhrh, cu Arabii, i in felul acesta Ahazia, feciorul lui Iorarn, a ajuns regale Iudei.

Ch,nd a ajuns rege, Ahazia era in

vfirstii de douilzeci i doi de ani, iar in

Ierusalim a domnit un an. Pe mama sa, nppoata lui Omri, o cherna Atalia. Dar si el a mers pe chile casei Ahab, fiindch maich-sa era sfetnica lui

destranare ca gi a acalora din casa lui Ahab, ba mai vados ai omorit gi pe

fratii din casa tatiilui tau, care erau mai buni dedil tine,

la färildelegi. 467

www.dacoromanica.ro

300

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 23 i el a fitcut rete In ochii Domnului, ca i cei din casa lui Ahab, care, dupi

moartea tatiilui situ, i-au ritmas sfetnici spre pieirea lui. Potrivindu-se sfatului lor, a pornit impreunit cu Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israil, la luptii impotriva lui Hazael, regele Siriei, in Ramotul Galaadului, In care luptà Sirienii au riinit pe Io-

23.

Arhiereul Iehoiada pune la cale suirea pe trcm a lui Ioas, cu voia intregului popor.

Miruirea regelui in templu. Prinderea Ataliei,si uciderea ei. Dcirtimarea jerttelnicelor lui Baa4l aisezarea sluibei lui Dumnezeu. Incoronarea lui Ioag

Insä in anul al aptelea Iehoiada a prins curaj i dupii, ce s'a intoviírkiit cu citpeteniile de peste sute: cu Azaria, fiul lui Ieroham, cu Ismail, fiul lui Ieho-

ram. i e1 s'a intors in Izreel ca sä, se tämilduiaseä, de ritnile pe care le ehpiitase in biititlia de la Ramot, când s'a bittut cu Hazael, regele Siriei. Atunci Ahazia, feciorul lui Ioram, regele Iudei,

hanan, cu Azaria, fiul lui Obed, cu Maaseia, fiul lui Adaia, cu Elii}afat, fiul lui Zicri,

Au cutreerat tara Iudei 0 au adunat pe leviti din toate cetätile Iudei cum 0 pe capii de familie din Israil au venit la Ierusalim,

s'a pogorit in Izreel ca sit vadii, pe Ioram,

fiul lui Ahab, care era bolnav.

Dar venirea lui Ahazia la Ioram

fusese randuitit de pronia dumnezeiascä spre pierderea lui, cäci, indatá ce a venit

Unde intreaga oNtie a incheiat

legámânt cu regele in templul lui Dumnezeu. i Iehoiada le-a grAit: s Iatä fiul regelui care va trebui sä fie rege precum

el, a plecat cu loram la lehu, fiul lui Nim0, pe care Domnul il unsese pentru nimicirea casei lui Ahab. i in vreme ce Iehu fticea judecata

a fägdduit Domnul celor din neamul

casei lui Ahab, a dat de voevozii lui luda 0 de nepotii lui Ahazia care slu-

jeau pe Ahazia FA i-a omorit. i a eitutat apoi 0 pe Ahazia, pe care 1-au prins in Samaria unde el se ascunsese, i 1-au dus la Iehu care 1-a i ucis. 1-au ingropat, fiindcä ziceau: a Este fiu al lui Iosafat, care a autat pe Domnul

In curtile templului.

In templul Domnului sit nu intre insii nimeni, ci numai preotii i levitii slujitori. Numai ei au voie sit int.re, sunt sfintii, iar tot norodul sit plizeascii ränduiala Domnului.

Ahazia, di a mmit fiul ei, s'a pornit a stärpit tot neamul domneso din

casa lui luda. 11. Atunci Iehoqabeat, fiioa regelui, a furat pe Ioa§, fiul lui Ahazia, dintre feciorii regelui care eran sit fie mitceläriti,

I-a dus dimpreunit cu doica lui in

iatac.

Iehopbeat, fiica regelui Ioram, femeia lui Iehoiada arhiereul, clici ea era sora lui Ahazia, I-a tdinuit de Atalia ea nu cumva sii-1 omoare. a stat cu ea ascuns in templul Domnului gase ani, In care vreme Atalia domnea i

aqa

treime din voi caro intrit de ränd Shinbäta, preoti i leviti, sá fact', slujba de portan; 0 treime sá slujeascä, la palatul

regelui, altä treime sä stea la poarta Iesod, iar tot poporul sà fie grämada

din toatit inima! » i n'a mai sciipat nimeni din casa lui Ahazia care ar mai fi putut sä, ja domnia. 10. lar dad, a vitzut Atalia, mama lui

12.

lui David ! Dar iatä, ce va trebui sit faceti !

Levitii sá inconjoare pe rege, fiecare cu arma in mänä, iar cine va in-

dritzni BA intre In palat sä, fie ucis, i ail fie ei längä rege cand va intra i va ie0.*

Atät leviii cat 0 tot luda au fitcut

precum le poruncise arhiereul Iehoiada: luat oamenii cei care intrau fiecare

de ränd Sfimbäta, sau pe cei care i0

ispriiveau rändul, fiindeä, Iehoiada arhie-

In tarii. 468

reul nu scutise pe nimeni sá facii parte din vre-o ceatä. i arhiereul Iehoiada a dat ciipeteniilor de peste ante läncile i scuturile, precum i scuturile regelui David cele din templul Domnului,

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 24

i indatä a asezat tot norodul,

Apoi a luat cu sine pe chpeteniile cele peste sute, pe cei de neam mare si pe cei ce aveau trecere in faja norodului, precum si pe tot norodul si s'a pogorit din templul Domnului la palatul dom-

fiecare cu arma in mitnä, incepand din partea de miazit-zi a templului pan& in partea de miazà-noapte a templului, ajungaud pan& la jertfelnic i 'intorcându-se

iaräsi la templu, de jur-imprejurul re-

nesc.

i

dupit, ce au intrat in palatul

gelui.

domnesc prin poarta ceo de sus, au suit pe rege pe tronul regatului.

1-au fiteut rege. Iehoiada i fiii lui 1-au

cetatea dobändit linigtea. Ci Atalia piense de sabie.

Pe urmit au scos pe fiul regelui i-au dat coroana i cartea legii

uns cu mir si au strigat:

i

s Tritiasca

tot poporul tärii s'a bucurat

regele !

Citnd ins5, Mafia a auzit striglitul norodului, care alerga i proslitvea pe rege, a intrat Foi ea cu norodul in templul Domnului, i s'a uitat i iatit cä regele stätea la intrare pe tron, inconjurat de voevozi EA de trâmbitasi, iar tot poporul se ve-

24.

Domnia regelui Ioap. Restaurarea templului. Strdngerea banilor trebuitori pentru restaurare. Moartea lui Iehoiada. Zaharia, hut arhiereului Iehoiada, insuflat de Domnul, mustn't pe loaf pentru necredinta lui. Regele dd poruncd sd,-1 ornoare cu

selea 1;;i suna din trâmbite, iar ctintäretii

cu instrumente muzicale fitceau Mee-

pietre in ograda templului. Rdzboiul cu Sirienii. Moartea lui

putmile cantärilor de laudä. Atunei sräsiat vesmintele sale si a Atalia strigat: Trädare ! Trädare! Apoi Iehoiada arhiereul a poruncit voevozilor de peste sute, cäpitanilor otir si le-a zis : Scoateti-o din templu intre dou5, ränduri, iar cine

Când a inceput ed domneascä Ioas,

era de sapte ani, gi a fost rege in Ierusalim patruzeci de ani. Pe mama sa o cherna Tibia, si era de fe! din Beerseba.

se va face pärtas cu ea sit fie ucis cu

i loa a silvarsit ceca ce era pläcut In ochii Domnului in toate zilele vietii lui Iehoiada arhiereul.

sabia! » Funded arhiereul poruncise: SE nu o omoriti in templul Domnului ! »

Atunci o puserä intre dou5, rttn-

duri

i Iehoiada 1-a fnsurat cu douit femei care i-au nitscut feciori si fete. Dupil, acestea Ioas a pus de gitnd

i cand a ajuns la poarta Cailor

care este Mug& palatul domnesc, acolo au omorit-o. Dup.& acestea a incheiat legämänt intro Domnul i intre popor i rege, ca el sit fie popor al Domnului.

ea sit innoiasdi templul Domnului.

Pentru aceasta a sträns la

i a intrat poporul in templul lui Baal si a sarámat altarele lui

an de an a templului Dumnezeului

statuile lui le-a fäcut puzderie, lar pe Matan, preotul lui Baal, I-a omorit di-

vostru, dar zoriti cu lucrul 1 * i levitii n'au dat zor. Atunci regele a chemat pe Iehoiada arhiereul i 1-a intrebat: i Pentru ce nu

naintea jertfelnicelor.

i Iehoiada a randuit pazil la templul Domnului dintre preoti EA dintre

leviti, pe care David Ii impartise in clase pentru slujba la templu, ca

sine

pe preoti i pe leviti pi le-a poruncit: « Plecati in cetätile lui Iuda i strängeti din tot Israilul argint pentru premenirea

te-ai ingrijit ca levitii ed sträng5, din Iuda si din Ierusalim dajdia ränduità

adudt arden i de tot Domnului, precum este serie in legea lui Moise, cu cântitri de veselie, dupä pravila lui David. i a mai asezat portan i la templul Domnului ca nimeni care ar fi spurcat sä, nu intre.

pentru Israil de Moise, slujitorul Domnului, j de cfitre obstie, la cortul descoperirii

Fiinddi Atalia ceo fär5, de lege,

impreunit cu fiLi ei, au diträpitnat templul

lui Dumnezeu, inctit i toate cele afie-

469

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 24

rosite templului Domnului le-a intrebuintat pentru Baali ! » Din aceastä pricing regale a poruncit s5 se faca o laditä care fie sit%

aaezata afar& la up. templului.

Si au dat zvon in luda i in Ierusalim ca sá se aducii, Domnului dajdia pusä de Moise, slujitorul lui Dumnezeu, pentru Israil in pustie.

Toti voevozii precum 0 tot no-

rodul fu cuprins de bucurie i fiecare a

adus 0 a aruncat dajdia in lädiá, pang la cel din urma om. i ori de cate ori levita duceau ca sa fie cercetata de rege, daca, socoteau ca s'a adunat argint mult, venea scriitorul regelui impreura cu

imputernicitul arhiereului, care deaertau ladita i apoi o ducea,u la locul ei. .49, fa-

ceau zi de zi pan& se strangea argint mult.

Apoi regele irnpreuna cu Iehoiada

11 dadeau me0erilor lucrätori la templul Domnului, care tocmeau pietrari ffi.

dulgheri pentru innoirea, templului

Domnului, precum i lucratori ai fierului i ai aramei ca sä dreaga templul Domnului.

Si meaterii lucrau de zor, incat

lucrul dregerii sporea prin mane lor, aaa au prefacut templul Domnului in marimea lui de mai nainte i 1-au adus In bung, stare.

Si cand au isprävit lucrul, argintul care mai ramasese 1-au adus

inaintea regelui 0 a lui Iehoiada ai din el au facut odoare pentru templul Domnului, odoare pentru duinnezeiasca

slujba pentru arderle de tot, cupe 0 vase de aur 0 de argint. Atata vreme cat a trait Iehoiada au adus mereu arden i de tot in templul Domnului.

Si Iehoiada a imbatranit 0 era satul de zile 0 a murit in varstá de o Butt i treizeci de ani.

Si a fost ingropat In cetatea lui

David la un loc cu regid, pentru ravna lui catre Dumnezeu i catre templul sau.

Dupa moartea lui Iehoiada insa, voevozii lui Iuda au venit la rege i i s'au inchinat. Si el i-a ascultat. Si ei au päräsit templul Domnului Dumnezeului párintilor lor 0 au slujit

i idolilor. Din pricina vinovatiei lor s'a abiltut mAnia lui Dumnezeu peste luda 0 peste Ierusalim.

Aaerelor

Si el a trimis prooroci ca sa-i intoara la Domnul, i cu toate ca i se legasera cu juriimant, ei nu le-au dat ascultare.

Atunci Duhul Domnului a cu-

prins pe Zaharia, fiul arhiereului Iehoiada,

el s'a infatipt fnaintea norodului

i-a graft: Aaa zice Dumnezeu! Pentru ce ati caleat poruncile lui Dumnezeu, ea

sa nu va mai meargii, bine ?... Panda

voi ati pardsit pe Domnul, 0 el v'a parasit pe voi!

21. Atunci au uneltit impotriva lui din porunca regelui 1-au ucis cu pietro

In ograda templului Domnului, Caci regele Ioaa nu-ai mai aducea aminte de dragostea pe care i-o aratase Iehoiada, pärintele lui, ci a poruncit omoare copilul. Si pe cand el murea a strigat: « Domnul sA yea', 0 sit judece !

lar dupA trecerea unui an, oastea

Sirienilor a pornit impotriva lui EA, dupa

ce a intrat in luda i in Ierusalim, a omorit pe toate capeteniile poporului

din popor, i toatii prada au trimis-o regelui din Damasc.

Si cu toate eA oastea Sirienilor era mica, Domnul a dat in mane ei o

oaste cu mult mai mare, fiindca, ei päräsisera, pe Domnul Dumnezeul piirintilor lor, i in felul acesta Sirienii au hotarit osanda lui Ioaa.

Si dup.& ce au plecat de la el, caci ei 1-au läsat tare greu bolnav, dregatorii sad all uneltit impotriva lui din priciná cá, el ucisese pe fiul lui Iehoiada arhie-

rcul i 1-au omorit in patul lui. AEA a

murit el, 0 a fost ingropat in cetatea

lui David, dar nu 1-au ingropat in mormintele regilor. lat.& 0 pe cei care au uneltit impotriva lui: Zabad, fiul Amonitei Simeat, Iehozabad, fiul Moabitencei Simrit. 27. Cele despre feciorii lui, despre

multimea profetiilor impotriva lui, precum 0 despre prefacerea din temelie ca stint a templului Domnului, serse in « Talcul cArii Regilor ». Iar in locul sau s'a suit pe tron fiul sau

470 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 25

s'a aprins impotiiva lui luda, ala oá ei

25.

Domnia regelui Amaga. Viata lui in cdile Domnului. kbanda impotriva Cdderea lui Amaria de la credin(cl: inchi-

?tarea la idoli. Rdzboiul lui Ama tia cu

.1"oal 9, regele lui Israil. Amatia este infrtint.

Moartea

Amatia a ajuns rege la vareta de douazeci i cinci de ani i in Ierusalim a domnit douiizeci i noui de ani. Pe

mama sa o cherna Iehoadan, ei era de fel din Ierusalim.

Si el a fiiptuit lucruri plitcute in

ochii Domnului, insa nu cu toata mima.

De indata ce a pus mana pe dom-

nie, a omorit pe dregatorii care uciseserit pe regele, pitrintele situ, Fara si mida pe fiii lor, precum este serie in cartea legii lui Moise, care a poruncit aya: e S& nu moara parintii pentru copii i nici copiii si nu motu& pentru

pitrinti, ci fiecare sá moarit pentru catul lui !

Dupit aneaste, Amatia a adunat pe luda ei 1-a rinduit dupi familii: citpetenii peste lila i ciipetenii peste sute in tot

regatul lui luda. i i-a numárat de la douitzeci de ani i mai in sus ei a gasit

trei sute de mii de insi, unul i unul, oeteni

In stare s'a duna lancea ei arcul.

lar ou o suta de talanti de argint a mai tocmit o sutil de mii de oeteni viteji din Israil.

Atunci a venit la el un om al lui

Dumnezeu i i-a zis: o M'Aria Ta! Sa nu mearga Cu tine oastea lui Israil,

Domnul nu este cu Israil i nici cu toti fiii lui Efraim !

Mai bine porneete tu singur cu

barbátie la lupti, altfel Domnul ar putea sa te dea jos in fate dusmanului, fiindcit

s'au intors pe meleagurile lor aprinei de

Dupi a,ceaste, Amatia s'a trabarbitat ei pornind in fruntea oetirii sale s'a indreptat catre Vales. S'Axil qi a batut pe fiii lui Seir, zece mii de inei. lar pe alti zece mii de inei, fili lui

luda, i-au luat robi de vii i i-au urcat

pe várful unei stanci, i apoi i-au aruncat

din varf, incat toti s'au &cut zob. lar (pastee pe care Amatia a intors-o, sa nu mearga cu el la luptil, a patruns in cetatile Iudei, din Samaria si pana la Bethoron,ei a omorit trei mii de inei ei s'a incircat de predi. Cand Amatia s'a intors de la biruinte Edomitilor, a adus cu el zeii Seiritilor i i i-a fäcut dumnezei si se inchina i timaia inaintea lor. Atunci s'a aprins mania Domnului

Impotriva lui Amatia i i-a trimis un prooroc care 1-a dojenit: a Pentru ce ai cautat pe dumnezeii acestui popor care

n'au putut s'a mantuiasci pe poporul lor din mana ta? Si pe cand el vorbea aya, regele

i-a raspuns: Oare te-a pus cineva sfetnic

al regelui ? Curma-ti vorba! Pentru ce

vrei si te bate;? » i proorocul s'a oprit, irisa a zis: Stiu cá Dumnezeu a hotarit da te piardi, fiindcit ai facut aea i n'ai ascultat de sfatul meu! Si dupi ce Amatia, regele Iudei, a

stat la chibzuialá, a trimis soli la lime, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, regele lui Israil, ca Haidem si, ne suram unul cu altul Atunci Rae, regele lui Israil, a trimis raspunslui Amatia, rege/e lui luda:

Spinul din Liban a trimis la cedrul

boare.

Libanului si-limbie: « Di pe fiica ta fiului meu de sotie ! * Dar fiarele sitlbatece din Liban au trecut peste spin i 1-au calcat.

Dumnezeu: # Ce sa, fac cu cei o sutil de

miti ! »

lui Lsrail ?* Atunci omul lui Dumnezeu a dea mai mult zis: # Domnul poate decat atat ! »

cu tine ?

Domnul are putero sá ajute i si, doDar Amatia a fáspuns omului lui

talanti pe care i-am dat pentru oastea

Atunci Amatia a despirtit oastea care venise din Efraim la el, cu gánd ca si o intoarcit in tinutul ei. Dar manis.. lor

Tu cugeti: sAm invins pe Edoi mima ta crepe de trufie. Stai

acasit! Pentru ce vrei si te prindä nenorocirea i sá cazi ei tu si luda impreuna

Dar Amatia n'a vrut sá audit,

fiindca era de la Dumnezeu ca sa4 dea In mana lui Toas, din pricini ni se enturase de zeii Edomului. 471.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 26 Si a purces Toas, regele lui Israil,

s'au mdsurat unul cu altul, el si Amatia, regele lui luda, la Betsemesul din luda. Si Israil a invins pe luda, i fiecare

a fugit in patria sa.

cincizeci i doi de ani. Pe mama sa o cherna Iecolia i era de fel din Ierusalim.

El a savarsit lucruri pläcute in ochii Domnului, intocmai ca si pärintele fati Amatia.

Atunci Ioas, regele lui Israil, a prins

Atät cat a vietuit Zaharia, el s'a

la Betsemes pe Amatia, regele lui luda, feciorul lui Ioas, feciorul lui Ahazia, 1-a adus la Ierusalim. Si a fácut o spltrturä in zidul Ierusalimului de la poarta Efraim i pana la poarta din Coi: patru sute de coti.

sarguit cAtre Domnul, fiindcä Il crescuse

argintul i toate odoarele care se aflau

tinutul Asdodului si al Filistenilor. Si Dumnezeu 1-a ajutat impotriva Filistenilor, a Arabilor, a Meunitilor a celor ce locuiau in Gur-Baal.

Si a luat cu sine tot aurul, tot

In casa lui Dumnezeu la Obed-Edom, precum i comorile palatului domnesc ostaticii, i s'a intors in Samaria.

Si Amatia, fiul lui Ioas, regele lui luda, a mai trdit dupli moartea lui fiul lui Ioahaz, regele lui Israil, cincispreze ce ani. Cealaltä istorie a domniei lui Amatia, de la inceput i pan la sfársit,

este scrisä in « Cartea regilor lui luda si ai lui Israil ». Din vremea aceea cánd Amatia s'a

departat de Doranul, au pus la cale o uneltire impotriva lui in Ierusalim, dar

el a fugit in Lachis. Atunci 1-au urmärit in Lachis, unde 1-au i omorit. Si de acolo a fost adus pe cai si a fost ingropat cu pärintii säi in cetatea lui David. 26.

intru frica lui Dumnezeu, i atata vreme cat a cautat pe Domnul, Dumnezeu i-a dat

El a porra cu räzboi impotriva Filistenilor si a däritmat zidurile Gatului, Iabnei i Asdodului, i a intärit cetäti in

Dar si Amonitii i-au plätit tribut

lui Uzia, iar faima lui a ajuns ptInfi inspre Egipt, din pricinä ca era peste m'al, sur& de puternic.

Uzia a zidit turnuri in Ierusalim la poarta din Colt, la poarta din Vale i la cea din Unghiu i le-a intärit.

A zidit de asemenea turnmi in

pustie i a säpat multe fântfini, fiindeä avea turme mari in Sefela si pe podisuri, lucrätori ai plimfintului i vieri in munti in Carmel, fiindcá iubea lucrul m äntului.

Uzia avea ostire de viteji care se

duceau la luptii in cete socotite dupa nu-

mäiátoarea lor de scriitorul Ieiel si de dregätorul Maaseia, care stäteau la po-

Domnia regelui Uzia. Viara lui aproape de Dumnezeu, care ii dddea izbdndd in riízboi i tihnii in tara. Pregdtirea

runca lui Hanania, unul dintre marii dregätori ai regelui. Toti capii de familie, clipetenii de

?i, inzestrarea ei, ca 8d-fi inkireascd ei mai mult domnia. Amestecul sdu in &dile preoteisti, aducerea de tämdieri pe altarul atrage pedeapsa lui Dumnezeu:

puternicit de trei sute sapte mii i cinci

lepra. Iotam cármue,ste in loma lui

judecei poporul. Aloartea lui Uzia.

Apoi tot poporul lui luda a luat

pe Uzia, care era in vä.rstä de saisprezece ani, i 1-a fäcut rege in locul Amatia.

El a intärit Elatul i 1-a intors la luda dup5, ce regele a adormit cu rintii Cá.'nd a ajuns rege, Uzia era de saisprezece ani, si in Ierusalim a domnit

472

ostasi, gata de luptä, se ridicau la douä mii sase sute.

Sub porunca lor stätea o oeste

sute de l'II, care ii fáceau ostáisia in

toiul bärbdtiei, ca sä, apere pe rege impotriva dusmanului.

Pentru aceastä intreagil armatä Uzia a pregálit scuturi, linci, coifuri, platose, arcuri si prästii. Tot asa a fiicut in Ierusalim me, sini, lucrate de meter, iscusit, ca sä le aseze in turnuri i in colturile zidurilor, cu care sä arunce sägeti i pietroaie. Si faima despre el s'a rdspindit pan& de-

parte, fiindcii in chip minunat a fost

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 27, 28

ajutat pana a ajuns peste mama, de puternic.

i cand a ajuns in culmea puterii, inima lui s'a ingamfat spre pieirea lui, fiindell a savarpit un pi:wat impotriva Domnului Dumnezeului sau, intrand in templul Domnului ea sa aducä tamitieri pe altarul Atunci Azaria arhiereul a intrat dupi el, impreuna cu optzeci de preoti ai Domnului, oameni curajopi, ai s'au pus in pricina cu el pi i-au zis: Nu-ti este iertat tie, Uzia, s'a timaiezi inaintea Donmului, ei numai fiilor

lui Aaron celor sfintiti ca sa aducá tamâieri! Iepi din Sfanta, caci ai savarpit pacat care nu-ti va fi spre slava inaintea Domnului Dumnezeu! » AtunciUzia s'a inciudat pi, in vreme ce linea catuia in mana ca aä tamaieze,

intaratat impotriva preotilor, a rásárit lepra pe fruntea lui, in fata preotilor, in templul Domnului, langá altarul tamaierii.

ai cand Azaria arhiereul s'a intors

catre el, cat

i

toti preotii, jata ca pe

fruntea lui iepise lepra. Atunci 1-au scos

ei cu zorul de acolo, dar chiar pi el se gribea sa iasä fiindca Domnul Il lovise. i regele Uzia a ramas lepros pana la moartea lui pi a stat inteo casa deose-

bita, din pricina ea nu era ingaduit in templul Domnului. In vremea aceasta, Iotam, fiul sau, carmuia ca un rege pi

n'a intrat in templul Domnului. Ci poporul se strica din ce in ce mai mult. El a zidit poarta cea de sus a templului Domnului, iar la zidul Ofelului a facut multe imbunatatiri. El a ridicat cetati in muntele lui

Jada, iar in paduri a zidit castele

turnuri.

ai el a dus razboi cu regele Amonitilor, pe care 1-a invins. i in anul acela

Amonitii i-au dat o salta de talanti de argint, zece mii de cori de grau i zece mii de orz. Aceastá dare i-au platit-o fiii lui Amon in anul al doilea i al treilea ai domniei lui. Astfel Iotam a ajuns din ce in ce mai puternic, din pricina eä, pi-a randuit viats inaintea Domnului Dumnezeului sau. Celelalte fapte ale domniei lui Iotam,

batáliile lui i ispravile lui sunt inOrate in « Cartea regilor lui Israil i ai lui luda». Cand a ajuns rege, era in varsta de douazeci i cinci de ani, iar in Ierusalim a fost rege paisprezece ani.

i Iotam a adormit cu párintii lui pi a fost ingropat in cetatea lui David, iar in locul lui a ajuns rege Ahaz, fiul lui. 28.

Domnia regelui Ahaz. Viafa lui departe de Dumnezeu. Ndvdlirea Sirienilor ssi a

judeca poporul Viril. Celelalte fapte ale domnieilui Uzia, de la cele dintai pana, la cele de pe urma, le-a seria proorocul Isaia, fiul lui Amos.

robie. Ahaz cheamd in ajutor pe impdratul

pi a fost ingropat la un loe cu ei, in campul de ranga gropnitele regilor,

Edomifilor

Be zicea: « A fost lepros ! n ai in locul Ball

din palatul domnesc i din casele voevozilor

i a adormit Uzia ca

Israilifilor. Crdncen

raboi: morfi fi

prinfi in tupid. Profetul Oded sfeituefte pe Israilifi sd dea drumul c,elor luafi in

Asiriei cu prilejul neivcilirii in tara" a fi a Eilistenilor, in schimbul

a ajuns rege fiul san Iotam. 27.

Domnia lui Iotam. El umbld in &lile Domnului. Rdzboiul cu Amcmifii fi infrangerea lor. Moartea lui lotam.

c,drui ajutor i-a dat comorile din templu,

pe care le prddase. Inchinarea la idolii Sirienilor. Jertf elnice idoleti ridicate in Ierusalim ?i pe indlfimi.

Cand Ahaz a ajuns rege, era de

ani a domnit in Ierusalim. Pe mama sa

douazeci i cinci de ani, i in Ierusalim a domnit saisprezece ani. El n'a facut luermi placute in ochii Domnului, precum sävarpise David, stramopul

o cherna Iorupa pi era fiica lui Tadoe. ai el a fácut lucruri placute in ochii Domnului ca i pärintele säu Uzia, dar

Baalilor,

Cand a ajuns rege, Iotam era de i einci de ani, i aisprezece

douazeci

473

El a umblat pe calea regilor lui Israil, ba chiar a fácut chipuri turnate

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 28

j a dus tamaieri in voleo Ben-

i le-au zis: t Nu mai aduceti aici pe coi luati robi ! Voi aveti de gaud ea sporiti inca pacatul i vina noastra pe langa pácatul impotriva Domnului care

Hinom, iar pe feciorul situ 1-a ars in foe

dupa uritele obiceiuri ale pagitnilor pe caro Domnul i-a izgonit din fata Israilitilor.

apasa asupra noastra, caci mare este

i a adus jertfe I tiimaieri pe co-

vina noastra i vàpaia mániei Domnului este gata sit se reverse peste noil

line si pe dealuri si sub once copac verde.

Pentru aceasta Domnul Dumnezeul lui I-a dat in mana regelui Siriei, care 1-a infrAnt si a luat in robie grea

Atunci ostenii au parilsit pe cei prinsi impreuna cu prada de riaboi, in fats, capeteniilor si a obstiei intregi.

lar capeteniile pomenite pe nume au luat pe robi si din prada au

pe ai sI.i i i-a dus la Damasc. Pe lOngii aceasta, el a mai fost dat i In mána regelui lui Israil, care i-a pricinuit o mare infrangere. i anume Pecah, fiul lui Remalia, a

omorit in luda inteo singura zi o sutii douiizeci de mii de viteji unul i unul,

imbracat pe toti coi gol, le-au dat haine ii incilltilminte, le-au dat de mfincat de baut i i-au Luis cu untdelemn ; pe toti cei osteniti de drum i-au suit pe asini

i-au dus in Ierihon, cetatea palmierilor, langa .fratii lor, iar ei s'au futon in

din pricing' ca se lepadasera de Domnul Dumnezeul strabunilor lor. Zicri, un viteaz din Efraim, a omorit pe Maaseia, fiul regelui, i pe Azricam, dregator i privighetor peste curtea domneasca, si pe Elcana, cel al doilea dupä, rege.

Samaria.

1st vremea aceea regele Ahaz a

trimis vorbg imparatului Asiriei ca

vial, in ajutor,

Din pricing ea Edomitiiniivaliserii in Iuda, pe care 11 infranseril i luaserit, robi.

Atunci Israilitii au dus in robie

Pe de altá, parte, Filistenii patrunseserii in cetatile din efela si din Neghebul Iudei o cuceriserg Betsemesul,

dintre fratii lor doug sute de mii de femei,

bdieti o fete, ba au mai luat si o pradä, bogata, pe care au dus-o in Samaria.

Dar acolo era un prooroc al Domnului, pe care 11 cherna Oded. i el a iesit intru inampinarea ostirii care avea sa intre in Samaria FA a grgit: « lata ea din pricina mâniei Domnului Dumnezeului parintilor vostri impotriva loeuitorilor

din luda, Domnul i-a dat in mama

voastrg, i i-ati màcelärit cu o furie care a ajuns Omit la cer. i acum voi cugetati sä, pe acesti Iudei i Ierusalimiteni ca pe robi si pe roabe. Dar oare nu apasa asupra voastril nici o yin& fat& de Domnul Dumnezeul vostru ?

i acum ascultati-ma! Trimiteti inapoi pe aceia pe care i-ati luat robi dintre fratii votii, iar de nu, vapaia niei Domnului se va revarsa peste voi ! #

Atunci unii din capeteniile lui Efraim j anume Azaria, fiul lui Iohanan, Berechia, fiul lui Mesilemot, Iezechia, fiul

lui alum,si Amasa, fiul lui Iladlai, s'au

ridicat impotriva celor care se intorceau de la bittalie,

474

Aialonul, Ghederotul si Soco cu asezirile lui, Timna cu a,sezarile ei i Ghimzo cu asearile lui, si se asezaserit acolo. Asa a umilit Domnul pe Judo, din

pricina lui Ahaz, regele Iudei, bagase de,sfra,narea in luda i pacatuise impotriva Domnului. i Tiglatfalasar, impäratul Asiriei,

a venit la el si 1-a impilat in loo sa-1 sprijineasca, Fiindca Ahaz pradase templul Domnului, palatul domnesc i casele voevozilor i comorile le &dim impä.ratului

Asiriei, fará de nici un folos. Dar tocmai in vremea cand acela 11 stramtora, el sporea faradelegile impotriva Domnului. Acesta a fost regele Ahaz.

El a adus jertfe zeilor Damascului, care 11 Invinsesera pe el, 1FA zicea: Dumnezeii regilor Siriei le-au venit intrlajutor, lor le voi aduce jertfa i ei imi vor ajuta i mie #. Dar ei i-au slujit spre cadere, i lui i intregului Israil. Ahaz a mai adunat odoarele din templul Domnului çi le-a sfaramat, dar

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 29

dupä ce a inchis portile templului Domnului, si-a facut jertfelnice in orisice colt al Ierusalimului; In orisicare cetate din Iuda a facut

Inálimi pentru jertfä, ca sa tamitieze idolilor, i asa a maniat pe Dumnezeul

stnibunilor säi. Celelalte fapte ale domniei lui, precum i toate ispravile lui, de la inceput pan& la sfarsit, sunt scrise in 44 Cartea re-

gilor lui luda i ai lui Israil a. i a adormit Ahaz cu pärintii lui pi 1-au ingropat in cetatea, lui David, in Ierusalim, EA nu 1-au pus in mormintele regilor lui Israil. i Iezechia, fiul sau, a

ajuns rege in local sltu. 29.

Domnia regelui lezechia. Dregereai, deschiderea templului pentru dumnezeiasca slujbd. Cuvantul lui lezechia ceitre preofi levifi. Curcifirea templului ?i, sfinfirea lui. Rugeiciuni si ccIngri cu acest prilej.

Cand Iezechia a ajuns rege, era de douitzeci i cinci de ani, iar douitzeci EA noug, de ani a domnit in Ierusalim. Pe mama sa o cherna Abia EA era fiica lui Zaharia. El a sävärsit lucruri pacute inain-

tea Domnului, intocmai ca si David stramosul sku.

In anal dintai al domniei lui, in

luna Intâia, el a deschis usile templului Domnului

i le-a intarit.

Atunci a dat porund,

sä vinit preotii i levitii i, dupa ce i-a strans in

piata de la nisärit, Le-a zis: o Ascultati-mä, voi leviacum i sfintiti temtilor! plul Doranului Dumnezeului pitrintilor vostri i dati afarä, spurcaciunea din Sifinta,

Fiindcli parintii nostii au päcitituit fiträdelege au sitvarsit inaintea Domnului Dumnezeului nostru, pe care 1-au Paritsit ; si-au intors fetele lor de la locasul Domnului i i-au arittat spatele.

Au inchis de asemenea EA portile

pridvorului,

au stins candelele i nu

i-au adus tamale Dumnezeului lui Israil, nici ardere de tot nu i-au adus in templu. Din aceastä pricina s'a värsat mania Domnului peste luda si peste Ierusalim

i-a fäcut ca pe un lucre de spaimit, de uluire si de rb,s, precum voi vedeti cu ochii vostri.

i tot pentru aceasta, pärintii no-

stri au cazut in ascutisul sabiei, iar

i femeile noastre au fost duse in robie. Acum mi-am pus in gaud sit inchei leglimant cu Domnul Dumnezeul lui Israil, ca sa-si intoarcit flacara lui de la noi. Fiilor ! Nu pregetati, did pe voi v'a ales Domnul ca sä, stati in fata lui, lui, fiti slujitori i sa-i

feciorii, fiicele

aduceti tilmaie.

Atunci levitii: Mahat, fiul lui

Amasai, Toil, fiul lui Azaria, dintre Cahatiti ; iar din fiji lui Merari: Chis, fiul lui Abdi, Azaria, fiul lui Iehaleleel;

dintre Ghersoniti: bah, fiul lui Zima, si Eden, fiul lui bah; i dintre fiii lui Elitafan: Ieiel; i dintre fiji lui Asaf: Zaharia Matania;

i dintre fiii lui Heman: Iehiel o

imei; i dintre fiü lui Iedutun: *emaia Uziel,

Au pornit i au sträns pe fratii lor çi s'au sfintit fA au inceput dupg,

cuväntul Domnului, la porunca regelui, sä, cure te templul Domnului. i

preotii au intrat inlituntrul

templului Domnului ca sa-1 curete. au scos in curten templului toatit spuraciunea care se gäsea in templul Domnului. i au luat-o apoi ca s'o due& afar& in albia Cedronului. i anume, au inceput sfintirea In ziva Ira& a lunii intai, ia,r in ziva a opta a lunii ajunseserä, panä, la pridvorul templului Domnului. Deci ei au

sfintit templul Domnului in timp de opt zile, iar in ziva a saisprezecea au isprävit.

Apoi au intrat inliuntru la regele

Iezechia i ei 1-au instiintat: a Am curätit

tot templul Domnului: altarul ardenlor

de t,ot, toate odoarele, masa painilor pu-

nerii inainte impreunit cu toate vasele ei.

Asijderea i toate vasele pe care le pangarise regele Ahaz in timpul

domniei prin faradelegile lui, noi le-am

475 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 30

adus in stare bung' 0 le-am sfintit,

veasca pe Domnul cu cuvintele lui David :0 ale lui Asaf vitzatorul. i ei il prostit-

iata c5, se gases° inaintea jertfelnicului

via cu veselie,

Domnului! »

20. Atunci Iezechia s'a sculat de dimineatii si a adunat pe mai marii cetatii s'a dus in templul Domnului,

s'au inchinat. i

pentru pacat: pentru stapanire, pentru templu i pentru luda. Apoi a poruncit

stropit jertfelnicul; 0 au junghiat berbecii i cu silngele au stropit jertfelnicul,

si au junghiat mieii i cu sangele au

jertfe de multumire in templul Domi obstia a adus jertfe i jertfe de multumire, 0 pe care 11 rasa inima si arden i de tot.

Numarul capetelor de vita pentru

arderea de tot pe care a adus-o obstia a fost: saptezeci de vite mari, o sutit de berbeci i doua sute de miei, toate ca ardere de tot pentru Domnul.

Pentru jertfa de multumire au fost: sase sute de vite mari si trei mii

stropit jertfelnicul.

Apoi au apropiat tapii ca jertfla

de vite mici.

pentru pacat inaintea regelui i inaintea adunarii, iar ei EA-au pus m5.inile deasupra lor,

Numai ea preotii erau putini, fmcat

nu puteau sa jupoaie toate arderile de tot 0 pentru aceasta Ii ajutau fratii lor, levitii, pan& se sfarsea lucrul i pan'a cand se sfinteau preotii, fiindca levitilor le era mai aminte de cat preotilor ca sa se sfinteasca. Pe MO, aceasta, erau multe arden i de tot, in afar& de grasimea jertfelor de pace 0 a celor cu turnare pentru arderile de tot. i Iezechia impreunit cu tot po-

preotii i-au junghiat, iar cu

sangele lor au facut ispfuoirea pacatelor la jertfelnic, pentru iertarea pacatelor intregului Israil, fiindcä regele porun-

cise sit se aduci ardere de tot si jertfii pentru pacat.

Pentru aceasta el a asezat pe

leviti in templul Domnului cu chimvale, cu harfe i cu chitare dupa indreptarile lui David, ale lui Gad, vazátorul regelui, ale lui Natan proorocul. Aceastä prade la Dornnul prin gura proovilä i

Iezechia a prins a grai 0 a

nului. »

preotilor din neamul lui Aaron sa aduca arden i de tot pe jertfelnicul Domnului. i au junghiat vitele mari, de la care preotii au strans stIngele cu care au

rocilor

ei au ingenunchiat

zis: Acum voi sunteti sfintiti pentru Domnul ! Apropiati-va i aduceti jertfe

i au adus sapte vitei, sapte berbeci, fj a p te miei i apte tapi, jertfa

i

i

porul s'au bucurat de ceea ce Dumnezeu pregatise pentru popor, fiindca lucrul se Meuse neobisnuit de repede.

levitii s'au asezat inteun loe

30.

cu instrumentele muzicale ale lui David,

iar preotii cu trambitele. i a poruncit Iezechia sa se aduca ardere,a de tot pe jertfelnic. i in clipa cand a inceput arderea de tot, a inceput cantarea Domnului i sunarea din tram-

Iezechia trimite soli ca sd instiinfeze poporul pentru praznicul Pastilor. Praznicul s'a serbat cu mare bucurie, vreme de cloud sdptdmdni.

bite, insotite de instrumentele lui David, regele lui Israil. Toata, obstia a cazut in genunchi

cu inchinaciune, 0 au cantat cantarea trambitele au sunat pb,na cand s'a sfarsit arderea de tot. j °and s'au sfarsit arderile de tot, regele impreuntt cu suita lui ingenunchiar5, si se inchinara.

Apoi regele Iezechia a poruncit sfetnicii au spus levitilor sä proslä476

i Iezechia a trinais soli in toata tara lui Israil 0 a lui Iuda, ha a scris scrisori catre Efraim si Manase ca sa villa la templul Domnului din Ie-

rusalim, la praznicul Pastilor Domnului Dumnezeului lui Israil. Regele i dregatorii lui i toata

obstia din Ierusalim au chibzuit ea

praznuiasca Pastile in luna a doua, Fiindeil nu le putusera pr5,znui la vi-eme, din pricina cii nu erau destui

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 30 preoti sfintiti B*1 nici norodul nu se adunase la Ierusalim.

Si au purees sä nimiceaseä jertfelnicele din Ierusalim, B*1 toate altarele tämaierilor le-au prapadit foi le-au aruncat In valea Cedronului. Apoi au junghiat mielul PaBtilor,

Acest lucru i-a placut regelui

obBtiei intregi,

Si au hotarit sit dea de Btire in tot Israilul, de la BeerBeba i pan& in Dan,

ca toti

in ziva a paisprezecea din luna a doua, iar preotii i levitii de ruaine s'au sfintit

vinä la praznicul PaBtilor Domnului Dumnezeului lui Israil, la Ierusalim, caci nu fusese de multe ori sä,

Bi

praznuit precum este Boris.

Si solii au plecat cu scrisorile din

dup5,

mana regelui EA a sfetnicilor lui in toatä

tara lui Israil Bi a lui luda, dupä po-

runca regelui, Bi au dat de veste: « Fii ai lui Israil! Intoarceti-va cu pod).intä la Domnul Dumnezeul lui Avraam, Isaac FA Israil, ca i el sá se intoarca spre cei ramaBi, care au mama imparatilor Asiriei.

scapat din

Nu fiti ca parintii foi ea fratii vo§tri care n'au crezut in Domnul Dumnezeul parintilor lor, pentru care lucru au fost

dati pustiirii, dupa cum vedeti. Acum nu va invartoBati cerbicea

ca parintii voBtri, ci dati slavä Domnului veniti in templul sat', pe care 1-a sfintit deapururi, B*1 slujiti Domnului Dunme-

zeului vostru, ca el di intoarc5, de la

voi vapaia maniei sale. Si dac5, vá yeti intoarce cu pocainta la Domnul, fratii voBtri i fiii voBtri vor afla indurare inaintea celor care i-au robit i se vor putea intoarce in tara aceasta fiindca Domnul Dumnezeul vostru este milostiv i indufator 1;;*1 nu-Bi

va intoarce fato sa de la voi, cand vä yeti

»

Si

solii au strabatut cetate cu

cetate din tinutul Efraimului fo'i al lui Manase pan& spre Zebulon, dar erau luati in ras i batjocoriti., Numai vreo cativa din Mer, din Manase Bi din Zebulon s'au umilit Bi au venit la Ierusalim. Asemenea

i

in luda a lucrat

unease& inteun mana Domnului ca cuget i s5, aduca la indeplinire porunca pe care regele i sfetnicii lui o daduseril dupti cuvântul Domnului.

au adus arderi de tot in templul

Domnului.

Si s'a aBezat fiecare la locul lui randuiala din legea lui Moise,

omul lui Dumnezeu, iar preotii stropeau cu sangele pe care 11 luasera din mana levitilor.

Fiindcl in obBtie erau multi care nu se curatisera, levitii junghiau miei de Paati pentru cei care nu erau curati ca

aducä Domnului, Si astfel mult norod din semintia

lui Efraim, a lui Manase, a lui Isahar Bi a lui Zebulon, cu toate eft erau necurati, au mancat PaBtile impotriva Scripturii. Dar Iezechia se ruga pentru

ei Bi zicea: o Domnul cel care este bun sa ierte Pe oriaicine s'a sarguit cu mima sa caute pe Doinnul Dumnezeul pärintilor siii, cu toate ea nu a avut curatenia cerut5, dup.& randuiala templului !

Si Domnul a ascultat pe Iezechia Bi a iertat poporul.

In felul acesta Israilitii care se aflau in Ierusalim au sarbatorit praz-

nicul azimilor cu bucurie mare timp de Bapte zile, iar preotii i levitii litudau zi

de zi pe Domnul din instrumente po-

trivite cu slujba lor. Si Iezechia graia prietenos tuturor levitilor care se aratau indestul de priceputi in slujba Domnului. Apoi au

sfarBit praznicul cel de Bapte zile cu jertf ele de pace, laudand pe Domnul

Dumnezeul pärintilor lor. $i obBtia toata a chibzuit sá prilznuiasca alte Bapte zile, i au praznuit Bapte zile cu veselie, Fiindca regele Iezechia diiruise obBtiei o mie de vitei i apte mii de

vite mici, iar sfetnicii daduserä i ei o mie de vitei i zece mii de vite märunte pentru jertfa ridicat5,. Cu acest prilej au fost sfintiti multi preoti.

Si s'a strans popor mult in Ierusalim sä serbeze praznicul azimelor o adunare nenuIn luna a doua m5,rata. 477

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 31 Si s'a veselit toatit ob§tia lui luda,

impreuna cu preotii i levitii, i toatil obatia celor care veniserä din Israil, precum i streinii care se striimutasera din pamantul lui Israil i locuiau in luda. Si a fost praznic cu veselie mare In Ierusalim, fiindca din zilele lui Solomon,

fiul lui David, regele lui Israil, nu mai fusese praznic ea acesta in Ierusalim. Apoi preotii i levitii au purees sá binecuvinteze poporul, i glasul lor a fost auzit i rugaciunea lor a ajuns pang; in locul eel dint al Domnului, in ceruri.

delemn, din miere 0 din toate roadele

tarinii. Si au mai adus din toate zeciuiala prisoselnica.

Fiii lui Israil i ai lui Inda care locuiau in cetatile Iudei au adus i ei zecivalä din vite mari j mici, zecivalit din prinoasele afierosite Domnului Dumnezeul lor, 0 le-au pus gramezi-gfamezi,

Si au inceput cu facutul gramezilor in luna a treia 0 au ispravit in

luna a q.aptea. lar cand a venit Iezechia, impreunii cu sfetnicii lui, ai au vitzut gramezile, au

binecuvantat pe Domnul 0 pe poporul situ L3rail.

81.

Ddranzarea idolilor ssi a capiftilor de pe Grija pentru duntnezeiasca slujbd pentru veniturile care se cuvin yreofilor levitilor. Catagralierea lamiliilor preofe,sti fi a levitilor. In toate lucrdrile lui a avut apor.

lar dupa ce s'au sfar§it toate acestea, toti Israilitii care se aflau in cetätile Iudei au ieait 0 au sfäramat stalpii cei cu pisanii, au nimicit .A.gerele, au da-

ramat cu desavar0re capiatile de pe inältimi i toate altarele din toata Ora lui luda, din Veniamin, din Efraim din Manase. Apoi toti Israilitii s'au tutors in cetatile lor, fiecare la casa sa.

Apoi Iezechia a statornicit clase de preoti i leviti dupä clasele lor fie-

care preot

i

levit cu slujba lui:

fie

pentru arderile de tot, ori pentru jertfele de pace 0 pentru dumnezeiasca slujba, fie pentru cantari ori doxologil, fie pentru paza portilor templului Domnului.

Dar 0 regele a fiicut parte din

averea sa pentru arderle de tot, pentru arderile de tot de dimineatil ei de searit, pentru cele din Sambete 0 la lunile noi, precum i pentru praznice, ap cum este scris in legea Donmului. A dat porunca i poporului care locuia in Ierusalim sii, dea partea ouvenitä preotilor i levii1or, ca ei sa fie neclintiti Janet legea Domnului. 6. Si indatii ce s'a zvonit de aceasta porunca, fiii lui Israil au adus cu belEpig pkg.& din grail, din vin, din unt-

.

Si intreband Iezechia pe preoti pe leviti ce este cu gramezile, I-a raspuns Azaria, arhiereul din neamul lui Tadoc, i i-a zis: a De cand se aduc prinoase inaltate in templul Domnului, am mancat, ne-am säturat 0 a mai prisosit, fiindeit Domnul a binecuvantat pe poporul situ. Iar prisosul iata-1 In gramezile acestea! » Atunci a poruncit Iezechia sä

pregateascit in templul Domnului cilmari. i dup.& ce le-au pregatit,

Au adus prinoasele inaltate, ze-

ciuiala i darurile, cu oredinta, iar pentru supravegherea lor au pus un ispravnic,

pe levitul Canaania, iar al doilea pe

Simei, fratele sau. Canaania iSimei, fratele situ, aveau sub mana lor ajutoare pe: Iehiel, Azaria, Nahat, Asael, Ierimot, Iozabad, Eliel,

Ismachia, Mahat 0 pe Benaia, dupa

porunca regelui Iezechia 0 a lui Azazia, principele templului lui Dumnezeu. Si. Core, fiul lui Imna levitul, portarul de la rasiarit, priveghea darurile care se aduceau de bun& voie Domnului, ea se. se dea Doranului prinoasele inaltate i prea sfintele daruri, lar langa. ei slujeau cu credinta in cetätile preotel3ti: Eden, Veniamin, lequa, Semaia, Amaria iSecania, ea sit se dea fratilor lor din aceeaai tagma partea

lor, celui mai in varstil ea 0 celui mai tanitr,

Mari de barbatii

coi

trecuti

In catagrafia, neamului de la treizeci

de ani si mai in sus, 478

www.dacoromanica.ro

told

aceia care

CARTEA A DOLTA A CRONICILOR, 32

venea,u zi de zi in templul Domnului ca sa-si facit slujba lor potrivit cerin-

o Gaud va veni impäratul .Aairiei, pentru ce sit gäseascit atata apä ? *

Apoi s'a asezat cu niidejde pe

telor tagmei lor. Catagrafia aceasta se alcatuia astfel: erau trecuti preotii dupit familiile lor, apoi levitii dup.& slujbele lor i dupit clasele lor, de la doutizeci de ani si mai mari,

lucru FA a zidit once spärturii, din zid,

si a inaltat deasupra turnmi, a zidit pe dinafarä alt zid, a intarit Milo in

cetatea lui David si a facut multe arme de aruncat j scuturi; A pus capitani razboinici in fruntea poporului i i-a strans la el in piata, de la poarta cetatii i prieteneste le-a gritit

i erau inscrisi Cu toti copiii, fe-

meile, feciorii i fiicele lor, adicit toatit familia, citci ei se indeletniceau Cu eredinciosie cu lucrurile sfinte.

asa:

jurul cetätilor, erau in fiecare cetate oameni arittati pe nume ca sit, le dea partea cuvenitii, la toti preotii i levitii

o Fii bitrbatosi i indräzneti ! Nu vá temeti si nu vi inspitimantati in fata imparatului Asiriei i in fata ostirii care este cu el, 616 cu noi este una mult mai numeroasii, decat a lui!

Tat& ce fel de lucruri a flicut Ie-

noi este Domnul Dumnezeul nostru

Pentru neamul lui Aaron, pentru preotii care locuiau in tinutul dimpre-

Cu el e un brat de carne, iar cu

zechia in toatil tara lui Iuda! El a stt-

care ne ajutit i luptft in räzboaiele noapoporul a crezut in cuvintele stre lui Iezechia, regele Iudei. Dupit acestea, Sanherib, impäratul Asiriei, care se afla cu toot& ostirea in

varsit lucruri bune, placute i adevärate inaintea Doranului Dumnezeului situ.

i in toate lucritrile pe care le-a inceput ori pentru slujba din templul Domnului, ori pentru poza legii si a poruncilor lui, el, ndzuind spre Dumnezeul situ, le-a filcut din toatä inima i a avut

fata Lachisului, a trimis pe dregittorii

izbandit.

runca FA be spunit.: o Asa zice Sanherib, impAratul Asi-

s5,i la Iezechia, regele lui Judo, si la toti Iudeii care se aflau in Ierusalim, Cu po-

32.

Ndvala lui Sanherib in luda.

riei ! In cine niiditjduiti voi de stati impresurati in Ierusalim?

Lachi unde se oprise Cu ostirea, cu vorbii la Iezechia Ca el set predea cetatea. Ruget-

lull, sá muriti de foame si de sete ademenindu-vit: Domnul Dumnezeul nostru ne va mantui din mana impáratului

luate de Iezechia pentru a stdvili neivala dusmanului. Sanherib trimite soli din

Iatä Iezechia vä insea/ä

ciunea cdtre Domnul. Nimicirea ostirii lui Sanherib. Boala lui lezechia. Bogittia

i va

Asiriei I

Acest Iezechia a desfiintat

lui Iezechia. Sotie din partea Moartea lui lezechia. Dup.& aceste lucruri i aceasta ravnit pentru credintä, a pornit Sanherib, imparatul Asiriei, i, dupit ce a intrat in Judo, a impresurat cetittile intarite

tiraile i jertfelnicele i a poruncit lui Judo i Ierusalimului zicand: Inainte,a

Cand a vazut Iezechia ca Sanherib a venit cu gand sit fad, ritzboi

popoarelor din aceste impärätii sä seape

unui singur jertfelnic sä vá inchinati iui

cugeta fa le cucereasca pentru sine.

impotriva Ierusalimului, S'a sflituit cu sfetnicii i cu vitejii

ca sá astupe izvoarele de apa de

dinafara cetittii, i ei I-au ajutat.

Atunci s'a adunat popor mult si a astupat toate izvoarele precum i pafitul care curgea prin cetate i zicea:

aduceti tämaieri !

Nu stiti voi oare ce am facut eu pkintii mei cu toate popoarele impitratiilor ? Au putut oare dumnezeii

tara lor din mana mea?

Care dintre toti dumnezeii popoarelor acestora, pe care pärintii mei le-au nimicit, a putut sá scape pe poporul din mana mea, ca i Dumnezeul vostru sá vb, poatit scapa din mana mea ? i acum sit nu vä nEtuce,a,scg, i sä

nu vá knock pe voi Iezechia cu astfel 479

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 33 de vorbe ! S nu-1 credeti, fiindca nici un dumnezeu al vre-unui popor sau al vreunei impiritii n'a putut si scape poporul sau din mina mea si din mina pirintilor mei, cu atilt mai virtos Dumnezeul vo-

mania lui Dumnezeu peste el si peste Judo i Ierusalim. Atunci Iczechia s'a smerit din trufia lui i impreuni cu el si locuitorii Ierusalimului, drept aceea mania

mea! »

in vremea domniei lui Iezechia. i Iezechia a avut bogitie multi foarte i si-a ficut vistierii pentru argint, pentru aur i pentru pietre

stru nu vá va putea mintui din mina Si asa au graft dregatorii lui impotriva Domnului Dumnezeu i impo-

triva lui Iezechia, robul situ. Sanherib a scris i scrisori in care hulea pe Domnul Dumnezeul lui Israil i ca defaime zicea: Dupi cum dumnezeii popoarelor din impifitii

n'au putut si scape pe poporul lor din mina mea, tot asa Dumnezeul lui Iezechia nu va putea mintui pe poporul säu din mina mea! »

Si au strigat cu glas tare la po-

porul din Ierusalim care se afla pe ziduri,

In limbs, evreiascä ca sä-1 inspiiminte si si bage frica in el, EA astfel si cuprinda cetatea,

Si vorbeau despre Dumnezeul Ierusalimului, ea despre dumnezeii popoarelor pagine, care sunt lucruri de miini onsenesti.

Dar °and regele Iezechia i 1saia proorocul, fiul lui Amos, au inceput si se roage o au strigat la cer, A trimis Domnul un inger care a nimicit In tabära toti ostenii imparatului Asiriei, cu generali i cu eäpitani. Si s'a intors rusinat in tara lui, i intiând in templul dumnezeului lui, unul din cei iesiti din coapsele lui 1-a doborit cu sabia.

Asa a mintuit Domnul pe Iezechia

pe toti locuitorii Ierusalimului din

mina lui Sanherib, impäratul Asiriei, din mina tuturor vräjmasilor lui si de jur-imprejur le-a dat tiling.

Multi au adus Domnului daruri

In Ierusalim, iar lui Iezechia scumpeturi.

dup& aceasta el s'a ridicat in ochii

tuturor popoarelor.

In vremea aceea s'a imbolnivit Iezechia de moarte si s'a rugat Domnului, si el 1-a auzit i i-a dat un semn minunat.

Dar Iezechia n'a rasp15,tit binefacerea pe care o prirnise, ci s'a trufit In mima lui, din e,are pricini s'a abitut 480

Domnului nu s'a mai abitut peste

ei

tioase, pentru mirezme, pentru scuturi o pentru tot felul de odoare, Asijderea i ¡Unite pentru strinsul roadelor: gam, vin i untdelemn, staule pentru fel si fel de vite o tide pentru oi. si-a zidit cetati, a avut turme mari de oi i de vite, fiinda Dumnezeu i-a dat avere peste masura, de multi. Si tot Iezechia a astupat cursul cel de sus al Ghihonului i 1-a indreptat In jos prin partea de apus a cetä,tii lui David. Si. in toate lucrärile sale Iezechia

a izbutit.

lar eind

solii imparatului, din

Babilon, care fuseseri trimii sä-1 intrebe despre semnul rninunat intimplat In tara, au venit la el, Domnul nu I-a para.sit limit co sa-1 ispiteaseä. i sit °u-

nease& tot din inima lui.

Celelalte fapt,e ale domniei lui Ieze-

chia, precum i evlavia lui, stint serse

In vedenia lui Isaia proorocul, fiul lui

Amos, FA in (4 Cartea regilor lui luda i ai lui Israil ».

Si a adormit Iezechia cu parintii sad si I-au ingropat inteun loe, in gropnitele fiilor lui David. La moart,ea lui, tot Iuda i locuitorii Ierusalimului i-au arátat mare cinste. In locul sau a ajuns rege fiul sill Manase. 83.

Domnia regelui Manase. Viafa lui depeirtatd de Dumnezeu. El a statornicit narea la idoli. Pocdinfa lui Manase dupd ce a lost dus in robie in Babilon. Credinfa

lui Manase. .Moartea lui. Domnia lui Amon, liul sdu. Inchinarea la idoli. Moartea lui Amon.

1. Cind s'a suit Manase pe tron, era

de doisprezece ani, i cincizeci o cinci de am a fost rage In Ierusalim.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 33

Si i s'a rugat i i s'a inchinat,

El a fiicut fapte rele in ochii Domnului, luandu-se dupit ticàioiile piiganilor pe care i-a alungat Domnul din fate fiilor lui Israil. El a clädit iarài inältimile pe care le daramase párintele eau Iezechia, a ridicat jertfelnice in cinstea Baalilor, a facut Asere i s'a inchinat la toatä oastea cereascä i i-a slujit ei ;

el i-a ascultat rugficitmea lui din inimä si 1-a adus inapoi la Ierusalim in tara lui.

Atunci a cunoscut Manase ca Domnul este Dumnezeu.

Dupá aceasta el a zidit zidul cel dinafarä al cetatii lui David, la apus de Ghihon, in vale, pan& la Poarta Pestilor, a inconjurat Ofelul i 1-a intiltat tare, apoi a asezat ciipetenii de ostire in toate cetätile intairite ale lui luda, A dat afarli din templul Domnului pe dumnezeii cei streini i idolii i toate

A clfidit jertfelnice in templul Domnului, despre care Domnul spusese: a In Ierusalim va sithislui numele meu deapururi Si a inältat jertfelnice pentru toatii oastea cerului in amändouii curtile templului Domnului. El a ars pe fiul säu in foc in valea Ben-Hinom, a fácut vràjitorie, fermecdtorie i magie, vi-a adus ghicitori cu morti i cititori in stele, i a sporit necredinta inaintea Domnului ca sä-1 intäräte.

jertfelnicele pe care le ridicase in muntele templului Domnului i in Ierusalim le-a zvtarlit din cetate.

Si a zidit iarasi jertfelnic Domnului si a adus jertfe pe el, jertfe de pace si de multumire, poruncind lui luda sit se inchine Domnului Dumne-

A fäcut idoli ciopliti in piatrá, pe care i-a asezat in templul Domnului,

zeului lui Israil. Poporul mai aducea jertfe pe bigtirai, ins& numai pentru Domnul Dumnezeul säu. Cealaltä istorie a vietii lui Manase, rugäciunea lui cea care Domnul i cuvintele proorocilor care au fost rostite in

din toate semintiile lui 'grail imi voi

numele Domnului Dumnezeului lui 'grail, iatii se dig: in Istoria regilor lui 'grail o,

despre care Dumnezeu zisese lui David lui Solomon, fiul säu: In templul acesta i in Ierusalimul pe care 1-am ales

pune numele meu deapururi ! Si nu voi clinti piciorul lui 'grail din pamantul pe care 1-am däruit parintilor lor, numai dacii va päzi cu credintä tot ceea ce i-am poruncit lui: toatä legea, poruncile

lar rugiciunea lui si cum a fost ascultat, toate picatele i pigantitatea lui, meleagurile pe care a clädit capisti pentru inAltimi, wide a asezat Asere

idoli inainte de a se pocai, iatä sint

i indreptitrile oranduite de

serse in a Istoria proorocilor ».

Moise ! *

Si a adormit Manase cu pärintii

Dar Manase a dus la rátiicire pe luda si pe locuitorii Ierusalimului, incat

sii si 1-au ingropat in grädina palatului iar in locul eau s'a suit pe tron fiul

ei au siiviirsit fapte si mai rele deat pagfinii pe care Ii stärpise Domnul din

stiu Amon.

Amon era in varstä de douiizeci

fate, fiilor lui Israil.

Si Domnul a gait' &are Manase catre poporul sau, dar ei n'au luat

aminte,

Din care pricinii Domnul a adus peste ei pe cäpitanii armatei imparatului Asiriei, care au prins pe Manase de viu si, dupä ce 1-au aruncat In lanturi de aramii, 1-au dus in Babilon.

doi de ani cb,nd a ajuns rege, i in Ieru-

salim a domnit doi ani. El a silvársit fapte rele in ochii

Domnului, precum a fäcut si Manase, pa-

rintele sâu, iar tuturor idolilor pe care fi Mouse Manase, tatäl säu, el le-a adus jertfe i li s'a inchinat. Si nu s'a pocäit in fata Domnului precum s'a pociiit Manase, pilrintele säu,

ci dimpotrivä Amon a sporit in vino-

lar in strtbmtorarea lui s'a rugat

vätie.

fierbinte Domnului Dumnezeului säu s'a umilit tare in fata Dumnezeului rintilor sii,

Dreglitorii lui au urzit o uneltire Impotnivà-isi 1-au ucis in palatul säu, 481

www.dacoromanica.ro

31

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 34

25. Insil poporul tara a °mora pe toti

uneltitorii impotriva regelui Amon. i in

locul siu poporul a asezat rege pe fiul

Dumnezeului säu. i cind au venit la arhiereul

sau Iosia.

i-au dat argintul care fusese adus in 34.

Domnia regelui logia. Evlavia lui. Ddramarea jertlelnicelor leicute pentru Ba.al, a statuilor inchinate soarelui fi ale tuturor

idolilor, precum fi, a Aferelor. Dregerea templului. Giísirea cärf ii legii: a cdrtii

legeimatului. Citirea ei in lata regelui, care, auzind cuprinsul,ifi sft4ie ve,smintele. Regele trimite solie sd intrebe pe proorocita Huida. Cuvdntul de rdspuns al proorocitei adus regelui.

De opt ani era Iosia cand a ajuns rege,

si pe Ioab, fiul lui Ioahaz cronicarul, ca ad dreagá, templul Dorimului tkitii,

i treizeci

i unu de ani a dom-

nit in Ierusalim. El a facut lucruri plitcute in ochii Domnului, merglind pe &dile stramosului

s'au David, firá ca si dea la dreapta ori la stiinga.

In anul al optulea al domrdei lui, dei era t'amar, a inceput sá, cauta pe Dumnezeul lui David, strilbunul siu, iar

In anul al doisprezecelea a inceput sit curete tara lui luda i Ierusalimul de Inaltirnije cu jertfelnice, de Mere, de idoli ciopliti ql turnati. In fata lui au fost dárimate jertfelnicele Baalilor, ql statuile inchinate soarelui de deasupra lor le-a sfärimat, Aserele si idolii cioplii ql turnati i-a fácut fárime ql pulbere, pe care a pre,surat-o pe mormintele calor care le aduseserá jertfe, Oasele preotilor le-a ars pe altarele

lor ql asa a curatit luda qi Israilul. Tot asa in cetatile lui Manase, ale

templul Domnului si pe care II strinseserá levitii portan, din Manase si Efraim, de la ceilalti Israiliti, ca si din tot tinutul lui luda ql Veniamin si de la locuitorii Ierusalimului. i anume 1-au incredintat mesterilor de lucriiri pusi sá, ja mama la templul Domnului qi ad pliteascii pe lucra,torii tociniti s'a dreaga ternplul aducii in stare buná. La randul lor, ei 1-au trecut dulgherilor qi zidarilor pentru cumparatul pietrelor cioplite, grindäriei qi biirnelor trebuincioase la cládirile pe care le stricasera, regii lui luda. Acesti oameni lucrau cu rividi la lucrul lor, qi aveau supraveghetori pe levitii Iahat ql Obadia, din neamul lui Meran, si pe Zaharia qi Mesulam, din neamul lui Cahat, ca indrumatori. Alti

leviti, iscusiti inteale uneltelor muzicale,

Erau pusi peste salahori, iar peste

toti cei care aceau cite o treabli erau supraveghetori. Unii din leviti erau scrii-

tori, dregatori ql portan. In clipa ciad scoteau argintul care fusese adus in templul Domnului, Hilchia arhiereul a gäsit cartea legii Domnului care fusese datá prin mina lui Moise.

Atunci Hilchia a inceput a vorbi si a zis lui safan scriitorul: o Am gásit cartea legii in templul Domnului ! » Hilchia arhiereul a dat cartea lui safan.

lui Efraim ql ale lui Simeon, pina in tinutul Neftali, in mijlocul dáximitu-

i safan a dus-o regelui, cdruia i-a dat ql riíspunsul: o Tot ce a fost incredintat robilor tái, ei au indeplinit

ql idolii i-a sfárimat ql i-a prefácut in

afla in templul Domnului ql 1-au dat in mina calor pusi ad ja seama ql in mina mesterilor de lucriíri!

rilor lor, A dat la p5,mint altarele lor, Aserele

pulbere, toate statuile inchinate soarelui

le-a därimat in toatá tara lui Israil

apoi s'a intors la Ierusalim, In anul al optsprezecelea al stipinirii lui,

ca gind ca sá careto tara si

templul de idoli, a trimis pe safan, fiul lui Atalia, pe Maaseia, cirmuitorul ce482

Ei au luat tot argintul care se

safan scriitorul a irnpartásit regelui si acest lucre: o Arhiereul Hilchia mi-a innaitnat o carte ». i safan a citit inaintea regelui dintr'insa. Când regele a auzit cuvintele legii, siásiat vesmintele,

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 35 Si a poruncit lui Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Safan, lui Abdon, fiul lui Miheia, lui Safan scriitorul i lui A,saia,

slujitorul regelui, asa: 4 Duceti-vil i intrebati pe Domnul despre mine si despre *cei care au mai rämas in Israil i Iuda, pentru cuprinsul acestei carti care a fost gäsitä, cäci mare

este mania Dormaului ce s'a värsat peste noi, fiindcit p5,rintii nostri n'au pazit Cu credintä poruncile Domnului, precum aunt scrise in cartea acea,sta s. Atunci Hilchia impreunit cu cei carom, le poruncise regele s'au dus la

proorocita Huida, femeia lui Salum ve§mântarul, fiul lui Tochat, fiul lui Hasra, care locuia in Ierusalim, in despärtämäntul al doilea, i i-au gritit ei despre aceasta. Si ea le-a räspuns: « Asa zice Domnul Dumnezeul lui Lsrail ! Ziceti

omului care v'a trirais: Asa gräieste Domnul ! Iatä, voi aduce nenorociri peste locul acesta peste locuitorii lui toate blestemele care sunt scrise in cartea care a fost citità in fata regelui lui Judo. Din pricinä cä m'au päräsit si au adus tiimaieri altor dumnezei co sä-mi atate mania cu fä,pturile mâinilor lor ; mania mea s'a aprins peste locul acesta si nu se va stinge. Si regelui lui Judo care v'a manat pe voi sä intrebati pe Domnul, asa sii-i spuneti: Asa zice Domnul Duranezeul lui Israil! Cât despre cuvintele pe care tu le-ai auzit,

Din pricinä, cä te-ai cäit in mima ta te-ai smerit in fata lui Dumnezeu &Ind ai auzit cuvintele mele impotriva locului acesta si a locuitorilor lui i te-ai urailit ti-ai sfasiat vesraintele tale si ai pläns inaintea mea, pentru aceasta i eu te-am ascultat s, zice Domnul. « Iatä cä te voi aditoga la p5,rintii täi i in pace te vei pogori in mormântul täu, far& ca ochii täi sá vadi toate nenorocirile pe care eu le voi aduce peste locul acesta si peste locuitorii lui !

Acesta a fost räispunsul pe care ei I-au adus regelui. Si

regele a trimis indatä soli sá,

adune pe toll bä,tritnii lui Judo, i ai Ierusalimului.

Si regele s'a suit in templul Domnului impreunä cu toti Iudeii i locuitorii Ierusalimului, preotii i levitii, precum si tot norodul de la mic pand la mare, si

el a citit in auzul lor toate cuvintele

cartii /egamântului care a fost gäsitä in templul Domnului. Si

regele a stat in jiltul s5,u

si

a

incheiat legilmânt inaintea Domnului ca sä umble in calco Domnului i sä pttzeascä poruncile lui, descoperirile lui i legilelui din toatä, mima si din tot sufletul lui tsi

sä fie cu ravnä, pentru poruncile mântului serse in cartea aceasta.

Si el a cuprins in legänailntul acesta pe toti cei care se aflau in Ierusalim i in Veniamin. i locuitorii Ierusalimului au inceput sä vietuiascä dupä legiimântul lui Dumnezeu, Dumnezeul pärintilor lor.

Apoi Iosia a inläturat toti idolii

din toate tinutmile fiilor lui Lsrail 13.1 a

silit pe toti cei ce se aflau in Ierusalim sä, se inchine Domnului Dumnezeului lor.

In toate zilele vietii lui, ei nu s'au de-

partat de Domnul Dumnezeul párintilor lor. 35.

Prdznuirea Pchstilor in ziva a paisprezecea din luna intdia. Rcbuluiala serbdrii praznicului. Mielul pascal si alte jertle cu acest prilej. Levitii i camtdrelii. Bdkilia de la Illeghido impotriva lui Neco, impdratul Egiptului, care mergea la Carchemif. Moartea lui losia. Si Iosia a praznuit in Ierusalim Pastile Domnului, si a fost junghiat mielul Pastilor in a paisprezecea zi din luna intida. Si a pus preoti, fiecare la slujba lui, i-a imbarbatat sä slujeascä, in templul

Domnului.

Iar levitilor care invdtau pe tot

Israilul si care erau sfintiti pentru Doranul, le-a zis: o Puneti sfb,ntul chivot In templul pe care 1-a zidit Solomon, fiul

lui David, regele luí brad. Nu-1 maí duceti pe umere ! Acura slujiti pe Domnul Dumnezeul vostru si pe poporul eau Lsrail.

Fiti gata, dupä familiile voastre din elude voastre, dupä rò.'nduiala lui David, 483

www.dacoromanica.ro

31.

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 35

regele lui Israil, ql dupii pravila lui Solomon, fiul situ. Slujiti in templu la rand, dupa clasele familiilor fratilor voetri, pe fiii poporului, ei anume in fiecare clas5, ea fie cate o ramurii, dinteo familie de leviti. Junghiati mielul Paetilor, sfintiti-va pentru fratii voetri, ca sit-1 pr5,znuiasc5, dup.& cuvantul lui Dumnezeu pe care 1-a dat prin Moise.»

Atunci Iosia a daruit oamenilor din popor treizeci de mii de vite mici, miei ql iezi, toate ca jertfit idaltati de Paeti, pentru toti cei de fatä, ql trei mii de boi din averea regelui. Principii lui ditruira de bun& voie o jertfa inaltatà, preotilor ql levitilor.

chia, Zaharia ql Iehiel, principii tem-

plului lui Duranezeu, daruir5, pentru Paeti dou5, mii ease sute de miei qi trei

sute de vite mari;

Canaania, Semaia ql Natanail, fratii

lui, Haeabia, Ieiel ql Iozabad, principii levitilor, &Aura levitilor pentru jertfa inaltata, de Paeti cinci mii de rniei ql cinci

sute de vite mari.

tot aea, portarii la fiecare poart5,. Ei n'au fost nevoiti la,se slujba lor, fiindc5, levitii, fratii lor, au pregatit Paetile pen-

tru ei. Asa a fost randuita in ziva aceea

toata dumnezeiasca slujba, ca s5, se praznuiascri, Paetile qi sit se aducit arden i de tot pe jertfelnicril Domnului, dup5, pravila regelui Iosia. In vremea aceea, fili lui Israil care se aflau acolo au pr5,znuit Paetile ql earbatoarea azimelor ea,pte zile.

Si niel un Paete n'a fost praznuit astfel in Israil din vremea proorocului Samuil, qi nici unul din regii lui Israil n'a praznuit vreodata Paetile asa cum 1-a praznuit regele Iosia, preotii, levitii, tot luda qi Israilul care se afla acolo ei locuitorii Ierusalimului.

Paetile acesta a fost praznuit In anul al optsprezecelea al donaniei lui Iosia.

Dupil toate ace,stea, dupii, ce Iosia

a adus in bun& stare templul, a purees Neco, imparatul Egiptului, sá faca ritzboi,

preotii au stat la locul lor ei levitii dupit clasele lor, potrivit poruncii regelui.

la Carchemie pe Eufrat. Atunci Iosia a ieeit in intampinarea lui. Dar Neco a trimis soli la el sit-i spuna: o Ce am eu cu tine, rege al lui

Levitii jupuiau dobitoacele, iar preotii stropeau cu sangele pe care Il luau din

acum, ci impotriva unei case cu care fao ritzboi, qi Dumnezeu mi-a spus 85, dau

Si slujba a fost randuiti aea:

Si au junghiat mielul Paetilor.

mama lor.

Ei puneau deoparte carnea pen-

tru arderea de tot s'o dea cetelor de familii de oameni din popor ca sit o

aduca Domnului, precum este Boris in cartea lui Moise. La fel au fliout ql cu vitele cele mari. Si au fript mielul Paetilor dupa, randuiala, apoi au fiert dartuile sfinte in caldari, in oale ql in tig5,i ei le-au adus degrabit oamenilor din popor. Apoi au pregatit Paetile pentru ei ql pentru preoti,deoarece preotii, fiind din

neamul lui Aaron, au avut de lucru cu aducerea arderilor de tot ei cu grasimile

pang noaptea, de aceea levitii au pregátit Paetile pentru ei ql pentru preoti, urmaeii lui Aaron.

Cantaretii, fiii lui Asaf, erau la

slujba lor, dupa porunca lui David, Asaf, Heman ei Iedutun, vitzatorii regelui,

luda? Eu n'am pornit impotriva ta zor. Da-te laoparte din fats, lui Dumnezeu care este cu mine, ca nu cumva 85, te ucida.

Si Iosia nu s'a dat laoparte din

fata lui, ci ei-a schimbat hainele ca sit se

lupte cu el, si n'a ascultat de vorba lui Neco, cu toate cá era din gura lui Dumnezeu. Si a venit sit dea batalia in eesul Meghidonului.

Atunci arcaeii au tintit in regele

Iosia. i regele a zis c5,tre slugile sale: Luati-ma de aici, caci sunt greu

Si slugile sale I-au luat din carul de lupta si 1-au pus in alt car al lui 1-au adus la Ierusalim. Si el a murit si a

fost inmormantat in mormântul parintilor sai. Tot Iuda ql Ierusalimul au plans pe Iosia.

l Ieremia a alcatuit un cantec de jale pentru Iosia, iar de atunci toti cantäretii ql ca,ntaretele au pomenit de

484 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 36 Iosia in cilntecele lor de jale, pana in ziva de azi, eare lueru a ajuns obicei in

Israil. Acestea se &eso in a Plängeri ».

Iehoiachin era in värsti de opt ani cand s'a suit pe tron, iar In Ierusalim a domnit trei luni i zece zile. El a fiicut fapte rele In ochii Domnului.

la cele de pe urmg, iota sunt scrise In

Dupg, un an, impgratul Nabucodonosor a poruncit sà-1 aducg. in Babilon, impreung cu odoarele templului Domnului, iar in locul lui a pus rege peste Iuda Ierusalim pe frate-sgu Sedechia.

Celelalte fapte ale lui Iosia i evlavia lui, precum serie in legea Domnului, Faptele lui, de la cele dintai pan&

o Cartea regilor lui Israil i ai lui Iuda

Cand a ajuns rege, Sedechia era

$6.

Cei din urnid robi ai /ui

Ioahaz, Ioachim, lehoiachin i Sedechia. Ndvdlirea

luí Nabucodonosor in luda. Preibulirea regatului luda. Robia cea din Babilon. Hrisovul lui arus, impdratul Perqilor, pentru intoarcerea in patrie a poporului das in robie. Atunci norodul tgrii a luat pe Ioahaz, fiul lui Lasia, si l-a facut rege in Ierusalim in locul tatglui s'á.0 Iosia. Cand a ajuns rege, Ioahaz era de doultzeci i troj de ani, iar in Ierusalim a domnit trei luni. Si impgratul Egiptului l-a indepgrtat de la tron, ea sá. nu mai fie rege in Ierusalim, si a supus tara la o dajdie de o sutâ

de talanti de argint si un talant de aur.

Apoi impgratul Egiptului a pus rege In Lada i Ierusalim pe frate-sgu Eliachim,

ogruia i-a schimbat numele In Ioachim, iar pe Ioahaz 1-a luat Neco i 1-a dus In Egipt. Ioachim era de dougzeci i einci de

ani eänd a (duna rege, iar in Ierusalim a domnit unsprezece ani, facilnd fapte role in ochii Domnului Dumnezeului sgu.

Impotriva lui a venit cu räzboi

Nabucodonosor, impgratul Babilonului,

1-a aruncat in lanturi de aramg ca sg.,1 duo g In Babilon. 0 parte din odoarele templului Domnului, Nabucodonosor le-a adus in Babilon si le-a asezat In palatul sliu din Babilon.

Celelalte fapte ale domniei lui Toachim, ticglosiile pe care le-a fgptuit proaura i räutatea ciare era inteinsul, iota, sunt serse in «Cartea regilor lui Israil si

Judo». Iar in locul sgu s'a suit pe tron fiul sgu Iehoiachin.

In varstg de dongzeci i unu de ani, iar in

Ierusalim a fost rege unsprezece ani. El a siivarsit fitritdelegi in ochii Domnului Duranezeului säu s'a nu s'a umilit in fato euvintelor proorocului Ieremia, cele pornite din gura Domnului.

Dar s'a räzvrgtit si impotriva impäratului Nabucodonosor, carel-a pus sií-i

jure credintg in numele luí Dumnezeu. El s'a argtat tare la cerbice si si-a invär-

tosat mima ea si nu se intoarcg. la

Domnul Dumnezeul lui Israil. Asijdema si toti principii preotilor

si poporal au sporit in necredinta lor, fliptuind toate ticalosiile pliggnilor si

pängiirind templul Domnului pe care sfintise in Ierusalim.

Din aceastg, pricing Domnul Dumnezeul piírintilor lor le-a trimis prevestiri la vreme, prin gura trimisilor

se indura de poporul siu si de locasul sgu.

Dar ei qi-au bgtut joe de trimisii lui Dumnezeu, sí au nesocotit cuvintele lui si au fiteut de ocarg pe proorocii lui, incitt mania lui Dumnezeu s'a intärätat impotriva poporului säu, fárii, chip de sclipare.

Si Domnul a ingliduit impgratului Caldeiloraängvaleasciipesteei si elatrecut pe tineri prin ascutisul sgbiei, in templu, si n'a m'upa nici pe tântir,nici pe fecioarii,

nici pe bätran si nici pe biitranul cu pärul alb, ci total l-a dat in mana lui,

lar toate odoarele templului lui

Dumnezeu, mari i mici, vistieriile templului Domnului, comorile regelui si ale

dregatorilor luí, toate le-a dus in Ba-

bilon.

Apoi a pus foe templului Domnului si a därgmat zidul Ierusalimului.

www.dacoromanica.ro

ESDRA, 1, 2

Toate palatele dinteinsul le-a ars cu foc toate lucrurile de pret le-a nimicit. lar pe cei care au sciipat din ascutisul sabiei i-a adus robi in Babilon, si au ramas robi lui i feciorilor lui pana in vremea domniei Persilor, Ca sa se implineascit euvântul cel

grait prin gura lui Ieremia: « pana ce tara se va bucura de vremea, ei de odihnä» ;

caci in toat5, vremea cat a fost pustie a avut odihna, pânä, la implinirea celor saptezeci de ani.

Cl in anul intai al lui Cirus, imparatul

Persilor, ca sa se implineasca, cuvantul Domnului, cel gritit prin gura lui Ieremia, a trezitDomnul duhul lui Cirus, imparatul

Persilor, care a dat in toa& imparittia, prin grai i prin serie acest hrisov impiratesc: oAsa griiieste Cirus. imparatul Persilor ! Toate imparatiile pamantului mi le-a

dat mie Domnul Dumnezeul cerului !

El insusi poruncit sa-i zidesc templu In Ierusalimul eel din Iuda. Cine

din voi este din poporul sau ? Domnul Dumnezeul sau sit fie cu el si sil plece !

ESDRA 1.

Porunca lui Cirus, impdratul Persilor, rezidirea templului din leru-

pentru

salim.

jutor cu odoare de argint, de aur, cu i cu vite i cu scumpeturi, far5, se mai socoteasca darurile de bunit voie. cai

In anul cel dintili al lui Cirus, impAratul Persiei, ca sa se implineascit cuväntul Domnului cel grait prin gura proorocului Ieremia, Domnul insufla pe Cirus, impáratul Persiei, Bit vesteaseä prin viu grai In toatit impariltia lui,

asijderea i prin hiisov cele ce urmeazit: o Asa rosteste Cirus, impliratul Per-

Toat,e imparatiile pa,mantului mi

siei !

pornira la drum ca sii zideaseil, templul Domnului din Ierusalim. Si toti vecinii lor le venir& intea-

le-a dat mie Domnul Dumnezeul ce-

rului si el insusi mi-a poruncit ea sä-i zidesc templu in Ierusalimul cel din Iuda. Deci, oricine din voi, care sunteti din poporul lui, vrea sá meargá de bun5, voie, sa pornea,scil cu ajutorul Domnului

sau, la Ierusalim, in Iudeea, ea sá zi-

deascä templul Domnului Dumnezeului lui Israil, adicá. Dumnezeul din Ierusalim .

Si oricine a mai ramas din luda,

Pe Inga acestea, imparatul Cirus porunci si scoatä, toate odoarele templului Domnului, pe care le luase bucodonosor din Ierusalim si le pusese In templul dumnezeului MIL Atunci Cirus, imparatul Persiei, pcrunci s'A le scoatil FA le incredintA lui

Mitridate vistiernicul, care le-a dat cu numar in seama lui Sesbatar, voevodul Iudeei. Uta' numarul lor: o mie de tipsii de aur, o mie de tipsii de argint, douazeci

nouli de tatui, Treizeci de cupe de aur, doua mii i patru sute zece cupe de argint

o mie de alte odoare.

Toate odoarele de aur si de argint au fost cinci mii patru sute saizeci nouh. Pe toate acestea le luii esbatar cu el, cand se intoarsera cei dusi in robie, din Babilon la Ierusalim.

In oricare tinut ar locui, oamenii locului

aceluia sa-i vinit inteajutor, cu argint, cu aur, cu cai i cu vite, cát i cu daruri de bina voie pentru templul lui Dumnezeu din Ierusalim. Atuncii, capii familiilor lui luda si Veniamin, preotii i levitii, toti acoja

2.

Numele celor intorsi din robie. 1. Tata i locuitorii din tara lui luda

care s'au intors din robie, adicii aceia pe care Nabucodonosor, imparatul Babilonului, Ii dusese odinioarli robi in

eitrora Dumnezeu le-a atatat duhul, se

486

www.dacoromanica.ro

ESDRA, 2 Babilon. i ei s'au intors aeas In Ierusalim i luda, fiecare In cetatea patriei lui.

Ei venir Impreung cu Zorobabel, Iosua, Neemia, Azaria, Raamia, Mardoheu, Bilan, Mispar, Bigvai, Rehum, Baana. Numárul oamenilor din poporul

Oameni din Hamma

sase sute douiizeci i unu.

Fiji lui Paros, douil mii o Bufa' sapi

Oameni din Micmas, o

sutil',

Oameni din Betel si Ai, douà sute

doultzeci

i trei.

Fiji lui Nebo, cincizeci i doi. Fiji lui Magbis, o mita cincizeci

sase.

doi.

Fiji lui efatia, trei sute saptezeci

Gheba,

doudzeci i doi.

lui Israil a fost: tezeci

i

Fiji unui alt Elam, o mie doug

doi.

sute cincizeci i patru. Fiji lui Hanim, trei sute douiaeci.

cinci.

sapte sute douiizeci i cinci.

Ful lui Arah, sapte sute saptezeci

Fiji lui Pahat-Moab, adici fiji lui

Iosua i Ioab, dou& mii opt sute doi-

Oameni din Lod, Hadid si Ono, Oameni din Ierihon,

pa,truzeci

Fiji lui Senaa, trei mii sase sute

sprezece.

Fiji lui Elam, o mie douil sute i patru. Fiji lui Zatu, nouli sute cincizeci

treizeci.

Preqii: Fiii lui Iedaia din casa

cincizeci

E0.1 patru.

Fiji lui Zacai, sapte sute saizeci. Fiji lui Bani, sase sute patruzeci

lui Iosua, nouit, sute saptezeci i trei. Fill lui Imer, o mie cincizeci i doi. Fiii lui Pashur, o raie douil sute patruzeci i apte.

Fiji lui Harim, o mie saptespre-

doi.

Fiji lui Bebai, sase sute douiizeci

Lev4ii: Fiji lui Iosua i Cadmiel, Binui i Hodavia, saptezeci si patru.

Fiii lui Adonicam, sa.se sute saizeci

douitzeci si opt.

dou'azeci i doi.

Ch,ntitretii:

ffi sase.

Fiii lui Bigvai, dou5, mii i cincizeci sa,se.

Fiii lui Adin, patru sute si cincizeci patru. Fiii lui Ater, adicil cei din familia lui Iezechia, nouilzeci si opt.

Fiü lui Betai, trei sute douiizeci

trei. Fiii lui Harif, o sutil, doisprezece.

Fiji lui Hasum, doug sute douií-

i trei.

Oameni din Ghibeon, nouilzeci si cinci.

Oameni din Betleem, o salta doult-

zeci

zece.

Fiji lui Azgad, o mie douit sute

trei.

zeci

trei sute

i cinci.

i trei. Oameni din Netofa, cincizeci

Fiii lui Asaf, o mita

Familiile portaiilor: Fiii lui fiii lui Ater, fiii lui Talmon, fi" lui Acub, fiii lui Hatita, flii lui toti la un loe o mita treizeci i noull. Robii templului: Füi lui Tiha, fiii lui Hasufa, fili lui Tabaot ;

Fiji lui Cheros, fiii lui Sia, lui Padon ; Fill lui Lebana, fiii lui Hagaba, fiii lui Acub ; Flu lui Hagab, fill lui lui Hanan ;

Fiii lui Ghidel, fli lui Gahar,

lui Reaia ; Fill lui Retin, fiii lui Necoda., lui Gazam ; Fiji lui TJza, fiii lui Paseah, fill lui Besai ;

sase.

Oameni din Anatot, o m'U' dou5,zeci i opt.

Oameni din Betazmavet, patru-

zeci j doi.

Oameni din Chiriat-Iearim, Chefira Beerot, sapte sute patruzeci 1.1 trei.

Fiji lui Asna, fili lui Meunim,

lui Nefisim ; Fiii lui Ba,cbuc, fiii lui Hacufa, fiii

lui Harhur ; Fiii lui Batlut, fiii lui Mechida,

fiii lui Rara;

487 www.dacoromanica.ro

ESDRA, 3 Fiji lui Barcos, fili lui Sif3era, fiii lui Temah;

Fili lui Netiah, fili lui Hatifa ;

Familia° robilor lui Solomon: Fiji lui Sotai, fiii lui Hasoferet, fiii lui Perida ;

Fiji lui Iaala, fili lui Darcon,

lui Ghidel;

Fili lui Sefatia, fili lui Hatil, lui Pocheret-Hatebaim, fiii lui Amon; Toate slugile templului s1 feciorii slugilor lui Solomon au fost trei sute nouitzeci

i

Tel-Harsa,

Cherub-Adam,

Imer si care nu au putut dovecli i semintia se trag din

familia lor

Israil:

Familia lui Dalaia, fili lui Tobie, fili lui Necoda, sase sute cincizeci i doi. Si dintre fill preotilor: fili lui Habaia, fiii lui Hacot, fiii lui Barzilai, acel care s'a insurat cu una din fiicele lui Barzilai Galaaditul i care luase numele lui. Acestia diutar5, in hrisoave i in cärtile spitei neamurilor, dar nu s'au

putut gäsi, de aceea ei furä socotiti ca i scosi din preotie. Si ocarmuitorul fi opri ea minance din cele prea sfinte, pan cand arhiereul va intreba pe Dumnezeu prin necurati

Urim i Tumim.

Toatä obstia la un loo a fost de

patruzeci i dou5, de mii trei sute si sai-

zeci de insi,

Afarit de roba si roabele lor in

num5r de sapte mii trei sute treizeci sapte, iar printre ei mai erau douä sute patruzeci i cinci de cantitreti si

cantar*.

Ei aveau sapte sute treizeci sase de cal, dou5, sute patruzeci

si 51

cinci de catäri,

Patru sute treizeci si cinci de eamile si sase mii sapte sute douizeci de asini. Unii dintre capii de familii, indati ce au ajuns la templul lui Dumnezeu din Ierusalim, &dura de bunä voie

daruri, ca s5,-1 ridice pe locul lui cel de altddatà, Fiecare dup5, puterea lor. Ei ruirä la vistieria ridicarii templului

una de mii de

darici de

aur si cinci mii de mine de argint,

asijderea o sutä de odäjdii preotesti. Preotii si levita, cantaretii si portarii i slugile templului se asezara in Ierusalim si in orasele lor, iar tot poporul lui Israil se asea., in cetátile lui. 8.

Punerea temeliei templului din Ierusalim.

doi.

Iatii si pe cei care au venit din

Tel-Melah,

saizeci si

lar in luna a saptea, dupit ce

lui Israil se asezaserli in cetittile lor, se adunä tot poporul ca un orn in Ierusalim. Atunci incepura arhiereul Iosua,

fiul lui Iotadac, si fruta lui, preotii,

Zorobabel, feciorul lui Salatiil, impreunit ou fruta lui i zidirä jertfelnicul Dum-

nezeului lui Israil ca sä aducii pe el arderi de tot, precum este scris in legea lui Moise, omul lui Dumnezeu.

Atunci se adunar& multi dintre

locuitorii t'ara si ridicar5, un jertfelnic pe vechile lui temelii. Cfici cu toati dusmänia tuturor locuitorilor t'axil, ei pnini jertfirii, pe el jertfe pentru seri Domnul la timpul hotitrit l arden i de tot, dimineata, si seara. Atunci pritznuirli sArbitoarea corturilor precum este seria in lege si adu-

sera, arden i de tot in fiecare zi numitrul ränduit zi de zi

Si dup.& aceasta, arden i de tot deobste si arderi de tot pentru Sfimbete pentru lunile noi si pentru toate Barbatorile Domnului, citt si pentru toti coi care aduceau Domnuiai daruri de buni voie.

Din ziva cea dintäi a lunii a saptea

ei au inceput sä aduci arderi de tot

pentru Domnul, cu toate ci in vremea aceea nu fusese pus5, temelia templului Domnului.

Si s'au platit bani cioplitorilor de

piaträ i dulgherilor, iar afarit de aceasta mancare si bäuturä j untdelemn celor din Sidon si color din Tir, ca sä aducit

butuci de cedru din Liban, pe mare, la

Iafa, potrivit invoielii pe care o dobandiserii, de la Cirus, imparatul Persiei.

In anul al doilea dupit sosirea lor la templul lui Dumnezeu in Ierusalim,

488 www.dacoromanica.ro

ESDRA, 4

In luna a doua, Zorobabel, feciorul lui Salatiil i cu Iosua, fiul lui Iotadae, ceilalti frati ai lor, preatii i levitii i toti cei care se intorsesera din robie in Ie-

zilele lui Asarhadon, impiratul Asiriei, care ne-a asezat in partile aceste,a *. Atunci Zorobabel i Iosua impreuni

cu ceilali capi de familie ai lui Israil

rusalim, incepura, lucrul zidirii i oran-

le-au faspuns:

Zidirea templului Dum-

nezeului nostru nu este un lucre deavalma, ci numai noi singuri vrem sä

duirá pe levitii de la douazeci de ani si mai

In varsta sä, supravegheze lucrul tem-

plului Domnului. Atunci Iosua impreunä cu feciorii cu fratii lui, Cadmiel impreunä, lui °u fiii siti cu fratii säi i Binui i Hodavia se legara sä, supravegheze pe lucrätorii care lucrau la zidirea templului Domnului, asijderea si familia lui Henadad impreunit cu fiü lor l cu fratii lor i levitii.

zidim templu pentru Domnul Dumnezeul lui Israil, precum ne-a poruncit noui

Cirus, impäratul Persiei ! r

Atunci locuitorii tárii incepura a

descuraja norodul lui luda si bagara frica ca sä nu mai zideascii. Ba chiar i mituira In sprijinul lor

sfetnici ca ea le zädärniceasca planul In toati vremea domniei lui Cirus, fmpäratul Persiei, i pana la domnia lui

i cand mesterii ziditori pusera

temelia templului Domnului, preotii su", teau invesmantati in odiijdii i cu

trambite, iar levitii din familia lui Asaf

Dariu, impäratul Persiei. Dar sub domnia lui Ahasveros, la inceputui domniei lui, scrisera o plan-

dupà,' chipul lui David, regele lui Israil.

Ierusalim.

cu chimvale, ca di laude pe Domnul

gere frapotriva locuitorilor din luda si lar in zilele lui Artaxerxe, Mitredat, Tabeel i ceilalti tovarasi ai

Si au inceput sa proslä,veasca i ea sä laude pe Domnul: Ca, este bun, mi In veac tine mila lui pentru Israil !

lor scrisera din nou lui Artaxerxe, imparatul Penjilor. i cuprinsul scrisorii fu scris cu slove arameene si fu talcuit in

tot poporul striga din rasputeri de bucurie, läuditnd pe Domnul la punerea temeliei templului Domnului.

graiul arameean. Rehum, carmuitorul Viril, qiSimsai scriitorul au scris o scrisoare impotriva Ierusalimului catre Artaxerxe imparatul, cu acest cuprins: *Rehum, cármuitorul tärii, iSimsai scriitorul, impreunii, cu ceilali tovariisi ai lor, jude,c5torii persani, dregätorii cei miel, dregatorii de dincolo de Eufrat, locuitorii din Persia, cei din Ere°, Babilonienii, Suzienii, adicá Elamitii, Precum i celelalte noroade pe care le-a robit marele i strälucitul Salmanasar i le-a asezat in cetatile

i multi preoti, leviti i capi de familie bitrani, care vazusera templul cel dintâl, acum cand s'a pus temelia acestuia, izbucnirit in hohot,e de plans,

in vreme ce sub ochii lor se punea temella. i multi altii strigau din räsputeri cu glas de bucurie.

Dar poporul nu putea sä ose-

beasca strigatul de bucurie de plan-

setul biitranilor norodului, fiindca po-

porul striga din rlisputeri, iar rasunetul lui se auze,a pana departe.

mariei i In alte agezari de dincolo de Eufrat... *

4.

Samaritenii opreso zidirea templului.

Tata copia serisorii pe care au

trimis-o impiratului .Artaxerxe:

Cand vrajmasii lui luda i Veniamin auzira cà cei intorsi din robie au ineeput sä, zideascä templu pentru Domnul Dumnezeul lui Israil,

Se apropiara' de Zorobabel si de Iosua si de capii de familie si le grairá; lor: cládim i noi laolaltá cu voi,

caci si noi ea si voi cinstim pe Dumnezeu/

vostru, EA lui i-am adus noi jertfe, din

Sill-

jitorii tài, locuitorii de dinco/o de Eufrat...

Stiut sa fie imparatului ca Evreii care au pornit de la tine au ajuns la noi In Ierusalim i ei zidesc astazi cetatea ces rea i razvratita si au inceput sa ridice zidurile i s'a dreagli temeliile. Stiut sà fie deci împàratului ea, daca' aceasta cetate va fi claditi la loe

489

www.dacoromanica.ro

ESDRA, 5 zidurile ei sfärsite, locuitorii nu vor mai plati nici tribut, nici dri, nici varnit,

ci vor pricinui pagubä veniturilor impitr5,testi.

Din aceast5, pricing, fiindcit noi

Atunci s'a oprit lucrul templului lui Dumnezeu din Ierusalim si a rämas oprit päng in anul al doilea al impárgtiei lui Dariu, imp5,ratul Persiei.

suntem in slujba curtii pi nu ne este

5.

am trimis veste impitratului, Sä se caute in cronicile pärintilor tàisi tu vei gäsi atunci in cronici Fo'r vei afla cg cetatea aceasta a fost cetate de räscoalg si a adus pagub& impgratilor tinuturilor ii cg din vremurile cele mai vechi locuitorii s'au indeletnicit cu scoala, t# din pricina aceasta cetatea a

Inceperea lucrului. Scrisoarea nitre Dariu reispunsul lui. Slaqitul i slinfirea templului. Paftile. Atunci proorocii Agheu i Zaharia,

iertat sà privim la piigubirea impgratului,

fost diträmat5,.

Acum noi däm de Etire impgra-

tului cg, dad: aceastii, cetate se va clitdi iaräsi i zidurile ei se vor isprOvi, atunci

acest tinut de dincolo de Eufrat nu va mai fi al täu » Atunci impgratul a trimis lui Rehum, carmuitorul ärii, i lui $imsai scriitorul, precum t;si celorlalti tovaritsi

ai lor care locuiau in Samaria si in alte dincolo de Eufrat scrisoarea:

Pace...

Scrisoarea pe care voi ati trirais-o a fost cititä de la un cap la altul inaintea mea.

$i eu am dat porunci i s'au cercetat cronicile i s'a aflat c5, cetatea aceasta s'a r5,zvrätit din cele mai vechi timpuri impotriva hnp5,ratilor

inteinsa s'au urzit ritscoala i rgzvrittirea.

$i in Ierusalim au domnit regi

puternici i ocármuitori peste toate. tärile de dincolo de Eufrat i cä li se plates,

tribut i dgri i vämi. Asa dar, dati porunci sä se oprea-

scg lucrul oamenilor acestora, iar cetatea s5, nu se mai zideascg, pang, cánd nu vit

voi da altä poruncä.

Pgziti-vg ins& sit fiti lgsgtori, ca nu cumva sä ias5, mai multg pagubä risipà pentru impärati! Atunci, indat& ce copia scrisorii imp5,ratului Artaxerxe a fost cititg inaintea lui Rehum i imai scriitorul si a tovar5,silor lor, plecarä in grabg la Ierusalim la Iudei i Ii opririt cu de-a-sila Cu impotrivire.

fiul lui Ido, au proorocit Iudeilor din

luda FA din Ierusalim in numele Dumnezeului lui Israil, al cgrui duh se pogorise peste ei. Atunci se pornirg Zorobabel, fiul lui Salatiil, s'r Iosua, fiul lui Iotadac, i incepurg sg zideascg templul lui Dumnezeu

din Ierusalim laolaltä cu proorocii lui Dumnezeu, care Ii sprijineau. In vremea aceea a venit la ei Tatnai,

guvernatorul de dincolo de Eufrat, $etarboznai

i

tovar5,sii lor si le gritirg

asa: a Cine v'a dat you& hrisov ca sä, ziditi

templul acesta i sä sfärsiti aceste ziduri? »

Atunci noi le-am räspuns si le-am

spus numele oamenilor care fäceau aces,-

stä zidire.

Dar ochiul Dumnezeului lor era atintit cgtre biltránii Iudeilor, i n'au curmat lucrul pänä când era B5, vie poruncg de la Dariu i scrisoare pentru aceasta. Copia scrisorii pe care au trimis-o Tatnai, guvernatorul de dincolo de Eufrat, i$etarboznai i pärtasii lui, torii cei mici din Siria, &are Dariu impgratul.

Ei Ii trimiser& o scrisoare cu acest

cuprins: « Cittre Dariu impgratul,

cu

adânci inchiniciune ! Sä fie stiut impgratului cg ne-am dus in tara Iudeei, unde se zideste templul Dumnezeului celui mare. El se zideste din piatrg cioplit5, in patru muchii peretii Bunt captusiti cu lemn. i lucrul

acesta se face cu rávnit i sporeste in mâinilelor. Atunci am intrebat pe biarâni le-am grilit astfel: « Cine v'a dat hrisov sg ziditi templul acesta i sä aceste ziduri?

490 www.dacoromanica.ro

ESDRA, 6 Si i-am mai intrebat i numele lor, ca säti le spunem tie, i noi am insemnat numele bärbatilor celor din fruntea lor. i

iatit, care le-a fost riapunsul:

suntem slujitorii Dumnezeului cerului si al piimantului i zidim pentru el un templu care a mai fost zidit cu multi Noi

ani inainte, care a fost zidit i isprävit de un mare rege din Israil. Insa, deoarece pärintii nostri au intáratat pe Dumnezeul cerului, i-a dat pe ei in mana lui Nabucodonosor Caldeul, imparatul Babilonului, care a därfimat templul acesta, iar pe norod 1-a dus in robia Babilonului. Dar in anul col dintai al lui Cirus, impiratul Babilonului, imparatul Cirus a dat hrisov ca si zidim acest templu. Chiar

i odoarele de aur si de

argint ale templului lui Dumnezeu pe care Nabucodonosor le luase din ternplul din Ierusalim i le dusese cu el in templul dumnezeului eau din Babilon, le-a ecos Cima imparatul, din templul din Babilon i le-a dat in mana lui Sesbatar, pe care 11 pusese carmuitor al tárii.

Si i-a poruncit: Ta aceste odoare pune-le in templul din lerusalim,iar templul lui Dumnezeu si fie zidit pe locul lui de mai nainte Apoi, acest Sesbatar a venit i a pus temeliile templului lui Dumnezeu

din Ierusalim, inri de atunci i panä acum noi am zidit i inch: n'ara ispdivit. Si acum, daci imparatul socoteste

o In anul cal dintai al lui Cirus

imparatul Cirus a dat hrisov

si se zideasci templul lui Dumnezeu din Ierusalim, loe in care si se aduci jertfe, cu temelii tari, 'Malt de saizeci de coti,

larg de saizeci de coti, Din trei randuri de piatri in patru muchii i cu un rand de grinzi de lemn. cheltuiala si fie preintampinati din vistieria impiirateascit. Asijdere-a

i odoarele cele de aur

si de argint ale templului lui Dumnezeu,

pe care

le Iuase Nabucodonosor din templul din Ierusalim i le dusese in Babilon, sit fie date inapoi i si fie puse In templul din Ierusahm, fiecare la

bou/ lui, si tu si le pui in templul lui Dumnezeu.*

Acum, voi, Tatnai, satrapul Siriei, iSetarboznai, impreunri cu sotii

vostri, dregatori mai mid de dincolo de Eufrat, nu va

Ci ingaduiti robului lui Dumnezeu Zorobabel, ocarmuitorul Iudeilor, i bitranilor Iudei BA zideasett acest templu

al lui Dumnezeu pe locul säu cel de

Si iati ci vi dau poruncii pentru

ceea ce trebue si faceti cu acesti bitrani ai Iudeilor ca eft ziditi aceat templu al lui Dumnezeu: din averea imparateasca filcuti, din därile de din colo de Eufrat, si se pliiteascri la vreme acestor oameni banii trebuitori pentru cheltuieh, ca nu se curme lucrul.

lar ceea ce va fi de nevoie: tauri,

ci e bine, sa, caute cu deamiiruntul in arhiva imparriteasca de acolo din Ba.bilon, de se mai afli, hrisovul imparatului Cirus pentru zidirea templului lui Dumnezeu din Ierusalim i impizatul si ne trimitä hotkirea sa.*

berbeci, i miei, pentru jertfele Dumne-

6.

roage pentru viata impäratului si a fe-

Rdspunsul lui Dariu impdralul. Atunci Dariu impäratul a dat poruncit i s'au facut cercetliri in arhivele din Babilon, unde se plistrau asijderea vistieriile.

Si a fost gäsit in Ecbatana, inteun castel, care se aflli in tinutul Mediei, un

sul in care era scris hrisovul acesta:

zeului din ceruri, grau, sare, vin i untdelemn, si se dea zi de zi íi färii sciipare din vedere, dup.& cuvantul preotilor din Ierusalim,

Ca si aduci, jertfe cu bung mi-

reazmi, Dumnezeului din ceruri i si se ciorilor lui.

Si vä, mai dau porunci iarà.i ca oricine va schimba hotärirea aceasta, si se smulgi o barnii din casa lui i sä, fie legat i spanzurat, i casa lui si fie pre-

facutit, din aceastii pricinit in morman de däramituri. lar Dumnezeu, al ciirui nume liislueste acolo, di prilbuseasca pe orice

491

www.dacoromanica.ro

ESDRA, 7 toi odes popor care s'ar incumeta 85, schimbe hrisov-ul nostru i s5, dirame acest templu din Ierusalim. Eu Dariu am dat hrisovul acesta, care sit fie adus la indeplinire intocmail* Atunci Tatnai, guvernatorul de dincolo de Eufrat, i etarboznai, 1m-

rege

preuni ou pärtaqii lor, se supuseri hri-

sovului pe care li-1 trimisese Dariu imp5,ratul.

Atunci bitranii Iudeilor Incepuri ii 65, sporeasoa, ajutati de

zideasc

profetia profetului Agheu foi a profetului

Zaharia, feciorul lui Ido. Si ei sfar§iri zidirea din porunca Dumnezeului lui Israil, precum foi din porunca lui Cirus, a lui Dadu qi a lui Artaxerxe, Imparatii Persiei.

bucurat Domnul Ili a tutors mima imparatului Persiei spre ei, ca sa intäreasca mairdle lor la lucrul templului lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israil. 7.

Caltoria lui Baru la Ierusalim. lar dup5, acestea, in vremea domniei lui Artaxerxe, imparatul Persiei, a plecat Esdra, fiul lui Sonia, fiul lui Azaria, fiul lui Hilchia, Fiul lui Salum, fiul lui Tadoe, Fiul lui Ahitub, fiul lui Amaria, fiul lui Azaria, fiul lui Meraiot, Fiul lui Zerahia, fiul lui Uzi, fiul lui Buchi,

Fiul lui Abiqua, fiul lui Fincas,

Si ei isprivir5, acest templu pin5,

fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul.

anul al qaselea al imparitiei lui Dariu

qi era carturar iscusit in legea lui Moise, pe care o daduse Domnul Dumnezeul lui Israil. i Imparatul i-a dat tot ceca ce dorea, fiindca mana Domnului Dumnezeului lui 11 ocrotea.

In ziva a treia a lunii Adar, ;Aid in Impiratul.

Si fili lui Israil, preotii, levitii,

precum i ceilalti infA care se intorseseri

din robie fácur5, sfirttirea templului lui Dumnezeu cu mare bucurie. Si adusera jertfa pentru sfintirea acestui templu al lui Durnnezeu: o sutit

de tauri, clout), sute de berbeci, patru sute de miei, iar ea jertf5, pentru picat, pentru tot Israilul, doisprezece api, dupá num5,rul celor doulisprezece semintii ale lui Israil. Si ei randuiri pe preoti dupi cla-

sele lor qi pe leviti dup5., clasele lor la slujba lui Dumnezeu din Ieru-

salim, precum este scris in cartea lui Moisi.

Si au präznuit fili lui Israil cei

intorqi din robie Pa4tile in ziva a paispre-

zecea a lunii intaia, Cici preotii i levitii se curitiseri toti pin& la unul. Apoi junghiari Pa§tile pentru toti fiii cei intor0 din robie, pentru fratii lor preotii, cat i pentru ei

Si mancará Paqtile, atat fili lui Israil cei Intorkti din robie, cat i toti

osebisera de spurcaciunea popoarelor **wane ale árii, ca si eaute oei

ce se

pe Domnul Dumnezeul lui Israil. Si au priznuit sarbitoarea azimilor tlapte zile Intru buourie, clod i-a

492

Acest Esdra a plecat din Babilon

Si s'au suit in Ierusalim, in anul

al §aptelea al imp5,ratului Artaxerxe, dinleviti, tre fili lui Israil i dintre preoti

cant5,r4i, portari i slugi ale templului,

Si au intrat in Ierusalim in luna

a cincia, adioà, in anul al qaptelea al domniei

Chiar in ziva dintai a lunii el a oranduit plecarea din Babilon, iar In ziva dintai a lunii a cincea, a ajuns la Ierusalim, &ad mana cea milostivi a lui Dumnezeu Il ocrotea, striduit mima Fiinde5, Esdra lui ca sit cerceteze legea Domnului toi si

o implineasci, sá invete pe Israil pravila legii.

Iatá copia scrisorii pe care a dat-o impiiratul Artaxerxe lui Esdra, preotul i carturarul, carturar iscusit In poruncile legii Domnului qi al indrept5,rilor, in Israil. e Artaxerxe, impiratul imparatilor,

catre Esdra, preotul i cárturarul iscusit In legea Dumnezeului din ceruri Dat-am porunca tuturor celor din poporul lui Israil, preoti ori care locuesc In imparátia mea ei vor plece cu tine la Ierusalim, s plece,

www.dacoromanica.ro

ESDRA, 8

Fiindeä tu esti trimis de imp5,-

ratul si de cei sapte sfetnici ai sai ea s5, cercetezi luda i Ierusalimul dup5, legea Dumnezeului tau, care este in mans, ta, Si ca sá duci aurul i argintul pe care imparatul impreuna cu sfetnicii lui 1-au diiruit de bun& voie Dumnezeului lui Israil, al c5,rui locas este in Ierusalim, Precum EA aurul i argintul pe

care tu il vei gag in tot tinutul Babilonului, adic5 prinoasele poporului

i ale

preotilor, care vor da de bun& voie pentru templul lui Dunmezeu ce! din Ierusalim.

Pentru aceasta 85, ai grip, sa cumperi cu acesti bani tauri, berbeci, raiei, cu prinoasele i turnärile lor i 85, le aduci jertfa pe jertfelnicul templului Dumnezeului vostru in Ierusalim. lar cu celidalt argint i aur 85

faceti ce yeti crede de cuviinta, tu fratii täi, implinind voia Dumnezeului

tF4

vostru.

Apoi odoarele care ti-au fost incredintate pentru slujba in templul Dumnezeului tau, pune-le inaintea lui Duranezeu in Ierusalim.

Tara tu, Esdra, dupii intelepciunea Dumnezeului t5,u, care iti este data

randueste judecatori i impartitori de dreptate care sá judece tot norodul de dincolo de Eufrat, anume toti aceia care cunosc legea Dumnezeului tau, iar celui care nu o cunoaste, lamureste-i-o. lar cel care nu voieste sä implineascit legea Dumnezeului tau i legea impärateasca BA fie pedepsit cu aspra pedeapsa, fie cu moartea, fie cu surghiunul, fie cu gloaba ori cu inchisoarea. »

Binecuvantat sa fie Domnul Dum-

nezeul ptirintilor nostri care a dat in

minte imp5,ratului unele ca acestea, ca sä, preamareasa templul Domnului din Ierusalim.

Tara mie mi-a dat har inaintea

impäratului si a sfetnicilor 851, precum tuturor dregiitorilor celor mai cu vaz5, ai imparatului. Atunci eu m'am imb5,rbatat,

fiindcä mana Domnului

Dumnezeului meu era peste mine si am

strans capii de familie ai lui Tamil ca s5, piece cu mine.

In sfarsit, celelalte nevoi ale templu-

lui Dumnezeului tau care iti vor

In cale, sit, le acopen i din vistieria imparateasci.

Si eu Artaxerxe impiratul am dat porunca tuturor vistiernicilor de

dincolo de Eufrat ca tot ceea ce va cere de la voi Esdra, preotul i carturarul iscusit in legea Dumnezeului din ceruri, sá, i se dea de indata.

Si anume: pana la o Buta de ta'anti de argint, grau pana la o Butt:, de

cori, vin pan& la o sut5, de bati, untdelemn pant', la o But& de bati, iar Bare fart), 85, se tint:, socotealli.

Tot ceea, ce este din porunca Dumnezeului din ceruri sa se dea numai-

decat pentru templul Dumnezeului din ceruri, ca sit nu se manic pe impär5,tia impiratului i nici pe feciorii lui. Si voua s5, va fie stiut ca nu este nimeni in drept sa puni dajdie, dari sau viimi pe nici unul clintre preoti, leviti, cantäreti, portari, slugi ale templului si alti slujitori ai acestui templu al lui Dumnezeu.

Caliitoria

lui Esdra la Ierusalim.

Aducerea darurilor. Jertlele aduse lui Dumnezeu.

Iati, care Bunt capii familiilor spita color care au plecat cu mine din Babilon, in vremea domniei lui Artaxerxe imp5,ratul.

Dintre fiii lui Fineas: Ghersom. Dintre fiji lui Iatamar: Daniil. Dintre fiii lui David: Hatus, Fiul lui Secania. Dintre fiii lui Pares: Zaharia, §1.1 impreuna cu el o sutä

cincizeci de insi inscrisi din spite, lui. Dintre fiii lui Pahat-Moab: Elioenai, fiul lui Zerahia, impreun5, cu douà sute de insi.

Dintre fill lui Zatu: Secania, fiul

lui Iahaziel, i impreunä cu el trei sute de insi.

Dintre fili lui Adin: Ebed, fiul lui Ionatan, cu cincizeci de insi.

Si dintre fill lui Elam: Isaia, fiul lui Atalia, i impreuna cu el sa,ptezeci de

493 www.dacoromanica.ro

ESDRA, 8

Si clintre flu lui Sefatia: Zebadia,

Si am randuit acolo, langa ritul Ahava, post, ca sá ne smerim inaintea

Dintre fili lui Ioab: Obadia, fiul lui Iehiel, i impreunä cu el douil sute

Dumnezeului nostru, ca sa cerera de la el drum bun pentru noi, pentru copiii noatri pentru averea noastra.

fiullui Mihail, EA impreuna cu el optzeci de inai. optsprezece 11*. Si dintre fiii lui Bani: Selomit, fiul lui Iosifia, i impreunä cu el o suta aaizeci de inai.

i dintre fili lui Bebai: Zaharia, fiul lui Bebai, i impreuna cu el douäzeci i opt de inai. Si dintre fiii lui Azgad: Iohanan, fiul lui Hacatan, i impreunä cu el o

sutii zece Si dintre fiji lui Adonicam cu numele lor: Elifelet, Ieiel i emaia, iar impreunä cu ei aaizeci de Mai. Si dintre fiii lui Bigvai: Utai, fiul lui Zacur, i impreuna cu el aaptezeci de inai.

stransei langa canalul care curge catre Ahava, si am tabarit acolo vreme de trei zile. Dar cand ma, uitai cu bagare de seamä la popor i la preoti ai nu am gasit pe nici unul din Si-i

fiii lui Levi, Am adus pe Eliezer, Ariel, Semaia, Elnatan, Iarib, Elnatan, Natan, Zaharia i Meaulam, adevarati capi de familie, si pe Ioarib ai Elnatim care erau oameni isteti. Si i-am trimis la Ido, cäpetenia Casifia, ai le-am dat invatAtura cum sä graiasca lui Ido i fratilor lui, slujitorii templului care se

aflau in localitatea aceea Casifia, ca ne aducä, slujitori pentru templul Dumnezeului nostru.

Atunci ei ne-au adus deoarece mana cea bun& a Dumnezeului nostru ne ocrotea un bärbat iscusit dintre feciorii lui Mahli, fiul lui Levi, fiul lui Israil, pe Serebia, impreuna cu feciorii lui i fratii lui, optsprezece la numär ;

i pe Haaabia ai pe Isaia dintre

fiji lui Meran, impreuna cu fratii lor feciorii lor, douazeci de inai. Si dintre slugile templului pe care David ai dregätorii lui ii aaezaserä pentru slujirea levitilor, slugi ale templului, cloud sute douazeci de inai, toti aratati pe nume.

Deoarece mi-ar fi fost ruaine sa

cer de la impära,tul oameni i calarime care sa ne ajute pe cale impotriva vrajmaailor, fiindca noi Si spusesem imparatului aaa: « Mama Dumnezeului no-

stru mantueate pe cei ce il cauta, iar vartutea lui i mania lui nimeresc pe cei ce-1 parasesc ! u

De aceea noi am postit si am

rugat pe Dumnezeu din inima ca sä ne

ajute, ai el ne-a auzit.

Atunci am osebit doisprezece din-

tre principii preotilor, pe Serebia, pe Haaabia impreuna cu zece dintre fratii lor,

Si le-am cantarit argintul i aurul odoarele, dar daruit pentru templul Dumnezeului nostru, pe care ni-1 daduse imparatul, sfetnicii lui, dregatorii ai tot Israilul care se gasea acolo. Si le-am cantarit in mâinile lor: aase sute cincizeci de talanti de argint,

o sutä de vase de argint, in greutate de o But& de talanti, ai o suta de ta-

lanti de aur. Apoi douazeci de cupe de aur, cate o mie de darici una, ai douä vase de anima, lustruita, maiestrit lucrate, scumpe ca i aurul. Si le-am spus: Voi sunteti sfinti lui Dumnezeu, aaijderea i odoarele sunt

sfinte, iar aurul i argintul Bunt daruri de bunä voie fäcute Domnului Dumnezeului parintilor noatri. Stati de veghe i luati seama pan& cand le yeti cantari iargai inaintea principilor, preotilor i levitilor ai a capilor de familii ale lui Israil, in Ierusalim, in chiliile templului Domnului.

Dupá aceea preotii i levitii primirä aurul i argintul cântäiit, precum odoarele cantärite, ca sa le due& la Ierusalim, in templul Dumnezeului nostru.

Si noi am pornit de la raul Ahava In ziva a douasprezecea a lunii dintai, spre Ierusalim. i mana Dumnezeului nostru ne ocrotea i ne pazea de nitvitlirea duamanilor f:i de hotii de la drumul mare.

494 www.dacoromanica.ro

ESDRA, 9

Dup.& ce am ajuns in Ierusalim, am poposit acolo trei zile,

din robie, iar eu am stat la pámant

argintul, aurul i odoarele in templul

m'am sculat din postirea mea si mi-am sfasiat vesmantul i meilul meu, ingenunchind am intins jnâinile mele spre Domnul Dumnezeul meu. i am zis: o 0, Dunmezeul meu, ml

lar in ziva a patra am cântärit

Dumnezeului nostru, incredintându-le in mina lui Meremot, feciorul lui Urjo preotul, i, pe langit el, lui Eleazar, fiul lui Fineas, i celor impreun& cu ei: Iozabad, feciorul lui Iosua, i Noadia, feciorul lui

Binui, toti leviti.

i le-am incredintat pe toate dup5,

numiir pi cântar, iar greutatea toat& a fost insemnat5..

In vremea aceea, fiji robiei, cei ce se intorseser& din robie, jertfir& ardeni de tot Dumnezeului lui Israil, doisprezece vitei pentru intreg Israilul, nouilzeci pase de berbeci fOl §aptezeci

isapte

de miei, doisprezece tapi jertfä, pentru picot, toat,e ardere de tot pentru Domnul. i ei aduser& poruncile impara.tului

la cunostinta satrapilor imparatului a ockmuitorilor de dincolo de Eufrat, care sprijinifá poporul i templul lui Dumnezeu.

nemiscat pitnit la vremea jertfei de searh. lar la vremea jertfei celei de sear&

rusinez i mä, sfiesc al ridic spre tine

fata mea, deoarece far&delegile mele au coviLrsit capul meu i vina noastr& a ajuns mare pan& la ceruri!

Din vremea pitrintilor nostii vina noastrá a tot crescut pan& astâzi, iar din pricina piicatelor noastre, noi, regii

nostri, preotii noptri am fost dati in

m&na regilor din tari streine prin sabie, prin robie, ori prin jaf, ori prin batjocur& In fata lumii, precum se intamplit astäzi. *i acum, Domnul. Dumnezeul nostru numai o clip& ne-a ariitat milostivirea sa i ne-a liisat o rimisit& din cei scäpati i ne-a dat un adapost in sfántul

säu láca, ca Dumnezeul nostru sl lumineze ìaràì ochii nostri i s& ne dEruiascit putin& viata in vremea noastre.

9.

Esdra se impotriveste ca Iudeii ad se

insoare cu jemei de (tit neam. i dupii ce s'au sfarpit toate acestea, se apropiar& de mine ciipeteniile poporului spuniindu-mi: Poporul lui Israil, preotii i levitii nu s'au osebit de popoarele piig&ne ale acestor tinuturi care se inchinä la idolii lor de Ca-

naaniti, de Hetiti, de Pereziti, de Ie-

busiti, de Amoniti, de Moabiti, de Egipteni pi de Edomiti, De vreme ce s'au ciís5.torit cu cu fiicele lor pi au amestecat sitmanta cea sfant& cu popoarele pagane ale acestor tinuturi. Ci numai capeteniile coi cu vazâ sunt incepatori acestei ciiri de lege. »

lar cand am auzit lucrul acesta,

mi-am sfasiat vesmantul meu i meilul meu i mi-am smuls pärul din cap FA

Ciici desi suntem robi, dar Dum-

nezeul nostru nu ne-a piiräsit in vremea

robirei noastre, ci pi-a plecat spre noi indurarea inaintea impitratilor Persiei, ca s& ne dea viat5, pentru ridicarea templului Dumnezeului nostru si sit prefa-

cem diírimaturile lui, ca s& ne puná la indeman& zid de apiirare in luda

In Ierusalim. i &cum, ce sâ mai spunem dup& atâtea intlimpläri, o, Dumnezeul nostru!

Ci noi am trecut cu vederea poruncile tale,

Pe care le-ai poruncit prin gura robilor tai profeti, i ne-ai zis: Tara In care yeti intra a& o luati in stäpanire este o Ora intinata de intiniiciunea popoarelor din ace,ste piirti, de idolii lor, cu care au umplut-o in urma pangiiririi lor de la un capat la altul.

Pentru aceasta nu do* de sotii

pe fiicele voastre feciorilor lor si nici pe fiicele lor s& nu le ia feciorii vostri. deapururi s& nu nazuiti dup& fericirea

barba pi am stat încremenit jos pe pämänt.

Atunci s'au stfans l&ngii, mine toti cei caca se temeau de cuvintele Dumnezeului lui Israil, din pricina acestei

bunästarea lor, ca sä, fiti tari i s5, mancati buniitätile tanii i BA o liisati

calcitri de lege a celor care se intorseser5, 495

www.dacoromanica.ro

ESDRA, 10 deapururi mostenire vostri.*

pentru

feciorii

Si dupi tot ceea ce a venit peste noi, din pricina faptelor noastre ce-. lor rele si a päcatelor noastre celor mari, cu toate ea tu, Dumnezeul nostru, ne-ai crutat mai mult decat eram vrednici pentru faridelegile noastre si ne-ai diruit 'mug aceastä ceatä, de manOare am mai putea noi sä, calcim poruncile tale si sä, ne incuscrim cu aceste neamuri marsave ? Nu te-ai mania

tu oare inteatita !neat sà ne präpiidesti

nu mai riimae nici rämäià, nici ceati de mintuiti? 0, Doamne, Dumnezeul lui Israil, tu esti drept, de vreme ce noi am rimas

astazi o ceati de mantuiti! Iatä-ne stlim Inaintes, ta cu plicatele noastre ! Ci nu mai este cu putintä din pricina lor ea mai stim in fats, ta

Atunci, s'a sculat Esdra si a luat

juritmantul la toate capeteniile preotilor i levitibor si la tot Israilul, cä, vor face asa, si ei se jurar5,.

Si s'a sculat Esdra din piata de

dinaintea templului Domnului si s'a dus in chilia lui Iohanan, fiul lui Eliasib,

si a mas acolo; paine nu a mancat si

apä n'a baut, ci s'a tinguit pentru Marea faridelege a norodului. Atunci au dat de veste cu strigare In luda i Ierusalim tuturor celor care se intorseseri din robie, ca sä se strangi la Ierusalim,

lar cine nu va veni in rästimp de

trei zile, potrivit sfatului capeteniilor si al batranilor, toatä averea aceluia

sä fie luatii, iar el si fie dat Mari din obstia celor intorsi din robie. Dup.& aceasta, toti Iudeii din luda

si din Veniarain s'au adunat la Ierusalim a treia zi, adicä, in luna a noua in ziva a douizecea a lunii.

i cand tot po-

Eedra ja mäsuri bnpotriva alecitoriilor

porul sta in plata de dinaintea templului Domnului, tremurind din pricina aceasta si din pricina ploii care curgea siroaie,

In vreme ce Esdra se ruga plan-

indreptat cuvintul &Are ei: 4 Picii-

10.

fcleute cu dikarea legii.

gaud si se mirturisea din suflet stand la

pämänt inaintea templului lui Dumnezeu,

s'a adunat langi el o foarte mare multime de Israiliti: oameni, femei i copii, hindcä, poporul izbucnise in plans niniprasnic. Atunci Secania, feciorul lui Iehiel,

dintre fiji lui Elam, incepu sä, gräiasci zise lui Esdra: < Noi am pficituit impotriva Dumnezeului nostru si am luat femei sträine de la popoarele din aceste pärti. Cu toate acestea mai este inch, nidejde pentru Israil. SA incheiem acum un legimant cu Dumnezeul nostru ca si alunglim pe toate femeile noastre cele straine si copiii nitscuti dinteinsele, dupa sfatul tau, stipine, sl al celor ce se tem de porunca Dumnezeului nostru, dreptilm dupä lege.*

i si ne in-

Atunci toti cei ce se temeau de

porunca lui Dumnezeu se scularä, si

simera: 4 Scoali-te si sfirseste, cfici tu ai

putinta, iar noi suntem cu tine! Fii tare si sfarseste !

S'a sculat Esdra preotul si si-a

tuit-ati, cäci ati luat femei straine, sporind

vina lui Israil.

Dar acum märturisiti inaintea Domnului Dumnezeului pärintilor vostri paicatul i faceti voia lui i despirtiti-vi de popoarele pagane din tara 13.1 de femeile cele sträine. Atunci tool& obstia a räspuns

a zis cu glas tare: 4 Da, precum tu ai zis, asa vom face ! Dar norodul este numeros vremea ploioasä, de nimeni nu poate sta afara, iar aceasta nu este o pricina de o zi douä, deoarece noi am Biwa:I-sit mare

pacat din partea aceasta. SA rämânà deci capeteniile noastre pentru tool& obstia, iar toti aceia care in cetatile noastre s'au insurat cu femei striiine sä vinä, la vremea hotärltä impreuni cu barb:nil cetätilor si judecatorii fiecirei cetati, pin& cand mania lui Dumnezeu se va intoarce de la noi dinspre lucrul acesta.*

Ci numai Ionatan, feciorul lui Asael, i Iahzeia, feciorul lui Ticva, se

496 www.dacoromanica.ro

NEEMLA, 1

impotrivirit la aceasta, sprijiniti de Mesulara si de levitul Sabetai. Dar cei ce se intorseseri din robie Mena intocmai asa. i Esdra arhiereul li alese oameni, ciipetenii de familii din fiecare neam, i vezi cä tati sunt arittati pe nume, ts'a tinuri sfat in ziva cea

din luna a zecea, ca sá judece pricina.

Si liimuria pricina cu toti oa-

menii insurati cu femei staine Omit In ziva cea dintfii a lunii Si dintre preotii care se hasurasea cu femei streine au fost 0'841 acestia: Din familia lui Toma, feciorul lui Iotadac, i fratii lui: Maaseia i Eliezer, Iarib i Ghedalia, Care îi &Ana cuvfintul sä alunge pe femeile lor i sá aducii, un berbece ca jertf5, pentru vina lor. Din familia lui Imer: Hanani Zebadia.

Din familia lui Harim: Maaseia, Ilie, Semaia, Iehiel i Uzia. Din familia lui Pahsur: Elioenai, Maaseia, Ismail, Natanail, Iozabad Elasa.

Si dintre Iozabad, Simei, Chelaia, adicá Chelita, Petahia, luda Eliezer.

Si dintre cfmareti: Eliasib i &tour. dintre portan: Salum, Telem s'a Un. Si dintre ceilalti Israiliti: Din familia lui Paros: Ramia, Iziia, Malchia, Eleazar Miheia i Benaia.

Din familia lui Elam: Matania,

Zaharia, Iehiel, Abdi, Ieremot, i Ilie. Si din familia lui Zatu: Elioenai. Eliasib, Matamia, Ieremot, Zabad Aziza.

Si din familia lui Bebai: Iohanan, Anania, Zabai, Atlai. Si din familia lui Bani: Mesulam, Maluc, Adaia, Iasub, Seal, Azael Ieremot.

Si din familia lui Pahat-Moab:

Adna, Chelal, Benaia, Maaseia, Matania, Betaleel, Binui a'a Manase.

Si din familia lui Harim: Eliezer, Malchia, Semaia, Simeon, Veniamin, Maine i emaria. Si din familia lui Hasum: Matnai,

Matata, Zabad, Elifelet, Ieremai, Manase iSimei. Din familia Bigvai: Maadai, Amram si Ioil. Benaia, Bedeia, Cheluhu, Vania, Meremot, Eliasib, Matania, Matnai i Iaasai, Bani, Binui, Simei, Si Selemia, Natan i Adaia. Din familia lui Azuz: Sasai, Sarai, Azareel, Selemia, Semaria. Salum, Amaria i Iosif. Din familia lui Nebo: Ieiel, Matatia, Zabad, Zebina, Iadai, Ioil i Benaia. Toti ace.stia se insurasea cu Both streine.

i ei au izgonit pe sotii si pe

copii.

NEEMIA 1.

Neemia vine la lerusalim. Rezidirea zidurilor leruealimului. Istoria lui Neemia, fiul lui Hacalla... In luna Chislev, in anul al donazecilea, m5, aflam in cetatea Suza. Atunci a venit la mine Hanani, unul din fratii mei, el si cu efttiva oameni din luda. i &Old i-am intrebat despre Iudeii care sca,paserii, si care mad ranasesea din

robie cum si de,spre Ierusalim, Mi-au ritspuns: Cei ce au mai

amas ou viatii, din robie acolo in Oa

Bunt in mare nevoie i in scb,rbit: zidurile Ierusalimului sunt ditamate i portile nimicite de foc

Si cand am auzit cuvintele acestea, m'am tamtit la pilmtint s'a am plfins m'am ttinguit zile de-a-randul, am tinut post si m'ara rugat mereu in fata Dumnezeului din ceruri, Si am zis: s 0, Doamne, Dumnezeule din ceruri, Duranezeu puternic, mare si nainunat, cel ce pitzesti mantul i ditruesti milostivirea ta celor ce te iubesc pe tine si piizeso poruncile tale!

497

www.dacoromanica.ro

82

NEEMIA, 2

Fie urechea ta luatoare aminte

ochii täi deschisi, ea diaudä rugäciunea robului tau, cu care m5, rog deapururi

i noapte pentru fiii lui Israil, robii

zi

i marturisesc pacatul fiilor lui Israil pe care noi 1-am savarsit impotriva ta, cad eu i casa tatalui meu am päcatuit. 5i färadelege am sav5.rsit impotriva ta i nu am päzit poruncile, oranduirile CM,

i i-am raspuns imp5,ratului: o Doc&

imparatul socoteste cu cale si daca robul

tau aná liar inaintea ta, sä má trimiti in Iudeea, in cetatea unde se afla mormintele piuintilor mei, ca s'o zidesc din nou ».

Adu-ti aminte de fägaduinta pe

lar imparatul i impárateasa, care stiitea langa el, mi-au räspuns: « Cat& vreme va dura calatoria ta i cand ai de g5,nd s5, te intorci inapoi? o i deoa-

lar dacii va veti intoarce cu po-

mita, eu i-am hotarit o vreme, Si am graft din nou imparatului: Daca imparatul socoteste drept,

indreptarile tale, pe care tu le-ai poruncit slugii tale, lui Moise. care a-i f5.cut-o lui Moise, robul tau, FA i-ai zis: a Dacit voi yeti sävarsi fär5,delegi, atunci va voi risipi printre popoare;

&tint& si yeti päzi poruncile mele si le yeti implini, chiar de vor i salaslui izgonitii vostii la capatul cerului, de acolo

voi aduce in locul pe care eu 1-am ales ca s5, saldsluiaseä, numele meu Ii

inteinsul ».

Si ei sunt robii tai i norodul täu

pe care tu i-ai mantuit cu puterea ta cea mare si cu mana ta cea vajnica. 0, Stäpane ! Fie dar urechile tale luatoare aminte la rugaciunea slugii tale si la ruga slugilor tale, care glisese cere sit cinsteasca numele täu, i dá putere robului tau ca astazi s5, izbui

teaseä, om ! »

Atunci m'a intrebat imparatul: o Ce vrei tu sá ceri? eu m'am rugat Dumnezeului din ceruri,

i

sa afle har inaintea acestui eu eram atunci paharnic al

imparatului.

mea pan& voi ajunge in luda, Precum i o scrisoare care Asaf, pädurarul imparittesc, ca sa-mi dea barne pentruportile cetatii cele delb,ngli templu, cat i pentru zidurile cettitii i pentru casa in care eu voi locui s. i impäratul

mi-a dat, Muck& mans, cea bung, a Dumnezeului meu ma ocrotea.

Cánd am ajuns la satrapii de la apusul Eufratului, le-am dat in maná

scrisorile imparatului. lar imparatul trimisese ciipetenii ostiisesti i alarime ca sä má insoteasca.

Si &Ind a auzit Sanbalat Horo-

nitul i Tobie Amonitul, care era i el a venit cineva care vrea sä se ingrijeasca

N eemia capita' invoiala sci rezideascei zidur

Fost-a in luna Nisan, in anul al dougizecilea al imparatului Arta,xerxe, i eu

aveam in seamä vinul. i am luat dintr'insul si i-am dat impäratului, dar m'am stapanit sa-mi arat mahnirea. Atunci imparatul a grait catre mine:

Pentru ce chipul tau aratä mahnit, cu toate ca nu esti bolnav? Se vede c5, ai

vre-o mahnire in suflet! » Atunci spaima m'a cuprins foarte,

Si am raspuns imparatului: o Im-

pirate, set tridesti deapururi ! De ce chipul

sa nu-mifie mahnit, cand cetatea in caro

se afla mormintele parintilor mei este i

dea scrisori catre satrapii de la apus de Eufrat, ca sá ingäduiasca trecerea

Blunter, le-a fost grozav de ciuda 2.

daramata

rece imp5,ratul avea de gaud 85, m5, tri-

portile ei nhnicite de foe ?

de buna starea fiilor lui Israil. In felul acesta am ajuns la Ierusalim, unde am poposit trei zile,

Dupa care rdstimp am pornit noaptea la drum impreuna cu cativa

oameni, i n'am dat veste nimanui ceea ce

Dumnezeul meu imi insuflase ea sa

savarsese in Ierusalim. Si nu aveam cu mine nici macar un dobitoc, ci numai pe acola pe care mergeam calare.

Si asa iesii noaptea pe poarta

Vail si o luai spre izvorul Balaurului spre poarta Gunoiului i má uitai cu deamaruntul la zidurile Ierusalimului cele d5,ramate si la portile lui cele nimicite de foe.

Apoi mä, indreptai spre poarta Izvorului i spre helesteul Imparatului.

www.dacoromanica.ro

NEEMIA, 3

Iar cfind dobitocul nu mai putea si se strecoare impreunä cu mine, M'a scoboram noaptea in vale si m'a uitam cu deamaruntul la zid, apoi mä intorceam prin poarta Vaii i intram In cetate. Si capeteniile poporului nu stiau

Alaturea de ei dregea Meremot, fiul lui Urie, fiul lui Haeot, i langa ei dregea Mesulam, fiul lui Berechia, fiul luí Mesezabeel, i mai fncolo dregea Tadoc, fiul lui Baana,

atunci gandul meu, nici Iudeilor, nici preotilor, nici fruntasilor, nici capete-

Ioiada, fiul lui Paseah, i Mesulam, fiul lui Besodia ei bagará grinzile i asezara portile, manelele i zilvoarele.

pe unde umblasem si ce aveam de gand sâ fac, fiindca eu nu impartasisem pana niilor ffi nici celoHalti care erau insarcinati cu zidirea,

Ci numai le-am zis: # Voi vedeti in ce stare jalnica ne aflam: Ierusalimul daramat, iar portilelui nimicite de foc ! Haidem dar sa zidim zidul Ierusalimului si sil nu mai fim de batjocura! o Si cand le-am povestit in ce chip mana cea buna a Dumnezeului meu ratt ocrotise precum i cuvintele imparatului cele catre mine, atunci ei prinsera a grill: # Scula-ne-vom Eft vom zidi!

Si ei

se imbarbatau unii pe altii pentru lucrul ce! bun.

Dar cfind Sanbalat Horonitul slujitorul Tobie Amonitul i Arabul Ghesem Miar& despre aceasta, au inrada de noi i s ne faoa. de ceput mara. asa: # Ce istorie vreti sil, faceti Vreti s vä paratului 1»

rä.zvratiti impotriva im-

Dar eu le-am tutora vorba: Dumnezeul cerurilor, el ne va da izbandet, noi robii lui vom porni sâ facem zidirea.

Iar voi, voi sä. nu aveti nici parte, nici indreptittire, nici pomenire In Ierusalim ! 3.

Numele ziditorilor. Piedici pentru oprirea zidirii. Atunci Eliasib arhiereul i fratii lui,

preotii, pornira si zidirii poarta Oilor, bagara grinzile i asezara portile si mai incolo, pana, la turnul llamea, pe care sfintira, si pana. la turnul Hananeel.

Si Muga el zideau oameni din

Ierihon, ì mai incolo zidea Zaeur, fiul lui Imri.

Feciorii lui Asna zidirg, poarta Pe§tilor, bagarg, grinzile qi asezarit portile, manelele i zavoarele.

Si mai departe dregeau cei din Tecoa, dar fruntasii lor nu si-au plecat grumazul lor la lucrul Domnumi lor.

poarta vechii Cetati o drese

i

Si inca,' mai incolo dregeau Melatia Ghibeonitul i Iadon Meronotitul, oa-

meni din Ghibeon i Milpa, pana la casa de judecatá, a satrapului tinutului de apus a Eufratului. Si langit ei dregea Uziel, fiul lui Harhaia, din breasla argintaiilor, iar mai departe dregea Hanania din breasla negutitorilor de mirezme. Si se opririt Cu dresul zidului Ierusalimului la zidul cel lat. Si mai laoparte dregea Refaia, fiul

luí Hur, capetenia unei jumatati din tinutul Ierusalimului.

Si inca, mai incolo dregea Iedaia, fiul lui Harumaf, in dreptul casei luí, mai alaturea dregea Hatus, fiul lui Hasabia.

A doua bucatit de zid o dregea Malchia, fiul lui Harim, i Hasub, fiul luí Pahat-Moab, pân la turnul Cuptoarelor.

Si tanga el drege,a Salum, fiul lui Halohes, capetenia celeilalte jumatati din tinutul Ierusalimului, el si fiicele lui. Si poarta Vaii o dregeau Hanun locuitorii din Zanoah ei au zidit-o au asezat portile ei, manelele i zavoarele

si mai departe o mie de coti de

zid pana la poarta Gunoiului. Si poarta Gunoiului o dregea Malchia, fiul lui Recab, capetenia Bet-Cherem; el a zidit-o, a acoperit-o i i-a asezat porile, manelele zavoarele.

Si poarta Izvorului o dregea Salum, fiul lui Colhozeh, cipetenia unei jumittity a tinutului Mitpa; el a zidit-o, a acoperit-o i i-a asezat porlile, manelele i zavoarele, asijderea

i zidul de la

iazul Canalului de apii, pana la gradina

499 www.dacoromanica.ro

32*

NEEMIA, 4

regelui si pana la treptele care scoboadi

din eetatea lui David. Dupa el dregea Neentia, fiul lui Azbuc,

eapetenia

unei jumatiiti din

tinutul Bet-Tur, pana In dreptul mormintelor lui David si pana la helesteul

pe care 1-a facut el si pana la casa Voi-

Dupil ei dregea Tadoe, fiul lui Imer, In dreptul casei lui, l dup.(); el dregea Semaia, fiul lui Secania, portaru/ portii de la Rilsárit. Dup.', el dregea Anania, fiul lui Selemia, i Hanun, fiul lui Talaf, o altä bucata. Dupa el dregea Mesulam, fiul lui

Si dupii el dregeau fratii luí, levitii: Rehum, fiul lui Bani. Aláturi de

Berechia, In dreptul locuintei lui. lar mai Incolo dregea Malchia din breasla argintarilor, pänä, la casa robilor templului i a negutatorilor, In dreptul

nutul lui. Si mai Incolo de el dregeau fratii lui: Binui, fiul lui Henadad, cipetenia

portii de paz& si pana la foisorul din Colt. Si filtre foisorul din Colt poarta Oilor dregeau argintarii i negutätorii.

nicilor.

el dregea Hasabia, apetenia unei jumlitáti a tinutului Cheila, pentru ti-

celeilalte jumiitäti a tinutului Cheila. lar ltingil el dregea Ezer, fiul lui /osua, apetenia celeilalte jumlítáti a tinutului Mitpa, o altä, bucata pana In dreptul urcusului unde se aflä, casa cu arme de luptil, la Unghiu. Si mai departe dupä el, dregea Ba-

ruh, fiul lui Zacai, o ala bucata, de la Unghiu i pänä, la poarta casei lui arhiereul.

Si dupa el dregea Meremot, fiul lui Une, fiul lui Hacot, Inca o bucatä, de la poarta casei lui Eliaib i pänä la capätul casei lui Eliasib. Si mai incolo de el dregeau preotii,

oamenii din tinutul Iordanului. Mai departe dregeau Veniamin

Hasub, In dreptul casei lor; dupä ei dregea Arana, fiul lui Maaseia, fiul lui Anania, Marga casa lui. Dupä el si mai incolo dregea Binui, fiul lui Henadad, o alta bucata, de la casa lui Ararla päná, in capul Un-

Iar and a auzit Sanbalat cä noi zidim zidul, s'a aprins de manis si s'a

Intärb,tat foarte si a Inceput a-si bate joo de Iudei, Si zicea In fata celor de un neam cu el i a ostasilor din Samaria: Ce au

de gänd sä, faca acesti Iudei neputin-

ciosi? Li se va Ing.idui oare ? Oare aduce-vor jertfe ? Sfársi-vor ei vreodatil? Invia-vor iarài pietrele de sub gramezile de däresmaturi Inca arse de foe ?»

Si Tobie Amonitul statea länga Poftim sä zideasa! Dar daca ar sItri de undeva o vulpe, ar dobon lor cel de piatra! » el

i zicea:

Ascultä, Dumnezeul nostru, cum

am ajuns de °cara! Intoarce ocara lor asupra capului lor si de batjocurii In pämäntul robiei lor! Nu acoperi fáridelegile lor

pacatul lor de dinaintea fetei tale nu-1 sterge, cita au grait lucruri de zmintealä,

Unghiului si al turnului, care iese mai

Inaintea celor ce zideau! Si noi am zidit zidul, iar de Inda& ce tot zidul a ajuns pana la jumfttate, poporul a prins curaj de lucru.

ograda cea strlijuitä. Dupä el dregea Pedaia, fiul lui Paros,

Lucrul merge inainte. Prime jdii noi.

ghiului. Apoi Palal, fiul lui Uzai, in dreptul

In afara de la casa de sus a regelui langa Robii templului locuiau la Ofel, panä, In dreptul portii Apelor, la rässárit

de turnul care iese In dará. Dupa el dregeau oamenii cei din Tecoa o altä bucata, din dreptul turnului celui mare care iese In afara si pana la zidul Ofelului. De la poarta Cailor dregeau preotii, fiecare In dreptul casei lui.

4.

Si cfind Sanbalat i Tobie, Arabii

Amonitii i cei din Asdod au aflat cä prefileutul zidurilor Ierusalimului face spor i cä spärturile Incep sa se astupe,

atunci se Intärätarä peste fire, Si uneltirá, toti laolaltä sá se räzboiasa cu Ierusalimul i sä pricinuiasa zapicealä.

500 www.dacoromanica.ro

NEEMIA, 5

18. In vremea aceasta am mai sfit-

Atunci ne-am rugat din inimi Dum-

nezeului nostru si am stat de peat zi

tuit poporul: o Fiecare si mMe noaptea cu sluga lui in Ierusalim, ca noaptea si fie de straj5,, iar ziva la lucru s.

noapte impotriva lor. i Iudeii au zis: 4 Sleitu-s'a vlaga

iar din pricina prea multelor dirimituri noi nu mai avem pu-

17. Dar nici eu, nici fratii mei, nici

salahorilor,

slujitorii mei, nici strijile care mergeau dupi mine nu am lepidat hainele de pe

tere si mai zidim zidul ! Ci vrajmasii nostri se socoteau: o Sii nu stie c si nu ne simtit pan5, dad vom ajunge in mijlocul lor, pe urmi sit-i micelitrim si 85, le oprim lucrul Dar cand Iudeii care erau vecini

noi si chiar cel care era trimis la apii se ducea cu lancea in mi,n5.. 5.

Neemia Wind uefte via fa obfteaecd.

cu ei au venit si ne-au spus in nenumirate

Atunci s'a ficut tAnguire mare a

rinduri din care piLrti ar fi sit tabere pe noi, Eu m'arn asezat in pirtile cele

oamenilor din popor si a femeilor, impo-

am pus in rind poporul cel rizboinic dupi familii, cu abide, cu sulitele c cu

punem zilog feciorii si fetele noastre

triva fratilor lor Iudei.

mai de jos, dupit zid, in aseunzatori, §.1

Unii ziceau: s Siliti suntem

sfi,

ca si dobindim gnu pentru hrani si

arcurile in mini. Si dup5, ce m'arn uitat bine, m'am sculat si am zis frunttwilor ci c5,peteniilor ci celuilalt popor: 4 Nu vi temeti de ei, ci indreptati-vi gindul spre

sii ne tinem viata s. Altii ziceau: s Nevo4i suntem punem zilog tarinile noastre, podgo-

riile ci casele noastre, ca si dobindim gnu cand bintue foametea *. lar altii ziceau: e A trebuit si ne imprumutitm cu bani pe ogoarele si pe podgoriile nosetre pentru

nostru cel mare si infricosat si luptati-vi pentru fratii ci flu vostri pentru fiicele i femeile vosetre ci pentru casele voastre !

Si cb.nd au auzit dusmanii nostri

ci ni s'a dat de stire ci ci Dumnezeu le-a

impirittesti. Dar trupul nostru este ca ci tnipul

salahorii mei lucrau, iar jumittate tineau

platosele, in vreme ce ciipeteniile stiteau

ciorii lor, si cu toate acestea mai trebue sii injosim pe feciorii nostri i pe fiicele noastre in rindul robilor, ha chiar unele din fetele noastre au ajuns slugi, iar noi nu mai avem putere, fiindcit tarinile

Care zideau la zid. i cáfittorii cu o mini lucrau, lar in cealaltit tineau lancea. Zidarii stliteau fiecare cu sabia la

cale.

fratilor nostri, feciorii nostri ca c

ziidárnicit planul, toti ne-am intors la zid, fiecare la lucrul lui. Dar din ziva aceea, jumitate din

In mini linde, scuturile, arcurile

si

si podgonile noastre aunt ale altera. * I cilnd am auzit tinguirea cuvintele ion, m'am necijit afari din

la spatele tuturor familiilor evreesti,

sold

to.i

zideau, iar un trimbitas era

lingi mine. Atunci am zis fruntasilor, cipeteniilor ci celuilalt popor: Lucrul este afar& din cale de mult si pe mare intindere,

iari noi suntem impriístiati pe

zid departe unul de altul. In oricare loo yeti auzi glasul trâmbitei, acolo si vi stringeti la noi, findcii, Dumnezeul nostru se va lupta pentru noi ! »

i noi lucram, iar jumittate din popor tinea in mini lincile, din revársatul zorilor pa'n5, la risiritul stelelor.

fe-

Si dup.& ce am stat la sfat cu mima mea, am dojenit pe fruntasi si pe capetenii si le-am spus: 4 De ce imprumutati bani cu camittil unul altuia ? * Apoi am ficut o adunare mare impotriva lor, Si le-am zis: o Noi am riscumpitrat pe

fratii nostri Iudei care au fost vinduti la piigâni, ori de cite ori ne-a fost Cu putinti. i acum vreti si vindeti pe fratii vostri ei anume vreti sii ni-i vindeti noui 1* Dar ei ticuri si nu glisiri nici un cuvint de nispuns. o Nu este bine ceea ce voi ati ficut oClare nu vreti

imi urmai sirul vorbei. 501

www.dacoromanica.ro

NEEMIA, 6 sii, mai umblati intru frica Dumnezeului nostru, i sg nu mai diim págánilor, rrajmasilor nostri prilej de ocarit? Asijderea i eu, fratii mei i slu-

jitorii mei, le-am imprumutat bani gräu cu dobandä. Sä, le iertiim aceastä datorie! Dati-le acum inapoi tarinile, podgoriile, mdslinisurile i casele lor precum dobanda ce v'o datoreazg, a banilor, a gritului, a vinului ffi a untdeleranului

pe care 1-ati imprumutat.* Si ei au riispuns: « Aya este! Da-le vom inapoi si nu le vom mai cere nimio. Aya vom face, precum tu ne-ai indemnat! » Atunci am chemat la mine pe preoti si am luat junimantul c5, ei vor face intocmai aya. Apoi mi-am scuturat poala yes-

vinuri din belsug, o data la zece zile. Si

cu toate acestea nu am cenit hrana de satrap, fiindcg peste acest popor apäsa din greu corvada.

Adu-ti aminte, Dumnezeul meu,

de mine pentru tot binele pe care 1-am fiicut eu norodului acestuia!» 6.

zidului imprejmuitor.

«lar cAnd Sanbalat, Tobie, Arabul

i ceilalti dusmani ai nostri prinserg de veste di am isprävit zidul c5, n'ar mai fi ramas in in el nici o spärturg, ci pilrat in vremea aceea numai canatele portilor nu fuseserg

Ghesem

asezate ,

Sanbalat

i Ghesem trirniserä la

mantului meu si am grgit: o Aya EA scu-

mine sg, mä imbie: 4 Vino sä, ne

va tine fä,gaduinta aceasta din casa lui si din stradania lui; intocmai asa di fie scuturat i gol!* i toatg obstia a zis: o Amin! » Atunci au läudat pe Domnul,

rgu.

ture Dumnezeu pe once om care nu

norodul a fácut drip& fágilduinta

aceasta.

lar din ziva de cand impäratul

mi-a dat poruncg 6, Liu satrapul lor in tara lui luda, din anul al douä,zecilea pänä, in anul al treizeci i doilea al lui

Artaxerxe impäratul, &die& doisprezece

ani, eu i cu fratii raei n'am mâncat hrana de satrap,

Pe cand satrapii care

fuseseril,

inaintea mea impilaserg poporul si le

Maser& pe fiecare zi pentru vin si paine,

citte patruzeci de sicli de argint; asij-

derea i slujitorii lor apäsaserg, poporul.

Dar, dimpotrivii, eu nu am fäcut asa,

din pricing eg-mi era fricti de Dumnezeu! Chiar i eu am pus mâna la zidire,a zidului, cu toate cg nu dobändisemnici d taring, i toate slugile mele fuseser5, stränse la zidire,a zidului. Pe Mug& aceasta, Iudeii i ciipeteniile, o sutd, cincizeci de insi, citt i cei care veniserli la noi dintre popoarele

impreung inteunul din satele din valea Ono !» Dar ei aveau de gaud sa-mi facg Atunci eu le-am trimis Qtaf eto cu vorba: o Stint prins la lucru peste searna

si nu-mi este cu putintä, sä má pogor. Lucrul s'ar opri de indatä ce 1-as lass, si m'ay pogori la voi ! Si ei au trimis asa de patru ori la mine, dar eu le-am dat acelasi rfispuns. Apoi a trimis la mine Sanbalat in acelasi chip, pentru a cincea oarg, pe sluga sa Cu o scrisoare deschisä,

In care seria: e S'a dus vestea printre neamuri, si se zice cii tu si Iu-

deii urziti o riiscoa15, si de aceea tu faci zidul din nou si tu insuti, chip& cilt se

spune, vrei sá ajungi rege. Asijderea ai rânduit i profeti care sá strige tare in Ierusalim: 4 Regele lui Iuda ». Dar asemenea fapte vor ajunge la urechea impitratului. Pentru aceasta vino acuri sit ne intelegem impreunä, !

Dar eu i-am trirais vorb5,: Asemenea lucruri pe cana le spui nu s'au intamplat debo, ci le-ai urzit din in-

pitgäne din vecinittatea noasträ erau

chipuirea ta! Ci toti voiau sä, ne spiiimânte, cugetänd: o Se vor rasa de lucru, asa c5,

lar In fiecare zi ni se glitea pe cheltuiala mea: un bou, sue oi pe ales si pitsä,ri, pe ling& tot felul de

Doamne, inthreste mäinile mele! Gaud m'ara dus acrid); la Semaia, fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabeel, care

masa mea.

nu se va mai isprävi ! »

502 www.dacoromanica.ro

i acum,

NEEMIA, 7

fusese oprit in casi, mi-a zis: o Si ne ducem in mijlocul templului lui Dumnezeu

i sä inchidem uiile, fiinda vor

veni sit te ucidä, anume noaptea vor

veni sä te ucidi! Dar eu i-am rispuns: o Oare un

om ca mine si fug& ? Cum ar putea oare unul ca mine, care inträ in templu, sh mai

ràrnânä cu viati? Nu, nu intru! »

Si am biigat anume de seam& cit

nu Dumnezeu Il trimisese, ci numai imi spusese o proorocie, fiincla San-

balat i cu Tobie il rnituiseri, Ca si mä, infricoseze si si mi port

picituesc, sä-mi scornesc nume ràu, ca sá ml. poati face de °car& a,stfel

i sä,

Adu-ti aminte, Dumnezeule, de

Tobie si de Sanbalat dupä faptele lor, asijderea si de proorocita Noadia, cum

si de ceilalti prooroci care au vrut al. mi sphiminte I

Si zidul a fost isprivit la douizeci cinci Elul, in riístinip de cincizeci douá de zile. 16_ Si ch'nd au auzit toti veájmasii nostri, toate neamurile pighne din veciraitatea noastri se späimintari i isi pierdurii cumpitul, fiindci se incredintarä ca lucrul se Mouse cu ajutorul Dumnezeului nostru. Dar si in zilele acelea fruntasii lui luda trimiteau scrisori lui Tobie, iar cele ale lui Tobie soseau la ei,

Fiinde. multi dintre Iudei erau

legati prin juriimánt cu el, deoarece el

era ginerele lui Secania, fiul lui Arah, iar

Ionatan, feciorul lui, luase de sotie pe

fiica lui Mesulam, fiul lui Berechia.

Stirile de la el veneau la mine,

iar vorbele mele erau duse la el. Si Tobie mi-a trimis scrisori, ca si mi infricoseze. o

nania 1-am pus capitanul cethtii, era om credincios i temiltor de Dumnezeu mult mai mult decit altii. Si le-am zis: o Portile Ierusalimului di nu se deschidil inainte ca si se simti ziduful soarelui, i cht tine cildura, portile sà, fie inchise i zhvorite. Apoi si se pun& atráji dintre locuitorii Ieru-

salimului, cite un om la locul de straji si fiecare dinaintea casei lui. o Si deoarece cetatea era intinsi mare, cu putini locuitori inteinsa i far& case noi,

Dumnezeul meu mi-a dat in gind strang laolalth pe frunta0, pe capetenii si pe norod, ca sa-i scriu in cartea neamului. Dar am mai afiat o carte a neamului a celor care sosiseri la inceput, In care carte se afla seria: lath, locuitorii tinutului, pe care Nabucodonosor, imphratul Babilonului, dusese in robie in Babilon, iar acura

s'au intors din roble in Ierusalim

In luda, fiecare in cetatea sa. Cei care au venit impreunii cu Zorobabel, Iosua, Neemia, Azaria, Raamia,

Nahamani, Mardoheu, Bilan, Mispar,

Bigvai, Rehum i Baana, chpeteniile lor. Numärul bhrbatilor poporului lui Israil au fost: Familia lui Faros, doui mii o suth F} a pte zeci i doi.

A lui Sefatia, trei sute saptezeci

doi.

A lui Arah, sase sute cincizeci

doi.

A lui Pahat-Moab, adicit a lui Iosua

Ioab, doui mil opt sute optsprezece.

A lui Elam, o mie clout), sute

cinzeci i patru.

A lui Zatu, opt sute patruzeci

cinci.

7.

Supravegh,erea cetätii. Mäsuri luate pentru

popularea cetäfii. Numele celor veniii in farä.

« Iar cind zidul a fost din nou zidit, am dat porunci, ea, se aseze portile, iar portarii i cântiretii i levitii au fost

pusi la rostul lor.

Apoi am trecut cirmuirea Ieru-

salimului fratelui meu Hanani si pe A-

503

A lui Zacai, sapte sute saizeci. A lui Bani, sase sute patruzeci si opt. A lui Bebai, sase sute douizeci si opt.

A lui Azgad, doui rnii trei sute

douäzeci FA doi.

A lui Adonicam, sase sute saizeoi sapte. A lui Bigvai, clout' mii aizeci sapte.

www.dacoromanica.ro

NEEMIA, 7

Portarii: Familia lui Salum, a lui

A lui Adin, t'ase sute cinzeci cinci.

Ater, a lui Talmon, a lui Acun, a lui

si opt. A lui Betai, trei sute douizeci patru. A lui Harif, o sutä doisprezece.

Padon.

A lui At,er, adic cei din neamul lui Iezechia, nouäzeci i opt. A lui Hasurn, trei sute douàzeci

Hatita, a lui Sobai, toti la un loo o sutä treizeci si opt. Robii templului: Familia lui Tiha, a lui Ha,sufa, a lui Tabaot. Familia lui Cheros, a lui Sia, a lui A lui Lebana, a lui Hagaba, a lui

Oamelai din Ghibeon, notAzeci

A lui Hanan, a lui Ghidel, a lui

cinci.

Oameni din Betleem i Netofa, o sut5 optzeci i opt. din

Oameni

Anatot,

o

sutil

doudzeci si opt. Oameni din Betazmavet, patruzeci doi.

Oameni din Chiriat-Iearim, Chesute patruzeci

fira i Beerot, sapte trei.

Oameni din Harama

Gheba,

i

ase sute domizeci j unu. Oameni

din Micmas,

o

sutä

Gahar.

A lui Reaia, a lui Retin, a lui

Necoda.

Familia lui Gazam, a lui Uza, a lui Paseah. Familia lui Besai, a lui Meunim a lui Nefisim.

A lui Bacbuc, a lui Hacufa, a lui

Harhur.

A lui Batlut, a lui Mehida, a lui

Harsa.

A lui Barcos, a lui Sisera a lui

douäzeci si doi.

Temah.

douzeci i trei. Oameni din celälalt Nebo, cinci-

Sotai, a lui Hasoferet, a lui Perida,

Oameni din Betel si Ai, o mg

zeci tsi doi.

Familia unui alt Elam, o mie doui sute cinzeci si patru.

Familia lui Harim, trei sute doui-

zeci.

Oameni din Ierihon,

trei sute

patruzeci ì cinci.

Oameni din Lod, Hadid i Ono,

sapte sute douhzeci i unu.

Fili lui Senaa, trei mii nouii sute

treizeci.

Preotii: Fiii lui Iedaia, cei din casa lui Iosua, nou'a sute saptezeci troj.

si doi.

Familia lui Imer, o mie cincizeci

A lui Netiah, a lui Hatifa. Robii lui Solomon: Familia lui A lui Iaala, a lui D arcon , a lui Ghidel,

A lui Sefatia, a lui Hatil, a lui

Pocheret-Hatebaim, a lui Amon. Toti robii templului

i

feciorii

robilor lui Solomon au fost: trei sute nouttzeci i doi. Iatiä si pe cei care au pornit din Tel-Melah, Tel-Harsa, Cherub-Adan Imer, dar nu au fost in stare slt. arate daca neamul lor i obärsia lor a fost dintre Israiliti: Fiji lui Delaia, fili lui Tobie, lui Necoda, sase sute patruzeci EA doi; Si mai departe dintre preoti: fili lui Habaia, fiii lui Hacot, fiii lui

Barzilai - care s'a insurat cu una din

sute patriv,eci i apte.

Barzilai Galaaditul si s'a, chemat dupä, numele lui; Acestia cautarä in cärtile neamu-

sprezece.

au fost socotiti ca necurati çi scosi din

Familia lui Pashur, o mie douä Familia lui Harim, o mie sapteLevita: Familia lui Iosua, Cad-

miel, Binui si Hodavia, saptezeci

patru.

Ctintiretii: Familia lui Asaf, sutil patruzeci gi opt.

o

fetele lui

rilor lor; dar fiindcä nu gäsirä nimio preotie.

Si le-a poruncit ocarmuitorul nu miinance din cele prea sfinte, *in& cand nu va intreba arhiereul prin Urim Tumim.

504

www.dacoromanica.ro

NEEMIA, 8

Si Esdra eärturarul stätea pe un

Toatä obstia laolaltä era de patru-

dora de mii trei sute saized de

zeci

poder de lemn facut in acest scop, iar de-a dre,apta lui eran: Matatia, Sema, Anaia,

suflete,

Une, Hilchia i Maaseia, si de-a stánga: Pedaia, Misail, Maichia, Hasum; Hasbadana, Zaharia i Mesulam.

rárii, s5, se socoteascil robii si roabele, sapte mii trei sute treizeei i apte, printre cana se aflau doub., sute patruzeci

cinci de antäreri i cntjree. Ei

Numai asa a putut Esdra eirtu-

mai aveau lapte sute treizeci isase de eai i douil sute patruzeci i cinci de

rarul s5, deschidii, cartea in ochii futre-

gultti popor, fiindca era mai sus decat tot poporul; lar cánd a deschis-o, tot norodul s'a sculat in picioare. Atunci Esdra a proshivit pe Domnul i marele Dumnezeu, iar tot poporul a räspuns: Amin ! Amint* prin ridicarea mainilor. Apoi ingenunchiara i se inchinarä Domnului cu fa ra la pämänt.

catári,

Apoi patru sute treizeci i einci de cämile i ?ase mii sapte sute douilzeci de miigari.

lar unii dintre capii de familie, au flicut daruri pentru lucrare. Ocarmuitorul a däruit pentru visterie: o mie de darici de aur, eincizeci de cupe, odäjdii preoresti einci sute treizeci.

Si Iosua, Bani, Serebia, Iamin, Acub, Sabtai, Rodia, Maaseia, Chelita, Azaria, Iozabad, Hanan, Pelaia si levirii invitan pe popor legea in timp ce poporul stäte,a in picioa-re. Si ei citeau buciri din cartea legii lui Dumnezeu, pe care apoi le talcuiau, de se inrelegea ceca ce se citise.

Unii capi de familie au däruit

vistieriei pentru lucre: dordzeci de mii

de darici de aur rfi doua rnii douä sute de

mine de argint; lar celglalt popor a dat: douäzeci

de mii de darici de aur i dourti mii de

Apoi Neemia ocfirmuitorul i Esdra preotul i eärturarul, impreuni, cu le-

mine de argint i aizeci iso,pte de odjdii preoresti. Preorii i levirii, portarii i crintärerii, precum 1.1 o parte din popor,

robii templului si tot Israilul, au locuit In cetitrile lor. lar in luna a saptea, când

fiii lui Israil se aflau in eetärile lor,

pentru Domnul Dumnezeul vostru! Nu v5, tânguiri i nici nu plängeri!* fiinddi, tot poporul incepuse sä planga auzind cuvintele legii.

Si i-a indemnat:

8.

S'a adunat tot poporul laolaltä in piara de dinaintea porrii Apelor i im-

pe Esdra dirturarul, sä

aducir,'

cartea legii lui Moise, pe care Domnul o &Auge lui Israil. Atunci Esdra preotul a adus legea,

In ziva inttria a lunii a saptea; inaintea obstiei alciituite din bärbari, femei din tori cei care eran in stare s5, pri-

fiindc5, inreleseserri, cuvintele care li se vestiserä.

ceapit.

A doua zi se adunará capii fa-

Si a citit-o in piara de dinaintea

porrii Apelor, de la revirsatul zorilor

pli,n5, la amiazil, in fara oamenilor, a fe-

Duceri-v5,

máncari bucate graso i beri bäuturi dulei j trimiteti i aeelora ca,re nu s'au pregiitit debe, fiindeá ziva aceasta este sfitntit pentru Domnul nostru! i nici nu vä intristari, cäoi bucuria intru Domnul este tiria, voastril,. Si levirii au domolit tot poporul le-a zis: ir Täeeri si nu firi neoäjiri, cäei ziva de ast5,zi este sfäntill Si tot poporul s'a dus sä mänânce si s'A bea i sä, trimitä chte ceva i celor särmani, si s'a pornit o bucurie mare,

Marea adunare 9i citirea legii. Sarbdtoarea corturilor. Odovania praznicului. biarii,

viril care invitrau poporul, rostirli catre intreg poporul: Ziva aceasta este sfántli

meilor si a color ce eran in stare sä priceapá; si tot poporul era cu luare aminte la citirea legii.

miliilor intregului popor, precum preorii i levirii, la Esdra crirturarul, ea

s5,-i luyere tainele poruneilor legii.

505

Si au gásit seria in legea pe care

o poruncise Domnul prin gura lui Moise,

www.dacoromanica.ro

NEEMIA, 9 fiii lui Israil s stea in corturi in vremea präznuirii in luna a sdptea, Si sa se vesteasca i sit se propoveduiascä, cu glas mare in toate cetatile lor si in Ierusalim: aDuceti-vil in munte qi aduceti crangi de maslin si de mitslin salbatec crängi de mirt si de finjo

de alti copaci frunzosi, ca sO faceti colibe precum este scris » Atunci a iesit poporul, si le-au adus i au durat colibe fiecare pe acoperisul lui i in ogräzile lor i in curtile templului lui Dumnezeu i in piata portii Apelor i in piata portii lui Efraim. Si toatá obstia oelor care se In-' torseserä din robie si-a durat colibe au locuit in colibe; cäci nu mai fiteuserif asemenea lucru fiii lui Israil din criingi

zilele lui Iosua, fiul lui Nun, panä in ziva de astazi.1,$i a fost foarte mare bucurie. i

ei au citit in fiecare zi din

cartea legii lui Dumnezeu, din ziva dintai i pan& in cea din urmä. Si au

präznuit siirbiitoarea sapte zile, iar in ziva a opta a fost adunare pentru odovania praznicului dupg

Si a zis Esdra: <4 Tu, Doamne, esti singurul ! Tu ai facut cerurile i cerurile cerurilor cu toatit ostirea lor, pamantul

cu tot ce se aflä deasupra lui, marea

o tot ce cuprinde inteinsa, tu esti cel ce tii toate cu via%à, i oastea cereascii tie se inchinä.

Tu esti Domnul Dumnezeu, care ai ales pe Avram i 1-ai scos din Ur, cetatea Caldeei, i i-ai pus numele Avraam.

Tu ai &it mima lui cu credinta

inaintea ta i de aceea ai incheiat cu el legamant ca

dai tara Canaanitilor, a

Hetitilor, a Arnonitilor, a Perezitilor, a Iebusitilor si a Gherghesitilor, i-o dai lui i semintiei lui, i ti-ai tinut fägifiduinta, hinder); tu esti drept.

Si când ai väzut in Egipt obij-

duirea stramosilor nostri i ai ascultat strigätul lor la Marea Rosie, 10. Le-ai dat sit vada minuni i fapte

mai presns de fire inaintealui Faraon, intea dregiitorilor lui i inaintea intregului

popor din tara lui, fiindei tu ai stiut

cif acestia s'au mandrit in fata lor. ti-ai facut cunoscut numele täu ca in ziva de azi.

9.

Mcirturisirea pcicatelor.

In ziva a dou'azeci i patra din aceeasi lunä, s'au strans fiii lui Israil p ntru post, invesmântati cu vesminte de jale si Cu pulbere pe cap. Si dupä ce acei din neamul lui Israil se osebira de cei de neam pagan, au

stiitut de si-au márturisit pacatele lor färädelegile pärintilor lor.

Apoi s'au sculat in picioare pi au citit din cartea legii Domnului Dumnezeu un sfert de zi, iar in alt sfert s'au märturisit i s'au inchinat Domnului Dumnezeului lor.

lar Iosua i Bani, Cadmiel, Secania, Buni, Serebia, Bani i Chenani au pornit sá strige cu glas mare cOtre Domnul Dumnezeul lor. Si au zis levitii Iosua, Cadmiel, Bani, Hasabia, Serebia, Hodia, . ecania i Petahia: Sculati-va! Proslitiviti

pe Domnul Dumnezeul nostru, din yea° pitni fn veac ! » Atunci ei siávirá numele eel märet al aceluia care este mai presus de toata, slava i lauda.

Ai spintecat marea inaintea lor, ei au trecut prin mijlocul ei ca pe uscat, iar pe cei ce-i urmäreau i-ai aruncat in adâncul vältoarei, ca pe o piatrii 'lute() apä statatoare. Si ziva le-ai aratat drumul printr'un stalp de nour, iar noaptea cu stalp de foc, ca sä, le lumineze calea pe care o stralbiiteau.

La muntele Sinai te-ai pogorit din cer i ai vorbit cu ei, i le-ai dat dreptele tale ränduieli, adeväratele tale legi, porunci

i

bune asezari.

Tu le-ai facut cunoscutif bata cea Edema a ta i prin gura lui Moise, slujitorul tau, le-ai poruncit

indreptarile, poruncile i legea. Foamea lor le-ai alinat-o cu paine din cer, i apl din stancii ai facut sä tasneasca spre potolirea setei lor

poruncit sä intre i in% oucereasca, mântul pe care cu manit intinsä li hai

fagäduit. Dar ei, stramosii nostri, s'au trufit

si-au invartosat cerbicea, ii n'au ascultat de poruncile tale !

506 www.dacoromanica.ro

NEEMLI, 9

Ba, mai vartos, nici n'au vrut

auda i nici sit adudi aminte de minunile pe care le-ai stivarsit pentru ei, tot mai mult si-au invartosat cerbicea tfi si-au vita in cap sa se intoarca, la robia lor cea din Egipt. i fiindca tu esti Duranezeul iertárii, indurittor, milosard, marinimos :fi mult milostiv, nu i-ai parasit. Si nici cand si-au fiteut vitel turnat i au zis: « Tat& Dumnezeul tiiu

care te-a scos din tara Egiptului! »

cand cu mari defaimari te-au blagoslovit,

Tot nu i-ai paräsit in pu-stie, in marea ta indurare, i ziva nu i-ai lipsit de stalpul cel de nour, care trebuia ealauzeasca, iar noaptea de stalpul cel de foc ca sa le lumineze calea pe care ei o stritbateau. Si le-ai mai dat i Duhul tau cel bun, ca sii-i faci intelepti, mana n'ai oprit-o de la gura lor, iar pentru setea lor i-ai adapat cu ETA'.

Patruzeci de ani in pustie le-ai dat meiinde de drum si n'au dus lipsa de nimic, hainele lor nu s'au invechit picioarele lor nu s'au bobotit. Apoi le-ai dat in stapanire regate popoare,

i

le-ai impartit tinut cu

tinut, si au pus mama pe tara lui Sihon, regele Hesbonului, i pe Ora lui 0g, craiul Basanului. Pe copiii lor i-ai inmultit ca stelele de pe cer i i-ai bägat in Ora pe

care ai fagiiduit-o pärintilor lor, ca vor intra s'o ja in stapanire.

Dar fili lor au intrat

i

ei au

luat-o in stapanire. i atunci tu ai supus

inaintea lor pe locuitorii tarii, pe Canaaniti,

i

ai dat in mana lor atat pe

regii lor, cat i pe popoarele tarii, ea sa se poarte cu ei dupä soCotinta, lor. Si ei au cucerit cetati intarite au pus stapanire pe tinuturi manoase, case pline de bunätati, fantani sapate gata, podgorii, miislinisuri i pomi roditori din destul. Si au mâncat i s'au säturat i s'au ingrasat si s'au rasfatat In belsugul bunätatilor tale celor mari! Apoi s'au impotrivit i s'au rasculat impotriva ta, au aruncat legea ta la spate, au omorit pe profetii care imbiaserii sii se pocaiasca, i te-au defáimat din destul. 507

Atunci tu i-ai dat in mana dus-

manilor lor, care i-au impilat; i in vre-

mea irapilarii lor, au strigat catre tine, iar tu i-ai auzit din cermi i intru induraffle tale le-ai dat mantuitoii, care i-au mantuit din mana asupritorilor lor.

Dar dupa ce j-ai linistit, au in-

ceput din non sà facä fapte rele. Atunci bleb: i-ai hisat pe mana vrajmasilor lor, care i-au robit. i iarasi au inceput strige si tu i-ai auzit din ceruri tfi dupa multimea indurarilor tale i-ai mantuit. Si cu toate ca tu i-ai indemnat se intoarca la legea ta, ei s'au ingamfat ii n'au vrut sa audá, i au piicatuit impotriva poruncilor i indreptarilor tale pe care, dad, omul le savarseste, ramâne cu viaà,i s'au otarit i i-au intarit grumazul rfi nici n'au vrut sä asculte.

Desi ai asteptat ani indelungati cu Duhul tau i-ai indemnat sub privegherea profetilor tai, tot n'au luat aminte. i atunci i-ai dat iar in mana popoarelor pamântului.

Dar intru indurarile tale nemär-

ginite nu i-ai nimicit i nici nu

cad tu esti Dumnezeu milostiv

indurator. Si acum, Doarane,

Dumnezeul

nostril, cel mare, puternic i minunat, cel ce pazesti legamantul si esti Cu indurare, ea nu-ti parä putinä impilarea pe care am indurat-o noi, regii nostri, voevozii, preotii, profetii, parintii nostri Efi poporul tau, din vremea imparatilor Asiriei i Omit acum!

Dar tu ai lucrat ca un drept,

pentru tot ceea ce a venit asupra noastra, i cu dreptate, iar noi am savarsit faradelegea,

Din pricing cà regii nostri, voe-

vozii nostri, preotii, i pärintii nostri nu

s'au caliiuzit de legea ta si nu au luat arainte la poruncile si la descoperirile

tale pe care li le-ai descoperit.

Si apoi, fiindcit ei nu te-au cin-

stit pe tine in regatul lor, pentru indestularea cu toate bunatatile tale pe

care le-ai diíruit lor in plimantul acela intins i mamas i nici nu s'au pocitit de faptele lor cele rele, Tat& ca noi am fost robiti i traim ca robii in Ora pe ca,re tu ai daruit-o

www.dacoromanica.ro

NEEMIA, 10

strabunilor nogtri, ca sa manance din rodul si din bunatile ei! 0, suntem robi inteinsa! 37. Rodul ei imbelgugat este acum al impäratilor pe care i-ai pus stapani peste noi din pricina pacatelor noastre.

Ei fac cu noi

ce

vor, dupà socotinta

lor,

Cu dobitoacele noastre, iar noi suntem in mare stramtorare ! i

10.

Incheierea iisccIlirea leennantului o In acost inteles incheiem noi legama,nt si-1 isellim. i pe ace,st hrisov pecetluit aunt isclii voevozii, levitii preotii nogtri. Tat& pe toti oei care [A-au pus pecetia: Neemia, ocarmuitorul, fiul lui Haoalia, i Sedechia, Seraia, Azaria, Ierernia, Paghur, Amaria, Malchia, Hatug, Secania, Maluc, Harim, Meremot, Obadia, Daniil, Ghinton, Baruh, Megulam, Abia, Miiamin, Maazia,

Bilgai,

Semaia.

Acegtia

sunt preoti. Apoi levitii: Iosua, fiul lui Binui , din fiii lui Henadad, Cadmiel, Si fratii lor, Secania, Hodavia, Chelita, Pelaia, Hanan, Miheia, Rehob, Hagabia, Zacur, Serebia, Sebania, Hodia, Bani, Beninu. In sfargit, capeteniile poporului:

Paro, Pahat-Moab, Elam, Zata, Bani, Buni Azgad Bebai, Adonia, Bigvai, Adin, Ater, Iezechia, Azur, Hodia, Hagum, Betei, Harif, Anatot, Nebai,

Magpiag, Megulam, Hezir, Megezabeel, Tadoc, Iadua,

Pelatia, Hanan, Anaia,

Ozeea, Anania, Hagub, Halohes, Pilha, Sobee, Rehum, Hagabna, Maaseia,

Ahia, Hanan, Anan, Maluc, Harim, Baana. Apoi cealaltä, parte a poporului:

preoti, levii, cântareti, portan, robi ai templului i toti cei care s'au desficut

popoarele tarilor i s'au apropiat de legea Domnului, femeile ion, feciorii fiicele lor, i oricine putea sa o patrunda i sa o inteleaga, de

30. S'au lipit de fratii si de fruntasii cu juramant

lor gi au venit cu blestem

s'au legat cu el, ea sä umble in legea lui care a fost data pin gura lui

slujitorul

Moise,

lui Dumnezeu

s'o piizeasci i sa faptuiasca toate po-

runcile Domnului Dumnezeului nostru de asemenea i legile i oranduielile lui

Si nu dam fiicele noastre dupa

fili popoarelor pagane ale tärii, i nici fiicele ion sä nu ja de soti pe fiii nogtri. Sá nu cumpäram de la popoarele tarii, cand vor aduce de vanzare in ziva Sambetei sau in orice zi de praznic, nici marfuri, nici grane. Sá lasiftra laoparte in anul al gaptelea once cagtig gi

sá iertim datoriile.

Sit randuim dupil lege, pe fiecare

an pentru fiecare din noi, dare, cate o treime de siclu pentru slujba in templul

Domnului: Pentru pftinile punerii inainte, prinosul cel deapururi, arderea de tot

cea deapururi, pentru jertfele de SamNita, de zi-intai, de praznice, pentru prinoasele sfinte i pentru jertfa pentru pacat, prin care Israil

gi-1

ispagegte,

precum pentru once fel de slujba in

templul Dumnezeului nostru. Sa aruncam sorti pentru aducerea lemnelor - preotii, levitii i poporul anume care familie sa aduca, lemne de ars

pe jertfelnic, an de an, la templul Dom-

nului, la vreme hotaritit mai dinainte, clupä cum este Boris in lege. SA aducem parga bucatelor de pe pamantul nostru, si din rodurile pomilor nogtri an de an in templu,

Pe cei intai naseuti ai fiilor no-

gtri i ai dobitoacelor noastre, dupii cum

este scris in lege ; dimpotriva pe cei dintai naseuti in cirezile noastre i ai turmelor sa-i aducem la templu pentru preotii care sluj eso in templul Dumnezeului nostru.

Parga din aluaturile noastre

gi

din darurile inaltate, din rodul pomilor, al vinului

gi

al

untdelcmnului, sa-1

aducem preotilor in jitnitele din tem-

508 www.dacoromanica.ro

NEEMIA, 11

plul Domnului, iar zeciuiala de pe pit-

mantul nostru si o aducem

adici acelor leviti care adunti, zeciuiala din toate eetatile, care se megiesesc cu ogoarele noastre.

Pentru aceasta, dad leviçii adunä, zeciuiala, un preot din neamul lui Aaron insoteasci. i levitii sá aducä, ze-

ciuiala pe care au strans-o la templul

Dumnezeului nostru, in inciperile jitnitei,

Oki in acele inciperi sá

fili lui Israil cat

j

punt),

leviii prinoasele

Militate de grau, de vin si de untdelemn, si acolo pun& sfintele odoare preotii de rand, portarii cântäretii. In efársit

si nu lisim in piriísire templul Dumnezeului nostru!

11.

Sporirea locuitorilor din Ierusalim. Catagrafia poparului. poporului s'au

L Atunei fruntasii

asezat in Ierusalim, lar celälalt popor a aruncat sorti, ca una din zece pirti se aseze In Ierusalim, cetatea sfantit, iar nouä pirti in celelalte cetäti.

i poporul a ficut urari de bine tuturor celor care de bung, voie s'au asezat in Ierusalim.

ha pe fruntasii tarii care s'au

asezat in Ierusalim i in cetätile Iudei. Fiecare s'a asezat in bucata lui de mosie,

In cetatile lor: Israil,

Iachin, Seraia, fiul lui Hilchia, fiul lui Mesulam, fiul luí Takloc, fiul lui Meraiot, fiul lui Ahitub, supraveghetor peste templul Domnului,

Impreuni ca fratii lor, care aveau grijä de slujba din templu, in totul: opt sute douizeci i doi. Apoi Adaia, fiul lui Ieroharn, fiul lui Pelalia, fiul lui Ami,

fiul lui Zaharia, fiul lui Pashur, fiul lui Malchia,

Impreuni cu sotii lui, doll& sute

patruzeei i doi de capi de familii. Apoi

Amasai, fiul lui Azareel, fiul lui Ahzai, fiul lui Mesileinot, fiul lui Imer. *i sotii lui erau o suti douiizeci opt de viteji far& searniin. lar mai mare peste ei era Zabdiel, fiul lui Haghedolim.

i dintre leviti: Semaia, fiul lui

Hasub, fiul lui Azricam, fiul lui Hasabia, din fiii lui Meran.

lar Sabtai i Iozabad eran aceia dintre cipeteniile levitilor caro aveau grijä de lucrul cel de dinafarä, al templului.

Apoi Matania, fiul lui Miheia, fiul lui Zicri, fiul lui Asaf, starostele cantirii Liudati! s la de lauda, care canta rugiciune. Mai departe, Bacbuchia venea

al doilea fare tovarisii lui i Abda, preatii, levitii fiul lui Samua, fiul lui Galal, fiul lui

robii templului i fill robilor lui Solomon.

In Ierusalim s'au asezat dintre fiii lui Iuda i dintre fili lui Veniamin. Din fiii lui luda: Ataia, fiul lui Uzia, fiul lui Zaharia, fiul lui Amaria, fiul lui Sefatia, fiul lui lVfahalaleel, din feciorii lui Peret, Maaseia, fiul lui Baruh, fiul lui

Iedutun. Toti levitii din cetatea sfantit erau doua sute optzeci i patru.

Portarii erau: Acub, Talmon, tovariisii ion care strajuiau la porti: o

sutil saptezeci i doi.

Israilul care mai rämisese, preoti leviti, in toate cetatile Iudei, era fiecare la mosia sa.

Colhoze, fiul lui Hazaia, fiul lui Adaia, fiul lui Ioiarib, fiul

Ioil, fiul lui Zicri, era cipetenia lor, luda, fiul lui Hasenua, era a doua eä,petenie a cetitii. Dintre preoti: Iedaia, Ioiarib,

lui Zaharia fiul

Robii locuiau in Ofel, iar peste robii

templului eran cipeteniiTiha i Ghispa. Cipetenia levitilor in Ierusalim pentru slujba la templul lui Dumnezeu era Uzi, fiul lui Bani, fiul lui Hasabia, fiul lui Matania, fiul lui Miheia, dintre feciorii lui Asaf, clintireti in templu, Care avea porunca impiriiteasci hotirire pentru slujba pe care cantiíretii trebuiau ea o indeplineascil in fiecare zi.

Toti feciorii lui Pere% care locuiau

In Ierusalim erau patru sute saizeci opt de viteji. Iati, pe fill lui Veniamin: Salu, fiul lui Mesulam, fiul lui Ioed, fiul lui

Pedaia, fiul lui Colaia, fiul lui Maaseia, fiul lui Itiel, fiul lui Isaia, Impreuni cu fratii lui, toti oameni viteji, noua sute doutizeci si opt. 609

www.dacoromanica.ro

NEEMIA, 12

Petahia, fiul lui Mesezabeel din fiii lui Zerah, fiul lui luda, stätea la indemâna regelui pentru toate pricinile

Si Jalada a ntiscut pe Iohanan, Iohanan a ndscut pe Iadua. In vremea lui Ioachim urmatorii

preoti erau capi de familie: Meraia pentru neanzul lui Seraia, Anania pentru al /ui Ierernia, Mesulam pentru neamul lui Esdra,

poporului.

Dintre fiii lui Iuda s'au asezat In localitäti neintärite: In Chiriat-Arba

In sat,ele ei, in Dibon i in satele lui, in Iecaliteel si in imprejurimile care tineau de el, In Iesua, in Molada, in Betpelet,

Iohanan pentru Amarla, Ionatan pentru Maluc, Iosif pentru Secania, Adna pentru neamul lui Harim,

In Hatarsual, in Beerseba i sa-

tele ei, In Ticlag, in Mecona i satele ei, In En-Rimon, in Tora, in Iarmut, In Zanoah, in Adulam i imprejurimile lui, In Lachi i asezlirile lui, in Azeca i satele ei. i asa s'au asezat din Beerseba pernil in valea Hinom.

Helcai pentru Merernot, Zaharia pentru Ido, Mesulam pen-

tru Ghinton, Zicri pentru Abia, Piltai pentin Maazia,

Sanaua pentru neamul lui Bilga, Ionatan pentru Semaia, Matnai pentru Ioiarib, Uzi pentru

Fiii lui Veniarnin au locuitin Gheba,

In Micmas, in Aia, in Betel si in satele din jur, Anatot, Gob, Anania, Hator, Rama, Ghitahn, Hadid, Teboim, Nebalat, Lod, Ono si Ghe-Haharasim.

Dupä clase, unii leviti tineau de luda i de Veniamin.

Ioiada, S alu pentru Calai, Eber pe ntru Amoc,

Hasabia pentru Hilchia, Natanail pentru Iedaia.

Levitii... In vremea lui

ffi Iadua, au fost inscrisi eapii neamurilor preotesti, pana

Ioiada, Iohanan

la inceputul domniei lui Dariu Persul. Fib lui Levi: capii neamurilor au fost inscrisi in u Cronici » pan& in vremea

12.

Preofii st leviiii venifi din robie cu Zorobabel. Slinfirea zidurilor. lata' preotii i levitli care au venit din robie cu Zorobabel, fiul lui Salatiil, i cu Iosua: Seraia, Ieremia, Esdra,

Amaría, Maluc, Hatus,

Secania, FIarim, Meremot,

Ido, Ghinton, Abia,

Miiamin, Maazia, Bilga, Semaia, Ioiarib, Iedaia, Salu, Amoc, Hilchia, Adaia. Acestia

au fost capeteniile preotilor i tovaräsii lor in vremea lui Iosua. Levitii au fost: Iosua, Binui, Cadmiel, Serebia, luda, Matania. Acesta impreunä cu tovardsul siiu era staroste peste cei ce cantau: o Läudati ! Iar Bacbuchia i Uni cantal' in strana cealaltä.

Iosua arhiereul a näscut pe Ioa-

chim, Ioachim a a-wat pe Eliasib a Miscut de Ioiada,

Eliasib,

lui Iohanan, fiul lui Capii levitilor sunt: Hasabia, rabia si Iosua, Binui, Cadmiel, precum tovaräsii lor care erau in celälalt cor care erau indatorati sä, cante o Läu-

'aati ! u- cor dupä cor - din porunca lui David, omul lui Dumnezeu. Matania, Bacbuchia, Obadia, Mesulam, Talmon i Acub erau portan, care

sträjuiau jitnit,ele de la porti. Acestia au fost in zilele lui Ioachim, fiul lui Iosua, fiul lui Iotadac, in zilele cb.rmuitorului Neemia f)i ale preotului i cäxturarului Esdra. lar cand s'a hotärit sfintirea

zidurilor Ierusalimului, au trimis dupit leviti in toate pärtile, ca sä, vie la lerusalim i s'a sävarseasc5, sfintirea cu bucurio i cu veselie, cu cantäri de multumire si de laudä cantate din chitare,

din halle si din alaute. Atunci s'au strans fiii lui Levi, cantiiretii, din vecinAtatea Ierusalimului si din asezärile Netofatitilor, 510

www.dacoromanica.ro

NEEMIA, 13 Din

Bet-Ghilgal,

din

catunele

i Azmavetului, ctici cantilretii isi ridicasera asezari imprejurul IeruGhebei

salimului.

Si dupti ce preotii i levitii s'au ri poporul, portile

curätit, au curatit zidurile.

Apoi am poruncit ca voevozii lui

Jude, sií se sue undeva pe zid si am asezat

acolo dour), coruri mari. Unul s'a asezat pe zid in dreapta, spre poarta Gunoiului.

lar dupä, ele veneau Hosaia si jumtate din capeteniile lui Indo; Apoi dintre preoti Azaria, Esdra Mesulam,

luda, Veniarnin, Semaia i Ieremia. dintre feciorii preotilor, cu trambita : Zaharia, fiul lui Ionatan, Si

fiul lui Semaia, fiul

lui Matania, fiul

lui Miheia, fiul lui Zacur, fiul lui Asaf, Impreunil cu tovarasii lui:Semaia, Azareel, Milalai, Ghilalai, Maai, Nata-

nail, luda, Hanani, cântau din instrumentele muzieale ale lui David, omul

lui bumnezeu, iar Esdra cärturarul mergea inaintea lor.

Dar la poarta Izvorului, in fatá,, au apucat pe trept,e spre cetatea lui David, pe suisul zidului palatului lui David FA pan la poarta Apelor, spre

Corul celillalt a luat-o la stanga eu am luat-o dupii, el ca cealalta jurnatate de popor, deasupra zidului, pe deasupra turnului Cuptoarelor, panel, la zidul cel lat, Apoi pe deasupra portiii lui Efraim, peste poarta vechd Cetati, pe deasupra

portii Pestilor, pe lângä turnul lui Ha-

In ziva aceea au adus jertfe mari

s'au veselit eä Domnul le prilejise

bucurie mare. S'au veselit i femeile copiii, astfel ea chiotele de veselie din Ierusalim rassunau pang, departe. In ziva aceea au fost pusi supraveghetori peste eilmärile care fusesera hotarite ca vistierii, pentru darurile inaltate, pentru pargii pentru zeciuiala, indatorindu-i ca sa adune inteinsele, din tarinile de pe langa cetati, darurile dupil lege cuvenite preotilor i leviior, caci ludo, avea mare bucurie pentru preotii

levitii statatori la slujba. Si ei au facut slujba cuvenita lui

Dumnezeu i randuiala curatirii, asemenea i cantaretii i portarii, dupa

porunca lui David si a fiului sau Solomon.

In zilele lui David, .Asaf era starostele cantaretilor si al cantárilor de laud& i de mulOmire in cinstea Dom-

nului.

In zilele lui Zorobabel i ale lui Neernia, intregul Israil aducea daruri ch.ntaretilor

i

portarilor,

zi de zi,

daruri sfinte levitilor, iar levitii, dildeau

din darurile lor sfinte fiilor lui Aaron. 13.

Ihräsurile lui Neemia pentru viakt Oprirea ciisatoriei cu petgtinii.

ob0ea,scii.

In ziva aceea s'a citit in auzul poporului din cartea legii lui Moise i s'a

aflat ca este Boris in ea: s Nici un Amonit

nici un Moabit si. nu intre vreodata

in obstia lui Dumnezeu,

Fiindca n'au iesit inaintea fiilor

naneel, pe Lang& turnul Ilamea, i pang la poarta Oilor, i s'au asezat la poarta

lui Israil ou paine i cu apii, ci au tocmit

Dui:a aceasta, amandoua corurile s'au oprit in templul lui Dumnezeu, im-

bineeuvantare !

Inchisorii.

preuna cu mine si cu jumätate dintre capetenii,

pe Bileam ca sa-1 blesteme, iar Damnezeul nostru a intors blestemul in

Si °and au auzit ei legea, au despii4it din Israil pe cei amestecati cu pdganii.

Si preotii Eliachim, Maaseia, Miniamin, Miheia, Elioenai, Zaharia si

Anania sunau din trambite,

Tot asa i Maaseia, Semaia, Eleazar,

Dar mai intai de toate arhiereul

Eliasib, care avea slujba peste camarile templului lui Dumnezeu, se inrudise cu Tobie,

Uzi, Iohanan, Malchia, Elam si Ezer. Atunci cantäretii au inceput sa cante sub porunca lui Izrahia.

Si-i pregatise o mare odaie, unde mai inainte se pastrau prinoasele, tamaia, sfintele vase si zeoiuielile graului, 511

www.dacoromanica.ro

NEEMIA, 13 vinului i untklelemnului, partea cuvenita, dupg lege levitilor, cantgretilor ii por-

tarilor, precum i darurile pentru preoti. Cand s'au intfimplat toate acestea, nu eram in Ierusa,lim, ffinda in anul al al treizeci i doilea al domníei luí Artaxerxe, impgratul Babilonului, plecasem

sâ vird pe impiirat. Si and, dupit un astimp, mi-am cenit voie de la imparat,

Si am venit in Ierusalim, atunci am príceput eu rgul pe care-I ficuse Elisiab din dragostea, pentru Tobie, ruin Ii pregatise o odaie in curten templului lui Dumnezeu. Acest lucru m'a zdruncinat cumplit.

Atunci am dat poruna sti fie aruncate afarg in drum toate lucrurile din odaia lui Tobie.

Si am mai poruncit a se curet°

camarile si a, se aducti, inteinsele odoarele templului lui Durnnezeu, prinoasele tamaia. Apoi am aflat cä levitii i anti-

retii care purtau grija slujbei nu si-au primit darurile, ci fiecare a alergat la gospodaria sa de la targ. Atunci am dojenit pe capetenii le-am intrebat: De ce ati liisat in par5sire templul lui Dumnezeu? n i i-am snarls pe toti i i-am pus in slujba lor.

Acum tot luda a adus zeciuiala

din grgu, vin i untdelemn in od5i, lar eu am asezat cu poruna peste °did pe preotul Selemia, pe Tadoc car-

turarul, cat i dintre leviti pe Pedaia, iar la indenatina lor am pus pe Haman, fiul lui Zacur, fiul lui Matania, fiinda, erau socotiti oameni de credinta, si tot In grija lor era sa facii pgrti pentru tovarasii lor. Adu-ti aminte de acestea, Dumnezeul meu, si nusterge faptele mele cele

bune pe care eu le-am ficut pentru templul Dumnezeului meu slujirea lui !

ii

pentru

In zi/ele acelea am vazut in Iuda gospodari caro citicau la tease in zi de

Sgmbittä, aduceau snopi din aring, incircau mggarii cu vin, cu poamg, cu smochine i cu tot felul de poveri si le aduceau in Ierusalim in ziva Sambetei. Din aceastii pricinä, le-am hicut dojana

In ziva cb.nd ei le vindeau.

De asemenea, i Tirienii aduceau peste i tot felul de lucruri de vänzare

le vindeau in Ierusalim gospodarilor

din luda, in zi de Sambata. Si pentru aceasta am certat pe fruntasii lui luda si le-am zis: 4 Ce fapta rea faceti eS. pangariti ziva Sambetei !

Asa au fgcut plirintii vostri s't au pravalit peste ei i peste noi i peste

toate nenorocirile acestea ! Si voi sporiti mania Domnului impotriva lui Israil, prin pangkirea Stimbetei ! cetate

Apoi am poruncit ca de indatit ce se intunecti, portile Ierusalimului sä, se inchidg in ajunul Sambetei nu se deschidä, decat dupg &ambit& i pentru aceasta, am pus strajä la porti cativa din fläcäii mei, ea sä, nu intro nici o povarg in cetate in ziva Sgmbetei. Atunci negutatorii i vanzatorii de tot felul de marfuri au mas de cliteva

ori Mara din Ierusalim. Si le-am dat de stire i le-am spus: a Ce va sa zia asta a voi mäneti inaintea zidurilor ? Dad, se mai intampla vreo-

data, atunci pun mane pe voi ! » Si de atunci n'au mai venit Sambittg.

Apoi am poruncit levitilor sä, se

curete i sä viná sä, stnijuiasca portfle,

ca a se cinsteasa, ziva Sambetei. Pentru

aceasta, pomeneste-mg, Dumnezeul meu, mä, cruta, dup.& multimea induarilor

tale!

Tot in vremea aceea am azut,

Iudei care se clisgtoriserä, cu femei asdo-

dite, amonite i moabite, Si ai cgror copii vorbeau jumätate bimba celor din .Asdod si nu pricepeau evTeeste, ci numai una ori alta din acele limbi streine. Atunci i-am certa,t i i-am ble-

stemat, iar pe unii i-am bittut si le-am smuts parul din cap i i-am jurat in nume/e Domnului: Sa nu dati pe fetele voastre dupg fiii lor, i nici sä luati pa fetele lor femei pentru liii vostri. Oare Solomon, regele lui Israil, n'a

cazut pentru aceasta in *Witt? i cu toate cä intre multe popoare nu se afla nici un rege ca el iubit de Dumnezeu, pentru

512

www.dacoromanica.ro

care lucru

Dumnezeu

11

ESTERA, 1

pusese rege peste tot Israilul, femeile cele sträine Il impinseserii, la pica.

Se poate oare sä aud eu despre voi toatä, aceastä, mare färädelege cu care Egi päcätuit inaintea Dumnezeului nostru, cä, luat femei sträine » Unul dintre feciorii lui Ioiada, fiul arhiereului Eliasib, era ginerele lui Sanbalat Horonitul. -Pe acesta 1-am indepärtat din preajma mea.

Pomeneste-i, Dumnezeule, ciici au pangarit preotia i sfantul legiimant al preotilor si al levitilor ! Atunci i-am cur:4A de tc4i sträinii si am pus pe preqi si pe leviti pe fiecare la slujba lui i la locul lui, Ba am avut i grijà de adusul lem-

nelor la vremea ion hotaritä, si de prinoasele din pärga rodurilor. Pomeneste-. mit, Dumnezeul meu, dupá inare mila ta!

ESTERA 1.

lzgcmtirea impeireitesei Va4ti.

i a fost in zilele lui Ahasveros, acel Ahasveros care a stäpanit din

India si pan& in Etiopia o silt& dougzeci

sapte de tinuturi, In zilele acelea când impEratul Ahasveros stittea pe scaunul impärätiei sale din Cetatea Suza, in anul al treilea al domniei lui. Atunci el fácu ospät pentru voevozii i dreg5,torii aid, la care ospät

se adunarä generalii ostirilor Persiei Mediei, boierii i cei mai inalti dregätori ai

Cärora le ar5,t5, bogittia strälucirii impäriitiei sale si intreaga podoabli a märirii sale, timp de mai multe zile, adicä o slit& i optzeci de zile. i dupä, ce s'au sfarsit aceste zile, impäratul fäcu ospät timp de sapte zile In curtea grädinii palatului imparäteso, pentru tot norodul care se afla in cetatea

Suza, de la cel mai de rand panä la cel mai de frunte. Perdele albe de in si de porfir5, violetti Cu verigi de argint, puse pe funii de vison si de porfird stacojie, erau legate de columne do marmurä ; di-

vane de aur i de argint erau asezate pe caldaramul de alabastru, de marmura albit, de sidef si de marmurä neagrit.

7. Bäuturile se turnau in vase de aur, de felurite feluri, iar vinul impärätesc

curgea din belsug, potrivit därniciei imparatului.

i beau tqi, dupii deslegarea teascä i in voie, fiindcit asa poruncise impäratul cämärasului palatului säu, sä se poarte cu fiecare din oaspeti dup.& gust. Dar si impäräteasa Vasti fdcu ospät

pentru femei, inlituntrul palatului impärä,tesc al lui Ahasveros. In ziva a saptea, cand inima impiratului era prididitä de vin, el dadu po-

runcä celor sa,pte curteni slujitori intea imparatului Ahavero i anume: Mehuman, Bizta, Harbona, Bigta, Abagta Zetar i Camas,

Sä admit pe impäräteasa Vasti

inaintea impä,ratului, impodobitä cu diadema impitritteasca i sä arate popoarelor i voevozilor frumusetea ei, ctici ea

era frumoasä la chip. Dar Vasti impär5,teasa n'a vrut sä vie la porunca impäratului, trimisä prin mana curtenilor, i atunci imparatul s'a, supärat cumplit i mania lui ardea inteinsul. De aceea impäratul a intrebat pe intelepti, care se pricepeau in cunoasterea vremilor, fiindcä asa era datina ca orisice pricing a impAratului sit se supunä unui divan de cunoscatori de legisi de pravile, Dintre care cei mai de aproape de el erau: Carena, etar, Admata, Tarsis, Meres, Marsena, Memucan, sapte voevozi ai Persiei i ai Mediei, care intrau orisicand la impäratul i erau cei dintai In impär5,tie, Adicit ce sä, se fad, dupä pravilä,

impärätesei Vasti care nu s'a supus po513

www.dacoromanica.ro

33

ESTERA, 2 runcii impitratuluiAhasveros, trimisi, prin mijlocirea curtenilor?

Atunci Memucan rosti inaintea impiratului ei a voevozilor: s Vasti impiträteasa s'a purtat cum nu se cade nu numai fate,' de impitrat, ci i fati de toti

voevozii i noroadele din toate tinutu-

rile lui Ahasveros impiratul,

Fiindci näravul impiritesei va

ajunge /a urechea tuturor femeilor, care se vor deprinde stt-si dispretuiasa, vor zice: s Ahasveros impiratul a poruncit ea impäräteasa Vasti sä yin&

inaintea sa, dar ea n'a vrut*. Asa ci, de azi inainte, toate principesele Mediei si ale Persiei care vor fi auzit de nitravul imparitesei il vor

povesti voevozilor impiratului si de aici

va iesi dispret

Deci, doe& i se pare niraerit !mpg,ratului, si dea poruna impiriteascit si care si fie scrisi in legile Persilor i ale Me-

zilor ca nu cumva si fie alcatä, cum a

Si impiratul si puni dregitori in toate tinuturile impiratiei sale ca adune toate fetele mari, fecioare i fru-

moase la chip, in cetatea Suza in casa femeilor, sub oblitduirea lui Hegai, eunucul Impäratului, paznicul femeilor, care

si poarte de griji de ingrijire,a frumuBeth lor.

lar fats, care fi va plicea impiratului sä fie impirateasi in locul fostei impäritese Vasti. i i-a placut impiratului indemnul si el a &cut intocmai. Era Judi in cetatea Suza un iudeu anume Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Simei, fiul lui Chis, Din semintia lui Veniamin, ca.re fusese luat rob din Ierusalim cu cei care fuseseri dusi in robie o data' cu regele Ieho-

nia, regele lui luda, de Nabucodonoser, impäratul Babilonului.

El crestea pe liadasa, adici Estera, fiica unchiului siu, fiindcä ea nu avert niei tati, niel marni. Fate, era mändri

Vasti impiiriiteasa n'a vrut sá yin& Ina- la stet i frumoasi la chip, iar dupii intea impiratului Ahavero i cá kepi- moartea tatilui siu si a maicii sale ratul va da vrednicia ei de impariteasä Mardoheu o inflase. Si °And s'a aflat de porunca alteia, care sit fie mai bunit decit ea. lar cind porunca impáriteasci va de pravila lui i and s'au fi cunoscuti, in toati impitritia sa cea adunat multe fete in cetatea S1174, sub mare, toate femeile vor da cinstea cuve- obriduirea lui Hegai, a fost luatä nit& birbatilor lor, de la cel mai mare Estera in palatul impiritesc, sub oblkduirea lui Hegai, strajuitorul femeilor. si pima la eel mai mic !* Si cuvintul acesta pricu impiraSi fata i-a pläcut si a aflat har in tului i voevozilor, i impiratul ficu in- ochii lui si el se gfabi des, cele de trebuin0 pentru ingrijirea fimmusetil tocmai dupi, spusa lui Memucan: El a trimis sorisori in toate tinu- pentru trai i alte sapte fete mindre turile impiritesti, la fieca,re tinut cu - din castelul impärittese, si o muti pe slova lui si la fiecare neam in limba lui, ea qi pe fetele cele ce eran cu ea In cele ca fiecare bärbat si fie domn in casa mai frumoase °did din casa femeilor. lui, pe care s'o rinduiasci dupi, socoSi Estera nu vi-a spus nici poporul, tinta lui. nici neamul ei, ffinda Mardoheu Ii poruncise sä nu-1 dezvilluiasci. 2. Ci Mardoheu in fiecare zi se Betera ajunge impardteaeci.

Dupi ace,ste intimpläri, cind furia impiratului Ahasveros se potoli, el aduse aminte de Vasti si de ceea ce ea sivirsise si de porunca pe care o (Muse impotriva ei. Atunci curtenii Inipäratului i slujitorii lui Ii spuseri: I Si se caute pentru impiratul fete maxi, fecioare i frumoase la chip.

plimba pe dinaintea curtii casei femeilor,

ca sä afle cum ii merge Esterei si ce se va intämpla cu ea. Si cand venea rindul fiecirei fete sá intre la Ahaeveros imptiratul, la capätul celor douisprezece luni, timp in care se

sivirsea ceea ce era ränduit

pentru femei, ffindci atfit timp se cerea pentru ingrijirea frumusetii lor, sase luni cu mirezme i altos sase luni cu

514 www.dacoromanica.ro

ESTERA, 3 balsamuri i alte mirezme pentru ingri-

jirea frumusetii femeilor, Atunci intra fata la impärat mica ar fi cerut i se ingilduia sä ductt din casa femeilor in castelul imparatului.

Seara intra, iar dimineata se Intorcea in altä casa a femeilor in paza lui Saanaz, famenul impAratului, striijerul tiitoarelor; Fii nu mai intra la impärat decat cfind impäratul dorea s'o

Si pricina fu cercetati si s'a aflat intocmai, iar anaändoi uneltitorii furb, spänzurati roi fapta a fost scristi, in e Cronicá in fata 3.

Hotiírtrea lui Aman pi hrisovut iniplirdtesc

ea tofi Iud,eii ad fie amorifi.

Dupb. aceste intâmpläri, Ahafjvero§

vadä i atunci o cherna impitratul anume. Când Ii veni i rändul Esterei, fiica lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, care

impitratul a ridicat la o mare vrednicie pe Aman, fiul lui Hamedata Agaghitul,

nu ceru altceva decät ceea ce a sfittuit-o Hegai, famenul imparatului, strijuitorul femeilor. i dobändi Estera har in ochii tuturor celor care o vedeau.

o seamä cu el. Si to0 dregittorii impiiratului, de la curtea impäräteascit, Ii plecau genunchii se inchinau lui Aman, firadcä al}a poruncise impäratul in cinstea lui, dar Mardoheu nici nu se pleca i nici nu i se fuchina. Atunci dregatorii de la curtea impäratului intrebarii pe Mardoheu: Pentru ce calci tu porunca imparitteaseä?* Si firaddi ei J1 dojeneau in fiecare zi i el nu-i baga in seamä, Ii spuserit

o inflase, ca sä intre la impitratul, ea

Si cänd a fost dusij Estera la

Ahasveroq impitratul, in castelul impi-

rätesc, in luna Tebet, luna a zecea, in

anul al ijaptelea al impariiVei sale,

Imptiratul a iubit pe Estera mai

mult decflt pe toate femeile, Eji. a aflat har i farmec inaintea sa mai mult decAt toate fecioarele. i i-a pus cununa impiirliteascii pe cap rj.1 o ficu imparäteasä In locul lui Si fitcu imparatul ospät mare pentru toti voevozii Ejá dregittorii lui, ospät In cinstea Esterei, iar Iinuturile le scuti de bir i le fäou daruri, cu därnicie impiritteascä.

Si cand s'au adunat fecioarele a

doua oarä, in vreme ce Mardoheu stittea la poarta impäratului,

Estera fusä nu vidise obaujia ei nici poporul ei, precum Ii poruncise

Mardoheu

i

pe care poruneà a lui

Mardoheu Estera o fmplinise intocmai,

1-a cinstit IA a aF}ezat scaunul lui mai presus decät al tuturor voevozilor de Fj.1

lui Aman ca si vadá daca Mardoheu este indrepti4it in ceca ce face, cu atät mai värtos cu citt le spusese ca este Iudeu.

Si cänd ir:mil Aman s'a ineredintat

cá Mardoheu nici nu se pleacá in genunchi, nici nu i se inchinä, Aman s'a

umplut de manie. Totraji, fiindcá i s'a pärut lucro de dispretuit intindä mina numai asupra lui Mardoheu, cu atät mai mult

cu cat i s'a spus din care popor Mardoheu face parte, Aman urzi un plan cum si nimiceascä pe toti cei de un

ca in vremea dad era sub ingrijirea

neam cu. Mardoheu, din toatit impärb,Via lui Ahalveroq.

Pe cänd Mardoheu, zic, Batea la poarta impäratului, doi curteni impäriitejti anume Bigtan rji Tereq, strajerii porOlor, furä cuprin§i de mänie pusera la cale o uneltire impotriva luí Ahatjveroij impäratul, ea sit-i ía

In falo, lui Aman pentru fiecare zi

viata.

Mardoheu fusa aflä de uneltire i-o impitrt4i impärittesei Estera, iar Estera o opuse impiiratului in numele lui Mardoheu.

In luna intaia, adral], luna Nisan, In anul al doisprezecelea al impiratului Ahacverorj, se aruna Pur, adieä

pentru fiecare juni, pan& in luna a douitsprezecea., adra& luna Adar, EA au

etzut sortii pe ziva a treisprezecea a

lunii ea sä fie zitia uciderii Evreilor. Atunci Aman rosti cittre fraparatul Ahafiveraj: e In toate Vinuturile

rittiei tale este un norod impriujtiat osebit printre eelelalte popoare i ale

515 www.dacoromanica.ro

ESTERA, 4 eiírui legi se osebesc de ale tuturor popoarelor, si nu se calituzesc de legile

imparatesti, deci nu se cade ca ratul sa-i lase In pace.

Daca imparatul socoteste nimerit, sit dea hrisov pentru pieirea lor, iar eu voi eintari in mäna vistiernicului zece

mii de talanti de argint, ea sa-i punit

In vistieria Imparatului. Atunci imparatul scoase inelul din mana 0 11 ditdu lui Aman, fiul lui Hamedata Agaghitul, asupritorul Iudeilor. a Sit ti se dea bani, rosti Impitratul &are Aman, precum i poporul, ea sá faci cu el ce vei crede ca, este bun

In ochii tai!» Atunci au fost chemati scriitorii

Si ajunse pang dinaintea portii palatului imparatesc, fiindca nimitnui Imbracat In haina de jale nu-i era ingaduit

ea intre pe poarta Imparatului. lar in toate tinuturile, pretutindeni unde ajungea, cuvantul imparatului hrisovul lui, era jale mare printre Iudei si post 0 plänset i bocet, iar cei mai multi state,au In haintt de jale culcati in cenusa. Cand venirä slujnicele Est,erei famenii ei 0 o instiintara despre aceasta,

fu cuprinsä de spahnii, 0 de durere. ea trimise vesminte ca sá imbrace pe Mardoheu ja sacul, dar el nu a primit.

treisprezecea, i s'a Boris hrisov precum

Atunci Estera chema, pe Hatac, unul din famenii impäratului, dar care o sluje,a pe ea, si-i porunci sä, intrebe

si &titre principii fiecarui popor, cu slova fiecarui tinut i In limba fiecarui popor,

si pentru ce face el asa. Cand Hatac iesi la Mardoheu, In piata cetaii, care era In fata portii pa-

imparatului, In luna intaia, in ziva a

poruncise Aman, care satrapii i care carmuitorii iroparäte,ti din fiecare tinut In numele imparatului Ahavero i sigilat Cu inelul imparittese. Si se trimiserä scrisori cu soli in toate tinuturile impärittesti, ca sä nimiceaseä, sä ucida, i sä präpadea,scit pe toti Iudeii de la titnär pan& la batran, copii i femei, intr'o singurti zi, In ziva a treisprezecea a lunii a doutisprezecea, adicä luna Adar, iar averea lor sä cad& prada. Si pentru ca porunca sa, fie cunos-

cut& in toate tinuturile, fu adusa la cunostinta fiectirui popor, ea sit fie gata de ziva aceasta. Si la porunca imparatului, solii pornirä grabnic la drum, 0. in vremea aceasta porunca a fost adusit la cunostinta, in cetat,ea Suza. Si pe cánd si cu Aman erau la ospat, cetatea Suza era turburata. 4.

Jalea lui Mardoheu.

pe Mardoheu ea sästie ce inseamnit asta

latului Impartitesc,

Mardoheu Ii spuse tot ceea ce se

intamplase, cum 0. despre banii hotariti

pe care Aman fitgaduise sa-i dea vistieriei

pentru uciderea Iudeilor. Asijderea i-a inmänat si copia hrisovului dat In Suza, ca nfiniceasca, pe care sà-1 arate Esterei i sä4 spunit forunceascii sit se duct& la impäratul i sä4 roage stitruitor í sä, ceari indurare pentru poporul ei. i Hatao intra, i impartiisi Esterei cuvintele lui Mardoheu. Atunci Estera porunci lui Hatac sa-i vorbeascit astfel lui Mardoheu: 4 Toti dregaorii imparatului cat si poporul din tinuturile Impiträtesti stiu ea, mice om ori femeie care intl.& in curtea

cea dinlauntru a castelului impärateso fari sä fie chemat, dup.& pravila, trebue

sa fie dat mortii, Mara de acela cáruia impäratul ii intinde schiptrul sau de aur, numai acela scapi cu viatä. Eu

1. lar dupti ce Mardoheu afla tot

Ins& n'am fost chemata sit viu la imparat de treizeci de zile.

presitril, cenusit in cap, 0 iesi in mijlocul cetittii i incepu desnadä,jduit sá strige din rasputeii.

spuse lui Mardoheu, Mardoheu, intoreand cuvantul, i-a fitspuns Esterei: Sä nu-ti inchipui ca, singura, tu vei scapa eu viata dintre

ceea ce se pusese la cale, Ii sfásie yesmintele sale si se imbraca cu sac si isi

Cand cuvintele Esterei au fost

516 www.dacoromanica.ro

ESTERA, 5, 6

toti Iudeii, fiindca locuesti in palatul impärätesc !

Cu prilejul acesta, dacä tu vei

tacea, ajutot i mantuire pentru Iudei vor veni de aiurea, iar tu vei pieri dim-

preunb, cu neamul täu i cine stie dac5,

nu chiar pentru vremea asta n'ai fost

tu chematit la carma imparátiei!» Si Estera intorcand cuvantul, raspunse lui Mardoheu: s Du-te de strange pe toti Iudeii care se airé, in Suza i postiti pentru mine, nici nu mancati, nici nu beti trei zile, zi i noapte; asijderea i eu voi posti impreunit cu slugile mele tot asa.

astfel voi intra la impärat, desi este impotriva legii, si de va fi sä mor, voi muri !» Atunci a plecat Mardoheu i a facut

Atunci räspunse Estera: Rugimintea mea i dorint,a mea, iatä eare sunt De am aflat liar inaintea ochilor impäratului i dad& imparatul crede este nimerit sä implineasca rugamintea mea si dorinta mea, 85, vinit impitratul impreuni cu Aman la ospittul pe care eu fi voi pregati lor, iarä maine ma' voi supune cuvantului impáratului ! Si a iesit Aman in ziva aceea bucuros si cu inimä bunä. Iar cand Aman vazu pe Mardoheu in poarta impäratului, ea nici nu se scula i nici nu lua aminte la el, se umplu Aman de manie impotriva lui Mardoheu. Cu toate acestea Aman se stitpani.

Si a intrat in casa sa si a trimis sä, cheme

ritte.sc, in fat,a palatului imparatesc, iar imparatul stätea in jiltul situ, in palatal impärätesc, chiar dinaintea uii palatului. Si cänd impäratul vitzu pe impar&

pe prietenii säi i pe Zares, sotia sa, Si le-a spus Aman multe despre bogittia sa gr.& seamän, despre numärul cel mare al feciorilor sIi, i mai ales cum 1-a ridicat in vrednicie impitratul mai sus decat principii i dregatorii impärätesti. Si a mai zis Aman: a Pe nimeni n'a poftit impär5,teasa Estera la ospatul pe care 1-a pregatit decat pe imp5,ratul si pe mine, ha chiar i máine sunt poftit la ea cu imparatul. Dar toate acestea nu mä multu-

ochii lui i impitratul intinse spre Estera schiptrul de aur pe care 1.1 tinea in manä,

lui ! »

intocmai cum Ii poruncise Estera. 5.

Estera intrii la impärat.

lar in ziva a treia Estera se im-

braca cu hainele sale impäratesti i stätu

In curtea dinläuntru a palatului impà-

teasa Estera stand in curte, aflä har in si Estera se apropie si se atinse de varful schiptrului.

Si a intrebat-o imp5,ratul: « Ce ai tu, impä,räteasa Estera, si care este dorinta ta? Cere chiar Efi jumätate din im-

pirä,tie, si ti se va da! » Si a Dispuns Estera:

Daca% impit-

ratul crede cu cale, sä, vinä astlizi impreunä cu Aman, la ospatul pe

care i 1-am pregiitit lui! Si a zis impäratul: Aduceti repede la mine pe Aman, ca sä implineascd, do-

rinta Esterei*. Dar cand impitratul impreunit cu Aman se aflau la ospätul pe care-1 pregatise Estera,

Intrebb, impäratul pe Estera la

bäutul vinului: sCare este rugämintea

ta, ea sä fie implinitä, i care este dorinta ta, fie ca ai cere chiar jumäta,te din im-

mese atata vreme cb,t vad pe Iudeul Mardoheu stand la poarta, impiiratu-

Atunci Zeres, femeia lui, i toti prietenii lui i-au räspuns: s SIL se ridice

o spanzuratoare inaltä, de cincizeci de coi, iar maine dimineata zi imparatului sa-1 spanzure pe Mardoheu, apoi du-te bucuros cu imparatul la ospat! Aceste cuvinte i-au phi:cut lui Aman si el dadu porunca s'a se ridice spanzuratoarea. 6.

Aman del einstire lui Mardoh,eu.

In noaptea aceea, pe impärat nu-I mai prinse somnul. Si a poruncit sä, i se aducit Memoriile Cronicile testi care au fost citite inaintea impäratului. 1.$i s'a gäsit insemnat cum Mardoheu a dat de stire cä Bigtana 11.1 Teres,

cei doi fameni ai imparatului, dintre

pleitia mea, ca sä, ti se faca! s

517

www.dacoromanica.ro

ESTERA, 7

stritjerii de la portile palatului, unelUser& impotriva lui Ahasveros impäratul.

Mardoheu, inaintea caruia tu ai inceput sä cazi, este din neamul evreesc, nu vei

1-am cinstit i cu ce vrednicie 1-am fits-

&Idea in fata lui !

Si a intrebat imparatul:

Cu ce

plait pe Mardoheu pentru aceasta ?* Atunci slujitorii imparatului, care slujeau lui, i-au riispuns: o Cu nimio!

Dar imparatul a intrebat: o Cine

este acum in curte?

putea face nimio impotriva lui, ei vei Pe cand ei vorbeau cu el, sosira

zoririt pe Aman famenii imparatului sit se due& la ospátul pe care 11 pregiitise Estera.

i Aman tocmai

intra in curtea cea de dinafarä, a palatului impitratesc, ca sa zieä, imparatului sit spanzure pe Mardoheu pe spanzuratoarea ce i-o pregätise lui Mardoheu.

i i-au faspuns slujitorii regelui:

Iatit, Aman sta in curte !* i imparatul a zis: e Sii intre ! Si Aman a intrat i imparatul 1-a intrebat: a Ce trebuie sä i Be fac5, unui om pe care impäratul vrea sa4 cinsteasc5,? * Si a gandit Aman in mima lui: e Pe cine altul vrea sit cinsteascit imparatul decat pe mine ? Atunci a faspuns Aman: Omului pe care impäratul vrea sit-1 cinsteascit, Sa se aducii, un vesmant impariitesc

Cu care se imbraca imparatul si un cal pe care caläreste impliratul i 65, i se puna cununä imparitteascii pe capul lui. Sä se dea haina i calul unuia dintre cei mai inalti dregittori ai imptiratului, care sit imbrace pe cel pe care imparatul vrea sa-1 cinsteasca i 85,1 poarte °Mare

prin piata cetatii i sä strige inaintea

lui: 4 Asa se cinsteste omul pe care vrea sit4 cinsteascit impitratul ! Si a rostit impitratul &are Aman: o Zoreste-te de ja haina ii calul precum ai grait si fa' intoemai lui Mardoheu

Iudeul, care stil la poarta imparatului; nu lasa laoparte nimio din cele ce ai graft*.

Si a luat Aman haina i calul I-a imbracat pe Mardoheu tsi I-a purtat calare prin cetate i striga inaintea lui:

e Aqa se oinsteste omul pe care impiiratul vrea sä-1 cinsteascit! *

Apoi Mardoheu s'a intors la poarta impgratului, iar Aman a fugit acasit in grab& l ca capul acoperit.

Si a povestit Aman sotiei sale

Zere i tuturor prietenilor sai, ceea co i se intamplase. Atunci i-au ritspuns lui inteleptii i Zeres, sotia sa: o Daca

7.

Cdderea lui Aman fi fnallarea lui .Mardoh,eu.

Dup5, ce imparatul impreunit cu Aman au intrat la ospatul pe care 11 gätise imparitteasa Estera, Intrebä iariisi imparatul pe Estera a doua zi, la bautul vinului: o Care este rugamintea ta, imparitteasit Esterii ca sali fie implinitä, si care este dorinta ta, fie cit ai care si jumatate din imparigie, ca sä, ti se facii ? Atunci a rispuns imparateasa Estera

si a graft: o Dad, am aflat har in ochii impärate, i dad]; imparatul socotests ca e drept: daruiascit-mi viata iat5, rugiimintea mea! Si däruis,scä viata iata dorinta mea poporului meu GS:0i am fost vanduti, eu i poporul meu, ea sä pierim, sä, fim ucisi i prii-

i dac5, am fi fost vanduti numai ca robi i roabe, as fi titeut, cu toate ea dusmanul n'ar fi putut Ha pitditi.

despitgubeascit pe impitrat de pierderea pricinuitä. Atunoi Ahasveros imparatul intrebi pe Estera impitrateasa: Cine este

unde este acela, earuia i-a venit in

minte sä slivarseasca una ea asta ?* 6. Si a rfispuns Estera: s Asupritorul dusmanul nostril este ticalosul acesta de Aman I* Atunci Aman s'a spaimantat inaintes, impäratului si a imparätesei. Si impáratul se soul& Ultra mania lui de la °spat i iesi In grädina palatului, in vreme ce Aman states, sä,' °ear& de la imparitteasa Estera crutarea vietii lui, fib:idea vedea bine eit impäratul

hotitrise pierzarea lui. Cand impáratul se intoarse din grit-

dina palatului in sala ospatului, Aman toomai se aruncase pe divanul pe care Estera statea. Atunci rosti impitratul: 518

www.dacoromanica.ro

ESTERA, 8

Oare chiar in palatul meu vrea S si-

lease& pe imparateasit?

Dar Ahasveros impiratul zise citre impitritteasa Estera i dare Mardoheu Iudeul: e Vezi! Eu am d5.ruit Esterei

Dar abia iesise

graiul din gura impáratului, si un vil

casa lui Aman, care a fost spanzurat

acopen i fata lui Aman. Atunci Harbona, unul din famenii care slujeaa pe impirat, zise: data cá langi casa lui Aman se aflá o spanzuratoare

din pricing cli Iudeilor.

i acum voi scrieti intru ap5,rarea Iudeilor ceea ce credeti ci este bine in

pe care Aman a pregittit-o pentru Mardoheu, cel care a scitpat viata impars, tului, spanzurittoare iniltati de cincizeci

ochiivostri, in numele imp5,ratului i dup5,

aceea sigilai cu inelul impitrittese, fi-

de coi! » Atunci porunci impiratul:

indcii, o scrisoare sorisá in numele impiiratului i sigilati ou inelul lui nu poate

Spanzurati-1 inteinsa! i

intins mana impotriva

1-au spanzurat pe Aman in

sit fie ftirit putere! Si in vremea acees in luna a treia, adicit luna Sivan, in ziva a doultzeci

spanzuritoarea pe care o pregitise pen-

tru Mardoheu, lar mania impiratului

treia, au chemat pe scriitorii testi i ei au seria pentru Iudei, satra-

s'a domolit.

pilor, ocarmuitorilor, principilor tinuturilor din India si pang in Etiopia, o sutli

8.

Impiiratul dd poruncii pentru crutarea Evreitor.

i apte de tinuturi, cu slova fiecirui tinut i in limba fiecirui norod, lar Iudeilor cu slova i in graiul lor, intoomai dup5, porunca lui Mardoheu. Si anume a poruncit 8á serie scrisori in numele lui Ahasveros imparatul, pe care le-a pecetluit cu inelul imparittesc, si le-a trimis cu soli ealitri, citläreti care calireau pe cai sirepi din hergeliile

douitzeci

In vremea aceea impiiratul Ahasveros diLdu impirittesei Estera casa lui Aman, asupritorul Iudeilor, i Mardoheu a intra,t fnaintea impiratului, ciici Estera li spusese imparatului ce fel de rudit este el. Atunci imparatul scoase inelul

pe care il luase de la Aman si II &Au

lui Mardoheu, lar Estera Il puse pe Mardoheu in casa lui Aman. Apoi Estera vorbi din nou fnaintea impiíratului t cazu la picioarele lui planse si-i cert.' sá se milostiveascit

si abati nenorocirea i planul pe care

Aman Agaghitul le urzise impotriva Iudeilor. Atunci imptiratul intinse spre Estera

schiptrul eel de aur i Estera s'a sculat

si a stitut inaintea impiratului. i a gr5,it: i Dad, impiratul socoteste Cu cale si daoä am aflat har inaintes, lui, i daci i se pare impitratului cä se envine i dacii, sunt placutit inter+, ochilor sii, 8á dea hrisov

ca scrisorile in care Aman, feciorul

lui Hamedata Agaghitul, pusese la cale pieirea Iudeilor din toate tinuturile impitrittesti si nu mai BAYä nici o putere.

Cad cum aq putea si, mi uit la

nenorocirea care loveste pe poporul meu

si cum a putea ribda pieirea neamului meu!

519

In care scrisori imparatul ingiduia Iudeilor din orisicare cetate 85, se adune sit-si apere viata lor, si niraiceascii, sá omoare i si pripideasci oastea ori-

cirui popor si a oricitrui tinut care ar da nivali la ei, cu femei i cu copii cu tot, si si le prado avuturile lor, Inteo singuri zi, in toate tinuturile imparatului Ahasveros, i anume in ziva a treisprezecea a lunii a donisprezecea, &dicá a lui Adar.

0 copie dupi acest hrisov, care trebuia si aib5, putere de lege in toate tinuturile, a fost impartilsiti tuturor popoarelor, ea Iudeii sit fie gata in ziva in care aveau sit se riizbune impotriva vrijmasilor lor. Atunci, la porunca impitratului au pornit ciliri pe cal imp5,ritesti, soli grabiti, in goana mare, dupá ce leges, fusese data' in vileag in cetatea Suza. i Mardoheu a iesit din fata impitratului Invesmantat cu vesmant im-

piritesc alb

www.dacoromanica.ro

si

albastru, ou o mare

ESTERA, 9

coroani de aur pe cap, cu mantie de

vison si de porfirá stacojie, lar cetatea Suza tresälta de bucurie si de veselie. i Iudeii aveau parte de fericire, de bucurie, de veselie si de cinste. *i in once tinut i oricare oras in care ajungea cuväntul împàratului si hrisovul lui, era bucurie i veselie pentru Iudei, ospá i zi de präznuire, iar multi dintre popoarele impiritiei se fäcurä, Iudei, fiindcä groaza de Iudei se abätuse peste ei. 9.

Nimicirea duismanilor. Prchnuirea Purimului.

In luna a douisprezecea a lui Adar,

in ziva a treisprezecea, in ziva in care porunca §si hrisovul impiratului trebuiau

si fie aduse la indeplinire, in ziva in care vrájmasii Iudeilor nidijduiau biruiasci, dar lucrul s'a intors cä Iudeii au biruit pe mi caro Ii urau pe ei, Iudeii se adunará in cetatile lar,

In toate fnuturile imparatului Ahasveros, ca sä se arunce asupra celor co i-ar fi lovit; dar nimeni nu putea si li se impotriveas3ä, fiindci groaza de ei 6,-

zuse peste toate popoarele. i toti principii tinuturilor i satrapu i ocarmuitorii i dregIttorii impirätesti sprijineau pe Iudei, fiindeä, groaza,

de Mardoheu dizuse peste ei. Mardoheu era mare la pa/atul impirätesc i faima lui se dusese peste toate tinuturile, cici Mardoheu ajtm-

gea tot mai sus.

Atunci Iudeii trecuri prin ascutisul

säbiei pe toti vrajmasii lor

si

a fost

micel cumplit. i s'au purtat cu vriíjmasii lor cum le-a fost voia. Numai in cetatea Suza au omorit Iudeii si au dat pieirii cinci sute de insi. i mai uciserä, pe: Parsandata Dalfon, Aspata, Porata, Adalia, Aridata, Parmasta, Arisai, Aridai i pe Jezata,

Adicá pe cei zece feciori ai Aman, fiul lui Hamedata, asupritorul Iudeilor; dar ei nu-si intinseri m'Ana si prado.

In ziva aceea, numäru/ celar ucisi

In cetatea Suza ajunse la cunostinta impäratului.

Atunci impiratul zise &are Estera impiriteasa: o In cetatea Suza au omorit si au pierdut Iudeii einci sute de oameni si pe cei zece fii ai lui Aman. Ce vor fi facut in celelalte tinuturi ale impárätiei r care este rugimintea ta, ca si i se implineasci? i care este dorinta ta, ca sä se faca ?o Atunci a rb.spuns Estera: «Dad& impäratul socoate cu cale, si se ingiidue Iudeilor din Suza ca si miline sil se foloseasc5, de legea de astäzi si pe cei zece

fii ai lui Aman, daca nu i-au ucis, si-i spänzure in sp'inzuritoare s.

i a zis impiratul si se faci in-

i a fäcut cunoscutà hotitrirea in Suza, i cei zece fil ai lui Aman au fost spanzurati. i s'au adunat Iudeii din Suza In ziva a paisprezecea a lunii lui Adar, si au ucis in Suza trei sute de insi, dar la jaf nu si-au intins m'Ana lor. Dar si ceila1i Iudei din tinuturile impirätesti se adunará ca slu-si apere viata i si fie linistiti din partea dusmanilor lor. i uciserii pe cei ce Ii urau pe ei, saptezeci i cinci de mii, dar ca si jefuiascá nu-si intinserá refina lor, in ziva a treisprezecea a lui Adar.

tocmai

Dar la paisprezece

se odihniril

si o ficuri zi de ospitt si de bucurie. Asijderea

i

Iudeii

din

Suza,

care se strânserit in ziva a treisprezecea qi in ziva a paisprezecea, se odihnirá

intr'a cincisprezecea si o facurii zi de ospiit si de bucurie.

Pentru aceasta Iudeii de la tara, care locuesc in orase deschise, facuril ziva a paisprezecea a lui Adar, zi de bucurie si de ospit fOi zi de präznuire, zi cand îi trimit ei bucate unii altora. i a seria Mardoheu lucrurile aceatea si a trimis scrisori la toti Iudeii din tinuturile impäratului Ahasveros, atät la cele mai apropia*, cát si la cele mai indepiirtate, indemne si práznuiascii, in i ziva a cincisprezecea a lui Adar, Ca

fiecare an ziva a paisprezecea

520 www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 1 In care Iudeii s'au odihnit de vrgjmasii lor, lunà care le-a schimbat necazul in bucurie Bi jalea in zi de praznuire, ca eh /e prgznuiasca ei ea zile de ospat FA de bucurie, in care fiecare sà trimitä bucate aproapelui sau i daruri sitracilor. i Iudeii facurä o datinä din ceca ce incepuserit ei sà faca' si din ceea ce le scrisese lor Mardoheu. Din pricing, cá, Aman, fiu/ lui Hamedata Agaghitul, asupritorul tu-

turor Iudeilor, urzise un plan ca sg-i präpadeasci, Bi a aruncat Pur adieä sorti

ca

nimiceascä i sg-i piarzg.

Irisa catad Estera a intrat la impitrat, i-a dat hrisov ca nenorocirea pe care o plinuise Impotriva Iudeilor sà se intoarcg, in capul lui Aman, iar el si cu liii lui au fost spanzurati in furci.

De aceea, zilele acestea se chiamg Purim, dupit numele Pur. Astfel, dupg cuprinsul acelei scrisori i dupg cát viizuseri i induraserk Iudeii rânduiràsi statornicirg, pentru ei i pentru urmasii lor i pentru toti cei care vor trece la credinta lor, sä, prAznuiasci fàràstirbire aceste doug zile in fiecare an, dupg pravila hotäritg la vremea ion. $i aceste dou5, zile aveau sg fie pomenite i prgznuite in neam de neam, in toate familiile, in toate tinuturile orasele, inegt pfáznuirea acestor zile de Purim sg nu se curme din mijlocul Iudeilor i pomenirea lor sä, nu piar& din neamul lor.

i Impgräteasa Estera, fiica lui Abihail, a ttimis o scrisoare ca si dovedeascii, si mai mult tarja hrisovului pen tru Purim, $i a trimis ea scrisori la toti Iudeii din cele o sutil dougzeci iqapt e de tinuturi ale imparittiei lui AhaBveros, cu ade-

värate cuvinte de pace, Ca sg pfáznuia,scg aceste zile de Purim la vremea lor, precum le statorniciserä iudeul Mardoheu i impar& teasa Estera i asa cum le legiuiserà pentru ei Inii i pentru urmasii Ion, insotite de posturi si de Astfel porunca Esterei a statornicit praznuirea aceasta a Purimului, care a fost Boris& intr'un hrisov. 10.

Slava lui Mardoheu. i a pus Impgratul Ahasverof} bir peste toatá tara qi peste indepärtatele tinuturi. Toate isprilvile luí, put,erea lui zugfavirea marii vrednicii a lui Mardohett la care 1-a inaltat pe el impgratul, sunt serse in
la Iudei

i

iubit de multimea

celor de un neam cu el, fiindcg se striiduia pentru fericirea poporului j pentru norocirea neamului siiu.

'CARTEA LUI IOV i avea sapte mii de oi, trei mii de

1.

Viata si cucernicia lui by. Grija pentru

cgmile, cinci sute de perechi de boj, cinci

copiii sdi, ca 8d-i fercascd de pdcat. Dum-

Bi era omul acesta cel mai de seama

nszeu ingeidue lui Satan sd se atingd de Iov: de averea lui. Fost-a un om, in tara Ut, cu numele

km; i omul acesta era drept

i

filfa

prihanä, si se temea de Dumnezeu r¿i se ferea de ritu. i avea sapte feciori s't trei fete. 521

sute de asine i multime mare de slugi,. dintre toti Rastiritenii.

i se duceau feciorii lui unul la Eji faceau ospät acadt, fiecare la randul lui, i pofteau Bi pe surorile lor altul,

cele trei, sä vie sà manguee i s5, bea cu ei.

lar cfind se sfärseau zilele de pecheme pe fetrecere, by trimetea

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 2 trei cete i s'au nipustit peste camile le-au luat, iar pe paznici i-au trecut prin ascutisul sábiei. Si am scápat numai eu singur si am venit sa-ti dau de tire.*

ciorii siii si fi sfintea; si se scula dis-dedimineat i aducea jertfe: arden i de tot,

pentru toti cati erau, cäci zicea, Iov: Poate ca feciorii mei au pactituit si au hulit pe Dumnezeu In mima lor *.

astfel facea by In teat& vremea. Dar kite° zi fiii lui Dumnezeu venir5, i saturä, in fata Domnului, i Satan

Pe cand acesta hid, mai vorbea,

a1tul sosi i spuse: e Feciorii tái i fetele

tale ospiitau si beau vin In casa fratelui lor celui mai mare, Si iatä ea o vijelie napraznica s'a pornit dinspre pustie EA a izbit din cele patru colturi ale (mad, i casa s'a &Iramat peste tineri i ei au murit. Si am solipat numai eu singur si am venit sa-ti

veni i el printre ei.

Ci Domnul grai catre Sata,n:

4( De

uncle vii?* lar Satan raspunse Domnului i zise: e Am dat tfircoale pe pamant si am hoinarit prin el o.

Atunci Domnul grai dare Satan: Ai luat tu seama la robul meu by? Cä nimeni nu este ca el, pe piimant,

dau de !tire.» Atunci s'a sculat by i si-a sfasiat vesmantul i capul i 1-a ras si a cazut la pamant i s'a Inchinat, Si a zis: 4 Gol am iesit din pante-

barbat firs& prihana i drept, temandu-se

de Dumnezeu ferindu-se de ce e fau.* 9. Satan rilepunse Domnului i zise: Oare asa degeaba teme-se by de Dum-

cele mamei mele si gol ma voi Intoarce.

Domnul a dat, Domnul a luat, fie nu-

nezeu?

mele Domnului binecuvantat

Oare n'ai tras tu gard in jurul lui fn jurul casei lui i In jurul averii lui? Lucrul mainilor lui 1-ai binecuvantat turmele lui au nifipädit pamantul.

catuit si n'a rostit nici un euvant de

Deci, In toate acestea, by n'a pi,

hula fmpotriva lui Dumnezeu.

Dar numai fntinde mana ta

2.

atinge-te de cate are i vezi dad, n'o te blagosloveasca In fata! Atunci Doranul rosti catre Satan: e Iata, toate cate are aunt in puterea ta!

Satan cere voie de la Dumnezeu ca set se

atinget de trupul lui lov. Iov este lovit

Numai asupra lui mana sä,

Si a plecat Satan de dinaintea. lui Dumnezeu.

de leprcl cumplii. Sosirea celor trei prieteni ai lui ca sei-1 vadcl i sd-1 mdngdie.

i inteo zi, fiii lui Dumnezeu au

venit si au stat fnaintea Domnului, si a

Intr'o zi, In vreme ce feciorii lui by ospátau si beau vin in casa fratelui lor celui mai mare, Un vestitor sosi la by si-i spuse: Pe cand boli erau la arat i migäritele pásteau In preajma ion, 15. Au navalit Sabeenii i i-au luat, iar pe pazitori i-au trecut prin ascutisul s5,biei. Si am scapat numai eu singur si am venit sá-ti dau de stire. 16. Pe cánd acesta file& mai vorbea,

venit si Satan laolalta cu ei si a stat fnaintea Domnului.

Ci Domnul gräi catre Satan:

De

uncle vil? i lar Satan riispunse Domnului çi zise: 4 Am dat tarcoale pe pamant

am hoinarit prin el*. Atunci Domnul grid ciare Satan: 41 Ai luat tu seama la robul meu Iov?

altul sosi i spuse: 4 Focul lui Dumnezeu a c5,zut din cer si a ars turmele tale IA pe

ciobani i-a mistuit. Si am scapat numai eu singur si am venit säi dau de stire. o

17. Pe °and acesta lima mai vorbea, Caldeenii au &cut

altul sosi i spuse:

522

Ca nimeni nu este ea el pe pamant, barbat far& prihanii i drept, temandu-se de Dumnezeu i ferindu-se de ce e ran. Si

acum el stä, darz Intru nevinovatia lui, macar ca tu m'ai atatat fmpotriva lui ca pripidese far& euvant. Dar Satan faspunse Domnului si zise: Cojoc pentru cojoo! Ca tot ce are omul da pentru viata lui.

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 3

Ci numai intinde mina ta i atinge-te de osul lui si de carnea lui i vezi

Bezna si umbra mortii

sä,

daci n'o si te blagosloveasci in fati!* Atunci Domnul rosti dare Satan:

parte de ea; negureala sä se incuibeze ea si de spaimä, s'o fad, intunecimile de peste zi!

sä o cruti!*

Sä, nu mai fie numäratä, la zilele anului,

Iatä, 11 dau in mana ta! Viata lui insä,

lar noaptea aceea beznele s'o ia!

$i a plecat Satan din fata Domnului

In socoteala lunilor si nu mai intre!

si a lovit pe by cu leprii, din talpa pi-

Pustie sä, fie noaptea aceea (0'1 nici o

in crestetul capului. $i by a luat un ciob de coalii ca se scarpine cu el si a stat pe maidanul

veselie si nu mai intre in ea!

Cu gunoaie.

Balaur. Intunece-se stelele zotilor ei, sà. &Mate lumina, dar in zadar, i sit nu mai

cioarelor pân

S'o blesteme cei ce descintit zilele

si

Atunci a zis °titre el sotia lui: o

acum te mai ti dirz in cucernicia ta

Blestemä, pe Dumnezeu i mori. Insii, el i-a riíspuns: o Vorbind

vazi genele Pentru ei n'a inchis portile pinte-

astfel, ai vorbit ca o neroadä. Dacä am primit cele bune de la Dumnezeu, oare pe cele rele sit nu le primim?* i intru toate acestea, by n'a pitatuit cu buzele sale.

celui maicii mele si n'a ascuns truda

vietii de la ochii mei! De ce n'am murit pe loe, din sinul maicii mele, si din pintece eind ara iesit, de ce nu mi-am dat duhul ? De ce m'au prirnit genunchii ei de ce :Anil ei mi-au dat sä, sug? Cad acum a sta culcat i m'as odihni, a dormi in toatä, tihna, Cu impäratii si au dregätotii piimintului, care Ii zidesc piramide, Sau cu principii care au aur, care umplu de argint casele lor; Sau, ea o lepádituri ascunsi, n'as mai fi, ca pruncii care n'au vazut lumina

Ft au auzit trei prieteni ai lui by

despre total), aceasti nenorocire care daduse peste el, si pornirkfiecare din tinutul lui, Elifaz din Teman, Bildad din uah Tofar din Naama, intelegindu-se impreuni sä, vie teze.

piing& si 65,4 imbirbit-

$i si-au ridicat ochii din depirtare,

dar nu I-au mai cunoscut si au intiltat

glasul lor si au plans i toti si-au effisiat vesmintele i deasupra capetelor lor au aruncat cu pulbere spre cer. Apoi sezurä, ling.& el, la pimânt, sapte zile l apte nopti, i niel unul nu

zilei.

Acolo cei nelegiuiti contenesc cu turbarea lor i cei sleiti de putere se odihneso.

i-a vorbit nici un euvint, cad vedeau

La fel cei prinsi in rizboi stau in buni pace pi nu mai aud glasul celui ce Ii supravegheazi. Mic si mare acolo sunt tot una s't robul este slobod de stliptInul stiu. De ce di. Dumnezeu luminä celui

cat e de mare durerea lui. 8.

by std de vorbd Cu prietenit scli. El 4i

blestemil ziva napterii sale. Ar fi lost mai

nenorocit to't viatä celui cu suflet amärit Celor ce asteapti moartea, si ea nu vine, si care sap5, dupá ea ca &pi comorile ingropate,

bine sd se fi pogorit in $eol. De ce dit

Dumnezeu viap pi lumina' unui nenorocit ca el.

Dupi aceea, by deschise gura si

blestemä ziva in care se nä-souse;

i by se porni 1;;i vorbi: Piarä ziva in care m'am niisout noaptea care a zis: s'a zámislit un prune ! Intunericul sit,' se aleaga de ziva aceea, i Domnul din cer EA n'o mai pomeneasci si lumina sä n'o mai lumineze !

gata sunt sä destepte pe marele

Celor care se bucuri cu bucurie mare si sunt foarte fericiti 6, au gisit un mormint, Omului, a ciirui cale e ascunsi,

fiindci Domnul l-a inchis jur-imprejur ? Gici suspinul meu o ja inainte demincirii mele i gemetele mele curg ca apa.

523

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 4, 5

Si dacg mg tem de ceva, iatir, cg mi se intitmplg, si de ceea ce mi-e frica vine peste mine. N'am pace, n'ara filma , nu mg odihnesc, zbuciumul mit coviirseste.»

In locuinte de lut si a cgror temelie e

4.

Cuvdntul lui Elifaz din Teman. by este slcituit 8d-si recunoasal pdcatele lui, ceici

nimeni nu este

e Oare poate s5, fie omul drept inaintea lui Dumnezeu ? Muritorul poate sg fie el curat in fut.*, Ziditorului sä,u? Dacit chiar in slujitorii 85,i el nu se increde rfi ingerilor da le eiseste Cu attlt mai vb,rtos celor ce locuesc

Pira' pdcat,

nici chiar

ingerii lui Dumnezeu.

grana. Ei sunt striviti ca o molie ! De dimineata pita, seara sunt mgpier pe veci fiirg sa le mai stie

nimeni de (Aire.

Firul vietii lor se rupe; ei mor,

1. Elifaz din Teman prinse a grgi

fusä nu de proa multä intelepciune.

zise: 2. * S

incercgm vorba cu tine, care esti atat de abaut ?... Dar cine ar putea stiipitneasc5, cuvintele ?

3. Iatg tu &ideal Invätur multora

5.

by

mdrturiseascd pdcatul si a cearcl indurarea i harul lui Dumnezeu. Numai al:1 el va ajulude iard,si fericit.

mitinile slitbite le incordai.

4. Sfaturile tale tineau drept pe cel

soviiitor i genunchii care se indoiau intitreai.

6. lar acum, eand a venit necazul peste tine, esti topit, rfi cand te-a ajuns si pe tine, esti ingrozit. Oare eucernicia ta nu insemneazg. increderea ta, niidejdea, ta nu sta in de,s5,-

vitrsirea crtilor vigii tale? Te rog, adu-ti aminte care este acel nevinovat care a pierit si in care loo cei drepti au fost § te r i de pe pgmant ? Precum am vitzut eu, cei ce arg nelegiuirea i samitná silnicia le i secer5.. La suflarea Domnului, ei se risipesc,

Strig5, acum! Fi-va oare cineva care ritspundal i d'Are care din sfintii

ingeri te vei indrepta?

C5,ci pe neghiob Il ucide necazul pe nerod Il nimiceste mg,nia.

Vazut-am pe nebun prinziind axil* dar degrabri s'a ngruit sglasul lui.

Copiii lui stau departe de m5.ntuire;

striviti sunt in poarta cettitii i nimeni nu le vine inteajutor.

Secerisul lui 11 mitnitncii unul care

flämtinzeste i i-1 la, sárind peste gardul de mrirticini, i toatä, atarea lui o sorb coi

Crici nelegiuirea, nu iese din trirring,

la riisufletul ngrilor lui, se nimicese.

iar din plimant nu odriisleste truda, Ci omul isi face singur truda, precum vulturii zborul din ingltime.

sunt sfgramati.

Eu unul caut pe (Je! Atotputernic lui Dumnezeu fi pun inainte pricina mea, Lui, care face lucruri mari i nepri-

RicnetuI leului i glasul leopardului au amutit i dinii puilor de leu

Leul se priipiideste cand nu mai are pradg i puii leoaicei se impastie.

Un cuvfint s'a furisat pitnit la mine si urechea mea a prins murmu-

raitoare de cercetare, fapte minunate fgrel numgr,

Care dá ploaie peste fata paulan-

rul lui.

tului i trimite apa pe intinsul campiilor,

In atintirea vedeniilor noptii, cand somnul greu se las& peste oameni, Spaimi i cutremur m'au cuprins m'au zguduit din toate oasele.

Ca sg puna, intru indltime pe cei

smeriti i cei intristati a, se ridice la izbävire;

Care zgdgrniceste planurile celor

Un duh a trecut prin fata mea si tot pgrul de pe mine s'a zbarlit.

vicleni, ca milinile lor s5, nu indeplineascil

A stat drept in picioare - dar

sfatul lor ;

Care prinde pe intelep0 in istetimea lor, asa încât sfatul viclenilor

n'am cunoscut chipul lui - ca o arlitare inaintea ochilor mei; si am auzit o voce murmurttnd:

se riistoarne.

www.dacoromanica.ro 524

CARTEA LUI IOV, 6

Ziva mare ei dau peste intuneric ca in miez de noapt,e dibuesc la amiaza.

Dar Dumnezeu soap& pe cel do-

55,dit din gura lor qi din mana unuio, pu-

ternic pe eel sitrac. Astfel, celui särman ii vine iar dejdea, §i nedreptatea i§i inchide gura. Iatit, ferice de biírbatul pe care mustrit Dumnezeu! Certarea Celui Atotputernic s5, n'o dispretue§ti,

Caci el rane§te EA el leaga rana; el zdrobe§te ii mainile lui tiimaduesc.

In §ase turburari el te va izhavi, §i in cea de a aaptea, nevoia nu se va atinge de tine.

Cand va bantui foametea, el te va scäpa de moarte, kti in razboi din ascuti§ul sabiei. Fi-vei la adapost de biciul limbilor

b5,rfitoare §i nu te vei teme de pustiire

grid va veni.

Ii vei rade de prä,päd §i de fiarele p5,mantului nu-ti va fi frig., Pentru cit cu pietrele campiei ayes,vei tovarit§ie i fiarele salbatice vor trai

cu tine in pace. Vedea-vei ca are parte de pace

cortul tau, §i c5,nd vei cerceta locuinta ta nu vei incerca dezamagire.

Vei §ti ca urma§ii tái sunt numero§i §i vlástarii täi ca iarba pamantului. Vei ajunge la mormant la adanci batranete, ca o gireada de snopi de grau, la vremea ei. lata, aceasta este ceea ce am 15.murit noi. Ma, este ! Asculta-o §i

pentru tine! s

6.

Rdspunsul lui both Durerea

suferintele

lui nu se pot spune. Ar vrea mai bine sd moard. El cere prietenilor sdi liimureasai despre care peicate poate fi

Caci sägetile Ocluí Atotputernic stau

infipte in mine; ar§ita lor inveninat5, o bea duhul meu §i spaimele Domnului vin in §ir de bittalie Oare zbiarit magarul salbatic Pang&

pit§unea verde §i muge boul liInga nutretul sau?

De altä parte, poi s5, mananci fag sare o mancare negratit, §i are vre-un gust albu§ul oului? Sufletul meu n'a voit sa se atinga de ele; mima mea s'a scarbit de painea mea.

0, dacä ar fi sit" vie ceea ce mil rog, §i niidejdea mea de-ar indeplini-o Dumnezeu!

De-ar porni Domnul sá ma sfa-

mans, §i-ar intinde-o sa-mi §.1 curme viata! Ar fi inci mangaiere pentru mine §i a§ tresalta - de§i in duren i necrutátoare - fiindcit n'am pus sub obroo poruncile Celui &ant. r5,me

Ce putere am eu sit mai a§tept

§i care este telul meu, ca sá prelungesc niidejdea vietii mele ?

Este oare vartutea mea vartutea i trupul meu este el do

pietrelor aroma?

Nu sunt oare gol de once razim §i

once mantuire gonita de la mine?

Celui desnadäjduit cuvine-i-se mila

prietenului sam, altfel acesta a napustit frica de Cel Atotputernic. Fratii mei, m'au in§elat intocmai ca un puhoi de apa, intocmai ca albia puhoaielor trecatoare, Care sunt acoperite de ghiatii, §i In care se infunda

Dar cand incepe topirea, au §i

secat; 5,nd da ar§ita, peste ele, au pierit din locul lor.

Caravanele se abat din drumul

lor, inainteaza in pustie §i-§i pierd urma.

vorba.

by rilspunse §i zise: « 0, daca mahnirea mea ar putea sit fie cantitritd, i nenorocirea mea de ar putea s'o pun& cineva in talgerele ba, lantei! Cu adevarat, atunci ar fi mai grea decat nisipul mitrii, de aceea cuvintele mele sunt far& noima. 525

Caravanele din Tema se uità in

toate partile, cetele calittorilor din Saba nadajduesc in ele !

Dar au dat de ru§ine cu nadejdea

lor,

oamenii au venit pana la ele

fáman uluiti !

§i

Tot a§a sunteti voi acum, cu mine; vedeti lucru de spaimit foi v5, cutremurati.

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 7, 8

Zis-am oare: dati i mie! Sau: däruiti-m5, Cu ceva din averea voa-

impilgtorilor ?

Adu-ti aminte, Doamne, cà viatea mea e numai o suflare i ochii mei nu vor mai vedea fericirea! Ochiul celui ce se uit5, la mine nu m5, va mai zgri; ochii täi mä vor dar eu nu voi mai fi.

muriti-mg!

duce, asa i cel ce pogoara in imparatia mortii nu mai vine inapoi;

strg ?

Sau: sc5,pati-ma din mane dusma-

nului, sau: räscump5,rati-ma din mana

Dati-mi invätaturii, i eu voi tácea, iar intru cele ce am gresit la-

Cat sunt de pitrunzittoare cuvintele adevärului! Dar ce si pe cine dojeneste dojana voasträ? Ganditi care sä mi judecati dup5, vorbele spuse? Dar vorbele unui desngdajduit sunt ale vantului! Sunteti in stare sä aruncati sortii asupra unui orfan i sà neg-up,toriti un prieten !

Ci e,cum fiti buni i uitati-v5, la mine i - pe obrazul vostru - dad], voi minti! Veniti inapoi, v5, rog ! S5, nu fie nici o niipastä! Veniti inapoi, dreptatea mea e acasá. E care pe limbo, mea vre-o stram-

bátate? Sau cerul gurii mele nu mai

poate sä deosebeasca räutatea? e 7.

Viata omului este indembi de urea: ca

la cdtdnie. Se pldnge de starea lui nenorocitd fi de neindurarea lui .Dumnezeu, care l-a pus ;intd sdgefilor lui. Se roagd 8d-1 ierte: a De ce nu ierti peicatul meuP

1. 4 Oare nu e catiinie viata omului pe

pgmant si nu sunt zilele lui ca miele unui salahor? 2. Ca un rob care tanjeste lupg umbr5

ea un naimit care-si adasta simbria,

Precum norul se distrama 0 se Nu se mai intoarce in casa sa

sglasul sä,u nu-1 mai cunoaste. Drept aceea i eu nu voi pune straj5, gurii mele, ci voi grid intru stramtorarea mea 0 ma voi tfingui, intru obida sufletului meu. Sunt eu oare oceanul sau balaurul cel mare, ca sa pui paza in jurul meu?

Daci cuget: Patul meu mg va

mangaia i asternutul meu va lua ceva din jalea mea,

Atunci tu ma ingrozesti ou vise

0 m5, spiiimántezi cu

De aceea sufletul meu alege mai degrabä streangul, mai bine moartea, decat chinurile mele.

Ma prápiidesc, nu voi triti cat lumea! Da-te in laturi de la mine, caci zilele mele sunt o suflare! Ce este omul ca-1 socotesti atat de mare 0-1 pui atata la inimä, Si-1 cercetezi in toate diminetile si-1 ispitesti in toate clipele?

Catii vreme nu-ti vei lua ochii de la mine 0 nu m5, vei slabi nici cat sa-mi inghit scuipatul? De-am gresit, ce ti-am stricat

pizitorule de oameni? De ce m'ai pus tinta sägetilor tale si am ajuns povarit mie insumi?

De ce nu ierti picatul meu si nu

3. Asa i eu avut-am parte de luni de desnidejde i nopti de chin fostumi-au harazite.

treci cu vederea prihana mea? Cad

se va face ziug? j dace: m5, scol: cand va veni Beare? Si mg satur de zbuciumat

8.

4. Dec& ma culc, mg intreb: cand

pana la asfintit. 5. Trupul meu e acoperit de 'viermärie de rapan; pielea mea plesneste puroiazi.

6. Zilele mele au trecut mai repede decat suveica tesatoarei i s'au sfarsit

fiindc5, s'a sfarsit firul.

acum mä voi mica in tarang si tu m5, vei cituta, dar eu nu voi mai fi. » Cuviintul lui BiWad din 6521ah. Dumnezeu

este drept. El a omorit pe teciorii lui lov, Iiindcd ei au sdvdrOt pdcate. El 8C1 se roage lui Dumnezeu. Istoria trecutului ne aratd ad pticeitofii au pierit.

1. Atunci Bildad din Suah prinse a

grgi i zise:

526 www.dacoromanica.ro

CARTEA LtTI IOV, 9

« Pang, cand vei insira astfel de

lucruri i cuvintele gurii tale vor fi vajnicit vijelie?

Oare Dumnezeu indoaie cumpana judecatii, sau Cel Atotputernic stram-

Pan& ce gura ta se va umplea

de ras çi buzele tale de mare veselie, Cei ce te uritsc se vor invesmanta intru ocarä çi cortul celor riti nu va mai fi. e

beazit dreptatea ?

Daca feciorii täi au pitcatuit fatii, de el, atunci el i-a lasat in plata nelegiuirii lor. i dac5, tu maneci &are Dumnezeu si te rogi de indurare Celui Atotputernic,

Dac5, apoi te dovedesti curat fitra de prihana, atunci el va sta treaz deasupra ta i va cladi la loo, dupa dreptate, salasul tau.

i va fi starea ta de la inceput o

nimica toatit, cad starea ta de pe 'Irma va creste vajnic. Intreabit randul de oameni de mai inainte i ja ambits:, la cele traite si tit° de parinti, Fiindat noi suntem de ieri j nu stim i umbra sunt zilele noastre pe pitmant. Oare nu tocmai ei Ii vor da invii-

nimic,

tatura, iti vor grid, i vor scoate de la inimi rostirea lor? Creste oare papura far& bait& si rogozul se ridicit far& (Tit? Pe cand e inc5, in floare si nu este

cules, el se si usuc5 mai inainte decat once buruianä.

Astfel este sorta celor ce-au uitat

pe Dumnezeu si asa se risipeste niidejdea celui nelegiuit,

A carui bizuinta sunt funigei a ciirui incredere e panza de pitianjen. El se reazemit de casa lui, dar ea

nu tine; se intepeneste in ea, dar ea nu sth in picioare.

Plin de sevii, el stet in fata soarelui in gradina unde se afilt içi resfirä v15,starii.

Radacinile lui se impletesc cu mor-

manul de pietre çi in zid de stand, se

inclesteadt. Dacit Doranul 11 zmulge din locul

lui, atunci loen! 11 tigadueste: a Nu te stiu cine esti! Iat5,1 deci putrezind pe drum, iar din pamant vlastareste altul. Dumnezeu nu respinge pe col neprihinit si nu ja de man& pe cei nelegiuiti.

9.

Reispunsul lui by. Iov recunoafte cd omul nu poate drept inaintea lui Dumnezeu. Inset el crecle ccl n'a sciveirfit nici un pcicat.

Dumnezeu nimicefte qi pe cel drept, ca pe cel nelegiuit.

by deschise gura si raspunse: a Cu adevarat, stiu ca asa este, caci cum ar putea un om 85, fie drept inaintea lui Dumnezeu ?

Dacä ar vrea sit se puni in pricin5, cu el, n'ar putea sa-i ritspunda, la nici o fntrebare, dintr'o mie. Proa intelept çi neclintit in putere precum este, cine i s'a impotrivit vreodata si a ramas teafar?

El mut5, muntii din loo çi ei nu

prind de veste; el li ristoarnit in mania lui; El zgudue piimantul din asezarea lui, asa incat stalpii lui se clatina ; El porunceste soarelui, çi soarele nu mai rásare, çi pune stelele sub pecetie; El singur intinde cerurile çi umbra' pe deasupra norilor. El a zidit Carel Mare, Ralita, Pleiadele çi citmarile stelelor din miazil-zi ;

El a savfirsit lucruri mari çi ne-

patrunse çi minunittii fads, de numár. lath', dacà, trece pe litingit mine, eu

nu-1 vád, çi dac5, se strecoar5 eu nu-i prind de veste. Dacrt pradit, cine poste sit-1 Intoarctt indaritt? Cine poate sb-i spuna: e Ce faci tu ? »

Dumnezeu nu-si infraneazi mania

lui si sub el se incovoaie toti sotii lui Rahab.

i atunci, eu cum o sit-i ritspund

si cum o sa-mi aleg dovezile, In fata lui

Ca eu chiar de as avea dreptate, nu-i voi da nici un ritspuns, ci m5, voi ruga judecätorului, de indurare. i &tea strig çi imi riispunde, totusi nu am credint5, ea pune in ureche glasul meu.

527 www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 10

El, care poate sit ma sfärame Cu un fir de pär si care inmulteste ranile mele fara cuvant,

10.

Dumnezeu urmeire,fte pe omul cel drept

Nu-mi dä ragaz sa-mi trag riisu-

si-1 nimiceste de istov. by se roagei lui

E vorba de putere: El este cel

de a se pogori in ,,Yeol: finut de beznii pi

la-se un pic de reigaz inainte

fletul i mci satura de amaraciune.

Dumnezeu

puternic. E vorba de judecatä: e Cine ma va apära la judecata? » Oricat as fi de drept, gura mea mci osandeste, i chiar daca as fi Mfg prihana, mä scoate vinovat. Sunt oare fara de piicat? Eu singur nu ma stiu pe mine si viata mea

de intuneric, unde lumina e tot una Cu

o dispretueso.

E acelasi lucru! Drept aceea, zis-am: Ori drept, ori nelegiuit, el nimiceste! Dac5, vre-o näprasnä aduce moar-

tea fart': de veste, el tsi rade de desnadejdea celor nevinovati.

Dad, o tara a incaput pe mana

unui nelegiuit, el acopere fata judecatorilor ei. i dad, nu el, cine atunei? Zilele mele au fost mai grabnice decat un aductiter de vesti i s'au dus fara sa vaz5, fericirea.

S'au strecurat ca niste lotci de

papura, ca un vultur care se näpusteste ca sci insface prada. Dad, zic: Vreau uit suferinta, sá-mi schimbinfatisarea i sa fin voios, Atunci mci umple spaima de toate

chinurile mele, stiind &A tu nu ma vei

noaptea.

Sufletul meu este scarbit de vial°, mea; hisa-voi sä curga slobodä tanguirea mea impotriva lui si voi grid intru obida sufletului meu. Si voi spune catre Domnul: Nu mä.

osandi! Desluseste-ma, sa stiu: pentru ce imi cauti pricina? Bine e din partea ta, cand esti impilätor i dispretuesti munca mainilor tale si esti surazator la sfatul color

Ai tu oare ochi de carne si vezi

lucrurile precum le vede omul?

Oare zilele tale aunt ca zilele omu-

lui, i anii tai ca anii omenesti,

Ca sä, cercetezi faradelegea mea si sa urmaresti piicatul meu, Mäcar cä, OH bine ca nu sunt vinovat i ea, nimeni nu ma poate scäpa din mana ta ?

8 Mainile tale m'au fault i m'au

zidit, ca pe urma sä, te intorci i sit ma nimicesti pe de-a'ntregul.

Adu-ti aminte cci m'ai fäcut din pamant si cci in pulberea pämantului mci vei intoarce.

Nu m'ai turnat oare ca pe lapte

sooate nevinovat. Trebue sci tree drept nelegiuit,

si nu m'ai inchegat tu ca pe ca?? M'ai imbracat in piele i in carne,

atunci de ce sä ma trudesc zadarnic!

Dad, m'as späla ou zäpadä,

m'ai te,sut din oase si din vine.

mi-as face palmele curate eu sapun,

Atunci tu m'ai bäga in groapa cu incat i vesraintele mele s'ar ingretosa de mine. Ciici Dumnezeu nu este orn ca

sit stau cu el de vorba mergem impreuna la judecatä. 0, de-ar fi ¡titre noi un impamine,

0 data cu viata mi-ai häräzit harul tau, iar purtarea ta de grija

suflarea mea. Iatá ceea ce tineai ascuns in mima

ta - acum stiu cci acesta era gandul tau

Dad, pacatuesc, tu ma tii sub mea nu ma

paza si de fárädelegea dezvinovätesti.

ciuitor, care sa-si pun& mana peste noi amandoi,

Si si depärteze varga lui de deasupra mea si spa,ima lui 85, nu ma mai

chinuiaseä!

Dacä, piicatuesc, vai si amar de mine! Daca umblu intru dreptate, nu cutez sci ridic capul, sätul cum sunt de 'maxci i adäpat de ticalosie.

i cu toate cci mci vezi sleit de

As vorbi atunci far& sa ma mai sfiesc, cad n'as mai avea nici un cuvant

putere, ma vanezi ca un leu si lar si iar

de temere.

vrei ea te arati späimantator fatit de mine. 528

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 11, 12 Tu improspatezi duamania ta impotrivit-mi. Tu sporeati urgia ta impotriva mea i oatiri premenite trimiti ca sit se lupte cu mine. De ce m'ai scos din sanul maicii male? Aa fi murit i nici un ochi nu m'ar fi vazut!

Al fi fost ca unul care n'a fost

niciodata, caci din p5,ntecele mamei mele

aa fi fost dus drept la mormant! Nu mint oare zilele vietii mele destul de putine? Dit-te laoparte ca sät ma inviorez putin, Mai inainte ea Bti pornesc - de

uncle nu m5, mai intorc

in tinutul

intunericului i al umbrelor mortii,

Tinut de beznit a't de intuneric q't

de haos, unde lumina e tot una cu noaptea. » 11.

Cuvantul lui rofar. El se mird de indrdzneala tui lov, care nu poat,e pdtrunde Cu mintea atotstiinta lui Dumnezeu. Cei pdc,dtopi pier /ant ed aibei pre-o neidejde.

1. Atunci Tofar din Naama lua cu-

vantul s't grid: 2.

Oare acest noian de vorbe

ritmana ffirät de ritspuns i guralivul *AU dreptate?

3. Palavrele tale astupa-vor gura oavei rade de ei, färit ca nimeni s5, te infrunte? menilor

4. Cad tu zici: e Curata este invittatura mea foi curat aunt eu In ochii tai !*

5. Dar unde de. Dumnezeu ea El a&

vorbeasca i silid deschizit buzele cu tine,

6. Si sa-ti destitinuiasc5, tainele lute-

lepciunii - care sunt ca i minuni la inteles! Atunci ai ti eft Dumnezeu iti cere socotealä de greaala ta! 7. Poti tu sit pittrunzi cu mintea atotatiinta lui Dumnezeu, eau Be. te ridici pan& la de,savaraires, Celui Atotputernie?

8. Este inälltimea cerului! Ce vei face

tu? Este mai adand, decat imparatia mortii! Cum vei pricepe-o tu ? 9. Mai lungit decat pitmantul este me.aura ei k4 mai lata decat marea. 10. Deci, dad, porneate i pune la Inchisoare i deschide judecatä, cine va intoaree inapoi?

Caci el cunoaate pe inaelittor

vede nelegiuirea, fara sa-ai incordeze luarea aminte. Dar poate omul Mititritu sät prinda

minte sau puiul de magar sitlbatic

sät

se nasal', om?

Ci tu, &zit, indrepti mima ta spre Dumnezeu i intinzi mâinie tale cättre el,

Dacä nelegiuirea din mana ta o

indepartezi si nu laai sa locuiascä in corturile tale nedreptatea, Atunci vei ridica, neprihanita, fata

ta, vei fi stitpan pe tine ai farit fried.

Atunci uita-vei chinul tau vei aminti de el ca de niate ape ce s'au scurs. Si mai luminoasit fi-va viata decat

amiaza, iar de va mai fi ai intuneric, va fi ca in faptul zorilor.

Si vei fi plin de nadejde, caci nadejdea e la mijloc i vei chuta In

jurul titu a't vei dorrni far& glija ; Te vei culca i nimeni nu-ti va insufla nici o team& s't multi vor maguli

fata ta.

Dimpotriva, ochii nelegiuitilor se

sting EA once loo de scapare a pierit pentru dea ei, iar nadejdes, lor mai este

duhul.*

12.

R 'dspunsul lui Iov. El, cel drept, a ajuns batjocura tor. Atotputernicia lui Dumnezeu o cunoaiste intreaga fdpturd : in ?Wiwi

lui std total. El e infeiepciunea. Atunci by a rä,spuns i le-a zis:

Cu adevárat, voi sunteti singuri

intelepti i cu voi va muri i intelepciunea!

Dar ai eu am pricepere ca voi, nu sunt mai prejos decat. voi, ai cine nu

cunoaate aceste lucruri? Batjocurä pentru aproapele am ajuns, eu care me. rugam lui Dumnezeu ai el imi faspundea, batjoeuril cel drept, cel far& vine.! Dispret nenorocirii! Aaa gandeate cel

ce se simte bine; un branci color ce se clatinit pe picioare! Stau In tihnä corturile pradalnicilor; n'au habar coi ce intarittä pe Cel Atotputernic i cei al caror Dumnezeu sta in pumnii lor.

529 www.dacoromanica.ro

34

CARTEA LUI IOV, 13 Dar intreabä, te rog, dobitoacele vor te vor învi4a i pifieärile cerului spune cum este; Sau jivinele piimântului si te vor vor istorisi (rascal; sau pestii märii cu deamäruntul.

Cine nu stie, dintre ele toate,

mans, lui Dumnezeu a fäcut acestea,

Si cä in mana lui stä suflarea a tot ce viazit i duhul a tot trupul ornenesc ?

Fireste, urechea deosebeste vorbele cerul gurii gust& demâncarea. Intelepciunea e partea cäruntetelor i cu lungimea yietii vine chibzuinta. La Dumnezeu e intelepciunea puterea, al lui este sfatul i agerimea.

Vezi, ceea ce el rästoarnä nu se mai face la loe; când pune pe unul sub nimeni nu-i mai deschide. Dacä pune apelor stävilar, ele dau de uscat; dacä le di, drumul, ele cotro-

pesc pämäntul. A lui e toatä, puterea i priceperea; In milna lui este tj'i cel ratacit i cel ce l-a fäcut sä se fitiiceascit; El face pe marii sfetnici sä umble desculti i judecittorilor le ja mintile;

El rumpe lanturile impäratilor tot el pune funie imprejurul coapselor lor ;

El duce pe preoti In picioarele

goale i rästoarnä pe cei neclintiti;

El ameteste pe cei mesteri la cuvânt ti ja istetimea celor biltrani; El varsä ocarä peste boieri si desnoadä incingiitoarea sabiei celor puternici ;

El vädéste din intuneric tainice

13.

by cunoaste i atotputernicia i intelepciunea lui Dumnezeu, dar vrea scl stea de vorbei cu Gel Atotputernic, cdci toate vorbele lor spuse spre apeirarea lui Dumnezeu n'au nici o teirie. El stie cd dreptatea

e cu el, dar se roagcl scl-i dea ritgaz sci-i indepeirteze chinurile, i scl-i arate care aunt picatele lui. «Da, toate acestea le-a väzut ochiu meu, le-a auzit urechea mea i le-a luat aminte. Ce stiti voi stiu i eu si nu mi in

mai prejos cleat voi. Ins& eu vreau si stau de vorbä cu Cel Atotputernio; si mi retfuesc cu Dumnezeu este dorinta mea. Pink,' una alta, voi sunteti mesteri mincinosi, doftori amägitori, toti cu

0, de v'ar da Dumnezeu si taceti ca pimintul! Aceasta ar fi intelepciune din partea voasträ,! Ascultati, vi rog, apärarea mea si

luati aminte la dezvinovdtirile gurii mele.

Oare lui Dumnezeu Ii yeti insira pehlivänii si-1 Yeti imbrobodi cu minciuni ?

Il yeti partini oare pe Dumnezeu ii veti fi apiiratorii lui? Bine va fi de voi, când vä, va lua pacaliti la cercetare ? Sau putea-veti cum pacilesti un om? Vi va pedepsi cu sträsnicie, ciao& 11 Yeti pärtini in Oare miíretia lui nu vi va impietri spaima lui nu va adea peste voi? Sentintele voastre au taria cenusii ; santurile voastre de apä,rare sunt de lut gol.

Atunci taceti in fata mea si eu voi

ouvânta, chiar de va fi si vinä, peste

mine arsita Si mä, ridio deci, cu dinii, eu pe mine insumi, i yiata si mi-o port in podul palmeil Poftim, imi ia yiata ! Nu mai nildajduiesc ; ins& purtarea mea i-o in la

aditneuri, el aduce la luminä umbra umbrelor ; El dä, sporire neamurilor i apoi le

nirniceste, le face ea se intindit i apoi le spulberii; El ja mintea mai marilor popos, relor piimântului si-i lasä, sä rätäceascii, In pustiu far& dirdri. Ei dibuesc In intuneric i n'au lumini, dau incolo i incoace ea un om

arittare. Ci si asta imi va fi spre ajutor, nu se poate nelegiuit care si se infatiseze

inaintea lui. Dati ascultare vorbirii mele, si ce

vi spun si vi intro in urechi.

beat.* 530

www.dacoromanica.ro

CARTEA LIT1 10V, 14

i-ai gatit veleatul, peste care nu mai

VedeV, v5, rog, aunt gata de jude-

cata ; stiu bine ca, dreptatea e cu mine, Dar cine este eel ce duce judecata cu mine? Caci acum imi piere glasul pier si eu cu totul! Numai douii lueruri s nu mi le

trece,

Atunci, eel puOn, ia-ti ochii de la el, ca sá aiba tthná, cal un salahor caro se bucura de ziva lui.

Caci la un copac este nadejde: ca,nd a fost täiat, odrasleste din nou i vlastarii lui nu contenesc.

faci, - atunci nu ma, va inghiti pamantul in fa4a ta: Departeazi de la mine palma ta si nu mä mai ingrozi cu groaza ta;

Cbiar daca, radacina lui imbatra-

neste in pamânt, chiar daca trunchiul lui moare in tarana, Când da, de apti, dá muguri si face ramuri, ca o rah-Wit:a din nou sadit6,. Ci omul moare i r6,mane tapan, omul se prapädeste i undo 66,-1 mai cauti?

Apoi, eu iti voi ritspunde, sau vorbi-voi eu si tu imi vei da riispuns.

Deci, cate aunt nelegiuirile i gresalele mele? Arata-mi päcatele i abaterile mele! De ce ascunzi faIa ta? De ce ma socotesti dusmanul tau? Vrei sa ingrozesti frunza pe care o bate vantul? Vrei s prigonesti un pal uscat,

Precum apele scad in mare, precum puhoaiele se usuca, Ili se zvanteaza,

Asa i omul: se intinde i nu se mai ridicti. Pang ce nu va mai fi cerul, oamenii nu se mai desteapta i din somnul lor ei nu se mai trezese. 0, de-ai voi sä má aseunzi in Iraparalia mortii FA sa rnä pui sub obroc, pan& dad se va domoli mania ta, sa-mi pui un termen aduei de mine aminte!

De-mi tai pe raboj atatea

i má faci sá ispaseso gresalele tineamaráciuni

re0i,

De-mi pui picioarele in butuc imi pazesti toate ca,rarile i cercetezi urmele pasilor mei? Mie! Unuia care se prapadeste ca mananca moliile ca pe un un burduf vesmant

Choi dad, a murit omul, mai

invie el inca o data? Asteptare-as teats zilele salahoriei mele, pilna ce va veni inlocuirea mea. Tu vei striga i eu iti voi raspunde; dup.& faptura mainilor tale .vei duce dor. Pe cand astazi tu numeri pasii mei,

14. Via fa

omului e scurtd i plinci de ne-

norociri. Copacul d,acil este tiiiat, din read,-

atunci nu vei mai purta de grija paca-.

cina lui dau let.stari fi face ramuri. Omul

telor mele. 1'7. Gresala mea ar fi bagel& in sac si nelegiuirea mea ai trece-o cu vederea.

tug nu-fi mai innoefte viafa lui: o datd,

dus, el nu se mai intoarce. El nu ftie ce se mai inttimplit in urma lui.

Totusi muntele care cade se despia, tot asa piatra smulsii din locul ei;

Adica, omului, cel Mise-iit din femeie, saracticios in zile, dar satul de neca-

Stancile de pe margine le scobeste

zuri !

Ca floarea infloreste si e cosit, trece ca umbra, si n'are nici o stare. i tocmai asupra lui tu Çii ochii

deschisi si pe el 11 tragi dupt, tine la judecata! Cum ar putea sá Rua cineva curat,

de nisip.

La fel n6,niesti pi tu niidejdea omului; 11 rii,pui pe vecie i se duce; Ii iei arunci. frumusetea chipului Feciorii lui ajung in cinste, dar el

din randul celor spurcaIi? Nu poate nici unul.

apa marii i valurile ei inneacji Virmul

Daca zilele cuiva s'au incheiat num6,rul lunilor lui s'a implinit la tine

habar nu are, sau dau de saracie, dar el nu le mai stie de stire. Numai trupul lui e prilej de durere

sufletul lui vad de intristare este. *

531

www.dacoromanica.ro

34.

CARTEA LUI IOV, 15, 16

Nelegiuitul se chinueste zi ou zi,

15.

Cuvlintul lui Elilaz Temanita Pdcatul /ui by l-a adus aici, pi ce dezvinovdtire poate /ace/ fn lata lui Dumnezeu? Aratei cd din vechime coi nelegiuiti

dar putini ani sunt haraziti impiliitorului. Tipete de groazil umplu auzul lui;

peiceitopi au lost pedepsiti.

Umblä de colo panä colo dupl. paine. Unde este? El stie ci prapadul lui e hot/nit In ziva de intuneric.

gura

Atunci Elifaz Temanitul deschise

e Oare col intelept riispunde cu o stiinta usuraticii umple pieptul nurnai cu vantul rasaritului, Invinovatind cu vorbe de prisos cu rostiri care n'au nici o noimä ? Ba tu faci praf once frica de Dumnezeu i nimicesti once cucernicie in fata lui. Fiindeä pacatul tau povätueste

gura ta si-ti alegi graiul viclenilor, Chiar gura ta te osandeste si nu eu; buzele tale marturisese impotriva ta! Oare esti eel dintäi om care s'a

Venit-ai pe lume mai nainte dealt muntii? Ai tras cu urechia ta la sfatul lui nascut ?

Dumnezeu i ai adunat la tine tout& intelepciunea ?

Ce lucru stii tu si noi nu stim? Ce lucru pricepi tu, care sa nu fie si la noi ? Si cärunti i albi colelie sunt printre noi, mai bogati in zile deeät tatil tau. Oare-ti sunt prea putine mängaierile lui Dumnezeu i cuväntul dulce catre tine?

De ce te rapeste mima i ochii tai

privase trufas, Ca sä-ti intorci spre Dumnezeu nia ta iasä garlä cuvintele din gura? Ce este oinul ca di fie curat, si cel nascut din femeie ca sä, fie drept?

Te uita: chiar in sfintii lui El nu

se increde i cerul insusi nu este curat in ochii lui! Cu eat mai vartos aceasta fapturil, uricioasli

i strieata, omul, ce boa

catul ea apa.

Vreau sä-ti spun ceva. Asculta-ma;

ceea ce am vazut tj spun si tie: Ceca ce inteleptii istorisesc, fruit sä ascundit nimio din cele ce au primit de la - Pe and lor singuri le fusese dat piimantul i nici un sträin nu pätrunsese printre ei

in zi de pace dä nimicitortil peste el; El nu nädajdueste ea se mai intoarea din intuneric, ei sortit este säbiei.

E plin de spaima; necazul, strämtorarea 11 ouprind, ca un imparat gata de impresurare;

Cad vi-a intors mima impotriva

lui Dumnezeu si s'a semetit inaintea Celui Atotputernic ;

A navälit asupra lui, cu gatul

inainte, sub grosimea scuturilor sale. Caci fata lui se ascundea in gatsime ficuse pernä de osänza in jurul coapselor.

El sillitsluia in cetäti date pieirii, In case wide nimeni nu mai träia i erau h5razite sä ajung5, mormane. Bogätia lui nu e trainic5.; puterea

lui nu rämäne in picioare ai umbra lui nu se va intinde departe, pe pämänt. El nu va iesi din intuneric

eau se va usca de arsitä, iar

floarea lui spulberata va fi de vijelie. Sä nu nädajduiascä in inseläciune

- se amägeste singur - fiindca

eiunea este rasplata lui. Mai nainte ca sEi-i vie ziva, se va vesteji i finicul lui nu va mai inverzi.

Ii va lepäda agurida ca vita, si

ea maslinul îi va scutura florile. Cad stearpa este tovarasia nele-

giuitilor i focul mistueste corturile celor mitarnici.

Silnicia este insarcinatä i naste nelegiuirea, iar pantecele Ion pregateste inselaciunea. » 16.

Rdspunsul lui by. Prietenii sdi grdiesc

cuvinte lard noimd, mdngdierile lor sunt zeidarnice. Dumnezeu l-a pedepsit Cu toate

oei el se ptie tetra prihanei. El se lasd in voia lui Dumnezeu. Atunci by faspunse i zise:

a Auzit-am unele ca astea eu gramada; sunteti toti niste silnici mängaietori.

532 www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 17

Oare nu se mai sfarqesc odatä

aceste vorbe in vant? Sau ce te frámanta ca raspunzi numaidecat?

Si eu m'a8 rosti ca voi - dad, ati fi voi in locul meu eu a ti 86: vä incondeiez cu vorbe i 86, clatin din cap impotriva voastra. V'a§; da curaj numai cu gura qi n'aq opri zbarnaitul buzelor mele. Dach, dau sà vorbmc, durerea mea nu se potole8te, i (lac& incetez, cu ce

am urnit-o de la mine? Dar acum, Dumnezeu m'a sleit de putero. - Pustiit-ai tot sfatul prietenilor mei,

Si m'ai legat butue, spre marturie ca, sunt vinovat 8.1 s'a ridicat impotriva-mi barfitorul meu i mä barfelte in

fat& -

Mania lui sfa8ie i ma, prigone8te; el scra8ne8te la mine din dinti; du8manul

meu mà sageteaza cu Case& gura lor impotriva mea, cu ocafa ma bat peste obraji 8.1 s'au adunat toti impotriva-mi.

Dumnezeu m'a dat in voia celor

nedrepti 8i m'a aruncat in mâiniie nelegiuitilor.

Pa8nic era traiul meu, dar el m'a daramat, m'a apucat de ceafá, EA m'a facut farame qi m'a pus apoi tint& digetilor sale: Sagetile-i zboara in jurul meu; el

despica rarunchii mei far& crutare; el

yam& pe pämánt fierea mea; El ma &drama bucata, cu bucata dà, naval& asupra-mi ca un razboinic. Sac de jale cusut-am pe pielea mea 8i am v6,rit in Oran& cornul meu. Fata mea s'a facut ro8ie de planset 8i pe genele mele se lac& timbra Cu toate cà in mâinile mele nu se af16, nici o silnicie i rugaciunea mea este curatä. Pamantule, nu acopen i sangele meu i sa nu famtin6, nici un loo nestrabiitut de strigatele mele! S't acum privii, in ceruri, pe martorul meu i pe chezaqul meu, in locul cel de sus !

Si rad de mine apropiatii mei,

pentru aceea ochiul meu van& lacrimi inaintea lui Duranezeu. 533

0, daca ar fi un mijlocitor fat& de Dumnezeu, precum este intro om FA aproapele eau! Cad mai cunt c6,tiva ani 86, vie, 8i

eu plec pe calea de pe care nu mä voi mai intoarce.*

17.

V iara lui it: este aidt de grea, zilele i se sting si nu-i reimAne decAt moartea ; sdldsluirea in mormdnt cciruia Ii zice: Tu esti tated meu! »

Avântul vietii mele este frant, zilele rai se sting, mormantul imi ramane. Adeviir este ea numai batjocoritori mà impresoara, FA la jignirile lor ochiul meu trebue sà vegheze. Pune, te rog, chez6.8ia mea in fata

ta! Cad cine altul va bate mana lui in mana mea ?

Ciici tu ai dosit mima lor de intelepciune, pentru aceea nu-i vei lasa sa se trufeasca. Cine chiama pe prieteni la pomanii, cand ochii copiilor lui se sting de foame! M'a facut de poveste in fata lumii; am ajuns ca unul pe care-1 scuipi in fat&

Ochiul meu s'a intunecat de su-

p6,rare i toate midularele mele stint ca

o umbra. Uimescu-se cei drepti de aceasta

cel farit de vin6, se aprinde impotriva nelegiuitului,

Dar dreptul igi tine calea sa i cel curat cu mainile spore8te in putero! Totuqi voi toti inturnati-va,

veniti incoace, macar ea nu voi gasi intre voi nici un intelept! Zilele

mele

dusu-s'au,

punerile

mele la cale s'au nimicit, o data cu nazuintele inimii mele! Noaptea mi-au prefacut-o in

din fata intunericului a ie8it luraina. Ce B6, mai nadajduesc? Imparatia mortii e Mewl meu; in intuneric voi a8terne culcu8u1 meu.

Ii spun mormântului:

Tu e8ti

tatal meu!*, iar viermilor: t Voi sunteti muma i surorile mele !

Si atunci, unde mai este nildejdea mea ? Sau cine poat,e sà mai zareacca fericirea mea ?

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 18, 19

16. Pogorit-a pana la avoarele dacit, laolalt5 ne pogorim

in mormánt ! o

18.

Cuvelmtul lui Bildatl. El ceartei pe by cd umblä cu vorbe fdrd noimä: Vino-ti in tire si apoi ad greiim I » El aratei care este starea celor feirei de lege, a ceiror po-

menire piere de pe peinant,

le

rinzdnei nici un urmas. Asa ajunge cel ce nu vrea set stie de Dumnezeu.

Atunci Bildad din Suah Iu cu-

vantul i rosti:

o cacti vreme vei umbla la vantitoare dupit vorbe? Vino4i in fire apoi sà gräim !

17 Amintirea lui piere de pe p5m5,nt nimeni nu-i mai pomeneste numele la raspantiile cetátii. E Imbráncit de la lumin5, in intunerie si e gonit din toatá. lumen; Nici un vhistar, nici un urmas nu-i rrtm0,ne in popor, nici un seitpat din neamul lui, pe acolo pe unde vi-a páscut turmele.

In lata zilei lui de prápäd, stau

uimiti cei ce locueso inspre apus zguduiti sunt de spaim5, cei ce locueso In ritsarit. Cu adevárat, asa se intamp15, cu salasul nelegiuitului si asa ajunge locul celui ce nu vrea sá stie de Dumnezeu. *

De ce suntem socotiti drept dobi-

19.

Oare pentru tine, care te sfitsii in

Riispunsul lui Iov. El arad ad Dumnezeu

toace i osanditi s5, t'Acera, in fata ta

turbarea ta, o e& se pustiascit p5natintul O sti se clinteascii, stincile din locul lor ?

De bun5, seamä, lumina nelegiuitibor se va stinge i flacara focului lor nu va mai straluci,

Ziva in cortul lui se intunecit

candela se stinge deasuprii-i; Pasii lui cei voinicesti se scurteazá chiar planurile lui 1'1 aruncit la p5mant, Ciici este várit in dipcan5, de insesi picioarele lui si el singur oalcä in laturi; Cursa il prinde de eitleiti i arcanul il tine bine; Ascuns5, in pimant este funia do prins i prinzittoarea lui intins5, in potecii. De jur-imprejur spaimele Il in-

grozesc si se tin de cálctuiele lui;

E flämtind, cu toatä bog5,tia lui, pieirea stä in coasta lui; Pielea lui este roas5, de boati int5,iul naseut al mortii mánáncit m5dularele lui. Smuls este din cortul in care stitea cu nlidejde i tárit in fata groaznicului Impärat. Vor locui in cortu-i alii, care nu sunt urmasii lui, i barlog-ul lui pres5,rat va fi cu pueioasit.

Jo» räditeinile lui se usucá si sus

orángile i se vestejeso;

l-a nedrepteitit

jai cuveint l-a adus in

aceastei stare. $i acum este uitat de toatil

lumea: de slugi ca si de prieteni. El se lasci in voia lui Dumnezeu: Eu stiu Mdmtuitorul meu triiieste!

by atunci ráspunse i gr5,i:

o Panä c.Ind yeti amitri sufletul meu

si mg yeti zdruncina prin vorbele vos, stre? Iat5,

c5, de zece ori m'ati jignit

greu; färä de rusine mä bruftuiti ! Chiar dad, inteadev5,r am r5,ticit,

ráticirea mea ritmane in seama mea;

lar dad, và preamgiiti asa voi

Inliwà impotriva mea si imi tot scoateti ochii cu ticitlosia mea, Atunci s5, stiti cà Dumnezeu m'a

nedreptAtit si m'a inourcat In prinza-

toarea sa. Iat5 ritcnesc impotriva silniciei nimeni nu m5, aude, strig dup5; ajutor nimeni nu-mi face dreptate ! El mi-a astupat calea, ca sà nu pot

ea, trec, 1i a acoperit cu intuneric

rárile mele; M'a dezbracat de °instes, mea si a

zmuls cununa de pe capul meu; M'a ditramat de jur-imprejur, asa incfit m'am dus, si ea pe un copa() ala a dezridificinat niidejdea mea; El s'a aprins de mânie impotrivit-mi i mi socoteqte ca duman,

531 www.dacoromanica.ro

CARTEA LIJI IOV, 20 Laolalt5, inainteazá, cetele sale ai

20.

au qoseluit drumul lor inspre mine §i

Cuvdntul lui rolar din Naama. El lierbe de nercibdare scl rcispundcl i scl arate ccl

au f5cut tabar5, imprejurul cortului meu. Indepartat-a de mine pe fratii

izbanda celui pdcalos este o clipcl: «Ochiul care-1 luase aminte nu-1 mai vede ,si locul

mei oi cunoscutii mei s'au instrainat de mine cu totul. M'au 15,sat rudele mele i prietenii

mei m'au uitat;

Oaspetii casei mele

lui nu-1 mai zcirefte/ Fericirea lui nu

dclinue,ste. Viafct lui este un chin ?i neno-

rocirile se fin la4. Dar Tofar din Naama hai. cuvantul vorbi:

i roabele

mele mä in drept un strain; am ajuns

In ochii lor ca un om din alt5, tara. Chem pe servitorul meu oi nu-mi rispunde i trebue sä ma, rog staruitor de el.

a Tocmai pentru aceea gandurile mele mi silesc si rispund, tocmai din aceasta priciná, fierb in mine!

Imi aud mustrari de ocara, dar

Rasuflarea mea este respingatoare

pentru femeia mea oi miros a ranced fratilor mei dup.& mama. Mit, dispretueso pi.n

duhul care purcede din pátrundere imi dà rispuns: Nu otii tu foarte bine, de cand e lu-

i copiii;

cand dau s ma scol, flecaresc despre mine.

mea, de cand omul pus a fost pe pamant, C5, zburdaciunea nelegiuitilor e de colea pan5, colea, qi veselia fatarnicilor cal o clipeali ?

Toti credincioqii mei au scarb5,

de mine ffi cei pe care i-am iubit s'au intors De pielea i de carnea mea s'au lipit oasele mele oi au scapat tefere nu-

Chiar de s'ar sui pana la cer trufia

lui i capul lui s'ar atinge de nouri,

Totuoi, ca necuratia-i, va pieri pe vecie, iar cei ce se uitau la el vor in-

mai ging,iile.

Fie-vi mil ä de mine! Fie-va de mine, voi prietenii mei, caci mana Domnului m'a lovit!

traba: a Unde este? o

Ca un vis va zbura ii nimeni nu-1 va mai gäsi. Alungat va fi ca o vedenie de noapte. Ochiul care-1 luase arainte nu-1 mai vede i locul lui nu-1 mai zare§te.

De ce m'a prigoniti, la fel ca Dum-

nezeu, oi nu vi mai siturati de carnea mea?

0, de-ar serie cineva cuvintele /pele! De le-ar scrijili in arami! Cu condei de fier i cu plumb, pe veci si fie sapate in stancit!

Dar eu bine otiu ea Mantuitorul meu traieáte i el ridica-se-va cel din urmä, pe pämant. i dup.& ce nu voi mai, fi in pielea mea oi ea se va nimici, atunci afará din

trupul meu vedea-voi pe Dumnezeu;

voi vedea spre mantuirea mea

si ochii mei fi vor privi pe el oi nu ca pe unul protivnic mie; dar pana atunci se topete de dor mima mea inlauntrul meu!

Dacä ziceti: e Si-1 prigonim mereu,

pana se va gasi In mine radacina nenorocirii mele

Fie-vä team5, de sabio! Cid atari

picata sunt vrednice de sabie, ca sä, §titi cá e o judecati.

Copiii

lui vor despágubi pe cei

siraci i mainile lui vor da inapoi avutia hiápita. Cheresteaua lui era plinä de puterca tineretii, totu§i cu el o data, puterca lui odihni-se-va in pulbere.

i daca rautatea e dulce in gura

lui Efi o tine ascunsa sub bimba lui, 0 iconomise§te i nu-i d5, drumul, ci o p5,streaz5, In cerul gurii, Totugi demancarea acerista se va preface In maruntaiele lui i va ajunge

inläuntrul lui venin de n'aparca.

A inghitit o avere intreagi, dar

acum o icne§te din el; din pantecele lui i-o scoate Mara Doranul.

Venin de niparci sugea: limbo,

naparoii 11 ucide!

Nuii va mai desfita privirea cu paralelo de untdelemn, cu nivalnicele rauri de miere i de smantanä. 535

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 21

Ce-a agonisit dä inapoi si pe gilt

nu mai merge; de tot castigul lui nu mai are nici o bucurie. Fiindca a impilat cu strasnicie pe

farad, case a luat cu japca, pe care nu

le-a clildit;

N'a stiut ce este tihno, in trupul lui si de pofta lui nu rnai saps, nimic; Nimic n'a scäpat de hlupavia

lui, drept aceea fericirea lui nu diiinueste ;

In multimea bogatiei lui va da

de stramtorare i toate loviturile nenorocirii vor niivali peste el. Tocmai °and sta sa-si umple pantecele, Dumnezeu sloboade asupra lui aria maniei sale si ploua peste el sageti arzan de.

Fuge el de armele de fier, dar

arcul de arm& Il strapunge. Ságeata pornita Ii iese prin spate, fulger de otel din fierea lui ! i spaimele rnortii dau iures peste el. Toate intunecimile stint puse pentru el deoparte; foc il va mistui, fiträ ca sa-I aprindä, cineva, i va arde tot ce va mai scápa din cortul lui. Cerul descopere vinovaia lui ptimantul se ridica impotriva-i ; Belsugul casei lui va fi carat, spulberat va fi in ziva maniei Domnului. Aceasta este, de la Dumnezeu, par-

tea omului nelegiuit i mostenirea hofait& lui de Ce! Atotputernic. 21.

Rdspunsul lui lov. El cere ca prietenii lui sd fie Cu luare aminte, iar dupei ce se va spovedi pot sd-pi bald joc de el. El aratä cd pdcdtopii duc o viafei fericitd , ajung adcinci bätrdnefe pi Dumnezeu nu-i bate: o Varga lui Dumnezeu nu vine peste eil Dumnezeu sa rdspläteascd pe cei päcdtopi

ca ai simtä pedeapsa lui, nu pe feciorii lor. Cei pdcdtopi mor fericifi, iar cei drepfi fárá sä guste miicar din traiul bun. o Atunci cum 7nd mängdiafi voi cu vorbe goale? »

by Ins

r5spunse iar i vorbi: Asculta4i cu luare aminte ce-am sä va spun! i aceasta, sa-mi fie toatä mlingaierea din palter), voastra.

Ingiduiti-mi i eu ma voi spovedi, iar dupa apoyada mea, lugi-ma in bataie de joc.

Oare de oameni mâ pláng eu ? daca e asa, cum n'o sit se scurteze rabdarea mea? Intoarceti-va dare mine si inmarmuriti Efi pungi mana la gura! Cand mi-aduc aminte, numai, m5, spaimantez si carnea mea prinde sá se cutremure.

De ce

haladue,se raufacatorii

ajung baranetile, ba inc.& sporesc in

tranicie ?

Prasila lor stà voinica in fata lor,

lângà ei, i vrastarii lor, in ochii lor.

Casele lor sunt in toatii tihna i varga lui Dumnezeu nu vine peste ei! Taurii lor gonesc i nu dau gres, far& fricá,

junicile lor fat& si nu leapad5.;

Pe copiii lor Ii trimit sà zburde ca niste miei i odraslele lor claques° imprejur. Ei mnalä cantece insotite din daira

si din chitará i tresaltà la sunetul cavalului ;

Petrecu-si zilele in fericire i intru buna pace pogoarii-se in impiiratia mortii. i tocmai ei fi spun lui Dumnezeu: o Departeaza-te de la noi ! Oki nu doi im

debe

inviitam &ale tale ! este Atotputernicul ca slujim lui i care este folosul nostru ne rugam de el? » Ce

Asa e ca norocul lor sta in mana lor ? Dar sfatul nelegiuitilor fie departe de mine! De cate ori se stinge candela celor

räisi priipadul de care sunt vrednici

dà peste ei, i Ii nimiceste Domnul pe raufac5.toii, in mânia sa,

Ca sâ fie ca paiele in bataia vantului ca pleava pe care o spulbera furtuna ?

Dumnezeu - zicei voi - pastreaza pentru fiii lui riisplata nelegiuirii. Dar s'o riisplateasca, lui insusi ea s'o simtä ! Ochii lui singuri vaza pieirea lui i sä, se adape din mania Celui Atotputernic !

Cad ce-i mai pasts,' de neamul sau

dupa moarte-i, cand numarul lunilor

sale a fost retezat?

536 www.dacoromanica.ro

CARTEA L'II IOV, 22

Dar o sa invete minte cineva pe

Dumnezeu, pe el care judeci pe cei de sus ?

Acesta moare in plinatatea feri-

cirii sale, cu totul Benin i linistit, Cand coapsele-i sunt pline de osanzä qi miíduva oaselor sale bine adapath; Celitlalt moare cu sufletul amarit, fära sh fi putut sa guste nimio din traiul bun.

Ci, deopotriva, se cirial. In pulbere

vierrnii fac lintoliu peste ei. Da, cunosc gandurile voastre

nedreptele voastre inchipuiri despre mine,

Clici voi vi intrebati: t Unde este casa tiranului í unde sunt cortul i siilasurile nelegiuitilor ?

N'ati intrebat oare pe cei ce van-

tura chile pamantului i n'ati luat aminte

la parabolele lor, Ca s titi c, in ziva de prapild, cel rau este crutat, c in ziva maniilor el scapa teafiir ?

Cine 11 va mustra in Uta pentru calea vietii lui Ffi pentru ispravile lui

cine ii va rilispläti? Si eänd este adus la locul de ingropare si pe mormantul lui vegheazi straja,

Usori li sunt bulgarii pamantului dupit el tot norodul urmeazä, i inain-

tea lui: &ata faril numitr. Atunci cum má mangaiati voi cu vorbe goale, si din riíspunsurile voastre ce n'imane altceva decat planuri viclene ? »

Oare pentru cucernicia ta te cearta el cand intra cu tine la judecatä? Sau tocmai pentru multa ta rautate si pentru nelegiuirile tale cele flira de sfarsit? Clici zalogeai pe fratii tai pe degeaba, i luai &amasa de pe golani;

Apa nu dadeai s'a bea celui sleit

de sete i framandului nu-i dadeai paine;

Cei cu brat puternic, ei stapaneau

tara si cei cu obraz subtire se asezau In ea; Pe vilduve le alungai cu mainile goale i agonisita orfanilor o nimiceai.

Pentru aceea, laturi stau de jurimprejurul tau i frica te spaimanta deodatä; Lumina ta s'a prefficut in intuneric si nu mai vezi, i naboiul apelor te-a covarsit.

Nu este Dumnezeu prea inalt in ceruri? Ja vezi crestetul stelelor, cat

sunt ele de sus! Atunci cum s'a zici tu: Ce bagh Dumnezeu de seama ? Cum poate facá judecatä prin negureala norilor ? Norii sunt pentru el un zhbranic, de aceea nu vede si el se plimbit numai pe deasupra boltii ceresti. Vrei oare sá urmezi calea de odinioara pe care au umblat oamenii cei fará de lege, Care au fost rapiti fära, de vreme, cand apele se reviirsara peste vetrele lor,

22.

Cuvdntul lui Elilaz Temanitul. Duninezeu

nu foloseste nimio de pe urma dreptdfii a cucerniciei lui Iov. Iov este pedepsit pentru pdcatele lui, cdci el n'u miluia din averea

lui pe cei sdrmani

Nu-i rcimdne decilt sil se intoarcel cu pocclinrci diere Dumnezeu, care fi va da fericirea de alicklatcl.

Atunci Elifaz Temanitul luá cuvantul i grai: ß li aduce oare omul vre-un folos lui Dumnezeu ? Nu! Ci lui singur dauce, daca este intelept.

Oare il Incauta pe Cel Atotputernic ea tu esti drept, sau are el vre-un castig daca umbli rara vial, in cararile vietii tale ? 537

Si care ziceau lui Dumnezeu: a Dephrteaza-te de la noi ! i ce o sa ne faca Atotputernicul? »

Si tocmai el umple de buril-di-4i casele lor ! - Ci sfatul celor nelegiuiti departe de mine sá riimanal Iar coi drepti viid si se bucura cel nepribänit rade de ei: « Tata cum s'a nimicit stransura lor, i focul cum a mistuit ce-a mai famas din ea! » Te rog cerceteaza-1 i fil Cu el in

pace! Prin aceasta fericirea ta Iti va veni la loc.

Primeste din gura lui pravila pune cuvintele lui la inima. Daca te vei intoarce cu pocainta spre

Col Atotputernic si te vei amen i si daca

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 23, 24

vei departa avutia nedreaptá din corturile tale, Vei arunca in praf aurul tau i in pietrele paraielor comorile Ofirului, Gáci Cel Atotputernic ?ti va fi tie bulgari de aur i grämezi de argint;

Pe urmele lui s'a tinut piciorul meu, am pazit calle lui si de la ele nu m'am abátut. De la porunca buzelor sale nu m'am departat, in san am tinut pitite

Prea Inalt i vei inälta c5.tre Domnul fata ta; Atunci ridica-vei rugáciuni catre el si te va asculta i juruintile tale le vei

poate s6-1 intoarcii!

indepl i ni ;

multe.

Atunci te vei desfila intru Cel

Dacii vei pune ceva la cale, el va säri pentru tine si pe drumurile tale va

striiluci lumina.

Cid el pogoará pe infumurat

Po mandru, iar pe cel cu ochii smeriti mantueste.

El izb5,veste pe omul nevinovat si te va izbilvi i pe tine, d'ad mainile tale vor fi f5,r6 piihana. r

cuvintele gurii sale;

Dar el a luat o hotarlre, si cine

i ceea ce sufletul säu a poftit, aceea va si face.

Astfel el va indeplini ceca ce mi-a

harázit si la fel cu aceasta, la el sunt

De aceea ma ingrozesc in fata lui, iar ca,nd mä gandesc la el, ma scuturit fiorii.

Dumnezeu a muiat inima mea si

Cel Atotputernic m'a umplut de spaimii;

Istovit sunt de atata intunecoas6

taina si de atata beznit cata acopere fata mea. o 24.

23.

Rdspunsul lui lov. El vrea geiseascd pe Dumnezeu, ca sd-i vorbeascd si sd rdnduiascd inaintea lui pricina, ?tie al este atot?tiutor. lov nu ea depdrtat niciodatd de poruncile Domnului. by riispunse i zise: i de data aceasta plangerea mea

Faptele color fdrei de lege sunt supuse la judecata lui Dumnezeu. El se pare di nu

ja aminte de taptele lor.

color

feirei de lege.

este amarnicii. Greu apas5, mana lui

e De ce pentru Cel Atotputernic veacurile stau ascunse i cei ce Il sluje,so nu vad zilele lui de judecatä? Sunt oameni rai care muta hotarele,

gura mea as umple-o cu dovezi; As sti atunci cu ce cuvinte mi-ar

Mana dindarld mägarul orfanilor ziilogesc boul vaduvei; M5,turá pe siiraci din cale si calicii din t,a,rii trebue sil, se ascundii deavalma. Si acestia, ca asinii din pustie, les la

H

peste suspinul meu! 0, dacit a ti unde sa-1 giisesc ! O, de-as ajunge pana la conacul lui ! As randui in fata lui pricina mea si

fura turmele cu cioban cu tot;

raspunde si as baga in cap ce mi-ar grai. Oare intru multimea puterii sale se

treaba adulmecand dupli prada - pustia le scoate de mancare pentru copii; Secer5, i ei noaptea prin holde bracuesc via bogatului; Petrec noaptea in gola:tate, fara vesmant pe ei, i n'au nici cergii cand dä frigul.

va certa cu mine? Nu! Ci el hui va da ascultare.

Acolo un om drept ar sta cu el de vorbii, si m'as izbiivi pe vecie de judec6torul meu.

Lita merg spre rasitrit, dar el nu este, apoi catre apus i nu-1 ziiresc; La miaza-noapte 1-am ciiutat

n'am dat cu ochii de el, m'ara rasucit

spre miaza-zi si tot nu 1-am vlizut. Totusi el ma, cunoaste i cand umblu i cemd stau, i dad, mä lamureste In cuptor, ice ca aurul de ourat.

Din ploaia muntilor sunt udati

i negasind alt adapost se aciuiaza Muga stand.. Cei dintai smulg de la tata pe orfan ifill zalog copilul säracului; Cei din urma cutreerä. goi, fär °a-

leoarca

masa i, flámanzi, duo in spate snopi de grial;

533

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 25, 26

Intre zidurile stäpnilor ei store

25.

untdelemnul, oak& strugurii in jghiaburi pi mor de sete.

Cuvlintul tu% Bildad din AS'uah. Omul cel

ncismd din femeie nu poate fi, curat drept in fata lui Dumnezeu.

Din °rape cei pe jumittate morti se vaeta i sufletul ranitilor strigit dupä ajutor, dar Dumnezeu nu ja aminte rugaciunea lor! Mai sunt razvratiti impotriva zilei, care nu ounose cárarile ei i nu raman in potecile ei:

Atunci Bildad din Suah prinse

vorba i zise:

o El e st5pan a toate pi el insufla

spaima, ca unul care tine in locurile inalte deplina

Gaud s'a dus lumina, ucigapul se

Noah):

i pe i prin intunerec se strecoara

Poi sa numeri oare While lui?

sa omoare pe nevoia

Barman th,lharul,

lar ochiul preeurvarului pandepte

amurgul zilei i zice in gaud: Ochi de pune pe fa,t5, un om nu ma vede! », bariz.

In puterea noptii, ei sparg casele, iar ziva se dau afund; nu aunt prieteni cu lumina soarelui; Caci pentru ei dimineata este tot una cu umbra mortii; cand se crap5, de zitia spaimele dau peste ei; Si atunci, sunt mai upori de picior ca puvoiul apei. Dar partea unora ca aceptia este blestemat5, pe pamant

nu mai dau cu ochii de cärarea viei pärintepti.

Precum usdiciunea, precum arpita zvanteaza apele zapezilor topite, tot apa, imparatia mortii pe coi plini de pacate.

Este eineva peste care 85, nu se ridice

lumina lui ? Si atunci cum poate omul s5, se socoteasc5, drept, in fate, lui Dumnezeu,

cum poate sa, fie curat cel niiscut din

femeie? Vezi, pang pi luna nu stialucepte indestul i stelele nu sunt prea curate in ochii !

Cu atat mai putin omul: o grin-

ganie !

i fiul omului: un vierme ! » 26.

Reispunsul lui by. El aratei cd des pre puterea lui Dumnezeu se pot spune alte lucruri, dar ace,stea sunt numai depeirtate ccipättlie ale lucritrilor sale, iar murmurul pe care Il prindem noi este neasemuit de slab.

Dar by ii faspunse i zise: o Cum dai tu ajutor celui farii pu-

Sanul care 1-a na,scut Il uita, viermii se desfateaz5, din el, nimeni nu-1 mai tine minte i astfel nelegiuirea e franta ca un

tere ! Cum mantuepti tu bratul cel

copac.

guit !

copii, bine.

Caci impila pe femeia stearpii, fára

Cat de bine sfatuepti tu pe nerod vadepti prisosul tau de istetime!

Dar Cel ce prin puterea sa stru-

duhul cui purces-a de la tine? Umbrele stramopilor se eutremura; se outremura apele pi coi ce locuesc inteinsele; Dezvelita stä imp5,ratia mortii in fata Domnului ; Abadonul este fara de

i celei viduve nu-i facea nici un

nepte pe cei puternici se ridica, i atunci nelegiuitul nu mai crede ca. triiiepte!

El il lasa 85, se sprijineasca, in toati pacea, dar ochii Domnului státeau &supra cAilor lui.

Sus au stat, dar seurtá vreme,

acum nu mai sunt i la85, capul in jos ea

nalba pe care o culegi i ea un varf de spic, pe care-1 tai.

Este altfel deeat ape, ? Cine ma va dovedi de minciuna pi va face de nimio ouvantul meu?

Cui ai inpirat tu aceste vorbe

zabranic.

El a intins miaza-noaptea peste genune ; el a spanzurat pamantul deasupra golului; El hicuie apele in norii säi i norul

nu se sfapie sub povara lor; El acopere fata lunii And e Oa, intinde noureala peste ea.

539

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 27, 28

El a tras un cero pe fata apelor, pana la hotarul dintre luminö i intuneric.

Stalpii cerului se clatin i stau inmarmuriti la certarea Domnului. Prin puterea lui el a domolit marea

si cu intelepciunea lui a zdrobit pe Ro, ha b ;

Prin duhul su s'au limpezit ceru-

rile si mana sa a strapuns balaurul fugar. Iatä acestea sunt numai departate capataie ale luergrilor sale! Cat de slab e

murmurul pe carel prindem noi!... cat despre tunetul uriasei lui puteri, cine poate s'a-1 Inteleagg 27.

Iov isi urmeaa rdspunsul sclu. Iov se

tie drept i nu-pi giisepte nici o vincl. El ia vorba despre pedeapsa celui pdcdtos, de unde au ldsat-o prietenii sdi.

Iov urmä inainte parabola sa a Pe viul Dumnezeu care a hila-

turat dreptatea mea, pe Cel Atotputemic,

care a umplut de amaraciune sufletul meu!

Atat ca,t mai este suflare In mine duh de la Domnul in närile mele, Buzele mele nu vor apune nici o

strambätate rfi limba mea nu va rosti

Si daca ati vazut aceasta voi atunci de ce adäogati desertäciune peste desertaciune ? Cit ziceti:

tenirea pe care o primen tiranii de la Cel Prea Inalt: Cand copiii lui se fax mari, sabia are parte de ei, i odraslele nu i se satura de paine ;

Cei care au ramas cu viatg sunt

räpusi de ciumit i vaduvele lor nu-i vor jeli.

De va strange argintul ca tärfina va gramädi vesminte ea noroiul,

Le grämadeste, dar col drept se va imbraca cu ele ksi. argintul lui il vor imparti cei ara, prihanit. El si-a urzit casa ea un paianjen ca o colibei pe care vi-o face jitarul. Se cillcà bogat, dar de istov ; ochii peste cap FA nu mai este; Spaimele il ajung de cu ziva peste noapte il smulge vijelia; Vantul de la fasitrit Il lidia si se duce vi-1 spulbera din locul lui ; Domnul arunca, asupra-i sägeti fara erutare, de mana lui el trebue s'a fuga.

Ii bat toti din palme, si din slila§ul

lui nuera dup.& el... s

nici o insellieiune.

Departe de mine s'a vg dau dreptate ! Pana ce Imi voi da duhul, nu mä, leplid de nevinovatia mea! Intru dreptatea mea mg tin tare si n'o slgbesc, i mima mea nu gaseste nici o vida vietii mele. Aibit, parte dusmanul meu de plata

celor ara de lege i protivnicul meu de plata color pacatosi! Care este nadejdea

fatarnicului, eánd el se roagii, cand ridicg cugetul sä.0 spre Domnul? Auzi-va oare Domnul striggtul lui,

cand va da peste el vre-o nevoie ?

Poate el ea se reazime in Cel Atotputernic i sil, cheme pe Domnul orisicand?

Vreau cd vä invät care e puterea

lui Dumnezeu i ea nu ascund ceea ce stiu despre Col Atotputemie.

28.

/ay aratd, cd omul nu cunoapte calea ea nu se aflci pe plaiurile felepciunii.

noastre. Nu se poate dobdndi nici in

schimbul aurului. Ci numai Dumnezeu o ftie pi el poate s'o dea omului. Negre§it, argintul se afla In zachminte, i sunt locuri pentru aur, unde este lämurit.

Fierul se scoate din pamant, si din pietroaiele topite iese arama. Omul pune capät intunerecului scormoneste pb,ng la hotarul hotarelor piatra ascunsä in umbrá si in beznii.

Un norod strein a s'apat hrube pe sub pitma,nt, uitate de piciorul color de deasupra si departe de oameni; scormonitorii se spanzurg pe funii si se elating incoace i incolo.

540

Aceasta este partea

omului pacatos, de la Dumnezeu, i mos-

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 29

Pamantul !... din el iese painea, dar pe dedesubt este ravapit ca de foc. In pietrele locului se afta safir pulbere de aur ; Dar poteca n'o cunoapte nici o pasare de precia, ti ochiul eretului n'a zarit-o; Fiarele salbatice n'au strabatut-o leul n'a trecut pe acolo. Omul intins mana asupra stanelor de cremene i rastoarna muntii din

Cand a dat ploilor pravila i ciirári descárcitrilor tunetului, Atunci a vazut-o Domnul pi a socotit-o, a statornicit-o pi a cercetat-o cu deamaruntul. lar catre om a rostit: Ia arninte !

temelie ;

Iov î.,i urmeazd cuvelntul sdu, amintin-

duli de via(a lui tihnitd si fericitd, de

sau privepte toate cornorile ; El scotocepte izvoarele paraielor cele asounse le scoate la luminir.

Dar intelepciunea - unde se ga-

cinstea de care se bucura din partea celor de un neam cu el fi de bundstarea care-1 fdcea set ruldeijduiascel in viitor. Era ca un impdrat in fruntea otirii, ceta, incotro

Omul nu =loaste calea catre ea pi pe plaiwile celor vii ea nu se afla. Adancul zice: s Ea nu e in sanul

teacolo apucau. Dar by merse mai departe cri parabola sa i gräi:

mine! »

lunile de altadata, ca in zilele alud Dumnezeu veghea asupra mea! Pe cand tinea luminoasli candela-i deasupra capului rneu pi intru lamina lui razbeam prin intunerec ; i precum eram in zilele toamnei mele, cand Dumnezeu ocrotea cortul

El sapä hrube in stanoi i ochiul

i care este obarpia pátrunderii?

septe?

Frica de Dumnezeu - ea este intelepciunea i ferirea de rau este patrunderea!»

indruma pe cei care-i cereau sfatul, in-

O, de-ap putea si fiu iar ca in

meu », iar marea rä.spunde: « Ea nu e la

Bulgari de aur nu pot fi dati in

locu-i

i

argint;

pretul ei nu-1 cantärepti cu

Nu poi s'o pretaluepti nici cu aurul din Mil., nici cu cornalina cea scumpa, nici cu safirul; Aurul i sticla nu stau cu ea ala,

meu,

turi si la schimb cu ea nu ajung odoarele

Cand Cel Atotputemic era meren cu mine pi imprejurul mea copiii mei, Cand picioarele mele se scaldau in lapte si teascul meu revarsa paraje de

din cel mai curat aur ; De márgean pi de cleptar sa nu mai pomenim; sá ai intelepciune este cu mult mai mult decat sa ai margliritare; Topazele Etiopiei nu sunt deopotriva cu ea pi cu lamura aurului nu ata, In tirizii. Atunci, intelepciunea - de unde

untdelemn !

Atunci cand iepeam la poarta de

sus a cetatii pi apezarn in piata jiltul meu,

Daca ma vedeau cei tineri se dadeau inapoi °u sfiala, iar cei batrani se ridicau i ramaneau in picioare; Fruntapii conteneau cu vorba lor

vine ea? i care este obarsia pittrunderii?

Ea se ascunde de cchii tuturor

fiintelor i sta, táinuitá chiar de pasárile cerului.

si-pi puneau mana la gur5., Vocea capeteniilor amutea pi limba

Abadon pi Moartea marturisesc: o Auzit-am cu urechile noastre ceva zvon despre ea ». Numai Dumnezeu stie calea catre

li se lipea de cerul gurii, Urechea care ma auzea má fericea ochiul care ma vedea marturisea pentru mine.

Caci ochiul lui strabate pana la

mana impilatorului pi pe orfan pi pe cel filfa; de ajutor.

Caci mantuiam pe Barman din

ea pi el singur cunoaste salapul ei,

capatul pamantului si vede tot ce se gigeste sub ceruri. Atunci cand el a dat greutate vantului pi apele le-a cumpanit ou m'asura,

Binecuvantarea celui gata 85, piará

venea peste mine si fáceam inima vaduvei sé, se bucure. 541

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 30 M5, imbriicam intru dreptate si ea mi-era vesm5,nt, judecata-mi nepartinitoare era pentru mine mantie si turban. Ochi cram pentru cei orbi, si picioare pentru ologi tot eu eram. Eram párinte pentru sáraci i pri-

cinile celor pe care nu-i cunosteam le descurcam. Sfaramam coltii jacmanitorului

smulgeam prada dintre dinti.

í ziceam intru mine: a( Ma voi

sfilrsi la cuibul meu i ca pasarea Phoenix voi inmulti zilele mele! » ap5,

mele;

Radacina mea se intindea catre i roua se lisa noaptea pe ramurile

Slava mea se innoia pentru mine arcul meu intinerea in mane mea. Toti ma ascultau i tiiceau i asteptau muti povata mea; Dup5, ce sfarseam vorba, ei nu

mai riispundeau i cuvintele mele picurau

peste ei; i aditstau la mine ca la ploaie, ciiscau gura ca la ploaia tarzie. Dac5, z5,mbeam la ei, nu le venea sa creed& si nu litsau s5, le scape nici o raze din lumina fetei mele. Le ditdeam indrumari si le eram ciipetenie, stateam ca un impárat in frunteapstirii si cum Ii duceam eu: dusi se lasau i ei. 30.

Acura a ajuns batjocura i rdsui calor care

nici nu eran vrednici sci stea altIturi de câinii turmelor lui. ,Dumnezeu acum apasd si se in mare restriste. Chinuit îi necdjit el 4i spune lar acum isi rad de mine unii care n'au ajuns la anii mei FA pe parintii citrora nu-i socoteam destul de vrednici sit-i pun alaturi cu câinii turmei mele ! Choi la ce mi-ar fi fost bung puterea mainilor lor ? Toatit täria lor este sleit5,!

Sfrijiti de calicie si de foamete, ei

rod radácini in bära,gane i muma lor e sterpiciunea i pustietatea. Ei culeg ierburi aerate de prin meracini i radacinile de jneapan sunt demancarea lor;

542

Sunt alungati din obstia oamenilor toti il huiduiesc ca pe niste talhari. i atunci trebue face sales in pripoare, in crapitturile pamantului si ale stancilor ; Urlä, prin tufisuri i stau claie peste

grimed& pe sub scaieti. Neam de oameni ticalosi! Feciori ai nim5,nuia! Buni de scos cu harapnicul

din Ora! i acum am ajuns cantecul lor ! M'am facut de poveste fare ei!

Cu scarba, ma privesc, stau departe de mine i nu se sfiesc sit mit scuipe in fate,.

Cel ce s'a dezlegat din funie ma chinueste, tocmai cel ce si-a smuls zabalele de la bot! La dreapta sta in picioare toata bota, picioarele mi le-au pins in let drumuri astern impotrivii-mi. Ei mi-au titiat once carare, ajut5,

la pieirea mea si nimeni nu-i opreste. Ca printeo spartura large ei dau navala, se rostogolesc printre dartimaturi; Spaimele se napustese peste mine,

spulber5, ca furtuna intaietatea mea, fericirea mea se distramit ea norul,

i acum sufletul meu se topete

In mine, zile de restriste má, insfaca; Noaptea sfredeleste oasele in mine vinele mele n'au astampar.

Cu putere uriasit el ma tine de

hain5,, ma strii,nge ea gura camásii! El m'a zvarlit in mocirla, m'a fecut una cu pulberea cu gunoiul Strig catre tine si nu-mi r5,spunzi, stau in fate ta si nu mit iei in seama; Tu te-ai facut asupritorul meu

intru puterea mitinii tale, tu ma prigonesti; Tu ma ridici in bataia vantului, ma lasi pe el calare i apoi iuresul ploii md topete. tiu prea bine ea, tu md intorci spre moarte i spre casa de adunare a tuturor celor vii!

Totusi nu intindeam eu oare mane cätre cel dosadit, dace in obida lui el striga catre mine? Sau n'am plans eu pentru acela

ce-si duce viat,a greu EA nu s'a mithnit sufletul meu de amarul nevoiasului?

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI 10V, 31 Atunci cand nitdajduiam fericirea, a venit nenorocirea; cb,nd mi astepta,m la lumina, a nipadit intunericul! Maruntaiele mele fierb in mine FA

n'au odihna; zile de restriste au dat peste mine.

Mohorit imi indrept pasii In afarg de

umina soarelui ; mä ridio in adunare si lmg vaet.

Am ajuns frate cu sacalii i cu

strutii tovaras ! Pielea mea se cojeste neagra de pe mine FA oasele mele stint arse de fiiguri, Asa bleat harfa mea a ajuns unealta tanguirii s't flautul meu glasul bocitoa-

Fiindei aceasta este o grozgvie, este un pima pe care sa-1 judece judecatorii, Cu adeviira,t, foc este care mistueste pan& in adancul adancului si arde toot& agoniseala mea.

Dad, am nesocotit dreptul servitorului meu i al servitoarei mele, cAnd erau in pricing cu mine, Ce voi face cand Dumnezeu se va scula si va care seamit? Ce-i voi dispunde eu atunci ?

o Fgcut-am legitmAnt cu ochii mei:

Cel ce m'a facut pe mine in pantecele mamei nu 1-a facut si pe el? Nu tot el no-a alcatuit In sanul ei? Ori am taiat pofta saracilor si am hisat sit jinduiaseit ochii vaduvelor, i am mancat singur codrul meu de paine i cel orfan n'a mancat din el? Dimpotrivg ! Din tineretea mea, I-am crescut mare, ca un tat5,, si din pantecele maicii mele am calauzit-o pe vaduva! Ori am vitzut pe golan färà yesmant i pe sarantoc fara cergg, i coapsele lui nu m'au binecu-

Dar care e partea pe care Dumnezeu

mei nu s'au incalzit ?

relor.*

31.

El fusese Wit priltanei in vremea lui: cinstea pe fecioare, era drept, cinstea pe lemeia altuia 0 nu se atingea de ea, nu nesocotea dreptul slugilor, avea de cei seírmani, nu s'a leicomit 0 nu s'a inchinat la idoli. Cel Atotputernic sei-1 juclece.

sa nu ma uit cu jind la nici o fecioaril!

o di' de sus i mostenirea pe care Cel Atotputernic o trimite din ceruri? Nu e oare prapadul pentru cel pgclitos i zmicinarea pentru nelegiuirii?

Nu vede oare Dumnezeu cargrile mele si nu numarg el toti pasii mei? Am umblat eu cu minciuni, sau piciorul meu s'a zorit spre inseliciune? Duranezeu sa mà cantareasci, in cumpans,i con dreapta i s5, recunoasca nevinovatia mea! Daca pasul meu s'a abatut din cale mima mea s'a luat dupit ochii mei, si ceva necurat s'a lipit de mainile mele, Atunci si Boman i altul sA mgnance i vlistarii mei sä fie scosi din ritdgoing !

Dacà hiima mea s'a smintit dup.& vre-o femeie cu barbat si am pandit la usa aproapelui meu,

vântat si din lana tuns& de pe mieii

0.ti am repezit mána mea Impo-

triva orfanului, fiindcg vedeam pe jude-

citori de parten mea? Atunoi cadg umitrul din spatit i bratul meu sa se rump& din incheietura sa! Caci frica de Dumnezeu mi coplesea

i in fata mgretiei lui nu mai

aveam nici o putere; Od am pus In aur nadejdea mea

si am zis lamurii aurului:

EfAi bizuinta

mea! »

Ori m'ara bucurat cá averea mea a sporit i ca mama mea a dat de castig greu;

Oti m'am uitat la soare cilnd straluceste, sau la lung, cand aluneca, proa luminoasi,

i mima mea s'a amigit in taina si mama mea s'a atins, inteun sitrut, de

gura mea, -

i aceasta ar fi fost o ving, vrednici

Atunci, sotia mea sä rasneasca

de osandi, fiindcä ma lepidam de Dum-

pentru altul i altii sa se aplece peste ea!

nezeu din ceruri, 543

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 32

Si se aprinse de manie impotriva

Ori m'am bucurat de nenorocirea

celui ce ma ura si am tresaltat cand a dat vre-o durere peste el, Ba eu unul n'am 15,sat gura mea sa pacatuiasca i

steme viata lui, -

sii,

celor troj pricteni ai lui Iov, ciici nu mai gaseau ce sa-i raspunda i astfel osandeau pe Dumnezeu. Ci Elibu asteptase, pe cand ei vor-

cearä, cu ble-

beau cu lov, fiindca aceia erau mai batrani decat el. Si vitzand Elihu ca din gura color trei bárbati nu mai (lit nici un raspune, atunci mania lui se intaratii.

Ori cei din cortul meu n'au rostit: 0, de s'ar mai gasi vre-unul care ea nu

se fi saturat din bucatele lui! Nei strdinul nu m'anea noaptea afar5 usa mea o deschideam drume-

Deci Elihu, fiul lui Barachel din Buz,

tului, -

lua vorba i griii: Sunt dinar do ani, lar voi sunteti batrani, de aceea m'arn sfiit i m'am temut sa va dau pe fat& stiinta mea. Gandeam eu: Varsta va vorbi si multimea anilor va face cunoseuta in-

Ori am ascuns, ca Adam, gresala

mea si am pitit in san päcatul meu, Pentru cà ma infioram de zarva multimii si mi-era frica de dispretul semintilior, asa inciit taceam chitie nu ieseam din pragul casei!

telepciunea!

0, dad, ar fi cineva care sa-mi

S. Totusi duhul care este in om

dea ascultaxe asupra acestor lucruri !...

suflarea Celui Atotputernic Ii dà omului

Dar iota plangerea cu iscalitura mea! Cel Atotputernio sa-mi dispunda! Iar cartea de para pe care va fi scris-o

intelepciune ;

Nu cei cu zile multe sunt intelepti

si nu cei batrani se pricep ce este dreapta judecata.

risul meu, Voi purta-o negresit pe spinare si voi innoda-o ca o cununii in jurul fruntii mele !

Drept aceea vit spun: Ascultati-ma! Va voi arata i eu ceca ce stiu! lata, asteptat-am cuvintele voa-

Ji voi vesti numarul pasilor mei si ml voi apropia de el ca un seic !... Dada tarina mea ar striga impotriva-mi i cu ea impreuna bra zdele ei ar plange, Dec& as fi mâncat fiíra bani vlaga ei si-as fi scos sufletul celui ce a sta.panit-o, Atunci, in loe de grail, sa crease5, palamida si in loe de orz, boziul !

stre,

terneiurile

voastre,

panda' la dovezile lui! Si sl nu ziceti: t Am dat de mare intelepciune! Dumnezeu mai poate sä-1 razbeasca, si nu omul !*

El n'a indreptat cuvantarea sa

Cu acestea si-a ispdivit by cuvein-

Impotrivft-mi, dar nici eu nu-1 voi intampina cu rostirile voastre.

tul lui.

Au inlemnit! Nu mai ra.spund

32.

Cuvantul lui Elihu, iul lui Barachel din

Buz. Elihu, care

ascultat-am

'Ana ce le-ati scormonit pe toate. La voi mi-am atintit to:eta luarea aminte, i kit& cà nimeni n'a razbit pe by, nimeni dintre voi n'a stiut sa rifts-

chsteptase

ascultase

vorbele celorlalti mai in varstd, credea cei

varsta le va da intdietatea. El va incepe cudintul sau feird sci caute la laja nimiirui.

Atunci cei trei barbati nu-i mai

&Audi lui by nici un räspuns, o data ce el se socotea pe sine drept.

nimic ! Lau päräsit cuvint,ele!

i eu am asteptat! Ci fiindca au

contenit din vorba i stau asa i nu mai dan nici un raspuns, Voi raspunde i eu din patea mea, voi arata stiinta mea si eu! Caci aunt plin de cuvinte, duhul din mine imi da zor:

Launtrul meu, Rita, este ca un

Dar Elihu, fiul lui Barachel din Buz,

vin fara rasuflatoare

cu Dumnezeu,

burdufurile cele noi! Voi vorbi deci ca sa ml racorese, voi dcschide buzele mele i voi raspunde.

din spita lui Earn, se apiinse de mania impotriva lui Iov, care se punea in pri544

www.dacoromanica.ro

O.

care sparge

CARTEA LIJI IOV, 33

Nu voi cauta la obrazul nimanui si nu voi proslavi pe nimeni. Gad nu e in fire& mea

vesc, altfel ziditorul meu m'ar smulge inteo clipeala.

Ca «a intoarca pe om de la fapta nimiceasca din el trufia, Sii-i mintuiasci sufletul de pogorirea in Seol si de prabusirea In sabio fereasca viata lui. rea

33.

Elihu urmeazii cumintul sciu osandefte pe Iov cei a spas cd e drept i 91,' a sdvdrfit

nici un *teat, ci numai Dumnezeuii cautd prilej de gdkeavä. Dumnezeu nu rdspunde la asemenea lucruri, ci el se araki omului in vedenii ori prin ingeri, sau cuminfefte pe oameni trimitdndu-le ccite o boalci care (intueiste in pat. Dual* omul se vindecci mul(umitei unui inger mijlocitcrr, atunci Dumnezeu Li mantuefte.

o Asa dar, o! by, asculti, rogu-te,

vorbele mele i pune-ti in urechi toate

cate iti voi apune.

lata, deschis-am gura mea si limba

mea graieste:

mima mea va grai iar j iar cu-

vintele $iintei, buzele mele se vor rosti cu limpezime.

Duhul lui Dumnezeu m'a zidit suflarea Celui Atotputernic mi-a daruit

Dad, poti, da-mi faspuns, desfa-

surd-ti puterea in fata mea;

In vis, in vedenie de noapte, cand somnul greu cade peste oarneni si dorm In patul lor, Atunci el deschide urechea muritorilor si-i infricoaeaza cu aratari,

piept !

Iatii, pretuesc cat ai tine in ochii lui Dumnezeu: framantat din lut am

fost i eu.

Deci frica din parte-mi sa nu te

infricoseze i mana mea asuprii-ti grea

nu va fi! Tu ai spus asa in auzul meu sisunetul cuvintelor tale 1-am auzit: o Sunt curat, grit pácat! Nepilta.t aunt eu i n'amsavarsit nici o faradelege !

Si iata ca Dumnezeu imi cautä

prilej de galceavii i mà socoteste drept vrajmaf,4 al säu ;

Pune picioarele mele in butue

pandeste toti pasii ruei. #

Aici iti raspund cit n'ai clreptate,

pentru ca. Dumnezeu este mai mare

dealt omul!

De ce te-ai suparat pe Dumnezeu? Ca nu di socoteará de toate faptele sale? Dumnezeu vorbeste o data si chiar de douà ori, dar omul nu bag& de seama:

El Il dascaleste cu durerile zacerii la pat c Cu framantarea neincetata a oaselor ;

Si atunci viata omului se scar-

begte de máncare i sufletul sau de bucatele cele mai poftitoare;

Carnea sa se topete de n'o mai

vezi si oa.sele sale, nevazute pan& aci, ies prin piele; lar sufletul sliu se apropie de priipastie i viata sa de imparátia mortilor.

Atunci, dacä este Pang& el un inger, un talmaci chute() mie, lamureasca omului care este canonul lui, Si care se indure de el si sit zica, Domnului: o Izbaveste-1 de pogo-

rirea in Seol! Am gasit eu ispasa pentru viata lui ! » Trupul sau infloreste mai mult

dectit in tinerete i se intoarce spre zilele °and era in putere. El se reap% acum lui Dumnezeu, Dumnezeu i se aratit, milostiv c vede cu bucurie mare fata Domnului i fericirea sa i-o da inapoi; El canta in fata oamenilor apune in gura mare: o Pacatuit-am si-am

strambat dreptatea! Dar Dumnezeu nu s'a potrivit faradelegii mele! El a izbávit sufletul meu de pogorirea in Seol i viata mea se bucura vazand lumina !*

Iatä, toate acestea le face Dum-

nezeu, de doua mi si de trei ori, cu omul, Ca sä, mantuiasca sufletul sau din stricaciune i sa-1 lumineze ou lumina celor vii.

Ia aminte, Iov, da-mi ascultare ! Taoi, cà eu am sa vorbesc! Daca ai ceva de spus, apune-mi! Vorbeste! Stint bucuros ea ascult dezvinovatirea ta!

lar de nu, asculta-mil tu! Taci

si te voi invata ce este intelepciunea! s

545

www.dacoromanica.ro

35

CARTEA LIJI IOV, 34 84. urmeazci cuvantul, rugdndu-se 8c1

klihu

fie ascultat. by a zis

cei este drept Dumnezeu inkiturd dreptatea lui. Inset

Dumnezeu rdspleiteste omului dupd faptele lui i cdrmueste intreaga lume. Deci by peitimelne liinded a pcidituit.

Elihu urmä cuvantul i zise: a AscultaV, voi inteleptilor, vorbele mele, i voi, priceputilor, atintiti urechile !

Ciici urechea driimälueste cuvintelc,

precum cerul gurii gust& bucatele. Sä hotarim- care e dreptul cantar, sä ne intelegem intre noi, ce este binele,

Fiindci Iov a rostit:

Eu sunt

drept, dar Dumnezeu înlätuth dreptatea mea!

In ciuda dreptii mele, tree drept

un minemos; rana sägetii in mine este nevindecati, i fârà sä fi pactituit nimio

Care om mai e ca by, care sa, hu-

lease& precum ar bea api, i sà, umble in toviiritsia facittorilor de rele i sâ meargi alaturi cu oamenii cei farädelege? El a mai zis: e Nu-i foloseste nimic

omului, dacii sti bine cu Dumnezeu a.

lucrul rnainilor sale.

Intr'o clipitä ei mor si in miez de

noapte norodul se zcrudue EA se revarsi inläturä pe despot,L=fitrii sä1i trudeasci nimeni mana, Choi ochii Domnului sunt atintiti

°supra purtarii omului, si el vede top pasii lui: Nu este nici un intuneric si nici o negurealä, ca sä se ascundä acolo cei ce lucreazii, fiiridelegea.

Domnul nu pune omului soroc si vie la Domnul la judecata; El sfdrami pe cei puternici, färii cercetare, i pune pe altii in locul lor.

Drept aceea, el cunoaste slujbele lor 0-1 rästoamä, in timp de noapte i ei se fac firame.

Ca pe niste piiciitosi ce sunt, el Ii pedepseste in vizul tuturor, Deoarece s'au depirtat ele ling& el i nu si-au friimantat mintea cu toate

indrumärile sale,

Ci au impins pan& la el strigitul

Drept aceea, voi oameni cu minte,

oropsitului, astfel cä tipetele obijduitilor el le-a auzit.

Asa e, inteadevir ! Dumnezeu nu

ghiazii peste noroade i peste fiecare om, deopotrivi, Ca si impiedice domnia celor firit de lege care prind in la t norodul.

ascultati la mine: Departe de Domnul bänuiala de fautate si de Cel Atotputemic binuiala de nedreptate! Cad el ritspliteste omului dupi fapte si dupd, purtarea lui Ii därueste plata.

Cel care nu cautii la obrazul voe-

vozilor si nu face osebire intre un chiabur si un calk, pentru cii, toti aunt

are nici o vita i Cel Atotputernic nu strambätäteste dreptatea.

Cine i-a dat in grijii piimantul, sau cine ha pus carmuitor pe lumea toata ?

Dacii el s'ar aduna in sine 11184 si duhul situ i suflarea sa le-ar lua inapoi, Atunci toot& fäptura ar pieri

laolaltd si omul s'ar intoarce in pulbere.

Daca' ai minte, ascultä incoace, pune in urechi rostul vorbelor mele: Oare ar putea si carmuiascii, unul care uräste dreptatea ? i tu osindesti tocmai pe Cel Drept si Prea Puternic ! Cel ce spune despotilor: e netrebnicule ! o

i

boierilor: a miselule!

Dacii Domnul eta tihnit, cine va scoate din tihna lui ? Daca acopere fate, sa, cine Il va mai zäri? Dar el ve-

Nu cumva Dumnezeu îi va zice: Am fost amiigit! Nu mai cad in !

Ceea ce este dincolo de vederile mele, tu invatii-mil. Dacii, am fiiptuit vre-o nelegiuire, nu o voi mai face a doua oafi! Rispliti-voi oare dupti, capul tä,u,

fiindcii tu esti nemultumit! Iatii oh tu alegi ce e mai bine si nu eu! Atunci, apune: ce Ejtii t1.1!

Oarnenii cu minte imi vor miírtu-

risi i orice om intelept care mi ascultä:

e by vorbeste fart", cunostinti si cuvintele lui sunt färii, miez de intelepciune.

546

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 35, 36

Cu adevarat, lov trebue incercat pans& la urma, pentru raspunsurile lui ca din gura unor oameni farä de lege; Cad el adaogii pacat peste pacat; In ciuda noasträ, el ne bate din pumni invarfueste spusele sale impotriva lui Dumnezeu! » 85.

Al treilea cuvtint a lui Elihu. Iov graiefte vorbe lard rost.

Dar Elihu urmit inainte

i zise:

o Socotesti aceasta drept bung judecata ? Cand te-ai rostit: o Mai multä dreptate am eu decat Dumnezeu! » Si intrebi: s Ce-ti foloseste ? Ce-ti strio daciL pacatuesc? »

Iti voi raspunde limpede, ca

celor ce gandesc la fel cu tine: Uitii-te la cer i vezi, priveste

norii: atat de sus, deasupra ta!

Dad, pacatuesti, ce-i casunezi lui? pacatele tale, de sporesc, ce-i faci cu

asta ?

Drept (lac& esti, ce dar Ii faci? Sau

ce primeste el din mana ta ? Numai pe om, semenul tau, II atinge nelegiuirea ta si pe fiul omului il inalzeste dreptate,a ta. De prea multa impilare, norodul racneste de silnicia stapanitorilor;

striga,

86.

A patra cuvdntare a lui Elihu. Dumnezeu

rdspldte,.,te pe fiecare dupd laptele lui: pe cel drept si pe cel päaitos. Dumnezeu este atotputernic precuin se vede din urea inconjurcitoare.

Elihu isi urma euvantarea i zise: o Asteaptä putin voi da invataturi, ca mai este Inca de vorbit despre Dumnezeu. Voi porni cu stiinta mea de departe,

ea sa, scot dreptatea ziditorului meu, Cad, pe fiintit de adevár I Vorbele mele nu sunt mincinoase i Moog& tine

stä cineva Cu deslivarsitä cunostinta. Priveste! Ce puternic este Dumnezeu i pe nimeni nu dispretueste; pu-

ternic este prin inaltimea priceperii sale! El nu lasä pe cel rau «à däinuiascà

celor särmani le face dreptate.

El nu-si intoarce ochii de la cel drept,

iar pe regii de pe tron el i-a statornicit deapururi, dar ei au ajuns trufasi ! Si iatä-i ferecati in obezi i prinsi in laturile durerii ! Atunci el le da pe fati isprava lor pficatele lor, cá adicii se trufisera, Si le deschide mintea, ea s6.-0 ia de seama, si le da porunca sa se intoarca de la färiklelege.

Dacii ei dau ascultare

bratiului

Dar nimeni nu zice: « Unde este Dumnezeu, ziditorul meu, cel ce darueste noptii cántari de biruintii, Cel ce no da invitatura prin dobitoacele pa,mantului i ne intelepteste prin pi-waffle cerului?

Si atunci ei strigii, dar el nu le fáspunde din pricina ingamfarii celor Dar zadarnic ! Dumnezeu nu mude! Cel Atotputernio nu ja aminte!

Cu atat mai putin cand tu zici

o nu vezi pe Domnul nicairi » pricina ta e in fata lui si tu stai si-1

cá

astepti ».

Si Rua* cand zici cá « mania lui nu pedepseste pe nimeni i el nu gtie prea mult din pacatele noastre ».

i slujesc

Dornnului, ispravesc zilele lor intru bun trai i anii lor intru desfatare.

lar de nu dau ascultare, aleargä

In sabie pi pier in nebunia lor.

Duman* cum sunt ei, pun manie la inima, nu se magi,: cand Dumnezeu Ii fereca, ;

Viata lor se stinge in tinerete vlaga lor in floarea varstei. El mantueste pe obijduit prin

deschide mint,ea chiar obijduirea lui tocmai prin suferinta. Tot asa te-ar fi scos si pe tine din

gura restristei, mide e largime, iar nu stramtorare, i ce-ar fi pogorit pe masa ta ar fi fost plin de grasime. Dar tu esti plin de careota nelegiuitilor ! Carcota i osanda te-au inhátat !

Adevazat ! lov Ii deschide gura degeaba i, fárá pie de pricepere, grit-

Mania Domnului este ! Dar sa, nu te tars.sca prin prisosul ei covarsitor mäiimea ispasei sa nu te incovoaie!

madeste noian de vorbe! »

547

www.dacoromanica.ro

9 5*

CARTEA LEH IOV, 37

Poi sit pui rugticiunea ta la Dumnezeu, cánd esti la grea nevoie, cu toate opintirile puterii omenesti ? Nu suspina dup.& noaptea cea mare, &Ind neamurile se ridicit la locul lor de veci! Pizeste-te, nu te intoarce la fruitdelege, cici ea ti-a fost mai drag& cleat

El Il sloboade sub cerul tot i fulgeru-i ajunge pinä la marginile pitmantului.

Dupa fulger, bubue tunetul, el tuna

cu glasu-i care ridiert in slivi si nu-si

opreste fulgerele, cand s'a pomit tunetul siu. 6. Dumnezeu cu glasul situ sivarseste minuni; el face lucruri mari pe care nu le intelegem. Inteadevär, el porunceste omittului: « Cazi pe pamint ! i ploilor care toarnii: Plouati cu galeata! »

suferinta.

lati, Dumnezeu lucreaza uriase lucruri, prin puterea sa; cine poate sä dea invittaturi ca el ? Cine i-a hotärit lui cum si meargi, si cine i-a zis vreodati: a Ai sivirsit nedreptate?* Adu-ti aminte deci sà pream5.-

El leaga astfel mina oricitrui om,

ca si cunoascit toata, lumea lucrarea sa. Fiara silbatic5, inträt In ascunzis

resti lucrarea sa, pe care oamenii o laudii, In chatece.

stä, pititZ, In vizuinile ei.

Din miazit-zi porneste furtuna din miazi-noapte se Iasi, frigul;

Toatä lumea o priveste; omul se uiti la ea din depirtare.

La suflarea Domnului se face

Cat e de mare Dumnezeu! Dar

ghiata i intinsul apelor inmärmureste;

noi nu-1 intelegem, iar numitrul anilor säi e de necercetat. Cu el trage in sus stropii de apit

Norul de asemeni azvirle

netul, grinalideala norilor scapiri fulgerul.

din aburul situ, Ii preface in ploaie,

i fulgerul se invirteste in cercuri, aleargä dupl. cirmuirea Domnului,

Pe care o scurg norii i o pieura peste multimea omeneasca. Oare cine poate sit priceapi desfäsurarea norilor i bubuiturile cortului

virsind tot ce i-a poruncit, pe fata

hunii pamitntesti, Ori ca pedeapsit pentru pimintul

situ ?

ori ca milostivire pe harrizeste. situ,

Iatit! El destinde, deasupr5.4, lumina fulgerului i acopere strifunzimile märii!

Pune-ti in urechi acestea, by! Stai locului i gandeste-te la minunile lui Dumnezeu!

Crici prin aceasta el ocirmueste

neamurile i dit demincare din belsug.

Iti dai tu seams, cum le pune

Cu amilndoui mâinile cuprinde

fulgerul

la tinta.

care i-o

Dumnezeu porunci si cum scapär5, ful-

porunceste si mearga drept

gerul din norul siu ? Pricepi tu ceva din plutirea no-

Tunetul säu li este crainic, in-

rilor, din minunittiile celui desivarsit In cunostinti?

tetindu-i mania impotriva

Tu, cel cu vesmintele incinse, cand

37.

piimintul sat toropit, la vintul

Din felul cum se desIdsoarci furt una se vede cd Dumnezeu este atotputernic. Deci

by 8cl se smereascd inaintea lui

Poti sit intinzi la fel cu el boltitura cerului, ca sä stea teapani ca o oglinda

8d-1

cinsteascd

de

turnatit ?

Invata-ne ce

La aceastä priveliste, mima mea se cutremurä si se zmiceste de la

nu mai insiam nimio de prea mult

sa!

E nevoie spun& cineva cä eu vreau sà vorbesc? i dad a vorbit un om, i-o aduce cineva la cunostinti?

locu-i! Ascultati ! Ascultati bubuitul glasului situ s't ramitul care iese din gura

spunem ? Noi

intuneric !

548

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 38

Ci acum lumea nu mai vede soarele, fiindcb, este intunecat de nori, dar yiintul se porneate si-i limpezeate; Din miazil-noapte nay/11We o luminsti ca de aur. In jurul Domnului stä, slavä infricoaata! La Cel Atotputernic noi nu putem

Atunci celor rài li se ja lumina si bratul trufa a este zdrobit. Mers-ai tu päna la izvoarele marii necercetatele adâneuri ale oceanului sträb5,tutu-le-ai oare?

nu le obijduieate !

de mari ! Care e calea spre silaroul luminii?

Ti eau arätat oare portile mortii

sä, ajungem, la cel uriaa intru putere; dar judecata i plinátatea dreptatii el

yäzut-ai pe portarii intunericului ? Ti-ai dat tu soeoteala de lärgimile pan-iântului? Spune, daci atii cat sunt

Pentru aoeea, oamenii se t,em de el. iar la cei intelopti, in capul lor, el nu se uita.

intunericul - mide este cuibul lui? Ca sä, le petreci in tärämul lor

ea sii te inveti cärarile catre caminul lor.

Tu atii bine, ciici pe atunci erai

88.

nascut i numärul zilelor tale e sume-

Domnul gritieste /ui moan& El li aratei cei este creatorul lumii,

den ie !

al zorilor si al celorlalte /ucruri ale firii. El hriineste kul f i corbul.

pezii

Atunci Dornnul raspunse lui by,

Caro este cala pe care se impr/tatie coat°, ai se riíspitndeste pe pimant väntul

am s te intreb qi tu ai s mä inveti! Unde eral tu, dad eu am intemeiat Cine i-a statornicit mäsurile - daca

atii - sau cine a intins pe el lantul de mtisu rat ?

In ce au fost infipte temeliile lui,

sau cine i-a pus piatra din capul unghiului, Cand tresalta,u Iaolaltä stelele diminetii i toti ingerii Domnului so bucurau foarte?

Cine a inchis marca cu porti, atunci

cand a tAanit ea intai, cand a iesit din mate& ?

Si cänd i-am pus norii drept Yea-

mänt i negurile drept scu.t;ece,

Si am tras tärmul meu in jurul ei i-am pus zavoare i canaturi, i i-am poruncit: o Pê.nâ aici vii ai mai departe nu! Aici sfarama-se-va trufia valurilor tale!

Dat-ai tu, de cänd traieati, po-

runci diminetii? Ai insemnat tu zorilor

locul lor, Ca sa apuce de eolturile pamantului raufficatorii sä fie scuturati de pe el? Pämäntul se inroaeate ca lutul de pe-

cetluit ai se impestriteaza ea un vesmänt.

Pe care eu le-am pus deoparte

pentru vreme de präpad, pentru zile de incaierare ai de fitzboi?

din valmitaagul furtunii, o Cine-i acesta care intuneca sfatul men cu vorbe nefntelepte? lncinge-ti coapsele, barbäteate! Eu pamântul? Spune-mi, (lac& te pricepi !

Ai ajuns tu päni la ziioatorile zai vazut-ai vistieriile grindinii,

din räsärit? Cine i-a croit fitgaauri potopului ploilor i carari rostogolirilor tunetului, Ca sä plou5, peste un tinut unde nu e tipenie de om, peste un pustiu unde nu trdieate nimeni, Ca 85, adape locuri sterpe pustietaVi i sä imbie sit räsara coltul ierbii ?

Are ploaia vre-un tatäl Sau cine

a zämislit picaturile de mud ?

Din stmul cui a ieait ghiata roi promoroaca din ceruri cine a niiscut-o ?

Ca piatra se fac apele &Ind infata märii prinde pojghitä.

Poti tu sa innozi legaturile Pleiadelor i sá desnozi lanturile Ralitei? Tu eati care scoti la vremea lui Zodiacul, ai Ursa-Mare, cu puii ei, tu oare-i

?

Cunoati tu pravilele cerului? Inde-

plinesti tu pe pämänt scriptura lor? Poi tu sa ridici päria la nori glasul täu, ca naboiul apelor sa te acopere ? Sau trimiti tu fulgerele, ai ele fig porneascä i sái spunä: o Iatä-ne la poruncii! o

Cine a pus in pasärea ibis intelep-

citme i cine a dat cocoaului pricepere ? b49

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 39, 40 Cine poate sä numere norii Cu ins't burdufurile cerului cine poate sa, le aplece, Ca pulberea sil se Inchege i brazdele sä se lipeasca, intre ele ? Oare tu vanezi precia leoaicei i tu alini foamea puilor de leu, Cand se einchese In vizuinile lor telepciune,

stau In hátis la panda? Cine face rost corbului de hranii,

cand puii sai striga la Dumnezeu i umblä ratacind fax& demancare ?* 39.

Apoi: fdtatul caprelor scilbatic,e, mdgarul

sabatic creste si trcieste in voie, precum boul sdlbatic; strutul, calul, OiMUi vulturul.

o Stii tu vremea cand fata capre/e de munte ? Ai luat tu seama la fatatul cerboaicelor ?

Numärat-ai tu lunile sarcinii lor stii sorocul cand e si nasca ? Ele ingenunchiazii, nasc pull lor scapa lesne de durerile facerii.

Puii lor prind putere, se fac mari, slobozi pe eamp, se duc si nu se mai intore la ele.

Cine a dat drumul onagrului

cine a dezlegat legaturile asinului salbatic,

Carui i-am haritzit pustiul ea loeuintá i loeurile sárate, sala,?

El Isi rade de huetul cetätii,

el

n'asculta de räcnetele catargiului! El cutreera muntii - imasul Ball urobla dup5, tot soiul de verdeatä. Se va invoi oare boul salbatic fie sluga ta ? Va manca el anga, ieslea ta?

II vei lega tu de gát cu funja, ea

sii gräpeze brazdele pe urma ta ?

Iti vei pune nadejdra Inteinsul,

fiindea are putere uriasa, si-1 vei usa de capul lui, in munca ta ? Te bizui tu pe el ezi, va veni Inapoi,

ca sa-ti stranga, la arie, graul tau? Aripa strutilor e zburdalnica, are pana frumoa,sii i stuf de carlionti. Dar partes. femeiasca Isi napusteste ouale pe pamant si le oloceste In pulbere.

Ea uita, ea piciorul poate ea le

striveasca i vre-o fiara din campie poate sa, calce peste ele,

550

Este cruda ou puii ei, ea i cum ar fi sträini, si de truda ei zadarnica ea n'are pas, Fiindca, Dumnezeu a golit-o de intelepehme i nu i-a facut parte de pricepere.

Dar la timp, cand plesneste din

aripi in väzduh, îi rade de cal si de eälaret !

Oare tu dai put,ere calului? Oare tu imbraci gatul lui cu va1urile coamei? Tu 1-ai facut sii sara ea lacusta ? Maretul san nechezat da fiori!

El bate cu piciorul In valea taliei, zburda Intru puterea lui qi por-

neste intru Intampinarea armelor ! Içi bate joc de frica, si nu tremura,

si nu se da inapoi din fata Pe spinarea lui zanganeste tolba

cu sageti, scanteiazii sillita, si lancea de zvarlit. Intru zbucium i nefabdare, el flamea pamantul si nu mai are astampar cand sund trambita. La rasunarea trambitki, el strigii: Aha! i de departe adulmecá batalla, tunetul poruncilor voevozilor i zarva raz.boiului.

Oare din istetimea ta se imbraca, In pene soimul Intinde aripile spre miaza-zi?

Sau din porunea ta se avânta in alivi vulturul, cladeste cuibul pe piscuri neajunse ? Pe stand siiiiislueste si mane noaptea, pe colt de stancá si in tabie de piaträ ;

De aei isi pandeste prado; ochii lui strabat In departare; lar puii lui sunt naraviti la sange, unde sunt cei cazuti de sabie, acolo e si el. * 40.

lui Joy. Dumnezeu grdieste Dumnezeu a creat lapturi mari vi

Rci'spunsul

puternice: ipopotamul i leviatanul.

i Domnul vorbi mai departe cu by si zise:

o Oare dojenitorul cauta cearta. cu Cel Atotputernic ? Cel ce se pune in priOinii Dumnezeu sii des, raspuns ! Atunci by riispunse Domnului i grai:

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 41

sunt o nimica toatii! Ce s64i riispund? Pun mâna la gura! 0 datä am vorbit si nu mai incep iar, chiar de dou6 ori i n'arn ce mai

Pescui-vei tu leviatanul

4(

u cin-

ghelul pescarese i 11 vei lega de limb5. cu fränghia? Poti sit-i bagi prin nitri o sfoarä de

papurit? Poti

adäoga I

Atunci Domnul räspunse lui by

falca?

gäuresti, cu

Se va ruga oare mult de tine, sau iti va vorbi lucruti dr6galase? Va face oare nu tine legamänt, ca 86-1 iei sluga ta, pe veci? Te vei juca eu el cum te joci cu o päsitria si-1 vei lega, spre hazul fetelor

din vijelie, i rosti: $ Incinge-ti coapsele ca un voinic! ! Eu te voi intreba i tu 86-mi dai

Cu adevärat riísturna,vei tu jude-

cata mea FA má vei osándi pe mine, ca

ramaie dreptatea de partea ta? Nu cumva bratul tau e ea bratul lui Dumnezeu i, cu glasul, poti tu sit tuni, ca el? Dac6 e asa: impodobeste-te cu

tale ?

Tovarásii pescan i vor face oare negot cu el? II vor imparti, ou bucata, la negutatori? Ciurui-vei tu cu sitgeti pielea lui capul lui cu junghiul de vánat peste?

slavit i cu semetie, imbraeit-te intru preamitrire i strillucire!

Revarsä talazurile mäniei tale, atinteste pe toti trufasii s't da-i la pit-

Ia agatli-te de el ! 05,ndeste-te, ce

incitierare! Nu-si mai trebue alta!*

want !

Vezi pe toti semetii s't smereste-i! striveste pe nelegiuiti pe loc!

41.

Descrierea leviatanului mitre! i inlricopt.

Aseunde-i deavalma in pimant, tine-i ferecati in tainità! Atunci, eu insumi iti voi märturisi c6 dreapta ta ti-a dat biruintit1 Ia priveste ipopotamul, pe care I-am facut ca si pe tine; paste iarba ea boul.

Vezi, puterea lui e in foalele lui

ic Ateptarea aceluia este dezamitgait! Nurnai cb,t 1-o vedea i cade pe spate! Nimeni n'o sit fie nazdravan sä-1 intäräte, i s cine este acela care stea inainte?

värtosia lui in muschii de pe pantece. Coada lui e darza ca lenrinul de cedru, vinele pulpelor lui aunt numai noduri.

Oasele lui aunt tevi de aramit, ciodrugi de fier ! El este fruntea alcätuirilor lui

Dumnezeu; ziditorul situ i-a claruit sabia sa. Gael muntii ii aduo daj ie i toate dobitoacele pamitntului care h5,15,duiesc in ei.

El se culcit sub florile de lotus, in ascunzis de trestie EA de rogoz; Desis nedescurcat II umbreste ; ciile fluviului il impresoarit.

Dana fluviul se intäratit, el nu se

sinchiseste! El stä nepasittor, chiar (lac&

Iordanul ar veni niftvalnic la gura lui

Cine poate sà.-1 ja de ochi ? Cine-i

In stare 85,-i strapung6 nasul co acul

Cine m'a infruntat vreodat5. EA 1-am

scapat teafär? Al meu a fost, sub cerul tot!» Nu voi titcea in privinta mlidularelor lui, ci voi vorbi despre puterea lui far& pereche!

Cine a descoperit pulpana dinainte

a vesmäntului shu? Cine poate sá patrundtt pang la ciiptuseala zalelor sale? Portile gurii lui cine le-a deschis vreodatä 7 In jurul coltilor lui e numai spairnä !

Spinarea lui este siruri de scuturi, intepenite ca prin peceti de piatiii! Unul se incopcie strfins cu celälalt,

cá nici micar väntul nu poate sit patrundli printre ele. Fiecare se lipeste de frittinul s6u,

aunt ca o bucatit si nu se mai desfac. Stritnutul lui seaparit luminá i ochii lui sunt la fe] cu genele zorilor;

Din gura lui titsnesc jurubite de scap6 scantei de foe;

unditei ? 551

www.dacoromanica.ro

CARTEA LUI IOV, 42

Din nárile lui iese fum ca dinteo

Din vorbe ajunse la ureche auzisem

despre tine, dar aeum ochiul meu te-a

caldare incinsa i clocotindä, ; Rásuflarea lui dogoreste ca j'aratecul i flacari zbucnesc din gura lui.

väzut !

Drept aceea, mä osandesc pe mine

Puterea lui stä in grumazul lui inaintea lui dantuiese spaimele! Muschii cdrnii lui sunt vänjosi, turnati pe el, nu se elintese. mima lui esto vartoasit ca piatra, ea piatra cea de jos a rasnitei. De märetia lui se infricoseaza valurile, talazurile märii se trag inapoi. Daca lovesti in el, nici sabia nu

insumi i má, poctiese in praf i in cenusa!»

i a fost asa ea dup.& ce Domnul a vorbit aceste lueruri cu Iov, Dommil a gräit catre Elifaz din Teman: a M'Arda mea arde impotriva ta i impotriva celor doi prieteni ai CAL fiindea n'ati vorbit despre mine adevarul, ea robul meu Iov. i acum luati-va qapte tauri tineri sapte berbeci i mergeti la robul meu by i aduceti pentru voi arden i de tot; robul meu by se va ruga pentru voi, caci, In hatärul lui, nu mä, voi purta cu voi dupa nerozia voastrit; fiindeä, n'ati

tine, nici sulita, nici sageata, nici tapoiul ! Fierul i se pare lui ca paiele, si

arama ca lemnul putred! Fiieele arcului nu-1 pun pe fuga ; pietrele din prastie se prefac in pleavä cand dau de solzii lui. Ghioaga, in socoteala lui, e ca o trestie, si de väjäitul hmncii isi bate joc.

vorbit despre mine adeviirul, ca

robul meu. » Atunci purceserä Elifaz din Teman Bildad din 1,1a,h i Tofar din Naama facurä precum le-a poruncit Domnul, Domnul se aratit milostiv lui

Pe päntecele lui, sunt cioburi aseu-

tite ; el Jasa, pe mocirla scrijilittiri de grapa.

El pune adäncul in fierbere ca o caldare; el face din mare o catue fumelanda ;

i Dumnezeu schimbä soarta lui Iov, dupä ce s'a rugat pentru prieteni,

Dumnezeu intoarse indoit lui by toate cate avusese.

In urma-i, el lasa o dar& de luminii;

i au venit la el toti fratii sä.i toate surorile sale si toti cunoscutii sai de mai nainte si au ospatat cu el in casa sa i 1-au ciiinat i 1-au mängitiat pe el

ti se pare genunea: un cap cu plete albe.

Nimeni pe pämänt nu e la fel en el, col ce ziclit a fost sa nu stie de frica. El se uita de sus la toti câti sunt puternici ;

el este imparat peste toate

de tot necazul pe care-1 adusese Domnul peste el si i-au dat fiecare cate o °hesita

fiarele trufas°. *

de argint i fiecare cate un inel de aur. i Domnul binecuvänta starea de pe urinti a lui by mai mult deeät pe cea clintai, si el agonisi paisprezece mii de

42.

Rdspunsul lui by. Dumnezeu osdndeate pe prietenii lui by. Dumnezeu reisplätefte

pe loe din destul, inat atarea lui de pe urmd a intrecut pe cea dintdi in binecu-

oi isase mii de camile si o mie de perechi

de boj de jug si o mie de asine. i avu sapte feciori i trei fete.

vdntare si bogdfie.

Atunci by deschise gura

Domnul i gräi:

i a numit-o pe cea dintâi Iemima,

c5,tre

si pe a doua a numit-o Chetia, si pe a treia

prea bine ca toate stau In

puterea ta i ca niei o punere la cale nu rainfine neajunsa, la tine. Cine pune pronia sub obroo, din nestiintä 7... o De aceea - marturiseseam vorbit, färä sä, inteleg, despre lucruri prea minunate pentru mine si pe care nu stiu. Asculta-ma, te rog, Ffi voi vorbi i eu;

te voi intreba, i tu imi vei da povatà!

a numit-o Cheren-Hapuk.

i nu se aflau femei asa de frumoase

ea fetele lui by in tot

tinutul, fatal lor le-a dat i lor mostenire alaturi de fratii lor. i a tráit Iov, dupä aceea, o suth patruzeci de ani i a väzut pe feciorii pe feciorii feciorilor säi, patru vacuri de om. i a murit Iov baträn si slitul de zile. 552

www.dacoromanica.ro

PSALTIREA Fi

1.

acum,

lmpárailor, prindeti

minte; luati Inváäturá, judecitori ai

Nu este potrivire entre cucernic nelegiuit.

pimäntului !

Fericit este bärbatul care nu umblä, In sfatul celor flia.& de lege £A in calea pä-

atosilor nu sti si in ami batjocoritorilor nu vade,

Ci indeletnicirea lui e legea Domnului i in legea lui el cauta cu mintea zi i noapte. El este ca un pom sdit lingi paraje de alfa, ce rodul säu il di la vremea sa frunzatura lui nu ofileste i ori de ce se apuci izbuteste.

Nu tot asa e cu nelegiuitii; nu e

tot asa! C5, ei sunt asemenea cu pleava pe care o spulberä, orcanul.

Drept aceea, in ziva judeciltii nu

vor birui necredinciosii, nici p5,citosii nu vor sta in sfatul celor drepti. Cici Domnul cunoaste calea celor drepti, iar calea picitosilor duce la pieire.

Slujiti Domnului cu fricä si vi

bucurati cu cutremur. Sirutati pe Fiul, ca si nu se mänie

si si nu pieriti in calea voastri,

mitnia lui degrabi se aprinde ! Fericiti toti cei ce-si pun niidejdea in el! 3.

Cdntarea de dimineatii a celui ce rdiddjduefte in Dumnezeu. Un psalm al lui David, tänd a fugit din fat,a lui Absalom, fiul siu. Doamne, cum sporesc vrijmasii mei !

Multi sunt cei ce se riscoalii impotriva mea!

Multi sunt care zio despre mine: Nu mai este natintuire pentru el, la

Dumnezeu u. - Sela.

Dar, Doamne, tu esti scut in jurul meu! Esti slava mea i °el ce inalti capul meu! Catre Domnul strig cu glas puternic

2.

Zadarnicd rdscoald impotriva lui Dumnezeu

si el Imi dá rispuns din sfânt muntele siu. - Sela.

Pentru ce se zbuciumi págänii popoarele Ii fac desarte planuri?

sculat, cäci Domnul este sprijinitorul meu.

cipeteniile lor in sfaturi laolalta, impotriva Domnului si a Unsului Si rumpem legä,turile lor, zic ei,

meu.

fi a Christosului sdu.

Culcatu-m'am, am adormit si m'am

Riscoaa-se împraii pimäntului

Eu nu mä, tem de sute i de mii, care, din toate pirtile, se atin in jurul Scoal5 Doamne! Mantueste-mi, Dumnezeul meu, cid tu lovesti peste

si si aruncim de la noi funiile lor!

Cel ce locueste in cerurisade, Dom-

nul îi bate joc de ei, Apoi, intru a sa manie, le grilieste

obraz pe toti dusmanii mei, tu zdrobesti dintii nelegiuktilor !

A Domnului e mäntuirea. Binecu-

vantarea ta peste poporul tau! - Sela.

cu urgia sa Ii ingrozeste:

s Ci eu am pus pe Impiratul meu peste Sion, sfänt muntele meu! Vesti-voi porunca Domnului: A zis Domnul cätre mine: s Tu esti Fiul

meu, eu astizi te-am niscut.

4.

Bucuria pi pazea celui ce na djduefte in Dumnezeu.

Starostelui cftntiretilor - cu can-

tare din coarde - un psalm al lui David. Dumnezeule al dreptittii mele, cänd strig rispunde-mi, tu care mä faci sä fin la larg, in strämtorare. Induri-te de mine si asculti-mi rugiciunea !

Cere de la mine si-ti voi da neamurile: mostenirea ta, i marginile pämän-

tului: stipänirea ta. Cu toiag de fier fi vei zdrobi, ca pe vasele olarului fi vei face tindiri. u

553

www.dacoromanica.ro

PSALIIII 5, 6, 7 Pang and, voi, fil ai oamenilor, yeti

la-le ispasa, Dumnezeule ! Caza din

face de marl]; slava mea? Pan ca,nd veti iubi desertliciunea i veti alerga dupit rainciunal - Sela. Bine sa stiti ca Domnul deo-

planurile lor! Pentru multele lor Mfgdelegi, prabuseste-i,

impotriva ta!

Si se veseles,sca toti cei ce nadajdu-

sebit pe cel cucernic; &Ind strig catre el, Domnul aude. Cutremurati-va Ejl nu pacatuiti! Spovediti-va, in paturile voastre inimi- Sela. lor voastre i fiti

esc in tine si si salte de bucurie pururea

cei pe care tu Ii ocrotesti; si se desfa-

teze intru tine cei ce iubesc numele tau. Ciici tu binecuvintezi pe cel drept, Doamne, inconjuri cu bun& placerea ta, cum l-ai inconjura cu o pavitzil.

Jertfiti jertfele dreptatii si puneti-va nadejdea in Domnul! Multi graiesc: « Cine ne va arata noug binele ?... » Ci malta, Doamne,

6. Rugeiciune de ajutor, la timp de grea incercare.

peste noi lumina fetei tale !

Dat-ai inimii mele mai multi': bu-

curie decat lor, atunci cand graul lor vinul lor s'au facut din belsug.

Starostelui cantaretilor - cu cantare din coarde pe cate opt - un psalm al lui David. Doamne, nu mi dojeni intru mania ta 5i intru aprinderea ta nu mi pedepsi!

In pace mä voi culca si voi adormi

degrabii, cad tu, Doanme, numai tu, ma faci ea locuesc fara de grip,.

Milostiv fii mie, Doamne, cici sunt far& putere; tamiidueste-mi, Doamne, ci s'au cutremurat oasele mele, i sufletul meu s'a tulburat foarte! Iar tu, Doamne, pana, cand sta-vei departe? Intoarce-te, Doamne! Scoate din necaz sufletul meui Mántueste-mi, pentru mila ta.

5.

Rugeiciune de dimineatet, inainte de a infra in caza Domnului. Starostelui cantiretilor - cu cantare din flaut - un psalm al lui David.

Plead. urechea, Doamne, la cuvin-

tele mele; intelege suspinarea mea! Ia aminte glasul restristei mele, Imparatul meu i Dumnezeul meu, caci la tine cad cu rugaciunea mea.

Cad nu mortii te vor pomeni pe

tine, si in iad cine IV va aduce tie laudit?

Istovit Bunt de tanguirea mea. In

In zorii zilei, Doamne, auzi-o vocea mea! Din zorii zilei ma pregatese de tine adast.

fiecare noapte scald patul meu In lacrami,

ou plansoarea mea ud asternutul meu. Stinsu-s'a de supgrare ochiul meu,

Caci tu nu esti un Dumnezeu caruia sit-i fie dragi rautatea; cel rau la

imbatranit-a de nsultimea vrajmasilor mei.

Depitrtati-va de la mine toti cei, ce lucrati faradelegea! Gad auzit-a Domnul glasul plangerii mele, Auzit-a Domnul tanguirea mea; Domnul primi-va rugaciunea mea.

tine nu se pripaseste. Trufasii nu pot sa stea in fata ta; tu urasti pe toti cei ce lucresza faridelegea, Nirnicesti pe graitorii de minciunit; pe ucigas si pe viclean Ii urgiseste Domnul.

Rusineze-se, spaima.nteze-se foarte

Ci eu, intru multimea milei tale,

toti dusmanii mei! Inapoi sa, fugi rusinati, inteo clipita!

intra-voi in locasul tau, Inclina-mi-voi, patruns de frica ta, la templul cel sfb.nt. Intru dreptatea ta mi poarta, Doamne, in pofida celor ce ma, pandesc; netezeste calea ta inaintea mea.

Choi in gura lor nu e nimic te-

meinic; launtrul lor este pieire. Gátlejul

lor este mormant cascat si limba lor unealta lingusirii.

ci s'au räsculat

7.

Rugiiciunea nevinovatului ciitre Domnul dreptul judeceitor.

1. Oda a lui David, pe care a cantat-o Domnului, in pricina cu Kus Beniaminitul. 554

www.dacoromanica.ro

PSALMII 8, 9

Doamne, Dumnezeul meu, la tine caut scaparea mea! Mantueste-ma de

toti prigonitorii mei i ma izbiiveate. Ca si% nu ma sfasie a,seraenea leului, care-si taraste prada fara ca nimeni sá i-o poat5, smulge. Doamne, Dumnezeul meu, daca am &cut aceasta, daca in máinile mele este vre-o nedreptate, Daca' am facut vre-un riu celui ce

t'ida ou mine in burla pace, daca am

jefuit pe cel ce m5, dusmanea färä euva,nt,

Atunci sá má urmareasca vrajmasul si da' m'a ajung5 B5, má culce la pamant si in pulbere sá arunce slava mea.- Sela. Scoalà-te, Doamne, intru mania ta,

stavileste nafalirile protivnicilor mei si vegheazi asupra mea, tu care poruncesti judecata! lar adunarea popoarelor sil Be stranga in jurul tau, i deasupra lor, in inaltime, sezi iar in ji4u1 tau. Judeditor popoarelor e Domnul: má judeca, Doamne, dupa drept,atea mea si dup.& nevinovi4ia care este intru mine. Ci curme-se rautatea celor nelegiu4i, iar pe cel drept cladeste-1, caci tu esti carele cerci inima i rarunchii, drepte Doamne !

Doamne Dumnezeul nostru, cat e de mitret numele tau in tot pamantul, tu cel ce acopen i cerurile cu slava ta! Din gura copiilor si a pruncilor ce

sug intemeiat-ai lauda, in pofida pro-

tivnicilor tai, ca 85, potolesti pe vrajmas si pe razbunitor. Cand priveso la cerul tau, lucrul

degetelor tale, la luna si la stelele pe care

le-ai pus pe calen lor, Mí gandese: ce este omul, ca-ti aduci aminte de el, si fiul omului, ca-1 cercetezi pe el! Cu putin f5,cutu-l-ai mai mic decat pe ingeri, cu slava i Cu °inste 1-ai incununat, Stapan 1-ai pus peste lucrul mainilor tale; supus-ai toste sub picioarele lui:

Oile i boii, laoIalt4, precum si do-

bitoacele campiei,

Pasiirile cerului, pestii din ape si tot ce strabate cararile marilor. Doamne, Dumnezeul nostru, cat, e de mareV numele tau in tot piimantul!

Scutul meu este Domnul, Man-

Cantare de s'ami lui Dumnezeu, care pierde pe nelegiutti i ocrotefte pe cei

un Dumnezeu carele mustia in fiecare zi. Dacio: omul nu se intoarce la ealea dreaptit, el ¡si ascute sabia, intinde arcul

Starostelui cantaretilor, - dupa po-

tuitorul celor curaVi cu mima. Dumnezeu este drept judecator,

sau vi-1 Vine gata.

Asupril-i indrepteaza unealta ucigasa, iar sagetile lui le face arzatoare. 'ata', nelegiuitul urzeste r5,utatea, zàmisleste silnicia i naste rainciuna. El sapkgroapa si o scobeste adb,nc,

dar cade in groapa pe care a fácut-o ! Silnicia lui se intoarce in capul lui i cruzimea lui se surpa in easta lui. Lauda-voi pe Domnul pentru drep-

tatea Ba i numele Dumnezeului Prea Inalt II voi slavi in cantitri. 8.

Minunat este Domnul intru lucrurile sale.

1. Starostelui cantäreOlor - Cu cantare din chitara filisteaná - un psalm al lui David.

555

sdrmani.

dobia « Mori pentru fiul - un psalm al lui David. Lauda-te-voi pe tine, Doamne, din

toata mima mea; istorisi-voi toste minunile tale; Veseli-ma-voi

i

voi salta de bu-

curie intru tine; canta-voi, Prea Inalte, numele tau! Pentru cuvantul ca vrajmasii mei

dau inapoi, se poticnesc i pierdin faI,a ta.

C5,ci tu ai adus la biruintà pricina si dreptatea mea; tu ai sezut in ji101 tau ca drept judecator. Mustrat-ai popoarele; starpit-ai pe cel Uds, de lege ; numele lor 1-ai sters acum in veao de veac. Dusmanul e una cu pamantul, paragina pe veci ! lar eetatilor pe care le-ai pana i pomenirea,. daramat Ci Domnul n'Imane pururea i intocmeste spre judecata jiltul sau,

www.dacoromanica.ro

PSALMII 10, 11

Nelegiuitul zice Mtn' semetia lui: Minia lui nu urmareate. Nu este Dum-

Judecrt lumea intru dreptate, proces face neamurilor pe drepte pravili. Si a,stfel este Domnul un loe de scpare pentru cei apitsati, un turn

mintuitor in vrerni de strimtorare.

In tine 1i pun niidejdea coi ce

cunosc numele tau, fiindch, tu nu piiriseati

pe cei ce te cauta pe tine, Doamne.

Sliviti in cinttiri pe Domnul, cel ce stiliíslueste in Sion, vestiti fare noroade faptele sale mari ! Caci el. rizbunitorul varsirilor de singe, si-a amintit de ei i ipetele

nezeu! - Toate gändurile lui asa aunt. Pe once cale apucri id merge bine toatä vremea; departe, sus de tot, sunt pentru el judecAtile tale; pe toti dusmanii shi Ii uf15, ristoarni, In gändul lui el zice: « Nu mi voi

siirmanilor nu le-a uitat.

Milostiv fii mie, Doamne; vczi

obida mea din partea celor ce mä wise, tu eel ce nifi, ridici din portile mortii, Ca sä propov5.duese Mate faptele slavei tale si de izbrivirea ta sä mä bucur foarte, in portile fiicei Pribuaitu-s'au prtginii in copes, pe care au pregitit-o, in latul pe care 1-au mäestrit s'a prins piciorul lor. Stint fie eit Domnul a ftiout judocati ! In isprava lucrati de chiar lui s'a incurcat cel fir& de lege. - Higgaion. - Sela. Intoarca-se in locasml mortii cei

nelegiuiti, toti ptiginii care îi uiti de Dumnezeu!

Cici nu pe veci uitat este sitracul; niidejdea nevoiaailor nu piere de istov. InaItti-te, Doamne ! Srt nu biruiascri omul; judecati si fie in fata ta

Pune, Doamne, spaimii peste ei!

clatina, in neam i in neam, ca unul care nu stiu de nenorocire s.

Gura lui e plini de blestem, de

viclenie si de silnicie; sub limba lui se ascund silnicia i firtidelegea. El stri la pandit' in dosul curtilor; la infunaturi ucide pe nevinovati; ochii lui iscodesc pe cei nenorociti; Din ascunzatoare, el prindeate ca un leu din hitis, pandeate ca s5, prinzi pe sirman i prinde pe sirman si-1 trage In cursa lui. El zdrobeste, se lasii, jos ai in ghia-

rele lui se pribuaesc nenorocitii. In Mima lui zice: Dumnezeu a

uitat I Si-a anima fata sa, nu vede In veac de veac ! n

Inaltit-te, Doamne! Ridici, Dum-

nezeule, mina ta; nu uita pe cei

piistuitii ai tad ! De ce hulete nelegiuitul pe Dumnezeu i zice intru sine: «Tu nu ceri socotealà »?

Tu vezi prea bine, ciici tu te WO la durere vi la obidä, ca sä le aduni

In palma ta. Tie ti se Iasi nripristuitul;

celui orfan tu esti acela care

inteajutor.

dea seama pägimnii crt numai oaineni

Sfäxamii,

bratul nelegiuitului

riutatea celui nu stirpest-e-o,

sunt! - Sela.

10.

Rugriciune fi c,erere fierbinte, sub apdsarea du,smanitor pdgani din farit de alard. De ce, Dumnezeule, stai departe? De ce te a.scunzi in vremi de grea urgie? Din pricina trufiei nelegiuitilor ard

ca in pari cei särmani, se prind i cad in mreaja pe caro aceia au näscocit-o. Caci cel viclean, micar 05, laud& pe

Domnul, face dupri pofta sufletului sriu si, cámiitärind i binecuvintind totdeodatii, el huleste pe Dumnezeu.

556

Ii

s5,

stai si

n'o

mai dovedeati! Dumnezeu e impirat in veac si in veac; nimiciti din tara lui vor fi priglinii!

Dorinta color obijduiti ai ascu/-

tat-o, Doamne; intirit-ai mima lor; urechea ta i-a luat in seamii,

Ca si faci dreptate orfanilor dosiditilor si ea ornul - col din thrinä, luat - 6u, nu mai insufle temere. 11.

Doinnui este scdparea ci scutul nostru. 1. Starostelui cintriretilor - un psalm al lui David. La Domnul cant scaparea

www.dacoromanica.ro

PSALIIII 12, 13, 14 mea. Cum sii,rai spuneti atunci: Fugiti In muntii vostri, ca o pasare »?

13.

Rugdciune pentru ajutor in vi-eme de

Cici, iata, cei fara Dumnezeu in-

restri,qe.

cordeaza arcul, potrivesc pe coarda silgeata, ca sa sageteze in intuneric pe cei

Starostelui cantaretilor - un psalm al lui David. Pana' cand mä vei uita tu, Doamne, iar j iar ? Cata vreme vei ascunde. dinspre mine, fata ta ? Pana cand hriini-voi In sufletu-mi durere i in Mima obida, ziva intreaga ? Pana cand dusmanul meu avea-va biruinta, asupra mea?

cu Mima curata. acá daca pilastrii de temei sunt ras-

tnrnati, ce poate dreptul sa mai faca? Domnul, in templul sau cel sfant,

Durnnezeu, care are in ceruri tronul sau,

cu ochii sai priveste, cu luminile sale strapunge pe fiii lui Adam. Domnul incearch pe cel drept, dar

pe nelegiuit si pe cel ce iubeste silnicia Ii uraste. El plouti peste cei rara de lege: arz5,tor, iata partes, paharului lor!

Uita-te, raspunde-mi, Doamne Dumnezeul meu! Lumineazit ochii mei, ca nu adorm de sonmul mortii, 5i protivnieul meu sânu tiL-am riipus! cei ce ml stramtoreazit sri nu

Domnul iubeste faptele cele bune. Cei drepti vedea-vor fata lui !

dejdea, iar de mantuirea ta sii, se desfii-

paraie de flacara foc i pucioasti, i vant

Caci, ea drept judechtor ce este,

tresalte de bucurie cl ml clatin. Ci eu in indurarea ta imi pun na-

teze Mima mea. Domnulni voi canta, caci m'a miluit cu harul

12.

!

Bugdciune de ajutor impotriva ldfarnicilor

fi a trufasilor. Starostelui cantaretilor, pe harfa cu opt coarde - un psalm al lui David. Mantueste, Doamne, cdei cei cucernici se ritresc, iar credinta piere de printre fiii lui Adam ! Minciuni graieso neincetat unul cu altul; cu buze lingusitoare, din inimii, fatarnica le este vorba. Starpeaseit Domnul toate gurile mincinoase, once limba, care graieste semetii,

Pe necia care spun: « Cu bimba noastra suntem puternici ! Gura noastra este puterea noastra. Cine e staparrpe noi? Pentru apiisarea obijduitilor, pentru suspinul saracilor, scula-ma-voi acum, rosteste Domnul, i da-voi mantuire celor ce suspina dupa ea!

Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate; argint liimurit, in cuptor, in pamant, strecurat de apte ori. Drept aceea, Doartme, pazi-ne-vei pe noi; in vea° ne vei ocroti de neamul a cesta,

De neamul neleginitilor care, de

jur-imprejur, cutreera, ca atunci cand

josnicia sta in frunte printre oameni.

557

14.

Oksteasca stricdciune ii dorul de nidntuire.

Starostelui cantaretilor - un psalm al lui David. Socoteste nebunul in gandul sau; « Nu este Dumnezeul » Stricaciune este viata lor, uriciune este fiecare fapta a lor. Nu este nici unul care sil faca binele. Domnul din ceruri priveste la fiii oamenilor, ca sa vaza de se mai aflii, vre-un in tel ept, vre-unulcaresä caute pe D o mn ul.

Dar toti cu tatii s'au abittut ! Laolalt5, s'au stricat; nu mai este nici unul care sil, faca binele, nici macar unul

singur !

Oare nu mai au nici o prieepere toti câi faptuesc lariidelegea, care manancit pe poporul meu precum ar manca paine si de numele Domnului nu pomenesc ?

Atunci ei se vor cutremura de spaima, &Mi Domnul este cu neamul

celor drepti. Cu planurile urzite impotriva celui nevoias ritrattneti de ocara, caciDomnul este limanul lui.

0. de-ar veni din Sion rnantuirea

lui Israil ! Cand Domnul va intoarce

din robie pe poporul situ, Iacob s'a tre-

www.dacoromanica.ro

PSALMH 15, 16, 17 salte si Israil sä, se veseleasca cu veselio mare!

ll am pe Domnul stand vesnie in

fata mea; cat& vreme el e la dreapta mea,

nu mit voi clatina.

Drept aceea se veseleste mima mea

15.

Cum putem ed ne apropiem de Domnul.

Doamne, cine va fi prima oaspete In cortul tau? Cine va salaslui In sfant muntele tau? Gel ce umblit färä priliani In calen

vietii face fapte bune si din mima lui

tresalta de bucurie sufletul meu, iar trupul meu salaslueste far& grijä. Caci tu nu vei lasa sufletul meu In imparatia morii, nici nu vei ca sfäntul tau sit wait putreziciunea. Tu mt vei mnvá.n sit cunosc cararea

graieste adevarul, Acela a carui limb5, nu Fitie de bar-

vietii, plinatatea hucuriei care este Ina, intea fetei tale ai dulceata cea des, pururea de-a,dreapta ta!

ocar5, asupra vecinului nu ridica, Acela in ochii citruia cel lepadat de Dumnezeu e vrednic de dispret, dar pe cei ce se tem de Domnul li are in mare cinste, iar and se jura, mdcar

Rugticiunea celus nevinovat ca sci fie mtintuit de crdncenii edi prigonitori. Rugaciunea lui David. Ascult5

rau aproapelui situ nu face 0

i-ar fi spre paguba, nu-0 calca jura-

mäntul, Acela care nu-si dit banii cu camatit

mita impotriva celui nevinovat nu ja. Gel ce nu le face toate acestea nu se va clatina in veac. 16.

Dumnezeu este bunul cel mai inalt.

0 cäntare de taini a lui David.

Pazeste-ma, Dumnezeule, caci in tine pun niidejdea mea. Eu grilles° care Domnul: Tu esti Stapitnul meu ; fericirea mea numai in tine este! lar despre sfintii care sunt in tark ei sunt prea Iurninaii intru care e toata desfatarea mea.

10 spores° durerile cei ce-0 agonisesc alti dumnezei; eu nu voi aduce nici o jertfil cu turnare de sange la altarele lor i numele lor nu-1 vor rosti buzele mele.

Domnul este parten mea cea mai

bunit i paharul meu ;

tu vei face sa

sporeascit partea ce mi-a cazut In sort. Hotarele stapanirii mele s'au nimerit in locuri prea frumoase, ba este o mostenire care intrece vrednicia mea.

Binecuvanta-voi pe Domnul care

m'a sfatuit; chiar In ceasurile noptii

inima mea imi chi invátaturii.

558

17.

Doamne, pricina mea cea dreaptä; ia aminte la tänguirea mea, urechea ta o pleacii la rugaciunea mea, izvorita din

buze fara viclesug. De la tine astept sa-mi iasit o dreaptii hotärire, caci ochii tai vad bine co e drept.

Mud pui la incercare mima mea, cand noaptea mt cercetezi i nia, lannuresti ea pe argint, tu nu gásesti in mine nimio räu, iar eu gändesc: sit nu ma ia pe dinainte gura mea. CIA despre faptele oamenilor, dupli

cuvantul gurii tale m'am pazit de earaffle celui simio,

Pasii mei i-am linut tare In fags,-

smile tale; picioarcle mele nu au sovait. Pe tine te chem, Dumnezeule, cAci tu imi räspunzi; apleacä ureehea ta spre

mine, ascultä graiul meu. Minunate fa milele tale, tu Mantuitorul celor ce cautä acapare, din partea

protivnicilor lor, la dreapta ta.

Pitzeste-mii, ca pe lumina ochiului; In umbra aripilor tale ascunde-mit, De nelegiuitii caro mä apas5 de

dusmanii care mä inconjurit oranceni! mima lor 0-au impietrit-o i ou gura lor graiesc lucruri semete.

Ei sunt pe urma noasträ, fac in

jurel nostru ocol i cu ochii lor se uitit tinta, ca sä ne doboare la pamant.

El aratil la infatisare ca un leu,

lacom ait sfäsie, i ca un pm de leu, cul-

cusit in ascunse locuri.

www.dacoromanica.ro

PSALMUL 18 Scoalg-te, Doamne, iesi-i innainte i rástoarng,l; izbáveste de nele-

10., El aplecä cerurile i scobori, In vreme ce nouri intunecosi stateau sub

Scapil-m, cu mana ta, de oameni, Dumnezeule, de oamenii acestei lumi a ciror parte este cuprinsa in viatg. Pfintecele lor il umple cu rasphitile tale, sature-se cu ele feciorii lor, iar ramásita s'a o lase copiilor lor ! Ci eu cu mima curatä, sg privesc

i purcese pe un cherub si-si avánt i zburii i pluti pe aripile orcanu-

giuii

mea, cu sabia ta.

picioarele lui. lui.

Si din intunerio ti facu invelis,

de jur-imprejur, in chip de cort: intunecimi de ape, neguri i nouri dei. Din strälucirea de dinainte-i, prin desimea norilor säi, razbäteau grindinä carbuni aprinsi.

fata ta; cand mg voi destepta, sä ma satur de privelistea ta!

i din ceruri Domnul porni sg

tune i Cel Prea 'uta slobozi glasul

18.

Si-si arundi sigetile sale si risipi

Cdntare de mulfumitd a lui David, dupd infrdngerea tuturor dumanilor adi. Starostelui cantgretilor un psalm

David, slujitorul Domnului, catre care David a indreptat cuvintele acestei cantgri in ziva cánd Domnul 1-a izbgvit din mana tuturor dusmanilor sai, in deosebi din mana lui Saul. Atunci a zis: Pe tine te iube,sc, o, Doamrie, vartutea mea! Domnul este stanca mea si intäritura mea si mantuitorul meu! Dumnezeul meu este cetatea intru carea gaseas scaparea mea, scutul meu i comul mantuirii mele i adapostul meu cel de ne-

pe dusmani; fulgere azvarli infricosä. Atunoi se dezgolira zacatoarele

cuprins.

Pe cel prea vrednic de laudg pe Domnul, il chem si de dusmanii mei sunt mantuit! Cand mä inconjurasera durerile mortii i uvoaiele pieirii mä spgimantau,

Si laturile Seolului mi pridseserä

cursele mortii mä, tineau strans,

Atunci in stramtoarea mea, am

chemat pe Domnul i catre Dumnezeu

am inaltat strigarea mea, ea el din pa, latul sau, sa audg glasul meu i strigatul meu, inainte-i, sä ajunga la urechile sale. Ci pgmantul s'a miscat din loe si s'a

zguduit, iar temeliile muntilor s'au cutremurat i s'au cumpanit incoace i in-

i

mi-11-H

tälpile pitmántului se dadura

pe fata, din pricina dojanei tale, Doamne, din pricina vijeliei rasuflärii närilor tale!

lui

El fi intinse mana din inaltimea

cerului, puse mana pe mine si mg secase

afarg din naboiul apelor,

Mg; izbilvi de napraznicul meu dus-

man i de coi ce má urau, tocmai cand erau mai tari ea mine; Mg izbivi de cei ce navaliserä asu-

pra mea, in ziva cand imi mergea rau, cäci Domnul s'a fäcut sprijinitorul meu.

Si m'a ecos la loe larg si slobod m'a facuti fiindcg, dragostea lui era de partea mea. Dumnezeu mi-a rgsplatit dup.& dreptatea mea, dupii curatia máinilor mele mi-a intors plinä mäsurit, Caci am päzit cáibe Domnului

nu m'am abatut niciodatä de la legea

Dumnezeului meu. (Ji toatä, pravila lui este sub ochii

mei si poruncile lui nu le-am inläturat de la mine, Caci am fost farg de viná in fata lui si m'ara ferit pe mine de prihana cea din mine insumi. Drept aceea, Domnul mi-a intors dupit dreptatea mea, dupg curatia mainilor mele, asa cum se aratä ea inaintea ochilor

Cu cei cucernici, cucernic te arati; cu cei desg,varsiti, tu esti desavarsit,

colo, c5,ci aprinsii, era mania lui.

Din ngrile sale se ridica fum i foc

Cu coi ce sunt curati, si tu esti proa

mistuitor iesea din gura sa; jeratic viu zbucnea din el.

curat, irisa cu coi vicleni, te arati tutortochiat. 559

www.dacoromanica.ro

PSALMUL 19

Streinii sunt sleiti de puteri ai din castelele lor ies tremurand. Viu este Domnul i binecuvantat& este stanca mea ai prea inaltat este Dumnezeu, izvorul mantuirii mele !

Cad tu izbliveati norodul dosidit,

iar ochii cei trufaai

Tu faci sa lumineze sfeanicul meu,

Doamne, Dumnezeul meu, tu schirnbi In stralucire bezna mea. Cu ajutorul tau eu razbesc While duamane i cu Dumnezeul meu pot sä tree peste ziduri.

Dumnezeul care ma razbunä pe

deplin i supine neamurile sub sta,panirea mea! Dumnezeul care ma soap:a de vritjma* ! Tu, o, Doamne, mA ridici mai presus de cat cei ce-mi stau impotriva ai de omul aprig ma mantueati. Drept aceea, preamari-te-voi, Doam-

Dumnezeu, ale cirui cthri sunt prea curate, ale ani cuvinte sunt

murite, pavazi este pentru toti care jai cauta scaparea in el. Cad cine este Dumnezeu, numai Domnul, ai cine este stancà de

ne, printre neamuri i numele tau Il voi slavi in cantece, Tu care darueati ajutor peste ajutor regelui tau ai-ti rever* indurarea peste Unsul tau, peste David, ai peste semintia lui, in vecii vecilor.

scilpare, da,ci nu Dumnezeul nostru ? Dumnezeul care ma incinge cu putere EA face fari prihanä calea mea, Cel ce face picioarele mele agere ca ale cerboaicelor EA peste locuri inalte

mà pune sá stau, Cel ce deprinde mainile mele cu

19.

iscusinta razboiului, astfel ca bratul meu

Dezvciluirea mclrefiei dumnezeeisti, din na-

si incovoaie arcul de amnia.

turd fri din Legs.

Diruitu-mi-ai scutul mantuirii tale dreapta ta a fost sprijinul meu, iar ou pogoramantul tau m'ai fitcut ea fiu mare ;

al lui David.

vaialä.

nezeu i firmamentul destainueate lucrul mainilor sale:

Starostelui cantaretilor - un psahn

Tu dai pasului meu largime avant i gleznele mele nu atiu de ao-

Cerurile povestesc slava lui Dum-

Urmaresc pe duamanii mei ai-i

ajung i nu viu indarät panä ce nu-i nimicesc ;

Ii zdrobesc de nu mai aunt in stare sa se scoale, sub picioarele mele se priibmaesc.

Tu mä incingi cu puteri pentru luptä, tu frangi sub mine pe cei ce se

ridica impotriva mea; Inainte-mi, pe duamanii mei Ii pul pe fug& ai pe cei ce mä urasc Ii spulberi.

Ei strigit, tare, dar nu le vine nici

un ajutor ; ei striga, catre Domnul, dar el

nu le raspunde; Si astfel Ii macin ca pe pulberea pe care o gonete vantul, Ii rfinesc ca pe noroiul de pe Tu mä mântueati de vrajbile norodului, mä pui tu in fruntea neamurilor; popoare pe care nu le cunoateam au ajuns sä ma slujeasca ; Numai din auzitul urechilor si ascult& de mine; oameni din tari stridne mä curtenesc;

Ziva zilei i-o spune in murmur si noaptea noptii i-o da in atire.

Far& solie, fare', cuvinte, far& grai care sa fie auzit. In tot pamantul iese vestirea lor panii la marginile lumii cuvintele lor. Soarelui i-a pregatit, acolo, cort; Si el este asemenea unui mire, ieaind din cámara sa, i bucuros ca un viteaz sa strabata in fugä calea sa ; El rasare de la un capat al cerului ai-1 strabate rotund pAnii, la celalalt canimeni nu este in stare st% se ascunza de viipaia lui. Legea Domnului este desivaraita: ea intireate sufletul ; descoperirile Domnului sunt adevärate: ele inteleptesc pe cei emeriti; Poruncile Domnului sunt drepte: ele inveselesc mima; pravila Domnului este curata: ea lumineazä ochii mintii, Frica de Donanul e fará prihaná: ea tine in ved ii vecilor; hotäririle Domnului sunt adevirate: ele sunt toate drepte,

560

www.dacoromanica.ro

PSALMIT 20, 21, 22 Ele Bunt mai de iubit deca.t aurul, &cat gramezi de aur litmurit, si mai dulci decat mierea, decat mierea care se scurge din fagure.

Pentru aceea, robul tau ja indemn i invitaturii de la ele; intru pitzirea lor e mare riisplatire. Cine poate sä ja aminte la gret}alele cele fads, de voie?

cele fara de stina, care raman

gresalele

cans !

Cruta pe robul täu de oamenii se-

meti, ca sit nu puni stapanire peste mine ! Atunci voi fi far& yin& i curat,

dinspre piicatele cele mari. Fie cuvintele gurii mele i cugetarea inimii mele, in fata ta, spre bun& p16,cerea ta, o, Doamne vesnice, stanca mea si izbavitorul meu! 20. Rugaiune pentru Rege, in vrente de rdzboi.

Starostelui cantaretilor - un psalm al lui David. Domnul sit te am& in ziva de restriste ; numele Duranezeului lui Ia,cob sa, te ocroteasc6,1

Trimita-ti tie ajutor din sfant lo-

casul sau i din Sion s6.-ti fie tie sprijin! Aducii-si aminte de toate prinoasele

tale EA arderea de tot a ta 86.4 fie prea placuta! - Bela. Ditruiasca-ti tie dupit dorinta mii tale si toate cate ti-ai pus in minte sa le implineascal Sa tresaltim de bucurie pentru

ajutorul de care ai avut parte si intru

numele Dumnezeului nostru sá desfäsu-

ram flamura noastra! Domnul sit im-

plineascit toate cererile tale !Acum cunosc ea Domnul a izba,vit pe Unsul eau i, din cerurile sale sfinte, i-a faspuns prin faptele mantuitoare ale dreptei sale. Unii se bizuesc in camele de ritzboi, altii in caii lor, dar noi ne bizuim in numele Domnului Dumnezeului nostru.

Ei se potionesc si cad, dar noi manem in picioare i ne tinem ou &tr. zeniel

0, Doarnne, darueste Regelui biruintit si in ziva in care te chemitm auzi-ne pe noi.

21.

Mulfumiüi pentru binecuvtintarile date .Regelui.

Starostelui cantaretilor, - un psalm

al lui David.

De tara ta, o, Doamne, Regele se bucura, FA cat de mult se veseleste el de biruinta ce i-ai dat! Pofta inimii lui i-ai implinit-o dmirea buzelor lui nu ai respins-o. Sela.

Cad 1-ai intampinat cu binecuvanUri i cu noroc0 ai pus pe capul lui o diadem& de aur de mare pret.

Viatä s'a rugat ta-i dai, si tu i-ai &Ina lungime de zile deapururi i in veac.

Mare este slava lui prin ajutorul tau ; marire i strälucire pus-ai asupra lui. Asezatu-l-ai spre imbelsugata

vesnica binecuva,ntare, bucuratu-l-ai cu bucurie mare, inaintea fetei tale.

Cad Regele are credintit tare in

Domnul EA prin mila Celui Prea Inalt el nu va sovai. Mana ta va ajunge pe toti dusmanii

tai; dreapta ta va nimeri pe cei ce te Tu li vei turna ca inteun cuptor

de foc, in ceasul aratárii fetei tale. Domnul Ii va nimici intru mania sa i focal

Ii va mistui. Roada lor vei pierde-o de pe pitmant si pe urmasii lor dintre liii oame-

nilor.

Daca au pornit cu räu impotriva ta, daca au nascocit vre-o viclenie, nu vor ajunge la nici un capatai; Caci tu Ii vei face s'o rupa la fuga; cu arcurile tale tinti-vei °supra capetelor lor.

Scoalä-te, Doarane, intru varto-

sia ta C6,nta-vom i vom lauda in strune vitejia ta! 22.

Eli, Eli, /ama azavtani/ 1. Starostelului cantaretilor, podobia Cerboaica, diminetei * - un psalm al lui David.

561

www.dacoromanica.ro

so

PSALMUL 23

22. Dar, tu Doarane, nu sta departe, tu izvorul puterii mele; grabeyte-te inteajutorul meu! Mantueyte de sabie sufletul meu, scapti din laba câinelui vials, mea. Izbaveyte-ma din gura leului, din coarnele bourilor scoate-ma. Atunci vesti-voi fratilor mei numele tau, in mijlocul adunarii poporului te voi

Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m'ai parasit? Departe sunt de mantuirea mea cuvintele cucare m5, tiinguesc !

Dumnezeul meu, cât tine ziva strig, dar nu-mi raspunzi, i noaptea tot aya, y't nu-mi gases° odihna.

Ci tu eyti sfântul care salaylueyti In mijlocul cantarilor de slava ale lui Israil; In tine yi-au pus nadejdea parintii noytri, yi-au pus nadejdea d tu i-ai mantuit ; Au strigat catre tine q't au fost izbaviti, in tine yi-au pus nadejdea i n'au ramas de ruyine. Dar eu un vierme sunt yi nu un om, de ocara in fats, oamenilor fo't dispretuit de popor. Top cap ma privesc id bat de mine

« Cei ce v5, temeti de Domnul

Total seminpa lui Iacob preai tremurati inaintea lui top cap va trageti din Israil! Caci n'a trecut cu vederea yi n'a dispretuit suferinta nenorocitului yi nu mariti-l!

vi-a ascuns fata de el, ci eand 1-a strigat

pus nadejdea in Domnul!

a auzit.» De tine e insuflata cântarea mea de slay& in marea adunare; fagaduintele mele le voi indeplini inaintea celor ce se tem de tine.

Ci tu eyti cel care m'ai scos din

läuda-vor pe Domnul cei ce il cautä pe el. Vie sa fie mima voasträ in vecii ve-

joc, îi stramba gura, clatina din cap d spun:

Domnul sa-1 scape, el sa-1 izbaveasca, daca Ii este drag ! »

Manca-vor saracii yi se vor satura,

pantecele maicii mele, cel care at'ai ada-

cilor !

postit la sanul ei. Pe genunchii tai aruncat am fost de la nayterea mea; din Anul mamei, tu eyti Dumnezeul meu.

Nu sta departe de mine, did stint In mare stramtoare i nimeni nu poate

sa ma ajute.

fetei sale top stapanitorii pamantului, tot aya pleca-se-vor lui top citti se coboar5, in tara'n5, yi viaa lor nu pot sa yi-o piístreze.

Urmadi il vor sluji pe el yi vor

povesti despre Domnul in neam de neam.

Veni-vor i vor vesti dreptatea lui unui norod care se va nayte yi vor

mele ;

Ca un ciob de oala s'a uscat pu-

spune minunile lui.

sá zac.

23.

Ci cknii má cuprind la mijloc, ceata nemernicilor imi dä tiircol; mâinile i pi-

Domnul: Pcistorul c,e1 bun.

cioarele mele le-au strapuns.

Ay pates, sa-mi num5,r toate oasele;

ei se uita la mine yi se desfateaza privindu-ma.

Veyrnintele mele le Impart intre

ei i pentru cama§a mea arena

sit se in-

Mancd-vor i vor &idea inaintea

Tauri multi ma inconjoari; bivoli din Basan fac cerc in jurul meu; Improtiva mea ei case& gura lor, ca un leu care sfisie i facneyte. Sunt risipit ca apa y't toate oasele mele sunt deschiotorate, iar mima mea e ca de ceara yi se topete in maruntaiele toreo mea yi limbo mea s'a lipit de cerul gurii mele y't in pulberea mortii mä pu!

Sa-d aduca aminte

toarca la Domnul toate marginile pamântului i toate neamurile paganilor di, se inchine inaintea ta; Caci a Domnului este imp5,ra4ia el stápfineyte peste popoare.

Un psalm al lui David. Domnul

este pastoral meu: de nimio nu duc lipsa,

Pe pajiyti ierboase imi face sala, la ape tihrtite ma duce. Sufletul meu Il invioreazi, in drepte fagasuri ma poarta, pentru numele 562

www.dacoromanica.ro

PSALMII 24, 25

Chiar cand va fi sil. trec prin valea umbrei mortii, de räu nu mä, voi teme, cdci tu esti Janga mine; toiagul täu aoja ta sunt mängilierea mea. In fata asupritorilor mei, tu masä

Dumnezeul meu, in tine imi pun nhdejdea; sa nu dau de rusine ! S5. nu tresalte dusmanii mei, din pricina ne-

delemn i paharul meu e plin sä se reverse ;

rand cei ce-si calca credinta fâra. cuvänt! Doamne, arat5.-mi calle tale; di-

imi preg5,testi; capul meu Il ungi cu unt-

Numai fericire i har insotesc pasii mei, in toate zilele vietii mele, i voi lo-

cui, zile lungi si multe, in casa Domnului. 24.

Preg 'ciare pentru primirea Dainnului care vine.

Un psalm al lui David. - Al Domnului este pämäntul i toatä plinätatea lui, lumea i cei ce locuesc inteinsa, Cdci el 1-a intemeiat pe mari deasupra puhoaielor 1-a intarit.

Cine se va sui in muntele Domnului si cine va locui in locul cel sfant al sau?

Cel ce are mainile nevinovate inima curata, cel care nu-si inchina sufletul minciunii i cu juramant viclean

nu se jura,

Acela va lua binecuväntarea de la i rasplata de la Dumnezeul

Domnul

mantuirii sale. Acesta este neamul color ce umbla

dupa Domnul, al celor ce cauta fata ta, o, Dutnnezeule al lui Iacob. - Sela.

Ridicati, portilor, pragurile voastre

cele de sus; ináltati-va, voi, porti ale vesniciei, ca sa intre imparatul slavei!

Cine e acesta: imparatul slavei? Domnul cel tare si viteaz, Doinnul cel viteaz in razboaie! Ridicati, portilor, pragurile voastre

cele de sus; inältati-va, voi, porti ale ves-

norocirii mele.

Ci toti care nadajduesc intru tine nu se vor ruina; se vor ruina mai cu-

rärile tale fa-mà sa le invat; Indrepteazi-ma, pe calea adevdrului i cdlauzeste-m5., dici tu esti Dumnezeul mantuirii mele i in tina, neincetat, imi pun nlidejdea. Adu-ti aminte, Doamne, de indurarile tale si de mila ta, eaci ele din vesnicie sunt. Pacatele tineretelor ffi färadelegile mele nu le pomeni; ci dupä multimea in-

durarilor tale adu-ti aminte de mine, o, Doamne !

Bun s't drept este Domnul, de aceea arata celor päcatosi calea adevärului. El aratä sarmanilor sa meargá cum

e drept; el pe smeriti ii invata cala se,. Toate cardrile Domnului sunt de indurare Efi de credinciosie, pentru cei ce pazeso legamântul sau i descoperirile sale. Pentru numele tau, Doanme, iartä nelegiuirea mea ceo, mara!

Celui care se teme de Domnul,

Domnul ii da. invataturg, ce cale sä-si

Unul ca acesta va petrece intru i urmasii sai vor fi stapitni in

fericire

tara.

Tainele sale Dornnul le descopere color ce se tem de el si pe acestia Ii face sä inteleaga legamäntul Ochii mei priveso statornic sus la Domnul, cdci din lat el va scoate role mele.

Intoarce-te catre mine si fii-mi

niciei, ca sä, intre imparatul slavei! Cine este acesta: impáratul slavei? Domnul Savaot! Acesta este imparatul slavei! - Sela.

milostiv, caci singuratic sunt i dosildit. Zmacinärile inimii mele au sporit; scapii-ma din necazurile mele! Vezi obida i chinul meu i pa-

25.

Vezi cat de mult s'au inmultit dusmanii mei i cu cata ura apriga ma urasc.

Rugdciune de ocrotire i cjilduzire. 1. Un psalm al lui David. - Catre tine, Doamne, Inalt sufletul meul

catele mele toate mi le iartä.

Päzeste sufletul meu i ma mäntueste, ea 85, nu ies de rusine, caci la tine

&ese sc5,parea mea!

563 www.dacoromanica.ro

se.

PSALMII 26, 27, 28 Neprihànirea i dreptatea sa

acopere, caci in tine nadajduiesc! Izbaveste Dumnezeule, pe Israil de toate nevoile sale. 26.

.Rugd,ciunea unui drept.

Un psalm al lui David. - Fa-mi

dreptate, Doamne, cad intru nevinovatia mea am umblat i in Domnul mi-am pus Midejdea far& sä soväesc. Incearca-ma, Doamne, i ispiteste-mä; lämureste ca in cuptor rärunchii mei si mima mea, Caci mila mea stä, inaintea ochilor mei si umblu pe calea adevarului tau. N'am stat laolalta cu prietenii minciunii i celor filtarnici nu le-am intrat In casa. liras° adunarea raufacatorilor s't cu nelegiuitii n'am nici un amestee. Intru nevinovatie imi mainile

mele, ca sá inconjur, Doamne, altarul tau,

Sa fax sa riisune cantece de multumire si sä spun pe sir toate minunile tale. Doamne, iubesc aleanul casei tale si

locul unde saltislueste slava ta. Nu pune sufletul meu laolalta cu al pacatosilor, nici viata mea cu a varsitorilor de sange, In ale caror maini este nelegiuirea si in a diror dreapta se grämädeste mita. Ci eu unul merg intru neprihänirea mea; mantueste-ma i fii-mi milostiv. Piciorul meu mica pe cale neteda. In adunarile norodului läuda-voi pe Domnul. 27.

Siguranfa pe care o dd sufletului ocrotirea dumnezeiascd.

Un psalm al lui David. - Domnul este lumina mea EA mantuirea mea: de cine ma voi teme ? Domnul este loe de scapare pentru vials mea: de cine mi. voi infricosa ?

0 ostire dad, s'ar randui in tabara impotriva mea, totusi mima mea e farä teamil; räzboi impotriva mea de ar fi sh, se pomeasca, chiar i atunci aunt plin de nadejde. Un singur lucre cer de la Domnul, pe acesta Il poftesc: sá sahisluesc in casa Domnului, In toate zilele vietii mele, sami satur ochii cu frumusetea Domnului sa cercetez cu drag lacasul eau. Caci el ma ascunde in coliba sa in ziva turburarii; in ascunzatoarea cortului situ ma va adaposti; pe stand); inalta

inalt ma va face sa fiu. i

atunci,

deasupra dusmanilor

care stau de jur-imprejurul meu, inalta-se-va capul meu i in cortul siu cu bucurie mare jertfe voi jertfi; voi canta voi slavi pe Domnul in cantäri de psalmi.

Asculta, Doamne, glasul meu dad te chem; fil mie milostiv i ráspunde-mi.

Tie mima mea deapururi ti-a vorbit ; pe tine te-a cautat fata mea; fata ta, o, Doamne, o caut neincetat. Nu ascunde de mine fata ta; nu respinge cu manie pe robul tau; tu esti ajutorul meu, nu ma lepä,da pe mine si nu ma pardsi, Dumnezeul mántuirii mele.

Cand tatal meu si mama mea ma vor fi parasit, Domnul ma va primi la sine.

Invata-ma, Doamne, calea ta

du-mä, pe mine pe poteca linil, din pricina celor care mä iscodesc.

Nu ma läsa poftei protivnicilor

mei, aci s'au sculat impotriva mea martori mincinosi i unii care suflà, asupra mea duhul uciderii. Daca n'as fi fost deplin incredintat cá voi privi bunatatea Domnului pe pimantul celor vii ! Aibi nadejde in Domnul I Fil putemic ! Fa-ti mima viteaza i iarài aibi nadejde in Domnul! 28.

Cand coi vicleni vin ciitre mine ca

.Rugdciune pentru fnidturarea viclenilor dusmani.

mei EA dusmanii mei - ei se poticnesc si cad.

tine, Doamne, stanca mea, ridic glasul

sa manánce trupul meu - asupritorii

1. Un psalm al lui David. - Catre

564 www.dacoromanica.ro

PSALMII 29, 30

meu; nu fii mut fa te' Cu mine, ca nu cumva din tacerea ta s ajung asemenea

celor ce se pogoarä in mormant.

Asculta glasul tanguirii mele, cand strig &Litre tine si cand mainile mele le

ridic catre sfanta sfintelor din templul tau! Nu ma arunca impreuni Cu

tosii i Cu nelegiuitii, care graiesc priete-

neste cu aproapele, pe nand mima lor e plina de rauts.te. D6,-le dupe faptele lor i dup5, feu-

tatea gandurilor lor; dupà. isprava mainilor lor pliteste-le! Intoarce-le pretul celor ce au fecut. Caci ei nu iau aminte la lucrurile Domnului, qi la fapta mainilor lui; drept aceea, Domnul Ii va surpa §i nu-i va mai

Binecuvantat fie Dcimnul, caci a

auzit glasul tânguirii mele!

Domnul este taxis, mea si scutul

meu ; in el s'a bizuit inima mea i am fost

ajutat; pentru aceea mima mea tresalti cu citnterea mea 11 pream6,reso.

Domnul este izvor de putere pentru poporul sin si pentru Unsul säu adepost mântuitor.

Mlintueste poporul tau si binecu-

vinteaza mostenirea ta i pbstoreste-o inalta-o in veci.

Un

David. - Dati

13.1

nului, inve§mfintati in sfintele odäjdii! Glasul Domnului fesune peste ape; Dumnezeul slavei sloboade tunetul ! Domnul tuna peste potop de ape; Glasul Domnului intru puterea lui! Glasul Domnului in maretia lui! Glasul Dornnului sfaram6, cedrii! Domnul zdrobeste cedrii Libanului! El face se sarà. Libanul ca un vitel;

ca un pui de zimbru el face si salte Libanul si Sirionul. de foci

80.

Cdntare de mullumire.

Un psalm al lui David. Cantare la tarnosirea templului.

Te slavese pe tine, Doamne, cad tu m'ai scos deasupra si pe du§manii mei nu i-ai resat sa se bucure de restristea mea.

Doamne, Dumnezeul meu, stri-

gat-am catre tine si tu m'ai vindecat. Doamne, din imparatia mortii ai scos sufletul meu i m'ai tinut cu viate

printre cei ce se pogoar6, in mormant. Centati Domnului cei cuviosi ai lui numele lui prea taut 16,udati-1 ! Caci mania lui tine o clipà, lar Indurarea lui o viata intreag5,. Ses,ra, vine sä m5,e In casit plânsetul, iar dimineata far& oaspete bucuria. grija:

Domnului, fii ai Celui Prea Puternic, dati Domnului dust° slava! Daft Doranului cinstea cu.venit5, numelui säu ; inchinati-va inaintes, Dom-

Glasul

tero! Cu pace va binecuvanta Domnul pe poporul sau!

Ci eu am zis, intru lipsa mea de Nu ma voi clatina in veao de

29.

Furt una. psalm al lui

Glasul Domnului face pustia sà. se cutremure; sä se cutremure face Domnul pustia Cadesului. Glasul Domnului face s5, fete cerboaicele i despoaie padurile, pe cand in templul sau cu totii striga: Slavä !* Domnul a imparatit peste potop §i ca imp5,rat sta Domnul in vecii vecilor! Poporului sáu II de' Domnul pu-

Domnului versa* trambe

veac !

Doarnne, ou milostivirea ta m'ai ri-

dicat puternic ca un munte; dad, mi-ai ascuns ins& fate ta, eu m'am topit de spaima'.

Gátre tine, Doamne, am strigat si &litre Domnul m'am rugat fierbinte: a Ce folos din sangele meu varsat si din pogorire-a mea in mormant? Oare

pulberea te va lauda, oare va vesti ea

credincio§ia ta?* Auzi-mä, Doamne, i fii-mi milo-

stiv ! Doamne, vino inteajutorul meu! Tu ai schimbat in dantuire cai-

narea, mea; sacul meu de jale 1-ai desfacut

qi cu veselie m'ai Indus,

Pentru ca sufletul meu 85, te pro-. sliveasca §i sä, nu tea,. Doamne, Dumnezeul meu, in vecii vecilor te voi liuda!

565 www.dacoromanica.ro

PSALMII 31, 32

In mana ta aunt rosturile mele;

31.

Nddejdea in Dumnezeu n tim,p de strdmtorare.

Starostelui cantiiretilor - un psalm al lui David.

izbaveste-mil din mana dusmanilor mei si a celor ce ma prigonesc.

Straluceasca fats, ta peste robul tau; mantueste-ma cu indurarea ta! Doamne, sa nu dau de rusine,

La tine, Doamne, caut scaparea

pe tine te-am chemat. Rusineze-se cei

scapare ; fli mie cetate intarità, spre man-

Cat de mare este milostivirea ta, pe care ai iconomisit-o celor ce se tem

mea, sä, nu fin rusinat, in veac ! Intru dreptatea ta mfintueste-ma, Pleaca spre mine urechea ta ; degrab& izbaveate-m; fii mie static& de tuirea mea. CAA stanca mea cea inaltä i intäritura mea esti tu; pentru slava numelui tau calduzeste-ma i poarta-ma de mana! Scoate-mä, din latul pe care ei

intru ascuns mi 1-au intins, cad tu esti limanul meu de adapost. In mana ta incredintez duhul meu, caci tu ma vei rascumpara, Doamne Dumnezeule credincios.

Tu urasti pe cei ce se tin de idolii

deserti; ci eu am pus in Domnul nadejdea

nelegiuiti, amuteasca in Seel ! Amuteasca buzele mincinoase, buzele care graiesc cu indrazneala i cu dispret impotriva celui drept !

de Dumnezeu i, in fata fiilor oamenilor. o vadesti celor ce nadajduesc intru tine !

Tu ii acopen, cu acoperlimb.ntul

fetei tale, impotriva vicleniei omenesti

ii ascunzi, ca in coliba, ocrotindu-i de gálceava limbilor. Slavit sä fie Domnul, caci, in chip

minunat, aratatu-mi-a indurarea sa ; ca

inter> cetate tare m'a pus la adäpost. Pe cfind eu, in turburarea mea,

aunt de dinaintea ! » - Tu ins& ai auzit glasul tanguirii mele, cand am strigat care tine. Iubiti pe Domnul, voi toti cuviosii

mea.

ziceam: ochilor

1-ai cercetat, Si nu m'ai lasat prins in ghiara dus-

lui ! Caci Domnul pazeste pe credinciosii iar pe cei mandrill pedepseste aspru.

picioarele mele.

voastrii, voi toti care nädajduiti in Domnul !

Voi tresälta i mä, voi veseli de milostivirea ta, cäci tu ai luat aminte la obida mea i zbuciumul sufletului meu manului meu, ci larga ai facut calea sub

Milostiveste-te de mine, Doamne, caci la stramtorare aunt. Vest,ejitu-s'a de jale ochiul meu, sufletul i trupul meu,

i viata mea se iroseste in durere

anii mei in suspine. Din pricina ticklosiei

mele puterea mea se &Japan& i oasele mele se macinä. Din pricina tuturor vrajmaailor mei am ajuns de ocara, povara pentru vecini,

pentru prieteni sperietoare; cei ce ma

Azvii,rlit

Imbarbatati-va i intariti

32.

Fericit este acela cdruia iertate i-au lost pdcatele.

Cuvant de invätäturi al lui David.

- Fericit este acela cánula iertata i-a

fost farädelegea çi pacatul i-a fost acoperit !

\Tad pe ulita fug dinaintea mea. Uitat am fost ca unul care a murit s'a desprins din inimi; am ajuns ca un vas dogit.

Fericit este omul ale &anti farádelegi Dumnezeu nu le socoteste i in sufletul cäruia nu salaslueste viclesugul !

Caci and soaptele multora ; spaimä

macinat de gemetele mele necontenite;

dejdea in tine si am zis deapururi: aDum-

arsita soarelui. - Sela. Ti-am dezvaluit plicatul meu i vinovatia mea nu ti-am tainuit-o, ci am zis: « Vreau sá marturiseso Domnului

de jur-imprejur ! In sfatul pe care-1 tin impotriva mea, ei si-au facut planul má ucida. Dar eu, Doamne, mi-am pus nilnezeul meu e§ti tu!

In tácerea mea, oasele mele s'au

Caoi, zi i noapte, mana ta apiisa greu peste mine: vlaga mea s'a topit ca de

566 www.dacoromanica.ro

PSALA1II 33, 34

Iar tu ai

färädelegile mele ».

ridicat

povara piicatului meu. - Sela. Pentru aceasta sä se roage tie tot omul cucernic, in timp de strämtorare, chiar reviirsitri de ape mari de ar fi sil,

fie, ele nu-1 vor ajunge.

Tu esti pavaza mea si in primejdie mit pázesti; Cu veselie mântuitoare tu mä inconjuri. - Sela. o Iti voi da invátiiturii, i calea pe care trebue sä, mergi iti voi ariita-o ; sfetnicul tau voi fi ; spre tine tinti-voi deapururea ochii mei ». Nu fiti asemenea calului i catitrului färä minte, pe care trebue stiiptInesti cu fritu i cu zà,bale, cdci altfel nu ascultii.

Multe sunt suferintele celui fitrA, de lege, iar cel ce-si pune nadejdea in Domnul, pronia Domnului Il ocroteste. Bucurati-vä intru Domnul, voi cei drepti, i trestiltati i strigati cu glas de

bucurie, toti cei cu mima curatii.!

Dar sfaturile Domnului rämän in

veac i planurile lui in neam de neam.

Fericit este neamul care are ea

Dumnezeu pe Domnul i poporul ce vi-a ales ca mostenirea sa. Domnul priveste din inaltimea cerului si vede pe toti fiii oamenilor, Din locasul säu îi roteste privirea peste toti locuitorii pämäntului,

El care 1Fri:imanta, inimile si se uitä

cu grijä, la toate faptele lor. Nu cu multimea ostasilor birueste impdratul i cel viteaz nu izbändeste prin marea lui putere. Calul este neputincios sá, aducä biruinta i cu toatä aria lui el nu smulgo victoria.

Iatä, ochii Domnului cautä necontenit spre cei ce se tem de el, spre cei ce-si pun nádejdea in indurarea lui, Ca sii izháveascit de moarte sufletele lor i s'AA tinä cu viaä in vreme de foamete.

33.

Mudafi pe Domnul i pdstrafi-i pururea credinfd.

Sufletul nostru nädiljdueste in Domnul; ajutorul nostru i paväza noasträ el.

Intru Domnul se bucurä, inima

Bucurati-vá, dreptilor, intru Dom-

noastril i in numele lui cel sfänt nä-

Liludati pe Domnul in cantee de chitarä, ; pe harfä cu zece coarde cfin-

precum am nädä.jduit i noi intru tine.

nul ! Calor neprihániti se cuvine cantarea de lauda.

dejdea noasträ ne-am pus-o.

Fie, Doamne, mila ta spre noi,

tati-i lui !

Cântati-i cantare nouä; cantati din plin in coarde de chitará,. Chal cuväntul Domnului este drept

In toate d'A° face el îi tine fägaduintele.

El iubeste dreptatea si o imparte;

34.

Dumnezeu este sprijinul celor drepfi, dar celor rdi, protitmic.

Un psalm al lui David, când s'a

de milostivirea lui este plin tot-phmântul.

prefácut nebun inaintea lui Abimelec când a fost gonit si a plecat. Slävi-voi pe Domnul in toatá vremea, pururea lauda lui va fi in gura mea.

El a adunat apa märii ca inteun

Domnul: sä auzá cei umiliti i sä se bu-

Prin euvântul Domnului cerurile s'au intemeiat i prin duhul gurii lui toatä podoaba lor. burduf i ca tuteo vistierie strâns-a toate talazurile adáncului. Sä se infricoseze toti locuitorii pámântului de Domnul; toti cei ce locueso In lume sä, se ingrozeascä, in fata lui ! Cäci el a zis, i toate au luat fiintä ;

el a poruncit, i s'au

Domnul strich." sfaturile popoarelor ;

punerile la cale ale neamurilor el le zádarniceste.

Sufletul meu se va veseli intru

cure !

Mariti-1 pe Domnul cu mine; im-

preuná sá, slävim numele lui !

Cänd caut pe Domnul, el imi räs-

punde i mi izbäveste de toate infricosatele

Chad privesti la el, esti luminat

fata ta nu se aseunde de rusine.

Iatä, säracul a strigat i Domnul 1-a auzit si din toato necazurilo 1-a mAtituit.

567 www.dacoromanica.ro

PSALMUL 35

Ingerul Domnului säläslueste imprejurul eelor ce se tem de Domnul si-i izbáveste de primejdie. Gustati si vedeti cä bun e Domnul. Fericit este omul care isi pune nädejdea In el. Temeti-v5, de Domnul, toti sfintii lui, fiindc5, cei ce se tem de Domnul nu duc nici o lipsit. Puii de leu sunt in nevoie i titulen de foame, dar cei ce cautrt pe Domnul

nu sunt lipsiti de nici o bunittate. Veniti, fiilor, ascultati-mä,

vreau sä vä invät frica de Domnul.

Ingtreste pav5,za i scutul i scoala-te inteajutorul meu! Indrepteazá lancea si taje drumul prigonitorilor mei si spune sufletului meu: e Eu sunt mantuirea ta! S5, se rusineze i eS. riimanä de ocari cei ce cautit sufletul meu ; s5, dea inapoi i sä se facii de ras cei ce pun la cale nenorocirea mea!

S5, fie ea pleava la suflarea van-

tului i ingerul Domnului sii-i rästoarne!

Intunecoasii sá fie coleo lor i luur-

necoasä, i ingerul Domnului mitreascä !

C5ci färä de pricinä intins-au cursa

Care este omul diruia s'A nu-i placä

viata, i si nu iubeascit lungimea ei i sä

lor spre nimicirea mea, &fa* nici un temei

Ochii Domnului se uitit la cei drepti i la strigarea lor urechea lui se pleacá.

peste el, 854 prinzit cursa pe care a intins-o ! Caz& in nenorocirea pe care a pregatit-o! lar sufletul meu SS se veseleaseä intru Domnul i sä se bucure foarte de mantuirea lui.

fac 1.6111, co sà teargä pomenirea lor de pe pämant. Cei drepti strigit i Domnul li aude

ne, cine este ca tine, tu care izhavesti pe cel nenorocit de unul mai tare decat el i pe cel s'arao si s'arman de acela

Domnui stä aproape de cei eu

care-1 jefueste ?* Martori mincinosi se scoalä qi m5,

nu-i fie voia sä se bucure de fericire ? Pitzeste limbo ta de räu i buzele tale de cuvantul viclean ! Fugi de räu i f5, numai binele, caut5, pacea i umbla dupts ea.

Fata Domnului cauta' si la cei ce

izbáveste din toate nevoile.

inima zdrobitä si pe coi umiliti cu duhul

Ii ~tueste.

S'a

vinii fari de veste

Toate oasele mele sà zic5,:

pr5,prtdul

Doam-

invinovätesc de lucruri pe caro nu le tiu.

Multe sunt nenorocirile care lovesc pe cel drept, dar din toate il scapä Domnul.

El poartä grijä de toate oasele lui, ca nici intimar unul dintre ele 85, nu fie zd robit.

Itäutatea omoara pe eel nelegiuit cei ce uritsc pe col drept pedeapsä vor avea.

au säpat groapti sufletului meu.

Domnul eascumpärä sufletul ro-

bilor säi i cei ce-si gIsesc la el scäparea nu vor fi osänditi. 85.

Cerere de ajutor dumneze,esc impotriva vrdjmapilor.

1. Un psalm al lui David. - Luptit,

Doamne, impotriva celor ce se luptä cu mine, si te räzboieste impotriva color ce se räzboiese cu mine!

Imi r5,splatese cu role pentru bune;

sufletul meu este cu totul párilsit! lar eu, dimpotrivit, cand eran ei bolnavi, mä imbriteam in sao, smeream cu post sufletul meu i rugaciunea mea

se intorcea, iar i iar, pentru ei in pieptul meu.

Ca i eind mi-ar fi fost piloten sau frate, asa m5, zbäteam pentru el, si ca la jelitul dup5, mamá má frangeam de

tristete. Dar acum ei se bucurä de priibusirea mea si se stritng lao/altä, se aduna' impotriva mea defiiimätori pe care nu-i stiu, sä mä sfitsie fari de erutare. Cu nelegiuitii EA cu flecarii, ei scrasnesc din dinti impotriva mea. Doamne, pau5, cand vei privi cu fábdare ? Izbáveste sufletul meu de cu-

vintele mincinoase, de mitraitul puilor de leu, pe mine eel stingher!

568 www.dacoromanica.ro

PSALMII 36, 37

Lauda-te-voi in marile adunitri,

s15,vi-te-voi in mijlocul popoarelor puternice,

Ca s nu se bucure de necazul meu vrajmasii mei coi mincinosi i cei m'it, liras° far& cuvânt sä clipeascil din ochi. Cad ei nu graiesc lucruri de pace, ci impotriva locuitorilor pasnici ai tarii chibzuesc viclene planuri ; ce

Lucruri blestemate chibzueste in asternutul lui si merge pe o cale neleraul nu-1 urgiseste.

Doamne, mila ta ajunge pana la

ceruri fo't credinciosia ta pang la nouri; Dreptatea ta este Malta cat hotiiririle tale sunt ca adancul cel nepatruns ; Doamne, pe oameni pe dobitoace numai tu ii pazesti. Cat de scumpa este mila ta, Dum-

Si-si deschid spre mine 1arg5, gura lor, strigand: o oho ! aha! vazut-au ochii

nezeule ! Caute-si scaparea fiii oamenilor

nostri ! *

Satura-se-vor de grasimea jertfelor din locasul tau si tu Ii vei adipa cu rauri de destlitäri. Caci la tine este izvorul vietii i Intru lumina ta vom vedea

Dar tu Ii vezi, Doamne! Doamne,

nu sta in tácere si nu te departa de la mine.

Desteapt5-te, trezeste-te, ca

faci dreptate, Dumnezeul i Domnul meu, i sâ stai intru apararea mea. Judeca-ma dup5, dreptatea ta,

Doamne Dumnezeul meu, i sa nu se bucure protivnicii de restristea mea, Si sit nu zica in inimile lor: o Aha! suntem multumiti ! s i ea nu graiascii: «L-am doborit !* Ci sa se rusineze i sa se fac5, de ocara laolalta cei ce se bucur5, de jalea mea, sä, se fac5, de ras si de rusine cei ce se pornesc Bernet impotriva mea!

S5, tresalte de bucurie

i s5, se

veseleasca cei ce-mi voiesc dreptatea sä, strige far& incetare: Slavit fie Dom-

nul, cel ce voeste bung sporirea slugii sale !*

Si limba mea va vesti dreptatea ta, pururi lauda ta! 36.

Rdutatea celor lard de lege. Slav'a patratd celor drepli. Starostelui cantaretilor un psalm al lui David, robul Domnului.

0 destliinuire s'a Lout in mine

despre rtízvratirea celui far& de lege. Inaintea ochilor lui nu este fric'a de Dumnezeu,

Si el se maguleste pe sine socotind

c5, nelegiuirea lui nu poate sa fie dovedita,

nu poate 85, fie urgisita. Graiurile gurii lui sunt fatArie

mintea nu-1 mai duce

ea mai tacs binele.

la umbra aripilor tale!

Tinde mila ta celor ce te cunose pe tine si dreptatea ta celor drepti cu mima.

Sá nu m5, izbeasc5, piciorul celui ingamfat i mana celor nelegiuiti si nu ma zoreasca la fuga. Tata, coi ce lucreaza faradelege

sunt doboriti la piimant, loviti ca nu mai poatii sa se scoale. 37.

Cum le merge celor drepli fi cum celor nelegiugi.

Un psalm al lui David. Nu te mania pe coi f5,r5, de lege si nu te aprinde impotriva celor ce taptuesc cele rele.

Cáci vor fi, ca iarba, repede cositi ca fata ierbii vestejite se vor ofili. Pune-ti nadejdea in Domnul if5, binele, locueste pitmantul i fii fiirà prihanä, Si de Doranul te bucura. Atunci el

va implini dorinta inimii tale.

Incredinteazi soarta ta in mana

el va Domnului; niidájdueste in el implini dorinta ta. El va face sa straluceasc5, dreptatea ta ca lumina soarelui; ca soarele In miezul zilei va face 85, striduceasca Firkin°, ta cea dreaptit. EA

Stai tacut inaintea chibzuintei Domnului i pune-ti nádejdea in el. Nu te mania pe eel ce izbuteste in drumul

lui si pe col ce tese zavistii.

569 www.dacoromanica.ro

.

PSALMUL 38

Da deoparte mania ta si nu te lasa stäpanit de turbare; nu te aprinde foarte, fiindca aprinderea duce la rau.

Cei râi vor fi nimiciti, iar cei ce

nadajduesc In Domnul vor stäpani phmantul.

Inca putinit vreme, i cel nelegiuit

nu va mai fi; vei vrea sä tü unde a

fost locul lui i nu-1 vei mai afla, Câci numai cei blanzi vor mosteni pamantul si se vor bucura de pace statornica. Nelegiuitul urzeste planuri fmpotriva celui drept i scrasneste din dinti.

Dar Domnul îi bate joc de el,

dici vede cum vine ziva lui.

Cei fara de lege trag sabia ffi arcul 11 fncordeaza, ca sä doboare pe cel sarac sarman i sa junghie pe cei ce umbla

pe calea dreapta,

Dar sabia lor va patrunde in

mima lor i arcurile lor se vor frange. Mai mult face pMinul celui drept decat belsugul multor nelegiuiti; Cdci bratele celor fära de lege vor fi zdrobit,e, iar sprijinul celor drepti este Domnul,

El care stie ziva celor neprihaniti mostenirea lor ditinueste pururea.

Ei nu se rusineaza in vremuri

grele i in timp de foamete se indestuleaza. Da, cei fara de lege pier; vrajmasii

Domnului sunt la fel cu pajistile verzi; ei se ofilesc, se terg ca fumul. Cel nelegiuit ja cu fmprumut i nu plateste; cel drept frisa este milos darueste.

Caci pe care Domnul fi binecuvanteazit mostenesc pämäntul, iar pe

care fi blestema sunt

Fugi de räu i fà binele, ca sä poi pururea sä locuesti in pace, Ciíci Domnul iubeste dreptat,ea nu päriíseste pe cei cuviosi ai lui, ci pazeste in veci. Dar semin-tia celor de lege va pieri. Cei dreMi vor stäpani paniântul in veci 11 vor locui. Gura omului drept gritieste Intelepciune i limba lui lucruri drepte. Legea Domnului este in mima lui pasii lui nu soväesc. Cel nelegiuit pandeste pe cel drept si cauta sä-1 omoare,

Dar Domnul nu-1 lasa in mana va veni la judecatä nu-1

lui i cand va osandi.

Nildajdueste In Domnul

pá-

i

zeste pravila lui si el te va ridica sä, stapanesti pamantul, i cand nelegiuitii vor fi nimic4i, tu vei vedea pieirea lor. Vazut-am pe cel fara de lege prea puternic, inaltandu-se ca un copac plin de frunzii; Dar cánd trecui, apoi, nu mai era; 1-am cautat si nu 1-am mai aflat. Pltzeste cuviosia i nazueste spre dreptat,e,fiindat omul care tráieste in bunä

pace are parte de mostenire fericitä, Dar cei ce se leapb.da de credinta vor fi nimiciti de pe pámant, i urmasii

lor vor fi dati pieirii. Mantuirea celor drepti vine de la Domnul, apiíratorul lor in vremuri de restriste,

Gáci Domnul fi ajutä

izbil-

veste; fi izbliveste de cei nelegiuiti fi scapa, fiindca IntrInsul si-au pus nildejdea.

De catre Domnul se Intaresc pasii

38.

unui om, atunci cand Domnul iubeste

Cel *latos se roageí indurdrilor

Si chiar de cada, el nu ramane näruit, cl. Domnul il sprijina cu ma-

Un psalm al lui David,- # spre bulla

calea lui.

na sa.

Am fost tallar i acum iatä sunt

batran, dar n'am vazut pe cel drept pariisit si pe urmasii painea.

lui oersindu-si

Necontenit, el este milostiv cu fmprumut, iar urmaqii lui sunt binecuvant4i.

dumnezee§ti.

amintire ».

Doamne, nu mi dojeni Intru mania ta i intru aprinderea ta nu ml. pedepsi! Caci sägetile tale s'au Infipt in

mine, iar mana ta apasti, greu asupra mea;

Din pricina mâniei tale n'a mai amas nimio teafär in trupul meu,

570 www.dacoromanica.ro

PSALMUL 39

din vine pacatului meu nimio sanittos

39.

Cad fitradelegile mele covarsese capul meu i ca o povarb, grea apesá peste mine Din pricina nebuniei mele, ranile mele miros greu i den puroi dare:.

Olt de trecatoare este tiara omului Cerere de iertare pi de ocrotire de la

In oasele mele,

Umblu frant in doua, sunt tur-

Dumnezeu.

Starostelui candiretilor - lui Je-

dutun - un psalm al lui David.

Am zis: Voi pazi cAile mele, ca

buret peste mitsurä, si tool& ziva mi se trece in intristare.

nu pacatuese cu limba mea ; voi pune frau

n'a mai zit' mas nici un loe sanittos in trupul meu. Sunt fare; putere i cu totul zdrobit, suspinul i strightul inimii mele stint

Si am famas mut si taut si grai, lipsit de once bine, dar durerea

Salele mele sunt pline de arsuri

mai tari decb,t ritenetul leului.

Doamne, inaintea ta sunt toate dorintele mele i suspinul meu nu s'a ascuns de tine. Mime mea arde in mine, vartutea

mea m'a parasit, asijderea d lumina ochilor am pierdut-o. Prietenii mei si cei mai de aproape ai mei stau departe din pricina bubelor mele i rudele mele se dau in laturi. Cei ce cauta sufletul met' imi in-

tind curse si cei ce-mi voiesc di:11 graiese amenintari i tonta ziva urzesc viclesuguri. Ci eu sunt ea un surd care nu aude

ca un mut care nu-si deschide gura. Sunt ca un om care nu aude i in

gura earuia nu Bunt cuvinte de mustrare.

Caci in tine, Doamne, lini pun

nadejdea, tu rail, vei auzi, Doamne Dumnezeul meu.

Si eu zic: Sa nu se bucure de durerea mea vrajmasii mei si si nu se

semeteascii

meu se clatinifi!*

°and picioarele

Aproape sunt sit cad si durerea mea nu má paraseste. Ci färadelege,a mea o spun tuturor

si de piicatul meu má searbese foarte. Dar dusmanii mei aunt vii i tari, cei ce mi., uriise fara a:want s'au

inmultit. Si ei imi raaplittesc cu rele In locul celor bune, ei sunt impotriva mea, eaci umblu dupa dreptate. Nu ma lasa, Doamne Dumnezeul

meu; nu te depiirta de la mine!

Grabeste-te intru ajutorul meu, Doamne, tu care esti mantuirea mea! 571

gurii me/e, cata vreme cel far& de lege va fi inaintea mea.

mea s'a intetit.

Inlituntrul meu s'a aprins inima

mea; in gandurile mele un foe arde ca o vapaie i limba mea s'a deslegat: Arata-mi, Doamne, and va fi sa fie sfarsitul vietii mele i lungimea zilelor

mele cata este, ca sá tiu cat sunt de trecator !

Jata, tu ai dat zilelor mele largimea unei palme i viata mea este ca nitnica

toatit inaintea ta! Cu adevarat, omul este numai o suflare! - Sela.

Da, ea o umbra, trece viata omului, zadarnic este tot zbuciumul sän, aduna si nu stie cine va culege stransura lui.

Si acum, co pot di astept, o, Doamne ? Nadejdea mea este in tine. Izbaveste-ma de toate faradelegile mele ; nu ma face de mare' in fata celui nebun !

Eu ta,c si gura n'o deschid, eaci tu esti earele faci toate. Da la o parte de la mine loviturile

tale, dici de tara mainii tale ma präpadesc !

Cb,nd pedepsesti pe om pentru

faradelegea lui dojenesti, tu nimicesti, ca molla, ce are el mai scump. Cu adevarat, omul este numai o suflare ! Sela.

Asculta, Doamne, rugaciunea mea,

pleaca urechea ta la cainarea mea si la lacramile mele ja aminte, cáci sunt, la

tine, un oaspete, un cälator, ea si parintii mei.

Intoaree de la mine privirea ta plina de miinie, ea sè. mit inviorez, maI inainte ca sä plec isa nu mai fiu!

www.dacoromanica.ro

PSALAIII 40, 41 40.

Multumitd, jertlire de sine fi rugdciune. Starostelui cAntáretilor - un psalm

al lui David.

In Domnul mi-am pus nrtdejdea mea

pi el FA-a plecat urechea &titre mine si strigätul meu I-a ascultat.

Din groapa pieirii scosu-m'a, din

noroi si din ting, si pe stancit inaltit m'a ridicat i pasii mei i-a intärit. In gura mea el a pus cantare noug, Dumnezeului nostru laudä, ca sg-1 cu-

noascit multi, sä se teamä, de el si nädäjduiascit In Domnul. Fericit este omul care isi pune

dejdea In Domnul i sfatul celor semeti nu-1 cere, sfatul celor rata,citi de minciunit. Doamne Dumnezeul nostru, inmultit-ai minunile tale Foi punerile tale la

cale pentru noi; nimeni nu poate sg fie asemenea tie. As vrea 8ä le vestesc at le propoveduesc, dar ele stint mai presus de orisice rostire. Nici jertfele de &Inge nu-ti plac, nici

prinoasele, dar mi-ai dat urechi ascultätoare; n'ai cerut nici arden i de tot, nici jertfit pentru pacat.

Atunci am gait: t lag viu, cu

sulul cartii unde serie despre mine: Pururea voit-am sä fa() voia ta, o, Dumnezeul meu, cad legea ta este in

mima mea. »

In adunärile cele mari am vestit

dreptatea ta,cgci, Doamne, tu o stii, n'am

pus Ingradire Imprejurul buzelor tale. Niciodata n'am ascuns dreptat,ea, In mima mea, ci am propoveduit adevgrul i mäntuirea ta i n'am tetinuit, obstea cea mare, bunittatea si eredinciosia ta.

Sä nu opresti, Doamne, de la mine milostivirile tale, iar bunittatea credinciosia

pururea;

ta sä mä ocroteascg

Ctici suferinte Mr& de numlir m'au Impresurat ; ajunsu-m'au fàfitdelegile mele

de nu pot a, le mai rabd; mai mult decat pärul capului meu s'au inmultit indritzneala mea m'a pgrasit. Mantueste-mit, Doamne, cu bung vrerea ta, spre ajutorul meu .grgbeste-te I

Rusineze-se i ajungg de mark inteo clipg, toti cei ce cautä sa-mi ja

viaa mea; sä, dea lndärät i sg-si piardi

cumpätul cei care voiesc nenorocirea mea!

Sti fie cuprinsi de spaimIt i de rusine cei ce-mi zic: « aha, aha! » Sit se veseleasei i sg tresalte de bucurie cei ce te cautg pe tine, Doamne,

cei ce iubese mäntuirea ta pururea

sé.

strige: s Mare este Domnul!* Ci eu stint sirao si stint lipsit, insit

Domnul Imi va purta de grijä. Ajutorul meu i izbAvitorul meu esti tu

Dumnezeul meu, nu zgbovi !

41. Pllingerea celui obijduit asupra vrajma§ilor vicleni care U impresoard

Starostelui cântitretilor - un psalm al lui David. Fericit este col ce ja aminte la cel same, cgci in ziva nenorocirii Domnul 11 va izbgvi,

Domnul 11 va pgzi si-1 va tine cu

viatit. El va fi fericit pe pilmänt si in ghiara

dusmanilor säi tu nu-1 vei letsa sit cadä.

In patul de zkere, Domnul va

sta Ifingit el; culcusul lui tu il vei schimba

In vremea boalei sale. Deapururi eu am zis: a Milostiv fii mie, Doamne, vindecä sufletul meu, caci

gresit-am inaintea tal*

Ci vritjmasii mei mg ponegresc Efi Cand va, muri °data' i numele lui se va sterge de printre noi ? » De vine careva la mine sä mg vazg, ¡mi spune lucruri de minciung; mima lui Zie :

este plinit, de ritutate i, de iese de la mine,

vorbeste tot impotriva mea. Cei ce mi uriisc îisoptese unul altuia, despre mine, za,vistii si pun la cale # O nitprasng eft dea peste el, - zic ei, -85. se priibusea,scg la pitmänt i sä nu se mai scoale ! Chiar i acela cu care tritiam in

bung pace si in care ¡mi puneam

dejdea, acela care mänca päinea mea, a ridicat cälcâiul impotriva mea! Dar tu, Doamne, milostiveste-te

spre mine si dit-mi putero ea sä prates° dusmanilor mei.

572 www.dacoromanica.ro

rils-

PSALMII 42, 43, 44

Prin aceasta voi foti ca tu m'ai

iubit, daca vrajmasul meu nu mi birueste. Pentru nepribanirea mea, mil sprijini i m pui sä stau pururea in fata ta. Binecuvantat s'a fie Domnul Dumnezeul lui Israil, in vecii vecilor ! Amin !

De ce te pravalesti, o, suflete al meu, si te zbuciumi in mine ? Nadajdueste In Dumnezeu, 05,6 eu il voi lauda mereu

pe el: izvorul mantuirii mele i Dumnezeul meu!

Amin !

43. 42.

Dorul de 4.S'ion in prez: streincl

Dorul de Sion in farci 8treind fi dufmanci. Starostelui cantaretilor o baya-

tatua a fiilor lui Core. Precum cerboaica doreste apa izvoarelor, tot asa sufletul meu te doreste pe tine, Dumnezeule !

Sufletul meu insetoseaza. dup.& Dum-

nezeu, dup.& Dumnezeul cel viu! Cand voi veni, oare, i ma voi arate, in fata Domnului ?

Lacramile mele sunt hrana mea,

ziva i noaptea, pe cand ei imi spun neincetat: linde este acum Dumnezeul tau ? *

Imi aduc aminte

i atunci mima

mea se topete in minede zilele cand

mergeam in cete mari, calauzindu-le spre

casa Domnului, Cu bucurie mare si cu cantitri de multumita, popor in sarbatoare !

De ce te pravalesti, o suflete al meu, si te zbuciumi in mine ? Nadajdueste

Dumnezeu, caci eu il voi lauda niereu pe el: izvorul mantuirii mele i Dunme-

dufmand.

Fá-mi dreptat,e, Doamne, ì apara pricina mea impotriva unui neam neeredincios; mantueste-ma de omul vicleniei

al strambatatii! Tu esti Dumnezeul meu, cel pres. puternic. Pentru ce mil, alungi? Pentru ce sä, umblu incovoiat si trist, coplesit de vrajmasii mei? 0, trimite lumina si adevarul tau! Ele s'a m'a calauzeasca EA sa má indrepteze

catre muntele tau cel sfant i catre lo-

casurile tale, Ca sa ajung la jertfelnicul lui Dumnezeu, al Dumnezeului bucuriei sá al veseliei mele, i s'a te premaresc, in sunet de

chitara, Dumnezeule, Dumnezeul meu! De ce te prävalesti, o, suflete al meu,

si te zbuciumi in mine ? Nadajdueste in Dumnezeu, caci eu Il voi lauda mereu pe el: izvorul mantuirii mele i Dumnezeul meu! 44.

Sufletul meu se frange in mine !

Rugdcinnea lui Israil, ccizut pradd dufmanului, dar totufi credincios lui Dum-

0 valtoare cheama pe eealalta, in vijelia cataractelor tale; tot asa, toate

Starostelui cântäretilor un euvânt de invatatura al fiilor lui Core. Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit i parintii nostri ne-au istorisit

zeul meu!

Astfel, gandesc la tine, din pámantul Iordanului i al Hermonului, din muntele Mizar.

valurile i toate talazurile tale dau peste mine.

Ziva, Domnul da poruncii i trimite

harul situ, iar noaptea, cantarea lui de lauda rasuna in mine: rugaciune Inal-

tata Domnului, izvorul vietii mele. Gales° catre Domnul, stanca mea: a De ce m'a uiti, ca sá merg incovoiat

trist, coplesit de dusmanii mei ? Simt cá oasele mele se sfaramii,

cánd prigonitorii mei mä fac de ras si-mi spun neincetat: linde este acum Dumnezeul tau ?a

573

nezeu.

faptele pe care le-ai savarsit in vremea lor, in vremea de demult. Cu mana ta gonit-ai popoarele ea sadesti pe ei; ai spulberat paganii, iar pe ei i-ai facut sa, se intinda. Caci nu cu sabia lor au cucerit ei tara, i nici bratul lor nu le-a dat ci dreapta ta i bratul tau si lumina fetei tale, clici tu i-ai fost iubit. Tu esti imparatul meu, o, Dumnezeule ; porunceste izbavirea lui Iacob ! Cu ajutorul tau, dam la plimb.nt pe protivnicii nostri i intru numele tau

www.dacoromanica.ro

PSALMUL 45

sfaritniim pe cei ce se scoala impotriva noastia. Caci nu mi bizuesc in arcul meu sabia mea nu poate sä má scape. Ci tu ne faci biruitori asupra protivnicilor nostri i sco0 de °cara pe cei ce ne urasc. Cu tine, Doamne, ne laudara neincetat i numele tit'u 11 proslavim deapururea. - Sela. Ci acum ne-ai alungat si pe noi ne-ai facut de rusine l cu ostirile noastre n'ai mai fost aliiturea; Ne-ai lasat si &in inapoi din fata vrajmasului i cei ce ne urasc au facut

prada, din noi;

Ne faci ca pe niste oi hotarite

spre taiere i ne risipesti printre págini;

Tu vinzi norodul tau pe un prq

Pentru ce ascunzi fata ta i uiti

de dosadirea i de asuprirea noastra! Sufletul nostru e smerit pina In t'arana i trupul nostru se lipeste de pa,mant.

Scoala-te, ajuta-ne nona, i, dupii

mare mila ta, mintueste-ne pe noi ! 45.

Cántaro i urare la cununia Regelui.

Starostelui cantaretilor - dupa, podobia « Crinii s - o cb,ntare a fiilor lui Core, despre cel iubit. Un cuvant de invatatura. mima mea este miscati de cuvinte prea frumoase ! Aduc poemul meu in

fata Regelui i limbo, mea este asemenea

cmii

cu pana unui mestesugar al slovei. Tu esti frumos ca nimeni altul intre oameni i harul se revarsá pe buzele tale, drept aceea Dumnezeu te-a binecuvintat In veac de vea,c.

neamuri; stráinii clatina din cap cand e vorba de noi. In toata vremea, oca,ra mea este

sabia ta, cu stralucirea i cu podoaba ta! Si intru marirea ta porneste ! Porneste in carul de razboi, la luptii, pentru adevar, blindete ffi dreptate,

de nimio si °u pretul vanzarii lui nu te faci mai bogat; Tu ne faci de mara, printre ve-

de rb,s si de batjocura pentru cei dimprejurul nostru. Ne-ai facut de poveste intre

inaintea mea si rusinea acoperli fata mea,

Din pricina celui ce ma defaima

si mi batjocoreste, din pricina celui dusmanos i dornic de rasbunare.

Incinge-te, puternice, peste coapsa, cu

dreapta ta sá savirseascil fapte minu-

nate!

Sagetile tale ascuVte - popoare sil

cada sub stapanirea ta - sá patrunza

Toate acestea au venit pesto noi, macar ca noi nu te uitam i legamantul nostru cu tine nu-1 lepadam.

in inima dusmanilor Regelui! Tronul tau, Dumnezeule, este vesschiptrul imparlqiei tale este schip-

pasii nostri nu calca alaturea din di-

Tu iubesti dreptatea i urasti faradelegea; pentru aceasta, Dumnezeule,

mima noastri nu di inapoi

rarea ta, Ca sa ne napustesti in vizuinile sacalilor i sä ne acopen i cu umbra mortii.

De-am fi uitat numele Dumnezeului nostru si am fi intins

noastre catre vre-un dumnezeu strein, Oare Dumnezeu n'ar fi dovedit

acea-sta, el care cunoWe cele mai ascunse ginduri ale inimii?

Ci tocmai pentru tine suntem

macelariti in toate zilele i suntem so-

cotiti ca niste oi de zahana!

Desteapta-te! Pentru ce dormi tu, Doamne? Desteaptá-te ! Nu ne alunga de istov ! 574

trul drept4ii.

te-a uns Dumnezeul tau, cu untul de

lemn al bucuriei mai mult decit pe partasii tal! Toate vesmintele tale miros a

smirni, aloe i casie; in palat de fildes te desfateazil cânta,rea harfelor. Fiice de regi se afla intre alesele tale; regina ata de-a dreapta ta, cata in aur de Ofir. (.( Asoultá, fiica, i vezi i pleaca urechea ta i uiti poporul tau i casa tata-

lui tau:

Si Regele se va indragi de frumusetea ta, i fiindca el e stapanul tau, te Inohiná lui,

www.dacoromanica.ro

PSALMII 46, 47, 48

Iarä, fiica Tirului i cei fruntasi din popor vor cauta Cu daruri sä castige

o Opriti-vä, c

cunoasteti

cii,

eu

bunävointa ta. » In podoaba strälucitä intra-va fiica Regelui inlauntrul palatului ; ves-

sunt Dumnezeu, prea inalt futre popoare si pe pä,mant pre,a inalt ! »

mantul ei este din aur impletit.

Domnul Savaot este cu noi ! Cetate tare ne este noub, Dumnezeul lui Iacob. - Sela.

inaintea Regelui, in vreme ce fecioare, prietenele ei, iti sunt infätisate.

Cantati Domnului Dumnezeului a

In talar de broderie este adusa

Ele sunt cdlauzite cu semne de bucurie, ci cu veselie mare si inträ in

47. tot

palatul Regelui.

pämtintul I

Starostelui cantaretilor - un psahn al fiilor lui Core.

In locul päuinilor tiii veni-vor copiii tai, si-i vei face principi in toatä tara. Pomenirea numelui tau plistra-seva din neam in neam, iar noroadele te vor lauda in veac de veac.

Voi neamuri, toat,e, bateti din palme ! Strigati lui Dumnezeu cu glas de bucurie !

Cilci Domnul Col Prea Inalt este

infricosat si mare impärat peste paulan-

tul tot:

El a plecat popoare sub stäpanirea

46.

Deseivamita nddejde a lui Israil in ocro-

El ne-a ales nouä mostenirea noamandria lui Iacob, pe care il iubeste. - Sela. Se urca Domnul in templul sä,u, in strigate de bucurie, Cel Vesnic in sunete de trambita. Preamäriti pe Dumnezeu in cântari de hada, cantati ! Cantati impäratului nostru; preamariti-l! Caci imparat peste tot pämantul e

tirea dumnezeiascei.

Starostelui cantäretilor - un psalm al fiilor lui Core. Cantee dupa podobia Fecioarele ».

Dumnezeu este scaparea si puterea noastra c ajutor bine venit in vremi de stramtorare. Drept aceea nu ne temem, chiar daca

s'ar rásturna piimantul çi muntii s'ar zgudui in fundul

Si valurile ei s'ar framanta c ar

spumega, si muntii ar fi clätine din loe cu razvratirea lor. - Sela. 'ata' un rail mare si paraiele lui inveselesc cetate,a Domnului, templul si cortul Celui Prea Inalt. Dumnezeu este in mijlocul cetatii; ea nu se va clinti.

noastra c1 semintii sub picioarele noastre,

Duninezeu ; cantati-i lui cantari de lauda!

Dumnezeu imparät,este peste nea-

muri ; Dumnezeu sta in jilul sau cel sfant.

Fruntasii popoarelor s'au adunat - ca popor al Dumnezeului lui Avraam - ciici ai lui Dumnezeu sunt plmantului, iar el inalt e foarte !

Dum-

nezeu fi va veni inteajutor.

48.

Se zbuciuma popoarele, se zdruncina impiträtiile; el sloboade glasul säu

Cdntare intru aloya Sionului.

0 cantare. Un psalm al fiilor lui

pamántul se topeste de spaimä.

Domnul Savaot este Cu noi ! Cetate tare ne este nouä Dumnezeul lui Iacob.-

Core.

Veniti de vedeti faptele märete ale Domnului, minunile pe care le-a fácut el pe pilmtint: El a stävilit räzboaiele pana la capatul pämantului; el a sfitramat arcul

Mare este Domnul c läudat foarte In cetatea Dumnezeului nostru, in sfant muntele sau! Frumos intru inaltarea lui si desfátarea p5,mántului intreg, asa este muntele Sionului in laturea de miazii-noapte a cetätii marelui Rege.

si lancea el a frant-o c cu foc a ars carele de rilzboi.

sale, ca un turn de scapare.

Sela.

575

Cunoscut este Dumnezeu in palatele

www.dacoromanica.ro

PSALMII 49, 50

Caci, iat., regi tinut-au sfat, stransu-s'au laolaltä; grai,

Ci îndatä ce-1 väzurä, ramasera fär& spaima Ii cuprinse i ingroziti

prinsera a fugi. Cutremur dadu peste ei i zvOrcoliri ca peste o femeie care naste.

Cu vântul de la râsârit i-ai facut

tandäri ca pe corabiile din Tarsis. Precum am auzit zicandu-se, asa am si vilzut in cetatea Domnului Savaot, In cetatea Dumnezeului nostru, pe care Dumnezeu a Intlirit-o in vecii vecilor.Sela.

Dumnezeule, inlauntrul locasului tau, ne aducem pururea arainte de indu-

rarea ta. Ca si numele tau, Dumnezeule, asa si lauda ta ajunge pang la marginile pamantulai. Dreapta ta e plinä de milostivire. Veseleasca-se muntele Sionului! Tresalte de bucurie fiicele din Iuda, pen-

tru hotäririle judecatilor tale ! Mergeti imprejurul Sionului i dati-i ocol; numärati turnurile lui;

Priviti la Intariturile lui, treceti prin palatele lui, ca sa povestiti neamu-

Ei Ii pun nadejdea in buna lor

stare si se files° intru multimea bogatiilor lor,

Si totusi nimeni nu poate sit ras-

cumpere pe fratele säu, nici sa plateasca

lui Dumnezeu pretul ritscumpararii,Rascumpärarea vietii lor e prea scumpa i niciodatä nu e cu putinta, Ca sit traiase& pururea

vada stricaciune.

i

sä, nu

Dimpotrivä: vor vedea cum inteleptii mor, cum pier laolaltä nebunul omul far& minte i lasä, altera avutul lor. In inchipuirea lor, casele lor duravor pururea, locasurile lor in neam do neam i cu numele lor numi-vor tinuturile lor.

Dar omul, cu toatä stralucirea lui, e trecator ; el este asemenea dobitoacelor pe care le ucizi. Iata sfarsitul celor ce se fncred In ei si al celor ce se iau dupii sfaturile lor.

- Sela.

Ca o turma de oi aunt Impini spre imparatia mortii i moartea Ii paste; de

ca vreme dreptii biruiesc asupra lor

fiina lor häräzitiíe-i pieirii, câci iadul este locuinta lor.

49.

Ci numai Dumnezeu va riscumpara sufletul meu din iad i ma va lua ou sine. - Sela. Nu te turbura deci, cfind se imbogateste cineva i cb,nd belsugul casei lui sporeste,

Invdtdturd despre nimicnicia bundtdOlor

cand va muri, nici nu va cohort dupg, el

rilor ce vor sit fie. Iatä, asa este Dumnezeu, Dumnezeul nostru, i in veac i pururea el ne va caläuzi, pan& dincolo de moarte.

pdmdntepti.

Starostelui cantaretilor - un psalm al fiilor lui Core. Ascultati aceasta, voi neamuri toate, luati aminte, voi locuitori ai

i oameni de rand i oameni de

frunte, bogati i Barad laolaltà! Gura mea va rosti lucruri intelepte, cad socotintele inimii mele sunt pline de patrundere. 6. Pleca-voi urechea mea la o parabola, deschide-voi in sunetul harfei, Invatatura mea de taina. 6. De ce m'as teme in vremuri rele, cand nelegiuirea prigonitorilor mei ma

impresoara

576

Caci din toate nu va lua nimic,

In mormant averea lui. Chiar cand cineva izbuteste in viata sä fie fericit i mereu sä i se spuna: « meargii, bine! Totusi el se va duce dup.& neamul parintilor sai, care niciodatä nu vor mai vedea lumina.

Omul, cu toati slava lui, daci nu

are minte, este asemenea dobitoacelor pe caro le ucizi. 50.

Despre jertfa cea adevdratd i buna slujire a lui Dumnezeu.

1. Un psalm al lui Asaf. - Dumnezeul eel proa inalt, printre dumnezei,

www.dacoromanica.ro

PSAL1115L 51

lata ce ai facut, i eu am tacut, de aceea ti-ai inchipuit ca eu sunt ca tine. Vreau sa te pedepsesc i sit pun toate sub ochii tai. 0, de-ati lua aminte, voi care ui-

graieste í la sine cheama pe locuitorii pa-

mantului, dela rasaritul soarelui i papa la apusul lui.

Din Sion - desavarsita frumusete - Dumnezeu se arata prea luminos. Dumnezeul nostru vine i nu tace; inaintea lui purcede foc mistuitor, iar imprejurul lui se zbuciuma furtuna.

tati pe Dumnezeu, ca sit nu vá sf4ii fara,

ca nimeni sa, nu vit poatia, scoate din mana mea!

De sus el chiama cerurile i pitmantul, ca sä, judece poporul eau: o Adunati-mi pe credinciosii mei, cei ce-au incheiat, prin jertfa, cu mine

Cine aduce jertfa de lauda pe mine má cinsteste i celui ce umbla pe cai neprihanite Ii voi arata mantuirea lui Dumnezeu.

legilmant s.

Atunci cerurile veste,sc dreptatea

lui, caci Sela.

Dumnezeu este judecator. -

Un psalm de pocclinfd.

s Asculta, o, poporul meu, ca sa-ti graiesc, o, Israil, ca ea te prevestesc: Eu aunt Dumnezeu, Dunanezeul tau! Nu pentru jertfele tale te dojenesc,

Starostelui cantaretilor -un psalm al lui David. Cand a fost la el proorocul Natan, dupa pacatul cu Batseba.

inaintea mea.

mare mila ta i dupa multimea rilor tale, f} terge faradelegea mea,

cad arderile tale de tot sunt pururea

Milueste-ma,

Nu voi lua niciodata din ocolul

tau vre-un taur, i nici 013i din tarcurile tale.

Mai vartos ma spar& de faradelegea

Ale mele sunt fiarele padurii

Ca faradelegea mea eu o cunosc pacatul meu inaintea mea este pururea. Tie unuia am gresit i ceca ce este eau inaintea ochilor tad aceea am facut.

toate vietuitoarele campiei sunt ale

Asa inctit tu esti drept intru cuvintele tale si nepartinitor in hotaririle tale.

Dad', mi-ar fi foame, nu tie 10

voi spune, caci al meu este plimantul cu toate ce cuprinde. Mänanc eu oare carne de tauri

Ca iata intru farlidelegi am fost misfit i intru pitcate m'a niiscut maica mea.

beau sange de api?

Ci fiindca iubesti adevarul inlauntrul omului, fa-ma inteascuns ea cunosc

Adu lui Dumnezeu jertfia de laud&

plineste Celui Prea Inalt fagaduintele

intelepciunea.

Stropeste-ma cu isop, çi ná voi

tale 16.

dup.&

mea si de pitcatul meu má curateste.

dobitoacele din munte cu miile. Eu cunosc toate pasarile muntilor mele.

Dumnezeule,

curati; spalit-ma, si mai vartos decat zitpada mii, voi albi.

i striga-ma, In ziva de restriste,

te voi izbavi, iar tu nra vei cinsti lar celui far& de lege Dumnezeu

Da-mi prilej de bucurie si de ve-

Ii zice: o Ce ai tu sa-mi socotesti randuielile mele i sa porti in gura legamantul

Belie, ca sa se bucure oasele de care le-ai zdrobit.

Ascunde fata ta de catre pacatele

naeu,

De vreme ce tu urasti dojana mea dai la spate cuvintele mele ? Daca vezi un fur, tu esti de partea lui i cu cei precurvari te intovárdsesti; Gura ta o inveti la rele s'r cu limba ta urzesti viclene planuri; Tu stai i vorbesti impotriva fratelui tau i impotriva fiului maicii tale azvarli °car& i barfeala.

mele i toate farádeligile mele eterge-le.

Inima curata zideste intru mine,

Dumnezeule, i duh nesovielnic innoeste

intru cele dinItiuntru ale mele.

Nu ma lepäda pe mine de la fata ta

Duhul tau cel sfant nu-I lua de la mine.

577

Da-mi iaräi bucuria mantuirii tale cu duh stäpanitor má 1ntareste.

www.dacoromanica.ro

PSAL1VIII 52, 53, 54

Inväta-voi pe coi fara de lege cale

tale ei cei pacatoei la tine se vor intoarce.

Izbayeete-mit de sangele varsat, Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele,

ca limba mea ea se bucure de dreptatea ta.

Ci eu sunt ca un miislin roditor,

In casa lui Dumnezeu, i in mila lui Dumnezeu pun nädejdea mea in veac de veac. Lauda-te-voi pururea, &id tu eeti cel oare ai &cut aceasta i voi nidajdui

intru numele tau, cid tu eeti bun catre toti cuvioeii

Deschide, Doamne, buzele mele, ca

gura mea si vesteasca lauda ta ! Cid ie nu-ti plac jertfele: altfel le-ae fi dat; arderle de tot nu le bine-

53.

Nebunia nelegiuifilor i judecata lui Dumnezeu.

voieeti.

Jertfa lui Dumnezeu: duh umilit; mima infrantit i amena, Dumnezeule, tu n'o urgiseeti. Fa bine, Doamne, Intru bunavoirea ta, Sionului zideete zidurile Ierusalimului.

Atunci bine vei voi jertfa dreptatii, prinosul i arderle de tot, atunci vor pune pe altarul tau vitei.

Starostelui cantaretilor - cu can-

tare din flaut - un cuvânt de invati-

tura al lui David. Socoteete nebunul in gandul siu: a Nu este Dumnezeu! Stricaciune este viata lor, rata:aire este fiecare fapta a lor.

Nu este nici unul care sa faca, binele !

Dumnezeu din ceruri priyeete la fiii

oamenilor, ca s'a veda de se mai afla

vre-un intelept, vre-unul care sa caute pe Dumnezeu ;

52.

Dar toti cu totii s'au abiitut, lao-

ZcIdarnic 8e incred nelegiuirii in bogdçiile lor.

Starostelui cantaretilor - un cuvant de invayitura al lui David, Gand a venit Doeg Edomitul ca si inetiinteze pe Saul, zicand: « David a intrat in casa lui Achimelec *. De ce te fáleeti cu rautatea, tu cel

ce eeti puternic, pe cand zulla Domnului tine pururea ? Limba ta ca un brici ascutit n'ascoceete numai viclenii, o, urzitorule de in-

lalta s'au stricat ! Nu mai este nici unul care sit faca binele, nici macar unul singur !

Oare nu mai au nici o pricepere toti care aptuesc faradelegea,, care m'inane&

pe poporul meu precum ar manca gane ei de numele lui Dumnezeu nu pomenesc ?

Atunci ei se vor cutremura inspaimantati, faz& 85, aibä cuvant de spaimii caci Dumnezeu va risipi oasele celui ce

ridica tabara in jurul tau. I-ai rueinat

Tu iubeeti raul mai mult decat

pe ei, fiindca Dumnezeu i-a lepadat. 0, de-ar veril din Sion mantuirea lui Israil ! Cand Dumnezeu va intoarce din robie pe poporul situ, atunci va tresalta Iacob, atunci bucura-se-va Israil !

rama de veci, te va apuca tfi te va smulge

Cel prigonit cere ajutorul lui Dumnezeu

Atunci dreptii sta-vor la privealä ei le va fi teama, dar vor rade de el ei vor gen:

tare din strune - un cuyant de tuya,*

eelaciune !

binele, ei minciuna mai mult decat °uvantul adevarat. - Sela. Tu iubeeti toata vorba aduc5,toare de pieire, tu limba proa vicleana! Drept aceea Dumnezeu te va sfadin cortul tau, ei din pamantul celor vii te va dezrad&cina. - Sala.

Tata, omul care n'a fácut pe Dum-

nezeu liman de acapare, ci s'a increzut In multimea bogàiiior lui i in rautatea lui s'a bizuit 578

54.

impotriva dufmanilor 8cii. Starostelui cant5,retilor - cu can-

turii al lui David. Cand au venit Zifitii i au zis lui Saul: a Oare tu nu etii ca David este ascuns la noi ? Dumnezeule, intru numele tau mantueete-ma i cu puterea ta fa-mi dreptate !

www.dacoromanica.ro

PSATAVTIT 55, 56

Dumnezeule,

ascultá

s'ar ridica semet, impotriva mea, m'as ascunde de el.

rugaciunea

mea, ja aminte la graiurile gtuii mele ! Caci sträinii trufasi s'au ridicat impotriva mea, si oameni silnici umblä, ; ei nu pun pe Dtunsi-mi ridice

Dar nu e vorba de ei, ci de tine, om de potriva mea: prietenul meu ii credinciosul mea,

nezeu in fata lor. - Sela.

Cu care purtam o prietenie de

lata, Dumnezeu este ajutorul meu, Domnul este cel ce sprijinii, viata mea.

dragi destainuiri si, in mijlocul cetelor in-

sufletite, paseara in casa Domnului. Ajunga-i färä, de veste moartea !

Intoarce raul asupra vritjmasilor mei ! Intru credinciosia ta nimiceste-i!

Pogoare de vii in imptifátia mortii ! Oaci

Din toatä, jalma îi voi aduce jertfá, preamitri-voi, Doarane, numele tä,u cel

numai rä,utate este in salasele lor si in mima lor. Dar eu strig catre Dumnezeu Domnul ml va mantui. Seam i dimineata i in miez de si

bun, CAci Domnul ma izhaveste din toatA

stramtorarea i ochii mei prives° la protivnicii mei l'Arad*.

plang i ma tanguesc,si el aude glasul meu.

El ml va izblivi cu pace din lupta pornita impotriva mea, oricat de multi ar fi dusmanii mei. Dunmezeu mä., va auzi va

55.

Rugdciune pentru stdrpirea celar vdnzdtori.

smeri, el care eta In jiltu-i dintru in-

Starostelui cantaretilor - cu cantare din coarde - un cuvant de invatatura a lui David. Pleaca ureche,a, Dumnezeule, la rugaciunea mea i nu te feri de cererea mea! Ia aminte f¡i m'A auzi, caci rätiicesc

ceput-Sela--pentruci ei nu se schimba si nu au hiel de Dumnezeu.

plin de grijä i aiurit, De strigatul vrijmasilor mei qi de strämtorarea, in care ma in cei faxii, de lege, caci ei präväleso asupra mea nenorocire m'a prigonesc plini de mänie. 5 mima mea se zbate in pieptul meu spaima mortii a cazut peste mine. Frica í cutremur ma cuprind i fiori de groaza ma, strabat. Ci zic: O, avea aripi ca porumbielul, a zbura i mi-as gäsi un sala!

Cu adevarat a fugi departe, ca

Fiecare din ei intinde mana impolegitmantul ou el Il pangareste. Lingusirile gurii lui sunt dulci ca laptele, dar mima lui e plinä, de rázboi;

tiva prietenului sau

cuvintele lui sunt mai lunecoase decat untul de leran, dar ele sunt sabii ascutite. Las& in grija Domnului povara

vietii tale si el iti va purta de grijä ;

niciodatä, nu va l'asa sa sovaiasoa pe cel drept. lar tu, Dumnezeule, Ii vei prabusi in fundul präpastiei; coi ce vara& Auge si cei deprinsi cu viclesugul nu vor ajunge

la jumatatea vietii. Ci eu intru tine imi pun nadejde,a, mea!

s5.-mi potreo viata in pustie. - Sela. M'as grabi mai repede ca vantul, mai iut,e ca furtuna, sä, caut un loo de

56.

Nddejdea n Dumnezeu in urente de grea

scapare.

cumpeind.

Sfarama-i, Doamne ! Dezbina limbile lor, &ad vád silnicie si imperechere,

Starostele cantaretilor - dupg, podobia: s Porumbita mutelor plaiuri de-

In cetate.

pärtate - o cantare de tainä a lui

Zi i noapte, fao de atroja pe zidu-

rile ei, dar inlauntru este striaciune

David, cand Filistenii

1-au prins in orasul Gat. Milueste-mi, Dumnezeule, caci oa-

obij duire.

PrápA,dul este in ea, iar din piata

menii ml calca in picioare i in toatä vremea asupritorii mei bat razboi ou

ei nu se curra& apasarea, i viclenia.

Caci, daca un vrajmas m'ar face de

ocara, as suferi; iar daca un protivnic

mine ; 679

www.dacoromanica.ro

37.

PSALMTI 57, 58 In toatä, vremea cei ce ma panders()

cauta sä m inghita, caci multi sunt cei ce ma hartueso cu semetie.

Ci, in ziva temerii, eu nidtijduesc In tine.

Dumnezeu imi va da prilej sä

preamaresc hottirirea lui. In Dumnezeu imi pun nadejdea si nu ma tem. Ce-ar

faca mie omul? Zi de zi, ei impoviireazil cäriirile mele i tot ce pun la cale este numai spre räul meu. Pornesc impotriva-mi, ma iscodesc, putea

se

in dupa mine si ntizuesc

ja

vista.

Cu nelegiuirea lor gO.ndesc ea scape !

Intru mania ta, o, Dumnezeule, prabuseste popoarele !

De viata mea ratticitoare tinut-ai socotealii. 0, strange lacramile mele in burdufurile tale ! Oare nu sunt ele trecute in cartea ta? Pentru aceasta, vriljmasii mei vor da inapoi, in ziva cand voi striga ctitre

tine. Iata, stiu ca Dumnezeu este de partea mea.

Dumnezeu imi va da prilej sä, prea-

mares() hotäririle lui. Cu ajutorul Domnului preamäri-voi hottirirea lui! In Dumnezeu imi pun ntidejdea nu ma tem. Ce-ar putea sa-mi faca mie

Chem pe Dumnezeul Cel Prea Malt, pe Dumnezeul care da izbanda, Ca sä, trimita din ceruri ajutorul säu i sä, mä, mittituiascá, in pofida celui

ce pofteste pieirea mea! - Sela. Trimita Dumnezeu mila i credinciosia sa! In mijlocul leilor trebue sa salä,s1uesc, in mijlocul celor ce varsä, foc pe nari,

al oamenilor, ai caror dinti sunt lance si stigeti, a caror limb& e sabie ascutitii.

Ridica-te mai presus de ceruri,

Dumnezeule, si slava ta sa straluceasci peste tot pamantul ! Laturi au intins sub pasii mei si au smerit pang la pilmant sufletul meu; o groap5, au sapat inaintes, mea, dar au

°taut in ea. - Sela.

Imbarbätatà este mima mea, Dumnezeule, mima mea este imbarbittatti ! Voi canta si te voi prosravi.

Desteaptii-te, miírirea mea! Desteptati-va, hail& i chitara, caci voieso destept zmile ! Läuda-te-voi printre popoare, Doamne, preamari-te-voi in strune, printre neamuii, Caci mare pana la ceruri este mila ta i pan& la nouri credinciosia ta.

Ridicit-te mai presus de ceruri,

Dumnezeule, si slava ta sä, stfaluceasca peste tot pitmantul!

omul?

Tiu bine minte, Dumnezeule, fagaduintele mele i jertfa de laud& iti voi aduce;

Gael tu ai scapat sufletul meu de moarte, ha i picioarele mele de &Were, ca sa merg inaintea lui Dumnezeu intru lumina celor vii.

58.

.Dumnezeu, rdzbundtorul celor drepti pedepsitorul celor nelegiuiti.

Starostelui cantäretilor - dupa podobia: s Sä, nu sfarami ! s - o cantare de tainä, a lui David. Rostiti voi, oare, stapanitorilor, hotäriri drepte i judecati voi dupd dreptate pe flu oamenilor ?

57.

Rugeiciune de mantuire din mdna

Dimpotrivii din toata mima, voi

vrcijmafilor.

lucrati nedrepta,tea pe pamant i mainile voastre croiesc calea silniciei. Cei far& de lege Ii gresesc ararea de la nastere, iar cei mincinosi ratitcesc din pantecele maicii lor. Veninul lor este ca veninul sarpelui;

Starostelui cantaretilor - dupä podobia: o SA nu sfärami!»-o cantare de tainii a lui David, cand a fugit in petera de dinaint,ea lui Saul. Milueste-ma, Dumnezeule, railueste-ma, Dumnezeule, caci sufletul meu la tine cauta 86:pare si la umbra aripilor tale

ei sunt ca o naparca surd& care-si a,stupti, urechile,

i care nu aude glasul vrajitorilor, glasul descantatorului dibaci.

adaposti-m&-voi, pana ce va trece vremea de restriste !

580

www.dacoromanica.ro

PSALMII 59, 60

Tu esti vartutea mea, pe tine te

0, Dumnezeule, zdrobeate-le dintii

din gura! Smulge dintii cei ascutiti ai puilor de lei, o, Doamne!

voi preamari, caci tu eati, Dumnezeule, scaparea mea. Mila lui Dumnezeu má va intampina ; Dumnezeu ma va face sá vad infrangerea duamanilor mei. Nu-i ucide, ca sá nu-i uite poporul meu, ci sa rataceaseä i prin puterea

Risipeasca-se ca apele, care se scurg

pier ! i sagetile lor, cand le vor slobozi,

teaite s'a ajunga!

Ca melcul sä fie, ce se topete in mers, ca un fat nascut mai nainte de

ta prabuaeate-i, caci tu, Doamne, eati

i care niciodata nu vede soarele!

vreme

Iar mai nainte ca oalele voastre s'A simta ghimpii sub ele, fie verzi, fie

pavaza noastrii!

Pacat al gurii lor sä fie tot cuvantul de pe buzele lor. Prind'a-se ca inteun lat in semetia lor, din pricina blestemului ai a inaelaciunii din vorba

aprinai, vijelia sä-i mature!

Dreptul se va bucura cand va

vedea razbunarea. Sciilda-va picioarele sale in sfingele celui nelegiuit, lar lumea va zice: « Cu adevarat este o rasplata pentru cel drept i este un Dumnezeu care judeca, pe pámant

lor.

Nimiceate-i intru maula ta, nimieeate-i de istov, ca s'a atie olí e un Dumnezeu, care stapaneste in Iacob, pana, la marginile pamântului. Sela.

In fiecare seará ei vin iar i iar, urla cum urlä câinii i prin cetate dau

59.

Rugdciunea unui prigonit pe nedrept. Starostelui cantaretilor dupit podobia: Sa nu sfarami !* o cantare de

tarcoale.

tabla a lui David, cand Saul a trimis

Ei umblä ratacind dupá mancare daca nu se satura, ei mttrae nemultu-

miti.

Ci eu cant t'aria ta i in fiecare diraineatii ma bucur foarte de milostivirea ta, cid tu eati cetat,ea mea de n'apare i locul meu de adapost in vreme

oamenii sal i li pizeau casa ea sä-1 omoare.

Izbaveate-ma de vrajmasii mei, Dumnezeul meu, i din partea celor ce

se ridicii impotriva mea, ocroteate-mä! Mantueate-mä de coi ce faptuesc faradelegea scapa-ma! Caci

de restriate.

Tu eati vartutes, mea, pe tine te

ai de varsatorii de s'ange

ea, pandea° sufletul meu

voi pros15,vi, caci tu, Dumnezeule, esti scaparea mea, esti Dumnezeul meu cel milostiv !

ai oameni cruzi navalesc asupra mea, ara ea eu, o, Doamne, sa fi facut vre-o

60.

faradelege sau vre-un pacat! Para sa fiu de vina, ei aleargá i dau

Rugdciune pi cerere de ajutor dupei o

peste mine. Stai de paz& ca si ma intampini cu ajutorul tau Ffi priveate!

Starostelui cantaretilor

dupá po-

dobia: « Crinii marturisirii* o cantare de tainá a lui David, spre invatatura,

Caci tu eati Domnul, Dumnezeul Savaot, Dumnezeul lui Israil; deateapta-te sa pedepsetati toate neamurile; fii farli indurare cu cei ce calca' legea!

Cand el facu rItzboi cu Sirienii din

Mesopotamia i din Toba, a't Ioab intor-

candu-se batu douäsprezece mii de Edo-

Sela.

In fiecare seara ei vin iar i iar, urla cum urla cainii i prin cetate dau

miti in Valea Sarata. 0, Dumnezeule, tu ne-ai aruncat, tu ai facut sparturä in randurile noastre, te-ai maniat pe noi i in invalmaaag ne-ai pus pe fuga.

tarcoale.

Tata, gura lor spumegg, buzele lor sunt cumplite ca säbiibe, &dei zic ei: Cine audois Dar tu, Doamne, razi de ei, tu iti bati joc de toti paganii.

Tu ai facut s'a se cutremure pa,

mantul, tu 1-ai spintecat; incheaga laolalta sfaritmaturile lui, clici el se clatinä. 581

www.dacoromanica.ro

PSALMII 61, 62

Tu ai pus pe poporul tau la grele

Ramada imparat in vecii vecilor, inaintea lui Dumnezeu! Porunceste ca mila i credincioE,4a aibá, in pata! Ci eu voi cinta in veac numelui tau, ca si implinesc, zi cu zi, juruin-

ncerciri, tu ne-ai dat si bem un vin

care ameteste.

i numai celor ce se tem de tine, tu le-ai dat un steag ca si poatà, tine

piept arcului dusman. - Sela. Pentru izhavirea color iubiti ai mantueste-ne cu dreapta ta i ne auzi

tele mele ! 62.

pe noi !

Laarea in voia lui Dumnezeu, caza dau ruivald Starostelui cantgretilor lui Ie-

Dumnezeu a gralt in templul sau:

voi impärti Sihemul EA valen aclame& de la Sucot voi m'asura-o.

Al meu este Galaadul, al meu e

dutun - un psalm al lui David.

Manase, Efraim e coiful meu, iar luda este schiptrul meu. Moabul imi slujeste drept lighean

Numai intru Domnul sufletul meu

e linistit; cáci de la el vine mantuirea mea,

de spalat ; asupra Edomului arunc incaltamintea mea ; impotriva Filistenilor izbucnesc in strigate de fazboi. » Cine mi va conduce in ceta.tea Intinta? Cine mg va indruma catre Edom? Nu ne-ai aruncat tu oare de la tine, Dumnezeul nostru, i cu ostirile noastre nu vrei si mai mergi ?

Numai el este stanca mea si iz-

bavirea mea, locul meu de adapost, ca

si nu mg mai clatin.

Pani când vg, yeti näpusti &supra

unui om, ca si-1 doboriti cu totii la pamant, ca pe un perete povarnit, ca pe un zid gata de prabusire ? Intr'adevar, ei pun la cale ca sa-1

doboare din locul sau inalt, de aceea iubeso minciuna: cu gurile lor binecuvinteaza, iar inlauntrul lor clocoteste

Ajutii-ne impotriva apasatorilor, &id ajutorul omenesc n'are nici o tire. Cu Dumnezeu castiga-vom biruinta si el insusi va calca in picioare pe vrajmasii nostri.

blestemul. - Sela. Numai intru Domnul aufletul meu

e linistit, caci de la el vine nädejdea mea ;

61.

Numai el este stanca mea Efi man-

Rugdciunea unui rege in surghiun.

tuirea mea, local meu de adäpost, ca si, nu mi mai clatin.

Starostelui cantäretilor cu cantare din halla - un psalm al lui David.

La Dumnezeu aflu izbavirea mea si slava mea, stanca mea cea puternicä; locul meu de scapare este la Dumne-

Auzi, Dumnezeule, strigátul meu ; in aminte rugaciunea mea! De la marginile pamantului strig

zeu.

catre tine, cu inima prididitg de mal-.

nire; pe Afinca pe care nu pot si mi

Nadajduiti intru el in toati vre-

mea ; voi, obstia poporului, revärsati

inaintea lui inimile voastre, caci Dumnezeu este scaparea noasträ ! - Sela. Numai ca o suflare sunt fiji oamenilor ! O minciunti, sunt ei ! Daca fi

urc, caläuzeste-mi!

Cid cu loo de scapare esti pentru mine; turn puternic in fata dusmanului.

0, de-as putea si sg,lasluesc in cor-

tul tau pururea ; la adapostul aripilor tale si caut mántuirea mea! - Sola. Caci tu, Dumnezeule, asculti ju-

ruintele mele i dai mostenirea cuvenitg celor ce cinstesc numele tau. Adaugg zile multe la zilele impara-

tului; fie ca aiaii lui si fie peste varste varste!

pui in cantar, toti laolaltä sunt mai usori decat suflarea!

Nu nadajduiti in silnicie i nu puneti temei pe jaf i pe hräpire; iar daca averea voastra creste, nu vi lipii de ea! 0 data, a grgit Dumnezeu, dar eu

am auzit de doug ori: ea puterea este a lui Dumnezeu,

582

www.dacoromanica.ro

PSALMII 63, 64, 65

13. Si a ta, Doarane, este ralla, cici

Ocroteate-mi de uneltirile celor rai

tu vei rspIti fieciruia chipa, faptele

ai de ceata celor ce luereaia, faxidelegea;

sale.

bie

6$.

De cei ce-ai ascut limba ca o sapregitese sigetile - vorbele lor

amare -

Dumnezeule, sufletul m,eu inseteazd dupd tine I

1. Un psalm al lui David, pe cand se afla in pustiul Iudei. 2. Dumnezeule, Dumnezeul meu, pe

tine te caut, chipa tine inseteazi sufletul meu, pe tine te dore§te cu infocare

trupul meu, intocmai ea un piimant

Ca si silgeteze pe ascuns pe cel nevinovat; §i-1 ucid inteo clipi i nici o teami, n'au! Ei se indea,mni filtre sine la fapte rele, se sfituesc cum si, intinda curse gridesc: Cine ne va vedea? 11.1

Ei nriscocesc lucruri tichloase:

uscat, secituit i filfa, aprt. 3. 0, de-al putea si te prives° in locaaul tau, ca si, vid puterea ai slava ta!

Suntem gata! Planul e bine intocmit! »- Iar liuntrul omului, iar mima lui este o pripastie! Dar Dumnezeu le va trimite o

cat viaja. Atunci buzele mele te vor

Limba lor va ciauna pribuairea lor, iar cine Ii va vedes va °latina din

4. Cici mai bun este harul tia de-

5. Atunci te voi binecuvanta in toati ai voi ridica mainile mele,

viata, mea

chemand numele

Sufletul meu se va sätura ca de grisime ai de manciii alese; °u strigite de veselie te va liuda gura mea. 7. Chiar in aaternutul meu hui voi 6.

aduce arainte de tine ai in strijile noptii te voi ciuta cu mintea mea. 8.

grabnici, sigeati i vor fi uciai. cap.

Atunci toti vor fi cuprinai de

vor vesti fapta lui Dumnezeu ai vor pricepe luorul lui. Sa, se bucure cel drept intru Domnul

i

sa-ai puni, nidejdea in el,

iar cei eu mima curati si se veseleascrt foarte!

Cici tu eqti ajutorul meu ai la

umbra aripilor tale tresiilta-voi de bucarie.

9. Sufletul meu se lipeqte de tine ai dreapta ta 10. lar cei ce cauta ia viata pogoare-se in locurile cele mai de jos ale pimantului! 11. In ascutiaul sábiei si fie dati vulpilor si, cada, pradi!

12. Iar imparatul se va bucura intru

Domnul, i cei ce se jura, intru numele

lui mandri-se-vor, cici gura mincino-

ailor va fi astupati.

64.

Dreptul prigonit ncid. djduete i ageaptd ziva de izbindd.

Starostelui cantiretilor - un psalm al lui David. 0, Dumnezeule, asculti glasul meu, cand viu i plang la tine, apirá, viata mea de vrijmaaul meu cel groaznic.

65.

Mulfumire pentru binefacerile duh,ovnicefti i trupe§ti primite de la Dumnezeu. Starostelui cantiiretilor - un psalm

al lui David - o cantare.

Tie se cuvine, Dumnezeule, cantare

de lauda. in Sion! Tie sil-ti fie deplin plätite juruintele noastre. 0, tu care asculti rugiciunea! Catre tine si se indrepteze toatá fiptural Picaba

iar picate mi covar-

aesc, dar tu ierti firidelegile noastre! Fericit este acela pe care I-ai ales 1-ai apropiat de tine, ca si locuiasci, in curtile tale! Fi-no sa. ne siturim de bunititile casei tale, de sfintenia locaaului tau! Tu ne auzi intru dreptatea ta ne rispunzi prin fapte prea märete, o, Dumnezeule al mantuirii noastre, tu care eati nlidejdea tuturor marginilor pimantului ai a depärtatelor ostroave! 583

www.dacoromanica.ro

PSALMII 66, 67

Tu care ai intemeiat muntii Cu

puterea ta, tu cel

ce te incingi

cu

tarie,

Tu care potoleati mugetul Oceanului, ramatul valurilor i zarva popoarelor. Locuitorii marginilor piimantului ou-

prinai au fost de spaima din pricina

minunilor tale; rasáritul Fii apusul tu le umpli de uimire. Tu porti de grija ptimantului vi-1 umpli de belaug, vi-1 imbogateati foarte;

paraiele Domnului sunt pline de lapa; tu faci s crease& graul lor, vi-1 faci ea crease

astfel.

Tu adapi brazdele pamantului, tu moi bulgarii lui, tu 11 desfunzi prin ploile tale tai binecuvintezi roada lui. Astfel tu incununezi anul cu fa-

cerile tale de bine, i pe urmele carului tau picara, grasimea ; Picur5, paaunile pustiei i cu bucuria se incing colinele; Muntii se acopera cu turma, vade

se inveamanta in lanuri de gritu, oamenii hauleso i canta.

Binecuvantati, popoare, pe Dumnezeul nostru i rostiti sus si tare lauda lui,

A lui, care ne-a dat viat,5, ai n'a

riibdat ca picioarele noastre s'a f}ovidascii!

Ciici tu, Dumnezeule, ne-ai pus la incercare, ne-ai lamurit cum se lamurete argintul; Tu ne-ai facut s'a cadena in cursa;

poveri ai pus in spinarea noastra; Ingaduit-ai celor de alt neam

calce in picioarele cailor capetele noas-

tre ; aruncati am fost in foc i in tipa,

dar tu ne-ai scos spre multimea bucuriei noastre.

Pentru aceasta intra-voi in casa

ta cu arden i de tot i fagaduintele mele le voi implini, Fagaduintele pe care le-au grait buzele mele i le-a jurat gura mea pe cand eram in restriste. Arden i de tot graso iti voi aduce cu miros de jertfa de berbeci. Jertfivoi tie boi i api. - Seis,. Veniti rai ascultati, voi toti cei ce

và temeti de Dumnezeu,

ea va, po-

vestesc toate cate a facut el pentru mine.

66.

Cantare de mulfumita fi de lauda lui Dumnezeu dupä o biruinfa. Starostelui cantäretilor. O cantare.

Un psalm. Strigati Domnului tot pamantul,

Cantati in strune mirada lui, In slavi lauda lui! Rostiti lui Dumnezeu: COA de rainunate sunt lucruiile tale ! Pentru put,erea ta cea mare, chiar vrajmasii

Strigat-am catre el cu gura mea

si 1-am preamárit cu bimba mea.

Daca as fi avut ganduri viclene in mima mea, Donmul nu m'ar fi ascultat,

Dar Dumnezeu m'a ascultat ai a luat aminte la glasul rugaciunii mele. Binecuvantat si fie Dumnezeu, care nu a respins rugaciunea mea, ci m'a miluit cu mila sa!

tai te milgulese fatarnic ;

67.

Toti locuitorii piimântului se inchina tie i ie îi canta, proslavind nu-

Mulfumita pentru binecudintdri duh,ov-

Veniti i vedeti lucrarile lui Dum-

nezeu i cat de minunat este el In fap-

Starostelui cantaretilor - cu cantare din baria - un psalm. Un cantee.

El stapaneate pururea prin puterea iar ochii lui iscodese popoarele;

ne binecuvinteaza, lumineze fata ta peste noi ! - Sela. Ca ea se cunoasca pe pamant purtarea ta de grija, filtra toate popoarele mantuirea ta!

mele tau. - Sela.

tele sale catre oameni: El a prefficut marea in uscat prin raid Iordanului au trecut cu piciorul ; sa ne bucuram deci de el ! lui,

nu se mai trufeasca! -

nicegti si trupegti. Milostiv

fii nou'et, Dumnezeule,

S'a te laude pe tine neamurile, Dumnezeule, sil, te laude pe tine toate limbile !

Sela. 584

www.dacoromanica.ro

PSALMTJL 68

Sit se veseleasc5, noroadele

i

85,

tresalte de bucurie, citci tu judeci semintiile

dreptate (}.1 indrumator eati

popoarelor pe pamänt. - Sela. Sil,

te laude pe tine neamurile,

Dumnezeule, s5, te laude pe tine toate popoarele !

Pmântu1 dat-a roadele sale ; Dumnezeu, Dumnezeul nostru, ne binecuvinteazii ;

Ne binecuvinteaz5, pe noi Dumne-

zeu i toate marginile plimântului sa-1 oinsteascit pe el ! 68.

Cantare de biruinki in cinetea proniei dumnezeefti.

Starostelui cfintäretilor - un psalm al lui David. O cAntare. S'a' se &mole Dumnezeu, sil se risipeasc5, viajmaaii lui i s'a fug5, dinaintea

lui cei ce-1 urlisc pe el !

Ca fumul sä se Impritatie ! Precum se

topete ceara de fata focului, asa sii, piará din fata lui Dumnezeu cei fi-ira de lege,

lar dreptii sa se veseleascä, sä

tresalte fnaintea lui Dumnezeu ii sä se bucure cu bucurie mare ! Citntati Domnului, preamäriti numele lui, gätiti calea celui ce vine In

Domnul a rostit tare cuvänt de i vestitoarele biruintei erau in ceatit mare: (( Regii oatirilor dau fnapoi biruintä

fug, iar st5,päna casei imparte prado, s.

0, de-ati r5,milnea tihniti

vetrele voastre ! Doar i aripile porumbitei sunt fmbriicate cu argint i pende ei cu aur striilucitor ! Când Cel Atotputernic impräatia pe regi, muntele Salmonului era alb ca za'pada,

Muntele lui Dumnezeu, muntele

Basanului, muntele cu piscuri multe, muntele Basanului ! De ce vä uitati cu ciudá, voi munti

cu värfuri multe, la muntele pe care Dumnezeu i 1-a ales ca loca a al situ?

Cu adefarat Domnul va locui acolo in veac de veac. Carel() de rä boj ale lui Dumnezeu sunt zeci de mii i mii de mii. Dom-

nul vine din Sinai In templul sau. Suitu-te-ai In Inaltime, adus-ai robi din robie, luat-ai daruri de la oe..meni; chiar i cei räzvrittiti fngliduiti au fost sä, locuiasc5, längit Domnul Durmaezeu.

Binecuvantat sil fie Domnul fn fiecare zi, el care poartä povara noastra, el este Dumnezeu, Mitntuitorul nostru.

car, prin pustie! Domnul este numele lui, bucurati-v5, fnaintea lui! Pärintele orfanilor i apárátorul váduvelor este Dumnezeu In sfantul säu

- Sela.

loma.

Ci Dumnezeu zdrobeate capul vriijmaailor säi, teasta celor ce umblä in

Dumnezeu aduce acasä pe cei riiz-

letiti, scoate pe robiti la fericit liman, dar cei ce se ridicii fmpotriva lui locui-vor un tinut ars de soare. 0, Dumnezeule, cand tu ieaeai in fruntea poporului tau, cánd tu fnaintai

prin deaert, - Sela -

Pam5,ntul se cutremura, chiar cerurile se scuturau de rouit fnaintea ta, Dumnezeule, ca ai acest Sinai, In

Dumnezeu e pentru noi un Dumnezeu al mânturii, cita el, Domnul cel Atotputernic, ne scapii, de moarte. piicate.

Doranul a zis: « Din Basan voi aduce inapoi pe credincioaii mei, fi voi scoate din adancurile Aaa fi-wat sá scalzi in Auge piciorul täu, iar limba atinilor täi aibit parte de duamanii titi ! » Vitzut-am, Dumnezeule, alaiul täu,

fata lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israil !

alaiul Dumnezezului meu, impitratului meu, In sfântul täu locas:

i mostenirea ta cea istovitä ai

torii de alitute si de harfe, iar la mijloo fecioarele batánd din daira:

Ploi fmbelaugate dat-ai, Dumne-

zeule,

Sälialuit-ai turma ta In tara pe

In frunte citntäretii, apoi purti-

4 In adunäri binecuvlIntati pe Dum-

care prin bunätatea ta, Dumnezeule,

nezeu, pe Domnul, voi coi din obitraia lui Israil !

ai pregatit-o pentru cei

685

www.dacoromanica.ro

PSALMUL 69

Cfind n'arn bräpit, atunci a trebuit sr, dau inapoi! Dumnezeule, tu cunosti nebunia

Iat5, pe Veniamin, eel mai tin5,r si care merge in frunte, apoi capeteniile

lui luda in vesmintele lor de porfirii c5,peteniile lui Zebulon i ale lui Neftali.

mea i p5matele mele nu-ti sunt ascunse. S5, nu se rusineze din pricina mea

Vitdeste, Dumnezeule, puterea ta!

Dumnezeule, lucrul Ulu pentru noi In-

cei ce n5,diljduesc intru tine, Doamne

tárete-1,

Dumnezeule Savaot ! Si, nu dea de ocar5

darmi de argint. Risipeste neamurile cele iubitoare de r5,zboaie! Veni-vor ciipetenii din Egipt; Etio-

un necunoscut pentru feciorii maicii mele.

Din sfintul täu locas ce! din Ierrusalim! Regii ii vor aduce tie dartui. Ceara fiara care locueste in trestii cireada taurilor i vioii popoarelor, ca sà se smereascii, aducind grele

din pricina mea, o, Dumnezeule al lui Israil, coi ce te caut5 pe tine! Ciici pentru tine suf5,r batjoeurä ocara acopere fata mea; Strein sunt pentru fratii mei si ea Caci rávna casei tale m'a mb,ncat

ii ocirile celor ce te °dads° pe tine

pia va alerga la Dumnezeu cu mainile

au c5,zut asupra mea. Când am plitns si am postit, atunci mi-am gitsit ocari;

intinse.

Voi, impiriitii ale pämintului,

eintati lui Dumnezeu, preamáriti pe

Cand am pus pe mine sac de

Domnul, in strune i in organe ! - Sela-Pe Domnul, care trece in carul situ

prin cele mai de sus si din veae ceruri ale sale. Iati, el sloboade in tunetul situ

pociintti, am ajuns pentru ei de poveste.

Sunt de riisul color ce «tau la poarta cetitii i beivii imi scornese cfintece de °café,.

glasul s5,u nitprasnic! Dati slay& lui Dumnezeu! Miretia lui stipäneste peste Israil i puterea

Dar eu m5, rog tie, Doamne, la vreme prielnici; dupii. mare raila ta, auzi-mii, Dumnezeule, intru credincio-

Israil este Dumnezeul care dzi, poporului

Scoate-mi din noroi, ca sa. nu mä scufund i scipat sä fiu de cei ce uriíse, i din vältoarea apelor,

lui norii cerului! Minunat te ariti, Dumnezeule, din templul titu eel cant! Dumnezeul lui

putere si virtute. Binecuvantat 85, fie Dumnezeu!

69.

Rugeiciune pentru naintuirea din prigoand

Starostelui eintiíretilor - un psalm al lui David, pe podobia Crinii Mintueste-mi, Dumnezeule, eici apele mi-ajung ping, la gat, Ng scufund in mil adâne FA n'am unde si-mi proptesc piciorul. Mä, duc in vältoarea apelor i uvoaiele tree peste capul meu. Sunt istovit de strigät, gitlejul

meu aprins e ea de foe, ochii mei se

sting asteptând ajutor de la Dumnezeu. Cei ce mà urli so färà euvint sunt mai multi decit pärul capului meu; multime mare sunt cei ce vor si mä piardi,

dusmanii mei din pricini mineinoase.

ia

tale!

Ca si nu mi covarseaseit puhoiul

apelor i 85, nu mi Inghita. adâncul abisul si nu-si deschidi gura peste mine! Auzi-mi, Doainne, ciici prea bung

este mila ta; dupii multimea induriitiler tale, intoarce-te spre mine,

i nu ascunde fata ta de robul la grea cumpinä ma. aflu;

eitci

gritbeste-te i auzi-mi!

Fil aproape de sufletul meu FAA

mintueste; in pofida vrajmasilor mei, slobozeste-má!

Tu stii ocara mea i rusinea mea si batjocura mea: in fats, ta stau toti asupritorii mei.

Ocara a zdrobit mima mea si

sunt bolnav de moarte; niidäjduit-am raili, dar In zidar, i mingaietori, dar n'am gäsit. Dimpotrivii, pus-au fiere in min-

carea mea si ea si-mi astimpär setea m'au adäpat eu otet.

' Faraon. 586

www.dacoromanica.ro

PSALMII 70, 71

Facä-se masa lor inainte,a lor o

De rusine si intoarel spatele cei

cursi i tilma lor un 184!

ce zic: * aha, aha! Ci sá se bucure si si se veseleasci

mure !

strige cei ce iubesc mintuirea ta: o Mare este Dumnezeu! 6, Dar eu sunt sirac i dosidit, Dumnezeule I Zoreste-te spre mine ! Tu esti ajutorul i izb5,vitorul meu, Doamne, nu zabovi

Intunece-se ochii lor si nu mai vaz, si coapsele lor necontenit s5, tre-

cei ce te ca,uti pe tine si neincetat

Vars5, peste ei necazul tau vàpaia mitniei tale si-i ajungi! Pustiasci-se dlasul lor i in cor-

turile lor sä n'aibli cine si locuiasci,

Fiindcg prigonesc pe cel pe care tu 1-ai bätut i durmile celor fetniti de tine le sporesc. Adaugii färidelegi la firidelegile lor, ea si nu se poatá indreptitti inaintea ta.

71.

.18=4 se roagcl .Domnului sel nu lis *freiste la bcitreinere.

Stersi si fie din cartea vietii

laolaIt

La tine, Doatnne, caut sciparea mea,

si nu fiu rusinat in veae! Intru dreptatea ta mäntueste-m5,

cu cei drepti sit nu fie inscrisi !

lar eu sunt sirac i plin de sufe-

iintä ; mäntuirea ta, Dumnezeule, si ocroteascä. Atunci voi liuda numele lui Dumnezeu intru cfi.ntä,ri si-1 voi preamiri cu multumitg.

lar aceasta li va fi Domnului mai p15,cut dec5,t un taur tânir Cu coarne cu copita despicati.

slobod, pleaci spre mine urechea

ta i mi izbitveste !

Fii pentru mine stand, de so5,pare, unde sá mg adliposteso deapururi ! Tu

ai poruncit ea sä fiu mintuit, eitei tu

esti stand, mea si cetatea mea cea tare. Dumnezeule, scapii-m5, din mana

omului nelegiuit si din ghiara, omului

Vedea-vor sáracii i se vor bucura,,

iar vouit color ce dutati pe Dumnezeu, vie 85, vi fie mima, 05,ci Domnul asculti pe dosäditi, iar la robii s5,i nu cauta ou dispret. Preamireasci-1 pe el cerul pámântul, mirile si tot ce se misa,

nedrept i simio. Cici tu esti radejdea mea, Doamne Dumnezeule, temeiul increderii mele, din tineretele mele.

intr'nsele !

Cgci Dumnezeu va mfintui Sio-

nul si va zidi cet5,tile lui Inda; si se vor s5,15,s1ui in ele i le vor stipttni. Si neamul slujitorilor lui moteni-le-va i cei ce iubeso numele lui vor

locui acolo.

Pe tine m'ara bizuit din pantecele mamei mele ; din sinul maicii mele tu esti izbävitorul meu i cu tine m'am mändrit deapururi. Ca o sperietoare sunt pentru

dar tu esti cetatea-mi de scapare esa

S5, se umple gura mea de lauda ta, toatii ziva de slivirea ta! Nu m5, lepida in vremea

netelor mele, i dind puterea mea sliibeste

70.

nu m5, piräsi !

Strigeitul de ajutor al unui prigonit. Starostelului cAnt5setilor - un psalm al lui David, o ca si se ting mintek

Dumnezeu/e, gribeste-te spre seaparea mea! Doamne, grábete-te inteajutoral mea! Sä se rusineze i si se fac5, de ja viata! ocar5, cei ce umblit ca

Crici vriijmasii mei vorbesc despre

mine si cei ce pande,se viata mea se

sfituesc Si spun: Dumnezeu 1-a näpustit ! Urmariti-1 si-1 prindeti, fiindci nimeni nu poate sit-1 mfintuiasci !

Nu te depärta de mine, Dumnezeule, gräbeste-te spre ajutorul mea! Faci-se de °cara i piará pri-

Si dea inapoi i si ajung5, de batjocura cei ce pofteso pierderea mea!

gonitorii vietmi mele ; acoperiti si fie de 587

www.dacoromanica.ro

PSALMUL 72

rusine ei de batjocura cei ce se sarguesc spre nenorocirea mea!

Ci eu pururea voi voi spori iar i iar toate laudele tale. Gura mea gräieste Cu deamäruntul

faptele dreptatii tale, toatä ziva tuirea ta, caci ele sunt fiíra de numir. Cand ajung la faptele tale cele mari, Doamne Dumnezeule, pomenesc cu

slay& in deosebi dreptatea ta! Dumnezeule, tu mi-ai dat invaWm.& din tineretele mele, i sunt crainicul minunilor tale pan& acum! i in varsta inaintata si la Ci mnc adincile mele MI-range, nu ma Dumnezeule, ca sii vestesc puterea bratului tin neamului de fati i tuturor celor ce vor sit vie faptele tale cele mime. Dreptatea ta, o, Dumnezeule, ajunge

pana in naltul cerului. Tu care ai facut

lucruri minunate, Dumnezeule, cine este la fel cu tine ?

Tu care ne-ai tfisat si induriim multe si crancene stramtorari, fi-ne iar ea ea fina vii, si din adancurile zbuciumate ale ptimintului ridica-ne deasupra! Inmulteste marirea mea ma mangaie.

i eu voi liuda in cantece de

aliiuta credineiosia ta, o, Dumnezeul

meu; te voi proshivi in sunete de harfa,

o, sfántul lui Israil!

Bucura-se-vor foarte buzele mele,

cand te voi preamari Cu cantäri din

organe ffi sufletul meu pe care 1-ai mantuit ;

*i limba mea, ziva intreaga, va vesti cu laude dreptatea ta, caci au fost rusinati si au iesit de ocar5, cei ce se striiduiau faci 72.

Dreptatea, pacea pi propeipirea mesianice.

Un psalm al lui Solomon. Dumnezeule, da imparatului judecitile tale cele nepartinitoare i fiului imp5ratului duhul dreptiitii tale, Ca si-1 judece poporul tau intru dreptate si pe saracii tu i dupa pravila ta. 588

-Atunci rodi-vor muntii pace pentru popor i colinele mantuire. Si judece drept i obijduitii poporului, si ajute pe cei nevoiasi

zdrobeasca pe apäsátor! Sa tràiascii atat cat soarele si tot atat cat luna, in neam de neam ! Pogoare-se ca ploaia pe pajistea cosita, ca bura de ploaie care adapt piimantul! Infloreascii in vremea lui cel drept pace din beleug, pana nu va mai fi luna! StapaneascO, de la mare prima la mare

ei de la Eufrat pana la marginile pamantului !

SO, ingenuncheze Inainte-i protivnicii lui i pulbere si ungi vriijmasii lui !

Regii Tarsisului i ostroavele aducii prinoase, regii din Saba si din Seba sa-i plateasca dajdie! Si i se inchine lui toti impäratii piimántului i toate neamurile sa-i slujeasca lui !

- Cad el va znantui pe cel obij-

duit care strigii dup.& ajutor i pe saracul

pe care nu-1 ajuta nimeni. -

SA, se milostiveasca de cel särman dosadit i ea izbaveasca pe cei lipsiti,

Si mantuiascii de obijduire si de

silnicie sufletele lor i sangele lor sä,

pret in ochii lui, SO, traiascii indelung si sii aiba parte de aurul din Seba s't sä, se roage pentru el poporul pururea i sa-1 binecuvinteze in toata vremea.

Sa fie belsug de grail in Ora, papa pe crestetul muntilor pomii roditori eh se legene ca i cedrii Libanului i po-

porul din cetate si sporeasea mult ca iarba piimantului !

Numele lui sa triiiasca pururea ; cat soarele sii dainuiesca numele lui !

SA, se binecuvinteze intru el toate semintiile piimantului i toate 85-1 fericeasci Binecuviintat 85. fie Domnul Dumnezeu, Dumnezeul lui Israil, care singur face minuni !

Binecuvantat si fie, in veci, slavit numele lui, si slava lui sI. umple tot piimantul! Amin ei Amin ! Sfareitul rugaciunilor lui David, fiul lui Iesei.

www.dacoromanica.ro

PS ALMII 73, 74 Cum au ajuns paragina lute° clip5.!

73.

Mangtheri pi fereald

Au pierit, s'au sfarsit cu sfarsit na-

de ispitü in lap

praznic !

celor

Ca un vis in faptul desteptiirii, tot astfel, Doamne, la desteptarea ta,

Un psalm al lui Asaf. Cu adevarat bun este Dumnezeu oldie cel drept catre cei cu Mima curata. Dar eu era cat pe aci sa mii poticnesc, putin a lipsit ca pasii mei Sil nu

alunga-vei cu dispret infatisarea lor. Cand inima mea se amara i rarun-

ail mei erau strapunsi de durere,

Nerod eram atunci i nepriceput

eram, ca un dobitoc eram in fata ta. Ci eu sunt neincetat cu tine; tu

alunece.

Cad ravneam la cei trufasi jinduiam la bun& starea celor aril, de

m'ai apucat de mina mea cea dreaptii, Ciilauzeste-ma cu sfatul tau si la urna primeste-ma Cu cinste. Cad pe cine am eu in ceruri ? o data ce sunt cu tine, nu mai doresc nimic pe pamant. Cand trupul meu se va risipi

lege:

Ca ei nu au parte de duren; Anatos si hranit bine este trupul lor; La suferintele harazite omului ei nu sunt devalmasi i loviti ea ceilalti oameni ei nu sunt.

Pentru aceea semetia e la ei ca

un colon la gat i silnicia lor manta ca o hainil.

Mima mea se va opri, Dutrinezeu ratnane,

Toate le iau in ras, vorbesc tot

In vecii vecilor, statica inimii mele partea mea. Cad, iata, cei ce se departeaza de tine vor pieri; tu dai pierzarii pe toti cei ce rup legamantul cu tine. lar pentru mine, si fiu de Dum-

Gura lor si-au proptit-o in cer, iar

Dumnezeu mi-am pus niidejdea mea, ca si povestesc toate intocmirile sale.

De grasime ochii le ies din cap

plasmuirile cugetului lor intrec once masura.

ce este fall i silnic si se rostesc de BUS;

limbs,

lor tuatara pamantul. Drept aceea poporul meu se ia

dupa ei i, imbatandu-se de apa, Zice: # Cum o si cunoasca toate Duranezeu sa aib5, ?

i Cel Prea Inalt ce stiinta

Iat5., astfel aunt cei fin g de lege, ei traiesc vesnic fára grijit inmultesc avutul. Atunci, zadarnic am pastrat Mima

mea curata si am spalat mainile mele in nevinovatie; In fiecare zi aunt lovit i pedepsit swat in toata dimineata.

Daci as fi zis:

a

Voi

vorbi

eu ca ei », m'as fi purtat ca un lepadat de lege fall): de feciorii neamului tau!

Dar pe cand imi trudeam mintea ca sa pricep acestea, lucrul imi pant povara strivitoare, Pa.ra ce am patruns in sfintele lui Dumnezeu hwasuri si am ajuns si inteleg sfarsitul celor inteadevar, tu i-ai asezat pe loc alunecos impingi la prapad.

nezeu aproape e fericirea mea. In Domnul

74.

Dumnezeu, ca i alteidaki, f,2i aduce

aminte de poporul situ

scoate din

incercdrile grele.

Un cuvant de invataturii al lui Asaf.Pentru ce, Dumnezeule,ne-ai aruncat

de istov ? Pentru ce mania ta fumega impotriva turrnei al carei pastor esti ? Adu-ti aminte de obstia ta pe care ai doblindit-o in vremuri depaitate i ai rascumparat-o, ca sii fie semintia mos.-

tenirii tale ; adu-ti aminte de rauntele Sionului in care ai asezat locasul tau! Indreapta pasii tu i spre aceasta paragina de veci: dusmanul a stricat totul in sfântul tau locas;

Protivnicii fa.' au racnit ca leii, inlauntrul sfintei tale case, si in locul flamurilor tale pus-au flamurile lor. Ei ariitau la fati ca unii care ridica

securile inteun desk+ de codru, Si toate maiestiitele tale daltuiri le-au sfaramat cu toporul i cu ciocanul;

589

www.dacoromanica.ro

PSALMII 75, 76

Dat-au templul tau pradit focului si au pangarit si au doborit la piimiint

locum1 numelui tau, Pe clind in gandul lor ziceau: facem robi pe toti ! » Foc au dat tuturor

locasurilor lui Dumnezeu care erau in Ora. Semnele minunate asteptate de noi nu le-am vazut; nici un prooroc nu mai avem i intre noi nimeni nu stie panit cand va tine aceasta. Pan& cand, Dumnezeule, te va huli tiranul, iar dusmanul va defaima necontenit numele tau ?

Pentru ce tragi inapoi mana ta

s't dreapta ta ? Scoate mana ta din san si nimiceste-i !

Ci Dumnezeu este imparatul meu din vremi strävechi, care a savarsit fapte mantuitoare in tot pämantul:

Tu ai despicat marea cu puterea

ta; ai zdrobit capetele balaurilor, pe

intinsul apelor ;

Tu ai sfaramat capetele Levia-

tanului i 1-ai dat spre mâncare fiarelor pustiului;

Tu ai gout sa tasneasca izvorul

puhoiul; tu ai meat fluviile

Te laudam, o,Dumnezeule, te

pe tine,

si

cei ce cheama numele tau

povest,esc minunile tale: o Cand voi socoti ca a sosit vremea

voi judeca dupa dreptate; Pamantul

i

toti cei ce locuesc

inteinsul, de s'ar cutrernura, eu voi Intáni stalpii lui. o- Sela. Graiesc celor trufasi: o Nu vit tru-

fiti ! s 't celor far& de lege: o Nu ridicati capul !

Nu ridicati in slä,vi capul vostru si nu vorbiti cu semetie !* Can nici de la räsarit, nici de la apus, nici din pustie i nici din multi nu va veni ajutorul Ci Dumnezeu este judecatorul; el smereste pe unul s't Malta pe altul; Domnul tine in mana sa o cup& In care spumega vinul dres cu mirodenii,

canta-voi Dumnezeului lui Iacob ;

Secera-voi toatä puterea celor far& de lege, iar put,erea celor drepti se va Malta.

hota-

rele pamfmtului; vara si iarna tu le-ai facut.

Sit nu sfarami ! s Un psalm al lui Asaf - O cantare.

tului sorb si beau pan& la drojdie ! Dar eu ii voi ve,sti deapururi,

A ta este ziva, numai a ta este noaptea ; tu ai asezat stelele i soa-

Tu ai statornicit toate

sale.

Sta.rostelui cantaretilor, pe podobia :

si el Warm% din ea ; toti nelegiuitii piiman-

cele

nesecate; rele;

75.

Apropierea Judecdtorului fi a cupei

Adu-ti aminte de aceasta! Un

vrajmas huleste pe Domnul si un popor

nebun defaimä numele tau!

Nu litsa pradit fiarelor viata turturelei tale si nu uita niciodatâ pe smeritii tai slujitori ! la aminte la legamfintul tau, cad toate colturile ascunse din tara sunt pline cu vizuinile silniciei! SA nu se intoarca rusinat cel apasat, cel sarac i cel nenorocit sä preamareascit

numele tau!

i judeca pricina ta ; adu-ti aminte de hula zilnicit Scoalli-te, Doamne,

a celui nebtm ! Nu uita de glasul dusmanilor titi, de zarva, tot mai mare, a protivnicilor t?ii

590

76.

Lauda lui Dumnezeu, cel ce birueiste pe tali duismanii Starostelui cantaretilor--pe instru-

mente cu coardii-un psalm al lui Asaf. O cantare. Cunoscut este Dumnezeu in luda si mare este numele sau in Israil !

El si-a asezat cortul in Salem si locasul sau in Sion.

Acolo el a sfäratnat sagetile arcului, scutul s't sabia i carele de razboi. Sela.

Inconjurat de slavä i prea mitret esti tu pe vesnicile culmi.

Au fost pradati cei cu mima viteaza si au adormit in somnul lor de moarte,

www.dacoromanica.ro

PSALMEI 77, 78

iar cati au fost oameni de luptii nu

Sfaraitu-s'a cu totul raila lui,

si-au mai gasit mainile. Din prieina certarii tale, Dumnezeule al lui Iacob, au inmarmurit laolaltá calaretii §i caii. Infricoaat eati tu, ai cine ar putea sä,

fagiiduinta

veacurile vacare ?

Uitat-a, oare, Dumnezeu si,: fie milostiv sau inchis-a intru manie indufarile sale ?

atea in fata ta, infruntand atrita-

Atunci am zis; e Durerea mea este ch. dreapta Celui Prea Inalt nu mai e aceeaqi Pomeni-voi de faptele Domnului §i voi rechema mínunatele tale savar§iri

nicia maniei tale! Din ceruri vestit-ai judecata ta.

Pamantul este cuprins de spaimit tace,

de altadata; Ispiti-voi Cu mintea toate lucra-

elidid Dumnezeu se ampara la ju-

decata, ca sä, izbaveascii pe toti umilitii pamantului.-Sela. Caci mania biruitului Edom te va lauda §i rama§ita Hamatului te va oinstí cu sarbatori. Faceti juruinte Domnului Dumnezeului vostru i impliniti-le! Toti cei

rile tale §i la toate uria§ele tale zamisliri voi cugeta. 14 0, Dumnezeule, prea miireata este

cala ta! Care Dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru?

Tu e§ti Dumnezeu care faci minuni i arati popoarelor puterea ta,

inconjoará aducit-i daruri, lui Celui Infricoaat.

ce fi

Cu bratul tau mantuit-ai pe po-

Lui, care infrange semetia principilor §i face ea' tremure de groazi, pe mparatii plimantului!

porul tau, pe fiii lui Iacob §i ai lui Iosif.

- Sela.

Vazutu-te-au apele, Dumnezeule, vazutu-te-au apele §i s'au eutremurat

77.

a't

alkid.atei

ale /ui Dum-

nezeu.

Starostelui Cantaretilor-lui Iedutun-un psalm al lui Asaf.

lumii, iar pamantul s'a scuturat §i s'a

Ridic glasul meu catre Dumnezeu

cutremurat. Drumul tau e peste mare ai cararea

ea sa strig. Vocea mea o inalt catre

ta e prin ape mari, dar urmele tale

Dumnezeu ca sa m4 auda.

nu se cunosc. Tu ai pmtat pe poporul tau ca pe

In ziva straratorarii eu caut pe Domnul ; chiar i noaptea mana mea dimane intinsa catre el §i sufletul meu nu vrea sa, se mangaie; M4 gandesc la Dunmezeu i suspin,

o turma de oi, ptin mana lui Moisi a luí Aaron.

má framant ca mintea §.1 duhul meu to pierde cumpatul.-Sela.

78.

BuncItigile revcIrsate de Dumnezeu asupra lui Israil, de la iefirea din Egipt Ø pelnd la statarnicirea in plmtintul feigeiduinfei.

Tu tu i deschise pleoapele mele; sunt zbuciumat §i nu pot sa graiesc. Cuget la zilele de altä.data, la

Un euvânt de invatatura al lui

anii care au trecut, Imi adue aminte, noaptea, de cantárile mele intru slava Domnului, ma

Asaf.-AscultIt, poporul meu, invátatura

mea, pleaca urechea la graiuri/e gurii

chibzuesc cu mine insumi i duhul meu se adanceate in ganduri.

mele!

Oare Domnul ma, va lepada pe

veci §i bunavrerea

faceta?

adancurile lor a'au clatinat;

Varsat-au nourii puhoaie de apii, slobozit-au nourii tunete, iar sägetile tale cutreierau vazduhul. Bubuitul tunetului tau rlisunat-a In vijelie; fulgerele au luminat rotundul

Mtlngdieri in restrifte, din aducerea aminte

a minuni/or de

ai

lui a cazut pentru toate

lui cu mine va 591

Deschide-voi gura mea in pilde, grai-voi tainele zilelor de demult. Ceca ce am auzit i tinem minte ceea ce parinVi no§tri ne-au povestit,

www.dacoromanica.ro

PSALMUL 78

4. Nu vom tainui fata de feciorii lor ; ci vom spune neamului ce va sit sa fie, slava Donmultii, puterea lui i minunile

pe care le-a facut.

Atunci, auzind Donmul s'a mâniat foarte i focul s'a aprins impotriva lui Iacob i vapaia mtíniei sale s'a reviirsat peste Thrall.

b. El a statornicit o miírturie in Iacob si a pus o pravila in Lsrail, poruncind

rintilor nostri s'o dea spre invittatura

fiilor lor, Astfel ca neamul urmasilor s'o cunoasca, iar copiii care se vor naste si se

vor ridica s'o povesteasca, la r5ndul lor odraslelor lor,

Ca sit-si punit nadejdea in Dumnezeu i sa nu uite faptele lui cele mari si sit pazeasdi poruncile lui,

Si sit nu fie ca parintii lor neam

cerbicos i razvratit, neam cu inimá ne-

statornica, al carui duh era necredincios lui Dumnezeu.

- Feciorii lui Efraim, purtatori de

Cad n'au crezut in Dumnezeu n'au pus temei in ajutorul lui. El porunci norilor de sus si des-

chise portile cerului, Si peste ei lash sá ploui mana spre mitincare i astfel le &du pitine cereasca. Toti intíncarà hrana. ingereasch ;

merinde de drum el le trimise ca sature.

El starni in ceruri vitntul de la

cu put,erea sa deslitntui vântul de la rniazii-zi. Si Msä sa pious& peste ei carne ca pulberea i p5sari inaripate ca nisipul mh,rii,

Si le-a lasat sa caza in mijlocul

arcuri, intoarserit spatele in ziva de 1.52-

taberii, de jur-imprejurul locuintelor lor,

Ei nu pazira legamitntul cu Dumnezeu i nu voids, BA umble in legea lui; Cí ei uitara sävâririIe luí i minunile pe care le viízusera: Sub ochii parintilor lor, Domnul a facut minuni in tara Egiptului, in

prisosintit i asa dorinta lor fu implinita.

boi. -

Si au mancat i s'au saturat cu

Dar nu-si potolirti bine pofta cad mancarea era incii in gura lor -

Toanului ;

El a despiírtit marea in douii, i-a liisat sit tread), i a ridicat apele ca un zid;

Ei i-a purtat ziva in umbra nourului, iar toatä noaptea la lumina BUJpului de foc; El a despicat stâncile in pustie i-a aditpat din belsug, cu apele izvorite din adânc.

Din stâncit a fitcut sá âsneascit

rtturi i apa a curs in suvoaie.

Dar ei pacatuirit mai departe fata de el 0 se ritzvrittira In pustie impotriva Celui Prea Inalt ; Apoi ei ispitira pe Dumnezeu, in inimile lor, cerfindu-i o hrana dup.& pofta

sufletului lor; Si cartira impotriva lui Dumnezeu

ziand: Ar putea oare Dumnezeu sa intinda o masa in pustie? »

20.- Iatit el a izbit stanca si au izbucnit ape si s'au pornit suvoaie. - s N'ar putea el, oare, sa dea plane, ha chiar si carne poporului situ?* 592

Cilnd mânia lui Dumnezeu se porni impotriva lor i omori pe cei mai trupesi dintre ei i dobori la pamant pe tinerii din Israil. Cu toate acestea ei staruira in pacatele lor i nu crezufa in rainunile Domnului. Atunci el risipi ca o suflare zilele lor si puse capat anilor lor printr'o moarte groaznica.

lar cand ucidea dintre ei, ei ince-

peau sii-1 caute I iarái sa umble dupit Dumnezeu, Si-si aduceau aminte cgt Dum-

nezeu este stânca lor i Dumnezeul cel Prea Inalt Mantuitorul lor. 36 Lisa ei fl inselau cu gura lor minteau cu limbs, lor, De vreme ce mima lor, pentru el, n'avea statornicie i ei nu erau credinciosi legamântului facut cu el. Dar el e milostiv, el iarttt pacatele si nu nimiceste; de multe ori el pune stavili sale si nu la,sit sloboda toatii iutimea sa:

El îi aduce aminte cii ei nu sunt decitt trup, duh care trece si nu se mai intoarce.

www.dacoromanica.ro

PSALMUL 79

De cate ori s'au razvratit impo-

Atunci Dumnezeu prinse de veste

pi se rna,nie foarte i se searbi de Israil.

trivä-i in pustie i I-au intäratat in de-

El napusti loeasul sä,u din Silo,

sertele locuri !

Si inrasi ispitirä pe Dumnezeu jignirä pe Sfantul lui Israil.

Nu-si aduserä debe aminte de

cortul in care se salasluise printre oameni, El l'asa, robita puterea sa EA slava

mana lui, de ziva in care i-a fost mantuit de vrajmasi, Atunci cand flicea in Egipt minuni fapte infricosate in campia Toanului. El a schimbat in sange fluviile lor

pa,raiele lor ca sä nu mai poata, bea

sa di caza, in mainile vrajmasilor, El las& sub sabie poporul säu se indarji impotriva mostenirii sale.

Pe flacaii lui ti mistui focul, iar

fecioarele lui nu furii desmierdate cu can-

ttiri de nuntä. Preotii lui citzura in ascutisul sa-

din ele ;

biei i vaduvele lor nu-i jelir6,.

llanca i broaste ea sä-i prapadeaseä;

busilor i agonisita muncii lor lficustelor ;

care dorrnise, ca un viteaz biruit de vin, Si lovi in spate pe protivnicii sai fäcu de rusine in veac de veac.

sicomorii lor cu mazariche. El a pus in bataia grindinei vitele lor i inaintea fulgerului turmele lor ;

lui Efraim n'o alese, Ci alese neamul lui luda, muntele Sionului care-i este drag,

El le-a trimis täuni ca sa-i ma-

Atunci Domnul se destepta ea unul

El a dat holdele lor pradá cara-

El a batut viile lor cu piatra

El lepildä cortul lui Iosif i semintia

El a dezlantuit Impotiiva lor ar-

Unde cládi, la fel cu inaltele palate, templul sau, vesnic ca i parnantul intemeiat pe veci, Si alese pe David, sluga sa, pe care 1-a luat de la turmele oilor,

sita mäniei sale, necazul, iutimea i stramtorarea, o oaste intreaga de ingeri nimicitori !

El a 16,sat cale sloboda maniei sale,

nu i-a crutat de moarte i viata lor a

De langa oile fatate 1-a adus, ea

sa, pastorease& peste Iacob, poporul sa.u,

hiträzit-o ciumei.

El a ueis pe cei intai nitscuti din Egipt, parga ba,rbatiei, din corturile lui

peste Israil, mostenirea sa. Si el i-a pästorit cu o inima ara de prihana i i-a carmuit cu ma,ini prea

Ham.

El a scos poporul sau din Egipt ca pe oi i 1-a purtat in pustie ca pe o

intelepte.

turma,

79.

Si i-a indrumat in buna pazá, rara ca ei s'a se teama, de ceva, iar pe vriíjmasii lor i-au acoperit apele

Pldngere pentru ddramarea Ierusalimului pi rugdciune de grabnie Fjutor.

Un psalm al lui Asaf. O, Dumnezeule, pa,ganii au navalit in mostenirea

Si i-a adus in hotarul sfantului Fútil

tinut, pana la muntcle agonisit de dreapts, sa. El a gonit de dinaintea lor alte neamuri i mostenirea acelora le-a impartit-o cu funia, i in corturile lor el a salasluit semintiile lui Israil. Ci ei 11 ispitira. din nou i se razvratiril impotriva Dumnezeului Celui Prea Inalt si nu pazirä oranduielile lui.

ta, au pangärit sfantul täu locas si au

facut din Ierusalim o paragini. Dat-au trupul robilor tâi spre mancare pasarilor cerului si carnea cuvioOlor tai fiarelor pamantului. Varsat-au sangele lor ca apa 1mprejurul Ierusalimului si nu era nimeni ca sa-i ingroape. Am ajuns de mara' pentru vecinii nostri, de ras si de batjocurii pentru cei din jurul nostru. P6,nii cand, Doamne, starui-vei in mania ta necontenita i vei lasa sS. arza ca un foc iutimea ta?

Ei se departara, i rupserä lega,

mantul ca i parintii lor i se intoarserii ea un arc ce aluneca, in ruana.

Ei Il atatara cu inchinäciunea lor

pe culmi inalte, I cu idolii lor aprinserä zulia lui. 593

www.dacoromanica.ro

38

PSALMII 80, 81

Dumnezeule Savaot, ffi-ne iaräsi precum eram i fá sá lumineze fata ta, ca si fim mantuiti! 0 mladitit de vie adus-ai din Egipt, ai gonit neamurile i ai ritsadit-o ;

Vars.& vitpaia maniei tale peste pai peste

ganii care nu te márturisesc

impärätiile care nu chiama numele tau,

Caci au mancat pe Iacov i lo-

cuinta luí au pustiit-o Sit nu pomenesti farädelegile noastre cele de demult! Degrabii sa ne intampine indurarile tale, caci ticalosia noastrá este mare! Ajutä-ne noutt, Dumnezeule, Mantuitorul nostru, pentru mitrirea numelui titu i ízbaveste-ne i curateste pacatele noastre pentru numele tau! De ce eit zicii popoarele: Unde

Tu ai facut loe inaintea ei, iar ea vi-a

intins radacinile i a umplut piimantul; Umbra ei acoperit-a muntii i ramurile ei erau asemenea eu cedrii lui Dumnezeu.

Ea si-a resfirat curpenii pan& la mare si vlitstarii ei pang la Eufrat. De ce-ai apart zidurile ei, ca s'o ciumpä.veasca toti cat tree pe cale, Ca s'o praptideasca mistretul din

este Dumnezeul lor ? » Wideascit-se asu-

pra paganilor, sub ochii nostri, riabunarea sangelui varsat al robilor Suspinul celui luat rob sit ajunga inaintea ta! Mantueste eu bratul tau putemic pe cei ce aunt häraziti mortii! i intoarce in salmi vecinilor no-

padure si s'o pasca, dobitoacele campiei?

Dumnezeule Savaot, intoarce-te! Cauta din ceruri i vezi i cerceteaza via aceasta, *i o desavarseste pe ea, pe care a sadit-o dreapta ta qi pe Fiul pe care 1-ai crescut puternic, pentru tine. Am& a fost cu foc, ea un gunoi pe care-1 maturi! De mustrarea fetei tale se

stri, de sapte od mai malt, ocara cu care te-au ocarit pe tine, Doamne! lar noi, poporul tau i oile pawnilor tale, te vom preamari in vecii vecilor ; in neam i in neam vorn vesti lauda ta.

pritpadese!

Nana ta sä, fie peste cel ce stä

de-a-dreapta ta i peste Fiul Omului pe care 1-ai crescut puternic pentru tine. Ci noi nu ne vom indeparta de la

80.

tine! Dit-ne nouli viata ca sa chemilm numele tau!

Rugdciune afire Domnul, ca scr cad

de via pe care a adit-o. Starostelui cantaretilor - pe podobia: a Crinii marturisirii *- un psalm al lui Asaf. Pastorale al lui Israil, asculta! Tu col ce duceai pe Iosif ca pe o turma, tu cel ce sezi pe heruvimi, lumineazäni-te noua!

Doamne Dumnezeule Savaot, fa-ne

iaräi precum eram i fa ea, lumineze fata ta, ea sá fim mantuiti! 81.

Clintec de scf,rbdtoare.

Starostelui cantäretilor. O cantare

a luí Asaf, pe chitara din Gat.

Inaintea lui Efraim, a lui Veniamin si a lui Manase, trezeste vitejia ta i vino

Strigati cu glas de bucurie lui Dumnezeu, puterea noastrit, strigati Dunanezeului lui Iacob, Cantati-i un psalm, sunati din tim-

inteajutorul nostru!

Dumnezeule, fa-ne iaráçi precum eram, i fit sii lumineze fata ta, ea 13i fim

pane, din chitará bine sunatoare si din

Doamne Dumnezeule Savaot, pan&

cand fumega-va mania ta impotriva rugaciunilor poporului tau? Tu i-ai hra.nit cu painea plangerii si i-ai adapat cu lacdimi din belsug; Facutu-ne-ai pricina de gilleeavä pentru vecinii nostri i vrajmasii nostri isi did de noi.

harfa.,

Sunati din corn la luná nowt, la

lunä, plinit, in ziva sitrbatoririi noastre!

Caci este o lege pentru Israil, o

statorrkicire a Dumnezeului lui Iacob, 0 pravilit pe care i-a dat-o lui Iosif, cand el a iesit din Egipt. Atunci auzit-am

un glas pe care nu-1 cunosteam:

594

www.dacoromanica.ro

PSALMII 82, 83

e Am ridicat sarcina din spinarea

Ci eu am socotit ca sunteti dumnezei

cu totii liii Celui Prea Inalt, Totusi ea oameni yeti muri i ea orisicare dintre mai marii pitmantesti

lui i rnainile lui nu vor mai purta cosul

de salahor. In vrerni de stramtorare tu ai strigat eu te-am mantuit si ti-am raspuns prin glasul inväluit al tunetului si te-am ispitit

v5, yeti nitrui. »

Scoak-te, Doamne, i judeca pitmantul, caci neamurile toat,e sunt mostenirea ta!

la apa Meribei. - Sela. Ascultä, poporul meu! Voiesc sá-ti dau de veste! 0, Israil, de mi-ai da ascul-

83.

tare !

Sa nu se afle la tine nici un Dumnezeu strein i sä, nu te inchini unui alt

Israil cere ajutorul lui Dumnezeu impotriva vrcijmafilor.

dumnezeu,

Caci eu sunt Domnul Dumnezeul tau, care te-a sops din tara Egiptului. Deschide larg gura ta i eu o voi

Intr'o clipitit a frange pe dusmanii

0 cantare. Un psalm al lui Asaf. Dumnezeule, nu sta neturburat, nu tòicea si nu fii linistit, o, Dumnezeule! Cad, iatä, protivnicii titi se zbucium5, i cei ce te urasc pe tine ridica fruntea; Impotriva poporului titu ei urzesc vicleanä, punere la cale si tin sfat impotriva celor pe care tu Ii ocrotesti, i zic: o Veniti smulgem dintre neamuri i sä, nu se mai pomeneascit de numele lui Israil! » Ei uneltesc laolalta i fac legamant impotriva ta:

triva protivnicilor lor; Coi ce uràsc pe Domnul 1-ar ma-

Corturile Edomului i Ismailitii, Moabul i Hagarenii. Ghebalul i Amonul, Amalecitii

umple.

Dar poporul meu n'a itscultat

glasul meu

i

Israil n'a voit ce am

voit eu.

Pentru aceasta i-am läsat intru

impietrirea inimii lor, ca sä se indrumeze dupa sfaturile lor.

0, dacit ar vrea sä mä asculte poporul meu i Israil sà mearga pe caile mele!

lor

i mana mea as intoarce-o impo-

guli i vä.rsta lui Israil ar tine in vesnicie,

i 1-as face pe Israil sii, manance lamura graului i 1-as s5,tura cu mierea fagurilor cláditi in criipitturi de stancit.*

Filistenii, impreunä cu locuitorii Tirului; Chiar i Asur s'a unit cu ei si au dat ajutor fiilor lui Lot. - Sela.

Fä, eu ei cum ai Lent cu Madian,

cu Sisera i cu Iabin, la ritul Chison: 82.

Juclecata lui Dumnezeu asupra judeccitorilor nedrepti. Un psalm al lui Asaf. Dumnezeu stä in dumnezeiaseit adunare, in mijlocul celor atotputernici el face judecatä:

o Panii, °And yeti judeca intru nedreptate i yeti fi piirtinitori cu cei nelegiuiti ? - Sela. Faceti dreptate celui slab i celui orfan! Scoateti dreptul obijduitului i al säracului,

Scapati pe dosaditi si pe sarmani, smulgeti-i din ghiarele celor raj!

Ei fura zdrobiti la Endor i ajunserit gunoi ca sä ingrase pamantul. Fa cu ei, cu capeteniile lor, cum ai fäcut cu Oreb i cu Zeeb, cum ai facut cu Zebah i cuTalmuna,toti mai marii lor, Care ziceau: o Sii punem mana pe locasurile Doranului! » Dumnezeul nieu, fit-i sit, fie ca o

frunzit luatit de vartej, ca niste paie in vant,

Ca un foc care mistue piidurea, ca

o flacitra care arde iarba de pe munti! Asa sit-i prigonesti cu vijelia ta cu orcanul tau inspäimanti!

Umple de ocarä fata lor, ca

Sunt farä, stiintä i far& p5,trundere:

bajbaesc in intuneric; se elatinit toate

temeliile pimantului.

caute numele tau, Doarnne! Sit se rusineze i sä se Ingrozeasca pe toti vecii, sit se faca de rtt.s IA sit piará,

695

www.dacoromanica.ro

.

38*

PSALMII 84, 85, 86 19. i sá cunoascii precum di tu, al cä,rui nume Domnul este, tu singur esti Col Prea Inalt, peste tot pamântul !

Reviirsat-ai bunatatea ta peste rara

ta, o, Doamne, intors-ai din roble pe Iacob,

Tu ai iertat faradelegile poporului tau i ai acoperit toate pacatele lui. -

84.

Sela.

Dorul dupei locasurile Domnului pi dupd fericirea sadsluirii Starostelui cantareVilor - un psalm

Tu ai potolit toatä, mitnia ta; tu

te-ai intors dela iutimea supararii tale. Fa-ne iar precum eram, o, Dumne-

al fiilor lui Ocre - pe chitara din Gat. Cat sunt de iubite locasurile tale,

zeule al mantuirii noastre, si abate aprin-

derea ta de la noi!

Doamne Savaot ! Doreste si se sfarseste sufletul meu

trupul meu strigá cu glas de bucurie

Oare fi-vei tu mereu manios impotriva noa,stra si Vine-vei intaratarea ta din neam In neam? Nu vei face, oare, s'a fim iarasi vii,

randuneaua cuib unde sa-si puna, puii siii:

Aratli-ne, Doamne, mila ta i mântuirea ta ne-o darueste!

dupa curVile Domnului; inima mea si

ea poporul tau s'a se bucure de tine?

catre Dumnezeul cel viu. Chiar pasiirea aflat eii casä

altarele tale, Doamne Savaot, impáratul meu i Dumnezeul meu! FericiVi sunt cei ce locuese in casa ta, in vecii vecilor te vor lauda! - Sela. FericiVi sunt oamenii care-si aflä, izvorul puterii lor in tine si ale caror

Asculta-voi ce va graiDomnul Dumnezeu. Cu adevarat el graieste poporului sau i cuviosilor sai despre pace, a ca

nu se intoarca la nebunia lor

Aproape este ajutorul lui de cei ce se tem de el, asa incât slava Domnului sa salasluiasca in tinutul nostru; 11 Mila i cu adevarul se vor Visa, dreptat,ea i pacea se vor siiruta.; Credinciosia va rasari din pamant dreptatea va privi din ceruri.

sunt intocmai cu mima lor!

Cand trec prin valca Baca, o prefac In pamant cu izvoare, iar ploaia de prima:vara o acopera cu binecuvantari. Puterea lor merge tot crescand, caci ei isi indrepteaza privirea catre Dumnezeul din Sion: a Doamne Dumnezeule Savaot, asculta rugaciunea mea! Ja aminte Dumnezeule al lui Iacob! - Sela. Tu care esti scutul nostru, uita-te

i Domnul Ii va revársa bunatatea so i pamantul Ii va da rodul säu.

Dreptatea va merge inainte-i pasilor sal va deschide cale.

Dumnezeule i cauta la faVa Unsului tau! Mai bine este o zi in curVile tale, decat o mie aiurea. Mai bine este sä, stau la prag, in casa Dumnezeului meu, decat 86, locue,sc in corturile celor rara de lege. Clici Domnul Dumnezeu este soare Domnul darueste indurare slava. El nu laza lipsiVi de bunataVile sale pe coi ce umblä, Riza de prihana. u Doamne Savaot, fericit este omul

Rugdciunea

86. celui drept in vreme de restriste.

0 rugaciune a lui David. Pleaca,

Doamne, urechea ta i mä, auzi, cäci sunt sarao

i sunt obijduit!

Pazeste sufletul meu, clici sunt cucernic ; Doamne, Dumnezeul meu, mantueste pe robul tau cel ce nadajdueste

care-si pune nadejdea in tine!

intru tine!

Milostiv fii mie, Doamne, caci catre

85.

Rugdciune pentru poparul care s'a intors din robie. 1. Starostelui cántareVilor - un psalm al fiilor luí Core.

tine strig toatá ziva! Veseleste sufletul robului tau, caci spre tine, Doamne, ridic sufletul meu; Crici tu, Doamne, esti bun, iertátor

mult indurat cu toVi coi ce strigE

cátre tine. 596

www.dacoromanica.ro

PSALMII 87, 88 Ascultä, Doamne, rugaciunea mea

ja aminte la glasul cererilor mele! In ziva strfuntorarii mele, strig catre tine, a tu ma auzi. Nici unul intre dumnezei nu este asemenea cu tine, Doamne, iar lucrurile tale sunt farit de pereche. Toate neamurile pe care le-ai facut vor veni zfi se vor fuchina inaintea fetei tale. Doamne, i vor preamäri numele tau, Ca tu epti mere i faci minuni 10 numai tu epti Dumnezeu. Arata-mi mie, Doamne, calea ta,

ca s'a umblu intru adevarul tau; inta-

repte inima mea, ca sä se teama de

numele tau! Läuda-te-voi, Doamne Dumnezeul meu, din tot cugetul meu, i deapururi voi proslävi numele tau.

Ciici mila ta a fost mare pentru mine si tu ai roantuit sufletul meu din

adâncurile imparatiei Dumnezeule, trufapii s'au ridicat

impotriva mea pi multime de oameni silnici umblit dupä viata mea, fax& sa le pese de tine,

Dar tu,

Dumnezeu rnilostiv i indurator, ineet la manie, bogat in mil& zfi credinciopie. Doamne, epti

Intoarce-te spre mine Efi má mi-

lueste, da putero robului tau pi izbaveste pe fiul roabei tale.

steea i Tirul i Etiopia: acesta s'a näscut in tr'in sele.

Dar despre Sion zice-se: Acesta

acela s'au näscut in sanul lui p'z insusi Cel Proa Inalt a intemeiat Sionul. » Domnul scriind condica popoarelor tine socoteala: «Acesta s'a nascut acolo !»

- Sela.

i cantiiretii i dantuitorii striga: « Toate izvoarele mele sunt in tine !*

88.

Rugeiciunea unui on/ in nevoie.

0 cantare. Un psalm al fiilor lui

Core. Starostelui cfintaretilor, - de can-

tat pe glas tanguios, - un cuvfint de invataturit al lui Etam Ezrahitul.

Doamne Dumnezeul mantuirii mele,

ziva strig catre tine pi noaptea «tau de veghe inaintea ta. 0, de-ar ajunge rugliciunea mea In Jata ta! Pleacit urechea ta la plangerea mea! Caci sufletul meu este satul de °bid& pi viaja mea este aproape de mormant;

Numärat sunt laolaltä cu cei ce se pogoara, in groapa, sunt ea un om fax& de vlagit.

Intins sunt printre cei morti, la fel cu coi ucipi i culcati in mormant,

de care tu nu-ti mai aduci aminte care au iepit de sub mana, ta.

Da-mi un semn al bunatá.tii tale,

ca s5 veza cei ce m'a m'ase, i sa se rupineze, ca, tu, Doamne, m'a ajuti mä mfingai. 87.

Sionul este cetatea popoarelor in zilele mesianice.

Pusu-m'ai in groapa cea mai adanca,

In imparatia mortii pi in prapastie, Mania ta ma apasit i toate valurile tale le prabusepti peste mine. - Sela.

Departat-ai de la mine pe toti prietenii mei si m'ai facut sfi le fin urit. Sunt ca bite° temnita, de unde nu pot sä scap;

Ochii mei se sffirpesc de suferintä.

Un psalm al fiilor lui Core, - o

cantare. - Cetatea de El intemeiatá este pe sfinte inaltimi. Domnul iubeete portile Sionului mai mult decfit toate salapurile lui Taco b.

In fiecare zi strig, o, Doamne, catre tine pi catre tine intind mâinile mele. Oare vei face tu minuni pentru cei morti i umbrele se vor acula sä te laude ? - Sela.

Oare in mormánt va istozisi cii in imparatia mortii

Lucruri de mare cinste se povestesc despre tine, o, cetate a lui_Dumnezeu!- Sela.

neva mila ta

drept unii care mä cunose; iati Fili-

dreptatea ta?

i Socotesc Rahabul pi Babelul ca

597

credinciopia ta ?

Oare in intuneric fi-vor propovaduite minunile tale pi in tinutul uitärii

www.dacoromanica.ro

PSALMUL 89

Ci eu, Doamne, strig catre tine

rugaciunea mea te intampina dis-dedimineata.

Pentru ce, Doamne, lepezi su-

fletul meu i ascunzi de mine fata ta ? Obijduit sunt eu i v/tíguit din

tineretele mele; sunt coplesit de spaimele tale si stau la mam cumpana; Iutimea maniei tale trecut-a peste mine si groaza ta ma prapildeste;

Ca apele ma inconjoara toata vremea, toate laolalta má, impresoara,. Departat-ai de la mine pe prietenii si pe tovarasii mei; cei mai de aproape ai mei sunt intunericul mormântului. 89.

lui Israil.

Un cuvánt de invatatura al lui

Etam Ezrahitul. Canta-voi

pururea

milostivirile

Domnului, in neam i in neam gura mea va vesti eredinciosia ta. Caci tu ai zis: « Bunatatea mea este zidire vesnica, credinciosia mea neclintitä, este ca si cerurile. meu mea:

Tu ai facut 1Vliaza-noaptea Miaza-ziva; Taborul i Hermonul intru numele tau se veselesc. Bratul tau este atotputernic ; mA,na ta este tare si dreapta ta prea inalta. Dreptatea i dreapta judecata sunt

temelia tronului tau; mila i adevarul merg inaintea fet,ei tale.

Fericit este poporul care stie sa

te preamareasca; el va umbla in lumina fetei tale, Doamne!

Intru numele tau pururea se vor

bucura i intru dreptatea ta sus aveavor inimile.

Caci tu esti stralucirea slavei lui prin buna, vrerea ta tu inalti cornul

Lega-m4ntul lui Dumnezeu cu David restri.,9tele

Ale tale sunt cerurile, numai al tau pilmantul, lumea i toate cele cuprinse inteinsa - tu le-ai intemeiat;

Eu am facut legämant cu alesul i m'am jurat lui David sluga

Intari-voi semintia ta in veac de veac i scaunul tau il voi cliidi din

nostru,

Caci Domnul este scutul nostru sfantul lui Israil, impáratul nostru. Odinioara tu ai grait In vedenie cuviosilor tai i ai zis: s Dat-am ajutorul meu unui viteaz, ridica,t-am po un tarar din popor ; Aflat-am pe David, robul meu; cu untdelemnul meu cel sfant 1-am uns pe el,

Pe el Il va sprijini mana mea si bratul meu SI va intari. Nici un dusman nu va putea sa-1 ia fara, de ve,ste i niel un nelegiuit nu va

putea sa-1 asupreascit.

neam in neam ». - Sela.

Cerurile preamaresc minunile tale,

Doamne, i credinciosia ta e laudata in

adunarea celor sfinti.

Caci cine, sus in ceruri, poate sa stea alaturea de Domnul cine este asemenea cu el futre Cei Prea Inalti? Dumnezeul cel puternic ternut e foarte in sfatul cel mare al sfintilor infricosat este el pentru toti cei ce stau In preajma lui. E3i

Doamne Dumnezeule Savaot, cine este a,semenea cu tine? Puternic esti tu, Doamne, i credinciosia ta te inconjoara.

Tu stäpanesti trufia cand valurile ei se zbuciumb, tu le domolesti !

Tu ai sfäramat pe Rahab, ca pe un ranit de moarte ; cu bratul tau puternic imprá.5tiat-ai pe vrajmali

Voi zdrobi pe apasätorii lui, sub ochii luí, si pe ceí ce-1 urasc Ii voí

lovi.

Ci credinciosia mea si indurarea mea vor fi cu el si puterea lui va crete prin numele meu; i 4narea pune-o-voi sub mana lui i fluviile sub dreapta lui.

El imi va gris: Tu esti Tatal

meu, Dumnezeul meu i stanca mantuirii mele!»

lar eu 11 voi face Cel-dintainascut, cel mai mare dintre imparatii

pamântului ; Deapururi Ii voi pästra indu-

rarea mea si legamantul meu cu el va fi nestramutat. Voi face sil dureze In ve,acuri neamul tau i scaunul tau cat va fi cerul.

www.dacoromanica.ro 598

PSALKUL 90

Daca fiü lor vor päräsi legea. nu vor umbla dupä, randuielile mele, Daca vor pangari hottiririle mele poruncile mele nu le vor pazi, Atunci voi pedepsi cu varga necredinta lor i cu bátäi nelegiuirea lor. Dar nu-i voi lipsi de rada mea ei

Si

Binecuvântat si fie Domnul In

veci! Arain i Amin,

90.

Nu voi calca legiimântul meu cuvintele ieaite din gura mea nu le voi sehimba.

Un lucru am jurat intru sfintenia mea: - A putea oare sä, mint pe Da.-

Semintia lui va didnui pururea scaunul lui inaintea mea at soarele;

Cat luna, care tine in veac de

i ritmane in ceruri martor nestrtimutat. » - Sela. Totuai tu ai aruncat i ai dispreOh i te-ai aprins de m&nie impotriva unsului tau; Tu ai câlcat legiimântul facut cu sluga ta i ai panglirit diadema lui zvarlind-o la pimant; veac,

Tu ai facut sparturi in zidurile lui çi cettitile lui Intârite le-ai prefitcut in para gin

Toti cei ce trec pe cale Ii jefuesc; ajuns-a de °cara pentru toti vecinii lui. Inältat-ai dreapta asupritorilor lui si pe toti vrajmaaii lui i-ai bucurat; Tu ai teait ascutiaul sâbiei lui Eji in lupte nu 1-ai sprijinit; Tu 1-ai despoiat de slava lui seaunul lui 1-ai doborit la piimitnt;

Tu ai seurtat zilele tineretii lui 1-ai acoperit de °cara. - Sola.

Pana dind, Doamne, te vei tot

ascunde i mfinia ta va arde ca focul?

Adu-ti aminte de sourtimea vietii

vrii,jmaaii mei mi fac de

unsului tau!

nu voi da de minciuntt eredincioaia mea;

vid? -

cá,'

Doamne, i iai bat joe de urmele

Dutnnezeu e veptic i omul treator.

0 rugáciune a lui Moisi, omul lui Dumnezeu. O, Doamne, tu te-ai nourp, scäpare in neam i in neam. Mai nainte ca sá, se fi nascut muntii ai mai nainte ca pgm'antul lumen sá, fi luat fripturii, din veac ai pana in veac, tu esti, o, Dumnezeule!

Tu intorci pe om in pul bere

ai

zici: Intoarceti-va, voi, fii ai oamenilor !*

0 mie de ani inaintea ochilor sunt ca ziva de ieri care a trecut 1.1 ca o straja de noapte. Tu fi faci sti curgá, neincetat; ei sunt ea un somn de dimineat* ei sunt la fel cu iarba care trece: Dimineata ereate i infloreate, iar seara se veatejeate si se usuctt. Cäei m'Aula ta no niraieeate timea ta ne inspäimrtntia. Tu pui picatele noastre inaintea ta i greaalele noastre cele mai a.scunse

inaintea fetei tale;

Tonto zilele vietii noastre se terg intru mânia ta, ai anii noatri Ii sfaraim ca un suspin. Zilele anilor noatri sunt aaptezeci de ani; la cei mai in putero optzeci de ani; iar ceca ce este mai falnic in ei este osteneala i deaertaciune, cáci se duc degrabá, i noi zburám.

mele i spre ce deaerticiune zidit-ni tu

0, de-am cunoaate strtianicia má,niei tale ai teama de aprinderea

pe oameni?

tale !

Este oare vre-un om care sä, nu yaz& moartea, vre-un om care ar putea sä, scape sufletul srtu din m'Ana Seolului? - Sela. Unde sunt, Doarnne, milele tale cele de oclinioarti, pe care intru credineioaia ta jurat-ai sä, le dai /ui David ? Adu-ti aminte, Doamne, de ocara slugilor tale, adu-ti aminte câ eu port, In sanul meu, batjoeura multor nearauri,

Invatú-ne sä socotim bine zilele noastre, ca sä, dobandim o inima inteleaptá !

Intoarce-te, Doamne ! Pana când sta-vei departo? Fii indurá,tor cu robii t'Id!

Satura-n(3 diraineata de rnila ta, ca sa putem striga cu glas de bucurie ii sä, ne veselim in toate zilele vietii noastre. 599

www.dacoromanica.ro

PSALMII 91, 92

Da-ne atatea zile de bucurie, cate

ne-ai dat de smerenie, atatia ani de

fericire cati am viizut de nenorocire. Vadä robii tai implinirea lucrurilor tale si slava ta sa straluceasca peste

Cand ma va cherna, II voi auzi; In ziva stramtorarii, voi fi cu el; mantui-l-voi

i cu cinste il voi

Sat de viatii indelungatá Ii voi

da, ea ta se bucure de mitntuirea mea. »

lor !

i 85, fie harul Domnului Dumne-

zeului nostru peste noi! i fu s5, sporease5, lucrul mainilor noastre! Lucrul mainilor noastre ca sa sporeasca! 91.

Dacit Dumnezeu este cu noi, cine va

Dumnezeu, cel minunat in lucrurile sale, ocrotefte pe cel drept fi did pieirii pe cel fdrei de lege. Un psalm. - O cantare pentru ziva Sambetei.

Bine este sá läudam pe Domnul

impotriva noastrd!

Ca unid care locueste sub ocrotirea Celui Prea Inalt si se adiposteste

/a umbra Celui Atotputernio, Zic &are Domnul: s Schparea mea cetatea mea cea tare este Dumnezeul meu, in el niidiljduesc s. Cad el te va izbävi din 14111 rani,-

torului si de ciuma cea aducatoare de

sä cantarn numele tau, o, Prea Inalte,

SA vestim dimineata mila ta

credinciosia ta in ceasuri de noa,pte, Pe instrument cu zece coarde In harfa i cu sprinten5, insotire din chitara.

Gáci tu, Doamne, ma umpli de bucurie ou faptele tale si do lucrul mainilor tale ma veselese foart,e.

Cat de mar* stint zidirile tale,

pieire.

Cu pende sale te va acopen i si sub

aripile sale vei gasi ad'apost. Credin-

ciosia sa este pavaza i platosa. Nu te vei teme de spaimele noptii, nici de siigeata care zboara, ziva, Nici de ciuma care umblä in intuneric, nici de molima care pustieste in miezul zilei. Chiar cand ar cadea o mie langä tine, zece mil de-a-dreapta ta, de tine nimio nu se va atinge, Ci numai cu ochii täí vei privi vei vedea rasplata celor färä, de lege. Caci tu intru Domnul ai pus se& parea ta! Pe Cel Prea Inalt fácutu-l-ai locul tau de adapost. Nici o naprazna nu va da peste tine si de cortul tau nu se va apropia nici un i'apor. Caci ingerilor sai Domnul le va porunci sá te pazeascii, in toate cäile tale; Te vor ridica pe maini, ca sit nu se

Doamne, i cat de adanci aunt socotintele tale! Omul cel dobitocesc nu-si dii seama

de ele si cel nerod nu le pricepe. Data cei nelegiuiti odráslesc ca iarba i facatorii de reie propilsesc, este ca sa fie starpiti pe veci.

Ci tu, Doamne, prea Malt esti

pururea.

Cäci iata, Doamne, vrajmasii hit& vrajmasii täi cum pier, iar filcatorii de rele se risipesc! Tu, Doamne, inalti cornul meu

ca al bourului si m5, ungi cu proaspät untdelemn. Ochiul meu se desfateazii, privind la vrajmasii mei cei iscoditori,si urechea mea

ascultand pe nelegiuitii mei protivnici. Dreptii vor odriisli ca finicul se vor imilta asemenea cedrilor din Liban.

izbeascit de piatra piciorul tau. Cdlca-vei peste leu i peste vipera, calca-vei peste puiul de leu si peste

Saditi in casa Domnului, ei vor

da mlädite in curtile Dumnezeului nostru.

Chiar la bätranete, ei vor avea rod, vor fi plini de mazga i inverziti, Ca sa vesteasc5, despre Domnul ca e drept. El este stânca mea si intru

balaur.

Pentru cii s'a lipit de mine 11 voi mantui; 11 voi inalta, ciici cu-

el nu se allá nici o stramb5,tate.

noaste numele meu.

600

www.dacoromanica.ro

PSALMII 93, 94, 95 93.

Domnul este impdrat prea

slcIvit, mai

presus de toate cate sunt. Domnul imparät,este; el e imbracat intru slava ; imbräcatu-s'a Domnul cu putere s'a incins, iar lumea a intiírit-o

foarte, ca ta nu se clatine. Scaunul tau n'a neclintit dintru inceput. Tu esti din vecii vecilor. Ci raurile inalta, Doamne. inalta

1'11111.0e gla,surile lor, inalta raurile valu-

rile lor rasunatoare Dar mai mult decat vuetul apelor clocotitoare, mai mult decat zbuciumul neasemuit al marii, märet este Domnul, In cerurile sale prea inalte ! Descoperirile tale sunt cu totul ade-

varate ! Casei, Doamne, cuvine-se sfin-

tenie, in toata curgerea vremurilor.

Ca sa-1 tii netulburat in vremuri de urgie, pana ce groapa nelegiuitului va fi sapatä.

Cáci Doinnul nu va lasa pe poporul

sau si nu va parási mostenirea sa.

Cáci hotärirea va fi data dupa

dreptate i toti cei cu mima ouratii vor

Cine se va scula sa ma apere de ? Cine va lua par tea mea impo-

cei

triva celor fado, de lege?

Daca Domnul nu mi-ar fi venit inteajutor, sufletul meu s'ar fi sälasluit degrabá, in locasul tacerii.

Ori de cate ori zic: o Iatit, piciorul meu se clatinä s, atunci mila ta mä sprijineste. Cand multime de ganduri se aduna In mima mea, mangaierile tale desfiiteazit sufletul meu.

Ai tu vre-o továrasie cu tribunalul ce] ce in numele legii faureste

94.

i mtingtliere sub apdsarea tiraniei. Dumnezeule al razbunitrii, Doamne Dumnezeule al fázbunarii, arata-te ! Ridicá-te judecator al pamantului rasplateste celor trufasi dupti faptele lor ! Pana cand, o, Doamne, cei fara Rugdriune

de lege, pana cand cei ara de lege sil

asuprirea?

Ei se napustesc impotriva celui

drept i osandesc Auge nevinovat.

Dar Domnul imi va fi loe de acapare Dumnezeul meu stanca de adapost ; El va intoarce asupra-le nedreptatea lor i pentru rautatea lor Ii va pierde, ji va pierde Domnul Dumnezeul nostru.

huzureascii, Sa insire i sa spunii vorbe rara, noimil,

facatorii de rele sá se nnandreascá, ? Ei sfärama poporul tan, Doamne,

apasa mostenirea ta. Ei ucid pe vaduva si pe strein pe orfani îi omoará ; Si-si fac socoteala: o Domnul nu

vede, Dumnezeul lui Iacob nu ja seama! »

Luati aminte, voi cei prosti din popor si voi cei nerozi, cand yeti capata intelepciune

urechea au nu va auzi ? Cel ce a facut ochiul au nu Cel ce

a Bada

va vedea ?

Cel ce povatuieste popoarele nu va dojeni oare ? Cal ce invata pe oameni sa nu stie nimio ? Domnul crumaste gandurile omului

-ca sunt ca o suflare. Fericit este omul pe care tu

95.

Läudati pe Domnul! Veniti sä ne bucuram de Domnul

sä strigam catre stanca mantuirii noastre !

Veniti sà-I intampinam cu cantari de lauda f,ti in psalmi sa-1 preamitrim ! Caci Dumnezeu mare este Domnul

imparat prea inalt peste toti dum-

nezeii:

In mana lui sunt adancmile

mantului j varfurile muntilor sunt ale lui;

A lui este marea, cäci el a facut-o,

asijderea i uscatul, pe care mitinile lui

l-au zidit. Veniti sä ne inchinam i sá ne plecam

fi

indreptezi si pe care fi inveti din legea ta, 601

i sä cadem in genunchi inaintea

Domnului, ziditorului nostru, Caci el este Dumnezeul nostru, iar noi poporul pe oare-1 paste si oiie pastor

www.dacoromanica.ro

PSALMII 96, 97, 98

13. Cici el vine, el vine sg judece pämäntul, sà judece lumea cu dreptate

riei lui. 0, de-ati asculta astdzi glasul lui!

Nu invartoaati inimile voastre, ca la Meriba, ca la Maasa, in pustie, efind m'au ispitit pgrintii vostri m'au pus la incercare, cu toate

popoarele dupii dreptarul credincioaiei sale !

97.

Zorile

zuserii minunile mele.

lui Dumnezeu, Judea-

torul si liftintuitorul. Domnul este impgrat! Sit se bucure

Vreme de patruzeci de ani, am

searbit neamul acesta i mi-am zis: « E

un popor de räfáciti cu duhul ; ei nu

p5,mdntul i multimea ostroavelor sä se veseleascd! Noun i intunecime Il impresoarg;

cunosc cAile mole! »

Pentru aceasta, intru mänia mea

dreptatea i dreapta judecatä sunt temeliile tari ale scaunului eau.

juratu-m'am: e Nu vor intra intru odihna mea! »

Inainte-i purcede foc care mistue

de jur-imprejur pe vrdjmaaii Fulgerele lui lumineazii lumea; mäntul vede ai se cutremurd de spaimd, Muntii se topesc de fata Doranuluí cure se topete ceara, de fata Stgpanului

96.

Läudati pe Domnul Dumnezeu, Judeeä, torul lutniii Ciintati Domnului ciintare noud, cantati Domnului tot pämantul!

a tot pämäntul.

Cerurile vestesc dreptatea lui i toate

Cttntati Domnului, binecuviintati numele lui, propoveduiti zi cu zi mântuirea lui; Vestiti intre neamuri slava lui,

príntre toate popoarele minunile lui ! Gad Domnul este prea puternic läudat foarte; el este mai de t,emut dead toti dumnezeii; Gad dumnezeii celorlalte neamuri aunt chipuri cioplite, pe cand Domnul a fäcut cerurile. Strdlucirea i mdretia stau inaintea lui; puterea i frumusetea sdlgaluesc in

popoarele vdd slava lui. Sà se ruaineze cei ce slujesc chipurilor cioplite, coi ce se mandresc cu idolii lor ! Inchinati-vg lui, toti dumnezeii ! Auzit-a Sionul i s'a veselit, i fiicele lui Iuda au sältat de bucurie pentru hotäririle judecatii tale, Doamne! Mai tu eati, Doamne, Dumnezeul nostru Col Prea Inalt, peste tot pitmantul EA mai presus decdt toti dumnezeii. Voi cei ce iubiti pe Domnul, sii nelegiuirea! El pdzeate sufletele cu-

Dati Domnului, semintii din toate

viosilor sdi si le izbilveate din mana color pdcdtoai.

templul sdu.

in curtile sale ! Inchinati-vg Domnului, in odiijdii

El este luming ce se revarsg peste coi drepti i bucurie pentru oei eurati cu mima. Bueurati-vii, dreptilor. intru Domnul i litudati sfänt numele luí!

Spuneti popoarelor: « Domnul este impirat ; el a intärit pdmitntul care nu se va clätina ; el judecg popoarele intru drep-

Toate neamurile si urea intreagä ed laude pe Domnull

neamurile, dati Domnului cinste i slavg!

Dati Domnului mdrirea cuvenítá numelui shu; aduceti-i prinoase i intrati sfinte, tremurati inaintea lui toti locuitorii pdmäntului !

tele s.

Sà se bucrure cerurile i sä tresalte

pimäntul, sd se zgudue marea i toate vietuitoarele dinteinsa!

Sg zburde de bucurie câmpia ai tot ce e pe ea! Si toti copacii pddurii sä vulase& de voie bung, inainte,a Domnului,

98.

Un psalm. Cdntati Domnului cdn-

tare noug, &ad el a siivitrait minuni,

numai cu dreapta lui i cu bratul lui cel sfänt.

Domnul a facut cunoscutd man-

tuirea sa, i in fata pdgdnilor a dezvilluit

dreptatea sa;

602

www.dacoromanica.ro

PSALMII 99, 100, 101 El si-a adus aminte de rnila lui si de cutre casa lui Israil;

100.

credinciosia lui

Lcludati. pe Domnul, alci vrednic este de toatcl lauda! Un psalm de laudà". - Strigati Domnului, toti locuitorii p5mAntului !

toate marginile pärnAntului au vázut mAntuirea Dumnezeului nostru. Strigati Domnului, toti locuitorii mAntului ! Izbucniti in strigAte de veselie si cäntati ! Cántati Domnului in graiurile harfei, inteale chitarei si ale alautelor, In graiurile trArnbitei si ale cornului, strigati inaintea Domnului Imparat ! Stt se zgudue marea si ceea ce este inteinsa, lumea i cei ce o locuesc ! Apele cele mari si, batá din pa/me

Slujiti Domnului cu bucurie, inaintea lui plini de veselie! Si.stiti ci. Domnul este Dumnezeu! El este ziditorul nostru i noi suntem ai lui, - poporul s'Ata i oile päsunilor sale.

Veniti la portile sale cu cAntäri de multumità, intrati in curtile sale cu cánt'Ad de laudál Multunairi aduceti-i ! Nu-

muntii laolaltà s'A tresalte de bucurie, Inaint,ea Domnului ! Cáci el vine 85,

mele sáu binecuvAntati-1,

CAci Domnul este bun; mila lui

judece pdmAntul, sä judece lumea intru dreptate i popoarele cu nepartinire.

tine un veac, credinciosia lui rämäne in neam de neam !

99.

101.

Preantdriti pe Dontnul, cel fntreit in

Fägetduinte de credinciosie altre Domnul. Un psa/m al lui David. Preamari-voi

sfintenie I

Domnul impUrAteste - neamurile sä se cutremure ! El ab; pe heruvimi-

in cAntäri bunatatea i dreptatea; Doamne, Ii voi canta din hada.

Mare este Domnul in Sion si prea inalt peste toate popoarele ! Si. laude numele tau, mare si infiicosat, caci sfânt este ! $i puterea irnpáratului st5, intru aceea cii, iubeste dreptatea. Tu ai intemeiat ce este drept ; judecata i dreptatea In Iacob tu le-ai fAcut sil fie. Prea inaltati pe Domnul Dumnezeul nostru asternutului

dreaptA: CAnd, oare, veni-vei cutre mine ? Umbla-voi intru nevinovatia inimii

pämäntul 135. se zgudue !

picioarelor sale, c5, sfAnt este Domnul ! Moise si Aaron erau intre preotii

Samuil futre cei ce chemau numele

ski; ei strigau cätre Domnul si

el

asculta. Din stAlpul de nouri el le vorbea ; ei pazeau poruncile lui i legea pe care le-a fost dat-o. Doamne Dumnezeul nostru, tu

le-ai dat ascults,re ; Dumnezeu iertAtor ai fost cu ei, dar fl'a fázbunátor asupra faptelor lor viclene. Proa inAltati pe Domnul Dumnezeul nostru

i inchinati-v5, in sfAnt mun-

tele säu, ci.oi sfänt este Domnul Dumnezeul nostru!

Fi-voi Cu luare aminte la calea ce,a

mele, inláuntrul casei mele. Nimio uricios nu voi îngi.dui inaintea ochilor mei. Purtarea cAlcatorilor

de lege o urálc; nimio nu se va lipi de mine.

mima fiitarnicA sä se depArteze de

mine ! Ceea cunosc !

ce este räu nu vreau si.

Pe cel ce barfeste in dos pe aproapele sau 11 voi da pieirii; pe omul ingamfat i cu mima trufas& nu-I voi putea fábda. Fi-voi cu ochii atintiti la oredinciosii din tarli, ea sil, locuia.sc5, lAngA mine. Cel ce umbra pe cái cucernice, acela

imi va sluji.

Nu va locui in15,untrul casei mele cel ce iubeste inselAciunea ; cine are näravul sä minti. nu-si va gi-u3i loo inaintea ochilor mei !

In fieca,re dimineatil voi stárpi prin judecatA pe toti ea'ufädttorii din tara:, ca s'A pierz din cetatea Domnului pe toti cei ce luoreazA fárAdelegea. 603

www.dacoromanica.ro

PSALMII 102, 103 102.

Rugdciune ceitre Domnul, ca sd se indure iarclyi de Israil. Rugaciunea celui obijduit i sleit de

putere, care isi revarsa, tfinguirea friaintea Domnului. Doamne, asculta rugaciunea mea si strigatul meu sa ajunga la tine ! Nu ascunde fata ta de mine ; in ziva

cand sunt in stramtorare, pleaca spre

Cid Donmul va privi de sus, din sfantul sau locas, si-si va intoarce privirea din cer catre pamant, Ca sil, asculte suspinul celui robit sa slobozeascii, pe cei haraziti mortii,

Astfel ca ei sá vesteasca numele Domnului in Sion si lauda lui in Ierusalim,

Cand neamuri/e i imparatiile aduna-se-vor laolalta sä slujeasca Domnului.

El a sfaramat puterea mea, in

Chei zilele mele se sfarsesc ca fumul

cale, si zilele mele le-a scurtat, Dar eu am zis: Dumnezeul raeu, nu ma lua in miezul varstei mele, tu ai

Palita ca iarba, inima mea se usuca,

neam.

mine urechea ta ; cand te chem, degraba auzi-ma !

oasele mele ard ca jaratecul.

si am uitat sá mai mangue painea mea; De multul meu suspin, oasele mele se lipesc de pielea mea. Sunt asemenea pelicanului din pustie i asemenea bufnitei printre &ahmaturi ;

Petrec noptile fila somn si scot

tipete de jale, ea o pasare singuratica, pe acoperis.

Vrajmasii mei ma batjocoresc in

tosta vremea i cei ce turbeazit impotriva

mea s'au jurat sa-mi rapue viata.

Ci eu mariano cenusb, ca i cum ar fi paine i bautura mea o amestec cu lacrami,

Din pricina maniei tale si a intaratarii tale; eaci tu m'ai ridicat i m'ajo zva.rlit departe.

Zilele mele sunt ca umbra ce se

lungeste i eu mä usuc ca iarba. Dar tu, Doamne, stiipb.'nesti vesnic

din jiltul tau i numele tau däinueste

din neam in neam. Tu te vei scula si te vei indura de Sion, etici vremea ca sa te rnilostivesti de el, vremea hotdritä a venit, Cáci slugile tale iubesc pietrele Sionului si se induioseaza de colbul lui.

Atunci neamurile vor cinsti nu-

mele Domnului i toti imparatii paman-

tului slava fa, Caci Domnul va cladi Sionul se va arida Intru slava sa; El va lua aminte la cererea celui gol si nu va dispretui rugaciunea lui. Sa, se serie acestea pentru neamul viitor, ea norodul ce va fi zamislit s'a preamareasca, pe Domnul ;

carui ani se prelungesc din neam in

La inceput, tu ai intemeiat pá-

milntul tale ;

i

cerurile sunt lucrul

Ele vor pieri, dar tu ramai; toate ea o haing invechi-se-vor ; ea un ves-

mant le vei schimba si nu vor mai fi, Dar tu riírnai acelasi i anii tra nu vor avea sfarsit.

Feciorii slugilor tale vor avea salas statomic i semintiile lor vor ramanea

In veac, inaintea ta.* 103.

Multumitä pentru pctrinteasca bunätate a lui Dumnezeu pi pentru fndurarea lui tata de Israit.

Un psalm al lui David. Binecu-

vinteaza, suflete al meu, pe Domnul si toate cele dinlauntrul meu numele cel sfant al lui ! Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul si nu uita toate binefacerile lui. El iartä toate faradelegile tale, el vindeca toate boalele tale, El izbaveste din stricaciune viata ta, el te incununeaza cu milá, i cu induran,

El satura de indurari pofta ta;

tineretile tale innoi-se-vor ea ale vulturului.

Domnul face dreptate i judeca pe eei apasati. Moisi

El a facut cunoscute dile sale lui i fiilor lui Israil faptele sale. Indurat i milostiv este Domnul,

indelung rabdator i mult milosard. 804

www.dacoromanica.ro

PSALM 104 El nu cearta pana in sfarsit §i nu

One deapururi mânia lui. El nu ne rasplateste dupa picatele noastre 13i nici dupi faradelegile noastre nu ne intoarce noug.

Tu ai elädit in apele de sus pridvoarele tale; tu ai facut din non i carul tau; tu te porti pe aripile orcanului; Tu faci din vanturi solii tai; tu faci din foc, din para, slujitorii tiii.

mánt, atata e de mare mila lui catre cei ce se tem de el;

vesnicie.

Ci eat este departe cerul de pa-

Tu ai intemeiat pamantul pe taracii lui, asa ca si nu se clatine in veac i in

*i cat este de departe Rasaritul de Apus, atat departeazi el de la noi

Cu adancul apelor de sus - aidoma

unui talar-tu l-ai acoperit, astfel ca

pe munti au statut apele. La certarea ta ele au fugit, la gla,sul tunetului tau s'au dat inapoi in-

faradelegile noastre.

Precum milueste un parinte pe

fiii sii, asa milueste Domnul pe cei ce se tem de el, Oda el cuneaste faptura noasträ, qi-si aduce aminte cä arana suntem. Omul?... Zilele lui sunt ca iarba; el infloreste ca floarea campului:

fricosate.

De pe munti, s'au pogorit in catre locul pe care 1-ai statornicit lor. Hotar le-ai pus pe care nu-1 vor trece, nu se vor mai intoarce ca si. acopere pamantul.

Cand sufra vantul ea se trece si nu se mai cuneaste locul unde a fost. Dar mila Domnului trae deapururi catre cei ce se t,em de el si dreptatea lui se revarsa peste fiii fiilor, Peste cei ce pazesc legamantul lui aduc aminte de poruncile lui, ca si le indeplineascä, pe ele. Domnul a asezat in cer jilul sau,

Tu triraiti izvoare jos in vai; ele !si iau calca printre munti, Ele a,dapi toate dobitoacele campiei; asinii sàlbatici îi astamparil setea lor;

Langi paraie, salisluesc pasarile cerului; ciripitul lor rizbeste printre ramuri.

lar imparatia lui se intinde peste toa&

Din camarile de sus tu adäpi

mulata si din rodul savarsirilor tale se satura pamantul.

lumea.

Binecuvantati pe Domnul, ingerif lui, voi viteji puternici, care pliniti cuvantul lui, ascultand de gla,sul poruncii

Tu faci ad rasara iarbä pentru vite si plante pentru munca omului, ca sä, scoata hrana din pamant : Vinul care inveseleste mima untul de lemn care face sa stralu-

lui!

Binecuvantati pe Domnul, toate

ostirile lui, slujitori ai lui, care faceti voia lui!

ceasa fata lui, i painea care intareste

mima lui. Plini sunt de mä.zga copacii Domnului, cedrii Libanului pe care i-a sadit.

Binecuvantati pe Domnul, toate lucrurile lui, in tot locul stapinirii lui! Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Dom-

Acolo piisdrile dureazi cuiburi; barza pe al sau, in chiparosi. Muntii cei inalti sunt tinutul ca-

nul !

prei-salbatice; stancile scorburoase sunt

104.

Mdrirea fi bundtatea lui Dumnezeu se

dau pe latd din zidirea acestei lumi. Binecuvinteazá, suflete al meu, pe Domnul! Doamne Dumnezeul meu, cat esti tu de mare! Intru märetie s'a strilu-

ascunzateare pentru afan. Tu ai facut luna spre impartirea timpului; soarele cuneaste ceasul apu-

cire esti imbricat!

nerii sale. Aduci intunericul si se face noapte; inteinsa misuna, toate fiarele padurii: Puii de leu racnesc dupa pradä,

Inteun vesinant, tu desfieuri cerurile ea un cort!

Când rasare soarele, atunci ele se strò,ng si in vizuinile lor se nula,

Tu te invelesti intru lumina ca

cer de la Domnul hrana lor.

605

www.dacoromanica.ro

PSALMUL 105

lar omul iese la luorul eau si la

munca sa pan& seara.

Cat de numeroase aunt lucrärile tale, Doamne! Toate cu intelepciune le-ai zidit. Plin este pamântul de aid:tuirile tale! Jata marea! Uria coace

i incolo !

i larga, si In-.

In ea fojgaesc,

fara,

numar, vietati mici i vietati mari; In ea coribilie croiescu-si cale Leviatanul pe care 1-ai zidit ca si zburde inteinsa. Ele toate asteapti de la tine ca sa le dai hrana la bun& vreme. Tu le dai: ele culeg; tu deschizi mina ta: ele se satura de bunatati. Ascunzi fata ta: ele se spainattnteaza; iei inapoi suflul lor: ele mor EA se

intorc in pulberea lor.

Triruiti duhul lor: ele se zidese

din nou i primenesti fate, lui.

pa,mii.'ntu-

Fie marirea Domnului in veci!

Veseleasca-se Domnul de lucrurile sale!

El care aruncii ochii spre pimant s'r pamintul se cutremuri! El care atinge muntii i muntii fumegii! Cânta-voi Domnului toatâ viata mea; preamari-voi pe Dumnezeul meu In tot veacul meu. Placute fie lui cuvintele mele ! Eu In Domnul ma voi veseli. Piara pacittosiii de pe pa.mant cei fara de lege sa nu-si mai afle loe! Binecuvinteazä, suflete al meu, pe Domnul! Aliluia!

pdnd la intrarea in tara sldntd. Laudati pe Domnul! Propoveduiti

numele lui! Vestiti intre popoare lucrarile lui! pe

Voi urmasi ai lui Avraam, sluga lui, voi fii ai lui Iacob, alcsii lui!

El este Domnul Dumnezeul nostru judecatile lui stapânesc pamântul, El îi aduce aminte in toata vremea de legamantul lui - de cuvántul pe care

1-a dat la mii de generatii -

De legamantul lui incheiat cu Avraam si de juramántul facut lui Isaac. Si i 1-a statornicit lui Iacob proorocie i lui Israil vesnic legamant,

Zicand: Tie iti voi da pamántul Canaan, ea tinutul mostenirii voastre In vremea cand erau numai o mina de oameni i streini in aceasta, lard. Ci ei mersera din popor in popoi si din imparatie in imparátie,

Dar el nu ingadui nimanui

asupreasca i imparati pedepsi din pricina lor.

Nu vi atingeti de unsii mei si proorocilor mei nu le faceti nici un rim! u

lor

Domnul chema foametea in tara faxil de paine.

El trirnise un om inaintea lor Iosif fu vándut ca rob; Si i-au strans picioarele in obezi si I-au ferecat in cause, Pima in ceasul &and s'a implinit proorocia lui i cuvântul lui, Dumnezeu 1-a dovedit nevinovat.

Imparatul trimise &du drumul, stapinitorul popoarelor 11 scoase din inchisoare.

105.

Binefacerile lui Dumnezeu reveirsale asupra poporului evreu, din zilele lui Avraam

Cantati-1

Aduceti-vii, aminte de minunile pe care le-a facut, de faptele lui cele uriase si de poruncile iesite din gura lui:

el! Proslaviti-1 in

psalmii vostri! Spuneti toate minunile lui!

L'audati-va intru dint numele lui; bucure-se mima celor ce-1 cautii, pe Domnul! Cercetati pe Domnul i puterea lui,

cautati pururea fata lui!

Atunci 1-a pus domn peste casa

sa i chivernisitor peste toatii, avutia sa, Ca sa tina in friar pe principi dupa voia lui si pe bittrini sa-i invete intelepci un e.

S'r Israil a venit in Egipt i Iacob

a stat vremelnic in tara lui Ham.

Atunci Domnul inmulti foarte pe poporul sari si-1 facu mai tare dealt asu-

pritorii lui. El schimba mima Egiptenilor ca sa urasci pe poporul sau si ta se poarte vicleneste cu slujitorii sal Ci el trimise pe Moise, sluga, lui, si pe Aaron pe care 1-a fost ales.

606

www.dacoromanica.ro

PSALMUL 106

Fericiti sunt cei ce pizesc pravila

El a filcut minuni in pustie i fapte

mai presus de fire in Ora lui Ham:

lui i träiesc potrivit dreptiitii in toatii, vremea!

Trimis-a intuneric £0i s'a intunecat, dar Egiptenii nu luarii in seam& cuvintele lui, Prefäcut-a apele lor in stInge i pestii din ele murirli, Fr:tout-a s misune broastele

Adu-ti aminte de mine, Doamne, cänd vei milui pe poporul täu, i cerceteaza-mi când vei härdzi ajutorul Ca sä privesc fericirea celor alesi ai tài, sá ma' bucur de bucuria poporului täu i sá mä, mändresc impreunii cu mostenirea ta. Piicatuit-am ca i pärmnii nostri, sävärsit-am fdrädelegi, abä,tutu-ne-am

plimäntul lor, chiar i in citmitrile pirätesti, El a dat poruncä, i hit& ca, venini täuni i tartan in toate hotarele lor ; Slobozi peste ei grindina in loe de ploaie i foc arzätor in tara lor. El tatu viile i smochinii lor si pometul din tinuturile lor il prapädi. Si a dat iar poruneä, i venifá, custe i forfocari far& numar, Care mlincará, tooth, iarba din pämäntul lor i tot rodul tarinilor lor.

de la pravila ta. Pärintii nostri, in Egipt, n'au luat in seamá minunile tale, uitat-au de multimea milelor tale si s'au räzvrätit längä., Marea Rosie;

Dar el i-a mäntuit pentru numele

ca sä, facii cunoscutä puterea sa. El certa Marea Rosie i ea sec& si

Ii trecu prin adáncuri ca prin pustie. Si Ii mantui din mitna celor ce-i

Apoi el a lovit pe toti

din Egipt, tool& parga bärbätiei lor, Si incárcati cu aur cu argint i-a scos din Egipt si n'a fost in semintiile lor nici un zalavnic. Atunci Egiptenii s'au bucurat de

urau

slobozi din puterea dusmanului, Cfici apa acopen i pe asupritorii lor

nici unul din ei nu scäpä,. Atunci ei dadurá crezämänt spu-

plecarea lor, cáci groaz5, cäzuse peste ei. lar Domnul a intins dea,supra lor un lunor ca s5,-i umbreascá i foc ca mineze noaptea,

selor lui i canter& cântäri intru lauda lui. Dar degrab5, ei uitarit faptele Dom-

pelite i i-a sidurat cu paine din cer ; El a despicat stänca i a täsnit aria,

telor lor i ispitirá in pustie pe Dumnezeu.

nului si nu asteptarii sä, se indeplineascii punerile lui la cale,

Ci se lasarti in desert pradi pof-

lar cänd au cenit, le-a trimis pre-

apa a pornit prin pustiu ca un am,

tinut cuvitntul Cici Domnul eau cel sfänt cátre Avraam, sluga sa. Drept aceea, a scos pe poporul sau cu bucurie i pe alesii sái intru chiote

Atunci el le implini pofta, lor, dar Ii lovi cu Pe urmä, se fázvrätirä in tabgirä, impotriva lui Moise si a lui Aaron, sfäntul lui Dumnezeu; Dar pámántul se deschise i in-

de veselie.

ghiti pe Datan i acopen i ceata lui Abiram,

El le-a dat apoi in stapitnire tärile popoarelor i agonisita noroadelor drept

Caci focul mistui ceata lor i fladire nirnici pe cei Rua' de lege.

mostenire, Ca sä, päzeascá ränduielile lui i 8'6

si se

ja aminte la poruncile lui. Aliluia!

Ei 14i fàcurä apoi un vitel in Horeb

tumat,

inchinarii inaintea acestui chip

i astfel ei schimbarä, pe Cel ce era slava lor cu un chip de bou, care

106.

Israil calcd legea Domnului, dar Domnul rclm4ne credincios legdmdntului sdu.

Aliluia! Läudati pe Domnul, ci

este bun, cá in veac tine mile lui!

Cine va spune faptele cele mari ale Domnului i va vesti toatä, slava lui 607

manâncii., iarbi.

Ei uitarä pe Dumnezeu, care-i

mäntuise i fäcuse in Egipt fapte minunate,

Fapte mai presus de fire in pämitntul lui Ham si lucruri uimitoare la Marea Rosie.

www.dacoromanica.ro

PSALMUL 107

Atunci i-a fost cuvantul nimiceascd, daca Moise, alesul lui, n'ar fi stat inaintea lui la ruptoare, ca sd domoleascti, mania lui gata de nimicire. Apoi ei dispretuird, pdmantul mult dorit si nu se increzura in fagaduinta lui, Ci cartird in corturile lor si. nu ascultard de glasul Doinnului. Atunci el ridicd impotriva lor doboare in pustie, mana sa, ca Si 85, arunce sernintia lor printre risipeascd in alte taxi. neamuri Ci ei slujirä lui Baal-Peor si man-

El vi-a adus aminte de legdmantul

sal' si s'a milostivit dupa mare mil sa. El le-a dat sa gäseasca indurare inaintea tuturoi celor ce-i tineau in robie.

Mantueste-ne, Doamne Dumnezeul nostru, i ne adunä dintre neamuri, ca sa ldudam numele tiiu cel sfant fOi facem slava noastra din preamarirea ta! Binecuvantat si fie Domnul Dumnezeul lui Israil din veac i pana in veac si tot norodul sii rosteascd Amin ! Aliluia!

cara din jertfele aduse mortilor, si-1 intaratard cu faptelc lor si o molimd bantui printre ei. Dar Fineas se ridied si fu judeeiitor, si molirna se opri. Si aceasta i-a fost pus& la burla socotealti, din neam in neam, pana In

107.

Imn catre Dontnul, col ce ouintuqte pe ai sdi din tocad prime jdia. « Ldudati pe Domnul, cd este bun,

cd In veac tine rnila lui

nul, cei pe care el i-a izbiivit din mana

Si-1 intiratara iartisi la apele Me-

ribei, i Moise pentru ei avu necaz, Cdci ei se fázvratird impotriva Duhului lui Dumnezeu i Moise rosti cu

vriíjmasului,

Si cei pe care i-a adunat din toate de la rásiírit, de la apus, de la miazä-noapte si de la miazá-zi. Unii rataccau prin pustie, prin Várile:

buzele sale cuvinte nechibzuit,e.

Ei nu starpirä popoarele pe care

idgane fina clirdri i fiiird si dea de vre-o cetate locuitti. Fliltnanzi i insetosati. sufletul lor

Domnul hotitrise sa le starpeascd, Ci se amestecard cu päganii i invdtara obiceiurile lor, i slujird idolilor lor, care ajunsera

se sfasia In ei. Atunci, in stramtorarea lor, au strigat catre Domnul si el i-a izbilvit din chinurile lor, i i-a dus pe ei la cale dreaptd, ca sii ajungd la cetatea cea locuitd.

cursa pentru ei; Si jertfira demonilor pe feciorii pe fiicele lor,

Si vdrsara s'auge nevinovat, san-

gele feciorilor i al fiicelor, pe care Ii jert-

Si laude deci pe Domnul, pentru

firä, idolilor din Canaan, si pangarird plmantul cu sangele varsat.

milele lui i pentru minunile lui catre fiii oamenilor

Astfel, prin faptele lor se fama

necurati i precurvirá prin purtarea, lor. Atunci mania Domnului se aprinse impotriva poporului sä,u, fu scarbil,

de rnostenhea sa. Deci Ii dticlu pe ei pe mina paganilor i coi ce îi urau pe ei ajunserd stipanitorii lor; Vrajmasii lor Ii Impilard i ei se incovoiard sub mana lor. De multe ori Domnul i-a izbtivit, cu toate cii erau nesupusi in sfaturile lor si se cufundau in nelegiuirile lor.

Dar el a luat aminte la stramtorarea lor i a auzit tanguirea lor;

»

Asa sil, spunti, cei mântuiti de Dom-

veac.

Gáci el a saturat sufletul insetat sufletul flimand 1-a umplut de burlatAti.

Altii sedeau In intuneric Eji in umbra mortii, robiti i ferecati in lanturi, Pentru ca murmurasera impotriva poruncilor lui Dumnezeu i dispretuiserd sfatul Celui Prea Inalt. Ci Domnul incovoiase sub durere mima lor, se poticnisera i nimeni nu-i ajuta.

Atunci, in stramtorarea lor, au

strigat catre Domnul si el i-a izbavit din chinurile lor, 608

www.dacoromanica.ro

PSALMUL 108

Pämantul roditor in gram s5,rat,

I-a scos din intuneric si din umbra

mortii i lanttuile lor le-a sfitramat.

Sä, laude deci pe Domnul, pentru milele lui i pentru minunile lui &are fiji oamenilor !

Ciici el a zdrobit portile de aramä zavoareie de fier le-a sfitramat. Unii plitimeau din pricina telor i pentru fiíradelegile lor indurau suferinte,

Sufletul lor se Ingretosa de once

hranä i se apropiau de portile impiirlitiei mortii.

Atunci, In stramtorarea lor, au

strigat catre Domnul si el i-a izbilvit din ohinurile lor, El a trimis cuvantul situ i i-a

tämäduit si din prapastia lor i-a mantuit.

Sit laude deci pe Domnul, pentru muele lui i pentru minunile lui cätre

din pricina räutätii celor ce-1 locuiau. El a schimbat pustiul In iezer de ape si pamttntul uscat in izvoare; El a Ealásluit inteinsul pe cei manzi si a intemeiat cetiiti de locuit, Ei au semänat ogoarele si au siidit

vie care a dat rod. El i-a binecuvantat i s'au inmultit foarte, iar vitele lor n'au scäzut la numär. Dar de la un timp au dat inapoi §1.1

s'au incovoiat sub povara nenorocirii a obidei. Pentru c5, Domnul revars5, ocara peste principi face sä pribegeascii prin locuri singuratice i farit Dar el ridicä pe cei säraci din do-

sidirea lor ii sporeste spia lor ca turmele.

fiii oamenilor! Sit jertfeascii jertfe de laud5,

Priveasc5, aceasta cei drepti i sit se veseleascii, iar cei vicleni astupe gura!

bucurie!

ja aminte la toate acestea i sä priceapit

povesteasc5, faptele lui cu strigitte de Altii plecaserit pe mare In coräbii fAceau negot pe intinsele ape. Acestia au vdzut lucrtuile Dom-. nului j minunile lui in adancurile Ci el a poruncit si o vijelie se porni rascoli valurile Ele zbucneau pan& la ceruri si se priibuseau apoi In adancuri. Iar sufletul celor din corabie se topea de groaza; Ei se invarteau i citdeau incoace incolo ca un om beat, iar teat& istetimea lor nu folosea la nimio.

Atunci, in stramtorarea lor, au

strigat c5,tre Domnul si el i-a izbavit din chinurile lor,

El domoli vijelia, iar valurile se Ci ei se bucurarit cit le-au vazut

potolite i Domnul Ii indreptit la limanul dorit.

Sä laude deci pe Domnul, pentru

0, de-ar fi cineva intelept ca sä

binefacerile Domnului! 108.

Cdntee de lava i rugdciune. 0 cantare. lJn psalm al lui David.

Pregittitä este inima mea sä te laude, Dumnezeule! Canta-voi tie si voi preamdri ! Numai tu esti mitrirea mea! Desteaptit-te, harf5, si tu chitarit, voi destepta zorile !

L5,uda-te-voi printre popoare,Doam-

ne, intre neamuri cánta-voi tie, Cici mila ta covarseste cerurile, iar credinciosia ta se inaltä pan& la nori. Inalta-te mai presus de ceruri, Duninezeule, si slava ta sä str5,1uceascit peste tot piimantul, Pentru izbeivirea celor iubiti ai tai ! Ajutrt-ne cu dreapta ta i ne auzi pe noil

Dumnezeu a gait in sfantul säu

milele lui i pentru minunile lui clitre fiii oameni/or !

S5,4 prea fnalte In adunaren po-

poarelor i in sfatul celor biltrani sa-1

/ocas: Sui-md-voi i voi impitrti Sihemul i valen adfinc5, de la Sucot voi milsura-o.

Al meu e Galaadul, al meu e Manase; Efraimul e coiful meu, iar Judo

prosliiveascit !

El a prefäcut fluviile In pustie izvoarele de ap5, In pámant uscat,

este schiptrul meu. 609

www.dacoromanica.ro

39

PSALMUL 109

Moabul imi slujeste drept lighean de spalat; asupra Edomului arunc sandala mea; impotriva Filistenilor izbucnesc in strigate de ritzboi. Cine ma va caläuzi in cetatea in-

Pomeniti sii, fie firildelegea parin-

tilor sii pururea la Domnul i picatul maicii sale si nu fie iertat !

Si. fie picatele lor vesnic inaintea i si se stearga de pe pamant amintirea lor! Pentru c5, unul ca acesta a uitat si Domnului

tarita ? Cine ma; va indruma catre Edom?

Nu ne-ai aruncat tu oare de la

fie milostiv, a prigonit pana la moarte

tine, Dumnezeul nostru, si nu vrei sä mai mergi Cu ostirile noastre ? Ajuta-ne impotriva asupritorilor nostri, cici ajutorul omenesc n'are nici o tärie.

pe cel sirac si a dos'adit si pe cel cu mima infrintä.

Iubit-a blestemul: si vie peste

el! Nu i-a fost drag& binecuvintarea: fuga de la el! El s'a imbricat cu blestemul cum

Cu Dumnezeu cistiga-vom bi-

ruinta si el insusi va calca in picioare pe vrijmasii nostri.

s'ar fi imbracat cu o hainä: si intre ea apa inlauntrul lui F,4 ea untul de lemn

In oasele lui! Sti-i fie ca un vesmânt cu care se inveleste i ca un bran cu care se incinge, pururea!

109.

Un prigonit blestemd dasmanii si se bizaeste in ajutorul Domnului. Starostelui cantaretilor -- un psalm

Aceasta sä fie riisplata protivnicilor mei, de la Domnul, si a celor ce gr5,iesc cu räutate impotriva mea! Dar tu, Stapáne Doamne, milos. tiveste-te spre mine, pentru numele

al lui David. Dumnezeide, pe care te laud, nu tacea! Cici cel fara de lege si cel viclean si-au deschis impotriva-mi gura lor graiesc cu limb& mincinoasa, i cu vorbe dusmänoase má Incon-

tiu, eäci bun& este mila ta; izbäve-

joarä si-mi fac razboi fa:di pricini. Ei ma pizmuese pentru dragostea mea, pe cand eu mä rog pentru ei, Ba mai mult, imi rasplatesc cu rau pentru bine si in loo de iubire imi aratä

ste-mb, !

Caci sunt dosädit lipsit, iar inima mea este ränitä in pieptul meu! Asemenea umbrei care da spre sean, eu ma due; smuls sunt de Wait ca lacustele!

Genunchii mei tremurä din pri-

urä.

Ridica impotiivi-i un om rau si un p5,ris ni stea de-a-dreapta lui! Cand va fi judecat, sá iasä, vinovat, iar rugitciunea lui fie Elate" drept vini!

Patine sa fie zilele lui, iar dregatoria lui s'o ja altul; Copiii lui sa ajunga orfani, iar femeia lui sä rilmänä viduvii! Copiii lui sii urnble hoinari i sa cerseasca i sa fie dati Dian'', din casele lor, pornite sii, se prabuseasca!

Cimatarul sa se facii stapin pe

toatä averea lui, iar streinii sa jefuiasca toata agonisita lui! Nimeni sä nu-i mai fie prieten nimanui sá nu-i mai fie mil& de orfanii lui!

Urmasii lui sa fie starpiti si nu-

mele lor sa se sting& in neamul urmator !

cina postitului i trupul meu este istovit uscat.

De ocara am ajuns pentru vrajmasii mei; cand má vád, clatin5, din cap.

Vino inteajutorul meu, Doamne

Dumnezeul meu, i ma mantueste dupa

mila ta, Ca sá cunoasca ei ni acesta este lucrul mainii tale, ca tu esti, Doamne, cel

care ai facut aceasta! Ei blestemi, dar tu binecuvintezi; ei se razvratesc, dar ajung de rusine robul tau va fi plin de bucurie. Invesmânte-se protivnicii mei intru ooara i inveleascä-se intru necinste ca inteo mantie ! Lauda-voi foarte pe Domnul cu gura mea si-1 voi preamari in adunarea color mu10, 610

www.dacoromanica.ro

PSALMII 110, 111, 112, 113

31. Caci el st6, deasupra nevoiayului, ca sä-1 izbäveasca de cei ce (manden sufletul lui. 110.

lmpdreitia i preotia lui Mesia. Un psalm al lui David. Zis-a

Domnul Domnului meu: s Stai de-adreapta mea, pana ce voi pune pe vrajmayii tai ayternut picioarelor tale ». Schiptrul puteril tale intinde-l-va Domnul din Sion: a Domneyte in mijlocul duymanilor tai!

Ele sunt ayezate spre vecii vecilor, intocmite cu credincioyie dreptate. Trimis-a poporului san- izbavire; intemeiat-a legamântul säu pe veci; numele sau este sfant i infricoyat.

Frica de Domnul este inceputul

intelepciunii; cei ce se tin de ea sunt prea

cuminti. Lauda Domnului ramane in veac. 112.

Icoana i fericirea celui ce se teme de Domnul.

Aliluia! Fericit este omul care se

In ziva biruintei tale, poporul tau va fi cu tine, irapodobit cu sfintenie; din pantece, mai nainte de luceafar,

teme de Domnul i iubeyte foarte poruncile lui!

te-am näscut. » Juratu-s'a Domnul i nu-i va parea fati: «Tu eyti preot in veac, dupd randuiala lui Melchisedec

binecuvántat.

Domnul este de-a-dreapta, ta; in

ziva maniei sale, el sfaramit pe imparati ;

El face dreptate futre neammi;

umple locul cu leyuri; zdrobeyte capete

cát e tara de larga. Din parliul din cale el bea api, de aceea sprintenit el tine capul sus. 111.

Lauda lucrurilor lui Dumnezeu vi a pravilelor sale.

Aliluia! Läuda-voi pe Domnul, din

toata mima mea, in adunarea celor drepti tyi in obytia lor. Minunate sunt faptele Domnului

vrednice de cercetat pentru toti cati le pun la inima. Toata lucrarea lui este maretie stralucire i dreptatea lui dainueyte in veac.

El a facut ca minunile sale sa fie

Semintia sa este puternica pe pamant, caci neamul oamenilor drepti e

In casa sa, belyug i boga:0e, iar fericirea sa dainueyte pururea. Celor drepti Domnul le straluceyte ca lumina in intuneric ; el este mult indurat, milostiv i drept. Fericit este omul milosard, care di cu imprumut yi care îi randueyte lucrurile cu dreptate.

In veci nu se va clinti; pomenirea dreptului va fi veynica. De veytile cele rele el nu se teme, caci mima lui e tare; el nadajdueyte in Domnul.

mima lui e barbitoasa i nu se

infricoyeazil de nimic, pana, ce va vedea prabu8irea apäsatorilor 86,i. El este darnic, el imparte milostenii

celor s'arad; fericirea lui dainueyte pururea, puterea lui se va ridica sus intru Cel Era de lege vede acestea yi se manie, scrayneyte din dinti yi se usuta. Nazuintele celui pacatos dau grey.

veynic pomenite; Domnul este indurator milosard.

Dat-a hrana celor ce se tem de el yi sine minte pururea legamantul sau. Aratat-a poporului sau t'aria faptelor sale, dandu-i sä suipaneasca moytenirea paganilor.

Lucrul mainilor sale este credin-

cioyia i dreptatea; toate oranduirile sale

sunt neschimbate,

113.

Domnul din ceruri ja aminte la cei doseidi¡i.

Aliluia! Slugi ale Domnului, 16,udati

pe Domnul ! Liiudati numele lui! Fie numele Domnului binecuva,ntat de acum i pana in veac ! De la rasiirit yi pana la apus, numele Domnului sa fie proslavit!

611 www.dacoromanica.ro

39*

PSALMLI 114, 115, 116

Domnul este mai presus decat toate neamurile; slava lui covarseste cerurile. Cine- este ea Domnul Dumnezeul nostru, cel ce troneazii intru cele Malts,

Si-si pogoarii privirea spre cer

sti

spre pämtint? El ridica din pulbere pe cel Barman scoate din gunoi pe nevoias, Ca sà-1 punä in rand cu capeteniile, cu mai marii poporului.

El saraslueste pe cea stearpi din

casa, mama fericita de copii. Aliluia! 114.

Dumnezeu scoate, cu nuInsl tare, pe lsrail

din Egipt. Cand Israil iesi din Egipt, amid

casa lui Iacob iei dintr'un popor au limb& neinteleasii.,

Atunci luda ajunse locasul säu cel

Urechi au si nu aud, nas au si nu miros,

Cu mainile lor nu pipilesc, cu picioarele lor nu merg, iar din gatlejul lor nu scot nici un glas.

La fel cu ei fi-vor cei ce i-au faurit, toti cei ce li pun nadejdea in

idoli.

0, Israile, nadajdueste in Domnul El este ajutorul i scutul vostru! Voi cei din casa lui Aaron, nadaj. duiti in Domnul ! El este ajutorul scutul vostru! Voi cei ce vä temeti de Donmul, puneti-va nadejdea in Domnul ! El este ajutorul i scutul vostru! Doinnul îi aduce aminte de voi; el va binecuvanta, el va binecuviinta casa lui Israil, binecuvânta-va casa lui Aaron,

Binecuvanta,-va pe cei ce se tem de

&taut, Israil ajunse tinutul stiipfinirii sale. Marea l-a vazut fugit; Iordanul

Domnul, pe mici si pe mari. Domnul sa vá inmulteasea pe voi,

Muntii au silltat ca berbecii, i dealurile ca mioarele !

Binecuvantati rig fiti de Domnul, cel ce a fiteut cerul i pamantul !

Si tie, poi ?

piimantul l-a dat fiilor oamenilor. Nu cei morti te vor lituda pe tine,

s'a intors inapoi:

Ce-ti este tie, mare, cá ai fugit? Jordano, ea te-ai intors ina-

Ce v5, este voila, muntilor, cii, ati saltat ea berbecii, i vouii dealruilor, ea ati zburdat ca mioarele? De fata Domnului cutremura-te, tu pamantule, de fata Dumnezeului lui Iacob! Cel ce preface Banat in helesteu cremenea in izvoare tasnitoare!

Cerul

Doamne,

este cerul Domnului, iar

i nici

cei ce se coboarä in

imparatia mortii, Ci noi vom binecuvanta pe Domnul, de acum i panä in veac. Aliluia! 116.

Cdntare de mulfumitä, pentru mdntuire din primejdia marfii.

Iubesc pe Domnul, caci el aude

115.

glasul men si strigarea mea, Ca plead): urechea lui spre mine, In ziva in care 11 chem.

Nu idolilor, ci lui Dumnezeu cuvine-se inchindciune.

Nu nouä, Doamne, nu nouii,

ci

numelui tau se cuvine slava, pentru mila

ta, pentru credinciosia ta! Pentru ce s5, zicâ paganii: *Uncle este Dumnezeul lor?* Dumnezeul nostru este in ceruri tot ceca ce el voieste, indeplineste. Idolii lor sunt argint i aur, lucru de man& omeneasca.:

pe voi EA pe copiii vostri I

Gura au si nu graieso, ochi au si nu vid,

Cand ma cuprinseserii laturile mortii stramtoritrile impirratiei mortii

duserä peste mine, cand ma gäseam in

restriste i in amaraciune,

Atunci m'am rugat Domnului: s 0, Doamne, izbilveste sufletul meu!* Indurator i drept este Domnul, mult milostiv este Dumnezeul nostru. Dorruaul pfizeste pe cei ce nu pot sa se pazeasca; atunci Mud sunt slab, el ma mantueste.

612 www.dacoromanica.ro

PSALMII 117, 118 Intoarce-te, suflete al meu, la odihna

ta, eici Domnul ti-a dat buna riísplati.

Tu ai izbavit sufletul meu de moarte,

ochii mei de lacrimi i picioarele mele de cidere; Drept aceea, voi merge inaintea Domnului, in pämântul celor vii. 10. Pastrat-am credinta cu tarie, chiar atunci cb,nd ziceam: Eu sunt amarit foarte !

Zis-am intru turburarea mea: aTot omul este mincinos !

Ce voi da inapoi Donmului pentru toate binefacerile lui revarsate

Din stramtorarea mea am chemat pe Domnul, si el m'a auzit i m'a scos la larg. Domnul este cu mine si nu ME vol. teme: ce-mi va face mie omul Daca Domnul sta.' inteajutorul meu, privi-voi cu mindrie la coi ce mä. urasc. Mai bine e si cauti la Domnul edit"post, decit puf nadejdea in oameni.

Mai bine e sa cauti 1a Domnul sea-

pare, decit sa nadajduiesti in cei mari. Toate popoarele m'au impresurat, dar le voi zdrobi intru numele Dom-

pra-mi ?

nului.

mele Domnului voi cherna; Plini-voi juruintele mele Dom-

tile, dar eu intru numele Domnului le

Paharu/ mântuirji voi loa si nu-

nului, de fati cu tot poporul. Scumpa este inaintea, Domnului moartea cuviosilor.

0, Doamne, eu sunt sluga ta, eu sunt sluga ta, fiul slujnicei tale. Tu ai dezlegat legaturile rude.

Tie iti voi aduce jertfa de laudi

numele Domnului voi cherna. Plini-voi juruintele mele Dom-

nului, de fata cu tot poporul, In curtile easei Domnului, in mijlocul t:iu, Ierusalime. Aliluia!

Ele m'au ineonjurat din toate par-

voi face fir/true. Inconjuratu-m'au ea albinele, dar

se vor stinge ea un foc de spini ; intru numele Dorrumlui le voi nimici. MA imbrinceau cu putere ea sa caz, dar Domnul mi-a fost inteajutor. Domnul este aria mea si-1 voi data pe el, &del el m'a mantuit. Strigate de bucurie si de biruinti rasunà in corturile color drepti: a Dreapta

Domnului face lucruri mar*. Dreapta Domnului d biruinta, dreapta Domnului face lueruri mai presus de fire !»

117.

Eu nu voi muri, ci voi trái, ca

Toate popoarele &I laude pe Dornnull

Laudati pe Domnul, toate popoarele! Preamariti-1 pe el, toate neamurile !

Caci mare este mila lui fat5. de Doi

credinciosia Domnului tine in veac. Aliluia ! 118.

CtIntare de rnultumiti Dontnului, in zi de särbdtoare.

Laudati pe Domnul, cá este bun, ca in veac tine mila lui ! Sit, zic's; Israil: a Ca in veac tine mila lui! SA% zica, si casa lui Aaron: a Ca in

veac tine mila luí Sit zica cei ce se tem de Domnul: Ca in veac tine mila lui!*

sa povestesc faptele Doranului.

Domnul m'a certat cu asprime, dar mortii nu m'a dat.

Deschideti-mi portile dreptatii, ca sa intru i s'a laud pe Domnul ! lat.& poarta Domnului: pdn ea si intre dreptii! Multumescu-ti, Doamne, cá m'ai auzit i te-ai &cut mie izvor de mintuire. Piatra pe care au ne,socotit-o ziditorii, aceea a fost pusa in capul unghiului.

De la Domnul s'a facut aceasta, i jata minune este in ochii nostri

Aceasta este ziva pe care a facut-o Domnul, sa, ne bucurilm i sä, ne veselim

inteinsa! 0, Doamne, mintueste-ne ! 0, Doamne, fa-ne sa izbutim! Binecuvintat sá fie col ce vine intru numele Domnului! Noi va binecuvintam din casa Domnului.

www.dacoromanica.ro

PSALMUL 119

Dumnezeu este Domnul i ne-a arittat noda lumina sa! Legati jertfele cu franghii i aduceti-le la coarnele

Macinat este sufletul meu in toata vrernea de dorirea hottiririlor tale.

Tu esti Dumnezeul meu i te voi lauda, Dumnezeul meu, si te voi malta! Laudati pe Domnul, cd este bun, cit in veac tine mila lui !

care ratitcesc de la poruncile tale. Ia de la mine ocara i defaimarea, ea eu pazesc descoperirile tale. In zadar cei mari vor tine sfat si vor urzi viclenii impotriva-mi, cad robul

jertfelnicului.

Tu certi pe cei trufad i

blestemati

tau va cauta necontenit cu mintea la botaririle tale. Cu adevitrat descoperhile tale aunt

119.

Landa legii Domnului.

bucuria mea c sunt sfetnicii mei.

Fericiti cei fad/ prihana In calea

vietii lor si care umbla in legea Domnului.

Fericiti cei ce pazesc descoperirile

lui si din toatit Mima le cauta, Si care nu lucreazit faradelegea, ci se poartä dupa asezarile lui.

Sufletul meu este Asti/mat In pul-

dupa cuvantul tau!

bere,

Martmisitu-ti-am chile mele si tu mi-ai raspuns; portmcile tale ! Calen indreptarilor tale fa-ma sa o inteleg i voi cugeta asupra minunilor

Tu ai poruncit ca sä piizim cu nicie randuielile tale.

tale.

Atunci nu md voi rusina privind cu luare aminte la toate poruncile tale. Lauda-te-voi intru nefátaria mele, cand voi invata hotaririle dreptittii tale. Riinduielile tale le voi pazd: nu ma parasi de istov !

ciunii 1i ma milueste cu invatatura ta. Ales-am calen adevarului i hotariffle tale le-am pus inaintea mea.

0, de-as fi statornic in caile mele, ca sa pot a, pazesc pravilele tale !

Cum va putea cel tanar sti duca

o viata neprihanita, daca nu va pazi cuvintele tale?

Din toatit mima mea te caut, nu

md lasa sit md abat de la poruncile tale !

Ascuns-am in inima mea zisele tale, ca sit nu pacatuesc impotriva ta.

Bine esti ouvantat, Doamne, invata-ma indreptitrile tale!

Sufletul meu Iiicrameazit de intristare, indrepteaza-ma dupit cuvantul tau. Depárteaza de la mine calea min-

Cred neincetat descoperirile tale, Doamne, sit nu ma rusinezi ! Alerga-voi pe calea poruncilor tale,

caci tu dai avant inimii mele. Invatii-mit, Doamne, calen ortinduirilor tale si eu o voi urma. Inte/epteste-mit, ca ea iau aminte la legea ta c s'o plizesc din tool& mima. Do-ma pe cararea poruncilor tale, caci intru ele std placerea mea. Pleacit mima mea spre descoperirile

tale si nu spre castigul nelegiuit.

md bucur mai mult cheat de once bo-

Intoarce ochii mei de la privelistea celor desarte si ma viaza dupa Guy/tutu' tau. Impliiteste fatä de robul tau fagaduinta celor ce se t,em de tine.

Cugeta-voi la oranduhile tale, si voi privi cu luare amint,e la cararile tale.

care ma tem, caci bune sunt invatiimintele tale.

Cu buzele mele, eu vestesc toate statoririle gurii tale. Mergand pe ealea descoperirilor tale,

gatie.

Departeazit de la mine ocara de

Intru pravilele tale ma voi des-

Iata, eu doresc indreptarile tale, intru dreptatea ta fa-ma viu.

Rásplateste robului tau, ca sà fiu

Reverse-se, o, Doamne, asupra mea indurarile tale, mii.ntuirea ta, dupit fagaduinta ta, Ca sit pot sd riispund celui ce ma defaimit, caci eu ma nadajduesc in cu-

fiita i spusele tale nu le voi uita.

viu ci ea pitzese cuvintele tale ! Deschide milli mei, ca ed privesc cu luare aminte minurdle legii tale !

Strein aunt eu pe ptimant, nu

ascunde de mine poruncile tale !

614

vantul tau!

www.dacoromanica.ro

PSALMUL 119

Nu lua Cu totul din gura mea cuvantul adevarului, caci nadájduesc in judeclitile tale; Si asa pazi-voi pururea legea ta, In veac si in veac. Slobod voiesc sit umblu in via,

tale, dupit cuvantul tau. Buna pricepere i cunostinta invatit-mit, citci in poruncile tale pus-am credinta tnea. Pe cand nu stiam de nenorocire,

caci eu am pus la inimit asezamintele tale. Vesti-voi descoperirile tale inaintea imparatilor i nu ma, voi ruina. Veseli-mit-voi de poruncile tale pe care le iubesc. Ridica-voi mP.inile mele catre po-

täti:

runcile tale, la care in cu putere i voi cugeta neincetat la randuirile tale.

Adu-ti aminte de cuvantul dat

robului tau, cáci tu ai desteptat nirdejdea in mine ! Aceasta este mangaierea mea intru

restristea mea, ca m'ai viat dupit cu-

vantul tau. Cei semeti ma batjocoresc grozav, dar eu nu mg, departez de la legea ta. Imi aduc aminte de hotaririle tale cele din veac, Doamne, i ma mangai cu ele.

Crancenit turbare ma cuprinde,

din pricina celor pacittosi care se leapiidit

de legea ta. Oranduirile tale sunt prilej de can-

tare pentru mine, in casa unde luesc vremelnic.

Chiar noaptea imi aduc aminte de numele tau, Doamne, i pazese legea ta.

Aceasta este datoria mea: sa pa-

Daruit-ai cele bune, Doamne, slugii

umblam pe cgi fatitcite, dar acum pastrez inviitaturile tale.

Tu esti bun si datator de bung-

pravilele tale ! Cei trufasi scornit-au minciuni im-

potriva mea, dar eu plizesc din toatg,

mima randuielile tale. mima lor este nesimtitoare ca osanza, ci eu mä bucur de legea ta. Bine mi-a prins mie restristea mea,

cad am inviitat asezamintele tale. Invittatura gurii tale este mai de pret pentru mine, decat mii de sicli de aur si de argint. Mainile tale m'au filcut i m'au zidit, intelepteste-mit ca sa inviit po-

runcile tale. Cei ce se tem de tine ma vor vedea

si se vor bucura, circi mi-am pus nitdejdea in cuviintul tau. Stiu, Doamne, ca hotaririle tale drepte Bunt i ca dupit, dreptate m'ai smerit.

Fie indurarea ta mangaierea mea, dull& cum te-ai fagaduit robului tau!

Miele tale ea se reverse peste mine, ca sg, fiu viu, caci legea ta este

zesc indreptarile tale.

desfatarea mea. Sa se rusineze cei ma,ndri, fiindcii,

eu, - este: sg, pazesc invittaturile tale.

pururea la inteleptirile tale.

Partea mea, Doamne, - am zis

Cautat-am, din toatá inima mea, sä imbunez faja ta. Milueste-má dupa cuvantul tau! Cuget iar j iar la dale mele i spre descoperirile tale indreptez pasii mei. Ma, zoresc si nu zabovesc, ca sa pázesc poruncile tale. Cu toate ca laturile celor nelegiuiti

mä impresoara, eu n'am uitat de

le-

gea ta. In miez de noapte eu ma scol, ca sg, te laud pentru hotaririle tale cele drepte.

Partas sunt tuturor celor ce se

tem de tine si pitzesc indreptarile tale. De mila ta, Doanme, plin este pamántul: invat&mit intelepthile tale ! 615

m'au apitsat fara priciná. Ci eu cuget Sit se intoarca spre mine cei ce

te cinstesc pe tine fo'r cei ce cunosc descoperirile tale.

Inima mea sit se supuna pururea indreparilor tale, ca sá nu ma rusinez ! Sufletul meu titnjeste dupit mantuirea ta ; eu mä bizuesc in cuvintele tale.

Ochii mei se sfarsesc dupit fagaduintele tale si má intreb: cand ma vei mangaia ?

Ajuns-am ca un burduf atarnat la fum; dar eu nu uit indreptiirile tale. Cate mai aunt zilele robului tau ? Cand imi vei face dreptate impotriva celor ce ma prigonesc?

www.dacoromanica.ro

PSALMIJL 119

Cei trufasi sapat-au gropi In calea mea, ei care nu trajese dup5, legea ta.

Toate poruncile tale aunt adeva-

rate ; ei ma prigonesc pe nedrept. Vino

inteajutorul meu! Putin a lipsit ca sa nu m'A stearga de pe pam5,nt, dar eu nu m'am lepadat de pravilele tale. Dupa mila ta tine-ma, cu viata, ca BA' piizesc descoperirile gurii tale. Cuvantul tau, Doamne, vesnic este, neclintit ca i cerurile.

Credinciosia ta tine in neam de

neam; tu ai intemeiat-o i eta neschimbatA ca i pamantul. Dupa dreptarul tau, fapturile tale Bunt i astazi In fiintà, si tot ce este pe tine te slujeste. Dac5, legea ta n'ar fi fost indeletnicirea mea, as fi pierit fritru ticAlosia mea.

In veac nu voi uita Inv5,taturile

tale, caci fntru ele tu ma' faci sa trajese. Al au aunt eu, izbaveste-ma, caci Indreptarile tale, eu le caut. Desi nelegiuitii m5, pandesc ca

ma piard5,, eu aunt luittor aminte la descoperirile tale. La once desávarsire vazut-am hotar, legea ta singurii, e far& de hota,r.

Cat mi-este de draga legea ta!

Toata ziva ea umple gandirea mea. Porunca ta ma face mai intelopt decal vrajmasii mei, fiindca ea pururea este cu mine. Stint mai iscusit decat inv5,tatorii mei, caci gandul meu e vesnic la des-

coperirile tale. Intreo in intelepciune pe coi ba-

trani, cäci pastrez statornicirile tale.

PAzesc piciorul meu de once cale

rea, ca sa in cu sfintenie cuviintul tau. Nu ma departez de la randuielile tale, caci tu esti cel ce Thai dal Invataturit'.

CA't de dulci pentru cerul gurii

mele sunt poruncile tale! Mai dulci decat

mierea pentru gura mea. Numai prin poruncile tale Bunt

fntelept, pentru aceea uräse once cale Cuvantul tau este faclie pentru

pasii mei si lumirdt pentru carärile mele.

Juratu-m'am, i voi tine cuvantul, ea 85, pazeso dreptele tale hotadri. Sunt In mare restriste: Doamne,

fa-ma viu dupa cuvantul tau!

Fie-ti bine primit prinosul gurii mele, Doamne, i ma fnvata inteleptirile tale. Viata mea este primejduita la tot

pasul, dar eu nu uit de legea ta.

Cei pilefitosi fmi fntind curse, dar eu nu m5, rifizlet,eso la indreptarile tale. Descoperirile tale Bunt mostenirea

mea de totdeauna, caci ele fac bucuria inimii mele.

Plec mima mea spre plinirea poruncilor tale, in veao i In veao. 'Urals° pe oamenii cu mima sovAel-

nic5 dar legea ta 1mi este draga.

Tu esti a,coperiimantul i pavaza,

mea, In cuvantul tau ma bizuese. Departati-va de la mine, voi pa-

cAtosilor, caci vreau sA pima: poruncile Dumnezeului meu! Sprijineste-ml dup5, fagiiduinta

ta, ca sa, fiu viu, i nu m5, ruina fntru nadejdea mea! Ajuta-ma ca sa ma mantuesc eu pururea ma voi bucura de legea ta!

Tu lepezi pe toti cei ce se abat de la logia tale, caci gandurile lor aunt numai minciuna. Drept zgura socotesti pe toti nelegiuitii de pe parnant, pentru aceasta eu iubesc descoperirile talo. Trupul meu se infioar5, de team5, fnaintea ta i judecatile tale ma fnfricoseazä.

M'am tinut strans de ce a fost

drept si de dreptate, nu mä, lass, pe mana apasatorilor mei! Fil chezas fericirii robului tau, ca

di nu m5, asupreasca cei trufasi. °chit mei se sfarsesc, asteptand mantuirea ta i agaduinta rostita de dreptatea ta. Poarta-te cu robul tau dup5, mila ta i Invata-m5, fndreptarile tale. Robul tau Bunt eu, fntelepteste-mä ca sa cunosc descoperirile tale. Vremea este, Doamne, ca sl lucrezi; caci ei au stricat legea ta. Pentru aceasta eu iubesc porun-

cile tale mai mult cleat aurul, decat aurul lamurit.

www.dacoromanica.ro 616

PSALMUL 119

Drept aceea, gases° drepte toate asezarile tale i wise toata cala cea min einoasä.

Minunate aunt descoperirile tale, pentru aceasta le pazeste sufletul meu. Tälcuirea invataturilor tale raspandeste lumina; ea intelepteste pe cei nepriceputi. Deschid gura mea si respir &lane,

&ad poruncile tale sunt dorul meu.

Intoarce-te catre mine si milostiv, dupä dreptarul tau, cu cei ce

iubesc numele tau. Intareste pasii mei intru cuväntul tau si nu rasa ca si. ma stapaneasca vicenia. Scapa-ma de apasarea oamenilor, ca si pastrez asezamintele tale. FA, sa lumineze peste robul tau fata ta, i invata-ma indreptiiiile tale. Pâraie de lacrami curg din ochii

mei, cad legen ta nu este tinutä. Drept esti tu, Doamne, i drepte sunt hotaririle tale !

Tu ai legiuit oranduirile tale cu dreptate i dupii, tot adevirul. Rävna pentru invataturile tale mistue, fiindca asupritorii mei uiti. de euvintele tale. Rostirile talo sunt prea curate si robul tau le iubeste. Mazar ea sunt prizärit i nebrigat In seami., eu nu uit indreptarile tale. Dreptatea ta este drept,ate In veao

cuväntul tau adevarul. Nevoie

i

strämtorare au dat

peste mine, dar poruncile tale sunt pururea bucuria mea. Descoperirile tale aunt drepte in veac de veac, intelepteste-mä ea sit viez.

Din toata inima strig;

Doamne, ca vreau si. pazesc portmcile tale

Catre tine strig; mantueste-mi.,

ca sä pizeso descoperirile tale. Mai nainte de revarsatul zorilor prind a striga: Nadajdueso intru implinirea cuvintelor tale! Mai nainte de striijile noptii deschid ochii mei, ca sty pätrund cu mintea cuvintele tale.

Glasul meu auzi-1, duph indu-

rarea tal Doamne, intru dreptatea ta viu!

617

Aproape sunt de mine viclenii

mei prigonitori, care s'au lepiidat de legea ta, Dar tu mai aproape esti de mine, Doamne, i toate poruncile tale cuprind adeviirul.

De mult stiu despre descoperirile tale, ch., tu le-ai hotilrit pe vecie. Vezi obida mea si mantueste-mii,

cäci n'arn uitat de legea ta!

Apiirit pricina mea si scapii-mi,

ta

Mantuirea stii departe de cei cad lor nullerpasiO de statornichile tale. Mari sunt induritrile tale, Doamne,

dup.& pravila ta da-mi viatil I

Multi aunt coi ce ma prigoneso apasit, dar eu nu mi departez de

pravilele tale.

Cänd privese la cei ce s'au

dat de credinta, mä scarbese, cad ei

n'au FUR intocmirile tale. Iatä, eu iubesc asezimintele tale, o, Doamne, dupä multimea indurarilor tale fi-mi. si. traiese ! Flints, inviitäturii tale este adevimu/ ql vesnice sunt toate hotaririle drep-

tatii tale.

Coi mari mä prigonese cu nedrep-

tul, dar numai de cuvantul tau se cutremura mima mea. Mi. veseleso foarte de figiiduinta

ta, ca unul care a dat peste un vajnie castig.

Urtisc ql urgisesc rainciuna; legea

ta singura mi este dragii.

De sapte ori pe zi eu te laud,

pentru rânduielile dreptätii tale. 166. De mare fericire au parte cei ce iubesc legea ta si nici o piedia nu le stä In cale. Intru mantuirea ta nadiljduesc, o, Doamne, cad poruncile tale le plinesc. Din tot sufletul meu pizeso descoperirile tale si le iubesc foarte. Pazesc indreptarile ql descoperirile

tale, ciici toate chile mele aunt inaintea ochilor

0, de-ar ajunge strigarea mea inaintea fetei tale, Doamne I Intelepteste-ma dup.& euvantul tau!

www.dacoromanica.ro

PSALMII 120, 121, 122, 123

De-ar ajunge la tine ruga mea;

dupá fagliduinta ta, mantueste-ma! Izvorascä, 'audit din buzele mele, ca tu mil inveti poruncile tale! Limba mea sa vesteascii intocmirile tale, cáci hotitririle Bunt !

tale drepte

Ziva soarele nu te va päli, i noaptea

luna nu te va vräji. Domnul te va feri de toatä, räutatea ; sufletul tau 11 va päzi.

Domnul va päzi plecErile tale si sosirile tale de acum çi panit in veac!

Mana ta fie inteajutorul meu,

&gel indreptarile tale le-am ales! Mantuirea ta o doresc, Doamne, caci legea ta e desfatarea mea.

122.

La portile Ierusalimului.

Viu sä fie sufletul rneu ca sä te laude si hotäririle tale sà-mi fie inteajutor ! Rittäcesc ca o oaie pierdutä, car-

ceteazii, pe robul tau, caci n'am uitat

poruncile tale!

0 cântare a treptelor, a luí David. - Bucuratu-m'am and mi-au zis: «Sá mergem la templul Domnului ! o

Si picioarele noastre stau acum la portile tale, Ierusalime!

Ierusalime, tu col din nou ea o cetate vartos inchegata intru sine, Si ditre care se sue semintiile, se-

mintifle Domnului, dupit pravila lui

120.

Rugiiciunea celui drept, ca sd tie indlituit de vecinii vicleni. 0 cantare a treptelor. Catre Domnul strig in stramtorarea mea si el mä. aude. Doamne, scapit sufletul meu de buzele mincinoase, de limba cea vicleanit!

Ce-ti va prisosi tie si care va fi fo-

losul tä,u, limbä. amagitoare?

Sägetile ascutite ale celui puternic järatic din vreascuri de jneapän ! 6. Vai mie! cà Bunt oaspete in Mesec çi silliisluesc in corturile lui Chedar

Prea multi vreme oblä,duit-a su-

fletul men cu cei ce aunt dusmanii piicii! Eu propoveduesc pacea, iar ei vorbesc neincetat de rilzboi!

Israil, ca sä preamáreascit numele Celui

Prea Inalt. Gil:0i acolo au fost asezate jeturile

pentru judecatit, jeturile casei lui David.

Rugati-vä pentru fericirea Ierusalimului ! De tihnit sä aibit parte coi ce te iubesc ! Propäsirea

sä,

domneascit inläun-

trul zidurilor tale, linistea in palatele tale!

Pentru fratii mei çi pentru prietenii mei, dorescu-ti tie pace! Pentru locasul Domnului Dumne-

zeului nostru, mä voi sargui spre fericirea ta! 123.

Privire aire c,eruri, in cects de grea ocard.

121.

Domnul este paznicul lui Israil. 1. 0 cantare a treptelor. - Ridic ochii mei spre munti: De unde veni-va ajutorul meu ?

2. Ajutorul meu veni-va de la Domnul, cel ce a facut cerul si pämantul1 3. El nu va ingiidui ca píciorul täu sä, soviiiascä, nici ca paznicul thu sii, atipease& !

4. Iatä, cel ce piizeste pe Israil nici

nu inchide genele, dar mi-te ni. doarmá. 5. Domnul este paznicul au; Domnul

este langit tine ca umbra, totdeauna de-a-dreapta ta.

0 cantare a treptelor. - Cätre tine

ridic ochii mei, catre tine eel ce locuesti In ceruri !

Iatä, precum ochii robilor cant& la mana stäpanilor lor, precum ochii roabei

cautä la mana stitpanei sale, tot asa ochii nostri cautä, la Domnul Durrinezeul nostru, pang, cb,nd se va indura de noi.

Milostiv fii nona, Doamne, milostiv

fii-ne nouâ, cad peste mitsura am fost sitturati cu dispret! Peste mäsurit este siltul sufletul nostru de °care, celor ce huzuresc gi de dispretul celor ingarnfati.

618

www.dacoromanica.ro

PSALIVM 124, 125, 126, 127, 128

Atunci gura noasträ va fi piing de

124.

Domnul ocrote,ste pe Israil.

0 cantare a treptelor - a lui Da-

vid. -Daca, n'ar fi fast Domnul care sit

fie cu noi - s'o märturiseasca Israil Daca n'ar fi fost Domnul care sa fie de partea noastra, atunci cand oamenii se pornira impotriva-ne, Negresit ca ne-ar fi inghitit de vii, atat de arzatoare era mania lor impotriva noastra!

Atunci apele ne-ar fi dat la fund; puboiul ar fi trecut peste noi, Atunci vaIurile vijelioase ar fi covarsit sufletele noastre. Binecuvantat fie Domnul, care nu ne-a lasat prada dintilor lor ! Sufletul nostru intoemai ca o pasiire a scapat din latul pasararilor; latul s'a rupt i noi am scapat!

Ajutorul nostru sta intru numele Domnului, cel ce a facut cerul si piimantul.

125.

Tdria ocrotirii dumnezeesti.

0 cantare a treptelor. - Cei ce isi

pun nadejdea in Domnul Bunt asemenea

muntelui Sion, care nu se clatinä,

ci

rämane neclintit in veci. Precum Ierusalimul este inconjurat de munti, tot astfel inconjoara Domnul pe poporul sau de acum si pana in veac. Caci nu va lisa schiptrul celui far& Dumnezeu sii apese asupra mostenirii celor drepti, ca nu cumva cei drepti sa intinda spre nelegiuire mainile lor. Fa bine, Doamne, celor buni i celor nevinovali cu inima! lar pe cei ce umbri razna, pe &Ole lor intortocbiate, Domnul ii va nimiei, impreunii cu cei ce lucreazii, faradelegea.

Pace peste 'mill

zbucniri de veselie i limba noastra, prididita de cantece. Atunci apune-se-va

printre neamuri: Dumnezeu a facut cu ei lucruri minunate! Inteadevar, Dumnezeu a facut cu noi lucruri prea maree. i noi vom fi desfatati de bucurie. Fa, Doamne, intoarsa cobea noasträ, ca suvoaiele din Negheb!

Fie ca acei ce samanä cu lacrami

sa secere cu vesclie! Plangand, samanatorul merge mereu inainte i arunca valuri de samanta, iar And vine secerisul, aduce snopii, haulind de voie bunit. 127.

Tot darul cel bun si toatd darea cea deedvelvitil de sus eunt pogorind.

0 cantare a treptelor, - a lui So-

lomon. Dacä Domnul nu zideste casa, in zadar se ostenesc cu ea cei ce o zidesc; dacä Domnul nu pazeste cetatea, in desert privegheaza strajuitorii ei.

De prisos vii este si vi sculati devreme, de plisos vi este si vii culcati

tarziu, mancand o paine agonisitä trud-

nie, caci Domnul o da la fel iubitilor siii in timp ce dorm. Intr'adeviir, copiii aunt o mostenire de la Domnul; rodal pantecelui este o räsplatil de la el. Precum stint sagetile in mina celui viteaz, asa stint feciorii nascuti la tinerete.

Fericit este barbatul care are tolba lui plini cu atari sageti! Nu se vor face de ocarii, cand vor

sta de vorba cu dusmanii, la portile cetatii.

128.

Fericirea casnicd a celui crediticios.

0 cantare a treptelor. -Fericiti

sunt toti cei ce se tem de Domnul umblit in cale lui!

126.

Cei ce samänd intru jale, culeg intru bucurie.

1. 0 cantare a treptelor. Mid Domnul va face intoarsii cobea robilor Sionului, vom fi ass, ca unii care viseaza. 619

Vei manca din agoniseala mainilor tale, fi-vei fericit i in plin îi vor merge toate.

Femeia ta fi-va ea o vita plina de

rod inlauntrul casei tale, iar copiii tu i ca

www.dacoromanica.ro

PSALMII 129, 130, 131, 132

niste mlä,dite de maslin in jurul mesei tale.

Tata, astfel fi-va binecuvantat omul care cinsteste pe Domnul.

Sufletul meu adastä, pe Domnul Cu

mai mult foo decat paznicii revarsatul zorilor, mai mult decat ivirea diminetii,

cei ce strajuesc. Israile, pune-ti nadejdea in Domnul, &ad la el este milostivirea i, cu belsug, la el e mantuirea! Si el va izhavi pe Israil de toate färadelegeile lui !

Domnul s'a te binecuvanteze din Sion, ca s privesti fericirea Ierusalimului, in toate zilele vietii tale, Si sil poti vedea pe fiii fiilor tal Pace peste Israil !

131. 129.

Mcirturisire de umilintcl.

Sffirsitul asupritorilor Sianului.

0 cantare a treptelor. - Mult m'au asuprit din tineretile mele ! - S'o spunä,

Israil Peste masura m'au asuprit din tineretile mele, dar n'au putut sa mä, biruiascä!

Pe spinarea mea au arat cu plugul aratura lor au tras-o lung ffi la,rg. Dar Domnul este drept. El a taiat

strea,ngurile nelegiuitilor ! Sä, se rusineze i 85, dea inapoi toti cei ce m'Ase Sionul !

Si fie ca iarba de pe acoperisuri, care, ph.na cand sä dea in spic, se si usuc5

lar seceritorul nu-si mai umple

mä,na cu ea si cel ce leagä, snopii nu poate

s'o mai faca brate-brate, i cei ce trec pe cale nu mai zic: Binecuviinamu-vä, pe voi, intru

Dimpotriva! Am linistit FA am domolit mima mea! Precum copilul intarcat Bta.- langa asa, ca un copil intárcat, este sufletul meu in mine ! Israile, pune-ti nädejdea in Domnul, acum i deapururi !

132.

Dumnezeu se fine de jurcimantul David.

lui

0 cantare a treptelor. - Adu-ti aminte, Doamne, de David si de toate De juraman tul pe care 11-a fä,cut Domnului, de leg5,mantul cu care s'a legat fatä, de Puternicul lui Iacob: e Cu adevä,rat nu voi intra in cortul unde sälisluesc si nu ma, voi sui in patul In care ma culo,

numele Domnului ! 130.

Nu voi îngàdui ochilor mei eh

Un. psalm de poctlintcl.

doarma i nici genelor mele sä, atipeasca,

0 cantare a treptelor. - Dintru

Pana alud nu voi gäsi un loe de

adancuri strig catre tine, Doamne ! Doamne, auzi glasul meu!

s5,

la lucruri care sunt prea grele i prea inalte pentru mine.

ostenelile lui,

Binecuvantarea Dornnului s'a, fie peste

voi !

0 cantare a treptelor - a lui David. Doamne, mima mea nu e trufas& i ochii mei nu stiu ce e ingamfarea ; nu nazuesc

fie urechea ta la graiul rugaciunii

mele !

Daca ai tine seama, Doamne, de faradelegile noastre, cine-ar mai putea sta in fata ta, &apane ?

Mai vartos, la tine e iertarea, ca

ea te cinsteasca pe tine omul,

Imi pun nadejdea in Domnul; in

Donmul sufletul meu naklä,jdueste; intru

cuvantul Domnului starueso cu asteptarea mea.

inchinaciune pentru Domnul, o locuintä pentru Puternicul lui Iacob ! lata'! Am auzit despre ea in Efrata ; am aflat-o in campiile Iaarului. S5, intram in locasurile Domnului, sä, ne inchinam asternutului picioarelor sale !

Scoalli-te, Doamne ! Vino la locul tau de odihnä, tu Efi chivotul tä,u prea puternic !

Preotii täi sä, se imbrace intru dreptate si norodul cel credincios sà strige de bucurie !

620

www.dacoromanica.ro

PSALMII 133, 134, 135

Pentru David, sluga ta, nu intoarce fata ta de la unsul tau! Jurat-a Domnul lui David un ju-

135.

Slavd lui Dumnezeu, ocrotitorul lui Israil.

rämä,nt adevärat, de la care nu se va da

Aliluia! Läudati numele Domnului, láudati-1, voi slujitori, pe Domnul.

In läturi: o Din rodul pantecelui tau,

aseza-voi tie urmasi pe tron. Daca fiii ti vor pazi legamantul meu

Voi care slujiti In locasul Domnului, In curtile templului Dumnezeului nostru!

i legile pe care le voi da sa le

Läudati pe Domnul, ca este bun,

invete, atunci asijderea i fiii lor sedea-vor

cantati numele lui, cä, este prea placut.

pururea pe tronul tau.» Caci Domnul a ales Sionul si a dorit

Caci Domnul a ales pe Iacob, pe Israil, ca stapanire a sa. Cu adevarat eu stiu ca Domnul este mare si Domnul nostru covárseste pe toti dumnezeii: Tot ce îi este vrerea face Domnul in cer si pe pamant, in mari si. in toate

aseze acolo locasul sàu zicand: o Acesta este locul meu de odihn5,

In veac de veac ; aici voi asa a fost dorirea mea.

Binecuvanta-voi din belsug Sionul,

iar pe sdracii lui Ii voi satura de paine ; Pe preotii lui Ii voi imbráza intru mantuire, iar norodul credincios va tresidta de bucurie. Acolo face-voi sä crease& puterea

adancurile. El ridicä non i de la capatul paman-

tului, el sloboade fulgerul in invalmasaga] ploii i scoate vantul din vistieriile sale ;

lui David i voi pregAti un sfesnic, pentru Unsul meu. Pe vräjmasii lui li voi imbrálca

El a lovit pe cei

ai

Egiptului, de la om i pana la dobitoo ; El a s'avarsit minuni i fapte mai presus de fire in mijlocul tau, Egiptule, inaintea lui Faraon si a tuturor sluji-

intru °cara, iar pe capul lui va straluei oununa lui.

torilor lui;

El a batut popoare multe si a

133.

Binecuvdntare dragostei Irdtefti. 0 cantare a trept,elor, - a lui David. O, cat e de bine si cat e de frumos

cand fratii locueso impreuna!

Este ca mirul de pret de pe cap

care se pogoara pe barbä pe barba lui Aaron, care se pogoara pe marginea vesmintelor lui !

Este ca roua Hermonului care se

pogoarä, pe muntii Sionului, ciici acolo a statornicit Domnul binecuvantarea sa: viat5, in veci de veci ! 134.

Läudati pe Damnul zi i noaptel

0 cantare a treptelor. - Binecuvantati, acum, pe Domnul, voi toti

ucis imparati puternici: Pe Sihon, craiul Amoritilor, si pe Og, craiul Basanului, i toate stapanirile Canaanului,

Si dädu tara lor spre mostenire, spre mostenire lui Israil, poporul sau.

Doarane, numele tau apiane in neam de

veac, i pomenirea, ta in neam !

Caci el a fitcut dreptate poporului

säu si s'a milostivit de robii

Idolii pAganilor sunt argint i aur, lucru de mana omeneasca: Gura au si nu graiesc, ochi au si nu vad,

Urechi au si nu aud, nici nu au

suflare in gura lor.

La fel cu ei vor fi cei ce i-au fiturit,

slujitorii Domnului, care slujiti noptile

toti coi ce-si pun nitdejdea in idoli. Voi, casa lui Israil, binecuvantati pe Domnul ! Voi, casa lui Aaron, bine-

Ridicati m'Infle voastre spre tem-

euvântati pe Domnul ! Voi, casa lui Levi, binecuvantati pe Domnul ! Voi cei ce va

In casa lui !

plul lui i binecuvantati pe Domnul ! Sa te binecuvanteze, din Sion,

Domnul ce a facut cerul i piimantul

temeti de Donmul, bineouvantati pe Domnul, binecuvantati pe Domnul ! 621

www.dacoromanica.ro

PSALMII 136, 137,. 138

20. Binecuvintat din Sion sa fie Domnul, el, cel ce saldalueate in Ierusalim !

Pe cel ce si-a amintit de noi intru smerenia, noastra, ea in veac tine mila

Aliluia !

lui !

i ne-a izbavit pe noi de vrajmaaii noatri, ca in veac tine mila lui !

136.

Läudafi. pe Domnul, pentru marea-i bundtate i pentru toate minunile sale!

Pe cel ce da luana la tot trupul, ca In veac tine mila lui ! Laudati pe Domnul din ceruri, cit in veac tine mila lui!

Läudati pe Domnul, ca este bun, ca in veac tine mila lui ! Laudati pe Dumnezeul Dumnezeilor, câ in veac tine mila lui ! Laudati pe Domnul Domnilor, ea, in veac tine mila lui ! Pe col ce a fileut mari minuni, In veac tine mila lui ! Pe cel ce a facut cerurile cu intelepciune, ea in veac tine mila lui ! Pe cel ce a intins pamantul peste ape, cä in veac tine mila lui ! Pe cel ce a &cut marii luminatori, ca in veac tine mila lui ! Soarele spre stapanirea zilei, ca In veac tine mila lui ! Luna si stelele spre stapanirea noptii, ea in veac tine mila lui ! Pe cel ce a batut pe cei dintai näscuti ai Egiptului, cä in veac tine

137.

Iubirea de (aril blestemul tiranilor. Langa riturile Babiloniei, acolo am aezut ai am plans, cand ne-am adus aminte de Sion.

In soforele din mijlocul tinutului,

spanzurat-am harfeie noastre. Caci acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut cantari i asupritorii noatri cantece de veselie: « Cântati-ne din cantarile Sionului ! »

« Cum sa eantam cântarea Dom-

nului in piimant strein ? u De te voi uita, Ierusalime, uitatä

fa fie dreapta mea! Sä se lipeascä limba mea de cerul gurii mele, dacii, nu-mi voi aduce aminte

mila lui !

de tine, dacá nu voi pune Ierusalimul

í din mijlocul Ion a scos pe Israil,

ea in veac tine mila lui ! Cu man& vajnicä i cu brat intins, ca in veac tine mila lui !

In fruntea bucuriei mele ! Adu-ti aminte, Doamne, de liii Edomului. de cei care in ziva Ierusalimului ziceau: e Daramati-l! Daramati-1 pan& la

Pe cel ce a despicat in doua Marea Roaie, cä in veac tine roila lui ! i 1-a Newt pe Israil sa treaca prin mijlocul ei, ea in veac tine mila lui !

temelie ! »

Rica a Babilonului ! Tu care ne-ai

pustiit: Fericit este cel care-ti va tas-

i a prabuait in Marea Rosie pe

Faraon EA

mila lui !

pláti pentru cele ce tu ne-ai facut nou'it!

oatirea sa, cá in veac tine

Fericit este cel care va lua ai va

zdrobi de stanci pe pruncii

Pe cel ce a ealauzit prin pustie

pe poporul sau, cä in veac tine mila lui !

!

138.

Pe cel ce a batut imparati mari,

Laudd, mulfumitd i nadejde in Domnul.

i a räpus crai puternici, cá in veac tine mila lui ! Pe Sihon, craiul Amalecitilor, In veac tine mila luí!

preamari din toata mima mea ; in fata eelor prea puternici îi voi cânta,

cá In veac tine rail& lui !

i pe 0g, craiul Basanului, cä in

veac sine mila lui ! i Virile lor le-a dat drept moatenire, cä in veac tine mila lui ! Moatenirea lui Israil, robului sail; ca in veac tine mila lui 1

Un psalm al lui David. Te voi

Inchina-mi-voi in sfantul tau bocaa numele tau Il voi slävi pentru rnilostivirea i eredincioaia ta, cad mai presus de toate ai fiicut miirete numele i legea ta. In ziva cand te-am chemat, tu m'ai auzit i tare m'ai facut dand vartute sufletului meu. 622

www.dacoromanica.ro

PSALMII 139, 140

minoasg ca ziva: fie intuneric, fie luming pentru tine este deopotriva. Tu ai intocrnit rgrunchii mei, tu m'ai tesut in pantecele maicii mele.

Preamari-te-vor pe tine, Doamne, toti imparatii pamantului, cand vor auzi ouvintele gurii tale, i vor proslávi planurile Domnului:

Multumescu-ti ie cá m'ai alca,tuit

s Mare este slava lui ! »

inteun chip atat de uimitor. Minunate

s Proa inalt este Domnul, dar vede

pe cei smeriti, iar pe cei trufasi li cu-

sunt lucrurile tale ! i mint,ea mea o stie prea bine. Nu-ti era ascunsa fiinta mea, cand

noaste de departe ! Cand umblu impresurat de necazuri, tu imi dai viatg, i impotriva ma,niei dus-

am fost plazmuit in taing si am fost urzit in adáncurile cele mai de jos ale pamantului.

manilor mei tu imi intinzi mana ta

Ochii tai ma vedeau cand abia

dreapta ta mg, mantueste. Domnul lucreazit pentru scaparea

eram in zämislire i scrise erau in cartea

mea! Doamne, ras, ta tina in veac !

ta toate zilele hardzite inie, mai nainte ca sa se fi infiripat vre-una. i pentru mine, Dumnezeule, cgt de nepretuite sunt gandurile tale si cat de urias este numärul lor ! Daca a sta sa le socotesc, ele sunt

Lucrul mainilor tale nu-1 trece cu vederea !

139.

Atotftiinta lui Dumnezeu gi allarea lui

mai numeroase deca,t grguntii de nisip ;

in tot locul. Starostelui cantgretilor - un psalm

mg, destept din adancirea mea si sunt tot lang5, tine. 0, Dumnezeule, de-ai vrea sá ucizi pe cei nelecriuiti O, varsatorilor de sange, depari'ati-va de la mine !

al lui David.- Doamne, tu ma cercetezi ma cunosti. Tu stii cand má culo i cand mg, scol; de departe tu patrunzi gandire,a mea.

Ca unii care vorbesc despre tine

cu gânduri viclene i, dusmani fiindu-ti,

Fie ca merg, fie ea stau culcat,

iau in desert numele tau.

nimio nu-ti scapa, i toate cargrile mele-ti

Nu se cuvine oare sa urasc pe cei ce

sunt bine stiute. Cgci de abia ajunge cuvantul pe limba mea, si iat5 o, Doamne, ca tu

te uräsc pe tine, Doamne, i sá urgisesc pe cei ce se ridica impotriva ta? Ii urdsc cu prisosinta vi-i tin drept

cunosti des6,varsit.

vrajmasii mei. Cerceteaza-ma, Dumnezeule, i cunoaste inima mea ; ispiteste-mä i patrunde cugetärile mele, Sä, vezi daca e in mine vre-o pornire spre slujirea idoleascá, i ma calauzeste pe cararea vesniciei!

Inapoia mea si inaintea mea, simt

impresurarea ta, i mg,na ta o tii deasupra mea.

Atotstiinte, ta mg covarseste; ea e de neajuns, nu pot ea o cuprind. Incotro sa mg, duo de la Duhul tau

si de la fata ta unde sá fug ? Daca, mg voi sui in ceruri, tu esti acolo ; de ma voi sälálui in imparittia iatä tu esti de fat6,! De as lua aripile diminetii si m'as salitslui la cea mai departata margine a

i acolo ma va purta mana ta dreapta ta ma va ajunge.

i daca, a zice: Intunericul, poate, mg, va invalui, daca lumina din jurul meu s'ar face noapte...

Dar si intunericul nu este intu-

nerio pentru tine, caci noapte,a este lu-

140.

Rugeiciune in vreme de prigoand.

Starostelui cantaretilor - un psalm al lui David. Mantueste-ma, Doamne, de omul rau i de bärbatul simio pazeste-mil, De cei ce ngscocesc in mima lor miselii si in toatg vremea imi cauta prilej de harta! Ascutita este limba lor ca o limbg, de sarpe, iar sub buzele lor e venin de naparca. - Sela.

623

www.dacoromanica.ro

PSALM.II 141, 142

5. Pazeste-m, Doamne, de mäinile celui far& de lege s*: de barbatul simia ma

ocroteste, de cei ce pun la cale sá mä rästoarne. ,

6. Cei semeti mi-au intins in taina

Loveasca-mä cel drept: pogora'mant este pentru mine ; pedepseasea-ma! Unt-

delemn este pe capul meu. Capul meu nu se va da in laturi. i atunci iarägi cu rugäciunea mea intamipina-voi vicleniile

curse si lat de funie, mi-au asezat o reten de-a-curmezisul drumului, mi-au pregätit

lor.

la g/asul rugaciunii mele ! Doamne Dumnezeule, izvorul mantuirii mele, tu cel ce acoperi capul meu

mäntul i dai de case, asa stint oasele noastre risipite la poarta imparatiei mortilor. Catre tine, Doainne Dumnezeul

o capcana. - Sela. Atunci am zis Domnului: « Dumnezeul meu esti tu; ja aminte, Doamne,

In ziva de razboi, Nu ingadui, Doamne, sä se implineasca dorintele celui farii de lege, nu liisa

Prabusiti vor fi judecatorii lor pe

povarnis de stanch, ! Dar poporul va asculta cuvintele mele, câci Bunt eu sart.

Ca atunci ciind ari sau sapi pa-

meu, stau atintiti ochii mei. La tine caut scaparea mea, nu pariísi sufletul

ea izbuteasca punerile lui la cale, nu-1 rasa sä se trufeasca! - Sola. Pe capul celor ce ma impresoarä sá cadä viclenia urzitä de ei

meul

Prävaleasca-se peste ei carbuni aprinsi, caul, in foe si in prapastii, din care

ei, iar eu sä trec pe aláturi !

Pazeste-ma de latul pe care mi-1 fntind ig de cursele celor ce faptuesc faradelegea! Gaza cei vicleni in mrejele puse de

sit nu se mai scoale !

Piará de pe pamtint omul clevetitor ! lar pe barbatul silniciei urma-

142.

Rugiiciune de ajutor in mare stramtorare. Un cuvant de inv.:it-aura al lui Da-

reasca-1 pas au pas nenorocirea, pänä ce 1-o rapune. Stiu cum ea Domnul va face drep-

vid, pe când era in petera. O ruga-

pe cel nevoias.

Cu glasul meu catre Donmul strig tare, cu gla.sul meu catre Domnul ma

tate celui obijduit i drept, va judeca

Cu adevarat, atunci cei drepti vor preamari numele tau ii cei cu cugetul curet sta-vor in fata ta. 141.

Rugdciune in zorut prigoanelor.

1. Un psalm al lui David.-Doamne, cand strig catre tine, gräbeste intr'ajutorul meu, ja aminte glasul meu, cOnd strig care tine ! 2. SO, se indrepteze rugáciunea mea ea

tämäia inaintea ta ; ridicarea mele, ca jertfa de seara. 3. Pune, Doamne, strajii gurii mele usii de ingradire imprejural buzelor mele !

4. Nu 'Asa inima mea sar se plece spre lucruri rele i BO savarsesc fapte de vi-

clesug, impreunä cu oamenii care lucreaza faradelegea, nici sa in./inane la

ospetele /or 1

624

ciune.

tänguesc.

In fats lui revárs obida mea, in fata lui destainuesc necazul meu.

Daca, duhul meu se inválueste in mine, tu cunosti totusi cararea mea. Pe calen pe care umblu imi intind curse inteascuns. Miti uit la dreapta i privesc: nu am pe nimeni care sa má cunoascii. Once loe de scapare imi este inchis, nimeni nu

intreabä de mine. Dar eu strig catre tine, Doamne, zic:

s Numai tu esti scaparea mea si

partea mea in pämäntul celor vii ! Ia aminte la tânguirea mea, eaci m'am smerit foarte. Izbaveste-ma de cei ce mä prigonesc, 6.6 stint mai tari mine,

Scoate din temnitá sufletul meu, ca sa proslaveasca numele täul Cei drepti vor birui cu mine, cand tu imi vei darui muele tale.

www.dacoromanica.ro

PSALMII 143, 144, 145

El, izvorul bunatatii mele i cetatea mea cea tare, locul meu de scapare mantuitorul meu, scutul meu i achipo-

143.

Rugdciunea cdire Dumnezeu, in toiul prigoanelor.

stitorul meu, el care mi-a supus popoare!

Un psalm al lui David. - Auzi,

Doamne, ce este °null ea sa stii de stirea lui i fiul omului sä te ingrijesti de el?

Doamne, rugaciunea mea, ja aminte la cainarea mea, intru credinciosia ta ; asintru dreptat,ea ta! Nu intra la judecata cu robul tau,

Omul este asemenea unei adieri, iar zilele lui ca o umbra care trece. Doamne, plead), cerurile tale, sa se lase in jos ; atinge-te de munti, sa

ea nici unul din cei vii nu este drept, inaintea fetei tale. Caci vrajmasul prigoneste sufletul meu, calca la pamant viata mea si

fumege !

Sloboade fulgere, ca sa-i risipesti; triraite sägetile tale, ea sa-i invalmasesti.

strimuta in imparatia mortii ca pe cei

Intinde mana ta din inaltimea ce-

de veacuri adormiti.

rului, smulge-má i scapa-ma din valtoarea apelor, din mana celor streini, A di ror gurrt graieste neadevli rul

Atunci duhul meu tanjeste, lar

inima mea i4 pierde cumpatul. Imi adue aminte de zi/ele de data, cuget la toate faptele tale, la lu-

crul mainilor tale gandesc cu luare aminte,

De aceea intind mainile mele catre tine ; sufletul meu, ca un pamant insetat

de ain't, tanjeste dap& tine. - Sela.

Auzi-mit degrabli, Doamne, duhul meu slabeste. Nu ascunde de mine fats, ta, ca sa nu ajung la fel cu cei ce se pogoara in mormant. F6.-ma sa aud dis-de-dimineatá

a ciíror dreapta este mincinoasa! Dumnezeule, cantare noua iti voi cânta sie, preamari-te-voi pe hail& cu

zece coarde, Pe tine cel ce dai imparatilor mantuire i izbiivesti pe sluga ta David ! Smulge-ma din ascutisul sábiei ucigase i izbaseste-ma din mana vlástarelor

streine, - a caror guri graieste neadevarul si a caror dreapta este minci-

mila ta, caci intru tine mi-am pus na-

dejdea. Arata mie, Doamne, calea pe care

Ca fiii nostri sa se asemene unor plante frumos crescute in tineretea lor,

meu.

iar fiicele noastre sä fie asemenea colum-

sá merg, caci catre tine ridic sufletul Izbaveste-ma, Doamne, de vraj-

nelor sculptate, de la coltmile palatelor.

Jitnitele noastre sa fie pline, in-

masii mei, caci la tine caut scaparea mea.

Invatli-mä ea fac voia ta, cad tu esti Dumnezeul meu. Duhul tau cel bun sá ma calauzeasca pe cararea cea

carcate cu tot felul de roduri; oile noastre

sa se inmulteasca cu miile, cu zecile de mii, pe campiile noastre ; Vitele noastre sa fie toate prasi-

dreaptii.

toare. Nici o spartura in ziduri, nici o ducere in roble i nici un bocet in ulitele

Pentru numele tau, Doamne, via-

intru dreptatea ta scoate din

noastre !

stramtorare sufletul meu,

Si intru mila ta pierde pe vraj-

Fericit este poporul caruia Ii merge astfel! Fericit este poporul al carui Dum nezeu este Domnul !

masii mei 0 sfárt}eqte pe toti cei ce prigonesc sufletul meu, caci eu sunt robul tau! 144.

145.

Dumnezeu dd biruinfd poporului sdu fi-1 incarod de bundtdri.

Lauda nemds' uratei bundtdti a lui Dumnezeu.

1. Un psalm al lui David. - Binecuvantat sä, fie Domnul, stanca mea, eel ce invata mâ,inile mele ca sá se osteasca degetele mele ea indure razboiul,

1. 0 cantare de laud& a lui David.

- Preamari-te-voi, Dumnezeule, Imparate, si voi binecuvanta numele tau in veacul veacului !

625

www.dacoromanica.ro

40

PSAT.MTI 146, 147

In fiecare zi te voi binecuvanta voi lauda numele titu intru toti vecii! Mare este Domnul i läudat foarte marirea lui este neprimitoare de cer-

146.

Läudafi pe Damnul cel singur prea puternic i prea bun. Aliluia! Laudä suflete al meu, pe

cetare.

Fiecare neam sa apuna' neamului

Domnul!

L'iuda.,-voi pe Domnul in toati viata mea, lauda-voi In cantari pe Domnul, cat timp voi mai trai!

care vine lauda lucrurilor tale si si% vesteasca faptele tale uriase ! Si vorbeasci despre s15,vita stralu-

cire a maririi tale si si propoveduiasca

minunile tale! Sa :Tuna puterea infricosatelor tale fapte i si povesteasca marirea lucrárilor tale! Sä, ve,steasca pomenirea marii tale bunatati i cu strigate de bucurie sä in-

Nu vä nildájduiti spre cei mari, spre

fiji oamenilor, intru care nu este mantuire !

Caci atunci cand iese duhul lor, ei

se tutora iarasi in pámantul dintru care ei

au fost luati; in ziva aceea pier toate

punerile lor la cale! Fericit este cine are pe Dumnezeul

tampine dreptatea ta! Domnul este indurat i milosard, indelung rabdator i plin de bunatate. Domnul este bun pentru toti si Induririle sale se revarsä, peste toatä zi-

lui Iacob de ajutor si a &Inri nadejde

este in Domnul Dumnezeul sä,u! El a facut cerul i pamântul, marea

toate cele ce sunt inteinsele. El pi,

zeste credinciosia In vecii vecilor.

El face dreptate celor näpastuiti,

direa sa. Si te laude toate fipturile, Doamne, cuviosii tai s'a te binecuvanteze. Sä criiiniceasca rnä,rirea

el d'a paine celor flamanzi. Domnul dezleaga pe cei ferecati in obezi, Domnul deschide ochii orbilor,

Imparatia ta este imparatie ves-

orfan si pe viduvi Ii sprijineste Domnul, dar calen celor nelegiuiti o räsuceste.

Doranul indrepteazi pe cei incovoiati, Domnul iubeste pe coi drepti. Domnul pazeste pe cei streini; pe

tale si sa graiasca despre puterea ta, Ca sä, faca cunoscutä, oamenilor vartutea ta i stralucita slava a imparatiei tale.

Domnul este imparat in veac, Dumnezeul tau, Sioane, in neam i In neam. Aliluia!

nica i stäpanirea ta ditinueste din neam

In neam! Domnul sprijina pe cei ce cad si indrepteazii, pe cei incovoiati. Ochii tuturor privesc la tine, ca s'a

le dai hrana, la buni vreme; Tu deschizi mana ta i saturi din belsug tot ce are viatä,. Domnul este drept intru toate dale sale si bun in toate faptele sale. Domnul este aproape de toti cei ce II cheamä, de toti cei ce-1 strigi din toati mima. El plineste voile color ce se tem de el si aude strigatul lor si-i mantueste.

Domnul pazeste pe toti cei ce-1 iubesc, iar pe toti cei fárä de lege Ii di pieirii.

Gura mea sä rosteasca lauda Domnului i toata fiptura sá binecuvanteze

numele cel sfant al lui, in veacul vea-

147.

Cdntare de lauda' lui Dumnezeu pentru puterea i bundtatea sa.

Aliluia! Läudati pe Domnul, bine este sa preamarim pe Dumnezeul nostru, cáci placuta i cu buná, cuviintä, este lauda.

Domnul zideste din nou Ierusa-

limul ; aduna pe cei imprästiati ai lui Israil.

El timadueste pe cei ou mima

zdrobita i leaga ranile lor. El numa,r5, stelele i le dä, la toate nume. Mare este Dumnezeul nostru i atotputernic i intelepciunea lui este

oului !

nemasurati.

626

www.dacoromanica.ro

PSALMII 148, 149

Domnul inaltä, pe cei smeriti, iar pe cei fara de lege îi ameraste pana la pamant.

Cantati Domnului cantare de multumire, preamariti pe Dumnezeul nostru In cantee din chitara!

El le-a statornicit in veacul veacului, pravilii, le-a dat si nu vor trece

El impanzeste cerul Cu nouri, el pre-

ggteste pämantului ploaie si pe munti face sä, creasca iarba ;

El da hraná dobitoacelor i puilor de corb dad croncanesc de foame. Domnului nu-i este draga puterea calului i cel iute de picior n'are trecere inaintea lui, Ci Domnul cauta ca drag la cei ce se tem de el, la cei ce-si pun nildejdea in milostivirea lui.

Proskiveste pe Domnul, Ierusalime, lauda pe Dumnezeul tau, Sioane! Caci el a intä,rit zavoarele portilor tale si a binecuvantat pe feciorii

Si laude numele Domnului, e& el a poruncit i s'au facut, peste ea. Laudati-1 pe piimant pe Domnul, voi chitilor i bate vietatile din adán-

curile mä,rii, Voi foc i grinding, zgpezi i neguri,

tu duh de vifor care indeplinesti porunca lui,

Voi muntilor i voi dealuri toate, copad roditori i cedri toti, Voi fiare salbatece i dobitoace toate, taritoare i voi pasari intearipate, Imparati ai pamantului i voi popoare toate cate sunteti, voi principi voi toti judecatori ai lumii, Tineri si fete mari, batrani copii!

inlauntrul tau

Sa laude toti numele Domnului, caci numai numele lui este prea, inalt.

El statorniceste pacea la hotarele

tale si bun.

Maretia lui covarseste cerul si pamantul.

te satura cu graul cel mai

El inalta cornul poporului

asga

spre lauda tuturor cuviosilor s'Ad, a fiilor

lui Israil, a poporului ce-i ata aproape.

El trimite pe pamânt porunca sa, iar cuvantul sä,u aleargä, grabnic.

Aliluia!

El cerne fulgii de omat ca lana

imprä,stie chiciura ca cenusa.

149.

El aruncil ghiata, sa ca mici

Cantare de biruinfd dupil

l'ame, i gerul sau cine poate sa-1 indure ! Dar el trimite porunca sa si le

aistigagd.

topete i cand sala vantul sau apele

Aliluia! Cântati Domnului cântare nouÉl! Cânta# laudele sale in adunarea

pornesc sá curga.

El a descoperit cuvantul M'u lui

credinciosilor!

S& se bucure Israil de facatorul

Iacob, indreptarile i oranduirile sale lui Israil;

sau; veseleasca-se fili Sionului de Impii.ratul lor !

El n'a fäcut la fel cu nici unul dintre celelalte neamuri si ele n'au cu-

Sä, laude numele lui in hore; in

tobe i in sunet de chitara sä-i cante numele!

noscut descoperirile sale.

°ad Domnul este prea indurat

148.

catre poporul sau; pe cei ameriti fi incununeaza cu biruintä.

Toatd IcIptura scl laude pe Domnull Aliluia! Liludati pe Domnul din

Bucure-se cuviosii intru slavá, ca'nte

de bucurie in asternutul lor! Fie preamarirea Domnului in gura lor si sabia cea ca doua taisuri in mana

Laudati-1 intru cele inalte: Laudati-1 pe el, toti ingerii lui, laudati-1 pe el, toata ostirea lui, Laudati-1 pe el, soare i luna, litudati-1 pe el, voi toate, stele luminoase; ceruri !

lor,

Sä, se razbune pe pagani i sä, pedepseasca noroadele, Sa lege pe imparatii lor ca obezi

Litudati-1 pe el, ceruri ale cerurilor

voi ape care sunteti mai presus de

pe nriai marii lor ca catuse de fier,

ceruri ! 627

www.dacoromanica.ro

40*

PROVERBELE LIJI SOLOMON, 1 9. Si si, indeplineasca cu ei hotárirea sa

precum este scris. Marirea aceasta, este a tuturor cuvio§ilor sài. Aliluia!

Litudati-1 intru faptele sale cele mari !

Läudati-1 dupit multimea maririi sale!

Laudati-1 in sunet de trambità!

Läudati-1 pe el in sunet de hada §i de chitará!

Lä,udati-1 in bataia tobelor i in

150.

jocul horelor! Litudati-1 pe el In strune in organe! Laudati-1 in chimvale ritsunatoare, láudi4i-1 pe el in chimvale zanganitoare!

Ltludati pe Damnul in strune pi in organel

1. Aliluia! Laudati pe Domnul, in sfant templul s'ira! Läudati-1 intru aria cerului, locarral puterii sale!

Toatä suflarea ea laude pe Dom-

nul ! Aliluia!

PROVERBELE LUI SOLOMON Sa punem stapanire pe tot soiul

1.

Poloasele intelepeiunii si inclemnurile ei. Proverbele lui Solomon, fiul lui David,

Folositoare pentru cunotisterea telepciunii §i a infranarii, Pentru dobandirea stapb.nirii de sine, vietuirea intru dreptate, neprihiraire §i cinste,

Pentru a prilejui celor cu bunit o judecatit isteata, omului tanä.r §tiinta §i buni Sá ja aminte cel intelept ca sporeascit §tiints §i cel priceput dobandeasca iscusint,a de a se purta, Patrunzand cu mintea pildele

de scumpeturi, sä umplem de pradi casele noastre!

Fii parta in ob§tia noastra, o

singurá punga avea-vom noi toti! »,

Fiul meu! Nu te intovarii§i cu ei pe cale, ci fere§te piciorul titu din cárarea lor, Firadcb, picioarele lor aleargä numai

spre räu, iar ei zoresc sa verse sange.

Zadarnic intinzi curse in N'azul

piicatilor !

Ei unelteso impotriva vietii lor

ca sä intinda curse celor nevinovati, ei stau 1a panda! Aceasta este coarta celor ce umbla dupit ca§tig nedrept! Cei ce se cargues°

intelesurile adanci §i talcuirea lor nepb.trunca! Frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii. Coi fax& minte dispretuesc intelepciunea §i stapanirea de sine. Ascultä, fiul meu, invittä,tura tatlilui tau qi nu dispretui povetele maicii tale, Caci ele impodobesc ca o cununit

de pret capul tau §i sunt co o salbil

imprejurul gatului tau. Fiul meu! Daca pacato§ii voieso s'a' te ademeneascá, nu te invoi. Daca iti spun: a Vino cu noi! Sä ne punem la panda ca sá värsam sange, intindem curse filia cuvant celui neprihänit,

Slt-i inghitim de vii cu totul ca

dupä ei Ii pierd viata! Intelepciunea strigä pe ulita

In piete i§i ridicá glasul sáu. Ea propovedue§te la räspantiile

zgomotoase §i inaintea portilor cetatii f§i apune pitsul:

Pana obrad, voi nepriceputilor, iubiti prostia, ffi voua, batjocoritorilor, vá place batjocura, i, voi nebunilor, uriti fotiinta? Luati aminte iara§i la certarea mea! Tata, eu voi varsa peste voi duhul meu §i va voi da de §tire graiurile mele. Din pricinä ca eu propoveduesc, dar voi stati nepasiitori, intind mana mea c3.1 nimeni nu vrea sä, ja aminte,

Ba chiar va faceti ca nu Fotiti de

toate sfaturile mele, Ffi certarea mea nici

Seolul, asemenea celor ce se pogoara in

n'o bägati in seamb.,

rnormant ; 628

www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LUI SOLOMON, 2, 3

Bate-mi-voi joc atunci de nenorocirea voastrii si voi rade de voi cand vä va cuprinde groaza. Cand groaza se va n5,pusti peste voi ca vijelia i cand priipidul se va

Ca s5, te mantuiasca de calea ces

rea,

de omul care graieste cu gand

vi clean ,

De cei ce parasesc c5,ile cele drepte ca sá, umble pe drumuri intunecoase,

abate peste voi ca o furtuna, cand se va pravlili peste voi stramtorarea i zbu-

De cei ce se bucura cand s5,varsesc raul si se veselesc alud umbla pe

eiumul.

Atunci m5, vor cherna, dar eu nu le voi raspunde, m5, vor cauta si nu mi vor afla. Pentru cuvantul ca au urit stiinta si frica de Dumnezeu au dispretuit-o,

poteci intortochiate,

Ale azor citrari sunt strambe

se pornesc pe cid piezise ;

Ca di te scape de o femeie streina, de streina cu graiuri ademenitoare, Care las& pe tovar5,sul ei din tinerete i uitä de legrimantul ei cu

Si n'au luat anainte la sfaturile mele

certarea mea au hulit-o,

Sä manance din rodul ratacirii lor si de sfaturile lor sa se sature !

Dumnezeu,

Din pricina ca poteca ei duce la

Cáci ratiicirea omoara pe cei prosti

moarte i higasurile ei spre imparatia

Ci numai cel ce ma asculta va fi fara de grija si va trai linistit, far5, si se teama de vre-o urgie. *

spre ea nu se mai intoarce tsi nu mai

2.

oamenilor celor bullí i pitizeste cararile

f5,ra-de-grija pierde pe cei fárä minte.

Nimeni din cei care se indreapta

nimereste cararile vietii.

Drept aceea tu umbli pe calea

Alee foloase ale intelepciunii.

Fiul meu, de vei primi povetile

rnele si de vei pastra oranduirile mele, Plectind urechea ta la intelepciune inclinand mima ta spre buná. chibzuiala, Daca vei cherna prevederea i spre buna cugetare iti vei indrepta glasul tau,

celor drepti, Caci cei drepti vor locui plimantul cei farb, prihanä vor dainui pe el;

Cei fiira de lege vor fi nimiciti de pe plimant i cei necredinciosi vor fi zmulsi din ritidacin5,. 3.

Dad, o vei cauta intocmai ca pe argint si o vei (rapa ca pe o comoarä,

Agonisirea infelepciunii este mai de .folos

decdt a aurului si a argintului. Fiul meu! Nu uita invatitura mea mima ta ea piizeasca povetile mele,

Atunci pricepe-vei temerea de Domnul i vei dobandi cunostinta de Dumnezeu, Deoarece Domnul d5, intelepciune

Caci lungime de zile

si din gura lui izvoriste stiinta i priceperea.

El pastreaza, mantuire,a pentru cei drepti, el este scut pentru cei ce umblá In calea desavarsirii;

El pazeste viata celor drepti

pe &trama celor cuviosi ai sai el sti, de

i ani de viati

fericire iji vor aduce din belsug. Iubirea i credineiosia sa nu te paräseasca ; leaga-le imprejurul gatului

tau si serie-le pe tabla inimii tale. Astfel vei afla har i rdsplatä din destul inaintea lui Dumnezeu si a carne-

Pune-ti nadejdea in Domnul din torda. mima ta si nu te bizui pe inte-

veghe.

Atunci tu vei intelege dreptatea

lepciunea ta.

si ce este lucrul drept. calea cea dreapta f}i toate fágasmile binelui,

Fiindc5, intelepciunea se va sui la mima ta si stiinta va desfila sufletul tau, Buna chibzuiala va veghea peste

tine si intelegerea te va pazi,

629

In toate luceárile tale gandeste-te la el si astfel el iti va netezi toate rärile tale. Nu te crede intelept in och tâi, ci teme-te de Dumnezeu si ocoleste räul.

www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LUI SOLOMON, 4

Iatä care este siinatatea trupului tau si improspatarea tariei oaselor tale!

Cinsteste pe Domnul din bunurile

tale i din parga tuturor rodurilor tale, Minded numai atunci jitnitele tale

Nu fii zabavnic sä savarsesti o fapta bun& pentru cel in nevoie, cand ai putere s'o faci. Nu amâna pe aproapele tau: « Du-te

si vino inri!

i

maine am sa-ti fac

afar& din teascurile tale.

ceea ce ceri ! s, cand tu poti face acum. Nu unelti impotriva aproapelui tau cand el locueste nesuparat Fang& tine.

rile lui,

rau.

vor fi pline de grfiu i mustul va da Fiul meu! Nu dispretui certarea Domnului §i nu te Intrista de ruustra-

Cad Domnul ceartii pe cel pe care 11 iubeste i ca un parinte pedep-

seste pe feciorul drag. Fericit este omul care a aflat intelepciune i pamanteanul care a dobandit iscusinta, Deoarece agonisirea ei este mai de folos dealt a argintului o castigarea ei mai de pret &cat a aurului °dui mai curat. Ea este mai scumpa decat pietre/e nestimate i nici o comoarg n'o poate ajunge in pret. In mana ei cea dreapta este viata

lunga. iar in mina ei cea stanga este bogatie i slava ;

Cale ei sunt pläcute i potecile ei sunt potecile tendril; Pom al vietii este ea pentru cei ce o stapanesc, iar cei care se bizue pe ea sunt fericiti. Prin intelepciune Domnul a intemeiat paniantul, prin pricepere a Intárit cerurile, Si prin stiinta sa a deschis izvoarele

adancului si nourii picura rota. Fiul meu! Pazeste intelepciunea iscusints, si nu le pierde din ochii FA

Gaci ele sunt viata sufletului tau salbä care impodobeste gatul tau. Atunci tu vei merge fard de teamii,

pe calm ta FA piciorul tau nu se va poticni;

Cand te vei culca nu vei ayes grija i cand vei dormi somnul tau va

fi dulce;

Nu te vei teme de spaima care vine pe neasteptate i nici de prapadul celor MIA' de lege Gaud el va sosi,

Fiindoi Domnul este nadejdea ta

piciorul tau 11 va feri de cursä.

.1:

Nu te stiidi cu nimeni filra prioink de vreme ce nu ti-a facut nici un

Nu ravni la omul silnic si nu siivâri nici una din faptele lui, Cad omul viclean este urit de Domnul, iar color cinstiti le aratä, priet,enie.

Domnul blestemä casa celui de lege si binecuvanteaza locasul celor drepti. Cu cei batjocoritori el este ca un batjocoritor, iar color smeriti le dii dar. Cei intelepti au parte de cinste, iar cei nebuni au parte de °can't. 4.

Infelepciunea este o band ceilduzet.

Ascultati, fiilor, povata tatalui luati aminte ca si cunoasteti intelepciun ea,

Cad eu VA, dau o buna inviitaturä:

nu dispretuiti povata mea. Fost-am

i

eu luator aminte la

tatiil meu, fecior dezmierdat i singur tare feciorii maicii mele. Si el mä, invite zicea: mima ta sa pastreze cuvin tele inimii me/e; pazeste poruncile mele, ca sä, ramai cu viata! » Agoniseste intelepciune, strange pri-

cepere. Nu le uita si nu te departa de

la cuvintele gurii mele. Nu o lepäda, fiindca ea te va pazi ; iubeste-o, FA ea va sta de veghe. lata inceputul intelepciunii: Agoniseste intelepciunea o cu pretul bogatiei tale dobandeste priceperea.

Pretueste-o mult si ea te va malta

In cinste; ea fi-va slava ta, daca tu o

vei lua in brate. Ea va pune o cununa de daruri pe

capul tau si te va impodobi cu o diademä

de mare ciaste.

630 www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LIM SOLOMON, 5 AscuIti, fiul meu, i prirneste pove-

mele, ca astfel anii vietii tale si se inmulteasei.

Eu te cilituzese pe calen intelepciunii i te indrept pe figasurile drepCand vei pomi pe ea, pasii Val nu chiar dads,' vei vor fi strämtorati, alerga nu te vei poticni. Pástreaz& cu scumpátate invätitura si nu o litsa ; pitstres,z'o. eici

este viata ta. Nu porni pe calen celor firi de lege si nu pási pe drumul color raj;

Ocoleste-1 si nu trece pe el, ia-o i treci mai departe, Clici nu-i prinde somnul pin& nu

pe aliturea

5. Viafri /dreg prih,and. Stdpdnirea de

sine.

Fiul meu! Ja aminte la intelepciune

si la sfatul cel bun pleaci urechea ta, Ca si poi piistra povetile iesite

din gura mea si inviititura buzelor mele s'o tu i la tine. Caci buzele femeii streine picur& miere i cerul gurii ei este mai alune-

citor decit untul de lemn,

Dar la sfärsit ea este aniarà ca tilioasi ca o sabie cu doui

pelinul i ascutisuri.

Picioarele ei coboari spre moarte

pasii ei due de-a-dreptul in Seol.

Fiindci tu nu iei seam& la calea

fiptuese riu i somnul fugo (lac& nu

vietii, pasii ei räticese fir& sä iei aminte.

Cici firidelegea este päinea cu care ei se hrinesc i silnicia este vinul

de la cuvintele gurii mele nu te abate ! Drumul täu sà treacà departe de ea, si nu te apropia de usa casei ei, Ca BA, nu dai virtutea tineretii tale altora i anii tai unui om fir& de inimi; Ca streinii sit nu se sature de stradania ta, i ostenelile tale a& nu treaci in casa altuia ; Ca si nu te jelesti la sfirsit, cind trupul tau i camea ta vor fi fir& de

tránteso pe cineva la piimänt ; pe care ei 11 beau.

Dar calen color drepti este strilucitoare

lumina

ca

diminetii. care

lumineazi, tot mai tare pan& in faptul zilei.

Calea

celor

nelegiuiti

este ca

i acum, fiul meu, asculti-mi

noaptea cea intunecoasi i ei nu bag& de seam& din care pricini ar putea si cadi.

vlagg,

la graituile mele si la povetile mele pleaci-ti urechea ta. Nu le liisa din ochii täi, ei pistreazi-le inliuntrul inimii tale, Cad ele dau viati i sintitate

dascililor mei si la invätitorii mei de ce n'am plecat urechea ?

Fiul meu! Fii cu luare aminte

trupului, tuturor celor care le aflä.

Fereste-ti mima ta cu toati sir-

guinta, clici din ea tfisnesc izvoarele vietii. Depiirteaz& din gura ta toati

area si de pe buzele tale di In lituri viclenia.

Ochii till si priveasci drept inainte

genele tale si cate in fats. ta.

Si si zici: # Cum am ajuns uritsc povata i in ce fel mima mea a urgisit certarea ?

De ce nu am ascultat de glasul

Era cat pe ce sà mà loveasci

nenorocirea in toiul adunirii si in mijlocul obF,ttiei! »

Bea api din putul tau si din ceea ce curge din fintitna ta. Oare izvoarele tale trebue si curgi afar&

i päraiele tale de api In pietele

cele mari?

Nu! Numai ale tale si fie ele

fo't

nicideeum ale celor streini! Binecuvintat di, fie izvorul Bucurii-te de femeia ta cea din tinerete,

Cerceteazi cu luare aminte figasul picioarelor tale si toate diririle tale a&

dud, la tintä.

Nu te abate nici la dreapta, nici la sting°, ei fereste picioarele tale de riu! 631

Cerboaic& prea iubità, gazer& plin&

de farmec ! Iubirea ei si te imbete in

toati vremea, dragostea ei si te meneaseä, neincetat!

www.dacoromanica.ro

ade.-

PROVERBELE LUI SOLOMON, 6

De ce sa-ti iesi din minti pentru o streina si si strangi in bulle pieptul

15 Pentru aceasta filia. de veste va veni peste el prapadul, nimicit va fi

Omul se prinde in latul pacatelor lui ci in lanturile farádelegilor lui

rifaste Domnu], ba chiar capte de care se scarbeste sufletul sau: Ochii mandri, limba mincinoasa, mainile care varsa sange nevinovat, mima care urzeste planuri viciene, picioarele grabnice si, alerge spre

unei femei necunoscute ? Caci Domnul sta cu ochii tinta la calle omului i toate cararile lui le ispiteste. el se incurcli.

Unul ca el va muri din lipsa de indreptare si din pricina marii lui nebunii va

dintr'o data i flia.' de lene.

Sase sunt lucrurile pe care

le

rau,

Martorul mincinos cs,re marturiseste stramb i cel care seamina vrajba filtre frati.

pieri. 6.

Pcicatele pe care le urgiseisie Damnul.

Fiul meu! Daca te-ai pus chezas pentru aproapele tau, daca ai bAtut palma pentru un strein, Daca te-ai legat prin cuvintele gurii tale, daca te-ai prins prin graiul

tau

Pazeste, fiule, invatatura tatalui nu dispretui povetile

si

maicii

tale !

Leaga-le deapururi de inima ta fA atarna-le la gatul tau. Cand vei merge, povata te va calauzi, i in vremea somnului te va

buzelor tale, Tata ce s'A faci, fiul meu: Scapa-te de ele ! j fiindcä ai cazut in mana

iar cand te vei destepta va grai cu tine, Rinda povata este sfesnic i legea

Somnul sa nu prinda ochii tai,

si de limba cea ademenitoare a celei

aproapelui tau, du-te la el, nu-1 slabi, ci sileste mereu pe aproapele tau.

nici atipirea genele tale. Smulge-te ca o caprioara din mana vanatorului si ea o pasare din latul pisararului. Du-te, lenesule, la furnia ci uia-te

la harnicia ei ca sa ajungi intelept:

ta si nu te risa prins la cautatura ochilor

ei,

Ciclo femeia desfranatá cere un

Cu toate cä n'are voevod, nici

Ea isi strange de cu vara, hrana

Uva ca

i Ii aduna la

Oare puna cineva foc in sanul lui ja foc vesmintele ?

Sau merge cineva pe carbuni fara

seceris demancarea

Pana cand, lenesule, vei mai sta culcat ? Cand te vei scula din somnul täu?

streine. Nu don i frumusetea ei in Mima

codru de pi,ine, iar femeia cu barbat vaneazii un suflet de pret.

rmuitor i nici capanitor, ei ei.

luminä, iar sfatul EA invitatura sunt cales. vietii. Ele te vor pazi de femeia aproapelui

s5, i se frigi picioarele ? Asa este cel care se duce la femeia aproapelui sau. Oricine se atinge de

ea nu ramane nepedepsit. Nimeni nu dispretareste un hot pentru ea a furat ca sa-si astampere foa-

s Putin comn, inca putina atipire,

putin si mai stau in pat ou mainile In san! »

mea,

S'arada va veni peste tine ca un calator i nevoia va niväli peste tine ca un azboinic. Omul de nimio si fara' capatai umbla cu siretenia in gurA Clipeste din ochi, freaci din pi-

Dar cand a fost prins, el da inri,poi inseptit, el intoarce toati averea casei lui.

(Je] ce se desfraneadi cu o femeie este nebun, i numai cel care vrea

sa-si piarda, sufletul face una ca asta. Acela are parte de batai i de

cioare, face semne din degete,

Urzeste rele plänuiri in mima lui iccand certuri, in toati vremea.

rusine, sterge. 632

iar ocara Jul nieiodata nu se

www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LUI SOLOMON, 7, 8

Clici barbatul meu nu este acasä, plecat-a la drum departe,

Ravnirea scormoneste manis. omu-

/ui, iar in ziva razbunärii, el este nein-

Luat-a cu el o punga cu bani

durätor ;

si se va intoarce acasä la luna pliná, !* Ea Il ademeni cu multimea indemnurilor ei momi cu gmiurile ademenitoare ale buzelor ei. *i dintr'o data el incepu sá mearga dupá ea ca un bou la junghiere i ca un cerb care zoreste spre prinzátoare, Pana cand o sageata ii strapunge

El nu se uita la nici un pret de

räscumparare Efi cu At li inmultesti daru-

rile, tot nu se las& induplecat ! 7.

Infelepciunea ne pdstreazd riafa fdrd de prikand.

ficatul; asa precum o pasare se grábete spre lat Riza sä stie A, acolo isi

Fiul meu! Pästreaza spusele mele povetele mele ascunde-le la tine. Pazeste poruncile mele ca sa, rarnii In vial& Ffi indreptärile mele ca Iumina

sfarseste viata. *i acum, fiule, ascultä-mä aminte la cuvintele gurii mele !

ochilor

Leaga-le pe degetele tale

mima ta sá nu se plece spre Rinda, ea pe multi i-a trantit

si pe

calle ei si pe potecile ei nu te rIttäci,

tabla inimii tale serie-le. Spune intelepciunii: a Tu esti sora mea! zi priceperii: i Prietena mea! s,

la pämänt si pe foarte multi i-a °mora,. Casa ei este calea spre *eol, cale care duce la shlasurile Mortii.

Ca sä, te plizeascá, de femeia streinä,

de femeia altuia, ale carei cuvinte sunt aclemenitoare.

8.

Odata, dad eram la fereastra casei

Obdrfia infelepciunii.

mele si priveam printre

Zärit-am printre cei lipsiti de minte, vazut-am un t'amar fárá, pricepere.

El trecea pe langa, coltul casei ei si se indrepta spre locuinta ei. Era in amurg spre searä, in intimericeala noptii,

*i lata cä o femeie fi iei inainte cu chip de desfranata i cu prefäcatorie in inimä: Aprigä, i neinfránata. picioarele ei

nu mai aveau astampär in casa;

Cand in casä, cand alar& stand la pändá de dupä, orisice colt. Ea II apueä i 11 saruta i cu cau-

tatura obraznicä ii zise: a Aveam de adus jertfe de pace!

Oare intelepciunea nu strigä ea si priceperea nu-si ridicá glasul sltu Pe piscurile cele inalte, pe cale, la raspantiile drumurilor ea stä ;

Langli, porti, in poarta cetätii, dina-

intea portilor ea strigit tare:

a Catre voi, oamenilor, se indreapti

strigitul meu, i glasul meu catre voi,

fiii oamenilor! Voi, cei prosti, pricepeti cumintenia, voi, cei nebuni, luati aminte !

Ascultati, cäci eu va spun lucruri i buzele mele se deschid pentru päsuri drepte ! Cerul gurii mele apune adevarul minunate,

buzele mele se scarbesc de faradelege;

Toate graiurile mele sunt drepte,

Astäzi implinit-am fagäduintele mele !

Pentru aceasta am iesit intru intampinarea ta ea sa te caut i iatä

filfa viclenie

Cu secarte am gatit patul meu, ou asternuturi de in din Egipt,

stiinta,

te-am gasit.

Cu mirezme stropitu-l-am, cu mir, aloe sí chinamon.

Haidem sä ne imbatam de iubire pana dimineata, sä ne cufundlim in des-

fatiri de dragoste,

i ja

i färä. inseraciune.

Toate sunt drepte pentru cel priceput i usoare pentru cei ce au aflat Cäutati invä,tatura mea si nu ar-

gintul

i

tiinta mai dcgrabli, decht aurul

cel mai de pret,

Rinde& intelepciunea este mai pre-

timsä decat pietrele nestimate si nici o comoar5, nu e la fel en ea! 633

www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LUI SOLOMON, 9 Eu, intelepciunea, locuiesc impre-

una cu cumintenia i sta,panesc stiinta

chibzuiala. Frica de Dumnezeu este urgisirea

raului. Trufia si obritiznicia, indfazneala si gura cea aprigä, iata ceea ce urasc eu! Al meu este sfatul i izbanda, eu

Fericit este omul cara ascultä, de mine si vegheazi in fiecare zi la portile mele i sta de strajä Janga stâipii portilor mele !

Cel ce ma aflä, aflä viata si dobandeste har de la Domnul, Irisa cel ce nu m'a are îi face pagubli Toti cei ce ma urasc pe mine iubesc

sunt priceperea, a mea este vartutea.

Prin mine imparatii impliratesc principii dau drepte hotäriri; Prin mine voevozii sunt voevozi boierii toti judeciltori ai pamantului.

m cartea ! 9.

Indemnurile infelerciunii fi ale nebuniei.

Eu iubesc pe cei ce ma iubesc

cei ce ma cauta ma' gasesc ; Cu mine este bogätia, cinstea

F, d

bun t'atarea.

Rodul meu este mai bun decat aurul i decitt aurul cel mai curat, ia,r ceea ce vine de la mine este mai de pret decát argintul Eu merg pe calea dreptatii, in mijlocul cailor judecatii drepte,

Intelepciunea si-a zidit casa reze-

mata, pe sapte columne, Injunghiat-a vite pentru ospit,t, si-a

dres vinul cu mirodenii si si-a intins masa, Si a trimis pe slugile sale sil,

pofteasca pe oameni i pe inaltele piscuri asa s'A vesteascii:

( Cine este neintelept sä in tre la mine, si pe cei lipsiti de minte ii voi

Ca sa dau celor ce ma iubesc

indemna: Veniti i mancati din masa mea

Domnul m'a zidit la inceputul

°u mirodenii!

bogáltie si camarile lor sa le umplu.

lucrarilor lui, inaintea fapturilor lui, in vesnicie.

Din veci fost-am intemeiata, la

inceput, inainte de facerea lurnii; Inaintea adâncurilor luat-am fiinaintea izvoarelor bogate cu apa ; Inainte ca sä fi fost infipti mun-

tii, inaintea vailor, eu am luat

;

Cánd inca el nu zidise pamântul, nici campiile, nici cel dintai fir de colb din lume. Cand el a intemeiat cerurile, eu

eram acolo, cand a tras bolta cerului dea,supra fetei adâncului,

Cánd a intärit norii sus si pe izvoarele adancului pus-a stapanire;

Cand el a pus marii hotar, ca

apele s'a nu mai treaca peste tarmuri, cand a asezat temeliile pa,mântului,

Atunci eu eram ca un copil ala, turi de el, veselindu-ma in fiecare zi desfátându-ma fara incetare in fata lui, Dezmierdándu-mä pe pamantul lui ii bucurandu-mil, de fiji oamenilor. Si acum, fiilor, ascultati-ma! Fecei ce pazesc calle mele ! riciti

Ascultati invatatura, ca s'a ajungeti intelepti si n'o dispretuiti.

beti din vinul pe care eu 1-am dres

Läsati prostia, ca sá ramaneti cu

viatit i umblati pe calea cea dreaptii a priceperii. Cel ce ceartii pe batjocoritor isi pricinueste ocara, i cel ce dojeneste pe cel

fárà de lege are parte de ocarire. Nu certa pe cel batjocoritor ea sil nu te urasca, dojeneste pe cel intelept ca sb.,* te iubeasca Dä, sfat celui intelept ca

spori.

Daca esti intelept, esti intelept

pentru tine, daca esti batjocoritor, singur porti ponosul. Nebunia este femeie patimasi care se pricepe la ademenire.

Ea stä la usa casei sale pe un jilt

bah i striga,

Ca sa pofteasca pe cei care tree pe cale si pe cei care merg drept pe drumul lor:

634

sa se

mai intelepteasca, invata pe cel drept ca sa-si sporeasca stiinta. Inceputul intelepciunii este frica de Dumnezeu i priceperea este cunoasterea Celui Sfánt, Ciici prin Domnul se vor inmulti zilele tale si numarul anilor vietii tale vor

www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LUI SOLOMON, 10

« Cine este neintelept sit intre la mine! Si pe cel lipsit de minte 11 voi inväta: Apa furatä este dulce i painea mäncatä, pe finis are gust mai bun ! Dar omul nu stie ca acea casit este btIntuitä, de umbre, iar cei pe care ii

pofteste nebunia sälitsluesc de mult in adáncurile Seolului. 10.

Siaturi pentru buna purtare. Proverbele lui Solomon. Fiul 'jute-

Avutia este cetatea celui bogat,

iar sänicia este pieire pentru cei särmani. Agonisita, celui

drept este spre

iar astigul celui fàfit de lege spre

moarte. Cel ce tine seama de povete merge

pe calea vietii, iar cel ce dispretuieste certarea umblä pe o cale rgitiicitä. Gel ce ascunde intr'insul ura este minemos; cal ce improasa defitimarea nebun. Cel ce vorbeste mult nu este scutit

lept face bucuria tatälui säu, iar fiul

de pacat, iar cel ce-si crutit buzele lui este om intelept. Limba omului drept este argint

seep& de moarte.

multi, iar cei nebuni din pricina nepri-

nebun este supärarea maicii sale. Nu sunt de nici un folos comorile agonisite pe nedrept, ci numai dreptatea

Domnul nu lag., sä se chinuiasch de foame sufletul celui drept, insä, el

respinge litcomia celor fä,rä de lege. 'Wane lenesilor pricinuieste iar mäna celor intelepti aduce bogatie. Feciorul cuminte adungi, bucate In timpul verii, iar cel dezmetic doarme in vremea seeerisului, Binecuvântarea

Domnului

dads-

lueste pe capul celui drept, iar ocara

acopere fats, celor far& de lege. Numele celui drept este binecuväntat, iar numele celor far& de lege este blestem.

Omul intelept primeste sfaturile,

iar cel nebun griiieste vorbe spre pieirea lui.

Cel ce trgiiete viata intru neprihänire merge pe cale sigurii, iar cel ce umblä pe cai laturalniee nimereste räu. Cel ce clipeste din ochi este pricinä de supärare, iar cel care ceartit cu inimä bunl aseazir, pacea.

Gura celui drept este izvor de

iar gura celor färgi de lege izvor de silnicie.

Ura atatit

sfadgi,

curet, mima celor färit de lege pretueste putin.

Buzele celui drept ciauzesc pe

ceperii pier.

Binecuvântarea Dornnului aduce

bogitie, pe când truda zadarnicgt nu aduce spor. Nebunul simte plAcere citnd sävär-

seste räul, iar cel intelept citnd se inde1etnice5,3te cu intelepciunea.

Cel nelegiuit de ceca ce se teme

are parte, iar cererea celor drepti, Domnul implineste.

Dupä ce vijelia trece, cal fargi de lege nu mai este, insi dreptul are temelii deapururi.

Cum este otetul pentru dinti

fumul pentru ochi, asa este omul lenes pentru cei ce-1 pun la muncit. Frica de Dumnezeu sporeste zilele omului, iar anii celor fiträ, de lege se micsoreazit.

Niidejdea celor drepti pricinueste

bucurie, iar nitdejdea celor pticatoE,Ii duce

la pieire. Domnul este cetate jut:Arita pentru cel ce vietuieste Mfg!, prihanä, iar pentru

cei ce fäptuesc fiträdelegea este präbusire.

iar dragostea

Omul drept stä neclintit in veac, iar cei päcdtosi nu dainuesc pe pämänt.

acopere toate cusururile. Pe buzele omului priceput se aflä intelepciunea, bául, dimpotrivii, pe spinarea ce1ui lipsit de minte.

31: Gura celui drept rodete intelep-

ciune, iar limbo urzitoare de rele aduce

Cei intelepti ascund stiinta, iar gura celui nechibzuit este nenoroeire care e gata sit yin&

pierzare.

32. Buzele celui drept se pricep la

vorbe pläcute, iar gura celui räu strambiltate.

www.dacoromanica.ro 635

PROVERBELE LUI SOLOMON, 11, 12 11.

Omul drept izbuteate in cel pcicdtos prime.,te plata pdcatului /ui.

Cantarul nedrept este urgisit de

Domnul, pe cand cumpana dreaptil este pracerea lui.

Daca vine mandria, dup5, ea si ocara, intelepciunea este partea celor emeriti.

Viatafärä prihana este alauza celor drepti, iar strambatatea calauza celor vicleni. La nimic nu foloseste bogatia in ziva

Cel ce sivarseste faradelegea dobandeste cktig inselator, iar ce! ce SEI, man& dreptatea, dobandeste rasplata ade-

varata. Stiruinta in dreptate duce la viatA, iar sttrguinta dupá rau duce la moarte. Grozavie sunt pentru Domnul cei

cu inima vicleana, iar cei ce vietuesc far& prihana sunt pldcere,a lui. De bunä, seamá, pacatosul nu ramane nepedepsit, iar neamul celor drepti

are parte de mantuire.

Ca un inel de aur in ratul por-

maniei, ci numai dreptatea mantueste de moarte. Dreptatea netezeste calea celui far& prihana, iar cel Lira de lege cade din pricina faradelegii lui. Dreptatea mantueste pe cei cinstiti,

cului, asa este femeia frumoadt i fara de minte. Nazuinta celor drepti este fericirea, iar niidejdea celor pacatosi este mania lui Dumnezeu. Unul da mereu i se imbogateste,

cornia lor.

ceste.

iar cei necredinciosi sunt prini in la-

altul se zgarceste afar& din cale si sä,r6,-

La moartea omului drept ramane nadejdea, iar la moartea celni pacatos

Cel ce binecuvanteaza este indestulat, iar cel ce blestemä, este bleste-

Dreptul scapá din stramtorare, iar pacatosul cade in locul lui.

de norod, iar binecuvantarea se revarsä, peste capul celui care Il vinde.

piere nadejdea.

Gura faptuitorului de rele pierde pe aproapele sau, iar prin stiinta celor drepti este mantuit. De fericirea celor drepti se bucurä,

cetatea, iar cand pier cei pactitosi; ea tresaltä, de bucurie. Prin binecuvantarea

mat.

Cel ce tine graul este blestemat Cel

ce se sargueste dup5, bine

cauta bunavrerea Domnului, iar cel ce cauta rä,u1 &A peste el.

Cel ce-si pune nadejdea in bogitia

lui se vestejeste, iar cei drepti ca frunzisul odraslesc.

oamenilor

drepti, o cetate se malta, iar prin gura celor piicatosi se däramii. Cel ce urgiseste pe aproapele sau e nebun, iar omul cu mint,e tace. Barfitorul descopere tainele, iar omul cu duhul cumpä,nit le tine ascunse. Fä,ra carmuire, un popor cade, Jima mantuirea lui stä, in multimea sfetni-

Cine îi tulbura casa lui are parte

de vant, iar cel nebun ajunge sluga celui intelept.

Rodul dreptatii este un pom al

vietii, iar silnicia nimiceste viata.

Dacä cel drept este rasplatit pe pamant, Cu atilt mai vartos cel nelegiuit i pacatos!

cilor.

Celui ce se pune chezas pentru un strein, i se intâmpla rau, pe cand cei ce nu se pun chezasi stau la adápost. 0 femeie cu purtare buna este cinstita ; femeia care urkte cinstea este o rusine. Lenesii nu agonisesc avere, ci numai cei silitori o agonises°. Omul milostiv isi face bine luisi, pe cand cel cu inima impietrita ii chinueste trupul tau. 636

12.

Omul bun fi cel rclu: drept i pdcdtos. Cel ce iubeste certarea iubeste stiinta,

iar cel ce urkte mustrarea, este nebun.

Omul bun dobandeste har de la

Domnul, iar cel viclean captitä, osä,nda de la Domnul. Nimeni nu dáinueste prin ticalosie, ci numai radácina celor drepti dainueste.

www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LUI SOLOMON, 13

Femeia virtuoasä este cununa bárbatului ei, iar femeia necinstitii, este ca un car care Ii roade oasele.

Näzuinta celor drepti tinteate la

dreptate, särguinta celor ticáloai la inCuvintele celor nelegiuiti prime jduesc viata oamenilor, iar gura celor drepti li scapä din primejdie. Gel l'Ara de lege pier inteo clipä, iar neamul celor drepti ditinueate mereu. Fiecare este pretuit dupà istetimea lui, iar cel zápiicit famâne de ocaril.. Mai mult pretueate un om smerit, dar harnio, dectlt unul mändru, dar lipsit de piline. Gel drept cunoaate puterea vietii sale, irisa inima celor Lira de lege este Usa indurare. Cel ce munceate ogorul säu se saturii de päine, iar cel ce väneaza duce lipsä..

Cetatea celor räi se pritbuaeate, pe

când rädäcina celor drepti stá neclintitä.

Prin picatul buzelor se prinde in lat paciítosul, iar dreptul prin dreptatea lui scapit din strámtorare. Omul se saturi din rodul graiurilor sale ai lucrul mäinilor sale se fasfränge asupra lui.

Cel nebun crede cä drumul lui

este drept, iar cel intelept ascultä de sfat.

Nebunul îi dä, pe fatá arama, iar cel cumpánit ralada mustrarea. Omul credincios apune adeviirul, iar martorul minemos umblä cu ciunea.

Vorba celui nesábuit este ca impunsätmile de sabie, lar limba celor intelepti ca o buruianft lecuitoare.

Omul cu buze care rostesc adevärul ditinueate mereu, iar cel cu buze

mincinoase dÉtinueate o clipä.

Inaeráciunea este in mima celor

ce urzesc rele, iar bucuria in mima celor

ce dau sfaturi de pace. Nici o nenorocire nu dä peste cel drept, pe cand cei nelegiuiti sunt copieaiti de nevoi. Domnul urgiseate buzele cele grill-

toare de minciunit descopere vrerea lui spre cei cinstiti.

Omul socotit iai ascunde atiinta, pe cand inima celor nebuni S, pe fati nebunia.

Mina celor silitori este stäpanii, iar cea läsätoare este birnicä. Supärarea doboarä pe orn, iar cuväntul bun il inveseleate. Dreptul cáláuzeate pe prietenul sltu, iar calea celor nelegiuiti duce la rä.tácire.

Leneaul nu-ai frige niel vânatul lui; cea mai scumpa comoari pentru omul silitor este munca.

Pe calea dreptätii se aflä viata, iar calea nebuniei duce la moarte. Felurite dovezi despre infelepciune.

Fiul intelept ja aminte la mustrare-a

tatälui säu, iar cel dezmetic de niel o mustrare.

Omul bun se hriineate din roada dreptatii, pe cänd coi vicleni au poftii, de silnicie.

Cine ii staptineate gura fai P5-8treazä viata, cel ce deschide prea tare buzele o face spre pieirea lui. Sufletul celui lene a pofteate

darnic, ci numai pofta celor silitori se implineate.

Dreptul udiate fapta necinstitä, iar

ticalosul huleate q't ocaritate.

Dreptatea ocroteate pe cel ce vie-

tueate färä prihanä iar päcatul este

pricina pribuairii ce/ui paciitos. Unii se dau drept bogati, deai n'au nimic, altii se fac el. sunt säraci cu toate cl. au multe averi. Once bogat cu bogiitia räscum-

pärä, viata, iar saracul n'are nimic la

indemtinit pentru riiscumpitrare. Lumina color drepti lumineazi, iar afeanicul celor farsa de lege se stinge.

Numai trufia da prilej la cearta, iar cel ce primeate sfattui are intelepciune.

Boeitia adunatli In grabä se im-

putineazit, iar col ce o adunä cu incetul o imulteate. Aateptarea indelungatit veste inima; dorinta implinitä este pom al vietii.

637 www.dacoromanica.ro

PItOVERBELE LUI SOLOMON, 14

Cel ce dispretueste cuvantul lui Dumnezeu este pedepsit, iar cel ce se teme de porunca lui este rásplätit.

dar in zadar, iar pentru cel cu minte

Buna chibzuialá rodete har, iar

cäci nu este stiinta pe buzele lui. Intelepciunea celui cuminte este sh, ja seama la cales, lui, l'usa pe cei nebuni nebunia lor Ii räticeste.

Invätátura celui intelept este izvor de viatd, ca sá ne ferim de cursele mortii.

calea celor vicleni duce la pieire. Inteleptul face totul cu chibzuintá, lar cel nebun îi dezvalueste nebunia.

Un sol lados aduce nenorocire, pe cand unul credincios aduce afinare. Cel ce dispretueste mustrarea are parte de sarlicie si de rusine, iar cel ce primeste dojana are parte de cinste. Dorinta implinitá multumeste sufletul, iar ocolirea raului este uriciune pentru cei nebuni.

Cel ce se intováraseste cu cei intelepti ajunge intelept, iar cel ce se intovaräseste cu cei nebuni ajunge stricat. Nenorocirea urmáreste pe cei pa-

catosi, iar fericirea da peste cei drepti. Omul bun lasä mostenirea sa nepotilor s5,i, pe cand averea celor plicatosi

este sortitä, pentru cei drepti. Hranit din belsug rodete aratura in telina pentru cei sdraci, irisa averea se pierde din pricina nedreptatii.

Cine eruta toiagul sáu ii uraste

feciorul, iar cel ce 11 iubeste il ceartä la vreme.

Dreptul minancli pana se satura,

iar pantecele celor nelegiuiti rämane f15,man d

14.

Cumintenia i nebunia.

Femeile intelepte îi zidesc casa, iar

cele nebune o &rama' cu nebunia lor. Cel ce umbla intru dreptatea lui

cinsteste pe Domnul, iar cel ce umblii pe cái strámbe Il dispretueste.

In gura celui nebun este o varg5, pentru spatele lui, iar cei intelepti îi in gura in frau. Unde nu sunt boj, nici grau nu este, trusa belsugul rodului Il di, puterea boilor.

Martorul care iubeste adeviirul nu iar martorul minemos graieste numai minciuni.

Batjocoritorul caut5, int,elepciunea,

stiinta este usoara.

Fugi de dinaintea omului nebun,

Nebunul isi rada de jertfa pentru

viná, irisa filtre cei cinstiti este bunavoire. 0 inima care-si cunoaste suferint,a, trufia nu se amestecä in bucuriile ei. Casa celor ara de lege este nimicitä,

iar cortul celor drepti infloreste.

Este c5,te o cale care i se pare

omului c5, este dreaptá, iar la cap5,tul ei este prApastia mortii. Chiar cand gluinim, mima se intristeaza, iar sfarsitul bucuriei este suferina. Cel ce se leapadá de Domnul ja

plata pentru purtarea lui, tot astfel omul bun pentru faptele lui.

Omul prost crede once vorbi, iar cel cuminte ja seama la räspunsul lui. Int,eleptul se teme r;ii se fereste de iar cel nebun BO bagii inteinsul de grijá.

Omul iute la manie face nebunii, iar cel cumpánit se stap5,neste. Cei nebuni mostenesc nebunia, iar cei cuminti 'asá in urma lor mostenire stiinta. Cei rái se pleacä inaintea celor

buni, iar cei nelegiuiti stau la portile

celor drepti. Sáracul este dispretuit chiar si de prietenul lui, iar prietenii celui bogat sunt numerosi.

-Cel ce dispretueste pe prietenul

85,u face un picat, msi. fericit este cel ce se milostiveste do cei sarmani. Cu adevárat fati-ices° cei ce urzesc

iar cei ce cugeta lucruri bune au parte de har si de adevár. farddelegea,

Orice trudd aduce citstig, iar vorba

fárá rost aduce sáracie. Coroana celor intelepti este cumintenia, iar coroana celor nebuni este nebunia.

Martorul credincios este mantuitorul sufletelor, iar cel minemos este pierzátorul lor.

638 www.dacoromanica.ro

PROVER13ELE LUI SOLOMON, 15 Cel tare 1§i pune n5,dejdea in frica lui Dumnezeu §i fiii lui aflä acolo

liman.

Frica de Dumnezeu este izvor

de viata, ca sä ne ferim de laturile mortii.

Norodul mult face slava unui impärat, iar cand norodul scade vine präbu§irea imparatului.

Cel domol la manie este bogat in intelepciune, iar cel ce se manie degrabi iqi dä pe fat& nebunia. mima pa§nicii este sanatate pentru trup, iar pornirea patima§a este car In oase.

Cel ce obijdue§te pe cel Barman defaimä pe ziditorul säu, iar cel ce are milä de cel obijduit Il cinste§te. Cel fara de lege este doborit de räu-

tatea lui, iar cel drept giíse§te schpare intru neprihänirea lui. Intelepciunea salä§lue§te in mima celui intelept, iar in mima celor nebuni nu se aratà.

Dreptatea inaltä un popor, iar

päcatul este ocara noroadelor.

De harul imparatului, are parte

sluga inteleaptä, iar pe ceo de nimica o nimice§te mania lui.

Calea celui päcätos este grozavie in ochii Domnului, ins& el iube§te pe eel ce

umblä intru dreptate.

Cortare asprii 11 a§teapta pe cel ce

pärase§te calea vieii i cel ce urgise§te mustrarea piere. Adancul eolului este deschis in fata Domnului, cu atat mai vartos inimile oamenilor.

Celui dezmetic nu-i place dojana, de acea el nu se ja cu cei intelepti. mima veselä insenineaza fata, iar mima mahnita descumpane§te duhul. mima celui intelept cauta §tiinta, iar gura color nebuni se multume§te cu nebunia.

Pentru cel särac toate zilele Bunt rele, iar pentru cel cu mima multumitä viata este un ve§nic ospät. Mai bine putinä bogätie 1ntru frica lui Dumnezeu, cleat multi avere cu chin. Mai mult face o mancare de verdeturi §i cu dragoste, decat un bou ingrA§at §.1 cu

Omul mânios jscä cearta, pe cänd cel domol la manie potole§te harta. Calea celui lene§ este ca un gard de spini, iar coleo celui silitor este bine Ingrijitä.

15.

Felurite proverbe.

Raspunsul bland potole§te mania, iar cuvantul aspru atatä. mania. Limbo celor intelepti picur& §tiinta, iar gura celor nebuni izvorä§te nebunie. Ochii Domnului sunt pretutindeni, veghind asupra celor buni §.1 asupra celor

Limbo dulce este pom al vietii, iar limba vicleama räne§te sufletul. Nebunul dispretue§te mustrarea sä,u, iar cine tine ses,ma de mustrare ajunge intelept. In casa celui drept este mare bel§ug, iar câtigu1 päeätosului este pierzare. Buzele celor intelepti §tiinta, iar mima celor nebuni nu face tot a§a. Jertfa celor piicato§i este grozavie In ochii Domnului, iar ruga celor drepti este bunävrerea lui.

Fiul intelept bucura pe tatal eau, iar fiul nebun dispretue§te pe maica-sa. Nebunia este o placere pentru

omul nebun, iar cel intelept merge pe

drumul drept. Far&

chibzuire nici un plan nu

izbute§te, Insä en multä chibzuialä ori§ice iese la capät. Ce fericire cb,nd omul e cumpanit la riispuns, §i cat e de buna vorba spud"

la bou! ei! Inteleptul merge pe coleo vietii

care duce in sus, ca sa ocolease& drumul eolului care duce in jos. Domnul pfabu§e§te casa celor mandri i pune hotarul viiduvei la locul lui.

Cugetele rele sunt grozävie intea Domnului, iar cuvintele bune sunt curate in ochii lui. Omul lacom de cit§tig Ii Burp&

casa, iar cel ce ura§te mita ramane cu viata.

639 www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LUI SOLOMON, 16

Inima celui drept chibzueste ce si

räspundi, iar gura celor nelegiuiti revara. riiutati. Domnul se depiirteazi de cei ne-

legiuiti i asculti rughciunea celor drepti. Privirea prieteneasci inveseleste

inima rfi vestea t'una invioreazi trupul. Cel care asculti, o dojanft toare isi are silasul printre cei intelepti. Cel ce fuge de mustrare li urgise§te sufletul siu, iar cel ce ascultä, de mustrare dobandeste intelepciune.

Frica de Dumnezeu este scoala fntelepciunii, i smerenia trece inaintea miririi.

16.

Domnul eete cel care rtInduepte viata ornu-

lui. Impdrafii: datoriile lor. Infelepciunea pi infrdnarea. Omul poate si chibzuiasca in mima

lui, irisa riíspunsul pe care fi di limbo, vine de la Domnul. Toate cäile omului sunt neprihinite in ochii lui, lusa Domnul este cel ce ispiteste inimile. Descopere Domnului telluile tale atunci izbuteso planwile tale.

Pe toate le-a ficut Domnul °u

telul lor, chiar si pe cel nelegiuit pentru ziva nenorocirii.

Toati mima trufas& este grozivie inaintea Domnului; aveti ribdare, cà nu rilmâne nepedepsiti.

Cu adevärath' iubire se ispiseste picatul i cu frica lui Dumnezeu se ocoleste räul. Când Domnului Ii place purtarea omului, il linpacä chiar i cu dusmanii lui.

Mai degrabi putini av'ere agonisiti cu dreptate, decit agoniseali multil cu strimbittate. mima omului chibzueste calca pe care s'A meargi, iras& numai Domnul cit-

läuzeste pasii lui. Sentinte divino ies din gura Mapa-

ratului, de aceea, la darea lor, gura lui nu di grey. Cântarul i tereziile sunt lucrul Domnului, toate greutitile de cantirit sunt lucrarea lui.

640

Fäptuirea firidelegii este grozivie pentru impärati, fiindca numai prin drep-

tate se intäreste tronul.

Buzele grilitoare de lucruri drepte

sunt plicute impiratului, de aceea el iubeste pe cel ce spune drept. Urgia impiratului este la fel cu vestitorii mortii, dar omul intelept o domoleste.

Seninitatea fetei impiratului di tfi harul lui este ea ploaia cea

viatä tfirzie.

Agonisirea intelepciunii este mai i cistigarea priceperii mai de pret dectit argintul. Calea celor drepti ocoleste räul, ci numai acela care se uitli pe unde merge isi crutii viata. Inaintea pribusirii merge trufia, semetia inaintea cäderii. Mai bine sli fii smerit cu cei mani, decit sá imparti pradi cu cei tru-

bunà decit aurul,

fasi.

Cel care ja arninte la poruncile Dom-

nului, afli fericirea; fericit este insä, omul care nádijdueste in Domnul. Omul intelept este mereu cuminte:

dulceata cuvintelor de pe buzele lui

sporeste stiinta. Intelepciunea este izvor de viati pentru cel care o are, iar dojana pentru cel nebun e nebunia.

mima celui intelept pune intelepciune in gura lui si pe buzele lui sporeste invititura. Cuvintele frumoase sunt un fagura de miere, dulci pentru suflet lecuitoare pentru trup. Este cate o cale care i se pare omului dreapti, iar la capitul ei este pripastia

Foamea indeamni, pe lucritor la

munci, fiindcii, gura lui 11 sileste. Ticalosul prilejueste nenorocirea

si pe buzele lui este vipaie.

Omul zavistios deslintueste cearta hulitorul desparte pe prieteni.

Omul aprig cauti sà insele pe

prietenul rea.

indrepte pe o cale

Cel care inchide din ochi urzeste viclenii, cine ¡si musci buzele a si sivirsit räul.

www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LUI SOLOMON, 17, 18

Batranetea este o cununä de cinste, ea se aflä daca mergi pe calea dreptatii.

Omul domol la mhnie e mai cu vazá, decat un viteaz, i eel ce-si infranea,za duhul este mai pretuit dectlt cuceritorul unei cetäti.

Sortii se aruncä in poala hainei,

irisa hotärirea toata vine de la Domnul. 17.

Infelepciunea, nebunia, cearta, viclenia cuminfenia.

Mai bunä este o bucata de paine uscati i in pace, decht o casà plina de jertfe, dar cu vrajbl. Un slujitor intelept e mai presus

decat un fecior aducätor de ocark acela imparte mostenirea deavalma cu fratii. Argintul se lämureste in topitoare

aurul in cuptor, iar cel ce ispiteste

inimile este Domnul. Numai un hicator de rele ja aminte la buzele viclene i numai un viclean pleacä urechea la limba cea rea.

Cel ce-si bate joc de sarac defaimit pe ziditorul lui, i cel ce se bucurä de o nenorocire nu ramane nepedepsit. Cununa biltriinilor swat nepotii,

iar podoaba copiilor sunt parintii lor. Nebunului nu-i sunt dragi cuvintele din inima, cu attlt mai mult unui boier cuvintele mincinoase.

Mituirea este ca un talisman in ochii celui care o da, caci oriundo se intoarce totul Si merge in plin. Cel care tine la prietenie täinueste pacatul, iar cel care 11 scoate la iveala departeaza de la sine pe prietenul sau. Cearta inrhureste mai adanc pe omul intelept, decat o sutä de lovituri pe omul nebun.

Cearta porneste cu aruncarea de cuvinte, dar inainte ca sä, se aprinda

cearta da-te laoparte. Cel care achitá pe vinovat i cel care osandeste pe cel drept, amandoi sunt grozavie inaintea Domnului. Ce folos aduc banii in mana celui nebun? Sä cumpere intelepciune? Dar la asta nu se pricepe

Prietenul adevárat este plin de iubire in orisice vreme, iar in nenorocire el este ca un frate. Om nepriceput este cel care mana si se pune chezas pentru aproapele lui. Cine iubeste päcatul iubeste cearta

cel ce deschide in läturi usa gurii sale cauta prabusirea. Omul cu inima vicleanä nu afla fericirea i cel cu limba sireatä dä, peste necaz.

Ce] ce naste un nebun are mare mahnire, caci parintele nu are bucurie de un fecior särit din minte. mima vescla inritureste in bine

trupul, iar duhul posomorit usucä oasele. Nelegiuitul primeste mita pe ascuns,

ca sá infranga chile dreptatii. Omul priceput are inaintea ochilor lui intelepciunea, iar ochii celui nebun se uita la capätul phmantului. Feciorul nebun este necaz pentru tathl sau i amaraciune pentru maica lui care 1-a niíseut. Rau este sa pui la gloabä, pe omul

nevinovat, iar sä lovesti pe cei nevinovati este cu totul ciudat. Cel ce-si stapaneste vorba este om cuminte, i cel ce-si tine cumpatul este om priceput. Chiar i nebunul cand tace trece drept intelept i cand inchide gura ca un om cuminte

Omul rau °tata razvratirea, pentru

aceasta un sol aprig va fi trimis im-

18.

potriva lui.

Dispreful, nebunia, hula, cuminfenia

ursoaica lipsità de puii ei, de cht cu un nebun cand il apuch nebunia! Cel ce rasplateste cu rau pentru bine, nu vede departandu-se nenoro-

Omul care sta deoparte cauta sa multumeasca patima lui impotriva oricarui sfat el se porneste.

Mai degrabä sá dai ochii cu o

°km din casa lui.

prietenia.

Celui nebun nu-i place intelepciunea,

ci nebunia din mima lui.

641 www.dacoromanica.ro

41

PROVERBELE LUI SOLOMON, 19 Dispretul merge mana In mama Cu riiutatea, asijderea si hula cu ocara.

Vorbele care ies din gura unui om

sunt ape fara fund: sivoi tasnitor, izvor de viata.

Saracul se roagii,' staruitor, MBE bogatul raspunde cu asprime. Sunt prieteni aducatori de nenorocire, dar este cate unul care este mai

apropiat decat un frate.

Nu este cu cale sa tii parte unui vino-

vat, osandiiad pe cel drept la judecat5,.

Buzele celui nebun Imping la ceart5,

si gura lui cauta bataie. Gura celui nebun fi pricinueste priibusirea lui la

i

buzele lui sunt un

pentru viata lui. Cuvintele hulitorului sunt mancri

alese, ele coboara In adancul päntecelui. Omul lasiitor pentru lucrul lui e frate

cu cel care däramii. Turn puternic este numele Domnului ; cel cuvios la el alearga i stä la ad5post.

Averea celui bogat, dupa cum el fnchipueste, este cetatea lui Intarita zid fnalt. Trufia inimii vine fnaintea iar smerenia inaintea maririi. Cel ce faspunde la vorba inainte

ca s'o fi auzit bine este nebun si de

°card se face. Omul barb5tos Indura necazul, iar pe cel descumpänit Cu duhul cine fl va irabarbata Omul cuminte agoniseste stiinta urechea celor fritelepti nazueste dupä

19.

Felurite praverbe pentru indreptarea noastre.

Mai de pret este säracul care umbla fntru neprihanirea lui decat omul bogat

care umblit pe cai fntortochiate. Si nechibzuinta este un rau, dar graba stria+, treaba.

Omul prin nebunia lui fsi

stric5,

rostul, i mima lui se intarata impotriva Domnului. Bogatia sporeste prietenii, iar saracul se desparte chiar si de prietenul eau. Martorul minemos nu 1.a-mane ne-

pedepsit si ce cel spune lucruri neadevarate nu scapa. Multi maguleso pe eel de neam toti se imprieteneso cu cel darnio. Toti fratii celui sarao fl uraso, ou atat mai vartos prietenii se departeaza de el. El fi fmbie eu vorbe, dar ei nu riispund.

Darul pe care fl face cineva fi

Cel ce agoniseste Intelepciune se iubeste pe sinesi, iar col ce este om ouminte dobändeste fericirea. Martorul minemos nu rtimäne nepedepsit, s't cel ce apune lucruri neadevarate se präpadeste.

Cand vorbeste parfsul, parch: el are dreptate, iar cänd vine rändul parttului, atunci se lamureste pricina.

la manic), iar virtutea luir sa ierte gre-

iscusinta.

lärgeste calea cei mari.

fnlesneste intrarea la

Sortul curna sfada si desparte

pe cei puternici unul de altul.

Un frate ajutat de fratele sau

este ca o cetat,e tare si inalta, el este ca un palat cu temelia bine asezata. Din rodul gurii fiecare îi satura pantecele lui si din cees, ce da buzele lui se Indestuleaza. In voia fimbii este viata i moartea FA coi ce o iubesc minanc5, din rodul ei.

Cine da peste o femeie bunä peste un lucru de mare pre i dobandeste dar de la Domnul.

Nu-i sta bine nebunului sä aiba viata tihnita i nici robului sit fie stapan peste principi. 11 Cumintenia omului este s5, fie domol

salele.

Furia fraparatului este ca räcnetul unui leu, iar bunavointa lui este ea roua pe iarba.

Feciorul nebun este näpasta pentru pitrintele situ i certurile unei femei un

jghiab care curge intr'una.

Casa si averea sunt mostenire de la pärinti, iar femeia inteleapta, este un

dar de la Domnul.

Lenea cufundä pe om In toro-

pealä j sufletul trandav pätimeste de foame.

642 www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LUI SOLOMON, 20

Cel ce pizeste poruncile 1si pazviaja, iar eel ce disprejueste povejele piere. Cel care are mira de Barman imprumutä pe Domnul, care fi va raspläti fapta lui cea buna. Pedepseste pe feciorul tau cat mai treazro

este nadejde de indreptare, dar nu ajunge pana' acolo ca ea-1 omori. Cel ce se mânie dará", din cale sa, plateascii gloabà, eaci daoä il cruji o data,

trebue s'o iei de la capát. Asculta sfatul i prime* povaja,

ea sa, fil Injelept in viaja ta. Multe planuri sunt in mima omului, ci numai planul Domnului se adevereste.

Adevarata bogajie a omului este

márinirnia lui; mai de prej este un

sarao decat un om mincinos. Frica de Dumnezeu este izvor de viaja: tihniji sà petrecem noapte,a farä, sa fim loviji de vre-o nenorocire. Lenesul intinde mana in blid, dar n'are putere s'o duo& la gura'. Loveste pe batjocoritor, i cel filfa

minte se face injelept; mustra pe cel injelept, el se va cuminji i mai mult. Cel ce se poarta rau cu tata-sau gonete din caza pe mam'a-sa, acela-i fecior aducator de ocara i de ruaine.

Fiul meu! Daca nu mai vrei sa

asculji de invii,jatura, te indepartezi de indreptarile

Martorul de nimio Ii rade de

dreptate si gura celor fax& de lege improaacá, rautatea, Toiegele sunt pentru batjocoritori

batalle pentru spinarea celor nebuni.

Toamna lenesul nu ara, ogorul, iar cand vine secerisul in zadar cata rod. Apa adanca este gandul in mima omului, ci numai omul destept stie s'o scoata.

Mulji oameni se lauda cu marini-

mia lor, dar cine poate gäsi pe cel ce spune drept? Omul drept umbla intru neprililnirea lui; fericiji sunt coplii care vin dupii el!

Imparatul care ata In scaunu/ do

judecata osebeste bateo clip& orice fapta rea. Cine poate apune: o Cura jit-am mima

mea; sunt curat de pacat

Doua feluri de greutaji la cantar feluri de efii sunt grozavie inaintea Domnului. Copilul se da pe faja din apuditurile lui daca, purtarea lui este fara, priliana i dreapta. Urechea care ande ochiul care vede, pe amandoull Domnul le-a facut. Nu iubi somnul, ea si, nu ajungi sarao; Vine ochil deschisi, caci numai douä,

(1.1

asa te saturi de paine.

o Rau! rail!» zice cumpäratorul,

iar dup.& ce pleaca se lauda.

Chiar daca ai aur i multe pietre

nestimate, lusa podoaba cea rnai de prej sunt buzele chibzuite. Ia-i haina i, fiindca s'a pus chezas

pentru altul in locul celor streini, ia-I zalog.

Buni e la gust painea agonisita cu iar la sfarsitul sfarsitului gura se umple de pietricele. Planurile izbutesc dupit multa chib-

inaelaciune,

zuiala, 20. Alte

proverbe pentru indreptarea viefii noastre.

Batjocoritor este vinul, zurbaVa este bautura Imhatatoare si cine se ameteste nu este injelept. Ameninjarea impäratului este ca racnetul unui leu; cel ce 11 nedijeste paca-

tueste impotriva lui Este o mare insusire pentru om

si se stipaneasca la cearta ci numai nebunul se intäratii.

de aceea du razboi eu dibá-

cie.

Barfitorul descopera tainele, de-

aceea nu te lua eu cel care are gura aparta.

Cel ce blestemil, pe tatal sau pe mama sa, sfesnicul aceluia se stinge In vremea intunericului. Averea care a fost agonisita, la inceput in graba, la sfarsit nu este binecuvantata. Nu spune: Raspláti-voi cu u! » Niidiljduelte In Domnul, caci el ni vine In ajutor.

643 www.dacoromanica.ro

41°

PRO VERBELE LUI SOLOMON, 21

Greutatile cantarului sunt grozävie in ochii Domnului, de aceea nu-i bine sä, te folosesti de cantar stramb. Domnul cala,zueste pasii omului,

Sufletul celui filfa de lege Mizueste

la rail, incát chiar i aproapele lui nu

af15, har in ochii lui. Cánd este pedepsit cel batjocoritor,

rostul lui?

cel cu mima curata se invata minte, si daca cel inelept este dojenit, se in-

sea ceva in graba i sä, chibzuiasca dupä ce a acut fagaduinta. Inaparatul intelept simte pe cei

pieirii.

caci cum ar putea omul sá price,apa E primejdios ea omul sà afierosea-

Lirio: de lege si u, porunca sa-i puna, pe

Domnul ispiteste sufletul omului scotoceste in toate carndrile trupului. Iubirea i credinta ocrotesc pe imparat, caci prin iubire îi intareste tronul sau.

Vártutea este podoaba celor tineri, iar pärul cdrunt este podoaba celor batrani. Ränile grele sá nimereasca, pe faptuitorul de rele, iar ciomägeala sä-I

el minte. Cel Atotdrept vegheazä casa si pe

cei nelegiuiti Ii pabuseste in adancul Cine îi astupä urechea la strigatul celui sarman, si el, cand va striga, nu va oapata faspuns.

Darul fácut inteascuns i ploconul pus in san domoleste o strasnica manie.

Cand se face dreptat,e, cel drept se bucurii, iar cei ce hiptuesc faradelegea se inspäimanta.

Omul care ratiiceste de pe calea

intelepciunii curand obstia umbrelor.

ajunga la inima.

se va odihni in

Cel ce iubeste veselia duce lipsa

cel caruia ii place vinul s'r untdelemnul

nu se imbogateste.

21.

Pronia lui Dumnezeu. Viefuirea intru dreptate i infelepciune. Alte proverbe. mima imparatului este ca un

curs de apii in mana Doranului pe care Il indreaptä ori incotro voieste. Toate &dile omului sunt drepte in ochii lui, ci numai Domnul cantareste

Nelegiuitul slujeste ca pret de

rbiscumparare pentru cel drept i vicleanul

pentru cel Lira de prihana. Mai bine sa locuesti inteun tinut pustiu, decat ca o femeie certareatä care isi iese din fire.

Chibzuiala celui silitor aduce numai folos, iar cel ce se grabeste pagubeste. Cine agoniseste comori cu minciunä,

Comori scurupe i untdelemn se afla in casa omului intelept, fusa omul nebun le risipeste. Cel ce umbla cu dreptate i milostivire afla viata. i marire. Inteleptul ja cu luptä dama cetatea vitejilor i cueereste intaritura in care îi puna nädejdea. Cel ce pune strajä, guru i limbii îi fereste sufletul de primejdie. Batjocoritorul este omul semet

mortii.

trufas, care trufie.

inimile.

Vietuirea intru dreptate i credinta este mai de sea,m5, in ochii Domnului decat jertfa. Ochi semeti i Mimá trufasa: sfesnicul pacatosilor nu-i decat pacat.

aleargii dupa desertaciuni, dupá laturile

Silnicia duce pe cei rara de lege la

se poarta cu

prisos de

Pofta ucide pe lenes, fiindca nile nu voiesc sá munceascl. Ornul nedrept mereu pofteste, iar

prapäd, fiindcii se indaratnicesc sa, nu sävarseasca, ceea ce este drept.

Intortochiatä, este calea omului cu cugetul inearcat de fapte rele, irisa cel nevinovat umblä pe cái drepte.

cel drept da si nu se zgarceste. Jertfa celor nelegiuiti este o grozävie in ochii Domnului, mai cu seama cand o aduc cu gand rau.

Mai bine sa ai sàla inteun colt

pe acoperis, decat sa, traiesti la un loe cu femeia certareata.

Martorul minemos piere, iar omul

care ascultä poate grai deapururi. 644

www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LUI SOLOMON, 22, 23

Dacit nebunia se prip4eate in

Räufäditorul are cituthturii obraznick

i omul drept dimpotrivlt îi ja

seama la purtarea lui.

Nu este nici intelepciune, nici pri-

cepere, nici

sfat care s aib5 putere

inaintea Dornnului. Noi pregátim calul pentru ziva de rázboi, ins5, biruints, vine de la Domnul. 22.

Slaturi felurite pentru purtarea noa,stra cu aproa pele.

Numele bun este mai de pret decitt bogiltia cea mare. i vaza mai bunä decit argintul a'r dealt aurul. Bogatul i säracul se intilnesc unul

cu altul, iar cine i-a facut pe amindoi

este Domnul. Omul intelept vede nenorocirea a'r

se ascunde, iar cei proati dau peste ea indurit nccaz.

Rásplata umilintii ai a fricii de Dumnezeu sunt bogatia, vaza i viata. In calea celui viclean sunt laturi i cel ce vrea sâ rämini71 teaftir se fereate de ele. Deprinde pe tintir cu purtarea cuviincioash, fiindcit chiar cind va ajunge biltrin nu se va abate de la ea. Bogatul este stapiln peste cei säraci datornicul este sluga celui care Il imE}1

prumutii.

Cel ce samänä nedreptate secerä nenorocire i toiagul mâniei il va bate

inima celui titnitr, numai toiagul indreptiirii o depärteazil de el. Impilarea face pe cel siírac sit se imbogäteasca, iar darurile fac pe cel bogat sit siíraceasca. Cuvint,ele inteleptilor. Pleacä urechea ta i ascultä cuvintele mele ai mima ta indreaptit-ti-o ea sit le cunoascii,

Minded sunt placute dactí le pitstrezi inläuntrul tau i stau mereu pe buzele tale.

pui ntidejdea in Domnul Ca eu iti dau astäzi invittatufti. Dar ti-am Boris mai ditunizi, ba sfaturi i indernnuri intelepte,

Ca sii," afli adevárul ai sit atii sit dai

raspuns potrivit celui care te intreaba. Nu jitcmitni pe särac pentru cá el e shrac a't nu azupri pe cel nenorocit, poarta

nude& Domnul apiträ pricina lor ridica viat,a celor care i-au jefuit.

Nu te intovärtiai cu omul mitnios cu celinfierbintat de furie nu avea nici un amestec, Ca sti nu te deprinzi cu náravul lui

i si intinzi cursi pentru viata ta. 28. Nu fii dintre cei care dau mina,

dintre cei care dau chezilsie pentru datorii.

Dacit nu ai cu ce plitti, de ce sii-ti

ja i patul de sub tine?

pe el.

Nu muta hotarul stravechi pe care 1-au insemnat strámoaii tái.

silrac.

face slujbit inaintea impiiratilor i nu a oamenilor de neam prost.

Omul blajin este binecuvintat, fiindeä din pilinea lui rnilueate pe cel

curmit

Alungä pe batjocoritor i cearta se i pricina i ocara iau sfitrait. Domnul iubeate curätenia inimii

cei fiirá de prihaná, Ii aunt dragi. Cel

ce se primp° sä, grdiascä prieteneate se face prieten cu imparatul.

Ochii Domnului stau atintiti ou riistoarnti cuvintele celui fad): de

lege.

Cel lene a zice: o Afarii, este un leu

putea sit fin sfitsiat chiar pe ulitä! Groapti adincit este gura femeilor strcine; cel lovit de mánia Domnului cade inteinsa.

Vezi un om dibaci la lucru? El 23.

Infranarea la masii. Coptiii intelepti fac bucuria pdrinOlar. Printejdia desirdului fi a vinului. Când stai la masti cu un dregator, ja seama pe cine ai in fata ta.

Pune-ti un cutit la gilt (lac& esti

mincticios.

Nu pofti bucatele lui, did sunt

mincári ademen itoare.

Nu te trudi sa, stringi avere, iscusinta!

645 www.dacoromanica.ro

ci

PROVERBELE LUI SOLOMON, 24

Vrei care sit te uiti cu ochii cum se risipeste ? Cad bogatia face aripi ca un vultur care zboara spre cer. Nu manca painea celui care se uitli chioris si nu pofti bucatele lui,

Dit-mi, fiule, inima ta i ochii sá simtit pliicere pentru &ail° mele, Caci femeia desfranatit este groapa adanch, i cea streinit put ingust.

Pentru aceasta ea stä ca un talhar i sporeste pe neeredinciosi printre oameni. Cine zice e ah »? Cine zice *of »?

la panda

Panda,* el iti numara bucittelele din gur5,. *Maniinca i bea! » te imbie el,

dar in mima lui Ii pare rau ; Bucata pe care ai rnancat-o o vei da afar& din tine, iar tu ti-ai risipit in zada,r cuvintele tale de prietenie.

Cine se galceveste ori p15,nge, ori are riini fä,r5., priciná

i ochi impitienjeniti?

Nu grad la urechea celui nebun, cad

Cei ce intitrzie langa vin, cei ce gustä vin dres cu mirodenii.

Nu muta hotarul váduvei si nu

Nu privi la vin, cum este el de ros, cum scanteiaza in cupit, cum alunecit pe gat.

el dispretueste iscusinta graiurilor tale. incaca ogorul celor orfani,

Caci Ocrotitorul lor e tare si el apara pricina lor impotriva ta. Pleaca la invittAtura, mima ta urechea ta la cuvinte iscusite.

Gael la urmit ca un sarpe muse& si ca o viper& improascit venin. Daca ochii tai se uitä la femei streine si gura ta graieste vorbe f5,ra de rost, Tu esti ca ce] ce stä, culcat in mij-

Nu cruta pe fiul tau de pedeapsä, cad dacá Il lovesti cu varga nu moare. Daca Il bati cu toiagul, scapi sufletul lui din Seol. Fiul meu! Daci inima ta e piing de intelepciune, mima mea se inveseleste,

locul márii, ori ea cel care doarme pe varful unul catarg. tFost-am lovit, dar nu m'a durut, bAtut am fost, dar n'arn simtit nimio Cand ma voi scula din soma voi °ere iarasi vin. »

Si farunchii mei tresalta de bu-

curie cand buzele tale graiesc lucruri iscusite.

24.

Alte proverbe despre infelepeiune.

S5, nu ravneaseä, inima ta la cei ci pururea sá cinsteasca pe

Nu ravni la oamenii rai si nu pofti sit fui in toviträsia lor,

pacittosi, Domnul,

Fiindca mima lor pune la

Choi dacit o pizesti, esti multumit in viitor i nitdejdea ta nu riimane zadarnica.

Ascult5 fiul meu, i fii intelept indreaptit mima ta pe calea cea dreapta. Nu fi dintre cei care se imbatit cu vin desfraneazil trupul, Fiindca, betivul i desfranatul saracesc, iar somnul te aduce EA te imbraci cu haine zdrentäroase.

Asculta pe tathl tau care te-a

nascut si nu dispretui pe maica ta ba, trana.

Cumpara, adevar si nu-1 vinde, intelepciune i inviltaturit i iscusinta.

Tidal celui drept tresalta de bu-. curie si cel care a näscut un intelept se bucura de el. Sit se bucure tatal tau i maica-ta tresalte de bucurie ceea ce te-a

cale

lucruri simios i buzele lor gales° lucruri naprasnice.

Prin intelepciune se zideste o casa prin bun& chibzuiala se intareste, Si prin iscusintit cämarile ei se umplu de tot felul de bunuri scumpe pldcute.

Inteleptul este mai puternic decat un voinic i omul invittat decat unul vanjos. Ori cu câtä dibäcie te-ai räzboi, insit biruinta, se dobandeste cu multi sfittuitori. Intelepciunea este peste masurit, de inalta pentru omul nebun, de aceea, cand

stá la poarta cetatii, el nu deschide gura. Cel ce-si pane in gaud sá faca ritu se cheama mare räufacittor. Gandul celui nebun este pacatul, de aceea batjocoritorul este urgia oamenilor.

näscut!

646

www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LUI SOLOMON, 25

urmà poi

Daca esti slab, in ziva stramtorarii puterea ta este firava.

Scapa pe cei care sunt titriti la

Nu fi martor mincinos impotriva aproapelui tau ci nu da prilej de incelitciune cu buzele tale, Si nu spune: s Precum mi-a facut el, aca li voi face ci eu, voi fasplati

moarte qi pe cei care se due sovaind la junghiere

Si daciu spui: o Nu-mi este cu putinta! s, cel ce cantärecte inimile trunde adevarul qi cel care veghe,aza peste sufletul tau ctie ci asplatecte

dun-a faptele lui!

Am trecut prin ogorul unui lenec ci pe la via unui nebun,

omului dup.& faptele lui. Fiul meu! Manancit miere, fiindcit e sdnAtoasii i fagurele este dulce in cerul

gurii tale. Tot aqa este ci

Si jata spinii crecteau pretutindeni, maracinii acopereau pamantul, iar zidul de pietre se prabucise. Atunci m'am uitat i mi-am fra-

into-

lepciunea pentru sufletul tau. Daca tu o agoniseqti vei fi multumit In viitor nadejdea ta nu va ramanea zadar-

mantat mintea, am privit cu bagare de seama ci am tras Inviititurit:

o Inca putin soran, Inca' puinà atipeala, Inca, putin sit mai stau In pat cu mâinile In san! u Atunci saracia vine peste tine ea un calitor i nevoia ca un razboinic.

nica.

Nu pandi, ritule, casa celui drept si nu pustii salacul lui. Ciici daca cel drept cade de capte ori ci tot se scoala, cei fara de lege se poticnesc si pier.

25.

Nu te bucura °And cade vraj-

macul tau, i cand se poticnecte el sa nu se vese/easca iMma ta, Ca nu cumva sil vada Domnul sa se otarasca i di nu-si intoarca mania sa spre tine. Nu te aprinde Impotriva raufificitorilor i nu-ti intarata ravna impotriva

color färä de lege, Minder', raufaclitorul n'are viitor: sfecnicul celor nelegiuiti se stinge. Fiul meu! Teme-te de Domnul ci de imparat i cu cei ce se riiscoala nu te amest,eca,

Fiinda, fara de veste li va lua

nenorocirea, iar sfarcitul lor naprasnic cine 11 poate cti?

Iata i alte proverbe tot de la Intelepti. Nu este bine ea la judecata sa cauti la fata oamenilor.

Pe eel ce zice celui fara de lege:

o Tu esti drept ! s popoarele il vor blestema neamurile 11 vor afurisi. Insä color care 11 pedepsesc cum se

iei femeie i sit zidecti

casa.

Alte praverbe ale lui Solomon.

i acestea sunt proverbele lui Solomon, pe care le-au strans oamenii lui Iezechia, regele lui luda.

Slava lui Dumnezeu este si m-

enu& lucrurile, iar märirea Imparatilor este sit le scoata la lumina'. Precum Inaltimea, cerului i adancul pamantului aunt lucruri nepatrunse, tot asa i inima imparatilor. Dacti se curata argintul de zgura, turnittorul izbutecte sa fad'', un lucru de pret. Dacit cel faril de lege este dat laoparte de langa. 1mpitrat, i tronul lui se intarecte prin dreptate. Nu te indesa In fata imparatului nu sta In locul hotarit pentru cei mari, Fiindcit mai bine este sit te imbie: sä te umileasca in Sue-te aici! fata unui boier. Nu te sili sâ dai pe fat&

envine, le merge bine si au parte de

ceea ce ai vazut cu ochii Caci la sfarsit ce vei face cand aproapele tau te va da de rusine?

Fa luorul tau cu grifá afar& la

te defaime i ponegrirea ta sa nu se mai

Cearta-te ou aproapele tau, dar n'o da altuia pe fatit,

binecuvantare ci de fericire. Buzele sarutit pe omul care da rasplum drept. ciimp

i

Ca nu cumva cine o ande sa

fii muncitor pe ogorul tau, pe

curme. 647

www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LIM SOLOMON, 26

Ca merele de aur pe politi de ar-

gint, asa este cuvantul spus la locul lui.

26.

Despre nebuni, despre lenesi i despre hulitori.

Inel de aur i podoabe de aur

curat sunt povatuitorii intelepti la urechea celui care vrea sit asculte. Precum este racoreala zapezii In zaduful secerisului, asa este solul credincios pentru stapänul sail; el invioreaza sufletul stapanului.

Precum sunt norii i vântuI fitra ploaie, asa este omul care se fäleste cu därnicia lui, fära sa dea ceva. Cu rabdare se induplecä omul manios i bimba dulce inmoaie oasele. Daca gäsesti miere, nab:nand, nu-

Ca zapada in toiul verii si ca ploaia

la seceris, asa nu i se potriveste celui

nebun slava. Ca vrabia care zboarit i ca randuneaua care se inalta in Tazduh, asa este blestemul Ufa pricinit: nu nimereste. Biciul pentru cal, fräul pentru mitgar si bätul pentru spinarea celor nebuni.

Nu raspunde nebunului dupl. nebunia lui, ea sä nu te asemeni cu el. Ritspunde nebunului dupii nebunia lui ca sa nu se creadä, in mintea lui in-

mai eta iti trebue, ca nu cumva sà te saturi

s'o versi. Caleb,' rar in casa prietenului tau,

telept.

Cel care incredinteaza solia unui

si

ca nu cumva sit se sature de tine

si

nebun Ii reteaza picioarele vi.-1 ajunge

nenorocirea. Dupit cum picioarele celui släbilmog

sit

te urascii.

sunt neputincioase, la fel sunt i cuvintele intelepte in gura celor nebuni. Ca tsi cel care uneste cremer ea cu

Ciocan i sabie i sageatä ascutita este omul care märturiseste stramb impotriva aproapelui situ. Dinte ràu i picior sovaitor sunt nadejdea celui fara de credintii in vrerne

diamantul, asa e unui nebun.

si

cel care da cinste

Ca o eranga de marikini pe mana

de nevoie.

Ceea ce simti cand te dezbraci

unui betiv, asa este intelepciunea in gura ce/or nebuni.

de hain5, pe vreme frig-uroasit sau cä,

torni otet peste nitru, tot asa simte

Ca un arcas care riineste pe trecittori, asa este cel ce se pune chezas

cantecul Mima mähnita.

De flamanzeste vrajmasul tau, da-i sà mänânce pitine, dad. inseteazii, apit sà bea, Fiindca asa gramadesti ciírbuni aprinsi pe capul lui i Domnul îti va raspläti tie. Väntul de la miazit-noapte aduce ploaie, i limba hulitoare fete milimite. Mai bine sä ai ea/as intr'un colt pe acoperis, decat sI. traiesti la un loe cu o femeie certareata. Precum este apa rece pentru sufletul insetat, asa este vest,ea cea bun& dinteo tara indepartata. Izvor tulbure j Magna stricata este omul drept care î.i pierde cumpátul In fata celui fiíra de leae. Nu este sanatos sI. manânci prea multa miere, de aceea iconomiseste cuvinteie de !audit.

pentru cel nebun i pentru cel betiv.

Ca un caine care se intoarce la

varsitura lui, asa este nebunul care pomeneste mereu de nebunia lui. De vezi un om care se crede lutelept in ochii lui, inteun nebun sa, ai mai multa nadejde. Lenesul zice: « Pe drum trece un leu, un leu pe ulitil.! » Precum usa se suceste in 00115,, tot asa i lenesul In patul lui. Lenesul intinde mâna in blid, dar cu greu o duce la gura. Lenesul se crede intelept in ochii lui, mai mult decat sapte intelepti care vorbesc cuminte. Ca until care prinde din goanit un

&tine de urechi, asa este cel ce se vara inteo pricinä in care nu este amestecat. Ca un zmintit care aruncii sageti

Omul care nu are stapänire de

sine este ca o cetate cu ziduri ditramate.

arziitoare ì lanci pricinuitoare de moarte, 648

www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LUI SOLOMON, 27

Untul de lemn

Asa e si omul care insalii pe piie-

tenul s5,u i zice: o Da, am glumit! » Dacii se isprävesc lemnele, se stinge si focal, si dac5, nu este atatátor la cearta,

i

mirezmele in-

veselese mima, iar suferinta sfasie sufletul.

Pe prietenul tau si pe prietenul

tatälui Ulu nu-i parasi si in casa fratelui

tau nu intra in ziva restristei tale. Mai bun e un vecin aproape de tine decat un frate departe. Fii intelept, fiul meu, i bucura inima mea, ca sa pot nispunde celui ce

se potoleste cearta. Carbunii slujesc la incalzit, lem-

nele pentru foe, iar emu/ certIret ca sit aprinda cearta. Vorbele hulitorului sunt mânc5xi g-ustoase; ele coboará in adancul pan-

cleveteste.

Omul intelept vede nenorocirea

tecelui.

se ascunde, coi prosti dau peste ea gi

Argint cu zgura cu care se im-

indurg, necaz.

bracil un vas de p5mant, asa sunt buzele apiinse de dragoste si o inimii, rea. Cel ce artiste se preface cu buzele ca nu uraste, ins& mima lui urzeste planuri viclene.

Ia-i haina i, fiindca s'a pus ehezas

pentru altul, ia-1 ziilog in local celor straini.

Cel ce staveste eu glas mare pe

prietenul situ dis-de-dimineata, i se so-

Nu te increde in cel ce vorbeste bland, eaci in mima lui sunt sapte

coteste ea un blestem ascuns. Jghiabul care curge neincetat in

prasne.

vreme de ploaie i femeia certareatä Bunt la fel, Cel care vrea s'o opreasc5, este ca si cum ar opri vantul sau ar vrea sii stranuntdelernnul in mana lui cea dreapta.

Cine îi ascunde ura lui prin pref5-

catorie, rautatea lui tot iese la ivealá In obstie.

Cine sap5, groapa altuia eade el inteinsa, si cine rostogoleste o piatra spre altul, db peste el. Limba mincinoasá uniste adevarul si gura lingusitoare duce la pieire.

Fierul cu fier se ascute i un om ascute pe altul.

Cel ce päzeste un smochin m5,nanc5,

din rodul lui, iar eel ce pazeste pe stapánul sau e nisphitit cu cinste. Precum nu seam5na fata cu fata, tot asa mima cu Precum nu se satura adancul seclului, tot asa i ochii omului nu se pot

27.

Despre lauda de sine, despre prietenie, despre nebunie si despre prevedere. Nu te Itluda cu ziva de ratline, &lei nu stii ce poate aduce. Si. te laude altul si nu gura ta, un strein i nu buzele tale. cu anevoie de Piatra este grea ridicat nisipul, ins& furia nebunului este mai grea decal amandoui. Cruda este intaratarea i apriga mania, i cine li se poate impotrivi?

s5,tura.

Argintul se lamureste in topitoare

si aural in captor, iar omul se vede dup.& numele eel bun.

Piseaza pe eel nebun eu pilugul

In piulita, asa cum se piseazä, boabele, nebunia lui tot nu se va desface de el. Sargueste-te sà-ti cunosti oile tale

fii cu bägare de seama la turma ta, Fiimick bogatia nu este vesnicil nici mostenirea din neam in neam. Dupa ce iarba s'a trecut

Mai malt pretueste o dojana pe fati., decat o prietenie ascunsit.

Mai ou cre,dinta aunt ránile unui

prieten, decat sârutârile viclene ale unui dusman.

Stitulul °aka mierea in picioare, iar flamandului tot ce este amar i se pare dulce.

Ca o pasgre gonitil din cuibul ei, asa este ornul izgonit din casa lui. 649

sunea s'a isprávit i farm] de pe muqi s'a strâns, Mieii tag iti vor da irnbracamintea

apii pretul ogorului tau; Laptele caprelor SO va ajunge pentru hrana ta si a casei tale i pentru traiul slugilor tale. ta

i

www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LUI SOLOMON, 28, 29

foamete.

Omul pe care 11 apasg viirsarea de sitnge, panä la groap5, este un fugar; sg nu-1 ajute nimeni ! Cel ce umblit Lira prihanä, rämäne teafgr, iar cel oare apucit pe cid piezive °axle in groapg. Cel care lucreazg ogorul se satur5, de päine, iar cel care umblá dup.& niiluci se saturg de särlicie. Omul credincios este incgrcat de binecuväntäri, iar cine zorevte sá ajungg bogat nu rämitne nepedepsit.

slitvi pe cel p5,cgtos, iar cei ce o pizese

omului, citei pentru un codru de pitine

28.

Alte proverbe pentru indreptarea viefii. Cel nelegiuit fuge cu toate cd nimeni

nu-1 urmareate, iar omul drept stä ca un pui de leu f5,fit de grijg. Din pricina grevalelor unui om silnic se ivese certuri, iar omul iscusit le stinge. Bogatul care asuprevte pe cei sgraci

este ca ploaia potopitoare care aduce

Cei ce piträsesc legea ridiod In

se aprind impotriva lui. Oamenii riii n'au intelegere pentru lucrul drept, iar cei ce caut5, pe Dornnul

inteleg totul. Mai de pret este sitracul care umblg intru neprihänirea lui, decgt bogatul care umb/d pe citi intortochiate. Cel ce pizevte legea este fecior intelept, iar cel ce se la cu fail face pe tatgl situ de ocarit, Cel ce-0 sporevte averea prin dobandit i prin camittg, adung pentru cel care se indurg de säraci. Cel ce-vi astupg urechea ca sit% nu audit, legea, chiar rugticiunea lui este o grozävie.

Cel ce rittitceate pe cei drepti pe

calea cea rea va cgdea in groapa pe care

a dtpat-o, iar cei fär5, prihang vor fi

Omul bogat se socotevte intelept, insg cel särac i iscusit Il dovedevte

Cu mintea. Citnd dreptii biruesc, este mare siirbitoare, iar &and nelegiuitii les la iveal5 oamenii se ascund. Cel care îi fitinuievte päcatele nu propiivevte, iar cel ce le marturiseate vi se Iasi"), de ele capita, indurare. Fericit este omul care se teme deapururi, iar acel care fai impietrevte mima

Nu este bine sä te uiti la fata

omul poate sEt greveascit.

Omul lacom zorevte s5, se imbo-

gateascit, dar nu gändeate cd lipsa dä peste el.

Cel care ceartä pe cineva, la lima&

este mai multumit decitt cel care îl linguvevte.

Cine furg pe tatäl säu vi pe mama sa

i

zice:

Nu-i pitcat! s este tovarä.v

cu fäcittorul de rele.

Omul lacom aMá cearta çi cel ce ngdajduievte in Domnul se simte inviorat.

Cel ce se bizue pe mima lui este

nebun, ci numai cel ce se cilguzeste

de intelepciune scapg de nevoie. Cine dit celui sarac nu duce lipsg, iar cine îl astupti ochii este mult blestemat.

Cand cei färit de lege ice la ivealä,

oamenii se ascund, iar clInd se inmultesc cei drepti, cei färg de lege pier. Alte proverbe.

Cine este pedepsit adesea vi tot se inditrätnicevte va fi inteo clip& cu totul zdrobit.

Când dreptii domnesc, se bucurii i, dimpotrivá, oând domne§te cel färit de lege, suspinä norodul. Cine iubevte intelepciunea bucurg pe tatal sin, vi cine umblg cu desfränatele Ii pritpildeate avere,a. Un impärat prin dreptate face sia propitveascg Ora, lar cel ce pune biruri grele o präpadeate,

norodul,

ende in nenorocire.

Stäpitnitorul far& Dumnezeu peste un popor särac este leu care ritcnevte urs hräpäret. Stäpitnitorul cu venituri mici este mare asupritor, insi numai col ce uriiste läcomia traievte mult. 650

www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LUI SOLOMON, 30

Omul care linguseste pe aproapele lui 1i intinde siesi curs5,.

Frica de oameni este o cursa, ci numai cel care nadajdueste in Domnul

laturi; ce] drept ea' fuga i sft fie voios. '7. Omul drept poartä grij5, de pricina celor sarmani, iar celui far& de lege nu-i

Multi oameni cauta la fata st5panitorului, ins& dreptatea omului vine de

Pe calea celui fau sunt intinse

pas5,.

Ticalosii rascoará cetatea, iar coi tntelepti o potoleso. Cand un intelept se sfadeste cu un

IAA la adäpost. la Domnul.

Celor drepti le este groazi de cei nelegiuiti, trig groztivia celor nelegiuiti

este omul care umblä pe cala cea

nebun, fie eit se supära, fie ca rade, nu-si pierde cumpatul. Cei varsatori de sang& uritse pe eel far& de prihana, i coi drepti ve-

dreaptä.

30.

Ouviniele lui Agur. Cuvintele lui Agur, fiul lui Tache

gheaza% pentru viata lui.

Omul nebun dâ drumul maniei,

Masaitul. Acest om a grait: o M'am trudit,

iar cel intelept isi infrâneazit mania. Cancl un principe ascultit de vorbe mineinoase, toti slujitorii sunt Sitracul i asupritorul celor saraci se intálnesc, lug), cel ce lumineazit ocliii a-

mandorora este Domnul. Imparatul care judec5, pe cei saraci cu dreptate tsi Intareste tronul deapuruti. Toiagul i certarea aduo intelepciune ; un copil cu naravuri role face de °car& pe maica lui. Gaud cei färi de lege domneso, se Inmulteso fitutätile i dreptii se uita cu bucurie la prabusirea lor.

Mustrit pe fiul tau ca sái aducit, i 8'4 fie mai tarziu bucuria

Dumnezeule, m'am stradanuit si am ramas gait de vlagit!

Caci sunt mai prost decat un om n'am minte de om. Dar Dumnezeu m'a Invatat Intolepciunea i Uinta celor sfinti am dobandit-o.

Cine s'a suit in ceruri si s'a pogorit

lad*? Cine a adtmat vântul in pumnii lui ? Cine a strtins apele in poala hainei lui?

Orisicare cuvant al lui Dumnezeu este litmurit si el este scut pentru cei ce nadajduesc inteinsul. Nu adaoga nimio la cuvintele lui, ca sä nu te certe i sil fii gäsit cu min-

multumire

ciuna.

Farit descoperirea lui Dumnezeu un popor se salbiititeeste, insit fericit este cel ce pitzeste legea.

respinge inainte ca sit fi murit. Viclenia qi minciuna indeparteaza-le de la mine, saracie i bogatie nu-mi

sufletului tau.

Sluga nu se indreaptii, numai cu povete, fiindc5 desi pricepe, tusa nu asculta. Daca vezi pe cineva care se zoreste

Doug, lucruri cer de la tine si nu mit

da, ci

sa mananc Wits, paine

de cat am nevoie, Ca nu cumva dupit ce ma voi

tura sit mä lepad de tine si 85, zie: # Cine

la vorbit, inteun nebun sä nu ai mai multa nitclejde.

Sluga dezmierdatit din tinerete ajunge cu vremea sa se creada fecior. Omul manios atata cearta i omul aprig face multe paeate.

Trufia umileste pe om, lar col merit ou duhul are parte de cinste.

este Domnul? u Ca nu cumva dupa ce

voi Barad s5, ma apuc de furat i sa iau In desert numele Dumnezeului meu.

Nu grai de rim pe slug& la stapanul

situ, ca nu cumva sa te blesteme i sä,

ceri iertare. Un neam de oameni blestem5, pe tatal lor i nu binecuvinteazit pe mama lor,

Col ce se 1ntovari4este ou hotul li waste sufletul situ, fiindcit aude blestemul, dar nu dezvalueste nimio.

Un neam caruia i se pare ca e fiträ

de prihana in ochii lui si care nu este curatit de spureaciunea lui, 651

www.dacoromanica.ro

PROVERBELE LUI SOLOMON, 31

Un neam... O! cat sunt de tru-

faai ochii lui

11.1

Daca esti pana inteatat de nebun

genele-i cat sunt de in-

ca sa, te intarate mania, bate-te cu mana peste gura, Fiindcá din biltaia laptelui iese unt, din pricina izbiturii la nas taaneate sange, iar din intaratarea mâniei se iscii cearta.

gamfate !

Un neam ai carui dinti sunt siibii

si ale carui masele sunt cutite, ca sa manance pe cei särmani din tará ai pe

coi sdraci dintre oameni ! Lipitoarea are douli fete care zic: o Da-mi, dä-mi ! » Trei lucruri nu se pot satura, ba 1,qi al patrulea care niciodata nu zice: Ajunge ! »: Seolul, pantecele sterp, pamantul care nu se satura' de apä i focul care nu zice niciodata: o De-ajuns ! » Ochiul care iai bate joc de plirintele sltu i dispretueate pe bátrano, sa

31.

Cuvintele de inveitclturd ale mamei lui Lemuel pentru flub sdu.

I. Invataturile cu care mama sa

invita pe Lemuel, regele din Masa: o Fiul meu, rodul pantecelui meu, feciorul fagaduintilor mole, eu ce pot s'a te indemn ? Nu da vartutea ta femeilor i dra-

maica, «à-1 scobeasc& pe el corbii manance ! turii

Trei lucruri mi se par minunate, ba chiar patru pe care nu pot sa le trund cu mint,ea:

gostea ta color care pierd pe imparati! Nu se cuvine regilor, fiule Lemuel, nu se envine regilor sá boa vin a't voe-

Calea vulturului pe cer, urma aarpelui pe stancli, mersul corabiei in mima marii !si calea omului la o fecioara.

Uta nfiravul unei femei de,sfranate: ea n'inane& si se f}terge la gua ai zice: o N'am fäcut nimic fati! » De trei lucruri se cutremura pa.-

vozilor sa jinduiase& dupà bauturi imbiitatoare, Ca nu cumva band sui uite legea

sh judece stramb pe toti obijduitii.

Dati bauturei imbiltatoare celui gata sil, piara i celui eu sufletul amarit,

Ca ea bea i sh uite siiracia lui

mantul, ba chiar de patru, pe care nu

sui nu-s,i mai aduca aminte de chinul lui.

Robul care ajunge imparat, nebunul care se saturä de paine,

ai pentru pricina tuturor celor nenorociti. Deschide gura ta i judeca drept fa, dreptate celui sarac i napastuit. Cine poate da de o femeie gospo-

le rabda:

Femeia urgisita cand ea se marita sluga care gonete pe stapanii-sa. Patru sunt dobitoacele cele mai mici de pe pamant ai care sunt cele mai intelepte: Furnicile, norod fiira, putero, care fai agonisesc vara hrana lor; Safanii, neam slab, care Jai aaeaza siilaaul lor in stanci;

Lacustele care nu au imparat

cu toate acestea stolurile lor ies cu duialä ;

Guaterul care se poate prinde cu mana si caro p5.trunde in palatele im-

Deschide gura ta pentru cel mut

dini? Pretul ei intrece cu mult märgeanul !

Inteinsa se increde sotul ei din toatá inima ai de pe urma aceasta are numai caatig.

-Si atata vreme cat ea trilieate, ea ii face bine ai nu rau. Ea face rost de lana ai de in i lucreazii voios eu mana sa. Intocmai ca i corabia unui negu-Vítor, ea aduce hrana ei.

paratilor. Trei fiare au mers maret, ba patru, care pilaesc cu mandrie:

Ea se scoala la manecate i imparte hrana In casa ei i slugilor le da porunci de lucru. Gandeate sa cumpere o Orina o dobandeste; ai din osteneala palmelor sale sadeate vie.

ratul, ciiruia nu i se impotriveate nimeni.

sale ai Sai incordeaza bratele la lucre;

Leul, cel mai viteaz dintre fiare, care nu da Inapoi din fata nimarui; Coceaul cel ager, tapul i impa652

Ea îi incinge zdrava'n coapsele

www.dacoromanica.ro

ECLESIASTUL, 1 Ea se simte cii lucrurile Ii merg bine

si de aceea sfesnicul ei nu se stinge noaptea.

Cu vartute i stralucire este ea ¡rubra cata i nu-i pasa de ziva de mime;

Ea ii deschida gura cu intelep-

Ea pune mina pe 'urca i cu degetele sale prinde fusul.

ciune i sfaturi pline de dragoste saldeluesc pe finaba, ei ;

bratul ei ajuta pe cel neciijit. Ea n'are teamii de cei ai casei in toiul iernii, ciici fiecare are cate douti randuri de haine.

sale si fara si lucreze ea nu manancá, paine. Feciorii ei ajung sus, de aceea

Ea intinde mana spre cel s'arman

Ea vegheaza la bunul mers al casei

portile cetatii, cand sta la sfat cu

lume o fericeste, lar sotul ei o lauda: Multe fete s'au dovedit harnice, dar tu le-ai intrecut pe toate ! o Inselatoare este dragaläsia i desarta este frumusctea, ci numai femeia care se teme de Domnul cade-se a fi

trae/fi VIAL

laudatá, !

rilor ;

sale si la portile cetatii s'o ridice in slavi hamicia ei !

Ea isi face secarte. Hainele ei sunt de vison si de porfirii. Barbatul ei este luat in searna la

Ea face haine scumpe pe care le vinde i brauri pe care le di negutato-

Bucure-se ea de rodal mainilor

ECLESIASTUL 1.

Deortilciunea tuturor lucrurilor din lume ;

alci omul n'are nici un loloe din truda lui. Deortdciunea vielii, a infel,pciunii a pleicerii.

Cuvintele Eclesiastului, fiul lui David, rege in Ierusalim. Desertaciunea desertaciunilor, zice Eclesiastul, desertiiciunea desertaciunilor,

teate sunt desertaciune.

Ce folos are omul din toatä truda lui cu care se trudeste sub soare ? Un neam trece si altul vine, dar pamantul dimane deapururi. Soarele rasare, soarele apune, zorind

catre lacasul san ca sii rasara iar.

Alergand spre miaza-zi, räsucindu-se apoi spre miazii-noapte, vântul face roateroate si se intoarce mereu in ocolurile sale.

Toate fluviile curg in mare, dar

marea nu se umple ; catre local de unde

au pornit, acolo ele vin inapoi ca sii purceada iar.

Toate lucrurile se frilmântií mai

mult decat poate s'o apuna graiul omului: ochiul nu se satura de cite vede si urechea nu se umple cu cate aude. Ceea ce a fost, aceea va mai fi, si

ceea ce s'a petrecut, aceea se va mai petrece, ami nu este nimio non sub soare. Daca este vre-un fapt despre care sii spuna cineva: « lati, acesta-i lucru nou! », asa ceva a fost in vremurile stravechi, de dinaintea noasta a.

Nimeni nu-i mai tine minte pe

inaintasi si, tot asa, pe urmasii care vor fi, nimeni nu-i va mai tine minte, futre cei ce vor trai in viitor. Eu, Eclesiastul, am fost regele lui Israil, in Ierusalim. Si m'aun sarguit in jalma mea si urmarese si. sil cercetcz cu intelepciune tot ce( a ce se petrece sub cer ; aceasta e o indeletnicire trudnica pe care Dumftiinezeu a dat-o fiilor omului ca mante raintea cu ea. Privit-am toat,e stradaniile cu care oamenii se straduesc sub soare i, iata, toate sunt desertaciune i goanii dupa vant !

Ceca ce este stramb nu se poate

indrepta, i lipsurile nu se pot numara! Cugetat-am in mima mea si mi-ara

zis:
care au fost inaint,qt, mca stapani in Ierusalim ! », &ad jalma mea a petrecut multi intelepciune ì tiinta,

653 www.dacoromanica.ro

tCLESTASITL,

i m'am sarguit intru mima mea

sa. patrund intelepciunea i tiinta, ca nerozia i prostia, dar m'am dumerit ca i aceasta este goana dupä vitnt!

Fiindca intru inmultirea intelepciunii stâ spor de amaraciune i cine-vi inmulteste stiinta 1i sporeste suferinta. 2.

omenefti 0 a i upare, dusd chiar 0 de cei mai bogati oameni, cáci altul va Deortdciunea pleicerilor vieÇii tihnite

mwteni 0 se va bucura de truda noastrd. Atunci am zis inimii mele: A Vino sa te incerc cu veselia i sa, te punla trai bun !* Dar iata, câ i aceasta e desertaciune !

Am spus despre Ce prostielo despre veselie: o Ce procopsealii,!*

M'am chibzuit apoi in mima mea sa monies° cu vin trupul meu dar in mima mea ma stip'Oneam Cu intelepciune ii sa ma in de viata usuratick pang ce voi vedea ce este bine pentru fiii omului sa faca, sub cer, in curgerea zilelor vietii lor.

Sava,rsit-am mari lucrári: rai-am cladit conacuri, mi-am sadit podgoni; Mi-am facut griidini i parcuri

am sadit in ele pomi cu tot felul de roade;

Mi-am fäcut helestaie de apa, ca sá ud din ele crangul unde erau copacii In crestere; Cumplirat-am robi i roabe si am avut feciori náscuti in casit, asijderea turme de vite mari si de vite mici, multe foarte am avut, mai multe deca't cei ce au fost inaintea mea in Ierusalim. Adunatu-mi-am de asemeni argint aur i odoarele regilor si ale tinuturilor birnice; mi-am adus can tareti si cantiirete desfritarea fiilor omului o domnita si alte domnite. i am fost mare pi am intrecut pe toti cei ce au trait inaintea mea in Ierusalim i inteiepciunea mea a ramas cu mine.

i tot ce-au poftit ochii mei n'am dat laoparte de la ei; n'arn oprit inima mea de la nici o veselie, cad mima mea s'a bucurat de toatii, osteneala mea si 654

aceasta a fost partea mea, din toata

stradania mea. M'am uitat, apoi, cu luare aminte

toate luerurile pe care le-au ludoplinit mainile mele si la truda cu care

la

m'am trudit ea sit le indeplinesc, i iatii: toate sunt desertaciune i goanii dupa vant i far& de nici un folos sub soare. 1$i am privit &lane si am vitzut intelepciunea, nebunia i prostia. Cad ce

va face °rind care va veni, dupa mine, rege ? Aceea ce-au facut altii altadat5,! Totusi am vazut c5, are precadere intelepciunea asupra neroziei, precum precadere are lumina asupra intunericului. Inteleptul are milli in cap, dar ne-

bunul merge in intuneric ; totusi am

cunoseut i eu eä aceeasi soarta da peste

toti.

i am zis in inima mea: o Soarta nerodului ma va ajunae si pe mine, si atunci la ce folos toita intelepciunea mea ? » Deci, am zis in mima mea, aceasta este desertaciune !

C5.ci pomenirea celui intelept

intocrnai ca si a celui nebun nu este

vesnick fiindcìí, negresit, in zilele ce vor veni toti vor fi uitaIi, i vai I inteleptul moare ca i neroclul.

Drept aceea, am urn viata, c5ci role sunt dupti, socotinta mea cele ce se petrec sub soare, fiindca toate sunt deserticiune i goana, dupa vânt.

i am urit toata munca mea pe

care am niimcit-o sub soare, pentru ca

voi lava-o omului care va veni dupa mine,

i cine stie daca el va fi intelept i el va fi stapan pe toata tnida cu care m'am trudit i m'am chibsau perod !

zuit eu sub soare ! taciune !

i aceasta este deser-

i atunci mi-am intors mima spre desnadejde, pentru told& stradania cu care m'am striidlinuit sub soare. Cacti iatii, un om care a savarsit munca sa cu intelepciune, cu stiinta cu destoinicie, face parte din ea altuia care nu si-a dat nici o truda! i aceasta este desertaciune si mare neajuns, Cad ce-i ramane omului din toatá munca lui i din toatii grija inimfi lui, cu care s'a trudit sub soare?

www.dacoromanica.ro

ECIMIASTM, a rin

Toate zilele lui sunt numai sufei tolda fntelepciunea lui numai

necaz; nici chiar noaptea n'are odihnii inima in el. i aceasta este iar desertaciune! Nimio nu este mai latm pentru om decat sá manance si sá bea, desfa-

teze sufletul cu bunatiiti din ¡nunca sa. am fnteles ca, i aceasta vine numai din mana lui Dumnezeu, Caei cine ponte sà manance i sá bea, fara numai multumität lui! Ornului

care este bun In fata

Domnului, Domnul fi da Intelepciune cunostinta i bucurie, pe cand tosului

fi da sarcina si adune si sa

stranga, ca sá dea celui ce este bun In fata lui Dumnezeu. Dar s't aceasta este desertaciune i goanl chipa vant ! 3.

Desertdciunea str eidaniei omenesti. Omul este sub stdpánirea vremii si a intdmpleirilor,

Toate le-a fi:cut Dumnezeu frumoase i la vremea lor, dar el a pus In

inima oamenilor pasul vesniciei, aça incat

omul nu ponte sa descurce lucrarea pe care a fäcut-o Dumnezeu, de la inceput pana la sfarsit! Atunci am in-teles ca nu este alta fericire,

decat sa se

veseleasca si

traiasca, bine, cat sunt In viatät.

si

Drept aceea, once om care mi-

flamea i bea si-si vede bine de sine, dupa

fnsemneaza di e dar de la Dumnezeu. Mi-am dat socoteala ca tot ceca ce torttät munes, lui

a facut Dumnezeu, aceea va tine In

veac de veac, i nimio nu se ponte adauga

si din ea nimio nu se ponte scoate dad", ca, Dumnezeu lucreaza asa ca oamenii

si' se teama de fata lui. 15. Ceea ce este a fost de mult; ceca ce va fi al fie a mai fost aliada* s't Dumnezeu cauta jara* ceca ce a fost

&upas ~Vi, i tuturor oamenilor si do-

inlaturat.

bitoacelor li se intlimplei a,celeasi lucruri.

de judecati stá faradelegea si la locul dreptatii sta strambittatea. $i am gfindit In mima mea: pe eel drept si pe cel nelegiuit fi va judeca Dumnezeu, ca este vreme pentru atice punere la cale s't pentru once

Once lucru are clipa lui prielnica,

si este vreme pentru toate Indeletnicirile de sub cer: Vreme este sa te nasti i vreme este sá mori; vreme este s'a sadesti s't vreme

sá smulgi ceea ce ai sadit; V reme este sá ucizi i vreme sá titmaduesti; vreme este sa &t'Ami s't vreme sii zidesti;

Vreme este si plitngi i vreme sa nazi; vreme este sa jelesti i vrerne s£1, dantuesti; Vreme este ea arunci pietre i vreme

sa le strangi; vreme este sa fmbratisezi s't vreme este sa, fugi de fmbratisitri ; Vreme este sät agonisesti i vreme

prapidesti; vreme este s'a pastrezi vreme si arunei; Vreme este sa rupi i vreme si coi;

vreme este sa taci iii vreme sii graiesti; Vreme este aii iubesti i vreme urasti. Este vreme de rätzboi i vreme de pace este. Care este folosul celui ce lucreaza,

din hicrul cu care se osteneste? Vazut-am zbuciumul pe care 1-a barázit Dumnezeu fiilor omului, ca sti se zbuciume fntru el.

Am mai vazut sub soare cii la locul

faptii!» Fi am gandit lar In mima mea, in privinta fiilor omului, cä Duranezeu vrea sa-i puna la fncercare di le arate cá, ei, pentru ei, nu sunt decat dobitoace. Caci soarta fiilor omului este ca si soarta dobitoacelor, fiindca una este soarta lor ; cum moare acesta, asa si

celalalt, i acelasi duh de viatii este In toti i omul nu-1 Intrece pe dobitoe cu

nimio. Cätci toate sunt desertaciune ! Toti merg catre acelasi loc. Toti au iesit din pulbere i toti se S'Acre In pu/bere.

Cine stie dacii, duhul omului urca spre Inaltimi s't duhul dobitocului se pogoara In jos catre pätmant ? FL atunci m'am dumerit clt nimio nu este mai de pret pentru om dectlt sa se bucure de agonisita sa, &id aceasta este parten sa, 'linda, cine fi va da lui putero sii mai veza, ceeea ce se va fntampla In urma fui?

655 www.dacoromanica.ro

ECLESIASTUL, 4, 5 4.

Mai de pret este un copil sarman intelept, dead un rege batran i nebun,

Di/ente nepotriviri in viola obstea,seei: obijduirea celor slabi, viafd singuratic,ci.

care nu mai este in stare sa asculte de

nezeu.

ca sä, domneasca, macar cà s'a nascut sarac, in regatul celuilalt. Vazut-am pe toti cati triiiesc umbla sub soare, imbulzindu-se langa copilul, mostenitorul, care era «a dom-

Slaturi cu privire la cinstirea lui Dum-

Si iarasi m'am uitat si am vazut toat,e silniciile care se savarsesc sub scare. iata lacramile celor obijduiti, i nimeni

nu era care sa-i mangaie! Si din mana asupritorilor îi incordau puterile ca sa scape, dar nimeni nu era care sa-i imbarbäteze!

Si am fericit pe cei ce au murit in vremi stravechi, mai mult decat pe cei vii care sunt acum in viata. Iar mai fericit decat unii i decat altii este cel ce n'a venit pe lume, care n'a vä.zut faptele cele rele care se savarsesc sub soare.

Si am rnai vazut ca toata stradania toatä, izbanda omului la lucru vine din

pizma dintre om i om. Aceasta iarasi e desertaciune i goan5, dupi vant ! Nebunul sta cu mainile in san si se paradueste singur pe sine zicand: « Face mai mult o man& plina cu tihna, decat amândoi pumnii plini cu trudä i cu goana dupa vant. * Si iarasi m'am uitat i am vazut alta desertiiciune sub scare: Este cate un om stingher si care nu are nici fecior, nici frate, i totusi lucrul nu-I n2ai sfarseste i ochii Bid nu se mai

sfaturi, Ciici el din randul obijduitilor iese,

neasca in locul regelui.

Nu se mai sfarsea atata norod in fata caruia era el ! Dar, tot asa, urmasii n'au mai avut de el nici o bucurie ! Si aceasta este iar desertaciune goana dup5, va'nt !

Ia searna la picioarele tale, cand

te duci in templul Domnului; si apropie-te

ca sa auzi: Jertfa ta va fi mai de pret

decat prinosul celor nebuni, care nu se pricep decat sa fad, rau! 5.

Cinstirea lui Dumnezeu. Juruinkle. Agonisirea de bogalii lard rost. Pierderea averilor.

Nu fi grabit la gura i mima ta sa nu se zoreasca eh scoata vre-o vorba necuvenitä inaintea lui Dumnezeu, flindca

Dumnezeu este in ceruri, iar tu esti pe pamant, drept aceea cuvintele tale ea fie putine.

Visele vin din noian de treburi,

satura de bogatie. Dar vine o vreme

precum rostul nebunului din noian de

am lipsit sufletul rneu de traiul cel bun? » acea,sta este desertaciune si rea indeletnicire.

Dac5 ai facut o juruinti lui Dumnezeu, nu zabovi s'o plinesti, caci ne-

munca lor ; Caci daca unul cade, il scoalii, tovarasul siiu ; dar vai de cel singur care cade, tsi nu este cel de al doilea

ceca ce ai fagaduit. Mai bine este sa nu fag5,duesti, dealt fagaduesti i sa nu plinesti. Nu ingadui gurii tale sá Wire trupul tau in pleat 1;ii nu spune inaintea preotului: « A fost o r5,tacire ! » Pentru ce sä se intarate Durnnezeu de cuvantul tau si sá prapiideasca lucrul mainilor tale?

cand zice: « Pentru cine m'am trudit

vorbe goale.

Mai fericiti stint doi laolaltä decat unul, fiindca au o bung riísplata pentru

rid ice !

Asijderea când doi dorm impreuna,

ei se incalzesc, dar unuia singur cum o «â-i fie cold?

bunii n'au nici o trecere. Tu ins& plineste

Caci din multimea, grijilor vin visele

si din multimea vorbelor vin neroziile. De aceea, teme-te de Dumnezeu! Dacii, vezi asuprirea celui siirac dosirea judecatii si a dreptatii Ii cetate,

Si dacä, dusmanul poate rapung pe singuratec, doi impreuna stau darz in

fata lui; caci sfoara pusa in trei nu se

nu te mira de lucrul acesta, cáci unul

rupe de graba.

656

www.dacoromanica.ro

ECLESIASTUL, 6 mai mare decit cel mai mare sta de pazil

altii mai mari sunt peste ei. Totusi pentru Vara este un folos mai presus de toate i anume: un rege care-si inching, puterile muncii piimantului.

Cine Vine la bani nu se va satura de bani FA cine Vine la bogatie nu are parte de venitul ei. i aceasta este desertaciune! Gaud se inmultesc averile, sporesc cei ce le minima; i atunci, ce folos

are stipanul lor, fara numai ca le vede cu ochii?

Dulce este somnul muncitorului,

fie ci a mancat putin, fie ca a mincat mult, dar belsugul bogatului nu-i lash' tihna sa doarma.

Alai este o rautate cumplita pe

care am vazut-o sub soare EA anume: bogatii puse la pastrare de stipanul lor, tocmai pentru nenorocirea lui. $i se pierde bogatia aceea, prin vre-o intimplare rea, i el are un fecior acesta rTuntme cu mina goalii! Tara el, gol precum a iesit din pan-

6.

Multi nici nu se bucurd de avutiile lor si atunci mai fericit este cel ce a fost lepädat din pantecele maicii sale. Toate sunt lucruri defarte.

Mai este o rautate pe care am vizut-o sub soare, si ea apasa greu asupra omului:

Cutarui om i-a daruit Dumnezeu

av-utie, bunatati si mare vazi, i sufletul

sari nu duce lipsa de nimic din toate cite ar pofti; totusi Dumnezeu nu-i ingadueste sa, manance din ele, ci un strain le va nunca. i aceasta e descrtaciune

durere amará!

Daca un om ar aduce pe lume o

silt& de copii i ar trai ani multi i ar fi

noian zilele anilor sii, hash' sufletul sau nu s'a saturat de traiul bun, ba Inca n'a avut parte de ingropäciune, atunci martinisesc ci rnai fericit decat el este fatul lepidat !

Caci acesta a venit in zadar si se

duce in intuneric i numele lui ramiine acoperit de intuneric;

maicii sale, va purcede inapoi

N'a vilzut soarele si nu 1-a cunoscut si mai multi tihnit are acesta decat acela.

stradania lui, ca si duca in mina lui. Si acesta e un rau nesuferit, ca, intocmai asa cum a venit, asa si se si dud,: si care i-a fost folosul lui, ca s'a stràduit in vant,

o mie de ani i fericirea n'a vizut-o, oare nu se duc cu toVii in acelasi loc.?

tecele

cum a venit i rumie nu va primi pentru

Si-si marline& toate zilele in intuneric; are multä, amaraciune i boala zbucium I

WA ceea ce am vazut eu ci este bine si ca este frumos pentru om: si minânce i si bea i sa-si vaza bine de sine din tot lucrul cu care se trudeste sub scare, in curgerea zilelor vietii sale, pe care i le-a daruit Durnnezeu, caci aceasta

este toata parten sa.

Si once om caruia Dumnezeu Ii di bogitie i bunatati i ii ingadueste

minance din ele, si si-si ja partea sa si se bucure de munca sa: acest dar este de la Dumnezeu,

Fiindea el nu se gandeste prea

malt la zilele vietii sale, intrucat Durnnezeu 11 Vine prins cu bucuria inimii lui.

Si dad, ar fi trait de doua ori cate

Toata munca omului este pentru

gura lui, i eu toate acestea pofta lui nu se mai ogoeste. Ce precadere are cel intelept asupra celui nerod, sau ce folos are saracul care

stie ea se poarte printre oameni?

Este mai buna vederea cu ochii decat

pribegia dorintei. Dar si aceasta e desertaciune i goana dupa Wort! Tot ce are fiintii i s'a hotarit

numele de mai nainte si se stie ce este cu el, cu °mu!, i ca nu se poate si intre in pricina cu Acela care este mai tare decat el. Cad sunt vorbe cu griimada care sporesc desertaciunea. Dar care este folosul omului? Apoi cine stie ce este binele pentru

om, in viata

lui, in numarul zilelor desartei lui vieti pe care o petrece ca o umbra? Si cine îi va spune omului ce va si fie, dupli el, sub soare? 657

www.dacoromanica.ro

42

ECLESIASTUL, 7

Vitzut-am toate acestea in zilele

7.

Di/ente sentinte care privesc viafa omului: räbdarea i infelepciunea. Nimeni nu ftie viitorul. Cumpettarea si bltindefea. Nimeni nu poate pricepe adancul lucrurilor.

deserticiunii mele! .. Este cutare drept

Numele cel bun este mai de pret decat rairul cel binemirositor i ziva mortii decat ziva nasterii.

fi intelept

Mai bine este si te duci in casa de jälanie, decat sa mergi in casa de °spat, caci acolo se vede sfarsitul omului, cei ce sunt inci in viatá Il pun la

Este mai bun necazul decat rasa], cáci Intru tristetea fetei mima se imbun eazil.

mima inteleptilor esto in casa intristatä, pe cand inima nerozilor este in casa de petrecere. Mai bine este si, auzi dojana unui intelept, decat si asculti cantecul unor nerozi;

care piere cu dreptatea lui cu tot; si

este cutare nelegiuit care-si prelungeste viata, cu toati nelegiuirea lui.

Nu fi drept peste másuri, ai nu cu prisosint.i! De ce sa-ti faci singur pagubi? Nu fi nici prea nelegiuit si nu fi natáriu! La ce sä mori inainte de vremea

ta?

Bine este si te ii de una in viatä, dar nici de pe cealaltä ea, nu-ti odihnesti mana, cad cine se teme de Dumnezeu scapi de toate. Intelepciunea 1.1 face pe intelept sit,' fie mai puternic decat zece ca'rmui-

tori care potree inteo cetate. Nu este un om drept pe pimant care sa faci binele i sá nu pácituiasea. Nu pune la inimi toate vorbele pe care le spun unii i altii, ca sá nu auzi

Caci precum este paraitul miff"), cinilor sub ctildare, asa este i risul celui

inteo zi ci i sluga ta te graieste de rail,

Asuprirea poate sá scoati din fire

rim pe altii. Incercat-am toate acestea cu ajutorul intelepciunii i Imi ziceam: e Vreau

nebun. i aceasta este iarisi desertliciune !

pe intelept, i mituirea ticiiloseste mima.

Mai bun este sfarsitul unui lucru decat inceputul lui; mai de pret este un duh ribdator, decat un duh Bernet. Nu te griibi sä te turburi in cugetul

tau, cad turburarea sáláluete in sanul celor nebuni. Nu spune niciodatii: «Cum se face

Cad de multe ori - i inima ta

o §tie - tu insuti eSti care ai graft de sä fiu intelept! » Dar intelepciunea a

rlin3as departe de mine. Ceca ce este si se intamplii, e

departe de noi i adânc, adanc! Cine poat,e si-i dea de inteles?

M'ara pus din toati, mima

eft zilele de altidatä, au fost mai bune

invit

intrebi una ca acea,sta.

ajuns sä inteleg ca ritutatea este nerozie

decat acestea ? «, eaci nu din intelepciune

Intelepciunea este foarte bun&

aláturi cu o mostenire: cá, e mare pre&Were pentru cei ce vild soarele! CA, esti si la umbra intelepciunii FA

la umbra bogitiei! Dar mai mare

folos are stiinta intelepciunii: ea tine cu viatii, pe cel ce e intelept. Ia aminte la zidirea lui Dumnezeu,

ciici cine poate ea, indrepteze ceea ce el a incocarjat? In zi de fericire, fii plin de voie bund, iar in zi de nenorocire, socoteste-te cä i pe una i pe cealaltä tot Dumnezeu le-a &cut, asa incat omul si nu gäseasci nimic de cartit de pe urma lui Duranezeu.

sà, cercetez i sá urmiíresc intelepciunea i rostul lucrurilor, si am

çiusurinta in

Si gasit-am femeia mai amará decat moartea, ciici ea este cipcanil; mima ei: laturi, i bratele ei: cituse! Cel ce este

bun inaintea lui Dumnezeu va sciipa de ea, dar picitosul va fi prins in 104!

Iati, aceasta am aflat - zice

Eclesiastul - punand fapt langi, fapt, ca sä dau de Laical,

Pe care sufletul meu it cauti,

dar nu-1 gäsesc: un om inteo mie am aflat, dar o femeie intre ele toate, n'am aflat.

Insi, iati aceasta, una am glisit: ci Dumnezeu a ficut pe orn drept, dar oamenii cutreeril tot felul de &Ai piezise.

658

www.dacoromanica.ro

ECLESIASTUL, 8, 9

lungat, macar ca eu stiu ca nu trebue sa le meargit bine decat celor ce se tem de Dumnezeu si se cutremurit de fata lui, Si ci. fericirea nu i se cuvine nelegiuitului i ca, el, la fel cu umbra, nu-si va prelungi zilele, intrucitt nu se teme de fata lui Dumnezeu.

8.

Ate reguli de purtare pentru viafa noastrci.

Nimeni nu cunoaste tâkul lucrurilor

al alciituirilor lui Dumnezeu. Pe cel drept ca si pe cel nelegiuit it intampinci in viatei aceleasi

lucruri. Aceasta e o mare nepotrivire.

Mai este inca o nepotrivire care

Cine este ca inteleptul 0 cine, ca el, poate sa cunoascit talcul lucrurilor?

se petrece pe pamânt, i anume: sunt

oameni drepti ciirora li se raspateste ca dup.& faptele celor nelegiuiti i aunt

Intelepciunea unui om Si lumineaza fata, dat cruzimea fetei lui 11 face uricios.

pacatosi

anume pentru cuvantul juramantului

fäcut lui Dumnezeu. Nu te grabi ad te desparti de fata regelui, nu te vari in vre-o pricinä primejdioasä, cäci el once va pofti va si

carora li se rasplateste ca

dupä faptele celor cu bung cucernicie. Zic ca i aceasta este desertaciune

Eu zic: Pazeste porunca regelui

Atunci am preamitrit veselia, fiindoä

nu e nimio mai bun pentru un om sub soare, far& numai sá mänance i sä bea i sa petreaca. Si fie ca aceasta sii-1

insoteasca, la munca lui, in toate zilele

indeplini,

vieii lui, pe care i le ditrueste Dum-

De vreme ce cuväntul regelui este atotstapan si cine va indrazni sa-i spunä: Ce te-ai apucat sä faci? » Cine se tine de porunca nu va da de nici o primejdie, i inima omului intelept cunoaste timpul i chibzuinta, Cilci pentru once punere la cale

nezeu sub soare.

Gaud mi-am pus toata inima sit

cunosc intelepciunea i sa cercetez toati strädania care se desfasoarit de catre om caci nici ziva nici noaptea pe pamant

este un timp 0 o socoteala, dar mare

somn in ochii lui nu vede Atunci m'am incredintat despre

tului, ca sit pata sa tin& väntul pe

se chinueste cercetand, totusi el nu le da de rost. i chiar cand inteleptul zice ca intelege, in fapta nu poate afla

este nevoia care stil deasupra omului, Fiinda el nu stie deloc ceea ce va sa fiel i despre cele viitoare cine-i va da lui stire? Nimeni nu are putere asupra van-

toate alcatuirile lui Dumnezeu, ca omul nu poate sá gäseasca intelesul celor ce se petrec sub scare, fiindca omul, desi

loc, tot asa precum nimeni nu e stapan

nimio

pe ziva mortii i precum nu este scutire in timp de rä,zboi i precum räutatea nu

9.

mfintueste pe cel ce este rail. Vazut-am toate acestea si mi-am framântat mintea cu tot lucrul care se saviirseste sub soare, in aceastit vreme

Tuturor li se inttimplit la fel: drep(ii fnfelegii sunt impreund cu faptele lor In mana lui Dumnezeu. Omul set se bucure de pleicerile vietii ingeicluite de Dumnezeu.

cand omul stapaneste peste om, spre

Meade 'dos al intelepciunii. Toate acestea le-am pus la inim5,

nefericirea, lui.

Tot asa am vazut nelegiuiti dusi eu alai si ingropati, pe când cei ce lueraser& cu dreptate se citrau din locul sfant i erau uitati in cetate. i aceasta iarasi este desertaciune! Fiindcit hotaiirea impotriva faptelor rele nu se indeplineste Judea, de aceea iMma fiilor omului se umple in

am cautat sa mi le deslusesc pe toate,

ca. °Aid), dreptii i inteleptii i faptele lor

sunt in mana lui Dumnezeu. Totusi omul nu stie daca-i vrednic de iubire ori de mi.. In fata lor sunt toate as-

ei de indrazneala sä savarseascit nelegiuiri.

Caci cutare pacatos face o suta de fapte rele qi-si duce viata timp

cunee.

Toate li se intimpla tuturor la fel: c,elui drept ca i celui pacatos, celui bun si curat ca i celui spurcat, celui ce jertfeste ca i celui ce nu jertfeste,

659

www.dacoromanica.ro

420

ECLESIASTIM, 10

omului de treabi ca i tieiJosului, celui ce se jurd ca i celui ce se teme de

jurdmânt. Acesta este un mare riiu in tot ceea

ce se petrece sub soare, ca. la toti se intampld la fel, yi pe langii, aceasta

mima fiilor omului este On& de rdutate

nebunia in Mima lor chiinueyte cat

trdiesc, iar pe urmä.

cale cdtre rdposati.

Cine e scutit de moarte ? Cei care aunt in viatlt mai au Mc& niidejde ; odd un caine viu face mai mult decat un leu mort.

Cei vii ytiu cd vor muri, dar cei morti

nu mai ytiu nimic yi nu mai au parte de nici o rasplata, cdci pomenirea lor a fost

i am mai viizut sub soare acest fapt

de intelepciune, care mi s'a parut lutes, devar mare: A fost odata o cetate mica oamenii din ea erau putini, i impotriva

ei s'a pornit un imparat puternic si a impresurat-o si a ridicat in jurel ei intiírituri uriase.

In ea se afla un om stirac, dar intelept si el a miintuit cetatea cu intelepciunea lui!

Dar nimeni nu mai

pomeneste pe acest om sdrac !

Atunci am zis: Este mai de pret

intelepciunea decht vitejia, desi intelepciunea siiracului este dispretuita i cu-

vintele lui nu sunt luate in seamd.

Asijderea dragostea lor, ttijderea uralor, ayijderea zulia lor, de mult s'au nimicit i nici o parte nu mai au, In veac de veac, la tot ce se face sub soare. Du-te FA rub:name& cu bucmie painea

ta i bea cu inimd bunä, vinul tau, ciici de mai nainte Dumnezeu priveyte cu pogordmant la faptele tale. In toed viemea veymintele tale sä fie albe i untdelemnul cu bun niiros sa nu lipseascd de pe capul tau!

Vorbele inteleptului spuse domol sunt mai ascultate decat zbieretele unui stilpan peste nebuni. Intelepciunea pretuieyte mai mult decat uneltele de rä.zboi, dar o singura greyald stria, intocmirea cea mai buna. 10.

Alte sentinte privitoare la intelepciune la nebunie. Omul sd lie preveizcItor. Onrul infelept i cel nebun. Lenea. Cinstirea regelui.

9 Bucuiä-te de viatii cu femeia pe care

o iubeyti, in toate zilele deyartei tale vieti pe care si-a hardzit-o Dumnezeu

sub soare ! In toate zilele deyartiiciunii tale Caci aceasta este partea ta !

In viatd yi din truda cu care te trudeyti sub soare! Tot ceca ce mana ta grlseyte cu

Precum muytele moarte stria amestecul de miruri al negutiitorului de mirezme, tot aya un dram de nebunie scade

pretul unui car de intelepciune.

mima celui intelept este la dreapta

lui,

cale sd fack prin puterile tale, aceea fa! Caci nu e nici o faptä., nici o punere la

cale, nici cunoytintii, nici intelepciune, in eolul in care te duci.

j iariiyi am viizut sub soare cd izba'nda in alergdri nu este a celor spiinteni

nici izbanda in lupta a celor viteji, tot aya: painea nu este a celor intelepti,

bogdtia nu este a celor chibzuiti

cinstea nu este a celor invatati, fiindcft vremea i intamplarea ii poarta pe toti. Ornul nu ytie mäcar ceasul lui: intocmai ca peytii care aunt prinyi in ravodul ucigas si ea paisiirile care cad In lat, la fel yi fiii omului sunt prinyi in ceasul rau, and vine dinteodata peste ei.

660

iar mima celui nebun la stanga.

Chiar pe drum cand merge nebunul,

mintea lui nu e acasd, i tuturor le da semne ca e nebun.

Dacii mitnia stiipilnitorului se ridica

frapotriva ta, nu te clinti din locul tau, cäci cumpdtul inIatura mari greyeli. Mai este incii un rdu pe care 1-am vazut sub soare, ca o greyalá care purcede de la stapanitorul

Nerozii sunt pusi in dregätoriile cele mai mari, pe &And oamenii acittärii stau la coadii.

Vazut-am slugi cdldri pe cai feciori de domn mergand ca slugile, pe j os.

Cine salmi groapd poate sä mzâ yi cine &drama zid poate mute yarpele.

In ea

www.dacoromanica.ro

ECLESIASTUL, 11, 12

Cine taie piaträ poate s se taie in tandari ; cine despica' buturugi poate si. dea de primejdie. Dacit s'a tocit securca si el nu i-a ascutit gura, atunci trebue sa-si indoiascii puterile. Deci chezisia izbanzii este datorita intelepciunii. Daca sarpele muac'á inainte de a

fi descantat, atunci numai e nici un

castig pentru descantlitor. Graiurile gurii celui intelept sunt

har curat, dar buyele celui nebun 11

clan de raph. Inceputul cuvintelor gurii lui inseinneaza prostie pi rostirea lui de la urmtt

e nebunie primejdioasa. vorbe !

Dar nerodul spune vorbe peste . Omul nu stie ce va sa fie,

dici ce va FA. fie duptt el

cine poate

sit-i spunit ! Munca nebunului Il istovepte, chci nu

cade spre

sau spre miazit-noapte,

In locul unde a cazut, acolo ramane. Cine päzepte vantul nu samána, cine se uita dupä non nu secerä.

Precum nu stii care este calea vantului, nici cum se infiripeaza oasele in pantecele celei insarcinate, tot asa nu cunosti alcatuirile lui Dumnezeu, fächtorul

a toa,te. Dis-de-dimineata samana samanta

ta i seara nu-ti lasa mana pe tanjalii, deoarece nu stii care va izbuti, aceasta sau aceea, sau daca amandouii laolaltä nu vor iesi in phn. Dulce este lumina vietii j dezmierdatoare este pentru ochi privirea soarelui !

Astfel, chiar dach anii omului vor fi

sumedenie, omul sh se bucure de toti, aducandu-si aminto de zilele de intuneciici multe vor fi. Si atunci, tot ce

mai stie pe ce drum sh se duca in cetate.

va sit mai vie e zadarnic.

un procopsit, iar boierii täi mananca dis-

fie-ti mima plinit de voie bun& in zilele tineretilor tale si mergi in &idle inimii

Vai de tine, tara, care ai de rege

de-dimineatä !

Ferice de tine, twit care ai de rege

un fecior de neam mare, si boierii tad manandi la vreme ca sä prindh putere, nu ca sh, se imbete ! Din pricina lenii, grinzile acopc-

risului se lasa in jos, si cand stai cu mitinile in sân, apa picurit in casa. Ca eh petreci, pui la cale ospete ; vinul inveseleste viata i banii intampina once.

Niel in giindul tau, miicar, sit nu-I blestemi pe rege i in cámara uncle dormi

sh, nu dorepti moartea celui puternic,

fiinda pásärile cerului pot sa clued vestea un sol inaripat sä dea pe fatá vorba ta. 11.

Viata omului sti lie chibzuitii in, bale lucrurile de care se lolosefte omul, Dumnezezt pentru (ocie lucrurile va aduce pe ont la judecatii. Aruncli painea ta pe spit, caci dupii,

multe zile vei gasi-o

Fa bucata ta in sapte i chiar in

opt, fiindeit nu ptii ce nenorocire poate sit fie in tara. Cand norii sunt plini de ploaie, ei se departä pe pilmánt. i dad, un copac

Bucura-te tinere, de varsta ta si

tale si dupit povata ochilor tai, dar ski stii ci. pentru toate acestea Dumnezeu aduce-te-va la judecath ! Alungit obida din mima ta i depar-

teaza suferinta de la trupul tau! Dar tineretea i floarea varstei sunt deza-

magire ! 12. aducti aminte de sfetrfitul Omul lui fi de vremea cand puterile ii vor salden,

ctici sulletul se va intoarce la Dumnezeu,

iar pulberea in piimant. Sldrfitul

vorbefte despre Eclesiast. Toate sfaturile lui au aceasta- incheiere: Teme-le de Dumnezeu i pcizefte poruncile luil »

Totusi adu-ti aminte de Ziditorul tau, in zilele tineretii tale, mai nainte ea sh yin?). zilele de mohorire i sa se apropie anii despre care sä zici: cl Nu mai au pentru mine nici un farmec »

Alai naint,e ca sa se intunece soarele luraina pi luna si stclele, i norii, dupit ploaie, sä yin& iar.

Atunci e ceasul cand tremurh paznicii casei si se incovoaie oamenii cei tari i »tau din luau rânitoarele, caci eau

661, www.dacoromanica.ro

CANTAREA CANTARILOR, 1

rärit, si se intuneeä privitoarele de la ferestre; Si se inchide usa cea cu douä cana-

turi de la ulitä. in vreme ce zgomotul

morii slabeste i ajunge ca chiscuitul unei päsarele, si se sting toate cântecele vietii ;

Si cänd ti-e Meg de once suis pe drum Bunt numai spaime, i migdalul infloreste i lacusta se täräste caperele nu mai au nici o putere, caci omul merge spre locasul situ de veci i boci-

toarele dau tarcoale pe ulita! Mai nainte ea sä se mpg funia de argint i sa se rästoarne vasul de aun sä, se spare', ulciorul la izvor i sonpetele sä se prabuseasca in fäntan5 Si pulberea sit se intoarca in p5,mant

cum a fost, iar sufletul sä, se intoarcá, la Dumnezeu, care I-a dat.

Desirtäciunea desartäciunilor, in-

cheie Eclesiastul,

toate sunt deserta-

ciune !

lar pe länga cä Eclesiastul a fost intelept, el a dat inviitatura norodului si a cantarit si a cercetat j a intocmit

multime de pilde. Eclesiastul a unzarit sä giiseasea, vorbe potrivite i sä serie pe fiinta de

dreptate, rostiri adevarate. Cuvintele inteleptilor sunt ea boldurile cu care imboldesti vitele i ca piroanele batute in perete, tinand claie de lucruri ag5,tate, dar ele sunt date de unul i acelasi Pastor. Si peste toate acestea, fiul meu, cu luare aminte: sä scrii carti peste carti e lucru far5, de sfarsit, i inv5,tatura multä este obosea15, pentru trup. Incheierea a toate &ate ai auzit e aceasta: Teme-te de Dumnezeu

pazeste poruncile lui ! Aceasta este toata datoria omului. Fiindca Dumnezeu va judeca toate

faptelor si tot ce a fost ascuas, fie bun, fie ran.

CANTAREA CANTAR ILOR pus sä pazesc viile, dar via mea nu am

1.

pazit-o.

Cantarea Cant5,rilor, de Solomon facuta. Corul nitre mireascl.

Saruta-ma cu sdrutiirile gurii tale, cici dezmierdärile tale sunt mai pläcute decat vinul. Mirezmele tale imbUsameaz5, dulce

mireazmä revärsatä este numele tau, de aceea fecioarele te iubesc.

Spune tu, cel drag sufletului meu, unde duci oile la pascut, unde le odih-

nesti la miezul zilei, ciici de ce sä umblu

rätacind pe la turmele tovarasilor tai ? Corul.

Dads., nu Qtii unde, tu cea mai fru-

moash dintre femei, tine-te de urmele

oilor si paste iezii täi, pe laugh,' colibele

alergäm ! R,egele m'a dus in cam5,rile sale.

ciobanilor. Mirele.

decal vinul le vom slavi. Cei ce te iubeso

Faraon.

Ia-ma! Ia-ma cu tine ! Haidem sä

Intni tine tresälta-vom i veseli vom fi foarte! lar dezmierdärile tale mai mult te iubesc cu tot dreptuL Mireasa.

Oachesä, sunt, dar frumoasa, fiice din Ierusalim, precum sunt corturile Chedarului, precum sunt covoarele lui

Mi te inchipui si te aseiniin, draga mea, cu o manza inhämatä la carul lui Dragi se Vac' obrajii täi, alaturea de cercei, si din stratul de märgele: gatul tau!

Fäuri-vom pentru tine läntujele

Solomon !

aurit,e i colane de argint. Mirea8a.

chesä, fiindc5, soarele m'a 1nnegrit. Fiii mamei mele s'au mániat pe mine i m'au

mireazma mea de nard Lsi riíspandea mirosul.

Nu va uitati la mine ca sunt oa-

Pe cand regele se ospäta la masa,

662 www.dacoromanica.ro

CANTAREA CANTARILOR, 2,3 Ca o pungit, de smirna este iubitul meu si care odihneste la mine intre

Iubitul meu este ciorchinele cu bun miros de camfor, din podgoriile de la Enghedi. Mirele.

Cat esti de frumoasä draga mea, cat de frumoasa esti! Porumbite-s ochii tái!

Alesul meu vorbeste si zice mine: o Scoala in sus, iubita mea, scoala In sus, frumoasa mea, si vino dupä, mine ! CI:Lei, priveste, iarna a trecut, ploile

au contenit si nu mai aunt. Florile se aratá iar pe plai, vremea titiatului viei a sosit si glasul turturelei se aude pe meleaguri! Smochinul odräsleste smochinele-i

.

Mireasa.

Cat de frumos esti tu, o, prea iubitul meu, i cat de dragalas ! i cat de proaspatift este coliba noastrit de frunzan! Mirele. Cedrii vii sunt grinzile casei noastre si peretii ei sunt chiparosi.

micsoare pi via inflorita mireazma revarsii. Te scoalti, draga mea, o, proa frumoasa mea, si vino dupä, mine.

Porumbita mea, cu cuib in era-

pereti präpistiosi pitturi de stanch, adapostitä, arata-mi fats, ta si glasul tau

mit lasá si.-! ascult, 6,6 glasul tau e dulce si fata ta frumoasa! Mirea,sa.

Prindeti-ne vulpile, puii de vulpe

2.

Mireasa. Sunt narcisul din campie, crinul din välcele sunt. Mirele.

Precum este crinul intro aPini, a/a este intre fete draga mea. Mireasa. Precum este mgirul intre copacii din

pidure, asa intre cei tineri, este iubitul meu. i la umbra lui am stat cu mare don si rodul lui e dulce in cerul gurii mele.

care ne strica viile, atunci cand viile noastre sunt in floare !

Al meu este alesul meu si a lui

sunt eu si el îi paste mieii printre crini. Pang, a nu se racori de sear& si

pang a nu se intinde umbrele, vino,

iubitul meu, vino silt:and ca o gazelgt, ea un pui de ciuta, peste muntii Beterului ! 3.

Mireaaa.

Citutat-am noaptea, in asternutul

El m'a dus in casa de ospá i flamura cu care m'a invelit este iubirea.

meu, ciiutat-am pe acela dupa care mima mea tfinjeste, cautatu-l-am, ins& nu 1-am aflat.

bolnava de iubirea lui.

treerat cetatea, ulitele si raspantiile largi,

capul meu i cu col drept sá ma cuprinda

mea tânjeste, 1-am cautat, insä, n'am dat de el. Paznicii, care fac de paza in cetate,

Dati-mi struguri ca sä, prind putere, dati-mi mere ca sit má inviorez, ciici sunt

Petres,c64 bratul fitting pe dupä,

status ! Mirele.

0, fiice din Ierusalim, juru-va pe

cerboaicele si pe gazelele campiei, nu

treziti, nu seulati pe draga mea, paint ce

nu-i va fi voia!

Si m'am sculat atunci si am cu-

si am cautat pe acela dupä, care mima

m'au intalnit si eu i-am intrebat: s Vazut-ati oare pe acela dupgi care mima mea tanjeste ? »

Dar abia mä, depärtasem de

ei

si am ggisit pe alesul sufletului meu

Mireasa.

Este glasul celui ce mi-e drag !

Iata-1 vine, trectlnd din munte in munte, sarind peste colme! Iubitul meu asemeni este iedului bateo, asemeni este puiului de eiuta. Tad', se strecoara pe dupit zidul nostru, se uitä, pe fereastra, chiteste prin zäbrele.

m'am prins de el si nu i-am mai dat

drumul, pan& ce nu 1-am adus in casa mamei mele, in cámara celeia ce m'a nascut.

Mink. 6. 0, fiice din Ierusalim, juru-va pe cerboaicele si pe gazelele campiei, nu

663 www.dacoromanica.ro

CANTAREA CANTARILOR, 4, 5

treziti, nu sculati pe draga mea, pfinit ce

nu-i va fi voia! Corul.

Ce e aceasta ce se inaltä din pustie, asemenea stitlpului de fum, ca i ciind ar arde smirnii, i tämitie i toate mirezmele celor ce vand mirezme? Iatii, este lectica lui Solomon ! Si

imprejurul ei merg saizeci de voinici, dintre cei mai voinici din Israil. Toti stiu cum se poartä sabia, toti

sunt mesteri in ritzboi i fiecare are sabia la sold, de teama intämplärilor de noapte.

Regele Solomon a poruncit sä i se

faca un tron de nuntil de cedru din Liban:

Stalpii lui sunt de argint, coviltirul e de aur, iarit jiltul de porfirii cu mijlocul de izvoade, drag odor al dragostei fiicelor Ierusalimului ! Veniti i vedeti, fiicele Sionului ! Veniti i priviti pe regele Solomon, impodobit cu cununa cu care 1-a incununat

maicä-sa in ziva cununiei, in ziva bucuriei inimii lui !

Mult frumoasa-mi esti, iubita mea, fiíriti de cusur ! Mirele.

Vino, vino-mi din Liban, mireasa

mea, din Liban vino cu mine, de pe

värful muntelui Amana, de pe culmile Sanirului si ale Hermonului, din vizuinile leilor si din muntii pardosilor! Sora mea, mireasa mea, greu mi-ai robit mima! Mi-ai robit-o cu o privire, mi-ai legat-o cu colanul de pe sitnu-ti ! alt de dulce, cal de dragá, cand dezmierzi, esti sora mea, mireasa mea. Si mai dulce dectit vinul dulce-i mängaierea ta! i mireazma ta pläcutli-i mai presus de once mir. Ale tale buze sunt ca un fagure de miere; miere curge, lapte curge de sub

limba ta, iubito, iarlí välurile tale au

mireasma pajistilor din Liban. Sora mea, mireasa mea, e o grildin& inchisä, e un izvor cu lacht, o fántänä pecetluitä este. Vlästarii tái chicles° un paradis de rodii, cu roduri dezmierdate, cu cypru

cu nard;

4.

Mirele.

I. Cat esti de frumoasii, draga mea,

c'ät de frumoasit esti! Ochii tdi sunt po-

rumbite, prin mahramit. Parul tiiu pogoarit-mi-se, ca pe coast,ele de munte, caprele din Galaad. Dintii tdi asemeni sunt unei turme de oi tunse, care ies din scaldätoare, fäcand douä siruri stritnse, i cu nici o stirbiturä.

Ale tale buze sunt cordelute de por-

firá, gura ta-i incántatoare, iar obrajii mima unei rodii despicate, sub

mahramh-ti. Gittul tau inchipuieste si-aminteste turnul al lui David Impáratul zidit ea sà fie casa de odoare luate in luptie, de el atitirnit scutmi, una mie, toate scu-

turi de viteji. Tara cei doi säni. ai Ud: ca doi pui de gemeni sunt ai unei gazele, ce pase printre crini. Pti,nä a nu se räcori de searii i pina a nu se intinde umbrele, veni-voi &Are tine, tu muntele de zmirnä, colina de

Cu nard i cu sofran, cu trestie cu bun miros, cu scortisoarä, i cu tot,i co-

pacii cu lacrami de tamilie, cu

si aloe si cu toatä fruntea arbustilor balsamici.

0 fäntânil din grädini, un izvor de apä vie, care curge din Liban! Mireasa. Scoal5 viint de miazá-noapte !Vino, vitnt de miaz5-zi, i suflati i ritscoliti gri-

dina mea i stoarceti mirezmele din ea! Si acum iubitul meu ad intre in grädin5, si din roadele-i scumpe 85. minance! 5.

Mirele.

Sora mea, mimasa mea, intru in

griidina mea, adun balsam si cu zmirnii, mänfinc din faguri mierea si beau lapte Efi beau vin. Si la fel mâncati fOi voi, dragi prieteni, i beti bine i beti fiti de dragost,e.

Mireasa.

Adormisem, dar in mine mima

stätez de strajii. Ce se-aude? Este glasul celui drag ! i baten usä. Sora mea,

664 www.dacoromanica.ro

CANTAREA CANTARILOR, 6 jubito. mea, deschide-mi ! Turtureaua mea,

mult draga mea! Cid, iatà, capul meu e plin de rolla i de buclele mele prinsu-s'au picdturile noptii!

Dar am scos tunica de pe mine

cum voi pune-o

picioarele,

le-am spälat odati, cum sä le dau prin

infAtisare este, intreg, Libanul la fel cu cedrii de máret ! Gura lui e negáit de dulce si totul este in el fermeciitor. Acesta este prea iubitul meu, asa e mirele meu, o, voi fiice din Ierusalim.

colb ?

6.

Ci iubitul meu vi-a varit inttna prin

ferestruica uii i Mima mi s'a zbätut in mine.

Si mä scol ca

deschid celui drag,

pe când zmirna de pe mäini picurä, pe cfind degetele meIe lasä stropii de mireazmä pe incuietoarea usii. Si am deschis pentru cel drag, dar iubitul meu plecase! Ci pe când vorbea cu mine Mima-mi se zbuciuma. Si am prins a-1 cauta, insä nu 1-am mai gásit si pe nume 1-am strigat, insá n'am primit riispuns.

Paznicii s'au intfilnit cu mine, cei ce fac de strajä in cetate. i m'au lovit m'au ränit. i välul mi 1-au luat striijarii de pe ziduri. 0, fiice ale Ierusalimului, juru-vä, daca dati peste iubitul meu, spuneti-i c5, sunt bolnavä de iubire ! Corul.

Intru cát este iubitul tau mai mändru decât altii, o, tu, cea rnai frumoasä dintre

fete; intru cât iubitul täu intrece pe ceilalti, ca sä ne rogi asa cu jurlimânt? Mireasa.

Alb si rumen mi-e iubitul, intre

zem mii

Fruntea lui este scut de aur, pletele-i stufoase, ca finicul, negre sunt cum este corbul. Ochii lui sunt ca acele porumbite, albe ca scäldate in lapte, poposite limpede izvor. Obrajii lui

sunt ca

ritzoare de

trandafiri balsamici, sunt stoguri mirezmate, iar buzele lui rosii, la fel cu crinii

rosii, au respirarea dulce a mirului de zmirnä

Ca pärghii de aur Ii sunt bratele, Cu pietre de tarsis impodobite; pieptul lui e ca lucrat din fildes, Cu usoare vine albastre de safir. Stillpi de alabastru fi sunt picioarele odihnind pe temelii de aur si el la

Corul.

Si unde s'a dus iubitul tau, o, cea

mai frumoasii dintre fete? Spre ce parte

a luat-o alesul tau, ca

cEutfun

noi cu tine ?

Mireasa.

Preaiubitul meu s'a pogorit in grlidinä, la rrizoarele imbälsEmate, ca sä-si pascä oile in gritdinä i sä culeagii mini. Eu sunt a lui, a celui ce mi-e drag, si el este al meu i îi paste oile intre crini. Mirele.

Frumoa,sä esti, iubita mea, ca Tira,

dezmierdatä ca Ierusalimul, dar de temut ca o ostire intreagh!

Intoarce de la mine ochii tái, cáci ei mä scot din fire. l'Ami täu pogoarii-mi-se

ca pe coastele de munte, caprele din Galaad.

Dintii thi asemeni sunt unei turme

de oi tunse care ies din scalatoare,

fäcând (loa, siruri stranse, i cu nici o stirbiturá.

lar obrajii

Mima unei rodii

despicate, sub mahrama-ti. Are saizeci de regine Solomon

si

optzeci de tiitoare i apoi fete multemulte ad), numAr. Insá porumbita mea cea fiirà prihuiä e una singurä la mamá-sa i prea

iubita celei ce-a niiscut-o. Si. fetele când o privesc fi spun: Ce fericith ! » Ba chiar reginele i iitoarele Ii cântii laude:

o Cine este aceea ce se inaltä ca revarsatul zorilor, ca luna de frumoasä, rara pereche ca soarele i infricosatd ea o ostire intreagä? u Pogoritu-m'am in livadia cu nuci,

ea sä vád pajistea din vale, ca sä vad dacä vita a dat muguri i rodiii au dat floare.

Si, nu stiu cum, dorul meu m'a fäcut sä mit ridic in mijlocul carelor vitejescului meu neam.

665 www.dacoromanica.ro

CANTAREA CANTARILOR, 7,8 7.

8.

Intoarce-te, intoarce-te, Sulamito, vino, yin sa te privim!

0, de-ai fi fost fratele meu i sa, fi supt la sanul mamei mele, de te-as fi intalnit pe Mara undeva, as fi putut sit te sarut i nimeni n'ar fi avut cuvant

Corul,

_Mirele.

Dar de ce WI uitati la Snlamita, agezati asa, in dou5, cete ? Corul.

Cat de frumoase stint, in sandalele lor, picioarele tale, o, domnita! Rotunda, este coapsa ta ca un colan, lucru din mama

de meter iscusit. Pantecele tau e ca un potir involt si din care vinul nu lipseste, i trupul tau e ca un snop de grim, incins cu crini. i sânil thi, alaturi, sunt ca doi pui de ciuth, ca doi pui gemeni ai unei gazele.

Gatul tau e turn de fildes; ochii sunt helestaiele Hesbonului, langa. poarta

Bat-Rabim; na,sul tau este ca turnul din Liban, ce priveste spre Damasc. Capul tau: Carmelul este de maret,

qi parul tau e ca porfira, jar cosita ta impletita tine rob pe domnul tau. Mirele.

Cat de frumoasa esti si cat de incantettoare, tu, prea iubita ilia, a desfatarii mele !

Ca finicul esti de dreapta, i ciorchini de struguri catarati sunt sanii tai ! i fac in mine planuri: Ma voi sui In finic i ramurile lui prin mama, le voi trece. 0, sanii tai de-ar fi ciorchinii care suflul gurii tale mirosul merelor !

i sarutarea ta, ca vinul cel mai

dulce, sa-mi curga, molcomit, sá alunece pe buze i pe dinti. Mireasa.

Eu sunt a lui, a celui ce mi-e drag,

si el imi poarta dorul. Sit' mergem la camp, alesul meu

mult drag, si sa petrecem noaptea in catune;

lar porni-vom In podgorii sa vedem (lac& via prinde inmugureasca, daca, bobocii se deschid &Ica rodiii au dat in floare. i acolo voi da dezmierdarile mele. 14 Mandragorele umplu lumea de miros; i deasupra uii noastre stau tot soiul de pometuri, noi i vechi, i pe care pentru tine le-am pus bine, preaiubite.

sa, má dispretuiasch! Te-as fi luat i te-as fi due in casa mamei mele, in casa celei ce m'a niscut. ti-as fi dat sá bei yin dres cu mirodenii,

vin de rodii.

Petreaca-si bratul stang pe dupa

capul meu i cu ce/ drept sä má cuprinda strans !

Mirele.

0, fiice ale Ierusalimului, juru-vä

pe cerboaicele si pe gazelele campiei, sii,

nu treziti, sa nu sculati pe draga mea, pan& ce nu-i va fi voia! Corul.

Cine este aceea ce se Malta, din pustie, rezemandu-se de cel ce-i este drag? Mirele.

Sub marul acesta am trezit iubirea

ta, aici unde mama ta te-a adus pe lume, aici unde mama ta ti-a dat luraina zilei!

PoarCa-mä., ca pe o pecetie, pe

sa,nul tau. Poara-ma, pe mama ta, ca pe o bratera. Caci iubirea e ca moartea de puternicii, i gelozia cumplita ca Vipia ei ca vipia focului i ea flacarile cerului !

Ape mari nu au putere ca sá sting&

dragost,ea i fluvii revarsate nu pot s'o innece. i daca cineva ar da, pentru

bire, tot avutul casei sale, s'ar face de ocara.

Dora

Avem o sofá mica, si sani nu are Inca, si ce vom face cu sora noastra, cand

vor veni s'o peteasca? Daci este zid, Ii vom fauri coroana de argint; dach, este usa, vom inchide-o cu canat de cedru. .Mireasa.

Zid stint eu! i sanii mei sunt turnuri, drept aceea in ochii lui aflat-am pacea. Corul.

Solomon avea o vie la Baal-

Ramon si a dat via s'o lucreze lucratorii dea pe road& ei sicli de argint o mie.

666 www.dacoromanica.ro

ISAIA, 1 Mireasa.

Via e sub ochii mei. A ta sä fie, Solomoane, raia de sicli, i doua sute numai, celor ce pazesc roadele viei! Mirele.

Tu cea sä1äluitä in gradini, prie-

tenii voiesc si audi glasul tau. Darueste-1 lor i mie ! Mireasa. Sprinten fii, iubitul meu, asemeni

unei gazele, unui pui de ciutalina, peste muntii imbilsämati !

PROFETUL ISAIA Ce-mi foloseste multimea jertfe-

1.

Judecata lui luda. Pdcatele de azi pedepsele ce nu VOr

Vedenia lui Isaia, fiul lui Amos, pe

°are a vazut-o despre luda

i despre

Ierusalim, in vremea domniei lui Uzia, Iotam, Ahaz i Iezechia, regii Iudei. Asculta, cerule, ja aminte, paulantale, caci Domnul graieste: e Hrimit-am

i i-am creseut mari, dar ei s'au rizvratit impotriva mea. Boul îi mimaste stipinul si migarul ieslea stipanului sau, dar Israil nu mä cunoaste, poporul meu nu mä, intefeciori

lege!

Vai tie, neam pacatos, popor incircat de faradelegi, sämtInta de rai, feciori ticalosi! Pirisit-ati pe Domnul, tagaduit-ati pe sfitntul lui Israil, intorsu-i-ati spatele! Pentru ce sä vi mai bat pe voi care necontenit va rizvratiti impotriva-mi ? Capul va este bolnav i mima boleste.

Din crestet i pina in tälpi, nu-i

nimio sanatos ! Rani i vana:ti-ti si carne vie, nelegate i neunse cu untdelemn.

Tara voastra este 'o pustietate, oravele voastre arse cu foc, rodul ogoarelor voastre inâncat de straini inaintea ochilor vostri i toate sunt paragina, ca la prápidul Sodomei.

Sionul ajuns-a ca o colibii intr'o

vie, ca o °overo& intr'o bostinärie, ca o cetate impresurata!

0, daca Domnul Savaot nu ne-ar

fi liisat o rämiisitit, am fi ajuns aproape ca Sodoma si ne-am fi asemanat cu Gomoral Ascultati cuvintul Domnului, voevozi ai Sodomei, luati aminte la invitatura Domnului, popor al Gomorei

lor voa,stre ?

zice Domnul. 4 M'am sa-

turat de berbecii arderilor de tot si de

grasimea viteilor grasi, si de sfingele de tauri, de miei i de tapi nu mai am placere !

Cand veneati inaintea mea, cine

va cerea acestea ? Nu mai cilcati in curtile templului meu! Nu-mi mai aduceti jertfe desarte ! TJrgisesc jertfa de tamttie, lunile noi, Simbetele i adunärile la praznice. Nu

pot si mai rabd färadelegea laolalta cu praznuirea!

M'ase lunile noi,

i

praznicele

voastre au ajuns pentru mine o povara. Ajunge !

M'id riclicati mttinile voastre spre

mine, eu fmi Intore ochii aiurea,

cind inmultiti rugaciunile voastre, nu vreau si. le mai a,scult Mainile voastre

sunt manjite de singe, spalati-va, eu-

ratiti-va! Nu mai faceti rau inaintea ochilor mei. Conteniti °data!

Invitati sà faceti fapte bune, sir-

guiti-va chipa, dreptate, ajutati pe cel fmpilat, faceti dreptate orfanului, rati pricina vaduvei!

Neniti sä stam impreuni la judecata, zice Domnul. Daca picatele voastre vor fi stacojii, sa se albeascii intocmai ea zapada, si de vor fi ea porfira,

se faca, intocmai ca Pana. Daca vi, yeti indupleca i mil yeti

asculta, yeti manca bunitatile tira ;

lar daca nu yeti vrea si va yeti

razvriti, atunci sabia va va minca, fiindei gura Domnului a grait. » Cum a ajuns desfrinati cetatea Sionului, cea care odinioarg, era credincioasi,

phi:6, de dreptate ? Dreptatea locuia fntru ea, lar acum este plina de ucigasi.

667 www.dacoromanica.ro

ISAIA, 2 Argintul tau s'a prefacut in zgura,

vinul tau a fost amestecat cu apa, Voevozii tai sunt razvratiti, tovarasi de hoti; toti iubesc mita si umbla dupa plocoane. Ei nu fac dreptate orfanului i pricina vaduvei nu ajunge pana la ei.

Pentru aceasta, zice Domnul Dumnezeu Savaot, puternicul lui Israil: Racori-mi-voi m'etnia mea asupra protivni-

cilor mei si mä voi razbuna impotriva dusmanilor mei!

Si voi intoarce mana mea impotriva ta i te voi curati de toati zgura ta, ca in cuptor, si tot plumbul ti-1

voi lua, Si voi aduce la loc judecatorii tai, ca sa, judece ca la inceput, i sfetnicii tai, ca odinioara. Si abia atunci te vei numi iarài cetate dreapta, cetate credincioasa.» Sionul va fi fascumparat prin judecata i locuitorii sai prin dreptate. Ci pieirea va ajunge pe nelegiuiti si pe pachtosi, laolalta, i cei necredinciosi Dornnului vor muri.

Si va yeti ruina de dumbravile «finte pe care le-ati indragit i va va

cob, ca el sà, ne invete chile sale si sä mergem pe cariirile sale!,> Caci din Sion

va iesi legea i cuvantul lui Dumnezeu din Ierusalim.

Atunci el va judeca neamuri si la

multe popoare va da legile sale. Prefacevor sabiile lor in brazdare de pluguri

lancile lor in cosoare. Nici un neam nu va mai ridica sabia impotriva altuia

pravila razboiului nu o vor mai deprinde.

Voi cei din casa lui Iacob, veniti sä umblam in lumina Domnului! Cu adevarat, el a lepadat pe poporul sau, neamul lui Iacob, caci el este plin de vrajitori si de vraci, ca la Filisteni, si face legamant cu popoare de alt neam. Tara lui este plina, de aur i de argint, de comori nenumarate, tara lui este plina de cai si de care filfa de sfarsit ;

Tara lui este plina de idoli si el se inchinii la lucrul rnainilor sale, inaintea idolilor facuti de degetele sale, Si oamenii se pleaca la pamánt

muritorii cad in genunchi !... Dar tu

frunza se ofilesc i ca o griidina fallí nici un strop de apa. Cel puternic va fi ca puzderiile de

sa nu-i ierti ! Intrati in vágaunile stancilor, ascundeti-va in gaurile párnantului, de frica Domnului si din pricina stralucirii slavei sale. Ochii celui trufas vor fi smeriti mandria oamenilor va fi infranta, i nu-

Si aceia j aceasta vor arde laolalta

inaltat ;

dogori obrazul din pricina gradinilor pe care le-ati ales ;

Si yeti fi ca un «tejar ale carui

calti i faptele lui ca o leasä, de maracini.

nimeni nu va putea sa-i stinga. 2.

In Ierusalim fi-va marea adunare a popoarelor.

Vedenia pe care a viizut-o Isaia, fiul lui Amos, pentru luda i pentru Ierusalim.

Si se va intilmpla in vremile cele

de apoi câ muntele templului Doninului va fi mai inalt decat toate varfurile muntilor i piscul lui se va Malta deasupra culmilor.

inteacolo.

i

toate popoarele vor curge

$i vor veni multe neamuri catre el

vor zice:

Veniti sa, ne suim in muntele Dom-

nului i in templul Dumnezeului lui Ia-

mai Domnul, in ziva aceea, va fi prea

Clici Domnul Savaot va soroci o zi de judecata si se va ridica impotriva a tot ce este mandru i se inaltii falnic: Impotriva ututor cedrilor Libanului i impotriva tuturor stejarilor celor inalti ai Basanului; Impotriva tuturor muntilor inalti impotriva tuturor colinelor celor mandre; Impotriva tuturor turnurilor semete si impotriva tuturor intariturilor ; Impotriva tuturor corabiilor Tarsisului i impotriva tuturor mindrelor corabii care plutesc pe mare. Si fala omului va fi pogorita semetia celor muritori va fi smerita, In ziva aceea numai Domnul va fi prea inaltat !

668. www.dacoromanica.ro

ISAtA, 3

Si toti idolii se vor närui! Intrati in vägilunile stiincilor, in vizuini i in cräpaturile päm'ántului, de frica Domnului si de strälucirea slavei

lui, când el va veni sä späimánte pä-

Infiltisarea lor trufasii mirturiseste impotriva lor, cáci ei se laudä, cu pacatele lor ca Sodoma, in loe sä le ascunda. Vai lor, cici si-au pricinuit singuri pieirea lor !

Fericit este omul drept,

mäntul !

In ziva aceea va arunca omul la cIrtite si la lilieci idolii de argint i toti idolii de aur, pe care i-a fiteut ca sà li se inchine.

Si vor intra, in ziva aceea, in vägiiunile pamántului si ale stâncilor, de frica Domnului si de strälucirea slavei lui, cand el va veni sâ späimánte tul.

Nu mai nadajduiti in omul cel

muritor, in niirile cdruia nu este de cat o suflare ! Cáci ce putere are el? 3.

Mari neordnduieli i grele nelegiuiri in Ierusalim. Ci sä titi cä Domnul Dunmezeul

Savaot va lipsi Ierusalimul i luda de once sprijin i once ajutor, once rost de paine i once rost de apii: Viteazul i omul de luptii, judecätorul nicul

i

proorocul, prevestitorul

Cä,petenia otirii i fruntasii, sfeti mesterul, fermecätorul i ghici-

torul...

Si voi pune pe copii cäpetenii peste ei i nerozii vor domni peste ei; Oamenii se vor nechji unii pe BAO, fiecare pe aproapele copilul va här-

tui pe cel biltrán i cel mojic pe cel de

va merge bine si de rodul faptelor sale se va bucura. Vai de cel räu, câci räu ii va merge si räutatea faptelor sale pe el il va ajunge !

Poporul mea este pästorit de ne-

rozi si de dezmetici i camätarii il stäpánesc. Poporul mea! Carmuitorii titii te ratiicese i te riizletesc de calea pe care sä mergi !

Domnul se scoalit la judecatá si e gata sä judece pe poporul sau.

Domnul incepe judecata ca bä-

tránii i cu voevozii poporului säu: 4 V0i, voi ati pustiit via mea, si prado luatä de la cei särmani se aflä in cásele voastre! Pentru ce ati cálcat in picioare pe poporul mea i ati zdrobit färä milä, pe cei särmani? - zice Domnul Dumnezeu Savaot. Si mai zice Domnul: « Fiindeä fiicele Sionului sunt mândre i umblä tantose i cu priviri galese i cu pasi alintati, i zängänind lantujelele de la picioarele lor, Domnul va plesuvi cosita fiicelor Sionului si va dezveli goliciunea lor.

In ziuna aceea, va lua Domnul

toate podoabele: inelele, sorii, lunisoarele, Cerceii,

Turbanele, läntujelele de la picioare, bráiele, mhezmele, talismanele, Inelele de pus in degete i in nari,

Vesmintele de särbä,toare, man-

neam bun.

Unul va apuca pe altul, in casa

tiile,

Insä celälalt Ii va rispunde, in

putreziciune, i in loe de briiie, fränghie, si in loe de co3ite impletite, chelie, i in

tatälui siiu i va zice: « Tu tot mai ai o hainä I Vino si fii voevod peste noi, aceastä paraginii, sä intre sub stápitnirea ta »!

ziva aceea:

Nu vreau sä fiu tämä-

duitor ! Nu am in casa mea nici piiine, nici hainä; nu mä, faceti ciipetenia po-

a1urile, pungile, Vesmintele de val, cämlisile, turile de pe frunti i tunicile.

Atunci va fi in loe de mirezme,

loe de vesminte scumpe de porfirä, sac, si in loc de frumusete, semne fácute cu fierul rosu.

Vitejii Sionului vor cidea in as-

porului ! »

Ierusalimul va ajunge paraginti luda gata 86, cadä, caci limbo lor

durile lor tintesc impotriva Domnului, ca sä, infrunte ochii nairirii sale.

ci.44u1 sabiei

i

pul de räzboi.

rä,zboinicii lui pe cám-

Portile sale vor scArtai sí se vor

jiifuitä, ea va fi grilmadä, pe pámânt. 669

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 4, 5 4.

Fdgeiduinfe mesianice

In ziva aceea, eapte femei se vor

aghta de un singur barbat, zicand: Vom manea painea noasträ i vom purta veemintele noa,stre ! Nu cerem deal BE pur-

tam numele tau. Ridich ocara noastra. In ziva aceea, va fi mlä,dita Domnului spre podoabil i spre slavà, i roadele pamantului spre mäuirea i spre cinstea celor care vor fi scapat din Israil. Ramiteita Sionului e'r cei frimaei

cu vial& din Ierusalim se vor cherna

sfinti, e'r toti cei din Ierusalim, inscriei In cartea vietii. Si dupa ce Domnul va späila necuratio. fiicelor Sionului ei va spala Bangele varsat din mijlocul lui, prin duhul judecatii ei al pieirii, Domnul va veni pe muntele Sionului i in adunitrile sale ea un nor de fum in timpul zilei, iarit noaptea ea o par& de foc pâlpâitor. Caci peste tot loeul

slava Domnului va fi acoperemant: In timpul zilei umbrá care va apära de ciildur& i adapost impotriva furtunii ei a ploii. 5.

Parabola viei pi infelesul parabolei. Pede pee care stau scl vie.

Vreau sit cant un cântec al prietenului meu, un cantec al celui ce mi-e drag, despre via sa. Prietenul meu avea o vie, pe o coast& mänoasii. El a sitpat-o, a curatat-o de pietre ei a sadit-o cu vita de bun soi. Clädit-a In mijlocul ei un turn, sapat-a aeijderea ei tease. Si nadajduia sá facä struguri, dar ea a facut liturusca. Si acum voi, locuitori ai Ierusalimului i barbai ai Iudei, fiti judecatori intre mine e'r via mea!

Ce ar mai fi fost de facut la via

mea, e'r eu n'am fiteuti Pentru ce, atunci,

cand nädajduiam rodeasci struguri, mi-a rodit liturusca Acum va voi da pe fat& ce voi face cu via mea: strica-voi gardul ei ea a& ajung& loe de pascut, darama-voi zidul ei ea s'o calce toV in picioare.

670

Deci voi preface-o in pustietate. Nu va mai fi nici taiata, nici saps.* ei vor näpadi-o spinii i bahiriile. i voi

porunci e'r norilor sá nu-ei nnai reverse ploaia peste ea.

Dar via Domnului Savaot este

neamul lui Israil, iar oarnenii din luda sunt sadirea sa draga. El naditjduia ca acesta sà fie un popor far& pacate, dar iata-1 plin de kluge ! Nitdajduit-a sit-i rodeasei dreptate, dar iata infruntarea drepatii. Vai you& care cläiditi casä, langa cad', i grämäiditi tarini peste tarini pánii

ce nu mai ritmâne nici un loe, ca voi sa fii singuri stapanitori in rnijlocul tdrii! Urechile mele au auzit deasemenea

acest jurdmint al Domnului Savaot:

o Jur ca multe case mari i marete vor fi pustiite i vor ritm&nea far& tipenie de om in ele ! Zece pogoane de vie vor rodi un bat, slim homer de sarnrintii numai o efit. » Vai de cei ce dis-de-dimineatii alearga dup& bauturi imbittatoare i za-

bovese pan& noaptea tarziu, infierban-

tati de yin!

Si la oaspetele lor rasuna chitara, harfa, toba e'r flautul, dar faptele Domnului nu le iau in seamit i lucräuile mai-

nilor sale nu le vad. Pentru aceasta, poporul meu va

fi dus in robie, fiindc& n'are nici o pittrundere ; fruntaeii sal vor pieri de foame, iar

gloata se va usen de sete!

lärgit gura ei De aceea Seolul discat fälcile peste mastiff": acolo se vor pogori alaiurile Sionului i vuetul luj i chiotele de veselie. Si omul cel muritor se va incovoia ei se va umili i ochii celor mandri se vor lasa in jos.

Dar Domnul Savaot este mare

prin judecata sa i Dumnezeul Cel Sfânt

este dint prin dreptatea sa. Mieii paete-vor acolo ea in pap-

nile lor, iar prin paraginile palatelor de altadat& vor paete caprele. Vai de cei ce-vi aduc pedeapsa cu funii groase ca de boj i trag paeatul ca de hulubele carutei ! Ei zic: s Zoreascil Domnul, grlibean& lucraren sa, ca s'o vedem ! Sä vie

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 6

0 ea adevereasca planul Sfantului lui

6.

Vai de cei ce zic faului bine 0 binelui ram; care schimbá lumina in

Anul cel din urind al lui Uzia.

Israil, ca sa-1 apucam i noi.

intunerie i intunericul in

; de cei

ce prefac amarul in dulce 0 dulcele in amar !

Vai de cei care sunt intelepti in

ochii lor i priceputi dupa capul lor ! Vai de cei voinici la bautul de vin destoinici la ame,stecatul biluturilor imbatatoare; De cei ce indreptatesc pe cel fara de

In anul mortii regelui Uzia, am

vazut pe Domnul stand pe tron inalt märe i poalele hainelor lui umpleau templul.

Serafimi stateau inaintea lui, fiecare avand cate aase aripi: cu doua acopereau fetele, cu cloud picioarele, iar cu doua zburau, i strigau unul catre altul, zicand:

ShInt, sfant, sfant este Domnul Sa-

lege pentru un plocon i iau dreptatea

vaot, plin este tot pamanul de marires,

celui drept !

lui! »

De aceea, precum para focului nimice§te paiele i precum iarba useata, se

mistue§te in flacára, tot twa raditcina lor va fi ea putregaiul i odraslele lor vor fi spulberate ca praful, fiindca au calcat legea Domnului Savaot 0 au dis-

pretuit euvántul Sfiintului lui brain

Drept aceea, mania Domnului s'a aprins impotriva poporului situ. El 0-a

intins mana sa 0 1-a lovit. Muntii s'au clatinat, i hoiturile lor au fost ea gunoiul, pe cale. Cu toate acestea mania lui nu se domolqte i mina lui stä meren intinsa.

El va ridica steagul pentru un

norod de departe 0-1 va cherna de la capatul pamantului. Iata-1 ea se zoreate vine in toot& graba.

Nici unul dintre oamenii lor nu

ramane pe urma, nici nu este zabavnic, nici nu doarme, nici nu atipe§te. Ei nu leapada chimirele lor i incaltámintea lor n'o dezleaga. Stigetile lor sunt ascutite i toate arcurile stau gata 13 b.; tragä. Copitele cai-

lor sunt la fel cu cremenea i roatele carelor aunt ca o furtuna. Cand striga, strigatul lor este rac-

netul leului; ea puii de leu adulmeca prada, i racnesc 0 o prind 0 o tarase nimeni nu ponte s'o scape din gura lor.

In vremea aceea, fi-va impotriva

lui un urlet ca urletul marii. Toti vor arunca privirea la pámant j iata: intuneric i stramtorare. Lumina se va

intuneca intocmai ca noapteft, far& sit sa se mai reverse zorile!

Din pricina glasului celui ce striga, portile se zguduiau din tat.anile lor, iara

templul s'a umplut de fum. Atunci am zis:

spurcate, cad pe imparatul Domnul

Savaot 1-am vazut cu ochii Ins& un serafim veni in zbor la mine, avand in mana sa un carbune, pe care 11 luase cu cle§tele, de pe jertfelnic.

i a atins cu el gura mea 0 mi-a

zis: « Jasa, s'a atina de buzele tale 0 va aterge toate pacatele tale, 0 faradelegile tale le va curati! » i am auzit glasul Domnului care zicea: 4 Pe cine 11 voi trinaite 0 cine se va

am raspuns: duce pentru noi? , trimite-ma, pe mine ! *i el a zis: Du-te 0 spune poporului

acestuia: Cu urechile sä auziti, dar sit nu intelegeti; cu ochii sa va uitati, dar sä nu vedeti! Impietre§te mima poporului acestuia, astupa-i urechile i inchide-i ochii, ca nu cumva sä vazit cu ochii i cu urechile ea auza i cu mima sii, inteleaga si se intoarca la pocaintä i iaraqi vindec !

i am intrebat:

Pang.. cand,

el mi-a raspuns: s Nina cand cetatile vor fi pustiite i vor rtiDoamne?

manea far& locuitori, i ca,sele fara oameni i ogoarele pustii,

Pan& and Domnul va izgoni pe

oameni i pustiirea va fi mare in mijlo-

cul acestei 671

Vai mie, eaci sunt

pierdut! Sunt om cu buze spurcate locuesc in mijlocul unui popor cu buze

www.dacoromanica.ro

ISAIA,

i daca va ramanea inca unul din i acela va fi harazit focului, dar asa ca terebintul i ca stejarul, ale caror buturugi, cand copacul e thiat, luan in pamánt. Din trunchiul ramas vlastari-va o mliiditä, danta. 13.

zece,

7.

In zilele lui Ahaz. Preipcidul Asirienilor.

i in zilele lui Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Uzia, regele Iudei, a pornit Ra-

ton, regele Siriei, impreuna cu Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israil, ca sa cuprinda lerusalimul, dar n'au izbutit

Cere semn de la Domnul Dumnezeul tau, sau jos, in adancimile sau sus, intru inaltime ! i i-a rdspuns Ahaz: 4 Nu voi cere semn i nu voi ispiti pe Domnul OL a zis Lsaia: s Ascultati, voi cei din neamul lui David ! Vi se pare lucru

de nimio ca ispititi pe oameni si mai vreti sä ispititi si pe Dumnezeul meu ? Pentru aceasta Domnul meu va va da semn: Tata, fecioara va zamisli

va naste fiu va pune numele Emanuil. El se va hrani cu lapte i cu miere, panä, In vremes, cand va pricepe s'O respinga raul i si), aleaga, binele.

ftire casei lui David, zicand: « Oastea Si-

Caci, inainte ca fiul acesta sa priceapá sa dea laoparte raul i sa aleagg binele, tara celor doi regi, de care tu te temi, va fi pustiita.

regelui si a poporului a tremurat de

Domnul va aduce peste tine, peste poporul tau i p ste casa tatalui tau,

sa-1 cuprinda.

Atunci a venit cineva sä dea de

rienilor a t5,barat in Efraim o. i mima

¡Taima, in ziva aceca, precum tremura copacii padurii la bataia vântului. i a grait Domnul catre hada astfel: « Du-te intru intampinarea lui Ahaz, tu si ear-Iasub, fiul tau, la capatul ulucului helesteului de sus pe drumul care ie,se la Tarina Abagiului,

i spune-i: « Ia aminte, fui tihnit,

nu te infricosa i mima ta sâ nu-si piarda

cumpatul, din pricina acestor doi taciuni care fumega: de iutimea maniei lui Raton si a Siriei si a feciorului lui Remalia.

De vreme ce Siria a hotarit pustiirea ta, impreunii, cu Efraim Cu fiul lui Remalia, si au zis: «Sa pornim impotriva lui luda si sa-1 impresuram i sa-1 subjugam i sil punem rege peste el pe feciorul lui Tabeel»,

Tata ce zice Domnul Dumnezeu: « Amista nu se poate i nu se va intampla! Caci capitala Siriei este Damascul voevodul Dama,scului este Raton.

Mai sunt Inca saizeci si cinci de ani Efraim va pieri din randul popoa,relor. i capitala lui Efraim este Samaria voevodul Samariei este feciorul lui Remalia. Daca insa nu va yeti Vine de mine, nimeni nu poat,e sa va sprijineasca.o

i Domnul mai grai catre .Ahaz,

si-i zise:

vremuri care n'au mai fost de cand Efraim s'a desfacut de luda, adica pe imparatul Asiriei.

va aduce

*i in vremea aceea, Domnul va

fluera si va cherna mustele care stau pe marginea canalelor din Egipt i albinele din tara Ashiei, i vor veni si se vor aseza cu toatele in valle cele praphstioa,se si in crapaturile stancilor i in toate tufisurile si pe toate suhaturile. In vremea aceea, Domnul va rade, cu brici luat de imprumut de dincolo

de Eufrat, adica cu imparatul Asiriei, capul, parul de pe trup, i va rade chiar barba.

In vremea aceea omul va mai

hrani deabia o vaca, i doua capre, Tara, din pricina laptelui celui mult, ei vor manca smantana, si cei ce

vor fi ramas in tara se vor hrani cu smantanil i Cu miere.

i in vremea aceea, unde a fost

un loe de o mie de butuci de vie, pe pret de o mie de sicli, va fi plin de maracini si de ballarii. i acolo oamenii vor intra *Marmati cu arcan i cu sageti, caci toata

tara va fi plina de spini si de hatisuri. i pe toat,e coastele care acum sunt plivite cu sapaliga, nimeni nu se va mai

duce de frica spinilor 672

www.dacoromanica.ro

i a. desisurilor,

ISAIA, 8

ei va fi loe de pascut pentru boj i oile

0 de ceea ce ei se tem, voi ea nu va te-

vor cálca pe acolo.

meti i nici sá vä, infiico§ati, Ci numai pe Donmul Savaot soco-

8.

titi-1 sant: de el ea vii temeti 0 de el sa vä, infrico§ati.

Solio calm popor. Numai intru Domnul va fi milntuire. Si a zis Domnul catre mine: o Ia o

Si va fi pentru voi templu sfânt, dar 0 piatra de incercare i stânca de poticnire, pentru cele doua case ale lui

tabla mare 0 serie pe ea cu slove mad ca s5, le citeascä, toatit lumea. Maherrjalal-haq-baz,

Si ada-mi martori credincio0 pe Urjo arhiereul 0 pe Zaharia, feeiorul lui Ieberechia o.

Si m'am apropiat de proorocitä

0 a z5,mislit 0 a näscut fiu. Si a zis Domnul catre mine: Pune-i numele Maherqalal-hat3-baz,

Caci inainte ca baiatul sa zica:

tata, mama s, toatä, bog54ia Damascului i prada Samariei vor fi duse in fata imparatului Asiriei. Si mi-a mai grait Domnul astfel: o Fiindcit poporul acesta, a dispretuit apele Siloamului cele care curg lin, 0 se tope0e de frica inaintea lui Raton 0 a feciorului lui Remafia, Tat& cà Domnul va aduce peste ei apele cele mari i furioase ale Eufratului: pe impäratul Asiriei impreuna cu toata

Si multi se vor poticni, vor citdea 0 se vor sfärâma, vor fi prin0 in curs& vor fi du.0 in robie! Lega-voi aceasta descoperire a Domnului i voi pecetlui aceastit invataturit, pentru ucenicii mei, Si voi a0epta pe Domnul, ca,re i0 ascunde fata sa de la casa lui Iacob, voi nadajdui in el. Iatti, eu i primcii pe care mi i-a dat Dumnezeu, spre semne mai presus de fire 0 minuni in Israil; de la Domnul Savaot cel ce locue0e in muntele Sionului, este aceasta. Si cand va vor zice vou5,: o Intro-

ghicitorii care fluera i bolborosesc

caci intr'adevar once popor intrea,ba duhurile stramo0lor, intreaba pc cei raposati pentru cei vii atunci voi sii raspundqi: o Noi credem i marturisim ca Domnul ne invatä i ne da semnele

zagazurile 0 va da afar& peste malurile lui,

salimului.

bati pe cei ce chianaii, duhurile 0 pe

Si el va trece peste toate

otAirea lui.

Israil, curs& 0 14 pentru locuitorii Ieru-

Si se va reviirsa in luda, 0 se va

la gat i cu reviirsarile lui intinse va acopen i intinsul Várii, o Emanuile! Cu noi este Dumnezeu, intelegeti neamuri i vä, plecati! Auziti voi, mar-

sale s. Daca nu veti spune aa, veld fi ca nif}te oameni pentru care nu se mai revarsä zorile. Umbla-veti faticitori i flamanzi prin Ora i cänd vä va fi foame, va veti

Inarmati-va cutremurati-vit! Inarmati-va i cutre-

Dumnezeu

murati-v5, !

SUS,

umfla, i 11 va inneca pan& ce va ajunge

veti blestema pe rege i pe i yeti privi cu ochii in

gini ale p5,mOntului!

Si once planuri veti face sä fie

nimicite!

s5, nu se implineascii, once hotarire veti lua, cáci cu noi este Dumnezeu! pe

i

Caci astfel mi-a graft Domnul,

cand mana lui statea puternica

poruncitu-mi-a s5, nu umblu

pe calea zis:

poporului acestuia 0 mi-a

o S5, nu socotiti uneltire tot ceea ce poporul acesta socotefote uneltire;

Apoi va yeti intoarce privirea spre pitmant i iatä, c5, acolo va fi: stramtorare, intuneric i scfirba i nevoie ! Dar

noaptea va fi alungata! Caci nu va mai fi intuneric pentru tara care era in nevoi. In vremurile de demult el a smerit tara lui Zebulon tinutul lui Neftali ; in vremurile cele de apoi, Domnul va acopen i de slay& calea

tinutul de la fásaritul Iordanului, tinutul in care locueso pagânii. 673

www.dacoromanica.ro

48

ISAIA, 9, 10 Biitrimii i oamenii cu vazä, acestia

9.

Judecata Samariei i a regatului Efraim. Poporul care umbla in intunerec a vizut lumina mare s-3 celor ce locuiau in laturea umbrei mortii le-a strälucit lumina'.

Tu ai inmultit bucuria i ne-ai dat

prilej 85, tresaltam de veselie. Ne veselim

sunt capul; proorocul care propovedueste minciuni este coada. Indrumätorii poporului Il rätacesc cei ca,rmuiti de ei sunt

Pentru aceasta,, Domnui nu va

cruta pe tinerii 85,i si de orfanii säi i de

vaduvele sale nu se va indura, fiindc5,

toti cu totii sunt nelegiuiti

In fata ta ca de bucuria de la seceris de veselia de la impartitul Caci jugul cel apasä,tor i samarul de pe spinarea lui i boldul v5,tafului corvezilor, tu le-ai sfäramat ca in vre-

si gura lor gritieste vorbe nesábuite. Cu toat,e acestea mania lui nu se domoleste si mane lui st5, mereu intinsä!

Caci incaltamintea cu pinteni zor-

tisurile padurii, iara fumul se inaltä in

i ticaloai

Fáradelegea a izbucnit ca focul

mea lui Madian !

care mistue spinii i scaietii; el arde ha-

näitori de osta i mantia pätatä de sitnge, le va arunca in foc i mistuite

rotocoale.

vor fi de flacitri!

Cäci prunc s'a nascut notni, fiu s'a dat nouli, a cand stäpanire o poartä pe umiirul lui si se va cherna numele lui: Sfetnic minunat, Dumnezeu prea puternic, Pärinte al vesniciei, Stäpan al pad". i mare va fi stitpanirea lui i pacea

luí va fi fara sfarsit. Va impiíratí pe

tronul lui David si peste impitrittia lui, ca s'o intitreasca i sa-i pun& la temelie judecata dreaptä, de acum i pang in veac. Rayne Domnului Savaot va face

Din pricina iuimii maniei Dom-

nului Savaot, tare va lua foc, iar poporul

va ajunge prada parjolului. Nimeni nu se va mai indura de aproapele sa. u.

Vor jefui In dreapta, dar vor riimânea flämanzi, vor priipadi in stanga si tot nu se vor satura s-3 fiecare va musca din carnea bratului situ: Manase din Efraim, Efraim din Manase, si amandoi vor fi impotriva lui Iuda. Cu toate acestea mania lui nu se potoleste i bratul lui st5, mereu intins!

aceasta.

Domnul a trimis cuvant de pedepsire impotriva lui Iacob, i pedeapsa a citzut ca fulgerul peste Israil. i

tot poporul a ruins de veste,

Efraim i locuitorii Samariei, care totusi spus-au in mrtndria lor i in semetia inimiilor: a Caritmizile au cäzut, sit zidim cu piatrit cioplita; smochinii au fost sä sä,dim cedri in locul lor ! Dar Dumnezeu a inältat pe vriijma* impotriva lui si pe protivnicii lui i-a räscolit: Pe Sirieni la riisarit si pe Filisteni la apus, care au imbucat pe Israil cu toata

gura. Cu toate acestea mania lui nu se

potoleste FA mans, lui stä mereu intinsä!

Dar poporul nu s'a intors cu

pocainta la cel care il lovise si n'a cautat pe Domnul Savaot. De aceea Domnul va tilia din Israil, inteo singurd zi, capul i coada, ramura de finic i trestle.

674

10.

In zilele lui Iezechia. Pedeapsa Asiriei.

Vai de legiuitorii care fac nedrepte si de scritorii care scriu hotitriri silnice,

Ca sä: indepiírteze pe cei siraci de la

judecat5 sâ Hipeascii dreptatea oropsitilor poporului meu, sä prade pe duve. si sä despoaie pe cei orfani! Dar ce yeti face voi in ziva pedepsirii 8-3 cum vä yeti feri de furtuna ce vine de departe? Ciitre cine yeti alerga voi dupii ajutor i unde vä yeti läsa averile voastre? Far& numai sä vä plecati in randul robilor i sä cadeti printre coi doboriti.

cu toate ace,stea mania lui nu se

potoleste i mime lui at& mereu intinsit

Vai tie, Asirie, varga m5,niei mele toiagul urgiei mele! Impotriva unui neam f5,r5, de lege

il voi trimite i impotriva unui popor al maniei mele Il voi indrepta, ea sä-1

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 10 prade i si-1 jefuiasc tina ulitelor.

i sa-1 calce ca pe

Dar el n'are aceeasi socotinta

mima lui nu gitndeste la fel: ei sa prade pofteste mima lui i sit nimiceasca nes, muri multe! C6,ci el isi zice: Oare stapanii mei nu aunt ei laolalta, imparati? Calno ca i Carchemisul, si Hamatul ca Arpadul, si Samaria ca Damascul ?

Precum mána mea a cuprins acele imparatii, uncle idolii eran mai numerosi decal in Ierusalim i in Samaria,

Si precum m'am purtat cu Sa-

maria si cu idolii ei, nu se cadea sâ ma, port la fel si cu Ierusalimul cu idolii lui?* i

cand Domnul va sarsi tot

lucrul sau in muntele Sionului i in Ieru-

salim, atunci se va rafui cu impitratul Asiriei pentru trufia inimii lui i pentru semetia privirilor lui,

Caci a zis: o Prin puterea mainii mele am facut aceasta i prin intelepciunea mea, caci aunt dibaci! Micsorat-am granitele popoarelor, jefuit-am comorile lor i ca un atotputernie am dat jos de pe tron pe plincipi. Mana mea a apucat ca din cuib bogatiile popoarelor, i, precum iei niste oua napustite, tot asa am cuprins eu tot pam6,ntul.

i

nimeni n'a miscat din

aripi, n'a deschis ciocul i nici n'a scos vre-un tipat!* Poate securea sa se laude fatit de cel ce taie eu ea? Sau fierasträul poate

sa se semeteasca fata de acela care manueste? Ar fi ca si cum varga ar da ava,nt celui care o ridica

i ca

cum toiagul ar insufleti mana care

duce !

Pentru aceasta Domnul Dumnezeu Savaot va trimite pra,p6,dul in aceastä voinica ostire asiriana i toata sanatatea lor frigurile vor mistui-o ea

un parjol. $i lumina lui Israil se va face foc Sf6,ntul san flacar6,, care arde si va topi spinii i tufele de maracini, lute° singura zi! i fala padurii lui si a livezii lui va fi nimicita de sus i pa,n6, jos i va pieri de prapad.

Copacii care vor mai ramanea in pädurea lui vor fi putini la nurnar, incat i un copil va putea numere.

In vremea aceea, cei care vor mai ramanea din neamul lui luda i cei care vor mai saps, din neamul lui Iacob nu se vor mai rezema pe cel ce i-a lovit, ci vor nadajdui, cu credirrta, in Dumnezeu, Sfántul lui Israil.

0 famasita, din Iacob se va intoarce cu pocainta la Dumnezeul eel

puternic. Caci chiar daca poporul tau, Israile, ar fi ca nisipul de pe ta,rmul marii, numai o ramasita se va intoarce la pocainta. Do-

borirea este hotarita, dreptatea va fi covarsitoare,

i aceasta, pormica de nimicire, Domnul Dumnezeu Savaot o va implini In tot cuprinsul Pentru aceasta, asa zice Domnul Dumnezeu Savaot: Poporul meu, care

locuesti in Sion, nu te teme de Asiria care te loveste cu toiagul i ridica bratul

sau impotriva-ti, ca Egiptul!

Caci peste patina vreme mania lor se va sfarsi, iar furia mea se va intoarce impotriva-le va prapadi.* Donmul Savaot ridica-va harap-

nicul impotriva lor ca atunci cand a b6,tut pe Madian la stanca Oreb va intinde toiagul sau spre mare si va ridica, precum altadatä impotriva Egiptului.

In vremea aceea, va lua povara

Asiriei de pe umerii tad i jugul de pe grumajii ta!, i vartutea ta va sfarama jugul.

Iata, au ajuns la Aiat si au trecut

la Migron, la Micmas au 16,sat poverile de drum.

Ei au trecut pasul si au zis: o Sa

mânem la Gheba!* Rama este spilimantatit, Ghibe,ea lui Saul a rupt-o la fuga. Tipá, file& a lui Galim, asculta Laisa, raspunde-i tu, Anatot! Madmena a fugit, locuitorii din Ghebim au luat-o la fugá.

i astázi el mai eta la Nob si intinde maini amenintatoare catre muntele Sionului, spre colina Ierusalimului! Ci

iata ca Domnul Dumnezeul

Savaot va frange ramurile cu o lovitura

676 www.dacoromanica.ro

ISAIA, 11, 12 vor fi retezate, crangile cele mai de sus vor clidea la

naprasnica: varfurile

pament. 34. Codrul va fi doborft ca topoarele padurea Libanului se va prabusi rasturnata de Gel Puternic. 11.

Viitoarea mleídifd impäräteascii. l'oxea fi cunoalnerea /ui Dumnezeu.

1. 0 m1itdit5. va iesi din tulpina lui

sita poporului tau care a mai ramas din Asiria si din Egipt, din Patures, din Etiopia, din Elam, din Sinear, din Hamat si din ostroavele marii. Si el va ridica steag pentru nea-

muri si va aduna pe cei risipiti ai lui Israil si va strange la un loe pe cei imprastiati ai lui luda din cele patru colturi ale pamantului.

Atunci se va curma pizma lui

Efraim i dusmanii lui luda vor fi starpiti. Efraim nu va mai avea ciuda pe luda,

Iesei si un lástar din radacinile lui va da.

luda nu va mai vrajmitsi pe Efraim;

Dumnezeu, duhul intelepciunii si al bitelegerii, duhul sfatului tfi al titriei, duhul cunostintei si al temerii de Domnul. 3. Si in temerea de Domnul fi-va desfatare,a, sa. Si va judeca nu dupa infatisarea cea de dinafara i nici va da hotarire dup5, cele ce se zvonesc,

i vor jefui impreuna pe Rasaritulul; in tara Edornului si a Moa-

2. Si se va odihni peste el Duhul lui

4. Ci va judeca pe coi saraci dupa

pravila lui cea dreapta si va scoate dreptate sarmanilor din tara. Pe impilator va bate ca toiagul gurii lui i cu suflarea, buzelor lui va omori pe cel fara de lege.

5. Dreptatea va fi un britu pentru

ritrunchii lui i credinciosia ca un chimir pentru coapsele lui.

6. In vremea aceea lupul va sta laolalta cu mielul i leopardul se va culca lângä ied; vielu1 i puiul de leu vor petrece finpreuna si un copil fi va mana.

7. Junicea va merge la pascut 1m-

preun5. cu ursoaica i puii lor vor

la un loe, iar5, leul, ca i boul, va manca paie;

8. Pruncul de tittä se va juca langä

culcusul viperei i in vizuina sarpelui

otravitor copilul abia intarcat li va

intinde mana. 9. Nu vor mai face nici un rau i nici un prapad in tot muntele meu cel sfant,

dLoance tot piamantul va fi plin de cunos-

tinta Domnului, precurn apele acopera fundul mitra!

10. Si in vremea aceea, mladita cea din fadacina lui Iesei va fi ca un steag pentru popoare ; pe ea vor cauta-o neamurile i sälasul ei va fi plin de slava.

11. In ziva aceea, Domnul va ridica iarái mana sa ea sa ritscumpere rama-

Ci vor cadea la apus in spatele

Filistenilor

bului îi vor intinde stapitnirea lor, iar

feciorii lui Amon vor asculta de ei. Domnul va seca limba de mare a Egiptului s't cu m5,na sa s't Cu aria suflarii sale va lovi Eufratul, si-1 va imparti in sapte rittzri, ea sil poti s'a le treci cu piciorul. Astfel fi-va o cale pentru ramiisita

poporului sáu, pentru cei care au mai scapat din robia Asiriei, precum s'a intamplat altadata cu 1/Hall, in ziva cand el a purces din tara Egiptului. 12.

Ceintdrile celor scdpafi din robie.

Si tu te vei ruga in ziva aceea:

Laudate-voi, Doamne, caci, desi intarittat impotriva mea, miinia ta s'a tutora de la mine si m'ai miingaiat. lata, tu esti Durnnezeul mantuirii mele; in tine voi nitdajdui i in veac nu voi pierde cumpatul, cáci taria mea si

cantarca mea de lauda este Domnul Dumnezeu i mantuirea mea tot el!»

Scoate-veti epa cu bucurie din iz-

voarele mantuirii. Si veti zice in ziva aceea:

Läudati pe Domnul, chemati numele lui, vestiti printre pagani faptele lui, proslaviti-1, caci inalt este numele luil Cantati cantare Domnului, clici el a facut fapte proa m'arete: ea stie aceasta tot pämttntul! Saltati si va veseliti, voi locuitori ai Sionului, caci mare este in raijlocul vostru Sfantul lui Israil! o

676 www.dacoromanica.ro

ISAIA, 13, 14

Atunci, ea o gaze% sperioasä

13.

ca o turma pe care nimeni n'o mai aduna,

Profefii impotriva Babilonului. 1. Proorocie impotriva Babilonului, pe

fiecare se va intoarce la neamul sau

fiecare va fugi In tara sa.

care a vazut-o Isaia, fiul lui Amos: 2. Pe munte plepuv inaltati un steag, strigati catre ei, faceti semn cu mana, ca sä intre pe portile tiranilor ! 3. a Eu am poruncit sfintei mele

Oricine va fi gasit va fi strapuns

10.1 oricine va fi prim In ascutipul sabiei va &idea.

Copiii lor vor fi zdrobiti In ochii

lor, casele lor vor fi jefuite i femeile lor necinstite. Iatä cä eu voi ridica impotriva lor pe Mezi, care nu pun pret pe argint pi nu se lácomesc la aur. Ei vor miicelari pe toti pruncii, vor ucide pe toate pruncele, ca unii care n'au mil& de rodul pantecelui i ai ciiror ochi nu °rut& pe copiii nevarstnici. Apa i se va intampla Babilonului,

chemat-am pe voinicii care riicorese mania mea, pe mandrii mei biruitori s. 4. Ascultati acest zgomot surd In munti, acest vuet al unei optiri nenumärate; auziti aceastä zarvit de rEtzboi, de imparatii :0 de popoare adunate: Domnul Savaot cerceteaza optirea gata de luptä.

5. Ci vin diriteun tinut indepartat,

podoaba imptiratilor, mandra coroanä a Caldeilor, intocmai ca Sodomei ca Gomorei, pe care Dumnezeu le-a

de la capätul cerului, Domnul i uneltele urgiei lui, ca sä pustiasca tot piimantul. 6. Strigati in gura mare, caci aproape

nimicit

este ziva Domnului, ea vine cu puterea

Nu va mai fi locuit in veci i In

Celui Atotputernie.

neam de neam. Arabii nu vor mai infige acolo corturi i ciobanii nu-pi vor mai face Mile In laturea a.ceea, Ci numai fiarele sitlbatice se vor salaplui inteinsul, i casele lui vor

7. Drept aceea, toate mainile vor fi

neputincioase i mima oricarui om se va topi de spaimä.

8. Toti vor fi cuprinpi de groaza, tot zbuciumul

i

fiorii vor da peste ei,

colise-vor in duren i ca femeia gata nascä pi se vor uita inmärmuriti unii la altii, iar fetele lor vor fi aprinse ca para focului.

9. Tat& ziva Domnului ! Ea vine apriga, groaznich i zbucnind de milnie, ca

pustiasca pamantul i sa starpeasca pe paciltopi de pe el. 10. Luceferii de pe cer i palcurile de stele nu-pi vor mai da lumina lor, soarele se va intuneca in rästiritul lui i luna nu va mai straluci. 11. s Atunci voi pedepsi lumea pentru faradelegile ei ei pe cei nelegiuti pentru

pacatele lor. Voi smeri mandria celor i obraznicia celor tirani voi frange-o la piimant. 12. Voi face ca oamenii di fie mai rari

trufapi

cleat aurul cel mai scump, mai ciiutati decât aurul de Ofir. »

13. Pentru aceasta, cerurile se vor

zgudui

i plmantul se va clatina din

lui, din pricina furiei Domnului Savaot, in ziva aprinsei lui maul

locul

posti numai bufnite, strutii se vor cuibari acolo pi oameni cu chip de tap vor

tupäi in aceastit paraginii. Si acalii vor urla In palat,ele lor lupii in castelele lor de petrecere. Vremea este aproape, iata cä sosepte, i zilele ei

nu vor zabovi!

14.

Proleliile ajung pedepse crdncene. Cddere

din scara Insä Domnul se va indura de Iacob pi va alege inca o data pe Israil, pe care

Il va statornici in patria lui. Dar pi cei striiini se vor alatura de el pi vor face un trup cu neamul lui Iacob. Vor lua popoare pi le vor duce in tara lor, Insa neamul lui Israil va face din ele, in tara Domnului, robi i roabe. Astfel ei vor robi pe cei care i-au dus in robie i vor stapani pe impilatorii lor. lar in ziva in care Domnul te va odihni de ostenelile, de chinurile tale pi de amarniea ta robie in care ai fost robit, 677

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 14

4. Tu vei canta cantecul acesta de

ocarâ impotriva imparatului Babilonului

Si numai tu ai fost zvarlit departe

vei zice: « Cum s'a sfársit cu tiranul

si cum s'a curmat cu chinul nostru ?

Domnul a sfaritmat toiagul celor farii de lege i schiptrul stitptinitorilor. A zdrobit pe cel care intru mania lui lovea popoarele, necontenit, tsi care, intru turbarea lui, strivea far& crutare

de mormantul tau ca un starv uricios,

acoperit cu ramasitele celor ucisi i ciopartiti de sabie ; tu zaci, altfel decat cei pogoriti in gropnite de piatra, ca un starv storcosit in picioare. Tu nu te vei pogori Cu ei in mormant, fiindca tu ai pustiit tara ta i pe poporul tau 1-ai maceltirit. Niciodatä nu

neamurile subjugate. Tool& lumea este tihnitä si se odihneste ; toti izbucnesc in cantece de veselie. Rana i chiparosii impreunti cu ce-

va mai fi vorba despre odrasla faritdelegii ! Pregätiti raacelul feciorilor, din

taie !

numele Babilonului i once urma,

drii din Liban se bucura de caderea ta: « De cand tu stai trântit, nici un taietor nu s'a mai urcat pant), la noi ca sa ne

Seolul, in adancurile sale, se zbuciumä, din pricina ta, ca sa-ti issa intru intampinare. Pentru tine el desteapta umbrele, pe toti stapanitorii pamantului i ridica, de pe jilturile lor pe toti imparatii piimantului. striga: « Toti prind grai tu ai ajuns neputincios ca noi si tu te-ai fácut asemenea nouä ? In Seol s'a pogorit marirea ta, o data Cu cantecul harfelor tale. Sub tine

se vor asterne viermii i viermii vor fi acoperemantul tau.

Cum ai cazut tu din ceruri, stea

pricina nelegiuirilor parintilor, ca sä, nu se mai scoale i sá cotropeasca pamantul si aft umple de ruine lata intregii lumi ! 4 Eu ma voi scula impotriva lor

zice Domnul Savaot,

zice Domnul. once rasad si mladite*, a Voi face acolo sitlasul ariciului

cu matura prapadului», zice Domnul Savaot, «voi mätura.* loe

Juratu-s'a Domnul Savaot si a zis: Precum am hotarit, asa va fi, precum am pus la cale, asa se va intampla!

Sarama-voi pe Asirieni in tara

mea i Ii voi cttica in picioare pe muntii mei. Atunci jugul se va departs, de la ei povara va &idea de pe umerii lor.* Iota hotarirea data pentru intreg pimântul, iata, mana intinsa peste toate

stralucitoare, fiu al reviirsatului zorilor ? Ai fost doborit la pämant, tu care a.ster-

noroadele !

mii-voi la ceruri si mai pre,sus de stelele Dumnezeului celui puternic voi aseza jiltul meu! In muntele in care se adunii,

loe?

neai la pamant toate neamurile ? Tu ziceai in cugetul tau: 4 Sui-

zeii, voi pune salasul meu, in miazanoaptea cea mai departatit. Pe inaltul nourilor ma voi urca cu Cel Prea Inalt voi fi la fel. Si acum, tu te vei pogori in Seol, in

mnleagurile cele mai de jos ale adancului!

Cei care te vad îi atintesc privi-

rea la tine, si se uita si se intreaba: « Oare acesta-i omul de care tremura intreg mantul i impáratiile se cutremurau ?

Cel care prefäcea lumea in pustiu

cethtile le &drama Eft robilor nu le mai dadea drumul din beciurile robiei ?

18. Toti imparatii popoarelor se odihnee° Cu cinste, fiecare in locasul

voi nimici

Daca Domnul Savaot a pus la

cale, cine va putea sa-1 impiedice ? mama lui intinsa, cine o va intoarce la

In anul mortii lui Ahaz, fost-a

aceastit proorocire:

Nu te bucura peste masurä tara a Filistenilor toatä, ca s'a frant toiagul

care te lovea. Pentru ca, din radacina sarpelui va naste o nitparcrt, iar urmasul ei

va fi un balaur zburator.

Cei sttrmani paste-vor pe ptisunile mele, iar cei sttraci vor sta culcati far&

de grija. Dar voi nimici cu foamet,ea neamul tau, iar pe cei ce vor mai ea,manea din tine ii voi omori!

Tu, poartii,, urla ! Si tu, cetate, riteneste ! Cutremura-te, tar& a Filistenilor,

toata, cat esti de mare ! Oki din partea de miaza-noapte vine un sirag de ostire nimeni nu da gres din randurile lui. 678

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 15, 16 32. Si ce vom räspunde in ziva aceea

color trimii clintre popoarele piigane? C5,

o Domnul a intemeiat Sionul i obijdustau acolo in pace ». itii poporului 15.

Prolefii impotriva Moabului. Proorocie iropotriva Moabului.

Prins färä de veste in miez de noapte Ar-Moabul a fost pustiit! Izbit noaptea, pe neasteptate, Chir-Moabul dat a fost pieirii!

Poporul din Dibon se urc5, in ca-

pistele de pe inaltele coline, ca di planet; se urcg Moabul pe Nebo i pe Medeba jeleste. Toate capetele sunt plesuvite, toate bárbile stunt tdiate.

Pe ulitele lui toti ies imbriicati in

vesminte de jale ; pe acoperisuri, in piete,

toti se tânguesc si izbucnesc in hohote de pliins. 11e5bonul

Ca o pasäre care fugo speriatii, ca un cuib cu puii risipiti, asa sunt fiicele Moabului la vadurlie Arnonului. DA, un sfat, f5, dreptate, intinde umbra ta, ca noaptea, in miezul zilei, ascunde pe cei urmäriti, nu da de gol pe cei fugan! Adäposteste la tine pe surghiunitii loe de scäpare, in fata Moabului, pustiitorului, pänit eänd nävala va conteni i präpädul se va domoli i vrajma-

foul va párasi tara,

Si astfel jilu1 lui se va intäri prin milostivire si pe el va sta deapururi, in cortul lui David, un judeator rtivinitor de dreptate i iubitor de drepte hotäriri.

Auzit-am de semetia Moabului, cad foarte rrandru este, auzit-am de ingAmfarea, de mändria, de inaltele sale inchipuiri t3i de graiurile lui cele dearte. » De aceea, Moabitii se vor tängui pen-

i Elealeul se jaluesc

amar si glasul lor se aude p5,n5, la Iahat. Chiar i voinicii Moabului se resc i sufletul le este cuprins de groazä.

Din fundul inimii, Moabul strigä; fugarii lui sosesc pänä, la Toar, pan& la Coasta Luhitului toti o urc5., plängänd; pe drumul de la Horonaim se vaietti desnaddjduiti. Cáci apele de la Nimrim au secat,

firul ierbii s'a uscat, pajiste verde nu

mai este FA toatä buruiana a pierit ! De aceea, agonisita cat& au adunat-o i averea lor au trecut-o dincolo de päräul Tipetele au dat ocol Moabului, vaie-

tele au ajuns piing la Efraira, s't jalea lor pan& la Beer-Elim,

Cad apele Dimonului sunt pline

de sange! Impotriva Dimonului trimitevoi iarài nenorociri: lei itnpotriva celor sclipati din Moab si impotriva celor famasi in tarä. 16.

Destdinuiri deepre nenorocirile ce stau ea vie. 1. o Trimiteti miei stiipetnitorului trimitete-i din Petra, prin desert, la muntele fiicei Sionului

tru Moab, toti laolaltä se vor boci; dupä

turtele de struguri de la Chir-Hareset

vor suspina, cu inim5, grea. Cad tarinile Hesbonului s'au vestejit,.ca via de la Sibma pe care au calcat-o In picioare stäpânitorii popoarelor si ale cärei ramuri se intindeau pli,n5, la Iazer, se resfirau pan& la marginea pustiului,

ale cärei vise se intindeau si treceau marea!

Pentru aceasta pläng ca i Iazerul pentru via din Sibma. Cu lacrimile naele vá ud pe voi, Hesboane i Eleale, cici la

culesul si la secerisul vostru a izbucnit strigatul de räzboi! Nici bucurie, nici veselie prin iar prin vii nici cäntece, nici chiuituri! Nimeni nu mai dä vinul la tease; strigatul calciitorului s'a curmat. Drept aceea, läuntrul meu se zbuciumä pentru Moab, ca o hara, i inima mea pentru Chir-Heres. Si chiar cand Moabul se va arata, trudindu-se cu jertfe, pe locurile sale inalte i intriind in capistea sa sá se roage, scape viata. el nu va putea Aceasta este proorocia pe care a grait-o Domnul odinioarä impotriva Moabului. 679

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 17, 18

vezi ea are flori; dar once seceris se

14. lar acum Domnul zice asa: e Peste

trei ani socotiti ca anii unui simbrias,

spulberii., in ziva durerii usturatoare

slava Moabului se va micsora, macar ch, are atata gloatä de popor, s't va ramânea

fax& leac !

0! Ce zarva, de popoare asemeni vuetului de ape multe s't ce zgomot de noroade ca zgomotul de ape mari !

putina, ara nici o putere

17. Profe(ii impotriva Damascului si Samariei.

Ci eánd el le amenintä, ele fug departe, spulberate ca pleava in bataia

Proorocia impotriva Damascului.

vreme de furtuna. In vremea senil, atunci e ceasul

vantului i ca vartejul de pulbere in

Sä., stiti ca Damasc'ul va fi sters de pe

rabojul cetatilor si nu va mai fi decat

spaimei, cáci mai naint,e de a se face ziva

ei nu mai sunt. lata care este partes

un morman de daramaturi ! Cetatile care tin de el fi-vor pustiite pe vecie i vor famanea desert, bun de pascut turmele, care se vor culca fax&

jefuitorilor nostri s't watts., celor ce ne-au pradat.

s'a le goneasca nimeni. Intarittuile Efraimului vor pieri, asijderea i imparatia Damascului. Si tot

18.

Prolefii impotriva Etiopiei.

asa va fi cu ramasita Siriei; cum a fost cu marirea fiilor lui Israil, asijderea va

Vai tie, tinut de zbarntlit de aripi, de dincolo de fluviile Etiopiei! Tu care trimiti soli in caice de papurit pe intinsele ape ale Nilului. Plecati voi, grabnici soli, catre un nea,m inalt la fäptura cu pielea lucie, departe, catre un popor de temut, plin de putero viteaz si a cárui tara este brazdata de

fi cu ei u, zice Domnul Savaot. o Si va fi in ziva aceea ca. maxirealui Iacob se va imputina i gritsimea trupu-

lui sau se va mistui. Va fi ca i cand seceratorul aduna graulcopt si mana lui taie spicele, va fi ca atunci cand culegi spicele in valea Refaim.

ape mari. Voi toti locuitori ai lumii si stap5,ni ai pämântului, eti,nd se va ridica flamura

Va fi ca atunci cánd mai t'aman eitteva roade, la scuturatul doug-trei mbline pe varf, patru-cinci pe ramuri s, zice Domnul Dumnezeul lui

pe munti, uitati-va! i cand va surta trambita, ascultati! Caci astfel vorbit-a Domnul catre

Israil.

In ziva aceea, omul îi va intoarce privirea catre Ziditorul sau i ochii lui se vor uita la Sfantul lui Israil. Si nu va mai privi la jertfelnicele pe care le-au lucrat mâinile lui i nu-si

mine: o Voi privi linistit din locul meu,

ca arsita atipita in lumina soarelui de vara, ca nourul de rolla, in zaduful sece-

risului Caci, inainte de cules, dupa ce florile

s'au scuturat t¡t mugurii se vor preface In ciorchini copti, atunci va tala el vitele cu cosorul, va lua ramutile o le va da

va mai opri ochii la faptura degetelor lui, la Astartele si la statuile ridicate in cinstea soarelui.

In vremea aceea, cetatile lui filfarito vor fi napustite ca acelea ale Amo-

laoparte.

ritilor si ale Ilevitilor, pe care acestia le-au ltlsat inaintea fiilor lui Israil, s't pustii vor ramanea. Gitei tu ai uitat pe Dumnezeul izbavirii tale a't de stanca scaparii tale nu

ti-ai mai adus aminte. Pentru aceea tu intemeiezi gradini lui Adonis si sädesti acolo vie unui dumnezeu strain. In ziva cand o sddesti, tu poti s'o inchizi cu gard i chiar a doua zi s'o

Si deavalma vor fi lasate pasarilor rápitoare ale muntilor i fiarelor pama'n-

tului ; vulturii vor vara cu ele vara, iar toate fiarele campului vor ierna cu ele iarna. In vremea aceea daruri vor fi aduse

Domnului Savaot de catre neamul de statura inalta i cu pielea lucie, de catre poporul de t,emut cel de departe, de catre norodul col plin de putero i viteaz,

a cárui tara este strabiltuta de fluvii;

680

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 19

aduse vor fi dartui la locul numelui

capetenfile semintiilor duo Egiptul pe cai gresite.

Domnului Savaot, la muntele Sionului.

Do:mnul a turnat in cugetul lor un duh de zapiceala, asa ineat cu once faptit a lor ei ratitcesc Egiptul, intocmai cum cel beat se baracareste in viirsittura lui;

19.

Prolefii impotriva Egiptului. Proorocie impotriva Egiptului.

Si nu va mai fi nici o fapta Cu

Domnul vine pe nor cu zbor repede s't ajunge in Egipt. Idoli Egiptului tremurit inaintea fetei lui s't inima Egiptenilor se

rost in Egipt, care sit adune laolalta pe

ciipetenii si pe popor, pe boieri si pe pro-

topete

stime.

Voi intärata pe Egipteni potriva ahora si se vor ritzboi frate cu frate s't prieten cu prieten, cetate cu cetate i impáratie cu imparatie.

eina amenintatoarei maini a Domnului Savaot, pe care o va ridica peste ei. Atunci pamantul Iudei va ajunge pentru Egipt infricosare naare; oricine ii va pomeni numele, Egiptul se va eutremura din pricina punerii la cale pe care o va plini, impotriva-i, Domnul

Duhul care insufleteste pe Egip-

teni va pien

i eu voi ineurca mintea lor ;

vor umbla sa intrebe pe idoli si pe

vrajitori, pe chemätorii de duhuri si pe ghicitori.

Si voi da Egiptul in mama unui stitpánitor crud pi un imparat crancen Il va stapani s, zice Domnul Dumnezeu Ss, vaot.

In ziva aceea, Egiptenii vor fi ca

femeile fricoase i cutremurate, din

Savaot.

Apele Nilului vor scadea in metcâ

In vremea aceea, fi-vor numai cinci cetati in tara Egiptului, care vor griti limba Canaanului i vor jura intru numele Domnului Savaot. Una se va numi « Cetatea Soarelui

toat,e paraiele vor intarca si se vor usca,

In ziva aceea, fi-va un jertfelnic In mijlocul Ora Egiptului si un stall) de pomenire pentru Domnul in tot cu-

Canalele se vor preface in ape sta.-

tute. Waffle Egiptului vor scadea si se vor usca, papura i trestia se vor vesteji. Ciairurile Nilului i toata verdeata de pe malurile lui se vor usca, vor pieri si nu vor mai fi! Pescarii vor suspina si se vor tangui, toti cei care aruncli undita in Nil, cei care intind navodul pe fata apelor vor pierde nadejdea. Cei ce lucreaza inul fi-vor aiuriti pieptanatoarele i esittorii vor fi in

prinsul lui. Acesta va fi semn Omarturiepentru

Domnul Savaot in tara Egiptului. °and vor striga catre Domnul, din pricina impilatorilor lor, atunci el le va trimite un

mantuitor, care se va lupta pentru ei va mantui.

mare cumpiina.

Astfel Domnul se va da pe fata In Egipt s't Egiptenii vor cunoaste pe Domnul in ziva aceea. i vor aduce ar-

Mesterii de tesaturi fi-vor greu i toti lucratorii cuprinsi de

deri de tot si prinoase s't vor face juruinti

Domnului si le vor implini intocmai. Deci Domnul va bate Egiptul, dar il va bate ca sa-1 tamaduiasca. i Egiptenii se vor intoarce cu pocItinta la Domnul si el se va indupleca i Ii va tit-

turburati jale.

Mai marii Toanului vor fi nebuni cei mai intelepti sfetnici ai lui Faraon se vor dovedi sfetnici nerozi! Cum ziceti voi lui Faraon: i Noi suntem fiji celor intelepti, fili vechilor impärati Unde sunt oare inteleptii tai Sa te vesteasca i sa-ti dea de stire ceea ce a pus la cale Domnul Savaot impotriva

madui. In vremea aceea, va fi un drum din

Egipt in Asiria qi Asiria va merge in Egipt s't Egiptul in Asiria, si Egiptenii Asirienii vor sluji pe Domnul.

In ziva aceea Israil va fi al treilea

Egiptului. Principii Toanului au ajuns nebuni, mai marii Nofului pierdutu-0-au mintea,,

In legimantul Cu Egiptul i cu Asiria si ca o binecuvantare in mijlocul pamantului, 681

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 20, 21 Drept aceea, salele male s'au cutremurat i duren i dat-au peste mine, ca durerile peste femeia gata sa nasca. Sunt ca ecos din fire EA nu mai am auz;

25. Binecuvántare a Domnului Savaot care va zice: Binecuvänta,t sä, fie poporul meu, Egiptul, si Asiria, lucrul mainilor mele, i Israil, mostenirea mea! *

rasturnat cu totul sunt si nu mai vad!

Duhul meu rä,taceste, frica navaleste

20.

peste mine. Amurgul, atilt de mult dorit mai inainte, acum mâ umple de spaima.

A jutorul Egiptului 0 al Etiopiei este o desertiiciune.

Pun masa, astern covoarele, manand); si beau! SUB, capitani! Prindeti

In anul in care Tartan a venit la

trimis de Sargon, imparatul Asiriei, si a impresurat Asdodul si 1-a Asdod

scuturile !

Caci asa zice Domnul catre mine:

Du-te i pane pe paznic la locul lui,

cuprins,

In zilele acelea a gait Domnul prin

dea de stire despre ce-o vedea! Daca va vedea un sirag de calareti,

gura lui Isaia, fiul lui Amos, si a zis:

a Du-te FA te dezbraca de sacul de pocä-

venind caläri pe cai doi citte doi, sau calarind pe magari, sau calarind pe

mergea gol si descult.

asculte cu incordare. Si sä, strige ca un leu: 4 De straja stau, Doamne, necurmat, toot& ziva, la locul meu de veghe, In fiecare noapte.

inâ

pe trupul tau si descalta-te de incaltamintea ta! a &cut asa

sa-si ciuleasca urechile

i a zis Domnul: a Precum robul

meu Isaia a umblat gol si descult vreme de trei ani, i aceasta a fost ea fie semn si prevestire pentru Egipt i pentru Egip-

i

sa

i iatä cä vin cete de caläreti

teni,

multime de cai doi cate doi ». Apoi, izbucnind, sa strige: e A dizut, a cazut Babilonul, i toate chipurile cioplite ale

Astfel va aduce imparatul Asiriei robi din Egipt i prinsi in razboi din Etiopia, tineri i batrani, despuiati

idolilor sái le-a trantit, zob, la pamânt ! 0, norodul meu, fecior al said. mele

desculti i cu mijloacele goale, mare ru-

sine pentru Egipteni. i cei care se bizuiau pe Etiopia

batut cum se bate graul, ceca ce am auzit de la Domnul Savaot Dum-

erau mandri cu Egiptul vor fi uluiti

nezeul lui Israil, ti-am dat de stire! Proorocie despre Edom. Un glas

Locuitorii acestui tinut de pe tiirm vor zice in ziva aceea: ! Pe cine ne

striga din Seir, catre mine: e Strajere,

cat a trecut din noapte ? Paznice, cat mai este 'Ana la ziva ? Si strajerul raspunde: a Dimineata se apropie, dar este inc.& noapte. Dacti

bizuiam si la cine voiam sâ fugim

sit capatara ajutor i scapare, de dinaintea imparatului Asiriei ! i acum, cum vom mai scä,pa? »

Proorocie despre pustiirea Babilonului.

ii este de intrebat, vino si mai intreaba. Proorocie despre Arabia. In heitisurile, pustiului, maneti noaptea, voi caravane din Dedan!

Hotdrfrea Domnului f mpotriva Edomului impotriva Arabiei.

cuitori ai tinutului Tema, intil,mpinati

21.

Aduceti LTA% celor insetati, voi lo-

cu päine pe cei fugan,

Proorocie despre Pustietatea MAL Un bubuit adanc, asemeni crancenelor vijelii care pustiesc in miazà-zi, soseste din pustie, din tara spaimelor.

Cáci au fugit din faja ucigasilor,

din fata sabiei scoase EA a arcului intins si de dinaintea grozâviior razboiului! Caci MVO ce mi-a spus Domnul: a Inca un an, ea anul näiraitului, i toata

0 vedenie crunta aratatu-s'a mie:

Talharul j'afueste i pustiu lateste in juru-i pustiitorul. « Avântá-te, Elame! Mezi, impresurati ! Once suspin pentru

strillucirea lui Chedar se va intuneca. Vitejii arca* ai fluor lui Chedar se vor rari s, cä,ci Domnul Dumnezeul lui Israil a graft.

ei 11 voi innabusi! 682

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 22, 23 22.

Poedintei

i irdngere a inimii in loo de bucurie.

Proorocie despre Valea

descope-

ririi. Ce ai tu, ea tot norodul tau s'a

urcat pe acoperipri, Tu cetate zgomotoasa, cetate plina de zarvä §i de chiote de veselie ? Uc4ii tai n'au cazut de sabie i n'au murit in

lupa.

Capitanii täi au fugit laolaltA i au fost luati robi loza nici o sageata trasà; toti vitejii tAj au fost legati, gramada, pe ettnd erau fugan.

11.1

nezeul Savaot. Impotriva lui Sebna, sfetnicul palatului, jata ce apune Domnul Dumnezeul Savaot: e Du-te i intra la acest dregátor, Care îi sapä mormânt pe loe inalt

§i care 10 pregate* loca q in stânca: Ce ai tu e'r cine e§ti tu, de-ti sapi aci mormint ?

Iatä, ca Domnul te va inhata cu

putero i te va azvärli, voinicule, cät colo !

Pentru aceasta vA zic: Intoarceti-va privirea de la mine la lasati-ma si pläng amar; nu va imbulziti sa m'a mängftiati de priipadul fiicei poporului meu, Ciici este o zi de razmirita, de rasturnare i de spaima, poruncità, de Domnul Dumnezeul Savaot in Valea descoperirii: prabu§ire de ziduri i tipetele celor ce fug spre munti! Elamul a luat tolba cu sägeti, pornind in convoi de calareti, i Chirul a scos pavaza! Mândrele tale vai sunt pline de care

de räzboi i cäläreii stau tabariti la portile tale; i ridicat a fost acoperemantul de pe

luda, dar atunci tu te uiti la stränsura

de arme din casa: « Padurea Libanului o,

Si spärturile zidurilor cetatii lui David, care sunt fä,ra numär, le luati aminte §.1 adunati apele din iazul cel de jos ;

Si numarati casele din Ierusalim, darbanati casele ca sa dregeti zidul.

Si faceti un iaz mai mare filtre

cele cima ziduri, ea sä, strangeti apa din vechiul hele§teu. Dar voi nu luati aminte la cel caro a fiicut toate acestea! Pe Cel

care le-a pregätit de demult, voi nu-1 vedeti! Ci, in ziva aceea, Doranul Dumne-

zeul Savaot ne indemna sä plängem, si suspiniim, sä, ne radem capul i sä ne incingem cu sac. Ci, dimpotrivä ! Iatit bucurie

veselie, boj täiati

De aceea Domnul Savaot s'a descoperit iar iar auzului meu: acest pacat nu vi se va ierta vouä, pana când yeti muri! Agá. rostit-a Dornnul Dum-

i

oi junghiate; imSä mincim

buibare cu carne klio betie:

sa bem, caci mäine vom muri!* 683

Te va infarpus i te va azviirli ea pe un ghem, ca pe un ghemotoc, in amp deschis i larg. Acolo tu vei muri; acolo se vor fränge falnicele tale care, tu ru§inea casei stapitinului täu! Eu iti voi lua slujba ta §a te voi da jos din dregätoria ta. Si in ziva aceea voi cherna pe sluga mea, pr Eliachim, feciorul lui Hilchia, Si-I voi imbraca cu ve§mintele tale qi-1 voi incinge cu bräul tau vi-i voi da in

mâná dr, gatoria ta. Si va fi tata pentru cei ce locuesc in Ierusalim i pentru casa lui luda. Si voi pune pe umerii lui cheile casei lui David, §i daca el va deschide, nimeni nu va inchide, EA dacä, el va inchide, nimeni nu va deschide. Si-1 voi bate ca pe un cui in loe värtos i va fi scaun de cinste in casa tatalui säu. »

De el se va atarna toatä povara casei tatalui, crangile ca zmicelele, 1.1

toatá válsária mica, precum i pocalele, precum 1.1 ulcioarele.

a In ziva aceea », - zice Domnul Savaot, - e cuiul infipt in locul cel de nädejde se va slábi, se va fränge i va aldea, Efi povara care atarna de el se va face praf - caci a§a grait-a Doranul! 23.

Jalea, prdpddul # moarlea veni-vor asupra Tirului. 1. Proorocie impotriva Tirului. Jelicordbii ale Tar§i§ului, deoarece pus-

tiit a fost limanul vostru! Niel o casa,

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 24

n'a mai rämas! Niel o corabie nu mai

intr.& ! De pe coasta Ciprului le-a sosit aceastä veste. Amutiti, voi cei ce locuiti la tärmul pe care negutAtorii Sidonului, räscolitorii märilor, vä umpleau de bogätii! Si de peste noian de ape, gräul

Nilului, secerat din valea lui, era ve-

nitul vostru si era ettf}tigul popoarelor. Rusineazii-te, Fenicie, ciici marea zice: s Tu n'ai avut duren i de mama, tu n'ai nitscut i nici n'ai crescut feciori

nici n'ai ridicat fete I*

Ciind vestea va ajunge in Egipt, locuitorii lui vor tremura la auzul nenorocirilor Tirului.

Treceti spre Tarsis, bociti-vä, voi locuitori de pe tärmuri! Nu este oare aceasta cetatea voasträ, cea plinä de petreceri, a cärei obarsie se urea in varstele stravechi, care isi indrepta mereu pasii ca sä intemeieze noi sälasuri? Cine a pus la cale acest lucru impo-

triva Tirului, impärtitoarea de cununi, ai cärei negutatori erau principi i ai cärei stdpáni de corii,bii erau cei mai vestiti de pe pämänt Domnul Savaot a plänuit aceasta, ca sä dea de rusine trufia prea strälucitoare i sä, micsoreze pe toti mai marii pamfintului.

Revarsit-te in tara ta, ca Nilul,

popor din Tarsis, cäci portul tau nu mai este !

El a intins mana asupra marii

si a cutremurat împäráii1e. Domnul a ränduit Feniciei sá i se därâme intEtriturile,

Si a rostit: Acum nu mai zburda, tu cea infrantil, dar pänä aci nebiruità fecioarii, a Feniciei! Scoali-te i du-te la Chitei, dar si acolo nu vei avea tihnit ! # lath" tara Caldeilor acest popor

nu aunt Asirienii el a dat-o fiarelor pustiei. Ei si-au intiltat turnuri,

au diírttmat palate, facut-au totul paraginä.

Bociti-vä, voi coräbii ale Tarsiportul vostru a fost därlimat. Si va fi in ziva aceea cá Tirul va fi uitat saptezeci de ani, ca in anii de

domnie ai unui singur rege, i la affixsitul color saptezeci de ani Tirul va fi

asa cum se zice in citntecul natei:

desfrtt-

« Ia chitara i strabate cetatea, tu desfrttnatä, de toti uitatii! Cântii cu mäiestrie ! Zi din gurä cu foc, ca lurnea sä-si aducá aminte de tine ! # Si dupä cei saptezeci de ani Domnul

va cerceta iarái cetatea Tirului i ea

va castiga din nou cAstigu-i de desfrrinatit

si se va iubi cu toate impärätiile pamântesti, de pe fata a tot ptimäntul. Ci tot chstigul ei i toati plata ei cea necuratä, vor fi afierosite lui Dumnezeu i nici nu vor fi stränse i nici puse deoparte; ci ciistigul va fi pentru cei ce slujesc inaintea Domnului, ca sä mänitnce din belsug i Ea se imbrace in odajdii scumpe. 24.

Semne mart pe pdmeint ca fi in cer. mdntul se reistoarnd sub povara nelegiuirii o4tefti.

lath" , Domnul va pustii pämäntul va preface in pustietate, va rästurna

fata lui si va imprästia pe locuitori.

Si preotului i se va intämpla ca i po-

porului, stäpänului ca i robului, slugii ca i stiiptinei sale; vánzatorului ca cumpärätorului, imprumutätorului ca celui care se imprumutii, datornicului ca i celui ce are zapisul datoriei.

Pämäntul va fi pustiit si va fi

prädat, fiindc6, Domnul a gräit cuvantul acesta. Pämäntul jeleste si se ofileste, lumea toatä,,se usuci i este in cumpiinit mare, cerul laolaltä cu pämäntul trag de moarte. Pämantul stä pitngärit sub cei ce-1 locuesc, cáci ei au cälcat legea, au infränt ränduiala i legämäntul 1-au stricat pe veci.

Pentru aceasta, blestemul mistueste pitmantul i locuitorii de pe el ispitsesc

picatul ; drept acees, cei ce locuesc pe pämiint sunt mistuiti i oamenii riimas-au putini la numär. Via titnjeste, vitelo Bunt firave, cei altádatá cu inima veselä suspinit.

684

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 25

Curmatu-s'a zanganitul zburdalnic al tipsiilor, chiotele petrecatorilor au amu-

tit, stinsu-s'a viersul cel dulce al harfei; Cantecul nu mai merge man& in man& cu pocalul, i bitutorului vinul i se pare amar. Cetatea pustiitit sta., daramata; portile caselor sunt stavilite ; Pe ulitg, lumea urla dup.& vin. Nu

mai este nici o bucurie; veselia s'a dus din targ. In cetate a ritmas numai pripadul, porti darftmate i stricate. Asa se va intámpla in cuprinsul pitmantului, inlituntrul popoarelor, asa ca la batutul mäslinilor i ca la culesul viei, dupg adunatul poamei. Aceia inaltg glasul i cantit, proslavind marirea Domnului, mai zgomotos decal oceanul: a Voi cei din rasarit, preamariti pe Domnul! Voi cci de pe tarmurile mgrii, cinstiti numele Domnului Dumnezeului lui Israil

De la marginile pitmäntului noi auzim cantand: Märire celui drept ! * Ci eu zic: « Vai de viata mea! Vai de viata mea! Vai de mine! Cei nelegiuiti cu mima aunt nelegiuiti i cu fapta! Groazit çi groapit i curs& veni-vor peste voi, locuitori ai piimantului ! Cel care va fugi de groaza cadea-va

.

luci inaintea batranilor lui, in muntele Sionului i in Ierusalim! 25.

Cantarea celar ce-au trecut prin valea mortii fi au iefit teferi. Doamne, tu esti Dumnezeul meu! Pe tine te voi preamari i numele tau voi làuda, cad tu ai adus la indeplinire rainunate puneri la cale, care, din vremi stravechi, hotarite au fost cu neschimbare. Caci tu ai fa:cut din Cetate o gramadg

de pietre, si din locul cel intgrit o paraging. Cetatea celor trufasi, o data, risipitä, nu va mai fi claditit in veac. Pentru aceasta, neamuri puternice te vor proslavi, cetatile popoarelor tari de tine se vor teme, Caci ai fost sciipare pentru cel Garman, aditpost pentru cel ce era in strilmtoare, liman In vremini vijelioase, umbrar in tirnp de arsita, cand rgpsitul celor tirani este ca ra,paiala ploilor de iamb,' in pieptul zidului,

Si ca vipia soarelui inteun plimant uscat. Potolit-ai zarva color Precum dogoarea zilei se astamparg cu umbra unui nor, asa domolesti tu cantecul de biruintit al celor impilittori i silnici.

In groapg, cel care va scapa din groapg se va prinde in lat ! Caci stitvilarele cele

Si Domnul Savaot va pregiiti, In muntele acesta, pentru toate popoarele, ()spat cu mancitri grase, ()spat cu viiauri alese, cu belsug de maduvg, cu vinuri

de sus se vor deschide i temeliile plimiin-

bine limpezite !

elating !

neamurile.

tului se vor clatina. Pgmantul se sfartima, p5mantul plesneste i sare in bucati, ptimantul se

Si in muntele acesta el va da laoparte valul care Invalueste toate popoarele i perdeaua care acoperg toate

ca un om beat, se da In sus i in jos ca un scanciob; placatele 11 apasit, cade,

El va nimici moartea pe vecie! Si Domnul Dumnezeu va sterge lacrämile de pe toate fetele, i rusinea poporului

ca sa, nu se mai scoale! Si in ziva aceea Domnul va cerceta

Domnul a grait !

Pgmantul se misci incoace i incolo,

cu asprime, acolo sus, ostirea cea de sus pe paniftnt, jos, pe imparatii pgmantului.

Si ca robii vor fi inchisi ¡rite° Inchisoare sub piimant i dupii, multi vreme vor fi cercetati.

Luna va fi rosie, iar soarele va

pierde din lumina lui, deoarece Domnul Savaot va fi imparat i slava lui va 'Ara-

eau o va departa de pe pamant, caci Si se va zice In ziva aceea: *Iatit Duinnezeul nostru, in care nadajduim sä fim mantuiti. Iatä Domnul pe care 11 asteptilm. Sit ne bucuram i sä ne veselim de mantuirea lui!* Cgci mina Domnului se va odihni pe acest munte; 14Ioabul Ina va fi calcat In picioare, pe locul lui, ca niste paie In groapa Cu gunoi,

685 www.dacoromanica.ro

.

ISAIA, 26, 27

Si va intinde mainile sale precum innotatorul le intinde ca sa innoate. Dar Domnul va smeri mandria lui, cu rneatera stradanie a mainilor lui. Si zidurile tale cele tari j inalte le va nimici ai le va risturna, la pämant, In pulbere. 26. Altd cantare de mullumire.

In ziva aceea se va canta cântarea aceasta in tara lui luda: Avem o cetate intarita Domnul ne ata intr'ajutor, ca :bate ziduri i ca niate intarituri.» Deschideti portile, sá intre un neam drept, care pa,zeate credinciosia!

Celor cu nadejde neclintita, tu le dai nantuirea ta, pacea ta, cand vi-au pus in tine toata nadejdea.

Nadajduiti in Domnul pururea, caci Dommil Durnnezeu este stanca in veac. El a smerit pe cei ce stateau la (ida-

post in castele, cetatea cea mandra el a doborit-o. a smerit-o pana la piimant ai a culcat-o in pulbore.

Ea este caleata in picioare: picioarele oropsitilor, paaii obijduitilor!

Cala celui drept este dreapta;

tu netezeati cararea pe care umbra cel ara prihana. Pe calea inva,taturilor tale, Doamne,

tine, dar noi numai pe tine te vom lauda voin pomeni numai numele tau ! Mortii nu vor fi iarassi vii i um-

brele nu vor invia; de aceea tu i-ai pedepsit i i-ai nimicit i ai aters pa,na, numele lor.

Inmultit-ai poporul, Doamne, inpoporul ai te-ai preamärit pe tine FA ai lárgit botarele tariil Doamne, pe tine te-am cautat in vreme de restriste, catre tine am strigat In scarba noasträ, cand a venit peste noi pedeapsa ta.

Ca femeia insireinata ai gata sä

nasa., care se zvarcoleae i striga in du-

rerea ei, aaa am fost, Doamne, cu totii

In fata ta!

Ca impovarati de facere am fost

EA in dureri ne-am zvareolit, dar am nas-

cut vánt ! Mantuire tarii n'am adus locuitori pe lume nu s'au nitscut! Dar mortii täi vor trai i trupinile lor vor invia. Deateptati-va, tresaltati de bucurie, voi cei ce saldaluiti in pulbere! Caci roua ta este rolla de lumina mantul va naate din nou pe cei adormiti. Sus, poporul meu! Infra in camarile tale ai incbide uaa dupl tine! Ascunde-te o clipá, pana cand va trece mania! Caci iata Don:ir:mi va ieai din locaaul sau, ca s'a pedepseaseä. &fidelegile locuitorilor pamantului. Pamantul va da pe fata sangele pe care 1-a supt pe uciaii lui nu-i va mai tab:mi.

noi te aateptlim. Numele tau i pomenirea ta sunt dorirea sufletului nostru. Sufletul meu te doreate in ceas de noapte; duhul meu nazueate spre tine dimineata. Cand indreptarile tale vor fi pe pamant, cei ce locueso lumea invata-vor ce este dreptatea. Daca de cel fara de lege ne este infla, el nu mai invata ce este dreptatea si in pamántul celor sfinti el savaraeate strilmbatatea ai nu vede debe inaltimea

Saptinul viei este Domnul. Via va

Domnului. Doamne, mana ta este riclicata, dar

Facit, ai va onaori balaurul cel din Nil.

ei nu o vad! Vedere-ar ravna ta pentru poporul tau i s'ar face de ocara! Focul sortit vrajmaailor tai manance Doamne, da-ne noua pacea ta,

fiinda tot ceea ce ni se intampla, tu ni le-ai fácut!

Doamne Dumnezeul nostru, avutam peste noi i alti stapani, dará de

27.

flori pururea. In ziva aceea, Domnul se va napusti cu sabia sa, grea, mare ai puternica, impotriva balaurului, a aarpelui care fugo,

impotriva leviatanului, a sarpelui inco-

Si se va zice in ziva aceea: frumoasii, canta »

Eu, Domnul, sunt strajärul;

Vie

in

fiecare clip& o ud i o stropesc, ca frunza-i si, nu cada. Zi, noapte, o pazesc.

Nu sunt maniat de fel pe ea. Dar ce

era sa, fac, cand o napadisera spinii scaietii? Am pomit razboi impotriva-le le-am dat foc 1

686 www.dacoromanica.ro

ISAIA, 28

Ci mai bine este sä stea omul sub ocrotirca mea ai cu mine sä fac5, pace, pace sä fac5, cu mine! Dar intr'o zi Iacob va prinde Israil va inflori, va odräsli a't cu roadele sale va umple lumea. L-a lovit oare Domnul cum a lovit pe ciflEtii lui, sau l-a ucis aaa ca pe ucigaaii lui? Nu! Ci, izgonindu-i ai trimitandu-i in

robie, ti-ai fäeut rafuiala cu ei. I-ai spulberat cu räsuflarea ta, ca pleava, in ziva vijeliei din rásárit. Ala trebuia B5, fie ispäaitä fdrädele-

gea lui Iacob i acesta era sá fie rodul iertärii päcatului lui: el sä ah-trame in bucäti toate pietrele jertfelnicelor idoleati ca niate pietre de var, çi niciodatd

nu se mai ridice Aaerele i stalpii cei ridicati in cinstea soarelui. Cetatea cea intaritä rämanea-va singurii un loe päräsit a't neumblat ca un pustiu. Acolo va paute juncul, in

ea va fi locul lui de odihnä ai el va

grindinit, ca o T'Apresa de v'ant vijelios, ca o n5,val5, de apä in aivoaie, riistoarnä

totul la pämant.

Ea va fi citicat.5, in picioare, cununa

cea märeatil a betivilor din Efraim. lar floarea treatoare care stritlu-

cegte in diadema de pe varfurile minoase

ale vàii, va fi ca o smochinii timpurie

mai inainte de cules; cine o vede o ia o m'imana), !

In ziva aceea Domnul Savaot va fi munan& strillucitoare i stralucitä diademil

pentru rämäaita poporului

Insufla-va duh de dreptat,e celor ce stau la judecatd, cu dreptate i tärie celor ce se lupt5, la porti. Dar a't aceatia sunt turburati de vin, näuciti de hauturi ametitoare. Preotul a't profetul se clatinä de betie, sunt zapaciti de bäuturä, se impleticesc de multul vin bäut, bat ampii c5,nd proorocesc ; se clatin5, cand îi rostesc hotä,ririle. Toate mesele sunt pline de värsii-

turi Efi nu mai este nici un loe curat.

paute lästarii tineri. Cand crängile se vor usca, se vor fringe Efi vor cadea, atunci veni-vor femeile sà le punä, pe foc. Acesta-i popor fárä de minte a't Ziditorul lui nu se mai milostiveate de el ai F5,catorul lui nu-1 mai rabdä. Si va fi c5, in ziva aceea Domnul aduna-va roade de la Eufrat i pänä la raul Egiptului; a't voi yeti fi culeai unul cate unul , fil ai lui Israil! In vremea aceea, trambita cea mare va trb,mbita i cei care se pierduserg in

Dar tot ei zic: « Pe cine vrea sà invete el intelepciunea i cui vrea s5, destiiinuiascä descoperiri? Desigur copiilor deabia intärcati i läsati de curand

tara Asiriei vor veni, kfi céi ce se risipiserä

se odihnea,sc5,

nului, in mtmtele cel sfánt, in Ieru-

inviorarea! # Dar ei n'au voit 85, asculte. Si cuvântul Domnului va fi pentru

28.

(poruncit peste poruncii, randuialá peste

in tara Egiptului se vor fuchina Domsalim.

Dojand i infruntare Samariei. Nu vci puneti, widejdea in iscusinta oamenilor.

Vai tie, cununit mändrä a betivilor din Efraim ! Vai tie, floare trecittoare care straluceati in gateala lor, pe createtul

väilor mitnoase, dar pline de betivi! lata, un duaman tare ai puternic stä

In slujba Domnului: ca un potop de

de la san.» Si-0 bat joc: tau latau, tau latau, cau lacau, cau lacau, zer aam, zer aam (porunch peste poruncii, randuia15, peste

anduialä, indreptare peste indrepta,re, putin ici, putin colea). Cu adevarat, prin limbo celor gangavi i prin limbá streinä va griii poporului acestuia.

Domnul a rostit: 4 latà odihna,

cel care e obosit; jata

ei, intr'adevar : tau latau, tau latau, cau lacau, cau lacau, zer aam, zer aam randuialä, indreptare peste indreptare, putin ici, putin colea), ca sä, se ducá, sä se impiedice poticnindu-se i ni se sfärame ai in cursi sil, fie prinai !

Pentru aceasta, ascultati cuvântul Domnului, voi oameni batjocoritori, cäpetenii ale poporului din Ierusalim! Voi ziceti: «Noi am fiicut legamant

cu moartea i cu Seolul fiicut-am in-

687 www.dacoromanica.ro

ISAIA, 29

harapnicul vijaitor cand va trece, nu ne va ajunge pe noi, ue-am fäcut din minciung adiipost din inselAciune ascunzitoare!*

Drept aceea asa zice Domnul Dum-

nezeu: *Pus-am in Sion o piatri, piatr5 de incercare, piatra din capul unghiului ceo de mare pret, bine pus& in temelie;

Iese bobul de gam zdrobit? Nicidecum !

Gritul nu e treerat inteuna! $i

dad, treci cu rotile tävälucului i cu caii peste el, de sfärtimat nu-1 sfärämi. $i aceasta vine tot de la Domnul

Savaot. Minunat e sfatul lui 0 mare este purtarea lui de grija!

cel care se va bizui pe ea nu se va clätina !

29.

dreptatea voi face-o cumpimä. $i grindina va lua la vale adipostul minciunii

Impresurarea i mtlutuirea cetalii Ariel.

$i voi face judecata dreptar

potop de ape va da peste ascunzatoarea

$i legamântul vostru cu moartea i intelegerea voastri, cu $eolul va fi desfiicuta. and harapnicul vajilitor va trece, veti cidea sub el zdrobiti!

va fi stricat

Ori de cite ori va trece, vä va lovi.

Ctici va trece in fiecare dimineati ziva

noaptea, i numai °At veti auzi de el, vi, va scutura groaza! Caci patul va fi prea scurt ca sä

te intinzi in el 0 pitura prea ingusti,

ca sä te invelesti cu ea. » Ciici Domnul se va scula, precum

altiidatä in muntele Peratim, 0 se va

intdräta ca in voleo Ghibeonului, ca eá sfivarseasc5 fapta sa, fa,pta sa ciudati,, sá implineasc5, lucrul stt,u, lucrul eau eel

mai presus de fire. Deci acum ispräviti cu batjocura, ca nu cumva lanturile voastre sä se ingreuieze si mai mult, cici de la Domnul Dumnezeu Savaot am auzit c5, präpädul

este hotärit sä vie peste tot pamântul! Luigi aminte i ascultati glasul meu; bägatori de seam& i ascultati

graiul meu!

Oare in fiece zi plugarul seamitrul, desfundä piimântul 0-1 gri., peazit ?

Nu vine el apoi, dupi, ce i-a netezit

fata, sá samene meiul, sá arunce in brazde chimenul, sä, punä gräul i orzul alacul pe de margini ?

Dumnezeul lui il invatä

aceste ränduieli. Meiul nu este treerat cu tavElucul

si roata tävalucului nu trece peste chimen ; ci meiul este bi,tut cu un toiag chimenul cu o nuia.

Vai tie Ariele, Ariele, cetate unde David 0-a pus tabära ! Treadt an de an, sirul de praznice sä se sfárseascit! Apoi voi impresura Arielul i va fi suspin i vaiet! Tu imi vei fi cu adevärat jertfelnic al Domnului ! Ca David voi tábârî imprejurul te voi inconjura cu santuri i voi ridica valuri impotriva ta. Tu vei fi nàbusit i glasul täu va

iei ca din pimänt; vorba ta va fi ca o soaptil din täränä. Vocea ta va parea murmurul unei näluci ce iese din pämänt,

0, din colb, spusele tale ca un suspin

se vor pirea. Multimea vri,jmasilor tái va fi ea pulberea märuntä, ceata

lAi ca pleava care zboari. Dar inteo clipi.,

Fi-vei ajutat de Domnul Savaot, cu tunet, cu cutremur i cu naprasnä, mare, cu vijelie cumplitä i cu fläcäri de foc raistuitor !

$i ca un vis, ca o vedenie de noapte

fi-va multimea de noroade lupt5toare

impotriva lui Ariel, care se räzboiesc cu

el 0 cu cetatea lui 0 de jur-imprejur o impresoarä.

Intocmai ca i cel care viseazil li este foame i iatä se desteaptä tot cu päntecele gol, 0 ca cel caruia Ii este Bete

apoi se desteaptä insetat i chinuit, tot a.sa se va intämpla cu acele noroade luptätoare impotriva muntelui Sion ! Stati incremeniti i inmärmuriti, orbi i orbi rämäneti! Imbiitati-vii, dar nu de yin ; catinati-vä incoace i incolo,

dar nu de bäutura!

Citei Domnul a värsat peste voi un

duh de toropealä. El a inchis ochii vostri, profetii, i capetele voastre, le-a acoperit cu v5,I.

688 www.dacoromanica.ro

ISAIA, 30

Drept aceea, once descoperire a

ajuns pentru voi ca serisele dintr'o carte

Cei rätificiti Cu duhul vor &grata intelepciune i coi chrtitori inviitäturit. *

carte si-i zici: « Citeste! », el iÇi riispunde: « Nu pot, dici cartea este pecetluitä!

Sfaturi protivnice infelegerii cu Egiptul.

pecetluitä. Dacti le dai cuiva care stie Si (lac& o dai cuiva care nu stie zici: « Citeste! », el iti va rio.spunde: s Nu stiu carte! » carte

Si a zis Domnul: « Pentru

cá,

poporul acesta se apropie de mine si cu

gura si cu buzele má einsteste, dar cu

Mima stä, departe, fiindeä, cinstirea pentru mine nu este decát o ränduiald

neascii, invittatit pe dinafarà, De aceea face-voi pentru norodul

acesta minuni färit seamiin. Intelepciunea celor intelepti va pieri i istetimea celor

isteti se va ascunde. Vai de cei adanci la ascuns planu-

rile lor inaintea Domnului, ca faptele lor sä se sävärseaseä, la intuneric ! Vai de cei care zic: 4 Cine ne vede? Cine ne stie ? 0, multa voastrit strieticiune ! Oare olarul trebue socotit la fel ea lutul? Poate sit zicit scula fäcutit despre lucrittor: Nu m'a fácut el! », sau ulciorul sá zicá, despre olar: o Ce se pricepe el! s?

Inca putinä vreme, i Libanul se va schimba in griiding i gradina va fi socotitä plidure.

In vremea aceea, cei surzi vor

auzi cuvintele cartii

i

ochii color orbi

vor vedea, färä umbrii, i fiirä, intuneric ;

Cei smeriti se vor bucura intru Domnul i cei siiraci se vor veseli de Sfitntul lui Israil.

Oki tiranul nu mai este si batjocoritorul a pierit, nimiciti au fost cei ce pandeau sä facit räu, Cei care dddeau vina pe nevinovat intindeau in poartä curse judeciitorului, i cu eärciobdrii riipeau dreptul celui cinstit. Pentru aceasta, Domnul, care a räscumpärat pe Avraam, asa rosteste eittre casa lui Iacob: a De aci incolo nu se mai rusineze Iacob i fats, lui nu se mai ingiilbeneascii.

Si atunci cand vor vedea lucrul

mäinilor mele in mijlocul lor, sfinti-vor numele meu, vor numi sfänt pe Sfäntul lui Iacob si se vor teme de Dumnezeul lui Israil.

30.

Vai de feciorii räzvrätiti », zice « de cei ce planuesc färä de mine, si fac legiiminte care nu sunt duhul meu, i grilmädese pacate peste Donmul, pitcate !

Ei iau calea Egiptului, farit sit mä intrebe pe mine, i se duc sä caute ajutor la Faraon i la umbra Egiptului sá se adAposteascii.

Pentru aceasta sprijinul lui Faraon va fi pentru voi rusine, i rfis aditpostul la umbra Egiptului. Cu toate cä, voevozii lui au ajuns la Toan i pänä la Hanes trimisii lui, Teti laolaltá nedumeriti vor fi de acest norod fárá folos, de nici un ajutor,

de nici o trebuintii, ci dimpotrivit de ocarä si de 'is.

Proorocie despre fiara cea mare de la

miazá-zi. Printr'o tar& de papad si de jale, cu lei si cu leoaice, cu nitparci

cu serpi zburittori, ei duc pe miigari avu-

tale lor i pe arnile comorile lor, la un popor care nu le foloseste la nimic. Ajutorul Egiptului este desertiiciune,

este nimica toatá, pentru aceea il nu-

Balaurul cel amortit ». 4 Acum du-te, serie acestea pe o tablitä i trece-le jute() carte, ea 86, fie marturie vesnicti, pentru vremea de mai mese:

tärziu,

C.ici ei stint popor de razvrätiti,

neam minemos, care nu voiesc s'audá de legea Domnului!

Care zic proorocilor: « Nu mai

vedeti nimic ! » i väaitorilor :

Nu ne mai proorociti adevärul, ci spuneti-ne lucruri magulitoare, i vedeti pentru noi anal+, gitoare vedenii! Dati-vii,

laoparte din cala cea

dreaptä, abateti-vii din drum i luati din fats, noasträ pe Sfäntul lui Israil! Pentru aceasta, asa zice Sfiintul lui Israil: a Fiindc5, voi ati dispretuit cuvântul acesta i ati radajduit in strilmbatate si in neadevär i ati numai in ele,

689 www.dacoromanica.ro

44

ISAIA, 31 $i bou i miigarii care lucreazii pamantul manca-vor nutret dat cu sare, trecut prin vanturatoare i prin ciur. Atunci pe orice muute inalt ai pe

Pentru aceasta pgcatul vostru va fi ca spartura inteun zid inalt, care dintr'o data i pe neaateptate se prábuaeate; Ca un vas de lut care atat este de apart ai de zdrobit Ufa milg, incat intre cioburile lui nu se ail& nici railcar unul cu care ea iei foc din vaträ sau sg, aduci un strop de 0,0, de la ciamea. » Cad aaa zice Domnul Dumnezeu, Sfântul lui Israil: s Dacti va yeti pocii,i va yeti astampäxa, vá, yeti miintui; caci intru linite i in bunk nadejde stä

once deal mare vor curge raulete paraie de apa, in ziva marelui cand turnurile vor

Si luna va strdluci ca soarele, iar

soarele striduci-va de aapte ori mai Inuit

decat lumina a aapte zile, in ziva când Domnul va lega ränile poporului eau ai va tämildui zdreliturile lui. Iatii marirea Donmului care vine de departe, mania, sa e foc ai nor greu de fum: buzele sale aunt pline de urgie limba sa e foc mistuitor! Suflarea lui ca un aivoi ntivalnic care ajunge pan& la gat; el vine sa cearna popoarele in sita pieririi i sa punä, in fâlcile lor fraul ratticirii! Voi yeti data atunci ca in noaptea prä.znuirii unui praznic, i cu bucurie mare va yeti bucura, ca unul care purcede cu ciintec de flaut sit urce in muntele Domnului, la stanca lui Israil. i Domnul va slobozi glasul stiu

vartutea voastra ». Dar voi n'ati vrut

ea ascultati,

Ci ati zis: e Nu! Noi vom fugi

ctilari pe cai ! » De o.ceea trebue sit fugiti! i iaraai ati zis: o Vom calgri pe cai iuti ea vântul!» De aceea vor goni dupg, voi, de zor, prigonitorii voatri!

0 mie vor fugi de amenintarea

unuia singur, i cand vâ vor ameninta cinci mii, toti veti rupe-o de fug& pan& &and yeti ramanea ca o präjinti pe varful muntelui i ea un st,eag pe varf de deal.

Dar tocmai de aceea Domnul

aateaptä sa se milostiveascä spre voi, de aceea el se va ridica sa vá arate in-

cel puternic f}.1 va prävali bratul stiu, Cu

furie naprasnicii, cu izbucnire de foc

durarea sa. Caci Domnul este Dumnezeu

al dreptiltii: fericiti sunt2cei care nit-

mistuitor, cu potop de ploaie Cu grinding.

dajduese intr'insul!

Astfel, la glasul Domnului, Asiria

Popor din Sion, care locueati in

va tremura, in vreme ce Doinnul o va

Ierusalim, nu plange ! El se va milostivi la glasul strigatului tau ai te va auzi

pedepsi cu toiagul. Si de fiecare data cand Domnul o

va lovi cu toiagul mustrarii, tipsiile harfele vor izbucni in cintece! i ne-

degrabg!

$i Domnul iti va da tie painea necazului i apa nevoii, lar cei ce te povatuesc nu se vor mai ascunde, ci

contenit Domnul o va lovi cu bratu-i

aviintat.

Un cuptor de multa vreme este

ochii did vedea-vor pe dascalii

urechile tale vor auzi aceste cuvinte la spatele tau: data calea, apu-

infierbilntat, hotarit pentru Moloch;

o ja la stänga.

nului, ca o vijelie de fläcari, 11 va aprinde.

i

vatra lui de foc e mare si largä; järatie

cati pe ea! s, fie má o ja la dreapta, fie ca Atunci,

lemne sunt din belaug. Suflarea Dom-

argintul care imbracti

idolii il yeti gag spurcat i aurul care impodobeate chipurile turnate il yeti

81.

Neidejdea in ajutorul Egiptului

arunca drept necurat i yeti zice: o Afar&

este de¢artd.

de aici !

*i atunci el IIi va da ploaie pentru samlnatura ta pe care vei sii,mina,o pe pámânt i painea pe care o va rodi tarina va fi gustoasä i hranitoare. Turmele tale vor paute in ziva aceea pe pajiati intinse.

1. Vai de cei ce se pogoara in Egipt dupä ajutor i se bizuesc in caii lor In multimea carelor fai pun nadejdea

in puzderia calaretilor, dar nu-vi indrepteaza privirea catre sfantul lui Is-

rail si nu intreabii, pe Domnul. 690

www.dacoromanica.ro

iSAIA, 32

Dar el este destul de intelept ca

sä abatd pritpädul i nu-si ja inapoi cuviritele. El se lidie& impotriva casei celor firit de lege i nu sprijineste pe cei ce sdvirsesc piicate. Egiptul este om i nu Dumnezeu,

lui sunt carne tfi nu duh. Cand Doinnul isi va intinde mina sa, ocrocaii

titorul se va Impiedica i ocrotitul va aldea, i amindoi impreunä vor pieri! Cdei kit& ce mi-a grdit Donanul:

Ochii celor care vid nu vor fi incelor care aud vor fi

chisi i urechile ascult&toare.

mima celor usuratici va judeca

sdniitos i limba celor gdngavi va grill

iute j deslusit.

Nebunului nu i se va mai zice e de neam bun si celui viclean nu i se va apune märinimos.

Cdci nebunul grdieste nebunii

Precum leul i puiul de leu racnese ciad

mima lui glindeste la fiirddelegi, cum sil 86:s'amase& tictilosii, cum sd raintii pe

aduna toat& ceata ciobanilor, dar ei nu se

base intru flämtinzirea lui i celor inset4i

retele, nici de multimea care-i inconjoard,

Uneltele celui miel sunt ticiiloase ; el phizmueste rele puneri la cale, ca sd piard& pe cei sdrmani i, prin cuvinte mincinoase, pe cel sdrac la judecatd.

au inhdIat prada, si impotriva lor se

Domnul; pe cel lihnit de foame sa-1

infioarä si nu se clintesc nici de zbie-

si nu le dea sä bea.

tot asa Domnul Savaot se va pogori sd se rázboiascti pe muntele Sionului si pe colina lui. Ca ptisdrile care se rotesc deasupra cuibului, asa Domnul Savaot va ocroti Ierusalimul, il va acopen, il va apara,

euviincioase i stdrueste in cuviinla sa. Femei fiirti de grijd, scu1a4i-vä, !

11 va °ruta si 11 va scb,pa.

Intoarcqi-vti cu poedintà la acela

de la care 4i chzut atta de adinc, feciori ai lui Israil! In vremea aceea, fiecare din voi yeti urgisi idolii de argint Ffi cei de aur pe

care i-ald facut cu miinile voastre vinovato.

i Asiria va cadea in sabie, dar nu in sabie °menease:6,, i nu sabia °menease&

va minca-o. Va rupe-o la fuga de dinaintea sabiei, iar ostenii ei vor fi dusi in robie !

i :Afinca ei se va topi de spaimii principii ei vor fugi de sub steag s,

zice Domnul, care-si are vatra sa in Sion si cuptorul sdu in Ierusalim. 82.

Stdruitoare indeninuri la trezvie sgi poza cucernia.

In vremea aceea un imparat va stdpini prin dreptate i voevozii vor carmui dupd drepte pravili. $i fiecare va fi ca un addpost impo-

triva vintului, ca un liman 1mpotriva ploii vijelioase. ca ptiraiele de apá inteun

pämint uscat si ea umbra unei stanci inalte inteun Iinut secetos.

Ci omul de neam bun cugetd lucruri

Ascultati glasul meu! Fecioare increzd-

toare, 1ua0 arainte la graiul meu! Intr'un an si cateva zile tremurayeti, voi increziitoarelor, ctici culesul va fi nimicit i strinsul nu se va mai faca!

Tremurati, neptistitoarelor, infioratiIncrezdtoarelor, dezbrdcati-vii pina la piele i incingeVi-vd coapsele cu sac ! Bateti-vä in piept

pentru tarinele cele frumoase, pentru podgoriile cele mhnoase,

Pentru ogoarele poporului meu,

unde cresc spinii i ciulinii, i pentru toate

casele de petrecere din vesela cetate ! Cilei palatele sunt pustii, cetatea cea plin& de zgomot e ndpustitä, colina turnul de strajd, acum paragind vizuini, fi-vor, de aici inainte, loe de zburdare pentru intigari i loe de pdscut pentru turme, l'in& eind se va turna noud din Duhul cel de sus. Atunci pustiul va fi ca o griidind cu pomi i grädina va fi socotità ca o piidure. Atunci omenia va sdldslui in pustie i dreptatea va locui in livada cea cu pomi ;

Pacea va fi rodul dreptäii, roada dreptiitii va fi linistea i nddejdea in veci de veci.

691 www.dacoromanica.ro

11

ISAIA, 33

Atunci poporul meu va locui in loe de pace, in sdlasuri de nlidejde in addposturi ara' grijit.

Dar padurea va cildea de grindina,

iar cetatea va fi smeritä. Fericiti sunteti voi, care álmánati In luncile tuturor apelor si 1ásai sá; umble slobod boul i mdgarul I 33.

Zdrobi rea

Asirienilor i despresurarea Ierusalimului.

Vai tie, pustiitorule care n'ai fost pustiit, pfaddtorule care n'ai fost inca priidat! Cand vei sfirsi de pustiit, vei fi pustiit, alud vei d'Al* de pnidat, pritdat vei fi i tu. Doamne, milueste-ne, càci intru tine

nádájduim, fa ajutorul nostru in fiecare dimineatä i mAntuirea noasträ in timp de strdmtorare! La glasul tunetului titu, neamtuile fug ; cand tu te scoli, popoarele se risipesc.

lar& prada voasträ va fi zvtintatä

cum zvilinteazii läcustele i peste ea vor

nitväli cum navtilese arObusii. Märet este Domnul! El sdldslueste In ceruri; el umple Sionul cu judecatà, cu dreptate. Atunci veni-vor peste tine zile sta-

tornice, belsug de bunii pace, de in-

telepciune si de cunostintä, i frica de Dumnezeu fi-va comoara ta. Iatä cd, locuitorii lui Ariel stigg pe crainicii paca pläng cu amar. Drumurile sunt pustii, nici un tre-

cator pe cale, fiindcä el a stricat mântul, dispretueste martorii si nu mai tine seamit de nimeni. Tara e jalnicii i vestedä; Libanul tilnjeste i se ofileste. Saronul ajuns-a uscat ca un pustiu; Basanul i Carmelul îi scuturit frunzisul. Acum mä voi scula zice Domnul,o acum mä voi proshivi, acum mä voi inälta! Zamislit-ati film i ati nitscut paie, suflarea voasträ este foc care vä va mistui. Popoarele arde-vor ca in cuptoare

de var, ca spinii tdiati care se mistue in foc !

Voi cei de departe, auziti ce am i voi cei de aproape, cunoasteti atotputernicia mea!* Pdcdtosii vor tremura atunoi in Sion si pe cei raid de lege fiorul Ii va cuprinde: Care din noi poate s'O infitcut,

dure focul nimicitor ? Care din noi poate sä stea 10,ngit jarul cel nestins?* Numai omul cel drept in calca sa o cel ce grdieste cuvinte de cinste, care dispretueste cfistigul cel nedrept, cel ce-si fereste mdinile ca sä nu primeascii, mitd i care-si astupd urechile când

aude de fárildelegi o îi pune val pe

ochi, ca sh' nu mai Izad& l'hui, Acela va locui pe creste muntoase,

stAncile cele tari vor fi cetatea lui; pitine va avea la indemanit i apa nu-i va lipsi. Ochii tui vor privi pe impOrat, in

toatit frumusetea lui, si o tara larg intinsit vor vedea; mima ta isi va aduce aminte de aceste vremuri de groazd: « linde este logofiltul, unde este vistiernicul, undo este cel ce pretiiluia odoarele scumpe Acest popor obraznic nu-1 vei mai

vedea, acest neam cu grai inchlcit, pe cara nu poli sd-1 intelegi, care bolboroseste o limba de nepOtruns; In schimb, vei vedea Sionul, cetatea praznicelor noastre; ochii tii vor privi Ierusalimul, loo tihnit, cort bine statornicit, ai càrui .hruqi nu se mai pot scoate i ale citrui franghii nu se mai pot rumpe.

Ci Domnul este intre noi, aici, cu toatit märetia sa, ca si cum noi am sta Ii loe inconjurat cu fluya largi ca Nilul, pe care nu trece nici un caic cu vtisle, pe care nu se avantd nici o corabie crdiasci.

Domnul este judecdtorul nostru,

Domnul este cdpetenia noastrO, Domnul este impitratul nostru, el ne va mottntui!

Franghiile tale s'au si ele nu mai sprijinii catargul, nici nu tal ne-

clintit steagul. Atunci se va impiírti o mare pradit i chiopii vor avea parte de jaf. Nimeni dintre locuitori Sionului nu va mai zice: Sunt bolnav poporului care-1 locueste ierta-i-se-vor pdcatele.

692 www.dacoromanica.ro

ISAIA, 34, 35 In palatele lui spini se vor Malta;

34.

Judecata neamurilor inchipuitd in osandirea Edomului. Apropiati-vii, voi neamuri, i ascultati, i, voi popoare, luati aminte; sit asculte pamântul i pliniitatea lui, lumea toate odra,slele ei! Caci intiirlitat este Dornnul impotriva

noroadelor, aprins de m'arde impotriva

otiriilor. El le dâ pieirii i hotaraste pentru ele zi de macel. Mortii lor fi-vor aruncati pe ciimp, starvurile lor greu vor mirosi si de sangele lor muntii se vor topi si se vor desface toate colinele.

Cerurile se vor stránge ca un sul de carte si toata ostirea lor va &idea, cum cad vestedele frunze de vita si cele de smochin.

urzici i scaieti: In turnurile daramate.

Salasul sacalilor aici va fi, si adapostul

strutilor.

Acolo se vor întâlni pisici

tice i crlini, i fapturi omenesti cu chip

de tap avea-vor acolo clicul lor. Acolo zilbovi-vor ielele i stafille vor face locul de odihnii. Acolo sarpele cuibul isi va face, oua va puna in el, va cloci i va scoate pui, la umbra däramaturilor. Acolo se vor strange vulturii, stoluri-stoluri. Cercetati cartea Donmului i cititi ea nimio din toate acestea nu lipseste, dici gura Domnului a poruncit i suflarea lui le-a adunat. El singur a aruncat sortii si mana

lui, cu funja, pämântul le-a impartit. Pe veci ei stapani-l-vor si in el vor locui.

Caci de inânie s'a imbritat in ceruri sabia Domnului i jata ea peste

35.

Edom coboarit si peste norodul hafázit pedepsei.

Fericita vreme a dezrobirii lui Israil; preatrecirirea

Si sabia Domnului este plina de

fango i satulit de grAsime, de slinge de miei i de tapi, de gräsimea rarunchilor

de berbeci. Caci Domnul gramddeste jertfe la Bosra i mare macel in tara lui Edom.

Bivolii vor càdca, impreuna cu ei i piimântul se va imbata de sangele lor rfi pulberea se va

FA boii cu taurii.

plámádi cu grdsime. Circi acerista este ziva de ritzbunare

pácii fi a prelacerilor viitoare.

Pustiul i arina uscatá sa tresalte de bucurie ! B5raganul s'a se veseleasca sa, odrdsleasca, inflorind din belsug ca

brándusa de toamna! Si de flori sa se acopere i sä se bucure i ea izbucneasca In chiote i In ctintece 1 Si de mdretia Libanului s'a aiba parte si de mandra podoabli a Car-

a Domnului, an de rdsplatire pentru

melului si a Campiei Saronului ! Vedeavor stralucirea Domnului, privi-vor slava Dumnezeului nostru!

pulberea in pucioasa. Tara lui, prefa-

maini istovite, i intiíriti-va, voi genunchi tremuratori!

pricina Sionului! Raurile In pacura se vor preface si

cut& In piicura, va arde zi i noapte. Niciodatii nu se va mai stinge in veci de veci si din neam In neam inalta se-vor vapaia i fumul. Pe veci pustiu el va ramilnea i nimeni pe-acolo nu va mai trece. Pelicanul i ariciul se vor acolo; bufnita i corbul vor fi la ei acasa.

i Domnul va intinde peste el

franghia nimicirii i cumpiina pustiirii. Nu va mai fi acolo nici un regat, ca ei sa sue pe tron un rege, i toti voevozii

lui vor fi dati pieirii.

693

Drept aceea,

voi

Spuneti celor cu inimä sovaitoare: Fiti barbatosi i filfa frica! Uitati-vil! Dumnezeul vostru vine ! Razbunarea vine i rasplata lui Dumnezeu! El Insusi vine s'a v5, aducil, mantuirea!

Atunci se vor deschide ochii celor

orbi i urechile celor surzi se vor destupa.

Atunci sari-va schiopul ca cerbul

limba celui mut va tresalta dezlegatä,. ni-vor in Atunci izvoare de apil pustie i ivoaie in b5,rägan.

Atunci tinutul ars de soare se va preface in helesteu si ogorul Insetat In

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 36

sirag de izvoare; prin locurile unde se adäposteau sacalii va fi ves, Cu trestie

Cu papura. Si va mai fi acolo o cale inalt5,, un drum care se va numi s Drumul sfänt »;

nimeni necurat nu va calca pe el, ciici va fi numai drumul poporului meu. Cine va umbla pe calca aceasta, fie el si sarac Cu duhul, nu se va l'atad. Nici un leu nu se va dovedi, acolo, niel o fiara sftisietoare nu va calca pe

drum, nimic din toate acestea nu va

fi; ci numai cei mtintuiti vor umbla pe calca aceea. Caci pe ea vor veni inapoi cei rascumparati de Domnul si se vor intoarce in

Sion, cu cântari i cu jocuri; vesnicil veselie va incununa fruntea lor. Voie

buna i bucurie trainica vor dobandi, iar intristarea i suspinarea fugi-vor de la ei. 36.

Frtinturii istoried : urIvala lui Sanherib. Si in anul al paisprezecelea al regelui Iezechia, Sanherib, imparatul Asi-

riei, a pornit cu fazboi impotriva cetatilor intarite ale Iudei i le-a cuprins.

Si imparatul Asiriei a trimis pe

Rabsache cu mare ostire, din La,chis la Ierusalim, impotriva regelui Iezechia. Rabsache tabari Itinga canalul de apa al iazului de sus pe drumul spre «Tarina Abagiului ».

Atunci iesi intru intimpinarea lui, Eliachim, feciorul lui Hilchia, capetenia cea peste palatul regelui, i ebna secretarul i bah cronicarul, feciorul lui Asaf.

Si Rabsache a grait catre ei: o Spuneti lui Iezechia: Asa zice imparatul cel mare, imparatul Asiriei: Ce insemneazit aceasta dArzenie pe care o ar5,ti ? Crezi tu ca, vorbele goale slujesc de sfat si de barbatie in luptä? In cine ti-ai pus nadejdea, de te-ai riizvratit impotriva mea? Negresit, ti-ai

pus nädejdea in

acest bat fránt de trestie, in Egipt, care intra, in mana oricui se sprijina, in el si i-o sträpunge. Asa se (trata Faraon, imparatul Egiptului, tuturor calor care se bizuesc pe el! 694

Si daca imi yeti zice: In Domnul Dumnezeul nostru ne-am pus niidejdea noastra », oare nu este acesta Dumnezeul

a carui inchinare pe dealmile inalte ale ciirui altare le-a desfiintat Iezechia, and a poruncit in luda i in Ierusalim: « Sá va' inchinati numai inaintea acestui jertfelnic ! u?

Si acum fa acest ramasag cu staEu iti voi da tie doua mii de cai, numai sá ni tot atfitia calareti care sa-i incalece! Cum ai putea tu sa dai piept macar cu unul din cei rnai mici slujitori ai staptinului meu ? Si de aceea ti-ai pus nadejdea in Egipt pentru care de razboi i pentru alareti. panul meu, imparatul

Si crezi tu ca fax& voia Domnului

m'am suit eu in aceasta tara ca s'o pustiesc ? Domnul mi-a spus: o Sue-te in tinutul acesta pustieste!* Atunci Eliachim, Sebna i bah raspunserä, lui Rabsache: e Graieste robilor Vid in grai arameian, crici noi 1'1

intelegem, i nu ne grai limba iudaicii, inaintea norodului care sta pe ziduri!» Dar Rabsache a inttimpinat: s Oare

catre stapanul táu i catre tine m'a trimis stapanul meu sii dezvaluesc solio, acea,sta?

Oare nu mai degraba catre

oamenii care stau pe ziduri si care vor fi siliti sa-si minânce impreun5, cu voi scarna i sa-si bea udul? » Si s'a ridicat Rabsache si a strigat Cu glas mare, in bimba iudaiceasca, i a zis: Ascultati cuvintele marelui imparat, impiiratul Asiriei!

Iatit ce vä spune imparatul: S5,

nu v5, amageasca Iezechia, caci el nu va

putea sä va acepe!

Si, tot asa. sa nu va faca Iezechia sa nadajduiti In Domnul, zicând: s Dom-

nul ne va mtintui i cetatea aceasta nu

va caldea in mitna imparatului Asiriei ! » Nu ascultati pe Iezechia, caci iata

ce zice imparatul Asiriei: a Faceti pace cu mine i fiti supusii mei, si fiecare mantince din via si din smochinul säu

sá bea apä din fanttina sa,

Ptiná ce voi veni ca B5, v5, duc in-

tr'o tara ca tara voasträ, tara Cu grau Cu vin, au bucate si °u podgorii.

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 37 i Iezechia s nu insele credinta voastrii si sit zicit: o Domnul ne va min-

tui !* Oare dumnezeii neamurilor au

mántuit fiecare tara lui din mäna im-

pitratului Asiriei?

Unde aunt dumnezeii Hamatului si ai Arpadului i ai Sefarvainului ? unde sunt cei ai Samariei ? Scapat-au ei oare Samaria din mäinile mele?

Care din toti dumnezeii tärilor acestora au schpat tara lor din mána

mea? Si atunci o 86, poatii Domnul Dumnezeul vostru mäntuiascii Ierusalimul

din milna mea

Ci ei tacura 5i nu-i raspunserä, nici un cuviint, did era porunca regelui care spunea: s Sä nu-i riispundeti Atunci Eliachim, feciorul lui Hil-

chia, mai marele peste palatul regelui, ebna secretarul i bah cronicarul, feciorul lui Asaf, au venit la Iezechia rupandu-si hainele, i-au spus mml ate unul cuvintele pe care le gräise Rabsache. 37.

Cumpenele Regelui lezechia.

i and a auzit regele Iezechia cuvintele acestea, rupt vesmintele, s'a imbracat cu sac i a intrat in templul Domnului. i a trimes pe Eliachim, cel de peste

palatal sita, si pe ebna secretarul si pe cei mai bäträni preoti imbracati in sac, la proorocul Isain, fiul lui Amos, i au zis cittre el: o Asa grhieste Iezechia: Ziva aceasta este zi de stritmtorare, de pedeapsä i de oropsire, cad pruncii sunt gata sit iasä din pantecele maicii lor, dar put,ere de näscut nu mai au.

Poate cä Domnul Dumnezeul tau auzi-va cuvintele Iui Rabsache, pe care

nul Dumnezeu: o Nu te teme de cuvintele pángitritoare pe care le-ai auzit din partea slujitorilor impäratului Asiriei.

Iatä, voi pune in el aceastä insu-

flare cä, primind o ve,ste, se va intoarce In tara lui si acolo il voi prifiväli in ascutisul

i s'a intors Rabsache si a gäsit pe impitratul Asiriei: prins cu impresurarea Libnei ; cad aflase cit a plecat din Lachis.

Atunci impäratul Asiriei a prirait vestea cä Tirhaca, impäratul Etiopiei, pornise impotriva lui; si iariisi a trimis

soli catre Iezechia cu aceastii, solie: « Asa sä ziceti lui Iezechia, regele Iudei: Sä, nu te insele Dumnezeul tä,u, In care näddjduesti, 5i sä crezi ca nu va da Ierusalimul in mans, impäratului Asiriei.

Iatti, tu insuti ai auzit ceea ce au, filcut impä,ratii Asiriei tuturor tärilor si cum le-au nimicit. i atunci cum vei putea sä scapi tu singur?

Oare dumnezeii lor au mäntuit

popoarele pe care le-au nimicit mei: Gozanul, Haranul, Releful, pe lui Eden din Telasar ?

Uncle este regele Hamatului, regele

Arpadului, regele cetatii Sefarvaim, al Henei si al Ivei?*

Atunci Iezechia luä, scrisoarea din mäna trimisilor si o citi. Apoi el intri in templul Doranului EA o intinse desfácutti, inaintea Domnului. i s'a rugat Iezechia cätre Domnul, si a zis: o Doamne Savaot, Dumnezeul lui Israil, care stai pe heruvimi, numai

tu singur esti Dumnezeu al tuturor im-

päratilor de pe pämitnt! Tu ai

fä,cut

cerul si piimfintul!

Pleacä, Doamne, urechea ta

1-a trimis impitratul Asiriei, stäpanul ea sit facä de °car& pe Dumnezeul eel viu poate cä il va pedepsi pentru cuvintele

deschide, Doamne, ochii täi i vezi si la aminte la cuvintele lui Sanherib, pe care le-a trimis ca sit fa,c5., de batjocurä, pe Dumnezeul cel viu.

i au intrat dregä.torii regelui Ieze-

ârile lor; i pe dumnezeii lor i-au ars in foc, dar ei nu Bunt dumnezei, ci lucruri de omenesti: lemn si piatrit; pentru

pe care Domnul Dumnezeul tdu le-a auzit; iar tu inaltä rugäciuni pentru ritmasita care se mai aflä » chia la proorocul Isaia,

i le-a zis Lsaia: o Iatä ce si räspundeti stäpinului vostru: Asa gräieste Dom-

Cu adeviirat, Doamne, impäratii Asiriei au nimicit toate neamurile

aceea ei i-au nimicit.

695 www.dacoromanica.ro

ISATA, 38

FI rámasita care va scapa din

Ci acum, Doamne Dumnezeul nos-

tru, mantueste-ne din mana lui, ca stie toate imparatiile parnintului ea tu

singur esti Dumnezeu! i a trimis bala, fiul lui Amos, catre Iezechia si-i spunä: « Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israil, caruia te-ai ru-

gat in pricina cu Sanherib, imparatul Asiriei:

Tata hotarirea pe care a rostit-o

impotriva lui : « Te dispretueste bate joc de tine fecioara, fiica Sionului; In dosul tau clatina din cap fiica Ierusa, limului!

neamul lui Inda 41 va infige rädacini

In jos si va face rod in sus. Cáci din Ierusalim va iesi o famasita, si din muntele Sionului cei scapati

cu viata. Rivna Domnului Savaot va face acerista.

Pentru aceasta, asa zice Domnul catre impiiratul Asiriei: Nu va intra in

aceasta cetate si nu va arunca nici o sageata. Nu va porni impotriva ei cu scut i nu va inconjura-o cu valuri de pämant.

Pe coleo pe care a venit se va

Pe cine ai ocarit i ai hulit i im-

intoarce si nu va intra in cetatea aceasta*, zice Domnul.

lui Israil! Prin slujitorii tu i hulit-ai pe Domnul i ai zis: Cu care multe urca-voi pe varfurile muntilor, pe cele mai falnice

voi mantui pentru mine i pentru David singa mea!» i a pornit ingerul Domnului si a batut oastea Asiriei: o Bufa,' optzeci

potriva cui ai ridicat glasul tau i ai semetit ochii tu? Impotriva Sfintului

piscuri ale Libanului! Tiia-voi cedrii cei falnici i frunt,ea chiparosilor i voi ajunge pe cele mai inalte culmi i in cel mai nepätruns desis de codru,

Caci eu sunt cel ce am sapat fin-

tini si am baut apa si am zvantat sub pasii mei toate canalele Egiptului !

Oare tu nu intelegi ca din vremi stravechi am pregatit aceasta, din vea() de veac le-am hotitrit i acum le aduc la indeplinire ? Ca tu, adica, era si pustiesti i in ruina si prefaci cetatile

Apára-voi cetatea aceasta si

cinci de mii de ostasi; iar dimineata la sculare, toti erau morti, polog. Atunci Sanherib, imparatul Asi-

riei, a ridicat tabara si a plecat i s'a

oprit la Ninive. i pe cand el se inchina in templul lui Nisroc, dumnezeul sau, Adramelec areter, feciorii sai, 1-au ucis cu sabia ei au fugit in tinutul Ararat. lar Asarhadon, fiul lui, a domnit dupa el. 38.

cele intärite;

lar cei ce locuiau In ele, istoviti de

once putere, si ramada sphimantati si fie ca iarba campului, ea pajiste,a ce,a verde, ca iarba de pe aco-

perisuri si ca un lan de grill ars de soare mai nainte de a da in spic. tiu cand te scoli i când te culi,

toate faptele tale imi sunt cunoscute. Intaratarea ta impotriva mea,

trufia ta ajuns-au pana la urechile mele. Pune-voi inelul meu in nasul tau i fritul meu in gura ta i te voi intoarce pe coleo pe care ai venit I

o

Boala gi teimilduirea lui lezechia.

In vremea aceea Iezechia s'a im-

bolnavit de moartk. i a intrat la el Isaia, fiul lui, Amos, si i-a zis: « Asa graieste

Domdul: Pune rinduiala in casa ta, caci

vei muri i vei ispravi cu viata.

Atunci s'a intors Iezechia cu fata la perete si s'a rugat Domnului: 4 O, Doamne I Adu-ti arninte ca am umblat inaintea ta cu credinta i cu

mimi curata, savtirsind ceca ce este plä,cut inaintea ochilor tal!

a izbucnit

Iezechia in hohote de pans. i a fost cuvantul Domnului catre ¡soja I i-a zis:

lar pentru tine, Iezechia, acesta va fi semnul: anul acesta si máncati din otava ce creste pe ogoare, anul cel de-al doilea din ceca ce creste de la sine,

« Du-te i zi lui Iezechia: Asa graieste

iar in al treilea an samanati, seeerati, sädii vii i mincati din rodurile lor.

Domnul Dumnezeul lui David, tatal tan: Af3cultat-am rugaciunea ta, vilzut-am 696

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 39

lacra,mile tale; iat, voi adä,uga la viata ta Inca, cincisprezece ani.

Si din mama impäratului Asiriei te voi mántui pe tine si cetatea aceasta

voi ocroti-o. Si iata semnul care ti se va da tie de la Domnul cit el va implini cuvântul sä,u.

Iat6, voi intoarce inapoi umbra

cu atätea linii, pe care soarele le-a striib6,tut pe ceasornicul lui Ahaz, cu zece o i soarele s'a dat inapoi cu zece linii pe care le strhbiltuse.

Rugiiciunea lui Iezechia, regele Iudei, °And a cazut bolnav si s'a tiima,duit de boala lui. # Atunci eu am zis: In miezul vietii

mele, trebue sA m6 pogor la portile impdatiei celor morti; apiti mi-au fost

anii ce-ar fi fost el mai taiesc. Nu voi mai vedea pe Donmul in pämäntul celor vii; i oameni eu nu voi mai privi in lumea cea de aposati locuitä. Casa mea e doboritä, i spulbe-

ratä, departe de mine, ca o colibii de ciobani. Ca un testitor, facut-am sul viata mea. El taie pa,nza vietii mele din rostul itelor! De dimineata pang, seara, tu ai sfarsit cu mine. Strig dupli ajutor pan6 dimi-

neata. Ca un leu boala imi afirämä, oasele mele ! De dimineata pânä seara,

tu ai sfärsit cu mine! Ca o andunea, ca un cocor, asa ml tanguesc ; ca o porumbitii, asa puuese de durere. Ochii mei se usucil tot &Wand in sus. Doanine, stint in mare cumpiin6, nu mä Ce 86 mai gra,iese? El mi-a dat de stire si a si indeplinit-o ! Tihnit voi petrece

toti anii vietii mele cu toatä, amilaciunea sufletului meu!

Doamne! In tine

Cel viu, cel viu te laud& ca mine ast6zi. Pdrintii invatä, pe copii credinciosia ta.

Mântuiaseri-ne Domnul! i vom canta din harf6,, toate zilele vietii noastre In templul Domnului! Si a zis Isaia: Luati o turta" de smochine i intindeti-o pe rana, ca sà, se lecuiasca! Atunci a intrebat Iezechia: « Care va fi semnul cal, pot s6 mA sui iarái in templul Domnului ? » 39.

Solia lui Merodac-Baladan. In vremea aceea, Merodac-Baladan, fiul lui Baladan, impäratul Babilonului,

a trimis scrisori si un dar lui Iezechia, c6ci auzise ca, a fost bolnav si s'a facut sana,tos.

Si s'a bucurat pentru ele Iezechia si a arätat solilor vistieria sa: argintul, aurul, mirezmele i unklelemnul eel bun,

si twit& stansura lui de arme si tot ce

se afla in vistieriile sale, incht n'a amas nimio in palatul lui i in tot cuprinsul gospoda,riei lui pe care Iezechia sa, nu-1 fi ardta,t.

Atunci a zis proorocul Isaia citre

regele Iezechia: a Ce spuneau oamenii

acestia si de unde au venit ei la tine? o Si a rfispuns Iezechia: a Au venit dinteo tara departat6, din Babilon o. Si 1-a mai intrebat: Ce au v6zut In palatul tau?* Si a zis Iezechia: a Au vizut toate cäte aunt in gospoddria mea,

incit n'a ramas nimic ca di nu le fi aratat In vistieriile mele o. cultA

stä, nildejdea

Si a zis Isaia ditre Iezechia: Asce gaieste Domnul Savaot!

Iat6 cá amara suferinti s'a schimbat in sänä,tate. Tu ai crutat viata mea

aIata, cä vor veni zile, &Ind tot ce au agonisit pärintii tai pan& astazi va fi dus in Babilon si nu va ramitnea nimic o, zice Domnul. a Si din feciorii care vor iesi din tine si-i vei naate, de asemeni vor lua, sä fie

inapoia ta toate pacatele mele!

bilon ! *

inimii mele! Tu ai pus la incercare viata mea, dar m'ai titmaduit i mi-ai dat viatii, nou6.

de adâncul mistuitor! Tu ai aruncat

Ciiei iadul nu te va 16,uda i moar-

tea nu te va prosláxi; cei ce se pogoaa, In mormânt nu mai nfidajdue,sc in harul 697

slujitori la curtea impiiratului din Ba-

Si a zis Iezechia lui Isaia: «Bun este cuva,ntul Domnului pe care 1-ai gait !* Ctici, se &Idea, el: s Numai ad fie pace necurmatä, in vremea domniei mele!

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 40 40.

Slävit Parte este Damnul cel ce se F0814vete intru meintuirea poporului sdu.

mingitiati pe poporul rice Dumnemul vostru. e Imbirbiltati Ierusahmul 1-1 stri-

meu*,

Munca de rob s'a isprävit, faridelegea a fost ispàit, fiindc pedeapsä indoitä a luat din mina Domnului, gati:

pentru toat,e picatele sale *.

Un glas strigä in pustie:

calea Domnului, pregatiti, in pustie, citrarea Duninezeului vostru.

Toatä valea sä se umple

i tot i dealul sä, se netezeascli, toate povarnisurile sà ajungi cale netea, i toate crestele stâncoase: vale adin Atunci se va aräta slava Domnului toatá, fiptura va vedea mintuirea lui

muntele

Dumnezeu, ciici gura Domnului a gräit.* Un glas imi zice: oPropovedueste $i eu intreb: *Ce si, propoveduesc?

Toatá fäptura, este ca iarba i toatä mirirea ei ca floare,a cimpului! Se usuci iarba i floarea se vestejeste, eitei Duhul Domnului a trecut peste ea. Cu adeviírat, poporul este iarbi; Iarba se usucá i floarea se vestejeste, iar cuvintul Durrinezeului nostru

rimine in veac !

Sue-te pe pise de munte, sol de

bucurie al Sionului, Malta glasul táu cu putero, sol de bucurie al Ierusalimului, ridicà glasul i nu te teme! Spune cetätilor lui luda: a latá Dumnezeul vostrul Iati, Domnul Dumnezeu vine ca

un viteaz ii bratul lui supune tot. latí cá plata biruintei lui este cu el si risplata izhänzii merge inaintea lui. Ca un pastor care paste turma sa,

aduna,-va mieii cu bratul siu

i

Ii va

purta la sinul siu, si pe cele ce alipteazá le va mána la staul de odihnä. »

Cine a mäsurat apele cu ciusul

pumnului i cine a socotit cu cotul intinsul cerului? Cine a pus in banitá pulberea piimäntului? Cine a cintirit muntii Cu eintarul i colinele cu balanta ? Cine a cuprins Duhul Domnului cine l-a sffituit pe el, ca sfetnic 698

Cu cine s'a sfatuit el ea si judece bine si si, invete cale dreptitii, sä invete stiinta i calea intelepciunii s'o cunoascii? lata, neamurile sunt ca o picaturii, de ETA' inteo vadrä, ca un fir de pulbere

inteun cintar. lath, hrmurile i ostroavele el le spulberii, ca pe un firicel de colb!

Libanul nu ajunge pentru focul

de la altarul sriu i toate Libanului nu ajung pentru arderle sale de tot. Toate popoarele eunt ca o nimica inainte,a lui; ele pretuesc in fata lui ca o suflare. Cu cine yeti asemäna voi pe Dumnezeu si ce chip yeti pune Itinga el care sä fie asemenea lui?

Oare idolul cel turnat? Acesta a fost turnat de faurar, iar argintarul 1-a imbritcat cu aur i 1-a impodobit cu tisoare turnate.

Cine este prea s'Ante alego un lemn

care nu putrezeste; apoi îi cauta' un meter dibaci ca faca un idol cioplit, astfel cumpiinit sä nu se ristoarne. Nu bigati voi de seamä, ? Nu auziti voi ? Nu vi s'a spus oare de la inceput? Nu prindeti voi ce vä, invata intemeierea

El este col ce vade deasupra cercului piimántesc, pe când locuitorii rolintului sunt mici ca niste hicuste; el intinde cerurile ca un zibranic si le desface ca un cort de locuit. El preface pe principi in pulbere si pe judecätorii pämântului fi face nimica toatii. 24, Abia sunt saditi, abia sunt simanati, tulpina lor deabia a prins in pimint, si el sufli peste ei i Ii mima! vijelia li spulberä ca pe pleavii !

*Cu cine mä aseminati voi

cu cine pot si, fiu asemenea?*

rice

Ridicati ochii in sus si priviti: Cine le-a zidit acestea toate? Acela care scoate ostirea lor cu numär si pe toate le cheami,

pe nume; acela cäruia, prin marirea puterii sale si prin neaseminata-i tärie, nici una nu-i scapi de sub poruncii!*

Pentiu ce zici tu, Iacobe, pentru ce griiesti tu, Israile: Cales, mea este

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 41

ascunsa Domnului; dreptul meu este trecut cu vederea de Dumnezeul mein

Nu stii tu, sau n'ai auzit tu ca

Domnul este Dumnezeu veanic, care a facut marginile piima'ntului, care nu se oboseate i nici nu-ai sleeate puterea; intelepciunea lui este farli fund ?

El da tarie celui obosit i celui slab fi da putero mare. Cei tineri se obosesc, Ii risipesc puterile i vitejii luptatori putea-vor se potieneasca, Insa cei ce nadajduese in Domnul ii vor innoi puterea lor; aripi le vor create

ca ale vulturului; vor alerga si nu vor osteni, vor merge necontenit si nu vor obosi.

mat din cele mai de departe colturi, si ti-am zis: o Tu eati robul meu, pe tine te-am ales i nu te-am lephdat; Nu te teme, caci eu voi fi cu tine, nu privi cu spaima, caci eu sunt Dumnezeul tau. Eu iti voi da putere i te voi ocroti,

sprijini!

i dreapta mea cea tare te va

Jata di se vor ruina i de °carä se vor face toti cei ce se incrunth la luptit impotriva ta; toti vor fi nimiciti ai vor pieri cei ce se fac vrajmaaii thi ! Cauta-vei ai nu vei gag pe cei ce te uriisc pe tine ai ca o nimica vor fi coi ce vor voi sa se lupte cu tine. Cad eu, Domnul Dumnezeul tau,

iti voi inthri dreapta ta si iti voi zice:

41.

Domnul este cel ce scoate pe Israil din Idga§ul pcicatelor i al nenorocirilor. o Taceti inaintea mea, voi tiirmuri ostroave, i noroadele sa-ai primeneasca puterile! Sä se apropie ai sä graiasca ;

apoi impreuna eh, intram la judecata!

Cine a ridicat din Räsiirit pe acela pe care biruinta Il Intamping pas cu pas? Cine i-a dat in stäpanire popoare i-a supus imparati ? Cu sabia lui Ii face zob, i cu arcul Ii risipeate ea paiele rub.-

runte. El Ii urm5.reate, neatins, nevatamat, ai trece pe chi pe unde picioarele lui n'au mai mers.

Cine a facut aceasta ai cine a pus-o la cale ? Acela care dintru inceput a chemat neamurile la Eu, Domnul, cel care sunt intaiul ai la cei din urma tot acelaai I »

Ostroavele Il vad ai Bunt cuprinse

de spaimii,

Pe tine te-am smuls din cele mai

dépilrtate margini ale lumii ai te-am che-

marginile piimantului se

cutremura se apropie si vin incoace. Fiecare se indeamnit, unul pe altul zic: s Curaj !

Turnatorul imbarbateaza pe giu-

vaergiu s cel ce bate aurul cu ciocanul pe cel ce bate pe nicovali, zicand: s Imbinarea este bung *. i 11 intareate cu ouie,

ca ea nu se rästoarne.

o Dar tu, Israile, sluga mea, Iacobe, pe care te-am ales, samanta lui Avraam, iubitul meu, 699

o Nu te teme, caci eu sunt ajutorul tau! * Nu-ti fie frica, vierme al lui Iacob, viermiaor al lui Israil, cad eu voi fi ajutorul tau s, zice Domnul, Mantuitorul

tau ffi Maul lui Israil.

Iatli, voi face din tine grapa cu

dinti, ascutit5, t}.1 nouh. Grapa-vei peste munti vei preface in pulbere i vaile

In pleava marunta. Tu le vei vantura, vantul le va lua vijelia le va risipi. lar tu te vei bucura intru Domnul i intru Sfantul lui Israil te vei preamäri ! Coi saraci i obijduiti cautii apd,

dar nu o gäsesc; limba lor este uscata

de sete. Eu, Domnul lor, Ii voi auzi; eu,

Dumnezeul lui Israil, nu-i voi parasi! Pe dealuri pleauve voi slobozi rauri, ai izvoare in mijlocul viiilor voi trimite ; pustiul Il voi preface in iaz Efi

paintintul uscat in airag de fantfini. Sadi-voi in pustie cedri, salcami, mirti i maslini, ai In locuri neumblate chiparoai, ulmi i molifti, laolaltä; Ca sit vadä i sa se incredinteze sa cerceteze i ta priceapa cu totii, ca.

mana Domnului a facut aceasta i ea Sfamtul lui Israil le-a zidit !* a Veniti i vä aparati pricina voas-

trii s,

zice Domnul,

dovezile voastre*, Iacob.

s apropiati-va cu

zice Imparatul lui

o S5, se apropie ai sit ne spun&

ceea ce va fi! Dar mai intai, ce-a fost mai

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 42 inainte si cum a fost, aceasta sä. ne spuneti, ca s5 cercetäm cu deamäruntul apoi s iscodim i viitorul pe care-1 proorociti i vom vedea ce este.

Vestiti cele ce vor fi in vremea cea de apoi, ea sä ne incredintim sunteV dumnezei ! Haidem! Bine eau faceti ca s và privini i sti ne

minunim de voi! Dar iati cii lucrarea voastril este nimio i nimio sunteti i voi, i vrednic de urgie este cel ce vii, alege!

De la miazi-noapte am starnit pe

un om si vine; 1-am chemat pe nume din

laturea de räsirit. El calci pe principi,

ea tina, in picioare, cum frinittnti olarul pämäntul bun de oale.* Cine ni 1-a proorocit si cine ni 1-a ficut cunoscut mai dinainte ca sii putem

si zicem: s A avut drepta.te!* Dar nimeni nu 1-a vestit, nimeni n'a grdit, nici n'a auzit vreodatä cuvintele voastre. Cel dintiui eu am zis Sionului:

Iatä-i, iatti-i! s, i Ierusalimului am adus veste nouti. Dar privase f3i nu este nimeni;

printre ei nu se aflà nici un profet. Eu Ii intreb: a De unde vine el?* Dar ei nu räspund nimio !

Drept aceea toi sunt nimio,

lor deserticiune, idolii lor aunt vb.-

nare de vint !

scoti din temnitä pe cei robiti, si din fundul inchisorii pe cei ce stau in intuneric. Eu sunt Domnul i acesta este numele meu. Nu voi da nimänui slava mea nici chipurilor cioplite cinstirea mea.

Cele proorocite altddati s'au plinit altele mai nouä vi le vestesc: inainte ea di odrisleasch vi le dau de stire. Ctintati Domnului cfintare nouä, cântati in strune laudele lui pan& la marg-inile pimintului! Voi cei ce porniti pe

mare si stäpb.n4i intinderile ei, voi ostroave i cei ce locuese intru voi! Pustia glasul ridice i cei ce o strabat i asezaiile in care are stilas Chedar ! Locuitorii de pe povärnisurile stâncoase si chiue de veselie; i cei din virfurile muntilor de bucurie si strige! Si prosliveasci pe Domnul lauda lui s'o vesteasci in depärtate nuturi. Domnul iese ca un viteaz, ca un rizboinic aprinde rivna luptei i izbuc-

neste in puternice strigite de räzboi. Impotriva vrijmasilor lui el luptii, vitejeste fo't birueste!

42.

Robul Domnului cel ales, cel ce lumineazcl popoarele.

Iati sluga mea pe care o sprijin, alesul meu, intru care binevoieste sufletul rneu. Pus-am peste el Duhul meu si el va propovedui noroadelor legea mea.

zit pämintul i toate rodurile lui, care a dat suflare norodului de pe el si duh color ce umblä pe intinsul lui: a Eu, Domnul, te-am chemat intru dreptatea mea si te-am luat de mini si te-am ocrotit i te-am &cut legilmänt poporului meu i lumina noroadelor; Ca si deschizi ochii color orbi, si

Nu va striga, nici nu va gril tare,

in piete nu se va auzi glasul lui.

Trestia franti n'o va zdrobi

festila fumegindä, n'o va stinge. El va propovedui legea mea cu credinti; El nu va obosi i nu-si va irosi pu-

terile, päni ce nu va aseza legea pe pimint; did inviitä.tura lui o asteapti, toate indepártatele Asa gräie.ste Domnul Dumnezeu, care

a ficut cerurile i le-a Indus, care a ur-

N Tdcut-am multi vreme, stat-am linistit s't mi-am stä.pttnit ticerea.; ae,um ca o femeie care naste voi geme, voi striga voi trage suflarea! 15, llfunp Ii voi pustii, la fel si dealu-

rile, toatä verdeats, lor voi pärjoli-o; paraiele le voi preface in vii uscate

färi apti le voi.läsa! Indrepta,-voi pe cei orbi pe drummi pe care nu le cunosc i pe poteci nestiute Ii voi cäliuzi; intunericul 11 voi preface inaintea lor in luminti Ffi povb,r-

nisurile in cam* Intinti. Acestea sunt figiduintele mele pe care le voi implini

si nu le voi trece cu vederea.

Si dea inapoi i sii se rusineze cei

ce-si pun nidejdea in idoli, cei ce zic chipurilor turnate: a Voi sunteti dumnezeul nostru! 700

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 43

Surzilor, auzii, orbilor

incoace i vedeti!

Cine este orb filrä numai sluga

mea ? Cine este surd ca solul meu pe care

il trimit? Cine este orb ca omul meu de aproape i surd ca slujitorul Domnului? Tu multe ai väzut, flied sä le iei In seamh; urechile 0-erau deschise, dar

n'ai auzit. Binevoit-a Domnul intru dreptatea sa ca legea sa s'o facii mare reqh. Dar poporul este furat i prädat; aunt inchisi to0 in pesteri i ascunsi in temni0. Fura4i au fost i nimeni nu i-a

präda.ti i nimeni n'a zis: 4 Dati

inapoi ! »

Cine dintre voi va pleca urechea la acestea, va fi cu luare aminte si va asculta la cele ce vor sä fie?

Cine a dat pe Iacob spre prildare si pe Israil thlharilor? Domnul, fat,ä, de

care au phattuit, fiinda n'au vrut sä

umble in chile lui si de legea lui n'au ascultat !

Drept aceea, el a vareat peste ei

iutimea mhniei sale i prápàdul räzboiului. Vhpaia i-a cuprins in jur i n'au pri-

ceput, arsi au fost, dar minte nu s'au

invätat!

43.

Mântuirea lui Israil, cu toate laptele

prea ramie ale Domnului. Si acum asa zice Domnul, ziditorul tau, Iacobe, i creatorul tau, Israile: o Nu

te teme, chei eu te-am fitscumparat

te-am chemat pe nume fOi al meu esti! Dad, va fi sh, treci prin aph, eu voi fi cu tine, si prin puhoaie de va fi sä treci,

ele nu te vor inneca! Prin foc de va fi sá treci, focul nu te va vathma i fläclirile nu te vor mistui, Cad eu sunt Domnul Dumnezeul tau, Sfilmtul lui Israil, Mântuitorul. Eu voi da Egiptul preI de riiscumparare pentru tine, Etiopia i eba in locul tau; Fiindch, tu esti de pret in ochii mei si de cinste i te iubesc; voi da oameni

In locul tau i popoare in locul vietii tale.

701

Nu te teme, cad eu voi fi cu tine! De la rdsárit voi aduce senainVa ta de la apus te voi aduna. Zice-voi miazä-noptii: o Dh-mi-i! Nu-i opri! Adu pe

mei din Iinuturi departate, si pe fiicele mele de la marginile pämfintului;

Pe toti acei care poarth numele

meu i i-am creat, i-am zidit i i-am preghtit, pentru slava mea. Sh, vinä poporul eel orb care totusi are ochi i cel surd care totusi are urechi! Neamurile toate laolalth sä se adune

sh se strhngä, popoarele! Care dintre ele poate sä ne vesteascii asemenea lucruri i sä ne spunä vechile proorocii? Sh-si aduch martori i sà dovedeascii, s5, audà toVi Adevárat! o Voi suntetd martorii mei s, zice Domnul, sluga pe care am ales-o, ca sá t4i, sh rah credeti i sh, pricepeti cä eu sunt: inainte de mine n'a fost Dumnezeu i nici dupli mine nu va fi!

Eu, eu sunt Domnul i nu este

MAntuitor afar& de mine!

Eu sunt col ce a vestit mântuirea

si a adus-o si a propoveduit-o, si nu stint strein la voi. Voi sunte0 martorii mei s, zice Domnul. o Eu sunt Dumnezeu din vesnicie si de aci incolo acelasi stint! Nimeni nu poate sa iasii de sub puterea mea si ceea ce fac eu, cine poate sä Histoarne? Asa zice Domnul, MAntuitorul vostru, SfAntul lui Israil: Pentru voi, voi trimite praphd impotriva Babilonului,

pe Caldei ii voi pune pe toti pe fugh,

In corhbiile de care erau atht de mandri. Eu Bunt Domnul, Sfhntul vostru,

ziditorul lui Israil, impäratul vostru! Asa zice Domnul, eel ce croieste drum pe mare i chrare in apele zbucnitoare, Cel care scoate carele de rilzboi caii, ostirea i chpitanii, ea sii se astearnä

la pámhnt i sà nu se mai scoale se stingä, ca o festilä de opai:

« Nu WI,' mai aduceIi amint,e de lucrurile de altiidatii FA nu mai luall aminte

la cele ce au fost! lath, ch eu voi face un lucru nou, care acum inmugureste; nu-1 vedeti voi

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 44

oare? Croi-voi in pustie cale, in loe desert izvoare de apt,. Ma vor proslavi fiarele campului, acaliiv't strutii, ca, am slobozit izvoare

Unul va zice: Eu sunt al Domnului ! Altul se va numi cu numele lui Iacob. Unul va serie cu mana lui: Sunt al Domnului, 0-vi va da numele de Israil!* Ava zice Domnul imparatul lui Israil vi Mantuitorul situ, Domnul Savaot: «Eu stmt cel dintai i cel de pe urmit,

in pustie, vivoaie de apa in pamitnt neumblat, ca sa adap pe poporul meu, pe alesul meu; Acest popor Po care 1-am zidit pentru mine ca sá povesteasca falnicele

nu este alt Dumnezeu afara de mine! Cine este ca mine? Acela ta yin& incoace v't sa, strige vi s'o dea pe fatit di se masoare cu mine! Cine a vestit dintru inceputul inceputului cele viitoare? S't cele ce stau sit se intample cine poate sa, ni le prevesteasca ? Nu vit temeti, nici vä spilimantati!

mele fapte.

Dar tu nu m'ai cheruat, Iacobe, tu nu te-ai ostenit pentru mine, Israile! Tu nu mi-ai junghiat oaia ta ca ardere de tot vi ca jertfe tu nu m'ai preamarit. Eu nu te-am suparat cerand prinoase vi nu te-am impovarat ca jertfe de tamale. Tu n'ai cumpärat mirezme pentru mine vi de gräsimea jertfelor tale tu nu m'ai saturat, ci m'ai coplevit cu pdcatele tale vi cu faradelegile tale tu in'ai chi-

N'am aratat eu odinioara i n'am prevestit, cand v'am luat pe voi de martori? Este care un Dumnezeu afara de mine? Nu mai este nici o stanca, de adit-

post, nici una!

Toti fauritorii de idoli nu sunt nimic v't la nimic nu slujesc toate scumpele lor intruchipari. i chiar ei aunt martori;

nuit.

Eu, eu sunt acel care iartit päcatele tale vi nu-vi mai aduce aminte de

dar nu via nimic vi nu int,eleg nimic,

faradelegile tale. Adu-mi aminte i ta ne judecam

din ruvinea lor. Cine face un dumnezeu i toarnä

Strabunul tau dintai a pitcatuit

de ocara, fiincica fauritorii nu stint decat oameni! Sa se adune toti i sit se apro-

un idol, care nu sunt buni de nimic ? Iata toti cinstitorii lor vor ajunge

intre noi: înirä una cate una indreptarile tale ca sa te dezvinovatesti !

urmavii tai vi-au calcat credinta fat& de mine. Pentru aceea, pangarit-am pe principii cei unvi vi pe Iacob 1-am dat

pie! Vor tremura laolalta i vor fi in grea ruvine

Fierarul taie fierul cu dalta lucreaza la focul carbunilor; potrivevte idolul cu lovituri de ciocan dá un

pierzarii v't pe Israill-am lasat spre cicala bo

chip ca puterea bratului. Si este mand vi este sleit de put,ere,

44.

Damnul cel ce incleammi, mustrii, inn* pedepsefte. Idolii i deortdciunea lor. acum asculta, Iacobe, sluga mea, Israile, pe care te-am ales ! Ava zice Domnul, facittorul i zicli-

flii-

de sete i obosevte. Dulgherul intinde dreptarul, insemneaza cu plumbul, netezevte cu rindeaua i mascara, cu compasul. El face lucrul lui dupa asemanarea omului, frumusetea pitmitnteasca iar idolul va fi avezat jute° cash. El vi-a taiat un cedru, luat un gorun sau un stejar, si-a ales ce i-a cut dintre copacii pitdurii. Tot el a sadit

torul tau din pantecele maicii tale, vi ocrotitorul tau: Na te teme, sluga mea Iacob v't tu Israile, pe care te-am ales.

Caci eu voi varsa rya, peste pamantul insetat i parade de apit in tinutul cel uscat. Varsa-voi din Duhul meu peste odrasla ta i binecuvântarea mea peste

acevti copaci, crescut.

i

ploaia i-a udat i i-a

Omul se slujevte de ei ca sa-vi

mlilditele tale.

Si vor odräsli ca iarba pe malul

aprinda focal vi-i ia sá se incitlzeascii. El Ii arde ca coact): painea. Ba face

pâraielor i ca pajivtile dealungul apelor curgatoare.

mai mult! Face i un dumnezeu i se 702

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 45

fuchina la el; face un idol pe care il cinsteste !

El a ars jumatate de lemn; pe ja-

ratee el a fript carnea pe care o manâncá si se satura. Se mai Mcalzeste i zice:

Eu sunt Domnul care intiiresc cuvb,ntul slujitorilor mei FA implineso sfa-

tul trimisilor mei. Eu am zis Ierusalimului: o Va fi locuit

cetatilor lui Iuda:

4 Mi-e cald ! Simt dogoarea lui!*

Zidite vor fi! s i eu le voi ridica din därâmaturi!

face un dumnezeu, un idol pe care II cinsteste i caruia i se fuchina i caruia se

Si adâncului miirii i-am zis: «Usueit-te ! Cid fti voi l'asa fluviile fara apa.* Si am zis despre Cirus: El este

Si cu lemnul care a mai ramas, el

maga zicand: Mântueste-ma, eaci tu esti Dumnezeul meu! Ei nu-si dau seama i nici nu pricep ! Ochiui lor sunt Inchisi i nu pot sil

valí, i mima lor e impietrit5, si nu poate sá inteleaga. Nici unul nu-si face sonoteala In Mima sa, nici unul nu are Mata minte Intelepciune inda sa-si zica: Am pus jumatate de lemn pe foc si am copt piiine pe jeratec, am fript carne i am mancat-o, iar cu jumatatea care a mai ramas sa mä, apuc sa fac un idol inicios si

s'a má inchin la un trunchiu de

pastorul meu, caci el va implini toatä voia mea i el va porunci Ierusalimului: Clddeste-te la loe a si tenriplului: « In-

temeiaza-te din nou! 45. C irus

impeiratul,

unsul Domnului i

unealta voin!ei sale prea f nalte. Asa zic eu, Doirmul Dumnezeu, un-

sului ineu Cirus, pe care iltin de mana dreapt5 ca ab; dobor neamurile sub picioarele lui i s'a dezleg cingatorile

pacatele tale ca un

deschid usile i portile inte-i, ca ele s'a nu inai fie fnehise: « Eu voi merge fnaintea ta i eaile cele de munte le voi netezi; sfarama-voi portile cele de ararna i zavoarele cele de fier le voi rupe. Si 'ni voi da tie vistiera ascunse, bogatii ingropate in pamOnt, ea sa stii cà eu sunt Domnul Dumnezeul lui Israil ccl care te-a chemat pe nume. Pentru sluga mea Iacob i pentru

Intoarce-te catre mine cu pocainta, citei

si am facut de cinste numele tau, fara

Strigati de bucurie, voi ceruri, ami Domnul a facut aceasta; rasunati, adán-

Eu sunt Donmul, i nimeni altul! Mara de mine nu este Dumnezeu. Eu te-am incins, faja ca tu sa ma eunosti,

copac ?

El se hraneste cu náluci, Mima lui inselata 1-a dus la ralacire. El nu-si mántueste sufletul sau i nu zice: « Oare nu

strang eu o minciuna in mana mea cea dreapta?* Adu-ti aminte de,spre aceasta, lacobe si tu Israile, caci tu esti sluga mea! Te-am fäcut sa-mi fii mie sluga Israile,

eu nu te voi uita! Risipit-am nor

i

faradelegile tale ca o negurä.

eu te voi miintui!»

curi ale pamfintului; muntilor, saltati

de bucurie, voi toti copacii padurii, cantati, eaci a rascumpiirat Domnul pe Iacob i in Israil vi-a dezväluit slava sa

Asa graieste Domnul, Mantuitorul tau si cel care te-a zidit din sanul maicii tale: « Eu sunt Domnul care a fácut lu-

mea; singur am intins cerurile, eu am

fntarit pama'ntul, i cine mi-a fost de ajutor ?

Eu zadarnicesc prevestirile vra.cilor mincinosi si pe ghicitori fi scot nerozi, rusinez pe cei intelepti i intelepciunea lor o prefac In nebunie. 703

Israil alesul meu, te-am chemat pe nume

ca tu sa ma

Ca s'a se stie de la rasarit i pana la apus ea nu este nimeni afarli de mine! Eu sunt Donmul, i nimeni altul! Eu Intoemesc lumina si plamadesc fntunericul; eu sunt cel ce urzeste pacea aduce restriste,a. Eu sunt Domnul care face toate acestea. Picurati rouä de sus, voi ceruri, nourii s'a reverse ploaia dreptatii! Padeschidä sanul co sä, infloinfintul resrea,sca mantuirea i dreptatea

fire mladitele! Eu, Domnul, am zidit toate acestea!

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 46

Vai de cel ce se cearti cu Ziditorul sau, el un harb printre harbtuile de pa-

muri. i cugetati: Ce far& minte sunt cei ce duo dupä ei un idol de lemn si se in-

apucat sit faci? a, sau lucrul &titre meter: o Esti cu mainile moarte Vai de cel ce zice parintelui säu: De ce ai adus copii pe lume? » si cätre femeie: e Da ce ai ajuns mamá? Asa zice Domnul, Sfantul lui Israil ziditorul situ: Indrázniti voi, oare, sá ma intrebati despre cele viitoare

intre voi ! Cine a ve,stit acestea de mai nainte? Cine, din vremuri vechi, le-a facut cunoscute? Oare nu eu, Domnul, nici un alt Dumnezeu afar& de mine? Dumnezeu drept i izbavitor nu este

china, unui dumnezeu care nu mantueste!

mânt ! Oare lutul zice olarului: a Ce te-ai

Vorbiti, dati pe fatä, tineti sfat

altul de at mine !

Intoarceti-va catre mine ca sa va puteti mantui, voi cei ce locuiti toat,e tinuturile cele mai indepartate ale pa-

«â-mi dati invatatura in privinta lucrului mainilor mele?

Eu am zidit pämäntul i eu am

mantului ! Cad eu sunt Duninezeu tare, si nu este altul ! Jur pe mine insumi! Din gura mea iese dreptatea, nu-mi intorc cuvantul: inaintea mea tot

fticut oamenii de pe el. Mainile mele au tetina cerurile i toata ostirea stelelor eu am orfinduit-o. Eu 1-am ridicat, dupa planul drepfilth mele, i toate cáile lui le voi netezi. El va zidi cetatea mea si va libera pe robii mei, fara rascumparare i far& daruri a, zice Domnul Savaot.

genunchiul se va pleca; lam numele meu se va jura toata limba, Si va zice: a Numai in Domnul este

dreptatea i vartutea! Catre el vor veni,

greu rusinati, toti cei ce s'au ritzvratit impotriva lui.

Asa zice Doirmul: s Bogatiile Egiptului i castigurile Etiopiei si ale Sabeeni-

Intru Domnul se va indreptati

lor cei inalti la stat vor curge la tine si ale tale vor fi; ei se vor tine dup5, tine, iti vor sluji ie in lanturi i vor cádea

inaintea ta

i

rugandu-se

se va preamari toata semintia lui Israil ! 46.

vor zice:

Cdt de departe ski Domnul deasupra sldbdnogilor dumnezei as popoarelor.

« Numai tu ai un Dumnezeu tare, si nu

este altul, nici un Dumnezeu dad« de el.* Cu adevarat tu esti Dumnezeu as-

Bel a cazut, Nebo s'a rasturnat;

chipurile lor stint incareate pe vite si pe dobitoace. Chipurile pe care le purtati cu alai sunt puse acum ca poveri in spi-

cuna; Dumnezeul lui Israil cel mantuitor !

Toti räman de rusine si se fac de ()card, laolalta, toti fauritorii de idoli se

narea vitelor trudite.

Idolii cad, se prabusesc laolalta, nu

fac de ea.'s.

pot sa-si mantuiasca chipurile lor ;

Israil este mantuit de Domnul cu

inii sunt dusi in robie.

mantuire vesnica si nu se vor ruina,

3: a Ascultati la mine, voi cei din neamul lui Iacob i toti cei care ati mai ramas din neamul lui Israil, voi pe care v'am purtat din sitnul maicii voastre, de care am

nici de °card nu se vor face in veac de veac I

Caci asa zice Domnul cel ce a facut cerurile, Dumnezeu care a intocmit pamantul, 1-a facut s't I-a intarit; i nu In desert 1-a fácut, ci ca sá fie locuit: « Eu sunt Domnul, i nimeni altul! »

N'am grait acestea inteascuns, undeva in vre-un col intunecos al pamântului; i nici n'am zis, fir& nici un rost, neamului lui Iacob: Cautati-ma I Ci eu aunt Domnul cel ce graieste drept si spune adevärul! Adunati-va i veniti, apropiati-va cu totii, cei ramasi cu viata dintre nea-

ei

avut grija de la nasterea voastra:

Rana la bá.tranetea voastra, eu sunt acelasi; i pan& la adancile voastre ea-

runtete voi taxi povara voastra. Precum am facut, asa o duc inainte, purtandu-va povara si; mantuindu-vii. ma asemanati Cu cine vreti voi ma puneti alaturea, ea ma mäsurati «â-mi gasiti asemuitor ? Ci stint unii care scot aurul din pungile lor, i argintul in cantar il cantaresc

704

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 47, 48

plätese un argintar ca sä, le Lc& un chip de dumnezeu; apoi se inchina lui cinstesc. Pe umeri 11 riding, II due, Il pun jos,

si el et& Rub, sä, se clinteasca din locul lui. El nu raspunde celui care striga catre el si din primejdie nu-1 mantueste. Amintiti-vä de aceasta, i invittati-va minte, puneti la inima, päcatosilor !

Aduceti-va aminte de cele ce au

fost in zilele strávechi, cdei eu sunt Dumnezeu, i nimeni altul. Eu sunt Dumne-

zeul eel tare, si nu este nimeni ea mine. De la inceput eu vestesc sfarsitul

si de mai nainte ceea ce are sä, se in-

zie: Planul meu se va adeveri toata voia mea voi face-o faptä, I Chemat-am de la fásarit un vultur, dinteun tinut departat: un om care sä, indeplineascii planul meu. cum am zis, asa voi face; pregatitu-l-am i acum il voi implini. Ascultati-m5,, voi oameni cu mima

voi cei care stati departe de mantuirea voastra:

Apropia-voi mântuirea mea, de vreme ce ea nu mai este departe, si izbävirea mea nu va intarzia. Atunci,

voi intemeia mântuirea mea in Sion si pentru Israil, slava mea ! 47.

Cdderea Babilonului.

Pogoara-te i stai in taran5 fecioarä, fiica Babilonului, stai pe pämänt, fära tron, flied, a Caldeilor, cáci gingasa alintatii, nu te va mai numi nimeni! Invârteste lartisnitá j macinä Di.-ti la o parte välul täu, ridiett-ti vesmantul tau, ramai cu picioarele goale

treci rhurile, Ca sa se de,scopere goliciunea ta sa se vaz5, rusinea ta! Mä voi fázbuna nu voi cruta pe nimeni s, Zice Mántuitorul nostru; Domnul Savaot este numele lui, Santul lui Israil! e Stai täcutä si mai la intunerie, fe-

chiar asupra 135.,tranilor apiisat-ai cu jug greu.

i tu iti inchipuiai: « Fi-voi pe veci stapana! », dar niciodatä n'ai cugetat de sarsitul titu nu ti-ai adus aminte ! i acum ascultä, tu cea crescutä in phiceri, care sttipaneai far& de grijä ziceai in mima ta: Nimeni alta nu este ca mine ! Nu voi rámílnea vaduvä si nu voi sti ce este lipsa de copii ! » i aceste doua inteo clipa, in aceeasi

zi, vor da peste tine: lipsa de copii

vilduvia; i te vor eoplesi, in ciuda muliniii tale i a puterii vrajilor tale!

Intru färädelegile tale tu näddj-

duiai i ziceai: « Nimeni nu m5, vede !

Intelepciunea ta i tiints, ta te-au rdtacit, astfel ca giindeai in mima ta: « Eu, nimeni alta nu este ea mine! Drept aceea, va veni peste tine o nenorocire pe care nu vei putea s'o impiedici si te va izbi un prapäd pe care tu nu vei sti chei pe neasteptate va da peste tine pieirea, fára fi avut vreme s'o prevezi. Tine-te de fermecatoriile si de mul-

tele tale vrajitorii cu care te-ai strada-

nuit din tiller*, poate ii vor sluji,

poate vei insufla temere. Ai ost,enit de atátea intrebdii si de atilta cugetare! Sä, iasä, la ivealá i sä, te izbaveascii cei ce iscodesc cerurile intreaba stelele si care, la fiecare nouä, spun ceea ce ti se va intampla! Dar iatá-i ca pleava pe care o mistueste focul! .Asa vor ajunge, si de puterea fliicarilor nu vor scäpa, caci nu e un jä,ratec la care numai s'á se incalzeasca,

sau o vela ea sä «tea dinaintea ei. Asa se va întâmpla cu cei pentru care te-ai zbuciumat i ai avut prietesug din tineretile tale. Fiecare Ii va vedea de treabä, i nimeni nu va putea «5, te mântuiascit. 48.

cioara Caldeilor! Nimeni nu te va mai cherna pe tine: stäpilna impärätiilor. Intaratat am fost pe poporul meu:

Inveirdtura de alteídatd, inset izvoritoare

In mana ta. Dar tu n'ai avut

voi cei care ati iesit din samanta lui luda;

pangitrit-am mostenirea mea si am dat-o

in vremuri noi i amestecate. 1. Ascultati acestea, voi cei din casa lui Iacob, care purtati numele lui Israil,

705 www.dacoromanica.ro

45

ISAIA, 49

care va jurati pe numele Domnului i vä laudati cu Dumnezeul lui Israil, dar nu

Apropiati-va de mine si ascultati aceasta: De la inceput eu n'am graft in-

Caci voi purtati numele Cetatii celei Sfinte çi va, bizuiti pe Dumnezeul lui Israil al carui nume este Domnul Savaot. o Vestit-am din vremi stravechi cele ce erau sä se Intample; din gura mea au iesit si vi le-am dat de stire; dintr'o

fatä eu am fost.*Ci acum Domnul

din inimä si nu cu dreptate.

tru ascuns, de cand s'a pornit totul de Dumnezeu ma trimite pe mine si Duhul eau.

a Asa gritieste Domnul, Mântuitorul

tau, Sfantul lui Israil: Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, care te invata ceea ce-ti este de folos si te calituzeste pe calea pe care trebue sä mergi. Dad, ai fi luat aminte la poruncile mele, fericirea ta ar fi fost asemenea unui fluviu i dreptatea ta ca talazurile

data le-am facut si ele gata au fost;

Fiinda eu §tiu c'd tu esti tare ca un drug de fier i gâtul Iti este de anima. Ti-am prezis aceasta mai nainte ca sa se intample i i le-am dat de veste,

ca sä nu zici: i Idolul meu le-a facut,

marii ;

chipurile mele de piaträ i de fier le-au

Atunci ar fi semintia ta ca nisipul

märii i odraslele pantecelui tau ca pul-

poruncit ».

Tu ai auzit; priveste acum toate

berea pàmântului, .1 nimio n'ar nimici n'ar mai §terge numele tau de clineintea mea ). Iesiti din Babilon, fugiti din Caldeea! Cu cantece de veselie! Vestiti raspanditi stirea! Duceti-o panä la marginile pamantului! Strigati: s Domnul a ritscumparat pe Iacob, sluga sa

acestea! De ce nu märturisesti? De aici inainte iti voi Impartasi lucruri noi,

tinute in taina, pe care nu le stiai.

Ele aunt zamislite azi si nu de altä-

data, si mai inainte de ziva aceasta tu n'ai auzit nimio despre ele, ca sit nu zici: a Iatä, eu le stiam! » Nu, tu n'ai auzit i nici n'ai stiut,

Si Bete nu le-a fost in pustiul unde el i-a dus; caci apa a scos din

fiindat pe atunci urechea ta nu era deschisa; caci eu IF} tiu cat esti de necredincios

i

stand.. Despicat-a stance, i apa a tbilnit 4 N'au tihnä cei färä de lege »,

cit numele tau este:

credinta din pantecele maicii».

Pentru numele meu imi opresc

zice Domnul.

mania i pentru slava mea Imi potolesc

furia, ca sa, nu te prapadese. Iatä cit te-am lamurit In foc, dar

49.

Robul Domnului. Ispd§irea pdcatelor de pdmi aici 9i mantuirea lui Ascultati la mine, ostroavelor, luati aminte, popoare departate! Domnul m'a cheniat de la nasterea mea, din pantecele maicii mele mi-a spus pe nume.

n'am gäsit cà esti argint; te-am in-

cercat in cuptorul de topit al nenorocirii. Pentru mine, din pricina mea am facut-o, caci cum voi ingadui ca numele

meu sä fie pangilait? Nimanui nu voi da slava mea! Ascultit la mine, Iacobe si tu Israile, pe care te-am chemat. Eu sunt cel dintâi i cel de pe urmä. Mana mea a intemeiat pitmantul Adunati-va toti s't ascultati! Care dumnezeu strein a prezis aceste lucruri? Acela pe care Dornnul il iubeste va implini vointa sa impotriva Babilonului impotriva semintiei Caldeilor. Eu, eu am gritit si 1-am chemat,

Fácut-a din gura mea sabie ascutitä; ascunsu-m'a in umbra mkinii sale. Facut-a din mine sageata ascutita si in tolba sa m'a asezat deoparte, Si mi-a zis: Tu esti sluga mea, Israil, intru care eu ma voi proslavi!» Dar eu cugetam: ((In desert m'am trudit, i In zadar i pentru nimio mi-am prapadit puterea mea; caci, inteadevar, partea cuvenita mie este la Domnul rásplata mea la Dumnezeul meu! » Si acum Domnul cel care din pan-

1-am adus si i-am dat izbanda, in calea lui.

tecele

dreapta mea a desfasurat cerurile. Eu le chem i iatit ele stau de &Va.

706

maicii mele m'a urzit ca

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 50 slujesc lui i si tutora pe Iacob catre el si ea strang la un loe pe Israil caci asa

am fost eu cinstit in ochii Doranului Dumnezeul meu fost-a puterea mea Mi-a zis: e Este putin lucru sa fii sluga mea, ca sa aduci la loe semintiile lui Iacob i sa intorci pe cei ce-au sciipat dintre ai lui Israil; de aceea te voi face lumina popoarelor, ca sa duci mântuirea mea pana, la marginile pitmantului !» Asa graieste Rascumparatorul

Sfantul lui Israil catre col dispretuit;

catre uriciunea neamurilor i sluga ti-

Imparati vor vedea si se vor xidica, voevozi se vor fuchina, pentru Domnul cel credincios i pentru Sfantul lui Israil, cel caro te-a ales ! » Asa gráieste Domnul: e In vremea milostivirii te voi asculta i in vremea mantuirii te voi ocroti. Facutu-te-am te-am hotarit Legamant al poporului, ranilor:

ca sä pui randuialii in tara si sa dai fiecaruia mostenirile nimicite ;

Ca sa zici celor robiti: Iesiti ! e, celor caro sunt la intuneric: aVeniti la lumina! » Ca s'a pasea dealungul tuturor drumurilor ffi toate culmile plesuve sil fie pasunea lor; Sa nu le fie nici foame, nici sete ; soarele i vântul cel arzator sa, nu-i atinga, fiindca cel care se va milostivi de ei va fi calauza lor care fi va indrepta spre izvoare de °T'a'. Voi preface toti muntii in drumuri

s't chile mele vor fi bine randuite. Jata ca unii vin din tinuturi departate, de la miaza-noapte, de la apus, iar altii din tara Sinitilor. Tresaltati, ceruri, de bucurie si tu,

pämantule, ve,seleste-te, bucurb.-te ! Mun-

tilor. chiuiti de vesefie, fiindca Domnul

a mingaiat pe poporul silu si de obijduitii sal s'a milostivit.

Sionul zicea: Domnul m'a parasit Stapanul meu m'a uitat ! 16. Oare femeia afta pe pruncul ei de rodul sânului ei nu are axila? Chiar

alud ea 11 va uita, eu pe tine nu te

voi uita! 16. Jata, te-am inseranat in palmele mele ; zidurile tale sunt deapurtui tea ochilor mei I

Copiii tal aleargä grabnic catre tine, pe cand cei ce te-au daramat pustiit fug departe de tine. Ridica ochii tal de jur-imprejur

vezi: toti se aduna, toti vin la tine.

Viu sunt eu, zice Domnul ! Tu te vei im-

braca intru ei ca inteun vecmant de

podoaba, i ca o mireasa te veiincingecu ei ! Caci locurile tale paraginite c't

daramaturile tale i toatit tara ta pustie fi-vor prea inguste pentru locuitorii tau,

iar toti pustiitorii tai vor fi departe. Ba inca vor grai la urechile tale copiii tâi, ai celei ce nu mai aveai e Tinutul este prea stramt pentru mine ;

fa-mi loo sá stau i eu! Atunci tu vei cugeta in mima ta: Cine mi i-a nascut pe acestia ? Pierdusem copiii mei i eram stearpa, dusa

In robie xfi izgonità; dar pe acestia cine i-a crescut.? Jata ca ramitsesem singura! Dar acestia de unde vin ? Asa zice Domnul Dumnezeu: data,

voi ridica mana mea catre neamuri catre noroade voi malta steagul mea.

Ele vor aduce pe feciorii tai in san si pe

hiede tale pe umeri le vor purta. Imparatii vor fi epitropii principesele doicile tale. Cu fetele la pimant tie se vor fuchina i vor linge

pulberea de pe picioarele tale. Atunci tu vei sti ca eu sunt Domnul, care nu face de °cara pe cei ce nadajduesc in el ! e

Oare poti celui viteaz iei prada, smulgi din mana pe cei robiti ? e Da! * zice Domnul. Chiar robii

sau celui puternic

celui viteaz i se vor lua, i prada celui puternic zmulsa Ii va fi, caci eu má voi razboi cu protivnicii t'E i pe fiii tal eu Ii voi libera! Si pe asupritorii taj Ii voi sifi carnea ea

manance si de chiar sangele

lor «a se imbete ca de vin. Atunci tonta Mixtura va sti ca eu sunt Domnul Mântuitorul tau, Räscumparatorul tau, Viteazul lui Iacob 50.

Urmarea i urcarea tot mai sus a inca:fdturii.

1. Asa rice Domnul: e linde este cartea de despartenie a mamei voastre, prin care

707 www.dacoromanica.ro

46*

ISA1A, 51

eu am alungat-o? Sau care este datornicul meu, ca,ruia eu v'am vändut pe voi? Cä, iatä, pentru faradelegile voastre ati fost vanduti i pentru pacatele voastre am alungat pe mama voastrii.

51.

Faptele mdrefe din istoria lvi Israil sunt chezei§ie pentru slava viitorului. 1. Ascultati-mit, voi care umblati dupa

Pentru ce, cand veneam, nu gaseam pe nimeni, i cand strigam, nimeni nu

dreptate, voi care autati pe Domnul! Priviti la stanca din care ati fost taiati la pietraria din care ati fost scosi.

sete.

si pe Sara cea care in dureri v'a nascut. Caci pe el singur 1-am chemat, 1-am binecuvantat i 1-am inmultit. Cad Domnul mangitie Sionul paraginii lui Ii dit nadejde. El va preface pustiul lui in rai i piimantul lui cel neroditor in gradina Domnului; zburdare i veselie fi-vor in Sion, multumita cantäri! 4. Ia aminte la mine, tu poporul meu,

raspundea ? Oare mana mea este prea scurtä, ca sa va pot mantui, sau n'am destura putere ca ea VA pot izbiivi? Prin certarea mea eu zvantez marea si fluviile le prefac in pustiu; pestii din ele pier din lips& de apit si mor de Eu imbrac cerul cu zabranic i 11 acopar cu vesmant de jale. e Domnul Dumnezeu mi-a dat mie limb& de ucenic, ca sá tiu sá graiesc celor de,snadajduiti. In fiecare dirnineatit,

Priviti pe Avraam, strabunul vostru,

voi, obstia mea, fiti cu urechea la

el desteapta, desteapta urechea mea ca sa ascult ca un ucenic.

mine, caci de la mine va iesi invatátura

Domnul Dumnezeu mi-a deschis mie urechi, i eu nu m'am impotrivit i nici

popoarelor.

nu m'am dat inapoi.

Spatele mele le-am dat spre

obrazul meu spre palmuire, i fata mea

n'am ferit-o de ocara scuiparilor. i Domnul Dumnezeu mi-a ajutat,

n'am fost facut de ()card. Pentru aceasta am i intarit fata mea ca o

cremene, fiindca, stiam oil, nu voi fi facut de °café..

Aparatorul meu este aproape. Cine vrea sit se napusteascii asupra mea ? ne masuram impreuna! Cine este protiv-

nicul meul Sä se apropie de mine! Iatä, Domnul Dumnezeu Imi vine

inteajutor! Cine ma va osandi? Iata,

ea un vesmant vechi toti se vor prapadi molia Ii va manca! Cine din voi se teme de Domnul sa asculte de glasul slugii sale! Cel care

umblä in intuneric si este fara de lumina, sa niidajduiasca, intru numele

Domnului i sá se bizue pe Dumnezeul lui!

Voi toti care aprindeti focul pregatiti sageti arzatoare, aruncati-va In vapaia focului vostru i in sagetile pe care le-ati aprins ! Din mana mea vi se va intampla aceasta; pe patul durerii va yeti culca!

legea mea voi statornici-o

Dreptatea mea este aproape, vine mantuirea mea si bratul meu va da dreptate noroadelor; intru mine vor nä, diijdui tinuturile cele mai depiirtate, cad de la bratul meu asteapta mfintuire.

Ridicati la ceruri ochii vostri priviti jos pamantul: cerurile vor trece ca un fum i pamantul se va invechi ca un vesmant, locuitorii vor pieri ea mustele, dar mantuirea mea va diiinui in veac i dreptatea mea nu va avea sfarsit. Ascultati-ma, voi cunoscatori ai dreptatii, popor care esti cu legea mea In inirna: Nu te teme de ocara oamenilor

de batjocura lor sit nu te ingrozesti, deoarece ca pe un vesmant li va manca molla i viermii Ii vor mistui ca pe lama!

Ci dreptatea mea va ramanea in

veac i mintuirea mea in neam de neam.

Ridica-te, scoalä.-te, inarmeazil-te

cu tärie, brat al Domnuluil Inalta-te ca In stravechile vremmi, ca in veacurile cele dintru inceput! N'ai zdrobit tu pe Rahab i n'ai spintecat tu balaurul?

Nu esti tu, oare, cel ce ai secat marea si apele genunei, cel ce fundul marii 1-ai prefacut in carare largä, pentru cei rascumpiirati ai

Astfel, cei mantuiti ai Domnului se vor intoarce t¡i vor veni in Sion, in

708 www.dacoromanica.ro

ISAIA, 52

cantece de biruintil; i veselie vesnicit va

incununa capul lor. Bucuria i veselia vor veni peste ei, pe chnd durerea, intristarea i suspinarea deptirta-se-vor de la ei. Eu, eu aunt cel care te manghie. Si tu cine esti, ca sä te temi de un muritor si de un om de rand, care trece ca iarba,

Si sä dai uititrii pe Domnul,

ziditorul tau, cel ce a intins cerurile a intemeiat pamhntul, i sä te infricosezi mereu, in fiecare zi, de urgia impi-

lätorului, care nEtzueste säte pritpadeascit ?

Dar unde este urgia lui?

Curand, cel ferecat in cause va fi dezlegat: in temnitit nu va muri i de phine nu va duce lipsä. Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, care inttiratá marea si ridicä valurile ei clocotitoare; Doranul Savaot este numele lui.

Pus-am cuvintele mele in gura ta cu umbra mhinii mele te-am acoperit, ca ta intind cerurile i sä intemeiez pämtmtul i ta zic Sionului: Tu esti poporul meu! Desteaptä-te, desteaptä-te, scoa-

Ierusalime, tu care ai bäut din

te impilau i iti zice,au: «Pleacti-te la pämant ca sä trecem peste tine! » Si trebuia sä faci spatele tau maidan ulitä pentru trecatori !* 52.

Stclruitoare inclemnuri la credingl fi la mare bucurie duhovniceasccl.

Desteaptate, scoalti-te, imbracit-te intru puterea ta, Sioane! Invesmitnteaz&-te in oditjdii de slavä,, Ierusalime, cetate sf&ntii! In

Caci nu vor mai intra

tine cel netitiat imprejur

i col

spurcat !

Scuturti-te de pulbere, scoala-te,

Ierusalime, cetate robitä, ! Dezleagä fu-

Mile de pe grumazul tau, robitä Mc& a Sionului ! Caci iat5, ce spune Domnul:

Farb,

bani ati fost vänduti i fä,rä argint yeti fi ritscump5,rati ».

Gael asa zice Domnul Dumnezeu: a In Egipt pogorit-a poporul meu odinioarä, ca sä-si aib& sä,las; apoi Asiria 1-a impilat färä cuvant. Si acum ce sä, fac eu *, zice Domnul,

« and norodul meu a fost

luat rob färä temei, cand stapanitorii lui

mttna Domnului nästrapa urgiei lui, potirul buimacelii 1-ai sorbit i 1-ai bitut! N'a fost nici unul din toti feciorii pe care i-a nhscut, care sä-1 sprijineascá; n'a fost nici unul din toti copiii pe care i-a crescut, care ta-1 due& de manit! Douit näprasne au dat peste tine cine se va milostivi de tine ? pe de o parte: pustiirea i prttpädul, pe de altä parte: foametea i sabia. Cine te va

strigä in semn de biruintit a, zice Domnul, « iarä numele meu, necontenit, zi

Feciorii täi zac fix& vlaga, la colturile tuturor ulitilor, ca o antilop& prinsä in la: ametiti de urgia Domnului,

Toti strájärii thi ridicä glasul laolaltà strigh, de veselie, de vreme ce ei vhd cu ochii cum Domnul se intoarce

mänghia ?

de lovitura Dumnezeului titu! Drept aceea, ja aminte, dirmanä,

de zi, este defäimat? Drept aceea ta cunoascä poperul numele meu, cáci eu Bunt cel care mstesc: iatii-mh! Cät de frumoase Runt, pe munti, picioarele solului care vesteste pacea, care aduce solia de veste bunä, si criiiniceste mäntuirea, gräind Sionului: Dumnezeul täu este impärat I a

In Sion.

Izbucniti in chiote de veselie, voi

cetate, beatä, dar nu de vin ! Asa griiieste Stapitnul, Domnul Dumnezeul tau, care se luptä, pentru poporul sä,u: eu voi lua din mana ta paharul buimâcelii, i nitstrapa maniei mole nu vei mai bea-o !

mormane de därämtituriale Ierusalimului, citci Domnul a mängkiat pe norodul situ, a fiiscumpärat Ierusalimul! Descoperit-a Domnul bratul tau cel sffint, in ochii tuturor popoarelor,

mäna chinuitorilor till, in mhna celor ce

zeului nostru.

Dar voi da paharul acesta in

709

toate marginile cele indepartate ale pimäntului vedea-vor mAntuirea Dumne-

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 53, 54 Pleeati, plecati, iesiti de acolo ! Nu vä atingeti de lucru spurcat! voi cei care duceti odoarele Domnului!

Dar nu iesiti buluc, nu plecati ea ctici inaintea voasträ merge

fugarii,

Domnul i in urma voasträ tot el, Dumne-

zeul lui lsrail!

Cu judecatit nedreapt5, fost-a neamul lui cine-1 va spune? Crici

s'a luat de pe pämänt viata lui! Pentru färädelegile poporului meu a fost adus spre moarte. Mormântul säu a fost pus ling5, cei färtt de lege i cu cei facátori de ráu, dupit

moartea sa, cu toate eä nu sävärsise

Si s5, stiti cä sluga mea va izbuti, va ereste mare si va sta sus de tot. Precum multi s'au späimiintat de el, asa de schimonositit era infátisarea

nici o färädelege i nici o inselitciune n'a

asemrtnare omeneascä,

dea-va pe urmasii säi träind indelungat

lui incitt chipul lui nu mai avea nici o

Tot a.sa va fi pricin5, de uimire pentru multe popoare; impriratii Ii vor pune mana la gurä, cäci Vid acum ceea co nu li s'a povestit i inteleg acum ceca ce n'au auzit.

fost in gura lui.

Dar a fost voia Domnului

zdrobeascä prin suferintil. i Mude& si-a jertfit viata pentru pricatele noastre, ve-

planul Doranului, prin el, va avea

izbándä. De pe urma cbinurilor sufletului säu

se va satura de fericire; prin stiinta, sa, dreptul, sluga mea, va indrepta pe multi, si färädelegile lor le va lua asupra-si.

Pentru aceasta Ii voi da parte

53.

Magia cel ce va set vie este racumpardforul nostru intru duren i gs mare smercnie.

Cine a dat crezare soliei noa,stre bratul Domnului cui s'a descoperit? Creseut-a inaintea lui ca o odraz15, si ea o rädicini din pämitnt uscat. Nu avea nici chip, nici frumusete, ca sâ ne uitiim la el, si nici o infittisare, ca sä ne fie drag. Dispretuit era si cel din urmii dintre oameni: om al suferintei i deprins cu durerea; unul de care sä-ti acopen i fata, c5,ndil vezi; dispretuit s't socotit ca nimio.

Dar el a luat asupräli bolile noastm cu durerile noastre s'a impovärat, pe

cänd noi il socoteam ea pedepsit, ca bätut de Dumnezeu i oropsit. Ci el fuse,se str5,puns pentru plicatele

noastre i zdrobit pentru f5,räde/egile noastre. El a fost pedepsit pentru mäntuirea noastr5, i prin ranele lui noi toti ne-am vindecat.

Toti umblam rät5,citi ca niste oi, fiecare pe calco lui, i Domnul 1-a indircat pe el eu färädelegile noastre ale

i cu cei puternici va imp5,rti prada, ca räsplatit cá, si-a dat sufletul situ spre moarte i cu cei facittori de rele a fost numarat. Ci el a purtat färädelegile multora i pentru cei pitcatosi si-a dat viata. längit cei preamátiti

54.

lerusalimul: f ericita cetate novii !

Veseleste-te, tu ceo stearp5, care n'al nitscut, dä glas f,4 strigä, tu ceca ce nu te-ai zvärcolit in dureri de nastere, eitci

mai multi fi-vor liii

celei

näpustite de cid ale celei cu brirbat s, zice Domnul. Litrgeste-ti cortul titu i covoarele sitlasului täu intinde-le; nu cruts, nimio! Lungeste funiile i infige bine Virusii, Pandea tu te vei imprästia in toate p5,rtile

i semintia ta va mosteni nea-

murile i cetátile cele pustiite le va um-

plea de oameni! Nu te infricosa, ciici nu vei rilmänea,

de °cara; nu te ruina, crtei tu nu vei

päti nici o rusine ; ci mai värtos cuvine-se

i s'a supus, si nu

sä uiti rusinea tineretii tale i de tia:1°0a viiduviei tale sá nu-ti mai aduci

junghiere s'a adus i ca un miel fitr5, de

aminte, Ciici bärbatul t5,u este Ziditorul titu,

tuturor.

Cbinuit a fost

deschis gura sa; ca o oaie spre

glas, inaintea celui ce-1 tunde, asa nu si-a deschis gura sa.

numele situ:

Domnul Savaot s,

Räscumpärätorul täu este Sfäntul lui 710

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 65

Israil: t Dumnezeul a tot pitmantul * se numeste !

Ca pe o femeie parilsitä i dosiditä chematu-te-a iaräsi Domnul. 4 Cum ar putea sä fie alungatä », zice Domnul Dumnezeul tau, « sotia din fi-

ner*?

0 clip& te-am piiräsit, dar cu mari indurari te voi loa iardsi Pang& mine. Trite° izbucnire de mânie, pentru o clipa, mi-am intors fata de la tine, dar

In indurarea mea cea deapururi, ma voi milostivi de tine »,

zice Riscum-

pärlitorul tau, Domnul. a va fi ca in vremea lui Noe, &Ind

m'arn jurat ea apele potopului nu vor mai inneca piiminntul ; tot asa ma juracum

nil nu ma voi rnai intarata fmpotriva ta si nu te voi mai dojeni.

Muntii pot sä se dea inapoi

colinele pot sä se clatine, dar railosti-

Nina mea nu se va mai departa de la tine legämäntul meu de pace nu se va mai zdruncina s, zice Doninul c,e1 cu tine milostiv.

4 SärmaMi, spulberatä de vijelie

färä miingaiere ! lath' , voi pune pie-

55.

Melntuirea vi as

gird 8'o dobtinditi CU

MUThed ori cu bani I

4 Cei ce suntetiinsetati, veniti de beti

apä, i cei care nu aveti argint, duceti-vi de cumpitrati i mâncati, mergeti si cumpärati far& de parale, far& de plata, vin lapte.

Pentru ce cheltuiti argintul vostru pe o Value care nu hräneste o agonisita

voasträ pentru o bucatä care nu vä

satur5,7 Ascultati-ma si yeti mänca cele bune i intru bunatfiti se va desf5,ta sufletul vostru. Luati aminte cu urechile voastre veniti la mine. Ascultati-ma pe mine o viu va fi sufletul vostru. Face-voi cu

voi legamânt vesnic, incredintandu-va indurarile mele cele deapururi nitre David. Jata, 1-am pus märturie popoarelor, doran i stapfinitor peste neamuri.

Iata, tu vei cherna popoare pe care

nu le-ai stiut i noroade care nu te-au cunoscut la tine vor alerga, pentru

trele tale in tencuialä de antimoniu

Domnul Dumnezeul tau i pentru Stintul lui Israil, cdci el te-a preamarit.

iar portile tale fi-vor de cristal FO1 toatä, im-

gasi, strigati-1 voi ;

temeliile tale le voi face din safire, i din rubine crestele zidurilor tale,

prejurimea ta din pietre nestimate.

Toti copiii täi vor fi ucenici ai

Domnului si se vor bucura de mare fericire.

i vei fi intemeiati pe dreptate ; depärteazá spaima, cad n'ai de ce sa te temi ; lash groaza, cad nu se va apropia

de tine !

Jata, vor mai navali unii asupra

crlt

este aproape de

Cel ticalos sä lase calea lui i omul cel nedrept vicleniile lui i ea se intoarci spre Domnul i spre Dumnezeul nostru cel bogat in iertare, i atunci se va indura de el. Caci gändurile mele nu aunt ca durile voastre i chile mele ca ale voastre a, zice Domnul. « Ci cat de departe sunt cerurile de la

pamant, tot atät de departe sunt cäile mele de calk voastre i cugetele mele

ta, färä voia mea, dar cine va porni impo-

triva ta se va prabusi. Ci sä

Cautati pe Domnul cat il puteti

tii ta eu am zidit pe mea-

terul care, sufländ, aprinde focul de

cärbuni o faureste arma, cu mestesugul lui, dar eu am zidit si pe cel ce trebue s'o nimiceasca.

Once armil faurita impotriva ta nu va izbuti i once limb& care se va ridica la judecatá cu tine osandita va fi. Jata care va fi mostenirea slujitorilor

Domnului i dreptatea care va veni de la mine s, zice Domnul. 711

de cugetele voastre. Precum se pogoara ploaia

pada din cer si nu se mai intoarce pani nu adapa pamantul si-1 face de odfasleste i rodete i dä sämänta sämänätorului i paine spre mancare; Asa va fi si cu cuvântul meu care iese din gura mea; el nu se va intoarce catre mine far& isprava, adica pan& ce nu va indeplini voia mea si nu va gati lucrul la care 1-am trimis.

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 66, 57 Caci cu veselie yeti iesi i in pace yeti fi calauziti muntii i dealurile vor izbucni in strigate de veselie inaintea voastra i toti copacii cámpului vor bate din palme !

câini muti care nu latra. Ei le place sä doarmä.

viseaza

Ci sunt câini hlupavi care nu

se mai satura; iar aceia sunt pastori rai

care nu pricep nimio. Toti umbla pe

chile lor si se straduesc toti dupii castig.

In locul maracinilor va creste chiparosul i in locul urzicii va creste mirtul.

o Veniti », zic ei, e eu voi aduce vin,

vom intinde praznic ! i maine va fi ea i astazi: mare zi de ospät!

A Domnului fi-va slava, spre vesnica nepieritoatre pomenire. »

57.

56.

Casa Domnului deschisä tuturor. .A.sa zice Domnul: o Paziti pravila

Grepelile apeteninor poporului.

faceti fapte bune, fiiindca in curand va veni mantuirea mea si. dreptatea mea se va descoperi. Fericit este omul care sävárseste acestea i care tine la ele: pazeste ziva Sámbetei sä nu fie pangäritä i isi fereste m'Ana lui ca 85, nu faptuiascä nici o

faptá rea. i sä, nu zica cel de alt neam, care

s'a alaturat de Domnul:

Dreptul piere çi nimeni nu-si bate capul, se näruesc oamenii credinciosi

nimanui nu-i pasa. Din pricina ritutatii pierit-a totdeauna cel drept. El inträ in pace. Cal ce a umblat pururea pe calea dreaptä se odihneste In patul sau!

Dar voi, feciori de vräjitoare, apropiati-va,, sarnântà desfranatá i precurvará !

Osebi-m&-va

De cine vil bateti joc, la cine va

Domnul de poporul sä.u! » i famenul sa nu e Iatä eu swat copec uscat! Cäci asa zice Domnul: o Famenilor care vor cinsti Sambetele mele i vor alege ceea ce imi este plä,cut mie i vor sta.rui in legamântul meu, Le voi da in casa mea si inläuntrul

strámbati i scoateti limba? Voi sunteti copiii nelegiuirii i urmasii minciunii ! Voi vä pangäriti idolilor pe sub toti stejarii i copacii Inverziti i jertfiti pe fii In zavoaiele raurilor i in cräpáturile stincilor!

de pret decílt feciori s't fete, ciici le voi da nume vesnic i ara pieire.

le aduci jertfa cu turnare sí prinoase! Pot eu sä fiu multumit cu acestea? Pe muntii inalti, stapanitori, Iti asezi patul tau si acolo te urci

zidurilor mele un loe si un nume mai

Pietrele cele lucioase ale raurilor sunt partea ta 1 Iatä, iatá sortul tau! Lor

lar pe streinii alipiti de Domnul, ca sä slujeascá i sä iubeasca numele Domnului i sil fie slujitorii sâi, pe toti

aduci jertfa ta

vor pazi ama Sambetei farä s'o

pangareasca i vor stärui in legamantul meu; Pe acestia îi voi duce in muntele cel

Dupà usa si la tátanile ei ai pus

odorul tau idolesc;

sant al meu i Ii voi bucura In casa mea de rugäciune; arderile lor de tot i jertfele lor vor fi bine primito pe altarul meu, iar templul meu casa de rugäciune se

va cherna pentru toate popoarele! »

Domnul Dumnezeu, care aduna pe cei risipiti ai lui Israil, rosteste: s La cei

adunati voi mai aduna si altii!» Fiare ale cámpului. veniti, mancati, s't voi t,oate jivinile padurii !

Strajarii lui Israil toti sunt orbi cu totii, ei nu inteleg nimic. Toti sunt 712

i,

lepaidandu-te de

mine, tu desfaci patul táu, te urci mai largesti, hotarästi pretul vinderii tale si te lasi dezmierdärilor lor i privesti goliciunea lor. Apoi alergi dupä Melec cu untdelernn

cu mirezme multe; si trimiti solii täi departe, si te tot apleci pana in Seol. De multele tale drumuri, ai ostenit,

dar nu zici: Nu-mi mai trebue!» Tu gasesti insá puteri nouä; pentru aceasta tu nu te dai bätut! De cine iti era frica, de cine te te lepezi de mine, s'a nu-ti temeai, ca mai aduci aminte i niei sä nu-ti mai pese ?

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 58

Asa este! Fiindca n'am deschis gura si

mi-am acoperit fata mea, tu nu te-ai

temut de mine! Ci eu voi da pe fatä, dreptate,a ta,

ciici lucrurile tale nu slujesc la nimic. Tu vei striga, dar multimea ido-

lilor tai nu te va izbavi. Pe toti îi va duce viintul, o suflare II va face nevitzuti!

Insà cel care if3i pune nädejdea in mine va mosteni pamantul i muntele meu cel Wait va stiipani. Atunci Domnul va porunci: Faceti loo, faceti loe, destupati drumul, dati laoparte once piedica din calea norodului meu.a Cad asa zice Dumnezeul Cel Prea halt, care imparigeste vesnie Ffi al carui nume este Sfhntul: « In Ice inalt i intru sfintenie salasluese i intru cei emeriti

franti, ca ea inviorez duhul celor do-

sad*

i sit% imbarbiltez pe cei cu mima

zdrobita.

Cad nu vreau si stau in cearta pururea i sa in mania in vesnicie;

päcate are si neamului lui Iacob care-i sunt faradelegile.

Ei má intreaba, in fiecare zi i vor sä, stie caile mele, ca un norod care se indeletniceste cu dreptatea si de la prävila Dumnezeului sau nu se abate. Ei ma intreaba despre legile dreptatii Efi poftesc ad, se apropie de Dumnezeu. « Pentru ce si postim, dad, tu nu vezi? De ce sa smerim sufletul nostru, daca tu nu iei aminte? Da, in zi de post, voi vá vedeti de treburile voastre tineti la lucru pe salahoiii vostri. Voi postiti ca ta vá certati i sä, vä sfaditi i ta va bateti, zanatici, cu pum-

nul. Postul vostru de astazi nu ajuta glasul vostru BA, se audä sus.

Este oare acesta post care sa-mi

plata? O zi in care omul se chinueste, isi incovoaie capul ca o trestie si se culcii in sac si in cenusa! Oare aceasta se cheamä

post si zi bine placuta Doinnului?

altfel once duh i sufletele pe care le-am creat vor cadea inaintea mea, far& sim-

lata postul care imi place intr'adevar, zice Domnul: «Rupeti lanturile nedreptatii, dezlegati legaturile jugului, dati drumul celor asupriti i sfärhmati

tire.

jugul lor !

Din pricina poft,ei lui nelegiuite,

m'am intaritat o clipii, si intru mania mea,

ascunzand fata mea, 1-am lovit. Iar el, razvrátit, a mere pe calea inimii sale! Ci eu am vazut chile sale i totusi voi vindeca, i li voi harazi mânghiere Ii voi därui, Lui i celor care erau cu el in mare

jale, daruind buzelor lor chntari de mul-

tumita. a Pace, pace celor de aproape

celor de departe a. zice Domnul, eu il voi tamädui ! a Dar coi färi de lege sunt ca marea

chinuith, de furtuna, care nu se poat,e valmile ei scormonesc din adhnc noroi

« Cei fartt de lege n'au tihna a, zice Domnul. 58.

Care este pi cum trebue set fie postul cel adeveirat qi adevdrata cinstire a Selmbetei.

Strigii, din toate put,erile si nu te opri, dá drumul glasului sá sune ca o trambita i apune poporului n-ieu ce 1.

Imparte phinea ta, cu cel famand,

adaposteste in cash,' pe cel fart), &Amin ;

data vezi un golan, pune haina pe el, nu te ascunde de eel de un neam cu tine. Atunci lumina ta va rastiri ca zorile tiimaduirea ta va veni repede. Drep-

tatea ta va merge inaintea ta, iar in

urma ta slava lui Dumnezeu. Atunci vei striga i Domnul te va auzi; la strigatul thu el va zice: Ia-

Daca tu vei goni din mijlocul tau asuprirea, aratarea cu degetul ta-ma, !

vorbele viclene, Daca., vei da phinea ta celui flämtind

vei satura sufletul amarit, atunci lumina ta va rtisäri in noapte i intunericul tau fi-va ca miezul zilei. Domnul iti va fi rnereu poviituitor chiar i in pustie te va satura. El va da

attic oaselor tale si vei fi ca o gradina, udatii, ea un izvor de BT.& vie, care nu seacii niciodatä.

Pe striivechi mine oamenii täi zidi-vor cladiri noi i ziduri din alte veacmi vei ridica la loo i lumea te va nurni: indreptatorul zidurilor

713 www.dacoromanica.ro

ISAIA, 59 mate » i t innoitorul c5.ilor spre buna intocmire a t'axil 5.

le-au intortochiat spre folosul lor, i ori cine apueä pe ele nu mai cunoaste pacea.

ziva Sâmbetei i nu-ti vei mai vedea de

Pentru aceasta, judecata stä departe de noi i dreptatea nu ajunge

vrednicá. de cinste, ca sfintita de Domnul, fi vei cinsti-o, fiírä slt,' mai umbli, fárá ea

in beznil.

Dacá, vei stgpáni piciorul ttlu in

treburile tale in ziva mea ceo sfanth, ci vei socoti ziva Sambetei ca desfilare

te mai indeletnieesti cu nevoile tale s't fado; ta mai vorbesti desärtäciuni,

Atunci vei afla marea ta bucurie intru Donmul i eu te voi purta in car

de biruinta pe plaiurile Varii si te voi desfata cu mostenirea tatalui tau Iacob, cáci gura Domnului a gräit.

pana la noi. Noi asteptam lumina, dar jata intunericul; raza zilei, dar umbläm

Umblám de-a bajlaktul, ca orbii pe Ling5, zid; ea i coi fado: ochi orbecáim ne poticnim in miezul zilei ca in amurg; desi sdnatosi, suntem totusi ea niste morti. Mormaim toti ca urii, guruim ca porumbita, asteptam dreapta hotärire,

dar nu este ; asteptäm mântuirea, dar

ea este departe de noi. Caci ritzvrätirile noastre s'au in-

59.

Adevdrata frangere a inimii va ecoate din pdcate fi va impdca pe Damnul. Isla., mana Domnului nu este prea seurtà, ea sil', nu poata sä mántuiasca, urechea lui nu e prea grea la auz, ca nu audá. Dar färädelegile voastre s'au fäcut zid de despartire futre voi i Dumnezeul vostru i phcatele voastre au fost de vina c5 el si-a ascuns fata lui de voi, ca si nu vá mai auda. Caci mâinile voastre sunt mkijite de fange si degetele voastre de faradelegi; buzele voastre grale,sc cuvinte min-

i limba voasträ vorbe viclene. Nimeni nu cheamä in sprijinul shu dreptatea i eu cinste nici un judecator einoase

nu judeci, ci toti Ii pun niidejdea in lucruri desarte i vorbesc lucruri fará rost; zämislesc silnicia i nasc pacatul. Clocesc ouä de sarpe i urze,sc panza

de päianjen: cine mánâncii, din ouäle

lor moare, iar cand se sparg singure, ies din ele nftpärci. Din esatura lor de viclenii vesminte nu se fac i cu lucrul ficut de

mana lor nu e nadejde de acoperit,

lucrul lor este lucru blestemat, iar in mknile lor stmt numai fapt,e silnice.

Picioarele lor alearg5 de zor spre firädelegi, grabnice s'a verse sfinge ne-

vinovat; cugetele lor sunt cugete viclene, in ca lea lor zac pustiirea fi prapádul.

Nu cunosc drumul päciisi pe urmele

lor nu-i nici o dreptate, cärkrile lor si

multit inaintea ta

i farädelegile marturisesc impotriva noastra; farildelegile noastre le stim proa bine si vinovátiile noastre sunt de fatä in cugetul nostru:

Necredinta i lepadarea de Domnul intoarcerea de la slujirea lui Dumnezeu, vorbirea desartä i razvfátitä, nitscocirea cugetarea de lucruri mincinoase.

lar omenia este data in lattui dreptatea stä departe; adevärul se poticneste in piatä i fapta cinstitä nu se

mai dovedeste. Omenia a pierit i eel ce nu umblä

in calea rautátii este pradat de ceilalti. väzánd Dumnezeu, s'a intkátat foarte cá nu mai este dreptate. A vilzut cá, nu mai este nimeni de partea dreptätii i cuprins a fost de mirare cä nimeni nu mijloceste. Atunci

bratul lui i-a fost ajutor i dreptatea sa l-a sprijinit. Pus-a dreptatea platos& i coiful

mantuirii pe capul tau; imbracatu-s'a

In vesminte de rdzbunare Eji in ravna sa infäsuratu-s'a ca inteo mantie. Dula& faptä i riisplatii: urgie impotriva räzvrätitilor, rdzbunare impotriva dusmanilor, s'a tärmurilor i ostroavelor plata cuvenitä.

Cei de la apus se vor teme de numele Domnului i cei de la t'Asara de slava lui ;

ciici va veni ca un fluviu strâns futre malmi, pe eare-lzoreste Duhul Donanului.

4 Pentru Sion el veni-va ea un

mantuitor, pentru cei din Iacob care se vor ek de plicatele lor >,

714 www.dacoromanica.ro

zice Domnul.

ISAIA, 60

Portile tale mereu vor sta in

21. a Iatä, acesta este legiimántul meu

cu ei, zice Domnul: Duhul meu care odihneste peste tine, si cuvintele male pe care le-am pus in gura ta s'a nu se depärteze din gura ta nici din gura urmasilor täi i nici din gura urmasilor urmasilor täi s,

zice

Domnul,

zi i noapte vor rämknea deschise,

ca oamenii sit care la tine bog54iile noroadelor, i imparaVii lor vor pAsi in frunte.

lar poporul i imparitVia care nu

n de

vor sluji Vie vor pieri ; atari popoare vor fi

acum i 'Ana in veac ! »

1VIAreVul Liban la tine va veni cu chiparosii, ulmii i molifVii lui, ca sii im-

60.

podobeasci, sfântul mea locas, iar eu

Slava cea netreciitoare a noului Ierusalim.

cinste 85, dau locului ande se odihnesc

Lumineazk-te, lumineazä-te, Ieru-

picioarele mele.

salime, ciici a venit lamina ta si slava Domnului peste tine a disärit!

Si feciorii apiisitorilor taj smeriVi vor veni la tine s't se vor inchina la picioarele tale toVi cei ce te-au urit, pe tine te vor numi: cetatea Donumlui,

Pe cat& vreme intunericul acopere bezna popoarele, Vie iVi räsare

Sionul Sfintului lui Israil.

Domnul si slava sa sträluceste peste tine.

Popoarele umblä in lumina ta

Din pkräsit5, i defilimata i niipustitä ce erai, voi face din tine mândria cea deapururi i inclintarea popoarelor,

impäraVii in razele rásärítuluí täu.

Ridici iraprejur ochii täi çi vezi, caci toVi se adunä, se indreaptä i vin spre tine. Fili tdi vin de departe si fiicele tale vin aduse in brats. Atunci vei vedea s't vei sträluci; mima ta se va zbuciuma si se va largi, deoarece spre tine se va indrepta bogäVia máril i avuViile popoarelor care

din neam in neam.

Tu vei suge laptele noroadeIor FA

la sitnul impArateselor alAptat vei fi. Atunci vei cunoaste cá eu sunt Domnul, Mântuitorul i Riscumpärätorul tau, Viteazul lui Iacob. In loo de ararna iti voi aduce aur, in loo de fier, argint, i in loo de lemn, anima., in loo de pietre, fier. Si voi pune

tine vor ourge. Caravane de c5,mile te vor prididi,

judecatori ai tki: pacea,

dromadere de Madian i Efa, Din Seba ele vor sosi grilmadä, incärcate cu atur sit tamale i vestind cu bucurie faptele

i stäpknitor peste tine: dreptatea. Si nu se va mai auzi de silnicie in Vara ta, de pritpiid si de pustiire in cuprinsul Värii tale. Zidurilor tale le voi zice: mintuire; i porVilor tale: slay&

cele de slavä ale Domnului.

Toate turmele din Chedar la tine se vor aduna; berbecii din Nebaiot vor sta la Indemb.na ta i ea o jertfä bineplácutá se vor urca pe jertfelnicul meu,

Nu te va mai lumina soarele in

timpul zilei, FA luna nu-si va mai reviirsa

lumina sa, ci Domnul va fi deapururi

ca eä se prosläveasc5, locasul cel plin de slava al mea. Cine zboadi ca norul i ca porum-

lamina ta i Dumnezeul täu striducirea ta. Soarele täu nu va. mai asfinVi luna nu va mai descreste, chici Domnul va fi lumina ta cea deapurud i zilele jelirii tale se vor apropia de sfärsit.

biVele spre sklasurile lor?

Da, pentru mine se adung coräbiile, in frunte cu cele din Tarsis, ca sä de departe pe feciorii tái, impreun5, cu aurul i argintul lor, pentru numele Domnului Dumnezeului tau i Proa Santului lui Israil, care te preamareste !

Atunci poporul tau intreg va fi

popor numai de drepVi, i pämiintul pe

veci Il vor

odraslä din cele

Feciori de neam sträin zidi-vor

sitdite de Domnul, lucrul mkinilor mele, fiteut spre slava mea.

vor fi; did intru urgia mea te-am lovit, dar intru indurarea mea m'am milosti-

o seminVie FA cel mai neinsemnat popor

zidurile tale si impliraVii lor in slujba ta

vit de tine.

Atunci cel mai mic va ajunge ca

puternio. Eu Domnul sm hotiirit acestea si la vreme voi fi plinitorul lor ! 715

www.dacoromanica.ro

ISAIA, 61, 62 colVe§te, tot a§a i Domnul Dumnezeu

61.

Robul Domnului soli-va mintuire, iertare fri infiere pentru cei Cu inimd primitoare.

va face dreptatea sii riisarà i inaintea tuturor neamurilor slava sa!

Duhul Doinnului este peste mine, cAci Domnul m'a uns s binevestesc 8E-

Ierusalimul, diadema celor

racilor, m'a trimis sä vindec pe cei cu inima zdrobitit, sä vestesc celor robiti liberare i celor in lanturi mântuire,

SA, cräinicesc un an de milostivire al Domnului pi o zi de rlizbunare a Dumnezeului nostru;

Sä mangiii pe cei intristati; celor

62.

muntele rugeiciunilor.

Din pricina Sionului nu voi tiicea pi din pricina Ierusalimului nu voi sta locului, prtnii ce dreptatea lui nu va fasiiri ca reviirsatul zorilor i phnä ce mantuirea lui nu va lumina ca o fiche aprinsä.

ce jelesc Sionul, sä le pun pe cap cununa in Ion de cenu§ä, untdelemn de bucurie In loo de veaminte de jale, slay& In loo

Atunci neamurile vor vedea dreptatea ta i toVi imparaVii slava ta, pi te vor cherna pe tine cu nume nou pe care il va rosti gura Domnului.

preamArirea lui.

Si tu vei fi ca o cununii strillucitoare in mitna Domnului §.1 ca o diademit im-

de desnadejde. Ei vor fi numiti: stejari ai dreptiiVii, sad al Domnului, spre Ei vor zidi pe vechile ridica-vor de iznoavli striivechile mine, innoi-vor cetäVile därâmate, paragina veacurilor trecute.

Oameni de neam strain vor veni §i 1§i vor papte turmele, feciori din alt norod vor fi plugarii i vierii noptri, lar voi veVi fi preoVi ai Domnului, slujitori ai Dumnezeului nostru yeti fi numiti. BunitäVile popoarelor voi le yeti manca pi cu averile ion vá yeti mändri. Fiinddi ocara ion era indoitii, batjocurá pi scuipari erau paltea ion, pentru aceasta in pämantul lor mopteni-vor indoit i de slava cea deapururi ei se vor bucura. Si fiindcá eu Bunt Domnul care iubesc dreptatea i uriisc jaful cel filrit de lege, le voi da cu credinciopie plata lor legämitnt vepnic cu ei voi incheia. Cu nume mare va fi neamul lor intre neamuri i odraslele lor in mijlocul noroadelor. Coi ce Ii vor vedea vor da márturie cá ei sunt neam binecuvfi,ntat de Domnul. Bucura-mii-voi intru Domnul, siilta-va de veselie sufletul meu Intru Dumnezeul meu, did m'a imbrlicat In haina mântuirii i cu vepmfintul dreptliVii m'a acoperit. Ca unui mire mi-a pus cununä, §i ca pe o mireasä m'a impodobit Cu podoabä.

Ca pämäntul care odräslepte ierburi §i ca o gràdinii In care säminVa, in-

päräteascii in raäna Dumnezeului tau.

Si nu Vi se va mai zice Vie: o näpustitä » §i VArii tale: o pustiitä ci tu te vei cherna: intru ea am binevoit §i Vera ta: cea cu bfirbat », deoarece Dom-

nul va binevoi intru tine §i pämäntul va avea sot. Si in ce chip se insoVe§te tänärul cu fecioara, cel ce te-a zidit se va insoVi cu tine, §.1 in ce chip mirele se veselepte de

mireasii, apa se va veseli de tine Dumnezeul tau. Pe zidurile tale, Ierusalime, voi pune strAjdri, care nici zi, nici noapte nu vor tiicea,! Voi care aduceVi aminte Domnului de filgilduinVele lui, BA: n'aveVi odihnä !

Si sä nu-i dati rägaz pan& ce nu va clädi la loo Sionul pi pb,nit ce nu va face Ierusalimul, pe pilmânt, de mare slavii !

8: Juratu-s'a Domnul pe dreapta lui, pe bratul situ cel tare: 4 Nu voi mai da de aici inainte grâul tâu hranii vriijmapilor täi i cei de neam strain, vinul tau, rodul muncii tale, nu-1 vor mai bea.

Ci numai cei ce au adunat graul

vor mânca §.1 vor läuda pe Domnul i coi

care au facut culesul vor boa vinul, in curtile templului meu cel dint ! » TreceVi, treceVi pe porli! PreettiVi calea! NeteziVi-i, neteziVi-i drumul,

curigiVi-1 de pietre, inàlai steag peste neamuri.

716 www.dacoromanica.ro

ISALA, 63, 64

Sionului:

Dar ei s'au razvratit si au turburat Duhul lui cel sfant. Atunci el li s'a facut dusman si s'a razboit impotriva lor.

Si ei se vor cherna: « popor sfânt, mantuitii Domnului», i ie i se va zice: cea cautatä », cetatea cea neparasita

stravechi, de sluga sa Moise: Unde este cel ce a scos din mare pe pastorul turmei sale ? Unde este cel ce a pus, in mijlocul lor, Duhul sit,u cel sfant?

63.

càläuzit dreapta lui Moise, cel ce a des-

Tata., Domnul ve,steste ace,stea pana

la marginile pámantului: « Zicei fiicei

lata, Mantuitorul tau vine! Plata lui este cu el tfi rasplatirile merg inaintea lui!» !

Pedeapsa lui Edom, indcircltnicit in pdcate.

Cine este cel ce vine din Edom, in vesminte stacojii, din Bosra? Mare este In imbracárnintea lui si se ridica mândru plin de puterea lui s Eu sunt acela al carui cuvant este: dreptate,a i puternic este sil mantuiascii! »

Ci ei isi aduserä, aminte de vremile

Cel care cu bratail sau slavit a

picat apele inaintea lor, faciindu-0 un

nume vesnic ?

Cel ce i-a purtat prin adancurile

marii, ca pe un cal in pustie, i ei nu s'au poticnit?

Ca vitele care coboarä in vale

stacojie i vesmantul tau este rosu ea

larga, astfel Duhul Domnului Ii ducea la astfel calauzit-ai pe poporul tä,u, ca sa-ti faci nume prea Priveste din ceruri i vezi din palatul tau cel sfant j stralucit: unde este rfivna i putere,a ta? Unde este zbuciumul inimii tale i indurarea ta?

nit pe vesmantul meu i mi-am pátat

esti pitrintele nostru! Avraam nu ne stie, Israil nu ne cunoaste. Tu, Doamne, esti

Pentru ce imbracamintea ta este

al unuia care calca, strugurii? Singur am calcat in tease si dintre popoare nimeni nu era cu mine; si am calcat intru mania mea, i-am strivit intru intarataxea mea si sangele lor a 04toat,e straiele mele.

Caci o zi de razbunare era sortita In inima mea i anul ascumpiirarii sosise.

Priveam in jur: nici un ajutor! Mä

cuprindea

mirarea,

dar nu era

nici

un sprijin! Atunci braVul meu m'a ajutat i urgia mea a fost sprijinul meu. In urgia mea am calcat in picioare noroade si le-am zdrobit in furia mea, si sangele lor 1-am imprastiat pe pamiint.* Milostivirile Domnului läudându-le,

le voi pomeni, faptele cele slavite ale Celui Vesnic, asa precum le-a savfirsit pentru noi Domnul, cel plin de bunatáll cu casa lui Israil; pomeni-voi cele ce

a fkiptuit pentru noi, dupa indurarile

Au contenit pentru mine! Dar tu

'fatal nostru; Mántuitorul nostru, din carunta strä,vechime este numele tau!

Pentru ce, Doamne, ne-ai 1Isat ratacim din calle tale i ne-ai impietrit inimile noastre ca a, nu ne mai temem de tine? Intoarce-te! De mila robilor de mila semint,illor care sunt mostenirea ta!

Pentru ce au pangaiit cei nele-

giuiti templul tau i dusmanii nostri au caleat in picioare altarul tau? Am ajuns ca un popor peste care tu de multa vreme nu mai stapa'nesti care nu mai este numit cu numele tau. O, daca ai sfasia cerurile í te-ai pogori, munii s'ar zgudui inaintea ta!

sale 11.1 dupti multimea milelor sale.

a zis: « Cu adevarat ei sunt poporul meu, fil care nu vor fi necredinSi

ciosi!»

Si

el le-a fost mantuitor in toate

stramtorarile lor. Si n'a fost niei sol i nici

inger, ci fata lui i-a mantuit. Intru iubirea lui i intru indurarea lui, el i-a ritseumparat, i-a sprijinit i i-a calauzit In toatä vremea de demult.

64.

Fafd in /ata': cei alungati i cei miluifi. Ca un foc care arde vreascurile, ca o para care fierbe apa in clocot, fa pe vrajmasii tal sa cunoa,sca numele tau tremure noroadele inaintea ta, Facand minuni neasteptate,

Despre care niciodatä, nu s'a pome-

nit. Caci urechea n'a auzit, nici ochiul

717 www.dacoromanica.ro

ISAIA, 65

n'a vazut alt Dumnezeu gaff), de tine, sivarsind unele ca acestea, pentru cei ce nadajduese in el. Tu vil intru intampinarea celor ce

cu bucurie savarsese fapte bune aduc aminte de tine umbland pe cäile tale. Si tu te-ai intaratat impotriva noas-

trii din pricing' cä, eram vinovati prin necredinta i prin färädelegea noastrá ! Toti am ajuns ca spurcatii i toatä, calea vietii noastre ca un vesmant in-

gnat ! Noi toti am cäzut ca frunzele uscate i farädelegile noastre ne spulberau ca vantul.

Nimeni nu cherna numele tau 0

nici unul nu-si venea in fire ca sil se intoarca, iarasi la tine. Caci tu ai ascuns fata ta de noi i ne-ai läsat in voia päcatelor noastre. Si acum, Doamne, tu esti pärintele nostru, noi suntem lutul 0 tu olarul, fäptura mainilor tale!

0, Doamne, nu te mania, pe noi

foarte i nu-ti aduce aminte deapururi

de färadelege,a noasträ! Priveste, caci noi toti suntem poporul täu! Cetatile tale sfinte au ajuns

Sionul este ca o pustietate i Ierusalimul ca un loe paraginit! Templul nostru sfant i slavit, in

care te-au proslävit pärintii nostri, a

ajuns prada focului i toate cele scumpe

nouä daramaturi! impietresti, sä. Poti tu oare Bk. taci, Doamne, i sà. ne smeresti atat de greu?

65.

Minunat este Damnul, atAt in indurdrile gi in dreptele lui certdri. Cautat am fost de cei ce nu intrebau de mine, gasit am fost de cei ce nu mil,

cautau. Si am zis: Iatä-mii, iata-ma,

aici, la un neam care nu cherna numele meu!

Tins-am mainile mele in toata

vremea catre un popor rázvratit, care

mergea pe mid rele, dupä socotintele sale,

Un popor care intarata deapururi fata mea jertfind in gradini, si in foisoarele pardosite cu cilrämizi arzand mirezme,

Oameni care stateau in mormanturi

maneau in crapaturi de stanca

miincau carne de pore, 0 ale caror vase erau pline de mancäri spurcate;

Si ziceau: a Stai locului 0 nu te apropia de mine, cilei eu aunt Wait fatii, de tine!» Unii ca acestia sunt ca

un fum care se urcil in narile mele, i ca o vapaie care arde far& sfarsit. Is,t6 este seria inaintea mea: 4 Nu voi avea tihna pan& ce nu voi rasplati, turnandu-va räsplata in Ban, Faradelegile voastre i faradelegile parintilor vostri laolaltä. », zice Domnul,

ale color care au adus jertfa de ta-

maie pe miurti si pe dealuri, hulindu-mä pe mine. Eu le voi da räsplata, in sanul lor, dupii faptele lor i cu mama Asa zice Domnul: 4 Ca atunci cand gäsesti must inteun strugure çi zici: nu-I

rupe, cäci in el se afla binecuvantarea de la Domnul, tot astfel voi face 0 cu robii mei; 0 nu-i voi prapädi pe toti. i voi face sä, räsari din Iacob o odraslii 0 din luda un mostenitor peste muntii mei, 0 cei alesi ai mei Ii vor stitpani i slujitorii mei vor locui acolo. Si Saronul va ajunge pilsune pentru turme i Acorul girl& de vite, pentru norodul meu care m'a cautat. Si voi, cei ce ati piirasit pe Domnul,

care ati uitat de muntele meu cel dint, care intindeti mask pentru dumnezeul Gad 0 umpleti cupa pentru Meni, Pe toti vä, voi trece prin ascutisul sabiei i yeti pieri in macel, flindca am strigat catre voi 0 nu mi-ati räspuns, am grait 0 nu m'ati auzit, ci ati facut fapte rele in ochii mei 0 ceca ce nu mi-a

pacut all ales*. Drept aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: «Tata, slugile mele vor manca

0 you& va va fi foame, vor bea i voi yeti fi insetati, se vor bucura, lar voi vá yeti ruina! Tata, slugile mele vor salta de ve-

acije, lar voi yeti striga de multi in-

tristare a inimii, si de frant ce va fi duhul

vostru, veti tipa!

Si yeti lasa numele vostru alesilor

mei ca vorba de blestem:

Domnul

Dumnezeu sä. te ucida, ca pe cutare

»

Dar slujitorii mei vor fi numiti cu alt nume.

718 www.dacoromanica.ro

ISAIA, 66 Cine se va binecuvants, pe pamant binecuvanta-se-va intru Dumnezeul ade-

värului, i cel ce se va jura pe pamfint se va jura pe Dumnezeul cel adevarat; cad nenorocirile din vremile de demult au fost uitate i ascunse de ochii mei. Cad, iatâ, voi zidi ceruri noi pamânt nou. Nimeni nu-ai va mai aduce aminte de lucrurile vechi, i nu vor mai veni in mintea nim5.nui; Ci se vor bucura ai se vor veseli de ceea ce voi face acum, câci, Rita, voi intemeia Ierusalimul spre buctuie poporul lui spre desfatare. Si ma' voi bucura de Ierusalim mâ voi veseli de norodul meu, ai nu

se va mai auzi in el nici pla'ns, nici

Nu vor mai fi acolo copii care sit tritiasca numai cateva zile i nici batrâni care sa nu ajunga, la capittul vietii! Caci tanár va fi cel ce va muri la o slit& de ani i chiar cel pacittos deabia la o sutit de ani va fi lovit de blestem! Si ei vor zidi case fo'i vor locui in ele, a't vor sitdi vii ai din rodul lor vor

2. Toate acestea =Ina mea le-a fiicut sunt ale mele s, zice Dorrunul. Ci spre unii ca aceatia imi indrept privirea mea: spre cei smerii, cu duhul umilit ai care tremura la cuviintul meu!

3. Cel ce junghie un bou ai in acelaai timp omoara un om, cel ce jertfeate o oaie i in acelaai timp rupe gatul unui cel ce aduce prinos, dar cu sange de porc, col ce aduce jertfa de tiimaie, dar in acelaai timp se in china la idoli, toti aceatia si-au ales ad nelegiuite intru uriciunile lor sufletul lor se desfitteaza.

4. Pentru aceasta i mie imi va pliicea oropsesc ai cele ce Ii infricoaeazil

sit le aduc peste ei; ciici am strigat nu mi-au raspuns, am gritit ai nu m'au

auzit; au facut ceea ce eu urgisesc [0.1 tocmai ceea ce uriisc aceea au ales.

Asculta# la cuvantul Domnului, voi care tremura# de el! Iatit ce gridesc

fratii voatri care va uräsc i va prigonesc, pentru numele meu: Sa-ai arate

manca.

Domnul slava sa, ca sä, vedem i noi bucuria voastra! Dar ei se vor face de °café,. o

cuiasca, nici nu vor sadi ca altul sä miinance. Cilci varsta poporului meu va fi ca viirsta copacilor i cei aleai ai mei se

lor.

Dar nu vor clädi ca altul sä lo-

vor bucura de osteneala mainilor lor. Nu se vor trudi in desert i nu vor naate feciori pentru o moarte Lira de vreme, ci ei vor fi neam blagoslovit de Domnul i impreunit cu ei i odraslele lor. i inainte de a ma' cherna pe mine, eu le voi i riispunde i inainte de a grill eu ii voi i auzi. Lupul va paate la un loe cu mielul, leul va manca paie ca boul i arpele

cu 0:ran& se va hräni. Nici o pagub5,

nici o stricaciune nu vor mai cikauna in tot zice Domnul. muntele meu cel sf5,nt o, 66.

Iardsi slava noului lerusalim ; cei nelegiuifi i impietrifi nu vor avea parte de slava lui.

1. Aaa zice Domnul: o Cerul este seaunul meu, i pamantul aaternut picioarelor mele ! Ce fel de casit, deci, imi ve# zidi voi i ce loe de odihnit pentru mine ?

Auzi! Un vuet din cetate! Un glas din templu! Este glasul Domnului care riísplitteate vräjmaior siti dupit faptele Inairite de a se zvarcoli in durerile

de naatere, fiica Sionului a nascut ;inainte

de a simfi chinul, ea a nitscut un fiu. Cine a auzit sau cine a vitzut unele ca acestea? Oare o t,arit se va naate inteo singura zi, un popor se va naate dintr'o data? Abia au apucat-o durerile naaterii fiica Sionului a ai niiscut feciori ! o Oare eu voi deschide pantecele

far& sa-llas sâ nasal:? o zice Domnul. Sau eu, col ce fac sit nasca, voi opri nitszice Dumnezeul tau. Bucurit-te, Ierusalime, i voi cei care-1 iubiti, sälta# de veselie! Tresältati carea ?

de bucurie mare, voi cei care 11 jeleati, Ca sa sugqi fts'i sa vâ sittura# la pieptul mangaierilor lui, ca sä sorbiti sa và desfátaVi la sitnul maririi lui! Cad aaa zice Domnul: Varsa-voi

pacea peste Ierusalim ca un fluviu, ca un aivoi icait din albie, slava noroadelor ! Ca pruncii voi yeti fi duai la sin dezmierdai pe genunchi!

719 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 1

Dupli cum mama Ii mangaie pe

fiul ei, i eu va voi mangaia pe voi

anume in Ierusalim mangaiati yeti fi.

Cand yeti vedea, mima voastra va tresari de bucurie i oasele voa,stre vor

intineri ea jaiba cea tallará. Si mana Domnului se va arlita slujitorilor iar vrajmasilor sai: urgia sa. Caci, jata, Domnul vine in vapaie carele lui sunt ca o vijelie, ca sä-si reverse mania in aria i certarea lui in

para focului.

Atunci Domnul va judeca cu foc cu sabie pe toata faptura i multi vor fi cei ce vor cadea, de bataia Domnului !

«Cei ce se sfintesc si se curatese

pentru inchinaciunile din gradini, inteun

loe ascuns in mijlocul unei adunäri de ucenici, i cei ce mananca mancari de carne de porc, mancad scarnave i oareci, loalaltá îi vor vedea sfarsitul », zice Domnul.

« Dar eu cunosc faptele i scopurile lor i voi veni ea ea adun toate neamurile i toate lirnbile. Ele vor veni

vor vedea slava mea, Si le voi da un semn si pe unii din cei scapati Cu viata Ii voi ti-imite catre

popoarele din Tarsis, Put, Lud, Mesee, Ros, Tubal, lavan, catre tinuturile cele

mai indepartate, caren'au auzit de numele meu i n'au vazut slava mea. Si ei vor

vesti futre popoare slava mea. Si din toate neamurile, vor aduce

pe fratii vostri prinos Domnului: pe cai, In cartzte, in lectice, pe catar i pe camile, pana la muntele cel sfant al meu, la Ieru-

asa precum zice Domnul, fili lui Israil aduc prinoase in vase curate, pentru templul Domnului. Si din ei voi lua preoti i leviti e, zice Domnul. «Cäci precum cerul cel nou i pasalim »,

mântul cel nou, pe care le voi zidi vor ramânea inaintea zice Domnul, mea, asa va dainui deapururi neamul vostru i numele vostru. Si din luna nouil in luna noua din Sambatä, in Sambata vor veni toti si se vor Inclina inaintea mea », zice Domnul. «

i cand vor iei, vor vedea star-

vurile celor care s'au razvratit impotriva mea, caci viermele ion nu va muri i focul lor nu se va stinge, i vor fi, pentru toata faptura, priveliste de groaza. »

PR OFETUL IEREMIA a Inainte de a te fi urzit in pan-

1.

Chemarea lui Ieremia la servirea profetied. El este ehemat de Domnul in doud rdnduri. Imbeirbdtare pentr uinc,eputul propoveduirii.

Cuvintele lui Ieremia, fiul lui Hil-

chia, dintre preotii din Anatot din tinutul lui Veniamin,

Catre care a fost cuvântul Domnului In timpul domniei lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, in anul al treisprezecelea

al domniei sale,

Si a dainuit si in vremea lui Toa-

chim, feciorul lui Iosia, regele lui luda, pina la sfarsitul anului al unsprezecelea

tecele maicii i inainte ca sa fi iesit din pantecele mamei tale, te-am sfint,it te-am randuit prooroc al neamului ».

6, Atunci am räspuns: O, Doainne Dumnezeule ! Jata ca nu sunt in atare sa vorbesc, /Elida sunt tallar! e Dar Domnul mi-a spus: e Nu zice:

« Eu sunt prea tallar! e Du-te incotro te voi trimite i orisice iti voi da poruna, vorbeste Nu te teme de ei, caci eu sunt cu tine ca s'a te mantuesc »,

zice Domnul.

al lui Sedechia, fiu/ lui Iosia, pana in

Si Domnul a intins mana inspre mine i s'a atine de gura mea, apoi

locuitorilor Ierusalimului.

tele mele in gura ta! Vezi, eu te-am pus astazi peste

luna a cincea, la ducerea in roble a Si-a fost cuvantul Domnului catre mine ei mi-a zis:

Domnul mi-a zis:

Tata, iti pun cuvin-

popoare i peste imparatii, ea s'a smulgi

720 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 2

si, arunci la pämänt, sá papidesti si si dirárni, sI. zidesti i sä sädesti ! * Apoi a fost cuvintul Domnului ditre mine intr'acest chip: 4 Ce vezi tu, eu am rispuns: s Vild Ieremia ? crangi de migdal ! *i el mi-a glisuit: ir Bine ai väzut, fiindc5, eu veghez ca si: se adevereasci cuvintul meu!

euvintul Domnului a fost a doua oari cätre mine: 4 Ce vezi tu? o i

Atunci eu am riispuns: 4 Vid, dinspre miazä-noapte, un cazan in clocote cu gura intoarsä ineoace !

Dar Domnul a zis ciare mine:

Dinspre miazti-noapte se va desläntui pripiidul peste toti locuitorii Viril; C5,ci iatI. voi cherna toate tiile de la miazi-noapte zice Domnul.

i vor veni i fiecare Ii va aseza tronul säu la portile Ierusalimului si de e

jur-irnprejurul zidurilor lui,

i in toate

cetitile lui luda. voi trage la judecatä pentru

färädelegile lor, Linde& m'au pariisit au adus tämitieri altor dumnezei i s'au

inchinat la fiptura mâinior lor !

4 Du-te tfi propovedue,ste in auzul

Ierusalimului ! .Asa zice Domnul:

Mi-

aduc aminte de dragostea tineretii tale, de iubirea din vremea, logodnei tale, cänd

mergeai dupi mine prin pustie, inteun tinut filma siminituri. Lucru sfint a fost Israilul pentru Domnul, párga rodurilor lui. Toti cei

care au mineat dinteinsul au trebuit

ispäseascii päcatul, fiindc5, peste

ei s'a privillit nenorocirea o, Domnul.

zice

Ascultati euvantul Domnului, voi cei din casa lui Iacob i toate neamurile cele din casa lui Israil! Asa graieste Domnul: « Ce nedrep-

tate au gisit in mine pärintii vostri,

de s'au depärtat de mine si au umblat dupii idolii cei dese* ea sI. ajungit ei deserticiune, i nu s'au intrebat: Unde este Doranul cel ce ne-a ecos pe noi din tara Egiptului i ne-a dus prin pustie, printeun tinut de biriigane si de prilpästii, tinut sterp i stingher färi tipenie de om i färit o urm5, de sala

Incinge-ti acum coapsele, là-tesi le propovedueste tot ceca ce iti voi porunci. Nu te infricosa in fata lor, Mude& nu vreau siLli fie frie& inain-

omenesc ?

tea lor !

nirea mea ati prefäcut-o hateo grozávie.

cetate tare, ca un stälp de fier §1.1 ea un zid

Preotii nu m'au intrebat: Unde Talcuitorii de lege nu m'au cunoscut, pästorii poporului au lepädat credinta, proorocii au proorocit in numele lui Baal si au umblat

Vezi ci eu te-am fieut astâzi ca o

de aramil, impotriva Viril intregi, pentru

regii lui luda i pentru dregätorii i pentru poporul

pentru preotii sài tärii.

i se vor räzboi impotriva ta, dar

nu te vor putea birui, cáci eu voi fi Ring& tine ca si te izbivese o, zice Domnul. 2.

Dumnezeu este credincios /ad de poporul seiu care era si el credincios cdtre Dum-

i v'am dus pe voi inteo tarä ca gritdini, ca sI. mincati din roadele si din buniititile ei; dar cand ati intrat inteinsa, ati p5,ngärit-o i mosteeste Domnul ?

dup.& dumnezei care nu pot si vie kit? ajutor. Pentru aceasta la judecat5, voi impotriva voasträ o, zice Domnul, impotriva nepotilor vostri voi cere

osindi!

idoli, lucru nemai pomenit la nici un popor la curgerea vremii, ca adiad sei-pi fi pcircisit pe dumnezeii sed.. Dumnezeu, va judeca poporul seiu,intinat de inchinarea idoleasccl.

Treceti la ostroavele Chiteilor vedeti, trimiteti la Chedar i cerceta,ti cu luare aminte i vi" incredintati de se aflä asa ceva! schimbat oare un popor vreodati dumnezeii ? dei ei nu sunt

i a fost cuvintul Domnului catre mine astfel:

veni inteajutor.

nezeu. Dar acuni poporul se inchind

1.

Poporul meu si-a schimbat Dumnezeu. slava lui cu un dumnezeu care nu-i poate

721 www.dacoromanica.ro

lERE MIA, 2 Minunati-vii ceruri, de aceasta, infiorati-v5, i ramitneti stall& de piatra

zice Domnul,

« Oki dou5, lucruri rele a fitptuit poporul meu: m'a päräsit pe mine, izsäpat fantani, vorul de ap& vie pi

fiintani care nu pot tine apa!

A fost oare Israil rob, rob nliscut In casa? Pentru ce a ajuns prod& ?

Leu räcneac impotriva-i i slobozesc urletele lor. Tara lui au prefitcut-o In pustie, cet5,ti1e lui sunt parjolite, farit

tipenie de om in ele; Chiar i locuitorii din Nof i cei din Tahpanhes ti-au päscut pe teastii 1 Oare n'ai ajuns aici din pricin5, ca ai pärasit pe Domnul Dumnezeul tau, In vremea cand el te ducea pe cale ? i acum ce inseamnit fuga ta inspre Egipt, ca sâ bei din apa Sihorului, drumul spre Asiria, ca a& sorbi din apa Eufratului? 19. Ritutatea ta te pedepsepte neseama credinta ta te urgisepte. chibzueste ea rä,u i amarnic este sa te ritzletepti de Domnul Dumnezeul titu nu-ti mai fie fricit de mine *, zice Domnul Dumnezeul Savaot. « Cad de multa vreme ai sfaramat jugul täu, ai rupt funiile tale pi ai zis:

Pazepte-te 85, nu iambi descult

gitul tau ea nu-ti ard& de seto! Dar

tu ritspunzii i Degeaba! Nu, imi plao streinii i ma voi duce dup5, ei ! a Dup.& cum se rupineaza hotul cand

esta descoperit, apa trebue sa se rupineze casa lui Israil: regii, dreg5,torii,

i proorocii, Care zic lemnului: i Tu epti tatid meu! i pietrei: oTu m'ai nitscut! Ei stau cu spatele la mine, i nu cu fata, iar in vreme de restripte striga: i Scoala ne mantuepte Unde iti sunt duranezeii pe care tu i-ai fiturit? Sá se scoale çi sà te mantuiaseit daca pot, in vreme de restripte! Ciici dumnezeii täi, Judo, aunt tot atitti la numitr ca i cetiitile tale. o Pentru ce va starniti impotriva mea? Toti ati ajuns fàrä credintil preotii

zice Domnul.

o In zadar am biitut pe feciorii

voptri, fiindcit ei nu s'au invittat minte;

sabia voastrá a priipädit pe proorocii vostri, ca un leu priidalnic. Neam prost ce sunteti! Luati aminte la cuvantul DomnuluHo Am fost

eu oare o pustietate pentru Israil sau

un tinut beznatec? Din care pricing, poporul meu a zis: « Noi suntem liberi

o Nu pot sit mai fiu slug& I* Si de atunci pe orice colinà i sub once copac verde

pi nu ne vom mai intoarce la tine! a

Eu te sadisem vita bunk told&

stea poporul meu m'a uitat din zile

te-ai desfriinat ca o ticaloasit.

de bun soi, dar cum te-ai preficut in vitii sträina, de neam prost! Chiar de te vei spilla cu nitru

te vei freca cu lepie, tot ma,njita de

singe va 6:manes, in ochii mei faradelegea ta *, zice Domnul. o Cum poi apune: o Nu m'am intinat i n'am umblat dupa Baali Uitii-te la semnele urmelor tale din vale chibzueste ce ai fäcut! Cämilà sprinten& care umbra' in lung i in lat pe toate

Mt& oare fecioara gitteala sa si mireasa cingatoarea sa ? Cu toate acefar& numár !

Cat de iscusit iti urmezi tu calea, cand e s5, cauti iubirea! Tot lip pi

pentru fitriidelegile tale pe cararea ta

te-ai deprins sà mergi! Chiar i poalele vemintelor tale sunt pritate de sangele celor sarmani

fiträ de prilianit, pe care cu toate cit nu i-ai giisit spiirgind zidul, dar tot pentru aceleapi pricini tu i-ai omorit. Si cu toate acestea mai indritz-

care in aprinsa ei poft5, umbla adul-

o Da, sunt nevinovat! De bun& seam& mania lui s'a abatut de la mine! a Dar iatit c5, acum voi incepe proces cu tine care spui: oN'am savarpit pitcat!*

sit nu se osteneascit, fiindcit o vor afla la luna ei 1

schimbi calen? Tu vei fi facutit de ru-

24. Asin& salbateca deprins5, in pustie,

meeänd vantul ! Cine ar putea impiedice dorul ei? Cine vrea s'o gaseasca

nepti BA; zici:

De ce te zoresti acum ea sit-ti

722 www.dacoromanica.ro

1ERE141A, 3

sine In Egipt, precum ai fost de ocari fácut i in Asiria!

Ca pentru desfranärile lui i-am dat

carte de despirtenie lui Israil cel ne-

credincios, Iuda, sora lui necredincioasa,

37. Si de acolo vei ie§i cu capul intre mani! Fiindcii, Domnul a aruncat la o

n'a fost cuprinsa de spaitnä, ci s'a due

parte pe cei in care tu ti-ai pus na-

o s'a desfranat o ea,

dejdea, pe cei cu care tu nu vei avea

Si cu nerusinarea desfranarilor ei, ea a pangärit tara, savar§ind desfranari cu pietrele i cu lemnele. Si luda, sora cea vicleané nu s'a

izbandit. 3.

Ncideidea poporului in milostivirea lui

mai intors la mine cu toatä mima, ci

Dumnezeu. Regatul lui luda n'a twit

cu prefitcatorie a,

aminte vi n'a scos inviipiturei din milania lui Israil. Indemnuri la pociiintii. Poporul noi di se va vocal: da

parinfii nostri au paccituit impotriva Domnului Dumnezeului nostru din tinereOle noastre fi pana in zina de acum.

zice Domnul.

Atunci a zis Domnul c5,tre mine: Israil cel necredincios este mai putin vinovat decat Iuda cel necredincios ! Du-te 0 propovedue§te propovedania aceasta catre miaza-noapte i apune: Pocaeste-te, Israile necredincios »,zice

»

Domnul,

Si a mai graft: e Cand un bärbat

« cad nu ma voi mai uita

incruntat la tine, fiindca sunt milostiv a, zice Domnul, « i urgia mea nu va dainui in veac.

se desparte de femeia sa, FA ea pleacä,

de la el 0 ajunge femeia altuia se va mai putea intoarce inapoi la barbatusau ? Aceastä femeie nu este cu totul

Ci marturiseste-ti numai farädelegea ta, cA ai &Meat credint,a, Domnului

intinata ? Tu te-ai iubit cu multi ibovnici

Dumnezeului tau EA ti-ai irosit vremea

acum ai vrea sA te intorcila mine! #

dupl cei straini pe sub orisice copac

zice Domnul. «Ridica ochii Val spre inältimi §i te uitii! Pe unde nu te-ai de,sfranat? Ieseai

verde, 0 de glasul meu n'ai ascultat a, zice Domnul. a Pociiiti-va, voi copii cazuti de la zice Domnul, a c5,ci eu credinta! a, stint stapanul vostru, i vä voi lua pe

la drum BA stai la pandit, ca arabul in

pustie. Deci tu ai pangärit

cu desfranärile tale i cu ticalosiile tale!

Iubitii tai fiirá de numiir au fost o curs& pentru tine. Tu ai luat chip

voi, pe unul dintr'o cetate 0 pe doi ante° semintie, i va voi intoarce in

Si acum m5, strigi: 'fatal meu! Prietenul tineretilor mele tu esti ! o mai cugeti:

Si v5, voi harilzi pastori dup.& mima mea, care va vor p5,stori pe voi cu intelepciune si Cu pricepere. Daca vä yeti inmulti si yeti spori

Sion,

de femeie desfranata i ai litsat rusinea laoparte!

la numar in tara, in vremea aceea »,

e Oare el va fi mereu manios ? mania lui deapururi? Vezi!

a nu se va mai auzi spunand: a 0, chivotul leg5,mfintului Domzice Domnul,

Asa vorbesti tu, ins& tu sävarsesti ticalo§ii si nu te la§i! »

Atunci a zis Domnul catre mine: a In vremea domniei regelui Iosia, n'ai vazut tu oare ce a savarsit Israilul cel necredincios ? S'a dus pe varful oricArui

deal si sub once copac verde 0 acolo a filptuit desfrfinari.

Dar eu am cugetat: Dupa ce se va sätura de facut toate acestea, se va intoarce la mine #. Dar nu s'a intors. cu toate c5, luda, sora lui necredincioasa,

a vazut,

nului! u Oki nu se va mai sui la mima voastr5 i nimeni nu va mai pomeni de el, nu va mai fi nici cäinat i nici nu se va mai face altul din nou. In vremea aceea, Ierusalimul se va numi e Scaunul Domnului » i inteinsul se vor strange toat,e neamurile In numele Domnului si nu se vor mai lua dupa impietrirea inimii lor.

In vremea aceea, casa lui luda se va duce la casa lui Israil, 0 se vor

fntoarce impreunä din tinutul dela miaza723

www.dacoromanica.ro

46*

IEREMIA, 4

noapte in tara pe care am däruit-o mostenire parintilor lor. Si am mai chibzuit: Cum te voi voi da moaseza in randul fiilor stenire o tara mandra, mandretea mandretei popoarelor! Si am mai chibzuit:

Domnul! >>, toate neamurile te vor bine-

noastra, i ocara noastra s'a ne acopere, fiindca i noi i pitrintii nostri am pacatuit impotriva Domnului Dumnezeului nostru, din tineretile noastre i panä, in ziva de acum si nu am ascultat de glasul Domnului Dumnezeului nostru!

se va departa de la noi ! »

cuvânta si te vor proslävi. Cäci iatä, ce zice Domnul locuitorilor din luda si din Ierusalim: « Desinimilor voastre si nu mai teiniti aruncati &imanta printre spini ! Täiati-va imprejur pentru Domnul Tu imi vei zice: tatál meu! si nu te' Dumnezeul vostru i dati laoparte nevei mai razleti de mine. Dar vai 1 Precum o feme'e calcä täierea imprejur a inimii voastre, voi credirrta iubitului ei, tot asa si tu, neam oameni din luda i locuitori ai Ierusaal lui Israil, te-ai purtat ca o necre- limului, ca nu cumva urgia mea sa izbucneasca valvätaie i sa va mistuiasca zice Domdincioasa fati de mine », nu se poatii stinge din pricina fapnul. Auzi ! Pe inältimile plesuve se aud telor voastre celor rele! Vestiti in luda í in Ierusalim plansete i tänguiri ale fiilor lui Israil, care au apucat pe cäi ce due aiurea trirniteti solie: « Sunati din trambita, stligati din toate puterile i ziceti: AduQi au uitat pe Domnul Dumnezeul lor. nati-va, ca sá intram in cetätile cele 4 copii necredinciosi, intarite! eu va voi tämädui de necredinta voaRidicati steag inspre Sion, adasträ !* lata cà noi vom veni la tine, postiti-va, fan', zabavä ami eu voi porni fiindcil tu esti Dumnezeul nostru! priípäd de la miaza-noapte i pierzanie Cu adevärat minciuna sunt coli- mare nde i zarva praznicelor de pe dealuri! Un leu s'a näpustit din desisul sau, Adevárat este ca numai in Domnul Dum- pustiitorul a pornit si a iesit nezeul nostru este mitntuirea lui Israil! din tinutulnoroadelor ca sá pustiasclt tara. 0! Idolii cei de ocarä, au mistuit Cetatile vorsau stradania parintilor nostri, din tineretea de om in ele.fi surpate i fara tipenie lor: turmele lor, cirezile lor, feciorii Pentru aceasta, invesmantati-vil in fetele lor ! vesmant de jale, tanguiti-vii i va boDeci sil. atara culcati intru rusinea fiindca vapaia maniei Domnului nu 4 In ziva aceea ».

va pieri curajul regelui

Pociiinta sd fie fdcutd Cu zguduire i Cu prelacere lduntricd. Nimicirea regatidui luda se apropie, dar el nu va fi nimicit cu totul : « l'oatd (ara se va preface in pustietate, dar nu o voi nimici Cu totul! Prof etul vede (ara ninticitet i tara; fipenie

de om intr'insa. s Daca vrei sil' te pociesti, Israile s, zice Domnul, 4 pociieste-te! De vrei s'a gonesti idolii tai din ochii mei, nu mai sovai I Cand te vei jura din inima, cu crel

i

al dregato-

rilor, preotii îi vor pierde cumpätul,

4.

dinti

zice Domnul,

cu inima curati: t Viu este

724

iar proorocii vor fi cuprinsi de spaimá, Si vor zice: 0, Doamne Dumnezeule ! Tu ne-ai inselat poporul acesta i Ierusalimul cand ne-ai fagaduit: «Yeti triti in pace! # Dar iatä, C a sabia ne-a strapuns de moarte In vremea aceea, se va spune norodului acestuia i Ierusalimului: Un vant arzii.tor de pe plesuvele culmi porneste din pustie, inspre fiica poporului meu, nu pentru vanturatul i nici pentru curatatul graului I

Un vant naprasnic imi vine in-

tr'ajutor: acum rosti-voi hotiirirea!* Iatä-1 cum se apropie ca nourii de vijelie, carele lui durueso ca o vifornitä

lui mai iuti sunt decat vulturii. Vai de noi, cáci suntem prapäditi! caii

www.dacoromanica.ro

IERENLIA, 5

Spala-ti mima de picata, Ierusalime, ca sä afli mantuire. Cid vor

sälälui inlä,untrul tau ticaloase planuri?

Auzi! Vine solie din Dan si o

veste de papad din muntii lui Efraim: 16 e Strigati i dati de stire in luda, trimiteti atafea in Ierusalim: Din tara

depärtatä vin impresuratorii i impotriva

cetatilor lui luda ridicil strigatul lor de razboi;

Ca paznicii din tarini impresoara ei Ierusalimul, fiindc& s'a azvatit impotriva mea s,

zice Domnul

Purtarea ta i ale tale fapte rele

ti-au pricinuit aceasta! Iata cat de amar este rodul rautlitii tale, care te-a ajuns la inimii! 0, pieptul meu! O, pieptul meu!

La strigitul calaretilor si al arcasilor, tara intreag& e pus& pe fuga; toti se ascund in desia de codru i se catara pe stanci; cetätile pariísite i Jara tipenie de om in ele.

Si tu pustiito, acum ce vei face? Invesmanta-te in porfirii cu giuvaeruri de aur impodobeste-te i da-ti ochii cu dresuri! In zadar frumoas& te vei face! Iubitii täi te dispretuesc si-ti vor numai viata.

Dar ce aud? Tipät de femeie care

se trudeate sä nasca, duren ca la nasterea cea dintai! E glasul fiicei Sionului, care geme si-si intinde mainile: « Vai!

Ucigasii mi-au curmat viata! 5.

Cât ma zbucium! O, pereti ai inimii mele! mima mea zvacneete ai nu pot avea tihna! Fiindca sunet de trambita

Striceiciunea se intinde peste tot regaba

vine si tima tara este nimicitä. Tuteo clip& corturile mele sunt doborite la

trebuia sd vinei. Cutreerati ulitele Ierusalimului, cercetati in piete: priviti, chibzuiti

aud eu i zarvil de rdzboi. Papad peste prapad se vesteate

painant, rfi adiposturile mele cat ai clipi din ochi. Cata vreme vom mai vedea steagul bätaliei i glasul trambitei il vom auzi

tui luda fi mai cu osebire n lerusalim.

Din aceastd pricinei un neam crunt Il va cuprinde va pustii. Aceastet pedeapsa

daca va fi vre-unul care sa ia hoariri drepte i 8â fie cu credinta, atunci voi

Poporul meu este nebun i nu mil

ierta cetatea. Chiar cand ei zic: a Viu este Domnul ! », ei jura stramb.

0, ce lips& de lumina! M'aria uitat la munti: O, cum se cutremurau, i colinele se pavilleau

sunt aaa fä,rä, de minte si nu cunosc

mereu ?

cunoaste! Copii fila de minte i fila intelepciune, iscusiti sa faca räul, iar pentru bine nici ca-si dau osteneala ! Mi-am aruncat ochii pe pamant: O, ce pustiu intins! Si apoi, catre cer:

incoace i incolo !

M'am uitat in jurul meu: Nimeni! Si toate pasarile cerului fugiseril! Si m'am mai uitat din nou: Tarina era o pustietate ! Toate ceatile dä,r&mate

de Domnul, de urgia maniei sale! Cilci asa graieste Domnul:

Toat&

tara se va preface in pustietate, dar nu o voi nimici cu totul!

Pentru aceasta pamantul va fi cuprins de jale si sus cerurile se vor intuneca. Cu adevarat am gait i nu-mi va parea rä,u, am faurit planul í neindeplinit nu-1 voi laso. »

Doamne! Ochii tai oare nu cauta credinta ? Tu i-ai lovit, dar ei n'au simtit durere, tu i-ai dat pierzärii, dar ei n'au vrut sä, ja inviltatura. Si-au incruntat fetele mai mult decat stanca n'au vrut la pocaint& se se intoarca. Si am cugetat: a Numai cei de rand

calea Domnului, pravila Dumnezeului lor.

Dar ma voi indrepta catre cei de

frunte cj le voi grai ca unora care

cunosc calea Domului, legea Dumnezeului lor. » Dar si ei au sfaramat jugul si au rupt funiile Pentru aceasta Ii sfasie leul din padure, i lupul din pustie Ii sugrumi, pantera pandeste lánga cetatile lor oriaicine iese dinteinsele este rupt, fiindca s'au inmultit filradelegile lor s'au intetit lepadárile de la credinta. a Deci cum as putea iert? Feciorii tal m'au pädtait ci jur& pe dum-

725 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 6

nezei care nu-si au fiin.Si Cu toate

ca i-am pus sii-mi jure credintä, ei au faptuit desfrául i spre casele desfraului

ei s'au pornit in carduri. Cai bine tinuti, far& stapan,

fie-

care necheaza dupa femeia, aproapelui s au !

Pentru aceasta nu trebuia pedeapzice Domnul, impotriva unui asemenea norod nu trebuia sä ma sà

fázbun ? »

&trip peste zid in vie si o ciumpaviti, dar nu cu desivarsire ! Täiati vitele, dici ele nu sunt ale Domnului !

« Casa lui Israil si a lui Iuda nu

mai cred in mine » zice Domnul. Au tägiiduit pe Domnul si au zis: « Nu este el acela si peste noi nu va veni nenorocirea! Ba nici sabia, nici foametea noi nu le vom vedea! Proorocii proorocesc in van, &ad

in ei nu este descoperirea Domnului! De aceasta i ei sa aib5. parte !» Pentru aceea, iatii ce zice Domnul

Savaot: « Din pricinä cà ei au vorbit a,stfel, Mt& cl va fi cuvântul meu in gura ta foo, iar poporul acesta va fi ca aschiile care se aprind.

Iatä ca eu voi mana impotriva

voastra un neam din depärtare, o! casii a lui Israilo, zice Domnul, «neam nebiruit, popor strävechi, al cirui grai nu-1 f}tii si nu-1 poti intelege &Ind el grilieste.

Gura 1m este mormant deschis. toti sunt viteji de luptil. El va mânca secerisul i painea ta, pe fiii si pe fiicele tale, turmele cirezile tale, via si smoehinii tal. El va pane stä.panire cu sabia pe intáriturile tale pe care tu te bizui. Dar si in ziva aceea »,

minte! Ochi au, dar nu vid, urechi au, dar nu aud ! De mine nu vreti sa và temetin, inaintea mea nu zice Domnul, tremurati? Eu am pus nisipul hotar al stavilà vesnica peste care ea nu va

trece. Valurile se vor invifora, dar nu o vor birui i talazurile ei se vor invol-

bura ii nu vor trece pe deasupra. Dar norodul acesta are inima

räzvratitil si darzä, se depirteaza de mine si

Si nu cugeti in mima lui: ne temem de Domnul Dumnezeul nostru, care ne da ploaie din belsug, ploaie timpurie i tarzie la vreme i satura campiile FA ne tine holdele ».

Faridelegile voastre vä lipsesc de

i päcatele voastre va departeaza de acesti fericire. Cáci se gäsesc in poporul meu nelegiuiti care stau la panda pitulati ca

aceasta,

vanatorii i intind curse ca sa prindi oameni.

Precum o colivie este plinit de

pisitri, tot astfel i casele lor aunt ticsite

de agonisealä cu inseliiciune. Asa au ajuns ei mari i bogati, cu pielea lucioasä. Ei fapGrau i

tuesc fapte rele

i izbutesc. Nu judeca pricina orfanului i procesul celui orfan nu-1 hotäräsc.

pedepsesc*, Oare nu trebuia «ii impotriva unui neam ca acesta sá má razbun ?

zice Donmul,

infricosate

Proorocii

proorocesc

minciuni,

preotii invata ca i ei, iar poporul meu

simte plácere! Dar la capat ce yeti face ?

zice Dom-

«nu va voi präpädi cu total. Si daci, unii vor intreba: Din care pricinli Domnul Dumnezeul nostru ne-a facut una ea asta? », sä le spui: « Precum voi m'ati parasit i v'ati inchinat la dumnezei streini in tara voastra, tot asa sà vä, inchinati la cei streini, dar nu in tara voasträ ». Vestiti despre aceasta casa lui Iacob i trimiteti solie in Judo, asa: a Ascultati, oameni nebuni i färii

i

Lucruri niiprasnice

se petrec in aceasta tara:

6.

nul

Impresurarea i cucerire,a Ierusalimului. Nimicirea nu intdrzie sd vincl din pricina necredinfei poporului. Pcrrnirea ndvalnicif a poporului de la miazd-noapte, care va cuceri Ierusalimul.

1. Adapostiti-vi, voi iii ai lui Venia-

min, afarii, din Ierusalim. i in Tecoa

sunati din trambiti, la Bethacherem

faceti semne: infigeti un steag! Cad o

726 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 6

usoara, zicand: e Minunat! minunat! »,

nenorocire Be iveste dinspre miaz5,-noapte,

°and ea merge fiu

prápad färil pereche. Frumoasa i alintata fiicii, a Sionului voi nimici-ol La ea vor veni ciobanii cu turmele lor; de jur-imprejurul ei ridica-vor corturi i fiecare îi va paste turma in parten sa. « Pregatiti-vb, de luptii impotriva ei, scul4i-v5, sä mergem in miez de zi! Vai noua, caci ziva dá inspre sear& i umbrele

Se rusineaza ei cumva pentru grozäviile lor ? Debo! Ei nu se rusi-

neazi fA nu stiu de mug ! Pentru aceaata

ei vor &idea cu cei ce cad i ei se vor prabusi in ziva 06,nd Ii voi pedepsi a,

zice DomnuL Asa gra,ieste Domnul: a Luati dru-

se intind mereu!

mul cel de demult i cautati caile cele de altädat6 calea binelui, i mergeti pe ea qi yeti afla odihna sufletelor voastre! Dar ei au räspuns: a Nu

Haidem sa, pornim la miezul noptii

sit doborim palatele ei! Oki asa griiieste Domnul Savaot: « Tiliati copaci i ridicati val impotriva

mergem! a

Si am pus Ring& ei straji: Luati aminte la glasul trambitei! » Dar ei au

Ierusalimului! Vai cetate mincinoasa cu launtrul plin de silnicie ! » Precum apa din fântilna, e proaspiita

räspuns: a Nu luäm aminte !

Pentru aceasta ascultati, ceruri, fiti märturie de ceca ce li se va

intampla!

mereu, asa si räutatea ei izvoraste färä de incetare. Silnicie i nedreptate se ande

Asculta i tu,.pamantule ! Iat6 eu voi aduce peste norodul acesta o pier-

striggind in ea, lar in ochii mei mereu: boalä, i raniri. Prinde de veste, Ierusalime, ca nu cumva sufletul meu sä se desprinda, de tine si sit nu te fac pustietate, piimant

zanie, rodul neeredintei lor, fiinde5, n'au

luat aminte la eaile rnele si au lepädat legea mea! Ce folos de tämilia din Seba si de

trestia aromati dinteo tar& depifirtatä? Arderile voastre de tot nu le mai vreau 0 de jertfele voa,stre nu mai simt nici

nelocuit !

B. Asa zice Donanul:

0uIegei, cule-

geti cu deamäruntul ea pe o vie fa-

mäsita lui Jaral], puneti mana pe vits

o phicere. o

Pentru aceasta asa graieste Domnul: a la* voi pune in caben poporului acestuia piedici de care sa se impiedice laolaltä parintii i copiii, iar vecinul eel de alaturi de el sä piara, a. Asa zice Domnul: e lath, s'a pornit un popor din miazii-noapte, un popor s'a seulat de In marginile pamantului, Inarmat cu arc si cu lance, neam crud 0 Ma rail& strigiitul lui e muget de mare calare vine si glitit de luptit

ca i vierul

Cui sa gräiesc si pe cine sä iau

marturie ca sa ma azurite ? Urechile lor

sunt netdiate imprejur si nu pot ea ja arninte. Intr'adevar. cuvantui Domnului

a ajuns pentru ei ea o batjocurii, si nu mai au gust de el! lat.& c5, sunt plin de urgia Domnului si nu o mai pot tine ! Varsä-o peste copiii cei de pe ulitä EA in obstia fläcäilor ! Caci femeia i bärbatul vor fi luati in robie, b6,tranul ea si cel

ea, un om, impotriva ta, fact), a Sionuluia. Am auzit de faima lui ! Minnie

runtit de vreme. Casele lor vor trece la streini impreunä cu tarinile i cu viile lor, caci eu

ni s'au inmuiat, spaima ne-a cuprins,

zvarcoliri ea ale unei femei in na§tere. La camp sà nu iesiti i nici sit, nu porniti la drum, fiindea sabia vräjmasului t De la eel de rand pang, la cel maiimprästie pretutindeni groaz6,. 0, fi ea poporului meu! Incinge-te de frunte, toti aunt lacomi de castig, proo-

imi voi Intinde mina impotriva locuitorilor tarii a, zice Domnul. rocul ea si preotul, toti umblä cu min-

cu sao si te tävaleste in cenusä Boceete-te amarnie ea duni singurul fin, caci

ciuna.

intr'o clipa pustiitorul va da navala

Zdrobirea, poporului naeu ar putea o timaduiasca, intoemai ca pe o rang,

peste noi! 727

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 7

Ispititor te-am pus peste poporul

meu, limuritor de aur, ca sit ispiteati cercetezi viata lui.

Toti sunt rizvrititi cerbicoai aramä. i fier toti sunt ti-

hulitori

caloaiti.

Foalele au inceput sá sufle

Oare acest templu inchinat nume-

plumbul s'a topit ! In zadar se face himurirea! Ce-i Hitt nu se mai desface. a Argint de aruncat o le va fi numele, fiindca Domnul i-a aruncat pe ei.

lui meu este in ochii voatri peaterä de tillhari? Acum pricep ! s

zice Domnul.

Ducqi-v5, in locaaul meu din

salialuise numele meu a'r vedeti ce i-am Ificut din pricina Hiutätii poporului meu Israil ! Si acum fiindci ati sävârit aceste zice Domnul « cind cu rtivni fapte *, Silo, unde altädatii,

7.

Pro povedania prof etului Ieremia la poarta

templului, impotriva inchindrii la idoli. Dumnezeu ii spune lui Ieremia set nu se rouge pentru poporul idololatru, cdci nu-1 va asculta. Cared poporul a lost scos din

Egipt, Dumnezeu nu i-a ordnduit ardeni de tot, ci i-a poruncit asculte poruncile. Rdzbunarea dumnezeiasa pustiirea

Cuvintul Domnului care a fost care Ieremia; e Stai la poarta templului Domnului i propovedueate euvintul acesta spune: Ascultati cuvitntul, voi, toti Iudeii care intrati pe portile acestea ca s'a và inchinati Domnului! Aaa zice Domnul Savaot, Dumne-

zeul lui Israil: s Imbunatititi-vi purtirile i faptele voastre i vi voi si locuiti in locul acesta. Nu vá puneti nidejdea in cei care

v'am griit mereu fA nu m'ati ascultat,

am strigat la voi si nu m'ati auzit,

Ma voi purta cu acest templu

inchinat numelui meu, in care voi v'ati pus nidejdea, i eu locul pe care 1-am ditruit vouä a'r sträbunilor voatri, aaa cum m'arn purtat cu Silo.

Si vi voi arunca din fata mea

precum am aruncat pe toti fratii voatri, pe tot neamul lui Efraim. «Dar tu nu te ruga pentru poporul acesta

i nu inilta pentru el nici tin-

guire, nici rugiciune, nici nu stärui pe pe ling& mine, cici nu te ascult!

Nu vezi tu ce fiptueso cei din

cetitile lui luda ii cei de pe ulitele Ierusalimului ?

cuvinte inaelitoare: s Templul Domnului ! Templul Domnului! Aici este templul Domnului!* roste,se

Citei numai dacä vá yeti purtirile i faptele voastre i dad: yeti face dreptate celor impricinati, Daeä, nu yeti asupri pe strein, pe orfan ai pe viiduvi

inchinarea la dumnezei streini pe care voi nu-i cunoasteti!... slujiti in templul Si veniti acesta fnchinat numelui meu i ziceti: Am seitpat! s, ea si sävinsiti ai mai departe toate acele blestemätii.

a'r nu yeti virsa

singe nevinovatin locul acesta ; daci nu yeti umbla dupri dumnezei streini spre pieirea voasträ, Atunei vá voi trisa sá locuiti in locul

acesta, in tara pe care am dat-o parintilor noatri din yea° ai pin& in veac.* Dar val! Voi ntidäjduiti in cuvinte inaelatoare i faà de nioi un folos:

Furtul, uciderea, desfrinarea, jurit-

mintul strimb, jertfa adusä lui Baal, 728

Copiii aduni lemne, pirintii atitä focal, femeile frimitnti aluatul sà feat turte impririte,sei cerului i aduc jertfe cu turnare dumnezeilor streini ea &A inthrite urgia mea. Pe mine me, ocgriso ?»

zice Dom-

batjocura le « Nu! Pe ei stä in fatà ! Deci aaa zice Domnul: « Iota! Mania mea ai furia mea se vor vase, in nul

locul acesta, peste oameni ai peste dobi-

toace, peste copacii cimpului ai peste

rodurile tarinilor pe care le vor arde, ai

nimeni nu le va putea stinge !*

Aaa griieate Domnul Savaot, Dum-

nezeul lui Israil: at Ortimilditi arden de tot pe altarele voastre çi mincati carne,

Ciei n'am rinduit nimbé tai nioi nu le-am porunoit

voatri

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 8

nimio pentru arderea de tot a'r pentru

8.

jertfii cánd i-am scos din tara Egiptului, Ci iota ce le-am poruncit atunci: Ascultati de glasul meu i eu vd, voi fi Dumnezeu, iar voi imi yeti fi mie popor ai

Rufinea ce-i afteaptcl pe Inchineitorii la idoli : scoaterea oaselor din mornAnturi risipirea lor ; iar c,ei care vor cu viafd vor vrea mai degrabd 8d moard.

umblati in toate &idle pe care eu

Domnul va pedo psi cunzplit poporul. Profetul se tangueste pentru nenorocirile care se vor abate peste popor. o In ziva aceea», zice Domnul, a vor fi scoase din mormanturi oasele regilor lui luda, ale dregiitorilor, ale preotilor,

voi porunci, ca ul. vg fie bine !

Dar ei n'au ascultat i n'au plecat

urechea, ci, dimpotrivi, au mars diva,

inchipuirile lor, drip& impietrirea inimii lor rele, ai mi-au aratat spatele ai nu fata.

Din ziva in care au ieait párintii voatri din tara Egiptului i Omit acum, am trimis la ei necontenit pe slujitorii

ale profetilor ai ale loeuitorilor Ierusa-

limului, Si vor fi impfdatiate la soare ai la lung inaintea oastei cerului, pe care le-au iu-

mei profeti.

Dar ei n'au ascultat de mine ai

nu ai-au plecat urechea, ci ai-au invärtoraat grumazul mai riiu decat parintii

bit, carora /e-au slujit, dupä, care au umblat, pe care le-au intrebat i cgrora li s'au

inchinat. Nu vor mai fi adunate a'r nici ingropate, ci vor sluji de gunoi pe ogor. Si toti care vor rämänea din acest neam ticitlos vor alege mai bine moartea

/or.

Si dad, le vei propovedui cuvintele acestea, i ei nu te vor asculta, i daed vei striga la ei, i nu-ti vor räspunde, Apoi spune-le: Acesta este poporul care nu ascultit de glasul Domnului

decdt viata, in toate locurile pe unde zice Domnul Savaot.

i-am izgonit

Dumnezeului säu rai nu ascultii de povat& ! Credinta a pierit, s'a dus din gura lor !

« Si tu mai spune-le: o Asa gritieate

Domnul: Cei care cad nu se mai scoalg oare, a'r coi care cad de la credinta nu se

Tunde-ti pirul tdu eel lung ai

mai poctlesc ?

arunc6-1! Pe viirfuri pleauve cfmta un eäntec de jale, ciici Domnul a lepadat ai a urgisit neamul urgiei sale ! « Fiii lui luda au dtvârait färädelegi in ochii mei », zice Domnul,

Pentru ce acest norod necredincios al Ierusalimului stilrue necontenit in

necredinta lui, tine cu tärie la greaala lui a*r nu se pocieate? Am ascultat bine si am auzit: ei nu

gräiesc drept i nimeni nu se cäieate de ticaloaia lui EA nu zice: Ce-am fa",cut? Ba mai värtos ! Nimeni nu se intoarce din goana lui, asemenea unui cal care se avänta la riizboi. Barza cunorrate dupd cer anotimpul sdu, turturica, randunica i cocorul

a pusu-ai-au idolii lor in templul inchinat mie, ea s5,-1 pangareascii;

Zidit-au înältimi cu altare: Tofet In vales. Benhinom, sä ardi in foc pe fiii ai pe fiicele lor, lucru pe care nu I am poruncit i nici in inimg, nu 1-am

avut. » o Dar iatä cä vor veni zile s, - zice Domnul, o &Ind nu se va mai spune Tofet i valen Benhinom, ci o valet], uciderii », ai din lipsä de loe vor fi ingro-

zesc vremea pribegiei lor, iar poporul meu nu cunoaate legea Domnului ! u Cum yâ vine sd ziceti: a Noi suntem intelepti i avemlegea Domnului cu noi?»

Dar iatii-o preficutli in rainciund prin a ciirturarilor ademenitoare pang. Inteleptii vor rämänea de ()card, infricoaati i prinai in cursä. Ei au

pati la Tofet,

lar leaurile acestui popor vor fi

mäncarea pdsärilor cerului si a fiarelor,

fiindcd, niineni nu le va putea goni. Si voi opri in cetä,tile lui luda qi pe ulitele Ierusalimului once chute° de bucurie ai de veselie, cântecul mirelui ai al miresei, fiinded tara va fi prefiicutd in pustietate !

dat cuviintul Domnului, iar intelepciunea

lor la ce le foloseate ?... Pentru aceasta voi da femeile lor altera i tarinile lor la alti stapâni, filndcd de la mic i pang la mare, toti umblä 729

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 9 dupä chstig nedrept; proorocul si preotul,

toti umblä cu minciuna. Zdrobirea poporului meu ar putea s'o ttimiiduiaseli intocmai ea pe o ranä wart, chnd zic: Minunat! Minunat ! EA

ea merge au ?

9.

Profetul se tangueste pentru ticeilosia poporului, care nu vrea sei, se pochiascd Räzbunarea i pedeapsa lui Dumnezeu

vine: (ara va fi pustiitii. Tdnguirea prof etului. Adevdrata intelepciune este cu-

Se rusineazit ei cumva de grozitviile lor ? Debo! Ei nu se rusineaza EA

noasterea lui Dumnezeu ; cu aceastd (elepciune sei se fdleasca poporul. 0, de mi-ar face cineva o colibit

nici nu stiu de ocarii.! Pentru aceasta vor cddea cu cei ce cad, in vremea chnd zice Domnul Ii voi pedepsi », «i când vor aduna rodurile tarinei,

In pustie, a päräsi pe poporul meu

pleca de la el, cä,ci toti sunt desfrttnati,

se vor pritbusi».zice Domnul,--i nu se

gloat& de necredinciosi! o Ei ii incordeazä, limbo ca un arc, ca sti sloboadit minciuna. Nu cu adevärul au ajuns puternici in tarit, de aceea

vor mai afla nici struguri in vie sinicismo. chine in smochin, frunzisul lor vestejit va fi, si le voi da celor ce vor nhviili in tara lor. »

tuesc rituthti peste rilutäti pi pe mine

De ce stäm locului? Strängeti-vä, haideti in cetittile cele intitrite ca pierim in ele, fiindci Domnul Dumnezeul nostru ne-o nimicit i cu apá otrit-

nu mg cunosc »,

säu j nimeni sh, nu se increachl, in fratele sä,u, ctiei orisice frate umblä cu viclesuguri i orisiee prieten cu bfirfeala.

vita ne-a adäpat, din pricinä cä am piicittuit impotriva Domnului !

Sit asteptim pacea ? In zadar ! Timp de lecuire ? Dar iatä groazä ! Din Dan se aude sforditul cailor ! De nechezatul armitsarilor riisuná tara intreagä. i vin EA vor manca tot rodul din

Ora, cetatea

i toti locuitorii ei. o Dar luatI seama !... Eu voi tri-

Se instalä unii pe altii si nu spun adevä,rul; ei isi invatá limbo cu vorbit mincinoasä umbra: cu strâmb'ittatea nu se strädueso spre pocäintit ! o Silnicie peste silnicie i viclenie peste viclenie ! De aceea nu vor sá§tie zice Domnul. de mine »,

Pentru aceasta asa zice Domnul

mite peste voi serpi, serpi otritvitori,

impotriva cdrora nu este vrajä,. EA vä, vor mura pe voi, fiträ, putintit de vindecare *. zice Domnul.

Savaot:

Jalea rnä coplerste, mima mi-e Ascultit ! E strigätul poporului meu

din tarä, depärtatä: s Domnul nu mai este in Sion ? i imptiratul nu mai este intr'insul? * Dar de ce m'au atatat cu inchinarea la chipurile lor cioplite i cu

fiicei poporului meu ? '7. Limbo lui este stigeatit ucigasä EA graiurile Ii sunt viclene. Sänätate ! li zice prietenului situ, iar in inimit-1 pitndeste. zice Domo EA impotriva unui astfel de neam di nu se räzbune sufletul meu ? » Sä-i las fart]. pedeapsä »,

idoli din täri streine ? o Secerisul a trecut, culesul poa-

Plángeti muntii i Ináltati thnguire cantec de jale pentru pitsunile pustiului, caci au fost pustiite EA nu mai calci nimeni pe acolo si mugetul turmelor nu se mai ande! Pàsäribe cerului, phuä i dobitoacele au fugit, s'au dus !

melor s'a sfärsit i noi n'am fost izbáviti !» Din pricina cäderii poporului meu,

sunt frant, sunt mhhnit

i m'apucä, spaima. Nu mai este oare balsam alintitor in Galaad i nici un vraci pe-acolo 1De ce rana poporului meu nu merge spre vindecare?

lacrirrd, sá plttng zi i noapte pe coi ucisi ai fiicei poporului 13:mu!

O clip& ! Eu Ii voi topi EA.

voi cerceta cu deamhruntul ! Cum as putea altfel sá ma port cu fitritdelegea

bolnavit !

0, de-ar face cineva capul meu izvor de präns i ochii mei izvor de

zice Domnul.

Sä se pázeasch fiecare de piietenul

« Dar si Ierusalimul il voi preface

in mormane de pietre, vizuinft pentru sacali, lar cetä,tile lui Judo le voi preface in pustietate, fir& tipenie de om intr'insele !*

O. de-ar fi vre-un intelept care i sá thlcuiasoá ceca ce i-a

inteleagit 730

www.dacoromanica.ro

IEREM1A, 10

griit gura Domnului: Vara va fi nimicita, prefacuta in pustietate i nimeni n'o va mai strábate ! Atunci Domnul a zis: o Fiindea au päräsit legea mea pe care eu le-am dat-o, n'au ascultat de glasul meu dupi, el ei nu s'au luat, Ci s'au potrivit impietririi lor ai au umblIt dup.& Baali, precum i-au deprins párinVii lor Pentru aceasta iati, ce zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: o De acum

inainte voi hrani cu pelin pe poporul acesta vi-1 voi adipa cu toare !

Si-i voi impriatia printre popoa, rele pagine pe care nu le-au cunoscut niciodatä, nici ei, nici parinVii lor,

voi

urmari cu sabia pina Ii voi prapidi ! Aaa zice Domnul Savaot: s Luati arninte ! ChemaVi bocitoarele si vina TrimiteVi la cele mai istele, Si vini, in graba ai sá ne cánte un cantee de jale ! Din ochii noatri sa muga piraie i genele noa,stre airoaie de lacrrimi si, verse ! Auzi !

Tipete jalnice se aud din

Sion: O, cum am fost pierduVi! Ce ocara, maro! Sá pierdem Vara i casele noa,stre

si le parasim!*

Dar aacultaVi, voi femeilor, cuvintul Domnului i urechile voastre «a, audi

graiul gurii lui ! DeprindeVi pe fiicele

voastre canteo de tinguire, ai una pe alta invilVaVi-vii cintec de jale:

41 Ah! Moartea a intrat pe fere-

strele noastre, a patruns in palatele noa-

stre, ca sa piara, pe copiii de pe uliVe

ai pe flacaii din pieVe ! Si mai spune: o Aaa zice Domnul!

Starvurile zac ca gunoiul pe cimp, ca snopii pe urna secerifitorului, farii ca nimeni sä, le adune! s .Ataa griiieate Domnul:

InVeleptul

si nu se fttleasci Cu inVelepciunea lui nici cel vitea,z Cu vitejia lui i nici cel bogat Cu bogiiVia lui,

(Ji acel care se frileate di se faleaseâ cá este inVelept i mä, cunoaate, fiindci eu sunt Domnul ai la m'ne este: indurarea, judecata i dreptatea, pe piimint i inteinsele este phicerca mea s,

zice Domnul.

e Tata vin zile s,

zice Domnul,

a cánd voi pedepsi pe cel Wat imprejur

ea ai pe cel netiliat imprejur: Pe Egipteni, pe Iudei, pe Edo-

miti, pe AmoniVi, pe Moabiti, pe cei cu pirul tuns la timple i ca,re locueso in pustie. Cazi toate aceste neamuri pagine sunt netaiate imprejur, iar casa lui Israil este ai ea cu mima netaiata imprejur. 10.

N imicnicia idolilor, Pipturd de mând de

mc,ster iscusit. Atotputernicia lui Dumnezeu, Dumnezeul cel viu i impdrat vefnic.

Tdnguirea poporului pentru judecata care va veni. Rugaciunea poporului. .AscultaVi cuvintul pe care Domnul II vorbeate nouâ, cei din casa lui Israil !

Lao, zice Domnul: o Nu vi deprindeVi pe calea paginilor roi de semnele de pe cer sä, nu vá infricoaati, cici numai pagânilor le este frica de ele. Slujirea idolilor este lucru deaert:

un copac taiat din pidure, faptura de meter, sculptat cu dalta, InfrumuseVat cu aur i eu argint, intarit cu cuie i cu lovituri de ciocan ca s'a nu se clatine,

Ca o sperietoare tuteo harbuzarie,

caci nu vorbesc a'r trebuesc purtati, fiindci

altfel nu merg. Nu vá temeVi de ei,

ciici ei nu pot face niel bine, nici rau! Nimeni nu este ca tina, Doamne: tu eati mare, ai mare ¡A puternic este numele tau! Cine nu se teme de tine, imparate al popoareIor ? Caci Vie Vi se cuvine cinstea! Intre toVi inVelepVii neamurilor

futre tonta imparaViile, nu este nimeni ea tine ! ToVi sunt proati i nebuni, torda, inOlepciunea idoleasci: lemn ! Argint cecinit din Tari i aur de Ofir, lucru de meter i mina de Murar, imbracaVi cu porfirri violeta, i roaie, fap-

tura de meater iscusit I

Irisa Domnul este adevaratul Dumnezeu, el este Dumnezeu viu i imparat

veanic ! De minia lui pimintul se cutremura, i popoarele nu pot indura urgía lui. Inteaaa chip si le graiVi: o Dum.

731 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 11

si I-au nimicit

nezeii care nu au facut nici cerul, nici pamantul, s piara, de pe pa,mant si de

i

pa:sullen lui au pu-

stiit-o.

sub cer !*

El a facut pmantu1 cu puterea

sa cu intelepciunea sa, el a intemeiat lumen, i cerurile le-a intins cu price-

perea sa.

La glasul tunetului sa,u, apele free,-

mata in cer ! El ridica nourii de la marginile pamantului, sloboade fulgere pentru ploaie i scoate vanturile din vistieriile sale. Once om este prost cu toati stiinta lui, orice argintar iscusit se rusineaza de chipurile sale cioplite. Chipurile turnate sunt insehiciune, fari duh

Necredinta poporului lard de legiimtintul incheiat cu Domnul ; de aceea va pedepsit. Uneltirea locuitorilor din Anatot impotriva lui leremia. Domnul va trimite prcipad peste ei.

Cuvantul Domnului care a fost tre Ieremia: « Ascultà,' cuvintele leg5,mantului acestuia i propovedueste-le locuitorilor

din luda si din Ierusalim,

Si le spune: Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israil! Blestemat 85, fie omul care nu va asculta de cuvintele tului acestuia, Pe care 1-am poruncit stramosilor

sele:

Desertaciune, chipuri de ras! Cand

va veni vremea vor pieri. Dar partenjudecatii' lui Iacob nu este ca ei, ci el este ziditorul lumii, iar Tamil

vostri in ziva cand i-am secs din tara

este semintia mostenirii lui. Numele lui este Domnul Savaot. Aduna-ti inteun loo poverile tale,

Egiptului, din aceasta topitorie de fier,

si le-am zis: Ascultati de glasul met' impliniti tot ceea ce v'am poruncit voua! Si voi yeti fi poporul ineu, iar eu voi fi Duranezeul vostru,

tu care esti impresurata! Caci asa zice Domnul: e Iatä, voi

Ca sa, se adevereasca juramantul pe care 1-am jurat strimosilor vostri, ea le voi da o tara in care curge lapte miere, precum se vede in ziva de azi Atunci eu am faspuns si am zis: e Da,

animen departe pe locuitorii acestei tari voi baga la stramtoare, ca sii mil, gii,sea,sca, pe mine*.

Vai mie din pricina r5,nii mele !

Rana mea este far& leac, dar zic: eAceasta

este boala mea si o voi indura! Cortul meu este pustiit i toate

Doamne

Si Domnul a zis catre mine: e Propovedueste toate aceste cuvinte in cetatile lui Iuda si pe ulitele Ierusalimului spune: Ascultati cuvintele acestui legamiint si le impliniti!

fiiniile rupte; copiii mei i turmele mele

nu mai Bunt! Nimeni nu mai desface cortul meu si nu mai intinde p5,nzele lui. Ciobanii au innebunit si pe Dom-

nul nu 1-au cautat: pentru aceasta ei nu au spor i toata turma este imprastiata,.*

Auzi! Vine o stire: mare cutremur de la miazii-noapte ! Cetatile lui luda vor

fi pustiite: vor fi vizuini pentru sacali.

Stiu, Doanme, cii nu omul îi alego

calen lui. Omul nu este stapan pe mer

sul lui si pe tinta pasilor lui.

Pedepseste-ma, Doamne, dar cu dreptate, si nu intru mania ta, ca sa nu mä, nimicesti!

Varsii, Doarane, mania ta peste

popoarele ptigitne, care nu te cunosc pe tine, si peste neamurile care nu chiama

numele tau, cad au mistuit pe Iacob

7. Cad din ziva cand am scos pe striimosii vostai din tara Egiptului i pana In ziva de azi, cu ravnit i far& incetare am indemnat: e Ascultati glasul o

Dar ei nu 1-au ascultat si nu au

plecat urechea, ci fiecare a umblat dupá impietrirea inimii lui, pentru aceasta am adus peste ei amenintarile lega,mintului

acestuia pe care 1-am poruncit ca Bi-] impline,asca, dar nu 1-au luat in seama. *

Apoi a zis Domnul catre mine: e

uneltire s'a pus la cale intre locuitorii lui luda i ai Ierusalimului: Ei s'au intors la faradelegile cele de altadatio, ale

párintilor lor, care

n'au vrut sa asculte de ouvintele mele, 732

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 12 ci au umblat s slujeasca alter dumnezei. asa neamul lui Iuda i neamul lui Israil au stricat leg5,m5ntul pe care il incheia-

Pentru aceasta asa graieste Domnul despre oamenii din Anatot, cei care cauta sufletul meu si-mi Zie: 4 Nu prooroci in

sem cu parintii lor. Pentru aceasta ass, zice Domnul: Iata ca voi aduce peste ei o nenoro-

numele Domnului de vrei sä, nu mori de mana noastra! »

Asa graieste Domnul Savaot: e Cu adeviirat Ii voi pedepsi! Flacaii lor

cire de care nu vor putea sá «cape,

iar cand má vor striga, eu nu-i voi auzi.

Si atunci cetatile lui Iuda

i

vor inuri de sabie, iar fiii i fiicele lor de foame;

lo-

cuitorii Ierusalimului sa se dud, sä, strige

Si nu va mai fa:manes, nimeni din

care dumnezeii lor, carora le-au adus tamaieri, dar ei nu-i vor izbavi in vremea restristii lor. Caci cat de numeroase aunt cetatile tale, sunt i dumnezeii tai, Judo, yi cat de multe sunt ulitele Ierusalimului, tot atátea jertfelnice ati inaltat idolilor de ocar5, i pentru tamaierile

ei, fiindca eu voi porni prapad peste locuitorii din Anatot in anul când voi pedepsi pe ei!

12.

Nepritrunsa iconomie a lui Dumnezeu. Proletul intreabei pe Dumnezeu despre buncistarea i fericirea celor nelegiuifi

lui Baal.

necredinciosi. Pldngerea Domnului pentru rara cea pustiitd. Dumnezeu se va indura de norodul seiu si va nintici pe vriijmasi. 4 Tu esti drept, Doamne, cand intru

Si tu, Ieremia, nu te ruga pentru

poporul acesta i nu inalta nici tanguire,

nici rugiciune, cáci eu nu te voi asculta c,and má vei striga in vremea restristii lor.

Co cauta norodul meu iubit in

la judecata cu tine ! A vrea sa te in-

templul meu, de vreme ce unelteste ? Juruintele icarnea sfanta a jertfelor putea-vor oare sä, departeze nenorocirea

treb despre judecata dreapta: Pentru ce cei far& de lego proplyesc in viata lor, si cei necredinciosi trä,lesc tihniti ?

Tu ii didesti vj ei îi infig

tu iarasi fa te veselesti? »

cina, creso si fac roade. Aproape esti

s Maslin deapururi verde, Lupodobit Cu roduri zninunate s, iata nu-

de buzele lor, dar departe de irdma lor !

mele pe care ti I-a pus Domnul. Dar la pornire,a unei vijelii, foc s'a aprins inteinsul i ramurile lui s'au rupt. Si Domnul Savaot, care te-a sadit pe tine, a hotirit restristea ta, din pricina faradelegilor pe care le-au faptuit

Dar tu, Doamne, ma cunosti, ma i m'ai incercat (lac& mima mea sta langa tine! Tartiste-i ca oile la junI ghiere i hotaraste-i pentru ziva Cat& vreme tara va jeli i iarba de pe camp va fi uscata ? Pentru rauvezi

tatea locuitorilor dobitoacele i pasarile pier. Si ei cu toate acestea zic: Dumnezeu nu vede caile noastre ! a Dacit intrecerea sa fugi cu cei ce

cei din neamul lui Israil i cei din neamul

lui Iuda, ca sa mä, atate cu tamaieri aduse lui Baal. Si Domnul mi-a dat de stire i eu stiu... Si tu, Doamne, mi-ai aratat varsirile lor.

Si eu eram ca un miel bland dus la junghiere i nu stiam planurile lor

impotriva mea: e Sâ taiem copacul in nattzga lui i sa-1 nimicim din pamântul celor vii i sä, nu se mai pomeneasca de numele lui!

0, Doamne Savaot ! Tu esti ju-

decator drept, care ispitesti mima i riirunchii! 0, de-ay vedea rä,zbunarea ta impotriva lor, caci tie ti-am descoperit pricina mea!

fug pe jo» te oboseste, cum te vei lua la intrecere cu caii, i dad: tu fugi inteo tarä, pasnica, co vei face cu hatiyurile Iordanului?

Chiar fratii tal i cei din casa tatälui tau, i ei se poarta viclean Cu tine striga cat Ii -tine gura despre tine Nici chiar cand lti vorbesc prietenos, nu-i crede ! » « Parasit-am casa mea, am lasat mo-

stenirea mea si pe iubitul sufletului meu

1-am läsat sä, cad& in mina vrajmasilor 733

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 13 Mostenirea mea a ajuns pentru mine

ca un leu In pidure si si-a ridicat glasul impotriva mea, de aceea o uräsc. Mostenirea mea este ca un vultur pestri i asupra ciiruia vulturii se nilpustesc din toate partite. Porniti, adunati-vä voi fiarele chmpului, toate, veniti

te incinge peste mijloc, dar sä nu speli britul s.

Si dupä porunca Domnului am cum-

Pdstori nenumärati au pustiit via mea, cälcat-au in picioare tarina mea

parat bräul i m'am incins. Atunci a fost cuvantul Domnului a doua oarä i mi-a zis: brttul pe care hai cumpärat cu care te-ai incins, scoalä-te si o ia spre râul Fara i piteste-1 acolo lute() vägäunit de stanca!

stietate ;

briul la räul Fara, precum imi porun-

si sfasiati !

ogorul meu drag 1-au preficut In pu-

L-au prefäcut in pustie fiírä, picior de om. Tara toatä-i pustietate, fiindcii pe nimeni nu-1 doare mima.

Pe toate plesuvele piscuri ale pustiului au venit pustiitori. Ciici a Domnului este sabia i ea pustieste de la o margine Van& la cealaltä, margine a pilmitntului i nici un pämäntean nu aflii,

Si am plecat inteacolo si am ascuns

cise Domnul.

i dupä o bucata de vreme, Domnul mi-a dat poruncä: 4 Scoalii-te si te du la rfiul Fara i in brfiul pe care ti-am poruncit sa-1 ascunzi acolo 1 S't am plecat la rim/ Fara i am di-

pat si am luat bräul de unde ilascunsei iatä cfi brfiul putrezise si nu mai

eru tare !

sem.

De °car& au ajuns cu rodurile lor, din pricina iutimii mttniei Domnului! A.sa griiieste Domnul: Pe toti vecinii cei rid care se vor atinge de mostenirea pe care eu am däruit-o poporului meu Israil, Ii voi smulge din tara lor i din mijlocul lor voi smulge casa lui luda. i dupä ce îi voi fi smuls, iaräsi mä voi milostivi si pe fiecare Il voi intoarce la rnostenirea sa i in patria sa.

nului dare mine:

Sämitnat-au gräu si au secerat spini i vi-au irosit puterile far& de folos.

Si dads,' se vor obisnui cu cdile no-

rodului meu, ea di jure pe numele mat: 4 Viu este Domnul ! s, precum i ei au deprins pe poporul meu sii, jure pe Baal,

atunci vor fi asezati statornic in mijlocul poporului meu, lar dad, nu vor asculta, voi smulge poporul acesta, il voi smulge din riidlicing, voi pierde a, zice Domnul. 13.

Pedepsirea poporului care nu se mai

intoarce la Domnul. Parabola cu brdul care a putrezit i tdlcuirea ei. Parabola ca ukiorul plin de vin i tdkuirea ei. Pro poveduire pentru intoarcerea poporului la pocciintd.

1. Si iatii ce mi-a mai zis Domnul: e Du-te i cumpiirii un brill de in 734

era bun de nirnic.

Dupii aceasta a fost cuvintul Dom-

e Asa zice Domnull Inteacest chip voi pierde trufia lui Iuda i trufia Ierusalimului.

Acest popor räu, care nu vrea asculte cuvintele mele i umblä, duph impietrirea inimii, care slujeste si se inchina la dumnezei streini, BA fie ca

bräul acesta care nu mai slujeste la nimic !

Precum se lipeste braul de coapsele cuiva, asa mä lipisem eu de toatä casa lui Israil si de toatä casa lui Ltd& ». ca ei sä fie popoi ul zice Domnul, meu: faima mea, lauda mea i podoaba

dar ei n'au ascultat.

mea ;

« Apoi mai apune-le i cuviintul aeesta: « Asa griiieste Domnul Dunme-

zeul lui Israil ! Orisicare ulcior trebue sä fie plin de yin ! Si dad, Ii vor punde: « Stim noi ca tot ulciorul trebue

sit fie plin de vin a,

Atunci apune-le: e Asa zice Dom-

nul ! latà voi umplea de betie pe toti

locuitorii acest,ei tali, pe toti regii care stau pe scaunul lui David, pe preoti, pe prooroci si pe toti locuitorii Ierusalimului,

S't Ii voi zdrobi unii de altii, pe i pe feciori laolaltä, a, zice

plirinti

www.dacoromanica.ro

IEREM1A, 14 crutare i flub: mili, i Ii voi pierde fära indurare !* 16. Ascultati j luati aminte ! Nu vä Domnul,

vazut. Vai de tine, Ierusalime, dad, nu te vei curati ! i cand te vei pocai? *

trufiti, càei Dornnul griete!

Dati slava Domnului Dumnezeului

vostru inainte de venirea intunericului,

inainte ca picioarele voastre ea se loveascil de munti intunecosi. Zadarnic asteptati lumina, fiindc5, el o preface In intuneric i in bezna. lar dad, nu veti asculta, mä voi dosi sa phing obijduirea voasträ i voi värsa lacrami. Ochii mei vor värsa si-

roaie de lacrämi, fiindca turma Dom-

nului va fi luatä in robie.

Spune regelui i reginei: o Smeriti-va, caci coroana de slay& va cadea de pe capetele voastre! Cetatile din Negheb stau inchise

nimeni nu le va deschide. luda va fi dus in robie, cu totul in robie. Ridicati ochii vostri i vedeti pe cei ce yin de la miaza-noapte ! Unde este

turma care ti-a fost incredintata, oile tale slit' vite?

Ce vei zice tu cand ei te vor

cerceta ?

i cei pe cate te-ai deprins

sa-i crezi prietenii täi îi vor fi stapani pe cap ? Oare nu te vor cuprinde zvir-

colirile ca pe o femeie gata sa flan& ? Si dacä, tu chibzuesti in inima ta:

o Pentru ce s'au abätut acestea peste

Sä. stii ! Din pricina multimii faradelegii tale. pulpana hainei tale va fi ridicata i cälcaile Idsate sä se vada.

mine ?

Poate oare un Etiopian schimbe coloarea pielii si un leopard pielea lui tarcata ? Asijderea i voi ! Pu-

tea-yeti oare sä faceti bine, fiind deprini cu raul ?

Pentru aceast,a ii voi imprästia ca paiele pe care le risipeste väntul din pustie !

Iata partea ta care ti-a cäzut la

sorti, rasplata razvratirii tale fmpotriva mea *, zice Domnul. s Fiindca m'ai uitat i ti-ai pus nlidejdea in minciunä,, Si eu îi voi intoarce pulpana

vesmintului tau peste cap, ea sä se vadii ocara ta.

Desfranitrile, nechezarile tale, pit-

catele desfritului tau pe coline i pe ogoare precum

i ticalosiile tale le-am

14.

Domnul nu va ierta pe poporul

situ.

Privelistea cumplitei secete. Rugeiciunea

poporului cdtre Domnul. Dumnezeu nu ascultd rugeiciunea poporului. Projetul

leremia se roagei Domnului ca sd ierte poporul.

Cuvántul Domnului care a fost &Litre Ieremia:

Din pricina secetei luda se tángueste, cei ce stau la portile Ierusalimului jelesc incovoiati la pardint. Stri-

gatul Ierusalimului se ridica pan& la cer. Dregatorii trimit slugile la apà: ele

vin la fántâni, dar nu gasesc apá i se intorc cu vedrele goale. De rusine stau nedumiriti acopär capul. Din pricina ca nu mai ploua pe camp,

plugarii sunt cuprinsi de spaima ; de rusine stau nedumiriti i îi acopar capul. 6. Chiar i cerboaica salbatica, dupà

ce naste puii, ii lasa fiindca nu gäseste iarba.

Asinii sälbat'ci »tau pe culmi ple-

suve cu nasul in vánt ca croccdilii. Ochii li se sting, cá. DU mai au iarba.

Cu toate ea faradelegile noastre

marturisesc impotriva noastra, Doamne, cruta-ne pentru numele tau. Necredinta

noasträ a sporit si am pacätuit impotriva ta.

Tu esti nadejdea lui Israil, Doamne,

Miintuitorul lui in vreme de restriste I

De ce esti tu ca un strain in aceastä

tara, ca un drumet care poposeste numai sä maie noaptea ? Pentru ce esti ca un om farii de vlaga, ca un viteaz care n'are putere sá biruiascii ? Ins& tu, Doamne, in mij-

locul nostru petreci i ie ne rugäni: nu ne hisa Asa zice Domnul catre oamenii

din poporul acesta: o Sa hoindreasca, asta lor le place si nu-si crut.ä. picioareIe. Dar

Domnul n'are placere fan' ei. El îi va aduce acum aminte de farädelegile lor va pedepsi pentru päcatul lor. Si mi-a mai zis Domnul: (4 Nu te ruga sa iert pe poporul acesta I

735 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 16

Daci vor posti, nu voi asculta

rugaciunile lor, dacä imi vor aduce ar-

den i de tot si prinoase, nu voi simti ph-were, ci Ii voi starpi cu sabia, cu foamete l cu Dar am zis: q Doamne Dunmezeule ! Iatä ce le fitgaduesc proorocii: « Nu vh, temeti de sabio, foamete nu yeti avea, aci in locul acesta v5, voi dárui adeviiratä pace! »

Atunci mi-a räspuns Domnul: Minciuni proorocesc in numele meu proorocii! Nici nu i-am trimis, nici nu le-am dat poruncä i nici lor nu le-am

vorbit. Vedenii mincinoase, proorocii de-

arte, inchipuiri inselätoare din duhul

lor: acestea-s proorociile lor! » Pentru aceasta asa zice Domnul:

Proorocii pe care nu i-am trimis care proorocesc in numele meu i zic: Sabie

i

foamete nu va fi in tara

aceasta*, de sabie si de foamete vor muri acesti prooroci. Si oamenii, carora ei le fac proorocii, vor fi aruncati pe ulitele Ierusalimului, si vor muri de foame 0 de sabio si nu vor avea cine ingroape, pe ei, pe femeile lor, pe feciorii i pe fetele

lor, cáci eu voi varsa peste ei neno-

rocirea lor. gräiesti! Ochii Acest cuvânt mei vor vitrsa lacrámi zi i noapte, incetare, pentru cumplitul präpäd cu care a fost nimicitä fecioara poporului meu, pentru rana ei far& de leac! les pe ogoare i iatà vAd sträpunsi

de sabie! Vin in cetate, dar iata vad

pägänilor dättitori de ploaie, sau cerul de la sine plouit? Doamne, tu esti Dumnezeul nostru i in tine Midajduim, tu faci toate acesteal . 15.

Dumnezeu nu vrea M ierte poporul pentru fdrddelegile lui. Tdnguirea pro/etului, pentru starea in care se Old prigonit de

ai Mi. Profetul este dojenit de Domnul, care il va scdpa din meina asupritorilor.

Atunci a zis Domnul care mine: Chiar de ar veni inaintea mea Moise

Samuil, mima mea tot nu s'ar in-

toarce spre acest popor. Izgoneste-i plece !

Si de te vor intreba: Incotro sä ne ducem? », räspunde-le: Asa zice Domnul ! Cine-i pentru moarte la moarte, cine-i pentru sabie la sabie, cine-i pentru foamet,e la foamete i cine-i pentru robie la robie !*

3.s i voi porni impotriva Ion patru

neamuri de nevoi s, zice Domnul sabia ucidä, sfásie, cerului i fiarele manânce präpadeasa. Si-i voi face sperietoare tuturor impáratiilor, din pricina lui Manase, fiul lui Iezechia, regele Iudei, pentru ceea ce

a faptuit el in Ierusalim.* Cdci cine se va indura de tine,

i cui Ii va pärea räu cine va veni la tine sä to intrebe de Ieru.salime,

sänátate ?

I Tu insuti m'ai aruncat s,

zice

mi-ai triton spatele, dar eu iti voi intinde milna ca sä te pierd, caci sunt obosit de atitta indurare !

chinuiti de foame I Ba chiar proorocul

Domnul.

ne lovesti cu präpäd färä, de lea° ? däjduiam la pace, dar iota nu vine nimio

la portile tärii, Ii voi lasa fárä de copii, voi pnäpädi poporul meu, dar nu se vor

groazal Doamne, noi marturisim plicatele noastre, ferädelegile pkintilor nostri,

deat nisipul mänii. Voi aduce peste

preotul cutreefá tare fárá rost!» Ai aruncat pe luda i sufletul tau simte sarbä, pentru Sion? Atunci de ce

bun, la vreme de tämiiduire, dar iatil

fiinda am peiciituit inaintea ta. Nu ne dispretui, pentru numele

tau, si nu face de oar& tronul slavei tale! Adu-ti aminte 0 nu stiea legämäntul

cu noi!

Sunt oare intre idolii deserti ai 736

Cu vantuatoarea Ii voi vintura

citi de färildelegile lor. Vaduvele lor vor fi mai numeroase

mamele tinerilor osteni un prädätor in raiezul zilei, intr'o clipä voi aduce peste ele spaima i groaza. Mama cea cu sapte copii 10 simte sfirsitul, simte va da duhul. Soarele ei asfinteste and tot mai este ziuä, simte rusine i maxi. Pe coi care vor mai

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 16

r5,manea li voi trece prin ascuIivul säzice biei, in fa4a vrajmavilor lor

f5,c5,torilor vi din mana celor asupritori

te voi seäpa. *

Domnul.

Vai mie, maica mea, c5, m'ai

16.

cut s5, fiu om de ceart i de sfadit cu toat5, lumea! N'am luat cu imprumut,

Felurite porunci date de Dumnezeu lui

oAva, Doamne ! Eu te-am slujit cu

legii. Pescan i vdniitori vor intinde curse poporului. Pdgdnii vor recunoaste cä Dumnezeul cel atotputernic este Domnui.

nici n'am dat cu imprumut, i toti

ravnä vi in vreme de restrivte vi de

stramtorare eu am stäruit cu rugiiciunea mea chiar pentru vrajmav, tu bine vtii !

Oare fierul se va rupe in bucitti,

fierul cel de miazit-noapte i arama? Bog4ia i vistieriile tale le voi

da pradä far& pret in cuprinsul tärii, pentru pitcatele tale, Si te voi face rob la vridmavii täi intr'o tar5, pe care nu o cunovti,

cad foc aprins impotriva voastrit palpae In nárile mele.

Doamne, adu-ti aminte de mine

poart5, de grija i ma ritzbun5, impotriva prigonitorilor mei! Nu m5, läsa pieirii intru indelung5, ritbdarea ta: BA

vtii cá pentru tine mar comfit,

Din partea defitimAtorilor cuvintelor tale. Nimicevte-i! Sä fie cuvantul täu bucuria i veselia inimii mele, port numele tau, Doamne Dumnezeule Savaot !

In obvtia batjocoritorilor n'am stat ca sit ma, desfittez cu ei, ci inapins de

mana ta am stat singur, fiindcb, m'ai umplut de mânie. Pentru ce durerea mea este aril', de sfárvit i rana mea färit de lene?

Vrei sá fii tu pentru mine un faulet

invelator cu ape in care s5, n'ai nadejde ?

Pentru aceasta, ava zice Domnul: o Dad, tu te vei cái, atunci i eu te voi intoarce la mine FA vei sluji iafavi inaintea

mea; dac5, tu vei osebi lucrul de pret de cel far& de pret, vei fi ca gura mea. Atunci ei se vor intoarce spre tine nu tu spre ei. Si te voi face pentru acest popor zid tare de antra& vi se vor räzboi impotriva .ta, dar nu te vor putea birui, cäci eu voi fi cu tine ca s5, te ntântueso vi sit te izblivesc*, zice Domnul. o Si te voi mantui din mana räu-

leremia preinchipuesc nimicirea poporului.

Nimicirea poporului ci nenorocirile care se abat asupra lui sunt din pricina calcdrii

Apoi a fost cuvantul Doranului catre mine: e Nu4i lua femeie, ca si nu ai feciori §i fete in locul acesta, Caci ava zice Domnul despre fiicele care se vor navte in locul acesta,

despre mamele care ii vor navte vi de-

spre parintii care vor avea piunci in

pámantul acesta: De moarte cumplitá vor muri, nici ingropati, ci nu vor fi nici vor fi ca gunoiul pe ogor, vor pieri de sabie vi de foamete, iar levurile lor vor fi hranä pentru päsitaile cerului i pentru fiarele campului.* Apoi mi-a poruncit Domnul: o Nu

intra inteo casà, de jale vi nu te duce nici sá jelevti morii, nici

c5,ci am luat pacea mea, harul rile de la norodul acesta*, zice Domnul. Si °and vor muri oameni de frunte

oameni de rand din aceasta tafá, nu vor fi ingropa# i nici jeIii, nimeni nu-vi va face scrijilituri pe trup i nici nu-vi va rade capul pentru ei. Nimeni nu va fránge o paine de

jale, ea mangaiere pentru mort, i nimeni nu va umplea un pahar de vin, ca pentru moartea unui pärinte, ori a unei mame.

Nu intra in casä de osp4 sä stai

de vo, bit, B5, mana,nci i sa bei cu cei de acolo, Clici ava zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: s Jata, voi innEtbuvi

In locul acesta, sub ochii voatri vi in zilele voastre, cantecele de bucurie de veselie, cântecul mirelui vi al miresei.

Si °and vei vesti acestui popor toate aceste fapte vi te vor intreba: o Pentru ce Domnul a pornit asupra noa-

737

www.dacoromanica.ro

47

TEREMIA, 17

strii toate aceste mari nenorociri i Cu ce fitritdelegi i cu ce pitcate am mitniat pe Domnul Dumnezeul nostru ? s, Sit le riíspunzi: s Fiindc5, pärintii vostri m'au piträsit s, zice Domnul, au umblat dup.& dumnezei streini, le-au slujit i li s'au inchinat i pe mine m'au päräsit i legea mea nu au päzit-o.

17.

Din pricina inchineirii la idoli vi a Idrclelelegilor seivdrvite, Dumnezeu va pedepsi cumplit pe poporul seiu : el va ajunge rob.

Fericirea omului este numai cdnd el stet ldngei Domnul i neiddjduevte in el. Rugdciunea lui leremia impotriva protivnicilor batjocoritori. Ascultarea de legea Dom-

Dar voi ati fiícut fapte mai rele decal pärinii vostri; fiecare din voi se

nului imbldnzevte pe Domnul gi duce la mdntuire.

poartä dupä, invärtosarea inimii sale rele, far& sit rat' &setae pe mine.

Päcatul lui luda scris este cu con-

Pentru aceasta vâ voi arunca din aceastä tar& in altii tafá, pe care nici

dei de fier, cu vistrf de diamant ; säpat este

pe lespedea inimii lor si pe coarnele

voi, nici pärintii vostri nu au cunoscut-o,

jertfelnicelor lor,

si acolo veti sluji la alti dumnezei zi noapte, ciici nu vä voi mai därui

Pe stilpii lor cu pisanii, pe Aserele

lor, pe orice copac verde, pe inaltele

indurarea mea!*

piscuri,

rice Domnul, a and nu se va mai zice: # Viu este Dom-

i pe dealurile tarii. Voi liisa pradit vriíjmasului bogittia ta i toate vistieriile tale, inältimile tale mide di-

tare Egiptului *, Ci: Viu este Domnul, care a

vitrseai pitcate in cuprinsul hotarelor tale.


nul, care a scos pe fiji lui Israil din

scos pe Israiliti din tara de la miazanoapte si din toate împáráiile in care i-am impfästiat ». si-i voi intoarce tara pe care le-am d5,ruit-o pärintilor ion»

# Iata, voi trimite pescari multi », zice Domnul, a care îi vor pescui apoi voi trimite multi vänätori care 11 vor Wins pe once munte si pe once deal In vitgauni de salami. 17. Toate &tile lor aunt sub ochii mei si nu se pot ascunde de privirea mea, fitr5,delegea lor nu se ponte täinui de dinaintea ochilor mei. i voi fasplitti indoit färildelegea s't

piicatul lor, pentru c4 au pingitrit

tara mea i au umplut mostenirea mea cu stärvurile grozitviilor i ticá1offlor lor

Tu vei sciipa din maná mostenirea pe care ti-am dat-o i vei ajunge rob la

dusmanii tâi inteo tali pe care tu nu

o cunosti, cilci foc deapururi pillptte In närile mele. Asa gritieste Domnul: a Blestemat

sä fie omul care Ii pune nädejdea in

oameni, al cii,rui sprijin este trupul omenesc, iar cu Mima stit departe de Domnul !

El este ca un jneapän din biträgan,

care nu simte ce este fericirea. El stä In pustie, In piimant ars, Intr'un tinut egret i nelocuit.

Fericit bitrbatul ca,re Ii pune dejdea in Domnul si a clirui nadejde Domnul este ! El este ca un pom sitdit pe margine de apii, i care dare suvoi îi intinde

ritchicina! Citnd vine cildura n'are de

*

ce se terne, fiindcit frunzisul lui rilmäne

0, Doamne, värtutea mea, intäritura

verde, in an de secet5, nu are de ce

mea i aditpostul meu in zi de strämtorare ! °fare tine se vor indrepta popoarele de la marginile pämäntului i vor zice: a Pitrintii nostri au mostenit inse-

duce grijit i necontenit aduce roadit. sice

litchme, idoli färä, de folos ! » « Poate oare omul fang, dumnezei ? Acestia MBA nu stint duranezei!*

Pentru aceasta, jai ca li voi in-

stiinta i acum le voi aräta bratul meu

puterea mea si se vor incredinta, numele meu este Domnul ».

mima este mai adâncit decät orii plinit de nenorocire. Cine poate dea de fund

« Eu, Domnul, cercetez inima si ispite,sc ritrunchii, ca sit fiísplateso omului dup.& chile vietii lui i dup5, roada faptelor lui ». Dupii cum potknichea cloceste oult

pe care nu le-a ouat, tot asa e i bo738

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 18

gatul care adunit avutii fads, trudii: in floarea varstei el le parasepte, iar sfarsitul lui este de om nebun. 0, tron de slava, maret din yesnicie, tu templul nostru, Nadejdea lui Israil ! Doamne ! Toti cei ce te parases° vor rama,nea de rupine,

cei necredinciopi din tar& vor fi nimiciti, fiindca, au parlisit pe Domnul, izvorul ce! de BT.& vie.

Vindeca-m, Doamne,

i voi fi

vindecat ! Mantueste-mit, Doamne, i voi

fi =Intuit, eaci tu epti nadejdea mea! Dar vezi ce-mi zic: oUnde este ame-

nintarea Doranului? Sa se adevereasca!» Eu nu te-am zorit sa aduci nenorocirea, i ziva prapadului eu nu am vrut-o

lui David, in care pi calari pe cai, impreunit ca capitanii optirii, oamenii din luda i locuitorii Ierusalimului, iar cetatea aceasta va fi locuita deapururi. 26. i vor veni din cetatile lui luda

si din imprejurimile Ierusalimului pi din semintia lui Veniarnin i din efela din munte i din Negheb, i vor aduce

ardere de tot, jertfa, prinos i tamale

jertfit de multumire in templul Dom-

nului,

27. Dar dad, nu yeti asculta sa sfinSambetei, sa nu bagati nici o povara pe portile Ierusalimului in ziva Sambetei, voi aprinde foc in portile lui

ii

focul va mistui palatele Ierusalimului nimeni nu va putea sit4 sting& »

sá vie, tu bine Oa! Cuvintele care au

iesit din gura mea sunt inaintea fetei tale. Nu fi fituritorul nimicirii mele, tu, adiipostul meu in vreme de restripte I Sa se rupineze prigonitorii mei, pi

Omul este in voia lui Dumnezeu. Precum

Cu prapad indoit

losiei lor. Poporul unelte,ste impotriva lui leremia. Rugeiciunea lui leremia ca Dumrcizbune i ad pedepseasccl pe nezeu

nu eu! Pe ei sa-i apuce groaza, pi nu pe mine ! Pravalepte peste ei vremuri de urgie Doamne !

i a mai zis Domnul catre mine:

Du-te i stai la poarta fiilor poporului

meu, pe unde intra i ies regii lui luda, la toate portile Ierusalimului, i le spune: 4 AscultaIi cuvantul Domnului, regi ai lui luda, toti Iudeii toti locuitorii Ierusalimului, care intrati pe aceste porti ! Mit graiepte Domnul: voi insiva ea nu duceti povara in ziva Siimbetei i di Ierusalimului,

nu o bagati pe portile

i si nu scoateti povara din ca-

sele voastre in ziva Sambetei, sa nu lucrati nimio, ci sa sfintiti ziva Sambetei precum am poruncit parintilor voptri

Dar ei n'au ascultat i nici nu

pi-au plecat urechea, ci pi-au intarit gru-

mazul, ca ea nu asculte i nici ea ja

invittatura. o lar dacii voi mit yeti asculta», zice Domnul,osa nu bagati vre-o povari pe portile acestei cetati in ziva Sambetei j daca yeti sfinti ziva Sambetei

sit nu faceti nici un lucru,

Atunci vor intra pe portile acestei eetati regi i principi, domnind pe tronul

18.

olarul lace din lut erice vas vrea el, tot afa i Dumnezeu face din Iuda ce vrea. ludeii suleir nenorociri din pricina ticcl-

tofi, uneltitorii.

Cuvantul Domnului care a fost catre Ieremia: o Scoala-te pi te pogoara la casa olarului i acolo vei auzi cuvintele mele ! u

i m'arn pogorit la casa olarului iatit el lucra cu roata. i cand vasul pe care il facea din lut se strica, apa cum se intampla in

=Ina oricárui olar, olarul facea din el din nou alt vas, apa cum credea de cuviiutá fad,. oil este mai nimerit Apoi a fost cuvantul Domnului catre mine pi mi-a zis:

« Yam eu oare putero sit fac cu

voi, intocmai ca acest olar, neam al lui zice Domnul. « Vede0 ! Voi Israil cei din casa lui Israil suntei in mama mea ca lutul in mana olarului ! Intr'o clipii eu hotarásc ea un popor ori o imparatie sa, fie nimicita, data la pämiint i prapeiditä,

lar dad', acel neam se va poeid

de färadelegea pe care i-o pusesem in seama lui, má ciiesc i eu de raul pe care imi pusesem in gaud sá i-1 fac, 739

www.dacoromanica.ro

47*

1EREMLA, 19

Si intealtil clip& hotarisc ca alt

altä, impärtitie sá zideaseil cä sideaseil ceea ce-a fost nimicit. neam

i

Si dacil acest neam face rilu in ochii mei si nu ascultil de glasul meu, mie imi pare rail de binele pe care am fagilduit sii i-1 fac! Pentru aceasta spune locuitorilor lui luda i ai Ierusalimului: oAsa zice Domnul ! latá eu pregiitesc pentru voi o nenorocire 0 pun ceva la cale impotriva voa-

grit! Sti-i pará rau deci fiecitruia de viata lui cea rea caile voastre i faptele voastre

Dar ei vor rdspunde: Trudil zadarnicii! Fiecare vom umbla dupii plázmuirile noastre i ne vom purta dup.& invilrtosare,a inimii noastre celei rele!* Deci iatä, ce zice Domnul: o Intrebati popoarele ! Cine a auzit vreodatä,

Pentru aceasta, lasil pe feciorii lor pradá foametei 0 pe ei trece-i prin ascutisul sitbiei! Femeile lor ah ritmilie vilduve i farts, copii, bärbatii lor morti de ciumtl, flácäii lor BA fie ucisi in Sit, se audä, tipete in casele lor, cand vei porni peste ei MIA de veste hoardele pradalnice, ciici au sápat groap5,

ca sä ma prindil i pentru picioarele mele au intins cursä.

Dar tu, Doamne, cunosti toate

uneltirile lor de moarte impotriva mea! Nu le ierta filridelegea lor si nu le sterge piieatul din fata ta! Rastoarni-i la pâmânt inaintea ta, iar in vremea urgiei tale stritmtoreazii.41 19.

una ea asta? Fecioara lui Israil a

Simbolul cu ulciorul pe care trebuia

coasele vilrfuri ale Libanului ? Sau seacii,

popor ; mare stramtorare. Spargerea ukiorului tnseamnit prcibuvirea lui luda. Ieremia in templu. Asa gritieste Domnul: Du-te si cumpiftrii.,, de la olar un ulcior de lut, ia cu tine etItiva dintre bätrânii poporului

viirsit o faptil foarte uricioasit! Se topete oare zipada de pe stiln-

apa cea rece care curge din Sirion ?

Dar poporul meu m'a uitat

aduce tiimaieri la idoli. Si eu Ii voi

potieni pe cilile lor, pe stravechile lor poteci, ea sä,-0 caute cäxarea, pe .drumuri neumblate.

Tara lor o voi preface in pustie, de riis deapururi, ca oricine va trece pe acolo 85, ramble uluit si sà clatine din cap. Ca vantul de la räsiirit Ii voi imprilstia inaintea, vriljmasului, iar in ziva präpildului le voi intoarce spatele si nu fats, ! »

Dar ei au zis: o Haidem sii facem un plan viclean impotriva lui Ieremia! Ciici legea nu va pieri far& preot, nici sfatul far& intelept §.1 nici proorocia f5ril prooroc ! Haidem sä-1 ucidem cu limba,

sits nu ham aminte la toate indenumrile lui !* Ascultit cu luare aminte, Doamne,

0 la spusele protivnicilor mei pleacä,

urechea, ta! Oare binele se riisplateste cu ? Ciici pentru mine ei sapà," groap5.. Aduli aminte cum stAruiam cu rugaciunea

inaintea ta ca sit te induri i ell abati urgia ta de la ei!

740

apargei Ieremia. leremia in valea Benhinom. Priipcidul care se va abate pate

dintre preqii cei

Si iesi in vale-a Benhinom, care este

In fata portii olitriei, §i acolo propovedueste cuvintele pe care tj le voi apune! Si s5, zici asa: Ascultati euviintul Domnului, voi regi ai lui luda i locuitori ai Ierusalimului! Asa zice Domnul

Savaot, Dumnezeul lui Israil: (data, voi aduce restriste peste locul acesta,

mncât oricine va auzi, îi va tiui urechile. FiindeO,' ei m'au päräsit 0 au instre-

inat locul acesta, tärniind pe alti dumnezei pe care nu i-au cunoscut nici ei, nici pärintii lor, nici regii din luda, si au umplut locul ace,sta cu silngele nevinovatilor ;

Au zidit Inâltimi cu jertfelnice lui Baal, ca aducii, pe fiii lor ardere

de tot, lucre pe care eu nu 1-am poruncit,

nici nu 1-am grait i nici la mima mea nu s'a suit. Pentru acea,sta iatit vin zice Domnul, « când locul acesta nu se

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 20 va mai cherna e Tofet* i valea Benhinom *, ci valea junghierii. Si in locul a,cesta voi ritsturna uneltirile lui Judo kd ale Ierusalimului,

si-i voi trece prin ascutisul sãbiei vrijmasilor lor i in mâinile celor care cauta viata lor, i voi da stärvurile lor spre mincare psrilor cerului i fiarelor campului.

Si voi därâma cetatea aceasta, care va ajunge lucru de spaim i de batjoouri, incitt oricine va trece pe ling& ea va rimb,nea uluit si-si va bate joc din pricina nenorocirilor ei.

Si-i voi face si minince carnea

fiilor si a fiicelor lor i se vor minca

pe altii in vremea impresuriírii si a res-. tristei la care 11 vor sili vritjmasii cei

ce cauti viata lor. *

a Atunci sparge ulciorul, in fata oa-

menilor care te vor insoti, i le spune: Asa zice Domnul Savaot! Dupii

cum s'a spart vasul olarului, care nu se mai poate face la loe, asa voi sfitrima poporul acesta si cetatea aceasta. i vor

fi ingropati la Tofet, din lips& de loo de ingropare. Asa mä, voi purta cu local ace,sta », zice Domnul, « Si cu locuitorii lui, voi face ceta,tea aoeasta ca. i Tofetul. Si vor ajunge casele Ierusalimului

si easel° lui luda spurcate ca Tofetul

toate aceste case pe ale citror aeoperisuri s'au s5,virsit târnâieri pentru ostirea cereascit i s'au adus jertfe cu

turnare pentru dumnezei streini ! i s'a intors Ieremia de la poarta olâriei unde il trimise,se Doinnul ca sä, prooroceascä, si a stitut in curtea templului si a propoveduit la tot norodul: s Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil 1 latá. voi aduce peste cetatea aceasta si peste toate aseziirile din jurul ei toate restristile cu care am amenintat-o, din pricinii, c locuitorii ei si-au invirtosat cerbicea i nu au ascultat de cuvintele mele 20.

Cearta cu preotul Pashur. Pafhur pune pe Ieremia cu mdinile cu picioarele In butuci inchide. Beirbeffia profetului, care dojenefte pe Pa,shur pi-i vestepte

va fi dus in robie. Tdnguirea profetului pentru suferinrele lui in lucrarea pro f eticd.

Zbuciumul lui. leremia blestemd ziva nafterii lui.

Când a auzit Pashur preotul, fiul

lui Imer, mai marele peste slujitorii

din templul Domnului, pe Iereraia profetind asa, Pashur 1-a lovit pe proorocul Ieremia i 1-a pus cu mftinibe i cu picioarele

In butuci, la poarta ceo de sus a. lui Veniamin, ling& templul Domnului.

lar a doua zi, Pashur a scos pe

Ieremia din butuci. Atunci Ieremia i-a zis: s Domnul nu te va mai numi Pashur, ci Magor Misabib. care se tálcueate

groazä, de pretutindenic (bici iatii ce gräieste Domnul: s Inteadeviir, groazil, vei fi pentru tine pentru prietenii tid i vei vedea cu ochii cum ei vor &idea in sabia vrijmasilor lor. Si pe toti Iudeii fi voi da in mina impiratului din Babilon, care Ii va duce

In robie in Babilon, unde Ii va ucide

cu sabia. Si-i voi da in mb,nts toate bunurile acestei cetäti, tool& strädania, toate scumpeturile si toate comorile regilor lui

Judo, si le voi hum si. cadi in mitinile vrijmasilor care le vor prida, le vor räpi si le vor duce in Babilon. lar tu, Pashur, i toti casnicii yeti merge in robie, iar citnd yeti ajunge

in Babilon, yeti muri si acolo vei fi tu ingropat impreuni cu prietenii tii citrora le-ai proorocit minciuna !*

Tu m'ai coplesit, Doamne, qi eu m'am lisat coplesit, tu ai fost mai tare decitt mine si m'ai biruit. Am ajuns de batjoeuri ! In fiecare zi toti räd de mine !

0, de cite ori pities°, trebue

si.

strig ; si strig: e Silnicie si nedreptate!*, asa ci. porunca Domnului imi pricinueste

In fiece zi mine si ocarii. i and mi-am pus in gind: Nu-I

voi mai pomeni si nici nu voi mai propovedui in numele lui! gindul acesta s'a prefäcut in mima mea in

foc arziitor, de nu eram in sta,re nici si-1 înnäbu i niel mai indur !

Da! Ara auzit defaimiri multe:

741 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 21 Groazii, de pretutindeni Dati-1 de gol, clan de gol ! Toti prietenii trebue

mei imi pande,se pasii: o Poate se va litsa amagit buna pe el! u

vom birui i ne vom raz-

Dar Doranul este cu mine, ca un

viteaz far& seaman, de aceea prigonitorii

mei se vor poticni si nu mit vor putea birui. Ei strasnic se vor face de ocara, fiindca n'au avut izbandit: ocarä deapu-

ruri, care nu se va uita!

Doamne Savaot ! Tu cerci pe cel drept i pittrunzi cu privirea mimo si rärunchii ! Si)", vad cum te vei razbuna

pe ei, Mai tie ti-am destäinuit pricina mea!

Cantati Domnului, slay-4i pe Dom-

nul, cad el a izbavit sufletul celui obijduit din mana celor Blestematit ea fie ziva in care am

fost niscut, ziva in care m'a nascut maica-mea sa nu fie binecuvantata!

o Intreabit pentru noi pe Domnul, fiindcit Nabucodonosor, imparatul Babi-

lonului, a inceput razboi cu noi. Poate co. va savarsi Domnul cu noi una din toate minunile sale i Nabuoodonosar va pleca de la noi ! Atunci Iereraia le-a räspuns: o Lui Sedechia duceti acest ritspuns:

.Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israil: s Armele de luptä, pe care voi le aveti in mâinile voastre i ou care va

luptati impotriva impiratului din Bar bilon i impotriva Caldeilor veniti vä impre,soare de dincolo de ziduri, le voi intoarce inapoi si le voi face movila in mijlocul ace,stei cetäti. i voi lupta impotriva voastret cu miina intinsa i cu brat inalt, cu manic, cu urgie i cu ciudit mare; i voi lovi pe toti locuitorii aaestei cetäti: oameni i dobitoace, cu dumb, naprasnicit, çi ei vor muri.

lar pe Sedechia, regele Iudei »,

Blestemat sä fie omul care a adus

veste tatälui meu: s Ti s'a nascut baiat parte ba,rbateascit ». umplut de bucurie !

i

vestea I-a

Sä fie omul acela la fel cu cetätile pecare le-a ditramat Domnul far5, raila! Sä audit dimineata tipete, si la araiaza, strig5,te de ritzboi,

Fibula& nu m'a ucis in sanul maicii mele i atunci maim mi-ar fi fost mormantul i pantecele ei m'ar fi tinut In el deapururi ! Pentru ce am iesit din sanul maicii mele, ca sä vad chinul i truda, iar zilele mele sä le sfarsesa intru ocara,

zice D omnul ,« pe dreg& torii lui, pe popor,

pe cei care au ramas in aceastä cetate, scipati de ciumä, de sabie FA de foamete, Ii

voi da in mana lui Nabucodonosor,

imparatul Babilonului i in mana vrajmasilor lui si a celor care cautä sufletul lor, vor trece prin ascutisul sabiei, far& milo., fara crutare i faro. indurare ! lar ace,stui popor so.-i zici: Asa

graieste Domnul! Iatit in fata voastrii calea vietii i calea mortii!

Cel care va sta in eetatea aceasta va mud de sabie, de foamete, sau de iar eel care va iesi si va cadea

21.

In mainile Caldeilor, va ramanea cu viata si va fi luat ca prado..

&Zia pe care Sedechia, regele regatului luda, o trimite la Ieremia, ca sii intrebe

aceasta cetate, nu spre fericirea ei, ci spre «FA ea nenorocirea ei», zice Domnul

pe Domnul in pricina cu ritzboiul pe care fi pornise Nabucodonosor, impiratul Babilonului. BrIspunsul pro/etuiui: toti vor

ti, du0 in robie. Poporul sei se supunii, cuceritorului. Domnul va judeca cetatea Ierusalimului.

1. Cuvantul Domnului care a fost

catre Ieremia, Mud regele Sedechia a trimis la el pe Pashur, fiul lui Melchia, si pe preotul Sofonie, fiul lui Maitseia, sa-i zica:

Cad m'ara intors cu fata spre

va eadea in mitna imparatului din Babilon, care o va arde cu foe 1 » 0, casa a regelui din Iuda, asculta cuvantul Domnului !

Casa a lui David, iata ce grit'este

Domnul: o Din faptul zilei, judecati dup.& pravilit i scapati pe cel impilat din

mana celui care 11 apasa, ca nu cumva ea isza ca un foc mania mea si sa arda, nimeni so. nu-1 poatii stinge, din pricina faptelor voastre color rele!

742 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 22

Dar 85, stiti! Eu sunt impotriva ta, locuitoare a vaii, stanch', din f}es zice Domnul impotriva voastril care ziceti: o Cine ne va impresura pe noi,

cine va pätrunde prin intárittuile nosystre ? »

Dar eu vä voi pedepsi chip& vrednicia faptelor voastre », alce Dom-

cad eu voi pune foc padurii el va mistui tot #nutul inconjurator.* nul*,

22.

Profetie impotriva ticaloiilor c,asei dom-

nesti a lui Iuda: impotriva lui $alum (loahaz),

c,are

va fi dus in robie,

impotriva lui Ioachim, care nu va fi

ingropat, ci aruncat la porrile lerusalimului. Regele lehania va fi dus in robie si va reimcinca lard; urmasi, asa cii nimeni

din neamul lui nu se va mai sui pe tronul lui David. i iarasi mi-a zis Domnul: a Pogoarä-te in palatul domnesc al regelui

lui lada i gr. aieste acolo cuvitntul acesta, Si spune: s Ascultil cuvantul Dom-

nului, rege al lui luda, care stai pe scau-

nul lui David, tu si dregatorii t i poporul täu, care intrati pe poilile acestea! Asa alce Domnul: « Judecati drept,

face0 dreptate i scoatqi pe cel impilat din mama celui silnic, nu f4i silnici cu

cel strein, pe vaduva., si pe orfan nu-i pagubiti ì sange nevinovat in locul acesta s5, nu v5,rs4i! Si daca voi yeti implini cuvantul acesta, atunci vor intra pe porOle palatului acestuia regi i urmasi ai lui David la scaunul lui, in care i c5,15,ri pe coi,

ei, dregatorii i poporul lor.

Dar clacit nu vqi asculta cuvintele acestea, atunci ma jura,ziceDomnul, « c5, voi ditrilma palatal acesta. » Caei iata ce graieste Domnul despre

palatul domnese al regilor lui luda:

«Tu erai pentru mine muntele Galaadului,

piscul Libanului, dar te voi preface in pustiu, cetate nelocuitä. Pregatit-am impotriva ta fiecare cu top:wilt lui, i vor taia cedrii tai alesi i ii vor zvârli in foc. Si când vor trece neamuri multe

pe langi cetatea aceasta i vor zice unele catre altele: a De ce s'a purtat

astfel Domnul cu aceastä mare cetate ? », Ii vor ráspande: oFiindca locuitorii ei au parasit leg5,mántul Domnului Duranezeului lor i s'au inchinat la alti duranezei si le-au slujit lor a.

Nu plangeti pe cel care a murit si nu va vaiciir4i! Bociti mai degraba pe eel ce se duce in robie, fiindca nu se va mai intoarce i nu va mai vedea local lui de °bar*. Asa rice Domnul despre Salum,

fiul lui Iosia, regele lui Judo, care a domnit in local parintelui eau Iosia care a plecat din local acesta: a El nu se va mai intoarce, Fiindca in tinutul in care a fost dus in robie va muri i nu va mai vedea aceasta tara ! Vai de acel care zideste casa lui intru nedreptate i cämärile lui intru faradelege, care face pe altii s5, lucreze far& plat& i pretul muncii lor nu li-1 da; Care zice: « Imi voi zidi casa

mare cu c5,mari incapatoare, cu ferestre largi, cu Valli de cedru i vä,psita cu rosu s!

Ai ajuns tu oare rege ca sit te fälesti cu palate eladite din lemn de cedru? Pärintele tau oare n'a mancat si n'a baut? Ins& el a judecat dupa pravila i i-a men; bine! El a judecat pe cel sarao i obijduit i i-a mers bine. Nu insemna aceasta ea má cunoaste ? » zice Domnul. Dimpotrivä ! Ochii fed i mima ta cauta numai cástigul tau i cum

savarseasca

fji impilare !

Pentru aceasta, iata ce zice Domnul catre Ioachim, fiul luí Iosia, regele lui Jada: o El nu va fi plans: o, fratele

meu! o, sera mea! Si nu va fi jelit: o, Doamne ! o, Maria Ta!

Ci va fi ingropat ca un asin, va fi tarit i aruncat dads: din poqiie Ierusalimului.

Basan

Sue-te in Liban si striglt, i in fasune glasul.

i

ipa, nit-

prasnic de pe Abarim, cad toti OA Bunt zdrob4i.

Ti-am grait in vremea ta de liniste,

dar ai zis: Nu ascult ! » Aceasta este

743 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 23

deprinderea ta din tineretile tale: Tu n'ai ascultat de glasul meu! » Vantul va impritstia pe toti pitstorii tiii, iar iubitii titi se vor duce in roble. Atunci vei avea parte de rusine si de °car& pentru toatä striaciunea ta. Tu care siilkluesti in Liban si-ti asezi cuibul in várf de cedru, cum vei geme and te vor apuca zvarcolirile durerile unei femei gata ea nasc5.! u Viu aunt eu », zice Domnul, dacit tu, Iehonia, fiul lui Ioachim, regele

lui Iuda ai fi inel in mána mea cea dreapta, te-as smulge !

Si te voi da in manta celor care cautä sufietul tau si de fata carora te va apuca groaza, in mama lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului, i in mana Caldeilor. Si te vol zvitrli pe tine IF1.1 pe maica

ta care te-a nascut inteo altä tar& in care nu ati fost nitscuti i acolo veti

;

Si nu vb.' yeti mai intoarce nicio-

data in Ora in care sufletul vostru tragea ngdejde sä se intoarcg.

Vas de defäimat si de lepadat

este oare Iehonia ? Sculit far5. pret Pentru ce a fost aruncat el si semintia lui, zvOrliti inteo tart" pe care ei nu o cunosc ?

0, targ ! 0, targ ! 0, targ ascultg

cuvAntul Domnului ! A.sa zice Domnul: # Inscrieti pe omul acesta ca sterp, ca om färä noroc in

zilele lui. Nimeni din sernintia lui sit nu

izbutcascá sä stea pe tronul lui David sa domneascit din nou peste Iuda! * 23.

Tdnguire pentru pdstorii cei rdi f i Idgdduinta adeväratuiui pastor din neamul iui

David, care va judeca drept si va lace

dreptate in tard. Prolefie impotriva promincinosi. Eisurile i profetiile profetilor mincinosi nu se adeveresc. Rostul cuvintelor « Povara Domnului *.

Vai de pastorii care pierd i risi-

pesc turma de pe päsunea mea! » zice Domnul.

Pentru aceasta asa zice Domnul Dumnezeul lui Israil pgstorilor care pits-

tore-sc poporul meu: # Din pricing

c5,

voi ati risipit turma mea, ati izgonit-o

si nu ati avut grijg de ea, iatit cá eu

voi avea grija de voi, de faptele voastre cele rele », zice Domnul.

e i eu voi strange laolalti pe cei ce au mai rämas din turma mea, din toate Virile in care i-am alungat, si-i voi intoarce la pajistile lor ca sä se

i sä se inmulteascii. Si voi pune peste ei pgstori care-i vor paste si nu se vor mai teme tA nici nu se vor infricosa si nu se va mai pierde nici una dintre oi»,zice Domnul. 4 Iatä vin zile zice Domnul, a i voi ridica lui David o Odraslá dreaptii, un rege care va domni cu intepriíseaseg

lepciune, va judeca drept i va face

dreptate in targ. In zilele lui, luda va fi izbgvit Israil va locui fára de grijii. i iatg care va fi numele lui: 4 Domnul-dreptatea-noastrii Pentru aceasta. a iatä vin zile », zice Domnul « cand nu se va mai zice: Viu este Domnul care a scos pe fifi lui Israil din Egipt », Ci: 4 Viu este Domnul cel ce a scos

semintia casei lui Israil din Ora de la

miaza-noapte i din toate tärile pe unde

i-am izgonit si care ii va aseza in pg-

mäntul lor ! Impotriva proorocilor: Mi se rupe

mima in mine si toate oasele mele se zbuciumg. Sunt ca un om beat, ca un om coplesit de vin, din pricina Domnului, din pricina sfintelor sale cuvinte.

0, tara este pling de desfrâmati!

Din pricina blestemului Ora jeleste,

pajistile s'au uscat. Tinta alergäturii lor este fitradelegea i täria lor este ne-

dreptatea. « Proorocul ca qi preotul sunt necredinciosi, chiar in templul meu am aflat räutatea lor », zice Domnul. 4 Pentru aceasta vor fi cline lor

ca o potecii lunecoasii in beznit: vor fi se vor präbusi. i voi aduce peste ei un präpad in anul rgfuielii », zice Domnul. a Si la proorocii Samariei am vazut

prostia: profeteau in numele lui Baal duceau la ratiicire pe poporul meu Israil.

744 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 23

14 Ins& la proorocii cei din Samaria am vitzut ceva cumplit: sunt desfranati umblit cu minciuna, imblirbätteazii pe räufacittori ca nimeni mi., nu se intoard, de la rautatea lui. Ei pretueso pentru mine ca Sodoma si locuitorii ei ca Gomora. »

De aceea asa zice Domnul impotriva acestor prooroci: o Iat ca,ii voi hrani cu pelin si-i voi adätpa cu apa oträivitoare,

Care gandesc ea poporul meu sa

uite numele meu prin visele ce le

povestesc unii altera, precum au uitat parintii lor numele meu pentru Baal ? Proorocul care a visat un vis povesteste, iar cel

ce are cuvantul meu spune euvântul meu adevarat. Ce

au de a face paiele

Cu

graul ? s

zice

Domnul.

o Cuvantul meu nu este oare ca

zice Domnul, « si ea un ciocan care sfaritmit :Alum?

flindca de la proorocii cei din Ierusalim s'a intins necredinta in toata tara!

focul s,

ascultati de cuvintele proorocilor ! Ei vi

le proorocesc fiindea spun lucruri de-

rocilor care furii, cuvintele unii de la altii zice Domnul.

Ei fagaduesc raereu hulitorilor

« Sunt impotriva prooroci/or s, rice Domnul, o care flecaresc cu limbs, zic mereu: Aa gridet}te Domuul!

Asa zice Domnul Sa,vaot: o Nu

arte. Ei spun vedenii nascocite din inima lor, iar nu din gura Domnului.

cuvintele mele: o Yeti avea pace ! » Si tuturor celor care, umblä, intru invartosarea inimii lor le spun: « Nu se va abate peste voi nenorocirea!» Care din ei oare a luat parte la sfatul Domnului, a vazut si a ascultat cuvantul lui, ea sii-1 epuna ? » Asa izbucneste viforul Donanului, vifornita se involburea,za si se pritvitleste peste capul celor fief), de credinti ! Urgia Domnului nu se va domoli

pang, nu se vor implini si nu se vor

adeveri chibzuintele inimii lui: la afarsitul vrernii voi intelege pe deplin. « Eu n'am trimis pe acesti profeti,

dar ei au alergat: nu i-am imbiat 85, graiascii, dar ei au proorocit !

Daca ar fi luat parte la sfatul meu, ar fi vestit poporului cuvintele

i 1-ar fi intors de pe chile cele re/e si de la faptele lui cele ticaloase I Sunt oare eu un Dumnezeu care

mele

vede nunaai din apropiere*,

zice Dom-

nul, o si nu i un Dumnezeu care vede in depätrtare ?

Se poate ascunde cineva in loe

tainic i eu sa nu-1 vild ? »

zice Domnul.

Oare eu nu umplu cerul i pamântul b-

De aceea sunt impotriva proo-

Da! Sunt impotriva proorocilor care

spun visuri mincinoase s, zice Domnul « apoi le povestesc i cu minciu-

nile i prin flecareala lor ritacesc pe poporul meu. Eu nu i-am trimis i niel

nu le-am poruncit: ei nu aduc folos po-

porului acestuia s, zice Domnul. Si daca te va intreba poporul acesta, ori prooroc, ori preot: o Care este povara profetiei Domnului ? », tu sa riispunzi: o Voi sunteti povarii, i am sa va arunc jos s, zice Domnul. Tar pe proorocul ori preotul, ori

cineva din popor, care va zice:

povara Domnului ! s, pe acela il voi

pedepsi impreuna cu casa lui. Ci asa sa ziceti unii catre altii:

o Ce a räispuns Domnul? Domnul ?

o Ce a vorbit

Sa nu mai pomeniti de: o Povara

Domnului ! s, fiinda vorba fiecaruia este pentru el R povara, ». Voi rastiilmaciti

intelesul cuvintelor Dumnezeului celui viu, ale Domnului Savaot, Dumnezeul nostru.

Asa sa intrebi pe prooroc: « Ce a o Ce a zis Dom-

raspuns Domnul? » nul ?*

Si dac5, mai vorbiti de Povara si mai intrebuintati cu-

zice Domnul. e Am auzit ce minciuna proorocese

Domnului

am visat un vis

v'am poruncit sä nu spuneti oPovara

proorocii in numele meu: o Am visat, Dar pana" &and? Nu aunt eu oare in mima proorocilor mincinosi care proo-

N

vântul

Povara Domnului *,

and eu

Domnului s,

Eu atunci vii, voi ridica intocmai

ca pe o povara i vá voi anima pe 745 www.dacoromanica.ro

rocesc inchipuiri din inima lor,

IEREMIA, 24, 25 din

voi

fata mea cum

si cetatea

aceasta pe care am däruit-o you&

pärintilor vostri; 40. Si vh. voi acopen i de °car& yes-

i de batjocura fr5, sftirsit, care

nick,

nu se vor uita!

24.

Vedenia ca cele cloud covuri cu svwchine:

un cov Cu smochine bune vi un cov Cu

smochine rele. Tcllcuirea acestei vedenii.

Domnul mi-a arätat aceasta vedenie:

Tat& doll& cosuri cu smochine stäteau in fata templului Domnului dup5, ce Nabucodonosor impdratul Babilonului

robise pe Iehonia, fiul lui Ioachim, regele lui luda, impreunä cu dregatorii lui luda, cu meste,mq.arii i cu fiturarii din Ierusalim i Ii dusese in Babilon Un cos avea smochine minunate,

smochine parguite, iar celalalt cos avea smochine tare rele, inckt nu se puteau

mânca de rele ce erau. Atunci m'a intrebat Domnul: 4 Ce vezi tu Ieremia ? i eu am rlispuns: Smochine !

Smochinele

cele bune

sunt rninunate, iar cele rele sunt tare rele, asa ea nu se pot gusta de rele ce sunt.

Apoi a fost cuvántul Domnului cdtre mine si mi-a zis: # Asa, zice Domnul Dumnezeul lui

Israil ! Precum te uiti cu jind la smo-

chinele cele bune, asa mâ uit i eu duios

la Iudeii dusi in robie, pe care i-am trimi,s din locul ace,sta in tara Caldeilor ;

Si-mi voi atinti duios privirile mele spre ei si-i voi intoarce in aceastä tara voi zidi pe ei i nu-i voi mai surpa, Ii voi sàdi i nu-i voi mai smulge.

Si le voi da pricepere in inim5 ca

sa m5, tie ca eu sunt Domnul. Ei vor

fi poporul meu i eu voi fi Dumnezeul lor, dacà se vor pocdi din toot& mima. lar despre smochinele cele rele care

nu se puteau mânca de rele ce erau »,

asa zice Domnul »,

asa voi pre-

face pe Sedechia, regele lui Iuda, pi pe dregatorii lui si pe cei ramasi din locui-

toril Ierusalimului in aceast5, tara,

pe cei care s'au asezat in tara Egiptului. Si-i voi da pild5, infricosat5, de ne-

norocire pentru toate imparatiile mântului, de batjocurii, de poveste

de ras si de blestem In toate meleagurile

pe unde i-am izgonit. Si voi trimite sabia impotriva ion, foametea i ciuma, pan& cand vor fi nimicitl din tara pe care le-am däruit-o lor i strämosilor lor 25.

Domnul judecd regatul lui luda vi

pe

bate popoarele pdmdntului. Neascultarea poporului la propoveduirea proletului remia, timp de doudzeci vi trei de ani. Robia cea de vaptezeci de ani in Babilon pedepsirea Cakleilor. Cupa

Domnului vi sabia lui pentru toate popoarele peigtlne. Domnul va ievi la judecatei vi va prdpeidi popoarele vi pe ctlrmuitorii lor.

Cuvântul care a fost dare Ieremia pentru tot poporul lui luda, in anul al patrulea al lui Ioachim, fiul lui Iosia, regele lui luda adica in anul intai al domniei lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului

Cuvitnt pe care profetul Ieremia

I-a propoveduit inaintea intregului popor al lui luda i in fata locuitorilor Ierusa, limului: # Din anul al treisprezecelea al lui

Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, pan& in ziva de acum, sunt douäzeci trei de ani de cand mi-a grait Domnul. i eu v'am propoveduit cu riLvna, dar voi nu m'ati ascultat ! Si Domnul a trimis la voi necontenit pe slujitorii sai prooroci, dar nu i-ati ascultat i n'ati plecat urechea voasträ ca sä, luati aminte:

antoarceti-vii, cu pocainta de la cgile voastre cele rele i de la faptele voastre ticaloase i veniti in pámtintul pe care Domnul vi I-a däruit you'd; i parintilor

vostri din veac i pan& in veac.

Nu umblati dup5, dumnezei sträini,

ca sá le slujiti EA ta vä inchinati lor si nu ma atatati cu fäptura mkinilor voastre, spre nenorocirea voasträ.

746 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 25

Dar voi nu m'ati ascultat»,

zice

ci m'ati maniat cu lucruDomnul, rile mainilor voastre, spre priipitdul vostru. u De aceea, asa zice Domnul Savaot:

Fiinde5 nu ati ascultat de cuvintele mele,

Voi starni toate hoardele semin-

tiilor de la miazi-noapte zice Domnul, « pe Nabucodonosor, imp5,ratul Babilonului, sluga mea, si le voi aduce

In aceastä tarä, peste locuitorii ei si peste neamurile din jur pe care le voi prap5di si le voi pustii, le voi face de batjocur5 si de vapid); ocara, Si le voi curma bucuria qi veselia lor, cantecul mirelui si al miresei, huruitul pietrelor de moar5, si lumina din sfesnic.

Si toatä tara aceasta va fi pre-

facutä in däramilturi si in pustietate, locuitorii ei vor ramanea robi intre popoare, saptezeci de ani. Si dup5 implinirea celor saptezeci de ani, voi pedepsi pe impäratul Babilonului cat si pe norodul lui n, zice Domnul. « pentru färädelegile lor, iar tara Caldeilor o voi preface inteo pustietate vesnicEt.

Si voi adeveri peste tara acea,sta toate cuvintele pe care le-am spus despre ea, tot ceea ce este «cris in cartea legii acesteia, cesa ce Ieremia a profetit pentru toate popoarele. Clici popoare multe si imp5,rati tari le vor duce si pe ele in robie qi eu le voi riispláti dupit faptele lor si dupi lucrul mainilor lor. Iat5 ce mi-a mai «pus Domnul Dumnezeul lui Israil: Ia din mitna mea cupa cu vin care fierbe qi adapä cu el

toate popoarele la care eu te voi trimite.

Ele vor bea qi se vor clatina in-

coace qi incolo qi îqi vor pierde firea in

fata aabiei pe care o voi trimite printre ei!» Si am luat cupa din mana Domnuiui si am ad5pat toate popoarele la

care m5, manase Domnul: Ierusalimul impreung cu toate cetittile lui luda, pe regii si pe dregittorii lui, ca semn de pustiire, de spaimit, de

batjocurä si de blestem, preeum este astäzi,

Pe Faraon, impiratul Egiptului, pe dregatorii lui, pe principii lui si tot poporul,

Popoarele de robi amestecate din

Ora lui, toti regii din tinutul 14, pe

toti regii din tara Filistenilor, Ascalonul,

Gaza, Ecronul qi ceea ce a mai ritmas

din Asdod, Edomul, Moabul ql fiji lui Amon; Toti regii Tirului qi ai Sidonului,

toti regii insulelor care sunt dincolo de mare,

Dedanul, Tema, Buz si toti cei

care isi cioplese tämplele, Toti regii Arabiei qi toti regii popoarelor amestecate care îqi au salasul In pustie;

Toti regii Chimerienilor, ai Elamului toti qi ai Mediei; Toti regii de la miaza-noapte, de aproape sau de departe unul de altul, ql toate imp5,ratiile de pe fat-s, pämantului. i regele Sesac «A bea dupa ei. Apoi spune-le: « Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: « Beti, im-

bátati-va, varsati qi càdeti färâ si v5, mai sculati in fata säbiei pe care eu o voi trimite printre voi ! ja cupa Si dad, nu vor vrea din mána ta bea, spune-le: « Asa gräieste Domnul Savaot: « SA* beti!

Dar luati aminte! Peste cetatea, care poartá nuraele meu voi de,shintui pritphdul si nu yeti fi crutati ! Nu yeti fi crutati fiindc5, voi aduce sabia peste

toti locuitorii tärii », zice Domnul vaot. a Tu insii, prooroceste toate cuvin-

tole aceste,a, si le spune: # Domnul va striga cu putere din cer si din locasul s'au cel sfá.'nt Iqi va slobozi glasul sau! El va striga näpra,snic impotriva pajistei sale, va chiui ea cei care calca in tease impotriva tuturor locuitorilor pamantului.

Räsunetul glasului lui va ajunge

pang, la marginea pämântului, ciiei Dom-

nul se va räfui cu popoarele si se va socoti cu p5,m5,ntenii, si pe cei far& de lege ii va trece prin ascutisul säbiei », zice Domnul.

747 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 26 Asa graieste Domnul Savaot:

nenorocirea va trece de la un neam la

altul fA vifor mare se va desläntui de la cele mai indepärtate margini ale pg,mäntului.

Si cei pe care Domnul Ii va fi doborit in ziva aceea de la un capat 'Arna. la altul al piimântului, nici nu

vor fi jeliti, nici stränsi, nici Ingropati, ci vor rämänea pe jos ea gunoiul. Urlati, pästori, i ipati din rasputeri, in cenusä, povatuitori ai turmei, fiindc s'a implinit vremea junghierii voastre: yeti cAdea ca berbecii alesi ! »

Si pästorii nu-si vor mai gäsi addpost si povittuitorii turmei, scapare ! Ascultati! E strigiitul pästorilor urletul povatuitorilor turmei ! Domnul pustieste pasunea lor,

Si pajistile lor cele tihnite stint

prapädite din pricina vàpäii mäniei Domnului !

Ca leul care isi beg desisul. asa

pricinuesc din pricina rautatii faptelor lor ! 1. Si mai spune-le: e A.sa zice Domnul ! Dacti, nu yeti asculta sä umblati In legea

mea, pe care v'am ränduit-o,

De nu veti lua aminte la cuvin-

tele slujitorilor mei prooroci pe care cu

ravnii, fi trimit si tot nu ascultati, Voi face din acest templu ceea ce am facut cu Silo si din cetatea aceasta

voi face pildä de blestem pentru toate popoarele pamantului !

Cänd preotii çi proorocii si tot poporul au auzit pi opovedania lui Ieremia in templul Domnului,

Si dup5, ce Ieremia a sfärsit de

«pus ceea ce-i poruncise Domnul

propoveduiasca la tot norodul, atunci preotii, proorocii si tot poporul 1-au prins

mori ! si au strigat: o Acum Pentru ce ai proorocit in numele Domnului ci ai zis: Templul acesta va

fi ca Silo, iar cetatea aceasta va fi &arilmata c färä locuitori trite insa ! » ?» Atunci

Domnul a napustit salasul sat:, de aceea tara lor a ajuns pustietate in fata säbiei pustiitoare in fata vapaii mäniei

tot poporul s'a sträns grämada impotriva lui Iereraia in templul Dom-

Domnului /

Dar când au aflat dregiltorii lui luda despre cele petrecute, au si pornit din palatul regelui la templul Domnului ci s'au oprit inaintea portii celei noi a templului. Atunci preotii c proorocii I-au pä,rit dregitorilor si la tot poporul: Omul acesta este vrednic sä, moarä, fiinda prooroceste impotriva acestei cetiiti, precum 1-ati auzit cu urechile voa-

26.

Pro povedania lui Ieremia in curtea templului, la Imceputul domniei reaelui loa-

clam. Amenin(drile lui leremia. Primderea lui Ieremia i amenintarea lui cu moartea. Rdspunsul proletului Ieremia. Unii bdtrani ai poporului iau panca lui

nului.

Ieremia, ardtelnd cd i proletul Illiheia Moraftitul a pro poveduit astfel, dar n'a - stre ! » lost omorit. Uciderea proletului Urie. Dar Ieremia a indreptat cuvântul catre dregiitori ci catre tot poporul La inceputul domniei lui Ioachim, fiul lui Iosia, fost-a cuvantul Domnului a zis: o Domnul m'a triads sä proorocesc impotiva acestui templu c impo&titre Ieremia: o A.sa zice Domnul ! Stai in curtea triva acestei cetäti c sit graieso toatti, spune tuturor locuitorilor propovedania pe care ati auzit-o. templului Si acum imbuniitätiti-va dale voadin cetätile lui Iuda, care vin sa se inchine in templul Domnului, toate cu- stre ci faptele voastre c ascultati de glasul Domnului Dumnezeului vostru ca vintele pe care ti le-am poruncit Domnul sti, se ciiiasca, de nenorocirea le gräiesti lor ! Nu lä,.sa nici unul ! E}.1

Poate te vor asculta i fiecare se va intoarce la poc'etinta din calea lui cea rea si-mi va parea rii,u de nenorocirea pe care am pus de gänd sá le-o

care v'a amenintat voastre ! Iatä, eu sunt in Faceti cu mine ceea ce vi se pare bun

Cu

ci nimerit in ochii vostri !

748 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 27

Dar sä stiti ca, dad, voi m5, yeti

omori, va incarcati cu sange nevinovat, atilt voi cat EA aceasta ceta,te i locuitorii ei, fiindca intr'adevar Domnul m'a trimis ca ea vá propovedueso la urechile voastre propovedania aceasta! » Atunci dregatorii impreunii cu tot norodul s'au indreptat Cu grai cátre preoti i prooroci asa: e Omul acesta nu este vrednic de moarte, fiindcà propovedueste in numele Doranului Dumnezeului nostru! i s'au sculat i oameni dintre

batranii thrii si au zis catre obstia poporului:

e Miheia Morastitul a fost proorocind in zilele lui Iezechia, regele lui Iuda,

si a cuvantat dare tot poporul lui luda: e Asa zice Domnul Savaot! Sionul va fi arat ca o taring, i Ierusalimul va fi prefacut in merman de daramaturi,

iar muntele templului in deal cu padare !

Credeti cá Iezechia, regele lui luda,

si tot norodul 1-au omorit pe Miheia ? Nu! Mai degraba le-a fost fricá de Dom-

nul i au cerut milostivirea lui, asa

Domnul s'a edit de prapadul cu care Ii amenintase. Iar noi ne incarcam sufletele noastre cu o atát de infricosatii ucidere !

In vremea aceea, a mai fost un

om care proorocea in numele Domnului, an ume Une, feciorul lui enaaia din Chi-

27.

Lupia lui Ieremia cu preotii ,si cu profetii Toate popoarele vor supuse lui Nabucodonosor,impeiratul Babilonului. Ieremia cu juguri i cu funii pe grumaz

dei de fare popoarelor dimprejur cd se apropie vremea robiei. leremia se In/dli-

eazei regelui Sedechia. Pro povedania lui leremia indreptatei cdtre preoti i aire popor.

La inceputul domniei lui Ioachim, In anul al patrulea al lui Sedechia, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, fost-a cuv5,ntul acesta al Domnului catre Ieremia: Asa zice Domnul catre mine: funii i juguri i le pune pe grumazul tau! Apoi trimite-le la regele Edomului, la regele Moabului, la regele Amonitilor,

la regele Tirului si al Sidonului, prin solii sositi la Ierusalim la Sedechia, regele lui luda. i da solie catre domnii lor astfel: Asa zice Domnul Savaot Dumnezeul lui Israil ! Jata ce eh spuneti domnilor vostri:

Eu am facut pámantul, oamenii dobitoacele de pe fata pamantului, Cu puterea mea cea mare i cu bratul meu intins. EA le-am dat in stapanire cui am crezut cu cale. Dar iata cá acum ara trecut toate aceste tari in stapanirea robului meu

Nabucodonosor, imparatul Babilonului ;

riat-Ie,arim. i el a proorocit impotriva ce-.

chiar i fiarele campului i le-am &trait ea slujeasca.

i regele Ioachim i capitanii ostirii

lui, fiului säu i nepotului sau, pan& c5,nd

tatii i impotriva tarii aceleasi lucruri ca i Ieremia.

Toate neamurile li vor fi supuse

toti sfetnicii au ascultat cuvintele lui.

va veni vremea F i pentru Ora luí pe

meni in Egipt: pe Elnatan, fiul lui Acbor, insotit i de altii,

p5,ratul Babilonului, i nu-0 va pleca grumazul sub jugul imparatului Babilonului, Il voi pedepsi cu sabie, cu foamete si cu ciumit », zice Domnul,

a cautat regele prilej sa-1 omoare. Dar cand a aflat Une, 1-a cuprins frica si a fugit in Egipt. Lisa regele Ioachira a trimis oa-

i au adus pe Une din Egipt

1-au dus la regele Ioachim, care I-a ucis

cu sabia, iar trupul lui 1-a aruncat intr'un mormant in care erau ingropati oameni de r5,nd. Dar Ahicam, fiul lui

ocrotea pe Ieremia sa nu fie dat in mina poporului ea sa-1 omoare.

749

care o vor supure popoare puternice impitratii mari. Orice neam mi imparatie care nu i se va supune lui Nabucodonosor, 1m-

pana cand il voi da in mitna lui. Deci nu mai ascultati de proorocii vostri, de prezicatorii, de talcuitorii de vise, de cititorii in stele i de vrajitorii v ostri care va zic: Voi nu yeti fi robi la impiíratul Babilonului ! »,

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 28 Asa grilieste Domnul Savaot, Dum-

Fiindcä este minciuni ce va pro-

nezeul lui Israil, despre odoarele care au mai rilmas in templul Domnului i in palatul domne,sc din Judo, IA din Ierusalim: « Aceste odoare vor fi duse in Babilon si acolo vor riminea pin& in ziva

fetes° ei, cu gänd sä vá instreineze din pitmtintul vostru, sá vh, izgonesc

Ins& pe poporul a ela care îi va

pleca grumazul lui sub jugul impäratului

din Babilon i i se va supune, Il voi liisa in pace in tara lui », zice Dom-

and mit voi duce a le caut », zice a le iau i sä, le aduc InaDomnul,

o ca a o lucreze si s'o locuiascil ! i pe Sedechia, regele lui luda, 1-am povi4uit la fel: Plecati-vä, grumazul

nul,

poi in locul acesta! » 28.

vostru sub jugul impitratului din Ba,

bilon i slujiti-i lui i poporului lui, ca

Ieremia i Aman ja, proorocul cel mincinos.

sä, rámâriei cu Pentru ce a mori i tu si poporul täu de sabie, de foamete si de ciumit, ass, cum a amenintat Domnul pe poporul care nu se va supune impäratului

Profetia lui Anania : bate odoarele tem-

!

plului luate de Nabucodorwsor vor fi aduse

peste doi ami la Ierusalim. Alta profqie mincinoasci a lui Anania i judecata lui Dumnezeu prin gura prof etului Ieremia : Domnul va pune jug de fier pe grumazul tuturor popoarelor, si Anania va muri, ceea ce 8' a i intamplat in acela§i an, in luna a faptea. In acelasi an, la inceputul domniei

din Babilon ?

Nu asculta0 deci de cuvintele pe care vi le spun proorocii: o Nu \Teti fi robi impäratului din Babilon ! », cäci ei proorocesc minciuni ! » o Nu eu i-am trimis », zice Domnul, s i proorocind in numele meu, ei mint. Drept aceea, vá voi izgoni pe voi i va voi pierde pe voi si pe proo-

lui Sedechia, regele lui Iuda, in anul

al patrulea, in luna a cincea, proorocul Anania, fiul lui Azur, de fel din Ghibeon, mi-a gräit in templul Domnului,

rocii care vä proorocesc ! i preotilor i poporului ace,stuia i-am propoveduit: Asa zice Domnul! Nu ascultati de cuvintele proorocilor care vi proorocesc: o Tail, odoarele templului

in fata preotilor si a intregului popor asa: o Iittä ce zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil Sfärimat-am jugul im-

piratului din Babilon !

Peste doi ani de zile eu voi in-

vor fi aduse in curind din Babilon ! aci profeia lor este minciuni ! Nu asculta0 de ei, ci fiti supusi impiíratului din Babilon i \Teti sapa cu viaá. Pentru ce sit fie prefilcutil cetatea inteun morman de därämituri ? Dads', ei sunt cu adeviírat prooroci i au cuvintul lui Dumnezeu, si stiruiascit, mijlocind la Domnul Savaot ca sä, fie aduse in Babilon odoarele rimuse in templul Domnului, in palatul domnesc din Iuda si din Ierusalim. Cici asa zice Domnul Savaot de-

toarce in locul acesta toate odoarele tem-

lalte odoare ramose in cetatea aceasta, Pe care nu le-a luat cu sine Na-

el cuvintele proorociei tale, a, va in-

plului Domnului pe care le-a luat de aici Nabucodonosor, impliratul Babilo-

i le-a dus in Babilon. i pe Iehonia, fiul lui Ioachim, regele lui Judo, si pe cei care au fost dusi in robie in Babilon, eu Ii voi intoarce in

nului,

locul ace,sta », zice Domnul, aci voi

spre columne, despre mare si despre cele-

sfärima jugul impiiratului din Babilon. Atunciproorocul Ieremia i-a raspuns lui Anania proorocul, in faVa intregului popor care sta, in templul Domnului. i räspunsul lui a fost asa: 4 Amin Asa sä, faa Domnul ! i sä, adevereasa

bucodonosor, impitratul Babilonului, cfind

a dus in robie pe Iehonia, fiul lui Ioachim, regelP lui Judo, din Ierusalim, in Babilon, precum i pe tqi dregitorii lui luda i ai Ierusalimului; 750

toarce inapoi din Babilon, in locul acesta, odoarele templului Domnului si pe tout», robimea!

Dar ascultä, acest cuvint pe care

eu 11 griliesc in urechile tale si in auzul intregului popor:

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 29

Proorocii care au fost din vremi strävechi inaintea mea ai a ta au proorocit despre multe tari i despre

ráii mari, despre räzboaie, despre nenoroi despre ciumá ! ein lar prooroeul care prooroceate despre

pace, numai atunci când se adevereate proorocia lui poate fi socotit ca un prooroc Cu adevarat trimis de Domnul !

Atunci proorocul Anania a luat

jugul de pe grumazul proorocului Ieremia ai 1-a sfailimat.

Apoi Anania a grait in ochii a

tot poporul: s Aa zice Domnul! Aaa voi sfarâma jugul lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului, peste doi ani de zile i il voi lua de pe grumazul tuturor popoarelor !* i s'a dus proorocul Ieremia in calea sa. Apoi a fost cuvântul Domnului &titre Ieremia, dupä ce proorocul Anania i-a sfliramat jugul de pe grumaz, i i-a zis:

# Du-te §i spune lui Anania: Aaa graleate Domnul! Tu ai sfárâmat un jug

de lemn, dar in locul lui voi face unul de fier.

Cad iata, ce zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: # Jug de fier voi

pune pe grumazul tuturor popoarelor, ca sa le supun lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului, ai ele li vor fi supuse. Aaijderea i-am dat lui i stäpanire peste fiarele campului!*

Apoi Ieremia i-a mai spus lui

Anania: s Asculta, Anania! Tu nu eati trimisul lui Dumnezeu i indemni poporul acesta sá nadajduiasca in minciunä !

De aceea aa zice Dornnul: te voi nimici de pe fate pamintului ! i chiar in anul acesta vei

muri, filmic& tu ai propoveduit räzvriitire impotriva Domnului! i proorocul Anania a murit chiar

In acelaai an, in luna a aaptea. 29.

Scrisoarea proletului leremia nitre Iudeii

robi in Babilon. Din pricind cd vremea lungd , de saptezeci de ani, robiei va profetul indeamnei pe Iudei sd-si alcdtuiasai gospoddrie, sd-si seideascd vii, intemeieze familii i sd se roage pentru propeiSirea

drii. Sd nu se tase amag- ifi

profetii mincinosi. Apoi impotriva Iudeilor din rani i impotriva profetilor mincinosi din Caldeea. Scrisoarea aitre de

Semaia Nehelamitul.

UM cuprinsul scrisorii pe care a

trimis-o proorocul Ieremia din Ierusalim batrinilor din robie, preotilor, profetilor foi

la tot poporul care fusese dus rob

de Nabucodonosor in Babilon, Dupii ce regele Iehonia parasise Ierusalimul impreunä Cu regina, cu ai lui curteni, cu dregiltorii lui luda i ai Ierusalimului,

cu meateaugari de toata

mane. i faurari.

Scrisoare trimisa prin mijlocirea lui

Elasa, fiul lui safan, i Ghemaria, fiul lui Hilchia pe care Sedechia, regele lui luda, il trimisese in Babilon, la Nabucodonosor, impäratul Babilonului. i in ea seria: «Aaa graieate Domnul

Savaot, Dumnezeul lui Israil, catre robimea dusa din Ierusalim in Babilon: 6. « Cladii case i locuiti in ele, sitditi grádini i mâncati din roduiile lor,

Luati femei i naateti feciori ai fete, insurati-vä feciorii i maritati-va fetele ea sä sib& fil i fiice, inmultiti-va ei nu

va imputinati. Sarguiti-va pentru propaairea tarii In care v'am dus robi i rugati-va lui Dumnezeu pentru ea, fiindca de bunii, starea ei atarna i bunästarea voa,stra.* Aar'. rice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: # Nu vb., lâsaçi amagiti de proorocii din mijlocul vostru ai de prezicatorii voatri ai nu le ascultati visele pe care ei singuri le tilleuesc, Fiindcli ei va, proorocesc minciuni In numele meu, ai nu eu i-am trimis s, zice Domnul.

Ci dimpotriva aaa zice Domnul: Dupa, ce se vor implini aaptezeci de ani in Babilon, vii., voi cerceta i voi adeveri cuvintele mele cele milostive pentru voi, ca sa vä, intore in locul acesta,

H. Caci eu imi cunosc gändurile pe care le am fata, de voi, gänduri bune nu rele, ea sa vä pregatesc un viitor

cu nadejde. 12. De mil yeti cherna i va yeti ruga

la mine, va voi auzi! 751

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 30

De ma yeti cauta, ni yeti gag I

De ma veti cauta din toata inima voastrii

M'a yeti afla!* zice Doranul. eu voi schimba restristea voastra i vg voi aduna din toate popoarele i din toate locurile in care v'am imprastiat*, zice Doinnul,

o si va voi intoarce

in locul din care v'am dus in robie.

i lui emaia Nehelamitul spune-i: s Asa, rice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil ! Tu ai trimis in numele

tau scrisoare la tot norodul cel din Ierusalim si la preotul Sofonie, fiul lui Maaseia, si la toti preotii scrisoare cu &TEA cuprins:

*i daca ziceti: o Domnul a ridicat pentru noi prooroci in Babilon *, Etta ce zice Domnul regelui care

o Ca Domnul te-a facut preot in local arhiereului Iehoiada, sá fil supraveghetor peste teznplul Domnului peste tot omul zinatec, si care se credo

fratii vostri care nu au fost luati in robie: Asa zice Domnul Savaot ! o Iatg

Ieremia din Anatot, care v'a proorocit

domneste pe tronul lui David i poporului care locueste in cetate,a aceasta, ea voi trimite impotriva lor sabie, foamete si eiumä, i va voi face pe voi ca smochinele cele rele la gust, care nu pot fi máncate de role ce sunt ; i

foametea

va voi prigoni cu sabia, cu i

cu ciuma

i

va, voi face

lucru de spaimg pentru toate

tiile pamantului, de blestem, de uimire,

de batjoeura, si de ocarg pentru toate popoarele printre care v'am imprastiat, Din pricing ca, n'ati ascultat de cu-

vintele mele zice Domnul

s and

am trimis la voi cu ravna pe servii mei prooroci i n'ati luat arainte la ele *, zice Domnul.

o Acum insa ascultati cuvantul Domnului, toti cei din robime, pe care i-am trimis din Ierusalim in Babilon ! Asa zice Domnul Savaot, Dum-

nezeul lui Israil dare Ahab, fiul lui Colaia, i catre Sedechia, fiul lui Maaseia,

care va proorocesc lucruri mincinoase in numele meu: s Jata ca Ii voi da in mana lui Nabucodonosor, imparatul Ba-

prooroc, pe unul ea acela sii4 pui in butuci I Cu gatul in jug de fier.

Dar pentru ce nu ai certat pe

you& ?

Cad iata ce solie ne-a trimis in Babilon: qederea voastrit acolo este lung& !

Ziditi case si locuiti inteinsele,

saditi gradini i mâncati din rodurile lor !

i and preotul Sofonie a citit

scrisoarea in auzul proorocului Iereraia, A fost atunci cuvantul Domnului

citre Ieremia i i-a zis: o Trimite solie la toti robii i le

spune: a Asa zice Domnul catre emaia Nehelamitul: Din pricing', ea emaia v'a proorocit you& far& ca eu sa-1 fi trimis

v's facut sa nadajduiti in minciuni,

Jata ce zice Domnul: Starpi-voi pe

emaia Nehelamitul cu semintia lui.

Nu va rgmanea, nimeni din neamul lui care sa locuiascli in mijlocul poporului acestuia i sä vada fericirea pe care eu o voi preggti pentru el s, zice Domnul, o fiinda, a propoveduit razvratire impotriva Domnului ! 80.

va omori inaintea ochilor - Aducerea lui Israil la starea lui cea Vremurile lui Mesia. Ziva Domi vor fi luati ca pilda de blestem in care Israil va fi mantuit. Rana de toti cei din robimea lui Iuda care nului va fi teimeiduitei i dufmanii lui vor sunt in Babilon i vor zice: Sa se filuidupi in robie. Cetatea va fi ziditei din poarte cu tine Domnul ea cu Sebilonului, vostri,

dechia

i ca Ahab, pe care imparatul

Babilonului i-a ars pe foc ! s, Fiindca au savarsit ticglosie in Israil si s'au de,sfranat cu femeile priete-

nilor lor si au propoveduit in numele meu lucruzi mincinoase pe care eu nu le-am poruncit ! Eu insumi stiu i sunt martor s, zice Domnul. 752

nou 0 va fi ca in vremile cele de altädatd. Cuvantul Domnului care a fost catre Ieremia: o Asa graiesite Domnul Duinnezeul

lui Israil: o Serie bite° carte toate cuvintele acestea pe care ti le-am grait, Cad jatâ vin zile s, zice Domnul, - 4 in care voi schimba restastea poporu-

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 31 lui rneu Israil i luda si-i voi intoarce in

jefuiti, iar pe cei ce te pradá, fi voi da

ca s'o stapilneascil. » Dar iatä ce cuvinte a gräit Domnul

Si voi inchide rana ta i zdrobirea ta o voi famildui s, zice Domnul, o si nu vei mai fi chemata ceta,tea cea

tara pe care am dat-o strabunilor lor despre Iuda i despre Israil !

Asa g ideste Domnul: o Am auzit un

tipa de spaimii i groazä, in loe de pace. Intrebati deci i vä dumiriti daca

nu cumva vre-un birbat naste. Cid pentru ce vid pe toti bärbatii cu

nile tinându-se de sale, ca o femeie gata

i cu fetele palide? Vai, mare este ziva aceea i färä, pereche ! Vreme de striontorare pentru Iacob, dar va fi mäntuit ! »

s'A nascit',

« In ziva aceea s

zice Domnul,

voi sfärima jugul de pe grumazul lor lanturile lor le voi rupe si nu vor mai sluji streinilor,

Ci vor sluji pe Domnul Dumnezeul lor si pe David regele lor, pe care 11 voi

sui iaräsi pe tron. Dar tu nu te teme, Iacobe sluga mea »,

zice Domnul,

« s't tu. Israile,

nu te infricosa, cäci te voi sciipa din tara ce,a depärtatä si pe urmasii täi din pimântul robiei, s't Iacob se va intoarce

si va träi tihnit, färä, grijä, i farli sä-1 tulbure nimeni, zice DomCäci eu sunt cu tine », o ca s'A te izbii,vesc. i voi pränul

pädi toate popoarele printre care te-am imprästiat, dar pe tine nu te voi pierde, ci te voi pedepsi dup.& pravilii, dar nu te voi Iása nepedepsit debe. Citci asa zice Doranul: o Rana ta este färtt de leac i lovitura ta infricosatä ! Nimeni nu socoteste sä-ti lege rana

nici o doftorie nu poate sä o in-

Toti iubitii Ud te-au uitat si nu le mai past de tine. Eu te-am lovit ca pe un vriljmas si te-am pedepsit cu pedeapsä cruntä, pentru multimea delegilor tale i pentru sporul pitcatelor tale.

De ce zbieri pentru rana ta si so-

eotesti cà suferinta ta e ara", leac

Multimea färädelegilor tale si sporul picatelor tale ti-au pricinuit aceasta. De aceea, cei ce te ditrapänä vor fi darttpitnati i toti dusmanii taj vor fi dusi in robie ! Cei ce te jefuesc vor fi

prädaciunii.

izgonitä, Sionul de care nimeni nu poarth de grijit »! Asa zice Domnul: lata', cá, voi restatornici corturile lui Iacob si de

saldsurile lui mà voi milostivi. Cetatea va fi rezidità pe muntele ei i templul se va malta iaräsi pe locul lui cel dintiti. Si de acolo vor porni cântäri de lauda i chiote de veselie. Ii voi inmulti si nu se vor mai imputina, Ii voi 1ncununa cu slavä si nu vor mai fi umiliti Feciorii säi vor fi ca cei de altadata, obstia va fi tare in fata mea si pe toti impiatorii îi voi pedepsi. Capetenia sa va iesi din sitnul säu, asijderea s't domnul dintre ai std, si-i voi

se apropie de mine, clici primejduiasca cine s'ar incumeta viata i «5, se apropie de mine ? ingtidui sä,

zice Domnul.

« Si voi yeti fi poporul meu, iar eu voi fi Dumnezeul vostru s. Tata: viforul Domnului care izbuc-

neste, näprasnica vijelie, care spintecit vitzduhul s't se va priividi peste capul celor fdrit de credinti1 ! Urgia nattniei lui nu se va domoli Vana cttnd nu se vor adeveri si nu se vor

implini gändurile inimii lui. Numai in

zilele cele de apoi voi yeti pricepe rostul. 31.

Intdlnirea lui Dumnezeu Cu Israil in pustie. Intoarcerea in patrie. Rahila pleinge

nu vrea sd se mtingdie. Pocdinta lui

Elraim fi milostivirea lui Dumnezeu.

Binecuvéintarea lui Dumnezeu. Fiecare va fi pedepsit pentru pdcatul lui. Legdmântut

cel nou. Mdntuirea esa deapururea. zice Dom«,In vremea acee,a, a, nul, o voi fi Dumnezeul tuturor se mintillor lui Israil i ele vor fi poporul meu ». Asa graieste Domnul: o Poporul celor sclipati din ascutisul saliei a aflat har in pustie ! Israil a ajuns la locul sau de odihnä,

753

www.dacoromanica.ro

48

IEREM1A, 31

lar Dumnezeu de departe i s'a arlitat: o Cu iubire fara seaman te-am iubit, pentru aceasta te-am tinut sub milostivirea mea. Te voi zidi din nou i zidit vei fi, fecioara, a lui Israil. i iarasi te vei impodobi cu timpane ca sa te prinzi in hora saltareata.

Si preotilor le voi da din belsug grasimea arderilor de tot, iar norodul meu se va satura de bunatatile mele », zice Domnul. Asa zice Domnul:

plange pe fili sal si nu vrea sa se mangaie,

caci nu mai sunt!*

Din nou vei sadi vii pe muntii

Asa zice Domnul: « Curma cu plansetele i ochii tai EA nu mai verse siroaie

i säditorii le vor culege si se vor bucura de parga lor. Caci va veni o zi cand strajuitorii vor striga in muntele Efraim: Samariei

sa ne suim in Sion, la Domnul

Dumnezeul nostru! Caci asa graieste Domnul:

de veselie pentru Iacob

i

ridicati in

slavi pe neamul cel dintai, dati de stire,

ca,ntati de slay& i vestiti tuturor: o Dom-

nul a mântuit pe poporul säu, ramasita lui Thrall !

o Si iata cà4 aduc dela miaz5,-noapte,

si-i adun de la depártatele margini ale pámantului: orbi i chiopi, femei care au zamislit si-s gata sa, nasca, laolalta. Mare multime se va intoarce la mine, Cu plansete i cu rugi fierbinti. Si-i voi duce la paraie de ap5 pe cale neted5, pe care 85, nu se poticneasca, fiindeti iar sunt tatal lui Israil FA Efraim

este cel dintai nascut al meal*

Ascultati neamuri, cuvantul Dom-

nului itinuturilor celor mai indepartate le dati de stire si le spuneti: o Cel care

a risipit pe Israil il va si aduna la un

loc sill va pazi cum îi pázeste ciobanul turma, Caci Domnul a rascumpazat pe Iacob si din mana celui mai tare decat el I-a mantuit.* Si ei se vor indrepta cu chiotele de veselie spre muntele Sionului i vor curge &are bunatatile Domnului: clitre grail i vin i untdelemn, catre cirezi turme. i sufletul lor va fi ca o gradina,

udata din destul si nu vor mai duce lipsa.

Atunci fecioara prinsä, la joc se va desfata, cei tineri i cei hátráni laolalta se vor bucura, cad eu voi preface jalea lor in bucurie i Ii voi mangaia,

iar dupá chinurile lor le voi da prilej de veselie.

Glas in Rama

se aude bocet i plans amarnic: Rahila

de lacrimi, caci vei avea rasplatä, pentru chinurile tale s, zice Domnul. 4 fiii

tai se vor intoarce din pámant dusman !

Si mai este o nadejde pentru viitorul tau s, zice Domnul * caci fiii tái se vor intoarce in patria lor ! o Aud bine pe Efraim vaicarindu-se: o Tu m'ai pedepsit i eu m'am lasat pedepsit, caci eram ca un vital nedeprins. Intoarce-m5, catre tine i eu ma, voi pocai, fiindcii, tu esti Dumnezeul meu. Ciici dupa ce m'am intors la tine, m'am pocait i dupii, ce m'am &alit cu nevoia, m'am lovit cu mitna peste coapsa mea, rusinat si de ocara, cioci am ispasit ocara cea din tineretea mea. » o Dar Efraim nu este feciorul meu

scump, copilul meu cel alintat? Ori de cate ori il amenint, mi-aduc aminte Cu drag de el. Din aceasta pricina se zbuciumä, mima mea si má cuprinde zice Domnul. « Aseazi-ti semne arlitatoare de cale, bate stalpi cu aratarea drumului, sargueste-ti mima sa, afli drumul, calea pe care ai strahatut-o ! Intoarce-te, mila s,

fecioadi a lui Israil, intoarce-te din nou la cetätile tale ! Cata, vreme te vei mai codi, necre-

dincioasa flick fiindca Domnul a asezat o pravilä, float pe pamant: o Femeia se intoarce la barbatul ei ! » Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: o Si dup5, ce voi fi schimbat restristea lor, va umbla zicala aceasta

In tara lui luda si in cetatile lui: e S5, te binecuvinteze Dumnezeu, salas al dreptatii, munte sfant!* luda i toate cetiltile lui vor locui acolo, plugarii i ciobanii cu turmele lor se vor aseza inteinsul. 754

www.dacoromanica.ro

IEBEMIA, 32 Sufletele cele obosite le voi inviora si pe cele care duo lips6, le voi umplea de bunatati. Pentru aceasta m'am desteptat am chibzuit, i somnul mi-a fost odihnitor. zice Domnul, a lata vin zile »,

« cand voi dimana in casa lui Israil In casa lui luda samárrta, de om i silmanta, de dobitoc.

Si precum am veghiat asupra lor piad í sä-i sfara,m, 85,-i nimicesc sa-i prapadesc i sil le fac rau, tot asa voi veghia ca sá zidesc i s'a sädesc s, ca

zice Domnul. In zilele acelea nu se va mai spune: Párintii au rnancat agurid5, i copiilor

li s'au strepezit dintii », Ci fiecare va muri pentru f5,r6,delegea lui i oricärui om care va manca agurida i se vor strepezi dintii lui. 4 lata, vin zile s,

zice Domnul,

si voi incheia cu casa lui Israil i cu casa lui luda legimant nou, Si nu-1 voi incheia precum 1-am

incheiat cu parintii lor, ca,nd i-am prins de mana, ca 864 scot din tara Egiptului, lega,mânt pe care 1-au stricat, cu toate ca eram stapinul lor s, zice Domnul, « Ci iatä care va fi legámäntul pe

care 11 voi incheia cu casa lui Israil, (lupa acole zile », voi legea mea

zice Domnul. « Pune-

i in mima lor o voi serie ; eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul meu.

inlauntrul lor

Si nu vor mai avea nevoie sa ja o Cunoasteti invatatura unii de la pe Domnul ! », fiindc5, toti Il vor cunoaste, de la cel mai raic i pana la cel mai mare #,

zice Domnul,

o iar eu le

ceta temeliile pamantului, i eu voi lepäda neamul lui Israil pentru tot ceca ce el a savarsit s, zice Domnul. zice Domnul, o Tata, vin zile o, o c6,nd se va zidi cetatea Domnului, de la

turnul Hananeel pana la poarta cea din Col, Si se va arunca funia de ma,surat tocmai pa,n5, la 4 colina Gareb # i se va intoarce pana, la Goa.

Si toata o valea stramtorilor i a i tot tinutul sädit ca gr5,dini

cenusei »

pana la pardul Chedronului, pana la coltul o porta Calor * inspm rasarit

va fi sfânt al Domnului: El nu va fi

nici pripädit, nici dára,mat in veao ! # 32.

Ieremia, pe cand era inchis in curtea cea strdjuitd, este imbiat de Hanameel, fiul unchiului sdu ,$alum, sd cumpere o tarima' Anatot, Cu zapis dupd rdnduiala cumpdrarii i cu martori. .Rugeiciunea lui Ieremia ca sci fnfrleagä ¿alca acestui fapt.

Rdspunsul lui Dumnezeu. Poporul a fost

dat in mana Caldeilor din pricina pdcatelor lui. Poporul se va intoarce in

va face patrie pi va cumpeira ogoare zapise, cdci Domnul va schimba restriptea lui.

Cuv6,ntul Domnului °are a fost catre Ieremia, in anul al zecelea al lui Sedechia, regele lui luda, adica in anul al optsprezecelea al domniei lui Nabucodonosor.

Atunci armata imparatului din Be,-

bilon incepuse impresurarea Ierusali-

mului, iar proorocul lerendo, era inchis

in curtea stritjuitti a palatului regelui lui luda, Unde Sedechia, regele lui luda, soarele s5, lumineze ziva si a pus lege ca inchisese cu dojana: o Pentru ce proodea lumina lor noap- rocesti asa: « Tata voi da aceast5, celuna si stelele tea, col ce zbucium5, marea si face 85, tate in mana imparatului din Babilon mugeasca talazurile ei si al c5,rui nume care o va cuprinde, lar Sedechia. regele lui luda, nu va este Domnul Savaot: voi ierta faradelegile lor si de pacatele lor nu-mi voi mai aduce amintel» Asa zice Domnul cel care a asezat

4 Daca aceste legi ii vor pierde in fata mea puterea lor #, zice Domnul, i semintia lui Israil va inceta sa-mi mai fie popor deapururi ! Asa graieste Domnul: o Daca O

se pot m'asura cerurile si jos se pot cer-

scapa din mana Caldeilor, ci va fi dat in

mana imparatului din Babilon si va grái cu el gura catre gura, i unul pe altul se vor privi in ochi. Si el va duce pe Sedechia in Babilon si va sta acolo pana, ce il voi

755 www.dacoromanica.ro

48.

1EREMIA, 32

insa daca zice Domnul, voi va yeti razboi impotriva Caldeilor, nu yeti avea biruinta. » Atunci a zis Ieremia: « Fost-a cuvântul Domnului cätre mine asa; Asculta! Hanameel, fiul unchiului cerceta *,

tau Salum, va veni la tine si te va imbia: Cumparft Sarina mea din Anatot,

deoarece tu ai dreptul s'o cumperi ca rascumparator !

Si inteadevär a venit la mine Ha-

nameel, varul meu, dupä, cuvantul Dom-

nului, In curtea cea strajuita si m'a imbiat: « Cumpara, Sarina cea din Anatot,

din seminSia lui Veniamin, deoarece ai dreptul de stapanire, ca rascumpitrator ! Cumpara-o ! » i m'am incredinSat,

aceasta fusese porunca Domnului.

Atunci am cumpärat de la virul

meu Ilanameel Sa,rina cea din Anatot í-am numarat banii : saptesprezece sicli de argint.

Si am scris zapisul pe care 1-am

pecetluit, apoi am pus martori si am cantarit argintul in cumpana.

Si am luat zapisul de cumptii aturii

copie pecetluitä, cuprinzand zapisul cu invoielile, precum si o copie nepecetluita ;

Si am dat zapisul de cumparatura lui Baruh, fiul lui Neria, fiul lui Mahseia, fiind de fafá: Hanameel, viirul meu,

martorii iscaliti pe zapisul de cumpa-

atm.& i toSi Iudeii care se aflau in curtea

strajuita a palatului domnesc.

Si am dat porunca lui Baruh in fata lor si i-am zis:

a Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil ! Ja aceste zapise: zapisul

de cumparatura copia pecethiita i pe cea nepecetluita, i pune-le inteun vas de pamant ca sa «tea insul la pastrare, multa vrenne, Caci asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: a Se vor mai cumpara case, Sarini i vii in Sara aceasta!

Si dupii ce am dat zapisul de

cumparatura, lui Baruh, fiul lui Neria, m'ain rugat Domnului: 0, Doamne Dumnezeule, tu ai facut cerul i pamantul cu puterea ta cea mare si cu braSul tau intins i nici o minune nu-Si este cu neputinSa!

Tu iSi reversi milostivirea ta peste mii de insi i rasplatesti fiíradelegea pii-

rinSilor in stanul feciorilor lor ; tu esti Dumnezeu mare si puternic al carui nume este Domnul Savaot; Mare la sfat, bogat in fapte, care cauSi cu ochii till la toate &ale vieSii omenesti, ca sa rasplatesti fiecaruia purtare,a lui i dupii vrednicia indeletnicirilor lui ; Tu ai savarsit minuni i fapte

mai presus de fire in Sara Egiptului pânâ In ziva de azi in Israil §1.1 printre oameni, care li-au raspandit faima, precum se adevereste acum ; Tu ai scos pe poporul tau Israil din Sara Egiptului cu semne minunate fapte mai presus de fire, cu mana tare cu braS intins i cu mare infricosare ; Tu le-ai däruit lor aceasta Sara, pen-

tru care te-ai jurat sa o dai párinSilor lor, Sara in care curge lapte i miere.

Si ei au intrat inteinsa si au

luat-o in stapanire, dar nu au a,scultat de glasul tau si in legea ta n'au umblat, si nu au implinit ceea ce le-ai poruncit sa faca. Din aceasta, pricina tu ai pravalit peste ei prapadul acesta.

Dar iata! Valuri de impresurare

s'au ridicat pan& Ling& cetate ca 0, fie

cuprinsa, iar cetatea va adea in

nile Caldeilor cara se razboie,sc impotriva ei: de sabie, de foamete si de ciuma. Pri-

mejdia cu care ai amenintat-o a venit.

Tu singur vezi ! Cu toate acestea, tu, Doamne Dumnezeule, imi poruncesti: « Cumpfira aceastii Sarin& cu bani i pune i martori,

chiar in clipa cand cetatea va cadea in

mainile Ca/deilor !

Atunci a fost cuvantul Domnului catre Ieremia:

Cu adevarat, eu sunt Domnul Dumnezeul a tot trupul! Oare fära de mine este vre-o minune cu putinSä

»

Pentru aceasta asa zice Dom-

nul : Jata, eu voi da cetatea aceasta In mina Caldeilor i in mana luí Nabucodonosor, imparatul Babilonului, care o va cuceri. Si vor veni Caldeii care se rizboiese

impotiva acestei cetaSi vi-i vor da foc

si o vor arde impreuni cu foisoarele cele

756 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 33 42. Ctici asa zice Domnul: s Dupa

de pe acoperisul ca,selor unde se adueeau tämâieri lui Baal i jertfe cu turnare altor dumnezei, ca s m intarate pe mine. 30. Cad fiii lui Israil i fiii lui ludo au fost faptuind fariidelegi inaintea mea, din tinereVile lor, ha mai vartos, fiii lui Israil au atatat mânia mea prin lucrurile mäinilor lor », zice Domnul.

fel de fel de mari necazuri, tot asa voi aduce peste el tot felul de bunat4i pe care i le-am fagaduit;

31. « Ctici de cand a fost zidita aceast5, cetate FA pads' in ziva de azi, au zadarit

44. *i vor cumpära cu bani ogoare

vapaia mäniei mele, ca s'o prapadesc de dinaintea ochilor mei, 32. Din pricina groztiviilor fiilor lui Israil i ai lui luda, care m'au intärätat, ei, regii, dregatorii, preotii, proorocii lor,

locuitorii lui luda o ai Ierusalimului, 33.i mi-au intors spatele, iar nu

cum am abatut peste norodul acesta

43.i vor cumpara arini in rara

aceasta, despre care tu zici: f Este o

pustietate far& oameni i fara dobitoace, data, in mtina Caldeilor !

vor face zapise

prejurimile Ierusalimului ffi. in cetatile lui

luda, cele de la munt,e, cele de la ses si de la miaza-zi, caci voi schimba restristea zice Domnul. lor s,

fate i, cu toate ca Ii invtqam, Ii invät,am

cu râvflá, ei nu voiau sä ia invataturii. Ci dimpotrivä ! Au asezat idolii lor in templul inchinat numelui meu, ea sä-I pangareasca.

Zidit-au temple pe locuri inalte lui

Baal, in valea Benhinom, ca sá ardä In foc lui Moloc, pe fili i pe fiicele lor, ceea ce eu nu le-am poruncit, i la

inima mea nu s'a suit ca sá savarseasc5,

asemenea tieáloii i sá traga pe luda In pacat.» i acum, asa zice Domnul Dumne-

zeul lui Israil despre cetatea de care tu spui eti va cadea in mana imparatului Babilonului, de sabie, de foamete i de ciuma: « Jata, ii voi

aduna din toate

t,hrile in care i-am izgonit intru väpaia inaniei mele i intru intiiih.tarea mea ceo eumplita, i Ii voi intoarce in locul acesta in care vor sälälui fära de grijit. i ei imi vor fi mie popor, iar eu voi fi Dumnezeul lor.

39.i le voi da o inim5, si un cuget,

ca sa se teama, de mine in tooth vremea, spre fericirea lor si a feciorilor lor;

40.i voi

incheia cu ei leglimant

vesnic, prin care nu voi inceta sit le fac bine, si le voi pune in mima lor

frica mea, ca sa nu se mai ritzleteasca de mine. 41. $i má voi bucura atunci ctind le voi face bine i Ii voi Infige in acest piimant cu tot dinadinsul, din tool& iMma mea si din tot sufletul meu. »

pecetluite i cu

martori, in inutul lui Veniamin i in im-

33.

Fdgdoluinfi pentru mdntuirea lui Israil asezarea lui in starea cea dintái. Domnul

va sdvdrsi pentru el lucruri mari si nepdtrunse : if va kintddui rdnile, fi va va curdti schimba starea lui cea rea

de Float. Tara tifi va schimba infdti,sarea : va avea cetäti, i turme. Odrasla din neamul

lui David va domni fi preottia va fi slujitoare. Aceastei stare va ddinui 9nereu. i a fost cuvantul Domnului catre Ieremia a doua oar5, pe cand el tot mai era inchis in curtea striijuitä: s Asa graieste Domnul caro a ficut pämäntul, care i-a dat chip i 1-a intarit,

al citrui nume este Domnul: Striga-mä

i eu iti voi raspunde,

iti voi vesti lucruri mari i nepatrunse pe care tu nu le stii.

Caci asa zice Domnul Dumnezeul lui Israil despre casele acestei cetati FA despre palatele regilor lui luda, care au fost darâmate ca sä fie prefacute in meterezuri impotriva impresurarii FA a sabiei

Caldeilor, venivi sá lupte i sä le umple cu stärvurile oamenilor pe caro eu i-am lovit in vapaia mániei mele, caci am scuns fa¡a mea de la cetatea aceasta, din pricina färadelegilor lor: Iati ca voi inchide i voi tämildui riinile lor si le voi descoperi caile pacii ale adevarului, i voi schimba restristea lui Judo foi voi zidi ca soarta Ierusalimului, si

In vremurile de altadati. 757

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 34

si-i voi cur:4i de tot pacatul cu

care au paciituit impotriva mea foi le voi ierta toate fárádelegile cu care au pacittuit qi au párasit credinta.

Si Ierusalimul va fi faima mea, bucuria, lauda 5i slava mea printre

toatit vremea, B5, inalte fumul prinosului sä aduc5, jertfi. Si a fost iarä5i cuvântul Domnului

citre Ieremia: A5a zice Domnul: Dad, legitmäntul meu cu ziva i leglimântul meu

de toate bunitätile pe care eu le voi da

cu noaptea va fi desfiintat, ca ziva noaptea sä nu mai fie la vremea lor,

qi de toatä fericirea pe care eu le-o voi

vid, robul meu, va fi de,sfiintat, ca sä nu mai Bib& urma5 care sit stea pe

toate popoarele pämäntului care vor auzi

poporului meu. Si se vor infrico5a FA vor ritmänea inmarmuriti de milostivirile hiträzi

Aqa zice Domnul: # In locul acesta pe care voi Il socotiti pustiu, f5,r5, de oameni i f5,fet dobitoace s, in cetátile lui ludo, 5i pe ulitele Ierusalimului,

pustii, farit oameni, Mr& vietuitoare färä picior de om,

Se vor mai auzi cântece de bucurie 5i de veselie, cântecul mirelui

al miresei gi al celor care zic: a Läudati

pe Domnul Savaot, di este bun, c5, in veac tine mila lui ! s, al celor care aduc jertfa de multumire in templul Domnului, cäci voi schimba soarta Çärii, ca la inceput *,

zice Domnul.

A5a zice Domnul Savaot: a In acest loe pustiu, färä oameni i farit vietuitoare 5i in toate cetätile lui, vor

fi iar:15i tarle pentru ciobani, unde inchiclä turmele. In cetätile de la munte, de la yes, dela miazä zi gi din tinutul lui Veniamin, in imprejurimile Ierusalimului i In ce-

tätile lui luda, turmele de oi vor trece iarä5i pe sub mtl,na celui care le numitrit zice Domnul. vin zile s, zice Domnul,

Atunci i legitmântul meu cu Da-

tronul säu, a5ijderea 5.1 leg5,mantul meu

Cu preotii leviti slujitorii mei. Precum oastea cerului nu se poate numära i nisipul mitrii nu se poate mitsura, a5a voi inmulti eu semintia

robului meu David qi pe leviti, slujitorii mei. *

Si a fost cuväntul Domnului citre. Ieremia FA i-a zis:

a Nu vezi tu ce spun oamenii

ace5tia ? Cele douit neamuri pe care le-a ales Domnul, le-a lepitdat ; el a dispretuit

poporul säu, care in ochii säi nu mai este popor. * A5a zice Domnul: Pe cht este de adevarat cä am incheiat legitmánt cu ziva S cu noaptea i ci am ränduit legi

pentru cer 5i pentru Tot pe atat de adevärat este cit nu voi arunca semintia lui Iacob 5i pe robul meu David, ci, din spita lor, voi lua stä,pitnitori, pentru neamul lui Avraam,

lui Isaac gi lui Iacob ! Cäci voi schimba restri5tea lor gi mä, voi indura de ei. * 84.

a in care voi adeveri fägdduinta mea de mántuire pe care am fagitcluit-o casei lui Israil i casei lui Iuda. In zilele acelea 5i in vremea aceea,

voi odriisli lui David Odrasla dreptätii, care va face judecatit 5.1 dreptate in tar&

In zilele acelea Iuda va fi mântuit

Ierusalimul va sä15,5Iui in tihnä, 5.1 va

purta numele: a Doranul-este-dreptateanoasträ! Ma zice Domnul: a Nu-i va lipsi lui David urma5 care si stea pe scaunul

casei lui Israil, Si preotilor leviti nu le vor lipsi urmaqi care s5, aduc5, arderea de tot in

758

Cuprinderea i deiramarea Ieremia vestepte lui Sedechia ceea ce Damnul hotiirise pentru el : cetatea va cam in mtina Babilanenilor {ii el, regele, va fi

luat in robie. Cuvantul Domnului &lire leremia in pricina liberârii robilor po-

trivit legii, lucru pe care d,accl l-au Aleut

Iudeii, nu l-au mai (inut, ci i-au intors sci fie robi. Sedechia va fi dus in

robie, iar cetatea va fi cuprinsei. 1. Cuvitntul Domnului care a fost citre Ieremia, cand Nabucodonosor, imparatul

Babilonului, impreunä, cu toatit oastea

lui i cu toate impärätiile pimintului su-

puse stärdnirii lui, 5i toate popoarele,

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 34

pornisera cu ritzboi impotriva Ierusalimului i a cetatilor care tineau de el: a Asa zice Domnul Dumnezeul lui

Israil ! Du-te i spune lui Sedechia, re-

gele lui ludo, astfel: Asa zice Domnul: Tata. eu voi da cetatea acea,sta in

mana imparatului Babilonului, care o va arde cu foc,

lar tu insuti nu vei scapa din mama lui Nabucodonosor, ci vei fi prins i vei

fi dat in mama lui

i

va yeti vedea

ochi catre och i yeti grad gurii catre gurit si te vei duce in Babilon.

Dar asculta, cuvrintul Domnului, tu Sedechia regele lui luda! Asa zice Domnul: Tu nu vei muri de sabie,

Ci vei muri in pace, si precum au apiins mirezme pentru parintii tiii, care au domnit inaintea ta, tot asa vor aprinde pentru tine EA te vor jeli: « 0, Doamne !

Acesta este cuvantul pe care 1-am rostit eu », zice Domnul. Atunci proorocul Ieremia a impar-

tasit in Ierusalim lui Sedechia, regele lui luda, toate cuvintele acestea,

In vreme ce ostirea impäratului Babilonului se ritzboia impotriva Ierusalimului si a tuturor celorlalte cetiiti care mai ramasesera: Lachisul i Azeca, fiindca

acestea ramaseserit singurele cetati intarite ale lui luda. Cuvantul Domnului care a fost eatre Ieremia, dupa ce regele Sedechia a

incheiat legimant cu tot poporul din

Ierusalim, ca sa vesteasca libertatea: Fiecare trebuia sâ dea drumul robului ori roabei sale, evreu sau evreick mncât nimeni sä, nu mai aibii, sluga pe un frate al situ iudeu. Atunci toti dregittorii i intreg poporul, care luasera parte la leglimant, se invoirit sit lase liberi fiecare pe robul ori pe roaba sa, i sá nu-i mai slujeascit,

mosii vostri in ziva cand i-am scos din pamântul Egiptului i din casa robiei si am poruncit: La sfarsitul celor apte ani, sa dai drunnul fratelui tau evreu, care ti-a fost vandut! ase ani sa-ti fie sluga, apoi sa-1 lali liber ! Ins& parintii vostri nu

m'au ascultat çi nici nu si-au plecat

urechea.

i voi v'ati intors i ati savarsit ceea ce este drept in ochii mei: fiecare ati vestit libertatea pentru aproapele situ, ba ati incheiat i legimant in templul inchinat numelui meu. Dar iarasi ati pangLit numele meu

ati adus inapoi robii i roabele carora le-ati dat drumul de tot, i i-ati snit sá vit fie robi i roabe. » De aceea, asa zice Domnul: « Fiind-

ca voi n'ati ascultat de mine IA vestiti libertatea fiecare fratelui situ i aproapelui situ, eu va voi vesti fibertatea o, zice Domnul, s pentru sabie, pentru ciuma i pentru foamete, i vit voi face groazit pentru toate imparatiile pitmantului.

lar pe oamenii care au calcat legamantul meu i n'au cinstit cuvintele legiimantului pe care I-au incheiat inain-

tea mea, 11 voi face ca pe vitelul pe care 1-au taiat si au trecut printre bu-

catile lui; Pe dregatorii lui Iuda si pe dregatorii Ierusalimului, curtenii, preotii tot poporul, care au trecut printre bu-. catile vitelului,

Ii voi da in mama vrajmasilor

lor i in mana celor ce cautii, suiletul

lor, iar hoiturile lor vor fi hrani pentru pasarile cerului i pentru fiarele salbatice.

Pe Sedechia, regele lui luda, si pe

0 inteadevar s'au invoit si le-au dat

dregittorii lui Ii voi da in mina dus-

Dar s'au razgandit in urma si au adus inapoi pe robii si pe roabele pe care Ii lasaserä, liberi i i-au silit sa le fie din nou robi i roabe. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Ieremia:

lor: in mana ostirii imparatului Babilonului, care a plecat de la voi.

drumul.

Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israil ! Eu am incheiat legamant cu (Ara-

manilor lor i a celor ce cauta sufletul e Tata u,

zice Domnul,

s voi da

porunca sä se intoarca impotriva acestei cetati, sit se lupte cu ea, s'o cucereasca

s'o arda Cu foe, iar pe celelalte cetati ale lui Iuda le voi preface in loc pustiu, färà urmii de om. D

759 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 35

Ci srt locuim in corturi i sä as-

35.

Pilda de ascultare a Recabililor. Domnul lvi Ieremia sd aduai in templu cdtiva Recabiti si set' le dea vin porunceste

bea. Ei spun cd asa le-a poruncit Ionadab, strdmosul lor, si ciirei porunci ei se supvn. Ei au venit in lerusalim o datd cu nelvdlirea Caldeilor. Poporul ed ia ed

invatilturd de ascultare a legii de la Recabiti. Pentru ascultarea lor, Domnul ja sd-i fie slujitorii lui.

Cuvántul Domnului care a fost catre

Ieremia, in zilele lui Ioachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda: « Du-te la obstia Recabitilor

adu-i in templul Domnului, intr'o chille, imbie-i sä, bea vin ! Atunci am adus eu pe Iaazania, fiul

lui Ieremia, fiul lui Habatineia, fratii

feciorii lui, precum i toata obstia Re-. cabitilor,

Si i-am bagat in templul Domnului

In chilia lui Ben-Hanan, fiul lui Ghedalia, omul lui Dumnezeu, care se afla

cultam i 85, facem intocmai cum ne-a poruncit stramosul nostru Ionadab. Dar cand Nabucodonosor imparatul Babilonului, a navalit in tarä, ne-am imbiat: e Haidem s5, intram in Ierusahm

inaintea otirii Caldeilor

i Sitienilor !

Si asa se face cii locuim in Ierusalim. Apoi a fost cuväntul Domnului c5,tre Ieremia: « Asa zice Domnul Savaot Dumnezeul lui Israil ! Du-te i spune Iudeilor i locuitorilor Ierusalimului:

« Oare nu vreti cd luati invataturii, ca cd ascultati de cuvintele mele ? »

zice

Domnul.

# Fiii lui Ionadab, fiul lui Recab, au tinut cu cinste porunca pe care a poruncit-o fiilor cdi 85, nu bea vin, i n'au

käut pana in ziva de azi, fiindcit au

ascultat de porunca stramosului lor. Dar eu v'am grita voulb cu Axila si nu m'ati auzit. Si v'am trimis necontenit pe toti servil mei prooroci, care v'au predicat: Intoarceti-v5, cu pocaintä din calle voastre cele rele i imbunittätiti-v5, faptele voastre si nu umblati dupá dumcinstiti, ca sä locuiti nezei streini

Ring& chilia dregatorilor i deasupra chiliei lui Maaseia portarul, fiul lui Salum.

In tara aceitsta pe care v'am dat-o

meni din obstia Recabitilor dini si pahare pline Cu vin i i-am indemnat:

mine.

Si am pus dinaintea acestor oa-

Beti vin ! »

Dar ei mi-au raspuns: Nu bem vin, fiindc5, Ionadab, fiul lui Recab, strábunul nostru, ne-a poruncit: « S5, nu

beti vin niciodatit, nici voi, nici copiii

parintilor vostri». Dar n'ati piecat urechile i nici n'ati ascultat de Fiii lui Ionadab, fiul lui Recab, au tinut la porunca pe care le-a dat-o atamosul lar, dar acest popor nu m'a auzit. Pentru aceasta asa zice Domnul Dumnezeu Savaot Dumnezeul lui Israil:

vostri. Case sil, nu ziditi, ogoare sil nu 85,-

mänati, vii s'a nu saditi

Iat5, eu voi aduce peste luda si peste toti locuitorii Ierusalimului toat5, nenorocirea cu care i-am amenintat, fiindcti le-am vorbit si nu m'au a,scultat, i-am strigat i nu mi-au raspuns ».

drumeti. »

Ierernia: o Asa zice Domnul Savaot,Dum-

i nici s Bta.ci cd locuiti in corturi in toate zilele vietii voastre, ea 85, traiti mult pe fata pamäntului pe care sunteti

Si noi am ascultat de porunca lui Ionadab, fiul lui Recab, strabunul no-. stru, cuvânt cu cuviint, ca sa nu bem vin in toate zilele noastre nici noi, nici femeile noastre, nici fiji, nici fiicele noastre, S5, nu zidim case ca 85, locuim in

ele, si di nu avem nici vii, nici ogoare, nici cd facem samn5,turia,

Si obstiei lui Recab asa i-a spus

nezeul lui Israil: « FiindcA ascultati de porunca lui Ionadab, strämosul vostru, ati p5,zit toate poruncile lui i ati facut asa precum v'a poruncit, Pentru aceasta a Fpl. zice Domnul Savaot Dumnezeul lui Israil: Nu va lipsi din neamul lui Ionadab, fiul lui Recab, bärbat care sa nu-mi slujeascii, mie in toatá vremea! *

760 www.dacoromanica.ro

.

IEREMIA, 36

36.

Domnul porunceste lui Ieremia sci scrie intr'o carte toate proletiile care privesc pe cei din regatul lui hula, poate cci dupd ce le vor citi se vor poni. leremia a chemat

pe Baruh, care a scris

toate cuvintele

Domnului: Citirea ccirii inaintea poporului si a cdpeteniilor. Regele Ioachim, &clod ce a auzit cuvintele cdr(ii, a tciiat-o si a ars-o. Domnul porunceste lui Ieremia

sd scrie din nou prole(iile intr'o carte. Baruh a scris cartea in care Ieremia a mai addogat i alte proletii.

lar in anul al patrulea al lui Ioachim, fiul lui Iosia, regele lui luda, a fost cuvantul acesta al Domnului Ieremia i i-a zis:

o Ia-ti un sul de carte si serie toate

cuvintele pe care ti le-am gräit impotriva Ierusalimului, irnpotriva lui luda si a tuturor neamurilor, din ziva de eänd

am inceput sä-ti vorbesc eu tie, din zilele lui Iosia i pängi in ziva de azi Poate cei din neamul lui luda, citnd

vor auzi de nenorocirea pe care eu o

pliinuesc impotriva lor, se vor pocgi de faptele lor cele rele i eu le voi putea ierta färcidelegile i piicatele lor. Si a chemat Ierernia pe Baruh, fiul lui Neria, i Baruh a scris in sulul de carte din gura lui Ieremia toate cuvin-

tele pe care i le spusese Domnul.

Apoi Ieremia i-a poruncit lui Baruh asa: o Eu sunt pgzit si nu pot sa mg duc In templul Domnului, De aceea du-te tu si propovedueste

in auzul poporului, in templu, inteo zi de post, toate cuvintele Domnului din cartea pe care ai scris-o dupg rostirea. mea ; propovedueste-le in auzul tuturor Iudeilor care au venit din cetgtile

lar in anul al cincilea al domniei lui Ioachim, fiul lui Iosia, regele lui

luda, in luna a noua, s'a vestit post

inaintea Domnului pentru tot poporul din Ierusalim i pentru cel care ar mai veni la Ierusalim din cetatile lui Si Baruh a citit din carte, in templul Domnului, in auzul poporului, cuvintele lui Ieremia, in chilia lui Ghemaria, fiul lui Safan scriitorul, in curten

cea de sus, la Poarta cea Noug, a templului Doinnului.

Si dupg ce Miheia, fiul lui Ghemaria, a ascultat toate cuvintele Domnului cele din carte, S'a pogorit la palatul domnesc, in chum scriitorului, unde stiiteau in divan toti dreggtorii i anume: Elisama scriitorul, Delaia, feciorul lui Semaia, Elnatan feciorul luí Acbor, Ghemaria, fiul lui Safan, Sedechia feciorul lui Hanania, precum i alti dreggtori impreung cu ei, Si le-a impartgisit lor Miheia toate cuvintele pe care el le auzise cand Baruh

le-a citit in auzul norodului.

Atunci toti dregiitorii au trimis la Baruh pe Iehudi, fiul lui Natania, pe Selemia, fiul lui Cusi cu vorla: o Adu

cu mitna ta cartea din care ai citit in

auzulpoporului!» i Baruh fiul lui Neria,

a luat cu sine sulul si s'a dus la ei. Si ei I-au imbiat ziand: o Citeste-ne inch', o datg si in auzul nostru!»

Baruh le-a citit in auzul lor. Si pe cand ei ascultau toate cu-

vintele acestea, au fost cuprinsi de spaimci si au zis unul ciitre altul i lui Baruh: o Trebue si aducem la cunostinta regelui

toate aceste cuvinte ! » Si au intrebat peBaruh: oSpune-ne, te ruggm, in ce chip ai putut serie toate

va ajunge piing la Domnul si se vor

cuvinte/e acestea, din gura lui » Si Baruh le-a rgispuns: « El mi-a «pus toate cuvintele acestea prin viu grai, iar eu le-am scris cu cernealg in

Si Baruh, fiul lui Neria, a fgcut

Baruh: Du-te si te ascunde impreung cu Ieremia ca nimeni sä nu stie de voi! *

lor,

Poate cg, ruggciunea lor fierbinte

pociii de faptele lor cele rele, cad mare este vgpaia mâniei cu care Domnul amenintg pe norodul acesta! intocmai precum ii poruncise proorocul Ieremia: sä propoveduiascg, în templul Domnului, cuvintele Domnului serse in carte.

cartea aceasta ».

Atunci dregatorii 1-au imbiat pe

Si ei au intrat in curtea palatului domnesc, iar cartea au lasat-o in chili& scriitorului Elisama, i i-au impärtäsit regelui toate cuvintele acestea. 761

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 37

Si regele a natmat pe Iehudi sit aducit sulul, iar el 1-a luat din chilia lui Elisama scriitorul si 1-a adus. Si a

Atunci Ieremia a luat o altä carte i-a dat-o scriitorului Baruh, fiul lui Neria, care a scris inteinsa din gura

dinaintea lui avea un lighean de cia-

87.

citit Iehudi dinteinsul in auzul regelui, al dregiitorilor si al tuturor celor din suita regelui. In vremea aceasta, in luna a noua, regele locuia in palatul de Darla, iar

lui Ieremia, toate cuvintele ciírtii pe care o arsese in foc Ioachim, regele lui luda, si a mai oi aditogat i alte multe cuvinte Cu acelasi cupiins.

buni aprinsi.

Rdspunsul lvi Ieremia la solia regelui

Si dupI ce Iehudi citise trei-patru pericope, regele a täiat-o cu cutitul scriitorului s'a a aruncat-o incet-incet pe fitratecul cel din lighean, Omit ce tot sulul

a ars pe järatecul cel din lighean. Si nici regele, nici vre unul din

Sedechia : Caldeii vor da foc cetätii. Iepus la inchisoare in remia este prins

casa lui Ionatan, care aisci fusese pre-

fdcutel in inchisoare. Regele Sedechia in-

treabd din nou pe profetul Ieremia, pe

dregittorii lui, care auziserä toate aceste cuvinte nu s'au inspäimantat Eli nu si-au sfäsiat vesnaintele

Ci numai Elnatan, Delaia si Ghe-

maria au stäruit pe Mug& rege sä nu ardit cartea, dar el nu i-a ascultat, Ba dimpotrivä, regele a poruncit

voevodului Ierahmeel, lui Seraia, fiul lui Azriel, i lui Selemia, fiul lui Abdeel. prindä pe Baruh scriitorul si pe profetul

Ieremia, dar Domnul i-a ascuns.

lar dupä ce regele a ars cartea

cu cuvintele pe care Baruh le scrisese din gura lui Iereraia, fost-a cuvântul Domnului cittre Ieremia: e Ia-ti un alt sul de carte si serie

care l-a calms la sine din inchisoare, care este curtintul Domnului. Ieremia fi rds-

punde: o Tu mi fi dat in nzdna impdratului din Babilon » i regele a dal poinchidd in cvrtea cea strdjuitd. runai S'r in locul lui Iehonia, fiul lui Ioa-

chim, a ajuns rege Sedechia. fiul lui

losia, pe care Nabucodonosor impäratul Babilonului,

1-a pus rege in tara lui

luda.

Dar nici el, nici dregiltorii lui Efi niel poporul tärii n'au ascultat de cu-

vintele Domnului pe care le-a gräit prin gura profetului Ieremia. Atunci regele Sedechia a trimis solie

Ioachim, regele lui Iuda,

la Ierernia, pe Iucal, fiul lui Selemia, pe preotul Sofonie, fiul lui Maaseia, cu vorbä: 4 Roagii-te pentru noi, la Domnul Dumnezeul nostru! »

Buis inteinsul? iatii va veni impäratul Babilonului i va pustii tara si va präpàdi dinteinsa pe oaraeni si pe

din Egipt, iar Caldeii care impresuraseril Ierusalimul, and au auzit vestea, au ple-

inteinsul toate cuvintele cele dintäi, care

erau in sulul de carte pe care 1-a ars

zici: 4 AEA lar lui Ioachim gräeste Domnul ! Fiindcä tu ai are sulul acesta de carte Eli ai zis: « De ce ai

nude& pe vremea aceea Ieremia umbla nestänjenit prin popor si nu fusese incit aruncat in inchisoare. Atunci ostirea lui Faraon pornise

In ziiduful zilei oi in frigul noptii! si-1 voi pedepsi pe el si pe neamul lui si pe dregätorii lui, pentru färädelegea lor i voi aduce peste ei, peste

cat din Ierusalim. $i a foot cuväntul Domnului cittre proorocul Ieremia i i-a zis: e Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israil! Jata ritspunsul pe care sit-1 duceti regelui lui luda, care v'a trimis mä intrebati: e Oastea lui Faraon care a iepit intru ajutorul vostru se va duce In tara Egiptului,

amenintat si nu m'au ascultat!

vor cuprinde si o vor arde cu foe! o

dobitoace !

Pentru aceasta, asa zice Domnul despre Ioachim, regele lui Iuda: e El nu va avea urmasi care ea stea pe tronul lui David! Trupul lui va fi aruncat afar&

locuitorii Ierusalimului si peste toatä tara lui Iuda, toate nenorocirile cu care i-am 762

lar Caldeii se vor intoarce oi se vor räzboi impotriva acestei cetitti, o

www.dacoromanica.ro

IEREAIIA, 38 Asa zice Domnul ! Nu va inselati In cuget,ele voastre si nu ziceti: Caldeii vor pleca cu totul de la noi», fiindea nu vor pleca. Chiar daca veti bate toot& oastea Caldeilor, care duc rázboi impotriva voit, stra, i n'ar riimanea decat cativa rii -

niti in corturi, tot s'ar scula i ar da foc acestei cetitti ! »

dea in fiecare zi cite

o paine, din ulita pitarilor, pan& ce s'a sfärsit toatä painea din cetate. Astfel Ieremia a stat in curtea cea stritjuita. 88.

Profetul Ieremia este aruncat de

niile

e-

intr'o cisternd. El este 8C08

de acolo de Ebedmelec Cusitul. Regele

Si pe cand oastea Caldeilor se chi abir ea de la Ierusalim, din fata lui Faraon,

Ieremia a pornit din Ierusalim

vränd sii se clue& in tinutul lui Veniarnin,

ca ea descurce cu oamenii de acolo ceva

treburi de mostenire. Si and ajunsese tocmai la poarta

lui Veniamin, un stritjär anume Iria,

fiul lui Selemia, fiul lui Hanania, care faces, de straja acolo, ha oprit pe profetul Ieremia i i-a zis cu dojanit: o Tu vrei sä, fugi la Caldei !

Dar Ieremia i-a räspuns:

strajuitit,

« Min-

ciunit! Nu vreau sit fug la Caldei ! Si nu ha mai ascultat ce zice. i Iria ha insfacat pe profetul Ieremia dus la dregatori. Atunci dregatorii s'au suparat, hau batut i hau aruncat in temnita in casa scriitorului Ionatan, pe care o prefäcusera, in temnitä.

Si asa Ieremia a fost varit inteo hruba boltitä in care a stat mult vreme. Atunci regale Sedechia a trimis ca sa-1 aducii de acolo si intrebat in taina in palatul situ: « Este acesta care cuvant de la Domnul? # Si Ieremia i-a raspuns: o Da! » Si a adflogat: « Tu vei

Sedechia vorbeste in taind cu Ieremia si-1 intreabd ce va face Domnui cu rara si Cu cetatea Ierusalimului. Rdspunsul lui leremia : impdratul Babilonului va prinde pe rege, iar cetatea o va arde cu foe. Sefatia, fiul lui Matan, si Ghedalia, fiul lui Pashur, Iucal, fiul lui Selemia Pashur, fiul lui Malchia, au auzit cuvin-

tele pe care Ieremia le rostea cátre tot norodul:

o Asa zice Domnul ! Cel ce va sta

In cetatea aceasta va muri de sabie,

de foamete, ori de ciuma, iar cel care

va pleca la Caldei va riimânea cu viata,

îi va lua sufletul ca pe o pradit si va fi viu. »

Asa zice Domnul: Aceast5, cetate va &idea in stapanirea ostirii imp:Ara, tului din Babilon, care o va cuprinde

Atunci dregatorii au zis regelui:

« Omul acesta sit moara, fiindca, el slit-

beste darzenia ostenilor, care au mai riimas in aceasta cetate, precum i bar-

batia tuturor oamenilor. &Ind le graieste

atari cuvinte. Omul acesta nu se strit-

dueste pentru pacea norodului, ci pentru nenorocirea lui. »

Dar regale Sedechia le-a raspuns:

fi dat in mama imparatului din Babilon Si Ieremia i-a mai spus regelui Sedechia: o Cu ce am pacittuit Inaintea ta, inaintea dregatorilor tad siinaintea acestui popor, ca sit ma aruncati in temnita ?

« Iatii-1 in mâinile voastre ! Regele n'are cu ce vb., sta impotrivil ! o

nu va veni peste voi

un om de curte, care era in slujba re-

Si unde stint proorocii vostri care v'au proorocit: s Impäratul Babilonului si

peste Ora

aceasta ? Dar acum asculta, Maria, Ta,Rege !

i ei 1-au prins pe Ieremia i hau

aruncat intr'o groapa far& apä, dar 'Ahab', cu mál. i dupà ce hau lasat in jo» pe

funii, Ieremia s'a cufundat in mal.

Si când a auzit Ebedmelec Cusitul,

gelui, ca au aruncat pe Ieremia in groapa.

in care vreme regele era la poarta

Rugaciunea mea sit itiba bar fnaintea

ta: Nu má trimite in casa lui Ionatan scriitorul, ca sit nu mor acolo !

Si asa regele Sedechia a dat po-

runcit sa-1 inchida pe Ieremia in curtea

lui Veniamin

A iesit din palatul regelui i i-a grait astfel: a Maria Ta, Doamne, rilu au ficut oamenii acestia, purtitndu-se asa cu pro:»

763

www.dacoromanica.ro

IEBEMIA, 39

rocul Ieremia. Ei I-au aruncat in groapa

cea far& apä, ca sä moarit de foame, fiindd, in cetate nu mai este paine ! » Atunci regele a poruncit lui Ebed-

melee Cusitul: o Ia cu tine trei oameni scoate pe profetul Ieremia din groapiti

inainte ca el sit moarä ». Si Ebedmelec a luat cu sine oamenii si a intrat in vesmantäria domneasd FA a luat de acolo bucititi de vesminte vechi i rupturi i le-a dat drumul cu funii in groapä, la Ieremia. Apoi Ebedmelec i-a zis lui Ieremia:

o Pune aceste buchti de vesminte vechi

aceste rupturi la subtiori pe sub funü Si Ieremia a fä,cut asa. Si 1-au tras pe Ieremia in sus cu funiile i 1-au scos din groaptti. i Ieremia a stat de aci incolo in curten cea sträjuitä.

Dupä acestea, regele Sedechia a

trimis sä, aducä pe proorocul Ieremia

la el, la usa a treia a templului Dom-

nului. Si regele i-a zis lui Ieremia: o Am

nului pentru cele ce iti gräiesc tie iti va merge bine FA vei famânea cu viatä !

lar dad, tu nu vei vrea sä te preclai, iatiti ce mi-a descoperit Domnul: « Toate femeile care vor rämä'nea

In palatul regelui din luda vor fi duse la dregätorii impitiratului din Babilon ele vor zice: « Prietenii täi cei de aproape

te-au inselat si au pus mana pe tine, indatti ce te-au vilzut cu picioarele bägate in mal, ti-au intors spatele ». Toate femeile i fill tai vor fi dusi la Caldei, i nici tu nu vei scapa din mitina lor, ci impitiratul Babilonului

te va prinde, lar cetat,ea aceasta va fi arsä.

Atunci Sedechia a zis lui Ieremia: o Nimeni sti nu stie despre aceastä, vor-

bire, dad nu vrei sti mori. Dar dad: dregtitorii vor afla cä eu am vorbit cu tine i vor veni si te vor intreba: « Spune-ne ce-ai gräit cu regele, nu ne täinui nimio, dacä, vrei nu te omorim, FA ce ti-a spus regele », Tu sä, le räspunzi: « Am citizut cu

sä, te intreb ceva, dar nu thinui nimio de mine! » Atunci Ieremia i-a räspuns lui Sedechia: Daciti iti voi spune, tu mä,

vei omori, iar dad, te voi sfatui, nu mä,

vei asculta n. Si. regele Sedechia a fä,cut lui Ie-

o Viu remia acest jurämtint in este Domnul care ne-a dat viatä, dad te voi omori sau te voi da in mama

acestor oameni care cautiti sufletul tau! s Atunci Ieremia i-a räspuns lui Sedechia: o Asa gräieste Domnul Dumnezeu

Savaot, Dumnezeul lui Israil! Dad, te vei preda dregätorilor impäratului din Babilon, iti vei scäpa viata i cetatea aceasta nu va fi arsä cu foc, i vei träi

si tu i casa ta;

lar dad, nu te vei preda dregittorilor impäratului din Babilon, aceastä cetate va fi datä in mainile Caldeilor, care îi vor da foc, lar tu nu vei scdpa din mama lor ».

Si regele Sedechia i-a räspuns lui Ieremia: o Mi-e teamä, ca nu cumva fiu dat in mama Iudeilor, care au trecut la Caldei, radä, de mine ». Dar Ieremia i-a ritispuns: o Nu te

vor da! Ascultä deci de glasul Dom-

rugticiunea mea fierbinte in fata regelui

ca sá nu má dud, inapoi in casa lui

Ionatan i sä, nu mor acolo s. Si, inteadevar, toti dregititorii au venit la Ieremia i I-au intrebat, iar el

le-a dat räspunsul pe care il poruncise regele. Atunci 1-au läsat in pace, fiindd nimeni nu auzise vorbirea lor.

Si Ieremia a stat in curtea cea

stnjuitá panä, in ziva cuprinderii Ieru-

salimului.

39.

Nabucodonosor, impciratul Babilonului, cacereste I erusalimul. Regele Sedechia tulle

ca octstea, dar este prins i atlas 'inaintea lui Nabucodonosor la Ribla. Regelui i-a scos ochii ; a omorit pe cei doi iii ai lui, precum si pe tofi dregiitorii regatului luda. Jeluirea cetcitii. Nab ucodonosor ocroteste pe I eremia. Pro/ef ja lui I eremia pentru Ebedmelec Cusitul, care va sea-pa Cu victid

1. Iatä cum a fost cuprins Ierusalimul:

In anul al noutilea al lui Sedechia, regele lui Iuda, in luna a zecea, a pornit Nabucodonosor, impäratul Babilonului, 764

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 40 impreun5, Cu toatá armata lui impotriva Ierusalimului i I-a impresurat,

lar in anul al unsprezecelea al lui

Sedechia, in luna a patra, in ziva a noua a lunii, a cazut cetatea. Atunci au venit toti dregatorii impAratului din Babilon i s'au asezat la poarta cea din mijloc: Nebuzaradan, capetenia garzii imparatesti, Nebusazban, Nergalsareter, Rab-Mag, precum i cei-

lalti dregatori ai imparatului din Babilon.

Mid Sedechia, regele Iui luda, precum si toti luptAtorii lui i-au vazut, au fugit, iesind noaptea din cetate prin gradina regelui i pe poarta dintre cele

ziduri, si au luat drumul spre

doug,

i Rab-Mag, impreunä cu toti dregatorii imparatului din Ba-

Nergalsareter bilon,

Au trimis si au adus pe Ieremia din curtea cea strajuitä, i l-au dat in

seama lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Salan, ca «5,4 tin5, in casa sa. i asa

el a stat la un loe cu norodul.

Si pe cand Ieremia se afla inchis In curtea cea strajuita, a fost euvantul Domnului catre el: o Du-te i spune lui Ebedmelec

Cusitul: o Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israil: eu voi adeveri graiurile mele impotriva cetatii acesteia spre rau, iar nu spre bine. i se vor adeveri inaintea ochilor tiii! »

Araba.

6. Dar oastea Caldeilor s'a luat dup5, ei si a ajuns pe Sedechia in baraganul Ierihonului, 1-a prins i l-a adus la Nabucodonosor, imparatul Babilonului, care

era la Ribla, in tinutul Hamatului. imparatul BabilonuIui it judeca i ho-

El ucise pe cei doi fii ai lui Sedechia, in Ribla, sub ochii tatalui lor,

nul,

o Si in ziva aceea - zice Domo te voi mantui i nu te voi

da in mana acelor oameni de care ti-e groaza,

Ci te voi scapa si nu vei cadea i sufletul tau va fi ea si când ai fi dobAndit o pradA, In ascutisul sabiei.

fiindcá ai nadajduit in mine », Domnul. 40.

asijderea ucise imparatul Babilonului

pe toti dregatorii lui Jada.

Apoi, lui Sedechia i-a scos ochii

l-a ferecat in lanturi ca ducä cu el in Babilon, Caldeii au dat foc palatului domnesc i cazelor gospodarilor i au däramat

zidurile Ierusalimului.

Poporul care mai ramiísese in cetate i coi care trecuserä, la el, precum celalalt norod al tarii, Nebuzara-

dan, capetenia garzii, i-a dus robi in Babilon,

lar saracimea poporului, care nu avea nici de unele, Nebuzaradan, capetenia garzii, a lasat-o in luda i i-a dat atunci vii i ogoare.

zice

Profetul lerentia se intillnWe cu Nebuzaradctn, cdpetenia gdrzii impiirdteisti, care

li ingdclue ed rdmtinei in patrie sau sit meargd in Babilon. Ghedalia este avezat de Babiloneni airmuilor al (drii. El adund pe Iudei la un loe, la Mitpa. Ghedalia este vestit cd va li, omorit de Ismail,

lui Natania, dar nu crede.

Cuvântul Domnului care a fost catre Ieremia, dupa ce Nebuzaradan, cApetenia garzii imparatesti, ii l'Asase slobod in

Rama, unde fusese gasit ferecat in lanturi, in mijlocul robilor Ierusalimului ai

lui luda, care trebuiau sa fie dusi

Ins& cu privire la Ieremia, Nabucodonosor, imparatul Babilonului, i-a dat

lui Nebuzaradan, cäpetenia garzii, po-

In Babilon. Atunci cApetenia garziiatrimis dupa Ieremia i i-a zis: o Domnul Dumnezeul tau a amenintat locul acesta cu aceastä

runca:

nenorocire,

o Ada-1 aici

i ochii tai sä fie la

el! Nu-i face nici un au, ci dimpotriva ceea ce-ti va cere! » Atunci Nebuzaradan, eapetenia gar-

zii imparatesti, Nebusazban, Babes,*

Si acum a adus-o peste el si Domnul FA-a adeverit amenintarea lui intocrnai,

i aceasta vi se intamplii fiindca

ati piicatuit impotriva Domnului i n'a%i

ascultat de glasul lui.

765 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 41

Iatit c astiizi te-am slobozit din

lanturile care-ti ferecau mainile tale! Dacä socotesti cu cale sä mergi cu mine

In Babilon, vino, si ochiul meu te va ocroti, iar dacit nu socoti e este ni-

merit sà, vii cu mine in Babilon, stai! Vezi, tot ptimitntul tarii este inaintes, ta, du-te incotro crezi ca e bine si ti-e drag sä te duci!

Iar dac5, socotesti 6, este mai bine 85, stai aici, du-te la Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan, pe care impitratul Babilonului 1-a pus ocärmuitor al tärii lui Iuda i stai cu el in mijlocul poporului,

ori du-te incotro ti-e drag

sit te duci ! » Si cäpetenia garzii i-a däruit merinde i daruri i i-a dat drumul.

Atunci Ieremia s'a dus la Mitpa, la Ghedalia, fiul lui Ahicam, si a stat cu el in mijlocul poporului care mai ritmäsese in tara. Si daca au auzit cäpitanii ostirilor care stäteau In camp deschis, eä impä-

ratul Babilonului a pus citrmuitor al tárii pe Ghedalia, fiul lui Ahicam,

i-a incredintat oameni, femei

i

Toti Iudeii s'au intors din toate

locurile pe uride se imprästiaserit i au

venit in luda, la Ghedalia, care se afla In Mitpa. Si in anul acela au strans vin foarte multe poame. Apoi Iohanan, fiul lui Careah, toti cäpitanii de ostire, care aveau sälas in câmp deschis, au venit la Ghedalia In Mitpa, Si I-au intrebat: o Ai tu oare stiintit cit Baalis, regele Amonitilor, a trimis pe Ismail, fiul lui Natania, sä, te omoare ?>> Dar Ghedalia, fiul lui cam, nu i-a crezut. Si Iohanan, fiul lui Careah, i-a zis In taind lui Ghedalia in Mitpa: s Ingli-

dueste sä, omor peIsmail, fiul lui Natania, fänä sä, stie nimeni! Pentru ce sä, te

omoare el pe tine i sit impriístie din nou toti Iudeii, care s'au adunat pe

Iiing5, tine i asa sä, piarä, riimitsita lui luda? »

Dar Ghedalia, fiul lui Ahicam, i-a

räspuns lui Iohanan fiul lui Careah: o Nu faptui asa ceva, fiindcg, ceea ce zici despre Ismail este minciunä ! »

copii,

impreuna cu säräcimea tärii, care nu fuseser5, dusi in robie,

41.

Au venit la Ghedalia, care era in Mitpa, ei impreunii cu oamenii lor

Onwrirea lui Ghedalia in Mifpa. Ismail

Ionatan, fiii lui Careah, Seraia fiul lui Tanhumet, fiii lui Efai din Netofa

infro fcintamei. A mai luat fi robi, pe care i-a liberat Ioh,anan, lui Careah, i i-a adus la Ghidrot-Chimham, ldngeí Betleem, ca de acolo treaca- la Egipt, ciici se temeau de Caldei.

anume: Ismail, fiul lui Natania, Iohanan

Iezania, fiul Maacatitului. 9. Si Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan, i-a incredintat cu juramânt pe ei i pe oamenii lor: o Nu vä fie team& de dregatorii Caldeilor ! Stati in tara i slujiti pe imparatul Babilonului va va merge bine! lar eu, iatti cii aunt inainte stätätor pe fang& Caldeii care au nävitlit peste noi. Voi sing strängeti vinul, poamele i untdelemnul i puneti-le in jitnitele voastre j locuiti in cetatile in care sunteti asezati! » Gaud au auzit toti Iudeii care fugiserit in Moab, in Amon i in toate tärile megiese, cit imparatul Babilonului

a mai litsat o riimásitä in luda i ca a pus ocarmuitor peste ei pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan,

a mai onwrit i cclOva pelerini care veneau

la Mitpa si meiceleirindu-i i-a aruncat

Insä in luna a §apte-a Ismail, fiul lui Natania, fiul lui Elisama, de neam regesc, a venit in Mitpa cu dregatorii

regelui i insotit de zece oameni la Ghe-

dalia, fiul lui Ahicam.

Si pe &and ospätau ei acolo in Mitpa,

s'a ridicat Ismail, fiul lui Natania, i cei

zece oameni ai lui si au lovit pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, cu sabia. Astfel a omorit el pe oCarmuitorul pe care imparatul Babilonului 11 pusese peste tara. Ismail a mai omorit pe toti Iudeii,

pe toti Caldeii si pe toti ostasii care se aflau cu Ghedalia In Mitpa. A doua zi dupä omorlrea lui Ghedalia, pe când nimeni nu stia de aceasta,

766 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 42

Au sosit oameni din Sihem si din

Apoi Iohanan, fiul lui Careah,

Silo cu barbile tunse, cu vesmintele sfasiate, cu scrijilituri pe trup, ca prinoase

impreuna cu toti capitanii de ostire, care 11 insoteau, au luat tot norodul care mai ramdsese i pecare Ismail, fiullui Natania, 11 robise din Mitpa, dup.& ce omorise

cu tarnaie in manit, ca sa le aduca

la templul Domnului.

Atunci Ismail, fiul lui Natania, a iesit intru intampinarea lor, din Mitpa, pe and ei mergeau si se jeleau, si and

pe Ghedalia, fiul lui Ahicam: barbati osteni, femei, copii, oameni de curte,

pe care el Ii adusese din Ghibeon, I-au adus cu ei i au facut popas la Ghidrot-Chimham, langa Betleem, ca de acolo sit treacit in Egipt,

s'a intalnit cu ei i-a imbiat ziand:

Veniti la Ghedalia, fiai lui Ahicam ! »

Si dupa ce au ajuns in mijlocul

Departe de Caldei, de care se

cetätii, Ismail, fiul lui Natania, impreunit ca oamenii lui i-au macelarit i i-au

temeau, fiindca Ismail, fiul lui Natania, ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, pe care iiriparatul Babilonului Il pu.sese c:irmuitor al tarii.

aruncat inteo antana.

Zece din oamenii care se aflau acolo

s'au rugat de Ismail: « Nu ne omori, aci avem merinde ascunse in camp: orz, untdelemn i miere !

ant si nu i-a ucis ca pe fratii lor.

42.

i-a

Ieremia hind imbiat de al pitanii

Dar fantana in care Ismail aruncase

precum fi de norod, sd cadd cu rugeiciumea

hoiturile oamenilor pe care Ii omorise

lui inaintea Domnului, intreabd pe Dom-

era o fantana mare, aceea, pe care o facuse

nul. El le aduce riispuns de la Domnul ed rdritânci sub stdpinirea Caldeilor, in lard, 9i ed ?la se ducd in Egipt, uncle

Asa, and se apara impotriva lui Baesa, Aceastä, antana, Ismail, fiul lui Natania, a umplut-o de

regele lui Israil.

vor muri de sable, de loame i de ciumd.

oameni morti.

Dupä, aceasta, Ismail a luat in

Apoi toti capitanii ostirii, impre-

robie toatit ramasita, poporului care se gasea in Mitpa, domnitele, precum celalalt popor din Mitpa, pe care Nebuzaradan, capetenia garzii, 11 daduse in paza lui Ghedalia, fiul lui Ahicam; pe acestia Ismail, fiul lui Natania, i-a luat robi si a purces la drum ca sa-i treaca granita la Amoniti.

unit cu Iohanan, fiul lui Careah, Azaria, fiul lui Maaseia, i tot norodul mic mare,

S'au apropiat de profetul Ieremia i-au zis: o Aibit har inaintea ta rugaciunea noastra ces, din inimä qi roaga-te pentru noi la Domnul Dumnezeul tau, pentru toti care au mai ramas din Iuda, 6,6 din multi ce eram, am ritmas putini precum ne vezi cu ochii Domnul Dumnezeul tau sä ne arate

Mild a aflat Ionatan, fiul lui Careah, toti capitanii oastei, despre ticalosia pe

care o faptuise Ismail, fiul lui Natania,

Au luat toti oamenii lor

si

au

calea pe care sa apucam i ce sit facem !

pornit sa faca ritizboi cu Ismail, fiul lui

Natania, si au dat peste el la iazul cel

mare din Ghibeon. Gaud oamenii lui Ismail au vlizut pe Iohanan, fiul lui Careah, i pe toti capitanii ostirii care 11 insoteau, s'au veselit,

Si tot poporul pe care Il ducea

Ismail din Mitpa in robie s'a rasucit a trecut de partea lui Iohanan, fiul lui

Dar profetul Iereruia le-a ritspuns:

o Am auzit! Iatä, eu mä voi ruga la

Domnul Dumnezeul vostru dupit spusa

voastra si tot ceea ce-mi va raspunde Domnul, vi-1 voi impartiisi you& far& sa va tainuesc nimio. Atunci ei au incredintat pe Ieremia zicand: « Domnul sa% ne fie martor ade-

várat i credincios, daca noi nu vom urma intocmai toate poruncile pe care

Careah.

Domnul VI le va descoperi tie !

lar Ismail, fiul lui Natania, a sapat din mana lui Iohanan cu opt oameni

a trecut in tara Amonitilor.

Ori de va fi bine, ori de va fi rau ,

noi vom asculta de glasul Domnului Dumnezeului tau, catre care noi te tri767

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 43

vapaia urgiei mele peste locuitorii Ierusalimului, asa voi vársa urgia mea peste

mitem; dar noi t i m di, va fi spre fericirea noasträ, dac5, vom asculta de gla-

voi and via yeti duce in Egipt, i yeti

sul Domnului Dumnezeului nostru! »

ajunge de blestem si de uimire, de ocara

lar dupit un ritstimp de zece zile,

de ras f;,i nu yeti mai vedea locul

a fost cuvantul Domnului cittre Ieremia.

acesta. »

Si el a chemat la sine pe Iohanan, fiul lui Careah, si pe toti capita,nii ostirilor EA tot poporul de la mic la mare, Si le-a gritit: « Asa zice Domnul

Si vouit celor din rämäsita lui luda, iatä ce v'a gräit Domnul: a Nu plecati in Egipt! Sit stiti bine c5, astäzi eu v'am dat de stire.

Dumnezeul lui Israil &Litre care voi m'ati trimis, sit cad cu rugitchmea voastrii

Và faceti räu you& insiva, and ma trimiteti la Domnul Dumnezeul

inaintea lui: « Dacit voi yeti sta nestriimutati

vostru i stitruiti: oRoagit-te pentru noi la Domnul Dumnezeul nostru si tot ceea

in aceastä tara, v5, voi cladi iariisi nu v5, voi mai dariima, va voi

ce va grai Domnul Dumnezeul nostru, descopere-ne nouit ca sit implinim !

si nu va voi mai smulge, fiindcit imi pare

Astitzi v'am descoperit, dar n'ati ascultat de glasul Domnului Dumnezeului vostru, i nici de vre-unul din toate cele cu care m'a trimis sà vi le

fau de nenorocirea pe care v'am pricinuit-o.

Nu vit temeti de impäratul Babilonului, de care va prinde spaima, nu v5, temeti »,

zice Domnul,

propoveduesc vouä !

eu

sunt cu voi ca sä, va mântuesc i sä vit scap din mans, lui. Si eu voi cere indurarea lui pentru voi i el se va indura de voi i va va lass, sä locuiti in pitmantul patriei voastre. Dar ciao& voi yeti cugeta impotrivh: o Nu vrem sä locuim in tara aces,sta » i nici nu yeti asculta de glasul Domnului Dumnezeului vostru, Ci yeti zice! o Nu! » Sä ne ducem

Acum sa stiti bine! Voi yeti muri de sabie, de foame si de ciuma in tinutul !» In care vreti sà vä 43.

Ei n'au ascultat de glasul 0 de porunca Domnului, ci au plecat in Egipt, ludnd fi pe Ieremia Cu ei, 0 au ajuns pand la Tahpanhes. Dar aici leremia insullat de Domnul vestelste supunerea Egiptului de cdtre Nabucodonosor, impdratul Babilonului.

in tara Egiptului, sä nu mai vedem r5,zboi,

i nici sunet de trambita sit' nu

auzim i sit nu fim flamanzi de paine, ei acolo sa ne sálasluim a,

i dup.& ce a isprävit Ieremia de

Ascultati, acum, cuviintul Domvoi care ati mai ramas din Iuda! « Asa zice Domnul Savaot Dumnezeul lui Israil: o Dacit voi chibzuiti in mintea

voastra sä plecati in Egipt ca sit vit säläsluiti inteinsul,

Sabia de care vii infricosati, va va ajunge in tara Egiptului i foamat de care v5, temeti va veni pe urma voastr5, in Egipt i yeti muri acolo.

spus poporului toate cuvintele Domnului Dumnezeului lor, cu careDomnul Dumnezeul lor 11 trimisese sit le spun5

Azada, fiul lui Maaseia, Iohanan,

fiul lui Careah i impreuna cu toti oamelui Ieremia au zis: o Minnil ciunit graiesti! Domnul Dumnezeul nos-

tru nu te-a trimis sä ne spui: Nu plecati

In Egipt, ca sä vä asezati intr'insul

Si toti oamenii care qi-au intors fata spre Egipt, ca sà se duc5, i sit se

aseze intr'insul, vor muri acolo de Babia, de foamete EA de ciumä. i nimeni nu va

scäpa, nici nu se va mitntui de nenorocirea pe care o voi aduce peste ei. »

Citici asa zice Domnul Savaot, Dum-

nezeul lui Israil: o Dupit cum am värsat 768

Ci Baruh, fiullui Neria,te tot asmuta impotriva noastra, ca sà ne dea in mane, Caldeilor sä ne omoare, ori sä ne ia robi In Babilon. Astfel Iohanan, fiul lui Careah, cu toti ciipitanii ostirilor i impreun5, cu

intreg poporul n'au ascultat de glasul Domnului, ca 85, stea in pämäntul lui Iuda,

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 44

Ci Iohanan, fiul lui Careah, i toti

care locuiau in Egipt, in Migdol, in Tah-

sesera dintre toate popoarele pe unde

zeul lui Tamil! Ati vazut toate nenororocirile pe care le-am adas &supra lerusalimului i asupra tutaror cetatilor

capitanii ostirilor au luat pe toti cei care mai ramasesera din luda si care se inter-

panhes, in Nof i in tinutul Patures:

s A§8., zice Domnul Savaot, Dumne-

fusesedi imprastiati, sa locuiesca in luda:

Barbati, femei, copii, derange, in

sfirsit pe toti aceia pe care Nebuzaradan, capetenia gárzii, Ii incredintase lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan, cum

lui luda, care sunt astazi niraicite

fárä picior de om in ele, Numai din pricina faradelegilor pe care le-au 4, faptuit, ea sit mä, atate, umbland ni, educe-, jertfii, de thmaie slujire la dumnezei streini, pe care nici ei, níci voi i nici pärintii vostri mi i-au

si pe profetul Ieremia si pe Baruh, fiul lui Neria,

Si au trecut in tara Egiptului, in sit asculte de &sal Domnului. au ajuns pan& la Tahpanhes. Dar la Tahpanhes a fost cuvintul

loo

cunoscut I

Atunci v'am trimis necontenit pe toti servii mei prooroci ca sä va spuna: Nu savarsiti aceste lucruri cumplite

Domnulai catre Ieremia:

s Ia cu mana ta pietroaie i le ingroapa, in fata Iudeilor, in caldaramul

pe care en le wise! a

de dub: mizi de la poarta palatului bu Fa-

Dar ei n'au ascultat i nici nu si-au plecat urechea, ca sä, se pocaiascit de faradelegile lor: sa nu mai aduca jertfa

raon din Tahpanhes,

Si le apune: s Asa zice Domnul

Savaot, Dumnezeul lui Israil: 'eta eu voi aduce pe robul naeu Nabucodonosor, imparatul Bablionului, si el Ii va pune

tronul situ deasupra acestor pietre pe pe care tu le-ai ingropat si el Ii va intinde peste ele schiptrul situ. Si va veni si va infrange Egiptul:

de tamale la dumnezei streini.

De aceea vapaia urgiei mele s'a värnat si a párjolit cetittile lui luda ulitele lerusalimului, iar cetatik au fost preficute in daramaturi i in pustietate, precum se vede in ziva de azi.

care va fi pentru moarte va fi omorit, cel pentru robie va fi dus in robie qi cel pentru sabie va fi °merit cu sabia. Si va da foe templelor dumne-

Si acum, iatii, ce zice Domnul Savaot, Duranezeul lui Lsrail: «Pentru ce vEt pri-

tatea Soarelui din Egipt, iar templele

care ati venit sa locuiti, ea ea fiti nimieiti i cd liti buni de ble,stem si de batjocura pentru toate popoarele Oman-

zeilor Egiptului si le va arde, ei-i va lua In robie i va pureca pamántul Egiptului, precum puree& ciobanul Barka luí, si de acolo va pleca cu santitate; Si va sfarama obelisctuile din Cedumnezeilor Egiptului le va arde cu foe !* 44.

cinuiti voua, Inivá aceasta Mare nenorecite, de faceti sa piara din luda barbati, femei, copii i prunci, ca di nu mai ramitneti nici unul, Melinda-ma cu lucrurile máinilor voastre i aducand jertfe de tamaie durnnezeilor

streini din tare Egiptului, in

tului ?

Lupta lui leremia ca Iudeii inchintitori la idoli cu care se dusese in Egipt. CuvtIntul ameninfdtor al lui Ieremia impotriva Iudeilor, cdrora le aratd cd toatd nenorocirea care s'a abcitut peste ei este

Ati uitat faradelegile pärintilor vos-

tri, faradelegile regilor lui Iuda si ale

dregatorilor lor, i fáradelegile femeilor

voastre pe care le siivarseau in tara lui luda si pe ulitele Ierusalimului?

din pricina idololatriei. .Rdspunsul obstiei si al lemeilor cci vor sci se inchine imparcitesei c,erului. Alt cuvdnt de ameninfare al

Ei nu s'au pocitit nici pan& in

lui Ieremia, ardidnd nenorocirile care se

ziva de azi, nici nu se tem i nici nu umbla In legea mea si in pravilele mele, pe care

vor ndpusti peste el,.

1. Cuvantul Domnului care a fost

catre Ieremia, impotriva tuturor Iudeilor

eu le-am asezat in fata voastrit j in

fata parintilor vostri. Pentru aceasta, asa zice Domnul Tat& ea Savaot, Dumnezeul lui

769

www.dacoromanica.ro

49

IEREMIA, 44

voi atinti privirea mea spre voi, spre nenorocire, ea sä pripiidesc intregul luda!

Apoi voi lua pe cei din ramitsita,

lui luda, care si-au intors privirea cu gaud eh se dual,' in tara Egiptului

sitlitsluiasch, acolo: ei vor fi cu växsire nimiciti in tara Egiptului vor &idea de sabie si de foame, i de la mks phnä, la mare vor pieri de sabie i vor muri i vor ajunge de blestem, de pominä, de ocarit si de batjocurit.

Atunci voi pedepsi pe toti locui-

torii thrii Egiptului, precum am pedepsit

Ierusalimul cu sabie, cu foamete i cu ciumg,

Si nimeni nu va salpa si nu va

riimitnea cu viatä nimeni din cei care au venit sh se aseze in Egipt, ca sh se mai intoarcä, in luda, cu toat,e cá, ei vor nitzui sit se intoarch i sä, locuiascit in patrie;

dar nu se vor intoarce decitt chiva fugari.*

Atunci toti bärbatii aceia care stiau pe femeile lor eh' aduc jertfh de thmhie la dunmezei streini, impreunit

Cu toa,te femeile care fäcuserit mare adu-

nare acolo, si tot norodul care locuia in Ora Egiptului i in tinutul Patures, au räspuns astfel: 4 Noi nu vom asculta cuvantul pe care tu l-ai graft in numele Domnului, Ci vom face ceea ce am fitgitduit

cu gura noasträ: sh' aducem jertfä, de tàmâie impOrätesei cerului i jertfe cu turnare, precum am adus noi, nostri, regii i dregittorii nostri in cetitile lui luda i pe ulitele Ierusalimului. Pe-atunci ne saturam de phine, eram fericiti pi nu stiam ce este nenorocirea. Dar de chnd am incetat cu jertfa de tamale i cu turnitrile pentru implirateasa cerului, indurilm de toate

suntem secerati de sabie i de foamete ! o_ Si femeile au räspuns: Iar chnd aduceam impáratesei cerului jertfit de tamtlie i turnitri, era cumva fiträ, vrerea bArbatilor nostri eä, faceam turte cu chipul ei i aduceam jertf& cu turnEri ?*

Atunci Ieremia a graft &titre tot poporul, dare barbati i catre femei tuturor oamenilor care ii rhspunseserh, aceste cuvinte:

4 Dunmezeu

adue aminte de 770

jertfa de tiimhie pe care voi ati adus-o In cetittile lui luda si pe ulitele Ierusalimului, voi, pärinii vostri, regii, dregatorii vostri, precum i poporul thrii,

ea s'a suit la mima sa! Si el n'a mai putut indura fap-

tele rele i grozhviile pe care voi le tap-

tuiti, pentru aceea tara voastrit a fost prefä,cutit in mormane de ditritmatuii, lucru de spaimä si de blestem i fan', locuitori, precum este astitzi; Fiindch ati aprins tämttie, ati phatuit impotriva Domnului i n'ati asculta,t de glasul Domnului i in legea lui, dupti orânduirile lui i intru desco-

perhile lui n'ati umblat, din pricina aceasta a slobozit peste voi aceasth nano-

rocire, precum se vede in ziva de azi.* Si a mai propoveduit Ieremia la toti oamenii si la toate femeile: Ascultati cuvântul Domnului, voi toti Iudeii din tara Egiptului ! Asa graieste Domnul Savaot, Dum-

nezeul lui Israil: Voi i femeile voastre

ati rostit cu gurile i ati indeplinit cu mäinile voastre:

Vona implini juruin-

tele noastre pe ca,re le-am fitcut aducem jertfit de thmhie i cu turnari imphrhtesei cerului! Tinqi cu thrie la

kumintele voastre i aduceti jertfele cu turrari ale voastre! De aceea, ascultati cuvintul Domnului, voi toti Iudeii care locuiti in tara

Egiptului! Inteadevitr, mà jur pe numele meu cel mare o,

zice Domnul

Niciodath numele meu nu va mai fi rostit de vre-un Iudeu undeva in Egipt foi

eS zich:

Viu este Domnul!

lath ch, eu voi veghia peste

spre nenorocire

§d

nu spre

ei,

fericire,

iar toti Iudeii din tara Egiptului vor fi priipäditi cu desitvhrsire de sabie si de

foamete.

Dar numai chiva, care vor scrtpa de sabie, se vor intoarce din Egipt in Iuda, i atunci se vor incredinta toti cei

care au ramas din Jada i s'au dus in Egipt sà se aseze acolo, al cui cuvhnt are mai multi', tärie, al meu, ori al ion !

Si iatá care vh va fi semnul

vS voi pedepsi in locul acesta, ca

stiti cS amenintarea mea se va adeveri impotriva voasträ spre feu »:

www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 45, 46

30. Aaa zice Domnul: « Iat eu voi da pe Faraonul Hofra in mana vritjmaailor säi

i in mana celor ce vor sa-i

ja viata, precum am dat pe Sedechia,

regele lui Iuda, in mama lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului, vfajmaaul eau, care cauta viat,o lui ! »

Inh5,maV can i cu avant porniVi !

Cu cliatile in cap inairaVi-va la rand,

lustruiVi audit) i cu platoae va inzaufgi !

Dar ce vitd ? Ei vor fi dobor4i la pamant, vor da inapoi, vitejii lor vor fi

infranVi, vor fugi cu apriga fug& Mfg sit

se uite inapoi! Spaima de pretutindeni Ii va cuprinde »,

45.

Cuvlintul de mlingtliere al lui Ieremia ccitre Baruh.

Cuväntul pe care proorocul Ieremia I-a graft lui Baruh, fiul lui Neria, child in anul al patrulea al lui Ioachim, regale lui Iuda, i-a serie in carte aceste cuvinte din rostirea lui: e Aaa zice Domnul Dumnezeul lui

Israil despre tine, Baruh!

Fiindca tu te

jeleati: i Vai de

de mine, ca Domnul a adaugat jale peste durerea mea, sleit sunt de suspinul meu ai nu-mi aflu odihnä!

A§8, sà,-i spui: AEA zice Domnul ! e Eu zideso i eu &dram, i ceea ce am sitdit, eu smulg acelaai lucru

pentru toata tara!

Vrei sä ceri lucruri mari pentru

tine ? Nu cere ! Cäci iatä eu voi aduce ne-

norocire peste toati faptura»,zice Dom-

nul,sdaritivoidäruiviatata ca pe o prada, incotro cu fata, te vei indrepta! o

46. Prolef ii impotriva popoarelor peigtIne. Pro-

fefie impotriva Egiptului, and Faraanul Neco parnise in ajutorul Asiriei sci, se rerzboiasa

Cu

Nabucodonosor, impäratul

Babilonului. Infrtingerea lui Neco /vese 110k-trig de Damnul, deci nu se putea nu se ingmple. .211tingaiere pentru Israil.

Cuvantul Domnului care a fost

catre Ieremia impotriva popoarelor, Impotriva Egiptului: Impotriva oatirii Faraonului Neco, imp5Aatul Egiptului, care se afla la Carchemia, pe flu-

viul Eufratului, ai pe care 1-a infrant

Nabucodonosor, impfiratul Babilonului,

In anul al patrulea al lui Ioachim, fiul lui Iosia, regale lui Iuda: e Gätii scuturi i paveze i porn* la lupti, I

zice Domnul.

s Cel iute de picior nu va scapa, ai eel viteaz nu-vi va mantui viata: la

miaza-noapte pe Varmul Eufratului, acolo se vor poticni EA se vor prabuai. Cine-i acela care inainteaz5, ca Nilul i ca talazurile fluviilor care fierb In clocot ?

Este Egiptul care vine ca Nilul

ai ale cfirui ape clocotesc navalnic ! Si zice: voi naboi p5,mantul, voi prapädi oraaele impreunä cu locuitorii lor !

Voi cai, luati-o la goan5 voi care de luptä, daV unul peste altul, voi, Etiopieni i Libieni inarmati cu scuturi i Lidieni meateri incordeze i sa trag5, cu arcul ! Dar aceasta-i ziva Domnului, a Domnului Savaot, zi de räzbunare, ca sa-ai razbune impotriva duamanilor sai, zi in care sabia va manca rid se va satura,

ai de sangele lor ea fi-va adapatä din belaug, fiindcä macel va face Domnul

In Vnutul cel de la miaza-noapte, la flu-

viul Eufrat!

Fecioar5,! Tu, ffica a Egiptului, du-te in Galaad ia mirezme !... In zadar ins& vei präpadi leacurile tale,

cici rana ta nu are leac !

Popoarele au aflat de ruainea ta, pämantul s'a umplut de strigatul tau! Viteaz cu viteaz s'au ciocnit impreuna

s'au pritbuait amandoi Cuvantul pe care I-a grait Domnul

cätre proorocul Ieremia despre payola lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului, ca sa cucereasca Egiptul: DaVi de :Aire in Egipt, daV de atire in Migdol, vestiti in Nof i in Tahpanhes,

i ziceti:

Stati de straja

gata de luptä, caci sabia prfipadeate In jurul vostru...

Ce?... Apis, boul tan sfant, fuge ai nu se impotriveate, ffindca Domnul 1-a lovit !

771 www.dacoromanica.ro

49.

IEREMIA, 47, 48

Multimea de neamuri se potici fiecare zice dare Sa ne sculam i sá ne intoarcem in patria noastra, la adäpost neste i eade, aproapele sau:

toate popoarele printre care te-am risi-

pit, dar pe tine nu te voi nimici, ci te voi pedepsi dupä cum esti vrednio de

pedeapsa, i nepedepsit nu te voi läsa

de sabia pustiitoare 1* Si lui Faraon, impáratul Egiptului, nume: o Zarvib>, care scapa clipa

47.

Prof efie impotriva Filistenilor. Cuvrtntul Domnului care a fost

hotäritoare !

Viu sunt eu », zice imp5,ratul, al

carui nume este Domnul Savaot ! o Precum

Taborul este intre munti i dupa cum Carmelul stäpaneste Marea, asa va veni el !

Pregitteste-ti poverile pentru ro-

bie, fiica a Egiptului, tu care locuesti

inteinsul, fiindert Noful va fi pustiit, ars i far& locuitori ! Egiptul este o jimica mandril'

peste care s'a napustit un täune de la miaza-noapte.

Seimenii ei sunt ca viteii grasi

care se intorc i laolaltä fug, fir& sä se impotriveaseä, fiindc5, ziva nenorocirii va veni peste ei, vremea pedepsirii lor...

Ascultà ! and vor veni cu oastea lor, vor fi ca un sarpe care suera, ei vor veni cu topoare ca acei ce taie lemnul din p5,dure,

Si vor dobori pridurea i, zice Domnul. Vor fi mai numerosi cleat stolurile de lacuste, de nu se vor putea numara i nici socoti ! Fiica Egiptului va fi facutit de ocar5, EA va &idea in mans, poporului de la miaza-noapte,

Caci iatit ce a hotarit Domnul

Savaot Dumnezeul lui Israil: Eu voi pedepsi pe Amon din No pe Faraon, Egiptul, dumnezeii i pe imphratii lui Po toti care 0-au pus nridejdea, in el. voi da in mrtna acelora care caut5, sufletul lor, in mama lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului, si in mane dregatorilor lui, iar dupft aceista el va fi iarrisi locuit ca in zilele de alta data' »,

alce Doranul.

o Dar tu nu te teme, servul meu Iacob, i tu, Israile, nu te inspitimanta, et-Lei te voi mantui din tare cea departata neamul tau din tara robiei; Iacob

se va intoarce i va fi linistit i /a post de once spaimä. 28. Tu nu te infricosa, servul meu

crttre Ieremia proorocul, impotriva Filistenilor, inainte ca Faraon sit fi cuprins Gaza: e .Asa alce Domnul Dumnezeu! 'eta' cä vor veni ape de la miaza-noapte si se vor preface in ram care iese din matcri, si

se vor revarsa peste tot cuprinsul

tarii i vor inneca ceta,tea impreunii, Cu locuitorii ei! i oamenii vor striga toti locuitorii tärii se vor vrtiari, De ropotul copitelor cailor s5.i, huruitul carelor sale de lupta, de scar-

taitul roatelor sale! Parintii nu se vor intoarce dare feciori, caci spaima va slabi mâinile lor, Din pricina zilei care va veni sä, nimiceasd, pe toti FiliBtenii, sa taie Tirului

Sidonului once nidejde de ajutor, °lei Domnul va präpädi pe Filisteni ceea ce a mai r5,mas din ostroavele Caftorului! Gaza jeleste, cu capul ras, si .Asca-

lonul va pieri ! Asdodule, ramiisit.5, a Enachitilor, cat& vreme li vei mai face scrijilituri pe trup ?

0, sabie a Domnului, cat timp nu vei sta locului ? Intoarce-te in teacä, stai tihnitä si nu te clinti ! Cum ea st,ea ea locului, dad, Dora-

nul i-a dat porunca! Impotriva Ascalonului si a coastelor mènii, inteacolo i-a dat el solie ! » 48.

Profefie impotriva Moabului. El va fi cu totul nimicit. In mremea ces de apoi va fi adus n starea lui esa dintlii. Impotriva Moabului. Asa alce Dom-

nul Savaot, Dumnezeul lui Israil: Vai de Nebo, cáci el va fi pustiit, Chiriataim va fi cuprins de mine, cetatea va fi fitcutrt de ocara i daramatit,

Slava Moabului nu va mai fi !*

Iacob, crici eu voi fi Cu tine si voi nimici

www.dacoromanica.ro 772

IEREMIA, 48

In Hesbon se unelteste impotriva lui:

cunoasteti din nume

sabia va merge in arma ta! Auzi ! Strigate se aud din Horonaim:

sceptrul cel de slava!* Pogoafi-te din slay& i 'AM pe gunoi, tu fiica locuitoare a Dibonului, cäci pustiitorul va navili peste tine si

aud papa in Toar. Pe arousal de la Luhit, cum te urci,

Stai de straja pe cale, tu care locuesti in Aroer, intreaba pe cei care fug

Haidem A4 nimicim dintre popoare I * Dar i tu, Dimoane, vei fi nimicit

Pripad i mare därapiinare ! Moabul este nimicit Strigate se

se aud plansete, pe coborisul de la Horonaim se aud strigate de nenorocire. Fugiti ! Scapati-v5, viaja, i locuiti ca asinul salbatic in pustie !...

Fiindca tu te-ai bizuit pe lucrurile

mainilor tale i in vistieriile tale, si tu vei fi cucerit, i Chemos va merge in robie impreuna eu preotii i cu slujitorii lui,

lar pustiitorul va veni si va nvitli

scape vre-una, In toate cetö4ile, fara valen va pien i campia nimicita va fi, intoomai precum a zis Donmul. Ridicati un stalp de pomenire Moabului, Ad el va fi pustiit cu deAvarsire I Cetatile lui vor fi prefricute in pustietate

qi fir& urinä de om in ele ! Blestemat ea fie cel care indeplineste fa:xi tragere de inima lucrarea Domnului, blestemat si fie cel care isi

fereste sabia de Ange ! 11. Moabul a fost tihnit din tineretile

i a stat linistit pe drojdie i n'a fost ravicit dintr'un vas intealtul, sale,

In robie n'a fost dus, deci gustul i-a ramas acelasi i mireazma nu i s'a schimbat.

De aceea, iata vin zile *, - alce

Domnul, - 4 And voi trimite peste el ravacitori, care 11 vor ravaci si-i vor deserta vasele, iar burdufurile le vor sparge!

Atunci Moabul va avea rusine in fata lui Chemos, precum casa lui Israil s'a rusinat de Betel, nadejdea ei. Si oricat ati zice: Viteji suntem, osteni zdraveni pentru lupta *, Pustiitorul Moabului va niivali intr'insul i floarea tineretii lui va

cidea in mä.cel - zice Imparatul al

al carui nume este Domnul Savaot. e Prapadul Moabului este aproape sâ vinä,, ii nenorocirea lui zoreste tare A-1 ajung5, Toti vecinii lui jeliti-1 i toti care-1

a 0, cum

a fost saramat toiagul cel puternic,

va nimici cetatile tale.

si pe cei care au seitpat: « Ce este ? Moabul a ajuns de ocara, Ad a

fost sfarttmat ! Urlati i strigati, vestiti in Arnon: Moabul a fost pustiit! Judecata va veni asupra trtrii din yes: asupra Holonului, asupra Iahtei a Mefaatului, Asupra Dibonului, asupra lui NeboBet-Diblataim, Chiriataim, Bet-Gamul, Bet-Meon, Cheriot, asupra Bosrei i a tuturor

cetatilor de aproape sau de departe ale Moabului.

Cornul Moabului va fi titiat bratul lui va fi sfaramat*,-zice Domnul.

Imbiitati-1, Aci el s'a fázvratit

impotriva Doranului i a bitut din palme. Si ajunga si el de ras! Dar oare Israil n'a ajuns de rásul

tau? Aflatu-l-ai printre hoti, e5 mi de Ate ori vorbeai de el, clatinai din cap ? Lisati cetatile i locuiti pe stanci, voi locuitori ai Moabului, i fiti ca po-

rumbita care Ii face maul pe margini de stanci pripästioase.

Am auzit de trufia Moabului, el e trufas foarte, - de ingli,mfarea, de mândria, de indrazneala si de cutezanta

inimii lui. « i eu cunosc semetia lui *,- zice

Domnul - vorbele lui goale

i lucru-

rile lui far& rost I* Pentru aceasta voi jeli Moabul

pentru Moabul intreg voi striga i voi

suspina pentru locuitorii din Chir-Heres,

Si te voi plange pe tine, vie din

Sibma, cu mai mult plánset de AtIazerul:

vitele tale se intindeau dincolo de mare pang la Iazer. Pustiitorul va da naval& peste pometurile tale i peste culesul viilor tale ; Atunci bucuria i veselia vor pieri din livezile cu pomi i din tara Moabului. Vinul va seca in teascuri i calcatorul nu

773 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 49

va mai &lea in tease: chiuitul nu va

nul. ARA se sfir§e§te judecata Moabului.

pia, la Eleale, ig glasul lor se va auzi la Ialug, din Toar pin& la Horonaim ii pin& la Eglat-eliqia. Chiar

49.

mai fi chiuit de veselie. Strigitul din He03on va stritbate

apele Nimrimului vor seca. * i voi nimici din Moab zice Domnul, o pe cei care se sue pe aduc jertfi de timlie dumnezeilor lor! r

Pentru aceasta mima mea cinti ca un flaut de jalea Moabului, mima mea pieuri jalnic ea un flaut pentru

oamenii din Chir-Heres, fiindci ceca ce a mai rimas va pieri. Toate capetele vor fi plepve, birbile tunse, miinile scrijuite, coapsele infisurate in sac;

Pe toate acoperifourile Moabului

In pietele lui numai plinset, fiindci am sarimat Moabul #, alce Domnul, o ca pe un vas netrebnic!* Cum a fost zdrobit !

Cum se intoarce cu spatele de ruline Moabul a ajuns de ris qi de

groazi pentru toti vecinii A.la zice Domnul: s Iati, dumanul va pluti ca un vultur Foi i§i va intinde aripile peste Moab! Cetitile vor fi cucerite i intiriturile cuprinse, iar inima vitejilor Moabului va fi in ziva aceea, ea inima unei femei gata ea, nasci. i Moabul va fi nimicit din rindul popoarelor, fiindci a infruntat pe Dom!

nul.

Groazi, groapi i curs& vor veni peste tine, Moabe1# zice Domnul. * Cine va fugi de groazi va cidea

In groapli, cine se va scula din groapi, va cidea in cursi. i acestea le voi aduce asupra Moabului in anul pedepsirii lui !

*

zice Domnul.

La umbra HeOonului

se

vor

opri färä vlagä, iar din Hefobon foe va ieqi, i vipaie din cetatea lui Sihon ii va mistui timplele Moabului §ri cre§tetul co-

lor fizvrititori!

Profefie impotriva Amonifilor, care in vremea c,ea de apoi vor fi pv,i in starea lor cea dintdi. Profefie impotriva Edomului. Pedepsirea lui. Profefie impotriva Damascului, impotriva seminfiilor arabe impotriva Elarnului.

Impotriva Amonitilor.

Asa zice Domnul! o Oare Israil n'a avut nici ffi, nici mo§tenitor? Atunci,

de ce Milcom a moOenit pe Gad qi po-

porul lui s'a a§ezat in cetiti?*

o Pentru aceasta, iati vor veni zile s, stg in Raba Amonului

alce Domnul,

voi face si se audit strigitte de rizboi, cetatea va fi preficutit, in morman de

cetiitile invecinate cu ea vor

fi arse, iar pe Israil Il vor moOeni moalce Domnul. qtenitorii lui*, Jele§te-te He03oane, cici pustiitorul se apropie! Strigati, voi fiice din Raba! Incingeti-vi cu sac, tinguiti-vi si vä faceti scrijilituri, cáci Milcom se va duce in robie, preotii lui i slujitorii

laolalti!

Ce te mindresti cu vale tale im-

bel§ugate, necredincioasi fiicä, increzitoare in comorile tale: « Cine va veni impotriva mea? s Dar iatit cà voi aduce peste tine groazit din toate partile i, zice Domnul, s i yeti fi imprá§tiati care incotro nimeni nu va putea aduna pe fugari. Apoi voi schimba soarta fiilor lui Amon o, zice Domnul! Impotriva Edomului. Aa zice Domnul Savaot! Oare nu mai este intelepciune in Teman? Sfatul celor priceputi nu mai este f¡i iscusinta

lor a pierit? Fugiti, plecati, ciutati adapost in vizuini adânci, locuitori ai Dedanului,

fiindcä voi aduce pripid peste Esau,

Vai de tine, Moabe ! Tu eqti pierdut,

In vremea pedepsirii lui. Oare furii nu te vor &ilea? Tilhari

luati in robie i fiicele tale vor fi prinse! s Dar In zilele cele de apoi eu voi schimba soarta Moabului*, zice Dom-

vor pustii ! Fura-vor indeajuns I Sau eind vor veni la tine culegitorii?... Putini ciorchini de poamit-ti vor lisa!

popor al lui ChemW Flu täi vor fi

In vreme de noapte?... 0! cum te

774 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 49

Eu voi dezveli pe Esau vi-i voi descoperi ascunatorile lui, ca sit nu se poatá ascunde. Neamul lui va fi starpit impreuna cu fratii i vecinii lui, ai nu va mai fi.

va cutremura, iar rasunetul va ajunge

niidejdea in mine! coi Aaa gaieate Domnul: care nu erau osanditi s bea paharul

Impotriva Damascului. Ilamatul i Arpadul s'au ruainat and

Lasil pe orfanii ti, aci eu li voi tine cu viaä, i vaduvele tale sä-0 pun& il vor bea, iar tu vei fi crutat! Dar nu vei fi nici tu crutat, caci vei fi nevoit sii-1 bei !

Iatäm jur pe mine insu-mi »,

zice Domnul, 41 cii Bosra va fi spaimil, batjocur i blestem, iar cetätile brie-

cinate cu ea, morman de ditritmaturi deapururi!*

Am auzit o veste de la Domnul ai un sol a fost trimis la neamurile gane:

Adunati-vä i porn* sculati-vä la luptit !*

Iatil cä mic te voi face intre popoare, dispretuit intre oameni! Trufia inimii tale 0 semetia ta

te vor inaela, tu care ai Bala in vilgiluni

de stâncil, care te-ai aaezat pe varf de deal! « Chiar daca iti vei zidi cuibul trtu sus ca al vulturului, 0 de acolo te voiu dobori a,

zice Domnul.

« Edomul va fi ceva de spaima

oricine va trece pe laugh, el va rilma-

nel uluit ai va fluera pentru papildul din el.

Si precum s'a intamplat cu pieirea Sodomei 0 a Gomorei FA a cetatilor innimeni nu zice Doranul, vecinate

va mai locui in Edom i nici pui de om nu va mai ave.% Bala acolo ! Iat5-1 cum Bare ca un leu din hitiaul Iordanului spre pitaunea din Teman ! Dar 'lute° cip 11 voi goni i voi aaeza acolo pe alesul meu! Cad cine este ea mine sit' des, piept cu mine 0 care este pastorul caro sä mi se impotriveascit?* Pentru aceasta ascultati hotitrirea Domnului impotriva Edomului i planurile pe ca,re le pune la cale impotriva Temanului : Ei vor fi tariti ca oile

cele märunte, iar päaunea, va fi pa,rjolit& !

De vuetul &Meiji lor prtmantul se

sä se Enid& pan& la Marea Rosie.

Iatä-1, ca un vultur se va sui in

vilzduh i aripile sale 0 le va intinde

pe deasupra Bosrei. Atunci mima vitejilor Edomului va fi ca mima unei femei gata a nascii.

au auzit aceaste veste rea mima lor s'a topit de grijii, i nu-ai mai gase,so

astampar! Damascul Ii va pierde cumpittul ai se va gilti de fugä, cuprins de spaimä,

de chin 0 de durere, ca o femeie gata sä nascil.

Vai de ea! Cetatea slävitä, orasul desfiltárilor va fi päräsit:

« Bacilli ei vor adea in pieta 0 toti vitejii ei vor pieri in ziva aceea*,

zice Domnul Savaot. «Apoi voi da foe zidurilor Damas-

cului, iar palatele lui Benhadad vor fi mistuite de flacari !

Impotriva Chedarului 0 a rega, tului Rigor, pe care 1-a infant Nabu-

codonosor, impitratul Babilonului. Aaa zice Domnul: Sculati i porniti impotriva Chedarului, i pustiiti pe Fiii Räsitritului ! Corturile i turmele lor a: fie ril-

pite, covoarele lor i toate lucrurile lor ciimilele lor sil fie luate i sä li se strige: Groaza vine de pretutindeni ! 4( Plecati, fugiti degrabit, ascundeti-vil in vägäuni, voi locuitori ai Hafiinda Na, torului *, zice Domnul, bucodonosor, impáratul Babilonului, a

fileut sfat ai a urzit un plan impotriva

voastra! Sculati i porniti spre un norod mai

färä grijä, care stä la adilpost *, zice

(4 care n'are nici porti, nici avoare ai care locueate in singuratate Camilele lor vor ajunge prada, iar multimea turmelor lor jaf, 0 pe coi eu tämplele tunee li voi impraatia in toate

Domnul,

partile 0 de pretutindeni voi aduce peste ei nenorocire e, «

i

zice Domnul.

Hatorul va ajunge vizuini

pentru acali, pustietate deapururi1 Nimeni nu va mai locui acolo, 0. tipenie de om nu va mai sälitslui in el ! *

775 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 50

Si vor intreba cu fetele intoarse

Cuvantul Domnului care a fost atre Ieremia proorocul, la inceputul domniei lui Sedechia, regele lui luda,

inspre Sion: s Veniti sa ne lipim de Domnul prin legamá,ntul cel vesnic, care

e Asa zice Domnul Savaot! Iatä voi zdrobi arcul Elamului, puterea lui

de oi pierdute, ciobanii lor le ratácisera

imnotriva Elamului: de capetenie!

Si voi aduce peste Elam patru vánturi, din cele patru colturi ale cerului, i voi imprästia locuitorii lui in aceste patru vanturi, incat nu va fi popor la care ea nu caute ocrotire fu-

garii Elamului! Si voi face ca Elamul sa-si piarda cumpatul de spaimil in fata vrajmasilor

lui si a celor care cauta sufletul lui! voi pravali peste ei nenorocire:

mâniei mele *, zice Domnul, «

voi

urmäri cu sabia piinä cand Ii voi nimici.

Si voi aseza tronul meu in Elam

voi starpi pe implirat si pe dregatori», zice Domnul.

e Iar in zilele cele de apoi voi

aseza Elamul in starea lui cea dintai zice Domnul! 50.

nu se va uita!

Poporul meu a fost ca o turmii

din cale si le impinsesera spre munti,

mergeau din munte in colinci, uitand de stana lor1 Toti cei care le gaseau le mancau, iar dusmanii ziceau: Noi nu suntem de vina, fiindcä au piicatuit impotriva Domnului, salasul dreptatii i nadejdea parintilor lor

4( Fugiti din Babilon çi din tara

Caldeilot ieiti, i fiti ca tapii inaintea turmei! Cad iata eu voi porni i voi aduce

impotriva Babilonului hoarde de popoare mari din tinutul cel de la miazil-noapte, care il vor impresura i il vor cuprinde, iar sitgetile din maini de osteni incercati

vor lovi drept In tinta. Si Caldeii vor fi pradati

i toti cei ce-i vor pritda se vor indestula s,

zice Domnul. e Fiti veseli i tresaltati de bucurie, voi care ati pradat mostenirea mea,

Prof elie impotriva Babilonului. Cciderea

zburdati ea viteii pe pajiste, nechezati

care vine de la miazd-noapte. El nu poate sci i se impotriveascd. La cdderea lui va

Maica voastril va fi rusinata groaznic i nascatoarea voasträ va fi

Babilcmului i nimicirea lui de un popor

ea armlisarii !

tremura pdmdntul, lar rdsunetul lui va

de ocarit! Iatä ea ea va fi °ea mai de pe urmit dintre neamuri: pustie, tinut

ajunge sa- se audit printre neamuri.

Cuvantul pe care l-a grait Domnul impotriva Babilonului 0 a Valli Caldeilor,

prin gura proorocului Ieremia: a Dati de veste i trimiteti vorba printre neamuri, ridicati steag i faceti

cunoscut, nu tainuiti mimic, ci ziceti:

e Babilonul va fi cucerit, Bel va fi facut de °car& i Marduc trántit la pamant!

Cáci iatil va porni un popor de la miazit-noapte, care va preface Ora in pustietate, fara picior de om, far& locuitori Efi Lira dobitoace: toti vor fugi

si se vor risipi!

In zilele acelea i in vremea aceeas,

zice Domnul, fiii lui Israil, impreuna Cu fili lui Iuda, vor veni pe cale si vor plange i vor cauta pe Domnul Dumne-

zeul lor,

ii pustietate! Din pricina urgiei Domnului nu va fi locuita, ci toat5, va fi prefácuta in baragan. Oricine va trece pe lang5. Ba-

uscat

bilon va fi uluit si va fluera pentru toate nenorocirile lui.* Asezati-v5, impotriva Babilonului

In linie de bataie, In jurul lui, voi toti arcasii! Fulgerati sageti inteinsul EA nu crutati nici una, fiindc5, a paciituit impotriva Domnului! Strigati in juru-i cu necontenit strigat de razboi! Dar hail ea ridica mainile:

turnurile lui cad si zidurile lui prabu-

site sunt la pamánt ! Aceasta-i rázbunarea Domnului: Razbunati-vil pe el; precum

a fácut, asa

faceti lui!* R Nimiciti din Babilon si pe sa,miniitor si pe seceritor. Din fata sabiei

776 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 50 pustiitoare, fiecare sä se intoarci la no-. rodul situ, fiecare s& fug5, in patria lui

dup& fapta lui: dup.& fapta ritsplat5.! Fiindc& s'a tinut trufas impotriva Domnului, sf&ntul lui Israil.

Asiriei a raincat-o, apoi Nabucodonosor, impkatul Babilonului, i-a zdrobit oasele.

in piete

Savaot, Dumnezeul lui Israil ! * Pe impitratul Babilonului 11 voi pedepsi im-

zice Domnul Dumnezeu Savaot, e &lei a venit ziva ta, tirnpul pedepsirii

Fost-a Israil ca o oaie pierdut5, gonit& de lei: mai intái imp&ratul Pentru aceasta asa zice Domnul

preun& cu tara lui, precura am pedepsit pe impiiratul Asiriei,

lar pe Israil Il voi intoarce la

piisunea lui si va paste Carmelul i Ba.,sanul i in muntele Efraimului i in Galaad se va siitura.

*In zilele acelea i in vremea aceea », zice Domnul, farildelegea lui Israil va fi chutatà, si nu va fi, asijderea i p&catul lui luda, A nu se va afla, cäci eu voi ierta rilmilsita pe care o voi fi 15,sat in

»

Porneste impotriva tinutului Merataim i impotriva locuitorilor din Pepräpfideste », zice Domnul precum ti-am poruncit. » Auzi! Bdtálie in tar& EA mlicel cod !

« Asa i

sa, cad& fliic&ii lui morti toti ostenii lui 8à piar& in

ziva aceea s. zice Domnul. Tat& eu sunt impotriva ta trufiei,

tale,

trufia* se va impiedica si va

i nimeni nu o va putea soul°, de jos. i eu voi pune foo cetätilor c&dea

lui i focul va mistui imprejurimile lui !*

Asa zice Domnul Savaot: *Dads' cei ce impileaz& pe fih lui Israil i pe fili lui Iuda, laolaltà. i cei ce i-au robit in si nu vor s&-i libereze, M5,ntuitorul lor. al citrui nume este

Domnul Savaot, este tare EA el va sti s& apere pricina lor, ca sä aducit liniste locuitorilor Varii i zbucium Babilonului: Sabia va veni impotriva Caldeilor *,

zice Domnul,* impotriva locuitorilor Babilonului, a dreg&torilor si a intelep-

tilor lui;

Cum a fost doborit i sfár&mat

Sabie impotriva 1àudäroior, ca ei sà innebuneascit, sabie impotriva vite-

0 curs& ti se va intinde i tu,

jilor. ca a& se 1ngrozeasca, Sabie impotriva cailor si a carelor si a gloatei de noroade din mijlocul lui, ca ei s& ajung5, ca femeile ! Sabie impotriva

cumplit!

ciocanul lumii ! Ce spaim5, r&sp5,ndise odinioarii Babilonul printre neamuri!

Babiloane, vei c5,dea intensa, fär& sà,

vei fi prins EA insflicat, fiindc& te-ai

ritzvriitit impotriva Domnului!

Iat& c5. Domnul îi va deschide vistieria sa si va scoate armele m5,niei sale, cäci o fapt& mare a Domnului Sa-

vaot se va petrece in tara Caldeilor ! Pomiti impotriva lui de la inde-

piirtatele margini, deschideti jitnitele lui, faceti-1 girezi de snopi ca

nu rilmitie nimio din el!

Omoriti vieii lui; ei sit fie dusi la zalhana! Vai de ei, cäci ziva lor, vremea pedepsirii a sosit! Auzi! Fugan i

sciipati cu zile, din

tara Babilonului! Ei vin sä vesteasc5,

In Sion r&zbunarea, Domnului Dumne-

zeului nostru, räzbunarea pentru templul s5u!

Chemati arcasii impotriva Babilonului, pe cei ce incordeaz& arcul! AO in jurul lui, ca nici unul s& nu scape !

vistieriilor lui. ca s& fie pradate Seceti, peste apele lui, ca ele a& Baca! Fiindc& ei sunt o tar& plin& de idoli s't din aceste chipuri cumplite isi

Pentru aceasta, vulpile se vor incuiba acolo si puii de strut îi vor glisi Alas si In veac de veac nu va mai fi locuit i asezare omeneasci nu va mai fi in neam de nea.m.

*i cum a fost dup5, nimicirea Sodomei i Gomorei EA a cetlitilor invecinate s, zice Domnul, asa va fi si acum: nimeni nu va locui inteinsul EA nici un om nu-si va mai aseza sida

in el!

Luati seama! Un popor va veni

din miazii-noapte, un neam putemic multi impiírati se vor porni de la marginile pgmantului, Inarmati Cu arcuri i cu länci, cruzi

777 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 51 farg, milä; vuet ca de mare ce mugeste,

°Mari pe cai, osteni gata de lupta, impotriva ta, fiica a Babilonului!

Cand imparatul Babilonului va afla

de aceastä, veste, mâinile i se vor taia s't cuprins va fi de chin ca o femeie gata sä nascti.

o Iatii-1 cum Bare ca un leu din hätisul Iordanului spre piisunea din Te-

man! Dar inteo clip& II voi goni

voi aseza intrInsul pe alesul meu! Caci cine este ca mine sä dea piept cu mine si care este pästorul care sa mi se impotriveaseä? Pentru aceasta, ascultati horarirea Doranului impotriva Babilonului i pla-

ntuile pe care le urzeste impotriva tarii Caldeilor: Thriti sa fie ca oile cele märunte, iar pasunea, sä ramting, inrnannurita!

La vestea: o Cuprins a fost Babilonul a, va tremura pamantul, iar sunetul lui va ajunge sa se audit printre ne,amuri! 51.

Puterea Babilonului si ceiderea lui. Judecata Domnului este de mull feicuti :

impeiratul _Medici il va cuceri. Ciocanul lumii. Insemneitatea judeceifii lui pentru istoria lumii. Cucerirea Babilon,ului. Mtingdiere pentru Israil. Blestemul pentru Babilon aruncat de Seraia in Eufrat. Asa zice Domnul: o Voi ridica impotriva Babilonului i impotriva locui-

torilor Caldeei un duh nimicitor! Si voi trimite impotriva Babilonului favácitori care il vor ravaci si care vor deserta tara, i in zi de nenorocire o vor impresura de toate pärtile! » Arcasul sa, nu incordeze arcul i sa nu imbrace platosa! Nu °rut,* pe flitcaii lui, nimiciti toatä tara lui! SI cad& morti in pämtuitul Caldeilor f4 sträpunsi in piete,

Cad tara lor este piing, de färädelegi inaintea sfântului lui Israil, iar Israil i Iuda n'au ramas Domnul Dunmezeul ion.

vaduvi de

Fugiti din Babilon! Fiecare scape viata! Nu stati sä pieriti din pricina firädelegilor lui, caci aceasta este razbunarea Domnului, rasplata pe care i-o pläteste.

Fost-a Babilonul o cup& de aur in mama Domnului cu care imbttta tot pamantul. Din vinul ei au bäut popoarele

neamurile si-au iesit din fire.

De aceea Babilonul va &idea si se va zdrobi: s Plangeti-1 amarnic I Aducetd balsam pentru rana lui, poate se va vindeca».

o Am vrut sä lecuim Babilonul, dar nu-i de lecuit! Läsati-l! Haidem sit met,.

gem fiecare in patria sa, caci fapta lui a ajuns pan& la ceruri i spre judecatä pang la non!» o Dar Domnul va scoate la iveala dreptatea noastr5,! Veniti sa povestim In Sion fapta Domnului Dumnezeului nostru! Ascutiti sägetile i umpleti tolbele! Caci Domnul a trezit duhul imparatului Mediei, al carui gand este impotriva Babilonului ca präpadeascii. Aceasta-i rázbunarea Domnului, razbunarea

pentru templul sau. Ridicati steag impotriva zidurilor Babilonului, intäriti paza, puneti Ara,jari, asezati oameni la panda, cad Domnul a urzit un plan i cu ceea ce a amenintat pe locuitorii Babilonului el va aduce la fin-0'. 0, cetate! Tu care locuesti pe tarmul marilor ape, inde,stulatä de comori, ti-a venit sfarsitul, vremea jafurilor tale

s'a implinit! Domnul Savaot s'a jurat pe sine

o Te voi =plea de oameni ca

de lacuste i ei vor izbucni in chiote de biruinta! Domnul care a fäcut cerul prin puterea sa, care a intemeiat pamtantul cu intelepciunea sa i prin priceperea sa a intins cerul !

La glasul tunetului slim apele spumegá in ceruri, apoi el ridicit nouri de la marginile pamantului, sloboade fulgere pentru ploaie i scoate vanturile din vistieriile sale. Orisice om e ca un nebun i farii stiintä, once fäurar se rusineaza de idolul futu, cáci minciuna aunt idolii säi turnati Mfg, duh rtu3

Desertaciune, lucruri de luat in i caro vor pieri in ziva judecätii! Dar partea mostenirii lui Iacob

nu se aseamana cu ei, ci el este ziditorul

778 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 51

lumii, numele su e Domnul Savaot Israil semintia mostenirii sale. it Tu esti ciocanul meu si arma mea de luptä ! Cu tine voi sfärâma popoarele i voi nimici Cu tine voi sfäräma caii i pe c5,15.reti, voi sfäritma carul de fázboi si pe cäpitanul lui, Voi sfäräma pe bärbat si pe femeie, voi sfiiräma pe biträn si pe tánir, voi sfäräma pe faciiu 0 pe fecioarii, Voi sfärâma pe cioban si turma lui, voi sfärtima pe plugar i boä lui,

voi sfiirima pe satrap 0 pe apitani,

Voi pläti Babilonului i locuitorilor Caldeei toatit färidelegea pe care sub ochii vostri au fä,ptuit-o impotriva Sionului s,

zice Domnul.

Iatä ci, eu sunt impotriva ta

munte al pieirii »,zice Domnul, e care ai pierdut tot pimántul ! Intinde-voi mana impotriva ta si te voi rostogoli de pe stinci si te voi preface in munte ars,

Si nu vor mai lua din tine nici

pietre de pus in capul unghiului i nici pietre de temelie, ci vei fi daramilturit deapururi *,

zice Domnul.

Inältati steag pe pämänt, sunati din trambitii printre neamuri, pregatiti-le de ritzboi impotriva lui, chemati impotriva lui regatele: Ararat, Mini si Aschenaz ! Asezati

ostäseascii, aduceti merosi ca hicustele

etipetenie

cai nu-

Pregiititi de rizboi impotriva lui pe regele Mediei, pe satrapii lui, pe ea-

pitanii lui 0 tot cuprinsul stäpfinirii lui ! Pimântul se cutremurä si se zbuciumi, cAci se adevereste cu Babilonul planul urzit de Domnul, sä prefacit tara Babilonului in pustietate fä,r5, locuitori. Vitejii Babilonului au incetat lupta

sta.0 in intárituri! Vâxtutea lor e pe sfärsite si au ajuns ea femeile. Sälasurile lui vor fi arse si zävoarele lui sfärb,mate vor fi.

Sol dup5, sol, vestitor dupá vestitor aleazga sà dea de stire tului din Babilon, eft cetatea lui a fost cuceritä de la un cap la altul, Vadurile au fost cuprinse tile cu stuf aprinse, oamenii de luptä au totii späimantati!

C5,ci asa zice Domnul Savaot, Dum-

nezeul lui Israil: Fiica Babilonului este ea o arie in vremea treeratului, i peste putin va veni i vreme,a secerisului s. e Nabucodonosor, impliratul Babilo-

nului, m'a mâncat si n'a hisat nimio din mine, si m'a desertat ca pe un vas gol, m'a inghitit ca un balaur, umplut pAntecele 0 m'a lipsit de buniitäti ! Silnicia care a dat peste mine, BA, se intoara peste Babilon va zice locuitoarea Sionului, si stingele meu peste locuitorii Caldeei s, va zice Ierusalimul

Pentru aceasta asa zice Domnul:

Iatä, eu voi judeca pricina ta,

voi

aduce la biruinlii rázbunarea ta, voi seca marea lui i voi hisa färä picittur5, de apä izvorul lui.

Si Babilonul va ajunge morman de dä,r5maturi, adlipost pentru spaimit i uimire, färä locuitori. Toti vor mugi ca leu i vor ca puii de leu, lar cand pofta se va aprinde inteinsii, le voi face ospiit voi ca piardä mintea, i vor adorrni somnul cel de veci 0 nu se vor mai trezi*, zice Domnul. e voi duce ea pe miei la zalhana, ca pe berbeci pi ea pe tapi. Cum a fost cucerit i cuprins ep°, podoaba lumii ? Cum a ajuns Babilonul

spaimft printre neamuri ? Marea a dat nävalä in Babilon si el va fi acoperit de multimea valurilor ei ! Cetátile lui vor ajunge pustii, Ora arsä, de soare i pustietate, tar& in care

nimeni nu va mai locui, i nici pui de om n'o va mai sträbate. Si voi pedepsi pe Bel din Babilon voi

inghitit,

scoate din gura lui ceea ce a i popoarele nu se vor mai

scurge ciitre el. Dar 0 zidurile lui vor 45. Tu poporul meu, iesi dinteinsul fiecare s5.-0 scape viata de viipaia mäniei Domnului !

46. Ski; nu pierdeti curajul i sä nu

temeti de vestea care se va fitspändi

In tarä ! Cad intr'un an va veni o veste, iar intr'altul alt.& veste, i silnicie va fi

In tari, un tiran impotriva altui tiran.

779 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 52 t Pentru aceasta, iatá, vor veni zile voi pedepsi idolii din Babilon,

cand

toatä tara va fi &cut& de ocarä i toti locuitorii ei vor &idea ucisi in cuprinsul ei. Atunci cerul i pämântul, cu tot ce se aflä inteinsele, vor striga de bucurie, citci se vor porni impotriva lui pustiitorii de la miaziú-noapte zice Doranul.

Si Babilonul va adea pentru cei

care au fost omoriti din Israil, dupit cum

pentru Babilon au cdzut din toatä

lumea omoriti pentru el. Cei care ati scapat din ascutisul sábiei lui, fugiti si nu vé, opriti! Din depärtitri, proslitviti pe Domnul, i Ierusalimul si fie deapururi in mima vos,strift!

Am ramas de rusine ctind am aflat

de °caza noasträ: streinii au pätruns in templul nostru, in templul Domnului, si hula acoperea fetele noastre! 4 De aceea, iatä, vor veni zile #, zice Domnul, cand voi pedepsi chipurile cioplite, iar de gemä,tul celor ucisi

va fi plin pämäntul! Chiar daca Babilonul îi va

dica ziduri pitnä, la cer, si-si va zidi ce-

tate nebiruitä, la porunca mea, pustiitorii vor veni impotriva lui #, zice Domnul !

Auziti! Strigitt din Babilon i präpitd mare in tara Caldeilor 1 Domnul pustieste Babilonul curmii, zarva dinteinsul; valurile lor mugesc ea noianul milrii i riispändesc mugetul lor.

Pustiitorul vine impotriva Babilonului: vitejii lui sunt prinsi i arcurile zdrobite. Domnul este Dumnezeul

ritsplätirilor si el ritsplittcste de bunä s

i voi imbitta pe dregittorii

pe inteleptii lui, pe satrapii lui i pe citpeteniile lui, si pe vitejii lui, i vor adormi somnul cel de veci si nu se vor mai trezi u, zice impitratul al cärui nume este Domnul Savaot. Asa graieste Domnul Savaot! Zi-

durile cele mari ale Babilonului vor fi därämate pänii la temelie i portile cele inalte vor fi arse ! Popoarele se tru-

desc pentru lucruri desarte, ii neamurile se striidueso pentru foo ! Porunca pe care proorocul Ieremia

i-a dat-o lui Seraia, feciorul lui Neria,

cänd a plecat cu Sedechia In Babilon, in anul al pafiul lui Mahseia,

trulea al domniei lui. i Seraia era oilmitras.

Atunci Ieremia a Boris intr'o carte

toate nenorocirile care se vor näpusti peste Babilon,toate cele ce erau sá vinit aeupra Babilonului, Si i-a poruncit lui Seraia: s Cttnd vei ajunge in Babilon, sátii minte citesti toate cuvintele acestea, Si zici: 4 Tu, Doamne, al ame-

nintat locul acesta cu präpidire, ea sil nu mai fie nimeni intrInsul: nici oameni, nici dobitoace, ci si fie deapururi pustiu!, Si dupii ce vei sfirsi de citit aceastà, carte, leal): de ea o piatrit o aruncit in mijlocul Eufratului, Si spune: Asa sk se duo& la fund Bablionul i sä nu se mai scoa/e din

priipädul pe care eu II voi aduce peste el i sá râmânä fárit vlagit ! s Aici se sfitraesc cuvintele lui Ieremia. 52.

Dardmarea lerusalimului i ducerea In robie a lui Sedechia. Templul este ars.

Nabucodonosor amara la Ribla pe cei mai de seamd din poporul pira. In anul al treizeci si faptelea dupd ducerea robie, Evil .Merodah, impiratul Babilo-

scoate pe Ioachinz din temniiii se poartii cu el onzeneste, punandu-1 m'induce la masa impcirdteascci. Cänd s'a suit pe tron, Sedechia era de doultzeci i unu de ani, iar in Ierusalim a domnit unsprezece ani. Pe mama sa o cherna Hamutal ei era hice, lui Ie-

remia din Libna. Si el a sävärsit fapte rele In ochii Domnului, precum a sitvitrsit Ioachim. Din aceastä pricinä, mânia Domnului s'a intetit impotriva Ierusalimului

i impotriva lui Iuda, incät el i-a

aruncat din ochii säi. i fiindci Sedechia se räsculase impotrivs,

din Babilon,

780 www.dacoromanica.ro

IEREMIA, 52

In anal al nonálea al domniei lui,

In luna a zecea, in ziva a zecea, a pornit Nabucodonosor, impäratul Babilonului, impreunts cu toatit armata lui, impotriva Ierusalimului, pe care 1-a impresurat

a ridicat impotrivit-i val de pamânt de jur-imprejur.

Si cetatea a stat impresuratft pttnä In anal al unsprezecele,a al domniei regelui Sedechia.

lar in luna a patra, in ziva a noua, s'a intetit foametea in cetate, si nu se mai gitsea pline pentru poporul Atunci a fost cuceritä cetatea toti ostenii au fugit si au iesit noaptea din cetate, pe poarta dintre cele douá ziduri de Ifingá grädina regelui, desi Caldeii erau imprejurul cetälli, si au apu-

cat inspre Araba. Dar ostirea Caldeilor s'a luat duprt rege i 1-a ajuns pe Sedechia in sesul Ierihonului, dupá, ce intreaga sa ostire se impritstiase.

Si au prins pe rege i 1-au adus la impiiratul Babilonului, la Ribla, in tinutul Hamatului, si acolo i-a ränduit pedeapsa.

Imparatul Babilonului a miceliirit pe feciorii lui Sedechia in ochii parinte-

lor, asijderea qi pe toti dregittorii lui luda i-a omorit in Ribla. lui

Lui Sedechia i-au scos ochii, I-au ferecat in lanturi de gram& si 1-au dus In Babilon, la impäratul Babilonului,

1-au aruncat in temniVá, mide a stat Omit' la moartea lui.

rämiisese in cetate, pe fugarii cei care trecuserit la impiratul Babilonului, norodul de rtind. Din sttriicimea àrii, Nebuzaradan,

capetenia gArzii imparittesti, a beat o parte ca podgoreni i muncitori de päm Ant.

Apoi Caldeii au sfarttmat columnele cele de aramti ale templului Domnului, temeliile si marea de aramit din templul Domnului i toatà arama au dus-o in Babilon. De asemenea, au luat oalele, lopetile, cutitele, ibricele de stropit i cupele i toate odoarele care se intrebuintau la slujba dumnezeiasci.

Si apetenia gärzii impärätesti a

mai luat: lighenele, mucärile, ibricele de stropit, oalele, sfesnicele, cupele si tale-

rele, fie ca erau de aur, ori de argint; Cele doult columne, marea si cei

doisprezece boj de aranati pe care se spri-

jinea marea i pe care Ii Meuse regele Solomon pentru templul Domnului, inat nu se mai putea cttntári arama care intrase in aceste lucruri. Columnele erau inalte de optspre-

zece coi fiecare, rotundul lor de doi-

sprezece coi, grosimea de patru degete pe dinlituntru erau goale.

La caplitul fiecareia era un capiteliu de aramr, Malt de cinci coti;

de jur-imprejurul fiecitrui capiteliu era

ca o horbota cu rodii in intregime de aroma:. Dar i columna a doua avea

lar in luna a cincea, in ziva a

zecea a lunii, adieä in anal al nouti-

sprezecelea al lui Nabucodonosor, Babilonului, Nebuzaradan, citpetenia gärzii imparittesti i sfetnic al im-

paratului din Babilon, a venit la Ierusalim,

Si a dat foci templului Domnului palatului domnesc i tuturor caselor din lerusalim, i once castt mare a ars-o ou foc.

Toatii ostirea Caldeilor, care insotea pe ciipetenia gärzii impärätesti, a ditramat zidurile dimprejurul Ierusalimului.

Nebuzaradan, capetenia gärzii impärätesti, a dus in robie pe norodul care

Cu totul erau noutizeci i sase de

rodii, iar patru nu tocmai la vedere, deci o

sutä de rodii erau de jur-imprejurul horbotei.

Apoi capetenia gärzii imparittesti a luat pe arhiereul Seraia, pe Sofonie, al doilea preot, si pe trei dintre pazitotorii de la pragiui. Atunci

Nebuzaradan,

capetenia

gärzii impärätesti, a luat din cetate o ciipetenie ostaseasca, mai mare peste

ostasi, sapte oameni slujitori ai regelui,

care se aflau in cetate, pe scriitorul capeteniei ostirii insärcinat sit inscrie

pentru ostire poporul tärii, precum

saizeci de oameni din poporul titrii, care

se aflau atunci in cetate,

781 www.dacoromanica.ro

PLANGERILE LUI IEREMIA, 1

Si i-a dus la Ribla, la Impäratul Babilonului, Si impäratul Babilonului i-a omorit

In Ribla, in tinutul Hamatului. Astfel luda a fost dus din patria sa in robie ! Iatä i numitrul calor pe care Nabucodonosor i-a luat robi: In anul al saptelea al donaniei lui, a luat trei mil doultzeci i trei de Iudei; In anul al optsprezecelea al dom-

niei lui Nabucodonosor, a luat din Ierusalim opt sute treizeci i douil de suflete ;

In anul al dou5.zeci si treilea al

domniei lui Nabucodonosor, Nebuzaradan, ciipetenia gärzii impärittesti, a dus

In robie sapto sute patruzeci i cinci de suflete. Cu totii: patru mii i sase sute.

lar In anul al treizeci si saptelea,

dupä ducerea in robie a lui Ioachim,

regale lui luda, in luna a doutisprezecea, In ziva a doultzeci i cincea, Evil Me-. rodah, imparatul Babilonului, in anul suirii sale pe tron, s'a lndurat de loa,.

chim, regele lui luda, si 1-a ecos din temnitä,

Si i-a griit prieteneste, i tronul

lui a fost pus mai sus decid tronul regilor care se aflau atunci robi la el In Babilon.

Apoi i-a schlinbat hainele lui de temnitä, si a mäncat la masa impiratului in toate zilele vietii lui.

Si tainul lui tain neintrerupt i s'a dat de la curte& impäratului Babilonului, zilnic, in toatä viata lui, la moarte.

PLANGERILE LU1 IEREMIA 1.

silii sä place In robie, inaintea cuce-

PleIngerea

irosit toattt stralucirea! Principii ei sunt ea berbecii care nu au päsune, s'a fug sleiti de puteri de dinaintea prigonitorului.

Cetatea Ierusalimului, pustiitd, cautd gdiere. Sianul cere rdzbunare de la Domnul impotriva dufmanilor.

0, cum a rämas pustie, cetatea

cea cu mult norod ! Ajuns-a ca o vitduv5.,

cea mai vasta& dintre popoare; doamna cetätilor ajuns-a birnicit!

Noaptea plänge necontenit cu lacrimi pe obraz i dintre top GAP o iubeau, nici unul n'o mai mángáie ; top prie-

tenii ei si-au ctticat credinta si au ajuns vrttjmasi.

ritorului. Astfel, fiica Sionului

Cetatea

Ierusalimului

Ii

aduce

aminte in restristea i in zbuciumul ei de tolda, strálucirea pe care o avea in trecutele vremuri. Acum insä, cand poporul a ctizut In mttna vrajmasului cänd nimeni nu-i vine inteajutor, dusmanii ei se uitti la ea si rid de pritbusirea ei. Ierusalimul a pä,cátuit greu, pentru

amasta a ajuns piiveIite de groaztt;

luda a plecat aiurea din pricina

top cei ce-1 släveau il dispretuesc, cáci i-au väzut goliciunea, iar el suspini

gonitorii lui 1-au prins la stramtoare.

De poala vesmintului stä lipitä necurittenia, ctici la sfilnsitul lui el nu

impilitrii si de muna grea ; el sidáslueste printre pitgäni s'a nu are tihnä. Top pri-

Drumurile care duc spre Sion sunt jalnice,

fiindca nimeni nu mai vine

la praznice. Toate portile sunt pustii; preopi ei suspinit ; fecioarele sunt duse in

robie si ea este amiritä. Vfalmasii ei sunt biruitori, dusmanii ei sunt plini de voie 1:luna; ciici Domnul a mihnit-o, din pricina mul-

telor ei picata; iar feciorii ei au fost

ascunde fato,.

s'a gändit. S'a präbusit in chip uluitor

si n'are pe nimeni care sit-1 m'A ngfi,:e! Vezi, Doamne, obida mea, caci masul birueste ! * Dusmanul si-a intins intima la toate

podoabele. Viizut-a pe ptigani intränd In templu, neamuri pentru care ai dat poruncit:

Stt nu intre in obstia ta!

782 www.dacoromanica.ro

PLANGERILE MIT IEREMIA, 2 Tot poporul suspinit eä,utand piline,

odoarele pentru demancare, ca a Vezi, Doamne, i ja stt-si iná viata. aminte cum am ajuns at fiu dispretuit! «Nu vt induiosati voi care treceti pe cale ? Uitati-vä incoace i vedeti (lac&

este vre-o durere ca durerea mea care mt copleseste i cu care Domnul m'a impovärat In ziva pâlpâirii maniei sale!

05, tu te-ai purtat aka cu mine. Adtt peste ei ziva pe care ai fägiiduit-o i sä ajungä i ei ca mine! Toatit färildelegea lor

mea boleste.

Foc a trimis de sus in oa,sele mele 0 m'a smerit, curs& a lilting picioarelor

2.

PkIngerea a d,oua. Nimicirea

mele 0 m'a dat inapoi; m'a pustiit m'a vliiguit!

Legat a fost de mama lui jugul

plicatelor mele; greu impletite, ele atitrnit

pe grumazul meu; sfitrimat-a putere,a mea 0 m'a dat in mitna celor care sunt mai puternici cleat mine. Spulberat-a Domnul pe toti vitejii mei din mijlocul meu; el a chemat adunare de siirbittoare impotriva mea, ca sii nimiceascit pe voinicii mei. SM.,

panul a toate a strivit ca in tease pe fecioara, fata Iudei. Pentru acestea, eu plang mereu;

din ochii mei izvoriíse Lacrimi, c5.ci de-

parte de mine este mangaietorul, cel ce mt imbärbetta. Feciorii mei cu totii au

fost dati pieirii, cad dusmanul avut-a biruintá. *

Sionul a intins mainile sale, dar

nu e nici un mangaietor ! Domnul a dat poruncti tuturor vritjmasilor lui Iacob sä-1 impresoare. Ajuns-a Ierusalimul Ina-

intea ochilor lor ca o grozttvie.

Drept este Domnul, cáci impo-

triva poruncilor lui m'am rttzvrätit. Lua0

aminte, voi toste popoarele, i vedeti obida mea: fecioarele mele i feciorii mei au fost dusi in robie. Strigat-am care iubitii mei, dar ei m'au inselat; preotii i bittranii mei au pierit in cetate, cautand hranit, ea scape viata. Vezi, Doamne, cat sunt de stramtorat ! Lituntrul meu se zbuciumit. Inima mea se zvárcoleste in trupul meu, pentru cit m'arn ritzvrätit. Afarit,sabia secerä

pe feeiorii mei, iar In cetate pustieste moartea.

Ascultii, suspinul meu, coi n'am pe nimeni mangaietor ! Toti dusmanii mei stiu de nenorocirea mea 0 se bucurä, 783

sä.

fnaintea ta i s'a le faci lor precum mi-ai fäcut i mie, pentru toste pitcatele mele! Citci multe aunt suspinele mele i mima

0, cum a acoperit cu nori Domnul,

intru mania sa, pe fiica Sionului! Din cer a trantit pe pimiint slava lui Israil 0 in ziva mâniei sale nu

adus aminte

de asternutul picioarelor sale. Domnul a nimicit fárá milt toate lasele lui Iacob; intru intäratarea urgiei sale doborit-a la piimant intäriturile fiicei lui luda; fitcutu-le-a una cu pitmantul, pangälit-a impitriVia 0 pe voevozii ei. Intru aprinderea mfiniei sale, a zdro-

bit toatit put,erea lui Israil; inaintea dusmanului si-a tras dreapta sa inapoi. Aprins-a in Iacob un parjol care parjoleste de jur-imprejur. El a incordat arcul säu ca un dusman ; el s'a atinut cu dreapta sa ca un protivnic ; el a fiicut praf tot ce desfäta ochiul, in cortul fiicei Sionului ; viirsat-a mania sa, ca o väpaie.

Stitpitnul s'a artitat ca un dusman: nimicit-a pe Israil, a sters toate palatele lui i i-a ditramat intitriturile; iar peste fiica lui luda a grämädit jale peste jale. Culcat-a la pamitnt ca pe o vie cortul

pustiit-a locul adunärilor sale de präznuire; curmat-a Domnul, in Sion, adunärile i Simbiita lepädat, In iusitu ;

timea maniei sale, 0 pe rege 0 pe

preot. Scarbitu-s'a Domnul de jertfelnicul situ, pangarit-a sfiintul situ boca; dat-a in mina dusmanului zidurile templului priiz-

nuirilor sale; dusmanii au chiuit in templul Domnului ca in zi de praznic.

Socotinta Domnului a fost ca sit

surpe zidul fiicei Sionului, de aceea intins-a funia si n'a tras fnapoi maim sa, pan& ce nu I-a nimicit. Cufundat-a in

www.dacoromanica.ro

PIANGERILE LUI IEREMIA, 3 jale zidul i valul de dinaintea lui. Jalnicii e darapanares, lor!

nu te lasa odihnei; ochiul tax sa nu conteneasca!

voarele lor le-a stricat i le-a sfaramat; regele ei i voevozii stint pribegi printre pagani. Legea sfântil, nu mai este; chiar profetii nu mai aft& nici o descoperire

noapte, la inceputul strajilor noptii;

Stau la panatint si tac batranii fiicei Sionului; in cap si-au presärat tarani i s'au incins Cu sae; iar fecioarele

Vezi, o, Doamne, si te uitii cui i-ai mai facut asal Sä manance femeile rodul pantecelui lor, pe copiii pe care Ii alinti? Sa fie ucisi In templul Domnului preotul s't profetul!

Portile ei au intrat In pamant, zi-

de la Domnul.

Ierusalimului in capetele lor plecate spre pamant.

La tine case& gura lor toti protivnicii tal, fluerit, scrasnesc din dinti zbiara: a L-ara mancat! Da! Aeeasta

este ziva pe care am asteptat-o ! Am ajuns-o! Am tritit-o !

Doranul a facut cee,a ce-si pusese de gaud si faca, i a adeverit cuvantul

situ cu care el ne ameninta de multä, vreme: el a nimicit Para de mila, dat-a

prilej de bucurie dusmanilor tad si a se-

metit pe protivnicii Va. Striga tare catre Domnul, tu fecioara, fiicit a Sionului! Sa curet lacrimile tale ca un parau, ziva i noaptea;

Domnului! Spre el tidica-ti mana pentru viata pruncilor tai, care se prapidesc de

foame la coltul tuturor ulitelor.

de sabie. Ucisu-i-ai in ziva urgiei tale, macelgtritu-i-ai fitrit indurare. Chemat-ai ca In zi de praznuire pe toti cei ce, de jur-imprejur, mä, ingro-

zeau. i in ziva maniei Domnului n'a fugit si n'a scäpat nici unul dintre cei pe care i-am alintat i i-am crescut; pe toti i-a omorit dusmanul!

Cu cine ea te pun alituri, ca si pot sà te mangai, o, fecioara, fiica Sionului? Cici netärmurit, ca marea, este prapadul tau! Cine sit te timaduiasci? Profetii tii ti-au profetit minciuni inselaciuni si nu ti-au dat pe fata vina ta, ca sà intoarcit de la tine robia ta, ci ti-au arittat vedenii inseratoare ii adu-

fiicei Ierusalimului: i Aceasta este oare cetatea pe care o numeau cununa frumusetii, buctuia lumii?*

mima ta varsa-o ca apa inaintea fetei

batran. Fecioarele i feciorii mei cazut-a,u

pricina copiilor si a pruncilor care mor

catoare de pieire. Bat la tine din palme toti drumetii, fluera i clatina din cap, in pofida

te jeleste in ceas de

Stau culcati jos, pe ulii, tanär

Ochii mei se sfarsesc de plans, liuntrul meu arde ea vipaia, fierea mea se varsa pe plimant din pricina prabusirii fiicei poporului meu, din de foame, In pietele cetätii. Ei striga catre maicile lor: Unde este piiine, unde este yin?* $i cad sleiti, ca doboriti de sabie, in pietele cetatii, 1;d. dau duhul la siinul maicilor lor. Cu ce vorbe si te ogoesc? Ce asemanare sa-ti gases°, fiica lerusalimului?

Scotia: si

s.

Pitingerea a treia. Niideide ai marigcliere.

Eu sunt omul care am simtit nenorocirea sub varga aprinderii lui.

El m'a =That s't m'a bagat in

mima intunericului, si nu la lumina.

Da, impotriva mea el Intoarce s't iar intoarce, in toata vremea, mama sa. Vestejit-a trupul meu i pielea mea; sfitramat-a oasele mele.

Zid a ridicat Impotriva mea si

m'a innecat Cu fiere i cu necaz. Cufundatu-m'a in bezna, ca pe mortii cei din vea,c.

M'a imprejmuit cu zid, de n'am

pe unde si ies; ingreuiat-a lanturile mele;

Oricat a striga i a racni, el nu aude rugaciunea mea fierbinte. El a imprejmuit caritrile mele cu

i a intortochiat potecile mele. Urs care ma pandeste, asa a ajuns el pentru mine, leu care sta gata sä, sarä din ascunzatoare. bolovani

El m'a abiitut din drum si m'a

affisiat, m'a nitpustit; 784

www.dacoromanica.ro

PLANGERILE LUI IEREMIA, 3

El a incordat arcul pi m'a pus

tinta pentru sageata lui. Infipt-a in ritrunchii mei toate sagetile pe care le-a avut in tolba. Ajuns-am de rits in fata tuturor popoarelor, cantecul lor de ras de fiecare zi.

El m'a saturat de amarticiuni,

adapatu-m'a cu pelin; Mi-a dat sa sfaram pietrip cu dintii pi m'a taválit in cenupa. Tu ai fápit pacea sufletului meu, uitat-am fericirea, Si am zis: o S'a dus puterea vietii mele p't nädejdea mea in Dornnul!»

Adu-ti amirite de obida mea pi de zbuciumul meu; nu mai ptiu decat de amaraciune pi de otrava! Impovarat de amintiri, sufletul meu se incovoaie in mine. Dar iata ce anume imi amiiatesc incotro merge nädejdea, mea:

Miele Domnului nu s'au sfarpit,

milostivirile lui Bunt nesecate.

In fiecare dimineatä sunt altele, mare este purtarea ta de grijä! Parten mea este Domnul, a zis

sufletul meu, pentru aceasta voi nadajdui inteinsul.

Bun este Domnul pentru acei ce nädajduesc in el, pentru omul care-1 cautà.

Bine este sa aptepti in tacere ajutorul Domnului.

Bine este pentru om sa poarte

jugul din tinerete-i; Sa stea laoparte in tacere, dacä Domnul i 1-a pus pe grumaji; Sa sfirute pulberea cu buzele lui: poate mai este nadejde! intinda obrazul spre lovire pi sit se sature de ocara! C5ci Domnul nu aruncit pe om,

un om, oare Domnul nu vede toate acestea?

Cine a zis pi s'a fä.cut, far& ea Domnul sa fi poruncit? Nu iese oare din gura Celui Prea Inalt binele ca í räul ? Dece sit suspinam twit& viata sá ne plängem pacatele? Sá cereetam cararea noastra ne ispitim i sá ne intoarcem cu pocaintä, la Domnul! Sä ridicam inimile i mâinile noa,s-

tre dare Dumnezeu cel ce este in ceruri!

Noi am paciituit i ne-am vrätit i tu nu ne-ai iertat. Tu te-ai invepmantat in mitnie ne-ai urmärit; tu ai secerat far& erutare.

Te-ai invaluit in nori, ca s'a nu treaca nici o rugaciune pana la tine.

Tu ai fäcut din mine mitturatura

gunoi, in mijlocul popoarelor.

Toti dupmanii noptri au cascat

gura impotriva noastra; De spaimit i de groapä am avut parte, de pustiire FA de nimicire.

Siroaie de lacrarni liicfameaza ochiul meu, din pricina präpadului fiicei Sionului.

Ochiul meu varsii lacrámi färä incetare, fiindca n'are ragaz, Pana ce Domnul sib se uite in jos priveasca din ceruri. Din pricina fiicelor cetätii mele, tot ce vede ochiul meu ma slit*. Ca pe o pasäre m'au vinat, f5,rá

cuvant, vriljmapii mei,

Au praupit in groapä viata mea, cu pietre au azvarlit in mine. Ape navaleau peste capul meu cugetam: o Sunt pierdut! »

Atunci chemat-am numele tau,

Doamne, din adancul prapastiei.

de veci, Ci el pedepsepte pi se milostivepte

Tu ai auzit glasul meu: o Nu astupa urechea ta, la suspinul meu i la

Si nu de bunä voie. umilepte pedepsepte pe fiii oamenilor. Cand calciim in picioare pe toti

te-am strigat i ai zis: o Nu te tome! 0, Doamne, tu ai judecat pricina

dupä multimea milelor sale;

strigiitul meu! »

Tu mi-erai aproape In ziva and

mea, tu ai mantuit viata mea!

robii Vail, Cand incovoiem dreptatea aproa-

V5,zut-ai, Doamne, apiisarea mea, ajutii-mi fa dreptate!

pelui inaintea fetei Celui Prea Inalt; Cand jafuim de dreptul lui pe

Tu ai vä.zut toatä setea lor de

785

www.dacoromanica.ro

60

PLINGERILE LUI IEREMIA, 4 ce se prapadeso incet, doboriti de lipsa roadelor de pe camp.

razbunare, toate planurile lor Impo-

triva mea! Auzit-ai toate ocrile lor, o, Doamne, toate chibzuirile lor impotiva

Cu mainile lor, femei duioase si-au

fiert copiii, ca sä se hraneasa, In vre-

mea!

mea caderii fiicei poporului meu. Sfärsit-a Domnul otarirea sa, viir-

Cuvintele protivnicilor mei si gandul lor ascuns sunt deapururi impotriva mea!

sat-a pe deplin mania sa i in Sion a aprins un foc, care a mistuit temeliile lui. Niciodata n'ar fi crezut

Priveste: ori de stau, ori de se eu sunt pricina rasului lor!

pamintului i toti locuitorii lumii, impresuratorii i dusmanii vor intra andva pe portile Ierusalimu-

Rasplateste-le, Doamne, dupa faptele mäinilor lor ! Orbeste mima lor Blestemul tau sá. caza peste ei! Urrnareste-i cu manie i star-

lui !

Ci s'a intamplat din pricina telor profetilor si a faildelegilor preotilor,

peste-i de sub cerul tau, Doamne!

care au varsat in mijlocul Ierusalimului sfingele celor drepti!

Pe uliti umblau in nestire

4.

ea

Plagerea a patra.

niste orbi, patati de sange, M nimeni nu se putea atinge de vesmintele lor.

schimbat fata aurul cel mai lamurit! Sfintele tale pietre au fost aruncate

lumea dupa ei. « Fugiti, laoparte, nu vá atingeti de ei ! » i daca fugeau ratiiceau näuei, chiar i päganii la care fugiserá ziceau: e Sa nu mai stea

Impresurarea Ierusalimului. 0, cum s'a innegrit aurul, cum vi-a

e Paziti-va! Un necurat !

colturile tuturor ulitelor ! Feciorii Sionului, cei mai de seama,

aici ! »

altadatä canthriti Cu aur, cum au ajuns M fie pretuiti ca vasele de lut, lueru de

16 Mania Domnului i-a risipit i el nu se mai uitä la ei. Pe preoti nu-i mai cinsteau, pe blitrani nu-i nnai crutau.

mana de olar! Ciliar si sacalii dan tatele ior, ca

i

nostri släbesc si

se

uitat departe, spre un popor al carui aju-

tor nu mai venea. Ei pandeau toti pasii nostri, fica inciit nu mai puteam sa umblam prin pietele noastre. Sfärsitul nostru se apro-

pia, zilele noastre erau pe fund. Inteadevär, ne venise sfarsitul! Urmäritorii nostri erau mai iuti deeat vulturii cerului; ne vanau cu in-

gunoaie.

Caci pacatul fiicei poporului meu a fost mai mare decat faradelegea Sodomei, präbusitä inteo clipa, nu de mita,

verunare prin munti, ne pandeau in

omeneasca.

pustie. Suflarea vietii noastre, unsul Dom-

Priñcipii ei erau mai stralucitori (leen zapada, mai albi decat laptele;

trupul lor era trandafiriu ca miirgeanul;

ochii

sting asteptand ajutor zadarnic ! Din turnurile noastre de straja ne-am tot

puii lor sa suga, dar fiica poporului meu ajuns-a cruda, ca strutii, in pustie.

De sete, limba pruncului ce auge i s'a lipit de cerul copiii cer paine, dar nimeni nu le-o intinde. Cei care mancau odinioara mandiri alese cad de foame pe uliti; cei care au fost crescuti in porfirä stau culcusiti in

striga

infatisarea lor era mandra ca safirul. Dar acum chipul lor a ajuns mai negra decat funinginea; pe uliti nu-i mai curiosti; pielea lor s'a zbareit pe oase, s'a uscat ca o coaja de copa°.

nului, a, fost prins in groapa lor, acela despre care noi ziceam: «La umbra lui vietui-vom printre popoare ! Bucura-te i tresalta, fiica Edomului, tu care locuesti in pamantul pe la tine va trece cupa; te vei imbata i fti vei arata goliciunea!

Mai fericiti au fost cei ucisi de sabia,

Pedeapsa fáradelegii tale, o, fije&

a Sionului, s'a sfarsit; el nu te va mai

decat cei secerati de foame i decat cei 786

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 1 duce in robie. Dar el cerceteaza picatele tale, o, bici a Edomului tfi dii, pe fata faradelegile tale!

Ei au batjocorit femeile din Sion, fecioarele din cetatile lui luda. Principii au fost spanzurati ai la obrazul batrlinilor nimeni nu s'a mai uitat. Feciorii invartesc la raanitä i copilandrii se poticneso sub povara sarcinilor de lemne.

5.

Plangerea a cincea. .Rugeiclunea proletului Ieremia.

Adu-ti aminte, Doamne, de ceea ce ni s'a intamplat nona, uita-te i vezi

Batranii nu se mai adunä

poarta

ocara noastr5,1 Moatenirea noasträ a cazut in mana

S'a dus

streinilor, casele noastre in mana celor de alt neam. Am ajuns orfani, f5,r5, de tata, mamele noastre ca vaduvele. Bem apa noastra ou parale, lemnele noastre le luam cu plata. Impilatorii stau pe grumajii noatri deai suntem vaguiti, n'avem parte de odihna. Intindem mana spre Egipt i catre Asiria ca sa avem paine ea ne saturara. Parintii noatri au greait ai nu mai

sunt, dar noi ducem färädelegile lor.

Stiipanii noatri sunt robi, i nimeni nu ne scoate din mana lor. Primejduindu-ne viata agonisim

painea noasträ, in fata sabiei care ne

amenintä din pustie. Pielea noasträ arde ca un cuptor de fierbinteala frigurilor foamei.

la

i cei tineri nu mai canta; din veselia inimii noastre,

jocul nostru s'a schinabat in jale.

C5zut-a cununa de pe capul nostru ;

vai nou5 caci am pacatuit! *i mima noastr5, e bolnava i se

intunecä ochii noatri, Cand vedem muntele Sionului a ramas pustiu i vulpile cutreerä pe el!

Tu, Doamne, stai deapururi in jiltul tau, si imparalia ta in neam de neam!

De ce ne uiti tu de istov i ne

pariseati atta de lungii. vreme? Intoarce-ne catre tine i ne vom intoarce; innoeate zilele noastre ca in vremea ceo de demult! Sau ne-ai lepadat cu totul i te-ai mániat ai nu vrei sa te mai impaci cu noi?

PROFETUL IEZECHIL i iatä ce mi s'a arätat: O vifornitä

1.

Domnul cheamcl pe Iezechil la lucrarea proletia. Arcitarea chipului 81avei Domnului.

In anul al treizecilea, in luna a

patra, in ziva a eincea a lunii, pe cand eram in mijlocul obatiei duse in robie la fluviul Chebar, Adica in ziva a cincea a lunii, in anul al cincilea al robirii regelui Ioachin, mi s'au deschis cerurile i vizui vedenii de la Domnul.

Atunci a fost cuvantul Domnului catre lezechil, fiul lui Buzi, preotul, in tara Caldeilor, la fluviul Chebar, acolo a fost mana Domnului peste mine.

venea dinspre miazii-noapte, un nor mare,

un foc strälucitor, care värsa stralucire

In juru-i, iar din mijlocul lui se arata un punct luminos ca electrul bagat in vapaie.

i din mijloc am vazut chipurile a patru fiare. i iata care erau chipurile lor: ele aveau chip de om. Fiecare aves, patru fete i fiecare

avea patru aripi;

Fiarele aveau picioarele drepte rotunda i scanteiau ca arama stralucitoare, iar aripile lor erau sprintene. *i maini de om ieaeau de tuspatru

partile de sub aripi,

i fetele lor,

aripile celor patru, 787

www.dacoromanica.ro

50*

IEZECIIIL, 2

fiecare fiará avea cilte doua aripi

Ale caror aripi se atingeau una de nu se intorceau cand mergeau, ci fiecare fiara mergea intins inainte.

taur, iar la spate chip de vultur. Tuspatru aveau aripile intinse in

cu care Li acopereau trupurile lor. i cand porneau ele, auzeam fidfaitul aripilor, ca un vuet de ape mari, ca glasul celui Atotputernic, ca un huet, ca huetul unei ostiri ; iar cand se opreau, lazau aripile in jos. i in timp ce se opreau i ii lasau

cu dour), isi acopereau trupurile lor. i fiecare mergea intins inainte

telor lor.

alta

Ufa,

i faptura fetelor lor. Tus-

patru aveau in fata chip de om, la

dreapta chip de leu, la stanga chip de

aripile in jos, rasunetul se auzea pe bolta cerului, care era deasupra cape-

sus, doua se atingeau una de alta, iar

lar pe bolts, cerului, care era deasupra capetelor lor, era ceva care semana cu safirul, era ceva ca un tron de imparat, iar pe el sedea, deasupra, ca un chip de om. i inlauntru si de jur-imprejur

incotro le mans, Duhul inteacolo se si indreptau, iar and mergeau nu se intorceau.

i intre fiare era ceva care semana

cu carbunii aprinsi, semana cu niste lumini, care tot umblau printre fiare, si focul stralucea, i focul scapara ca ful-

am väzut ceva ca focul, ceva ca electrul,

pe cat aratau coapsele lui si mai sus,

gerul.

apoi am vazut ceva ca focul pe cat aratau

i fiarele alergau incoace i incolo, intocmai ca scapararile de fulger.

coapsele si mai jos, iar de jur-imprejurul lui stralucire, Ca de curcubeu care se aratil, in nouri pe vreme de ploaie. Asa era stra-

i m'am uitat la fiare si iatá ea jos langa tuspatru fiarele erau patru roat,e.

lucirea lui de jur-imprejur. Era aevea chipul slavei Domnului. i cand am vazut-o, am cazut cu fata la pamant am auzit o voce a unuia care-mi graia.

i chipul i faptura roatelor seminau cu un crisolit, i toate aveau aceeasi asensanare: chipul i faptura lor erau

ca o roata imbucata intealta. Ele se indreptau in men; in cate

tuspatru partile, iar and mergeau nu

2.

se intorceau.

Domnul trimite pe Iezechil

Obezile lor erau ridicate la o

inaltime infricosata, i obezile erau um-

plute cu ochi de jur-imprejur. li asa erau tuspatru. Cand fiarele porneau, porneau

In picioare ca ea vorbesc cu tine! # i

roatele de rang& ele, si and fiarele se ridicau de pe pamant, se ridicau siroatele, i ori incotro le mane, pe ele Duhul, inteacolo se i indreptau i se

ridicau,0 roatele impreuna cu ele,fiindea

Duh de viata era in roate. Cand porneau fiarele, porneau roatele, i cand se opreau fiarele, se opreau i roatele, and se ridicau ele, se ridicau i roatele, fiindcá Duh de viata era in roate. lar deasupra capetelor fiarelor era ceva tare ca bolta cerului, care seraäna cu clestarul care-ti lua ochii intins deasupra peste capetele lor. i sub aceasta bolt& cereasca se

intindeau aripile lor unele spre altele,

propove-

duiased lui Israil col dus in robie. zise: o Fiul omului ! Scoala-te

pe cand el vorbea cu mine,

Duhul lui Dumnezeu intr.& in mine si má ridica in picioare, i eu ascultai pe cel care graia cu mine, opuse: Fiul omului! latI, ca

te voi trimite dare neamul lui Israil, neam de oameni razvratiti, care s'au razvratit si au pacituit, i ei i parintii lor, impotriva mea pin& in ziva de acum.

Deci te trimit cätre feciori indrazneti i cu mima impietrita, carora sä, le graiesti: o Asa zice Dornnul Dumnezeu!a

i ori de te vor asculta, ori de nu te vor asculta, fiindca ei Bunt neam de riizvratiti, sá §tie cá tu eati prooroo In mijlocul lor.

i tu, fiul omului, nu te teme de ei 0 de cuvintele lor nu te ingrozi, cu toate 788

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 3 cä vei fi inconjurat de spini si de maxicini i vei locui in mijlocul scorpionilor.

De cuvintele lor sa nu te inspaimanti la vederea lor id, nu te infricosezi, fiindcá ei sunt neam de razvrätiti. Dar tu tot sa le graiesti cuvintele mele, ori de te vor asculta ori de nu te vor asculta, fiindca sunt indafátnici. i tu, omule, ascultä ceea ce eu iti

graiesc tie i nu fi indäratnic ca neamul cel

indaratnic. Deschide gura si ma-

name& ceca ce eu iti voi da. »

i arid m'am uitat, iatit cá i intinsese mana spre mine, iar in maná avea o carte, Pe care mi-a deschis-o, scrisä pe o parte si pe alta, si anume cu plangeri, tanguiri

ceca ce vei gäsi dinaintea ta! Manama,

aceasta carte, apoi du-te i propovedueste casei lui Israil! i deschisei gura si el bad dadu sa manánc cartea aceasta,

zise: o Fiul omului! Pantecele

tau ni manance i ltiuntrul tau sa, se umple de cartea aceasta pe care ti-o dau! » i eu am mâncat-o si era in gura mea atat de dulce ca mierea. zise iarasi: a Fiul omului!

Du-te la casa lui Israil vi-i graieste cuvintele mele,

Minder), nu esti trimis la un popor

strein, cu bimba neinteleasca i cu grai de

nepriceput, ci catre casa lui Israil, i nici la popoare multe cu limb& neintelea,sa i cu grai nepiiceput, ale caror cuvinte nu le-ai pricepe, dar de te-as trimite la ele, tot te-ar putea pricepe.

i casa lui Israil nu va vre,a sa, te asculte, fiindca, pe mine nu vor sä má, asculte, ctici intreaga casa lui Israil are fruntea incruntatä i mima impietrita. Pentru aceasta voi impietri chipul chipurile lor, intocmai ca fruntile lor ; i

diamantul,

mai

tare decat

Nu te teme si in fats., lor nu te inspai-

manta, caci neam de razvratiti stint ei! » mai zise:

Fiul omului!

Prinde cu mima i ascultä cu urechile tale, toate cuvintele pe care ti le voi gral.

FIai, du-te in robie, lang6, feciorii poporului tau, si le graieste si le propovedueste: « lata ce zice Domnul Duninezeu... ori de te vor a,sculta, ori de nu

te vor asculta ». Atunci m'a ridicat Duhul i am auzit la spatele meu un huruit mare ca de cutremur, cand slava Domnului s'a inalta,t din locul ei: Fasaitul aripilor care se atingeau una de alta, huruitul roatelor i vuetul surd al cutremurului.

3.

Insullarea proletului pentru lucrarea dumnezeiascd. Iezechil in mijlocul celor dufi In robie. zise: e Fiul omului! Mananc5,

tau ca

Ca

stanca, asa voi impietri fruntea ta!

i

fruntea ta

i Duhul má ridica i ma' duse

in zbuciumul duhului meu, in vreme ce

mana Domnului apäsa din greu pcste mire.

i am ajuns la cei dusi in robie

din Tel-Aviv, care salasluiau pe fluviul Chebar, unde le era salasul, si am zabovit acolo sapte zile inmarmurit.

lar la cap5,tul celor sapte fost-a cuvantul Domnului dare mine mi-a zis:

« Fiul omului! Iatä, te-am pus

straja, peste casa lui Israil! Asculta deci cuvantul care va iesi din gura mea OA propovedueste din partes, mea!

°And voi osandi pe cel Ma de

lege si-i voi zice: e Vei muri! a i tu nu-1 vei poviitui i nu-i vei grai, ca sa

abati pe pacatos din calea lui cea pad,toasa, ca ni scape cu viata, i pacatosul va muri in p6,catul lui, eu voi cere sangele lui din mana ta. Dar (lac& tu vei sfátui pe cel pa,catos si nu se va pociii de pacatul lui si de vials, lui pacatoasii, nu se va hisa,

el va muri in pacatul lui, iar tu ti-ai

mântuit sufletul tau. Tot asa, cand un om drept se va abate de la calea lui cea dreaptä si va sit-

varsi un pacat, eu, atunci, îi voi pune

inainteo piatril de poticnea16, si el va muri.

fiindca tu nu j-ai dat invatätura, el va muri in pacatul lui i toate faptele

789 www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 4

bune pe care le-a ficut nu vor mai fi pomenite, iar eu voi cere singele lui din

Fiindci eu Ii voi miisura tie, dupi anii plicatelor lor: o sutá noulizeci de

Si iaräsi, dad], vei poviltui pe cel drept si nu pliciituiascii 0 el nu va piatui, atunci el va fi viu, iar tu care 1-ai povituit iti vei mtintui sufletul.»

casei lui Israil. Si dup5, ce le vei fi sfirsit, intoarce-te a doua oar& pe dreapta, i poart5, picatul casei lui luda patruzeci de zile,

zile, atitea va trebui si porti picatul

mina ta.

Si iarisi a fost mina Domnului peste mine 0 mi- zis: o la amp, ciici acolo iti voi grai!*

cite o zi de fiecare an. Si si-ti indrepti fate, spre Ierusalimul cel impresurat, i cu mina intinsi

cimp, dar iatä &a acolo era slava Domnului, care mi se descoperise la fluviul

Si te voi lega cu funii, ca 85, nu te mai intorci de pe o parte pe alta,

sä, profetesti impotriva lui.

Si m'am sculat si am pornit la

Chebar. Si am clizut cu fata la

pini cind nu se vor did* zilele de im-

pä,-

mint.

presurare.

Pentru aceasta, ia-ti gnu, orz, bob, linte, mei 0 mizäriche i pune-le

Si Duhul intri in mine si mii sculii, In picioare. Si-mi grid si-mi zise: Du-te

intr'un vas, si-ti fi pfiine pentru cite

si te inchide in casa ta! Iati, fiul omului, Ii voi da funii cu care te voi lega, ca si nu mai iesi

zile vei sta pe partea a,ceea trei sute nouitzeci de zile ca sä ai ce mines,.

*i hrana pe care o vei minca,

In mijlocul lor, voi lipi limba de cerul ca sii rimii mut 0 si nu le mai fü aspru propoveduitor, fiindci, ei sunt neam de

din vreme in vreme, ea fie de domizeei de sicli pe zi,

lar apit s5, bei cu misur5 din timp in timp, o sesime dinteun hin,

lar cind ii voi gad, iti voi deschide gura ca sii le spui: o Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Cine va vrea si mi auzift, auzit,-mi, 0 cine nu va vrea

Si de mâncat sä, minhnci turtele cele de orz pe care sä, le coci, sub ochii

lor, in spuzi ficuti din necuriltie orneneasc5,.

si mii auzi, si nu mi auzi, fiindc5, ei

Si si le mai spui: i Intocmai asa vor minca fiii lui Israil plane spurcatit printre noroadele printre care eu Ii voi

Bunt neam iabras. »

4. o

goni !» Atunci eu am rispuns : «0, Doamne !

Imyresurarea leru-salimului. i tu, fiul omului, ia-ti o c'iriunidit

Sufletul meu nu s'a spurcat niciodati,

iar hoit i dobitoc sfil.siat nici n'am

pune-o in fata ta i desemneazi, o cetate, Ierusalimul. Impresoarli-o, clideste un val impotriva ei, ridici meterezuri, aseazä ostire impotriva ei i berbeci de jur-im-

cat din tineretile mele si pin& acum

nici carne spurcatä n'a intrat In

gura mea. * Dar Domnul imi zise: Vezi!

prej

Apoi ia-ti o sob5, de fier i pune-o

ca un zid de fier intre tine si cetate, Indreaptit-te cu fata spre ea, ca si fie cetatea impresuratà si tu cel care o impresori. Acesta si fie serail pentru neamul lui Israil. i culci-te pe stfinga, 0 pe stinga pune picatul casei lui Israil, i poarti

catul lor atitea zile cit vei sta culcat poca,

duit sii-ti fie gunoiul de vitä, in loo de necurittia omeneascii, i deasupra lui coci tu *tines, ta!* $i mi-a mai spus: i Omule, eu trimite-voi foamete in Ierusalim locuitorii, plini de spaimä, vor mfinca pftinea cu cintarul 0, ingroziti, vor boa apa cu mitisurä Ca si pitimeasc5, ei de foame de sete, si se ingrozeasci, unii de altii si din pricina plicatelor lor si se priipadeaseä. a

790

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 5, 6 5.

Alt semn care scl inchipuiascd impreswrarea I erusalimului. « i tu, fiul omului, ja o sabie ascu-

pe care s'o intrebuintezi ca briciul de ras, cu care sa-ti razi parul capului pi barba; apoi ja un cantar si imparte parul thiat. 0 treime arde-o pe foo, in mijlocul cetatii, cand se vor sial* zilele de im-

p6,ngarit templul meu, cu toti idolii tal cu toa:a inchinarea la grozaviile tale, de aceea i eu te voi arunca i ochii mei nu se vor mai milostivi de tine si nici eu nu te voi mai eruta. cium

0 treime din tine sä, moara, de i di se sfarseascg, de foame in

raijlocul tau, o treime 86, cada, de sabie

In jurul tau, si cealalta, treime o voi

presurare, apoi ja o alta treime EA bate-o

imprästia in toate vanturile, iar in urma lor voi scoate sabia. Asa se va sfa,nsi urgía mea si-mi

cealaltg, treime s'o imprästii in vant,

buna, ca 86, stii ca, eu, Domnul, am griat

cu sabia de jur-imprejurul cetatii, iar

eu voi scoate sabia in urma ei.

Irisa, din parul acela, ja vreo ciiteva

fire si leaga-le de poala hainei tale,

Apoi vreo cateva fire pe cara sá, le arunci in mijlocul focului i s'a le arzi.

De acolo va iesi foc pentru toatit casa lui Israil. Asa zice Domnul Dumnezeu: «Acesta

este Ierusalimul! Pe el il voi inaprastia In mijlocul popoarelor pagane si-1 voi inconjura cu tari, Fiindcg, s'a impotrivit indreptiirilor mele si oranduirilor mele, i locuitorii au ajuns mult mai nelegiuiti decht paganii, mai mult decat tanJo invecinate: indreptärile mele le-au dispretuit si in oranduirile mele n'au vrut sá, umble. De aceea asa rosteste Domnul Dumnezeu: Fiindc6, ati ajuns mai protiv-

nici decat paganii, megiesii vostri, i in oranduirile mele nu umblati i indreptarile mele nu le faptuiti, i nici macar

nu va purtati (lupa datinele páganilor cu care va, invecinati,

voi potoli mania mea si ma voi raz-

asa intru ravna mea, cand mi-am potolit mania mea intr'insii. i te voi preface in morman de dliramaturi, spre biitaia de joo a paganilor, vecinii tái, si a oricarui drumet.

i vei ajunge de batjocura si de

ras, de poraina si de uluial6 pentru

pâgânii cu care te invecinezi tu, cand voi adeveri judecata mea fata" de tine, Intru aprinderea mâniei mele, cu aspre caci eu Domnul am grait pedepse,

acestea, Calad voi trimite impotriva ta sa,getile cele cumplite ale foametei, care

vor face prapad sageti pe care le voi trimite, ca sâ và prapadeascä i ca mai

vartos foametea sa bantue la voi

va, voi lipsi de orisice sprijin de pa,ine.

Atunci voi trimite impotriva ta i fiarele cumplite te vor asa

foamet,e,a

far6, copii, si ciumg si sange se vor abate

peste tine si sabie voi aduce impotriva ta. Eu, Domnul, am grait acesteal»

De acees, asa rosteste Domnul Dumnezeu: i lata, si eu voi fi impotriva

ta i voi adeveri in raijlocul tau i in väzul págitnilor dreptatea mea.

i din pricina inchinarii tale la idoli, iti voi pricinui ceea ce nu ti-am pricinuit i nu-ti voi mai pricinui vreodata: P6,rintii vor manca pe fili lor inlauntrul tau i fiü vor manca pe parinti, si te voi judeca aspru i ceea ce va mai fi ramas din tine, voi imprastia in toate vânturile.

De aceea, viu sunt eu »,

nul Dumnezeu,

zice Dom-

«din pricing, ea tu ai

6. V estirea

altor pedepse crtlncene pentru dr eidelegile poporului.

j iafasi a fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a spus: « Omule! Cauta Cu fata spre muntii

lui Israil si prooroceste impotriva lor, i le apune: « Munti ai lui Israil,

ascultati cuvantul Domnului Dumnezeu! Iatá, ce rosteste Domnul Dumnezeu impotriva muntilor, a dealurilor, a luncilor a « Aduce-voi impotriva vos, stra sabio si voi nimici plaiurile voaetre;

791 www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 7

Jertfelnicele voastre vor fi pustiite columnele inchinate soarelui vor fi

sfärämate si pe ucisii vostri fi voi arunca

In fata idolilor vostri, Si hoiturile fiilor lui Israil le voi pune dinaintea idolilor vostri i ciolanele lor le voi imprästia imprejurul jertfelnicelor voastre.

In toate asezdrile voastre, cetätile

voastre vor fi därámate, dealurile voastre

cu jertfelnice fär5, umbrá de om, s't intr'adevär jertfelnicele voastre vor fi däramate i pustiite i idolii vostri sfä-

ramal i nimiciti i columnele inchinate soarelui sfartimate, deci: lucrurile tuttinilor voastre vor fi präpädite! Si vor cridea ucisi in mijlocul vostru,

ca sä stiti câ eu sunt Domnul. S't daca, vá voi läsa o rämäsitä de mantuiti din ascutisul sábiei, printre págáni, in tärile n'azora voi yeti fi im-

priistiati, Si cei mäntuiti isi vor aduce aminte

de mine, printre neamurile unde i-am dus robi, atunci cand le voi zdrobi mima cea desfrânatli, ce s'a razletit

de mine, si ochii lor cei desfranati dupä idolii lor, se vor scarbi de ei 11100., din pricina fárádelegilor pe ( are le-au sti, värsit, si a tuturor groztiviilor lor,

Atunci vor cunoaste cá eu sunt

Domnul i n'am grait zadarnic c5, le voi pricinui aceastä nenorocire. Asa rosteste Domnul Dumnezeu: a Bate din palme i bate din picioare

apune: O! Pentru toate cumplitele ticalosii ale casei lui Israil, sâ cada: de sabio, de foamete si de ciumä: s't

Cel de departe sä, moa,rit de ciumg,

cel de aproape sä cadá de sabie, iar cel

ce a mai filmas si va fi scäpat s'A moarit,"

de foame, si asa imi voi fi potolit mânia mea inteinsii.

Si inteace,st chip sä cunoascá ei cä eu sunt Domnul, cánd mortii lor vor

zacea in mijlocul idolilor lor, imprejurul jertfelnicelor lor pe once colina

pe orisice pise de munte si sub orisice

copac verde si sub orisice stejar frunzos, pe orisiunde au adus ei jertfä cu miros de

bunä mireazmä pentru toti idolii lor. voi intinde mana mea impotriva lor i toatä tara o voi preface

792

In pustietate i In loe neumblat prtnä la Ribla, in toate shlasurile lor, ca eh stie ei cá eu sunt Domnul. u 7.

Vine sPirpitul! Nenorocire i groaze 1!

Si a fost cuvântul Domnului catre mine si mi-a zis: a Si tu, fiul omului, apune: « Asa rosteste Domnul Dumnezeu c5,tre pamantul lui Israil: a Vine sfarsitul! Sfärsitul vine pentru cele patru laturi ale pamantului!

i acum vine sfilrsitul pentru tine s't voi slobozi mänia mea impotriva ta,

si te voi judeca dupä faptele tale

s't

voi grima:di peste tine toate uriciunile tale,

A.sa inca ochiul meu sil, nu mai

fie Indurätor i eu sä nu te mai crut,

ci iti voi räspläti dupá faptele tale,

ca s'a; se vadii cá ticidosiile tale sunt in rnijlocul täu i sá cunoasteti cä eu sunt Domnul. »

ea:ni asa zice Dornnul Dumnezeu: a Iatii vine nenorocire peste nenorocire, Vine sfärsitul! Vine sfarsitul, se desteaptä impotriva ta! Iatii-I ca, vine! Sfärsitul vine, locuitor al tärii! Vine ctmuna, ziva räzmiritei räzboiului se

i nu chiotele pe munti! Si acum Imi voi rästurna mänia mea peste tine i iutimea mea voi värsa-o toatá, peste tine i te voi judeca dupä faptele tale si voi präväli apropie

peste tine toate ticalosiile tale,

S't ochiul meu nu se va mai Indura de tine si nu te voi mai eruta,

ci iti voi räspläti dupit tichlosiile tale, care se sävärseso in mijlocul tän, ca cunosti ca eu sunt Domnul care loveste.

lata,' ziva! Iatä vine ! Vine cununa!

Toiagul infloreste, trufia infrunzeste ! Silnicia cre.ste, ca sâ se facii toiagul fárltdelegii. Dar nu va rärnanea nimio

nici din multimea lor, i nici din zarva lor si nu vor avea nici o strälus't

cire !

Vremea vine! Ziva este aproape! Cumpärätorul sit nu se bucure i van-

zatorul si nu se intristeze, cid urgia va veni peste toatä multimea,

www.dacoromanica.ro

IEZECHTL, 8

lar vitnzatorul nu va mai ajunge stapan pe lucrul vandut, chiar de ar mai

denie de la prooroc í preotul nu va avea la indemana legea i sfatul va pieri din

omul nu-ai va intemeia viata pe fir5d-

voevodul va fi cuprins de uluire i mainile poporului tara vor incremeni. Si le

fi in via, &Ad profetia este impotriva intregii multimi care nu va veni inapoi delege.

Sunati mereu din trâmbi

i pre-

gätiti tot, dar nimeni nu va porni la

fiindcli manía mea este impotriva intregii multimi: Sabia afara i foametea inlauntru.

Cel care va fi in toxina de sabio va muri, iar cel din cetate se va sfarqi

de foame ai de ciuma. Si daca s'ar intampla 85, scape

cativa fugan i dintre ei qi de s'ar ascunde

In vagauni ca porumbeii, vor muri cu totii, fiecare pentru faradelegea lui. Mainile tuturora se vor inmuia genunchii vor curge ca apa. Incinge-se-vor atunci cu sac *i spaima ii va cuprinde, fetele tuturor se vor ruina i capetele vor fi ple*uve;

Argintul lor 11 vor arunca in drum

aurul lor va fi spurciiciune, fiindca argintul lor aurul lor nu-i vor putea **1

mantui in ziva urgiei Domnului. Cu aur

argint nu se vor satura pantecele lor nu *i-1 vor umplea, deoarece le-au fost pricina cadera in pacat. Scumpeturile cu care se gateau, fäcute tot de aici, i-au dus la trufie statuile idolilor ion, adictigrozöviile lor care erau tot de aur i de argint, le vor preface in spurcaciune. Si le voi da prada in rnâinile stait}.1

nilor

i jaf in mâinie celor nelegiuiti

ai lumii ca sä le pangáreasca.

Si imi voi intoarce fata mea ai

ei vor pângari odoarele mele EA vor in-

tra inlauntru talharii r;i'l le vor intina. Preg5,te*te lanturi, caci tara este plina de vársari de Muge de silnicie.

**1

cetatea geme

gura celor batrani.

Regele va fi cuprins de jale

*i

plâti dupä felul vietii lor i dup5, náravurile lor bi voi judeca eu, ca sa cunoasca ei cä eu sunt Domnul. voi

8.

Ddrantarea Ierusalimului din pricina tiidole0i care se fdptuesc

lar in anul al foaselea, in ziva a cincea din luna a sasea, pe cand atateain in casa mea, lar batranii lui luda stateau i ei in fata mea, mana Domnului Dumnezeu can' peste mine. Si cand m'am uitat, iata ca era un chip ca de om, **1 de la *olduri in jos pare c5, era foc *i de la *olduri in sus puternic5, luminä ca electrul.

Si a intins ceva ca mana i m'a

apucat de *uvitele capului i Duhul m'a ridicat intre cer i pamânt, i m'a dus la Ierusalim in vedenii dumnezeeati, dinaintea porta celei dinlauntru, indreptat5, spre miazia-noapte, unde era säla*ul idolului geloziei, care starne*te gelozia.

Si iata ca acolo era slava Domnului Dumnezeului lui Israil, intocmai precum

vazusem in amp.

Si-mi zise: « Fiul omului ! Cauta' cu

ochii spre iniaza-noapte!» i cand am ridicat ochii spre miaza-noapte, jata ca la miaz5.-noapte de u*a jertfelnicului, chiar

la intrare, se afla idolul Si mai adaoga: Fiul oraului! Nu vezi tu oare ce savar*esc ei aici? Mari ticalo*ii... pe care casa lui Israil le siivarae*te, ca s'a ma departez de sfantul

meu loca*. Dar vei vedea inca i alte

Si voi aduce pe cele mai cumplite neamuri, care vor pune mana pe

ticalo*ii mai mari. »

casele lor i vor curma trufia celor puternici i vor pangazi sfintele lor loca-

Apoi m'a dus la poarta curtii cand ma uitai, iatti o bodá in zid. Si-mi spuse: Fiul omului! Stra-

*uri.

punge zidul !

Vine spaimal... Vor cauta man-

am inceput sa sträpung

zidul, dar iatä c5, dadui de o u*a.

tuirea, dar nu o vor afla.

Atunci el mai spuse: a Inträ foi vezi cumplitele uriciuni pe care le savar*eso ei inläuntru! $

Nenorocire peste nenorocire va veni spaim5, peste spaima, i vor cere ve713

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 9

Si am intrat si am viizut i iata tot felul de chipuri de taritoare, de

dobitoace, de spurciiciuni FA toti idolii casei lui Israil, zugraviti de jur-imprejur pe pereti, Precum i aptezeci de insi dintre batranii poporului casei lui Israil, in mijloc cu Iaazania, fiul lui Safan, stand in fata chipurilor, fiecare cu catuia In mana, in timp ce mireazina fumului

de tamale se ridica in sus. Si-mi mai spuse: o Fiul omului! Vezi tu ceea ce fac batranii casei lui

Israil in bezna si cum taniaia,z5, fiecare alto un chip, si cugeta: o Domnul nu

ne vede, pail/sit-a Donmul tara sa! Si adaose: vei mai vedea ticalosii si mai mari, pe care le savarsesc ei ! »

Apoi m'a dus dinaintea uii templului Domnului, care da spre miazanoapte, EA ce di vezi?... Acolo erau

Si indata venira sa,se barbati de la poarta ceo de sus, care da spre miazanoapte, fiecare cu unealta sa nimicitoare

In mana, iar in mijlocul lor se afla un barbat invesmantat in vesmánt de in, cu o alimargi la brau. Si cum veneau, se ()Fir& Pang& jertfelnicul cel de arama.

Atunci slava Domnului se iidica de pe heruvimul pe care sezuse FA se indrepta spre pragul templului. Si Domnul striga, pe barbatul cel imbracat in vesmant de in, care avea calimarit la Si-i porunci: a Treci prin mijlocul cetatii, prin Ierusalim, i insemneaza cu slova « Tau » pe frunte pe oamenii care suspina si se vaietii, de toate ticalosiile, care se saviirsesc in mijlocul lor!

lar celorlalti le-a poruncit:

bateti cetatea in urma lui i ucideti! Ochii vostri sa nu se indure i sit nu

femei, care stäteau s'r boceau pe Tamuz. Si-mi zise: Vezi, fiul omului, vei vedea ticâlolisi mai mari decttt acestea! »

Omoriti cu des5,varsire pe batrani, tineri, fecioare, copii i femei, iar de

cu fet,ele intoarse spre rasiírit, si se in-

nu va apropiati! Dar incepeti cu templul meu! incepura chiar cu batranii, care se aflau in fate, templului. Apoi le-a gait: o Spurcati templul umpleti curtile cu oameni morti, apoi

In sfarsit, ma duse in curtea cea dinlauntru a templului. Si ce sa vezi? La usa templul i Domnului, intre pridvor i jertfelnic, era,u ea la doudzeci cinci de oameni, cu spatele spre templu chinau spre ràsàrit, la soare. Si iarrisi imi spuse: a Vezi, fiul omului ? Sunt oare putin lucru pentru

casa lui luda ticalosiile pe care ei le stIvarsesc aici, i cand ei au umplut

piimantul cu silnicie i starnesc mereu

urgia mea ? Ba mai mult, ei fac sa se sue la mine duhoarea jertfelor lor! Dar si eu m5, voi purta cu manie:

erute.

orisicine va fi insemnat cu slova ((Tau» s5,

iesiti! o i ei ie5ir5, i incepurii, sa omoare

In cetat,e.

Si fiindc5, tot omorau i ramasei numai eu, cazui cu fato la pä,mant incepui 85, strig: a 0, Doamne Dumnezeule! Vrei tu oare sà nimicesti tot ceea

ce a mai ritmas in Israil, r5,van3ându-ti urgia ta impotriva Ierusalimului? Dar el mi-a rdspuns: o Pacatul casei

ochiul meu nu va mai fi milostiv nu-i voi mai eruto, i cand vor striga

lui Israil si al lui Judo este afar& din cale de mare, pi tara este plini de vár-

9.

In pädtsire 5i Domnul nu vede !* o De aceea si ochiul meu nu se va

din rasputeri la urechile mele, nu-i voi auzi!

sari de siinge si cetatea geme de silnicie, ba ei chiar i5i zic: o Domnul a lasat tara

Pedeapsa celcifii vine! Cei credinciopi vor fi crutafi, cei nelegiuifi

vor fi 1.

i

el se puse sa strige cu mare

glas la urechile mele astfel: o Se apropie pedeapsa cetätii, i fiecare sa aibli in mina unealta nirnicitoare!

794

uita indurator si nu-i voi mai eruto, ci fapta lor le-o voi intoarce in capul lor !»

i ce sà mai vezi? Omul cel in-

vesmantat in vesmant de in, cu calimara la brilu, aducea raspuns: a Am facut precum mi-ai poruncit!

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 10, 11

Intreg trupul lor, spatele,

10.

adicti cele patru aripile i roatele roate--erau pline de jur-Imprejur de ochi.

Vedenia cea infricosatii. Slava Domnului 8e depirteaxii de templu. *i cum m'a uitam, jata, ca, pe bolta cerului care se sprijinea pe capetele he-.

i pe aceste roate le-a numit In

auzul meu: s Oalgal ». i fiecare avea patru chipuri: una avea chip de tour, a doua chip de om, treia chip de leu si a patra chip de vultur. j heruvimii s'au ináltat. Aceasta

ruvimilor, se vedea deasupra lor ceva ca o piata de safir, care era la privire ea un tron.

era fiara pe care o vazusem la fluviul

Apoi se indrepa cu vorba catre

Chebar.

bärbatul cel frivesmantat in vesminte de in si-i spuse: e Intrit futre roate sub heruvim i ja un pumn de carbuni aprinsi din locul dintre heruvimi i finprastie-i a intmt In vitzul deasupra cetatii!»

i cand porneau heruvimii, por-

neau i roatele de Muga, ei, si cand fsi

ridicau heruvimii aripile s'a zboare de pe parnitnt, roatele nu se fntorceau de langa ei.

meu.

Cánd stateau ei, stäteau si

In vremea aceasta, cand a intrat bárbatul, heruvimii stateau In partes,

ele,

cand se in-64.9,u a se Intiltau toi ele,

fiindca Duhul fiarei era in ele. Dupii aceasta, slava Domnului a plecat de pe pragul templului si s'a asezat pe heruvimi.

dinspre miaza-zi a templului si un nour umplea curtea cea dinlauntru. Atunci slava Domnului se ridicti de pe heruvimi si se Indrepta spre pragul templului, i templul se umplu de nour si curtea se umplu de stralucirea slavei

i heruvimii isi ridicara aripile lor cttnd plecarti, se faltara de pe pámânt

Domnului.

In vitzul meu Impreuna cu roatele

afari, fntocmai ca vocea Celui Atotputer-

templului, In vreme ce slava Domnului era deasupra lor.

se opririi, dinaintea usii de la filsárit a

*i fasaitul aripilor heruvimilor se putea auzi pana' in curtea ceo de din-

Aceasta a fost fiara pe care am

nic, cand el graieste.

vazut-o dedesubtul Dumnezeului lui Israil, la fluviul Chebar, i acum stiu eh' au fost heruvimi.

i cand i-a. poruncit barbatului celui invesmântat In vesminte de in: Adu

foc dintre roate, dintre heruvimi s, s'a dus {A s'a oprit langa o mata. Atunci un heruvim a Intins mana dintre heruvimi spre focul cel ce era filtre heruvimi si a luat foc i l-a pus In pumnul barbatului celui Invesmantat in vesmant de in. i acela 1-a luat si a iesit de acolo. Dar heruvimul aven sub aripi ceva caro semäna cu o mana de om.

Fiecare avea cate patru chipuri, fiecare aves cate patru aripi, si sub aripi chip de maini omenesti. Cat despre infittisarea chipurilor

lor, ele emu chipurile pe care le vii,zusem

la fluviul Chebar. Aveau aceeasi

Visare. Erau chiar ele ! i fiecare mergea

fntins fnainte. 11. Altd ved enie. Juclecata lui Dumnezeu

$i cand ma tot uitam, iatii.

heruvimi se aflau patru roti, cate o

pentru cdpeteniile poporului. Domnul va aduna iardsi in (a/Ti pe poporul alu, pe care la ri8ipit irrin Impârdçii. i inirna cugetul lui se vor 8chimba. Slava Domnului peirdseste cetatea lerusalimului

roata lângä fiecare heruvim, iar coloarea rotilor era ca strálucirea pietrei de Tamis. Cal despre Infatilarea lor, tus-

patru aveau aceiasi chip, ea si cand o roata era Imbucatä fntr'alta.

se °preste pe muntele din PO cetd(ii.

Cand ele porneau, se Indreptau in patru parti si nu se intorceau In mersul

Proletul poveste,8te color din Cald,eea dasco-

lor, ci In partes, spre care se indrepta ceo de dinainte porneau dupit ea, i in mersul

lor nu se fntorceau.

795

perirea lui Dumnezeu.

1. Apoi ma ridicii, din nou Duhul si

má dure la poarta con de la asaritul

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 12

templului, poart5, care da spre rasarit. iata, cä dinaintea portii erau douàzeci i cinci de oameni, iar in mijlocul lor zarii pe Iaazania, fiul lui Azur, ai pe Pelatia, fiul lui Benaia, voevozii po-

despre intreaga cas5, a lui Israil, ro-. stesc locuitotii Ierusalimului: a Ei stau razleti de Domnul, fiindca nouä, ne-a dat el ¡ara aceasta in stapanire ! »

porului.

nul Dumnezeu: o Cu toate ca, i-am ritzletit printre pagani fo't i-am impritatiat In imparatii, le voi mai fi pentru o

S't atunci imi zise: lata oamenii care cugeta faradelegea a't dau sfaturi rele in cetate, Cei care zic: a Prea in scurt am zidit casele! Ea, cetatea, este cazanul, iar noi carnea! » De acee,a, profeteate impotriva lor, fiul omului. profeteate!

S't indata s'a pogorit peste mine

Duhul Domnului FA mi-a zis: a Spune! Aaa zice Domnul: « Intr'acest chip graiti voi cei din casa lui Isrml i eu cunose

ceea ce urzeate duhul vostru.

Pe mul¡i dintre voi i-ati omorit

In cetatea aceasta i ati umplut cu ucisi ei!

Pentru aceasta asa zice Domnul Dumnezeu: Uciaii pe care i-ati pus inteinsa sunt carnea, iar ea este caldarea, i eu vä voi scoate dinteinsa. De sabie vä, temeti, dar sabie voi aduce peste voi »,

zice Domnul Dum-

nezeu,

a Si vä, voi scoate pe voi dintr'insa

va voi da pe mana streinilor

voi face judecata. Si yeti cadea in ascutisul sabiei, ai vä, voi judeca in cuprinsul lui Israil, ca sä, atiti cä eu sunt Domnul. Ea, cetatea, nu va va mai fi cazan nici voi nu veti mai fi carne inteinsa, ci vä voi judeca in cuprinsul lui Israil, Ca sa cunoaateti ca eu sunt Domnul

i cä n'ati umblat dupgi orandui-

rile mele, si de datinele mele nici nu v'a ci v'ati calanzit de datinele paganilor invecinati cu voi!

Si pe cand eu prooroceam, muri

Pelatia, fiul lui Benaia. Atunci cazui Cu

fata la pämant i cu glas mare strigai

q't zisei: 4 0, Doamne Dumnezeule ! Vei

nimici pe de-a'ntregul i ceea ce a mai 'limas din Israil? »

Deci apune-le: « Aaa rosteate Dom-

bucata de vreme loca a sfant, in Wile in care s'au dus s. Si mai apune-le: a Asa zice Dom-.

nul Dumnezeu: « Dupa aceea va voi aduna dintre noroade i va voi strange din Virile in care v'am imprfiatiat va, voi da iarasi pamântul lui Israil. Si dupä, ce vor intra ei inteinsul vor da laoparte toti idolii Eft toate grozaviile din teinsul,

Atunci le voi darui un singur

gaud ai duh non voi pune inläuntrul lor, voi indepa,rts, din trupul lor mima

ces, de piatra ai le voi da inimä, de carne,

Ca sa umble in poruncile mele oranduirile mele sä, le pitzeasca fo't le implineasca; a't ei sa-mi fie poporul meu, iar eu: Dumnezeul lor!

lar celor a caror inimi umbla

dupa idolii lor a't dupá ticaloaiile lor, faptele lor le voi rasturna in capul lor » zice Domnul Dumnezeu. Apoi heruvimii Jai ridicara aripile

roatele pornira cu ei, in vreme ce

slava lui Dumnezeu era deasupra capetelor lor.

Si slava Domnului porni de dinain-

tea portii de la risärit ai se opri pe mun-

tele de la rasaritul cetatii. Dar Duhul mä ridicä i mä duse in Caldeea, langä, robime, cu vedeniile Duhului lui Dumnezeu. i vedenia pe

care o avui pieri din fats, mea.

Atunci povestii, celor care fusesera

duai in robie, tot ceea ce Domnul imi descoperise. 12.

Cuvdntul Domnului se va adeveri si fm-

plinirea lui nu va fi am/Maki. i iaraai a fost cuvantul Domnului dare mine aaa: « Fiul omului! Tu locueati in in+ locul unui neam indaratnic: ochi au ca

Apoi a fost cuvantul Domnului &Are mine i-mi zise: a Fiul omului! Despre fraldi

despre fratii tal, tovaraaii tai de surghiun, 796

www.dacoromanica.ro

IEZECIIIL, 12

sä, vaza, dar nu vad, i urechi ca aria., dar nu aud, de vreme ce aunt

i asa sa stie ei, ca eu Bunt Dom-. nul, &and ii voi impfastia printre popoare si-i voi raspandi prin imparatii. Cu toate acestea voi läsa vreo chtiva, care vor scapa de sabie, de foamete si de ciuma, ca s&-si povestcasca ei, printre neamurile la care vor ajunge,

neam indaratnic.

i tu, fiul omului, gateste-te in ochii lor de pribegie i plead,: in pribegie ziva, in vazul lor, i pribegeste in vazul lor clinteun loe intealtul, poate ca, li se vor deschide ochii, fiindcá, sunt indaratnici de neam.

i

toate ticäloiile lor,

scoate povara ta de pribegie

;;;i

sa stie si ele ca

eu sunt Domnul. a i a fost cuvitntul Doumului care

ziva, in vazul lor, i pleach seara, ca cei care pleacit in robie;

mine si mi-a poruncit:

In ochii lor fä o gaura in zid

a Fiul omului! Manincit painea ta Cu cutremur i apa bea-o cu team& si Cu spaimit, i apune poporului taxii: a Asa

iesi printeinsa.

Incarca pe umar in ochii lor intrá in beznit; acopere-ti fata ca

nu vezi pámantul, eaci vei fi semn minunat pentru neamul lui Israil ! i am facut intocmai precum poruncise Domnul: seosei povara de drum

rosteste Domnul Dumnezeu despre locuitorii Ierusalimului din piimantul lui Israil: voastra s'o mhncati cu spainart i apa s'o beti eu groaza, filmic&

care am iesit in bezná si in vazul lor

silniciei locuitorilor ei:

tara va fi pustiita si va rä,manea fara tot ce cuprinde inteinsa, din pricina

ziva, ca pe o povara de robie, iar seara am fácut Cu Juana o gaura in zid, prin

Orasele ei pline de locuitori vor

am incarcat-o pe umar.

Apoi, fost-a cuvantul Domnului eh-

fi pustiite, iar pamantul va ajunge o

a Fiul omului ! Oare cei inclarittnici

Domnul ».

tre mine a doua zi

pustietate, ca sá cunoasteti cb, eu sunt

i Da'a intrebat:

din neamul lui Israil nu te-au intrebat

Fost-a cuva,ntul Domnului care

ce faci?

mine vi-mi zise:

Ci apune-le: a Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Aceasta proorocire este

o Fiul omului ! Ce insemneaza pilda

aceea care se zice la voi, in tara lui

pentru voevodul cel din Ierusalim pentru tot neamul lui Israil care se alb;

Israil: o Cu cht se lungeste vremea, cu atilt vedenia piere! » Dar tu apune-le: « Asa rosteste

inteinsul! »

Domnul Dumnezeu! Voi pune captit pildei acesteia, ca nimeni sá n'o mai spun& in Israil! Ci mai cu deadinsul apune-le: Vremea se apropie si once

i rispunde-le: a Eu aunt pentru voi un semn minunat i intocmai ceea ce am facut, aceea vi se va intampla si Veti porni in robie ! j voevodul care este inteinsul

ved enie se implineste! u

Ci sa nu mai fie in neamul lui

isi va pune pe umar povara de drum si va

iei prin zid pe intuneric i, ca sä iasa, Ii vor face o gaura. El isi va acopeni fata ca sit nu

vazit

pamântul

Israil vedenie desarta i proorocie mincinoasa,

Fiindca eu, Dornnul, child graiesc un cuvant, Il graiesc i il i adeveresc

Cu

ochii.

nu-1 mai aman, ci tu, neam indäratnic,

Pentru aceasta, îi voi intinde latul

In zilele tale am grait cuvantul si tot

meu si se va prinde in cursa mea, 0-1 voi duce in Babilon, in tara Caldeilor,

acum 11 voi i adeveri », zice Domnul Dumnezeu. Dar a mai fost cuvantul Domnului

pe care nu o va vedea i in care va muri,

lar toata curtea lui, toti dregatorii luí, toata ostirea lui, Ii voi imprastia in cele patru vanturi i voi scoate sabia in urma lor.

catre mine si mi-a spus:

a Fiul omului! Iatä, ce cugetit nett-

mul lui Israil: a Vedenia pe care a va-

zut-o el se va implini chip& multá vreme, 797

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 13

fiindcit a fost proorocitit pentru vreme

cá va eadea grindini, ea o vifornita va

28. De aceea lä.mureste-i: t Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Toate cuvin-

i c5.nd in sfarsit se va pravili zidul, atunei nu va va intreba oricine:

indepartati ! #

sufla vijelios,

tele mele pe care le grades°, nu va fi

4 Unde este tencuiala eu care ati tencuit

Dumnezeu.

gia mea furtuni vijelioasa i intru iu-

aingnatil a lor implinire, caci ceea ce eu graiesc, eu i adeveresc a, zice Domnul

timea mea ploaie potopitoare si grinding

13.

Proorociri impotriva proorocilor i proorocifelor mincinoa8e. j

*

Pentru aceasta, asa rosteste Domnul Dumnezeu: intru ur-

iar a fost cuvintul Domnului

catre mine si-mi porunci: 4 Fiul omului ! Prooroceste impotriva proorocilor lui Israil, care prooro-

va cidea in furia mea, i voi pritváli zidul pe care cu tencuiali l-ati tencuit si-1 voi la pgmant, Ii voi dezveli temelia, el va cgdea si intro ditrimaturile lui va

yeti gasi pieirea, ea sä, stiti ea, eu sunt Domnul.

voi varsa mania impotriva

cese dupit indemnul iniinii lor, i le spune: « Ascultati euvitntul Domnului !

zidului i impotriva zidarilor care ca ten-

nimic !

apune: Unde-i zidul i ande-s zidarii ? », Adica proorocii lui Israil, care prooroceau i vedeau pentru Ierusalim ve-

Asa graieste Domnul Dumnezeu: Vai de proorocii cei nebuni, care 80 calauzese de duhul lor, farti sit yacht Ca vulpile in darâmaturi, asa sunt

proorocii taj, Israile !

Nu se atin la spirturi i nu intärese cu zid casa lui Israil, ca ea sa tin& piept In lupti, in ziva Doinnului. Vazut-au vedenii desarte i proorocii mincinoase, cei care zic: Asa rosteste Domnul », fir& ca el fi trimis ca ei sa poatit avea niidejde in adeverirea

cuiali hau tencuit pi pe drept vi se va

denii de mintuire, cand nu era lam-

zice Doinnul Dumnezeu. « $i tu, fiul omului, intoarce-te ca fats la fiicele norodului meu, care proorocese dupi capul lor i prooroceste im potriva lor. $i le apune: Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Vai de cei care fac legatori pentru incheieturile mainilor i valuri pentru orice cap FA once stet de om, ea si prindä, suflete. Vrere-ati sit omoriti tuire a,

Deci voi vedeti vedenii desarte profetiti profetii mincinoase ori de cite ori ziceti: Asa rosteste Domnul », farä

suflete pentru poporul meu, i pentru voi sit le tineti cu viatit?

De aceea asa zice Donmul Dum-

meu, pentru un puma de ora i pentru un

ca eu si fi rostit nimic

nezeu: « Fiindca, voi graiti vorbe desarte

vedeti minciuna, iata ea sunt impo-

triva voastrá. a, zice Domnul, voi intinde mina mea impotriva proorocilor care yid lucruri desarte i a acelor care proorocesc minciung: in obstia poporului meu sa nu intre i in cartea

neamului lui Thrall sit nu fie inscrisi, In tara lui Israil si nu intre, ea sä, stie ea eu stint Domnul ! Fiindea si fiindci ei înalá norodul meu fágiduesc 4 pace i &Ind nu e pace, i când fac un perete, Il tencuese cu tencuialá. Dar spune zidarilor eä, zidul va &idea, ea va veni un puhoi de ploaie,

798

Voi ma pangariti pe mine in poporul

codru de paine, omorind suflete cars nu se cuvine sa moara, i ineti cu

viati pe cele care nu se cede si traiasci, momind cu minciuni un norod ascultator la minciuni.* De aceea, asa rosteste Domnul Dumnezeu: eu Bunt impotriva legátorilor in care voi prindeti sufletele ca pe pasiri si le voi da drumul si le voi smulge din inginile voastre ;

i

sufletelor

pe care voi le-ati prins, le voi da drumul.

*i voi sfasia valurile voastre

voi scapa norodul meu din

mainile voa.stre si nu va mai fi in mnâinile voastre,

ea sa cunoasteti voi ci eu aunt Domnul.

www.dacoromanica.ro

ItZECHIL, 14 Voi ati amarit cu minciung Mima celui drept pe care n'am vrut sa-1 necajesc i ati intarit mainile celui fara de

Dad, vre-un prooroc se va inf;ela ei va grin ceva, eu Dim lid, am facut

din calea lui cea rea i sa fie viu,

nimici din mijlocul poporului meu i asa î.i vor ispasi amandoi

lege, ca sa nu se intoarca la pochinta De aceea voi nu yeti mai vedea desalts vedenii si nu veti mai profeti,

fiindca voi scapa norodul meu din mane, voastra, i atunci yeti $ti voi ca eu sunt Domnul ! »

14.

Proorocie impotriva inchindtorilor la idoli:

impotriva beitrdnilor g, a poporului.

Atunci au venit la mine vreo cativa bdtrani ai lui Israil si au stat jos inaintea mea. Si cuvantul lui Dumnezeu fost-a catre mine i mi-a zis: o Fiul omului ! Iata oamenii care vi-au pus pe idolii lor in mima lor

si-au asezat drept in fata uriciunea färadelegii lor !

Sa le mai dau ouvant

mä intrebe acum i ei ? » Deci stai de vorba cu ei i le spune: o Asa rosteste Domnul Dumnezeu: « Otisicaruia din neamul lui Israil care II va inchide idolii in inimá, i isi va pune drept in fat& zminteala faradelecrii, se va mai duce si la prooroc eu,e'Domnul, fi voi rdspunde in pofida multimii idolilor,

Ca ea sirntit raspunsul la inima coi din neamul lui Israil, care cu multimea idolilor lar s'au departat de mine. De aceea spune casei lui Israil: o Asa zice Domnul Dumnezeu: « Intoarceti-vä de la idolii vostri si fata voas-

tra de la toate urIciunile lor, Fiincica orisicarui mu din casa lui Israil, incepand cu strainul locuitor in

pe acel prooroc sit se in§ele. ei frni voi intinde mana mea impotriva lui voi pacatul eelui care intreaba cat si al proorocului vor fi la fel, Ca sa nudse mai abata casa lui Israil

de la mine cu ratacirea i 8á nu se mai spurce cu pacatele lor, ci ei sa fie poporul meu i eu Dumnezeul lor o, zice Domnul Dumnezeu.

Si cuvantul lui Dumnezeu a fost

catre mine i mi-a spus:

o Fiul omului! Daca o tara ar

pacatui din necredinta impotriva mea mi-as intinde mana impotriva ei zdrobi once sprijin de paine, trimithud foamete, care ar nimici i oameni dobitoace,

Si inteinsa s'ar afla trei oameni:

Noe, Daniil i by, numai ei si-ar mantui sufletul », zice Domnul Dumnezeu.

o Daca as da drumul in tara la

fiare cumplite, care ar strabate-o, ca ra,mana, fära locuitori i ar ajunge pustie,

din pricina fiarelor nimeni n'ar indrazni sä tread), de la un capat la altul,

Si ar fi numai acesti trei barbati inteinsa, viu sunt eu », zice Doranul Dunmezeu, « n'ar scapa nimeni, niel

fii, nici fice, ci numai ei singuri s'ar

mantui, lar tara ar ajunge pustietate. Sau daca as aduce in tara aceasta ciuma si a zice: o Sabia sä treacil printeinsa! s i va fi sii nimicesc dinteinsa oameni

i dobitoace,

pune in loo, in Mima sa pe idolii sin

Si ar ramanea, numai acesti trei biirbati, viu sunt eu s, zice Domnul Dumnezeu, o n'ar scapa niel fii, nici fiice, ci ar scapa numai ei singuri.

Ii voi raspunde. Si voi indrepta fata mea impotriva

triva tarn acesteia si a varsa urgia mea impotriva ei cu sange, ca sa nimicesc dinteinsa oameni i dobitoace, Si ar fi inteinsa numai Nao,

Israil, care se va lepada de mine si îi va va pune drept in fatii uriciunea Mfgdelegii sale i se va mai duce si la prooroc ca sä mä, intrebe pe mine, eu, Domnul, omului aceluia si-1 voi face semn minunat

pilda, ea sti-1 nimicesc din mijlocul

poporului meu, ca voi sa stiti cá eu sunt Domnul.

799

Ori de as trimite ciuniä impo-

Daniil EA by, viu sunt eu o, zice Domnul Dumnezeu, « ca ei n'ar scapa, nici fu i nici fiice, ci prin dreptatea lor si-ar mantui numai viata lor !

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 15, 16 16.

21. Dar jata ce zice Domnul Dumne-

zeu: Cu toate acestea, daca voi trimite impotriva Ierusalimului aceste patru

Israil in curgerea vremii. Neiscut din tatd

i maicei hetitd, a lost gd sit de Dumnezeu fi crescut mare. Israilul este inchipuit ca o lecioard. Cdnd i-a venit rremea cdsdtoriei, Domnul a luat-o de solie, dar ea nu i-a lost credincioasd. Pedeapsa necredinfei ei. Iertarea dumneamorit

plagi: sabia, foametea, fiarele salbatice eiuma, ca sä nimicesc dinteinsul oameni i dobitoace,

Vor mai famánea caViva fugan, i fiice. Si ei se vor indrepta spre vqj i cand veVi vedea purtarea lor i faptele lor, và veVi care vor iesi din cetate: fu

zeiascd. Incheierea unui nou legdmdnt.

le-am pricinuit ceea ce le-am pricinuit», zice Domnul Dumnezeu.

Si a fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis: oFiul omului! Dezvalueste cetaVii Ierusalimului grozaviile lui, si-i spune: Asa rosteste Domnul care Ierusalim! Obarsia si patria ta este Ora Canaanului: tatal tau a fost amorit maica-ta hetita.

15.

ziva nasterii tale nu Vi s'a taiat buricul

mingaia de nenorocirea pe care am

aruncat-o peste Ierusalim, i ceea ce eu am adus peste el. Si. vor fi o mangaiere pentru voi, cand veVi vedea purtarea i faptele lor

va veVi incredinVa ea nu in zadar

Dar nasterea ta cum a fost? In

si in apá n'ai fost scaldata ca sh, fii curata, Cu care n'ai fost frecatä, Cu scutece

Pildd pentru necredinta lui Israil: vita cea neroditoare.

n'ai fost infasatá!

Ochiul nimanui nu avu grija de tine, ca sa-Vi faca, vre-una din aceste ingrijiri din inilä, catre tine, ci ai fost zvárlita pe camp Cu scarba., in ziva

Apoi a fost iarasi cuvantul Domnu-

lui catre mine si mi-a zis: 4( Cu cat este mai de preV vita de vie dealt oricare alt lemn, curpenul de viVa care creste printre copacii pa..

nasterii tale.

Dar cand am trecut pe langa tine

durii? Oare lemnul ei se poate intrebuinVa

f3'i te-am vazut cum te zbateai in sange, Vi-am zis: a In sangele tau rämâi cu cu zile sä, ranuli in sangele tä,u,

la vre-un lucru? Sau e bun de facut cuie de atarnat ceva inteinsele? Dar daca se pune pe foc i cele

Si inmulteste-te ca florile de pe

te-ai inmulVit, ai crescut te-ai facut mare, sanii tuui crescurä. parul Vi se facu mare, i erai goalii, de tot goala. camp !

dolls& capete ard, i mijlocul arde si el,

mai este bun apoi de vre-o treaba? Si dacii atunci cand era intreg nu era bun de treaba, Cu atat mai vartos acurn, cand 1-a ars si 1-a mistuit focul, va mai fi el bun de ceva? De aceea, asa zice Domnul Dum-

Si cfind am mai trecut pe acolo

si te-am vazut, iata ca-Vi venise vremea

dragostei. Apoi am intins peste tine

Dupa cum vita de vie dintre lemnele padurii o pun pe foc sa arda, asa voi face i cu locuitorii Ierusa-

poala vesmantului meu i Vi-am acoperit goliciunea i cu juriimánt am facut

nezeu:

limului.

Si imi voi indrepta faVa mea im-

potriva lor i, cu toate ci au scapat din foc, focul ii va mistui, ca ta tie ei

cä eu Bunt Domnul, când Imi voi Indrepta faVa, mea spre ei,

Si voi preface Vara in pustietate,

din pricina necredinVei lor s,

legilmant cu tine »,

zice Domnul Dum-

nezeu, 4( i ajunsesi sa fil soVia mea. Si te-am scaldat 10 te-am spalat de sangele cel de pe tine i cu mirezme te-am uns, Apoi te-am imbracat cu vesminte brodate i Vi-am facut sandale de viVel de mare si Vi-am fiicut turban de vison vesmant de panzii, subVire;

11. Impodobitu-te-am cu giuvaeruri, cu braVari la maini i cu salbà la gat;

zice Dom-

nul Dumnezeu. 800

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 16

Inel in nos ti-am pus, si cercei in urechi, in sfirsit o coroani pe cap.

La orisice fispintie

ficut

o capiste pa un deal al tau, ea Bali batjocoresti frumusetea ta d desfieut

i asa te-ai ficut frumoasä, cu

aur i Cu argint, ou vesminte de vison

si de panzi, subtire d de broderii. mincai lamurii, de filing, miere i unt-

delemn, i erai frumoasi, frumoasi tare, ajunsesesi Bai.

IC i i se dusese i vestea printre neammi de frumusetea ta, cici era dedi-

picioarele la orice trecitor i ti-ai inmultit desfrantirile tale. Te-ai desfrinat i cu Egiptenii, veoinii taj neinfrinati, i ti-ai inmultit desfrinirile tale, ea sit mi zidirästi.

i de aceea intinsei mina mea din ceca ce-ti fusese rinduit

virsitä din pricina podoabelor pe care le pusesem pe tine », zice Domnul

si te-am läsat pradii urgiei dusmancelor

Dumnezeu.

de purtarea ta eel), neinfrinati.

tale, filistencelor, cirora le era rusine

e Dar tu te-ai bizuit pe frumusetea ta, si din pricina renumelui tau

Dar te-ai mai desfrinat Asirienii, Uri si te saturi, i

te-ai desfranat, si te &ideal cu neinfranarea ta orictirui trecitor.

nindu-te cu ei tot nu ti-a fost deajuns, i fed, ai faptuit desfrandrile tale in Canaan, si in Caldeea, dar nici

luasi din hainele tale si-ti %cud

eu ele jertfelnice pe Inâlimi cu idoli

ma nu te-ai siturat.

0, ce inimi slabi !1) zice Domnul Dumnezeu, de hiptuesti toate acestea, fapte de ourvi, nestapiniti I i când îi clideai pe inältimea ta capisti cu jertfelnice la orisice rispintie si in orisice poiani de pe inaltimi îi ri-

impoclobiti ou vesminte de felurite colori,

si pe care inältimi te-ai desfrinat, a.sa cum nu s'a mai intimplat i nici nu se va mai intimpla; Luasi apoi giuvaerurile tale cele de aur si de argint pe care ti le fieusem

dicai templu, nu eral ca o desfrinatit

dar si-ti facusi din ele chipuri de oameni

ca dt, te desfrinezi cu ei; Pe urns& ai luat vesmintele broderiile tale i te-ai imbricat eu ele,

care isi lua darul, Ci erai o desfránat5, care in locul birbatului eau primea pe streini. De obicei, la toate desfranatele se dau darmi, ci numai tu ai ficut daruri ibovnicilor Cal i plocoane pentru desfránärile tale, ea de pretutindeni si vie la tine.

mirezmele mele i timáia mea, si le-ai adus inaintes, lor,

i painea mea pe care ti-o dii-

dusem, lamura de fain& i mierea care

era 85.--Vi fie hranii, o pus* dinaintea lor, intru miros cu buni mireazmi », zice Domnul Dumnezeu. * Apoi luad pe ffii d pe fiieele tale pe care i-ai niscut pentru mine adu-

Dar eu desfrânirile tale s'a in-

timplat altminteri decát cu femeile: nimeni nu umbla dupg, neinfrá'narea ta,

ci tu dädeai daruri, iar tie nu ti se

sesi lor jertfi, ea si-i mina'nee 1 Dar ai

dideau. Astfel, cu tine, luerurile au fost pe dos! Pentru aceasta, desfrinato, moult& euvintul Domnului:

crezut cá de,sfrinarea ta n'ajunge I

Cad ai junghiat pe fiii tal, i i-ai trecut prin foo si i-ai ars pentru ei, Firti ca, sivirsind aceste spureiciuni, sh-ti mai fi adus aminte

de vremea tineretelor tale, eind eral goali, goal& de tot i te zbiteai in sin-

o Asa rosteste Domnul Dumnezeu!

Din pricinii

gele tau! i dupi toate aceste ticäboii, vai! vai de nezeu,

i eu desfrii-

tine lio zice Domnul Dum-

Ti-ai mai zidit jertfelnice pe

ti-ai ficut temple in once

poiani de pe dealuri.

cä,

sivirsind desfranirile

tale ti-ai dezvelit ocara ta descoperit goliciunea ta inainte,a ibovnicilor adicit inaintea tuturor idolilor

ciunii tale, pentru singele fiilor tal, pe care tu li 1-ai dat,

37, Iati ci. voi aduna pe toti ibovnicii tal pe care i-ai indrigit d pe care

i-ai iubit, afari de toti aceia pe care i-ai urit, ii voi aduna, zio, impotriva

801

www.dacoromanica.ro

51

IEZECHIL, 16

ta de pretutindeni si voi dezveli goli-

grijä in care triia ou fiicele sale, fiträ, sprijine mama celui sitrao i lipsit.

ciunea ta, i vor vedea °cars, ta,

8i ele s'au trufit i in väzul meu au sivarsit ticàboii, pentru acesta le-am pierdut, dupi cum vezi. Dar Samaria n'a picittuit nici pe jumatate din picatele tale, ha mai var.tos tu ai inmultit ticillosiile tale mai mult decat ele, iar in toate ticilosiile pe care

8i te voi judeca dupti pravila desfranatelor si a virsitoarelor de sange.

8i te voi coplesi ou mania mea si cu ravna mea,

8i te voi da pe mama lor,

vor därama inaltimile tale cu jertfelnice

vor präbusi templele de pe dealuri;

le-ai ftiptuit ai indreptatit pe surorile

dezbrica-te-vor de vesmintele tale, ripivor giuvaerurile tale si te vor läsa goali, de tot goalä.

tale.

Poartit deci si tu ponosul pe care 1-ai zvarlit in surorile tale, pentru pitcatele tale, prin care ai ajuns i mai loasi decal ele, incat ele aunt mai drepte decat tine. Poarti deci rusinea i ocara

obstia intreagi va porni impotriva ta si te vor ucide cu pietre i

te vor cioparti cu sibiile, Da-vor foc caselor tale si te vor judeca in vitzul multor femei, i voi

ta, pentru cä ai indreptitit pe surorile

curma cu desfraul titu *i nu vei mai

tale!

face daruri !

voi domoli mania mea in tine si ravna mea o voi departa de tine voi potoli s'iL nu mi voi mai ne(10,

8i eu voi schimba soarta lor:

starea Sodomei si a fiicelor ei si sts,rea Samariei si a fiicelor ei, i voi schimba starea ta in mijlocul lor, Ca si-ti tragi ocara i si fii bat-

Fiindci nu-mi voi mai aduce

jocoritä, pentru ceea ce tu ai sitvarsit

aminte de zilele tineretelor tale, °and

ea sá le mitngiii.

Atunci Sodoma impreunä eu fiicele ei se vor intoaree la stare,a lor cea

tu m'ai zädärît cu toate färädelegile tale, ci tool& purtarea ta voi intoarce In capul tau roste.ste Domnul Dum-

asijderea si Samaria si fiicele ei se vor

si nu vei mai sävarsi desfraul cu toti idolii !

intoarce la stare,a lor cea dintai si tu fiicele tale vi yeti intoarce la starea

asa-i i fiicit-sa!

In gura ta cuvant de ocari in vremea

lisat bärbatul si copiii, sorä cu surorile tale, care si-au lisat bärbatii copiii lor: mama voastri hetiti vostru a fost amorit. Sora voastra, cea mai mare este

eiunea ta, ca in ziva de astäzi, batjocurit pentru fiicele Edomului FA pentru toate vecinele, pentru filistence, care jur-im-

nezeu,

i orisicine va alcitui o pildä, va alce in bätaie de joc: Cum e mama,

voasträ cea

8i nu va mai fi Sodoma, sora ta,

Tu esti fiica maicii tale, care si-a

deserticiunii tale,

Inainte ea sit se fi dezvelit goli-

prejur îi rid de tine.

Samaria cu fiicele ei, care locueste la

Sä.4i isprisesti desfranarea alce Domnul.

miazit-noapte de tine, iar sora ta cea

mezink care locueste la miazii-zi de tine,

este Sodoma cu fiicele ei.

8i cu toate cá n'ai umblat pe calea

i n'ai sävarsit ticäloiile lor, mai degrabi dealt ele te-ai stricat in tonta lor

purtarea ta.

Viu Bunt eu s, alce Domnul Dumnezeu, ci sorii-ta Sodoma, adici

ea EA fiicele ei, n'au savarsit atata cat ai sivarsit tu i fiicele tale!

Ia sá vezi care a fost pficatul

Sodomei: trufia, belsugul

Ciici asa rosteste Domnul Dum-

nezeu: 4 Ma voi purta i eu cu tine precum te-ai purtat tu: cand adici ai &Meat

i lipsa de 802

jurämintul si ai stricat legämantul pe

care 1-am incheiat cu tine; Cu tcate acestea eu ¡mi voi aduce aminte de legimantul incheiat cu tine in zilele tineretelor tale, si voi incheia

mant vesnic cu tine. Atunci Ii vei aduce aminte si te vei ruina, eind voi lua pe surorile tale cele mai mari IA pe cele mai mici cleat

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 17

tine si ti le voi da ca fiice, dar nu in puterea leg5,mintului täu. Si voi incheia leg5,mint cu tine ea

sä cunosti cä eu sunt Doranul, Si ca si-ti aduci aminte

fie rusine, tacit sá nu mai deschizi gura,

and te voi ierta de tot ceca ce ai virsit 6,

zice Domnul Dumnezeu.

Si dupi cum a fost sädit 11 va

i eind 11 va ajunge vintul de la räsärit oare nu se va uses, pe local unde a fost sitdit? Da, se va usca!* Apoi a fost euvintul Doranului eitre mine i mi-a grait: e Spune-i neamului acestuia indiritnie: Pricepeti voi oare ce va si merge oare bine?

zicá acestea? » i talcueste-le: a Tat& c5,

17.

Parabola cu via cea riecreclincioasii. Ea inchipuegte pe regele Sedechia al ludei. Ped,epsirea tui. Vremuri i fdgcicluinle

va veril impäratul Babilonului la Ierusalim si va lua pe rege si pe principi

meeianice.

neasci i va incheia legimint Cu el, si-1

Si iarisi a fost cuvintul Domnului citre mine i mi-a zis:

i Fiul omului! Spune casei lui Israil o ghicitoare o Oda, Si graieste: ¿Asa rosteste Doranul I Un vultur mare, Cu mari çd falnice aripi,

cu mandre pene pestrite, veril in Liban

frinse un yid de cedru. Rupse crestetul lui eel fined

duse lute° tar& de negutitori si-1 puse bateau ors., al negotului. Apoi ha un butas bästinas, pe eare-1 sädi inteun pimánt mänos, Magi un iaz de 8.0., intoemai ea pe o salcie, Ca sit' se prindi i si ajungii vie, care sit, creasc5, in voie, dar seundi la stat.

Vitele ei trebuia sä se intoarci inspre vultur i räddcinile ascultätoare

fie.

Si s'a ficut butuo mare cu vite vinjoaae cu ramuri.

Si a venit un alt vultur mare, cu

falnice aripi i cu pene multe, dar acest

butuc isi intindea lacom rädáeinile spre al doilea vultur i ramurile i le riispandes, ca sá Bug& ap5, mai mult decit era In locul uncle fusese sltdit, Cu t,oate e5, fusese sidit in päraint minos i lingi iaz de spa, ea si, faci ramuri i s5, fac5, roadi si 65, ajungä vie minunat5.1

De aceea griieste: t Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Oare Ii va merge bine? Nu va t5,ia el oare r5,dicinile lui si nu va culege strugurii lui, ca lui toti s5, se usuee? i se va usen,

dar nu va fi nevoie de mäiri multe

va duce in Babilon,

Si va lua pe unul de vitä dom-

va punts sä faci jurimint, pe fruntasii

lui Ii lunas in robie,

Ca s5, micsoreze stipanirea, nu se mai räscoale impotriva lui i

85,

plizeasci legämäntul lui cu Midejde.

Dar el s'a räzveitit impotriva Babilonului, de a trimis soli pin& i in

den cai i ostire. Va izbuti Egipt, ca el? Va fi mintuit cel ce s5,värseste uncle ea acestea? Si eel ce oak& legämä,ntul va sciipa teafär ?

Dar viu sunt eu! * zice Domnul

i cá el va muri in Babilon, In palatul imp5,ratului, care 1-a ficut pe Dumnezeu,

el rege, din pricini c5, a c5,1cat jurimintul

legimintul

Si anume nu cu ostire mare si cu oameni multi porni-va Faraon la ca si riistoarne o intarituri i sä, cradeasci un val i sä faci, miteel de oameni,

Fiindc5, el a calcat jurimintul a stricat leg5,mántul. De vreme ce el a

dat mina i apoi a sävärsit unele ca

acestea, nu va sciipa! Pentru aceasta asa zice Domnul Dumnezeu: i Viu aunt eu! Juräin5,ntul pe care 1-a cileat i legämäntul pe care 1-a stricat, 11 voi intoarce in capul lui, Si-i voi intinde cursa mea i se voi duce in va prinde In latul meu Babilon i acolo Il voi judeca pentru

viclenia cea fatä, de mine. Si toti fruntasii lui din toati ostirea lui vor cädea de sabie, iar cei care

vor mai famines, vor fi imprästiati in

toate vinturile, ea si stiti voi cä eu,

si de numeros popor, ca si fie emule

din rädicin5,!...

Domnul, griie,sc!» 808

www.dacoromanica.ro

51*

1EZECHIL, 18

Asa zice Domnul Dumnezeu: Eu

insumi voi lua din varful inaltului cedru i voi rupe o riímurea frageda,

o voi sadi pe crestetul unui munte inalt,

*i anume pe crestetul unui munte din Israil o voi sádi, i va odriisli ramuri

roduri va da si va ajunge un cedru falnic, la a ami umbra se vor adaposti

tot felul de päsari. 24. Atunci vor cunoaste toti copacii ca, eu, Domnul, smeresc un copao bah inalt un copac mic, usuc un copac de curand inverzit i inverzesc pe unul uscat. Eu, Domnul, graiesc i adeveresc ! >

sci fie vitt.

i a fost ouvantul Domnului e:9,1re mine si-mi t Pentru care lucru spuneti voi

acest proverb cu privire la pilmantul lui Israil: i Parintii miinanca, aguridä, copfilor li se strepezeso dinii o?

Viu sunt eu r, zice Domnul i ca, nu yeti mai spune

Dumnezeu,

proverbul acesta in Israil. lata' cá. toate sufletele sunt ale

mele: sufletul tatalui ea 1;4 sufletul fiului,

iar sufletul paciitosului sà moarä! Un om este drept daca sävarseste fapte bune i dupa lege: nu

lucruri,

Faz& ca el sa fi facut v-re-unul: va manca jertfe pe munti, va intina pe femeia aproapelui säu, Va asupri pe cel sarao i obijduit,

va jäcraani, nu va da inapoi zalogul, Ii va ridica ochii spre idoli, va savarsi grozavii,

Va da cu camata si va lua do-

banda... Sa mai traiascli unul ca acesta ? Sil, nu triiiasea, fiindca a sävarsit toate aceste blestematii, i sa moara ! Sangele lui sa fie in capul lui vedea toate päcatele pe care le-a savarsit

Omul drept i omul *lejitos. Dumnezeu nu voieste moartea petcdtosului, ci sd se

i

facut aproapelui sàu unul din aceste

Daca el va naste un fiu, care va

18.

pocdiascd

«Dar daca, acest om va avea un fecior iabras, varsiltor de sango, care a

Nu manan ea, jertfe pe munti i ochii ridica spre idolii casei lui lsrail, nu

intineaza, pe femeia aproapelui sau, nu se apropie de o femeie necurata, Nu impileaza pe nimeni, da inapoi zalogul, nu jdomiineste, da paine celui fliimand, pe cel gol il acopere cu vesmantul sau, Nu da bani cu camita, i dobanda nu ja, mana qi-o trage inapoi de la tara, delege, cand judeca pe impricinati scoate adevärul la luminà, El umbla in legile mele i piizeste

indreptärile mele cu credinciosie. Jata omul drept, si el va fi viu s, nul Dumnezeu.

zice Dom804

tatal sau i se va teme si nu le va silNu va manca jerife pe munti, nu-si

va ridica ochii la idolii casei lui Israil, nu va intina pe femeia aproapelui säu,

Nu va impila pe nimeni, nu va lua zalog, nu va jitcmáni, va da paine celui fiamand si pe cel gol 11 va acoperi cu vesmantul sau, Nu va sàvârj nedreptate i dobanda ciimatareasca nu va lua, va face judecata

si va umbla in poruncile mele, acela sa nu moara' pentru fartidelegea stiu, ci s'a träiasca!

Dar daca, tatal siiu a impilat, a jacmánit pe altul si a savarsit ceea ce nu se cadea In mijlocul poporului d'u; sà moara pentru farddelegea lui.

i daca mai intrebati: De ce sa, nu ispaseasca fiul faradelegea pä-

rintelui sä,u ? lata, de ce! Fiul a savarsit fapte bune i, dupil lege, a pä,zit poruncile mele i le-a implinit, de aceea traiasca,

lar numai omul care va plica-

tui, vrednic este sit, moara! Fiul sä, nu

ispäseascii, farädelegea párintelui i pirintele sa nu ispäseasca faradelegea

fiului. Cel drept ea fie vrednic de dreptatea sa i cel ara, de lege sa fie osandit pentru faradelegea sa. lusa daca nelegiuitul se va pociii

de pricatul pe care 1-a savársit i va pazi toate poruncile mele i va savarsi

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 19

fapte bune i cinstite, s'a traiasca

19.

sá, nu rimara,

toate pacatele pe care le-a

Cantare de plangere pentru cei din urmii

faptele sale cele bune ea traiasca. Voiesc eu oare moartea pacatosului »,zice Domnul Dunanezeuo i nu mai degrabá di se pocaiascit i ea fie

Sedechia, 8ub chi pul leoaicei fi al puiului de leu, precum fi a/ vanjoeului butuc de vie.

i

regi ai regatului luda: Ioahaz, I oachin

siivarsit ea nu i se socoteasca, ci pentru

i tu, fiul omului, rosteste o plangene pentru voevozii lui Israil,

i spune: a Cum era maica ta ca

viu

o leoaica futre lei ! Stätea tolaniti futre

Daca un om drept se va abate

lei si li crescu i aduse un pui de-al san i ata

de la viata lui cea dreaptil i va fitptui

faradelegi, blestematii ca toate pt: cate le fiiptueste col pacatos, si mai trAiasca,

Ci feote faptele lui bune si nu i

ca era leu. deprinse si umble dupa pradá i ea minance oameni. i aflarit de el popoarele si-1 prin-

se

puna la socotealit din pricina necredintei

será in groapa lor, i prins cu carlige de falci il dusera in Egipt.

si a pacatului pe care 1-a savarsit! Din aceastä priciná sa moara! Dar daca, ziceti: a Purtarea Dom-

i

lua un alt puiu de leu mare.

veastra e nedreaptä

i cand cutreera printre lei, era deprinse sá umble dupit pradi

leu.

lar daca un pacatos se va pocai

vele le pustii, i tara toati o spaimanti cu ragetul glasului

manânce oameni.

i aduse prada in pesteri i ora-

Atunci se adunará impotriva lui

de pacatul pe carel-a slivarsit si va face fapte bune i cinstite, va ramanea cu

intinpopoare din tinuturi invecinate, será cursa lor, si-1 prinseri in groapa lor.

viata.

i J'ateo cusca, prins cu carlige in duserli la impaduseri intr'o ce-

i daca chibzueste FA se pociteste

filci, 11 inchiserá ratul Babilonului ;

de toate pacatele lui pe care le-a eavarsit, sä traiasei si si nu moará.

tate, ca s'a nu i se mai suda glasul

*i clac& mai zice neamul lui Israil:

In muntii lui Israil.

« Purtarea Domnului nu este dreapta!* Oare tu, neam al lui Israil, crezi

Maica ta fost-a ca un butue de

vie, in vie, sildit Mg& :n'a multa, plin de struguri si de vite din pricina belsugului de apa. i avea si o ramuri vanjoasa pentru schiptru impiratesc, i din pricina desisului crescuse inaltá la stat i era manda la privit, i pentru a ei pentru multimea vitelor sale. i intru manie fost-a ea smulsá zvarlita la pimant, si vántul eel de raaarit usa, vitele, care fusesera repte,

Purtarea mea nu este dreapti 7 Nu, mai degrabá, purtarea voastra nu este dreapti.?

De aceea, pe tine, neam al lui Is-

rail, te voi judeca dupá faptele vietii zice Domnul Dumnezeu. a Po-

cititi-vi de toate piicatele voastre, ca

si nu mai fiti zmintealá din pricina firadelegilor voastre.

Zvarliti de la voi toate picatele voastre cu °are ati pacatuit si vit oro* un cuget nou i un cluh nou. De ce sa mori tu, neam al lui Israil? Caci nu voiesc moartea pacatosului s,

facu leu

Daca un om drept se va abate

de la calea lui cea dreapta si va savarsi pacat i moare, din pricina picatului pe care 1-a siivirsit, sa moara.

tale s,

cand vazu ei nadejdea ei fu

nimicita, si nu mai era nimio de asteptat,

nului nu este dreaptä., ascultati, voi neam al lui Israil: Purtarea mea nu este dreaptäl Nu, mai degrabi, purtarea

zice Domnul Dumnezeu, sil se pocitiasca i sil fie viu! *

lastarisul ei 11 mistui focul.

Dar acum fost-a saditá in pustie, In pamânt uscat i insetat.

i atunci feo iesi din vitelo sale mistui ramurile sale, incat n'au mai avut ramura vanjoasa pentru schiptru

ci 805

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 20

S't astfel ti scosei din tara Egiptului si-i adusei in pustie, Si le dadui legile mele si le vestii randuielile mele, pe care omul trebue sa le implineasca si ea fie viu. Ba i-am dat i Sambetele mele, ca 85, fie semn intre mine si ei, i sii cunoasca misicine cà eu aunt Domnul cel

« Cantare de plangere imparatesc.* este, s't p15,ngere va rambles,. 20.

Profetul aratd bcitrdnilor plicatele (ilor lor, de la care trece la cele advdrsite

de ei, copiii lor. Neascultarea in pustie. Cu aducere de jertfe. Slujirea pe

Grija in viitor a lid Dumnezeu pentru

care sfintesc.

poporul &du, care va fi seas din impirdfille

Dar cei din neamul lui Israil s'au otirit impotriva mea in pustie, in legile

printre care a fost imprdstiat. Aducerea poporului in starea lui cea de altddatei.

mele n'auumblat, dispretuit-au randuielile

lar in anul al paptelea, in luna a cincea, in ziva a zecea a lunii, veniri din batranii poporului sa intrebe pe

mele pe care trebue sit le implineasca omul ea sit fie viu, pang5,rit-au Sambetele mele. i atunci cugetat-am: t vars urgia mea peste ei in pustie

Domnul i staturii, inaintea mea. Si atunci fost-a euv5,ntul Domnului

nimicesc !*

Dar mi-a fost milà pentru numele meu, ea sä, nu se faca de ocarii, inaintes,

ciitre mine pi-mi grai: a Fiul omului! Spune bittranilor lui Israil astfel: a Asa rosteste Domnul: Ve-

noroadelor din fata carera ti scosesem.

Si mi-am ridicat mana mea cu

nit-ati oare sâ mâ intrebati? Viu sunt

juramant impotriva lor in pustie, ca nu-i duo in piimántul pe care li-1 fa-

eu, dacii m5, voi 15,sa intrebat s, zice Domnul Dumnezeu. a Vrei judeci, vrei s5.4 judeci, fiul omului? blestematille parintilor lor, Si le spune: e Asa rosteste Domnul

gaduisem, tara in care curge lapte i miere,

mandretea tuturor imparatillor,

Made& au dispretuit legiuirile mele,

In legile mele n'au umblat, S5,mbetele mele le-au pangarit, umblitnd cu mima dupit idolii lor. Si iar m'am milostivit ca ea nu-i

Dumnezeu! In ziva And am ales pe Israil, ridicai mana mea cu juramant catre semintia casei lui Iacob i m5, descoperii in tara Egiptului, s't cu juramant

ispriivese chiar in pustie, Si am griiit in pustie e5,tre feciorii lor: a Nu va cal5,1adti de datinele p5,rin-

nimicesc

ridicai retina mea spre ei: a Eu aunt

Domnul Dumnezeul vostrul* In ziva acee,a ridicai mana mea cu juramant c5,-i voi scoate din tara Egip-

tilor vostri i obiceitnile nu le tineti, cu idolii lor nu vi, pangariti. Eu aunt Domnul Dumnezeul vostru, in legile mele sit umblati,

tului vi-i voi duce bate° Ora in care

curge lapte i miere, giuvaer fare toate Si le-am poruncit:

oranduielile mele sii, impliniti,

e Fiecare sa

arunce idolii de dinaintea ochilor sai nu va mai pitngitriti cu idolii Egiptului, caci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.

desert vapaia mea inteinsii in

Silmbetele mele s5, le sfintiti, ca mine si voi ca eu, Domnul, aunt Dumnezeul vostru. Dar si fiii s'au rasculat fmpotriva mea, si in legile mele n'au umblat, oranduielile mele nu le-au petzit, ea sit le implineasca, si dup.& care trebue ea vieBA, fie semn intro)

Dar s'au ot5,rit impotriva mea si nu au vrut s5, ma asculte i nimeni n'a aruncat idolii din ochii lor çi nici n'au par5sit idolii Egiptului. i atunci imi zisei: Sit vats urgia mea impotriva lor sit

titian& omul ea Eta fie viu, si Stimbetele

mele le-au pangarit. De aceea am cugetat sa-mi vats mania mea peste ei

tara Egiptului!*

Dar i-am crutat pentru numele meu, sä, nu se pangireascit ei in ochii noroadelor in raijlocul ciirora petrec, earora le-am

vestit

voi scoate din ara Egiptului.

le pliziti si sa le

sii, desert urgia mea in pustie. Si iaritsi am tras mana mea ina-

poi s't m'am indurat pentru numele meu, ea sit nu se facto; de ocarit inaintea no806

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 20

roadelor in vizul cirora Ii scosesem din

intins cu potop de mania voi domni peste voi,

Egipt.

i mi-am ridicat mina mea cu jurimint impotriva lor in pustie, si-i

i v5, voi scoate dintre popoare vi voi aduna din impiritiile in care v'am risipit, cu mânä vinjoasä i cu brat intins i cu potop de minie,

impristiu printre p5,gini si si-i desc in imparitii,

Fiinda n'au implinit legiuirile mele mele le-au dispretuit,

i v5, voi duce in pustiul noroa-

delor i má voi judeca cu voi fati citre

fat5

betele mele le-au pingärit si au umblat cu ochii dup.& idolii pirintilor lor.

Precum am judecat pe striibunii vostri in pustiul täril Egiptului, asa ma

Din aceast5, pricimi le-am dat rinduieli care n'au fost bune i legiuiri dupi

voi judeca eu cu voi s, rice Domnul

care nu puturil ri. vietuiasci, i i-am fäcut spurcati cu darurile

Durnnezeu. e

i vä voi trece pe sub toiagul v5, voi aduce spre povata le-

lor, câci ardeau in foc pe cel intii niiscut,

meu,

nul

Atunci voi osebi dintre voi pe cei care s'au räsculat si au picituit im-

aceasta ca s5, le insuflu atita groazi, incat sä cunoascii ei ci eu sunt Dom-

De aceea, fiul omului, vorbeste dare neamul lui Israil i apune: « Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Dar iatä In ce fel m'au mai batjocorit strimosii vostri dizánd de la credintä:

potrivi-mi, scoate-i-voi din pimintul pribegiei lor, i nu vor intra in pimintul

lui Israil, ca si cunoasteti c5, eu sunt Domnul.

Dar pentru voi, cei din neamul lui Israil, iati ce rosteste Domnul ! Fiecare

Dup5, ce i-am dus in Ora pe care cu jurämint le-am figiiduit 85, le-o dau, oriunde vilzur5, o colinit inalt5,, ori un copac stufos, acolo junghiari jertfele lor, aduseri darurile lor zad5,ritoare, intru

sit inliture idolii ali i apoi, daci n'ati mai vrea BA; mai ascultati de mine, si

nu mai pingäriti numele cel sfint al meu cu darurile i cu idolii vostri.

miros de buni mireazmä, si tot acolo turnirile lor.

In muntele cel dint al meu, pe

inaltul munte al lui Israil s, zice Domnul Dumnezeu, a imi yeti sluji mie, voi

i i-am intrebat: a Ce fel de time este aceasta undo vä duceti? i-a limas numele e in5,1time #, pang in

toti cei din neamul lui Israil de pe pimint. Acolo voi binevoi intru voi voi cauta la jertfele voastre ridicate si la darurile voastre din pirg5,, cu care voi mä

ziva de azi.

De aceea apune casei lui Israil: zice Domnul Dumnezeu! Tot in chipul stribunilor vostri v5, intinati voi i v5, desfrinati dupä idolii lor, Ba Incä le aduceti i daruri de la voi, arzänd pe copiii vostri in foe, si vä pângârii cu idolii vostri pin& in vremea de astäzi, si mai vreti s5, mi mai las intrebat de tine, near!' al lui Israil? Viu sunt eu #, zice Domnul Dumnezeu, 4 ci nu m5, voi indupleca sä mä intrebati voi.

$i ceea ce vi vine in mint,e

i voi ctiuta la voi cu milI., ca

intru miros de bunä mireazm5 cind vä voi scoate dintre popoare i v5, voi stringe din imptiritiile in care v'am risipit i mI. voi sfinti intru voi in väzul noroadelor,

Ca sä stiti voi ci en sunt Domnul, voi duce in pimintul lui Israil,

In tara pentru care cu juriimint am ridicat mina mea eit o voi da strimosilor

cugetati nu se va intimpla, adic5,: a Si fim ca noroadele i ca neamurile impifittiilor, aä ne inchintim la lemne si la pietre! #

nul,

i

e Dar viu aunt eu i,

zice Doms cioi cu mânä vinjoasii i cu brat 807

vostri.

i acolo si vi aduceti aminte de

viata i de faptele voastre cu care v'ati intinat, s't sI. vI. scirbiti de toate riu-

tape pe care le-ati Ca sit stiti ci eu sunt Dornnul mii port asa cu voi pentru numele

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 21

meu, nu dup5, viata voastr i dupa faptele voastre cele rele, neam al lui Israil

Si tu, fiul omului, suspina se desale salele i Indurerat sit fil In fata lor. Dar cand te vor fntreba: «De ce

rosteste Domnul Dumnezeu. 21.

s5, le rtispunzi: Ca nu mai vine nici o veste, din caro pricing mima suspini ?

Parabola d,espre codrul aprins din Negheb, care se tdlcueste : sabia Domnului care

se topete, mainile sunt slabe, duhul

porneste impotriva lerusalimului, cel ce va fi crunt lovit. Impdratul Babilonului,

care va lovi cu sabia Iru.alimvl, ski la

fmi este far5, vlaga i genunchii curg ca apa. Dar iata eh, vine, se adevereste *, zice Domnul Dumnezeu.

rdspcIntie de drumuri se sfdtueste cu vracii. Amenintarea Domnului impotriva celor vinovati impotriva lui Sedechia si a cetätii. Vremea lui Mesia. Sabia Dom,nulut loveste si pe Amoniti.

Fost-a cuv5,ntul Domnului c5,tre mine si-mi o Fiul omului ! Profeteste i spune: o Asa rosteste Domnul ! s i spune: sabie, o sabie este ascutitti i lustruit5,.

Si a fost cuvantul Doranului catre mine si-mi zise:

sä iasit dinteinsa sapárari de fulger, fu ea lustruita.

Pentru junghiere fu ascutitä i ca

Fiul omului! Indreapt54 fata spre Teman, i cuvtintul tau sä picure spre miazazi, i profeteste Impotriva codrului din Negheb, Si-i zi codrului celui de la miaza-zi: Asculta glasul Domnului I Asa rosteste

Si o dadui In ruana unui ucigas, ca s'o apuce cu mina, de aceea sabia fu ascutitit i lustruitä, ca sa fie data In mina unui ucigas.

Domnul Dumnezeu

triva tuturor voevozilor lui Israil. Sunt trecuti in ascutisul sabiei Impreuni cu

Tip& i urlä, fiul omului, ffindca ea porneste fmpotriva norodului meu, it/1p°-

lata c5, voi aprinde

un foc care fti va mistui toti copacii verzi çi uscati, i vapaia palpilitoare nu se mai sting& si sit parjoleasca tot tinutul de la miaza-zi la miaza-noapte,

poporul meu! Deci, bate-te peste coapse,

Caci ziva de fncercare, iat'o, dar

cum ? Dar cand nu va mai fi acest

Ca toata fiLptura sit vada cb,eu, Dom-

nul, am aprins focul IntrInsul, ca sa nu

schiptru idispretuit ?

Atunci zisei: 0, Doamne Damnezeule, ei m5, fntreaba: o Oare nu graieste el in pilde ? Si indatä a fost cuvantul Domnului

iSi tu, fiul omului, profeteste bate mereu din palme, ca sabia sá loveasc5, fndoit i fntreit. lat.& sabia macelului, ea e sabia cumplitului macel

zice

Domnul

se sting& !

Duranezeu.

catre mine cu faspuns: Fiul omului ! Caut5, cu fate, im-

care fi inconjoarit, Ca sa fie cuprinsi de flor si multi sa fie cei care vor c5,dea, la fiecare

potriva Ierusalimului ; sá picure cuvantul

tau Impotriva templului meu i prooroceste impotriva tarii lui Israil, Si spune árii lui Israil: o Asa zice Domnul Dumnezeu! lata ca sunt fmpotriva ta. Scoate-voi sabia mea din teac5, i voi nimici din tine si pe omul drept si pe cel p5,catos. Dar ffindca voi stärpi din tine

poarta, iata, vor fi omorIti ca dobitoacele la junghiere. Sable, sabie ! Facut5, sá scaperi ea fulgerul, lustruiti pentru raificel !

Baga In groazä ! Ta-o la dreapta si-apoi la stänga, fncotro sortit este ascutisul tau, lar eu voi bate mereu din palme,

pe omul cel drept i pe cel pacàtos, sabia mea va iesi din teacii, impotriva a toata fäptura de la miaza-zi la miaz5,-noapte, Ca sä cunoasc5, faptura toatä ca eu

casa-mi potolesc urgia mea! nul, am poruncit asa. *

sit nu se mai intoaroa la loo !

(Ai pe care va sa vinä palosul imparatului

Doranul am scos din teacti sabia ca

Eu, Dom-

Apoi a fost cuväntul Domnului

cittre mine si-mi gris: Tu, omule, Inchipueste-ti doult 808

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 22

Intoarce-te in cetitile tale, in locul unde ai fost fitcuta, in tara obirpiei tale, unde te voi judeca. Atunci varsa-voi peste tine urgia mea, cu vapaia miniei mele voi sufia

Babilonului, dar s'a porneasc5, amindou5,

dintr'o singur& tara, i fa un aratator In

capitul drumului spre fiecare

ca-

tete,

Apa incit drumurile sábiei 85, se indrepte çi spre Raba, orapul domnese al Amonitilor, i spre luda, in Mima Ieru-

In tine pi te voi da pe mina s&lbaticilor oameni, fäuritori ai pieirei:

S& cazi pradä focului, singele tau sä curga In cuprinsul tarii i nimeni si nu te mai pomeneascä, fiindci eu Domnul am poruncit!

salimului.

Si irnpliratul Babilonului sta la

dispintia celor doua drumuri, ca si afle viitorul, i sloboade sageti, intreaba pe teraffini pi se uitä la maiul plisarilor.

In dreapta sa

22.

este prevestirea

Vdrsdrile de stinge §i ble,stemdfiile care se sdvar,gesc in Ierusalim sunt pricina pentru

Ierusalimul s, ca sá apeze berbeoi im-

potriva zidurilor, sa strige din risputeri strigáte de razboi, sà apeze ber-

rämintele cele mai sfinte, iar Domnul

care poporul va fi impreigtiat printreneamurile pdgdne. Cuptorul cel curdritor. 5i cdpeteniile sunt la fel cu poporul. Dar fi preofii, dregeítorii i proorocii nu sunt mai prejos. Dumnezeu a veirsat peste ei paja mdniei sale.

Pentru aceasta, asa rostepte Dom-

mine pi-mi grai: s Fiul omului! Vrei sä, judeci oare

beci la porti, sà faca meterezmi pi si ri-

dice un val de pamint.

Dar in ochii lor aceasta nu este de-

eit proorocie depart5 dei au jurat ju-

Fost-a cuvintul Domnului catre

le va aduce aminte de vinovatia lor, cind vor fi prinpi.

cetatea varsfitoare de singe? Si-i dez-

nul Dumnezeu: oFfindca v'ati adus aminte

väluepti toate blestemätiile ei, Si 0,4 spui: s Apa rosteste Domnul

de faradelegea voastra, descoperind p&-

catele voastre, dind pe Uta toate pacatele in toate faptele voastre, fiindci vi le-ati adus aminte, yeti fi prinpi cu

Dumnezeu! Vai de tine, cetate in

locul careia se vars5, singe! S5.4 vini vremea i sa-pi faca idofi, ca si se in-

mina.

Si tie, pingaritorule, necredinciosule voevod al lui Israil, caruia ti-a sosit ziva, fiindeà i färadelegea are sorocul ei,

tineze !

Cu singele pe ca,re 1-ai vársat te-ai

f5.cut vinovat5, i cu idolii pe care i-ai

facut te-ai intinat, i ti-ai apropiat ziva ta i vremea anilor tia ai dat-o mai incoace! De aceea te-am facut de °cara

Tata ce-ti apune Domnul Dumnezeu: o Jos cununa, jos cununa! Nu-ti trebuepte asta! Inaltarea celui smerit smerirea celui mindru! Mormane, mormane, mormane de darimaturi voi face cetatea! Vai de ea! Darimati 85, aten pina ce va veni

pentru popoarele pagine pi de ris pentru imparatii: 5. Cei de aproape i cei mai de de-

parte de tine Ii vor ride de tine, ces cu numele patat pi cu fiíradelegi puz-

acela care are dreptul i cäruia fi voi de-o!

Si tu, fiul omului, profetepte

derie.

apune: 4 L'a zice Domnul Dumnezeu impotriva Amonitilor pentru hula lor s. Si

le apune: o O sabie, o sabie este tras5, din tea,ca pentru mácel, i este lustruitä 8á scapere ea fulgerul, In timp ce aveai vedenii departe pi ti se profetea minciuna, ca s'a tai gitul celor far5, de lege pi filfa credintà, a caror vreme venise, ffindeä i farade/egea are sorocul ei.

Tata ca voevozii lui Israil, fiecare dupa puterea lui, vara& singe, Tata' i mama sunt de ras, streinul asuprit, viduva i orfanul sunt obijduiti; Tu dispretuepti templul meu fpi Sim-

betele mele le pingarepti. In mijlocul tau se afiá hulitoxi care vare& singe pi m'anime& jertfe, la tine,

pe munti

i

sävirpeso inlauntrul tau

fapte rupinoase; 809

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 23 Tu esti tara

eFiul omului

Goliciunea tatilui este descoperitä,

iar femeia necuratä o smeresc; Unul savirseste ticalosii cu femeia aproapelui situ, altul intineaz6, cu spurcitciunea pe norit-sa, iar6, altul smereste pe sora lui, him tatälui säu.

spurcatä çi fitrit pie de ploaie in ziva

jiifuesti pe aproapele tau,si pe mine m'ai uitat s, zice Domnul Dumnezeu.

g6,resc lucrurile mele ¡Abate, färä sä faci osebire intre ceea ce este sfant i ceea ce este lumesc, i nici intre curat si necurat, iar pentru calcarea Shmbetelor mele inchisera ochui, asa cd, fusei pangitrit in mijlocul lor. Dregátorii sunt lupi rapitori, gata 86, verse sänge, sit, piardit suflete,

mâniei,

Ai crud voevozi aunt ca fiarele

care zbiarii, lacome dup6, prada, omorind,

jefuind avere i scumpeturi si läsand multe femei väduve. Preotii calcit legea mea si pan-

La tine iau mitä, ca si se verse sänge ; tu iei dobinda de climittar, tu e Dar iatä cà voi pune m6,na pe prada ta, pe care ai prädat-o, si pe värBaffle de sänge care se siivärse,sc in cuprinsul täu. Oare mima ta se va impotrivi mäinile tale sta-vor ele därze, c6,nd voi judeca eu cu tine ? Eu, Domnul, am zis si voi adeveri acestea! Si te voi risipi printre neamuri

ca sá citstige castig nedrept; Proorocii

i te voi silmitna printre impar6,tii voi da laoparte toatä spurcitciunea din tine,

arte si proorocesc minciunä, i zic: e Asa

zice Domnul s, fafa ca Domnul sä fi zis nimic.

Apoi te voi lua pentru mine in

Norodul sitvärseste Impiläri13.1

vitzul popoarelor pAgäne, ca sit stii tu cA eu sunt Domnul.

mitneste, asupreste pe eel Barman i calle,

iar pe cel care nu este de un neam Cu ei, il asupreste färit pricinä. Si când vrui säI caut pe vre-unul . care sá zideascit zidul sa stea de pazit la spärturi, pentru tara pe care nu vreau

Si mai fu cuv6,ntul Domnului catre mine vi-mi zise:

e Fiul omului ! Neamul lui Israil s'a &cut zgurit. Toti laolaltä sunt:

s'o pra,piidesc, n'am i atunci am värsat peste ei urgia mea i in väpaia m6,niei mele i-am ni-

aramit, cositor, fier §i plumb, in mijlocul

cuptorului; toti s'au preficut in zgura de argint.

Din aceasta pricinit asa rosteste

micit, si le-am ritsturnat faptele lor in

toti v'ati Domnul Dumnezeu: pref6,cut in zgurä, iatä, và voi str6,nge In mijlocul Ierusalimului. S'it dup6, cum pui la un loe argin-

tul, arama, fierul, plumbul si cositorul la topit, in raijlocul unui cuptor si dai foc sit se topeascii, asa v6, voi aduna si voi sufla i eu intru vitpaia m6,niei mele §i Va voi topi.

dau pe deasupra cu

deoarece yid lucruri de-

capul lor *,

zice Domnul Dumnezeu. 23.

Necredinta celor data regale surori : luda i Israil, fatil de Dumnezeu, este inchipuitei prin desfrdul a d,atta surori : Ohola

Si va voi stränge la un loo 175 voi sufla impotriva voasträ cu v6,paia mâniei mele çi yeti fi topiti in mijlocul

i Oh.oliba. Ele s'au desIrdnat cu

Egiptenii, Cu Asirienii 8i cu Pedepsirea lor. Si iariisi fu cuvantul Domnului citre

mine §i-mi zise: Au fost odatit dou6, femei, fiicele

cetätii.

a,celeiasi mame.

mijlocul ei, ea sit stiti cä eu aunt Dom-

gaiati si tot acolo fost-au apucate de

Cum se topete argintul in mijlocul cuptorului, asa vä, yeti topi in

Si ele se desfranarit din tineretile lor, in Egipt. Acolo sänii lor fur& man-

nul, care am varsat peste voi mea.*

pieptul lor fecioresc. i pe cea mai mare o cherna Ohola,

iar pe sora ei Oholiba. Si le-am luat

Fost-a euv6,ntul Domnului nitre mine si-mi grai:

de sotii, si ele imi nascurit liisi fiice. 810

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 23

Si cind ti didu pe fati desfri-

Ohola era Samaria si Oholiba era Ieru-

nirile ei goficiunea ei, sufletul meu se scarbi de ea precum se scirbise si de sera ei.

salimul.

Dar Ohola in desfrinarea ei mä, pirisi, infierbintä pofta, dupit ibov-

nicii ei, dupi. Asirienii care se apropiau de ea,

Si-si inmulti desfritnirile ei, adu-

ctindu-0 arainte de zilele din tineretile ei, când era desfrinati in tara Egiptului,

Invesmintati in podia violeti, eatrapi i mari cipetenii, báiei frumosi, cithíreti pe cai. Ciitre

Cind se aprindea in pofta ei dupi

ei Ii indreptit de,sfrinirile

ibovnicii ei cu trupul ca de migar cu infierbintarea ea de armlisar.

sale, spre toati boierimea fiflor lui Asur, si se lilting cu toti idolii acelora cu care aprinsese pofta.

Si tu tinjesti dupi niravul cel

din tineretele tale, cind te stringeau

Dar nu s'a dat in lturi nici de la

stiseri in tineretea ei, care Ii strinseserä pieptul ei cel fecioresc si se desfri-

naseri cu ea. Pentru acea,sta am dat-o in mina ibovnicilor ei, in mina feciorilor lui .Asur,

pieptul.

Babilonenii

i Caldeii toti, din

Pecod, din Soa si Coa, impreunä, cu

dup.& care 4i aprinsese pofta. Ei Ii dezveliri, goliciunea, luari, pe fiü i pe fiicele ei, iar pe ea insisi o omorfri, cu sabia, §i ea ajunse prilej de vorbi pentru femei, i astfel se adeveii

Asirienii, boierime de frunte, satrapi, mari

ciipetenii laolaltä, osteni de seamit, spi-

tosi, toti laolalti, ciliri pe cai;

Sit vie impotriva ta de la raiazi-

cu ea judecata. Dar cu toate c Oholiba, sora ei, vizu, se närivi in pofta ei. aprinsi mai malt decit ea si in desfritul ei infra-

noapte cu care cu roate, cu cete de

noroade cu scuturi, cu paveze i cu coifuri

s't si, te inconjoare de pretutindeni, inaintea lor pricina, ea te judece dap& pravila lor. Si voi porni i rivna mea impotriva ta, ca sä, se poarte cu tine sillbatic: nasul i urechile ti le vor urmasii MI de sabie vor &idea.

and desfrául surorii sale. Dup. feciorii Asiriei se aprinse

pofta ei, dupi satrapi, mari cipetenii,

care se apropiau de ea imbricati in por-

firi, violetä, cälärei ciliri pe cai, toati boierimea feciorilor Asiriei.

Pe flu

Si am vitzut cä i ea s'a intinat, asa amandota cipitari acelasi nirav. Si ea 4i spori desfritul ei si mai mult child viizu chipuri de oameni zugrivite pe pereti, chipuri de Caldei zugrivite Cu row, Incini cu brim peste vale, Cu capetele infisurate in turbane bogate pireau si fie toti rizboinici cu renume, chipuri de Babiloneni sau de Caldei din patria lor Caldeea.

i pe fiicele tale Ii vor lua in robie,

iar urmasii tii mistuiti vor fi de foc. Si te vor dezbrica de vesmintele tale i toate podoabele tale ti le vor lua. Si-asa curma-voi picatul desfriu-

lui titu pe care l-ai savirsit in Egipt, kti nu vei mai ridica ochii tlii spre ei si de Egipt aminte nu-ti vei mai aduce, Ffindci asa rosteste Domnul Dumnezeu: « Da-te-voi in mina celor care te urau EA a acelora de care se seirbise sufletul tau!

Si se infierbinti pofta ei la ve-

Si te vor uri vor räpi toati stridania ta i te vor läsa goad, de tot

derea lor i trimise soli la ei in Caldeea. Si Babilonenii veniri la ea, ea

Eli se desfäteze cu iubirea ei i au intinat-o eu desfrinirile ei, s't ea s'a intinat cu ei, pima ce si-a schrbit sufletul de ei.

de sani Egiptenii

De aceea, Oholiba, asa rosteste Domnul Dumnezeu: e Etta cä voi atita pe ibovnicii täi impotriva ta, pe aceia de care s'a scarbit sufletul táu si-i voi porni de pretutindeni impotriva ta;

desfránitrile ei Cu Egiptenii, care o necin-

vor dezveli goliciunea desfriului Pitcatul i desfraul tint 30. Ti-au pricinuit acestea,, fiindcä in

infierbintarea ta alergai chip& popoare,

te-ai intinat cu idolii lor.

811

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 24

Si deoarece apuci pe calea surorii

tale, iata cii iti dau i paharul ei in

Ci oameni drepti sa le judece dupa pravila desfranatelor i dupà legea

ea sa fie de ras si de madi!

frânate Cu mâinile manjite de sange ! Dar iatil ce mai rosteste Domnul Dumnezeu: impotriva lor o obstie, ea slt fie date spre chinuire i spre jaf,

siitoarelor de sange, cáci ele sunt des-

mana ta! » Dar iata ce rosteste Domnul: Paharul larg i adanc al surorii tale sa-1 bei

Plin e de durere si de intris-

Si obstia sá, le omoare cu pietre si ea le tale in bucáti cu spadele lor,

tare, paharul groazei si al spaimei, paharul surorii tale Samaria. Sii-1 bei i sa-1 sorbi, bei drojdia lui, iar pieptul sa ti-1 sfasii,

sa omoare pe fiii i pe fiicele lor i caselor lor sä, le dea foo.

Si asa

caci eu am grait s, rosteste Domnul Dumnezeu! De aceea asa graieste Domnul Dumnezeu: q Fiindcä m'ai uitat i m'ai

aruncat la spate, poartà-' desfraul tau!

voi

curma pacatul din

tara, ea toate femeile sa se invete minte

sa nu divirseasca pacatele lor... Si cu pedeapsa pacatului vostru vá, voi pedepsi i yeti ispasi pacatele

pacatul si

savarsite ou idolii vostri, ca siistiti cii eu sunt Domnul Dumnezeu!*

Si-mi mai zise Domnul: Fiul omului! Vrei sa judeci pe Ohola si pe Oholiba ? Atunci dezvalueste-le bleste-

24. Cele din urmd cuvinte ale profetului d,e.spre

matiile lor,

Ca s'au desfranat, si-au manjit

dirdmarea Ierusalimului. Pilda cu cazanul ruginit i soarta care-1 afteaptd.

mainile cu s'auge, au umblat cu idolii lor, ba si pe fiii lor pe care i-au nascut i-au ars pe foo, idolilor, ca

Illoartea sofiei pro fetului. Alte lucruri care se VOT mai intdmpla.

Si sa vezi ce mi-su mai facut:

Fost-a cuvantul Domnului catre

In vrernea aceea spurcat-au templul meu Siimbetele mele le-au pangarit.

mine in anul al nouälea, in luna a zecea, in ziva a zecea, grai:

Si efind Ii junghiau pe fill lor, pentru idolii lor, tot in ziva aceea intrau i in templul meu, ca sa-1 pangit-

Fiul omului! Insemneazi ziva a-

templul meu!

ceasta, chiar ziva aceasta, fiindca chiar in aceasta zi imparatul Babilonului s'a aruncat impotriva Ierusalimului

dup.& care trimisesera soli, iatfi

o pila; vi-i graieste: o Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Pune un cazan la foc

reascii.

Si asa vezi ce-au facut ei in

Si chiar ele trimisera du$ barbati ca sft-i educa de departe, si cei cit

sosiseri... Pentru ei scaldatu-te-ai ochii ti i-ai dat cu dresuri i ti-ai pus podoabe,

Te-ai tolänit pe divan, dinaintea caruia asezasesi o masa, pe care ai pus Carnaje mirezmata i rnirezme... Si zarva unei multimi de oameni

Si spune acestui neam indarfitnie

toarna epa intr'insul, Apoi pune halci de carne, bucati bune, solduri i spete, i umple-1 cu oase bune.

Ia ceea ce este mai de frunte din turma, pune lemne dedesubt, in

veniti din pustie se auzea in casa ei ! Si le puserä brätiri la maini i cununi pe capetele lor. Atunci intrebai pe cea mai tre-

clocote, asa ca sa fiarba i oasele untru. De oxee& asa zice Domnul Dumnezeu: « Vol de tine, cetats varsatoare de sange, cazan cu ruginii din care n'a

Si au intrat la ea. Cum se duce cineva la o desfranata, asa se dusera

cate una si. nu le set:ate pe ales, Fiindca, sangele se aflii inca in cuprinsul ei, varsat pe &tinca plesuvii, nu viirsat pe plimant, ca sa4 poatä acopeni

cut& Cu desfraul: q Va savarsi mereu ea desfranari

la Ohola i la Oholiba, ca sii faptuiasca

mai iesit rugina! Scoate buditile una

cu pulbere. 812

www.dacoromanica.ro

IEZECHLL, 25

Si am virsat sangele ei pe st5,nei plesuvi, ca sa nu se acopere, cu g5,nd

s5 intirat i s pornese ritzbunarea! Dar si vedeti ce spune Domnul

care i-ati päräsit, sä cadi in ascuisul sibiei. 22. Atunei yeti face intocmai cum am

ficut i eu, nu vi yeti inveli barba painea jalaniei nu o yeti manca, 23. Si yeti fi cu scufia in cap i cu sandalele in picioare, nu veti suspina niel nu vá veti boci, ci vä ve0 sf5,rsi in picatele voastre i unii din pricina altera yeti ineremeni de groazi. 24. i Iezechil va fi pentru voi un semn a,evea, fiinda tot ceea ce a ficut el ve0 face si voi, iar ebiad se va adeveri, sit st4i cá eu sunt Donmul Dum-

Vai de eetatea viirsitoare de sánge ! Acum voi pune i eu o butuDumnezeu:

rug& sub cazan !

Adu lemne multe, atat5, focul, fierbe carnea ea terciul, apoi team& eiorba, iar oasele si fie arse.

La urmi pune cazanul gol pe carbuni, ca sit se infierbante i aroma sä, se roseasei FA spuraciunea sä se topeascii,

rugina si se dud,. Trudi de-a surda! Rugina nu se

nezeu.

26. i tu, fiul omului, in ziva cand le voi lua vartutea lor, bucuria cea

ja, focul n'are ce-i face !

Dar cu spure5,eiunea ta e ceva eiudat 1 Ori de c5,te ori am vrut sä te

podoaba ochilor lor i dragostea sufletelor lor, fiii i fiicele lor,

cur5I, nu te-ai euritat de spureAciunea ta, dar tot spureatit vei rimanea pan5,

cand mania mea

se

In ziva aceea va sosi un fugar

dea de veste. In ziva aceea gura ta se va desvei grid si chide in faVa fugarului nu vei mai fi mut si le vei fi si semn aevea, ca sá cunoase5, ei cä eu sunt

va deserta in

ca

tine !

Eu, Domnul, am graft, i toate se vor intampla i le voi adeveri, nu le voi

trece cu vederea i niel nu m5, voi

Domnul. »

indura i nici nu mâ voi cài, ci dup.& pur-

tarea ta te vor judeca i dupa faptele tale s,

25.

zice Domnul Dumnezeu. Si mai fu euvb,ntul Domnului eitre

mine si-mi zise: t Fiul omului !

Prolefii impotriva popoarelor pcigtin,e Lavecinate. Prof efii impotriva Amonifilor,

latà cà printeo

Moabifilor, Edomifilor i Filidenilor. j a fost iar5,si euvantul Domnului

moarte fitr5, de veste te voi lipsi de prieerea ochilor tiii ! Nu suspina, nu plange si nu viirsa

&Litre mine si-mi

!

o Fiul omului ! Indreaptai fat,a, spre Amoniti i profeteste impotriva lor,

Susping in taini, nu cu tanguire ca dup5, moqi, pune-ti scufia in cap si incalV5.-te ctr sandalele, nu-vi inveli barba painea jalaniei si nu o minfinci,

i le spune Amonitilor: s Ascultati euviintul Doranului Dumnezeu! Asa rosteste Domnul Dumnezeu: s Fiindc5, tu ziei templului meu: sac ! sae! » eand a fost pangirit ii pimantului lui Israil eand a fost pustiit, i neamului lui luda,

Apoi a doua zi graiestenorodului !

Ci seara imi muri femeia si a doua zi am flieut precum mi se diduse porun ei.

tand dus a fost in robie,

Dar 05,nd norodul m5, intampini cu vorba: o Spune-ne °data i noui de

ce faci asa ?... * Eu riispunsei: s Fost-a euvantul

Domnului eitre mine si-mi zise:

o Spune easei lui Israil ! Asa rosteste

Da-te-voi in stiipanirea Beduinilor, care sä aseze sälasurile lor in tine si mute asezirile lor in tine, s5, miinance rodurile tale i sá bea laptele Si vol preface Rabo in piisuni pentru cámile i orasele lui Amon in

axle pentru turme, ea si stiti ca eu

Domnul Dumnezeu: s Pang5,ri-voi tem-

plul meu, mandria puterii voastre, podoaba ochilor vostri, dragostea sufletelor voastre, lar Liii i fiieele voastre pe 813

aunt Domnul. » Drept este ceea ce spune Domnul:

Deoarece tu bati din palme t¡i

www.dacoromanica.ro

bub03,-§* ;ti

IEZECH1L, 26

te bucuri din inimi a'a cu tot dispretul pentru pa,mäntul lui din picioare

26.

Proferie impotriva Tindui, care va fi

Israil,

nimicit de Nabucodonosor, impciratul Ba-

Intinde-voi mina mea impotriva ta i te voi face pradit pentru popoare ai te voi reteza dintre neamuri ai te voi nimici dintre pri, i te voi pritpidi, ca sä cunoati ci, eu sunt Domnul *.

bilortului. La did,erea Tirului, toate popoarele se vor cutremura. Llotdrirea aceasta

vine de la Domnul.

lar in anul al unsprezecelea, in

luna intala, in ziva Intâia, fost-a euvintul Domnului cittre mine ai-mi zise: s Fiul omului1 Fiindca, Tirul a griit Ierusalimului: site sic poarta, noroa-

Aaa griete Domnul Dumnezeu:

e De vreme ce Moabul i Seirul zic: iatit

ci nea,mul lui Israil a ajuns ea toate

delor este sfärimata intorsu-s'a la mine belaugul stralucirii lui

popoarele,

De aceea voi deschide trectitorile muntoase, ca astfel cetigile si fie nimicite pinit la una, ele podoaba Bet-Ieeimot, Baal-Meon

De aceea aaa, rosteate Domnul Dum-

i Chiriataim,

Pentru Beduinii cirora le voi da in stipitnire pe Amon*, ca ei si nu mai fie amint* printre popoare. Dar ai pe Moab* Ii voi judeca eu, nul.

ca si age ei cà eu sunt Dom-

nezeu: s Teti, eu sunt impotriva ta, Tirule, i voi porni impotriva ta neamuri multe, cum se stimesc talazurile mirii, Care vor ditrima zidurile Tirului turnurile le vor pribuai, i eu voi mitura pulberea departe de el i 11 voi preface in stinci pleauvit,

Dar sä mai rimini loe pentru

mreje in mijlocul märii, cäci eu gritieser, zice Dornnul Dumnezeu. s i si fie prada noroadelor,

AlF}8. zice Donanul Durenezeu: «De-

oarece Edomul s'a rizbunat impotriva easei lui ludo IA s'a incitrcat de vini ai se fázbuna, cumplit,

De aceea aaa rosteate Domnul

Dumnezeu: Iata, cà voi intinde ma,na mea impotriva Edomului i voi nirnici voi dinteinsul oameni i dobitoace preface in pustietate, ca de la Teman a'a pin& la Dedan sä cada, de sabie.

Si voi trece fizbunarea mea im-

potriva Edomului in mina poporului meu

Israil, ai se vor purta dupe': vipaia niei mele, ea sit simtift ei räzbunarea mea», zice Domnul Dumnezeu. Aaa rosteate Domnul Dumnezeu: Ffindcii Filistenii se ritzbunarit cumplit

cu dispret in inima lor, crunt se

ritzbunarit, ca

sit

nimiceasca,

lar eetitile invecinate de pe uscat nimicite ea, fie cu spada, ca sà simti ei eft eu sunt Domnul.* Dar iatä ce rosteate Domnul Dumnezeu: s Stärni-voi indata, hnpotriva

Tirului pe Nabucodonosor, impitratul Babilonului, cel de la miazi-noapte,

ratul impitratilor, cu cai, cu care de

cu cälärei ii cu gloat& mare de

noroade. Ceti*le megieae cu tine, de pe uscat,

le va nirnici cu sabia, val de pitmfint va ridica Impotrivit-ti, meterezuri va sitpa Impotriviqi i adlipost de scuturi va Impotrivi.

Impotriva zidurilor tale el va in-

drepta izbiturile berbecilor säi, i turnu-

De aceea, aaa rosteate Domnul

Dumnezeu: Intinde-voi mana mea impotriva Filistenilor ai voi nimici pe

Cretanii lor i voi pripidi pe ceilalti locuitori de pe Iiirmul

Si ma, voi razbuna cu Inveraunare, cu pedepse de urgie, ea sa, cunoasci ei cà eu, Domnul, aunt cel ce trimit peste

ei räzbunarea mes 1

814

rile tale cu cängi de fier le va dobori.

Din pricina mulimii cailor lui, te va acoperi cu colb, de tropotul caläretilor sii ei de duruitul roatelor de la carele lui vor dârdâi zidurile tale ai and

va intra pe portile tale, va intra ca

inteo cetate cuceritit. Copitele cailor säi vor calca pe toate ulitele

www.dacoromanica.ro

tale, poporul tiu va fi

IEZECHIL, 27

ucis cu sabia, iar columnele tale cele tari le va tranti la pamant. *i vor Fads, averea ta, marfurile tale le vor jefui, zidurile le vor Fab*, mandrele palate le vor darama, iar pietrele, lemnele i molozul le vor zvarli In apa. Asa curma-voi multimea cantecelor tale, si glasul harfei sit' nu se mai

*i te voi preface in stand,

27.

Pldngere ca prileju/ prawirii Tirului.

Tirul, corabia cea de descithrpitä frumu-

sefe, care avea intr'insa tot ce-i trebue: Wale, pdnze i ostagi din. cei rnai mdnateci, gi care leicea negof cu intreaga

lume: cu Grecii, cu Edoiniii, cu Arabii,

va pieri. La prcilm.girea lui, gere :

loo uscat pentru mrejele pesca-

i sä nu mai fii zidit la loe, fiindca eu Domnul am graft rosteste Domnul rilor.

Dumnezeu.

Asa rosteste Domnul Duranezeu impotriva Tirului: La vuetul caderii tale, cand cei raniti de moarte vor geme, and sabia va ucide in tot cuprinsul tau, cutremura-se-vor tinuturile cele mai indepartate: Toti voevozii din ostroavele marii se vor pogori de pe tron, 10 vor lua coroanele din cap si se vor dezbraca de vesnaintele lor de felurite colori, se vor invesmanta in vesminte de jale, se vor tranti la piimant, tremuraLvor far& in-

cetare si din pricina ta vor fi uluiti, i de dragul tau riclica-vor o vor grai: e Cum te-ai

plangere

toli VO7

ndinea inmeirmuriti i vor alcdtui o pia-

e Cdt a lost Tirul de strdlucit in mima mdrii!... Post-a cuvántul Domnului catre

mine si-mi zise:

q7. tu, fiul omului, alcatueste o

plangere asupra Tirului, i spune Tirului care este asezat pe tärmul märii, care face negutatorie cu multe tinuturi indepartate: (+Asa ros-

teste Domnul Dumnezeu! Tu zis-ai, Thule, ca esti corabie de desavársita frumusete.

In mima märii se afla tinutul tau, iar corábierii care te-au flicut, filcutute-au negraita in frumusetea ta.

Facutuli-au twat lemnaria ta de

chiparos din Senir, iar ca sa-ti facts: un catarg luat-au un cedru din Liban.

Visle facututi-au din stejarii din Basan. Acoperisul tau a fost din fildes

prapadit i ai pierit din mare, slavita,

prins in lemn de molift din insulele

era puternica pe mare! De care se inspai-

Piinzele tale, din vison de Egipt brodat, iti slujeau i ca steag. Porfira violet& i stacojie din ostroavele Elisa

cetate, care impreuna cu locuitorii ei

Chitim.

mäntau toti cei 'ce locuiau pe tarmuri! i acum ostroavele se cutremura, In ziva aderii tale! i se inspäimanta, ostroavele din mare de sfarsitul tau! »

alcatuiau umbrarul corabiei. Principii Sidonului i ai Arvadului iti eran vaslasi. Iscusitii din Simira eran

Asa

zice

Domnul

Dumnezeu:

Când te voi preface in cetate pustie, intocmai ca si cetatile nelocuite, cand voi porni peste tine adäncul apelor celor mari care te vor invalui, Pogori-te-voi la cei ce s'au po-

gorit in mormant, la un norod de odinioara, voi gati loo de odihnä, in tara din adancuri, asemanatoare unor stravechi ruine, la cei care s'au pogorit In mormant, ea sa nu mai fil locuit sä, nu mai dainuesti in tara celor vii. Pieire cumplita vei avea i in Tea° nu vei mai fi, te vor cauta 0 nu te vor afia i,

zice Domnul Dumnezeu.

In tine 0-ti eran carmaci,

Batrânii Biblosului i mesterii lui

erau la tine ca ea astupe orapaturile corabiei.

Toate corabiile de pe mare cu marinariilor erau la tine ca sa faca

schimb de märfuri. Persil,' Lidienii Libienii erau osteni in Wires, ta, ei atarnau in tine coiful i pavilza i ei fi fäceau podoaba ta. Fiji Arvadului roi Cilicienii eran

de jur-imprejur pe zidurile tale, si Gainaditii In turnurile tale; scuturile lor atä,rnau pe zidurile tale de jur-imprejur

0 ele te faceau negrait de frumoasä. 815

www.dacoromanica.ro

1EZECHIL, 28

Tarpipul flicea negot cu tine din

pricina prea multei tale bogatii &Idea in schimb: argint, fier, cositor pi plumb.

Grecii, Tubal

i

Mepec

fliceau

negot cu tine pi faceau schimb de marfuri, pe robi 0 pe odoare de arama.

DM Togarma iti dadeau in schimb:

cai, cuilrei çi catari.

Fiii lui Dedan faceau negot cu tine, din depärtate tinuturi iti aduceau márfurile lor &Amu ca platä tildes abanos.

Edomul face% negot eu tine din pricina tärgului tä.0 mare 0 &idea in schimbul märfurilor tale: carbunculul, smaraldul, orisolitul, visonul, mä,rgeanul i rubinele.

luda i Israilul faceau negot cu tine pi dadeau In schimb: grtm, stirax, ceara, miere, untdelemn 0 balsam. Damascul facea negot cu tine din pricina produselor tale a tuturor bogätiilor tale cu vin de Helbon i eu

Din Ihal iti aduceau In schimb:

fier lucrat, scortipoarii, i trestie mirezmata.

Dedan faces, negot cu tine cu

paturi pentru Arabia 0 tuti voevozii Chedarului

fiiceau negot Cu tine 0-ti dadeau in schimb: miei, berbeci i tapi. Negutatorii din Saba pi Raema

fliceau negot, eu tine, dind in schimb: mirezme de tot soiul, tot felul de pietre

nestimate tale.

i

aur,

pentru márfurile

Haranul, Cane 0 Eden fliceau

negot cu tine, chiar Asiria pi Media faceau negot cu tine. Si ficeau negot cu veprointe

strälucite, cu mantii de porfirä violeta i brodatä, ou covoare tesute cu felurite colori, funii impletite i tari. Cu

astfel de luoruri faceau negot cu tine. Coräbiile din Tarsi., te slujeau pe tine pentru dusul märfurilor tale. Si tu ajunsesesi ticsita pi tare falnica in inima märii.

Pe Intinsele ape te duceau

care te insoteau. Dar.., un vánt de la risarit te sfaramä, In jalma märii. 816

Averea ta ii marfurile tale, mari-

narii i cärmacii, mepterii dulgheri pentru

dresul sparturilor, cumparatorii de mär-

furi, toti ostapii, care se aflau in tine, grosul norodului care se afla in tine se scufundara In adäncul marii, in ziva prabupirii tale... La strightul tau cel puternic macii tremura-vor i li vor pierde cumSi toti vaslapii täi cobori-se-vor de pe cofabiile ion; marinarii i toti ctirmaoii

maxii veni-vor pe uscat,

Te vor boci eu mare glas i vox tipa amarnic, pulbere ii vor pune In cap pi se vor täväli in cenu0i. Si ipi vor rade capul pentru tine, se

vor incinge cu sac 0 vor plânge pentru tine cu amäraciune in suflet pi cu suspin amar.

Si in suspinul lor vor alcitui o plängere pentru tine 0 te vor plänge: Cine a fost ea Tirul strälucit in mijlocul märii! Cand porneau märfurile tale pe

mare, saturai multime de popoare, cu bogatia ta cea mare 0 eu marfurile tale impäratii plimantului !

Si acum te-ai sfärämat, pierit-ai In valurile marii, In adäncurile apelor! Marfurile tale 0 tot norodul tau au azut in adânc ! Toti locuitorii insulelor stau incremeniti de tine, pi regii lor sunt cuprinpi de groazä. i liicrameaza. Negutätorii popoarelor bat din palme in ciuda ta pi te fluerä,

giisit un sfärpit naprasnic 0 in veci nu vei mai fi! » 28.

Profefie impotriva Tirului. Trufia regelui Tirului judecata lui Dumnezeu. Tanguire pentru moartea regelui Tirului. Prolefie impotriva Sidonului. Pedepsirea Sidonului va ti spre folosul liniftea lui Israil. Vremuri de fericire pentru Israil. i fu cuvantul Domnului &are mine gräi: a Fiul

omului I

Spune-i

regelui

din Tir: Apa rostepte Domnul Dum-

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 28

nezeu: 4 Fiindca s'a ingamfat mima ta ai zis: « eu sunt Dumnezeu i stau pe tronul lui Dumnezeu in mima mariloro, Cu toate a nu esti deal om si nu Dumnezeu, i iti inchipuesti in mima ta ca esti Dumnezeu,

Drept e di tu esti mai intelept deal Daniil, i nici o taina nu-ti este ascunsa; Prin intelepciunea fs't prin priceperea ta ti-ai agonisit bogatie 101 aur argint strangi tu in vistieriile tale ! Prin prisosul intelepciunii tale in negot, ti-ai sporit averea ta, de aceea inima ta ti s'a ingamfat de boga-

Dar din pricina intinsului tau negot, fiinda läuntrul tau se umplu de silnicie i ai pacatuit, te-am izgonit din muntele dumnezeilor si te-am alungat, heruvim acoperitor, din mijlocul pietrelor scânteietoare.

Si inima ta se trufi din pricina

frumusetii tale,

ts'i

lepädat intelep-

ciunea ta in schimbul frumusetii tale!

De aceea te-am aruncat pe pamant,

din pricina multimii pticatelor tale, si te-am facut ptiveliste inaintea imparatilor.

De aceea asa rosteste Domnul Dumnezeu: s Fiinda, trufit mima ca un

Cu viclenia negotului täu pangaritu-ti-ai sfintenia ta. De aceea foc va izbucni din tine si te va mistui si te voi face cenusa pe pamânt in ochii tuturor

Dumnezeu,

privitorilor.

tie !

Voi

starni impotriva ta streini,

cele mai cumplite neamuri, care vor scoate sabia impotriva minunistiilor intelepcitmii tale si vor pangari stralucirea ta.

Pogori-te-vor in groapa i vei muri de moartea naprasnica, a celui ce moare In adancul märii. Si vei mai rosti: o Sunt Dumnezeu »,

In fata ucigasilor tai, cu toate cá nu esti deat om, in mama ucigasilor tad? i

vei muri de moartea

celor

netaiati imprejur, de mana celor streini,

Toti cei ce te-au cunoscut dintre popoare vor sta inmarmuriti, caci ai

avut un sfarsit náprasnic si nu vei mai fi! r>

i a fost cuvantul Domnului catre mine si-mi griii: o Fiul omului! Indreapta-te cu

fa ta spre Sidon si profeteste, Si spune: o Asa rosteste Domnul Dumnezeu: lath: Bunt impotriva ta, Sidoane ! Atunci mä, voi prearnki in tine i tu vei cunoaste a, eu sunt Dom-

nul, and te voi judeca pe tine si ma

Mudd's. eu, Domnul Dumnezeu, am hotâ-

voi sfinti in tine;

Si a fost iarài cuvintul Domnului catre mine si-mi grill: 4 Fiul omului ! Alcatueste o plangere pentru regele Tirului si-i spune:

jurul tau, cunoaste-vei cä eu sunt Dom-

rît

Cand voi trimite ciumä in tine si va fi situp pe ulitile tale, si ucisi vor cidea in mijlocul tau de sabia din

nul.

o Asa rosteste Domnul Dumnezeu ! Fost-ai

un desavarsit inel de pecetluit de o negräita frumusete,

Si erai in grädina lui Dumnezeu, In Eden. Vesmintele tale erau instelate cu pietre pretioase: cu rubin, topaz, iaspis, crisolit, beril, onix, safir, carbuncul, smarald i atu, legatura i a.sezarea lor fusese gatitä, in ziva zidirii tale! i erai heruvimul miruit si ocrotesti i te asezasem in muntele dumnezeilor, s't umblai printre pietrele scanteietoare.

Fost-ai far& prihanii in citile tale din ziva zidirii tale, pana cand pacatul se cuibari in tine.

Si nu va mai fi pentru neamul

lui Israil maracine tepos si spine usturittor printre vecinii - care il dispretuesc, s't vor cunoaste cä eu sunt Domnul Dumnezeu. A.sa zice Domnul Dumnezeu : «Cand

voi aduna pe cei din neamul lui Israil dintre popoarele printre care i-am impfastiat, i ma voi sfinti in ei, in vazul popoarelor pägäne, locui-vor pamiintul pe care 1-am daruit robului meu Iacob; Si-1 vor locui far& primejdie, zidi-vor case, sadi-vor vii i vor fi siguri

pe viata lor, cand voi judeca pe toti vecinii cei ce Ii dispretuesc, s't ei vor sti cä eu sunt Domnul Dumnezeul lorl*

817

www.dacoromanica.ro

52

lEZECIIIL, 29

Incit picior de om sá nu treaci

29.

Prolefie impotriva Egiptului ; marele crocodil. Nabucodorwsor, impdratul Babilonului, va cuprinde Egiptul ,si-/ va priida, ca

platá pentru lucrul pe care 1-a scivdr,9it pentru Domnul, inconjurtind Tirul.

Fost-a cuvántul Domnului catre

mine, in anul al zecelea, in luna a zecea, In ziva a douásprezecea, grii: a Fiul omului! Indreapti-ti fata spre Faraon, impiratul Egiptului, si profeteste impotriva lui si impotriva intregului Egipt. Spune i cuvinteazi: e Asa rosteste Domnul Dunmezeu: Vezi ! Eu sunt impotriva ta, Faraoane, impárate al Egiptului, marele crocodil, care stä nit in mijlocul bratelor Nilului i zice:

e Al meu este Nilul cu apele lui si eu filcutu-l-am!*

a Pune-ti-voi cirlige in fälcile tale si-ti voi lipi de solzii tái pestii din apele

tale si te voi scoate din mijlocul fluviilor tale impreuni cu toti pestii care s'au lipit de sol/ii

Si te voi azvárli in pustie, pe

tine si pestii fluviilor tale, si vei

eltdea, pe uscat fifí), ca nimeni si te adune si si te strángi, ca si ajungi demincarea fiarelor pimintului si pis& rilor cerului,

Atunci cunoaste-vor toti locuitorii

Egiptului cá eu sunt Domnul. Fiindci esti toiag de trestie pentru neamul lui

pe acolo si nici picior de dobitoc si nu

se abata, si si rámâná pustiu timp de patruzeci de ani. Si voi preface tara Egiptului in pustietate In mijlocul Várilor pustii si orasele lui riminea-vor pustii, timp de patruzeci de ani, in mijlocul oraselor pustii. Si voi impriistia pe Egipteni printre popoare si-i voi risipi printre

Dar ató, ce zice Domnul Dumnezeu: t La capitul celor patruzeci de am, voi aduna pe Egipteni dintre popoarele printre care i-am imprástiat, Si voi schimba stares, Egipte-

nilor si-i voi intoarce in tinutul Patures,

In patria lor de obársie, si acolo vor intemeia o imparitie mai slabi, Care si, fie mai slabii, decit alte imparatii si sä, nu se mai porneasci impotriva popoarelor, si-i voi imputina

ca sä nu mai poati stapâni noroadele.

Si atunci nu vor mai insufla neamului lui Israil nddejde aducindu-mi aminte de vina lor, cit s'au dat de partea Egiptului, si vor recunoaste ei eu sunt Domnul.

Fost-a cuvintul Domnului &t'Are mine, in anul al douizeci si saptelea, in

luna intiia, la zi-intii, si-mi zise:

e Fiul omului ! Nabucodonosor, im-

Israil: and ei pun mina pe tine, te frAngi

piratul Babilonalui, si-a pus ostirea la grea corvoadit impotriva Tirului: toti au plesuvit si si-au rinit umerele, dar nici ostirea lui, nici el plata n'au luat de la Tir, pentru lucrarea pe care o fitcuse

si dobitoacele,

Dumnezeu: Iati, voi da lui Nabucodonosor, imptiratul Babilonului, tara Egiptului, ca ripeasei bogiltiile, s'o prade i s'o jefuiasci! Asta fie plata

si le si spargi mina, iar cand se sprijini, te rupi i le zdruncini alele! De aceea asa rosteste Domnul Dumnezeu: s lata, voi aduce impotriva ta sabie si voi stirpi din tine oamenii Si tara Egiptului va ajunge pus-

tietate fárá tipenie de om, si atunci vor simti ci eu sunt Domnul. Si de vreme ce tu te-ai rostit: e Al meu este Nilul si eu 1-am fácut!

De aceea ata cä sunt impotriva ta si impotriva fluviilor tale si voi preface tara Egiptului intr'o pustietate

nemirginitä, de la Migdol pina la Siena

pini la granito Etiopiei,

De aceea asa rosteste Domnul

pentru ostirea lui,

Simbrie pentru lucrul pe caro l-a ficut pentru mine »,zice Domnul Dumnezeu.

a In ziva aceea voi face si odrisleasci cornul casei lui Israil, si tu vei putea sa deschizi gura in cuprinsul Egiptului, ea si, cunoasci ei cá eu sunt Dom-

nul.

818 www.dacoromanica.ro

IEZECIIIL, 30 vi voi pustii tara in tot cuprinsul ei, prin mana streinilor. Eu, Domnul, am grait ava!

30.

Prole(ie impotriva Egiptuluit judecata

cea amenintiitoare a lui Dumnezeu 8e apropie. Nabucodonasor, impdratul Babilonului, va fi unealta Fin care Dumnezeu va pedepei Egiptul. Braful lui

Ava rostevte Domnul Duranezeu:

4 Nimici-voi

Faraan va fi zdrobit, ca el sci cunoascd pe

Si a fost cuvantul Domnului catre mine vi mi-a grait: u Fiul omului, profetevte vi spune: Ava zice Domnul Dumnezeu! Bociti-va: O, ce zi! Caci aproape este ziva, ziva Domnului zi nouroasá; sfárvitul popoa-

i

voi curma

foc Toanului, vi voi judeca Teba.

relor !

Sable va veni impotriva Egiptului, vreme de spaima va fi in Etiopia, cand vor cadea ucivi in Egipt, cand bogatiile vor fi pradate i temeliile darámate. .1

idolii !

frica in tara Egiptului, Si voi pustii Paturesul vi voi da

Domnul.

Etiopienii, Libienii

vi

dumnezeii din Memfis vi voevozii din Egipt, ca s'a nu mai fie, vi voi faspandi

Lidienii

toata amestecatura de noroade pi Cub vi locuitorii din tara legamantului cu el vor cadea de sabie.* Aqa rostevte Domnul: Sprijinitorii Egiptului vor ciidea i stralucirea puterii lui va da inapoi, de la Migdol pa'nil la Siena cadea-vor de sabia s, zice Domnul Dumnezeu.

Varsa-voi mania mea impotriva Sinului, cetatea Egiptului, vi voi padi gloata din Memfis. Pwae-voi foc Egiptului, Siena se va zbuciuma de durere, Teba va fi cucara& v locuitorii vor fi impraptiati. Flacáii din On vi din Bubastis de sabio vor citdea vi femeile vor fi duse In robie. In Tahpanhes se va intuneca ziva, cand voi zdrobi schiptrul Egiptului vi voi curma stralucirea puterii lui, vi se va acopen i ca de un nour, iar fiicele lui vor pleca in robie.

Astfel voi judeca eu Egiptul, ca ea curio:mea el ca eu sunt Domnul.* Apoi fost-a cuvantul Domnului in

anul al unsprezecelea, in luna intaia, In ziva a vaptea a lund, vi-mi grai: *Fiul omului! Zdrobit-am bratul

In ziva aceea, vor ievi soli in graba inaintea mea, ca a", spaimante pe Etio-

lui Faraon, impitratul Egiptului, vi iata câ nu va fi legat cu vre-o lega-Aura ca sâ se tamaduiascit, sil se inzdraveneasca vi sa apuce iar sabia in mana. # De aceea ava zice Domnul Dumnezeu: *Tata cà. sunt impotriva lui Faraon, imparatul Egiptului, vi-i voi zdrobi mâinile lui pe cel zdravan vi pe cel zdrobit ca sa-i cada spada din

pienii neprimejduiti, vi vor fi cuprinvi de

maná,

a Si va fi pustiit in mijlocul tarilor

pustiite, i oravele lui vor fi in mijlocul oravelor pustiite,

Si atunci vor cunoavte ci eu sunt Dornnul, cand voi pune foo Egiptului vi alud tati sotii lui de luptá vor fi zdrobiti.

groaza ca in ziva Egiptului, caci iata-o ca vine!»

poare

Domnul Dumnezeu: Voi curma zarva Egiptului, prin mttna lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului. Ava

zice

El vi poporul sau, cel mai crud

dintre neamuri, vor fi aduvi

pustiasca

Egiptul, Efi vor scoate sabia din teaca impotriva Egiptului vi vor umplea tara de morti. Atunci voi usca fluviile vi voi vinde tara in mana celor necredinciovi 819

Si voi risipi Egiptul printre po-

voi raspandi prin imparatii.

Dar voi intari rnâinil impararatului Babilonului, vi-i voi da sabia mea in mana lui vi voi zdrobi lui Faraon, ca sa se vaiete, cum se vaieta cei strapunvi de sable.

Si voi inzdraveni mâiuile impa-

tului Babilonului, incat mâinile lui Faraon sa itintiie fax& vlaga, vi astfel sa vtie el ca

eu, Domnul, am dat sabia mea in mana impitratului Babilonului, ca s'o intinda pe deasupra tarii Egiptului.

www.dacoromanica.ro

52*

IEZECH1L, 31

26. Asa e! Imprästia-voi pe Egipteni printre popoare si-i voi rispindi In impäräfii, ca sä cunoascii ei c eu sunt Domnul.

31.

Prolefie impotriva Egiptului. Faraon este asemiinat cu un cedru alnic, precum tusese

Asur care se prausise nu de multa-

vreme, din pricina mtindriei. .Rdsunetul cdderii lui in toatd lumea.

lar in anul al unsprezecelea, in luna a treia, la a lunii, fost-a cuvintul Domnului &l'Are mine si-mi gral.

a Fiul omului! Intreabi pe Faraon, impliratul Egiptului, i gloata norodului säu: Cu cine te asemeni tu in märimea ta ?

Tata' Asiria era ca un cedru din Liban cu rnindre ramuri, cu

deasä, cu trunchi inalt i al cairui virf ajunsese gin& la nouri. Apele 11 crescusera

i

adáncul

facuse mare, indreptindu-0 riurile sale In preajma locului unde fusese sädit, intinzind riulefele sale spre tofi copacii

Intins

virful pinä la

noun

i

mandrit mima lui din pricina

si-a

lui,

Datu-l-am in mina unui impitrat al neamurilor, care sä se poarte cu el dupit picatul lui i si-1 taie. * Atunci il doborirä strâinii, nes,

muri crunte, zvtirlirä pe munfi, toate cringile lui chzurit in väi i ramurile lui stäteau rupte in toate vägäunile iar toate neamurile tului fugirä de la umbra lui si o

l'A-

sará,.

Pe trunchiul lui doborit se ave-

zara toate pästirile cerului, iar in ramurile lui se cuibärirà toate fiarele Biaba-

tice,

Ca nici un copac pus langä apä

eh.' nu mai creascá inalt i sä nu ajungii cu virful pan& la nouri, i ca nici unul

din cei care se adapit cu apä, sä nu se bizue pe ei in mindria lor, fiindca tofi stuit sortifi morfii si se duc In adâncurile pämttntului cu fiü oamenilor, la cei care se pogoarti In mormint.

Asa resteste Domnul Dumnezeu:

« In ziva când cedrul cobori in

eol,

de pe cámp.

1-am jelit si am acoperit adttncul si am finut in loe fluviile sale, iar marile ape se oprirä. Din pricina lui intunecai Libanul i tofi copacii campului tiinjirä

seserä mulfamitä belsugului de apl.). din vremea cresterii luí. cringile lui durará; cuibuti

duro(); el.

Din aceastä pricinä el intrecuse in iniilfime pe tofi copacii cimpului í'ndesise crängile, i ramurile i se intin-

toate päsärile cerului, i sub ramurile lui flicurit pui toate fiarele cimpului, iar la umbra lui Ii fácurit sälas multe popoare.

i era falnic i cu cangi inalte, din pricinä cä rädäcina lui era ring&

belsug de ape.

Cedrii din grildina lui Dumnezeu nu-i semánau nici unul, chiparosiin'aveau

criingi la fel cu el, iar platanii n'aveau ramuri ca el. Nici unul din tofi copacii din grädina lui Dumnezeu nu-i semäna la frumusefe. Frumos 1-am fi:cut, cu multe ramuri,

tofi copacii Edenului din grädina lui Dumnezeu aveau duda': pe el. Deaceea asa zice Domnul Dumnezeu: }Inda a crescut inalt si si-a

Cu huetul càderii lui cutremurat-am popoarele, and 1-am pogorit in eol, la cei ce se pogoarä in mormint; atunci se mingiliartt in adttncul pinattntului tofi copacii Edenului, cei mai frumosi i cei mai falnici din Liban, tofi cei care se adapti cu i ei furà nevoifi sä se pogoare In eo1 la cei morfi de sabie ei care mai nainte, ca sofii lui, stätusera adá, postifi la umbrit-i in mijlocul neamurilor.

Cu cine deci te asemeni tu in

strálucire si in marime dintre copacii Edenului? Tu te-ai pogorit acolo i ai fost dat jos cu copacii Edenului, In adttncurile pämintului, i stai printre cei netitiafi imprejur, cu cei ucisi de sabia. lata pe Faraon i tolda oastea lui o,

zice Domnul Dumnezeu.

820 www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 32 Si iatit co gritieate Domnul:

32.

Fldngere pentru Faraon. Prd7wirea marelui crocodil. Egiptul va fi nimicit de im-

pdratul Babilonului. Cdntare de pogribanie pentru Faracm osdnditsd ecildeluiasal In 6eol la un loc cu cei ucigi de eabie, unde sâldluesc impdratii, regii i principii lumii.

Fost-a euvitntul Domnului cittre mine, in anul al doisprezecelea, in luna a douiisprezecea, la zi-inthi a lunii, zise:

a Fiul omului ! Alcatueate o plangere pentru Faraon, imparatul Egiptului,

spune: Leu al neamurilor, -cum ai pierit ! Fost-ai un crocodil in Nil, care faceai sä bolboroseaseä apa cu närile tale, o tulburai cu picioarele tale ai valurile ei le räscoleai !

Aaa rosteate Domnul Dumnezeu: Intinde-voi impotriva ta rrueaja mea, adunare mare de popoare, ea sit te scout& cu mreaja mea. Si te voi arunca pe uscat, pe pitmânt te voi zvârli 't voi ingädui ca toate päsitrile cerului sä se aaeze pe tine,

voi sätura din tine toate fiarele

Si carnea ta o voi arunca pe munti väile le voi umplea cu stärvul tau, Apoi voi addpa pämäntul cu pri-

sosul singelui täu ping la munti

prâpástiile pilmäntului se vor umplea de tine. i and te vei stinge, voi acoperi cerurile, stelele le voi intuneca, soarele 11 voi acopen i cu nour, iar luna nu-ai va mai Hispändi lumina sa;

Toti lurainittorii strii/ucitori din cer

li voi intuneca din pricina ta, a't intunerio voi aduce pe fata pannIntului n, zice Domnul Duranezeu. s

i mima multor popoare o voi

umplea de zbucium, cand voi aduce pe robii tâi in imparitiile pe care tu nu le cunoateai.

Multe neamuri se vor «pena de

tine ai pe impitratii /or Ii va apuca fiorui,

ctind voi invâxti sabia mea in fata lor,

ai vor tremura neincetat fiecare cu gändul

la viata lui, in ziva präbuairii tale.

821

Sabia

impitratului Babilonului va veni peste tine !

Cu spada voinicilor tuturor crunte/or popoare, dobori-voi multimea ta,

ei vor pustii striilucirea Egiptului

vor nimici toati gloata lui. Präpitdi-voi toate vietuitoarele din apele tale cele mari, picior de om sit nu le mai turbure a't copitä de dobitoe

sit nu le mai fascoleascit!

Atunci limpezi-voi apele viile vor curge ca untdelemnul 0, Domnul Dumnezeu,

a't

fluzice

Cand voi preface tara Egiptului in pustietate i cand va fi pustiitä In tot cuprinsul ei, eá.'nd voi ucide toti locuitorii dinteinsa, ca sá tie cä eu aunt Domnul. lath, plängerea, pe care s'o rosteasei, s'o rosteascä fiicele noroadelor pentru Egipt d pentru poporul säu », zice Domnul Dumnezeu. In anul al doisprezecelea, in luna intitia, in ziva a cincisprezecea, fost-a

cuvântul Domnului care mine ai-mi

«puse:

e Fiul omului ! Suspinä pentru norodul Egiptului, fiindcit eu il voi pogori In aditncurile pgmitntului, la coi ce s'au pogorit in mormânt.

Pe cine intreci tu in frumusete ?

Pogoarit-te a't sälitalueate cu eei nettiiati imprejur, In mijlocul celor care au ctizut de sable. Acolo va sttliialui a't el impreunit cu poporul lui.

Si voinicii lui ii vor gräi: e In

fundul Seolului cu sotii lui de lupti ! Sä se pogoare i sä sälaaluiaseä coi ne-

täiati imprejur, in mijlocul color strip punai de sabio! Acolo se aflä Asiria ai eu tot poporul, imprejurul mormäntului ei, toti sunt morti, citzuti in ascutiaul sitbiei;

Mormintele ei se aflit in fundul adâncului, iar poporul imprejurul mormitntului, toti morti, egzuti in ascutiaul säbiei, care Hispandisera groazg, In päp mitntul color vii. Acolo este Elamul ai tot poporul lui,

iraprejurul mormäntului lui, toti morti,

www.dacoromanica.ro

rEZECHEL, 33

cizuti in ascuticul sibiei, care se (lobo-

83.

riser& netkati imprejur in aditncurile cele mai de jos ale pimantului, ei care ritspindiseri groazi in pimi,ntul celor vii, i acum îi poartii, mara la fel cu cei ce s'au pogorit in mormOnt. In mijlocul celor morti ti pregätir Elam sillasul siu i norodului sii.u; imprejurul lui se tali, mormintele lor; toti cunt netkati imprejur, ucisi de sabie, i ei, care rispandiseri spaima in piinittntul celor vii, acum isi poartii ocara cu cei ce s'au pogorit

In mormânt si au fost asezati cu cei

omoriti. Acolo este Mesec iTubal,Impreuni,

cu norodul. imprejurul mormintelor lor, toti net:Ceti imprejur, ucisi de sabie,

care rispandiserà groaza in pitmAntul celor vii.

Si ei nu silisluesc cu vitejii care din vremi strivechi s'au pogorit InSeel cu armele lor de lupti i ckora li s'a pus sabia sub cap, ci Ii poarti picatul In oasele lor, filndcá prin faptele lor fizboinice ràspândiserä groaza in pimintul celor vii. Si tu vei sâlähui in mijlocul celor nethiati

imprejur, cu cei ucici de

sabie.

Acolo este Edomul, regii i principii lui, care prin faptele lor ritzboinice

au fost acezati cu cei ucisi de sabie ei stau cu cei netäiaÇi imprejur, cu cei ce ?au pogorit in mormant. Acolo cunt toti stiptinitorii de la miazi-noapte i toti Sidonienii, care s'au pogorit ucici, deoarece prin rizboaiele cu care rispandiseri groazi, acum cunt de ocarii. Acolo stau acesti netiiati imprejur cu cei ucisi de sabie ispäsese ocara cu cei ce s'au pogorit In mormOnt.

Faraon Ii va vedea ci se va mangaia cu tot norodul lui, cici Faraon cu oastea lui sunt ucisi de sabie i, zice Domnul Dumnezeu, o Cici a rispandit spaimi, in pimitntul celor vii, de aceea va fi In mijlocul celor netitiati imprejur, cu cei ucisi de sabie, Faraon si tot norodul lui *,

alee Domnul Dumnezeu. 822

Vremea nilntuirii. Mdntuirea nu este pentru cei care se afld in rara lui Israil, ci pentru cei ce 86 pocdiesc, pentru oamenii care stau aproape de Dumnezeu prin faptele /or bone. Cei ce ascu/tcl pe profet ascultd cuvintele, dar.nu lac nimic din, ele.

Dupi aceasta, fost-a cuvântul Dom-

nului citre mine ci-mi zise:

e Fiul omului! Griiiecte fiilor popo-

rului thu i le propovedueste: e Cand voi porni sabia impotriva unei tiri FA iocuitorii tirii vor lua pe cineva dintre ei si-1 vor pune Ara* Si cand va vedea sabia venind impotriva firii, va suna din trambitii si va vesti poporul,

Daci cel care aude glasul trim-

bitei nu se ostenecte dea de veste, ci sabia vine si-1 ja pe neacteptate, cangele aceluia sä fie in capul lui.

Dacit cel ce a auzit glasul tram-

bitei nu s'a grifibit sá dea de veste, singele lui si fie in capul lui, iar cel care a dat de vests si-a mantuit sufletul

Strijkul care vede cá vine sabia si nu sung, din trimbiti ci nu vestecte poporul si sabia vine i ja firit de veste pe vre-unul, acela va fi nirnicit pentru firidelegea lui, iar sangele lui Il voi cere din mOna Dar eu te-am pus pe tine, fiul omu-

lui, strijk peste neamul lui Israil, daci vei auzi vre-un cuvAnt din gura mea, cri-i de veste.

Daci eu voi spune celui fitri de

lege: e Piiatosule. vei muri*, FA tu nu-i vei da de veste, ca si se abati din calea

lui, pkitosul va muri in firidelegea lui i sOngele lui il voi cere din mrma ta

Dar (lac& tu ai dat de veste

tosului, sá se abati din calea lui ci si se pockascii, Efi nu se va pock de fapta

lui, va muri intru fkidelegea lui, iar tu ti-ai mi,ntuit sufletul.

i tu, fiul omului, apune color din nearnul lui Israil: o Aca v'ati rostit voi: Picatele i färädelegile noastre ne qi din pricina Ion pierim; cum putea-vom

oare sá rimanem cu viati?*

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 33

Atunci sö le raspunzi: Viu sunt zice Domnul Dumnezeu, a nu voieso moartea picatosului, ci sa se po&Masai picatosul de fapta lui i si fie viu! Pocaiti-va, pociiti-vá de faptele

garului, si mi-a deschis gura pima di-

al lui Israil? » i tu, fiul omului, propovedueste fiilor poporului tau: o Faptele bune ale celui drept nu-1 vor mintui in ziva and va picatui, i piicatul pacatosului nu-1

däramate din pamantul lui Israil zic astfel: Avraam a fost unul i lui i s'a dat in stipOnire tara, dar noi suntem multi i noua ne este data tara in stà-

de faradelegea lui s't nici faptele bune ale

Domnul Dumnezeu! Voi mâncati pe

mineata, la sosirea lui foi gura mi-a fost deschisi FA n'am mai fost mut. Atunci fost-a cuvintul Domnului catre mine vi-mi zise:

eu »,

voastre cele rele ; de ce sb: mori tu, neam

4 Fiul omului! Locuitorii asezärilo

panire !

va zaticni in ziva and se va pocii

De aceea spune-le: 4 Asa rosteste

celui drept nu-1 vor putea tine cu viati In ziva &Ind el va pacatui. Daci eu voi spune celui drept:

munti i stati cu ochii tinta la idolii vostri, varsati strage, i mai cugetati stäpaniti tara ? VA, bizuiti pe spada voastra, savarsiti blestematii i fiecare intineaza pe femeia aproapelui situ, si mai cuge-

e Viu vei fi », si el se va bizui pe faptele

lui bune si va saviirsi picat, toate fap-

tele lui cele bune nu i se vor tine in

seamit, ci va mini din pricina faradelegii pe care a sivOrsit-o! Dacii voi spune celui pacittos: e Vei muri », fA el se va pociii de pacatul

tati sa stapániti tara? An ta le graiesti: o Asa rosteste

Domnul Dumnezeu! Viu sunt eu: cada In ascutisul säbiei cei ce locuesc in aseziirile dftri.mate, cei din taring sä, fie hrana fiarelor, cei din castele si din pesteri ta moari de ciumä, ! *i voi preface tara in pustietate far& tipenie de om, stralucirea puterii sà se curme, iar muntii lui Israil sä, ta-

sau s't va savitrsi fapte bune ii dup.& lege:

Va da inapoi zalogul, va plati

lucrul furat, va umbla in poruncile vietii,

fari sä, mai saviorseasca, nici un pacat, okela va fi viu si nu va muri I

Toate pactitele pe care le va fi sivarsit nu vor fi pomenite i, firadca a s'aviirsit fapte bune i chip& lege, va

mâie pustii i ta nu mai treaci nimeni

prin ei, Ca si cimoasci ei cä eu stmt Domnul, mai alas &and voi pustii tara cu

trai!

Dar daca, fili poporului tau zic: Pravila Domnului nu este dreaptä, nici pravila lor nu este dreapta.

din pricina blestematiilor pe care le faptueso locuitorii. desaviirsire,

30. Dar iatä, fiul omului, ca fiii po-

Dacä cel drept se abate de la drepi savarseste pticat, el va

porului tau sfatuesc despre tine pe l'inga zid i la usile caselor si spun until catre altul: s Haideti i ascultati ce fel este cuviintul care iese de la Doranul! r

tatea lui muri.

Daca un pbeatos se pocateste de picatul lui si face fapte bune i plicute, pentru ele va ramanea, in viata. lar ceea ce spuneti: Pravila Domnului nu este dreaptit, », pe fiecare Il voi judeca dupil pravila lui, adicit dupa faptele lui, neam al lui Thrall! » In anul al unsprezecelea, in luna a zecea, in ziva a cincea a robiei nos, stre, a sosit la mine un fugar din Ierusalim si mi-a spus: o Cetatea a fost cu-

Atunci vin la tine, cum vine poi stau in fata ta i ascultit cuvintele tale, dar nu le fac, firadca in gura lor este minciuna, ci fac dupit, mima lor lacoma de castig. i asa tu ai ajuns ca un cOntaret de seamil, cu glas frumos i care zice bine din harfa sa. Ei ascuita cuvintele tale, dar nu fac nimio din ele! porul,

cerita I *

Dar mâna Domnului a fost peste mine, cu o seari inainte de sosirea fu823

i and se vor adeveri i jata 6, se vor adeveri cunoaste-vor ca, se allá profet in mijlocul lor!

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 34

Intocmai cum privegheazi ciobanul turma lui in zi de vijelie, asa voi priveghea eu turma mea si o voi scapa

34.

Peistorul cel reta care nu ingrijefte de oi Duninezeu, piistorul cel bun, care ingrijeiste de ele i ctind se risipesc le adunei la un loc. Noul relator, dintre urmagii David va fi peistor, iar Dumnezeu va fi impclrat. Incheia-va atunci un non

de orisiunde s'ar risipi in zi cu noni intunecosi.

Si voi scoate oile mele dintre popoare si le voi strange din imparatii, si le

voi aduce in pamântul lor si le

Si a mai fost cuvantul Domnului

catre mine si-mi zise: e Fiul omului! Prooroceste impotriva pastorilor lui Israil, prooroceste le spune pastorilor: Asa rosteste Dom-

iar stana lor va fi pe muntii cei inalti ai lui Israil. Si se vor odihni la stanä, bunit si vor paste päsune grasa in muntii lui Israil.

nul Dumnezeu: Vai de pastoril lui Israil !

Oare pastoril se pazesc pe ei insisi? Nu pastores° ei turma?

Irisa eu singur voi paste turma mea si o voi duce la odihnita, zice

Mancat-ati laptele, cu lana v'ati

Domnul Dumnezeu. a Pe oaia ces, pierduta o voi cauta, pe cea II-ab:cita, o voi aduce, pe cea rä,

imbracat, oile cele grase le-ati junghiat si turma n'ati pàzit-o! Pe oaia s'ab& n'ati inzdravenit-o, pe cea bolnavä, n'ati tamaduit-o, pe cea

nita, o voi lega, pe cea bolnava o voi

indzraveni, pe cea grasâ s't pe esa zdravänä o voi paste precum se si cuvine. Si voi, oile mele, asa zice Domnul Dumnezeu: a Iatä ca voi judeca pe oi, pe berbeci i pe tapi. Oare nu-i de ajuns ca pasteti pit-

ramita, n'ati legat-o, pe cea l'atacas& n'ati adus-o inapoi, pe cea pierdutit n'ati cau-

tat-o, iar cu cea zdravana v'ati purtat

cu silnicie. Si oile mele se imprästiara din lipsil de pastor i ajunsera demâncarea tu-

turor fiarelor salbatice si se razletirä,

Si ratitcirä, oile mele pe toti muntii si pe toate dealurile înalte si se risipira oile pe fata pamantului, filfa sii, alba cine le cauta si cine le ingriji. Pentru aceasta, ascultati, pastorilor, cuvântul Doninului! « Viu sunt eue, zice Domnul Dum-

nezeu. e Deoarece turma mea a ajuns pradi i demancarea tuturor fiarelor salbatice, fiindca n'au pastor, iar pastoril mei nu umblarà, cu oile, ci se pastorira, pe sinesi si nu oile mele, Da aceea, Etscultati, pistmilor, cuvantul Domnului: 4 Asa rosteste Domnul Dumnezeu:

Luati aminte! Din mana pastorilor mei voi cere oile mele i voi curma °data cu pastoritul olor, i pastorii nu se vor mai paste pe sinesi! Scapa-voi turma

mea din gura lor, ca sa nu le mai fie

spre mancare, Fiindcit asa gritieste Domnul Dum-

nezeu: Iatit-ma ! Eu voi purta de grijä, de oile mele §i le voi. priveghia.

voi

paste pe muntii lui Israil, in luncile ksi In toate pasunile asezaailor lui Israil; Pe pásuni frumoa,se le voi paste,

sunea cea mai buna si apoi calcati in picioare cealaltä, pasune, i ca beti cea mai limpede apâ i pe cealalta o turburati cu picioarele voastre,

Incitt oile mele paso pasunea cal-

°ata in picioare si beau apä tulbure? De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: e Tata, eu voi judeca futre oile grase si cele Biaba.

Fiindca voi lovii cu soldul 5i cu

umarul si impungeti cu coarnele voastre

pe toate cele bicisniee, pana, ce le goniti afana, Voi ajuta oile mele ca sit nu mai

fie pradá si voi judeca intre oaie si oaie.

Si voi pune peste ele un pastor,

care le va pastori, pe robul meu David;

el le va pástori si el va fi pastorul lor.

Si eu, Domnul, voi fi Dumnezeul lor, iar David va fi imparat in mijlocul lor. Eu, Domnul, am .grait. Atunci voi incheia legamant de

pace si voi prapildi once fiará silbaticit din tara, ea sa poatit avea 824

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 35, 36

farà primejdie in pustie

in päduri

i

s5, doarm5,.

i le voi da lor binecuvântare de

ploaie mare, tFA le voi pogori ploaie la vreme, ploi binecuvitntate! Atunci pomii de pe ctImp Jai vor da roada lor ;EA p5,mäntul Ii va da rodnicia sa, i vor locui la ad5post FA vor

cunoaste cà eu sunt Domnul, cand voi sf5,rima jugul ai-i voi mintui din mina eelor ce-i robiser5,.

i nu vor mai fi pradit pentru

popoarele pagine i fiarele din tar5, nu-i vor mai m'Anca si vor locui fado, grij5.,

eitci nu va fi cine sa-i stinghereascit. *i le voi intemeia o s5dire desiivarsitg

i nimeni in tará nu va mai

piitimi de foame ai nu vor mai indura ocara pitgänilor. Atunci vor cu.noaate ci eu, Dom-

nul Dumnezeul lor, aunt ou ei, iar ei, casa lui Israil, sunt poporul meu*,

zice Domnul Dumnezeu. Voi sunteti oile mele, oile p5,aunii

mele, oameni sunteti voi, iar eu sunt Dumnezeul vostru »,

zice

Domnul

Dumnezeu. 35.

Profefie impotriva Edomului. Edomul va

fi nimicit din pricina invermuirii impotriva lui Israil fi a dorinfei de ateipdnire peste Israil. Fost-a cuvitntul Domnului citre mine vi-mi zise: s Fiul omului ! Intoarce-te cu fata spre muntele Seir i profeteate impotriva lui, i spune: s Aaa gaieate Domnul Dumnezeu: Iatiá ca sunt impotriva ta,

munte Seir, ai-mi voi intinde mit'na mea

impotriva ta ai te voi preface in pustietate necuprins5,; Cetittile le voi preface in mormane

de ditritmituri i tu vei fi pustietate, ca sá tii cà eu sunt Domnul. Fiindcli, tu ai nutrit duamänie neincetati i ai trecut prin ascutiaul sltbiei pe fiii lui Israil, in vremea nenorocirii lor, in vremea cand p5,catul le apropia sfttraitul,

De aceea, viu sunt eu*,zice Dom-. s te voi preface in lao nul Dumneezu,

de sänge i sängele 85 te urmäreascii,

fiinda, sangele te-a &cut vinovat,

sängele si te urmfireasca I

preface muntele Seir in

i voi

pustietate nemärginit5,

ì voi nimici cale

dinteinsul pe oricine Ii va face

pe-acolo; ITmplea-voi muntii titi de morti, colinele

i

valle tale, si toate luncile

tale de uciai, citzuti de sabie, Co sá ajungi pustietate deapururi

cetlitile tale sá nu mai fie locuite, ca sá cunoati cá eu sunt Domnul. De vreme ce tu zici: s .Ale mele

s5, fie amiindoui popoarele i anifindouii eu s5, le stapftnesc, deai Domnul

este in ele*,

De aceea, viu sunt eu*, zice Domnul Dumnezeu, s c5, má voi parta cu tine dupá, vietjmgaia ta i dup5, ciuda

ta pe care tu ai vitdit-o cu ura impotriva lor, FA mi voi descoperi intru ei, când te voi judeca eu,

Ca sà atii cá eu Domnul am aflat despre toate hulele pe care tu le-ai gr5it impotriva muntilor lui Israil: s Pustiiti sil, fie si spre mâncarea voastr51*

i fiinda tu te ingiimfai cu gura impotriva mea ai mà blestemai, dar eu am auzit, Aaa rosteate Domnul Dumnezeu;

Cum te bucuii tu ca tara mea sä fie pustie, aaa iti voi face si eu; Precum tu te bucuri de casa lui Israil ca la fie pustie, tot asa iti voi lace i eu. Pustietate 85 fii tu, munte Seir, impreun5, cu tot Edomul, ca s5, ata cá eu sunt Domnul! 36.

Israil se intoarce in, jara. Binecuvdntarea Domnului se moral peste tot : munjii vor fi locuifi i apezdrile deirdmate vor fi zidite din non. Dumnezeu va culege pe poporul sdu de printre popoarele peigtine i adu-

andu-1 in tara il va inzestra cu duh nou inimä nouei. Popoarele paigdne vor recunoafte atotputernicia lui Dumnezeu, cdnd poporut sdu va fi afezat in atarea lui cea dintdi. 1. s i tu, fiul omului profeteate despre muntii lui Israil i spune: s Munti 825

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 36

ai lui Israil, ascultati cuviintul Dom-

nuluil Aaa, rosteate Domnul Dumnezeu:

nude& vrijmasul strigi in ciuda voastrii: A Pustietate, aha ! sä, fil deapuStipinirea noastrii, eati! r,

ruri !

De aceea profeteate i spune: e Af}a,

rosteste Domnul Dumnezeu: Fibula a'r tot fiindeá va dispretuiau i vi, doreau cu infocare vecinii vostri, ca sa fiti in stipinirea celorlalte popoare, i voi ati ajams de vorbf, i defilimarea norodului,

Pentru aceasta, munti ai lui Israil, ascultati cuvintul Domnului Dumnezeu: e Aaa rosteate Domnul Durnnezeu muntilor, colinaor, luncilor, váilor, pustiilor sidaauri &Amato, oraaelor párisite, care

ajunseseri pradä, si de räs pentru ce-

lelalte popoare vecine;

De aceea Elsa rosteate Domnul Dumnezeu: In vipaia eiudei mele, gräitam impotriva celorlalte popoare piighne impotriva Edomului intreg, care si-au

hotirit tare mea ea moatenire a ion, cu toast", bucuria inimii i cu dispret in

suflet ca si le fie prada;

De aceea profeteate impotriva lui Israil i spune muntilor e'r dealurilor i luncilor i viilor: « Aaa

rosteate Domnul Dumnezeu: JatA, in

rfi.vna urgiei mele am grilit, fiindci trebue sä, ispäaiti ocara popoarelor. * Si iariai de a,ceea: Aaa zice Domnul Dunanezeu Popoarele vecine cu voi sf, poarte ocara lor ! lar voi, munti ai lui Israil, dati mládite i faceti roduri pentru poporul meu Israil, cici se apropie venirea lui. Ca-xi iatä, mA apropiu de voi

indrept spre voi i veti fi arati manati !

Si vi voi inmulti pe voi oamenii, intreg neamul lui Israil: muntii vor fi locuiti

i

sillaaurile cliirb,mate vor fi zi-

dite din nou. Si vi voi inmulti pe voi oamenii dobitoacele sii se inmulteasci i si se prilsefusciiai va voi umplea de locuitori ca in vremurile trecute i vi voi face mai mult bine cleat In vremurile de la inceput, ca si stiti ci eu sunt Donnaul! Si voi aduce oarnerd peste voi,

poporul meu Israil, care ea va ia in

826

moatenire i ea nu-i stipiinire mai lfsati fir& copii. Aaa grideate Domnul Dumnezeu: e Din pricini ca-ti spun: mâncittoare de

oameni eati tu, si tu-mi la.ai poporul meu fArà copii, Sä, nu mai mininci oameni i poporul tau sit nu mai riming fir& copii », zice Domnul Dumnezeu.

Si nu voi mai auzi la tine bat-

jocura popoarelor i ocara noroadelor nu

o vei mai purta si pe poporul tau sf, nu-1 mai lasi fide: copii r, Duranezeu.

zice Domnul

Fost-a cuvfmtul Domnului citre mine si-mi zise: 4 Fiul omului ! Cand cei din neamul lui Israil locuiau in pitnaintul lor, se spurcau prin viata i faptele lor i viata

ion inaintea mea era ca necuritia fireasci, a unei femei.

Si-atunci am virsat milnia mea impotriva lor, din pricina stangelui pe care Il viirsari pe pimint i a idolilor

lor cu care 11 spureaserii. Si-i printre neamuri ei-i räspândii In împäri4ii, ei-i judecai dupi viata i dupii, faptele ion! Si aaa, plecari la neamurile la care plecarii i ptangiriri numele eel dint al meu, Meat se spunea despre ei: e Ei Bunt poporul lui Dumnezeu i final

iasti, din tare lui! Atunci i-am crutat pentru numele

meu cel dint, pe care-1 pingitriri cei

din neamul lui Israil, printre neamurile printre care plecaseri.

De aceea aa rosteste Domnul

Dumnezeu: Spune casei lui Israil: o Nu pentru tine, neam al lui Israil, mijlocesc

eu, ci pentru numele meu cel dint pe care 1-ati pingirit printre popoarele unde

v'ati dus.

Si voi sfinti numele meu eel mare,

care a fost pingltrit printre noroade, pe care voi 1-ati pingärit in mijlocul lor, ca saatie neamurile pagine ci eu Bunt Domnul r,

zice Domnul Dumnezeu,

and mg, voi sfinti in voi, in viizul

lor.

Si va voi lua de printre neamuri va voi stringe din toate va voi aduce in patria voastri.

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 37

Apoi v voi stropi cu apa. curat5, si v5, voi curiti de toate spurciiciunile voastre pi de toti idolii vostri v5, voi face curati. i v5, voi da un cuget nou si un duh nou voi pune inl'auntrul vostru voi scoate mima cea de piatrii, din trupul vostru i v5, voi da una de came.

de cirduri de oameni orasele cele nimicite, ca 85, stie ei ci eu sunt Domnul. * 87.

Minunata tuviere a lui Israil. Vedenia

läuntrul vostru i vä voi insufla ea umblati in legile mele i orinduielile mele

cdmpului de °ase. Duhul le inviazd çi pe ele incep 84 se infiripeze vine f i carne pi &I 8e imbrace cu piele. Iatd, eu voi deschid,e mormdnturile voastre frs vd voi scoate pe voi, norodul meu, din morndin-

Ca sii, locuiti in pimintul pe care

Cele doucl regate se vor uni /a un loe sub acelasi sceptru Cu acektsi fmpdrett, David,

i và voi puna Duhul meu in-

si le piziti ei si le faceti,

turi oi vci voi duce in pcbruintul lui Israil...

1-am dat stritmosilor vostri i sä fiti poporul meu i eu ea' fiu Dumnezeul vostru.

iar Dumnezeu va incheia un nou legdmat, legiirrant vesnic.

i eu v5, voi curia de toate spurciciunile voastre i vi voi da griu, si-1 voi inmulti ei nu voi mai ingadui 85, bintuiasc5, foametea la voi. Inmulti-voi i rodurile pomilor

roada tarinei, ca si nu mai indurati

i a fost peste mine mina Dom-

nului i Domnul m'a dus cu Duhul

m'a oprit in mijlocul unui cämp plin cu oase de om.

$i m'a dus pe lingi ele de

de viata vos,stri cea rea i de faptele

imprejur, dar iatä c5, erau tare multe jur, pe fata cimpului i erau foarte useate. Atunci zis-a cidro mine: e Fiul

catele voastre si de blestemitiile voa-

omului ! Vor mai invia aceste oase ? * Dar eu i-am rispune: a Doamne Dumnezeule,

rusinea foametei printre popoare. Atunci v5, yeti aduce voi aminte

voastre role i vi yeti sch,rbi de pistre.

i nu pentru voi fac asa u, zice Domnul Dumnezeu, s'o stiti! Rusinati-v5, si v5, sâii de viata voastri, voi

cei din neamul lui Israil.

Asa rosteste Domnul Dumnezeu: tIn ziva când vá voi curiiti de toate delegile, voi umplea de oameni cetitile

tu stii!* i mi-a zis: 4 Prooroceqte pentru oasele acestea si le zi: Oase uscate, ascultati cuvintul Domnului Asa rosteste Domnul Dumnezeu catre oasele ace,stea: Tata, voi aduce

In voi duh de viatá i yeti invia,

i voi face si creascii, pe voi vine si

asezärile dirimate vor fi iartisi zidite, carne si cu piele v5, voi imbraca si v5, Piimântul care mai inainte era voi da suflare de viatä ei yeti fi vii, ca pustiu in fata oricirui ctilittor, va fi lu- .sä etiti cà eu sunt Domnul ! crat,

Atunci proorocii, precum imi fu po-

acesta, 35.i se va spune: care a fost pustiu, a ajuns ca gradina

runca, si, pe când eu prooroceam,

locuite a.

pe ele vine si carne si di se imbraci pe deasupra cu piele, dar firi duh in-

Edenului i cetätile cele d5,rimate, pustii 5i nimicite, acum sunt

i popoarele vecine, care vor mai

cà se fiicu un vuet si o zarvi: oasele se ineheiau unele cu altele. i iatä cii, vizui c5, se infiripeaz5,

riminea, vor cunoaste c5, eu. Domnul, am

teinsele.

stiitá am eltdit-o. Eu, Domnul, am gfait voi adeveri acestea. u Asa griieste Domnul Dumnezeu t Inch, un lucre hárizi-voi casei lui Israil:

hul de viatä, prooroceste, fiul omului,

zidit ceea ce a fost nirnicit si tara pu-

voi inmulti oamenii ca turmele, Ca oile de jertfi, ea oile din Te-

rusalim la praznicele lui, asa vor fi pline

zise: Prooroceste pentru du-

si spune duhului: 4 Aea zice Domnul Dum-

nezeu! Din cele patru vanturi vino, duhule, i sufra peste acesti morti, ea 85, invieze

i am proorocit precum mi se poruncise, si a intrat in ele duhul de viatit,

827 www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 38

Sit nu se mai intineze cu idolii i cu toate picatele lor, ci-i voi mintui de toate

si se Bondi in picioare o foarte

foarte mare ostire.

lor i cu spurcáciunile lor

Apoi zise dare mine: o Fiul omului !

Aceste oase sunt cei din intreaga casi a lui Israil. Iatä ei zic: o Uscatu-s'au

färädelegile cu care au piciituit, voi ca sii, fie ei norodul meu i eu Duranezeul lor; Iarrobul meu David, impirat peste

oasele noastre, niidejdea noastri a pierit,

s'a sfirsit cu noi! » De aceea profeteste si le spune: Asa zice Domnul Dumnezeu latä, eu voi deschide morminturile voaatre vä voi scoate pe voi, norodul meu, din morminturi i vä voi duce in pimintul lui Israil,

Ca si stiti cä eu sunt Domnul,

când voi deschide morminturile voa-

stre si vi voi scoate pe voi, norodul meu.

*i voi pune Duhul meu in voi si yeti invia i vi voi si1äIui in pimintul vostru, ca sástiti cä eu, Domnul, griiesc i adeveresc zice Domnul !

ei,

i toti sä sib& un singur pi.stor,

umble in orânduielile mele, sit pizeasca poruncile mele si si le implineascit; Si locuiascà in tara pe care eu am dat-o robului meu Iacob, in care au fost

säláluit strimosii lor, i sä locuiasci, inteinsa ei i fiii lor i nepotii lor deapururi, iar David, robul meu, sä le fie impirat in yea° ! i voi incheia cu ei legimint de pace, vesnic legimint, si-i voi intemeia, voi inmulti, iar templul meu va fi vesnic in mijlocul lor. i

Apoi fost-a cuvintul Domnului citre mine si-mi zise: o Tu, fiul omului, ja un toiag serie pe el: luda i fili lui Israil, care sunt uniti cu el! » i mai ia j un altul

locasul meu si fie la ei: eu

sä fiu Dumnezeul lor, iar ei sit fie norodul meu, Ca sä cunoascii popoarele pagine cä eu sunt Domnul col ce sfinteste pe Israil, daci templul meu va di,inui dewpururi in mijlocul lor !

si serie pe el: a Iosif, toiagul lui Efraim, si teat& casa lui Israil, care-s uniti Cu el! » i

altul,

88.

pune-le laolalti, unul

In mina ta.

Dumnezeu garn,efte °mica lui Gog, regele din tara Magog, impotriva poporului situ.

ca sit faci unul singur

lar când te vor intreba fill norodului tau: Spune-ne, ce va si zicä, toiagul din mina ta *,

Tilcueste-le: o Asa zice Domnul Dumnezeu: e Lua-voi toiagul lui Iosif, din mina lui Efraim, i semintiile lui Israil unite cu el, si le voi pune ling&

toiagul lui Iuda ca sä le unesc si in

voi aduce in Ora lor. voi face un singur neam, in

pimintul meu, in muntii lui Israil, ca

toti sä alb& un rege, si nu mai fie doui popoare

i sa nu mai fie impirtiti in

Gog.

Dap& aceea, fost-a cuvintul Dom-

nului dare mine si-mi grid:

mina mea Ea fie unul! i toiegele pe care vei serie si fie in mina ta, in vizul lor. Dupi aceea spune-le: A.sa zice Domnul Dumnezeu: « Iatii., eu voi lua pe fiii lui Israil dintre neamurile pe unde pribegesc, si-i voi aduna de pretutindeni

Gandul cel reiu al lui Gog fi planul cel mare al lui Dumnezeu. Infricafata judecata cu care Dumnezeu fi va jud,eca pe

o Fiul omului! Indreaptil-te cu fats, spre Gog, in tara lui Magog, marele impirat al Mesecului i Tubalului, si profeteste impotriva lui i spune: o Asa zice Domnul Dumnezeu:

Gog, mare impirat al Mesecului i Tubalului, stint impotriva ta!

Prinde-te-voi voi infige cirlige in fileile tale si te voi scoate impreuni Cu toatä ostirea ta, cai i chidreti, toti invesmintati cu platose, oaste mare, cu scuturi i paveze i cu sibii In mina:

Per*, Etiopieni, Libieni cu scuturi

doui regate,

coifuri; 828'

www.dacoromanica.ro

IE2tCHIL, 39 Gomer í ostirile sale, Togarma, tinuturile de la miazii-noapte impreunti

cu ostile lor, noroade multe aläturi de

tine.

te pregiiteste, tu si toat5, oastea care s'a adunat cu tine, si fil gata pentru slujba mea. Gáteste-te

s't

Dupit, vreme inde1ungat5 in vremea

cea de apoi, vei primi poruncii sà por-

nesti impotriva unei tad, iaritsi lute-

meiat5 strans5, de printre multe neamuri,

impotriva muntilor lui Israil, care au fost mult5, vreme pustii, neam adus dintre

popoare EA care intreg silláslueste fir& giija.

Tu vei porni ca o vijelie i vei veril ca un nour, ca sä acopen i p5,mntu1, tu si °stile tale si multele neamuri care

sunt aláturi de tine.

Asa zice Domnul Dumnezeu: In vremea aceea iti vor veril in minte lucruri rele i vei Miscoci planuri tialoase. Si vei zice: Sui-má-voi cu rlizboi

impotriva unei Vári Cu sate, porni-voi impotriva celor linistiti, care triiiese in tihná, a tuturor celor care locuesc far& ziduri, far& z5,voare i fárti porti, Ca prid i sii-i jilfuesc, ca sä pun mlina pe ruinele iarási locuite s't pe un popor adunat de printre neamuri, care creste turme si-si face avere sitlaslueste in buricul pámántului. Seba, Dedanul i negutatorii lor, Tarsisul i toti ce fac negot iti vor zice: Venit-ai sá prâzi? Adunatu-ti-ai ceata

ta de pradá, ca sà rapesti argint, aur, turme i bogátii, sâ faci o pradá mare ?

De aceea, fiul omului, profeteste si-i spune lui Gog: Asa rosteste Domnul Dunmezeu: «In ziva cand poporul meu Israil va locui far& degrijä, vei porni,

i vei veril din rara ta, din tinutul de la miazli-noapte, tu si noroadele cele

multe care sunt alaturi de tine, toti cálä,ri pe cai, oaste mare si puternia, i te vei indrepta impotriva poporului meu Israil, s5, acopen i Ora ca un nour. Iar in zilele cele de apoi, te

voi aduce impotriva tarii mole ca sâ mà,"

cunoascä popoarele toate, când mä voi sfinti intru tine, in ochii lor, o, Gog ! .Asa graieste Domnul Dumnezeu:

Tu esti acela despre care am vorbit

in vremurile cele de dinainte prin gura robilor mei, profetii lui Israil, care au profetit in vremile acelea câ te voi aduce

pe tine impotriva lor ! Si in ziva aceea, in ziva când va näväli Gog in pämántullui Israil s, zice Domnul Dumnezeu, anánia mea va

pálpai in narile mele, Si in ciuda mea, in v5,paia urgiei rode, precum am spus, va fi un mare cutremur in tot pilmântul lui Israil. Si se vor cutremura inaintea mea toti pestii mä,rii, pasarle cerului, fiarele sä,lbatice i toate titritoarele de pe pilmânt, i toti oamenii de pe fata pámántului, i muntii se vor präbusi, stancosii munti vor cidea i toate zidurile tärii se vor i voi porni impotriva lui toate spaimele», zice Domnul Dumnezeu, unii pe altii se vor cioparti cu sabia. Si-1 voi judeca pe el cu ciumä, cu sange, cu potop de ploaie gd grindina; foo i pucioasä voi turna peste el i peste ostirile lui, i peste multele popoare care sunt cu el. Si m5, voi preamiiri i xnä voi sfinti i mä voi descoperi in ochii multelor popoare i m5, vor cunoaste c5, eu sunt Doranul. 39.

Preibu,sirea luz Gog : ingroparea lui impreund Cu toatcl oastea in valea Abarim,

la ilisdritul Mdriz Moarte, loc care va ,purta numele de « Vales oØirii lui Gog u. Peisclrile cerului chemate la marea ¡erg& Popoarele pdgane vor recunoqte atotpu-

ternicia lui Dumnezeu. Israil va ti adus din robie i afezat in farcl. tu, fiul omului, prooroceste impotriva lui Gog si-i spune: Asa zice Domnul Dumnezeu: s Vezi, eu aunt im-

potriva ta, Gog, mare impärat al Mesecului FA al Tubalului.

Te voi ademeni, te voi momi s't

te voi atrage din tinuturile de la miazti-

noapte si te voi aduce in muntii lui Israil,

Si voi dobori arcul tau din mana

ta cea stángá, i ságetile tale din mána

ta cea dreaptä le voi da jos.

829 www.dacoromanica.ro

IEZECIIII, 39

4. Si tu..., tu vei cidea pe muntii

lui Israil, impreunit cu toati oastea ta noroadele cele ce vor fi cu tine, te voi da spre m6,ncare tuturor

de pradi i fiarelor silbatice! Tu vei cädea In camp deschis, fiiridcä eu am gritit »,

zice Domnul

Dumnezeu.

alituri un semn, páná cand groparii vor veni ca sad ingroape in e Valen lui Gog ».

16. Si vor ingropa acolo toati ostirea asa vor cur6,ti tara.

Si tu, fiul omului, a§a zice Domnul Dumnezeu: s Spune päsärilor zburitoare tuturor fiarelor ailbatice: Adunati-v6,

e Atunci trimite-voi foe peste tara

si v6, stringeti de pretutindeni la jertfa

cunoasci ei ci eu Dar si numele cel dint al meu

beti singe!

Magog si peste locuitorii cei färä grij6, ai

ostroavelor, ca stint Domnul.

s

Il voi descoperi in mijlocul poporului meu Israil, i nu voi mai ingiidui ca numele meu cel dint 86, fie p6,ngltrit, ca sa cunoasc6, popoarele piigitne cá eu

sunt Domnul cel dint in Israil.

Acestea vor venit0 se vorimplini », zice Domnul Duranezeu. Aceaata este

ziva despre care am vorbit eu! Atunci locuitorii oraselor lui Israil vor ietsi dinteinsele, vor da foe si vor arde armele, scuturile, pavezele, arcurile sigetile, buzduganele i läneile, i le

pe care o voi jertfi vouá, jertfi mare pe muntii lui L3rail; mincati carne si M6,ncati carnea voinicilor i beti

Angelo impiratilor piimemtului toti laberbeci, miei, tapi, vitei i vite grase din Basan. Mincati gräsime ping vi yeti situra i beti singe mini vá yeti imbita, din jertfa pe care eu o voi jertfi voui,

Ca sä vé, siturati la masa mea

de cai, de caireti, de voinici si de once viteaz, in luptit, s, nezeu. e

zice Domnul Dum-

i voi dezvilui slava mea intre

popoare, ca si, vadi, toate popoarele ju-

Si nu vor mai aduce lemne de la

decata pe care o voi face si mina mea pe care o voi intinde peste ele, Ca sâ cunoasc6, i cei din casa lui

piduri, ci vor arde pe foc numai arme, vor pride, i vor jefui pe cei care pridaserit, jefuiseri pe ei s, zice

din ziva aceea i mai departe. Dar si cunoaseit i popoarele p6,-

r In ziva aceea voi pregitti pentru

delegilor pe care le-a sivirsit, a fost dus In robie, din care pricinii mi-am ascuns

vor arde pe foe sapte ani.

amp s't nu vor mai tiia lemne din Doranul Dumnezeu.

Gog o gropnità inteun loe renumit in

Israil, in valea Abarim, la ritsiritul

Moarte, si gura vàii va fi inchisii, acolo il vor ingropa pe Gog impreuni

cu toatii oastea lui, vi-i vor pune numele lui Gog ». e Valea

Si casa lui Israil Ii va ingropa

ca sà curate tara va fi nevoie de sapte luni.

Si-i va ingropa tot norodul va fi pentru el lucru de laudi in ziva cind má voi proslivi s, zice Domnul

Israil eä eu Bunt Domnul Dumnezeul ion,

gine cä neamul lui Israil, din pricina fitri-

fata mea, dadui in mina vrijmasilor i cu totii cizuri, in sabie. Si mi-am ascuas fata mea de ei m'am purtat astfel, din pricina spureiciunii si a färidelegilor lor.

De aceea ass, zice Domnul Dumnezeu: r Acum voi schimba restristea lui

Jacob i mi, voi indura de tot neamul lui Israil, si-mi voi arias, rivna mea

pentru numele meu eel sffint

i vor purta ocara si toatii ne-

Dumnezeu.

credinta pe care le-au siviirsit fat& de

cutreere neineetat tara, ea 86, ingroape pe

fir& de grija' i fir&

Si se vor osebi oameni care si

cei care ar mai fi ri,mas pe fata pimintului i si o curete Os& caute timp de sapte luni. lar dind vor cutreera tara i vor

mai vedea vre-un os de om, sá puni

mine, cind vor locui in pimintul lor stinghereasci

nimeni.

27 Ins& and Ii voi aduce inapoi dintre

popoare si-i voi aduna din tirile vraj-

masilor lor, i ma voi sfinti intru ei, In vitzul multor neamuri,

830 www.dacoromanica.ro

IEZECRIL, 40

Atunci vor cunoaste cii eu sunt

Domnul Duranezeul lor, care i-a dus in

roble printre neamuri si fi adun in pamäntul lor, ara di las pe nici unul din ei.

i nu-mi voi mai ascunde fata

mea de ei, fiindcA, mi-am varsat Duhul

meu peste neamul lui Israil s,

zice

Domnul Dumnezeu.

40.

Vedenii profetice daspre noua avezare a

impdrdliei lui Dumnezeu. Templul cel non: mii,sura lui si noua /ui avezare. Pridvorul, curtea i jertfelnicul impreund cu uneltele lui.

In anul al doutizeci i cincilea dupá ducerea noastrd in robie, la inceputul anului, in ziva a zecea a lunii, in anul al pai-

sprezecelea dupit cucerirea cetätii, chiar

treia chilioarä, era de o prijin5, de lung5, Ffi

una de lata, i pragul al doilea al portii de lAng5, pridvorul portii care dlidea in-

spre curte era larg de o priijinii.

Deci a miisurat pridvorul portii pe parten cea ca,re d5, inläuntru spre curte, si a gäsit o prlijinä. Pe urmá a mä,surat lArgimea pridvorului portii si a gAsit cit era de opt coti

si peretii despärtitori ai lui erau grosi de doi coti. Pridvorul portii dAdea inliuntru spre curte.

Chilioarele portii erau ata' in trei de o parte si trei de cealalta, tustrele aveau aceeasi mAsurli i peretii cei grosi dintre ele de amândou'n pArtile aveau aceeasi

Dupä aceea a mäsurat golul portii a gAsit zece coti, iar lärgimea coridorului treisprezece coi.

In fata

In aceeasi zi, fost-a m'Ana Domnului peste

mine si mä duse acolo in tara lui Israil, Cu vedenii dumnezeesti má dure

si m5, las& pe un munte foarte inalt,

iar in ata mea era o crádire ca de cetate. i cAnd m'a dus acolo, ata vii,zui un om care stAtea la poartá, ar'amiu la

chip, Cu o sfoará de in in maná f¡i cu o Fajina de mAsurat,

grAi: s Fiul omului ! SA, vezi Cu ochii, sá auzi cu urechile i sä fä cu

luare aminte la tot ceea ce eu ii voi ariita, fiindc'n pentru aceasta ai fost adus aici,

ca sä-ti arät.

i

ceea ce tu vei

vedea, vesteste casei lui Israil!

i iatá cá de jur-imprejurul templului

era pe dinafará un zid, iar omul avea In mané, o präjinä de sase coti, fiecare cot era de un cot si un lat de maná', si el m'Asura lArgimea zidirii care era de o priljinA, i inAltimea ei tot de o prijinli.

Apoi m'a dus la poarta cea cu ata

inspre ritsärit

i s'a suit pe treapta a

saptea si a mäsurat pragul portii eA a gäsit o prAjin5, in larg, adicA pragul intAi era larg de o prAjinä. i fiecare chilioarA era lunga de o

fiech,rei

chilioare era o

streasin'n ieitä inainte, de un cot de fie-

care parte, iar chilioara aven sase coti lungime si sase liírgimer. i a mai mAsurat departares, de la usa, cea, de dinafarA a chilioarei pämä, la

usa chilioalei cea din fata ei, si a gAsit

lärgime de doulizeci i cinci de coti de la usa pA,nii la cealaltit UO1. Apoi másurá pridvorul i gási

douilzeci de coi, i poarta lui (ladea in curtea cea de jur-imprejur,

Departarea dintre poarta din fati poarta din dos a coridorului era de cincizeci de coi. Poarta avea de jur-imprejur ferestre

care erau mai largi inspre chilii si tot asa si pridvorul avea ferestre mai largi

inlAnntru, iar peretii cei grosi dintre chi-

impodobiti pe o parte si pe alta cu intruchipari de palmieri. Apoi m'A duse in curtes, cea de dinafarii. Acolo erau chilii i caldaritra de momio de jur-imprejurul curtii. Pe lii

mozaic se aflau treizeci de chilii.

i largA, tot de una, si intre chi-

i mozaicul, mozaicul cel de jos, era de o parte i de alta a portilor, potrivit lungimii portilor.

ca un pilastru, gros de cinci coti, apoi

pAnd de dinaintea portii celei mai de jos

pritjin'A

lioare era un perete despArtitor, intocmai

chilioara a dona era de o präjinä de lungii si o priijinit de latä i avea un perete gros, intocmai ca un pilastru, de cinci coti, si a

i a mA,surat lArgimea

hice-

pe partes, dinläuntru, pânä dinaintea portii celei de dinläuntru, pe partes, cea de dinafarà rfi a gilsit o sutä de coti. Apoi mä

831 www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 40 duse la,

noapte,

poarta care da spre raiazi-

20. i iatä, era o poart& indreptatá spre miaz&-noapte, in curtea cea de dinafark mitsurd lungimea 1.1 lätimea portii

21. Ea avea trei chilioare de o parte trei de alta, peretii cei groai dintre

chilii i pridvorul aveau aceeaai mäsurä, ca la poarta cea dintfii: lungimea, de

cincizeci de coti i ldtiruea de douizeci a't cinci.

Ferestrele ei i ferestrele pridvorului i intruchipdrile de palmieri erau dup& m'Asura portii care &idea spre

sdrit, si te suiai pe aapte trepte, iar pridvorul dlidea spre curte. In fata portii de la miazd-noapte se afla in curtea ceo de dinlduntru o poartrt, ca ai in fata portii de la ritshrit. $i a mä-

surat depdrtarea de la o poartil la alta glisi o sutil de coi.

Apoi mà duse in partea de miaiatá cd in partea dinspre miaz&-zi

era o poartd. $i el mitourä lungimea ai ldtimea ei, chilioarele, peretii cei groai

dintre chilii i pridvorul ei i gäsi aceeaai mäsurä.

i ea avea de jur-imprejur, ca pridvorul ei, ferestre la fel cu celelalte ferestre:

lungimea clddirii era de cinci-

zeci de coti ai h.-gimes, de doudzeci cinci de coti.

Avea aapte trepte, iar pridvorul

didea, inlduntru spre curte. *i peretii cei groai dintre chiliii erau impodobiti cu intruchipdri de palmieti de o parte i de alta. Dar in curtea cea de dinlduntru se mai gasea o poartii, spre el a mdsurat de la o poartä, pänd la cealaltd inspre miazi-zi: o sutil, de coti. Dupä, aceasta m& duoe in curtea cea de dinlduntru, la poarta cea dinspre miazä-zi. $i a mdsurat el poarta cea dinspre miazd-zi ai ea avea aceeaai masurä,, Chilioarele, peretii cei groai dintre chilii i pridvorul aveau acemai misuri dar aveau ca a't pridvorul ferestre de jurimprejur. Lungimea clä,dirii era de

cincizeci de coi i látimea de doudzeci cinci.

Deci de jur-imprejur se aflau

pridvoare lungi de douäzeci i cinci de coti i largi de cinoi coi.

Pridvorul diidea inspre curtes c,ea de dinafarä. Peretii cei groai dintre chilii erau impodobiti cu intruchipitri de palmieri, iar scara avea opt trepte.

Apoi m'a dus in curtea ceo de

dinläuntru, inspre rlisdrit. i máisurd poarta i o gäsi de aceeaai másurtt. Chilioarele, peretii cei groai dintre chilii ai pridvorul aveau aceeaai mliourä ca a't celelalte, a't tot aaa aveau ferestre ca a't pridvorul lui de jur-imprejur. Clädirea era de cincizeci de coti lungime doudzeci de coti Pridvorul &Idea spre curtea cea de dinafark peretii cei dintre chilii erau impodobiti cu intruchipäzi de palmieri al pe o parte ai pe alta, si scara avea opt trepte. Dup& aceea m'a adus la poarta cea de la raiazd-noapte i mäsurdnd-o gäsi aceeaai mitsurd: Chilioarele, peretii cei dintre chilii pridvorul ei aveau aceeaai milsurd, aveau ferestre de jur-imprejur ca a't pridvorul. Clädirea avea lungimea de cincizeci de coti i ldtimea, de douilzeciai cinci.

Pridvorul dädea spre curtea cea

de dinafard fai peretii cei dintre chilii erau

impodobiti cu intruchipiri de palmieri de o parte ta'i de alta, ai scara avea opt trepte.

i m'a dus iardai la poarta ceo

de la ritsdrit. In pridvorul portii erau doud mese

de o parte i douä de alta, ca sá se junghie

pe ele arderea de tot, jertfa pentru picat ceo pentru Ling& peretele din laturc a de la miazd-noapte, cum vii de la poartd, se aflau doud mese, iar Ming& celälalt perete

lateral al pridvorului, se aflau alte dou& mese,

Patru mese de o parte FA patru mese

de cealaltá parte a peretului läturaa, in totul opt, pe care se junghiau jertfele. OL mai erau patru mese de piaträ lucratä, pentru arderile de tot, mese lungi

de un cot a'r jumätate, late de un cot jumittate a't inalte de un cot. Pe ele se puneau uneltele pentru junghierea arderilor de tot ai pentru jertfe.

43. lar pe dinläuntru era un pervaz

de un lat de maná; aaezat de jur-imprejur.

832 www.dacoromanica.ro

IEZECH.T.L, 41

Mesele aveau un acoperama,nt, ca atunci

cand se aflau dura s'a apere de ploaie

o de caldtuá carnmile pentru jertfä.

Si iarasi ma dime in curtea ceo de dinlauntru, i in curtea ceo de dirdauntru se aflau doua chilii, una langa peretele poqii de la miaza.-noapte, cu fata spre miaza-zi, EA alta langit peretele poqii de la

miaza-zi, cu fata spre miazi-noapte. Si mi-a gráit: e Chilia cu fata spre miazä-zi

este pentru preqii care fue

slujba in templu; Chilla cu fata spre miaza-noapte

este pentru preotii care fac slujba la jertfelnic. Ei sunt feciorii lui Tadoc, din fiii lui Levi, lá sunt singurii indrituiti sá slujeascä. » Apoi el m'asura, curtea cea de dinlä-

untru si o gasi patrata: o sutä de coi

lungime si o mita argime. Si jertfelnicul se afla inaintea templului. Apoi má duse spre pridvorul templului i masura pereii cei grosi ai pridvorului i gasi ea sunt de cinci coti de o

parte si de cinci coti de cealaltä parte. Largimea usii era de paisprezece iar peretii de pe de laturile uii erau de trei coti pe o parte o tot de trei coi pe

cealaltä parte. Largimea pridvorului era de douiizeci de covi i inaltimea de doisprezece, si te urcai pe douazeci de trepte. Langä peretii cei grosi se afiau douit columne, una de o parte si alta de cealaltä parte.

Apoi, intrá in Sfanta Sfintelor

m'asura usorul usii i gäsi doi coi,

gimen usii era de sase O*, iar peretii de amándoua pärile usli aveau sapte

coti de o parte i apte de cealaltä parte. Apoi masurä lungimea Sfintei Sfintelor: douazeci de co0, i latimea: doua-

zeci de coi, pe partea Sfintei. Si mi-a

zis: u Aceasta este &anta Sfintelor ». Apoi m'asura zidul templului i gäsi sase covi, i latimea clädirii care era de

jurimprejurul templului, era de patru coti.

Chiliile erau in jur, chille de chile,

cate treizeci, in fiecare din cele trei caturi

In ziduri erau prichiciuri de jur-imprejur, care erau rásfrante inspre chilii, si nu intrate in zidul templului,

Asa ea chille erau tot mai largi cu cat erau mai sus, dupä cum zidul

se rasfrangea mergand mai sus de jur-

imprejurul templului. Pentru aceasta

largimes, clädirii crestea in sus si din catul col mal de jos te urcai in col din mijloc, si din cel din mijloc in cel mai de sus.

lar imprejurul templului am väzut un caldaram. Temeliile chiliilor erau de o prajingt de sase coti,

LäVimea zidului clädirii in afara

era de cinci coti, lar futre chiliile templului era cate un loe gol.

Si intre chilii era un loe inchis de douazeci de coi de jur-imprejurul templului.

Usile cladirii dädeau in locul cel

41.

Sfrinta, SItinta Slintelor, chiliile de jurimprejurul templului cládirea din partea de apus a templului. Ornamentafia Iduntricei a templului pe pere4 : chipuri de heruvimi fi de pa/mieri. Apoi ma aduse in Sfânta. i miisura peretii cei intocmai ea pilastrii care erau de sase coti de largi de o parte si de sase cc:4i de largi de cealalta parte, anume lärgimea cortului descoperirii. Lärgimea usii era de zece coti, iar peretii dintr'o parte i dintealta ai usa erau grosi de cinci coti de o parte si de cinci de cealalta, parte. Pe urma masurit

gol: o 11£0. la miaza-noapte FA una la iar látimea locului de jur-imprejur era de cinci co0. Cladirea din dosul templului, care se afla in partes, de opus, in fat,a, locului inchis, avea o latime de saptezeci de co0,

lungime i douazeci de covi largime.

dosul templului in fato, locului inchis,

lungimea Sfintei: patruzeci de coti

iar peretele clàdirii avea o latime de

cinci coi, i lungimea de nouazeci de coti. $i el m'asura' ternplul, i gasi hmglinea de o sutá de colí, lar locul inchis, cladirea din dosul templului i zidul, o

lungime de o sutä de co0. LaVimea pieptului templului locul cel inchis inspre rasarit era de o sutil, de coi. Apoi masura lungimea cladirii din

833

www.dacoromanica.ro

53

IEZECHIL, 42

care este in dosul clitdirii, Cu zidurile

de o parte si de alta, o sutä de coti.

Shinto, Sfintelor, Sfilnta i pridvorul Erau cilptusite, i ferestrele mai largi inlituntru dildeau lumini de jurimprejur in cele troj incaperi, iar cilptusala era &cut& de jur-imprejur cu lemn dat la rindea, de la pardosea i pin& la ferestre.

i o perdea atärna in jos la usa

Sfintei Sfintelor, in partea de dinafari,

iar pe tot peretele de jur-imprejur, atat in

Sfânta Sfintelor cat si in Sfilnta, Erau inchipuiti heruvimi si palmieri, cäte un palmier intro doi heruvimi. Fiecaze heruvim avea douil fete:

Pe o parte avea chip de om, care cilta spre palmier, si pe alta avea chip de leu, care privea spre palmier. i asa era randuit de jur-imprejurul intregului templu.

De la pardosea

i

cat ajungea

cliptusala, adicil pe peretii Sfintei, erau filcuti heruvimi i palmieri. Usorii Sfiiatei eran patrati, iar in fata Sfintei Sfintelor, era ceva ca un chip de jertfelnic de lemn,

Inalt de troj coti i lung de doi

coti i lat de doi coti; coamele, temelia peretii eran de lemn. i el mi-a zis: Iatä, masa care este inaintea Donanului Sfilnta avea dour], usi.

$i Milts Sfintelor avea tot dolt&

Fiecare us5 a Sfintei avea cloud canaturi i cäte dou5, uscioare care se deschi-

deau lute° parte si in alta, clouä pentru un canat i dolt& pentru celillalt canat. Pe usile Sfintei eran inchipuiti heruvimi i palmieri, ca s't coi fäcuti pe pereti. Pridvorul cel de dinafaril ayes, o streasinit, de lemn.

Pe peretii liturasi ai pridvorului eran ferestre mai largi inlauntru si palmieri de o parte si de alta. Dar si chiliile laterale ale templului aveau stresini.

miazii-noapte, i mâ indreptit spre chi-

hile care se aflau in fata locului inchis si In fata clitdirii din dosul templului, spre miazit-noapte. Lungimea era de o sutä, de coti inspre miazil-noapte i látimea de cincizeci de cold.

i se lovea inteo margine lung&

de doufizeci de coti de curtea ceo de untru s't intealtii, margine de caldanimul

curtii de dinafarit. Acolo se aflau galerii

cu trei caturi, unele in fata altera.

In fats, chiliilor era un coridor care se prelungea inlituntru, de zece coti de lat si lung de o sutä de coti. Usile chiliilor se deschideau in15,untru. Chille cele de sus, lindeä galeriile luau din locul cuvenit lor, erau mai inguste decitt cele din catul de la mijloe si dealt cele din catul cel de jos. Chilli° erau in trei caturi s't n'aveau stälpi ea aceia din curtea cea de dinafarii. Din aceastä pricinä cele de sus erau mai inguste cleat cele din caturile de mijloe si de jos. Se mai afla si un zid lung de cincizeci de coti, care mergea dealungul chiliilor, inspre ourtea cea de dinafanl, prin fata chiliilor. CAA lungimea chiliilor inspre curtea

cea de dinafarit era de eincizeci de coti,

iar inspre fata templului de o sutä de coti,

Mai jos decat aceste chili, era usa

tmui coridor inspre râsânit, pentru eel ce vre,a sä intre din curtea ceo de dinafarii, Acolo unde incepea capdtul zidului curtii. Dupti aceasta ma duse inspre In fata locului inchis

s't in fate, clâdinii din dosul templului

se aflau de asemenea Pe dinaintea Ion trecea un coridor, si ele semänau cu cele de la miaz5-noapte, ea lungime, lätime, ieini, asezare

Intocmai ca uile chiliilor de la

miazii-noapte ; i mai era o usä la capatul

drumului, un drum dealungul zidului inspre riisiirit.

42. Curtea cea de dinld untru i chiliile de acolo.

i el imi zise: e Chiliile de la miazit-

Chiliile preote§ti si rostul lor. Alte surdtori Ideute.

1. Apoi má duse In curtea cea de

dinliuntru inspre räsärit, apoi inspre 834

noapte i chiliile de la miazä-zi, din fate locului inchis, sunt chiliile sfinte, in

care preotii, slujitorii Domnului, milnitneä cele prea sfinte

www.dacoromanica.ro

s't

unde pun

ItZECIELL, 43

ei lucrurile prea sfinte: prinoasele, jertfele pentru pitcat s't pentru vinä, ffindcii,

este loo dint.

i dupit ce au intrat la slujbi,

preotii si nu iasi din templu drept in curtea cea de dinafark ci sä, se dezbrace

de odajdiile cu care au slujit, cici sunt

sfinte

i

set se imbrace cu alte vesminte

s't apoi si se dud, sä asculte pricinile poporului.*

i dupi ce a sfirsit cu mäsurit-

iati cá templul era plin de slava Domnului.

i am auzit pe cineva care-mi gräia mie din templu, iar omul states, ling& mine.

zise: o Fiul omului ! Acesta-i locul tronului meu i acesta-i locul

picioarelor mele, unde voi locui In mijlocul ffilor lui Israil, ca neamul lui Israil sit' nu mai intineze numele cel

sfiint al meu, nici ei, nici regii Ion cu

toarea inliuntrul templului, m'a ecos pe poarts, cea de la ritsirit i a inceput

necredinla lor i Cu lesurile regilor lor

i mitsuri el partea cea de la särit cu präjina i gitsi de jur-imprejur cinci sute de prijini. Apoi másuri in partea dinspre miazi-noapte, i gäsi el de jur-imprejurul clidirii cinci sute de präjini,

usorii lor Pinga usorii mei, inciit numai un perete ne despirtea i astfel intinau numele cel sflint al meu cu

sit mäsoare de jur-imprejur.

i spre cinci sute de prijini, i se intoarse spre apus i mitsuri cinci sute de prijini, i

in cele patru laturi mäsuri

de jur-imprejur clidirea i gig aceeasi misurit: lungimea de cinci sute de coi ligimea de cinci sute de co%i, ea si osebeascit locul dint de cel ce nu este

dint.

43.

Slava Domnului intrci in templu. Slinfirea

templului fi a jertfelnicului. Rdnduiala sfinfirii.

Dupi aceea mi duse la poarta

care da spre räsirit, i iatit slava Domnului venea dinspre räsitrit, iar vuetul ei era ea vuetul unei ape mari, çi pimantul strälucea de slava lui. i vedenia pe care o vitzui fu ca aceea pe care o vitzusem, cind el a venit ca si piarzi cetatea, vedenia cerului pe care o vitzusem la fluviul Chebar. am citzut cu fata la piimint. i slava Domnului intri in templu, pe poarta a eirei fatit &idea inspre

Atunoi mi nidicá pe mine Duhul duse in eurtea ceo de dinlituntru,

In mijlocul lor,

Punitnd pragul Ion lângä pragul meu,

pe care le sitvirseau, din care pricini

i-am i nimicit intru urgia mea.

i acum ei vor indepärta necre-

dinta lor i lesurile regilor de mine, ca in felul acesta eu sä pot sälitslui in mijlocul lor deapururi. lar tu, fiul omului, descrie birbatilor casei lui Israil templul, precum

chipul intocmirii lui, ca sit se rusineze de finidelegile lor, i de faptele lor; fä planul tentplului i intocmirea lui, ieiiile, intritrile si formele lui, toate rinduirile intreaga lui infätisare i toate aritärile lui, i serie lämurit inaintea ochilor lor, ca sä ja minute ei la orinduirile i legik lui dupi care sit tritiasci.* Iatit care este pravila templului: Tot cuprinsul lid, pe viirful muntelui de jur-Imprejur, este prea efttnt. Aceasta-i pravila templului. LW, si mil:aura jertfelnicului socotitit in coV, cntul cuprinzind un cot

obisnuit si un lat de mini. Temelia lui

era latit de un cot i inaltit de un cot, iar marginen care iesea inafari de jur-im-

prejur era de o palmit. Iatit care era si lnàltimea jertfelnicului:

De la temelie pin& la cadrul de

jos, doi coti, Cu litrgime de un cot, si de

la cadrul eel mic pima la cadrul cel

mare. patru coti, cu un cot ilitime. i vatra jertfelnicului era inaltit de patru coVi, iar de la vatri in sus se Inältau coarnele, un cot.

836 www.dacoromanica.ro

53*

IEZECHIL, 44

Vatra jertfelnicului era lung& de i latà, de doisprezece

doisprezece coti

coi, asa oil cele patru margini ale lui alcatuiau un patrat. Cadrul cel mare era de paispre-

aducit pe jertfelnic arderle lor de tot, jertfele lor de pace si eu voi fi induritor »,

zice Domnul Dumnezeu. 44.

zece coti de lung si de paisprezece coti de larg, cele patru margini ale lui erau

Slujitorii templului. Poarta cea de dina-

deopotriva. Marginea care iesea in afar&

dintre fiii lui rculoc. Preotii set nu aibd parte de mostenire, ci numai parte la veniturile din templu.

asemenea. Cadrul cel mil) de saisprezece coti de lung si de saisprezece de larg, incat cele patru laturi ale lui erau

era de o jumittate de cot, iar temelia pe care se sprijinea era de jur-imprejur de un cot. 8i ayes, o scar& inspre partea de 8i-mi zise: a Fiul omului! Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Iata care sit fie rinduiala jertfelor la jertfelnic: In ziva cand va fi sä, se aducii ardere de

tot si si se stropeasei pe el cu singe, Si dai preotilor leviti, cei din

neamul din Tadoc, care se vor apropia de mine s, zice Dornnul Dumnezeu, a ea sit-mi slujeascii un vitel tänär jertfä pentru pacat.

8i ei si ja din Angela lui si si

unga cele patru coarne ale jertfelnicului, In cele patru colturi ale cadrului si marginea, care iese inafarä, de jur-imprejur, ca sa-1 curate de pacate sfinteascit.

Sit mai ja un vitel ca jertfa pentru

pacat, pe care sa-1 ardit inteun loe anumit

al templului, dar afar& din templu.

A doua zi sit aduci un tap fara

meteahnä jertfä, pentru pima, ca sä, curate jertfelnicul, precum Il curatiserä, cu

8i dupg, ce vor sfarsi cu curatitul, sä, ja un vitel tOnär farit racili ci un berbec din turmä farä raeila, Pe care sit-i aduca inaintea Domnului, iar preotii sä arunce peste ei sare Es't si-i aduci ardere de tot pentru Domnul.

8i sä, jertfeascit ei aca timp de

capte zile cite un tap jertfa pentru päcat, elite un vitel i cite un berbec din turmi., toti far& meteahna. 8apto zile sä, facti ispäire pentru jertfelnic, sa-1 curateascit

i sa-1 sfin-

teasa. 8i dupä trecerea acelor zile, in ziva a opta si mai departe, preotii

836

lard a templului este numai pentru intrarea impitratului. Slujba la templu s'o /acá levitii pi nu streinii. Preolii set lie

Apoi mä intoarse spre poarta cea de dinafarä a templului, care poarti da spre räsirit, i iatä, cit era inchisa. si-mi zise mie Domnul: s Poarta acesta sä, stea inchica si sit nu se deschidg

nimeni sit nu intre printr'insa, fiindcit Domnul Dumnezeul lui Israil a trecut printeinsa. De aceea sa stea inchisä. (Ji numai singur imparatul sii, vie pe ea, ca sä mänitnce paine inaintea Domnului, sä intre prin pridvorul portii si iasa tot pe acolo. * Apoi mä duse inspre poarta de la miazä-noapte, in fata templului, i cand m'am uitat, iatit ca slava Domnului umplea templul. i atunci cazui cu fats la pamitnt. 8i Domnul imi zise: a Fiul omului!

Stärueste cu mima, uitit-te cu ochii acculta cu urechile, ceca ce eu iti voi grii despre toate rânduielile templului Domnului, despre toate legile lui, indreapta,ti luarea aminte la toti cei

ce intl.& pe toate portile templului, 8i spune acestui neam indäxatnie, neamului lui Israil: e Asa rosteste Domnul Dumnezeu I Destul vouit, neam al lui Israil, ou toate blestemitiile voastre!

Destul cä mi-ati bitgat inlauntru streini, netäiati imprejur la inimit si la trup, in templul meu, ca si mi-1 pangare,ascit, atunci cOnd imi aduceti jertfe de paine, gräsimea i Angele, i inteacest

chip ati stricat cu toate blestematiile

voastre Iege.rnântul meu! 8i n'ati facut slujba mea in templu,

ci rOnduit pe ei sä, slujeasci in templul meu, in folosul vostru. Asa graieste Domnul Dumnezeu: Once om strein, netitiat imprejur la

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 45 i la trup, a.dica, nici un strein din cei ce se alit in mijlocul lui Israil, sá nu

Nici un preot sit nu bea vin

inim

intre in templul meu, Ci numai levitii, iar cei care s'au

departat de mine si care au rat'acit

atata vreme cat rittacise i Israil, dup.& idolii lor, tragit pacatul. Aceia, ingaduit este sit fie slugi la templul meu, stritjari la portile templului i robi ai templului. Ei sit junghie pentru popor arderle de tot si jertfele, si

stea la indeminä, ca sit-i slujeasca.

Si din pricina ca au slujit idolilor lor in au fost pentru neamul lui Israil priciná de scandal, imi ridic mana mea

cu juramant impotriva lor

and va intra in curtea cea de dinlauntru.

Sä nu-si ja sotii vaduve ori despartite de barbati, ci numai fecioare, din neamul lui Israil, insa vaduva

sit fie viiduvit de preot;

Sit invete pe norodul meu ose-

birea infra ceea ce este sfant i lumesc, si fare ceca ce esta curat i spurcat. In pricinile nehotarite, ei sa facit

judeeatii i ask judece dupä pravila mea. SA pazeascit legile, i randuielile mele la toate praznicele mele i Sambetele le sfinteaseit.

Sit nu se apropie de mort, ca sa

zice Domnul Dumnezeu, -II ea sit-in ispaseascá faritdelegea lor.

nu se spurce ; ci numai de tata, de mama, de fiu, de hid., de frate si de soli.' nemit-

sfinte ale mele, in locurile cele prea sfinte,

se socoteascii sapte zile, lar in ziva eland va intra in templu,

Sä nu se apropie de mine, ca sit-mi fie preoti, i nici de toate cele ci sa-si poarte ocara pentru blestemittiile pe care au indritznit sit le siivfirseascit. '

14. Si de aceea sä li se dea indelet-

nicire, sit fie strajari ai templului, pentru orisice lucru s't pentru orisice s'ar siftvarsi inteinsul. Preotii leviti, fiji lui Tadoc, care mi-au slujit mie in templu, atitta vreme

cat fiii lui Israil se rataciserit de mine, ei sá se apropie de mine, ca slujeasci in sá stea in fate, mea, ca sa-mi aducit jertfe: grilsime i singe s, zice Domnul Dumnezeu.

a Ei sà intre in templul meu i sii, se apropie de masa mea, ca sii-mi slujeascit, i sa, sib& grijit de slujirea mea.

Dar cand vor intra pe portile

curtii celei de dinafara sit se imbrace cu vesminte de in si nu cu vesminte de lima, cand vor sluji in curten cea de dinlãuntm

i in teniplu.

Scufii de in Bali puni in cap,

sit sib& pantaloni de in pe coapsele lor, in sit nu se incinga asa fel ca sit, asude.

Cand vor iesi in curten cea de dinafara, la popor, sá se dezbrace de

odajdfile cu care au slujit i sa le lase In chiliile templului, i sit se imbrace Cu altele, ca sä nu sfinteasca ei norodul ou odäjdiile lor. Capul sa nu si-lrada dar nici pitrul sitnu-llase ea le crease& lung, citlisi-ltund

.

ritata, ingaduit este sit se spurce. Si dup.& ce a ajuns necurat, sit

In curten cea de dinlituntru, ca sI. slujeascit in templu, sit aducit jertfii, pentru pa cat s, zice Domnul Dumnezeu. « i iata care sit fie mostenirea lor:

Eu sunt mostenirea lor i mosie sä nu

li se dea in Israil, caci eu sunt mosia lor ! Prinosul, jertfa pentru pacat

cea pentru vina s'o minance ei, i oricine va fi harazit pieirii sit fie al lor.

Fruntea din once fel de parga,

once jertfli ridicata, de once fe!, din toate

jertfele ridicate ale voastre, sit fie ale preotilor, fruntea din lamura fainurilor voastre sa o dati preotului, ca sit se reverse binecuvantareapeste ensebe voastre.

31. Si nici hoit, ori dobitoc sfasiat:

pasitri ori dobitoace, ea nu le mitnitnee preotii ! 45.

Cu prilejul impdrririi fiírii la sorfi,sd se peistreze

preoli

pcIrri pentru templa, pentr u i pentru leviti. Sa- se ma' oare

sd se dea fi impdratului o parte: « a-

ceasta sit fie moftenirea lui, ca

sei nu mai fmpileze poporul meu... » Impdratului sd i se dea dijrad. Rdnduiala pentru aducerea jertlelor la praznice : la Pafti fi la sdrbittoarea corturil or.

1. Si cand yeti impiirti la sorti tara

pe care o yeti stapftni, sit haraziti Dom-

nului un tinut. ca dar sfant ridicat din

837 www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 45 pitmantul titrii, lung de douitzeci si cinci

de mii de pritjini

lat de douiizeci de mii, care si fie Flint in tot cuprinsul lui de jur-imprejur. i

Din acest tinut sit se piistreze pentru

templu un pätrat de cinci sute de prijini pe cinci sute, inconjurat de o fiisie de cincizeci de coti de loo de izlaz de j ur-imprejur.

lar din aceastä, bucatit misoarä una de douitzeci ii cinci de nui de pa.jini lungime pe zece mii hitime, care sit

fie pentni templu, cea mai sfitntil

bucatit de piimant din tarit. Sä fie a:30AM, pentru preotii caremi slujesc mie la templu, care se apropie Bá slujeascit pe Domnul, loc pentru ensebe lor, anume pentru sfintenia lor. Si altä bucatä de doultzeci i cinci

de mii de präjini lungime pe zece mii lätime, sit fie pentru levitii care-mi

slujese mie in templu, mosie pentru

cettiti de locuit. j ca. moje a cetittii sit mäsori o fäsie lat.& de cinci mii de priijini pe douä-

i einci de mii de lungä, cât darul cel sfitnt riclicat, 0 sit fie pentru tot neamul lui Israil. zeci

Si imparatului sä-i dai de amandouä

partile darului dint 0 a mosiei la riísiiritul darului Wait 0 la räsitrit de mosia cetittii, pentru apus la apus pentru räsitrit la &skit, o lungime

potrivit cu fiecare parte de la granite, de

apns Omit la granita de räsitrit a tärii. Aceasta sá fie mostenirea lui in Israil, ea impitratii sä, nu mai impileze poporul meu, ci tara s'o ja in stapanire fiii lui Israil dupä semintiile lor. Asa zice Domnul Dumnezeu: « Des-

douitzeci i cinci sprezece sicli.

de sicli 0 de einci-

Iatit i dijma pe care s'o luati pentru el: o sesime de di', la homerul de gram; o sesime de dip, la homerul de orz. Dijma pentru untdeleran: o zecime de bat la un eor, fiinda zece bati fac un cor, i inteun cor intr.& zece bati.

Apoi o oaie diii turmit, sä dea dar

una la douit sute, toate neamurile lui Israil: pentru prinosul de pitine, pentru arderea de tot 0 pentru jertfele de pace, pentru ispii.sires, voasträ s, Dumnezeu.

ziceDomnul

« Tot norodul tärii sá dea darul acesta impäratului lui Israil, Din pricinit cá impäratul trebue

sit aducit arderle de tot, prinosul de

pitine i turnarea la praznice, la lunile noi, la Sambete, precum 0 la toate

priznuirile casei lui Israil. El este cel ce aduce jertfa pentru päcat, prinosul de pitine, arderea de tot 0 jertfele de

pace, ca sä ispliseaseit päcatele casei lui Israil.* Asa rosteste Domnul Dumnezeu:

41 La zi-intai a lunii intaia sá luati un vitel tanir fiírti betesug ca jertfä pentru päcat, pentru curätirea templului. Si preotul sä ja din sfingele jertfei pentru päcat si sit ungit urii templului, precum 0 cele patru colturi ale cadrului jertfelnicului

i userii

poll de din-

launtru. Tot asa sá faceti la zi-intai a lunii

a saptea, pentru cel ce a pacituit cu

tiintä sau din nestiintit, ca sä cudititi

templul de pitcate.

In ziva a paisprezecea a lunii

tul, impärati ai lui Israil! Curmati cu

intaia, sá präznuiti Pastile, praznic de

pravila cea dreaptä! Scutiti pe norodul

azime.

silnicia i cu asuprirea! Judecati dupit

meu de talhäriile voastre !ezice Domnul. Sà aveti cantare drepte, efit

dreaptit 0 bat drept;

Efa i batul sä aibit aceeasimärime,

batul o zecime dinteun homer, si efa a zecea parte dinteun homer. Mäsura sä se facä deci cu homerul. Siclul sä aiM douitzeci de ghere. Mina sit' fie de douä.zeci de sicli, de

o säptä.manit de zile, in care sà mancati

Si impitratul ni. aducit in ziva aceea pentru el 0 pentru norodul tärii

un vitel ca jertfit pentru pima.

Si in cele sapte zile ale praznicului

sit aducä ardere de tot pentru Domnul, sapte vitei ì apte berbeci fir& meteahnä in fiecare zi, timp de sapte zile,

eitte un tap jertfit pentru pitcat in

fiecare zi. 838

www.dacoromanica.ro

IEZECETIL, 46

Apoi prinos de päine eä aducit

o efd de fiecare vit,e1 i o efá, de fiecare

berbec, iar untdelemn, un hin la efa. In luna a saptea, in cincisprezece

la praznicul corturilor, si aduci

zile,

sapte zile aceleasi jertfe: pentni pacat, arden de tot i prinoa,se de päirie untdelemnul trebuitor.* Rtiruluiala pentru aducerea jertfelor in ziva

de Sdmbdtd si la lunile noi. Rdnduiala venirii in templu si a plecdrii impdratului din templu. Jertf ele pe care va voi sd le aduai impdratul. Dreptul impdratului set lase mostenire leciorilor sdi sau set facd daruri dregdtorilor sdi. Bucdtdriile tem, plului , cele ale preatilor si ale poporului, pentru pregdtirea i lierberea feluritelor jertfe care se vor aduce. Asa zice Domnul Dumnezeu: «Poarta

curtii cea de dinlituntru, care di spre

stea inchisi sase zile lucratoare,

iar in ziva Simbetei si la luni novia sit stea deschis5,.

i impiratul ed intre de afari prin i

sä, se opreascit intre

stálpii portii, iar preotii sä, aducä arderea lui de tot i jertfa de pace a lui si el sä, se inchine pe pragul portii sit iasà. i poarta ed nu se inchidit seara.

Dar si norodul tOrii s'A se inchine Domnului dinaintea portii, la Sämbete

si la lunile noi. i arderea de tot pe care trebue s'o

aducä, impiratul Domnului in ziva Sim-

betei este: sase miei fitrit cusur si un berbec fado,' cusur,

Prinos de päine o di de fiecare

berbec, iar pentru miei prinos de pitine, cit li dä, mana, ii untdelemn, un hin de efä.

In ziva cu lunä nouä sä, aducti un vitel Unir fârd betesug, sase mioi si un berbec fifit betesug. Prinos de paine sä, dea o di de fieeare

vitel si o di de fiecare berbec, iar pentru miel, cht fi va da mana, untdelemn, un hin de efi. i când va intra impitratul, ed intre prin pridvorul portii i si iasä tot pe acolo.

noapte ed iasit pe poarta de la miazä-zi, lar cel ce va intra pepoartade la miaz5,-zi sä, iasä, pe poarta de la miazii-noapte,

sä nu se intoard, pe poarta care a intrat, ci sä, iasä, pe cea din fata ei.

i imptiratul si fie in mijlocul lor: ed intre pe poarta pe care intrit poporul

46.

pridvorul porta

Cand va intra norodul tärii inaintea

Domnului, la praznice, cel ce va intra 85, se inchine pe poarta de la miazii-

iasit pe poarta pe care

sä

iese

el.

La praznice si la sitrbitori, darul de päine sä fie o di de fiecare vitel si o efá de fieoare berbec, iar pentru miei cät fi va da mina, i untdelemn, un hin de fiecare

Cand va voi impitratul ed aducä

un dar de bunä, voie, ardere de tot sau jertfä de pace pentru Domnul, i se deschidä poarta care dd spre ritsärit si si aduci arderea ea de tot si jertfa de pace precum o aduce Stimbitta, apoi sä iasit i 86: se inchidi poarta in urma lui. In fiecare zi ed aducä. Domnului

ardere de tot un miel de un an, firit

meteahnä, jertfi pentru päcat, i anume aducit in fiecare dimineat,ä. i o data', cu el sá aduci prinos de päine in fiecare dimineatä o sesime de efä, i untdelemn, o treime de hin, pentru

stropit !amura de fáind, prinos de pitine Domnului; acestea,s legi vesnice, deapururi.

i ed aduci mielul m prinosul de i untdelemnul in fiecare dimineatä ardere de tot neintreruptit. o päine

A.,a, zice Domnul Duinnezeu: uand

imparatul va face un dar unuia din fiii stii, si treacil el ca mostenire la fiii lui, dar pe care sg-1 stapineascit ei ca mostenire,

lar cand va face un dar din mostenirea sa la unul din dregitorii sä fie al lui numai pan& in anul

apoi si se intoarcii, la impdratul, iar de a ajuns in stitpânirea fiilor lui, al lor sä fie! Impitratul sil nu ja din mostenirea poporului i di nu-1 dea afani, de pe momia

lui, fiindat fiecare dd mostenire Olor aiti din mosia lui, i deci nimeni din

539 www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 47

poporul meu a nu fie izgonit de pe

5i a mai mitsurat o mie s't m'a

mosia lui.

trecut prin apt), s't apa ajungea la genunchi, s't a masurat ina o mie de coti si m'a trecut prin apä pfinit la solduri.

zate in partea de miaz&-noapte, s't iatä

viul nu se mai putea trece, ffindcii apele

Apoi mg. duse printeun coridor, care incepea de längil poartä, la sfintele chilli hotitrite pentru preoti, aye-

cit acolo se afla un loo dosnic, inspre apus.

Si-mi zise: s Acesta-i locul uncle sä fiarb& preotii jertfele pentru yin& si pentru päcat i unde sit coacá prinosul

de pline, färä sä mai iasá in curten cea de dinafark ca sá sfinfeascii poporul

Apoi mä scoase in curten cea de

mä, trecu prin cele patru s't iatit a; in fiecare colt al curtii era ate o curte. In cele patru colturi ale curtii se aflau curti mici, avänd cätesipatru dinafarit

s't

colturi ale curtii,

lungimea de patruzeci s't latimea de treizeci de pritjini. Si atesipatru erau inconjurate cu ziduri i sub ziduri erau flicute vetre aceeasi

de jur-imprejur. Si-mi

zise: slatá

i

buatiriile

unde slujitorii templului sá fiarbit jertfele poporului !

47. lzvorul cel minunat care iefea de dedesubtul

templului ca sd se verse in Marea Moartd.

Aceste ape vor akcitui un lluviu plin de pe§te fi de vietitti. Marea fi va schimba apele in ape bune : pe Virmul nuirii vor pescui pescarii. Granifele frnrii. Cetatea ceo Wing. Impdriirea pit; la sorti. stre-

inii vor avea partea lor.

Dup5., aceasta m'a intors In usa

templului s't iatä c5, de dedesubtul pragului ternplului curgea spre riisarit

aci fata templului era la ritsärit apa trecea, pe dedesubtul peretelui drept al templului, de care raiazil-zi s't

de jertfelnic. Apoi mä, scoase pe poarta cea dinspre miazii-noapte i ocoli cu mine pe dinafar& pänä, la poarta cea de dinafarii, care dä spre rásárit, i iat& cá apa curgea pe längii, peretele dinspre

Apoi mä, scoase omul spre räsärit

cu funja pe care o avea in =Ink

mäsurit o mie de coti s't mä trecu prin aceastä ap5 i apaajungeaptuala glezne.

Si a mai mäsurat o mie, dar flu-

se umflaserit, inat s'ar fi putut innota In el, un fluviu peste care nu se putea trece. Si-mi zise: eFiul omului! Vizut-ai?»

Si mä dure, i mit aduse pe tarmul fluviului.

5i and ajunsei, iatä cä pe tármul fluviului de o parte s't de alta erau o multime de pomi roditori.

Si-mi spuse: a Apele acestea se in-

dreaptii in partea de ritsiirit a tärii se vor pogori in Marea Moartit cea cu ape arate. si apele se vor face bune; Si toate fiintele vii, care se misck pe orisiunde va curge fluviul, vor trä,i,

fluviul va fi plin de peste, iar and va intra in Mare, apele se vor face bune, si totul va fi cu viatit pe uncle

va trece fluviul. Pe tärmul märii vor pescui pescarii de la Enghedi i pimii la Eneglaim. Si vor fi §i locuri pentru aruncat mrejele,

si peste de tot soiul, mult foarte, ca

pestele din Marea cea Mare. Dar mlastinile i baltile nu se vor insimittosa, ci vor rämänea pentru sore. lar pe tärmul fluviului vor creste

de o parte i de alta tot soiul de pomi roditori, frunza lor nu se va vesteji poamele lor nu se vor isprávi, iar in fiecare lunit vor face poame noi, fiinda apa

lui izvoriste din templu: poamele lor vor sluji pentru hrami, i frunzele vor fi bune de lene! Asa rosteste Domnul Dumnezeu: u lath% granito inläuntrul areia sit impartiti tara la sorti celor douitsprezece semintii ale lui Israil, iar semintia lui Iosif sá aihé, dolt& pärti,

Dar voi sä luati in stäpänire at

tmul at altul, fiinda am ridicat cu

juramitnt mrtna mea ca a o dau strämosilor vostri, i deci taro aceasta sit fie mostenirea voasträ.

Dar iatä hotarul tärii a,cesteia!

Inspre miazti-noapte: De la Marea cea Mare inspre Hetlon, spre Hamat Tedad, 840

www.dacoromanica.ro

IEZECHIL, 48

Berot, Sibraim, Helam, intre hotarul Damascului si al Hamatului, HatarEnon, care este Muga granita Hauranului. Deci granito., sä meargä de la Mara

si 'Ana la Hatar-Enon, iar tinutul Damascului i al Hamatului sä ramänä la miaza-noapte. Aceasta este granita de la miazä-noapte.

Granita de rasärit: De la HatarEnon, care se aflä futre Hauran i Da-. 111813C, lordanul alcEtueste granito. intre

Galaad si tara lui Israil pitnä la Marea

Moartä, spre nisarit pitnii la Tamar.

Aceasta-i granita la räsarit.

Gra,nits, spre miazit-zi: De la Tomar pitnä la Me-Meribat-Cades, dealun-

gul pantului Egiptului, pana. la Marea ces Mare. Aceasta este granita spre miazä-zi.

In granitä cu Dan, de la iiicitrit la apus, semintia lui Mer;

In granitit cu Mer, de la räsirit

la apus, seraintia lui Neftali; In granitä cu Neftali, de la ritsitrit la apus, semintia lui Manase; In granitii Cu Manase, de la nisarit la apus, semintia lui Efraim; In granitit cu Efraim de la risärit la apus, o fäsie, semintia lui Ruben ; In granita, en Ruben, o hisie de la rasitrit la apus, semintia lui luda;

In granitii cu luda, o fäsie de la rasarit la apus sa fie darul cel sfänt

pe care voi sä-1 aduceti: douizeci cinci de mii de prajini ratime i in lungime ca una din fasii pentru semintii, de la rasärit si prinet la apus, locul in mijlocul caruia al, fie templul.

Granita la apus: Marea cea Mare alcatueste granita pana, ce apuci spre

Darul sfänt ridicat, pe care aduceti Domnului, sä faba' lungimea de douti-

voi, semintiile lui Israil.

zeci de mii, Si darul sfant ridicat sa, fie dat,

Hamat. Aceasta este granita la apus. Si tara aceasta s'o impärtiti intre

Si si, aruncati sorti, ca s'o etavoi i streinii care vor locui in

mijlocul vostru, anume cei ce au näscut feciori in mijlocul vostru, i sä fie socotiti ca i bästinasii intre fiii lui Israil. Cu voi sä primeascä i ei la sorti mostenirea lor intre semintiile lui Israil.

Si in semintia in care

el este

asezat ca strein, ni. piimeascä partes, lui de mostenire

zice Domnul Dum-

nezeu. 48.

Impdrtirea fdrii intre

cele douds" prezece

seminÇii.15apte semintii vor avea partea lor in partea de miazd-noapte a finutului tikint, pi cinci seminrii vor avea parte la miazcl zi de finutul sldnt, iar in mijloc va fi finutul sltint. Cefalea sldntei portile

fmprejurimile 8i ea va parla numele de Domnul sdliiplue#e inteinsa s.

1. Dar iatil i numele semintillor. La capátul de miazit-noapte, de la Mare inspre Hetlon, pánä, spre Hamat, pana. spre Hatar-Enon, tinutul Damascului mane la miazii-noapte, lângä Hamat, asa vine o fasie de la risitrit la apus. Acesta-i cuprinsul semintiei lui Dan.

zeci j cinci de mii i litimea, de douli-

preotilor, o hisie la miaza-noapte de douä-

i cinci de mii de präjini la apus de zece mii lätime, la räsitrit de zece mii latime si la miazä-zi lungli de douazeci cinci de mii. Iar in mijloc al, fie temzeci

plul Domnului,

II. Preotilor sfintiti, fiii lui Tadoc, care au ramas in slujba mea, cei ce nu ratacira, cand fiii lui Israil rätacira, ca levitii,

12. Sä, aibii un dar din darurile dar prea sfânt, langii, granito. levitilor. ' 13. Si levitii sá aibä in lungul granitei preotilor o frisia lungii de doinizeci cinci de mii i lata de zece mii de präjini, in totul lunga de douizeci i cinci de mii i latä de douizeci de raii de prajini.

Si. sil nu vana dinteinsa i niel nici parga tärii sä n'o instreineze, Rindes. este lucru sfânt al ea, schimbe i

Domnului. Cele cinci mii care rii.'infim din la-

timea de doulizeci i cinci de mii sä

fie pentru orisice altceva priveste cetatea, pentru locuinte i pentru imprejurimi,

lar cetatea sá fie in mijlocul lui. Iota, tA mäsura cetatii: inspre miazä-noapte patru mii cinci sute de prii. 841

www.dacoromanica.ro

DANIIL, 1

patru mii cinci sute, la räsiirit patru mii cinci sute, la apus patru mii cinci sute. Si cetatea sä aibi imprejurimi: la miazi-noapte doll& sute cincizeci de prijini, la miazii-zi douil sute cincizeci de prijini, la risirit douli sute cincizeci si la apus doug sute cinci zeci de pri-

In graniti ou Simeon. o fäsie de la riísiirit pan& la apus, semintia lui Isahar;

Si ceea ce va mai rilmänea de-alungul darului sfänt, zece mii la riisärit

In partea de miazii-zi de la Tamar, pänä,

fie pentru hrana locuitorilor cetätii.

Mare.

jini, la

jini.

si zece mii la apus, rodul de pe el sit

lar locuitorii cetätii sä fie din

toate sernintiile lui Israil.

Tool& partea sfânti pe care s'o dati sä fie un pätrat de douiizeci cinci de mii pe doudzeci i cinci de

mii de präjini: asa sá fie partea sfânta mosia cetätii.

Ceea ce va mai rämänea si fie a impiratului, adicä de amândoui laturile pirtii sfinte i a mosiei cetätii la risirit, pin& la granita de rlisärit, de-a-lungul celor douäzeci i cinci de mii de präjini, si la apus pin& la granita de apus potrivit cu pärtile cuvenite se-

mintiilor, si fie a impiratului, iar partea sfântri i templul si fie in mijloc. lar de la mosia levitilor si de la

mosia cetlqii, care se allá inläuntrul mosiei impiratului, tinutul intre granite. lui luda FA a lui Veniamin, sá fie al impitratului. Apoi sá vini celelalte semintii:

Elsie de la risirit i pänä la apus, semintia lui Veniamin ; In graniti cu semintia lui Venia-

min, o fiísie de la rigrit i pin& la

apus, semintia lui Simeon;

In graniti cu Isahar, o fisie de la räsärit i pan& la apus, semintia lui Zebulon ;

In granitä cu Zebulon, o fasie de la räsiirit i pang, la apus, semintia lui Gad; In graniti cu Gad, hotarul si fie

la Me-Meribat-(Jade, apoi de-a-lungul pardului Egiptului, pilni la Marea cea

'atä deci tara pe care s'o trageti la sorti ca mostenire pentru semintiile lui Israil, i jata i care sunt lor »,

zice Domnul Dumnezeu.

a Iati i portile cetitii. Dar portile

cetitii sá poarte numele semintiilor ffilor lui Israil, i anume: In partea de miazi-noapte, pe o in-

tindere de patru mii cinci sute de prijini, si fie troj porti: poarta lui Ruben, a lui luda si a lui Levi; In partea de risitrit, pe o intindere de patru mii cinci sute de priijini, si fie trei porti: poarta lui Iosif, a lui Veniamin si a lui Dan ; In partea de miazi-zi, pe o intindere de patru mii cinci sute de prijini, sä fie trei porti: poarta lui Simeon, a lui

Isahar si a lui Zebulon; In partea de apus, pe o intindere de patru mii cinci sute de prijini, si fie trei porti: poarta lui Gad, a lui Ayer

si a lui Neftali,

Adicit de jur-imprejur o intindere

de optsprezece mii de prijini, iar cetatea sá poarte numele: Domnul silEtslueste inteinsa! »

PROFETUL DANIIL Si Domnul didu in mina lui pe Ioachim, regele lui luda, precum si o parte din odoarele templului lui Dumnezeu pe

1.

Daniil la curtea lui Nabucodonosor. ratul Babilonului.

1. In anul al treilea al domniei lui

Ioachim, regele lui luda, porni Nabucodonosor, impiratul Babilonului, impotriva Ierusafimului si 11 impresuri.

842

care le duse in pimintul Sinear, in

templul dumnezeului siu, i asezá aceste odoare in vistieria acestui durnnezeu.

Atunci imparatul porunci lul Aspenaz, cipetenia famenilor säi, sá aduci

www.dacoromanica.ro

DANIIL, 2

dintre fili lui Israil, din neam regesc si din cei de vi tä mare,

mâncarea lor i vinul pe care trebuia

frumosi la chip si fnzestrati Cu toatti,

deturi.

Atunci supraveghetorul le schimbä

Tineri fail% nici un cusur trupeso,

bea

putere de pätrundere i cu rävnä, ca sä slujeasa In palatul fmpäratului, ca fnvete pe ei scrisul i limbs, Cal-

i visele. Si dup.& trecerea rästimpului pe care impiiratul 11 hotiirfse ca aduci la el, apetenia famenilor fi inftitia inaintea lui Nabucodonosor. Si impäratul statu cu ei de vorbä, dar nu aflä pe nimeni dintre ei toti ca pe Daniil, Anania, Misail i Azaria.

deilor,

vedeniile

Si 85,-i creasa asa vreme de trei ani, chip& trecerea arora sá intre in slujba împäratului. Pentru aceasta fmparatul le randui sá li se dea in fiecare zi mancare din mancarile sale si vin din vinul

Printre ei se aflau iudeii: Daniil,

Anania, Misail i Azaria. Si cäpetenia famenilor le puse nume chemit: pe Daniil: Beltesatar, pe Ana-. nia: Sadrac, pe Misail: Mesac i pe Azaria:

Atunci ei furä luati in slujba

Si in once pricinä, and era vorba de intelepciune si de iscusinta, pentru care impäratul le cerca dezlegarea, gäsea pe ei de zece ori mai isteti dealt

Abed-Nego.

Si Daniil i£}1 puse in grind a nu se spurce cu bucatele impiratului si cu vinul din care bea el, ci ceru apeteniei famenilor Ingaduinta ca a; nu se pangäreasa. Si Dumnezeu fi dddu lui Daniil

magii

gätorie pitnä in anul intai al domniei lui Cirus.

2.

Atunci apetenia famenilor fi zise lui Daniil: s Má tem de stäptinul meu, impäratul, care v'a randuit mtmarile bäuturile; ciici de ce sá vä vadä, el mai

slabi la chip decat pe tinerii cei de o virstä ou voi? Voi fmi puneti in pri-

Si 1-a intampinat Daniil pe eitpetenia famenilor, care fusese pus supraveghetor peste Daniil, Anania, Misail i Azaria, astfel: s In cearcii, te rog, cu servii täi timp de zece zile mänam mitnari de verdeturi i sä. bem &pa; Apoi sä, te uiti la fetele noastre de cuviintii asa sá faci cu robii täi ! » Atunci el le asculti rugämintea incera cu ei timp de zece zile. Si chip& un rästimp de zece zile,

ei aratau mai frumosi la filtá si mai grasi la trup cleat toti feciorii care mincan din masa impäratului.

i cleat vräjitorii din toata im-

päratia lui. Si Daniil famase In aceastä dre-

sä, afle In ochii capeteniei famenilor har fndurare.

si la fetele feciorflor care mä,nincii, din bucatele imparatului, si cum vei crede

le didu mancitruri de ver-

Si Dumnezeu a häräzit ae,estor patru tineri tüntá i iscusiná in once fel de scriere, precum i intelepciune, fnat Daniil se pricepea sa talcuiasca

intelepciunea, iscusiti In saint& cu adanci

mejdie capul meu inaintea impiratului. s

i

Vkele pe care le-a visat Nabucodarwsor.

Daniil k takugte. i in anul al doilea al domniei lui

Nabucodonosor, a visat Nabucodonosor vise, iar duhul lui s'a turburat i somnul nu-1 mai prindea.

Atunci a poruncit impäratul cierne pe vräjitori, pe vraci si pe magi si pe caldei, ea sä-i spunä impäratului

visele lui. Si clupá ce ei au intrat si

s'au fnatisat imparatului, Le-a zis lor impäratul: Visat-am un vis din pricina cäruia mi s'a turburat duhul, deci vreau sá tiu visul!*

Atunci caldeii au grAit impiíratului In grai arameian: s Imparate, sä traiesti deapururi! Spune robilor tai visul, ca noi descoperim tälcuirea lui I* Räspuns-a impäratul 0 a zis caldeilor: s Sá, stiti cá hotarirea mea este neclintitä ! Dad); nu-mi yeti spune visul tillcuirea lui, voi da poruneä ni. fiti

táiati In buati, iar oasele voastre sä fie prefacute In mormane de darb,maturi,

843

www.dacoromanica.ro

DANI.IL, 2

6. Dar dad, imi yeti descoperi visul impreunà Cu thIcuirea lui, yeti primi de la mine bogate daruri si cinstire

18. Ca ei roage fierbinte indurarea lui Dumnezeu din ceruri, pentru aceasti ca di nu ingidue «A piari Daniil

multà! Deci descoperiti-mi visul precum thlcuirea lui !*

sotii lui, impreunit cu ceilalti intelepti ai Babilonului.

täi visul, ca noi sali arittim care este

tainit intr'e vedenie in ceas de noapte. Atunci a proslävit Daniil pe Dumne-

7. Atunci ei nispunserä, a doua oar& ziserg: 0, Impitrate, spune robilor

titicuirea lui !* Rispuns-a impiratul IFA a zis: e Vid bine cä, voi citutati sä cilstigati vreme,

câci vedeti 05, eu am luat hotgrirea ; Fiindat dacii nu-mi spuneti visul, este cà aveti de gind sä và intelegeti intre voi spuneti vorbe mini inselittoare, phnä, chnd vrernurile se vor schimba. De aceea spune-

cinoase

ti-mi acum visul, ca eu sà tiu dacä voi puteti si-mi faceti i thlcuirea lui ! * Rispuns-au caldeii in fata impgratului i i-au zis: a Nu este om in toati

lumea care sit poatä dezvitlui ceea ce

impiratul cere, fiindcii, nici un impgrat,

oricht de mare si de puternic ar fi, nu

cere asemenea lucre de la nici un titicu-

itor, vrijitor ori caldeu.

i lucrul pe care-1 cere impitratul este greu i nimeni altul nu poate si i-1 descopere, decht zeii, dar care nu-si au silasul lor printre oameni ! * Atunci impitratul s'a intitratat de mhnie si 1-a prins asa de näprasnio furia,

incht porunci sä omoare pe toti inteleptii Babilonului.

Dar cand a iesit porunca dupi

e,are trebuiau 85, fie °merit.' inteleptii, a fost ciutat FA Daniil impreunä cu sotii lui, ca i ei sä, fie emeriti. Atunci Daniil lug cuvântul cu in-

telepciune cu iscusinti inaintea lui .Arioh, chpetenia gitrzii impAritesti, care iesise sit omoare pe inteleptii Babilonului,

i incepu a grii lui Arioh, generalul impiratului : a Din care pricini' impitratul a dat aceastit strasnicit poruncit? dupit ce Arioh i-a spus lui Daniil rostul poruncii, 16.

Daniil se duse i rug& pe impgrat

ea-i dea rigaz ca

descopere impii-

ratului tillcuirea visului. Apoi Daniil se duse acasit i spuse pricina lui Anania, Misail i Azaria, sotii lui, 944

i i s'a descoperit lui Daniil aceastä

zeul cerului,

i a inceput el a griti: ß Fie nu-

mele lui Dumnezeu binecuväntat din veac

pitni In veac, cltei a lui este intelep-

ciunea i puterea,

i el este cel care preface timpu-

rile FA imprejurArile, el care di jos de

pe tron pe impärati si pe regi si tot el

pune ; el dä, intelepciune inteleptilor

iscusinti celor iscusiti ;

El descopere tainele cele mai adhnci

cele mai ascunse, el stie ceca ce se petrece in intuneric si lumina sälitslueste cu el. Pe tine, Dumnezeule al pärintilor

mei, te laud si te proslivesc, fiindci

mi-ai dat intelepciune i putere i mi-ai descoperit ceca ce noi ne-am rugat tie,

did tu ne-ai descoperit pricina Impi-

ratului i»

Apoi Daniil se duse la Arioh,

generalul pe care Impiratul il rhnduise si omoare pe Inteleptii Babilonului, i Ii grid asa: t Nu omori pe in-

teleptii Babilonului, ci du-mä pe mine inaintea Impàratului i eu Ii voi spune Impitratului care este tillcuirea visuluin. Atunci Arioh duse grabnic inläun-

tru pe Daniil in fal,a impitratului,

vorbi astfel: s Am gisit un iudeu dintre cei adusi in robie care poate sä

tálcuiascä, visul Rispuns-a impgratul i a intrebat

pe Daniil, care se cherna Beltesatar: Oare poi tu «à-mi spui visul pe care

1-am visat, precum i thIcuirea lui ?

Daniil insä ritspunse impiratului zise: s Taina pe care vrea «A o afle impitratul nu pot si i-o dezvilluiasci nici nici vracii, nici vräjitorii, nici cititorii in stele,

Ci este un Dumnezeu in ceruri,

care descopere tainele si el a dat de

tire impäxatului Nabucodonosor ce se va inthmpla in virstele de mai thrziu.

www.dacoromanica.ro

DANIIL, 3

Iatit care este visul i vedenia pe care ai vazut-o inaintea ochilor, In patul tau:

Tie, impärate, iti treceau ginduri prin minte, c5,nd erai in patul tau, pentru ceea ce se va intampla, in vremile de pe urmä, iar cel care descopere

dat s tii ceea ce va fi. lar mie mi s'a descoperit taina

tainele

aceasta, nu prin intelepciunea care ar fi in mine mai mult cleat in oricare dintre

pentru cuvántul ca sa fie dezvaluitä imparatului tilcuirea i sä poi cunoaate cugetele inimii tale. Tu, impiirate, ai avut o vedenie ai väzut o statue. Aceastä statue nemäsurat de mare, cu stralucirea ei neobianuitä, stätea inaintea ta ai chipul ei era inspäimantator. Aceastä statue avea capul de aur carat, pieptul i mainile de argint, tecele i oldurile de anima; coi vii, ci

Pulpele de fier, iar picioarele parte

de fier ai parte de lut. *i pe cand tu te uitai, iata ca o piata desprinsä, nu de mina, lovi sta-

lar picioarele pe care le-ai vazut degetele, unele de lut de olar ai altele de fier, inseinneaza impari4ia va fi imparVita ai va fi tare ca fierul, dupa

cum tu ai väzut fier amestecat ou lut. lar degetele de la picioare, unele de fier i altele de lut, Insemneazä ca:

imparalia va fi parte tare, parte sfäamicioasä. Apoi ca ai vazut fierul amestecat cu lutul insemneaza ea: in pofida ame-

stecärii inrudirilor nu vor putea avea

niel o temeinicie, dupi cum fierul nu se poate amesteca la un loe cu lutul. lar in zilele acestor imparati, Dumnezeul cerului va ridie.a, o veanicil Im-

para0e, care nu va fi nimicia, in veci ai care impärätie nu va fi trecuta la alt popor. i ea va sfarima ai va nimici pe toate celelalte impärätii i numai ea

va ramanea In veci, Fiindc5, tu ai vazut c5, o piaträ

s'a desprins din munte, nu de mina omeneascä, ai a zdrobit fierul, arama,

lutul, argintul i aural. Marele Dumnezeu

a descoperit imparatului ceea ce va fi

tuia peste picioarele de fier i de lut

In viitor: visul este adevarat ai talcuirea

i furä sfärimate in acelaai timp fierul, lutul, arama,, argintul i aurul ai se facura ca pleava vara pe arie, i vintul le mature', fära ca ea se &ease& urma

Atunci imparatul Nabucodonosor

ai le sfärtimä.

lor; iar piatra care a lovit statuia a

°resent munte inalt care a umplut mantul intreg. 38. lata care a fost visul, iar talcuirea lui o spunem acum In fata imparatului. Tu, imparate, imparat al imparatilor, caruia Dumnezeul cerului i-a dat impäratia, puterea, aria i slava, In a Mimi stapinire a dat in-

treaga lume locuita, oamenii, fiarele campului i pasarile cerului, tu eati capul

de aur.

i dupa tine se va ridica o impii-

r4ie mai mica decit a ta, apoi o a treia impärätie, de aram5,, care va sttipini

peste tot pilmántul.

Apoi o a patra impärätie va fi tare ea fierul i, dupii cum fierul sfä-

rim& i zdrobeate totul, intocmai ca fie-

rul care sfärima In bucap, le va sfäama ai le va preface in pulbere.

lui

!

a cazut cu faja la pämint i s'a inchinat inaintea lui Daniil i diidu porunca sa-i aducä jertfä i tamlieri cu mirezme. Atunci impäratul prinse a gal lui Daniil astfel: o Cu adevärat ca Dumnezeul vostru este Dumnezeul Dumnezeilor i Stapitnul împärailor i el descopero tainele, ffindca tu ai putut sä descoperi aceasta tainä !* Atunci imparatul inifila pe Dadlidu mari nfil la mare vrednicie bogate daruri, 0-1 puse satrap peste toate inuturile Babilonului i ciipetenie peste tqi inteleptii Babilonului.

La rugämintea lui Daniil, Imparatul trecu ocirmuirea Babilonului in seama lui adrac, Mews ai Abed-Nego, iar Danfil ramase la mu-tea imparateasca. 8.

Cei trei tineri in cuptorul cal Cu loc. 1. Imparatul Nabucodonosor jam o statue de aur inalta, de staizeci de ooti 845

www.dacoromanica.ro

DANitt, 3

lata de pase coti, pe care o apeza in campia Dura, din inutul Babilonului.

8i Nabucodonosor impáratul trimise ail, adune pe satrapi, pe marii dregatori, pe carmuitoii, pe capeteniile optirilor, pe vistiernici, pe legiuitori, pe ju-

deatori i pe toVi ceilali dregatori ai tinuturilor, ca sal villa la inaugurarea statuii pe care o facu.se Nabucodonosor imparatul. Atunci se adunara, satrapii,

toril cei mari, carmuitorii, capeteniile

optirilor, vi.stiernicii, legiuitorii, judecatorii i toti ceilali dregatori ai Vinutu-

rilor la inaugurarea statuii pe care o

ridicase Nabucodonosor, i stiitura inain-

tea statuii pe care o ridicase Nabucodon osor.

i indata, un crainic striga cu glas Iatis ce porunca, vi se da voua, popoarelor, neamurilor i limbilor: Indatii ce veVi auzi sunetul trambitei, al flautului, al chitarei, al harfei, al psaltirii, al cimpoiului i al tuturor tare:

instrumentelor muzicale, sa cadeti in genunchi i sa và inchinaVi la statuia cea

de aur pe care a ridicat-o imparatul Nabucodonosor;

lar cine nu va &idea in genunchi

pi nu se va inchina, chiar In ace,a clipa,

fie aruncat in mijlocul unui cuptor cu foc arzittor! lar &Ind toate popoarele auzira sunetul trâmbitei, al flautului, al chitarei, al harfei, al psaltirii tA al tuturor instrumentelor muzicale, toate noroadele, neamurile i limbile cizura in genunchi pi se inchinara statuii de aur pe care o sit

ridicase imparatul Nabucodonosor.

In clips, aceea se apropiara eáliva caldei care paririi pe Iudei.

i ei incepura I a spun& imparatului Nabucodonosor: Impitrate, sà traiepti deapururi

Tu porunci ai dat, ca oricine va auzi sunetul trambiteei, al flautului, al chitarei, al harfei, al psaltirii, al cimpoiului i al altor instrumente muzicale ea cad& in genunchi i 56, se inchine statuii de aun; lar cine nu va cadea in genunchi nici nu se va trichina sit fie aruncat in mijlocul unui cuptor cu foo arator. 846

Dar se afla Iudei, pe care i-ai pus ciirmuitori peste Vinutul Babilonului: 8s, drac, Mepac i Abed-Nego. Acepti bár-

baVi nici n'au luat in seam& porunca ta, imparate! Inaintea dumnezeului tau nu ingenunchiaza i nici statuii de aur pe care tu ai inaltat-o nu i se inchina Atunci Nabucodonosor impäratul, aduca Ina, inte pe adrac, Mepac i Abed-Nego. Iar cand acepti barbati furl), adupi inainmanios i furios, porunci

tea lui, Nabucodonosor imparatul incepu sa-i intrebe: *Este oare adevarat, §adrach, Mepac i Abed-Nego, ca, voi nu va, inchinaVi dumnezeului meu i sta.tuii de aur pe care eu am apezat-o nu-i cideti la pa.mant cu rugaciuni? Acum, daca voi sunteti gata ca, atunci cánd yeti auzi sunetul trambitei, al flautului, al chitarei, al harfei, al psaltirii, al cimpoiului pi al altor instrumente muzicale, sa citdeti in genunchi 3á va inchinaVi chipului pe care eu 1-am

facut, bine, iar dad), nu vreVi sa va Inchinati, 'jute° clip& veVi fi aruncaVi in mijlocul unui cuptor cu foe arziitor. ce dumnezeu ar putea sit va, scape din mans, mea? u Raspuns-au adrac, Mepac pi AbedNego i au zis imparatului: s 0, Nabucodonosor, noi n'avem nevoie ea la

aceasta sa-ti dam raspuns! Dacii, inteadevar, Dumnezeul nostru, caruia noi ne inchinam, are putero

sä ne mantuiascii, ne va ma,ntui din cuptorul cel cu foc arzator pi din mama

ta, imparate! lar dad, nu, sit ptii, imparate, ca noi nu ne vom inchina dumnezeilor inaintea statuii de aur pe care tu ai apezat-o nu vom cadea in genunchi! Atunci Nabucodonosor se umplu

de manie i Ii schimba, chipul fetei sale pentru adrac, Mepac i Abed-Nego. porunci sit infierbante cuptorul de papte

ori mai mult decat era obiceiul.

i porunci celor mai vänjopi opteni din oast,ea lui sa.' lege pe adrac, Mepac Abed-Nego, arunce in cuptorul

cel cu foc arzator. 21. Atunci acepti oameni fura

imbracati cu pantalonii ion, cu min-

www.dacoromanica.ro

DAIVItt, 4

tenele lor, cu scufiile lor, i cu Inabacitminte cu tot fura aruncati in mijlocul cuptorului infierbantat. Minded,' porunca imparatului fusese grabnic i cuptorul foarte incins, acei oameni care au aruncat pe adrac, Mesao i Abed-Nego fur& mistuiti de vapaia focului. lar acesti trei bärbati: adrac, Mesac i Abed-Nego, cazura legati in mijlocul cuptorului cu foc arzator. Atunci Nabucodonosor imparatul

Dupit aceasta imparatul a intarit In dregatoride lor pe adrae, Mesa° si Abed-Nego, peste tinutul Babilonului.

llrisovul lui Nabucodonosor impa-

ratul, catre toate popoarele, neamurile limbile cam locuesc pe tot pamantul: Pacea voasträ sit sporeasca! Placutu-mi-a sä veste,sc minunile

faptele cele mai presus de fire pe

fu cuprins de spaima si se seal& in graba,

care le-a facut cu mine Dumnezeul Cel Prea Inalt. Cat de mari sunt minunile lui

prinse a grid i zise sfetnicilor sai: Oare n'ara aruncat noi trei barbati legati in mijlocul cuptorului cu foc arzator?* Raspuns-au ei i i-au zis: Adevarat, asa este, impitrate ! i incepand din nou a grai zise: Iatd, eu yid patru barbati dezlegati, care umblä prin mijlocul cuptorului, nevatamati, iar chipul celui de al patrulea este ca chipul unui dumnezeu! Atunci Nabucodonosor se apropie de gura cuptorului cu foc arzator si incepand a grai zise: « adrac, Mesac

cat de puternice sunt faptele cele mai presus de fire! Imparlitia lui este impitratie vesnied i stapanirea lui tine peste varste i varste! 4.

Nabucodonosor viseazd un copac uria.,s. Daniil tillcue:te visul.

o Eu, Nabucodonosor, stam tihnit

in casa mea si bucuros de viata in palatul meu.

i am vi.sat un vis care m'a speriat, gandurile care-si fiiceau loc in mintea

Abed-Nego, slujitorii mei, iesiti Mara, si veniti la mine!» Atunci adrac, Mesac si Abed-Nego ieirá dinlauntrul cuptorului. i adunandu-se satrapii, marii dregatori, carmuitorii i sfetnicii imparatului, vitzura ca focul nu pricinuise nici o

mea, cänd eram in patul meu, i vedeMile care mi se aratau inaintea ochilor, m'au infricosat.

va,tamare trupului acestor oameni,

Atunci am poruncit sä viná inaintea mea toti inteleptii din Babilon,

care sa-mi talcuiasca visul. $i sosira talcuitorii de semne, vracii,

parul din capul lor nici macar nu se parhse i ca pantalonii Ion erau la fel i ca nici micar nu miroseau a foc.

caldeii i cititorii in stele, carora le-am

spus visul, dar ei n'au putut sa-mi arate talcuirea lui,

Atunci Nabucodonosor strigit: o Binecuvantat sa fie Dumnezeul lui adrac,

Pana cand in cele din urinit veni

Mesa° s't Abed-Nego, care a trimis pe ingerul säu i a mantuit pe servii care îi pusesera nitdejdea inteinsul

calcara pormaca imparatului í isi dadura

inaintea mea Daniil, ettruia Ii pusesem numele Beltesatar, dupti numele dumnezeului meu, si in care salaslueste Duhul lui Dumnezeu cel sfânt, i lui i-am spus

viata lor ea sä nu slujeasca i di nu se inehine altor dumnezei decat Durane-

visul:

o Beltesatar, tu capetenia talcui-

zeului lor.

i acum am dat aceasta poruncä a mea, cä once popor i once neam

lui Dumnezeu cel sfant i nici o taint% nu-ti riimäne nepatrunsa ; spune talcuirea visului pe care 1-am visat ! Iata care a fost vedenia care mi-a trecut pe dinaintea ochilor pe and eram In patul meu: Priveam i iatii, cä am vazut un copac foarte inalt in mijlocul

care va huli pe Dumnezeul lui

adrac, Abed-Nego sit fie titiat in bucati i casele lor sit fie prefacute inteun Mesac

torilor ! tiu ca in tine sfilaslueste Duhul

i

morman de daramaturi, fiindcit nu este un alt Dumnezeu care poate sit rnantuiasca intr'acest chip! o 847

www.dacoromanica.ro

DANILL, 4

Cu frunzis frumos, cu rod mult si

Copacul crestea si se facea puternic: varful lui ajungea pane; la cer si de zerit

din care se hraneau toti, sub care se

se zarea panii, la capitul pamantului ;

adaposteau fiarele campului, iar in ramu-

rile lui durau cuiburi pitsarile cerului, Copacul acela, tu esti, imparate! Tu, care ai ajuns mare si puternic, ai crescut si ai ajuns pan& la ceruri a ta stiipanire se intinde pan& la capEttul C5, imparatul a vazut un inger,

Frunzisul era frumos i roadele lui imbelsugate i toti gaseau hrana intr'in-

sul; fiarele campului se aditposteau la umbra lui, piisarile cerului Ii durau cuiburi in ramurile lui si din el se hie-

neau toate vietatile. Apoi vazui in vedenia care trecea pe dinaintea ochilor mei, pe ca,nd eram

In patul meu, ca un inger, un sfant se

un sfitnt pogorindu-se din ceruri si zicand:

cobora din ceruri. El striga din riisputeri i zicea asa: e Doboriti copacul i taiati-i crangile, scuturati frunzele lui i impr5,stiati rodul lui, ca vietuitoarele sit fug& de sub el pitsarile din ramurile lui! Iara virful rádäcinii lui lisati-1 in

pamant, intr'un len de fier si de arami, in iarba campului! Din roua cerului fie udat í cu dobitoacele sit imparti iarba p5,mantului.

mima lui sa nu mai fie inima de om, ci inima de dobitoc sit-i fie data sapte am sá tread, peste el! Aceastit sentintä, se reazemi pe

pomace ingerilor, iar porunca sfintilor este ca sa cunoascii cei vii ca Cel Prea Inalt stäpaneste peste imparatiile oruenesti, pe care le da cui voieste i poate sit pima in fruntea lor pe cel mai de jos dintre oameni.

Acesta este visul pe care 1-am vazut eu, imparatul Nabucodonosor, iar

tu, Beltesatar, spune talcuirea lui, fiindcit

toti inteleptii imparatiei mele nu pot ea dezvaluiasca talcuirea. Tu lima ai putero,

fiindca ai in tine Duhul Dumnezeului

celui rant!'

Atunci Daniil, care se numea Bel-

Taiati copacul 5i-1 nimiciti, dar varful rädäcinii lui lasati-1 in pamânt, in lanturi de fier si de anima, in iarba pamantului, si de roua cerului sa fie udat si cu fiarele campului 85, fie partas pima ce vor trece peste el sapte ani, Aceasta se talcueste, impitrate, ca

sentina celui Prea Inalt s'a adeverit Cu stiipanul meu imparatul:

Adicä, tu sit fii izgonit dintre oameni si sá salasluesti cu dobitoacele

campului, sä, minanci iarbit ca boii, din roua cerului sä, fil udat si s5, treaci peste tine sapte ani, pan& ce tu vei cunoaste cá, a Celui Prea Inalt este stilpanirea peste imparatia oamenilor, pe care o da cui voieste.

i daci a poruncit si laso varful

radacinii copacului insemneazi cá impiratio, ta se va intoarce in stii,panirea ta,

indata ce vei recunoaste cit Cerul este puternic.

Pentru aceasta, imp5,rate, placut sit-ti fie sfatul meu inaintea to. ! Rea°umpire' pacatele tale prin fapte bune si far5,delegile tale prin mil& ciltre cei sarmani, da,cii, vrei ca tihna ta sá dainuiascii!*

Toate acestea i s'au adeverit im-

tesatar, 'Amase inmä,rmurit o clipa gandurile lui se turburarit. Imparatul

paratului Nabucodonosor. Dup5, un rastimp de douisprezece luni, pe °and impä,ratul Nabucodonosor

visul 5i talcuirea lui sa nu te inspai-

Babilon,

prinse din nou a grai i zise: Beltesatar,

minte ! * Ritspuns-a Beltesatar si a zis:

e 0, Maria Ta! Visul ea fie pentru cei

ce te uritsc pe tine, iar talcuires lui pentru vrajmasii VOA !

Copacul cel mare si puternic pe

se plimba in palatul imparatesc din

Prinse a grii zicand: s Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care 1-am clädit eu intru titria puterii mele si spre cinstea stralucirii mele, curte impar5,teascit

care tu 1-ai vazut, care cu varful ajungea

pan& la cer si se zarea peste tot pitmantul,

i

nici n'apucase sá ias5, bine

cuvantul din gura imparatului si un glas s'a coborit din cer: s Tu, imparate Nabu848

www.dacoromanica.ro

DANILL, 5

codonosor, sä stii cä, imparatia s'a luat

Ierusalim, ea imparatul sä, bea dintein-

de la tine; i dintre oameni vei fi izgonit, vei avea sä,las cu fiarele campului, cu

sele, impreuna cu boierii säi, femeile sale tiitoarele sale.

Atunci au fost aduse odoarele cele

de aur si de argint care fuseseri, luate

care vei paste iarb5., i vor trece § apte ani peste tine, pan ce vei recunoaste cä, Col Prea Inalt este stapitn peste impiratia oamenilor i o dI cui voieste i in aceeasi clip& s'a implinit cuvitntul cu Nabucodonosor: el a fost alungat dintre oameni si a nub-mat iarbä

din templul lui Duranezeu din Ierusalim bäurá dinteinsele impäratul femeile i iitoarele sale. Ei biiurä yin i pros15,vira pe dum-

nezeii de aur, de argint, de anima, de fier, de lemn i de piatrit. In clipa aceea iesirä la ivealä, degetele unei rnäini de om, care scrisera

cu dobitoacele i trupul lui era udat de

rouit, pan& cAnd parul i-a crescut ca

i dupä trecerea acestei vremi

In fata candelabrului celui mare, pe va, ruitura peretelui palatului impäratese, impäratul vazu varful degetelor

nou si am binecuvântat pe Cel Proa

gändurile lui il turburadi ; incheieturile

penele vulturilor i unghiile ca ghiarele pitsitrilor. o

hotarite, eu, Nabucodonosor, am ridicat ochii mei la cer, i mintea imi veni din

care seria.

Atunci fata impiiratului ingälbeni

Inalt i celui vesnic viu i-am adus 'audit proslávire, cäci staptinirea lui este stäpfinire vesnicä, iar imparatia lui peste vitrste

puteri sä i se adueä vrajitorii, caldeii

i viirste.

Toti locuitorii pamântului sunt socotiti ca o nimiea, si el face ce voieste cu ostirea cereascä, i cu locuitorii pamäntului, i nimeni nu poate sit-1 impiedice si o Tu ce faci? In acelasi timp mi-a venit mintea la loe i, spre faima imparatiei mele, mi-a venit iarái impar54ia i stralucirea. i sfetnicii mei si boierii mei m'au

iaritsi am fost pus imparat peste imparatia mea si puterea mea a chemat

i

tälcuitorii de semne. Atunci el prinse a gräi i zise tuturor inteleptilor din Babilon: Oricine va citi scrisul acesta imi va aräta talcuirea lui sa fie imbrdcat

In vesmiint de porfira, lant de aur sii i se pun& imprejurul gâtului lui

carmuiascii, el ca al treilea in impärätia mea!

Atunci venira toti inteleptii impit-

ratului, dar nu putura citi scrisul

nici sä arate impitratului care este till-

crescut foarte. înal

coapselor sale slabirä, iar genunchii incepura sit dardaiascil. Impäratul incepu sä strige din s-

cuirea lui.

i in vreme ce Belsatar imparatul

Acum, eu, Nabucodonosor, laud,

i preamaresc pe Imp5,ratul cerului. Toate faptele lui sunt adevärate i cäile

lui drepte, iar pe cei ce umblä, trufasi, are puterea sä-i smereasca! » 5.

Ospdful impdratului Belsatar. Pingdrirea odoarelor templului din lerusalim. Pedeapsa lui Dumnezeu.

era tare cuprins de spaima, cu fata ingälbenitä, iar boierii incremeniti de spaimä,. Impäräteasa mamá-sa, auzind strigatul imparatului si al boierilor, intra in cámara de ospá i prinse a gräi zicând: 0, imparate, sä träiesti deapururi ! Gändurile tale sit nu te inspäimânte i chipul fetei tale sä nu se schimbe!

In impärätia ta se af1á un om

Belsatar, fiind infierbäntat de vin, porunci sa i se aducá odoarele de aur

care are inteinsul Duhul lui Dumnezeu cel sfänt i in vremea domniei tatä,lui tau a fost descoperitä in el lumina', iscuBiqa i intelepciune, ca intelepciunea dumnezeiascä,, iar Nabucodonosor imparatul, tatal tau, pärintele tau,î uparate,

rintele sau, le luase din templul din

11 puse mai marele tälcuitorilor de semne, al caldeilor si al cititorilor in stele.

Belsatar imparatul facu un mare ospät pentru o rnie din boierii bau vin in fata celor o mie.

si de argint pe care Nabucodonosor; p5,-

849

www.dacoromanica.ro

54

DAMIL, 6 i fiindca s'a descoperit in Daniil

un duh mai presus de fire, stiintit

iscusinta in tillcuirea viselor i in descoierirea lucrurilor ascunse i in talcuirea

tainelor, imparatul i-a pus numele Beltesatar. Deci chiama pe Daniil i el iti va aratit talcuirea! »

Atunci Dardil fu adu.s inaintea imparatului. Imparatul prinse a griti intrelii pe Dania: Tu esti Daniil, cel dintre robii iudei pe care i-a adus imparatul, pdrintele meu, din luda? Am auzit ca in tine este Duhul lui

Dumnezeu Cel Prea Inalt este stapan peste imparatia oamenilor i aseaza in fruntea ei pe cine voieste. i tu, fiul situ, Belsatar, tu nu ti-ai

smerit in ima, mitcar ca. tustii toate acestea,

Ci te-ai ridicat impotriva Stapa-

nului cerului i ai adus odoarele casei sale inaintea ta, i ai bitut vin din ele, tu FA boierii tai, femeile tale i tlitoarele tale, i ai proslavit dumnezei de argint,

de aur, de arama, de fier, de lemn, de piatra, dumnezei care nu vad si nu aud nici nu cunosc nimic, lar pe Dumnezeul

Dumnezeu i cit in tine se afla lumina, iscusinta i intelepciunemai presusde fire.

In mina caruia este suflarea ta i toate

inteleptii i vrajitorii ca sa-mi citeaseit scrisul acesta, i sa-mi arate talcuirea lui, dar ei nu pot sit spunä, care este intelesul acestor cuvinte.

care a scris aceasta scriptura. lath', scriptura care este scrisa: Mene, mene, techel u farsin. Aceasta este talcuirea cuvantului mene: Durnnezeu a numarat miele impitratiei tale si i-a pus capiit;

*i tocmai au fost adusi la mine

i eu am auzit despre tine c5, tu poi sà tiilcuesti visele i sa scoti lute-

lesul tainelor. Acum, daca tu esti in

stare sit citesti scrisul i sa-mi luesti talcuirea lui, ai sa fü imbriicat in vesmiint de porfira i lant de aur ai sa

ai imprejurul gatului tau i ai sit carmuesti ca al treilea in imparittia mea ! Atunci Daniil incepu sit vorbeascit si-i zise impiiratului: *Darurile tale pitstreaza-le pentru tine 13.1 rasplatirile tale

harazeste-le altora, caci eu voi citi asa imparatului scriptura voi des-

ciiile tale, nu 1-ai cinstit.

Atunci el a trimis varful mainii

Teche!: Tu ai fost cantarit in cantar ai fost gasit usor ;

Peres: Imparätia ta va fi impiírtit& si va fi data Mezilor i Persilor ! o Atunci a poruncit Belsatar i au imbriicat pe Daniil in vesmant de pm-fir&

i-au pus kilt de aur la gatul lui si au crainicit ca el va ciirmui ca al treilea In imparatie.

Chiar in noaptea aceea a fost

omorit Belsatar, irnpitratul Caldeilor.

copen i talcuirea ei.

0, imparate ! Dumnezeu Cel Prea Inalt a dat lui Nabucodonosor, parintele tau, imp5,ratia, marirea, cinstea i ¡Aralucirea ;

Iar din pricina puterii pe care el

i-o daduse, toate popoarele, neamurile limbile eran cuprinse de spaima i tremurau in fa ta lui, fiindeä, el omora pe cine voia i liisa cu viata pe cine voia, pe cine voia í pogora pe cine voia.

i fiindc5, inima lui se trufise duhul lui se impietrise pang; la cutezare,

a fost dat jos de pe tronul imparktiei sale i vrednicia lui i-a fost luatit; i a fost izgonit dintre oameni

s'a facut asemenea dobitoacelor, si a stat

la un loo cu asinii salbatici, mancand

iarbi cu dobitoacele, i si-a udat trupul din roua cerului Omit a recunoscut ca

Daniil aruncat in groapa cu lei.

i Dariu Medul ajunse imparat in

vfirstit de saizeci i dei de ani.

i i-a plitcut lui Dariu ca sa pun& peste imparittia lui o sut5, i douazeei de satrapi care s5, privegheze in toatit iniparatia. lar in fruntea lor trei sfetnici dintre care unul era Daniil, i acesti satrapi trebuiau 65, le dea lor socotealii, a.stfel ca impitratul BA, nu fie pägubit. Tilsit Darnil intrecea sfetnicii, si sa, fiindca avea intr'insul un duh mai

presus de fire i imparatul cugeta sa-1 facii mai mare peste tool& impitratia. Atunei sfetnicii i satrapii citutara gaseasca lui Danill vre-o yin& din partea carmuirii imparlitiei, dar nu pu-.

850 www.dacoromanica.ro

DANIIL, 6

tun

afle nici o pricinä ori lucru fiindcil el era credincios i nici o scäpare din vedere ori gresalä, nu i s'a putut gäsi.

Dar acei oameni au zis:

pfinii la apusul soarelui s'a strAduit ca sa-1 libereze.

In urmii oamenii aceia se duseril i Ii ziserä: « tiut

In grabi la imparat

atoll,'

nu-i gäsim lui Daniil nici o pricinä, cu toate acestea Ii vom afla lui una, privitor la legea Dumnezeului lui ». Atunci sfetnicii i satrapii aceia se &men in grab& la impärat i Ii grain, asa: 0, impärate Dariu, sä traiesti

sit-ti fie, imparate, ca dupä legea Mezilor

si a Persilor once porunc5, sau oprire impanteascä intärita de imparat nu se mai poate schimba! » Atunci impäratul porunci sä aduca pe Daniil i 11 aruncii, in groapa cu

deapururi! Toti sfetnicii imparatiei, marii carmuitori, satrapii, legiuitorii i guvernatorii s'au sfittuit laolaltà sä scoan hrisov impárlitesc prin care sä se randuiasciíaspra oprire, ca, orisicine s'ai ruga vreme de trei zile la alt duninezeu i om de cat tie, im-

lei. *11

groapa cu lei ? s Riispuns-a impäratul

a zis:

Ma rämâne hotärit, iar

legiuirea Mezilor i a Persilor nu se poate schimba!*

Atunci au riispuns ei impäratului si au zis: Daniil cel dintre robii iudei

Apoi a fost adusä, o piatrii care

imparatul a pecetluit-o cu inelul situ cu inelul dregätorilor säi, asa ca nimic sä nu se schimbe cu privire la Daniil. Dupa, aceasta, impiiratul se duse In palatul säu i petrecu toata noaptea

In post, tiitoare nu aduse längä el,

pe zi isi face rugaciunea!*

Gaud a auzit imparatul aceasta, s'a turburat foart.e si si-a pus in giind, cum ar face ca sä-1 scape pe Daniil,

si

somnul nu-1 mai prinse. Apoi imparatul se sculä la revärsatul zorilor cänd se lumina de ziva si se duse in grabä la groapa cu lei,

i cilnd s'a apropiat de groapä, a strigat pe Daniil cu glas tare. i imparatul prinse a grdi i zise lui Daniil. Daniile, slujitorul Dumnezeului celui viu, Dumnezeul tau, cdruia te inchini neincetat, oare a putut si te mântuiasca de lei ?

Atunci Daniil vorbi cu impäratul: 0, imparate, in veci sä, träiesti ! Dumnezeu a trimis pe ingerul eau

si a astupat gura leilor de nu mi-au

facut nici un nu, pentru cä, am fost gasit nevinovat inaintea lui, asijderea si In fat,a ta, imparate, n'am fäcut nici un ram ! » Impiíratul s'a bucurat atunci foarte si a poruncit ca ea scoatà pe Daniil din groapa ; i Daniil a fost scos din groapEt,

färä, sä fi avut nici ceo mai

mica, vätämare, fiindca nitdajduise in Dumnezeul lui.

nu a tinut In seamä de oprires, ta pe care

tu, imparate, ai iscalit-o, ci de trei ori

cinstesti färä incetare, acela mä te

a fost prilvälitä, deasupra gropii, iar

nezeu.

Apoi se apropian i grain, inaintea impäratului privitor la oprirea impärateascii: Oare n'ai iscälit tu hrisovul cà oricine se va ruga timp de trei zile la oricare alt dumnezeu ori om, cleat numai tie, impärate, 85, fie aruncat in

i zise

Dumnezeul täu, pe care tu

miintuiascil!*

pirate, sä fie aruncat in groapa cu lei.

i acum, imparate, vesteste aceastä aspra oprire i iscaleste hrisovul care, dupa legea nestramutatä a Mezilor Persilor. si nu se mai poat5, schimba! » Deci Dariu imparatul iscäli hrisovul in care era acrid), porunca. Indata, ce Daniil an& cä hrisovul fusese iscälit, se duse acasä, unde avea In foisorul din catul de sus ferestrele deschise spre Ierusalim. i in fiecare zi ingenunchia de trei ori i se ruga multumea lui Dumnezeu, asa precum avusese obiceiul sä, fad, i ruai inainte. Atunci barbatii aceia se näpustir5, gälagiosi i gasin pe Daniil rugandu-se fierbinte i ceränd indurarea lui Dum-

i impiíratul prime a gräi

lui Daniil:

Atunci a poruncit impäratul sa aduci pe barbatii cei caro päriserä pe Daniil aruncä in groapa cu lei, pe ei, pe fill lor si pe femeile lor, i nici nu ajunserä, bine in fundul gropii, cii leii se si näpustirli asupra ion si le sfänmarä toate oasele.

851

www.dacoromanica.ro

54'

DANIIL,

i imparatul Dariu serse la toate

sfärama, iar ce ramOnea, calca in picioare.

Ea se deosebea de toate celelalte fiare de mai nainte i avea zece coarne. M5, uitai tinta, la coarne i vazui un alt corn mic care se ridica intre ele

popoarele, neamurile i limbile care locuesc peste tot piimantul: Pacea voastri si sporeascit ! Porunca am dat ca in tot cuprinsul imparätiei mele si se teama i sa tremure lumea inaintea Dumnezeului lui Daniil, fiindca el este Dumnezeul cel viu, care rimane in veci, i imparatia lui nu se va ni-

pi el smulse din radicinä trei din coarnele cele dintai. i vizui cá acest corn avea

ochi ca ochii de om i gura care gráia cu trufie. Privii pana cand fura puse jilturi pi s'a apezat Cel vechi de zile: imbracä-

mici i stipinirea lui nu va avea sfarpit.

El poate si mantuiasci i sä slobozeasca, face minuni i fapte mai presus de fire in cer pi pe pänifint ; pi el a mantuit pe Daniil din ghiara leilor ! » i Daniil a stat in dregiltoria luí in vremea imparitiei lui Dariu i in vremea imparitiei lui Cirus, impäratul Perpilor.

mintea lui alba ca zapada, iar parul capului säu curat ca Una; jiltul sau: flaciri de foc; roatele lui: foc arzator. Un pariu de foc se virsa iepea din el; mii de mii Ii slujeau i zeci de mii de mii stäteau gata inaintea lui!

Curtea de judecata se apeza i cartile fura deschise.

7.

i eu mä uit,am din pricina zgomotului cuvintelor trufape pe care le graia cornul. i privii pana cand fiara fu ornoriti i trupul ei fu nimicit i dat

palru fiare. Implreitia Fiului Omului fi a sf In anul intai al lui BeLpatar, impäVed eniile lui Daniil ;

cele

ratul Babilonului, Dandi a visat un

focului mistuitor.

vedenii ii treceau pe dinaintea ochilor, pe cand era culcat in patul lui. vis

Dar pi celorlalte fiare li s'a luat

f}i

stipitnirea i lungiinea vietii lor a fost hotáritä, numai pentru o vreme.

Atunci el scrise visul i povesti cele mai insemnate fapte.

i pe cand eu priveam tinta la

vedenia mea in ocas de noapte, jata c5.

Daniil incepu a grai zicând: 4176, zut-am in vedenia mea in ceas de noapte iata ca, cele patru vanturi ale cerului sfredelira marea cea necuprins5 i patru fiare uriape iepira, din mare,

una mai ciudata, decat alta.

Cea dintái sernina cu un leu avea aripi de vultur. M'am uitat la ea pana; ce aripile ei fura smulse pi fu ridicata-, de pe pimant i pasa, in picioa,re ca un om i i s'a dat inima de om. i iata, cá iepi a doua fiari, cu infa-

tipare de urs, stand toläniti pe o parte tinând in gura, intre dinti, trei coaste. ei i s'a dat porunci: Scoaa-te pi mananci multa carne ! Dup5, acea,sta m'am uitat iarapi vàzui alta fiará, care semana ca o pan-

tera, cu patru aripí de pasiíre in spate cu patru capeta i i s'a dat ei putere. i iarapi mi s'a aratat in vedeniile mele in ceas de noapte i vázui pe a patra fiará spaimantatoare i infricopati foarte puternici. Ea avea dinti puternici

de fier

i

ghiare de aramä; manca pi

pe norii cerului venea cineva, ca Fiul Omului pi a ajuns pana la Cel vechi de zile pi a fost dus inaintea lui. i lui i s'a dat stápirnirea, slava

Efi impäratia, ca toate popoarele nea,murife i limbile lui slujeasca. Stäpanirea lui este vepnicit, stapanire care nu va trece, iar imparitia lui nu va fi nimicitä. i fiindeä eu, Dandi, am fost turburat cu duhul meu i vedeniile care treceau pe dinaintea ochilor mei m5, sp5,imântau, Mi apropiai de unul din cei de fatti

pi-1 rugai sá mi liimureasca temeinic despre toate acestea. i el imi vorbi

descoperi talcuirea vedeniei: « Aceste patru fiare insemneaz5, c5, patru imp5,rati se vor ridica pe pama,nt,

lar sfintii Celui Prea Inalt vor

lua imparatia pi o vor tine in stapanire In veci i in vecii vecilor ! »

Dupi aceasta am voit s 5, m limureaseä temeinic despre fiara a patra,

care se deosebea de toate celelalte

care era strapnic de infricopat5 cu dinti 852

www.dacoromanica.ro

DANIIL, 8 de fier i Cu ghiare de amnia i ceea ce miinca sfitrilma, iar ceea ce riiratInea calca

In picioare;

o vedenie, afarit de cele ce mi se aratasera mai nainte.

2. Si pe and eram cu ochii tinta la

erau pe capul säu i despre celäilalt care

vedenie, se faces, pe and priveam cá eram in Suza, capitala Elamului, eu

trufie si care era mult mai mare de at

viul Ulai. 3. Si am ridicat ochii mei i am privit

Si despre cele zece coarne care

se ridica i inaintea aruia azuserá cele trei i avea ochi i gurii, care g-rdia cu celelalte.

Si m'ara uitat cum cornul acela purta räzboi cu cei sfinti i i-a biruit, Pánä ce veni Cel vechi de zile facu dreptate, sfintilor Celui Prea Inalt, pan& ce se plini vremea fo'r impärätia ajunse in stapanirea sfintilor. El riispunse astfel: o Fiara a patra

inseamnä a o a patra impärätie va fi

pe pämänt, care se va deosebi de toate celelalte impärätii, care va mtinca tot pämäntul, il va calca in picioare i 1'1 va preface in pulbere. Si cele zece coarne insemneazi din aceastä impitritie se vor ridica zece impárati si un altul se va scula dupá ei si se va deosebi de cei de dinaintea lui si va dobori trei impfirati. Si va grai cuvinte trufase impotriva Celui Prea InaIt i va nirnici pe

sfintii Celui Prea InaIt si Ii va pune de gänd sá schimbe praznicile legea, i sfintii vor fi dati in milna

lui timp de un an i doi ani i o jumiltate de an. Si se va face judecatä i i se va lua stäpfinirea, ca sä, fie nimicit i priibusit In veci. Si impärätia i stäpänirea

rhea imparätiilor care sunt sub ceruri

se vor da norodului sfintilor Celui Prea InaIt; impärätia lui este impärätie ve.snia, i toate stäpfinirile Ii vor sluji lui pe el Il vor a,sculta! 28. lath,' sfärsitul vorbirii. Pe mine, Daniil, gandurile mele m'au inspäimiintat

fata mi s'a schirribat si am pästrat

vedenia in mima mea. »

ständ cu privirea tinta, eram pe flu-

si ara väzut un berbec cu douä coarne, caie stätea in picioare in fata fluviului. berbecul avea coarne, coarne lungi, iar unul mai lung cleat celdlalt i cel mai lung crestea cel din urmä. 4. Vdzut-am berbecul impungänd cu

coarnele la apus, la miazä-noapte si la nici o fiará nu i se impotrivea

nimeni nu sapa de impunsiiturile lui. El facea ce voia i crestea mereu.

Si m'am uitat cu luare aminte

iata un tap venea de la apus pe deasupra fetei pämäntului, fära, sti, se atingh .de pärnant. i apul avea un corn care se ziirea intre cei doi ochi. i a venit pänli, la berbecul cel cu douit coarne pe care il väzusem stätea inaintea fluviului i se niipusti spre el cu toatá väpaia táriei lui, Si 1-am väzut apropiindu-se de ber-

bee, si se inversunä, impotriva lui si izbi berbecul si-i sfärämä cele douä

coarne ale lui, inat berbecul nu mai avea putere sá i se impotriveascä; 1-a trfintit la pämänt si 1-a aleat in picioare, incat nimeni n'ar fi putut

scape pe berbec din silnicia lui. Si tapul crescu foarte i and era In culmea puterii lui, cornul cel mare se sfärämä i crescurä in locul lui alto

patiu coarne inspre cele patru vanturi ale cerului. Si din unul dintle ele iesi un corn

caie din mic ce era, crescu afar& din cale,

spre miazä-zi, spre räsärit i atre tala cea mändrà. Si el se fäcu mare pänii ce ajunse la oastea cerului i dobori la plimfint

o rarte de ostire si de stele pe care le cálcá In picioare.

8.

Alti vedenie: berbecul si aim/. Eilcuirea ei. 1. o In anul al treilea al impärätiei lui

Belsatar, mi s'a arätat mie, lui Daniil,

Si ajunse tot cresand pAnii la voevodul otirii, inat Ii fápi jertfa de

fiecare zi i pangäri locul templului sä,u,

lar in locul jertfei de fiecare zi a asezat päcatul, iar eredinta cea ade-

,85.3 www.dacoromanica.ro

DANIIL, 9

väsatig a fost doboriti la pimint orisice Jima, Ii mergea in plin. 13.

i am auzit un dint care griia

si un alt dint a intrebat pe cel ce griia:

Câta vreme va sä mai tin& vedenia jertfa

de fiecare zi si nu se mai aducä, picatul cel pustiitor si fie pus in loc i templul ostirea si fie calcate in picioare 4*

Atunci el Ii rispunse: oPânä vor

trece douä mii trei sute de seri 0 de dimineti; dupä aceea templul îi va capita iarài rostul lui ! i cand eu, Daniil, am viizut vede-

nia i m'am striduit si o inteleg, viizui dinteo data pe cineva care stitea inaintea mea si avea chip de om.

Atunci am auzit o voce de om

deasupra fluviului Ulai, voce care striga spunea: o Gavriile, tálcueste celui de acolo vedenia!

i el a venit in locul unde eram i, pe cánd se apropia, m'am spitimintat 0 am cázut cu fata la pimánt.

eu

el mi-a gritit: o Ia aminte, fiul omului, &it vedenia este pentru viitor ! *

i pe cind vorbea cu mine, stam

uluit cu fata la pimint. Atunci el se

atinse de mine 0 mi ridicä, in picioare, spuse: o Iatä iti voi descoperi ceea ce va fi in viitor cu mania lui Dumnezeu; fiindc13, pentru viitor este

Din pricina istetimii lui, va izbuti inselaciunea in mina lui 0 se va

semeti in mima lui i in vreme de pace va dobori pe multi. i se va ridica impotriva voevodului voevozilor, dar va fi doborit la pamint 0 nu de mini' de om. lar vedenia despre seri i despre despre care ti s'a gräit mai

inainte, este adevärati; tu ins& pecetlueste vedenia, fiindcil ea este hotiriti pentru viitor !

i eu, Daniil, am ramas Cu totul istovit de puteri 0 am fost bolnav vreo citeva zile. Dar m'am sculat 0 am avut grifi de slujba împäratului. i din pricina vedeniei am rimas uluit. i nimeni n'a putut sä, inteleagg vedenia. 9.

Cele paptezeci de scIptdrndni. Maria.

« In anul intgi al lui Dariu, fiul lui Ahasveros, din neamul Mezilor, care a domnit peste impiratia Caldeilor, In anul cel dintgi al impäriitiei lui, eu, Daniil, am citit in clirti numirul de

saptezeci de ani, pentru care a fost cuvintul Domnului citre proorocul Jere-

mia, ani care trebuiau sä se plineascä de la dirimarea. Ierusalimului,

i am intors fata mea catre Domnul

Berbecul pe care 1-ai väzut ca

Dumnezeu stäruind in rugiciune 0 in rugi fierbinti, cu post, sac 0 cenusä.

lar tapul este impiratul Greciei

m'am mirturisit 0 am zis: e Doamne Dumnezeule col mare 0 minunat, care pastrezi legimintul i indurarea pentru cei ce te iubesc pe tine 0 pizeso porun-

sorocitä vedenia.

avea doug coarne insemneazi impiratii Medici i Persiei;

i m'arn rugat Domnului Dumnezeu

cornul cel mare care este intro ochi, pe fruntea lui, este impiratul cel

Apoi, eä, dupg ce a fost sfirimat,

patru coarne au crescut in locul lui, asta insemneazi cä inapärätii se vor ridica dinteun singur popor, insi firg sä, aibä puterea lui. lar la sfirsitul impiritiei lor, cand se va covirsi mii,sura picatelor, se va ridica un impgrat cu chip semet i istet la uneltiri. i va fi puternic prin puterea lui, dar nu prin puterea lui, i va fi pricing

de infricosat pripild 0 in once lucru va izbuti si va präbusi pe coi puternici 0 pe norodul sfintilor. 854

cile tale ! hicatuit-am, firädelege am sivgrait

si ca nelegiuitii ne-am purtat, rizvrätitu-ne-am i ne-am depirtat de la poruncile si de la rinduielile tale, i nu am ascultat de robii tiii prooroci, care ne-au gräit In numele tau: im-

piratilor nostri, voevozilor nostri, piintregului popor al WI De partea ta, Doamne, este dreptatea, iar de partea noastri rusinarea fetelor noastre, precum se intimpli in

rintilor nostri

ziva de astizi: pentru locuitorii lui

luda i ai Ierusalimului i pentru intreg Israilul de departe ori de a,proape, din

www.dacoromanica.ro

DANIIL, 9

toate tärile in care i-ai izgonit din pricina necredintei cu care s'au fäcut vinovati inaintea ta. Stapâne Doamne, a noastrd este rusinarea fetelor, a imparatilor nostri,

*i acum ascultá, Dumnezeul nostru, rugliciunea robului tau si ruga lui fierbinte i luminea,z5, fata ta spre templul tau pustiit, pentru numele tau, Doamne !

Pleac5, Dumnezeul meu, urechea ta i auzi, deschide ochii tal i vezi pustiirea noastril i cetatea in care se chiamá numele tau. Caci nu pentru faptele noastre cele bune cildern cu rugaciunile noastre cele fierbinti, ci pentru indurgrile tale cele bogate.

a voevozilor nostri si a parintilor nostri, fiindc5, noi am pacatuit inaintea ta! A Domnului Dumnezeului nostru este milostivirea i iertarea. Riízvrátitu-ne-am impotriva lui,

i n'ara ascultat de glasul Dom-

nului Dumnezeului nostru ca s5, umbläm

In legea lui, pe care ne-a dat-o noua

0, Doarane, auzi! 0, Doamne, iartii! O, Doamne, ja aminte si nu fi tárzielnic pentru numele tau, Dumnezeul meu; caci numele ta'u 11 chiamll cetatea i poporul tau!»

prin mâna robilor sai prooroci.

Ci tot Israilul a alcat legea ta

si s'a rilzletit de tine, din pricinii ea n'a

ascultat de glasul t5u. De aceea s'a varsat peste noi blestemul i jurilmântul

i in vreme ce griliam si má rugam

mArturisiam pacatul meu si päcatul poporului meu Israil i cfideam cu ruga mea fierbinte inaintea Doirmului Dum-

scris in legea lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu, fiindcil am pacatuit impotrive ta. i si-a adeverit cuvintele sale pe care ni le-a grait nouä i judecatorilor

nezeului meu, pentru sfänt muntele Dumnezeului meu,

i pe cánd vorbeam in rugaciunea mea, iatä un om, Gavriil, pe care 1-am vázut in vedenia mea cea de la inceput, In zbor graba, se apropie de mine, pe la vremea jertfei de sear5,. i a venit si mi-a grait asa: o Daniile, chiar acum am sosit, ca sa-ti deschid mintea.

nostri care ne-au ciirmuit pe noi, fiindca a voit 85, educa peste noi strasnic prd,p54 care nu s'a mai aba,tut niciodatit

sub cer asemenea celui care s'a abätut peste Ierusalim.

Precum este Boris in legea lui

Moise, toatä aceastä nenorocire s'a napustit peste noi, dar noi n'am imbunat fato, Domnului Dumnezeului nostru, ca

Cand tu ai inceput sá te rogi,

poruncä mi-a fost data si eu am venit sa-ti aduc veste, fiindc5, tu esti un om iubit de Durnnezeu. Ja aminte la poruna, i intelege vedenia! aptezeci de sliptámani sunt botara° pentru poporul täu si pentru cetatea ta cea sfântil pfmä ferildelegea ta va ajunge la calme si p5,catul va co-

sii ne pocilim de fdrifidelegile noastre

sii ne intoarcem la credinta noastra. Giindit-a indelung Domnul, pentru

nenorocirea pe care a abdtut-o peste

noi, fiinded Domnul Dumnezeul nostru

in toate faptele pe care le face, este drept, ins5, noi n'am ascultat de glasul lui.

v5,r5i mäsura si se va ispäsi filradelegea,

i acum, Doamne Dumnezeul nostru, tu care ai scos pe poporul tilu din

pán5, ce dreptatea cea ve5nic5, va veni vedenia proorocului se va adeveri se va unge Sfántul Sfintilor. Slt, 5tii deci si 1ntelege cd, de la iesirea poruncii pentru zidirea din nou

tara Egiptului ca mânit tare si te-ai

flicut vestit pana in ziva de astäzi, eittuit-am, fiíradelege am sdvdrsit ! 0, Doamne! Intru milostivirea ta intoarce toati minio, si toiart vdpaia ur-

a Ierusalimului si pind. la Cel Uns

giei tale de la cetatea Ierusalimultti, de la

sunt sapte saptiimini 5i saidou5, de silpte,mani; si vor fi

voevodul

muntele cel sfânt al tau, fiindea pentru pdcatele noa,stre i pentru faradelegile piírintilor nostri, Ierusa1imul i poporul

tau au ajuns de °cara, pentru toti vebinii nostri.

855

zeci

i

zidite din nou pietile si zidul cel din In vremi de strâmtorare. lar dup5', cele saizeci si doua, de siptamáni, Col ITns va pieri fárá 85, se

www.dacoromanica.ro

DANIIL, 10

Si Raä ci o mini se atinse de

giseasci vre-o vini inteinsul, iar po-

porul unui principe va veni i va diirb,ma cetatea i templul. i sfirsitul cetiitii va veni prin potopul mâniei lui Dumnezeu,

pänii la capilt va fi cel hotirit. 27. Atunci el va incheia un legii,mint Cu multi inteo säptämânä, iar la mijlocul siptitintinii va inceta jertfa i prinosul, i in templu se va aseza uriciunea pustiirii, pin& clind pedeapsa nimicirii cea hotitritii se va viirsa peste locul pustiirii. »

mine si mä, sili ca tremurind EA, m5, scol In genunchi, sprijinindu-mli in podul palmelor.

Atunci el mi-a zis: a Daniile, om

pläcut al lui Dumnezeu, ja aminte la cuvintele pe care eu i le voi spune

scoalii in picioare, fiindc5, acum sunt

trimis chtre tine ! » Si pe când imi vorbea

asa, m'am sculat tremurind. Si el mi-a zis: Nu te teme, Daniile, ciici din ziva dintii, de cind te-ai striiduit s5, intelegi i sit te smeresti inaintea Dumnezeului tau, cuvintele tale

10.

au fost auzite i am sosit pentru cu-

Altd vedenie a lui Daniil.

1. In anul al treilea al lui Cirus, impdratul Persilor, i s'a descoperit un cuvint lui Danill care se cherna Beltesatar i adeviirat este cuvintul i el inseamn5, mare primejdie de räzboi. El intelese cuvitntul i pricepu intelesul ve-

vintele tale. Si ingerul plizitor al Persiei mí-a stat impotrivi doudzeci i una de zile, dar iatit c5, Mihail, voevodul ingerilor zitori, a venit inteajutorul meu i

impäratului Persilor,

Si am venit ca si parunzi cu

deniei.

2. « In zilele acelea, eu, Daniil, am pe-

trecut trei saptiimini de zile in jiilanie 3. Paine bun& n'am mincat, carne vin n'au intrat in gura mea i cu mirezrne nu m'arn uns, pin& ce nu s'au implinit trei saptitmitni de zile. 4. Dar in ziva a douilzeci i patra a lunii intäia, eu, Daniil, eram pe tirmul fluviului celui mare adieä Tigrul. 5. Si mi-am ridicat ochii mei si väzui un om imbritcat in vesminte de in, iar coapsele lui incinse cu aur curat si de pret, 6. Trupul lui era ea si crisolitul i chipul

lui ca fulgerul, iar ochii lui ca flächrile de foc, mâinile i picioarele lui strilluceau ca arama lustruitii, iar huetul cuvintelor lui ca vuetul unei multimi. 7. Si am väzut numai eu, Daniil, ve-

denia, iar oamenii care erau cu mine n'au vazut vedenia, ci spaimi mare a cizut peste ei si au fugit sä se ascundit. 8. Atunci eu am riimas singur si am vazut aces,sti mare vedenie EA am riimas fir& putere, i infitisare,a chipului meu s'a schimbat in rim i rärná.sei fiirii

eu

1-am litsat acolo la ingerul pazitor al mint,ea ceea ce va veni peste poporul tiu in viitor, fiindcä vedenia este hoaril& pentru viitor ! Si pe and grids, cu mine astfel de cuvinte, m5, intorsei cu fate spre ptimiint i r5,mitsei mut.

Si iati! Acela care avea chipul

Fiului Omului s'a atins de buzele mele atunci am deschis gura mea si am gritit

si am zis

celui ce sta inaintea mea: 0, Stiiptinul meu! Din pricina acestei

vedenii m5, cuprinseri zvircoliri de durere

Si cum ar putea robul Domnului meu B5, gridascii cu Domnul meu, care este aici de fat& ? Fiindc5 de spaimä, imi

piere toatä, puterea

i

suflarea mi se

opreste !

Atunci s'a atins iariisi de mine acela care avea chipul Fiului Omului si m'a intlirit, Si mi-a zis: e Nu te teme, om pliicut

lui Dumnezeu! Pace tie ! Fii tare si barbitos ! Si pe &Ind grilia cu mine,

m'am simtit mai birbitos si am zis:

9. Si am auzit huetul cuvintelor mele, si in vreme ce auzeam huetul cuvintelor

mele, cäzui in toropeali cu fata la pi-

e Spune, Stitpâme, cad m'ai intärit! » Atunci el zise: Stii tu, oare, pentru ce am venit la tine ? Acum rn5, voi intoarce si m5, rizboiesc cu ingerul

pizitor al Persiei i eind eu má voi

mänt

856

www.dacoromanica.ro

DANTIL, 11

duce, iota c5, ingerul pilzitor al Greciei va veni.

21. Dar eu iti voi descoperi tie ceea ce este scris in cartea adevärului si nimeni nu poate 85, mi se impotriveasci la aceasta dedil Mihail, ingerul vostru päzitor !

asa cum va socoti cu cale si va fi puternic. Chiar

i dumnezeii lor, impreuni cu chipurile lor turnate, cu odoarele lor

de aur i argint, vor fi dusi in robia Egiptului i el va fi ani de-a-randul mai

puternic decat impiiratul de la miazii-

noapte. 11.

Istaria poporului iudeu, descoperitd lui Daniil de ingerul .Mihail. Nen,orocirile cara se vor abate peste popar pclnd la

venirea lui Mesia. i eu in anul ce] dinteti al lui Dariu

#

Medul stam litrigi el ca ajutator si ca ocrotitor. Fi acum iti voi descoperi adev5,rul !

Uta ea se vor mai ridica in Persia trei imparati, iar al patrulea va fi mai bogat decat toti i prin put,erea bogatiei sale

El va nä,vili in impiratia imp5,ratului de la miazit-noapte, apoi se va in-

toarce in tara sa. *i feciorul lui va incepe rItzboiul si va strange o mare oaste i va navitli peste el si il va potopi i 11 va cotropi cand va face al doilea rizbol, va pitrunde pana in cetatea lui. Atunci imparatul de la miazit-zi va fi foarte amarit si va iesi i se va razboi cu el, adicá el cu impäratul de la miazti -

i va iesi la ivea15, un imparat vi-

noapte. Fi el va ridica o mare ostire, iar ostirea va clidea In mana aceluia. i ostirea va fi nimicita i mima lui va fi trufasit; zeci de mii va dobori la pamb,nt, dar nu va fi mai puternic.

va imparti dupii cele patru vânturi ale

noapte va ridica o ostire mai puternica decat ceo dintâi i dupi un rastimp de cátiva ani va da naval& peste el cu o mare ostire i cu numeroasä i in vremea aceea multi se vor

va ridica totul impotriva imparatiei grecesti.

teaz si va stitpani peste o impitritie puternic5, si va face numai ceea ce i se va parea bun. lar cánd va fi in culmea puterii sale, imparatia lui se va pribusi si se cerului, fax& ca ea raniânil urmasilor Ffi

nu va mai fi co impifatia peste care

el a domnit, fiindci impiratia lui va fi sfásiata i se va impiírti la altii decat

la urmasii lui.

i imparatul de la miaz5..-zi va ajunge puternic í unul dintre voevozii lui va

fi mai puternic decat el si va dorani, iar impäratia lui va fi o impärittie puternica.

i dupi trecere de ani se vor uni,

fiica imparatului de la miazi-zi se va

duce la imparatul de la miazi-noapte ca sä aducit pacea, fusa puterea bratului nu va diiinui i nici bratul situ nu va diinui, ci ea va fi data mortii impre-

una cu cei din jurul ei, cu copiii i cu

sotul ei. Apoi, unul dintre odraslele iesite

din neamul ei se va ridica in locul ei si va porni cu rizboi impotriva ostirii protivnice si va intra in cetatea traparatului de la miazi-noapte si se va purta

Fi inca o data imp5,ratul de la miazii-

acula impotriva impäratului de la miaziti-zi

oameni silnici din poporul film se vor

ridica asa ca 65, se plineasci vedenia, dar se vor poticni. lar impitratul de la miazii-noapte va veni Foi va ridica un val de pimant si va cuprinde cetatea, iar ostirea de ajutor a impäratului de la miazi-noapte nu va putea si tinit piept si cetele de ostire ale sale vor fugi i nu va fi nici un

chip de stat Cel care va porni impotriva lui va face dupit placul situ i nimeni nu i se va puteo, impotrivi, i se va opri in tara cea mandra i totul va fi in mana lui.

i ¡si va indrepta privirea BA ia in stäpanire intreaga lui impiratie si va face o invoia15, cu el va da

de sotie pe o fila, a so, ca sä aducit pieirea

te5,rii, dar aceasta nu se va intilmpla

nu va duce la izbandit.

i îi va intoarce privirea spre

tärile de pe coaste si va cuprinde multe,

857 www.dacoromanica.ro

DANIIL, 11

iar un cäpitan de ostire va sterge ocara

Coräbii din Chitim vor raviili impotriva lui, asa cti-si va pierde curajul, iaräsi se va intäräta impotriva tului legAmânt i iarasi îi va indrepta

i inseptit ii va pläti ocara prici-

lui

nuitä de el. Si isi va intoarce fata spre riturile 0-Hi, dar se va poticni i va cádeasi va pieri. Si in locul lui va veni unul care

privirea spre cei caro s'au lepädat de legImântul sfânt.

Si osti trimise de el se vor opri i vor pangäri templul i cetatea jertfa cea deapururi o vor desfiinta vor pune in loo idolii pustiitorului. Si cu lingusiri el va ademeni la cinstirea idolilor pe cei ce s'au leptidat

va trimite un strängätor de dad prin

acolo

mándretea impärätiei, si in catäva vreme va fi doborit, dar nu prin mânie i nici prin rázboi.

Si in locul lui va veni un om dispretuit, care nici nu se gändise la vrednicia impäräteascä, si el va veni pasnic

de legitmânt, iar poporul celor care einstesc pe Dumnezeu va rämtmea statornic 11 va urma. Si coi mai iscusiti vor inväta gloata

prin uneltiri va ajunge stiipiin pe

imparätie.

norodului, dar ei vor &Idea o bucatä, de vreme in ascutisul sabiei, de foc, de

Si ostirile de ajutor vor da inapoi

de dinaintea lui

i vor fi sfärâmate,

asijderea i principele legdmântului.

ducere in roble EA de pustiire.

Si dupit imprietenirea cu el se va sluji de viclesug 10 va porni i va fi

Si in toatä aceastä prabusire a

lor vor cii,päta putin ajutor si multi vor trece la ei mai mult din fhtärnicie. Si vor fi si intelepti care vor cädea ca 85, se lamurea,scii, sit se curäteascä si set se albeasca pan& la sfärsitul vremii, c?ici încá nu s'a implinit vremea rb,nduitá de Dumnezeu. Si imparatul va face dupi placul

stäpan Cu putin popor.

Si pe neasteptate va näväli in

cele mai bogate tinuturi ale tärii i va face ceea ce n'au &cut parintii lui nici stramosii lui: el le va impärti cu risipä pradä i jaf i bogáii, i va urzi planuri impotriva tärilor intärite, ins& numai pentru o vreme.

sáusi se va semeti si se va trufi impotriva oricärui dumnezeu i impotriva Dumnezeului dumnezeilor va griti cu-

Si-si va imboldi puterea sa i inima sa Impotriva impáratului de la miazii-zi,

vinte de trufie si-i va merge in plin,

In fruntea unei mari otiri, iar imparatul

de la miazà-zi se va prinde in luptä cu caste mare i foarte puternick dar

pttnä când mäsura mániei se va umplea,

nu va putea sä i se impotriveasck fiindcit

se vor urzi uneltiri impotriva lui. Cei ce manânclí la masä cu el 11 vor präbusi, iar oastea lui se va edema i multi vor &idea ucisi. Si cei doi impärati vor urzi blestemätii in mima Ion. unul impotriva altuia, si la aceeasi masä îi vor spune vorbe mincinoase; ins& nimio nu va iz-

buti, Mudd, sfinftul nu va veni decat la vremea hotäritä. Si se va intoarce in tara lui cu

câci ceea ce este hotärit se va implini. Si nu-i va pasa de dumnezeii piirintilor lui i nici de dumnezeul pläcut femeilor, si nu se va sinchisi de orisi-

care alt dumnezeu, ci 1i va inchipui cit este mai mare dectit toti. Si in locul lui va cinsti pe dum-

nezeul cetätilor i pe un dumnezeu pe care pärintii lui nu I-au cunoscut, ace-

luia se va inchina cu aun, cu argint,

i se va intoarce in tara lui.

cu pietre nestimate i podoabe scumpe. Si in tArile intärite va pune cinstitori ai dumnezeului strein; pe cei care 11 vor cinsti, el ii V incirca de cinste si-i va face stäpânitori i ca räsplatli le va impärti tinuturi.

din nou impotriva impärittiei de la

riizboi cu el imparatul cel de la miazä-zi,

mari bogätii i mima lui va urzi planuri impotriva sfântului legiimânt, i asa va face

La vremea hotäritä va poni räzboi

miaza-zi; dar aceastä din urmä bätälie nu va fi ca cea dintai.

Si in vremea cm de apoi se va

iar imparatul cel de la miazä-noapte se

va näpusti impotriva lui, cu care. de

858

www.dacoromanica.ro

OZEEA, 1

razboi, cu calareti i cu multe corabii, si va pittrunde navalnic in tinuturi pe care le va cotropi. i va naval i in tara cea zeci de mii se vor prabusi, i iatit care

vor scaps, din mana lui:Edomul, Moabul si ceea ce va mai ramanea din fiji lui Amon.

i va intinde mana sa peste tad Ora Egiptului nu va saps,. i va ajunge stapan peste vistieriile de aur si de argint si peste toate scumpeturile Egiptului, iar Libienii Etiopienii vor face parte din suita lui. Dar zvonuri de la rasarit i de la ro'r

miaza-noapte il vor inspiiimânta f3.1 el va

cu furie grozavit sa prapadeasca si sä nimiceasca pe multi. iesi

i va infige corturile palatului intre mare i muntele tarii celei mandre,

apoi isi va zori sffirsitul, far& ea nimeni

yin& in ajutor. 12.

Invierea morgilor. Vrem,ea cea de apoi.

qi in vremea, aceea se va scula

Mihail, marele voevod care ocroteste pe feciorii poporului tau, si va fi vreme de

vremea cea de apoi. Multi o vor strabate cu deamaruntul vor spori stiinta. »

i citnd eu, Daniil, m'am uitat in jurul meu, vazui alti doi barbati stand

In picioare, unul pe un tarm al fluviului,

lar altul pe celalalt tarm al fluviului. i unul zise catre cel care era imbracat in vesminte de in i statea deasupra apelor fluviului: Cand se vor implini aceste fapte minunate ?

i am ascultat pe barbatul cel im-

bracat in vesminte de in care statea

deasupra apelor fluviului, si el a ridicat dreapta i stanga sa spre cer si a jurat

pe cel ce este viu in veci: Va mai tine un an, doi ani i jumatate de an indatit ce se va nimici puterea poporului celui 'Ant, se vor implini

toate acestea! $i eu am auzit, dar fiindca, n'arn inteles, am intrebat: Stapftne, cand se va implini cel din urma lucru din toat,e acestea? i el mi-a dispuns: e Du-te, Daniile,

caci ace,ste descoperiri aunt inchise pecetluite pang, la vremea cea de apoi ! Multi vor fi curatiti, albiti

mmiti, iar coi nelegiuiti se vor purta

stramtorare care n'a mai fost de &and Bunt popoarele i pan& in vremea de acum. i oricine din norodul tau va fi serie in cartea aceea va fi mântuit. i multi dintre cei care dorm in tiirana pamantului se vor destepta,

de lege nu va pricepe, ci numai cei intelepti vor intelege.

pentru viata vesnica, lar altii spre ocarä,

idolii pustiitorului, vor fi o mie dona sute nourtzeci de zile.

spre scarba vesnica. Cei intelepti vor straluci cum straluceste bolta cerului i cei care vor fi indemnat pe multi di, umble pe calea, dreptatii vor fi ca stelele in vecii vecilor.

lar tu, Daniile, tine ascunse aceste

descoperiri i pecetlueste cartea paná la

ca cei nelegiuiti; i niel unul din cei far&

i din vremea cand va inceta jertfa cea deapururi i se vor aseza

Fericit va fi cel ce va nitdajdui va ajunge la o mie trei sute treizeci cinci de zile. 13. i tu mergi spre sfarsitul tau si te odihneste! Caci te vei scula ea sa-ti primesti rasplata, in vremea cea de apoi !

PROFETUL OZEE A 1.

Cdseitoria profetului Ozeea cu o femeie desfranatd. Aceasta o face din porunca iui Dumnezeu. 1. Cuvantul Domnului care a fost dare Ozeea, feciorul lui Beeri, in vremea dora-

niei lui Uzia, Iotam, Ahaz i Iezechia, regii lui luda, i in zilele lui Ieroboam, fiul lui Ioas, regele lui Israil.

2. Cand a inceput Domnul sä graiascit lui Ozeea, gfaitu-i-a Domnul lui Ozeea astfel: sIa-ti de nevastii o femeie desfranatil i aibi copii din desfrftnare! 859

www.dacoromanica.ro

OZEEA, 2

Clíci iatit a precurvit tara lui Israil, abátfindu-se de la Domnul !

Atunci s'a dus el luat de sotie pe Gomer, fiica lui Diblataim, ea a zamislit i i-a nitscut un fiu. Si a zis Domnul catre el: s Pune-i numele Izreel! Cáci peste putini vreme eu voi rizbuna omorurile lui Izreel asupra casei lui Iehu i voi sfttrvi regatul casei lui Israil. Si in ziva aceea voi sfitrOma arcul lui Israil in valea lui Izreel! u Si iariivi a zilraislit 0 a mai niiscut o fiicit. Si i-a zis atunci Domnul: Pune-i numele Lo-Ruhama, citci de acum incolo

nu mi voi mai indura de neamul lui Israil, ca

iert pitcatele.

Dar de neamul lui luda má voi

indura vi-1 voi mitntui eu, Domnul Dumnezeul lui, i nu-i voi mAntui pe ei nici

cu arcul, nici cu sabia, nici prin nici prin puterea cailor sau a cáliretilor

Si dupli ce a intárcat pe Lo-Ru-

hama a zimislit vi a nascut incii un fiu. Si i-a zis Domnul: s Pime-i numele Lo-Ami,

cilci voi nu sunteti poporul

meu, iar eu nu sunt Dumnezeul vostru!*

frOnatit i nitsciitoarea lor a stivarvit fapte

de ocar5 0 a zis: o Duce-mli-voi dupit ibovnicii mei, cei care mi-au dat paine, apii, lana vi in, turi !

untdelemn

Pentru aceasta iatit

i bitu-

voi astupa

drumul cu miricini, voi ridica zid, ea sá nu-vi mai giiseaseä ea cdrärile ei. Ea va umbla dupit ibovnicii dar nu-i va ajunge; Ii va Cauta, dar

nu-i va afla. Si va griti atunci: Duce-init-

voi inapoi la bitrbatul meu cel ami atunci imi mergea mai bine idead acum ! u

Dar ea n'a vtiut cä eu am fost acela care i-a dat ei gritul, vinul

untul de lemn i i-am inmultit argintul

aurul pe care 1-au afierosit lui Baal.

Pentru aceasta imi voi lua inapoi grilul, la vremea lui, i vinul, la vremea lui,

voi lua rana i inul cu care

ea 10 acopere goliciunea ei.

Si acum voi descoperi ocara ei

in ochii iubitilor ei i nimeni nu va putea

2.

Rilcuirea poruncii pe care Dumnezeu o deicluse proletului.

lar numitrul fiilor lui Israil va fi ca nisipul indrii care nu se socotevte, nici nu se numárii. Si atunci, in loe le

s'a nitscut, vi o voi preface inteun pustiu, ca un plimAnt uscat 0 o voi l'Osa sá moarit de sete. Nu mä voi indura de fiii ei, ciici ei sunt copii din destrAnare, De vreme ce mama lor a fost des-

o Voi nu sunteti poporul meu u,

li se va apune: s Voi sunteti fiii Dumnezeului celui viu!

s'o scape din mina mea.

Si voi curma toate desfittärile ei,

siirbittorile i lunile noi ei i ttutte pritznuirile ei,

i

Siimbetele

Si voi pustii via ei i smochinii dup5, care ea jinduia: « Tata, darul pe care mi 1-au dat iubitii inei ! s Si-i ei,

voi preface in hätivuri bitoacele shlbatice.

vor strica do-

Si o voi pedepsi pentru zilele háritzite Baalilor, azora le aducea jertfit de támâie, pe calad ea se gitea cu inelele ei 0-0 punea podoabele vi se ducea dupá iubitii ei, huä pe mine m'a uitat »,

Si se vor aduna fiji lui luda lui Israil laolaltä i ¡vi vor alege o cipetenie i vor ievi din tarile robiei,

mare va fi vacul lui Izreel.

Spuneti fratilor vovtri: o Ami » surorilor voastre: o Ruhama u.

Osanditi pe mama voastrá invinuiti-o, fiindcit ea nu mai este femeia mea, iar eu nu mai sunt barbatul ei. Sä lepede podoabele desfrinitrii de pe

gritievte Domnul.

obrazul ei i semnele de,sträbillárii dintre

o Pentru aceasta, iatil cá eu voi indupleca-o 0 o voi duce In pustie voi grái cu ea din inimit. Si de acolo fi voi da viile ei valea Acor o voi preface in poartä, de

ei vi o voi läsa goalá, ca in ziva ciad

tineretii ei, ea in ziva cand tu ai scos-o din tara Egiptului.

sânii ei Altfel, eu ii voi dezveli goliciunea

860

nlidejde, 0 ea va fi voioasä ca in vremea

www.dacoromanica.ro

OZEEA, 3, 4 i va fi in vremea aceea e, lee eä ea va striga pe bärbatul

zeul lor si pe a.stfel in zilele

Dornnul,

ei si nu va mai striga pe Baali.

i voi scoate din gura ei numele Baalilor si nu vor mai fi pomeniti pe

David, impäratul lor;

cele de pe urna vor

alerga intru frica Domnului i la binecuviintarea lui.

numele lor.

4.

ì voi incheia, in ziva aceea, un

_D'are stricticiune in popor: ninieni nu

voi sfäräma arcul i sabia si voi curma r5.zboiul din tara:, iar pe locuitori Ii voi pune la adapost. i te voi logodi cu mine pe vecie si te voi logodi cu mine intru dreptate dupä pravilä, intru indurare i intru

Ascultati cuviintul Domnului, voi

legamânt cu dobitoacele câmpului í cu pasdrile cerului i ca ttiritoarele

umbld in legea Domnului.

ai lui Israil, cáci Domnul este in judecatä cu locuitorii Viril, fiindeit nu mai este credint5 nici dragoste, nici cunoastere de Dumnezeu in aceasta tara, fil

te voi logodi cu mine intru

Ci jurämOnt strOmb, minciunä, ucideri, jaf i destránare i silnicie, iar y-6,1.85.61e de sange se tin lant.

« voi asculta cerurile, i eerarile vor

chiar i dobitoacele cânipiei, chiar i pa-

dragoste; i

Pentru aceasta tara e in jale, iar cei ce locuesc in ea sunt fär5, vlagä,

credintli i intru cunoasterea Domnului lar in ziva aceea», zice Domnul,

axila cerului, pânà i pestii märii pier

asculta p5,mântul,

i pimIntul va asculta graul si

ei.

Dar nimeni s5, nu porneasca cortare i nimeni sä, nu mustre pe celilalt,

vinul i untdelemnul si ele vor asculta

pe Izreel.

ci impotriva ta, preote, indrept ce/ta-

voi sano5.na pe Lsrail in tarä

má voi indura de Lo-Ruhama, i voi

rea mea.

De te poticnesti ziva i noaptea,

zice lui Lo-Ami: a Tu esti poporul mea»,

si el imi va ráspunde: nezeul meu! »

si de se poticneste i profetul impreunä

Tu esti Dum-

cu tine, se va nimici cu tine

i poporul meu, pentru cä nu mai cunoaste pe Domnul. i fiindc5., tu ai aruncat de la tine eunoasterea Domnului,

3.

Rdscumpdrarea femeii desfrdnate insemneazd indurarea lui Dumnezeu pentru poporul sdu. 1. i a zis Domnul catre mine: e Du-te

eu te voi lepäda, ca sä nu-mi mai

fii preot, i fiindcii tu ai uitat de legea Dumnezeului tau, i eu voi uita pe fe-

iubeste iar o femeie desfrAnatil, care iubeste un ibovnic, asa precum Domnul

iubeste pe fiii lui Lsrail, dei ei umblä dupà dumnezei streini i iubese ttutele de struguri e.

Atunci am cumpärat-o pe pret de cincisprezece sicli de argint, un homer

si un letec de orz; *i i-am zis: Zile nenumiirate stai asa, fa nu te desfrânezi i sä nu fi a nici unui bOrbat. Dar nici eu nu

voi veni la tine! » Ciici zile nenumärate fiii. lui Israil trebue ta rámânii färä rege i rara di,petenie, färä jertfä si Vira stillp de pomenire, fitrii efod s färä terafirni. Dupii, aceasta, fili lui Lsrail se vor poc5,i i vor cauta pe Domnul Dumne-

ciorii t'AL

Cu cat se inmultir5 cu atat pacatuir5, impotriva mea si cinstea Ion au schimbat-o cu ocara. Ei se hriine,se din pileatele poporului meu, si sunt lacomi de fárádelegile lui.

Dar cum a fost cu poporul. asa

va fi si cu preotul: voi pedepsi purtarea lui si-i voi räspläti dupä, faptele lui. SO mänânce, dar sil nu se sature,

sä se laso in voia destränárii, dar ta nu-si inmulteaseà averea, fiindc5, au pii-

räsit pe Domnul, ca sä slujeascil lui Baal.

Vinul i mustul iau mintile omului.

Oamenii din poporul meu Intreaba

o bucati de lemn i vor ca toiagul sä, le 861

www.dacoromanica.ro

OZEEA, 5, 6

ion, aci un duh idolesc säliíslueste inpe Domnul nu vor sa-1 cu-

spunä viitorul, aci duhul desfrânarii i-a sävärsind desfrâniri s'au departat de Dumnezeul lor. 13. Aduc jertfe pe piscurile muntilor tiimideri pe värful colinelor, sub ste-

noascd.

umbra este dulce. lar (lac& fiicele lor se lasä, in voia desfrtmarii i nurorile

asijderea i luda va cadea impreuni cu ei.

Trufia lui Israil märturiseste pe fat& impotriva lui; Israil i Efrain' se vor prdbusi din pricina färädelegii lor,

jari si sub plopi si sub terebinti, aci

Cu oile i cu boil lor merge-vor caute pe Domnul, dar nu-1 vor

lor precurvesc, Eu nu voi pedepsi pe fetele Ion fiindcä s'au läsat desfritnärii i nici pe nu-

fiinda, el s'a depärtat de ei.

Cfizut-au de la credinta in Domnul,

rorile lor din pricina cä au precurvit, chei ei înii, biírbatii, se dosesc cu desfranatele i aduc jertfä, cu preotesele ptigäne, astfel cä poporul fdrä ruinte

aci au niiscut feciori necredinciosi. De

Inda a nu pädituiasa ! Nu mai veniti

pe Veniamin !

aceea un vänt arzdtor Ii va mistui pe arinile lor. Sunati din corn in Ghibe a si din trämbitä in Rama, ridicati lumea in picioare in Betaven i biigati in groazi ei i

merge la pieire. Daca tu te desfränezi, o, Israile,

Efraim va fi pustiit in ziva judeath ; semintillor lui Israil le vestesc veste care se va adeveri. Voevozii lui luda au fost aceia care schimbil pietrele de hotar; peste ei värsa-voi, ca apa, urgia mea!

la Ghilgal si nu vä, mai suiti la Betaven

In Beerseba nu vâ mai jurati:

Viu

este Domnul ! » Cad asemenea junicei indärätnice, asa i Israil s'a indäratnicit. i sä-i mai

pasa pe ei Domnul ca pe un miel,

in loe larg de päsune Efraim este un ibovnic care sti

Efraim este silnic i silueste drep-

tatea, fiinda, Ii place sä, alerge dupä

tortinit,

vriijmasul

Ci eu aunt ca o molie, pentru i ca un car ce roade, pentru

In ceata celor ce beau. i ibovnica

sa if Ms& in voia destrabälarii. i ei iubesc faptele rusinoase mai mult dealt

Efraim,

casa lui luda.

Mid Efraim a inteles boala sa and luda a vilzut rana sa, Efraim

slava lor.

Dar vijelia Ii va invilui in aripile ei, i rusinea h va cuprinde din pricina

a pornit spre Asiria si luda a trimis soli marelui imparat; ins& el nu poate sa vä

jertfelnicelor lor.

tämilduiasa, nici sä vi vindece rana

5.

voastra.

Dumnezeu va pedepsi pe preoli, pe cei din neamul lui Israil, pe rege i pe voevozi

Cad eu sunt ca un leu fatit de

din pricina vietii lor ticaloase. 1. .Ascultati acestea, voi preotilor, luati aminte, voi cei din neamul lui Is-

Efraim FA ea un pui de leu fata de neamul lui luda. Eu, eu sfäsiu, i mi duc, eu imi car prada i nimeni nu poate s'o mai «cape;

latul regelui, caci impotriva voasträ este

pana ce ei se vor al de faptele lor si vor veni caute fata mea, i in strimtorare îi vor atinti ochii i vor zice:

rail, i plecati urechea, voi cei din pa-

1115, due si ma intorc la locul meu,

pornita judecata, fiinda ai fost lat

pentru Mitpa si o curaintinsä, pe Tabor, 2.

i groapi adlinc säpatä càci ni-

meni nu invati poporul sä meargi drept. 3. lata, eu cunosc Efraimul, iar Israilul nu-mi este ascuas, ciici tu, Efraime, dad., te-ai spurcat cu idoli, i Israilul s'a intinat EA el.

4. Faptele lor nu le dau rii gaz si se intoara la pociiinti &titre Dumnezeul

6.

Pociiinfa /garnica, fiindeA nimeni nu-fi rdnduefte viata dupei lege. Mild voieac fi nu jertlei fi cunoafterea lui Dumnezeu mai mull dealt arderile de tot. 1. s Veniti si ne intoarcem cu poaintä la Domnul, cad el ne-a sfitsiat

862

www.dacoromanica.ro

OZEtA, '7

el ne va vindeca; el ne-a bitut el va lega radie noastre. Si dupti doult zile din nou ne va si

Prin fartidelegile lor desfiiteazi pe rege, si pe voevozi prin minciunile lor;

da viatii, iar In ziva a treia ne va scula;

sunt asemenea cuptorului aprins de pitar,

ca sá fim iarttsi vii in fata lui. Vrem sit-1 cunoastem i s ne guim spre cunoasterea Domnului. Venirea lui este sigurli ca revársatul zo-

Irisa toti sunt plini de mánie

care se odihneste de and a frilmántat aluatul i pana la vremea lui.

De ziva regelui nostru, cápeteniile

rilor, cáci el va veni peste noi ca o ploaie timpurie i ca o ploaie tárzie care invioreazii pánatintul. » Ce ái-ti fac tie, Efraime ? Ce si-ti fac

s'au infierhantat de vin, amesteand

cuvántul profetilor, i-am ucis prin graiul

raistuesc pe judecatorii lor. Toti regii lor s'au priibusit i nici unul dintre ei nu m'a chemat pe mine! Efraim s'a amestecat co ptigitnii;

tie, Israile ? fiindca dragostea voastri este ca nourii de dimineatá si ca roua care se ja de timpuriu. Pentru acea,sta i-am priibusit prin

gurii mele, lar judecata mea a iesit ca lumin a. Cetei mira,* voiesc, iar nu jertfil, FA cunoasterea lui Dumnezeu mai mult decat arderile de tot.

Ci ei Intocmai ca Adam au cälcat leglimantul meu, acolo fost-au färâ ere-

dintá catre mine. Galaadul este o cetate de räufác'Éttori, plina de urme de s'auge.

Si asemenea unei cete de tálhari, ceata preotilor stiviirseste omoruri pe calea spre Sihem, aptuind fapte de °cara!

In Betel viizut-am priveliste de

groazd; acolo se desfrttneaza Efraim se Vángtireste Israil.

Si tie, Iodo, ti se pregilteste un

seceris, and voi schimba restristea poporului meo.

vinul co mirodenii i

co cei fitrâ de lege,

inánd tovalisie

Care tin gata, arztind ea un cuptor, liicomia lor pánditoare. Toatá, noapt,ea mânia lor a dormit, iar dimineata izbueneste ca para focului.

Toti sunt huir* ea un cuptor

el este ca o tinta pe care nimeni n'a

intors-o pe cand se cocea. Cei de alt neam au nitincat puterea lui, i el nu baga de seamá! Par cárunt creste pe el Fji el nu-1 vede.

Cu toate cii trufia, lui Israil iese in fati, co toate acestea el nu se

intoarce &are Domnul Duranezeul lui nu voies,Ae ta-1 caute. Si Efraim a ajuns ca un porumbel, nepiiceput i nestiutor: chemat-au pe Egipt,eni, indreptatu-s'au catre Asirieni; Dar cand vor porni, eu intinde-voi

asupra lor latul meu i ea pe pastirile

cerului li voi dobori, pedepsi-i-voi pre-

cum s'a dat de stire in obstia lor.

Vai de ei, caci au fugit de mine! Prdpiid sá dea peste ei, fiinda au pilatuit impotriva mea ! i sii-i mai mántuesc ?

7.

Destracilarea calor mari. Ameslecul cu pcigdnii. Nu ncldeijduesc in Doinnul, ci In Baal. M'id am voit sä lecuesc pe Israil,

atunci s'au dat pe fatá pácatele lui Efraim i iárádtlegile Samariei au iesit deasupra, aci se tin de Inseatorii; borfasii sparg casele; hotii pradti la drumul mare.

Si ei nici nu cugetii, In inimile lor cä eu in minte toatâ nelegiuirea lor; acum lata ei faptele lor mä impresoara, ele stau inaintea ochilor mei.

Dar ei graiese lucrusi de minciunä impotrivti-mi;

Si nu strigi care mine In mima

lor, ci se tánguesc In culcusurile lor.

Ei se iau la harta pentru grttu pentru vin, çi îi intorc privirea de la mine. Desi Ii invtit si le intrtrese bratul lor, ei mi-o riisplittesc cu giinduri role.

Ei se indreaptii catre Baal. Ei

sunt asemenea unui arc care alunecä din maná,. Voevozii lor au ciftzut In aseutisul säbiei, din pricina turharii limbii lor,

adic5, a groztivelii lor in privinta

Egiptului. 863

www.dacoromanica.ro

OZEEA, 8, 9

mite-voi in cetatile lui foc, ca sä mistuiasca palatele sale.

8.

Viafa destradlatd a lui Israil. Regi voevozi pusi fa-rd voinfa lui Dumnezeu. Inchinarea la idoli. Indrepteirile Dom-

9.

nului aunt socotite ca un lucru strein. L Sunä din trambitä !... Intocmai ea

Israil va fi dus in robie, uncle nu va mai

aduce nici o jertfd. In loc va reimanea paragind.

un strajar la templul Domnului, fiindea, au cälcat legamántul meu, i au pacii-

Nu te bucura, Israile, i nu salta

tuit impotriva legii mele. Totusi ei striga: Dumnezeul lui

de veselie ea paganii, caci te-ai desfranat

departandu-te de Dumnezeul tau, iubit-ai pretul unei desfra,nate in toate

Israil, noi te-am cunoseut pe tine ! *

Israil a dispretuit mantuirea ; dus-

manul

ariile de grim.

Caci aria si teascul nu-i vor hräni, iar mustul Ii va amagi in asteptarea lor.

urmareaseä I

Ei si-au ales regi, dar färä vrerea mea; pusu-si-au voevozi pe care nu

Nu vor mai locui in pamantul

i-am stiut. Din aural si din argintul

Domnului;

intoarce-se-va Efraim

in

Egipt, iar in Asiria mitnea-vor mancari

lor, facutu-si-au idoli, spre pierderea lor. Samario, urgisesc vieIu1 tau! Mania

necurate.

mea stä aprinsa impotriva lor. Panä

Nu vor mai aduce Donmului nici o turnare de yin i nici nu-i vor mai

&Ind pot sa ramanii, ei nepedepsiti ?

C6.ci el îi are obarsia in Israil, un meter 1-a lucrat, dar el nu este Dumne-

pregäti vre-o jertfa. Ca o paine de jälanie

fi-va painea lor, toti cei ce vor manes din ea vor fi necurati. Câci painea lor va sluji numai sä, aline foamea lor nu va fi adusa in templul Domnului. Ce yeti face in ziva de präznuire,

zeu. Sä fie facut farame vitelul Samariei!

Pentru cä ei au sämänat vant, cu-

lege-vor furtuna, o hold& care nu rodete spice FA n'are in ele nici o samanta.

daca, ar avea ceva in ele, streinii

printre neamuri ca un vas pe care nu-1

In ziva de sarba,toare a Domnului ? Caci, iatä, cand vor pardsi tara lor pustiita, Egiptul Ii va aduna si Memfisul li va inmormanta; odoarele lor scumpe

pofteste nimeni. Caci ei au pornit in sus spre Asirieni,

märäcinii vor napadi corturile lor !

le milnánce !

Israil va fi nimicit, fi-va socotit

dar mägarul iálbatic ramane sihastru. Adus-au Egiptului daruri de iubire.

de argint le vor cotropi

Sosit-au zilele de pedeapsä, sosit-au

Dei au rätäcit printre neamuri

eu â voi aduna laolalta i ei vor inceta sa-si unga regi i voevozi. Efraim clitdit multe altare, ci spre pacátuire au fost ridicate ! i de i-as eerie de o raie de ori indreptarile mele, el le socoteste ca un

zilele de rasplata. Israil striga: Profetul este un nebun, i omul cu Duhul lui Dumnezeu iesit din minti! » Din pricina märimii vinovatiei tale sunt acestea, din pricina märimii päcatelor tale !

Profetul este sträjärul lui Efraim, sträj rul poporului Dumnezeului meu. Laturile pasararului Bunt intinse pe toate caile lui i prigoani amenintä casa Dumnezeului eau.

lucru strein.

Jertfele pe care mi le aduc, nu

sunt altceva decat carne pe care o

jertfesc si o mana,ne6,. Domnul nu le

Ghibe a! El îi va aduce aminte de blestemätiile lor si va pedepsi pacatele lor.

Fiinddi Israil a uitat de ziditorul

asa 1-am gasit pe Israil, ca o parga, de smochine, la inceputul ei, asa mä uitam

de fáradelegile lor i voi pedepsi pacatele lor. Sa, se intoarcä in Egipt! i

ca pe vremea celor petrecute in

acum imi voi aduce aminte

binevoieste

säu

Au mers pang la fundul tichlosiei

lor,

Ca pe niste struguri in pustie,

si-a clädit palate si luda a inmultit

cetatile sale intärite, pentru aceea tri-

864

la pärintii lui. Dar ca,nd au ajuns la

www.dacoromanica.ro

OZEEA, 10, 11

Baal-Peor, a' au afierosit lui Baal i au ajuns uriciun e, ea si cel pe care 11 Indrägiserii.

Slava lui Efraim va zbura ca un stol de piisiiri; si nu vor mai fi nici nasteri, nici sarcini, nici

ba poporul lui se jeleste i preotii

se bocese, pentru podoaba lui de care vor fi lipsiti. Ci si pe vitel 11 vor duce In Asiria,

Chiar arad îi vor vedea copiii mari, ii voi liisa fiirii copii, ca s'a nu mai rtimanii

ca un dar marelui Impárat. Rusinea va cuprinde pe Efraim, i Israil se va ruina pentru idolii lui. Nimicitii va fi Samaria! Regele ei va fi ca o famuricil pe deasupra apei.

Efraim, precum il vid eu, seamiinii

pacatul lui Israil! Ciulini i mafácini

nimeni, ciici vai lor, daca Imi voi Intoarce privirea de la ei. cu finicul tanar sadit In ciair, dar Israil va scoate pe fil BOA la junghiere. DA-le lor, Doamne !... Once-ai

vrea sa le dai ! lor pintece sterp sini lira de lapte !

Toatä rttutatea lor a pornit din Ghilgal, caci acolo am 1nceput sii-i

uriisc. Din pricina räut4ii faptelor lor fi voi izgoni din casa mea i nu-i voi mai iubi debe: toti voevozii lor sunt °amera rázvriititi !

Efraim a fost lovit, ridikina lui s'a uscat si rod nu va mai da. Si. chiar

daca vor mai naste, eu voi ucide rodul scump al piratecelui lor. Dumnezeul meu fi va lepOda, fiind-

ca n'au ascultat de el. De aceea umble riitacitori printre popoare !

10. Altarele idole§ti au fost inmulfite pe meisura

Regatul lui lerail va fi nimicit

prcipcidul nizboiu/ui cumplit.

Israil a fost o vie mánoasá, care

dadea rod din beloug. Cu ad avea mai multa roadii, cu atáta sporeau altarele'

i cu cht tara era mai bogata, cu atata se impodobeau mai mult sale,

idoleati.

mima lor este fátornicii., de aceea

85,0 ispOseascii picatul ! Domnul va

dobori altarele lor, va ofárama stalpii lor

Pustiite fi-vor dealurile fiirádelegii,

vor creste peste altarele lor ! Atunci vor griii catre munti: Acoperiti-ne ! Si. colinelor vor zice: e Cadeti peste noi ! » Din zilele celor Intimplate in Ghi-

beea, tu pacatuesti, o, Israile ! Acolo ei ziceau: Razboiul nu ne va ajunge

In Ghibeea (. Impotriva fiilor nelegiuirii

m'ara ridicat eu i i-am pedepsit. Asa se vor aduna popoarele im-

potriva lor, când le voi lua ispaà pentru cele donó: fiiradelegi ale lor.

i Efraim este un dobitoc bland, bucuros sá treere In arie; deci eu voi pune jug pe frumosul lui grumaz ; voi Injuga pe Efraim, ca ea are primântul, Iacob sà traga. grapa: fapte bune, secerati

potrivit dragostei; prefaceti felina In ogoare ale cunoasterii de Dumnezeu, deoarece este timpul sa oilutati pe Dom-

nul, pttni ce va vera i va aduce ploaia miratuirii peste voi ! »

Dar voi ati sliminat firádelegea

ati secerat nenorocirea! Mimcati acuma

roadele minciunii ! Fiindcá ti-ai pus niidejdea in carele tale de luptä i in multimea vitejilor Pentru aceasta präpadul iiizboiului va veni peste cetatile tale i toate Intariturile tale vor fi därttmate, asa precum odinioari Salum a nimicit casa

lui Ieroboam, In ziva de razboi, arad

N'axem noi

mama fu zdrobitii impreural cu pruncii ei. Asa voi face i eu cu voi, neam al

un rege 7 Daca, de Domnul nu ne temem, atunci regele la ce poate sà ne slujeascii7»,

voastre. In focul luptei va pieri regele

lar daca astazi zic:

Insirii vorbe, jura' strOmb, incheie legaminte; de aceea, pedeapsa va odriisli ca buruiana otrivitoare pe brazdele ogo-

lui Israil, din pricina multimii räutätilor lui Israil !

11.

Din Egipt am chemat pe fiul meu. 1. Când Israil era prunc, eu il iubeam,

rului.

Pentru vitelul din Betaven, locui-

torii din Samaria sunt plini de mare

din Egipt am chemat pe fiul meu.

865

www.dacoromanica.ro

55

OZEEA, 12, 13

2. Cu cat eu îi chemam, Cu atat ei

Ci Domnul este in ceartà,

i cu

fugeau de dinaintea mea; jertfeau Baalilor i aduceau tamfueri chipurilor ido-

Israil o va pedepsi pe Iacob pentru purva riisplati dupä, faptele tarde lui

leeti.

lui.

3. Ci eu invittat-am pe Efraim mearg5, in picioare luam in brate.

Dar ei n'au inteles cii eram ocrotitorul lor.

4. Ii tineam cu legaturi de milostivire e't de dragoste i am fost strangfindu-1 ca pe un prune de obraji i m'a plecam &ideara demii,ncare. spre el 5. S& se intoarcä, in Egipt, i Asur 0, le fie rege, fiindeft n'au vroit sä, se poctdasa! 6. Sabia sä pustiasc& cetiiie lui i sä, nimicea,sa pe copiii lui i sIi sfartime intdriturile lui.

7. Ins& norodul meu este bolnav de aderea lui i strigit pe Baal. ei nu se poate scula.

8. 0, cum te voi lisa, Efraime ! Cum

te voi pârási, Israile! Cum mä, voi purta cu tine cum m'am purtat cu Adma, cum te voi pune alaturi cu Teboimul! mima se zvareoleete in mine, mila mea clocoteete! 9. Nu m& voi lisa in voia iutimii mâniei mele, ei nu voi priipädi din nou Efraimul; aci eu sunt Dumnezeu

nu om. Sfant sunt in mijlocul tau ei nu voi veni si te pr&pidesc. 10. Veni-vor dup& mine, e't eu voi fitcni ca un leu. i and voi rieni, vor da nfivalä, fiii mei cei de la apus,

viteaz s'a luptat el cu Dumnezeu.

Cu ingerul s'a luptat e't a fost biruitor.

PlIns-a Iacob e't s'a rugat de Domnul

a se indure de el. Apoi 1-a aflat la Betel §4 acolo Dumnezeu a gräit cu el,

Adic& Domnul Dumnezeul Savaot,

Domnul este numele shu.

lar tu intoarce-te la Dumnezeul tau! Piizeete credinta i legea, lui ei

nildájdueete pururea in Dunmezeul tau! Ca un negutátor care tine in manii,

o cumpanit mincinoas& ei-i place a, hiede

la antar,

Efraim zice: Am ajuns bogat averi mi-am str&ns s. Dar tot citetigul lui nu-i este deajuns sä, riiscumpere

fariidelegea pe care a fiiptuit-o. Eu sunt Domnul Dumnezeul tä,u, din tara Egiptului i pana, acuma. Te voi duce a locueeti iaräei In corturi, ca In zilele de prä,znuire. Eu am vorbit proorocilor ei le-am inmultit vedeniile ei tot prin prooroci grait-am in parabole. In Galaad a fost ffirlidelegea idoleasa, deeertaciune; in Ghilgal jertfit-au tauri, jertfelnicile lor vor ajunge ea mormane de pietre, in brazdele ogorului I

11. Fälfaind ca paarea veni-vor din

Egript. i ca porumbelul. din tara Asiriei.

Si-i voi siuilui in casele lor s, Domnul.

In pantecele maicii sale, Iaeob a

tinut de alai pe fratele au, e't ca un

rosteete

12.

Purtarea lui Efraim a inteirdtat urgia Domnului.

Efraim m'a inconjurat cu minciuni e't casa lui Israil cu ineeläciuni i luda este mereu eovilelnic fatá, de Cel Atotputernic i fat& do Dumnezeul Proa Sfant o crediticios. Efraim are grija vantului i dup& vfmtul de la räsdrit alearg& toat& ziva; sporeete in minciung, ei in ineel&ciune; incheie legfunant cu Asiria tei duce dar de untdelemn in Egipt. 866

Cand Iacob a fugit in pärtile Mesopotamiei, atunci Israil a slujit pentru o femeie, i pentru o femeie a fost cioban.

Si printeun prooroc scos-am eu, Domnul, pe Israil din Egipt i de un prooroc a fost päzit. Efraim insä a intiratat urgia mea, de aceea virsiirile lui de sfmge le voi arunca asupritri i eu, Domnul, ii voi faptele lui de oca,r6,. 13.

E fraim fi sporeste inchinarea la idoli.

Pedeapsa eumplitd a lui Dumnezeu. 1. Cand Efraim se pornea la iáscoalä,

era fria mare ami era socotit ca un voevod in Israil, dar cand a cazut In

www.dacoromanica.ro

OZEVA, 14

osandit, inchinandu-se lui Baal, pieirea

se va porni, o vijelie de la Domnul, din

1-a cuprins.

pustie, se va stárni, care va seca Vant5,na

i acum ei sporesc In pacat, caci

lui si va zvanta izvorul lui. El va jefui

fac, din argintul lor, chipuri turnate,

comoara de toate odoarele-i de pret.

chipuri de idoli, toti: lucru de mester faurar. i ei spun acestor lucruri Dumnezeu i le aduc jertfe si, oameni

14.

Samaria va pieri. Fdgdduinri de mdntuire daccl, Israil ae va paced.

se inchina viteilor si-i sitruta! Din aceastit pricinit vor ajunge ca nourii cei de dimineata, ca roua care se ja de cu vreme, ea pleava pe care o suflii vfintul de pe arie si ca fumul care iese printre gratiile ferestrelor.

Samaria va pieri pentru ca s'a razvratit fmpotriva Dumnezeului ej. C5,dea-vor In ascutisul sitbiei; pruncii ei vor fi striviti si femeile ei Insiircinate spintecate vor fi! Intoarce-te, Israile, Cu pocitinta la Domnul Dumnezeul tau, caci ai ciizut prin färadelegea ta! Luati cuvinte de dezvinovatire si

Dar eu sunt Domnul Dumnezeul tau care te-am ecos din tara Egiptului, si alt Dumnezeu afarit de mine s'a' nu cunosti, caci alt mantuitor afar5, de mine nu este.

Eu te-am pitstorit pe tine in pustie si in piimantul cel ara de soare.

intoarceti-va cu pocitinta, la Domnul si-i ziceti lui: etIartil-ne toatiti aradelegea primeste-ne cu bine, ca sa-ti aducem

Dar pascand ei, s'au sitturat, si dup5, ce s'au saturat, mima lor s'a semetit. Pentru aceasta ei m'au uitat.

jertfa, In loe de tauri, jertfa buzelor noastre!

Asiria s5, nu mai fie izbiivitorul nostru; si nu mai incilleciim pe cai sil nu mai zicem: sTu esti Dumnezeul nostrur, unor lucruri facute de mainile

De aceea, voi fi pentru ei ca un leu

si

fi voi pilndi pe cale ea o pantera; $i voi tilbäri pe ei ca o ursoaicit

lasata faja de pui, si le voi afasia cosul pieptului cu inimii cu tot si ca o leoaicit Ii voi afâia, ca fiarele salbatice li voi

noastre. Cid la tine &este Infla cel orfan. Titmadui-i-voi de ranile necredintei lor; fi voi iubi din toatit mima,

face f5,rame !

Eu te voi pierde pe tine, Israile, si cine ar putea veni Intr'ajutorul tau?

mania mea s'a dep5,rtat de la ei.

Unde este regele tau, ca sa te

Fi-voi ca roua pentru Israil; si sä, infloreasca el ca crinul si sa-si infiga jadacinile lui ca radiicinile cedrului din

mantuiasea, si toti voevozii titi, ea sii, te indreptatesca ? ì despre care tu ziceai: a Da-mi rege si voevozi ! Rege iti dadui intru urgia mea si fi-

Liban. Crangile lui sa se fritindit, mandretea

lui sa fie ca a maslinului, iar mireazma

CUM ti-1 iau inapoi, intru intáriltarea mea!

luí ca mireazma Libanului. i iariisi sil, atea la umbra mea, 85, samene gr5,u si s'a; lucreze via, care sa dea vinuri ca cele de Helbon.

Faradelegea lui Efraim este legata ca Inteo punga si pacatul lui este escuna deoparte. Duren i ca de femeie care naste vor

Ce va mai face Efraim, de aici

da peste el, dar este vorba de un copil dezmetic, fiindeit nu se atine la timp

incolo, cu idolii? Eu singur Ii voi raspunde i voi veghia asupra lui, eu care sunt ca un chiparos verde! De la mine

la deschiderea sanultri.

Sa-i mai izbilvesc din stapânirea

Sit-i mai rascumpar de la

moarte? Nu! Moarte, unde sunt batalle tale? eolule, unde surit chinurile tale? Razbunarea sta ascunsa de ochii mei! Efraim poate sa creasc5, mare ca trestia In apil, ci un vant de la riisitrit

purced roadele lui.

Cine este fntelept s5, priceapa acestea! Cine este intelegittor si le ja aminte ! Citci drepte sunt calle Domnului ! i coi drepti umb15, pe ele, iar

coi nelegiuiti se poticnesc i cad.

867

www.dacoromanica.ro

56*

PROFETUL IOIL Incingeti-va Cu sac si va anguiti, voi preotilor ; izbucniti in plitnsete, slujitori ai altaruluil Veniti, mftneti noaptea In sao de jale, voi slujitori ai lui Dumne-

1.

Pedeapsa lui Dumnezeu: Ndvala Wu-

stelor. Totul e nimicit. Preotii indeamnd poporul la poulintd.

zeu, did prinosul i jertfa cu turnare

Cuv&ntul Domnului care a fost catre Ioil, fiul lui Petuel.

lipsesc din casa Dumnezeului vostru!

Postiti post sfant, tineti adunare

eft:ma, strtIngeti pe batrani, pe toti locuitorii tärii in templul Domnului Dumnezeului vostru i strigati catre Domnul:

Ascultati acestea, voi batranilor,

luati aminte, voi toti locuitorii OHO Oare una ca aceasta s'a mai intamplat

In zilele voastre sau in zilele parintilor

« 0, ce zi !... Caci aproape este ziva Domnului i vine ca un prapad de la Cel Atotputernic.

vostri ?

Povestiti-o feciorilor vostri, iara ei feciorilor lor, hid& a,ceia neamului care va veni dupa ei!

Oare nu ni s'a retezat hrana de

sub ochii nostri, bucuria i veselia din

Ceea ce a ramas de la g&ze, a m&ncat

templul Durnnezeului nostru ? Semintele putreze,sc sub brazde,

puhoiul licustelor, i ceea ce a ramas de la puhoiul lacustelor, au rut:meat forfocarii, i ceea ce a ramas de la forfocari au prapadit cafabusii. Desteptati-va, betivilor, i pl&ngeti ! voi, bautorilor de vin, tanguiti-va pen-

gr&narele aunt goale, hambarele stau darapanate, ciici nu mai este grttu. Cum gem vitele ! Cirezile de boj ragesc, cad nu afla nicaieri pasune, la fel si turmele de oi patimesc greu. Catre tine, Doamne, ridic glasul meu! Deoarece focul a mistuit pasunile pustiului i vapaia lui a scorojit toti co-

tru vinul cel nou, fiindca vi s'a luat

de la gurii. Caci a nifivitlit in tara mea un popor puternic i fara de numar ; dinii lui

sunt ca dintii de leu, iar maselele lui

pacii de pe cb,mp. Pin& i fiarele câmpiei mugesc la

i-a bracuit; i-a jupuit de coaja i i-a

raganului.

tine, fiindca pftraiele de spa au secat aria focului a nirnicit pasunile

sunt ca miselele de leoaica. Pustiit-a via mea, si smochinii mei facut vraiste. Crangile lor ramas-au

2.

albe.

Ziva cea infrico,satd a Domnului. °asks

Jeleste-te ca o fecioari, care s'a incins cu sac dupii, rairele din tineretea ei ! Prinosul i jertfa Cu turnare au pierit din templul Domnului ! Preotii, slujitorii de la jertfelnicul Domnului, se tanguesc.

cea mare de kicuste lace preipeid. Pocciinta:

Muscati-vä, mâinile, plugarilor ! Cad-

revarsa peste munti, tot asa dä naval& un popor mare i mai puternic decat care n'a mai fost de la inceputul lumii, de and e lumea i nici dup5, el nu va mai fi, pana, in vremurile celor mai departate vfixste. Inaintea lui arde focul, iar dupa el flacara mistueste. Ca gradina Raiului este pam&ntul in fata lui, iar dupa ce

nu a vomintelor. Sunati din trambitit in Sion, strigati din rasputeri in muntele cel sfant stafierea inimilor

9i

al meu, ca sit se cutremure toti locuitorii tarii, fiindcil, vine ziva Doranului. Iatit ea este aproape ! Zi de intuneric i de bezna, zi cu non i cu negura, deasa. Ca zorile care se

Gampul a riimas pustiu, tarina este jalnica, pentru cä holdele de grau sunt pustii, mustul a secat, iar untdelemnul a emu numai pe fund ! nati-va, podgorenilor, pentru

pentru orz, caci secerisul campului a pierit.

Vita de vie este uscata, smochinul vested, rodiii ca i finicii, ca i merii: toti copacii de pe c&mp s'au uscat,

astfel ca veselia a amutit intre fiii oa, menilor.

868

www.dacoromanica.ro

TOIL, 2

a trecut: pustiu infricosat, cäci nimic

Intre pridvor si altar s5, planga

preotii, slujitorii Domnului, i sá zica: Milostiveste-te, Doamne, spre poporul tau s'a nu face de ocar5, mostenirea ta,

scapa de urgia lui. La infatisare, ei seamana, cu

ea sprinteni caláreti, asa alearga.

Se aud ca un duruit de care de

ca s'o batjocoreasca pagitnii! » Pentru ce sa, zica popoarele: Unde este Dum-

razboi, sarind pe erestetul muntilor, ca parttitul flacarilor care naistuesc o miriste,

nezeul lor ? »

spaima, toate fetele sunt galbene ca ceara.

Ci Domnul este plin de ravni pentru tara sa i se indura, de norodul sau, Pentru aceasta a faspuns Domnul poporului eau Foi a rostit: eu voi trimite gram, vin i untdelemn i va yeti satura i nu vi voi mai face de ocara printre pagani!

,ca un tare norod razboinic, asezat in ainduri de bätaie. Inaintea lui neammile tremurit de Alearga ca niste viteji; ca ostasii Incercati se catara pe ziduri; fiecare o tine drept inainte i nici unul nu-si rupe

Puhoiul vriijmas de la miazii-

randul.

Nimeni nu se imbranceste cu cel

noapte Il voi departs, de la voi si-1 voi goni spre un tinut meat i pustiu; capital va fi spre Marea de la Rasa rit, iar coada lui spre Marea de la Apus ; si se va ridica din el duhoare i miros de starv va porni din el, pentru ca a siivarsit lueruri peste masura Nu te teme, tu tara, bucura-te te veseleste, caci Domnul s'a preamarit In faptele sale! Nu va temeti niel voi, dobitoacele campului, de vreine ce au inverzit pasunile pustiei, caci pomii Bunt inciircati de rodul lor: smochinul si vita de vie dau la ivealá puterea lor. Bucurati-va i voi, fil ai Sionului, va desfatati intru Domnul Dumnezeul

de alaturi, fiecare fi vede de drumui lui; prin lanci se aruncii, fiLra sä facii vre-o sparturit.

Dau naval& in cetate, alearga pe ziduri, razbese in case si patrund prin ferestre, ea furul.

Inaintea lui tremura pamantul,

cerul se zbuciuma, soarele i luna se intuneca, iar stelele isi pierd stralucirea. Si Domnul sloboade glasul In fruntea ostirii sale, caci intinsa foarte este tabara lui i puternic este cel ce implineste porunca lui. Ziva Domnului este mare si infricosatii, foarte, çi cine va stea putea

«i macar acum ), zice Domnul, # pocaiti-vii din toata mima voastrii, eu postiri i Cu plans i Cu tanguire s. Sfasiati inimile si nu vesmintele voastre i intoarceti-va cu pocainta .1a Domnul Dumnezeul vostru, eilei el este railostiv s't indurat, domol la manic) s'a

vostru, caci el v'a dat pe invatatorul dreptatii; i v'a trimis vlog de ploaie, ploaie timpurie i tarzie, ca odinioari. Si ariile se vor umplea de grail,

va pärea ram si va lasa dupa el o binecuvantare, ea ea aveti din ce aduce prinos

iar teascurile vor da peste, 61 scoale de must si de untdelemn. Si va voi da ani de belsug in local anilor in care au mancat lacustele, forfocarii, carabusii i gazele, adicá oastea mea cea mare pe care am trimis-o impotriva voastra.

templu ca in zile mari!

yeti satura i yeti prosIavi numele Domnului Dumnezeului vostru, care a facut cu voi lucruri minunate. i norodul rneu nu va mai fi de °car& in veci de veci!

mult milosard, caruia Ii pare rau de prapadul pe care 1-a abatut peste voi. Poate ca-si va lua de seama si-i

jertfa cu turnare Domnului Dumnezeului vostru Sunati din trambitä in Sion, hotáriti zile de post, adunati obstia la Strangeti poporul, pregatiti obstia, chemati laolalta pe batrâni, aduceti copruncii care sug la san! i mirele EA his& din °Amara lui s'a raireasa din iatacul ei! 869

Si yeti manca din destul i va

Atunci va yeti da seama ca eu sunt in mijlocul lui Israil i eu Bunt Domnul Durnnezeul vostru, s'a nu mai este altul, iará norodul meu nu va mai fi de ocara in veci i deapururi!

www.dacoromanica.ro

IOIL, 3, 4 3.

Filgcicluinfa vrenturi/or //Li. Meeia.

Iarii dupit acestea, turna-voi din Duhul meu peste tot trupul

fiicele voastre vor profeti, batránii vostri

vise vor visa, iar tinerii vostri vor vedea vedenii.

Chiar i peste robi çi peste roabe voi turna din Duhul meu,

Si voi face semne minunate In cerun i pe plimint: singe, foo i stälpi de fum; Soarele se va schimba in intuneric si luna in sänge, inainte de venirea zilei celei mari fA nainunate a Domnului. Si oricine va cherna numele Dom-

nului se va mAntui, cAci in muntele Sionului i in Ierusalim va fi, precum a fdg&duit Domnul, mantuirea í dintre cei scapati pe care Ii va cherna Domnul. 4.

Dumnezeu.

C&ci, iat, in zilele acelea i in vremea acee,a, cand voi intoarce pe Inds, si pe lerusalim din robie,

Atunci voi aduna toate popoarele

le voi pogori in valea lui Iosafat Efi ma voi

judeca acolo cu ele, pentru poporul meu pentru mostenirea mea Israil, pe care au imprästiat-o intre pEigani, i tara

mea pe care au impartit-o in Cäci ei au aruncat sorti asupra po-

Fiindch voi vinde pe fiii s't pe fiicele voastre feciorilor lui Jude., iar& ei li vor vinde Sabeerdlor, popor indepärtat foarte,

did asa a hotarit Domnul.

Vestiti cu strigare lucrul acesta paIn-

gAnilor: a Pregatiti-va de rlizboi!

fl&carati vitejii! Toti bitrbatii buni de lupta sä, se apropie si sit se infatiseze! Faceti din britzdarele plugurilor ! voastre sabii foi din secerile voastre Chiar i cel neputincios sit zia: s Bunt viteaz!

Alergati In grabk voi toate po-

poarele dimprejur, i adunati-vii,! Acolo coboara, Doamne, pe vitejii tai! Sa porneasc& toat,e neamurile si s& vinä in valea lui Iosafat, fiindca

acolo voi sedea la judeca,tit cu toate popoarele din jur. Puneti la secere, caci holda este coaptii, veniti, pogoriti-va, cad teascul

este plin, azile dan dal* cad faradelegea lor ajunsä, e la culme. Multirni si iar multimi, in Vales Judecátii! Cad aproape este ziva Domnului, in Vales. Judeditii! Soarele si luna se vor intuneca stelele Ii vor pierde lumina lor. Domnul racni-va din Sion si din Ierusalim va slobozi tunetul situ, iar p&mantul i cerurile se vor cutremura, ci Domnul fi-va scapare pentru poporul

i adapost pentru fili lui Israil. Atunci voi yeti cunoaste cá eu aunt Domnul Dumnezeul vostru, care situ

porului meu, au dat copilul pentru o

desfritnatä i fetele le-au vfindut pe vin

I-au baut. Si voi ce aveti cu mine, Tirule Sidoane, impreuna cu toate tinuturile Filisteei? Oare voiti s va ritzbunati impotriva mea? Daca voiti ea m& intiirOtati, atunci lute° clip& v.& voi ritsplati pentru fapta voastra, Ca unii care ati luat aurul i argintul meu i odoarele mele scumpe dus in palatele voastre, Iar pe fili lui Judo si pe fili lerusalirnului i-ati vandut Grecilor, ca duceti in surghiun din tara lor.

lath', eu Ii voi aduce din tinutul

unde i-ati vandut i voi intoarce isprava voastrit in capul vostru, 870

saliislueste in Sien, in muntele cel Walt

al meu; Ierusalimul va fi loom dint, Rix& strainii nu vor mai trece pe acolo.

Si in vremea, acee,a, muntii vor pleura must si din coline va curge lapte

din toate plraiele din luda va izvori apt, iarit din templul Domnului va iesi un izvor care va uda valea Siam. Egiptul va fi pustiit i Edomul prefacut va fi in paragina, din pricina silniciilor impotriva fiilor lui Judo, care au varsat singe nevinovat In tara lor.

lar ludo va fi locuit in veci s3i

Ierusalimul in neam de nea,m. Ritzbuna-voi stingele pe care nu 1-am fázbunat *in& acum! » i Domnul va stil&slui in Sion.

www.dacoromanica.ro

PROFETUL AMOS 1.

Proorocie despre popoarele vecine cu poporul ales :Filistenii, Edomiii si Amonirii. Cuvintele lui Amos, unul dintre pa-

storii din Tecoa, pe care le-a auzit in vedenie, despre Israil, in vremea lui Uzia,

regele Iudei, in vremea lui Ieroboam, fiul lui Ioas, regele lui Israil, doi ani mai nainte de cutremur. Si a zis: o °and Domnul va racni din Sion si din Ierusalim va slobozi

glasul sau, jalnice fi-vor pasunile pastorilor i usca,t va fi piscul Carmelului! » Asa zice Domnul: o Pentru trei pii,-

cate ale Damascului, ba pentru patru, nu ma voi intoarce, fiindca, ei au treerat

Galaadul cu täväluei de fier. Pentru aceasta voi trimite foc im-

potriva easel lui Hazael ca sit mistuiasca palatele lui Ben-Hadad; Si voi sfitrama zitvoarele Damas-. cului i voi starpi pe locuitorii din valea

Aven si pe cel care tine in mini schiptrul din Bet-Eden si norodul din Siria

c5, el a urmärit ou sabia pe fratele sau si-a Inäbuit indurarea i urgia lui a dainuit necont,enit i a pästrat furia lui pina la urma. Pentru aceasta arunca-voi foe in Teman, ca sä, mistuiasca palatele cele din Bosra!* A.sa zice Domnul: Pentru trei picate ale Amonitilor, ha chiar pentru

patru, nu mâ voi intoarce, cad ei au spintecat femeile insarcinate din Galaad,

ca sa-si lárgeasca tara lor. Pentru aceasta, voi pune foc in zidurile Rabei, ca ea mistuiasci palatele ei in urletele zilei de batalie, in plesnetele zilei de furtuna. Si regele lor va merge in robie, rosteste Domnul.

el i cu voevozii lui ! 2.

Proorocie tmpotriva Moabifilor. Binef a-

cerile lui Dumnezeu pentru Israil luda. Pedepsirea lor. Asa gräieste Domnul: « Pentru trei

va fi dus in robie la Chir 0, rosteste

pacate ale Moabului, ha chiar pentru patru, nu mä, voi intoarce, din pricing

Pentru trei pacate ale Gazei, ba pentru patru, nu ma voi intoaree, din pricing oâ locuitorii ei au dus in robie mari tabere de robi, ca sä, le dea in mana Edomului. Pentru aceasta, foe voi arunca in

le-a facut var. De ace,ea, voi pune foe in Moab, ea si mistuiascit palatele cele din Cheriot. Si Moabul se va sfarsi in larma, In tipete i in sunetul trambitei.

Domnul. Asa zice Domnul:

zidurile Gazei ca sa mistuiascii palatele ei.

Starpi-voi pe locuitorii din Asdod si din Ascalon i pe eel ce Vine in man& schiptrul ; i voi intoarce spre Ecron

mana mea j râmáia Filistenilor va pieri », rosteste Domnul Dumnezeu. Si iati ce mai zice Domnul: «Pentru

trei picate ale Tirului, ba chiar pentru patru, nu mil, voi intoarce, din pricing ca tabere intregi de robi au fost date in mana Edomului si nu si-au mai adus aminte de legamantul cel dintre frati. De aceea voi arunca foe in zidurile

ca sä mistuiasca palatele lui

Asa zice Domnul: s Pentru trei plicate ale Edomului, ba chiar pentru patru, nu ma voi intoarce, din pricini

câ el a ars oasele regelui Edomului liana

Si pe judecatori li voi starpi din mij-

locul lui si pe toti voevozii ii voi omori o data cu el s, rosteste Domnul. A.sa zice Domnul: Pentru trei cate ale lui luda, ba chiar pentru patru,

nu mä voi intoarce, din pricina cit ei au zvarlit legea Domnului i au nesocotit randuirile lui si au raticit um-

bland dup.& idolii lor mincinosi, dup.&

care si pärintii lor umblasera. Pentru aceasta. voi arunca foc in luda ca sä mistuia,sca palatele cele din Ierusalim ! »

Asa zice Domnul: o Pentru troj pa-

cate ale lui Israil, ba chiar i pentru patru, nu ma voi intoarce, fiindca au

vandut pe cel drept pe argint si pe cel sarao pe o pereche de inciltäminte.

871

www.dacoromanica.ro

AMOS, 3, 4

Ei calcä, in pulbere, la r5,sptintia

glasul säu, din vizuing, firg sg fi in-

obijduiti o cotes°. Feciorul dimpreunä cu tat:al sgu se due la aceea,gi roabg,

hatat ceva ? Cade, oare, pasärea in lat fiirä, sä fi fost momealii ? i se ja oare latul de pe pämänt fära. di, se fi prins ceva in el?

celor globiti Il beau in templul Dum-

ca poporul sg nu se späimânte? Ori se intimplä vre-o nenorocire in cetate fä,rà srt, fi fost de In Domnul?

drumurilor, pe cei nevoiagi 10.1 calea celor

ca sä panggreascä numele meu eel sfânt. Pe vegmintele luate zâlog ei se toFines° pe längä, once jertfelnic i vinul nezeului lor.

Ci eu am nimicit de dina intea voasträ,

pe Amoriti, care erau oameni inalti la stat cat cedrii i falnici ca stejarii, nimicind sus rodul lor i dedesubt risdacina lor! Tot eu v'am scos din tara Egiptului i patruzeci de am v'am dus prin pustie, ca sä, cuceriti tara Amoritilor. Eu am agezat prooroci dintre feciorii vogtri i nazorei dintre tinerii vo:Ad ! Oare nu este a,ga, fil ai lui Israil ? #

intreabg Donanul. « Dar voi ati dat nazoreilor sä boa vin, iar proorocilor poruncit zis: « Nu proorociti ! Pentru aceastä pricing voi chitin&

pä,mantul sub voi, cum se elating un car incärcat cu snopi.

Col iute de picior nu va putea 85, fugä cel puternic nu se va putea folosi de puterea sa gi cel viteaz nu va scápa cu viat4; Arcagul nu va putea sstin& piept, cel sprinten la picior nu va scâpa, iar cillaretul nu va putea sg se izlativeasc5,!

lar cel mai indrianet dintre cei

viteji va fugi gol in ziva ammo, I, stegte Domnul.

ro-

3.

Fdratdelegile i pedepsirea lui larail.

Ori sung trb,mbita in cetate fruit

Nu! Fiinda Domnul nimio nu face, fgrä sä descopere taina sa proorocilor, slujitorii lui !

Daca. leul rgcneste, cine nu se va

spiiiminta ? Dad. Domnul griiiegte, cine nu va prooroci ?

Strigati de pe palatele din Asiria si de pe palatele din tara Egiptului ziceti: Adunati-vii, pe muntele Samariei

vedeti fazmirita cea mare din mijlocul ei si asuprhile dirdäuntrul ei ! Ei nu gtiu sa. meargg dupg pravilita,

ci strang comori

zice Domnul,

de nedreptate fo'i de jgcmiinealii, in palatele lor. * Pentru aceasta, aga grgiegte Domnul Dunanezeu: e Vrii,jmalAil va impresura tara si va infränge puterea ta, FA pa-

latele tale vor fi jefuite

Aga griiegte Domnul: Precum cio-

banul scoate din gura leului o pereche de picioare sau un varf de ureche, ago, vor sciipa ii Israilitii care locuesc in Samaria gi «tau tolaniti in coltul divanului

gi pe sofale asternute cu scoarte s.

« Ascultati gi märturisii impotriva casei lui Iacob s, rostegte Domnul Dumnezeu, Dumnezeul Savaot. ((In ziva in care voi pedepsi fgrädelegile lui Israil, pedepsi-voi gi altarul din Betel, si coarnele altarului vor fi

täiate si vor cädea la pämänt.

Ascultati cuvintul acesta pe care Domnul il graiegte catre voi, fil ai lui Israil, i catre tot neamul pe care 1-am scos din tara Egiptului, i iatg cuvantul:

i voi diirâma palatele de iarng

casele de varg, precum i palatele de

0 Numai pe voi v'am cunoscut dintre toate neamurile pämäntului, pentru aceasta vg, voi pedepsi pe voi pentru toate fgadelegile voastre!* Oare pot merge doi laolaltä, BA, se fi inteles?

Oare urlg leul in piidure fgrä sä fi prins prada ? Oare sloboade puiul de leu 872

fide vor fi pustiite, gi case multe nu vor mai fi !* rostegte Donanul. 4.

Cu toate pedepsele pe care Dumnezeu le-a trimis peste Israi/, tot nu se poofteis. Puatiirea a'a intina pretutindeni, dar /sraii ramtine n,epiíseitor.

1. Ascultati cuväntul acesta, voi vaci

din Basan, care stati pe muntele Sa-

www.dacoromanica.ro

AMOS, 5

mariei, voi care asupriti pe coi slabi obijduiti pe cei sarmani, voi care grititi catre barbatii vostri: Dati sit bem !* Juratu-s'a Domnul intru sfintenia sa: Iatä vin zile peste voi, cand yeti fi ridicate Cu cangea i ce va ramfinea dintre voi, Cu cinghelul pescaresc, Si yeti iesi prin sparturile zidurilor, una cate una, 0 yeti arunca pe Hadadrosteste Domnul. Rimon », « Duceti-va la Betel 0 faceti-va de cap la Ghilgal: inmultiti fariidelegile !

In fiecare dimineata, aduceti jertfele

i, la trei-trei zile, zeciuielile voastre; Aduceti prinoase de mu1tamit5 din paine dospitä, fit strigati si se auda dup5, prinoasele cele de bunii voie, caci asa va, place fil ai lui Israil s, rosteste Domnul you'd%' Dumnezeu! « De aceea i eu v'am läsat ca dintii curati in toate cetatile voastre i cu lips5, de paine in toate salasele voastre, dar tot nu v'ati pocait », rosteste Domnul. Lipsitu-v'am de ploaie ca troj luni mai nainte de seceris ; 0 peste o cetate

voastre

am trimis ploaie, iar peste alta nu; un ogor a avut parte de ploaie, iar altul, care n'a avut parte de ploaie, s'a uscat. Afja incrit porneau doua-trei cetati

catre o altii cetate ca sa bea spa, dar nu se saturau! i voi tot nu v'ati intors cu pocaintii la mine », rosteste Domnul. # V'am bittut cu rugin5, i ca malurii;

pustiit-am gradinile i podgoriile vos,-. stre ; smochinii i maslinii vostri fost-au präpa,diti de forfocari. Dar voi nu v'ati intors Cu pocitinta la mine », rosteste Domnul. « Trimis-am peste voi ciumii, la fel

eu cea din Egipt; Cu sabie am ucis

pe feciorii vostri, v'am lisat pagubasi

de caii vostri 0, intru urgia mea, 0 duhoarea ta,berilor voastre am

ridicat-o

In narile voastre. Dar tot nu v'ati porosteste Domnul. «Si v'am pustiit cum a pustiit Damnezeu Sodoma i Gomora i ati ajuns cait »,

ca un tiiciune scos din foc. Dar tot nu v'ati poc5,it »,

rosteste Domnul.

Drept aceea, iath, ce-ti voi face,

Israile,

i

ca deadinsul îi voi face

aceasta! G5,teste-te 85, dai ochii ca Dumnezeul tau, Israile ! »

Caci iata el este cel ce a creat muntii si a intocmit vantul i oamenilor le descopere care este gandul sau; el a facut zorile fji intunericul, i calca peste Snaltimile p5,mantului, Domnul Dumnezeu Savaot este numele lui ! 5.

Din pricincl cd ',grail nu se indreapa cu pocclintil spre Domnul, el fi vete* di va /i luat in robie. Zina Domnului cea infricoptii. Ascultati acest cuvant, acest °Ante°

de jale, pe care eu 11 incep pentru voi, cei din neamul lui Israil:

Cazut-a, ca sä nu se mai scoale, fecioara lui Israil; trantitii zace la pliinânt i nimeni nu o ridica!

Cad asa gritieste Domnul Dumnezeu catre casa lui Israil: Cetatea care scotea

o mie de oameni la luptii va riimanea ca o suta, i cea care scotea o sutii va

rarnánea cu zeee 5. Cad asa griiieste Domnul catre casa

lui Israil: « Cautati-mi 0 yeti fi vii ! Nu umblati dupa Betel, nu va duceti la Ghil-

gal 0 nu treceti pe lang5, Beerseba,

caci Ghilgalul va fi dus in robie 0 Betelul va fi spulberat;

Ci cautati pe Domnul ea sa fiti

vii, ca nu cumva sä dea flacarilor casa lui Iosif, ca ea arza de istov i nimeni sa n'o poatil stinge din cei care locuesc In Betel. Acestia prefac judecata in pelin doboara dreptatea la piimant. C5,utati pe cel ce a gout Pleiadele Orionul, pe cel ce preface bezna noptii In dimineata, i intunecii ziva 0 o face iarasi noapte, pe cel ce chiam5, apa si o varsa peste fata pamantului, Dom-

nul este numele lui! El care aduce pripädtil peste eel puternic, asa bleat paragina se intinde peste cetatea ces. intarita.

Ei urasc pe cei ce musträ, in

poarta cetatii, 0 de cel ce gräieste intru dreptate se scarbesc. Drept aceea, fiindc5, voi calcati In picioare pe cel sarman i luati de la

873 www.dacoromanica.ro

AMOS, 6

Ci ati dus in area pe Sacut, re-

el gloaba pe gram, Cu toate ca ati zidit case de piatra cioplitit, insii nu le veti

gele vostru, i steaua dumnezeului vostru,

Chevan, idolii vostri pe care vi i-ati

i desi ati sadit vita de bun soi, nu veti bea din vinul ei, Fiindca stiu ea multe sunt fariilocui,

fáurit.

De aceea eu vâ voi duce robi

dincolo de Damasc o, rosteste Domnul al ciirui nume este Dumnezeu Savaot.

delegile voastre i grozave sunt pacatele voastre, ca unii care asupriti pe cel drept

luati mitä stoarceti pe cei saraci, la portile cetatii! Ci in vremea aceea omul cel in'r

6.

Viata destretbeilatei a celor bogati. Ei vor

telept va tacea, cad vrerne rea este. vii,

fi du.pi in robie i in urma lor totul va

Cautati binele si nu raul, ca Ba fiti i ass, Domnul Dumnezeu Savaot

ajunge paragincl.

va fi cu voi, precum spuneti ca este. Uriti raul i iubiti binele i dati hotariri drepte la poarta cetatii, poate

Vai vouâ, celor fara de grijit din Sion si tihniti in muntele Samariei, vai boierilor celui dintai popor la care

vine neamul lui Israil sa ceara sfat!

ca Domnul Durnnezeu Savaot se va indura de r5,masita lui Iosif. Pentru aceasta asa rosteste Domnul Dumnezeu Savaot Atottiitorul: *In

Indreptati-va spre Caine i vedeti, duceti-vii, de acolo la Hamatul-cel-Mare

apoi, in Gatul Filisteei. Sunt ele, oare, mai bune decal impiiratiile acestea, sau tara lor mai mare decht tinutul vostru? Voi credeti di e departe ziva ne-

toate piet le planset va fi si pe toate ulitele se vor tângui: vai! vai! Plugarul va fi chemat la jale i la bocet In rand cu bocitoarele.

Si in toate viile va fi

norocirii i totusi aduceti inspre voi stapitnirea silniciei. Tata c5, ei stau tolifiniti pe divanuri

jalanie,

când eu voi trece prin mijlocul titu »,

zice Domnul.

de fide

i se rasfatä pe sofalele Ion, maninca miei din turma i vitei pusi la ingräsat in iesle. Zburda in cantece de had& i toc-

Vai de cei ce doresc ziva Domnului !

Ce se va intâmpla cu voi! Ziva Domnului fi-va zi de intuneric si nu de lumina!

Cum ar fi cu unul care fugo din fata leului i da peste un urs i, addpostindu-se in cas5, i rezimandu-se cu mina de perete, il muse& un sarpe! Negresit ! Ziva Domnului va fi zi de intuneric i nu de lumina, zi de bezna si nu de striilucire! Urit-am, scarbit-am praznuirile voastre si nu simt nici o placer() pentru aduniirile voastre in templu. Cand imi yeti aduce arden i de tot prinoase, nu le voi binevoi si la jertfele cele graze de pace ale voastre nu voi privi. Departeaza de mine zgomotul cantecelor tale, fiindca nu vreau sit ascult sunetul harfelor tale !

mai ca David nascoceso instrumente muzicale ;

Beau vin din amfore si din fruntea untdelemnului isi fa,c mirezme de uns, dar nu le pasa claw de priibusirea casei lui Iosif !

Pentru aceasta 85, fie dusi in robie

In finntea robilor i nechezatul armasarilor din Efraim va conteni. Juratu-s'a Domnul pe sine insusi rosteste Domnul Dumnezeu Savaot.

*Urgisesc trufia lui Iacob i uritsc palatele

lui! Pentru aceea, voi da in mina altuia cetatea dimpreuna cu tot ceea ce

Ci judecata sa curga ca apa

dreptatea ca un pârau navalnic !

Voi, neam al lui Israil, adusu-mi-ati,

oare, jertfe i prinoase, in pustie, vreme

de patruzeci de ani?

este inteinsa. Si se va intfimpla ca. daca vor manes, zece oameni intr'o singura cas5,, vor muri! Si vor rämlinea numai cktiva din cei din neamul lui, ca sii, Beata& oasele din casa si dacit unul va intreba pe ce] care este in cel mai din fund colt al casei;

874

www.dacoromanica.ro

AMOS, 7, 8

« Mai este cu tine cineva ? va riíspunde: a Nu! * i cel dinthi Ii va zice: Tacere Caci nu trebue sä fie pomenit Domnul. Cäci, iat5 Domnul va porunci

va lovi casa ces mare cu paraginti casa cea micä cu critpäturi.

Oare pot caii sä alerge pe stAnc5,4

Sau poti sä ari cu boü fata m5,rii? Ci voi prefaceti judecata in venin i rodul dreptätii in pelin,

Voi vä veseliti pentru Lodebar ziceti: Oare n'am cucerit, prin puterea noastr5 Carnaim ? o Ci sä titi voi ea eu voi ridica impotriva voasträ, coi din casa lui Israil zice Domnul Duranezeu Savaot, a un popor care v5, va asupri de la intrarea Hamatuiui, pan& la rttul

pilni de zidar !

Si mi-a dispuns Dom-

nul: a Iatä, eu voi pune cumplina cea dreaptà, in mijlocul poporului meu Ja-

rail si de aici incolo nu-1 voi mai ierta.

Intiltimile lui Isaac vor fi nimicite templele pägâne ale lui Lsrail vor fi dibramate, iar impotriva casei lui Ieroboam mä voi scula ca sabia. * Atunci a trimis Amatia, preotul cel din Betel, eitre Ieroboam, regele lui Israil, vorba: a Amos unelteste impotriva ta, chiar in casa lui Israil ! i locuitorii

Virii nu mai pot indura cuvintele luir Cilei iatä ce gritieste Amos: a De

sabie va muri Ieroboam ii Tarad va fi dus

In robie, de pe pämttntul lui ! Si a zis Amatia lui Amos: a Proorocule, scoa15. /3.1 fugi in tara lui Iuda si acolo mänOnc5, pline si acolo prooroceste !

Araba. o

Dar in Betel sä nu mai proorocesti,

7.

clici este templul regelui i al st5,ptbnirii ! o

Pedepse straimice: prapoldul läcustelor. Amaria, preotul lui Ieroboam, vesteste pe rege despre proorocia lui Amos, lag ce vedenie mi-a arfitat Domnul

ucenic de prooroc, ci sunt cioban i cultivator de sicomoro;

Si dupä ce au sarsit de mancat

potriva poporului meu Israil Si acuma ascult5, cuvantul Dom-

Si a ráspuns Amos i a zis lui Amatia: a Eu nu sunt prooroc i nici

Dumnezeu: Iat5., el infiripa un atol de lamiste, la datul otavei,otava care creste chipa cositul cuvenit regelui.

Si de la turna& m'a luat Domnul si mi-a zis: a Du-te i prooroceste im-

iarba de pe plimânt, am zis: Doamne Dumnezeule, fie-ti infla! Cum va putea

nului, tu care zici: a Nu se cade sä

indura aceasta Iacob, atad este atilt de mio ?*

Si s'a milostivit Domnul pentru aceste vorbe si a zis: a Nu se va mai intampla! Apoi Domnul Dumnezeu mi-a descoperit o alt5. vedenie. Jatá câ Domnul cherna focul s5, faca judecatä; el rnistui adtmcul cel maro i prOpOdi i parte din piimant.

proorocesti impotriva lui Israil i sil, nu

propoveduesti impotriva casei lui Isaac !* Pentru aceasta asa grä,ieste Donanul: a Femeia ta va fi desfrfinatä in cetate i fiji i fiicele tale vor ciidea

In ascutisul stibiei; plimántul tan va fi

másurat cu funia, tu vei muri in pitmânt spurcat, iar Israil va fi dus in robie din tara lui 8.

cob, and este atta de mic ?o

Vedenia lui Amos: coma cu roade coapte. Cumplita pedeapsd a lui Dumnezeu pentru fdrädelegile poporului.

si a zis: a Nici acea,sta nu se va intOmpla!

Dumnezeu! Se fácea un cos cu ronde

Atunci am zis: a Doamne Dum-

nezeule, opreste-te ! Cum va indura Ia-

Si s'a milostivit Domnul i acum,

Si iartisi mi-a ariitat o vedenie: iatä câ Domnul stätea l'ing5, un zid drept, de sus si pana jos, iar in mana lui aves o cumptinâ cu plumb la vtirf. Si a zis Domnul catre mine: a Ce vezi tu, Amos ? * i am zis: a O cum-

Si iatii ce mi-a descoperit Domnul

coapte.

Si mi-a zis: e Ce vezi tu, Amos ?

Si eu am ráspuns: a Un coI cu roade

coapte ». Si a gritit Domnul catre mine: Venit-a sftirsitul poporului mea Israil, fiindcä nu-1 voi mai ierta!

875 www.dacoromanica.ro

AMOS, 9

Si in ziva aceea eantecele din palate se vor preface in urlete », zice

9.

/wait nu va fi erufat. Alta vedenie: jert-

slloiturile fi-vor farii de numb's; oriunde se vor arunca, fi-va acere! » Ascultati acestea, voi care cifleati In picioare pe cei sarmani i asupriti pe cei obijduiti, Domnul Dumnezeu.

felnicul deirdmat. Israil va dus in robie, dar nu va fi nimicit. Vremuri de fericire: cetigile vor fi rezidite fi tog. vor &di In

Vazut-am pe Domnul stand hinga altar si a zis: 4 Loveate capiteliurile co-

Zicand: Ca,nd va trece luna noua, ca s vindem gritul? i Sambata, ca sa,

lumnelor ca sä se cutremure pragurile sfartima-le in capul tuturor! Iar pe cei ce vor saps., cu sabia Ii voi ucide. Nici un fugar nu va scapa cu fuga nici unul din cei care ar sclipa nu-0 va mantui viata! Dacä se vor strecura in Seol, de acolo mtina mea ii va apuca, ai de se vor sui in cer, Ii voi da jo» de acolo ; Dacii se vor piti pe vttrful Carme-

deschidem jitnita, sä micaoram efa, maxim siclul i sa punem in loe cântare stambe ? SA. cumpiiriim pe prat de argint pe cei nevoiaai i pe eei siirmani pentru o pereche de inctiltarainte, sä vindem codina de grail? a Juratu-s'a Domnul impotriva trufiei lui Iacob: Niciodata nu voi uita faptele lor ! »

lului, ai acolo ii voi cauta EA Ii voi apuca ;

Pentru aeeasta, cu hotarire parna'ntul se va zbuciuma i toti locuitorii vor fi cuprinai de jale ! El se va umfla ea Nilul, in intregime ; se va involbura

de se vor dosi de dinaintea ochilor mei in fundul marii, da-voi porunci aarpelui srt-i mute. Si de se vor duce in robie inaintea vriijmaailor lor, ai acolo voi porunci biei sa-i ucidii caci voi tine ochii mei atintiti asupra lor spre nenorocire,

va descreate, ca Nilul Egiptului !

zice Domnul o Iar In ziva aceea », Duranezeu, voi face id apinä soarele In miezul zilei i voi intuneca piimitntul

nu »pro fericire ! » Domnul Dumnezeu Savaot se atinge

In ziva mare; Preface-voi praznicele voastre in jelire i toate cantecele voastre in tan-

de p5,mánt, fo'i

guire ! Pe toate coapsele voi aaterne sao

pleauve vor fi toate capetele ! Voi inteti jalania ea pentru cel unul naseut, caro a murit, i sfitraitul va fi o zi de

El e eel ce zideate in ceruri foi-

aorul sria i temeliile boltilor sale le-a

pus pe pamitnt. El chiami apele si le revarsa peste fata

desnrulejde ! Tatä vin zile s,

Dumnezeu,

zice Domnul « in care voi trimite foa-

Domnul este numele sii,u! o Care nu sunteti voi, feciori ai lui Israil, pentru mine, ea i Cuaitii? b

mete in taxi., nu foamete de *Line IA

nu sete de api, ci de auzit euviintul Domnului.

Si vor rätäeì de la o mare pin& la cealalta ai de la miazil-noapte la fetsárit EA vor cutreera cautand cuvantul Domnului, dar nu 11 vor afla. In vremea aceea, se vor usca de sete fecioarele cele frumoase, cu tinerii impreunii.

Ei, care se jurii pe picatul Samariei i zic: Triiiascit Dumnezeul tau, Dane, ai traiascgt Dumnezeul tau, Beeraebo

scula!*

vor cadea ai nu se vor

el se topete i toti lo-

cuitorii aunt cuprinai de jale; intreg se umflii, ea Nilul i scade ca fluviul Egiptului.

zice Domnul. o Care n'am scos eu pe Israiliti din tara Eg,iptului, pe Filisteni din Caftor ai pe Sirieni din Chir ? la* ochii Domnului Dumnezeu privesc la regatul cel plicatos i eu 11 voi nimici de pe fata pamAntului! Dar nu voi pierde cu totul casa lui Iacob s,

zice Domnul. oCaci, iata, voi da porunc5,0 vá voi

mai 876

vantura, printre toate neamurile, pe voi

cei din neamul lui Israil, precum yinturi grtiul la ciur, ca nici o pietricicii, nu cad& pe panalint.

www.dacoromanica.ro

OBADIA

De sabie vor muri toti pacatosii poporului meu, care zic: t Pritpadul nu se va apropia de noi i nenorocirea nu ne va lua pe neasteptate ! # In ziva aceea, voi ridica cortul cel citzut al lui David si voi drege sparturile

t &And cel ce ara va ajunge din urma pe cel ce secera i cel ce calcit strugurii pe cel ce samiina. i muntii vor picura must si toate dealurile se vor topi. Si eu voi intoarce din robie pe cei din poporul meu Israil, care vor zidi cetatile cele diirâmate s't le vor locui, sadi-vor vii i vor bea din vinul lor, vor intemeia

lui i daramaturile le voi ridica la loo, si-1

voi zidi ea in vremile cele de la inceput; Ca astfel ei sä cucereascii, famasita Edomului si pe celelalte popoare peste

care s'a chemat numele meu s,

grädini si din rodurile lor vor manca.

Si-i voi räsiidi in tara lor

vor mai fi smulsi din tara pe care le-ani dat-o in stäpanire #, zice Domnul Dumnezeul tau.

zice

Domnul, cel ce indeplineste acestea. t lat.& vin zile *,

zice Donmul,

PROFETUL OBADIA Domnul pedepsefte Edomul. Pdgdnii nimicesc Edomul din pricina dufmciniei impotriva lui Israil, fratele lui. Ziva Domnului

t In ziva aceea », zice Domnuf,

a voi pierde pe inteleptii Edomului i iscu-

sinta din muntele Esau!

pentru top: pánii. Zi de pe leapsei pentru Edom, zi de mtintuire pentru Biruin(a lui luda: cuprinderea prilor pd-

Cumpatul

Vine, nimicirea Edomului, lcirgirea hota relor, intoarcerea din roble fi intemeierea unei impcircifii a Domnului. Vedenia lui Obadia. Asa zice Domnul Dumnezeu despre Edom: Auzit-am

Din pricina silniciei impotriva fra-

tehti tau Iacob, vei fi acoperit de ru-

sine i vei fi nimicit in veae i deapururi !

In ziva cand tu stäteai de fata, in ziva cand pitganii au prins ostirea lui si cei streini patrundeau pe portile lui, iar asupra Ierusalimului aruncau sortii pieirii, si tu te-ai purtat ea unul

o veste de la Domnul si un sol a fost trimis cä,tre noroade: i Haidem, sit ne

sculä,m cu fázboi impotriva lui Edom ! s-

din ei !

a Tads ca mic te voi face intre po-

Dar nu ti se euvenea tie sä te

poare i foarte dispretuit!

bucuri de fratele tau in ziva nenorocirii lui ! i nici sa te veselesti de lui luda, in ziva pieirii lor ! i nici fil cu gura mare in ziva stramtoritrii!

Trufia inimii tale te va amagi I Fiindcit tu ai salas in vagitunile stancilor i asezare pe varfuri, zici In inima

ta: Cine ma va dobori jos ?*

Si iar nu se cidea ta intri pe

Chiar ciao& iti vei aseza salasul sus ca vulturul i ti-ai face cuibul tau printre stele, i de acolo te voi da jos s, Domnul.

poarta poporului meu in ziva necazului lui, nici sa te bucuri de nenorocirea lui in ziva de restriste, i nici sa intinzi mina ta spre ostirea lui in ceasul priibusirii !

zice

Oare furii nu te vor calca? Talhari,

vor pierde vitejii

Temane, ca sit fie micelitriti cu totii cei din muntele lui Esau.

In vreme de noapte 1... 0, cum te vor pustii ! Fura-vor indeajuns ! Sau cand vor veni la tine culegatorii? Putini ciorchini de poamit-ti vor rasa! Cum vor scotoci pe Esau si aprig vor cerceta comorile sale ascunse!

Nu se cadea sa stai la spartura zidului sä ucizi fugarii lui i nici pui mina pe cei ce scapaserit in ziva

tai; naval& vor da poste tine si te vor

fi-va rasplatitii!

Pii,na la hotar te vor duce toti sotii

infringe cei ce se vor imprieteni eu tine.

TovariLsii täj ij vor intinde curse sub

picioarele tale farä ca tu sit banuesti eeva I

de restriste !

Dar ziva Domnului este aproape pentru toate popoarele. Precum ai facut,

asa ti se va face si tie, iar fapta, ta

Si fiindca i voi yeti bea din vinul

meu in muntele cel sfant al meu, tot asa noroadele toate vor bea din vinul 877

www.dacoromanica.ro

IONA, 1

meu; vor bea i vor sorbi i vor fi ca pi cum niciodata n'ar fi fost! Ci numai in muntele Sionului va fi miintuire templu va fi. i Iacob va stäpani moçiile lor. i va fi neamul lui Iacob foc pi neamul lui Iosif flacara, iar neamul lui Esau va fi paie, pe care le va aprinde pi le va mistui, nici unul din neamul lui Esau nu va scapa, Linda, Domnul a grait.

*i vor cuprinde muntele lui Esau

In partea de la miaza zi

tara Filistenilor

In partea campoasii,

vor lua in stii-

panire podipurile muntoase ale lui Efraim

campiile Samariei si Galaadul niaminul.

Ve-

i cei robiti care fao parte din aceasta (*ire vor lua in stapanire Canaanul pima, la Sarepta, coi robiti din Ierusalim, care sunt in Sardes, vor stäpani cetatile cele de la miaza-zi. i biruitorii se vor sui in muntale Sionului ca sa judece muntele lui Esau. Iar imparatia a Domnului va fi!»

PR OFETUL IONA aceasta!

1.

Dumnezeu trimite pe lona la Ninivc, propoveduia.scd, dar el five din /ala lui Dumnezeu la Tarpip. lona aruncat de co-

raieri in mare. i a fost cuvantul Domnului ditre lona, fiul lui i-a zis:

Scoa/a pi te du in cetatea cea mare a Ninivei propoveduepte acolo,

caci faradelegile lor au ajuns liana in fata mea! i s'a sculat Iona sá fugh la Tarsi? de dinaintea Domnului. i s'a pogorit

la Isla, uncle a gasit o corabie care mergea la Tarsi§ platind pretul latoriei s'a pogorit in ea, ca sa mearga la Tarpik4, impreura cu toti cei de acolo, el fugind din fata, Domnului. Dar Domnul a pornit un vant naprasnic pe mare si o furtuna crancena

s'a starnit, apa incat corabia era gata sa se sfarame. Atunci s'au spaimantat corabierii

incepura fiecare sa strige catre dum-

nezeul lui pi aruncara in mare incarcatura corabiei, ca sa, se mai upureze. Dar lona se pogorise in fundul corabiei culdindu-se, adormise.

Atunci se apropie de el capitanul

corabiei Scoala-te

zise: « Ce faci somnorosule? striga catre dumnezeul tau,

poate ca el va aduce aminte de noi, ca fib', nu pierim !*

i au zis unul catre altul: tHaidem

sA aruncam sorti, ca sa stim din pricina cui a dat peste noi nenorocirea

878

ei au aruncat sorti,

sortul

a cazut pe Iona. *i I-au intrebat pe el: 4 Spune-ne nouli: din pricina cui a dat nenorocire,a aceasta peste noi ? Care este indeletni-

cirea ta, de mide pi din ce tara

vii

si din ce popor epti ? » Atunci el le-a nispuns: 4 Sunt evreu

qi niA inchin Domnului Dumnezetzhii ce-

rului, cel ce a facut marea pi uscatul s.

lar toti oamenii s'au temut cu

hid', mare pi i-au zis lui:

ai sa vb,rsit una ca aceasta?

Pentru ce Cad ptiau

cA el e fugar din fata lui Dumnezeu, fiindca apucase sa le-o spuna.

Atunci i-au zis lui: s Ce sa-ti facem ca marea di ni se domoleasca? *

Cad marea era din ce in ce mai vijeCi el a raspuns: Luati-mit, 0 ma aruncati in mare pi ea se va potoli ; ptiu bine ca, din pricina mea s'a pornit peste voi aceasta vifornita! * i marinarii se luptau sA indrepteze corabia inspre tarm, dar nu biruiau,

caci marea era furioasa impotriva lor. Atunci au strigat catre Domnul si au zis: s 0, Doamne, nu ne lasa pierim din pricina acestui om pi nu ne impovara pe noi cu Gauge nevinovat ! Cad

tu, Doamne, precum ai voit, ai facut!*

Deci 1-au luat pe Iona pi 1-au aruncat in nnare pi s'a potolit urgia ei.

i oamenii s'au temut cu teama mare de Domnul adus-au jertfa lui Dumnezeu juruinte i-au

www.dacoromanica.ro

IONA, 2, 3, 4 2.

lona in päntecele unui peste urias. Rugeiciunea lui &are Domnul. Pestele U aruncei pe uscat.

Atunci Dumnezeu dildu porunca unui peste mare sa inghiti pe lona. i a stat lona in pantecele pestelui troj zile si trei nopti. i

s'a rugat lona, din pttntecele

pestelui, catre Domnul Duranezeul lui, si a zis:

e Strigat-am catre Doranul intru stramtorarea mea, i el mi-a ritspuns ; din

pantecele *colului am strigat, si tu ai

auzit glasul meu! Tu m'ai aruncat in adanc, in mima m5,rii,

i puhoiul m'a inconjurat; toate

valurile i talazurile tale au trecut peste mine.

u Scoala i porneste catre cetatea cea mare a Ninivei, i propovedueste

acolo vestea pe care ti-am poruncit-o!* i s'a sculat lona si a men; in Ninive dupä porunca Domnului. i Ninive era cetate mare inaintea lui Dunmezeu, s'o strabati in trei zile de umblet.

i lona a patruns in cetate cale de o zi tsi a inceput ea propoveduiasca sä zica: e Mai sunt patruzeci de zile, Ninive va fi pierdutä Atunci Ninivitenii au crezut in

Dumnezeu, au tinut post si s'au imbracat in sac, de la cei mai mari i pan& la cei mai mici. i a ajuns ve,stea pana la impäratul Ninivei. Acesta s'a sculat din jetul salt,

lepädat vesmantul sau cel scump,

s'a acoperit cu sac si s'a culcat in cenusa.

Apoi, din partea imparatului si a

i gândeam: Artmcat sunt de dinaintes, ochilor tai! Cum voi mai vedea inca o data templul cel sfant al tau?

dregatorilor säi, crainicii au strigat F,4i au rostit: e Oamenii ca i dobitoacele, vitele mari ca i cele mici sä nu manance nimio,

meu.

lar oamenii sa se imbrace cu sac dare Dumnezeu sä strige din toata puterea, i fiecare cu pocainta ea se

Apele m'au covarsit, gata innece, adtincul m'a impresurat, iarba márii s'a incolacit in jurul capului

Ma pogorisem pang la temeliile muntilor, zavoarele p5,mantului ma, inchi-

sesera pe veci ! Dar tu ai scos din stricaciune viata mea, Doamne Dumnezeul meu!

Cand se sfarsea in mine duhul meu,

de Domnul mi-am adus aminte, i la

tine a ajuns rugaciunea, mea, in templul tau cel sfant ! Cei ce slujeso idolilor deserti dis-.

pretueso pronia ta; Dar eu iti voi aduce tie jertfä de

multämita i toate faggduintele mele Je voi implini, citci mantuirea vine de la Domnul ! *

Atunci Domnul porunci pestelui, pestele varsä pe lona pe uscat.

Domnul U trimite din nou sä propoveduiasal in Ninive i srl resteascci pieirea Niniritenii se pocäesc ji Dumnezeu nu prclpädeste cefalea.

i a fost cuvantul Dornnului cittre

lona de a doua oari

intoarca din calen lui cea, rea i mainile

lui sâ nu mai sävärsescii fapte silnice. Cine stie! Ponte ca Domnul iaräsi se va Indura si va opri in loo iutimea maniei lui, ca sit nu mai pierim! Çi Dumnezeu a vazut faptele lor

cele de pocainta, ea: s'au intors din caile lor cele rele, s't Domnului i-a parut räu de präpadul care zisese c5-1 va slobozi peste ei, si nu 1-a mai slobozit. 4.

Profetul lona. aprins de mänie, jiindc,c1 Dumnezeu n,'a prcipdclit celatea, s'a asezat vadcl ce se va inla rdsäritul cetcifii tämpla Cu ea. Dumnezeu Ii dá prilej scl se

incredinfeze cä in urma pocclintei, el a crufat cetalea.

3.

1.

sä nu pasea i nici apit sä nu bea;

zi,se:

Atunci lona se scarbi grozav i se aprinse de manie. i se rug& de Domnul i zise: * 0, Doamne, iatit tocmai ceea ce cugeta,m eu,

cánd eram in tara mea! Pentru aceasta eu am vrut sa fug in Tarsis, caci tiam ca tu e.sti Dumnezeu indurat si milostiv,

879 www.dacoromanica.ro

MIHEIA, 1

indelung rabdator i mult milosard !ti pare räu de farädelegi. i acum, Doamne, ia-mi sufletul meu, caei este mai bine a mor decat sa traiese!* i a zis Domnul: « Este bine, din

partea ta, a te intarati asa? o

Atunci lona a iesit din cetate i s'a

asezat la distiritul ei, i si-a facut o coliba

si a stat sub ea la umbra, ea sá vadä ce se va intampla cu cetatea. i Donanul Duranezeu a gatit un

vrej eare s'a ridicat deasupra capului lui lona, ea sa-i tina umbra i sa-i mai potoleascä mânia. i s'a bucurat Iona eu bucurie mare pentru vrej. Dar Dumnezeu, a doua zi, la reviksatul zorilor, a poruncit unui vierme sa reteze vrejul, iar el s'a uscat. i

la räsaritul soarelui a pornit

Dumnezeu un vânt arzator de la rasarit soarele a dogorit capul lui Iona, inda el se prapädea de caldudo,. rugat moartea zicand: « Mai bine este sil mor decat sä trajese! i

a gait Domnul catre Iona:

Fost-a oare cu cale sä te superi din

pricina vrejului? cale a fost sá moarte!

el a dispung: a Cu

ma supar pana

la

i a zis Domnul: Tie pasat de un vrej pentru care nu te-ai tracia

çi nici nu 1-ai crescut, care s'a ivit inteo noapte i intealta a pierit!

Dar mie cum nu era sa-mi pese

de cetate,a ceo mare a Ninivei, unde sunt

mai bine de o sua doutizeei de mii de carnet* care nu stiu nici care le este dreapta, nici care le este nango., cum atat de multe dobitoace ?

PROFETUL MIHEIA 4 Pentru aceasta voi preface Samaria

1.

Dumnezeu iese la judecalci. Nimicirea Samariei. luda va fi pedepsit.

Cuvantul Domnului, care a fost

catre Miheia Morastitul, in zilele domniei lui Iotam, Ahaz i Iezechia, regii

Iudei, aaandu-i in vedenie cele ce se vor intampla cu Samaria si cu Ierusa-

inteun camp de mormane de piatra

siliste pentru podgorii. Voi rosto-

goli devale salpa ei i temeliile ei le voi dezveli. Toate chipurile ei cele cioplite vor

fi stä,ramate, tooth bogatia adunaa din desfranare va fi arsä in foc i toate intruchiparile ei idolesti le voi pustii, caci din

limul.

plata de desfanatä, au fost adunate si in plata de desfranatä, a se prefaa!

cuprinzi! Caei Domnul Dumnezeu va fi martor impotriva voasträ, Donmul din

tanguese i sä ma je/ese, sá urablu cu picioarele goale i dezbracat, sá urlu ea

Aseultati, voi neamuri toate. Ia aminte, pämantule, cu toate cate le templul cel stant al sau!

°bici, iata, Domnul iese din locasul lui, se pogoara i paseste peste ing4imile pamántului;

Muntii se topesc sub pasii sal si viiile crapti precum se topete ceara de fata focului, precum apele se prabusesc devale, pe povarnis. Toate aceastea din pricina tiradelegii lui Iacob i a pacatului casei Judo! Care este firiidelegea lui Tacob ? Oare nu este Samaria ? i eare sunt pa-

catele lui mul?

Judo?

Oare nu

Terusali-

Din aceasta priciná trebue s'a ma

i a scot tipete ca strutii; Caei prapiidul de la Domnul este fädt, de leac; ajuns-a pana, la luda, patruns-a pana la poarta norodului meu, pana la Ierusalim. In gradinile din Ghilo nu sältati de bueurie, in podgoriile din Bet-Ofra nu vä, divaliti in pulbere! sa,calii

Vuetul cornului suda* pentru voi, locuitori din Salir ! i din cetatea lor nu ies cei din Taanan. Jalanie se aude in Bet-Haet,e1, caci ve# fi lipsiti de sprijin. Locuitorii cei din Marot cum sä

nadajduiascé, ei ci le va fi bine, de vreme 880

www.dacoromanica.ro

MIHEIA, 2, 3 ce nenorocirea de la Domnul s'a pogorit la portile Ierusalimului !

Inhamati la car telegarii cei iuti, voi locuitori ai Lachisului! Tu ai fost ineeputul päcatului fiicei Sionului, caci In tine s'a aflat izvorul pentru faradelegile lui Israil. Si tie, Moreset-Gat îji vor fi daruite daruri de despartenie. Locuitorii Aczibului sunt ca un pirau inselittor pentru regele lui Israil 1 Oare yeti mai avea voi cine sti vä mosteneascá, locuitori ai Maresei? Stinsu-s'a slava lui Israil! Taie-ti cositele i rade-te de dure-

rea copiilor tai dragi; fa-ti plesuvia mare ea de vultur plesuv, caci ei au fost dusi

in robie, departe de tine!

sunt chiar faptele sale ?... s Cuvintele mele

nu sunt ele, oare, cu ingaduintá pentru cel ce umbla pe cala cea dreapta? Ci voi, dusmanind norodul meu, dati ajutor vrajmasului lui. In fata lui Salmanasar, voi luati prazi de ritzboi de la cei care merg cu nadejde in calea lor ;

Voi dati Mara pe femeile poporului meu din caminul lor iubit, iar pruncilor

lor le luati pe veci slava mea! Sculati-vii i plecati, caci aici nu este loe de odihna1 Din pricina pángaririi lui, avea-va parte de chinuri grozave.

Daca ar veni cineva purtat de

duhul minciunii i ar porni sä vii, graiasca, nascraconii i ar zice: « Propovedui-voi tie despre vin F,;i despre bautura imbittatoare s acesta ar fi tocmai proorocul acestui popor.

2.

Ameninfarea c,elor bogati i puternici, precum si celor ce se Empotrivesc prolefilor.

1. Vai de cei ce fac planuri silnice In asternuturile lor FA nascocesc rautati, ea sa le indeplineasca dis de-dimineatit, dupd cum le eta in putero. 2. Ei poftesc tarini si le rapesc, ei

poftese case si pun Enana pe ele;

ei

calca, silnic drepturile stapanului si ale casei lui, ale staphnului si ale mostenirii lui.

o Aduna-te-voi pe tine, Iacobe, in intregime, aduna-voi laolaltä ceca ce a mai ramas din Israil! fi voi strange ca pe niste oi, in mame piimejdie, ca pe o

turma in dirdora unei izbeliti. Spaimantati, ei vor fugi departe de locul

praplidului! Cel ce croieste cale este in fruntea

lor; ei îi croiesc cale fA intra pe poarta ies, iar regele merge inainte i Domnul

in fruntea lor!

3. Pentru aceasta asa zice Domnul:

o lata cà eu pun la cale impotriva acestui

neam un prapad, din care nu yeti mai scoate grumajii vostri i nu yeti rnai umbla Cu capul sus, caci va fi o vreme

8.

Ameninteíri impotriva celor ce calcei legea, jacmiinind pe cei seirmani. Nimicirea

Ierusalimului.

cumplita.

i

iar am zis: o Ascultati acum,

4. In vremea aceea rosti-vor impotriva voastra o satird i citnta-vor un

voevozi ai lui Iacob i judecatori a casei

a grait Domnul, pieirea ne e intreaga! El da in alte maini clironomia noastra! El ia! De intors, nici vorba! Si imparte

c,are

cantee de jale, cu aceste vorbe s Precum

filtre pagani ogoarele sträbune!

5. Pentru aceea, nu veti mai avea pe

nimeni care ea arunce fuina pentru

sortul sau in obstia Domnului. 6. « Nu va apucati de cuvantari! Cu cuvantari sau faz& cuya:nazi, despre

aceste lucruri, rusinea nu se va departa! 7. Casa lui Iacob zice: o Oare Dum-

nezeu a pierdut ritbdarea ?

i acestea

lui Israil: oare nu este datoria voastra, ea cunoasteti dreptatea, Voi care uriti binele i iubiti raul,

jupuiti pielea de pe oameni

carnea de pe oasele lor? Si dupa ce vor sfasia carnea obijduitilor poporului meu vor jupui de piele i le vor sfaritma oasele si le vor face bucatele, ca pe carnea din °ala ca pe bucata din calo:Tare,

Atunci vor striga catre Domnul, dar el nu-i va asculta, ci îi va ascunde fata de catre ei, din pricina rautatii faptelor savarsite.

881

www.dacoromanica.ro

56

IVIMBIA, 4

Tata ce zice Domnul impotriva proo-

rocilor care atacesc pe norodul Domnu-

lui, care atat cat au in ce sa-ai infigi

dintii strigii: o Pace ! *, iar impotriva

celor care nu le aruncit nimia in guri

Atunci el va judeca multe popoare va imparti dreptate la neamuri puternice,

pana, in zari depärtate. Ele vor preface sabiile lor in fiare de plug si tincile lor

propoveduesc razboi:

In cosoare; nici un neam nu va mai ridica sabia impotriva altuia EA nu se vor mai

peste prooroci i ziva si se prefacti in intunerio, De ruaine s riimana, vizEttorii prevestitorii sii fie de °cara i tqi acopere barba, d'id ei nu vor avea

Ci fiecare va sta tihnit sub vita sa tfi sub smochinul sau i nimeni nu va mai raspandi groaza, cici gura D omnului Savaot a fitgliduit aceasta. Ci toate popoarele vor umbla, fiecare in numele dumnezeului säu, iar noi vom umbla in numele Domnului Dum-

4 Pentru aceasta si aveti parte de noapte in loo de vedenie ai de bezna in loo de proorocire Soarele s apuna

raspuns de la Domnul!*

Ci eu sunt plin de putere, prin

Duhul lui Dumnezeu, plin de judecati

ai de hárbatie, ca sli vadesc necredinta lui Iacob i picatul lui Israil.

Ascultati acestea, voi, voevozi ai casei lui Iacob, judectitori ai casei 1m Israil, voi care uriti ce este drept

strambati judecata dreapti; Care ziditi Sionul cu virsari de sange i Ierusalimul cu silnicii! Ciipeteniile lor fac judecati luand plocoane, preotii dau hotariii celor impricinati pentru plat5, i profetii pro-. fete,sc pe parale i se razimi pe Domnul rostesc: Domnul este in mijlocul nostru i nici un necaz nu va da peste noi !

Deci,

din pricina voastri, asa

rosteate Domnul: 4 Sionul va fi arat cu plugul ca o tarina i Ierusalimul va fi prefacut inteo mare gramad5, de dará' maturi i muntele templului va ajunge o culme acoperita, cu padure ! 4.

lui Magia.

lar in zilele cele de apoi muntele templului Domnului va fi mai inalt decat toate varfurile muntilor i piscul lui se va ridica dea,supra cuhnilor citre el vor curge popoarele; Si neamuri multe vor porni spre el zicand: o Veniti sI. ne suim in muntele Donrmului, in templul Dumnezeului lui

Iacob, ca el si, ne invete cine sale,

11.1

sá mergem pe carlirile sale, caci din Sion va ieai legea i cuvantul Domnului din Ierusalim !

deprinde cu pravila razboiului;

nezeului nostru, de acum i pana, in veac ! o In ziva aceea s, zice Domnul, ovoi aduna laolaltii pe cei care achioapita

voi strange pe cei risipii i pe cei pe care i-am pedepsit rau; Si din cei achiopi voi face o riimliaiti

ai din cei osteniti un neam puternic, Domnul va impariti peste ei, in numele Sionului, de acum i pana in veac!* Iar la tine, turnul de pazi al turmei castelul de strajä, al fiicei Sionului, la

tine se va intoarce stiptinirea cea de odinioar5 imparatia casei lui Israil!

Si acum. pentru ce strigi din rasputeri ? Oare iti lipseate rege i sfituitorul tau a pierit, de te-au cuprins durerile ca pe o femeie care naate ? Indurii duren i de facere i zvarco-

leate-te ca o femeie in chinuri, fila a

Sionului, caci vei ieai din cetate i te vei sä1älui in camp i vei merge pana In Babilon. Ci acolo vei fi mantuitä ffi

acolo te va riscumpära Domnul din mana vrajmaailor

Acum s'au adunat impotriva ta neamuri multe care zic: Goali ritmaie, ca ochii noatri si se destiteze privind Sionul!* Dar ele n'au cunoscut gandurile Domnului

ca el

le

i n'au priceput sfatul siu, adunase ca snopii pe arie.

Scoalá-te i treera-i, fiic5, a Sionului ! Cäci voi fa,ce cornul tiu de fier de aramii copitele tale ca s'a zdrobeati popoare multe ai prada luata de la ele s'o afieroseati Domnului i comorile lor Stipanului lumii. Si acum, inchide-te ou zid, BetGader, cici ele ne-au impresurat. Ele 882

www.dacoromanica.ro

MIHEIA, 5, 6

lovesc Cu toiagul peste f5,Ici pe toate

semintiile lui Israil!

5.

Nafterea lui Mesia. Curd:lima grii de idoli.

tu, Betleeme Efrata, deai eati

i

cel mai mic dintre neamurile lui luda, insä

din tine va ieai stapanitor peste Israil, a citrui obârie ste dintru inceput, din veanicie.

Pentru a,ceea, Domnul Ii va lasa pitna cand nalsciitoarea va naate. atunci ceilalti frati ai 85,i se vor intoarce

la fiji lui Israil. El va fi tare Foi va paate poporul cu puterea Domnului, cu märetia numelui Domnului Dumnezeului säu ; toti vor fi fir& de grija, cad faima lui se va intinde pang, la marginile pam5,ntului.

i el va fi mantuirea noastra. Cand Asiria va nävali in tara noasträ o va calca In pala,tele noastre, noi vom ridica impo-

triva-i aapte pastori, ba chiar opt voevozi,

i ei vor pustii tara Asiriei cu sabia

tinutul lui Nimrod cu paloaul gol.

Astfel el ne va scäpa de Asirieni, c5,nd ei

vor näväli in tara noastra i cand vor calca tinutul nostru. lar r5,mitaita lui

Iacob va fi in

mijlocul multimii popoarelor, ca roua de la Domnul i ea bura de ploaie, pe iarbii, care nu se bizue pe nimeni ai nu aateapta ajutor de la fiii oamenilor. i ram5,aita lui Iacob va fi intre neamuri, intre popoarele cele multe, ca un leu intre fiarele padurii i ca un pui de leu printre turmele de oi, care trece ai calcii in picioare i sfaaie prada,

aril ea nimeni sä poata sâ i-o zmulg5,. Mitna ta sä se ridice impotriva duamanilor taj i tori protivnicii tiii sit fie nimiciti 1 *

nul

i

in ziva aceea a,

zice Dom-

«voi da pieirii caii tai din cuprinsul

tau i toat,e carele de razboi le voi priipadi.

i voi darama cetatile din tara

ta i toate intaritiuile tale le voi tranti la pamant.

Fi voi niraici din mans, ta pe vriijitori ai nu vei mai avea ghicitori; Voi starpi idolii tai i stalpii idoleati din tara ta, ea sti, nu te mai inchini la lucrul mainilor tale; Voi zmulge Aaerele din cuprinsul tau EA voi titia copacii tiii, afierositi idolilor.

lar intru iutimea maniei mele, ma voi räzbuna impotriva neamurilor care nu vor vrea sit ma asculte ! 6.

Duinnezeu judecd poporul.

Ascultati deci cuvantul pe care graieate Domnul:

Scoalä-te ai te judeca,

de latâ cu muntii, i culmile sâ audit glasul tau! * Ascultati, voi

muntilor, pricina Domnului. i voi, neclintite temelii ale

pamantului, luati aminte Caci Domnul

este in pricina cu poporul sau i porneate proces cu Israil. e Poporul meu, ce ti-am facut i cu

ce ti-am fost povara ? Raspunde-mi !

Eu sunt cel ce te-am scos din tara Egiptului ai din casa robiei te-am ritscumparat, EA am trimis inaintea ta pe Moise, pe Aaron ai pe Maria! Norodul meu I aminte ce-vi puBese in gaud Balac, regele Moabului,

ai ce i-a riispuns Bileam, feciorul lui Beor, i intamplarile dintre Ghilgal, ca sit cunoati milostivirile lui Dumnezeu! a Cu ce ski m5, infätiaez inaintea Domnului i cum sa mâ plec inaintea Dumnezeului Celui Prea Inalt ? Cu ardeni de tot, cu vitei de un an ?... Dar are Domnul vre-o placere

pentru miile de berbeci i pentru zecile de mii de pantie de untdelemn? Ori sit

dau pe cel intai nascut al meu, pentru

faradelegea mea, Efi rodul pantecelui meu,

ca ispaa5, pentru pitcatul vietii mele ?

Ti s'a aratat, omule, ceea ce este

binele i ceea ce Dumnezeu cere de la tine:

85, fi drept, sâ iubeati milostivirea

cu snaerenie sit umbli inaintea Domnului Dumnezeului tau! Auzi ! Domnul striga catre cei intelept este omul care se teme tate

883

www.dacoromanica.ro

56*

MIHEIA, 7

de numele tau: « Ascultati, voi mintii si tu obstie a cetatii: Indura-voi eu oare casa

secelui

far& de lege, comorile celui nelegiuit

blestemata ciä mica? Oare voi ierta pe cel cu cumpene nedrepte i cu greutäti strambe In sac?

Bogátanii cetatii sunt plini de

silnicie i locuitorii graiesc cuvinte mincinoase i limba din gura li-e vieleana. De aceea te voi bate pan& la cange si te voi pustii din pricina päcatelor

tale:

Vei manca, dar nu te vei satura foamea te va roade; vei pune laoparte, dar nu vei putea sä scapi nimio din mana vrajmasului, i ceea ce vei

scapa, eu voi trece prin ascutisul

SA sameni, dar sa nu seceri;

calci in tease masline, dar BA, nu te ungi cu untdelemn ; sä, faci must, dar sit nu bei vin.

Caci tu te-ai luat dupii pildele lui

i dap& tot dezmatul casei lui Ahab si te-ai calä.uzit de datinile lui; pentru aceea voi face din tine paragina si pe locuitorii tai de batjoeura, ca sä Onari

purtati ocara popoarelor 7.

Eirddelegea a ajuns la culme. Neídejdea celor drepti. Nddejdea in milostivirea lui Dumnezeu, care duce la mtintuire.

Vai mie! Caci am ajuns ca dupä

culesul poamelor de vara, ea dup.& cule-

sul viilor! Nu mai este nici un strugure de mancare, nici o smochina timpurie care sá placa sufletului meo! Cuviosii au pierit din tara; nu mai e nici un om drept printre oameni; toti pandesc ea verse sange, i unii altera

Ii intind curse;

Mainile lor se pricep si. fifiptuiasca raul: capetenia cere daruri, judecatorul judeca stramb i cel mare vorbeste dup.& pofta lui,

Gel mai bun dintre ei este ca un

maracine, cel mai cinstit dintre ei e mai rau ea un gard de spini. Dar ziva vestitä

de vazatorii täi, ziva rasplatirii tale, e gata si. soseasca. Atunci ei vor fi In mare turburare.

Nu va bizuiti pe prieteni i In cel de aproape nu vä puneti nadejdea si de ceea care se odihneste la pieptul tau pune strajä. gurii tale! Cad feciorul dispretueste pe tatal fiica se scoala impotriva maicii sale, nora impotriva soacrei; i dusmanii

fiecarui ora cunt casnicii lui.

Ci eu numai spre Domnul voi atinti ochii mei, In Domnul Dumnezeul meo imi voi pane nadejdea i Dumnezeul meu mi. va asculta.

Nu te bucura de mine, vrajmasa mea, cad daca am cazut, ma seo!, iar cand stau in Intuneric, Domnul este lumina mea. Räbda-voi mania. Domnului, eaci

am paciituit impotriva lui, pan& mind el va judeca pricina mea si Imi va face dreptate; atunci mä va scoate la lumina voi privi fapta dreptitii sale. i va vedea,o i vrajmasa mea, si se va rusina foarte, ea care-mi apunen: Unde este Domnul Duranezeul tau? »

Ochii mei se vor uita la ea, cand va fi caleati. in picioare ea tina de pe ulite. Veni-va ziva &Ind zidurile tale vor fi zidite iarasi i hotarele tale vor fi mutate departe. In ziva aceea, va veni lurnea la tine din Asiria si pan& in Egipt, de la Tir pan& la Eufrat, de la Mare si pang la Mare si de la munte pina la munte. Dar tara pagftnilor va fi o pustietate, din vina locuitorilor ei, din pricina roadelor faptelor lor. Paste poporul cu toiagul tau,

turma mostenirii tale, cea care knits-

lueste singura, asezatä In mijlocul Carmelului ! S'a pascii in Basan si In Galaa.d,

ca In zilele cele de altadata! e Ca in ziva and ai iesit din tara Egiptului, arata-ne lucruri minunate! Neamurile fi-vor martore a'. se

vor ruina, cu toatá puterea lor; pu-

ne-vor mana la gura, /tar urechile lor vor fi cuprinse de surzenie. Vor linge pulbere ca erpil, i ca

taritoarele pamantului iesi-vor tremurand din intariturile /or i vor veni la Domnul Dumnezeul nostru, infricocandu-se de tine foarte.* Cine este Dumnezeu ca tine, care

884 www.dacoromanica.ro

NAUM, 1, 2 ierti faradelegea i treci cu vederea pa-

catele poporului tau care a mai rimas? Mánia sa nu tine pururea, fiinda iubeste

indurarea.

19. Si iariisi te vei milostivi spre noi fariidelegile noastre le vei curati!

Arunca-vei intru adancul marii toate päcatele noastre. 20. Credincios vei ramilnea fagadu-

intei date lui Iacob i milosärd catre Avraam, precum ai jurat strämosilor nostri, in vremurile cele de altadata.

PROFETUL NAUM Din tine a iesit

1.

Dumnezeu judecei cetatea Ninive. El pornege impotriva ei çi o nimice§te fi mAntuesste pe poporul sciu.

Proorocie despre Ninive. Cartea vedeniei lui Naum cel din Elcos.

Dumnezeu ravnitor i izhänditor este Domnul; fázbunator este Domnul stapan pe rnänie. Domnul isi razbuna pe vrajmasii sai i impotriva dusmanilor sta n eind u plecat.

Doninul este indelung rabdator atotputernic i nepedepsit nimic nu irisa. In vifor i in furtunit, Domnul isi croieste

cale, iar nourii sunt pulberea de sub

cel ce

urzeste

viclene planuri impotriva Domnului cel ce sfätueste fapte ticaloase. Asa graieste Domnul: Vor fi pierduti i secerati, mica ar fi de vitcji si de multi! Si daca. te-am smerit pana acum,

nu te voi mai smeri, ci voi sfärärna jugul de pe grumazul tau i voi rupe lanturile tale. »

Dar impotriva ta, Ninive, iatä

ce porunceste Domnul:

Nurnele tau nu

va mai vlastari; din casa dumnezeilor thi sfärama-voi

chipurile

cioplite

turnate voi pregáti mormäntul tau, caci de prea putin pret ai fost!

picioarele lui.

El cearta marea si o deserta

2.

toate raurile cele mari le seacä; Basanul f;11 Carmelul se ofilesc i floarea Libanului se vestejeste.

Nadlirea dumanilor. Cetatea nu poate

lui i colinele se fac una cu pamantul;

lata, pe munti, picioarele celui ce

Ii apelratcl. Dumanii pcitrund inleiuntru. .1 a f ul.

Muntii se cutremura, din pricina

pamantul se zbuciuma in fata lui, lumea

toti cei ce locuese inteinsa. Impotriva urgiei lui cine stä cine poste sa stavileasca, aria mâniei lui? Vápaia urgiei lui se varsit ca focul stancile se pravalesc in fata lui! Bun este Domnul: adäpost tare, in zi de strárntorare, i tie bine pe cei ce nadajduesc inteinsul.

Ci prin navalnic puhoi de apil va nimici locul ei i pe vrajmasii sai fi va urmari in intuneric. Ce puneti la cale impotriva Domnului? Prapád va aduce Domnul, fiindca urgia lui nu vine de douli ori.

Si de ar fi incilciti futre ei ca i plini de bauturä, totusi

mlirácinii

mistuiti vor fi de istov ea paiele uscate.

binevesteste, ale celui ce criliniceste pacea! Pfaznueste, Judo, sarba,torile tale, plineste fagaduintele tale, caci dusmanul

cel inversunat nu va mai trece pe la tine, el a fost cu totul infrânt.

Un dusman nimicitor a pornit impotriva ta, Ninive; päzeste intari-

turile, strajueste calea, incinge-ti coap-

sele, fii barbatoasa foarte! Calci Domnul a sädit din nou via lui Iacob slava lui Israil pe care furii au pradat-o i i-au ciumpavit vitele. Scutul riízboinicilor sai este vopsit

cu rosu; ostenii sunt invesmantati in porfira; in focal armelor de otel carele de räzboi se ivesc. In ziva de nävalä, caláretii pornesc ca un viirtej, peste campie. 885

www.dacoromanica.ro

NAUM, 3

Carele de lupta duruesc si se avanta In crimp deschis. Infatisarea lor: flacari de foc, fulgere care scapara. Capeteniile ei Ii aduc aminte... si

se poticnesc in mersul lor... Dau zor inspre ziduri qi pregatesc apitratori.

Stavilarele fluviilor se deschid

curtea imparateascit de spaima e cuprinsa!

S'a sfarsit. Ea este prinsa

roabh I Slujnicele ei scot suspine

gu-

si se bat in piept. Si Ninive este ca un iaz de apa

ruit de porumbei

din vrenni stravechi !... i locuitorii ei fug din eal... Stati, opriti-va! o Dar nimeni nu se intoarce. o Pradati aurul, jafuiti argintul I*, crici far& sfarsit sunt bogatiile ei: averi, scumpeturi fel de feb. Ea este pustiitii, jafuitii si pradatit !..

Inimi fránte, genunchi care tremura,

marate, hoituri care stau gram:Ida in cale !...

Numai din pricina multelor des-. frinitri ale curtezanei, frumoasi la chip s't meterá in fermecátorii, care prinde In curs& noroadele cu desfranarile ei neamurile cu vräjile ei ! a late', c5., aunt impotriva ta! zice Domnul. « Ridica-voi poalele tale paint peste fata ta, ca sá arat neamurilor goliciunea ta i împäraibor ocara ta! Arunca-voi asupra ta eu spurcii-

ciuni, 0 te voi face de °cad, te voi da!

Si oricine te va vedea va intoarce capul de la tine, zictind: « S'a prribusit Ninive! Cine o va jeli 0 de unde Ii voi diuta, mingitietori? r Oare tu e§ti mai bine Intiiriti cleat No-Amon, ceo asezata pe tarmurile Nilului

i inconjurata de spa, a ciirei

coapse care diirdtre de groaza, i fetele tuturor sunt ingalbenite de spaima. Unde este sälasul leilor? Uncle

intaritura era noianul undelor si ale carei

nimeni nu indrftznea sa-i turbure? Leul care sfasia prada pentru puii lui si o sugrurna pentru leoaicele lui

Dar si ea a fost surghiunità dug& in robie! Si, tot asa pruncii ei

este vizuina puilor de leu, unde se invarteau leul, leoaica i puiul de leu, si

Ii umplea de viinat si de prada

i culcusurile lui? o Iatä, ca aunt impotriva ta s, s i voi arde zice Domnul Savaot, In foc carele tale i puii tai de leu sabia ii va ja strapunge ; starpi-voi din tara prlidriciunile tale si glasul craininele

cilor tai nu se va mai auzi! 3.

Frircidelegile Ninivei. Ea va fi nimicitit cu destivarfire, intocmai ca i cetatea No-Amon, capitala Egiptului.

Vai de cetatea ceo vitriatoare de singe, plina de minciung si de silnicie, ale carei pridäciuni nu se mai curmá! Pocnet de bici, duruit cutremurittor de roate, cai care fug viforosi, care de riizboi ce zdruncina pamántul! Cáldreti care s'avitnta, sabii caro ful-

geri, sulite care scapara, multime de fa-

niti, grámezi de lesuri, stb,rvuri nenu-

ziduri erau numai apa ? Etiopia era put,erea ei, impreuna cu Egiptenii cei fitra de numiír. Put erau sotii ei de luptá! fost-au striviti la raspantiile tuturor uli-

telor; asupra boierilor ei au aruncat

sorti i toti fruntasii ei ferecati au fost in lanturi. Asijderea si tu te vei imbata de sichera mâniei mele i fárá vlaga vei

ajunge; tot asa vei cere

i

tu ajutor

de la dusmanii Toate intariturile tale aunt smochini eu roade parguite: daca le scuturb, cineva parga, cade in gura celui ce vrea sá o manance, Iatá, norodul cel ritzboinic ajuns-a norod de femei, inläuntrul tau! Portile Várii tale se vor deschide in fata vrajma,silor tái i focul va rnistui zavoarele tale !

Adu-ti apa pentru vremi de im-

presurare, drege-ti întániturile, frimb,nta lutul, calca pamântul cel clisos i fa carrimidä. tare!

Cu toate acestea te va mistui

focul i sabia te va starpi si te va pustii

cum pustiesc lacustele, chiar daca ai fi

Uri numir ea bioustele stolurile lor.

886 www.dacoromanica.ro

i

noian ca

A VACUM, 1, 2

Inmultitu-ti-ai negutatotii tu i mai

mult decat stelele de pe cer. Ei

Bunt

intocmai ca liicustele care intind aripile zboara! Capeteniile tale aunt ea 15.custele, fir& num5,r, iar dregatorii tâi ea stolurile de lacuste, care se aseaza pe ziduri, In vreme friguroasa, iar dupi ce rasare

soarele, zboara si nu se mai cunoaste locul unde au fost.

Pästorii tai dorm, imparate al Asiriei ! Principli tad stau culcati; norodul

tau s'a imprástiat in munti i nu este cine B5,-1 adune !

Prabusirea ta este fir& leac, naprasnic prapadul tau! Toti câi vor auzi aceastà veste despre tine vor bate din palme, caci peste cine nu s'a abb.,tut, necontenit, urgia ta ?

PROFETUL AVAC UM El îi bate joc de imparati,

1.

Navala Caldeilor. Profetul cere indurarea lui Duninezeu pentru prime jdia care ameningi pe poporul seiu: cel feird de lege inghite pe cel drept.

Vedenia pe care a vazut-o proo-

rocul Avacum.

Pan& când, Doamne, voi striga, far%

ca sâ ma, auzi i voi malta glasul meu spre tine, din pricina silniciei, farit ca tu s5, ma,ntuiesti?

Pentru ce Ina Iasi s5, privesc fára-

iar tu rabzi ea vezi chinul? Inaintea mea stau prápàd i silnicie; delegea,

porneste cearta, izbueneste galceava. Pentru aceasta, legea nu are nici o putere i dreptatea nu se arata niciodatä; cel nelegiuit birueste pe cel drept,

iará judecata iese strambi. Aruncati privirea peste noroade, titi cu bagare de seam& si spiimantati-va,

caci in zilele voa,stre se indeplineste un

lucre, pe care nu 1-ati crede, dad, 1-ar povesti cineva!

Iata eu voi porni pe Caldei, neam

care cutreera pimintul in lung si in lat, ca sà cuceamarnic

i

vijelios,

reasca, asezari ce nu Bunt ale lui. El este nápraRnie i infricosat. El nu are alta pravilti, decal trufia lui.

Mai iuti decit leoparzii sunt caii

lui i dealt lupii de sear& rnai sprinteni. lui s'avanta, vin de departe i zboaril ca vulturul zorit sa,

infasce prada. Intreg acest neam e pus pe silnicie,

spaima merge inaintea lui aduna, laolaltä ca nisipul.

i

robii

ride de voevozi si-si face de glum& cu

toate cetatile, caci ridici in jurul lor valuri de pilmant, si le cuprinde. Pe urma ii schimba, mersul, ea furtuna, i trece mai departe, si-si

face din put,erea lui dumnezeul lui! Nu esti tu oare, din strilvechime, Domnul Dumnezeul meu, Sfantul meu, care in veci nu moare? Tu, Doamne,

spre judecatit ai rinduit acest popor,

si sol al pedepselor tale tu 1-ai hotiirit!

Ochii tái sunt prea curati ca si

priveasch, faradelegea i tu nu poti sr"

te uiti la silnicie. Atunci, de ce te induri sá vezi pe talhari i stai tacut, and cel far& de lege inghite pe cel mai

drept cleat el?

Socotesti tu pe oameni ea pe pestii

ca taritoarele care n'au

?

El Ii scoate pe toti cu undita, fi prinde in mreaja sa i ii adunit pe toti in navodul säu. Pentru aceasta se bucura foi se veseleste.

Drept aceea, el aduce jertfi mrejei

sale si jertfa de tamaie ravodului all,

aCi cu ajutorul lor partea lui este grasa dernit ncarea lui satioasii. deserte Si atunci, iar i iar, mreaja i fari crutare sä macelireasci popoarele ? 2.

Dreptul din credinbi va fi viu.

1. Voi sta de straja i mi voi aseza

in turnul col de veghe, ca si prive-

87 www.dacoromanica.ro

AVACUM, 3

Vai de cel ce adapit pe prietenul

ghez i s vad ce-mi va grai mie Domnul

si ce-mi va raspunde la tânguirea mea. Si Domnul mi-a rä,spuns ei mi-a

sau, din cupa mâniei lui, pana 11 imbata,

descoperirea ei o sapä eu

ca sá veda goliciunea lui! Tu te-ai säturat de mara, in loe

face la vremea hotarita, zoreete sa ajungii

dreptei Domnului va ajunge la tine ei rueinea va acopen i slava ta.

zis: e Serie

slove pe table, ea sa se poata citi ueor; Caci implinirea descoperirii se va

de slava; bea ei tu ei te ameteete ! Cupa

la tinta, e'r nu este mincinoasa. Daca este zabavnicii aeteapta-o, caci se va implini negreeit

i

Caci asupra ta cadea-vor bräeuirea Libanului ei spaima fiarelor vânate din

farä, sâ zaboveascii.

pricina sängelui pe care 1-ai varsat ei a sil-

niciilor fácute tarilor i cetatilor ei tuturor locuitorilor din ele. La ce slujeete un chip cioplit, ca si-1 ciopleascá meeterul? Sau un chip

Dar ia Betuna !Nelegiuitul este trufa

ei in sufletul lui nu este drept, Ruca dreptul din credintä va fi viu! Vai ! Cat va fi lovit cel ara, de lege !

turnat, lidia, un idol minemos? Curn poate cel ce 1-a facut 85,-0 puna nadejdea inteinsul, turnand astfel de chipuri mute? Vai de cel care zice lemnului: e Deeteaptii-te! » i pietrei mute: e Fii treazá » Pot asemenea idoli s'a ne dea

Omul cel trufa § nu va däinui, el care lei deschide gura ca Seolul eA nu se

satura ca moartea si care cotropeete toate neamurile i aduna toate noroadde!

Ci toate aceste popoare vor rosti impotriva lui pilde, fabule i cuvinte cu tale! i vor zice: e Vai de cel ce-vi sporeete averea cu ceca ce nu este al lui pana cand? i se impovareaza cu zalogurile hiato! Oare nu se vor scula fara, de veste

datornicii tai ei nu se vor trezi cara:U

tái? Si tu vei ajunge prada lor!

Si Muda, tu ai pradat popoare

multe, ei celelalte neamuri te vor prada pe tine, din pricina omorurilor ei a silniciilor savareite impotriva tärii, impotriva cetatii i impotriva locuitorilor lor.

Vai de coi ce strang in casa lor

detiguri nedrepte i comori de silnicie iei aeeaza cuibul pe inaltime, ca sä, acepe din ghiara nenorocirii! Tu ai planuit rusinea casei tale and ai nimicit adttea popoare. De aceea

invatilturi? Dar la seama! Poleit eu aur cu argint, idolul nu are intru el nici o suflare de viata, Pe cand Domnul salaelueete in templul sau cel sfant! T'acere, in fata lui, pamântule intreg ! 3.

Rugeleiunea profetului Avacum.

Rugaciunea proorocului Avacum, cantata din hazla. Doamne, auzit-am de vestirea ta ei m'ara temut de punerile tale la cale, Dumnezeule ! In cursul anílor, da-le lor In trecerea vremii, tu da-le pe Jata! i intru m'arria ta, acta-ti aminte ca, esti ei rnilostiv ! Dumnezeu vine din Teman ei Cel Sfant din muntele Paran ! Sela. lucirea lui inveemânteazil cerul si tot

vei ispäi cu viata ta!

Gaci impotriva ta va striga piatra din zid i grinda din costoroabele casei Ii va raspunde. Vai de cel ce zideete cetatea intru varsari de sane si o intemeiaza pe Lara-. delegi! Cu adevarat, iatii, o randuiala de la

Domnul Savaot: 6 Popoarele se trudesc pentru foc i neamurile se striiduesc pentru nimica toatil !

Cdei pamântul plin va fi de eu-

noetinta slavei Domnului, multa ea apele

caro acopar fundul märii.

pämäntul plin este de s'aya lui! Zbucnire de lumina ca la rasara

de soare, raze se revarsa in jurul lui; acolo sita escuna& a luí putero! Ciuma pileeete inainte-i, iar präpadul vine dupa el! Se opreete !... Zgudue pamantul!.., Priveete !... i arana, spaima printre neamuri !... Muntii cei din veac trosriese, colinde stravechi se smeresc ei pier

sub paeii veeniciei sale. 888

www.dacoromanica.ro

SOFONIE, 1

Din pricina faradelegii lor, tu ai ingrozit salasurile lui Cuan, ii cortu-

Striipuns-ai cu sagetile tale capul lui Faraon i al celor care se napusteau asupra mea s'a, mä sfarme, strigand in

rile Madianului prinse au fost de freamat. Oare impotriva fluviilor aprinsu-si-a

veselia lor ca unii porniti sä sfásie in co4 tainic pe cel obijduit.

Domnul vipia sa ? Ori asupra marilor rauri mania sa? Ori impotriva marii

Cu caii tai tu cutreeri marea, noia-

urgia ta, cand purcezi pe caii tai

nul intinselor ape! Auzit-am i launtrul meu s'a zbuciumat ; la glasul tau, tremurat-au buzele mele; toropeala a cuprins oasele

te sui in carele tale de biruinta ?

Arcul tau se incordeazil ! Sagetile tale sunt juramintele pe care le-ai rostit. Sela.Tu spinteci pamántul cu suvoaiele tale !

mele i picioarele mele au f}oviiit. Totusi

Vazutu-te-au muntii i s'au cutremurat ; puhoaie de apa, au trecut. Adancul sloboade tunetul sau i bratele sale

tor.

linitit voi astepta vremea prapadului, care va veni peste norodul impiaSmochinul sa nu mai inmugureasca

de valuri in sus le izbeste. Soarele si luna opritu-s'au in sa.lasul lor, din pricina luminii sagetilor tale in zbor, din pricina stralucirii hindi

si via rod sä nu mai dea; inselatoare sa, fie rodirea maslinului, i ogoarele

ramana sterpe! Turme sa nu mai fie

tale fulgeratoare.

In tarcuri i vite in staule niciodatá !...

In picioare, intru urgia ta, tu treeri no-

bucura-mift-voi de Dumnezeul mantuirii

Ci eu voi tresalta intru Domnul,

In maula ta, tu calci pamántul

mele:

roadele !

Iesit-ai ca sa dezrobesti pe po-

Domnul, stapanul meu, vartutea mea, cel ce sprinteneste picioarele mele ea ale cerbilor si pe culmi inalte imi da putere sä cale !Starostelui cantaretilor,

porul tau, ca sä mantuesti pe Unsul tau. Doborit-ai acoperisul casei celui fära de lege i temeliile le-ai dezvelit pana jos, la piatra. Sela.

cu cantare din harfe!

PROFETUL SOFONIE i pe toti cei ce, pe acoperisuri, se

1. I

Ziva Don-mulla: judecata lui infricopti

Cuvantul Domnului care a fost

.

catre Sofonie, fiul lui Cusi, fiul lui Ghedalia, fiul lui Amaria, fiul lui Iezechia, In vrernea clo,/niei lui Iosia, fiul lui Amon, regele Iudei.

Voi prapadi tot de pe fata pa-

zice Domnul « Voi prlipadi oameni i dobitoace, pasarile cerului i pestii Nimicivoi pe nelegiuiti i voi pierde pe oameni de pe fata pamantului s, zice Domnul. « i voi intinde mana mea impotriva mantului »,

lui luda i impotriva tuturor locuitorilor Ierusalimului i voi sterge, din locul

nchin ostiri i cerurilor, si pe toti cei ce

slavesc pe Dornnul si se jura pe el pe cei ce se jura pe Milcom; Pe cei ce se leapada de Domnul, care nu 1-au cautat el !

nu s'au sarguit spre

»

Taceti toti inaintea Domnului Dum-

nezeu, caci aproape este ziva lui, Domnul a ga,tit praznic de jertfa a sfintit pe cei poftiti la el! in ziva praznicului de jertfa jata ce va fi: « Voi pedepsi pe principi casa regelui pe cei ce se imbraca. in vesminte straine.

Voi pedepsi pe cei care sar peste

acesta, numele lui Baal, numele preo-

prag umplu casa stäpanilor lor cu averi adunate din silnicie si din viclenie.

lor ;

strigat »,

tilor idoleti, impreuna cu al preoti-

889

se va ridica in ziva aceea un zice Domnul « de la poarta

www.dacoromanica.ro

SOFONIE, 2

Peatilor ai un urlet din Cetatea cea Nouti, ai mare ¡Maui«) de pe coline. Urlati, voi locuitori ai Macteaului,

cid tot norodul negutätorilor a pierit; starpiti au fost toti cántáritorii de bani.

*i va fi in ziva aceea, c

voi

scotoci Ierusalimul cu candelele apiinse

voi pedepsi pe toti cei care stau in

drojdia lor i pe cei ce cugetä, in mima lor: # Dumnezeu nu face nici bine, nici ráu!*

Pentru aceasta, averea lor s fie data jefuirii i casele lor pustiirii, i de vor zidi case, in ele s'a nu locuiasch de vor sadi vii, din vinul lor sil nu bea. Aproape este ziva cea mare a Dom-

nului, aproape este i vine cu mare! Auzi! Ziva Domnului este groaznieä! Insuai cel viteaz striga de spaimit! Zi de urgie este ziva aceea, zi de stramtorare i de jale, zi de pustiire ai de priiptid, zi de intuneric ai de beznit,

zi de nouri ai de negurit!

Este zi de trambitá ai de urlet

de rázboi impotriva cetittilor i a turnurilor inalte. Stramtora-voi pe oameni i vor merge ca orbii, fiindea au pitcátuit impotriva Domnului; sangele lor vitrsat va fi ca pulberea i trupurile Ion ea spurcáciunea! Aurul i argintul Ion nu vor putea

mántuiasci in ziva mániei Domnului, cáci mistuit va fi pämántul tot

de focul ravnei lui; cid el va aduce papad cumplit i va pierde dintr'o clip5, pe toti locuitorii pimantului. 2.

Donmul judecd popoarele: pe Filisteni, pe Moabiti, pe Anumiti, e Etiopieni f i pe Asirieni. Umb15, dupi lege ai fui cu randuial5 neam fard rusine,

Pana", a nu v5, toca mania mitrunt ca /miele, pana a nu ajunge la voi aria maniei Domnului, pana a nu veni peste voi ziva intäratárii Domnului! Citutati pe Domnul, toti cei smeriti din tara, care sftvaniti faptele legii lui, ciutati dreptatea, cautati smerenia; poate veti gasi adäpost, in ziva urgiei Domnului.

Osad Gaza va fi näpustitä, ai Asea-

lonul prefiteut in pustiu; poporul din .Aadod va fi gonit in miezul zilei Ecronul va fi ras de pe pilmant.

Vai vouil celor ce locuiti pe tiírmul neam de Cretani ! Cuvantul Dom-

nului v5, ameninta: « Canaane, tara a Filistenilor ! Cá, te voi prlipädi cu totul, ea nu-ti mai rämana nici un locuitor !

itinutul cel de lana mare, Che-

retul, sä ajungá platine pentru ciobani, Cu târle pentru oi. i aceastà bucat5, de pilma,nt de langil mare sä fie pentru cei rilmaai din luda; acolo sá-li pasea turmele. Seara sä se odihneasa, in casele din Ascalon, deoarece Domnul Dumnezeul lor fi va cerceta i le va schimba restriatea Ion. « Am auzit de hula Moabului i de ocitrile fiilor lui Amon, care defáirnau norodul meu i dialuiau mereu din hotarele lui. Pentru aceasta, viu sunt eu*, zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil, # Moabul va ajunge ca Sodoma ai fuilui .Amon ca Gomora, o siliate de o ocnitá de sare ai o pustietate in veac de veac. Cei rimaai din norodul meu ii vor jefui i cei scdpati cu viata din poporul meu Ii vor lua in stlipanire li se va intampla nao, din pricina

trufiei lor, pentru cà i-au faeut ras ai s'au trufa impotriva poporului Domnului Savaot. Atunci Domnul va fi infricoaat pentru ei, ciici el va aterge pe toti dumnezeii pitmAntului i inaintea lui se vor fuchina neamurile tinuturilor color mai de departe, fiecare din locul # i voi Etiopienilor, yeti fi uciai de sabia mea ! Atunci el va intinde spre noapte mama sa qi va nimici Asiria, ai

va pustii Ninive ai va preface-o in pustietate. In mijlocul ei turmele toate dobitoacele pamántului. i pelicanul ca i ariciul vor manea pe capete/e columnelor din ea. Pe ferestre

va trece vuetul vántului £11 pustiul se va intinde pe prag, ai lemnäria de cedru

va fi sumisa din loc.

www.dacoromanica.ro

SOFONIE, 3

Din tinuturile de cealaltit parte

15. Asa va ajunge cetatea cea veselit,

care eta:tea tihnitit i zicea in sine: « Eu!

nimeni nu mai este ca mine! » Cum va fi pustiitit, cum va ajunge vizuingt pentru jivine ! Orieine va trece pe MO

ea va fluera de mirare qi va da din mana/

a fluviilor Etiopiei, inchinatorii mei, risipitii mei, prinoase imi vor aduce.

In ziva aceea, nu te vei mai ru-

sina de toate faptele tale cu care ai

pa,ciituit impotriva mea, fiindcit atunci

voi da laoparte, dinlauntrul tliu, pe

trufasii care petrec, iar tu nu te vei mai proslitvi in muntele cel sfitnt al meu.

3.

Domnul jucleca I erusalimul.

Vai de cetatea ritzvratitli i manjitii, cetatea N'a ascultat de nici o prevestire, si n'a primit nici o dojanit; in Domnul

n'a nadajduit si de Dumnezeul ei ea

nici nu s'a apropiat. Principii care salitsluese inteinsa

aunt lei care racnesc; judecii'torii ei aunt

lupi de searit care din prada lor nu Wit nimio pentru a doua zi; Proorocii sunt oameni usuratici vicleni; preotii pingfirese templul s't siluesc legea. Ci numai Domnul este drept, in t,ot cuprinsul ei, i nu face nici o strambii-

tate. In fiecare dimineati, el aduce judecata sa la lumina; el nu lipseste nici°data i nici nu cunoaste nedreptatea.

«Nimicit-am neamurile, riisturnat-am

turnurile lor, ulitile le-am liisat goale si far& nici un trecator. Pustiite au fost

orasele lor, de n'a mai ritmas nímení ca ta locuiascii in ele.

Si ziceam: Acum se va teme de

mine EA se va invata minte, ca locasu-

rile lui sä nu fie nimicíte, asa precuni am hotarit! Dar eí mat vartos se sileau sii faca fapte si mai nelegiuite. Pentru acerista, asteptati-ma,»zice Domnul, e Omit' in ziva and mit voi scula ea märturie! Citci hotarit-am sa strang laolalta neamuri/e i ta adun impitratitle, ca sá v5,rs peste ele frith.ratarea mea si aria urgiei mele. Si tot plimantul va fi rnistuit de vapaia maniei mele !

Si voi lasa inlauntrul tau ca ramitsitit un neam smerit i sitrac, care sá nadiijduiasea in numele Domnului. Cei care vor mai ritmanea din neamul Israil nu vor silvarsi nedreptate nici nu vor grid cuvânt de minciuna si nu se va afla in gura lor limb& vicleanit.

Ci ei vor alciitui o turm5, care va paste

si se va odihni in tihna i pe care nimeni nu o va infricosa.

Bucurii-te, fiica Sionului, saltit de veselie, Israile, veseleste-te si te bucurit

din toata inima, fiicit a Ierusalimului! Caci Domnul a inliiturat hotaririle rostite impotriva ta EA a gonit pe vrii,jmasii tái. Domnul, imparatul luí

este in mijlocul tau; tu nu te veí mai

teme de nici o nenorocire.

In zíua aceea, voi zíce Ierusali-

mului: « Nu te teme, Sioane, i mitinile tale sit nu slabeasca,!

Domnul Dumnezeul titu este in mijlocul tau, ea un viteaz mantuitor. El se bucura de tine foarte i intru

dragostea lui tresaltit i pentru tine canta de bucurie. Strange-voi laolalt5, pe cei intristati i fara de sarblitori, i fi-vor

iarasi dintre ai tili, desi ocara asupra lor.

Si in ziva aceea, voi staxpi pe

toti asupritorii tai; voi mantui oaia ce

schiopateaza si pe cea izgonita voi stran-

ge-o de pe drumuri. Si-i voi face de lauda i faimli le voi da, in toate ti-

nuturile pe ende fusesera de ocar5,.

In vremea aceea v5, voi aduce i atunci cand vá voi aduna, vá voi face de laud& i faimit vá voi inapoi.

da, in mijlocul tuturor popoarelor pitmantului, schimblind restristea voastra,

Atunci da-voi noroadelor buze curate, ea toate 65, se roage Domnului sa-1 slujeasca cu ravn5,.

In ochii vostri »,

891

www.dacoromanica.ro

zice Domnul.

PROFETUL AGITEU Si a auzit Zorobabel, feciorul lui arhiereullosua, fiul lui Iotadac, toatä famäsita norodului, glasul Domnului Dumnezeului lor i rostirea proo-

1.

Media poruncet a Domnului: cleklirea templului.

In anul al doilea al impäratului Dariu, in luna a sasea, in ziva intaia

rocului Agheu, cu care Il trimisese Dom-

nul Dumnezeul lor, i poporul a fost cuprins de spaima in fata Domnului.

a lunii, fost-a cuvantul Domnului, prin gura lui Agheu proorocul, &titre Zorobabel, fiul lui Salatiil, carmuitorul Iudei, catre arhiereul Iosua, fiul lui Iotadac,

Atunci Agheu, trimisul Domnului, dupa randuiala trimiterii lui de Domnul,

gräi norodului in acest chip: o Eu sunt cu voi ! » zice Domnul. Si Domnul a desteptat duhul lui Zorobabel, fiul lui Salatiil, ocármuitorui Iosua, fiul Iudei, i duhul arhiere lui Iotadac, i duhul norodului, care mai ramisese, i venirâ i incepurit lucrul la templul Domnului Savaot, Dum-

si a zis:

« Asa rosteste Domnul Savaot: Norodul acesta spune: « N'a venit inca vre-

mea ca sa zidim templul Domnului! » Atunci a fost cuvantul Domnului prin gura proorocului Agheu, si a zis: «Mai aveti voi ragaz sä locuiti in

case cu peretii in täblii, lar templul

nezeul lor, In ziva a douazeci i patra a lunii

acesta sit stea paraginä ? Si acum asa zice Domnul Savaot: *Luati aminte ce vi s'a intamplat pan&

a sasea, in anul al doilea al lui Dariu impäratul.

acum !

2.

Voi ati semänat mult, dar ati cules putin ; ati mancat, dar nu v'ati saturat;

Mdrirea templului al doilea va covdri mdrirea celui dintdi templu. Praufirea

imbrácat, dar vesrnintele nu v'au tinut de cald, i ati strams simbria voastrii, inteo pungä gauritä.

In ziva a douäzeci si una a lunii

ati baut, dar nu v'ati imbiitat; v'ati

Asa graieste Domnul: « Fiji luatori aminte la ce vi s'a inttimplat pang acum! Suiti-va in munte i aduceti lemne templul, de care avea-voi dragoste i intru care ma voi proslavi », zice Domnul. « V'ati asteptat la mult, dar iatä

impdreitiilor idololatre.

a saptea, fost-a cuvantul Domnului prin gura lui Agheu proorocul, rostind: o Spune-i lui Zorobabel, fiul lui Salatiil, ocarmuitorul Iudei, i arhiereului Iosua, fiul lui Iotadac, i norodului intreg, astfel:

o Cine a mai ramas dintre voi in viaâFA a vazut templul acesta intru stralucirea lui cea dintai, si cum este acum? Oare nu se arata el ca nimica in ochii vostri?

aveti putin, i când ati adus bucatele a,casit, am suflat i s'au risipit. Pentru zice Domnul Savaot. o Din pricina templului meu, care sta.' pariginit, ce ? s

pe cand voi zoriti cu lucrul, fiecare pentru

casa lui!

Pentru aceasta cerul a ramas incuiat si n'a mai dat rout), i pamántul a intiircat roadele sale. i am chemat seceta pe pämänt si pe munti, peste grail, peste yin, peste

Si acum, Zorobabel, fil bärbatos », zice Domnul, « fil barbatos, arhiereule

Iosua, fiul lui Iotadac, fii plin de curaj tu, intreg norod, i lucrati, cad eu aunt, cu voi », zice Domnul Savaot. o Acesta este legamântul pe care 1-am

untdelemn si peste once rodete pamântul ; peste oarneni i peste dobitoace

incheiat cu voi când v'arn scos din tara Egiptului i Duhul meu ränname in inijlocal vostru: Nu Ira temeti » Caci asa rosteste Domnul Savaot:

stre. »

cerul i pamantul, marea FA uscatul ;

si peste toatii stradania palmelor voa-

892

o Peste puinâ vreme, eu voi zgudui

www.dacoromanica.ro

ZAHAMA, 1 Voi zgudui toate neamurile i odoarele tuturor neamurilor vor sosi incoace voi umplea de slavä templul acesta », zice Domnul Savaot. « Al meu este argintul, al meu este aurul », zice Domnul Savaot. e i slava templului acestuia de pe

urmä va fi mai mara decat a celui dintai »,

nu se pusese piatrit peste piatrii in templul acesta al Domnului ! Aduceti-vä aminte ed atunci cand

voi veneati la o gramada de douiizeci de banite, nu eran decat zece, i ettnd veneati la tease ca sä scoateti cincizeci de vedre, nu gaseati decat douäzeci,

zice Domnul Savaot,

o si in locul acesta voi shlaslui pacea », zice

Domnul Savaot. In ziva a douazeci i patra a lunii

a noua, in anul al doilea al lui Dariu, a fost cuvântul Domnului prin gura lui Agheu proorocul, rostind: o Asa zice Doranul Savaot: s In-

treaba pe preoti despre invatatura din aceastä poruncá din lege: o Daca cineva ja carne sfintita in poala vesmantului si se atinge, cu poala,

de Vaina sau de bucate fierte, de vin, de untdelemn si de once fel de mancare, oare se va sfinti ce-a fost atins ?» au räspuns preotii i au zis: o Nu ! » i a intrebat Agheu: Daca' cineva

care este spurcat, fiindca s'a atins de

un mort, se atinge de vre-unul din toat,e lucrurile acestea, oare ele se vor spurca ? »

au räspuns preotii s't au zis: o Se vor

lura'

Caci bäteam cu rugini i cu ma-

i cu grindina toatä munca mtti-

nilor voastre, dar voi nu v'ati pocait », zice Domnul. « Luati acuna aminte la cele ce se

vor intampla de azi incolo, din zíua a

i patra a lunii a noua, ziva cand s'a pus temelia templului Domnului, i fiti cu bagare de seamä ! douazeci

Se mai aflä samântit in hambare ? Via, smochinul, rodiii si maslinul n'au

mai rodit... Dar incepand din iiva aceasta, da-voi bineeuviintarea mea!» i

a fost cuvântul Domnului a

doua ()ara catre Agheu, in ziva a douti, zeci

i patra a lunii, graind: o Zi

lui Zorobabel, ocarmuitorul

Iudei: « Eu voi zgudui cerul i pitmantul; Voi fasturna tronurile imparatiilor

voi pravali puterea irnpäratilor po-

poarelor i voi tranti la pamánt carele

o si tot asa este si cu lucrul mainilor

calaxetii räzboinici din ele, iarä calaretii se vor prabusi, striipungändu-se cu sabia calare cu citlaret. 23. In ziva aceea », zice Domnul Savaot, « te voi lua pe tine, Zoroba-

acum luati aminte din ziva aceasta i mai in trecut, atunci cana

voi Sine ca un inel cu pecetie, fiin de& pe zice Domnul Savaot. tina te-am ales »,

spurca! »

i a raspuns Agheu si a zis: o Asa

este poporul acesta si asa este neamul acesta inaintea mea »,

zice Domnul.

lor: tot ceea ce ei aduc jertfá este spurcat. i

bele, fiul luí Salatiil, sluga mea, si te

PROFETUL ZAHARIA 1.

Viitorul lui Israil. Dumnezeu cere poalinyi. V edeniile in ceas de noapte ale profetului: caii fi Puterea pdgdmilor va fi nimicitcl.

1. In luna a opta, in a,nul al doilea al lui Dariu, fost-a euvantul Domnului

catre proorocul Zaharia, fiul lui Berechia,

fiul lui Ido, si-i zise:

« Amarnic s'a maniat Domnul potriva párintilor vostri !

De aceea, graieste catre ei:

o Asa

zice Domnul Savaot:« Pocaiti-va, », zice Domnul Savaot, « i atunei i eu mä voi indura de voi », zice Domnul Savaot.

« Nu fiti ea parintii vostri carora

le-au propoveduit proorocii de mai nainte,

strigand: o Asa zice Domnul Savaot: lntoarceti-vá cu pocainta, din chile voastre

893 www.dacoromanica.ro

ZAI1ARIA, 2 cele rele si de la faptele voastre cele rele!

Dar ei n'au ascultat vi n'au vroit sa

ma ja in seam& s, zice Domnul. « Unde Bunt acum pärintii vostri? Si profetii trajese ei deapururi? Dar amenintarile mele i hotaririle

mele, pe care le-am poruncit sa le vesteasca slujitorii mei prooroci, au ajuns pe pärintii vostri, asa incat ei s'au poeat FA au marturisit: o Asa cum a pus la cale Domnul Savaot ea sa ne rasplatease& nou5,, dup.& purtarile noastre

fo't

dupa faptele noastre, asa ne-a i räsplatit ».

In ziva a douazeci

i

patra, din

luna a unsprezecea, care se chiama Sebat,

In anul al doilea al lui Dariu, cand

a fost cuvantul Domnului catre mine,

parat pe Israil, ele au ajutat si au sporit nenorocirea.

Pentru aceasta, asa rosteste Dom-

nul: oMa voi intoarce catre Ierusalim

cu indurare, ca templul meu Ea fie zidit intru el », zice Domnul Savaot,

funja de masurat sa se intinda asupra Ierusalirnului ! »

Si iafasi vesteste: rasa zice Domnul

Savaot: Inca o data cetatile mele se vor

desfaa intru bunätäti, i Domnul isi va reviirsa din nou indurarea sa peste Sion si Ierusalimul iarasi Il va alege. 2.

Ved enia cu cele palm coarne §ti palm faurari. Damnul va alege iarcisi lerusalimul.

soare-scaplita, iar in dosul lui se vedeau cai roibi, murgi i albi.

Si cand mi-am ridicat ochii si am privit, iota, ea ara vazut patru coarne. Si am intrebat pe ingerul care vor bea cu mine: Ce stmt acestea ? »Iar el mi-a raspuns: o Acestea sunt coarnele care au imprästiat pe Iuda, pe Israil Ierusalimul!*

Doamne ? * Atunci ingerul care griiia cu mine mi-a ritspuns: s Iti voi arAta acum ce aunt acestia! »

faurari. Si eu am zis: s Ce vor sä, facii aceqtia? s Ras' punsu-mi-a: s Tata coarnele

proorocul Zaharia, feciorul lui Berechia, feciorul lui Ido, Am avut o vedenie in ceas de noapte, i iatä, un om calare pe un cal

roib; si el statea intre doi munti, spre Si am intrebat: e Ce sunt acestia,

Ci omul care stätea intro cei doi

munti mi-a gait: s Acestia sunt solii pe care i-a trimis Dornnul ca sâ cu-

treere pamantul!* i ei au rostit care Ingerid Dornnului, care statea intre munti, si au zis: a Am cutreerat pamantul i, jata, tot pamântul este locuit i linistit! Si ingerul Domnului a intrebat: Doamne Savaot, pana cand vei nea neinduplecat fatal, de Ierusalim de cetatile lui luda, pe care esti mânios de saptezeci de ani? » Si ingerului care vorbea cu mine riispunsu-i-a Domnul cu cuvinte burn), cu cuvinte de mangitiere. Si mi-a zis ingerul cel care vorbea cu mine: e Vesteste astfel: Asa zice Domnul Savaot: M'am aprins de mania impotriva Ierusalimului i impotriva Sionului;

Dar crincena, este urgia mea im-

potriva neamurilor care trajese far& grija I

Cad pe eand eu eram numai putin su-

Apoi Domnul mi-a arlitat patru

care au risipit pe Iuda, ineat nimeni nu mai indraznea sa ridice capul. Iar acestia au venit sä, ascua securile i sa doboare la pamant coarnele acelor popoare care si-au ridicat cornul impotriva Vail lui Iuda, ca do o risipeascii. » *i cfind mi-am ridicat ochii i m'am uitat iatä un om care tinea in mana

o funie de mäsurat. i i-am zis: Incotro ai pornit? Si el mi-a räspuns:

Sa masor Ierusali-

mul, ca s5, vad care este lungimea latimea lui ! *

Si iatii ci s'a aratat ingerul care graia cu mine si alt inger a iesit intru

intampinarea lui, Si i-a graft asa: o Alearga degraba, spune tana,rului acestuia: Ierusalimul va fi locuit ca oras deschis, atat de mare va fi multimea dobitoacelor i oamenilor dinlauntrul lui; Si eu voi fi un zid de foc de jurimprejur »,

zice Dorrmul,

mipocul

894 www.dacoromanica.ro

slava sa in

ZAIIARIA, 3, 4

Sculati, sculati si fugiti din tara cea de miazil-noapte*,

in cap si 11 invesrnintari, in vreme ce ingerid Doranului stitea de fati. i ingerul Domnului i-a hotitrit lui Iosua astfel: s Asa zice Domnul Savaot: Dada: vei umbla in ciile mele si dad. vei fi credincios slujirii mele, atunci vei fi

zice Domnul,

voi aduna din cele patru vinturi ale cerului. sc5,parea in Sion,

Scoa15,

tu care silitsluesti in Babilon ! »

Ciici asa zice Domnul Savaot: Pentru slivirea sa, el m'a trimis la popoarele pagitne care vit, jäluiseri pe voi, citci cel care se atinge de voi se

chivernisitor al templului meu i vei priveghia peste curtile mele i iti voi

dui sä intri aici cu aceia care aunt slu-

atinge de lumina ochiului situ!

jitorii mei.

Ascultit deci, tu arhiereule Iosua, tu si cei ce slujesc inaintea, fetei tale, cici ei sunt semne minunate.

Dar sit mai stii! Câci imi voi roti mina mea peste ei, ca ei sit ajungit pradit pentru cei care acum sunt robii lor !* atunci yeti cunoaste cl. Domnul Savaot m'a trimis. Bucurit-te si te veseleste, fiica Sionului, cici iatit eu voi locui in mijlocul táu »,

eu voi aduce pe servtzl meu Vlistar.

Tat& piatra pe care am pus-o ins,intea lui Iosua, pe care piatr5, aunt sapte ochi, §.1 pe ea voi soulpta chipul care i se cuvine), rice Domnul Savaot, « inteo singuri zi voi nimici firidelegea

zice Domnul.

i in ziva aceea, multe noroade

se vor lipi de Domnul i vor ajunge

tArii acesteia. In ziva aceea s, zice Domnul Savaot, fiecare din voi va imbia pe vecinul six sub vira si sub smochinul situ. *

poporul meu s't eu voi locui in mijlocul täu ». Atunci vei sti cl. Domnul Savaot

m'a trimis la tine. i

va lua Domnul pe Judo ca

mostenire a sa in tara cea Mina, §i va

4.

alego iaräsi Ierusalimul.

Alta' vedenie: candelabrul i malinii de langti el. i ingerul care gritia cu mine iariísi

Sit taci tot trupul inaintea Domnului, cici el s'a desteptat din locasul situ cel sifint.

m5, destepa, ca pe un om pe care il trezesti din somn, i ml. intrebi: e Ce vezi ? eu

3.

Agezarea preotiei. Arhiereul Iosua, invinuit

de Satana, este apcirat de Domnul.

Ii rispunsei: s Iati, vid un candelabru cu totul de aur, cu sapte candele, iar ereul stand inaintea ingerului Domnului, deasupra candelabrului se afli un vas pe cand Satana statea la dreapta lui, . cu untdelemn din care pornesc sapte i mi-a araat apoi pe Iosua arhi-

tevi care cele fjapte candele.

ca sit-1 invinuiascit.

i all.turi sunt doi znáelini, until de-a-dreapta vasului cu untdelemn

i a zis Domnul lui Satana: Geartit,te pe tine Domnul, diavole, ceartit-te pe tine Domnul cel care a ales Ierusalimu/ ! Acesta, nu este el oare un ticiune scos din foc

altul de-a-80,33ga vasului.*

i am intrebat iarisi pe ingerul

care graia cu mine:

i era Iosua imbricat in vesminte

fitspuns ingerul cel care cu mine astfel: Oare nu stii ce

murdare si stitea inaintea ingerului.

i a rostit si a poruncit slugilor

care stäteau inaintea lui astfel:

taunt toate acestea ? * i am zis: a Nu, Doamnel* i mi-a vorbit iar si a zis: s Acesta este cuvintul Domnului care Zorobabel:

Dez-

briicati-1 de ve§mintele cele murdare 1* i-a zis lui: e Iatit, ti-am iertat f Ara' delegile tale si te-am imbritcat cu vesmint de pritznuire !*

i a mai zis: a Puneti mitri curatii In capul lui! ei ii puseri mitri curatit

Ce aunt acestea,

Doamne ? » i mi-a

Nu intru tirie §i nici intru vartute, ci intru Duhul meu*, zice Domnul Savaot.

895

www.dacoromanica.ro

ZAHAR1A, 5, 6

«Ce esti tu, munte inalt? Inaintea lui Zorobabel sa te prefaci In campie. Si el va ridica piatra cea din crestet in strigatele multimii: Cat este de shivita Si a fost cuvantul Domnului cittre mine si mi-a zis:

lui Zorobabel au pus temelia templului acestuia EA tot mainile lui sii-1 ispritveasci. Atonal tu vei sti ca Domnul Savaot m'a trimis. Cad cine a defairnat ziva acestor mici inceputuri ? Veseli-se-vor curand

vor vedea piatra cea din urmä in mama lui Zorobabel. Iar aceste sapte candele

stint ochii Domnului care cutreerä tot pitmantul.*

II. Si mi-am luat indemnul si 1-am mai intrebat: s Ce insemneaza acesti maslini, unul de-a-dreapta i altul de-astânga candelabrului? s

Si 1-am intrebat si a doua oara:

Si fiindca am intrebat: s Ce este

Este efa care a iesit la privealä ! sSi a mai spus: Inteinsa se did farädelegea intregului aceasta ? s, el mi-a riispuns:

pan:dint! s

Si iatä, ca s'a ridicat dintr'o data un disc de plumb din di., i in mijlocul efei se vedea o femeie. Si el talcui: o Aceasta este fiirticle-

legeah> Si el a aruncat-o in mijlocul efei si peste ea a rasturnat sloiul cel de plum b.

Si and am ridicat din nou ochii mei si am privit, iata c5, ieirâ douit femei. i vá'ntul bittea in aripile lor, ciici aveau aripi ca aripile de barzä. ele ridicara efa intro pämant i intre

cer.

Si cand am intrebat pe ingerul care graia cu mine: o Incotro due ele efa? s,

« Ce va sä zicil cele doll& crängi de maslin,

El imi ritspunse: Sä zideasca pentru farädelege o casa In tara Sinear Acad, i s'o aseze acolo la locul ei s.

« Nu, Doamne

Vedenia ca cele patru care. Cununa pe capul arhiereului.

parnantul ! *

m'arn uitat, am vazut ca ieseau patru care dintre cei doi munti, i muntii erau de amnia. La carul cel dintai erau inhamati cai roibi, lar la: carul cel de-al doilea

care stint langa cele douä palnii de aur prin care se lasii in jos untdelemnul ?* Si mi-a grait astfel: Oare nu stii ce va sa zic5, acestea ? s Si am riispuns: Si el m'a 15,murit: Acestia sunt cei doi fii unsi, slujitorii Doninului a tot 5.

Vedenia Cu sulul de carte care zboarcl.

1. Si cand am ridicat din nou ochii, am vazut o carte ca un sul care zbura. 2. Si intrebändu-mit: o Ce vezi tu ? s, eu i-am ritspuns: Växl o carte ca un sul care zboara, lungil de douiftzeci de coi si lath de zece coti.s 3. Si el mi-a &limit: o Acesta este blestemul care se intinde peste fata intregului pamânt, ciici orisice fur va fi nimicit, cum zice cartea, i oricine jura stramb va fi niruicit, cum zice cartea s.

o I-am dat drumul blestemului s, zice Domnul, s ca sa intre In casa furului i in casa celui care jura stritmb 4.

intru numele meu s't sa stea acolo in casa

pana ce va nimici si lemnitria si pietrele ei s. 5. Si ingerul care grAia cu mine a venit I5,ng5, mine si m'a imbiat: Mica ochii

vezi: ce este arätarea aceasta?

6.

Si and am ridicat iarái ochii mei

cai negri.

La cel de-al treilea car erau inhiimati cai albi, iar la cel de-al patrulea cal pintenogi voinici.

Si mi-am luat indenmul ka am intrebat ingerul cel care grail), cu mine: Ce sunt acestia, Doamne Atunci mi-a ritspuns ingerul si mi-a

zis: « Acestea stint cele patru vitnturi

ale cerului, care ies, dupii, ce s'au liaat inaintea stipanului intregului piimtint.

Carul 1nhamat cu cai negri se in-

dreaptit spre tara cea de la miazä-

noapte, cel cu cal albi catre tara dinspre iásârit, iar cel cu cai pintenogi spre tara dinspre miazii-zi.

Si caii cei voinici iesira i voiau sa porneasca sit cutreere piimantul.

896 www.dacoromanica.ro

ZAHARIA, 7, 8

e Vesteste tot norodul tirii si pe preoti: Daca, ati tinut post si v'ati tanguit in luna a cincea i intr'a saptea, timp de saptezeci de ani, pentru mine

cand el le-a zis: a Plecati i cutreerati pamantul !», ei iesiri sä, cutreere pamintul. Atunci a strigat el catre mine si mi-a gráit asa: a Vezi ! Cei ce se indreapta catre tara cea de la miazn-noapte au potolit Du-

oare ati postit voi? i cand mancati

i beti, oare nu sunteti voi aceia care mâncati i aceia care beti? Nu sunt oare acestea poruncile pe caro Domnul le-a rostit prin graiul pro-

hul meu, in partile de la miazil-noapte. » *i a fost iaräsi cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis: « Ia darurile celor ce sunt in robie, aduse de Heldai, de Tobie i de Iedaia,

du-te tu insuti in ziva aceea, du-te ih casa lui Iosia, feciorul lui Sofonie, mide

fetilor calor de demult, cand Ierusalimul era locuit i pasnic, ca i orasele luyecinate, ca i Neghebul i efela ?

ei au sosit din Babilon. *i lutind argint si aur, sa. faci o cununä si s'o pui pe capul mliereului Iosua, feciorul lui Iotadac, i sä.4 graiesti lui intr'acest chip: « Asa graleste Domnul Savaot: Vezi ! Aici este un om cu numele Vlistar, care va vlastári si va zidi templul Domnului. El va zidi templul Donmului

Deci, a fost iarài cuvantul Domnului catre Zaharia inteacest chip: a Asa gräieste Domnul Savaot: Ju-

deeati judecati adeviratá, fiti cu dra-

goste FA marinimosi unii fati"), de altii;

Nu asupriti pe vaduva, pe orfan, pe strain si pe cel Barman i nimenea sä. nu cugete in mima sa räutäti impotriva aproapelui shu ! »

el va fi invesmantat cu dama, i va sedea pe tronul sau si va domni, i arhiereul va

Dar ei n'au voit sa. ia aminte, ci

fi de-a-dreapta lui i intre amandoi va fi un sfat de pace. i cununa si fie misil pentru pomenirea lui Heldai, a lui Tobie Ffi a lui Iedaia i in cinstea feciorului lui Sofonie, In templul Domnului.

Ii intoarsern spatele cu indaratnicie astupara urechile ca sä, nu auda;

i vor zidi la templul Domnului, atunci voi yeti cunoaste ea Domnul Savaot m'a trimis la voi. i aceasta se va adeveri daei yeti asculta de glasul

pe crancenä manie.

i-siimpietrirä, Mima ca diamantul,

ca sä nu asculte legea i poruncile pe care le-a trimis Domnul Savaot prin

Duhul gnu i prin graiul proorocilor celor de demult. i s'a pornit Donanul Savaot

*i oameni de la mari departari vor

veni

i s'a intamplat ca., dupä cum el a strigat i ei n'au voit s'a miza, tot asa a sa strige i ei fax& ea eu sa-i aud », zice Domnul Savaot. a i fi voi Impristia printre toate popoarele pagane pe care ei nu le cunoscusern, ea tara in urrna lor sä pustie, firi calatori i fiira locuitori!

Domnului Dumnezeului vostru! » 7.

lema in trecut. lar in anul al patrulea al lui Dariu imparatul, fost-a cuvantul Domnului citre Zaharia, in ziva a patra a lunii a noua, care se chiamn Chislev. Casa lui Israil a trimis pe areter, dregittor regese, cu oamenii sai, ea sa, cearn indurarea Domnului, Sil pillasen preotilor din templul Domnului Savaot i proorocilor cest chip: a Si, mi mai tangueo° eu oare

In luna a cincea i sa mi infranez cu post, precum am facut cine stie eati ani ?

Atunci a fost cuvantul Dornnului Savaot catre mine si mi-a zis:

astfel au facut dintr'o tara mandrá

o pustietate.

8.

Israil in viitor. i a fost iaräi cuvantul Donmului Savaot catre mine si mi-a zis: a Asa griieste Domnul Savaot. Inbese Sionul cu ravnil mare si cu patimä aprinsa, 11 ravnese. »

Asa galeote Domnul: « M'am tutora cu milostivire catre Sion si voi

locui in mijlocul Ierusalimului; si Ieru-

897

www.dacoromanica.ro

57

ZAHARIA, 9

salimul se va cherna cetate credincioasä

muntele Domnului Savaot munte dint ! 4. Asa zice Domnul Savaot: Bátrani

batrâne iaräi vor sta in pietele Ierusalimului, fiecare cu toiagul in mina, din pricina virstei lor, i pieele cetatii se vor umplea din nou de baieti si de fete care a se joace inteinsele !

Asa zice Domnul Savaot:

Dad,:

acest lucru se va pirea cu neputinta intea ochilor poporului acestuia care a

mai ramas in aceste zile, oare a fie el

peste putint i inaintea ochilor mei !* zice Domnul Savaot. Asa graieste Domnul Savaot: Iati. ca eu voi mintui pe cei din poporul meu din tárile de la soare-räsare i din tarile de la soare-scapit5,, i

li voi aduce pe ei acasa, ca

locuiasea iarasi in mijlocul Ierusalimului

ei sa fie poporul meu, iar eu si fiu

Dumnezeul lor, intru credinciosie i intru dreptate *.

Asa graieste Domnui Savaot: t In-

mäinile voastre, voi cei ce auziti, in zilele acestea, cuvintele din gura proo-

rocilor, rostite in vremea and s'a pus

temelia templului Domnului Savaot and s'a cladit templul lui 1 Caci inainte vreme omul nu avea nici o rasplata pentru munca i dobitocul nu aducea nici un folos, i cel ce intra i cel ce iesea n'aveau pace din pricina dusmanilor, si en atiitasem pe toti oamenii, pe fiecare impotriva aproapelui eau. Dar acum nu voi mai fi ca inainte vreme fata de fámásita poporului meu *, zice Domnul Sa,vaot. t Ci acum slim5,naturile se vor face

In pace: via îi va da rodul ei, i p5,mintul belsugul eau; cerurile vor därui

Nei iata ce zice Domnul Savaot:

Precum m'arn hotitrit sä va fac rim and parintii vostri au intaratat mania mea s, zice Domnul Savaot si nu mi-a fost mil& de voi,

Tot astfel m'arn razgandit, vremea de acum, ca 85, arat indurarile mele Ierusalimului i casei lui luda. Nu va temeti Iati poruncile pe care sa le piziti: * Graiti adevárul aproapelui vostru, judecati i da4i hotariri drepte, la portile cettitilor voastre ;

Nu cugetati faradelege impotriva aproapelui vostru i juramantul strâmb

sá nu-1 iubii, fiinda toate acestea le wan s,

zice Domnul.

i a fost iaräi cuvintul Domnului

dare mine i mi-a Zif3:

t Asa zice Domnul Savaot: Postul

din luna a patra, a cincea, a saptea si a zecea sa fie pentru neamul lui luda zile de bucurie i veselie i sarbatori

luminate. Dar iubiti adevarul

A.sa zice Donmul Savaot: t

8i se va intimpla cá, precum ati fost blestem printre noroadele pàgâne, tot asa, o, voi, casa lui luda i casa lui

Israil, v5, voi mintui pe voi ca sá fiti binecuvintare. Nu va teme0, ci barbitosi

se

va mai intimpla in viitor ca vor veni popoare i locuitori din multe cetati, i locuitorii dinteo cetate se vor duce in cealaltä, zicand: a Haidem dobindim indurarea Domnului i sá eercetam pe Domnul Savaot! e 4 i eu vreau sä merg I

i vor veni noroade multe popoare puternice sa caute pe Domnul Savaot in Ierusalim i prin jertfe sa dobandeasa, indurarea Domnului.

Asa graieste Domnul Savaot: * In zilele acelea zece oameni dintre nea-

murile pagine vor apuca pe un iudeu de poala hainei i vor zice: Cu voi voim sa mergem, fiinda, am auzit Dumnezeu este cu voi !

roua lor, iara eu voi da in stápánire

poporului care a mai ramas toate bundtatile acestea.

si pa-

cea !*

9.

Pdgánii vor fi smerifi i Israil va fi vitintuit.

1. Proorocie. Taal, care este cuvintul Domnului pentru tara Hadrae i pentru Damasc, cetatea domneasca,fiindei ale

Domnului stint cetape Siriei i toate semintide lui Israil,

898

www.dacoromanica.ro

ZAHARIA, 10 Asijderea i despre Hamat cu ca,re se megieseste, cum i despre Tir i despre Sidon, caci ele sunt osebit de intelept,e.

Tirul

Domnul Dumnezeu va suna din trambita 13.1 va porni in vijelia de la miazà-zi. Domnul Savaot li va lua sub

zidit intárituri si si-a

ocrotirea sa, iar ei vor nimici i vor

strás.ns argint, ca pulberea, i aur, ea tina de pe ulit,e. Dar iatii c5, Domnul 11 va cuceri si va pravali in mare bogsátia lui, fs'i el insusi va fi mistuit de foc. Ascalonul va vedea si se va spdimanta, Gaza va fi cuprinsi de dureni

calca in picioare pe purtátorii de prastie, vor bea stmgele dusmanilor i vor fi

de rusine intru nädejdea lui. Regele din Gaza va pien i Ascalonul pustiu va

scumpe intr'o diadem5 strälucind in

infierbintati ca de vin i vor fi plini ea nastrapele de la jertfelnic i ea unghiurile altarului. i in ziva aceea va mtmtui Domnul Dumnezeul lor pe poporul sttru, care este turma sa, i ei vor fi ea pietre

nitprasnice i Ecronul la fel, 0.5,6 a ramas

tara sa.

ritmânea.

Ce fericire si ce mándrete va fi

Adunátur5, de popoare va locui in Asdod i trufia Filistenilor voi sfár5,ma-o.

atunci in tara! Grtml va cresta pe flaciti vinul pe fecioare

nea, ale Dumnezeului nostru si vor fi

Dumnezeu adund poporul sdu de pretutindeni a4eazd in (ara lui.

« i le voi scoate stmgele jertfelor din gur5, i prinoasele idolesti dintre dinti, astfel cä si aceste cetäti vor rimit-

10.

ca o 'amura a lui luda, lar Ecronitii

vor fi ca Iebusitii. i voi aseza o straj5, in jurul casei mele, ea nimeni din cei ce se duc i se intorc i nici un impilittor sâ nu-si mai faca drum pe acolo, ctici, iat5 eu priveghez Cu ochii mei!

Cereti de la Domnul ploaie la vreme,

ploaie timpurie i tarzie ! Domnul urzeste norii plini de fulgere si le dá, trámbele de ploaie, pentru fiecare buruiani de pe cámp, Pe c11, vreme terafimii spun vorbe

Bucurá-te foarte, fiica Sionului, veseleste-te, fiica Ierusalirnului, &ami, jata,

f5,r5, rost i vracii yací vedenii mincinoase i bálguiesc visuri amagitoare

impttratul tii,u vine la tine: drept mántuitor; smerit i c5,1are pe asin,

m5,ngtlieri desarte. Pentru aceea ei

rätticese ca oile i tritiesc in nevoie, cáci sunt far5, pastor. s Ci impotriva pbstorilor s'aprinde

pe minzul asinei. a El va nimici carele din Efraim caii din Ierusalim, iar arcul de rtaboi se va fr5,nge «. El va vesti popoarelor

m5,nia mea si tapilor le voi cere socoDomnul Savaot are grijá de turma sa: casa lui luda, si face din ea calul stiu de podoabá in rázboi.

pacea i impärittia lui se va intinde de la o Mare pitn5, la cealaltá, Alare si de la Eufrat p5,n4 la marginile painântului.

Din ea va iesi piatra din capul

« Tot asa, pentru sángele legámántului tliu, voi da drumul robilor

unghiului, din ea tarusa de corturi, din ea arcul de rázboi, din ea vor

v5, dau de veste: Iti voi rispliti de

calc5, pe dusman in noroiul ulitelor ; si se vor rázboi, cáci Domnul va fi cu ei,

din fánt5,na cea fax& de api. Intoareeti-vä In cetatea inttiritä, voi robi plini de nadejde ! Miar astazi

toate dipeteniile

Ei vor fi ea vitejii care, In luptil,

dota ori! CAci am intins pe luda ca pe un arc si pe Efraim Il pun sageatii, pe coard5 voi asmuti pe fil tái, Sioane, impotriva

fiilor tñi, Iavane, si te voi preface in sabie de viteaz.

i Domnul se va aráta deasupra

iar cei ce eálárese pe cai vor iesi de ocara.

Eu voi intári casa lui luda i voi mintui casa lui Iosif si-i voi aduce iar la rostul lor, eaci mä doare Mima de ei, vor fi ea si aliad nu i-as fi lepädat,

lor i sfigetile lui vor lic5,ri ca fulgerul,

cáci eu sunt Domnul Dumnezeul lor voi auzi.

899

www.dacoromanica.ro

57.

ZAI1ARIA, 11, 12 i

Efraimitii vor fi ca vitejii

zglobie va fi inima lor ca de vin, i copiii lor vor vedea i se vor bucura i mima

lor va tresälta de veselie intru Domnul. i voi suera dupi ei si bi voi stringe la un loe, cäci i-am riscumpltrat, i ei se vor lnmu1i, ca ki mai nainte.

Dei i-am impritstiat printre no-

am luat dota toiege. Pe unul I-am

numit *Indurare », iar pe celilat s Legimira » s'a am inceput se. pase turma.

i inteo luna ara dat afarà pe cei trei ciobani. Dar mi s'a urit se. pitzesc

oile,

mine.

i sufletul lor, la fel, era sätul de

roade, totusi, in acole tinuturi depirtate,

Deci am zis: Nu vi mai paso! Cea care este de murit si moarii, ces

si din Asiria Ii voi aduna s'a ii voi duce

rare » i 1-am frint, ca sä, strio leginaintul

ei îi vor aduce aminte de mine si vor triti acolo ca fiii lor i vor veni inapoi. i Ii voi aduce din tara Egiptului In tinutul Galaadului i al Libanului, qi nu va fi atata loe pentru ei. i vor trece prin marea Egiptului vor lovi in valurile märii i toate adincurile Nilului se vor usca. Trufia Asiriei va fi doboriti gd. schiptrul Egip-

tului va fi dat in láturi. voi intäri intru Domnul, ca

sá unible intru Domnul.

numele lui o,

zice

11.

Pcistorul cel bun nu este asculto2 de turra&

Turma palmita de un pastor rdu.

Deschide, Libane, portile tale, ca focul sä mistue cedrii tal! Vaietà-te, chiparosule, ciici a cäzut

cedrul si tot ce-a fost mai falnic s'a

pribusit! Vuiti, voi stejari ai Basanului, citci pidurea cea nesträbitutli s'a näruit ! Rásunä, vaietul pistorilor, cáci mttn-

drele Ion plisuni au fost pustiite; rimná räcnetul puilor de leu, cet falnicele hiti-

suri ale Iordanului au fost parjolite ! Asa zice Domnul Dumnezeul meu: o Paste oile cele hiträzite junghierii, Cáci cei care le cumpird, le junghie,

fir5, si se cread& vinovaVi, iar cel care

le vinde zice: o Binecuvintat s'a fie Domnul, cäci iatä m'am imbogitit o, astfel cä,

ciobanii lor n'au mili de ele.

*Ci i eu nu mä, voi mai indura de locuitorii tärii o. zice Domnul. « Ci nul

Eu voi da oamenii pe fiecare in mfi,na ciobanului silu si a vitnzittorului säu, si acestia vor jticmini tara, färä, ca nimeni poatä scips, din mina ion! i m'ara fitcut cioban peste oile de junghiat, pentru negutatorii de oi. 900

de pierit se. piafa, iar oile care vor mai rämitnea si se sfisie filtre ele ! Atunci am luat toiagul meu Indupe care 1-am inclaeia,t cu toate popoarele.

*i in ziva când legamftntul fuese stricat, negutitorii de oi care mi luaseri cu simbrie pricepurft ce. aceasta tuses° porunca Domnului,

Cind le-am zis: *Daca socotiti cu cale, dati-mi simbria, iar daeä nu,

nu mi-o dati 1* i mi-au cantara simbria

mea treizeci de arginti, Atunci a gräit Domnul d'Are mine: o Aruncii-1 olarului pretul acesta scump, ou care eu am fost pretuit de ei! o i am luat cei treizeoi de arginti s'a i-am aruncat in vistieria templului Donmului, pentru olar. Apoi am rupt s'a toiagul cel de al doilea care se numea « Legimint o, ca sä strio frittia dintre luda i Ierusalim. i a zis Doranul ciltre mine: o Ia-Vi

acum inca o date-, sculele unui pistor dezmetic ! Caci,

iatä, eu voi pune un pistor in tara, care nu se va ingriji de

oaia ceo pierdutä i ca,re nu va cauta pe cea rizletité, s'a pe cea ränitä nu o va vindeca si nu va hräni pe ceo zdravänä dar va manca pe ceo grasa si fi va smulge copitele.

Vai de ciobanul netrebnic, care

pilaseqte turma! Sabia sä, loveasci mina lui i ochiul lui cel drept! Mftna lui si se usuce i ochiul lui cel drept si orbeascii! 12.

Biruinla desdvdrpitd a lui Israil §i viata Zui nota. 1. Proorocie. Cuvintul Domnului despro Israil. Asa gritieste Domnul care

www.dacoromanica.ro

ZAHARIA, 13

Tara va fi in more jale, fiecare familie deosebit: familia din casa lui David pentru ea i femeile pentru ele ; familia din casa lui Notan deosebit

intinde cerurile ea un cort i aaterne

temeliile pämäntului i în1irip duhul omului inläuntrul lui. o Ci voi s luati aminte Eu voi

femeile lor deosebit;

face Ierusalimul cup& de ametealä pentru

Familia din casa lui Levi pentru

toate popoarele invecinate a't tot aaa va veni rändul lui Judo, and Ierusa-

sine ai femeile lor la fel ; familia din casa lui Simei deosebit i femeile aaijderea.

limul va fi impresurat. Si in ziva aceea voi preface Ierusalimul in piata de povaa, pentru toate popoarele i oriaicine o va ridica se va se vor aduna impotriva lui scrijila,

Toate familiile care mai sunt, fieai femeile lor iaräai pentru sine.

care pentru sine

13.1

toate popoarele pämäntului. In ziva aceea, s,

13.

zice Domnul,

voi lovi toti caii cu spaimä q't pe citläreti cu nebunie ; i voi sta cu ochii deschiai la casa lui Judo ai pe toti caii noroadelor Ii voi lovi cu orbire. Atunci vor gräi in mima lor voevozii lui Judo: s Bärbatia locuitorilor Ierusalimului este intru Domnul Savaot, Dumnezeul lor In ziva aceea voevozii lui Judo vor fi ca un lighean de fáratie In mijlocul lemnelor

i ea o tortä aprinsä intr'un

stog de snopi, ea sä mistuie toat,e popoarele care stau in preajmit, la dreapta IA la stänga, dar Ierusalimul sä, ai mai departe pe locul lui, In

Careitirea lui Israil.

In vremea aceea, un izvor de ap5, curg5,toare se va deschide in casa lui

David ai pentru locuitorii Ierusalimului, spre cuatirea de pticat EA de once altá intinare. « Si in ziva aceea s, zice Domnul Savaot, e voi stärpi din tarä numele

idolilor, ea nimeni sä nu-i mai pomeneasci, aaijderea voi da afarä din tarrt, pe profeti i duhul ce! spurcat.

i dad), va mai profeti cineva, atunci

zice-vor dare el taal sä,u a't mama sa, care 1-au näscut: s Tu trebue sä mori,

fiinda, ai gait rainciunä, in numele Domnului !* i atunci tatal tau i mama sa, care 1-au niiscut, 11 vor sträpunge,

Ierusalim !* i

Domnul va restatornici, mai

s'a apucat sa prooroceasa.

corturile lui Judo, ca semintia casei

lui David ai trufia locuitorilor Ierusalimului a nu se ridice deasupra lui Judo.

i In ziva aceea se vor ruina proo-

fiecare de vedenia lui, and va grii ca prooroc, i nu se vor mai In-

In ziva aceea va ocroti Domnul

pe cei ce locuesc in Ierusalim, !flat cel mai bicisnie dintre ei a fie co David, iar casa lui David sä fie ea ins* Dumnezeu, co ingerul Domnului care merge inaintea lor. « Si in ziva acaso mä, voi stridui

veamitnta, cu veamänt de pär, ea sä, invele mai temeinic.

pornit impotriva Ierusalimului. Dar peste casa lui David ai peste locuitorii Ierusalimului voi revä,rsa duh de milostivire ai de rugticiune, co ei sä-ai

va aspunde: s Am fost anit in casa

Si fiecare va zice: « Eu nu aunt proo-

sá stärpesc toate popoarele care s'au

roc, ci stint plugar, etici ogorul a fost avere,a mea din tineretile mele s. i dad, va fi intrebat: «Ce sunt nile acestea, de pe nainile tale ? s El

atinteasa privirile spre mine, pe care

ei I-au stapuns, q't sä piing& dup.(); el, co dupti, un fiu unul-näscut i Ea, se jeleasa,

prietenilor mei !* «Sable, scoalä-te impotriva pästorului meu q't impotriva oraului care imi

este tovaräa s,

zice Domnul Savaot.

« Bate-voi pästorul 13.1 se vor risipi oile,

ei ca la moartea celui trial näscut.*

iarà eu imi voi intoarce mina mea impotriva celor mai mid.

in eimpia de la Migron.

« douti pärti vor fi papidite i vor pieri, q't va rämänea In ea numai a treia parte,

In ziva aceea,, va fi plängere mare In Ierusalim, cum a fost la Hadadrimon 901

Si in toatä tara,*

www.dacoromanica.ro

zice Domnul,

ZAHARIA, 14

9. lar pe cei din aceast5 a treia, fi

voi baga in foc si Ii voi himuri cum se liimureste argintul, si-i voi incerca cum se fncearca aurul. Ei vor cherna numele

si alt brat spre Marea ceo de la apus.

Si va fi asa si vara si iarna.

Si va fi Domnul implirat peste tot piimantul, In ziva aceea va fi Domnul

meu, si eu îi voi auzi si voi zice: n Acesta

unul singur, si tot asa si numele eau

14.

campie, de la Gheba qi pani la Rimon, spre miazii-zi de Ierusalim. Iar Ierusa-

Juclecata lermalimului 0 a apciscitorilor

siilitsluit pe locul unde se gaseste, de la

este norodul meu a, si ei vor riispunde: Domnul este Dumnezeul meu!

lui. Striducirea viitoare a cetcllii, erlei Dorn-

unul singur.

Tara intreaga se va preface in

limul va fi ridicat in slitvi s't va sta

poarta lui Veniamin si pang la locul

nul va ji impärat peste tot peimdntul.

portii celei clintâi, adicá pan& la poarta

1. Tat& c5, vine ziva Domnului, cand

pants, la teascurile regelui.

averea ta va fi pradatii si va fi impartial intre zidurile tale.

2. Si voi aduna la lupta impotriva Ierusalimului pe toat,e noroadele, 5i ce-

tatea va fi luatä si casele vor fi jiiluite si femeile vor fi necinstite, si jum5,tate din cetate va fi dusft in robie, iarft po-

porul care va mai fi ramas nu va fi starpit din cetate. 3. Atunci Domnul va iesi la luptit si se va rizboi impotriva acestor popoare, ca in zilele luptelor sale, ca in vreme de fázboi. 4. Si in ziva aceea se vor sprijini picioarele sale pe Muntele Maslinilor,

din Colt, si de la turnul lui Hananeel

Si vor sälálui inteinsul si

nu-1

va mai ajunge nici un blestem, ci Ieru-

salimul va fi locuit in pace. Dar iatit care va fi prapidul eu

care Domnul va pierde toate popoarele care s'au ritzboit impotriva Ierusalimului:

trupul dusmanului va putrezi de-a'n picioarele, ochii ii vor putrezi in orbite si limbo in gurlt. In ziva aceea va fi, de la Domnul, mare turburare printre ei 5i fiecare va apuca de m5,116 pe aproapele eau si-si vor ridica mama unii impotriva altora.

Si Inds, se va riizboi impotriva

intinde Omit la locul unde eu voi da

Ierusalimului si bogatia tuturor popoarelor vecine: aur, argint si vesmints multe, vor fi stranse la un loc. Si la fel cu acest pr5,pad va fi pritpadul care va lovi calul, catarul, asinul si toate dobitoacele care vor fi In taberile de rlizboi. Si toti cei ramasi cu viaá, dintre popoarele acelea care venisera sit se razboiasc5, impotriva Ierusalimului, se vor

niei lui Uzia, regele lui luda. Atunci

ratului, Domnul Savaot, i sá praznuiasca siirbEtoarea corturilor.

care este in fate, Ierusalimului la rdsiirit;

iarà, Muntele Maslinilor se va despica

In dota de la nisarit la apus si se va

face o vale mare foarte, si jum5,tate din

munte se va trage inapoi spre noapte, si cealalta jumittate spre

5. i voi yeti aierga prin vaiea muntilor mei, deoarece valea rnuntilor se va

izbavire. Si yeti alerga cum ati alergat de frica eutremurului, in vremea domva veni Domnul Dumnezeul meu si toti sfintii impreuna cu el. 6. In ziva aceea nu va mai fi lumina, ei frig si ger.

7. Va fi o zi far5, pereche, pe care Domnul singur o stie: nu va fi nici zi, nici noapte, ci la vremea serii va fi

8. lar in ziva aceea, va izvori din Ierusalim apa vie: un brat se va indrepta catre Marea cea de la rasa:tit,

sui in fiecare an sit se inchine impa-

'aid cele din neamurile prtmantului care nu vor veni sit se inchine,

In lerusalim, imparatului Domnului Sa-

vaot, nu vor avea parte de ploaie.

Si (lac& norodul Egiptenilor nu se

va sui si nu va veni la sarbätoare,

ffi

peste ei va veni bataia in care Domnul va bate acele neamuri ce nu se vor sui sá pr5,znuiasca sErbatoarea corturilor.

Aceasta deci va fi pedeapsa Egiptului si pedeapsa tuturor neamurilor care

902 www.dacoromanica.ro

MALEABI, 1, 2 nu se vor sui in Ierusalim aä prEznuiascg sitrbritoarea corturilor.

20. In ziva aceea va fi seria pe oale ciildäri: Sfitnt lui Dumnezeu! o $i vor fi caldärile din templul Domnului ea ci cupele inaintea jertfelnicului.

21. Si orisice &alelare din Ierusalim si din Iuda va fi stánt5, Domnului Savaot,

incát toti coi ce vor veni sä jertfeascit le vor lua ci vor fierbe carne. Si nu va mai fi nici un negutátor, in ziva a,ceea, in tetnplul Donanului Savaot.

PROFETUL MALEAHI 1.

Nerecunoftinfa poporului. Certarea preofilor nevrednici. Proorocie. Cuvântul Domnului &are

Israil prin graiul lui Maleahi. e V'am iubit pe voi o,

zice Dom-

e dar voi m'ati intrebat: « In ce

nul,

fel ne-ai iubit tu ? » e Oare Esau nu este

zice Domnul, « am iubit numai pe Iacob, Si pe Esau 1-am urit si am pre&cut muntii lui in pustietate çi mostenirea lui am dat-o sacalilor pustiului. fratele lui Iacob ? o

Si. daca' Edomul zice: o Am fost ni-

miciti ci noi iarasi vom zidi la loe ditrimäturile noastre !... o, asa griieste Dom-

nul Savaot: 4 Voi yeti zidi, dar eu voi däráma, ci ei vor fi numiti: (1 Tara ara., delegii c popor impotriva cáruia Domnul intitrit in veac urgia sa ».

Si yeti vedea cu ochii vostri

yeti apune: e Mare este Domnul si dincolo de cuprinsul lui Israil ! » « Feciorul cinsteste pe fatal sin si sluga se teme de stripanul situ ; ci dad,

eu sunt parinte, unde este cinstea ce trebue sit mi-o dati ? Si dacit sunt stapan,

unde este teama fatá de mine ?

intreabit Domnul Savaot pe voi, preotii,

care dispretuiti numele meu. Dar voi ritspundeti: « Cura am dispretuit numele tiiu ? « Voi aduceti jertfa pe altarele mele prinoase spurcate de pAine ci ziceti: e Cu

ce te-am necinstit? o Cu vorba voastrit: Masa Domnului este de ocarit! «j c5,nd aduceti jertrá un dobitoe orb n'aveti vinit ? Cánd aduceti, la jertfit, unul schiop ori cu racilä, n'aveti

« Si acum imbunati fata lui Dumnezeu, rugandu-vä ca sä vil fie milostiv,

(«mi prin mâinile voastre s'a &cut una

ca aceasta. Poate isi va intoarce fata catre voi o, zice Domnul Savaot. 4 O, de-ar inchide cineva din voi

usile tPmplului, ca sa nu mai aprindeti in zadar focul pe jertfelnicul meu! Nu simt nici o phicere pentru voi o, zice Domnul Savaot,

Oaci, de la räsiiritul soarelui ci prima

la apusul lui, mare este numele meu printre neamurile prtgine, si in once loe

se aduc jertfe de tánaiie intru numele meu ci prinoase curate, libada numele meu este mare intre popoare ! o zice Domnul Savaot. 4 el VO1 fi pang5,riti cind « Masa Domnului este spurcatit ci pri-

noasele de mimare de pe ea sunt de dispretuit o.

Si mai ziceti: e Ce trua,' cu slujba zice Domnoasträ ! aSi o defaimati nul Savaot esi dobitoace cu betesug, schioape sau cu radilä, de acestea-i jertfiti lui ! Primi-le-voi din mána voastrá ? zice Domnul. e Blestemat sil fie omul viclean, In a citrui turma se alfa dobitoc de parte

barbateascit, ci facánd juruintit, aduce

Domnului jertfit un dobitoc präpadit, citci eu sunt mare imparat », zice Domnul numele meu este luidSavaot,

cosat intre neamuri

2.

Slinfenia legeinilintului. Nici ceiseítorie cu cei de altd lege, nici desfacerea cdsdtoriei adevcIrate.

Ia adu-1 la satrapul täu: te va prirni sau se va uita la fata ta?» zice Domnul Savaot.

« si nu mi-este mima

la prinoasele aduse de máinile voastre.

1.

« Si acum catre voi, preotilor, se

indreaptit aceastä porunc5.:

903 www.dacoromanica.ro

MALEAHI, 3

Daca voi nu yeti asculta si nu v5, yeti pleca mima sit dati slav5, numelui meu o, zice Domnul Savaot, voi trimite peste voi blestemul s't voi preface in blestem binecuvantarea voasträ si am si prefitcut-o in blestem, caci voi nu puneti la inim5, poruncile mele.

lata c5, eu voi doborf bratul vo-

stru i in fat5, arunca-va-voi spurcitciune, spurcticiunea dobitoacelor voastre jertfite, i yeti fi máturati cu ea. Atunci v5, yeti da seama cit eu v'am

dat porunca aceasta, ca sa fie neclintit legamantul meu cu Levi o,

zice Dom-

nul Savaot. a Avut-am legamant cu el de viat4 si de pace. Si i le-am dat, iar el mi-a dat cinstirea cuvenitii. Caci el s'a temut

de mine si s'a cucerit in fata numelui meu.

Infittatura dreapta fost-a in gura lui si pe buzele lui nu s'a aflat strambatate; Intru pace si intru dreptate a umblat cu mine si pe multi i-a Intors

Ci iata si a doua fapt5, pe care o Voi acoperiti eu lacrimi jertfelnicul Domnului, cu plansete i cu ge-

mete, pentru eit, el nu se mai uitd la

prinoase si nu mai binevoieste primeasca nimio din mainile voastre. Si intrebati: o De ce ?o Din prieinii, eh, Domnul a fost mitrturie futre tine si femeia tineretelor tale, fati"); de care tu esti necredincios, desi ea este tovarasa ta si femeia legitmántului tau. Oare nu i-a facut Dumnezeu ea sa fie ca o singura hiptura, cu trupul Cu sufletul ei? i aceasta fapturb, Intrunitá, ce nazueste ea ? Sa aiba odrasle pentru Dumnezeu! Luati aminte deci

la viata voastr5,! Si tu nu iü viclean cu femeia cu care te-ai Insotit din tineretele tale. o Cand cineva o gonete din ura o, zice Domnul Dumnezeul lui Israil, o este ca

i cum cineva fi acopere de

strambatate vesmantul sau », zice Domnul Savaot. Aveti grijit de viata

de la faradelege. Caci buzele preotului sunt paznicele

voastra si nu vi purtati cu viclenie.

tittura, c5,ci el este solul Domnului Savaot.

sim? s Când ziceti: « Oricine face rail este bun fnaintea Domnului i fatii, de acestia el e plin de voie bun5,! o, sau cand Intrebati: Unde este Dumnezeul dreptalii?

stiintei si din gura lui asteptam luyaDar voi v'ati depirtat de la calea

cea dreapt5, i pe multi i-ati poticnit din credinta; voi ati stricat lega,mântul

zice Domnul Savaot. t Pentru aceasta i eu v'am llisat s5, fiti dispretuiti i umiliti In fato poporului fntreg, fiindc5, n'ati pitzit indreptarile mele i nici nu v'ati ridicat ochii la Invittatura mea. Nu avena oare cu totii un singur parinte? Nu ne-a facut pe noi un singur Dumnezeu ? Pentru ce suntem vicleni unul catre altul i p5,ngarim legamantul parintilor nostri? luda este necredinoios i uriciune se stivarseste In Israil i in Ierusalim; ctici luda pangAreste templul pe care 11 iubeste Domnul i s'a fnsotit cu fijen unui dumnezeu strein. Nimicire-ar Domnul pe martor pe aparator, din corturile lui Iacob, pentru cel ce faptueste unele ca aceste aduce prinoase Domnului Savaot.

Voi obositi pe Domnul cu vorbele i mai intrebati: « Cum fl obo-

voastre.

meu cu Levi o,

904

3.

Alte indemnuri i mustretri. Vremea lui Magia se apropie.

lata' ca eu voi trimite pe fngerul meu si va g5,ti cale fnaintea fetei mele, indatil va intra in templul sau Domnul pe care 11 c5,utati Efi fngerul leg5,mintului

pe care voi 11 voiti. Iat5, c5, vine ! o, zice Domnul Savaot.

Dar cine va putea sa, rabde ziva venirii lui si cine va sta drept, c5nd el se va arata? C5,ci el este ea focul turnatorului Ffi ca lesia pivarului.

Si el va fncepe Bit topease5, si sâ curäte argintul, si va curato, pe fiii lui Levi si-i va lámuri ca pe aur si ea pe argint, ea ei aduca Domnului jertfe fntru dreptate.

www.dacoromanica.ro

MALEAHI, 3

Atunci jertfa lui luda si a Ierusalimului placuti va fi Domnului, ca inainte

vreme, ca in anii cei de altadata.

i voi veni la voi, ca sit va judec, voi fi martor grabnic impotriva vrajitorilor, a desfrânatilor i a celor care jura stramb, impotriva celor care 0811presc pe simbrias, pe vaduva si pe orfan, o

impileaza pe cel strain si nu se tem de zice Domnul Savaot. mine », o Caci eu sunt Domnul si nu m'ain schimbat, i voi sunteti mereu fiii lui Iacob.

Din zilele parintilor vostri v'ati departat de la indreptiirile mele si nu le-ati ca cj eu sa mä intorc piizit. zice Domnul Savaot. o Dar spre voi *, voi intrebati: o Cum sit ne pocaim? »

Este oare cu cale ca omul sä in-

sele pe Dumnezeu, cum ma inselati, si tot

voi ea intrebati: o Cum te-am inselat?* Cu zeciuielile i cu parga! Sii fii blestemati cu blestem greu, si tot ma' inselati! Tot norodul este inselator ! Aduceti toate zeciuielile in jitnitele mele, ca ea fie merinde in templul meu, rice Domcu aceasta,*, nul Savaot, 4 si yeti vedea cä voi deschide stavilarele cerului i vä voi yam binecuvantare cu prisosinta. i voi certa forfocarul, spre binele

De aceea noi acum fericim pe cei trufasi! Celor ce saviirsesc fariidelegi le merge bine! Celor ce nu le pas& de Dumnezeu scapii teferi !* i cand cei ce cinstesc pe Domnul gralau asa unul cu altul, Domnul a luat

aminte ci i-a ascultat ci scris a fost, In fata lui, pomelnicul celor care se tem de Domnul çi cinstesc numele sau. Fi-vor acestia pentru mine »,

zice Domnul Savaot, « in ziva In care

voi face judecata, ca o avere a mea,

voi cruta pe ei precum °rut& parintele pe feciorul lui care it slujeste.

Atunci yeti pricepe voi si veti face osebire intre cel drept ci cel pacatos, intre cel care slujeste pe Dumnezeu ci cel ce nu-1 slujeste !

Caci, iata, vine ziva dogoritoare ca un cuptor. i toti cei trufasi si care faptueso faradelegea vor fi ca paiele, iar ziva care vine Ii va mistui de istov *, zice Domnul Savaot. $i nu va riiminea

dinteinsii nici radacink nici rimuris. lar pentru voi cei care cinstiti

numele meu, rasari-va soarele dreptiitii, aducand tlimaduire pe aripile lui, si yeti ieci ci yeti zburda ca viteii din staul.

i yeti calca in picioare pe cei

fara de lege, care se vor preface in colb,

vostru, on sa nu strice rodul tarinilor voastre i via voastra de la camp sit

sub talpile picioarelor voastre, in ziva cand eu voi sta la judecata, », zice Domnul Savaot. e Aduceti-va aminte de legea lui

o i toate neamurile vä vor ferici pe voi, cad yeti fi o tar& mandrii

Moise, slujitorul meu, pe care i-am dat-o

nu mai ramana stearpii Savaot.

zice Domnul

zice Domnul Savaot. oAti vorbit cuvinte grele impotriva mea»,

zice Domnul.

voi graiti: 4 Ce

am spus impotriva ta ? An ati spus: o Este trud'a zadarilia ea slujim pe Dumnezeu! Ce castig am avut di am pazit pravila sa si am umblat in haine de jale, inaintea Domnului Savaot?

cu porunca, in muntele Horeb, pentru tot Israilul, cu oranduirile ci indreptiirile ei.

lat.& cä eu vit trimit pe fie proo-

rocul, Omit a nu sosi ziva Domnului cea mare si infricosatii. El va indupleca mima pirintilor catre fil ci mima fiilor catre parintii lor, ca &a nu viu ci sa lovesc plimantul cu prapad! »

905 www.dacoromanica.ro

CARTEA LTA TOBIT Si and am ajuns bärbat, am luat de sotie pe Ana, o rudii din neamul nostru, i cu ea am avut pe Tobie. Si cand am fost dus in robie la

1.

Cucernicia bdtrdnului Tobit. Viata lui i ducerea in robia la Ninive.

Ninive, toti fratii mei ai cei din neamul

Cartea istoriei lui Tobit, fiul lui Tobiel, fiul lui Ananiel, fiul lui Aduel, fiul lui Gabael, din neamul lui Asiel,

meu mancau din

Eu ins& mà feream ca sa nu

din semintia lui Neftali, Care in vremea domniei lui Balm, na,sar, impitratul Asiriei, fost-a luat rob din Tisbe, orrs asezat la miazä-zi de Cades, din semintia lui Neftali, in

Fiindc5, imi aduceam aminte de Dumnezeu din tot sufletul men. Si Cel Proa Inalt imi &Au mie har

ochi buni in fats. lui Salmanasar, astfel ajunsei iconomul lui. Si am c5,15,torit In Media si am

lileea, mai sus de Hator.

Eu, Tobit, In toate zilele vietii mele

am umblat pe calea adevä,rului si a dreptiitii si am fäcut multit milostenie cu fratii poporului meu, caro fuseserit dusi cu mine in robia Asirienilor, in

15,sat in p5strarea lui Gabael, fratele lui Gabri, din orasul Raghis din Media, zece talanti. lar dup5, moartea lui Salmanasar,

se sui pe tron fiul säu Sanherib. Insä, Mudd, domnia lui nu era tihnitä, n'am mai putut calatori in Media.

Ninive.

Mad eram in tara mea, in

m5,ncarea

pa-.

mantul lui Israil, in vremea tineretii

mele, intreaga semintie a lui Nef tali, seminÇia meu, pärä,sise templul din Ierusalim, oras care fusese ales dintre

toate semintiile lui Israil, ca toate seminiile aducä, acolo jertfi i In care

In vremea domniei lui Salmanasar fäcui multä niilostenie cu fratii mei: Demitncarea mea o dädeam color hainele mele le impärtearn color goi. i daca vedeam pe vre-unul din neamul meu mort, azvarlit in dosul zidurilor Ninivei, J1 ingropam.

i toate semintiile caro se leptidaBerk precum si Neftali semintia stritbunului meu, jertfeau Vitelului Baal.

omora pe cineva care se intorcea fugar din Iudeea, 11 ingropam pe ascuns. Pe

adeseori la Ierusalim la praznice, dup5,

gitsea.

fusese zidit i sfintit templul, locaaul lui Dumnezeu, pentru toate neamurile cele viitoare.

Minderea cilnd impitratul Sanherib

multi el Ii omora in furia lui, si cand impäratul ciiuta lesurile lor, nu le mai

Si numai eu singur mä, duceam

vesnica r5,nduia15, scrisk cu 'Alga j cu

Dar unul din Ninive impäratului, c5, eu sunt col caro le in-

zeciuialä din roadele pämântului i cu

pargä din turme, Pe care le dideam preotilor, ur-

grop.

maailor lui Aaron, pentru slujba la jertfelnic, iar zeciuiala din roadele pämiintu-

Mc& am fugit.

Toath averea mea a fost luatd,

lui o dkideam levitilor care slujeau in Ierusaliin. A doua zeciuia15, o vindeam

afarä de Ana, femeia mea, si de copilul meu Tobie. Dar nu trecuser5, cincizeci de zile, ai cei doi fil ai lui omorifá pe tatiil lor

o cheltuiam cu prilejul calatoriei mele

pe ewe o faceam in fiecale an la Ieru-

ai fugira in tinutul muntos al Araratu-

salim.

Pe cea de a treia o dedeam cui se

euvenea, chip& cum imi poruncise bunica mea Debora, fiindca rilmäsesem orfan de

tat

i atunci m5, ascunsei. Cand ins&

am aflat cä mä cauta sti m5, ucidä, de

lui.

In locul lui s'a suit pe tron

fiu-

säu Asarhadon, si puse pe Ahicar, fiul fratelui meu Anael, peste toatä vistieria Impârâiei si peste toatä cirmuirea. 906

www.dacoromanica.ro

TOBIT, 2, 3 22. i Ahicar stärui pentru mine, ii astfel am putut sà mä intore in Ninive. Ahicar era paharnie i pazitorul sigiliului, mare sfetnic i vistiernic, jar Asarhadon 11 puse al doilea dupä sine In cirmuirea împäräiei. i el era nepotul meu.

i Ana, femeia mea, torcea lina pe la gospodine $i o trimetea pe la gospodari, care li dadeau de lueru si-i plateau. Bi odatá Ii d5,dura, drept platä un ied.

2.

rat? D5,-1 stapänului inapoi, ca,ci nu este ingaduit sa mananci de furat! B'r ea r5spunse: o Datu-mi-l-au

i cänd a venit acasa, iedul a inceput sit zbiere, fo'r eu o intrebai: e De

unde ai tu iedul? Nu cumva-i de fu-

Orbirea lui Tobit i viata lui ametritd. Cand m5, intorsei acasä i imi dadurä pe Ana, femeia mea, si pe copilul

drept platá!* Dar eu n'o crezui.

poruncii sä-1 due& inapoi la stapänul lui. mä rosii de mine inaintes, ei. Ea 11)85, lmi ritspunse i zise: o Unde este marinimia i bländet,ea ta? Iatä cum ies toate la ive,a15,!*

meu Tobie, in ziva sarbatorii Cincizecimii, care este särb5,toarea celor sa,pte siiptämäni, facui un praznic frumos statui la masá. i cänd v5,zui mäncarile cele multe, Du-te i adu dintre

zisei fiului meu:

8.

fratii nostri pe vre-un särman, care-si aduce aminte de Domnul, i iat5, ca te

Rugdeiunea /ui Tobit in care 4i roagcl

moartea. Viata zbuciumatei a Sarei, Iiiea lui Rag uel. Ea se roagei lui Dumnezeu.

astept !

i dup5, ce se Intoarse, zise: Tatà,

Rugeiciunile amdndorora au lost aseultate.

unul din neamul nostru sträns de gat este aruncat in piatit!* i inainte ea sä fi Imbucat ceva,

adusei intr'o casi unde 11 läsai päna la scapätatul soarelui. i intocandu-m5, acasä, mà spalai ¡i mâncai demäncarea mea mähnit. adusei aminte de profetia lui Amos cum spune: e Praznicile voastre 85, se prefaca in jelire i t,ot chiotul vostru de veselie in t5,nguire!* i mä, pusei pe plitns. lar la scripätatul soarelui, mä dusei säpai o groap5, vi-1 ingropai. i vecinii mei îi r5.deau de mine si

ziceau: o Acesta nu se mai teme c5, va fi ucis din pricina faptei lui! Era fugar iatä-1 cá iar ingroapa mortii! In aceeasi noapte, dup5, ce m'a In-

torse,sem de la ingropare, dorinli, fiindca eram necurat, lângä zidul ograzii cu faIa descoperita.

'din aceastä pricinä i-ai liisat in prada vrajmasilor EA in robie i la moarte, i-ai facut de ocara tuturor popoarelor printre care tu ne-ai imprästiat. i acum multele tale pedepse sunt drepte, dar nu te purta cu mine dup5, päcatele mele si ale pärintilor mei. Noi

Si nu bägai de seama cá in zid erau vräbii. i pe &Ind stam cu ochii deschisi, vraliile au läsat de sus necui cu toate c5, m5, dusei pe la doftori, ei nu puturd sá má lecuiaseä. i Ahicar 1mi rätie in ochii mei si facui albeata. dadu hran5,

Si mtJhnit plänsei i ma rugai cu durere astfel: « Drept esti tu, Doamne, i toate lucrurile tale t;si chile tale sunt indurare si adeviír. i in yea° de veao tu faci judecata dreapt5, i adevärata! Adu-ti aminte i priveste in jos spre mine, i nu mä pedepsi pentru picatele mele i pentru picatele parintilor mei, care au pá'catuit inaintea ta, Gaci ei c5,1cara poruncile tale, si

pänii, and el plea in

Elirnais. 907

n'am implinit poruncile tale si n'am um-

blat intru adeviir 1naintea ta. Si acum f5, cu mine dup5, buna

vrerea ta! Binevoieste s5, mi se ja duhul i sä mor pi sä m5, fac pämänt,

fiindca mai bine irai este sä mor decal sä traiese. Cäci din pricina hulelor mincinoase pe care le-am auzit, mare este mähnirea mea. Binevoieste dar sä fin izbävit de aceasta stra,mtorare, ca chiar

www.dacoromanica.ro

TOBIT, 4

acum sit ajung la locul cel de veci. Nu intoarce fata ta de la mine ! » Tot in aceeasi zi s'a intitmplat ca Sara, fiica lui Raguel din Ecbatana din Media, sit fie ocaritit de slujnicele ta-

ritu, fiindcit Tobie, fiul lui Tobit, avea dreptul s'o mosteneasca. Tot in vremea aceea Tobit se intoarse aces& si Sara, fiica lui Raguel, se cobori din foisor,

titlui situ,

4.

Fiindcit ea tinuse sapte birbati.

Tobit trimite pe fiul eclu Tobie ta ccl-

Asmodeu, duhul cel räu, i-a fost ucis inainte de a trai ea cu ei. Si ele o ocitrau:

leitorie. El fi d,cl povefe pentru vialcl pi-i

trimite la Gabael

o Tu esti proastil cit ti-ai ucis bärbatii! Sapte ai tinut i nu porti numele nici

De ce ne bati? Dad, au murk,

Tobit de banii pe care Ii Mime in pistrarea lui Gabael, in orasul Raghis din

du-te dupit ei! Am vrea sa nu mai vedem in veac de veac fecior sau file&

Media, Si zise in sine:

din tine !*

mähni foarte, incilt era citt pe ce sit se fac de ocarit i pogor cu mttlinire bit-

trinetele lui in iad

Si ea se rugä la fereastra i zise: o Proslavit sâ fii tu, Doamne Dumnezeul meu, i proslitvit sit fie numele tau cel sfant si in veci sidvit. Proslitveascit-te

pe tine toate lucrurile tale in veci! Si acum, Doamne, ochii mei si

fata mea stau atintite spre tine.

ce va fi sit fax& ? » Si-1 cherna si-i zise: s Copile ! Cand

va fi sit mor, ingroapit-mit, dar sa nu parlisesti pe mama ta. Cinsteste-o in toate zilele vietii tale, fit-i voia ei n'o mihni Adu-ti aminte, copile, ea pentru tine a infruntat multe primejdii, cand te purta in pantece. Mud va muri, ingroapit-o s't pe ea tot intr'un mormint ou mine.

Porunceste sä fiu chematä, de pe

In toatit vremea adu-ti arninte de

prtmant, ca sa nu mai aud astfel de ()cad.

Rugatu-mi-am

moartea! De ce n'as cherna pe fiul meu Tobie, ca arät inainte de moarte

ocitri, se

spinzure, ins& Ii zise: Sunt singurit la parintele meu, &xi fac aceasta,

ia banii pe care

In ziva aceea Ii aduse aminte

unuia.

Cand auzi ea aceste

ecl

incredinface altcldatcl.

Domnul Dumnezeul nostru i sä nu pitcatuesti, nici sii, calci poruncile lui, ci in toate zilele vietii tale fit fapte bune

Tu stii, Doamne, ca n'am sitvirsit

piicat cu birbat,

nu umbla pe cdi nedrepte, nude& daci vei iubi adevarul, vei izbuti in lucrarile tale. Fit milostenie din averea ta cu toti coi ce fac fapte bune, i ochiul tau BA

Si ca nu mi-am pätat numele meu

nici pe al tatalui meu in tara in care

eu aunt roabtt. Sunt singurit la tatäl meu si el nu mai are copii care sit-1 mosteneascit, nici rudenie apropiatä nici fecior ca sä ma pästreze i sä fin

nu fie pizmas când faci milostenie; nu-ti

nevasta lui. Rana acum mi-au murit

intoarce fata de la nici un Barman, ca nici Dumnezeu ed nu-si intoarcit fats, de la tine.

Cu indurare spre mine, ca sä nu mai aud astfel de ocitri!*

dacä ai putin, nu te teme sä faci milostenie dupit putinul pe care-1 ai,

sapte bitrbati; la ce sä mai tritiesc ? &teä nu socotesti sä ma omori, cautä,

Dad, ai mult, fa milostenie, iar

Panda numai asa iti vei strange o comoara frumoasä pentru ziva de

Atunci rugitciunea amiindorora fuse

ascultatit inaintea slavei marelui Dumnezeu,

restriste: Milostenia scapit de moarte si nu

Si Rafail a fost trimis ca sit-i vindece pe amindoi: pe Tobit sit-1 vindece de

Iasi); pe om sä intre in intuneric.

albead i pe Sara, fiica lui Raguel, s'o

Inaintea Celui Prea Inalt milostenia este un dar bun pentru cei care

dea de femeie feciorului lui Tobit i sd ferece in lanturi pe Asmodeu, duhul cel

o fac. 908

www.dacoromanica.ro

TORET, 5

Pazeste-te, copile, de once de,si mai intäi de toate sotie din neamul tatalui tau. Nu lua femeie sträina, care nu este din neamul tatälui ffindca noi suntem vlastarii proorocilor: Noe, Avraam, Isaac si Iacob.

vei teme de Domnul si te vei infrina de

la once pleat i vei face ceea ce este

fib:flare,

placut inaintea lui.

5.

Ingerul Rafail cincluze,ste pe ttincirul Tobie

Adu-ti aminte, copile, de sträbunii nostri,

in timpul cadtoriei. Atunci Tobie raspunse i zise: Tatii! Toate câte mi-ai poruncit le

c5, ei toti si-au luat sotii dintre fratii lor si au fost binecuvti,ntati in copiii lor, neamul lor va mosteni tara Canaanului. Si acum, copile, iubeste pe fratii täi i mima ta sä nu se trufeasc5, inaintea,

voi face !

Insä cum voi putea sä iau banii,

fratilor tai i inaintea fiilor i fiicelor poporului fau ca s5, te feresti iei sotie din neamul lor, caci trufia duce la

fara sa-1 canoso pe Gabael? Atunci tatál sau i-a dat zapisul i i-a spus: « Cautii pe cineva care 85, meargä cu tine voi prati cat voi trai, si du-te scoate banii! Si a plecat 85, caute pe cineva si a dat de Rafail. El era inger, ins& Tobie nu stia.

pieire i prilejueste neorânduiará

iar femeia netrebnicä te duce la paguba la lips& mare, fiindcil femeia netrebnica este mama foamei.

Nu opri simbria lucrätorului tau,

indatii. i daca asa vei sluji Domnului, el iti va riíspliiti. Ia seama la toate lucrurile tale i fii ingrijit in toatä, purtarea ta. Si ceea ce tie nu-ti place, altuia nu face. Nu bea vin 'Ana sä te imbeti

Si el ii zise: a Vrei sI. mergi cu mine In calatorie, la orasul Raghis din Media ? Cunosti tu tinutul? » Si ingerul i-a raspuns: a Vreau! Canoso bine drumul i chiar am s't mas

Imparte din painea ta cu eel fiamind i din hainele tale d celui gol. Cu

fiindca vreau 85,-i spun tatalui meu ». Si ingerul Ii raspunse: e Du-te, dar

ci

Cu betia nu calatori pe cale.

la Gabael, fratele nostru,»

Atunci Tobie Ii spuse : «Asteaptii-ma,

tot ce-ti prisoseste fit milostenie,iarochiul

nu zabovi ! »

Si Tobie se dure acasä i spuse tatalui sau: a Am gasit pe cineva care vrea sa. mearga ca mine s. i tatal sau

tau sa nu se uite cu ciuda când faci milostenie.

Fa pomana ca pitine i cu vin la mormantul celor drepti, dar nu face poman& cu cei pleatosi. Cere sfat de la orice om intelept si once sfat folositor nu-1 dispretui. Preamareste pe Domnul in toata vremea i cere ca Domnul 85, te calauzeasca pe &file tale si ca toate inceputurile

i

planwile tale ea izbuteasca,

zise: s Cheama-1 la mine, ca sä aflu din care semintie este si dac5 e ora de treaba, ea 85, cAlatoreasca pe cale cu tine ».

10. Si I-a chemat, i ingerul inträ in

casä i se inchinara cu plecaciune unul

la altul. Atunci Tobit il Intreba.: t Din cam

Waldo& nimeni nu poate sá fad, nimio din voia lui, ci numai Domnul därueste toate cele bune s't smereste dupa voia sa pe cine vrea. i acum, copile, adu-ti aminte de poruncile mele si ele sá nu se steargii din mima ta.

Si acum Ii spun despre cei zece talanti pe care i-am läsat in pästrarea lui Gabael, fiul lui Gabri, in oiasul Ra-

ghis din Media. Nu-ti fie teama, copile, cá suntem sirmani. Ci vei ajunge chiabur, dacti te

semintie

s't

din care female esti tu ?

Spune-mi !

Si ingerul 11 raspunse: Cauti sa tii semintia si familia mea sau cauti un simbrias, care 85, insoteasca pe fiul tau In calatorie ? » Dar Tobit Ii luä vorba: a Frate ! Vreau sä stiu neamul si nurnele tau!» Acela ii raspunse: Eu sunt Azaria, feciorul marelui Anania unul dintre fratii tai ». Si Tobit Ii zise: Sä Iii sanatos,

frate, si nu te sup5,ra pe mine ea. am

909

www.dacoromanica.ro

TOB1T, 6

vrut ui till care este semintia si familia ta; tu insit, frate-meu, esti dinteo fa-

Atunci ingerul Ii zise: Prinde peetele! * i tänitrul prince pestele si-laruncit

pe Ionatan, feciorii marelui Simei, fiindcii am alittorit impreunit la Ierusalim, ca sá ne inchinam, duand pargä,

Si Ingerul Ii mai zise: Spinteca pestele si-i scoate inima, ficatul i fierea,

milk mare. Am cunoscut pe Anania

si

zeciuial& din roadele pämttntului. ei nu cazurä In rätiicirea fratilor nostri.

Tu te tragi dintr'un neam mare, frate! Inca spune-mi ce simbrie

pe titrm.

pe care pitstreazit-le cu grijil!* Si titnitrul filcu Intocmai cum poruncise ingerul, iar pestele il fripserä si-1

dau ?

*i pornirO amândoi mai departe

Ti-ajunge cumva o drahma pe zi i bani

pin& se apropiará de Ecbatana.

fiul meu ?

Azaria! Pentru ce cunt bune ficatul,

pentru merinde intocmai ca i pentru Si cleat, vii, yeti Intoarce sitatosi acasä, pe laugh' simbrie îi voi mai editoga ceva. »

Si ei se Impitcara asa. Si-i zise

lui Tobie: t Giaeste-te de drum si toria voastrit sä, fie in plin! » i fiu-situ

se gäti de drum, iar tatäl sáu ii zise: Du-te cu omul acesta! lar Dumnezeu,

care sitläslueste in cer, sä va. dea izbandä, la drum si ingerul säu sä, meargát cu voi.» amandoi iesirä sä plece i ainele Ulna-

rului fugea dupit. ei. Atunci Ana, mama lui, Incepu 0., piing& zise lui Tobit: *De ce ai trimis copilul? Nu era oare toiagul biaritnetelor noastre cfind el ne Insoles, pretutindeni ?

Mai bine ar fi ca banii aceia sit

nu-i mai avem, numai el sit se intoareit anittos aca,sit!

Dar tânitrul intrebit pe inger: Frate

mima i fierea pestelui?

Si el ii räspunse: « Daca, vre-un om, ori vre-o femeie, este chinuit de diavolul cau de vre-un duh rau, sit se afume cu mima i cu ficatul i nu-1 va

mai chinui; lar fierea, ea este bunä a se ungit cineva cu ea la ochi, cand are albeata, si se lecueste. Citnd ei se apropiará de Ecbatana, Ingerul zise e Frate!

Asta. searit vom minea la Raguel. El este ruda ta si are o singura fatä, pe Sara.

Si eu ti voi spune

sa.

ti-o dea

sotie, aci tie ti se envine mostenirea ei, ffindcit tu esti singur din de

neamul ei. cuminte.

i

fata este frumoasä

este deajuns pentru noi.* Si Tobit Ii zise ei: N'ai nici o soro, cad el se va intoarce aniitos aced): vei vedea cu ochii, Citci un Inger bun va merge Im-

Si acum ascultit Incoace la mine! Eu voi griti cu tatäl ei i, and ne vom Intoarce din Raghis, vom face Jaunts,. Cad eu stiu ca Raguel n'o di dupit un alt biírbat impotriva legii lui Moise, aril, eh se faca, vinovat de moarte, tu treci inaintea oricui, fiinda ie i se

si se va intoarce ambles.* Si ea îi ourmä plansul.

Atunci tänärul zise ciare inger: *Frate Azaria! Eu am auzit ea fata a

Cäci ceea ce ne däDumnezeu

preuni cu el; s't va avea izbandit la drum

cuvine mostenirea. »

fost maritatä, de sapte ori i cii. toti mirii ei au murit in camera de nuntit. i fiindcit

6.

Poposirea pe ((Irma Tigrului i princlerea unui pefte. Ralail indeamnd pe Tobie sci ia de femeie pe Sara.

eu cunt singurul fecior la tatia meu,

lar ei pleand la drum ajunsera

nu face nimitnui nici un räu, dead celor

seara la fluviul Tigru i masera. acolo. Si tänärul se cobori a, se scalde. Dar un peste sari din fluviu i vru

mä, tem ca nu cumva intrand Inläuntru sit mor si eu ca i cei mai dinainte,

fiinda pe ea o iubeste un diavol care

care se apropie de ea. Si acum ma tem ea sit nu mor sa pogor viata tatäiui meu i a maicii

mele, din pricina mea, cu durere in

inghita.

910

www.dacoromanica.ro

TOBIT, 7, 8

mormânt, fiindea nu au alt fecior care

Dar sl Edna, femeia lui, si Sara, primirà ei cu huimä buni, $i junghiara, un berbec i gatira fiica lui, planserii.

ingroape. *

Ci ingerul ii räspunse: t Oare nu-ti

aduci aminte de cuvintele pe care ti le-a poruncit tat5.1 tau, ea

iei sotie

mai multe feluri de bucate.

$i Tobie zise lui Rafail: s Frate Azaria! Vorbeste despre ceca ce mi-ai

din neamul tau? i acum asculta-ma,

frate-meu: Ea va fi sosia ta! lar de diavol nu purta de grijä fiindca in

spus pe cale, ea sä se sfarseascä, pricinalb

i el spuse lui Raguel, iar Raguel imbie pe Tobie: Manâncii i bea i fii

noaptea aceasta ti se va da de sotie. Cand vei intra in camara de nunta, ja un carbune din tamaiernie 11A pune des,

supra o bucatici, din mima si din ficatul pestelui i afuma, i °and diavolul va mirosi, va fugi i nu va mai veni inapoi in veac de veac.

$i and vei intra la ea, sculati-va

amandoi i strigati catre milostivul Dumnezeu, si el vd va mantui i vä va milui.

en voie bunk ciici ti se cade sà iei pe

copila mea. Ins& se cade sà4i spun ade-

viral:

Pe copila mea am dat-o

dupii,

sapte barbati i când fiecare intra la ea,

murea peste noapte. Insa acum fii cu voie bun& !*

$i Tobie zise: s Nu voi manca nu voi bea pang, ce nu-mi yeti aduce-o, voi sá fiti martori inaintea mea*. Raguel zise: s De acum incolo ia-o po-

Nu te teme, caci ea este menita pentru

tine din veac si tu o vei mantui si ea va merge cu tine, si cred cä vei avea cu

trivit legii. Tu esti fratele ei si ea este

ea copii. *

Cand a auzit Tobie, a inceput s'o

a ta. Milostivul Dumnezeu st* va indrepte calea spre fericire I*

iubeasca i sufletul lui se lipi de ea foarte.

Apoi chemä. pe Sara, fiica

luand-o de mana o dete lui Tobie de sotie i zise: s latá, ia-o dupä legea lui

7.

Cdnitoria lui Tobie. Raquel incloindu-ae, ingerul Ralail U hotdrclgte pentru aceasta. aspdful de nuntd i e,elelalte datini.

Moise 13.1 du-o la tatrd taut* i i-a bine-

euvantat.

i ehemä i pe Edna, femeia lui, lua o hartie i serse invoiala pentru

i cand ajunsera in Ecbatana, se dusera la casa lui Raguel. Iar Sara le hiritisi i ei o hiritisira iesi inainte 1.

casatorie si o pecetlui. Apoi incepura sit manance.

pe ea i ea Ii duse in casa. 2. Atunci Ra,guel zise citre femeia sa Edna: s Cum seaman& tanirul acesta

Cu varul meu Tobit !*

intrebii, Raguel: t De unde sun3. teti, fratilor ? lar ei ii raspunsera: Din

semintia lui Nef tali, care au fost luati In robie in Ninive*. 4. Dar el le zise: *Cunoasteti voi pe fratele nostru Tobit?* i ei spusera: t II cunoastem

Pe urmä Raguel strigii pe Edna,

femeia lui, si-i zise: s Soro, giiteste odaia

cealalta si-i du inlauntru!* 16. i ea facu intocmai cum Ii porunci i duse pe Sara inlauntru. $i ea incepu si planga. Ci ea, indreptatind lacrimile fiicei sale, fi zise:

17. tIndrazneste, copila! Dumnezeul cerului si al pamantului sa-ti facâ parte de bucurie in locul mahnirii tale. Indrazneste, fiici!

5. *i el ji Intrebii: o E sanitos

ei zisera:

8.

E sanatos voinic I* i Toble

mai zise: s El e tatal meu! 6. Atunci sari Raguel binecuvanta incepu sa zise: s Tu esti feciorul unui om cu mare vaza!* i cand auzi ca Tobit pierduse vederea, se mahni i planse.

Tobie face intocmai dupel efatul lui Ralail. Rugdciunea lui Tobie gi a Sarei. Ei rdnIdn amdndoi neatingi.

1. Dup.& ce isprivira de mancat, dusera si pe Tobie la Sara in odaie. 911

www.dacoromanica.ro

TOBIT, 9, 10 Si pe cand mergea isi aduse aminte

de vorbele lui Rafail i luä carbunele din tämtliernic i puse mima peatelui ficatul i afumä eu ele.

Gaud diavolul simti mirosul, fugi pana in Egiptul de sus, unde ingerul fereca in lanturi. Si dup.& ce amandoi se incuiara In

odaie,

Tobie sari din pat pi zise:

Scoalä-te, soro, sa ne rugam ca Domnul

sa ne miluiasca! Si Tobieincepu sà se roage: 4 Pro-

sliivit 85, fii tu, Doamne, Dumnezeul rintilor noptri, i preamarit ad fie numele tau cel !ant i slavit in veci! Sa te preamäreasea pe tine cerul i toat,e

fapturile tale! Tu ai zidit pe Adam i i-ai dat aju-

tor pe Eva, femeia sa. Si din ei s'a niiscut

neamul omenesc. Si tu ai zis: a Nu este bine sit fie omul singur; sa-i facem un ajutor asemenea lui

Si acum, Doamne, nu din poftii.

trupeascli iau pe sora mea aceasta, ci ca sotie. Miluepte-ma, ca sa pot ea ajung la IA:trill-lets impreunä ou ea. o

Si ea zise cu el:

« Amin! »

i in noaptea, aceea dormirá amin-

doi.

Dar Raguel, sculandu-se, purcese sa sapo o groapa zise: 4 Nu cumva sä moara si el*. Apoi °and Raguel se intoarse acasa, zise eittre Edna, sotia lui: a Trimite o slujnica sá vadii, dad', el mai triiiepte. lar de nu, sa-lingropam, ca nimeni sa nu afle ! Si slujnica deschise upa i, intrancl

lor. Milueste-i pe ei, Doamne, i da-le ea petreaca viata cu sanatate, cu bucurie cu indurare! Apoi porunci slugilor sa astupe groapa.

Si el le fact! °spat de nunta pai-

sprezece zile.

Si inainte ca sá se sfarseasca

zilele de nuntil, Raguel 11 jura ca nu plece pa,na nu vor trece cele paisprezece zile de nunta,

Si dupii, aceasta sá ia jumata,te din averea sa i si se due& saniitos la tatal

lui: a lar partea care va mai ramanea:

dup5, ce voi muri i eu i femeia mea #. 9.

Tobie se inloarce la piirinfii

i Tobie strigà pe Rafail zise: q Frate Azaria! la-4i un rob Ili doll& camile i porneste spre Raghis in Vara Mediei, la Gaba,e1, ja banii i mi-i ad& la nuntä, Fiindca Raguel m'a jurat sä nu plec.

Taal meu nurnitrio, zilele 0, daca

voi z5,bovi mult, el se va mahni foarte!* Si Rafail pleca i merse la Gabael dadu zapisul, i Gabael Ii aduse punga cu sigiliurile i i le ditdu. Si amandoi se sculara la manecate venirii, la nunta. i Gabael binecuvanta pe Tobie si pe femeia lui. 10.

Plecarea Jul Tobie. i Tobit, tatal s5,u, numära fiecare

grisi pe amandoi dormind.

zi. Si cand s'au implinit zilele calatoriei

spuse csa el

ei Inca nu veniserä, El zise: a Poate cft, au fost opriti acolo, sau poate Gabael sä fi murit si n'a

Apoi iei afar&

träieste. Atunci Raguel slavi pe Dumnezeu

pi zise: a Proslavit sa fii tu, Doamne, cu toatit slava curatil i sfanta i si te

laude pe tine sfintii

i

toate fapturile

tale pi toti ingerii i toti alepii tai ! Pro-

s15,veasca-te pe tine in veci! Proslävit sà fii tu pentru cá m'ai

bucurat pi nu mi s'a intamplat nimic, dupa cum socot,eam, ci te-ai purtat cu noi dupa mare mila ta. Proslävit sit fii tu, fiindca te-ai indurat de doi copii singuii la parintii

912

avut cine sit le dea banii! Si s'a intristat foarte. Dar femeia lui ii zise: q Copilul a

murit, de aceea intarzie atata!* Si ea

incepu sa-1 planga

i

zise:

a Mi-e jale, copile, ea te-am läsat sá pleci, tu lumina ochilor mei i Tobit zise catre ea: e Taci ! N'ai grijä, did el e sänittos! Atunci ea II intampina cu vorba: Taci t Nu m5, insela, copilul a murit

www.dacoromanica.ro

TOBIT, 11, 12

Si iesea in fiecare zi

afar& la drumul pe care plecasera. Ziva nu manca nimic, iar nopti intregi nu inceta sä, planga pe

ei, 'Ana and trecura cele zile de nunta, cu care jurase Raguel ca sä le petreacii la el. Tobie, fiul paisprezece

Ins& Tobie zise lui Raguel: o Da-mi

drumul sa plec, deoarece tatä.1 meu

maia-mea nu mai au nadejde sa. mai vazil, o. Si socru-situ Ii raspunse:

Stai!

Cad eu voi trimite o stafeta la tatal tau, ea dea de veste despre tine.* Dar Tobie Ii zise: o Nu, ci da-mi drumul

sà ma due la tatal meul* Si Raguel se sculâ vi-i dadu pe

Sara, femeia lui, i jumatate din avere: robi, dobitoace i bani, Si-i binecuvanta si-i lasa sä, piece zicand: o Dumnezeul cerului sa v facâ parte de copii inainte de moartea mea! Si cátre femeia lui zise: Cinsteste pe socrii tái, care acum taunt parintii tai,

sa aud veste buna despre tine !* Si

el o saruta. Atunci Edna zise lui Tobie: o Iubite frate ! Dumnezeul cerului sit te aduca inapoi i sit má invrednicea,sa, sé, vad copiii tai din Sara, fiica mea, ca

eu sa má veselesc inaintea Domnului. Si iata iti incredintez pe fiica mea in grija ta. N'o amäri!*

Dupii acestea Tobie a plecat, preamarind pe Dumnezeu, câ i-a dat izbandi la drum si-si luá ramas bun de la Raguel si de la Edna, femeia lui. 11.

Intoarcerea tut: Tobie la casa pdrinteascd. Vindecarea lui Tobit. Sdrbdtorirea nuntii cu bucurie.

Si and 1-a zarit a vine, ziso atre tatal lui: o Iata, fiul tau vine cu tovarául de drum! Si Rafail zise: o Stiu, Tobie, ca tatal tau va capata vederea, Ci unge-1 cu fiere la ochi va intepa, s'o stearga ca sá cada albeata, el va vedea *.

Si Ana alergand inainte cázu de gatul fiului ei si-i zise: Te-am vazut, copile, de acum pot sit mor plansera.

Si amândoi

Atunci Tobit iesi la usa si se lovi. Fiul sau ins& alergä, inaintea lui,

Si apuca pe tata-situ unse ochii cu fiere ziand: o Curaj, tata! Si and incepu intepe, el se sterse la ochi, i albeata se coji de pe ochii lui,

Si vazand pe fiul lui cazu de gatul

lui i plangand Ii zise:

o Proslavit ni. fii tu, Duinnezeule, prosavit sa fie numele tau in veci, proslaviti sa fie toti sfintii tä.i ingeri, fiinda, pedepsindu-mä, te-ai i indurat

de mine, aci jata vad pe Tobie fiul meu!*

Atunci fiu-sau intra in casa bu-

euros i spuse tatalui sau marile lucruri

care s'au intámplat in Media. Si Tobit iesi in intampinarea nurorii sale, cu bucurie, pan& la poarta Ninivei laudánd pe Dumnezeu. Si cei care il vedeau cá umbla, se minunau cä i-a venit vederea. Si Tobit marturisea Inaintea lor cä Dumnezeu se indurase de el. 17. Si and Tobit se apropie de nora sa Sara, i se inchina cu pleciiciune zise: o Bine ai venit sanatoasa, fiia, ! Slavit a fie Dunmezeu care te a adus la noi i tatäl tau i maia-ta!»

Si toti fratii lui cei din Ninive

se bucurara.

Ninive. Si atunci Rafail zise lui Tobie:

Si a venit i Ahicar, precum Nadan, nepotul lui, si a tinut nunta lui

tale si sá randuim casa.

Iugerul Rafail se descopere lui Tobit spune ni taptele lui bitne l-au invrednicit

1. Si mersera pan& se apropiará de

« Oare nu stii tu, frate, cum ai litsat pe tatal tau?* Sib grabim pasul inaintea femeii Ia cu tine fierea pestelui!* Si ei

zorira pasul, i ainele alerga dupa ei.

Si Ana statea i privea in drumul

fiului ei.

Tobie sapte zile cu mare veselie. 12.

de tclmdduire.

1. Si Tobit cherna pe fiul sail Tobie si-i zise: o Fiule, vezi de simbria tova.913

www.dacoromanica.ro

os

TOBIT, 13 rasului tau de drum si sa-i mai dim ceva si pe deasupral* Dar el Ii raspunse: Tatit! N'am sit fiu in pagubá daca-i voi da jumatate din ceea ce am adus, Fiindca, el m'a adus siinatos acasa, ba ilia, a lecuit i pe neva,sta-mea, a adus banii mei si te-a lecuit si pe tine.» Atunci biitránul zise: I se cuvine !

Atunci cei doi se spiiimantará si de spaima cazurà cu fata la pämant. Dar el le zise: i Nu va spiiiman-

tati! F4i pe pace si preamar4i pe Dumnezeu deapururi!

Caci nu de voia mea am venit,

ci dupa voia Dumnezeului nostru, pentru

aceasta preamiriVi-1 pe ella veci! In toate zilele m'am aratat voila n'am mancat i n'am baut, ci voi

Apoi cherna pe inger vi-i zise: e Ia jumatate din ceea ce tqi adus ».

vazut o vedenie.

si le zise:

Proslaviti pe Dumnezeu preamari0-1 si-i multum4i inaintea tuturor celor vii pentru ceea ce el a facut Cu voi. Frumos lucru este ea preamarim pe Dumnezeu i sa preainaltam numele lui i sa vestim, slávind, lucrarile lui! Nu zaboviti ca sa-i multum4i lui. Frumos lucru este sit Vnein ascunsi

fiindca eu ma ina4 la cel ce m'a trimis pe

ivealá faptele cele mari ale lui Dumnezeu este lucru mnäret. Face0 bine, cad numai

13.

Atunci ingerul ii chema deoparte

taina unui imparat, ins& ea sa, dam la asa nu va da peste voi raul. Bun lucru este rugaciunea cu post, cu milostenie cu dreptate. Mai bine putin cu dreptat,e, decal mult i cu nedreptate. Mai bine este sa faci milostenie, decat sii aduni aur, Caci rnilostenia scapa de moarte ne curb:1,We de once pacat, Cei ce fac milostenie i fapte bune vor trai mult. Pad:di:4H stint vrajmasii vietii lor.

Si acum preaslaviti pe Domnul,

mine, iar tot ceea ce s'a intamplat,

scrieVi inteo carte!» Si cand s'au sculat de jos, ei nu-1 mai vazura. Si ei proslavira marile i minu-

natele savarsiri ale lui Dumnezeu i in ce fel ingerul lui Dumnezeu li s'a aratat lor.

Cdntarea lui Tobit. 1.

i Tobit scrise o rugaciune de lauda

zise:

2. A Prosliivit sa fie Dumnezeu impár4ia sa in veci! Caci el pedepseste el milueste, el pogoarä, in iad i el ridica din iad, i nimeni nu poate sit

scape din mana lui.

Lauda0-1 pe el, voi fili lui Israil,

i acum nu voi ascunde nimio in

fata voasträ, 6.6 v'am spus: Frumos lucru este sa tinem aseunsa taina unui impárat, insa ca sa dam la iveala faptele

cele mari ale lui Dumnezeu este lucru mtirq.

Si cand te rugai tu si nora ta Sara, eu duceam jertfa rugaciunii voastre intea Celui &ant, i cand ingropai la fel eram eu langii tine,

inaintea neamurilor pagitne printre care el ne-a risipit, Si acolo vestiti striilucirea lui. InaltAV-1 pe el in fata tuturor celor vii, caci el este Doinnul nostru i Dumnezeu parintele nostru Mtn.' toti vecii. El ne pedepseste pentru toate gresalele noastre i iarási ne milueste

ne aduna dintre to0 paganii, printre

Si calla nu pregetai sa te scoli

lasi pranzul tau, ea sit te duci sá ingropi mortii, aceasta fapta bun& nu mi-a ramas ascunsa, ci eu eram cu tine. Si acum Dumnezeu m'a trimis sa te tamaduesc pe tine i pe nora ta Sara. Eu stint Rafail, unul din cei sapte sfinVi ingeri care due rugaciunile celor sfirqi i intra in fata slavei Celui Mat.* 914

care noi am fost Daca va veti pocai din toata mima

voastra si din tot sufletul vostru yeti intoarce cu credinta catre el, si el se va intoarce catre voi i fqa sa nu si-o va ascunde.

Priviti apoi la ceea ce va face el cu voi, pros/avi0-1 pe el cu toatá gura voastra i laudat,i pe dreptul Stapan inalta0 pe Imparatul cel vesnic.

www.dacoromanica.ro

TOBIT, 14

8. Eu il märturisesc pe el in tara in

14.

care potreo ca rob, sizi vestesc put,erea mirirea lui inteun popor de pacittosi. voi pdcdtosilor, i faceti fapte

Cele din unnd, clips din viata lui Tobit vi a lui Tobie.

si se va milostivi spre voi.

laud&

Si Tobit

bune ! Cine stie (lac& el nu vä va indragi

9. Pe Dumnezeul meu Il voi Malta sufletul meu 25, inalte pe Imparatul

Dumnezeu si sä-1 prosläveasca.

Si el a ajuns tare batean. Atunci el

chenul pe fiul sEtu i pe nepotii sai

drepti iaräsi se va milostivi. Proslaveste pe Domnul cum se cuvine i laud& pe vesnicul ca iarài cortul shu sa fie cu bucurie inältat in rnijlocul tau, Si 86, bucure pe toti roba i sä arate dragoste celor dosäditi in neam de neam pins& in veci.

zise lui Tobie: Copile, ja pe fiii tái! Vezi, eu am irnbatränit si aunt aproape siivtirse,sc din viatä.

Du-te in Media, fiule, did eu cred tot ceea ce a rostit profetul lona despre Ninive, cä anume cetatea va fi nimicitá, fratii nostri vor fi risipiti pe párnânt departe de tara cea mitndrä, i ca Ierusalimul va fi pustiit, cá templul lui Dumnezeu va fi parjolit si va fi pustiit pitná la o vreme, iar in Media va fi pan& la

Multe popoare vor veni de de-

parte la numele Domnului Dumnezeului

laud& iti vor aduce. Blestemati sä fie toti cei ce te

uriisc pe tine. Binecuvântati sä fie in veci cei ce te iubesc pe tine. Bucurii-te i te veseleste pentru feciorii celor drepti, cdci ei vor fi adunati i vor proslavi pe Domnul celor drepti! Fericiti sunt cei ce te iubesc pe tine, chei ei se vor bucura de pacea ta.

Fericiti sunt toti cei care au fost maniti de biltaile tale, clici ei se vo' r

veseli de tine, and vor vedea toot& stritlucirea ta i se vor veseli in veci. Suflete al meu, proshiveste pe Dumnezeu, pe rnarele impgrat,

Caci Ierusalimul va fi din nou

zidit cu safir, cu smarald si pietre nestimate, i zidurile tale i turnurile tale intariturile tale cu aur curat. i ulitele Ierusalimului vor fi pardosite cu beril, cu carbuncul i cu pietre sclunpe din Ofir. 18. Si toate ulitele lui vor rosti: Aliluia! » i vor proslAvi pe Domnul zicand: a Proslavit ea fie Dunmezeu care te-a inältat pentru vecie !

clintarea lui de

Tobit era de cincizeci si opt de ani and si-a pierdut vederea, i dupii, opt ani iaräsi si-a cäpätat-o. El fiicea milostenie si nu contenea sä se teamä de

cel ceresc i sä se bucure de mirirea lui. Toti sa-1 preamareascit multumeascli in Ierusalim: Ierusalime, cetate sfântä ! Si pe tine te va pedepsi el pentru faptele máinilor tale t;ii spre fiii celor

nostru, cu daruri in mänä i cu daruri pentru cerescul Impärat. Si din neam in neam te vor prosavi i cintare de

8611.0

o vreme mai multit pace. Si Dumnezeu se va milostivi

si-i va intoarce pe ei in Ord i vor zidi templul, dar nu ca acela dintâi, pan& se vor implini vremurile cele din veac hottirite. Apoi se vor intoarce din robie vor zidi din nou Ierusalimul cu strälucire. i templul lui Dumnezeu va fi zidit inteinsul pentru toate neamurile viitoare zidire märeatä precum au griat despre el proorocii. Si toti pitgtinii se vor intoarce la adeviir si se vor teme de Domnul Dumnezeu, i vor ingropa in piimânt idolii lor i vor proslavi pe Domnul, Dar si poporul säu va prosavi pe Doranul i Domnul va *Malta pe poporul sail, si se vor veseli toti cei ce iubesc pe Domnul, cu adevärate fapte bune, fac5,nd milostenie cu fratii nostri. Si acum, copile, plead'', din Ninive,

c5,ci se va adeveri tot ceca ce a rostit profetul Iona. Tu ins& plizeste legea i poruncile, fli milostiv i drept, ea sä-ti fie bine,

ingroapi-m5, dupil cuviintä si pe maica ta liIngd, mine, si nu mai zabovi in Ninive. Fiule ! Adu-ti aminte ceea ce Nadab

i-a &cut lui Ahicar, cel care I-a crescut 916

www.dacoromanica.ro

58*

IUDITA, 1

pat-o lana tatal sau. ApoiTobie a plecat cu sotia i cu fii,i s'al la socrul säu in Ecbatana. $i el ajunse, la adánci i cinstite

pe el, cum de la lumina 1-a dus la intuneric s't toate cate i le-a rasplatit. Dar Durnnezeu a mantuit pe, Ahicar, iar acela vi-a luat rasplata, coborindu-se in

batra,nete si ingropil cu cinste s't pe socrii

intuneric. Ahicar a facut tnilostenie Ffi a fost mantuit din laturile mortii, pe care acela i le intinsese, irisa Nadab cazu in laturi i pieri.

sai si le mosteni averea lor s't pe a lui Tobit, tata' situ.

$i el muri in varsta de o suta i apte de ani in Ecbatana

$i acum, copii, ved* ce poate

doulizeci

din Media,

si faca, milostenia s't cum fapta cea buna

$i inainte de moarte a auzit vestea despre pieirea Ninivei, pe care o

mântueste h> $i pe cand el rostea acestea, i-a iesit sufletul. $i el era in varstà de o sutil' cincizeci si opt de ani. i fiul silu 1-a ingropat cu cinste. $i cand a murit Ana, el a ingro-

cuprinsesera Nabucodonosor i Ahasveros.

astfel, inainte de moarte, a putut

se bucure de pieire,a Ninivei.

CARTEA IUDITEI multe popoam care se stransera laolalta impotriva Caldeilor. Dar Nabucodonosor, imparatul Asi-

1.

Rdzboiul intre Nabucodonoscrr

Arpaxad.

Arpaxad este infrtint.

rienilor, trimise crainici la toti locui-

torii Persiei s't catre toti aceia care locuiau spre asfintit, catre locuitorii Ciliciei i ai Damascului, ai Libanului ai Antilibanului, precum i catre cei ce

Era in anul al doisprezecelea al

imparatiei lui Nabucodonosor, care a domnit peste Asirieni in marea cetate Ninivei, i in vremea domniei lui Arpasad, care a domnit peste Mezi in Ec-

locuiau pe tarmul m'Axil,

$i la popoarele care salasluiau in Carmel si in Galaad si in Galileea de sus si in larga campie a Ezdrelonului, $i catre toti aceia care locuiau in Samaria si in orasele ei i dincolo de

batana.

Acesta zidi imprejurul Ecbatanei

ziduri din lespezi de piatra Mate in

patru colturi, lespezi lungi de trei coi si late de trei coi, i zidurile erau inalte de saptezeci de coti si late de cincizeci

Iordan pana, la Ierusalim, i in Bet-Anot

In Halhul i in Cades pana la fluviul Egiptului, s't in Tahpanhe,s i in Ramses si intreaga tara Gosen,

de coti.

$i el ridica, deasupra portilor ceturnuri inalte de o sutil, de coti si late de saizeci de coti.

Pana dincolo de Tanis si de Memfis,

s't

$i-i fácu porti, porti inalte de sapte-

hotarele Etiopiei.

zeci de coti si late de patruzeci de coi, ca sa poata iesi uriasa sa ostire si pe-

Dar locuitorii pamantului intreg

dispretuirá cuvantul lui Nabucodonosor, imparatul Asirienilor, Efi nu pornira cu

destrimea.

In zilele acelea, imparatul Nabu-

el la razboi, fiindca ei nu se temeau

de el, ci-1 socoteau ca pe un om oarecare. i asa ei trimisera pe crainicii lui

codonosor porni cu razboi impotriva im-

paratului Arpaxad, in se,sul cel mare, odia, in se,sul din tinutul Ragau. i s'au pornit impotriva lui toti locuitorii fesului i toti cei ce locuiau de-a-lungul Eufratului si al Tigrului s't al fluviului Ulai, i cei din sesul lui Arioh, regele Elimeilor, precum Efi foarte

la toti locuitorii Egiptului pana in

inapoi cu mainile goale i plini de ocarä. Atunci Nabucodonosor se manie

foarte impotriva acestui tinut intreg s't se jura, pe tronul M'u si pe impiiratia sa, ea sa-Efi razbune pe toate tinuturile Ciliciei si ale Damascului i eu sabia 916

www.dacoromanica.ro

IUDITA, 2

sa sa nimiceascä pe toti locuitorii din tara Moabului i pe fiii lui Amon, Iudeea toata si pe toti locuitorii Egiptului pana la tinutul celor doua Mari. i in anal al saptesprezecelea, el naväli cu armata sa impotriva imparatului Arpaxad infranse in luptii nimici toatá ostirea lui toatà calarimea, precum 1.1 ti:ate carele lui de rázboi. Apoi cuceri cetatile lui i pätrunse

pana la Ecbatana, cuprinse turnurile, pustii uliele ei i stiálucirea ei o fácu de °cara, lar pe Arpaxad 11 prinse in muntii

Ragau, Il strapunse cu varful lancii in aceeasi zi Il omori.

16 i el se intoarse la Ninive impreuna Cu cei care se aläturasera de el, o foarte

mare multime de popor razboinic. acolo se odihni i fácil ospat o finta dourtzeci de zile.

2.

Nabucodonosor trimite pe Olofern sd pedepsea,scd Cilicia, Mesopotamia si Damascul.

In anal al optsprezecelea, in a douiizeci

i doua zi a lunii inthia, a iesit

zvon in palatul lui Nabucodonosor, imparatul Asirienilor, ca el se va räzbuna pe intreg tinutul acela, precum zisese.

Atunci el a chemat la sine pe toti drega.torii si pe toti boierii sal i le-a impartásit lor planul tau tainic i hotárirea ea neclintità, ca ea nimiceascn intreg tinutul acela. Irisa aceia socoteau ca porunca lui, ca s'A nimiceascá total, nu poate sil, se adevereasca.

i dupa ce s'a isprilvit sfatul, Nabucodonosor, imparatul Asirienilor, a cheinat pe Olofern, generalul ostirii sale, care

era al doilea in carmuire dupa el, zise:

e Asa porunceste marele impärat, stapanul lumii. Porneste j ja cu tine

oarneni cu nadejde in puterea lor, o

mita doulizeci de mii de pedestrasi, iar cai i calareti douiisprezece mii; $i sa te indrepti spre intregul tinut

de la soare-apune, fiindca ei n'au ascultat de porunca gurii mele.

i sa le spui sa pregateasca pentru mine phmant i epa, fiindca intru urgia mea voi porni impotriva lor i voi acoperi fata pamântului cu picioarele rAzboi-

nicilor mei, azora ii voi da pe ei prada. Ranitii lor sä umple vagaunile stancilor i toate raurile, i Eufratul sä fie plin de lesurile lor, cand va fi sa-1 treci, lar pe robii lor Ii voi t'AA panä la capätul paraantului. Deci porneste supune intregul lor tinut. i daca se vor da in mana ta, pastreaza-mi-i pentru ziva pedepsei lor.

Pe cei ce nu vor sä, se supuna,

sä, nu-i erute ochiul tau, ci pretutindeni mortii i jafului, Caci pe viata si pe imparatia mea jurat-am i Cu mana mea voi implini juramântul. Tu deci nu calca nici una din poruncile stäpitnului tau, ci imphneste-le precum ti-am poruncit si nu zäbovi ! » $i dupa, ce Olofern iesi de la imparat, cherna la sine pe toti voevozii pe capeteniile si pe capitanii otirii asiriene,

i numärá trupele alese pentru

luptä, o mita douäzeci de mii de oameni douasprezece mii de arcasi caldri.

si-i puse in rand cum se pune o ostire gata de ritzboi. i lua o foarte mare multime de cämile, de asini Eji de catäri pentru dus poverile lor, iar oi, boi i capre, cat nu se puteau numära, pentru hrana lor, Precum i bogatie de merinde pentru fiecare ostas, i aur i argint foarte mult din palatal imparatului. i pm-ni la drum, el i toatik, ostirea

lui, ea ea o ja inaintea imparatului Nabucodonosor, inda cu carele i eälaretii cu pedestrimea cea almsá ea, acopere toata fata pämantului spre soarea pune.

i n'ultimen care i-a insotit pe

ei era ca lacustele de numeroasa, ift ea nisipul pámantului: multimea lor era nenumbiratii.

i el iesi din Ninive i se indrepti spre sesul Bectelet, trei zile de drum. asezara tabära de la Bectelet pana

aproape de muntele care se aftá la miazanoapte de Cilicio, de sus._

941 www.dacoromanica.ro

IUDITA, 3, 4 Dup5, aceasta lua intreaga sa osare, i carele, i picea

pedestrasii, calaretii

de acolo in munte. i el impritstie pe Put FA Lud

jefui pe fiii lui Rasis si pe fiii lui

Ismail, care locuesc la marginea pustiei,

spre miazii-zi de tara Helei/or. El trecu Eufratul i strabatu Mesopotamia i nimici toat,e cetatile intarite de pe räul Abrona pan& la mare. El cuprinse tinutul Ciliciei i ni-

mici tot ce-i iesea in cale EA ajunse pana in tinutul Iafetului, care este la miaz&-zi de Arabia,

i impresura pe toti fiii lui Madian, ame asezärile lor i jefui t'Ariete

i ei precum ì intreg tinutul invecinat il primir5, cu cununi, ou danturi i cu cantece insotite de daira. Cu toate ace,stea el pustii intregul

lor tinut si dumbr5,vile Ion le tale, avand de gand sä, nimiceasc5, toti zeii pamán-

tului, ea toate popoarele sa i se inchine lui Nabueodonosor i toate limbile neamurile 85, i se roage ca unni dumnezeu.

i asa ajunse el la Ezdrelon, aproape

de Dotan, care se af15, in fata marelui

ses al lui Iuda,

asez5, ostirea futre Ghibeea

Schitopolis, unde a zabovit o luna de zile ca sa-si adune toate poverile ostirii sale.

lor,

Apoi se pogori in ciimpia Damascului, pe vremea secerisului, i pitrjoli toate lanurile i nirnici toate turmele de oi

cirezile de vite, jefui cetätile lor si pustii toate tarinile lor, iar pe flacali lor Ii trecu prin a,scutisul 28. Atunci Ii cuprinse frica si tremurul

pe toti locuitorii de pe malul din Sidon, din Tir si din Aco, i toti locuitorii din Iamnia, din Asdod si din Ascalon se ingrozeau de el. 3.

Multe popoare trimit soli la Ololern, ca ad i 8C supund, dar el ILU conteneste jaful pustiirea.

Atunci trimisera la el soli cu indemnuri de pace si cu vorba:

a Tata', noi stiim inaintea ta ca robi ai imp5,ratului Nabucodonosor, ci fA cu

noi ceea ce ti se pare bun in fata ta.

Iat5 gospodariile noastre, toate tarinile noastre, turmele i cirezile i toate trtrlele asezitrilor noastre sunt inaintea

ta ca sä faci cu ele cum iti va placea.

Iat5,, i cet5,tile noa,stre i locuitorii

dinteinsele sunt robii tái! Vino si

f5,

cu ei cum crezi cö, este bine in ochii tia! *

i dup5 ce crainicii venirà la Olofern si-i spusera lui toate cuvintele adestea,

El se cobori ca oitstea pe tärmul Märii si puse stritji in cetätile intarite dinteinsii pentru ostirea lui meni unu si unu.

4.

Olofern poraeste impotriva Iudeilor. Ei postesc si se roagd lui Dumnezeu. Cuvdntul arhiereului Ioachim.

Când auzira fiii lui Israil cei care locuiau in Iudeea, de tot ceea ce 010fern, generalul lui Nabucodonosor, imparatul Asirienilor, facuse popoarelor FA

cum le jefuise toate templele lor si le nimicise,

Se späimantarit in fata lui foarte tare si se turburar& din pricina Ieru-

salimului si a templului Dumnezeului lor,

Fiinda nu trecuse multa vreme de când se intorsesera ei din robie abia de curtind tot norodul Iudeei se stränsese la un loe, i dupii pingarirea care se intitmplase, odoarele sfinte, jertfelnicul i templul fuseser5, iarAi sfintite. i ei trimiser& in tinutul Samariei i in sate si la Bethoron si la Bel-

main si la Ierihon si la Hoba si la Hator In valea Salemului,

i pusera straja pe toate virfurile muntilor celor mai inalti i intarirli toate satele muntelui i adunará in sate merinde, pregatindu-se de rázboi, cáci lanurile lor fuse,serii, secerate de curand. Ioachim, arhiereul din zilele acelea

In Ierusalim, scrise locuitorilor din Betulla si din Betomestem din preajma Ezdrelonului, inaintea ctimpiei celei mari, In apropiare de Dotan, S& intiireasc5, trecittorile muntelui,

fiinda prin ele drumul rizbea epre Iu-

918 www.dacoromanica.ro

TUDITA,

deea, si era usor stt impiedice trecerea,

fiindc5, o trecittoare era ingustä cel mult

pentru doi oameni. Si fiii

lui Israil facuri intocmai

dup5, porunca arhiereului Ioachim si a braránilor intregului popor al lui Israil, care tineau sfat in Ierusalim. Atunci intreg Israilul strigit cOtre Dumnezeu cu mare rtivnit FA se smeri cu infocare. Atat ei cat i femeile i copiii lor,

vitele Ffi streinii i simbriasii i robii cumpärati se incinserii ca sac peste coapsele lor.

Si tot Israilul, bàrbati, femei

copii, locuitori ai Ierusalimului, &tzar&

cu fata la pánaänt in templu si-si presarari cenus5, in cap si intinser5, yesruintele lor de jale in fata Domnului. Asijderea îmbrâcarl

i jertfelnicul

cu sac si strigarä cOtre Dumnezeul lui

Israil inteun cuget i ca infocare, ca

sä nu la,se pradit pe copiii lor si pe femeile lor jaf, i orasele mostenirii lor nimicirii, i templul pángitririi si ocirii batjocurii piglnilor. Si Domnul auzi glasul lor i vitzu obidalor, i norodul din toati. Iudeea i locuitorii Ierusalimului postirli, mai multe

zile in fata templului Domnului celui

atotputernic. Si arhiereul Ioachim, impreunä cu toti preotii stittatori i slujitori inaintea

Domnului, încini cu sac peste coapse,

aduceau arderea de tot de fiece zi

juruintele i darurile de bun& voie ale poporului. Si cu cenus5, presitrati, pe mitrele

lor strigau &are Domnul din toatä puterea lor, ca 85, caute cu indurare atre intregul neam a lui Israil.

pise Malt, lar in cOmpii au asezat obstaeole.

Atunci, turbat de mänie, chemii pe toti principii Moabului si pe toti capitanii Amonitilor si pe toti satrapii de pe tiirmul Si le t Spuneti-mi, feciori ai lui Canaan, cine este norodul acesta care

locueste in munte, ce fel de orase stint

acestea in care el locueste, care este

num5,rul ostirii lui EA pe ce se sprijinit puterea i därzenia lui, si cine este ge-

neralul ostirii lui? Si pentru ce numai el mi.' dispretuieste dintre toti locuitorii de la soareapune si nu ies intru inampinarea mea ?»

Atunci Ahior, capetenia fiilor lui Amon, luä cuvitntul i zise: o Sbi asculte stitpanul mea cuvántul din gura robului situ, caci vreau spun adevärul de-. spre norodul acesta, care shhislueste in munte alitturi de tine, si sä, nu iasit minciunit din gura robului trim Oamenii acestia stint urmasii Caldeilor,

Si inainte vreme locuidt in Meso-

potamia. Si fiindcä ei nu voirit sit se

inchine dumnezeilor phrintilor lor, care locuiau in tara Caldeilor, Se lenidadt de legea parintilor lor si se inchinari, Dumnezeului cerului, Dumnezeului pe care l-au cunoscut. Si din aceastä pricinit párintii lor i-au gonit din fata dumnezeilor pe care será i atunci ei fugirá in Mesopotamia, unde bocuirá vreme indelungati. Apoi Dumnezeul lor le porunci laso sälasurile i s5, piece in tara Canaanului. Si ei se asezarit inteinsul f}i se imbogOtirli ca aur, cu argint i cu turme nenumOrate.

Pe urm5, se pogoririt in Egipt,

5.

Ahior, cdpetenia Amonifilor, inOiinfeazei peOlofern despre pregittirile de rdzbai ale Iudeilor si povestesste email istoria acestui

popor. Dacti Dumnezeu va pirdsi acest popor, Ob/em Li va putea birui. 1. Lui Olofern, generalul ostirii asi-

riene, i-a sosit vestea ci fiii lui Israil

se pregittesc de luptit, c5, au inchis treditorile muntilor i oft au intärit orice

din pricini cit o foamete bantuia in tara Canaanului, i sälksluir5, acolo, atät ettt gäsirä, hrand i ajunser5, popor numeros:

neamul lor era nenumarat. Atunci se sculä impäratul Egiptului i cu siretenie ii obijdui pe ei, vi-i asupri cu fikutul de ciirimidit si-i puse In rändul robilor. Dar ei strigarit cktre Dumnezeul lor, care bettu tara Egiptului ou pletgi 919

www.dacoromanica.ro

IUDITA, fár leac, din care pricinä Egiptenii

gonna din fata lor.

Apoi Dumnezeu seca Marea Rosie inaintea lor, Si-i calauzi pe drumul spre Sinai spre Cades-Barnea, i ei izgonira pe toate noroadele care locuiau in pustie.

« Caci noi nu ne temem de fiii lui Israil, eaci iata, ei sunt popor fish' put,ere i fara vartosie pentru o puternica impotrivire.

De aceea noi vom porni impotriva lor i ei vor fi ca o imbucatura pentru intreaga oaste a ta, stapane Olo-

Si locuira in tara Amoritilor prin puterea lor nimicira pe toti locuitorii Hesbonului, apoi, dupa ce trecura

fern. *

muntos.

Oliera se

Pe urmä gonirii din fa te lor pe Canaaniti pi pe Pereziti, pe Iebusiti

tulia

Iordanul, pusera stapanire pe tot tinutul

pe locuitorii Sihemului, precum FA pe toti Gherghesitii, i locuira acolo vreme inde/ungatä. Si atat cat nu piicatuirii, impotriva Dumnezeului lor, avurii, parte de feri-

cire, fiindch este cu ei un Dumnezeu, care uraste nedreptatea. Dar cand se razletirit de calea

pe care el le-o randuise, ei fur& nimiciti jalnie de multe razboaie, fur/I dusi robi in tear& sträina i templul Dumnezeului lor fu nimicit, iar vrajmasii cuprinsera orasele lor. Dar acum, intorcii.ndu-se eu pocainta catre Dunmezeul lor, venirä aces&

din Virile de pe unde fusesera imprastiati i cuprinsera Ierusalimul, in care se afla templul lor cel sfant, si se salasluird in tinutul muntos, pe care Il gäsirä pustiu. Si acum, stapane Maria Ta, dad, acest popor a savarsit farädelege FA a päcatuit impotriva Dumnezeului lui, vom

intelege cá aceasta va sa zica pieirea lui, i atunci sa pornim impotiva lui, vom nimici;

Dar daca in nearnul acesta nu

se aflä faradelege, domnul meu sä treacii

mai departe, ca nu cumva Domnul lor Dumnezeul lor sá intinda paviiza in dreptul /or si sa ajungem de de in fata

lumii intregi! a Si dup.& ce Ahior sfarsi povestirea aceasta, norodul cel rázboinic, care statea

în jurul cortului, incepu sá carteasca, iar capitanii lui Olofern f}i toti cei ce locuiau pe tarmul Mara i Moabul se

inversunarli impotriva lui ea sit hacuiascii. pe Ahior:

92Q

6.

sci pedepseasa pe Ahior. El dá porundi dual la Behotdreiste

dea in ?mina Israilitilor. Dar ostafii il legará la poalele munteluf. El fu luat de Israiliti, cárora le demilui toate planurile lui Olofern. . Si dupa ce se potoli zarva barbatilor e,are stateau in jur la sfat, Olofern, generalul armatei asiriene, zise lui Ahior,

inaintea intregului norod de streini catre toti fiii lui Moab:

# Cine esti tu, Ahior, i voi tibor ai lui Efraim, ca tu profetesti astazi asa i ne imbii sa nu ne razhoim cu eel din neamul lui Israil, fiindcii, Durnnezeul lor Ii apara? i cine este Dumnezeu afar& de Nabucodonosor ? El îi va trimite

ostirea sa si-i va nimici de pe fata

mantului, iar Dumnezeul lor nu va putea a:AA infintuiascii

Ci noi, robii lui, Ii vom bate ca

pe un singur oni si nu vor putea sä, se

impotriveasca iuresului cailor nostri, Caci noi Ii vom potopi cu ei, incat muntii lor vor fi adiipati de sfingele lor

si &Impale lor vor fi pline de lesurile lor. Si ei nu se vor mai putea impotrivi

nouä ci vor fi nimiciti cu desiivarsire, zice imparatul Nabucodonosor, stiipanul lumii, eaci el a zis: Sii, nu ram/lie neindeplinite cuvintele mele ! Tu insa, Ahior, nâimitub lui Anion,

care graisi astazi astfel de cuvinte de defaimare, sa nu mai vezi din ziva de azi fata mea pana ce nu ma, voi buna pe neamul celor coboritori din Egipt.

Atunci spada otiril mele i sulita

razboinicilor mei te vor strapunge i vei

ciidea cu uciii lor and eu ma voi intoarce.

www.dacoromanica.ro

IUDITA,

Ci robii mei sit te due& in munte

di te lase inteuna din cetatile de acolo, Si a& nu pieri pánii ce nu vei fi nimicit impieunä, cu ei. Dar fiindctt. tu näldájdueati in inima ta c ei nu vor fi infritnti, sd nu te mah-

neati, cad eu am zis ai nici unul din cuvintele mele nu va rilmänea neimplinit

i Olofern porunci capitanilor ski

care erau de fatä, in cortul lui, sä: in-

aface pe Ahior i sh-1 dud,' in Betulia sh-1 dea in má'inile fiilor lui Lsrail. Atunci capitanii sai il inafácarit duserä guts,' din taharit in es, iar din aes 11 duserá in munte i ajunserit la izvoarele din josul Betuliei. Dar când i-au zärit locuitorii oraaului, îi luará armele i ieairit din cetate pe viirful muntelui i toti se fitcura stiiplini pe urcuaul spre ei azvarlifá cu pietre Atunci ei se pitirit pe dupá munte, legará pe Ahior, vi-1 läsarit la poalele

muntelui, iar ei se intoarserit la stá-

pânul lor.

Dar fiii lui Ismil se coboririt din ora a ai se duserá la el, II dezlegarit aduserä in Betulia ai-1 infätiaarit inaintea ciipeteniilor oraaului,

Care erau in zilele acelea: Ozias, fiul lui Miheia, din semintia lui Simeon, Habris, fiul luí Otniel, i Haimis, fiul lui Melchiel. Si ei chemarit pe toti oraaului, gi mai venial,' degrabá la sfat toti tinerii lor i femeile. i ei puserá pe Ahior in mijlocul 1ntregului lor popor, iar Ozias Il intrebit despre cele intilm-

plate.

Atunci el le räspunse si le spuse toate planurile sfatului lui Olofern toate cuvintele pe care el le graise in fata cdpitanilor asirieni FA cum Olofern

la el ai fitcu °spat pentru bätráni. ei strigarä pe Dumnezeul lui Israil inteajutor toatá noaptea aceea. 7.

Impresurarea Betuliei. Olofern cuprinde izvoarele de alai i sileste pe locuitori sei se predea. Cuvtintul lui Ozias care le mai cere locuitorilor 'inch cinci zile de reibdare f i Dumnezeu se va intoarce Cu milostivire spre ei.

A doua zi, Olofern dlidu poruncit intregii sale oatiri a't intregului popor ritzboinic al sotilor sä.i de luptá sä porneascit impotriva Betuliei, sá cuprindä trecittorile muntelui i sä. inceapit lupta

fiii lui Israil. Si in ziva aceea porniri la luptá toti oatenii i teat& oastea lui, alatuitit din o But& aaptezeci de mii de oateni pedestraai i douiisprezece mii de citcu

litreti, afará de poveri, iar multimea celor

care o insoteau pe jos era uriaait. Si täbitrirá in vale llingit Betulia, la izvor, i se intinseriti in lätime panä la Dotan ai piing, la Belmaim i in lungime de la Betulia i pana la Chiamon, care este in preajma Ezdrelonului.. Mild fiii lui Israil vitzurit multimea lor, se sphimantarii, foarte i ziserit, unii

ditre altii: « Acum ei vor linchi toatit

fata pämiintului, incât nici muntii inalti, nici väile, nici culmile nu-i vor stánjeni ! » Si lufindu-ai fiecare armele sale, aprinserit focuri in turnuri i in noaptea aceea fitcurit de straja. A doua zi Olofern scoase

inaintea ochilor fiilor lui Israil din Betulia, i citutit potecile spre ora a umblii dup.& izvoarele de aptt pe care ai puse

Atunci poporul cäzu cu fata la

mina, i punfind la fiecare cate o strajá de ostaai, se intoarse la oatirea sa.

« Doamne, Dumnezeul cerului,

lui Esau ai toti voevozii Moabului ciipeteniile oatirii de pe tärmul Märii

se semetise impotriva neamului lui Israil.

pitintInt ai so inchini lui Dumnezeu

striga

Pe urmä mitngiiiarit pe Ahior liiudará foarte. Si Ozias Il luit din adunare acasti.

cautii la trufia lor i indurii-te de umilinta neamului acestuia ai te uitii cu milostivire astäzi la fata celor sfintiti ai titi ! »

Atunci venirit la el capeteniile fiilor

ziserà.,:

« Domnul nostru sá asculte un cu-

vitnt, ca nu cumva oatirii tale sá i se

Intâmple vre-o infringere,

91' www.dacoromanica.ro

IUD1TA. 7

Odd fiii lui Israil nu se bizue pe läncilelor, ci pe indltimile muntilor in

care îi au silasul, si nu este usor ad, patrunzi pe vfirfurile muntilor lor.

$i acum, stlipine, nu te rizboi

cu ei dupä cum este datina ca sà,' nu pierzi nici un otean,

Ci stai in tabära ta si tine toti

ritzboinicii ostirii tale la adäpost. Insit robii täi sä pun& stApanire pe izvorul de api care izvoräste din poala muntelui,

Fiindcii, de acolo vin sä, ia aptt

toti locuitorii Betuliei, i cand Ii va chi-

nui setea, vor inchina orasul. Iar noi,

impreuna cu oa,stea noastrit, ne vom sui

pe várfurile muntilor din apropiere

vom aseza tabara i vom sta de strajä

co sit nu iasit nimeni din cetat,e. *i se vor topi de foame, ei i femeile lor i copiii lor, i inaints ca sabia doboare, vor zicea doboriti in sälasului lor.

*i asa tu le vei fitsplitti amarnic, fiindci i s'au impotrivit i n'au iesit

si te intimpine cu pace!» *i cuvintele lor phicurit lui Olofern EA capitanilor sii, i el diidu porunca'

sit faci, intocmai dupi sfatul lor. i astfel ostirea Amonitilor impreund cu cincizeci de mii de Asirieni täbitrird, in vale si puserà mina pe apä pe izvoarele de apii ale fiilor lui Israil, Apoi fiii lui Esau *si fiii lui Amon se suirit asezard, tabara in munte, In preajma Dotanului. 0 parte o trimiserit spre spre ritsitrit in fata Ecre-

belului, in apropiere de Husi, pe 'Atli Mohmur, iar cealaltit ostire asirianä

aseza tabära in ses i acopen i intreg tinutul. Corturile lor ins& i poverile lor

erau la un loe asezate cu norodul in tabitrit, incit alcituia o multime nespusii.

Atunci fiii lui Israil strigard care

Domnul Dumnezeul lor, deoarece Ii pierdurä cumpitul, cand se vlizurä impresuratI de dusmanii lor i cit, nici nu mai

era chip de scipare. i toati ostirea Asirienilor, pedestrimea, carele de ritzboi tinurd impresurati treizeci i patru de zile, !neat toti locuitorii Betuliei sfirsirit toate strinsurile de spit.

922

Dar si cisternele se goliri pi nu avurä sä-si astimpere setea nici railcar pe o zi, cici li se da si bea cu ma-

surd.

i femeile çi copiii Ii pierdurà curajul, lar fliciii erau lesinati de Bete cideau pe ulitsle orasului i in adäposturile portilor i nu mai rimitsese in-

vlagit.

Atunci intreg poporul se aduni

la Ozias si la cäpeteniile femeile i copiii; i strigari cu mare glas

zisera in fata tuturor # Dumnezeu si fie judecittor intre noi i voi, fiindeä, ne faci mare pagubi cii n'ati inceput dibuielile de pace cu Asirienii.

i acum nu mai avem ajutor de

fiindca Dumnezeu ne-a vándut In mina lor, asa ci noi vom fi doboriti inaintea lor de sete i de pieire. Deci acum chemati-i i dati orasul pradi rdzboinicilor lui Olofern lui,

Fiindcä este mai bine si &Weill

pradi in mina lor. Asa vom ajunge robi i vom scapa, cu viatä, decal si vedem cu ochii moartea copiilor nostri cum copiii i femeile noastre se sfirsesc

de sets.

i acum ne juritm pe cer si pe

pamttnt si pe Domnul i Dumnezeul rintilor nostri, care ne pedepseste pentru pacatele noastre i pentru firadelegile

pirintilor nostri, si nu se poarte cu noi astizi dupi cuvintele acestea! *

Atunci se porni dinteo data o mare vaicireali in mijlocul ostirii celei mari

si strigarä cu glas tare care Domnul Dumnezeu. Dar Ozias be zise: Fiti bärbitosi, fratilor Sii mai induräm Inca cinci zile,

In care Domnul Dumnezeul nostru se va intoarce spre noi, &lei el nu ne va lasa pina in sfitrsit. i daci, dui:4 ce vor trece, nu ne va veni nici un ajutor, atunci voi fa,ce intocmai dupä indemnul vostru! i el impristie norodul räzboinic in

tabarii i ei se duseri pe zidurile i in turnurile cetiii, iar pe femei si pe copii Ii trimiseri la casele lor. i In oraq era mare manire.

www.dacoromanica.ro

IUDITh, 8

rea ei, ca sä cheme la ea pe Ozias, pe Habris si pe Harmis, batránii orasului. i dupg ce ei sosidi la ea, ea le grai: « Ascultati incoace la mine, voi

8.

ludita din Betulia ceartii pe beitranii po-

porului care vor ed inchine cetatea in

nana Asirienilor. Ea ii indeamnd scl indure de sele i set neideijduiascd in Dum-

capetenii ale locuitorilor Betuliei ! Caci

cred in el.

pe Dumnezeu i fagilduirgti sa inchinati

nu este drept euvintul pe care il gräirati In fata poporului, eind vä jurarati

nezeu, care va veni in ajutorul celor ce

i in vremea aceea asemenea cuvinte ajunseri la urechea Iuditei, fiica

lui Meran, fiul lui Ox, fiul lui Iosif, fiul lui Uziel, fiul lui Hilchia, fiul lui Anania, fiul lui Ghedeon, fiul lui Rafain, fiul lui Ahitub, fiul lui lije, fiul lui Hilchia, fiul lui Eliab, fiul lui Natanail, fiul lui qelumiel, fiul lui Turi-

sadai, fiul lui Israil.

barbatul ei, Manase, om din semintia si din neamul ei, murise pe vremea seceratului orzului. i

Pe când statea pe camp i lua

seama la legatorii de snopi, un vânt arzator Il pall in cap si el cazu la pat muri in orasul situ Betulia, si-1 ingropara linga parintii lui intarina dintre Dotan si Belmaim. i Iudita ran:Cases° vaduva in casa

ei de trei ani i patru luni, i ea isi Meuse o colibi pe acoperisul casei i umbla incinsa cu sac

imprejurul coapselor sale si purta hainele vaduviei sale, i postea in toate zilele vacluviei sale, slant de ajunul Simbetelor si de

Simbete, Mara de ajunul lunilor noi

si de lunile noi, afar& de praznice si de zilele de veselie ale neamului lui Israil. i era frumoasa la stat i fermecit-

toare la chip. *i Manase ii hisase aur argint, robi i roabe, vite i arini, pe care ea acum le stapinea. i nu ar fi indritznit nimeni spung vre-o vorbg rea, fiindca ea era

dusmanului orasul in timp de cinci zile, daca pina atunci Domnul nu va veni in ajutorul vostru. i acum cine sunteti voi, cei ce ispititi pe Dumnezeu in ziva de azi si care In locul lui Dumnezeu stati printsoameni? Inteacest chip voi ispititi pe Dom-

nul, dar in veac de veac nu yeti eu-

noaste nimic, Caci daca adâncimii inimii oinului

voi nu-i puteti da de fund FA nici nu puteti sa euprindeti sirul cugetarii ei,

cum vreti voi oare sa cercetati pe Dum-

nezeu, care a fácut toate acestea,

i

sit

cunoasteti mintea lui i BA intelegeti durile /ui? Niciodata, fratilor Nu intaríttati pe Domnul Dumnezeul vostru! Fiindcg (lac& in timp de cinci zile

el nu voieste sa ne ajute, el are putere sa ne ocroteascit orisicind vrea, sau sa

ne prapacleascit in fata vrajmasilor nostri.

Nu cautati sit scoateti cu sila sfaturile Domnului Dumnezeului nostru, eaci Dumnezeu nu poate fi amenintat ca un om i nici ea un pilmántean nu sovaeste in telul situ. De aceea sâ asteptam ajutorul siu strigam pentru mántuirea noastra, el va asculta glasul nostru, daca are incluiare catre el Gáci nu se afla niel unul in neamul nostru i in ziva de astazi nu este nici semintie, nici familie, nici popor, nici

ea auzi vorbele cele rele ale

cetate care sit se inchine la idoli fácuti de mina omeneasca, dup.& cum era inainte vreme,

din pricina lipsei de apg 1i pierduse

fur& trecuti prin ascutisul sabiei i je-

rodului si cum jurase el ca dupa cinci zile

inaintea vritjmasilor nostri. Noi nu cunoastem alt Dumnezeu

osebit de cucernick. i

norodului impotriva citpeteniilor, fiinda

cumpitul. Asijderea Iudita auzi i cuvintele lui Ozias pe care le graise no-

va inchina orasul in mina Asirienilor.

Deci ea trimise pe roaba ei pe

oare o pusese mai mare peste toati, ave-

Din care pricing parintii nostri

fuiti, ori suferirá o mare infringere

afarg de el, pentru aceasta noi naditjduim eit nu ne va trece cu vederea niel pe noi i niel pe unul din neamul nostru. 923

www.dacoromanica.ro

IUDITA, 9 Cici dacii orasul nostru va fi cuprins, cuprinsä va fi toati Iudeea,

care si rinatinit in neam de neam in mintea feciorilor neamului nostru.

tealä,

In noaptea aceasta stati la poarta eu voi iesi cu roaba mea si in zilele pe care voi le-ati fägäduit cà yeti inchina cetatea in mina vrijmasilor nostri, Domnul va saps, cetat,ea prin mina

iar templul nostru va fi priidat i, pentru pinglirirea lui, Domnul ne va cere so-

lar uciderea fratilor nostri s't ro-

birea àrii, pustiirea mostenirii noastre o va intoarce in capul nostru, in mijlocul pàgânilor unde vom fi robi, i vom ajunge

de batjocurä si de °car& in fata celor

ce ne vor stipitni pe noi; Fiindcit robia noastrii, Domnul nu o va indrepta spre bine, ci Domnul Dumnezeul nostru o va preface in ocarii.

Si acum, fratilor, sà arätim fratilor nostri cà viata noastrit atirnà de noi s't dints, sfintelor i templul i altarul

se reazimit pe noi. Pentru toate acestea sà multumim Domnului Dumnezeului nostru care ne incearcii pe noi intocmai ca, i pe strim Cii nostri.

Aducqi-vii, aminte cite a ficut cu

mea.

Voi insit nu cltutati sà plitrundeti cu mintea fapta mea eu nu vi voi spune nitnic pin& nu voi implini ceea ce vreau sà fac. » Atunci Ozias i cipeteniile ziseri

cittre ea: o Mergi in pace,

i Domnul

Dumnezeu si fie cu tine, ca sa ne ritzbune

de vrijmasii nostri! Si indati iesirä din colibi i plecarit pe la casele lor. 9.

Rugdciunea luditei. Ea es roagd lui Dum-

Avraam si de cite ori 1-a incercat pe Isaac si cite a intimpinat Iacob in Mesopotamia, pe cind pastes, turmele

nezeu ca a o intireascd

Cad precum el i-a ispitit pe aceia pentru incercarea inimii lor, tot

presiri cenusit in cap 0-0 lepfidä sacul cu care era incinsit. Si in seara aceea se aducea la Ierusalim jertfa de Atunci strigi Iudita cu mare glas i zise dare Domnul:

cite le gräii, le griisi cu inimi bunk s't nimeni nu poate sà se impotriveasci

meu Simeon, ciruia i-ai dat sabia in

unchiului siu Laban.

asa ne-a incercat i pe noi, dar nu ne-a pedepsit, ci Domnul pedepseste pe cei care se apropie de el, spre invittiturit. » Apoi Ozias zise &titre ea: o Toate cuvintelor tale, Cici nu de astlizi intelepciunea ta

este cunoscuti, ci de la inceputul vietii tale tot norodul mirturiseste iscusinta ta cat de cuminti sunt giindurile inirnii tale.

Ci norodul tare se chinueste de

Bete si el ne-a silit pe noi sà facem precum am fiigiduit s't ne-a supus la jurii-

mint, pe care noi nu vom putea

sdvdrgeascd

cesa ce gi-a pus de gand.

Apoi Iudita ciizu cu fata la ptimint

o Doamne Dumnezeul strámosului

mina, ca si se räzbune pe cei de neam strein care dezvelifi pintecele fecioarei spre intinare i descoperirit coapsele ei spre rusine i sinul i-1 pângàrirä spre ocari. Tu ai poruncit: Sit nu fie asa! » dar ei cu toate acestea sàvârirà nelegiuirea.

Pentru aceasta ai dat pe dipeteniile lor la moarte, i patul lor, care a fost pingirit de inselaciunealor,1-ai preficut

In lac de singe

i

ai lovit si pe robi

pe stipitni i pe principi pe tronurile

cificlun.

Si acum roagi-te pentru noi, fiindci

esti femeie temittoare de Dumnezeu, ca

Domnul sà ne trimità ploaie, ca sit se umple cisternele noastre i si nu ne

mai chinuim! »

Dar Iudita le ritspunse asa: s As-

cultati-mi ! Vreau si sitvársesc o fapti 924

lor,

Si pe femeile lor le-ai dat pradi pe fiicele lor in robie i toate odoarele lor jafului iubitilor tài fil, care erau inflacirati de zelul pentru tine siingroziti de intinarea singelui lor, si pe tine te-au strigat inteajutor. Dumnezeule, Dumne-

www.dacoromanica.ro

11.31/1TA, 10

zeul meu, asculti la mine cea vaduvi! Cele ce au fost mai Inainte decat acelea, i acelea tu le-ai facut, si cele de mai tarziu si cele de acum. Tu ai pus la cale viitorul j ceea ce tu ai pus la

Iudita pleacd din Betulia ise indreaptel spre tabdra Asirienilor. Sträjile asiriene o dux la cortul lui Olofern.

Ceca ce tu ai hotarit a fost de fati, si a zis: u Iatä-mi,! Toa te dile tale sunt pregitite i judecata ta mai de dinainte

vintele ei se contenira, Se ridici de unde cilzuse cu fata la pämint i cherni, pe roaba ei i se duse

10.

Si dupi co sfirsi cu rugiciunea

cale s'a adeverit.

vazutit. Caci, iata, ostirea Asirienilor este numeroasä i ei se mandresc cu cai i calareti i se trufes° cu bratul vanjos al pedestrasilor, si-si pun Midejdea lor in scut,

catre Dumnezeul lui Israil si toate cuin casa unde ea petrecea Sambetele zilele de praznic,

Si se dezbrici de vesmintele ei de

vaduvie

In lance, in arc i in prastie si nu stiu ca tu esti Domnul, care pune capät razboaielor.

Domnul este numele tau! Sfarimii cu puterea ta puterea lor i cu urgia ta

&árala, tária lor, cáci ei si-au pus de gind si pingáreasci templul täu i si intineze cortul säláluirii slavitului tau

spili trupul cu apa si se

unse cu mir de mare pret,

pieptana

puse turban in cap si se imbraci cu hainele de sarbitoare, cu cosita,

care avea obicei si se n'abrace aviad traia barbatu-siu Manase. Apoi se incalta cu sandalele, îi puse läntisoarele la picioare s't inelele i cerceii i toate podoabele ei. Si se impodobi

pana inteatáta, incat cei care o vor veden si riiminä inmärmuriti.

nume i cu sabia si retozo coarnele alta-

rului tau.

i didu roabei sale un burduf cu

Cauta In jos la trufia lor i sloboade urgia ta peste capetele lor, i d'a in mana mea, celei viduve, putere pentru ceca ce

vin si un ulcior cu untdelemn, i umplu

Izbeste cu buzele mele cele viclene robi i stapani, stapini i robi. Nirniceste

carca roabei.

mi-am pus in gand!

o disagi cu páine de orz i cu turte de smochine f}i paine de gráu curat, toate le Lima o legatura i i le puse in

Si ele se indreptari spre poarta

semetia lor cu mina unei femei!

Cid puterea, nu ata in multime,

ci tu esti Dumnezeul celor smeriti, aju-

tatorul celor mai mici, ajutorul celor aparitorul celor aruncati,

slabi' vitorul celor fati); de nidejde.

0, Dumnezeule al parintelui meu Dumnezeul mostenirii lui Israil, Stapanul cerului si al pimintului, Ziditorul apelor, Impiratul intregii fapturi, asculti rugaciunea mea,

Si ingidueste ca si fie cuvantul

i viclenia mea rani, i zdrobire pentru ei, care au pus la cale nipra,sne impotriva legiimantului tau i a templului si a muntelui Sionului! Si fi ca intreg norodul tau, pre-

meu

i fiecare sernintie, si, cunoasci sa stie ca tu esti Dumnezeul puterilor si al tariei i ca nu este altul care sá ocreteasca neamul lui Israil afari, de

cum

tine! »

orasului Betulia i gasiri stand poarti pe Ozias i pe bitranii orasului, pe Habris sí pe Harrnis. Cand ei vlizurii, pe Iudita, eäci fata ei era schimbata ivemintele ei asijderea,

ramasera uimiti de frumusetea ei ziseri.:

u Dumnezeul pärintilor nostri sa-ti dea tie llar ca sä4i ajungi telul tau, spre

mandria ffilor lui Israil si spre slava Ierusalimului! » i ei se rugari lui Dumnezeu.

Atunci ea zise: u Dati porunci mi se deschidi poarta orasului, ca si,

savirsese ceca ce am grait cu voi ! * Si ei porunciri paznicilor deschidi, dura cuvantul ei.

Si ei facuri intocmai. Si Iudita

impreuni cu roaba ei ieirä. i locuitorii orasului se uitari, dupi ea pina cobori muntele devale i sträbitu valen s't pan& o pierdurii in zare.

925

www.dacoromanica.ro

IUDITA, 11

Si ea strabatu vales, drept fnainte 'Ana cand se intrdni cu strkijarii Asirien ilor.

$i ei o oprirti, si o intrebara: e Cine

esti, de unde vii i incotro te duci? » $i ea raspunse: Sunt fiica, de Evrei; si fug de la ei, caci ei vor fi zdruraicati de voi, §i ma duc la Olofern, generalul otirii voastre, ca destainuesc adevarul i «à-i ara un drum pe unde «a apuce ca ja in stapánire mun tele intreg, fara ca sá piará nici unul din oamenii lui ! *

Cand auzira strajärii cuvintele ei si se uitara in ochii ei, fiindcä, ea era

in ochii lor negrait de frumoasa,

fi

$i &liad el i capitanii lui &Aura Cu ochii de Iudita, se minunara de frumusetea chipului ei. i ea cazand cu

fato, la pamant i se fuchina, lar robii sis o ridicarii.

11.

Iudita de:vdluefte lui Oliera pricina venirii ei in 1ab4ra Asirienilor fi aratd necazul in care se gdsesc locuitorii Betuliei. Olofern se bucurci fdgdduefte ea' va fi luatet la curten lui Nabucodonosor.

Atunci Olofern Ii zise: e Fii cutezatoare, femeie, si nu te teme in Mima ta, fiindca eu nu fac räu nimanui care

zisera: « Ti-ai scapat viata; grabe.ste-te te coboafa la stapanul nostru i in-

este gata sa, s/ujeasca /ui Nabucodonosor, inapitratul lumii.

preda in mainile lui! i cand te vei infatisa inaintea lui, Mima ta si nu se teama, ci arata-i pre-

singuri vi-au facut-o.

cu tine ! »

joasa! In noapt,ea aceasta vei scapa

dreapta-te spre cortul lui, iar unii din noi sa te insotesaca pana cánd te vor

cum ai «pus, si el se va purta domol

Apoi ei alesera o sutä, de insi pe care Ii puserá s'o insoteascä, pe ea si pe roaba ei. i ei le dusera, la cortul lui Olofern.

i se isca un freamát in tabara,

caci vestea despre sosirea ei patrunsese In corturi. i venial i o inconjurara,

fiindca ea statea Mara in fata cortului lui Olofern, pana «à-i dea de stire despre ea. $i ei se minunau de frumusetea ei, i pentru ea ei se minunau de fiii lui Israil i ziceau unii catre altii: e Cine poate s'a disprettnasca un astfel de popor

care are in el asemenea femei? Nu este cu cale «a scape nici unul din ei, fiindeä, daca ar scapa, ar putea sa amagease.i o lume intreaga! $i cei ce faceau de strajä, la Olofern precum i capital/U lui iesirä aferá o dusera in cort. $i Olofern se odihnea pe patul

sau, sub un polog de pedirá tesut cu fire de aur, cu smaralde i cu pietre scumpe.

$i &ami el fu Instiintat despre ea, le iesi in tinda.cortului, iar inaintea lui orbii mergeau cu sfesnice de argint. 926

$i poporul tau care locueste in

munte, daca nu m'ar fi dispretuit, n'as fi ridicat sulita mea impotriva lui. Ci ei

Dar spune-mi acum: Pentru ce ai fugit de la ei i ai venit la noi? Chel

ai venit «pro mintuirea ta. Fli curacu viati, cum i de acum inainte. Nimeni sá nu-si faca rau, ei bine, asa cum se *fután/phi cu slujitorii meu, impäratul Nabucodonosor.

Atunci Iudita Ii grai lui: e Priveste cu ingiiduinta cuvintele roabei tale, ea

roaba ta sa vorbeasca, inaintea ta. $i nici un cuvánt mincinos nu voi apune stapá'nului meu in acesta. noapte.

i daca vei urma cuvintele roabei

tale, Dumnezeu va desavirsi cu tine

lucrul sau, iar stapfinul meu va merge drept /a tinta.

Caci viu este Nabucodonosor, finparatul lumii, si vie este put,erea lui care te-a

trimis ca «a pui ránduialá in toati faptura, caci nu numai oamenii Ii slujesc lui prin tine, ci i dobitoacele campului, vitelo j pasarile cerului vor tris prin puterea ta, pentru Nabucodonosor pentru intreaga casá a lui. Auzit-am de intelepciunea ta de iscusinta duhului tau, i toata lumea stie cä tu nu numai ca esti bun in tosta imparatia i tare priceput, ci esti neintrecut in mestesugul razboiului. $i euvántul pe care 1-a grait Ahior In sfatul tau, 1-am auzit i noi, cite/

www.dacoromanica.ro

IUMTA, 12 nici un eitine nu va marai inaintea ta. Asemenea lucruri mi s'au descoperit mi s'au vestit, i trimisa am fost sa, ti le dan de tire! * i cuvintele ei placura lui Olofern tuturor capitanilor lui, ¡neat ei se minunara de intelepciunea ei i ziserä: « O astfel de femeie frumoasa la

locuitorii din Betulia 1-au lasat cu viata, iar el le-a spus tot ceea ce ti-a graft tie. Pentru aceasta, stapane i doamne,

nu dispretui cuvantul lui, ci pune-I in mima ta, ca el este adevarat. Neamul nostru nu poate sa fie pedepsit si sabia nu poate sä-1 biruiasca, daca el nu pacatueste irnpotriva Dumnezeului sari.

chip i inteleapta la vorbe nu se allá

i acum, pentru ca domnul meu

sa nu fie izgonit, MIA sa-si fi ajuns tinta, ci ca moartea sâ dea peste ei, ei au cazut in päcat, cu acest pacat

nicaieri, de la un capat i pia), la celalalt al pamántului ! a Apoi Olofern Ii zise ei: e Bine a facut Dumnezeu de te-a trimis inaintea

intarlita pe Dumnezeul lor, i asa este

poporului, ca astfel biruinta sa fie in

ori de cate ori slivarsese vre-o faradelege. i dupa ce li s'au ispravit merindele

mainile noastre, iar cei care dispretuesc pe stapanul meu sa aibii parte de

si au ramas fara de al* ei s'au hotarit sii pun& mama pe vite, si tot ceea ce Dumnezeu a oprit prin legile sale ca sa nu se nit-trance, ei au de gaud sit manti.nce. Chiar i parga graului i zeciuiala de la vin si de la untdelemn, pe care ei o pastrasera pentru preotii care slujesc In Ierusalim in fata Dumnezeului nostru,

prapäd.

i acum tu esti frumoasä la chip iscusita la vorba. Daca vei face precum ai zis, Dumnezeul tau va fi Dumnezeul meu si tu vei sta in palatul lui Nabucodonoser imparatul i vestita vei

fi in toata lumea!*

s'au hotarit sä, le manance, lucruri pe care nimeni din popor nu are voie sa le atinga, nici mitcar cu mana. Dar Linde& locuitorii de acolo au facut la fel, au trirnis la Ierusalim oameni care sit le adueä, invoialii, din partea sfatului.

i indata ce li se va aduce la cu-

nostinta i vor savarsi atari lucruri, vor fi dati tie chiar in ziva a.ceea spre pieire.

Deci, and roaba ta a aflat toate acestea, am fugit de dinaintea lor o

Dumnezeu m'a trimis sa-ti dau de stire fapte care cand se vor auzi, lumea intreaga se va inspaimanta, Fiindca roaba ta este tematoare de Dumnezeu fA ziva i noaptea se roaga, Dumnezeului ceresc. i acum ramanea-voi la tine, stä.pane, i roaba ta va iesi

noaptea in vagauna stâncii, ea ea rog lui Dumnezeu, EA el imi va apune °and savarsit ei pacatele acestea. Apoi eu voi veni la tine si-ti voi dezvalui tot, iar tu vei porni cu ostirea ta i nimeni din ei nu va putea

12.

Ospdful I'dcut de Olofern pentru slujitorii sdi. Bagoas, Iamenul lui Olofern, polteste pe Tudita la ospdr. ludita vine si ja parte la ospdf.

i el dadu porunca s'o vare inlauntru, unde erau asezate tacarnurile de i se intindii o sofa, ea sa argint, manance din bucatele lui i sä bea din vinul lui. Dar Iudita zise: « Nu marline dinteacestea, ca «a nu hisâ vre-o sminteali, ci sa mi se aduca, din merindele pe care le-am adus cu mine ! Atunci Olofern Ii raspunse: « i daca

cele care le ai cu tine se vor ispravi, de unde sa mai aducem ca sa-ti dam la fel? Otici aici n'avem pe nimeni din neamul tau. a

*i Iudita

te voi calauzi prin

Pe viata ta,

ce are cu ea, panä ce Donmul nu va

izbandi prin mana mea ceca ce mi-am

pus in mintets

Dupii aceasta, capitanii lui Olofern

tin& piept. i

Ii zise:

stapane, cá roaba ta nu va ispravi cele

o dusera in cort, i ea dormi pima la miezul noptii i se acula spre straja

mijlocul

Iudeei, pana, in fats Ierusalimului, si-i vei goni ea pe oile care nu au pastor.

diminetii, 927

www.dacoromanica.ro

1 UDITA 13

$i trimise la Olofern spuna: Sä porunceascä, stapanul meu, ca roaba ta sä, fie ingAduitä sa iasit la rugáciune Atunci Olofern porunci stritjárilor impiträtesti sà, n'o impiedice. $i asa ea statu in tabitrii, trei zile, i noaptea iesea In vitgituna stanch de langa Betulia, se scaida in tabara, la un izvor de apt-L. lar dupil ce iesea, se ruga Domnului

Dumnezeului lui Israil, ea s5-i indrepte calea pentru mb,ntuirea poporului ei. $i intorcandu-se curata, ea statea in cort pana ce dare Bead), i se aducea cina.

Iar in ziva a patra Olofern ficu

ospät, numai pentru slujitorii FRIA, si nu

pofti pe nimeni dintre dregatori.

$i el zise lui Bagoas eunucul, care

era pus mai mare peste toate ale sale:

Du-te i induplecii, pe femeia evreica, aceea care este la tine, sa yin& sit railnance i BA bea cu noi, Citci ne-ar fi rusine, dacit am hisa sä, ne scape o a,stfel de femeie i sä nu fim cu ea. $i (lac& n'am aduce-o la noi,

Ii va rade de noi.* $i Bagoas iesi de dinaintea, lui Olofern i intra la ea zise: SA nu zä,boveasca acesta frumoasä, roabit

sä,

yin& /a stapanul meu, ca sit fie cinstitá in

fata lui

i sä,

se

desfitteze band vin

cu noi i inteaceastä zi sa fie ea una din

fiicele Asirienilor, care sunt in palatul lui Nabucodonosor *.

$i Iudita Ii ritspunse: o Cine sunt eu sà mä impotrivesc domnului meu ? CAci tot ce este placut ochilor säi ma voi grabi BA, fac, i aceasta va fi o bucurie

pentru mine pan& In ziva mortii mele !*

$i sculandu-se, se impodobi cu

vesmantul i Cu tot felul de podoabe femeiesti, iar roaba ei se duse inainte vi-i

intinse covoarele inaintea lui Olofern, pe care le luase de la Bagoas pentru ea sä le intrebuinteze in fiecare zi i sä ate°, pe ele in vremea mesei.

$i Tudita intra si se puse jos. $i

$i Iudita ii ritspunse: e Beau, sat-

pane, fiindea viata mea a fost astäzi cinstitä, mai mult dealt in once zi de

la nasterea mea s. $i ea manca i bAu inaintea lui din ceea ce-i ghtise roaba ei. $i Olofern se bucura de ea si bau vin foarte mult, cat nu &Wee niciodati In vre-o zi de la nasterea lui. 13.

ludita raiding dupd °spit singurd ca

Oloferit. Ea ii tac capu/ aduce in Betulia. Bucuria nespusd pi midejdea in Dumnezeu, care a sceipat poporul siiu din vaina vrcijmarului lar seara tarziu slujitorii lui se

zoreau sa plece. $i Bagoas inchise cor-

tul pe dinafarit

i

dadu deoparte pe

musafiri din fata stitpanului sEu. $i toti erau osteniti de ospittul cel indelungat. $i Iudita fu läsatit singura in cort, iar Olofern, biruit de vin, stittea trantit In patul situ.

$i Iudita poruncise roabei sale si stea Marà si ed astepte iesirea ei, ca in fiecare zi, caci ea zicea eä, se va duce ad, se roage, dar si lui Bagoas ii spusese tot asa. $i dupit ce plecara toti si nu mai rimase nimeni in iatac, nici dintre cei mari i nici dintre cei mici, Iudita veni ling& pat si zise in mima sa: Doamne, Dumnezeul cel atotputernic, priveste in ceasul acesta, la fapta mainilor mele, spre slava lui Israil! Caci acum este vremea sa ai grijä de mostenirea ta i sa aduci la indeplinire gandul meu, spre pieirea vräjmasilor

care s'au sculat impotriva noastra. * $i indreptandu-se spre stalpul patului care era la capul lui Olofern, palosul lui,

$i apropiindu-se de pat prinse pe

Olofern de chic& i zise: s Intiireste-ma,

mima lui Olofern ardea inteinsul pentru

Doamne Durunezeul lui Israil, in ziva

ea,

aceasta! Apoi Il lovi peste gat de douit, ori din toatit puterile vi-i reteza capul,

si sufletul i se zbuciuma, cad el

dorea mult sä, fie impreunii cu ea. Ci el cauta numai pri/ejul ca s'o ademeneaseit, din ziva in care o vitzuse. Atunci Olofern fi zise: 4 Bea si te veseleste cu noi ! 928

$i rostogoli trupul lui de pe pat

i 1M pologul de pe stalp, i indata iesi

&Au roabei sale capul lui Olofern.

www.dacoromanica.ro

IUDITA, 14

Dumnezeu, ci deapururi îi vor aduce

ea 11 puse in däsaga ei cu merinde. amándouit ieaira ca de obicei la rugäciune. i striibatura, tabära, ocolita vägauna stancii a'r o luara, la deal pe muntele Betuliei EA ajunser5, la portile oraaului. i

aminte de puterea lui Dunmezeu.

i Dumnezeu sa-ti p5streze o yeanica amintire i sä, te binecuvinteze spre bine, ca nu Vi-ai crulat viata and a fost

vorba de umilirea norodului nostru, ei ne-ai ridicat din cilderea noastfa, um-

de departe Iudita striet, la

bland pe calea cea dreaptä inaintea

strajarii poqilor: o Deschide0, de,schipoarta! Cu noi este Dumnezeu, Dumnezeul nostru, ca sa-0 mai arate puterea i taria lui in Israil impotriva

Dumnezeului nostru! » strig5

duamanilor nostri, precum a flicut el in ziva de azi!

14.

i and locuitorii

inarmeazii 9i ies inaintea caraulelor asiriene, Cu chip ca a se facd zarvii 'in armata asiriand ni se afle de moartea lui Olofern, dar feird gdnd de luptd. 11loartea lui

i strigari 0 pe batrânii ora-

Atunci alergarä toi de la mic la

mare, fiinda era ceva cu totul neaateptat

a se mai intoarca ea,

tot norodul

La sfatul Iuditei, locuitorii Betuliei se

glasul, se grabir5, sit se coboare la poarta oraaului

i

Amin ! Amin ! »

vi-i deschif3erá

poarta oraaului 0 le primirä a'r aprinserä

foe ca si se vaza ai le inconjurarä pe

amandoug.

5i ea le zise cu glas tare: s Laudati pe Dumnezeu! Laudati-11 Proslaviti pe

°totem pricinuefte pierderea cumpiitului In oastea asiriand Dupä acestea, Iudita le zise: o Ascu1ta4i-ma, fratilor ! Luati acest cap 0-1 sp&nzuraIi pe createtul zidurilor voastre.

i in revaisatul zorilor, dupa ce

soarele va rOsári, fiecare sa-ai ja armele

Dumnezeu, care n'a lipsit neamul lui de mila sa, ci a zdrobit in noaptea aceasta

de lupta EA voi to0 cei destoinici de lupta

atatandu-1 le zise: s Jata capul lui Olofern, generalul arrnatei Asirienilor, RAO ì po-

dar sä, nu a cobor4i.

sä iea4i afarä, din ora a cu un apitan

prin mama mea pe vrajmaaii noatri ! » i scoase capul din dasagit,

In frente, ca i cand ai avea de git'nd sii vä coboriVi in aes spre straja Asirienilor,

logul sub care sta in betia lui. i Dumnezeu 1-a ucis prin ma,na unei femei. Viu este Domnul care m'a plizit In calea pe care am mers, cä faa mea 1-a amagit spre pieirea lui ai el n'a sà-

Atunci ei cu arme in manä vor intra

in tabarft i vor deatepta din soma pe

spre ruaine. » i tot norodul se spiiimOnta foarte

capeteniile otirii asiriene, care vor alerga impreunit la cortul lui Olofern, dar'nu-1 vor gasi. i atunci vor fi cuprinai de spairnit i vor fugi de dinaintea voastrii. Pe urmä, voi i toti cei ce locuesc in tot muntele lui Israil, urmariti-i dobor4i-i pe drumurile voastre.

Dumnezeu i zise Intr'un cuget: o Prea-

chemati-mi pe Ahior Amonitul, ea sä

varait nici un pacat spre intinare sau

si, cazánd in genunchi, se inchinä lui

marit eati tu, Dumnezeul nostru, c,are ai nimicit astazi pe vrajmaaii poporului nostru! i Ozias Ii zise Iuditei: e Slavita tu, fiia, de Dumnezeu Cel Proa Inalt, inaintea tuturor femeilor de pe pamânt, i proslavit s5, fie Domnul Dumnezeu, care a facut cerul i pämantul

care te-a insotit pe tine, ca sâ dobori eapul voevodului duamanilor noatri.

i nu se va curma pomenirea in

inimile oamenilor despre nadejdea ta in

Insä inainte de a face

aceasta,

vada i B5, recunoaseä pe cel care dispre-

Oia neamul lui Israil 0 cum 1-a trimis pe el la noi, la moarte ! i ei chemata pe Ahior din casa lui

i and el veni i azu capul lui Olofern in mainile unui om in obatia poporului, eizu cu fat& la pamint ai-1 Ozias.

apucä leainul. i dupii ce-1 sculatá de jos, el cazu la picioarele Iuditei a'r se inchinä, inaintea

Binecuvântatä, sá fa tu in once sälaa al lui luda i la toate popoa-

ei i zise: 929

www.dacoromanica.ro

59

itIDITA, 15 rele, care, auzind de numele tau, se vor spiiminta! i acum spune-mi mie ce-ai fácut in zilele acestea ? o Atunci Iudita îi povesti in mijlocul poporului tot ceea ce

Ostasii Betuliei urmdresc pe Asirieni pretutindeni, pana Ii trec peste hotarele Da-.

clipa cand grajo, cu ei.

poporului.

poporul izbucni in chiote de veselie, in-

Cand cei din corturi aflarà ceca ce se intimplase, se ingroziri.

15.

mascului. Jefuirea taberii asiriene timp de treizeci de zile. Bucuria nespusd a

ea facuse de când plecase i pina in

ludita colina rara canttind biruinta.

i dupä, ce ea a sfirsit de vorbit,

cit strigatul lui se auzi in oras. Si incredintindu-se Ahior despre toate c'ite le facuse Dumnezeul lui Israil,

i spaima i tremurul ii cuprinse. nu mai ramaserii, la un loe grámada, ci se imprastiara si o apucara razna toti

taje imprejur trupul si fu primit in neamul

laolalta pe potecile sesului si ale muntelui.

crezu cu neclintim in Dumnezeu

Dar i cei care tábarisera in munte, imprejurul BetuLiei, o rupsera de fuga. atunci toti bärbatii destoinici de lupa, ai lui Israil se repezira pe ei. i Ozias trimise crainici la Betomestem, la Bibe, la Hobe si la Cola, pre-

Jai Israil pina in ziva de azi.

in revarsatul zorilor, ei spänzurara capul lui Olofern pe zid i apoi iesira in cet,e spre trecitorile muni

telui.

i ciad Asirienii ii zdrira, trimi-

sera dupa càpeteniile lor, iar aceia se dusera la capitani rA la cei de peste si la toti mai marii lor, i aceia ajunsera la cortul lui Olofern j ziserä, celui ce era mai mare acolo:

Secad pe domnul nostru, cáci robii cutezara s1 se scoale cu räzboi impotriva noasträ, ca sa ne pripadeasci cu totul! » Atunci Bagoa,s intra i bitu in perdeaua cortului, fiindca el socotea cii, Olofern doarme cu Iudita. i deoarece el nu auzi pe nimeni, dlidu perdeaua laoparte intri in iatac, si-1 gasi pe pragul cortului mort 11.1

si Cu capul taiat.

i atunci incepu si strige din rasputeri si se puse pe plans, pe strigat pe tipat, FA-§i sfIsie hainele de pe el. Apoi se duse repede in cortul

unde era sälasul Iuditei, dar n'o gasi.

In sfirsit se repezi la poporul cel faz-

cum EA in tot Vinutul muntos al lui Israil, ca vesteasca despre ceca ce se intilmpiase i ca toti cu totii s'a tabere pe vrajmasi nimiceasca. Cand auzira de aceasta fiji lui Israil,

cu totii se napustirä, impotriva lor biturit pina la Hoba. Dar si cei din Ierusalim si din tot inutul muntos guiri inteajutorul lor, ctici i pe ciii vestise despre cele intimplate in tabara vrtijmasä. Asijderea i cei din Galaad si din Galileea Ii batura crunt, pana ce trecura dincclo de tinutul Damascului. lar ceilali locuitori ai Betuliei vaira in tabara asirianä pe care o jefuira i se imbogitira. i fiii lui L3rail, care se intoarserà de la infriingerea vr5jmaau1ui, posea atiipânire pe ceea ce mai ramisese. satele i catunele din munte i din cimpie luarit prada bogatii, caci era multa

boinic i incepu sá strige:

foarte.

Atunci Ioachim arhiereul impreuni

s Robii se purtarà, ca niste vicleni;

o singura femeie evreicä fäcu de °cara' casa impäratului Nabucodonosor, caci Olofern eta lungit la pamant, cu capul retezat ! u

Când capeteniile ostirii asiriene auziri aceasta veste, isi sfisiari vesmintele i se zäplicira de tot. i vaietul strigiltul Ion mare se inteti in mijlocul taberii. 930

cu marele stat al fiilor lui Israil, care locuiau in Ierusalim, se duseri sá vazá izbanda pe care Domnul o diduse lui Israil

i

s'a, yaz& pe Iudita i BIJA faca

urare de izbindi ca niste prieteni.

i când ei ajunsera la ea, toti inteun cuget o laudara: t Tu, mindria lui Israil, tu, faima cea nespusi a neamului nostru!

Tu le-ai fä,cut toate acestea Cu mina ta i tu ai adus izbinda lui Israil!

www.dacoromanica.ro

IUDITA, 16

Dumnezeu aratatu-si-a bunfivrerea sa cu tine ! Binecuvântata sa fii tu de Dumnezeu cel atotputernic in veci i deapururi! » Si tot norodul striga: « Amin!»

Iudita, fiica lui Meran, cu frumusetea

Si tot poporul pradit tabira timp de treizeci de zile. Si i-au dat Iuditei cortul lui Olofern i toate tacamurile de argint, paturile i pernele, precum toate lucrurile din el. Si ea, luandu-le, le puse pe catarul ei, pe care Inhámandu-1

la trasura ei, porni la drum.

Si toate femeile din Israil alergau s'o wait i o slavirii, iar j cinstea ei se incinserit in hora. Si ea lua ramuri in mama i dadea femeilor care o insoteau.

Si se incununara cu ramuri de

maslin, atat ea cat si soatele ei. Si ele mergeau in fruntea poporului intreg,

In timp ce toate femeile driquiau. Si toti fiii lui Israil veneau in urma, incununati cântitnd cantece din gurit.

Atunci Iudita incepu sa cante

aeeasta cantare de laudá in tot Israilul, iar tot norodul cttnta dupft ea aceasta

ei 1-a dat la pamant.

Oki ea s'a dezbracat de vesmintele ei de vaduva, spre biruinta celor obijduiti din Israil, ca uns fate, cu mir, Si-a impletit cosita sub turban si s'a imbra.cat cu vesmant de in, ca sii-1 ademeneascit.

Cu sandalele ei i-a luat oath, frumusetea ei i-a robit inima, i cu sabia retezaturi-a capul.

Persil s'au ingrozit de harbatia

i Mezii de cutezanta ei. Atunci au chiuit obijduitii mei si au strigat din ritsputeri cei fad:, vlaga, ei

iar ei s'au spadmantat si si-au ridicat glasul

i au luat-o la goana.

Copii de mame tinere i-au stritpuns

Cu sabia si ca pe niste robi i-au doborit

la pamant, perit-au in randul de tale al Domnului mea.

slavoslavie. 16.

Ctintarea de laudd a luditei, in care proskivepte pe Domnul. Viora ei cucernicii cu infrdnare. Ea ajunse la addnci bdtrelaverea. inainte de moarteipi

nete

Si Iudita zise: Porniti Domnului cantare din timpane, cantati-i stiiptt-

Canta-voi Dumnezeului meu cantare nouit: Doamne, mare esti tu i prea slavit, minunat in puterea ta, i nimeni

nu poate sit te intreacii! Tie slujeasca intreaga fapturä, pentru ca tu ai zis si toate s'au &cut. Trimis-ai Duhul tau si totul a fost zidit i nimeni nu poate sá stea impotrivá poruncii tale! Muntii ca si marile se zbuciuma

nului din chimvale, miíestriti-i un psalm

nemai cantat, preamáriti s't sus strigati numele lui Dumnezeu cel ce conteneste ,razboaiele este Domnui, clici, In tabara In mijlocul poporului, el m'a scitpat din mitna celui ce met urmitrea pe mine. Venit-a Asur din muntii de la

miazit-noapte, el veni cu zecile de mii ale ostirii sale, si multimea lor stavilea puhoaiele i caii lor acopereau Wale. Si-si Ricca socoteala sä parjoleascit

plaiurile mele si pe flaciiii mei sii-i jun-

din temelie, stancile se topesc cum se

topete ceara inaintea fetei tale, iar cu cei

ce te cinstese pe tine, milostiv esti tu cu ei!

Piindca orice jertfa cu miros de mireazmä, pretueste putin pentru tine si tend& grasimea arderii de t,ot este de mai putin pret, Insá cel ce se teme de Domnul deapururi este mare. Vai de noroadele care se ridica Impotriva norodului meu, caci Domnul cel atotputernic le va pedepsi In ziva judecatii, i va da focului

ghie cu sabia, pe pruncii mei sit-i dea la pamant, pe copiii mei sa-i dea de inc

si pe fecioarele mele si

nu 1-au lovit pe el, si nici nu i-au stet impotriva oameni inalti ca muntii, ci

le riipeasca.

Domnul cel atotputernic prin mane uncí femei i-a nimicit, Caci voevodul lor n'a fost doborit de tineri voinici, i nici feciorii uriasilor 931

i

viermilor

prada trupul lor, ea sä, une de durere In veci de veci! » Si cand ajunserit la Ierusalim, se inchinarii lui Dumnezeu, iar dupa ce norodul se curati, aduse arden i de tot, daruri de bunii, voie i danii.

www.dacoromanica.ro

BARITH, 1

Si Iudita afierosi toate lucrurile lui Olofern, cate i le &dime norodul, iar pologul pe care il luase din iatacul lui, il dadu ca afierosire pentru Dom-

de cand murise sotul ei Manase ai se adaogase la poporul lui. Ea era foarte batrána, i ajunse In casa barbatului ei la o sutil, i cinci ani. i ea dezrobi pe roaba ei. Ea muri In Betulia ai fu ingropati in gropnita

nul.

Si poporul se veseli in Ierusalim trei luni, in fata templului, i Iudita

hárbatului ei Manase.

mase la ei. lar dupa aceste zile, fiecare se intoarse la clironomia lui, i Iudita se intoarse in Betulia petrecu viata la gospodaria ei. i cu inaintarea in

Si neamul lui Israil o jeli aapte

zile.

i inainte de moarte Ii imparti

averea la rudele barbatului ei Manase ai la cele mai de aproape rude din neamul ei.

varsta a ajuns vestita in tosta tara.

Si cat a trait Iudita, nimeni n'a

Multi au dorit-o, dar nkmeni nu a cunoscut-o in toate zilele vietii ei,

indr6,znit sa turbure pe Israiliti i Inca multa vreme dup5, moartea ei.

CARTEA LUI BARUH plului Domnului care fuseserit pradate din templu, ca sa le dila, inapoi in tara

1.

Baruh este trimis cu bani i cu ocl,oarele templului la Ierusalim, impreund Cu o

lui luda, adica odoarele de argint care fuseser5, facute din porunca lui Sedechia,

scrisoare.

fiul lui Iosia, regele lui luda,

Acesta, este cuprinsul cartii pe care

Dupa ce Nabucodonosor, imparatul Babilonului, luase robi din Ierusalim pe

a scris-o Baruh, fiul lui Neri, fiul lui

Maaseia, fiul lui Sedechia, fiul lui Hasadia, fiul lui Hilchia, in Babilon, In anul al cincilea, in luna a aaptea,

Iehonia cu boierii, cu faurarii, cu capeteniile i cu norodul tarii dusese

in Babilon.

In vremea cand Caldeii cuprinseserii, Iediiduserit foc. rusalimul Si Baruh citi cuprinsul cartii acesteia

desluaira inteo epistola cu lata ca vä trimitem bani ! Cumparati cu aceati bani dobitoace pentru arderle de tot i pentru jertfele pentru picat, precum i timaie. Pregatiti prinoase i le aduceti pe alSi-i

care il trimiser6,

In auzul lui Iehonia, fiul lui Ioachim,

regale lui luda, pi in auzul intregului norod, care venise sä asculte cuprinsul i in fata boierilor i a voevozilor,

tarul Domnului Dumnezeului nostru, i rugati-va pentru viata lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului, i pen-

In fata b5,tranilor ai a poporului de la mic i pana la mare, cum ai a tuturor acalora care erau aaezati in Balilonia,

tru viata lui Baltazar, fini lui, ca zilele

pe tármul ráului Sud. i când 1-a auzit poporul, a inceput

vietii lor 86, dainuiasca cat zilele cerului deasupra pamantului,

sä pla,ngi Efi sä posteasca §1.1 sä, se roage Domnului.

i aduse argint fiecare cal Ii dedea

Ca Domnul 85, ne dea putere si lumineze ochii noatri i sá traim la

Si ei il tiimiserit la Ierusalim, la arhiereul Ioachim, fiul lui Hilchia, fiul

bilonului, ai la umbra lui Baltazar, fiul lui, i si le fim slugi vreme indelungata

mana,

lui Salum, i la ceilalti, preoti i popor, care se mai aflau in Ierusalim, i anume prin Baruh, Cel ce luase in a sa primire, in ziva

a zecea a lunii Sivan, tfi odoarele tem-

umbra lui Nabucodonosor, imp5,ratul Ba-

ai si afläm har inaintea lor. Rugati-vä, aaijderea i pentru noi

catre Domnul Dumnezeul nostru, fiindci am pacatuit impotriva Domnului Dumnezeului nostru i mania Domnului si 932

www.dacoromanica.ro

BARUH, 2

urgia lui nu s'au intors de la noi pana. in ziva de azi. i cititi cartea aceasta pe care noi v'am trirais-o voua ca ea fie cititä,

cer vreodatit, cum s'a intamplat acum in Ierusalim, precum este saris in legea lui Moise, Ca fiecare din noi sá manance carnea

In temp/u1 Domnului, la sarbatoarea corturilor i in zilele de adunare la templu, *i marturisiti: Domnul Dumnezeul

fiului sáu i a fiicei sale.

Precum q't regii noatri toi voevozii noatri, preotii i proorocii noatri i pa-

i, in loe ea fie stapftni, au ajuns supuai, fündcä noi am paclituit impo-

nostru este drept, iar noi, locuitorii lui luda i cei din Ierusalim, s ne rusinám, rintii noatri, Fiindca am pacatuit inaintea Dom-

nului,

*i n'arn ascultat de Domnul

n'am luat aminte la poruncile Dornnului

Dumnezeului nostru, pe care el ni le punea inaintea noastra, ca sa umblam intru indreptarile sale. Din ziva in care Domnul a scos pe stribunii noatri din Ora Egiptului a't pánä, in zius, de azi, ne-am nicit impotriva Domnului Dumnezeului

nostru si am stäruit intru neascultarea glasului eau.

*i asa s'au abatut peste noi ne-

norocirile i blestemul pe care Domnul

a poruncit robului eau Moise

ea le

vesteasca in ziva in care a scos pe stramoaii noatri din tara Egiptului, ca sá ne dea noua o tar& in care curge lapte miere, precum se vede in ziva de a,stazi. Dar cu toatit, certarea proorocilor

pe care el i-a trimis la noi, tot n'am

ascultat de glasul Donnaului Dumnezeului nostru,

Ci fiecare din noi a umblat dupa poftele inimii sale celei rele, inchinându-ne la dumnezei streini i savarsind blestemätii inaintea ochilor lui. 2.

Pedepsele care eau abdtut peste popor duce rea in robie sunt urmarea neascultdrii poruncilor Dornnului.

i aaa a adeverit Domnul cuvantul sau pe care-1 graise impotriva noastrá impotriva judecatorilor noatri care au

judecat pe Israil, impotriva regilor

voevozilor noatri i impotriva intregrdui Israil f}.1 luda: Ca va trimite peste noi astfel de ne-

norociri, care nu s'au mai intamplat sub

*i el i-a dat pe ei in mana tuturor

impäratiilor invecinate spre batjoeura spre blestem i In toate popoarele dimprejur, printrecareDomnul Ii impraatiase, triva Domnului Dumnezeului nostru prin neascultarea poruncii sale.

Insä, de partea Doranului Dumne-

zeului nostru este dreptatea, iar de parte,a

noastra ai a parintilor noatri rusinarea, fetelor noastre, Minded, tot ceee, ce a gait Dom nul impotriva noastra, toata aceastá nenorocire a venit peste noi.

i noi n'ara imbunat fata Dom-

nului ca sa ne intoarcem de la cugetele initnii noastre celei rele,

Pentru aceasta Domnul a stat de veghe pentru nenorocirile au care ne-a

amenintat si le-a abatut peste noi, fiindca Domnul este drept in toate lucrarile sale

pe care el le-a orânduit pentru noi.

Cu toate acestea noi tot n'am

ascultat de glasul lui,

sá

umblä,m

intru indreptarile Domnului pe care el ni le-a pus inaintea noastra. i acum, Doamne Dumnezeul lui

lui Israil, tu care ai scos pe poporul tau din tara Egiptului, cu mina tare, cu minuni i fapte mai presus de fire, cu putero mare ai cu brat inalt i ti-ai fäcut nume mare pan& in ziva de azi, Greait-am, färadelege

a't

nedrep-

tate am savarait, Doamne Dumnezeul nostru, in randuielile dreptitii tale, Insä, intoarce urgia ta de la noi, fiindca putini am ramas intre popoarele printre care tu ne-ai impraatiat. Asculta, Doamne, rugaciunea noa-

stra ai ruga noastra fierbinte i mantueate-ne pentru numele tau, i ne sá afiam liar In ochii celor care ne-au dus in robie, Inctit sä, cunoasca toata, lumea ea tu eati Domnul Dumnezeul nostru i ca Israil t3.1 neamul lui este numit cu numele tau.

933 www.dacoromanica.ro

BARUH, 3

0, Doamne, cautit din sfant lo-.

004'11 tau i ia aminte; pleaca, Doamne,

urechea ta i auzi! Deschide, Doamne, ochii vezi, fiindca nu mortii cei din iad, al ertror duh li s'a luat, vor lauda pe Domnul i dreptatea lui, Ci cei cu sufletul intristat peste masurit, garbov i färä vlaga, cu ochii sfarsiti

i

släbii, Ii vor da tie slavit

vor lauda dreptatea ta, Doamne!

Si nu din pricina vredniciei parintilor si a regilor nostri aducem rugaciunea noasträ inaintea fetei tale,

Doarone Dumnezeul nostru, Choi tu pe bunk' dreptat,e ai slobozit mania i urgia ta impotriva noa-

strä, precum ai vestit prin robii profetii:

«Aya zice Domnul! Plecati sub jug grumazul vostru i slujii imparatului din Babilon, ca astfel sit locuiti In Ora pe care am d'aruit-o vostri. lar dam& nu yeti asculta de gla,sul Domnului, sa slujiii imparatului din Babilon,

Atunci voi curma din orasele lui ludo si de pe ulitele lerusalimului strigatul de bucurie i cel de veselie voiosia mirelui i a miresei, i toata tara se va preface in pustietate fruit tipenie de om! »

Si noi tot n'am ascultat de glasul tau, sâ slujim imparatului Babilonului. Dm aceasta pricinâ ti-ai adeverit euvintele tale pe care le-ai gr5,it prin gura robilor täi profeti, ca oasele regilor nostri i ale parintilor nostri s'a fie arun-

cate afar& din mormintele lor. Si inteadevar cä au fost scoase afar& la caldura zilei si la frigul noptii. Ci ei muriserit de rfaprasne, de foame, de sabia si de ciumit, Tar tu, din pricina ritutatii easel lui Israil si a casei lui luda, chiar templul tau, in care se chiama numele titu, 1-ai adus in starea in care se vede astazi. Si tu, Doamne Dumnezeul nostru, tu te-ai purtat cu noi ("up& teat& bunit-

tatea ta i diva teat& marea ta indurare,

Precum ai rostit prin gura robului

tau Moise, cand i-ai poruncit sa serie

legea pe care s'o graiasca fiilor lui

« Dacit nu yeti asculta de glasul meu, aceastit mare si numeroasit mul-

time va ajunge una mica printre popoarele pe unde Ii voi imprastia,

Fiindcit stiu oil nu mit asculta,

fiindcit

el este norod tare la cerbice,

ins& in pamb,ntul robiei lor se vor invata minte, Si vor cunoaste cä eu Bunt Dom-

nul Dumnezeul lor; si le voi da inimit çi urechi ca sit audit. Atunci ma vor proslavi vor aduce aminte de miracle meu in tara uncle vor fi dusi in roble. Si de la indafatnicia lor se vor

i de la faptele cele rele, fiindcit Ii vor aduce aminte de intoarce, precum

patania parintilor lor care au pacittuit

inaintea Domnului. Si li voi intoarce atunci in tara pe care am dat-o cu juramant stramosilor lor, lui Avraam, lui Isaac si lui Iacob, si pe

care o vor stapani, i Ii voi inmulti niciodata nu-i voi irnputina. Si voi incheia cu ei legamant ves-

nic, ca eu sä fiu Dumnezeul lor i ei 85, fie poporui meu. Si-atunci nu voi mai izgoni pe poporul meu Israil din tara pe care eu le-am dat-o. » 8.

lama a fast pedepsit pentru cd n'a umblat pe calea infelepciunii, pe care Dumnezeu i-a dat-o in lege. Doamne, Atottiitorule, Dumnezeul

lui Israil! Un suflet strilmtorat si un duh necajit strigit catre tine: « Asculta, Doamne i milostiveste-te

spre noi, cáci am pacatuit inaintea ta.

Tu stai in jiltul tau in veci, iar

noi sit pierim in veci?

Doamne, Atottiitorule, Dumnezeul

lui Israil, asculta rugaciunea celor din Israil care aunt aproape 85, moar5, si a calor caro au piteittuit impotriva ta, a calor care n'au ascultat de glasul Domnului Dumnezeului lor, si din care pricina a venit peste noi naprasna aceasta!

934 www.dacoromanica.ro

BARUH, 3 Nu-ti aduce aminte de faradelegile

parintilor nostri, ci in vremea aceasta adu-ti aminte de puterea ta si de numele tau;

Si nici nu intelesera caile ei. Dar

nici feciorii lor nu o pricepura, i staturi

departe de calea ei. In Canaan, nimeni n'a auzit de-

Fiindcii, tu esti Domnul Dumnezeul

spre ea, iar in Teman n'a fost zaritä, nici°data.

mile noastre gandul ca sä ne temem de tine i s chemám numele tau sit te proslaxim pe tine in tara robiei

stradueso dup.& intelepciune, negutatorii Madianului i ai Temei, cei ce graiesc In pilde s't se sarguesc sá afle priceperea, n'au cunoscut calea intelepciunii i nici n'au aflat vre-o stire despre cararile

nostru, ca sä, te proslävim pe tine. i pentru aceasta ne-ai pus in ini-

nos,stre i sä ne pocaim din initna pentru

toate pacatele parintilor nostri, care au pacittuit impotriva ta. Irma, vezi ! Acum suntem in tara robiei noastre, in care ne-ai impritstiat spre ()cad, i spre blestem i spre purtarea vinei pentru toate fárädelegile pa.rintilor nostri, care s'au lepadat de Domnul Dumnezeul nostru. Asculta, Israile, poruncile vietii,

luati aminte ca sa invatati intelepciunea!

Cum se intamplii, Israile, ca tu esti in tara, vrajmasil i cá tanjesti in pamánt strain ? Cä trebue sá fii spurcat ca hoiturile, Si sä te numeri cu cei ce se pogerm): in

eel?

Pariisit-ai izvorul intelepciunii.

Daca, ai fi umblat pe cales, lui

Dumnezeu, in veci ai fi locuit in pace. Invatä deci unde este iseusinta,

unde este puterea, unde este mintea, ea sä pricepi unde este viata lung& ka fericitä, uncle este lumina ochilor pacea.

Cine a gasit vreodatii, salasul ei

Chiar nici fiii lui Agar, care se

ei.

0, Israile! Cat de mare este tem-

plul lui Dumnezeu EA cat de intins locul stapanirii lui! neMare si färft sfa,rsit, inalt masurat !

Acolo s'au näscut uriasii cei vestiti din vrerai straveehi, inalti la staturâ i iscusiti la rázboi. Dar Dumnezeu nu i-a ales pe ei nici cala catre intelepciune nu le-a deseoperit-o.

Si s'au stins pentru cá n'au avut

pricepere, pierit-au din pricina nebu-

niei lor.

Cine s'a suit vreodatä in cer, ca Ee0 ja s't s'o pogoare din non? Cine a trecut dincolo marea, ca s'o de,scopere EA s'o cumpere in schimbul

aurului curat?

Nimeni nu cuneaste calea catre

ea i despre cararea ei nu stie nimeni. Ci numai Atotstiutorul o cunoaste

Unde sunt stäpanitorii popoarelor,

cu priceperea lui o descopere, el care a zidit piimántul pentru vesnicie si I-a umplut de dobitoace,

cele pamantului, Si se desfatau cu pasarile cerului?

porneste, Il chiamä i ascultä tremuránd,

si cine a intrat in vistieriile ei?

care stapaneau chiar i peste dobitoa-

Unde sunt coi care adunan argint

aur, cei in care omenirea Isi punea nadej dea i a carer avere era far& afarsit ?

Unde sunt cei ce lucrau argintul

si se straduiau ea lucrarile lor sä fie neintrecute ?

El care sloboade fulgerul i fulgerul

Din pricina caria stelele lumineazä in locul lor si se veselesc, El le cheama si ele raspund: » Ele stralucese voioase intru slava celui care le-a zidit. Acesta este Dumnezeul nostru, altul nu poate fi socotit asemenea

S'au stins i in iad s'au coborit altii au venit in locul lor!

cu el. 37. El ne-a descoperit once cale ce duce

locuirä pe pamánt, ins& nu cunoscurii, drumul

bului sau Iacob 1}i lui Israil, cel iubit

20. Cei de mai tarziu vazura, lumina

spre intelepciune, pe care a daruit-o rode el.

935 www.dacoromanica.ro

BARUH, 4

38. Dupa aceasta el insusi s'a ar5,tat pe pa:mint i impreunii cu oamenii a petrecut. 4.

lerusalimul Çi cldngtlie fiii sái. Vräjnza§di vor fi pedepsiO. Mtingaierea lerusalimului. Intelepciunea este cartea poruncilor lui Dumnezeu i legea care dainueste des,pururi. Toti cei care se tin de ea dobtindesc viatä, iar cei care o pärksese - moarte. Intoarce-te, Iacobe, la intelepciune apuca-o ; indreaptit-te spre stralueirea ei i umbla in lumina ei. Nu lasa slava ta altuia Efi nici celor de alt neam foloasele intelepciunii. Fericiti suntem, Lsraile, fiindca

ceea ce iubeste Dumnezeu ni s'a des-. coperit cola. Indriizneste, norodul meu, care porti

streinä, care de cel batrán nu se ruina,

iar de copii nu se indura,

Si care a riipit pe drägälasii copii ai vaduvei i celei pustiite i-a rapit fiicele !

Dar eu, cum as putea sa va fiu

de ajutor ?

Fiindc5, numai eel care a abiltut

nenorocirea peste voi, numai acela poate sä va, miintuiasca din m5,na vräjmasilor vostri.

Duceti-vii, copii, duceti-vä, caci eu trebue sa fiu 15,sata pustie. Dezbracat-am vesmantul meu de pace i m'am imbracat cu cel de rug&

fierbinte i in toate zilele vieii mele striga-voi catre Cel Vesnic. Dar indräzniti i voi, copiilor, strigati i voi care Dumnezeu, caci el

v5, va m5,ntui de impilare si de mána vriijmasilor vostri;

spre pieire. Ci numai fiindc5, ati hag-

Deoarece eu am nadejde in Cel Vesnic, ell el va va mantui si ma veselese ca Cel Sf5,nt i Vesnic, Mántuito-

vrajmasilor ;

spre voi.

numele lui Israil. Fost-ati vanduti paganilor, dar nu

riltat pe Dumnezeu, ati fost dati in mâna

Fiindc5, ati intaratat rávna ziditorului vostru i ati adus jertfii demonilor, si nu lui Dumnezeu. Uita-tati pe Dumnezeul cel vesnic care v'a näscut i ati intristat Ierusalimul cel care v'a crescut,

rul vostru, in curand se va milostivi Si daca v'am läsat EA v5, duceti cu plänset l cu jale, Domnul imi va

face mie parte de vesnica bucurie si pl5cere.

Si precum vecinele Sionului au

vazut ducerea voastra in robie, tot astfel

Si care, v5,z5,nd urgia lui Dumnezeu

vor vedea in curánd mantuirea voastri

it Ascultati, voi vecinele Sionului, ca,ci Dumnezeu m'a lovit cu mare jale. Am vázut robirea fiilor si a fiicelor mele

vrednici cu marea si strillucita slay& a

deslantuindu-se asupra voastr5 zise:

pe care Cel Vesnic a adus-o peste ei.

Crescutu-i-am cu voiosie si a trebuit sä-i las sä plece cu plânset i cu jale. 12.Nimeni sa nu se bucure viizandu-init vaduva i de multi p5,räsitá.

sunt din pricina päcatelor fiilor mei,

fiindca s'au abátut de la legea Domnului,

Si nu s'au ingrijit de orânduirile lui i pe calea poruncilor lui n'au umblat i nici pe cararea drcptei ránduieli n'a calcat piciorul lor. Veniti, vecinele Sionului, i amintiti-v5, de robirea fiilor i fiicelor mele pe care Cel Vesnic a adus-o peste ei ! C5,ci el a adus peste ei un popor de departe, popor îndrázne i en limbi

de la Dumnezeu, de care va yeti inCelui Vesnic.

Copii, indurati cu rabdare ruttnia

care a v nit peste voi de la Domnul. Pe tine te-a urmärit vräjmasul, dar in curand vei vedea pieirea lui si-i vei pune

piciorul till' pe grumaz. Plapttnzii mei fü au fost siliti sträbatá drumuri erlincene i au f ost

tariti ea o turra5, pe care vrajmasul o r5,peste.

Indrazniti, copii, i strigati &fare Dumnezeu, cäci cel caro a adus nenorocirea peste voi poate 85,0 i aducä aminte.

Si dup5, cum cugetul vostru era plecat sh se ratticeascii de Dumnezeu, cautati stráduiti-va de zece ori din nou,

936 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA PROOROCULUI IEREM1A

Fiindc5, el, cel care a adus peste voi prapadul, o data cu mäntuirea voastra va va häritzi i vesnica bucurie. » Indrazneste, Ierusalime! Cäci cel

care ti-a dat nume te va si mangaia. Dar vai de cei care ti-au pri-

cinuit reiu si de caderea ta s'au bucurat!

Vai de cetatile in care fiii tái au fost robi! Vai si de a,celea care i-au primit !

Si dupa cuna s'au bucurat de caderea ta, tot asa se vor jeli pentru pustiirea lor. CAA voi lua bucuria din multimea norodului i veselia lor se va preface in jale:

Foc va aduce peste ele in scurta

vreme Cel Vesnic i multi vreme vor fi

locuite de duhuri necurate. Priveste imprejur, Ierusalime, inspre rasarit, i vezi bucuria care îi va veni de la Dumnezeu. Jata, feciorii pe care i-ai läsat sa plece vin de la r5,siiritul i pang, la apusul soarelui, adunati prin cuvitntul Celui &ant, bucurandu-se de slava lui Dumnezeu.

pururi cu podoaba stralucirii lui Dumnezeu.

Imbraca-te cu mantia dreptatii, care vine de la Dumnezeu, i pune-ti In cap diadema stralucirii Celui Vesnic.

Dumnezeu arata-va stralucirea ta tuturor tarilor de sub cer, Si vei fi numit cu nurnele cel pus de Dumnezeu deapururi: e Pacea drep-

tatii»

qi

e Slava temerii de Dumne-

zeu ».

Scoalii-te, Ierusalime, si sue-te pe inaltime i priveste in jur spre rasarit!

Iat5 copiii tai s'au adunat de la

rit-

särit i pan& la apus la cuvantul Domadus nului, bucurandu-se ca Domnul

aminte de ei. Ei plecaserlt de la tine pe jos, dusi de vrajmasi, insit Dumnezeu ii intoarce

acasä cu cinste ea pe vlastari de 1mp5,rat,

Cad Dumnezeu a poruncit ca orsicare

munte Malt i vesnicele coline sa se lase

In jos si vaile sa se prefacii in sesuri,

ca Thrall sá treacá, sub ocrotirea slavei Domnului ; Codrii

5.

Intoarcerea din robie. Dumnezeu este cel

ce aduce biruinp lui Israil

si el este

cel care U caduzefte.

1. Dezbraca-te, Ierusalime, de haina ta de jale si de necaz i imbraca-te dea-

i crangurile mirezmate sa umbreasca pe Israil la porunca Dom-

nului.

Cad Dornnul inn*, cu bucurie

mare, calauzeste pe Israil intru lumina stfalucirii sale, cu dreapta lui milostivire.

EPISTOLA PROOROCULUI IEREMIA Copia scrisorii pe care a trimis-o leremia celor ce

erau sd fie du,si in roble frt.

Babilon, de impclratul Babilonului, i prin rare vestea ceca ce Dumnezeu Ii poruncise.

Din pricina plcatelor cu care ati pacätuit impotriva lui Dumnezeu, yeti fi dusi robi in Babilon, de Nabucodonosor,

imparatui Babilonului. Si dup5, ce veti ajunge in Babilon

Dar luati aminte ! Voi yeti vedea In Babilon dumnezei de aur i de argint si de lemn dusi pe umeri, care insufla groazä paganilor.

Paziti-vä ca nu cumva sá fiti la fel cu cei de alt neam i sit v5, apuce pe voi frica de ei. Si când yeti vedea popor fnainte In urma lor, c5, se inchinii, ziceti in

delungata, pan& la al saptelea neam, dupà

cugetul vostru: Tie ti se cuvine 85, ne inchinam, Stapane! s,

pace.

si el v5, va cere you& socoteala.

veti sta acolo multi ani i vreme in-

care va voi aduce de acolo inapoi, cu

Fiindc5, ingerul meu este cu voi

937 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA PROOROCULUI IEREMIA

Limba idolilor este netezitä, de un

Pe trupul i pe capul lor zboarit

meter, ei înii sunt imbracati cu argint cu aur, pentru aceasta sunt chipuri

lilieci, rilndunele i alte pasari, chiar

Si intoemai ea pentru o fecioarti iubitoare de podoabe, filurarii iau aur, Si fiuresc din el cununi, ea s5, le punii pe capul zeilor. Dar se mai intämplä c5, preotii iau aurul i argintul

sunt Dumnezeu, deci nu viL temeti de ei. Aurul Cu care Bunt imbracati este

mincinoase, care nu pot sit graiasca.

idolilor lor si-1 cheltuesc pentru ei

Ba chiar ei fac daruri desfrânatelor in casele de desfrau. Si ei ii impodobesc pe idolii lor cei de aur, de argint ori de lemn, ca pe oameni, Cu vesminte.

i ei nici nu pot sii

fie macar paziti de ruginä EA nici de cari.

Ei aunt imbriicati in vesminte de porfirli, însä fata lor trebue ea, fie sp5.latii de praful care se face in templu

care se pune din belsug pe ei.

Idolul are schiptru, ca un oni

oarecare sau ca un judecator de tinut,

dar cu el nu poate sá omoare pe acel care Il ockfaste ;

In dreapta lui tine o spada,

o secure, dar nu se poate ritzboi i nici nu poate sä, se apere de hoti.

Din toate acestea se vede cá ei nu sunt Dumnezeu, deci nu vä temeti de ei.

Precum omul nu mai are trebuintä,

de un vas stricat, tot asa si de idoli. Ei aunt asezati in temple.

Ochii lor sunt plini de praful fa's-

colit de picioarele celor care inträ in-

pisici sar pe ei. Din toate acestea vedeti cá ei nu

numai pentru infrumusetare, iar dacá nu-I freci de ruginä, nu mai striiluceste, iar °find au fost turnati, ei n'au simtit nimic. Ei au fost cumparati cu pret mare,

cu toate cit inteinsii nu este suflare

de viatil. Si din pricinä, cit nu au picioare, sunt dusi pe umeri, i astfel ei îi aratii oamenilor nevrednicia lor. Iar cei ce li se inchinii, sa, se rusineze de ei ! Si dad, vre,-unul din idoli cade jos, nu se ridicii de la sine, Si dacä vre-un om îi scoala in picioare, nu incep sa unible singuri, i dacá

se pleacá inter) parte, singuri nu se pot indrepta. Ci darurile li se pun dinainte intocmai ea la morti.

Preotii vând jertfele care li se aduc, in folosul lor, sau femeile lor fac cu ele sii-

raturit si nu dau nici color sármani nici color neputineiosi. Femeile lehuze si cele necurate se ating de jertfele lor.

Fiind incredintati din acestea nu aunt Dumnezeu, nu vä.,' temeti de ei !

nezeu

Pentru ce deci 65, fie numiti Dumfemeile sunt cele ce pun

Si precum se inchid portile temnitei

daruri inaintea acestor idoli de aur, de argint i de lemn. Si in templele lor, preotii stau in

pirat si care om este ostmdit la moarte, intocruai asa preotii intiiresc templul cu usi, cu broaste si Cu zavoare, ca idolii

Ei zbiarä i striga, in fata dumnezeilor lor, intocmai ca la un °spat

In urma unui om care a hulit pe imlor sa nu fie furati de tálhari.

Si ei aprind sfesnice, i anume mai

multe deal pentru ei insisi, dar idolii

nu pot sit' vadti, pe nici unul. Ei sunt intocmai ca o grind& din templu, si se zice cä mima lor este mä,ncat& de viermii párnântului, care îi rod FA pe ei i vesmintele de pe ei, Mfg, ca ei sit simta. Fate, lor este innegritit de fumul templului ;

cu vesmintele rupte, cu capul i cu bärbile rase i cu capetele descoperite.

pentru mort. Preotii Si dezbracii de vesmintele lor

femeile

i copiii.

Ori cá le-ar face cineva bine sau ei nu pot sä rAsplitteascet; ei nu pot sEi sue un imparat pe tron i nici sa-1 dea jos. Tot asa ei nu pot sä imbogilteasca

pe nimeni, nici ea le dea macar un

banut. Dad, cineva ar face o fagaduintii

n'ar implini-o, ei nu o cer.

938 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA PROOROCULUI IEREMIA

Ei nu pot sa scape pe nimeni

de la moarte i nici ad smulgä pe cel slab din mana celui tare. Orbului ei nu-i pot sa-i dea vedere si nu pot ad scape pe nimeni din nevoie.

Pe vhcluva ei n'o miluesc i orfa-

nului nu-i fac bine.

Deci acesti idoli imbrileati cu aur

cu argint seaman& eu pietrele din munti, iar cei caro li se inching ad fa,. nthra de ocara! Cum poate cineva sà creada eh, spun& ca acestia sunt Dumnezeu?

Ba chiar inii Caldeii nu-i pre-

tresc cum se cuvine. Dach, viid pe un om mut, Il aduc inaintea lui Bel s't vor

ca mutul ad graiasca, ca si cum Bel ar putea ad audtt.

Si cu toate cii inchinatorii îi dau seama, nu pot sa se lepede de ei, fiindca le lipseste puterea de pricepere. Femei incinse cu funii stau la drumuri i aduc jertfii de crupe, Si ori de ate ori vre-una din ele este luata de vre-un trechtor si se cilicà cu el, isi bate joc de vecina ei c'a n'a fost invrednicita ca ea si cii, funja ei a riimas nerupta. Tot ce se petrece acolo este minciuna. Deci cum poate cineva crede apuno ett ei sunt Dumnezeu?

Ei sunt fitur4i de mesteri si de

argintari, si nu pot &A fie dealt ceea

ce vor coi care ii lucreaza. Si daca lucratorii care ii fats pe idoli nu mai au mult de trait, cum vot fi dumnezei cei pe care ei i-au faurit? Ei nu lash in urma lor cleat minciuna i rusine. Ori de cilte ori da peste ei riizboi ori nenorocire, preotii lor in sfat unde sit se ascunda cu ei.

Cum dar nu puteti pricepe

ei nu sunt Dumnezeu, de vreme ce ei

inteinsii nu se atia, lucrare dumnezeiasca.

Cui poate oare ad scape din vedere c5, ei nu sunt Dumnezeu? Ei nu pot ad sue pe tron pe nici un impärat, iar oamenilor nu pot sa le dea ploaie;

Ei nu pot facit dreptate niel nu pot sit fereasca pe nimeni de nedreptate, fiindca ei Bunt neputinciosi, Efi. sunt ca ciorile intre piimant i cer.

Si child la foc templul acestor zei, idoli de lemn imbracaIi cu aur

cu argint, preotii lor fug si-si scaph

lar ei ard ea

i

grinditria templului in

mijlocul

Ei nu se pot impotrivi nici impiiratului i nici vräjmasului.

Deci cum poate eineva sit-si in-

chipuiasca i ad creada ca ei sunt Dumnezeu?

Si acesti idoli de lemn, imbriicati Cu aur i cu argint, nici macar de hoti

nu pot sd scape. i fiindca aceia sunt mai tari cleat idolii, ei jefuesc aurul

argintul, precum i vesmintele cu care sunt imbfacati, si plea* farit ca ei intr'ajutor. Deci este mai de folos Bà fii imparat, care isi desfiisoara puterea lui, sau un vas de treabii inteo casii, de care se poate folosi stäpânul, decitt idol, ori mai degra,b5, o usa la o cash, care apard

pe cei ce se aflä Inteinsa, decht idol, ori mai degrabti o columna' in palatul unui imparat, decht idol.

Soarele, luna i stelele care stràf}i sunt trimise pentru folosul ascultit de porunca lui Dum-

lucesc omului nezeu ;

La fel i fulgerul este frumos la

vedere cand scaphra, asijderea i vantul care sufla pretutindeni. Child Dumnezeu porunceste no-

rilor et, strabatil pamântul intreg, ei

nu se pot mantui de primejdia ritzboiului nici de alte naprasne amenintritoare?

asculta porunca indatift; eand focal este trirnis do sus sd mistue munti fji

lemn, imbracati cu argint i cu aur, se vad cd sunt chipuri mincinoase. Si pentru toate popoarele i pentru toti impiiratii este lucru limpede ca ei nu sunt

run cit.

Dar, mai tarziu, acesti idoli de

Dumnezeu, ci fapturi de mttini omenesti,

codri, el implineste ceea ce

i

s'a po-

Acesti idoli 'limit nu seaman& cu el

nici in frumusete i niel in putero. Deci nici sa nu credem i nici miirturisim ca ei stint Dumnezeu, fiindcii

939 www.dacoromanica.ro

CANTAREA CELOR TREI TINERI

ei nu pot nici Sil judece i niel sil

Dup5, cum o sperietoare de päsäri

oamenilor bine.

De vreme ce stim cil nu sunt

Dumnezeu, nu vä temeti de ei !

Pe impärati ei nu pot nici

binecuvinteze i nici sä-i blesteme ; Paghnilor, ei nu le aratii, semne

pe cer ; ei nu stralucesc ca soarele niel nu lumineazg ca luna. Dobitoacele pretuesc mai mult decitt ei, iar in primejdie ei nu pot sil scape inteun loe adäpostit. Fiindeä in nici un chip nu ne este dovedit c5, ei sunt Dumnezeu, nu vii temeti de ei !

nu pitzeste nimio inteo bostänárie, tot asa sunt i acesti idoli de lemn imbriicati

cu aur i cu argint. La fel sunt ei cu orisice tufg de máracini pe care se aseazii, päsärile ; la

fel sunt acesti idoli de lemn imbracati cu aur i cu argint ca i hoiturile zvárlite In intunericul mormântului.

lar dupit porfira i visonul care a putrezit pe ei, dumiriti-vä cil ei nu sunt Dumnezeu, i in cele din urmi ei

insisi se vor präpädi i vor ajunge de batjocurà, in tara. Mai de pret este un om drept färä, idoli, cAci el nu se teme de ()cara.

CANTAREA CELOR TREI TINERI Anania, Azaria gi Misail, jiind aruncafi in cuptorul cel cu loe, au cAntat Domnului aceasteí Matare. i

ei merseril prin mijlocul

läuand pe Dumnezeu i prosavind pe Domnul.

Apoi Azaria se opri i. deschizänd gura, se rugé, in mijlocul viipäii i zise: # Proslavit esti, Doamne Dumnezeul

$i tot ceea, ce tu ai adus peste noi orisice ne-ai fäcut nouä, facutu-le-ai In puterea hotiiririi tale ; Apoi ne-ai dat in mâinie vrajmaOlor inversunati impotriva noastrii, si a

unui imparat nedrept, cel mai räu de pe tot pämäntul. i acum nu mai putem 85; deschi-

pärinior nostri, i läudat i preamirit

dem gura noasträ: de batjocurä i de ocar5, au parte robii täi i cei ce te cinstesc pe tine.

Fiindeä tu esti drept in tot ceca ce ai fäcut pentru noi, i toate sävärsirile tale sunt adevärate si chile tale

mina lor, pentru numele titu, si nu strica legämäntul tau, i nu ne lipsi pe noi de indurarea ta

näprasnele care s'au abätut peste noi si peste cetatea cea sfântä a pärintilor nostri, Ierusalimul, fiindca tu cu drep-

si ca nisipul de pe tifirmul m'Axil. Cici, Doamne, am ajuns mai putini

este numele Van in veci,

sunt drept,e i indreptarile tale, adevärate. Tu ai dat drept,e hotiíriri, in toate

tate si dreaptä, hotärire ai präviilit peste noi toate acestea din pricina färädelegilor noastre. hicatuit-am, färiidelege sävärsit-am

lepädändu-no de tine, si ca nelegiutii am fost purtändu-ne si de poruncile tale n'am ascultat,

Nici n'am luat aminte de ele

si

nici n'am implinit ceea ce tu ne-ai poruncit, ca sä ne meargä bine.

Nu ne da pe noi deapururi in

cea chtre Avraam, iubitul tau, i cabe Isaac, robul tau, i Israil, sfântul thu, Cárora le-ai fäghduit cfi vei inmulti semintia lor ca stelele de pe cer

deat oricare alt popor i suntem impilati astäzi in tot piimantul, din pricina piicatelor noastre.

i in vremea de acum nu este

niel voevod, niel profet

i niel stäpa,nitor, nici ardere de tot, nici jertfä, nici prinos, niel tämttie, niel loe unde s5, aducem inaintea ta parga si sil, aflä,m har, Ci numai cu inimá infräntil, i duh

umilit sä, fim primiti.

940 www.dacoromanica.ro

CANTAREA CELOR TREI TINERI

Precum tu primesti arderile de tot de berbeci si de tauri, i zecile de

heruvimi i vezi adâncul, i prea laudat

ta, fiinda, cei ce midajduese In tine nu vor ramtmea nicicand de rwine. i acum noi te ascultam din toata

Binecuv5,ntat esti tu pe bolta cerului, i laudat i prea slavit in veci. Binecuvantati toate hicrurile Doranului pe Doranul, laudati-1 prea

Binecuvântat esti tu, care stai pe

proslavit in veci.

n'ah de miei grasi, asa sà fie astiizi jertfa noastra inaintea ta, ca s'a imbun5,m fata

inima j ne temem de tine si cautam

ináltati in veci.

fata ta. Nu ne ruina,

Prosláviti, ceruri, pe Domnul, laudati-/ vi-/ prea Inaltati in veci. Prosläviti, ingerii Domnului, pe Domnul, litudati-1 vi-1 prea inaltati in

Ci poartii-te ca noi dupa indurarea ta Efi dupa multimea milostivirii tale, i ne mantueste pe noi prin faptele tale nainunate i da, Stilpane, numelui tau slavä ! Ci ea se rusineze toti cei ce impi-

veci.

Proslaviti, apele cele de deasupra cerului, pe Domnul, 1äudati-1 prea

leaza pe robii tai, ea ajunga de °cara cu toatä put,erea lor i doborita sa, fie

inaltati in veci. Proslaviti, toate puterile, pe Domnul, lauda-ti-1 prea inaltati in veci. Binecuvântati, soare 1.1 luna, pe Domnul, laudati-1 si-1 prea inaltati in

vartutea lor, Ca sa, cunoasca ei, a tu, Doamne, singur esti Dumnezeu i proslavit In tot pamantul. * i slujitorii imparatului, care-i

veci.

arunce,sera in foc, nu curmara cu in-

Binecuvantati, stelele cerului, pe

DomnuLlaudati-1 vi-1 prea inaltati In veci. Preamariti, ploaie i roui, pe Domnul, 1audati-1 prea inaltati in veci.

calzirea cuptorului, pe care-1

tara cu nafta, cu smoala, cu calti

cu curpeni. §i villvataia se ridica de patruzeci

Binecuvantati, toate vanturile, pe Domnul, laudati-1 prea inaltati in

si nota de coti deasupra cuptorului, Ineat, and izbucni afara, mistui

veci.

pe Caldeii care se aflau in jurul cupto-

Binecuvantati pe Domnul, foo caldura, laudati-1 prea inaltati in

rului.

veci.

Atunci Ingerul Domnului se pogori la Azaria i la cei trei prieteni ai lui in cuptor i goni vapaia din cuptor, lar launtrul cuptorului ajunse ca

Prosláviti pe Domnul, frig si in-

si catad ar fi suflat un vant de roug

ghet, lä,udati-1 si-1 prea inaltati in veci. Proslaviti pe Domnul, picaturi de rolla i fulgi de zii,pada, láudati-1

prea inaltati in veci. Proslaviti pe Domnul, omiit

racoritor, iar focul nu-i mai atinse, nici nu-i ráni i nici nu le pricinui rau. Atunci cei trei tineri cantara, cantaxi, Mudara i proslavira pe Dumnezeu

Efi

láudati-1 vi-1 prea inaltati in veci.

Proslaviti pe Domnul, gheturi viscole, laudati-1

prea inalt,ati in veci.

Proslaviti pe Domnul, nopti

In cuptor astfel: o Proslavit esti tu, Doamne Dumnezeul parintilor nostri, i laudat preamiírit este numele tau in veci. Binecuvantat este numele täu cel sfant slavit, prea vrednic de laud5, i prea

zile, laudati-1 si-1 prea inaltati in veci. Binecuvantati pe Domnul, lumina intuneric, 1audati-1 prea inaltati in veci.

Binecuvántati pe Domnul, fulgere non, laudati-1 si-1 prea 1nàlai in veci. a binecuvinteze pamantul pe Domnul, sil.-1 laude si prea inalte In veci.

înàlat intru toti vecii.

Binecuvb,ntat esti tu In templul slavei tale sfinte, s'a prea laudat si proslavit in veci. Binecuvantat esti pe scaunul impa-

Proslaviti pe Domnul, munti

ratiei tale si liudat i prea slavit In

dealuri, laudati-1 si-I prea Inaltati in

veci.

veci. 941

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LU1 EZDRA, I Prosläviti pe Domnul, toate plantele pamantului, läudati-1 si.-1 prea

tati in

veci.

ProsIdviti pe Domnul, ploi mari

izvoare, läudati-1

prea, înälai in

veci.

ProsI174i pe Domnul, mdri

fluvii, läudati-1 vi-1 prea inältati in veci.

Prosliviti pe Domnul chitii toate jigäniile din apt, hiudati-1

Preamäriti, voi preoti, pe Domnul,

läudati-1 vi-1 prea inaltati in veci.

PreamOriti, voi slujitori ai templuprea inältaV lui, pe Domnul, läudati-1 In veci. Binecuvintati pe Domnul, voi du-

i suflete ale celor drepti, läudati-1 si-1 prea inaltati in veci. Binecuvintati pe Domnul, voi cei cucernici i emeriti Cu mima, litudati-1 hun

prea indltati in veci. Prosläviti pe Domnul, voi toate

si-1 prea Inälai in veci.

tati in veci.

t,ati in veci, cdci el ne-a smuls din iad ne-a mintuit din puterea mortii,

pädtrile cerului, läudati-1 si-1 prea

PreamAriti pe Domnul, voi dobi-

toace i fiare, litudati-1

prea

in veci. Preamiriti, voi fiji oamenilor, pe DJm.iul, laudati-1 si-1 prea ináltati in veci.

Preamiiriti, voi Israilitilor, pe Dom-

nul, läudati-I si-1 prea inältati in veci.

Progiviti pe Domnul, voi, Anania, Azaria i Misail, laudati-1 si-1 prea inil-

ne-a scos din mijlocul cuptorului cu

i ne-a mântuit din foc ! Läudati pe Domnul, cfr este bun, ci in veac tine mila lui! Proshiviti pe Domnul, cei ce cinstiti pe Dumnezeul Dumnezeilor, dati-1, oäci mila lui tine in veci i in vecii viipaie

vecilor !

CARTEA A TREIA A LUI EZDREA Si

1.

Preiznuirea Pa,stilor n vremea lui losia. Moartea lui losia. Ddrdmarea lerusali-

slujind in templu cu rindul,

fiecare dupä clasa farniliilor voastre,

mului.

adic5, a levitilor, inaintea fratilor vostri, fiii lui Israil,

Dupä ace,st,ea, Iosia a präznuit in Ierusalim särbdtoarea Pastihr, in cinstea Domnului Dumnezeului säu, i fiii lui

preghtiti jertfele fratilor vostri, i präznuiti Pastile, dup5, porunca pe care Domnul a dat-o lui Moise ! »

Israil junghiarii, miela! pascal, In ziva a paisprezecea a lunii intiia, puniind la templul Domnului preoti

care se afla de fatii, treizeci de mii de miei i iezi i trei mii de vitei. Acestea

Junghiati mieii pentru Pasti

de rind invesmântati in sfinte odäjdii.

Apoi a poruncit levitilor, sfintitilor slujitori ai lui Israil, s5, se gatease& de slujbd, ea sä aseze chivotul Domnului

In templul pe care 11 zidise Solomon, feciorul lui David imparatul:

ai sä nu-1 mai duceti pe umeri!

Ci acum slujiti Domnului Dumnezeului vostru i aveti grijä de norodul lui Israil i pregOtiti mieii pentru Pasti, dupà familiile i dup.& semintiile voastre,

precum este rinduiala lui David, impàratul lui Israil, i dupa potriva str5,1ucirii fiului säu Solomon.

Atunci Iosia a däruit norodului

toate s'au diiruit din turmele regesti fiigirduintä: poporului, preotilor levitilor.

dup.&

lar Hilchia i Zaharia i Iehiel, templului, au diiruit i ei de Pasti preotilor: dou5, mii i sase sute de oi i trei sute de vitei. Asijderea i Iehonia i emaia Natanail, fratele ern, i Hasabia i Ieiel Ioram, cdpeteniile peste mii, däruirä

preotilor de Pasti: cinci mii de oi sapte sute de vitei.

Apoi s'a s&virsit dupd aceastä ranPreotii i levitii in odiljdii,

942 www.dacoromanica.ro

CARTEA A TRE1A A LUI EZDRA, 1

Fiecare avand azime dupti

se-

mintii i dupa capii de familie, statura inaintea norodului, Ca sä aducti Donmului jertfä, pre-

cum este scris in cartea lui Moise.

asa facurii, ei i la jertfa cea de ditnineatä.

Si au fript pe foe mieii pentru

Pasti, precum se cuvine, i jertfele cele cu bun miros le-au fiert In caldari de de amnia si in oale si le-au adus intregului popor. lar dupa aceea au pregätit jertfe pentru ei înii i pentru preoti, fratii lor, fiii lui Aaron. Si fiindca preotii aduseserä, jertfe grase pan& la miezul noptii,

levitii gatira pentru ei i pentru preoti, fratii lor, fiii lui Aaron. Si sfintitii antareti, fill lui Asaf, se aflau la locul lor, dupà oranduirile lui David si ale lui Asaf, Zaharia Iedutun, dregatorii impitratului David. portarii se aflau fiecare la poarta lui, fiindcä nimánui nu-i era ingaduit sa-i tread,' tandul. i levitii, fratii lor, gateau pentru ei. Si asa se ispravirä, toate pregati-

dealt oricare popor i imparätie, apoi cum

I-au intdratat si in ce fel s'au implinit amenintarile Domnului impotriva lui Israil.

lar dupa toata aceasta stradanie

a lui Iosia, Faraon, fmparatul Egiptului,

a pornit cu razboi la Carchemis pe Eufrat,

Toga a iesit intru intampinarea lui. Aturici imparatul Egiptului a trimis la el si I-a intrebat: o Ce am eu cu

tine, rege al Iudei? Nu impotriva ta sunt eu trimis

de Dumnezeu, ci rä,zboiul meu se indreapta spre Eufrat. i acum Domnul este cu mine ! i Domnul care este cu mine ma zoreste ! Da-te inapoi si nu te impotrivi Domnului ! »

'ma Iosia nu se intoarse la carul

lui de titzboi, ci prinse sh se razboiasea atunci cu el, farg, sa ja aminte la cuvintele

lui Ieremia proorocul, cuvinte din gura Domnului.

Si a intrat cu el in luptil in campia Meghidonului. Atunci arcasii tintiri in regele Iosia.

lar regele grái catre slujitorii sai: Scoateti-mii din luptii cáci aunt greu

rile pentru jertfa Domnului in ziva aceea,

ca sä, se praznuiasca Pastile i di se

ranit !

Atunci fiii lui Israil, call se aflau de fat& in vremea aceea, praznuira Pastile i särbiitoarea azimilor, timp de sapte zile. Si nu se mai sarbitorisera Pastile in felul acesta, in Lsrail, din vremea luí

razboi si, dupa ce a ajuns in Ierusalim, a raposat si a fost ingropat in gropnita parintilor Si 1-a jelit pe Iosia torah' Iudcea, iar Ieremia proorocul a alcatuit o plangene pentru Iosia, si citntäretii si cant& retele I-au plans in plangerile ion pana In ziva de azi. i aceasta a ajuns datina deapururi pentru tot neamul lui Israil.

aduca arden i de tot pe jertfelnicul Domnului, dup5, porunca, regelui losia.

Samuil proorocul.

Si nici unul din regii lui

nu praznuise inteasa chip Pastile, precum Il praznuiserii Iosia i preotii levitii i Iudeii i intreg Israilul, precum cei ce se giíseau in salasul lor, in Ierusalim.

Si Pastile acestea s'au präznuit in anul al optsprezecelea al domniei lui Iosia.

Si faptele lui Iosia avuta izbanda,

inaintea Domnului, din pricina inimii lui pline de evlavie.

Si ceea ce s'a intamplat in vremea lui s'a scris in cronicile de atunci: felul cum toti au pacatuit si ce Linidelege au savarsit impotriva Domnului, mai mult

slujitorii sai 1-au scos degraba

din rândul de bátaie.

Si el s'a suit inteun alt car de

Toate acestea se afla serse in

Cronicile regilor

Iudei », asijderea

faptele pe care le-a sävarsit si slava lui priceperea lui in legea Domnului. toat,e ispravile lui, de la inceputul si pan& la sfarsitul domniei lui, se aflii istorisite in « Cronicile regilor lui Israil luda s. Atunci capeteniile poporului luara

pe Ioahaz, feciorul /ui Iosia, 5i-1 facura

rege in locul lui Iosia, parintele jam, la vitrsta de douitzeci 5i trei de ani. El a domnit in luda si in Ierusalim

trei luni, 5i imparatul Egiptului I-a dat 943

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 2

jos de pe tron ca si nu domneasa in Ierusalim,

Si a pus norodul la dajdie de o

sutá de talanti de argint i unul de aur. Apoi impáratul Egiptului a búatat rege al Iudei i al Ierusalimnului pe Ioachim, fratele lui Ioahaz. Si impáratul Egiptului a ferecat in

lantini pe Ioachim, pe dreglitori tfi pe Ioahaz, fratele siiu, pe care luandu-i cu sine Ii duse in Egipt. Ioachim era de douázeci i cinci

de ani cánd a inceput sá domneasa

in Iudeea i in Ierusalim. Si el a sitvár§it fapte rele inaintea Domnului. Impotriva lui s'a pornit Nabucodonosor, impiiratul Babilonului, care, leglindu-1 cu lanturi de aroma, 1-a dus in Babilon.

Si luand Nabucodonosor odoarele

sfinte din templul Domnului, le-a dus cu sine Eji le-a a§ezat in templul sau din Babilon.

Cele ce s'au será despre el ei despre faptele lui de ocará i despre credinta lui se aflil cuprinse in Cronicile regilor ».

i in locul lui a ajuns rege Iehoia-

chin, fecioru-au. Cánd a inceput el

domnia era de optsprezece ani, Si a domnit in Ierusalim troj luni zece zile i a sivar§it faradelegi inaintea Domnului.

lar dup5, un an Nabucodonosor 1-a dus rob in Babilon, impreuná, cu

sfintele odoare ale Domnului,

Si a a.gezat rege in Iudeea i in

Ierusalim

pe Sedechia, care era in

vársti de doUtizeci i unu de ani. acest,a a domnit unsprezece ani. El a sávar§it fdrildelegi inaintea Domnului i n'a luat aminte la graiurile proorocului Ieremia, graiuri ie§ite din gura Domnului. Si fiind legat cu juramânt de impiiratul Nabucodonosor intru numele

Domnului, el a cálcat juramântul 9i a fost dat jos din donmie. i inviirto-

panduiti cerbicea, a alcat legea Domnului Dumnezeului lui Israil. Afoijderea

i mai marii norodului

*1 ai preotilor au sávânoit multe farädelegi

legea au cálcat-o, filptuind toat,e 944

lo§iile pàgânilor i piingárind templul cel

sfánt al Domnului din Ierusalim. Din aceastit, pricinä, Dumnezeul

párintilor lor a trimis ve,stitorii säi ca sti-i cierne la pociiintà, fiindcà voia

erute atril pe ei, at i locapl au.

Dar ei ei-au bátut joc de vestitorii

säi§i in ziva In care a grAit Domnul, ei batjocorirá pe profetii lui, pánit, ce el s'a intaratat impotriva norodului din pricina fáradelegilor §i a poruncit impäratului Caldeilor sá, nitväleascil in

tara lor.

Si Caldeii au trecut pe feciorii lor

prin ascuti§ul siibiei in preajma templului

lor eel sfânt, filrä a, erute pe cineva din

ei: nici pe tallar, nici pe bii,trán, niel pe fecioará, nici pe copii, ci pe toti i-a dat Domnul in mâinile lor. lar toate sfintele odoare ale Domnului, mari i mici, precum i odoarele chivotului Domnului i comorile domne0i, le-a luat i le-a dus in Babilon.

Dup5, aceea an dat foe templului ei au ditramat zidurile Ierusalimului, iar palatelor le-au pus foc.

Si toate lucrurile de seami furii

nimicite.

Iar pe cei care au sapat

din ascuti§ul säbiei, i-au dus robi in Babilon,

Si ei au fost robii lui Nabuco-

donosor i ai fiilor lui pana In vremea

impárittiei Per§ilor, ca sá, se plineasci, astfel cuvántul Domnului eel grdit prin gura lui Ieremia:

Pina and piimantul so va indestula de anii sii sabatici, in tonta vremea pustiirii sale a, priiznuiasa anii

al sabatici, pana la implinirea celor qaptezeci de ani !

2.

Cirus, impeiratul Peri1or, dd poruncii pen-

tru rezidirea templului din, lerusalim. 1. In anul Intâi al impiiratiei lui Cirus, impiiratul PeriAlor, ca sil, se ade-

vereasa astfel euvtintul Domnului cel gnäit prin gura proorocului Ieremia, trezit-a Domnul duhul lui Cirus, impiiratul Per:Olor, §.1

el a vestit in toati

impárätia sa prin grai

www.dacoromanica.ro

i prin seria:

CARTEA A TREIA A LU1 EZDEA. 2

impiirat al lumii si mi-a poruncit ca

o Stápânului impirat Artaxerxe, slugile sale: Rehum cronicarul iSimsai scriitorul i ceilalti din sfatul lor i dregitorii din Cele-Siria i Fenicia... Cunoscut a, fie acum stiipi'nului nostru, impdratul, cá Iudeii care au pornit de la tine au ajuns la noi in Ierusalim

zeului lui Israil, Domnul cel ce silliis-

nelegiuitä, dreg portile i zidurile ei pun temelia unui templu. Si de se va intari cetatea aceasta si de se vor sfársi zidurile, locuitorii ei

Asa griiieste Cirus, impiiratul Per-

silor: « Domnul Dumnezeul lui Israil,

Domnul Cel Prea Inalt, m'a pus pe mine

sag zidesc templu in Ierusalimul cel din Iudeea. Deci oricare din voi este din norodul lui Domnul Dumnezeul lui sii fie cu el ! sä se sue in Ierusalimul ce! din Iudeea i sá zideased templul Dumnelueste in Ierusalim.

Drept aceea, câi locuesc in partca locului, oamenii tinutului aceluia ajute cu aur, cu argint cu daruri de cai i vite, pe ling& alte daruri pentru templul Domnului din Ierusalim. » Atunci cdpeteniile semintiilor lui luda i Veniamin, preotii i levitii toti acei ciirora Domnul le trezise duhul, purceserä sá se sue si sä zideasch templul Domnului din Ierusalim.

Si toti vecinii Ii ajutard cu de toate: cu aur cu argint, cal i vite,

si cu nenumiirate daruri fiicute de cei al ciiror duh fusese trezit. Atunci

Cirus

impitratul a scos

sfintele odoare ale Domnului, pe care

le adusese Nabueodonosor din Ierusalim,

si le pusese in templul

Pe acelea le-a scos Cirus, impiiratul

Persilor, si le-a dat lui Mitridate, vistiernicul sdu, prin mijlocirea cdruia fund date in seama lui Sesbatar, eirmuitorul Iudeei.

Si iati, care a fost numärul lor: o mie de talgere de aur, o mie . de

talgere de argint, doudzeci i noud de eätui de argint, Treizeci de cupe de aur, dour',

patru sute zece cupe de argint si o mie de alte odoare.

Toate aceste odoare de aur de argint, in numär de cincii mii patru sute saizeci i nouit, au fost aduse de Sesbatar in Ierusalim, impreund cu cei care s'au intors din robie din Babilon.

In vremea impäratiei lui Arta,

intiresc aceasti cetate rlizvrätiti

nu se vor mai supune la plata dajdiei, ci se vor rdscula impotriva impäratilor.

Si fiindca au inceput clddirea templului, am socotit vrednic sä nu trecem aceasta cu vederea, ci sä, vestim pe stiipinul nostru, Impäratul, eä, dacd vrei sä cauti Cu amiíruntul in cronicile párinilor tiii, Atunci vei afla in cronici insemniiri despre ace,stea si te vei incredinta ei

cetatea aceasta a fost triiddtoare i cd turburat cetiiti i impdrati, i Iudeii cei trildittori inc.& din vremuri vechi urzesc rdscoale, pentru care pricinii cetatea aceasta a fost pustiitii. Acum deci, iti ardtám tie, Doamne

impdrate, ci, dacä, aceastii cetate se va intäri i zidurile ei vor fi ridicate la loe, tu nu vei mai avea drum spre CeleSiria i Fenicia!»

Atunci impitratul a faspuns in

scris lui Rehum cronicarul torul, lui Simsai scriitorul, precum celorlalti pirtasi ai lor, care locuiau Samaria, in Siria i in Fenicia, cele

serse mai jos:

« Citit-am epistola pe care mi-ati

trimis-o,

Si am dat poruncit sá se cerceteze

cronicile FA s'a gasit di, din vremuri vechi

cetatea aceasta este impiratilor impotrivitoare, i locuitorii au urzit ffiscoale riízboaie inteinsa,

Si cd in Ierusalim au fost regi

foarte puternici care cilrmuiau i adunau din.' din Cele-Siria si din Fenicia.

imphratul Persilor, Bilsam Mitridate, Tabeel i Rehum ocirmuitorul,

Pentru aceasta, acum poruncesc ea s'a fie opriti oamenii aceia

alte locuri, scriserit urmiitoarerea scrisoare :

Si si purtati de grijii si nu se mai intámple nimic impotriva po-

xerxe,

impreund cu Simsai scriitorul i tovaräsii lor, care locuiau in Samaria si in

cetatea,

945 www.dacoromanica.ro

60

CARTEA A TEMA A .LUI EZDRA, 3

runcii acesteia, ticáloiile sh nu se tnai

inmulteasch i imparatii si nu mai fie turburati! » Dupa ce a fost cititg scrisoarea lui

Artaxerxe, Rehum i iinai scriitorul pgrtasii lor pornirti in grab& la Ierusalim Cu cai i cu oameni i incepurg sá opreascii pe cei ce intgreau cetatea. i zidirea templului din Ierusalim

a fost opritá pang in anul al doilea al impg,rgtiei lui Dariu, impgratul Per3.

Rcintd,sagul celor trei

tineri din garda

impciratului Dariu. impäratul Dariu fticu ospht mare pentru toti supusii sgi, pentru toti curtenii sai, i pentru toti boierii din i

Media

i din Persia, Pentru toti satrapii

i

generalii

chrmuitorii supusi lui, din

India si phnä In Etiopia, in o sutg dougzeci i

apte de satrapii.

i ei mâncarh i blurb; i dupit ce se indestularit - se intoarserá inapoi, iar

Dariu impgratul s'a dus in iatacul situ de culcare si s'a culcat, i dupg aceea s'a desteptat din somn. Atunci cei trei tineri din garda impgratului, care pazeau pe impitratul,

grdirä unul ciitre altul: spunem fiecare din noi ch'te un cuvânt, sh, vedem al cui va fi mai

va socoti impgratul si cei trei mari sfetnici ai Persilor cá este cel mai intelept, acela sa astige rtimäsagul, precum este scris. Cel dinthi a «cris: « Cel mai tare este vinul !

Al doilea a scris

eel mai tare! »

Impgratul este

Cel de al treilea a scris:

Mai

tari sunt femeile si mai presus de toate este adevitrul

i când s'a desteptat impgratul

din somn, au luat scrisoarea i i-au dat-o si el a citit-o.

Dupa aceea, el a trimis sh cierne pe toti dreggtorii Persiei ai Medici, satrapi i generali de ostire, chrmuitori i sfetnici. Apoi au intrat in divan, si el a citit scrisoarea inaintea lor, i a poruncit: Chernati pe tineri ro'r

ca sg ne lámureascá ei cuvintele lor au fost chemati i ei au intrat inlguntru.

i el le-a grhit lor: s Thlcuiti-ne cele ce le-ati scris!* Atunci a inceput cel dintâi, cel care spusese despre puterea vinului si a

grhit astfel:

s Barbatilor! Cum eh nu fie cel

mai tare vinul? Tuturor oarneniler care beau, le zlpgceste mintea, i face tot una mintea impgratului

si a orfanului, a robului si a celui liber, a celui sgrman EA a celui bogat.

El pricinueste in mintea orisicui

intelept, iar al clirui cuvânt va fi mai istet

bucurie i veselie i ne face sg uitam de orice intristare si de once datorie.

mari i rdsplatii mare ;

*itoateinimile le indestuleazg, din belsug, incht nimeni nu mai pomeneste

aceluia sg-i dea Dariu imparatul daruri

i sa fie imbrgcat in vesrninte de

porfirg.,

sá bea din cupe de aur, sg

doarnaá in pat de aur, sà meargä, in trAsurg trash de cai cu friiele de aur, sa poarte in cap turban de vison liintusele de aur la OA, lar pentru intelepciunea lui sà fie al doilea duph Dariu i rudii, a lui

se cheme! u serie cuvântul i dupg ce fiecare siiu, I-au pecetluit i 1-au pus sub perina

impgratului Dariu i au zis: « Cand se va destepta impgratul, voi da lui scrisoarea, si al cgrui cuvhnt

nici de implirat, nici de satrap, si in

once clip& ne face «â socotim toate numai

in talanti. Chnd oamenii beau, nu-si mai aduc aminte nici de prieteni i nici de frati, ci indatit scot sabia. i cand se desteapti din ameteala vinului, nu-si mai aduc aminte de ceca ce au fäcut. 0, bgrbatilor! Oare vinul nu este cel mai tare, de vi-eme ce impinge pe oameni sg faca asa » i dupl.+. ce spuse acestea, el titcu.

946

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LIJE EZDRA, 4 4.

st5,pitneste

Femeile au ndseut pe impdratul si pe tot norodul care stdpineste marea

se zideaseci Ierusalimul fi templal.

uscatul.

i din ele s'au niiscut i tot ele au crescut pe cei care au sddit via din care se face vinul. Ele fac imbrdeimintea oamenilor si tot ele priiejuese marica lor, 1 oamenii nu pot fi fdril femei! i dacd ei string aur sau argint si once lucruri de mare pret, cited vid

Apoi a inceput sd vorbeased cel

de al doilea, care spusese despre puterea impAratului:

0, barbatilor! Oare cei mai puternici nu sunt oamenii care stdp5nesc

mintul si marea teinsele ?

i

toate ate sunt in-

lar impiratul este cel mai tare si

toa,te le stdpäneste si este ca un stdpin peste toti i once le-ar porunci, ei fac. i daed, le-ar da poruned 85, fug rdzboi unul impotriva altuia, ei fac. de i-ar trimite impotriva vrdjmasilor, se duo si fdrim5, muntii i zidurile

o femeie frumoasd la chip si la infitisare,

Lasd toate baltd de dorul ei

cdseind gura la ea. o pretuesc mai rnult

deal aurul i dealt argintul i dealt once scumpeturi; i

turnurile. Ucid i se lasii ucisi, dar nu ailed' porunca impdratului. Dacd biruesc, toate le adue impdratului, i dacd pradd, asij-

j cu feineia lui isi di sufletul

si nu-si mai aduce aminte nici de tata, nici de mama i nici de De aici trebue s5, recunoasteti feineile vi stdpinesc pe voi. Oare nu vii striiduiti j nu yii osteniti i toate le dati i le aduceti femeilor ?

se luptd, ci lucreadi pàmântul, dupá ce i

secerd, iarài aduc dantri

impitratului, ba chinr se silesc unii pe altii ea sti aducd dajdie impäratului. i el este numai unul. íi dacii, el poruneeste ea ei sá omoare, ei omoard, daed dii poruncd si lase, ei Daeä poruneeste sä batd, ei bat,

j ja omul sabia sa Efi iese la drum s5, tillhäreased i ad, jefuiascd, i pluteste

pe mare si pe fluvii, i vede si pe leu si merge si in

intuneric, iar ceca ce pradd, furd ori

jefueste, aduce la iubita lui. Ba chiar mai v5,rtos iubeste b5.rbatul pe fetnei a lui cleat pe tatal situ si pe mama sa. i multi si-au iesit din minti din pricina femeilor i robi ai Ion s'au facut; Asijderea multi au pierit i s'au prdbusit si au piiciituit din pricina fe-

dactl, el le zice B5, pustiased, ei pustiesc;

de le spune el BA zideascd, ei zidesc. Dad, le porunceste sd taie, ei taie, si de le zice sä sddeasc5 ei sddese. Si once popor i ostirea lui de el ascultd.

Pe lângá toate acestea,

el std.,

mdniined, bea i doarme, iar ei il p5,zese de jur-imprejur, ii nimeni nu poate s5, piece si sa-si vad5, de treburile sale,

meilor.

i acum, nu nul credeti pe mine? Cu adevdrat mare este imparatul intru puterea lui i toate tinuturile se sfiesc en fried chiar si se atingd de el ! Dar eu 1-am vazut pe el si pe Apainina, fiica lui Bartac cel en fahnd, tiitoarea impdratului, stind de-a-dreapta

nici nu poate s5, nu-1 asculte pe el. 0, bdrbatilor ! Nu este oare atunci cel mai tare impiratul, de vreme ce el este asa de ascultat el tiicu.

In sfarsit cel de-al treilea, cate

vorbise despre femei i despre adeviir -

acesta este Zorobabel - a inceput a grai: a Bärbatilor ! Drept este

c5,

lasii omul pe tatal sin cate i Ora lui si se hpeste de

1-a crescut femeia lui,

derea pe toate i le aduc. Si citi nu se duc la Hizboi i riu samdnd

si cine domneste peste ei?

Oare nu femeia ?

Puterea impdratului. Puterea femeilor. Puterea adedirului. Dariu dii pruned' sei

impdratului:

cel

mai mare este impAratul si multi stint oamenii si tare este vinul ! Dar cine 947

Ea a luat coroana de p- capul impdratului i vi-a pus-o pe capul ei, iar eu mina ei cea stängd piihnuia pe irupdratul.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 4

Si cu toate acestea imparatul o

privea cu gura caseatá ; i (lac& ea rides, la el, i el radea, i daci ea se supara

pentru ceva, el o lua cu binisorul ea

ea se impace cu el. 0, barbatilor! Cum si nu fie tari femeile, de vreme ce fac astfel ? Atunci imparatul i sfetnicii lui

cautara unul la altul. Apoi el a ineeput a grai i despre adevir. 0, barbatilor ! Tari Bunt femeile !

Mare este pamantul i inalt este cerul

repede este soarele in mersul lui,

fiindca, inteo singuri zi strabate crugul cerului si se intoarce la locul lui.

Nu este oare mare cel ce face una ea aceasta? Dar adevarul este si

mai mare i mai puternic dectit toate ! Tot pamantul chiama adevarul cerul pe el 11 proslaveste i toate se elating fg se cutremura, ki in el nu se aflä

nici o farami de nedreptate. Nedrept este vinul, nedrept este imparatul, nedrepte sunt femeile, toti fiii oamenilor sunt nedrepti i toate lucrurile lor stint nedrepte, i inteinsele nu se afla adevar, i toti pier din pricina nedreptatii lor. Ci numai adevarul este tare si ramane in veac i este viu si are putere in vecii vecilor. El nu cauti la fata oamenilor nu partineste, ci face ceea ce este drept,

spre deosebire de cei nedrepti

rai.

i

Faptele lui sunt placute in ochii tuturor, iar cand el judecti, da dreapta hotirire. Aceasta este tar* impar5,tia, pu-

torea si slava tuturor veacurilor! Proelävit

fie Dumnezeul adevitrului!

Si cand a ineetat de a grai, tot

norodul inteun glas s'a pornit sit strige: e Mare este adevarul i mai puternic cle-

at orisice!

Atunci imparatul i-a zis:

Cere

ce voiesti i mai mult decat ceea ce este Boris,

i

iti voi da tie, din pricina c5,

Si sä dai inapoi toate odoarele care au fost luate din Ierusalim, FA pe care

le-a ales Cirus cand a fagaduit sä ni-

rniceasca Babilonul si a fagaduit sit le trimita acolo. Si tu ai fagaduit sá zidesti templul pe care il arsesera Edomitii, cand Iudeea fusese pustiitä, de Caldei. Iatä, acum ce te rog, Stapane imparate, i ceca ce cer de la tine ! Aceasta

este fapta ceo mare pe care s'o savár-

sesti! Acum te rog, implineste fagaduinta

pe care tu eu gura ta te-ai legat sit o

implinesti Cerescului Imparat! » Atunci sculandu-se Dariu ratul I-a sarutat i i-a scris scrisori catre toti dreg5,torii, carmuitorii, capeteniile ostirilor i satrapii, ea si-1 lase pe el

ea treaca impreun5, cu toti insotitorii lui, cu care se sue s5, zideasca Ierusalimul.

Asijderea el serse scrisori i car-

muitorilor din Cele-Siria, Fenicia i celor din Liban, ca sä, aduca, lemne de cedru din Liban in Ierusalim 45i cu el impreuna

sä zideasca cetatea. Apoi tuturor Iudeilor care plecau din imparatie la Ierusalim le didu scrisori de liberi petrecere, ca toti din cei ce au puterea, fie satrapi, fie carmuitori, fie dregitori, sa nu villa nici unul la usa lor,

Fiindci toata tara a fost scutità

de dajdie, i ca Edomitii sâ paraseasca satele pe care mai inainte le stipb,neau

de la Iudei. Apoi, la zidirea templului, ea dea in fiecare an eitte douazeci de talanti, pan& se va isprávi zidirea; Si la jertfelnic s5, se aduci in fie-

care zi arden de tot dupa porunci, sä, se mai dea in fiecare an cate zece talanti.

Si toti coi ce vin din Babilon zideasci cetatea, sä, fie slobozi, atat ei cat i feciorii lor i toti preotii care i-ar

te-ai aratat a fi cel mai intelept. Alaturi

insoti.

chemi! Atunci el a prins a grill imparatului:

preotli.

de mine si stai si ruda mea si te

Ada-0 aminte de fagaduinta pe care ai facut-o in ziva and ai ajuns imparat, ca sä zidesti 948

Le-a mai scris i despre venituri despre odajdiile in care sa, slujeascit

A serie apoi sä, se dea dajdie le-

vitilor, p5,na in ziva cand se va sfâri tem-

plul si se va zidi Ieru.salimul;

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 5

Si in cele diu urma le-a dat po-

anul al doilea al impazatiei lui, in luna lui Nisan, intaia luna a anului. Iata i Iudeii care au iesit din streina robie, in care Ii adusese in Babilon Nabucodonosor, impáratul Babilonului, i cei ce s'au intors in Ierusalim In tot cuprinsul Iudeei, fiecare in cetatea lui, cei ce au venit cu Zorobabel i cu Iosua, cu Neernia, Azaria, Raamia, Nahamani, Mardoheu, Bilan, Mispar, Bigvai, Rehurn i Baana, capeteniile lor. Etta numele oamenilor din popor carmuitorii lor: Füi lui Faros, douti mii o sua, §aptezeci i doi; fiii lui fatia, patru sute saptezeci i doi;

runca scristi ca tuturor strajarilor cetatii sit le dea ptimant i simbrie. Si a trimis toate odoarele pe care le alesese Cirus din Babilon, si tot ceea ce fagtraduise Cirus sa faca, a poruncit di, se fact): i sa se trimitti la Ierusalim. Si cand a iesit tanarul Zorobabel, ridicandu-si fata la cer inspre Ierusalim, a proslavit pe Cerescul Imparat i a zis:

n De la tine vine biruinta, asij-

derea i intelepciunea, si a ta este slava,

iar eu stint robul tau!

Proslavit sä fii tu, cel ce mi-ai dat intelepciune, si pe tine te preamaresc, Doamne Dumnezeul parintilor no5tri ! »

Fiii lui Arah, E} apte sute cincizeci

Si a luat scrisorile si a plecat din Babilon, si a dat de veste tuturor fra-

for

Fiii lui Pahat-Moab, adica. fiii lui Iosua i ai lui Iacob, cloud mii opt sute

tilor BM.

Atunci ei au prosliivit pe Dumnezeul parintilor lor cá le-a daruit lor libertate i prilej ca sii, se intoarcli in patrie, Si sa zideasca Ierusalimul i templul cel inchinat numelui lui. i ei facura.

doisprezece ;

Fiii lui Elam, o mie cicala sute

cincizeci i patru; fiii lui Zatu, nouà sute

patruzeci i cinci; fiii lui Harim, sapte

sute cinci; fiii lui Bani, sase sute patruzeci si opt; Fiji lui Bebai, sase sute treizeci trei; fiji lui Azgad, trei mii trei sute douazeci i doi; Fili lui Adonicam, sase sute gaizeci i a p te ; fili lui Bigvai, douti mii sase sute sase; fili lui Adin, patru sute

°spat thrip de sapte zile, cu cantäri de veselie. 5.

Intoarcerea in patrie.

Dupti acestea, au fost alesi ca

cineizeci to'r palm;

Fili lui Ater, adicti cei din familia

se intoarca in patrie capii familii1or dup.&

semintiile lor, femeile lor, fili i fiicele lor, robii

i

gase ;

lui Iezechia, nouazeci s'ra doi. Oamenii din Cheila si din Azeca, saizeci i apte.

roabele lor impreuna cu

Fiii lui Azur, patru sute treizeci i doi; Fiii lui Anania, o sutä unu ;

dobitoacele lor.

Si Dariu a trimis o mie de calarcti ea sa-i insoteascä i sa-i aseze in Ierusalim cu pace, cu muzici, cu timpane cu flaute.

lui Hasum, treizeci s'ra doi; fiji lui Betai, trei sute douazeci i trei; fiii luí Harif, o Butt,. doisprezece.

Si toti fratii s'au veselit la plecarea lor, iar imparatul le-a ingiiduit

Oameni din Beter, trei mii cinci ; oameni din Betleem, o suta doulizeci

sä. plece cu ei. lath i numele barbatilor, capi de familii din semintii, care au pornit tinuturile lor: Preotii, fiji lui Fineas, feciorii lui Aaron, Iosua, fiul lui Iotadae, fiul lui Seraia, Ioachim, fiul lui Zorobabel, fiul

trei ;

Oameni din Netofa, cincizeci cinci; oameni din Anatot, o sutii cinci-

lui Salatiil din casa lui David, din nearnul

lui Fares, din sernintia lui Inda, Cel care a gráit inaintea lui Dariu, imparatul Persilor, cuvinte intelepte in 949

zeci si opt ; Oameni din Betazmavet, patruzeci doi ; oameni din Chiriat-Iearim, doutizeci i cinci ; oameni din Chef ira i Beerot, sapte sute patruzeci i trei;

Oameni din Hadasa i Modein, patru sute doutizeci i doi ; oameni din Rama si Gheba, pee sute douazeci i unu ;

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LIII EZDRA, 5 Oameni din Micmas, o sutil, dou5zeci i doi; oameni din Betel si Ai, cincizeci i doi. Fiji lui Magbis, o sutil", cincizeci i ase.

fiii lui Barodis, fiii lui Safat, fiii lui Amon.

Toti robii templului i fiii robilor lui Solomon au fost trei sute saptezeci

Oameni din Lod, Hadid si Ono,

*apto sute dotazeci i cinci; oarneni din Ierihon, trei sute patruzeci i cinci.

Fiii lui Senaa, trei mii trei sute

treizeci.

Preotii: Fiji lui Iedaia, adica, familia luaosua,

impreung, cu neamul lui Eliaib, nou5 sute qaptezeci i doi; familia lui Imer, o mie cincizeci i doi; Familia lui Pashur, o mie sute patruzeci i apte; fiii lui Harina, o mie Levitii: Familia lui Iosua, Cadmiel, Binui Hodavia, saptezeci i patru. i sfintitii cantilreti, familia lui Asaf, o sutil douLizeci si opt. Portarii:

doi.

Iatá coi cate au pornit din Tel-

Melah i din Tel-Harsa, Cherub-Adan

Imer,

37.i coi ce n'au putut sá arate cii

familiile i neamurile lor fac parte din

Israil: fiii lui Delaia, fiii lui Tobie, fiii lui Necoda, sase sute cincizeci i doi.

i dintre preotii care erau in slujba

preotiei, dar nu s'au ghsit in catastive: fiii lui Habaia, fiii lui Hacot, fiii lui Iadua, col care luase de sotie pe una din fetele lui Barzilai si care Ii luase numele.

i cand s'a cercetat cu amäruntul spita neamului lor i n'au fost aflati catastive, preotie. In

au fost

dat,i afar5 din

Atunci Neemia ocrirmuitorul le-a

Fiji lui alum, fiii lui Ater, fiii lui Talmon, fiii lui Acub, fiii lui Hatita, fiii lui oba,i, o sutil treizeci i nouti.

poruncit tul nu mai ja parte din darurile sfinte, pana ciind nu se va im-

Fiii lui Tiha, fiii lui Hasufa, fiii lui Tabaot, fiii lui Cheros, fiii lui Sia, fiii

doisprezece ani si mai mari, afara de

llagaba;

lui Chitab, fiii lui Catua, fiii lui Hagab,

roabele erau sapte mil troj sute i trei zeci i apte; psalti i ciintiireti dou5, sute patruzeci si cinci.

fiii lui a1inai, fiii Ghidel ;

cai,

Robii templului:

lui Padon, fiii

lui Lebana, fiii lui

Fiji lui Acub, fiii lui Cuta,

fiii

lui Hanan, fiü lui

Fiji lui Gabar, fiii lui Reaia, fiii

lui Retin, fiii lui Necoda, fiii lui Caseba,

fiii lui Gazam, fiii lui Uza. fiii lui Paseah, fiii lui Hasra, fiii lui Besai, fiii lui Asna, fiii lui Meunim, fiii lui Nefisim,

fiii lui Hacufa, fiii lui Harhur, fiii lid Asur, fiii lui Parachim, fiii lui Batlut; Fiji lui Mehida, fiii lui Cuta, fiii lui Harsa, fiii lui Barcos, fiii lui Sisera,

lui Temah, fiii lui Netiah, fiii lui

braca arhiereul cu Urim i Tumim.

i toata obstia lui Israil de la

robi i roabe, a fost de patruzeci i douà de mii trci sute saizeci. lar robii

Cdmile, patru sute treizeci i cinci; apto sute treizeci i ase; catiiri. dou5, sute patruzeci i cinci; i asini, cinci mii i cinci sute douiizeci i cinci.

43.i and au ajuns ei la templul

Domnului din Ierusalim, unii dintre capii

familiilor au facut fagìiduinâ, ca dup5, puterile lor sá ridice templul pe acelasi loe,

44.i s'a dea in vistieria templuliii. pentru lucru, o mie de mine de aur, cinci mii de mine de argint i o suta

Fiji robilor lui Solomon: Fiji lui Hasoferet, fiii lui Perida, fiii lui Iaala, fiii lui Darcon, fiii lui Ghidel, fiii lui efatia; Fiii lui Hatil, fiii lui Pocheret-

de odajdii preotesti. cei din Apoi preotii i levitii poporul Ierusalimului si din vecindtatea lui, precum i sfintitii cAntiíreti si portarii i intreg Israilul s'au asezat in satele lor. i cfind au ajuns in luna a t}aptea

fiii lui Gas, fiii lui Adus, fiii lui Afera.

ale sale, s'au str5,ns laolaltá In okmpul

fiii

Hatifa.

Hatebaim, fiii lui Saroti, fiii lui Maaseia,

fiii lui Israil se aflau fiecare intru

950 www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 5 portii celei dintai care este poarta de la disärit, Arhiereul Iosua, fiul lui Iotadac, fratii lui, preotii ci ZorobabeI, fiul lui Salatiil, ci fratii lui, au pornit sa pregäteasca jertfelnic pentru Dumnezeul lui Israil, Ca sa, aduca pe el arden de tot, precum este sods in cartea luí Moíse, omul lui Durnnezeu. Atunci s'au adunat impotriva Ion unele dintre popoarele pagane ale tarii. Dar ei ridicara jertfelnicul pe locul sä.0 si se impotrivira cu tärie, cu tout& dusmania popoarelor tarii impotriva lor adusera jertfä, la vrerne i arden i de tot Domnului, dimineata çi seara. Atunci pretznuira ei sarbatoarea corturilor precum este randuitä, in lege,

cu jertfe in fiecare zi dupa. cuviinta,

Apoi aduserä prinoase neincetate

ci jertfe in zilele de Sambatit si la

zi-

intetile lunilor c la toat,e sfintitele praznice,

Si pentru toti care fagaduisera

vre un dar de bunii voie lui Durnnezeu. Si ei incepura sa aduca jertfa lui Duntnezeu la zi-intiti a lunii celei noi din

luna a saptea, cu toate ca templul lui Dumnezeu nu fusese Inca zidit.

Si dada argint pietrarilor c dul-

gherilor c mancare, bautura c untdelemn Sidonienilor ci Tiricnilor ca sa le

care cedri din Liban ei sa-i aduca cu plutele pana la portul Iafa, potrivit cu in cuviintarea scrisa data lor de Cirus, Impetratul Persilor.

64. lar in anul al doilea dupa sosirea lor la templul Domnului din Ierusalim, In luna a doua, Zorobabel, fiul lui Salatiil, i Iosua, fiul lui Iotadac, i fratii lui, preotii si levitii i toti cei care venisera din robie in Ierusalim, incepura lucrul.

Si la zi-intai a lunii a doua, in

anul al doilea, dupa, sosirea lor in Iudeea si in Ierusalim, pusera temelia templului Domnului. Si pe levitii de la douitzeci de ani ei mai in varsta ii puserei supraveghetori la zidirea templului Domnuluí, iar Iosua feciorii lui s't fratii lui, Cadmiel cu fiii i fratii lui Hodavia j fiii lui Jude., 951

fiul lui Henadad, cu fiii si fratii lui, toti levitii laolalta se prinsera la lucru pentru templul Domnului. Si pe cand rnesterii cladeau tent-

plul Domnului, preotii státeau invesmiln-

tati in odajdii cu muzici e cu trambite, iar levitii, fiii lui Aaron, cu chimvale cantau Donmului proslaveau randuiala lui David, imparatul lui Israil.

Si cantau cu glas mare pesnc.

proslavind pe Dumnezeu,

fiindca, mila

lui si slava lui pentru tot Israilul tine

In veac Si tot norodul suna din trâmbite sí striga cu glas mare, preametrind pe !

Domnul la ridicarea templului Domnului.

Si cei mai batrani dintre preoti ei dintre leviti ci capii familiilot, caro vazuserä, templul cel dintai, venira acum la zidirea celui de-al doilea, cu plangere ei cu tânguire mare,

Inset erau multe trambite ci vuet mal e de glasuri de veselie,

Inat norodul nu putea

ski mai

osebeasca trambitile de strigatele de tánguire, fiindca gloata sufla vartos din trambite, de se auzea de departe. Si &Ind auzira vrajmasii semintiei lui luda ci Veniamin, venirä, sa afle ce inseamnä, glasul acesta al trambitelor.

Si aflara ci. cei ce se intorseserá din robie zidesc templo inchivat Dornnului Dumnezeului lui Israil. Si indreptandu-se catre Zorobabel catre Iosua ei catre capii familii/or, au gräit catre ei: Si. cladim e noi impreuna cu voi, Fiindca, e noi la fel slujim Dumnezeului vostru ei aducem jertfa din vreInca lui Salmanasar, imparatul Asirienilor, care ne-a stramutat pe noi aici !» Atunci le-au raspuns lor Zorobabel ci Iosua, impreunit cu capetenilie semintiilor lui Israil: « Nu cu voi vom ridica noi tenaplu pentru Dumnezeul nostru,

Ci noi singuri vom zidi templu

Dumnezeului lui Israil, dup.& cele ce ne-a randuit noua Cirus, impäratul Persilor !»

Attmci popoarele din tara impresuraret ei silk& pe Iudei sii, opreasca zidirea,

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 6 70. 5i fiindds, ele fiiceau sfaturi räscoale, impiedicarä sfärsirea zidirii in toatä, vrernea vietii lui Cirus. i astfel

ei se liisarä de zidit, timp de doi ani,

Atunci am intrebat pe bätritnii lor astfel: o Cu ce invoire ziditi voi templul acesta i slivärsiti din temelie acestea

Dar noi i-am intrebat ea si-ti

panii, in vremea impArtitiei imparatului Dariu.

facem tie cunoscut scriem despre cdpeteniile lor, si le-am cerut numele celor ce mai inainte Ii cärmuiau

6.

pe ei.

Dariu incuviinteazei inceperea zidirii templului. Isprdvitul zidirii templului.

In anul al doilea al impärätiei lui Dariu, proorocirä proorocii Agheu EA Zaharia, fiul lui Ido, printre Iudeii care

Iarli ei ne-au räspuns i ne-au zis: o Noi suntem robii Domnului celui care a fdcut cerul i pämiintul! i

erau in Iudeea sit in Ierusalim, in numele Domnului Dumnezeului lui Israil.

Atunci au purces Zorobabel, fiul lui Salatiil, i Iosua, fiul lui Iotadac, au inceput sá zideasa, templul Domnului in Ierusalim, fiind de fat& proorocii Domnului care ii ajutau pe ei. In vremea aceea venir ä la ei Sisin, ocarmuitorul Siriei si al Feniciei, si e-

t,emplul

acesta cu multi ani

inainte fost-a zidit i sfärsit de un imparat mare si put,ernic al lui Israil.

i din pricinä cä pärintii nostri,

prin pacatele lor, au inthrätat pe Cerescul

Impärat al lui Israil, el i-a dat in mäinile lui Nabucodonosor, impäratul Babilonului, adia in mâiniie impiiratului Caldeilor.

5i Caldeii au dat foc si au därämat

tarboznai cu tovaräsii lor i i-a intrebat:

o Cu ce invoire ziditi voi templul i acoperisul acesta fA toate le 86,7'5,1-FAO *i cine sunt ziditorii care acesta

zidesc? »

Dar bätrtinii Iudeilor aflat-au har de

la Domnul, cel care Ii avusese in grija sa in vremea robiei,

i ei nu furit opriti s zideascii Vilna

nu a fost instiintat Dariu i pani n'a venit raspuns.

Iatä copia scrisorii pe care Sisin o serse si pe care i-o trimise lui Dariu: o Sisin, guvernatorul Siriei i al Feniciei, etarboznai impreunii cu sotii lui, cdpetenii in Siria si in Fenicia. Impäratului Dariu, inchirdiciune! Sä fie toate cunoscute impiíratului nostru Dariu, ca, ajungänd noi in tara Iudeei i venind in cetatea Ierusalimului,

am gäsit in cetate pe biltránii Iudeilor, cei care se intorseserii din robie in Ierusalim, zidind Domnului templu mare si nou din piatrii, cioplitä i punând lemne in ziduri. i lucränile acestea se fac cu toatä rilvna i totul sporeste in mâna lor se sävärseste cu toatii stralucirea i nevointa.

templul acesta, iar pe norod 1-a dus rob in Babilon; Dar in anul întâi al impärätiei lui Cirus peste tara Babiloniei, seria-a Cirus impäratul ca sii fie zidit templul, i odoarele cele de aur si de argint pe care le luase Nabucodonosor din

templul cel din Ierusalim si le pusese in templul dumnezeului eau, iaräsi le-a scos Cirus i le-a dat in seama lui Zorobabel, adicii a satrapului

esbatar.

i-a poruncit sii due& acesto odoare i sii, le aseze in templul din Ierusalim i sii zideasa acest templu al Domnului pe locul unde fusese. Atunci eabatar acela, venind, a pus temelia templului Domnulni in Ierusalim. i de atunci i pânä acum se zideste, dar n'a putut fi sfärsit.* íi acum, impärate, dacii socotesti cu cale, pune ea' se caute in arhivele impiirätesti ale lui Cirus, i de se va gäsi cit zidirea templului Domnului in Ierusalim se face cu invoirea impiiratului Cima i dacii va fi pliicut stiipanului nostru impiírat, i

s5, ni se rtispundii i nouii despre aceasta ! »

Atunci Dariu impäratul a poruncit ea' se cerceteze arhivele impärätesti din

Babilon, si s'a aflat in Ecbatana, capitala Mediei, un hrisov care aräta cum

952

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 7 Cirus,

In anul întâi al impariltiei lui dat-a porunci impáratul Cirus

piardi pe once impirat sau pe once

popor care si-ar intinde mina ca sit impiedece zidirea sau sä, pricinuiascä, vre-o pagubi, templului Domnului din Ierusalim.

sit se zideasci, din nou templul Domnului din Ierusalim, unde se aduc jertfe arse fir& incetare ; Iniiltimea templului sit fie de saized de coi i littimea de saizeci de coi,

Eu impitratul Dariu poruncesc ca

acestea sit se aduci la indeplinire intocmai ! »

si si se facit i trei rinduri de piaträ, un rind de lemn, din partea

7.

locului, iar cheltuiala sit fie Mouth: din vistieria impiratului Cirus.

Porunca lui Dariu este fndeplinitcl. Slinlirea templului. Pritznuirea scirbittorii Pastilor. Atunci Sisin, guvernatorul Cele-Si-

Si odoarele cele de aur ale templului Domnului si cele de argint, pe care le luase Nabucodonosor din templul din Ierusalim si le asezase in Babilon, sä fie puse la lee, in templul din

riei si al Feniciei, impreunit cu Setar-

boznai, indeplinitori ai celor poruncite de impiratul Dariu, Cu mare osárdie se indeletniciri

Ierusalim, i unde fuseserit mai inainte,

acolo si, fie puse.

cu lucrurile sfinte, ajutind pe bitrinii sfintitii cirmuitori ai Iudeilor. Si lucrul (ant mergea sporind, in

Atunci Dariu a dat poruncä, lui Sisin, guvernatorul Siriei si al Feniciei, supravegheze iar lui Setarboznai i tovaràibor i cirmuitorilor asezati in Siria si in Fenicia, si, nu se amestece acolo, ci IA lose pe Zorobabel, robul Domnului

urma proorociilor proorocilor Agheu Zaharia,

Asa cá ei sfirsidi totul, dupi po-

cirmuitorul Iudeei, si pe bitrinii Iu-

runca Domnului Dumnezeului lui Israil,

Si Cu vrerea lui Cirus i Dariu, impitratii Persilor, templul dint s'a sfirsit In ziva a doulizeci i treia a lunii Adar, In anul al saselea al lui Dariu impiratul. Atunci fiii lui Israil, preotii si le-

deilor, sä, zideascit acel templu al Dom-

nului pe locul unde a fost: Deci eu poruncesc sä, se zideasci In intregime si si, se supravegheze cu luare aminte ca Iudeii care s'au intors din robie sä, fie ajutati sä, sfirseasci, templul Domnului. Si din dajdiile din Cele-Siria si

vitii, precum i ceilalti care se intorsescrit din robie si care se mai adaoserit, siivár-

Orä, dupi randuiala scrisil in cartea lui

din Fenicia, si se dea cu osirdie oa-

Moise,

Si aduseri jertfit la sfintirea templului Domnului o sutit de tauri, (iota sute de berbeci, patru sute de miei, Doisprezece tapi jerfti pentru catul intregului Israil, dupä, numirul

menilor acelora, pentru jertfele Domnului

lui Zorobabel chrmuitorul: tauri, berbeci i miei. Asijderea i grâu, «are, vin i untdelemn fará incetare peste tot anul, cat

este de trebuinti in fiecare

zfidiírniceascit,

sit,

celor doutisprezece semintii ale lui Israil.

zi, dupit

aritarea preotilor din Ierusalim, Ca sit se aducit jertfe cu turnare Dumnezeului Celui Prea Inalt, pentru impirat i pentru supusii lui i si se roage pentru viata lor. Apoi sit se dea porunci ca oricine va nesocoti ceva din cele portmcite mai sus si din cele scrise i ar incerca sä, le

Si preotii i levitii stiteau dupi semintii, invesmintati in odiljdii la lucro! Domnului Dumnezeului lui Israil, precum este rinduit in cartea lui Moise, portarii, fiecare la usa, lui. tot asa Atunci fiii lui Israil, cei care se 1;si

intorseseri din robie, priznuirit Pastile

fie spinzurat de un

lemn scos din chensteaua casei lui, iar averea lui si ajungii, irapiritteasa. Pentru aceasta, i Domnul al cirui nume se prosliveste in locul acela

ziva a paisprezecea a lunii Intlti, dupii ce se curatiserit preotii impreunit cu levitii,

i cei ce se intorseserit din robie

nu se curitiserii toti, ci numai levitii se curitiseri, 953

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 8 *i junghiara mielul pascal pentru toti fiii lui Israil tutor* din robie pentru fratii lor, preotii, i pentru ei

Dar la praznicul Paatilor luarä

parte nu numai Israilitii intorai din robie, ci i toti cei ce se departasera de idolii popoarelor din stisera pe Domnul.

i care cin-

*i au praznuit sarbatoarea azimelor timp de aapto zile, veselindu-se inaintea Domnului, Caci el intorsese spre ei mima impdratului Perailor, ca sä intareasca

lar urmatoarea poruncit a fost scrisit

si datá de impäratul Artaxerxe catre Ezdra, preotul i carturarul legii Domnului:
i

invätätorul de lege, ea-

Judecand ca un iubitor de oameni, am poruncit ca cei ce de buna

voie vor vrea, din neamul Iudeilor, dintre preoti i dintre leviti, care petrec in imparatia noastrit, slobozi s'a fie sa, plece

minile lor pentru lucrurile Domnului

cu tine la Ierusalim. Deci citti vor pofti, sit porneascd, precum am chibzuit eu i cei aapte sfetnici cei mai apropiati ai mei:

8.

Ezdra se intoarce in pairie cu alfi robi

se face in Iudeea i in Ierusalim, dupiti cele ce sunt serse in legea Dom-

din Babilonia. Oprirea clisdtoriei ludeilor cu pdgdnii.

zeului lui Israil daruri, pe care le-am

Dumnezeului lui Israil.

Sil cerceteze cu luare aminte ceea ce

1. *i dupa aceste întâmplári, in vre-

mea impitratiei lui Artaxerxe, impäratul Perailor, 2. Ezdra, fiul lui Seraia, fiul lui Azaria,

fiul lui Hilchia, fiul lui *alum, fiul lui Tadoc, fiul lui Ahitub, fiul lui Arnaria,

fiul lui Uzia, fiul lui Buchi, fiul lui Abigua, fiul lui Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul se intoarse patrie. 3. Acest Ezdra porni din Babilon, fiind

nului,

*i sii aduca in Ierusalim Dumne-

fitgaduit eu i sfetnicii mei cei rnai apropiati, ai tot aurul i argintul care se aflä, in tinutul Babilonului, irnpreunä cu

daniile norodului pentru templul Domnului Dumnezeului ion in Ierusalim. *i sii strängà aur i argint pentru tauri, pentru berbeci i pentru miei,

pentru tot ce mai este randuit,

5. *i pornira impreunä cu el unii din fili lui Israil, dintre preoti, dintre leviti, cântareti i portari i robi ai tenaplului din Ierusalim,

Ca sá, aducit jertfe Domnului pe jertfelnicul Domnului Dumnezeului lor din Ierusalim. *i tot ce vei chibzui tu i fratii tai sii faceti cu aurul ffi argintul strans, fa-le dupit voia Dumnezeului tau. Si. odoarele sfinte ale Donmului, care ti se incredinteaza pentru trebuinta ternplului Dumnezeului tau din Ierusalim, pune-le inaintea Domnului Dumnezeului tau,

lui Artaxerxe, in luna a cincea. Acesta este anul al aaptelea al imphrittiei lui. ei ieaird din Babilon la luna nouit, in luna inthia i ajunsera la Ierusalim dupit o cillatorie buniti, cu ajutorul lui Dumnezeu, la lunit noua, in luna a

pentru trebuinta templului Dumnezeului tau, sd le dai din vistieria imparateasca. *i eu, imparatul Artaxerxe, poruncit-am vistiernicilor Siriei a'r Feniciei ca once ar cere Ezdra, preotul i citanrarul legii Dumnezeului Celui Prea

cärturar iscusit in legea lui Moise, cea data' de Domnul Dumnezeul lui Israil, 4. *i imparatul Ii dadu cinste, i alfa

har inaintea lui in toate cererile

lui.

6. In anul al aaptelea al imparatiei

cincea.

7. *i Ezdra avea multä grijä, ca nu lase laoparte nimio din legile

poruncile Domnului, ci sà invete pe Israil toate orânduirile i indreptarile.

lar toate câte iti vor mai trebui

Inalt, sii i se dea cu ogrdie, pitnä la o sutil de talanti de argint, Aaijderea i pAna, la o sutil de cori de gräu, i vin panií la o sutil de bati, i sare din belaug.

954 www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 8 Si toate sä se aducä cu grijä dupii legea Dumnezeului, Dumnezeului Celui

Ionatan, i bärbatii cate Il insoteau: doutt suto cincizeci.

se abatä peste impärätia impäratului peste fiii lui. Si vä mai poruncesc ca preotilor levitilor i canaretilor, portarilor robilor i slugilor acestuí temple sä nu li se pun& vre-o dare eau vre-o dajdie, nici sä aiba, putere et/A punti la vreuna din ele. Si tu, Ezdra, dupä intelepciunea lui Dumnezeu care iti este datil, pune legiuitori i judecätori, ca sá judece in toatä, Siria si Fenicia pe toti cei ce stiu legea Domnului, iar pe cei ce nu o stiu, invaa-i.

Atalia, f31 oamenii lui: saptezeci de insi. Din fiii lui Sefatia: Zebadia, fiul

legea Dumnezeului au, precum i legea impäräteascii, di fie pedepsiti färä §oori cu moarte, ori cu chinuri, ori cu gloabä, ori cu pribegie! n

el.

Prea Inalt, ca nu cumva urgia lui

Si oricine ar indazni 85, calce

Atunci a zis Ezdra cArturarul:

« Binecuvântat sa fie Domnul Dumnezeul pärintilor mei, cel care í-a insuflat impiiratului asemenea lucruri in mima lui, sä proslaveasa templul /35,.0 cel din Ierusalim,

lar pe mine m'a invrednicit

aflu liar in fata impEratului, a sfetnicilor

säi si a celor mai de aproape si a celor mai mari dregiitori ai Si eu am prins curaj, cu ajutorul Domnului Dumnezeului meu, si am adu-

nat bark/1i din Israil, ca sá piece impreunä cu mine. Iatä i càpeteniile farniliilor 'lor si ale sernintfilor care au pornit cu mine

Din fiii lui Elam: Isaia, fiul lui

lui Mihail, si oamenii care Il insoteau: optzeci de insi. Din fiii luí Ioab: Obadia, fiul lui Iehiel, i cei ce-1 insoteau: clotiä sute doisprezece.

Din fiii lui Bani: Selmnit, fiul lui lui Iosifia, i bärbatii cei impreunit cu

el: o sua, saizeci.

Din fiii lui Bebai: Zaharia, fiul lui

Bebai, i cei douäzeci i opt de oanneni Cu el.

Din fii lui Azgad: Iohanan, fiul lui Hacatan, i cei o sutä zece oameni cu

Din fili lui Adonicam, coi mai de pe urinii dar iat5, numele lor: Elifelet, Ieiel iSemaia, si cei saptezeci de oameni cu el.

90. Din fiii lui Bigvai: Utai. fiul lui

Zacur, i ceí saptezeei de oameni impre-

unä, cu ei.

si-i adunai la rul Tera

i

posiam acolo trei zile.

Dar cAnd Ii cercetai tfi viizui ea; nu se aflau acolo nici preoti, nici leviti, Trimisei pe Eliezer, pe Ariel, pe Elnatan, pe Semaia, pe Iarib, pe Natan, pe Elnatan, pe Zaharia i pe Mesulam, capetenii iscusite. Si le poruncii ca sá imbie pe cupetenia Ido, in localitatea Casifia.

$i le &dui in seamb, sii graiascii

ei cu Ido si cu fratii lui

i

cu cei ce

din Babilon, in vremea impärätiei impäratului Artaxerxe. Din fiii lui Fineas: Ghersom. Din fiii lui Itamar: Daniil. Din fiii lui David: Hatus, fiul lui Secania. Din fiii lui Paros: Zaharia i coi trecuti cu el In cartea neamului: o sua, cincizeci de

se aflau in aceastii, loealitate. Casifia,

inei.

inei,

Din fiii lui Pahat-Moab: Elioenai, fiul lui Zerahia, i biírbatii care Il insoteau: douli sute de ill§i.

Din fiii lui Zatu: Secania, fiul

lui Iahaziel, i biirbatii care 11 insotkau:

trei sute de insi. Din fili lui Adin: Ebed, fiul lui 955

po-

ne trimia nouá preoti pentru ternplul Domnului Dumnezeului nostru. Si ne-au adus cu ajutorul lui Dumnezeu bärbati iscusiti din fiii lui Mahli,

fiul lui Levi, fiul lui Israil, pe Serebia cu fiii ali i cu fratii sai, optsprezece Si pe Hasabia si pe Hanun si pe Isaia, din fiii lui Hanun, i cu fiii lor, douhzeci de insi.

Si din robii ternplului, pe care Si (Muse David i dregatorii lui pentiu slujba levitilor, clouá sute dourtzeci de robi. Numele tuturor fost-a inserunat.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 8

Si am rinduit acolo post inaintea Domnului Dumnezeului nostru pentru oamenii noptri, Ca sä cerem de la Domnul cillatorie

bung pentru noi i pentru tovarapii noptri de drum, pentru copiii noptri i pentru dobitoacele noastre, Fiindc uni fusese rupine s cer de la imp5,ratul pedestrad i cillareti insotitori, care si ne pazeasca de vrajmasii noptri, De vreme ce noi spusesem impà-

ratului cà puterea Domnului nostru va fi cu cei ce-1 cautii, pe el cu bun&

credin a. Si iarapi noi ne-am rugat Domnului pentru aceasta pi s'a milostivit spre noi.

Si am osebit dintre principii preotilor doisprezece barbati pi pe Serebia pi pe Hasabia, impreuna cu zece barbati

dintre cei de un neam cu ei, Cärora le-am cantirit argintul pi

aurul, precum i sfintele odoare ale tem-

plului Donmului nostru, pe care le daruise imparatul i sfetnicii lui i dregätorii

lui d tot Israilul.

Si dupa ce 1-am cintärit, li-1 dädui In mina: sase sute cincizeci de talanti de argint, o suta de talanti in sfinte odoare,

aur o slit& de talanti, ocloare de aur

doufizeci, vase de anima, de aramil lustruita care striducepte ea aurul, cloud, sprezece,

Si le-am zis: Voi sunteti sfintiti Domnului, i odoarele acestea dint sfinte, deasernenea i aurul i argintul sunt un

prinos pentru Doinnul Dumnezeul pa-

rintilor noptri. 68. Privegbia,ti i paziti-le, pan& &Ind voi Il yeti da in mina principilor

preotilor, a levitilor pi a capilor de familie ai lui Israil din Ierusalim pi care le vor pune in vistieriile templului Dumnezeului nostril !* Dup.& aceea, preotii i levitii primind argintul i aurul i sfintele odoare cele pentru Ierusalim, le dusera in templul Donumlui.

Si plecind de la râul Tera in ziva a doultsprezecea a lunii întâia, ajunse-

räm in Ierusalim cu mina cea tare a Dorrmului care era cu noi d care de la inceputul dilatoriei ne-a izbavit de toti

vrajmapii, salim.

i

rip am ajuns

la 'ern.,

Si dupa un popas de trei zile, in

ziva a patra, argintul i aurul au fost date cu numiir i cu cantarul in templul Domnului nostru, lui Meremot, fiul preotului Une, Cu care era Eleazar, fiul lui Fineas. maierau de fa t& Iozabad, fiul lui Iosua,

Noadia, fiul lui Binui, leviti. Si in acelad timp au fost toate serse. Atunci cei ce sosisera din robie aduserä, jertfe Domnului Dumnezeului lui Israil, doisprezece tauri pentru tot Israilul, noutizeci i pase de berbeci, sapte

i doi de rniei, doisprezece tapi jertfii pentru päcat, toate ca ardere de tot Domnului. Apoi &Aura poruncile

zeci

tepti ocirmuitorilor

p'r

satrapilor din

Cele-Siria d Fenicia, care cinstira pe popor i templul Dornnului. Si dupil, ce s'au sfarpit toate acestea, venirä la mine dipeteniile spuserä: Poporul lui Israil i capeteniile preotii i levitii nu s'au osebit de po-

poarele de neam strein ale %aril d de toate necuratiile lor, de popoarele Ca-

naanitilor, Hetitilor, Perezitilor, Iebusitilor, Moabitilor, Egiptenilor pi Edomitilor,

Fiindca si-au luat sotii pe fetele

lor, atilt ei, eta i feciorii lor, d au amestecat dimánta dint& cu neamurile streine ale tánli, iar capeteniile pi dregatorii fost-au piirtapi de la inceputul incepu-

tului la ticalopia aceasta.

Si indatä co am auzit despre

acestea, mi-am sfidat vekimintele smulsei pärul din sfintele odajdii cap pi barba, d mä pusei jos pe pi-mint, mihnit i indurerat, Si pe cand stateam eu apa din pri-

cina acestei faradelegi, se adunará la mine toti citi erau rivnitori i grabnici pentru cuviintul Domnului, pi eu statui mihnit pin& la vremea jertfei celei de seara.

Apoi ma sculai din locul unde

post,eam, cu vesrnintele sittpiate pi cu odajdiile rupte, i cazui in genunchi i, intinzand mâinile catre Domnul, mä rugai: 956

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TRE1A A Llil EZDRA, 9 u Doamne, mit rusinez i mi saiesc

inaintea fetei tale.

Fiindc5, pacatele noastre au covarsit capetele noastre i färadelegile noastre ridicatu-s'au peina la cer, Inca din vremea parintilor nostri, pana, in zilele acestea ne aflam in mare piicat; lar din pricina plicatelor noastre si ale parintilor nostri, noi impreuna

cu fratii nostri, cu regii nostri, cu preotii nostri, am fost dati in mana imparaflor ptimantului, ori in sabie, ori in robie, ori la jefuire i rusine, pana in ziva de

Si ne-ai daruit nona o astfel de rtidacina, dar noi Ud* ne-am pornit

sa caledm legea ta, ca sti ne amestecam Cu spurciiciunea neamurilor tarii. Oare nu te vei mb,nia pe noi, ca ea

ne pierzi, Era ea ne mai lasi nici radacina, nici samânta, nici mime?

Doamne Dumnezeul lui Israil! Adevarat esti! Ctici tu ne-ai lasat rada-

cinti pana azi.

Iata ca acum suntem fnaintea ta, noi impreuna cu fartidelegile -noastre, fiindca din pricina lor noi nu mai putem ea mai stäm in fata ta! »

Si pe cand Ezdra se ruga

azi.

Si acum, Doanine, tu te-ai milostivit spre noi pentru puting vreme,

ca sä ne lavi faclacirá i nume in locul tau cel sant, Ca sa arda un sfesnic in templul Domnului Dumnezeului nostru, i sa ne dai hranti in vremea robiei noastre cu toatä robia noastrit s'a nu fim ptirasiti de Domnul Dumnezeul nostru, Ci ne-a dat sa afram har inaintea imparatului Persilor, incat ne dadu hrana, Si proslavi templul Domnului nostru, ca sti ridice Sionul cel pustiit, ne dadu o intaritura in Inda si in Ierusalim.

Si acum ce sil mai zicem, Doamne,

dupti, ce s'au intamplat toate acestea?

Calcat-am poruncile tale pe care ni le-ai

dat prin gura robilor tai prooroci, ai zis:

Tara in care veti intra, ea 's'o

mosteniti, este o tara pangárita Cu spurcaciunile popoarelor streine din tara

lui,

i statea intins la pamant inaintea -

templului, se adunara la el o foarte

rnare multime din Ierusalim: barbati femei

i

copii,

i

bocit.

gloata se puse pe

Atunci, Iehonia, fiul lui Teje!, din fiii lui Israil, cuvantii: « Ezdra! Noi am pacatuit inaintea lui Dumnezeu, de ne-am

insotit cu femei de alt neam, dintre popoarele t'axil.

i iata ci acum se afli

aici intreg Israilul!

Sti, facem jurtimant ei vom izgoni pe

toate femeile cele de alt neam, impreuna cu copiii lor, dupti socotinta ta si a celor ce asculta de legea Domnului.

Scoala-te i incepe ! Tu si incepi lucrul, iar noi impreuna cu tine ne bizuim ducem la capat!* Si purcese Ezdra i lui juramantul tuturor capeteniilor preotilor i levitilor

intregului Israil, cii vor face astfel. Si ei jurara' .

care o umplura de necuratiile lor.

Si acum nu luati pe fiicele lor

si

märturisea cu lacrimi pacatului poporu-

9.

femei pentru feciorii vostri, i fiicele voastre nu le dati dupa fiii lor, Si nu cautati sii va impacati cu ei in toata vremea, ci sii va intariti sa, mancati bunatatile pamantului

Judecarea pricinii calor cdsätorgi Cu lemei

In vea,c.*

Si tot ceea ce ni s'a intamplat nona, ni s'a intamplat pentru faptele

Si maind acolo, paine n'a mancat apa n'a bltut, jelind faradelegile cele mari ale poporului.

noastre cele mari. Tu, Doamne, ne-aj

Iudeea i Ierusalimul, cei ce fusesera

s5,-1 lasati mostenire copiilor vostri pana 83.

noastre cele rele, si din pricina päcatelor

usurat pacatele noastre.

streine. Citirea legii lui Moise. V eselia

poporului.

Apoi sculandu-se Ezdra din curtea

templalui; se indrept5, spre casa lui

Iohanan, fiul lui Eliasib,

Si au fost chemati cei din toata

In robie, sa se adune la Ierusalim, 957

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 9 Tar cati nu se vor infatisa in doug

ori trei zile, chip& hotarirea cdpeterffilor carmuitoare, bunurile lor sit fie luate

ei sit fie dati afar& din poporul celor ce fusesera in robie. Si in tirrip de trei zile toti cei din

semintia lui Iuda si a lui

Veniamin

se stranserd in Ierusalim, in luna a noua,

In ziva a douitzecea a lunii.

Si tot poporul s'a asezat jos in curtea templului, tremurand din pricina ploilor.

Atunci, sculandu-se, Ezdra le cuvanta: Voi ati savarsit farädelege v'ati insurat cu fernei de alt neam, adaogand la pacatul lui Israil.

Si acum marturisiti-va Domnului

Dumnezeului parintilor vostri, Si faceti voia lui, i despartiti-vit

de popoarele tarii si de femeile cele de alt neam. » Atunci tot norodul striga Cu mare glas FA dispunse: « Vona face asa cum ne poruncesti! » Ci fiindcit este mult norod

vreme ploioasa si nu putem sta afar& nu-i un lucru de o zi (Iota, fiindcit mult am picatuit in lucrul acesta,

Sä stea capeteniile, in locul noro-

dului, EA toti cei care din asezarile noastre s'au insurat cu femei streine «A villa

la vremea hotarita, Cu bätranii i judecittorii fiecarei asezari, ca nu cumva sit se aprindä din aceasta pricinä impotriva noastra urgia lui Dumnezeu. »

Ci numai Ionatan, fiul lui Azael,

Iahzeia, fiul lui Ticva, furd impotriva, iar Mesulam i abetai levitul Ii sprijineau.

Dar cei ce fusesera in robie

Din fiii lui Iosua, fiul lui Iotadac, si din fratii lui: Maaseia, Eliezer, Iarib Ghedalia,

Care se legara prin cuvant ca vor goni femeile lor i vor aduce berbeci ca jertfa pentru ispalsirea pacatului lor. Si din fiii lui Imer: Hanani Zebadia. Din fiii lui Harim: Maaseia, llie, Semaia, Iehiel i Azaria. Din fiii lui Pashur: Elioenai, Maaseia, Ismail, Natanail, Ochidilos i Saltas. Si dintre leviti: Iozabad, Simei, Chelaia, acesta este Chelita, Petahia, luda si lona. Dintre cantareti: Eliasib, FA Zacur.

Un,

Dintre portari: Salurn, Telem

Dintre fiii lui Israil. Din fili

lui

Paros: Ramia, Izia, Malchia, Miiamim, Eleazar, Miheia i Benaia. Din fiii lui Elam: Matania, Zaharia Iehiel, Abdi, Ieremot i Ilie. Din fiii lui Zatu: Elioenai, Eliasib, Matania, Ieremot, Zabad i Aziza. Din fiii lui Bebai: Iohanan, Anania, Zabai i Atlai. Din fiii lui Bani: Mesulam, Maine, Adaia, Iasub, Asad l Ieremot. Din fiii lui Pahat-Moab: Adna,

Chelal, Benaia, Maaseia, Matania, Betaleel, Binui fA Manase.

Din fiii lui Harina: Eliezer,

Malchia, Semaia, Simeon si Semaria. Din fiii lui Hasum: Matnai, Matata, Zabad, Elffelet, Manase iSimei. Din fiii lui Bigvai: Ieremia, Maadai, Amram, Ioil, Benaia, Bedia, Vania, Me-

remot, Eliasib, Matania, Iaasai, Binui,

Simei, Selemia, Natan. Si din fiii lui Azur: Sasai, Azareel, Salum, Amarla Iosif.

Din fiii lui Nebo: Matatia, Zabad, Iadai, Ioil i Benaia.

porunca.

Atunci preotul Ezdra îi alese barbati, capi de familii din fiecare fa-

milie, - toti insemnati pe nume, - si

incepura sa judece la luna nouit, in luna a zecea, pentru liimurirea pricinii.

Si pana, la luna noua din luna

întâia dusera la capat pricina cu barbatii care se insurasera cu femei streine.

Si dintre preotii cei ce se stransera laolaltä gäsira insurati cu femei streine:

968

Toti acestia se insurasera cu femei streine, si le lepildara impreuna cu copiii. Astfel preotii FA levitii, impreunit

cu Israilitii care se aflau in Ierusalim si in imprejurimile lui, i fiii lui Israil, se asezara la luna nouä, in luna a saptea, in locurile lor.

Si tot norodul se aduna inteun singur gand, in campul de dinaintea portii de fasarit a templului,

www.dacoromanica.ro

INTELEPC1UNEA LU1 SOLOMON, 1

Si ziserä, lui Ezdra, preotul invatatorul, sä, aducii legea lui Moise care a fost data de Domnul Dumnezeul lui Israil. Atunci Ezdra preotul aduse legea la tot norodul, birbati i femei, si la toti

preotii co si asculte, la luna nota, in luna a saptea, Si au citit-o in cttmpul de dinaintea portii templului, de dimineata si pana la amiaza, inaintea barbatilor ffi a femeilor, si tot norodul lua aminte la lege. Si Ezdra, preotul i invä,tatorul de lege, Batea pe o podina de lema pre-

gatita pentru acesta pricina,

lar inaintea lui statea de-a dreapta Matatia, Sema, Anaia, Azaria, Hilchia, i Maaseia; lar la stanga: Pedaia, Misail, Malchia, Hasurn, Hasbadana i Zaharia.

lar c'ind luä Ezdra cartea legii inaintea norodului, caci el statea cu slava inaintea poporului,

Si deschise legea, toti se sculara In picioare. Atunci proslavi Ezdra pe Domnul Dumnezeul cel Prea Inalt, pe Domnul Savaot Atottiitorul,

lar tot norodul

Amin !

ei ridic'ánd in sus mainile, cazura, la pamant si se inchinara Domnului.

Si Iosua, Bani, Serebia, Iamin,

Acub, Sabetai, Hodia, Maaseia, Chelita, Azaria, Iozabad, Hanan, Pelaia i levitii inviitau legea Domnului si o citeau poporului.

Atunci ocarmuitorul tarii zise

Ezdra preoLul i carturarul i tuturor le-

vitilor care invatau poporul intru toate: e Ziva .aceasta este sfanta Domnului

i

tau legea-

toti plangeau când ascul-

« Duceti-va

i

mancati

bucate

beti bauturi dulci i trizniteti In dar si celor ce nu au. Ziva aceasta este sfänta pentru Domnul! Nu va intristati fiindca Domnul Tfi va proslavi! » grase

i

Si levitii porunceau intregului popor si ziceau: e Ziva aceasta este sfanta! Nu va intristati! o Atunci t,ot norodul purcese sa m'Analice si s'a bea i si se veseleasca sa trirnitä, daruri i celor sarmani se veselira

55. Insuflati de cuvintele pe care le inviitasera. Apoi se adunara laolalta...

iNTELEPCIUNEA LUI SOLOMON 1.

In(elepciunea se dobande.fte dacci ne lerim de

pcitate. Dumnezeu nu vrea moartea omului.

de mintile fara pricepere si se da in laturi cand se apropie faradelegea;

6. Intelepciunea este duh iubitor de

oameni

i

ascunse

i

nu lasa nepedepsit pe cel

ce huleste prin vorbele sale, caci Dumnezeu este martor gandurilor celor mai

Iubiti dreptatea, judeciltori ai

mantului ; cugetati drept despre Domnul si cautati-1 cu inim5, smerita,

Caci el se lasa giisit celor ce nu-1 ispitese si se arata celor ce au credinta

pátrunde ara gres inimile

aude toate cuvintele. Duhul lui Dumnezeu umple hunea, el cuprinde toate i stie once oapta.

fletul viclean si nu salaslueste in trupul supus pazatului.

Pentru aceea, cel ce graieste lucruri nedrepte nu poate sii se ascunda i dreptatea razbundtoare nu-1 uita. Caci chibzuintele nelegiuitului vor fi ccrcetate i zvonul vorbelor sale va ajunge p'ana la Domnul, spre pedeapsa stranabatatilor sale.

menilor, fuge de viclesug, se departeaza

sunetul soaptelor nu-i scapi.

In el.

Inteadevar, cugetele viclene departeaza de Dumnezeu, i puterea lui, cand il ispitesti, mustra pe coi farft de minte.

Intelepciunea nu patrunde in suDuhul cel sfant, povatuitorul oa959

0 ureche geloasa aude totul

www.dacoromanica.ro

INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 2 Plizifi-vä, deci de vorbele chrtitoare i desarte i ferifi limba voasta de clevetire, fiindd vorba cea mai tainica

nu va trece fáfa pedeapsh i gura mineinoash aduce sufletului moarte. Nu v.& gfabiti moartea prin rhtä-

cirile viefii voastre si nu v

atragefi pieirea prin fapta mainilor voastre. Chci Dumnezeu n'a fitcut moartea si nu se bucurh de pieirea celor vii. El a zidit toate lucrurile spre vigh fiipturile lumii stint izbtivitoare; intru ele nu este shmântii, de pieire i moartea

n'are putere asupra phnantului.

Cuviosia e nemuritoare, iar nedreptatea aduce moarte. Dar cei necredinciosi ii atrag moartea cu mainile i cu glasul, se uitit

la ea ca la o prietenh, sunt phtimasi dupti ea si au legat leghturh cu ea, si cu

adevarat vrednici sunt sä fie ai ei.

Sh avem din belsug vinuri scumpe mirezme i sh nu lashm sit treach florile de piimhvarit.

Sä, ne incununhm cu flori de trail-

dafir, pant"), nu se vestejese.

Nimeni dintre noi sa nu lipseasd

de la petrecerile noastre, set lásám pretutindeni semnele veseliei noastre, chci aceasta este partea noastrit i menirea noasträ,.

Sá asuprim pe cel drac i drept, sh nu ne fie mil& de vhduvit si de caruntetele baranului inchreat de ani sh

nu ne rusinftm, Puterea noastrii, sä fie pravila

dreptgii noastre, ch co este slab nu e

de nici o treabh. Sä vanam pe cel drept, fiindch ne stinghereste si se impotriveste isprävilor noastre i ne scoate vinä, ch, strichm legea ne invinovhfeste eh nu umbliim cum

am fost invggi din copiliírie.

El se face pe sine eh are cunostintil

2.

Cei pcicelto#, meritei moartea. Dumnezeu a zidit pe om dupii chipul Iiinfei sale, iar

prin pizma diavolului, moartea a intrat in lume.

despre Dumnez3u si se numeste o fiul Domnului».

El este pentru noi ca o °sand&

a gandurilor noastre i ne este greu chiar

&Ind ne uitam la el.

Cáci viga lui nu seamhnä cu

1. Cei ce cugeth nedrept si-au zis in sine: o Viga nostril' este scurt i tristd, omul nu poate schpa de moarte, nici nu cunoaste cine 1-ar izbavi de iad. 2. Din intamplare am ajuns sit fim cum suntem i dupä viata aceasta vom fi ca si cum n'am fi fost niciodatä; cad fum este rhsuflarea din &wile noastre cugetarea o sch,nteie care se aprinde din miscarea inimii noastre. Cand se va stinge, trupul nostru se va face cenush i duhul se va risipi ca

necurati si de chile noastre se fereste ca de o spurcheiune; el fericeste sfhrsitul color drepti si se laudi eh are pe Dum-

trece ca urma norului si se va risipi

ca sá vedem cat este de blajin,

aerul cel usor. Numele nostru se va uita cu vremea nimeni nu-si va aduce aminte de lucrurile noastre, i viga noastra va

ca negura pe care o alungii, razele soarelui

chldura lui o ingreuiad,.

Ca umbra de tredtoare este viata

noastrh i sfarsitul ei e färh, inapoiere, ea s'a pecetluit i nimeni nu mai vine inapoi. Venifi deci i sá ne desfäSam cu bunitafile cele de acum si de fitpturi ne folosim cu toattt chldura tinerefii.

via-fa celorlalfi i chrdrile lui Bunt schim-

bate.

Inaintea lui, suntem socotifi ca

nezeu drept tath. Deci sh vedem dach cuvintele lui sunt adevarate i sä cercetlim ce i se va inthmpla iesind din aceasta Choi dad dreptul este fiul lui

Dumnezeu, atunci Dumnezeu 11 va aphra si-1 va scoate din mane, protivnicilor SA-1 cerdm cu ochri i Cu chinuri,

ispitim rhbdarea lui.

Sh-1 dam unei morfi de °cad), caci,

dupi vorba lui, Dumnezeu va avea grija de el.« Acestea aunt gandurile lor, dar ei

se arnagesc, viclenia lor i-a orbit. Ei nu cunosc tainicele puneri la cale ale lui Dumnezeu, ei n'au nadejde

960 www.dacoromanica.ro

INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 3, 4 tu fasplata sfinteniei si nu cred cä sufle-

tele curate vor avea cununa lor. Dumnezeu a zidit pe om spre nestricaciune si 1-a fäcut dupá chipul

Drept aceea, fericitit este cea stearpa care nu s'a pangitrit si care n'a

cunoscut pat cu pacat ; ea avea-va road& la cercetarea sufletelor.

Tot asa famenul ale carui maini

sale.

lar prin pizma diavolului moartea a intrat in lume i cei ce stmt de partea lui vor ajunge s'o cunoascit.

n'au sitvársit fitradelegea

i impotriva

Domnului n'a gándit cele rele; el va primi aleasa plat& pentru credinta lui i, in

8.

Cei drepti, chiar dacd in lata oamenilor au indurat suferinte, neidejdea lor e plinei de nemurire, iar cei pdaltosi in ziva judecdtii nu vor avea mdngdiere.

Sufletele dreptilor sunt in mána lui

casa Domnului, locul cel mai de dorit. Cad roads, bunelor osteneli este slavitä i ritclacina intelepciunii n'are pieire.

Fiii desfranatilor nu vor avea desavarsire i siimana iesita din patul nelegiuit se va stinge.

Ca de vor i avea viata lungit,

din lume li se pare mare nenorocire,

nu vor fi de nici o treabil I bittránetile lor, la urma de tot, vor fi far& cinste. lar de vor muri de timpuriu, vor fi flint nadejde i far& mangiliere vor fi In ziva Caci neamul celui nedrept are groaznic sfarsit,

Si fiind pedepsiti cu liutin, mare nisplatit vor primi, 6:6 Dumnezeu i-a

Sulletul ce/ui drept este placut lui Dum-

Dumnezeu i chinul nu se va atinge de ele. In ochii celor fare% de minte, dreptii

aunt morti cu desävarsire i iesirea lor Si plecarea lor dintre noi, un pritpad, dar ei sunt in pace. Chiar daub:, in fata oamenilor, ei au indurat suferinte, nadejdea lor este plina de nemurire. pus la incercare i i-a gasit vrednici de el.

4.

nezeu, de aceea Il scoate din mijlocul Moartea celor peiceitogi este cumplitd.

Ca pe aur in topitoare, asa i-a

murit, i ea pe o jertfa de ardere intreaga, i-a primit. Straluci-vor in ziva räsplatirii i ca niste sclintei care se lasa pe miriste, asa vor fi. Judeca-vor neamurile i stapani vor fi peste popoare i Domnul va im-

piträti intru ei, in veci. Ei vor intelege adevarul, ca unii

care si-au pus nadejdea in Domnul, cei credinciosi vor petrece cu el intru iubire, cad harul i indurarea sunt partea alesilor lui. Cei nelegiuiti pedepsiti vor fi, dupi cugetul lor cel viclean, pentru ea nu le-a pasta de cel drept, iar de Dumnezeu s'au

depärtat.

Defitimiitorii intelepciunii s't ai cucerniciei sunt ticálosi, i nadejdea lor este desarta i ostenelile lor fare; de folos lucrurile lor netrebnice.

Femeile lor sunt alit de minte copiii lor stint stricati i spila lor e

blestemata.

Mai bine este sa nu ai copii, dar

sa ai bunatate, caci pomenirea este nemuritoare; i Dumnezeu o stie oamenii o stiu. Cánd este de faVd., o urmezi,

i and

s'a dus, ill pare rau chip& ea. Bunatatea poarta vesnica cununa, vesnic biruitoare, iesind MIA manjala din lupte castigate. Multimea pruncilor la cei nelegiuiti

nu este de nici un folos; din mladitele lor spurcate nu se va infige rildacina in

adinc si nu vor avea temei nezdruncinat. Chiar dad, se va imbritca vremelnic intru ramuri, fijad fara temeinicie, se vor zgudui de vant si se vor dezridacina de puterea vijeliei. Raruurile lor vor fi frante mai nainte de varsta deplinit; rodul lor va fi

netrebnic, crud la mancare si de nimic bun.

Fiindca pruncii niscuti din somnul necurat sunt ruartori ai nelegiuirii parintilor, cand stai sa-i cercetezi.

961 www.dacoromanica.ro

INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 5

Cel drept, chiar când apuci, moari mai devreme, da de odihni.

Bitrinetile cinstite nu Bunt cele

aduse de o viati lunga nici nu le mitsori dupd numiirul anilor.

Intelepciunea e la om adevirata

ciiruntete i virsta bitränetelor insem-

neazi, o viati nespurcatä.

Plitcut fiind lui Dumnezeu, Domnul I-a iubit i, fiindcá triia intre pica-

tosi, 1-a mutat de .pe

A fost ripit ca rautatea si nu-i

schimbe mintea sau inseliciunea sit nu-i arnigeasci sufletul.

Ciici vraja vitiului intuneci simtirile bane i ameteala poftei schimbi,

gindul eel färi de riutate. Ajungind curind la desivirsire, dreptul a apucat ani indelungati. Sufletul lui era phicut lui Dum-

nezeu, pentru aceasta Domnul s'a gräbit si,-1 swat& din mijlocul raufitii. Pagánii vid, dar nu pricep nimic i nu-si bat capul cu asa ceva,

ci adici harul lui Dumnezeu i mila

lui Bunt ca aleii sii i eit poara de grijä, de sfintii Dreptul care moare osandeste pe nelegiuitii care tritiesc, iar tineretea ajunsä la grabnici desävärsire osändeste lungile bitrinete ale celui nedrept. Vedea-vor sfirsitul inteleptului, dar nu vor intelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el 0 pentru ce 1-a pus bine pentru sine. Vedea-vor vor bate joc, dar

Domnul Ii va face de mart!, Ciici vor fi pe urmii, hoit firi de cinste, printre morti, intru rusine, in veac de veac; Domnul fi va zdrobi muti, Ii va zvirli cu capul in jos, li va zgudui din temelie i vor pieri pima la cel mai mic; chinul ii va mlicina i pome-

nirea lor se va sterge. Veni-vor inspiimintati de stiinta picatelor lor i farädelegile lor li vor mustra fart', in fati. 5.

Rcleplata celor drepfi i pedeapstz celor Pdceita9i.

1. Atunci cel drept va sta cu multi indriznealit inaintea celor ce 1-au prigonit tA au dispretuit ostenelile sale.

lar ei, vizindu-1, se vor turbura

cu cumplitä friers, si se vor minuna de minunea mântuirii dreptului. Ei vor zice, cäindu-se in mima lor gemänd intru strimtorarea duhului lor: acesta este pe care-1 aveam altidati de batjocurit i tobá. de ocäri. Nebunii de noi! Am socotit viata lui o cipialit i moartea lui o ticilosie.

Si iati, cum a fost socotit intre i partea lui intre

fiii lui Dumnezeu

sfinti!

Asa dar noi am ri,ticit de la calea adevärului 0 lumina dreptätii n'a strälucit pentru noi i flout', soarele nu ne-a Ne-am siturat de ciri,rile fr.:trade-

legii si ale pierzarii, am stribitut pustietäÇi

n'am cunoscut-o.

iar calea Domnului

Ce folos ne-a adus trufia ? La ce ne-a slujit bogiitia i toati, fala ei? Toat,e acestea au trecut ca umbra si ca o veste care se duce pe aci incolo. Au precut la fel cu corabia care

rizbate marea involburati 0 a clirei

brazdi in apii, nu poi s'o mai giisesti, nici locul coapselor ei, in mijlocul valurilor ;

Sau ca pasttrea ce zboari in aer

si a citrei cilittorie nu Iasi, nici un semn ;

cici ea, bitind cu aripile väntul eel

usor i despictindu-1 cu aviintul

îi taie cale prin miscarea penelor, iar dupi aceea nimic nu mai arati, pe unde a trecut ; Sau la fel cu sigeata care zboarit

spre locul insemnat, iar aerul pe care 1-a spintecat se impreunä la loe si nu poti si mai stii care i-a fost urma. Tot asa i noi ne-am niscut ffi

am isprivit cu viata 0 nu put,em si

arititm nici un semn de faptIt buni, ci intru räutatea noastrii ne-am risipit. Inteadevar nädejdea celui nelegiuit este ca praful pe care-1 spulberi

vintul, este ca picla subtire pe care o imprästie vijelia, ea fumul pe care-I Bulla o adiere i ca araintirea, care se

destramtt, a unui oaspete de o singuri zi. Ind+, cei drepti vor fi vii in veacul veacului i ritsplata lor este la Domnul

Cel Atotputernic are griji de ei.

962 www.dacoromanica.ro

INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 6

Drept aceea, primi-vor din mama Domnului impäratia frumusetii i cununa cea stralucitoare, caci el Ii va ocroti cu dreapta sa i cu bratul situ, asemenea unui scut, Ii va acopen.

El va face arme din mänia sa

cu ele va intari faptura mainilor sale, ca sä rasplateascä vtajmasilor. Din dreptate el isi va face platosä

si din judecata ces, nefatarnica i§i va face coif.

Din sfintenia sa va face pavaza

nebiruita,

Tar din cumplita sa mânie va face sabie ascutita, i lumea va porni rázboi impreuna cu el impotriva celor färä de minte. Sagetile fulgerului sau vor porni bine indreptate s't vor lovi in tinta, zburand din arcul puternic incordat al norilor.

Mania lui, ca o prastie, va azvärli

noian de grindina; apele marii se vor

intarata asupra lor i aurae Ii vor inneca vijelios.

Duhul puterii dumnezeesti se va ridica impotriva lor i ca viscolul Ii va väntura. Astfel, faradelegea va aduce pu-

stiire pe pämänt i rautatea va tásturna scaunele celor puternici. 6.

Solonum socotefteinfelepciunea folositoare pentru armuirea popoarelor i zice: Impeirafi ai popoarelor, dacei fineli la tronurile Ili la schiptrurile voastre, cinstiii infelepciunea, ca sci impcircllifi in veac! »

Auziti dar, imparatilor, s't intelegeti,

luati invatatura, voi care judecati marginile pamantului. Bagati In urechi, voi cei ce sta.paniti peste multimi s't care cu mändrie stati in fruntea gloatelor neamurilor. Pricepeti cä stäpfinirea vi s'a dat de la Domnul i puterea de la Cel Prea Inalt, care va cerceta faptele voastre va pune la incercare gändurile voastre. Fiindca, desi dregatori ai imparatiei lui, n'ati judecat drept, nici legea n'ati nici n'ati umblat dupa sfatul lui Dumnezeu.

Groaznic

i

fara de veste el va

sta asupra voasträ, caci pentru cei mari judecata va fi cumplitä.

Celor mici, Domnul le va aräta

ins& cei puternici vor

fi pedepsiti cu sträsnicie.

Stapanul tuturor nu se va ruina de nici un obraz, nici nu se va sfii de vre-o marire, cad si pe cel mic s't pe cel

mare el i-a fäcut i pronia lui e la fel pentru toti. Ins& cei puternici avea-vor parte de o incercare mai grea.

Deci catre voi, imparatilor, indreptez

cuvintele mele, ca sä inválati intelepciune

i sa nu cadei.

Pentru ea, cei ce au plizit cu sfintenie pravila sfântä sfinti-se-vor i cei ce vor invata-o vor sti ce sa räspundii.

Iubiti deci cuvintele mele

i le

doriti i va, yeti inväta din ele. Intelepciunea este luminata i ne-

inserata, s't cei ce o iubesc o vac' usor s't cei ce o cauta o gäsesc. Ea iese in cale celor ce o doresc 1'1

li se arata ea, intai. Cel ce se scoalä pentru ea dis-

de-dimineatä nu se va osteni, ctici o va afla sezánd la poarta lui. Cel ce-si bate capul cu intelepciunea indeplineste desavarsirea mintii cel ce-si pierde somnul pentru ea va fi in curand far& de grija. Ea umblä in toate pártile &Wand

pe cei vrednici de ea FA se arata prietenoasä in drumurile lor i li intampina

In tot ce pun la cale.

Inceputul ei este pofta oca adevarata de invätäturi. lar pofta de invätiltura, are in sine iubirea, lar iubirea este paznica legilor ei, lar pazirea legilor ei este adeverirea nemuririi.

lar nemurirea ne face sä

fina

aproape de Dumnezeu.

Drept aceea, pofta intelepciunii duce la imparatia esa vesnica. Deci dar, o, implirati ai popoarelor, dad, tineti la tronurile s't la schiptrele voastre, cinstiti intelepciunea, ca In veac sä lar ce este intelepciunea igt cum

s'a facut, sunt gata sä va, spun, fátá

963 www.dacoromanica.ro

61*

INTELEPCIUNEA LU1 SOLOMON, 7

sä ascund tainele lui Dumnezeu. Ci voi

cerceta de la inceputul fapturii i voi da la luminä, cunoatints, ei EA nu voi trece pe alaturea de adevar. Nu voi merge pe acelaai drum cu pizma care roade, caci ea n'arenici o pOrthaie cu intelepciunea.

Multimea inteleptilor este mantuirea lumii fo'r un imparat cuminte insemneaza bunastarea norodului. Drept aceea, luati invatatura din cuvintele mele i folosul va fi al vostru. 7.

Solomon a'a rugat lui Dumnezeu dea intelepciune. Infelepciunea trebue ad treacd inaintea tuturorbunurilor pdmIlnteati, fiindcd Dumnezeu iubeate pe cel ce petrece intru intelepciune.

Sunt a'r eu om muritor, asemenea tuturor i coborind din neamul celui

dintai om zidit din pamant. Si am fost infiripat, cu trupul, in

pantecele maicii mele, inchegandu-ma din

strage, vreme de zece luni, din sämânta barbäteasca i in ceasul somnului odihnitor.

Si dupä ce m'am nascut, am res-

pirat aerul obatesc EA pe pamantul obateatii patimiri am cazut i eu, i glasul

meu dintâi, la fel ca la toatit lumea, a fost plitnsetul meu.

Am fost infaaat in scutece i am dat pärintilor grija i bataie de cap. Si nici un imphrat n'a inceput altfel,

cand s'a nascut. C5, toti intra in viata in acelaai fel ai ies iardai la fel. Pentru aceea m'arn rugat e'r mi s'a dat intelepciune, am chemat, ai duhul cuminteniei a coborit in mine. Am tinut la ea mai mult decal la schiptre fo't decitt la tronuri e'r am socotit bogätiile deaarte fat& de ea. N'am pus alaturi cu ea nici pie-

trele cele mai scumpe, fiincica tot aurul din lume pe rang& ea nu e decal nisip, lar argintul, inaintea ei, mi se pare noroi. Am pretuit intelepciunea mai mult decat sanittatea i frumusetea; am pus-o chiar inaintea luminii, fiindca stritlucirea ei nu se stinge niciodatä,.

964

Impreund cu ea mi-au venit toate

bunatatile, de vreme ce in minile ei

stint bogatii nenumarate. Si m'am bucurat de toate acestea, caci intelepciunea le aduce cu sine. To-

tuai eu nu atiam cit ea este nascatoarea lor. Am invittat-o fare-, viclenie, o impartitaese fara gelozie ai nu ascund comorile ei.

Ea este pentru oameni comoara nesfaraita, cei ce se folosesc de ea se fac prietenii lui Dumnezeu, pentru daruffle agonisite de invataturd. lar mie sä-mi chtruiasca Dumnezeu e5, grdiese precum gandesc i sä cuget In chip vrednic despre darurile sale, caci

el este povatuitorul intelepciunii i indreptatorul inteleptilor. Ca in mana lui suntem i noi cuvintele noastre i toata intelepciunea atiinta lucrurilor. El mi-a dat cunoatinta cea adevärata despre cele ce Bunt, ca sá atiu tocmirea lumii i lucrarea stihiilor, Inceputul i sfaraitul i mijlocul vremilor, intoarcerile anotimpurilor prefacerile vitzduhului,

Cursurile anilor i randuiala ste-

lelor,

Firea dobitoacelor i apucaturile fiarelor, puterea duhurilor i gandurile oamenilor, feluritele neamuri ale plantelor i insuakile radácinilor. Toate acele ascunse i cele aratate le-am cunoscut, fiindcá intelepciu-

nea, meatera tuturor, mi-a dat inva-

tatura. Inteadevar, in ea se afla un duh

de intelegere, dint, far& pereche, cu

multe laturi, nephmântesc, ager, pittrun-

zator, neintinat, prea intelept, fads, de patima, iubitor de bine, ascutit, neatiutor de oprealk binefactitor, Iubitor de oameni, neclintit, temeinic, neturburat, atotputernic, atotveghetor, i razbatand prin toate duhurile istete, curate e'r oricat de subtiri. Pentru ca intelepciunea este mai

sprintena dealt rake miecare, ea pa, trunde 0-0 face loe pretutindeni prin curatia ei.

www.dacoromanica.ro

INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 8

Ea este suflul puterii lui Dum-

Si de pofteste cineva sà aibäptiinti intelepciunea ptie cele trecute intrezarepte cele viitoare, ea ptie intorsiturile cuvintelor i dezlegarile intrebirilor celor mai intunecate; ea cunoapte de mai inainte semnele i minunile EA

nezeu, ea este curata revärsare a slavei Celui Atotputernic, astfel ci nimio nu poate s'o minjeascg. Ea este striílueirea luminii celei vepnice i oglinda färä pata' a lucrgrii lui Dumnezeu pi chipul bunitAtii sale. Fiindc6 este una, toate le poate, rilmânând una cu sine. insdpi ea toate

intimparile vremilor pi ale sutelor de ani.

Drept aceea, am hotarit si mi-o

le innoiepte, i Hispandindu-se, prin vea-.

prind tovarlipii in viat,5,, fiindcä tiu ca mi va sifttui cele bune pi-mi va fi man&ere in griji i in necazuri.

prooroci.

aduniiri; i, depi sunt tirar, voi avea

curi, in sufletele sfinte, ea intocmepte din ele prieteni ai lui Dumnezeu

Si voi avea, prin ea, m5,rire in

cinste in fata celor

Cu adevarat Dumnezeu nimio nu

Md vor gisi patrunzator la ju-

iubepte flirg numai pe cel ce petrece intru intelepciune. Ea este mai frumoasg decit soarele i decá,t toatä oranduirea stelelor;

daca' o pui atáturi cu lumina, intelepciunea o intrece.

Fiindc5, dup5, lumini urmeaza noaptea, pe cánd intelepciunea rdmine nebiruitá in fata 8.

deeiti, pi mi voi infittipa uimitor in fato, celor puternici.

C5,nd voi tâcea, vor aptepta si incep sà vorbesc; cand voi vorbi, vor fi toti cu luare aminte, i cind voi rosti o lungil cuvintare, vor pune toti mina

la gua.

Prin intelepeiune avea-voi nemu-

rire i voi läsa celor de dup5, mine o pomenire Voi carmui popoare, i semintii

liindal pe ea se reazimei tocad viata omului.

streine se vor supune stäpinirii mele. Tirani temuti, cánd vor auzi vor-

1. Intelepciunea ajunge cu tarie de la marginile lumii pida la marginile lumii toate le intoemepte prea placut. 2. Mi-a fost drag5, t3.1 am cercetat-o din tineretile mele pi am chutat si mi-o

petrecerea cu ea n'are amgrilciune vietuirea cu ea n'are durere, ci veselie

Solomon s'a streicluit dupii infelepciune,

petese mireasi pi am iubit foarte fru-

musetea ei. 3. Neamul ei cel bun pi-1 preamirépte prin petrecerea laolaltii, ca Dumnezeu, Stiiptmul a toate o are in mare iubire, 4.

Fiindett ea duce pe oameni la

ptiinta lui Dumnezeu i ea alege lucrurile lui.

i de este bog54ia ciptig poftit in viatit, ce este mai bogat decid intelepciunea, care toate le lucreazi? 5.

6. Dacä cumintenia st5, in fruntea tre-

burilor, cine este mai bun meter decit intelepciunea in toate cite sunt? 7. Si de iubepte cineva dreptatea, ostenelile intelepciunii rodeso sfinte puteri, ea ne invatU infrinarea i chibzuinta,

dreptatea i biirbiitia, tot ce este mai de folos In viata oamenilor,

bindu-se de mine, se vor teme ; iná voi alias, bun gloatelor i viteaz in razboi. Si intorcindu-mii in casa mea, cu intelepciunea mea má, voi odihni, bucurie.

Am chibzuit aceste ginduri in cugetul meu pi le-am tot purtat in mima mea pi am inteles cä nemurirea este rodul legEturii en intelepciunea.

Si am mai inteles di in prietenia cu ea sunt sfinte bucurii ffi in faptele mitinilor sale sunt bogatii nesffirpite

stfind in preajma ei ai aptig de minte dreaptii EA enstig de slav5, ai din vorba

cu ea; drept aceea am umblat pretu-

tindeni i m'am strAduit fel i chip si am int,elepciune.

Am fost copil bun pi am avut

parte de un suflet farà rhutate.

Sau mai virtos, apa bun cum

eram, am venit inteun trup nespureat.

Ci cunosctuld c5, nu voi putea

altfel sä am intelepciune, de nu-mi va 965

www.dacoromanica.ro

INTELEPC1UNEA LUI SOLOMON, 9, 10 da Dumnezeu, cu toate c i aceasta era intelepciune, s5 tiu de la cine vine darul, m'am rugat Domnului i m'am cucerit lui si am zis din toatii mima mea: 9.

Solomon ae roa,gd lui Dumnezeu sd-i dea infelepciune.

Dumnezeule al parintilor i Doamne

al milei, cel ce ai facut toate cu cuvitntul tau, Si cu intelepciunea ta ai oránduit

pe om ea sil, stipineasa peste zidirile cele ficute de tine,

Si si armuiasca lumea cu cuviinVa cu dreptate si cu suflet drept sá faca

judecata,

Da-mi mie intelepciunea care stá

aproape de scaunul tau si nu mii lepida dintre slujitorii tal Gáci robul tau sunt eu i fiul roabei tale, ora slab si cu viatä scurt5, i putin

destoinic si inteleg judecata i legile. Caci, chiar când ar fi cineva de-

dreptate i voi fi vrednie de tronul tatiilui meu.

Cu adevarat, ce om poate si, cunoascii sfatul lui Dumnezeu, sau cine

poate sá pitrund5, vointa lui Dumnezeu? Gandurile muritorilor sunt sovaelnice i cugetirile noastre sunt cu gresali. Ctici trupul cel putrezitor ingreuiaza sufletul i locuinta, cea piminteasc5, impovareaza mintea cea plin5, de grija.

Cu greu ne däm seama despre cele ce sunt pe pimint i cu osteneali gasim cele ce sunt chiar in mina noa-

eta; atunci, cine a putut si pitrundi

cele ce sunt in ceruri? Cine a cunoscut vointa ta, daca tu nu i-ai dat intelepciune i daca nu i-ai trimis de sus duhul tau cel sfant? Astfel, s'au facut drepte ararile color de pe pimint i oamenii au invatat ceca ce este placut inaintea ta, prin intelepciune au cunoscut mintuirea. » 10.

divirsit filtre fiii oamenilor, de-i va lipsi

Intelepciunea a cdrmuil omenirea de la

toati se va socoti.

Iacob i Iosif. Ea scapd din primejdie pe coi drepfi.

intelepciunea cea de la tine, ca nimica

Tu m'ai ales pe mine mai dinainte ca sá stäpinesc poporul tau i sá judec pe fiii si pe fiicele tale. Tu mi-ai poruncit s5, zideso templul in numele tiu cel sfint E}i un jertfelnic in cetatea in care locuesti, dup5, chipul cortului celui sfint, pe care 1-ai pregatit dintru inceput. Cu tino este intelepciunea care stie

faptele tale si care era de fati, and

ai facut lumea si care stie ce este placut inaintea ochilor tái i ce este drept, potrivit poruncilor tale. Trinaite aceasti intelepciune, din sfintele tale ceruri, de tanga tronul slavei

tale, ca si mi ajute in ostenelile mele si ea sá cunosc ce este bine plácut inain-

tea ta,

Fiindci intelepciunea toate le stie le intelege i ma va povitui iqelepteste in luerarile mele i prin slava EA

sa ma va pizi. Si astfel, faptele mele iti vor fi placute i voi judeca poporul tau mi

inceputul ei. Pilde: Adam, Noe, Avracam,

Intelepciunea a pizit pe intftiul om zidit de Dumnezeu, ea si fie pirintele neamului omenesc, atunci and a fost zidit Ea 1-a ecos din picatul luí i i-a dat putero si stiipineasa, toati fiptura.

Filiada, s'a depártat de ea, mi-

niindu-se, col nedrept a pierit intru nebunia sa ucigasi de frate.

lar and pámtintul a fost acoperit

de ape, intelepciunea 1-a mintuit i pe col drept 1-a purtat in slaba corabie de lemn.

Citad popoarele si-au amesteeat ne-

legiuirile toate, deavalma, intelepciu-

nea a stiut pe cel drept i 1-a pistrat färä vini in fata lui Dumnezeu i 1-a

pizit nebiruit, atad a fost sa-1 doboare mila de copilul

Tot ea a mintuit pe cel drept i el a fugit

din priptidul color rai

departe de focul coborit peste cele cinci orase. 966

www.dacoromanica.ro

INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 11

Si ea dovadii, arat&nd nelegiuirea lor, acest tinut pustiit fumega E;1i azi, pomii dau road& in afar& de vreme 0 un stalp de sare se inalt& acolo, spre pomenirea necredinciosului suflet al femeii lui Lot. Nu le-a pasat de intelepciune de aceea n'au stiut ce este binele 0 au lasat celor ce sunt in viatä amintirea nebuniei lor, asa incat ticalosiile lor a& nu fie inghitite de uitare, Dar intelepciunea a smuls din necazuri pe cei ce sunt credinciosi.

Iariftsi intelepcitmea a purtat pe cai drepte pe dreptul care fugea de mil, nia fratelui sàu, aratandu-i impartitia lui Duranezeu i dandu-i invitätura despre lucrurile sfinte; ea 1-a imbogatit, cand el muncea din greu, i spor i-a dat in stradaniile lui.

Intelepciunea 1-a sprijinit and a

fost sä-1 jacmiineasca stapanii hräpäreti si 1-a ajutat sa dobandease5, mari averi.

Ea 1-a ferit de dusmani; ea 1-a ocrotit de cei ce-i intindeau curse; ea I-a fâcut biruitor inteo luptá crancenä, ca sa-1 invete cä mai tare decal toate

este cucernicia. Intelepciunea n'a part-fait pe drep-

tul cel vandut, ci 1-a ferit de pacat. Ea s'a pogorit cu el in groapii,

numele tau eel sfant, Stapine, i toti laolaltä au Iiiudat mama ta care lupta pentru ei. Ciici intelepciunea a deschis gura celor muti i limba pruncilor a fäcut-o bine graitoare. 11.

Infelepciunea pedepsefte pe cei pdaltofi: pe Egipteni.

Fäcut-a sâ sporeasca lucrarile lor prin mana srantului prooroc, Si-au facut cale prin pustia cea nelocuit& si au intins corturile lor in locuri neumblate. Au stat dárji impotriva dusmanilor lor

i pe ei toti 0-au razbunat.

Au indurat setea si au chemat numele tau 0 spa li s'a dat dinteo stanci aspr5, 0 din piaträ si-au astamparat astfel setea.

Ceea ce fusese pedeapsit pentru vrajmasi s'a facut pentru ei, in nevoia lor, binecuvântare.

i pe cand apa marelui fluviu se

prefäcuse in kluge necurat, Spre pedeapsa ca Faraonul porun-

cise sa ucida pe copii, tu ai dat celor ce-si pierdusera nadejdea apä din belsug;

Si astfel le-ai arätat, prin setea

si in lanturile lui nu I-a napustit, panä ce i-a dat schiptrul impäratese i putere peste cei ce-1 asupreau; ea a dovedit de mindful& pe parisii lui i i-a dat o vesnic5, marire. Intelepciunea a mäntuit pe poporul cel cuvios i semintia ces, nevinovati de noroadele care II impilau. Ea a piitruns in sufletul robului

de care suferiserä, cu ce pedeaps5, pedepsesti pe protivnicii lor.

ea a tinut piept unor imparati temuti.

erau departe se chinuiau deopotrivi.

lui Dumnezeu si cu semne

cu minuni

Celor euviosi datu-le-a plata ostenelilor lor i i-a calauzit pe o cale prea minunatä, i ziva le-a fost aeoperamant

noaptea lumina de stele;

I-a trecut prin Marea Rosie 0 i-a purtat prin ape mari. A acoperit cu ape pe dusmani apoi din adancurile märii i-a aruncat

afara.

Pentru aceea dreptii au jefuit pe cei necredinciosi 0 au slavit, cantand, 967

Si din aceasti certare, cu toate

cà fuseser& certati cu crutare, ei stiut-au

cum sunt chinuiti nelegiuitii, judecati sub manie. Cercatu-i-ai pe unii ca un pärinte

care dojeneste, iar pe ceilalti i-ai pe-

depsit ca un impärat aspru care osandeste.

i cei ce erau de fati i cei ce

0 indoita durere i-a cuprins

suspinau, aducandu-si aminte de lucrurile trecute. Caci dttndu-si seama cä pedepsele lor au fost spre binele celor scäpati, au cunoscut puterea lui Dumnezeu.

Acela pe care mai inainte 1-au lepadat si 1-au avut de batjoeura, mai pe urmä le-a fost lor lucru de mirare, atunci cand au insetosat altfel decat drepti.

www.dacoromanica.ro

INTELEPCITTNEA LUI SOLOMON, 12

dojeneati, on si se lase de riutatea Ion i si creazii, intru tine,

Pentru gandurile cele neinteleglitoare ale desträbilErii lor, care li rätä-

chizi ochii

ceau aduceau s5, cinsteascii, jivinele cele necuvAntiltoare netreb-

Doamne.

De locuitorii cei de demult ai sfin-

tului tau piimant te-ai scirbit.

nice, trimis-ni a,supra lor, Stâpâne, spre

Caci fáceau lucruri uricioase, vfi-

pedeaps5, multime de animale fads, minte,

jitoreati i aduceau jertfe necurate, Omorind fir& mili pe prunci, milncand carne omeneasc5, foi adiplindu-se

Ca sâ invet43 cä prin ceea ce IAcátueate cineva, prin aceea se EA pedepseate.

Nu era cu anevoie m5,inii tale atotputernice, care a zidit lumen din

cu singe; pe aceati jertfitori spurcati, Si parinti ucigaai ai unor prunci fir& de apärare, ai voit nimiceati

nimio, sâ trimitâ a,supra lor multime de urai ai lei fioroai, Sau de fiare nou zidite, necunoscute FA pline de turbare, sufland aburi

arz5tori, scotlind pe nas' fum puturos

sau risipind din ochi infricoaate fulgere. Si aceste fiare puteau omoare,

nu numai cu muacitura, dar s'a-i in-

gr zeasca ucid5, cu chiar vede¡ea lor. Si f5,r5, de acestea, puteau sii piarit r3.1

numai la o suflare, urmiriti de dreptatea rizbunatoare i vânturati de vantul

puterii tale; ci toate le-ai riinduit cu masurit, cu numir i cu cumpänit. Ciici tu pururea ai putere bratului thu cine va sta impotrivä ?

Lumea toat5,, inaintea ta, este ea acel pie de praf, care face cumpana sä se plece, i ca picAtura de rota cea de dimineatä, ce se pogoari pe pimint. Si milueati pe toti, cli toate le poi, i treci cu vederea greaalele oe, menilor, ca si se pocaiasca. Pentru ci iubeati toate cele ce aunt nimio nu urgiseati din cele ce ai hicut,

eit daci ai fi urit un lucru, nu 1-ai fi phizmuit.

Si cum ar fi rimas ceva, de n'ai

fi voit tu? Sau cum ar

n'ar fi fost chemat de tine la flint& ? Dar tu ierti tuturor, cii toate ale tale sunt, Stapilne, iubitorule de suflete. 12.

Infelepciunea peolcpsefte pe Canaanifi, dar

prin m5,inile pArintilor noatri, Aaa incht acest pamknt, care este

mai de cinste inaintea ta decit toate

eelelalte, si primeasci vrednici locuitori pe fiii lui Dumnezeu. Dar ai pe aceia ca pe niate oameni i-ai iertat i le-ni trimis, ca soli ai tale pedepsitoare, t5uni care inteapA, ea ucidä cu incetul.

Nu pentru c5, doar n'ai fi putut

supune, cu riizboi, pe cei necredincioai celor drepti sau pierzi dintr'o (lath,

cu groaznice fiare sau cu o porunci scurtii,

Ci ai judecat sä-i iei cu domolul, andu-le loo de poc5,inti, deai bine atiai

ci neamul lor este viclean i rgutatea Ion este fireasci i siditi inläuntru ci g5,ndul lor nu se va schimba in veac,

Pentru ci din inceput a fost si-

mânt5, blestemati. Apoi nici pentru aceea

eä te-ai teme de cineva, te-ai artat indelung 1i-113db:tor cu plicatele lor. Citei cine ar putea 8540 zicä: o Ce-ai

fäcut?

Sau cine va sta impotriva jude-

clitii tale? Sau cine te va scoate vi-

novat pentru neamurile cele pierite, pe care tu insuti le-ai fiicut ? Sau cine se va ridica impotriva ta cu proces pentru oamenii cei nedrepti ? C5, nu este alt Dumnezeu afari de tine, care sii aib5, grijib de toate fA cttruia si i dovedeati ea' judecitile tale sunt totdeauna drepte.

Nu este niel impárat, nici stiipeinitor care sä, poati sii ridice ochii in fata ta cearä socotealii, pentru

le da prilej de pocdintd. Duhul t5,u cel fin striaciune este

intru toate. Pentru aceea pedepseati cu miisuri pe cei ce cad i, cand paciituesc, le des-

cei pe care i-ai nimicit. Ci, fiind drept, toate le carmueati cu dreptate i socoteati lucru nepotrivit 968

www.dacoromanica.ro

INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 13

ou puterea ta ca sä osindesti pe cel

13.

ce nu trebue pedepsit. Puterea ta este inceputul drep-

Infelepciunea eate impotriva inchindrii /a idoli.

tätii 0, pentru c5 esti stiipan a toate, eätre toti cu ingaduia1ä te al./4i. Aräti aria ta celor ce nu cred In atotputernicia ta i infrftngi cute-

Deserti sunt din fire toti oamenii care nu cunosc pe Dumnezeu 0 care

n'au stint, plecänd de la bunatiitile zute, sit vad& pe cel ce este, nici, din

za,nta celor ce o cunosc. Stiipan al puterii precum esti, judeci cu bländete i ne carmuesti cu multä erutare, c5,ci la tine e puterea, and

cercetarea lucriirilor sale, sà, inteleagit pe

meter. Ci au socotit cà sunt dumnezei

voiesti.

cärmuitori ai lumii sau focul, sau väntul,

Prin lucruri ea acestea ai inviitat pe poporul täu cä cel drept trebue sä fie iubitor de oameni i ai dat fiilor tea

rului ;

sau aerul cel iute, sau cursul stelelor, sau apa navalnic6,. sau luminatorii ce-

bun& nädejde &El, le Iasi timp sä se pociiasc5, de päcate.

Ei, care, desfätati de frumusetea acestora, le-au luat drept dumnezei, sä,

C5., de vreme ce ai pedepsit cu atäta incetinealä i ingaduintä, pe dusmanii slujitorilor tä,i, dei eran vinovati

susi este incepätorul frumusetii, este fäcätorul lor.

stie acum cu cat este Stäpánul mai presus dead acestea, cà el, cel ce in-

pänä la moarte, dandu-le timp i loe 85, se abatá de la nelegiuirea lor, Atunci cu cat& luare aminte judeci tu pe robii täi, ai c&ror pärinti

lar dac5, se minuneazä de putere 0 de lucrare, sä, inteleagä dinteacestea cu cät este mai puternic urzitorul. Cad din märimea i frumusetea filpturilor poti sä cunosti bine, socotindu-te, pe cel ce le-a zidit. Dar, in acelasi timp, in toate ace-

primit-au de la tine jurämintele legamintele unor stralucite fägaduinte !

Deci, and ne mustri, tu bati pe

stea este oarecare neajuns, cáci doar

vräjmasii nostri de mii de ori mai mult,

unii ca acestia rätäce,sc cautfind pe Dumafle. nezeu i sträduindu-se C5.ci, indeletnicindu-se cu lui Dumnezeu i cercetändu-le, ei se in-

ca sä tinem in seam& buniitatea ta, cánd judecam; iar cänd suntem jude-

cati sä nädäjduim in indurarea ta. Drept aceea pe cei nedrepti ce si-au trait viata nebuneste i-ai pedepsit cu insiísi ale lor fapte uricioase. CAci au meis atilt de departe pe &tile rätilcirii, 'Malt socoteau drept dumnezei dobitoacele cele mai respin-

creclinteazä cu vederea ad de frumoase sunt cele väzute. li

De altä, parte, ei n'au cuvant sä se ierte

CAci dac& au putut sä adune atlita invätäturä, ca sä, descoas& lumea, cum

giltoare, inseländu-se ca pruncii cei de intelepciune. Pentru aceea, ca unor prunci fiirä de minte le-ai trimis o pedeapsä, batjo-

n'au aflat ei mai degrabil pe Staptinul lumii ?

Dar sunt cu totul tichlosi i si-au pus niidejdea in 1ucruri färä de viatä

coritoare.

lar cei ce nu s'au pätruns de

aceastä, certare de batjocurá simti-vor o pedeapsii, vrednicit de Dumnezeu. Suferind i turburändu-se cu ceca ce ei socoteau a fi dumnezei, au cunoscut pe Dumnezeul cel adevärat, pe

care altädatä au zis

oil nu-1 cunosc ; pentru aceea osända cea mai de pe urnia'

a venit asupra lor.

969

cei ce numesc dumnezei lucrurile mäinilor omenesti, aurul i argintul cu mestesug lucrat i inchipuiri de dobitoace sau piatrá netrebnicá, cioplitii, de mänä, de demult.

Un meter lemnar a täiat din

pildure un lemn bun de lucrat, 1-a jupuit de coajá i apoi cu indemänarea ea a facut din el o unealtä folositcare spre slujba vietii.

www.dacoromanica.ro

INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 14

bierului, sä poati porni pe mare. Tu nu voiesti ea prea Inteleptele tale lucriri si riminit desarte, de aceea oa-

Rimisitele de la lemnul lucrat le pune pe foc fiarbi demincare potoleste foamea. Si ce-a mai rimas dintr'aceste-a,

menii, Incredintandu-si viats. unui lemn

nefiind de nici o treabi, pentru ca este lemn strimb i nodoros, 11 ciopleste ca treaci de wit i potrivindu-1 si me-

de tot slab, Trec prin valuri pe o plutit i scapii de moarte.

stesugindu-I, 1-a ficut asemenea cu chipul

de om. Sau 1-a ficut asemenea vre-uriui dobitoc uricios i, boindu-1 peste tot si rumenindu-1 la fati cu vopsea rosie, i-a ascuns Cu boia toate metehnele. Apoi i-a hicut in perete bun& ase-

zare, I-a pus acolo si I-a întärit cu piroane de fier.

El are grip,' de idol sit nu cadi, stiind bine cit nu-si poate ajuta singur, cici nu este deca un chip care are nevoie de ajutor. Dar el se roagi chipului pentru averea sa, pentru nuntile sale si pentru fui sii, i nu se rusineazi a griii critre lucrul cel nelnsufletit. El cere sinittate de la cel nepu-

lar de demult, ctind au pierit tru-

fasii uriasi, nitdejdea Intregii lurai a sea-

pat friteo barcit, i barca, Indrumatá de mina ta, a litsat omenirii simanta urmasilor.

Si binecuvintat este lemnul care slujeste la o trebuintit binecuvintati. Dar idolul ficut de mina omeneaseit este blestemat, si el si acel ce 1-a facut: acesta pentru ci 1-a ficut, iar idolul pentru cä. stricicios fiind, i s'a zis Dumnezeu.

Cáci Dumnezeu uritste deopotrivit pe nelegiuit o nelegiuirea lui. Lucrul i lucrittorul fi-vor deopotrivi pedepsiti. Pentru aceea, idolii neamurilor vor fi cercetati spre pieire, fiindcii, dei sunt fipturi, au ajuns uriciune, sminteald pentru sufletele oamenilor i la% pentru picioarele celor far& de mints. Gindul plitsmuirii de idoli a fost

tincios, se roagit de viati celui mort si de ajutor celui ce nu poate sâ dea nici unul; el se roagii de bunii citlitorie cui nu poate sâ meargii In picioare. Ca pun& la adapost averea,

Inceputul aprinderii spre desfrii.u, si nits-

cocirea lor a fost pierderea

putere de la eel care are mitinile cele

Fiindci n'au fost de la Inceput si nu vor fi totdeauna.

14.

sfirsit este hotitrit Inaintea lui Dumnezeu.

alergittura i izbilnda muncii sale, el cere

mai betege.

omai ea inchinat de la ineeput la idoli din pricina defartei ratriri omene,sti. Ac,eazitii inchinare a fost cured pentru el.

Altul, voind sit meargi pe apá si sa calitoreasci prin cumplitele valuri, se roagá la un lemn mai subred cleat luntrea care Il duce. Aceastit luntre a fost nitscocitit de pofta de cihotig si a Intruchipat-o agerimea lucrátorului. Ci,

o, Parinte, pronia ta o era-

Prin desarta märire omeneasci au intrat In lume, astfel eS. apropiatul lor

Un tatit, Intristándu-se cu amará jale pentru feciorul situ ripit degrabi, i-a fiicut chipul, si pe acest fecior riposat a prins sii-1 cinsteascit asemenea unui dumnezeu si a rinduit celor din casa sa taine i slujbe sfinte. Dupit aceea, cu vremea, intirindu-se acest pitgilnese obicei, s'a pizit ea o lege i, din poruncile tiranilor, a iesit cinstirea chipurilor cioplite. Cind popoarele nu puteau si-i cinsteaseit de fati, pentru eS. locuiau de-

mueste, tu, care ai deschis eitritri In mare si drum neritticitor In volbura va-

parte, fitceau o asemuire dupit chipul depiírtat i potriveau un chip vázut al Impitratului prea cinstit, asa Incit dea celui ce nu era de fats& aceleasi sirguincioase Inchiniciuni ca si cum ar fi de fatii.

lurilor.

Si Cu aceasta arittat-ai cit poi si mintuesti din once primeklie, asa Incit cineva, chiar fiat sit aibit stiinta cori970

www.dacoromanica.ro

INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 15

Caci nu puterea idolilor pe care s'au jurat, ci pedeapsa cuvenità pitca-

i pentru izbanda acestei

cei ce erau nestiutori au fost i ei impinsi de pofta de slavá a mesterului.

tosilor, aceea prigoneste pururea p5,catul

celor ce au gresit.

Pentru c5, el, voind sä plac5, stitptinitorului, si-a pus tot mestesugul ca facii asemänarea all mai frumoasà,. lar gloatele, inseltindu-se din frumusetea lucrului, 1-au socotit acum ca dumnezeu pe cel ce mai inainte il cin-

15.

Poporul lui Israil n'a eunoscui idolii,

ei numai peigdnii ii se inchind. lar tu, Dumnezeul nostru, esti bun adevarat, indelung rabdator i cu cármuitor a toate.

steau ca pe un om. Si aceasta a fost o inseliiciune

pentru viata oamenilor, eft ei, batuti de nevoi sau robiti de tiranie, au dat pie-

Chiar &And pacituim, ai VIA suntem,

trelor i lemnelor numele ce nu se poate

da la nimio de pe pamint. Apoi n'a fost destul c5, au ri-

tlicit intru cunoasterea lui Dumnezeu, din intunericul mintii brin räzboi necurmat, au numit pace atti, tea rele. Ei ficeau slujbe in care ucideau chiar pe copiii lor, sau slivarseau taine ascunse sau betii nebunesti dupti barbare obiceiuri.

ci, vietuind

noi cei ce cunoastem puterea ta, dar nu vom päcätui, tiind bine oh, suntem din numarul celor numiirati ai C5, a te cunoaste pe tine este dreptate desaviirsiti i a sti puterea ta este

Si nici viata, niel cisitoriile nu le mai ptizeau curato, ci unul pe altul ucidea prin viclenie sau 11 batjocorea

prin destranare. Toate se invalmäsesc intru kluge ucidere, intru furtisag i viclesug, intru striciciune i necredint5 intru räzvrittire i jurä,mânt strâmb, Intru prigonirea celor buni i nitarea binefacerilor primite, intru pangsitrirea sufletelor i rästurnarea trupestilor

nevoi, intru turburarea citsätoriilor desfránare i dezmittare sub ochii tu-

rild5,cina nemuririi.

Pe noi nu ne-a inselat iscusinta

acestui n.0 mestesug omenesc, nici de-

sarta trudä a zugavitorilor, adicti chipul mânjit cu multe feluri de vopsele, A carui infiitisare atatit patima celor

nebuni, cu pofta chipului neinsufletit a unei arittitri fári Iubitori de rele precum sunt, ei sunt vrednici s5, aibi. asemenea niidejdi, s't cei ce le fac i cei ce le poftesc se inchinit. Olarul främAntii, piimOntul moale cu ostenealá, si face spre slujba noa,strä once vas, i din acelasi p5,m5,nt face vase spre curata intrebuintare i altele dimpo-

trivii, dar toate asemenea; si care vas

turor.

de ce treabä sfi, fie, hotäräste olarul. Apoi cu nelegiuitä trudä, din acelasi

smintite, proorociile lor Bunt mincinoase,

idol, el care, cu putin mai inainte, din p5,m5,nt a fost fäcut i dupi. putin se va intoarce iaräsi de unde a fost luat, cand se va cere sä dea sufletul cu care este

Cad inchinäciunea idolilor, care nici n'ar trebui pomeniti, este inceputul a tot räul i pricina i sfOrsitul. DestOtárile lor aunt niste bucurii

pämânt, tot el scoat,e un desert chip de

dator.

ei traiesc intru nedreptate i jurä strâmb cu usurintà. Ca unii care nádiljduesc in idolii

Dar el se ingrijeste nu de aceea cä puterile lui slEtbesc, nici ci. viata este scurtà, ci se ia la intrecere cu mesterii aurari i argintari si face ce fac fäurarii In aroma, çi, ca mare cinste pentru el,

cei färä de suflet c5,nd jurit strâmb,

ei nu se t,em ci. li se va dovedi nedreptatea.

Si din douit pärti pedeapsa va da peste ei: întâi pentru cä, au cugetat sucit despre Dumnezeu, inchintindu-se idolilor,

si al doilea pentru ci. au jurat vicleneste pe nedreptul, dispretuind sfintenia. 971

sine s5, faciL chipuri amigitoare. mima lui este cenusli, i nädejdea lui mai slab& dectit pit,mantul i viata lui

mai midi in cinste cleat lutul.

www.dacoromanica.ro

IN'.12ELEPCI1JNEA LUI SOLOMON, 16

nuclei el n'a cunoscut pe facaterul sàu,si pe cel ce i-a insuflat duhul faptelor

si a pus in el putere de viata. (Ji socoteste ca viata noastrii, este jucarie i traiul nostru ca un iarmaroc

de procopsealit, pentru ca

asa zic ei

trebue BA, aduni parale cu once chip,

chiar cu ticalosie. Dar bine sa stie ca pacittueste mai

mult cleat toti ceilalti acela care, din aeelasi lut, scoate vase fitrii, vlagit

chipuri

Ci told acestia saint mai nerozi mai de plans cleat sufletul unui nevarstnic, toti dusmanii poporului tau i asupritorii luí. De vreme ce pe toti idolii neanautiler i-au socotit drept dumnezei, pe cei

ce nici cu ochii nu vad, nici cu nasul nu trag aer, nici cu urechile nu aud, nici

cu degetele máinilor nu pipite, nici cu picioa,rele nu umblit.

Cel ce i-a facut a fost un ern, ifi cel ce a primit duhul in dar, tocmai el i-a inchipuit, cad nici un om nu poate sit faca un dumnezeu, la fel cu el. El fiind muritor, el face un lucru far& viata cu mainile lui nelegiuite, el pre-

tueste mai mult cleat idolii sai, fiindca el este viu, iar aceia nicidecum. Ei se inchina dobitoacelor celor mai uricioase, care, dupa támpenia lor, sunt mai rele decal celelalte. N'au in ele nici o bunatate care &A ni le fad), dragi i sunt fugare, si de la

lauda lui Dumnezeu, si de la binecuvitntarea 16.. Infelepeiunea ocrotege pe Israilifi i pedepsefte pe Egipteni: prepelife pentru unii,

nevoie, iar ceilalti, dupi patinä lip* au avut o Juana nouit.

Cad se cuvenea ca o foamete care nu iartit sä vie peste asupritori, iar celor-

lalti numai sa li se arate cum sunt chinuiti vrajmasii lor. lar cand a venit peste ei infricosata manic) a fiarelor si se prapadeau muscati de serpii cei cumpliti, aprinderea ta n'a

linut pan& la urma. Ei au fost turburati putinä vreme, ca sit se indrepteze, si au avut un semn de mantuire, ca aducit aminte de poruncile legii tale.

Cad cel ce se intoarcea dare acest semn se vindeca, dar nu prin ceea ce vedea cu ochii, ci prin tine, Mintuiterul tuturor.

Si prín acesta aratat-ai vrájmasilor nostri di tu esti cel ce mantuesti de tot ram'.

Pentru cii intepätura litcustelor a mustelor le-a adus moart,ea si n'a mai fost nici un chip s5-si scape viata, fiindca vrednici erau de atare pedeapsit.

lar pe robii täi nici dintii balautiler celor inveninati nu i-au biruit, cad mila ta a venit i i-a vindecat. Ca sii4 aducit aminte de cuvintele tale: erau raniti i apoi degraba vindecati, ca nu cumva cazand in aditncit uitare, nu fie instreinati de bunatittile tale. Nici iarbit de leac, nici alifie nu i-a vindecat, ci cuvantul tau, Doamne, cel ce toate le vindecii. Caci tu stápitnesti peste viata peste moarte i pogori pina la portile iadului i iar ridici. Omul, intru räutatea sa, poate sit

ucida, dar nu poate

sti, aducii, inapoi duhul care a iesit, nici sit scoata sufletul

jigdnii pentru grindinä pentru unii, ?nand, pentru alfil. Drept aceea, au fost cu dreptate pedepsiti, prin uncle fitpturí ca acestea si au fost chinuiti de multime de jiganii.

In locul acestor pedepse, tu

trimise, s'au lipsit i de mitncarea, de

incaput in imparatia mortii. lar de mana ta nu este cu putintit nimanui si scape. Paganii care s'au lepadat de a te cuneaste, au fost bitituti cu put,erea bra, tului tau; ape naprasnice, grindinä ploi neinduplecate i-au chinuit; para focului i-a mistuit.

ai

daruit cele bune poporului tau ifi foamea

lui cea mare ai potolit-o cu o mancare nouti, cu carne de prepelita.

Asa Meat Egiptenii, des.' pofteau manance, vitzilnd uriciunea dihaniilor

Si ce este mai minunat, focul ardea

mai tare in apa care toate le stinge, 972

www.dacoromanica.ro

'INTELEPCIUNEA LU1 SOLOMON, 17

pentru ca toata faptura este aparatoarea celor drepti.

17.

Intelepciunea ocrotefte pe Israilifi fa; pedepsepte pe Egipteni: lumind pentru untii $i intuneric pentru Judeca,tile tale sunt mari i anevoie

Uneori, para focului se domolea, ca sa nu arda fiarele cele trimise impotriva celor necredinciosi,

i ei sa vadi

cunoasca cum ca Ii prigoneste judecata lui Dumnezeu.

de lamurit, de aceea cugetele far& invi,

Alteori, focul ardea in apa mai mutt decat este puterea lui, ca si. ni-

Wind sunt in ratacire.

miceasca astfel toate roadele tarii acelor nedrepti. Dar pe poporul tau 1-ai hranit cu hranà ingereasca i i-ai trimis din cer

Nelegiuitii, avtind incredintarea ca pot sa asupreasci, pe neamul sfant, zaceau inchisi sub acoperisurile lor inlantuiti de intuneric i robii unei nopti farà ziva fugan i erau de la vesnica

turor.

ascunsi cu tainicele lor Vacate, in valul

ta purtare de grija. i and socoteau ci. vor ramanea

paine gata, Mid de osteneala, i care avea toata dulceata i placea tu-

*i painea aceasta arata catre fii buniitatea ta fat& de ei, iar pentru cel care o manca, avea gustul demânciirii

intunecat al uitärii, risipiti au fost spaimantati amarnic i turburati au fost de naluciri.

pe care o poft,ea.

Pesterile unde se tineau nu i-au

lar zapada i ghiata rabdau focul nu se topeau, ca si. cunoascii. Israil ca focul cel arzator, care stralucea in zapada si in ploi, a mistuit rodurile vrajmasilor ; i iarasi

acelasi foc

Ii

scutit de spaime, caci in jurul lor rasunau zgomote care îi infricosau i aratari posomorite II umpleau de groaza.

Nu era nici un foc care sa poata

sa-i lumineze i vapaile vii ale stelelor

nu puteau sà risipeascii acea noapte

le-

pada puterile, ca sit ludneasca pe cei

infricosatii.

Pentru ca faptura, slujindu-ti tie, celui ce ai facut-o, se incordeaza pentru

grabnicii i spaimantatoare

drepti.

Cateodata li se arata o invillvorare i zguduiti de aceasta vedenie, cu pricing necunos-

cuti socoteau ce vedeau drept groaza

pedepsirea celor nedrepti si se domoleste

spre buna indemanare a celor ce radajduesc intru tine. Drept aceea, schimbandu-se in toate aceste chipuri, ea slujea harului tau celui a toate hranitor, potrivit do-

groazelor.

Mestesugul copilaros al vrajitorilor

rintei celor ce te rugau, Astfel ca fiii pe care i-ai iubit,

nu mai putea nimio i ingamfarea lor ca stiu ceva iesise de rusine. Ei care ziceau ca pot sa goneasca din mima bolnava, spaimele i turburaffle, chiar ei zaceau acum plini de

tau tine in viatd pe acei ce cred in

grozavia care sa-i spaimanteze, totusi

Doamne, sa invete ca nu felurite soiuri de roade hränesc pe oameni, ci cuvantul tine.

rusinoasa spainni.

i, macar ca nu era prea mare

dihaniile care treceau i erpii care fluerau ii ingrozeau, si se topeau de frica i in-

Fiindca ceea ce nu se strica de

puterea focului, se topea, incalzindu-se de o usoara raza a soarelui.

chideau ochii sa, nu mai vada prapadul ce-i pandea din toate Vartile.

multumim mai inainte de rasaritul soarelui i sa, ne rugam tie din revarsatul zorilor,

marita, nenorocirea.

Fiindca rautatea inimii e plina de temere ca una ce se stie vinovata mustrata ea de sine însài, ea Ii vede

Ca sä se inteleaga cé. trebue sit

manecam

lar nadejdea celui nemultumitor

se va topi ea ghiata de iarnà si se va scurge ca o apa nefolositoare.

Caci spaima nu este altceva Rua numai lepadarea oricarui ajutor care-ti vine de la dreapta judecata. 973

www.dacoromanica.ro

iNTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 18

Si cand cade nadejdea in fundul inirnii, te sperii si mai mult, (lac& nu stii care este pricina de uncle gi vine chinul.

lar ei In noaptea aceea crind se taiaserit once puteri si care venise peste ei din iadul priponit dormind

deavalma, Aci se zbä,teau Ingroziti de aratitri

pocite, aci mureau de golul din inimile lor, cad o groazti, zornica i fara de veste pusese stäpanire peste ei.

Si tot asa ceilalti, oricare ar fi fost, cadeau vlaguiti i ramáneau asa, Inch* ca hate° inchisoare far& zaveare. Si plugar de era cineva, ori cioban

cu oile, ori muncitor prins la muncile campului, apucati far& de veste, Indurau

aceastä, nitprasna fad', scapare. Fiindcil toti erau ferecati cu acelant de Intuneric. Si atunci väntul suerator i glasul cu bun viers al pastarilor din desisuri i navala apelor aprige, Si bubuitul stancilor care se pravalesc si fuga

nevazuta a jigániilor

tilsnitoare i räcnetul fiarelor cumplite sunetul care se frange si se resfriinge

In pesterile =uglier

acestea toate fi

fä.ceau sa-si dea duhul de Mat-.

Gad in vreme ce teat& fitptura era lurninatä, cu strillucitoare lumina 0 far& impotrivire îi vedea de lucrul säu,

Numai peste aceia se intindea, o noapte grea, care era icoana intuneri-

cului celui ce era si-i inghita i ei pentru

ei înii erau mai grea povara ca insusi acel intuneric. 18.

Infelepciunea pedepseite pe Egipteni ocrotete pe Israilifi: uciderea intAilor ntisculi ai Egiptenilor i crufarea celor inthi u.dscuti ai Evreilor. Pentru cuviosii Via stedlucea lumina

mare, iar Egiptenii auzeau glasul lor, dar chipul lor nu-1 vedeau I, cu toate suferintele lor de panä aci, ii preafericeau.

Si de vreme ce dupä, atätea asupriri Israil nu se rázbuna asupra lor, Egiptenii le erau multumitori si se rugau

sit-i ierte de relele ce le-au fost facut.

In loc de Intuneric, dat-ai =viesilor tai stalpi de foc arzätor, care sii4 calituzeasca in acea citlatorie nectmoscuta,

Beare nevatamitor datu-le-ai In drumul lor cel plin de slava. Vrednici erau Egiptenii sä, fie lipsiti de lumina; i sa fie inchisi in intuneric,

ca unii care tineau fnchisi pe fili tai aceia plan care trebuia sà se dea veacului nestricicioasa lumina a legii tale.

Si cand s'au sfatuit sii, ucidà pe pruncii sfintilor tul, unul &Titre acesti prunci a fost aruncat EA =intuit, dar tu, spre pedeapsa lor, le-ai luat multime de copii 0 pe ei pe toti i-ai Innecat In valurile mitirii.

Noaptea aceea a fost cunoscutit

mai inainte de parintii nostri, ca stiind bine in ce juraminte crezusera näciajduind intru ele stt se veseleasca. lar poporul tau a vazut i mantuirea celor drepti i pieirea vrtijmasilor. Si precum ai pedepsit pe protivnici,

tot asa chemandu-ne pe noi ne-ai preamItrit.

Cuviosii copii ai celor cuviosi jert-

feau Intru ascuns i statorniceau toti inteun gaud legä,mantul cel dunanezeesc,

ca sfinti partasi sit fie deopotrivà la

aceleasi bunatáti si la aceleasi primejdii, cantand laudele pärintilor.

lar cu cantecele lor se insoteau

tipetele risipite ale vrajmasilor si se auzeau bocetele lor pentru copiii Rebid i stäpanul erau pedepsiti cu aceemi pedeapsä i omul de rand Indura aceleasi duren i ca i imparatul. Teti deopotrivIt aveau morti NIA de numär, dar din acelasi soi de moarte, EA cei ce rámliseserit in viatá nu puteau sä, pridideascä ingropaciunile, de vreme ce hate° clipa tot ce era mai de setting In neamul lor piense. Ei, cei ce nu voiserä sà creadlidin pricina vritjitorilor lor cand le-au pie-

rit cei dintai nascuti ai lor, au marturisit cä, 'grail este poporul lui Dumnezeu. Caci, pe cánd lina tacere stäpanea

peste toate

i

noaptea cu repedea ei

curgere ajunsese la calea jumittate,

Cuvfmtul tau cel atotputernic a

purees din fnaltul cer EA din scaunele

974 www.dacoromanica.ro

INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 19

impärätesti, ea un eumplit ritizboinic, In mijlocul acelui pämant hotitirit pieirii,

Si aducand, ca o sabie ascutitä,

porunca stititea

i

ta cea far& de schimbare, umplea toate de moarte

ajunge.a pants, la cer, rezemttindu-se de pitimant.

Atunci, pe loe, vedeniile unor visuri groaznice Ii turburard i spaime izvodite deodatä au nitivalit asupra lor. Azvarliti incoace i incolo pe pamant i pe jumatate morti, ei dädeau pe fat& pricina pentru care mureau. Citici vedeniile care ii ingroziseriti

le destitiinuise lucrul, ca 85, nu moarit In nestiintiti: pentru ce patimese atftit de eau.

Cercarea mortii a atins si pe cei

drepti i multi au pierit in pustie, dar

mania ta nu a tinut multä vreme. Caci un om färä vinä a luat degrabä partea color vinovati, avand ea arme ale slujbei sale rugaciunea i tä-

mâia de imptticare, EA a statut impotriva

miniei tale i primejdiei mortii i-a pus un capät, arätandu-se pe sine cb, este robul tau.

El a biruit multimea nu cu täria trupului, nici cu puterea armelor, ci a supus cu cuvantul pe cel ce-i pedepsea i pomenind jufamintele facute pdrintilor rail.

i

legama,ntul cu Ls-

Cänd mortii, citizuti unii peste altii, ajunserä, gramezi, el a stat la mijloc,

a potolit mania si a inchis pieirii calea care ducea spre coi vii. C5,ci in vesmantul preotesc, lung pan& la glezne, era toatä, lumea, i numele

slavite ale pärintilor eran säpate pe cele

patru siruri de pietre scumpe, iar märetia ta pe diadema de pe cap. Inaintea acestor semne, Ingerul

pieirii a contenit si s'a temut, caci singurä ispita mitiniei tale era destulä. 19.

Infelepciunea peclepse,vie pe Egipteni cu

prilejul urmaririi Evreilor Mad treceau prin Marea Ropie. 1. Ci o manic neinduratä prigoneste pe nelegiuiti panä la sfarsit, fiindca Dum-

nezeu Oki, de mai naint,e care va fi petrecerea lor, Cá adicii, Egiptenii, dup5, ce au là,',sat pe Israil sá piece i cu mare stäruintä i-a zorit la drum, avea-vor pareriderau i vor incepe sa-i urmäreascii.

Cu adevärat, cand nu ispritivisera de jelit pe mortii lor i plangeau Inca la mormintele color ucisi, un alt gaud ne-

bunesc le-a venit si au inceput, ca pe niste fugan, ea urmäreasca pe aceia pe care ii zoriserli cu rugaminti sii piece de la ei.

La acea,sta ii trägea pedeapsa de care erau vrednici i despre cele mai

inainte intamplate ei nu mai aveau tinere de minte, ca sti se implineasciti i ceea ce mai lipsea din urgiile suferite de ei,

Asa incat poporul täu sä savar-

wawa necrezuta lui trecere prin mare, iar Egiptenii sä dea peste o moarte nhprasniciti.

Fiindeä, fitiptura intreagit a fost prein alatuirea ei, supunandu-se deosebitelor tale porunci, pentru ca robii täi sä se pazea,sc5, nevatämati. fácutiti

Astfel un nor umbrea tabara ion; din apa care mai nainte era acolo, s'a

facut pamitint uscat, iar din Marea Rosie cale fart], de piediciti i campie cu pajiste din valurile zbuciumate. Si pe aici a trecut tot neamul Israil, pe care II ocrotea mans, ta, i minunate lucruri a vä,zut. Si ca niste cai din pustia ierboasiti

ca niste miei care zburdä, ei te prea-

mitireau pe tine, Doamne, cel ce i-ai

mantuit. Fiindc5, isi aduceau meren aminte

de cele ce s'au fost intamplat in tara pribegiei lor, cum pämantul in locul altor vietäti a scos la ivealä, tiuni, iar

Nilul in loe de pesti a värsat o multime de broaste. Si mai pe urniä au väzut o noui odritislire de 'Agri, eind, fiind purtati de poftä, au cerut mitincitiri desfätate. Si spre implinirea dorintei lor, nor

de prepelite s'a ridicat dinspre mare; Insiti pedeapsa a venit peste cei i nu fitirii, semnele prevestitoare ale puternicelor fulgere si au pititimit cu dreptate pentru räutitile lor. pacä,tosi

975 www.dacoromanica.ro

IISUS, F1UL LUI SIRAH, PROLOG

Caci s'au purtat cu ura crancena fat& cu cei streini. Unii n'au voit sit primeascit pe trecatorii necunoscuti, dar acestia au adus in robie pe streinii care le fOcuserit bine.

i nu numai aceasta, ci mai este

inca un lucru, cit adica aceia primeau pe cei straini cu dusmanie. Pe cand acestia au primit poporul

tau cu bucurie, iar dup5, ce 1-au facut partas, la aceleasi drepturi ca i ei, 1-au asuprit cu cumplite necazuri. Pentru care au fost pedepsiti cu orbire, ca i aceia care dadeau naval& la portile celui drept, cánd, cuprinsi de intuneric nepatruns, citutau fiecare iesirea portii. C5,ci stildile se schimbau intru sine, precum coardelc la aliiuta schimba

numele cantecului, miicar cá glasul raceea ce se poate vedea cu mare limpezime, din rostul celor mane pururea, petrecute.

Jivinele de pe pamant se faceau

jivine de apt, iar cele ce innotau se mutau

pe pamant.

Focul ardea in apa dincolo de

puterea sa, iar apa îi pierdes, insusirea ei de a stinge. Flitcarile focului nu mai vatitmau carnea plapandelor dobitoace care umblau

primprejur si nu topeau acea demancare

venita din cer, care semana cu ghiata si se topea ca i ea. Intru toate, Doamne, ai preamarit pe poporul tau si 1-ai fitcut de cinste

nu 1-ai trecut cu vederea, ci in toat& vremea j in tot locul ai stat in preajma lui.

CARTEA INTELEPCIUNII LUI IISUS, FIUL LUI

SIRAH, SAU ECLESIASTICUL" Prologul tamdcitorului Multe i mari invatitturi datu-s'au

prin lege i prin prooroci i prin ceilalti scriitori, urmasii lor, pentru care nouit

datori suntem sit preamarim pe Israil In stiinta i in intelepciunea lui.

Rugati sunteti sä cititi cu bun&

vointa i cu luare aminte i sa fiti cu pogoramant, acolo uncle, cu toata sargu-

inta pe care ne-am dat-o la talmacire,

vä, vom parea ea n'am nimerit bine unele ziceri.

pot sit citeasca in limba ebraicii, cuvine-se

Cdci ce s'a spus in limba ebraica, (lac& este talmacit inteo limbá strainit nu mai are aceeasi putere. i nu numai aceasta carte, ci chiar legea i profetii i celelalte carti care mai aunt, arata destul de mari deosebiri &Ind le citesti in limbs, de obársie.

ebraica.

treizeci i optulea an al domniei regelui Evergetes i petrecand acolo in zilele

Ci, fiindca nu numai singuri cei ce

sa ajunga intelepti, datorie este ca iubitorii de invatatura sa se poata face folositori prin euvant i prin scriptura celor din afara, nestiutori de limba Pentru acest cuvant, bunicul meu Iisus, care se indeletnicise foarte mult cu cetania legii i a proorocilor i cu a celorlalte carti parintesti i care-si castigase in aceste invataturi o imbelsugata agerime, s'a simtit indemnat alcatuiasca o scriere despre cele privitoare la invatatura si la intelepciune, Asa incitt cei dornici de stiinta, dupit ce vor pittrunde si cartea lui, sit poata sit propiíseasca mai cu temei, in viata poruncita de lege.

Ci eu ajungand in Egipt, in

al

lui, am giisit o mare scadere de invittatura fat,a de cea din Iudeea.

Drept aceea, am socotit cit este

foarte de trebuintit ca eu insumi sá aduc oarecare stradanie i sarguintit, in tillmacirea acestei Jertfind multit veghe i invittatur5

In toatá vremea, ca sa due talmlicirea data pana la capat i s'o dau in vileag pentru aceia care, trititori in Ora stillina, sunt totusi volnici sá invete i sunt

976 www.dacoromanica.ro

lISUS, FIUL LUI SIRAH, 1, 2 gata sa-si potriveascit viata dupa porun cile legii. 1.

i urea nÇelepeiunii. Intelepciunea este Inca de Dumnezeu. Toata intelepciunea vine de la Don:1'1u' i cu el este in veac. Nisipul m'AM si picaturile ploii zilele vesniciei, cine poate sà le numere? Inaltimea cerului si latimea pamantului i oceanul i intelepciunea, cine poate sä le cerceteze? Mai nainte decát toate s'a zidit intelepciunea i lumina mintii a fost din vesnicie. Izvorul intelepciunii este cuvântul lui Dumnezeu intru cele inalte, si cararile ei sunt poruncile cele vesnice. Radacina intelepciunii cui s'a desObeirfia

coperit ?

i

tainicele ei puneri la cale

cine le-a cunoscut?

fata

Stiinta intelepciunii cui s'a dat pe i bogatia mijloacelor ei cine a

priceput-o ?

Unul este intelept, infricosat foarte, Domnul, cel ce vade in jiltul sau. El a zidit intelepciunea i a vazut-o si

a masurat-o si a revarsat-o peste

toate lucrárile sale.

La toatä faptura ea se afla dupit m'asura dämiciei sale si a harlizit-o celor ce-1 iubesc pe el. Frica Domnului este marire lauda, i veselie i cununa de bucurie. Frica Domnului desfateaza mima si da veselie si voie 'puna i lungime de zile.

Celui ce se teme de Domnul, la urma de tot bine-i va fi si in ziva

sfarsitului situ va afla han. Inceputul intelepciunii este frica de Dumnezeu i cu cei credinciosi ea se formeazit o data, in s'aun' mamei.

Intre oameni s'a cuibarit pe tei cu semintia lor ea

Cununa intelepciunii este temerea de Dumnezeu, inflorind fericirea i sanatatea. Domnul a vazut-o si a masurat-o. Stiinta i inteleaptit pricepere Domnul trimite ca ploaia i ridica sus in cinste pe cei ce stapánesc intelepciunea. Radacina intelepciunii este temerea de Domnul i rammile ei lungime de zile.

Frica de Dumnezeu gonete pacatele si cine ramane langa ea abate mania din cale. 22 Mitnia celui nedrept nu poat,e s'a

taba indreptatire, cáci iutimea maniei

lui este insusi prapadul lui. Omul cel cu multa l'aclare se

stitpaneste pana, la timpul potrivit, iar (lupa aceea rasare veselia;

Pana, la timp prielnic el îi ascunde cuvintele tfi gura celor credinciosi va povesti despre cumintenia lui. In vistieriile intelepciunii sunt pilde iscusite, dar celui pacatos temerea de Dumnezeu i se pare uriciune. Poftesti intelepciune? Tine poruncile

Caci intru temerea de Dumnezeu stau intelepciunea i inviitatura, i phicute sunt lui credinta i blandetele.

Nu fli räzvratit fata de temerea de Domnul si nu te apropia de el cu inima f arnica.

Nu te purta cu oamenii fatamic

la seama la ce-ti iese din gura.

Nu te indita pe tine insuti, ca sa nu cazi i sit te faci singur de °cara, caci Domnul va descoperi cele ascunse ale tale si te va prábusi in mijlocul fiindca, nu te-ai apropiat de frica Domnului viclesug.

lep0 din rodurile sale. Ea umple casa lor eu comori granarele lor cu roade.

i mima ti-a fost plina de 2.

Rabdarea in ispite. Neídejdeu in Dumnezeu.

melie vesnicii

va obladui fära smintealä. Deplinátatea intelepciunii este a se teme de Domnul si ea satura pe inte-

i Domnul iti va da intelepciune.

Fiul meu, daca te apropii sä slu-

jesti Domnului, pregateste-ti sufletul pentru ispite. Incordeaza mima ta i fii tare si nu te turbura in timpul .de restriqte. 977

www.dacoromanica.ro

62

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 3

Lipeste-te de Domnul si nu te

8.

departa de el, ca sá crasti mereu pina

Datoria fiibor ceitre pdrinÇi. Smerenia. Fiilor, ascultati de la mine care

la sfarsitul tau.

Primeste toate cite ti se intimplit

in felurimea smereniei tale fii indelung

n'iba:ton &id aurul se lamureste in foc oamenii cei pläcuti lui Dumnezeu in cuptorul smereniei.

Nidajdueste in el si el te va ajuta,

fi drepte ciririle tale si nitdajdueste intru el.

Voi cei ce va temeti de Domnul, asteptati mila lui si nu va abateti, ea si nu cideti. Voi cei ce vä, temeti de Domnul, puneti-vii credinta in el si rasplata voastra nu se va pierde.

Voi cei ce va temeti de Domnul, nädiijduiti in cele bune i in vesnica desatare si in indurare. Uitati-vi la randurile de oameni cele de demult i vedeti: cine a nadajduit

este dreptul tatalui i purtati-vä astfel

ca sá vi mintuiti,

Fiindca Domnul a hotarit ca tata.' si fie cinstit de feciori si a intarit seupra fiilor puterea mamei. Cel ce cinsteste pe tata Ii rascum-

para picatele, Si cel ce da cinste mamei sale seamana cu cel ce aduna comori. Cel ce cinsteste pe tata bucura-

se-va de copiii säi i in ceasul rugaciunii

sale el va fi ascultat. Cel ce mareste pe tata va trai zile multe si cel ce Ltscultä, de Domnul va odihni mima mamei sale. Cel ce se teme de Domnul cinsteste pe tatil sau i slujeste ea unor stapini pe coi ce 1-au nascut.

Cu fapta i cu euvantul cinsteste

In Domnul si a ramas de rusine ? Sau

pe tatil tau, ca bineouvantarea lui si

fost päräsit ? Sau cine a chemat numele Domnului i l-a trecut cu vederea? Fiindca Domnul este indurator milostiv ì iarta pacatele i mantueste in vremas necazului.

le &trama pina in temelie.

cine a staruit in frica Domnului si a

Vai de inimile fat.arnice i de slabanoage si de picitosul care

umbla pe doui. drumuri.

Vai de mima färi vlagá,

n'are nici o credintä, de aceea va dimanes, fari adapost. Vai voui color ce ati pierdut rabdarea, caci ce yeti face cand vi va cerca Domnul?

Coi ce se tem de Domnul riman

credinciosi poruncilor lui i cei ce-1 iubesc

se tin de caile lui. Cei ce se tem de Domnul cauta 86;4 fie placuti lui i coi ce-1 iubesc pe el

se satura din legea lui.

Cei ce se tem de Dornnul au inimile

pregatite pentru el si in fata lui smeresc sufletele lor. Voim mai bine si cadem in nile Domnului si nu in máinile oamenilor, caci pe cal de mare este puterea

lui, tot atit de mare este si indurarea lui.

viná asupra ta. Caci binecuvanta.rea tatitlui intareste casele fiilor, iar blestemul mamei

Nu cauta marire intru necinstea tatitlui tau, cid necinstea tatälui nu-ti aduce märire.

Matirea omului vine din cinstea tatilui sau si o mama farsa cinste este ocarä pentru copii.

Fiule, sprijineste pe tatal tau la

batrânete i nu-1 mihni in viata lui.

Chiar daca mintea lui se va imputina, f ingaduitor i nu-1 dispretui, cand esti in toata puterea ta. Pentru ca purtarea milostiva aratata tatalui nu va fi uitatti si, in pofida picatelor, casei tale fi va merge bine. In ziva de restriste Domnul va aduce aminte de tine i, ca ghiata cand este o zi caldá, asa se vor topi pa-. catele tale. Aidoma ca hulitorul de Dumnezeu este cel ce nipusteste pe tata i bles-

temat de Domnul este cel ce face zile role mamei sale.

Fiule, cu blandete sivirseste lu-

crurile tale si vei fi iubit de omul primit de Dumnezeu. 978

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 4

Cu al esti mai mare, Cu atit

Rugiciunea celui necijit nu o le-

smereste mai inult i vei afla bar ina,intea Domnului.

pida si nu-ti intoarce fata ta de la

Ci multi oameni mari i sliviti

Nu-ti intoarce ochii de la cel ce este in nevoie V nu da prilej omului si te blesteme.

sunt, dar tainele se descopár celor sme-

riti; cäci puterea Domnului este mara si se preamáreste de citre cei smeriti. Ceea ce covirseste mintea ta, nu ciuta, si ceea ce este mai presus de putenle tale, nu iscodi. Cele ce s'au poruncit Ve, la acelea

si te gandesti, cici de cele

ascunse

n'ai nici o nevoie. Nu te apuca si iscodesti cele ce trec dincolo de indeletnicirile tale, cici

V s'au aritat mai multe decit poate si priceapi o minte °menease& ; De vreme ce singura lor inchipuire pe multi i-a inselat i relele socotinte au strimbat cugetele lor. Inima indiriltnic5, va pati r5,u mai

pe urmá, çi cel ce iubeste primejdia in primejdie va pieri. mima impietritä se va impovira Cu dureri i cel paciitos va grimädi pacate peste pdcate. Nenorocirile nu lecuesc pe cel trufas, clici vliistarul riutitii s'a inri-

dicinat in mima lui.

Inima celui intelept ziboveste asui dorinta omului cuminte este si &eme& o ureche ascultatoare.

pra pildelor celor intelepti

Focul palphitor il stinge apa, iar

milostenia ispaseste picatele.

Cel ce intoarce binefacerea pri-

mita se gindeste la cele ce vor fi pe urmil V la vreme de cidere el va afla

sprijin.

cel särac.

05, rugiciunea celui ce te blestemi pe tine, intru amiriiciunea sufletului siu,

o va auzi cel ce 1-a ficut pe el.

Fi-te iubit adunitrii i inaintea celui

mai mare smereste capul tau. Pleacä sixacului urechea ta i cu blindete riispunde la inchiniiciunea lui. Scoate pe cel nipastuit din mina celui ce-1 n5,pistueste V nu fi slab de inger cánd hotirdsti dreptatea. Fil celor orfani ca un tati, i ca un birbat pentru mama lor, i vei fi ca un fiu al Celui Proa Inalt V te va iubi pe tine mai mult decit mama ta. Intelepciunea inalti pe fiii Vd V poartii de griji celor care o cauta. Cel ce o iubeste iubeste viata, cei ce se scoalá, pentru ea dis-de-dimi-

neatii se vor umplea de veselie.

Cel ce o stapaneste va mosteni rire i oriunde va merge il va binecu-

vinta Domnul. Coi te o slujesc pe ea fac slujba Celui Sfant, si pe cei ce o iubesc, Domnul Ii iubeste. Cine ascultil de ea va judeca nearuurile i cel ce se apropie de ea va sälälui fari grijä.

Cine are nadejde in ea are parte de ea V vor avea parte de ea V urmasii lui,

Fiindci la inceput umbli, cu el ou fa ta ascunsii V aduce asupra lui spaimi i strimtorare si-1 chinueste cu

invitatura sa, pina ce va prinde in-

credere in el si-1 va ispiti intru indreptirile sale;

4.

Milostenia. CtIt de mult tolose,ste intelepciunea.

1. Fiule, si nu lipsesti pe cel sirac

de mijloacele de trai i ochii celor nevoiasi sá nu-i faci sá astepte. 2. Sufletul celui flimánd sä nu-1 intristezi i s'a nu amiriisti pe omul sirac In siíricia lui. 3. mima necijiti, nu o tulbura V nu intarzia sii, dai celui lipsit.

Apoi din nou vine la el pe cale dreapti umple de bucurie si-i pe fati cele ascunse ale sale, lar daci, va riitici, ea il va pirisi si-1 va lása in mâinile pripidului. Ia aminte la ce-ti aduce vremea fereste-te de riiu, i pentru credinta sufletului täu si nu te rusinezi, Ciici este rusinare care aduce

piad si este rusinare care aduce mi-

rire i har. 979

www.dacoromanica.ro

82'

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 5, 6

Sit nu te uiti la fats, nimanui,

Nu vantura la once vant si nu

and e vorba de paguba sufletului tau, si sa, nu-ti fie rusine, cand iti sta in

umbla pe once cale, caci asa face pitcatosul cel cu doll& limbi.

Nu opri cuvantul cand poi sa,

sa fie cuvantul tau. Fii grabnic la auzite, dar fii zabavnic and iti rostesti raspunsul.

fa ta primejdia cäderii tale.

Fii statornic in cugetul tau si unul

mantuesti pe fratele tau si nu ascunde intelepciunea ta spre slay& desarta, Fiindca intelepciunea se cunoaste din cuvant i invatatura din ceea ce rosteste gura. Nu grad impotriva adevarului, ci te rusineaza, pentru neinvatatura ta. catele

Daca te pricepi, ritspunde aproapelui

tau, iar de nu, pune-ti mitna, la gura. Márirea i necinstea sunt in ouvânt i limba omului 11 face sä caza. Sa nu-ti iasa nume de barfitor

si di nu viclenesti cu limba ta,

Nu-ti fie rusine a marturisi pai nu te sili impotriva curgerii

asa o grea °card' pe cel ce are dui& limbi.

Nu pitatui nici in lucruri mari, nici in lucruri mici si din prieten nu te fa vrajmas, caci omul räu are parte de nume prost, de rusine si de

Nu te supune omului nerod si nu maguli fata celui puternic. Luptii-te pin& la moarte pentru

adeviir i Domnul Dumnezeui se va lupta

pentru tine.

cicala i asa este paciitosul care vorbeste

Nu fi viteaz cand vorbesti molau i lenes and te apuci de lucru. Nu fi ca un leu in casa ta

puelnic cu casnicii

caci

precum pe fur il asteapta rusinea, tot

cand asa, and asa.

i pre-

6.

Despre prietenie. infetepciunea, mai Lund ea toate.

Sa nu fie mina ta Indus& la luat stransit la dat.

Nu te rasa purtat in voia patimiloi tale, ca sa nu fii tarit de ele cu puterea

5.

taurului,

Primejdiile bogdiei. Pcizeste-fi euvdntul.

Nu te bizui in avutiile tale si sa

Altfel vei prapacli frunzele tale si roadele tale le vei nimici i vei ajunge

Nu te lua dupä pofta ta i dupa,

Sufletul cel ram duce la pieire pe cel ce II are i da prilej de batjocura

ca un lemn uscat.

nu zici: i Am destule! »

otarirea ta, ca sit umbli in relele dorinte ale inimi.i tale. Si sâ nu zici: e Cine-mi va porunci

vraj masilor.

mie ?», caci Domnul negresit te va pedepsi.

Sa nu zici: Am paatuit. i ce mi s'a intamplat? caci Domnul este

indelung rabdator. In privinta ispasirii sa, nu fli Meg fria, wind/A sä adaogi pi:teat peste pacat.

Sä nu zici:

Graiul dulce inmulteste pe prieteni si limba cea bine graitoare sporeste bunele inchinaciuni. Multi sa fie cei ce traiesc in pace

Mila lui este mare,

va curäti multimea pacatelor mele », ci la el se afla mila, dar si mania, si mania lui stä gata deasupra pftcatosilor. Nu intarzia a te intoarce la Domnul

si nu amana din zi in zi, aci far& de

veste va izbucni mania Domnului EA in

ziva räsplätirii vei fi dat pieirii. Nu nadajdui In bogatiile adunate cu nedreptate, oä nimio nu-ti vor folosi In ziva maniei. 980

cu tine, dar sfetnicii tái sa fie dinteo mie unul.

Dacrt-ti faci un prieten, fa-1 punându-1 la incercare si nu te increde degraba in el, Caci este cate unul prieten pan& la o vreme, dar nu Him5,ne astfel ziva necazului tau. Si este prieten care se Intoarce in i cearta dintre voi va da-o pe fata spre ocara ta. Si mai este prieten, tovaras de

dusman

masé, si care nu va ramanea 'Aug& tine

In ziva and vei fi nenorocit.

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 7 Si cati vreme iji va merge bine, el va fi fratele tau sufletesc si va vorbi Cu multa libertate cu cei din casa ta; Baca insit vei ajunge la fund, el va fi protivnicul tau i de la fata ta se va ascunde. Departeaza-te de dusmanii tai cu pa& fatä, de prietenii tai. Un prieten credincios este acoperemânt tare, si cel ce 1-a gasit a gasit o comoaa. Nimio nu pretueste mai mult ca un prieten credincios; nici un cantar nu poate sä-1 cantareasca. Un prieten credincios este leacul vietii fA cei ce se tem de Domnul vor avea parte de el. Cel ce se teme de Domnul va tine prietesugul situ, caci dup.& inima lui

Asa bleat obezile ei vor ajunge

pentru tine acoperemânt puternic i Ianturile ei vesmant de slava.

Podoaba de aur poartá pe capul

situ j cordelele ei aunt din fire de por-

fia.

Ca intr'un vesmânt slavit te vei imbaca inteinsa i cununa de bucurie 10 vei pune imprejurul tamplelor. Fiule, dad, te trage inima, vei dobandi invätatura, i dad, sufletul tau e sarguincios iscusit, vei ajunge. Daca iti va fi drag ea asculti, vei

invata, si de vei pleca urechea ta, intelept vei fi. Stai In tovaasia celor batrani

aciuiaza-te lângá ce! intelept. Ascultä bucuros once cuvant care preamitreste pe Dumnezeu i parabolele priceputilor sa nu-0 scape.

ales pe prieteni. Fiule, din tineretile tale alege-ti invatatura i vei avea parte de intelepciune pang, la caruntete. La fel cu cel ce ara i samani, apropie-te de ea i asteapta roadele ei

incat piciorul tau sä, roada pragmile

degraba.

ciunea pe care o poftesti iti va fi daruita.

cele bune, 06:6 putin te vei osteni cu munca ei i din roadele ei vei manca

Cat de grea este ea celor neinvatati i cel nepriceput nu stärueste intru ea. Ea este pentru el ca o piatrit grea de incercare, de aceea nu va zabovi ca s'o lepede. Caci intelepciunea este asa cum o arata numele si nu se da, pe fa ta la multi.

Ascultä, fiule, i primeste invatatura mea i nu lepada sfatul meu, Si vara picioarele tale in obezile ei

i gatul tau in lantul ei,

Incovoaie umrtrul tau si o poara In care& si sit nu-ti fie greu de legitturile ei.

Apropie-te de ea din tot sufletul tau i pazeste caile ei din toot& puterea ta. Tine-te de urmele ei i caut-o ti se va aata, i cand vei fi stapan pe ea, n'o litsa, Caci mai pe urma vei afla In ea odihnit i se va preface pentru tine In bucurie;

Dad, vezi un om cu multa pri-

cepere, cerceteaza-I dis-de-dimineata, asa

usilor lui. Cugeta la poruncile Domnului

fie-ti gandul pururea la hoaririle lui. El va intari mima ta i intelep7.

S faturi f,atreburi1,ei intniprejurdrae

Nu face rele i nici un au nu te va prinde.

Departeaza de la tine ce este ne-

drept i nedreptatea se va abate de la tine.

Fiule, nu sämina In brazdele nedrepatii, ca BA, nu seceri de pe ele cu sapte parti mai mult.

Nu cere de la Domnul sa-ti dea stapitnire, nici de la imparat sa-ti dea scaun slavit.

Nu te face pe tine drept inaintea Donmului si nu te aata ca esti lutelept inaintea impäzatului.

Nu te stradui sa fii judecator, ca nu cumva sEt te dovedesti fara putero sä, gonesti nedreptatile i ca nu cumva sä, te sfiesti de fata celui puternio sä dai de smintealä dreptatea ta.

Nu te pune In pricina cu obqtia

cetatii i nu te amesteca 1n glouta.

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 8

Nu giindi oà poi nepedepsit ea, te legi de douä, ori cu pácatul, fiindcit de intilia nepedepsit. si

datit nu

Sà nu zici:

vei ritmänea

Domnul va eituta la

multimea darurilor mele i cand le voi aduce Dumnezeului Prea Inalt, el le va primi

Nu fi slab in credinta, cänd te

rogi i nu trece cu vederea sä, faci milostenii. Nu rlde de omul cu suflet

amätrit, citci Dumnezeu este eel ce eme-

rete i cel ce inaltä.

Dacä ai dat de o sotie dup5, mima ta, nu o alunga, dar cu una care-ti este uritä, nu-ti lega capul. Cinsteste pe tat-II täu din toatit Mima ta EA nu uita de durerile mamei tale.

Aduli aminte ca, prin ei te-ai

niscut pe lume i cum ai putea sa, le dai inapoi ceea ce ei ti-au dat Teme-te de Domnul din toatä Mima ta i cinsteste foarte pe preotii

Din toatit puterea ta iubeste pe

fiícittorul täu i pe slujitorii säi sit nu-i päräisesti.

Nu fituri minciuni impotriva fra-

telui titu si nu le fituri nici impotriva prietenului tau.

Nu-ti îngàdui nici o minciunii,

deprinderea cu minciuna nu este bun5,. Nu fi limbut in tovärätsia celor bittrtini si nu poftori cuvintul in ruga.ciunea ta.

Sit nu uritsti muncile cele din

i lucrarea päimantului cos, oränduitä, de Cel Prea Inalt. greu

Nu te pune in rand in grimada

piicittosilor; aduli aminte cá mania nu va zätbovi.

Smereste foarte sufletul tä,u, ca.ci

focul i viermii sunt pedepasa celui necredincios.

Terne-te de Domnul i da, preotului partea lui precum ti

s'a poruncit: pima, EA parte din jertfet pentru pitcat i oldul legiinat i pEinoitsele prea sfinte i p5,rga preoteasei. lar celui särac intinde-i mitna ta, ca sa, fie desitvärsitii binecuviintarea ta. Da din toata, mima celor ce sunt In viata, i fati de cei morti nu opri darul aducerii aminte. Nu te intoarce de la cei ce pläng

plängi si tu cu cei greu intristati.

Nu te lenevi sä cercetezi pe coi

bolnavi, fiindcit pentru unele ea acestea fi-vei iubit de Dumnezeu In toate faptele tale adu-ti aminte de sflirsitul titu si in veac nu vei pa,cittui.

Sä, nu dai in schimb pe prieten Cu nici o comoarit, nici pe fratele eel bun pentru aurul Ofirului.

Nu te intoarce de la sotia luteleapti i bunä, ciici harul ei este mai de pret deeät aurul. Nu schingiui pe robul care lucreazit cu tragere de inimit, nici pe simbriasul care te slujeste cu credintä. Pe sluga inteleaptit s'o iubeascii, sufletul tä.0 i sit n'o lasi pururea in robie.

Dacii ai vite de emit, poartii-le

de grijä, i dacá iti sunt de folos, sä. man& la tine.

Dacä ai feciori, dä-le bunit ere-

stere si din pruncie incovoaie grumajii lor.

Dacit ai fete, ai grijät de trupul

lor i nu te arita eätre ele cu fata veselä.

Maxitit pe fata ta i ai settpat de o mare griji, ins& dit-o dupit un bärbat priceput.

Cum a treliesti in mijlocul oamenilor.

Nu te prici cu eel puternic, ca nu

cumva sii, cazi in mitinile lui.

Nu te prici cu omul bogat, ca nu cumva sä punä, in cumpänit impotriva ta aurul luí; fiindca, pe multi i-a pierdut aurul chiar inimile impazatilor le-a EfiL

plecat.

Nu te sfädi cu omul limbut si nu

grámádi lerane peste focul lui. Nu sta de glume cu omul räu crescut, ca sit nu ajungä, de ocarä stra,mosii VAL

Nu infrunta pe omul care se leapädá de pa,cat, ci aduli aminte ea, suntem toti vrednici de pedeapsä. Sä nu necinstesti pe om la bitritnetele lui, ca, i dintre noi imbittritnese. Nu te bucura de moartea nimanui, adu-ti aminte cI. toti murim.

982 www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 9 Nu trece cu vederea cuvintele in-

teleptilor, ci indeletnice§te-te cu pildele

Citei de la ei vei lua invittátura cum ea, sluje§ti pe cei mai mari. Nu dispretui cele ce au spus bgtranii, pentru ea i ei au invittat de la lor.

parintii lor. Cáci de la ei vei invata

intelepeiunea, ca sá dai riispunsul cuvenit in ceasul de nevoie. Nu atata cgrbunii piteitosului, ca

Nu te pune in proptit cu mojicul care te ocarg§te, ca sa nu stea pandeaseg, toate vorbele. Nu da cu imprumut celui ce este

mai putemic dealt tine, iar dad, i-ai

imprumutat ceva, socote§te imprumutul ca pierdut. Nu chez5,§ui peste putere-a ta, iar dam& ti-ai dat chezg§ia, fil cu grijit va trebui sit plate§ti. Nu fi in pricing cu judeciitorul,

did judecata va ie§i tinand seam& de el.

ea sg, nu ai proastit multumitä.

stating. Cu frumusetea femeii multi s'au in§elat 0 din aceasta patima se aprinde ca un foc. Nu te a§eza niciodatit litng5, o femeie mgritatá §i nu te apuca cu ea sg, te intreci la bitute, ca nu cumva Mima ta sg, incline cittre ea §i intru patima

ta si nu fil tarn la pieire.

Nu pgriisi pe prietenul cel vechi, cáci cel nou nu este asemenea lui. Ca vinul cel nou este prietenul cel nou; de se va invechi, Il vei bea cu ve-

Nu impartg,0 pacerile nelegiuitilor,

adu-ti aminte eit nu vor ramanea ne-

sä nu mergi cu el prin de§erte locuri, cgci a varsa sang) este pentru

di nu fotii ce se va intampla. Nu-ti da pe fatit Mima ta ori§icui,

frumoasá 0 nu te uita, la frumusetea

Nu ravni mgrirea plicatosului, cgoi

Nu intra in galeeavg cu omul

teajutor. Nu sta la stet cu cel nebun, crtei nu poate ting gura. Fat& cu un om strain sit nu faci nimio care trebue sg, fainting% ascuns,

Se: nu dai desfranatelor sufletul tau, ca sà, nu-ti pierzi mo§tenirea ta. Nu casca gura pe ulitele cetittii 0 nu hoinitri prin locurile ei pustii.

nu §tii care va fi sfg,r§itul lui.

cap 0 vei pieri impreung cu nebunia

el nimica toatä, 0 te va ucide acolo unde nu va fi nimeni ca sit-ti vie in-

Nu te uita la fecioarg, ca nu cumva sg, te sminte§ti intru frumusetea ei.

Belie.

Si nu porne§ti la drum cu un om nechibzuit, ca sit nu-ti cadii povarg, cad el va face toate dupä cum Ii tuna, prin

abra §

§te§ugurile ei.

Intoarce-ti ochiul tau de la femeia

sit nu iei §i tu foe de la vgpaia focului lui.

lui.

S'a nu fii adesea cu femeia cantitreatä, ca nu cumva si te prinzi cu me-

pedepsiti pang, la moarte.

Stg,i departe de omul care are putinta sit te ucidit, ca sg, nu tritie§ti In fric5, de moarte, iar &tea te apropii de el pize§te-te de once gre§alg ca

n'aib5, cuvant ridice viata. socotealg cé. umbli in mijlocul laturilor

ca pg,§e§ti pe mucha zidurilor ce-

Cearci, dupg, putere, pe cei din preajma ta i cu cei intelepti te sta-

tue*.

Stai de vorba, cu coi intelepti

tot euvantul tau sg, fie despre legea Celui Prea Inalt.

Oamenii cei drepti sg, fie tovargqii

9.

Pravila cea band and e vorba de lemei. Nu fi gelos de sotia care este la sanul tg,u, ca sg, n'o inveti, impotriva ta, o invg,tiiturg, rea. Sg, nu dai femeii tot sufletul tgu, ca sg, nu infrunte puterea ta. Nu te intalni cu femeia destranatit,

ea sit nu cazi in laturile ei.

titi de mesa i intru frica Doranului

fie slava ta.

Mána me§terilor face de laudg lucrul cel me§te§ugit, precum carmuitorul poporului se adevere§te intelept din vorbirea sa.

De spaimg este in cetatea sa cel cu gura mare, iar cel ce este fir& tram

In vorba lui se face urit de told. 983

www.dacoromanica.ro

M'ETS, FIUL LUI SIRAFI, 10 10.

Lauda staptinirii infelepte. Des pre ferirea de semetie. Set' nu se necinsteasch sefracul cel drept. nici sá se skiveascci bogatul cel

Stapanitorul intelept indrumeaza

bine pe poporul sau i conducerea omului

priceput este cu t'una randuiala. Dupa cum este judecatorul poporului, asa sunt i dregatorii lui. si cum esto mai marele cetatii, asa sunt i cei ce locuesc inteinsa.

Imparatul rara randuiala prapiideste pe poporul sau, dar cetatea sporeste prin intelepciunea principilor ei. Stapanirea pamantului este in mana Domnului si el ridicä, la timpul po-

trivit, pe acela care-i este de folos. Izbanda, in viata unui om, este

in mana Domnului i Domnul este cel ce pune marirea sa pe fruntea stapa'nitorului.

Pentru nici o nedreptate 8ä nu te manii pe aproapele tau si nimio sa nu faci cu patimä i cu nechibzuinta. Urita este inaintea Domnului

115,dacinile neamurilor trufase le-a smuls Domnul i a rasadit in locul lor

pe cei smeriti.

Domnul a rasturnat tarile nea-

murilor i le-a nimicit pana, in p5,mant,

la temelii; Le-a maturat si a ucis pe locuitoril lor i a starpit de pe pamant pomenirea lor. Trufia nu este harazit5, oamenilor,

nici urgia mâniei color ce se naso din femei. Care este neamul vrednic de cinste ? Neamul omenesc. Care este neamul vred-

nic de cinste ? Neamul care se teme de Dumnezeu. Care este neamul Lira de ciaste? Tot neamul omenesc. Care este neamul fara, de cinste ? Neamul celor ce calca poruncile Donanului. In mijlocul fratilor, stapanitorul lor st5, in cinste, iar inaintea Domnului, coi ce se tem de Domnul. Lauda celui bogat si a celui einstit, ea si a celui s'arao, este frica Domnului.

inaintea oamenilor trufia i atat fatá de

Nu este drept sä batjocoresti pe saracul cel intelept si nu se cuvine 85, dai cinste celui pacatos.

Imparatia trece de la un popor

preamariti, dar nici unul dintre ei nu este mai mare decat cel ce se teme de

Dumnezeu cat i fatä de camera ea este pacatul nedreptatii.

la alt popor, din pricina nedreptatii, a semetiei i a lacomiei de avutii. Pentru ce se trufeste cel ce este

numai pulbere tsi cenusä, cand, in viata

fiind, el le leapada mereu dirdäuntrul sau ?

0 boala usoaril: doftorul o ia in

gluma i totusi impäratul de astäzi va muri maine.

lar dac5, omul moare, mostenirea lui sunt: serpi i jivine i viermi.

Inceputul trufiei omului este a pirási pe Dumnezeu i a-mi intoarce mima de la cel ce 1-a f5.cut. Inceputul pacatului este trufia cel ce starueste intru ea este ca si cand

Cei mari, dregatorii, principii, sunt

Domnul.

Pe robul intelept il vor sluji oa-

menii liberi i barbatul cuminte nu va

carti cand este dojenit.

Nu face pe filozoful cand nu mun-

cesti nimio si nu te lauda cand esti la stramtoare. Mai de lauda este cel ce lucreazi

are prisos intru toate, deciit cel ce se läudandu-se, iar paine nu are. Fiule, cinsteste sufletul tau cu smerenia ta Efi da-i cinstea care i se cuvine.

i-ar plena uriciune. Pentru aceea Domnul trimite certari minunate i dä,ramä de istov pe vinovati. Jilturile celor mari le-a surpat

Caci pe omul care pacatueste impotriva sufletului 85.u, cine il va socoti drept i cine va cinsti pe cel ce-si face de ocarit viata, sa? Este cate un särac pe care lumea il cinsteste pentru invatatura lui pe cand bogatul este cinstit pentru bogiltia lui.

blajini,

cu cat mai mult ar fi de ciaste daca'

Domnul si a pus in locul lor pe cei

Cel ce este de cinste in saracie,

984

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 11 ar ajunge bogat? Iar cel care e dispretuit, bogat fiind, cu cat ar fi mai mult, (lac& ar ajunge sitrac ?

Cele bune si cele rele, viata moartea, saracia i avutia sunt de la Dornnul.

Darul Domnului ramane la

cei

bunavointa lui &it pu-

11.

binecredincioai

Ca lumina soarelui, infelepciunea toate le lcimurefte fi bine le statornice§te.

rurea fericire.

Intelepciunea celui smerit capul lui vi-1 pune sa, aadit infra cei

dar iatá care este parten rasplatii lui: Clind e gata ea zica: Aflat-am odihda i acum voi mânca din bunatil-

marl.

Sa nu lauzi pe om pentru frumusetea lui i sa nu te scarbeati de om pentru chipul lui. Micâ este albina intre zburatoare, dar rodul muncii ei este fruntea a tot ce este dulce. SO, nu te lauzi cu hainele cu care eati imbracat al in ziva märirii sir;

nu te trufeati, fiindca lucrurile Domnului

sunt minunate i lucraren sa fat& de oameni este ascunsa. Multi tirani s'au piabuait la pamint, iar ce] la care nu se gándea, nimeni a purtat diadema. Multi oameni puternici au ajuns la mare °car& i oameni slitviti au fost dati in mainile altora. Nu hull pan& ce n'ai cercetat cu deamaruntul; mai intai vezi i cearca t}i pe urrra dojeneate. Nu da nici un raspuns pana ce n'ai ascultat a'r nu-i tàia nimnui iruI cu-

E;1i

Este cate un om care se imbo-

gateate tot iconomisind i chirnogindu-se,

tile mele », tocmai atunci el nu atie cata

vreme va mai trece al va rasa toate acestea altora si va muri.

Ramai intru chemarea ta i petrece intru ea ai imbatrineste la lucrul tau.

Nu te mira de faptele celui pi-

catos, pune-ti nildejdea in Domnul stitrueate intru osteneala ta, caci lesne este inaintea Domnului ca intr'o clip& FA

Thai, de veste sa imbogateasca pe cel sarac.

Binecuvântarea Domnului este plata celui cucernic i Domnul, in ceasul grabnic, dä floare binecuvantarii sale. SA nu zici: « Ce-mi mai lipseate

mie si de ce bunatati mai am eu nevoie de acum inainte?*

Sit nu zici: « Am de toate indeajuns, al ce nenorocire ponte sit dea peste mine ? *

In ziva ferichii nenorocirea este uitata, iar o zi de nenorocire face ui-

vintelor.

tat& toata fericirea, Caci uaor este inaintea Domnului

toai nu sta cu ei alaturi. Mule, nu te amesteca in prea

dupa faptele sale. Vremea de restriate aduce uitarea desfittarilor 0, la sfaraitul vietli, se dezvaluesc faptele omului.

Nu te certa pentru lucrul care nu-ti este de folos al la judecata celor pacamulte treburi, caci, daca te rtpuci de prea multe nu vei riimanea far& vinit i ciao& alergi dupa ele, nu le vei prinde iar °and

vei vrea sá fugi de ele, nu vei scapa.

Este cate un om care se osteneste munceate greu a'r se sargueste, dar cu atat mai mult el e gol de once spor.

Este citte un slabanog Ma, de

ajutor, lipsit de put,ere i impovarat de &trade, ins& ochii Domnului au cautat

la el cu bine ai l-au ridicat din smerenia lui,

i au inaltat capul lui, i multi s'au mirat de el.

sa dea omului in ziva cea din urmft,

Sit nu zici despre nimeni, mai inainte de moart,ea lui, di este fericit, cad deabia in cea,sul lui cel din urma cunoaatem soarta omului.

Sa nu aduci pe oriaicine in casa

ta, fiindca, multe sunt meateaugirile celui viclean. Ca o potarniche inchisa, in coa-

nita, ca sa momeascit alte potarnichi,

asa este mima trufaaului, i ca o iscoada cerceteaza locurile slabe, i preface cu viclenie riul in bine

asupra celor mai frumoase virtuti

arunca, .cu noroi.

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 12, 13 Precum dinteo sctinteie de foc se inteteste jarul. tot atja i omul nelegiuit pândeéte sa verse sange. Fereéte-te de cel viclean, caci el

locul tau. Nu-i face loe sa stea la dreapta

minjeascii i sa nu te mai poti sterge niciodatä. Dad: salitélueéti la tine pe cel

mele.

iscodeéte cele rele, ea nu cumva sa te

strain, el va turbura calea vietii tale s't te va indepärta de casnicii

ta, ca nu cumva sá incerce sá ja locul tau, rip inat la urma tu, dandu-ti seama de dreptatea sfaturilor mele, sa, nu-ti aduci aminte cu suparare de cuvintele Cui Ii este milli de descantatorul pe care I-a muscat sarpele si de toti cei ce umblä sá imblanzeasca fiarele ?

Tot asa este cu cel ce leaga tovarasie cu omul pacatos si care se face

partas cu pkatele lui.

12.

Fit bine celor cucernici. Paza fag de cei ce ne du§nuïnesc.

1. Daci faci binele, sa étii cui 11 faci, ca sa tragi nadejde de pe urma bunatatii tale.

2. Fa bine celui cucernie i vei gasi rasplátire, dacá nu de la el, de la Cel

Cali vreme tie-ti rrterge bine, nu

se va da pe fatii; dacá ins& te poticnesti, va arunca fraul la o parte. Dusmanul are pe buze miere, Irma

In mima lui ii face planul cum sa. te riistoarne in prapastie. Din ochi el yarsá lacrami, daca-i vine bine, el nu va

3. Nu face fapta buna acela care milueéte pe nelegiuit i darnicia lui n'are

putea sa. se sature cu tot sangele tau. Daca dá vre o nenorocire peste tine, il vei gasi pe el aci langa tine, sub euvant ca. Bate eä te ajute, iti va da branci ea cazi;

pe pacatos.

rnainile

Prem. Inalt.

nici un har. 4. Da celui cucernic, Irma nu ajuta 5.

Fb: bine celui umilit, dar nu fi

darnic cu cel nelegiuit. Popreéte-i mijloacele de trai EA nu i le da. ea sa nu ajunga cu ele mai puternic cleat tine, caci, in once bine Ii vei fa,ce, vei gási pentru tine fautäti indoite, 6. Fiindca, insusi Cel Prea Inalt uritéte pe cei pactitosi i dá rasplata cuvenita celor necredinciosi.

7. Da celui bun, dar nu ajuta pe cel

pacatos.

8. Prietenul nu poi sa-1 cunosti atunci

cand eéti fericit, iar duémanul nu fa-

mine ascuns atunci ca,nd eati nenorocit. 9. Gaud ii merge bine omului, vrajmasii

sunt in intristare, iar ciind Ii merge rim, chiar i prietenul se fereéte de el.

10. Nu te increde in dusmanul tau

niciodata, caci. precum cocleste arama.

tot asa i rautatea lui.

11. Chiar cand se aratii smerit i umbra incovoindu-se, fii cu ochii atintiti asupra lui i pazeéte-te de el. Fä fata de el

ca unul care sterge mereu oglinda

vei cunoaste cá n'a lepadat toata, rugina.

12. Nu-I pune sá ste,a Mgá tine, ea ea nu te dea laoparte i ea se aseze in

Si va clatina din cap, si-si va freca

i, vorbind multe si de toate, se va schimba la fat& 13.

Fii Cu mare luare ami nte cad te intane,sti

cu cei tari i mari. Cel ce se atinge de smoala se man-

éi cine se intovaraseste cu cel trufas ajunge sá4 semene. Nu richea in spinare o povara, mai mare decal poi sa. duci, i cu cel mai puternic decat tine si cu cel mai bogat

jeste

nu intra in cardaqie. Cum se va Intovárái de plimant cu ciildarea,? darea, va izbi oala i oala se va sparge.

Bogatul face o strambätate FA tot el este manios. Cel sarao a inghitit nedreptatea 41.1 el se nag& de ierfaciune. Catii, vreme Ii vei fi de folos, se

va sluji de tine, dar de vei ajunge in nevoie. te va napusti. Dacii ai vre-o avere, se va vari In viaja ta 0 te va saraei, far& ca pese de tine.

Daca are nevoie de tine, te va amagi eu fel de fel de vorbe si-ti va surade vefonie EA te va incarea de nidejde, 086

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 14 ni va vorbi frumos Eji te va intreba: Iti trebue ceva? Si te va amen i cu ospetele lui, pan5, ce-ti va goli punga de doug-trei

Când vorbeete chiaburul, toti tac din gura, iar cuvantarea lui este in5,1tata, cu laude, pana, la nori; dacà vorbeete nevoiaeul, ceilalti se intreaba: Cine-i asta? s; iar daca' se poticneete,

i mai pe urm5, va rade de tine. Dup5, aceea, cand te va vedea, te va da laoparte ei va da din cap in fata Ja aminte 85, nu fil pacalit i ea nu dai de rusine, cand ti-e lumen mai ori

11 arung, la p5,mant.

Burá este avutia la cel ce esto

fi-1,ra de picat i rea este gracia In gura

celui fära cucernicie.

Conetiinte, omului schimba fata

draga.

lui, ori in bine, ori in fax. Fata cea vesela este semn c5,

Cand te chiama cel puternic, fa-te ca ei cum te-ai Len i cu atta mai mult te va cherna.

inima petrece iutru cele bune, dar cautarea intelepciunii cera ostenitoare taie de cap.

Nu te vari in el, ca sa nu

dat afarii nici nu sta prea departe, ca s'a nu fii dat Nu vorbi cu el cum ai vorbi cu

14.

unul de teapa ta o nu te increde in

multimea cuvintelor lui, caci, prin bel-

Cum ad ne folosim de bunurile vremelnice.

glumind i surázand iti va scotoci sufletul.

Fericit este barbatul care nu piic5,tueete cu gura sa si nu este chinuit de chinul pacatului. Fericit este cel pe care nu-1 osan-

Fericit este cel ce cauta infelepciune.

eugul lui de vorbe, el te va ispiti

Tiranul arunea vorbe de mara nu eruta pe nimeni i teso zavistii impotriva multora. P5,zeete-te i ja seama cu

deete cugetul säusi care n'a c5,zut dintru niidejdea sa.

Pentru omul cirpiinos averea nu

nicie, fiindca umbli pe marginen pritpastiei.

Once fiinà iubeete pe semenul ei ei tot omul pe cel ce-i stá aproape. Toati faptura se insoteete cu cel de soiul ei i omul se va insoti ou cine

e bunä la nimia, i omul pizmataret ce intelege din banii sal?

Cine strange avere, rabdand de

foame, strânge pentru altii i cu buntitatile lui altii se vor desflita.

fi seamäná. Cum poate sà se intov5,raseasca

Gel ce este rau pentru el insusi, cui va fi bun ? El nu se va bucura de

lupul cu mielul? Si tot aea este cel pacatos fatá, de cel cucernic.

avutia sa.

Nimeni nu este mai rau decat cel cel ce se chirnogeete pe sine insusi aceasta este riispliitirea rautatii lui.

Ce pace o sil aibit Mena cu &Lucio ?

Si ce pace o s'a aiba bogataeul cu cel

sine?

Asinii sâlbatici, in pustie, sunt

Chiar cand face vre-un bine, il face din uitare, iar mai pe urma Sei da arama pe f ata. Rau este cel ce pizmueste cu ochii intoarce fata f}.1 dispretueste pe cei

vinatul leilor, aeijderea säracii sunt prada celor bogati.

Dup5, cum smerenia este urit5, pentru cel trufas, tot aea urit este cel calic in ochii celui cu avere.

ce-1 roaga. Ochiul zgarcitului nu se multumeete

C5,nd se chaina' bogatul. sar prietenii ei-1 propte,sc; cand se clatin5,

cu partea pe care o are ei blestemata

gracul, toti il imbrancesc.

Cand vorbeete un bogatas. multime sunt cei ce Il incuviinteaz5,; dei a vorbit n5,zdr5,v5,nii, totusi Ii dau dreptate. Daca

ins5, vorbeete un grântoc, toti fi &ese cusur. El a vorbit intelepteete, dar intelepciune,a lui n'are gutare.

de zgarcenie usuca sufletul. Ochiul cel ritu i pizmittaret se lipseete de paine o se caliceete chiar la masa sa.

Fiule, fà4i bine tie insuti cât vei

putea i adu Domnului prinoase vrednice. 987

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 15 Adu-ti aminte cä moartea nu zit,-

boveste i ea zapisul naortii nu ti-a fost

destainuit. Mai nainte de a muri, fit bine prietenului i dupit, puterile tale intinde

mana i darueste-i.

Nu lass, nici o zi buna sâ piara

fara folos i partea ta din bucuria cuvi-

incioasa sit nu te treacit.

Nu vei rasa oare altuia roada

necazurilor tale i trudnica ta agonisita

nu va fi impartità prin sorti?

Da i ia i imbuneaza sufletul tau,

caci in Seol nu este de cautat nici o desfatare.

Once fapturii se invecheste ca un

pesmant, cad aceasta este sentina cea

Si-1 va intampina ca o mama, i ca o mireasa Il va prinii. Hritni-l-va cu painea intelegerii cu apa intelepciunii ii va potoli setea. Rezems,se-va intru ea si nu se va clinti, tine-se-va de ea ts'i nu va da de rusine.

Si-1 va Malta pe cl mai mult decat pe sotii lui va deschide gura in inijlocul adunarii. Desfatare i cununa de bucurie va afla i nume nemuritor va fi partea lui de mostenire. Oamenii cei nebuni nu vor stapani intelepciunea i cei nârävii pacatului nu vor vedea-o. Ea std departe de trufie i cei mincinosi nu-i vor pomeni numele.

vin veac: cu moarte vei muri! Precum frunzele ce creso pe copacul plin de frunze, unele se scuturit,

Lauda Domnului nu sta., bine in gura pacatosului, cd nu i s'a taimis lui

murile carnii si ale sangelui: unul moare altul se naste. Orice lucre stricacios se sfarseste cel ce l-a lucrat se duce cu lucrul

Domnului.

altele nasc la loo, tot asa este cu nee,

Fericit este barbatul care se sta.-

dueste dupit intelepciune si care 'isi face socotelile cu patrundere, Care indrepteaza cugetul situ spre caile intelepciunii i care-si framanta mintea cu tainele ei, Merga'nd in urma ei ca o iscoada ispitindu-i potecile. El piindeste cu ochiul la ferestrele ei i trage cu urechea la usile ei; El se sitlaslueste in vecinittatea casei ei si-si bate thrusii in peretii ei;

El isi intinde cortul langa ea si poposeste la popasul fericirilor; El îi aseaza pe fiü sai sub acope-. remantul ei i se adäposteste sub ramurile ei! Si la umbra ei, ferit va fi de arsiti j intru slava ei se va odihni.

de la Domnul, Pentru od intru intelepciune va fi graitit lauda i ea va fi bine placuta

Sit nu zici: Pela Doinnul vine pacatul care m'a indepartat de el », caci ceea ce el urliste, nici nu sitvarseste.

Sit nu zici: « El m'a dus in ratacire », caci lui nu-i trebueste omul pacatos.

Once nelegiuire este uritit Domnului si el nu ingadue sa se apropie de cei ce se tem de el. El dintru inceput a facut pe orn si

1-a

insusi.

liisat in mana sfatului din el

De vrei, pazeste poruncile; i ca ea fii credincios std la buns, ta alegere. Pus-a inaintea ta foc i spa;

incotro ii va fi voia, poti sä intinzi mama ta.

Inaintea oamenilor stau viata

moartea si pe care omul va pofti-o aceea

i se va da.

Cad mare este intelepciunea Dom-

nului, vajnic este el intru putere

15.

Cum 8c1 c4tigeim intelepciunea. Liberiatea omului. 1. Asa va face cel ce se teme de Domnul si cel ce tine legea va ayea parte de intolepciune. 988

toate lucrurile el le vede! i ochii lui stau atintiti spre cei ce se tem de el si el cunoaste toate

faptele omului.

Si nimanui n'a poruncit ad tra-

iasca paganeste i nimitnui nu i-a ingaduit BA pacatuiasca.

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIVL LUI SIRA, 16 Domnul a invartosat mima lui

16.

Dreapta melnie a Domnului impotriva celor rdi. Omul e o nimica inaintea Dom,. nului. Infelepciunea invederatei prin facerea lumii.

Nu pofti fii mu4i i netrebnici, nici

Faraon, ca sä nu ie socotealit de Dom-

nul, spre a vadi puterea sa in tot pitmântul de sub cer; Mile, sa s'a dat pe fatii, fapturii intregi; si lumina sa i intunericul situ

le-a impärtit fiilor oamenilor. Sä, nu zici: o Eu sunt ascuns de

nu te bucura de fii fitrit credinIä. De se vor innaulVi, nu te bucura

la fat.% Domnului; cäci intru

de ei, dach sunt far& fria, de Dumnezeu.

cine o sä-si aducä aminte de mine?

lung& si nu te bizui pe numttrul lor, caci

si ce este sufletul meu in fiiptura netär-

Nu te astepta, de la ei, la viaVA

mai bine este unul singur, care face voia Domnului, decät o mie, si mai bine

Inteatata multirae, voi fi fitrift pomenire,

muritä ! »

este sä mori fiírä, de copii, cleat sä ai

Dit-ti seama: cerul i cerul cerului, oceanul i päiniintul se cutremurii cand Domnul le cerceteazá.

nezeu va umplea cetatea de locuitori, pe cänd un neam intreg de nelegiuiti

miintului se chitin& de fried, la privirea lui !

copii pägäni. Cad un singur om temator de Dum-

va pustii-o.

Multe ca acestea a vlizut ochiul i mai tari ded,t acestea a auzit

Mugii impreunit cu temeliile

Dar la acestea inima omului nu

se gändeste si cine este cel care ia aminte la cáile Domnului!

urechea mea.

Precum este zbuciumarea väntului pe care omul nu o vede, tot asa cele mai multe din lucrurile Domnului stint

izbucnit focul i impotriva neamului räzvrittit s'a aprins mänia lui Dumnezeu.

ascunse. « Cine ne va ve,sti faptele dreptlitii sale sau cine va putea sii le adast,e ?

meu

Impotriva adunärii piciitosilor a

El n'a iertat pe uriasii din vechime care, trufasi intru puterea lor, s'au departat de Doranul; El n'a crgat pe cei ce locuiau impreuntt cu Lot, ci i-a urgisit din pricina nebunestii lor trufii;

El a fost far& milá cu poporul

pierzarii, care a fost starpit intru tele lui. Tot asa a fost cu cei pase sute de mii de piotasi secerai laolaltä pentru inima lor invärtosatii. Si unul dacä este vartos de ceafá, minune ar fi sä, faulting, nepedepsit, ciici de la Domnul yin i milostivirea si

Departe este legamantul fäcut cu pii-

rinii

»

Acestea cugetä cel lipsit de pri-

cepere i omul nerod i rittAcit se zbate

in glinduri nebunesti. Ascultä, fiul meu,

i illy*, in-

telepciunea i cu mima ta ja aminte la cuvintele mele !

arit o invkitáturii, Eu vreau bine eintiíritti, vestesc o numaratit bob cu bob.

Dap& sfatul Domnului, lucrurile lui sunt asa din inceput, si de cand le-a fäcut a osebit pärtile lor. El a oranduit intru vecii vecilor luerdrile sale si cuprinsul puterii lor l-a intdrit in neam i in neam; nu stiu de foame i nu stiu de oboseaI5, si nu contenesc niciodatä, din lucrul lor.

mänia; puternic este sit ierte, dar i sit-EA reverse mänia.

Pe at este de mare indurarea sa, tot atilt de asprit este si pedeapsa sa; el judecit pe om chip& faptele lui.

Nu va sapa pacatosul cu prädäciunile lui i nu va ritmänea fiirä rdsplat& riibdarea celui bine credincios. Once faptii milostivit are parte de riísplatii, i fiecare om primeste dupä faptele sale.

Nici una din aceste fiipturi ale cerului nu se ciocneste cu vecina ei ph,nii, in veac nu vor iesi din ascultarea euvântului siiu. Si

dupii toate acestea citutat-a

Donmul spre pitmant si 1-a umplut cu buntità,Vile sale. 989

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAIL 17, 18

30. Cu tot felul de fiinte vii a acoperit fata pamantului si in pámtint ele trebue sá se intearcii.

facerile omului, el le pastreaza ea lumina ochiului.

Dup.& aceea, Domnul se va scula

17.

Dirnicia lui Dumnezeu. El ritsplette§te pe alujitorii 8di. Indemnuri atclruitoare.

1. Domnul a facut pe om din pamant iarAsi 1-a Intors In pamant. 2. Zile cu numar i putina vreme i-a daruit i i-a dat stapinire peste cele ce sunt pe piimant. 3. Dupa chipul sau, i-a Imbritcat pe oameni Cu vartute, i dupa asemanarea, sa facutu-i-a pe ei: 4. A pus frica de om peste toata fap-

tura, ea el sa stApaneasca peste fiare peste päsari. 5. Pricepere i limba, ochi, urechi

inimá dat-a omului, ca s'a cugete. 6. Umplut-a pe oameni cu stiinta

Cu Intelegere si le-a aratat ce este binele si ce este rail'. 7. El a sAliisluit ochiul sau In inimile lor, ca sa le faca, stiuta naketia faptelor sale,

8. Ca astfel ei sä slaveascä sifint numele sau i sa vesteasei minunile savarsirilor sale.

9. Le-a mai harazit i tiinta i legea vietii le-a dat-o In stapanire. 10. A facut cu ei lega:mal:A vesnic poruncile sale li le-a dat in pita,. 11. Ochii lor au privit stralucirea miririi sale si ureehile ion au auzit Ináltimea glasului sita. 12. Si el le-a grAit: *Feriti-va de (n'ice nedreptate ! si a dat fiecaruia grijä datoriile catre aproapele. 13. Citile lor Bunt pururea In fato Domnului, nu se pot ascunde de la

ochii lui. 14. Fiectirui popor i-a pus cate un

Indrumátor, dar partea Domnului este Israil.

15. Toate lucrurile Ion stau inaintea

lui, ea soarele, i ochii sai sunt atintiti

asupra cäior lor.

16. Nedreptatile lor nu se pot ascunde

de fata lui i toate pacatele lor sunt

fnaintea Domnului.

Milostenia omului pretueste la

Domnul ca un inel cu pecetie, i bine-

si le va rasplati

si va da fiecaruia ritsplata euvenita. Insa celor ce se podiesc el le divrueste Intoarcere i mangaie pe cei ce au slabit In rabdarea lor. Intoarce-te eu pocitinta la Domnul

lasa-te de pacatele tale, roaga-te

Inaintea fetei lui i Impqineaza alune-

afile tale.

Vino inapoi la Col Pica Inalt dezbara-te de nelegiuire si te scarbeste foarte de ceca ce este urit Inaintea Domnului. Cine 11 va läuda In Seo]. pe Cel Prea

Inalt, In locul celor vii si al celor care Ii aduc Inchinaciunile lor ?

Din partea celui mort, ca de la unul care nu mai este, a pierit orice lauda; cel viu

i

sanatos preamareste

pe Domnul.

Cat este de mare milostivirea Domnului i Indurarea sa catre coi ce

se l'atore la el! Ca nu poate desä,varsirea s'A se afle intru oameni, pentru cá fiul omului nu e nemuritor. Ce este mai luminos decat soarele? totusi el se intuneca, darmite ce este carne si sânge! Va cugeta negresit cele rele,

Pe cand soarele cerceteaza ostile din inaltul cerului, oamenii Cu totii sunt pámant i cenusa. 18. Dumnezeu i omul. Felurite afaturi pentru treburile viefii .

Cel ce traieste In veac a zidit toate, deobste. Dumnezeu paeat.

singur este fara, de

El n'a dat fneuviintare nimanui vesteasca luerurile sale, si cine va putea sa urmareasca minunile sale?

Cine va putea sa masoare puterea lui mareatá si cine va eta sil spuna Induiárile sale? 990

www.dacoromanica.ro

IISUS,

iVL LUI SIRAH, 19

Mai nainte de a figidui, pregitteste-te, si nu fi ca omul care ispiteste

In minunatele sale sivarsiri, nu este nimic de scitzut si nu este nimio de adflogat si ele sunt de nepittruns.

pe Domnul Adu-ti amint,e de mania din ziva cea din urna& si de vremea ritzbuni"trii,

Cand omul a sfrirsit cu cercetirile, este deabia la inceput, i când se (apreste, nu stie incotro sit mai apuce. Ce este omul si la ce poate sil fie folositor ? Care e partea lui buni si care este partes, lui cea rea?

cand Domnul îi va intoarce fata sa.

ea un gr5,unte de nisip, atta suntdeputini anii lui, in fat,a vesniciei. Pentru aceea, Domnul este inde-

Adu-ti aminte de timpul foamet,ei In timpul belsugului, gändeste-te la sila lipsii in miele de bogittie. räcie De dimineati pan& seara se schimbi vremea i toate sunt grabnice inaintea Domnului. Omul intelept isi ia seama in toate lucrurile i in zilele de päcat se päzeste de gresali.

multit induritrile sale. Mila omului se °preste la cel ce-i este aproape, dar mila Domnului se in-

lepciunea si pe cel ce a aflat-o cu cinste Il cinsteste. Cei care au intelegere pentru cuvintele intelepte, ei insisi au ajuns intelepti i rä,spandesc cu belsug pildele cele mai bune.

urmeze poruncile sale.

mese bune, cäci, daca va fi si te lipsefAi

Eji.

Numärul zilelor omului este cel mult de o sutii de ani. Ca o piciturit de api din mare si

Once om priceput invatä inte-

lung ritbdator cu oamenii si a revärsat peste ei milostivirea sa. El a väzut EA a cunoscut cii, sfarsitul lor este jalnic, pentru aceea a in-

Nu te irisa purtat de poftele tale fereste-te de dorintele tale! Daci hirizesti sufletului tau ceea ce-ti cero pofta, ea te va face de petrecere pentru dusmanii tä,i.

tinde peste intreaga fipturi. Mustand si certitud i invätánd, el duce inapoi la staul, ea un cioban, turma sa. El milueste pe cei ce primesc invittatura ká pe cei ce se sirguesc si

Nu te veseli intru proa multe de ele, iti va fi de douli ori mai

Fiule, cand faci o faptit bung, nu adäoga si o dojaná, si la darul pe care il faci nu pune vre-un euvánt jignitor. Dupä, cum bura de ploaie

greu.

Nu te sä,räci, fäcänd ospete cu bani imprumutati, in timp ce tu esti

para aria verii, tot asa si cuvântul

cu punga goali!

schimbg pretul darului. i daca' cuvintul este mai de pret

19.

decitt darul cel de pret, omul cu mina

Des pro infrdnare, limbuie, dojanii

darnicg sä, le adune laolaltä,.

smerenie

Omul zinatic scoate ochii cu dojanele lui, iar darul celui pizmas face

Muncitorul nitrivit cu vinul nu strange avere, si cine dispretueste pu-

ochii sä licritmeze. Mai inainte ca sä vorbesti, invatg,

tinul pe care-1 are se präbuse,te degrabit. Vinul i femeile insalli pe cei mai intelepti si cine se adunä, cu desfrAnatele

si mai inainte ca sä cazi bolnav, ingrijeste-te de sinätate-ti.

Mai nainte de judecati, cercoteazit-te pe tine insuti, i atunci, in

ceasul judecätii, vei afla indurare. Pana a nu te imbolnä,vi, posteste,

si in vremea picatelor aratä frangere de inimi. Nu zitbovi

implinesti juruint,a,

la timpul potrivit, si nu astepta pana la moarte, ca si faci ce-ai 991

este sortit pieirii. Moliile i vierraii vor avea parte de el i - suflet nelegiuit - stárpit va fi. Cine se increde prea usor este usuratio, si cine cade in astfel de gresalä isi aduce pagubi Cine e bucuros de flechrealit va fi

räu judecat, iar cine uritste vorba de clacä li micsoreazä aup5z5zile.

www.dacoromanica.ro

F1TJL LUI SIRAli, 20 Niciodati nu apune altora ceea ce ai auzit ì Cu nimic nu vei fi pigubit; Nu apune nici prietenului, nici vrtijmasului, si dad], prin ticerea ta nu faci vre-un piicat, nu da nimic pe fatä, Cici auzind cel dat pe fatii, se va feri de tine i, când va avea prilej, iti va aräta di te uriste. Auzit-ai vre-o taint'," ? Si, moari o data' eu tine! Fii färä grijä, ca nu te va sfàia ca sá iasi, din tine! Din pricina unui cuvint care trebue täinuit, cel nerod se zbate in duren, intocmai ca o femeie care e gata sa.' nasci. Intocmai ca o sigeatá infiptii in sold, asa stä cuvlintul de fain& in inima unui nerod. Cereeteazä pe prieten, poate n'a &cut ce binuesti, i, ciao& a ficut, sit nu mai fact), sat-Watt Cerceteazi pe priet,en, poate cit n'a zis ce binuesti si, dacii a zis, si nu mai zici Cerceteazit pe prieten, ci de multe

ori este birfeali si nu da crezare zvon.

Este cite unul care slime* dar

nu cu dina,dinsul, si cine n'a gresit vorbind prea mult? Dojeneste pe aproapele tau, mai nainte co ameninti si fit asa cum zice legea Celui Prea Inalt.

Toatii, intelepciunea stà in frica Domnului si in tool& intelepciunea nu este dead irnplinirea legii.

Intelepciunea nu este iscusinta dreapta cugetare nu se giseste in sfatul plicatosilor. Este o iscusintil care este intreagi

uriciune si se intimprá nerod care si

n'aibi räutate.

Este mai bun unul care n'are

multi pitrundere, dar este temittor de Dumnezeu, decit unul care prisoseste In istetime, dar calcii legea. Este un soi de istetime care nu di' gres, dar care e nedreaptit, i sunt oameni care sucesc dreptatea, ea scoati o sentinti, pe plac. Sunt oameni care merg incovo-

iati i in haine cernite, dar pe dinliuntru

sunt plini de inseliciune;

Merg cu capul in piept i se fac surzi de-o ureche, dar pe nevizute vor nilvâli asupra ta. Si daci, fiind prea slabi, au fost impieclicati de la picat, cand vor gasi prilejul, vor face ce e rim. Omul se cunoaste dupit inflitisare

cel cu mints anume dap& intimpiasses, ochilor. Imbricifitura omului, dezvelirea dintilor cind ride i cilcitura lui dau de veste ce este in el. 20.

aind 8ei loci fi and Id vorbefti. uneori infect% Darurile cetui nerod.

Felurite anti*. Uneori dojana nu este Monti la timp potrivit i citeodati cel ce tace

se dovedeste raintos.

Este mult mai bine si dojenesti,

dealt, ticind, sä fierbi de minie, i cel ce

Ii mirturiseste gresala va fi scutit de necaz.

Ca un famen care se apropie de o

fecioarii, asa este eel ce, orbit de patimi,

voieste si faci judecati,.

Unii care tac se dovede,so intelepti,

iar unii din prea multi vorbirie ajung nesuferiti.

Unii tac fiindci n'au ce di idspundii dar unii tac fiinda, tiu ci e vremea sà,

Omul intelept tace pini la timpul

potrivit, dar cel ingionfat i nerod trece dincolo de ceasul prielnic. Cine meliti, necontenit cu gura se face

urit tuturor si cel infumurat asijderea. Citeodati, in nenorocire, omul de eistig i cateodatit norocul se schimbii In pagubi. Uneori faci daruri care nu-ti aduc nici un folos i alteori cite un dar iti este ráspliitit indoit.

Poate si-ti vie smerenia dupi

i se poate ca, dap& smerenie, si riclici capul pan& la slavi. slay&

Cite unul cumpari malt cu putin

altul phiteste cu sapte pärti mai mult. Inteleptul se face pl'acut prin cuvintele sale, dar drigilisiile unui nerod sunt lepidate. 992

www.dacoromanica.ro

usus, ram LUI SIRAH, 21 Darul unui nebun nu-ti este de nici o ispravâ, etici el se asteaptä la o inseptitit rOsplatire.

El di putin

scoate ochii cu ce ti-a dat, i face gálägie cât un pristav.

Astäzi dá cu imprumut i mâine cere inapoi. Un astfel de om te respinge!

Nerodul zice: « N'arn nici un prieten s't faptele mele cele bune nu intâ,mpin& nici o recunostintd. Cei ce miinâ,ned

pâinea mea au limbd vicleand ! De câte ori i cata lume va title de el!

E mai bine sit, cazi pe caldaram, decat sti eazi din pricina limbii, s't busirea celor rái vine astfel degraba.

Omul uricios este ca o poveste

träzvitä, pe care o poartd, in gur& cei neciopliti.

0 pildä care vine din gura unui nerod este neprimiti, dei el n'o rosteste la vremea potrivitä. Sunt oameni care sunt opriti de la pheat din pricina särticiei; acestia, in somnul lor, nu sunt prigoniti de remus-

Onaul care-0 ascunde nerozia este

mai bun cleat cel ce-si ascunde intelepciunea.

21.

Sd ne ferim de pcicat f i de nedreptate. Cum aratei nebunul i inteleptul, pufi lap in laid. Fiule, dad, ai pOcittuit, nu mai spori in päcat i roagii-te pentru cele ce ai sáviirsit in trecut. Fugi de dinaintea piicatului ca de dinaintea sarpelui, cdci dad te apropii

de el, te va musca; dintii lui sunt ca dintii de leu si sfitsie sufletele oamenilor.

°r ice fOrädelege este ca o sabie cu cloud täisuri; rana ei nu are vindecare. Tirania i ingimfarea pustiesc boghtia; astfel cäminul celui trufas se va nOrui.

Rughciunea säracului urea din gura lui pan& la urechile Domnului, i judecata Domnului soseste in twit& graba.

dri.

Sunt unii care isi pierd viata dintr'o rusine neinteleaptit i care se

jertfesc de hatârul unui prost. Câte unul. tot din rusine neinteleaptä, fitgOdueste unui prieten marea Cu sarea i si-1 face vrajmas pe veresie.

Minciuna la om este mânjiturd rusinoasä, dar ea stä, pururea in gura celor färd crestere.

E mai bun un fur, decât un mincinos rani, de leac, dar amândoi vcir fi

Cel ce uräste mustrarea cald pe urmele pädtosului, dar cel ce se teme de Domnul se va intoarce ciitre Domnul cu mima Omul cu gura mare se cunoaste de departe, dar omul ctuninte stie cá bate Cel ce-si zideste cad, cu bani streini

este asemenea celui ce Ii adunä, pietre de mormant. Câlti adunati este adunarea celor

NA, de lege si sfarsitul lor este para focului.

mostenitorii pieirii.

Calea pfteätosilor este pardositi cu

Näravul omului minemos este °car&

pietre, dar la capatul ei se cased, gura

rusinea lui este cu el pururea.

Cel intelept in cuvintele lui sporeste vaza s't omul cuminte staptineste pe cei puternici. Cine îi lucreazä ogorul säu cadeste inalt stogul de grâu i cel ce are trecere la stâpâni poate sä-si acopere

iadului.

Cine piizeste legea îi tine gâ,ndurile in frä,u, i urmarea fricii de Dunanezeu

este intelepciunea.

Cine nu este intelept nu distigii,

invätäturd, dar este o desteptliciune care sporeste amärticiunea. Stiinta celui intelept se revarsii ca potopul i sfatul lui este ca un izvor

greselile. Plocoanele i darurile orbesc ochii

celor intelepti s't ca zäbala in gura calului opreso pe loo mustedrile drepte. Intelepciunea ascunsä, i comoara

de viatd. Launtrul nebunului este ea un vas spart si nu poate sá tie in el nici o

ingropatit in pfunânt: ce folos pot ele sä, aduci?

Intelepciune. 993

www.dacoromanica.ro

83

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 22 Când omul cuminte aude o vorbä. inteleaptil, o pretueate si mai pune ceva la ea; dar and o aude un fecior de bani gata, o ja in rtis i apoi o aruncit la spate.

Ce povesteate nebunul este ca povara in cáltitorie; pe când pe buzele celui cuminte se aflä, Gura celui mintos are cäutare in adunare ai cuvintele lui sunt cantárite In cugetul ascultätorilor. Pentru cel nerod intelepciunea

este ca o temnitä, ai tot ce atie nebunul sunt cuvinte fârä noimit.

Invätätura pentru

cel dezmetic

insemneazà obezi la picioare i cittuati

la mana dreaptä,

Pe cánd la eel intelept, invitä-

tura este podoabá de aur kfi ca o bratarit

la bratul drept. Nebunul, cánd d.de, rade cu hohote, pe când omul cu simtire deabia zimbeate.

Dezmeticul, cänd inträ In odaie, dá návalii; pe efind omul socotit teapta sfios la uaii.

Nebunul se apleacá, de la uä ca

sá vazá ce e In odaie; omul bine crescut stä, afarä.

Pentru omul cu simtire este mojicie sá asculti la usä; pe omul intelept 11 jigneate atare faptä, necinstitä. Buzele celor fdri minte vorbese meren de treburile altera, pe cand cuvintele omului intelept sunt cantirite In tirizii. 25. mima nebunului este in gura lui, iar gura Inteleptului este in mima lui.

and cel nelegiuit blestemá pe

duamanul säu, el se blestemii pe sine

Cel ce «ni zäzänii se pängäreate

singur i toti din preajma lui Il uritse.

Fiul rä.0 orescut este o mine pentru

tata' säu, iar ciind este o fiica, ea s'a

nttscut spre paguba pitrintelui sä,u, 0 fecioará inteleaptä face bogat pe

bärbatul ei, dar cea dezmitatä, aduce intristare celui ce a näscut-o. Fiica färit ruaine face sá roaeasca

si pe tatá ai pe bärbat ai este dispre-

tuitá de amtmdoi. Un euvitnt spus la timp nepotrivit este ca o muzicii in zi de intristare; dar biciul i bEttaia au intelepciunea lor totdeauna.

Cine invatá pe prost este ca

and ar lipi o oalit aparta, sau ca a't când

ai seu.la din somn adán° pe unul care doarme.

Cánd vorbeati cu un prost, este ca

cand ai vorbi cu un adormit; cand

ai slitrait euvitntul tau, el te va intreba: <(Je ai zis ? » Pe cel mort il pltmgi, cici li lipseate

lumina; pe cel prost 11 plängi, li lipseate mintea. Pe mort fi plängi cu duioaie, cáci a gäsit odihna, dar viata celui nätäräu e mai rea deeät moartea,. Dupä, un mort eati in intristare

sapte zile, dar cu un prost sau cu un

nelegiuit eati in intristare in toate zilele vietii lor. Cu cel dezmetic nu te intinde

la vorbit si nu eta in tovtiritaia

celui

prost; päzeate-te de el ea Bit nu ai necaz

ca sä nu te mánjeati atingändu-te de i vei afla odihnä, si nu te impoviira cu nebunia lui. Ce este mai greu decät plumbul el. Ocoleate-1

si care îi este numele altul deat: nerodul ?

Nisipul, bolovanii de sare, drugii de fier, Ii duci mai usor, dectt,t sá stai laolaltä cu un om färä, minte. Incheietura grinzilor intirite in zidirea casei nu se priibuaeate la cutre-

mur; tot astfel cugetul care e intitrit

22.

Copiii buni i copiii rdi. Prietenul nerod gi prietenul inte/ept. Leneaul este asemenea unei pietre intinate i toti fluerit intru ocara lui.

Leneaul este asemenea unui mor-

man de gunoi; cine se apucti, stt-1 ridice scuturä 904

prin sfaturi bine cantÉtrite, nu-ai pierde cumpatul in ceasul de primejdie.

mima care se reazimä, pe cugetäri temeinice este ea o tencuiali data pe un perete neted. Gardul infipt in värful dealului nu rämäne in picioare, ciind il izbeste vijelia; tot aaa un ouget sovlielnic

www.dacoromanica.ro

HSU'S, FIUL LUI SIRAH, 23

btut de giinduri nebunesti nu rämtme dfirz in fata spaimelor.

Cel ce impunge ochiul scoate din el lacrimi; cel ce impunge mima räscoleste simtirea.

Cine aruneä cu piatra dupti pasarele le gonete; cine ocareste pe prieten stria, prietenia. Chiar cand ai sees sabia impotriva

unui prieten, nu te desnadajdui, cazi intoarcerea este cu putint5,.

Dad. ai deschis gura impotriva prietenului tau, nu te teme, caci puteti s5, vá, impäcati. Mara doar de ()car& si de obraznicie, de descoperirea tainei si de barfirea vicleana, caoi de unele ca acestea fuge once prieten.

di cad inaintea protivnicilor mei si sa se bucure de rusinea mea vrajmasul meu. Doamne, Parinte i Dumnezeul vietii mele, ingamfarea ochilor nu mi-o da mile, i pofta intoarce-o de la mine !

Pofta p5,ntecelui si a impreunarii trupului sa nu ma cuprinda i duhului celui far& de rusine sa nu ml. dai. Copii, ascultati invatatura despre paza gurii, si cine o pazeste nu va cadea prins.

Pacatosul se prinde din vorbele

sale; ociritorul 1}.1 trufasul se poticnesc tot aya.

Nu-ti obisnui gura cu jurtimantul

Numele Prea Sfant nu-1 pomeni adesea. Caci precum robul care este adesea

Rämai credincios prietenului tau In sanicia lui, ca sa te bucuri impreunä cu el cand va da de belsug; rimai tang&

luat la rost nu scapa, far& de v5,nat5,i,

Mai inainte de a se aprinde focul,

ramemea slobod de pacat. Cine se jurii, rault pacatueste mult

el in vremea de necaz, ca sa iei si tu parte la bogatia pe care va mosteni-o. se tidied din cuptor abur i fum; tot asa injuraturile merg inaintea de singe.

SA nu-ti fie rusine de prietenul care a cazut in saracie si nu te ascunde din fate, lui, Caci dada i se intampla vre-un neajuns din nepasarea ta, oricine va auzi

se va feri de tine.

0, de-ar pune eineva paza gurii mele si peste buzele mele pecetie de intelepciune, ca s5, nu alunec din pricina ei i ea ea nu ml. piarda Inaba mea!

tot asa i cel ce se jura fA are vesnic In gura numele lui Dumnezeu nu va harapnicul nu se va departa de casa lui. Daca nu se tine de juramant, pl.-. catul ramane &supra lui i dada, nu da nici o luare aminte, pacatueste indoit. Iar dacit se jura pe degeaba nu va fi far5,

vin5,, caci casa lui se va umplea de

nenorociri. 12. Este uneori vorbire care casuneaza

moartea; asa ceva eh nu se afle in mostenirea lui Iacob ! Caci de la cei binecredinciosi toate acestea departa-se-vor

ei nu se vor tavali in pacate.

Nu-ti deprinde gura cu rostiri dez-

matate, caci intru ele sunt i cuvinte cu pacat.

23.

Rugciciune. Pckatele limbii. Pcicatele poftei trupefti.

Doamne, Parinte i Stapánul vietii mele, nu ml. Elsa ea ma dud], gura mea

dup.& cum vrea ea si nu ingadui 85, alunec din pricina ei!

Cine va pune biciul peste gándurile

i varga indreptarii peste mima mea, ca sa nu erute rätäcirile mele sâ nu tread, cu vederea pticatele mele! mele

Ca gresalele mele sit nu sporeascá, s5, nu se inmulteasca, alunecarile raele

Adu-ti aminte de tatiil tau i de muma ta, cand stai la sfat in mijlocul boierilor, ca nu cumva, uitandu-ti de

ei in fata acelora, sä savarsesti, din obisnuinta, vre-o nerozie i sa ajungi

doresti sa nu te fi nascut i sa-ti blestemi ziva nasterii. Omul care se obisnueste cu cuvinte de sudalmä nu se mai ciopleste

ate zile va trai.

Doua soiuri de oameni îi sporesc

pacatele si al treilea soi aduce mania Dorrmului; patima fierbinte arde ca focul

si nu se stinge pana ce nu mistueste 995

www.dacoromanica.ro

68

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 24

totul, tot aaa omul desfranat in trupul

sau si in carnea sa nu se astampara pan& ce nu-1 mistueate focal. Pentru omul desfranat once pain° este dulce ai nu se do moleate decat odatä ca moartea.

Precurvarul care párasete patul

caminului zice in cugetul sail: a Cine me

Intuneric este imprejurul meu, peretii ma ascund i nimeni nu ma zareate: de ce sa, ma tem? Cel Prea Inalt nu va pomeni pacatele mele.* Astfel, el se teme numai de ochii oamenilor ai nu stie câ ochii Domnului sunt de zece mii de ori mai luminoai decat soarele i ei yid toate caritrile oamenilor a't patrund in colturile cele vede ?

Ea deschide gura sa in adunaren Celui Pros, Inalt i se preamareate in fata oatilor lui: « leait-am din gura Celui Prea Inalt ai ca negura am acoperit pamântul. Intru cele inalte m'am

tronul meu e deasupra unui stalp de nouri ;

Am strabiitut de jur imprejur rotundul cerului ai am calcat adtincurile oceanului.

Pe valurile märii ai in tot pamantul

ai in tot norodul i semintia sunt stapane.

Toate lucrurile cunoscute au fost

Dar peste toate acestea cautat-am un loo de odihnii i am zis: intea cui moatenire sit m5, satialuese? Atunci Facatorul a-toate mi-a dat

tot aaa, dup5, ce au fost desavaraite. Precurvarul sa fie pedepsit in pieta cetatii, caci unde cu gandul nu gandeate,

Iacob i ia-ti moatenire in Israil!*. Mai nainte de veac, dintru inceput,

mai aseunse.

de Domnul mai inainte de zidirea lor acolo va fi prins ; La fel ai femeia care-ai lasa barbatul si aduce moatenitor pe fiul altuia. Alai intai: ea a calcat legea Celui Prea Inalt, al doilea: ea a greait fate' de barbatul ei, ai al treilea: a savarait precurvie strain.

i a fiicut copii cu barbat

Una ca aceasta sa fie adusä inain-

tea adunarii, iar asupra copiilor ei va Marna pedeapsa.

Copiii ei nu vor prinde radacini ramurile ei nu vor aduce roade. Pomenirea ei va famanea sub ble-

stem ai ocara ei nu se va sterge niciodata ;

Aaa Meat cei ce vor trai dupa ea vor cunoaate ca, nimic nu este mai bun decal frica Domnului i nimio nu este mai dulce dead ascultarea de poruncile Domnului. Cad este mare cinste sa urmezi pe Doranul ai este viatit lunga cand te lipeati de el.

i cel ce m'a creat a hotarit cortul mea, ai a gait: a Aaeaza-te in

porunca

m'a zidit i pan& in veac nu voi avea sfarait.

In cortul eel sfant am slujit inaintea Domnului si pe urma in Sion m'am statornicit.

In cetatea cea iubita aaijderea

m'a odihnit i in Ierusalim este scaunul imparatiei mele. Inradacinatu-m'am in poporul cel marit, in parten Domnului, in mijlocul moatenirii sale. Ca un cedru in Liban m'am inaltat,

ca un chiparos in muntii Hermonu-

lui.

Crescut-am ea finicul din Enghedi ca dumbravile de trandafiri din Ierihon,

ca un maslin trainic in campie i m'am ridicat ca un platen la tarmul apei. Ca scortiaoara fiti ea balsamul cu bun miros dat-am mireazma mea si ca smirna cea aleasa raspandit-am olmul meu; ca galbanul, ea onixul i ca stactia si ea duhul tamaii din cortul descoperirii ;

Ca un terebint intins-am ramurile

24.

mele i ramurile mele slavei tai ale harului ;

Lauda intelepciunii ca temelia legii Domnului.

1. Intelepciunea îi este lauda sie ineste preamarita in mijlocul poporului. 996

sunt ramurile

Ca o vita odraslit-am harul i florile mele dat-au rod de slava EA de avutie.

Apropiati-v5, de mine cei ce mä

doriti i vä saturati de rodurile mele ;

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 25 CA pomenirea mea este mai dulce deckt mierea i agonisirea mea mai dulce decát fagurele de miere.

dragostea dintre prieteni i bärbatul Cu femeia care se ingilduesc unul tu altul.

Si sunt trei soiuri de oameni pe

Cei ce mä mänancii simt mereu foame de mine si cei ce ma, beau m'ar bea necontenit. Cel ce ma. asculta, nu va da de rusine si cei ce se ostenesc pentru mine nu vor cadea in 'Amt. » Toate acestea aunt cartea lega-

care le urgiseste sufletul meu si ale ciiror naravuri má ingretoseazà; foarte: calicul

miLntului Dumnezeului Celui Prea Inalt, legea pe care ne-a poruncit-o Moise, ca

cand judecit drept i celor biltrani &Ind

sa fie mostenirea obstiei lui Iacob. Si legea aceasta umple pe om de intelepciune, cum se umplu de apa fluviile Fisonul i Tigrul, când se coc roadele.

Legea umple de pricepere cat Eufratul 5i citt Iordanul, cand vine mare, in zilele secerisului.

Ea ravarsä invatatura ca Nilul

raviirsat si ca Ghihonul, la culesul viilor.

Cel dintai care a invatat-o n'a

ajuns s'o cunoasca desilvarsit, si la fel

cel din urrnii n'a dat de hotare/e ei,

fudul, bogatul inselator si batranul precurvar si färä minte.

Dará n'ai adunat la tinerete, cum vei gasi cu ce tria, la batranete? Cat de bine le vade cäruntetelor

stiu sá dea sfaturi! Cat de frumoasii e la bátrani intelepciunea

i

la cei ce stau In loc de

slava: chibzuinta si sfatul bun 1 Cununa mosnegilor este ciociineala vietii si marirea lor este frica Domnului.

Sunt noua lucruri pe care le fericese in inima mea si pe al zecelea voi spune cu toatä gura: fericit este

omul care a ajuns sa se bucure de copiii sai si a trait a& vazil prabusirea

Fericit este cel ce s'a cisiitorit cu

o femeie intelegatoare si care, Lang& ea,

Cad cugetul ei este mai coprin-

nu este ca boul cu magarul, arand la

lar eu am fost ca un sant cu apä tras din 'Au, ca o panglica, de aria ce strabato o gradinä desfatatä, Si am zis: adapa-voi grädina mea

sluga la un stäpan mai prejos decal sine. Fericit este cel ce a gasit un prieten credincios si cel ce da, inviitáturit unor urechi ascultatoare.

zator dectit marea si pätrunderea ei este mai adanca decht genunea.

un plug. Fericit este cel ce nu paciitueste

cu limba sa si fericit este care nu e

santul rneu s'a fitcut fluviu si fluviul meu a ajuns mare! Raspandi-voi, iar qi iar, invatätura ca ravärsatul zorilor si voi vadi

Cat de mare este cel ce a &it intelepciunea, ins& nimeni nu este mai presus de eel ce se teme de Domnul! Frica de Domnul toate le covarseste; cine are aceasta frica nu poate fi asemänat cu nimeni!

intelepciunea.

nici o räutate nu este ca räutatea femeii. Nici un necaz nu este ca necazul pe care ti-1 fac cei ce te maze si nici o loviturä nu este ca lovitura pe care ti-o da dusmanul. Nici un venin nu este mai riiu ca veninul sarpelui si nici o manie nu este mai presos de mania femeii. Mai degraba vreau sa locuese im-

si voi inneca razoarele mele, si iatä ca,"

pildele ei pan& la caphtul lumii. Si ca proorocia voi turna invatiitura i voi lasa-o mostenire neamurilor din veacurile viitoare. Vedeti cá nu m'am ost,enit numai pentru mine, ci pentru toti cei ce cautä 25.

Trei lucruri bune i trei lucruri

rete.

Infelepciunea este cununa bdtrane(ii. Frica de Dumnezeu e sf amid. Despre emeia rea.

1. Trei lucruri iubeste sufletul meu,

si ele stint pläcute si inaintea Domnului si inaintea oamenilor: unirea dintre frati, 997

Nici o ranä nu este ca rana inimii Qi

preuna tu leul si cu balaurul, dealt sä tridesc inteo casa cu o femeie hapsani. Rautatea, femeii Ii schimonoseste

obrazul si-i face fata neagrä ca de ursoaica.

www.dacoromanica.ro

usus, FruL LUI SIRAH, 26 1'7. Brbatul ei sade in mijlocul prie-

Blestemätie mare este muierea be-

Ova ; ea nu mai poate sài aseundli

tenilor i farts-, de voie suspina cu amar. Once fautate este mica pe Pang&

rusinea. Pe femeia desfranata o cunosti dupa indrazneala ochilor i chip& freamatul genelor.

rautatea femeii. Soarta piicatosului sib& parte de ea! Cum este suisul nisipos sub picioarele batranului, asa este femeia limbut& pentru brubatul linistit. Nu cauta la frumusetea femeii nu o pofti fiindca e femeie. Este sminteala, uriciune si mare

Asupra fetei indaratnice intireste

paza, ea nu cumva, afland prilej, sa

fac5, ce pofteste. Fereste-te sit' te tii dup.& o femeie

Initra infranta, obraz ofilit i rang

Cu ochi nerusinati, ori de nu, sa nu te miri cand te-o vari in pacat. Precum calätorul insetosat li deschide gura i bea din once apa ca,re

Máini far5, putere i genunchi slablnogi

once par si-si deschide tolba la orice

rusine, cand femeia hraneste pe brabatu-sau.

launtrica, iata co aduce o femeie rea.

are sotul pe care nevasta-sa nu I-a

Ii vine la indemana, asa i ea vade lang5, sageata.

Harul femeii inveseleste pe bar batul ei i intelepciunea ei da putere

ferieit.

De la femeie este inceputul catului i prin ea toti murim. Nu lasa apei loe pe unde sa, iasa, nici femeii celei rele putere a,supra ta.

oaselor lui.

Femeia acuta este un dar al

i femeia bine crescut5, nu are pret pe pamfint. Dar peste dar este femeia rusi-

Domnului

Daca 'nu umbla cum o poarta

mana ta, reteaza-o de la sanul tau!

Tot des pre sotie, Mad e band, 0 ctind e rea.

noasa i nici o comoara nu pretue.ste cat o femeie infranat5,. Precum soarele se ridica intru inaltele ceruri ale Domnului, tot asa frumu-

Fericit este b5,rbatul femeii celei

setea femeii celei bune, in buna intocmire a casei sale. Precum este candela care lumineaza in candelabrul cel sfant, asa este

bune, cad numarul zilelor lui se indoieste.

Femeia vrednica veseleste pe bar-

batu-sau i el ajunge in pace la capatul anilor

Femeia ceo bung este partea ceo buna i e dat5, cástig celor ce se tem

un chip frumos pe un trup bine implinit.

Si cum sunt niste stalpi de aur

de Domnul.

pe o temelie de argint. asa sunt picioarele frumoase pe calcit'ie puternice. Fiule, piistreaza intrega floarea tineretii tale si nu da desfranatelor vat,tutea ta. Cautii i gäseste, In toat5, mosia, o postata bung, i sam5,na samanta ta, cu credint5, in neamul tau eel bun. Astfel vlastarii tài vor crests in

Fie bogat, fie s5,rac, sotul ei are

mima voioas5, i totdeauna este cu fata vesela.

De trei Iucruri se teme mima mea

si de cel de al patrulea sunt ingrozit:

zavistiile din cetate, gr5,madeala norodului i napastuirea,- acestea toate sunt mai rele deciit moartea,

Dar o femeie geloasi de alta fe-

meie. care-i impärtaseste pe toti de harapnicul limbii ei, este sfasierea inimii jale grea.

0 nevastä rea laugh' tine este ea un jug cu boi rau injugati, i cel care

o tine este ca unul care a apucat o

scorpie,

jurul tàu i sa,manta ta nu va fi pre-

tutindeni. 0 femeie de vanzare socotita este

ca un scuipat, dar o femeie maritata

insemneaza turnul mortii pentru cel cu

care a pacatuit. 0 femeie fara Dumnezeu e data

ca pedeapsa celui nelegiuit, lar o femeie cucernica e rasplata celui ce se teme de Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro 998

IISUS, FITT!. LUI SIRAH, 27

Femeia nerusinatit Ii bate joo de ouviinta femeiasck dar femeia Cu ruvine se sfieste chiar si de sotul ei. Femeia far& de obraz este ca o cittea, dar femeia rusinoas& se teme de Domnul.

Femeia care-si cinsteste b&rbatul se v&deste inteleaptá tuturor, dar aceea care nu 5i-1 cinsteste d& pe fat& tuturor ca e pkganit. Femeia gitligioas&

i vorbitreatä,

este ca o tr&mbitä, de fázboi care pune

Pits&rile se adun& laolalt& cu se-

menele lor, tot asa si adev&rul se intoarce pururea la cei ce tritiesc dupit adeviir.

Leul p&ndeste prada, asa si catul p&ndeste pe cei ce lucreazi nedreptatea,.

Vorbirea omului cucernic este totdeauna cu intelepciune, pe c&nd nerodul se schimb& ca luna. Cánd te afli in naijlocul prostilor,

vremea; dar cand te afli in

pe vràjmasi pe fugit; iar sotul ei, dad, se potriveste cu ea, trebue s&-si duo&

mijlocul oamenilor intelepti, zäboveste

De dou& lucruri se intristeaz& mima mea, dar de al treilea mä apuc& m&nia: omul bogat care se caliceste rabdä, de foame i omul cu nume mare, c&nd nu este luat in seamit; iar cine se intoarce de la cucernicie spre pitcat, pe acela Domnul il pregäteste de sabie.

lor merge al&turi cu dezmittarea si cu

viata in ritzmirit& de r&zboi.

Anevoie scap& negutätorul de päcat c&rciumarul nu ritmane fix& vial.

cât poi.

Vorba nerozilor e uricioas& si räsul

pacatul. Vorba celui ce se jurä, necontenit zb&rleste pärul, iar c&nd se ceartit, trebue s&-ti astupi urechile. Inciderarile trufasilor se sfársesc cu värsitri de ¡Adage si injuritturile lor sunt de neauzit.

Cel ce &A pe fat& o taints si-a

pierdut credinta si nu mai gäseste prieten dup& pofta inimii

27. Palcatele i primejdiile traiului

mire oameni.

Din pricina banilor, multi au p&-

Iubeste pe prieten si fii lui cre-

dincios, ins& (lac& li dai tainele pe fatk nu mai umbla dup.& el, Caci, precum un om vi-a pierdut

cittuit, FA cine cauta sit se imbogateascit

mostenirea, asa ai pierdut tu prietenia

Intre incheieturile pietrelor tärusul se infige tare, iar intre vanzare si cumpärare pittrunde pitcatul. Dac& omul nu se tine cu s&rgtrintit

Si dup.& cum scapi o pagre din

intoarce ochiul de la dreptate.

intru frica Domnului, casa lui curand

se prtibuseste. Cand dai gr&ul la ciur, 6:man gunoaiele, tot asa ¡A pleava omului in convorbirea lui. Vasele olarului cuptorul le pune la

incercare, iar pe om 11 pui la incercare

cánd stai cu el de vorbit. Cum a fost ingrijit pomul, aratä,

roada pomului, tot asa cuv&ntul omului aratä, ce za,ce in inima lui.

Nu läuda pe nimeni p&nä ce nu

vorbesti cu el, citci cuvantul este piatra de incercare a omului.

Dac& te tii de dreptate, va fi a ta si te vei imbraca cu ea ca inteo mantie de slavit..

prietenului tä,u,

asa ai scapat pe prietenul tau si nu poti sit-1 mai prinzi.

Nu mai alerga dup& el, did a

ajuns departe si a fugit ca o c&prioar&

din la.

Poi sà, legi o rani): 5i poi sit te impaci dupi ceartit, ins& cel ce a dat

pe fat& o tainä, a pierdut once nttdejde.

Cine face cu ochiul panueste lucruri rele si cine-i prinde de ve,ste stä, departe de el.

°And stä inaintea ta, el are in

gur& vorbe dulci si e plin de admirare cand vorbesti ; ins& dup& a,ceea 15i schimb&

graiul si dä, cuvintelor tale intelesuri care si te punä, räu cu lumea.

Multe lucruri uritsc, dar nimio atitt

de mult ca pe omul acesta; si Domnul 11 uraste la fel 5i-1 di. blestemului.

999 www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 28 Precum este materia focului, asa

Cine arunci piatra in sus o arunci In capul sau, iar o loviturá vieleana nimereste intai pe cel viclean. Cine Etapa, groapa altuia cade in

este i puterea flacarilor i dupa puterea

singur.

si furia lui. Smoala

ea, si cel ce intinde cursa se prinde Cel ce face fapt,e rele, ele se atoara, peste el, fara ea s'a stie de mide i-au venit pe cap. Batjocura i ocara sunt partea celui semet, dar pedeapsa Il pandeste ea leul.

Cei ce se bucura de prabusirea celor cucernici vor cadea in cursa, chinurile ii vor mistui mai nainte de moarte.

Supirarea i manis,: i acestea sunt

uricioase

de ele.

i omul pacatos se tine tare

mánia lui; pe masura bogatiei lui °reste i

pacura se aprind pe

data; cearta grabnica aduce varsare de san ge.

Daca sufli inteo licurti de foc, se aprinde, iar daca scuipi in ea, se stinge;

at'at una cat si alta ies din gura ta. Blestemati pe biirfitor si pe cel cu limba fatarnica, fiindca au pierdut pe multi oameni care traiau in pace. Limba clevetitoare a prabusit pe multi i i-a gonit din popor in popor

a surpat cetati intarite si a rasturnat Limba clevetitoare a gonit din

Rdzbunarea, izbucnirea nulniei i pcicatele limbii. Cel ce se razbuna, fazbunare gaseste

la Domnul, caci pacatele lui Domnul le va tine minte.

Tarta aproapelui tau ceea ce ti-a i

atunci cand tu te vei ruga,

ierta-se-vor päcatele tale. Omul care tine manie impotriva omului, cum poate s'a ceara de la Domnul támaduire? De omul cel asemenea lui nu-i este pacatele!

totusi se maga sa, i se ierte

El, care este carne, pastreaza cine va curati piicatele

nie ; atunci

lui?

citt este de puternic omul tot Mata si

casele color mari. 28.

gresit

celor ce se ceartà se aprinde i vrajba ;

Adu-ti aminte de cele de pe urma pune eapat vrajmasiei; adu-ti arainte

de stricaciune si de moarte

i vine-te

de porunci.

Adu-ti aminte de aceste porunci si de legamantul Celui Prea Inalt si nu mai vrajmasi pe aproapele si iarta-i nestiinta. Departeaza-te de vrajba, i vei imputina pacatele, fiindca omul grabnic

la mitnie 444 vrajba.

Caci omul pacatos turbura pe prieteni i samana zazania printre cei ce tritiesc in huna, pace.

casele lor femei vrednice i le-a .16,sat pagubase de rodul ostenelilor lor.

Cel ce asculta de ea nu mai gaseste tihnii, si nu mai poate sa locuisca in pace. Lovitura biciului face viinataie, dar lovitura limbii frange oasele. Multi au cazut de ascutisul sabiei,

dar nu asa de multi ea acei ce au cazut de ascutisul limbii. Fericit este col ce e la adapost de loviturile ei i n'a, incaput sub mánia ei si n'a tras la jugul ei i n'a fost legat cu lanturile ei.

Caci jugul ei este jug de fier lanturile ei sunt lanturi de arama. Moartea pe care o aduce ea este moarte groaznica i decat ea este mai bun iadul. Dar asupra celor cucernici ea nu are putero si de flacara ei acestia nu s int vatilmati. Cei ce parasese pe Domnul vor cadea

In puterea ei; pe acestia ii aprinde si nu se mai stinge. Asupra lor îi dI. drumul ea un leu ffi ca un pardos îi nimiceste. Baga de noma, ingradeste cu racini mosia ta i argintul tau i aurul triu leaga-1 bine,

lar pentru cuvintele tale fa cantar greutati si, tot asa, gurii tale pune-i

usa, cu incuietoare. 26. Ia aminte sa, nu aluneci din pricina ei sil nu caziinaintea celor ce te prindesc.

1000 www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 29, 30 29.

Impruntutul, chevigia, ecIminul ci petrecerea prin

Cine este milostiv dà aproapelui cu imprumut si cine are mtlna darnica tine poruncile. D5, cu imprumut aproapelui, cand

se gäseste in nevoie si tot asa intoarce la vreme aproapelui tau ce ti-a dat cu imprumut.

Tine-te de cuviint i poarti-te cu credintil fatii, de el i vei gäsi totdeauna ce-ti trebueste. Multi socotesc imprumutul ca un lucru gäsit in drum i dau bätaie de cap celor ce i-au ajutat. Piing sà ja imprumutul, siirutä, nile celui ce-i dà i pentru banii aproa-

pelui ii smereste glasul, iar and este vremea sä dea inapoi, tärägäneste sorocul, da in loc de bani väicä,reli i invinovii-

teste timpurile grele.

Mud poate 85, pläteascä, aduce deabia pe jumätate i aceea o socoteste ca bani dati de pomanä; iar de nu poate pläti, 1-a pägubit pe celiilalt de banii imprumutati; i acesta si-lcapätä dusman pe degeaba, cä,ci Ii plateste cu blesteme cu sudalme i, in loe de cinste, Ii riíspunde cu ocará. Multi, din pricina acestei räutäti a oamenilor, se intorc de &titre om si nu

dau cu imprumut, temändu-se sä nu se pagubea,scä in zadar.

Totusi fii ingaduitor cu cel smerit si nu-1 läsa sä, imbatränescii, astepand milostenia ta. In numele poruncii Domnului, ajutií pe cel shrac i, in nevoia in care se aflä, nu-i da drumul cu mäinile goale. Lasti-ti banul pierdut, pentru frate si pentru prieten, i nu-1 him st1-1

nânce rugina, sub piatra ori in perete.

Pune-ti comoara ta intru poruncile Celui Prea Inalt i aceasta iti va folosi

mai mult dealt aurul.

Grämädeste milostenii in ciimärile

tale s ele te vor scoate din toate nenorocirile.

Mai mult dealt scutul tare si de-

cât nä,valnicii ele se vor fázboi cu vriijmasul, pentru tine.

Omul bun se pune chezas pentru aproapele situ, iar cel ce a pierdut rusinea il näpusteste.

Binele pe care ti 1-a fäcut chezasul sä nu-1 uiti, aid el si-a pus viata pentru tine. Cel plicIttos primejdueste averea chezasului i cel cu suflet nerecunoscä,tor

piräseste pe izbavitorul säu. Cheziísia pe multi care erau soco-

titi fericiti i-a dat la pämänt

i

azvarlit incoace i incolo, ca valurile

i-a ;

Pe oameni bine instäriti i-a scos afar& din casele lor i i-a gonit sä, rititceascil prin neamuri streine.

Pacatosul dä gres in cheziísie

cine aleargh, dup.& castig necurat In judecliti. Chezäqueste pentru aproapele täu, dupti puterea ta, dar bagä, bine de seam& sä, nu cazi.

Cele mai de seamä lucruri, in via4a, omului, sunt apa, pitinea, vesmilntul i locuinta, ca acopen i goliciunea. Mai bun& este viata siíracului,

sub acoperis de scanduri, dealt ospete imbelsugate prin sträini. Multumeste-te si cu mult i cu putin, i astfel n'o sä-ti mai auzi ocara 6, esti venetic. Rea viatä, este sä, umbli din casä in casá, i unde te-ai ficivat nu deschide gura ta. Ospätezi i dai sà bea unor nemultumitori i, pe längii aceasta, mai auzi vorbe amare: n Vino incoace, veneticule, masa! i ce-ai la indemlinit mananc !*

i pune sä,

Sau: *Mara, hangiu venetic, din

fata mai-märimilor ! Cä, mi-a venit oaspe fratele meu, vi-mi trebueste toatà casa!

Greu ji cade omului cu simtire sà audit certarea stäpilnului casei ocara cà esti cámiltar !

80. Des pre cregterea eopiilor. Des pre &Imitate anufie.

1. Cel ce iubeste pe fiul situ 85, nu in biciul de pe spinarea lui, ca mai pe urmä sä se bucure de el.

1001 www.dacoromanica.ro

IISUS, FML LUI SIRAH, 31 Cine mustrulueste pe fiul sau va

avea multuraire fA se va liuda cu el, in adunarea cunoscutilor. Cine da invitatura fiului sil'u face gelosi pe dusmani i ponte si se bucure de el intre prieteni.

Daci, moare tatal sin, este ca

cum n'ar fi murit, c5,ci a läsat dupil el un fecior asemenea lui. Cat a trait, a v5,zut de el FA s'a bu-

curat, iar cand a fost si moark nu s'a

intristat. El Iasi un rizbunator asupra masilor, iar prietenilor un urmas care le raspläteste pentru dragostea lor. Cine räsfat,a pe fecior se apuca lege Vanataile si la once tipat al lui ii Bare mima.

Calul nedomolit ajunge näravas

fiul läsat de capul lui ajunge rizvratit.

Daca esti prea dragistos cu fiul

tau, va ajunge sä, te infricoseze, í daca

iti faci cu necaz.

el

de joaca, o s5,ti

Ce foloseste idolului jertfa? CA, nici nu milnanca, niel nu miroase! Asa este cu cel ce stapaneste avutie, dar nu poate si se bucure de ea. El o vede doar cu ochii i ofteaza, intocmai ca famenul care imbrätiseaza o fecioara. Nu liza intristärii sufletul tau IA nu

te chinui cu prea multi purtare de grijä. Veselia inimii di viatä omului voiosia lui Ii prelungeste zilele. Imbuneaza sufletul tau i ogoieste

inima ta i gonete intristarea departe de tine, cad intristarea a ucis pe multi si nu e bung la nimio Pizma i mania seurteaza zilele si multe griji te imbatrânesc mai nainte de vreme.

Somnul celui plin de voie buni

e adevärat °spat FA demancarea Ii priest() foarte. 31.

facä,

Nu rade cu el, ca si nu dai de

Primejdiile bogdfiei. Pravila ospeifului. Sfdnta cumplitare.

Nu-I 15.sa de capul lui, cand este mic, i nu-i trece cu vederea nebuniile.

de pe el si grija lui de bani Ii alungä

la urma, s5, nu scrasnesti din

duren i

dinti!

Frange-i grumazul in copilärie plesneste-1 peste sale cat este 'Inca prune, ca si nu se invartoseze i sa, se razvräteasca impotrivali i si4i sange-

Veghile celui bogat topesc carnea

somnul.

Främäntarea lui necontenita il impiedica si atipeasca si-i risipeste somnul mai abitir ca o boalii, grea.

Bogatul se trudeste ea adune averi cand se odihneste, pofteste sise sature

reze mima.

Mustrulueste-1 i bine-1 sub jug greu, ca nu cumva, intru zburdalnicia lui, si se poticneasca. Este mai bine si fii sarac, dar sinatos i cu trup de fier, decat bogat

impovärat de suferinte. Sanatatea EA zdr5,venia pretuesc mai mult dead tot aurul, EA un trup voinic dec5,t avutii nenum5,rate. Nici o bog5,tie nu este mai presus de sänätatea trupeasca, FA nici o stapà-

nire pimanteasca nu face cat bucuria inimii.

Este mai buna moartea decat o viata chinuita, i mai bunä vesnica odihna decat o suferintä neconteniti. Mancaruri alese, aduse in preajma

une guri inchise, sunt ea bucatele cele puse la mormänt.

de desfitari. Saracul se zbuciuma, pentru ea nu are cu ce trai, iar cand se odihneste, toate Ii lipsesc.

Cine iubeste aurul nu va ajunge

la sfintenie i cine alearga dup.& clistig se incurca in päcate. Multi au ajuns eh,' se poticneasci, din pricina aurului i si-au pus lucrederea lor in margäritare. Aurul este grind& de impiedicare pentru cei nerozi, i cei fin a de minte se poticnesc in ea. Fericit este bogatul care se dovedeste farii, de prihana i care n'a alergat dupä aur! Cine este acesta? - ea si-1 laudam ea prea fericit si ea pe unul care a fiteut minunatii in poporul

1002

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 32 Cine este acela care a fost pus la incercare, prin bogatie, i a ramas in

totul drept? El este vrednic de toata lauda! Cine a putut &ilea porunca n'a calcat-o ? Cine, a putut face rau EA n'a facut?

Fericirea unuia ca acesta este

intarita i olaptia va preamäri facerile lui de bine. C5,nd pezi la masa unui boier mare,

nu casca gura In fata

ei EA nu zice:

a Cate buniati stau pe mas5,!

Aduli aminte câ ochiul lacom

este uricios. Ce este mai rau, intre lucrurile create, decitt ochiul ? Doar nu degeaba plange el la orisice. Nu intinde mana ta unde pi-a pus ochii altul de langl tine, ca sa nu vi se intalnesca mâinie in talger. Judecä dorintele aproapelui tau dup5, dorintele tale pi fil cu socotealli In toate cate faci. Miinancit cuviincios cele ce sunt puse inaintea ta pi nu elefái, ca 65, nu te faci urit. Ca bun& creptere, ispriiveste cel dintai i nu fi nesatios, ca ea nu dai sminteala. Dacii pezi in mijlocul unei adunari,

nu-ti intinde mina mai inainte decat ceilalti.

Cat de putin Ii trebue omului bine crescut! De aceea, cand se °Web, in patul

situ. nu are inneaciuni. Pantecele cumpittat are parte de somn siingtos. Te scoli dimineata cugetul ti-e limpede. Truda nesomifului, varsaturile pi durerile pantecelui sunt captigul omului nes5,tios.

lar dacä ai fost nevoit sit ospittezi de masufa, scoalti-te, du-te primprejur pi te vei simti upurat. Asculta-ma, fiule, pi nu mil dispretui ! Si mai la urinä vei descoperi adevarul cuvintelor mele. In toate lucrurile tale fü cumpata,t i nici o boala nu va da peste tine. Gurile lauda pe cel ce di ospet,e stralucite, i märturia d'arniciei lui este Intemeiata. Dimpotriva, cetatea cartepte asupra mesei zgarcitului, i marturia carpanopiei lui este iarapi intemeiat.a. dincolo

La biute, nu te arata viteaz,

pe multi i-a pierdut vinul.

Dupil cum cuptorul pune la incercare

lucrul faurarului, tot apa i vinul inimile

trufapilor care stau gata sa se incaiere. Vinul este pentru om apa datatoare de viata, daca 11 bea cu mäsura. Ce este viata celui ca,re nu are yin ? Ca el a fost facut ca sä veseleascii pe oameni. Bucuria inimii veselia sufle(0.1

tului este vinul, cand Il bei la vreme

cu m'asurä. Dar vinul baut cu nemiluita, aduce

amaraciune sufletului, intaratare i g5.1ceav5,.

Betia aprinde patima celui farä

minte Impinge in pr5,pastie, scade puterile i capuneaz5, b5,täi i rani.

Gaud stai la ()spat, nu te apuca sä dojenepti pe prieten i nu-i aräta dispret pe cand el se veselepte. Nu-i apune cuvinte de °car& i nu-1 necaji cerandu-i inapoi niscaiva bani imprumutati.

Runde moravuri la ospere. Cucernicii Fapta Daca sotii ospatului te-au facut mai marele mesei, nu te trufi i fii in mijlocul

lor ca unul dintre ei; ingrijepte de ei apoi pezi pi tu la masa.

Dupa ce ai indeplinit toate cele de trebuintii, poi sa% stai jos, ca di te bucuri de cinstea pe care ti-au dat-o pentru buna intocmire a mesei, sá primepti oununii. Graiepte tu cel ce epti mai batran, caci tie se cuvine intai, dar cu part i cu ptiinta i fara sit Impiedici pe cántareti.

Unde nu te ascultä nimeni, nu

cheltui vorba, pi la timp nepotrivit nu-ti ar5,ta intelepciunea.

Ca o pecetie de cornalina in legatura, de aur, apa este rostul cantttretilor In mijlocul ospatului. Si iarapi ca o pecetie de smarald, inschunatii in aur, este rasunetul cântecului, in tovaräpia vinului dezmierdator. Gridepte i tu, tinere, daca gandepti cá ai nevoie, ins& dup.& ce ai fost poftit de doua-trei ori.

1003 www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 33 Strange-ti euvantul ;

eu

putine,

spune multe; fii ca unul care stie, dar

care tace. Intre cei mai mari, nu te face de potriva lor, i unde stint batrani, scurteazi, vorba,.

Precum fulgerul straluceste intea tunetului, la fel inaintea tanarului sfios purcede harul. Gaud a venit ceasul, ridica-te de la

mug, si nu fi cel de pe urnail; alearga fleas& si nu Vandal pe drum. Aci petrece i fá ce-ti cere inicia, dar intru frica Domnului pi nu in nebunie.

lar pentru toate aeestea binecuvinteazá. pe Ziditorul tau, care te indestuleaza cu buniitätile sale.

Cel ce se teme de Domnul aro parte de inviitaturit i cei ce-1 cautä

dis-de-dimineata gasesc bun5,vointa luí.

Cel ce cauta legea hrana va avea intru ea, pe and coi fatarnic se va potieni in ea.

Cei ce se tem de Dumnezeu afla-vor

dreapta judecatä si vor aprinde ca o

torta rostirile lor cele intelepte. Omul eel nedrept respinge dojana

si chip& patimile sale îi gäseste dezvi novittiri.

Barbatul eel de sfat nu trece ca vederea parerile altora, pe cand cel strain de lege si trufas nu se impiedica de nici o frica. Nu face nimio far& de chibzuiará,

ea sa nu te caesti de fapta 85,varsita. Nu merge pe drumul cel surpat, ca sa nu te izbesti de pietre. Nu te Meted° prea mult nici in drumul fará hopuri, ci fereste-te chiar si de fiii

In once faci, ai grijá de sufletul tau, cáci aceasta este paza poruncilor. Cel ce crede legii asculta de porunci,

si eel ce se increde in Domnul nu va da

daca intr.& in ispita Domnul il scoate iar afara.

Barbatul intelept nu uraste legea, dar cel ce este fatarnic fat& de ea este ca o corabie in furtuni. Omul intelegittor isi pune toatii nadejdea in lege, si legea este pentru el cu totul vrednicit de incredere, ca raspunsul Domnului din Urim. Pregateste ceca ce ai de rostit

vei fi ascultat; adunali invatatura raspunde.

Capul unui nebun este ea o roatä de car si cugetarea lui este ca osia care se invarteste. Un prieten batjocoritor este ca un armasar: el necheaza oricine ar incaleca pe el. Pentru ce o zi este mai slavitit de-

cat alta, o data" ce toatà, lumina din

zilele anului vine de la scare ? Prin intelepeiunea Domnului ele

s'au osebit intre ele, caci el a statornicit vremurile felurite Efi zilele de praznic, Astfel c5 dintre ele, pe unele le-a

inaltat si le-a sfintit, iar pe altele le-a pus in randul zilelor obisnuite. La fel, toti oamenii sunt din tarana, din pamantul din care a fost zidit Adam, Dar intru multimea intelepciunii sale, Dornnul i-a osebit i le-a dat ea mearga pe di felurite:

Pe unii i-a binecuvantat

i i-a

inaltat, pe unii i-a sfintit i i-a apropiat sie-si; pe altii i-a blestemat i i-a smerit i-a ritsturnat din locurile lor. Precum lutul stä in mane olarului,

ca sa.-1 framftnte dupá placul sau, tot asa oamenii aunt in mane FrIcatorului

dea lor dupa cum a Fata in taá eu raul sta binele,

lor, ca sit le

hotarit.

tap: cu moartea stä viata, asijderea in fata celui cucernic sta. pafat& in

catosul. Priveste,

de ru.sine.

astfel, la toate cate a fácut Cel Prea 'wilt: ele stint perechi

33.

Preziderite cucerniciei. Ougetdri i slaturi practice,

1. Pe temitorul de Dumnezeu nu-1

nimiceste nici o nenorocire,

i chiar

perechi, una inapotriva celeilalte. Cat despre mine, cel venit la urma, m'am straduit dupä intelepciune

si aunt ea unul care adunä in vie pe urma culegatorilor, dar cu binecuvan.

1004

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAII, 34

tarea Domnului am apucat inaintea

tovarasilor i ca un adevarat culegator am umplut teascul. Socotiti ca nu m'am ostenit pentru mine singur, ci i pentru toti cei ce cauta intelepciune.

Ascultati-ma, mai mari ai poporului; intai stiitatori ai aduntirii, luati aminte!

Nici fiului tau, nici femeii tale, nici fratelui tau, nici prietenului tau sit nu le dai, cat traiesti, putero asupra ta.

banii tai sá nu-i dai altora, ca nu

cumva sa-ti pará rau i sa te rogi pentru ei. Cat traiesti i catit vreme este suflare in tine, nu te da rob nim5,nui,

Ctici este mai bine ca liii täl EA se roage de tine, deal tu sit cauti la mainile fiilor t5,i.

In toate lucrurile tale, nimbi tu stapinul si nu ingadui asupra cinstei tale nici o pata. Cand va veni sfarsitul zilelor vietii tale, in ceasul cel din urm5 atunci imparti mostenirea. Magarului Ii trebue m5,ncare, toiag

povara; robului Ii trebue pane, bataie munca.

25. Pune B5, muncescli pe robul tau vei avea odihnit; dads, ins& Ii Iasi mainile fara lucru, el va umbla dupti libertate. 26. Jugul i fuma incovoaie grumajii, iar pe robul cel netrebnic caznele biitaia. Pune-1 la munca, 85, nu stes, trandav, fiindci tr5,ndavia este diiscalita

multor rautati.

Da-i de lucru, dup.& priceperea lui, si (lac& nu asculta, ingreuiaza obezile lui.

Totusi nu intrece masura fat& cu

nimeni i nu lucra nimio fara dreapta j udecata.

34.

Deertäciunea viselor. Cdldloriile. Pronin lui Dumnezeu. Adevärata inchinaciune cuvenitä Domnnlui. Nadejdi desarte i amagitoare face omul cel neintelegator, si visele scot din fire pe coi nerozi. Ca unul care ar vrea sa prindil umbra

cu mans, sau care ar alerga dupa vant, asa e cel ce se bizueste in vise. Ceea ce vezi in vis este numai oglindire, este oglindirea chipului fatii

cu chipul Dup5, cum din ceea ce este necurat nu poate 85, ias5, nirnic curat, tot asa din

ceea ce este minciuna nu poate stt iasa nimio adevarat. Ghicitul, talcuirea semnelor si visele Bunt desertticiuni, la fel cu inchipuirile unei femei insarcinate. Afar& numai dacii nu-ti Bunt tri-

mise de Cel Proa Inalt, spre cercetare, nu le da niel o luare amirite.

Caci visele au ratacit pe multi, care dând viselor creziimant s'au poticnit in drum, Pe cand legea se implineste farii de minciun5 ca once cuvint intelept care purcede din gurli credincioasa. Omul pe care 1-a dascalit viata stie

multe lucruri i cel ce a trecut prin

multe graieste cu intelepciune. Cine n'a descusut viata stie putine, dar cel ce a ciilatorit mult sporit iscusinta. Multe am vazut in calatoriile mele

si multe intamplari au dat peste mine. De multe ori am fost in piimejdie de moarte si am scapat prin iscusinta

aceasta. Duhul color ce se tem de Domnul

socoteala de el ca de tine insuti, fiindc5, 1-ai agonisit cu sudori de sange. Dacii, ai un rob credincios, poarta-te cu el frateste, cad iti este de folos cum iti esti tu insuti.

va fi viu, pentru c5, niidejdea lor este spre mântuitorul lor. Cel ce se teme de Domnul nu se infricoseaza de nimio si nu tremura de nimio, cáci Domnul este nadejdea lui. Fericit este cel ce se teme de Domnul! In cine se reazima el si cine este intarirea lui?

porneste i fuge, pe ce drum te vei duce sa-1 cauti?

ritur5, vajnica; el apara impotriva van-

Dacti ai un rob credincios, tine

Daca te pc* neomenos cu el

Ochii Domnului sunt asupra celor ce Il iubesc ; el este scut puternic i intl.-

1005

www.dacoromanica.ro

FI13L LUI SIRAH, 35 tului arzator; el este adapost impotriva

Jertfa omului drept unge jertfel-

nicul i bunul ei miros se ridica, pana

arsitei de la amiaza ; el pazeste de impiedicare i intru cadere dà ajutor; El inaltá sufletul si lumineaza ochii; el da vindecare, viata i binecuvantare.

la Cel Prea Inalt. Jertfa celui drept este placutä si pomenirea ei Domnul nu va uita-o. Cinsteste pe Domnul cu inimä nevinovatä si nu scadea nimio din pârga

Cel ce aduce jertfä, din agonisitä nedreaptii, aduce jertfit de ocaril, prinoasele nelegiuitilor nu sunt placute

mainilor tale.

Totdeauna cand dai, fii cu fata

voioasä, i cu bucurie sfinteste zeciuiala. DA Celui Prea Inalt precum si el

Domnului.

Cel Prea Inalt nu se uitä, cu drag la cele ce-i aduc necredinciosii, iar iertarea pacatelor n'o da, in schimbul jert-

ti-a dat, i dä, din toatä mima din cele ce se ala sub mana ta, Fiindca Domnul este raspliititor

felor numeroase. Cine aduce jertfa stoarsä din putinul sáracilor este ca si cum ar junghia

pe fiu sub ochii tatalui. Painea goal& este viata saracilor; cine le-o ja de la gura este ucigas de oameni.

Ucigasul aproapelui 85,u este cel ce Ii ja hrana trebuitoare i varsiitor de sange este cel ce opreste simbria argatului.

Cand unul zideste Efi eelalalt risi-

peste, ce alt folos pot 8á aiba

zadarnica osteneala ?

Cand unul se roaga s't altul blestem5,, al cui glas auzi-l-va Stäpanitorul? Cand te lai, dup5, ce te-ai atins de un mort, i iarasi te atingi de el, la ce ti-a fost bun litutul? .A.sa este i cu omul care posteste pentru pacatele sale, si porneste din non si face aceleasi pAcate. Cine va asculta

rugaciunea lui si ce folos a avut din

infranarea lui?

35.

Jertiele plcicute Domnului. El ascultei strigeitul celor asuprifi. Col ce päzeste legea este ea s't cum

ar aduce multime de jertfe; cel ce ja aminte la porunci aduce jertfa de pace.

dovedeste recunoseator aduce jertfä, de paine si cine fa,ce milostenie aduce jertfa de laudé,. Cine

se

Placut este Domnului cand te de-

pArtezi de rautate i iertator este Dom-

nul cand te lepezi de strâmbatate.

Sà nu te arati in fata Domnului

cu mâinile goale, dtei toate jertfele stmt din porunca legii.

mult.

va da inapoi de sapte ori

mai

Nu cauta sä-1 cumperi cu daruri, &id nu le va primi i nu-ti pune nädejdea In jertfele nedrepte.

Domnul este drept judecator la el nu incape pärtinire. El nu face hataruri in paguba saracului; dimpotrivA el asculta rugaciunea celui nedreptatit. El nu trece cu vederea rugaciunea

orfanului si a vaduvei &bid i se jelueste,

Astfel ca nu zadarnie lacrärnile vaduvei i se scurg pe obraz i strigarea ei se inaltä impotriva asupritonilui. Domnul primeste cu bunavointä pe cel ce-i slujeste i rugaciunea eredinciosului se lidie& pana,' la non.

Rugaciunea celui smerit strabate

norii i nu se odihneste pana ce nu-si

ajunge tinta, si nu se linisteste pana ce Domnul nu-i ja aminte i judeca cu dreptate i da sentintä dreaptit. lar Domnul nu va mai zabovi nu va mai räbda pe cei fax& indurare. El le va zdrobi coapsele i se va razbuna impotriva pagânilor; el va risipi multimea color trufasi i va frange schiptrul nelegiuitilor; El va rasplati omului dupii faptele sale

si va judeca ispravile oamenilor

dupa gándurile vicleniei lor.

El va sta ca judeclitor pentru poporul 85,u si-1 va bucura cu indurArile sale.

Scumpá este mila Domnului, in vremea cand Israil e impilat, ea norii cei plini de ploaie in timp de seceta.

1006

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 36, 37 Pitntecele primeete orice mancare,

36.

Rugdciune pentru adunarea /la Israil col risipit. Lauda lemeii casnice. o Milueete-ne pe noi, Stäpäne, Dum-

nezeule al tuturor, i priveete i trimite frica ta peste toate noroadele.

Inaltä, mama ta deasupra neamurilor streine, ca si vazá puterea ta. Precum, pedepsindu-ne pe noi, le-ai arittat lor sfintenia ta, tot aea, batandu-le pe ele, aratti-ne nouä, märirea ta, Ca sä te cunoasca pe tino, precum noi te-am cunoscut, cä nu este Dumnezeu afara de tine, Doarnne. Innoeete rainunile tale, adu Inca o datti dovezile puterii tale, proslitveete mttna ta i bratul tau cel drept. Deeteaptä, mania ta i revarsa aprinderea ta. Nimiceete pe dueman i spulher& pe protivnic ! Grabeete vremea fázbunarii i adu-ti aminte de juramant, ca sit se povesteascit märirile tale. Iutimea focului sä, mistuia.sea pe cel scäpat foi cei ce asupre,so pe poporul tau gäseasca pieirea.

Zdrobeete capetele celar tátori ai vritjmaeilor ei care zic: Nu mai este nimeni afar& de noi! » Adunä toate semintiile lui Iacob lor moetenirea pe care au avut-o de la inceput. Milueete, Doamne, poporul care se chiamit cu numele tau, pe Israil, pe care 1-ai inchipuit ca intaiul tau nitscut.

Indurii-te de cetatea unde este

templul tau, de Ierusalim, locul odihnei tale.

Umple Sionul cu strälucirea ta sfitntul tau loca e cu slava ta. Intäreete adevärul celor filcute de tine, la inceput, te't implineete proorociile

rostite intru numele tau. Rispläteete pe cei ce te asteaptä

cu rabdare i dá crezamant proorocilor Asculta. Doamne, rug5,ciunea celor

ce V se roagii tie, pentru poporul täu, intärind binecuvantarea lui Aaron,

i toti cei de pe pämänt sá cu-

noasca cum cá tu. Doanane, eeti Dumnezeul veacurilor. »

insä, o bucata este mai bine primiti cleat alta. Dupä, cum gura osebeete gustul vanatului, tot aea cugetul priceput osebeete cuvint,ele mincinoase.

Cugetul viclean caeuneadi supdrare, insä omul dedat cu viata etie sti-i stea impotrivä. Femeia primeete orine sot, dar cuta,re fatä este mai bun& cleat alta.

Frumusetea femeii lumineaza fate, barbatului e't covareeete once alta desfatare a ochiului. Daca in gura femeii se aflä

blandee, atunci bárbatul ei nu are

pereche printre ceilalti oameni. Cine-ei agoniseete o femeie bunä a pus temelia averii sale, avand ajutor pe potriva sa i stalp de reazim.

Unde nu este ingráditura, ago-

niseala casei e jefuitä, i unde nu este femeie, toate sunt färä, ritnduialä, i fugare.

Cine BB increde in polcul do ostaei

care aleargä, din cetate in cetate ?

Tot aea este ta cu omul care nu

are cuib ei care poposeete pe unde insereaza. 37.

Prietenii buni §i prietenii rdi. Sletnicii aclevdrati

mincino§i.

Tot prietenul apune: eu Bunt prietenul tau », ins& sunt prieteni numai cu numele. Nu este intristare puternica sà. Ve pana la moarte, cand un so t sau un prieten se schimhá in dueman ? 0, tu vicleanä fire omeneasci! De ce ai fost tu facutä sä, umpli fate, lumii cu viclenie !

Cát de rea este fapta prietenului

care sta cu tine la mask iar in timp

de restriete se dovedeate dueman! Adeväratul prieten se luptä cu due-

manul i pune mana pe scut, in fata protivnicului. Nu uita pe tovarite, cant' e in rázbot,

ei nu-1 lasa in primejdie, dandu-te in läturi, incarcat cu prada ta.

1007

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 38 Once sfetnic sine la sfatul su, dar

Fiindca nu i-a fost lui hiírazit han de la Domnul í lipsit a fost de toatit

sunt Efi sfetnici care dau sfaturi cu gandul

la treburile lor. Pazeste-te de cel ce-ti da sfaturi afla intai care este nevoia lui - caci el te sfatueste spre folosul lui - ca nu arunce mreaja asupra ta, zica: Esti pe calea cea buna », dar pe urma Bit «tea langa tine,

cinstea. Sin-A oameni intelepti spre binele

lor si roadele stiintei ion se vad dupa

infatisarea lor. Omul intelept dä, invatatura poporului sau I rodul invataturii lui mane.

vaza ce ti se va intampla. Nu te sfatui cu omul care te priveste piezi i ascunde planurile tale

Omul intelept este de toti binei toti cati il vád II fe-

ca

fati); de cei ce te pizmuesc.

Nu te sflitui cu o femeie in privinta

protivnicei ei, nici Cu un fricos despre ritzboi, nici

eu un negutator despre

schimb, nici cu un cumparator despre vanzare, niel cu un pizmátaret despre recunostintä, nici cu cel nemilostiv despre milostenie, niel cu cel trandav despre munci, nici cu sluga tocmita Cu anul despre bucatele din anul viitor, nici cu robul lenes despre vre-o lucrare grea: Cu unii ca acestia, nu te sfatui; Ci stai statornic in preajma omului

cucernic, pe care-1 stii ea tine portmcile i a carui inima se potriveste cu Mima ta si pe care, daca ar fi si cazi In vre-un necaz, Il va durea Mima de tine.

Pe ranga acestea, asculta ce te

cuvantat ricesc.

Viata omului are zilele numarate,

dar 7ilele lui Israil sunt fitra numar. Inteleptul castiga increderea poporului si numele silu va trai in veac. Fiule, in viata pe care o incepi, cerceteazá-te pe tine insuti, vezi ce poate

«a te vatame i fereste-te;

Fiindca nu toate lucrurile folosesc

orisicui si nu toate sufletele se multu-

mese cu aceleasi lucruri.

Nu fi nesátios in nici o desfatare si nu te repezi cu lacomie asupra bucatelor,

Fiindca mancares, cea multa aduce boala

i

nestapanirea de sine ajunge

pana, la ingretosare. Din pricina lácomiei, multi si-au

pierdut viata, dar cel infrinat isi pre-

lungeste zilele.

povátueste cugetul tau, caci nimeni nu-ti

Ette mai credincios dedil tu insuti, Fiindcii simtul omului îi spune lui ce-i trebueste, mai bine dec5,t sapte iscoade care «tau sus pe turn, puse ca sa ia seama ; lar mai presus de toate acestea, roaga-te Celui Prea Inalt ca sa indrepteze intru adevar calea ta. Inceputul oricarui lucru este cuvantul i inainte de orine fapta este buna chibzuiala ; Din radacinile cugetarii inimii, odraslesc ace,ste patru lucruri: Binele i raul, viata i moartea ;

lar limba este pururea stapana lor. Este cate un om iscusit i invatatorul multora, dar pentru sine insusi nu e bun de nimio. Este cate un om care face pe inteleptul, dar este urit pentru euvintele lui i ajunge si n'aiba ce manca,

38.

Doltorul ci leacurile. Moartea i indeletnicirile omenefti.

Cinsteste pe doftor, mai nainte ca

ai nevoie de el, cu cinstea ce i se

cuvine, câci i pe el 1-a facut Domnul,

Caci doftorul isi are istetimea lui de la Durnnezeu si de la imparat primeste daruri. tiinta doftorului Malta fruntea sa si este admirat printre principi.

Domnul scoate leacurile din pa-

mant i omul intelegátor nu le dispretueste.

Oare nu din lemn s'a indulcit, odinioara, apa, pentru ca Domnul sa-si vadeascá puterea sa i el insusi a dat oamenilor stiinta, ca sa se preamareasca intru leacurile sale cele minunate.

1008

www.dacoromanica.ro

IISUS, F1UL LUI SIRAH, 38 Cu acestea vindecg doftorul i riiar spiterul pregdteste din ele alifiile sale, Asa incat lucriírile Domnului nu conteneasett i sEtnätatea poruncitä dicä

de el sä, stapttneascit pe fata pämitntului.

Fiule, in boala ta nu fi nebitgator de seamä, ci te roagä Domnului si el te va tämädui.

Depärteazi paicatul, intinde-ti spre faptele drepte i curäteste mima ta de tout& caticarea de lege. Adu tamale i jettfit de pomenire din lamurit de fain& i junghie jertfe

grase, pe cat te ajutä, puterile.

Apoi dä rand doftorului, c5, si pe el 1-a fitcut Domnul; i sä nu se departeze de langa tine, fiindcai si el iti trebueste,

CA, uneori izbanda este in mati-

nile lui. Ci si el se roagii, Domnului ca sä-1 ajute in mestesugul lui i tämtiduire dea spre insänatosirea bolnavului.

Intelepciunea ciirturarului se do-

bandeste cu ziibavä si cine n'are tre-

buri pamantesti poate sat, ajungd, intelept intru ale legii. Cum poate sä ajung5., intelept cel ce tine coarnele plugului si se fdleste cu boldul de imboldit, cel ce mama, boii si-0 trece viata, cu ei i toatä vorba lui este numai de vitei ?

Tot gandul lui este cum sä, intoard, brazda i toatä, grija lui este la nutretul vacilor. La fel este cu once dulgher s't cu once zidar, care muncesc necontenit zi

noapte ; la fel este cu cel ce sap& sä-

pitturi de peceti si se strtidueste cu räb-

dare sat impleteasca scrijiliturile,

ptme

toatit inima sâ scoatä izvodul intocmai

si nu di gean5, in geanat pin& nu-si desävArF3e0e lucrul sau.

Tot asa este fierarul care sti Ping& nicovalii,

i se uitä la fierul nelucrat;

dogoarea focului II face lac de sudoare si

el indura zipusala cuptorului; poc-

Cel ce pdcatueste fata de Zidi-

netele cioca,nului Ii asurzesc urechile, dar

Fiule, pentru cel ce a murit van&

trebue s'o scoot& din ciocan. Gandul lui

torul situ sit cazat in mâinile doftorului !

ochii lui stau atintiti la scula pe care

greu incercat precum esti, incepe tanguirea pentru morti, i dupit

este cum Bali facit lucrul mai bun pi strädania lui e sit-i dea o desaivarsitä

lacrimi

i,

cuviintat

ai grija de trupul lui si nu

trece nimic cu vederea din cele ale inAmara' plängere fä, i fierbinte tanguire i te jeleste, dupii vrednicia celui

raiposat, o zi ori douä, ca sä, gonesti clevetirea, i apoi mängfile-te de intri-

frumusete.

Tot asa este i olarul care vade

la meseria lui i invarteste roata cu pi-

cioarele si esto pururea ingrijit de lucrul situ i, in munca sa, numartt iar iar oalele poruncite.

Necazul statornic este mai räu

Mttinile lui sunt maple din pricina lutului si mai inainte de bätranete el este garbov i frant de sale ; grija lui este smältuitul i toatä, luarea lui aminte este potrivita ardere a cup-

Nu ltisa intristärii sufletul tä,u, ci gonete-o, aducanduli aminte de ziva

lor i fiecare este priceput in meseria lui.

stare,

Ca din intristare vine moarte intristarea inimii incovoaie puterea.

decat moartea si o viatä impoviiratä impinge mima la blestem.

cea din urmit.

Si nu uita cä nu este intoarcere;

lui, celui räposat, nu-i folosesti cu nimio,

iar pe tine te pagubesti. a Cugetä la rostul meu, eäci la fel este si al tau! Eu, ieri, i tu, astäzi! Cel plecat se odihneste; odihneas-

cii-se

i pomenirea lui. Duhul lui s'a

despärtit de el, mangaie-te

s't

tu.

torului.

Toti acestia se bizuesc in mainile

nail de ei nu se zideste nici o

cetate i oriunde se aciueazit, ei nu mor de foame. Indt, in adunarea poporului nimeni

nu intreabit de pärerea lor i in sfat n'au nici o intaietate; in scaunul judecatorului nu au ce ciiuta, iar intru ale legii si ale dreptätii nu au nici o pricepere.

1009

www.dacoromanica.ro

64

LISUS, FIUL LUI SIRAH, 39 34. Ei nu se indeletnicese Cu treburile

invatiturii si ale dreptului i cu pildele inteleptilor n'au nici o legatura. Totusi ei sunt cei ce intaresc alcátuirea tovari,omenesti ki inclinares lor este catre mune& pi catre meptesug. 39.

Cum este infeleptul care cunoa,ste teges. Lauda Icipturii celei zidite. Altfel este cel ce-si indrepteaza cu-

getul catre frica de Dumnezeu i se indeletniceste numai cu legea Celui Prea Inalt; el cereeteaza intelepciunea tuturor cuprinde vremea celor din veohime Cu adincirea profetilor;

El pástreazá cuvintele barbatilor celor vestiti s't piitrtmde in taina parabolelor ;

El da de urma intelesului adinc al pildelor i petrece intru descurcarea proverbelor.

Slujba lui este in mijlocul celor

mari Efi el se arati inaintea principilor; el strabate prin tarile popoarelor striLine

cântilrepte ce este bine 1.1 ce este M'u intre oameni.

El ¡si deprinde cugetul s5, se indrepteze catre Domnul, Ziditorul sau, sä se roage inaintea Celui Prea Inalt, deschizind gura Ba in rugaciune pi cerind iertare pentru gresalele sale. Si daca marele Dumnezeu binevoieste, el se va impartasi de duhul telegetii i Domnul va rávarsa, ea ploaia,

cuvintele intelepciunii lui, iar el intru

rugaciuni va liuda pe Domnul. Domnul indrepteaza vointa i pri-

ceperea lui, iar el se va apropia eu mintea de sfaturile Donmului cele ascunse. Domnul insusi Ii insufla invatatura cu care se aratá luraii, a,stfel di el ajunge de lauda in támurirea legii si a legamin-

tului cu Domnul. Multa lume va lauda stiint,a sa

numele sau nu va fi sters in veac. Pomenirea lui nu va pieri i numele lui va fi viu din neam in neam. Popoarele vorbi-vor despre bitelepciunea lui si lauda lui va vesti-o adunarea.

Cat va t'id va avea un nume mai vestit dectit o mie laolaltä, iar cand va intra intrn odihna, slava lui va fi

mai mare. Inca o data', cu bun5, chibzuiala,

vreau s'a tupir gandurile mele, fiindei sunt plin de ele ea luna plina, la juma,tatea lunii. Ascultati-mä pe mine, voi fil cucernici, i yeti odriisli ca trandafirul cel sadit i ca tä,maia yeti ritsp5,ndi bun miros i yeti inflori ea floarea crinului. Ridicati glasul vostru i cintati cântece de lauda si binecuvantati pe Domnul, pentru toat,e lucrurile sale. Dati madre numelui situ i spuneti sus si tare vrednicia lui de laudit, prearaltrindu-1 cu cintari din gura' i cu eintari din harfä, tfi graiti astfel, cu bucurio mare:

Lucrurile Doranului sunt toate foarte bune i tot ce este de nevoie, el dä la vreme potrivita. Sä nu zici: u Ce e asta? » sau: *La ce slujeste asta ? », pentru ea toate, la vremea lor, se dovedesc de folos. Prin

cuvintul lui, au stat apele in picioare ea niste stoguri de gran i la porunca gurii lui, apele s'au adunat in zacatorile lor.

Intru porunca lui stau toate cele

bune i nimeni nu poate sä-1 impiedice

cand vrea sa mintuiasca. Toate faptele oamenilor sunt de fat,5, inaintea lui i nimio nu se poate ascunde de ochii lui.

Cu privirea lui el imbratiseaza' vea,curile

i

pentru el.

nimio nu este neinteles

Nimeni 85, nu zica: La ce foloseste

acest lucru? », cáoi toate sunt ficute cu scopul lor. Binecuvintarea lui se revarsi ca Nilul i adapä ea Eufratul pämântul cel uscat.

Dar, tot asa, mänia sa dezmosteneste neamurile pi preface in Baratura tinutul eel udat de ape.

Caile lui, pentru cei cucernici, sunt

drepte pi tot asa, pentru cei trufasi, sunt pline de hopmi.

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 40 De la inceput, el a häräzit bunittätile sale celor buni i, la fel, celor pacätosi, cele role. Cele dintai lucruri trebuincioase

Gandurile lor i zmiicinarea inimii lor i asteptarea lor plinä de grijä, toate

merg spre ziva mortii! De la cel ce vade pe tron, intru davit, i pan& la cel smerit, in pulbere

pentru viata omului sunt: apa i focul, fierul i sarea i faina de gram i laptele e'r

In cenusä,

rnierea, cangele strugurelui i untul de lemn i vesmantul.

De la cel ce poarta porfirä si co-

roanii, pang la cel ce se imbraca in

Toate acestea slujesc spre bine

panzii de tort, mania i ciuda, turbu-

celor cucernici, ins& celor pacátosi din

rarea i zbuciumul si frica de moarte, intaratarile i incaierarile sunt painea tuturor.

bune li se fac rele. Sunt vanturi care au fost facute spre pedeapsä i, intru mania lor, ele

6. Chiar in vremea cand se odihneste In asternutul sau, somnul noptii Ii aiureste cugetul. Putina, ca i nirnic, este odihna

zdruncinä muntii. In vremea prapidului,

ele revarsä strasnicia lor i domolesc

lui, dar ci atunci el este turburat de

mania Ziditorului. Focul i grindina, foametea

ciuma au fost

i

vise; amägit de vedeniile sufletului sau

ele &cute spre pe-

el este ca un fugar care fuge de dinaintea prigonitorului.

deapsä; Asijderea coltii fiarelor, scorpiile naparcile i sabia räzbunittoare.: ea

In clipa cand e di scape, se de-

steaptä si se minuneazä, nevazand nici o

sä starpeascii pe ne/egiuiti; toate acestea au fost facute cu scopul lor stau gata in vistierie, ca sà slujeaseä Ja timpul potrivit. Cand Domnul le porunceste, ele aunt in mare bucurie i sunt pregatite, and ele II trebuesc pe pamant, i and vine vremea, nu trec peste euvantul

primejdie.

Asa este cu toatä faptura, de la

cm panto'. la dobitoc, iar cu piicatosii de sapte ori mai limit. Ciuma i värsärile de sange, certurile i sabia, pustiirile i prapadul, foametea i moartea: Toate acestea au fost fäcute pentru

cei nelegiuiti si tot din pricina lor a

lui.

Despre acestea, incrediiatat am

fost de la inceput i, dupä ce m'am gandit indelungat, am läsat in scris aceste ganduri:

Lucrurile Domnului Bunt toate

bune i, la ceasul lor, vor raspunde la

toata trebuinta. Nu trebue sa zici: Lucrul acesta este mai rau cleat celsalalt 0, caci fie-

care lucru se va dovedi bun, la tim-

pul lui. lar acum, din toata inima deschideti gura s'r läudati pe Donmul i binecuvamtati numele lui I

venit i potopul.

Toate cate sunt din pknant se

baton) in pämant i cate sunt din ape se intorc in mare. Once dar mitarnie i orice avere nedreapta se vor prapadi, Irmä cinstea ramane in vesnicie. Banii nedreptilor Bead. intocmai ea un au si pier ca bubuitul tunetului, cand Cine deschide mana bucurie va avea,

dar cei ce caleä legea vor pieri de istov.

Urmasii color nelegiuiti nu vor avea multi vlastari, caci rädacinile ion necurate stau in stancii neprimitoare.

Tot asa papura care crests pe

40.

Trudnicia

tang& apt): si pe lamp); tarmul riului este

lidutatea pi buniitatea.

1. Truda mare a fost harazita fie-

carui om si jug greu zace peste fiii lui Adam, din ziva când ies din pantecele maicii lor j pan& in ziva cand se !acre la maica Ion obsteasca.

smulsä mai devreme dec'at once alta buruianit.

Buniitatea este ca o gradina binecuvantata i milostenia tine in vesnicie.

Dulce este vista celui ce are cu ce tad r}.1 a muncitorului care se mul-

1011

www.dacoromanica.ro

64e

IISUS, FlUL LUI SIRAH, 41

tumeste cu ce castigä, dar mai bun& decat a lor este viata celui ce a aflat

intru averea sa, pentru cel lipsit de griji i cu noroc in toate si care este

ziclirea unei cetati fac

cure de desfiltarile mesei! Dar, o, moarte, cat de placuta este

o comoara.

Copiii

i

inca destul de zdravan ca sä se bu-

un nume sa traiasca, dar mai presus decät amándoua acestea socotita este

sentina ta pentru cel stirac i istovit de putere i garbovit de batranete coplesit de gnu i care nu mai nadájdueste in nimie si a pierdut rab-

femeia cea fad+, de prihana. Vinul i muzica veselesc mima, mai mult decal amecndouä; iubirea in-

darea!

Nu te teme de sentina mortii; i dup.!), tine urmasii täi stau sub puterea ei.

Fluerul si harfa fac cantarea dulce,

dar mai mult decal amandoua place

adu-ti aminte ca, stramosii tai

darul vorbirii. Harul i frurnusetea desfateaza, ochiul omului, dar mai mult decal aman-

Este hotarirea Domnului pentru intreaga faptura, i atunci cum sit te rázvratesti tu impotriva vointei Celui Prea

doua Il desfateaza lanurile verzi. Prietenul i tovaritsul te intam-

Inalt ? Fie o mie, fie o sutä, fie zece ani, in *eol nu se mai socoteste lungimea

pin& uneori la vreme de nevoie, dar mai

mult decal ei este de bun folos sotia in teleaptii.

Neam urit aunt feciorii celor pacatosi, ca unii care petrec in locasurile

mantueste milostenia.

necredinciosilor. Mostenirea fiilor p5,catosi1or se nä, rueste i ocara va Bann pururea deasupra

Fratii i ocrotitorul sunt de pret la ceasul greu, dar mai mult decal ei

Aurul si argintul intaresc picios, rele, dar mai bun decat amandoua este sfatul cel bun. Averea i puterea inaltä inima,

neamului lor. Pe tatal nelegiuit feciorii fl hulesc,

fiindea ei sunt de °car& din pricina lui.

Vai voua, oameni necredinciosi, care ai lepadat legea Dumnezeului Celui Prea

dar mai mult decat amandoua: frica

de Dumnezeu. Temerea de Dumnezeu nu are nici un cusur; nu trebue sa-i mai cauti alt ajutor. Frica de Dumnezeu este un rai binecuvântat fo'r peste once slava ea se revars5, ea un polog imparatesc. Fiule, sa nu-ti duci viata in cersetorie, caci e mai bine sa mori decal sa cersesti !

Card un om priveste cu jind la masa altuia, viata lui nu mai trebue

socotita ca viatä omeneasca. El pangareste sufletul säu cu mancari stretine de lege, pe cand omul cu simtire i cu orestere se fereste. In gura omului nesimtitor cersitul poate sa fie dulce, dar in maruntaiele lui arde ea focul.

Inalt !

Caci dad, vä inmultiti, nenorocirea vá manancii; dad: faceti copii, durerea are parte de ei; daca va prabusiti, twit&

lumea se bucura de cäderea voasträ; daca muriti, blestemul và inghite! Toate cate sunt din piimant se baton in pamant, tot asa i neeredinciosii, din blestem dau in prapad. Omul este desertaciune, cand e vorba de trupul lui, Insà numele celui cucernic nu se sterge.

Ai grip, de numele täu, caci el

va dainui mai mult decat o mie de

comori de mare pret. Bunatatile vietii in nuruai putine zile, pe cand fajina unui nume tine zile nenumarate.

Copiii mei, paziti intru pace invatatura mea: Intelepciunea nedata pe

41.

Intelepciunea mortii. Numele eel bun si

pata lui. 1. 0, moarte, cat de amara este amintirea ta pentru cel ce traieste in pace,

fat& fo'r comoara ascunsö, in piimant, de

ce folos aunt amandoult? Mai bun este omul care ascunde nerozia sa, decal omul care isi ascunde intelepciunea.

1012

www.dacoromanica.ro

II SUS, F.RTL LIJE SIRAFI, 42

Ascultati, copii, invätiitura asupra simtimântului de rusine i simtiti rusinea, dup5, pravila mea, &lei nu once rusinare este la locul ei si nu este bine si te rusinezi de fitece. S5, te rusinezi de destranare, inain-

tea tathlui si a mamei, i 85, te rusinezi de minciunit inaintea Domnitorului si a och,rmuitorului;

Si te rusinezi de fapta rea inaintea judechtorului 0 a dregitorului, 0 de cilcarea legii inaintea adundrii poporului; De chicarea prieteniei inaintea tovarisului 0 a prietenului, si de furtisag inaintea oamenilor cu care triliesti. Si-ti fie rusine sii strici legamhntul ori jurlimh,ntul,

si intinzi

cotul, la

masä, in pieptul altera, sii opresti darul figäduit; Si respingi cererea unui prieten,

si jacmilnesti pe altul de partea ce i se cuvine sau si nu vrei dai ce esti dator ;

Si nu rispunzi cu inchin5,ciune

ceiui ce ti se inchini, si te uiti la o femeie de,sfranati, sau sä4i opresti ochii

asupra unei femei miiritate; Si-ti fie rusine s5, te lai in prietenie cu slujnica ta i sh, te impirtäsesti de patul ei; Sh,'-ti fie rusine si ochristi pe priet,en 0. dupi co i-ai däruit ceva, si-i

scoti ochii cu darul tiu;

Sii-ti fie rusine sii mai spui si al-

tora ceea ce ti s'a spus in taind i si

dezväluesti ceea ce se chdea ascuns.

Astfel, tu vei {di care este rusinea

ceo adevärati i vei afla bar inaintea oricärui om.

do drum si si nu te rusinezi de dreapta impärtire intre rude a unei mosteniri. Si nu-ti fie rusine de cântarul drept de misurile adevärate, nici de chstigul mult-putin; Si nu-ti fie rusine de banul castigat din jocul cumpiririi 0 al vanzilrii, nici de aspra pedepsire a copiilor, nici de friingerea coastelor robului Celtics.

La femeia rea, este bun& pecetea, unde sunt mhini multe, incuie. Once dai, dii cu numir i cu nib:Bur:A; si ce dai 0 ce iei, toate serie-le. Si nu-ti fie rusine sii dojenesti pe prost 0 pe nebun 0 pe mosneagul zut in petrecere cu tinerii, i vei fi cu adevirat om intelept i cu vazii inaintea celor cu fric5, de Dumnezeu.

Fata este pentru tatä Wade de

cap multi i ascunsi; grija ei halungii somnul: cat este tfiniirii, ca nu cumva treacit varsta, i dup5, ce s'a ma-I-Hat,

ca nu cumva s'o urasci bärbatul. Cat este fecioari, tatil are mereu

griji si nu se pangireasei si sit ramtinii, grea in casa p5,rinteasc5,, iar chnd este laugh birbatu-säu, si nu apuce pe drumuri rele, sau, in casa sotului ei, nu ritinh.ni stearpä. Cu fata indäritnici intiireste paza,

ca nu cumva si dea vrijmasilor tui

cuvânt de bucurie i si te tacit' de poveste in cetate i batjocorit de norod

0 si te dea de rusine in adundrile din poarti. Sii nu-si arate frumusetea nici unui birbat i sh, nu stea intre femei,

vorbind nimicuri,

C5, molls, iese din hail* si de la femeie räutatea femeii. Este mai neprimejdioasii hursu-

zenia bärbatului decO,t ajutorinta femeii,

42.

Grija pentru fecioare. Dumnezeu in fclpturile sale.

sr, nu-ti fie rusine de urmitoarele lucruri si de hatirul nim5,nui si nu intri In picat: Sä nu-ti fie rusine de legea Celui Prea Inalt fA de legamOntul situ, ca dai indreptitire celor Si nu-ti fie rusine si faci socoteli binesti ou prietenul sau Cu tovaripsul

&Ad cu femeia poi si dai de rusine de ocari.

Aduce-mi-voi arninte de lucrurile Domnului tFA cele ce am vizut voi istorisi. Prin cuvfintul lui fficutu-s'au 0, la porunea /ui, ele implinese voina lui.

Soarele, risärind, pe toate le priveste, el insusi fiind fäptura Domnului,

Oa, de slava lui.

Nici sfintii Domnului nu sunt de ajuns ca si numere toate minunile lui,

1013 www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 43 msa Dumnezeu a dat ostilor sale putere s. stea in fato, märirii sale.

Domnul fazbate oceanul si mima cuneaste a,seunzisurile lor, ad el este atoatestiutor si are chile vesniciei inaintea ochilor.

El vesteste ce a fost §i ce va a

fie si dezvàleste albia celor thinuite. Nici un gand al omului nu-i acepa nici un euvânt nu ritmâne ascuns de el. El a imbritcat intru podoabii retele sale lucran; el este unul s't acelasi

din vesnicie; el nu creste FA nu descreste s't nu are nevoie do sfatul nimán ui.

Citt sunt de vrednice de iubire lucrurile lui §i dragi la privit ca niste flori!

Toate au viata i ritmhn in veac si tente-i sunt ascultittoare, spre folosul pentru care au fost fhcute. Toate lucrurile sunt felurite futre ele, dar nici unul dintre ele nu este de prisos.

Un lucru sporeste bunitates, c,elui-

lalt si cine se ponte satura admirand frumusetea lor!

Ea este crainicul särbatorilor; discul

ei scade, noapte cu noapte, dupä ce s'a aratat intreg. Luna dupii luna, ea se premeneste, cht de minunatil, este in schimbarile

ei! Ea straluceste pe bolta cerului ca

un steag de aur, in tabara ostirilor

inältimii. Frumusetea thriei este colbaria ste-

lelor, podoabh saparittoare in inaltul

cer al Domnului! Dupit pravila Celui Sfint, ele stau In rh'nduiala lor si nu obosesc in striijile lor. Priveste curcubeul si binecuvin-

teaza pe faatorul lui, ad e negrhit de mandru in maretia lui de colori! El coprinde tot cerul cu arcul sau

slavit si mina Celui Prea Inalt 1-a intins, intru atotputerea sa.

Atotputernicia Domnului frttnge fulgerele de bolta cerului si raspandeste shgetile de feo ale hotaririlor sale.

Pentru aceasta el si-a zidit vistierie unde le pastreaza i norii sil zboara ca Cu puterea-i nenalisurath el inaliaga norii si farfimiteaza pietrele grindinii.

43.

Minunat este Domnui fntru Icipturile sale,

dar el este mai presus de toate laudele noastre.

Stravezia ferie a cerului este frumusetea locasurilor de sus si strilucirea lui: miíreata priveliste! Când se aratä, soarele, el reversa lumia, si aldura; minu.nata este aceastà fhtpturá a Celui Prea Inalt! Cu vápaia lui de la amiazà, el usua, phmlintul; cine ponte sa stea impotrivä arsitei lui?

Cuptorul de topit, il aprinde mesterul faur, suflAnd in foc cu foalele, dar soarele incinde muntii de trei ori mai mult; el aprinde pacle de foc §i, raze imprastiind, orbeste ochii. Mare este Doranul, ziditorul soarelui, si el, la porunca Domnului, bate de zor ararea-i hothrith. Asijderea si luna se wat& totdes, una la ceasul ei, ca sä insemneze impartirle vremii i ca semn fara de moarte.

Glasul tunetului säu cutreinura mantul i, and el se arate, muntii incep

s'a se clatine.

Dup.& vointa lui, se porneste din miazit-zi i furtunile din miazil-noapte si vijelia pustiitoare. El scutura ornittul, ca un stol de pasan i care se las& pe pa,DATA; ca niste lacuste care poposese, asa este pogorirea zhpezii.

Dalba ei stralucire aiureste ochii

cugetul se minuneazit de fulguirea ei.

El presara bruma pe pitmhnt, ca sarea, si inghetul o face ca vfirfuri de bold.

Când sloboade vitntul de la miazit-

noapte, apa prinde ghiata si peste once iezer se intinde o pojghith i apele se irabraci in za de ghiatä,. Domnul mistueste muntii si arde pasunile i cu arsita phrjoleste coltul ierbii.

Dar leacul acestui praphd este

grabnica innourare si roua care se iveste, aduchnd racoare dupit zaduf.

1014 www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 44

Prin a sa socotinti, el a linistit främintarea oceanului ai a sidit in el ostroave.

Cei ce c1toresc pe mare vorbesc de intinderea-i nemisurath; i noi asin uimire, istorisirile lor. In märi sunt flipturi de necrezut minunate, felurirai de jivine i dihänii nazdrivane. Pentru Domnul, ingerii implinese lucrul lor i dup5, porunca sa Bunt lucrätorii vointei sale. Am putea sà spunem inch', multe,

farä a dim de c5.pititi, dar toate cuvintele laolaltä stint unul singur: tot toate el este! preamirim, - cum vom izbuti Ci el este mai mare decit toate lucrurile sale.

Infricosat este Domnul i necu-

prins de mare EA minunatä este puterea sa! Iniltati pe Domnul intru laude, cat puteti de sus, dar el rilmâne dea-

pururi si mai sus ! Cu puteri premenite foarte i nu và obositi, dar de ajuns nu-1 puteti ajunge!

Cine 1-a Vazut, ca sä poati

ni-1 zugräveasa si cine poate sä-1 preamireasa. dupi cuviintä ? Sunt multe lucruri si mai minunate si mai neintelese decat acestea, eiici prea putine am vizut din lucrärile sale. Toate le-a fticut Domnul i ce/or cuviosi le-a dat intelepciune.

Ei alatuiau cântäri dupä pravila

muziceascii qi au asternut in scris fal-

nice isprävi. Ei eran oameni boga4i, prisoselnici

intru putere, dar locuind in pace in sitlasurile lor. Toti acestia au fost preamäriti In vacul lor si au fost de laud5, in zilele

and au tr5.it. Sunt dintre ei unii care au läsat nume mare, ca sà putem sa povestim liudatele lor fapte. Dar sunt altii care nu au pomenire

si au pierit ca si cum n'ar fi fost i au fost ca si cum nu s'ar fi ntiscut, i ei copiii lor dupà ei.

10 Ins& pärinii nostri au fost oameni

cucernici, ale aror vrednicii n'au fost uitate.

Cu semintia lor däinueste binecui mostenirea ei 1.5:mane in-

antarea

treagä in mina urmasilor. Neamul lor stärueste in pästrarea copiii copiilor lor 'Ileac la fel.

Sämttnta lor famine in vac

miirirea lor nu se va sterge.

Trupurile lor au fost ingropate cu

pace, dar numele lor tfaieste in neam

de neam. Noroadele preamiresc intelepciunea lor i adunarea lui Israil antä lauda lor.

Enoh a fost plicut Domnului s'a mutat eu trupul, ficindu-se neamu-

rilor pildi de poainti.

44.

Istoria 91 miiretia descoperirii duninezeoti.

Lauda pair. i a rhilor

Sä läudim pe oamenii cei vestiti

si pe pitrintii nostri, clupit cum au venit unii dupii altii. Domnul le-a häräzit lor multi cinste,

aritandu-le slava sa, din strivechime. Ei eran stilpinitori de tari in tinuturile lor i oameni vestiti prin puterea lor; ei erau sfetnici plini de intelepciune i prin proorociile lor vesteau

vointa Domnului.

Ei indrumau noroadele prin iste-

timea lor i cu intelepciunea lor. Ei pilduiau intru §tiinta lor. tau poporul

Noe s'a aflat desivirsit i drept

In vremea mhriei Dornnului ffi a ajuns a, fie impicarea neamului omenesc. Pen-

tru aceea, a fames o rämisit5, pe pi-

mint and a venit potopul. Cu el Dumnezeu a incheiat legilmttnt yank, ca sà nu mai piar5,

toati fiptura, nimicitä de potop. Avraam este parintele cel mare a o multime de popoare si nu s'a dovedit altul asemenea lui, intru märire. El a päzit legea Celui Prea Inalt si a &cut legiimant cu Durunezeu; el a statornicit acest legämtint in carnea sa si s'a arätat credincios, and a fost pus la incercare.

1015

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 45 Pentru aceea Dumnezeu 1-a incredintat cu jurámant o neamurile se vor binecuvanta intru semintia lui cd va inmulti-o ca pulberea pamantului si va malta pe urmasii sai ca stelele cerului, dandu-le lor mostenire de la Mare pana, la cealalt5, Mare si de la fluviul

Eufrat pana la marginile pamantului.

Asijderea i in Isaac a intitrit, pentru Avraam, tata' sdu, binecuvantarea tuturor popoarelor ì legamantul, Asezandu-le, dupä aceea, pe capul

lui Iacob. Si i-a dat lui precädere de

intai näscut si pe el 1-a facut mostenitor

In pamantul fágaduit i a impärtit parnântul in bucati i 1-a dat in stapanire

lui, härizindu-i vesmantul coapselor

tunica i efodul. Si a cusut de vesmant, jur-imprejur, rodii si printre ele clopotei de aur, ca 85, sune cilnd mergea si sil se auz5, in

templul Domnului, ca o pomenire a fiilor poporului. L-a imbracat cu un vesmant sfant,

lucru &cut cu mestesug, tesut din aur din porfira violeta i stacojie; apoi i-a dat engolpionul cu Urim i Tumim, tesut din fire stacojii, lucru de mare meter, Avand pietre scumpe siipate ca pecetile i inscäunate in aur, de m5,na unui meter säpator, ca sä pomeneasca numele serse pe ele ale celor dou5sprezece semintii ale lui Israil.

color douäsprezece senníntii.

Dup.& aceea, i-a pus pe mitra o

45.

Lauda lui Moise i a /la Aarcm,. Manta lui

Din Iaeob. Domnul a scos un om

cucernic care era plicut tuturor, pe

Moise, cel iubit de Dumnezeu si de oa-

meni, a cärui pomenire fie izvor de

binecuvantare I

Domnul i-a dat lui slavä deopotrivi

Cu a ingerilor si mare 1-a facut prin frica pe care dusmanii o aveau de el.

Prin cuvintele lui Moise, Domnul a indeplinit minuni grabnice i Domnul

cuntmä de aur, cu aceste cuvinte shpate: Sfant lui Dumnezeu », care era podoabil de mare cinste, lucru desitv5,rsit,

desfätand ochii ca un odor slavit. Nimio asemenea n'a fost inaintea lui si nu va mai fi niciodatä; niel un str5,in nu s'a imbracat in aceste odajdii, ci numai fiii lui Aaron i urmasii lui, din veac in veac. Jertfele Domnului trebuiau aduse de douä ori in fiecare zi, fär5, incetare. Si Moise 1-a asezat in cinstea luí si 1-a uns pe el cu untdelemn sfant.

acesta a fost pentru el un legamant

1-a preamarit pe Moise in fata impäratilor,

vesnie, ea i pentru neamul lui, cát, vor

1-a Risat sä priveaseä märirea sa. Pentru credinciosia ì bländetea sa,

intea Domnului i sa implineasca toata slujba preotiei i sä, binecuv'anteze poporul intru numele Domnului. Si Domnul 1-a ales dintre toti coi

tine zilele cerului, ca sä slujeasci iría-

i-a dat porunci pentru poporul salí

Domnul 1-a ales din toti muritorii,

Si 1-a läsat 85, auzá glasul säu EA sa

intre in norul de pe munte i i-a pus in mana poruncile sale, legea vietii i a intelepelunii, ea Iacob sâ invete legamantul cu Domnul i Israil poruncile indreptarile sale. Apoi a ridicat pe Aaron, sfant asemenea lui Moise, i frate cu el, din semintia lui Levi. Si a fäcut cu el legiimant vesnie i-a dat preotia in popor i 1-a impodobit cu stralucita podoabi si 1-a incins cu vesmantul de slavä. 8. Si 1-a imbräcat cu frumusete desävarsita i i-a harazit vesmintele slujbei

vii, ca sa-i aduc5, arderi de tot i jertfe gra,se ardet pe jertfelnic cu bun miros, spre pomenire, i sä jertfea,sc5, cele de nevoie pentru ispasirea pacatelor poporului. Si i-a dat poruncile sale si putere s5, talcuiascit legea i el. judece i s'a invete pe Iacob &lile dreptatii í sa-i vare

In minte lui Israil intelegerea randuielilor.

Dar niste oameni de neam strain s'au invfajbit impotriva lui tift 1-au pizmuit, pe c5,nd erau in pustie; acestia au fost oamenii °are tineau ou Datan si ou

1016

www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 46 Cat de maret era el, cand intindea avanta sulita impotriva

Abiram i ceata lui Core, aprinsg, valnica.

Vazut-a Donmul si s'a scarbit aceia au pierit in aria maniei lui, caci el a facut rninuni impotriva lor i i-a nimicit cu vapaia focului situ. Atunci el a sporit slava lui Aaron i-a intarit lui ca mostenire i i-a &A-

ruit, ca parte a lui, parga roadelor mit'ntului i i-a poruncit sit manance jertfele Domnului.

De asemenea painile punerii ina-

inte sunt partea lui si dar pentru el si pentru urmasii sai; Insä el sä nu aiba parte de mostenire

i

sa, nu stapaneasca pamant in

mijlocul poporului, fiindca, Domnul in-

susi este partea i mostenirea lui, in mijlocul fiilor lui Israil.

Finea,s, apoi, fiul lui Eleazar, a ajuns, al treilea, la cinste, prin ravna lui puternicii, fiindcg, fiind plin de zel pentru Dumnezeul a toate, E3'a aratat

statornic &and cu rlizvratirea poporului fiind cu inima viteaza, el a dobandit ispasire pentru Israil. Drept aceea, facutu-s'a ca el legamánt de pace, ca sá, fie ciipetenie preotilor i poporului i ca arhieria sa fie

pururea numai a lui si a urmasilor lui. A fost de asemenea i legamantul ca David, fiul lui Iesei, din semintia lui luda; dar mostenirea regelui trece din fiu in fiu, pe cand mostenirea lui Aaron merge deavalma la toti urmasii Ci acum, o, preotilor, daruiascii--va

Domnul intelepciune in inimile voastre

ca sa judecati poporul lui Cu dreptate si sä, pu se iroseasca norocul lui i nici slava lui, pan& in vremurile cele mai departate ! 46.

losua, Caleb, judealtorii fi Samuil.

1. Rizboinic mare a fost Iosua, fiul lui Nun, i urmas a fost lui Moise, in vrednicia de prooroc; el a fost, dup.&

talcul numelui sau, puternic in mántuirea alesilor Domnului i trimis sa

pedepseascä, pe dusmanii care se riclicau impotriva-i i sä, dea tara mostenire lui Is rail.

mama sa unei cetäti!

Cine ar fi putut sii-i tin& piept,

cand el ducea razboaiele Domnului !

Oare nu la semnul lui, soarele a stat pe loe o ziva s'a facut mare cat doll& zile?

Cad a chemat pe stapanul Cel Prea Inalt, atunci and vrajmasii

stramtorau de jur-imprejur, i Cel Prea Inalt i-a rgspuns cu o vajnica grindina cu bulgari de ghiata, Aruncandu-i asupra poporului protivnic i, pogorind asupra lor, a nimicit pe cei ce tineau piept, ca sa cunoascg neamurile sortite pieirii care sunt armele

lui Iosua si cum ca razboiul este din porunca Domnului, iar el se supune vointei Celui Prea Inalt.

Ci in zilele lui 11,1oise el se dovedise

cucernic, impreuna cu Caleb, feciorul lui

Iefune, când ei au infruntat obstia rgzvratita si au oprit poporul de la pacat si au domolit clevetirile. De accea, numai ei doi au ramas in viata din cei F,4ase sute de mii de aducg in tara piotasi, ca Domnul mostenirii, unde cargo lapte o miere. Si Donmul a daruit lui Caleb putero,

puternic a ramas pan& la adanci sa se Buie pe podisurile iar urmasii sai au stäpanit mosia mosten itä,

Ca toti fili lui Israil sa cunoasca cum ca bine este a asculta de Domnul. Apoi vin la rand judecatorii, fiecare dupä, numele sau, toti a carer

inima nu s'a desfranat si care nu s'au

departat de Domnul, fie pomenirea lor fantanit de binecuvantari! Oasele lor sa oddisleascil din local undo odihnesc s'a numele lor di se inno-

iasca in stränepotii plini de slava! Samuel, cinstit de popor i iubit de Ziditorul situ, a fost cerut din Omtecele maicii sale; el a fost uns prooroc de Domnul, a fost judecator i preot. Dupä porunca Domnuliti el a carmuit pe Israil si a uns principi poporului. Cu legea Domnului a judecat obstia i Donanul a cercetat milosard pe Iacob.

1017

www.dacoromanica.ro

IISUS, MUJA LUI SIRAH, 47 Intru credinta sa s'a adeverit pro-

oroc i prin rostirile sale s'a aratat bun va,zator.

Si el, la fel, a chemat pe Domnul

cel puternic, cand vrajmasii il impresurau, pi a adus jertfä, un miel de lapte.

lar Domnul a slobozit din cer

tunetul sita pi a racnit cu glas bubuitor.

Si a nimicit pe capitanii (*flor

vriljmape tenilor.

i

pe toti

principii Filis-

Apoi Samuil, mai nainte de vre-

mea adorrnirii sale, a mitrturisit inaintea Domnului pi a unsului Domnului: a Nici

bani, nici macar o pereche de incaltaminte n'am luat de la nimeni !o i nimeni

nu i-a adus vre-o invinovittire.

Si cbiar dupä, adormirea lui, cand a fost intrebat, a arlitat regelui cum o sä, sfärpeasca pi din pamant a ridicat glasul

In toate faptele sale, el aduces

multumitä Celui Sffint, antând cu cuvinte de lauda pe Dumnezeul Cel Prea Inalt i iubind pe Ziditorul sau din toata mima i slavindu-1 in psalmii säi, in toate zilele.

Si a pus eäntitreti inaintea alta-

rului ea sa mäestreascit cu glasurile lor chntäri proa frumoase i sä laude zilnic In stihurile lor pe Domnul.

El a dat sarbatorilor strälucire

pi a impodobit praznicele cu toata podoaba, laudand numele cel sfänt al Domnului i umplánd de ettntare Bantú locap,

Ci Domnul a sters picatele lui

pi a inaltat in veci cornul lui íi i-a dat lui drept de stapänire i a intarit tronul lui peste Israil.

lar dupä, el s'a ridicat un fecior

sau de prooroc, ca sa ptearga pacatele

Int,elept, care, dupa reaboaiele pärintelui,

47.

Solomon a domnit in zile'de pace, aci Dumnezeu i-a dat tihnä, de jur-im-

poporului.

Natan proorocul, David, Solomon, Roboam i leroboam. Apoi s'a ridicat Natan ea prooroc, In vremea lui David. pace,

Ca seul cel osebit, din jertfa de apa, a fost David osebit dintre

fiji lui Israil. El se juca cu leii, cum s'ar fi jucat cu iezii, Efi cu urpii, cum s'ar fi jucat cu mieii din turma.

In tineretea sa, el a °mor% pe

uriap pi a indepärtat ocara de la neamul

situ, and a invärtit praptia cu mana

pi a doborit semetia lui Goliat, 6. Fiinda, el se rugase Domnului Celui Prea Inalt ca si-1 ajute i Domnul dliduse putere dreptei lui David, ca sa rapue pe ritzboinic p*I ea inalte cornul neamului sau. Pentru aceea, fecioarele efintau

intru slava lui pi-1 läudau pentru cei zece raii de dupmani rztpupi. lar cand

a pus stemä de impä,rat, a dus razboaiele inainte; A smerit pe dupmani de jur-impre-

jur pi a dat pierzarii pe Filistenii vrtijmapi pi a sfärfimat cornul puterii lor, de nu s'a mai ridicat pana astazi.

a odihnit Intru largime.

prejur, ca sä inalte sfânt loca p intru numele Domnului ffi sit-i intemeieze jertfelnic vesnic.

Cát de intelept erai tu, din fineretile tale, pi ca Nilul revärsai invätatura ta!

Cu duhul tau ai impánzit pa-

mántul i 1-ai umplut cu pildele tale cele adänci la tále.

Pittruns-a numele tau ptma la

ostroavele cele mai depärtate i pretuit ai fost pentru dragostea ta de pace. Cu cântecele, cu pildele, cu para-. bolele i cu talcuirile tale, ai uimit toate popoarele.

Numitu-te-ai cu numele cel mai

de gaya, care este pomenit in Israil.

Adunat-ai aur mult ca fierul 1.1 ai ago-

nisit argint mult ca plumbul.

Dar ai lásat femeilor coapsele tale le-ai facut &apane pe trupul täu.

Adus-ai pata de rupine pe slava ta i ai pangarit patul tau, astfel ai intaritat mania asupra vlastarilor titi i ai capunat suspin in neamul tau.

Pentru acest cuvant, regatul tau s'a despartit in dona pi din Efraim s'a ridicat un regat razvrätit.

1018 www.dacoromanica.ro

IISUS, nuL LUI SIRAH, 48 Insi Domnul nu va lepida indurarea sa ei nu va tása stearp& niel una din f&giduintele sale: c5, el nu va prii-

adormit e'r fericit eeti tu,

pidi vlitstarii alesului sätu ei nu va stairpi neamul aceluia pe care l-a iubit. Ci

El a fäcut minuni de douä, ori mai multe

Domnul a liisat lui Iacob rimiteitä, lui David rilditein5, din el.

Iar cind Solomon s'a

odihnit

s5,i, a ritsat dup& sine,

din sitmânta sa, un fecior bogat in nebu-

i sitrac in inte/epciune, adica pe Roboam, care, cu nechibzuinta lui, a

nie

impins pe popor la fázvrittire; iar Ieroboam, feciorul lui Nabat, s'a ridicat ei a ispitit pe Israil spre pitcat i l-a impins pe Efraim in calea nelegiuirii. .Astfel, el vínovat a fost c5, fili /ui Israil au fost goniti din ter& i c5, pacatele lor s'au inmultit peste mäsuri, Dindu-se la toate nelegiuirile,

pin& ce pedeapsa Domnului a citzut peste ei.

Fericiti cei ce te-au vilzut ei au cií,

eeti viu!

Cind lilie a fost rä.pit la cer, in vijelie, Eliseu s'a umplut de duhul luí.

ei din gura lui au ieeit minuni. Cit a tritit, el n'a tremurat inaintea nimänui e't nici un om n'a avut putere a,supra luí.

Nici un lucro nu era pentru el

peste putint& e't chiar din mormintul lui trupul lui proorocea. In zilele vietii sale sivineit-a

minuni ei la moartea lui, la fel, fapte m itoare.

Si cu toate acestea, poporul nu s'a litsat de necredinta lui ei nu s'a dezbirat

de pacatele lui, pan& ce a fost smuls din tara lui ei a fost imprietiat peste tot piimintul ei a ramas din luda o min&

de oameni e'r un príncipe din casa lui David.

Unii dintre ei au tritit intru drep-

tatea legii, iar altii, printre ei, au sii48.

Iiie, Eliseu, lezechia Dup5, aceea, s'a sculat proorocul

vineit pitcate infricoeate. Iezechia a intárit cetetea e'r a adus

ap& in mijlocul ei; el a siipat cu fierul stinca ei a clitdit iazuri de apii.

In vremea lui, s'a ridicat San-

Ilie, aprig ca focul; iar cuvintul lui era torta arzátoare. El a adus foametea peste ei i cu rivna lui a sclizut numitrul lor. Cu cuvintul Domnului el a incuiat

a venit

Cit de vajnic erai tu, Ilie, prin minunile tale ei numai cine este la fe/ eu tine, poate s5, te laude! Tu ai inviat pe mort din moarte

nile lor e'r fiii lui Israil sinatirit dureriea o femeie care naete. Si strigar& cátre Dumnezeu, Proa Indurat, ffi ciare el au intins 111E-

cerul ffi de trei ori a pogorit foc.

ei din Seol, cu incuviintarea Celui Atotputernic.

Tu ai risturnat regi in prä,pastie

ai ridicat pe cei mItreti din patul lor. Tu ai auzit mustrarea in Sinai, e'r In Horeb judecilti rizbunittoare. Tu ad una regi ea sä, dai ritsp15,tire

el ca urmae al tau ai uns un prooroc. Tu ai fost inilltat la cer in vijelie, inteun car cu cai de flacirit.

Tu eeti hottirit, precum este serie,

pentru vremi viitoare, ca s& potoleeti minia dumnezeeascil mai inainte de izbucnire,

sä intorci inima pirintilor

cátre copii i s& aduci la loo semintiile luí Israil.

herib qi a trimis pe Rabeaehe, e'r acest

intins mina impotriva

Sionului i, in trufia lui, a hulit Dumnezeu. Atunei tremurat-au inimile

11i/e

Ion;

e't

pe

atunci Cel Sfant auzit-a

din cerril situ, degrab5,, rugficiunea lor

e't i-a mintuit prin mina lui Isaia.

Si a lovit tabira Asirienilor

ingerul situ i-a pr5,pädit cu cium5 Chci Iezechia acuse cees, ce era pliteut Domnului e'r umblase cu nestritmutare in clAIe stritmoeului situ David,

sea cum Ii poruncise Isaia, proorocul cel mare ei viziitorul vrednie de °rezare.

In zilele lui, soarele s'a dat inapoi ei bada a prelungit viate regelui. Prin duhul san cel puternic, el vedea cele ce vor veni e'r mingiia pe cei ce plingeau in Sion.

1019 www.dacoromanica.ro

IISUS, FIUL LUI SIRAH, 49, 50 25. Pitn5, la portile vesniciei,

el a

stritbittut cu duhul si a vestit cele viitoare i cele a,scunse mai inainte de implinirea lor. 49.

losia i leremia. lezechil, Zarobabel, losua i Neemia.

Numele lui Iosia este ca t5,maia binemirositoare, pregatita cu mestesug de cel ce pregateste mirezme, si este dulce, in gura fiectiruia, ca mierea ca muzica de la ospete,

Fiinda el s'a mahnit din pricina necredintei noastre i a pus capitt uri-

ciunilor idolesti. El si-a dat mima cu totul Domnului si a intärit cucernicia In vremea lepäd5,rii de Dumnezeu.

Mari de David si de Iezechia de Iosia toti au cilzut in pacate ; toti regii din luda au parasit legea Celui Prea Inalt, pana' cánd a venit prapädul peste ei.

De aceea, puterea lor a fost tre-

cuta altera si slava lor unui popor strein ; Si cetatea sfantd a fost data' focului ei au rtifnas

Din pricina lui Ieremia, pe care

1-au chinuit, macar di el a fost, din pantecele maicii sale, hotarit si fie prooroc, ca s5, smulgi, si sfarame i si risipeascä si tot asa si cladeaseä, si sadeasc5, i si in täreascii.

Iezechil a avut parte sa, priveascä artítarea slavei si el a descris fapturile care tin tronul cu roate al Domnului. Si mi-aduc aminte si de Iov, care a tinut cu sarguinta calle dreptatii. Iar cei doisprezece profeti fie

ca oasele lor si vlastäreascii iar din mormintele lor1 ei 1-au insanatosit pe

Iacob i 1-au mantuit, dandu-i temeinice nadejdi. Cum vom preamäri pe Zorobabel, caci el este ca un inel cu pecetie, in mana

dreapta!

Si tot asa Iosua, fiul lui Iotadac; amândoi, in zilele lor, au zidit la loo locasul Domnului i au ridicat templul inchinat Dora,nplui slave.

j

härazit vesnicei

A.semeni i Neemia odihneascd intru laude pomenirea lui ! ne-a inältat din nou zidurile diíriipanate i ne-a

f &cut portile cu zilvoarele lor i cuele ni le-a zidit la loc.

Dar putini au fost pe pamant asemenea lui Enoh, caci el a si fost räpit de pe pfimânt. Nici ca Iosif nu s'a mai nascut altul, principele fratilor sal i sprijinul poporului sau, iar osemintele sale au fost ascunse cu grijd.

Si Sem si Set si Enos au fost

preamtiriti intre oameni, dar, mai presus de toti cati au trdit pe pamtint, stit intru slava Adam. 50.

Lauda lui Sir/ton arhiereul, fiul lui Onia.

Cel mai mare futre fratii sal

mandria poporului sau a fost arhiereul Simon, fiul lui Onia, care, in timpul san, a premenit casa Domnului i in zilele ciíruia templul s'a intärit ca o cetate, Cid in zilele lui s'au ridicat zidurile, turnurile de la colturi i zidul din jurul altarului ; In zilele lui s'a s5.pat casa apelor, un strángator larg ca marea;

El a pus la adápost poporul din

partea prádtíciunilor si a intarit cetatea impotriva navalirilor dusmane.

Cat de maret era el, c5,nd iesea i pornea in suvoiul

din sf5,ntul boca poporului!

Era ca lucearárul de dimineatá, printre nori i ca luna plin5, in zilele de praznic; Era ca soarele cand straluceste dea,supra templului Celui Prea Inalt ca arcul curcubeului ctind incepe si se arate futre non; Ca floarea trandafirului in zilele ca floarea crinului langi paraie, ca faldurii de verdeata ai Libanului in timpul verii, Si ca norii de t'arable in jurul cadelnitelor,

i ca potirul de aur, lucrat

de maná,' de meter i b5.tut cu tot felul de pietre scumpe;

1020 www.dacoromanica.ro

IISUS, PIUL LUI SMAH, 51

Era ca un máslin plin de rod si ea un chiparos care atinge norii cu crestetul.

Calad se invesmanta in sfintele odajdii si se impodobea cu toatti podoaba, cand se suia el la sfantul jertfelnic, se umplea de luminli curte& dimprejur ;

lar cand primea partile jertfelor din mainile preotilor i statea in picioare láng5, focul de pe altar, in jurul lui statea cununa fiilor sâi, ca nioto cedri tineri in pajistile Libanului, sau ca niste salcii care fac rotocol in jurul unei fantâni ;

i toti fiii lui Aaron erau in odajdii jertfele Domnului harlizite focului eran

in m'anille lor, in tata obstiei intregului Israil.

mari pretutindenea, care ridica pe om din pantecele mamei i ne darueste nota toate, dupa mare mila sa. 23. Daruiasca-ne nota bucuria initnii trimita, In zilele noastre, paces, in Israil, ea in zilele de odinioara! 24. Statomiceascá mila sa cu Simon pástreze pentru el legamantul lui Fincas, ea nici el, nici nimeni din urmasii

lui sa nu fie retezat, cat vor tinea zilele cerului !

Doua neamuri a urit sufletul meu,

ciici al treilea nu este neam. Neamul sálaeluit in muntele Seir Filistenii i neamul nelegiuit care locueste in Sihem.

Invataturi inteleaptii s't priceputa scris-am in cartea aceasta, eu, Iisus, fiul

aducerea facuta Prea Inaltului Stapan, El intindea catre cupii mana sa

lui Sirah, din Ierusalim, ca unul care a Fasat sa se reverse intelepciunea inimii sale. Fericit este barbatul care va umbla dup.& aceste sfaturi si le va pune la inima ; el va ajunge intelept,

miros de huna' mireazmä Celui Prea

put,ernic intru toate, de vreme ce frica de Dumnezeu este viata.

i dupá ce starsea toata slujba din tata altarului, ca sa pecetluiasca aducea prinos din sangele strugurelui, varsandu-1 la temelia jertfelnicului, ca

Inalt, imparatul imparatilor.

Cid daca se tine de ele, va fi

Atunci fiii lui Aaron suflau in

trambitele lor lucrate maestrit si, sufland, ridicau rasunet mare, ca sa educa

aminte Celui Prea Inalt de poporul ce statea de tata. Atunci tot poporul laolaltit se

grabea i cadea cu tata la pamant ca s'a se Incline Domnului sau, Atottiitorul,

Dumnezeului Celui Prea Inalt. i cantaretii porneau s'a cante psaImii lor i in largul d'ATA locas fasuna

dulce viersul lor.

i tot poporul tresalta in rugaciunea catre Cel 31ilostiv, pana ce slujba Domnului se incheia oi tot ce se

cuvenea fusese adus.

Atunci arhiereul se pogora I ridica mainile sale peste toata obstia lui Israil, ca sá dea binecuvantarea Domnului cu buzele lui i, rostind nurnele Domnului, si se preannireasca el insusi. i poporul cadea iarasi la pamant ca sa primeascii binecuvantarea Celui Prea Inalt. lar acum binecuvantqi pe Dumnezeul a toate, care savarseste lucruri

51.

Bugdeiunea lui 1i8u8, fini lui Sirah. cele din urmä indemnuri. Preamari-te-voi pe tine, Doamne

Imparate, e't lauda iti voi aduce tie, Duna-

nezeului mántuirii mete! Lituda-voi numele tau, tu sprijinitorul vietii mele ! Caci aparator i ajutor ai fost pentru

mine i ai mantuit trupul meu din prit, pastie i ai emulo picioarele mele de sub puterea eolului i m'ai scos din latul limbii clevetitoare, din gura celor ce

inconjura lumea cu minciuni; m'ai ocrotit

sprijinitor mi-ai fost impotriva pro-

tivnicilor mei. i m'ai mantuit, dup.& multimea

induritrilor tale, din latul celor ce pla-

nuiau sii m'a inghita oi din puterea celor ce umblau sa-mi ja viata i din multele nevoi pe care le-am indurat; Din innecaciunea fumului si a focului care era in jurul meu si din väpaia pe care n'o aprinsesem eu, Din adancul inimii eolului, de la

limba necurata

1021 www.dacoromanica.ro

si

din valul vorbelor

I1SUS,

IUL LUI SIRAH, 51

mincinoase si din sitgetile limbilor vi-

Am fost neincetat purtat de gändul

sá dau pe fat& intelepciunea, i m'am straduit cu rftvnit sá fac cele bune

clene.

Apropiatu-s'a pin la naoarte sufletul meu i viata mea coborise pan& la fundul impitratiei

n'am dat de rusine.

Tot sufletul meu s'a luptat pentru

Atunci m'am intors in toat,e pár-

intelepciune si

tile, dar nu era nimeni care sá má ajute; m'am uitat spre vre-un sprijin din

partea oamenilor, dar n'am gäsit nici unul;

ciunii.

i mi-am adus aminte de mila ta,

Indreptat-am cugetul meu atre

Doamne, s'a de lucrarea ta cea din veac, cá miintuesti pe cei ce ntidzi,jduese intru tine si-i izbitvesti din mans, vräjmasilor

ea si am gäsit-o prin curätia inimii mele;

dobändit-am de la inceput pätrundere, cu ajutorul ei; de aceea nu mä voi de ea niciodatä. Tot läuntrul meu era incordat sä

lor.

i am habitat, de pe pämänt,

ciunea mea i m'am rugat sá fiu sapat de moarte. Chemat-am pe

Domnul:

umblu dupii ea; drept aceea am c&stigat cu ea frumoas5, stäpttnire. Domnul datu-ini-a darul graiului

0,

Doamne, tu esti tattd meu! Gici tu esti viteazul mäntuirii mele. Nu mä uita In ziva de necaz, in ceasul de napitstuire si de jale grea. Liiuda-voi pururea numele titu intru antari, multumiri iti voi aduce.* Domnul a auzit glasul meu si a luat aminte la tänguirea mea, i m'a liberat din toatä ritutatea si m'a izbävit in vremea de primejdie. Drept aceea, ie iti voi multumi i ie iti voi anta chntitri de laud& i voi märi foarte numele Domnului. Cänd eram ina tänär i mai nainte

ca Displatii, de acees, cu buzele mele

cäuts,voi laudele Domnului. Intoarceti-vit la mine, voi cei neinvdtati, s'a rämb,neti in casa mea, la !

vreme mai räbdati lipsa voasträ de invittáturá, chnd sufletele CAUL'

voastre insetostazii dupit ea? Deschis-am gura mea ca sá vorbesc: venii, cumparati, nu costa-, nici

un ban ! Incovoiati grumajii vostri sub

jug si sufletul vostru primeasa taturii, ctici ea este aproape de coi ce o cautii si cine i se därueste o git-

de-a porni in citlitorii, am cäutat cu dor intelepciunea in rugäciunile mele. M'am rugat, in sflintul locas, pentru ea s'a pänii, la sfärsitul vieii mä

seste!

Vedeti cu ochii vostri cá numai putin m'am ostenit i multá odihnä

voi strädui dupä ea.

Ea este in floare ca un strugure ce se come EA intru ea mima mea se

mi-am gasit intru ea. Impärtitsiti-v5, de invitätur5, cttt mai multi si cu ea, argint

veseleste. Cu povata ei, piciorul meu a

alcat pe pámtint neted; din tineretea mea am mere pe urmele ei. Indatä ce i-am plecat urechea mea,

am primit-o si am &flat multi inviitäturii.

Mare folos avut-am de la ea; celui ce mi-a dat intelepciune, cu multä tumire Ii voi räspunde.

in toate faptele mele

m'am purtat cu luare aminte; intins-am mâinile mele atre cer i m'am intristat cand am gresit impotriva intelep-

aur.

Veseleascii-se

sufletul vostru de

mila Domnului i nu conteniti cu laudele lui! Indepliniti lucrul vostru intru dreptate, si el vit va da räsplata, voastri la vremea cuvenitä.

1022

www.dacoromanica.ro

ISTORIA SUZANEI Suzana i cei doi boitrdni. asandirea Suzanei. Daniil scapc1 pe Suzana. Judecata osanda celor doi bdtrani.

Apucari pe cite un drum de ocol si se intilniri tot in acelasi loe, iar cttnd se intrebarit unul pe altul care este pricina, ei Ii marturisirä, patima lor. Apoi se inteleserä pentru vremea egad ei ar putea s'o giseascA, singurä.

Era un om care locuia in Babilon si care se numea Ioachim. Si el isi luA, de sotie o femeie cu

Si pe cind ei pandeau o zi iati cä Suzana intri in gritdinä,

numele Suzana, fiica lui Hilchia, femeie foarte frumoasi i temiltoare de Dum-

asa cum avea obiceiul, impreunA cu doui slujnice, ca sa se sealde, fiindcit era cald.

nezeu.

Dar si prinii erau cucernici i ei crescuseril pe fiica lor dup.& legea lui

Dar in grädini nu se afla nimeni

decit cei doi birbati ascunsi, care o

Moise.

pindeau.

Ioachim ins& era foarte bogat

ring& casa lui avea o gridinä. La el

Apoi ea porunci slujnicelor: 4 Aduceti-mi mirezme i urisori i inchideti

aveau obiceiul sä, se adune Iudeii, fiincici

poarta grädinii, ca sà mi scald! # Si ele ficurA, intocmai i inchiseri poarta gradinii i ieirá prin poarta de din

e/ era cc/ mai co vazi dintre ei. Si in anul acela fuseserit asezati ca judeattori ai poporului doi bitrAni, despre care Domnul a zis: t Din Babilon a purees faridelegea, de la bAtrinii care fuseseri pusi judecitori i despre care lumea credea ca ei carmuesc noro-

dos, ca sä, aduci ceea ce ea le poruncise,

färä saatie cä bittrinii erau ascunsi in gradinit.

Ei veneau adesea in casa lui Ioachim, iar toti cati aveau pricini de judecat se duceau la ei. Ci la ainiazii, dupit ce poporul pleca, iesea i Suzana de se plimba in gridina barbatului Si fiindcA cei doi bátritni o vedeau cii iese la plimbare in fiecare zi, Ii apuci

o poftä, nestipinitä, pentru ea. Atunci ei fi stricari mintea si-fa indreptari ochii in pimi'nt ca si nu se trite la cer i nici aduci aminte de hotäririle judecAtii celei drepte. Si amAndoi erau cuprinsi de aceeasi patimit de iubire, dar nu-si spuneau urnd a/tuia ce-1 chinueste, Fiindcti se rusinau 85,-0 dezvitluiascà unul altuia pofta care Ii Impingea

citre ea. Cu toate acestea ei ciutau prilej ea s'o vadii, in fiecare zi. Dar inteo zi, unul imbie pe celilalt: t Haidem acasi, cad este vremea pri,nzuluil* i dupi ce iesiri si se desunul de altul,

Si fridatä dupit ce iesiri slujnice/e, i alergari

cei doi bitrini se scularä,

dul ! »

la ea.

si-i Vezi! Poarta grAdinii este inchisä i nimeni nu ne poate vedea, i suntem aprinsi de iubire pentru

tine; ingidueste-ne ca sà fim cu tine, lar de nu, vom mArturisi impo-

triva ta cit a fost Cu tine un flaciu, de aceea ai dat drumul slujnicelor sA se &la.*

Atunci suspinA, Samna i zise: Sunt striantoratä din toate pärtile ! Dad): fac ceca ce-mi spuneti, moartea

m'asteapti, iar dad, nu fac, nu pot mapa din mina voastrA,. (Ji mai degrabii, sä nu fac i aft cad in miinile voastre, decit sà pick.tuesc impotriva Domnului. Atunci Suz.ana sties, cu glas mare,

dar si cei doi bâtrâni strigarti la ea, lar unul dinteinsii alergi si des-

chise portile gridinii. CAnd insi slugile auzirit strigitul In grAdinit, alergari degrabi pe poarta

cea de din dos, ca si vadi ce i s'a intimplat stiipttnei.

1023

www.dacoromanica.ro

ISTORIA SUZANEI Si cand batranii liimurirg, pricina, sluglie se rusinarii foarte, fiindcii, nici°data nu se spusese asemenea lucru despre Suzana.

Tu Qtii cS ei au marturisit stramb

impotriva mea, si kit& cá eu mor cu toate ca n'am savarsit nimic din ceea ce ei in rautatea lor au näscocit impotriva mea! Si Domnul a ascultat glasul ei.

A doua zi, &Ind poporul se stranse

la sotul ei Ioachim, venira i cei doi bittrani, plini de gandmi necurate im-

Si pe child ei o duceau s'o omoare, Dumnezeu desteptii, duhul Wait al unui

potriva Suzanei, ca s'o dea spre moarte, Si zisera inaintea poporului: Trimiteti dupg Suzana, fiica lui Hilchia, sotia lui Ioachim a. Si o chemara. Si ea veni ca parintii ei, Cu copiii cu toate rudele ei. Inca. Suzana era foart,e gingasa frumoasg la chip. Atunci cei doi battani fara de lege

Atunci intreg poporul se intoarse spre el si-1 intreba: a Ce insemneaza cu-

setea ei. Si toti ai chi precum i cunoscutil ei izbucnira, in plans.

färS sä. cercetati i far& el. cunoasteti adevarul? Intoarceti-vg inapoi la judecatorie, fiindcg acestia au marturisit stramb inipotriva ei! »

poruncirii, sa i se ja valul, fiindca ea purta väl, ca sit se sature de frumuDupg aceasta, cei doi biitrani se sculara in mijlocul poporului pusera mainile pe capul ei, lar ea uittindu-se la cer plangea, caci inima ei nadiljduia in Dornnul. Atunci batranii zisera: < Pe cand noi ne plimbam singuri prin grading, intr.& ea ca douii slujnice i, dupii, ce a poruncit sS inchida portile, dadu drumul slujnicelor.

Apoi veni la ea un tanar care

pan& atunci statuse ascuns i se mild, cu ea. Noi, care in vremea aceasta eram In coltul gràdinii, cand am vazut aceastg fgradelege, alergaram spre ei. Si noi am vazut cum ei erau culcati impreuna, dar n'am putut sii punem mana pe fib-x.6ml acela, i fiindca, el era mai tare decal noi, deschise portile

gràdiniisi o bra la goang, lar pe ea am prins-o si o intrebaram: « Cine era flacaul? »,

Insg ea n'a vrut sà ne spuie. Tata ce marturisim ! a i obstia i-a crezut pe

ei ca pe niste batrani ai poporului

judecatori ce erau, si o osandirli, la moarte.

Atunci Suzana izbucni in hohote de plans i zice: a 0, Dumnezeule cel

vesnic, cel ce cunosti cele a,scunse, fiindca

tu le stii inainte es ele sa ja

tfiniir pe care Il cherna Daniil, Care striga cu glas tare: a Nevinovat cunt eu de cangele acestei femei !

vantul acesta pe care tu 1-ai grgit? » Iar el venind in mijlocul lor zise:

a Asa de nebuni sunteti voi, fii ai lui Israil, sit ()sand* pe o fiicg a lui Israil,

Atunci, tot norodul se intoarse

grabnic. Si batignii li ziserii: 4 Vino aici

stai in mijlocul nostru i ne apune gandul tau, caci tie ti-a hariizit Dumnezeu intelepciunea batranetii! » Dar Daniil a zis poporului: Des-

partiti-i unul de altul ca sa-i ascult! a Si dupa ce au fost despartiti unul de altul, el chema pe unul din ei si-i zise: a Imbatranitule in zile rele, acum vin peste tine pacatele tale pe care tu le-ai savarsit mai nainte, Din priciná cS ai facut judecata nedréapta i ai osandit pe cei nevinovati, lar celor vinovati le dadeai drumul, cu toate ca Domnul a zis: t Pe cel nevinovat si pe cel drept sI. nu-1 ucizi!

Si acum, dad. ai viizut-o, apune: Sub ce fel de copac i-al vazut pe aman-

doi cand erau impreung? a Si el ras-

punse: a Sub un ulm». Atunci Daniil zise: a Mintit-ai indeajuns pentru pierderea capului tau, eiici ingerul lui Dumnezeu primit-a porune& sa te despice in doua ! » Si dupit ce i-a dat drumul, a poruncit sii-i aduca. pe celalalt caruia fi zise: a Neam al lui Canaan si nu al lui Iuda! Frumusetea ei te-a ademenit patima ti-a stricat mima!

1024

www.dacoromanica.ro

BEL SI BALAURUL

Apoi se ridicari fmpotriva celor doi bätritni pe care Daniil i-a dovedit di au mirturisit strimb din chiar spusa lor, i le-a ficut räul pe care ei voiseri si-1 faca aproapelui lor,

67, Asa vi purtati voi cu fiicele lui Draft, citrora fiindu-le frica, de voi se lissau in voia voastri, iar fiica lui luda, n'a putut si, fridure fitridelegea voastri ! Acum deci, spune-mi: Sub ce fel

Ca sa Implineascá legea lui Moise;

de copac i-ai vizut pe arnindoi, °bid

erau impreunit,' ? aSi el rispunse: t Sub un stejar !* Si Daniil ii zise: a Mintit-ai in deajuns pentru pierderea capului tiu, ciíci Ingerul Domnului sta cu sabia In mina,

rfi ei i-au ostindit la moarte, iar singele nevinovat fost-a mintuit in ziva aceea. Atunci Hilchia i sotia lui,

axil !* 60. Atunci toatä, obstia izbucni in strigite i proslävi pe Dumnezeu cel care

s'a aflat in ea pricini de ocari. Si Dandi a ajuns la mare cinste

ea si te taie in doui si si vi dea

cu Ioachim, bärbatul ei, preamá.rirá pe Dumnezeu pentru fiica lor Suzana, precum i rudele ei, fiindci nu

a mintuit pe cei ce nildájduesc in el.

In fato, norodului din ziva acees, si in vremea mai de pe urmii.

BEL SI BALAURUL este de lut, iar partea, de dinafari este de arami si el n'a mincat niciodati! Atunci imparatul s'a miniat Eji a chemat pe preotii idolului i le-a zis:

Daniil nu se inchincl lui Bel, fiindcd

este idol pi nu Dumnezeu. Daniil omoard cu voia impdra,tului pe balaurul cel 8fdnt. Poporul 8e infurie pi Daniil este aruncat

s De nu-mi yeti apune cine mininci

In groapa cu lei, unde Dumnezeu

aceste prinoase, yeti muri, iar de-mi yeti dovedi ea Bel milnandt, prinoa,sele, Daniil va muri, fiindci a hulit pe Bel*.

ocrotepte.

Dupii ce finparatul Astiage s'a adio-

gat la parintii sii, Cirus Persul s'a suit pe tronul Si Daniil era prietenul impäratului,

mincand la madi, cu el, si cel mai de cinste dintre toti prietenii luí. Si Babilonienii aveau un idol pe care fl cherna Bel, pentru care se cheltuiau in fiecare zi doufisprezece baniti de lamuri de fiada:, patruzeci de oi sase vedre de vin. Dar si impiratul 11 cinstea si se ducea In fiecare zi si i se fuchina. Insi Dardil se fuchina Dumnezeului

Atunci impiíratul fi zise: a De ce nu te inchini lui Bel? a i Daniil raspunse: a Nu ma inchin unui idol fiícut de miná, de om, ci numai Dumnezeului celui viu, care a M'out cerul i pimantul

si este stipin peste total], fäptura s. Dar impäratul Ii zise: a Nu crezi tu cá Bel este dumnezeu viu? Si nu vezi

cit mäninci,

el

i bea in fiecare zi?

Si Daniil fi rispunse zimbind: e Nu

te amagi, imparate, fiindci liuntrul lui

Si Dandi zise impiratului: a Fie dupi, cuvintul tiu!* Si Bel aves, saptezeci de preoti, afea de femei si de copii. Dupi aceasta impäratul se duse eu Daniil in templul lui Bel. Si preotii lui Bel ziserä: e Teth noi

iesim afarä, iar tu, impirate, pune prinoasele i vinul dres cu mirodenii inain-

tea lui, inchide usa i o pecetlueste cu

inelul Impiritesc, iar cand vei veni maine

de diraineati, de nu vei gasi ci Bel & mancat tot, noi si murim, iar de nu, si motu& Daniil, cel eare a umblat cu minciuni impotriva noastrii! Ei fusa, se gindeau la usulita ascunsi dedesubtul me,sei cu prinoase, pe unde ei intrau i mincau piinoasele.

Si dupi ce au iesit ei, Impiratul puse prinoase de mincare fnaintea lui Bel,

Apoi Daniil porunci slugilor fui

sá aducis cenusi, pe care ele o presitrari,

In tot templul in fata impiiratului.

au iesit si au fnchis usa, pe care au pe-

1025

www.dacoromanica.ro

65

BEL I BALAURUL

cetluit-o cu inelul imparatului, si au

Pe Bel 1-a nimicit, pe balaur 1-a omorit,

lar preotii veniri in timpul noptii, precum le era obiceiul, impreunii ca femeile i copiii, i mancara i baud' tot

zis: 4 Dii-ne pe Daniil, iar de nu, te vom

plecat.

vinul.

i imparatul se sculä, la manecate, impreunit cu Daniil.

i imparatul intreba pe Daniil:

PeceVle aunt neatinse, Daniile? * Daniil ráspunse: s Sunt intregi, rate !*

si pa preoti i-a mácelarit.* i

s'au dus la imparat si i-au

°mod pe tine impreuna cu toata casa tas. Mud a vitzut imparatul ca norodul

unelteste impotriva lui, fu silit ca sa-1 dea pe Dania lor. i 1-au aruncat trite° groapii, ml

lei, in care a stat sase zile. i in groapa se aflau sapte lei,

i indata ce s'a deschis usa

imparatul se uita pe masa de prinoase, striga cu glas tare: «Mare esti tu, Bel, In tine nu se aflä, viclesug! 19 Ins& Dania incepu sa rada, si nand pe imparat ca sit mi intre, li zise: Ja te uita pe caldaram i vezi ale cui sunt urmele acestea ? * i imparatul zise: o Vad urme de barbati, de femei si de copii I*

Atunci imparatul se intarati de

manie i cherná pe preoti, impreunii, ca femeile si copiii lor i ei aratara impa-

ratului usa con tainieft pe unde

de pe i imparatul Ii dada moriì, iar

sera si mancasera prinoasele masa.

pe Bel il dadu in seama lui Daniil, care 11 nimici impreuna cu templu cu tot. i Babilonienii mai aveau si un balaur mare pe care 11 cinsteau. i imparatul zise lui Daniil: s De-

spre acesta nu pqi apune ea nu este

dumnezeu viu. Inchina-te dar lui! » Atunci a ráspuns Daniil: o Domnului Dumnezeului meu mä, voi inchina, fiindca el este Dumnezeu viu. Insä, tu, imparate, da-mi putero i eu voi omori balaurul fara sabia i fära toiag.* i imparatul Ii zise: s Ti-o clan!» Deci lug Daniil smoala, grasime par pe care le fierse impreuna i fácu cocoloase pe care le aruncti, in gura ha,laurului. Iar dupa ce balaurul le mánci,

carora li se &idea in fiecare zi hrana: douti vite i doua oi. Dar atunci nu

li s'a dat nimio de mancare, ea sa-1 manance pe Daniil.

In Iudeea ins& se afla profetul i el tocmai facuse o fierturii dumicase paine pe care o pusese inteo sea& i pornise la camp s'o ducii Avacum.

seceratorilor.

Atunci ingerul Domnului zise lui

Avacum: s Prânzul pe care 1-ai gatit, du-1 lui Daniil in Babilon, in groapa eu lei!» Dar Avacum zise: e Doamne ! Babilonul nu 1-am vazut i groapa cu lei n'o stiu! * i ingerul Domnului il apuca pe Avacum de chic& duse in Babilon Jute° suflare. i Avacum striga: Daniile, Daniile ! Ia mancarea pe care Dumnezeu trimis-o!* Atunci Daniil zise: Adusu-ti-ai aminte de mine, Dumnezeule,

pe cei ce te iubesc pe tine !* i Daniil se scula

'twat

ingerul lui Dumnezeu il duse pe Avacum

indata la locul lui. i imparatul veni in ziva a sa,ptea ca sa jeleasca pe Daniil, i ajungand la groapli viizu pe Daniil ca states in mijlocul leilor.

Atunci el striga cu glas mare si

crapa. Apoi Daniil zise: s Iatti, cui va

zise: Mare esti, Doamne, Dumnezeul lui Daniil, si nu este altul afar& de tine !*

Gaud auzira Babilonienii, cumplit se

si pe cei ce voiserä, pieirea lui Ii arunca

inchinati voi I* necijirgs

i uneltirä, impotriva impara-

tului zicand: 4 Imparatul s'a Rout iudeu I

Apoi fl scoase din groapa cu lei

In groapa i ei fur& sfarteca4i intrio clipa, in fata lui.

1026

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR Si acest indemn a fost pliicut in

1.

Imperial la meartea lui Alexandra cel Mare. Antioh Epilaniu dá poruncd in

toaui impdrdlia ca tog. ecl aibd acelea§i datini. Prigoane impotriva ludeilor care mai lineau la legea lor.

Dupä ce Alexandru, fiul lui Filip Macedoneanul, care plecase din tara Chi-.

tim, a bätut pe Dariu, impttratul Persilor si al Mezilor, a Imptträtit in locul lui, qi el a fost ce] dintai impitrat de neam grecesc.

Si el a &cut multe räzboaie, a cucerit multe cetiti si a rEtpus impärati ai

S't el a ajuns pinto, la capittul mintului si a luat präzi de la multime de popoare. i dup.& ce ptimantul i s'a fost supus, el s'a trufit i mima lui s'a semetit.

Si a adunat o oeste foarte puternicit qi a supus äri, popoare s'a voevodate, care ajunseserä, sti-i plfiteaseä, tribut.

Si dupit acestea a citzut la pat cind a simtit cä i se apropie sfrusitul, A chemat pe doi dintre cei mai de seam& dregätori ai säi, care din tinerete crescuserä cu el, 0, inch fiind in viatto le-a impä,rtit impftratia. Si Alexandru a murit dupa o domnie de doisprezece ani. Apoi au inceput sit domneascä, dre-

gätorii lui, fiecare la locul lui. Si dupä moartea lui toti s'au incoronat si tot asa si feciorii lor multi

ani de-a-rindul i ei filcurtt multe ritutäti pe pilmfint.

Si a iesit dintr'insii un vlästar

ochii lor. Si citiva din popor s'au inifitarat

s'au due la imparat, care le-a dat lor depart& putere ca sä tráiasa dupá datina

i ei au zidit in Ierusalim un gimnaziu dup.& datina päginilor,

Si nu s'au mai titiat imprejur, ci s'au lepttdat de Bantu' legamint s'au injugat mai virtos cu s'au vindut, ca sä sävirseasa ptica,t. Si and Antioh a socotit cä, tine

bine In mini frinele domniei, i-a trecut prin gind sii, impäräteasa, si peste Egipt,

adia sit fie imparat peste amándouti, Deci el a intrat In Egipt cu o

puternicti ostire, cu care de rä,zboi, cu

elefanti i cu o mare f/otä,

Si s'a retzboit cu Ptolomeu, im-

pttratul Egiptului. Ptolomeu ins& a fugit

din fats, lui. Atunci au azut o multime de morti.

Sirienii cucerirä cetittile Egiptului, iar Antioh lui, din Egipt o bogatá pradtt. Dupä ce Antioh a infrint Egiptul, in anul o slat& i patruzeci i trei, s'a

intors 0 a pornit cu o putemicit °stir() impotriva Si in trufia lui a intrat in templu qi

a luat altarul tämâierii cel de aur

candelabrul, impreuniti cu toate cele ale lui,

Masa piirtilor punerii inainte, cupele pentru turnare, ibricele, cituile cele de aur, catapeteazma, coroanele i toati, podoaba de aur de pe fatada templului,

nelegiuit, Antioh Epifaniu, feciorul Impäratului Antioh, care fusese ostatic la

pe care o despuie de aurul ei. De asemenea el a jefuit aurul argintul, odoarele i vistieriile cele as-

(Data treizeci i apte al impiträtiei grecesti.

Si dupá, ce a jefuit tot, s'a tutors In tara lui; iar pentru aceasta a sävitrsit

Roma, si el ajunse impirat in anul o In zilele acelea s'au ivit in Israil

oameni far& ctipätiii care imbiau pe multi si le ziceau: Haidem sä ne infrätim

ou popoarele care se megiesesc cu noi, cäci, de cand stiim ritzletiti de ele, multe nenorociri au dat peste noi 1*

cunse pe caro a putut sä, le gäseasa. multe viirsitri de singe si multe blestemätii.

Atunci s'a pornit mare jälanie in Thrall si in toate asezärile lui, Si cäpeteniile ci preotii s'au pus pe bocet; fecioarele si tinerii au rimas

1027

www.dacoromanica.ro

65'

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 1

frumusetea femeilor s'a vestejit.

Tot mirele a izbucnit in plans cei care sedeau in citmara miresei

varsat-au lacrámi. Panattntul s'a cutremurat din pricina locuitorilor si tot neamul lui Iacob

s'a acoperit de rusine.

S't dupa doi ani impäratul a trimis un stringittor de ditri in orasele lui Iuda, care a venit la Ierusalim cu mare oaste,

i cu siretenie le-a gait cuvinte de pace, asa incitt ei 1-au crezut. Apoi pe neasteptate a tilb5,rit pe cetate, careia i-a pricinuit o mare infritngere, a omorit multi oameni din Israil. S't dup5, ce a jefuit cetatea, i-a dat foc, a daramat casele s't zidurile ei de jur-imprejur. Apoi au dus femeile cj copiii In robie, iar vitele le luarit. lar cetatea lui David au intiirit-o cu zid mare Efi puternic, cu turnuri tari, s't asa a ajuns cetatea lor. Si au adus oameni fara credinta si far& de lege, care s'au int5,rit intr'insa.

Ei au adus i arme si merinde si au strans intr'insa prada pe care o luaser5, din Ierusalim, incitt cetatea aceea

a ajuns o mare curs& intinsä.

Si a ajuns ca o panda pentru

templu si ca un diavol rim pentru Israil In toatii vremea,. S't ei au vareat sange nevinovat imprejurul templului i 1-au spurcat. Atunci locuitorii Ierusalimului au fugit din pricina lor si el a ajuns sälas pentru coi streini. Cetatea a ajuns strain&

pentru cei ce se nitscusera in ea, chiar ei o paräsisera. Templul a ajuns pustiu, ca o parloag5 sitrbatorile s'au prefficut in bocet, S5,mbetele in ocar5 c cinstea lui In dispret. i pe cat fusese odinioar5, str5,1u-

cirea lui, tot pe atat era acum jalea.

Atunci impitratul &Au un hrisov

al ciirui cuprins era pentru toatá im-

pitrittia: #Toti locuitorii 85, alcatuiasca un singur popor, Si fiecare 85, se lepede de datinile sale deosebite I Atunci toate popoarele s'au supus poruncii imp5,ratului.

Multi Israiliti se invoir5, cu aceasta

inchinare a lui, au adus jertfe uriciunilor idolesti si au pangitrit Sambitta. Dupä aceasta impäratul a trinais scrisori prin máinile crainicilor, in Ieru-

salim ci in toate orasele lui luda, cu cuprin-

sul ca aä se laso de datinile streine tärii; Sit desfiinteze arderle de tot, jertfa ci turnarea din templu, ci ail pangitreasca Sambetele c sarb5,torile; S5, intineze templul çi poporul ce! sfänt;

S5, zideasca altare pentru jertf5 ci dumbravi c't temple idolesti, pe care sit se jertfeasca porci ci alte dobitoace necurate; Sit base pe feciorii lor netaiati itn-

prejur ci sä se spurce cu tot felul de spurcAciuni c groz5,vii,

Incat sit uite legea ci toate indrep-

lui Dumnezeu sä le desfiinteze. Iar cine nu se va supune poruncii impitratului, 85, fie ucis. S't el a poruncit ea se trimiii scrisori cu acest cuprins in toata imp5,ra4ia t5,rile

lui

si a pus supraveghetori peste tot

norodul, si a dat porunca in toate oracele lui luda, ca de la cel dintâi s't pana la col din urmit sa aducä jertfe. Atunci multi din coi care se lepiidasera de lege se alaturarä de ei. ei prigonira,

Si izgonira din tara pe adevitratii Israiliti care au fost siliti Bd se ascunda In ascunzittori c in tot felul de locuri dosnice.

In anul o sutit patruzeci c cinci,

In ziva a oincisprezecea a lunii Chislev, ei ridicarit uriciunea pustiirii pe altarul de jertfit, iar in toate orasele invecinate

au ridicat altare, Incät au adus jertfe la wile caselor si pe ulite. Si toate citrtile legii pe care au putut sä le gitseasca le-au rupt s't le-au ara.

67. Si la cine s'ar fi g5.sit cartea legamantului, sau dad, cineva isi dragostea pentru lege, era dat mortii, potrivit hrisovului imparäte,sc. 58. i cu aceastit silnicie ei s'au purtat

cu Israilitii, luna dupit luna, si impotriva acelora care erau prinsi in diferite cetiti.

1028

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 2

In ziva a douizeci i eince,a a lunii, ei au adus jertfä pe altarul care fusese zidit deasupra altarului de jertfi.

Pe femeile care-0 traliaserä copiii lor

imprejur le-au ucis potrivit hrisovului Imparraitese,

Spinzurandu-le copiii de gät, s'ra micelärind pe toti din casele lor, cum pe cei care ficuserrai thierea imprejur. Pe de altrara parte multi Israiliti s'au

stipinit i s'au intirarit in sine-si ca

nu mrainfince din cele spurcate, Incit mai degrahá au ales moartea, dealt sä se spurce eu minciri i sä pingitreaseä, sfântul legimtrant.

vär ei au murit.

i inteade-

Si marea urgie a lui Dumnezeu se abituse peste Israil. 2.

Rclecoala lui Matatia. Deirdmarea alta, rului pcigeinesc din Modein fi din alte orafe. Retzboiul pentru lege. Moartea lui

Matatia. El lag in locul stiu pe luda Macabeul.

In zilele acelea s'a ivit Matatia feciorul lui loan, nepotul lui Simeon, preot din neamul lui Ioiarib din Ieru-

salim, care locuia in Modein. Si el avea cinci feciori: loan, poreclit si Gadis, Simon, care se mai numea i Tasi, Iuda, numit i Macabeul, Eleazar. numit i Auaran, i lonatan, crairuia i se mai zicea Afifus.

Templul nostru i podoaba noasträ,, ja uitati-vi cum stau pustiite, cum at& pustiitii slava noastrit: pängäriti, de pigäni! La ce sá mai triiim 7 * Si atunci Matatia si-a sffisiat yesmintele, franpreunä cu feciorii, i s'au incins cu vesminte de pociiintira si au in-

eeput si jeleasei. Si au venit crainicii Imptiratului la Modein, ea sä, sileasclt cetatea la le-

piradare de lege si ea sá aducti jertfe. Multi

Israiliti au trecut la ei. feciorii lui s'au

Ins& errand 1VIatatia

s'ra

adunat Crainicii impiratului au inceput si gritlasci lui Matatia: Tu esti dregraitor Cu vazi si mare in aceastä, cetate sprijinit de feciori si rude ! Incepe tu mai intai i implineste porunca impäratului, precum au ficut toate popoarele si bärbatii lui luda, care au rimas in Ierusalim; atunci i tu impreuni cu casa ta vei fi numärat printre prietenii impäratului i yeti fi cinstiti, atät tu at s'ra feciorii täi, cu argint, cu aur i cu multe daruri!* Dar Matatia riraspunse cu mare glas si zise: *Mar °And toate popoarele care se aflä, in cuprinsul Impiratului vor asculta de el si se vor lepraida fiecare de legea pärinti/or lor qi se vor supune poruncilor lui, Eu, copiii mei, câ,t i rudeniile mele,

vom umbla si mai departe in legitmintul strämosilor nostri pe care Dumnezeu I-a

se sivirsea in luda si in Ierusalim, A zis: Vai mie Pentru ce m'am

incheiat cu ei. Dumnezeu sá ne pizeascii sä ne lepidim de lege i de indreptárile ei.

nepisitor i s'o yid cum cade in mina

Impiratului ea ail ne abatem de la legea noasträ, niel la dreapta, nici la stinga. *

Si cind el a virazut pirangärirea care

näscut ea si mira uit la pieirea poporului meu i la pieirea cetë4ii sfinte i srara stau vrraijmasilor s'ra templul in mina pägtmilor !

Si nu vom asculta de porunca

Si dupira ce el a stinsit aceasti vorbire, a venit In ochii tuturor un

Poporul ei a ajuns ea un om firs& de ciaste; Toate podoabele au fost luate pra-

iudeu ea si aduci, jertfä pe altarul de la

sabia dusmanului.

ciuda i firunchii lui se cutremurarii,

di; copiii mor pe ulite, tinerii cad in Care popor n'a pus stäpänire pe Impáräia ei si nu si-a ficut parte din präzile ei? Toati podoaba ei i-a fost luati, si din cetate liberi a ajrams roabi.

Modein, potrivit cu porunca impiraratului.

Când 1-a väzut Matatia, l-a prins

si mania lui se intärätä, potrivit legii repezindu-se la el I-a ucis pe altar. Tot in cupa aceea el a omorit s'ra

pe dregitorul imparraltesc care 11 silea

si aducii, jertfi i &rim& altarul.

1029

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 2

Si el s'a inflácgrat pentru paza

curAnd-curAnd ne vor nimioi ei de pe fata pitmântului ! o

legii, precum a fäcut altädatti Fineas im-

potriva lui Zimri, fiul lui Salu. Atunci Matatia a strigat in cetate cu glas tare pi a zis: o Cine este infracarat pentru lege ai tine la legiimAnt,

Atunci ei luari in ziva aceea

aceastä hotiirire: o Oricine ar niivitli peste noi Skobilta, sá pornim rázboi impotriva

lui, ca sit nu murim cu totii, precum au murit fratii noptri in ascunziltori I*

sit vie dupä, mine ! » Atunci el, impreunä, cu feciorii lui

au fugit in munte p't avere,a lor au la,sat-o in cetate. In vremea acee,a, cei care se stirguiau dup.& dreptate i dup.& omenie s'au dus i s'au salitaluit in pustie,

Impreunit cu feciorii ai cu femeile lor i turmele lor, fiindcit blestemätiile

se intetisedi foarte. Atunci dregátorii imparatului, precum pi oa,stea care se afla in cetatea lui David in Ierusalim, au fost inptiintati vreo chiva inai care cillcaserii porunca

impärfiteascii, s'au impaptiat in ascunzipuri in pustie.

Deci a inceput urmilreaseä, multi Wire i ajungându-i, se apezil, in

rand de biltaie impotriva lor, pi se pregatirá, de luptii, in ziva ambetei, Si a strigat la ei: Ajunge ! de aici i supuneti-vá poruncii tului, ca sä, ramâneti cu viati !* Dar ei au riispuns: Nu iepim de aici i nici nu ne supunem poruncii imca sà. pingárim ziva betei !*

Atunoi Sirienii au inceput lupta impotriva lor.

Insá ei nu le-au räspuns cn nimic: nici n'au aruncat cu pietre i nici nu le-au táiat calea spre ascunziitorile lor, Ci le-au zis: o Mai degmbi sä mu-

rim cu totii cu cugetul curat ! Cerul plimántul stint martori cá voi ne ontoeV pe nedrept !* Atunci ei incepuri lupta In zi de Shanbátli, i murk& barbatii i femeile copiii lor, impreunii cu turmele lor,

ca la o mie de inai. Cand Matatia pi cu prietenii lui aflará, Ii plânseri mult, Si ziseri unii ciitre Doe& am face apa precum au gout fratii noca sit nu ne luptäm impotriva pi-

gAnilor, pentru vials i pentru legea noa-

In vremea aceea, au trecut de

partea lor ceata Asideilor, oameni din

Israil, viteji, toti dintre cei care in mima lor erau gata sä se jertfeasc5, pentru lege.

Si toti cei caro cilutau sä, scape de nenorociri treceau la ei i le spores numitrul.

Toti aceptia alcittuiri o caste: ei

uciseri in mánia lor pe cei pacitopi pi in urgia lor pe cei färá de lege. Si cei care au mai limas au satpat cu

fuga la paglini. Atunci Matatia, impreuni cu prietenii lui au dat ocol pe de altä, parte pi au därámat altarele, Au tiiiat imprejur cu sila pe copiii cliti mai ramitseserii, netaiati imprejur in

cuprinsul lui Israil, Si izgonirä pe cei caro erau plini de trufie ; i lucrul sporea In mama lor. Ei au aparat legea impotriva puterii pAgánilor, impotriva puterii

ratilor pi nu-pi plecari fruntea in fate pacatopilor.

Si and Matatia a simtit cá i se apropie vremea sá moará, a zis fillor sal: Acum stapánepte trufia pi faca prApad pedeapsa ! Este o vreme de priiplid i de cum-

plitä urgie. Deci, copii, fiti infläcárati pentru lege pi dati-va viata pentru patrie I Aduceti-vii aminte de faptele strämopilor voptri, pe care ei le-au siivitrpit In vremea lor, cä, dobilnditi o mare faimä,

pi un nume nepieritor.

Oare Avraam n'a fost el gisit

credincios in ispitá pi nu i s'a socotit

aceasta ca dreptate ? Iosif, in vremea strâmtoràrii lui, a päzit porunca lui Dumnezeu 10 a ajuns stitpanitor In Egipt; lineas, strámopul nostru, flinch& ardea de rávnii. pentru Dumnezeu, a dobandit legiunftntul preotiei veanice ; Iosua, fiindcli a implinit porunca lui Dumnezeu, a ajuns carmuitor al lui Israil ;

1030

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 3

El a riispändit in lung si In lat

Caleb, fiindc6, a miírturisit drept In fata obstiei, a prirait mostenire. David, pentru evlavia lui, a mostenit tronul impáritiei deapururi. Ilie, fiiiadc6, era cu mare rivni

faima poporului 86,u si s'a Mahn-teat cu

platosa ca un viteaz, si s'a incins cu armele de luptä si a f6eut räzboaie, ocro-

find cu sabia ostirea lui Israil. El, in faptele lid, a fost asemenea unui leu i ca un pui de leu care rrarac-

pentru lege, a fost luat la cer.

Anania, Azaria si Misail, prin oredint/1,, au sc6pat de vapaia focului. Daniil, pentru neprihtranirea lui, a

neste dap& prad6,.

El a adulmecat pe cei nelegiuiti i-a urmhrit si pe cei care chinuiau norodul lui i-a dat prad6,

fost sapat din gura leilor. i tot asa ati putea gâsi pilde In fiecare and de oameni, ci toti cei

i cei flir6 de lege au dat inapoi de

frica lui,

ca,re nidirajduese In Doranul nu pier ! Deci sit' nu vä fie team& de ame-

i

toti cei care au sivirarsit

f6,fädelege,a s'au cutremurat si In par:ma

lui a ajuns la sfärsit liberarea popo-

nintiirile omului pEraciratos, fiinderat slava

lui este stricaciune i mincarea viermilor. Astimi se ridie6, i maine nu mai

rului

El a am6,rit multi impärati i cu faptele sale a veselit pe Iacob, s'a po-

este, oftci se intoarce iaräsi In pämänt

menirea lui este binecuv6,ntatà, in veac de veac. El a strirabätut orasele lui Inda qi a nimicit pe cei fiat' de lege si a abiltut

piere Impreunii, cu planurile lui! 64. Voi ins6 copiii mei, fiti bärbittosi tari, fiindcä in lege este slava voastri.

i Simon, fratele vostru, este un

urgia lui Dumnezeu de la Israil.

om iscusit. Pe el s6,-1 ascultati de acum

inainte, fiindc6, el va fi tatäl vostru!

din tinerete, sä fie apitanul

Faima lui a ajuns piing, la capiratul pamlintului si pe cei care erau s6, piari i-a adunat.

lar voi toti care impliniti legea, adunati-vii toti i razbunati poporul

si o mare oeste din Samaria, ca sä se lupte lmpotriva lui Israil.

luda Macabeul, care a fost viteaz

el sit se rilzboiaaci cu pi-rag/Mil.

vostru! Risplätiti pralgänilor pentru ceea

ce ne-au pricinuit legii !*

i piziti poruncile

Apoi el i-a binecuväntat ii s'a

adtraogat la pärintii lui.

El a murit in anul o sutä patru-

i sase, i fiji siral 1-au ingropat gropnita pttrintilor sIti din Modein, intreg Israilul 1-a jelit cu jale mare. zeci

Ins& Apoloniu a str6,ns pe p6,gäni

Dar errand luda a prins de veste,

i-a iesit inainte, I-a infr6,nt i 1-a omorit.

atunci au pierit multi dusmani, iar

cei ce au mai riramas au luat-o la fug6,.

$i ei le-au luat o bogata prad6,, iar luda a luat sabia lui Apoloniu a folosit-o in /apt& In toate zilele vieii lui,

i and a auzit Siron, cirapetenia ()Oka din Siria, c6, luda straws o multime de oeste i o ceat6, de oameni credinciosi,

8.

Fa piale vitejepti ale lui Iuda Mctcabeul pi

faima /ui. luda cu mica sa (Ore In-

/range pe Apoloniu. Antioh dcl porunccl lui Lisias aci porneascd rdzboiulimpotriva Gorgias, generalul lui Lisias.

i in local lui Matatia a venit fiul säu luda, numit Macabeul.

i 1-au ajutat pe el toti fratii lui toti cati se alaturaseri de pärintele

lui,

i Cu voie bunä au inceput rirazboiul

pentru Israil.

care au pornit eu

el la

rralzboi,

zis In sine: Face-mi-voi un renume i voi dob6,ndi fainarat in riratie i voi lupta cu luda cu oamenii

lui, care au dispretuit porunca imparatului!* $i a pornit din nou la nâvalä cu o puternicira armatii de pagfini, ca sä-1 ajute fa se riizbune Impotriva fiilor lui

Insä cfmd ajunsese aproape de sui§ul Bethoronului, luda fi iei fnainte cu cativa oameni.

1031

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 3

Si dad, au vizut ostirea care le

iesise inainte, ei au zis lui luda: it Cum putem noi atad de putini s5, ne luptäm

cu o armat5, atit de mare, mai ales

eft noi suntem osteniti i nici mäcar n'am luat nimio in gurä, ! Dar luda zise: o Este foarte cu putint& ca multi si cad& in mâinile celor putini, i pentru Dumnezeu din ceruri nu este nici o deosebire dac5, mintuirea

vine prin multi ori prin putini, Fiindc5, biruinta in lupti nu se reazimit pe mitrimea oastei, ci puterea vine de la Dumnezeu din ceruri. Ei inainteaz5, impotriva noastrg plini de trufie i de fänidelege, ea si ne piarzit pe noi, pe femeile 0 pe copiii

mai nainte, nemai putind si &al fatä, cheltuielilor i darurilor, pe care el le diduse mai eu &amide 0 mai din belsug cleat impiratii, inaintasii lui. In aceastit mare incureiturg, el s'a hotirit si plece in Persia, ca sä, string&

&rile tärilor supuse i si aduci multi bani.

De aceea a Fasat peste trebile pitr5,tiei, de la fluviul Eufratului i ping

la granita Egiptului, pe Lisias, unul dintre coi mai cu vazi boieri i care era 0 din familia impiriteascit,

Precum i si se ingrijeasci de cresterea fiului situ Antioh, p5,n5, la intoarcere.

Si i-a incredintat jumitate din

Noi insä ne lupt5,m pentru viaja

armatele sale, precum i elefantii i i-a dat i deplini putero pentru aducerea la

Si Dumnezeu li va sfirima Maintea ochilor nostri; you& deci s5, nu vi fie Mc& de ei!* Si dup5, ce a sfirsit vorba, el s'a repezit dinteo data iar Siron impreuni cu oastea lui au fost zdrobiti In fata lor. Si i-a urmitrit pän5, la povilrnisul

mitä, ostire ca s5, sfárime cu desävir-

nostri, i 85, ne jäluiasci,

noastr5, i pentru legea noasträ.

Bethoronului. p5,n5, in cimpie, 0 au clzut

dinteinsii opt sute de insi, iar ceilalti au fugit la Filisteni. Atunci a inceput si se r5spändeasc5, frica de luda 0 de fratii lui groaza printre toate neamurile megiese. Numele lui ajunsese p5,n5, la ure-

chea impiratului, lar de rizboaiele lui

indeplinire a tuturor planurilor sale, asijdere a si indreptiri mai cu seam& pentru toti locuitorii Iudei i ai Ierusalimului, Impotriva cirora trebuia sä, tri-

sire dirzenia lui Israil i r5,m5sita Ierusa-

limului 0 si steargit din acest loe amintirea lor, Si si aseze striini in tot cuprinsul tirii, iar tara si le-o imparti prin sorti. Apoi impliratul a luat cealalti jumittate de oeste 0 a plecat din capitala sa Antiohia, in anul o slit& patruzeci sapte, a trecut Eufratul 0 a stribi,tut tärile cele de sus.

Dup5, aceasta, Lisias a ales pe

povestea toatä, lumea. Cand Antioh a aflat despre aceste

Ptolomeu, fiul lui Dorimene, pe Nica,nor si pe Gorgias, cgpitani viteji dintre prietenii impara,tului,

mis ca si se strings& toati armata sale, o armatil daft', din cale

de mii de pedestrasi

lucruri, urgia lui s'a aprins 0 el a tri-

Pe care i-a trimis cu patruzeci i

apte mii de 05,-

de puternic5,.

lgreti, ca sä, nivileasci in tara lui luda si s'o pustiasc5 intocmai dupti porunca

apoi a vestit-o ca si fie gata pentru

Ion

Atunci el a deschis vistieria sa si a plitit solda armatei sale pe un an, once nevoie.

i cand a vitzut 6, nu mai are

bani in vistierie i c5, dirile tärii s'au imputinat din pricina riscoalei si a asupririi care se deslintuiser5, in tari pentru desfiintarea datinelor strivechi,

S'a temut ca si nu-i lipseasci

banii, dupg cum s'a intimplat adesea

Si ei au poniit cu toati ostirea i când au intrat in Iudeea, au ti-

b5,rit in yes, uângi Emaus.

Si and negutatorii tärii au rains de veste despre ei, au venit in tabiri

cu mult aun cu mult argint, precum cu dituse, ca si cumpere robi pe fiii lui Israil. La accost& ostire s'a adiugat ostirea din Siria 0 cea din tara Filistenilor.

1032

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 4

i vizitnd luda i fratii lui c nenorocirea era tot mai ameninttttoare si oastea vrijmasit titbárise in tinutul lor, ì prinzind de veste despre porunca impiratului ea IA pritplideasci i si nimiceasci, poporul,

Au zis unii mitre altii: Sä, ne sculim impotriva nimicirii norodului nostru si si luptim pentru popor pentru templu!*

i obstia poporului s'a adunat ca

sà, fie gata de lupti i ca sit' se roage

si cearit de la Dumnezeu milostiva sa Indurare. Dar Ierusalimul era firii, locuitori çi pustiu i nici unul din fili sái nu intra,

nici nu iesea; templul era cillcat in picioare

i stráinii sàlãluiau in cetate;

Ierusalimul era sitlasul piginilor. Veselia

lui Iacob piense, iar flautul si harpa amutiserit.

i dupit ce s'au adunat, au purees la Mitpa, in preajina Ierusalimului, unde fusese altädati locul de rugiciune al lui Israil.

Apoi, in ziva aeeea, ei au postit s'au imbricat eu vesmint de jale, si si-au presitrat cenusii, in cap si si-au sfitsiat vesmintele lor,

i au deschis cartea legii, una dinteacelea pe care o ciutau pitgänii

ea

lilor lor. i

zugräveasci pe ea chipurile ido-

au adus oditjdiile arhieresti,

pärga i zeciuielile, precum si pe nazireii eare-si impliniseri vremea juruintii

i au inceput sá strige din fitsputeri la cer i si zici: i Ce sá facem cu acesti oameni i incotro si-i ducem?

Templul tiu a fost cilcat in

picioare si a fost pingirit, iar preotii Val jelesc B*1

stunt

!

iati cá págânii s'au adunat

impotriva noastri ca sá ne piarzi,. Tu stii ce pun ei la cale impotriva noastri! Cum putem dar si, stam in fate lor Mfg ajutorul au?* Apoi au sunat din trimbiti i au strigat cu putero.

i dupit aceasta, luda a pus

pitani peste poporul cel rizboinic: capitani peste mii, sutasi si ciipitani peste oincizeci si peste zeci.

66. Pe urmi a poruncit celor ce-si

zidiseri case, color ce se insuraserlt, celor ce-si didiserii, vie i celor pe care i-ar fi

apucat frica, 5 se intoarci acasi,, asa cum serie legea.

Bi oastea a pornit Indatá

ia

tibárit la miazi-zi de Emaus. i atunci luda le-a spus: Fiti gata i ostasi viteji I 69. Cad este mai bine sit .murim in lupti, dead si ne uitim la nenorocirea poporului si a templului nostru. 60. i asa cum a hotirit Dumnezeu din ceruri, a44a si fie!» 4.

InIrdngerea lui Gorgias ; infrtingerea lui Lisias. Curdfirea templului din Ierusalim. Inzestrarea lui cu noi odoare Mute. Min-

firea altarului pi a templului. Intdrirea cetdçii Betfur, ca pazei inspre Edom.

Atunci Gorgias a luat cu sine cinci mii de pedestrasi i o mie de clilireti unul i unul, i castes, a pornit noaptea,

Ca si cadi peste oastea Iudeilor loveascii, firi, de veste.

i oamenii

cetitti le-au fost chläuzi. Dar cind ludo, a prins de veste,

a pornit cu ostasii ca sä bovescá oastea impiratului, care täbitrise la Emana,

Atäta vreme cát oastea era im-

pristiati afar& din ta,biri.

Când Gorgias a ajuns in tabira lui luda si n'a dat de nimeni, s'a due caute in munti, cici cugeta: i Ei fug de noi !*

Dar in revirsat de zi, ludo s'a

arittat in ses cu trei mii de insi, ins& far& atätea platose i säbii cât le-ar fi fost voia. i

väzând oastea pigitnilor mai

puternici si mai inzimatit i citläreti iscusiti in mestesugul rizboiului, c,are ficeau

de straji imprejurul ei, A zis ludo voinicilor care erau cu

el: 4 De multimea lor sá nu vit temeti de niivala lor sit nu vä, inspitimäntati! Ci aduceti-vit aminte de felul cum stramosii nostri au fost izbävitì in Marea Rosie, cind Faraon ii urmärea cu oeste puternici.

1033

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 4

Si acum s strigitm la cer, Cu dejdea c Dumnezeu Ii va aduce aminte de leglimantul ficut cu stramosii zdrobeaseft astazi in faja nostril' aceasta ostire,

Ca si stie toate neamurile c este

cineva care izbaveste pe Israil ! *

Si cand piganii si-au ridicat ochii çi i-au vizut c inainteazit spre ei,

Au iesit din tabitri ea sà se 6'2boiasca, iar cei care erau cu luda au

lar el, and a auzit aceasti, veste,

si-a pierdut cumpatul i s'a mahnit, fi-. indcit toate planurile lui impotriva lui Israil dadusera' grey si mai eu seama cit porunca imparatului nu fusese

In anul urmator, Lisias a strans o armatit' aleasa de saizeci de mii de

pedestrasi i cinci mii de calareti ca ea se

lupte impotriva lui Israil. Si ei au intrat in Edom i tabi-

sunat din trambitä,

rifa' la Bettur, iar ludo pomise impotriva

fost infranti si au luat-o la fug& in see, lar intreaga coada a ostirii a cizut In ascutisul sábiei, i Iudeii i-au urmiirit pan& la Ghezer trt pang in F}esul Edomului si al Azotului si al Iamniei, si au

de insi.

Si au inceput lupta. Rigitnii au

pierit din ei trei mii de insi. Intorcandu-se luda impreuni, cu oastea lui de la infrangerea lor, A zis norodului situ:

H

Nu vi, laco-

raiti la prada, fiindca ne asteapta iarisi o lupta:

Gorgias si armata lui sunt aproape acum

de noi, in munte:

cu tirie vrajmasilor nostri i luptati-vi

lor in fruntea unei cete de zece

Cind a vizut el oastea cea puter-

nica, a inceput sit se roage si a zis: Pros-

fii tu, Doamne, Mantuitorul lui Israil, care ai zdrobit puterea uriasului prin mina robului tau David si ai dat tahára Filistenilor in mina lui Ionatan, fiul lui Saul, si a scutierului situ.

Di si aceasti, Wire in mainile poporului titu Israil, ca sa riming, de rusine cu toati pedestrimea si cu toatit caldrimea.

Insuflit-le teami! Piardit-si cumpittul si si tremure din pricina infran-

cu ei, iar dupit aceasta pritdati firi fricä. *

gerii lor !

gias se lasa din munte.

iubesc pe tine si sit te laude pe tine toti cei ce cunosc numele tau!

Si luda nici nu isprivise vorba, iatà, cà o ceati de ostasi ai lui Gor-

Ei au vazut cä ai lor fugisera Iudeii adusera foo taberii, deoarece fumul care se zärea arata, ceea ce se intamplase.

Cand si-au dat seama, s'an ingro-

zit, si mai vazand si pe luda gata de luptit in yes,

Au fugit cu totii in Ora Filis-

tenilor.

Si luda s'a intors si jtifuiasei

tahara. Si au luat mult aur si argint si porfira violeta i stacojie si tot felul de lucruri scumpe,

lar la intoarcere au cantat sla-

voslavii, prosliivind pe Dumnezeu din

ceruri: Cit este bun, cit in veac tine mila lui !*, Fiindcit in ziva aceea Israil avusese

parte de o mare biruinti.

Toti piganii care scipasera se

indreptara spre Lisias si-i vestiri cele ce se fntamplasera.

Doboari-i cu sabia celor ce te

Si ei s'au prins in luptà, si din

oastea lui Lisias au cazut in fata Iudeilor

cinci mii de insi. Cind a vazut Lisias infrangerea ostirii sale si birbatia ostirii lui ludo, care era gata ori sà triiasca cu cinste, ori si moarii, s'a tutors la Antiohia. Si el a nitimit streini cu gandul ca sit intre din non In Iudeea cu oeste prospita. Atunci ludo a zis fratilor *lath:4 pe vrajmasii nostri nimiciti 1 Si curitim iarasi templul si sa-1 sfintim ! *

Si toatit oastea s'a adunat si s'a

suit pe muntele Sionului.

Vizand templul pustiu, altarul de jertfii, pangitrit, portile arse, pi in curti

ea in padure, si chiliile

mate,

Si-au sfasiat hainele si au izbuonit In plans, si-au pre,sltrat cenusit in cap,

Si au cazut cu fata la pamant,

au sunat din trambite si au stiigat la cer.

1034

www.dacoromanica.ro

CARTEA !M'ATA A MACABEILOR, 5

Atunci luda a poruncit une (seto de ostaai sä, se lupte cu cei din cetate pana cand ei vor curitti templul. Atunci el a ales preoti färit prihana credincioai legii, Care au curatit templul ei au dus inteun loo necurat pietrele altarului idolesc.

Apoi ei au facut sfat ce 86, faca,

ei cu altarul cel pangarit al arderilor de tot,

Si au ajuns &j'Ame, ca sa nu fie pricinit de ruaine o data, ce pilganii pangitrisera. i ei au därilmat altarul,

lar pietrele le-au dus in muntele templului inteun loo potrivit, pana ce va veni un profet care sit ia o hotarire pentru ele. Si au luat pietre necioplite, dupii cum serie in lege, a't au zidit un altar nou,

dupâ chipul celui de mai nainte. Ei au zidit Sfanta din nou, cal ai lituntrul templului ai au sfintit curtile;

au dres t'Ole i chiliiie ciirora le-au 840zat

i poporu/ s'a veselit cu veselie mare, fiindca ocara pricinuitä de pa-

gitni fusese indepartata. Dupi aceasta,, luda. impreunii, cu fratii lui i cu obatia luí Israil au hota-

rit ca ziva sfintirii altarului sa se paz-

nuiasea an de an, la vremea ei, incepand de la douazeci i cinci Chislev, timp de opt zile cu bucurie i cu veselie. In vremea aceea au intärit muntele Sionului cu ziduri imite de jur-imprejur Qi °u turnuri tari, ca nu cumva sa, vinä pagitnii i si calce in picioare templul cel sfant, dupil cum fitcuserit mai inainte.

Si au pus inteinsul straja ea sa-1 i sa-1 intareascii. Si au intärit cetatea Bettur, care sa apere poporul

pilzeasca

dinspre Edom.

5.

Facut-au sfinte odoare noi, au

luda pornepte cu rdzboi impotriva Baianifilor i Amonirilor. luda se

altarul tämäierii ai masa punerii painllor inainte;

duce in Galaad pi Sinum in Galileea, ca sd

pus candelabrul la locul lui in templu,

Au aprins tiimaie pe altar, au

aprins candelele din candelabru ai au luminat templul; Au pus pe masa, paini ai au pus ai catapeteazma. i dup6, ce au dus la

capat tot ceca ce-ai puseserii in gand s'A faca,

In anul o Bufa patruzeci vi opt, In luna a noua, care este Chislev, in ziva a dolfitzeoi ì cincea, s'au sculat

de dimineatit, Si au adus ¡eras& pe altarul arderilor de tot cel nou, pe care il facuserit.

In ceasul

i

in ziva in care

pangariserii pägftnii, altarul a fost sfintit

din nou cu cantad de lauda, insotite de harfe, de alitute ai de chimvale. Atunci tot poporul a cazut cu fata la pamant ai s'a inchinat ai a proslitvit pe Dumnezeu din ceruri, care le diduse izbandä.

Si au priznuit sfintirea altarului

opt zile tfi au adus arden i de tot cu veselie

ai au adus jertfe de pace ai de lauda; Apoi au impodobit fata templului ou oununi de aur i cu paveze tnici,

libereze pe fratii lor ameniMati cu nimieirea. lzbanzile lor si intoarcerea in ludeea.

Cand au auzit paganii din vecina-

tate di altarul fusese din nou zidit templul fusese sfintit ca mai nainte, s'au necajit foarte,

Si s'au hotarit sa, starpeasca, pe cei din neamul lui Iacob din mijlocul lor a't au ineeput prigoneasca ai

ma,celareasca.

Atunci Iuda a pornit cu ra,zboi

impotriva fiilor lui Esau din Edom, in tinutul Acrabatene, fiindca ei navaleau

mereu peste fili lui Israil. i dupg, ce i-a

infra,nt cumpla, i-a supus si le-a luat bogate Dar el ai-a adus arninte qi de Baianiti, care erau cursa, i smintealit pentru popor, fiindc6, Il pändeau mereu pe cale.

El i-a inchis in turnurile lor, i-a

impresurat i i-a ucis ai a dat foo turnurilor cu tot ceca ce era inteinsele.

Apoi a trecut la Amoniti, unde a dat peste o oaste puternica i numeroas6 in fruntea carda se afla, Timotei capitanul.

www.dacoromanica.ro 1035

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 5

$i s'a misurat cu el in multe si 1-a infrint ki I-a nimicit.

ea la trei mii de insi. $i el a luat o bogati

$i dupä, ce a cuprins Iazerul cu

asedirile din jur, s'a intors in ludeea.

Dupi, aceasta págânii din Galaad s'au strins impotriva Israilitilor care locuiau in tinutul lor, ca stirpeascii, dar ei au fugit in cetittuia Datema,

$i au trirais scrisori lui luda

fratilor lui ou urmiitorul cuprins:

Pigi,

dimprejurul nostru s'au strins impotriva noastrit ca CA, ne starpeascit,

$i se pregitesc sä, nivileaseit in

cetatea in care noi am fugit, iar Timotei

este in fruntea otirii lor.

Vino acum i ne scapii, din mina lor, eici multi dintr'ai nostri au si cfaut.

Toti fratii nostri din tinutul Tubi

au si fost omoriti, i protivnicii nostri au dus in robie pe femeile qi pe copiii lor,

si au jefuit averea lor. $i au omorit aproape o mie de insi.*

$i tocmai citeau scrisorile lor, cind au sosit din Galileea alti soli, eu hainele sfilsiate, aducand aceasti veste: a Ptolemais, Tirul, Sidonul i toatä,

Galileea cea pâgâné. s'au adunat ca si ne nimiceascit !

Cind ludo, si poporul au auzit

aceastit veste, ei au strins o mare adu-

nare ca sit ehibzuiascli ce id. facit pentru

fratii lor care erau atilt de strimtorati

de duqmani.

Atunci ludo a zis fratelui siu

Simon: a Alege oameni i du-te de libe-.

reazit pe fratii tiii din Galileea, iar eu si ou Ionatan o sé. ne ducem in Galaad

In Iudeea el a litsat de pazil pe

Iosif, fiul lui Zaharia, si pe Azaria, cape-

tenia poporului, impreunit cu cealaltit parte a armatei, $i le-a poruncit astfel: i Ctirmuiti poporul acesta, Irisé. pima la intoarcerea luptit eu

noastri nu vi prindeti la pägânii s.

$i Simon a luat trei mii de oameni ea sit, plece in Galileea i Judo opt mii

ca si. plece in Galaad. $i a plecat Simon in Galileea si s'a mitsurat cu pägé.nii in multe

si a zdrobit pe pilgini, $i

i-a urmirit pin& la poarta

Ptolemaisului. $i au clizut dintre pigani

pradit.

Apoi a luat pe Iudeii pe care i-a gisit in Arbata, impreuni cu femeile copiii i toate cite le mai aveau, i cu mare bucurie i-a dus in Iudeea. Dupit aceasta, Judo Macabeul, im-

preuni cu fratele situ Ionatan au trecut Iordanul si s'au infundat in pustie cale de trei zile. $i. ei au dat peste Nabateeni care i-au primit prieteneste i le-au povestit tot ceca ce se intimplitse cu fratii lor In Galaad,

i di multi din ei sunt inchisi in

Bosra, Beter, Alema, Casfon, Mached Carnaim, cetiti mari i intitrite, Dar si in alte cetäti ale Galaadului

se mai anti inchisi, iar protivnicii Ion s'au pregitit ca de miine sé. nävãleascä asupra cetäi1or, si le cuprindii, i inteo singuri zi sé. stirpeascit pe toti Iudeii dintr'i nsele.

Atunci luda s'a intors pe neastep-

tate cu oastea sa in pustie spre Beter. El a cuprins cetatea, a omorit, treand prin aseutisul sibiei. toatit partea barbiteasci, a luat o pradli bogatii si a dat

foe cetitii. Apoi in timpul noptii el a pornit de acolo si a mers pin& la cetatea Datema.

Dimineata, eind au ridicat ochii, au vizut oaste nenumitrati. care ducea

i masini de impresurare, ca si

scari

cuprindi cetatea i erau gata sit inceapit nfivala.

$i dad, a viizut ludo cé. lupta

incepuse si eit, zarva din cetate se ridica pti,nit la cer de sunetul trttmbitelor si de strigittul cumplit, A zis ostasilor din ostirea lui: Luptati-vä, astizi pentru fratii vostri! $i cu trei cete de oameni le-a sä,rit

In spate, apoi au sunat din trâmbite si au sunat de rugiciune. Mud a cunoscut Timotei ci este

Macabeul, a fugit din fata lor. $i el i-a

biitut cumplit si au cizut dintre ei in ziva aceea ca la opt mii de insi.

Dupi aceasta s'a indreptat spre

Mitpa, a nivitlit asupra ei, a cuprins-o, a pridat-o i i-a dat foc.

1036 www.dacoromanica.ro

CARTEA ils,ITAIA A MACABEILOR, 5

De acolo a pornit si a cucerit

Casfon, Mached, Beter, precum i toate cetettile Galaadului.

Dupit aceste întâmpläri, Timotei

a adunat alti ostire si a tiibirit in fata Rafonului, dincolo de riu.

Si Iuda a trimis oameni ca si

Ingidu4i-ne si trecem pe pilmintul vostru ca sá ajungen in tara noastri,

cad nimeni nu vi va face nici o pagub5,, ci numai sä trecem pe jos ». i n'au voit si-i deschidit.

Atunci ludo a poruncit si se dea

iscodeasci tabära, i i-au adus vestea

de veste ca fiecare costal) sá poposeasci cu tabitra unde se allá.

mare ostire. De asemenea si-au tocmit si Arabi,

ziva i toatit noaptea aceea,

Toti piginii din vecinittate s'au stritns la ei si alcituesc o foarte aceasta :

oeste de ajutor, care se allá dincolo de gata sá inceap5.,

lupta cu tine. »

Atunci luda a pornit in intimpinarea lor. Si Timotei a zis cipeteniilor ostirii sale, in timp ce Judo i cu ai lui se apro-

piau de riu:

Dacil el se nipusteste mai tut& impotriva nowt* nu putem si-i tinem piept, fiindcgt el ne covirseste, iar ciao& de team& eta Cu oastea dincolo

de ritu, sá ne arunciim asupra lui si-1 vom dovedi s.

°and luda a ajuns aproape de räul cu api, a poruncit clipeteniflor oastei: s Nu ingicluiti niminui sii, se

opreasci, aici, ci toti sit intre in luptii!

Cind el a trecut cel dintii dincolo pi s'a näpustit impotriva lor im-

preunii cu oastea lui dupgt, el, pigitnii au

fost infränti, au aruncat armele i au fugit in templul din Carnaim.

Atunci el a cuprins cetatea si a dat foe templului i tuturor celor ce se aflau inteinsul. Asa a fost infrint Carnaimul EA ei n'au mai putut sit se impotriveasa lui Judo,.

Dupi aceasta, Lida a adunat pe toti Israilitii care se gäseau in Galaad, de la mic piing,: la mare, cu femeile ou copiii, si Cu tot avutul lor, o foarte raare tabârä, ca due& in Iudeea. Si

ei au ajuns pinit la Efron,

cetate foarte intitritä si mare, asezat5, bite° trecitoare, incit nimeni nu putea sit coteasc5, nici I dreapta, nici la stinga, oi trebuia sit treacä prin ea.

Locuitorii cetittii huffs inchiseseri portile i trintiseri grimezi de pietre inteinsele.

Atunci Lida a trimis la ei crainici ea sit-i ja cu binisorul i si le spunit:

Si ostasii au poposit cu tabb,ra s'au luptat impotriva cetittii toati

i cetatea a cizut in mina lui. Si el a trecut toati part,ea barbit-

tease& prin ascutisul säbiei, iar cetatea a därilma,t-o din temelie i, dupi ce a jefuit-o, a trecut prin cetate pe deasupra hoiturilor.

Apoi au trecut lordanul si au Si in tot timpul Judo a stat la

ajuns in sesul cel mare ling& Betsean.

coada otirii, adunind pe cei care rimineau In urmá i imbilrbätänd poporul,

pin& ce a ajuns Ora lui luda.

Dap& aceasta ei s'au suit in mun-

tele Sionului cu bucurie si cu veselie si au adus arderi de tot, fiindcit ei se intorseser5, cu bine, fiat sá piardi pe nici unul din ei.

In vremea cand Judo i Ionatan se aflau in Galaad, iar Simon, fratele lor, in Galileea, in fata cetiltii Ptolemais,

Iosif, feciorul lui Zaharia, i Azaria,

cipeteniile ostirei, afland despre faptele vitejesti i despre bitfiliile pe care ei le diduserä, Au zis: o i noi vrem s5, ne fa,cem faim5, i sit ne ducem ca sá ne rázboim Cu pagginii cu care ne megiesim I

Atunci ei au dat de stire oamenilor

din ostirea lor si au pornit impotriva Iamniei. Dar Gorgias, impreun5, cu oamenii

lui au iesit din cetate i au inaintat

impotriva lor, ca si se batit cu ei. Insi Iosif i cu Azaria au fost pusi pe fugi i au fost urmiriti pin& la granita Iudeei, i in ziva aceea au cizut din ostirea lui Israil clout" nui de insi.

Si asa ostirea a suferit o mare

infrängere, fiindcit n'au ascultat pe Judo

si pe fratii lui, inchipuindu-si 0, pot si ei sá faci, fapte vitejesti.

1037

www.dacoromanica.ro

CARTEA iNTAIA A MACABEILOR, 6

Insi ei nu erau din neamul acelora prin mane, citrora Israil avea sä ajungit la biruinta. luda cel viteaz i fratii lui au fost slaviti de tot Lsrailul i de toti

Lisias, care inaintase in fruntea unei armate puternice, fusese silit sa

Si se adunan in jurul lor ca sit le fad, urari. Si luda a pornit din non ca ea se

el pe altarul de jertfä din Ierusalim,

fug& din fata lor ; ei se intitrisera cu arme,

cu oaste i cu multe prazi pe care le hissed), de la ostirile biruite;

orisiunde s'ar fi auzit de numele lor,

Niraicisera uriciunea pe care o zidise

templul fusese inconjurat cu ziduri inalte ea i mai inainte si tot asa i cetatea

Began Auzind aceste vesti, imparatul fu ingrozit i zdrobit. El caul la pat i din pricina aceasta se fmbolntivi de málnire, cá vointa lui nu se implinise.

bath cu fiii lui Esau in tara de la miazit-zi.

El a cucerit Hebronul i satele hive-

cinate, i-a dartimat intariturile, iar tur-

nurilor celor de jur-imprejur le-a dat foc.

Si a stat in pat mai multe zile,

Apoi a pornit sit se due& in tara

Filistenilor i a trecut prin Marea.

Mudd, el cildea mereu in mare mihnire.

In ziva aceea au cazut i cativa

cand a simtit ca este aproape sá moara,

A chemat pe toti prietenii lui

preoti, fiindcit i ei voiau sä, faca fapte vitejesti, intrand in luptit ea niste nestibäduiti.

si le-a zis: Somnul nu ma mai prinde methnirea mi-a zdruncinat mima. Si am zis in mimo mea: Ce chin si ce zbucium cumplit m'au cuprins pe mine, care eram bun i iubit in impartitia mea? Acum mi-aduc aminte de blestematiile pe care le-am &cut in Ierusalira,

Apoi luda s'a litsat spre Azot, in

tara Filistenilor, unde a ditramat altarele, a ars chipurile idolilor i, dup.& ce a luat o

begat& pradit din orase, s'a intors in Iudeea.

cum am luat toate odoarele de aur

6.

Impciratul Antioh V Eupator ajunge intpdrat In locul tatâlui sclu. Beizboiul din ludeea. Bdteilia de la Bet-Zaharia. Impre-

surarea Ierusalimului. Pacea cu ludeii. 1. i pe citnd imparatul Antioh strii bátea tinuturile cele de BUS ale tarii, a auzit ca in Persia este un oras anume Elimais, vestit prin bogatie, prin argint prin aur, 2. Si templul care este in acest oras este foarte bogat i acolo se aflit scuturi

de aur, zale i alte arme pe care le liisase Alexandru, impäratul Macedoniei, fiul

lui Filip, care a domnit cel diritai ca

de argint care se aflau acolo si am trimis o oaste ca sä nimiceascrt fartt cuvint pe locuitorii din Judo. Stiu ea pentru toate acestea m'au ajuns nenorocirile i bat): cá mor in tara streinti din pricina acestei mari mâhniri. * Atunci el a chemat pe Filip, unul din prietenii sáí, i l-a pus peste tool& imparatia lui, Si i-a dat coroana, mantia de por-

i inelul cu pecetia imparateascit, poruncindu-i sá crease& pe fiul säu sa-1 pregateascit sä, fie impiirat. firä,

Si imparatul Antioh a murit acolo, In anul o Butt); patruzeci ì noutt.

3. Atunci el a venit si a incercat sä,

Citnd a aflat Lisias ea a murit impitratul, a pus imparat pe .Antioh,

izbutit, filndcá planul lui fusese aflat. 4. Si. locuitorii s'au ridicat impotriva lui la luptit, incttt el a fost silit sä dea

i-a pus numele de Eujiator. Castes, din cetate tinea incercuit pe Israil de jur-imprejurul templului cauta mereu sa-i facts', neajunsuri, iar

impärat grec.

cuprinda orasul i sä-1 jtifuiftsca, dar n'a

fiul lui, pe care II cre,scuse de th,nar,

inapoi i cu mare mithnire sä se intoarca In Babilon.

pentru pagOni sä le fie sprijin.

5. Atunci a venit in Persia un crainie ca sä-1 vesteasca pe el c5, °stile care intraserl in luda fusesera infrante ;

Atunci Judo se hotari s'o pentru aceasta a adunat poporul cel riaboinic ca s'o impresoare.

1038

www.dacoromanica.ro

CARTEA INVAIA A MACABEILOR, 6 Si s'au adunat ei si au impresurat-o

In anul o sut

i cincizeci si au ridicat

turnuri cu baliste FA au aseza,t masini de impresurare. Dar din aceastit ineercuire au se5,

de o mie de oameni imbritcati cu zale cu coffuri de aramit, iar dupit el veneau cinci sute de citlitreti

Acestia intovaritseau din capul

pat vivo eigiva, de care s'au alitturat citiva nelegiu4i din Israil.

locului fiara, si unde era ea, erau i ei, si incotro se indrepta ea, se indreptau i ei si nu se desparteau de ea.

ca sit nu judeci i sä nu ritzbuni pe fratii

turn tare de lemn, pentru apärare, legat cu chingi, i pe fiecare elefant erau doi trei oameni care se luptau de sus, precum i un indian care era calituza, lui,

Acestia s'au dus la impitrat i-au spus: « Pin& cand vei zabovi tu nostri ?

Noi am slujit de bun5, voie pe

pitrintele tau, fáctind ceca ce ne zicea hind urmettori poruncilor lui.

Din acestä pricinit fiii poporului nostru au ajuns s'a ne fie dusmani: oricine din noi a fost prins fost-a omorit,

iar mostenirea noastrit a fost

Dar ei si-au intins mana nu numai asupra noastrit, ci i in .tinuturile invecinate.

Si acum ei au tabitra in fqa, cetittuii Ierusalimului, ea s'o cuprinda, pentru aceasta ei au intärit tempulul i Betturul.

Si daeä tu nu zoresti sä le iesi

In cale, vor face si altele si mai mari, fiträ BA, poi

opresti.

Cind impiratul a auzit aceasta, a adunat pe prietenii BM, cipeteniile ostirii, cat si pe citpitanii Si i-a sosit i Wire näimitil din alte impärittii si din insulele märii.

Ostirea sa era de o sutit de

de pedestrasi, doult zeci de mii de ciffitreVi treizeci i doi de elefani deprinsi cu ritzboiul.

Ei au inaintat prin Edom

titbarit la BetVur. i s'au bittut multe zile si au ficut maini, insä Iudeii au iesit din cetate t le-au ars, si s'au luptat

Pe fiecare elefant era cite un

lar ciarimea a pus-o de o parte

si de alta, la cele doll& aripi ale ostirii, ca sit ingrozeasc5, pe dusman i sit fie acoperire pentru falange. Si &And razele soarelui au eitzut pe scuturile de aur i de aramit, stralueeau aprinse.

asezat tabära la Bet-Zaharia, in fa0, taberii impäratului. Dar impiiratul s'a sculat la mil-

necate si a indreptat oastea in grab& spre Bet-Zaharia,

asezat-o in linie

de bätaie in sunetul tntmbitei. Pe elefaqi i-a imbittat cu singe de struguri i de dude, ca la luptä.

inteteascä

Apoi au impärit ei elefantii fa-

langelor ostirii; fiecare elefant era ins4it

luminau ea niste &chi

0 parte din armata impärittease5,

s'a desfäsurat pe muntii cei inalti, iar alti parte in yes, inaintiind sigur i in bunä

Si toti cei ce auzeau zarva mersul ei i zingitnitul armelor tremurau, fiindc5, oastea era foarte mare si puter-

Atunci Inda a inaintat cu oastea lui ca sá se batä, i in bätitlia aceea au citzut din ostirea impäräteascit sase sute de oameni. Si cind Eleazar, poreclit Auaran, a vitzut una din fiare care era mai inaltä decit toate celelalte imbricatil in zale impärätesti, inchipuit cá deasupra este impitratul, S'a jertfit pe sine ea sit izbiveascit pe poporul situ i sä dobindeasc5, un nume nepieritor.

Pentru acesta el s'a repezit prin

vitejeste.

Atunci luda a Meat cetatea si a

i

falangli spre el, macelitrind in dreapta In stinga i despärVind pe dusmani 'kite° parte i in alta,

Apoi s'a strecurat sub elefant i-a vitrit sabia in pitntece i 1-a omorit. Elefantul a citzut peste el i Eleazar a murit.

Si Iudeii väzind puterea

Imparitte§ti i barbiitia osta§ilor, au dat

inapoi din fa ta lor.

0 parte din armata impiratului

a pornit in intampinarea lor la Ierusalim,

1039

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 7 iar impiiratul

aeezat tabara sl, se lupte

impotrive Iudeei ei a muntelui Sion. Cu locuitorii din Bettur el a incheiat pace ei ei s'au predat, fiindc5, ei acolo nu mai aveau merinde, ca si mai fi stet închii inlä,untru, deoarece pamantul era in anul sabatie. Si astfel imparatul a cuprins Betturul, in care a aeezat straja de pea,.

Dar in fata templului el a stet

multi vreme in tabära, aeezánd tumuli cu baliste i maeini de impresurare, aruncatoare de foc ei de pietroaie i scorpioane,

pentru aruncatul ságetilor, cat ei präetii. Dar ei Iudeii au aeezat maeini in

fate maeinilor lor vreme.

i s'au batut multi

Si in hambare nu mai erau merinde, fiindc5, era in anul al paptelea cei care fugisera in Iudeea, din pd-

lar cänd imparatul i capeteniile au jurat ca se vor tine de euvant, ei au ieeit din cetate. Si imparatul, intränd in muntele Sionului i vazánd cetatea, a cálcat jurl,m5,ntul pe care il Meuse ei a poruncit

därttme zidul cel de jur-imprejur. Apoi el a pleeat In grab5, in Antiohia, i gásind pe Filip stl,prtn in cetate,

s'a betut cu el ei a luat cetatea cu sila. 7.

Dimitrie I ajunge impetrat. Bacchide pi Alchimos ¡runt trimisi de impeirat in llama.

luda Macabeul bate oastea intpirciteo-sod de sub porunca lui Nicanor. Moartea lui Nicanor. In anul o sutii, i cincizeci i unu, Dimitrie, fiul lui Seleue, a fugit din Roma i. insotit de o man& de oameni, s'a oprit

cina paganilor, mancaseri ceca ce sese la pástrare.

inteun ors., de pe tármul mlaii ei s'a

care se intetise, aea el, ei s'au impreetiat fiecare la vatra sa.

imparatese al párintilor 85,i, capitanii oetirii au prins pe Antioh ei pe Lisias

Si in templu nu mai ramasesera decit cativa Iudei din prieina foamei Mid a aflat Lisias crt Filip pe care impl,ratul Antioh, fiind Incä in

pusese sa creasol, pe fiul eau Antioh pentru doranie S'a tutors din Persia ei din Media

Cu oetile Cu care plecase impáratul i el, Filip cauta 65, ia in man& trebile imparatiei, Si-a pus in gánd sä se retraga, cat mai grabnic, de aceea a zis impäratului cl,peteniilor oetirii, precum i ostaeilor: Noi ne mácinám din zi in zi, merindele se imputineeza, iar locul pe care il impresuram este bate-zit i apoi mai

avem pe capul nostru i trebile implratiei.

Deci sä recunoaetem acestor os, meni drepturile lor i sé, facem pace cu tot poporul lor, Ingeduindu-le el, tralase& dup5, datinile lor ca tsi mai nainte, fiindca din pricina datinilor lor, pe care noi le-am desfiintat, s'au invereunat ei au savireit

&cut imparat.

Si dupä ce a intrat el in palatul

aducit la el. Si cand i s'a dat de retire, el a zis: t Nu vreau sale vad fatal* ca

Atunci oetirea i-a °morn, iar pe

Dimitrie 1-a suit pe tronul impárátiei lui.

Si au venit la el oameni din Israil

nelegiuiti i Ufa credinta, in frunte cu

Alchimos, care voia sâ ajungil arhiereu,

Si au parit poporul inaintea imluda i cu fratii lui au pierdut pe toti prietenii tal, iar pe noi ne-au izgonit din tara. Deci trimite acum pe un om de päratului zicand:

credinta', care ea plece i sä vadi tot prip&dul pe care ni l-au pricinuit not's& tarii impäxatului i sa-i pedepseasci

pe ei precum ei pe cei care ii ajutä,.*

Atunci imparatul a ales dintre prietenii sai pe Bacchide, satrapul tinutului de dincolo de Eufrat, mare dregator al imparátiei i credincios imparatului. Si 1-a trimis pe el ei pe Alchimos nelegiuitul, pe care 1-a facut arhiereu,

i-a poruneit sit se razbune pe Isra-

oxeasta.*

Si indemnul acests, pläcu 11310,ratului i apeteniilor, care au trimis soli la ei ea sit incheie pace. Si ei au primit.

iliti.

Si an pornit pi au ajuns cu oaste multi in luda. Apoi Bacchide a trimis

1040

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 7

soli la luda si la fratii lui eu cuvinte de pace, ca sa-1 Ins& ei n'au luat in seamä cuvin-

tele lor, fiindcti vedeau ca venisera cu multi oaste. Atunci s'a adunat un sfat de carturari la Alchimos i Bacchide, ca sa cerceteze dreptatea pricinei. Si Asideii, cei mai cu vaz5, dintre fiji lui Israil, au cerut pace, Fiindcti ziceau: Un preot din neamul lui Aaron a venit cu oastea el nu ne va face sa patimim!* Si Bacchide le graia pasnic si le-a facut juramant: a Nu cautam s5, va facem rau nici vouä, nici prietenilor vostri !

Si 1-au crezut; ins& el a luat 6aizeci de insi dintre ei, pe care i-a

incredintandu-se ca nu le putea tine piept, s'a intors la impärat i i-a parit de cele mai rele fapte. Din aceasta pricina, imp5,ratul a trimis pe Nicanor, unul din coi mai de searna generali ai lui, vrajmas inviersunat al lui Israil, cu poruncii sa nimicease& poporul.

Si ajungand la Ierusalim cu caste

multa, a trimis la luda si la fratii lui soli cu cuvinte de pace ca insele

si le-a zis: a Sä nu ne razboim unii cu altii! Ci voi veni la voi pasnic, ca sa va vad fata!* Si au venit la Iuda 1Fi si-au facia

urari de pace unul altuia, dar dus-

manii erau gata di rapeascil pe Iuda.

Scripturii:

i and luda a aflat cb, Nicanor venise cu siretenie la el, 1-a apucat groaza si n'a mai vrut vadii fata.

limului si nu era nimeni care sa-i in-

descoperit planul si a pornit cu razboi impotriva lui luda, inainte la

jute° singura zi, dup.& cuviintul

Trupurile cuviosilor tai si gele lor 1-au värsat imprejurul Ierusa.groape !*

Atunci tot poporul a fost cuprins de fric5, si de cutremur, si a zis: Innu-i nici adevar i nici dreptate, fiindca au °Meat legamantul i juramantul pe care 1-au facut!» Dupa acestea, Bacchide a plecat din Ierusalim si a poposit cu tabara la

Bezet, apoi a trimis ea sti prindä pe multi din coi care fugiserä din ceata lui, precum i vreo cativa oameni din popor, pe care dupä ce i-a omorit, i-a aruncat in cisterna cea mare.

Si dup5, ce Bacchide i-a dat lui'

Alchimos In seam& tara i i-a litsat

caste de ajutor, s'a intors la imparat.

Si fiindca Alchimos ducea lupta pentru arhierie, S'au strans la el toti turburätorii poporului, care puserä =ilia pe tara lui luda i facura mare präpad in Israil.

Atunci a aflat Nicanor eä i s'a

Cafarsalam.

Si au cazut din oamenii lui Nicanor ca la cinci mii, iar ceilalti fugira In cetatea lui David. Si dupä aceste intampläri, Nicanor s'a suit in muntele Sionului. Atunci au iesit din tempIu cativa preoti i biitrani ai poporului ca sa-1 hiritiseascá prieteneste i sä-i arate arderea de tot, care se aduce pentru imparat. b5,tut joc de ei i i-a El ins& luat in rás, ba chia:r i-a i spurcat le-a grait Bernet,

Si In mania lui s'a jurat astfel: «Baca nu-mi dati acum in mama pe luda i oastea lui, cand ma voi intoarce

biruitor, voi pune foe templului acestuia! s Apoi a plecat de acolo manic&

Atunci preotii au intrat inläuntru

Si °and a vazut luda toate nettjunsurile pe care le facea Alchimos tovartiaii lui fiilor lui Israil, mult mai rai cleat päganii, A strabatut tot tinutul Iudeei,

si au stat in fata altarului de jertfa

du-i di cutreere tara. °and a vazut i Alchimos ca luda tovarasii sal erau mai tari dectit el,

si de rug& fierbinte pentru norodul tau. Rtizbunii-ti impotriva omului acestuia i impotriva ostirii /ui si sá cad&

pedepsind pe lepädatii de lege si oprin-

si in fata templului, i izbucnind in

plans, au zis: Ta ti-ai ales, o, Doamne acest templu, ca inteinsul sä se cheme numele tau, i di fie cadi de rugaciune

1041

www.dacoromanica.ro

68

CARTEA INTiiIA A MACABEILOR, 8

In ascutisul sabiei. Adu-ti arainte de hula lor si n'o lasa sa ditinuiasca! Si Nicanor a iesit din Ierusalim si a poposit cu oastea la Bethoron, unde

i s'a mai adaogat oeste din Siria.

Si luda stätea cu tabara so de

trei mii de oameni la Adasa. i luda s'a rugat Domnului ki a zis: a Cand solii imparatului Asiriei te-au

hulit, ingerul tau a venit i a ucis o suta optzeci i cinci de rail de oameni.

Tot asa nimiceste oastea aceasta In fata noastrii, ca sá cunoasca i cei-

lalti cat a hulit templul tau! Judedi,1

dupä rilutatea lui ! La treisprezece Adar, °stile s'au incaerat la lupta, i oastea lui Nicanor

a fost infrantä, iar el insusi a cazut cel dintai in lupta,

lar cand oastea lui Nicanor a

prins de veste cá el a cazut, a aruncat

i a fugit.

armele

Si Iudeii i-au urmarit cale de o zi de la Adasa pan& in pärtile Ghezerului si

in urma lor au sunat prelung din

trambitii. Atunci din toate satele invecinate

ale ludeei au iesit oameni care i-au incercuit.

i

s'au incäerat unii cu altii

si au cazut toti vräjmasii de sabie, de n'a mai sapat nici unul. Si Iudeii au luat o prada bogata, iar lui Nicanor i-au täiat capul i mama lui cea dreapta pe care o ridicase trufas, si le-au adus si le-au spanzurat la Ierusalim.

lar poporul s'a veselit foarte ziva aceea a pritznuit-o ca o mare zi de veselie. i s'a hotarit ca, in fiecare

an, ea fie praznuita ziva de treisprezece Adar.

i

tara lui Judo a avut pace

catava vreme.

8.

11/ianta /ui luda Macabeul cu .Romanii. 1.

i a auzit Judo despre faima

despre puterea ceo mare a Romanilor, despre bunavointa pe care o aratia tuturor celor ce se alatura de ei, despre legaturile de prietenie pe care le fac cu cei ce incheie legamant cu ei, in sfarsit cá ei aunt tari i puternici.

i i-au povestit lui despre razboaiele lor i despre faptele lor vitejesti printre

Galateni, in ce chip i-au supus de au ajuns sa pliteasca tribut, Precum i despre faptele lor in

Spania, cum au pus mana pe mintele de argint i de aur,

zaca-

Si cu toate ca aceastä, tar& este departe, ei au pus sta,panire pe ea prin cumintenia i prin stäruinta lor; ba

imparatii care au venit de la marginile pitmantului, ei i-au rapus si le-au pricinuit mare infrangere, iar ceilalti

le-au platit tribut in fiecare an. Mai departe, au invins i au subjugat pe Filip i Perseu, regii Chiteilor, care se rasculaserit impotriva lor,

Ba chiar i Antioh cel Mare, im-

paratul Asiei, care pornise cu razboi impotriva lor, fusese infrant de ei, cu toate

ca avea o suta douäzeci de elefanti calarime ostire

i care de räzboi si o uriasa

Si anume 11 prinsesera de viu silisera pe el si pe urmasii lui la tron sä pläteasca un mare tribut i ostatici i sit le dea si o bucata de tara: Pisidia, Milia FA Lidia, cele mai

11

pretioa,se tinuturi ale lui, pe care luaudu-le, le-a dat regelui Eumene. Mud Grecii pusesera la cale o riíscoal& ca sa-i nimiceasca, La aceasta veste, Romanii au trimis impotriva lor un sing-ur general, care, biruindu-i, a omorit pe multi din ei. Ei au dus in robie pe femeile si pe copiii lor, au jefuit averea lor, s'au

cut sthpani pe tara lor, le-au däramat

intariturile i i-au facut robi pana in ziva de azi. Pe celelalte regate i tinuturi care li se impotriviserk le-au doborit le-au subjugat. Cu prietenii i cu lor erau credinciosi.

In felul acesta ei capätasera intaietate peste toti regii de aproape

de departe, i singur numele lor insufla groaza.

Color carora ei voiesc di le ajute sä-i aseze in domnie, domnesc, si mazilesc pe cine voiesc, asa incat Romanii au ajuns vajnici obláduitori de neamuri.

1042

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTIiIA A MACABEILOR, 9

Si Cu t,oate acestea la ei nimeni nu se incoroneaz5, cu diadem& i nici

nu se invesmânta in porfira, ca sa. se faleascii.

Ba mai mult, Romanii si-au facut un senat, unde in fiecare zi sfatuesc troj sute si doutizeci de senatori pentru binele propasirea poporului. In fiecare an ei incredinteaz5, unui singur om carmuirea intregului imperiu, toti asculta de acest unul, pe care n'au

nici pizmk nici ravnire. Atunci luda a ales pe Evpolemos, fiul lui loan, fiul lui Acos, si pe Iason,

fiul luí Eleazar, pe care i-a trimis la Roma, ca sá incheie legamant de prietenie,

Si sii-i libereze de sub jugul im-

parätiei Grecilor, care, dupti cum ve-

deau ei, aveau de gänd sa robeasci pe Israil.

Si ei au plecat la Roma i, intrand In senat, au luat cuvântul i au zis: e luda numit i Macabeul i fratii lui precum i poporul Iudeu ne-au trimis la voi, ca sii, incheiem un tratat de alianta de räzboi si de pace si ca noi sä fim inscrisi in numarul aliatilor

tot sufletul, pe cat le vor ingadui imprejurarile,

Si vräjmasilor nu le vor da nici grau, 'lid arme, nici bani, nici Aceasta este vointa Romei. Ei vor pazi aceste indatoriri fârâ inselä,ciune. Acestea sunt temeiurile legriman-

tului intre Romani si poporul iudeu. Insa, daca mai pe urma unii ori alii ar vrea sä, mai adaoge ori sa mai

taie ceva, sâ se faca cu invoirea lor, iar ceea ce va fi adaogat ori taiat aiba titrie. Cat despre neajunsurile pe care

imparatul Dimitrie li le-au pricinuit, i-am Boris asa: Pentru ce lasi sa apese jugul peste prietenii si aliaÇii nostri Iudei ? Dad), va mai veni vre-o plangere

din partea lor impotriva ta, vom apara

dreptul lor çi ne vom razboi cu tino pe mare si pe uscat.

latoria a fost loarte lung&

prietenilor vostri Si cuvantul acesta le-a plticut lor.

Iatil copia tratatului pe care Ro-

manii 1-au sapat pe doua table de anima si 1-au trimis la Ierusalim, ca sa riimana la ei ea un monument de aliantii, de pace ritzboi:

Pace deapururi ¡titre Romani poporul iudeu, pe uscat si pe mare!

Sabia vrajmasului sit,' fie departe de ei I Dacii, vre-un razboi va ameninta

mai intai Roma sau pe vre-unul din aliatii ei in tot cuprinsul imperiului, Poporul iudeu s5, tiara in ajutorul lor din told& mima, pe cat imprejurarile li vor ingadui. Vrajma.silor 25, nu le dea nici gran, nici arme, nici bani i nici corabii.

Acea,sta este vointa Romei. Iar Iudeii

vor pizi aceste indatorki fära ea prirneasca nimio.

Tot aya, dacii vre-un razboi va ameninta mai intai pe poporul iudeu, Romanii vor lupta impreuna cu ei din

9.

Moartea lui Iuda Maca beul. Ionatan arhiereul, fratele lui luda, este ales cdpetenie a oftirii. El duce mai departe lupta. Bacchide este infrant. Pacea.

Cand a auzit Dimitrie ca Nicanor a cazut In luptä si cá ostirea sa suferise o mare infriingere, a trimis a doua oar5, pe Bacchide si pe Alchimos in Iudeea

in fruntea aripii drepte a ostirii. Si ei au pornit pe drumul spre

Galileea si au poposit cu tabära la Mesalot, langa Arbel, pe care 1-au cuprins, si au omorit multi locuitori, lar in anul o suta cincizeci si doi 0-au a§ezat oastea in fats Ierusalimului.

Apoi au pornit Cu oastea spre Bereea, cu douizeci de mii de pedestrasi çi doua raii de caliireti. Si luda se asezase cu oastea, cu o

ceata de trei mii de viteji, la Elasa.

i cand au väzut multimea ostirilor,

i-a prins frka si au fugit din tabark

astfel ca luda nu mai ramitsese decat Cu opt sute de insi. Când a vitzut luda c5, oastea lui fugise çi cä, bätalia il zorea, mima i se zdrobi, fiindca n'avea vreme ca sa

stranga pe ai sal

1043

www.dacoromanica.ro

66.

CARTEA IN'TAIA A MACABEILOR, 9

Si in zbuciumul säu, a zis celor

care mai riimitseserit:

23. Si dupä moartea lui luda, s'au

Haidem! Sii ne azvärlim pe dusmanii nostri, poate vom birui !*

ivit nelegiuitii in tot cuprinsul lui Israil, räuflicittorii au inceput sä, ills& la lu-

putem ! Ci mai intai sâ ne sciipitm viattal Ne vom intoarce cu fratii nostri EA vom lupta impotriva lor. Noi suntem putini!

foamete groaznicii, asa 'mitt se pärea tara s'a dat cu dusmanii.

Dar ei intoarseri euvitntul: s Nu

Atunci a zis Iuda: e Debe! Niciodatil, nu vom fugi din fata lor ! Dad)," a venit ceasul nostru, sä minim vitejeste pentru fratii nostri i sä nu ne pittäm slava noasträ Atunci oastea vräjinasä, a pornit din tabitrit i, inaintand spre el, ciilirimea s'a impärtit in douä cete, iar cu arcasii mergeau inaintea ostirii. In rändul intiti al ostirii eran

cei mai viteji. Bacchide era la aripa dreaptii.

Falanga inainta din dou5, pärti in sunetul trâmbitei.

Dar si ostasii lui luda sunau din trämbitä,, 'Mat pitmântul se zguduia de zgomotul ostilor. Si a inceput bittälia si a tinut de dimineatä, i pang, seara. Mad a vlizut Judo cá Bacchide cu cele mai tari cete era la dreapta, a sträns imprejurul luí pe totei cei mai curajosi,

Si zdrobind aripa dreaptä, Ii urmäri Omit spre mmtele Azor. Dar cei din aripa stängä, cand au väzut cii aripa dreaptä fusese infrantit, se intoarserä, pe la spate pe urmele lui Iuda i olor lui. Lupta a fost inversunatii, si au cäzut multi morti i dinteo parte si dintealta.

Dar a eitzut çi Iuda, iar

au fugit. Atunci Ionatan i cu Simon au /uat pe Judo si 1-au ingropat in mormäntul piirintilor lor la Modein. Si I-au plä,'ns si 1-au jelit, intreg Israilul, cu jälanie mare si 1-au bocit multe zile *Cum a ciizut viteazul, izbävitorul lui Israil !*

Cealaltit istorie a vietii lui luda,

mind.

24. In vremea aceea a inceput o 25. Bacchide si-a ales pe cei far& de lege

i-a pus ispravnici in taxi.

26. Ei citutau pe prietenii lui luda cánd Ii gitseau, Ii aduceau la Baochide, care Ii pedepsea bites joo de ei.

Si a fost mare nevoie in Israil,

cum nu mai fusese din ziva in care nu li se mai arätase profet. Atunci s'au adunat toti prietenii lui Judo i i-au spus lui Ionatan: a De cand a murit fratele tau Judo,

nu se mai gäseste nimeni la fel cu el, ca sá porneascil impotriva vriijmasilor nostri si a luí Bacchide j mai eu seamä impotriva color care ne vrä,jmasese poporul nostru.

De aceea noi te alegem astlizi ca capitan in locul lui i voevod ea sä te lupti in ritzboaiele noastre. * Judo.

Si atunci Ionatan a primit si a luat locul fratelui

situ

Mud a auzit Bacchide, a cautat sä, omoare pe Ionatan. Dar &bad au aflat Ionatan si Simon, fratele lui, precum i coi ce erau in preaj ma

lor, au fugit in pustiul Tecoa i au täbitrit aproape de cisterna Asfar. Si fiindcit Bacchide a aflat despre

aceasta, a trecut cu ostirea lui dincolo de Iordan. Ionatan a trimis pe fratele situ loan, cipetenia poporului, la Nabateeni, prietenii BM, Cu rugamintea ca sit-i ingaduiascit sá ducä la ei a,vutul lor cel mult.

Atunci fili lui Iambre au iesit din

Medeba si au prins pe loan i cu tot ceea ce avea i s'au dus cu el. Dupä aceste întâmplâri, i s'a dat de stire lute° zi lui Ionatan i lui Simon,

a rä,zboaielor lui si a faptelor lui vitejesti

frate-sii,u, ca. Iambritii fac nuntii mare si cá aduc din Nadabat cu mare alai

erau tare multe.

Canaan,

isprävilor lui nu s'a seria,

pe mireasä, fiica unui mare boier din

1044

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 9

Si si-au adus aminte de sängele lui loan, fratele lor, i s'au suit si s'au aseuns lute° vggliunä, a muntelui. Si child au ridicat ochii i s'au uitat, iatg o mare caravang, mirele cu multe daruri, vorniceii i rudele lui, care fi iesiserà in Cale cu dairale, cu instru-

mente muzicale i Cu multi); zestre. Atunci s'au repezit pe ei din ascunzihoare i i-au macelärit. Si au dizut multi ränii, iar ceilalti au fugit in munte.

Iudeii au luat o prada bogatii. Astfel c nunta s'a prefacut in jale, i muzica lor In plängere. Si dupg ce s'au fázbunat pentru

siingele fratelui lor, s'au tutors In smarcurile Iordanului. Si Bacchide, prinzänd de ve,ste, a

venit inteo zi de Simbiitä cu multä,

caste pang; pe malul Iordanului. Atunci Ionatan a zis voinicilor sgi: Haidem! Sä, ne rgzboim pentru viata

noastrg, fiindcg astazi nu este ca ieri ori ca

Iatii cä bätälia ne da zor din fate', din spate, iar la dreapta i la stänga Bunt smireurile Iordanului i cu tufärisul, deci nu-i chip de sciipare. Strigati acum la cer ca sä, scipati din mâinile vrajmasilor voF,dri! *

Si efind era In focul luptei, Ionatan a fntins mAna ea sä dea In Bacchide, dar el s'a tras fnapoi.

Apoi Ionatan impreuna eu voinicii

lui au sarit In Iordan, pe care il trecura fnnot, iar Sirienii n'au mai trecut Iordanul dupii, ei.

In ziva aceea au cgzut din oastea lui Bacchide o mie de insi. Dupii acestea, el s'a tutors in Ierusalim si a clädit in Iudeea cetäi Intiírite: cetatea de länga Ierihon i aceea de länga Emaus, Bethoron, Betel, Timna,

Piraton, Tapuah, eu ziduri falte i cu porti cu manele, 61. Si a pus sträji Inteinsele, tuiasca pe Israil.

Tot asa a intiirit el Betturul, Ghezerul i Acra, in care a pus oaste i merinde,

Apoi a luat ostatici pe feeiorii boierilor tarii i i-a inehis in cetate, In Ierusalim.

54. In anul o sutg i cincizeci i doi, Alchimos a poruncit di fie darfimate zidurile curtii celei dinläuntru a templului, ca sa strice lucrarea profetilor, chiar a si inceput sä le dartime. Dar in clipa aceea, Alchimos a fost lovit de Dumnezeu i toate planurile lui au rämas zädarnice. Si gura i s'a inchis, iar el fiind cuprins de dambla,

nici n'a mai putut sa gräiasca i nici sä, ja cele din urmg hotäriii pentru casa lui,

Ci a murit In vremea aceea In

chinuri cumplite.

Si daca Bacchide a vizut cä, a murit

Alchimos, s'a intors din nou la imparat.

tara a avut parte de pace timp de

doi ani. In vremea aceea, toti nelegiuitii au fiieut sfat si au zis: s Ionatan tovarlisii lui traiesc, dup.& cum vedeti, In pace si fgra grijâ. Sä chemgm incoace pe Bacchide, ca 'jute° noapte pun5, milna pe ei! Si cu acest gaud au pornit la el. Si el a purees cu armatg puternicä In tainli a trimis scrisori tovariisilor lui din Iudeea, ca sit; punä mäna pe Ionatan ì pe prietenii lui. Dar n'a iz-

butit, fiindca planul lui a fost aflat. Din aceastä pricing ei au prins

ca la eincizeci de oameni din targ, fmpreung cu urzitorul rautatii i i-a omorit.

Atunci Ionatan si Simon, impreung

cu voinicii lor, s'au retras in pustie la Betbasa, pe care au clädit-o din nou si au fntärit-o ca o cetate. Când a aflat Bacchide, a adunat toata oastea lui i &du de stire oamenilor lui din Iudeea, Si pornind a impresurat Betbasa, impotriva clireia s'a luptat multä, vreme aseztInd masini de rtízboi.

Atunci Ionatan a läsat pe fratesitu Simon in cetate si a dat tärcoale prin tara numai cu o ceatä de voinici, Si a bätut pe Odomir s't pe fratii lui, si pe cei din neamul lui Fa,siron, In asezärile Ion. In urma acestor biruinte

oastea lui se tot miirea.

Pe de alt5, parte, Simon a iesit

Cu voinicii lui din cetate i a ars masi-

nile de rizboi,

1045 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTLA A MACABEILOR, 10 Apoi se bitturi cu Bacchide, citruia pricinuindu-i o mare invitlmäaealä, el fu cuprins de mähnire din pricinä c planul bätäliei &Anse grea. In viipaia urgiei lui impotriva celor

care 1-au sfätuit sá vinit in tarä, el a omorit pe multi din ei s'a hotárit sit se intoarc& in tara lui. Cänd a aflat Ionatan despre aceasta, a trimis soli la el, ca sä, incheie

pace cu el ai

Dar ei furä cuprinai de spaimä

cumplit5,, citric' au auzit 05, impäratul

putero s& aib5. caste.

Si straja cetätii a predat lui Io-

natan ostaticii, pe care el i-a trirnis la piirintii lor.

Apoi Ionatan s'a aaezat in Ierusalim, pe care a inceput sitrl faci la loo FA 85,-1 reinnoiasel.

El a poruncit lucr5,torilor s5, in-

le dea inapoi pe cei

täre,ascä zidurile Sionului cu piaträ, cio-

Cu propunerea lor. Apoi s'a legat cu

tocmai. lar streinii care se acivaser5, in cetätile pe care le zidise Bacchide, au fugit,

sit

prinai in luptä. Bacchide i-a primit ai s'a invoit jurämti,nt fatä, de Ionatan, sä nu-i facä nici un ran in toate zilele vietii lui,

Si i-a dat inapoi robii de rázboi pe care ii luase mai inainte din Iudeea. Apoi s'a intors in tara lui

n'a mai calcat in cuprinsul tärii lor. Si s'a fäcut pace. Ionata.n ales cetate de scaun Micmasul. Atunci

a inceput Ionatan s

carmuiasc5, ai a,

starpit pe toti nelegiuitii din Israil. 10.

Alexandru Epifaniu cát i Dimitrie vor c4tige pe Ianatan ca aliat al lor. Fiecare ti scrie cdte o scrisoare. Icmatan ¡ma' se hogrdiste set reimAnd de partea lui Ale-

xandru. lonatan in/range pe Apoloniu. In anul o sutit aaizeci, Alexandru Epifaniu, fiul lui Antioh, a pornit ro'i a cuprins cetat,ea Ptolemais. El a intrat inteinsa, ai a inceput sä domneascä. Ci, and a auzit impOratul Dimitrie,

a stráns caste puternicit ai a pornit cu fázboi fmpotriva lui.

Apoi Dirnitrie a trimis lui Ionatan scrisori de pace ai de Malt& pretuire, C5,ci chibzuia: e Sà facem repede pace cu el, inainte ca el 85, incheie pace cu Alexandru, Fiindc5, el tot mai tine minte toate ticitloaiile

pe care i le-am acut

lui,

fratilor lui i poporului a. Si-i dädea putere co 85, aib5, oeste sä fac5, arme, sä fie aliatul lui i sari der+, inapoi ostaticii din cetate. Si indatO Ionatan a purees la Ierusalim tj'i a citit scrisorile in auzul poporului ai al color din cetate.

plitit in patru muchii, iar celelalte ziduri 86 le zideasc5,. Si au ficut inSi lasanduli fiecare casa s'au in-

tors in tara lor. Ci numai cittiva din cei care se

lep5,daserä de lege ai de porunci seser5, in Bettur, caci oraaul era loo de scäpare pentru ei. Când impitratul Alexandru a aflat despre poftirile pe care Dimitrie le trimisese lui Ionatan i °and i-au povestit lui despre räzboaiele i despre faptale vitejeati pe care le fitcuser& el ai fratii lui, precum i necazurile pe care le induraseri, A Zi21 : .Undeamputeasàmaigàsim unul la fel cu el? Sa-1 facem acum prieten i aliat al nostru I » Atunci el i-a scris o scrisoare cu urmittorul cuprins: e Impitratul Alexandra trimite fratelui säu Ionatan inchiniciune! Aflat-am cä eati viteaz i vrednic de prietenia noastr5,.

Pentru aceasta te punem astäzi

arhiereu al poporului,

prieten al im-

pOratului a sO te numeati. - Si el i-a trimis un veamtint de porfirä ai o coroanä de aur. - Poartä grijá de trebile noastre i tine la prietenia noasträ.! Si Ionatan s'a imbricat cu yesmántul sfä,nt in anul o sutá aaizeci, in luna a aaptea, la sarbitoarea corturilor, ai-a adunat oaste i ai-a fäcut arme.

Cänd a aflat Dimitrie despre acest,e

plin de mähnire a zis:

« Ce-am fitcut, ci Alexandru ne-a

luat inainte ca särai cäatige prietenia Iudeilor i sä-ai tut:armies& puterea?

1046

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 10

Dar ei eu Ii voi serie o scrisoare de poftire, Cu fagaduinti de slava ei de daruri, ca sa-mi fie de ajutor. s $i i-a trimis o serisoare eu acest cuprins: a Imparatul Dimitrie trimite poporului iudeu inchinäciune!

Cu multi bucurie am auzit c5,

ati tinut legamintele incheiate Cu noi, c5, ati p5;strat prietenia noastra i n'ati trecut de partea duemanilor noetri. Stäruiti ei de acum incolo in credinta fa t& de noi, i noi va vom rasplati cu binefaceri pentru ceea ce ati facut pentru noi. $i vä vom face multe scutiri vä vom da daruri. De acum incolo v5, scutesc pe voi

pe toti Iudeii de däri, precum i de

darea pentru Bare i pentru coroana imparitteasca;

30. Tot ma, de azi inainte va scutesc de o treime din rodal samanliturilor, ju-

mätate din rodul porailor, care mi se cuvine mie; de azi inainte, i niciodata

nu le voi mai lua din tara lui luda

nici din cele trei tinuturi ale Samariei care s'au alipit acum. Ierusalimul sa fie sfant i scutit de zeciuia15, ei de biruri, impreuna cu tot tinutul lui. De a,semenea má lipsesc de puterea mea peste cetatea rea din Ierusalim §d o dan arhiereului, ea Bali pun&

inteinsa bärbati pe care vi-i va alego singur ca s'o pizeasci; Liberez fir& rascumparare pe toti

Iudeii care au fost duei in robie din

luda incotrova in tot imperiul meu, toti s5-i scuteasca de dari pe ei, chiar ei pe vitelo lor. Toate zilele de praznuire, Sambetele, lunile noi i sarbitorile dup.& lege, trei zile inainte i troj zile dup.& sarba-

toare, s5, fie pentru toti Iudeii din tot

cuprinsul imparatiei mele zile libere de zile de scutiri,

$i nimeni Ea nu 3,035, dreptul sä-1

urmäreascii, pe vre-unul din ei, ori sà-1

turbure pentru orieice pricina ar fi.

luati in oastea impgratului pana la treizeci de mii de Iudei S5,

Unii din ei sit fie puei In marile cetati impiirateeti, iar catorva din ei ea li se incredinteze dreg5,torii de incredere In carmuirea imparatiei. C5,pitanii i cii,-

peteniile 85, fie luati dintre ei, i ei sa vietuiascá, dup5, legile lor, dup5, cum

imparatul a hotarit pentru tara lui luda.

Cele trei tinuturi ale Samariei care s'au alipit la Iudeea, sit alelituiascrs un

trup, adicá sá faca una, kd sit nu as-

culte de alta putero decal de a arhiereului. Ptolemais, impreun5, cu tinutul ei,

o dau templului din Ierusalim pentru

preintiimpinarea cheltuielilor de slujba.

$i eu voi da in fiecare an cinci-

sprezece mii de sicli de argint din vistieria impatitteatica, bard care s5, se striingii din localitätile ande se va g5.,'si cu cale.

$i tot prisosul, pe care slujbaqii peste dári nu-1 vor fi platit ca in anii trecuti, sa fie dat de aici tnainte pentru

nevoile templului.

Pe langs. toate ficestea, eei einci mid de sicli, caro se luau in fiecare an din veniturile templului, s5, fie lasati, fiindeä ei se cuvin preotilor slujitori.

$i cati vor fugi in templul din

Ierusalim i in tot cuprinsul lui, fiind

datori &titre Impärat, sau din orieicare alas, pricina, sà, nu li se pricinuiasea nici o

vittimare, nici lor i nici averii lor, in erice parte a imparatiei s'ar afla. Cheltuielile pentru prefaxerea pi in-

frumusetarea cladirii sä fie acoperite din vistieria imparatului. Tot &ea cheltuielile pentru zidire,a zidurilor Ierusalimului, cat i pentru dre-

gerea celorlalte ziduri ale cetatilor din Iudeia, sä fie acoperite din vistieria impitrateasc5,.

Cand Ionatan i Cu poporul au auzit aceste fiigaduieli, nici nu le-au crezut i nici nu le-au primit, fiindca

ei tineau minte toate nenorocirile pe care Dimitrie le ficuse lui Israil Cu care el

$i s'au hot5,rit sa le primeasca

fie

li se dea acemei soldä, ea EA tuturor oetilor impärateeti.

pe ale lui Alexandru, fiindcli, el cel dintai

i-a intampinat cu cuvinte de prietenie,

1047

deci ei au Dimas mereu tovarii§ii lui.

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABELLOR, 10

Si imparatul Alexandru a strins

Ci impiratul a poruncit dezbrace pe Ionatan de veemintul lui

o mare oetire 0 a inaintat impotriva lui Dimitrie.

imbrace in porfirä.Si ei au fäcut aea.

Apoi impiratul 1-a pus lingi el

Si cei doi impiírati s'au inciierat la luptii, ii oastea lui Dimitrie a luat-o la fugit, iar Alexandru 1-a urmiirit

ei a zis sfetnicflor o Ieeiti cu el in mijlocul cete.W i crainiciti ca nimeni si nu-1 pirasci pentru nici o pricinä nimeni sä, nu-1 turbure in niciun

1-a biruit,

Si el s'a luptat vitejeete pitni la asfintitul soarelui. Si Dimitrie a cizut

chip.

Si cand pârîii lui au vizut cinstea ce i se fäcea 0 au auzit 0 cum strigi crainicii, i di era imbricat in

In ziva aceea.

Atunci Alexandru a trirais crainici la impiiratul Egiptului, cu urmitoarea solie: Intorsu-m'am la impiritia mea m'am suit pe tronul pitrintilor mei,

toti au fugit.

Si impiratul i-a arittat mare cinste 0 1-a Mamie printre cei dintâi prieteni ai lui, filcindu-1 general 0 etnarh. Dupii acestea, Ionatan s'a intors In pace i cu bucurie la Ierusalim. In anul o But& eaizeci i cinci a venit Diraitrie, lui Dimitrie, din

ei am pus mina pe domnie prin biruinta mea impotriva lui Dimitrie, am intrat in stiptinirea Çàrii mele. Si anume am pornit la lupti impotriva lui i 1-am zdrobit pe el 0 pe oastea lui i ne-am suit pe tronul

Creta, in tara pärinior lui. Si &Ind a auzit Alexandru impiratul, s'a mithnit foarte si s'a intors

lui.

Deci sä, incheiem impreunä,alianä de prietenie. acum pe fiica ta de sotie, ca si-ti fin ginere voi da daruri vrednice de tine ! * 65. Atunci regale Ptolomeu a 6:spline astfel: o Fericitä sä, fie ziva in care te-ai intors in tara párintilor till i te-ai suit pe tronul Impäräiei lor !

Si-ti voi indeplini ceca ce mi-ai saris. Ins& mai întâi sâ ne intilnim la Ptolemais, ca sä ne vedem unul cu altul, te voi face ginerele meu, precum ai dorit.*

Atunci Ptolomeu i fiica sa Cleopatra au plecat din Egipt ei au ajuns la Ptolemais, in anul o suti eaizeci i doi. Si impäratul Alexandru a ieeit in intimpinarea lui. Si el i-a dat pe Cleopatra, fiica sa, 0 au ficut nunti in Ptolemais cu mare alai, &ea cum etiu im-

päratii si faci. Atunci impäratul Alexandru i-a saris lui Ionatan sit' vie 0 sä, se intilnease& cu el.

Si Ionatan a plecat cu mare alai la Ptolemais 0 s'a intálnit cu cei doi imparati. Si el le-a dat lor cat i prietenilor aur, argint 0 multe daruri, 0 el

a aflat har in fata lor.

$i au uneltit oameni rii i nelegiuiti

din Israil, care 1-au pirit, dar impäratul

nu i-a bigat in seami.

In Antiohia.

Si Dimitrie a luat ca general pe

Apoloniu Taos, carmuitorul Cele-Siriei,

care a adunat o mare oetire i cu ea

a venit 0 a tibirit la Iamnia. Si de acolo a trimis soli la Ionatan cu aceasti solie: o Tu singur te-ai risculat impotriva noastri i eu am ajuns din pricina

ta de ria 0 de batjocori. De ce indrizneeti si faci pe puternicul impotriva noastrii in muntii Dacä te bizui pe oetile tale, lasi-te

spre noi la ees, unde sá ne misurim cu tine, cäci de parte-a mea este oastea oraeelor de pe tiirm. Intreabi i afli cine aunt eu cine sunt cei care mi-au särit in ajutor.

vor spune: o Nu este cu putinti ea voi sä, vi impotriviti noui, pärintii tii au fost infrinti de douä, ori de oetirea noastri in tara lor! » Si acum tu nu poi tine piept unei atari eälänimi i oeti, in &Imp deschis,

unde nu sunt nici pietre, nici stânci nici chip de fugitl* Cand Ionatan a auzit cuvintele

lui Apoloniu, s'a otärit 0 a ales zece

mii de voinici 0 a plecat din Ierusalim, ei s'a intilnit Cu fratele diu Simon, care venea In ajutorul lui.

1048

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 11

75.i ei au täbärit cu armata la laja. orasul i-a inchis portile, fiindeä In

Iafa se af/a straja lui Apoloniu. i cand ei au impresurat-o,

El i-a trimis o agrafä de aur, cum este datina sä, se dea rudelor

impäraWor, i i-a mai dat in stäp&nire

Ecronul cu tot linutul lui.

Locuitorii de frier], au deschis por-

tile orasului i asa Ionatan a cuprins Iafa. Afländ Apoloniu despre aceasta, si-a pregätit trei mii de csalä,rei i oaste

multá 0 a pornit spre Azot, ea 0 cum ar fi dat inapoi, dar el inainta in dim*, fiinddi, el avea multà dilirime, in care avea nädejde.

Si Ionatan I-a urmärit pän& la Azot. i ostile s'au ciocnit. '79. Dar Apoloniu l&sase intr'un ascunzis, in urma lui, o mie de add, reti.

i Ionatan a prins de veste

in spatele lui erau pandasi. C5,15,rimea a incercuit atunci 'pastas lui si a zvárlit

cu sägei inteinsa de diminea0 0 pan& seara.

Dar voinicii, dup& porunca lui Ionatan, au inut piept, incát dilarimea lor ostenise.

Dup& aceasta, Simon a inaintat

cu oastea lui 0 se azvarli in falanga Sirienilor, deoarece cáliirimea era isto-

i au fost infranti 0 au luat-o la

11.

Plolomeu cautd pricind lui Ale xandru. .Rdzboiul dintre ei. Alexandra este infrant fuge la Arabi, unde este omorit. Dimitrie impdratul incheie alianfei cu Ionatan, care

i/ ajutd impotriva lui Trifon. Ionatan incheie alianfd cu Antioh VI impotriva lui Dimitrie.

i impäratul Egiptului a adunat numeroase ostiri, ea nisipul de pe tarmul märii, i coräbii multe cu giind ca

sä pun& stäpänire cu viclesug pe impär&Via lui Alexandru 0 s'o alipeascit la impärätia sa. i

astfel el a pornit spre Siria

cu cuvinte de pace. Locuitorii oraselor ti deschideau portile i ieseau in intämpinarea lui, dici era porunca impäratului Alexandru ea ei sä iasti inaintea lui, fiinda era socru-stiu. Dar Ptolomeu, cánd intra in orase, lasa in fiecare ate o strajit din oast,ea sa.

ea a& scape.

i cänd s'a apropiat de Azot, i-au arätat templul cel ars al lui Dagon, Azotul i imprejurimile lui in ruinä, lesurile imprästiate si pe cei arsi care fuseserä, arsi in rizboi i pe care Ii fäcuserä gramezi in coleo lui.

tr'insul.

inaintea impäratului. i s'au salutat unul

impreunä cu cei care au ars de vii, au fost opt $i Ionatan a purees de acolo 0 a poposit cu oastea aproape de Ascalon,

'7. Apoi Ionatan a insotit pe imparat pima; la fluviul Elefteros, dupi care s'a intors la Ierusalim. Astfel impäratul Ptolomeu s'a filcut

lui cu mare alai. Pe urm& Ionatan s'a tutors la Ierusalim cu voinicii lui i cu o pradä

pan& la Seleucia ceo asezat& pe tärmul iar impotriva lui Alexandru fäcea planuri rele.

vitä.

qi caltízimea s'a imprästiat In ses. Apoi Sirienii au fugit in Azot si au in-

trat in templul lui Dagon, idolul lor,

Dar Ionatan a dat foc Azotului oraselor invecinate, a luat o pradá bogatä 0 a dat foe i templului lui Dagon, impreunä cu cei care fugiserä in-

$i cei care au cazut de sabie,

locuitorii au iesit din cetate inaintea

bogatá. Cánd a auzit impäratul Alexandru

de aceasti biruintii i-a arátat lui Ionatan 0 mai mare cinste.

i au povestit impäratului silniciile lui Ionatan, ca sä-1 pogoare in fata lui. Dar impä,ratul a täcut.

Ionatan a iesit la Iafa cu alai

pe altul 0 au mas acolo.

stäpin pe orasele de pe tärmul märii

Ins& el a mai trimis soli la imp'', ratul Dimitrie cu aceastä solie: t dem sä, incheiem aliantä, amkndoi! Eu Ii voi da de solde pe Mee, mea, pe care

1049 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 11

o tine Alexandru, ksi tu vei domni peste

i cu toate cá vreo ch,tiva oameni fara de lege din popor I-au pitrit,

mea, deoarece el a cgutat sá ma omoare. *

inaintasii sái imparati, cinstindu-I in ochii tuturor prietenilor Intarindu-1 in arhierie i in toate vredniciile pe care le avusese mai inainte,

imparatia parintelui tau. Mg, cities° ca, i-am dat pe fiica

Si el Il pogora pang, inteatitta,

fiindca voia

ja imparatia.

Si lufind pe fiica sa de la Alexandru,

i-a dat-o lui Dimitrie. Astfel el a rupt

rudenia cu Alexandru si a ajuns dusman pe fatit.

Dupg aceasta, Ptolomeu a intrat in Antiohia FA§i puse pe cap coroana Asiei, i astfel el ajunse stapanitorul celor douá coroane, a Asiei si a Egiptului. In vremea aeeasta însä, Alexandru era in Cilicia, fiindca locuitorii inutului aceluia se rit,Sculaserit.

Gaud a auzit Alexandru a pornit cu ritzboi impotriva lui. Dar Ptolomeu

a pornit

i

i-a ieqit fnainte cu oeste

puternica i I-a pus pe fugii.

Si Alexandru a fugit in Arabia

ca sg, scape acolo. Astfel impgratul Pto-

lomeu ajunse la biruintà.

lVfai mult inca: Arabul Zabdiel i-a

taiat lui Alexandru capul i 1-a trimis

lui Ptolomeu. Imparatul Ptolomeu a murit dupil trei zile, qi Egiptenii care erau in cetate au fost ucisi de locuitorii cetätii.

Si asa, in anul o sail saizeci

sapte, Diraitrie a ajuns imparat. In vremea aceea, Ionatan a adunat

pe Iudei ca sa cucereasca cetatea cea din Ierusalim, i a asezat impotriva ei multe masini de räzboi. Atunci câtiva nelegiuiti care urau poporul au vestit pe impa'rat di lonatan a impresurat cetatea. Si imparatul auzind s'a Infuriat. Si dupa aceastä veste a plecat in graba

la Ptolemais si i-a scris lui Ionatan ca s'o despresoare i sä vie indata la Ptolemais ca sg, se inteleagit cu el.

i dupi ce a citit scrisoarea, cu toate acestea el a poruncit sa ramitie Impresuratii, i si-a ales pe cativa bitrani ai lui Israil i cativa preoti si a infruntat primejdia. Si-a luat eu sine argint i aur, vesminte precum foi alte multe daruri si a

plecat la Ptolemais la impgrat si a aflat har in °chit lui.

Impitratul s'a purtat cu el ea si

si I-a inscris printre coi dint& prieteni

ai sii.

Cu ace,st prilej, Ionatan s'a rugat de Imparat sa scuteasca de clitri Iudeea, impreuna cu cele trei tinuturi alipite ale Samariei, i i-a fagaduit in schimb troj

sute de talanti.

Si imparatul s'a 1nvoit si i-a scris

lui Ionatan un hrisov, cu urmatorul cuprins:

e Imparatul Dimitrie lui Ionatan, fratele situ, i poporului iudeu, inching, ciune I

Va trimitem copie dupg, scrisoarea pe care am sons-o lui Lastene, ruda noas-

tra, despre pricina voasträ, ca sa luati cunostinta de ea:

e Imparatul Dimitrie catre Lastene, pärintele tau, inchinaciune !

Am hotarit ea poporului iudeu,

i aliatul nostru credincios, sa-i facem inlesniri, ea multamita pentru bunele lui simtilminte fat& de noi. Lasitra in stapanire tinutul Iudeei. precum si cele troj tinuturi ale Samariei alipite la Iudeea: Efraim, Lida si Ramataim, impreuna cu tot cuprinsul lor. Scutim pe cei ce vor aduce jertfe in Ierusalim de d'ajdiile pe care impäratul

prietenul

avea obiceiul sg le ja de la ei mai inainte

In fiecare an, din rodurile pämiintului

sau din ale pomilor. Ne lipsim de orisice fel de ditri care ni se cuvin noug.: zeciuieli ori

apoi de darile puse pe haltile sära,te pentru coroana imparatea,scg. Toate le läsiim in folosul lor. Si nimeni si nu calce nici una din aceste hotáriri incepand de azi inainte. Si acum, purtati de grifii ca di se faci o copie dupit acest hrisov, care sa fie data lui Ionatan i s'a fie asezatit In muntele cel sfânt intr'un loo de uncle sg, se poatit vedea.*

°and imparatul Dimitrie s'a in-

eredintat oil e linistit in tarit si nimeni

1050 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 11

nu-i mai ponte sta impotrivä, a dat

drumul tuturor oatilor sale, fieciLreia In patria sa, afar& de cetele de streini, care fusesera näimite din insulele gane. Toate oatile, care fuseserä in slujba, pärintilor ea, ajunsesera sa-i fie vrajmaae. Trifon,

unul din

partaaii

de

odinioara, ai lui Alexandru, a bagat de seamä cä toate oatile murmura impotriva

lui Dimitrie, FA a purees la arabul Iamblie,

care cregtea pe Antioh, copilul lui Ale-. xandru, Si-1 ruga stäruitor sii-i dea copilul ca sa-1 faca imparat in locul pgrintelui sau. Apoi el i-a destainuit toots milsurile aspre ale lui Dimitrie i vräjmaaia eu

care Ii vrajmaseau oatile lui. Si a stat

acolo multi vreme. In vremea, aceasta, Ionatan a trimis soli la Dimitrie cu rugämintea ca ail, cheme oastea care era in cetiituia Ierusalimului, precum i in celelalte castele, flindca ele se razboiesc necontenit cu Israil.

Atunci Dimitrie Ii trimise lui Io-

natan acest rgspuns: t Nu voi face numai acest lucru pentru tine ai pentru poporul

tau, ci la imprejurari prielnice te voi

cinsti ai pe tine ai pe poporul tau. Acura ai face bine sii-mi trimiti voinici care sà, mà ajute, deoarece tente oatile male m'au

Si Ionatan i-a trimis la Antiohia

trei mii de ostaai viteji, care ducandu-se

la imparat, imparatul s'a bucurat de venirea lor. Atunci s'au strans in mijlocul cetar

ii o But& douazeci de mii de oameni

care voiau sii, omoare pe impgrat. Si irnparatul a fugit in palatal &au,

iar locui orii oraaului au pus mä'na pe ulitele oraaului i au inceput lupta. Impiiratul a chemat atunci in ajutor pe Iudei, care s'au strans impzejurul lui. Ei s'au impartit In ora a EA au omorit in ziva aceea o slit& de mii de oameni;

Au dat foc oraaului pi au luat in ziva aceea multa prada, scapând astfel pe imparat de la moarte.

Si dad, au vazut locuitorii ora-

sului cä Iudeii erau stapilni in oras aaa

cum voiau ei, ai-au pierdut curajul au inceput sa strige catre impärat rugändu-1:

a Incheie pace cu noi i Iudeii

inceteze sit se bata, impotriva noasträ ai a oraauluil Si ei au aruncat armele ai au fa:cut

pace. Si Iudeii au capatat faimii in °chit impiiratului i in ochii tuturor locuitorilor imparatiei. i s'au intors la Ierusalim cu prada bogatä.

Si indatä ce Dimitrie s'a intgrit

pe tronul imparlitiei i Ora s'a liniatit, Si-a calcat tente fagaduintele date ai s'a departat de Ionatan, :3.1 nu I-a rills-

plätit pentru facerile de bine pe care le primise de la el, ci a inceput sa,-1 impileze.

Dupi acestea, Train s'a intors

impreunii, cu Antioh care era sine& copil.

Si 1-a facut impgrat i i-a pus coroana pe cap.

Si s'au adunat la el toate oatile

carora Dimitiie le diiduse drumul; i ele

au inceput lupta impotriva lui. Iar Dimitrie a fugit.

Atunci Trifon a pus mina pe

elefanti i a cuprins Antiohia.

Si tangrul impárat Antioh a Boris lui Ionatan intr'acest chip: a Te intäreso in arhierie i te pun stapanitor peste cele patru tinuturi, i te inscriu in numarul prietenilor imparatului to.

Cu acest prilej, el i-a trirais tacit, muri de aur pentru masa i i-a ingaduit sa bea din cupe de aur, sa se imbrace in porfirg 1;1.1 sa poarte agrafg de aur.

Si pe Simon, fratele lui, I-a pus

carmuitor peste tinutul de la scars mun-

tilor Tirului pant la granita Egiptului. Dup.& aceasta, Ionatan a purees ea ea, cutreere cetatile din tinutul de dincoace de Eufrat, i s'au strans la el toate oatile Siriei ca sä-1 ajute. Gaud a intrat in Ascalon, locuitorii cetgtii i-au ieait inainte ell alai. Si de acolo s'a indreptat spre Gaza,

dar locuitorii au inchis portile Gazei. Din aceastä pricing, el a impresurat ora.sul, a dat foc imprejurimilor §i I-a pradat. Atunci locuitorii Gazei I-au rugat

staruitor pe Ionatan i el a fäcut pace cu ei, lima, pe feciorii boierilor i-a luat

1061 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 12 ostatici

i

i-a dus la Ierusalim. Apoi

a strabatut tara pan& la Damasc. Ciind a aflat Ionatan c5, generalii lui Dimitrie se afla la Chedes in Galileea Cu multit ostire, cu gand ca sii-i zaditrniceasca planul,

A pornit fmpotriva lor. Lisa pe

fratele sau Simon Il lasase in

ar5,.

Si Simon a inaintat impotriva Betturului, pe care I-a fmpresurat

incercuit mai multe zile.

Si locuitorii I-au rugat stitruitor Si incheie pace cu ei, ceea ce el a si gent, ins& i-a scos din cetate, pe care a luat-o in stapanire si a pus inteinsa o strajit. Apoi Ionatan, Impreunit cu oastea lui, au poposit lângâ marea Ghenizare-

tului, iar la manecate au pornit spre sesul Hatorului.

Dar dintr'o data le-a iesit In fat&

In EX,f3 o armata pagantt, care, dupit ce

lasase o panda in munti, inainta tint& In fata, lui.

Si cand panda a iesit din locul

ei i s'a repezit impotriva Iudeilor,

Cei de lángft Ionatan au fugit de n'a mai rimas nici unul, decal Matatia, feciorul lui Absalom, i luda al lui Alfeu, cäpeteniile cetelor de oaste. Atunci Ionatan vi-a stasiat vesmintele i si-a presarat pamant pe cap, si a inceput sit se roage. Apoi s'a intors spre ei i a inceput sa se bata cu ej. Dar protivnicii lui au mat-o la fuga, Si dacit au vázut aceasta cei care fugiser5 s'au intors la el i i-au fugitrit cu el impreuna pan& la Chedes, pang

la tabara lor. Si au poposit cu tabara acolo.

Si in ziva aceea au cazut trei mii de paga,ni. Apoi Ionatan s'a intors la

la Roma ca sit' intareasca i sit innoiascit prietenia.

Dar si la Spartani i In alte tinuturi a trimis el scrisori cu acelasi gand.

Si indata ce au ajuns la Roma, s'au dus la senat si au zis: Ionatan arhiereul, impreunit cu poporul Iudeilor

ne-au trimis ca sit innoim vechea lor legliturit de prietenie Atunci senatul le-a dat scrisori

catre stapitnirea fiecarui tinut ca

Inlesneascit sit ajungit cu sitnatate

In pamttntul Iudei.

Dar iatit care este cuprinsul scrisorii pe care Ionatan a scris-o Sparta-

nilor: it Ionatan arhiereul i obstia poporului i preotii i celalalt popor al Iudeilor,

fratilor lor Spartani, inchiniiciune! Odatit, mai nainte vreme, au fost trimise scrisori arhiereului Onia de catre Arie, unul din regii vostri, m5,rturisind cI, voi sunteti fratii nostri, dupa cum se vede din copia de fatit. Si Onia a prima cu alai pe crainicul pe care 1-ati trimis si a citit scrisorile in care se vorbea limpede despre legatura noastra de prietenie.

Si cu toate eI, noi n'avem nevoie

de ea, flindca noi avem in mainile noastre sfintele carti care ne dau mangaiere, Totusi noi am incercat sI, trimitem la voi 55, innoim frateasca prietenie care ne leaga i ea nu ne Instreinitm de voi.

Ciici multä, vreme a trecut de cand voi ati trimis soli la noi.

Noi vä pomenim nefncetat in

toatit vremea la praznicele noastre, In zilele cele mai insemnate, la jertfele

pe care le aducem i In rugiciunile noastre, asa cum este bine si cum se cade pomenim pe frati.

Ne bucuram de renumele vostru. Noi frisa suntem bantuiti de tot

Ierusalim.

felul de necazuri si de razboaie, deoarece

12.

Ionatan trimite soli la Roma si la Sparta pentru reinnoirea aliantelar de prietenie. Rdzboiul lui lanatan cu Dimitrie. Triton

imparatii vecini mereu se razboiesc cu

atrage cit viclesug pe Ionatan la Ptolemais,

nostri, din pricina ritzboaielor noastre, Fiindcit avern ajutor din cer care ne-a ajutat i ne-a scos din mana vr5,jmasilor pe care i-a umilit.

unde fi omoard impreund Cu toti ai lui. 1. C5,nd a vitzut Ionatan cit vremea, este prielnica, a ales soli pe care i-a trimis

noi.

Dar noi n'am vrut sit v5, c5,dem

povara, voila i celorlalti aliai prieteni ai

1052 www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 12

lar de acolo a plecat indreptandu-se spre Damasc, apoi a strabatut

Si noi am ales pe Numeniu, fiul lui Antioh, i pe Antipator, fiul lui Iason,

pe care i-am trimis la Roma ca ui inno-

iascii vechea noasträ legaturi de prietenie.

Noi le-am poruncit sa tread, si pe

la voi, 85, vá aduca inchinaciuni i sa va

dea scrisoarea noasträ pentru innoirea

frätiei noastre. Si acum am vrea bucuros un vizpuns de la voi. u

lata si copia scrii3orii pe care a

trimis-o lui Onia: a Arie, regele Spartanilor, lui Orna arhiereul, inchiniiciune! Aflatu-s'a din scrieri despre Spar-

tani i despre Iudei, ca surit frati aunt din neamul lui Avraam. 5i acum, dupa ce stim aceasta, am vrea sit ne scrieti despre bunul mers al vostru. Si noi la rändul nostru v5, scriem. Turmele noastre i averile noastre aunt

ale voastre, iar cele ale voastre aunt ale

noastre. Poruncit-am ca sa va dea de

stire despre aceasta. » Indatä ce a aflat Ionatan ca gene-

ralii lui Dimitrie s'au intots cu ostire melt mai mare cleat inainte, A plecat din Ierusalim si s'a Intâlnit ei in tinutul Hamatului, cad nu vrea sä, le des, ragaz ca sii, intre in tara lui. 51 el a trimis in tabara lor iscoade

care s'au intors cu veste ca Sirienii se vor napusti noaptea, asupra lor.

La asfintitul soarelui, Ionatan a

poruncit oamenilor sai sä stea, treji toatii noaptea, cu arma in manii, si gata de lupta, i pentru aceasta a pus straji inaintate in jurul taberii. Cand au auzit protivnicii cä, Ionatan i oamenii lui sunt gata de luptii, s'au speriat si si-au pierdut cumpatul, au aprins focuri in tabara lor EA au fugit. Ins& Ionatan i oamenii lui n'au

binuit nimio pan& dimineata, fiindca vedeau meren focmile arzänd. 51 Ionata,n s'a luat dupä ei, dar nu

i-a putut ajunge, finaddi ei trecuser5, fluviul Elefteros.

De acolo Ionatan s'a indreptat

impotriva Arabilor numiti Zabadei, pe care i-a invins i i-a pridat.

toatii Ora. Dar i Simon a pornit si a strii-

batut tot tinutul páná la Ascalon si

cetatile invecinate, apoi s'a 15,sat spre Iafa, pe care a cucerit-o.

51 fiindca a auzit ea ei vor

predea cetatea in mama oamenilor lui Dimitrie, a pus inteinsa o straja ca s'o pazeascä.

La intoarcerea sa la Ierusalim,

Ionatan a strâns pe bätrânii poporului, care au luat hotarirea sa zideaseit cetati In Iudeea, Sá inalte ziduriIe Ierusalimului, sá zideascii un zid inalt intre cetate ora, ca sä despartá orasul de ea, ea ea sá rä,maie deoparte i sa, nu se poatii face nici cumpárare, nici vänzare. Si asa s'au apucat de zidirea orasului i, fiindc5, o bucata de zid r5,zbea pan& la paraul Cedronului, la räsarit,

an dres partea care se ch:arna Cafe-

nata.

Si Simon a intarit Hadidul din

Sefela, caruia i-a pus porti cu ziivoare. facut planul Atunci Trifon sii cotropeasca Asia, Ea se incoroneze s5, pun& mâna pe impä,ratul Antioh.

Dar se t,emea ea nu cumva lonatan sa nu-1 laso si ca nu cumva sa lupte impotriva lui, de aceea cauta prilej sa-1 prindä de viu i s5,4 omoare. Si a pornit si a ajuns la Betsean.

Si Ionatan a pornit impotriva

lui cu o oaste aleasti de patruzeci do Tull de oameni, hotariti la lupta, si a

ajuns la Betsean. Dar c5,nd a v5,zut Trifon c5, el

a venit eu oaste multá, i-a fost frica

s5, pun& =Ina pe el, Ci 1-a primit cu cinste, 1-a infatisat inaintea prietenilor lui i i-a dat

daruri, apoi a poruncit prietenilor lui ostilor lui ea sit-1 asculte ea pe el. Si i-a zis lui Ionatan: Pentru ce

obosesti lumea aceasta, de vreme ce intre noi nu este razboi? Trimite-i pe la vetrele lor, iar tu alege-ti vreo cativa voinici care sa te insoteasca i hai cu mine la Ptolemais, cäci vreau sa ti-o dan, impreuna cu

1053

www.dacoromanica.ro

CARTEA INVIIA A MACABEILOR, 13

De aceea toti frafii mei au murit pentru Israil, ei am ramas eu sin-

celelalte cetati i oeti i toatli capitanimea, apoi vreau sa ma intorc in Antio-

hia, fiindca pentru aceasta am venit.* Si Ionatan 1-a crezut i a fticut

intocmai: a dat drumul oetilor s'au dus in luda,

gur.

i acum, sä ma fereasca Dumnezeu sä-mi cr4 viata in clipe de nevoie, nazi

care

nu aunt mai bun dealt fraIii mei.

lar cu el au ramas trei mii de

Ci, dimpotrivä, vreau sä fiu räzbunatorul poporului ei al templului meu, al femeilor i al copiilor noetri, fiinda toi paganii s'au adunat ca sa ne piarda din vrajmdeie. '7. Cand a auzit poporul aceste cuvinte, iaraei s'a inflgcarat, Si au falspuns cu glas tare: Tu eeti cäpetenia noasträ in local lui luda al lui Ionatan, fratele nostru. Hai cu noi la riizboi, i noi vom asculta de toate poruncile tale ! Atunci el a strans pe to0 oamenii

oameni, dintre care cloud, mii i-a lasat In Galileea, iar o mie au plecat cu el. Abia intrase Ionatan in Ptolemais, locuitorii Ptolenaaisului au ei inchis prinzandu-1 impreung, cu cei care venisera cu el, i-au omorit cu sabia.

Si Trifon a trimis pedestraei

calareti in

le( a ei in campia cea mare,

ca sä piarda, pe tovargeii lui Ionatan. Dar ei afland ca el fusese prins

omorit impreuná, Cu cei care 11 intovárgeisera, s'au imbarbatat unii pe au pornit aeezaVi in randuri dese gata

destoinici de luptá, i a zorit cu sfareirea zidmilor Ierusalimului, pe care 1-a inta-

de lupta.

Gaud au vazut cei care îi urmareau cg, ei sunt gata sa-ei dea viata, s'au intors.

rit de jur-imprejur. Si pe Ionatan, fiul lui Absalom,

au jelit pe Ionatan ei pe tovaraeii lui,

El a izgonit pe locuitorii, din Iafa ei a

I-a trimis la Iafa cu oaste puternica.

Si au ajuns singtoei in luda

dar Ii cuprinsese spaima. i tot Israfful 1-a jelit cu jale mare. Atunci toti paganii megieei cu ei au incercat omoare i ziceau:a N'au nici cäpitan i nici ajutor de Didtiri. Haisg, eterdem sa ne näpustim gem numele lor dintre oameni!*

ramas acolo. in vremea aceasta, Trifon a plecat

13.

a luat locul fratelui sau Ionatan i ca are de gand si se bata cu el, i-a trimis

din Ptolemais cu puternica oetire, cu gand sa niivaleaseä in luda, aductInd #1.1 pe Ionatan in lantari.

Simon ins& a tabgrit in Hadid,

la capatul eesului. Dar cand a aflat Trifon ca Simon

Dupd moartea lui Ionatan, Simon fi ia locul. Impdratul Dimitrie II scrie lui Simon. Iudeea 4i capcitcl neattirnarea.

soli, cu aceastä solie:

a Tinem rob pe fratele tau lonatan pentru banii cu care este dator la

Cucerirea Ghezerului si a ceteitutii din rusalim. Simon poartd numele de arhiereu,

vistieria imparateasca, din pricina relei lui carmuiri.

general si etnarh al ludeilor. loan, [tut lui Simon, general peste toatcl armata.

Trimite deci o sutg, de talanti

argint ei pe cei doi fil ai lui ca ostatici,

ca indata ce-i vom da drumul ea nu porneasca impotriva noastrii. i noi

Cand a auzit Simon ea, Trffon a strans multä oaste, ca sá patrunda in luda ei s'o nimiceascii,

Si a vazut csa, poporul tremurg, i e

speriat, s'a suit in Ierusalim ei a adunat gloata.

Si i-a imbärbatat ei le-a zis: a Voi etitdi cate am fitcut eu i fraii mei casa parintelui meu pentru lege ei pentru templu, i cate nevoi i rilzboaie am indurat.

vom da drumul ! *

Si a simIit Simon cä solii îi spun aea Cu gand viclean. Cu toate acestea el a trimis banii i pe cei doi feciori, ca sä nu atraga asupra lui vrajmäreia poporului,

Care ar fi zis: a A murit din pricing, ca n'a trimis banii ei pe cei doi fecioii! #

1054

www.dacoromanica.ro

CARTEA iNTÀIA A MACABEILOR,, 13

Si cu toat,e ci i-a trimis banii

pe cei doi feciori, el si-a &Meat cuvintul

si n'a dat drumul lui Ionatan. Dupii, aceste intimplitri, Trifon

a purees ca säintre in Iudeea si s'o prade. apucii, pe un drum de ocol ca sá ajungit

la Adoraim, Ina, Simon cu oastea lui

se tinea de el ori incotro se ducea.

Cei din cetatea Ierusalimului au

trimis soli la Trifon ca sä yin& in grabä prin pustie i sii, le aduc5, merinde.

Apoi Simon a ales birbati de

nädejde, pe care i-a trimis la impiratul Dimitrie, ca si-i faci ârii scutire, tot ceea ce Louse Trifon era jaf. Atunci imparatul Dimitrie i-a räspuns potrivit Cu cererea lui i i-a trimis scrisoare Cu urmätorul cuprins: a Impiratul Diraitrie lui Simon arhiereul i prietenul impitratului i bitranilor i poporului iudeu, inchiniciune ! Primit-am coroana de aur

Si Trffon a pregitit toatä cilä-

ramura de finic pe care ni le-ati trimis i suntem gata sà incheiem pace

rimea de plecare, i fiindcä in noaptea

aceea cizuse foarte mult omit, nu era cu putintä sà striibati drumul din pricina omittului, de aceea el s'a indreptat

spre Galaad. Cind s'a apropiat de Bascama, el a omorit pe Ionatan i 1-a ingropat acolo.

Dupl. aceea, Trifon s'a intors

a plecat in tara sa. Insit Simon a trimis si aduci oasele fratelui situ Ionatan i le-a ingropat in Modein, orasul pirintilor säi. Si tot Israilul 1-a jelit cu mare jale l-a tinguit multe zile.

Simon a ridicat pe mormintul

tatiffui 85,u si al fratilor 65,i un mausoleu

In alt, ca sit se poati veden de departe, clidit din piaträ lustruitä si pe o parte si pe alta. Deasupra a pus el sapte piramide una in fata alteia: pentru pirintele situ, pentru inaieä-sa i pentru cei patru frati.

Si acestora le-a fiicut impodo-

inconjurändu-le cu columne inalte

cu panoplii spre vesnici pomenire, iar alitturi de panoplii a pus coribii sculptate, ea sit fie vitzute de cei care plute,sc

pe mare. Astfel este mormintul pe care el 1-a fäeut la Modein si care se allá acolo pin& in ziva de azi. Si Trifon, folosindu-se de vicle6ug fati de tiinitrul imparat Antioh, 1-a ucis,

Si s'a ficut impirat in locul lui,

puninduii pe cap coroana Asiei i fiind pricinä de mad nenorociri in tari. Ina, Simon a intitrit cetätile Iudeei,

inconjurâ,ndu-le cu turnuri inalte, cu ziduri groase, cu porti cu zivoare, iar inliuntrul lor a adus merinde.

temeinicit si sá scriem slujitorilor impi-

testi ca sà faci scutirile.

Tot ceea ce am hotitrit in privinta

voastr5, rämâne hotirit, i cetitile pe

care le-ati zidit si fie ale voastre. VA, iertitm toate scitpitrile din ve-. dere si toate gre6e1i1e 0115, in ziva de astitzi i vä scutim de darea pentru co-

roana imp5,riteascit pe care o datoriti, daci s'ar mai fi pus vre-o dare oarecare in Ierusalim, BA, nu se mai pliteasci. Si dad, vre-unii din voi se impaci si intre in gitrzile noastre imp5,rittesti, 65, intre, i aka ea fie pace intre noi In anul o sutit i aptezeci jugul piiginilor a fost luat de pe grumajii lui Lsrail,

Si norodul lui Israil a inceput serie in hrisoave i in contracte: « In anul intii al lui Simon arhiereul, generalul i etnarhul Iudeilor s. In zilele acelea Simon a inceput lupta impotriva Ghezerului, pe care 1-a incercuit cu o6ti. El a fitcut o heliopoli, pe care a adus-o ling& oras. i cu ea a ficut o spärturä in turnul orasului, pe care 1-a cuprins. Si osta6ii din heliopolit au särit

In oral si au ficut o mare rilscoali inteinsul. Atunci locuitorii eetäii, impremui,

cu femeile i copiii s'au suit pe zid cu hainele sfilsiate, ipând eitt ii lua gura ceriind lui Simon sit ineheie pace cu ei, Si-1 rugau: Nu te purta cu noi

dupii r5,utatea noastrit, ci dupá indurarea ta! Atunci Simon s'a induiosat si a contenit rizboiul. Apoi i-a scos din

1055

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 14

oras si a curatit casele lor de idoli, a intrat in ora § cu psalmi i cu cantari

de lauda. i dup.& ce au curätit-o de toati spurcaciwaea, a asezat intr'insa oameni cinstitori ai legii, i a intarit-o si a filcut-o cetate domneasca.

In vremea aceasta, locuitorii cetatii Ierusalimului fiind impiedicati s'a

cutreere tara, ca sá facä, negot, s'au chinuit de foame, iar multi din ei au murit.

i au strigat catre Simon ca sa

faca pace cu ei, i el a facut. i i-a scos din cetate j a curätit-o de intiniiciune. i in anul o sutil saptezeci si unu,

In luna a doua, in ziva a doutizeci treia, au intrat intr'insa cu slavoslavii, cu ramud de palraier, in sunetul alautelor, al chimvalelor si al harfelor, cu psalmi i pesne, fiindca marele vrajma§

al lui Israil fusese infrant. i el a randuit ca in fiecare an sil, fie praznuita aceastä zi de veselie. Apoi el a intärit munte/e templului de Janga casta i s'a sithisluit acolo impreuna cu ai

i daca a väzut Simon cä fiul este om de isprava, 1-a pus general peste ostile sale cu scaunul in Ghezer.

pentru fericirea poporului, iar poporul s'a bucurat in toatá vremea de puterea si de slava lui. i pe lame,: toate acestea el a cuprins portul Iafa cununa faptelor sale din care a ficut loe de ¡l'Alai-lira pentru negotul insulelor madi. El a intins granitele poporului jiu si a ajuns stapan pe tara.

El a adus in tara multi robi si a

cucerit Ghezerul, Betturul

i cetatea din Ierusalim, din care a dat afara toatà

spureaciunea, rara ea nimeni sà i

se

impotriveascli.

In pace au putut ei

lucreze

pämantul, iar el si-a dat roadele lui, pomii din livezi poamele lar. Biitramii stilteau la sfat in piete povesteau de fericirea tárii; coi tineri paroeau cu fala in port de rilzboi.

Oraselor el le-a dat merinde le prefacea in cetati intarite. i astfel numele lui a ajuns cu faim5, pana la capitul pamantului. El a facut pace in tar5, i Israil s'a veselit cu veselie mare:

Fiecare statea la umbra, vit,ei i sub smochinul sau, filfa ea nimeni sa-1 poata infrieosa.

Nu mai rämäsese atunci nici un vrajmas in tara, si imparatii protivniei fuseserä infranti.

14.

Inflorirea prii in vremea domniei luí

El a sprijinit pe toti obijduitii poporului tau, el a fost inflticarat pentru

Simon. .Reinnoirea alianfei cu Roma fi Cu

nimicit.

Impeíratul Dimitrie este prins in Persia.

Sparta. Pieznia in cinstea pi amintirea domnieí luí Siman. Apezarea ei templu.

In anul o sutä, si saptezeci si doi, impäratul Dimitrie a strans ostile sale s'a dus in Media sa mai adune i de acolo osti de ajutor, ca s5, se batä cu Trifon.

Cand a auzit Arsachis, impiiratul

Mediei si al Persiei, ch. Dimitrie a trecut peste granitsá, a trimis pe un general al sau ca 854 prinza, de viu. i el a pornit si a infrant ostirea lui Dimitrie, iar pe el, prinzandu-1, 1-a adus

la Arsachis, care 1-a bdgat in temnitä. In toate zilele vietii lui Simon, tara a trait in pace, fiindeit el s'a sa,rguit

lege, iar pe coi nelegiuiti i d'a el i-a

Strälucirea templului a initltat-o i sfintele odoare el le-a inmultit. i cand a ajuns vestea la Roma si la Sparta cá. Ionatan a murit, toti au fost ouprinsi de malmire.

si mai mult

Insä cand au auzit ca Simon a ajuns arhiereu in locul lui si este stapanul tara si al oraselor din ea, Ei i-au scris lui Simon pe table de aroma cu gand sa innoiasca leg5.tura

de prietenie pe care o incheiasera cu

Judo, si cu fratii lui. i

ei au citit scrisorile in auzul

obstiei, in Ierusalim.

lata copia scrisorii pe care au

trimis-o Spartanii: Cipeteniile Spartei

1056

www.dacoromanica.ro

CARTEA iNTAIA A MACABEILOR, 14

eetatea lor, lui Simon arhiereul bittrinilor i preotilor i celuilait popor al Iudeilor, fratii lor, inchiniciune !

Solii vostri pe care i-ati trimis

la noi, ne-au povestit despre fairna

despre einstea voastri, si de sosirea lor noi ne-am bucurat. j cuvintele lor le-am serio intro hotitririle poporului, astfel: Nurneniu,

Atunci ridica,tu-s'a Simon i s'a fitzboit pentru poporul lui, pi a cheltuit mult din averea lui, i a inzestrat cu arme pe vitejii poporului lui, ba le-a dat i simbrie.

Apoi a intitrit orasele Iudeei Betturul de la graniti, unde mai inainte erau armele dusmane, si a pus inteinsul straja de Iudei.

Dar a intirit i Iafa, cea de pe

fiul lui Antioh, i Antipator, fiul lui Iason,

tarmul mä,rii, i Ghezerul, cel din granita

85, innoiasei legittura de prietenie cu noi. Poporul a hotitrit ca eá primeascä,

luiau dusmanii, si a asezat Iudei toate citte erau de nevoie pentru

au sosit la noi ca triiuii ai Iudeilor, ca pe acesti birbati cu cinste, iar o copie de pe cuvintele lor si fie pusi In arhiva tärii, ea amintire pentru poporul spartan. Iar o copie dup.& ele am trimis-o arhiereului Simon.*

Dup5, acestea Simon a trimis la

Roma pe Numeniu cu un scut mare de aur, in greutate de o mie de mine, ca sä, intareasca alianta.

26. Mud a auzit poporul aceste luoruri, a intrebat: Cu ce si ritsplatim pe Simon i pe feciorii lui ?

El a fost un viteaz, fiii s5,i au fost viteji i casa pärintelui ifiu un neam de viteji. Ei au biruit pe dusmanii lui Israil s'r

i-au dat libertatea. * Ei au sapat

toate aeestea pe table de aroma, pe care le-au atirnat de o column& pe muntele Sionului.

*i izvodul glitsueste: s In anul o sutá, saptezeei i doi, in luna Elul, intea optsprezecea zi, in anul al treilea al lui Simon arhiereul, voevodul poporului lui Dumnezeu,

In marea adunare a preotilor, a

poporului si a capeteniilor poporului si a

bátrinilor, luat-am noi acestä hotarire: Din pricina multelor rizboaie care au izbucnit in tara, Simon, fiul preotului Matatia din neamul lui Ioiarib, impreunä,

Cu fratii lui si-au pus viata in primejdie au tinut piept vrijmasilor poporului lor, pentru templul i pentru legea lor,

poporul i-a einstit cu mare cinste.

Ionatan a adunat in jurel

bunästarea lor, le-a pus la indemini. i c5,nd a vitzut poporul rivna lui Simon si faima dupit care el nizuia s'o tali poporul eau, I-au ales voevod arhiereu, pentru toate aceste fapte, pentru dreptatea lui i pentru credinta de care era inflicarat pentru neamul lui, pe care cäuta cu once chip ea sit-linalte,

In timpul vietii lui a izbutit sit stárpeascit pe piginii din tara, precum pe cei din cetatea lui David, din Ierusalim, care-si zidiserä o cetate, de unde ieseau i imprejurimile templului le inti-

nau

pingareau sfintenia.

Pentru aceasta,, el a asezat inteinsa voinici iudei i a intirit-o pentru tilma Varii

i a orasului si a inaltat zidurile

Ierusalimului.

Impitratul Dimitrie l-a intitrit In

arhieria lui, i 1-a pus in rindul prietenilor lui, cu cinste mare 1-a cinstit, 40. Fiindca auzise ca Romanii Ii numeau pe Iudei prietenii lor, aliati i frati, cit pe trimisii lui Simon Ii primisera cu cinste. Deci Iudeii i preotii au socotit cu cale: Simon sit fie voevod i arhie-

reu neinceta,t, pin& cand se va ridica

un profet credincios, Ca el sä le fie capetenie, s5, aiba

In mina lui asezarea de dregatori in slujbele obstesti, conducerea oastei ap5rarea

Sa aiba grij ä de templu, toti 85, fie

situ

poporul si a fost arhiereu, panto, ce s'a aditogat la poporul $i and dusmanii au vrut sit intro in tara lor intindä, mina lor spre templu,

Asdodului, in care mai innainte sidas-

sub ascultarea lui, toate hrisoavele titrii sit fie &cute in numele lui, sä se imbrace in porfirä i sä poarte podoabe de aur.

i nimâ ui sá nu-i fie ingiiduit,

ori din popor, ori dintre preoti, sit desfiin1057

www.dacoromanica.ro

67

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 15

teze ce-a rilnduit el, sau si se impotriveasci poruncilor lui i fâri. ingaduirea lui si. iná admit-1,1i in lark sau ca altul sä se imbrace in porfiril i si, poarte

toate armele pe care le-ai fitcut toate cetiqile pe care le-ai zidit i pe

Cine va lucra impottiva lor sau va aides vre-una din aceste rinduieli

impiiräteascii i de orice alte datorii vii-

agraffi, de aur.

fie pedepsit.

i poporul a luat hotirirea ca lui Simon si i se recunoascii, aceste drepturi de intiletate.

Ierusalimul ii templul si. fie libere

care le stiiptinesti sfi, fie ale tale.

De once datorie pentru vistieria

toare sit fii iertat.

lar cind vom ajunge stipini pe

imptiräVia noastrit, te vom cinsti pe tine

i au hotirit ca a,ceastit pisanie 86, se sape pe table de aramä i si se aseze in preajma templului, intr'un loe usor de väzut,

cu mare oinste, precum si pe poporul templul tau, ca faima voastri sfi, fie cunoscuti in toati lumea.* In anul o sutii saptezeci i patru, Antioh a intrat in Vim pirintilor toate Wile au trecut de partea lui, asa, ci. Trifon a rimas cu putine. i imparatul Antioh 1-a urmirit, iar el in fuga lui a intrat in Dora, care

a fiilor BE.

nenorociri i ci °stile fi

47.i Simon a primit, si s'a invoit si. fie arhiereu, general si etnarh al Iudeilor al preotilor i cel dintii cirmuitor.*

lar o copie dupi ea si. fie pusi in vistierie, la indemina lui Simon si 15.

Antioh Sidetes cautd sei facet' aliantd Cu

Simon, impotriva lui Triton. Scrisoarea consulului roman Lucius ditre Ptolameu.

Antioh rupe alianta cu Simon. Triton fuge la Ortosia. Cendebeu are poruncei impcirdteascd sd intiirdte pe ludei.

este asezatä, pe Varnsul

Fiindcil vedea ci este coplesit de

i Antioh si-a asezat in f4a Dorei tabiira alcatuiti din o But& doutizeci de mii de ostasi si opt mii de cil1äre0.

i el a incercuit orasul pe uscat

cu ajutorul coribiilor, pe mare. i el stringea pe uscat i pe mare, astfel ci. nu lase, pe nimeni nici si. intre si nici si. hug.

In vremea aceasta au sosit din

Roma Numeniu i cu cei1ali trimisi, cu

Atunci Antioh, fiului impiiratului Di-

mitrie, a trimis, din insulele rairii, o scrisoare lui Simon, arhiereu i etnarh al Iudeiior, i poporului iudeu. Cu urnalitorul cuprins: s Impiratul Antioh, lui Simon, arhiereu i etnarh, neamului Iudeilor, inchinaciune !

Fiinda vreo &Ova misei au pus

stipttnire pe impärii4ia piírinVlor mei si m'ara hotitrit sit intru iar in stipinia ca s'o aduc in starea ei cea

dintii, am adunat oaste multi i am

pregatit vase de ritzboi. Cu &id sä pun piciorul in tar% i si

urmäresc pe cei care au pustiit rara noastrii, si pe cei cari au nimicit ora-

ele din impirätia mea ; 4i adeveresc toate scutirile cu care te-au scutitîmpäraii, inaintasii mei, cum scutirea de toate celelalte angarale pe care ei i le-au cerut. faci banii t51 4i ingiduesc pentru Ora ta.

scrisori indreptate ciitre impäraVi cuprinsul lor era acesta: a Lucius, consul al Romanilor, frapiratului Ptolomeu, inchiniciune! Trimisii Iudeilor au venit la noi ca

priet,eni i alia0 trimisi de arhiereul Si-

mon si de poporul iudeu, ca sä innoiascii

vechea noasträ legilturi de prietenie.

i au adus un scut de o mie de mine.

De aceea am crezut nimerit si scriem impiratilor i ärilor si nu le pricinuiasci nici un rim, si nu se nipusteascii impotriva lor i impotriva oraselor si a ärii lor i si nu dea nici un ajutor celor care s'ar bate cu ei. i am crezut de cuviintii si. pri-

mim scutul. i dad., misei din Ora lor vor fugi la voi, dati-i in mina arhiereului Simon ca el sä-i pedepseasci dupil legea lor. » i scrisori cu acelasi cuprins a scris lui Dimitrie, lui Atalus, lui Ariarate si lui Arsachis,

1058

www.dacoromanica.ro

CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 16

Precum i tuturor Sampsame, Sparta, Delos, Mindus, Sicion, Caria, Samos, Pamfiba, Licia, Hall-

rului i tärii noastre mare fau, pentru

camas, Coa, Side, Aradus, Rodos, Faselis, Gortina, Cnidus, Cipru i Cirene.

un cuvitnt, ci s'a tutors manios la imparat i-a adus ritspunsul, povestindu-i de,spre striilucirea lui Simon si toate cate le mai vazuse. Si impiiratul s'a infuriat grozav. In vremea aceasta, Trifon se suise

lar izvodul lor 1-a trimis arhie-

reului Simon.

Imptiratul Antioh tag, a doua zi,

a impre,surat Dora, a adus neincetat Wire si a &cut masini pentru impresurare, incercuind-o de nu mai putea nimeni nici sä intre, nici sä iasä,. Si and Simon i-a trimis in ajutor dou'a mii de voinici, precum i aur, ar-

gint si multe unelte de fázboi,

El nu numai

c5,

nu le-a pri-

ele iti ditm o But& de talanti. r Dar Atenobiu nu i-a räspuns

trite° corabie i fugise la Ortosia. Din aceastä pricinit impiratul rä,nduise pe Cendebeu carmuitor militar pentru Varmul marii vi-i ditduse pedestrasi i cAlftrime, Cu poruna, s5, aseze tabiira impotriva Iudeei, 85, intäreasa Cedronul

faa porti tari,

i sal, se bat& cu

rait, ci dimpotrivä, el si-a c5,1cat toate fagaduintele de mai nainte i s'a vritjmiisit cu Simon. Si a mai trimis la el pe Atenobiu,

poporul. lar impiratul a inceput sa urmäreasc5, el Just* pe Trifon. Si Cendebeu s'a dus la Iamnia si a inceput sä, zaditrasa, poporul s5,

Voi stdpiniti Ida i Ghezerul i cetatea Ierusalimului, orase ale impitratiei mele, Al caror tinut 1-ati pustiit, i ati adus mare nenorocire pe spate/e

sii-1 mAcelareasa.

unul din prietenii luí, ca sä stea de vorba, cu el si

zieft:

ba v'ati mai fiicut staptini i pe alte

intre in Iudeea, sit ja poporul rob ai El a intarit Cedronul, unde a pus i oaste, care a navaleasa si sit

caTareti

cutreere drumurile Iudeei, intocmai dup5, porunca impgratului.

aseziiri din impariltia mea! Si a,cum

16.

orasele pe care v'ati

fitcut stäpâni i darile aseziirilor pe care le stipliniti In dark% de cuprinsul Iudeei, lar de nu, dati-mi in schimb cinci sute de talanti de argint pentru paguba, pe care mi-ati facut-o i alti cinci sute de talanti pentru &rile oraselor scutite.

Iar de nu, vom porni cu ritzboi impotriva voastr5,. Si At,enobiu, prietenul impgratului,

a pornit la Ierusalim. Cá'nd a Want el acolo stralucirea lui Simon, dulapul cu tacilmuri ai vase de aur I de argint, multa slugArime, s'a minunat. Apoi i-a spus solia cu care fusese trimis de imphrat.

Atunci Simon i-a raspans i i-a zis: # Nu staptinim nici tarä, strainä, nici mosia altuia, ci mostenirea de la parin-

tii nostri, care o bucata de vreme a fost drept de vriíjmasii nostri.

Si deoarece s'a ivit prilejul ni-. merit, noi tinem cu titrie la mostenirea párintilor nostri. Cat despre Iafa i despre Ghezer, pe care le ceri, ele au pricinuit popo-

/zIkincla /ui loan impotriva lui Cendebeu, pe care fi urnwire.yte. .11loartea lui Simon

#. a celor doi fu i al luí. loan, fiul eciu, ajunge arhiereu in locul tattllui sclu ia ctirma

Atunci loan a plecat de la Ghezer

la Ierusalim, ca sä spun& lui Simon ceea ce fiicuse Cendebeu.

Si Simon a chemat pe coi doi fii ai s51 mai mari, pe Iuda si pe loan, si le-a zis: Eu i fratii mei si casa tatillui meu ne-am razboit cu vrajmasii lui Israil din tinerete i p5,n5, in ziva de azi, noi am izbutit adesea sh, izbltvim pe Israil cu mainile noastre. Acum tusk aunt bktrA,n, iar voi cu mila lui Dum_nezeu v'ati fitcut mari.

In locul meu si al fratelui meu

luptati pentru poporul nostru, iar Du mnezeu din ceruri sä va fie intr' aj utor.

Apoi el a ales din tarä douazeci de mii de voinici i cii15,reti, care au pornit impotriva lui Cendebeu, si au poposit la Modein.

1059

www.dacoromanica.ro

67'

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 1

qaptezeci iyapte, in luna a unsprezecea, adici Sebat.

Si a doua zi dis-de-dimineati s'au

lisat in yes, dar iati ca in fata lor era o oytire mare, pedestrayi

Ci numai un riu ii despirtea.

Si Ptolomeu, feciorul lui Abub, i-a primit cu vicleyug in cetituia Doc,

Atunci loan, impreunit cu voinicii

pe care el o zidise, i le-a fdcut un ospit.

a simtit c5, oamenii lui se tem sä tread,

Si c'ind Simon yi fiji lui se imbitaseri, oamenii lui Ptolomeu s'au nipustit din ascunzitoare, inarmati, au pitruns in mara de ospit yi au omorit pe Simon, pe

lui au tibzirit in fata lor.

i hinder), el

rául, 1-a trecut el întâi. Cánd insi menii au vizut ca-1 trece, dupit el I-au trecut i ei.

Apoi a despirtit oastea in dou5

iar pe caläreti i-a pus in mijlocul pedestrayilor, cäci cilärimea vrijmayä, era foarte numeroasi. i au sunat din trâmbite, iar Cendebeu i cu armata lui au luat-o la fugi,

yi au cizut dinteinyii multi räniti morti. Iar cei care au mai rimas au

fugit in cetate. Atunci a fost rinit i luda, fratele lui Ioan. Dar loan i-a fugluit, pinii cand ei au intrat in cetatea Cedron, pe care o inthriseri, Iar altii au fugit in turnurile din cimpia Azotului. i ei au dat foc orayului. Si au citzut dinteinyii trei de inyi. Si el s'a intors sinitos in Iudeea.

In vremea aceea, era general in

cimpia Ierihonului Ptolomeu, feciorul lui

Abub. El avea mult aur i argint.

Si era ginerele arhiereului Simon. Dar mima lui s'a trufit i, avand de gind s5, se fac5, stiipin in tari, a pus la

cale un plan cu vicleyug impotriva lui omoare. Simon yi a fiilor lui ca Ci Simon strihitea orayele

yi se ingrijea de nevoile lor. Si a ajuns in Ierihon, itupreunit cu Matatia cu Iuda, feciorii säi, in anul o But&

Dar acolo avea oameni ascunyi.

fiji lui,

cat yi cativa din slujitorii lui.

Si el a stiviryit atunci o mare

risplitind binele cu riiul. Pe urmi, Ptolomeu a scris aceste intampliiri i a trimis crainici la impirat, cerind sii-i trimità oaste inteajutor, ca si-i predea tara yi orayele. Pe altii ins& i-a minat la Ghezer ca sä ucidä, pe Than, iar capeteniilor peste

mii le-a scris scrisori ca sá yin& la el si le dea argint, aur i daruri, In sfiryit, pe altii i-a trimis ca Ierusalimul i muntele templului.

Dar un crainic a alergat de zor la Ghezer yi a dat de veste lui loan despre moartea tatàlui sän yi a fratilor adiogänd: Ci el a trimis oameni di te omoare yi pe tine s. CAM a auzit acestea, s'a ingrozit,

iar pe oamenii care veniseri la el ea si-1 omoare i-a prins i i-a comfit, fiindci ytia cä veniseri cu gind ca sti.-1 omoare.

Cealaltd parte a istoriei vietii lui loan, rizboaiele lui i faptele lui vitejeyti pe care le-a fiicut, zidurile Ierusalimului pe care le-a zidit i toate celelake isprilvi ale lui, Sunt serse in cronica arhieriei lui,

din ziva amid a ajuns arhiereu in locul tatillui

CARTEA A DOUA .A MACABEILOR 1.

Cele d,ouei scrisori ale ludeilor din lerusalim, trimise celor din Egipt pentru preiztemplului. Scoanuirea sdrbeitorii terea focului sftint de und,e fusese ascuas.

Jertfa lui Neemia. 1. a Fratilor Iudei, care sunt in Egipt, inchinilciune I

Fratii Iudei care aunt in

Ierusalim i in Iudeea vi doresc voui pace yi säniitate ! Dumnezeu sii v5, fad, parte de bine

aduci aminte de legimintul sin cu Avraam, cu Isaac yi cu Iacob, robii säi credincioyi!

Si vá dea tuturor inimá ca sá vi

inchinati lui i sá faceti voia lui cu dor

mare yi cu rivni in suflet;

1060

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A 111ACABEILOR, 1

S5, deschidil mima voastra pentru legea sa i pentru poruncile sale ki sit va educe-, pace; S asculte rugliciunile voestre se impace cu voi i In vremea de restriste

sä, nu va paritseascii!

Asa ne rugam noi aici cu totii

pentru voi. In vremea domniei imparatului Dimitrie, in anul o stag saizeci i noua, noi Iudeii scris-am voua din necazul din stramtorarea venita peste noi, &Ind Iason i tovaräsii lui se lepOdaser5, de tare sfanta si de ImpiirOtie, Si au dat foc portilor i au viirsat sange nevinovat. i atunci ne-am rugat

Domnului i am fost auziti si am adus

jertfa i jertfa, de paine, am aprins candelele si am pus paini/e punerii lnainte pe mesa. Si acum, vâ scriem ca sii prOznuiti si voi sárbatoare,a Chislev. »

corturilor in luna

&Hs& in anul o suta patruzeci

si opt. # Locuitorii Ierusalimului si ai Iudeei, impreung cu marele sfat al Iudeilor trimit lui Aiistobul, dascalul imparatului Ptolomeu, din neamul preotilor miruiti, qi

Iudeilor din Egipt, inchinäciune

sanatate ! Scapati de Durrmezeu din mari primejdii, noi ii multumim neincetat si sun-

tem gata sit ne rkizboim cu imptiratul. Insusi Dumnezeu a aruneat afar& din sfanta cetate pe protivnici. Cad, inteadevar, and ciipetenia protivnicilor s'a dus In Persia in frunte,a

Cu pietre intr'insii, au zdrobit pe ehpetenie si pe cei care erau cu ea, apoi teindu-i in bucati i-au aruncat la cei de afara.

Preamiirit sit fie Dumnezeul nostru,

care a dat mortii pe cei Lira de lege!

Deoareee noi am pus de gaud sti, praznuim la douazeci qi cinci Chislev sfintirea templului, am socotit de tre-

buinp, ca sá vä dam de veste ca

voi sá pritznuiti sarbatoarea corturilor si a focului in amintirea lui Neemia, care a zidit templul i altarul, pe care

a adus jerta.

Cand stramosii nostri au fost dusi

in Persia, cucernicii preoti au Iuat pe &scups foc de pe altar si 1-au a,scuns inteo fântana fare, ap5, si 1-au pus la fereala atat de bine, ca locul a ramas nestiut.

Dupl ce au trecut multi ani,

fost-a voia lui Dutnnezeu ca Neemia sa

fie trimis in Iudeea de impäratul PerAtunci el a trimis clupit foc pe urmasii acelor preoti care aseunsesera focul. i fiindca ei i-au adus veste ea

nu se mai ail& foc in fantanii, ci nutnai o apa groasa, el le-a poruncit s'o scoata si s'o aducti.

lar dup5, ce au asezat pe altar

toate cele trebuitoare pentru jertfa, Nee-

mia a poruncit preotilor sa stropeaseä Cu apa aceasta lemnele qi ceca ce era pus deasupra.

Dupa ce ei au ficut intocmai

unei ostiri, care pima nebiruita, acestia au

si a venit vremea ca soarele, care mai inainte era in non, sá stralucea,sca, s'a

multumitä vicleniei preotilor zeitei Na-

totii

fost omoriti in templul zeitei Nanaia, naia.

Antioh, prefacandu-se ca ar vrea

se casatoreasea cu Nanaia, s'a dus acolo impreuna cu prietenii sài, ea sa puna mane pe vistieriile templului, in chip de zestre. Dap& ce preotii Nanaiei au scos vistieriile, el a intrat in cuprinsul templului impreunii cu cativa din suite sa. indata ce Antioh a intrat, ei au inchis templul. Apoi ei au deschiki o usa tainica din tavanul templului ig au aruncat

aprins un foc mare de au dimes co

Si pe cand se mistuia jertfa, preotii

au fticut o rugaciune, adica preotii qi poporul. i inceptind Ionatan, ceilalti impreuna cu Neemia au fost inteun gla,s.

Si rugaciunea intr'acest chip

suia: Doamne, Doamne, Dumnezeule, ziditorul lumii, infricosat, puternic, drept

si milostiv, singur impärat bun, Singur datator de bunatitti, singur drept, atotputernic qi vesnic, cel ce man-

tuesti pe Israil din toate nevoile, cel nostri qi i-ai care ai ales pe sfintit,

1061 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 2

"26. Primeste aceastá jertfa pentru tot poporul tàu Israil; pazeste mostenirea ta si o sfinteste 1 Strange-ne la un loo pe cei libereadi pe cei care sunt robi in tarile pagáne, cautä, cu indurare la cei dispretuiti i uriti, ca sa, cunoasca ganii ea, tu esti Dumnezeul nostru! Pedepseste pe cei ce ne impileaza

ne hulesc cu trufie! Sadeste pe poporul tau in locul tau cel sfant, precum a zis Moise!* Apoi preotii au cantat psalmii de rand.

i dup.& ce jertfa a fost mistuita de foe, Neemia a poruncit sa se ude cu apa care a mai ramas pietrele cele mari.

i dupa ce au facut aceasta, s'a

aprins o flacira, ins& flacara de pe altar o covarsea in stralucire.

i dupa ce acest lucru s'a aflat

pretutindeni

i

i s'a dat de veste

impftratului Persilor ca, in locul unde preotii dusi in robie ascunseserii focal, iesise tip& EA cà Neemia impreuna cu oamenii sal sfintisera jertfele, Imparatul, dup.& ce a cercetat lucrul cu deamitruntul. a poruncit sit se ingradeascil locul cu gard i 1-a socotit

loe sfant. Atunci imparatul a primit si a im-

partit bogate daruri celor care erau a_proape de mima sa.

i oamenii lui Neemia au numit acest loo Neftar, care inseamnä curatenie, Irma foarte multi fi zio Neftai.

chivotul, ca s'a suit in muntele in

care se suise Moise i vazuse tara cea

data ca mostenire; Ca, ajungand sus, Ieremia a gitsit

un locas in chip de petera, in care a pus cortul, chivotul i altarul tamaierii,

apoi ca el a astupat usa.

Unii dintre cei ce-1 insoteau pe el au venit ca sâ insemne drumul, dar nu 1-au mai putut gäsi. Dar cand a aflat Ieremia, i-a Infruntat i le-a zis: Necunoscut sà ramaie locul acesta, pan& and Dumnezeu va aduna pe poporul sau i se va indura de el. Atunci Domnul va descoperi aceste

i slava Domnului se va arata, precum s'a aratat in timpul lui Moise In timpul lui Solomon, cand el s'a odoare

rugat ca templul sa, fie sfintit cu slava.*

i se mai istoriseste in aceste hrisoave di Solomon, cel daruit de Dumnezeu cu intelepciune, a adus jertfa cu prilejul sfinirii i ispravirii templului.

i precum Moise s'a rugat lui Dumnezeu si a cazut foc din cer si a mistuit jertfa, tot asa i Solomon s'a rugat, i s'a pogorit foc care a mistuit

arderile de tot.

i Moise a zis: Fiinda jertfa pentru pacat n'a fost mancata, ea a fost mistuitac

i Solomon a praznuit tot asa

2.

Cartea de fatd este o prescurtare a lucrdrii

lui Iason de Cirene. ii cel care face prescurtarea aratd ce scop urmdreste qi cum se lace o prescurtare.

i se mai afla in hrisoave ca proorocul Ieremia a poruncit celor care erau

dusi in robie nu numai sa ja focul pomenit,

dat

Apoi In alte asemenea cuvinte, el i-a sfatuit ad nu se sting& dragostea lor pentru lege. Tot in aceleasi hrisoave se mai afla Boris cii, proorocul a trebuit, dupä, porunca lui Dumnezeu, sà ja cu sine cortul

Ci, cand le-a dat cartea legii, le-a

sfaturi, sa, nu uite poruncile Domnului i sa nu rataceasca, in i

getul lor, vazand idolii de aur si de argint i podoabele cu care erau imbracati.

cele opt zile ale sfintirii templului. Aceste lucruri se afla povestite

In hrisoavele i in memoriile lui Neemia.

Apoi cà el a infiintat o biblioteca, in care a strans toate cártile regilor si ale profetilor, precum si ale lui David; asijderea i hrisoavele imparatilor Persiei pentru daniile lor. Tot asa i luda Macabeul a strans

toate cartile care fuse,sera risipite din pricina izbucnirii razboiului. i toate se aflä la noi. i dacii, aveti nevoie de vre-una din ele, trimiteti oameni ca ea le ja.

1062 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A IVIACABEILOR, 3

Si fiindca noi vom praznui in curand siirbatoarea curatirii templului, v'am

saris si vouii. i voi sa faceti bine s5, praznuiti cu noi aceste zile. lar Dumnezeul nostru, care a li-

berat pe tot norodul s5,u si le-a dat tuturor mostenirea, preotia i templul,

Dupii, cum a fagaduit in lege, in acest Dumnezeu nadiljduim c5, el se va milostivi in curand spre noi i ta ne va aduna din toate impiiratiile de sub cer, in loeul cel sf5,nt, dup5, cum el ne-a

mantuit din restriste si a curatit locul

cel sfânt. Irma istoria lui luda Macabeul a fratilor lui, curatirea marelui templu, sfintirea altarului, Precum i bätáliile impotriva lui Antioh Epifaniu i impotriva fiului säu Eupator,

multora, osteneala scrisului o luiim asupra noastr5,, Iar adevitrul in insirarea faptelor Il lisim in seama istoricului, i noua numai truda ca eh' facem scurtarea dupa regulele ei.

Si dupii, cum un arhitect al unei zidini noi trebue sá aibgi grija de intreaga zidire, pe cand cel ce o infrumuseteazii si o zugraveste are sa se

ingrijeasca numai de infrumusetare, tot asa se petrece lucrul i cu noi: Cercetarea temeinicá, patrunderea tuturor faptelor pan& in cele mai mici amanunte este menirea istoricului, Ins& celui ce urmareste sa faca o ingaduim sa nu se indeprescurtare, letniceasca dectit cu prescurtarea i si nu se tina de insiruirea intreaga a faptelor. Sa incepem deci firul povestirii

Aratarile eeresti de care au avut parte cei ce s'au luptat vitejeste pentru Iudaism, încât, cu tot numärul lor mic, si-au cucerit tara si au pus pe fuga

Fa mai adaogam nimic la prolog, aci ar fi Meru neintelept sit lungim peste

Au dobandit din nou templul cel vestit in toata lumea, au liberat cetatea toate legile care aproape fusesera desfiintate, le-au pus la loe, fiindca Domnul in marea sa indurare se milostivise spre ei, Toate aceste fapte serse de Iason

In vremea arhiereului Onia, un oarecare Simon s'a due la Apoloniu. satrapul CeleSiriei fi al Feniciei, si a ardtat bogdriile nenumdrate ale templului. Apoloniu dd poruncd lui Eliodor, care, vrand set ridice bogdfiile templului, este lovit de puterea

masura prologul

oastea paganilor,

sä, scurtam istoria.

i

3.

din Cirene in cinci cäni, noi vom incerca sa, le scurtim inteuna. i fiindca noi ne-am gandit la sumedenia de numere dintr'insele, pre-

cum si la greutatea cu care vor lupta

cei ce vor BA' piitrunda In m5,runtele istorisiri ale istoriei, din piicina belsugului materiei,

Ne-am stiaduit sit dam pentru coi ce vor s'o citeascii: o carte plieutil,

pentru coi ce vor sá invete: o carte i oricui Ii va cadea in mini: o carte folositoare.

indemanatic5,

Si pentru noi cei care ne-am apucat sit facem aceasta scurtare, nu este lucru

usor, ci lucru care ne costa sudoare nopti de veghe, Lucru nu de mai patina indemanare decat a celui care pregateste un ospat

cauti, ea facit pliicere altuia. Tot*,

ca sá ne invrednicim de recunostinta

lui Dumnezeu.

Era in vremea arhiereului Onia. Locuitorii sfintei cetati se bucurau de desavarsitä pace, iar legile erau eu scum-

patate implinite multamita evlaviei lui urii lui impotiva faradelegii. Pentru aceasta chiar i imparatii cinsteau locul cel sfant i impodobeau templul cu marete daruri, 'neat chiar Seleuc, imparatul Asiei, preintampina toate cheltuielile trebuitoare pentru slujirea jertfelor, din veniturile sale. Ins& un oarecare Simon, din neamul lui Veniamin, ispravnic al templului,

s'a luat la cearta cu arhiereul pentru treburile carmuirii templului.

i fiindca nu putea s5, biruiasca pe Onia, s'a dus la Apoloniu din Tars,

care pe vremea aceea era satrap in CeleSiria i in Fenicia,

1063 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 3

i 1-a parit c5, vistieria templului din Ierusalim este plinii de bog4ii nespuse i cä mulVmea banilor este nenumdratit i cu totul prisoselnic& fatecu nevoia cheltuielilor pentru jertfe, c5, ar fi Cu putinti co toate acestea ajungâ in mina impiiratului. Apoloniu s'a dus apoi la impirat i-a spus despre bogatiile care îi fuseserá, descoperite, iar el a ales pe Eliodor, marele sfetnic al ärii, pe care 1-a trimis

cu poruncä, ta ridice banii mai sus pomeniti.

Atunci Eliodor a plecat indatet la drum, prefdcindu-se cä cerceteazà. oraele Cele-Siriei i ale Feniciei, ins5, numai ca sà implineascli gindul imparatului.

Cánd a ajuns in Ierusalim, el a

fost primit prieteneste de arhiereul apoi i-a impartasit pare care s'a fäcut i i-a dat lämuriri despre pricina venirii lui, intrebandu-1 totodatä (lac& lucrurile stau asa. Atunci arhiereul i-a arAtat c5, vistieria avea inteinsa economiile viiduvelor si ale orfanilor, lar o mare parte este averes, lui Hircan, fiul lui Tobie, om cu foarte

mare vazä,, câ lucrurile nu stau asa cum a fäcut pare nelegiuitul Simon,

ca, daci toate aceste bog4ii se scad, faman numai patru sute de telex* de argint i dou5, sute de talanti de aur, Si c5, este cu neputintit sä fie pägubiti cei ce s'au increzut in sfintenia locului i in mä,retia i in adapostul unui

templu atilt de cinstit in toatä lumea. Insä, Eliodor, potrivit poruncilor

imp5,rätesti, stdruia ci averile acestea

trebue sä, fie duse in vistieria imparitteasci. Dar, intr'o zi, chnd el s'a dus si

vadä cu deamä,runtul vistieria templului, s'a fäcut more zarvä, in cetate. Preotii imbriicati in odäjdii preo-

testi s'au aruncat la p5,mánt in fate altarului i strigau la cer catre Acela care a flicut legea pentru p5strarea ba-

nilor, ca sa pä,zeascii neatinse aceste bo-

gätii pentru cei care le incredintaseri spre buni pästrare.

Oricine vedea fata arhiereului, i se ränea inima, fade& chipul lui i schim-

barea coloarei fetei dezviiluia zbuciumul sufletului lui. Spaima i tremurul in toati fiinta

lui dadeau indeajuns pe fatä, pentru

cei care il vedeau, chinul inimii lui. Locuitorii dädeau buzna afar5, din case, in cete, spre obsteasc& rugiteiune, ca locul cel sfânt sä, nu fie facut de ocarä.

Dar tA femeile umpleau ulitele,

incinse cu haine de pociintä, pe sub sáni, iar fecioarele, care erau inchise in

casa, unele alergau la porti, altele la ziduri, iar altele se uitau pe ferestre. ToVi stiiteau cu mâinile intinse spre cer si se rugau din suflet.

Era ceva induios5,tor sá vezi cum multimea de popor deavalma cádea in genunchi si cum arhiereul in zbucium cumplit astepta ce va sii, fie. Si in timp ce toti rugau pe Domnul cel atotputernic, ca el si piizeasci neatinse i in sigurantä economiile celor care le incredintsser& spre pästrare templului,

Eliodor îi aducea la indeplinire

planul

El ajunse,se cu garda laugh' vi-

stierie. Atunci Dumnezeul Duhurilor Stiipánul cu nemärginita putere, a facut

o minunata afitare, incht cei care cu-

teza,serä s5, via, acolo au fost späimán-

ttqi de puterea lui Dumnezeu, iar de groadt si-au pierdut cumpEtul.

Anume li s'a aratat un cal calirit de un cillaret groaznic, impodobit cu o foarte frumoasii armurit. El s'a niipustit nävalnic in Eliodor i 1-a lovit cu copitele cele de dinainte ale calului. cii15.retul s'a arä,tat impodobit cu armuri de aur.

Si i s'au mai arätat doi tineri

vitnjosi, strillucind de slay& i imbricati cu vesminte stràlucite. Ei s'au asezat de o parte si de alta a lui si-1 loveau necontenit cu biciul, coplesindu-1 cu loviturile.

Si dinteo dati el a ciizut jos, inviluit de intuneric. Apoi a fost luat de jos si dus incolo afarä, pe o Si pe el, care venise in vistieria mai

sus aratata cu o numeroasä, ceati i cu

gardi imptir5,teascä, 1-au scos afarä, de-

oarece el singur nu se putea ajuta,

1064 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 4

aceia au cunoscut Cu acest prilej descoperirea puterii lui Dumnezeu.

i in vreme ce el states asa doborit de puterea dumnezeiascä, mut si fárá nildejde de sca,pare, Iudeii proslaveau pe Dumnezeu, cel ce proslävise locul eau cel rant templul situ, care cu putin mai nainte fusese plin de groazit pi de spaimä, iar acum, o data: cu arätarea Domnului celui

atotputernic, se umplu.se de bucurie de veselie. Dar unii dintre prietenii lui Eliodor

s'au rugat grabnic de Onia, sà roage

pe Cel Pres., Inalt ca sá daruiasca, viatit celui care zacea aproape fax& suflare.

Atunci arhiereul, bitnuind ca nu

cumva imparatul sa-si inchipuiascit cum cä Iudeii au urzit vre-o uneltire impotriva

lui Eliodor, a adus jertfit pentru nätosirea lui.

Iata, cum s'au petrecut lucrurile

ca Eliodor i cu paza vistieriei templului. 4.

Onia se duce la impcirat in pricina cu Simon. Iason ia arhieria. Menelau la rtindul lui ja arhieria, pliitind mai mult decIlt lason trei sute de talanti de argint. Moartea lui Lisimah. .Menelau reimdne meren arhiereu.

i Simon cel pomenit mai sus, trädätorul vistieriei si al patriei, hulea pe Onia i zicea cá el este cel care a abatut nenorocirea asupra lui Eliodor i tot el este urzitorul relelor. $i pe binefacittorul cetatii, pe apärittorul celor de un neam cu el, pe cel ce era inflacarat pentru lege, cuteza sit-1

arate ca pe un mare tradator al tarii.

*i in timp ce arhiereul aducea

i vrajba a crescut panä inteatáta, incat unul din cei din ceata lui Simon a sivarsit i ucideri.

vesminte, i, stii,"nd inaintea lui, i-au zis: 4 Multumeste lui Onia, arhiereul, fiindc1

invräjbirii si la chipul cum Apoloniu,

jertfá de ispasire, s'au arätat lui Eliodor aceiasi tineri, invesmantati in aceleasi

pentru el Domnul ti-a däruit viata.

lar tu, cel care ai fost bätut cu

biciul din cer, spune la toti puterea cea mare a lui Dumnezeu! * i chip& ce au graft acestea s'au facut nevitzuti. i Eliodor a adus jertfe Domnului

mari juruinte celui care i-a däruit i dupá, ce s'a despartit prieteneste de Orna, s'a tutors cu oamenii viata.

lui la imptirat. i marturisea tuturor

marelui Dumnezeu pe care le väzuse

Atunci Onia, cugetand la primejdia

fiul lui Menesteu, sat apul Cele-Siriei

al Feniciei, poate sä sporeasca ticalosiile lui Simon,

S'a dus la fnaparat, nu ca paritor al celor de un neam cu el, ci chibzuind la folosul cel deobste si mai ales la acela al poporului sau, Fiindca el vedea bine cii, fárä mijlocirea impitratului nu este cu putinta sa, se impace lucrurile, mai ales ca, Simon

va stlirui in fariidelegile lui. Stiviirsindu-se din viatà Seleuc, ve-

and imparatul a intrebat pe Eliodor pe cine ar crede di e mai nimerit si-1 trimitä, din nou la Ierusalim, el

nind in locul lui Antioh poreclit Epifaniu, Ia,son, fratele lui Onia, cu viclesug a pus mana pe arhierie, Fagaduind imparatului, inteo intalnire pe care a avut-o cu el, trei sute

« Dad, ai vre-un vrajmas sau vre-un urzitor de uneltiri impotriva ta, trimite-1

iar pe deasupra optzeci de talanti din alte venituri.

cu ochii.

i-a raspuns:

acolo si el va veni inapoi snopit in bätaie, chiar daeâ va scäpa cu fiindcit in locul acela este cu adevärat puterea lui Dumnezeu. Cel ce locueste in ceruri privegheazii, i ocroteste locul acela, iar pe cei care vin acolo cu ganduri rele, loveste

pierde.»

saizeci de talanti din vistieria templului,

Pe BATA acestia el a mai fiigaduit in scris alti o silt& cincizeci de talanti,

daca i s'ar da putero sä, infiinteze un gimnaziu cu un stadion pentru tinerime, iar pe cetatenii Ierusalimului inscrie cetitteni ai Antiohiei. i imptiratul i-a Ingäduit. i dupä

ce a luat arhieria, indatä a inceput si

1065 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 4

ispiteasci pe cetitenii sii cu datini greceoti.

El a desfiintat privilegiie filantropice date Iudeilor de chtre imparati, prín mijlocirea lui loan, tatal lui Evpolemos, care fusese trimis la Roma sä, incheie cu Romanii leglimant de prietenie,

apoi a desfiintat datinile legiuite i le-a

inlocuit cu noi datini impotiva legii. Si firi ruoine a infiintat la poalele

cetitii un gimnaziu, in care el a adus pe cei mai de sea,mg, tineri oi-i creotea acolo in datinile greceoti. i elenismul, adicä, trecerea la da-

tinele pägine, a ajuns culmea, din pricina ticalooirii peste mg,suri a lui Iason

cel nelegiuit FA nu arhiereu, Thad preotii nu aveau rivni pentru siviroirea slujbelor la altar, ci, dispretuind templul i nepurtänd grijä pentru

jertfe, alergau cu gräbire

ja parte

la jocurile cele oprite de lege in staclion,

aoa, de pildá, ciind se ficea poftire la

aruncatul discului. Dreggtoriile de cinste din tara lor nu mai aveau nici un pret ci mai värtos se striduiau dupg, maririle greceoti.

i cand Apoloniu, fiul lui Mene,steu, a fost trimis in Egipt cu prilejul suirii pe tron al lui Ptolomeu Filometor,

Antioh a aflat cá nutreote fat& de el

i, vrand sä, se pun& la adipost fat& de el, din aceastä

gänduri duomä,noase

pricini s'a dus la Iafa, oi pe urmi la Ierusalim. Si Iason impreunä cu toati cetatea 1-a primit miret oi el a intrat in Ierusalim

la lumina sfeonicelor FA in strighte de veselie. Apoi el s'a indreptat cu oastea spre Fenicia. Dupg, trei ani, Iason a trimis pe Menelau, fratele lui Simon cel pomenit mai sus, ca sá dud, bani impäratului aminteascil despre deslegarea unor trebi mai grabnice ale impäritiei. Si fiindcii el a aflat har in ochii imparatului i I-a cinstit, infitioindu-se

ca un om cu mare putere in fats, luí, a ajuns si ja arhieria, arid mai mult

decit Iason trei sute de talanti de argint.

Apoi a luat hrisovul impiiritese

FA s'a intors acasá, cu toate cg, in nici un fel nu era vrednic de arhierie, ci mai de-

grabä, de tiran, fiindcii avea apucituri

Si au dat peste ei mari necazuri,

de tiran crud oi furie de fiarg, salbaticti.

se sträduiau sä, le imite intocmai, aceia au ajuns duomani i impilgtori. Ciici nu este lesne si calce cineva

eau, fiind inoelat de altul, a trebuit fugä, in tara Amonitilor. Si Menelau a ajuns arhiemu. fiindci el nu-oi implinea datoria ca si plateasci, banii pe care Ii figiduise im-

fiindcä tocmai cei ale cgror datini i viatg,

legile dumnezeeoti, färg, sg, fie pedepsit, lucru care se va Iiimuri din intimpldrile care urmeazil.

Astfel Iason, care inoelase pe fratele

pgratului,

Pe cänd se sgrbätorea jocul de intrecere la lupti din cinci in cinci ani impä,ratul era oi el de fati, Iason cel nelegiuit a trimis din Ierusalim privitori, de cetätenie antio-

cetätii

bieni, ducänd cu ei trei sute de drahme de argint pentru jertfa lui Hercule. Insä,

coi ce duceau argintul au cerut si nu folosit pentru jertfa lui Hercule,

Cu toate cg. Sostrate, cipetenia ceruse ciici el se indeletnicea cu stringere,a dirilor pentru aceastä pricing, amindoi au fost poftiti de impivot. Si Menelau a Igsat in locul lui ca loctiitor de arhiereu pe fratele sáu Lisimah, iar Sostrate pe Crates, guverna-

fie

torul Ciprului. Si dup.& ce impitratul hotärise asa,

fiindci nu se &idea, ci sä fie intrebuintat pentru alte cheltuieli. Cele trei sute de drahme fuseserä, sor-

tits de cel care le trimisese pentru jertfa lui Hercule, insi, dupti, cererea celor care

le aduseserk aceoti bani au fost intre-

buintati pentru inzestrarea triremelor cu cele trebuitoare.

s'a intimplat cá locuitorii oraoelor Tars Malus s'au risculat din pricing,' cg, fuseserii ficute dar Antiohidei, tiitoarea

Atunci impiratul a plecat in cea mai mare grab& sä potoleasci riscoala oi a liísat in locul siu pe Andronic, unul din cei mai vrednici dregitori.

1066 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 5

i Menelau, crezand c e timpul prielnic, a luat cu japca vreo citteva odoare de aur din templu i le-a daruit lui Andronic, iar pe altele a izbutit sg,

le vändii in Tir si in orasele invecinate.

Cand Onia a aflat sigur cum stii pricina, 1-a mustrat aspru din locul eau de sihästrie de la Dafne, Mug& Antiohia, unde se retnisese el.

Din aceastä pricing Menelau a luat laoparte pe Andronic i i-a cenit sit omoare pe Onia. Atunci Andronic a venit la Onia, citruia i-a intins mâna drea,ptä cu junimant, i cu toate cg, acest lucru dädea de biinuialit lui Onia, el a izbutit scoatá din sihiístria lui. Apoi 1-a omorit Indatä fiírit teamg de dreptate. Pentru aceastg pricing, nu numai Iudeii, ci i multi dintre celelalte neamuri s'au indärjit i s'au inftniat pentru

ghioage, aIii cenusg, si le-au aruncat grimadri in oamenii lui Lisimah

Astfel ei au ninit pe mulfi, pe alfii i-au trântit la pamänt si pe tofi

ceilalfi i-au pus pe fugá, iar pe cel care furase sfintele odoare 1-au ucis längit vistierie.

Apoi a inceput judecarea pricinei cu Menelau. Iar cilnd impäratul a venit la Tir,

trei ini trimi,i de inaltul sfat au adus pliingerea cea dreaptá inaintea lui. i fiindcg Menelau vedea 05, nu mai este chip de scapare, a fiíggduit o

mare sum& de bani lui Ptolomeu, fe-

ciorul lui Dorimene, ca sit induplece pe imparat. Atunci Ptolomeu, luând deoparte

pe impärat sub perístil, ca si cum ar fi

moart,ea nedreapta," a acestui om.

vrut sä se nicoreascii imparatul a schimbat hotgrirea. *i asa impäratul a scos pe Menalau nevinovat, cu toate cit el fusese pri-

derea nedreaptit a lui Orna.

moarte.

Cänd Impara,tul s'a fntors din orasele Ciliciei, atilt Iudeii din Antiohia, Grecii, care laolaltil mils° silnieia, au venit la el sg se jaluiascit pentru uci-

Atunci Antioh s'a manit päng

In adâncul sufletului, i i s'a fiicut

1-a plans pentru virtutea i cinstea

celui ucis.

i s'a aprins indatii de mänie im-

potriva lui Andronic, cgruia i-a luat mantia de porfirg, i, rupändu-i vesmintele, 1-a due prin toatit cetatea, päng

locul uncle omorise pe Onia. Acolo a poruncit sit% ucidii, pe ucigas. Astfel a primit pedeapsa cuvenitii, de la Doinnul.

Sgvtirsínd Lisimah, cu stírea luí Menelau, mai multe furturi din templu riíspändindu-se zvonul, norodul s'a sträns grämadã impotriva lui Lisimah, mai cu seams& cg multe odoare fuseserg, irosite. Dar impotriva poporului riisculat

afarg din cale de furios, Lisimah a inarmat trei mii de insi, care au inceput sub porunca unui oarecare Tiranus, om inaintat in vârstâ i in omoare,

färädelege. Gaud poporul a aflat despre

lui Lisimah, unii au luat pietroaie, alfii

cina intregii nenorociri, iar nenorocifii care chiar dad, ar fi fost judeaceia cafi de judecidori scifi si tot ar fi fost gâsii nevinovafi au fost osiindifi la Astfel oamenii care luaserti apg-

rarea cetafii si a norodului i a sfintelor odoare, au fost pedepsifi fárg, zabavii cu ¡Louisa pedeapsii nedreaptg. Chiar i locuitorii Tirului s'au inditrjit din aceasta pricing, i celor morfi le-au fiicut o pogribanie cu mare cuviinfä.

lar Menelau, din pricina acomiei color mari, a rgmas mai departe in dregiítoria lui, sporind din ce in ce in aril,delegea lui i ajungänd un uneltitor impotriva celor de un neam cu el. 5.

Antioh porneste cu rdzboi in Egipt. Ard-

tdri minunate pe c,er. lawn impresoard Ierusalimul ca sit ia arhieria de la Menelau.

Antioh vine din Egipt si face prdpild in Ierusalim. Apoloniu, in fruntea unei armate, vine in Ierusalim, uncle sclvdrfeste

cruzimi. luda .Macabeul se retrage in pustie.

1. In vremea acea,sta, Antioh s'a pregätit al doilea riízboi in Egipt.

1067 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 5

Dar s'a intimplat c5, in tool& cetatea s'au ariltat aproape timp de patruzeci de zile, in väzduh, cohorte de reti care alergau, imbracati in ve§minte de aur i inarmati cu Apoi cete de citareti in§irate in Ellie de bataie, näväliri i iurekuiri dintr'amindou5., partile, Valmii§ag de scuturi, de suliti i säbii scoase din teacä sägeti zvirlite. Era o scaparare de armuri de aur 0 o rm.& priveli§te de pla-

Egipt infuriat ca o fiará 0 a dat n5,vala In cetate,

Din aceastä pricin5, toti inältau rugäciuni ca aceste aratari sä le fie spre

v5,nduti robi.

to§e felurite ! bine.

Si ffindca se raspandise vestea ca Antioh a murit, aceasta &du prilej lui Iason sä vie Cu nu mai putin de o mie de in§i i sä tabarasca pe cetate Rua de veste.

Atunci locuitorii au alergat la ziduri,

ins& cetatea in cele din urmä a fost cuprinsa, iar Menelau a fugit in cetatue. Dupit aceasta a inceput sit mace-

larease5, fad., erutare pe locuitorii cetätii, far& sa cugete cá izbiinda impotriva celor

de un neam cu el este un präpad cum-

plit, 0 mai ales ca-§i inchipuia cá ja prad5,

de la du§man 0 nu de la cei de un neam Cu el.

Cu toate acestea el n'a putut

pun5, mina pe arhierie, iar sfar§itul unel-

tirilor lui viclene a fost ruqinea, 0 de aceea a fost silit iaiaqi sit fug& in tara Amonitilor.

lar sfar§itul vietii lui ticaloase a fost: fost-a inchis in temnitä de voe-

vodul arab Areta ; apoi, fugind din ora§ In ora, urmitirit de toti ca un calciltor de lege, urit ca un gide al patriei 0 al cetittenilor, el a fost gonit in Egipt. Si el care surghiunise pe atatia din tara lor, a trebuit sá moar5, in Ora strein5 dup5, ce se dusese la Lacedemonieni,

unde nadiijduia ea giíseasca adäpost, in nadejdea inrudirii cu ei.

i el care zvitrlise atitia oameni neingropati, nici n'a fost plân, nici pogribanie nu i s'a fitcut i nici n'a avut

parte de mormint araturi cu strtibunii lui.

Cilnd imparatul a aflat despre aceste

fapte, a crezut cá s'a intimplat o rascoalä in Iudeea. Atunci el a plecat din

Poruncind osta§ilor sit omoare f5,ra

milà, pe oricine le-ar cadea in mina

sä sfartece pe cei care se vor aditposti fugind prin case. Si a fost mare macel de tineri i de

batritni, priipad de oameni, de femei de copii, ucidere de fecioare 0 de prunci.

Si au pierit in timp de trei zile

optzeci de inn de in§i, patruzeci de mii au fost maceläriti 0 tot pe atatia au fost Si ffindca el n'a fost multurnit cu

aceasta, a cutezat sit intre in templul cel mai dint din toata lumea, indreptat fiind de Menelau, trädätorul de lege 0 de tara. Si Antioh 1u5,nd cu mäinile sale intinate sfintele odoare, precum i odor+,

rele care fusesera ditruite de alti imparati, pentru a märi slava 0 cinstea acestui loo, le-a trecut in maini pángitrite.

Dar Antioh se umfla de trufie

nu bitga de seam& cá Stäp5,nul i§i v5,rBase urgia lui, intorsese privirea de la

locul acesta pentru putin5, vreme, din pricina pacatelor locuitorilor cetatii.

Si dac5, poporul acesta nu s'ar fi facut vinovat cu atit de multe piicate,

intocmai ca i Efiodor eel trimis de impiaratul Seleuc, pentru cercetarea cu deamit-

runtul a vistieriei, Antioh ar fi fost indata, batut cu biciul i rasturnat la pi,mint din pricina indraznelii lui. Ins& Dumnezeu n'a ales pe poporul

sau pentru acest loo, ci locul acesta 1-a ales pentru poporul sau, Drept aceea i locul acesta a

avut parte de at5,tea nevoi care s'au

abiltut peste popor, ca mai titrziu sä fie p5,rta§ la bunatiiti. iar locul pe care Ce! Atotputemic il piirasise intru urgia

lui a fost iara§i a§ezat in toat5, slava lui, dupa ce marele Stapin s'a impicat Cu poporul situ.

Si dupa ce Antioh a pradat o mie

0 opt sute de talanti din templu, a

plecat indata in Antiohia, crezind din pricina trufiei lui din pricina de§ersa facit uscatul bun de umblat cu corabia i marea loe

t5,ciunii din mima lui de umblat pe jos.

1068 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABELLOR, 6

Dar el a läsat dregatori sil, chinu-

du-se cu desfranatele, impreunandu-se cu femeile in sfintele cursi i aducand lucruri

iasca norodul, i anume: in Ierusalim pe

Filip, de obaraie din Frigia, ai mai crud dedil cel care fusese pus mai inainte;

l'auge), aceatia pe Menelau, care, cu mult

care nu se cuveneau. Apoi ei au umplut altarul de jertfe oprite de lege, Incat nu se putea priiznui nici Seimbata, nici praznicele stramoaeati, niel macar si, marturiseati ca esti Iudeu.

Apoi el mai trimise in fruntea

sila la jertfele care se aduceau in fiecare

La Garizim pe Andronic, i pe

mai fau decat ceilalti, chinuia pe cei de un neam cu el i se purta ca un vrajmaa indarjit impotriva locuitorilor Iudeei.

Ci dimpotiva Iudeii erau duai cu

unei oati de dou'imeci i douá, de mii de oameni pe Apoloniu, citruia i-a poruncit set, omoare pe toti tinerii, iar pe femei pe copii vanza. Astfel Apoloniu a venit la Ierusalim ai s'a preacut ca are ganduri paanice peina

luna de ziva naaterii imptiratului, iar

la sarbitoarea in cinstea lui Bacus erau siliti s'a ja parte la alaiul in cinstea lui Bacus, incununati cu Apoi, dup.& indemnul lui Ptolomeu,

a ieait un hrisov ca, in toate cetatile

In santa, zi a Sambetei, i cand a vazut pe Iudei ea sunt in zi de praznic, a po-

runcit oamenilor de sub ascultarea lui si puna, mana pe arme. Atunci a dat poruncil sa omoare pe toti cei care venisera la praznic, apoi cu arma In mana a patruns In cetate a ucis o mare multime de oameni. Insá luda Macabeul s'a retras cu cei noua tovaraai ai lui in loe pustiu ffi-ai petrecea viata cu ai lui in munti, intocmai ca fiarele, hranindu-se in toatä vremea cu buruieni, ca sa se tereasca de spurciciune. 6.

Prigoan,a impotriva Iudeilor care nu se liisau de legea lar. Pdngririrea templului cu d,atini pigane de desjrdnare. 111ucenicia lui Eleazar, care nu vrea ed mcIndnce carne de porc.

aduce.), jertfe,

lar cei care n'ar vrea sá triliasca

dupá datinile greceati si fie uciai. i si fi vazut ce prigoana incepusel Doua, femei au fost aduse flindca fai taiaseril imprejur coplii. Pentru aceasta copiii le-au fost spanzurati de ele au fost tarite prin ora a in vazul

norodului, apoi au fost azvarlite jos de pe zid. Altii care se adunaseri in graba tuteo petera din apropiere, ca nuiasca, in taina Sambita, au fost páriti lui Filip ai au fost arai de vii, fdra cuteze ea se apere, din evlavie pentru sfintenia acelei zile. Deci rog pe cei carora le va cidea

In mana aceasta carte sa nu se zminteasca din pricina acestor nenorociri

i nu dupa mula vreme, imparatul a trimis un bitran din Antiohia

care ea sileasci pe Iudei si se lase de legile strimorati i sti nu mai träiasca dup'á poruncile lui Dumnezeu, salim

greceati invecinate, si se ja aceleaai suri impotriva Iudeilor i si fie siliti si

Sa pangireasca templul din Ieruinchine lui Jupiter Olim-

pianul, iar pe ce! din Garizim lui Jupiter Ocrotitorul de oaspeti, nume potrivit cu

dragostea de oaspeti a locuitorilor lo-

cului. Acea,sti neivali de datini pligane era

si,

creada, ca aceste pedepse n'au fost

pentru pierzarea neamului nostru, ci

pentru pedepsirea lui; Fiindca aceasta este dovadi, a proniei dumnezeeati, ea: nu lasa multi

vreme nepedepsiti pe cei picatoai, ci indata le da pedepse. i pe cand Domnul aateaptii ca un

indelung rabditor la celelalte popoare ai le pedepseate dup.& ce ele au ajuns si, umple m'Asura picatelor lor, cu noi irisa

greu de indurat i cumplita pentru popor,

el s'a hotarit sa se poarte intealtfel, Ca si nu se razbune pe noi tocmai

plul cu desfranioxi ai ospete, desatan-

fntrecut once misura.

Fiindeä piganii pangarisera tem-

la sfanit, cand picatele noastre ar fi

1069

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 7

Dovadä cit el niciodatit nu ne lipseste de indurarea sa, i chiar cand ne pedepseste cu nenorociri el nu piiritseste pe poporul säu, Pomenirea acestor fapte si ne fie indeajuns! i &T'a aceastä, scurtit abatere, s ne intoarcem la istorisirea noastrit.

Eleazar, unul din cei mai de frunte arturari, ajuns la aditnci nete i foarte frumos la chip, era silit sä, mänânce carne de porc, i pentru aceasta fi asean gura cu

Insä el si-a ales mai degraa o

moarte vitejea,scä, de at o viatä dupä ce a scuipat jos carnea din gura, s'a dus de bunto, voie la chinuri,

A-sa cum trebue sa facii cei care

cuteaa a respinga ceea ce nu este ingaduit mänânce, chiar and pofta de viatä, i-ar sili la aceasta. lar cei care fuseserä pusi cu supravegherea acestei jertfe impotriva legii, 11 luarti pe Eleazar deoparte, din cunosteau de multa vreme, pricinä si-1 indemnarä aducti niste carne pregätitä de el i din care i-ar fi fost îngäduit s?.

mitnitnce, si el sä, se prefacio: cum ci minâncit din cärnurile de jertfä, intoomai dupit porunca impäratului, scape de Ca, prin aceasta,

moarte

i a se foloseasa de piilejul

ternic.

Insä el, chibzuind cu o intelepciune

mea cealaltti: e La vtirsta noasträ nu se cade

Pentru aceasta voi

b5,r-

mä, voi arate,

b6,teste acea,stä

vrednic de batrinetele mele, lar celor tineri le voi da o vitejeascä ca i ei moarä, bárateste

cu inflicärare pentru cinstitele i sfintele legi.* i dupä ce a ro,stit acestea s'a dus la locul de chinuri. i cei care Il duceau, indatil si-au schimbat bunavointa, ca,re cu putin mai

nainte i-o afitaserä, in rea vointi, din pricina euvintelor socotite de ei nebunesti pe care el le rostise mai inainte.

i and era gata di motu& din

pricina loviturilor, a suspinat, ziand: e Domnul, cel care are danta atotstieu, cu toate a, as fi putut intä, stie scap de moarte, rabd cu trupul cruntele duren.' ale biciuirii, fusil cu sufletul toate acestea le pätimesc ou voie bunä, pentru

cinstirea lui! 31. Astfel

el a trecut din aceastii

viatä, dtind strälucitä pila: de vitejie de virtute, nu numai celor tineri, ci intregului popor.

7.

Chinurile de mucenici ale celor papte

11.0 fi ale maicii lor.

acestei filantropii, sprijinit pe vechea lor prietenie.

vrednia de cinstea euvenitä vtirstei lui de cinstitele lui aruntete i de buna crestere a lui cea din tinerete, dar mai cu osebire cugetând la legea cea :anta data' de Dumnezeu, a rtispuns pe fati. fitril, abavä, ea ei sit-1 triroitä in lu-

voi scapa de pe-

Cu toate

deapsa oamenilor pentru aceastä clipä de fatii, lusa nu voi putea, ori viu, ori mort, scap din mâinie Celui Atotpu-

s'a mai intamplat eä, au fost

i

prinsi § a p te frati impreunti cu mama lor.

impáratul a dat ponina, sä.-i batí+, cu

i cu vine de bou, ca milnh,nce carne de poro opritä de lege. bice

Dar unul din ei a inceput a gräi

pentru toti i a zis: e Ce vrei tu sä, afli si ce vrei tu a scoti de la noi? Suntem mai degrabb, gata a murim, decat legile stramosesti!»

fim fätarnici, ca nu cumva cei tineri cread?. c?. Eleazar cu toti coi noutizeci

Atunci impäratul, plin de manie, cazane. a poruncit sä infierante

mele, pentru un pic de viatii trectitoare,

taie bimtate, impäratul a poruncit ba celui care graise pentru toti, apoi

fac parte de o hidria:tete plinä de rusine si de °cara*.

taie mftinile i picioarele in vitzul celorai lui i ai maickt-si. lalti

de am ai säi a trecut la pitgänism, i astfel ei din faptul fatirniciei din prieina mea sä se lase amágii, iar eu

i

dupit ce

au fost infierban-

sä-i jupoaie pielea de pe cap qi

1070

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 7

Apoi, dupti ce I-a ciopatlit asa, a

poruncit sä-1 aduc5, langa vatra focului

85,-1 frig& de viu in tigae. i pe când aburii se imprästiau departe de tigae, ceila4i se sfätuiau impreunä cu mama

lor sa mom& vitejeste i ziceau: # Domnul Dumnezeu vede s,

ceau ei,

zi-

cu adevarat el se milostiveste spre noi, dup.& cum Moise a vestit in cantarea sa, care marturiseste pe f45, impotriva lui Israil: a*i de robii sad el se va indura! # i dupa ce cel dintai s'a savarsit din viat.5, intr'acest chip, au adus la chin pe cel de-al doilea, caruia jupuindu-i pielea de pe cap cu par cu tot il intrebau: Vrei sâ mananci carne de pore inainte ca sä, i se cioparteasei toate mddularele trupului?

Dar el a raspuns in graiul skit-

mosesc: « Nu ! s Pentru aceasta si el

a indurat chinmile ca i cel lar la eea din urmä, suflare el i-a zis: 43 Nelegiuitule! Tu ne iei via0 aceasta de acum, ins& implratul lumii ne va invia intru invierea vietii de veci pe noi cei care murim pentru legile lui!

Dupa el a fost chinuit cel de-al

treilea.

i cand gadele i-a spus sä scoatä

limba, el a scos-o numaidecat, apoi a intins mainile cu barbatie, i vitejeste i-a räspuns: # Aceste m'ádulare le-am dobandit de la Domnul din cer, i pentru legile lui eu le dis-

prquese, dar nadajduesc ca iaräsi

le

voi dob5,ndi de la el! » Chiar i imparatul, impreuna cu ce-1 intovaraseau s'au mirat de barblqia lui, deoarece el socotea chinurile ea o nimica.

i dupa ce a murit i acesta, au chinuit cumplit pe cel de-al patrulea. Dar and era aproape sa-si dea duhul, el a zis: .2 Ferici0 sunt cei care

nu esti de cat un muritor. Dar s5, nu crezi cá Dumnezeu a pärtisit pe poporul nostru.

Asteapta ins5 si tu vei vedea puterea lui cea mare, cum te va chinui pe tine si pe urmasii tai » *i chip& el au adus pe al saselea. c5,nd era sa mom& a zis: # Nu te insela in zadar, fiindea noi pätimim aceste chinuri din pricina noastr5 cad noi am paatuit impotriva lui Dumnezeu si de aceea a venit peste noi aceastii naprasna! Tu insä, ea nu crezi câ vei ramânea

nepedepsit, fiindcä ai cutezat fa te riizboiesti impotriva lui Dumnezeu ! #

lar mama lor femeie minunatä

a fost mai presus de once euvant i vrednica de nepieritoare pomenire, caci, desi a vazut pierind intr'o singur5, zi pe cei sapte feciori ai ei, a indurat toate cu barb4ie, fiindca ea impreuna cu ei n'adajduiau in Domnul.

i pe fiecare din ei Il imbärbilta In graiul stramosesc, i fiind aprinsa de cele mai sfinte simtärninte i inima ei de femeie intärindu-si-o cu barbatesc curaj, le-a zis:

Nu stiu cum ati fost

In pantecele meu, nici cum v'am dat duh

iar infiriparea aceasta, a Bearuia nu eu am intocmit-o. De aceea Ziditorul lumii care a zidit pe om de la nasterea lui si care da tuturor viat5 el vä va da ca un milostiv iardsi duh i viatä, fiindca acum voi

dispretuii pe voi insivá pentru legile sale! #

Antioh insa, care se socotea defaimat si ()alit prin cuvintele ei, deoarece

fiul ei mai traia, auta «â-1 induplece

nu numai prin cuvinte, ci cu juramant i-a fagaduit ca-1 va face bogat i fericit,

daca se va lasa de legea stramoseasa, va ba Incä il va face sfetnicul situ

Dumnezeu, ea el iarasi ne va invia. lar

ineredinta inalte vrednicii. Dar fiindc5, baietandrul niel cá lua

spre viata! u

aminte la aceastä poftire, atunci imparatul a chemat pe maia-sa si a silit-o dea

mor de mana oamenilor, cu nitdejdea in

tu nu vei avea parte de invierea cea i indatä, au adus pe al cincilea

si au inceput sa-1 chinuiascä.

Atunci el si-a indreptat privirea spre impärat i i-a zis: Tu ai putere 85, faci cu oamenii ce vrei, cu toate 05,

tânärului sfaturi pentru mântuirea lui. i dup.& multa siliqa, ea a primit sa induplece pe fiul ei. Insä ea s'a plecat spre el

luand in ras pe crudul tiran, li gräi

1071

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 8

In graiul stramosesc asa: s Fiule, indura-te de mine cea care te-am purtat nouli

luni in pantecele meu, trei ani te-am alaptat, te-am crescut te-am adus pana la varsta acea,sta. El't

Te rog acum, copile, uit5-te la cer

fiti

la pamant si la toate cele ce sunt

inteinsele, i cuget5, c5, Dumnezeu le-a facut din nimio, i ca j neamul omenesc are aceeasi obarsie. Deci nu te teme de acest gade, ci fil vrednic de fratii tiii i priveste moartea, ea In ziva milostivirii sa te gases° pe tine

impreuna cu fratii tai!* i de-abia ispravise vorba,

dup5, dreptate impotriva intregului nostru neam !

Atunci imparatul iesindu-si din fire de manie, pe acesta 1-a chinuit cu mult mai cumplit decat pe ceilalti, Monda, el se amarise din pricina cuvintelor lui de ocar5,. i astfel cu cugetul curat s'a savarsit din viata cu nadejdea in Domnul. Cea din urma, dup.& copii, a murit vi mama. Ci socotesc cä este destul despre

i despre chinurile cele peste m'asura ale lui Antioh imparatul. uciderile

nä,rul zise: 4( Ce mai asteptati? Nu ascult

de porunca imparatului, ci de porunca legii pe care Moise a dat-o strabunilor nostri!

i tu, urzitorul tuturor rautatilor care s'au desläntuit impotriva Evreilor,

nu vei putea sa scapi din mainile lui Dumnezeu! Noi patimim acum pentru plicatele noastre,

i Domnul nostru, care este viu, aratat urgia lui pentru murta vreme, ea sa ne pedepseasca i ea ne indrepte, lusa el iarlisi se va implica cu robii lar tu, nelegiuitule i cel mai tía, los dintre toti oamenii, nu te semeti in desert s't nu te mangitia cu nadejdi darnice, ridicand mana impotriva robilor

Rinda

scapat de judecata

IzMnzile lui luda Macabeul. Bit:tedia cu Nicanor. Nicanor este infreint. Dumnezeu ocrotege

anta' puterea sa celor ce

umbici in legile lui.

In vremea aceasta, luda Macabeul impreunit cu voinicii lui patrunsesera in taini prin sate i chemasera pe rudele

lor, strangand in jurul lor pe cei care

ramaseseret credinciosi Iudaismului i adu-

naserá o oaste ea de aase mii de oameni.

i ei s'au rugat din suflet Domnu-

lui sa se uite la norodul cel calcat in

picioare de toti, sa se indure de templul

sau cel pangarit de oamenii cei fárli

de lege, S5, se milostiveasca spre cetatea cea

nimicita, care in curand era sil fie una cu pämântul, sä audi sangele care striga

lui Dumnezeu cel atotputernic care vede toate. Fratii nostri, dup5, rabdarea unui

catre el fitzbunare, Si-si aduca aminte de uciderea cea

vesnice fagaduite de Dumnezeu, iar tu,

cum si de defdimarea numelui ssau, i s5, se intarftte impotriva celor fado, de lege. i dupli cejuda Macabeul si-a adunat

chin trecator, sunt partasi vietii celei din pricina trufiei tale, vei avea parte dup5, judecata lui Dumnezeu, de pe-

deapsa cea dreapta, Bi, intocmai ca i fratii mei, imi dau trupul i viata, pentru legile strä-

i má rog lui Dumnezeu sit se indure grabnic de poporul sau i al te sileasca pe tine, prin chinuri cumplite, la marturisirea ca el este singurul Dummosesti

nezeu,

i o data cu moartea mea si a fratilor mei, Ce! Atotputernic potole,asca urgia sa, pe care el a pornit-o

fara de lege a copiilor nevinovati, pre-

()actea, curand pagânil n'au mai putut se impotriveasc5,, deoarece urgia Domnului se prefacuse in indurare. El nlivalea pe neasteptate in orase s'a i

qi in sate si le (Mea foc, iar prin cuprinderea celor mai nimerite locuri btme de

luptä el biruia multime de vrajmasi vi-i punea pe fuga. De cele mai multe ori fusa el nava-

lea noaptea ca si ajunga la izbandli.

Pentru aceasta faima despre vítejia luí s'a riispb,ndit pretutindenea.

1072

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOU.A A MACABEILOR, 8

Si and a vazut Filip ca in scurtit vreme acest om viteaz a avut atätea

izbânzisi merge din izblinda in izbanda, a serie lui Ptolomeu, satrapul Cele-Siriei al Feniciei, sä yin& in ajutorul imparatului.

Si ¿cela indata a ales pe Nicanor,

fiul lui Patrocle, unul dintre cei mai buni

prieteni ai imparatului, si I-a trimis in frunt,ea unei ostiri, aleatuitä din tot

templului, impilarea cetatii batjocorite, precum i desfiinterea legiuirilor stramosesti. ei

zicea el

a se bizuesc

pe armele lor si pe indräzneala lor, iar noi ne punem nadejdea in Duranezeul cel atotputernic, care poate ea nimicease& lute° clip& intreaga lume, dar mi-te pe cei care s'au pornit impotriva noastr5,! »

felul de neamuri, nu mai putin de douitzeci de mii de oameni, ca sä nimiceasca cu desavânsire intregul popor al Iudeilor;

Si el a fnceput sti ¡mire fnainte-le minunatele ocrotiri dumnezeesti din vre-

boiului.

ai lui Sanherib, Cum in batitlia din Babilonia, im-

i-a mai dat si pe Gorgias, general cu multä indemanare in mestesugul razNicanor avea de gaud ca tributul

de doult mii de ta/anti, pe care imparatul

trebuia sit-1 pateascit Romanilor, sii-1 poatä acopen i din vänzarea robilor iudei.

Pentru aceasta el a trimis in

grabit pof tire la toate orasele de pe Virmul mani, sä cumpere robi iudei, fagliduindu-le elite nouäzeci pentru un ta-

lant. Ins& el nici nu se gändea la räs-

plata Celui Atotputernic care era sä dea paste ei. Cänd a ajuns la hide, stirea despre

inaintarea lui Nicanor, si el la rändul lui a spus-o celor din jurul lui, Cei fricosi i cei care nu nädäjduiau in dreptatea lui Dumnezeu au fugit i s'au dus în alte tinuturi.

Cei care mai rämäsesera isi vindeau averea si se rugau lui Dumnezeu scape, clup5, ce fuseser5, viinduti

nelegiuitul Nicanor inainte ca B5, se fi dat bätälia, Si dad: nu pentru vrednicia lor, cel putin pentru legamantul pe care incheiase cu strilbunii lor i pentru cinstitul si de mare euviinta numele 8U, cu care ei sunt nurniti. Mind Lida Macabeul i-a adunat la sine pe cei sase mii care mai ramisesera, i-a sf5,tuit sa nu se spaimä,nte de dusrnani, i nici di se Ingrozeascit de oastea paginilor care inainteazit pe nedrept Impotriva Ion, ci sit se lupte vitejeste, Avand inaintea ochilor plingarirea cea groaznica sitvärsit5, de ei impotriva

mea strämosilor lor: cum pieriserä cei o But& optzeci i einci de mii de ostasi

potriva Galatenilor, cei care intrasera

In lupta erau de toti opt mii de Iudei, pe 15,nga patru mii de Macedoneni. i in

vreme ce Macedonenii au dat inapoi,

cei opt mii de Iudei au mifice15,rit o sutä

douazeci de mii de vrajmasi, lurindu-le

si o bogata pradä, numai cu ajutorul lui Dunmezeu din cer.

Si cu asernenea pilde el i-a linbarbatat, inctit ei erau gata sa moarii pentru lege si pentru tara. Apoi el si-a impartit ostirea in patru cete.

Si peste fiecare ceatä a pus el

capetenii pe fratii lui: pe Simon, pe

Than si pe Ionatan, asa c5, fiecare avea sub porunca lui elite o mie i cinei sute de insi. Tot atatia avea i Azaria. Dar &And luda a citit in o Cartea sfantà esi a dat peste cuvintele: Ajutorul este de la Domnul », s'a pus in fruntea cetei celei dintiii si a pornit impotriva lui Nicanor.

Dar venindu-le inteajutor Cel Atotputernic, ei au ucis mai mult de noua mii de dusmani, au ranit si au

ciuntit mildularele color mai multi din oastea lui Nicanor, iar pe toti ceilalti

i-au silit s'o mph: de fugä. Luat-au i banii celor care veni-

sera sá cumpere robi, si au urmärit pe

fugan i pluiä departe FA s'au intors siliti de lipsa de timp, Fiindelt era in ajunul SAmbetei

din aceastä pnicinä ei au contenit cu urmärirea lor.

1073

www.dacoromanica.ro

68

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 9

Si dupg ce au adunat armele duemanilor si le-au luat o bogate, pradä, ei au praznuit Sambata, liludând i cu proslavind pe Dumnezeu, Mantuitorul lor, care le-a ajutat piing in ziva aceea milostivirea sa spre ei.

Si dupg ce a trecut Sambita, ei au impii4it o parte din präzi celor vaduvelor i orfanilor, lar ceea ce a mai famas au impariit intre ei e't Si dupg, ce au savareit acestea, ei

au facut o ruggciune obeteascg, ei au

rugat pe milostivul Dumnezeu sä se 1mpace desiiváreit cu robii lar in betels, impotriva lui Timotei ei a lui Bacchide, ei uciserä mai mult de dougzeci de mii de inei i cuprinserg

cu vitejie cetàile lor aeezate pe locuri inalte. Apoi au impiirtit bogata lor prade, In doua pe,rti: una pentru ei si alta pen-

tru cei care fusesera prigoniti, pentru orfani, pentru vgduve i pentru batrani. Ei au strans armele lor, pe care le-au pus in locuri dosnice, iar cealaltä pradit au dus-o la Ierusalim. Apoi ei au omorit pe Filarh, om viclean al luí Timotei, ei care Meuse mult necaz Iudeilor.

Si in vreme ce ei siírblitoreau biruinta, in capitala Varii, au ars pe Calistene si pe alti eittiva care odinioari dadu.serg foc poqilor templului si care se adiipostiserä inteo ciisut,g, i astfel ei-au primit riisplata cuvenitg, pentru fiirlidelegea lor.

Apoi de trei ori nelegiuitul Nicanor, care poftise pe neguVritori ca se, le vánzli Iudei, Smerit, mu1ämitä ajutorului de la Domnul celor pe care el fi socotea mai

slabi dealt el, ei-a aruncat veemintele cele de siirbiitoare de pe el i, luánd-o singur razna peste camp ea un fugar, a ajuns la Antiohia, desnadajduit pierdut oastea. lar el, care fligiiduise ce, va pläti tributul Romanilor cu ceea ce era se, ia.se, din vanzarea robilor, acum spunea

la twit& lumea cä Iudeii au apiirittor pe Domnul i ca nu pot fi infranti din pricing cá ei umblii in legile date de el.

Antioh Epilaniu se intoarce infrant din Persia. Pe drum este lovit de mana Celui Atotputernic. Cumplita lui boald. Scrisoarea lui ditre ludei i Kigiiduintele date. Urmaful lui la tron. .Moartea lui. Cam tot pe atunci, Antioh se intor-

sese rueinat din Persia,

Deoarece, intránd in oraeul Persepolis si incercand se, prado templul sit fmpileze °meal, poporul s'a adunat Qi a pus mans, pe arme, iar Antioh, fiind

pus pe fugg de locuitorii t,grii, a dat inapoi in chip rusinos. Si pe crind era la Aspadana, el a aflat vestea despre infrangerea lui Nieanor i a oetirii lui Timotei. Din aceasta pricing, infierbantat de

manie, el cugeta sá ritspläteasca Iudeilor ru.sinea infrangerii lui. i atunci a porun cit capitanului carului sliu se, mane färä fagaz, ea se, sfitreeascii odate, toria. Ins& riizbunarea lui Dumnezeu din

cer 11 urmiirea, fiindca el zisese in semetia sa: o Indate. ce voi ajunge la Ierusalim, voi face dinteinsul cimitirul Iudeilor !

Si Dumnezeul lui Israil, cel atotviiditor l-a lovit cu o bottle, nemai auzitä i fare, de leac, ce,ci deabia ispravise de spus acele vorbe i el a fost cuprins de o cumplitg durere in mitruntaiele lui, insoVta, de chinuri groazve.

Si aceasta era pe bung dreptate,

fiindcg si el chinuise mgruntaiele multore eu tot felul de chinuri nemai auzite.

Insä el tot nu s'a lgsat de semeia

lui, ci, tot mereu umflándu-se de trufie, sufla vapiii de mil nie fmpotriva Iudeilor i &idea poruncii se, tot iuteasca mersul. Dar dintr'o date, el a citzut din

carul care alerga in goanii

i

citze,-

tura a fost atfit de tare, Meat bate mgdularele trupului s'au zdruncinat. Si el, caro mai adineaori credea i valurilor mg:Ai, din pri-

porunceete

cina trufiei celei mai presus de fires

omeneascg, el, care-si inchipuia ce, poate

sá cantiireasce, in cumpang muntii cei inaltí, stiltea intins la pgmant, sí a tre1074

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 9

buit sä fie dus inteo lecticä, dovadi desitvarsitä in ochii tuturor a puterii lui Dumnezeu.

Din trupul nelegiuitului, ieveau car

duri de viermi

i,

Inc& fiind viu

chinuit de duren i cumplite, carnea de pe el &idea iar din pri-

cina mirosului de putreziciune a trupului toatit tabitra nu-1 mai putea ritbda.

i pe eel care cu putin mai nainte

socotea sä ajungä cu mana stelele de pe cer, acum nimeni nu-1 mai putea rabda din pricina duhoarei nesuferite. i acum doborit de boalit, el a

inceput sit-si mai inmoaie trufia

dea seama de sine, deoarece durerile, sub biciul lui Dumnezeu, i se mareau din ce in ce. i fiindcit nici el insusi nu mai putea räbda duhoarea, a zis: o Drept este ca cel muritor 85, se supunä lui Dumnezeu vi sit nu se asemene in puten) cu el ! » Apoi paganul a f5,cut Domnului,

care nu se mai indura de el, aceastä

fitgaduinta: Va litsa liberii eetatea spre care se zorea sá ajung5, ea s'o facit una cu pitmantul si s'o prefaci in cimitir al Iudeilor;

Pe Iudeii pe care nu-i credea vrednici nici de ingropare, ci buni fie aruncati ea demâncare impreunä ou

copiii lor pitsitrilor de prada i fiarelor, Ii va face cetatteni liberi in felul celor din Atena;

Va impodobi cu cele mai frumoase

daruri templul cel sfânt pe care mai

nainte 11 pradase, va spori s't va da inapoi toate sfintele odoare i va preintampina din veniturile sale toate cheltuielile trebuitoare pentru jertfit; Apoi se va face chiar Iudeu va cutreera toatä lumea ca 85, vesteasca

puterea cea mare a lui Dumnezeu. 'ma' fiindca chinurile lui nu conteneau, caci dreapta judecatä a lui Dum-

nezeu venise peste el, si nu mai avea nädejde de insanatovire, a scris Iudeilor scrisoarea de rugaminte de mai jos, cu urmätorul cuprins:

o Bunilor cetäteni Iudei, impitratul generalul Antioh vii trimite inchinaciune, sinittate t}i dorintit de bunii sporire !

Dac5, voi cat i copiii vostri sunteti sanatovi i dad, treburile voastre v5, merg bine si dupa voie, imi pun nitdejdea mea in Dumnezeu cel din cer. Mi-aduc aminte cu drag de cinstea si de bunitvointa voastra fatä de mine.

Pe când má intorceam din tinutmile

cele indepartate ale Persiei, m'a apucat o boalit cumplita si din aceastä pricin5,

am crezut cu cale ca sä mä ingrijesc de bunä starea voasträ. Nu numai eä nu m5, indoiesc de

insdnatosirea mea, ci dimpotrivit am multa nildejde cá voi birui boala. Ci acum m'am gandit ca si rintele meu, in vremea cand incepuse ritzboiul in tinuturile cele mai indepitr-

tate, vi-a arittat pe eel care va fi mo-

stenitorul tronului, Ca, intamplándu-se ceva neasteptat sau vre-o neizbandit, sit se tie cui i se cuvine domnia i supuvii sit fie feriti de turburari, i bine chibzuind c5, imparatii ve-

cini

i

principii cu care ne pandesc timpul prielnic

imparatia

asteaptä sä vadli care va fi sfarsitul boalei mele, am hotarit ca imparat pe fiul meu Antioh, pe care, in vremea and colindam cu el de nenumitrate ori satrapiile din partea de sus a tarii, vi 1-am infatisat i vi 1-am &cut cunoscut. lui i-am scris o scrisoare la fel cu cea pe care v'am scris-o voui mai jos. VA rog stäruitor sii vá aduceti

aminte de binefacerile rude cele deobvte si cele osebit ale mele, i fiecare s5, aveti fat& de fiul meu aceeasi bunävoint5, ca

fatä de mine, Fiindcit aunt incredintat ci el va Infàptui gandurile mele cu bland*: vi cu omenie i fatä de voi se va arlita intelegator ! o

Astfel acest uciga i hulitor, indurlind cele mai cumplite chinuri, intocmai cum a chinuit i el pe altii, a murit in munti, in tara strain& i cu moarte jalnieä sfarioit viata. lar Filip, cel ce cre,scuse i copihirise impreunit cu el, i-a imbitlsämat trupul, insa, temandu-se de fiul situ An-

tioh, a fugit in Egipt la Ptolomeu Filometor.

1075

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 10 10.

Sfintirea templului la doudzeci

i cinci

Chislev. Iuda 111acabeut se rdzboiage Cu Edomitii. pe care fi infrtinge. Infringerea lui Timotei. Uciderea lui. Proskivirea lui Dumnezeu pentru izbelnda impotriva vreijrao4ilor.

Insä. Cu ajutorul Domnului, Judo, Macabeul impreunit cu voinicii lui au cuprins templul i cetatea.

Ei au nimicit altarele pe care pagttnii le ridicaserit in piatä, precum i dum-

brävile inchinate pitganesti.

Si ei au sfintit templul 0 au facut un altar nou. i dupii ce au scäparat

foc din cremene, au luat din focul acela dupii un rtistimp de doi ani au adus

din nou jertfá.. Apoi au aprins tämttia candelele 0 au pus painile punerii inainte pe masä. Si dupä ce randuirä toate acestea, ei cazurit cu fata la ptimant si se rugarit

Domnului s5, nu mai aducä peste ei asemenea präpitd 0, cbiar cand ei vor

mai pacittui vreodatit, sit-i pedepseascit Cu blandee i a& nu-i mai dea in mana popoarelor pdgane i hulitoare de Dumnezeu.

tioh Eupator, fiul nelegiuitului, i vom istorisi pe scurt nenorocirile pricinuite de räzboi.

La suirea lui pe tron, a pus in

fruntea trebilor tärii pe un oarecare Lisias, care fusese marele cápitan al ostirii din Cele-Siria si Fenicia. Ptolomeu zis Macron, arätändu-se fittis eä este impotriva nedreptätilor care se ficuser& Iudeilor, s'a striiduit sit se

poarte bine cu ei i cu pace sit-i carmuiascä,.

Pentru aceasta curtenii I-au parit la Eupator. i deoarece el auzea cum

este numit de orisicine tritelittor, fiindc& plträsise Ciprul, unde Filometor 11 pusese carmuitor, i trecuse de partea lui An-

tioh Epifaniu, i nemai putiind pastreze nici dregdtoria i nici cinstea, si-a pus capttt vietii, otritvindu-se. Si acum ajunsese Gorgias cdpitan

In tinuturile acelea. Pentru aceasta el

a tocmit ostasi streini pe care i-a adunat

de pretutindeni ca sä se lupte impotriva Iudeilor. Tot in vremea aceea i Edomitii, stiipttni pe cetitti bine asezate, hiirtuiau

pe Iudei, primeau pe cei ce fugeau

din Ierusalim çi eitutau sà prelungeasa

Templul fusese pangärit de pitgani la doutizeci i cinci Chislev, si s'a in-

rä,zboiul.

aeeeasi zi.

vartis de luptii, s'au näpustit impotriva cetittilor Edomitilor. Si fiindett s'au n5,pustit bärbäteste impotriva lor, au cuprins toate intaritu-

tamplat cä ei au sfintit templul tot in

Si ei au priznuit opt zile cu bu-

curie, ca la praznicul corturilor, aducan-

du-si aminte c& cu putinii, vreme rnai inainte ei petrecuserä sarbätoarea, corturilor in munti i in vizuini, intocrnai ca fiarele sälbatice. Pentru aceasta ei tineau in maini er5,ngi i ramuri verzi de finic i cantau psalmi intru slava celui care îi invrednicise sä sfinteascit templul. Si duptt acestea, ei au dat poruncit printeuri hrisov de obsteascit hotitrire ca intregul popor iudeu sä, präznuiasca, In fiecare an aceleasi zile. Tat& deci care au fost imprejuritrile

In care s'a sävarsit din viatit Antioh

Atunci Judo Macabeul, impreunà

cu oamenii lui, dupi, ce s'au rugat lui Dumnezeu fierbinte, ca sä, le fie to-

rile si au respins pe toti cei care erau pe ziduri, au ucis pe toti cei care le-au

cäzut in mttnä Meat numitrul celor ucisi

n'a fost mai mic de douäzeci de mii.

Cel putin nouä mii de insi au fugit sit se addposteasc& in cloud, turnuri in-

tarite, cu tot ceca ce le trebuia ea di, sib& in timpul de impresurare.

Si luda Macabeul a läsat pe Simon

0 pe Iosif 0 pe Zaheu cu oamenii lui

ea sit tin& impresurate acele locuri intä,rite, iar el cu un numär indestulätor

de ostasi s'a indreptat spre alte cetäti

Epifaniu.

care trebuiau impresurate.

In cele care urmeazil insirs,vom tntamplärile care s'au petrecut sub An-

bani, au fost cumpärati de cei care erau

1076

Tilsit voinicii lui Simon, lacorni de

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 11

impresurati in turnuri, pe pret de sapte-

zeci de mii de drahme i ei au fiteut scapati o seamil din ei.

CAJA Macabeul a aflat despre ceea

ce se intamplase, a adunat pe cipeteniile poporului si a invinuit pe acesti voinici ca, au vandut pe fratii lor pentru bani facand scapati o seamä, de dusmani inarmati impotriva lor. Apoi el a omorit pe acesti ton si a cuprins indata cele douä. turnuri. Rinde& oridectiteori el incepea

o batidie izbutea, el a ucis cu acest prilej in cele dota cetiitui mai mult de douäzeci de rnii de insi. Atunci Timotei, acel care mai inainte fusese batut de Iudei, a adunat mare multime de oaste aleatuitii, din streini, apoi multa calarime din Asia si a pornit ca sá cuprinclii Iudeea cu armele.

i pe ciind el inainta, ludo Macabeul impreuna cu oamenii sai au inceput sä se roage fierbinte lui Dumnezeu, pre-

sarand árâná in cap i 1ncini cu sao

peste coapse, Çi, cazand cu fata la piimant inaintea altarului, ei rugau pe Dumnezeu se indure de ei i s'a fie dusman pentru dusmanii lor i protivnic pentru protivnicii lor, asa cum se spune in lege. i

$i au fost ucisi atunci douizeci de mii i cinci sute de pedestrasi

sase sute de ciiltireti.

Insusi Timotei a fugit inteo cetate numita. Ghezer, care era sub porunca lui Chereea. i luda Macabeul impreunE Cu

voinicii

lui au impresurat biirbäteste

cetatea timp de patru zile.

Atunci cei dinliiuntru, bizuindu-se pe cetatea cea bine intaritä, grälau hule cuvinte fati"), de lege.

A cincea zi, pe and se lumina de ziuä douAzeci de voinici din oastea Macabeului, care se aprinseserä, de manie din pricina hulelor, s'au catarat vitejeste pe ziduri i cu furie de fiara au doborit

pe coi care le ieseau in cale.

Altii au nivalit peste cei din-

Iliuntru, pe partes, cealalta, au dat foc tuniurilor, au aprins ruguri si au ars de vii pe deflimatori. lar pe Timotei, pe care 1-au giisit ascuns inteo fantAnii, precum si pe Chereea, fratele lui, i pe Apolofane, i-au omorit.

Dupii mesto isprávi ei au prosliivit cu psalmi cu caritiri de lauda. pe Efil

Domnul, care a siivarsit fapte miirete pentru Israil si care ii daduse biruintii.

dupli, ce au isprävit cu ruga-

ciunea, au pus mana pe arme

11.

i au

iesit din cetate o bucata huna, iar cand s'au apropiat de dusmani, ei s'au oprit. i cand s'au revarsat zorile, aman-

doua cetele s'au inderat. Unii aveau cheziísie pentru izbanda lor cea Dorocoasa, pe langrt vitejia lor, i Midejdea In Domnul, iar altii aveau cälàuzií in lupa), numai mania lor. In toiul luptei insä, viizut-au

masii cá vin din cer cinci oameni cu chip de viteaz, calan pe cai cu fraiele de aur, care s'au asezat in fruntea Foi

Iudeilor.

Atunci doi din aceia au luat pe luda Macabeul in mijlocul lor, l-au acoperit cu armura lor, pazindu-1 nevitamat, in vreme ce ei aruncau impotriva vrajmasilor cu sulite i fulgere, vrajmasii, fiind loviti de orbire si de zipacealii, se pribuseau zdrobiti.

Vräjinti,'sia

i indarjirea lui Lisias impo-

triva ludeilor. Rdzboiul impotriva lor. In, frdagerea lui Lisias. Scrisoarea lui Lisias

cdtre ludei. Scrisoarea lui Antioh d'are Lisias. Scrisoarea lui Antioh ctitre Scrisoarea Romanilor cdtre Iudei.

lar dupä, puting vreme, Lisias,

epitropul si ruda imparatului, ciipetenia peste trebile împáräiei, fiind foarte mahnit pentru cele ce se intamplasera,

A stra,ns ca la optzeci de mii de

oarnerd, impreuni cu toatii cidarimea, a pornit impotriva Iudeilor, cu gand prefacii cetatea Ierusalimului in asezare greces.scil;

Templul si-1 prefa.ci in izvor de

venituri, intocmai ea si pe celelalte temple piighnesti, iar arhieratul scoatA

la mezat in fiecare an,

www.dacoromanica.ro 1077

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 11

Nesocotind puterea lui Dumnezeu, ci bizuindu-se afar& din cale pe zecile de mii de pedestrasi, pe miile de cillitreti,

cum si pe cei optzeci de elefanti. Si dupii ce au pittruns in Iudeea, s'a

indreptat spre Bettur, cetate intariti,

departe de Ierusalim ca la o slit& cinci-

zeci de stadii, si a impresurat-o. Cand luda Macabeul impreuni, cu tovaräsii lui au aflat ca Lisias a impresurat cetätile, cu suspinuri i cu impreunit cu norodul s'au rugat Domnului ca sa trimitit un inger bun pentru mantuirea lui Israil.

Si Macabeul, punand cel dintai mana

pe sabie, a imbirbitat si pe ceilalti ca sä infrunte primejdia qi sil sari, in ajutorul fratilor lor. i cu osttrdie au pornit

cu totii la drum. Si pe ctind ei erau in drum spre Ierusalim, li s'a aritat un eitliret imbracat in vesminte albe, care, fluturand

armele sale de aur, s'a asezat in frun-

tea ostirii.

Atunci toti laolalta, au prosliivit pe milostivul Dumnezeu ql s'au imbir-

biitat, fiind gata si se bat& nu numai cu oamenii, ci qi cu cele mai sälbatice fiare si si stripungii chiar ql ziduri de fier.

Si ei au inaintat gata de lupti, cu tovaritsul lor sosit din cer cu Domnul, cel care se milostivise spre ei.

i ei se nipustiri impotriva dusmanilor lor ql doboriri la ptimant unsprezece mii de pede,strasi si o mie sase

sute de calireti, iar pe ceilalti Ii siliri s'o rupii de fugi. Cei mai multi dintre ei au scipat cu viati, cu mainile goale, iar Lisias si-a sciipat viata cu fug& rusinoasi.

Dupi o indelungati chibzuinti pentru infrangerea sa, avand destuli,

minte si recunoscand cä Evreii nu pot fi infranti din pricina Dumnezeului celui

puternic care se lupta cu ei,

Le-a trimis soli cu vorbi sä incheie pace impreunii cu dreapti tocmeala, fagti-

duindu-le cii va ciluta sä induplece pe impärat ca si fie priet,en cu ei.

Si Iuda Macabeul a citzut la invoiali

pentru toate lucrurile pe care Lisias i le infatisase, cugetand numai la folosul ob-

stesc. Si tot ceea ce Macabeul trimisese

In scris lui Lisias, toate au gäsit in-

cuviintarea impitratului. Si scrisoarea pe care Lisias a trimis-o Iudeilor glisuia astfel: Lisias trimite poporului Iudeu, inchinitciune! loan si Absalom, solii vostri, mi-au inmitnat hrisovul iscilit de voi ql mi-au

cerut sä aduc la indeplinire cele cuprinse inteinsul.

Tot ceca ce trebuia adus la cunostinta Impäratului, i-am adus, si el a incuviintat din ele tot ceea ce a fost cu cale.

Si daci voi yeti stitrui in gandul vostru cel bun cittre stiipanire, mä voi

sili qi eu de aici inainte ca si, vi, inlesnesc fericirea voastrá.

lar pentru once lucru mirunt, am dat lämurini solilor mei qi alor vostri

ca sä stea de vorbi Cu Vol.

Fiti sitniitosi. In anul o :mat patru-

zeci si opt, in ziva a doutizeci ql patra a lunii Distros. Scrisoarea imparatului cuprindea cele ce urmeazil: « Impiratul Antioh trimite fratelui situ Lisias inchinitciune! Dupi ce pitrintele nostru a fost mutat din viats, aceasta intre dumnezei, noi vrem ca toti loeuitorii impartetiei noastre sä-si poati vedea fiecare in pace de treburi.

Si fiinda am auzit ci Iudeii nu

se invoiesc sä treacit, asa cum randuise

pärintele meu, la datinile grecesti, ei tin cu titrie la datinile lor si se roagit sä fie lisati fa' triiiasei, dupi legile lor, Si deoarece noi vrem ea acest popor stt nu fie turburat, poruncim li se dea inapoi templul ql si fie lasati si, vietuiascii dup.& datinile lor strimosesti.

Fti, bine deci de trimite la ei

incheie pace, ca, vizand ei gandurile poati noastre, sä prindi curaj fiecare vedea de treburile sale. » Scrisoarea imparatului citre poporul iudeu avea acest cuprins:

ratul Antioh cittre marele sfat al Iudeilor ql celorlalti Iudei, inchiniciune!

De sunteti sänätoqi, iati ceea ce dorim. Cat despre noi, noi suntem

nit*.

.1078 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOITA A MACABEILOR, 12

Menelau ne-a vestit ci vreti si intoarceti din Ierusalim la vetrele voastre i s v vedeti de treburile voastre.

Coi care vor vrea sit se intoarei acas prtnä la treizeoi ale lunii Xantic vor avea paz5, de la stapinire. i

Iudeii sä riman& ca si mai

inainte la datinile lor pentru mincttri la legile lor, i nici unul din ei nici inteun chip 85, nu fie turburat din pricina greselilor silvirsite din nestiinta.

i pentru aceasta am trimis pe

Menelau si vi aduch mingitiere. Fiti stin5,tosi! In anul o suti patruzeci tO opt, in ziva a cincisprezecea a lunii Xantic. Dar si Romanii au trimis Iudeilor o scrisoare cu acest cuprins: a Quintus Memius i Titus Manlius, imputernicitii Romanilor, poporului Iudeilor, inchinit-

ciune! Ceea ce v'a incuviintat Lisias, rudenia împäratului, v incuviintam noi.

lar despre cele pe care le-a chibzuit

si le supuná impäratului, trimiteti fár5, zlibavii, un om, cercetánd lucrui-ile mai

Ieronim i Demofon i pe ling5, ei Nicanor, cirmuitorul Ciprului, nu-i litsau linistiti i nici si tritiasca in buni

Incr',

pace.

In vremea aceasta, locuitorii din Iafa au siivirsit o mare blestemitie. Ei

au poftit pe Iudeii care locuiau la ei

In oras si se suie impreun5, cu femeile Cu copiii in bitrci pregilite de ei, ca

i cind n'ar fi fost nici un gind de

dusminie, Insä ei lucran dup5, obsteasca hotärire a orasului. i ei au primit poftirea lor ca niste oameni care voiau s5, in pace si färä nici o hinuialii. Dar aceia

i-au dus pitnä, in largul márii i i-au scufundat in adânc, nu mai putin de douli sute de suflete.

Dupi ce luda Macabeul a afla

de,spre cruzimea, cu care ei se purtaserá

cu cei din nea,mul lui, a vestit pe voinicii

i dupi ce s'au rugat lui Dumnezeu, judecatorul cel drept, a pornit impotriva ucigasilor fratilor 851, i in timpul noptii

a dat foc portului, a ars coribiile, iar pe cei care cilutau B5, fugä i-a ucis.

i fiindci orasul era inchis, el s'a

fntâi voi, ca pi noi th lucram cum e

tutora inapoi, ins5, cu gind si vin5,

aveti.

Auzind el c5, i locuitorii din Iamnia puseseri de gâ,nd cd faci la fel Iudeilor care locuiau la ei,

mai bine pentru voi. Pentru aceasta, trimiteti in graba oamenii vostri ca i noi sä, stim ce gind

Fiti sinittosi! In anul o sutii, patruzeci si opt, in cincisprezece zile ale lunii Xantic. 12.

Vrajmifi'sia peiganilor impotriva lui luda.

Locuitorii din lata i _Urania aspru pe-

depsifi. pentru cd aveau de gdnd ed ucidd

pe lucid. Jude Macaheul porneste cu

reizboi impotriva lui Timotei. Infrdngerea lui Gorgicts. Jertfe de ispd,sire a pdcatelor calor morfi in luptd.

Dupi ce s'a incheiat aceasti in-

voialit de pace, Lisias s'a intors la impárat, iar Iudeii au inceput luereze ogoarele.

Insi generalii tinutului aceluia, Ti-

motei i Apoloniu, fiul lui Geneu, ba

ca sá dirime Iafa din temelie.

A nävälit in timpul noptii peste

locuitorii din Iamnia, a dat foc portulni impreunä cu toate coräbiile, Incât flaara focului se vedea din Ierusalim, de la o deptirtare de douit sute patruzeci de stadii.

i dupi ce se depirtaseri de acolo noui stadii, eilci ei porniserä, impotriva lui Timotei, Arabii, in numir de nu mai putin de cinci mii de pedestrasi i cinci sute de cilireti, s'au nitpustit impotriva

lui luda,

i dupi o batalle inversunati, luda irnpreuni cu voinicii lui, cu ajutorul lui Dumnezeu, au cistigat biruinta. Atunci Arabii, locuitori in corturi,

infrinti au rugat pe luda cd

incheie

pace, figiiduindu-i si-i dea vite i alte ajutoare la nevoie.

1079 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABELLOR, 12

Atunci luda, incredintat cu adevitrat cgt, ar putea trage multe foloase,

a incheiat pace cu ei, iar ei, dupft ce

au dat mitna, s'au intors la vetrele lor. Apoi luda s'a niípustit impotriva cetatii Caspin, inthria cu valuri de pitmänt, inconjuratii cu ziduri i locuitit de felurite neamuri de piigitni. Locuitorii, bizuindu-se pe atria zi-

durilor si pe multimea merindelor, se purtau cu inojicie. hulind pe Lida si pe oamenii lui, defhimilndu-i i zicitndu-le cuvinte necuviincioase. Atunci Judo i ai eM, dupl ce au strigat ciltre puternicul Stäpftn al lumii,

care in vremea lui Iosua a därämat zidurile Ierihonului, färâ berbeci i far& masini de riízboi, s'au näpustit ca fiarele sálbatice impotriva zidurilor. Si cuprinztind cetatea, cu vointa lui Dumnezeu, au pornit un mitcel cumplit, in asa mäsura c helesteul ¡rive-

cinat, lat de douit stadii, pärea câ este plin de stIngele vársat.

Si de acolo, dupii un drum de

sapte sute si cincizeci de stadii au ajuns

la Haraca, unde locuiau Iudeii care se chiamit Tubieni,

Dar ei nu s'au intidnit in locurile acelea cu Timotei, fiindca el plecase de

acolo aril, sa-si fi ajuns tinta i lásase

inteo cetate oarecare o strajil puternicit.

Atunci Dosoftei i Sosipatru, doi câpitani ai lui Lida Macabeul, s'au indreptat inteacolo si au ucis pe coi pe care Timotei Ii litsase strajii in cetate, mai mult dealt zece mii de oameni. Atunci Iuda Macabeul si-a oastea in mai multe cete si pe cei doi cäpitani i-a pus in fruntea lor s'a näpustit impotriva lui Timotei, care avea o ostire de o slit& dmazeci de mii de pedestrasi i doua mii r3i cinci sute de ctiliireti.

Când a prine de veste Timot,ei ludo a pornit impotriva lui, el a trimis femeile i copiii, precum i toatil averea lor, inter) cetate numitâ Carnaim, cetate greu de impresurat i greu de razbatut la ea, din pricino, trecittorilor inguste din tot tinutul.

Si indatä ce s'a arlitat ceata lui ludo, dusmanii au fost cuprinsi de groazit,

din pricina groazei de arittarea puterii Celui care vede toate. i atunci ei au rupt-o la fugii, unii inteo parte i altii intealta, riinindu-se intre ei i striipungändu-se cu várfurile silbiilor. Si Judo i-a urmilrit cu inversunare, a ucis pe nelegiuitii aceia si a dat pieirii

ca la treizeci de mii de oameni.

Chiar i Timotei a citzut in mtlinile voinicilor lui Dosoftei i Sosipatru. el s'a rugat atunci ea sii-1 laso sit plece cu obraz curat, fiinc6, el are in man& pe pärintii si pe fratii multora din ei, i dacii el va muri, acelora li se va intämpla Si dupii, ce el le-a fágitduit in chip deosebit i le-a dat chezäsie cii-i va trimite inapoi, nevätâmaçi, ei i-au dat dru-

mul, pentru ea sil, scape pe fratii lor. Cu toate acestea Judo a pornit

impotriva Carnaimului i lmpotriva templului zeitei Atargatis si a omorit douä-

i cinci de mii de oameni. Si dupit' ce le-a pricinuit o mare Inväbmáeaiäsi a nimicit pe vajmasi, Judo, s'a indreptat cu oastea impotriva zeci

cetatii Efronului, unde era oaste de azne-

steciturii de neamuri, sub porunca lui Lisias. Acolo mai erau voinici tineri asezati In linie de biitaie In fata zidurilor, pe care le apitrau voiniceste, inläuntrul cetätii mai era o multime de masini de räzboi si de siigeti. Cu toate acestea, &Tit ce au che-

mat intr'ajutor pe Cel Atotputernic, care cu bratul eau cel tare sfárilmit puterea vrajmasului, ei au cuprins cetatea si au doborit la primint aproape douizeci cinci de mii de oameni. Iar de acolo au pornit i s'au indreptat spre orasul Schitopolis, departe de Ierusalim co la sase sute de stadii. Si Iudeii care locuiau acolo au märturisit cä Schitopolitanii s'au purtat cu ei cum se cade s'r chiar in vremuri de restriste i-au intimpinat cu bland*. Atunci ei au multumit Schitopolitanilor fo'r i-au imbiat ca i In viitor sä

se arate binevoitori pentru neamul Iudeilor. Si de acolo ei au sosit la Ierusalim, aproape de siirbitoarea Cincizecimii.

1080 www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOITA A MACABEILOR, 13

Dupi Cincizecime ai au pornit impotriva lui Gorgias, satrapul Edomului. i el le-a ieeit inainte cu trei de pedestraei i patru sute de ctilareti. i cand s'au ciocnit, putini Iudei au cazut. Atunci un oarecare Dosoftei, dintre Tubieni, calare dibaci, a apucat pe Gor-

tinea strans de hlamidg,

gias

voia stt prindâ pe blestemat de viu. Dar un calgreV trac sari pe el ei-i taie mana din umgr i numai aea Gorgias a fugit spre Marea.

Caci dad'," ei n'ar fi crezut cá cei

cázuti in batalie vor invia, ar fi fost ziidarnic lucru 0 o nebunie sit se roage pentru morti.

45.i ei mai credeau ca pe cei care

au adormit intru buna credinta ii asteapta frumoasa riisplata. Mt& un gaud sfant cuvios!

46. Iatg deci pentru care pricing el a adus aceastit jertfg pentru isptieirea pgcatelor pentru morti, ea sg-i mántuiasca de pacate.

Dar voinicii lui Esdris, de prea

indelungatg lupta, osteniserg. Atunci Inda

a chemat pe Domnul ca sä le vie inteajuter i sa, le fie capetenie in luptg. Apoi el a inceput sâ strige in graiul stramoeesc strigáte de razboi

sa &lute psalmi 0 s'a repezit pe ne-

asteptate impotriva oamenilor lui Gor-

gias, carora le-a pricinuit o mare infran gere.

Dupg acestea, Iuda 0-a strans oastea 0 s'a dus in oraeul Adulam. fiindca tocmai era ziva a eaptea, s'au curatit dupä. obicei 0 au prgznuit acolo

ambits,

A dona zi au venit luda i cu ai sai, pe o vreme minunatg, ea di ridice trupurile celor cazirti i sit le ingroape in mormanturile pltrintilor lor. Dar au giisit sub haina fiecgruia talismane de la idolii din Iamnia, pe care legea le opreete pentru Iudei. Deci pentru t4i a fost limpede ea din aceastä pricing ei au murit. Atunci au proslgvit pe Domnul, dreptul judecator care descopere cele aseunse.

Apoi ei au inceput sa se roage fierbinte ca sa li se ierte cu totul pg-

catul. Iar viteazul luda a indemnat poporul sa, se pazeasca neplitat de pacat, deoarece a vazut cu ochii urmarile

catului la cei care cazusera in lupta. Apoi el a ineeput sä strângg

bani printre ostaei 0 a strans douti mii de drahme, pe care le-a trimis la Ierusalim ca sg se aduca o jertfa pentru ispasirea pacatului. Frumoasii,

i minu-

natá faptá, insuflata de gandul invierii tnortilor I

13.

Antioh Eupator i cu Lisias pornesc cu rdzbei, impotriva Iudeilor in fruntea a doud

armate. Moartea lui Menelau. Impresurarea Betfurului. Eupator incheie pace cu luda. Nemulfumirea locuitorilor din Ptolemais pentru pacea incheiatd

In anul o Rita i patruzeci i noua, Inda impreung cu voinicii BM an prins de veste ca Antioh Eupator inainta impotriva Iudeei cu oeti mari, Intovaraeit de Lisias, epitropul eau marele sfetnic peste trebile árii, fiecare in fruntea unei armate greceeti de Butts; i zece mii de pedestrasi, cinci trei sute de calareti, douazeei doi de elefanIi i trei sute de care de razboi inarmate cu seceri. 3. Dar cu ei s'a intovaxasit i Menelau imbarbata pe Antioh la razboi cu toate cä in toat,e acestea era multa prefacatorie nu pentru mantuirea patriei, ci mai mult cu nadejdea ca ea, fie iaritei aeezat in dregatoria lui. Ins& Impiratul imparatilor a intärtitat mania lui Antioh impotriva aeelui fticator de rele, 0, dupa ce Lisias I-a zu-

gravit in fats imparatului

eh,

el este

pricina tuturor nenorocirilor, imparatul a poruncit sti-1 duca la Bereea i sá-1 omoare dup.& datina locului.

i in acest ora e se afla un turn

inalt de cineizeci de co0, plin cu cenuea. infierbantatä. Acolo se afla o vartelnita care se invartea asa ca din orieicare parte asvarlea pe °Bandit in spuza. Acolo se ucideau toti templului, precum i oricare alti faciitori de rele.

1081

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 14

$ tocniai in acelapi chip s'a in-

de bärbätia Iudeilor, a incercat si le

ca mormantul lui si nu fie in pimant. $ cu drept,ate! Fiindcral el a pan-

$ apa a inainta.t impotriva Betturului, cetate bine intiritii a Iudeilor, insä el a fost biruit; apoi s'a näpustit din nou impotriva ei pi din non a fost

cuprinda cetätile cu viclenie.

támplat sä moarä nelegiuitul Menelau,

girit cu multe frairidelegi altarul al cirui foc

pi a cirui cenupil eran curate. $

tocmai in camita pi-a gafa moartea. $ imparatul inainta cu gänduri piigane, ca sä se poarte cu Iudeii cu mult mai riu decht se purtase párintele säu. Cand luda a aflat despre aceasta, porunci poporului fiam si se roage Domnului zi i noapte, ca numai de astildata sil vini in ajutorul celor care erau In primejdie sä piarzä legea, patria pi templul cel sfant,

biruit.

In vremea aceasta, Rodocos din

Gastea Iudeilor a vindut dupmanilor pla-

nurile de razboi, dar el a fost ciutat, prins i bagat in temnita. Apoi a doua oara impäratul a stat de vorbi cu locuitorii din Bettur le-a dat sfat de pace, care a pi fost primita, apoi el a plecat. lusa cand s'a ciocnit cu voinicii lui luda, a fast infrant. i cand a mai

$ sil nu ingiradue ca norodul acesta,

care nu prea de multa vreme ipi venise In fire, si, cada iarilai in mainile

$ dupi ce toti au rugat cu osardie inteun cuget fierbinte i in genunchi, cu plânset i cu post, pe Domnul cel milostiv, timp de trei zile, luda i-a imbarbiltat pi le-a poruncit sä fie gata de luptä.

$ dupil intelegerea pe care a avut-o

cu batalla, el a luat hotirirea sá, iasi la luptä pi s'o duo& la bun sfarpit cu

ajutorul lui Dumnezeu, inainte ca impäratul si naviilea,scral in Iudeea i sá cuprindi cetatea. Apoi lraisand in voia Ziditorului lumii izbanda, el a indemnat pe voinicii s'al la luptá vitejeasci pina la moarte pentru lege pi templu, pentru cetate Efi patrie, cum pi pentru asezimintele ei; tábrairi cu oastea langa Modein.

$ luda a dat calor dinliuntru

merindele trebuitoare.

primit i cumplita veste ci Filip. pe care 11 usase in fruntea trebilor, se disculase,

Eupator, in turburarea lui, i-a rugat pe Iudei, s'a socotit invins pi le-a fitgäduit Cu jurimant si le Implineascä toate cererile lor drepte, apoi s'a impicat cu ei Efi a adus i jertfa, s'a arlitat cu cinste fati, de templu i cu bunilvointa catre cetate.

$ pe luda Macabeul 1-a socotit

ca un prieten, pe care 1-a 1E-wat carmuitor

de la Ptolemais i pana la Gherar.

Mai pe urma, cand impäratul s'a

dus la Ptolemais, locuitorii Ptolemaisului

s'au intirfitat impotriva acestui

mlint de pace pi s'au ficut foc i park fiindca ei voiau sä-1 calce. Atunci Lisias s'a suit pe o podini

pi a apärat pe cat a fost cu putintii

lar ostapilor lui le-a dat acest cuvint de taita: Domnul este izbanda noastra !

invoiala facutá de impArat, a induplecat

cu care in vreme de notipte a dat buzna peste cortul imparatului, pi a omorit in tabari aproape dourra, mii de oameni, iar

inaintaxii i a retragerii imparatului.

8i pi-a ales el pe cei mai viteji asta*,

cu lancea lui pe cel mai mare elefant, dimpreuni, cu cei care se aflau in turnulet.

In sflirpit. dup.& ce an fispandit o spaimä cumpliti in toatit, tabára, s'au

intors cu izbanda in revirsat de zori. lusä aceastä izblinda au avut-o

pe locuitori p.ra i-a imbunat, apoi a purces

la Antiohia. lata' deci care este istoria 14.

Alchimo8 uneltefte pe ldngd impdratul Di-.

mitrie. Pdra lui impotriva lui luda Macabeul fi a Aeideilor. Impdratul trimite pe Nicanor in lucleea. Viclenia lui Nicanor.

Fuga lui luda. Nicanor cere preotilor

numai multamiti ocrotirii Domnului. dat seama Dupa ce imparatul

1082

dea pe luda in mana lui. 1. lar dupä trecere de troj ani, luda tovarkii sal au aflat ca Dimitrie, fe-

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 14 ciorul lui Seleuc, porrtise din portul Tri-

poli cu numeroasit mate i cu cofábii, Cuprinsese tara i omorise pe Antioh pi pe Lisias, epitropul lui. Un oarecare Alchimos, care mai inainte fusese arhiereu si care in vremea neamestecului cu Elinii se pangarise de

buniivoie, intelegand ca nu mai este chip de scapare i niel de ingiíduinta sit

intre in sfantul altar, S'a dus la impiíratul Dimitrie, in anul o salt i cincizeci i unu, i i-a da-

ruit o coroanit de aur cu ramuri de palmier, si pe langii, aceasta i cateva

ramuri de mislin, cum este datina se däruiascii templului.

a stat liniatit.

sii,

i in ziva aceea

Ins& el a gasit prilej prielnic pentru srainteala lui, in vremea cand Dimitrie 1-a chemat la divan pi 1-a intrebat despre apuciiturile i planurile Iudeilor. Atunci el i-a fiispuns: R Iudeii care se chiarnii Asidei, in fruntea cirora este Iuda Maxabeul, urmac mereu razboaie i fiscoale si nu vad eu ochi buni linistea imparätiei. i deoarece am fost despoiat de

oamenii lui i sa, insciuneze pe Alchimos ca arhiereu al s15,vitului templu. Atunci paginii care fuseserii, siliti sà fugii, din Iudeea din pricina luí luda s'au adunat griimada lângä Nicanor, crezand cä, sumedenia de nenorociri care vor

coplepi pe Iudei va fi spre fericirea lor. Cilnd au auzit Iudeii despre inaintarea lui Nicanor i despre n'ávala pa, gartilor, si-au presarat piimant in cap pi

s'au rugat la Cel care intemeiase poporul sau pe veci i care fatis deapururi ocrotise moatenirea sa.

Si ei au plecat in grab& dupi

porunea lui Iuda, cäpitanul lor, i s'au incaerat Cu dupmanii la satul Adasa. Simon, fratele lui luda, s'a ciocnit cu Nicanor, insii din pricina sosirii far&

de veste a dusmanilor a suferit o mica infrangere.

Cu toate acestea, cand a auzit

Nicanor despre vitejia cea farii seaman a lui luda si a voinicilor BM, i cu ce

biirbatie se luptä pentru patrie, s'a temut ca 85, dezlege pricina prin värsare de sange.

Pentru aceasta el a triada pe Po-

vrednicia mea stramopeascii vreau ea zic,

sidoniu fo'i pe Teodot, adicii pe Matatia,

al doilea avand in vedere pe cei de

asupra propunerilor, generalul le-a impartapit optirii, i &Ind au cazut cu totii la invoialii, pi-au dat incuviintarea pentru incheierea pitch.

de arhierie, am venit aici, Ma,i intai de toate cu dorinta curat& pentru drepturile împäratului, d

un neam cu mine, deoarece cutezanta acestor oameni pricinuepte intregului po-

por cele mai mari nenorociri. Asa dar tu, impärate, de vreme ce cunopti toate acestea, vegheaza, peste tara i peste poporul nostru cel asuprit, dupii iubirea ta de oameni cu care te porti fat& de toti, Fiindcii, atála vreme cat va mai trai luda, cu neputintä, este sä ai pace

ca sä incheie pace cu ei. Si dupii o chibzuire indelungata

Apoi s'a hotiirit o zi in care coi doi aveau sit se intilneascii intre patru ochi. i dinteamandouit partile a sosit cite un car de fázboi pi au fost apezate 'nail luda Macabeul a asezat opteni inarmati la panda in anume locuri, ca nu

astfel, ceila1i sfetnici ai imparatului, care pizmuiau pe Judo, au infierbantat to'l mai

cumva vriljmapul sa inceapa vre-o nävalft, vicleanä. Cu toate acestea sfatul lor s'a petrecut in deplinii intelegere. Nicanor a stat o bucatá de vreme la Ierusalim pi n'a sävarpit niel

fantii de lupta, 1-a nurnit general al

o farädelege, iar poporul care se adunase cu gramada 1-a trimis la vatra lui. lk 24. Si el avea mereu pe luda In jurul lui, cáci Il iubea din inimä.

in tari!*

Si dupil, ce el a isprävit de gräit

mult pe Dimitrie. Atunci el a chemat indatä pe Nicanor, care fusese ciipitan peste ele(*drift din Iudeea, Si 1-a trimis Cu porunca scrisii ea 85, nimiceasc5, pe ludo, sä risipeascii, pe

25. Si 1-a indemnat sit, se insoare

85, aibit copii.

i luda s'a insurat, a

trait fericit i s'a bucurat de viatii.

1083

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 14

Mud .Alchimos a vizut prietenia

e Tu, Doamne, care n'ai nevoie de nimic, ai binevoit ca templul unde tu siiIiiclueeti a fie in mijlocul nostru. i acum, sfinte Doamne, izvorul a tali sfintenia, pazecte in veci nepingarit locasul acesta care de curánd a

dintre ei, a luat tratatul incheiat 0 s'a dus cu el la Dimitrie i 1-a parit pe Nica.-

nor c5. are ganduri protivnice trebilor imparatiei, deoarece el ridicase pe luda,

vrlijmacul imparitiei, la vrednicia de loctiitor.

fost sfintit.* Un oarecare Razis, dintre bitrOnii din Ierusalim, a fost pOrit lui Nicanor.

Atunci imparatul s'a infuriat peste misurä, 0, in urma defitimitrilor acestui

El era un om care-si iubea pe cei din neamul lui 0 era cu mare vazà. Iar din pricina màrinimiei lui el era numit oParintele Iudeilor Chiar mai inainte, in vremea neamestecului Iudeilor cu Elinii, el se striiduise pentru curatia Iudaismului, pentru care Ii pusese in primejdie i viaja. i Nicanor, vrAnd sa-si dea pe

ficator de role, a scris lui Nicanor vine greu sä primea,sei tratatul care a fost incheiat, porunceste lui Nicanor sä trimita in grab& pe luda la Antiohia,

legat in lanturi. La primirea acestei scrisori, Nicanor s'a turburat i s'a mndârjit, fiindca

el nu putea sä calce tratatul incheiat, firi ea Iuda sä fi sävârit ceva ne-

fatä, ura lui fat,ä, de Iudaism, a trimis mai mult de cinci sute de ostaci ca sà.-1 prinda,

drept.

Ina, fiinda nu i se cidea sä, se

Minded Nicanor credea cä prin

impotriveasa împäratului, cauta prilej prielnic ca printr'o intorsaturä, maiastri sä faca voia imparatului. i Macabeul vazhnd ci Nicanor se aratä, mai aspru cu el ci C purtarea lui nu mai este prietenoaa ea inc..inte, el a inteles cä aceasti asprime nu

prinderea lui va pricinui Iudeilor o mare nenorocire.

*i pe and ceata de ostaei se trucuprindä, turnul in care se afla el si spirsese poarta curtii i poruncise

sä aduci foe ca sä dea foc uior, cel impresurat pántece,

era a bine, de aceea a stans un mare numär de voinici i s'a facut nevazut din

in

Fiinda a vrut mai bine si maxi

fata lui Nicanor.

Cand ins& Nicanor a viizut cä luda

implântat sabia

cu cinste decat sä cadi in mâinile color

prin vitejia lui I-a intrecut in viclecug, s'a dus in prea sfántul templu, in vremea cand preotii aduceau jertfele cele indatinate, i le-a poruncit sa-i dea in mânii,

fir& de lege 0 sit patimesch oaxi nevrednice de neamul lui.

pe omul acela.

fugit voinicecte pe zid i s'a aruncat ca un viteaz jos in multime.

i fiinda, ei cu jurimant au ade-

verit eä, nu stiu unde se aflä cel pe care

il cauttt

Nicanor a intins mana lui cea

dreapta, spre templu 0 s'a jurat: Dacä, voi nu-mi yeti preda pe luda ferecat in lanturi, voi face acest templu al lui Dum-

nezeu una cu pamántul, voi &Alma acest altar 0 voi ridica in locul acesta

un templu in cinstea lui Dionisos Epifanes !*

Dupi aceste amenintäri el a plecat.

Atunci preotii 0-au intins mfiinile spre

cer 0 au chemat pe Cel care in toati

vremea s'a luptat pentru poporul nostru si au zis:

Inca, fiindci din pricina grabei a spaimei nu se nimerise bine si vazand

cä ceata de ostasi patrunde pe uci, a

44.i din pricina ea toti s'au dat

repede inapoi, s'a facut un loe gol in mijlocul ciruia a cázut el pe plimant. i fiinda; tot mai sufla, infier-

antat de mânie, el s'a sculat de jos i, In ciuda ciroaielor de stinge care curgea

0 a fanilor primite, a trecut repede prin

multime 0 s'a urcat pe o stand', po-

varniti. i, cu toate ca-0 pierduse angele Cu desivarsire, si-a smuls miruntaiele cu amandoui mainile le-a aruncat in multime, rugandu-se la staphnul vietii 0 al sufletului, ea iariisi sä i le dea. asa a murit.

1084

www.dacoromanica.ro

CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 15

lifitarea, frumoa,selor sale cuvinte, apoi le-a povestit un vis vrednic de credintii, precum si o vedenie adevitratii, de care cu totii s'au bucurat.

15.

Umndrirea lui luda. Nicanor pornefte spre

Samaria. Cuvantul lui luda pentru im-

beirbeitarea ostirii. RugaCiunea lui luda Macabeul. lzbánda. Moartea lui Nicanor. Scirbelloare in amintirea acestei biruinfe. Cuveintul alcâtuitorului c4rf ii prescurtate.

Si chnd Nicanor a aflat eh, luda

Cu voinicii lui se afla in partile

s'a'hothrit sh se näpusteascil impotriva lor far& gree in ziva Shmbetei. Dar Iudeii care erau siliti sä meargh

cu el i-au zis: Nu-i micelhri shlbatic ca barbarii, ci cinsteate ziva pe care a cinstit-o si a sfintit-o Cel ce vede toat,e

Atunci acest de trei ori nelegiuit a intrebat dach, se aflä, in cer vre-un Stäphn care sh fi poruncit sii, se prämnuiasch

Dar ei i-au rlispuns indath: e Dom-. nul Dumnezeul cel viu, el este sthpanul din ceruri care a rtInduit sh, se praznu-

iasch ziva a saptea! lar celdlalt a spus: Si eusuntstaphn pe piimint i poruncesc sá luati armele sh faceti slujba impiiratului ! » Cu toate

acestea el n'a izbutit sá aduch la indep1inire planul lui cel nelegiuit.

Si pe chnd Nicanor, care se umfla de trufie, îi pusese de gaud sä ridice un monument miíret de biruinth cu prilejul infrángerii lui Iuda i alor BM, luda Macabeul, dimpotriva, ohdajduia neincetat eft va cilph,ta ajutor de la Domnul. Pentru aceast,a el imbärbata pe ai shi, sh, nu se teamh de ndvala nilor, ci aduch aminte de ajutorul pe care Dumnezeu din cer li-I dilduse In trecut, i ch Cel Atotputernic le va da si acum Si-i insufletea grhindu-le din lege din prooroci i le aducea aminte de luptele lor vitejesti, si mai cu osiirdie el

Si duph, ce i-a inflächrat, luda le-a

dat porunci

i

le-a indreptat luarea

arainte la viclenia paghnilor si la calcarea jurärahntului.

Astfel el i-a inarmat nu cu

dejdea in scuturi i in länci, ci cu imbiir-

i iatil care a fost vedenia: El a vä,zut pe Onia, cel care mai inainte fuses° arhiereu, om virtuos i bun, cucernic i blind, hothrit in cuviint si din

pruncie spre virtute shrguindu-se, cu mhinile ridicate, rugandu-se pentru tot poporul Iudeilor. Apoi i s'a arhtat, inteacela,si chip,

un biirbat vrednic de cinste pentru ch,runtetea lui, inconjurat de minunati strdlucire. zis:

Atunci Onia a deschis gura i a lath pe prietenul fratilor shi, Iere-

mia, profetul lui Dumnezeu, care se roagh

mult pentru popor i pentru cetate! Apoi Ieremia a intins mhna i i-a dat o sabie de aur i, dandu-i-o, i-a zis: It Ia aceastil sffintil sabie dar de la Dumnezeu! Cu ea sh zdrobesti pe vriijmasi

Astfel voinicii au fost inflächrati de aceste foarte frumoase cuvinte ale lui luda, care aveau puterea sh-i indhr-

jeasch spre vitejie i sh oteleasch Mima lor de tineri. Deci ei s'au hoth,rit fib; nu mai popose,ascii, in tabhrit, ci viteje§te sh se arunce in luptá cu toatii strhpicia sh dea o hothritoare i Myer'pinata lupta in clipa cand cetate,a legea templul erau in primejdie, Fiindch prea Min se ingrijeau ei de

femeile si de copiii lor, de frati sau de rude, ci cea mai maro si cea dinthi grija era grija de t,emplul cel sfânt. Dar

i cei care

ramiiseserh,

in

cetate nu erau mai putin turburati de

lupta care avea sh se dea in camp deschis.

Si pe cfind toti erau incordati

asteptând sfhr§itul apropiat, deoarece dumanii se asezaserä in linie de Wade,

elefantii fuseserii rhnduiti in locuri po-

trivite i chlärimea la aripi, luda Macabeul, vazilnd multimea de Wire i aceastä, preghtire feluritä, de arme si privirea sälbatich a elefantilor, intins mhinile la cer i a chemat pe

Domnul a toate vlizhtor, care face minuni, fiinda el stia cá izbilnda nu vine de la arme, ci Dumnezeu hotäriiste bi-

1085

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 1

ruina si o dO celor ce sunt vrednici

lui si pe preoti, si stand inaintea altarului a trimis duptt cei din cetate,

de ea.

Apoi s'a rugat asa: * Tu, Stipalie, care ai trimis pe ingerul titu in vremea domniei lui Iezechia, regele Iudei,

si a nimicit din tabitra lui Sanherib o sutil optzeci i cinci de mii de oameni, Trimite i acum din ceruri pe

ingerul tau cel bun inaintea noastrit, ca spitimitnti i ta-i ingrozesti. Si cu puterea bratului titu e& fie izbiti toti cei care au venit cu hula pe buze impotriva sfitntului ttiu norod ! » sfitrioit el ruga,Si cu mesto cuvinte

spttnzurat dinaintea templului.

Atunci toti au proslitvit pe Dumnezeu

din cer care li se descoperise si au zis:

Preamitrit sIt fie cel ce a ferit de pb,ng5,-

rire locul situ cel dita! »

Si luda a spanzurat capul lui

ciunea.

Si oastea lui Nicanor inainta cu trambite si cu canteo:, de ritzboi, lar luda i cu voinicii lui au ince-

put lupta cu chemarea, i cu rugaciunea cea catre Dumnezeu. Si luptandu-se cu flirt:infle, dar in inima lor rugandu-se lui Dumnezeu, au doborit la piimitnt nu mai putin de treizeci i cinci de mii de oameni, veselindu-se

foarte de ajutorul viidit al lui Dumnezeu.

Si dupit ce au sf&rsit lupta i cu bucurie se intorceau la cuele lor, au

COrora le-a arittat capul nelegiui-

Nicanor i mana hulitorului pe care el o ridicase cu atata trufie impotriva templului Celui Atotputernic. Apoi a tOiat limba nelegiuitului titindu-o bucittele a dat-o 1)UL-flor cerului, iar bratul räufacittorului 1-a

tului

Nicanor pe zidul eetäii, ca semn vidit

neindoios pentru orisicine, despre ajutorul lui Dumnezeu. Si ca sil nu lase aceasti zi nepritz-

nuita, au luat inteun cuget aceastii

hotirire, ca s'o praznuiaseit in a treisprezecea zi a lunii a douäsprezecea, numitO In limba grima Adar, in ajunul drbittorii lui Mardoheu. Astfel s'au intamplat lucrurile cu Nicanor.

i

fiindc5, de atunci cetatea

a ramas in stapfinirea Evreilor, voi sfarsi eu aici istorisirea mea.

bitgat de seamit cb, Nicanor citzuse in luptit imbracat cu armura. Atunci cu strigitte i chiote au prosliivit pe Dumnezeu in timba stra-

Dad, aldtuirea, acestei citrti este

bunit si cum se cuvine, este tocmai ceea

ce am vrut i eu, iar dad, ea este cu

de mijloe, insemneazit cit

moseascii.

ponosuri

suflet pentru apitrarea celor de un neam cu el, care din tineretea sa frase pentru ei acedsi dragoste, a po-

cineva ori numai vin, ori numai ap5,

lar luda, care se inchinase cu trup

i

n'am putut sk fac mai mult. Si precum este neplOcut sà boa

pe cand vinul amestecat cu ap5, este plitcut si bun la gust tot astfel

runcit sä taie capul lui Nicamor i mana cu brat cu tot, ca sO le dud la Ierusalim.

iscusinta in alcittuirea povestirii farmeeit urechile celor care citesc istoria. Aici este sfarsitul.

Si duckndu-se el insusi la Ierusalim, a adunat pe toti coi din neamul

CARTEA A TREIA A MACABEILOR ei Antioh a cuprins cetittile care mai

1.

Ptolorneu IV Filo pator invinge pe Antioh cel Mare la Ralia. Ptolomeu vine in leruealim 8d vadil cetatea, dar vrea mire In templu, in SIdnta S fintelor. Tofi locuitorii Ierusalimului eunt turburafi.

1. and a auzit Ptolomeu Filopator de la dregittorii cei ce se intorseserit

inainte fuseserit sub stOpknirea lui, si-a adunat toate ostile, pede,strasi i cialtreti, a luat cu sine si pe sora sa Arsinoe si a pornit, indreptitndu-se in pärile Rafiei, unde Antioh poposise cu ostirea lui. 2. Atunci un oarecare Teodot, vrfind s5, faca- o ispravit vitejeasc5 a luat din cei mai viteji ostasi ai lui Ptolomeu, care

1086

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A DIACABEILOR, 1 mai inainte Ii fuseserg, supuai lui, i a pornit noaptea la cortul lui Ptolomeu, ea sa-1 omoare el singur i in felul acesta sa pung, capat razboiului. Insá Dosoftei, un fecior al lui Drimilus, iudeu de neam, ca,re mai tarziu

intr'una ca trebue ea intre inläuntru,

datinile stramoaesti, 1-a dus pe Ptolo-

i-a raspuns:

se lásase de lege ai se instrainase de meu aiurea F4 a culcat in cortul regesc pe

un necunoscut care trebuia sä pateasci ceea ce ar fi pätit Ptolomeu. Si and lupta era crâncena, iar biruinta inclina mai mult de partea lui Antioh, Arsinoe a inceput sä alerge cu parul despletit printre randurile de osta§i Indemne stäruitor, cu planset §.1 cu

lacrami, s'o apere vitejeate pe ea, pe copiii ei i pe femei, fitgaduind sá dea fiecaruia dacä, vor birui, cate clout), mine de aur. Si astfel s'a intamplat cä, in aceasta

bättilie multi duatnani au fost ueji, iar altii au fost luati in robie. Si dup.& ce au zadarnicit aceastii

uneltire, el s'a hotarit di se duca sg, vaza cetàtile cele invecinate i sa le imbarbateze.

Si cu acest prilej a flicut daruri templelor, iar pe supuaii sii i-a otelit. lar cand Iudeii au trimis la el soli din marele sfat i dintre batrani, ca sg, i se incline ai sa-i fee& urári pentru

1-a prins un dor sä se duo& la ei cat mai degrabä.

Ajungand el la Ierusalim, a adus

jertfa de multumire marelui Dumnezeu. apoi. dupa ce a facut acest lucru care

era potrivit cu cinstirea locului ai a ajuns in sfarait la templu, s'a minunat de ravna cu care era tinut ai de frumoasa lui infati§are,

Apoi s'a mirat el de minunata

randuialä, din templu i i-a trecut prin minte sä, intre in Sfanta Sfintelor. Si eand i s'a spus ea nu se cuvine

sa intre acolo nici chiar celor care fac parte din poporul iudeu i nici chiar tuturor preotilor, ci numai arhiereului, capetenia cea peste toti preotii, i aceasta

numai o data pe an, el n'a vrut nici de cum sä auza.

Si chiar nici dupä, ce i s'a citit

legea, tot nu s'a incredintat, ci o tinea,

dei ei Bunt lipsiti de aceasta cinste,

eu aá nu fiu lipsit! Si a mai vrut sa §tie din care pricinä, nimeni din cei de fat& nu 1-a oprit

sa intre in tot templul.

Atunci unul, fart), sä se gandeasca,

Rau s'a facut! », ea sg, se

faleascd,.

Si dupg, aceasta el a zis ca din care

pricing, el sä nu intre, cu voia sau fara voia lor? Si pe cand preotii ciideau in genunchi, inveamantati in toate odajdiile §i se rugau marelui Dumnezeu ca sit le ajute in nevoia in care se aflau inmoaie ravna celui care vrea sa intre cu sila, j umpleau templul de strigate ai de lacrämi, Cei care rämäseserg, in cetate Barka cuprinqi de groazä, bänuind ea se intamplá ceva nemai intfimplat. Fecioarele inchise in cdmari s'au ntipustit afartt impreuna cu mamele lor vi-au presdrat cenuaa i pulbere in cap ai au umplut ulitele cu bocetele i cu suspinele lor.

Aaijderea i cei care se inchisesera de curand in caindrile lor de nunti,

gatito inteadins, au liisat laoparte ruainea care-i tinea pe loo §i au alergat deavalma in cetate. Dar ai mamele j doicele 0-au lásat pruncii lor care incotro, unele in case, altele pe ulite, i s'au adunat fära

grija in templul cel intru tot sfant.

Si rugriciunea celor care se adu-

naserà era de multe feluri, din pricina celui

care incerca sä facg, lucruri fara de lege. Si intocmai ea i aceatia, vitejii cetateni nu-1 rabdau ca sä stäruiaseä, adevereascd, gandul lui,

Ci au strigat sá punö, mina pe

arme ai sä moor& vitejeate pentru legea stramoaeasca.

i atunci ei au fäcut o

mare zarvä, in sfanta cetate. i numai abia dup.& ce batrinii ai mai marii poporului i-au induplecat, ei s'au intors iargai la locul lor de rugäciune.

lar poporul aatepta rugandu-se

ea ai mai inainte.

Si bitranii care erau imprejurul impdratului au incercat fel IA chip, sa

1087

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 2 intoarcli, gändul lui cel trufas de la planul pe care-I facuse.

lar el fiind din ce in ce mai Indrzne i làsând totul laoparte, se apropia tot mai mult, inchipuindu-0 ca ponte sä indeplineascit ceea ce-si pusese de gand.

Ca'nd cei care se aflau in ceata impitratului au vazut aceasta, s'au intors cu ai nostri laolalta ca sit cheme pe Cel care are toata puterea, sá abet& primejdia i si nu ingaduiascä aceastit nelegiuitä, i trufasä fapta. Si strigatul necontenit i puternic al celor care se adunaserä s'a prefacut inteun strigat de nedescris. Caci s'ar fi putut crede ca nu numai oamenii striga, ci i zidurile

intregul pamant, toti vrand mai degrebe, moartea decat pangarirea, locului sfant.

Tu, pe indritznetul Faraon, care a robit pe sfantul tau popor lsrail, 1-ai pedepsit prin nenumarate i felurite pedepse i astfel si-ai arittat puterea ta

cea mare; Si cand el 1-a urmä,rit cu carele cu oastea, lui cea multe., 1-ai scufundat In adancul marii, iar pe cei ce au nä,

dajduit in tine ea in stapanul a toata faptura, i-ai trecut printeinsa nevatii,

mati,

Care si vä,zand lucrurile mainilor tale te-au proslavit pe tine, Cel Atot-

puternic.

Tu, Impärate, cel ce ai fitcut

rnfintul cel nemarginit i nemäsurat, ai ales aceasta cetate i ai sfintit locul

acesta cu numele tau, tu cel care nu ai trebuinta de nimic, i 1-ai preamarit cu stralucita ta aratare, initItandu-1 spre slava marelui i prea cinstitului titu nume,

2.

Rugdciunea arhiereului Simon cdtre nezeu. Ptolomeu Filopator este impiedicat de puterea lui Dumnezeu sd mire in templu, fiind lo Vil cu incremenire. Intors in Egipt, incepe prigoana i rdzbunarea impotriva

Atunci arhiereul Simon a inge-

nunchiat in fate, templului, a intins

mainile catre cer i cu buna cuviinIft s'a rugat astfel:

*Doamne, Doamne! Impärate al cerurilor i Stä,pane a toatä faptura, sfinte intro sfinti, singur stäpänitor,

atotputemic, ja aminte la noi cei obijduiti de nelegiuitul pagan care se trufeste cu indrazneala i cu puterea lui ! Caci tu, Ziditorul lumii i Stapänul a toate, esti stapänitor drept i judeci pe cei ce se poartä, in chip semet i de-

Tu care din iubire fatit de neamul lui Israil ai fitgaduit ca, dacli vom cadea

de la tine i va da peste noi restristea, vom veni i ne vom ruga in locul acesta, vei auzi rugiiciunea noasträ. Si tu esti credincios i adevarat! Si dup.& cum pe parintii nostri, cei ce au fost adeseori in nevoie, i-ai ajutat intru smerenia lor si din mad primejdii i-ai izbavit,

Vezi i acum, Impärate sfinte, ca din pricina multelor i marilor noastre

suntem obijduiti, suntem supusi vrajmasilor notr i intru neputintele noastre suntem parasiti. Si in ace,stä neputinta fiind, indraznetul pangaritor umblä, sä reascä sfant locul acesta, inchinat pe pacate

pamant slä,vitului tau nume. Si fiindea,

la salasul tau, cerul

faimator.

ceruhii, oamenii nu pot BA, ajungd,

chime caro au savarsit lucruri nedrepte, printre care se aflau i uriasi ce se

sa sfintesti locul acesta pentru poporul tau Israil.

aduciind peste ei potop de apit. 6. Tu si pe Sodomitii cei trufasi, vestiti prin fitadelegile lor, i-ai ars cu foc cu pucioasti puindu-i pildä pentru urmasii lor.

necuriltia lor i nu ne mustra pe noi prin pangitrirea lor, ca sa, nu se laude cei

Tu ai pierdut pe coi din skive-

bizuiau pe put,erea EA pe indrázneala lor,

Ai binevoit insa, intru slava ta,

Ci nu ne pedepsi pe noi prin

far& de lege intru trufia lor, i in semetia lor ea se bucure de izbilndit,

1088

www.dacoromanica.ro

i si

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 3

lar coi inscrisi 85, se cunoasca dupä emblema lui Dionisus o frunza

Noi am pangarit Wait templul

acesta, intocmai cum se pängArese templele idolesti!* terge p5,catele noastre i iart5, fáradelegile noastre i aratft4i indurarea

de edera intipärita cu foe pe trupul

lor, i astfel ei sä, fie trecuti In randul

celor ce au dreptul sa fie crutati. i ca sa nu para c5, este vrajmas pentru toti, a 81:Tat mai jos: e Daca

ta in ceasul de fata. Degraba sä ne intampine pe noi

indurarile tale, si pune cantari de laud& In gura celor cu inima zdrobitä i arnarita

vre-unii ar vrea sii, intro in r5,ndul celor care s'au hotarit sa cinsteasca raisterele lui Bacus, 85, aib5, aceleasi drepturi e,etatenesti ca i Alexandrinii*. Atmaci unii, din pricina dajdfilor

ne invredniceste sá avem parte de

pace! »

Atunci, atotvazatorul Dumnezeu atotsfantul Tat& a auzit rugaciunea cea dupa lege facutä si a pedepsit pe semetul i indraznetul trufas,

pe caro le plateau templului din cetatea sfanta, s' au aläturat fara zabava, crez5,nd ca prin legaturile viitoare cu

imparatul 85, se faca part* de mai mare cinste. Cei mai multi ins5, au r5,mas statornici in credint,ii si nu s'au depärtat de lege, ci, plätind bani ca sit poata trai

015,tinandu-1 incoace i incolo cum

se clatiná trestia de vant, i cazand jos

pe pamant, sta cu mädularele noage fade, sá scoata vre-un cuviint,

fiindc5, cu dreapta judecatà, fusese ju-

fiir5, de frica, au incercat sa scape de

decat. i dac5, prietenii lui

inscriere,

i paznicii

lui au vazut cumpfita pedeapsit care lovise, ternfi,ndu-se ca nu cumva sa se sitvarseaseit din viata, cuprinsi fiind de fric5 I-au secs degraba Mara. i clup5, ce incetul cu incetul si-a

Niid5jduind sa capeta ajutor dispretuind pe cei ce se lepadasera de lege, i urandu-i ca pe niste vrajmasi ai poporului i lipsindu-i de legaturile cele obstesti i prietenesti cu ei.

dupa acea pedeapsii, ci a plecat de acolo amenintand cuniplit. 05,nd a ajuns el in Egipt, tot nn s'a dezbirat de räutati, ci, dupa indem-

3.

venit in fire, nu s'a pocäit nicidecum

nul oaspetilor i tovaräsilor BE de ospete, care se läsasera de tot ceca ce era drept,

Nu numai c5, a facut nenumärate fapte de ocar5 ci a ajuns cu driizneala atat de departe, incit gräia

pretutindeni hule, si multi dintre prietenii sái viizand gândul imparatului cautau s5-i faca voia. i atunci imp5,ratul si-a pus de gaud 85, umileasca poporul iudeu. Pentru

aceasta el a poruncit sa ridice in curt,ea palatului o column& pe care sit, se sape o inscriptie,

Ptolomeu Filo pator pune la cale nimicirea ludeilor din Egipt. Scrisoarea tri-

miscl nitre toatii etOptinirea i dregdtorii Egiptului, ca Iudeii sei lie stranoiinteun loc sa fie omort(i, funded numai afa impäralia va merge bine.

0ând insä, a auzit paganul, s'a infuriat pán5, intr'atftta, incat nu nu-

mai ea, s'a intäratat impotriva Iudeilor din Alexandria, ci cu mai mult5, strasnicie impotriva celor ce locuiau in tarti, porunc5, a dat ca foarte degrab5 adune inteun singur loe i inteun chip crud sä-i omoare. i

ca sä se poati, implini toate

Anume ca nimeni din cei care nu aduc jertfa n'are voie s5, intre in tem-

acestea, a fost faspandit un zvon urit impotriva Iudeilor, încât cei care rayneau sá le faca rau aveau prilejul 86,-i opreasc5, de la datinile lor.

se vor impotrivi di fie luati cu de-a-sila s'a fie omoriti.

vremea fata de imparati aceeasi dragoste credintä, neclintita.

i toti Iudeii sä fie inscrisi deavalma cu poporul de rand si sa fie trecuti la un loe cu bastinasii, iar cei ce

plele lor,

Lisa:

1089

Iudeii au pastrat in toati

www.dacoromanica.ro

89

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 3 Am socotit cu cale, ca pe popoarele care locueso In Cele-Siria si Fenicia, sä,

Si fiindca ei se temeau de Dumnezeu

umblau in legea lui, se osebeau prin mâncarile lor, i pentru aceasta erau uriti de unii; Dar fiindca Ii impodobeau viata lor

le ctistigam, nu prin puterea armelor, ci prin blandeo i multä iubire de os, meni, i sit le facem bine si si fie multumite.

cu sav5,rsirea de fapte bune, erau tuturor oamenilor. Ins& aceastä viata a poporului,

Si fiindca am pus la indemana

templelor din diferite orase foarte multe venituri, ne-am dus i in Ierusalim ca sa cinstim templul celor necredinciosi, care nu se la,sit niciodata de nebunia lor. Ei, desi cu cuviintul au fost bucu-

despre care vorbea toata lumea, nu era clitusi de putin pretuita de inchinatorii la idoli, Ci vorba lor obisnuitä i deapururi

rosi de venirea noastri, ins& cu fapta au bast fiitarnici, cáci cand am vrut sä intram in templul lor i sä-1 cinstim cu

era despre cele douä deosebiri a inchiniiciunii si a mfincarilor. i ei tineau mor-

tis ca acesti oameni nu stint credinciosi nici impä,ratului i nici stapanirilor, ci sunt vriijmasi i uneltesc impotriva carmuirii. i astfel Ii batjocoreau cu batjocura cea mai umilitoare. Grecii cei ce locuiau In cetate care in nici un chip nu fuseserä de ei, cand au viizut aceastii intaratare neasteptata i aceastä, nävala nebanuita impotriva oamenilor acestora dar de ajutat nu-i puteau ajuta, fiindcii era carmuire tiranicä, ii imbärbiitau i cu greu r5,bdau

cele mai frumoase i cele mai cuvioase daruri, Impinsi fiind ei de vechea lor trufie,

ne-au oprit pe noi sa, intram, grit sä, simta puterea noastrit, cu care noi ne arittarn catre toti oamenii, cilläuziti de iubire,a noastfa de oameni. Si ne-au dat pe fata vrajmitsia lor,

ca unii care numai

ei singuri dintre popoare se pun in pricinä cu imparatii Cu bineficatorii lor. Dar noi nu ne-am potrivit nebuniei lor, ci ne-am intors cu izbanda In Egipt, am intitmpinat pe toate popoarele cu iubire de oarneni i ceea ce se euvenea sa facem am facut, Si printre multe allele, am iertat

i credeau ca aceasta stare de

lucruri se va schimba, Deoarece un popor atat de nume-

ros nu putea fi liisat far& ajutor, intru

ca't el nu sitvitr§ise nimio rb,u. Ins& unii vecini i prieteni i ne-

gutatori gr5,iau pe ascuns unii ca fagilduiau sa-i apere si sa se straduiasca pentru un ajutor cat mai grabnic.

Atunci Ptolomeu, trufindu-se din pricina fericirii sale de o clipii i fiindcit nu recunostea puterea marelui Dumnezeu, ci avea de g5,nd sä, stäruiascii necontenit In acelasi plan, le-a scris urmatoarea scrisoare:

a Impäratul Ptolomeu Filopator,

generalilor din Egipt i din alte tinuturi, precum i ostasilor, inchinä,ciune i ean Mate !

Eu sunt siinittos i treburile mele

merg bine.

Dup5, ce riizboiul pe care 1-am flicut in Asia, despre care stiti i voi,

a fost incununat de izbandit, cu ajutorul cel mai presus de fire al zeilor,

pe toti cei din neamul lor, de orisice

fapte role. Insä pentru slujbele pe care ei ni le-au fäcut in räzboi i pentru nenumiiratele pricini incredintate lor de la inceput si de care ei au avut grijä, ca sit le schimbilm starea lor de pana acum, hotitrim s'a fie socotiti vrednici de cetatenia Alexandriei i sa ia parte neincetet la slujbele lui Bacus. Ei ins& facura cu totul altfel, c5,ci dinteo räutate inniiscuta au lepadat

cu Indariitnicie s'au inclinat binele spre räu, Si nu numai c5, au clispretuit cetä-

tenia cea nepretuita, ci i celor putini care mai erau din toatä mima cu noi si-au inärturisit, atat prin grai, cat prin tacere, ura lor, pandind neincetat, ca noi, din pricina vietuirii lor

loase, sä, ajungem sä calciim randuielile date.

1090

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 4

Deoarece irisa noi suntem incredintati cu dovezi depline eä ei ne sunt dusmani i vrem sà veghem ca nu cumva,

cand s'ar intampla vre-o rascoalii, impotriva noasträ, pe acesti ne1egiu4i barbari vrajma,si sä-i avem in spate, Am poruncit ca, indata ce va sosi scrisoarea aceasta, pe cei cu semn sä-i trimitell de pretutindeni ferecati in lanturi de fier, impreuna cu femeile copiii, dupä ce vor fi fost batjocoriti jefuiVi, ca ea fie dati spre moarte nemiloasá, i rusinoasa, asa cum se cade celor vrajmasi.

Caci noi suntem incredintati ca

abia atunci cand ei vor fi pedepsiti,

patria noastra, va fi pe viitor in desa-

varsitä randuiala 0 va avea cea mai bun& carmuire. Cine va ascunde pe vre-un Iudeu,

fie batrán, fie copil sau chiar sugaci,

tot neamul aceluia sä fie chinuit cu chi-

nurile cele mai cumplite.

lar celui care va pari pe cel care 1-a

ascuns, sä i se dea nu numai averea celui ce este supus pedepsei, ci

i doll&

mii de drahme de argint din vistieria

pad care fusese hotarit pe neasteptate

impotriva lor. Care tinut, care oras, sau care ase-

zare locuita de pretutindeni sau care u4i nu s'au umplut de plansetul 0 de vaietul lor !

Caci cu astfel de cruzirne

nemiloasä au fost ei prigonii laolaltä

de carmuitorii unor orase, Inca in fat.% chinurilor cumplite i unii dintre dusmani, vazand cu ochii lor obida cea deobste i socotind necunoscutul sfarsit al lacramau pentru prigoana lor cea

Mara din cale de jalnica. De pildä, aduceau o multime de batrani impodobiti cu par daunt, cam din pricina picioarelor incovoiate de

batranete paseau incet 0, alit' rusine, cu sila, li sileau sá mearga, repede. Femeile tinere, cele care se maritaserii, de curand, schimbau bucuria lor cu vaiete, avand cosia lor care picura de mir presarata acum cu pulbere ; ele erau aduse neacoperite cu väl i ctintau laolaltá de jale in loe de cantece de nunta, spaimantate de paganestile chinuri.

imparateasca. i sa fie rasplatit cu liber-

Si in ochii tuturor erau legate si trase cu sila pans& ce le bagau in co-

Si orice loo in care se va dovedi ea se line un Iudeu ascuns, sä fie pustiit i ars, ca sit, nu mai poatä fi folosit niciodata i pentru nici un muritor Iatä deci care a fost cuprinsul

rabie.

tatea.

scrisorii.

Si barbatii lor îi petreceau tine-

retea lor plina

de vlaga cu gatul

impletecit de franghii in loe de cununi, celelalte zile de nunta in cantece de jale in loe de veselie si de bucurie, ca cum ar fi vazut ca sub picioarele ion sta deschis Seolul.

4.

ludeii de pretutindeni din Egipt au lost adwpi ca sila pe ipodromul din Alexandria. Pentru inscrierea lor cdci atelt de mulfi erau n'a ajuns nici Mrtia pi nici condeiele.

lar orisiunde sosea porunca aceasta,

paganii faceau osp4 pe cheltuiala cu bucurie i cu ve,selie, fiindca ura care

de multi!, vreme prinsese radacini in mima lor, acum izbucnea pe fat:a,.

Ins& printre Iudei era neincetatä jale si Vipete de tanguire cu lacrimi, mima lor pretutindeni ardea de suspinuri, tanguindu-se pentru infricosatul pra-

Si-i duceau legati in lanturi de fier, cum se duc cu sila fiarele ; unii erau legati

cu gâturile de bancile vaslasilor din corabii, altii erau ferec4i cu picioarele in larquri tari, lar deasupra aveau o podinä

groasil ca sä nu vazä lumina, ca ochii

ion sä fie de toate partile la intuneric, In toata, vremea calatoriei toti sit se poarte cu ei ca i cu niste uneltitori. Si cand au ajuns ei la locul numit Shedia, la capatul calatoriei de-a-lungul Varmului marii, dupä hotarirea imparatului, el a poruncit ca ni-i due& in fat,,a cettiVii, la ipodromul care avea un ocol

1091

www.dacoromanica.ro

68.

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 5

foarte mare, ca s fie priveliste atilt pentru toti cei ce intrau in cetate, cat pentru toti cei ce plecau in Ora, si

sä n'aiba legaturd nici Cu oastea nici sit fie vrednici ad stea ou tabara inlauntrul zidurilor cetatii. *i intamplandu-se acestea, impii-

ratul a auzit ca Iudeii din cetate ies

foarte adeseori pe mums ca sa planga nenorocirea cea de (wadi a fratilor lor.

Atunci, intaratandu-se de manie,

a poruncit ca 0 pe acestia sä-i struneascä intocmai ea 0 pe ceilalti, astfel ca pedeapsa lor sä nu fie intru nimio mai prejos cleat a acelora. i a mai poruncit sit' fie inscrisi pe nume toata semintia, i sä nu fie pusi

la niuncile si la chinuiile care au fost aratate pe scurt mai nainte, ci sa, fie pedepsiti cu chinurile din sentina imparateasca; apoi intr'o singura zi sä fie omoriti.

*i inscrierea lor s'a facut cu

infocatil i cu ravnitoare staruinta.,

ca dupa patruzeci de zile sá ranattie tot 16. Atunci imparatul, peste masuril neincetat plin de bucurie, a facut ospetA3

pentru toti idolii, laudind cu minte si departe de adevär i cu spurcatil idolii cei muti, care nici nu pot sä le griliascd i nici sä le vine; in ajutor, iar impotriva marelui Dumnezeu spunea ceea ce nu se cuvenea sä spuna. i dupá rastimpul pomenit mai sus, scriitorii au instiintat pe imparat ca, nu mai pot face inscrierea, Iudeilor din' pricina multimii lor nenumiirate,

Funda foarte multi se aflau in Ora, altii prin ease, iar altii intr'alte

locuri, incat toti satrapii Egiptului nu puteau sa-i strangii pe tati laolaltä. lar cand impäratul i-a amenintat mai tare ca ar fi luat mitä, ca ed inlesneascii cu dibacie aceasta fugä, a fost silit ca el insusi sä se incredinteze, 20. Din pricinä cd ei mai vartos aratau hartia, i condeiele de care ei aveau nevoie se ispriiviserft. 21. Aceasta ins& a fost lucrarea pro-

niei celei nebiruite care din cer venise In ajutorul Iudeilor.

5.

Pregatirea, elefantilor pentru pieirea ludeilor. Ermon,, cdpetenia peste c,eata ele-

fantilor, i-a addpat cu timdie i cu vin.

Dumnezeu a adus peste impitrat un somn

greu pi dulce, pi tiindcd ea sculat mai tarziu, a amdnat amorirea lor pe a doua

zi. Apoi pe a treia zi. Dar Dumnezeu

pi-a ardtat puterea sa. rudeii au tnceput sei se roage Steiptinului a toatd puterea. Atunci imparatul a chemat pe Er-

mon, in grija caruia erau elefantii, plin de manie 0 de urgie, i neinduplecandu-se cu nici un chip, A poruncit ca a doua zi sá adape din belsug pe toti cei cinci sute de elefanti, cu tamale, cu pumnii, i cu foarte mult vin curat, i, dupii ce din pricina prea multei bauturi se vor sàlbátiei, sä le dea drumul inlauntru peste Iudei, ca sa-i omoare. i dup.& ce a dat aceasta porunca,

el s'a intors la ospatul sau, la care adunase pe acei dintre sfetnicii säi i din Wire, ce erau cei mai inversunati impotriva Iudeilor. i Ermon, capetenia cetei elefantilor, a implinit porunca intocmai. Atunci slujitorii oranduiti pentru aceasta au pornit de cu sear& ea lege mainile nenorocitilor acelora 0 si-au luat

toate masurile care erau de nevoie in timpul noptii, inchipuindu-0 ca neamul acela va pieri cu desavarsire.

lar Iudeii, pe care paganii, dupä

cat se parea, Ii lipsiserä de orisice ajutor, din pricina tariei lanturilor cu care erau bine stransi,

Au strigat toti cu strigitt neincetat cu lacrami &titre Cel Atotputernio

Stapan peste toatii puterea, catre milostivul lor Dumnezeu i Parinte,

i 1-au rugat sii zadarniceascil planul cel farii de lege facut impotriva lor, i cu

aratare mai presus de fire sa-i man-

tuiaseil de moartea care sta gata la picioarele lor.

i asa rugaciunea lor se suia neincetat la cer. §i dupa ce Ermon a adapat din

belsug si a saturat pe cumplitii

1092

www.dacoromanica.ro

ele-

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 5

fanti de tiimaie ai de vin, i-a scos disde-dimineati in curte ca s inatiinteze pe imparat despre ceea ce ficuse. Insä, Dumnezeu, care d5,rueate, ziva i noaptea, din vremi strivechi tuturor celor cirora el voieate acest lucru de pret, adicli somnul, i-a tzinais ratului un somn adáno.

Si imp5,ratul zicänd acestea, toti

cei de fati inteun glaa i-au dat incu-

viintarea i fiecare s'a intors la casa sa; Dar vremea noptii n'au intrebuin-

tat-o atilt pentru somn, ci mai v5,rtos sä, niscoceasc5, tot felul de batjoomi im-

potriva celor care se piireau uitati de Dumnezeu.

Si astfel, prin lucrarea proniei Dom-

Abia ispr5,vise de cântat cocoaul

ai dulce, 'Meta tot planul lui cel nelegiuit a fost rästurnat cu desivaraire pentru hothrirea lui con neschimbati a

fiarele FA le intirlita in marea curte cu

nului, a fost cuprins de un somn adilno

fost groaznie inaelat. Si astfel, Iudeii, scaptind de ceasul

care fusese mai de dinainte hotärit, au proslivit pe Dumnezeul cel sfänt al lor ai au rugat iar5,ai pe cel care asa de repede se impicase cu ei sä-ai arate trufaailor pagini puterea m5,niei sale celei atotputernice.

Si dupi ce ai ceasul al zecelea

trecuse pe jumitate, crainicul care avu-

sese poruncii sâ faci poftirile, cá cei poftiti se stranseser5, in mare numär, s'a dus la impärat ca sä-1 im-

tfi

columne.

Si gloata din cetate, aateptand cu neribdare diraineata, se aduna acum sà, vadi acea priveliate vrednic5, de mils& lar Iudeii, care mai aveau de tedit o

Si impiratul, dupi ce a aacultat toate ace,stea, s'a dus la ospät ai a poruncit oaspetilor care veniseri la ospät B5, se aaeze in fata lui. Si dup5, ce ei au ficut intocmai, impäratul i-a imbiat 85, fie veseli i cu prilejul poftirii de acum la ospät. prin care

ei Bunt in mare einste, si se desf5,teze.

Insä, fiindc5, vorba s'a tot prelungit, impiratul I-a chemat pe Ermon cu cumplite amenintiii 1-a intrebat sä-i spue din care pricini Iudeii fuseseri läsati cu Si cand el i-a aratat di in timpul noptii el implinise intocmai porunca, apoi i prietenii i-au marturisit acelasi lucru,

A zis impäratul, care intrecea in cruzime pe Falaris: s Pentru somnul de astäzi sá aibá har, ins& pe maine pregáteate f5,rä intärziere tot aaa elefantii pentru pieirea blestematilor Iudei!

clipti,

îi ridicau máinie spre cer,

plingänd jalnic cu multe lacrimi ai se rugau marelui Duranezeu, ca iaräsi citt de curänd sit le ajute. Soarele nici nu incepuse impriatie razele i imp5,ratul Ii primen prietenii.

i Ermon, care era de fati,

1-a poftit la pornirea elefantilor i i-a spus c5, tot cesa ce poruncise impiratul este gata.

Mid a auzit el, s'a ingrozit de

boldeascä.

Si abia deateptándu-1 din somn, i-a spus cá vremea ospätului aproape a trecut i i-a mai dat de 'Aire i despre ceea ce Meuse.

Ermon pregifitise

aceasti neobianuitä nitvali a elefantilor, deoarece el fuscas cuprins de o desiivir-

aia uitare, el a intrebat care este pricina pentru care el s'a zorit pima inteatita ea s'o panto; la cale.

Aceasta insi a fost lucraren proniei lui Dumnezeu atotstipinitorul, care

1-a gout sá uite planurile pe care mai

nainte i le pusese in minte si le implineascit 29 Ins5, Ermon impreunii cu toti prietenii i-au spus cii, fiarele i oastea

sunt gata odup5, porunca ta inteadins dati, o, impärate ! Atunci, intiratat cumplit pentru tot ceba ce i se spusese, fiindcti pronia lui Dumnezeu ii risipise toate gändurile

pe care si le fiurise, s'a uitat tinti la

el ai i-a zis amenintändu-1: o Dad); ar fi aici de fatä VIA sau copiii täi, i-as da demâneare din belaug fiarelor sidbatice In locul ne-

vinovatilor Iudei, care in chip deosebit vi-au arittat credinta lor neclintitä, citre mine ai &titre inaintaaii mei. Si de nu m'as gändi la dragostea

1093

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 6

eä am crescut impreunä si la dregäteria

purees bucurosi EA pe deplin incredintati

dioasä i neasteptati spaimà, incat °Au-

cele mai nimerite ale cetätii. Iar dipetenia peste ceata de ele-

ta, ti-as lua viata in locul lor! » Astfel Ermon a patit o primej-

tatura fetei i-a camas inmarmurità. Si prietenii s'au furisat tristi unul

cite unul, iar celor ce se adunaserä

pe ipodrom le-a dat drumul fieciruia la treaba lui. Cand Iudeii au auzit de purtarea imp5,ratului, au preamirit pe Dumnezeu

cel ce se arätase, pe Impäratul

ratilor, cá i de astädatii, se invredniciserä de ajutorul lui.

Dap& aceea impäratul a facut

ospät ca de obicei si a indemnat pe oas-

peti sa fie cu voie bunä,. Apoi a chemat pe Ermon i,

ota-' -

randu-se la el, i-a zis: e De &ate ori porunceso un lucru, ticálosule?

e Imparate, Maria Ta! Cat vrei no mai pui la incercare ca pe niste prosti, fiindeä, acum poruncesti pentru a treia oar& set-i cand e vorba ca lucrul ail: se implineascg,

iti schimbi pärerea si nu te mai ii de ceea ce ai poruncit? lar din pricina asteptärii, cetatea s'a turburat, i de prea multele aduniiri de norod de pan& acum este in primejdie

sä, fie prlidatä!* Atunci impäratul, leit Falaris, ca

un nesibuit i färit sä, tinä, socotealä, de soviiirile lui, care erau numai «pro mantuires, Iudeilor, s'a jurat cu aspru dar zadarnic jurilmant EA a poruncit chinuiascä aruncandu-i farä zäbavgt intre picioarele elefantilor trimitä in

impärätia mortii. Mará de aceasta el va porni cu räzboi impotriva Iudeei EA a mai «pus

cä, in cel mai scurt timp, cu focul cu sabia, o va face una cu pämantul templul lor col necilcat curand-curand va fi nimicit cu foe, si pentru cei ce aduc jertfe inteinsul se va preface i

fanti, dupä ce i-a aditpat Cu bäuturi, cu foarte multe mirodenii i cu vin ame-

steeat Cu támâie, a dus fiarele, ca sä zic asa, intr'o stare de furie i le-a

inarmat infricosat cu unelte de pierzare. In revarsatul zorilor, cand cetatea era plinii, de popor fiirä de numär care

se indrepta spre ipodrom, el a intrat In palat ca pofteascti pe imparat la privelistea care fusese pregiitità. Atunci imparatul, a cärui

nelegiuitä era piing, de grea urgie, cu toatä greutatea s'a pornit o datä cu fiarele, vrand sä, vadä, cu inimá tare si cu ochii säi jalnica i nenoroeita pieire

Inarmeazg elefantii pe maine ca sá nimiceascä pe Iudei 1* Atunci rudeniile care ospätau preunä cu el, minunându-se de aceastä soväire, i-au zis astfel:

In pustietate deapururi. Atunci prietenii

si au asezat °stile de pazä in locurile

rudeniile au

a celor care fuseserä mai de dinainte insemnati.

48 Insä, °and au viizut Iudeii norul

de praf al elefantilor care ieseau pe poartä si al oastei care Ii insotea al poporului care se indrepta inteacolo, si au mai auzit i zarva cea cumplitä,

Socotind di, este clipa cea din

urmä, a vietii i sfarsitul celei mai jal-

nice asteptari, s'au pus pe plans si pe

vidarit, au inceput sä se särute

pe altii FA cuprinzandu-se in brate

eft-

de,au de gatul rudelor, pirintii de al

copiilor, mamele de al fetelor; altele ins&

erau cu copii mici la san, care tocmai sugeau.

Si aducandu-si aminte de ajutorul pe care Dumnezeu din cer li-1 däduse mai inainte, toti dinteo datä luandu-si copiii de la din, s'au aruncat la pämant, Au strigat cu mare glas catre Stäptinul cel peste toatii puterea, ca «5, se indure de ei cu arätarea sa, de ei care «tau acum la portile impäráiei mortii. 6.

.Rugeiciunea lui Eleazar dare Dumnezeu,

in care cere ajutorul lui, aqa cum odinioarei l-a dat poporului. Iudeii ecdpafi in chip minunat. Cuvtintul impdratului. Sdrbdtoarea cheezatd pentru pomenirea nuin-

tuirii ludeilor.

Atunci un oarecare Eleazar, om cu vazà, dintre preotii care se aflau in

1094

1.

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 6

ajuns la adânci bäträ,nete i impodobit cu virtuti, a oprit pe batranii

farildelege, scapa-ne din mlina vrajmasilor nostri i apoi ne pierde, Doamne, cu moartea cu care îti va fi vointa, Ca nu cumva cei ce cugetä, lucruri desarte sá sliveasc5, pe desertii lor idoli pentru pieirea, iubitilor täi i sit

coi ce se aflau in jurul säu sa se mai roage

lui Dumnezeu eel stant si s'a rugat el astfel: 4Atotputernice Impärate, proa Dumnezeule atottiitor, cel ce toot& fap-

tura o carmuesti cu indurare, Cautä, spre neamul lui Avraam, spre fiii lui Iacob cel sfintit, poporul mo.stenirii tale celei sfinte, cel ce este acum strein in tara streinii i piere in chip nedrept, Pärinte ! Tu pe Faraon, imparatul de odinioara al Egiptului acestuia, care se ridicase cu numeroase care de luptä, cu nelegiuitä trufie l cu Jimbä gräitoare de vorbe semete, hai innecat in mare, impreuna cu testa oastea lui cea trufasä, i 1-ai pierdut, i cu lumina indurä,rii tale

ai luminat pe poporul lui

Israil; Tu pe Sanherib col care se bizuia pe ostile sale nenumgrate pe semetul impärat al .Asiriei, dupli ce supusese toatii tara cu sabia si se ridiease impotriva sfintei tale cetäti i cu semetie graia cuvinte de hurá tu, Doamne, hai doborit i rnultor popoare ti-ai des-

coperit puterea ta. Tu, cand cu cei trei tineri din Babilon, care de bun& voie si-au dat vista

väpäii focului, ca sä, nu se inchine desertilor idoli, cu rouit ai räcorit cuptorul col infierbantat, incat i parul li 1-ai sciipat neatins, i vapaia flädirilor ai indrep-

tat-o impotriva vrajmasilor. Tu, pe Daniil, care fusese aruncat

In groapa ca lei spre demancarea fiarelor, din pricina hulelor pizmatirete, 1-ai scos nevätä,mat la lamina. Tu pe lona, cel care a intrat ftirä, nitdejde de scäpare in pantecele chitului, heinit in adancul marii, tu, Parinte, 1-ai

aratat alor sai iarasi nevatämat.

Si acum, tu cel ce ur5,sti färädelegea,

bogat in indurare, ocrotitorul fä,pturii, aratii-te degrabä, color din neamul lui Lsrail, care este in clipa aceasta hulit de paganii coi färä de lege i Inchintitori la idoli. Iar dacä,, in una robirii noastre In tea streina, ne-am petrecut viata in

zica: Dumnezeul Ion mäcar mântuiasca!

n'a putut nici

Ci tu, care ai putere nemarginità, Vesnicule, cautä acum i ne milueste pe noi cei care suntem gata BA, ne pierdem viata ca i tràdittorii, din pricina trufiei necugetate a color färä de lege. Ingrozeste acum pe p5.gfini cu pu-

toreo ta cea nebiruitä 815,vite, care ai putere sä scapi din restriste neamul lui Iacob.

Toatä multimea copiilor Cu rintii lor se roaga tie cu lacrämi. Sä, se incredinteze toti ca tu cu noi esti, Doamne, i oil, nu ti-ai intors fata ta de la noi, ci precum ai zis: s Nici chiar cand vor fi in tara vrijmasilor lor, nu-i voi trece cu Nederea! adevereste acum aceasta, Doamne! >

Tocmai and si-a sfarsit Eleazar

ruglieiunea, imparatul a ajuma cu fiarele

cu tot alaiul lui ostasesc, la ipoSi cand au vizut Iudeii prive-

drom.

listea, au inceput sa strige dare Dumnezeu din cer, Mat i väile invecinate au rasurtat de strigatul lor, iar oastea

a izbucnit si ea in strigät nestäpanit de jale.

Atunci proa slävitul, atotputerarátat sfanta lui fat& qi a desehis portile cenicul i adeväratul Dumnezeu

rului, pe unde au iesit doi ingeri infricosati la vedere, pe care i-au Wizut toti, afar& de Iudei, Si s'au asezat in fata masilor, pe care au umplut-o de cumplitä spaima si pe care au ferecat-o cu lanturi nedeslegate.

Dar si trupul impäratului a fost

cuprins de groaza, inat el a uitat de cumplita sa ratinie.

Si atunci fiarele s'au intors spre oastea inarmata care venea din urma, pe care a cälcat-o in picioare si a ornorit-o.

1095

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 6

Atunci urgia impiiratului s'a prefacut in mili i in lacrami fat& de ceca ce el planuise mai inainte, Caci cand a auzit strightul fo'i a vazut cii toti sunt aproape de pieire, plangand de manie, a amenintat pe sfet-

nicii sai asa: t Voi impäzititi alaturi de mine, dar pe tirani intrecut in cruzime puneti la cale ca pe mine, binefaclitorul vostru, si mä, lipsiti i de domnie si de vista, deoarece plänuiti lucruri care nu sunt de folos pentru

Cine a scos din casa pe cei ce

cu credintä, ne-au pazit cetatile tärii i-a adunat aici far& nici o pricinil Cine a supus la munci inteacest chip nedrept pe cei ce de la inceput s'au osebit inaintea tuturor popoarelor prin dragostea lor fati de noi, ba chiar

au rabdat adeseori cele mai rele primejdii care pot sit dea peste oameni

Dezlegati, o! dezlegati lanturile cele neclrepte ! Dati-le drumul sii se ducii,

cu pace in patria lor i iertati-le ceca ce au savarsit mai inainte ! Dati drumul fiilor Dumnezeului celui viu, ceresc i atotputernic, cei ce de la stramosii nostri i pan& in ziva de astizi

fac sa propaseasca pe deplin i neincetat trebile noastre ! Asa gfait-a el. i ei intr'o au fost dezlegati i abia scäpati de moarte au proslavit pe Dumnezeu, sfantul lor

$i curmand cu plangerea cea cu

lacrimi i jalnicä, au inceput sä cante un cantec din patrie spre slava lui Dumnezeu, Mantuitorul Efi facatorul de minuni. i curmand toata jalea si suspi-

narea au inceput si joace hore in semn de pace.

Tot asa si imparatul a facut un

mare ospät tot din aceeasi pricinä, si a multumit cu cuviinta, neincetat cu fata intoarsit spre cer, pentru minunata mantuire de care si el s'a invrednicit. Irma aceia care-si inchipuiseri mai

inainte ci Iudeii vor fi dati

vor fi demancarea pasiirilor si cu bucurie Ii inscrisesera au suspinat, s'au

rusinat foarte, iar indrazneala lor cea infocata s'a stins cu ocara. Iudeii, dimpotriva, dupa cum am zis mai sus, au facut hora mai inainte pomenitä, i si-au petrecut vremea la ()spat cu vesele cantari de multumire cu psalmi.

Apoi in privinta aceasta au luat hotarire deobste, pentru toata vremea, robirii lor petrecuta intre pagâni, si au randuit ca, in neam de neam, zilele celo mai sus pomenite ea fie präznuite cu ve,selie, nu in amintirea ospä,tului si a lacorniei de mâncare, ci in amintirea mântuirii fa:cute de Dumnezeu. Dupa acestea, ei au cerut invoke

de la impirat si se intoardi in patrie.

i dupa ce impä,ratul s'a intors In cetate, a chemat indata pe vistier-

Inscrierea lor se Meuse din ziva a douazeci i cincea a lunii Pahon pang, in ziva a patra a lunii Epifi, adici

sa le des Iudeilor atat cat este de tre-

lor fusese hot-aria eft se facii, de la cinci

Mantuitor.

nicul peste veniturile sale si i-a poruncit

timp de patruzeci de zile, iar pieirea

buinÇi

un ()spit pe timp de sapto

si pan& la sapto Epifi, adicit in trei

care crezuseri ci vor pied, si praz-

In care Stapanitorul tuturor si-a aratat indurarea in chip slavit si pe toti i-a sciipat nevätimati. i ei au facut ospat pe cheltuiala imparatului timp de paisprezece zile, dup.& care au cerut invoke sa, plece in tarb. i imparatul i-a laudat si le-a dat la mans& scrisoarea de mai jos, catre

zile,

si a hotarit ca tocmai in locul in

nuiascä, ei, cu toata veselia, sarbatoarea, Mantuirii lor. Atunci cei ce fuseserii mai nainte batjocoriti i aproape deimparatia mortii, ba chiar 5i intraserà, in ea, au randuit in

ice de o moarte amara i nespus de jal-

nica, un ospat de mantuire, iar locul

care fusese ales pentru pieirea i pentru mormantul lor i 1-au Impiirtit plini de

bucurie si s'au pus la masa.

zile,

carmuitorii fiecarui oras, din care se vede marinimosul lui gaud.

1096

www.dacoromanica.ro

CARTEA A TRETA A MACABEILOR, 7

tenit protivnic, nu pe un om, ci pe

7.

bnpeiratu/ Ptolomeu le dif o scrisoare ciftre

satrapii i dregeitorii Egiptului, ca ludeii ed se intoaral in tara nesupeirafi i ocrotiti de atiipelnire. Avezarea unei alte särbätori pentru pomenirea minunatei lor mdntuiri.

Ridicarea unei columne cu inscriptie a unei case de rugciciune. a Imp'5,ratul Ptolomeu Filopator trimite satrapilor Egiptului i tuturor dregiitorilor ànli, inchiraciune i sänä,tate !

i noi suntem sanittoei, i copiii noetri, iar marele Dumnezeu ne-a dat spor in toate trebile noastre aea precum am dorit. Unii din sfetnicii noetri de aproape

ne-au povätuit necontenit cu invereunare, adunitm gramada pe toti Iudeii din cuprinsul imparatiei i sa-i

Dumnezeu Cel Proa Inalt, care este stitpan peste once putere, ei care se va rlizbuna pe noi, fara. ca noi sä putem scapa de el. Fiti sanzitoeil*

i dupa ce au primit scrisoarea

aceasta, nu s'au gritbit ea, plece indata, ci au rugat pe imparat ca acei care din

neamul Iudeilor s'au lepädat de bunä voie de Dumnezeul cel sfant ei de legea lui Dumnezeu primeascit prin ei pedeapsa cuvenita, Fiindcit ei ziceau ca; cei ce au cälcat dumnezeeetile porunci din pricina

pantecelui nu vor fi niciodata cu eredintä pentru trebile imparatului. ei au spus adevärul, el le-a incuviintat ei le-a dat toatit libertatea ca cei ce au cálcat poruncile lui Dumnezeu, ori in ce loe din impitratie

mai ca pe niete urzitori de rascoala,

s'ar afla, sa fie uciei in voie fara vre-un hrisov de inetiintare.

pan& cand nu se va face acest lucru.

plecare unit altora, precum se cadea, preotii ei tot norodul au pornit de acolo cantlind 4 Aliluia

tesc impotriva vietii imparatului, far&

cadea in mânti, pe cale, Ii pedepse,au si-i omorau dandu-i ca

pedepsim cu pedepse neobienuite, intocInfatieandu-ne niciodata trebile, din pricina duemardei pe care ei o au catre toate popoarele, nu vor merge bine,

i

dupit ce si-au facut uräri de

Din aceastit pricinä, i-au adus ferecati in lanturi, chinuiti fund, ca niete robi, mai vartos ca niete invinuiti ca. unel-

Potrivit acestei incuviintari, cine dintre cei pángariti din neamul lor le

vre-o cercetare sau amanuntitil iscodire a lucrurilor, i s'au apucat sa-i ucida, vereunati mai cu sti/batica cruzime dealt

mult de trei sute de inei ei au präznuit-o

In datinile Scitilor.

Pentru aceastit purtare a lor, noi i-am amenintat foarte tare e'r cu blitndetea pe care o avern fata de toti oamenii, le-am däruit viata. i fiindca noi ne-am Dumnezeul cel ceresc incredintat

ocroteete vadit pe Iudei ei se lupta pentru ei ea un tatä pentru fiii

Pe urma, statornica lor prietenie pe care ei au dovedit-o faja; de noi i fatä, de

inaintaeii noetri luand-o in seama, i-am

iertat de orieicare yin& ar fi fost vinovati, *i am poruncit ca, toti sä se intoarcit

in patria lor, i nimeni sit nu le pricinuiascit vre-o paguba nici inteun chip ei nici huleasca pentru cele ce far& dreptate s'au intamplat. etiti ea, daca; noi le vom Clici

pricinui vre-un räu oarecare sau de-i vom intrista cu ceva, vom avea necon-

i

in ziva aceea au omorit mai

Cu bucurie ea pe o zi de sarbatoare,

fiindca ei omerif3erit pe coi far& de lege. lar ei, care ramaseserii, credincieei pana; la moarte pentru legea lui Dumne-

zeu e'r care se bucuraserit pe deplin de mantuire, au plecat din ora e incununati cu tot felul de flori rnirositoare, cu veselie Ei Cu cantari de laudä, láudand pe Dumnezeul pariatilor lor, veenicul man-

tuitor al lui Israil, cu felurite imne en psalmi.

i dupa ce au ajuns la cetatea

Ptolemais, care, pentru insueirea locului, insemneaza purtatoare de trandafiri, unde-i aeteptau pe ei corlibiile de eapte

zile, dupä hotarirea lor cea de obete,

Au facut acolo °spat pentru praznuirea mântuirii lor, deoarece imparatul cu mima; bun& le pusese la indemana tot

ceea ce fiecaruia Ii trebuia pana; sa se intoarca acasa.

1097

www.dacoromanica.ro

RUGACIUNEA REGELUI MANASE

Si dupa ce s'au dat sanatosi jos din corabii, cu cantari de multumire

dupii cuviintit, au hotarit tot asa

s't

acolo, ca i aceste zile sit fie praznuite

ca zile de sarbatoare, pentru vremea robiriilor intre pitgani.

Si ei le-au sfintit i ptintr'o inscriptie 85.pata pe o columnä., apoi au inaltat pe

iocul ospätului o casä de rugaciune i s'au intors acasä sanittosi, liberi i foarte veseli, scitpati din primejdii, cu porunca imparatului, pe uscat, pe mare si pe fluviu.

Si ffindca dobandisera mult mai

multä putero in fata vrajmasilor &teat inainte, ei erau cinstiti i de temut nici unul din ei n'a fost turburat in averea lui in nici un chip.

Dupa acestea cu totii si-au dobandit iarài averile lor care fusesera puse la catagrafie, Meat cei care aveau

cate ceva dinteale lor Cu mare frica li-1 ditdeau lusipoi, fiindca marele Dum-

nezeu a savarsit pan& la urmä fapte

marete pentru mantuirea lor. Proslavit sit. fie Mantuitorul lui Israil in veci ! Amin!

RUGACIUNEA REGELUI MAN ASE Manase, regele lui luda, s'a rugat Domnului &Ind era rob in Babilon. Doamne, Atottiitorule, Dumnezeul parintilor nostri, al lui Avraatn, al lui Isaac si al lui Iacob EA al semintiei lor celei drepte, Care ai facut ceru1 i pamantul impreuna cu tout& podoaba lor, Care ai zagitzuit marea cu cuvantul poruncii tale, care ai incuiat adlincul pe care 1-ai pecetluit cu

infricosatul

proslavitul tau nume, Inaintea caruia Cu frier+, se cutremud)." toate din pricina atotputerniciei tale! Cad cine poate sa stea in fate, stri-

lucirii slavei tale si sà indure urgia cu

care ameninti pe coi plicatosi ! 8. Milostivirea pe care tu ai fägAduit-o este nemäsurata s't necuprinsa, Fiindc5. tu, Doamne, esti proa Malt, indurat, indelung rabdätor i mult milostiv si-ti pare ritu de räutatile oamenflor. Tu,

Doamne,

Dumnezeul

celor

drepti, n'ai asezat pocainta pentru cei drepti, pentru Avraam, pentru Isaac pentru Iacob, care n'au pacatuit impotriva ta, ci ai asezat pocainta pentru mine piicatosul,

Cad am savarsit päcate mai multe

decat boabele de nisip de pe tiírmul faradelegile mele s'au inmultit,

Doanme, s'au inmultit incat nu sunt vrednic sa ridic ochii i sä privesc inaltimea cerului din pricina multimii faradelegilor mole.

Straus stint eu de cittusele cele

multe de fier, s't nu pot sit ridic capul din Ficina pacatelor mele i n'am

pentru cä ti-am intaratat mania ta

rau am facut inaintea ta, &lei am asezat idoli i chipurile de °car& le-am inmultit In tempul tau. Si acum imi plec genunchiul inimii

mele i ma rog milostivirii tale:

Pacatuit-am, Doamne, pacatuit-am cunosc gresalele mele!

Deci te rog fierbinte:

Doamne,

EA nu ma pierde din pricina farädelegilor mele. Nu te int.& rata deapururi impotriva mea si niel nu piistra faptele mele cele rele i nici nu ma, osandi, and voi fi in imparatia mortii,

Ci arata-ti indurarea i, nevrednio fiind eu, mantueste-mit dupa multimea indurarii tale,

Ca di te laud pe tine in toate

zilele vietii mele. Caci pe tine te laud&

toate puterile ceresti si a ta este slava In veci. Amin! *

SFAR$ITU1, VECHIULUI TESTAMENT

www.dacoromanica.ro

NOUL TESTAMENT

SFANTA EVANGHELIE CEA DE LA MATEI Dupil robia din Babilon, Iehonia

1.

Cartea neamuluip-kair-4isn8.-Christoaraim. mislirea, numele nasterea.

Cartea neamului lui Iisus Christos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Avraam a avut de urmas pe

a avut de urmas pe Salatiil ; Salatiil ~lit de urmas pe Zorobabel;

Zorobabel a avut dniape

Abiud ; Abiud a avut de urmas pe Eli-

achim; Eliachim a avut de urmas pe Azor;

Azor a avut de urmas pe Sadoc; Isaac a avut de urmas pe Sadoc a avut de urmas pe Achim; Achim cob ; Iacob a avut de urmas pe luda a avut de urmas pe Eliud ; si pe fratii lui. Eliud a avut de urmas pe Elialuda a dvut de urma§ _pe Fares si pe Zara, din 'l'amar; Fares a ayu,t, zar ; Eliazar a avut de urmas pe Matan ; Isaac ;

Matan a avut de urmas pe Iacob ; Iacob a avut de urmas pe Iosif, barbatul Mariei, din care s'a niscut Iisus, ce se zice Christos. Asa dar, peste tot, de la Avraam

de urmas pe Esromis Esrom a avut de urmas pe Arami

Aram a avut de urmas pe Ami-

nadab ; Aminadab a avut de urmas pe Naason ; Naason a avut de urmas pe

pana la David sunt paisprezece neamuri ; de la David piinit la robia din Babilon sunt paisprezece neamini de la robia din Babilon i pânii, la Christos sunt iarási paisprezece nea-

Salmon ;

Salmon a avut de urmas pe Booz, din Rahab ; Booz a avut de urmas pe Obed, din Ruj Oked a avut da_urmas pe Iesei;

Iesei a avut de urmas pe David impgratul; impgratul David a avut de

muri.

urmas pe Solomon, din femeia lui Une;

Solomon a avut de urmas pe Ro-

Roboam a avut de urmas pe Abia ; Abia a avut de urmas pe Aso; Asa a avut de urmas pe Iosafat ; boam ;

s'a aflat avánd in pántece din Duhul Sfánt.

Iosafat a avut de urmas pe Ioram;

lar nasterea lui Iisus Christos asa

a fost cä, fiind logoditä Maria, muma lui, cu Iosif, mai nainte de a fi ei impreunfi.,

Iosif, bárbatul ei, fiind om drept

nevrand s'o Vadedscit, si-a pus in milite

Ioram a avut de urmas pe Ozia; Ozia a avut de urmas pe Ioatam ;

s'o lase in ascuns.

a avut de urmas pe Iezechia ; Iezechia a avut de urmas pe Ma-

femeia ta, câ ce s'a zámislit intrInsa

Ioatam a avut de urmas pe Ahaz ; Ahaz

nase; Manase a avut do urmas pe Amon; Amon a avut de urmas pe Iosia ;

Iosia a avut de urmas pe Iehonia si pe fratii liti, la robia din Babilon;

Ci cugetánd el aceasta, iatá ingerul Domnului i se afatil in vis, grgind: Iosife, fiul Tui'David, nu te terne a lua pe Maria

este din Duhul Sfânt.

Ea va naite fin, i vei chama numele lui: Iisus ; caci el va mantui poporul situ de pácate.

1099

www.dacoromanica.ro

MATEI, 2

Acestea toate s'au facut ea sa se implineasca. ceea ce s'a zis de Domnul prin prorocul care zice: Uta, fecioara va avea in pantece si va naste fiu, i vor cherna numele lui: Emanuil, care se talmaceste: cu noi

i vazand ei steaua s'au bucurat cu bucurie mare foarte. i intrand in casa, au vitzut pe pruno impreung cu Maria muma lui, cazand la pimânt s'au inchinat lui,

Desteptandu-se din somn, Iosif facu asa precum i-a poruncit ingerul Domnului, i lua la el pe femeia sa. i n'a cunoscut-o pe ea pana ce

lar luand stiinta in vis sa nu se mai intoarne la Irod, pe alta cale s'au dus in tara lor. Dupg plecarea magilor, iata in-

este Dumnezeu.

a nascut pe fiul san cel intfii ndscut si a

chemat numele lui: Iisus.

deschizand vistierffle lor i-au adus lui

daruri: aur, tamaie i smirna.

gerul Domnului ge aratia in vis lui Iosif, zicand: Scoala-te, ja pruncul i pe muma

i fugi in Egipt i stai acolo pana ce-ti voi spune; fiindca Irod are sil emite pruncul ca L umnare.

lui 2.

Magii de la raseirit ; fuga in Egipt. Irod

losa se scula, lua, noaptea, pruncul runcii. Intoarcerea din Eg77, si pe muma lui i plecg in Egipt. sa asluirea in Nazaret.

mide

i

fu acolo pana la savarsirea

lar daca s'a nascut lisus in Betleemul ludeii, in zilele lui Irod impg-

lui Irod; ca s'a se implineaseg cuvantul spus de Domnul, prin profetul care zice:

Unde este imparatul Iudeilor cel ce s'a Miscut? cilci am vgzut la ri.särit lui si am venit sa, ne

amagit de magi, s'a rnaniat foarte trimitand, &alai ucise pe toti pruncii,

ratul, iattt magii de la rasarit au venit in Ierusalim intreband:

Din Egipt am chemat pe fiul meu.

lar cand Irod vilzu d. a fost tof cuprinsul

in os cm a tim care- aipurise e a magr.

lui.

Auzind de ace,stea, imparatul Irod

s'a turburat si tot Ierusalimul impreuna' cu el. i adunlind pe toti arhiereii i cazturarii poporului cercetg de la ei: Unde este si, se nasal, Christos? Atunci ei ii raspunserii: In Betleemul Iudeii, caci asa este scris de profetul: $i tu, Betleeme, pamantul Iudei, nu esti debe cel mai mic 'Entre capeteniile lui luda, cáci din tine va iesi povátuitorul care va paste pe poporul meu Israil.

Atunci Irod a chemat in ascuns pe magi si a aflat de la ei Igmurit in

ce vreme s'a aratat steaua. Apoi trimitându-i la Betleem, le-a zis: Mergeti i cercetati cu demanuntul despre prunc i daca 11 yeti afla vestiti-mä si pe mine,, ea si. viu i eu sil ma inchin lui. s=er, ascultand pe imparatul, au plecat

i

iata steaua pe oare o vazu-

será. in ritsárit mergea inaintea lor, pana. ce a venit si a stat deasupra, unde era pruncul.

Atuncr s'a implinit euvantul spus de Ieremia prorocul:

Glas in Rama s'a auzit, plan-

gere i tanguire multa; Rahil plangea pe fiii s'id si nu voia si. so mangar) fiindcg

nu mai sunt.

Duna moartea bri

Trod.. iatii,

Ingerid Domnului se aratg in vis lui Iosif,

In Egipt,

i zice: ia pruncul pe muma lui i mergi in pgmântul lui

Israil, ciici au murit cei ce cautau si

ia viata pruncului. Iosif sculandu-se a luat pruncul si pe muma lui si a venit in piimfintul lui Israil. Dar auzind ca Arhelau domneste

in Iudeia, in locul lui Irod, fatal sau, s'a temut si. meargä acolo si, luand poruna in vis, s'a dus in partile Galileei.

$i a venit si a locuit in orasul numit Nazaret, ca s'a se implineascä ceea ce s'a spus prin profeti: ci. Nazareu

se va cherna.

1100

www.dacoromanica.ro

MATEI, 3, 4 3.

Ivirea lui Ioan Botezdtorul; botezul lui Rms. In zilele acelea a venit Ioan Bote-

zatorul i propovb,duia in desertul Iudeii, Spunänd: cä s'a apropiat

imparatia cerurilor. El este acela despre care a zis pro-

rocul Isaia: Glasul celui ce striga in pustie: Pregätiti calea Domnului, drepte faceti cararile lui.

s'au deschis 0 a väzut Duhul lui Dumnezeu pogorindu-se ca un porumbel viind peste el. Si iata glas din ceruri care a zis: Acesta este fiul meu cel iubit, intru care bine am voit. 4.

Ems se ispitegte de cdtre Diavolul,f,i incepe propovdduirea, chiandi pe cei dintdi uc,e-

nici gi vindecd tot lelul de bolnavi.

lar loan avea vesmântul lui din

par de camila i brán de curca imprejurul mijlocului, iar hrana lui era lacuste

Atunci Iisus fu dus de Duhul in pustie ca sa se ispiteascä de catre diavolul.

Si dupä ce a postit patruzeci de i patruzeci de nopti, la urmä a

miere salbaticä. Atunci iesi la el Ierusalimul i toatä Iudeia i toatii imprejurimea Iordanului.

zile

Iordanului, märturisind pacatele lor. Ci viizánd loan pe multi din Farisei Saduchei viind la botez, le zise: Pui de näparca, cine v'a aratat ca veti naps,

zi ea pietrele acestea sä, se facä, Dar el Ii raspunse: Serie este: nu

Si se botezau de catre el, in raul

de mânia ce va sä fie? Faceti deci roade vrednice de pociiinVa.

Si sii," nu gänditi sä ziceti in voi

Pärintele nostru este Avraam, caci

vä spun ca, Dumnezeu poat,e si din pietrele acestea sä ridice fii lui Avraam. Acum securea stä la rädäcina pomilor si tot pomul care nu face rod bun se taie si se arunca in foc.

Eu unul vä botez cu apä spre pochinta, dar cel ce vine dupä mine

este mai puternic dealt mine; lui nu sunt

vrednic sä-i duc incaltamintea ; acesta vä va bot,eza cu Duhul &Ant i cu foc. El are lopata in mánii si va cuati aria sa si va aduna. gram' in jitnita, iar pleava va arde-o cu foc nestins.

In acest timp a venit Iisus din

Galileia, la Iordan, catre Than, ca sä, se

boteze de la el. loan insä, il oprea, zicand: Eu am trebuinta, sä fiu bot,ezat de tine i tu vii la mine? Si riíspunzánd Iisus a zis &titre el:

Lasä acum, caci asa se cuvine nouä sa implinim toatii dreptat,ea. Atunci 1-a lar dup.& ce s'a botezat Iisus, indata a iesit din LTA, i iatä, cerurile i

flámanzit. Ci apropiindu-se ispititorul zise cätre el : De esti tu fiul lui Dumnezeu,

numai cu paine va trai omul, ci cu

tot cuvântul care ie,se din gura lui Dumnezeu.

Atunci diavolul 11 duse in sfânta cetate si-1 puse pe aripa templului. De esti tu fiul lui Dumnezeu, Si zise diavolul, arunca-te jos, cad serie este ca

ingerilor säi va porunci pentru tine

si

te vor ridica pe mlini, ca nu cumva

sä, izbesti de piatra piciorul tau. Iisus Ii riispunse: Tar* este serie sä nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tau.

Din nou, diavolul il duse inteun munte foarte inalt aratä toate imparatiile lumii i stralucirea lor. Si-i zise lui: Acestea toate i le voi da tie, de cazi inaintea mea i mi te inchini. Atunci lisus Ii zise: Mergi, Satana,

cad scris este: Domnului Dumnezeului tau sä te inchini i lui singur sä-i slujesti.

Atunci 1-a lasat diavolul i iatä ingerii venind la el Ii slujeau.

Când Iisus auzi ca loan a fost

pus in inchisoare pleat' in Galileia. Si pärasind Nazaretul a venit de a locuit in Capernaum längä, mare, in hotarele lui Zebulon i Neftali, Ca sä, se implineascä ce s'a zis prin Isaia profetul, care zice:

1101

www.dacoromanica.ro

MATEI, 5

Pämintul lui Zebulon i pimintul lui Neftali, cum mergi spre mare, dincolo de Iordan, Galileia Poporul care statea in intuneric a vazut luminit mare i celor ce eedeau in laturea i in umbra mortii riisgritu-le-a lumina. De atunci incepu Iisus s5, propoviiduiascit i ea spunit: caci s'a apropiat imparatia cerurilor.

teni

Fericiti cei blanzi, cä aceia vor moe-

Fericiti cei ce flimanzesc i fuse-

toeeazii de dreptate, cá aceia se vor slitura. Fericiti cei milostivi, c5, aceia se

vor milui.

Fericiti cei curati cu mima, cä

Pe când umbla pe ling5, marea Tiberiadei a vazut doi frati, pe Simon

aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fend i faciitorii de pace, ca aceia fi tu eu se vor cherna. Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, di a Ion este imparätia cerurilor.

lui, care aruncau mreaja in mare, clici erau pescan. Si le-a zis: Veniti dupa, mine ei vä voi face pe voi pescan i de oameni. lar ei mrejele in clipa aceea au men; dupa el. De acolo, merg5,nd mai departe,

°cart i vi vor urmari i vor zice tot cuvântul rii,u impotriva voastra, mintind din pricina mea. Bucurati-v5, ei v5, veseliti, cit plata voastri multi, este in ceruri, &lei tot area au prigonit pe prorocii cei dinainte de voi. Voi sunteti sarea pamantului daci

ce se numeete Petru ei pe Andrei, fratele

a vazut alti doi frati, pe Iacob al lui Zevedeu i pe loan, fratele lui, in corabie cu Zevedeu , tatiillor, diregindu-0 mrejele,

e't i-a chemat,

Care indati läsând corabia ei pe tatal lor, au triers dupä el. Si a stritbittut lisus toata Gaileia, invatind in sinagogile lor i propov5.duind evanghelia Impäräiei A tan-1ftduind once boar], e't orice neputinta

Fericiti yeti fi voi cand va vor

sarea se va strica, cu ce se va sirs.? De nimio nu mai e bung, firg numai de aruncat afarg, ca sä fie cacati de oameni.

Voi sunteti lumina lumii ; nu poate

cetatea sa se ascundg, cand stg dea-

supra muntelui, Niel nu aprind oamenii fa:die ei o pun sub obroc, ci In sfeenic, e't lumineazii tuturor celor din case:.

Aea si lumineze lumina voastri

In popor, ,

Aea incit a ieeit vestea lui in toati

Siria e't aduceau la el pe toti care se aflau in suferinte, fiind cuprinei de multe feluri de boale i de chinuri, pe

inaintea oamenilor, incit sá vadg faptele voastre cele bune i sä märeasc5, pe

Tatal vostru carele este in ceruri.

Sit nu socotiti cä am vela sä

demonizati, pe lunatici, pe slabgnogi, el Ii vindeca. i gloate multe mergeau dupg el, din Galileia, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeia si de dincolo de Iordan.

stric legea sau prorocii; n'am venit sit stric, ci sit implinesc.

5.

aceste porunci, foarte mici, i va inväta

Predica de pe munte: Fericirile. Adevdrata implinire a kgii. 1. V5,zand multimile, Iisus s'a suit in

face ei va inviita, acesta mane se va nurni intru imp5,rittia cerurilor.

munte, a eezut ling& el.

i

ucenicii au venit

2. Si ridicänd glasul Ii inv5,ta zicand:

3. Fericiti cei s5,raci cu duhul, ca a lor este impitratia cerurilor. 4. Fericiti cei ce piing, ea aceia se vor

m5,ngilia.

Clici adev5,r graiesc cat vor sta cerul i pamäntul, o iota sau o cirta nu va trece, ping, ce nu se vor face toate.

Deci, cel ce va strica una din

asa pe oameni, foarte mic se va cherna intru impiiratia cerurilor ; iar cel ce va

Caci v5, spun ca de nu va pri-

sosi dreptatea voastrii. mai mult decit a Carturarilor FA a Fariseilor, nu yeti intra intru impar5,tia cerurilor. Ati auzit ea s'a zis celor de demult:

S5, nu ucizi ; iar cine va ucide vrednic va fi de °Bandit.

1102

www.dacoromanica.ro

MATE!, 6

Eu Ins& va, spun voua cá oricine care se manic) pe fratele sau, v-rednic

va fi de osanda ; cine deci va zice fratelui situ: raca, vrednic va fi de judecata sinedriului ; iar cine-i va zice: nebunule,

vrednic va fi de Gheena focului. Deci, cttnd va fi sa aduci darul tau la altar si acolo iti vei aduce aminte ca fratele titu are ceva impotriva ta, Lasa darul tau acolo, inaintea altarului, i mergi, impaca-te cu fratele tau i apoi venind adu darul tau. Invoieste-te cu parisul tau de-

grabit, cat& vreme esti cu el pe drum, ca nu cumva parisul ea te dea judecatorului, i judecatorul slujitorului temnitei, i sa fii aruncat in temnita.

Adevitr graiesc tie: nu vei iesi de

acolo, pana ce nu vei fi dat cel de pe urmit ban.

Ati auzit di s'a zis celor de demult:

Sá nu precurvesti. Eu ins& va spun you& ea oricine

se uita la femeie, poftind-o, a si precurvit

cu ea in mima lui. lar dacit ochiul tau cel drept te sminteste pe tine, scoate-1 i arunca-1 de la tine, 616 mai de folos iti este sa piara unul din mitdularele tale, decat tot trupul ta.0 sit fie aruncat in Gheena. Si dacit manata cea dreapa te smin-

teste pe tine, taie-o i arunc'o de la tine,

aci mai de folos IV este sa piara unul din

madularele tale, decat tot trupul tau sit se dud. in Gheena.

S'a zis iaritsi: Cine va lasa pe

femeia sa sit-i dea carte de desparteriie. Eu ¡Ma vá spun you& ca oricine care lasa pe femeia sa, afar& de cuvant

de destranare, o face sa precurveasca, si cine va lua pe cea lasatit precurveste. Ati auzit iarasi ci s'a zis celor de demult: Sa nu juri stramb, ci sit tii inaintea Domnului juramintele tale. Eu ins& va spun you& sä nu va jurati nicidecum, nici pe car, fiindca este je v al lui Dumnezeu, Nici pe pamant, fiindcit este asternut al picioarelor lui, nici pe Ierusalim,

fiindca este cetatea marelui Imparat.

Nici pe capul tau sit nu te juri, fiindca nu poti sá faci un fir de par, alb sau negru.

37. De aceea cuvantul vostru ea fie:

da ce este da, nu ce este nu ; iar ce mai mult cleat aceasta, de la cel rau

este. ochi

Ati auzit cá s'a zis: Ochi pentru i dinte pentru dinte.

Eu ins& va spun vouit sit nu stati impotriva celui ; iar cui te loveste

peste obrazul drept, intoarce-i i pe

40. Celui ce voieste sa se judece cu tine si ia catnap, lasà-i si mantia, 41. lar de te va asupri careva sá mergi

mie de pasi, mergi cu el douit mii. Celui care cere de la tine, da-i;

FA de la col ce voieste sit se imprumute

de la tine, nu fntoarce fats, ta.

Ati auzit ca s'a zis: Sä iubesti

pe aproapele tau i sa urästi pe vrajmasul tau. lar eu va. zic Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestemä, faceti bine celor ce vä uritsc rugati-va pentru cei ce va vataina vit pigonesc, Ca sa, fiti fiii Tatalui vostru celui din ceruri, cá el face sa ritsafit soarele peste lid i peste buni, i trimite ploaie peste drepti i peste nedrepti. Caci, daca iubiti pe cei ce vit iubesc,

ce rasplata puteti avea ? Au nu fac vamesii acelasi luoru ? Si

dacit primiti cu dragoste pe

fratii vostri numai, ce prisos este aici ? Au nu fac i paganii acelasi lucre? Fiti dar voi desävfirsiti, precum Tatal vostru col ceresc este desavarsit. 6.

Urmarea predicii de pe munte. Despre milostenie, rugdciune i post. Sa- nu ne streiduim dupd cele pdmante?ti.

Luati aminte ca faptele dreptittii

voastre sa nu le faceti inaintea oamenilor ca sit fiti lor priveliste, altfel nu yeti avea

platil de la Tatal vostru cel din ceruri.

Deci, cand faci milostenie, nu tram-

bita inaintea, ta, cum fac fatarnicii, in sinagoge i in uliçe, ca ea fie sliiviti de oameni ; adevar graiesc isi iau rasplata cuvenita.

1103 www.dacoromanica.ro

MATEI, 6

Tu, limit, cand faci milostenie, sä nu stie stanga ta ce face dreapta ta, Asa Meat milostenia ta eri fie inteascuns, i Tat6,1 tau, care vale, intr'ascuns iti va rasplati tie. lar cand va, rugati, nu fii ca fatarnicii carora le place, prin sinagoge

Ci adunati-vit comori in cer, unde nici moho, nici rugina nu le strica, unde

sit se roage, ca sa se arate oamenilor; adevar grádese isi iau rasplata

lar de va fi ochiul tau ra,u, tot trupul tau va fi intunecat. Deci, daci lumina dintru tine intuneric este, dar

prin unghiurile u1ielor, stand in picioare cuvenita.

Tu, insii, cand te rogi, intra in

ciimara ta i inchizand usa ta roaga-te

Tatalui tau celui inteascuns. i Tidal tau, ca,re vede intr'ascuns, 1i va rilsplati tie. Cand vit rugati, nu spuneti multe ca paganii, cà ei cred cii in poliloghia lor vor fi ascultati. Deci nu va asemanati lor, ea stie Tatäl vostru de ce aveti trebuinta mai nainte ca sá cereti voi de la el. Deci voi asa sa, va rugati: Tatal nostru carele esti in ceruri, sfinteascii-se numele tau; Vie fruparatia ta; facä-se voia ta,

precum in cer asa si pe pamant. Painea noastra cea, spre flint&

nou6, astitzi; Si ne iarta noua, gresalele noastre, precum i noi iertäm gresitilor nostri, Si nu ne duce pe noi in ispita, cine izbaveste de cel rau. Ca' a Ta este imp6,ratia i puterea i marirea in veci, amin.

Ca de yeti ierta oamenilor gresalele lor, ierta-va i you& Tatal vostru col

furi nu le sapil si nu le fura. Cad unde este comoara ta, acolo va fi i mima ta.

Luminatorul trupului este ochiul ; de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat;

intunericul, cu cat mai mult! Nimeni nu poate 86, slujeasca la doi domni, caci sau pe unul Il va uri pe ce16,1alt il va iubi, sau de unul se va lipi si pe celalalt il va dispretui; nu putetd

sa slujii lui Dumnezeu i lui Mamona. Drept aceea zic voila: Nu vä ingri-

jiti pentru viaa voastrit ce yeti manca, nici pentru trupul vostru cu ce vá, yeti 1m-

braca; au nu este viata mai mult decat hrana i trupul decat imbracamintea? Uitati-va, la päsitrile cerului, ca nu samanit, nici nu accent, nici nu adunit In hambare, i Taal vostru cel ceresc le

hriineste. Oare nu sunteti voi cu mult mai presus de ele?

Si cine dintre voi, oricat §i-ar Tame

mintea, poate sit adaoge la statul sa,u

un cot ? lar de vesmilnt de ce vit ingrijiti? Luati seama la crinii ca,mpului cum

creso: nu se ostenesc, niel nu tor°.

Si totusi, va spun voila ea, niel Solomon, in toata marirea lui, nu se

invesmanta ca unul dintre ei.

lar daca iarba

ceresc.

lar de nu yeti ierta oamenilor gre-

salele

lor, nici Taal vostru nu va va

ierta gresalele voastre. Cand postiti, nu fiti posomoriti ca

fatarnicii; cá ei Ii slutesc fetele ca

arate oamenilor ca postesc ; adevär griliese

iau plata cuvenit6,. Tu însä, °and postesti, unge capul

tau i fats, ta o spala, Ca sit nu te arati oamenilor ca

postesti, ci Tatalui tau care este intru ascuns, i Tatälui tau care vede intru ascuns iti va rasplati Nu va adunati comori pe pimant, unde moho i rugina le strica çi uncle

furii le sapit si le fura

campului,

care

astiizi este si ratline se arunca in cuptor, Dumnezeu astfel o imbrac6 oare nu cu mult mai vartos pe voi, o, putin credinciosilor ?

Deci, nu duceti grijä spunand: Ce vom mimeo, ori ce vom bea, oti cu ce ne vom invesmanta?

Ca dupii toate acestea se strii-

duesc pitganii; stie doar Tatid vostru cel ceserc cil aveti nevoie de ele. Cautati mai intai imparatia

dreptatea lui, adaoga

i acestea toate se vor

Nu duceti grija de ziva de maine, eáoi ziva de =line se va ingriji de sine. Ajunge zilei rautatea ei.

1104

www.dacoromanica.ro

MATEI, 7, 8

Nu se poate pom bun

7.

[3.9., facà

Slarfitul predicii de pe munte.

roade rele, nici pom räu sa fee& roade

Nu judecati, ca sa nu fiti judecati. Cad au judecata cu care judecati,

bun& se taie i se arena, in foc.

yeti fi judecati, i cu masura cu care ma.surati, vi se va m'Asura. De ce vezi paiul din ochiel fratelui

tau, si de barna din ochiul tau nu-ti dai seama?

Sau cum vei zice fratelui tau: stai &Ili scot paiul din ochi, i iatA, barna este in ochiul tau.

Fatarnice, scoate intai barna din

bune.

lar orice pom care nu face roada

Drept aceea, dupii roadele lor

yeti cunoaste. Nu oricine care imi zice: Doamne, Doamne I va intra intru impariitia ceru-

rilor, ci care face vointa Tatalui meu

celui din ceruri. Multi imi vor zice in ziva aceea: Doamne, Doamne, au nu in numele tau

am profetit i cu numele tau am scos

ochiul tau i atunci vei vedea sit scoti paiul din ochiul fratelui tau. Nu dati cele sfinte cainilor, nici nu

demoni, i in numele tau minuni multe

porcilor, ca nu cumva sa le calce in picioare i intorcandu-se sit vá sfasie pe

partati-vA de la mine, cei ce lucrati fad),

aruncati margaritarele voastre in fata voi.

Cereti si se va da you& ; cautati yeti afla; bateti si se va deschide you'd. Caul oricine care cere ja, cel care cerceteaza afla i celui care bate i se va deschide. Cine este omul acela intre voi de la care, de va cere fiul säu paine, el sa-i dea piatra, Sau de-i va cere peste, el sii-i dea sarpe?

Atunci, dacá voi, rái fiind, stiti dati daruri bune fiilor vostri, cu cat mai vartos Total vostru cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la el. Ci toate cate voiti sa va fee& voila oamenii, asemenea i voi faceti lor, ca, aceasta este legea i prorocii. Intrati prin poarta cea stramta, ea larga este poarta i incapatoare calea care duce la pieire, i multi sent cei care arnica pe ea. i stramtA este poarta i 'ingest& este calea care duce la viata, i putini sunt cei care o afla. Feriti-va de profetii mincinosi, care yin la voi in haine de oi, iar pe dinlauntru sunt lupi hrApitori. Blip& roadele lor Ii yeti cunoaste.

Au doara culeg oamenii struguri din scaieti, ori smochine din ciulini? Asa ca once pom bun face roade bune, iar pomul rim face roade rele.

am facet? Atunci Insá, voi marturisi lor: Niciodata nu v'am cunoscut pe voi. Dedelegea.

De aceea, oricine care aude aceste cuvinte ale raele i le indeplineste, ase-.

mana-se-va barbatului cuminte care a cladit casa lui pe stanca. A cazut ploaia, au venit riturile mari, au suflat vanturile si au batut in casa aceea, dar ea n'a cazut, fiindcii era

.intemeiatá e stâncá. . ar crime care aude aceste cuvinte ale mele si nu le indeplineste, asemana-

se-va barbatului nerod care si-a cladit casa pe nisip.

Si a cazut pboaiafi au venit raurile mari i au suflat vantinile si au izbit

In casa aceea i a cazut. a fost mare.

i admires, ei

lar died Iisus a sfarsit cuvintele multimile stateau uimite de

ace,stea,

invatiitura lui,

Ciici Ii invata pe ei ca pe unul care

are putere, si nu ca invatatii lor. 8.

Iisus uindecd pe un lepras, pe servitorul unui suta,s, pe soacra lui Petra ssi pe alti bolnavi. Linite§te furtuna de pe mare f mdntueste pe doi demonizati. Pogorindu-se din mente, gloate

multe au mers dup& el.

Si iata un lepros apropiindu-se, i

se inchina, zicand: Doarane, (lac& voiesti,

poi sa ma curatesti.

1105

www.dacoromanica.ro

70

MATEI, 8

atine de el, zicb.nd: voieso, curateste-te.

Atunci a venit la el un carturar o a graft: Invatatorule, te voi urma, ori-

adu darul pe care I-a randuit Moise, spre marturie lor.

vizuini i pasarile cerului cuiburi, Fiul omului ins& nu are imde sit-0 piece capul.

Atunci Iisus intinzand mama, s'a

Si indatit s'a curatit lepra lui. Apoi i-a zis Iisus: Vezi, nu spune nimanui, ci mergi, aratii-te preotilor

Pe dad intra in Capernaum, s'a

apropiat de el un sutas, rugandu-I, Si zicând: Doamne, sluga mea zace in casä, cumplit.

slabä,nog, chinuindu-se

Iisus Ii zise: Voi veni vi-1 voi Ca-

unde vei merge.

Dar Iisus i-a rilspuns: Vulpile au

Un altul dintre ucenici

lor.

Dar sutaaul fitspunzand i-a vorbit:

Doamne, nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu, ci numai zi cu cuvantul 10 se va vindeca sluga mea.

i eu sunt om sub stapanirea altora si am sub mine ostasi, si-i spun acestuia: du-te, i se duce, si celunalt: Ca

vino, si vine, si slugii mele: fá aceasta, face.

Auzind acestea, ESU13 s'a minunat ai a zis celor ce veneau dup.& el: Adevar

nici intru Israil n'am gäsit atata credinta. Drept aceea vä spun ea multi de la riisarit i de la apus vor veni i vor sta graiesc

la masa cu Avraam, cu Isaac FA cu Iacob

In imparatia cerurilor; lar fili imparatiei vor merge intru intunericul cel mai din afar& ; acolo va fi plangerea i scraanirea dintilor. Si i-a zis Iisus sutasului: Du-te, fie tie dupa cum ai crezut. Si s'a insanato§it

servitorul lui in ora aceea.

Venind Iisus in casa lui Petru, a

vazut pe soacra ace,stuia zacand, prinsa de friguri. Si s'a atine de mana ei, iar frigurile o lasarä EA se sculä, i ii slujea lui.

lar facandu-se sea* aduserit la

el multi demonizati, i scoase afar& duhurile cu cuvantul si pe toti cei bolnavi Ii tamadui, Ca sä, se implineascä ceca ce s'a spus prin Isaia prorocul, care zice: Acesta neputintele noastre a luat si boalele noastre le-a purtat.

Vazand Iisus noroade multe imprejurul lui, a poruncit ucenicilor sä treaca de ceca parte a märii.

Ii zise:

Doamne, da-mi voie sit má due intái sA ingrop pe tatal meu. El ins& i-a zis: Vino dupii mine ingroape pe mortii lasa mortii

Intrand in corabie, ucenicii lui II

urmara. Si iata ca.' pe mare se isca o furtunit

atat de aprigà, incat corabia se invaluia In talazuri; iar el dormea. Atunci ucenicii venirá la el 0-1 desteptara spunandu-i: Doamne, mantueste-ne cá pierim. Iisus le zice: De ce va este fricii, putin credinciosilor ? S'a sculat atunci, a certa,t vantinile si marea ai s'a fiicut liniste deplina. lar oamenii se mirara zicand: Ce fel de om este acesta, cä. EA vânturile marea ascultä de el! Gaud trecu dincolo in tinutul eradarenilor, Il intampinara doi demonizati care ieseau din morminte i atilt de cumpliti, inctit nimeni nu putea sa treads, pe calea aceea.

Si iatä, au inceput ea strige i sii. zica: Ce este noult si tie, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai nainte de vreme ea sa ne chinueati?

Departe de ei era o turma mare

de porci, la paaune.

lar demonii se rugau de el o zi-

cea,u: Dacá ne scoti Mara, trimit,e-ne in turma de porci. Atunci el le spuse: Duceti-va. Iar ei iesind se dusera in turma de porci. Si iata ca twat'," turma se repezi de pe povarnis in mare i pieri in ape. lar pazitorii fugira Eji ducandu-se In ora a spuserä tot ce se intamplase cu demonizatii.

Atunci tot orapul iei intru intamvitzfindu-1 11 rugara pinarea lui Iisus sA treacii, din hotarele lor.

1106

www.dacoromanica.ro

MATEI, 9 9.

Paraliticul din Capernaum. Maki i ucenicii lui loan. Botezcitorul. Fiica lui lair femeia pcitinci. Doi orbi fi un mut. Seceriful i secercitorii.

Intrand in corabie, Iisus trecu din-

coace i veni in orasul situ.

$i iata cii, ii adusera un slabanog, zacand pe pat. Ci lisus viizand credinta lor, zise slabanogului: Indrazneste, fiule, pificatele talo surit iertate.

Dar unii dintre Carturari ziceau intru sine: Acesta huleste. Ci Iisus stiind gandurile lor le zise: Pentru ce cugetati rele in inimile voastre ?

Ca, ce este mai lesne a zice: iertate sunt pacatele tale, sau a zice: scoala-te si umbra?

Ci ca sà tiO ca put,ere are Fiul omului pe pamant a iert,a piicatele atunci ziceslabanogului:

patui tau i mergi la casa ta. i sculandu-se s'a dus la casa sa. lar multimile vazand aeestea se

infricosarii, i mark& pe Dumnezeu care

da oamenilor asemenea putere.

Nimeni nu pune, la haina, veche, petec dinteo bucata nouä, ciici plinitura aceasta trage din haina si se face o rup-

tura si mai rea. Nici nu pun oamenii yin nou in burdufuri vechi; altmintrelea burdufurile crapii: vinul se varsa i burdufurile se

nimicesc ; ci pun vin nou in burdufuri noi i amândoua se pastreaza impre-

una.

Pe cand vorbea el acestea, jata

veni un dregator, i se inchina si-i zise: Copila mea muri acum, ci venind pune Juana ta peste ea i va fi vie. Atunci Iisus sculandu-se merse dupä el impreuna cu ucenicii.

i iata o femeie cu scurgere de

sange de doisprezece ani, apropiindu-se

de el pe la spate, se atinse de poala

hainei lui. Caci zicea in gandul ei: Numai sa

ma ating de haina lui

i ma voi face

sari atoasa.

Iisus se intoarse i vazand-o zice: Indrazneste, flied, credinta ta te-a mantuit. i s'a tamäduit femeia din ceasul acela.

De acolo lisus trecand inainte a vazut un om care sedea la vama, cu

Iisus veni la casa dregatorului vazánd pe cantaretii din flaut i gloata

Iisus.

murit, ci doarme. Dar ei radeau de el.

numele Matei, i i-a zis acestuia: Vino dup.& mine. *i sculandu-se a mers dupa i

s'a intamplat cà ezand el la

masa, in casa, iata multi vamesi i pacatosi au venit si au sezut la masa impreuna, cu el si cu ucenicii lui. Fariseii vazand una ea aceasta au

zis ucenicilor: Pentru ce manb.nea invä,tatorul vostru cu vamesii i cu piicatosii? Iisus auzind le-a dat cuvant: Nucei

zdraveni au nevoie de doftor, dar cei

bolnavi. Duceti-va deci i luati invatatura, ce insemneaza: rail& voiese, iar nu

jertfil; cà n'am venit sà chem pe drepti, ci pe pacatosi, la pocitintii. In vremea aceea, venifa la el ucenicii lui loan, zicand: Pentru ce noi

Fariseii postim, iar ucenicii tài nu poste,sc ?

Iisus le raspunde: Pot oare

nuntii sa fie tristi cata vreme mirele este Cu ei? Ci vor veni zile, dad mirele va fi

luat de la ei i atunci vor posti.

zgomotoasa rosti: Depártati-va, caci fecioara n'a

Ci amid multimea fu scoasa Mara, intrand Iisus lull pe fata de mana si fata se scula.

i vestea aceasts, merse peste tot pamántul acela. Trecând Ems de acolo, doi orbi se tineau dupii el si strigau i ziceau: Milueste-ne pe noi, Fiule al lui David. Dupa ce a intrat in casa, au venit la el orbii i Mills i-a intrebat: Credeti ca pot Ea fac eu aceasta, ? Griiiescu-i lui: Da, Doamne. Atunci s'a atins de ochii lor, zicand:

Dup.& credinta voastra fie vouh. i s'au de,schis ochii lor. lar Iisus

le porunci cu asprime, zicand: Vedeti nimeni sa nu stie. Lisa ei, dupa ce au iesit, raspandirii numele lui in tot piimantul acela. Dupa plecarea lor, iata adusera la el un om mut, avb,nd demon.

1107

www.dacoromanica.ro

70.

MATEI, 10

lueratorul de hrana

i Mará fiind ecos demonul, cel mut a grait. lar multimile se minunau

ea vrednic este sa.

lucruri intru Israil. Dar Fariseii ziceau: Cu domnul demonilor scoate pe demoni. Ci Iisus strabátea toate orasele satele, invatand in sinagogile lor, propovaduind evanghelia imparatiei si viudedad torda, boala i toatä neputinta in

cercetati cine este inteinsul vrednic, acolo s'a ramaneti pana co veti lar cand intrati in casa, urati-i ei de bine. i dad este casa aceea vrednica, viná pacea voastrá peste ea. Iar de nu este vrednid, pacea voastra intoarea-se la voi. Cine nu va va primi pe voi, nici nu va asculta cuvintele voastre, iesind din casa lui sau din orasul acela, scuturati praful de pe picioarele voastre. Adevar graiesc vouli: mai usor va fi pamantului Sodomei i Gomorei in ziva judecatii, dedil orasului aceluia. Tata, eu va trimit pe voi ca oi in

zicand: Niciodata nu s'au arätat asa

In once oras sau sat yeti intra,

popor.

*i vazand multimile de oameni i s'a facut mila de ei. ca erau dosaditi parasiti ca niste oi fax& de pastor. Atunci zis-a ucenicilor lui: Sece6111 e mult, dar lucratorii sunt putini.

Rugati deci pe Domnul secerisului

ea s'a scoata lueratori la secerisul sau. 10.

mijlocul lupilor ; fiti dar intelepti ca

Afezarea i trimiterea celor doisprezec,e apostoli. Cum pene i reisplat' iri viitoare.

Feriti-va de oameni, cáci vá vor da pe mana sinedriilor i in sinagogile lor vä vor bate cu biciul. La domnitori si la imparati veti fi dusi pentru mine, spre märturie lor

serpii i farä räutate ca porumbeii.

Chemand la sine pe cei doisprezece ucenici ai sai, le dadu lor putere asupra duhurilor celor necurate ca sa le semita afarä i sa tamaduiasca once boala once släbiciune.

paganilor.

Numele celor doisprezece apostoli

sunt acestea: cel dintai Simon, ce se zice Petru, si Andrei, fratele lui; Iacob al lui Zevedeu i loan, fratele lui; Filip i Bartolomei, Toma si Matei vamesul; Iacob al lui Alfeu i Lebeu ce

se zice Tadeu ; Simon Cananeul i Iuda Iscarioteanul, ce! care 1-a vandut. Pe acesti doisprezece i-a trimis Iisus, poruncindu-le lor acestea: In caile paganilor sa nu mergeti si in vre-o cetate

de Samariteni sá nu intrati.

Ci mai vartos mergeti catre oile cele

pierdute ale casei lui Israil. In mersul vostru propovaduiti zidad ca s'a apropiat impärátia cerurilor. Tämaduiti pe cei neputinciosi, inviati pe cei morti, cur54iti pe cei leprosi, pe demoni scoateti-i afara.; in dar ati

luat, in dar d. dati. Sil nu aveti nici aur, nici argint, nici arama in cingatorile voastre.

Nici traista pe drum, nici douil

camasi, nici incältaminte, nici toiag;

Iar dad vá vor da pe voi in mana

lor, nu va ingrijiti cum sau ce yeti vorbi, caci se va da N'out); in ora aceea ce sil vorbiti. Fiindea nu voi sunteti care vorbiti, ci duhul Tatalui vostru este care graieste intru voi.

Va da frate pe frate la moarte

tata, pe fecior si se vor scula copiii asupra parintilor vor ucide.

i yeti fi In* de toti pentru numele meu; iar cel ce va rada pana, la dar*, acela se va mântui. Când va urmaresc pe voi in ce-

tatea aceasta, fugiti in cealaltä. Adevar griliesc vouli: nu yeti sfarsi orasele lui Israil, pana ce nu va veni Fiul omului. Nu este ucenic mai presus de invatatorul, nici sluga mai presus de sta-

panul du.

Destul este ucenicului sil fie ca invatatorul i slugii ea stapanul. Dad pe stapanul casei 1-au numit Beelzebul, cu cat mai vartos pe casnicii lui. Deci nu vi temeti de ei, caci nimic nu este acoperit care sa nu iasa la ivealä

1108

www.dacoromanica.ro

MATEI, 11

nimic ascuns care sit nu ajungd, cu-

11.

noscut.

Intrebarea lui loan Botezdtorul i mdrturia lui Iisus des pre loan. Orafele ne-

Ceea ce va graiesc la intunerec,

spuneti la lumina, ceea ce auziti la ureche, propovdduiti de pe case. Nu va temeti de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot sit-1 ucidä ; mai curand de acela care poate i sufletul tFOi

pociiite. Lauda Tatalui. Chemarea cdtre cei impavdrati.

Sfarsind Iisus de dat aceste invataturi color doisprezece ucenici ai säi, trecu de acolo ca sá invete i sa predice mai departe, prin orasele lor. In vremea aceia loan auzi, in in-

trupul sa le pier& in Gheena. Au nu se 'And doua vrabii de un

ban ? Si nici una din ele nu va ca dea pe pitmant idea stirea, Tatälui vostru. La voi ins& i perii capului, toti sunt numarati. Asa dar nu va temeti; voi sunteti mai de pret ca multe pasarele. .Oricine care va mdrturisi pentru mine inaintea oamenilor, märturisi-voi eu pentru el inaintea Tatalui meu celui din ceruri.

lar de oricine care se va lepäda de mine inaintea oamenilor i eu mä voi lepada de el inaintea Tatalui meu celui din ceruri.

Nu socotiti cá am venit sá aduc pace pe pamant ; n'am venit sá aduc pace, ci sabie.

Ciici am venit sá despart pe om de ta,t5.1 s'au, pe ilia, de mumä-sa, pe nora de soacrii-sa. Si dusmanii omului vor fi casnicii lui.

Cela ce iubeste pe tea, ori pe

mama, mai mult decat pe mine nu este vrednic de mine; cela ce iubeste pe fiu ori pe flieâ mai mult decat pe mine nu este vrednic de mine. Si care nu in crucen si nu-mi urmeaza mie nu este vrednic de mine. Cine tine la viata lui va pierde-o, iar pierde vinta lui pentru mine

chisoare de faptele lui Christos

trimise

vorba prin ucenicii lui: Tu esti cela ce vine, sau sá asteptam pe altul ? Atunci Iisus luand cuvantul le zise:

Mergeti i spuneti lui loan cele ce auziti i vedeti. Orbii Ii capata vederea i chiopii umbra, leprosii se curdtesc i surzii aud, mortii inviazá i diracilor li se binevesteste.

Si fericit este acela care nu se va sminti intru mine. Dupa, plecarea acestora, Iisus incepu sä vorbeasca multimilor despre loan:

Ce-ati iesit sil vedeti in pustie ? Au trestie clatinatit de vant? Dar de ce ati iesit ? Sa vedeti un om imbritcat in haine moi ? Iatä, coi ce poartä haine moi swat in casele imparatilor. Atunci de ce-ati iesit? Sä vedeti un proroc ? Da, zic vomit, si mai mult dealt

un proroc.

Ca el este acela despre care s'a scris: lata, eu trimit inaintea fetei tale pe ingerul meu, care va preghti calen ta,

inaintea ta.

Adevär graiesc you'd: nu s'a sculat

dintre cei näscuti de femei unul mai

va gäsi-o. Cine VA primeste pe voi, pe mine ma primate, i cine mil primeste pe mine primeste pe cela ce m'a trimis pe mine.

mare dealt Ioan Botezatorul; totusi cine este mai mic in impáratia cerurilor este mai mare decal el.

rasplata dreptului va lua. Si cela ce va da de bäut unuia

panä la loan.

Cine primeste proroc in nume de proroc plat& de proroc va cine primeste pe un drept in mime lua'de drept

din acestia mici numai un paliar cu spa rece, in nume de ucenic, adevar graiesc voila: nu-si va pierde plata sa.

Din zilele lui loan Botezittorul /And,

acum, imparatia cerurilor se in cu navels Wivalitorii pun mane pe ea. Toti prorocii i legea au prorocit

Si dad), voiti sil intelegeti, el este Ilia, col ce va sä, vie. Cine are urechi de auzit

aua.

1109

www.dacoromanica.ro

MATEI, 12

Dar ou cline voi asemana neamul acesta.? Este asemenea copiilor care sed In mijlocul targului i strig5, catre alti

Spieele de grdu smulse Sdmbdta. Tdmd-

copii,

SItintului Duh. Cine este adevitrata rudd.

Zicand: V'am cantat din fluer

n'ati jucat; v'am cantat de jale si nu

v'ati tanguit. Caci a venit loan, nici mandind, nici band, si spun: are demon. A venit Fiul omului mancand band si spun: lata om maneacios i bautor de vin, prieten al vamesilor si al pacittosilor. Dar intelepciunea s'a dovedit de dreaptá din lucrarile ei. Atunci a inceput Thus sa mustre orasele intru care se facuse cele mai multe minuni ale sale, caci nu s'au pocäit.

Vai tie, Chorazine, vai tie, Betsaido,

ca daci in Tir i in Sidon s'ar fi facut minunile ce s'au facut intru voi, de mult in sac si in cenusa s'ar fi pocait. Dar zic voua: Tirului i Sidonului le va fi mai usor in ziva judecalii, decal

voua.

Si tu, Capernaume, n'ai fost iniilta,t pants, la cer ? Pani la iad te vei pogori. Cad in Sodoma de s'ar fi facut minunile ce s'au facut in tine, ar fi ramas pana astazi. Dar zic voua cá pamiintului Sodomei II va fi mai usor in ziva judecatii decat tie.

12.

duirea 'druid Stimbdia. Hula impotriva In vremea aceea, mergea Iisus, inteo zi de Sambatit, printre semanaturi, iar ucenicii lui au flamânzit i a.0 inceput aS. smulga spice si aS. manance. Vizand aceasta, Fariseii au zis lui: Iat5, ucenicii täi fac ceea ce nu se cade sa faca. Sambata. El le frispunse; Au n'ati citit ce-a facut David, cfind a fliimanzit el si cei ce emu cu el? Cum a intrat in casa Domnului a mancat painile punerii inainte, care nu se ouveneau lui sá le manance, nici color ce erau cu el, Lei numai preotilor ?

Sau n'ati citit in lege c5. preotii, Sambata in templu, calea Sambata aunt fará de vina ? Ci graiesc voui oS. mai mare decat templul este cineva aici. Dae5. ati fi stiut ce insemneazii: voiesc, iar nu jertfa, n'ati fi osandit pe cei far& de villa,.

C5. domn este Fiul omului si al

Sambetei. Si trecand de acolo, a venit in sine.goga lor.

Si iata un om cu mama uscata.

Atunci Il intrebara zicand: Cade-se oare

a tamiidui in zi de Sambat'a? Ca 85,

In vremea aceea, lisus luand cuviintul a zis: Te laud pe tine, Parinte, Doamne

alb& de ce sa.4 invinuiasca. El le raspunse: Cine va fi tare voi

al cerului si al pámantului, ca ai ascuns acestea de coi intelepti i le-ai descoperit

omul care avand o oaie, de va cadea.

pruncilor.

oaia, Sambata, in groapa, sit, n'o apuce

bunivointa ta in fata ta. Toate mi-au fost date de catre Tatal meu i nimeni nu cunoaste pe fara numai Tatál, nici pe Dahl

omul! De aceea se cade a face bine Sambata. Atunci li ziseomului: Intinde mana

Adev5,rat, Pärinte, crtei asa a fost

nu-1 cunoaste nimeni, far5, numai Fiul diruia va voi Fiul descopere.

Veniti la mine, toti cei osteniti

impovarati, i eu va coi odihni pe voi.

Luati jugul meu asupra voastra

invätati-va de la mine, ca sunt bland smerit cu mima i yeti gag odihnit sufletelor voastre.

30. Ca jugul meu e bun si povara

mea este usoara.

sa, n'o iidice?

Cu cat mai presus de oaie este

ta. El o intinse si se facu la loo toasa ea si cealalta. lar Fariseii iesind din sinagogi se sfatuirá impotriva lui, cum sit4 piarda. Iisus maS., cunoscandu-i, a purees

de acolo si multi au venit dupli i-a tamaduit pe ei pe toti. Dar le-a poruncit cu asprime nu-1 dea in vileag,

1110

www.dacoromanica.ro

el

MATEI, 12

Ca sa se implineascä ceea ce s'a spus prin Isaia prorocul, care zice: Tat& fiul meu pe care 1-am ales, iubitul meu intru care a binevoit sufletul

meu; pune-voi duhul meu peste el si judecata paganilor va vesti. Nu se va sac% nici nu va striga, si nu va auzi nimeni, pe ulite, glasul lui. Trestie strivitä, nu va frange festilá fumegandii nu va stinge, pang,

ce nu va scoate, spre biruinta, judecata.

Si intru numele lui vor nadaj-

dui neamurile pagane. Atunci au adus la el pe un demonizat, orb f3i mut, §i 1-a tämäduit, ass, incat cel orb si mut, graia i vedea.

lar multimile toate se mirau

ziceau: Nu este oare acesta fiul lui David ?

Fariseii insa, auzind, ziceau: Acesta nu scoate pe demoni fara numai Beelzebul, capetenia demonilor. Cunoscand gandurile lor, lisus le

zise: Once impärätie care se dezbina intru

sine se pustieste i once cetate sau casà,

care se dezbina intru sine nu va mai Dad: Satana da afarä, pe Satana, s'a dezbinat intru sine; dar atunci cum va sta imparatia lui ? Si

daca eu scot pe demoni cu

Beelzebul, feciorii vostri cu cine a scot? De aceea ei v5, vor fi judecatori.

lar dacti, eu cu duhul lui Dumnezeu scot pe demoni, atunci a ajuns la voi impiiratia lui Dumnezeu.

Cum poate cineva

sit

intre in

jefuiasca sculele, casa celui tare daca nu va lega hit& pe cel tare si prade casa? pe urm5, Cine nu este ou mine este impotriva

mea si cine nu adunä, cu mine risipeste. Drept aceea zio voua: Once pacat si once hula,' se va ierta oamenilor, dar hula impotriva Duhului nu se va ierta. Oricine va fi Zis vre-un cuvant im-

potriva Fiului omului, iertat va fi lui ;

dar cine va fi zis impotrivaDuhului &ant,

nu va fi iertat lui, nici in veacul acesta, nici in cel ce va sa fie. Ori spuneti c5, pomul este bun si rodul lui e bun, ori spuneti ca pomul este rodul lui e rau, clici dup.& rod Be cunoaste pomul.

Pui de naparci, cum puteti sa

graiti cele bune, o data ce sunteti rai ? Clici din prisosinta inimii graieste gura. Omul cel bun din comoara lui cea

buna scoate earl cele bune, pe cand omul cel Tau din comoara lui cea rea scoate afar& cele rele.

Vä, spun ci pentru once cuvant

desert, pe care-1 vor rosti oamenii, vor da socotealä, In ziva judecatii. Caci din cuvintele tale vei fi gasit drept i din cuvintele tale vei fi osandit. Atunci luand cuvantul, unii dintre Carturari i Farisei Ii zisera: Invät,atorule, voim de la tine sa vedem un semn.

Dar lisus le räspunse: Neam vi-

clean si precurvar cere semn, dar semn

nu i se va da, fitra numai semnul lui lona prorocul.

Ca precum a fast Iona in pantecele chitului trei zile i trei nopti, asa va fi Fiul omului, in mima pamantului, troj zile i troj nopti. Barbatii din Ninive se vor scula vor la judecata, cu neamul acesta osandi, cad s'au podia la propováduirea lui lona, si iatä, aici mai mult dectit lona.

Imparäteasa de la raiaza-zi se va scula la judecata cu neamul acesta va osandi, caci a venit de la marginile pärnantului ca sa asculte intelepciunea lui Solomon, si iata aci mai mult decat Solomon.

Si cand spiritul necurat a iesit din om, umbla prin locuri farâ ape:, cautand odihna si nu gäseste. Atunci zice: M5, voi intoarce la

casa mea de unde am iesit; i venind

o ail& necuprinsä,mEturatii i impodobitit.

Atunci se duce si ja cu sine alte

sapte duhuri mai role cleat el, si intrand saläsluesc aici, si se fac cele de pe urma

ale omului aceluia mai role dealt cele dintai. Asa va fi si ou acest neam viclean. Pe cand Iisus tot mai propoväduia

multimilor, iata muma i fratii lui Bateau afara, cautand ni, vorbeasca cu el. Si oarecine Ii zise: Iatá muma ta fratii täi stau Mara, cautand sà-ti vorbeasca.

lar el rispunzand, zise catre cel

ce-i graise: Cine este asuma mea si cine aunt fratii mei ?

www.dacoromanica.ro

MATEI, 13

lar fericiti sunt ochii vostri

Si intinzlind mäna catre ucenicii zise: Iata muma mea si fratii mei. Ca oricine va face voia Tatalui

vad i urechile voastre ca. aud.

Adevar gradesc vouä ea-, multi pro-

meu celui din ceruri, acela imi este frate sor ii

i drepti au dorit sii vaza cele ce

roci

=ma.

priviti voi, i n'au vazut, i sii auzii, cele

ce auziti voi i n'au auzit. Voi deci, ascultati pilda semana-

13.

$apte pilde desire Impärcitia Cerurilor. lisus neluat in seanui in cetatea sa.

torului.

In ziva aceea, a iesit Iisus din casà si a sezut la tarmul marii. Si s'au adunat la el gloate multe, asa incat a intrat i a stat in corabie, lar tot norodul Foedea pe tärm.

rapeste ce s'a semanat in mima lui, aceasta este samanta semanata

i

Oricine cand aude cuväntul im-

partitiei si nu-I intelege, vine cel viclean drum.

Cea semanatä in loe pietros acesta este care aude cuvântul Il primeste cu bucurie.

le-a gräit lor multe in para-

Dar nu are radacinä in sine,

bole, zicánd: Tata, a iesit semanatorul

i pe cänd semana, unele semine au cazut pe läng& drum i au venit pasiirile si le-au mâncat.

Altole au cäzut pe loe pietros, unde

n'aveau pamánt mult, i indatit au rasiírit pentru ea n'aveau strat adänc. lar când s'a ivit soarele, s'au palit de arsitä j neavând rädacina, s'au uscat. Altele cazura intre spini, dar spinii au crescut si le-au inntibusit.

Altele cäzura pe pamânt bun si dadura rod, una o sutä, alta saizeci, alta treizeci. Cine are urechi de auzit sá auzà.

ci

este pänä, la un timp, i intämpländu-se strämtorare sau prigonire pentru cuvânt, indata se sminteste. Cea semanata in spini, acesta este cela care aude cuväntul, dar grija acestei lumi i inselaciunea avutiei innabuseste cuvântul si se face neroditor. lar samânta semanatei in pämänt bun. acesta este care aude cuvântul intelege, deci care aduce multi, unul o altul saizeci, altul treizeci.

sa semene.

Alta pad& le-a pus lor inainte,

zictind: Asemenea este imparatia ceru-

rilor omului care a semitnat buna in tarina sa.

BA:manta,

Atunci ucenicii apropiindu-se de el

Dar pe &And oamenii dormeau, a venit vrajmasul lui, a semlinat neghina printre grâti si s'a dus.

tiei cenirilor, pe &Ind acelora nu li s'a dat.

facut roadä, atunci se aräta i neghina.

i-au zis: De ce le vorbesti lor in pude? Iisus le raspunse: Pentru ea you& vi s'a dat sit cunoasteti tainele imparäCäci celui ce aro i se va da va prisosi, iar de la cel ce nu are si ce are i se va lua. Pentru aceea le vorbe,sc in pilde, cá vilzänd nu viid i auzind nu aud,

nici nu pricep. Si se implineste cu ei profetia lui Tenia care zice: Cu urechile yeti auzi, dar nu yeti intelege, cu ochii vá veti uits,, dar nu veti vedes,. Cá inima acestui popor s'a in. grosat i cu urechile aude greu i ochii lui s'au inchis, ca nu cumva sa, vazá cu ochii i sä, auzi cu urechile i cu inima sà priceapä i sti se intoarca i eu tamaduesc pe ei.

lar dacti a crescut paiul si a

Venind slugile stapAnului casei

zise: Doamne, n'ai semanat tu oare samântli bud& in tarina ta ? De unde dar are neghinä? El le riispunse: Un om vrtismas a fticut aceasta. Servitorii Ii ziserä: Voiesti

atunci sa ne ducem i s'o plivim? El ins5, rosti: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, sa smulgeti o data cu ea si gräul.

Lasati sa, crease& impreunit i gräul neghina, pänä, la seceris, Eji la vremea secerisului voi zice secerritorilor: Pliviti

intai neghina i legati-o in snopi ca s'o ardem, iar gräul il strängeti in jitnita mea.

4110

www.dacoromanica.ro

MATEI, 14

Si afland un margaritar de mult pret, s'a dus, a vandut toate cate avea

0 alta pilda le-a pus inainte, zi-

cand: Imparätia cerurilor este a.semenea

grauntelui de mutar, pe care I-a luat

si 1-a cumpárat.

omul si 1-a semanat in tarina sa, Si care este mai mic decat toate semintele, dar cand a crescut este mai mare decat legumele FA se face pom, incat vin pasarile cerului FA se s5,154luesc in ramurile lui. Alfa parabola le-a spus lor: asemenea este imparatia cerurilor aluatului pe care luandu-1 o femeie ascuns In

Inca o datä, asemenea este impii-

ratia cerurilor cu un nävod aruncat in mare FA care adunä tot felul de peati.

lar cand s a umplut, I-au tras nit-

vodarii la mal ai rEe z find au ales in vase

ce era bun, iar ce era fall au aruncat. Aoa va fi la sfa.rsitul veacului:

Iesi-vor ingerii i desparti-vor pe cei räi din inijlocul celor drepti.

trei mäsuri de faina, pan& ce s'a

Si-i vor arunca in mima focului; acolo va fi plangerea i scrápirea din-

dospit toata. Toate acestea le-a vorbit Iisus

tilor.

multimilor in parabole, i far& parabola

nu le gala nimio. Ca sä, se implineascä ce s'a spus prin prorocul care zice: Deschide-voi in parabole gura mea, striga-voi cele ascunse de la intemeierca luraii. Dupa aceea läsand multimile, veni In cash', iar ucenicii lui s'au apropiat de

el zicand: Desluseste-ne nouli pilda cu neghina din taxinit. El le-a räspuns zicand: Cela ce seamama samanta cea bun& este Fiul omului.

Tarim, este lumea; samanta cea buna: acestia sunt fiii imparätiei ; iar neghina aunt fiii celui räu. Dusmanul care a semanat-o este

lar el rosti: De aceea, orice carturar cu invatatura despre tmpa.ratia cerurilor este asemenea unui om gospodar,

care scoate din vistieria lui noi i vechi.

lar dupa ce

veacului.

Trimite-va Fiul omului pe ingerii

sai i vor culege dintru imparatia lui toate smintelile si pe cei ce fac faradelegea.

dal* aceste

Au nu este acesta feciorul teslarului ? Au nu se numeate muma lui Maria FA fratii lui Iacob EA Iosif oi Simon

luda?

Si surorile lui au nu sunt toate

la noi ? De unde deci la el acestea toate ?

Si se sminteau intru el. lar Iisus

le zise: Nu este nici un proroc dispretuit,

fara numai in Ora lui

i in casa lui.

Si nu facu aci multe minuni pentru necredinta lor.

Si-i vor arunca pe ei in vapaia

focului; acolo va fi plangerea i scraanirea dintilor. Atunci cei drepti vor straluci ca soarele intru imparatia Tatalui lor. Cel ce are urechi de auzit sä auzä. Asemenea este impäratia cerurilor cu o comoarä ascunsä in torinii, pe care gasind-o un om a ascuns-o, si de bu-. curia ei se duce FA vinde tot ce are FA cumphra tarina aceea. Tara* este asemenea imparatia cerurilor cu un negutator, care cauta margluitare bune.

Iisus

pilde se duse de acolo. Si veni in oraaul sau i ii invata pe ei in sinagoga lor, asa incat ei stäteau uimiti i ziceau: De unde la el intelepciunea aceasta i puterile ?

diavolul ; seceriaul este sfaraitul lu mii, iar

secerätorii sunt ingerii. Deci, dupa cum se alege neghina oi se arde in foc, astfel va fi la sfaraitul

Priceput-ati toate acestea? Ucenifáspund: Da, Doamne.

14.

Tdierea capulai lui loan Botezat- orul.

Ems saturd cinci mii de oameni, umbld

pe mare, vindecd pe toti care se ating de el.

In vremea aceea a auzit tetrarhul Irod despre faima lui Iisus. Si a zis curtenilor Acesta este Ioan Botezatorul; el s'a sculat din morti de aceea puterile lucreazä intru el. Ca. Irod prinsese pe loan, II legase si-1 pusese in temnitä, pentru Irodiada, femeia lui Filip, fratele säu.

1113

www.dacoromanica.ro

1VIATEI, 15

Funde loan fi zisese lui: Nu i se

Dupi aceea lisus sili pe ucenici sit intre in corabie i sit tread, inaintea pe tärmul celälalt, ping, ce el va da

ouvine s'o aibi de nevastii.

De aceea Irod voia si4 omoare,

dar se temea de norod, cfi-1 inea pe el de proroc. Ci priznuind Irod ziva lui de nastere, fiica Irodiadei a jucat in mijlocul ospiitului pi a plicut lui Irod,

drumul

Iar (land drumul multirailor, s'a suit in munte, in singueátate, ca si se roage. i In faptul serii era acolo singur.

De unde, cu jurlimint a martu-

risit ei ca-i va da once va cere.

lar la a patra streaji din noapte,

lar ea, indemnatit, fiind de muraii-sa,

zice ea, aici in tipsie, capul lui

Ioan Botez5,torul.

Atunci tetrarhul s'a intristat, dar pentru jurlimint i pentru corneseni, a poruncit sd i se dea.

$i a trimis a thiat eapul lui Ioan, in temniti. $i capul lui fu adus pe tipsie FA

Dar el le-a vorbit indatii zieán-

du-le: Indräzniti, eu sunt ; nu vá temeti.

Atunci Petru. ritspunzind, a zis:

la tine pe api. El i-a zis: Vino. Iar Petre pogorindu-se din corabie a mers pe valuri,

In urmi, venind ucenicii lui, au luat trupul i 1-au inmormintat i s'au

si a venit &titre lisus. Dar cand vlizu vijelia se temu incepand sà, se cufunde in mare strigil:

dus sb, dea de stire lui Iisus.

Iar Iisus auzind s'a dus de acolo cu corabia, in loe singuratic, dar aflind multimile au venit dupá el, pe jos, din

Doamne, scapi-mit I lar IiSIM3, intinzb.ndu-i mina grab-

i iesind vizu gloatá multd, i i

se ficu mili de ei i tiim5dui pe bol-

navii lor. Iar cand s'a Emit searii, ucenicii au venit la el si i-au zis:locul este pustiu

ce,asul a trecut de aoum; deci drumul multimilor ca s5., se dual, in sate, si-O cumpere de mlincare.

lisus ins5, le fispunse: N'au trebuhati si se ducli; voi

nio, Il apucti, si-i zise: Pu%in credinciosule,

pentru ce te-ai indoit?

i suindu-se ei in corabie, s'a potolit

furtuna. lar cei din corabie i s'au inchinat, zicind: Cu adeviirat tu esti fiul lui Dumnezeu.

Ft trecind marea, au venit in piimintul Ghenisaretului.

Dar cunoscindu-1 pe el oamenii

Atunci ei Ii spun: Nu avem aici decât cinci phini i doi pesti. El rosti: Aduceti-mi acestea mie aici.

Dupi aceea, a poruncit ca gloatele

si sazi jos pe iarbii i luind cele cinci paini i cei doi pesti, a ciutat spre cer, a binecuvintat i fringind a dat ucenicilor piinile, iar ucenicii i au mincat toti i s'au sliturat

au ridicat prisosul de farlimituri douisprezece cosuri pline. FA

lar cei ce mincaseri era,u ca la cinci mii de birbati, afari de femei de copii.

veni la ei Iisus, urnblind pe mare. Vizindu-1 umblind pe mare, ucenicii se spiimintarti, zicind cd e naluci si de fric5, au strigat.

Doamne, ciao& esti tu, porunceste sii viu

fu dat fetei, iar ea 11 duse mumei sale.

orase.

In vremea aceasta, corabia era in mijlocul mdrii, munoindu-se de valuri, cáci vintul era impotrivi.

locu/ui ace/uia, au trimis vorba in tot acel

cuprins si au adus la el pe toti bolnavii. i Il rugau sft-i lase numai sä se atingi de poala hainei lui, i citi se atingeau se vindecau deplin.

15. Spdlarea mdinilor. Femeia canaaneiancet. Sdturarea celor paint mii de oameni.

In vremea, mesa venir5, din Ieru-

salim, la Ii13118, Fariseii i Cirturarii

ziseri:

tA

Pentru ce ucenicii tii caled datina bitrinilor si nu se spali pe máini, eind

1114

www.dacoromanica.ro

MATEI, 15 lar el lufind cuvântul le-a Z113: Dar voi de ce citicati porunca lui Dumnezeu, pentru datina voastrà, ?

Choi Dumnezeu a poruncit asa: Cinsteste pe fatal tau si pe mama ta, iar cine va blestema pe tatá sau pe mumä BA' fie pedepsit cu moartea.

Voi ins& spuneti: Cine va zice ta-

tälui mumei sale: Afierosit-am Domnului cu CC te-as fi putut ajuta - nu mai trebue sä, cinsteasca pe fatal ski i¡d pe muma sa va fi ilia vinä;

Deci ati desfiintat legea lui Dumnezeu pentru Hinduiala voasträ. Fatarnicilor, bine a prorocit de,spre

voi Isaia, când a zis:

Poporul ace_sta se apropie de mine

ca gura * mä einsteste ou buzele, dar

Mima lui este departe de mine.

Zadarnic mä, cinsteste, inviitänd

invätätmi ce sunt porunci omenesti. Dupi care. chemand la sine multimea, le zise: Ascultati i intelegeti. Nu ceea ce inträ in gurá spire& pe

om, dar ceea ce iese din gura, aceea

spurcá pe om. Atunci apropiindu-se ucenicii Si zic: Stii cä Fariseii, dind au auzit acest cuvânt, si-au iesit din fire ?

Si iatit o femeie canaaneianci, din acele tinuturi iesind in calea, lui, striga zicea: Milueste-mii, pe mine, Doamne,

fiul lui David! Fiica mea este rim chinuitä, de un demon. El insä nu-i räspunse nici un cuvänt ; ci venind aproape ucenicii lui, rugau i zice,a,u: Slobozeste-o pe ea, eh,' strigii in urma noa,strä. Dar el rdspunzand, le zise: Nu sunt

trimis decat care oile cele pierdute ale easel lui Israil. Venind femeia se inchini lui, zicand: Doamne, ajutii-ma. El ii dadu acest räspuns: Nu se ouvine sä iei painea copiilor si s'o arunci

Dar femeia Adevirat, Doamne, dar si câinii !Mama din färä-

mitmile care cad de la masa stäpiLnil or.

Atunci rispunzand Iisus, zise ei:

0, femeie, mare este credinta ta, facd-se

tie dupä, cum voiesti. Si s'a trunáduit fiica ei din ora aceea. De acolo, trecänd Iisus, a venit Ifingä marea Tiberiadei i s'a suit inteun munte si a sezut acolo. Si gloate multe venirà la el, cárând

lar el räspunzand, le zise: Once sad pe care nu 1-a siidit Taal mea cel

cu ei schiopi, orbi, muti, strämbi i alti aruncarä pe ei la picioarele lui, multi,

orbilor; orb pe orb de-1 va duce pe

zänd pe muti vorbind, pe strâmbi

ceresc va fi smuls din rädäcinit. Liisati-i pe ei: aunt cäläuze oarbe

iar el li vindea.

drum, amfindoi vor cädea in ritpa.

Milo*, pe schiopi umbländ si pe orbi cu veden, i släveau pe Dumnezeul lui Israil. Ci Iisus chemänd la sine pe ucenici

Atunci Petra Iuä cuvántul

zise: Desluseste-ne nouä, pilda aceasta.

El räspunse: Acum sunteti i voi

nepriceputi ?

Nu intelegeti di tot ce intri in

gurà. se duce in päntece si se aruncä, in cloadi? Pe cand cele ce ies din gurä, pureed din inimä, i aeelea spurcä, pe om.

CAA din inimä pureed: gänduri role, omoruri, precurvii, curvii, furtisa-

guri, märturii rnincinoase, hule. Acestea aunt care spurcit pe om,

dar cu mâini nespälate a refinca nu spurcá pe om.

lar dupii, ce a iesit de acolo, s'a dus Iisus prin pärtile Tirului si ale Sidonului.

Astfel ca multimea se minuna vii-

le zise: Milà imi este de aceastä, multime, cä sunt troj zile acurn de ctind astea,ptii,

rang& mine si n'au ce sit mänänce; iar sä, le dau drumul nemâncati nu voieso, ca nu cumva sii lancezeascá pe drum. Ucenicii gräiesc atunci: De unde sä

avem noi, aici in loc pustiu, atätea paini, cat sä sáturärn atâta gloatä ? Ci lisos intrebd: Cate päini aveti? Ei Hispund: Sapte i putin peste mic. Atunci a poruncit multirnii sä, sazi jos, pe I:Arrant. Si luand cele sapte päini i pestii, multumi, frfinse i &du ucenicilor, iar ucenicii multimilor.

1115

www.dacoromanica.ro

MATEI, 16

Si au mancat toti gi s'au shturat

gi au luat gapte coguri pline, cu prisosui

Ajungtind Iisus In phrti/e Che,sarieilui Filip, a intrebat pe ucenici_i säi, zicand :Cine

fariimiturilor.

imi zic oamenii ch, Bunt eu, Fiul omului?

lar cei ce au mâncat erau patru mii de bärbati, afarä de copii gi de femei.

Dupit aceea, a dat drumul multimilor, s'a suit in corabie gi s'a dus in

tinutul Magadan.

16.

Aluatul Fariseilor. McIrturisirea lui Petru. Cea dintdi vestire a patimilor. Urmarea lui Christos. Atunci s'au apropiat Fariseii gi Saducheii i ispitindu-1 cerurä de la el sit le

arate un semn din cer.

Ci el, luand cuvântul, le-a zis: Cand se face sear& ziceti: Maine va fi timp frumos, pentru ch, e cerul rogu.

lar dimineata ziceti: Astäzi va fi

furtunh, pentru eh, cerul este rogu-posomorit. Fhternicilor, fata cerului gtiti s'o

judecati, dar semnele vremilor nu puteti !

Neam viclean Ffi precurvar cere semn, i semn nu se va da lui, fir& nu-

mai semnul lui lona. Si lásandu-i a

plecat. Iar când venire', ucenicii pe celttlalt

titrm, vhzurit ea au uitat sà ia paine. Iisus le zise: Luati aminte i feriti-vh de aluatul Fariseilor gi al Saducheilor.

lar ei cugetau intru sine zicand:

Aceasta, pentru cà n'am luat paine. Dar Iisus cunoscandu-le gandul

grid.: Ce cugetati in voi înivä, putin credinciogilor, cà n'ati luat páine?

Tot nu pricepeti, nici nu vä aduceti aminte de cele cinci paini la cei cinci mii de oameni i cate coguri ati

Nici de cele gapte paini, la cei

patru mii de oameni, i cate coguri ati luat ?

Iisus atunci le zise: Dar voi cine imi ziceti cà sunt ?

Luand cuvantul Simon Petru a

rostit: Tu egti Christosul, Fiul lui Dumnezeu celui viu.

Semnele timpului.

luat?

lar ei au ritspuns: Unii zic cà egti Ioan Botezfitorul, altii Me, altii Ieremia, sau unul dintre proroci.

Cum nu pricepeti cä nu despre

phine v'am zis vouh, ci: feriti-vii de aluatul Fariseilor i al Saducheilor.

lar Iisus fispunzand Ii gräi: Fe-

ricit egti tu, Simone, fiul lui lona, ch nu trup i sange ti-au dezvhluit tie aceasta, ci Tat:hi meu eel din ceruri. Si eu Iti zic tie ch, tu egti Petru pe aceastit piatrit voi zidi biserica mea portile iadului nu vor birui-o. Si iti voi da tie cheile imphrätiei cerurilor ì once vei lega pe Vamant va fi legat gi in ceruri, iii erice vei deslega pe ptimânt va fi deslegat qi in ceruri. Atunci a poruncit ucenicilor lui sh, nu spun& nimánui eh, el este Christosul.

Din ora aceea a hiceput Iisus

arate ucenicilor lui cit trebue sà rfteargit la Ierusalim i sh pätimeasch multe lu-

cruri, de la bhtritni gi de la mai marii preotilor i de la chrturari, gi sift fie omorit,

iar a treia zi sä invieze.

Ci Petru luandu-1 la o parte, a

inceput

sh-1

dojeneascii

i

stt-i

Dumnezeu sä.4i fie milostiv, Stitpane! Sä, nu ti se intample tie una ca aceasta. Dar Iisus intorcitndu-se Ii zise lui Petru: Mergi inapoia mea, Satano; sminteal& imi egti: cit nu cugeti cele ce sunt ale lui Dumnezeu, ci cele ce aunt ale oamenilor.

Atunci Iisus a rostit cittre uce-

nicii Dad., vrea cineva sh, vie dupli mine, sit se lepede de sine, sh-gi ja crucea gi urmeze mie. C5, cine va voi sit-gi scape sufletul

pierde-l-va pe el; iar cine igi va pierde

sufletul pentru mine, 1.1 va afla. Pentru ch, ce va folosi omului dach va cilgtiga lumea intreagit, iar sufletul situ il va pierde ? Sau ce va da omul in schimb,

Atunci au inteles ch, nu le-a spus

pentru sufletul eau ? Choi Fiul omului va sit vie, intru

eh se fereasch de aluatul painii, ci de invtt-

marirea Tathlui shut, Cu ingerii säi,gi atunci

tura Fariseilor i a Saducheilor.

va rispati fiecitruia duph, faptele sale.

1116

www.dacoromanica.ro

MATEI, 17, 18 28. Adevii,r graiesc voua: sunt unii din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea,

pana, ce nu vor vedea pe Fiul omului viind intru imparáta sa

ea de multe ori cade in foc si de multe ori in apa. Si 1-am adus la ucenicii tai i n'au putut sa-1 tamaduiasca.

17.

neam fado, credinta i stricat, pana cand

Schimbarea la lata. Vindecarea lunaticului. A doua ve,stire a patimi/or. Dajdia pentru templu.

Dupa sase zie, Iisus luä cu sine pe Petru i pe Iacob FA pe Ioan, fratele lui,

duse pe ei inteun munte inalt, in

singuratate. Si se schimbit la fata, inaintea lor,

asa incat fata lui straluci ca soarele, iar vesmintele lui se facurä, albe ca lumina. Si jata ca Moise j Me se (water& lor, vorbind impreuna cu lisus.

Atunci, incepand Petru

zise

lui

Iisus Doamne, bine este nouit 811 fim aici; daca voiesti, face-voi aici trei colibe: tie una si lui Moise una si lui Die una.

Pe cand el vorbea inca, iatä un nor luminos i-a umbrit pe ei, i iatä o voce din nor a rostit: Acesta, este fiul meu cel iubit, intru care bine am voit: pe acesta sa-I ascultati. Si auzind ucenicii au cazut cu fata la parnant i s'au spaimantat foarte. Ci lisus veni la ei i atingandu-i le zise: Sculati-va i nu vil temeti.

Atunci ridicandu-si ochii, nu mai vazura pe nimeni decat numai pe lisus. Sri pe airad se pogorau din munte, lisus le porunci i zise: Nimanui sa nu

spuneti ce ati vázut, pana ce Fiul

nu se va scula din morti. Atunci ucenicii 1-au intrebat, zicand: Pentru ce dar zic Cdrturaiii ea trebue sä vie mai intái Ilie ? lisus le raspunse: Ilie vine inteadevar si va aseza la loe toate. Eu insä va spun vouii cä Die a si

lar lisus raspunzand a zis: O,

voi fi cu voi? Pana, cand va voi rabda

pe voi ? Aduceti-1 pe el aici la mine. Si Esus 11 certli, i demonul iesi din el si copilul se vindeca din ceasul acela. Atunci apropiindu-se ucenicii de

lisus, laoparte, ziserá: De ce noi n'am putut sä scoatem demonul?

Ci Iisus le räspunde: Pentru necredinta voastra. Caci adevár grIesc voug: de yeti avea credintá cat un graunte de

mutar, yeti

zice muntelui acestuia: Mutá-te de aci dincolo, si se va muta; si nimio nu va fi vouä cu neputinta.

Dar acest soi de demoni nu iese

fàrä numai cu rugáciune i cu post. Pe cand strabateau Galileia, Iisus

le spuse: Fiul omului va si fie dat in mainile oamenilor,

Si-1 vor omori, dar a treia zi va invia. Iar ucenicii s'au intristat foarte. Venind ei in Capernaum, s'au

apropiat de Petru coi ce strang dajdia pentru templu i i-au zis: Invatiatorul vostru nu pla,teste jumatatea de siclu ?

Zice Petru: Ba da. Dar intrand in casa', lisus Ii lud inainte zicand: Ce ti se pare, Simone? Imparatii pluna.ntului de la cine iau dajdii sau bir ? De la fiii

lor sau de la streini? El raspunde: De la streini, lisus fi zice: Asa dar fili sunt scutiti. Ci ea sä nu-i smintim pe ei, du-te la mare, arunca undita i pestele care va iesi intai,

deschide-i gura i vei gasi

un statir (un ban de argint). Ja banul si lor, pentru mine i pentru tine.

venit, dar ei nu 1-au cunoscut, ci au

18.

va sil, patimeasca de la ei. Atunci au inteles ucenicii ca, Iisus le vorbise despre Ioan Botezatorul.

Cine este mai mare in impardtia cerurilor. Puterea cheilor. De dite ori vom ierta pe aproapele. Pilda celui ce datora zec,e mii de taianti.

facut cu el cate au voit: asa si Fiul omului

Si mergand ei spre multime, se apro-

pie de el un om care Ii diidu in genunchi,

Si-i zise: Doamne, milueste pe

fiul meu ca este lunatic i patimeste

1. In ora aceea, au venit ucenicii la

lisus i i-au zis: Cine oare este mai mare In imparatia cerurilor ?

1117 www.dacoromanica.ro

MATEI, 18

Atunci Iisus a chemat la sine un

Fi de nu-i va asculta pe ei, spune-1 Bisericii, iar de nu va asculta nici de Bi-

VI le-a zis: Adevar graiesc you'll: do

serica, sti-ti fie tie ca un pagan EA vamea.

prune, l-a pus pe el in mijlocul lor,

nu va veti intoarce ca sit fiti ca pruncii, nu yeti intra in impärätia cerurilor. Deci, cel ce se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este mai mare in imparatia cerurilor. i cine va primi un prune ca acesta In numele meu, pe mine mä primeate. lar cine va sminti pe unul dintr'aceatia micii, care cred in mine, mai bine ar fi de el sa-i Marne cineva de gat o piatra de moarii, afunde in adâncul marii. Vai lumii, din pricina smintelilor, ca sraintelile trebue sa vina; dar vai omului aceluia prin care vine sminteala! lar daca mama ta sau piciorul tau te sminteate, taie-1 i aruncii-I de la tine,

ca mai bine este pentru tine sa, intri in viatä, ciung sau achiop, decfit avfind amandouä mainile sau amandoua picioarele, sä, fil aruncat In focul eel veanic. i dae,ä,

ochiul tau te sminteate,

scoate-I i aruncii-1 de la tine, ca mai bine

este pentru tine sa, intri in viata cu un singur ochi, decat avfind amfindoi ochii sa fii aruncat in Gheena focului.

Vedeti sit, nu dispretuiti pe vre-unul din aceatia mica, ea zic voua: ingerii lor, In ceruri, pururea vad fate Tatalui meu,

carele este in ceruri.

Ciici Fiul omului a venit ca sa

mantuiasca, pe col pierdut.

Ce vi se pare? Daca are un om o

suta de oi i se ratáceate una dintre ele, nu e aaa cä lasand in munti pe cele nouä,zeci noua se duce EA cautii, pe cea rätacitä, ?

i daca se intamplä s'o gaseascii, adevär graiesc you& ca se bucura de ea mai mult decal de cele nouazeci i noua ce nu s'au ratacit. Astfel nu este vrere, inaintea

Tatalui vostru, celui din ceruri, ca sä piará vre-unul dintea,ceatia micii. De-ti va greai ie fratele tau,

mergi, mustra-1 pe el intro tine ai

el

singur. i de te va aseulta, ai caatigat pe

fratele tau. lar de nu te va asculta, ja cu tine inca unul sau doi, ca din gura a doi martori sau trei sä, se statorniceasca orice cuvant.

Adevar grilles° vouit: oricate veti lega pe pannfint vor fi legate i in cer, oricate yeti deslega pe pamant vor fi deslegate i In cer. Iarliai graiesc vouä ea daca, doi

dintre voi se vor invoi pe pämant In

privinta unui lucru pe care Il vor cere, se va da ion de cittre Tatal meu, carele este in ceruri. Cá unde sunt doi san troj, adunati intru numele meu, acolo aunt i eu In mijlocul lor.

Atunci a venit la el Petru i i-a

zis: Doamne, de cate ori va greai fat& de mine fratele meu i eu ierta-voi lui?

Oare panä de aapte ori? Ii räspunde Iisus: Nu zic tie pang, de qapte ori, ci pânä de aaptezeci de ori cate aapte. De aceea, asemenea este imptiratia cerurilor cu un impárat care a voit sä faca socotealä cu servitorii sai. Fi incepand sá faca socotea,lä, au adus la el pe un datornic cu zece mii de talanti. Ci neavfind el cu ce si plateasca, domnul sau porunei sa-1 vanza, pe el ai pe femeia lui, pe copii ai tot avutul lui, ca 0, se plateascil, de datorie. Atunci sluga aceea cazand In genunchi i se inchina lui zise: Doamne, ingadueate-ma voi plati tie tot. lar domnul slugii aceleia, milostivindu-se de el, i-a dat drumul i i-a iertat datoria. Dar dud sluga aceea ieai de acolo,

giisi pe unul dintre cei ce slujeau cu el ai care fi datora o suta de dinari. i punand mane pe el Ib strangea de gat zicea: Plateate-mi, daca eati dator. Atunci cel slug& ea ai el cazand In genunchi Il ruga ai zicea: Ingiidueate-mä, i iti voi plati. El Irma nu voia, ci mergand 1-a aruncat in inchisoare, panä, ce va datoria. Atunci sotii lui de slujba vazand cele petrecute s'au intristat foart,e, venind au opus stapanului toate cele ce s'au fäcut.

1118

www.dacoromanica.ro

MATEI, 19

Atunci chemb.ndu-1 pe el doranul sltu ti zise: Slug&vicleanä, toatit datoria

aceea ti-am iertat-o, fiindci m'ai rugat.

Nu se &idea oare ca si tu sit ai

milà de sotul tfiu, precum i eu am avut milli de tine ? Si maniindu-se domnul lui, 1-a dat pe mfina cälàilor, pitnit ce va pláti toatä datoria.

Tot asa i Tidal meu cel cues° vä va face vouit, dacit nu yeti ierta, fiecare fratelui situ, din toatil mima. 19.

Despre stricarea cciscitoriei. lisus binecuvinteaili pe copii. Tarzeirul c,el bogat.

lar dupit ce Iisus a sffirsit aceste asemitnitri, a trecut din Galileea si a

venit In hotarele Iudeei, de ceea parte a Iordanului. Si a mers dupit el multime de oameni i i-a tiimitduit pe ei acolo. Ci Fariseii, ispitindu-1, au venit la el i au zis: Se cad° oare omului sit-si lase

femeia sa, pentru fiece pricinit? Räspunzfind, el a zis: N'ati citit cel care i-a &cut de la fnceput, bárbat femeie i-a gout?

Si aditogit: Pentru aceea va Lisa omul pe tatid situ si pe mama sa si se

va lipi de femeia sa i vor fi amandoi un trup.

Asa fncfit nu mai aunt doi, ci un trup. Deci, ce-a fmpreunat Dumnezeu, omul sit nu despartä.

Atunci ei fl intrebarit: Pentru ce dar dea carte de desplti,Moise a rfinduit

05, sunt fameni care s'au nliscut

asa din pantecele maicii for; aunt fameni pe care oamenii i-au fltcut fameni, si aunt

fameni care s'au fitcut fameni pe sine, pentru impärittia cerurilor. Cine poate sä inteleagrt, inteleagit.

In vremea aceea, au adus la el

copii ca sä-si pun& mitinile peste ei i sit se roage; ins& ucenicii fi certau.

lisus atunci le spuse: Lásati copiii nu-i opriti pe ei ca sit vie la mine, di a unora ca acestia este frnparatia cerurilor. Si punându-si mitinile peste ei se duse de acolo.

Si iatä oarecine venind la el

fi

zice: Invatatortile, ce lucru bun BE fac ca sä am viata vesnicit?

El fi ráspunse: Ce mà fntrebi

despre Bun? Unul este cel Bun. Iar de vrei sà intri in viatd, pitzeste poruncile. Care ? zice acela. Iisus rosti: S5, nu

ucizi, sit nu precurvesti, di nu furi, sä nu mirturisesti strfimb; Sá cinstesti pe tatill sltu s't pe muma ta i sit iubesti pe aproapele tau ca Insuti pe tine. Tânärul fi zise: Toate acestea le-am plait din copiläria mea. Ce-mi mai lipseste ?

Atunci lisus i-a spus: De voiesti sä

fii desiivarsit, du-te, vinde averea ta,

da-o aracilor i vei avea comoarit in cer; dup.& aceea -vino si urmeazit-mli.

Ci auzind tilnfirul pleat intristat, clici avea multe avutii. Tara lisus zise dare ucenicii Adevlir gritiesc vouà cä un bogat cu anevoie va intra fntru finpärEttia cerurilor. Inc.& o data zic you& cá mai lesne

tire si sit o lase ? Iisus le rItspunse: Fiindc5, Moise dupä fnvfirtosarea inimii voastre v'a dat voie you'd, sä llisati pe femeile voastre,

este sä treacä o cámilá prin urechile acului, deceit sá intre un bogat fntru

s'a fnsurat cu cea liftsatá, precurveste de

Dar Iisus privind la ei, le grid: La oameni acea,sta e cu neputintit, la Dum-

dar din fnceput nu a fost asa. Ci zic you'd cä oricine va 15.sa pe femeia sa nu pentru desfrfinare i se va insura cu alta, precurveste; si cine asemeni.

Zicu-i atunci ucenicii: Dacä astfel este starea omului cu femeia, nu este de folos sit se frisoare. lar el le zise lor: Nu toti pricep cuvfintul acesta, ci aceia cttrora le este dat.

fnapärittia cerurilor. La acest cuvfint, ucenicii se mirará foarte i ziserä: Oare cine poate sit se mantuiascit?

nezeu ins& toate sunt cu putintit. Atunci Petru lufind cuvitntul zis-a lui: Iatä, noi am litsat toate i te-am urmat pe tine. Ce oare va fi noud? Iisus rosti clttre ei: Adeviír gritiesc you& cä voi cei ce m'ati urmat pe mine,

1119 www.dacoromanica.ro

MATEI, 20

la nasterea din nou a lumii, cand Fiul omului va sedea in jetul maririi sale, yeti sedea i voi in doultsprezece jeturi, judecand cele douäsprezece semintii ale lui Israil.

Si oricine care a lasat frati sau

surori, sau tata, sau mumä, sau femeie, sau copii, sau mosii, sau case, pentru numele meu, inmultit va lua inapoi i va mosteni viata vesnica. Ci multi dintai vor fi pe urma, cei de pe urma vor fi intai. 20.

Parabola despre lucrdtorii tocmiti la vie.

A treia vestire a patimilor. Fiii lui Zevedeu. Cearta pentru inttlietate. Dei orbi.

Caci imparätia cerurilor este asemenea unui om gospodar, care a iesit ca sä tocmeasca lucra-

tori in via sa. Invoindu-se cu lucrätorii cu un

dinar pe zi, i-a trimis pe ei ea sá lucreze in vie. Dar iesind pe la ceasul al treilea, a vázut pe altii stánd in targ, ara de lucru. Si le-a zis acelora: Mergeti i voi

Atunci el raspunzand zise unuia

dintre ei: Prietene, nu-ti fac nedrepta.te.

Oare nu te-ai invoit cu mine un dinar? Ia ce este al tau si pleacti. Voiesc sä dau acestui de pe urmä ca i tie. Au nu mi se cacle mie sá fac ce voiesc cu ale mele ? Sau ochiul tau este rau, pentru cä, eu sunt bun ? Astfel vor fi cei din urmä infla

cei dintai pe urmä, ea multi sunt

chemati, dar putin alesi. lar pe cand mergea la Ierusalim, Iisus a luat laoparte pe coi doisprezece ucenici i le-a spus lor, pe cale: lata, ne suim la Ierusalim i Fiul omului va fi dat in mana arhiereilor a carturarilor si-1 vor osandi la moarte; Si il vor da in mana pilganilor, ea sa-1 batjoeoreasca i sä-1 biciuiasca i sa-1

rastigneaseä, dar a treia zi va invia.

In vremea aceea, a venit la

el

muma fiilor lui Zevedeu, impreuna cu fiii ei, inchinandu-se si cerand ceva de la el.

Ci el a intrebat-o: Co voiesti?

räspunde: Zi ca sä, seaza acesti doi fü ai mei unul de-a-dreapta i alta' de-a-stanga

ta, intru impiträtia ta.

in vie si ce va fi cu dreptul voi da. lar ei s'au dus. Iesind iariís pe la ceasul al saselea si al noudlea, a facut tot asa.

Atunci riispunzand lisus a zis: Nu stiti ce cereti. Puteti oare sa beti paharul pe care-1 voi boa eu i cu botezul cu care eu mâ botez sä vii botezati? Zic ei: Putem.

inca o data, gasi alta stand ara lucru

meu yeti boa í cu botezul cu care eu mä

Pe la ceasul al unsprezecelea, iesind

le zise: De ce ati stat aici toatá ziva

nemuncind? Ei Ii spun: Fiindca nimenea nu ne-a tocmit. El le zice: Duceti-vä i voi in vie

si ce va fi cu dreptul yeti lua.

Faeandu-se seara, stiiptinul

botez va yeti boteza, dar a sedea de-adre,apta i de-a-stanga mea nu este al meu sä, dau, ci se va da carota s'a pregatit de catre Tata! meu. Cand auzira ceilali zece ucenici, se

viei

zice catre ingrijitorul lui: Chiama pe lucrätori si da-le plata, incepand de la cei din urmä,, pana la cei dintai. Venind cei de la ceasul al unsprezecelea luara cate un dinar. Venind j cei dintai socoteau eä, vor lua mai mult, dar luarä i ei tot cate un dinar.

Ci luand dinarul, carteau impo-

triva stapanului casei,

El le zice: Cu adevärat paharul

Zicand: Acestia de pe urmá, au facut un ceas i i-ai pus deopotriva noi care am dus greutatea zilei i aria.

maniarä pe coi doi

Dar Iisus chemandu-i la sine le

gräi: Stiti ca domnitorii pagitnilor stapanese peste ei i cei mari au asupra lor toatä puterea.

Nu tot asa va fi intre voi, ci care intre voi va vrea ea fie mare sa fie slujitorul vostru.

Si care futre voi va vrea sá fie

intaiul sa fie sluga voastra. Dupä cum si Fiul omului n'a venit ca sil, fie servit, ci ea sil- serveascá i sa-si

dea sufletul sau drept pret de rascumparare pentru multi.

1120 www.dacoromanica.ro

MATEI, 21

lar intrand el in Ierusalim tot

lar la pornirea lor din Ierihon mul-

time mare venea in urma lui. Si iata doi orbi, care sedeau drum, auzind ca trece Iisus, au strigat au zis: Milueste-ne pe noi, Fiule al lui David !

Dar multimea li certa ca sä, tacä ei ins& si mai tare strigau, zicand: Doamne, milueste-ne pe noi, Fiule al lui David !

Atunci Iisus stand locului i-a chemat i le-a zis: Ce voiti sä vä, fac? Gräiescu-i lui: Doamne, sä se deschizä ochii nostri.

Si facându-i-se mila lui lisus, s'a atins de ochii lor i indati au vazut au mers dupä, el. Intrarea in Ierusalim. Gonirea vtinzeitorilor din templu. Smochinul neroditor. Cu

Ci muliniile räspundeau: Acesta este Iisus, prorocul din Nazaretul Galileii.

Atunci a intrat Iisus In locasul lui

Dumnezeu i a dat afar& pe toti cei ce vindeau i cumparau acolo i a rasturnat mesele zarafilor i bancile vanziitorilor

de porumbei. Si le gräieste: Scris este: Casa mea,

casä de rugiiciune se va cherna, iar voi faceti din ea pester& de talhari. Si au venit la el, in templu, orbi ologi i i-a fä,cut sanä,tosi.

Atunci mai marii preotilor i Car-

turarii, vazand lucrurile minunate pe care le fä,cuse tA pe copiii care strigau in templu i ziceau: Osana Fiului lui David,

21.

Parabola

orasul se rascoli, zicand: cine este acesta ?

via datd lucrcitorilor.

lar cand s'au apropiat de Ierusalim si au venit in Betfaghe la Muntele Raslinilor, atunci a trimis Iisus pe doi ucenici,

Zicandu-le: Mergeti in satul care

este inaintea voastra i numaidecat yeti gäsi o asina Jegatä, i un miinz cu ea; deslegati-i i aduceti-i la mine. Si dacä vä va zice cineva ceva, yeti spune trebue Domnului i ii va trimite indata. Ci s'a facut aceasta ca sä, se implineasca ceea ce s'a spus prin prorocul care zice:

Spuneti fiicei Sionului: iatâ imparatul tau vine la tine bland si cillare pe asinit si pe manz, fiul celei de sub jug. Mergand deci ucenicii i facand dupä,

cum le-a poruncit Iisus, Au adus asina i manzul si deasupra lor si-au pus vesmintele, iar el a §ezut peste ele.

lar mare parte din multime isi

asterneau vesmintele in calea lui, lar altii

tiiau stalpari din copaci si le asterneau asijderea in cale, Pe cand cetele care mergeau inaintea lui i care veneau clupa el strigau ziceau: Osana Fiului lui David; bino este onvantat cel ce vine intru numele Domnului I Osana intru coi de sus!

se supirara foarte.

Deci gruiirä cä,tre el: Auzi acestia ce zic ? Ci Iisus räspunde: Adevärat. Au

niciodata n'ati citit cli din gura copiilor a celor ce sug intocnii-vei lauda? Dupa aceea, liisandu-i a iesit Mara'

din Ierusalim, la Betania, i noaptea a ramas acolo.

Dimineata, a doua si, pe cand se intorcea in cetate, a flamänzit; Si väzänd un smochin langä cale, s'a dus la el, dar n'a gasit nimic inteinsul farä, nurnai frunzo. Ciii zice smochinului:

de acum inainte sa nu se mai faca rod

din tine in veac ! Iar smochinul s'a uscat In clipa aceea. Vä,zand aceasta ucenicii s'au mi-

nunat zicand: cat de grabnio s'a uscat smochinul !

Iisus atunoi raspunzand le zise:

Adevär graieso

dad'', yeti avea cre-

dinta si nu vä yeti indoi, nu numai aceasta cu smochinul yeti face, dar EA acestui munte de-i yeti zice: ridica-te aruncii-te in mare, asa va fi. Si toate cate veti cere, rugandu-vä cu credintä, yeti primi. lar chip& ce a intrat in templu, s'au

apropiat de el, cand invata, mai marii preotilor i bàtrânii poporului, si au zis:

Cu ce putero faci acestea ? i cine ti-a dat

puterea aceasta?

Dandu-le rilspuns, axis le-a zis: Vá voi intreba i eu pe voi un cuvant,

1121 www.dacoromanica.ro

71

MATEI, 22

pe care de mi-1 spuneti, i eu va voi

spune voult cu ce putere lucrez acestea: Botezul Jui loan de unde a fost ? Din cer sau de la oameni ? Ci ei cugetau intru sine, zicand: De vom zice: din cer, ne va apune:

De ce dar n'ati crezut lui ? Iar de vom zice: de la oameni, ne temem de popor,

Deci, cand va veni stapanul viei, ce va face acelor lueratori ? Zic ei: Pe cei riti cu räu ii va pierde,

iar via va da-o altor lucratori, care vor da roadele la timpul lor. lisus le zice: Au n'ati citit

In Scripturi: Piatra pe care au

aruncat-o ziditorii, aceasta a ajuns sil fie

fiindeá, toti iltin pe loan de profet.

varful unghiului. De la Domnul a fost aceasta si este lucru mirnmat in ochii

zis: Nu etim. Zis-a lor £4 el: Nici eu nu vá,

noetri.

Atunci ritspunzánd lui Iisus au

spun cu ce puteri lucrez acestea.

Dar ce vi se pare? Un om aves, doi feciori. Si a mers la cel dintai i i-a zis:

Fiule, du-te astä,zi

1,4

lucreaza in via

mea.

El insit i-a riispuns: Nu vreau. Ci pe urma, paritndu-i ritu, s'a dus. Mergand la al doilea. i-a zis aeijderea. Acesta i-a faspuns: Eu, Doamne, la poruncit! dar nu s'a dus. Care dintr'aceetia doi a fiteut voia Tatalui I Zic ei: Cel dintai. Iisus le ritspunde: Adevar graie,so vouit oil vameeii i desfranatele merg inaintea voastrit In imparatia lui Dunmezeu.

Caci a venit loan la voi in calea dreptatii i n'ati crezut in el, ci vameeii desfritnatele au crezut, iar voi ati vitzut

ei nu v'ati cait nici dupa aceea, ea si credeti in el.

Ascultati alta pila:: Era un om

gospodar, care a sitdit vie. A imprejmuit-o

cu gard, a sapat zacatoare sub tease, a cládit un turn de paz5, si a dat-o lucratorilor, iar el s'a dus departe. Cand a sosit timpul roadelor, a trimis pe servitorii siti, la luertítori, ca sa ja partea lui din roade. Dar lueratorii punand mana pe

De aceea v5, spun vouit c5, imparätia lui Dumnezeu se va lua de la voi se va da neamului care face roadele ei. Cine va &idea pe piatra aceasta se

va sfarama, iar pe cine va pica il va spulbera.

lar mai marii preotilor i Fariseii, ascultand pildele lui, cunoscur5, eä, vorbeete despre ei. Si cautand sa-1 prinda, s'au temut

de popor, pentru ca Il tinea de proroc. 22.

Parabola cu nunta fiului de impdrat.

Dinarul Cezarului. Caz mai mare poruncei din lege. Mesia : liul pi Domnul lui David. Ci lisus a luat iariiei cuvantul ei le-a

vorbit in parabole, zicand: Imparatia certuilor asemitnatu-s'a unui imparat, care a facut nuntä, fiului sltu.

Si a trimis pe slugile sale ca

cheme pe cei poftiti la nunt5 dar ei n'au voit 85, vida. Inca o data a trimis alte slugi zicand: Spuneti celor poftiti: iata ca am pregatit ospätul meu ; juncii mei cele ingraeate

s'au jertfit i toate sunt gata. Veniti la nuntit,"

servitori, pe unul 1-au batut, pe unul 1-au

Dar ei, fárá Bit tie seama, s'au dus, unul la el in tarinit, altul la negustoria lui.

La urmit, a trimis la ei pe fiul situ, zicand: Se vor rueina de fiul meu. Ci lueriitorii viei, vitztmd pe fiul, au zis Intre ei: Acesta este moetenitorul;

vitorii lui, i-au batjocorit i-au ucis. Cand auzi imparatul de aceste,a se umplu de manie i trirnitand oetile sale nimici pe acei omoritori ci oraeului lor Ii ditdu foc. Apoi zice catre servitori: nunta este gata, dar cei poftiti erau nevrednici. Mergeti deci la raspintiile drumu-

ucis, altuia i-au spart capul cu pietre. Din nou a trimis alti servitori, mai multi decat cei dintai, i facura cu ei tot aea.

veniti 85.-1 omorlm Efi sá avem noi moete-

nirea lui.

Si punand mana pe el, 1-au ecos afea din vie ci 1-au ucis.

lar ceilalti, punand mana pe ser-

rilor ei pe cati yeti gási, chemati-i la ruma.

1122 www.dacoromanica.ro

MATEI, 22

La urma tuturor a murit

Atunci servitorii au iesit la drumuri

si au strans pe toti cati i-au gasit, buni, oaspeti. çi

i

s'a umplut casa nuntii cu

lar intrand imparatul ca sit pri-

feasca pe oaspeti, vitzu acolo un om care

nu era imbritcat in vesmánt de nuntit.

zice imparatul: Prietene, cum

ai intrat aici, far& vesmânt de nuntä? El insa a tacut. Atunci imparatul a rostit catre

servitori: Legati-1 de picioare i de rnitini

aruncati-1 in intunericul cel mai din

afarit. Acolo va fi plangerea i scritsnirea dintilor.

tini

Cad multi sunt chemati, dar pu-

In vremea aceea, s'au dus Fariseii

si au tinut sfat ca ouvant.

prinda pe el, in

i au trimis la el pe ucenicii lor, irnpreuna cu Irodianii, zicand: torule, stim cit esti omul adevarului intru adevar inveti calea lui Dumnezeu si nu-1i pas& de nimenea, pentru ca nu te

uiti la fats oamenilor.

Spune-ne deci nourt, cum ti se

pare tie ? Se cade ea dam dajdie Cezarului sau nu? Ci Iisus, cunoscand viclenia lor,

La inviere deci, a citrui dintre cei sapte va fi femeia? Caci toti au avut-o de nevastä..

Raspunzand Iisus le-a graft: Va

rittaciti, nestiind scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. Caci la inviere cei ce Inviazà nici nu se insoarit, nici nu se märita, ci sunt ca ingerii lui Dumnezeu, in cer.

lar despre invierea mortilor, au

n'ati citit ce s'a rostit you& de Dumnezeu, cand zice: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam

Dumnezeul lui Isaac si Duninezeul lui Iacob; nu este Dumnezeu al mortilor, ci al viilor. lar multimile ascultandu-1 erau nimite de invatatura lui. Ci auzind Fariseii ca a inchis gura Saducheilor, s'au adunat laolalta. i unul dintre ei, invatátor al legii, ispitindu-1 pe Iisus, 1-a intrebat: Invatatorule, care este marea po-

runcä din lege ? El ti raspunse: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toati mima

ta, cu tot sufletul titu i cu tot cugetul tau.

le-a raspuns: Ce mil, ispititi, fittarnicilor ?

Atittati-mi banul de dajdie. Ei aduserä un dinar.

Aceasta este marea si cea dintai

poruncit;

Iisus le zice: A cui e icoana aceasta

scriptura de deasupra? Raspund ei: Ale Cezarului. Atunci rosteste catre ei: Dati deci Cezarului

cele ce sunt ale Cezarului i lui Dumnezeu

cele ce sunt ale lui Dumnezeu. Auzind acest cuvânt s'au minunat lasandu-1 s'au dus.

In ziva aceea, s'au apropiat de el Saducheii, cei ce zic ca nu este inviere, si 1-au intrebat, V: au zis: Invittiitorule, Moise a rostit: Da clo.' cineva moare nes.vand copii,

fratele lui sa ja de sotie pe cea vaduva sa ridice fratelui mort urmasi. Au fost, acum, la noi, sapte frati; cel dintai s'a insurat si a murit i neavand urmas a läsat pe femeiasa fratelui

i fe-

meia.

Asijderea al doilea si al treilea, pana la sapte.

lar a doua, la fel ou aceasta: Sa

iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. In aceste douä porunci Marna toatii legea i prorocii.

i fiind adunati Fariseii, i-a intrebat Iisus, Zicand: Ce vi se pare despre Christos? Al cui fiu este ? Ritspund ei: Al lui

David.

El intrebit: Cum atunci David in

spirit, fl numeste pe el Domn, cand zice:

Zis-a Domnul Domnului meu:

de-a-dreapta mea pana ce voi pune pe vrajmasii túi astemut picioarelor tale. Dacä deci David Il numeste pe el Domn, cum este fiul lui ?

Dar nimeni nu putea riispunda o vorba, ì nici nu mai cuteza vre-unul,

din ziva aceea, sa-1 mai intrebe pe el ceva.

1123

www.dacoromanica.ro

71.

MATE!, 23

Ziceti iar: Cel ce se va jura pe

23.

altar, nimio un este dator, dar cel ce se va jura pe darul ce este deasupra altarului este dator. Nebuni i orbi! Ce este mai mare: darul sau altarul care sfinteste da-

¡i.eu infiereazd pe Farieei. lerusalimul cel ce ucide pe prolefi. Veetirea ddramdrii Ieruealimului.

Atunci vorbi lisus multimilor ucenicilor

rul ?

Zicind: Cirturarii i Fariseii au sezut in scaunul lui Moise;

Deci toate cite vâ vor zice vouii,

faceti-le i piziti-le; dar dupit faptele lor

nu faceti, cà ei zio, dar nu fac.

Cà leagi sarcini grele i cu anevoie de purtat i le pun pe umerii oamenilor, ci ei nici eu degetul nu voiesc si le miste.

Toate faptele lor le fac sa si fie

priviti do oameni; clici Isi fac filacteriile late si-si mitres° eiucurii de pe poale.

Le place si atea In capul mesei, la espete, si in bancile dintii, In sinagoge, i sà li se inchine lumea In tirguri sii-i numeascii oamenii: Rabi.

Voi însà si nu vi ziceti Rabi, ci,

unul este Inviitlitorul vostru; ci voi sunteti i

sä nu numiti tatâl vostru pe

piimánt pe nimeni, ci tatil vostru tmul este, cel din ceruri. Nici invittitori sä nu vi numiti, cà invittitorul vostru este unul: Christos. i care este mai mare futre voi si fie slujitorul vostru.

lar cine se va inane, pe sine, se

va smeri, i cine se va smeri pe sine, se

va Inilta. Vai voui Cirturarilor i Fariseilor fátarnici, ci, inchideti Impärhtia ceru-

rilor inaintea oamenilor; cà voi nu intrati nici pe cei ce vor sä intre nu-i litsati! Vai voná, Ciirturarilor i Fariseilor fitarnici, ci, mitncati casele viiduvelor s't de ochii lumii vi rugati rugitciuni lungi; pentruaceasta, mai multa osindi veti lua1 Vai voui, Ciirturarilor i Fariseilor inconjurati marea si uscatul ca si, faceti un proselit, i cand a ajuns, II faceti fiul Gheenei Inca o data* oât voi! Vai voui, povituitorilor orbi, care

ziceti: Col ce se va jura pe templu, nu e nimic dator, dar cel ce se va jura pe aurul templului este dator! Nebuni i orbil Ce este mai mare: aurul sau templul care sfinteste aurul?

Deci cel ce se jura, pe altar se

juri, pe el si pe toate cite sunt deasupra lui.

i ce] ce se jura' pe templu se juni

pe el si pe col ce siliislueste inteinsul. i cel ce se jura, pe cer se juri, pe tronul Jui Dumnezeu si pe cel ce vade pe tron. Vai voui, CArturarilor Fariseilor fita,rnici, ci dati zeciuiali, din din mirar si din chimen, dar ati Iàsat pirtile mai grele ale legii: judee,ata, mila i credinta ; pe acestea trebuia si

le faceti si pe acelea si, nu le lisati! Povituitori orbi, care strecurati tinterul i inghititi cimila ! Vai voug, Carturarilor i Fariseilorfitarnici, eivoicurititipartea din aara a paharului si a blidului, iar

untru sunt pline de hritpire si de necumpitare ! Fariseule orb, curità intii lituntrul paharului si al blidului, ca sé, fie curat

si pe dinafari!

Vai vouit, Cirturarilor i Fariseilor fitarnici, ci semánati cu mormintele cele viruite, care pe dinafaril, se aratil

frumoase, inliuntru insi sunt pline de oase de morti si de toati, necuritia! Asa i voi, pe dinafarit vi aritati

oamenilor drepti, inliuntru l'os& sunteti plini de fátárie i de firidelege. Vai voui Cirturarilor i Fariseilor fitarnici, cà zidili monnintele prorocilor i impodobiti pietrele de la cipi-

tiiul dreptilor! i zicetá: De am fi fost noi In zi-

lele pärintilor nostri, n'ara fi fost parta,si

cu ei la virsarea singelui prorocilor! Astfel dar, märttnisiti voi cii sunteti fii ai color ce au omorit pe proroei.

Ci umpleti voi misura parintilor

vostri!

erpi, pui de nipftrci, cum yeti

salpa de osando, Gheenei?

1124

www.dacoromanica.ro

MATEI, 24

De aceea,, iat5, eu trimit la voi

proroci i intelepti

ei yeti omori

i

i crturari; dintre

yeti ristigni; dintre

ei yeti biciui in sinagoge i yeti urmäri din oras in °rap.

Ca sä cad& asupra voastr5, tot

sangele dreptilor, r5,spilndit pe pimänt,

de la singele dreptului Abel, panä la singele lui Zaharia, fiul lui Varahia, pe pe care 1-ati ucis intro templu si altar.

Adevár gräiesc voui: vor veni aces-

tea toate asupra acestui neam.

Ierusalime! Ierusalime, care omori pe proroci i cu pietre ucizi pe cei trimisi

la tine, de câte ori voit-am ea, adun pe fiii täi, dupä cum adunä pasárea puii ei, sub aripi, dar nu ati vrut !

Iatä, casa voastri vi se lasä pu-

stie ;

Cjici vä zic vou5, c5, de acum nu ma yeti mai vedea, pan& &Ind nu yeti zice: Binecuv5,ntat este cel ce vine intru

numele Domnului!

locurea.

Ci toate acestea aunt inceputul du-

rerilor.

Atunci v5, vor da pe voi la munci vä vor ucide i yeti fi uriti de toate neamurile pentru numele meu. Atunci multi vor fi slabi de fnger

si se vor vinde unii pe altii; si se vor un i unii pe altii. Si multi proroci mincinosi se vor scula i vor insela pe multi. lar din inmultirea färàdelegii, iubirea multora se va räci. Dar cel co va rabda Omit; la urmä

acela se va mäntui.

Si se va propovädui aceastä evanghelie a impärätiei in toatä lumea spre märturie la toate neamurile; i atunci va veni sfärsitul. Deci, cänd yeti vedea uriciunea pustiirii, ce s'a zis prin Daniil prorocul, stand in locul cel sfb.nt - cine citeste

sa inteleagä, Atunci cei din Iudeia si, fugä la

24.

Dardmarea lerusalimului. Venirea lui

Christos i sffiritul lumii Cdnd va veni

ora aceea?

Cand a iesit Iisus 0 se ducea de la templu, s'au apropiat de el ucenicii lui, ca sä-i arate, in urmit, clädirea, sfäntului locas.

Ci el, luänd cuvântul, le-a zis: Nu e asa 05, vedeti toate acestea? Adevär gráiesc vouä: nu va rimânea, aici piatr5,

peste piatra, care s5, nu se risipeaseä.

lar dupä ce a sezut pe Muntele

Mäslinilor, venirä la el ucenicii, deosebi, si-i ziserä: Spune nou5 cánd vor fi

acestea 0 caro este semnul venirii tale 0 al sfärsitului acestui veac? Rispunzand lisos, le-a cuvântat:

Vedeti s5., nu v5, amageascä cineva. Cad multi vor veni pe numele meu,

zicând: eu Bunt Me,sia, 0 pe multi vor

Si yeti auzi de fázboaie 0 de zvonuri de r5,zboaie; luati seama, nu vä speriati,

munti. Cel ce va fi pe casä sit nu se

coboare ca sä.-0 ja lucrurile din cas5,, lar cel co va fi in twin& sä nu se intoarcli inapoi ca sä-0 ja haina. Vai de cele insärcinate 0 de cele ce vor apleca, in zilele a,celea! Rugati-vä s5, nu fie fuga voa,strit iarna sau in zi de Sttmblitä,

Gad va fi atunci strämtorare mare, cum n'a fost inc5, de la inceputul lumii ping, acum i nici nu va mai fi. Si de nu s'ar fi scurtat acole zile, n'ar mai sc5,pa trup de om, dar pentru coi alesi se vor scurta acele zile. Atunci de vä va zice cineva:iatä Mesia este aici, sau dincolo, 85, nu-1 credeti.

Caci se vor Jiffies. Christosi mini proroci mincinosi i vor semne mari i minuni, ea sä amageascii, cinosi

de va fi cu putintik, 0 pe cei alesi. Iatä, v'am spus de mai nainte. Deci de v5, vor zice

este in pustie, 85, nu iesiti; iatâ este in

câci trebue di fie toate, dar inch; nu

este sfarsitul. 05,ci se va ridica popor peste popor

fi foamete i °him& i cutremure pe a-

i impiritie peste impärätie, si va

citmäri, 85, nu credeti. Ciici precum fulgerul porneste de la

ri,sirit 0 se arat5, pan& la apus, asa va fi venire& Mului omului.

1125

www.dacoromanica.ro

MATEI, 25

Ca' oriunde va fi starvul, acolo se vor aduna vulturii. lar Indatá dupa stramtorarea acelor

zile, soarele se va intuneca si luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vor cadea din cer i puteiile tariei se vor zgudui.

Atunci se va atata pe cer semnul

Fiului omului si se vor bate in piept

toate semintiile piimantului i vor vedea pe Fiul omului viind pe norii cerului, Cu putere si cu marire multa.

i va trimite pe ingeiii säi, intru rasunator glas de trambita, i vor aduna pe cei alesi ai lui din cele patru vanturi, de la marginile cerurilor pana la celelalte margini. Invatati de la smochin pilda pe care

o da: cand mladita lui se face frageda odrasleste frunza, cunoasteti ca vara este aproape.

Asemenea i voi, cand yeti vedea toate acestea, si stiti ca, este aproape,

Cine oare este sluga credincioasä cuminte pe care a pus-o stapanul peste slugarimea sa, ca sa le dea de mancare la timp ?

Fericita este sluga aceea, pe care,

viind domnul s'au, o va afla facand asa. Adev5,r gales° you& cä peste toate

avutiile sale 11 va pune pe el. lar dad, acea slug5 rea fiind, va zice in mima sa: Stapanul meu intarziaza,

i va incepe sa bag pe sotii s5,i de slugarie, sa manfince i sä bea cu betivii,

Veni-va stapanul slugii aceleia in ziva cand nu se asteapt5, i in ceasul pe care nu-1 cunoaste. va despica in douls, i partea lui va pune-o cu fatarnicii. Acolo va fi plangerea i scrasnirea 25.

langa usa.

Parabolele cu cele zece fecioare i cu intrebuinfarea talanfilor. Judecata viitoare.

trece neamul acesta, pán5, ce nu vor fi toate acestea.

Atunci irnp5,ratia cerurilor va fi asemenea, cu zece fecioare, care, luand ca,ndelele lor, au iesit intru intampinarea

Adevar graiesc you& ca nu va

Celli' i pamantul vor trece, dar cuvint,ele mele nu vor trece.

lar de ziva

de ceasul acela nimeni nu stie, nici ingerii din ceruri,

mirelui.

Cinci ins& dintre ele erau nebune cinci intelepte.

fol.

nici Fiul, ci numai Tatal.

Precum a fost in zilele lui Noe, asa va fi i venirea Fiului omului.

Caci precum in acele zile, dinainte

de potop, mancau oamenii si beau, se insurau si se maritau, pan& in ziva in care a intrat Noe in corabie,

i n'au stiut pan& ce n'a venit

potopul si nu i-a luat pe toti, la fel va fi si

cu venirea Fiului omului.

Atunci, din doi care vor fi in

taring, unul se va lua i unul se va lasa.

Din cloud, care vor risni la rasnita, una se va lua si alta se va lasa. Priveghiati deci, ca nu stiti in care

zi vine Domnul vostru.

Aceea cunoasteti prea bine cit,' , de-ar ti stäpanul casei la ce straja din

noapte vine furul, ar veghea i n'ar lfisa si i se spargii casa. . De aceea i voi fiti gata, cal, In ceasul in care nu gaud* Fiul omului vine.

Caci cele nebune luand candelele n'au

luat cu sine untdelemn.

lar cele intelepte au luat untde-

lemn in vase, o data cu candelele lor. Dar mirele intarziind, aipirä toate adormir5,.

Ci la miezul noptii se fact' strigare:

lat.& mirele vine ! Ieii intru intampinarea lui! Atunci se desteptara toate a,cele fe-

cioare

i impodobiri candelele lor.

i cele nebune zisera catre cele intelepte: Dati-ne din untdelemnul vostru, 05, se sting candelele noastre. Dar cele intelepte le raspunser5, zi8

cand: Nu asa; ca nu cumva sit nu ne ajung5, nici nou5 nici you& Mai bine mergeti la cei ce Wind i cumparati pentru voi. Deci, plecand ele ea BA' cumpere, a venit mirele i cele ce erau gata au intrat ou el la multi i usa s'a inchis

1126

www.dacoromanica.ro

MATE!, 25

In urmä, sosesc i celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne nota.

Ci el faspunzand a zis: Adeviir

graiesc vouä, nu vä cunosc pe voi.

Drept aceea, privegheati cä nu stiti

ziva, nici ceasul and vine Fiul omului. Cad va fi tot asa ca un om care, plecând departe, a chemat slugile sale le-a dat pe mad& avutia sa. Unuia i-a dat cinci talanti, altuia doi, altuia unu, fiediruia dupii puterea lui, FA a plecat.

Mergänd cel ce luase cinci talanti, a lucrat cu ei si a facut alti cinci talanti.

Asijderea i eel cu doi, a astigat

inc.& doi.

lar cel ce luase un talant s'a dus, a sapat o groapii in pämänt si a mums argintul domnului eau.

Dupii multá vreme, vine i stäpanul acelor slugi i face socotealä cu ei. Apropiindu-se cel care luase cinci

talanti, a adus alti cinci talanti, zictind: Doamne, cinci talanti mi-ai dat in mäng, iatä alti cinci talanti am castigat la ei.

Zis-a lui stäpanul: Bine, slug& bunä

credincioasa, peste putine ai fost eredinciosa, peste multe te voi pune; inträ

intru bucuria domnului tau. Apropiindu-se i cel cu doi talanti zise: Doamne, doi talanti mi-ai dat in iatä alti doi talanti am castigat

la ei.

Zis-a lui stapAnul: Bine, slugii bun&

credincioasa, peste putin ai fost .cre-

dincios, peste mult te voi pune; intra

intru bucuria domnului täu.

Apropiindu-se apoi i col care a fost

luat un talant zise: Doamne, te-am stiut ca esti om aspru, care seceri unde n'ai seminat i aduni de unde n'ai vânturat.

De aceea, m'am temut i m'am dus de am ascuns talantul tau in piimânt; hit& ai ce este al tau.

Ci riispunzänd stapanul eau Ii zise: Slug& vicleardi

i lenesa, stiai cä secer

unde n'am semanat i adun de undo n'am

vänturat; Se cuvenea atunci ca tu sit* pui banii mei la zarafi, i viind eu as fi luat ce este al meu cu dobfinda.

Luati deci de la el talantul i dati-1

celui ce are zece talanti.

Caci tot celui ce are i se va da

si-i va prisosi, iar de la col ce n'are si ce are i se va lua. lar pe servitorul cel netrebnic aruncati-1 intru intunericul cel mai din

afara. Acolo va fi plängerea i scranirea dintilor.

Mid va veni Fiul omului intru

márirea sa i toti sfintii ingeri cu el, atunci sedea-va in jetul slavei sale. Si se vor aduna inaintea lui toate neamurile

va desparti pe unii de

altii, precum desparte ciobanul pe oi dintre capre. Si va pune oile de-a-dreapta sa, iar caprele de-a-stänga.

Atunci va zice imparatul celor

de-a- dreapta lui : Veniti, binecuvan-

tatii Tatalui meu, mosteniti imparatia cea pregätita you& de la intemeierea lumii.

Caci flamänd am fost i mi-ati dat sá ma'am° ; insetat am fost i mi-ati dat sa beau; strein am fost i m'ati adus la voi Gol am fost i m'ati imbracat ; bolnav am fost i m'ati cilutat; in tem-

niti am fost i ati venit la mine. Atunci dreptii Ii vor raspunde, zicand: Doamne, cand te-am vázut

mand si te-am hränit ? Sau insetat ti-am dat sii bei? Când, iar, te-am vazut strain si te-am adus la noi, sau gol si te-am imbracat ?

Si când te-am vazut bolnav sau

In temniti FA am venit la tine ?

lar imparatul rispunzand va rosti care ei: Adevar grilles° voila, intrucat ati fa:cut unuia dintre acesti frati ai mei prea mici, mie mi-ati facut.

Atunci va zice i celor de-a-stänga: Duceti-vä de la mine, blestematilor, in focul cel vesnic care este glitit diavolului i ingerilor lui. Caci flamtind am fost si nu mi-ati nu dat sá manânc insetat am fost mi-ati dat sä beau ;

Strein am fost si nu m'ati adus

la voi; gol si nu m'ati imbracat, bolnav

1127

In temnitii si nu m'ati cereetat.

www.dacoromanica.ro

MATEI, 26

Atunei vor lua i ei ouvantul vor zice: Doamne, cand te-am vazut

lumea, se va spune

i

ce-a Rout ea,

spre pomenirea ei. Ci unul dintre cei doisprezece, care

flitmând sau insetat, sau strein, sau gol, sau bolnav, sau in inchisoare kd nu ti-am slujit tie ?

El ins& le va raspunde ci le va zice: Adevar graiesc voua, intrucat nu ati facut unuia dintre ace0i prea mici, nici mie nu mi-ati facut. Si vor merge ace§tia la pedeapsä, iar dreptii la viata ve§nica. 26.

se numea Iuda Iscariotul, s'a fost dus la mai marii preotilor,

Si le-a zis: Ce voiti sa-mi dati, f}i

eu 11 voi da in mainile voastre ? Iar ei s'au invoit cu el treizeci de arginti. Si de atunci cauta un prilej potrivit ca

dea in mainile lor.

In cea dintâi zi a Azimilor, au

venit ucenicii la Iisus i I-au intrebat: Unde voieti si-4i gatim, ea sä mänânci Paatile ?

V estirea cea din urmei a patimilor /ui

Iisus. Ungerea din Betania. Cina cea de taind. Suferintele din Ohetsemane. Vein-

zarea lui luda. Prinderea liti Iisus. In-fatiprea fnaintea arhiereilor. Lepädarea lui Petru.

lar dupa ce Iisus a dap* toat,e

El le-a ra,spuns: Mergeti in ora', la cutare, i spuneti-i: Inviitatorul zice: timpul meu este aproape ; la tine voi ea fac Paatile cu ucenicii mei.

Si ucenicii au facut precum le-a

poruncit Iisus i au gatit Paatile.

lar and s'a facut seará, a qezut

aceste cuvinte, a rostit catre ucenicii

la mac& Cu cei doisprezece ucenici.

Stiti ca peste doug, zile vor fi Pactile ci Fiul omului se va da ca ea se ras-

Adevar graieso unul dintre voi ma va vinde. Atunci ei, intristandu-se foarte, incepura sa-i zica fiecare, unul dupa altul: Nu cumva eu cunt, Doamne ?

tigneasca.

Atunci mai marii preotilor i bitranii poporului c'au adunat la curtea arhiereului care se numea Caiafa. Si impreuna s'au sfatuit ca sá prinda pe Iisus, cu viclekaig, i sa-1 omoare. Dar ziceau: Nu in sarhatori, ea sa nu

Si pe cand mancau, Iisus a zis:

lar el raspunzand a zis: Cel ce a intins cu mine mana in blid, a,cela mä, va vinde.

Inteadeviir, Fiul omului merge preserie este pentru el. Vai insä, acelui om prin care Fiul omului se vinde.

se faca turburare in popor. Fiind Iisus in Betania, in casa lui Simon Leprosul, S'a apropiat de el o femeie, avand

cum

1-a turnat pe capul lui, pe cand aedea

deschizand gura a intrebat: N u cumva cunt eu, Invatatorule ? Raspuns-a lui: Tu ai zis-o. lar pe dad mOncau, Iisus luand páinea, a binecuvantat, a frant ci (land ucenicilor a zis: Luati, mancati, aceasta este trupul meu. Si luand paharul i multumind, le-a dat zicand: Beti dintru acesta toti ;

un alabastru cu mir de mare pret

la masa. Ci vazand ucenicii, s'au mâniat FA

au zis: De ce s'a facut risipa aceasta ? Cad mirul acesta putea sb, fie vândut

scump, iar banii dati saracilor. Dar Iisus afland le-a zis: Pentru co faceti femeii supärare ? Fapta ei, fat&

de mine, este un lucru bun. Caci pe saraci pururea ti aveti cu voi, dar pe mine nu mii, aveti pururea ; Ca ea, turnand mirul acesta pe trupul meu, a facut-o intru Inmormantarea mea. Adevar graiesc voua: oriundo se va

propovadui evanghelia aceasta, in toata

Mai bine era de omul acela daca nu se mai na§tea. Atunci luda, cel ce 1-a vándut,

Ca acesta este sangele meu, al legii celei noi, carele pentru multi se varsa, spre iertarea pacatelor.

Ci va spun vouil, nu voi mai bea, de

acum din acest rod al viei, panä, in

ziva 'aceea cand 11 voi boa cu voi, nou, intru imparatia Tatalui meu.

1128

www.dacoromanica.ro

MATEI, 26

Si duplo, ce cantar6, laude, iesirá, la Muntele Atunci Iisus gr6,it-a ciare ei: Toti

Sculati-vä 86, mergem, jata s'a apropiat cel ce m'a vandut.

aceasta, &id soris este: Bate-voi torul si se vor risipi oile turmei. Dar dupá invierea mea, voi merge mai nainte de voi in Galileia,. Ci Petru, luand cuvantul, zis-a lui: Dac6, toti se vor srainti intru tine, eu niciodata, nu m'a, voi sminti. Iisus Ii ritspunse: Adevär grhie,se

preuna cu el gloatä multa, cu sabii cu fusti, trimisi de mai marii preotilor si de batranii poporului. lar vánzhtorul le-a fost dat un semn zicand: Pe care-1 voi ihruta, acela este: puneti mana pe el. Deci, venind In clipa ceca cu de-

va, yeti sminti intru mine in noaptea

Si pe ciind vorbea inch, jata sosit-a luda, unul dintre cei doisprezece, i im-

Ve cä noaptea aceasta, mai nainte de

graba: la Iisus, zise: Bucurii-te, inviithtorule ! i 1-a shrutat.

cantatul cocosului, de trei ori te vei lephda de mine. Petru fusil rosteste: Si de ar fi

sh, mor impreunä cu tine, nu te voi tágáldui. i toti ucenicii au zis la fel.

Atunci Iisus a mere dimpreuna eu ucenicii la un loe ce se cheamä Ghetsemane si a zis catre ei: Sedeti aici, pana,

ce Irá voi duce colo si mh voi ruga. Si luand cu sine pe Petru i pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a inceput s'a se intristeze çi sh se turbure. lar lor le-a zis: Intristat este sufletul meu pana, la moarte. Rlimâneti aici i privegheati impreunä cu mine. Si mergand putin mai nainte, a chzut cu fata la phmant, rugandu-se zicand: P6,rintele meu, de este cu putinta, treach de la mine paharul acesta, fusil nu precum voiesc eu, ci precum voiesti tu. Ci venind la ucenici, i-a gäsit pe ei dormind i i-a zis lui Petru: Astfel

n'ati avut putere un singur ceas

priveghiati ou mine! Privegheati si v6, rugati, ca sä nu intrati in ispith. Chei duhul este osarduitor, dar trupul neputincios. Iarhsi, ducandu-se a doua oar5,, s'a rugat zicand: Pärintele ineu, dach nu este cu putintä sä treach acest paliar, ca 86, nu-1 beau, facli-se voia ta.

Si din nou venind, Ii af16, pe ei

adormiti, &Mi ochii lor eran ingreuiati.

Si läsandu-i s'a dus inca, o dath si a treia 'Dará, s'a rugat, acelasi cuv6.nt zicand.

Atunci a venit la ucenici si le-a zis: Dormiti de acum i vil odihniti ! Jata s'a apropiat ceasul. i Fiul omului este dat in mainile pachtosilor.

Ci Iisus grdit-a lui: Prietene, pentru

ce-ai venit, indeplineste. Atunci apropiindu-se ei au pus mainile pe Iisus 1-au

i jata', unul dintre cei ce erau cu Iisus intinzand mana a tras sabia si lovind pe servitorul arhiereului i-a thiat

urechea.

Dar atunci Iisus i-a zis: Intoarce sabia ta la locul ei, chci toti cei ce iau sabia de sabie vor pieri. Au gandesti eh nu pot sä rog pe Ta-

tal meu sa-mipunä mie acum nainte mai mult decat dmasprezece legiuni de ingeri ?

Dar cum se vor implini scripturile,

dup6, care asa trebuie ta fie ?

In ora a,ceea, zise Iisus cu sàbii i cu suCa la un talhar lite ca sä mä prindeti. In ficcare zi sedettm in templu i invittam i n'ati pus mana pe mine.

Dar toate acestea s'au facut ca

sh se implineasch scripturile prorocilor. Atunci toti uceniciil-au läsat si au fugit. 57 Cei care 11 prinseserh pe Iisus 1-au dus la Caiafa arhiereul, unde erau adunati chrturazii i bittranii.

Ci Petru il urma de departe panh a ajuns la curtea arhiereului i phtrunzand iniuntru a sezut printre servitori, ca ah vadä sfarsitul. lar mai marii preotilor, batranii si tot sinedriul chutau mhrturie mincinoasii impotriva lui ca sä4 omoare. Si nu ghseau, desi veniserä multi martori mincinosi. In urmil se infai-

tisarh doi,

Si ziserà: Acesta a gráit: Pot si

d'arara locasul lui Dumnezeu i in trei zile sh-1 cladese.

1129

www.dacoromanica.ro

MATEI, 27

Sculandu-se arhiereul I-a intrebat: Nu rii.spunzi nimic la ceea ce mirturisesc

impotriva ta acesti oameni? Dar Iisus a ticut din guri. Atunci arhiereul vorbind iardsi a zis: Juru-te pe Dumnezeul eel viu, s ne spui noui de esti tu Christosul, Fiul lui Dumnezeu.

Ci Iisus i-a rlispuns: Tu ai zis-o. va spun inci: de acum yeti vedea pe Fiul omului sezind de-a-dre,apta puterii venind pe norii cerului. Atunci arhiereul îi sfisie vesraintele zicind: Hula a adus lui Duranezeu! Ce trebuinti mai avem de martori? acum ati auzit hula lui. Ce socotiti? Iar ei raspunzind au zis: Este vinovat de moarte. Atunci au scuipat in obrazul lui si 1-au bittut cu pumnii, iar unii îi dideau palme. i ziceau: Profeteste-ne, Christoase,

cine este cel ce te-a lovit.

Petru stitea afar& in curte. Dar

o servitoare se apropie de el tu erai cu Tisis Galileianul.

zise:

El ins& tigidui inaintea tuturor

zicand: Nu stiu ce vorbesti.

Dar cánd iesi la poarti, il vilzu

alt.& servitoare i zise celor de acolo:

acesta era cu Iisus Nazarineanul. i inc5, o dati Petru tägidui cu jurinifint: Nu cunosc pe omul acesta.

Peste o clipi lush.", se apropiará

cei ce stateau in preajmi si-i ziserä, lui Petru: Cu adevirat si tu esti dintre ei, clici i vorbirea ta te di pe fat& Atunci el incepu s'a se blesteme si se jure: Nu cunosc pe omul acesta. deodatii cântá cocosul.

tinut un sfat impotriva lui Iisus, ca omoare.

Apoi legindu-1 1-au dus i 1-au predat lui Pontiu Pilat, procuratorul. Atunci luda, ce! ce 1-a. vindut, a fost osinclit la moarte, s'a chit si a adus inapoi arhiereilor i bitrinilor cei treizeci de arginti,

Zicind: Gresit-am de am vindut

singe nevinovat. Ei Ii ráspunserii: Ce ne priveste pe noi? Tu vei vedea. Ci el, aruneind argintii in t,emplu,

a plecat. Apoi s'a dus si s'a spinzurat. lar mai marii preotilor luand banii ziserit: Nu se cuvine si-i punem in vistieria teraplului, deoarece sunt pret de singe.

i diva' ce au luat intelegere im-

preunit, au cumparat cu ei Toxins, Olarului

pentru ingroparea streinilor. Pentru aceea s'a numit tirina aceea Tarina Singelui, ping in ziva de astizi.

Atunci s'a implinit cuvintul spus

de Ieremia prorocul, care zice: i au luat

cei treizeci de arginti, pretul celui pre-

tuit, care s'a drämuit de fiii lui Israil. i i-au dat pe tarina olarului, dupi cum mi-a rinduit mie Domnul. lar Iisus st5,te,a inaintea procuratorului. i 1-a intrebat procuratorul, zicind: Tu esti imparatul Iudeilor ? Ci Timis

i-a riispuns: Tu zici. Dar la piffle aduse lui de &titre mai marii preotilor si de ciitre batrini nu rispundea nimio. Atunci i-a zis Pilat: Nu auzi cite mirturisesc ei impotriva ta ?

Lisa' nu i-a aspuns lui nici un

Atunci Petru ii aduse aminte de

euvantul lui Iisus care zisese: Mai

nainte de a cinta cocosul, te vei lepida de mine de trei ori. i iesind afari pause Cu amar. 27.

singur cuvint, incit procuratorul se mira foarte. La sarbätoarea Pasti/or, procuratorul avea obiceiul si dea drumul pentru popor, la un intemnitat pe care-1 voiau ei.

*i aveau atunci un vinovat vestit care se numea Baraba. Ci adunati fiind laolaltä, Pilat le

lisus inaintea lui Pilat. luda se sptinzurd.

zise: Pe care voiti sá vi-1 las vouä slobod,

Biciuirea, batjocorirea, rdstignirea, meartea si inmormdntarea.

Christos ?

Ems si Baraba. lises dat spre moarte.

1. lar in faptul diminetii, toti Mai

marii preotilor i bátrinii poporului au

pe Baraba sau pe Iisus, care se zice a stia cit. din Mutate I-au dat in

mh,na lui.

i pe cind stitea Pilat in scaunul

de judecat5,, femeia lui trimis-a lui acest

1130

www.dacoromanica.ro

MATEI, 27

ouvant: Nimio sä nu aibi cu dreptul acela; caci mult am suferit, azi, in vis

Apoi ostasii au stat jos 0-1 pazeau acolo.

pentru el.

lar deasupra capului i-au pus in dove vina lui: Acesta este lisus Imparatul Iudeilor. Tot atunci, rastign4i au fost im-

Irish*, mai marii preotilor i batritnii

induplecafa gloatele ca ea ceara pe Ba-

raba, iar pe Iisus piarda. Procuratorul luand cuvantul i-a intrebat: Pe care voiti, din amandoi, sa vi-1 las you& slobod? Iar ei rasptmsera: Pe Baraba.

Atunci Pilat le zise: Dar ce voi face cu Iisus, ce se chiamit Christos ? Raspund cu toW: Si se rastigneasca! A zis iarasi Pilat: Dar ce ram a facut? Ei ins& mai cu prisos strigau ziceau: Rastigneasca-se!

Deci, vazand Pilat ea, nimio nu

foloseste, ci mai mare turburare se face,

a luat apa, s'a spalat pe maini inaintea multimii IA a rostit: Nevinovat sunt eu de Angela acestui drept. Voi yeti vedea. lar tot poporul a raspuns si a zis: Sangele lui asupra noasträ i asupra copiilor nostri!

Atunci 1-a liberat pe Baraba, iar

pe Iisus 1-a biciuit 01-a dat sit fie rastignit.

Tara, ostasii procuratorului, luand cu ei pe Iisus, in pretoriu, au adunat in jurul lui toata cohorts,. Si 1-au dezbracat de hainele lui i-au pus o hlamida rosie. Si impletind o cununa de spini i-au

pus-o pe cap si in mana lui cea dreaptä tre,stie, apoi ingenunchind inaintea lui radeau de el zicand: Bucura-te, imparatul Iudeilor! Si scuipand asupra lui, luau trestia si-1 bateau peste cap. lar dup.& ce 1-au batjocorit, I-au dezbracat de hlamida, 1-au imbracat cu hainele lui i 1-au dus ca sa-lrástigneasca.

Iesind cu el afara, au gäsit pe un om din Chirene cu numele Simon ; pe acesta 1-au silit sä dud, crucea lui. Si dacä, au venit la locul numit Golgota, ceea ce insemneadt: locul capat,anii,

I-au dat sä boa vin amestecat cu fiere, dar gustand nu a voit sä bea. lar dupit ce I-au rastignit, au impartit vesmintele lui, aruncand sorti co, sa se implineasca, ceea ce s'a zis de prorocul: Impartit-au hainele mele lorusi,

iar pentru camasa mea au aruncat sorti.

preuna cu el doi talhari, unul de-a-dreapta celalalt de-a-stanga.

lar trecátorii il huleau i clatinau capetele lor, Zicand: Tu cel ce ditrami templul si in trei zile 11 cladesti, mii.ntueste-te pe tine insuti! De esti Fiul lui Dumnezeu, pogoara-te de pe cruce! Asijderea

i mai marii preotilor

radeau de el, cu Carturarii

cu batranii,

ziceau:

Pe alii i-a mantuit, iar pe sine nu poate sa se mantuiasca,! Dads, este imparatul lui Israil, pogoare-se acum de pe cruce, çi vom crede intr'insul. Increzutu-s'a in Dumnezeu. Sa-1 scape acum, daca, vrea cu el! Caci a zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu. In acelasi chip, 1.1 ocärau i talharii

cei impreuna rastigniti cu el. Ci de la ceasul al sa,selea s'a fácut

intuneric peste tot pamântul, pant); la ceasul al noualea; lar catre ceasul al noualea, a strigat Iisus cu glas mare zicand: Eli, Eli, lama sabahtani! odic& Dumnezeul meu, Dum-

nezeul meu, pentru ce m'ai parasit ?

Oarecare dintre cei ce stateau acolo, auzind ziceau: Pe Ilie 11 striga acesta.

lar unul dintre ei alergá, indatä luand un burete il umplu de otet, il puse intr'o trestie si-i dadu sa boa. lar ceilalti ziceau: Lasä, sa vedem dacit vine The sa,-1 mântuiascsa.

Ci Iisus strigand Inca o data cu glas mare si-a dat duhul.

Si Rita, catapeteasma templului se sfasie in doug de sus pana jos, iar pa.mantul se cutremura, i stancile se despicara,. Mormintele se deschisera si multe

trupuri ale sfintilor adormiti se sculara. Si iesind din morminte, dupit invierea lui, intrarä in cetatea sfitnta si se aratara, multora. lar sutasul i cei ce impreunit cu el pitzeau pe Iisus, vazand cutremurul si cele

1131

ce s'au facut, s'au infricosat

www.dacoromanica.ro

MATEI, 28

foarte si au zis: Cu adevärat Fiul lui

Dumnezeu era acesta! Si erau acolo multe femei, privind de departe, care urmaserit din Galileia pe lisus i Il serveau. Intre care era Maria Magdalina Maria, muma lui Iacob si a lui Iosif, muma fiilor lui Zevedeu.

Si de frica lui s'au cutremurat jerii i s'au facut ca morfi.

lar ingerul vorbind femeilor le-a

zis: Nu vil, temeti voi, ca stiu e& pe Iisus

lar in amurgul zilei, veni un om bogat, de fel din Arimateia, cu numele Iosif, care era si el uoenic al lui lisus. Acesta ducandu-se la Pilat a cenit trupul lui lisus. Atunci Pilat a poruncit Bit i se dea.

cel rtistignit il cäutati. Nu este aici, cä s'a sculat precum a zis; veniti de vedeti locul unde a z5,cut. Duceti-vä degrabti i spuneti ucenicilor lui c5, s'a sculat din morti ì iatä merge inaintea voasträ in Galileia; acolo il veti vedea. lata v'am spus vouit. lar ele au plecat in sarg de la mormant i cu frica, i cu bucurie mare au alergat ca sà vesteasc5, pe ucenicii lui.

lar Iosif lutmd tTupul 1-a infäsurat In giulgiu curat de in,

ucenici, iatä lisas le-a intampinat si le-a

Si 1-a pus in tr'un mormánt nou aIlui,

pe care-I sápase in stand,. Apoi a prävtilit

o piaträ mare la usa gropnitei si s'a dus. lar acolo era Maria Magdali na cealaltá Marie, stand in fata locului unde 1-au ingropa.t.

A doua zi care este dup5, Vineri (Sambátti), s'au adunat mai marii preoOlor si Fa riseii la Pilat. Si i-au zis: Doamne, ne-am adus aminte c5 acel am'ágitor a spus, fiind inc5, troj zile m voi acula. In

Deci porunceste ea mormantul sä

fie pazit bine pana, a treia zi, ca nu cumva ucenicii lui sä, vie si sti-1 fure i s5, spun5,

poporului: S'a sculat din morti. Si va fi rätäcirea, de pe urmit mai rea decat ces dintai. Ci Pilat le-a grilit: Aveti plzitori ; mergeti i inVáriti cum

lar ei ducandu-se au intirit mormantul cu pazä si au pecetluit piatra.

Dar alud mergeau ea sà vesteascä pe

zis: Bucurati-v5.. Ci ele venind aproape au cuprins picioarele lui i s'au inchinat lui. Atunci lisus le-a zis: Nu và temeti. Duceti-vä i dati de veste fratilor mei, ca 85, meargit in Galileia, si acolo m5, vor vedes. lar da,c5, au plecat ele, iat5, unii din strtijeri venind in oras au spus arhiereilor

toate cele ce s'au fácut. Atunci ei adunandu-se impreuni cu btitranii i inand sfat au dat bani din destul osta,silor,

Zicand: Spuneti cà ucenicii lui,

venind noaptea, 1-au furat, pe cand noi dormeam ;

lar de se va auzi ace,asta la procuratorul, noi 11 vom indupleca si pe voi färiL de grifa; v5, vom face. Ei luarä argintii i fi:curtí precum

i-au Invàat.

i s'a räspandit vorba aceasta futre Iudei, pan& in ziva de azi. lar cei unsprezece ucenici au mers In Galileia, la muntele unde le randuise

lor Lima ;

28.

Invierea /ui lime. Ardtdrile lui. Porunca botezului.

Tarziu, Sambatii noapt,ea, criad se

lumina de ziva intaia a s5,pfamânii, a venit Mana Magdalina i ccalaltà Marie, ca câ vadä mormantul. Si iatá s'a fácut cutremur mare, c ingerul Domnului pogorind din cer a venit, a rostogolit piatra si a stat deasupra ei.

Si infitisarea lui era luminoasä ca fulgerui i imbrácitraintea lui albá ea omátul.

i dad, 1-au v5,zut pe el, s'au inohinat lui, iar unii s'au indoit. Si apropiindu-se lisas le-a vorbit lor, zicand: Datu-mi-s'a toatà puterea in cer si pe pimant. Drept aceea, mergand invittati toste neamurile, botezandu-i in numele Tat5,lui si al Fiului si al Sfantului Duh, Inviltandu-i s'a plizeaseä toate cate

v'am poruncit vouit, i iatá eu cu voi

sunt in toste zilele, pana la sfarsitul veacului. Amin.

1132

www.dacoromanica.ro

SFANTA EVANGHELIE CEA DE LA MARCU fratele lui Simon, pe dad aruncau mreaja

1.

In mare, ci erau pescan. Si le-a graft Iisus: Veniti dupa mine si vii voi face sii, fiti pescan i de

loan Botezdtorul i Iisus Christos. Ispita. Predica. Intdii ucenici. Intdile tdmdduiri. Inceputul Evangheliei lui Iisus Chri-

oameni.

stos, Fiul lui Dumnezeu. Precum este seria in proroci: Tat& eu trimit ingerul meu inaintea fetei tale care va pregati calea ta;

lar ei au lasat numaidecat mrejele

lor i au mers dupii, el.

Putin mai departe de acolo a

viizut pe Iacov al lui Zevedeu, si pe

Glasul celui ce striga in pustie:

Ioan, fratele lui. Ci ei erau in corabie dregeau mrejele.

Gatiti calea Domnului, drepte faceti

raffle lui, -

Asa a fost Than, botezand in pustie propofaduind botezul pocilintei intru iertarea pacatelor. Si au iesit la el tot tinutul Iudeii toti cei din Ierusalim FA se botezau de catre el, in apa Iordanului, marturisindu-si pacatele.

Ci Ioan era imbracat cu vesmant

de par de cámilä, avea cingatoare de piele imprejurul mijlocului ì manca lacuste miere salbatica.

Si propoviduia, zicand: Vine in urma mea cel ce este mai tare decat

mine, caruia nu aunt vrednic sä mä plec sa-i desleg cureaua incaltamintelor. Eu v'am botezat pe voi cu apa., el ins& va va boteza cu Duhul &ant.

Si i-a chemat pe ei indata. Iar ei,

lasand pe tatal lor Zevedeu in corabie, cu simbriasii lor, s'au dus dupé, el. Si venind in Capernaum a inceput numaidecat sa-i invete, Sambata, in sin agogà.

Si eran uimii de invataturs, lui.

Cad Ii invata pe ei ca acel co are putero,

iar nu in felul ciírturarilor. Acura, era in sinagoga lor un om cu duh necurat, care striga tare,

Si zicea: Ce avem noi cu tine, Iisuse Nazarinene ? Ai venit ca si ne pierzi. Te stim cine esti, tu sfantul lui

Dumnezeu.

lar Iisus 1-a certat i i-a zis: Amuteste i iesi din el. Si scuturandu-1 duhul cel necurat

Si fost-a in acele zile ca Iisus a venit

strigand cu glas mare a iesit din el.

cerurile deschise i Duhul ca un porumbel

intrebau intre ei i ziceau: Ce este aceasta ? Si ce este aceasta inviitätura noua ? Ca i duhurilor necurate le porunceste cu putere i asculta de el. lar vestea lui s'a rdspandit curand pretutindeni, in toata imprejurimea Ga-

din Nazaretul Galileii si s'a botezat in Iordan, de la loan. Si indata iesind din apii, a vazut pogorind asupra lui,

Si glas porni din ceruri: Tu esti

fiul meu cel iubit, intru tine bine am voit.

lar Duhul 1-a manat degrabi in

piistie.

Si fost-a in pustie patruzeci de

zile, ispitindu-se de &titre Satana. Si era impreuni cu fiarele, iar ingerii Ii slujeau. Dup.& ce Ioan fu prins, Thus veni in Galileia, propovaduind evanghelia împäräiei lui Dumnezeu i zicand: S'a implinit vremea si s'a apropiat

imparatia lui Dumnezeu. Pocaiti-vi s't

credeti in evanghelie. Si umbland pe langa Marea Tibe-

riadei, a tiízut pe Simon o pe Andrei,

Si s'au spaimintat toti, cat se

lileii.

Dup5, ce-au iesit din sinagog5 au venit in casa lui Simon si a lui Andrei, cu Iacov i cu Ioan. Iar soacra lui Simon zacea, prinsi de friguri,

spre ea.

i

atunci i-au vorbit de-

Ci venind la ea, a ridicat-o, apucand-o de mad& Si au lasat-o frigurile FA ea le slujea lor.

lar cand s'a facut semi, i soarele apusese, au adus la el pe toti bolnavii o demonizatii.

1133

www.dacoromanica.ro

MAR,CU, 2

Si era tot orasul, laolalti, adunat la usa. Si a tamilduit pe multi care patimeau de fel de fel de boale i demoni multi a scos afofa,. Iar pe demoni nu-i

Si vin i aduc la el un slitbanog pe care-1 purtau patru Ci neputand, din pricina multimii, si, se apropie de el, au desfacut podina invelitoarei, unde era lisus, i prin spar-

lar a doua zi, foarte de cu noapte sculiindu-se, a iesit si s'a dus inteun loe

Atunci vitzand lisus credinta lor, i-a zis stab5,nogului: Fiule, iart&-se tic

15,sa säã vorbeasca pentru ca-1 stiau ca e Christos.

pustiu si se ruga acolo. Dar a mers dupa el Simon si cei ce erau cu Simon. Si aflandu-1, i-au Toti te cauta pe tine. Ci el raspuns-a lor: Sa mergem aiurea prin targurile invecinate, ca si propovaduesc si acolo, e/1mi pentru aceasta

am venit.

Si a purce,s propovaduind prin sina-

gogile lor, in toata Galileia si pe demoni Ii scotea afara.

Ci un lepros a venit la el, rugandu-1

c5,zand in genunchi inaintea lui ziciindu-i: De voiesti, poi sil, ma curatesti.

lar lui lisus factmdu-i-se rifa, a intins m5,na lui si s'a atines de el si i-a zis: Voiesc, curateste-te. Si cand a zis asa in clipa aceea s'a

departat lepra de la el si s'a curatit.

Si poruncindu-i cu asprime 1-a scos

pe loo afara, Si i-a zis: Vezi, nimanui nimio sa

nu spui, ci mergi de te arata preotului adu, pentru curatirea ta, ceea ce a randuit Moise, spre marturie lor. Dar el iesind de acolo a inceput 55, i sä, raspandeasca vorba, incat lisus nu mai puteo e& intre

spuna mult si tare

pe fatá in oras, ci statea afara, in locuri pustii, i venea lumea la el din toate partile. 2.

Vindecarea paraliticului. Chemarea lui Matei. Postul i smulgerea spice/or, in zi de Selmbdtd.

Intrand iar5,si. in Capernaum, dupa c5,teva zile, s'a auzit c5, este aceza. Si s'au adunat asa de multi di nu mai era loe nici inaintea usii, i le gritia lor cuvantul

tiza au lasat in jos patul in care zicea piica,tele tale.

Dar erau acolo unii dintre dirturari, care sedeau i cugetau in inimile lor:

Pentru ce vorbeste acesta astfel?

El huleste. Cine poate sa ierte pacatele, färä, numai unul Dumnezeu?

Si pe data cunoscand ESUB, cu

duhul lui, eh', asa gitndesc ei intru sine,

le-a grait: De ce cugetati aceasta In inimile voastre? Ce este mai le,sne: a alce s'abano-

gului: iarta-se tie pacatele tale, sau a zice: scoal&-te, patul tau si umblá?

Ci ca e& stiti cä Fiul omului are pe pamant putere ca sit ierte pitcatele - a zis slabitnogului: Tie zio: ia-ti patul tau mergi la casa ta, Si s'a sculat si pe loo luandu-si patul a iesit afar5 inaintea tuturor, incat emu toti uimiti i preamitreau pe Dumnezeu, zicand ca asa lucruri n'am viizut niciodatit.

Si din non a iesit la tiirmul

Iar tot norodul venea la el i le &idea

Si trecand vazu pe Levi al lui

Alfeu, sezand la vam5,, si-i zise: Vino dupi mine. Iar el, sculandu-se, a mers dupii el.

Si aga, a fost cli pe cand sedea lisus in casa lui Levi, multi vamesi plicatosi au sezut la mas& cu el si cu ucenicii lui. Cä erau multi si mergeau dupii el, Cum si Carturari de-ai Fariseilor.

Deci, vitzand acestia 05, manando, impreuni cu vamesii i cu pricatosii, au zis catre ucenicii lui: Impreunit cu vamesii cu pacato:0i m5,nancit i bea inváta-

torul vostru? Dar auzind lisus, a rostit catre ei: Nu cei sitnatosi au nevoie de doftor, dar

1134

www.dacoromanica.ro

MARCU, 3

cei ce patimesc. N'am venit sä chem pe

Ci Il pandeau pe Iisus sä vada, de-1

drepti, ci pe picatoai, la pocaintä. Ucenicii lui loan i Faril3eii erau

tamadueate Sambitta, ca sa-i gäseasca

cu ei? Oitä vreme au pe mirele cu ei, nu pot sa ajuneze. Dar vor veni zile cand se va lua mirele de la ei i atunci vor ajuna, intru

intristandu-se de invartoaarea inimii lor,

Nimeni nu coase, la haina veche,

lar ieaind Fariseii au &cut indata sfat cu Irodianii, impotriva lui, ca

postitori ai au venit i i-au zis lui: De ce ucenicii lui loan tat ucenicii Faiiseilor postesc, iar ucenicii tai nu poste,sc ? Ci Iisus le-a ritspuns: Pot oare fiii nuntii sit ajuneze, panä cand este inirele

acele zile.

petec dinteo faaie noua, iar de coase, plinitura aceasta nouà trage din yeamantul vechi ai se face o ruptura mai rea.

Nimeni, iarki, nu pune vin nou

In burdufuri vechi, iar de nu, vinul nou

va sparge burdufurile; ai se vans& i vinul ai se nimicesc q't burdufurile; ci se cade

sit pun& vinul nou in burduftui noi.

S'a intamplat ca intr'o

El gra eate atunci celui care avea mána uscatit: Stai drept, aici in mijloc. intrebit pe ei: Cuvine-se, Sambate, a face bine sau a face rau, a mantui un suflet ori a-1 ucide ? Dar ei taceau.

Ci de jur privindu-i cu manie

Atunci Fariseii au zis catre el: Vezi, pentru ce fac Samblita ce nu se ouvine?

Iisus le-a ritspuns: Au niciodatä n'ati citit ce-a flicut David, cand a avut lipsä ai a flimanzit, el a't cei ce erau cu Cum a intrat in lockul lui Dum-

nezeu, in zilele lui Abiatar arhiereul, a't a mancat pâinile punerii inainte, pe care nu se cuvine sit le mitnitince decat numai preotii, ai a dat a't celor ce erau cu el? i le mai zise lor: Sámbata a fost

&cut& pentru om, ai nu omul pentru

Astfel cit Fiul omului este domn al Sambetei. 3.

Vinclecarea celui cu mdna uscatei ,si alte vindecdri. Alegerea celor doisprezece Apos-

toli. Peicatul impotriva Sidatului Spirit. lui Mama pi 1. *i iarki a intrat in sinagogit. i era acolo un om ou o mama. uscata.

ro't

rosti catre om: Intinde mana ta. i o

intinse, i mane lui se facu la loe sang,teas& ca i cealalta. piarz5,.

Balls impreunli, cu ucenicii lui a

plecat inspre mare ai multime de norod din Galileia ei din Iudeia 1-a urmat,

Din Ierusalim, din Idumeia, de dincolo de Iordan, dimprejurul Tirului Sidonului, multime mare care, auzind cate facea, venea la el.

§i de eata gloata, le-a spus uce-

zi de

Sambatit Iisus sä treaeä printre holde, iar ucenicii lui, mergand pe drum, au inceput si smulgä spicele.

el?

vina.

nicilor sit fie pentru el o luntre la indemade:, ca sit nu-1 stramtoreze,

Fiinda tam'aduia pe multi, kit di

niivaleau asupra lui, sà., se atingit de el, toti cati aveau beteauguri. Tar duhurile cele necurate, cand

vedeau, cadeau inaintea lui, strigau ziceau: Tu eati Fiul lui Dumnezeu. Ci el le carta mult ca sit nu-I dea pe fatä. Apoi s'a suit in munte ai pe care a voit el i-a chemat la sine ei au venit.

facut pe doisprezece sit fie cu trimita sá propovaduiaseit, i sit aibit putere sä vindece boalele i sit scoatit afar& pe demoni. Deci a randuit pe cei doisprezece: pe Simon, a't i-a pus numele Petru; Pe Iacob al lui Zevedeu ai pe loan, fratele lui Iacob, i le-a pus lor numele Boanerghes, adicá Fiii Tunetului; Pe Andrei, pe Filip, pe Bartolomei, pe Matei, pe Toma, pe Iacov al lui Alfeu, pe Tadeu, pe Simon Cananeul, *i pe Iuda Iscarioteamul, cel ce I-a vandut.

el ai

Cand a venit acasa, multimea s'a

gritmadit din nou, aaa incat ei nu puteau nici paine sá mitnance.

1135

www.dacoromanica.ro

MARCO, 4

invita mult in parabole si le

Si auzind ai säi despre aceasta au

iesit ca sa-1

graia in invittatura lui:

zicea.u: Nu-si este

In fire. lar Clirturarii, care veneau din Ierusalim, ziceau ca are pe Beelzebul si cum e& cu domnul demonilor scoate afar& pe

Aschltati: semene.

i a fost asa c5. pe c&nd semana,

o s'Amauta a c&zut Muga: cale FA 1:lb:s'afile

cerului au venit Ffi au mancat-o. Ci alta a dizut in loe pietros, unde nu avea pämtint mult i degrab& a di-

demoni.

Atunci i-a chemat la sine si le-a vorbit in pi/de: Cum poate Satana pe

pentru cá nu avea strat adanc.

&talla sii-1 scoatit °Jara? Dac& o impiíratie se va dezbina

lar cand s'a inältat soarele, s'a

intru sine, acea impartitie nu poate mai stea. i dad, o casit se va dezbina intru sine, casa aceea nu poate s5, se Ve. i daca. Satana s'a sculat insusi

vestejit i neavând rachicin& s'a uscat. Alta, siima'ntit a ertzut in mirácini si au crescut märacini i au innitbusit-o

macla nu a dat. lar altele au dizut pe piimantul col

°supra sa, atunci s'a dezbinat si nu

bun si suindu-se i cresefind au legat rod si au adus una treizeci, alta §1.9,izeci,

poate s& dáinuiasea., ci are sfarsit.

alta o sutii. i zise: Cine are urechi de auzit

Dar nimeni nu poate, intrand in

casa celui tare, sti-i rapeasca sculele, de

nu va lega intál pe cel tare, si atunci va jefui casa lui.

lar clind a fost singur, cei ce erau

Adeviir giáieso vou& e& toate pacatele ierta,se-vor fiilor oamenilor çi hu-

pe 111'10..

el 1-au intrebat despre para-

bole.

lele cate vor huli; Dar cine va huli asupra Duhului

Atunci le-a rfispuns: Vouii vá e dat sa.stiti tainele impäráiei lui Dumnezeu, dar pentru cei de afar& totul se

M'A nu are iertilciune in veac, ci de päcat vepic va fi vinovat.

face in pilde, Ca uitandu-se cu ochii s'a nu yaz& auzind cu urechile sil, nu inteleaga, ca nu cumva s& se intoardi i s5, li se ierte

Pentru c& ziceau: Are duh necurat.

Ci au venit muma lui i fratii lui

stand afará au trimis la el ca sä-1 cheme.

piicatele.

Apoi le-a zis: Nu pricepeti pilda aceasta? Dar cum veti cunoaste toate

32. lar multimea gedea imprejurul lui.

i-au zis unii: Jata., mama ta i fratii ati i surorile tale sunt Madi; te cauta,. Atunci raspunzand lor le-a zis: Cine este mama mea j fratii mei?

pildele celelalte?

Cel ce semita-m.6,, seamiinit cuvantul.

Cei de Ifing& cale, acestia sunt la care se seamán& cuvantul, dar cand aud, numaidectit vine Satana ii ja cuvantul cel semanat in inimile lor.

i de jur privind pe cei ce sedeau in

jurul lui, ro,sti: Iatá mama mea si fratii mei.

U& oricine va face voia lui Dum-

nezeu, acesta este fratele meu i sora mea si mama mea. 4.

Pelurite pilde despre impardfia cerurilor. Potolirea jurtunii de pe mare.

i iarisi a inceput Iisus s5. invete lang& mare i 'a adunat la el multime de norod, astfel di el a intrat in corabie státea pe ap5 iar toata. multimea era langil mare, pe uscat. 1.

semintitorul

Asijderea cei sem&nati in loe pietros, acestia sunt care, cand aud cuvantul, il primase degrab& cu bucurie.

Dar n'au ritclacini intru sine, ci sunt pana la un timp, apoi dind se intampl& strilmtorare sau goana pentru cuv&nt, indatit se smintesc.

Altii sunt semiinitti intre spini:

acestia sunt cei ce ascult& euvantul,

Dar grijile veacului t;d inselaciunea bogiitiei si poftele dup.& celelalte piltrunzand in ei, inniibusesc cuvantul i se face neroditor.

1136

www.dacoromanica.ro

MARCI.J, 5

lar cei semiinati pe pamantul cel bun, acestia sunt cei ce asculta cuväntul si-1 primesc i aclue roadä, unul treizeci, altul saizeci j altul o Rita. Le-a rnai zis lor: Nu cumva aprind

faclia ca s'o pun& sub obroc eau sub

peste corabie, incat corabia era aproape sa se umple.

lar Iisus era la partea dindarat a

corabiei, dormind pe capatai. L-au destepta,t i i-au zis: Invatatorule, n'ai

pat ? Oare nu ca sii stea, in sfesnic ? Ca nu e ceva de tainii ca ea nu se dea pe fat& nici n'a fost ceva ascuns,

cleat ca ea vie la aratare. De are cineva urechi de auzit, sa.

nici o grija ca pierim? Atunci el, sculându-se, a certat väntul i a poruncit Taci ! Conteneste ! i väntul s'a potolit i s'a facut liniste mare. Ci lor le-a zis: Pentru ce sunteti

auza.

asa de fricosi? Cum de nu aveti credintii?

Apoi le-a zis:

Luati seama ce

auziti. Cu ce masura, mitsurati vi se va

inasura; iar voila celor ce ascultati se va da cu adaos.

i s'au infricosat cu frica, mare si

ziceau unul dare altul: Cine este care acesta, ca i vfintul i marea asculta de el ?

Celui ce are i se va da; dar de la cel

ce nu are i ce are i se va liza. Le-a mai zis: Asa e cu imparatia lui Dumnezeu cum este cu omul care arunca siimanta in pitmant.

5.

Demonizatul din finutul Gadarenilor. Fiie,a

lui lair i femeia peitimaei de doisprezece ani.

Omul doarme si se scoala, e noapte,

i a venit pe tlirmul celalalt al

e zi, i samanta incolteste i creste, el ins* nu f}tie cum. Pämäntul rodete de la sine, mai intai iarbá, apoi spic, dupa, aceea grau deplin in spic.

marii, in tinutul Gadarenilor. lar dupa ce a iesit din corabie, 1-a

atunei trimite secerea, ea a sosit sece-

ingropaciune

lar când rodul a dat in copt,

risul.

Le-a zis iarasi: Cui vom asenalina imparatia lui Dumnezeu sau cu ce pildä ne vom inchipui-o ? Cu gräuntele de mutar, care, cänd

se seamanit in piimant, este mai mic decat toate semintele de pe pamant. Dar cand s'a semanat, creste. si se face mai mare deca.'t toate legumele si face rammi mari, inefit sub umbra lui pot Ea salasluiasca pasarile cerului.

i cu multe pilde ca acestea le

graia cuvantul, dupl., cum put,eau sa Ci MIA pildä nu le graia ; iar deosebi ucenicilor sai le lamurea tot.

i in ziva aceea, dupii ce s'a in-

serat, a zis &Litre ei: Sa trecem pe tarmul celalalt.

Lasand ei multimea, I-au luat cu ei, asa cum era in corabie, ca erau alte corabii impreuna.

ì s'a pornit pe mare o vifornitä puternici de vant i valurile se pravaleau

intampinat indata, din mormintele de acolo, un om cu duh necurat,

Care isi avea salasul in pesterile de i

nimeni nu putea sit-1

lege nici macar cu lanturi, Pentru ca de multe ori fusese legat In obezi i in lanturi, si el rupsese lanturile, si obezile de la picioare le sfarâmase

In bucati. i nimeni nu putea sa.-1 domoleasca.

i neincetat, noaptea i ziva, zbiera prin pesteii i prin munti si se izbea cu pietre.

lar vazandu-1 departe pe Iisus, a alergat si s'a inchinat lui. i strigand cu glas puternic a zis: Ce este intre mine si tine, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu cel preainalt? Te jur pe Dumnezeu sit nu mii muncesti. Pentru cii Ii zicea: Iesi, spirit necurat, din omul acesta. i I-a intrebat: Care iti este numele ? Raspunsu-i-a: Legiune este numele meu, 06.6 suntem multi. Ci se ruga de el staruitor ca sa nu-i

trimita afarit din acel tinut. Iar acolo, litinga munte, era o turma mare de porci, care pastea.

1137

www.dacoromanica.ro

72

MARCU, 5

Deal se rugau de el 8i ziceau: Trimite-ne pe noi in ace§ti porci, ca s in-

trim in ei. *i el le &du voie. Atunci ie8ind duhmile necurate intrari in porci 8.1 turma se repezi, de pe tärmul nalt, In mare, ca la doug mii de porci, 8i se innecar& in ape.

lar cei ce pizeau turma fugiri

ditdurit de veste in ores i prin colibe. oamenii sit vazii ce s'a intamplat. i s'au dus la lisus 8i au vilzut pe

eel demonizat 8ezand jos imbrä,cat intreg la minte, el care avusese legiunea de demoni çi s'au infricopt. lar cei ce vazuseril, intamplarea le-au spus cum a fost cu demoniz.a,tul celelalte despre porci. Atunci ei au inceput 8'5,1 roage 85, se due& din meleagurile lor.

lar cand a intrat in corabie, cel

ce fusese demonizat se ruga ea ou el.

ja

lisus insil nu 1-a läsat, ci i-a zis: Mergi in casa ta, la casnicii tâi, i spune-le cat bine ti-a &cut tie Domnul cum te-a miluit.

lar el s'a dus i a inceput si vesteascii, in Decapole cat bine i-a ficut lisus, i toti se. rainunau. i trecand lisus cu corabia, din nou, pe tiirmul dimpotrivä s'a adunat la el norod mult i stätea gi-i invita lang5, mare.

Atunci a venit unul din mai marii sinagogei, anume Iair, i viizandu-1 pe 111M8 a cä,zut la picioarele lui,

*i I-a rugat foarte, zicand: Fiica

mea este pe moarte, ci venind pune mainile peste ea, ca sá scape i sä tridascii. *i a mers cu el. i multime mare Il urma I 11 impresura. i era o femeie care avea, de doisprezece ani, curgere de &Inge,

*i care suferise greu de la multi doftori, cheltuinduii toate ale sale, dar

CAei Ii zicea: De mä, voi atinge

raticar de hainele lui,

midui.

mä

voi

i in clipa aceea, izvorul sangelui

ei seed, iar ea simti in trupu-i c5, s'a vindecat de bete8ug.

lar lisus, cunoscand indati intru sine puterea din el purceasi, s'a intors In gloati Foi a intrebat: Cine s'a atins de hainele mele?

Ci i-au zis ucenicii lui: Vezi no-

rodul impresurandu-te i intrebi: cine s'a

atins de mine?

i se uita imprejur sä, vadit pe

ceea ce fácuse aceasta. lar femeia infiicosandu-se i tremurand, 8tiind ce i se intamplase, a venit i a cilzut inaintea lui i i-a marturisit tot adevä,rul. Ci el i-a zis: Fiici, credinta ta te-a mantuit; mergi in pace i fii sinitoa.8ä de bete8ugu1

Pe cand el Inc& vorbea, au vela unii din casa mai marelui sinagogei, zicand: Copila ta a murit. De ce mai osteneati pe Invititorul? Dar lisus, prinzand de ve.ste de euvantul grist, zise dare mai marele sinagogei: Nu te teme. Crede numai.

37.i nu Iasi pe nimeni sit meargi

dup5, el, decat numai pe Petru foi pe Iacob i pe loan, fratele lui Iacob. 38. i ajungand la casa, mai marelui sinagogei vede vilmi8ag pe cei ce Foi

plangeau foarte EA se viitau.

39.i au intrat iniuntru roi le-a zis:

De ce vä, zbuciumati i plAngeti? Copila

n'a murit, ci doarme. Dar ei 1-au luat in ras. Ci Iisus, dandu-i pe toti afarit, a luat cu sine pe tatil fetei, pe muma ei i pe cei ce

il insoteam ii a intrat uncle zicea copila.

i apucand mana copilei, i-a griit: Talita Kumi, care se talcueqte: tie zic, scoa15,-te.

Iar fata s'a sculat, in dpa aceea, umbla, chci era de doisprezece ani.

nefolosind nimio, ci mai vartos mergand inspre mai ritu.

s'au uimit atunci coi de fat& cu adanci

Aceasti femeie auzind cele ce se spuneau despre lisus, a venit in multime

uimire.

lui.

le-a zis 84-i de,a copilei si minance.

ii pe la spate s'a atins de veamantul

Dar el le-a poruncit eu stiruint4 ea nimeni sit nu afle de aceasta. Apoi

1138

www.dacoromanica.ro

MARCU, 6

din morti si de aceea puterile acestea

6.

lucreaza intru el.

Protaut dispretuit in casa lui. Trimiterea

Altdi insä ziceau cä este Bie iarài altii ea este un profet ca tmul din

celor doisprezece. Uciderea lui loan. Silturarea celar cinci mii. lisus umblä pe mare.

profeti. Dar auzind, Irod zicea: Este Than,

Dupi ce a iesit de acolo, s'a dus in orasul eau. iar ucenicii au mers dupä el.

caruia eu am pus sift-i taie capul; el s'a sculat din morti. Cad el, Irod, a fost trimis de l-a prins pe Ioan, i l-a legat i l-a inchis, din pricina Irodiadei, nevasta lui fratele siiu, fiindca se insurase cu ea.

Si cand a fost ziva Stimbetei a

inceput 85, invete in sinagoga. Dar cei mai multi care a.scultau stiiteau mirati ziceau: De unde la el toate acestea? Si ce este intelepciunea ce i s'a dat i ast-

Iar Ioan Ii zicea lui Irod: Nu-ti

fel de minuni care se fac prin mainile lui? Au nu este acesta teslarul, fiul Mariei i fratele lui Iacov si al lui Iosie si al lui ludo i al lui Simon ? Si nu Bunt

oare surorile lui aici la noi? Si se sminteau intru el.

este ingaduit si tii pe femeia fratelui tau. De aceea Irodiada avea pica pe el voia 86,1 omoare, dar nu putea. Cá Irod se torneo de Ioan,

minune, afar& doar ca a tamiiduit cativa bolnavi, punandu-si mainile peste ei.

barbat neprihanit i Wait, si-1 pastra. cand il asculta sta mult pe gandtui si era bucuros asculte. Ci se ivi o zi cu bun prilej, cand Irod, de ziva sa de nastere, fäcu °spat boierilor säi i cäpitanilor Bid ii celor dintai din Galileia. Atunci fiica Irodiadei intrand jucand pläcu lui Irod color ce sedeau cu el la masa. Iar impäratul zise fetei: Cere de la mine once voiesti i îi voi da.

curate.

Orice vei cere de la mine iti voi da, pan5,

Ci a zis Iisus c5,tre ei: Nu este proroc dispretuit far& numai in patria sa i intro rudeniile sale i in casa sa. Si n'a putut acolo BS: fact); nici o Si se mira de necredinta lor. umbla prin satele dimprejur, invatand. Apoi a chemat la sine pe cei doisprezece qi a inceput trimita cate doi si le-a dat putere asupra duhurilor ne-

Si le-a poruncit ca sit nu ia nimio

cu ei pe cale, ci numai toiag. Nici paine,

nici traistä nici bani la incingätoare. Dar sä fie incaltati cu sandale B5, nu se imbrace cu doua haine.

Si le-a gritit: In once casä yeti

intra, acolo fa ramaneti pttnä, cand va fi sii iesiti de acolo.

Si (lac& inteun Ica nu v5, vor primi pe voi, nici nu vor asculta cuvantul vostru, iesind de acolo, scuturati pra,ful de pe picioarele voa,stre, spre märturie lor. Adevar graiesc voila,: mai usor le va fi Sodomitilor i Gomoritilor,

In ziva judecatii, dealt cetätii aceleia. Deci iesind ei au propoväduit tuturor ca sa se pocaiascä. Si scoteau afar& demoni multi si ungeau ca untdelemn pe multi bolnavi si-i faceau sanä,tosi.

Si a auzit

i stä,panitorul Irod,

cad numele lui Iisus ajunsese in vileag, zicea cä loan Botezatorul s'a sculat

Si s'a jurat ei cu juramant

la jumatate din imparatia mea. Fata a iesit i a intrebat pe mama ei: Ce di cer? Iar Irodiada i-a zis: Capul lui loan Botezatorul. Atunci intrand cu degraba la imparatul i-a cenit i i-a zis: Voiesc ca numaidecat sä-mi dai, in tipsie, capul lui Ioan Botezátorul.

Ci imparatul s'a intristat adanc, dar pentru jurämant i pentru come-

Beni n'a voit sit o nesocoteasca. Si trimitând in acel coas pe paz-

nicul temnitei, imparatul porunci a-i aduce capul lui Ioan Boteziitorul.

Si ducandu-se, a titiat capul lui

Ioan, in teranita, l-a adus in tipsie i l-a

dat fet,ei, lar fato l-a dat mamei sale. lar cand ucenicii lui au aflat, au venit, au luat trupul lui Ioan Eft l-au pus in mormant.

Ci apostolii s'au adunat la Iisus i-au spus lui toate eke au facut

au invittat.

1139

www.dacoromanica.ro

72.

MARCU, 7 í i-a vitzut cure se munceau vaslind, oä vantul le era Impottiva, catre a patra strajii a noptii a venit la

Atunci el le-a zis: Veniti voi,

deosebi, In loc singuratic

putin. Cad multi erau care veneau multi care se duceau s't nu mai aveau

ei umbland pe mare i voia ea treaca, pe

timp nici sä manfInce.

ling& ei.

i au plecat cu corabia spre un

Dar ei, cand 1-au vazut umbland pe mare, li s'a piirut cà este o naluca au tipat. Choi toti I-au vazut i s'au

loo singuratic, deosebi. Dar vitztindu-i c pleaca si multi ounoscandu-i, au alergat pe jos, de prin

cosat. Dar Indatä el a vorbit cu ei le-a gait: Fii cu inima. Eu sunt; nu

toate orasele, incotro se duceau si au

sosit acolo fnaintea lor. Deci iesind din corabie, Iisus vb.= multimea de norod i i se fiicu mili de

và temeti. i s'a suit la ei In corabie s'a potolit. i foarte mult i cu prisos erau uimiti in cugetele lor; Clici de la paini nu pricepusera,

ei, cäci erau ca niste oi fari pastor si

fncepu sa-i Inv* temeinic.

Dar vremea facandu-se tarzie, uce-

nicii lui s'au apropiat i i-au zis: Locul e pustiu si de acure tarzie vremea; Dá-le drumul si se dud., prin colibele i prin satele dimprejur ca sa-si cumpere ce sä miinance. Raspunzand el le-a zis: Dati-le voi s manance. Atunci ei I-au intrebat: mergem sa cumparám paini de douli sute de dinari i sa le dam a mitnance? El frig fi intreba: Cate paini aveti? Duceti-vä i vedeti. i dupä ce au vazut i-au spus: Cinci paini ti doi pesti. Atunci el le-a poruncit aseze

pe toti in randuri, ea la mug, pe iarbi verde.

i au sezut cete, cete, cate o suta

si alto cincizeci. Apoi luand cele cinci paini i cei doi pesti, a cantat la cer, a binecuvantat si a frant pâinile i le-a dat ucenicilor, ca sit le pun& inainte; asemene,a tfi cei

doi pesti i-a impartit tuturor. i au mancat cu totii i s'au eaturat.

43.i au luat douasprezece

cosuri

pline cu faramituri de paine i cu ce-a ramas din pesti. lar cei ce au mancat pâinile eran cinei mii de barbati.

Apoi a zorit pe ucenici sä intre

In corabie i sä mearga fnaintea lui, de cealalta parte, spre Betsaida, pana ce el va da drumul multimii.

lar dupti ce s'a desfacut de milltime, s'a dus In munte ca siL se roage. i inserandu-se, era oorabia mijlocul apelor, iar pe tarm, el singur.

nimic, deoarece mima lor era invartosata.

Dup.& ce au trecut marea, au venit in laturea Ghenisaretului si au tras

la tarm. i iesind din corabie, au cunoscut numaidecat cä este el.

i au cutreerat Cu vestea tot tinutul acela si au Inceput aducä, pe bolnavi Cu targile, acolo unde auzeau ca este.

i oriunde intra, In sate, sau in

orase, sau in colibe, puneau la raspantii pe cei neputinciosi rugau sà, le MO-

duiasei sá se atinga macar de poala

hainei sale. i chti se atingeau de el se fáceau sanatosi. 7.

lisua osandefte poruncile ndscocite de oarneni. Femeia canaaneiandi fi luca ei. Vinclecarea celui surd fi mut.

I. Atunci s'au adunat la el Fariseii unii clintre Cárturari, care venisefá din Ierusalim. i au vazut pe oarecare din ucenicii lui ea manancil paine cu mainile necurate, adicá nespalate.

Caci Fariseii i toti Iudeii, dacii nu-si spall mâinile temeinic, nu mantinca, tinand Intru aceasta predania biftrânilor.

i cand vin din targ, dug nu se

scaldä, nu manancii, i altele multe stint

pe care au apucat di, le tina, precum

spfilarea paharelor si a urcioarelor si a oE11diirilor si a paturilor.

1140

www.dacoromanica.ro

MARCU, 7

Deci 1-au Intrebat pe el Fariseii Cirturarii: Pentru ce nu umblä ucenicii randuiala bätrânilor, ci mänand, painea cu mainile necurate ? Dar Lsus le-a rispuns: Bine a prorocit Isaia despre voi, fälarnicilor, preoum este scris: Acest popor mä einsteate

cu buzele, dar mima lui este departe

de la mine. Ci in zadar mi, cinsteso invii,tand

invitituri ce sunt porunci omenesti. CI läsand porunca lui Dumnezeu, tineti predania oamenilor: spilarea urcioarelor ai a paharelor i altele ca acestea multe pe caro le faceti.

Le-a zis iar: Ati desfiintat prea

bine porunca lui Dumnezeu, ca si, tineti randuiala voastrii. Choi Moise a zis: Cinsteate pe tatil tAu ai pe mama ta, i cel ce va grii de

räu pe tatäl sdu sau pe mama sa sit moari, negreait.

Voi ins& ziceti: Dacii un om va

spune tatälui sau mamei: Corban ! Afierosit-am lui Dumnezeu cu ce te-ai fi

folosit de la mine, Atunci, voi nu-1 mai lisati sä faci nimio pentru teal san pentru mama sa.

Si astfel desfiintati cuvantul lui

Dumnezeu, cu randuiala voastri, pe care

ati dat-o. Tar de felul acestora faceti

Cici dinläuntru, din mima omului, pureed cugetele cele role, desfranirile, hotiile, omorurile,

Precurviile, poftele de inavutire,

vicleniile, 1neläciunea,

nului qi a intrat intr'o casä,. i Ii era voia

ca nimeni ni nu atie, dar n'a putut si, riimani in taini.. Caci indatä auzind despre el o femeie, a c'itrei filch,' avea duh necurat, a venit Eli a dizut la picioarele lui.

lar femeia era eliná, näscutä in i 11 ruga si, scoati, dad',

Sirofenicia.

demonul din fata ei. Dar Iisus i-a vorbit: Lash', intai si, se sature copiii. Cici nu este bine si, iei painea copiilor ai s'o arunci cainilor. Ea Insi a ritspuns i i-a zis: Adevärat, Doamne, dar ai cainii, sub mash', rub:nano& din firiraiturile copiilor.

Atunci Ii131113 a rostit: Pentru acest

cuvant mergi in pace. Ieait-a demonul din fiica ta. lar ea ducandu-se acasä a gäsit pe copili, culcatä in pat, iar demonul ieaise.

multe. .5i chemand la el din nou multimea,

necumpätarea,

pizma, hula, trufia, uaurätatea. Toate aceste lucruri role ice dinläuntru i spurci, pe om. Dup5, aceea, s'a sculat de acolo ai s'a dus in hotarele Tirului i ale Sido-

Si Inapoindu-se din partile Tirului,

a venit, prin Sidon, spre marea Tibe-

le-a griit: Ascultati la mine toti ei in-

riadei, prin mijlocul tinutului Decapole.

Atunci i-au adus un surd, caro

telegeti :

Nu este nici un lucru de dinafari,

puni, mana

care, intrand in om, sä poatä 8E1,1 spnrce.

era ai mut, ail-a rugat ca peste el.

caro il spurca. De are oineva urechi de auzit,

parte, vi-a pus degetele in urechile lui

Dar cele co íes din om, acelea sunt auzä.

Si cand, de la multime, a intrat in

cash', 1-au intrebat ucenicii despre aceastä pildà. Si el le-a zis: Aaa dar ai voi sunteti

nepriceputi? Nu intelegeti oare ci, tot co intri, in om, de dinafari nu poat,e sä-1 spurce?

cá nu intrI in inima lui, ci in

pantece, i iese afari, in cloacá, curätind

toate bucatele.

Deci zicea: crea ce iese din om,

aceea spurci, pe om.

114

Elms I-a luat din multime, lao-

scuipand s'a atine de limba lui. Si chutand la cer, a suspinat ai a zis lui: Efata! ceea ce insemneazi: deschide-te. Si urechile lui s'au deschis, iar

tura limbii lui degrabá s'a deslegat, aaa Sncat vorbea bine. Si le poruncea si, nu spun& nimilnui.

Dar, cu cat le poruncea,, cu atat mai vartos ei dIdeau in vileag toate minunile

gout°.

Si uimindu-se peste misurä, ziceau:

Toate le-a fieut bine: Pe surzi Ii faze ni auzi, ffi pe muti si, graiasoi.

www.dacoromanica.ro

MARCU, 8

i Bans intelegänd le-a zis: Ce vä gänditi c5, n'aveti piline? Tot nu vä dati

8.

Seiturarea celor patru rnii. Acest neam

seama, nici nu pricepeti ? Atät de invärto-

cere semn. Pdzifi-vd de Farisei pi de _Trod.

sa,tä este mima voasträ?

Vindecarea unui orb. Marturisirea lui Petru. Intdia vestire a patimilar. 1. In zilele acelea, adunändu-se iaräsi multime de norod i neavänd ce s mänance, Iisus a chemat la sine pe ucenioi le-a zis: 2. Mitä imi este de norod, câ sunt trei zile astäzi de cand asteaptä längä, mine n'au ce sä mtinânce.

Aveti ochi si nu vedeti, urechi aveti

si nu auziti, si nu vä aduceti aminte, Mad am fränt cele cinci päini, la cei cinci mii de oameni, atunai cäte co-

suri pline de färämituri ati luat ?

pund ucenicii: Dou5sprezece.

i cänd ou cele sapte päini la cei patru mii de oameni, cb,te cosuri pline

de färiraituri ai luat? apte.

i de le voi da drumul acas5, nemän-

cati, vor hincezi pe drum, câ unii dintre

ei au venit de departe. Ucenicii lui i-au riispuns: De unde putea-va cineva sä-i sature pe acestia ou paine, aici in pustietate? 6. El ins& i-a intrebat: Cäte paini aveti? Räspuns-au lui: *apte. Atunci a poruncit multimii s azi jos pe piimänt. i luand cele sapte päini a multumit, a frtint si a dat ucenicilor shi, ca di, le punä inainte. i ei le-au pus mulimiiinainte. i aveau i putin peste mic. binecuvantand, I-au pus inainte si pe acesta.

i au mäncat i s'au säturat i au

luat sapte cosuri cu prisosul färiimiturilor.

lar cei ce au máncat erau ca la

patru mii. Dupä aceea, le-a dat drumul.

Apoi curand a intrat in eorabie

cu ucenicii jai i a venit in pärtile Dalmanutei.

i Fariseii au iesit inaintea lui au inceput a se prici cu el si a-I ispiti,

ceränd sà. le dea Benin din cer. Dar Iisus, suspinänd in cugetul s'itu, a zis: Pentru ce nearnul acesta cere semn ? Adevär pities° voila ea nu se va da semn acestui neam.

i lästindu-i a intrat iarái in co-

rabie si a trecut de cealalt5, parte. Dar ucenicii au uitat sà ja paine numai o *line aveau eu ei in corabie. i Iisus le-a poruncit zicand: Cäutati de vä pitziti de aluatul Fariseilor si de aluatul lui Irod. lar ei Ii clädeau cu.socoteala unii Aceasta o zice fiindeä n'avem päine.

Ritr'spund ei:

Atunci el le-a zis: Tot nu pricepeti ?

Dup5, aceea au venit la Betsaida. au adus la el un orb si 1-au rugat si se atingä de el.

Atunci Iisus luänd pe orb de

mänä I-a scos afari din sat si scuipänd In ochii lui i punându-si mäinile peste el, 1-a intrebat dacä eireste ceva. Ci el deschizilnd ochii a räspuns: axes° pe oameni cum umb15 dar Ili viid ea niste copaci.

Dupä aceea si-a pus Inca o data, mäinile pe ochii lui i atunci a vlizut

bine si s'a indreptat, cici prindea cu

ochiul toate, himurit. Apoi 1-a trirais la casa sa, zi85, nu intri in sat, nici sá spui cuiva din sat. i a iesit Iisus i ucenicii lui prin satele din preajma Chesariei lui Filip. pe drum a intrebat pe ucenici gräindu-le:

Cine imi zic oamenii cä sunt? Ei au rilspuns lui si au zis: Unii spun c5, esti loan Botezlitorul, altii c5, esti Ilie, iar altii cá esti unul dintre profeti. Atunci el i-a intrebat: Dar voi cine

imi ziceti cá aunt? Rispiumand Petru zis-a lui: Tu esti Mesia.

Ci el le-a dat porundi sä nu spunä nimänui aceasta despre el. Apoi a inceput s5.4 invete 05, Fiul omului trebue sä pätimeascá mult si sit fie urgisit de hátrani, de mai marii preotilor i de dirturari i sä fie omorit, iar dup5, troj zile sá invieze.

i spunea acest ouvänt pe fa.

Atunci Petru, luändu-1 la sine, a inceput sä-1 dojeneascii.

1142

www.dacoromanica.ro

MARCO', 9

Dar Iisus intorcb.ndu-se i uitandu-se la ucenicii sii, a certat pe Petru i-a zis: Mergi inapoia mea, Satana di tu nu cugeti cele ce sunt ale lui Dum-

nezeu, dar cele ce sunt ale oamenilor. Apoi a chemat la sine multimea

Impreuna cu ucenieii pi le-a zis: Oricine

voieste sa vie dupä mine si, se lepede

de sine, si ja crucea pi

urmeze.

C5, cine va voi mantuiascil sufletul II va pierde; iar cine va pierde sufletul su, pentru mine si pentru evanghelie, acela 11 va mantui.

Ce-i folosepte omului s captige lumea intreaga, daca-pi pierde sufletul? Ce ar putea Eta dea omul, in schimb,

pentru sufletul lui? lar cine se va rupina de mine pi de cuvintele mele, In neamul acesta precurvar pi pacatos, i Fiul omului se va rupina de el, cand va veni Intru märirea Tatalui sáu, cu sfintli Ingeri. 9.

Dar, deodata, uitandu-se Imprejur n'au mai vilzut pe nimeni, far5, numai pe Iisus, singur cu ei. Si pogorindu-se ei din munte le-a poruncit ca nimhnui sä nu spun5. cele ce vilzuser5 ara numai cand Fiul omului va fnvia din morti. lar ei au tinut cuvantul intru sine,

fritrebandu-se lude ei ce insemneazit a invia din morti? Si 1-au intrebat pe el pi au zis: Pentru ce zio Fariseii c1 Carturarii trebue eh' vinä mai Intai Ilie? Atunci el le-a räspuns: Die cu ademai hit& venind, Intocmeste iaf4i toate, tot apa cum este scris despre

Fiul omului, ca si. patimeascit mult

s'a fie socotit drept nimio. Dar va zic vouil ci. Ilie a pi venit pi au facut cu el toate cate au voit, dupil

cum serie despre el. Cand au venit jos la ucenici, au vazut multime mare imprejurul lor pe cärturari sadindu-se cu ei.

lar toata acea multime, Indata

Schimbarea la jai& Vindecarea

A d,oua vestire a patimilor. Cearta pentru locul inttli. Prilejul de paleta.

Apoi a rostit catre ei: Adeviir gr.ies° voua Ci. sunt unii din cei ce stau aici carc nu voy. gusta moartea pana

ce nu vor vedea Imparatia lui Dumnezeu venind Sntru putere.

1-a vazut, uirnita pi bucuroasä, a alergat si. i se inchine. Ci Iisus a intrebat pe carturari: ce pricinä lamuriti cu ei? Si i-a raspuns lui unul din multime: Invatatorule, am adus la tine pe fiul meu care are un duh mut. ce

lar dupi case zile a luat Iisus cu sine pe Petru, pe Iacov pi pe Ioan

i ori unde-1 apucii *fi zdrobegte pi face spume la gura pi sorapneste din dirrti ci intepenepte. Si am zis ucenicilor täi sit-1 scoat5, piara, dar n'au putut.

lor.

O, neam necredincios, pana ciad voi fi cu voi? Pana' cand vil voi räbda pe voi?

i-a dus intr'un munte 'bah, pe ei singuri deosebi, pi s'a schimbat la fatii inainte,a

Si vemintele lui s'au facut stra-

lucitoare, prea albe ca omiltul, cum bitor nu poate nitlbi la fel, pe lume.

Atunci li s'a arätat lije Impreun5, cu Moise i stateau de vorba cu iisus, Si incepand Petru zis-a lui Iisus: Ra,bi, bine este noutt ca sä fim aici; de aceea sä facem trei colibe, tie una pi lui Moise una, si lui Ilie una. Gaci nu Oda ce sä spuna, fiindca era plin de spaimil.

Si s'a facut un nor care i-a tuyaluit, iar un glas din nor a venit zicand: Acesta este fiul meu cel iubit, pe acesta sa-1 ascultati.

Atunci el riispunzand lor a zis:

Adueeti-1 la mine.

Si 1-au adus la el. Ci vilzandu-I pe Iisus, duhul numaidecat a zguduit pe copil ci cii,zand la pämant se zvarcolea si spumega. Si 1-a intrebat pe tat5,1 copilului:

Cata vreme este de cb.nd i-a venit aceasta ? lar el a raspuns: Din pruncie. De multe ori 1-a aruncat c In foo pi in apii ca sà-1 piarda. Ci de poti ceva, ajuta-ne nou5 fie-ti milä de noi. lisas zise catre el: De poi crede, toate sunt cu putintil pentru cel eredincios.

1143

www.dacoromanica.ro

MARCU, 10

Atunci tatäl copilului a strigat cu lacrimi si a zis: Cred, Doamne ! Ajutit necredintei mele.

Cine nu este impotriva noastr5, este pentru noi.

cii,ndu-i: Duh mut si surd, eu iti porun-

gräiesc you& cá nu-si va pierde rtisplata

lar Iisus viizänd c multimea d5, nitvalä, a certat duhul cel necurat, zi-

lar oricine v5, va da sä beti fie si un pahar de apit, in numele meu, fiindcá sunteti ai lui Christos, adevitr

cesc, iei afar5, din copil i sä nu mai

sa.

intri in el.

Atunci racnind i zguduindu-1 cu

Cine 111SA va fi smintealit unuia din acestia micii, care cred intru mine,

putere, duhul a iesit afarit, iar copilul a titmas ca mort,incat multi ziceau c5, a murit.

mai bine ar fi pentru el sit-i atftrne cineva de gät o piaträ de moarä, i si-1 arunce

Ci Iisus 1-a apucat de man& 1-a ridicat, iar el s'a sculat in picioare. lar dup.& ce a intrat in casä, ucenicii lui 1-au intrebat, laoparte: Pentru ce noi n'am putut sä-1 izgonim ?

El le-a zis: Acest soi de demoni cu nimio nu poate fi scos afarit, Mr& numai cu rugaciune i cu post. a iesind ei de acolo stritbitteau Galileia, dar el nu voia sä stie nimeni.

Cad inväta pe ucenici säi si

le

spunea cá Fiul omului se va da in mitinile oamenilor vor omori, iar dupä, ce-1 vor omori, a treia zi va invia. Dar ei nu intelegeau cuviintul se temeau ea sa4 intrebe.

a au venit in Capernaum, iar

cänd a fost intrat in casii, i-a intrebat: Ce vorbeati intre voi, pe drum ? Ei insit n'au räsnuns nimio. fiindc5, pe owe se priciserá unul cu altul, cine dintre ei este mai mare. Atunci Iisus sezänd jos a chemat pe cei doisprezece i le-a zis: De voieste vre-unul sä fie intáitil, va fi eel din urinit

dintre toti i slujitorul tuturor. a luAnd un copil 1-a pus in

lor, 1-a luat in brate si a rostit:

In mare. a de te sminteste mfina ta, taie-o, c5, mai bine îi este tie ciung sit" intri In viatä, de cät amandouit mâinile avand sit te duci In Gheena, in focul cel nestins,

Unde viermele lor nu moare focul nu se stinge.

a de te sminteste piciorul taie-I, di mai bine iti este tie schiop sä intri in viatrt, dealt avtind amitndouft

picioarele sit fii azvárlit in Gheena, in focul cel nestins,

Uncle viermele lor nu moare focul nu se stinge. i

de te sminteste ochiul titu,

scoate-1, cit mai bine iti este tie cu un singar ochi sit intri in imptirätia Dumnezeu. decitt avand amändoi ochii sit fii zvitrlit in Gheena focului, Unde viermele !or nu moare focul nu se stinge.

Cad orisicare se va sára cu loo,

dupä cum once jertfa se va sära en save. Bunii este sarea ; dacil Insit sarea isi pierde siirittura, cu ce veti mai drege-o ?

Aveti sare intru voi i fiti in pace unii cu altii.

Oricine va privai in numele meu

pe unul din acesti copii pe mine mi,

10.

primeste;

Des pre desparfirea &Var. lisus binecuvinteazd pe copii. Telncirul cel bogat. A treia vestire a patimilor. Fiji lui Zevedeu. Bartimeu.

am väzut pe unul izgonind demoni In numele titu, dar care nu mergea dupil noi si 1-am oprit, pentru cá nu merge

lar de acolo s'a sculat si a venit In tinutul Iudeii, de cealaltä parte a

i oricine mä, primeste nu pe mine ma primeste, dar pe cel ce m'a trimis pe mine. Ci Ioan zise &are el: Invätätorule,

dupiti noi.

lisus MA, r5spunse: Nu-I opriti, cad nu e nimeni care, facfind minuni in numele men, si poatit, degrabii

aceea, sá mg vorbeasa de riu.

Iordanului, i multimile s'au adunat din

non la el si iaritsi le diidea invätittufit, dupä cum obisnuia.

Atunei s'au apropiat Fariseii i, ispitindu-1, 1-au intrebat deal.' este ingitduit unui blirbat s&-si lase femeia.

1144

www.dacoromanica.ro

MARCTJ, 10

Ci el, raspunzand, le-a zis: Ce v's

comeara, in car; apoi vino, ia-ti cruces 5i urmeazt-mt.

poruncit you'd: Moise? lar ei grairá: Moise a ingaduit serie carte de despartire i s'A o lase.

Atunci el, posomorindu-se la acest cuvant, a plecat intristat, caci ayes, multe bogatii.

Atunci Iisus rosti: Pentru invAr-

aceasta.

lar Iisus, uitAndu-se in jur, zis-a catre ucenicii sai: Cat de greu intra-vor

i vor fi amandoi un trup; astfel ca, nu mai sunt doi, ci un trup.

aceste cuvinte ale lui. Atunci Iisus, vorbind din nou, le-a spus: Fiilor, ce anevoie este celor ce se incred in avutii st intre In impäratia lui Dumnezeu!

tosarea inimii voastre v'a scris porunca Dar de la inceputul fdpturii barbat femeie i-a facut Dumnezeu. De aceea, va lasa omul pe tatal eau pi pe mama sa pi se va lipi de femeia sa, Deci ceea ce a impreunat Dumnezeu

omul st nu desparta. Dar in casa ucenicii 1-au intrebat inch o datä &supra acestui lucru.

Atunci el le-a spus: Oricine va lasa pe femeia sa si se va insura cu

alta, precurveste cu ea. lar femeia, de-si va rasa pe bar-

batul ei si se va marita cu altul, precurveste.

i aduceau la

el

prunci ea sa-si

pun& mainile peste ei, dar ucenicii certa,u

pe cei ce-i aduceau. Ci Iisus vazand aceasta s'a maniat si le-a zis: Läsati pruncii sa vie la mine, si nu-i opriti pe ei, caci a unora ea ace-

stia este imparätia lui Dumnezeu. Adevar graiesc vou'a: cine nu va primi imparatia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra in ea. i cuprinzilndu-i cu bratele, i-a

Mai lesne este camilei sit treaca

prin urechile acului, decAt bogatului

ea intre intru imparatia lui Dumnezeu.

Ci ei mai cu prises uimindu-se, ziceau unii catre altii: Atunci, cine poate sa se mantuiasca ? Iisus privind in fata lor le-a zis:

La oameni lucrul e cu neputinta, dar nu la Dumnezeu. Caci la Dumnezeu toate sunt cu putinta. Petru prinse a-i zice: Iati noi am lasat totul si am venit dup.& tine. Iisus ra.spunse: Adevar graiesc

nu este nimeni care sä,-0 fi lasat casa,

sau frati, sau surori, sau mama, sau

tag, sau copii, sau tarina, pentru mine si pentru evanghelie,

Care sä, nu ja insutit, acum in

vremea aceasta, case si frati i surori, mame si copii si Wine, desi cu prigoniri, lar in veacul ce va sa vie viata vesnica.

binecuvAntat, punAndu-si mAinile peste ei.

Cand iesea in drum, sä, plece, eineva

a alergat la el si citzand in genunchi

fnaintea lui I-a intrebat: Invát,atorule bune, ce sit fac ca st mostenesc viata vesnica?

Multi insá, fiind intAi, vor fi pe urma, si cei din urmä, in frunte. Erau acum pe drum si se suiau la Ierusalim, iar Iisus mergea inaintea

lor. Ucenicii erau uimiti i cei ce veneau dupa el, cuprinsi de team& i land la sine iaräsi pe coi doisprezece, incepu sa le

spunä cele ce erau st i se intample: CA iata mergem in sus la Ierusalim si Fiul omului va fi vandut ar-

Iisus atunei i-a raspuns: De ce imi zici bun ? Nimeni nu este bun, flirt numai unul Dumnezeu.

hiereilor si Carturarilor 5i-1 vor °Audi

Tu stii poruncile: Sä, nu precurvesti,

sa, nu ucizi, sa, nu furi, sa nu marturi-

sesti strAmb, sa, nu inseli pe nimeni, cin-

steste pe tatal tau si pe mama ta. Dar el ti zise: Invatatorule, aces-

tea toate le-am pazit din tineretele mele. Ci Iisus privind la elli fu drag si-i zise lui: Un lucru iti mai lipseste: du-te,

vinde tot ce ai, dt diracilor 5i vei avea

cei avuti in imparatia lui Dumnezeu! Dar ucenicii Bateau uimiti de

la moarte 5i-1 vor da in mana pagAnilor. i acestia Il vor batjocori si-1 vor scuipa 5i-1 vor biciui 5i-1 vor omori, dar dung, trei zile va invia.

Atunci au venit la el Iacob Ioan, fiii lui Zevedeu, si i-au zis: Invatatorule, voim ea ne faci ceea ce vom cere de la tine.

1145

www.dacoromanica.ro

MARGU, 11

Ci Iisus i-a intrebat: Ce voiti vä fac? lar ei i-au spus: DI-ne noui s5,

(Ji Iisus gr5,it-a lui: Du-te, credinta

ta te-a mintuit.

i isi capita vederea in clipa aceea porni, dupl. Iisus, pe cale.

sedera unul de-a-dreapta ta i altul de-a-

stänga ta, intru märirea ta. Dar Iisus le-a räspuns: Nu stiti ce cereti! Puteti s5, beti paharul pe care il beau eu, sau sit vi botezati cu botezul cu care mit botez ?

Zis-au lui: Putem. Iisus le-a zis atunci: Paharul pe care eu Il beau yeti bea, i cu botezul cu care m5, botez VA,' yeti boteza ;

Dar a sedea de-a-dreapta mea sau de-a-stänga mea, nu este al meu sii dau,

ciici se va da acelora pentru care s'a pregatit. Child auzirit ceilalti zece ucenici,

incepurit sit fie mäniosi pe Iacob si pe loan. Atunci Timis chemändu-i la sine le-a

Stiti c5, cei ce se socotesc dom-

nitori peste popoare au asupra lor putero mai marii lor le in in mâni; Dar nu astfel trebue sit fie intre

voi; ci care dintre voi va vrea s5, fie mare va fi slujitorul vostru, 44.i care va vre,a al, fie intâiul va fi tuturor Cii i Fiul omului n'a venit ca sit i se slujascit, dar ca sit slujasci i said dea sufletul pret de rascumpirare pentru multi.

i au sosit in Ierihon. lar cänd au pornit din Ierihon, el, ucenicii lui

multime de norod, Bartimeu, feciorul

lui Timeu, un cersetor orb, sedea jos pe margines, drumului.

Si auzind cii este Iisus Nazari-

neanul incepu sä strige i sii zicä: Fiule al lui David Bsuse, miluieste-mi pe mine! Dar multi 11 dojeneau ea sii tac5,; el ins& cu mult mai värtos striga: Fiule al lui David, miluieste-mi pe mine ! Atunci Iisus a stat locului si a zis: i 1-au chemat pe orb zicitndu-i: Ai incredere, scoa15,-te ; te chiaral,.

Chemati-1.

lar orbul, lepidând haina de pe el, a sirit in picioare si a venit la Iisus. Deci I-a intrebat Iisus zicandu-i: fac ? Iar orbul i-a riisCe voiesti puns: Rabuni, ail, deschid ochii.

11.

Intrarea in lerusalim. Smochinul neroditor. Cure firea templului. Putereacredin(ei.

Botezul lui loan.

lar clad a fost aproape de Ieru-

salim, la Betfaghe si la Betania, längi Muntele Mitslinilor, a trimis pe doi din ucenicii

Cu aceastit porunci: Mergeti in satul care este inaintea voastrit si in-

tränd in el indati veti afla un mänz

legat, pe care n'a stat pani acum nici un om. Deslegati-1 ii aduceti-l.

lar de vi va zice cineva: De ce

faceti aceasta ? Spuneti ci Domnului trebueste, i degrabi 11 va trimite iar aici,

Deci au mers si au aflat manzul, legat la us5 afar& in u1ii i 1-au deslegat. Ci unii din cei ce stäteau acolo le-au

zis: Ce faceti de deslegati mtmzul ? Ei le-au spus precum le-a poruncit Iisus i i-au Iiisat. Atunci au adus mänzul la Iisus si-au pus vesmintele pe mánz, iar Iisus a sezut deasupra. i multi bid asterneau hainele in drumul lui, iar altii asterneau pe care le taisserh, de prin

lar cei ce mergeau inainte i cei ce veneau pe urm5, strigau zicind: 0sana! Bine este cuvântat cal ce vine

intru numele Domnului !

Binecuvântati este viitoarea im-

päritie a pirintelui nostru David ! Osana intru cei de sus !

Si a intrat Iisus in Ierusalim

In templu si a privit toate de-a-r5,ndul, iar ceasul fiind scum spre seari, a iesit la Betania cu cei doisprezece. A doua zi, pe &Ind porneau din Betania, a flimanzit. Si vizand de departe un smoehin care avea frunze a mers acolo, doar va gisi ceva in el, si ajungind la smochin

1146

www.dacoromanica.ro

MARCU, 12

Ci Iisus le-a grita: Vá voi in-

n'a gäsit nimio decid frunze. Cfici nu era timpul smochinelor. Atunci Iisus rosti catre smochin:

De acum inainte rod din tine nimeni In veac si nu minfince. Iar ucenicii lui auzieb, cuvfintul.

Si au venit in Ierusalim. Si in-

trAnd in templu a inceput si dea afarit pe cei ce vindeau i pe cei ce cumpirau In locaaul sfint, iar mezcle zarafilor a'r bncile negAitorilor de porumbei le-a risturnat. Si nu inglicluia sä mai treaei nimeni

cu vre-un vas prin templu. Si-i invita, si le spunea: Nu este oare scris: Casa mea casi de rugiciune

treba çi eu o vorbii; rfispundeti-mi fA

voi apune pe urmit cu ce puteri lucrez acestea:

Botezul lui Ioan din ceruri a fost, sau de la oameni? Rispundeti-mi. Atunci ei chibzuirit futre ei zicfind:

De vom zice: din cer

va intámpina:

Pentru ce, dar, n'ati crezut in el? Iar de vom zice: de la oameni

se

temeau de popor, fiindcä toti aveau despre loan credinta cii, a fost devär un proroc.

Deci au räspuns Iui Iisus: Nu

atim. Atunci le-a zis ai Iisus: Niei eu nu vi, spun voult cu ce putere lucrez ace,stea.

se va cherna, pentru toate neamurile ? Voi

insi ati flicut din ea peateri de tfilhari. Deci auzit-au mai marii preotilor Cirturarii. i ciutau un chip cum sil-1 piardi. Ciici se temeau de el, pentru &fi tot norodul era uimit de invittitura lui. lar cánd se inseri, Iisus iej afari, din cetate. Dimineata, a doua zi, treefind pe acolo, vlizurà smochinul uscatdin

Atunci Petru îi aduse aminte zise lui Iisus: Rabi, priveate, smochinul pe care 1-ai blestemat s'a uscat.

Si rfispundlnd Iisus grait-a lor: Aveti credinti in Dumnezeu. Adevär gräiesc vouä ci oricine va zice acestui munte: ridicä-te ai te arunci

In mare, si nu se va indoi in mima lui, ci va crede e& ce spune se va face, fi-va lui once va zice. De aceea, vi zic voui: toate cfite cereti, rugrindu-vä, si credeti cit le-ati luat ai le yeti avea. lar cfind stati de vi rugati, iertati

de aveti ceva impotriva cuiva, ca Tata vostru col din ceruri sá vä ierte vouit greaalele voastre.

Cit de nu iertati voi, nici Tatil vostru din cermi nu vi va ierta voui greaalele voastre.

Si au intrat iaräi in Ierusalim.

Si pe când se plimba Iisus prin pridvoa, role templului, au venit la el mai marii preotilor, cirturarii i bitrfinii,

Si i-au pus intrebare: Cu ce putere faci acea,sta? Si cine ti-a dat tie puterea aceasta, ca si le faci?

12.

Parabola cu lucrdtorii cdrora li dat via pe rutina. Dinarul dajdiei, invierea morfilor ?i marea poruncd din lege. Domnul i Fiul lui David. Bayal vdduvei.

A inceput, dupi aceea, 85, le vor-

beasci in pilde: Un om a sildit vie, a imprejmuit-o cu gard, a sapat in ea

zacitoare sub tease, a elddit uñ turn de pazit FA a dat-o lucritorilor, iar el s'a dus departe.

La timp, a trimis la lucrittori

o

ca sá primeasci de la ei din rodul

viei.

Dar ei punând mana pe el, 1-au bitut i i-au dat drumul fárä nimio. A trimis la ei a doua (Dará alta

slugh, dar ai pe acela, lovindu-I cu pietre,

i-au spart capul ii 1-au gonit cu ocari.

A trimis pe al treilea; pe acesta

1-au omorit; i apoi pe multi altii. Ci

ei pe unii Ii bäteau de moarte, pe altii

fi omorau.

Mai avea un fin al 85,u iubit. In cele din urmit, il trimise la lucritori zicind: Se vor sfii de fiul meu. Dar acei luerlitori vorbirit intre ei:

Acesta este moatenitorul; veniti

moatenirea va fi a noastri.

Atunci au pus mana pe el,

omo1-au

omorit i 1-au aruncat afarä din vie. Ce va face acum stipfinul viei? Va veni i va pierde pe lucritori, iar via

va da-o altera.

1147

www.dacoromanica.ro

MARCU, 12

Oare niei scriptura aceasta n'ati citit-o: Piatra pe care au aruncat-o ziditorii, accasta a ajuns sit fie virful unghiului ?

De la Dumnezeu a fost aceasta este lucru minunat in ochi nostri.

Si cautau ca s puni mina pe el, dar se temeau de popor. Cici cunos-

cuser c despre ei zisese pilda aceasta.

Dar 1-au lisat si s'au dus.

Au trimis ins& la el pe unii din Farisei si din Irodiani, ca si-1 prinzi in euvant. Deci au venit i i-au zis: Invititorule, stim c esti omul adevirului nu-ti pas5, de nimeni, fiindc5, nu cauti

la fata oamenilor, ci Cu adevirat inveti

Cici dupi ce vor invia din morti, nici nu se mai insoari, nioi nu se mai ci sunt ca ingerii in ceruri. lar despre morti cum cä inviazi, n'ati citit oare in cartea lui Moise, cand i-a vorbit Dumnezeu din rug, cum a zis: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam i Dumnezeul lui Isaac 0 Dumnezeul lui Iacob? Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morti, dar al celor vii. Sunteti in mare riticire.

Atunci, unul din carturari, care auzise vorba cu Saducheii i intelegea cä bine le-a riispuns, s'a apropiat de el 0 1-a intrebat: Care porunci este intiia dintre toate?

Iisus i-a rispuns ci intitia este:

dim?

Asculti, Israile, Domnul Duranezeul nostru este singurul Domn. Apoi: Sà iubesti pe Domnul Dum-

deasupra ? Rispuns-au lui: Ale Cezarului.

pe aproapele tau ca insuti pe tine. Mai

calea lui Dumnezeu. Cuvine-se a da dajdie

Cezarului sau nu? S'o dim ori si n'o El insii cunoscand fitirnicia lor, le-a zis: Pentru ce mä, ispititi? Aduceti-mi un dinar ca si vid. Si i-au adus. Si i-a intrbat lisus: A cui e icoana aceasta i scriptura de

Atunci Iisus a rostit: Dati Ce-

nezeul tau din toatä, mima ta si din tot sufletul tau si din tot cugetul tau si din tonta puterea ta. Aceasta este cea dintai porunci.

lar a doua e aceasta: Si iubesti

zarului cele ce sunt ale Cezarului, iar

mare decit acestea nu este altä, poruncit. Atunci carturarul i-a zis lui: Bine,

nezeu. Si au rimas mirati in fats, lui.

este Dumnezeu si nu este altul afar& de el;

lui Dumnezeu cele ce aunt ale lui Dum-

Invittiltorule; adevárat griit-ai cä unul

Dupi, aceea, au venit la el Saducheii, care zic cit nu este inviere, si I-au intrebat astfel:

Si a-1 iubi pe el din toati mima din tot sufletul si din tot ougetul si din toatit puterea si a-1 iubi pe aproapele ca insusi pe sine este mai mult decit toate

Invittatorule, Moise ne-a lisat seria c5, de va muri fratele cuiva si va lisa pe nevastá far& de copii, atunci fratele

ja pe viduVii 0 sà ridice fratelui mort urmasi.

arderile de tot si decit toate jertfele. lar Iisus vizindu-1 at a rispuns ou intelepciune i-a graft: Nu esti departe de impitrittia lui Dumnezeu. i nimeni

Acum, eran sapte frati i cel dinluat femeie, dar a murit si n'a lasal urrna4i. Atunci pe viduvit a luat-o eel de al doilea, si a murit si el fir& de urmasi.

nu mai cuteza si-1 mai intrebe. Dar invitAnd in templu, Iisus a prins sà vorbeasci toi a zis: Cum spun

frati, nelitsAnd urmasi nici unul. In urma tuturor, a murit i femeia. La inviere, cind vor invia, a c5,ruia

pe vritjmasii täi scaun picioarelor tale. Deci insusi David II numeste pe el Domn; de unde dar este fiul lui? Iarä, multul norod il moults, ou bucurie. Apoi zicea in invititura lui: Feriti-vi de eirturarii cirora le place si se plimbe in lungi talare si sä li se inchine lumea in titrguri.

Tot asa al treilea. Si au luat-o de nevasti cite sapte

dintre ei va fi femeia? Cad toti sapte au tinut-o de nevastä. Dols ins& le-a gritit: Au nu pentru

aceasta ràt4cii, eh; nu stiti nici soripnici puterea lui Dumnezeu?

Carturarii c5. Mesia este Fiul lui David? Cä, insusi David zice intru Duhul sfant: Zis-a Domnul Domnului meu: Sezi de-a-dreapta mea pad& ce voi pune

1148

www.dacoromanica.ro

MAIteti, 13 Si BA, stea in bincile dintili in sinagoge i sä stea in capul mesei la ospete.

mure pe aloourea i foamete i turburitri

vor fi. lar acestea sunt inceputul du-

Ei, care mitnanci de istov casele

rerilor.

viduvelor si de ochii lumii se roagi

Voi luati seama de voi vä vor da in puterea sinedriilor i yeti

indelung, ei, acestia, prisoselnici, osandit vor lua.

fi batuti in sinagoge pan& la kluge si yeti

mult.

se propovitduiascit intru toate neamurile.

sta inaintea stdpanitorilor i a imparatilor, pentru mine, spre mitrturie lor. Ci, mai intai, evanghelia trebue

Si sedea lisus in dreptul vistieriei templului i privea cum norodul aruncä bani in vistierie. Si multi bogati aruncau

Ci venind o viduvi sirmani a

lar egad vä vor aduce ca sä vä

aruncat doui parale, adici un sfert de

dea in mfina stäpanirilor, nu vä de mai nainte ce yeti vorbi; dar ceca ce

gologan.

Atunci Iisus a chemat la sine pe

se va da voult de sus in ceasul acela, aceea

ucenicii siii si le-a zis: Adevär gfaiese

sä vorbiti. Cilci nu sunteti voi cuvantittoiii, ci Dubul Sfant. Atunci va da fratele pe frate ca fie ucis i tatiil pe copil i copiii se vor riizvritti impotriva pärintilor si le vor fi

vouli ci aceasti viduvit grad, a aruncat In vistierie mai mult dealt toti ceilalti. Pentru cá toti au aruncat din ce le prisoseste, pe cfind ea, din sirticia ei, a aruncat tot ce avea, dat de la guri

pricing, de moarte.

Si veti fi uriti de toti pentru numele meu; iar cel ce va ritbda piing, la urmä acela se va mfintui. lar cfind yeti vedea uriciunea pustiirii, ce s'a zis de prorocul Daniil, stand unde nu se cade cine citeste sit

tot.

13.

lisus vorbefte despre deirdmarea lerusali-

mului j despre viitoarea mdrire a Fiului omului. hulemnuri la priveghere treazd.

lar cfind a iesit din templu, unul dintre ucenicii stti i-a zis: Invititorule, priveste ce lespezi si ce zidärie!

Ci lisus räspuns-a lui: Te uiti la

aceste mari clädiri? Nu va rimanea piatrit peste pieta, care sit nu se risi-

inteleagg,

atunci cei ce vor fi in Iu-

deia sti fug& in munti.

Si cel ce va fi sus pe acoperissa nu se pogoare in casä, nici sä intre ca sä-si ja ceva din ea. Si col ce va fi in taring, si nu se intoarci indärät ea sa-foi ia vesmantul

peascit.

lar dupg, ce a §ezut jos pe Muntele

Dar vai celor insärcinate i celor ce vor apiece, in zilele acelea!

Andrei: Spune-ne nouä, cfind vor fi acestea? Si caro va fi semnul cfind va fi sti se implineascit toate acestea?

voastrit iarna. Gad acele zile vor fi chin, cum nu a fost la fel, de la inceputul fitpturii, pe care a zidit-o Dumnezeu, pang, acum,

Mitslinilor, in fate templului, 1-au intrebat, deosebi, Petru, Iacob, Ioan si

Atunci Iisus ritspunzfind a inceput

sit le spuni: Bigati de seamit sä nu vä

insele cineva. Citci multi vor veni, luand numele meu, i zicitind cä stint eu si pe multi

Ci rugati-vii ca si nu fie fuga

nici nu va mai fi.

Si de nu ar fi scurtat Domnul

zilele, n'ar scipa niel un trup, dar pentru cei alesi, pe care i-a ales, a scurtat acele zile.

vor amigi. lar cand yeti auzi de rtizboaie i de zvonuri de rtizboaie, Ea nu vi turburati, cici trebue sä, fie, dar Inca nu va fi

lar atunci, dacg, vä va zice cineva: Iati, aci este Mesia, iatä, acolo sit nu

Si se va ridica neam peste neam impiriitie peste impitrittie, vor fi cutre-

semne si minuni, ca si duck in rätticire, de se poate, si pe coi alesi.

sfarsitul.

credeti. Ctici se vor scula Christosi mincinosi i proroci mincinosi i vor face

1149

www.dacoromanica.ro

MARCU, 14

lar voi luati seama. Ca iata, mai

dinainte vi le-am spus you'd toate.

Ci in acele zile, dupa suferinta aceea, soarele se va intuneca i hula nu-si va mai da lumina ei.

mana pe Iisus, prin viclesug, ca sa-1 omoare.

Dar ziceau: Nu in praznic, ca sit nu fie gálceava in popor.

lar fiind in Betania, in casa lui i sezand la masii a

i stelele vor cadea din cer i puterile care stint in ceruri se vor clatina. Atunci vor vedea pe Fiul omului

venit o femeie avand un alabastru cu

slavii.

Iisus.

venind pe non, cu putere multa i cu

lar el trimite-va ingerii sai aduna-va pe cei alesi, din cele patru vanturi, de la marginea pamantului pan& la marginea cerului.

lnvatati de la smochin pilda pe

care o da: cand mladita lui se face frageda i fnfrunzeste, cunoasteti di vara este aproape. Tot asa i voi, °and yeti vedea implinindu-se acest,e lucruri, sii stiti Fiul omului este aproape, la porti.

Aclevar graiesc youä ca nu va trece

neamul acesta pan& ce nu vor fi toate ace,st,ea.

Cerul

i paruantul vor trece, dar

cuvintele rnele nu vor trece.

lar despre ziva aceea

i

despre

ceasul acela nimeni nu stie, nici ingerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatal. Luati aminte, priveghiati i va rugati, caci nu stiti cand va fi ziva aceea. Este tocmai ca un om care a plecat In altä, Ora i la,sandu-si casa a dat pu-

terca in milna robilor, eland fiecaruia lucrul lui, iar portarului i-a poruncit

Simon Leprosul,

mir de nard curat, de mare pret, si spar-

gaud vasul a varsat mirul pe capul lui Dar erau unii care erau mahniti in

cugetul lor i ziceau: Pentru ce s'a flicut

accst priipad cu mirul?

Caci putea sä se vanza acest mir peste trei sute de dinari i sit se dea saracilor. i erau manio0 pe femeie. Dar lima le-a zis: Dati-i bung, pace.

Pentru ce ii faceti suparare ? Ce a facut ea pentru mine este un lucru bun. Ca pe Barad pururea Ii aveti cu voi ii oricand voiti puteti sa le faceti bine, ci pe mine nu ma aveti pururea.

Ea ce avea de facut a facut: mai dinainte a apucat a unge trupul meu, spre inmormantare. Adevar graiesc

oriunde se va predica evanghelia, in toatii lumen, se va apune i ce a facut femeia a,ceasta, intru pomenirea ei. lar luda Iscarioteanul, unul dintre

cei doisprezece, s'a dus la mai marii preotilor ca

vanza pe Erma.

i auzind ei s'au bucurat i au

fägiiduit BA1-i dea bani. Deci luda ciiuta

vegheze.

cum sa-1 dea, la timp prielnic, pe Rims In mana lor.

vine stapanul casei, ori pe inserate, ori

lor, cand jertfeau mielul de Pasti, uce-

la miezul noptii, ori la cantatul cocosului, ori dis-de-dimineata.

mergem

Veghiati dar, ea nu stiti cand Ca nu cumva venind, fara, de

veste, sa va afle pe voi dormind.

lar in ziva cea dintai a Azimi-

nicii lui I-au intrebat: Unde vrei sa gatim, ca ea mananci Pas-

tile ?

Atunci a trimis doi din ucenicii lui,

lar ceea ce va zie vouä, zic tuturor: veghiati.

zicandu-le: Mergeti in cetate i va va intampina un om duciind un urcior cu

14.

Si acolo unde va intra, spune-ti stapanului casei ni. invii,tatorul zice: Unde este odaia de oaspeti, unde manane Pastile impreuna cu ucenicii

Ungerea din Betania. Cina cea de tainii. Prinderea. InftWarea la Lepeidarea lui Petru.

Gh,etsemane.

1. Dupa, doua zile era sarbatoarea Pastilor i Azimile. Ci mai marii preotilor i Carturarii cautau ce fel ea pun&

apii;

dupii el.

mei?

Iar el vé. va arata o incapere mare de sus, asternuta i gatita. Acolo sa pregatiti pentru noi.

1150

www.dacoromanica.ro

MARCU, 14

Si ucenicii au purces si au venit In oras si au gitsit asa precum le-a spus si au pregatit Pastile. lar cand s'a inserat a venit cu cei doisprezece.

Pe cand sedeau la masa i mancau, Iisus grait-a: Adevar graiesc vouti ca unul

dintre voi, care manando', impreunit cu mine, m'a va vinde. Atunci ei incepura sä se intristeze sa-i zica, unul cate unul: Nu cumva sunt eu? s't celdialt: Nu cumva sunt eu? Ci el le-a räspuns zicand Unul dintre cei doisprezece, care intinAfracum

cu mine, in blid. Fiul omului, inteadevar, -merge precum scris este despre el, dar vai de acel om prin care se vinde Fiul omului. Bine era de omul accla daca nu s'ar fi näscut.

Si nalincilnd ei, a luat Iisus paine binecuvantand a frant i le-a dat lor

si a zis: Luati, mancati, acesta este

trupul meu. Si luand paharul, multumind, 1-a

dat lor si au baut dinteinsul toti.

Si a zis lor: Acesta este sangele meu,

al legii celei nouit, carde pentru multi

se varsä. Adevar graiesc vouit ea de acum

nu voi mai bea din rodul vitei pana in ziva aceea cand Il voi bea nou, intru imparatia lui Dumnezeu.

Si dupa ce au cantat cantari de

lauda, au iesit la Muntele Atunci Iisus le-a zis: Toti vä, yeti sminti intru mine, in noaptea aceasta, cá serie este: Bate-voi pastorul si se vor risipi oile ;

Ci dupa invierea mea, voi merge mai inainte de voi îii Galicia. Dar Petru grai catre lisus: Chiar daca toti se vor sminti intru tine, totusi eu nu.

a zis catre ucenicii 851: Sedeti aici pana ce ma, voi ruga. Si a luat cu el pe Petru si pe Iacob si pe Ioan si a inceput 85, se inspaimante si s'a se zbuciume.

Si le-a zis lor: Prea intristat este sufletul meu pana la moarte. Ramaneti aici i priveghiati. Apoi mergand putin mai inainte a a citzut pe pamant si se ruga ea de este cu putinta si treaca de la el ceasul acela. Si zicea: Abba (parinte), toate sunt tie ou putinta; departeazá, paharul acesta de la mine. lusa nu ce voiesc eu, dar ceea

ce voiesti tu.

Si a venit la ucenici s't i-a gäsit dormind si a grait catre Petru : Simone, dormi ?

N'ai avut t'ario ca sà veghezi un ceas ?

Fiti treji i va rugati ca sa nu

intrati in ispitá. Caci duhttl este nepregetat,or, dar trupul, neputincios. Si iarasi s'a dus de s'a rugat, spunand aceleasi vorbe. Dar intorcandu-se i-a gasit pe ei din nou dormind, caci ochii lor erau in-

greuiati de somn si nu stiau ce sa-i raspunda.

Si a venit a treia cara si le-a zis:

Dormiti de acum si va odihniti! Ajunge! A sosit ceasul. Tata Fiul omului este dat In mainile pacatosilor. Sculati-va. Sá xnergem. lata cel ce

m'a vandut este aproape.

Si degraba, pe cand el inca vorbea,

se ivi luda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece, i cu el o ceata, cu sabii cu fusti, de la mai marii preotilor, de la

Carturati si de la batrani.

Iar vanzatorul le-a fost dat un

semn zicánd: Pe care-1 voi sitruta, acela

este. Puneti mana pe el si duceti-1 cu buna, poza.

Si venind in clipa aceea i apropiindu-se de el, zis-a lui: Rabi! Rabi! 1-a sarutat.

Ci Iisus i-a rispuns: Adevar graiesc

tie ca tu acum, in noaptea aceasta, mai inainte ca sa cante de douit ori cocosul, te vei lepada de mine de trei ori. El insa spunea stitruitor: i de-ar

fi sä, mor cu tine, nu te voi tagadui. Si tot asa au zis cu totii.

Apoi au venit la un loo imprejmuit al oarui nume este Ghetsenaane s't acolo

lar ceilalti au pus mana pe el si

1-au prins.

Unul din cei ce stateau pe Langii, el, scotand sabia, a lovit pe sluga arhiereului i i-a taiat urechea. Si Iisus luand cuvantul le-a vorbit: Ca la un talhar ati iesit cu sabii i cu

lanci, ca sá ma prindqi.

1151

www.dacoromanica.ro

MARCU, 15

In fiecare zi eram la voi in templu, invatand, i nu m'ati prins. Dar toate acestea sunt ca sa se implineascä, scripturile. Atunci 1-au lasat si au fugit toti.

Ci un tanä,r mergea dupa Iisus, infäsurat inteun talar de in, pe trupul gol, si au pus mana pe el.

El insa, lasand talarul, le-a scapat din mana gol. i 1-au dus pe Iisus la arhiereu si s'au adunat acolo toate capeteniile preotilor, cu batranii i cu Cärturarii. lar Petru, de departe, se tinea dupii

Iisus, pana a intrat inauntru in curtea arhiereului

i edea impreuna cu slujitorii si se incalzea la foc. Mai marii preutilor i tot sinedriul

cautau impotriva lui Iisus marturie ca dea la moarte, dar nu gaseau. Ca multi märturiseau minemos impotriva lui, dar márturiile nu se potriveau.

Atunci s'au ridicat cativa, care,

marturisind stramb impotriva lui, au zis: Noi 1-am auzit zicand asa:

acest templu facut de man& si in trei zile altul, nefacut de mana, voi elk' di.

la fel.

Dar nici asa marturia lor nu era Atunci sculandu-se in mijlocul lor,

Pe cand Petru era jos in curte,

venit-a una din servitoarele arhiereului.

i vazandu-1 pe Petru, care se incalzea, s'a uitat bine la el si a zis: tu erai cu Iisus Nazarineanul. El ins& tagadui, zicand: Niel nu stiu, nici nu inteleg ce zici. i iei afar& In curtea intaia. Atunci cant& cocosul. Dar fata 11 väzu iarlisi i incepu

Effi spunä, celor ce stateau pe aproape ca

acesta este dintre ei.

lar Petru tägiidui Inca o data. Ins&

peste putin, cei ce stäteau acolo zisera catre ltetru: Cu adevärat cä esti dintre ei ; doar esti galileian i vorbirea ta este la fel.

Atunci Petru incepu sa se blesteme sä, se jure ca.: Nu stiu pe omul acesta de care ziceti.

i numai decat cocosul canta a

doua oara. i Petru isi aduse aminte de cuvant, cum Ii zisese Iisus cä: Mai nainte

ca sä canto de dona ori cocosul, te vei lepada de mine de trei ori. i gandindu-se

a inceput sâ planga.

15.

Iisus inaintea lui Pilat. Judecata fi ostinda.

Cununa de spini. Rdstignirea vi tumormantarea. lar dis-de-dimineatä, arhiereii tinurä

arhiereul /-a intrebat pe Iisus, zicand:

sfat cu batritnii, cu Carturarii i cu tot sinedriul si, dupa ce Il legara pe Iisus, 11 dusera predara lui Pilat.

Iarasi I-a intrebat arhiereul i i-a zis: Esti tu Christosul, Fiul celui binecu-

impäratul Iudeilor ? Riispuns-a lui lisus: Tu zici. lar mai marii preotilor 11 invinuiau cu inversunare.

Nu raspunzi nimio la ce marturisesc impotriva ta a eestia ? Ci el tácea si nu raspundea nimio. vántat ?

Atunci Tisis i-a raspuns: Eu sunt

veti vedea pe Fiul omului sezand

de-a-dreapta puterii i viind cu norii

Deci, 1-a intrebat Pilat: Tu esti

Atunci Pilat I-a intrebat din nou:

cerului.

Nu riispunzi nimio? Tata cate spun impotriva ta.

martori?

Ati auzit cum a hulit. Ce vi se

incat Pilat era in mirare. lar la sarbatoarea Pastilor Pilat le rasa slobod un inchis pe care il cereau.

Atunci unii incepura s scuipe

inchis impreuna cu niste rasculati, care In rascoalä savarsisera un omor.

Ci arhiereul sfasiind vesmintele sale a zis: Ce trebuinta mai avem de pare voud ? lar ei toti 1-au ()Audit, judecandu-1 vinovat de moarte. asupra lui

acopere fata i dandu-i

pumni sa-i spunä: Proroceste. lar slugarimea 1-a luat la hátaie cu palmele.

Ca rims nimio n'a mai raspuns, i

era unul, cu numele Baraba,

Deci norodul venind sus la Pilat a inceput sa ceara sä le faca precum obisnuia pentru ei.

1152

www.dacoromanica.ro

MARCU, 15

Atunci Pilat le-a rilspuns, zicand:

Voiti s và liberez pe impäratul Iudeilor ?

Fiindca stia ea arhiereii Il dadasera in mana lui din ura. Dar mai marii preotilor atatara multimea ca sä, le lase slobod mai bine pe Baraba. Ci Pilat luand cuvantul inca o data

le-a zis: Dar ce voiti sà fac Cu acesta care ziceti ca, este imparatul ludeilor ? Ei strigara din nou: Rästigneste-1.

Pilat zise catre ei: Dar ce rau a Meat ? Insä ei mai ou prisos strigarä: Rästigneste-1.

Ci Pilat voind sà faca norodului pe voie le darui pe Baraba, iar pe lisus, biciuindu-1, il neasca.

dada ca sa se rästig-

Atunci ostasii I-au dus inlä,untrul

curtii, adica in pretoriu, i au chemat laolaltä toata cohorta. Si 1-au Imbracat in purpurii impletind o cununa de spini i-au pus-o pe cap.

Si au inceput sa se inchine lui

zicand: Bucura-te, imparatul Iudeilor !

Si-1 bateau peste cap cu o trestie scuipau &supra lui i punandu-se genunchi i se inchinau.

Dupd ce au ras astfel de el, 1-au dezbräcat de purpura, si 1-au imbracat cu hainele lui. Apoi I-au dus afarä ca sä-1 rästigneasca.

Si au silit pe un trecator, care

venea din tarinti, pe Simon Chirineul, tatal lui Alexandra si al lui Rufu, sä, ducä crucea lui. Si I-au dus la local zis Golgota, care se talmaceste local ca,piitanii. Si i-au dat lui sa bea yin ame-. stecat cu smirnä, dar el n'a luat.

Si I-au rastignit si au impartit

intro ei vesmintele lui, aruncand sortii pe ele, care ce sit ia. lar cand 1-au nistignit, era ceasul al treilea. Si scrisoarea vinei lui era scrisa deasupra: Impäratul Iudeilor. lar Cu el impreuná rastignit-au doi talhari, unul de-a-dreapta i unul de-astanga lui.

Astfel s'a implinit scripture care zice: Cu cei Ufa, de lege s'a socotit.

lar coi ce treceau pe acolo 11 huleau,

clatinau capetele lor Efi ziceau: Uhu! Tu

care darami templul i in trei zile

11

clädesti,

30 Mantueste-te pe tine insuti si

pogoara, de pe cruce !

Asijderea capeteniile preotilor carturarii Il batjocoreau unii catre altii ziceau: Pe altii a mantuit, dar pe sine nu poate sa se mantuiascä! El, Mesia, imparatul lui Israil, sä, se dea acum jos de pe cruce ea ea vedem credem ! Coi dimpreunä rastigniti cu el Il ociirau deseemeni.

lar cand a fost ceasul al saselea

(12 din zi), intuneric s'a Moat peste tot paniantul, pan& la ceasul al noualea (3 dupa-amiaza). Si la al noualea ceas a strigat lisus,

cu glas mare, zicand: Eloi, Eloi, lama sabahtani ? care insemneazii: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m'ai pariisit ?

lar unii din cei ce stäteau acolo

auzind ziceau: lath, 11 strigö, pe Ilie. Atunci, alergand unul a umplut un

burete de otet, 1-a pus jute° trestie i-a dat sa bea, zicand: Läsati sa, vedem daca vine Ilie ca sa-1 coboare. Ci lisus scotand un strigat mare dat duhul. Atunci catapeteasma templului se rupse in doua, de sus plink jos. lar sutasul care statea in dreptul dat sufletul, a lui, vazand ca astfel grilit: Cu adevarat omul acesta era Fiul lui Dunmezeu! Si erau de fa tä

femei care priveau

de departe, intre ele Maria Magdalina

Maria mama lui Iacob cel mic si a lui Iosie, i Salomia,

Care, pe cand lisus era in Galileia, mergeau dupl.], el si Ii slujeau, cum si

altele multe, venite inapreuna cu el la Ierusalim.

lar acum fäcandu-se searä, fiindca era ziva pregatirii, adicii. ajunul Sambetei,

A venit Iosif cel de fel din Ari-

mateia, sfetnic cu mare vaza, care astepta si el imparätia lui Dumnezeu, i cutezand

a intrat la Pilat i a cenit trupul lui lisus.

1153

www.dacoromanica.ro

LUCA, 1

Ci Pilat mirandu-se ea, Mims a pi murit a chemat pe sute§ 1-a intrebat

dui a murit de mult.

Dar ele iepind din gropniti au fugit de acolo, cit le cuprinsese cutremur uimire pi nimio n'au spus, caei se temes,u.

Si afland de la sutap, a &limit lui Iosff trupul mort. Atunci Iosif cumpirand giulgiu de in pi luandu-1 pe Timis de pe oruce, 1-a infapurat in giulgiu i 1-a pus intr'un mormant care era säpat in stanca. Apoi a pritvidit o piatri la upa gropnitii. lar Maria Magdalina pi Maria mama

lui Iosie priveau unde 1-au pus.

lar dacä a inviat dimineata, in ziva cea dint& a saptimanii, Iisus s'a arätat intai Mariei Magdaline, din care seosese papte demoni. Maria Magdalina mergand a vestit pe eel ce fuseserit cu el 10 care acum se tanguiau plangeau. Tina' ei auzind câ este viu i eä. a

fost vizut de ea n'au crezut.

Dupi aeeea s'a arätat, in alti

infatipare, la doi dinteinpii care mergeau

16.

Invierea Domnului. Trei ardidri. Porunc,a botezului. Indllama la cer.

Dup.& ce a trecut ziva Sambetei, Maria Magdalina, Maria mama lui laeob Salomia au cumpirat mirezme, ea vie sä, ungi trupul lui liBUS.

Si dis-de dimineatä in prima zi a

saptimanii, pe cand rasa,rea soarele, au venit la mormant.

Si ziceau intro ele: Cine ne va

priväli nouä, piatra de la upa gropnitii? Dar ridicandu-pi ochii au vizut

piatra fusese risturnati; pi era mare foarte.

Si intrand in gropnitit vizuri un

tapir pezánd in parten dreapti, Imbricat intr'o haini, lung& albi, pi se spitimantani.

El insi le grái: Nu vi spiimantati. Cauta,ti pe Iisus Nazarineanul, cel tignit ; a inviat; nu este aiei. Tat& loeul

unde 1-au fost pus. Ci dueeti-vá de spuneti ucenicilor lui i lui Petru ea merge in Galileia, mai inainte de voi; acolo II yeti veden, dupi cum v'a zis.

pe drum, duchndu-se la camp. Aceptia au venit i ei FA au spus celorlalti, dar nici pe ei nu i-au erezut.

La urmä, de tot, pe cand coi

unsprezece pedeau la mesa, li s'a arätat i-a mustrat pentru necredinta i impietrirea inimii lor, ea, n'au crezut pe cei ce-1 vizusera, inviat.

Si a rostit citre ei: Mergeti in

toati lumen i propoviduiti Evanghelia la told& fiptura. Col co va crede pi se va boteza se va mantui ;iareel ce nu va orede se va °Audi.

lar celor ce vor °lode le vor urma aceste semne: in numele meu, demoni vor izgoni, in limbi noua vor Serpi vor lua In mâni i chiar ceva

datitor de moarte de vor bea nu-i va vátäma; peste coi bolnavi 1i vor pune mainile pi se vor face sánitopi.

Deci Domnul liBUS, dupi ce a

vorbit cu ei, a'a iniltat la cer pi a pezut de-a-dreapta lui Dumnezeu. lar ei pornind au propoviduit pretutindeni, i Domnul lucra cu ei i interea cuvantul, prin minunile care urmau. Amin.

SFANTA EVANGHELIE CEA DE LA LUCA Ape cum ni le-au lasat coi ce le-au

1.

Precuvdntare. Gavriil bineveste0e lui Zaharia i Mariei. Cdntarea .Mariei. Naf-

vázut de la tneeput pi au fost slujitori

terea lui loan Boteilitorul. Cdntarea lui

ai Cuvantului, Am gisit pi eu ou cale, proa bunule

Zaharia.

Teofile, dup.& ce, de la obarpie, am urmärit

1. De vreme ce multi au ineereat sa intoemeasei o istorisire despre faptele

toate eu deamäruntul, si ti le soriu ou

bung, randuiali, Ca si te incredintezi desivarait despre temeinicria invätaturilor ce ai primit.

deplin adeverite Intro noi,

(4.

1154

www.dacoromanica.ro

LUCA, 1

Post-a in zilele lui Irod impitratul Iudeii un preot cu numele Zaharia, din ceata, preoteaseä a lui Abia, iar femeia lui era din fiicele lui Aaron si se numea Elisabeta. i erau amandoi drepti inaintea lui Dumnezeu, umbländ far& prihanii, intru toate poruncile s'i ränduielile Domnului. Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpii, s'i amândoi erau

inaintati in zilele lor. i pe cand Zaharia sävärsea ins,-

intea lui Dumnezeu cele preotesti, in rändul cetei sale,

A iesit la sorti dup5, datina preotiei, ea sit intre s5, trimaieze in templul Domnului.

Iar toatil multimea norodului, in ceasul t5,mttierii, era afarit si se ruga. Atunci lui Zaharia i se arittä, ingerul Domnului, stand de-a-dreapta altarului tämäierii. Ci vazándu-1, Zaharia se turburit si-1 cuprinse frica.

Dar ingerul zise crttre el: Nu te

teme, Zaharie, pentru c5, rugriciunea ta a

fost ascultatä EA Elisabeta, femeia ta, iti va naste un fecior, pe care-1 vei numi loan. Bucurie si veselie vei avea, si de fi S, nasterea copilului bucura-se-vor multi. o I 'i 15. Uáci va fi mare in fata Domnului; nu va bea mci vm, mci bauturi ameti-

- \"Mare ql. cluar tim pantecele mamei sale Jvi.

im de Dt.__.4au.__._il Sfitnt. ui Israil ii va pe m0 VI in

iH1 .

intoaree la Domnul Dumnezeul lor..

stea, pentru 05, n'ai orezut in cuvintele mele, care se vor implini la timpul lor. lar poporul astepta pe Zaharia se mira cà intirziazi in templu. *i ie§ind, nu putea BA, vorbeaseri. Atunci ei cunoscurä eit a vitzut in templu

o arätare. Ci le fricea numai semne rilmase mut. i

cfind i-a fost aminte sä ridice

zilele

dintre oameni ocara mea. Iar in a sasea lun5,, ingerul Gavriil trimis fu de Dumnezeu, inteun oras din Galicia, numit Nazaret,

Cátre o fecioarä logodit5, cu un bárbat care se cherna Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.

i intrand ingerul la ea a gräit:

Bucurä,-te, ceea ce esti plinii, de dar. Domnul este cu tine. Binecuvântatit esti tu intre femei. Ci ea, väzändu-1, s'a turburat de euvantul lui i cugeta in sine ce fel de inchinitciune poate sà fie aceasta. Dar ingerul Ii zise: Nu te teme, Marie, crtci ai aflat liar la Dumnezeu. i jata vei zitmisli in sitnul tau vei naste un fiu i vei cherna numele lui Elms.

Acesta va fi mare si fiul Celui preainalt se va cherna i Domnul Durnnezeu îi va da lui tronul pärintelui situ

El va merge inainte,a Domnului, cu

David.

toarcit inimile prtrintilor spre copii s'i pe cei ritzvratiti la intelepciunea dreptilor,

Brie* t.

duhul si cu puterea lui Ilie, ca sit in-

intoemind Domnului un popor pregritit.

Atunci Zaharia vorbi dare inger:

Dup5, ce voi eunoaste aceasta..? Citoi eu

dupà ce s'a implinit vremea

slujbei lui la templu, s'a dus in casa sa. lar dup.& aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a riimas grea i cinci luni a tinut tainà, càci zicea: A.ga mi-a fdeut mie Domnul, in

33.i va imparliti peste casa lui Iacob In veci i impärätia lui nu va avea

Atunci Maria zise eä,tre inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de bärbat ? Ci ingerul riispunzlind

Duhul puterea

sunt b5,trän si femeia mea inaintatä in

&Ant va pogori peste tine

varstä. Ci ingerul ritspunzand ii zise: Eu

Celui preainalt te va umbri; pentru

aceea i sfäntul care se va naste din tine

&titre tine, binevestinduli tie acestea. Deci iatä vei fi mut, neputänd 85,

zilmislit si ea fecior la Warfel*, si luna aceasta este luna a sasea, pentru ea, cea zisit stearpi.

sunt Gavriil, cel ce stau inaintea, lui Dumnezeu. i aunt trimis sii, grilles° vorbesti, Omit in ziva cand vor fi ace-

i

Fiul lui Dumnezeu se va cherna. i

iatit Elisabeta, rudenia ta, a

www.dacoromanica.ro

73.

LUCA, I

*i au auzit vecinii i rudele ei oil.

Cit la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta.

Domnul a marit mila lui fata de ea si

Zis-a atunci Maria: Tat& roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau ingerul plecat-a de la ea. 39.i in acele zile sculandu-se Maria s'a dus in grabil in tinutul muntos, intr'un ores al semintiei lui luda. *i a intrat in cana lui Zahatia s'a inchinat Elisabetei.

se bucurau impreuna cu Elisabeta. lar nand a fost in ziva a opta, au vault sâ taie imprejur pruncul i voiau zica Zaharia, dupl numele tatalui sau. Atunci mama pruncului Wand euvantul a zis: Nicidecum ! Ci se va cherna loan.

Dar zis-au nitre ea: Nimeni din

lar nand a auzit Elisabeta urarea Mariei, prunoul a sitltat in sanul ei i Elisa,beta s'a umplut de Duhul &ant,

rudeniile tale nu se numeste asa. i

i cu glas puternic a strigat s't a

zis: Binecuvtintata esti tu intro:, femei

Dar in aceeasi clipä, gura lui se

43.i de unde mie aceasta ca sit vie

deschise i limba lui se deslega i incepu

la mine Maica Domnului meu?

sit

Ca iata, cum ajunse la urechile

mele glasul urarii tale, pruncul a silltat de bucurie, in sanul meu.

i fericita este care a crezut

vor fi implinite intocmai cele spuse ei de la Domnul. Atunci grai Maria: Mareste sufletul meu pe Domnul,

47.i s'a bucurat duhul meu de

Dumnezeu, Mantuitorul meu, Caci a cautat spre smerenia roabei

sale. Ca, Rail, de aoum ma vor ferici

toate neamurile. Ca, mi-a facut mie miírire cel puternic i sfant este numele lui.

i mila /ui in neam i in ne,am,

spre cei ce se tem de el. Fitout-a lucruri tari Cu bratul lui; risipit-a re cei mandri in cugetul inimii lor.

Rasturnat-a pe cei puternici de pe

tronuti si a inaltat pe cei emeriti. Pe cei flamanzi i-a umplut de bu-

natati si a scos Mara, deserti, pe cei bogati.

A sprijinit pe Israil, robul situ, si adus aminte de indurarile sale, Fate.' de Avraam foi de semintia

in veacul veacului, dupá cum a

vorbit &titre parintii nostri.

situ

mirara.

binecuvantat este rodul pantecelui tau.

lui,

au fitout senm tatalui

cum ar vrea fie numele. Atunci el cerand o tablita serse astfel: loan este numele lui. i toti se

i a dimes Maria cu Elisabeta ca la trei luni; apoi s'a inapoiat la casa ei. lar Elisabetei implinindu-i-se vremea ca sa nascit, a mtscut un fecior.

vorbeascii., binecuvantand pe Dum-

nezeu.

$i frica Ii cuprinse pe toti care locuiau in jurul lor; iar in tot tinutul

muntos al Iudeii aceste intamplari treceau din gura, in gura. i toti nati le auze,au le puneau la mima, zicand: Ce va fi, oare, acest copil? Caci inteadeviir mana Domnului era cu el. lar Zaharia, tatal lui, plin fiind de Duhul Mint, a prorocit si a zis: Bine este cuvantat Domnul Dumnezeul lui Israil, cii a cercetat si a facut rascumparare poporului situ, i ne-a ridicat corn de mantuire, in

casa lui David, robul sau. Precium a gritit prin gura sfintilor sal proroci din vechime, Ca sit ne mantuiascii de dusmanii

nostri si din mana tuturor celor ce ne uritsc pe noi,

faca milá cu pitrintii nostri, aducandu-si aminte de legamantul

sau cel sfant;

De juzimantul pe care I-a jurat catre Avraam, parintele nostru, sä ne daruiasci noua. Ca, izbaviti din ultina vrajmasilor, sä slujim rant frica, Inaintea fetei sale, intru sfintenie

si Mtn.' dreptate, In toate zilele noastre.

lar tu, pruncule, proroc al Celui Preainalt te vei cherna, c'ar vei merge

1156

www.dacoromanica.ro

LUCA, 2

inaintea fetei Domnului, ea sit gateeti chile lui,

Sa dai poporului su ounoetinta

mttntuirii, intru iertarea phcatelor, Din indurárile ei din milostivirea Dumnezeului nostru, intru care ne-a cercetat pe noi, de sus, soarele ce ritsare, Luminand pe cei care eed in intuneric i in umbra mortii i indreptând picioarele noastre pe calea pacii. lar copilul creetea ei se intarea cu duhul. Si a fost in pustie pan& in ziva arätänii lui cátre Israil. 2.

Nafterea lui Christos. Tdiereaimprejur aducerea in templu. Simeon si Ana. lisus, fiind de doisprezece ani, vine la Ierusalim. In zilele acelea, ieteit-a poruncii de la

Cezarul August ca sit se inscrie toatit lumea.

Aceasta inscriere s'a flicut mai nainte de cat aceea Vacua pe cand Quirinius era ocarmuitorul Siriei. Deci, toti mergeau eh' se inscrie, fiecare in cetatea sa de obareie. Atunci s'a suit IFA Iosif din Galileia,

din oraeul Nazaret, in Iudeia, la oraeul

lui David, care se numeete Betleem,

pentru ca era din casa ei din neamul lui David, Ca sit se inscrie impreunit cu Maria, cea logodita lui, i care era grea.

Dar pe cand ei erau in Betleem

s'au implinit zilele ca ea sit nasca.

Si a nitscut pe fiul ei eel intai nascut

ei 1-a infaeat ei 1-a culcat in iesle, caci

nu mai era loe, pentru ei, in casa de popas.

lar in partea locului erau pastori,

care, maind pe camp, tineau straja,

Si acesta este semnul ce va dau: veti gasi un prune infiteat, culcat in iesle.

Si deodata s'a facut impreunit cu ingerul multime de oa,ste cereascii lau&and pe Dumnezeu i zicand: Marire intru cei de sus lui Damnezeu ei pe pitmant pace, ¡litre oameni binevoire!

lar dupti ce ingerii s'au departat

de la ei, la cer, pastoril vorbira unii eittre

altii: Sä mergem dar, pang la Betleem, stt vedem lucrul acesta ce s'a facut FA pe

care Domnul ne-a dat sh-1 cunoaetem. Si gritbindu-se au venit i au aflat pe Maria ei pe Iosif ei pe prunc, eulcat In iesle. lar dupti ce I-au vitzut, au destitinuit cuvantul grait /or despre acest copi/.

Si toti cati auzeau se mirau de intamplarea pe care le-o spuneau pistorii.

Ci Maria plistra toate aceste lucruri si le cumpanea in mima ei. Apoi pastorii s'au intors la turme preamarind

i 15,uditnd pe Dumnezeu,

pentru toate cate auziserit i vazusera, precum li se vestise. Chad s'au implinit opt zile ei a fost sti-1 tale imprejur, i-au pus numele Iisus, cum a fost numit de inger, mai inainte ea sa, se zhmisleascit in pantece. lar cand s'au implinit zilele curatirii lor, dupit legea lui Moise, 1-au adus

pe prune la Ierusalim, ca sa-1

punt):

inaintea Domnului, Precum serie in legea Domnului, ca, teetä partea barbateasca, deschizand ptintecele, sfant Domnului se va cherna, Si sá dea jertfii cum zice in legea

Domnului, o percebe de turturele sau doi pui de porumbel.

Si iatá, era un om in Ierusalim,

noaptea, langa turmele lor. Si iata ca ingerul Domnului a stittut langà ei i mtirirea Domnului i-a inviduit In lumina iar ei s'au infricoeat cu frica mare. Dar ingerul le-a zis: Nu va temeti. Citoi Mt& va binevestese you& bucmie mare, care va fi pentru tot poporul;

anume Simeon, i omul acela era drept temator de Dumnezeu, aeteptand manDuhul &ant era gaierea lui Israil asupra lui.

you& s'a nascut un Mantuitor, care este

acolo pe pruneul list's, ea sh, faca pentru el dupit datina legii.

Ca, in oraeul lui David, astazi

Christos, Domnul.

13.1

Ci lui i se vestise de catre Duhul &ant ca nu va gusta moartea, pima ce nu va vedea pe Unsul Domnului. Si din inderanul Duhului veni la templu, toemai cand parintii aduceau

1157 www.dacoromanica.ro

LUCA, 3

lar dup5, trei zile 1-au aflat in

Atunoi Simeon a luat prunoul in brat,ele sale, a bineouvantat pe Dumnezeu si a zis:

Acum slobozesti pe robul au,

Saptine, dupes, cuvântul au, in pace; Ca ochii mei vitzurti mäntuirea ta, (Jaro ai gatit-o inaintea fetei tu-. turor noroadelor, Lumina spre luminarea neamurilor i spre slava poporului thu Israil. lar tatäl si mama lui se mirau de cele gräite despre prune.

Si Simeon i-a bineouvântat, iar

cittre Maria, mama lui, a zis: Iatä acesta, este pus spre cäderea i spre ridicare,a

multora din Israil titgadlt, -

i

ca un semn de

lar prin sufletul täu va trece sabio - ca s5, se dea pe fatä gändurile multor inimi.

IVIai era o prorocitä anume Ana, fiica lui Fanuil, din seraintia lui Ayer, ajunsä la adânci bättinete si caro tritise cu brbatul ei numai §apte ani de la di-

templu, sezänd in mijlooul invätätorilor, pe care Ii asoulta si-i intreba. Si toti care 11 auzeau se minunau de priceperea si de räspunsurile lui. Ci vitzlindtt-1 riimaserä uimiti, iar mama lui zise oätre el: Fiule, de ce ne-ai

heat noutt astfel? Iatä tatal au i eu

ingrijorati te cilutara. Atunci el le-a räspuns: Ce este de mä citutati? Oare nu stiati cä intru cele ale Pärintelui meu se cädea ea eu sä fiu? Dar ei n'au priceput ouväntul pe caro I-a spus lor. Apoi a plecat ou ei i a venit in

Nazaret si le era supus. Iar mama lui pästra in mima ei, toate aceste lucruri cuvinte. Si

Iisus sporea in intelepciune,

orestea cu trupul, i har avea la Dumnezeu i la eameni.

sitorie. lar de optzeci i patru de am era viduvä si nu se depärta de templu, slujind zivasinoaptea, in post si in rugaciune. In ceasul acesta, venind si ea acolo

Predica lui loan Botezcitorul. Meirturia lui despre Christos. Botezul fi spip neemului lui

Duranezeu, vorbea despre pruno tuturor

Galileii, Filip, fratele säu, tetrarh al Itureii si al tinutului Trahonitidei, iar Lisanias tetrarh al Abilenei, In zilele arhiereilor Ana si Caiafa,

aducänd de fa a cu toti, slay& lui

celor ce asteptau mä,ntuirea lui Israil.

Dupg ce au sävärsit toate, potrivit legii Domnului, s'au intors in Galileia, In Nazaret, 'Drawl Tar copilul orestea lor' si se inarea ou duhul, umplandu-se de intelepciune, harul lui Dumnezeu era cu el.

fost-a ouväntul lui Dumnezeu cit'tre loan,

fiul lui Zaharia, in pustie. Atunci el a utnblat prin toati im-

Ci párintii lui, in fiecare an, se

prejurimea Iordanului, propovaduind botezul pooäinei, intru ierarea pica-

lar &And a fost limo de doispre-

lui Isaia prorocul: Este glasul celui ce strigä in pustie: Gatiti calea, Domnului,

duceau, de sitrbatoarea Pastelui, la lerusalim.

In al cincisprezecelea an al impärätiei

Cezarului Tiberiu, pe °and Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii, Irod tetrarh al

Dap& cum serie in cartea cuvintelor

zece ani, s'au suit la Ierusalim dupä, datina särbä,torii. Sfitrsindu-se zilele i pornind ei

inapoi, copilul Iisus a räma,s in Ierusalim, i parintii lui n'au stiut. Si socotind cä, este impreunä, cu oeilali soti de drum, au venit cale de o zi, cilutAndu-1 printre rude si printre

drepte faceti cârâribo kn.

Once präpastie se va umplea

once munte i once deal se va pogori; agile cele strambe se vor face drepte

cele cu anevoie de umblat drumuri noted°.

ounoscuti.

Si toaa filptura va vedea mantuirea lui Dumnezeu.

intors la Ierusalim i 1-au autat aici.

iesiserii, 85, se boteze dela el: Pui de nä-

Ins5, nu 1-au g5sit. Atunoi s'au

1158

Deoi

zicea loan multimilor care

www.dacoromanica.ro

LUCA 4

pfirci, cine v'a aritat c yeti sapo, de manis ce va si fie? Faceti dar roade vrednice de po-

c6inti pi nu incepeti a zice in voi

Parintele nostru este Avraam, cid vi

spun cä Durrmezeu poate pi din pietrele aceste,a 86, ridice fii lui Avraam.

Acum securea sti la riditcina po-

railor ; deci

once pom care nu face

fruct bun se taie i se arunc6, in foc.

Ci multimile ji intrebau zicand: Atunci, ce si facem? RispunzAnd Ioan le grillo,: Col ce are doui haine sá dea celui ce nu are si

cel ce are de mimare sà fac6, de asemenea.

Si au venit vamepii si se boteze

i-au spus: Invittitorule, noi ce si

facem?

El le-a risptms: Nu luati de la

nimeni nimio mai mult peste ce v6, este hotitrit. Si Il intrebau i ostasii, zicAnd: Dar noi ce sà facem? Rostit-a ii ciare ei: Nu asupriti pe nimeni, nu nipitstuiti pe nimeni i fiti multumiti cu plata voastrit.

lui, pi din cer s'a ficut glas: Tu epti fiul

meu cel iubit, intru tine bine ara voit. lar lisus atad a inceput si predice era ca de treizeci de ani, fiind - dup.& cum se °teclea - fiul lui Iosif, in fapti fuer', al lui Eli,

Fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif,

Fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul

lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai,

Fiul lui Maat, fiul lui Matatia, fiul lui Semein, fiul lui Ioseh, fiul lui Ioda, Fiul lui Ioanan, fiul lui Resa, fiul lui Zorobabel, fiul lui Salatfil, fiul lui Neri,

Eul lui Melhi, fiul lui Adi, fiul lui Cosan, fiul lui Elmadam, fiul lui Er, Fiul lui lisus, fiul lui Eliezer, fiul lui Iorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi, Fiul lui Simeon, fiul lui luda, fiul

lui Iosif, fiul lui Ionam, fiul lui Eliachim,

Fiul lui Melca, fiul lui Mena, fiul lui Matata, fiul lui Notan, fiul lui David,

Fiul lui Iesei, fiul lui Iobed, fiul lui Booz, fiul lui Sala, fiul lui Naason,

Fiul lui Aminadab, fiul lui Admin,

Iar poporul fiind in *optare pi intrebindu-se toti despre loan, in cu-

fiul lui Ami, fiul lui Esrom, fiul lui

loan le riispunse tuturor zicand: Eu unul và botez cu apit, dar vine cel ce este mai tare decat mine, ciruia nu sunt vrednic si-i desleg cureaui

lui Avraam, fiul lui Terah, fiul lui Nahor, Fiul lui Serug, fiul lui Ragab, fiul

getele lor: Si nu fie el enraya Christos ?

mintelor ; el vi va boteza cu Duhul Sfiint pi cu foc. El tino lopata in milinile sale, si-pi

va curiti aria pi va aduna grAul su in

granar, lar pleava va arde-o ou foc

nestins. Acestea i alte multe indemnuri

dand poporului, Ioan Ii vestea vestea

Fares, fiul lui luda, Fiul lui Iacob, fiul lui Isaac, fiul

lui Peleg, fiul lui Eber, fiul lui Selah, Fiul lui Cainan, fiul lui Arpaxad,

fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh,

Fiul lui Matusala, fiul lui Enoh, fiul lui Iared, fiul lui Maleleel, fiul lui Cainan,

Fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul

lui Adam, f6,ptura lui Dumnezeu.

coa bunti.

lima Irod tetrarhul, mustrat de el pentru Irodiada, femeia lui Filip, fratele situ, i pentru toate relele care le ficuse Irod,

Aditogi la toate

i aceasta

fnchise pe loan in temniti. Si pe cand se boteza tot norodul s'a botezat i Iisus. Ci el rugandu-se,

eerurile s'au deschis, Si Duhul &ATA in trupeasc6, infitipare, ea un porumbel, a pogorit asupra

4.

Ispita din muntele Carantaniei. lisus incepo sci predice In Capernaum0 fn Nazaret.

Vindecil pe &Juera lui Petru i pe lar lisus, Intorctindu-se de la Iordan

plin de Duhul Sfint, a fost purtat de

Duhul in pustie, Timp de patruzeci de zile, i acolo a fost ispitit de DiavoIul. In acole zile nu a mancat nimio, oi sfársindu-se zilele, ii81.19 a flámanzit.

1159

www.dacoromanica.ro

LUCA, 4

$i infasurand la loo sulul cartii

Atunci ti sise Diavolul: Daca eF,4ti

fiul lui Dumnezeu; zi acestei pietre sä se faca paine. Dar Iisus fi raspunse: Serie este cit nu numai cu paine va trai omul, ci cu once cuvant al lui Dumnezeu. Diavolul Il sui, dupa aceea, pe un munte inalt i aratandu-i, tuteo clip, toate imparatiile lumii, Zise catre lisias: Tia iti voi da toata puterea aceasta i stralucirea ei, oäci mie irni este data si o dau cui voieso.

Deci, daca tu te vei fuchina inaintea mea, toata va fi a ta. Ci räspunzand Iisus i-a zis: Seria

este: Domnului Dumnezeului tau s'A, te inchini i numai pe el unul sa-1 slujesti.

Atunci Diavolul Il duse in Ieru-

salim

i

asezandu-1 pe aripa templului

fi zise: Daca esti fiul lui Dumnezeu, arunca-te de aici jos;

Caci este Boris el ingerilor s'al va porunci, pentru tine, ca sa te pazeascá,;

te vor ridica pe maini, ca nu

cumva sa te izbesti cu piciorul de vre-o piaträ. Atunci Iisus riispunse Diavolului: S'a zis in lege eá nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tau. i dupit ce sfarsi toata, ispita, Diavolul so departa. de la el, pana la o vreme.

lar Iisus s'a inapoiat intru puterea Duhului in Galileia i faima lui s'a raspb.ndit in toata acea imprejurime. i inväta in sinagogele lor i toti 11 Idudau.

Ci a venit in Nazaret, unde fu-

sese crescut i, dupit obiceiul lui, a intrat In ziva Sambetei in sinagoga, si s'a sculat sá citea,scit. i i-au dat cartea profetului Isaia

desfasurand el sulul. a gasit locul unde era serie: Spiritul Domnului este asupra mea,

pentru care m'a uns sa binevestesc saracilor, m'a trimis sil, tamaduesc pe cei zdrobiti °u Mima, S5, propovaduese celor luati robi

i celor orbi capatarea vederii, sá dau drumul celor ap5,sati dezrobirea

sá vestesc anul placut Doranului.

dandu-I slujitorului a sezut jos, iar ochii tuturor din sinagoga erau atintiti asupra lui.

Çi a inceput s'a cuvanteze catre

ei ea: Astazi s'a implinit scriptura aceasta, in urechile voastre.

*i toti ii dadeau huna' marturie si se mirau de cuvintele darului oare ieseau din gura lui i ziceau: Nu este oare acesta fiul lui Iosif ?

Atunci el le-a zis: Cu adevilrat, Doftore, imi yeti apune aceasta vindeca-te pe tine insuti. Cate am auzit oá ai M'out in Capernaum fá i aici, in patria ta. Apoi le-a zis- Amin graiesc voua ca, nici un profet nu este bine primit in patria sa. In dreptate va spun eá multe vaduve erau in zilele lui Ilie, in Israil, cand s'a incuiat cerul trei ani f}i fose luni

incat a fost foamete mare peste tot pamantul.

i la nici una dintre ele n'a fost trimis Ilie, fara numai la o femeie vaduvit, din Sarepta Sidonului.

i multi leprosi erau in Israil in zilele prorocului Eliseu, dar nici unul dintre

ei nu s'a curiitit, fara numai Neeman Sirianul. Ci toti, in sinagoga, auzind acestea s'au umplut de m'Ante.

ra

i sculandu-sel-au scos afara din o-

i 1-au dus pana la spranceana mun-

telui, pe care era zidit orasul lor, ca

sa-I arunce in prapastie; El ins5 trecand prin mijlocul lor, s'a dus de acolo. A venit apoi devale la Caper-

naum, oras al Galileii, i tuteo zi de Samb5,ta li invata.

i se minunau de invatittura lui,

caci cuvantul lui era plin de putere.

Dar in sinagoga, era un om care avea duh de demon necurat i a strigat cu glas mare:

Lasä ! Ce avem noi cu tine, Iisuse Nazarinene ? Ai venit ca sa ne pierzi ? Te stim cine esti: Sfantul lui Dumnezeu. Atunci Iisus l-a certat rfi i-a zis: Amuteste i iesi dará din el. Iar demonul aruncandu-1 in mijlocul sinagogii

a iesit din el fara ea sa-1 vatame.

1160

www.dacoromanica.ro

LUCA, 5

Si frica li s'a fácut tuturor spuneau unii catre altii i ziceau: Ce

vorba e aceasta? CA, porunceste duhurilor necurate, Cu stapanire i Cu putere, si ele se duo! Si a mers zvonul despre el in tot locul prin imprejurime. Dupa ce s'a sculat din sinagoga, a venit in casa lui Simon. Ci soacra lui

Simon era prinsä de niste friguri rele l-au rugat pentru ea.

Atunci Iisus, plecandu-se deasupra ei, a certat frigurile i frigurile au Msat-o. Iar ea degraba, seulandu-se,

slujea pe ei. Dupä scapáta,tul soarelui, toti cati aveau bolnavi, cu fel si fel de boale, i-au adus la el ; ci el, punändu-si mainile pe fiecare dintre ei, Ii ficea sanatosi. Din multi ieseau i demoni care strigau i ziceau: Tu esti fiul lui Dum-

nezeu. Dar el certandu-i nu-i 'asa s5,

vorbeascä, fiindea stiau ca el este Christos.

Facandu-se ziuil a iesit si s'a dus inteun loe pustiu. Dar multimile 11 cautau si au venit pana la el si tineau ca sä, nu plece de la ei.

Ci lisas le-a grait: Se cade

bine vestesc imparatia lui Dumnezeu altor cetati, fiindca, pentru aceasta sunt trimis.

De aceea propovaduis, in toate si-

nagogele Galileii. 5.

Pescuirea minunatd. Vindecarea unui le-

pros si a unui paralitie. Chemarea lui Levi. ligue se rostete a,supra postului. 1. Pe alud multimea se gramadea el, ca sá asculte cuvantul lui Dumnezeu, Eji

Deci, au fäcut semn tovarasilor din

cealalta barca sii vie sá le ajute. Si. au

venit si au umplut arnandouil barcile, de erau gata sil', se afunde.

lar Simon Petru vazand aceasta

a cazut la genunchii lui lisas si i-a zis: Du-te de la mine, Doamne, ea sunt om pacatos.

Ciiei spaima Il cuprinsese pe el si

pe toti cei ce erau cu el, de pescuitul atator pesti pe care ii prinseserii. Tot asa si pe Iacob si pe Ioan,

feciorii lui Zevedeu, care erau tovaraF,6

lui Petru. Atunci Iisus a rostit catre

Petru: Nu-ti fie frica,. De acum inainte vei fi pescar de oameni. Si tragand barcile la uscat, au asat totul si au mers dupä el. Pe alud era el intr'unul din orase, jata ca, un om plin de leprkviizand pe

Iisus, a cazut cu fata la pamant si s'a rugat zicand: Doamne, daca vrei, poi

curatesti. Atunci el intinzand mana, s'a atins de lepros si a grait: Vreau, curateste-te,

indata s'a dus lepra de pe el.

lar Iisus i-a poruncit 85, nu spuna mergand, arata-te preola nimeni, ci tului si pentru curdlirea ta du jertfa, precum oranduit-a Moise, spre márturie lor.

Dar cu atat mai vartos strabatea

vorba despre el si gloate multe se adunau

ca sä asculte i sä se tamaduiaseä de suferintele lor.

2. A vazut douä bärei oprite

Ci el se departa in locuri pustii si se ruga.

3. Ci urcandu-se intr'una din barci,

inviita. lar de fatii sedeau Farisei qi invatatozi ai legii, veniti din toate satele Galileii, din Iudeia si din Ierusalim. puterea Domnului era cu el pi el ta-

el sedea Muga lacul Ghenisaret,

Si a fost asa ca, tuteo zi, Jimia

tarm, iar pescarii din ele coboriser5, spälau mrejele.

care era a lui Simon, 1-a rugat s'o mae putin de la useat. Apoi, sezand in barca, invata din ea multimile.

4. lar cand a contenit de vorbit, i-a zis lui Simon: Mana la ultime si lilsati In

Atunei riispunzand Simon i-a grait:

Invatatorule, toata noaptea ne-am trudit i nimic nu am prins, dar pe euviintul tä,u voi läsa mrejele in jos. Si fa:dad ei asa, prinsera, multime mare de peste ca, li se rupeau mrejele.

jos

cuiti.

mrejele

voastre,

ca sä

pes-

maduia.

Si iata cii, niste bärbati aduceau cu patul pe un om care era slabiinog

pi citutau sa-I duca inlauntru si sa-1 puna inaintea lui-;

1161

www.dacoromanica.ro

LUCA, 6

Dar negäsind pe unde 85,4 duc5

Ci vor veni zile °and rnirele se va lua

din pricina multimii, s'au suit pe po-

de la ei ; attmci vor posti intru acele zile.

Le-a spus lor qi o pildii: Nimeni nu smulge petic de la haina nou& ca

dina acoperiplui §i printre caritmizi 1-au

liisat in jos cu patul, la mijloo in fata

lui Lams.

85,1 carpeasca la una veche, altfel rupe

Omule, iertate iti aunt pitcatele tale. Dar Fariseii §i Cárturarii incepura dea cu socoteala ;4 sit zicit: Cine e acesta care vorbe§te asemenea hule? Cine poate ea ierte p&catele dealt unul

nu se potrive§te la cea veche. Si nimeni iaräqi nu pune vin nou In burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufwile; §i se vars& §.1 vinul

haina cea noui, iar petecul luat din ea

Deci, vzand credinta lor a zis:

Dumnezeu ? Iisus lns5,, cunoscand gandurile

lor, luand cuviIntul, a gráit cittre ei: Ce vä intrebati in inimile voastre ? Ce este mai u§or ? A zice: tie picatele tale, sau a zice: scoalá-te

Ili se nimiceso §i burdufurile.

Ci vinul nou trebue pus in burimpreunit se vor plistra. dufuri noi Apoi nimeni, dup5, ce a baut vin vechi, nu voie§te degrabit de cel nou, fiindeit zice: E bun oel vechi. 6.

umblit ?

lar ca sä titi cit Fiul omulai are pe pamant putere s5, ierte picatele-

Smulgerea spicelor. Cel cu natinct uscatd.

zis-a celui slabinog: tie graie,sc, scoal&-te,

zece apostoli. Predica de pe munte.

kinteicluit StImbeita. Alegerea c,elor doispre-

la patul tau qi te du in casa ta.

Si numaidecitt soulandu-se inaintea lor, luand patul pe care zä,cuse, s'a dus la

casa sa, marind pe Dumnezeu.

Si uimirea i-a cuprins pe toti hiudau pe Dumnezeu §i plini de fricit ziceau: Vazut-am astazi lucruri de neorezut.

In urma acestora, ie§ind, a vazut un vame§ cu numele Levi, care §edea

Intr'o Sambäta - a doua dupl

Pa§te - Iisus mergea printre holde, iar ucenicii lui smulgeau spice, le frecau cu mainile §i mancau. Dar oarecare dintre Farisei au zis:

De ce faceti ce nu se code s5, fac5. nimeni Sambiita ? Attmci Iisus le-a riispuns: Oare n'ati

citit ce-a facut David, cand a flamanzit

la varnä, §i i-a zis: Vino dup.& mine.

Ci el, lasand toate, s'a soulat §i

a merit dupa lisus.

Si Levi i-ft fitcut un ospit mare

la el acasit. Si era gloat& multi de vame§i

§i de altii, caro §edea,u cu ei la maca.

el §i coi ce erau ou el ?

Cum a intrat in loca§ul lui Dumnezeu §i a luat painile punerii inainte a mancat §i a dat §i sotilor lui, din ele, pe care nu se cavine sä, le

murau catre ucenicii lui spunand: De

name° decal numai preotii? Apoi le-a zis: Fiul omului este domn §i al Sambetei.

§i cu p5,cato§ii ?

nagoga

Dar Fariseii §i C5,rturarii lor mur-.

ce mancati §i beti impreuna cu vame§ii

Ci Iisus riispunzand grait-a &litre

ei: N'au trebuinta de doftor cei sani,

Intealtit Sambittä a intrat in sii invita. Si era acolo un om a citrui mad& dreapta era uscati.

toqi, dar coi care suferit.

Ci C5,rturarii §i Fariseii Il pandeau s& vada de tamiidue§te in ziva Sambetei, gäseascit cuvitnt de invinuire. ca

pe pac5,toqi la pocainta. Atunci zis-au lui: Ucenicii lui Ioan poste,sc adesea i fac rugaciuni, a§ijderea

zis deci omului care avea mana uscatit:

N'am venit sit chem pe drepti, ci

ai Fariseilor, iar ai täi mananc5,

beau.

Iisus ins& le-a riíspuns: Nu cumva

faceti sâ posputeti pe fill nuatii teasca, pe cat timp este mirele cu ei ?

Dar el ouno§tea gandurile lor. A

Scoal&'-te §i stai aici la mijloc. El s'a soulat §i a stat.

Atunci Iisus graita catre ei: tutreb pe voi: Ce se cade Sambata: a face bine sau a face rau, a so5,pa un suflet sau a-1 pierde ?

1162

www.dacoromanica.ro

LUCA, 6

Si de jur privindu-i pe ei toti, a zis omului: Intinde mina ta. Iar el ficu asa si mina lui se ficu la loe eanitoasi, ca i cealalti.

Vai voui cind toti oamenii vi, vor zice: Bine de voi! Cid tot asa pirintii Ion fäceau cu prorocii mincinosi. lar voui, calor ce ascultati vi spun:

urii i unii Cu altii se vorbea,u ce si-i

Iubiti pe vrajma,sii vostri, faceti bine celor ce vi, m'Ase pe voi;

Ei insi se umpluri, de nebunia

faci lui /isus.

In zilele acelea,, Iisus a iesit la multe ca sâ se roage si a petrecut noap-

tea in ruFiciune citre Dumnezeu.

lar daci s'a ficut ziui, a chemat la sine pe ucenicii sii i a ales din ei doisprezece pe care i-a nutnit apostoli: Pe Simon, ciruia i-a zis Petra, pe Andrei, fratele lui, pe Iacob, pe Ioan,

pe Filip, pe Bartolomei,

Pe Match, pe Toma, pe Iacob al lui

Alfeu, pe Simon numit Zelotul,

Pe luda al lui Iacov si pe luda

Iscariote,anul, care s'a flicut vinzitor. lar dupii, ce a coborit impreuni °u ei, a stat in loa ses, i erau acolo gloate multe de ucenici ai sài i multime mare

de norod, din toati Iudeia, din Ierusalim si de pe tirmul Tirului si al Si-

asculte donului, eare veniseri, ca si, se vindece de boalele lor. Si cei bintuiti de duhuri necurate

se timiduiau. Si toati, gloata cinta si se atine"

de el, eici din el iesea o putere care lecuia pe toti. Atunci el, ridicandu-si ochii spre

ucenicii sii, le-a cuviintat: Fericiti voi cei stiraci, ei, a Dumnezeu.

voastri este imparitia lui

Fericiti voi care fliminziti acum, ci vil yeti s'aura. Fericiti cei ce plan-

geti acum, ci. yeti ride. Fericiti sunteti cand oamenii vi, vor un i pe voi i vi, vor da afari dintre ei, i vi. vor batjocori i vor lepida numele vostru ea urit din pricina Fiului omului. Bucurati-vi., in ziva aceea i siltati

ci iati, plata voasträ multa, este in cer ; pentru ci, tot asa ficeau pärintii lor cu prorocii. Dar vai voui bogatilor, ci. vi. luati

pe pimint mingiierea voastri. Vai voui, calor acum situi, ci veti vai voui celor ce astäzi rideti,

ca,'

yeti fi in intistare si yeti plinge.

Binecuvintati pe cei ce vi

ble-

stemi, pentru eei ce vi, &duo viitimare. Celui ce te loveste peste falci, in-

fitiseazi-i si pe cealalti; i cu cel °are iti ia vesmintul nu te pune in nici pentru si de la cel Oricui iji cere, care ja lucrurile tale, nu °ere inapoi. Si ce fel voiti si, vi, faca' voui, oamenii, fa,ceti-le i voi lor tot asa.

Cici de iubiti pe cei ce vi, iubesc, ce multumiti puteti avea? Doar i pi,eitosii au iubire pentru cei ce le poarti

iubire.

Si daca', faceti bine la cei ce vi

fac bine, ce multurnitä, puteti avea? Doar i päcátoii acelasi lucru fac.

Si daca', imprumutati pe aceia de la care ni,dijduiti Bi. luati, ce multumitä

puteti avea? Doar i päcitoii dau cu imprumut picitosilor, ca si, primeasch' inapoi intocmai. Ci iubiti pe dusmanii vostri, faeeti

bine si dati cu imprumut, farit sa

dajdui0 nimio in schimb, ii risplata voaatril va fi mula, si yeti fi fiii Celui

inalt, ci, el este bun eitre coi nemultumitori si Fiti milostivi, precum i Tatil vostru este milostiv. Nu judecati i nu yeti fi judecati ; nu osinditi si nu yeti fi osanditi; iertati i yeti fi iertati. Dati si vi se va da. Turna-vor in sinul vostru o m'azur& bunet, indesatä, clitinati, i plini, si se verse, cici Cu CO miisurati cu ea se va m'asura si vouti.

Apoi le-a spus si o parabolä. Poate,

oare, orb la orb ea arate calea ? Nu vor

°idea in ripi, amindoi? Nu se poate ucenic mai presus decit ; adus la desivirsire, fi-va

fiecare ucenic deabia ea invtititorul De ce vezi paiul din ochiul fratelui tiu, iar birna din ochiul tilu nu o simti?

1163

www.dacoromanica.ro

LUCA, 7

Cum poti sà zici fratelui tau: Frate, stai sä scot paiul din ochiul tau, nevazand tu insuti barna care este in ochiul tau? Fatarnice, scoate mai intai barna din ochiul tau i atunci vedea-vei sà scoti gunoiul din ochiul fratelui tiiu.

Atunci Timis a pornit cu ei. FA fiind

el acum nu departe de casa sutasului, a trimis la el prieteni i i-a zis: Doamne,

Ca nu se poate pom bun care

sä, fad, roade role i, iarâi, nici pom rau

care si faca ronde bune. Iar fiecare pom se cunoaste dupa

roadele lui. Cad nu din scaieti culeg oamenii smochine, nici struguri din rahne.

Omul bun din vistieria cea, bung a inimii sale scoate cele bune, pe cand omul ram din vistieria cea rea a inimii lui scoate cele rele. Choi din prisosinta inimii gritieste gura lui. Deci, pentru ce-mi ziceti: Doamne, Doamne daca nu fa,ceti ce va. spun ?

Oricine vine la mine si aude cu-

vintele mele FA le indeplineste: arata cui este asemenea:

vii,

nu te osteni, ca nu aunt vrednio ea si, intri sub acoperitmantul meu. De aceea, nici pe mine nu m'am socotit vrednic sil viu la tine. Ci apune un cuvant si se va tiimadui robul meu.

i eu sunt om pus sub poruncii

Cit

si am la riindul meu ostasi sub mine si spun acestuia: du-te, i se duce, si altuia: vino, i vine, fà aceasta, si face.

si

slugii reek:

lar Esus auzind acestea s'a mirat de suta i intorcandu-se a zis multimii care venea dupi, el: Vä spun clt nici in

Israir n'am aflat atata credinti.

i cand cei trimisi au venit inapoi,

acasa, I-au gäsit sinittos pe servitor. In ziva urmatoare, s'a dus inteun Virg numit Nain i cu el impreunit mer-

voi

geau multi ucenici de ai lui i mult

Asemenea este unui om care zidindu-si casä, a säpat, a adancit i i-a pus temelia in stanch. i venind apele

norod.

lar cand s'a apropiat de portile

mari i puhoiul izbind in casa aceea. n'a

targului, iatit scoteau un mort, singurul fecior al maicii sale, si ea era vaduva, iar popor din targ era cu ea destul.

lar cel ce aude, dar nuindeplineste, este asemenea omului care ti-a zidit casa

fticut mili de ea si i-a zis: Nu mai plange !

busirea acelei case a fost mare.

scoalà-te.

putut s'o clinteasca, fiinda era temeinio

pe tarana, fira de temelie i izbind in ea puhoiul, s'a prabusit degrabit i pra-

i viizand-o pe ea Domnul i s'a

Atunci, apropiindu-se, s'a atins de

racri, iar coi ce o duceau au stat locului ; iar el a rostit: Tanirule, tie zic, lar cel ce fusese mort s'a sculat in

7.

Ttindrul din Nain. Solii dui loan Botezdtorul ei ungeServitorul

centurionului.

rea lui Rem de cdtre femeia pdcdtoctsd.

Dupii ce a incheiat toate aceste cuvinte ale sale, in auzul poporului, a intrat in Capernaum. Acolo, servitorul unui sutas era bol-

nav pe moarte, iar stapanul lui Il iubea. Auzind deci despre Esus, a trimis la el pe bitranii Iudeilor, rugandu-I ca sti vie si sit scape pe sluga lui. Ci ei sosind la Esus, 1-au rugat cu dinadinsul, zicand: Vrednio este sa-i faci lui aceasta, 6. Caci iubeste neamul nostru, i sinagoga chiar el ne-a

sus si a inceput sá vorbeasca 1-a dat mamei sale.

i Iisus

i frica i-a cuprins pe toti i preaProroc mareau pe Dumnezeu zicand ort: Duramare s'a ridicat intre noi, nezeu a cercetat norodul säu. lar vorba aceasta despre el a mers In toatil Iudeia i in toata imprejurimea.

Ucenicii lui loan i-au adus lui in

inchisoa,re veste despre toate acestea.

Atunci el chemand la sine pe doi

dintre ucenicii sis, i-a trimis catre Domnul

zicand: Esti tu cel ce va sit vie sau sit asteptiim pe altul ? Ajungand la Esus, acei barbati au

zis: loan Botezitorul ne-a trimis la tine au acest cuvant: Esti tu col ce va sa vie sau sà asteptam pe altul?

1164

www.dacoromanica.ro

LUCA, 7

21. lar in acel ems, lisus vindeca pe muli de boli si de rani si de duhuri rele multor orbi le däruia vederea. Deoi rdspunzand lisus le-a zis: Duceti-vd i spuneti lui Ioan vizut auzit: Orbii vád, ologii umblä, leprosii se ourdtesc, surzii aud, mortii inviazil i säraoilor li se bineve,steste. Si. fericit este acela care nu se va sminti intru mine. lar dupä ce vestitorii lui Joan plecard, lisus a inceput sá vorbeascit multimilor despre loan: Ce ati iesit sá priviti In pustie? Oare tre,stie cliainandu-se de vânt? Nu! Ce-ati iesit, dar, sá vedeVi ?

Oare om imbrdcat in vesminte moi?

Nu! Jatá, cei ce petree in haine scumpe desfatare sunt in casele impäratilor. Atunci ce-ati iesit sá vedeti? Oare proroc? Da! vä spun, i mai mult decal un proroc. Acesta este cel despre care s'a scris: rat& trimit, inaintea fetei tale pe

ingerul meu, care va giiti cala ta, inaintea ta.

Ciici v5, spun: intro cei niscuti din femei, nioi unul nu este mai mare decal loan Botezatorul; dar cel mai mic din impärktia lui Dumnezeu este mai mare decat el. Si tot norodul care 1-a ascultat vamesii dreptate dat-au lui Dumnezeu, botezandu-se en botezul lui loan. lar Fariseii i invitátorii legii, care nu s'au botezat de la el, au lepädat,

pentru sufletul lor, sfatul lui Dumuezeu.

Cu cine voi asemäna pe oamenii

acestui neam?

i cu cine sunt ei ase-

menea ?

Sunt asemenea copiilor care sed in

targ i strigd unii dare altii, jucat; v'am V'am oantat din fluer

cantat de jale si n'ati plans.

Cáci a venit loan Botezätorul,

nemancand paine i negustand vin spunqi: Are demon ! A venit i Fiul omului, mancand bänd i spuneti: Iatä, om mancacios bdutor de vin, prieten al vamesilor

dreaptä, de ciitre toti fiii ei.

sä ude eu lacrimi picioarele lui i cu pärul capului ei sá le E} teargii. i sä,ruta picioa-

iele lui i le ungea cu mir. Väzilnd aceasta, Fariseul care-1 chemase a vorbit in gandul lui si a zis: Acesta, de-ar fi proroc, ar !ti cine e si ce fel e femeia care se atinge de el, ca este piicatoasä. Atunci lisus luand euvantul gritit-a

cittre el: Simone, am sd-ti spun ceva. Invätätorule, spune rosteste el. Un cämdtar avea doi datornici. Unul era dator cu cinci sute de dinari,

iar celä,lalt cu cincizeci. Dar neavand ei eu ce sá pläteascii,

i-a iertat pe amandoi. Spune-mi: care dintre ei il va iubi mai mult?

Simon räspunzand a zis: Gandeso cá acela cdruia i-a fost iertat mai mult. Räspuns-a lui Ems: Drept ai judecat.

Apoi, intorcându-se ciitre femeie,

i-a zis lui Simon: Vezi pe femeia aceasta? Am intrat la tine in cads,: apii de Bpi-ant

pe picioare nu mi-ai dat; ea insä,, cu lacrimi mi-a udat pieioarele si le-a Sera ou pitrul ei.

Sdrutare nu mi-ai dat; ea insä, de °and am intrat, n'a contenit

siirute picioarele.

Cu untdelemn capul meu nu 1-ai

uns; ea ins5 cu mir mi-a uns

gäsitä,

pi-

cioarele.

Drept aceea, îi spun, iertate aunt ei piicatele ei cele multe, cdci Inuit a iubit. lar cui putin se iartä, putin iubeste.

i a rostit dare ea: Iertats îi sunt

päcatele.

Atunci comesenii incepurd sä se intrebe in gandul lor: Cine este acesta care iartä, i pimatele?

al pämätosilor I

35. Dar Intelepciunea a fost

Unul din Farisei 1-a rugat pe lisas sä minance la el. Si a intrat in casa Fariseului si a sezut la masd. Si, iatä, o femeie, care era in oras pAciitoasi, prinzand de veste cá vade la masä in casa Fariseulni, a adus un alabastru cu mir. Si t,inandu-se dinapoi, Dag& picioarele lui Lsus, i plangand, a inceput

Ci lisus zis-a femeii: Credinta ta te-a mantuit; mergi in pace.

1165

www.dacoromanica.ro

LUCA, 8

Ce-a fost cazut intre spini, acestia aunt cei ce aud cuvantul, dar, umbland sub povara gtijilor, a bogatiei si a placerilor vietii, se inniibusesc ì nu rodesc

g.

Femeile ucenice. Parabo/a semeiniitorului.

Mama i fratii lui Rms. Furturuz de pe lac. Demonizatul din tinutul Gherghese-

desavarsit.

nilor. .Fiica lui lair. Femeia peitima194 de doieprezece ani. Si fost-a, dup.& acestea, ca Iisus

lar ce a fost in pamant bun, ace-

stia aunt cei ce, cu inimä ouratä i buni,

aud euvantul, Il pâstreaz i fac rod, intru rabdare. Nimeni, daca, aprinde fiche, n'o ascunde sub un vas, sau n'o pune sub pat, ci o aseazi in sfe§nic, pentru ca acei ce intl.& sä vazi lumina.

oftlatorea din oral in ora' si din sat in

sat, spunind tare si binevestind imparitia lui Dumnezeu, iar cei doisprezece apo-

stoli eran cu el,

Asemenea, oareca,re femei care fu-

sesertt tamaduite de duhuri rele si de

Cäci nu este nimio s.scuns care ea nu se dea pe fata i nimio tainic care si nu se cunoasca ii sä, nu vie la arätare. Luati seams, deci, cum auziti:

boale: Maria numitä, Magdalina, din care iesisera Fjapte demoni,

Si Ioana, femeia lui Huza, ingrijitorul lui Irod, i Susana si multe altele care Il ajutau din averile lor. In vremea aceea, adunindu-se mult norod i cei care, de prin toate orasele, veneau la el, a vorbit in parabola: Esit-a semantitorul sa semene simanta sa. i dad semana el, o parte a cazut Mgt drum Foi a fost cabcata cu pioioarele i pásàrile cerului au mtincat-o.

Alta parte a cazut in loo pietros si

dad, a räsarit s'a uscat, pentru ca nu avea umezealit.

Celui ce are i se va da, iar de la cel ce nu are, si ce gändeste di are lua,se-va

de la el. Atunci au venit la el mama lui §i fra0i lui; dar nu puteau sit se intalneascii cu el din pricina multiraii norodului. Si i-au dat lui de veste: Mama ta fratii täi stau data i voiesc si te vaza. Ci el riispunzil nd grait-a catre ei: Mama mea i fratii mei sunt acestia care aseulta ouvantul lui Dumnezeu si-1 indeplineso.

Inteo si astfel a fost cà lisus a

Alta parte a cifizut in mijlocul spinilor, i spinii, ()rescind cu ea o data, au

intrat in corabie, cu ucenicii lui, i le-a

lar alta parte a cazut in pämantul cel bun toi orescand a &cut rod insutit.

lacului. Si au purees.

dupä ce a spus aceasta a strigat: Cine

are urechi de auzit sit auzi

9. (Ji ucenicii lui 1-au intrebat: Ce este pilda aceasta El atunoi a räspuns: Voui vä este

dat sa cunoast4i tainele Impäráiei lui Dumnezeu, dar celorla10: in pilde, ea vadind ea nu vaza qi auzind sä nu inteleagi.

lar pi/da este aceasta: SionAnta

vita cuväntul lui Dumnezeu.

Cei de Ifinga cale sunt cei care aud,

dar vine Diavolul i ia cuvantul din inima lor, ca nu cumva,creand, si se mintuiasca. Cei din loo pietros sunt acela care, auzind ouvlintul, 11 primesc cu bucurie, dar acestia nu au ei cred pawl

la o vreme, iar In ceasul ispitei se leapáda.

zis: SA trecem de palter* cealalti a

Dar pe °And ei vtisleau, lisas a adormit. Atunci o vifornita de vänt se Iasi pe lae, iar ei se umplura de apil, staturi in cumpana, primejdiei. Ci venind la el, ucenicii I-au desteptat i i-au zis: Invatatorule, Invater torule, pierim I Atunci el sculandu-se a certat vantul si volbura apei, si ele au contenit i s'a ficut liniste.

lar ucenicilor le-a zis: Unde este oredinta voasträ ? Ei insa, späimäntati uimiti, ziceau unii catre Oare cine este acesta,? Ca porunceste i furtu-

nilor i apei si asculta de el! Apoi au ajuns cu corabia in tinutul Gherghesenilor, care este dincolo de LTA, In fate Galileii.

Cand a ie§it pe uscat, 1-a intim-

pinat un om din cetate, care avea demon

si care de multa vreme nu mai punea

1166

www.dacoromanica.ro

LUCA, 8

haini pe el si in cad+, nu mai salasluia, ci in pesterile de ingropaciurte. Vazandu-1 pe Iisus, a racnit si a cazut inaintea lui i cu glas puternie a zis: Ce ai cu mine, Ususe, Fiule al lui Dumnezeu, Cel Preainalt? Rogu-te, nu ma munci. C lisas poruncea duhului necurat iasa afar& din om. Pentru o Il apuca de multe ori; si-1 legau in lanturi i in

Ca avea numai o fata, ea de doisprezece ani, 0 ea era pe moarte. Si pe wind se ducea lisas, gloatele il impresurau.

Ci o femeie, care avea de doisprezece ani seurgere de dingo çi cheltuise cu

doftorii toata starea ei, neputand ea se vindeee de catre nimeni, S'a apropiat de lisas, pe la spate, si s'a atins de ciucurii hainei lui i, in

puneau sub paza, dar el sfarilmand legaturile era manat de demon in pustii. Si ha intrebat lisas, zicand: Ca-

Atunci lisus a zis: Cine este care s'a atins de mine ? Dar toti au tä,gaduit. Petru i ceilalti soti ritspunserit:

Caci demoni multi intraserti in el.

bulzesc si tu spui: Cine este care s'a

obezi

re-ti este nume/e ? El a raspuns: Legiune. Si se ruga de el sä nu le porunceasea

sit meargi in genune.

Iar acolo era o turmil, mare do porci, care pasteau pe munte. i hau rugat sa, le ingaduiasca lor sä intre in porci; i le-a ingaduit. Si iesind demonii din om au intrat In porci, iar turma s'a repezit de pe povarnis in lac, si s'a innecat. lar pastorii, vazand ce s'a intamplat, au fugit si au dat de veste in cetate prin colibe.

Atunci locuitorii au iegit sa

Si ha rugat pe el toata multimea din tinutul Gherghesenilor, ea se due& de la ei, caci idea mare li cuprinsese. Ci el, intrand in corabie, s'a inapoiat. lar bärbatul din care iesisera demonii se ruga de el sa-1 lase langa sine. Timis ins& i-a dat drumul, zicand: Intoarce-te in casa ta i spune cat bine ti-a facut tie Dumnezeu. Si el s'a, vestind prin tot oragul cat bine i-a facut lisas lui. Gaud s'a inturnat Iisus, primit teptau.

de

norod,

cad toti

II

i oazand la picioarele lui lisas,

Il ruga sa intre in casa lui,

atins de mine? Dar limas zise iar: S'a atins de mine cineva. Cad am simtit puterea care a iesit din mine. Atunci femeia, vazit,'ndu-se

a venit tremurand i caza,'nd la picioarele

lui a spus, de fatä cu tot norodul, din care pricina s'a atins de el si cum s'a tämliduit numaidecát. Ems a rostit catre ea: Indrazneste,

credinta ta te-a mantuit, mergi in

Pe °and el vorbea Inca, vine cineva din casa mai marelui sinogogii i spune:

A murit copila ta. Nu mai osteni pe In vatiltorul.

Dar lisas auzind zis-a catre Iair:

Nu te teme; crede numai

i

se va

mantui.

Si inträ.nd in ca.sii, n'a lisat pe nimeni sä, intre cu el, decat numai pe

Petru, pe loan, pe lacob, pe teed' copilei si pe mama.

Ci toti plangeau si se tanguiau

pentru copilä. Iisus le zise: Nu plangeti,

di n'a murit, ci doarme. Dar ei I-au luat in ras, stiind bine ca a murit. Atunei el dupa ce i-a ecos pe toti Mara, apucand mana copilei a strigat zicand: Copilä, desteaptil-te!

Si duhul ei s'a intors si s'a sculat dea ei sa

as-

Si iata cä vine un bilrbat al carui nume era lair si care era mai marele sinagogii.

multimile te impresoara si te im-

pace.

ce a fost si au venit la lisas si au gasit pe omul din care iesisera demonii, imbracat ou minte, sezand jos la picioarele lui lisas, i s'au infricosat. Si cei ce vizuseril le-au spus cum a fost mantuit demonizatul.

multime

aceeasi clipä, curgerea sangelui ei a stat.

degrabli si a ort%nduit lisas miina.nce.

Iar parintii ei au ramas uimiti. Iisus le-a poruncit sit nu spuna nimlinui ce s'a Sntamplat.

1167

www.dacoromanica.ro

LUCA, 9 seascii, de mänoare, pentru cii aici suntem

9.

Trimiterea celor doisprezece apostoli. Sdturarea celor cinci mii de oameni.

risirea lui Petru. Intdia si a doua vestire a patimilor. Schimbarea la lead. Vindecarea copilului demonizat. Care este intdiul

intre apostoli? Urmarea lui Iisus. Dupà% acestea, a chemat la sine pe coi doisprezece ucenici ai säi i le-a dat putere i stOpilnire peste toti demonii, putero s'a thmitduiasca boalele. i i-a trimis s propovaduiascit' imparittia lui Duranezeu i sä vindece pe cei bolnavi. i

le-a zis: SA nu luati nimio pe

drum; nici toiag, nici traistä nici päine, nici parale i nici cate douä. haine. i in care casa yeti intro, acolo s5, riimâneti ni de acolo sä plecati.

*i daoâ nu vor sä, vii, primeasca,

ienind din cetatea aceea scuturati praful de pe picioarele voastre, spre marturie asupra lor.

lar ei pornind, au strabätut sat cu sat, vestind vestea ceo bunts, i Omitduind pretutindeni. Ci a auzit Irod tetrarhul de toate aceste fapte ni era in nedumerire, di se

zicea de atre unii cum di Than s'a

sculat din morti; Iar de cittre altii c5, Ilie s'a arätat,

iariini de cAtre altii ca un profet dintre cei veehi a inviat. Irod insa zicea: Lui Than eu i-am taiat capul. Cine este dar acesta despre care aud astfel de fapte? De acee,a, cituta sarl vada. Ci apostolii inapoindu-se i-au spus

lui Iisus toate &Ile au fiicut. Atunci el

i-a luat cu sine ni s'a dus deoparte inteun

loc pu,stiu, spre un oran numit Betsaida.

Dar multirnile, prinzand de veste, au mers dupii el, FA el, primindu-le, le grdia despre impäratia lui Dunmezeu, iar pe cei caro aveau trebuinta de tä,maduke li fiteea

Dar ziva a inceput od se plece

spre sear5 Atunci venind la el cei doisprezece i-au spus: Dii drumul s5, se ducii, prin satele i prin colibele dimprejur, ca sii poposeasca

In loo pustiu. lisus Ins& le-a räspuns: Dati-le voi sä mänänce. Ci ei au zis: Nu avem mai mult deoit cinci paini i doi penti, afarà numai daoá, ducându-ne noi vom cumpära merinde la tot acest norod. Caci erau ea la cinci mii de bAr-

bati. Dar el

zis-a ciltre ucenicii lui:

Mezati-i jos, in cete de cite cincizeci de toti.

i au f5,cut ana i i-au anezat pe

Iar Iisus, lufind cele einoi cei doi penti i cäut5,nd la cer, le-a bine-

cuväntat, a fränt i a dat ucenicilor, ca sii punä multimii inainte. i au miincat i s'au s5,turat toti au luat ce le-a rimas din fárdmituri, douasprezece conuri.

()data, cänd lisus era singur ni se ruga, iar ucenicii erau cu el, i-a intrebat

pe ei zictind: Cine spun multiraile c5, aunt eu? Atunci ei au riíspuns: Ioan Betezittorul, iar altii hile, altii insä, ca a inviat unul din prorocii din vechime.

Ci el i-a intrebat: Dar voi cine ziceti ca aunt eu? Rdspunzand atunci

Petru a rostit: Christosul lui Dumnezeu. Dar el le-a poruncit cu stritniaicie sa nu spunii, nimanui aceasta; i a mai zis cii Fiul omului trebue sit piatimeascit mult i 85, fie lepadat de cAtre bittrani, de catre mai marii preotilor i de catre eä,rturari i sä, fie omorit, iar a treia zi sà, invieze.

Apoi a vorbit c5,tre toti: Daca vrea cineva sii vinä, dupii mine, sä, se

in crucen in fiecare lepede de sine, zi urmeze; Caci cine va voi sEt-ni mantuiasca sufletul 11 va pierde, iar cine-ni va pierde sufietul eau, pentru mine, ni-1 va mantui. CA, ce folosente omului sii cantige lumen toatä, iar pe sine s5, se piardic, ori sa se pagubeasca? lar cine se va ruina de mine ni de cuvintele mele, i Fiul omului se va

ruina de el, and va veni intru marirea sa i a Tatalui ni a sfintilor ingeri. Cu adevarat vä spun voud cä sunt unii dintre cei ce eau aici, care nu

1168

www.dacoromanica.ro

LUCA, 9

vor gusta moarte pan& ce nu vor vedea imparatia lui Dumnezeu.

lar dupit cuvintele acestea, ea la opt zile, Iisus a luat Cu sine pe Petru, pe loan si pe Iaoob i s'a suit in munte, ca sa, se roage.

i pe când se ruga el, vederea

fetei sale s'a facut alta si imbraeämintea lui albä stralucitoare. Si iat& doi barbati vorbeau cu el, care erau Moise i lije, i care aratandu-se intru slay& spuneau sfarsitul pe care el avea

implineasca in Ierusalim.

lar Petru i sotii lui eran ingreuiati de somn, dar stäruind ei in veghe

au vazut mirirea lui si pe cei doi barbati care stäteau impreunit cu el. Si cand a fost sa se despartä, acestia de Iisus, zis-a Petru catre el: Invittatorule, bine este ca noi sä fim aici. Sa

facem trei cone, una tie si una lui Moise si una lui Die spuna.

nestiind ce sä.

Dar pe cand vorbea acestea, s'a fäcut un nor si i-a umbrit; ci ei intrfind in nor s'au spaimfintat. Atunci, din nor, o voce a rostit: Aeesta este fiul meu eel ales, de el s& ascultati !

lar Gaud a trecut glasul s'a aflat Iisus singur. Ci ei au tacut i nimanui

n'au spus nimio, In zilele acelea, din cele

ce au vazut. In ziva urmatoare, cfind s'au pogorit din munte, i-a iesit inainte multime de norod.

Si iata, un barbat din gloat& a

strigat si a zis: Invatatorule, rogu-ma tie, cauta spre fiul meu, ail am numai pe el; i iata un duh 11 apuca i deodat& racneste si-1 zgudue cu spume 0-1 zdrobeste i cu greu se duce de la el.

Ci m'am rugat de ucenicii tai ea sä-I scoatit afarit, dar n'au putut. Atunci Iisus raspunzand a zis: 0, neam färit credintä, i stricat! Pfina cand voi fi la voi i vä voi ingadui? Adu aici pe fiul tau. Dar cand venea dare Iisus, de-

monul il trfinti si-1 zgfiltái. Atunci Iisus certit duhul necurat, ;;Tindeca, pe copil si-1

&du tatalui

lar toti au famas uimiti de mg.retia luí Dumnezeu. Si pe cand ei totí se mirau de cfite le ficea, a rostit catre ucenicii sai:

Puneti in urechile voastre euvintele acestea: ea Fiul omului va sa fie dat In mâinile oamenilor. Dar ei nu intelegeau rostirea

aceasta, caci era ascunsä pentru ei, ea sit n'o priceapa, si le era team& sa-1 intrebe pe Iisus despre cuvant. Ci in ei s'a ivit gilindul: cine intre ei este mai mare? Iisus insá, cunoscand gfindul eu-

getului lor, a luat un copil, 1-a pus Fang& sine,

Si le-a zis: Oiicine va primi pruncul

acesta, intru numele meu, pe mine me,'

primeste; lar oricine ma va primi pe mine primeste pe cel ce m'a trimis pe mine Caci cine este mai mic intre voi

toti, acesta este mai mare. Atunci Ioan a inceput sa spuna: Invatatorule, am vazut pe unul care, in numele tau, scotea garb, demoni i 1-am oprit. pentru ca, nu urmeaz& impreuna cu noi. Dar Iisus i-a riispuns: Nu-1 opriti; &lei cine nu este impotriva voastr& este pentru voi. lar cfind a fost sä se implineasca zilele inaltarii sale, atunci el indrepta statornic fate sa ca a& meargä, la Ierusalim.

Ci a trimis inaintea fetei sale vestitori. Ci ei mergamd au intrat inteun targ al Samaritenilor ea sa-i gateasca de popas.

Dar ei nu 1-au primit, pentru

indreptarea fetei sale era spre Ierusalim. Atunci Jacob fji loan, ucenicii lui, vazand acestea i-au grait: Vrei, Doamne,

sá zicem sà pogoare foc din cer i sa-i mistuiasca precum a fticut i lije? Dar Iisus intorciindu-se i-a certat si le-a zis: Nu stiti oare fiii carui spirit sunteti? Cá Fiul omului n'a venit ca sa piardä, sufletele oamenilor, ci ca sit le man tuiasca.

Si s'au dus inteun alt sat.

Si pe când mergeau pe cale, zis-a unulcatre el: Voi merge dupa tine oriunde

te vei duce.

1109

www.dacoromanica.ro

74

LUCA, 10

Atunci Iisus i-a spus: Vulpile au i pasarile cerului cuiburi; dar

i pulberea care s'a lipit, din orasul

vostru, de picioarele noastre, o stergem

vizuini

Fiul omului n'are unde sa-si plece capul.

sit

Si a graft catre altul: Vino dupi

mine. Ci el a zis: Doamne, lasa-mit intai sá merg s ingrop pe tatal meu.

Ci va spun ca, in ziva aceea, mai usor va fi Sodomei, decitt acelui ores.

Vai tie, Chorazine! Vai tie, Betsaid° ! Cad, daca in Tir i in Sidon s'ar fi facut minunile care s'au fileut la voi,

Zis-a si un altul: Voi merge, Doam-

ne, clupa tine, dar rnai intai ingadue-mi

de mult s'ar fi pocait, stand in sao

ramas bun de la cei din

in cenusa. Dar Tirului i Sidonului mai usor

Iisus Msa a rostit catre el: Nici unul care pune mana lui pe plug si se uita indarat nu este potrivit pentru im-

le va fi, la judecata, decat voua.

Si tu, Capernaume, nu te-ai inaltat oare pan& la cer? Pani, la iad vei

paratia lui Dumnezeu.

fi impins in jos!

Cine asculta de voi, de mine ascultA, qi cine va nesocoteste pe voi, pe mine ma, nesocoteste; iar cel ce ma, nesocoteste pe mine, nesocoteste pe eel ce m'a trimis pe mine. Rua cei saptezeci s'au inapoiat cu bucurie i i-au spus: Doamne, i demonii

10.

Trimiterea i inapoierea celor faptezeci de

ucenici.Vai de mole irnpietrite. lima se bucurd cu Duhul. Parabola cu Samariteanul milostiv. Marta fi Maria. Dup.& acestea, Domnul a rAnduit alti fjaptezeci de ucenici i i-a trimis,

cate doi, inaintea fetei sale, in fiecare tArg i loo, unde Insui avea sli vie. Si a vorbit catre ei: Secerisul este mult, dar lucratorii sunt putini; rugativit deci, Domnului secerisului, ca scoata lucrAtori la secerisul sâu. Mergeti; iata eu va trimit pe voi ca niste miei, in mijlocul lupilor, Nu purtati pungá cu bani, nici traista, nici incaltaminte; i nimiinui, pe cale, bines sa nu-i dati.

lar In once casa yeti intra, mai

intai spuneti: Pace casei acesteia! S'1 de va fi acolo fiul pacii, odih-

ni-va pacea voastra asupra lui; iar de nu, se va intoace catre voi. Si in aceeasi casii sä raratmeti, man-

°And si hand ce au ei acolo, caci vrednic este lucratorul de plata sa. Nu VA mutati din casil in casa. CAnd intrati intr'un oras si piimesc, mancati cele ce vä pun inainte. Tamitduiti pe bolnavi i spuneti-le: S'a apropiat de voi imparatia lui Duninezeu.

lar cand ati intrat intr'un oras

si nu va primesc pe voi, atunci iesiti in ulitele lui i ziceti:

voi! Dar aceasta ea

nezeu.

Räspuns-a lui Iisus: Lasa mortii sa-si ingroape mortii lor, iar tu mergi de vesteste imparAtia lui Dumnezeu. ca i-au MS& mea.

rtimaná la

stiti, ea s'a apropiat impartitia /ui Dum-

ni se supun intru numele tau.

Atunci lisus le-a raspuns: Privit-am pe Satana cazand, ca din ceruri

fulgerul.

Iata, datu-v'am voua putero BA cillcati peste serpi si peste scorpii

peste toata puterea vrajmasuhii, ei Mini()

nu va, va aduce vatamare. Dar nu vá bucurati de aceasta ca duhurile se plead): voua, ci vä bucurati ca numele voastre Bunt scrise In ceruri.

In ora aceea Iisus a tresaltat de bucurie, intru Duhul Sfant, si a ros-

tit: Multumescu-ti tie, Parinte, Doamne al cerului si al pamAntului, ca ai escuna acestea de cei intelepti i de cei priceputi i le-ai descoperit copiilor. Asa, Pa-

rinte, cad asa a fost inaintea ta, bunavointa ta. Si intorcandu-se catre ucenici

it-a: Toate-mi stint mie date de catre Tatal meu, i nimeni nu cunoaste cine este Fiul fax& numai Tatäl i cine este

Tatiil far& numai Fiul i cartlia voieste Fiul sa-i dezvaluiasca. Apoi iarasi s'a inters cátre ucenici, deoparte,

si a mai zis: Fericiti sunt

ochii care via ce vedeti

1170

www.dacoromanica.ro

_LUCA, 11

Si aoeasta avea o sofa ce se numea

C5, zio vous: multi proroci FA impärati au voit sä vazii ceea ce voi vedeti, dar n'au vitzut, i sä alma ceea ce auziti,

dar n'au auzit. Ci, iatä, un invätätor al legii is-

pitind pe Iisus, s'a sculat si a zis: tätorule, ce sà, fax ca sl mostenesc viata de veci? Iisus grdit-a care el: Ce este scris In lege ? Cum citesti ?

lar el ritspunzand a zis: SO iubesti pe Domnul Dumnezeul tilu din toatOinima ta si din tot sufletul tau, si din toatä vartutea ta si din tot cu-

Maria, care, stand jos langg picioarele Domnului, ascults, cuvantul lui. Marta ins& era impoviirat5, de multa slujbä. Deci, stand locului, a gait: Doamne, au nu socotesti cO sora mea m'a

hisat singurà sä slujesc ? Ci spune-i ca sä-mi ajute. Dar Domnul rlispunzand i-a zis: Marto, Manto, te grijesti i spre multe te silesti. Ci un lucra trebueste. Maria partea cea bunii si-a ales, care nu se va lua de la ea.

getul tau, iar pe aproapele ca insuti pe tine.

Atunci Iisus i-a spus: Drept ai

riíspuns. Fä, aceasta i vei fi viu. Dar el voind sä se indrepteze pe sine insusi, zis-a &Litre Iisus: Si cine este aproa-

Cuvelntarea impotriva Fariseilor 0 a airturarilor.

pele men ? Mind r5spuns, Ii_sus vorbit-a:

om mergea devale, de la Ierusalim la Ierihon, si a citzut intre talhari, care, dupet ce 1-au dezbräcat i 1-au rä,nit,

au plecat, Iiisiindu-1 pe jumfitate mort.

Din intamplare un preot cobora pe calea aceea, dar vazand a trecut pe aláturea. Tot a§a si un levit, ivindu-se pe

acolo, a venit, a vazut si a trecut pe a läturea. Un Samaritean care cAlittorea, sosind in dreptul lui i viizandu-1, i

s'a facut milit de el,

Si a venit la el, i-a legat ränile turnând pe ele untdelemn i yin, si punandu-1 pe dobitocul situ I-a dus la un han si i-a purtat de grijä.

lar a doua zi, la plecare, scotand doi dinari, i-a dat hangiului i i-a zis: Ai grijä de el, i ce vei mai cheltui,

eu cand mä voi intoarce, iti voi da inapoi.

Care din acesti trei i se pare &a

a fost aproapele celui ce a fost dizut

intre tálhari ? El rtispunse: Cel care a avut milä

de el. Atunci Iisus i-a zis: Du-te si fit si tu la fel. S'a intamplat, apoi, pe cand mergeau

ei, ta Iisus a intrat 'Mean sat, iar o

femeie ou numele Marta I-a primit in casa ei.

11.

Rugeiciunea dominicald. Semnul lui lona.

Odatii, fiind Iisus inteun loo i ru-

gfindu-se, &Ind a incetat, unul dintre

ucenicii luí í-a spus: Doamne, invatä-ne sä ne rugiina, cum a inviitat i loan pe ucenicii lui.

Atunci Iisus le-a gräit: Cand

rugati sO ziceti: Tatäl nostru carele esti In ceruri, sfinteasci-se numele tau. Vie

impáriitia ta. Facä-se voia ta, precum

in cer asa si pe painant.

Painea noastrii, ces, spre flint:a nonti in fiecare zi. Si ne iartit nou5, piteatele noastre, precum i noi iertain oricui ce ne e dator. i nu ne duce pe noi in ispitä, ci ne izbäveste de ce! riíu. Apoi a zis °titre ei: Cine dintre voi,

dad, va avea un prieten si se va duce va spune: la el in miez de noapte Prietene, imprumuta-mit cu trei paini, CO a venit din cale un prieten la pun inainte, mine si n'am ce lar cel dinläuntru sO faspundä: Nu m'a da de ostenealà. Acum usa e copiii mei sunt in pat cu mine. Nu pot di mrt scol sà-ti dau. Zic you'd: chiar cand nu s'ar scula sit-i den fiindeit 11 este prieten, pentru cutezanta lui se va scula vi-i va da cat are trebuintä.

Drept aceea, gritieso you'd: cereti afla,

se va da vota, citutati si yeti bateti i vi se va deschide.

1171

www.dacoromanica.ro

74.

LUCA, 11

Ca oricine core ja; gaseste ; chide.

ii

cine cauta

i celui care bate i se va des-

Atunci, se duce i in cu sine alto

sapte spirite mai rele de cat el si intrand isi face aici shim}, i starea acelui om

ajunge, acum in urma, mai rea ea la

Cine dintre voi, tatä fiind, dacii îi va cere fiul paine, oare piatra li va da ? Sau peste dani va cere, oare fi va da, in Ice de peste, arpe?

inceput.

ii va da lui ? Deci, daui voi, care suntqi rai, stiti sa dati fiilor vostri lucruri bune, cu cat mai vartos Taal vostru cel din ceruri da-va Duhul &ant acelor care

fericiti sunt cei ce ascultà euvantul lui

Sau un ou

cer.

va eere, scorpie

In vremea aceea, a scos afara un

demon care era mut. Si cand a iesit

demonul, mutul a prins sa vorbeasca, iar mulimi1e s'au minunat. Unii insa dintre ei ziceau: Cu Beelzebul, capetenia demonilor, da afar& pe demoni.

lar altii, ispitindu-1, cereau de la el sá le dea semn din cer.

Dar el, stiind gandurile lor, le-a zis Once imparape, dezbinându-se in sine, se pustieste i casá peste casa se rastoarna. Si daca Satan s'a dezbinat in sine,

cum va mai sta impar4ia lui ? fiindca, spuneti ca eu izgonese pe demoni cu Beelzebul. lar dacá euilizgone,sc cu Beelzebul,

feciorii vostri cu cine îi izgonesc ? De aceea, ei vá vor fi judecatori. Dacá insä eu, cu degetul lui Dumnezeu, scot Mará pe demoni, atunci a ajuns in voi imparatia lui Dumnezeu.

Mad un om tare si intearmat

pazeste curten lui, avutiile lui stau in bun& pace.

Dar cand unul mai tare cleat el

vine asupra lui infrange, li in tente armele, in care se bizuise, iar prada ri-

dicata de la el o imparte.

Cel ce nu este cu mine impotriva

mea este ; i cel ce nu strange cu mine risipeste.

Mild duhul cel necurat iese din

om, urubla prin locuri sterpe, ciiutându-si

odihnii, dar negasind îi zice: Ma voi intoarce in casa mea, de unde am iesit. Si venind, o afla maturatà i finpodobitii.

lar and vorbea lisas acestea, o

femeie din multime ridicandu-si glasul i-a grait: Fericit este pantecele care te-a purtat i fericiti Mail pe care i-ni supt ! Ci

el raspuns-a: Asa este, dar

Dumnezeu si-1 pizesc.

In vremea aceea, gramiidindu-se

multimile norodului, Iisus a inceput sii, le

vorbeasca: Neamul acesta este un neana viclean ; cere semn, dar semn nu i se va da, f árâ numai semnul prorocului lona. Ciici precum a fost lona semn Nini-

vitenilor, tot asa si Fiul omului va fi

semn acestui neam. Imparateasa de la miaza-zi ridica-

se-va in judecatä, cu oamenii acestui veac

va osandi, pen tru ca a venit de la

marginile pamantului ca sa asculte in-

telepciunea lui Solomon si, iata, mai mult

decal Solomon este aici. Barbatii din Ninive scula-se-vor la judecata cu neamul acesta vor

osandi, pentru ca s'au pocait cu propove-

dania lui Iona, si iata, mai mult decat

lona este aici. Nimeni aprinzand facile nu o pune in loo ascuns, niel sub obroc, ci in sfesnic, asa ¡meat coi care intl.& sa vazi lu-

mina ei. Luminatortil trupului e ochiul tau.

Cand ochiul tau este curat, atunci tot trupul tau este in lumina ; dar cand ochiul tau este ram, atunci i trupul tau e plin de intuneric.

Ia seama deci, ca lumina dintru tine sii nu fie intuncric.

Asa dar, daca tot trupul tau e

luminat neavand nici o lature intunecoasa,

luminat va fi in intregime, ea si cand te lumineaza lampa, cu razele ei. Pe cand Iisus tines, acest cuvant, rugat sit pranzeascá In un Fariseu

el; deci, intrand in casa lui, a sezut la masii.

Ci Fariseul s'a mirat vazand lisus nu s'a spalat intai, pans& a nu sta la masá.

1172 www.dacoromanica.ro

LUCA, 12 Atunei Domnul zi-sa eitre el: Acurn,

voi Fariseilor, cur4iti parte,a dinafarit a paharului si a blidului, dar liuntrul vostru este plin de hripire si de viclenie. Nebunilor ! Oare cel ce a ficut partea din afar& n'a ficut siparteadinliuntru ? Curititi deci cele dinli,untru

strámtoreze eu indirjire i si-I sii vorbeasci despre multe,

54. Pandindu-1 i cituth,nd sä, prindi ceva din gura lui, ca si-i gaseascii 12.

toate vä sunt curate vouä,. Dar vai voui, Fariseilor, c dati zeciuiali, din iznai si din untarita si din

Sei ?te ferim de leifeirnicie, de fovdiald de zgarcenie. Indemnuri la veghere treazei

iubirea lui Dumnezeu ; pe acestea se &idea si le faceti si pe aeelea s nu le neficute Vai voui, Fariseilor, cä v5, place sä stati in bindle dintii in sinagoge EA sii vi se inchine lumen in targuri ! Val voui Ciírturarilor i Fariseilor fitarnici, cä, sunteti ca morminte-

cimi de mii de oameni, incit se cilcau

once legume si 15.-sati laoparte dreptatea

le ce nu se cunoso i oamenii care umbra'

peste ele nu le stiu!

Atunci unul dintre inviitàtorii legii,

luând cuvlintul, lui i-a zis: Invititorule, cu vorbele acestea ne faci de °cull, si pe noi.

El a rostit: Vai qi voui, inviti-

torilor de lege, cii impovirati pe oameni cu sarcini anevoie de purtat, iar voi nu

le atingei nici eu tmul din degetele

voastre ! Vai voui, cii ziditi mormintele pro-.

fi la ingdduialei. Semnele In vremea aceea, adunându-se ze-

unii pe altii, Iisus a inceput BA vorbeasci,

mai lilt& citre ucenicii sii: Feriti-vit de aluatul Fariseilor, care este fitirnicia. C5, nimic nu este acoperit care sa nu se descopere i nimio ascuns care si

nu vini la Uinta tuturor. Drept aceea, cite ati spus la inE}

tuneric se vor auzi la luminii, i ceea ce

ati gráit la ureche, in odai, se va vesti de pe acoperisuri.

Ci vi spun voui, prietenilor mei, nu vi temetd de coi ce omoara trupul si dupit aceasta n'au ce sä, mai faci. Vi voi arita lush% de cine si

vi temevi: Temeti-vi de acela care, dup.& ce a ucis, are putere si arunce in Gheena ;

da, vi zic, temqi-vi, de acesta. Nu se vánd oare cinci vribii la doi bani ?

i

nici una dintre ele nu este

rocilor pe care pirintii vostri i-au ucis ! Asa dar mirturisiVi si incuviintati faptele päninjilor vostri, pentru

uitatit, inaintea luí Dumnezeu. Ci i perii capului vostru, toti sunt numitr4i. Nu vii temei ; voi sunte0 mai

mintele. De aceea i intelepciunea lui Dumnezeu a zis: Trimite-vol la ei proroci

oricineva marturisi pentru Zic mine, inaintea oamenilor, i Fiul omului va mirturisi pentru el, inaintea ingerilor lui Dumnezeu.

ei i-au omorit, iar voi le elàdii mor-. FA apostoli prigoni ;

i dintre ei vor ucide i vor

Ca si, se cearit, de la neamul acesta,

sitngele tuturor prorocilor care s'a virsat de cánd s'a intemeiat lumen:

De la singele lui Abel, ping, la

sfingele lui Zaharia, care a pierit intre altar si templu. Adevi,r vb., spun, se va cere

de la neamul acesta.

Vai vouä, invifitorilor de lege!

ati luat cheia cunostintei ; voi

n'ati intrat, iar pe cei ce au vrut

intre oprit. 53 lar dupä, ce a iesit Iisus de acolo, Oarturarii

i

axieeii

au inceput si-I

de prat dealt multe vribii.

lar cel ce se va lepida de mine in

fats, oamenilor, lepidat va fi in fata ingerilor lui Dumnezeu. Orícine va spunevre-un cuvint inn-

potriva Fiului omului i se va ierta ; dar celui ce va huli impotriva Sfántului Duh nu i se va ierta. lar când vi vor duce la sinagogi

si la dregitori si la stapanitori, nu vi

ingrijiti cum sau ce yeti riispunde, sau ce yeti. cuvánta. Pentrtz cii Stintul Duhvä va Invita, ehiar in ceasul acela, ce trebue si spuneti.

www.dacoromanica.ro

LUCA, 12 catre

Atunci, cineva din multime a grait Invatittorule, zi fratelui meu

sit impartä cu mine mostenirea. Ci el raspuns-a lui: Omule, cine m'a pus pe mine judecator sau impartitor peste voi? Apoi a zis catre ei: Luati aminte va päziti de once pofta de avere, cad viata cuiva nu stä in prisosul ce-1 are din avutiile sale.

Si atunci, dad]," iarba, care este azi pe camp, iar maine se aruncii in

cupter, Dumnezeu asa o imbracit, cu cat mai vartos pe voi, putin credinciosilor! Si voi, deci, nu cautati ce yeti

manca sau ce yeti bea, si nu fiti cu grija in inimä.

Cad dupá toate acestea se ski,-

duiesc *10:nil acestei lumi. Ci Total vo-

le-a spus lor aceasta pilda:

stru stie cá aveti nevoie de ele. Asa dar cautati imparätia lui toate acestea se vor aditoga vou5,.

Ci el cugeta in sine IA zicea: Ce

Nu te teme, turmä mica, pentru csa Tat5,1 vostru bine a voit sä, vá dea you& impitratia.

Si

Unui om bogat i-a rodit mosia cu bel-

voi face, efi, n'am unde s5, adun roadele mele?

Dar vi-a zis: Aceasta voi face:

Darama-voi jitnitele mele i mai mari le voi zidi voi strange acolo toate roadele mele j bunittatile mele

Si voi spune sufletului meu: Suflete, ai multe bunatäti, puse spre multi

ani; odihneste-te, manánc5 bea veseleste-te.

Dumnezeu insa i-a rostit: Nebune, intru aceasta noapte, cere-vor de la tine sufletul tau! Si cele ce ai pregittit ale cui vor mai fi?

Asa se intampla cu cel ce-si adunii,

siei, iar pentru Dumnezeu nu se inavuteste. Apoi a vorbit catre ucenicii sai: Drept aceea zic vouit, nu va ingrijiti pentru viata voastrit ce veti manca, nici pentru trupul vostru cu ce vä yeti comon

imbraca.

Viata este mai malt decat hrana trupul decat imbracamintea. Uitati-va la corbi, ea nici nu seamank nici nu secerit; ei n'au celar, nici granar, i Dumnezeu Ii hrineste. Cu cat mai de pret sunteti voi dealt pastirile !

Si cine dintre voi oricát si-ar pune

mintea, poate sá adaoge la statul lui un cot.

Deci, dac5, nu puteti sá faceti niel

ce este proa putin, de celelalte de ce vi ingrijiti?

Priviti la crini cum creso: nici nu toro, nici nu tes. Totusi zic you& cá nici Solomon, in toatä, slava lui, nu se invesmanta ca unul dintre ei.

Vindeti averile voastre

in milostenii; faceti-va pungi care nu

se invecheso, comoarä, nesleita in ceruri,

unde furul nu se apropie, nici molia nu strica; Fiindca unde este comoara voastrii acolo fi-va i mima voastrii. Sä, fie mijloacele voastre incinse facliile voastre aprinse. Fiti asemenea acelor oameni care asteaptä, pe domnul lor, &Ind se va intoarce de la nunta, ca, venind i batand, indata sä-i deschidit. Fericiti acei servitori, pe care, la venirea lui, stapanul Ii va afla veghind. Adevar graiesc vouä, ca se va incinge si-i va pune la mash% i venind lang5,

ei Ii va sluji. Fie di, va veni la straja a doua, fie cit va veni la straja a treia, fericiti sunt acei servitori de-i va gitsi asa.

Aceea cunoasteti proa bine ca, de ar sti stäpanul casei la ce or& vine hotul, ar veghia i n'ar lasa sit i se spargii casa.

Deci i voi fiti gata, ca in ceasul

in care nu ganditi Fiul omului vine.

Atunci Petra 1-a intrebat: Doamne, catre noi zici pilda aceasta, sau catre toti ? Raspuns-a Domnul: Cine este iconomul credincios i intelept, pe care stitpanul Il va pune peste slugarimea sa, ca sä, le dea tainul, la timpul cuvenit?

Fericit este robul acolo pe care stäpanul, la venirea lui, 11 va gtisi cand asa! Adevarat vä spun cä it va pune iconom peste toata avutia sa.

1174

www.dacoromanica.ro

LUCA, 13

Dad, Insii acel rob va zice intru sine: Stapinul meu zaboveete sa vin5 ei va incepe sii bat& pe robi i pe roabe, sii mänânce sii bea i sä se imbete, Veni-va domnul acelui rob in ziva

catii in ziva Sdmbetei. Pilde si cuvinte

des pre impeireitia lui Dumnezeu. Ieru-

cind el nu se aeteapta ei in ceasul °and el nu etie va t5,ia capul, iar partea lui va pune-o cu cei necredincioei. Acel rob care a etiut voia stiipanului ei nu s'a pregatit, nici n'a f5,cut dupi

vointa lui, va fi cumplit bltut. Dar cel ce n'a etiut gia fa cut /ucruri vrednice de bataie, va fi batut mai putin. Cáci mult i se va cere oricui

i s'a dat mult ei de la cine au incredintat

intru beleug vor cere cu prisos. Foe venit-am ca s5, zvarlu pe paraint, ei cat a. vrea sii, fie acum

gänditi oare ca au fost ei mai greeiti decal toti locuitorii din Ierusalim?

citä nerabdare am pin& ce se va

Nu! zic you'd; dar de nu va yeti pocäi, toti yeti pieri la fel.

indeplini!

Socotiti c5, am venit sii dau pace pe 0:mint? Vii spun cii nu, ci dezbinare.

Apoi le-a spus aceastft parabo15,: Un

Caci de acum inainte cinci dezbinati vor fi intrio casi: trei impotriva a doi fji doi impotriva a trei.

Dezbinati vor fi tat5,1 impotriva fiului i fiul impotriva tatilui, mama impotriva fiicei i fiica impotriva mamei,

soacra impotriva norei sale ei nora impotriva soacrei. A vorbit apoi i dare gloate: Gaud vedeti un nor, ridicandu-se dinspre apus, numaidecilt spuneti c5, vine ploaie mare aea este. lar cand vedeti cii sufla vántul cel

dela miazii-zi, atunci ziceti: va fi zipueala, ei asa este. Fatamicilor ! Faja p5,mintului si a cerului etiti 85, o talcuiti, dar ceasul acesta cum de nu-1 intelegeti? De ce dar, de la voi ineivä, nu ju-

urma.

om avea un smochin, sädit in via lui,

ei a venit si caute rod in el, dar n'a Si a zis ditre vier: lath, cii sunt trei ani de cind vin i caut rod in smochinul acesta

nu gases°. Taie-1; de ce mai cu-

prinde pamintul in zadar ? Ci rispunzand vierul i-a graft: Doamne, lasa-1 i anul acesta, pina ce Il voi siipa imprejur i voiu pune gunoi. Si de va rodi in viitor, bine ; iar do nu, atunci îi voi tija. °data, in zi de &Arabi-AA, Iisus invita intr'o sinagoga. Si ill,* o femeie care avea de optsprezece ani un duh de slabiciune era garbovii i nu putea si se Vila dreapti, Cu nici un pret. Ci

Dais, a chemat-o la

sine EA i-a zis: Femeie, esti dezlegata de

neputinta ta.

dregator, nevoieete-te pe cale 86 te izhiveeti de el, ca nu cumva sa te tfirasca la judecator i judecatorul sit te dea in mina temnicerului, iar teranicerul si

Zic tie: nu vei ieei de acolo pin& ce nu vei plati i paraua cea mai de pe

deti oare ca aceeti Galileieni, au patit aceasta, au fost ei mai piicitoei decit toti Galileienii? Nu! zic voila; dar de nu vä, yeti toti yeti pieri la fel.

Sau a,cei optsprezece inei, peste care

Dar am un botez, ca 85, fiu botezat,

te arunce in temniti.

satimul i falsa-i viitoare. In vremea aceea, erau cativa acolo care dadur5, de etire lui Iisus despre acei Galileieni aI diror singe Pilat Il amestecase cu jertfele lor. Atunci el ritspunzind le-a zis: Cre-

s'a surpat turnul in Siloam ei i-a omorit,

aprins !

decati ce este drept? Ci cand mergi cu parieul täu la

18.

Pilda Galileienilor uci,si. O femeie vinde-

Si si-a pus miinile asupra ei

indatli s'a indreptat i a inceput sii mareasc5, pe Dumnezeu.

Atunci, mai maree sinagogii, maniindu-se foarte 05, Iisus a timaduit Simbita, a luat ouvintul si a grait multimii: Sase zile sunt intru care se cuvine a lucra; venind deci intru acestea, faceti-va siniitoei, dar nu in ziva Sambetei !

1175

www.dacoromanica.ro

LUCA, 14

Ci Domnul i-a fispuns si a zis:

Fitarnicilor! Fiecare dintre voi nu dezleagi oare in ziva Sambetei, boul lui sau asinul, de la iesle, i nu-1 duce sit-1 adape ?

lar aceastä, femeie, care este fiica lui Avraam Fo'i pe care a legat-o &lama,

jata, de optsprezece ani, nu se cildea oare sä fie dezlegati de legittura ei, in

ziva Simbetei? La atari cuvinte ale lui, toti protivnicii lui se simteau rusinati, iar norodul intreg se bucura de toate faptele märete, sivirsite de el. Apoi zicea: Cu ce este asemenea imparitia lui Dumnezeu i cu ce voi asemäna,-o?

Asemenea este gräuntelui de mutar pe care luilndu-1 omul 1-a sem5.nat

In grädina sa, i a crescut si s'a facut copac, iar pasitrile cerului eau silitsluit In ramurile lui. Zicea iarisi: Cu ce voi asemitna impirätia lui Dumnezeu? Asemenea este cu aluatul pe care

*i veni-vor de la ritsirit si de la

apus, de la miazit-noapte si de la miazil-zi pi vor oedea la masts-, intru 1mpáräia lui Dumnezeu.

Ci jata aunt codaoi care vor fi in frunte i sunt fruntasi care vor fi la coadi. In ceasul acela, au venit la el unii din Farisei si i-au zis: Iesi si te du de aici,

cá Irod vrea sit te ucidä. El le-a rispuns: Duceti-vä i spuneti vulpii acesteia: latá izgonesc demoni i säväroesc vindecäri astäzi

maine, iar a treia zi dawn.

Inds, i azi i mäine si in ziva urmätoare trebue 85, calitoresc, fiindcit nu

este cu putintä sä piará promo afar&

din Ierusalim. Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci i ucizi ou pietre pe cei trimioi la tine, de cite ori voit-am sä adun pe fiii titi, cum aduni giina puii ECM sub

aripi, dar n'ati voit!

luandu-1 femeia 1-a ascuas in troj mäsuri

Iatä, vi se lasä, casa voastri pustie, ci, adevär griiesc yowl, nu mä, veti mai

si din sat in sat, invatind

ziceti: Binecuvântat este cel ce vine intru numele Domnului!

de Ling, pänii ce s'a dospit tot. i mergea Iisus, din ora o in oras i

inând

drumul spre Ierusalim. lar cineva 1-a intrebat: Doamne,

vedea pin& ce va veni vremea ca

14.

putini sunt oare cei ce se mântuesc?

Ci el zis-a catre ei: Stritduiti-v5, sá intrati prin poarta cea stramti, ci multi, zic vou5,, vor cäuta sä, intre si nu vor izbuti. 0 data ce stäpinul casei s'a ridicat IA a inchis usa, yeti incepe sä stati afar& bateti la usä i sä ziceti: Doamne,

Doamne, deschide-ne! Dar el rispunzand v5, va grai: Nu vi otiu pe voi de nade sunteti.

Atunci voi yeti prinde a zice:

Mincat-am in fata ta i am bitut, i in ulitele noastre ai propoviduit. El ins& va rosti: Vi spun, nu vi

otiu pe voi de unde sunteti. Depärtati-vit de la mine, voi toti lucrätori ai nedreptätii. Acolo va fi plangerea i scrisnirea dintilor, cand veti vedea pe Avraam, pe

Bolnavul de idropicd vindecat ambeita. Indemn la umilinfd si la milostenie. Parabola ca marele ospal. Lepeidarea de sine.

Intr'o zi de Silmbitti, intränd Iisus In casa unuia dintre fruntaoii Fariseilor,

ca sä, ospitteze, ei erau acolo cu ochii atintiti asupra lui. i iatil i se infitiseazit un om care era bolnav de idropicii; Atunci Iisus, luind cuväntul, a vorbit citre invitätorii legii i &are FaCuvine-se a vindec,a in

risei,

zi de &Arabia, ori nu? Ei Ind, au ticut. Dar el, apucând pe bolnav, 1-a titmiduit i i-a dat drumul. i

iaräsi vorbind &Are ei a zis:

Care dintre voi, de-i va ()idea in fantinit feciorul sau boul, nu-1 va scoate degrabi,

Isaac si pe Iacob IA pe toti prorocii in

in ziva Simbetei?

aruncati afar&

nici un Mapuns.

impärätia lui Dumnezeu, iar pe voi

6,

1176

i n'au putut la /masta

www.dacoromanica.ro

dea

LUCA, 15

Apoi, lufind seama cum ii alegeau la masä, cele dintiti locuri, a spus oaspe-

tilor o pildä, zicandu-le:

Cand esti chemat de cine-va la

nuntit, nu te aseza in fruntea mesei, ca nu oumva vre-unul mai de cinste ca tine Fitt se afle poftit si el de gazda,

Si venind cel ce te-a chemat pe

tine si pe el, s-ti zicit: D5, acestuia locul.

te vei duce sit cuatunci, cu prinzi locul celrusine' mai de pe urmä. Ci °And esti poftit, du-te si te aseazä In cel din urmä ice, asa incitt, cänd va veni col ce te-a chemat, el s5,ti Prietene,

urcii-te mai sus. Atunci vei avea cinste In fata tuturor mesenilor ce sunt cu tine. nuclei oricine se inaltit pe sine se va smeri, lar col ce se smereste pe sine se va inalta,. Zis-a si celui ce I-a poftit: Cand faci pränz sau cinit, nu cherna pe prietenii

nici pe fratii täi, niel pe rudele tale, nici megiasi ou stare, ca nu cumva i ei sit te pofteasc5,, la rilndul lor, iei imprumuta.

Ci când faci un ospät, cheamit

sgraci, betegi, ologi, orbi. Si fericit vei fi c5, n'au sà-ti räsplitteascit. Ci ritsplatit vei fi intru invierea dreptilor. Unul dintre cei ce El edeau cu el la Fericit masi, auzind acestea i-a este cel ce ospäteazä intru impitrittia lui Dumnezeu!

Atunci el i-a rdspuns: Un om a filcut °inä mare si a poftit pe multi; Si a trimis, la ceasul oine,i, pe

robul situ ca sit spunii, celor poftiti:

Veniti cà totul acum e gata. Dar toti, laolaltii, au inceput cearii, iertáciune. Cel dintili a zis: Am cumparat un ogor i trebue 8à m5, duo sit-I vitd; ma* rog tie, iartit-mit. Un altul a zis: Am cumpitrat cinci

pereehi de boj i mä duo sit-i incerc; mà rog tie, iartit-mit.

Al treilea a zis: Mi-am luat femeie

pentru aceea nu pot veni.

Si a venit robul si a spus dom-

nului situ acestea. Atunci, mäniindu-se,

stiipanul casei, a rostit &are rob: Iesi degrabit pe sträzile i ulitele cetittii adu aipi eitraci i betegi çi orbi i ologi.

Doamne, s'a Zis-a robul in fitcut ce-ai poruncit si tot mai este loc.

Atunci stiipilnul a poruncit robului: Iesi la drumuri ii la garduri sileste-i pe toti sà intre, asa incAt fie casa plimt.

Cad, vit spun, niel unul din acei

oameni care au fost poftiti nu vor gusta din cina mea. Ci multiple de norod mergea cu el s'a intors si le-a vorbit:

Dacä vine cineva la mine si nu uriste pe tatiil sau i pe mama sa i pe

femeia sa si pe copiii siii si pe fratii si pe surorile sale, ba încà i viata sa, nu poate sä, fie ucenicul meu. Si cel ce nu-si poartil crucea sa si nu vine dupii, mine, nu poate sä fie ucenicul meu.

Cä cine dintre voi, vränd s5,

deascä, turn, nu st5, mai intiti jos i nu-si face socoteala cheltuielii, dacit are cu ce sà-1 ispräveascii,

Ca nu cumva, punându-i temelia, neputând sä-I termine, toti coi ce vor

privi sà inceapii s5,-1 la in fits, Si sä spunti: acest om a inceput sit

zideasci, dar n'a putut sä mântuiascit!

Sau care impgrat, pornit sä se batii,

in rilzboi, cu alt impfirat, nu eta-, mai întâi sä tinä, sfat dad.. li dà mitna 85, intämpine cu zece mii pe cel care vine asupra lui cu douitzeci de mii? lar de nu, citt e celitlalt departe, lì trimite solie si se roagit de pace. Astfel dar, oricine dintre voi, caro nu se leapitdit de tot ce are, nu poate fie ucenicul meu. Bun lucru este sarea, dar dad, si

sarea se stria, cu ce vor mai drege-o? Niel in pamant, nici in gunoi nu mai are vre-un rost, ci o aruncä afarä. Cel ce are urechi de auzit SS auzii. 15.

Parabola despre oaia cat pierdutit, despre drahma cea pierdutti si despre fiul risipitor.

lar toti vamesii i päcätoii stäteau asculte. In preajma lui Ci Fariseii i Carturarii citrteau zicand: Acesta primeste la sine pe plattosi i stit cu ei la mast'''.

-1177

www.dacoromanica.ro

LUCA, 16

Atunoi a rostit catre ei parabola

aceasta i le-a spus:

Care om dintre voi, avand o suta

de oi i pierzand din ele una, nu le lasä, pe cele nouazeei i noua in baracran nu porneste dup.& cea pierduta, pana ce o gäseste? Si daca a gasit-o, o pune pe umerii sai cu bucurie, Si sosind aeasä °Mama pe prieteni si pe vecini, zicandu-le: Bucurati-vit cu mine, ca am gasit oaia mea oca pierduta.

Zic you& c5, asa va fi bucurie in

cer, pentru un pacatos care se pocaeste, mai multi decat pentru noutizeci i noua

de drepti carora nu le trebueste po-

cainta. Sau care femeie, avand zece drahme,

daca pierde o drahma, nu aprinde minási nu maturá casa si nu cauta cu

dinadinsul, pan& ce o gaseste? Si daca o gaseste, eheamä, pe prietene si pe vecino, spunandu-le: Bucurati-va oil mine, eaci am gitsit drahma ce pierdtisem.

Astfel zic vouá, bucurie este Inaintea ingerilor lui Dumnezeu, pentru un piicatos care se pocaeste. Apoi a zis: Un om avea doi feciori,

Si cel mai tanâr dintre ei a spus Tata, da-mi pales, din avere tatalui ce mi se cade. Atunci el a impartit averea intre ei. Dar nu dupa mai multe zile, fecioral eel mai mic, strangandu-si toate, a plecat

inteo tara departata si acolo si-a risipit avutul, vietuind in destrabalare. Dup.& ce a cheltuit totul, s'a intamplat, in tara aceea, o foamete mare si el a inceput sá duck' lipsa. S'a dus atunei si s'a acivat pe iângá unul din locuitorii acelei täri acesta 1-a trimis pe mosia sa, ca sa pazeasca

Si dorea s5,-si sature pantecele din roseovele pe care le mancau porcii, ins& nimeni nu-i dadea.

Dar venindu-si intru sine, el si-a zis: Cati argati ai tatalui meu 'au prisos de paine, iar eu, aici, pier de foame! Scula-ma-voi

i má voi duce la

tatal meu voi spune: Tata, gresit-am impotriva cerului si inaintea ta;

Nu mai sunt vrednic sá ma ohem fiul

tau. Fa-ma ca pe unul din simbriasii trti. Si s'a sculat si a venit la tatal sau. Ci pe eand era el inert departe, I-a vazut tatäl sau i s'a induiosat i alergand la el a eazut pe grumajii lui i 1-a sarutat. Atunei i-a zis feciorul: Tata, gresit-am impotriva cerului i inaintea ta

si nu mai sunt vrednic sä mä numese fiul tau.

Dar tatill a rostit catre slugile

sale: Aduceti, degraba, caftanul cel mai bun i imbracati-1 cu el; si puneti-i inel In deget ffi. incaltaminte in picioare. Apoi, aduceti vitelul eel gras, de-1 taiati. Si sa mancam, sá ne veselim. Caci acest fecior al meu era mort si a inviat, era pierdut si s'a aflat. Si au inceput sa se veseleascá.

lar feciorul lui cel mare era la

camp. Ci efind a venit i s'a apropiat de cash', a auzit cantece i jocuri.

Atunci chemand la sine pe unul

dintre robi a intrebat ce insemneazi aceasta.

Si el i-a spus: Fratele tau a venit

tatal tau, pentru cá 1-a apucat sánalos,

a jertfit vitelul eel ingrasat. Si s'a maniat feoiorul cel mare si

nu voia sá intre; dar tatal sau, iesind

afara, il imbuna. Atunci raspunzánd el a zis &titre tatii-sau: lat.& atatia ani de cand iti slujesc i niciodata n'am calcat porunca ta. i mie niciodata nu mi-ai dat un ied, ca sit mä, vesele,sc cu prietenii mei. Dar &Ind veni acest fecior al tau, care ti-a mancat averea eu desfranatele, junghiasi pentru el vitelul ingrasat. 'fatal ins& i-a gait: Fiule, tu

pururea esti cu mine si toate ale mele sunt ale tale. Se ouvenea lnsä sá ne veselim ne bucuram, oaci fratele tau acesta mort era si a inviat, pierdut era si s'a aflat.

16.

Parabola des pre iconomul necredincios. Parabola despre bogatul nemilostiv vi despre etracul Laalr.

1. Zis-a, apoi, i catre ucenicii siii: Era un orn bogat care ayes, un iconom 1178

www.dacoromanica.ro

LUCA, 16

acesta fu parit la el c. i-ar fi risipind

avutiile. Deci 1-a chemat E}1 i-a zis: Ce este

aceasta, ce aud despre tine ? Da-mi socoteala dregitoriei tale, cäci nu mai poi sit fii iconom.

Atunci el le-a gr5,it: Voi sunteti coi ce vii faceti pe voi drepti inaintea

oamenilor, dar Dumnezeu cunoaste inimile voastre; cid ceea ce la oameni esto

inalt In frunte, uriciune este inaintea

Atunci iconomul a zis intru sine:

lui Dumnezeu. Legea i prorocii au tinut pana' la loan; de atunci imparatia lui Dumnezeu se binevesteste i fiecare dii avala in ea.

in casele lor, cand voi fi scos din ico-

phmantul decat sii cadá, din lege un coi.nisor de aloya'.

Ce voi face, ca stapanul meu ja iconomia de la mine ? Si sap, n'am putero; si cersese, mi-e rusine. tiu ce voi face, ca si, m5, primeasei nomie.

i chemand la sine unul cate unul pe datornicii stipanului sau, a intrebat pe cel dintai: Cat esti dator domnului meu?

Rispuns-a el: O sutil, de vedre

de untdelemn. Iconomul i-a zis: Ia-ti zapisul, sezi jos si serie de graba cincizeci.

Dupa aceea, a intrebat pe altul: Dar tu, cat esti dator ? El i-a spus: O

suti de banite de grau. Zis-a lui iconomul: ia-ti zapisul i serie optzeci. lar stapanul a 15.udat pe iconomul cel nedrept, citei a lucrat cuminte. Pentru ed fiii acestei lumi sunt Uta de insusi

neamul lor mai intslepti decat fiii luminii.

Deci, vii zic, agonisiti-va prieteni, cu ajutorul bogatiilor nedrepte, ea atunci cand se vor isprivi, si, v5, primeasei pe voi in corturile cele ve.snice. Cel ce este credincios intru putin, intru mult e credincios, si col ce e ne-

drept intru putin,

intru mult este

lar mai lesne e sa treaci cerul

Oricine las5, pe femeia sa si se timara cu alta precurveste, i cel ce se

insoara cu ces ISsatii de barbat procurveste si el.

Era ()data un om bogat, caro se

imbraca in porfir5, si in in de mare pret petrecea in fiecare zi, inconjurat de slav5,.

lar un s'arao, anume Lazar, zicea la portile lui, plin de bube. i ar fi poftit s'a se sature din ce

cidea de la masa bogatului. Ci c5.inii ve-

nind lingeau bubele lui. *i a murit s5zacul si a fost dus de

catre ingeri in sanul lui Avraam. A

murit apoi i bogatul i 1-au inmorm5.ntat. i in iad, ridicandu-si ochii, el

care era in chinuri, a vizut de departe pe Avraam, si pe Lazir in sanul lui. Atunci strigat-a el si a zis: Pitfinte Avraame, fie-ti mili de mine si &imite pe Lazir, sa-si intinga in api, varful degetului i si-mi ricoreasc5, limba, cici mi chinuesc in aceasti vipaie.

nedrept. Deci dar, daca n'ati fost credinciosi

Dar Avraam a grait: Fiule, adu-ti aminte ca ai primit cele bune ale tale in viata ta i Lazar, asijderea, pe cele rele;

din

chinuesti.

i

in bogatiile nedrepte, cine v5, va lucrepe pe cele adevárate ?

i daed In cele streine nu ati fost

credinciosi, cine v5, va da ce este al

vostru? Nici o slugá nu poste s'a slujeascii la doi domni. Fiindca sau pe unul va mi

si pe celtilalt li va iubi, sau de unul se va tinea i de celidalt nu-i va pasa. Nu puteti sii slujiti lui Dumnezeu í lui Mamona.

Toate acestea le ascultau i Fariseii care erau iubitori de argint si-1 luau in bataie de joc.

ci acum, aici, el se mangaie, iar tu te

i peste toate acestea, futre noi

voi stii pripastie aclama, incremenitit, astfel cd coi ce ar vrea sa treaca de aiei la voi, ori de acolo la noi, mii nu poatil Sii treaca. Ci el a zis: Atunci rogu-te, pärinte,

sa-1 trimiti atusa la tatil meu, n'Idea am cinci frati, si le spuni lor cum este, ca si nu vie i ei la acest loo de chin. Avraam a rispuns: Au pe Moise si pe profeti ; s'a asculte de ei.

1179

www.dacoromanica.ro

LUCA, 17

Dar el zise: Nu asa, parinte Avraame, oi daca cineva dintre morti se

va duce la ei se vor poni. Atunci a rostit Avraam: Daca de Moise si de profeti nu ascultii, nu se vor

indupleca nici and va invia vre-unul dintre morti.

Intrand inteun sat 1-au intampinat zece leprosi, care se tineau departe, i care au ridicat glasul si au zis: Iisuse, Invittatorule, fie-ti mila de noi!

Ci vazandu-i, el le-a spus: Du-

ceti-va i vii aratati preotilor. Dar pe cand ei se duceau s'au cuatit de lepra.

lar unul dintre ei, vizand cii s'a

17.

Despre sminteli, pornirea la iertare, cre-

vindecat, s'a intors i cu glas mare slavea pe Dumnezeu.

nezeu.

cu fata la piimant i i-a multumit. lar el era Samaritean.

dintd tape. Vinclecarea celor rece lepro,si. Cdral va veni impeireitia lui Dum-

Zis-a limas &are ucenicii Nu se poate sa nu yin& prilejuri de pacat, dar vai de acela prin care ele yin ! Mai de folos i-ar fi clan& cineva i-ar

pune de gat o piatrit de moara i 1-ar pritbusi in mare, decat sii sminteascii pe

unul din acestia Luati aminte de voi insiva. De va gresi fratele tau, dojeneste-1, i daca se va pocii, iartii-1.

i chiar dacii ii va gresi de sapte ori, inteo zi, si de sapte ori se va intoarce catre tine ziciind: Rau imi pare,tu sa-1 ierti. Atunci apostolii grait-au cii,tre Dom-

nul: Da-ne mai mult6, credintit. lar Domnul a ritspuns: De-ati avect

credinta cat un graunte de mutar, ati rice acestui sicomor : Dezradacineazit-te si te sadeste in mare, si v'ar asculta.

Cine dintre voi, daca are o slugii,

la arat, ori la pascut oile, 1 va zice, cand vine aces& de la camp: Treci degraba sezi la masit?

Oare nu-i va zice: Gateste ca sit

i a cazut la picioarele lui Ems,

Ritspunzand atunci Iisus a zis: Au nu zece s'au curiitit? Dar cei nouit unde sunt?

Nu s'a giísit sa se intoarca, sit dea mitrire lui Dumnezeu, decal numai acesta de neam strein ?

Apoi a rostit: Scoala-te i du-te; credinta ta te-a mantuit. °data, Iisus fi_ind intrebat de Fa-

risei: cand vine impariitia lui Dumnezeu? le-a raspuns, zicand: Imparatia lui Dum-

nezeu nu vine pe vazutele.

i niel nu vor spune: Iata-o aici sau dincolo. Fiindca, iati, imparatia lui Dumnezeu este in mijlocul vostru. Zis-a catre ucenici: Veni-vor zile nand yeti don i sa vedeti una din zilele Fiului omului i nu yeti vedea. i vi vor spune vouii: Iata, acolo

este, iatit aici; nu va duceti si nu va luati dupit ei. Ciici dup.& cum fulgerul, fulgerând

dinteo parte de sub cer, lumineaza panl

la cealaltit parte de sub cer, asa va fi Fiul ornului, In ziva lui. Dar mai intai el trebuie si sufere

cinez i incinge-te i serveste-ma pan& ce

mult i sii, fie lepadat de neamul acesta.

slugii pentru ca., a fitcut ce i s'a poruncit? Socotesc ea nu.

ritau, pang in ziva cand a intrat Noe In corabie i a venit potopul i i-a pra-

i voi bea çi dupá aceea mitnanca i bea i tu? Nu cumva are sa multumeasca voi manca

Asa

i voi, cand veti face toate

cele poruncite vim* ziceti: Slugi netreb-

nice suntem! Ce eram datori sit facem am Lout. lar pe cand Iisus mergea spre Ieru-

salim i trecea prin mijlocul Samariei al Galileii,

i ce fel a fost in zilele lui Noe, astfel va fi in zilele Fiului omului:

Mitncau, beau, se insurau, se mit-

piidit pe toti. Asijderea precure a fost in zilele lui Lot: mancau, beau, titirguiau, vindeau, sildeau i clideau.

lar In ziva ciad a ietlit Lot din

Sodoma, plouat-a din cer foe i pueioasa

i-a pripidit pe toti.

iXQ

www.dacoromanica.ro

LUCA, 18

In acelasi chip va fi ziva in care este sit se arate Fiul omului.

In ziva aceea, cine va fi pe po-

dina acoperisului, iar odoarele lui in

casa, sa nu se coboare inlauntru ca sii le ja; deasemenea cel ce va fi in tarina, s'A nu se intoard, Aduceti-v5 aminte de fenicia lui Lot.

Cine va cauta sIt mantuiascit, viats,

sa va pierde-o; iar cine va pierde-o va pastra-o vie. Zic voug: in noaptea aceea vor fi

doi inteun pat; unul se va lua si altul se va lasa.

Dmia vor rasni impreunli; una se va lua si alta se va tasa. Doi vor fi in tarinä, ; unul se va lua i altul se va Lisa. Atunci, lutind euvantul,i-au zis lui:

Unde, Doamne? Ci el retspuns-a lor: Unde este starvul, acolo aduna-se-vor vulturii.

18.

Parabolele despre veiduva steiruitoare despre Pariseu i vames. lisus cheamii pe copii la sine. Primejdiile bogeifiei. A treia

Zio voua c'Ét le va face dreptate in

curand. Dar Fiul omului, dad va veni, afla-va oare credintä, pe pamant? Catre unii care aveau despre sine incredintarea cä sunt drepti i ptiveau de sus pe eeilalti a rostit parabola aceasta:

Doi oameni s'au dus in templu ca sii, se roage, unul Fariseu si cela-

lalt vames. Fariseul statea drept i astfel se ruga: Dumnezeule, îi multumesc ca nu

sunt ca ceilalti oameni, hrapitori, nedrepti, necredinciosi in casettorie, sau ca vamesul acesta. Postesc de douit ori pe saptämtma,

dau zeciuiala din toate cate agonisesc. Iarit vamesul, de departe, de unde sta, nu voia nici macar ochii ridice ciitre cer, b5,tea pieptul i zicea: Dumnezeule, fii milostiv mie pitoatosului. Zic vota cii acesta s'a pogorit

mai indreptat la casa sa, decat acela. Fiindca oricine se imita' pe sine se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine se

va falta. *i aduceau la el si pruncii, ea sil,

se atingit de ei. Ci vazand aceasta,

vestire a patimilor. Vindecarea unui orb.

ucenicii 11 dojeneau.

Le-a spus, apoi, o pilda cum di se cuvine sa se roage pururea si s nu se

zis: Lásati copiii sá villa la mine

leneveasca.

i a zis: Tuteo cetate era un ju-

decittor, care de Dumnezeu nu se temea

si de oameni nu se ruina.

Era insa in cetatea aceea

tO

o

veiduvä, care venea la el zicea: fa-mi dreptate, fat,5, de protivnicul meu.

i o bucata de vreme n'a voit; dar pe urna a zis intru sine: desi de Dumnezeu nu mrt tem si de oameni nu ma rusinez, Totusi, fiindea vaduva aceasta imi face suparare, ti voi face dreptate, ca sa nu mit oboseasca pAnit la urmet cu venirile ei.

Deci rostit-a Domnul: Auziti ce graieste judecitorul cel drept. Dar Dumnezeu oare nu va face dreptate alesilor sai, °are striga catre el zitut i noaptea ii pentru ()are rabda

indelung?

Iisus basé, i-a chemat la sine si a

nu-i opriti, caci imparätia lui Dumnezeu

este a unora ea ace.stia. Adevar griiiese vota: cine nu va primi imparatia lui Dumnezeu ca un prunc, nu va intra in ea. Dupa aceea un dregator 1-a futrebat aceasta intrebare: Bunule Invatittor, ce sil fae ca sä, mosteneso viata cea de veci?

Atunci Iisus i-a zis: Pentru ce m'a numesti bun? Nimeni nu este bun, decfit numai unul Dumnezeu.

*tii prea bine poruncile: si. nu

precurvesti, s'a nu ucizi, sä nu furi,

nu marturisesti stramb, cinsteste pe tata] teiu

si pe mama ta. El fusa ritspunse: Toate aoestea

le-am pazit din tineretele mele. Auzind lisus i-a spus: Iti mai lip-

seste un lucru: Viudo toate cate tú si Imparte la saraci i vei avea comoara in ceruri; apoi vino de ma urmeaza.

1181

www.dacoromanica.ro

LUCA, 19

Ci el, dad, a auzit acestea, s'a intristat, a era bogat foarte.

Ce vrei sá4i fac? lar el a spus:

Doamne, sd-mi capat vederile! Atunci Iisus i-a zis: Deschide oehii.

Vazand astfel Iisus a grait: Cat

Credinta ta te-a mantuit.

de greu intra-vor cei ce au averi in im-

pärãia

i in aceeasi clip& deschise ochii mergea dupa Iisus, mitrind pe Dum-

Dumnezeu! Cit. mai lesne este pentru camila sit

treaca prin urechile acului, decat pentru

nezeu. Iar poporul tot, care vitzuse, dddea

bogat sit intre in imparatia lui Dumnezeu. Zis-au cei ce ascultau: Atunci,

lauda lui Dumnezeu.

cine poate sà se mantuiasca ? Rispuns-a el: Cele ce la oameni Bunt cu neputintä, Cu putinta aunt la Duinnezeu.

19.

Zaheu. Parabola ca talanii. Intrarea in Ierusalim. Iisus jelefte Ierusalimul curcrfeiste templul.

Atunei Petru a gait: Iatii noi,

sand toate ale noastre, am venit dupa tine. Ci el rostit-a catre ei : Adevär

gritiese vouä: nu este niel unul care a liisat cask,' ori femeie, ori frati, ori parinti, ori copii, pentru impäratia lui Dumnezeu,

i care sä nu ia inmultit in vre-

mea de acum, lar in veacul ce va sä vie 'data. vesnicii.

Dupii, aceea, intrand in Ierihon,

stritbittea orasul. i iatit ca un barbat numit cu nu-

mele Zaheu, care era mai mare peste vamesi 0 era bogat, Cauta sä vaza, cine este Ems, dar nu putea de multine, pentru ca era mic de stat. Atunci el, alergá'nd inainte, s'a suit

Apoi a luat la sine pe cei doispre-

inteun sicomor ea sa-1 vaza, ciici pe acolo avea sit tread,.

s'au Boris de proroci, despre Fiul omului. GAM va fi dat in mans, paganilor si va fi batjocorit 0 va fi infruntat rusinos

Timis cautând in sus a rostit cátre el:

i le-a zis: Iatä, ne suim la Ierusalim 0 se vor implini toate cele se zece

si va fi scuipat. i dupit ce il vor biciui, il vor ucide; dar a treia zi va invia. Ei RIBA n'au intele,s nimio din acestea, caei vorba aceasta era ascunsii pentru ei i nu-0 dadeau seama de cele spuse.

lar cand s'a apropiat Uwe de

Ierihon, un orb stätea la marginea drumului i cersea. i auzind el multimea in mers, a intrebat ce e asta. i i-au spus: Trece Iisus din Nazaret.

Atunci el a inceput sä, strige

sa zicä,: Iisuse, Fiule al lui David, fie-ti mil& de mine !

Dar cei ce mergeau inainte

11

certau ca sä tacä, el Mkt cu atat mai

vartos striga: Fiule al lui David, fie-ti milä, de mine !

Ci Iisus s'a oprit si a poruncit

Dar and a sosit la locul acela,

Zaheu, grabeste-te i da-te jos, ciici asthzi trebue sa raman in casa ta. i

el s'a dat jos

degrabii si 1-a

primit cu bucurie. Vazand fusá aceasta, toti murmu-

ran si ziceau: A intrat sä poposeasei la un om pacatos.

Atunci Zaheu, stand in fata Domnului, a zis: Iatit jumittate din averea mea, Doamne, o dau saracilor i daca am na-

piistuit pe cineva cu ceva intorc im-

partit. Zis-a &are el Ems: Astäzi s'a facut mantuire casei acesteia, cáci i el este fiul lui Avraam, Pentru cä Fiul omului a venit sä cauto i sit mantuiascii pe cel pierdut. i dupä ce au auzit acestea, Lams a adtiogat sit le spunä o *WI, fiindca el era aproape de Ierusalim, iar ei oredeitu ea impiträtia lui Dumnezeu se va arata numaidecat.

Deci a zis: Un om de neam

sit-1 aducii la el si cand a fost aproape

mare s'a dus inteo tara depifirtata ea sa-si la intarire critiasca i sit Be Ina,

1-a intre bat :

poieze. 1182

www.dacoromanica.ro

LUCA, 19

Si a chemat pe zece robi ai

si le-a dat zece talanti si a zis catre ei: Negutittoriti cu ei piing viu. Dar cetätenii lui aveau urä, pe el,

si au trimis soli in urma lui, Nu voim ca acesta sä, fie crai peste noi.

Chad a venit inapoi eu intärirea de crai, a poruncit cheme pe acei robi citrora le daduse banii, ea sit afle ce negustorie au fitcut. j s'a infittisat cel dintfti i a zis:

Doamne, talantul tau a adus

Atunci i-a zis stilptinul: Prea bine,

slue): bunk fiindcä intru putin ai fost credincios, sit aibi putero peste zoco A venit apoi al doilea si a zis: Talantul titu, stiipäne, a fäcut cinci talanti. Zis-a &are acesta: Sit fii si tu stápanitor peste cinci cetati. A venit si al treilea si a zis: Doamne,

iat talantul till', pe caro 1-am limit, pus deoparte, in mahramä.

Gil, m'am temut de tine, pentru at esti om aspru: iei ce nu ai pus si seceri ce n'ai semä,nat. Zis-a lui stápitnul: Din cuvintele tale te voi judeca, slugä vicleanä,. Stiut-

et eu aunt om aspru, iau ce nu

am pus si secer ce nu am semanat. Atunci, de ce n'ai dat banii mei la zärlifie? i eu, la venirea mea, i-as fi cerut cu dobandlt. Apoi a poruncit celor ce stäteau de fatit: Luati de la el talantul i dati-1 celui care are zece talanti. Dar ei au zis lui: Doamne, acela are zece talanti. Gräiesc vouä: Col ce are i se va da, iar de la cel ce nu are, i ce are se va lua.

lar pe acei vräsmasi ai mei care

n'au voit ca st

domnesc peste ei, aduceti-i aici i thiati-i in fata mea.

Dupit ce a cuvitntat acestea, a mers inainte, in sus spre Ierusalim. lar cand a fost st se apropie do Betfaghe i de Betania, catre muntele

care se zice Muntele Mitslinilor, a trimis

pe doi dintre ucenici,

un manz legat pe care nimeni dintre oameni n'a sezut vreodatá,. Dezlegati-1 aduceti-1.

Si de vä va intreba cineva: Pentru ce-1 dezlegati? Yeti zice asa; Pentru trebueste Domnului. Si ducandu-se cei trimisi au aflat precum le-a spus.

lar And deszlegau mänzul, au grait stitpanii lui catre ei: De ce dezlegati manzul?

zece talanti.

ai

Zichndu-le: Duceti-vä in satul dinaintea voastra i, intrand in el, veti gitsi

Atunci ei au ritspuns: Pentru ca.

trebueste Domnului.

35.i I-au adus la lisas i aruncandu-si vesmintele lor pe nAnz au pus pe lisus deasupra.

lar pe când mergea, altii isi asterneau vesnaintele in calea lui.

Si dacit s'a apropiat de Ierusalim la coborisul Muntelui Máslinilor, toatä iamb

timea ucenicilor, bucurändu-se, a inceput sä laude pe Dumnezeu, cu voce tare, pentru toate minunile pe care le vhzuse.

Si ziceau: Binecuvântat este impit-

ratul care vine in numele Domnului!

In ceruri fie pace i slavä intru Dar oarecare Farisei din multirue i-au zis lui: Invittätorule, ceartit-ti ucenicii.

Atunci el le-a ritspuns; Zio vouä, de vor them acestia, pietrele vor striga! Si cand a fost aproape f3i a väzut

cetatea, a plhns de mila ei i a rostit: Dacä, ai fi cunoscut si tu, in aceastä zi a ta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii Caci veni-vor zile peste tine, avid dusmanii täi vor trage sant in jurul täu te vor impresura si te vor stritmtora de toate pärtile.

Si te vor face una cu pämäntul

si pe fill thi in tine, i nu vor lasa intru tine piatr5, peste piaträ, pentru cit nu ai cunoscut vremea cercetärii tale. Apoi, intränd in templu, a inceput sä dea afard, pe cei ce vindeau in el si cumpitrau, i le-a spus: Scris este: i va fi casa mea cash: de rugäciunie; dar voi ati fitcut din ea pester& de tälhari.

1183

www.dacoromanica.ro

LUCA, 20

47. Si in fiecare zi era in templu invata. Dar mai marii preotilor i Cal.turarii i fruntasii poporului cautau sa-1 piarda. Si nu gaseau ce sa-i faca, pen-

iubit; poate ca pe el viizandu-1 se vor ruina. Lisa lucratorii, eand 1-au vitzut, au vorbit intre ei i au zis: Acesta este

vi-1 asculta.

mostenitorul, veniti sa-lomorim, ca mos-

tru cit tot norodul sta atarnat de el

tenirea sa fie a noastra. Si scotandu-1 atará din vie, 1-au

20.

omorit. Ce va face dar acestora eta-

panul viei? Veni-va si va pierde pe lucratorii aceia, iar via va da-o altora. Dar ei cand

De unde a lost botezul lui loan? Pilda viei celei date lucrdtorilor rdi. Dinarul Cezarului i invierea mortilor. Al cui fin e Al esia?

au auzit, au raspuns: Fereasca, Duna-

Dar Une° zi, pe oand lisas inváta In templu pe popor, vestindu-i vestea ces, t'una, se infatisarit preotii i Cazturarii, imprenna ca batrttnii,

Piatra pe care n'au luat-o in seam&

nezeu! Ci lisas privindu-i in fati]: le-a zis:

Atunci ce insemneazi scriptura aceasta:

ziditorii, aceasta a ajuns s'a fie varful unghiului? Oricine va cadea pe aceastä, piatra se va sfarama, iar pe cine piatra va ciidea

Si luand cuvantul ii vorbira: Spune nouä, cu ce put,eri faci acestea, sau cine este acela care ti-a dat puterea aceasta ?

Ci el riispunzand le-a zis: Vä voi intreba pe voi i eu o vorba, ci spun-

il va face puzderii. lar carturarii si mai marii preotilor

cautara sa puna mana pe el, in ceasul acela, dar se ternura de norod. Caci ei au inteles ca Esus spusese pilda aceasta impotriva lor.

Botezul lui loan din cer a fost ori de la oameni? Atunci ei chibzuira intru sine,

zicand: De vom zice: din cer, ne va

Atunci ei s'au pus la panda ei

spune: Pentru ce n'ati crezut in el?

De vora zice: de la oameni, intreg norodul ne va omori cu pietre,

i-au trimis iscoade care se prefaceau ca

profet.

terea procuratorului. Acestia 1-au intrebat, zicand: In-

sunt drepti, ca prindi in ouvinte sa-1 dea in mana stapanirii si in pu-

fiindca este incredintat e& loan a fost Deci raspuns-au clt nu stiu de unde

a fost. Atunci lisus le-a zis: Nici eu nu

va spun acest,ea.

vou5,

cu ce putero lucrez

A inceput apoi, &S'Are norod, sa

spunä, aceasta pilda: Un om a sadit vie si a dat-o cu invoialit unor lucratori,

a plecat, pe multa vreme, in alta tara. La timpul roadelor a trimis la lucratori un rob, ca sa,-i dea din rodul

viei. Lucratorii insa, dupa ce 1-au batut, 1-au trirais färit nimio.

Si a prins a trimite al doilea rob,

dar ei bittandu-1 si pe a,cela i facandu-1

de ocarä 1-au trimis fax& nimio.

Si a trimis pe al treilea; ei dupil ce 1-au rana si pe acesta, 1-au aruncat afarit. Atunci a zis stapanitorul viei: Co sa fac ? Trimite-voi pe fiul meu cel

vatittorule, stim cá vorbesti i inveti drept i nu faci nici un l'atar, O Cu adevarat inveti calca lui Dumnezeu: Cuvine-se ca noi sá. dam dajdie Cezarului sau nu? Dar lisas patrunzand viclesugul lor le-a ritspuns: De ce m'a ispititi? Arittati-mi un dinar. A cui icoana

poart& si a cui scripturä ? Ei au zis: Ale Cezarului.

Atunci el a rostit catre ei: Asa

dar, dati cele co sunt ale Cezarului Cezarului i cele ce sunt ale lui Dumnezeu lui Dumnezeu.

Si n'au putut din yorba lui scoata vina inaintea poporului, si mirandu-se de raspunsul lui au tacut. Atunci au venit la el unii dintre Saducheii care tagaduiesc ca, este in-

viere si 1-au intrebat,

1184

www.dacoromanica.ro

LUCA, 21

Cu aceste vorbe: Invatätorule, Moise ne-a lasat scris: Daca cineva are un frate insurat i acesta va muri fiira de copii, atunci fratele s ja pe femeia viiduva i sä ridice urraaai fratelui sau. Acum, erau aapte frati. i cel din-

sà stea in biincile diritai in sinagoge ea stea in capul mesei la ospete. Ei care miinancii de istov casele vaduvelor FA de ochii lumii se roaga indelung, ei, aceatia, prisoselnica ()sand&

vor lua.

tai luandu-0 femeie a murit Rua de copii.

A luat-o atunci

murit ai el fara copii.

21.

al doilea ai a

Banul vikluvei. Cuvidnfarea lui lisus despre ddramarea Ierusalimului si parusia sa.

A luat-o ai al treilea ; ai tot aaa cate aapte, care n'au lásat copii si au murit.

Si Ilium ridicand privirea a vazut pe bogati cum puneau in vistieria templului darurile lor, Si a vazut ai pe o viiduvii siirmana care a pus acolo doll& letc5i. Atunci a zis: Cu adevarat v5, spun

La urm5, a murit i femeia. Deci femeia, la inviere, a ciirui

dintre ei va fi femeie ? Cáci cate aapte au

tinut-o de nevastii. Atunci raspuns-a lor

Fiji veacului acestuia se Insoarii, ai se marita.

c5, acea,stii vàduvà saracd a pus mai mult

ca toti.

Dar cei co se vor invrednici al

dobandeasca veacul acela i invierea cea

Pentru cii toti aceatia au aruncat la daruri din ce le prisoseate, aceasta

se maritii. Si nici sa moar5, nu mai pot, ciici sunt la fel cu 1ngerii, a't aunt fiii lui

este impodobit cu lespezi frumoase

din morti nici nu se insoar5 nici nu

din safácia ei a aruncat tot avutul ei. Tara unii vorbind de templu ca

cu daruri, Iisus a zis:

Dumnezeu, de vreme ce sunt fiii in-

Aceste lucruri pe care le vedeti ! Veni-vor zile intru care nu va ramanea

vierii.

Dar cum ca mortii inviaza chiar Moise a aratat-o, acolo unde vorbeate despre rug, cand numeate pe Domnul: Dumnezeul lui Avraam i Dumnezeul lui Isaac i Dumnezeul lui Iacob. Dumnezeu deci nu este Dumnezeu

al mortilor, ci al viilor, caci toti sunt vii In el.

piatra peste piatra, care di nu se risipeascli.

Ci ei 1-au intrebat Inviiffitorule, cand oare vor fi acestea ? care este semnul cand fi-va di fie acestea ?

El a raspuns: Bagafi de seam& sa nu fiti amiigiti ; caci multi vor

lar unii dintre carturari raspun-

cu numele meu, spunand: Eu sunt Mesia q't ceasul e aproape. Nu vii duceti dupa ei.

Si nu mai cutezau sa-1 mai in-

de razmerite, sa nu vii spaimantati; acestea trebue sa fie intai, dar sfaraitul

zand au zis: Inviltatorule, bine ai vorbit. trebe nimic

Atunci a zis catre el: Cum spun

carturarii cà Christos este fiul lui David ?

Gaud insuai David zice in cartea

psalmilor: Zis-a Domnul Doranului meu: Sezi de-a-dreapta mea, Pauli ce voi pune pe vrajmasii

scaun al picioarelor tale. David, astfel, 11 numeate pe el domn; deci cum este fiul eau?

Apoi, In auzul intregului norod

a zis catre ucenici:

Paziti-vä de carturarii carora le place sit se plimbe in haine lungi f4 le place sa li se inchine lumea in targuri

Iar când vefi auzi de razboaie

nu va fi curand. Apoi le-a euvantat: Se va scula neam peste neam t;1.1 impariitie peste

Vor fi cutremure mari i pe alo-

curea foamete i molime, prevestiri spai-

mantatoare EA mad semne din cer. Dar mai inainte de toate acestea, vor pune mainile pe voi i va vor prigoni, dandu-va rainai in sinagogi, i in inchisori i tarindu-va la imp5,rati la stapanitori, pentru numele meu. Si aoeasta se va intoarce pentru voi in fericita marturie.

1186

www.dacoromanica.ro

76

LUCA, 22

Puneti deci in

voastre, sa

Asa

nu cugetati de mai nainte cum sa apirati,

Cici eu vi voi da vou5,

i

voi, cand yeti vedea

candu-se acestea, sa stiti cä aproape este impitratia lui Dumnezeu. Adevär griiesc vouit ca nu va trece

gurit

neamul acesta, Omit ce nu vor fi toate

intelepciune areia nu vor putea sit

stea impotrivá, sau sä, riíspunda toti protivnicii vostri.

a cestea. Cerul

i pitmantul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece.

Si veti fi vanduti si de parinti de frati si de nea,muri si de prieteni unii dintre voi vor fi dati la moarte,

Luati seama de voi înivä sit nu

nu se va prfipiidi.

se ingreoaie inimile voastre de imbuibare si de bituturli si de grijile lumesti i ziva aceea BA vie peste voi far& de veste, Ca un lat. Cad veni-va peste toti coi ce loeuesc pe fat,a a tot pitmántul.

veti sufletele voastre.

vremea i va ruga0 ca si va invredniciti

Si yeti fi uriti de toti oamenii,

pentru numele meu.

Dar nici un par din capul vostru

Intru ribdarea voastra dobandi-

Drept aceea, priveghia-ti in toatit

lar cand yeti vedea Ierusalimul inconjurat de ostasi, atunci sit stiti s'a apropiat pustiirea lui. Atunci cei din Iudeia sa fug& la

sa scapati de teats acestea care vor do, vie si sá stati inaintea Fiului omului. Si ziva era in templu i invita, apoi iesind din eetate minea noaptea pe muntele numit Muntele Si tot norodul venea dis-de-dimineati, la el, in templu, ca sit-1 asculte.

munti, cei din mijlocul ei sit plece aiurea,

iar cei de prin tinuturile vecino si nu se due& in ea. Cad acestea Bunt zilele rizbunarii, ca sit se implineasc5, toate cele serse.

22.

Dar vai de cele ce vor avea in pantece i de cele ce vor apleca intru

Vanzarea lui luda. Cina cea de taind.

acele zile! Pentru cä va fi in Ora stram-

Rama la intdietate. Suferintele din grcidina

torare mare si urgie asupra acestui popor. Si vor &idea de ascutisul sabiei

Ghetsemani. Prinderea i aducerea la CaLepidarea lui Petra.

vor fi dusi robi la toate neamurile s'a Ierusalimul va fi °Meat in picioare de pagini, ping ce se vor implini vremile

lar acum se apropia praznicul Azimilor, care se chiamit Pasti. Si mai marii preotilor i carturarii cautäu cum sii-1 rapue; dar le era teamit de norod.

pitganilor.

Si vor fi semne in soare, in luna

si in stele, iar pe pimint noroadele fi-vor cu mima strands, i aiurite de vuetul mirii i al valmilor.

lar oamenii vor eta Bali dea sufletul, de spaimä, si de asteptarea celor pornite sä vina peste lume; chci tariile oerului vor fi zguduite. Atunci vedea-vor peFiulomului, venind in nori cu putere i cu mitrire

lar cand vor incepe sa fie acestea, prindeti suflet si ridicati capetele voastre,

pentru ea ritscumpararea voastra s'a a-

propiat.

Apoi le-a spus aceasta

pildä:

Uitati-vä la smochin si la tota arborii:

Cand soot frunzo, voi, priviiad, din

oapul vostru stiti ca vara este de acum aproape.

Ci

Satana intrá in luda, nurnit

Iscariotul, care era din numirul color doisprezece.

Si ducindu-se luda, vorbi cu mai

marii preotilor i cu capitanii, cum sa-1

dea in mina lor. Acestia s'au bucurat i s'au legat cu el ca dea bani. lar el s'a invoit i cauta prilej si-1

dea lor pe Iisus prins, fir& si stie gloata, A sosit deci ziva Azimilor, cand se &idea si se jertfeascit mielul de Pasti.

Si a trimis pe Petru si pe Ioan,

zicand: Duceti-va i gittiti-ne noua Pa-tele, ca sä máncam.

lar ei 1-au intrebat: Unde voiesti

sh-ti 1186

www.dacoromanica.ro

LUCA, 22

Ci el le-a raspuns: Iatä cand yeti intra in cetate, vä va intampina un om ducand un urcior cu api; mergeti dupti el, pan la casa unde li stiipanului acelei case Ii yeti

nu cel ce sta la mash.' ? lar eu, in mij-

locul vostru, Bunt ca unul ce slujeste.

Choi voi sunteti acei care ati stäruit

cu mine In ispitele mele. i eu va dau vouit la mana impaprecum mi-a dat-o mie Tattil meu, Ca BA mancati i sit beti, la masa

apune: Invätätorul iti gaieste: Unde este

odaia de oaspeti unde sit minfine Pastele cu ucenicii mei?

mea, intru impaatia mea si sA edeti In jeturi, judecand cele douhsprezece

i acela va va netts, un foisor mare

asternut; acolo sit gatiti. lar ei, ducandu-se, au aflat precum le zisese si au gatit Pastele. i cand a sosit ceasul, s'a asezat la masá i apostolii impreunit cu el.

i a gait catre ei: Cu dor am

dorit sä miinfinc Cu voi acest Paste, mai

inainte de patima mea. Cit zic you& ca de acum nu voi

mai mama dintru ace,sts panä cand nu se va implini intru impariitia lui Dumnezeu. i luand paharul, multumind a zis: Luati acesta i Impitrtiti-1 Intre voi.

Cii, zic voutt cä nu voi mai bea de acum din rodul viei, pan& ce nu va veni imparigia lui Dumnezeu. i luand paine, multumind a frant si le-a dat ion, zicand: Acesta este trupul meu care se dá pentru voi; aceasta sit faceti Intru pomenirea mea. Asijderea i paharul, dupit

semintii ale lui Israil. Apoi Domnul a zis: Simone, Si-

mone, iatit Satana v'a cerut pe voi ca

sit vä, cearna ca pe grau. lea eu m'am rugat pentru tine sä, nu mad& credinta ta. i tu, oarectind, intorcandu-te, intiireste pe fratii tai. Dar Petru i-a riispuns: Doamne, gata sunt sá merg cu tine i la temnita si la moarte. Gait-a Timis lui: Zic tie, Petro, ca astazi nu va cants, cocosul, pang ce nu te vei lepäda de mine, de trei ori, cum ctt nu ma cunosti. Dup.& aceea, i-a intrebat: Cand v'am trimis pe voi Rag de pungit, far& de traista i gait de Incältilminte, dus-ati

lips& de ceva? lar ei au aspuns: De nimio.

Totusi, iota, mana celui ce ma vinde

Atunci el le-a zis: Acum Insii, eel ce are pungii, sit o la, tot asa i traista, eel ce nu are sabie, Wadi vesmantul i sä-si cumpere sabie. Caci và spun cá trebue sä se impline,asca Intru mine scriptura care zice:

Ci Fiul omului merge precum a fost

ce este despre mine ajunge acum la

zicand: Acest pahar este legea

intru sangele meu, care se yarsä pentru voi.

este cu mine la masii.

cu cei rarà de lege s'a socotit. Pentru ea

hotitrit, dar vai acelui om, prin care e

capat.

vandut !

lar ei au Inceput sit se intrebe,

unul cu altul, cine dintre ei BA, fie acela care avea sá savarseasca aceasta faptit. Apoi s'a iscat intre ei si o pricire: cine dintre ei se pare ca e mai mare?

Atunci el le-a zis: Impáratii paganilor Ii stlipanesc pe acestia i cei ce putere asupra lor se numesc flicatorii

lor de bine. Dar voi sit nu fiti astfel: ci care

este mai mare Intre voi sä fie ca mai

mie, si care este capetenie s'a fie ca unul ce slujeste. Citci cine este mai mare: cel care sta la masa, sau eel care slujeste ? Oare

Ei au zis atunci: Doamne, iata

aici dour', at-JAL El le-a aspuns: E destul.

Dupit ce-a iesit de la cinit, s'a dus ca de obicei In Muntele Máslinilor. lar ucenicii 1-au urmat.

i cand a sosit in acest loo, le-a

spus: Rugati-va ca sa nu cildeti in ispita.

lar el s'a depiirtat de ei, ca la o aruncittura de piatra i ingenunchind Be ruga,

Zicand: Pitrinte, de voiesti, tura de la mine a,cest pahar. Dar nu voia mea, ci voia ta implineascit-se.

1187

lar un Inger din cer s'a arittat lui

si-1 intarea.

www.dacoromanica.ro

LUCA, 23

Si fiind in zbuciumul durerii, cu

mai mare staruintit se ruga. lar sudoarea lui, ca picaturi mari de singe, picura pe pamant.

Si ridioandu-se din rugaciune, a

venit la ucenicii lui i i-a aflat adormiti de inahnire. Si le-a graft: Ce dormiti ? Sculati-va.

va rugati, ea sa nu cadeti in ispita. Nu isprivise bine verba çi iata o

multime de oameni i cel ce se numeste luda, unul dintre cei doisprezece, venea In fruntea lor. Si el s'a apropiat de Timis, ca sä-1 sarute.

Atunci Iisus i-a zis: luda, prin sarutare vinzi pe Fiul omului! Iar cei din preajma lui, vazand ce era sa fie, 1-au 1ntrebat: Doamne, sa tiagem cu sabia?

Si unul dintre ei a lovit pe sluga

arhiereului i i-a taiat urechea dreapta. 61. Ci Iisus ráspunzand a grail: Lasati, pan& aici ! i atingandu-se de urechea

lui I-a vindecat. 52. lar &Litre mai marii preotilor, dare capita,nii templului i catre batrânii care venisera asupra lui, Iisus rostit-a: Ca la un talhar cu sabii i cu land. 53. Zilnic am fost cu voi in templu

n'ati intins mainile asupra mea. Dar

acesta este ceasul vostru i puterea intunericului.

54. Si punand mana pe el, 1-au dus I-au bägat in casa arhiereului. Iar Petru se tinea dupä el de departe. 55. Si au aprins foo in mijlocul curtii si au sezut la foc si a sezut i Petru intre ei. 56. Vazandu-1 o servitoare, cum sta in

lumina focului, s'a uitat bine la el si a zis: Si acesta era cu el. 57. Ci Petru s'a lepadat zicand: Femeie, nu-1 cunosc.

de Iisus,

58. Dar peste putin 1-a vazut altul i-a spus: Si tu esti dintre ei. Petru insa a raspuns: Omule, nu sunt. 59. lar cand a trecut ca un ceas, un altul adeverind cu putere a rostit: Cu adevarat i acesta era cu el, cà e doar galileian.

60. Atunci Petru a zis: Omule, nu stiu i numaidecat, cand nu sfaisise bine vorba, cocosul a cantat.

ce spui.

Ci Doinnul s'a intors si s'a uitat la Petru; i Petru adus arainte de cuvantul Domnului, cum Ii zisese, ca mai nainte ca sa canto azi cocosul, tu te vei lepäda de mine de trei ori. Si a purees afar& petru a plans.

amar

lar oamenii care 11 pitzeau pe lisas il batjocoreau bateau. Si acoperindu-i fata, 11 intrebau

zicand: Proroceste cine este cel ce te-a lovit,

Si hulind aya, alte multe spuneau lui impotriva. Cand s'a facut ziva, adunatu-s'au bàtrâiiii poporului, mai marii preotilor ciirturarii 01-au dus pe el in sinediiul lor.

i-au zis: Spune-ne de esti tu Mesia. Atunci el le-a grait: Daca v'o spun, nu yeti crede-o;

lar daca va intreb, nu-mi yeti

raspunde. De acum insa, Fiulomuluiva sedea

de-a-dreapta puterii lui Dumnezeu.

Zis-au ei cu totii: Esti tu, asa

dar, fiul lui Dumnezeu? Iisus a rostit catre ei: Voi singuri ziceti cà eu sunt. Atunci ei au vorbit: Ce ne mai tmbueste marturie, &Ind noi Insine am auzit din gura lui? 23.

inaintea lui Pilat i inaintea lui ¡red. Judecata, nistignirea, moartea ingropdciunea.

Apoi toata multimea lor s'a sculat

in picioare i 1-a adus inaintea lui Pilat. Si aulnceput sa-1 parasca i eh, Pe acesta 1-am aflat sucind mintile nea-

mului nostru si impiedicand sa dam dajdie Cezarului, iar despre sine spune ca. este Christos Imparat. Pilat 1-a intrebat, zicand: Esti tu

Imparatul Iudeilor ? Iar el raspunzandu-i

a grait: Tu singur zici cl. sunt.

Atunci Pilat a rostit &Are mai marir preotilor i catre gloats: Nu giisesc nici o

vini in acest om. Dar ei mai cu putere stä.ruiau In spusa lor ca razvrateste norodul, cu invatatura lui, prin toata Iudeia, din Galileia, de unde a fnceput, i pang. aici.

1188

www.dacoromanica.ro

LUCA, 23

Auzind Pilat de Galileia, a intrebat daca omul este galileian. lar daca a aflat ca este de sub sta*Ikea lui Irod, I-a trimis la Irod,

care era si el in Ierusalim, intru acele zile.

Irod, cfind a vazut pe Buis, s'a

Dar ei, cu strigate razbatlitoare,

se tineau darji i cereau sa-1 rastigneasca, iar glasurile lor si ale maiilor preoti precumpänira, Cad Pilat dadu hotarire sä se faca precum voiau.

Deci a hisat slobod pe col inchis

bucurat foarte, ca de multi vreme voia si-1 cunoasca, pentru ea auzise multe despre el si nadajduia sa-1 yea sä,varsind vre-o minune.

In temnita, pentru rascoala i ucidere, pe

$i 1-a intrebat Irod despre multe lu-

pus mana pe unul Simon Chirineul care venea de la camp i i-au pus crucea in

cruri, dar el nu i-a raspuns nimic. lar mai marii preotilor i carturararii erau de fata si-1 invinuiau din fitsputeri. Atunci i Irod, ou capitanii sai, l-a dispretuit i 1-a luat in rIs i imbracandu-1 eu o hainit battitoare la ochi 1-a trimis inapoi la Pilat. $i in ziva aceea Irod i Pilat s'au ficut prieteni unul cu altul, caci mai inainte erau !litre ei in vrajmasie.

care Il cereau ei, lar pe Iisus 1-a dat cum le-a fost voia.

$i pe când il duceau ostasii, au

spinare, ea s'o duda in urma lui Iisus. lar dupa el venea multI gloata de norod i de femei, care se bateau in piept si II jeleau.

Atunci Iisus s'a inters catre ele

si a graft: Fiice ale Ierusalimului, nu ml plangeti pe mine, ci vä plangeti pe voi si pe copiii vostri.

Pilat a chemat laolaltà, pe mai

Cad jaIl vin zile intru care vor zice: Ferice de cele sterpe! Ferice de

$i a vorbit catre ei: Ati adus la mine pe omul acesta, ea pe un razvrätitor al poporului; dar MI, eu, cerce-

tilor: Cadeti peste noi ; iar dealurilor:

marii preotilor, pe capetenii i norodul,

tandu-1 de fat&

Cu

voi, nici o vinI n'am

&it in acest om, din bate cate i le puneti in sarcina. $i nici Irod n'a gasit, caci l-a

trimis inapoi la noi. Vedeti dar, ea n'a savarsit nimio vrednic de moarte. Astfel cl Ii voi da o pedeapsa voi da drumul. Cl trebuia, la praznic, 85, le lase slobod un vinovat. Dar ei toti cu totii au strigatsiauzis:

SI piarl acesta! Iar pentru noi da

drumul lui Baraba.

- Unul care era aruncat in temnita, pentru o rascoala ce se Mouse in ora ti pentru omor. $i din nou Pilat le-a vorbit, voind

el libereze pe 'ism. Dar ei ridicau gla,sul

Rastigneste-1! Rastigneste-1!

i

strigau:

Atunci el a zis a treia oara catre ei: Dar ce au a sivarsit acesta ? Nici o yin& de moarte nu am aflat intru el. Astfel ea Ii voi da o pedeapsa si fi voi da drumul.

pantecele cam n'au naseut si de Anil care n'au aplecat ! Atunci vor incepe sä spun& mun-

Acoperiti-ne pe noi.

Ciici acestea de le fac cu lemnul verde, ce va fi au cel uscat?

lar impreuni cu el duceau la moarte i doi facatori de rele. $i cand au sosit la looul care se cheamä Capatana, 1-au rastignit acolo, EA pe cei doi faciitori de role, pe unul de-a-dreapta i pe altul de-a-stanga.

lar Elms zicea: Paiinte, iarta-le lor, ea nu stiu oe fac. i vesmintele lui le-au impartit intre ei, aruncand pe ele

sorti.

Ci norodul sta i se uita. Ia,r

peteniile lui isi faceau ras de Iisus zicand:

Pe altii i-a mantuit; mántuiasci-se pe

sine insusi, dada, el este Christosul lui Dumnezeu cel ales.

Radeau de el si ostasii, care veneau

adueandu-i otet.

$i zicand: De esti tu imparatul

Iudeilor, mantueste-te pe tine insuti! lar deasupra crucii lui states serie ou slove elinesti, latinesti i evreesti: Acesta este imphratul Iudeilor.

1189 www.dacoromanica.ro

LUCA, 24

impotriva lui, zicand: Nu esti tu care Mesia ? Mantueste-te pe tine insuti

Unul dintre tálharii pironiti hulea

S't dupg, ce s'au inapoiat, au pregätit mirodenii i unsori, iar Samblitä s'au odihnit dupä lege.

CA eati In aceeasi osfindit.

Ci noi cu dreptate, did lam

Invierea Domnului. El se aratcl ucenicilor care mergeau la Emaus apoi apostolilor. Ineillarea la cer.

Apoi a zis atre

lar in cea dintái zi a siiptilmânii, foarte de dimineatá, au venit la mor-

pe noi. lar celälalt, riispunzand, I-a certat ei a griiit: Nu te temi tu de Dumnezeu?

vrednica platit a color ce am facut; pe and acesta n'a aviirsit nimic nedrept.

Pomene-

ste-mä, Doamne, cfind vei veni intru impärätia ta.

Si au aflat piatra rästurnatä de la

usa mormántului.

Si era acum ca la cea.sul al saelea,

trupul Domnului Iisus. Dar pe and ele erau in mare nedu-

(miezul zilei) i intuneric s'a facut peste

tot pämfintul, plinit la ceasul al nouällea, Choi soarele s'a intuneca.t; iar catapeteasma templultd s'a sfäsiat pe mijloc.

Atunci lisus, strigand cu glas mare,

a rostit: Parinte, in mAinile tale dau duhul meu. i aceasta zieánd, si-a dat

lar sutaul vazand cele ce s'au

ficut, a mitrit pe Dumnezeu si a zis: Cu adevitrat omul acesta drept a fost. Si toatit mu/timea, care venise la aceastil priveliste i vazuse cele intam-

plate, s'a inters acasii, bálându-se in piept,

mánt, aduand mirezmele ce pregiitiserä.

Ci Ems i-a ifispuns: Adeviir gritieso

tie: a,stäzi vei fi cu mine in Rai.

duhul.

24.

lar toti cunoscutii lui i femeile,

oare veniseril dupii el din Galileia, OA-

teau departe, martori la acestea. Si iatä un Várbat cu numele Iosif, sfetnic in sinedriu, om bun si drept, De fel din Arimateia, ora a al Iudeilor, care nu se invoise cu hotärirea cu fapta lor, si care astepta impiirátia lui Dumnezeu,

S'a dus la Pilat i i-a cerut trupul

lui 63. Si pogorindu-1 de pe cruce 1-a furl-

prat in giulgiu de in si 1-a pus inteun mormânt scobit in stana, uncle nimeni

niciodatit nu mai fusese pus.

Tar ziva era ziva pregätirii (Vineri), si Sambitta incepea de cu amurgul.

Ci femeile, care veniserit cu lisus din Galikia, s'au tinut dup.& Iosif tfi au vazut mormántul i cure a lost pus trupul lui lisus,

Si intrând inläuntru nu au gilsit

merire despre aceasta, iatä cä doi bärbati au stat in fata lor, in vesminte strit-

lucitoare.

Atunci ele de spaimil, si-au plecat

fetele la pitmânt; ei ina au rostit atre ele: Pentru ce autati pe col viu intre cei morti? Nu este aici, ci a inviat. Aduceti-vá

aminte cum v'a vorbit, de pe and era

In Galileia, Zicánd ci Fiul omului trebue si fie dat In mainile oamenilor páciitosi fie riistignit, iar a treia zi sä invieze. Ci ele si-au adus aminte de cuvintele lui,

Si intorcandu-se de la mormant au vestit toate acestea color unsprezece tuturor celorlalti. lar ele erau: Maria Magdalina Ioana si Maria lui Iacob i celelalte impreura cu ele, care au spus acestea atre apostoli.

Dar vorbele acestea arittau in fata lor ca un basm i n'au dat femeilor nici o crezare.

Totusi Petru s'a sculat si a alergat la mormiint, i aplecându-se inainte a vizut giulgiurile singure, zaand. Si s'a

dus acasá, rairându-se de aceastá intilmplare.

Iati, apoi, cä doi dinteinsii mergeau intru aceeasi zi la un sat, depärtat de Ierusalim cale de o jumatate de posti, al eitrui nume este Emaus. Si ei vorbeau intre ei despre toate aceste fapte petreoute.

1190 www.dacoromanica.ro

LUCA, 24

Atunci s'au deschis ochii lor si au

Si pe cand vorbeau i cautau Isamu-

riri, s'a apropiat de ei Thus insusi si a mers cu ei in cale.

cunoscut ca este el ; ci el s'a flicut nevitzut de langá, ei.

Iar ei si-au spus unul altuia: Oare nu ardea in noi mima noastra, cand ne vorbea pe cale si dad ne talcuia scrip-

Dar ochii lor erau tinuti ca sit nu-1 cunoasca.

Atunci el i-a intrebat: Ce sunt cuvintele acest,ea pe care le schimbati unul

turile ?

cu altul, in drumul vostru? Dar ei sta.teau cu fetele intristate.

adunati pe cei unsprezece, impreunli cu cei ce se tineau de ei, Care ziceau cà inteadevar Domnul a inviat si s'a arittat lui Simon. Atunci au povestit cele petrecute

Raspunzand unul cu numele Cleopa,

a grait &titre el: Tu singur esti venit de aiurea in lerusalim si n'ai aflat de faptele intamplate in el, intru aceste zile ? El le-a zis: Ce fel de fapte? Atunci ei i-au faspuns: Cu Timis Naz,arineanul,

care era proroo puternic in fapta si in cuvant, inainte,a, luí Duranezeu si a tot norodul.

lar arhiereii i boierii nostri 1-au dat la osanda mortii Fa 1-au rastignit. Ci noi nitdajduiam ea el este cel ce va sä, izhaveascit pe Israil; i cu toate

in cale si cum a fost cunoscut de ei la

frangerea Si pe când ei vorbe,au aceasta, Iisus

insusi statu in mijlocul lor si le zise: Pace vouä !

Ci ei, incremeniti si infricosati, gandeau cä va,d un duh.

Dar el le-a grait: Ce sunteti turburati 5i pentru ce aceste ganduri se

acestea astazi merge pe a treia zi de cand s'au petrecut acestea,.

Ba ne-au mai pus in uiraire

niste femei de ale noastre, care au fost de cu noapte la mormant, Si n'au mai giisit trupul lui si au venit zicand ea au vazut aratare de Ingen i care le-au spus ea este viu.

lar cativa dintre noi s'au dus la

mormant si-au aflat asa, cum au povestit femeile, dar pe el nu 1-au vazut.

Si in acelasi ocas sculandu-se, au

venit inapoi la Ierusalim si au gasit

ridicit in cugetele voastre ? Vedeti mainile mele si picioarele

mele, ea, eu insumi aunt; pipaiti-ma vedeti ea un spirit nu are carne si oase, cum ma vedeti pe mine avänd. Si zicand acestea, /e-a aratat máinile si picioarele sale. lar ei tot necrezand de bucurie de mirare, el le-a spus: Aveti aici ceva de mancare?

nepriceputilor i zabavnici cu mima ce

Iar ei i-au pus inainte o bucata de peste fript si un fagure de miere.

prorocii!

lor.

patimeasca, acestea si sà intre intru marirea sa? Si incepand de la Moise si de la toti

stint cuvintele pe care le-am grait cätre voi, pe cand eram ca voi, ca, trobue sä se implineascit toate cele scrise despre mine in legea lui Moise, in proroci i in

Atunci el vorbit-a catre ei: 0,

sunteti, ca sa credeti toate ch.te au graft

Nu trebuia oare ca Christos

prefetii le-a talcuit lor, din toate scripturile, locurile despre el. Si s'au apropiat de satul unde se duceau, iar el se facea cit, merge mai

deseara i ziva se inclina. Si a intrat ca

sá rafie cu ei.

Si cand a stat impreunit cu ei la

masit, luand el painea a binecuvantat frangand le-a dat lor.

Apoi vorbit-a catre ei: Acestea

psalmi.

Atunci le-a deschis mintea ca sii

priceapa scripturile.

Si iarasi le-a zis ca asa este seria

departe.

Dar cei doi au staruit de el, zicand: Ramai cu noi, cà ceasul e in

Si a luat si a mäncat in fata

si asa se cade,a sa patimeasca Christos

sit invieze din morti a treia zi. Si in numele säu sa se propovaduiasca pocilinta spre iertarea pacatelor la toate neammile, incepánd de la Ierusalim.

1191

Iar voi sunteti martori acestora.

www.dacoromanica.ro

IOAN, 1

i iata eu trimit peste voi

duinta Pärintelui meu; voi ins& aedeti in Cetate Omit ce vit veti imbraca, de SUS, cu putere.

Apoi i-a adus afar5, pan spre Betania, i ridicandu-0 mainile i-a binectivantat.

Çl,i pe cand Ii binecuvanta, s'a des-

pärtit de ei tai s'a ridicat la cer. lar ei inchinandu-se lui s'au tutors In Ierusalim cu bucurie mare. i erau pururea in templu, and EA binecuviktAnd pe Dumnezeu. Amin.

SFANTA EVA NGHELIE CEA DE LA IOAN 1.

Culkintul lui Dumnezeu s'a idcut trup. 211drturia

lui loan

Botezdtorul

despre

mielul lui Dumnezeu. Cei dintai ucenici

ai lui lisus,

La inceput era CuvAntul EA Cuvfintul

era la Dumnezeu EA Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era intru inceput la Dumne zeu. Toate printr'insul s'au facut i färii,

el nimio nu s'a fiicut din tot ce s'a Mont.

Intru el era viata i viata era lu-

mina oamenilor. i lamina lumineaz5, in intunerio

intunericul n'a cuprins-o. Fost-a om trimis de la Dumnezeu, iar numele lui era Ioan. Acesta a venit spre märturie, ca sit

marturiseascit despre lurninä, ca toti,

prin el, ea crea,za. Nu era el lumina, ci ca sä märturiseasca despre Era lamina cea adeviiratä, care lumineaz5, pe tot omul, venind in lume. In lume era FA lumen printr'insul s'a facut, dar lumen nu I-a cunoscut.

Intru ale sale a venit, dar ai

Pentru ea legea datu-s'a prin Moise,

iar darul i adevitrul au fost venit prin

lisus Christos. Pe Dumnezeu nimeni nu 1-a vitzut vreodatä: Fiul Unul-Näscut, care este in sh.nul Tatàlui, ace1a a spus despre el.

Aceasta este märturia lui Ioan, cfind au trimis Iudeii, din Ierusalim, preoti i leviti ca 85,1 intrebe: Cine eati tu? El a marturisit pi n'a tagaduit, ci

a märturisit Nu sunt eu Cbristos. Ei 1-au intrebat: Dar ce eati? Eati Ilie ? Zis-a el: Nu sunt lije. Eati tu Prorocul ? A ritspuns: Nu. Atunci i-au zis: Cine etati? Ca sá dam un raspuns celor ce ne-au trimis. Ce spui tu despre tine?

El rostit-a: Eu sunt glasul celui care striga in pustie: Indreptati calea

Domnului, dupli cum a grait Isaia prorocul.

lar cei trimii erau dintre Farisei. Apoi 1-au intrebat i i-au zis:

Atunci, de ce botezi, (lac& nu eati Christos,

nu I-au primit.

lar cati 1-au primit, le-a dat putere ca ea fie fiii lui Dumnezeu, adic5, celor care cred infra numele lui,

Care nu din sange, nici din poftä trupeascä, nici din poftä bärbilteascä, ci de la Dumnezeu s'au näscut.

Cel care vine dupit mine a fost inaintea mea, pentru c5, era mai nainte de mine. Ca; din plinätatea lui, noi toti am luat, EA dar peste dar.

i cuvantul s'a facut trup §.1 s'a säläluit intru noi EA am väzut märirea lui, märire ca a unuia nElsout din Toad, plin de dar ai de adevär. Ioan märturisea despre el ai striga, zicand: Mesta era despre care am gait:

nici Ilie, nici Prorocul? loan le-a riispuns urmiitoarele: botez cu apä; dar in mijlocul vostru se af15, unul pe care voi nu-1 atiti; El este cel care vine dupg mine, care a fost inaintea mea ai chruia eu sunt vrednic sä-i dezleg cureaua incaltämintei. Acestea se petreceau in Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.

A doua zi, Ioan vede pe Iisus

venind la el, EA graieate: Iati Mielul lui

Dumnezeu eel ce ridici pacatul lumii,

1192

www.dacoromanica.ro

IOAN, 2

Acesta este despre care eu am

elms: Dup.& mine vine unul care a fost inaintea mea, findci era mai nainte de mine. Ci eu nu-1 atiam ; dar ca sa se arate

lui Israil, pentru aceea venit-am eu, cel ce botez cu LIT&

lar loan a märturisit, zicand:

Vazut-am Duhul coborindu-se din cer, ca un porumbel, i rimanilnd deasupra

Natanail raspuns-a lui: Din Na-

zaret poate sit fie ceva bun? Filip ii zice: Vino ai vezi.

Bsus a vitzut pe Natanail venind

la sine fo'i a spus despre el: Iatä, cu adevarat, israilit intru care nu este vicleaug.

Natanail Il fntreba: De unde mä

cunoati? Iisus raspunzand i-a zis: Te-am vitzut, cand erai sub smochin, mai nainte

Ci eu nu-1 tam, dar cel ce m'a

ca Filip sa te cheme. Raspunsu-i-a Natanail: tabi, tu eati Fiul lui Dumnezeu, tu eati Imparatul lui Israil.

ramanánd deasupra luis acesta este cel ce boteaza cu Duhul Sfant. lar eu am vimut ai am märturisit cif acesta este Fiul lui Dumnezeu. A doua zi, din nou statea loan ai loi dintre ucenicii lui; Si privind po Iisus, care trecea pe

Pentru cati-am spus cii, te-am vlizut sub smochin, tu crezi? Mai mari decal acestea vei vedea. Apoi i-a zis: Amin, amin graiesc yowl, de acum yeti vedea cerul deschizandu-se ai pe fngerii lui Dumnezeu suindu-se i pogorindu-se peste Fin

acolo, a rostit: Iatä Mielul lui Dumnezeu. Cei doi ucenioi I-au auzit spunând

omului.

dui.

-trimis ea botes Cu apa, acela mi-a vorbit: Peste care vei vedea Duhul pogorindu-se

aceasta ai au pornit dupft Iisus. Iisus fntorcandu-se i vazandu-i merg dup.& el, i-a intrebat: Ce cautati? Ci ei riispuns-au lui: Rabi, &lick in tâlcuire, invätätorule, unde salaslueati? El le-a zis: Veniti ai yeti vedea. Deci au mere ai au vitzut unde sälitaluia;

si au ramas la el, in ziva aceea. Era ea la ceasul al zecelea (patru dupa amiazä).

Andrei, fatele lui Simon Petru, era unul dintre cei doi care auziserä pe loan i veniserä dup.& Iisus.

2.

Nunta dela Cana. CurcIfirea templulai. A treia zi, s'a fäcut nuntä in Cana

Galileii, iar mama lui Iisus era acolo. Si a fost chemat la nunta i Iisus

cu ucenicii

Si nu mai aveau vin, cilci s'a fost sfarait vinul de nuntä. Atunci mama lui Iisus sis-a catre el: Nu mai este vin. Zis-a ei Iisus: Ce este raie femeie? Ceasul meu n'a venit paint acum.

Acesta gäseate mai fntai pe Simon, fratele sau, spune: Gäsit-am pe

Mesia, adioä, in talcuire, pe Christos. Si 1-a adus la Timis. Ems privind

In fata lui, i-a zis: Tu esti Simon, feciorul lui Iona., tu te vei numi Chefa, adica in talcuire, Petru. In ziva urmitoare, voind sä piece In Galileia, a gäsit pe Filip. Si i-a gritit Ems: Vino dupä mine.

lar Filip era din Betsaida, din

orasul lui Andrei ai al lui Petru. Filip gliseate pe Natanail ai-i graieate: Gasit-am pe acela despre care a serie Moise In lege ai au Boris profqii, pe

Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret.

Iisus luand cuvantul i-a grait:

Mama lui zis-a celor ce slujeau: Faeqi ceea ce vä va spune. (Di erau acolo aase vase de 9.0., facute din piatra, puse pentru curatirea Iudeilor ai care luau cate douil sau trei vedre.

Iisus le-a poruncit: Umpleti vasele ou apit. Si le-au umplut pan& sus. Apoi le-a zis: Acum scoateti ducqi starostelui mesei. lar ei i-au dus. r}.1

Si cand starostele mesei a gustat

apa care se Meuse vin si nu atia de unde este - ci slujitorii care scosesera, apa

atiau - starostele mesei a strigat pe mire

i i-a spus: Once om pune fntai vinul cel bun ai carai nuntasii au biut

1193

www.dacoromanica.ro

IOAN, 3 8.

bine, pune pe cel mai slab. Dar tu ai tinut

vinul eel bun pan& acum. Acest inceput al minunilor I-a fäcut Iisus in Cana Galileii, dand pe fatá märirea sa; i ucenicii säi au crezut intr'insul.

Dupä aceasta, a mers devale in

Capernaum, el ei mama lui i fratii lui ucenicii lui, dar n'au rimas acolo dealt putine zile. Ci Paetile Iudeilor erau aproape lisus s'a suit in Ierusalim.

*i a glisit in templu eezand ne-

gustoreete pe vanziitorii de boj i de oi ei de porumbei ei pe schimbatorii de bani.

Atunci fiicandu-ei un bici de etreang-uri, i-a ecos pe toti afarä, din locaeul Brant, cu oile i cu boii lor, iar banii zarafilor i-a risipit i mesele lor le-a rästurnat. *i vanzittolilor de porumbei le-a zis: Luati a,cestea de aici. Nu faceti casa Tatälui meu cas5, de negustorie. *i vi-au adus aminte ucenicii lui este serie: Ravna casei tale m'a mancat. cä,

Atunci Iudeii au luat cuvantul i-au griiit: Ce semn ne aráti cä ai dreptul sá faci acestea ? lisus riispunzilndu-le le-a zis: Dit-

rámati templul acesta vi-1 voi iidica la loo in troj zile. Dar Iudeii au rostit: In patruzeci ease de ani cläditu-s'a templul acesta!

*i tu il vei ridica in trei zile ?

Ci el vorbea de templul trupului

situ.

Deci, cand s'a soulat din morti,

ucenicii lui ei-au adus aminte cá aceasta o zicea i au crezut scripturii ouvantului pe care I-a fost spus Rms.

*i fiind in Ierusalim, la Paeti, in sitrbittoare, multi au crezut intru numele lui, vizand minunile pe care le fä,cea.

Ci Buis nu se incredea in ei, pentru ca Ii cunoete,a pe toti. *i pentruca nu avea nevoie marturiseasca cineva despre om ce fel

este, oft etia el fnsuei ce era in mima omului.

Vorbirea lui rims cu Nicodim. Ioan marturisefte despre Christos.

Era un om din tagma Fariseilor care se numea Nicodim EA care era fruntae

intre Ev'rei.

Acesta a venit noaptea, la lisus ei

i-a vorbit: Rabi, atim cä, de la Dumnezeu venit-ai invätátor; chci nimeni nu poate

face aceste minuni pe care le faci tu, dacii nu este Dumnezeu cu el. Räspuns-a lisus i i-a zis: Amin,

amin graiesc tie, de nu se va naete oineva

de sus, nu va putea vedea impärätia lui

Dumnezeu. Dar Nicodim Ii graieete: Cum poate

omul sä, se nascä, o data ce e bätran? Oare poate sà, intre a doua oará in pantecele maicii sale ei 65, se nasca ? Iisus rItspunse: Amin, amin graiesc tie, de nu se va naete cineva din apa

din duh, nu va putea sá intro in impàratia lui Dumnezeu. Ce este nascut din carne, carne este,

ei ce este nascut din duh, duh este. Nu te mira ea ti-am zis: tlebue naeteti de sus. Vântul suflä, unde vrea ei tu auzi vuetul lui, dar nu etii de unde vine, nici incotro se duce. Astfel este cu oricine care e näscut din Duhul. Riispunzand Nicodim 1-a intrebat: Cum pot sä, fie ace,stea ?

Ems a raspuns ei a zis: Tu et:Ai

invitittorul lui Israil i nu le etii acestea ? Amin, amin graiesc tie cá noi ceca ce etim vorbim ei ce-am Vázut märturisim ; dar märturia noastrii nu o primiti.

Dad,' v'am spus lucruri pitman-

teeti ei nu credeti, cum yeti credo sit, spun lucruri cereeti ?

Nimeni nu s'a suit in cer, färil numai cel ce s'a pogorit din cer, Fiul omului, care este in cer. *i dupl. cum Moise a Inaltat earpele, in pustie, aea trebue sá. se inalte Fiul omului, Pentru ca oricine care crede inteinsul si nu piara, ci sá aib5, viatä, veenich.

C5, Dumnezeu aea a iubit lumea,

incat a dat pe Fiul win Unul-Näscut ,

1194 www.dacoromanica.ro

IOAN, 4

pentru ca oricine care orede intr'insul

sä, nu piará, ci s Bib& viati vesnicit. Cáci n'a trimis Dumnezeu pe Fiul eau in lume ca sä, osandeasca lumea, ci ca sa se mântuiasca, prin el, lumea. Cel ce crede intru el nu se osandeate, iar cel ce nu crede a ai fost osandit,

fiindci nu a crezut intru numele celui Unuia-Nascut, Fiul lui Duranezeu. Si judecata de °sand& e a,ceasta: ca lumina a venit in lume i oamenii au iubit intunericul mai mult decat lumina. Caci faptele lor erau rele. Ca oricine care fiptueste cele rele

waste lumina si nu vine la lumina',

Si ce-a väzut i auzit aceea märtu-

riseste, dar marttnia lui nu o primeste nimeni.

Cine a primit marturia lui a pecetluit c5," Dumnezeu este adevárat. Cad pe cine I-a trimis Dumnezeu

vorbeste cuvintele lui Dumnezeu, pen-

tru cä Dumnezeu nu da Duhul ou mäsuri. Tatal iubeste pe Fiul i toate le-a

dat in mana lui.

Cela ce crede in Fiul are viata

veimica ; cine nu moult& de Fiul nu va

vedea viata, oi mania lui Dumnezeu ramane peste el.

pentru ca faptele lui sä nu fie dovedite co rele. Cine ins& lucreazä, adevarul vine

la lumina', ca sa se arate faptele lui, stint savarsite in Dumnezeu.

4.

Vorbirea lui Iiru8 Cu femeia samariteancii.

Iisus kima ue§te

Dup5, acestea a venit Timis i uce-

nicii lui in ptimantul Iudeii i stätea cu ei acolo si boteza.

Si boteza ii loan, la Enon, aproape

de Salim, c5, erau acolo ape multe si oamenii veneau ai se botezau. Cad Ioan nu fusese inca bägat in

Intelegand Domnul cá Fariseii au auzit cum 6, el face si boteazi mai multi ucenici decal loan, Mäcar c5, Iisus insusi nu boteza ci ucenicii lui,

A lasat Iudeia Efi s'a dus iaráj in

Galileia.

Dar trebuia ca 85, treaci prin Sa-

inchisoare.

Atunci s'a iscat din partea uceni-

cilor lui Ioan o pricire cu un iudeu, asupra curatirii.

Si au venit la loan i i-au spus: Rabi, acebo care era ou tine dincolo de

Iordan si ciruia i-ai dat marturia ta, iati el boteaza i toti se due la el. loan a räspuns cu aceste vorbe:

Nu poate un om s5, ja nimio, daca. nu i

s'a dat lui din cer.

Voi insivi imi sunteti martori cii, am zis: Nu stint eu Christos, dar sunt trimis inaintea lui.

Cine are mireasa, acela este mirele,

iar prietenul mirelui, care sta i asculti pe mire, se bacillá cu bucurie mare de glasul lui. Deci aceastä bucurie a mea s'a implinit. Acela trebue sá creascä, iar eu scad.

Cel ce vine de sus este dea.supra

tuturor; cel ce este de pe pilmant: de pe pämant este si de pe pitmant vorbeste.

Cel ce vine din cer este deasupra tuturor.

e feciorul unui slujbaf

impdreitesc.

maria.

Si a venit la un oras al Samariei

numit Sihar, aproape de campul pe care Iacob 1-a dat lui Iosif, feciorul säu ;

Si fantana lui Iacob era acolo. Ci Iisus era ostenit de calatorie i asa a sezut laugh, fantimali. lar ceasul era aproape Fp,se (amiaza). Atunci, o femeie samariteanca veni sä scoatit apá. Iisus Ii zise: Dä-mi si beau. Cad ucenicii lui se duseserä in

cetate, ca si cumpere merinde. Femeia samariteanci fi nispunde: Cum ceri sá bei, tu care esti iudeu, de la mine, care sunt samariteanca ? Pentru ca Iudeii nu se ingaduesc cu Samaritenii. Iisus i-a spus aceste vorbe: Dacii cunosteai darul lui Durnnezeu i cine beau, ai este cel care ti-a zis: fi cenit de la el si ti-ar fi dat spa, vie. Femeia Ii gräleste: Doamne, nici nu ai cu ce si scoti, iar putul e adano. De unde, dar, ai apa coa vie ? Nu cumva esti tu mai mare decat

plirintele nostru Iacob, care ne-a dat

1195

www.dacoromanica.ro

IOA/11, 4

aceasta fantanii, si a Hut si el din ea,

Si au iesit din cetate

feciorii lui si turmele lui? Iisus i-a fispuns si a zis: Oricine bea din apa aceasta va inseta din nou. Dar col ce va bea din apa pe care-i

veneau

&are el. Intre acestea, ueenicii lui Il rugau,

zicand: Rabi, =Inane&

El atunci le-a grilit: Am de

voi da-o eu, nu va mai ¡meta in veac,

mancat o mancare pe care voi nu o stiti.

Ci ucenicii se intrebau intre ei:

cad apa pe care-i voi da-o eu se va face In el izvor de apa izvoritoare intru viata

Adusu-i-a oare cineva sa manance?

Femeia atunci fi spune: Doamne, aceastä, apa, ca sa nu mai insetez, nici sa raai viu aici sit scot.

mea este: sá fac voia celni ce m'a trimis pc mine si sä s5,v5.rsesc lucrul lui.

Iisus Ii porunceste: Mergi i chiama

luni pi vine secerif,m1? Eu vá zic, iata, ridicati ochii vostri i priviti campiile, ca sunt albe pentru seceris. lar cel ce secera primeste platil,

pe barbatul tau si vino aici. Dar femeia raspunzand a zis: N'am barbat. Iisus i-a raspuns: Bine ai zis: N'am barbat. Ca cinci barbati ai avut i acum pe care il ai nu este barbatul tau. Aceasta

adevirat ai spus. Femeia Ii zice lui Iisus: Doamne, vad ca tu esti proroc.

Parintii nostri s'au inchinat pe acest munte, iar voi ziceti cà in Ieru-

salim este locul cuvenit pentru inchinare.

Ci Iisus fi graieste: Femeie, ere-

de-ma cá, vine ceasul cand v5, yeti inchina

Tatalui, nici pe muntele acesta, nici in Ierusalim.

Voi và inchinati la ce nu titi, noi ne inchinam la ce stim, pentru cà mantuirea este de la Iudei. Dar vine cea,sul i acum este cand adevaratii inchinatori se vor inchina

Tatalui in spirit si in adeviir, eaci

Taal voieste atari inchinatori. Dumnemu este spirit si cei ce i se inching cado-se sá i se inchine in spirit si in adevar. Femeia rosteste catre el: *Min ca

vine Mesia - care se zice Christos; °and va veni acela, ne va spune noua toate.

lisus ii raspunde: Eu sunt, cl ce vorbesc cu tine.

Dar atunci sosira, ucenicii lui. se mirau ca vorbea cu o femeie samaxi-

teanc5,. Insá nimeni n'a intrebat: Ce

voiesti? Sau: Ce graiesti cu ea? Atunci femeia si-a lasat g5,1eata, s'a dus in cetate si a zis oamenilor: Veniti de vedeti un om care mi-a

spus toate °ate am Mont. Nu cumva acesta e Mesia ?

Iisus rosteste caro ei: Mancarea

Nu ziceti voi cä mai sunt patru

adunà roadii intru viata de veci, ea sa

se bucure impreuna, i cel ce seam5,nä cel ce secerä. Cad aici se adevereste zicatoarea unul este semanatorul i altul secoratonil. Eu v'am trimis 85, secerati ce n'ati

muncit voi; altii au muncit i voi ati intrat in munca lor. Si multi dintre Samaritenii din

acel oras au crezut inteinsul, pentru cuvantul femeii, care marturisea: Mi-a spus

t,oate cate am facut.

Deci, dung, ce au venit la el Sama-

ritenii, 1-au rugat ca sit ramae la ei. Si a ramas acolo doui zile. Si mult mai multi crezut-au pentru cuvantul lui. lar femeii Ii ziceau: Credem nu numai din pricina vorbelor tale, dar

flindeii noi insine am auzit i tim °A, acesta este cu adevärat Christos, mb,ntuitorul lumii.

Si dupá cele dona zile, a iesit de

acolo i s'a dus in Galileia.

Ci Iisus insusi marturisise cá un proroc nu e cinstit in tara lui.

Deci, °find a venit in Galicia, 1-au primit Galileienii, cei ce vazusera toate cate Meuse in Ierusalim, la praznic, ciici au fost venit i ei la praznic; Apoi iarái s'a dus in Cana Galileii, unde facuse apa vin. Si era un dregator

imparitesc, al carui fiu era bolnav, in

Carnaum. 747. Acesta, auzind o Iisus a venit din Iudeia in Galileia, a mere la el si 1-a

1196

www.dacoromanica.ro

IOAN, 5

rugat sa. se pogoare ai sä tämtiduiascii.

pe fiul lui, cáci era bolnav pe moarte.

Atunei lisus i-a zis: Daca nu vedqi

semne i minuni, nu credeti. Omul impäratesc i-a

raspuns:

Doanine, pogoarä-te, pan& a nu muri copilul meu.

Iisus rosteate catre el: Du-te; feciorul tau trdieate. i omul a crezut in euvantul pe care i 1-a zis lisus ai s'a dus. lar pe cand el venea devale, robii

lui i-au ieait inainte si I-au vestit eft

feciorul lui traieate. Atunci a intrebat pe robi de ceasul

intru care i-a fost mai bine. lar ei i-au spus: Ieri la al aaptelea ceas (unu dupdarniazii) frigurile 1-au läsät. Deci tatäl cunoscu ca, la ceasul

acela a fost, intru care Iisus a rostit

catre el: Copilul tiiu traieate. li a crezut el ai casa lui intreaga. Acest al doilea semn Batts I-a facut,

cfind a venit din Iudeia In Gali-

a. 5.

Vindecarea sladnogului dala scaldtoarea Betesda. Ems vorbe,ste despre sine, cel ce judecd lumea fi pe morti fi inviazd.

Dup.& acestea, era o sarba,toare a

Iudeilor i lisus s'a suit la Ierusalim. lar in Ierusalim, länga Poarta Oilor,

era o scaldätoare, care se numeate pe

evreeate Bet,esda ai are cinci pridvoare. In aceste pridvoare zaceau multime de bolnavi, de orbi, de ologi, de usçati, aateptänd miacarea, apei. Cad un inger se pogora, la vreme, in scaldatoare, i turbura apa i cine

intra întâi, dupâ turburarea apei, se facea sanatos, ori de ce boalä era tinut.

Si era un om acolo care era patimaa de treizeci fA opt de ani. lisus vä.zandu-1 pe acesta zacand atiind ea este aaa ilia de multi vreme,

i-a gait: Vrei aft te faci sanitos?

Itiispuns-a lui bolnavul: Doamne, nu am pe nimeni ea sä mâ bage in sealdätoare, ca.nd se turburii, apa, câ pana clInd vin eu, altul se pogoara inaintea mea.

Timis i-a poruncit: Scoalä-te, ia-ti patul täu i umbra.

lar omul s'a fticut sii.natos in olipa

aceea i a luat patul i umbla. Ci in aiva acees. era Silmbata.

Deci ziceau Iudeii cätre cel vindecat: Este zi de Sämbiitä i nu-ti este iertat sà iei patul. El le-a raspuns: Cel ce m'a acut stinatos, acela mi-a zis: Ia-ti patul tau

Ei I-au intrebat: Cine este omul care 0-a zis: patul tau i umbra, ? Dar cel tamaduit nu atia cine este,

cad lisus se daduse laoparte din multimea care era in acel loc. Dup.& acestea, Lima I-a aflat in templu i i-a zis: Iatä cä te-ai facut natos. Nu mai pictitui, ea sä nu 0 se

intample ta'r mai rau. Atunci omul s'a dus si a spus Iudeilor ea: eel ce 1-a facut sangitos este lisus.

Pentru aceasta, Iudeii prigoneau

pe Iisus i cauts.0 sa-1 omoare ca, facea acestea In zi de Sambiita. . ar lisus le-a rtispuns: Tatal meu panä acum lucreazä; lucrez i eu. Deci pentru acest cuvant, ravneau

ai mai mult Iudeii

omoare, eä nu numai dezlega Sâmbata, dar si pe Dumnezeu 11 numea tatäl säu, flicandu-se pe sine la fel cu Dumnezeu. Ci Iisus a raspuns EA le-a vorbit: Amin, amin graiese voua, Fiul nu poate sä faca nimio de la sine, de nu va vedea pe Tatal facand; caci cele ce Tatal le face, acestea i Fiul le face Intocmai; Pentru cä Tatäl iubeate pe Fiul

aratä toate &Ate face el i lucruri mai mari decat acestea artita-va lui, ca voi sä vä mirati.

Caci dupä, cum Tatäl scoala pe cei morli EA le &I, viaà, tot aaa i Fiul da viata, celor ce voieate.

Taal nu judeca pe nimeni, ci judecata teat& a dat-o Fiului, Ca toti sä einsteasca pe Fiul, precum einstesc pe Total. Cine nu cinsteate pe Fiul, nu cinsteate pe Tatäl, care I-a triads. Amin, amin graiesc vouti, cine ascultii cuväntul meu i crede in cel ce m'a trimis pe mine are viatä veanioa, si la judecatä nu vine, ei s'a mutat din moarte la viata.

1197

www.dacoromanica.ro

IOAN, 6

Amin, a.min griiesc voui ci vine ceasul,

i acum este, cand mortii vor

auzi glasul Fiului lui Dumnezeu i care

vor fi auzit vii vor fi. Cici precum Tall are viati fntru sine, aaa i-a dat i Fiului sá saá viati fntru sine;

Eu am venit in numele Tatälui meu,

voi nu mi., primiti; dar si via, altul

in numele eau, pe acela fl veti primi! Cum puteti voi sä credeti, °and

márire unul de la altul, i mirirea care vine de la unul Dumnezeu n'o eautati ?

pentru ci este Fiul omului. Nu vb.' mirati de aceasta ; ci vine ces.aul cand toti cei din morminte vor

Si nu ganditi cg, eu vif voi Invinui la Tatil: are cine si vä invinuiasci - Moise, in care voi v'ati pus nidejdea. Cáci daci ati fi crezut pe Moise,

bune spre invierea viejii, iar cei ce au

mine a scris. lar dad, in scrisele lui nu credeti, In cuvintele mele cum yeti crede?

precum aud, judec; dar judecata mea

6.

Si i-a dat putero sá fee& judecatä,

auzi glasul lui, Si vor ieai: cei ce au fiicut cele flout cele rele spre invierea osandei. Eu nu pot ea; fao de la mine nimic ; este dreaptit, pentru cit nu eaut voia mea,

ci voia Tatitlui, care m'a trimis.

De mirtinisesc eu pentru mine, marturia mea nu este adevirati.

Altul este eel ce mirturiseate pentru mine ; i tiu ei adeviratii este marturia pe care o mitrturiaeate pentru mine.

Voi ati trimis la loan si el a dat

mirturie adevärului. Dar eu nu de la om iau märturie,

ci vi spun acestea ca sá vä, mantuiti. loan era Melia care arde si lumi-

neazi, q't voi ai fost voioai sá vá veseliti

un timp intru lumina lui.

lar eu am mitrturie mai mare mi le-a dat MAO ca si le sivaraesc,

decat a lui loan, cäoi lucrmile pe care lucrurile acestea pe care le fac eu

turisesc pentru mine ea-, Total m'a trimis.

Si Dail, care m'a trimis, acela

márturisit-a pentru mine. Nici glasul lui

nu 1-ati auzit vreodatä, nici fata lui n'ati viizut-o;

Saturarea celor cinci mii de oameni.

umbld pe mare. Pdinea care se pogoarei

din cer. ildriurisirea lui Petru.

In urma acestora, Iisus s'a dus

dincolo de marea Galileii, adicii de marea Tiberiadei.

lar clupa el a mers norod mult,

pentru ci vedea minunile pe care le Meat Cu cei bolnavi. Si Iisus s'a suit in munte ai acolo a aezut cu ucenicii dd.

Ci Paatile, praz.nicul Iudeilor, era

aproape. i ridicandu-ai Iisus ochii ai vizand

ch. mult norod vine la el, a rostit catre De unde cumpära-vom paine, ca sá minance aceatia? Dar aceasta o zicea ca si-1 fncerce, ci el atia ce avea sa fad,. Ci Filip fi rispunde: De doui sute de dinari sä avem paine ai nu le ajunge ca sä ja fiecare cate putin. Unul dintre ucenicii lui Iisus, A ndr ei

Si cuvantul ltzi nu-1 aveti

In voi, fiindcá voi nu credeti in cel pe care Tatll 1-a trimis. Voi cercetati scripturile, cici socotiti cii, In ele aveti viatit veanici. tocmai ele sunt care marturisese despre mine.

m'ati crede si pe mine, cici el despre

Si nu voiti sit veniti la mine, ca

sit aveti viatà. I

Märire de la oameni nu primese;

Dar v'am cundscut ciL n'aveti fntru voi dragostea lui Dumnezeu.

fratele lui Simon Petru, Ii spune: Este aici un bifiat care are cinci paini de orz i doi peati. Dar ce sunt acestea la atatia ? Poruncit-a Iisus: Puneti-i pe oameni si stea jos. Iar In locul acela era multi iarbi. Deci oamenii au aezut pe iarbi la numir ca la cinci Atunci Thus a luat painile i multumind a dat ucenicilor, iar ucenicii celor

ce aedeau; aaijderea ai din pesti cat au voit.

1198

www.dacoromanica.ro

IOAN, 6

lar dupa ce s'au saturat, a zis

ucenicilor säi : Strangeti faramiturile ce-au

ramas, ca nimio si nu se piarda.

Deci au strarus si au umplut

sprezece cosuri de faramituri, ramase de la cei co au máncat din cele cinci paini de orz.

lar norodul, viizand minunea pe care a fäcut-o, zicea: Acesta este inteadevar Prorocul, carele va sa vie in lume.

Iisus însá, cunoscand ea vor sa yin& si si-1 ja cu sila, ca sit4 ridice imparat, s'a tras inapoi, in munte, el singur.

Gaud s'a facut seark ucenicii lui s'au pogorit la mare. i intrand in corabie mergeau spre

Capernaum, dincolo de mare.

i

i-a

apucat intunericul. Dar Iisus panil atunci

nu venise la ei.

Agonisiti-vii, nu mancarea cea pie-

ritoare, dar mancare,a ce ramane spre viata vesnica si pe care va va da-o Fiul omului, caei pe el 1-a pecetluit Tatal, adica Dumnezeu.

Ei atunci i-au zis: Ce sa facem ca sil savarsim lucrurile lui Dumnezeu? Thus rdspunzand a rostit catre ei: Acesta este luerul lui Dumnezeu, ca sr). credeti in acolo pe care el 1-a trimis. Ei insa i-au rd.:Tuns: Dar ce minune faci tu, ca sá vedem i sa credem in tine ? Ce lucrezi? Pärintii nostri au maneat mana pustie, precum este scris: Paine din cer datu-le-a lor ca sä manance. Dar Iisu.s le-a spus: Amin, amin graiesc voila, nu Moise v'a dat painea cea din cer, ci Tatal meu vá va da, din cer, painea cea adevaratit.

Caci painea lui Dumnezeu este

Ci marea era intäratatä, fiindca peste ea sufla un vant puternic.

aceea care se pogoara din cer i da viata

fie fried; !

data nu va inseta.

Dupä ce au vilslit ca la douazeci cinci sau treizeci d stadii, zarese pe Iisus umbland pe apa i apropiindu-se de corabie. Atunci s'au infricosat. Dar el le-a grail,: Eu sunt; nu

Deci voiau ea si-1 ja in corabie, indatä, ins& corabia a sosit la tarmul la care se duceau.

de cea parte a marii ii dadu seama ca altá corabie nu fusese acolo, far& numai una si ca Iisus nu intrase in ea, impreuna cu ucenicii lui, ci plecasera numai ,uce-

Dar alte bärci de la Tiberiada

venir a in apropiere de locul unde ei ma:leaser& painea, dupa ce Domnul multumise.

Deci vazand cei din multime

Iisus nu este acolo, cum nici ucenicii lui, au intrat ti ei in barci si au venit la Capernaum, cautandu-1 pe Thus. i (lac& 1-au aflat pe tärmul celd-

lalt, 1-au intrebat: Rabi, cand ai ajuns aici?

Deci au zis catre el: Doamne, pururea da-ne nourt. aceasta Atunci Iisus a rostit ca.tre ei: Eu sunt painea vietii; cine vine la mine nu va flamanzi si cine crede in mine nicio-

Dar spusu-v'am voua cà ati

vazut 4i tot nu credeti.

Tot ce-mi da, Tati,1 la mine vine i pe

A doua zi, multinaea care rilmäsese

nicii.

lumii

Thus le-a raspuns si a zis: Amin, amin graiesc voua, má cautati nu pentru ca ati vazut minuni, ci pentru cil ati mancat din paini çi v'ati saturat.

cel ce vine la mine, nu-1 voi da afara;

Pentru ca m'am pogorit din cer, nu ca sit fac voia mea, ei voia celui ce m'a trimis pe mine.

lar voia celui ce m'a trimis pe

mine aceasta este, ea din toti pe care mi i-a dat sit nu pierd pe nici unul, ci sa-i

inviez pe ei in ziva ceo de apoi.

Ca aceasta este voia Tatitlui meu, ca oricine care vede pe Fiul i crede in el sä aiba viatA vesnica i eu sa-1 inviez In ziva ceo de apoi. Dar Iudeii carteau impotriva lui, ea zisese: Eu aunt painea ce s'a pogorit din cer. i ziceau: Au nu este acesta Thus, fiul lui Iosif, si nu stim noi pe tatil sau si pe mama sa ? Atunei cum spune el: M'am pogorit din cer ? Ci Iisus a raspuns si le-a vorbit: Nu cartiti intre voi.

1199

www.dacoromanica.ro

IOAN, 7

Nimeni nu ponto 85, vie la mine, de nu-1 va trage Tatäl carde m'a trimis, iar eu invia-l-voi in ziva cea de

Ci lisus tiind, in eugetul ucenicii lui carte,se pentru aceaata le-a gait: Aceasta vá sminteete? Dar and yeti vedea pe Fiul omului suindu-se acolo unde era mai inainte? Duhul este carele dà viatfi; trupul nu foloseete nimio. Cuvintele pe care vi le-am spa sunt duh i aunt viatä.

apoi.

Este scris in proroci: i vor fi toti inv5,4ati de Dumnezeu. Deci, oricine care

a auzit i a inv54at de la Tatal la mine vine.

Nu doar a pe Taal I-a vázut ci-

Ci suntunii dintre voi care nu cred. Pentru cà Iisus etia de la inceput cinesunt coi ce nu credeau ei cine este eel ce avea

neva, fita, numai cel ce este de la Dum-

nezeu; acesta I-a vitzut pe Taal. Amin, arain grdiese

crede in mine are vita venia.

Cel oe

sti-1 vanzit.

De aceea zicea: V'am spas vouä

Eu aunt pitinea Pärintii voetri au nancat mana in pustie, dar au murit. Päinea ce se pogoar5, din cer este aceea, din care, dad): mänändi cineva, nu mai moare.

c5, nimeni nu poate sii vie la mine &mil.

nu Ii este dat de la Taal.

Si de atunci multi dintre ucenicii

säi s'au dat inapoi ei nu mai umblau cu el.

Eu dint painea cea vie, care s'a

pogorit din cer. Cine miinâna din painea

aceasta viu va fi in veci. Iar painea pe

la cine ne vom duce ? Tu ai cuvintele vietii celei vanice.

care eu voi da-o este trupul meu pe care da-l-voi pentru viata lumii. Deci Iudeii se certau intro ei

Si noi am crezut FA am cunoscut eä tu eeti sffintul lui Dumnezeu. lisus räspuns-a lor: Oare nu v'am

ziceau: Cum poate acesta sä ne den

ales eu pe voi, doisprezece? i unul dintre voi este diavol! lar el zicea de Iuda al lui Simon

trupul lui ea sä,-1 mancám?

Dar Iisus le-a zis: Amin, amin

graiese vouä, de nu yeti mimes trupul Fiului omului ei nu yeti bea dingele lui,

Iscarioteanul, caci acesta avea sii-1 vanzä,

nu yeti avea viaà intru voi.

deei era unul din cei doisprezece.

Cela ce mä,nanc5, trupul meu bea sfingele meu are viatä veenieä i eu il voi invia in ziva cea de apoi.

Iieus Invai in templu, la sclrbeitoarea Corturilor.

Ciici trupul meu este adeväraa

mAneare i sfingele meu adevaraa briu-

Dupii acestea, Iisus umbla prim Galicia. Cad nu voia sä amble prin

tura.

Cela ce mitnancii, trupul meu bea :Angelo meu anaine intru mine ei eu intru el.

Precum Taal coi viu m'a trimis pe mine i eu viez prin Tat5,1, aa i cel ce m5, nanfindi va fi prin mine viu. Aceasta este pfiinea care s'a po-

gorit din cer, nu ca mana pe care au mtinca,t-o parintii voetri ei au murit.

Cine manânc5, aceastä, pfiine va fi viu

deapururi. Acestea le-a vorbit pe cand In sinagoga din Capernaum. Ina5, multi din ucenicii lui au zis:

Grea este aceasa vorbit Cine ponte s'o

&setae?

Deci a intrebat Iisus pe cei doi-

sprezece: Nu vreti i voi sà vä duceti? Simon Petru i-a rispuns: Doarane,

Iudeia, deoarece Iudeii diutau sa-1 ucidä. Si era aproape sä,rbätoarea Iudeilor: Infigerea Corturilor.

Atunci fratii lui i-au zis: Treoi de aici ei du-te in Iudeia, pentru ca i uce-

nicii tài sà vaa luerurile pe care tu

le faci. C5, nimeni nu lucreaz5, inteascuns, and voieete ca sà ias5, in vi/eag. Dam&

faci acestea, aratit-te pe tine lumii. Pentru cà nici fratii lui nu credeau inteinsul. lisus le aspunde: Timpul meu n'a sosit pfinti acum; dar timpul vostru este gata pururea.

1200

www.dacoromanica.ro

IOAN, 7 Pe voi lumea nu poate sa và urasca,

Dar unii din Ierusalimiteni ziceau:

Nu este oare acesta pe care vor si-1

dar pe mine ma uraste, pentru ca eu fi spun In fata ca lucrmile ei stint rele.

omoare ?

Voi duceti-va la praznic. Eu nu

i iata, cii vorbeste in vileag i ei nu-i zic nimio. Nu cumva fruntasii au

mä due la praznicul acesta, cáci timpul meu nu s'a implinit pin& acum.

cunoscut cu adevarat ca acesta eChristos ?

Spunándu-le acestea, a ramas in

Ci pe acesta fl 8tim de unde este. Ins& de Christ,os, &and vine, nimeni nu

Galileia.

Dar dupa ce fratii sái s'au dus la sarbatoare, atunci s'a dus i el, dar nu in vazul tuturor, ci ca necunoscut. In praznic, Iudeii Il cautau ziceau: Unde este el ? Si in privinta lui era in multime gálceavi mare, fiindca unii spuneau:

stie de unde este.

Atunci Iisus, care invata In templu, a ridicat glasul si a zis: Mit stiti pe mine

stiti si de unde Bunt ? Eu n'ara venit de la mine. Dar adevarat este cel ce m'a trimis pe mine si pe care voi nu-1 stiti. Eu ins& il tiu, caci de la el sunt

Este bun. Iar altii raspundeau: Nu e

si

asa; ci amiigeste norodul.

Totusi, de frica Iudeilor, nimeni nu vorbea de el pe fata. Cind a fost praznicul la jumitate, Iisus s'a suit in ten3plu i a inceput sa

nimeni n'a pus mina pe el, pentru ea,' nu venise Judi, ceasul lui.

Si multi din norod au crezut in-

teinsul i ziceau: Mesia, &and va veni,

savirsi-va el nainuni mai multe, cleat sivirseste acesta?

invete.

Ci Iudeii se mirau si se fntrebau: Cum stie carte acesta, fad, sa fi invatat ! Atunci Iisus le-a raspuns si a vorbit: Invatatura mea nu este a mea, dar a celui ce m'a trimis pe mine. De vies, cineva sä faca voia lui, va cunoaste despre aceasta invatatura daca este de la Dumnezeu sau daca eu o rostesc de la mine. Cine vorbeste de la el îi cauta marirea sa. Cine ins& cautii, mirirea celui ce

l-a trimis pe el, acela este adevarat i in el nu este nedreptate. Oare nu Moise v'a dat legea ? nimeni dintre voi nu tine legea. De ce cautati ea, mii omoriti ? Ci gloata, ii fispunse: Ai demon. Cine cauta, sa te omoare ?

lisus a luat cuvintul si le-a zis:

Un lucru am facut i toti va nnirati de el. Moise v'a dat you& taierea, im-

prejur, nu ca este de la Moise, ci de la

parinti si in zi de Sambatil taiati imprejur pe OM.

el m'a trimis pe mine. Atunci au vrut si-1 prinza, dar

Aceste glasuri ale norodului pentru Iisus

au ajuns la urechile Fariseilor.

Atunci mai marii preotilor i Fariseii au trimis servitorii templului ca si-1 prinza. Dar Iisus le-a zis: Putin timp mai sunt cu voi i mii duc la cel ce m'a trimis. Cauta-ma-veti si nu mä, yeti afla ; s't unde sunt eu, voi nu puteti si veniti.

Deci au zis Iudeii unii dare altii: Unde are si se due& el, ca noi si nu-1 aflim? Duce-se-va °are la cei risipiti printre Elini i invita-va pe Elini ? Ce insemneazii, acest cuvint pe care l-a zis: Cauta-mil-veti si nu ma, yeti afla ;

unde sunt eu, voi nu puteti sa veniti ?

lar in ziva cea din urma - ziva cea mare a praznicului - Iisus a stat

intre ei i cu glas puternic a rostit: Cui fi este sete sa, vie si sii bea. Cela ce crede in mine, ráuli de apa

vie - precum a zis scriptura - vor curge din pantecele lui.

lar aceasta a fost

zis-o despre

Dad,' omul primeste tuerca im-

Duhul pe care aveau sa-1 primeasca acei

ea, am facut sanitos un om intreg, in zi

Duhul nu fusese dat, pentru ea Iisus nu fusese Inca preamirit. Deci multi din gloat& auzind cu-

prejur in zi de Simbata, ca si nu se strice legea lui Moise, pe mine de ce vi miniati de Samba& ?

Nu judecati dupa infatisare, ci judecati chip& dreapti, judecata.

ce cred inteinsul. Caci ping atunci

vintele acestea ziceau: Cu adevarat,

acesta este Prorocul.

1201

www.dacoromanica.ro

78

IOAN, 8

lar alii ziceau: Acesta este Christos. AIÇii /usa intampinau: Oare din

Aceasta o ziceau ca 864 ispiteasea

si ea sä, aiba ce cleveti impotriva lui. Ci Iisus s'a aplecat jos si seria eu degetul pe pämtint. Ei irisa staruiau cu intrebarea lor. Atunci el s'a ridicat i le-a zis: Cine dintre voi este M'A de pä.cat sä arunce cel dintai piatra asupra ei. i din nou s'a plecat jos si seria pe

Galileia s'ÉL vie Christos ?

N'a zis oare scriptura e Christos va s'a vie din Amauta lui David si din

Betleem, orasul lui David ? $i astfel, in norod s'a facut pentru el dezbinare. $i unii dintre ei voiau sä-1 prinza,

dar nimeni n'a pus mana pe el. Deci servitorii templului au venit inapoi la mai marii preetilor si la Fa-

pamant. Cand au auzit aceasta, mustrati de cuget, au iesit unul cate unul, incepand

de la cei mai batrani si pana la cei din urmii, si a famas Iisus singur i femeia stand in mijloc.

risei. Acestia i-au intrebat: De ce nu 1-a4i adus aici?

Dar servitorii au raspuns: Niciodata n'a vorbit vre-un om asa cum vorbeste omul acesta.

Ridicandu-se Iisus i nevilzand pe

nimeni, färä numai pe femeie, a futrebat-o: Femeie, unde sunt pârîii tai ? Nu te-a osandit nici unul? Ea riispimse: Niel unul, Doamne. Iisus atunci a zis: Nu te osandesc nici

Atuncii Fariseii le-au zis: Nu

eumva, 4i cäzut i voi in amägire? Nu cumva crezut-a in el cineva dintre fruntasi sau dintre Farisei? Dar gloata aceasta, care nu cuneaste legea, este blestemata!

eu. Du-te; de acum sä nu mai pacatuesti.

Nicedim, cel ce venise noaptea la

Iisus si era unul din randul lor, le-a

lisas a luat cuvantul iarasi si le-a

gräit:

vorbit: Eu sunt lumina luraii; cel ce vine dupa mine nu va umbla in intu-

stie mai intai ce a facut? Dar ei au riispuns si au zis: Nu cumva El't tu esti din Galileia ? Caree-

adevaratà.

Osandeste oare legea noasträ pe un om, panä, cand nu-1 ascultä si nu

teazit si vezi oil din Galileia nu se ridicii, proroc.

63. $i s'a dus fiecare la casa sa. 8.

Femeia piaUoath. lisus este lumina lumii. Cuvlint impotriva necredinlei Ludeilor.

lar Iisus s'a dus la Muntele Mas' linilor. $i templu,

iarasi a venit in

i

tot norodul venea la el si

el sezand Il invata. Dar Fariseii si Carturarii adusera pe o femeie prinsä in precurvie si, punand-o la mijloo,

Graira catre Iisus: InVatatorule,

aceastä femeie a fost prinsa asupra faptului de precurvie. Moise ne-a poruncit in lege, pe unele

ca acestea sil le omorim cu pietre. Dar tu ce zici ?

nerie, ci va avea lumina vietii. Dar Fariseii i-au räspuns: Tu iti dai singur marturie; miirturia ta nu este

lima a Intampinat si le-a gräit:

Cu toate ca marturisesc despre mine insumi, märturia mea este adevaratä, fiindca stiu de unde am venit i unde mä. duc. Voi nu stiO de unde vin, nici unde ma due.

Voi judecali dupg trup; eu nu

judec pe nimeni. i daca i eu jadee, judecata mea este adevarata, pentru ea' nu sunt singur oi eu si Tatal carele m'a trimis mine.

lar in legea voastra este serie ca märturia a doi oameni este adevarata. Eu sunt cel ce marturisese pentru mine si mai marturiseste pentru mine col

ce m'a trimis pe mine, Tata

Ci ei 1-au intrebat: Unde este Tatal tau? Riíspuns-a Lana: Nu mà sti# nici pe mine, nici pe Tatál meu ; daca m'aV sti pe mine, Mi sti i pe Tatäl meu. Cuvintele acestea le-a gräit Esas la vistierie, pe elidid invilta In templu;

1202

www.dacoromanica.ro

IOAN, 8 nimeni nu 1-a prins, c5, ilia, nu venise ceasul lui.

Apoi din nou a inceput si le vor-

beascii: Eu mä duo i ma yeti cauta veti muri in päcatul vostru. Uncle mi duo eu, voi nu puteti sá veniti.

Deci ziceau Iudeii: Nu cuinva isi va ridica singur viata ? Ca zice unde m5, duc eu, voi nu puteti s5, veniti.

Iisus le-a gait: Voi sunteti din cele de jos; eu sunt din cele de sus. Voi sunteti din lumea aceasta ; eu nu stint din lumea aceasta. Drept accea, v'am opus vou5, ea yeti muri in pacatele voastre. Caci dacti nu credeti cine sunt, in p5,catele voastre yeti muri. L-au intrebat atunci pe el: Cine esti tu ? Ems rostit-a catre ei: Ceca ce vä,

spun de la inceput.

Multe am de zis si de judecat

despre voi. Dar cel ce m'a trimis pe mine

adevarat este, si cele ce am auzit de la el, eu acestea le gr5desc in lume. Ins& ei n'au inteles c5, le vorbea de Tatal.

Deci Iisus le-a spus: Cand yeti

'Malta pe Fiul omului, atunci yeti cuneaste cine sunt eu si cä de la mine insumi nu

fac nimic, ci precum m's, invatat 'fatal asa vorbesc.

lar cel ce m'a &Mils este cu mine; nu m'a lasat singur, fiindca eu fac pururea cele p15,cute lui. Din aceste vorbe ale lui, multi au

crezut in el. lisus a zis catre Iudeii care erezusera in el: De ramineti in cuvantul

meu, sunteti cu adevarat ucenicii mei; i yeti cunoaste adevarul, iar adevitrul va va face liberi. Ei ins& i-au raspuns: Noi suntem samanta lui Avraam i niciodata nim5.nui

n'am fost robi; cum zici tu 05, yeti fi liberi? Iisus atunci a rostit c5,tie ei: Atnin, amin graiesc oricine savárseste pa-

catul, rob este pticatului.

lar robul nu famine in casa des,pururi; Fiul ins& ramane deapururi. Asa dar, dad, Fiul va va face liberi,

liberi yeti fi inteadevar.

tiu c5, sunteti din:Uinta lui Avras,m,

dar cituts,ti sa ma emeriti, pentru cuvantul meu nu incape in inimile voastre.

Eu vorbesc ceea ce am vazut la Tatal meu, lar voi faceti ceca ce a,ti auzit de la tatal vostru. Ei au ra,spuns i i-au zis: Avraam

tatal nostru. Iisus a intampinat: Daca ati fi fili lui Avraam, ati face este

faptele lui Avraam.

Dar voi acum cant.* sä mä uci-

deti, pe mine cate v'am vorbit adev5,rul

asa cum 1-am auzit de la Dumnezeu. Avraam n'a facut aceasta.

Voi faceti faptele tatalui vostru.

Zis-au lui: Nu ne-am nascut din desfrii,-

nare. Un tea avem: pe Dumnezeu. Riispuns-a lor Iisus: Dad, Dum-

nezeu ar fi tatal vostru, m'ati iubi i pe mine, c5.ci de la Dumnezeu am iesit s't sunt

venit. Pentru cii n'am venit de la mine, ci Dumnezeu m'a trimis. De ce nu intelegeti graiul meu ?

Fiindc5, nu puteti sa auziti ouvintul meu.

Voi aveti pe diavolul de tata tineti sa faceti poftele tat5.1ni vostru. El, de la inceput a fost omoritor de oameni i cu adevarul nu sta laolaltä, pen-

tru ca nu esto adevar intr'insul. Gaud spune minciuna, graieste dintru ale sale, caci este minemos i parintele minciunii. Dar pe mine, fiindca spun adovat ul,

nu ml. credeti. Cine clintre voi poate sä mä dovedeasca de pacat ? Daca spun adevarul, de ce nu mii, credeti ? Cine este de la Dumnezeu ascultä vorbele lui Dumnezeu ; voi pentru aceea

nu ascultati, pentru cä nu sunteti de la Dumnezeu.

Atunci au riispuns Iudeii i i-au zis: Nu zicem noi oare bine ea tu esti

i ai demon ? Ci lisus a rostit: Nu am demon ; dar cinstesc pe Tatal meu, pe cand voi necinstiti pe mine.

samaritean

*i eu nu ma ingrijesc de slava

mea. Are cine sii, ingrijeasca i sa, judece. Amin, amin graiesc vouá, dada ph-

zeste cineva cuvantul meu, nu va vedea moartea in veac.

1203 www.dacoromanica.ro

76.

IOAN, 9

Iudeii i-au raspuns: Acum stim bine ca ai demon. Avraam a murit,

prorocii de asemeni, si tu zioi: Dad zeste cineva cuvantul meu, nu va gusta moartea in veac. Nu cumva esti tu mai mare decat tatal nostru Avraam, care totusi a murit ? Si au mmit i prorocii. Drept cine te dai tu ? Iisus a gräit: Dad, mii, preamiiresc

eu insumi, preamarirea mea nimio nu

este. Taal meu este care ma preamitreste,

despre care ziceti voi cä, e Dumnezeul vostru,

Dar pe care nu-I cunoastqi. Eu

Il =nose. Caci, de-as zice ca nu-1 cunosc, as fi mincinos la fel Cu voi. Ci il cunosc

pazesc cuvantul lui.

Avraam, párintele vostru, a fost bucuros sa vaza ziva mea s't a Vitzut-o si s'a veselit. Atuncii Iudeii i-au zis: N'ai Inca cincizeci de ani i 1-ai Vitzut pe Avraam?

Rats rostit-a °fare ei: Arnin, amin

graiesc vouil: mai nainte de a fi fost Avraam sunt eu. Ei attmci luara pietre ca sa arunce In el. Dar Iisus s'a ascuns si a iesit din templu.

9.

Vindecarea orbului din naftere, in zi de Samba-O.

Pe cand trecea, Iisus a viizut un

orb din nastere. lar ucenicii lui I-au intrebat zicand: Rabi, cine a pacatuit, acesta sau parintii lui, de s'a ndscut orb ?

trimis). Deci s'a dus

i

s'a spilat si a

venit vilzand. lar vecinii i cei ce-1 vazusera mai

inainte - ca era cersetor - se intrebau: Nu este el care sedea i cersea ? Unii ziceau: El este. Altii ziceau: Nu este el, ci seamànä cu el. Dar el zicea: Eu sunt. Deci il intrebara: Atunci, cum s'au deschis ochii tai?

El le-a räspuns: Omul care

se

numeste Taus a facut tin& si a uns ochii mei; apoi mi-a zis: Mergi la izvorul Siloamului si te spala. Si m'am dus, m'am

spiilat si am dobandit vederea.

I-au mai zis: Unde este acela?

Nu stiu, - le-a riispuns el. L-au dus la Farisei pe cal, in

vremuri, orb.

Ci era bite() zi de Sâmbäta, cand

Iisus a fäcut tin& si a deschis ochii orbului.

Deci din nou 1-au intrebat Fariseii

cum a dobandit vederea. El le-a spus: Tina a pus pe ochii mei si m'am spiilat vad.

Unii din Farisei ziceau: Acest om nu este de la Dumnezeu, fiindd nu pazeste Sambata. Dar altii intampinau: Cum poate un om piidtos Eta fad asemenea minuni? Astfel, era dezbinare intro ei. Si iar au pus intrebare celui ce fusese orb: Dar tu ce zici despre el, dci a deschis ochii täi ? Ritspuns-a el: Eu zic cit e proroc.

Dar Iudeii n'au crezut despre el

ca a fost orb

ciipiitat vederea, pan&

sä lucreze.

ce n'au chemat pe parin0 celui vindecat de orbire. Asa dar i-au intrebat t3i le-au zis: Acesta este feciorul vostru, despre care zice0 ca s'a niiscut orb ? Deci, cum vede el acum? Atunci parintii lui au raspuns aceste vorbe: Stim ca acesta este feciorul nostru i ca s'a lab:scut orb.

lumina lumii.

stint; sau cine i-a deschis ochii lui, noi

ESUEI a raspuns: Nici el n'a paciituit,

niel párinii lui, ci s'a niscut orb ca sit se arate inteinsul lucrmile lui Dumnezeu

Cuvine-se sä fac, panä este ziuit, lucrurile celui ce m'a trimis pe mine; ca vine noaptea cand nimeni nu poate Cat& vreme aunt in lume, eu sunt

Dupit ce a zis asa, a scuipat jos si a facut tin& din scuipat s't a uns cu tina ochii orbului; Apoi i-a poruncit: Mergi de te spala la izvorul Siloamului (care se talcueste:

Dar cum vede el acum, noi nu

nu stim. Intreba0-1 pe el. Este in varstii.; va vorbi singur despre sine. Acestea le-au spus parintii lui pen-

tru ca se temeau de Iudei. Cäci Iudeii

pusesera acum la cale ca, dad, vre-unul

1204

www.dacoromanica.ro

IOAN, 10

va márturisi despre lisus ei e Christos,

sit: fie dat afar& din sinagogit.

Pentru aceea au zis parintii lui:

Este In vfirstä,; intrebati-1 pe el.

Deci Fariseii au chemat, a doua oari, pe omul care fusese orb si i-au vorbit: Dá márire lui Dumnezeu. Noi

etim 05, omul acesta e piiciltos.

El ins& a Intimpinat: De este

piicatos nu stiu. Un lucru stiu: cá erarn orb f}i. acum vád. Deci au zis &litre el: Ce ti-a facut?

Cum a deschis ochii El le-a ráspuns: Acum v'am spus n'ati auzit! De ce voiti sä auziti inch, o datä ? Nu cumva voiti i voi sii faceti ucenicii lui? Atunci I-au ocitrit i i-au zis: Tu eeti ucenicul lui. Noi suntem ucenicii lui

Noi etim cii, Dumnezeu a vorbit ca Moise; pe acesta Inert nu-1 etim de

Iisus le-a vorbit: Dac5, ati fi orbi,

n'ati aves. picat. Acum

ziceti: Noi vedem - p&catul vostru mane intreg. 10.

Pästorul cel bun fi oile sale. Amin, amin griliesc voná: cine nu intrá pe ueii, In staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela e fur ei tá,lhar. lar cine intr.& pe usit este torul oilor. Acestuia portarul Ii deschide, i oile asculti de glasul lui, i oile sale le cheamá pe nume i afar& le mama.

i când pe ale sale pe toat,e afafa le-a scos, in fruntea lor merge, si oile merg dupl el, c5, etiu glasul lui. Dupà: unul strain ele nu se vor duce, ci vor fugi de la el, pentru efi, nu cunosc glasul streinilor.

Aceastä pildá a rostit-o Iisus cátre

uncle este.

Omul le-a riispuns acest cuviint: Tocmai in aceasta BM, minunea, cá voi etiti de unde este, i totuei el a deschis ochii mei. (Ji noi etim cá Dunmezeu nu ascultá de piicátosi; iar de este ciueva temiitor de Dumnez,eu ei face voia lui, pe acesta Il ascultá.

Din veac nu s'a auzit sit' fi deschis cineva ochii celui niiscut orb. _ 33. De n'ar fi acesta, de la Dumnezeu,

nimio n'ar fi pntut face. Ei ins& au fáspuns i i-au zis: Intru päcate tu te-ai niiscut intreg; ei tu ne inveti pe noi? i I-au dat afaiii din sinagogá.

i a auzit lisus cä I-au dat afarà. Deci, gdsindu-1, 1-a intrebat: Crezi tu in Fiul omului?

ei,

dar ei n'au priceput ce insemnau

cuvintele lui.

$i iarätsi vorbit-a Iisus: Amin, amin graiesc voug, eu stint uea oilor.

Toti chti au venit mai nainte de

mine aunt fun i tálhari, ei oile n'au ascultat de glasul lor.

Eu sunt

;

de va intra cineva

prin mine se va mântui; ei va intra si va ieei i plieune va afla. Furul nu vine dealt ea sit fure, junghie i sii prdpädeascii. Eu am venit

ca oile mele sä aibit viata i sá aibä beleug. Eu aunt piístorul cel bun. Pástorul

cel bun vista vi-o pune pentru oile sale. lar nhimitul ei care nu este Taster ei ale cui oile nu sunt, vede lupul venind EA lasi. oile i fugo; iar lupul le hrapeete

El a ráspuns ei a zis: Dar cine

este, Doamne, ca sit cred inteinsul?

1isus gr5,it-a ciitre el: L-ai e't vázut !

C5, este cel care vorbeete cu tine. lar el a zis: Cred, Doamne, ei s'a Inehinat

Apoi Iisus a rostit: Venit-am in

lumea, aceasta spre judecatá, ca sti vazii, cei far& vederi, iar cei cu ochi si. orbeaseä,. Acei din tre Farisei care erau cu el au

auzit i i-au zis: Oare i noi suntem orbi? 1205

ei le impriietie.

Ci naimitul fuge pentru &a este

niiimit si nu-1 doare mima de oi. Eu aunt pitstorul cel bun ei cunosc

oile mele ei ale mele mi. cunoso pe mine,

Precum mi. cunoaete 'fatal i eu cunosc pe Tatiil. i viaja mea o dan pentru oi. Mai am ei alto oi, care nu sunt din staulal acesta, i trebue si. le aduc ei pe acelea, si de glasul meu asculta-vor vor fi o singurà turmi ei un singur pastor.

www.dacoromanica.ro

IOAN, 11

Pentru aceasta Tatal m5, iubeste pe mine, fiinda eu Imi dau viaja mea, ca iariisi s'o iau. Nimeni n'o ja de la mine, ci eu de la mine o pun. Putere eu am ca s'o pun si putere am iariísi s'o iau. Aceastä

porunca primit-am de la Pärintele meu. Din nou s'a fa:cut dezbinare intre Iudei, pentru aceste cuvinte.

Deci multi dintre ei ziceau: Are

demon

i

i- a iesit din minti. De ce

ascultati la el?

Dar altii raspundeau: Vorbele acestea nu sunt vorbe de demonizat. i cum poate un demon sti deschiza, ochii orbilor ?

Era acum, in Ierusalim, Barba-

toarea, tarnosirii templului i era iarnii.

lar Iisus se plimba In templu,

prin pridvorul lui Solomon. Atunci Iudeii au facut ocol in jurul

lui i i-au zis: Pang dud ne tii sufletul

in indoiala ? Daca tu esti Mesia, spune-o noua pe fath. Iisus a r5spuns: V'am spus-o si nu credeti. Lucrurile pe care le fac In numele Tatalui meu, aceste,a märturisesc pentru mine.

Dar voi nu credeti, pentru ca nu sunteti dintre oile mele. Oile mele asculta de glasul meu

si eu le canon pe ele si ele vin dupli mine.

Eu le dau viat5,venicä i nu vor

pieri in veac i din mana mea nimeni nu

le va hfiipi. Tatal meu, care mi le-a dat, este mai mare cleat toti, i nimeni nu ponte sà," le smulgti, din mana Tatalui meu.

lar eu si Tatal meu una suntem. Atunci Iudeii luara iaräii pietre, ca sa arunce asupra lui. Iisus le-a grait: V'am afátat, de la Taal meu, multe lucruri bune. Pentru care dintre ele aruncati cu pietre asupra men?

Ci Iudeii i-au intors cuvantul: N'aruncam cu pietre asupra-ti pentru

lucruri bune, ci pentru huh+,

pentru ca,

tu om fiind, te faci pe tine Dumnezeu.

Iisus le-a dat riispuns: Nu e serie In legea voastrá: - Zis-am eu: Dumnezei sunteti ?

Daca le-a zis dumnezei, celor cittre

care a fost cuvantul lui Dumnezeu, soriptura nu se poate desfiinta, Voi fi ziceti: tu hulesti - aceluia pe care Tatal I-a sfintit si 1-a trimis in

lume - caci am spus: Sunt Fiul

lui

Dumnezeu ?

Daca nu fac lucrmile Tatäiui meu, s'a nu credeti in mine; lar dad, le fac, dei nu credeti in

mine, credeti in aceste lucruri, ca

stiti i sä cunoasteti cä 'rated este intru

mine si eu intru el. Atunci ei voira sa-1 prinz5 dar Iisus se strecura din mana lor. Si iarasi s'a dus dincolo de Iordan, In locul unde Than boteza la inceput a famas acolo. lar multi veneau la el si ziceau: E drept cii, Than n'a faout nici o minune,

dar toate oâte loan le-a spus despre acesta au fost adevárate. Si acolo au crezut multi In el. 11.

Invierea lui Lazär. Mai marii preolilor adund sfat Empotriva lui Iisua. Ci

era bolnav unul, Lazar din

satul Mariei si al Martei, sora ei. Maria era aceea care a uns cu mir pe Domnul i i-a §ters picioarele ou parul ei, iar Lazar, cel bolnav, era fra.. tele lor. Deci trimis-au surorile vorba la Iisus, zicand: Doamne, iatä, acela pe Betania,

care 11 iubesti este bolnav.

Dar Iisus auzind a zis:

Aceastil,

boalá nu este spre moarte, ci pentru marirea, lui Dumnezeu, ca prin ea Fiul lui Dumnezeu sa se preamiireasci. Ci Iisus iube,a pe Marta si pe sera ei i pe Lazar. Dar dupa ce-a aflat c5, e bolnav, a famas doua zile in locul unde se giisea.

In urma, zis-a ciitre ucenici:

Sii

mergem iarasi in Iudeia.

Ucenicii i-au ritspuns: Rabi, adi-

neaori voiau Iudeii sa te omoare cu pietre i iar te duci acolo ?

lime a intampinat: Nu sunt oare

doulisprezece ceasuri 'jute°

1206'

www.dacoromanica.ro

zd? Dao5,

IOAN, 11

Cand a auzit Maria, s'a sculat degrabit si a venit la Iisus. lar Iisus nu sosise Mc& in sat, ai era in locul uncle il intampinase Marta. Iudeii care erau Cu ea, in casit,

umbla eineva ziva, nu se potioneate, pentru ca. el vede lutnina acestei lumi. Dad ins& umbla cineva noaptea,

se poticneate, fiindca lumina nu mai este intr insul. A zis acestea, iar pe mina a addogat: Lazar, prietenul nostru, a adormit ; ci m due deatept. Dar ucenicii lui i-au spus: Doamne,

spuneau vorbe de mangaiere, vazb,nd

pe Maria ca s'a sculat in Barg si a ieait afarii, au mers dupit ea, socotind di se duce la mormitnt ea sa planga acolo. Deci Maria, and a ajuns unde era

daca a adormit, se va face bine. Iisus vorbiso despre moartea lui

lisus si I-a vitzut, a cazut la picioarele lui

i-a zis: Doamne, daca ai fi fost aici, fratele meu n'ar fi murit. Ci Ems, &and o vazu plangrind,

Lazar, iar ei credeau cii vorbeate despre a dormirea somnului.

Atunci Iisus le-a spus /or deschis: Lazar a murit. Si pentru voi ca ea credeti -

Po Iudeii care venisera cu ea plângand

ei, se zgudui in duhul salt ai se tur-

bura.

ma bucur ca n'am fost acolo. Ci sii mergem

Apoi Ii intreba: Unde 1-ati pus? I-au riispuns: Doamne, vino si vezi. Si Iisus a lacramat. lar Iudeii ziceau: Iatui cat de mult

la el.

Toma, numit Geamiinul, zis-a catre

ceilalti ucenici: Sii mergem i noi i sa murim cu el.

Dar venind Iisus il eta pe Lazar ingropat de patru zile. lar Betania era aproape de ferusalim ca la cincisprezece stadii. Si multi dintre Iudei venisera in casa Martei ai a Mariei ca sä le mangae de moartea fratelui lor. Deci Marta, And a auzit cí Lisus vine, a ieait intru intampinarea lui, iar Maria aedea jos, in casa.

Marta a grait catre

Iisus: Doamne, dacii ai fi fost aici, fiatele meu Si

n'ar fi murit, Pentru ca bine atiu cii oricate vei care de /a Dumnezeu, Dumnezeu iti va tie.

Ems rosteste catre ea: Frateie tau va invia.

Marta Ii raspunde: Stiu cii va invia, in ziva con de apoi, la inviere. Atunci i-a zis Iisus: Eu stint Invieren i viata ; cel ce crede in mine va

fi viu, chiar dacii va muri.

j oricine viazii, i crede intru mine in veac nu va muri. Crezi tu a-

ceasta ?

Marta fi graieate: Da, Doatnne,

cred cit tu esti Mesia. Fiul lui Dumnezeu,

care trebuia sa vie in lume.

Si dup.& ce a spus aceasta, s'a dus si a chemat in taina pe Maria, sora ei, zicandu-i: Invatatorul este aiei si te chiami.

Il iubea.

Ci unii dintre ei vorbeau: Nu putea oare, acesta, care a deschis ochii

orbului sit facrt ai pe Lazar ea nu moarä. ?

lisus insa, zguduindu-se iarasi in launtrul sin, a mers la mormant, caro era o peatera, si o piatra statea la gura ei.

Iisus a poruncit: Ridicati piatra.

Marta, sora celui raposat, ii zice atunci:

Doamne a inceput si miroasä, eh este de patru zile. Iisus graieate catre ea: Nu ti-am spus oare, oui de vei crede, vei veden slava lui Dumnezeu ?

Atunci au dat piatra laoparte, far

lisas ai-a ridicat ochii in sus ai a zis: Parinte, multumescu-ti tie ci m'ai as-

cultat. Ci eu atiam ca pururea ma asculti, dar grait-am pentru multimea caro at&

imprejur, ca si creadä ca tu m'ai trimis

pe mine. lar dupit ce a zis acestea, a strigat cu glass mare: Lazare, vino Mara!

Si mortul a iesit la lumina cu picioarele a't cu mainile legate in faaii de panza j Cu fata acoperitä de o mahrama. Eats le-a poruncit: Dezlegati-1 i 1asati-1 si raearga.

Deci multi din Iudeii care venisera. la Maria Eg au vazut ce-a facut Iisus au crezut inteinsul.

1207

www.dacoromanica.ro

IOAN, 12

Dar unii din ei s'au dus la Farisei le-au povestit tot ce-a sävitrsit Iisus. Atunci mai n'axil preotilor si Fariseii au adunat sinedriu si au zis: Ce ne facem? Pentru ci omul acesta srwärseste multe minuni. Dac6,1 hisarn asa, vor crede toti intrInsul i vor veni Romanii i ne vor lua si tara t}i poporul. lar Caiafa, unul dintre ei, care in anul acela era arhiereu, le-a vorbit: Voi nu vä, pricepeti la nimio; Nici nu cumpäniti eu mintea mai de folos ne este ca si moar6 un om

pentru norod, decat tot nea,mul si ne piará.

Dar aceasta n'a zis-o de la sine,

ci arhiereu fiind al anului aceluia a prorocit ci Iisus era s5, moar6, pentru neamul lor.

Si nu numai pentru neamul lor, adune laolaltii, pe fiii lui dar si ca Dumnezeu cei risipiti.

Deci, din ziva aceea, s'au hotárit ca si-1 omoare; Asa fue& t lisus nu mai umbla in vileag printre Iudei, ci a plecat de acolo 'tuteo lature, aproape de pustie, intr'un oras numit Efraim i acolo petrecea cu

Ci Maria brand o litrâ de mir foarte scump, de nard adeviirat, a uns picioarele lui lisus si le-a sters apoi cu párul ei, iar

casa s'a urnplut de mirosul mirului.

Atunci luda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii lui, cel ce era s6,-1 v6,nzii,, a gräit:

Pentru ce nu s'a vb,ndut mirul acesta pe trei sute de dinari Ffi banii si se fi dat la saraci? Dar aceasta el a zis-o nu pentru 'Asa de s6raci, ci pentru c6 era fur si avánd punga la el &idea laoparte din cele puse inteinsa. Iisus a riispuns: Las'o si pästreze acest m ir pontru ziva Inmormlintarii mala;

Caci pe siiraci pururea i-aveti cu voi, dar pe mine nu mi aveti pururea. Si din Iudei gloati multá a aflat cá este acolo i au venit nu numai pentru Iisus, ci si-1 vazá si pe Lar:ir, pe oare fl inviase din morti.

Atunci mai marii preotilor s'au sf5,-

tuit ca si pe Lazär 86-1 omoare.

Fiindcii, din pricina lui, multi

dintre Iudei plecau i credeau in lisus. A doua zi, multime de norod, care venise la pra,znic, auzind cum clt% Iisus vine in Ierusalim, Luat-au st6,1pAri de finic si au iesit

ucenicii

Ci Pastile Iudeilor eran aproape multi din taxi, au venit sus la Ierusalim

mai nainte de Pasti, ca si se

cursa-

intru intimpinarea lui i strigau: Osana!

Bine este cuvântat cel ce vine intru

numele Domnului, fmpáratul lui Israil!

lar Dura afland un asin tariax a

teasc6,.

Deci cäutau pe lisus si pe c6,nd st6,teau In templu vorbeau filtre ei: Credeti oare ci nu va veni la praznic ? lar mai marii preotilor i Fariseii

(Mimará poruncä cum cä, de va sti cineva unde este, a& -1 dea pe fatá ca s6-1 prin 12.

Ungerea lui Iisus fn Betania. Intrarea

in Ierusalim. Elinii vor sci vazd pe Iisus. Glasul din, cer. Necredinta Iudeilor.

Cu sa,se zile mai nainte de Pasti, lisas a venit in Betania, unde era Laz6r cel pe care fl fnviase din morti. Acolo, ficutu-i-au un osp6t, iar Marta slujea. i Laz6,r era unul dintre cei ce sedeau ou el la masä.

gezut pe el, precum este Boris:

Nu te teme, fiica Sionului. Tata,

fmparatul au vine sezand pe manzul asinei.

Acestea nu le-au friteles ucenicii lui, la inceput, dar cand s'a preamiirit Iisus, atunci vi-au adus aminte i gi-au dat seama, ei acestea eran scrise pentru el si

acestea i Ie-au ficut lui. lar multimea care fugase cu el, cind 1-a strigat pe Laziir din mormánt si 1-a inivat din morti, m6,rturisea cum a fost. De aceea i-a i iesit norodul inainte,

pentru ci auzise c6, a sivb.rgit minunea aceasta.

Deci Fariseii ziceau ei Inda ei:

Vedeti ci n'aveti nici un spor. Iati lumea

cum s'a dus dupi el.

1208

www.dacoromanica.ro

IOAN, 13

Dar erau unii Elini trecuti la legea

Iudeilor, dintre cei ce se suisera sit se

inchine la praznic, i acestia au venit la Filip, cel ce era din Betsaida Galileii, i 1-au rugat zicand: Domnule, voim si vedem pe Timis.

Venit-a Filip i i-a opus lui Andrei

iarasi Andrei si Filip au venit i i-au spus lui lisus. Ci Iisus le-a dispuns aceste vorbe:

le-a vorbit Iisus i ducandu-se s'a ascuns de ei.

Dar dei a fiout atatea minuni

inaintea lor, ei nu credeau in el,

Ca si se implineasch cuvantul pro-

rocului Isaia, pe care I-a zis: Doamne,

cine a crezut in ceca ce a auzit de la noi ? Bratul Domnului cui s'a descoperit ? De aceea nu putean sä, creaza, pen-

tru ci Isaia a zis iariísi:

A venit ceasul ca 0, se preamareasci

A orbit ochii Ion si a impietrit mima

lor, ca si nu vaza cu ochii i s5, nu intmleag5, cu inima, ca nu oumva si se intoarca i eu timaduesc pe ei.

Fiul omului. Amin, amin grälesc vouit, grauntul de grail, cand cade in pamant, daca nu va muri, ramane numai el, iar daei va muri, aduce mutt& road&

Zis-a Isaia acestea, fiindea a vazut

slava lui si a grait despre el.

Cine isi iubeste sufletul Il va pierde, iar cine-si uaste sufletul, in lumea aceasta, 11 va pastra spre viata ve.snica.

Daca-mi slujeste cineva, si vie

i dintre fruntasi multi au

Ins&

crezut in el, dar nu marturiseau din pri-

cilia Fariseilor, ca si nu fie goniti din sin agoga ;

dupa mine si unde sunt eu acolo va fi si slujitorul meu. Dac5,-mi slujeste cineva, Tatál il va cinsti.

Acum sufletul meu e turburat,

dar ce voi zice ? Pärinte, mantueste-m5, pe

mine de ceasul acesta! Ci pentru aceasta am venit, ea s5, ajung la ceasul acesta. Parinte, preamareste numele tau! Atunci glas din cer L-am preamärit i iarái il voi preamari. lar norodul caro era de fata s't a auzit zicea: A fost tunet ! Altii ziceau: A vorbit ou el un inger ! lisus a räspuns si a zis: Nu pentru mine a venit glasul acesta, ci pentru voi. Acum este judecata acestei lumi; acum stapanitorul acestei lumi .va fi gonit afarä.

lar eu, cand voi fi inaltat de pe p5,mant, ii voi trage pe toti la mine. Cu aceste euvinte el anta de ce

Cad au iubit marirea omeneascii mai mult decit marirea lui Dumnezeu. Iisus a strigat gi a zis: Cine crede in mine nu crede in mine, dar in cel ce m'a trimis pe mine. i cine mi vede pe mine vede pe cel ce m'a trimis pe mine. Venit-am in lume lumini, ca oricine

care crede in mine sa nu ramana in in-

tuneric. $i dads', ande cineva vorbele mele si nu le pazeste, nu eu il judec ; eaci n'am venit ca si judec lumea, ci ea di, izbavese lumea.

Cine mi nesocoteste pe mine si

nu primeste cuvintele mole are judecator

ca sa-1 judece: euvantul pe care 1-am grait ; acela il va judeca in ziva cea de apoi.

Pentru ei eu n'am vorbit de la mine, dar eel ce m'a trimis pe mine,

'fatal, el insusi mi-a dat porunca ce FA, spun EA ce si vestesc.

moarte avea ea moafá. Atunci gloata i-a raspuns: Noi am

i

tiu ei porunca lui este viata

auzit din lege ca Christos famine in veac ; deoi cum zici tu di Fiul omului trebue fie inaltat ? Cine este acesta, Fiul omului? Iisus grait-a ion: Inca putina vreme lumina e la voi. Umbla,ti pang cand aveti lumina, ea 135, nu vi apuce intune-

vesnica. Deci cele ce vorbeso eu, precum

ricul. Caci cel ce umblä pe intuneric nu stie incotro merge. Pan& cand aveti lumina, credeti In lumina, ca si fiti fhi luminii. Acestea

torul. Porunca iubirii. Petruil va tiguidui. 1. Mai nainte de sarb5,toarea Pastilor.

mi-a spus mie Tatal asa vorbesc. 13.

liens spald picioarele ucenicilor ecli la Gina cea de kind. Aratd cine este vanzd-

stiind Iisus ea a sosit eeasul lui, ea si

1209

www.dacoromanica.ro

IOAN, 13

tread, din lumea aceasta la Tatal,

Nu zio despre voi toti ; eu stiu pe care i-am ales. Dar trebuia ca scriptura

iubind pe ai siti, care erau in lume, i-a iubit piing la urmg. i cand a fost Cina, lar Diavolul pusese acum in mima lui luda, fiul lui Simon Iscarioteanul, cugetul

si se implineascg: Cel ce mananca, painea cu mine, ridicat-a calcgiul impotriva mea.

Va, spun you& de acum - mai

inainte ca sit fie - ca si credeti, cand se va indeplini, ca eu aunt acela de care au

tiind Iisus cá Tatal i-a dat lui toate In mân i cum ca de la Dumnezeu a iesit si la Dumnezeu merge,

vorbit prorocii. Amin, amin graiesc voug: cine pri-

S'a sculat de la oink s'a dezbricat de haine i luand un stergar s'a incins

meste pe care-1 voi trimite eu, pe mine

mg primeste; iar cine mi primeste pe mine, primeste pe cel ce m'a trimis pe

Cu el.

Dupg aceea, a turnat apg, in vasul de spálat si a inceput sa spele picioarele ucenicilor i sä, le steargg cu stergarul cu care era inning.

mine.

Ems zicand acestea s'a turburat cu duhul si a spus pe fatg pi a grgit:

Amin, amin grueso voug ca, unul dintre voi mg va vinde. Ci ucenicii se uitau unul la altul nepricepandu-se despre cine vorbeste.

i a venit la Simon Petru. El i-a zis: Doamne, tu sa-mi spell mie picioarele ?

lar la masa, sta culcat, la sanul

A riispuns Iisus i i-a zis: Ceea ce

fac eu, tu nu intelegi acum, dar vei

lui Iisus, unul dintre ucenicii lui, pe

puns: Dacg nu te voi spgla, nu ai parte

acestuia i i-a zis: Intreabg cine este despre care vorbeste. Astfel, acela rezemându-se de piep-

intelege dupg aceasta. Petru insii i-a grAit: Nu, niciodatá nu-mi vei spála picioarele. Iisus i-a ras-

care-1 iubea lisus.

Deci Simon Petru i-a facut semn

Cu mine.

Zis-a lui Simon Petra: Doamne, nu numai picioarele male, ci capul.

Iisus a rostit eitre el: Cine s'a lgut nu trebueste si se rnai spele fin g numai pe picioare, fiindca este curat in intregime. i voi sunteti curati, insá nu toti. Cáci stia pe cel ce avea s5.-1 vanzg;

de aceea, a zis: Nu toti sunteti lar dupg ce a spalat picioarele

ucenicilor si si-a luat vesmintele, s'a pus iar la masä si a vorbit catre ei: Intelegeti

ce v'am facut eu? Voi mi numiti pe mine: Invatgtorul i Domnul, i bine ziceti, cici sunt. Deci, dad, eu, Domnul

torul, v'am spalat voila picioarele, i voi

sunteti datori ca si spälai picioarele

unul altuia. Ciici v'am dat voila pildg ca si faceti i voi precum v'am fácut eu. Amin, amin grueso voug: nu se poate rob mai mare decgt stäpanul situ, nici sol mai mare decat cel ce 1-a trimis pe el. Dacg le stiti acestea, fericiti sunteti nand le yeti face.

tul lui Ii sus I-a intre bat : Doamne, eineeste ?

Iisus i-a dat rgspuns: Acela este carui eu, intingand imbucatura, Si voi intingand imbucatura, a luat-o

si a dat-o lui luda, fiul lui Simon Isca-

rioteanul. i dupg, imbucgturg intrat-a atunci

Satana in el. lar Iisus i-a spun: Ce faci, fi mai curand. Dar nimeni din cei care sedeau la

mash,' n'a inteles pentru ce i-a zis aceasta. Ci unii gandeau, fiindeä luda tin ea

punga, ea Iisus Ii zice: Cumparg cele ce avem de lips& la praznic, sau ca Ii porun-

ceste si dea ceva saracilor. Dupg ce a luat imbucatura, Iuda, a iesit numaidecitt. VI era noapte. lar And a iesit, a zis Iisus: Acum s'a preamarit Fiul omului i Dumnezeu s'a preamitrit intru el. lar daeg s'a preamarit Dumnezeu intru el, si Dumnezeu Il va preamgri pe el, in el insusi, si-1 va preamari Fiilor, putin timp mai aunt cu voi. Voi mi yeti ciiuta, dar dup.& cum am spus Iudeilor -og, uncle mg duo eu, voi nu puteti veni - vg spun si vouä, acum.

1210

www.dacoromanica.ro

IOAN, 14

34. Vit dau poruncii noui, ca unul pe

oi Tatal care sal4lueate intru mine face

altul s vä iubiti. Dupit oum eu v'am

luorurile lui.

Credeti mie c5, eu sunt intru Taal

iubit pe voi, ago, i voi unul pe altul ski,

Tatal intru mine, iar de nu, credeti

35 Intru aceasta vor cunoaate toti c5, sunteti ucenicii mei, dac5, veti avea iubire unii càtre altii. Doanme, I-a intrebat Simon Petru,

pentru lucrurile acestea.

mine, dar mai tD,rziu vei veni.

meu, aceea voi face, ea sa se preamareasca Tatal intru Fiul. De yeti cere ceva intru numele meu, eu voi face.

unde te duci? Ráspuns-a Iisus: Uncle duo eu, tu nu poti acum s vii dupi Intrebat-a iarài Petru: Doamne, de ce nu pot sa merg dupa tine chiar acum? Viata mea voi pune-o pentru

tine.

Atunci Iisus riispunde: Viata ta vei pune-o pentru mine? Amin, amin graiesc tie a nu va canta cocoaul pan5, ce nu te vei lepada de mine de trei ori!

Daca, mä iubiti pe mine, p5,zi-veti poruncile mele. lar eu voi ruga pe Tat5,1 i vi va da alt Mangaietor, ca sit fie pururea cu voi;

Duhul adevarului, pe care lumea

caci r5,mane la voi ai va fi intru voi. Nu v5, voi rasa singuri pe lume;

Cuvdntareade d,espdrfire. Riga:dui* Duhului Slant.

S5, nu se turbure mima voastra;

aveti credintii, In Dumnezeu i aveti ere-

dina In mine. In casa Tatalui meu Built locaauri multe. lar de nu, v'aa fi spus, pentru ca tocmai m5, duo s vä g5,teso vouti, loc.

Si dac5, ma voi duce ai you& loo va voi gati, iarái viu; i v voi lua pe voi la mine ca sit fiti 1;;i voi unde sunt eu. Si unde m duo eu, voi atiti, i titi calen.

Zis-a Toma catre el: Doamne, nu

atim unde te duci; i cala cum s'o atim?

Iisus riispuns-a lui: Eu Bunt cala, i

i once veti cere intru numele

nu poate sii-1 primeasca, pentru c5, nu-1 vede, nici nu-1 atie, ci voi il cunoaateti,

14.

adevarul

Amin, amin graiesc voua: cel ce crede in mine va face ai el lucrurile pe care le fao eu i va face mai mari decat acestea, pentru c5, eu mi duc la Tatal,

viaja. Nimeni nu vine la

Tatál meu far5, numai prin mine. Dac5, m'ati fi cunoscut pe mine, ai pe Taal meu 1-ati fi cunoscut; dar de acum Il cunoaateti i 1-ati i vazut. Filip Ii zice atunci: Doamne, arata-ne nou5, pe Taal ti ne este de ajuns.

Ci lisus Ii rispunde: Sunt cu voi de atata vreme, Filipe, ai tu nu m'ai cunosout? Cel ce m'a vitzut pe mine, a v5,zut pe Taal. Cum zici tu: Anita-m:5 pe Tatal? Nu crezi tu di eu in Tatäl Bunt ai

ca, Tatil este intru mine? Vorbele pe

oare vi le graiesc nu le spun de la mine,

sosesc la voi. Inc5, putin timp Fft lumea nu m5, mai vede, voi Msg., mä vedeti, pentru ca eu Bunt viu i voi yeti fi vii.

In ziva aceea, yeti intelege eä eu stint intru Taal meu i voi intru mine eu intru voi.

Cine are poruncile mele ai le pazeate, acela este carele ma, iubeate; iar cine mi iubeate pe mine iubit va fi de catre Tat5,1 meu pi-1 voi iubi i eu, ma, voi arata lui. Zis-a luda c5,tre el (nu Iscariotea-

nul): Doamne, cum se face ca nouii

voieati sii te arati, iar lurnii nu? Raspuns-a Iisus i i-a zis: Daca mä iubeate cineva, pazi-va cuvantul meu Tatal meuil va iubi pe el ai vom veni

FA

la el ai la el no vom face locuintii. Cine nu m5, iubeate nu Vine cuvintele mele. Dar cuvantul pe care 1-ati auzit nu este al meu, ci al Tatillui care m'a trimis. Acestea vorbitu-le-am vou5 fiind Inca la voi; Dar Mangilietorul, Duhul cel Slant,

pe care-1 va trimite Taal intru numele meu, acela va, va invata pe voi toate

vii, va aduce aminte despre toate cele ce v'am spus.

1211

www.dacoromanica.ro

IOAN, 16

Pace vii las vouii, pacea mea o

dau vox* nu cum di lumea v'o dau eu. Sii nu se turbure mima voastrit, nici sä se infricoseze. Auzit-ati c5, v'ain spus: mä duo,

dar viu iar la voi. De m'ati iubi, v'ati bucura ca v'am spus cum c5, ma duo la Tat,51, pentru cii 'fatal este mai mare decit mine.

i acum v'am spus acestea mai

nainte ca sa fie, ca sit credeti cand vor fi.

Nu voi mai vorbi multe cu voi,

caci vine stipinul ace,stei lumi. Cu mine nu are nici un amestec ;

Dar lumea va cunoaste cii eu

iubesc pe Tatäl i precum Tatal mi-a poruncit asa lucrez. mergem de aici.

Seulati-va,

Dacä piizii poruncile mole, yeti riminea intru iubirea mea, dupi cum si ou pazit-am poruncile Tatälui meu riman intru iubirea lui. Acestea vi le-am spus ea bucuria mea si fie intru voi si ca bucuria voastr5 si fie deplinit. Aceasta este porunca mea: s5, vi iubiti unul pe altul, cum v'am iubit eu pe voi. Mai mare dragoste decal aceasta nimeni nu are ea viata lui si i-o pun pentru prieteni.

Voi prietenii mei sunteti, daca

faceti ceca ce vi poruncesc.

De acum nu vi mai zic slugi, ca

sluga nu stie ce face domnul säu, ci v'am numit pe voi prieteni, pentru toate cite am auzit de la 'fatal meu v'am &cut cunoscut.

15.

Vita cea adeveiratä. Porunca lui Christoa

iubirea cea mai mare. Ura i vina

lumii. Mdngdietorul, Duhul Adeveirului

Eu Bunt vita cea adeviirata i Taal meo este lueratorul. Once mlidità care nu aduce road& intru mine, el o dä laoparte, rsi once

Nu voi m'ati ales pe mine, oi eu i v'am riraduit mergeti i road5, si aduceti i roade voasträ 85, riiman5 ea Total sii v5, dea

v'am ales pe voi

once yeti cere, de la el, intru numele meu.

Aceasta vi poruncesc: sä unul pe altul. Dacti

pe voi lumea vii uräste,

m'a urit intai pe mine. Dac5, ati fi din Jume, linnet" ar

m15,diti care aduce roadä, el o curäteste,

ca si mai multä roada sa aduca. Acum voi sunteti curati pentru cuvintul pe oare vi ham spus.

iubi ce este al sin; dar pentru cit nu sunteti din lume, ci eu v'am ales din

voi. Precum mladita nu poat,e sii aducit road& de la sine, dac5, nu ram5ne in vita,

Aduceti-vii, aminte de cuvintul pe care vi 1-am spus: nu se poate slug& mai

mine. Eu Bunt viva, voi sunteti mlitditele.

prigonit pe mine, i pe voi vii vor prigoni ;

Rimineti intru mine si eu intru

tot asa nici voi, dad, nu rimâneti intru

Cine ramine intru mine qi eu intru el, acela aduce roada multä, ci.ci MIA mine

nu puteti face nimio Dacii," unul nu fimine intru mine, este lepädat ca o mliiclita ce s'a uscat; o adun'a lumea f$1 o arunca in foc si arde.

Da,c5, r5,maneti intru mine EA cu-

vintele mele rimän intru voi, yeti cere orice yeti vrea, si se va implini voul.

Intr'aceasta Tatal meu s'a prea-

mirit, c5, aduceti road5, multi i imi sunteti mie ucenici. Precum m'a iubit pe mine Tatil, asa v'am iubit i eu pe voi; rämäneti intru iubirea mea.

lume, de amen, lumea vi mist°.

mare decitt staperaul situ. Dacit m'au

daci au p5,zit euvintul meu, si pe al vostru 11 vor päzi.

lar toate acestea le vor face im-

potriva voasträ, din pricina numelui meu,

fiindc5, nu cunosc pe col ce m'a trimis.

De n'as fi venit si nu le-as fi vorbit, plicat nu ar avea; acum ins5 n'au cuvint de indrepta,re pentru pitcatul lor. Cel ce mä uraste pe mine, ur5,ste si pe Tatal meu.

De nu as fi ficut intre ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a mai facut, päcat nu ar avea; ci totusi, dup5, ce le-au vizut, m'au urit 0 pe mine i pe Teal meu.

1212

www.dacoromanica.ro

IOAN, 16

25 Dar aceasta, ea ea se implineasca ouvantul ce! scris In legea lor: M'au urit rara temei. Cand va veni Mangaietorul pe care eu il voi triraite vouà de la Tatal, Duhul Adevarului, carele de la Tatal purcede, acela va marturisi pentru mine. i marturisiti i voi, pentru a de

la inceput sunteti cu mine. 16.

Prigonirile viitoare. Ajutorul 31dngdietorului. Intristarea schimbatd in bucurie. Rugdciunile fdcute în numele lui Christos. Fuga Ucenicilor.

Acestea vi le-am grait, ca 85, nu va poticniti In credinta voastrii,. Va vor scoate pe voi din sinagoge; ba chiar soseste ceasul cand oricine, ornorindu-va, 85, creada ea aduce slujb5, lui Dumnezeu. i acestea le vor face pentru ca n'au

eiíei nu va vorbi de la sine, ci va vorbi ce i s'a spus i cele viitoare vesti-va vouä.

El pe mine mit va preamari, caci din ce este al meu va lua ca sé, vä, vesteasca Toate cate are Tatill sunt ale mele;

pentru acece, zis-am cit, ja din ce e al meu, ea sa vä vestesc voua. Putin, si nu mii, mai vedeti, iaräi putin, si m5, yeti veden, pentru ca merg la Tata'. Atunci unii dintre ucenieii lui au vorbit infra ei: Ce insemneaza acee,a ce ne apune: putin, si nu mä, mai vedeti,

iarasi putin, i ma yeti vedea, i ea:

merg la `letal? Deci ziceau: Ce este acest putin, despre care vorbeste? Nu intelegem ce zice.

Cunoscut-a Iisus ca voiau sa-1 intrebe j le-a spus: Cercetati futre voi

despre ceca ce am zis: Putin, si nu ma mai vedeti, i iariisi putin, si m'a yeti vedea.

cunoscut pe Tata, nici pe mine. lar acestea graitu-le-am voua, ca sà vä, aduceti aminte de ele, cand va veni ceasul, cum ca vi le-am spus. Dar

Amin, amin graiesc yeti plange si va yeti tangui, iar lumea se va bucura. Voi yeti fi in intristare, dar intristarea voastra se va preface in bucurie.

Acum insá, ma duo la cel ce m'a

tristeaz5,, fiindcii, a sosit ceasul ei; dar dupä, ce a nascut copilul, nu mai minte durerea, de bucmie ca s'a nascut om pe lume.

acestea nu vi le-am ve,stit de la inceput, fiindca eram cu voi.

trimis, i nimeni dintre voi nu m'a in-

treabli: unde mergi?

Ci fiinda v'am vorbit acestea, intristarea a umplut inimile voastre. Dar vä, spun adevarul: va este de

Femeia, cand e sa nazca, se in-

Deci

I

voi acum tristi sunteti,

Mangaietorul nu va veni la voi, iar daca

dar iaräsi và voi veden si se va bucura mima voasträ i bucuria voasträ, nimeni nu va lua-o de la voi. i in ziva aceea pe mine nu mä

torul.

graiesc venia cá once yeti cere de la 'latid,

folos ea sit mà duo. Caci daca nu ma.duc.

mä due trimite-voi la voi pe Mingaie-

lar

venind, va dovedi lumii pacatul ei, dreptatea mea si judecata e/,

stapanului ace,stei lumi. Pacatul: pentru ca oamenii nu cred

In mine;

Dreptatea: pentru cà mà duc la

Tattil si nu m'a mai vedeti; Judecata: pentru ca Stapanul acestei lumi e judecat.

Inca multe am a v5, zice vouä, dar aeum nu puteti 85, le purtati. Ci cand va veni acela, Duhul Adevarului, va, va inviita pe voi tot adeviirul;

yeti mai ruga de nimio. Amin, arnin va va da intru numele meu. Pana acum, n'ati eerut nimio in numele meu; cereti i veti primi, ca bucuria voastra si, fie deplina. Acestea vi le-am spus In pilde, dar vine ceasul cand nu voi mai vorbi

In pilde, vota, ci pe fatá và voi vesti despre Tatal. In ziva aceea, veti cere intru

numele meu; si nu va zic: ruga-voi pe Tatäl pentru voi, Caci insusi Tatid va iubeste pe voi, fiindea voi m'ati iubit pe mine si

1213 www.dacoromanica.ro

IOAN, 17

ati orezut cum c6, de la Dumnezeu am iesit.

Iesit-ara de la Tatfil si am venit in

lume; iaräi las lumea i mi duo la Tatil.

Au zis ucenicii sii: Iaci, acum

vorbesti deschis i nu spui nici o pildá. Acum ounoastem c toate le stii

nu-ti trebue sit te mai intrebe cineva ca sä te invete. De smeea credem ci ai iesit de la Dumnezeu. Rispuns-a lor Iisus: Acum credeti ? lat.& soseste ora si a t}i sosit ca v6, risipiti fiecare la ale sale §si. pe mine

sit ma, läsati singur. Dar nu aunt singur,

pentru cá Tatil este

mine. Acestea grititu-le-am vou6, ca intru Cu

mine pace sit aveti. In lume &yeti turburare ; ci îndráznii. Eu am biruit lumea. 17.

Rugeiciunea lui lisus pentru sine, pentru apostoli i pentru toti credincia,sii.

Astfel a vorbit lisus.. Ridicandu-si apoi ochii &titre cer a cuväntat: P6,rinte, venit-a ceasul! Preamäreste pe Fiul tau, ca i Fiul sit' te preamireasci, Precum i-ai dat sta,pitnire peste

tool& fiptura, ca viati vesnieit sá dea la toti pe care tu i-ai dat. lar viata vesnica, aceasta este ca sit te cunoaseä, pe tine, singurul, adeviratul Dumnezeu, si pe Iisus Christos, pe care 1-ai trimis. Eu te-am preamärit pe tine pe pi-

mint; lucrul pe care mi 1-ai dat

fac, 1-am sa,varsit. $i acum, la tine insuti ma preamii-

reste, tu, P6,rinte, cu slava pe care la tine am avut-o, mai nainte ca sä fie lumea.

Arätat-am numele tau oamenilor pe care mi i-ai dat mie, din lume. Ai tad erau

mie mi i-ai dat i euvântul täu pi-

Eu pentru acestia má rog, nu mi

rog pentru lume, dar pentru coi pe care mi i-ai dat, cáci ei sunt ai VAL

Si toate ale mele aunt ale tale si

ale tale Bunt ale mele i mi preamireso intru ele. Mult nu mai aunt in lume, dar ei sunt in lume, i eu viu la tine. Piirinte sfinte; pazeste-i intru numele tau pe care mi i-ai dat, ca 86, fie una, preoum suntem noi.

12. Când eram au ei in lume, intru

nurnele tau li pitzeam pe coi ce mi i-ai

dat; si astfel i-am 0:zit cá n'a pierit

nici unul dintre ei, fari numai fiul pierca sá se implineasci scriptura. Acum dar, viu la tine si acestea le rostesc in lume ea bucuria mea s'o aibi depling in ei.

Eu le-am dat euvantul tau, dar lumea i-a urit, pentru cá nu sunt din lume, precum din lume nu aunt nici eu. Nu mä rog ca stt-i iei din lume, ci pitzesti pe ei de cel viclean. 18. Din lume ei nu sunt, precum din lume nu aunt nioi eu.

Sfinteste-i pe ei intru adevärul tau; euvintul tau este adeva,r.

Precum m'ai trimis pe mine in i eu i-am trimis pe ei in lume. i pentru ei, eu má sfinte,sc pe mine insumi, co i ei s6, fie sfintiti in lume,

adevir. Dar nu numai pentru a,cestia mi rog, ci si pentru cei ce vor credo intru mine, dupi cuvantul lor. Ca toti 86, fie una, dupii, cum tu, Pitrinte, intru mine çi eu intru tine, ea

si ei 86, fie intru noi, asa incat lumea sä creazi cum ea: tu m'ai trimis. S'it mirirea pe care tu mi-ai dat-o,

le-am dat-o lor, ea si fie una, precum noi una suntem: Eu intru ei pi tu intru mine, ca sit fie, in una, desävitrsiti i sä cunoasci lumea cum cá tu m'ai trimis i i-ai iubit

Pentru ca, cuvintele pe care mi le-ai

pe ei, cure m'ai iubit pe mine. Parinte, aceia pe care mi i-ai dat voieso ca unde sunt eu sti fie qi ei, cu mine impreun6,, ca sä priveasa mirirea

au cunosout ou adevirat ca, de la tine am

iubit pe mine mai nainte de intemeierea

zitu-l-au.

Acum au cunosout cá toate ate mi-ai dat aunt de la tine; dat, le-am dat lor, iar ei le-au primit iesit si au crezut oft tu m'ai trimis.

mea, pe care tu mi-ai dat-o, did m'ai

lumii. 1214

www.dacoromanica.ro

IOAN, 18

0, drepte Parinte, dar lumea pe tine nu te-a ounosout, ci eu te-am cunoscut i acestia cunoseut-au cä tu m'ai trimis.

Si aratatu-le-am numele tau si-1

voi aritta,, ea iubirea eu care iubitu-m'ai

tu sa fie inteinsii i eu intru ei. 18.

Prinderea lui Eva i ducerea lui

la

arliiereii Anna ,si Caja/a. Lepcidarea lui

Petru. lisus inaintea lui Pilat. Baraba. Dupa ce a vorbit acestea, iesit-a lisus ou ucenicii lui dincolo de viroaga Chedronului, mide era o gratlina si in

care a inttat el si ucenicii.

lar Jada vanzatorul cunostea acest lee, pentru c5, adeseori 1121U2 i ucenicii sai se adunau acolo. Deci luda, luand oaste i slujitori de-ai arhiereilor i ai Fariseilor, a venit In gradina Cu torte, cu felinare

cu arme.

Si lisas, stiind toate cele ce erau sá vina asupra lui, a iesit inainte i i-a intrebat: Po cine ciiutati? Raspuns-au lui: Pe lisus Nazarineanul. lisus rostit-a c5,tre ei: Eu aunt. Iar lada vanzatorul era si el cu ei.

Ci cand le-a spus: Eu Bunt - ei s'au dat inapoi si au cazut la pamant. Deci inca o dat5, i-a intrebat: Pe

cine cautati? lar ei au zis: Pe lif3U13 Nazarineanul. Raspuns-a V'am spus ea eu

stint; iar dacä mä cautati pe mine, lasati-i pe acestia sa se duca.

Pentru ca sa se implineasa ou-

vantul ce-a gráit Dintr'aceia pe care mi i-ai dat n'am pierdut din ei nici unul. Dar Simon Petra, care avea sable, a Boos sabia si a lovit pe servitorul arhiereului i i-a taiat urechea dreapta. Iar numele servitorului era Malhus. Atunci lisus i-a zis lui Petru:

Bag& sabia ta in teaca. Au nu voi boa paharul pe care Tatal mi 1-a dat? Deci ostasii din cohorta, capetenia

lor i slujitorii ludeilor au pus mana pe

Esus si 1-au legat.

Si 1-au dus intai la Anna fiindca era socrul lui Caiafa, iar Caiafa, anul acela, era arhiereu;

Si Caiafa, era col co sfatuise pe Iudei ea este de folos se. moarä un om pentru norod. Si Simon Petru i alt ucenic mergeou dupii lisus. Ucenioul acesta era cunoscut de casa arhiereului si a intrat impreunit cu lisus in curtea lui. lar Petru a stat la usa afara. Deci a iesit celidalt ucenic, care era ounoseut In casa arhiereului, si a vorbit ou porta-

rila si a bagat pe Petru inauntru. Dar servitoarea portitr45, i-a zis

/ui Petru: Nu cumva esti si tu dintre ucenicii acestui mu? El a räspuns: Nu aunt. Ci pentru ca era frig, robii i slu-

jitorii facusera un foo mare si stateau

si se inalzeau ; si era cu ei i Petra, stand incálzindu-se.

lar arhiereul 1-a intrebat pe lisus despre ucenicii lui i de,spre tura lui.

Batts i-a raspuns: Eu am vorbit lumii deschis; pururea am invätat in sinagogi si in templu, unde se aduna toti ludeii, i inteascuns nimio nu am vorbit.

De ce mä, intrebi pe mine? In-

treab5, pe coi ce au auzit ce le-am gait. acestia stiu ce am vorbit eu.

Dar zicand el acestes,, tmul din slujitori, care statea acolo, i-a dat lui Iisus o palm& i i-a spus: Astfel ráspunzi tu arhiereului?

lisus a intampinat: Baca' am vorbit rau, dovedeste ce-a fost r5,u, lar dac5, am vorbit bine, pentru ce me. ba0? Atunci Anna 1-a trimis pe el, legat, la Caiafa, arhiereul. lar Simon Petra states, si se in-

calzea. L-au intrebat ceilalti: Nu cumva esti si tu dintre ucenicii lui? El s'a

lepadat si a zis: Nu sunt. Unul din robii arhiereului, neam cu acela caruia Petra Ii taiase urechea, zice atunci: Nu te-am vazut eu pe tine, In gradina, ou el? Dar Petra a t5,gaduit Inca o data, numaidecat coeosul a cantat. De la Caiafa 1-au dus pe lisus la pietoriu; si era de diraineaVi. Iar Iudeii

n'au intrat in pretoriu, ca sgt nu se spurce, ci se. manance Pastile. Atunci Pilat a iesit la ei, afara, EA

a intrebat: Ce para aduce0 aoestui om?

1215

www.dacoromanica.ro

IOAN, 19

Ei i-au raspuns si au zis: De n'ar fi fost acesta un facator de rele, nu ti

I-am fi dat Vie pe mana. Dar Pilat le-a grait: Luati-1 voi judecati-1 dupit legea voastrii. Iudeii bis& i-au raspuns: Nota nu ne este iertat sá omorim pe nimeni. Ca sa se implineasca cuvantul lui Iisus, pe care 1-a zis el, insemnand de ce moarte avea sa moara. Deci Pilat a intrat inapoi, in pretoriu, a chemat pe Iisus i i-a zis: Tu esti imparatul Iudeilor ? Riispuns-a lisus : De la tine insuti zici aceasta, sau altii ti-au spus-o despre mine ?

Pilat a intampinat: Nu cumva

sunt eu Iudeu ? Poporul tau si rnai marii

preotilor te-au dat in mana mea. Ce-ai

i veneau catre el si ziceau: Buimparate al Iudeilor ! si-i (ladean palme.

Pi/at a iesit din nou, din pretoriu,

si le-a vorbit: Iatä, vi-1 aduc pe el afara, ca sá titi cá nu-i gases° nici o ving. Deci a iesit Iisus dará purtand cununa cea de spini i vesmantul de porfira.

lar Pilat rosteste catre ei: lata omul.

Dar cand 1-au vazut mai marii preotilor i slugile lor, au strigat si au zis: Rastigneste-1! Riistigneste-11 Zis-a lor Pilat: Luati-1 voi s't rastigniti-1, caci eu

unul nici o vina nu-i gasesc.

Iudeii au raspuns: Noi avem o lege dupii legea noastra el trebue sa moari, clici s'a facut pe sine fiu al lui Dumnezeu. Deci cand a auzit Pilat acest cuvant

Iisus a raspuns: Imparatia mea

mai vartos s'a temut; i intrand iarâi In pretoriu a In-

mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii mei s'ar fi luptat ca sa nu fiu dat prins Iudeilor. Dar, acum, imparatia mea nu

nu i-a dat nici un raspuns. Pilat atunci i-a zis: Cu mine nu

savarsit ?

nu este din lumea aceasta. Daca imparatia

este de aici. Atunci Pilat i-a zis: Asa dar, esti

tu imparat ? Raspuns-a Iisus: Tu zici prea bine ca, eu stmt imptuat. Eu spre aceasta m'am näscut i pentru aceasta am venit in lume, ca sä marturisesc adevarul. Oricine care purcede din adeviir

asculta glasul meu. Ce este adevarul ? a intrebat Pilat.

Dar rostind aceasta a iesit din nou la Iudei si le-a zis: Eu nu gäsesc in el nici o vina.

Este la voi dalia', ca, de Pasti, sá dan drumul, pentru voi, unuia din inchisoare. Voiti deci a va las slobod pe imparatul Iudeilor ?

Dar ei au ridicat iaräi glasul, zicand: Nu pe el, ci pe Baraba. Iar Baraba era talhar.

trebat pe lisus: De unde esti tu? Ci Iisus

vorbesti ? Nu stii cit am put,ere sa-ti dau drumul i putere am sa te rästignesc ?

Iisus a ra'spuns: N'ai avea nici o putero asupra mea, daca nu ti-ar fi fost dat Ve de sus; pentru aceea, cel ce m'a dat in mana ta mai mare pacat are.

De aici Pilat cauta un chip libereze; dar Iudeii strigau i ziceau: Daca' fi dai drumul acestuia, nu esti

prieten al Cezarului. Oricine care se face pe sine imparat stä, impotriva Cezarului.

Cand a auzit Pilat aceste vorbe, a scos pe Iisus Mará si a sezut in scaunul de judecatii, la locul pardosit cu lespezi,

care se zice: Litostraton, iar evreeste: Gabbata.

i era ziva pregatirii Pastilor (Vineri), iar ceasul catre amiaza. i a zis

Pilat Iudeilor: latá imparatul vostru.

Dar ei au izbucnit:

19.

Patimile Domnului. Mama lui

Ungid

cruce. Cuvintele-i de pe urmd. Moartea ingroparea lui.

Atunci Pilat a luat pe Iisus si a pus sh,1 biciuiasca. *i ostasii irnpletind din spini =tuna

i-au pus-o pe cap si 1-au imbrilcat cu vesmant de porfira.

Ia-1! Ia-1!

Rastigneste-1! Pilat i-a intrebat: Rastigni-voi pe imparatul vostru ? Mai marii preotilor au raspuns: Nu avem

imparat faril numai pe Cezarul. Atunci 1-a dat lor, spre rastignire. Deci 1-au luat pe Iisus i 1-au dus. ì ducandu-si insusi crucea a iesit din cetate la locul numit al CiipatAnii, care evreeste se zice Golgota.

1216 www.dacoromanica.ro

IOAN, 20 Acolo I-au ristignit si impreunii, cu

el alti doi, de o parte i de alta, iar in

mijloc pe Iisus. Ci Pilat a scris FA titlu EA 1-a pus deasupra crucii. i anume era scris: Thum Nazarineanul, Impitratul Iudeilor.

Deci multi dintre Iudei au citit

acest titlu, cici locul unde a fost rästignit

lisus era aproape de cetate. Si era scris evreeste, latineste i elineste. Insi arhiereii Iudeilor au vorbit lui Pilat: Nu serie: Impiiratul Iudeilor,

dar cum el a zis: Eu sunt Impiiratul Iudeilor.

Pilat a rispuns: Ce-am scris, am

scris.

Dupti ce-au ristignit pe Iisus, ostasii au luat vesmintele lui kd le-au fiicut patru päri, fiecitrui osta§ cate o

parte, dar era si cämasa. Ci &Amass, era

fir& custituri, de sus tesuti in intregime.

Atunci ei au grait intre ei: Si n'o

sffisiem, ci sit aruncim sorti pe ea, a cui va sit fie. Ca si Be implineasci scriptura care zice: Impirtit-au hainele mele lorusi pentru ciimasa mea au aruncat sorti.

Asa dar ostasii aceasta au %cut. Si stiiteau, lane), crucea lui Iisus, mama lui si sora mamei lui, Maria lui Cleopa, i Maria Magdalina.

Ci Iisus vlizand pe maica sa si pe ucenicul pe care 11 iubea stand aliituri, a zis maicii sale: Femeie, iata fiul tau. Apoi a zis ucenicului: Iatâ mama ta. Si din ceasul acela ucenicul a luat-o In casa sa. Dupä aceea, stand Iisus cit toate acum s'au sivarsit ca di se implineascii

scriptura, a griiit: Mi-e sete. Si era acolo un vas plin Cu otet; atunci ostasii, punand in varful unei trestii de isop un burete muiat in otet, I-au dus la gura lui. lar (lac& a luat otetul, Iisus a zis: Siivarsitu-s'a. i plecandu-si capul si-a dat duhul. Ci Iudeii, fiindcil era ziva

(Vineri), ca al, nu rtimanä trupinile Sambilta pe cruce, did ziva acelei Sambete era mare, au rugat pe Pilat

si le zdrobeasci fluerile si si-i ridice.

Deci au venit ostasii si au zdrobit fluerile celui dintai, asemenea si pe ale celuilalt, impreuni, ristignit cu el. Si venind si la Iisus, &xi au vtizut cit murise, nu i-au zdrobit fluerile. Dar unul din ostasi I-a impuns cu sulita, in coasti; i a iesit numaideciit sange

i apti. lar cel ce a vizut a spus ce a viizut mirturia lui este adevaratii si acela stie ci spune adevärul, pentru ca si voi sá credeti.

Ci s'au flout acestea ca sit se implineasc5, scriptura: Nu i se va zdrobi nici un os. Si iartisi alt5, scripturi care zice: Privi-vor la acela pe care 1-au impuns. Dupl., acestea, Iosif din Aiimateia,

ucenic fiind al lui Iisus dar in tainii, de frica Iudeilor 1-a rugat pe Pilat dea voie ca sä ridice trupul lui Iisus. Pilat i-a dat voie. A venit deci i a luat trupul lui Iisus. Si a venit Efi Nicodim cel care, la fnceput, venise noaptea la lisus si a adu.s, amestecate laolaltä, anima si aloe ea la o sutä de litre. Au luat deci trupul lui Iisus 1-au infäsurat, o dati cu mirezmele, in

pinze de in, precum este obiceiul si inmormanteze la Iudei.

lar in locul unde a fost ri.stignit era grädini i in griidinä mormant nou, In caro nu mai fusese nimeni ingropat. Astfel, din pricina Vinerii Iudeilor, I-au pus pe lisus acolo, ctici mormtintul era aproape. 20.

Invierea Domnului. El .se aratd Mariei Magdalina, apoi ueenicilor i, opt zile in urind, lui Toma. In cea dintâi zi a siptimanii, Maria Magdalina a venit la mormant, dis-dedimineati, pe cand era inci, intuneric, a vizut piatra de la gura mormintului, data. laoparte. Atunci a alergat si a venit la Simon Petru ì la celiilalt ucenic, pe care-1 iubea Iisus, si le-a zis: Au luat pe Domnul din

mormant si nu stim unde I-au pus. Deci a iesit Petru i cerilalt ucenio

si au pornit spre mormint.

1217 www.dacoromanica.ro

77

1OAN, 21

i alergau amandoi impreunii; dar celalalt ucenic, alergand inainte mai

se adunaserä, ucenicii, erau uile incuiate,

de frica Iudeilor, a venit lisus, a stat In

repede ca Petra, a sosit cel dintai, la

mijlocul lor i le-a zis: Pace vouii!

Si dupa acest cuvant, le-a aratat

mormant,

Si s'a plecat inlauntru ki a vazut

giulgiurile

lor mainile i coasta. Deci vifizand co. este Domnul s'au buourat ucenicii. Atunci le-a spus ilia o data: Pace

zacand, dar n'a intrat in

cripta. Sosit-a i Simon Petru dupa, el si a

you& ! Precum m'a trimis pe mine Tata!,

va trimit i eu pe voi. Si gritind aceasta, a suflat kti le-a zis: Luati Dub Sfant; Caron, ve0 ierta pacatele, le vor

intrat in mormant si a vazut giulgiurile zacand.

lar mahrama care fusese pe capul

lui Iisus nu era impreuna Cu giulgiurile,

fi iertate; carora le vqi tinea, vor fi

ci deosebit învälätueitä, inteun anume loc.

Atunci a intrat i ucenicul cealalt, care sosise la& la mormant, si a vazut si a crezut. Cad pang: atunci nu pricepusera Scriptura ca trebue sit se scoale Iisus din mor/i. Si s'au dus ucenicii inapoi, la ei

Insa Toma, unul din cei doispre-

zece, numit Geaminul, nu era ou ei °and

a venit Iisus.

25. Spusu-i-au deci lui ceilali ucenici: Am vazut pe Domnul I Dar el le-a zis: Dad), nu voi vedea, in palmele lui,

semnul piroanelor, dad), nu voi pune

acasa.

degetul meu in seranul piroanelor i daca

nu voi pune mana mea in coasta lui

Ci Maria statea afar& la gura mormantului i plangea. Si pe cand plangea,

nu voi creole !

s'a plecat sa se uite in mormant. Si a viizut doi ingeri, in veaminte albe, sezand unul de °tare cap si altul de care picioare, unde zacuse trupul lui

Dupii, opt zile, ucenicii lui erau inlauntru in casa, si Toma impreuna cu ei. Si a venit Iisus, deai usile erau In-

cuiate, a stat in mijlocul lor i a zis:

Iisus.

Pace voila! Apoi rosteste catre Toma: Adu de-

Femeie, o intreabii, aceia, de ce pliingi? Ea le spuse: Ciici au luat pe Domnul meu i nu stiu unde 1-au pus.

getul tau incoace i vezi mainile mele adu mama ta si o pune In coasta mea si nu fi necredincios, ci credincios. A riispuns Toma ai a zis: Donmul meu i Dumnezeul meu! Esus griiit-a lui: Pentru ca m'ai vii.zut, Tomo, ai crezut. Feria* coi ce n'au vazut i au crezut!

Zicand acestea, ea s'a intors inapoi si a vilzut pe Iisus stand in picioare, dar nu 1-a cunoscut ca e Iisus. lisus ii vorbeate: Ferneie, de ce plangi? Pe cine cant,i? Ea, gandind

este gradinarul, Ii raspunde: Doamne, dad), tu 1-ai dus aiurea, spune-mi mie unde l-ai pus ai eu il voi ridica.

Si lisas a facut, de fata, ou ue,enicii

alte minuni, multe care nu s'au

Marie! zice Iisus. Intorcandu-se cu

toata fat,a, ca rosteste: Rabuni! (adica, evreeste, Invalatorule). Dar Iisus o opreste: Nu te atinge de mine, caci inc.& nu m'am suit la Tatal meu. Du-te la fratii mei si le spune: sui la Tatal meu i la Tatal vostru si la Dumnezeul meu i Dumnezeul vostru.

Si a venit Maria Magdalina si a

scris in cartea acea,sta. lar ace,stea s'au saris ca sá credeti ca Iisus este Christos, Fiul lui Dumnezeu, crezand, sä, avqi viaà, intru numele lui. 21.

La Marea Tiberiadei. Domnul ee aratd ined o d,atd ucenicilor.

vestit ucenicilor: Am vazut pe Domnul! ace,stea cite i le-a spus.

Mud s'a inserat in ziva aeeea,

intitia din saptamana

iar acolo, unde

1. In urma ace,stora, Iisus s'a aratat

ucenicilor din nou, la Marea Tiberiadei,

1218

jata cum s'a aratat:

www.dacoromanica.ro

IOAN, 21

Erau impreuni Simon Petru

Toma zis Geaminul i Natanail cel din Cana Galileii i fiii lui Zevedeu i alti doi din ucenicii lui. Simon Petru le-a grädt: Mg duo sà, pescuesc. Raspunsu-i-au ceilalti: Mergem

noi cu tine. Si au iesit ì s'au suit in luntre. Dar in noaptea aceea n'au prins nimic.

Cand s'a &cut dimineatà, lisus a stat in viizul lor pe Virm; dar ucenicii n'au stiut ea e lisus. Ci lisus i-a intrebat: Fiilor, nu cumva ay.* ceva de mancare? Ei i-au dat fäspuns: N'avern. Dar le-a zis: Artmcati mreaja de-a-

dreapta. luntrii si yeti afla. Deci au

aruncat-o Foi nu mai putea,u s'o tragit de multimea pestilor. Atunci ucenicul acela pe care-1 iubea lisus a rostit clitre Petru: Dorrmul

este! lar Petru, auzind cä este Domnul, s'a incins cu fota de pescar, clici era gol,

si s'a aruncat in apä.

Si ceilalti ucenici au venit eu luntrea, trägind mreaja cu petii, pentru nu erau departe de pämänt decat ca la vreo douit sute de coVi.

lar cand au iesit la uscat au vazut, jos, o vaträ de jiiratec i peste pus deasupra, si lisus le-a zis: Aduceti din pestele pe care 1-ai prins acum. Simon Petra B'S suit in luntre

a tras mreaja la uscat, plinit de pesti

mari o sutä

i eincizeci

i trei-

desi erau atatia, totusi mreaja nu s'a rupt.

lisus griiieste care ei: Venifr de i nici unul din ucenici nu intrebe: Cine esti tu ?

Petru Ii räspunde: Da, Doamne, tu stii eä te iubesc. Zis-a lui: Paste mei.

Si iar 1-a intrebat, a doua Simone, fiul lui lona, mg iubesti tu pe mine? El i-a zis: Da, Doamne, tu stii eä te iubesc. Zis-a lui: Pästoreste oile mele.

Si 1-a intrebat a treia oarä: Simone,

fiul lui lona, iM iubesti tu pe mine ? Petru s'a intristat ca i-a zis a treia Mä iubesti tu pe mine? i i-a räspuns: Doamne, tu stii toate. Tu stii ca te iubesc. Iisus i-a zis: Paste oile mele. Amin, amin Odes° tie, cind erai mai täniir te incingeai tu inst.* s'r umblai wade voiai; dar când vei imbatrani, intinde-vei mainile tale si altul te va incinge voia.

si te va duce unde nu-ti este

lar aceasta a zis-o, aril-15,nd cu ce fel de moarte Petru avea sä, preamareasa pe Dumnezeu. i spunand aceasta i-a poruncit: Vino dupl. mine.

Dar, intorcandu-se Petru, a vizut venind pe urmä pe ucenicul pe care-1 iubea Thus, acela care la Cina cea de tainii s'a rezimat de pieptul lui i I-a intrebat: Doamne, cine este cel ce te va vinde?

Pe acesta deci viaändu-1 Petra,

a zis cätre Iisus: Doamne, dar acesta ce va face ?

Itiispuns-a Thus lui: Dacä vreau ca sä rämäe päLii, la venirea mea, ce ai tu? Tu vino dup.& mine De aceea, a iesit, intre frati, aceasta

vorbá cà. ucenicul acela nu mai meare; dar lisus nu i-a spus cä nu mai moare,

pränziti. cuteza

ci: dad, vreau ca sä rämänä pan& la

si le-a dat lor, asijderea ii pestele. Aceasta este, acum, a treia

acestea i tim ca marturia lui e adeviiratá.

tilnd cis este Domnul. Deci a venit lisus i a luat päinea

cand lisus s'a ariitat ucenicilor, dup.& ce

s'a sculat din moqi. lar (lea, au pränzit, a zis lisus lui Simon Petru: Simone, fiul lui lona, mä

iubesti tu, mai mult dealt acestia ?

venirea mea, ce ai tu ? El este ucenicul care märturiseste despre acestea foi care a scris despre

Si sunt i alte multe lucruri pe care le-a facut lisus ei care, daci s'ar fi scris cu deamäruntul, socotesc cá nici in lumea toatä, n'ar fi putut sii, cartile ce s'ar fi seria. Amin.

1219 www.dacoromanica.ro

77.

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI 1.

Cuvant incepalor. Iniararea lui liens la Alegerea

cer.

lui Matia fn

local lui

ludavdniliterul. In cartea intaia, Teofile, am vor-

bit despre toate date a facut si a invdtat lisus, de la inceput,

Nu& in ziva cänd s'a inältat la cer, dupit ce prin Duhul Sfitnt a dat poruncile sale apostolilor pe care i-a ales.

Dap& patima sa, Iisus s'a aritat pe sine viu prin multe semne doveditoare i li s'a fäcut vazut in rästimp de patruzeci de zile, vorbind despre cele (taine) ale impitratiei lui Dumnezeu.

i când era cu ei le-a poruncit sä nu se depärteze de Ierusalim, ci sit astepte ftigiiduinta Tatialui, pe care, a zis el, ap auzit-o de la mine. Cit Ioan a botezat cu apä, iar voi vä veti boteza cu Duhul Sfänt, de azi nu peste multe zile. Atunci cei adunati acolo I-au intrebat si au zis: Doamne, oare in vremea aeeasta aseza-vei tu la Ice Impàräjia lui Israil ?

El le-a spus: Nu este lucrul vostru ca sä titi vremurile sau soroacele pe care Tatia le-a pus intea sa atotputer-

Atunci ei, de la muntele ce se chiamä Eleonul si care este aproape de Ierusalim cale de o Sambätit (2000 de

coti), s'au intors in Ierusalim.

Si °find au intrat, s'au suit in

aceeasi inclipere de sus unde le era sederea i erau: Petru P Ioan p Iacov Andrei, Filip P Toma, Vartolomei

Matei, Iacov al lui Alfeu P Simon Zelotul i luda al lui Iacov. Top acestia, inteun cuget, stáruiau In rugiaciune dimpreunä cu femeile cu Maria, mama lui lisus, i cu fratii lui. In aceste zile sculându-se Petru In mijlocul fratilor, iar numiirul celor striinsi acolo era ca la o sail douitzeci, a cuvântat: Bárbatilor P fratilor, se cädea se implineascit acea scripturg pe care

Sfântul Duh, prin gura lui David, a

rostit-o de mai inainte despre luda, care s'a fitcut °Ablaze', color ce 1-au prins pe lisus.

El, care era numfirat intre noi

fusese ales la aceastä Ci el, cu plata färildelegii lui, si-a

agonisit o tarinii, dar ciazand cu capul

In jos a capat in douit i i s'au viirsat toate maruntaiele.

Lucru care a ajuns la stirea tu-

nicie.

tulor locuitorilor din Ierusalim, asa incAt tarina aceea s'a numit in limba lor Hacheldama, adicà Tarina Sangelui.

pämä.ntului.

Ajungä, pustie casa lui p sä n'aibä, cine sá locuiascit in ea! P iar: lee altul dregätoria lui! Deci unul din acesti bärbati care

Ci voi, cänd va veni Duhul &Ant asupra voasträ, veti lua putere i imi yeti fi mie martori in Ierusalim i in toatä Iudeia i in Samaria P Omit la marginea

lar dupä ce a griiit acestea

s'a

cu ei de fatd, P un nor 1-a luat din ochii lor. Si pe cand se ducea el, iar ei priveau la cer cu ochii atintiti, jata dei biirbati au stiitut Mimeo, ei, imbriicati in haine albe; Si acestia au vorbit: Bärbati Gali-

leieni, de ce stap uitändu-vit la cer? Acest lisus care s'a inältat de la voi la cer, astfel va P veni, precum 1-ati vàzut ductiaidu-se la cer.

Ctimi Beds este in cartea Psalmilor:

s'au adunat cu noi, in tot timpul petrecerii intre noi a Domnului lisus, Incepänd dela botezul lui loan, unul pan& in ziva când s'a inaltat, dintre ei trebue sá fie impreunä, cu noi martor al invierii lui. Atunci au pus inainte pe dei: pe

Iosif numit Barsa,ba, zis i Iustus, P pe Matia.

Si s'au rugat P au zis: Tu Doamne, cela ce cunosti ininaile tuturor, audit% pe care din acesti doi 1-ai ales,

1220 www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 2 fie cunoscut i puneti in urechi vorbele

Ca sa ja local acestei slujbe i apos-

toliei de la care Lida a cazut, co sä

mele,

meargii la locu-i cuvenit.

Ca acestia nu sunt beti, dup.& cum socotiti voi, fiindca e deabia ceasul ai trei-

Deoi le-au dat sorti rg 804111 a cazut asupra lui Matia i a fost pus

lea din zi, Dar aceasta este ce s'a spus prin

alaturi cu cei unsprezece apostoli.

proorocul ¡oil: lar in zilele din urmä, zice Donmul,

2.

turna-voi din Duhul meu peste tot

Pogorf rea Duhului Sidnt. Cuvantarea lui Petru.

Cand a sosit ziva Cincizecimii, ei erau toti adunati laolalta. Si din cer far& de veste a venit un

huet, ca de vijelie care trece, si a umplut

toatä casa unde sedeau ei.

Si li s'au aratat impartite niste limbi ca de foc i deasupra fiecäruia din

ei s'a oprit cáte una. Si s'au umplut toti de Duhul

si au inceput sä vorbeaseit in alte limbi, precum Duhul le dadea ca sä vorbeasca. Ci in Ierusalim locuiau camera eacernici, Iudei din toate neamurile care

sunt sub cer. Ciind s'a raspiindit zvonul acesta s'a adunat multimea si a stat uimita, caci fiecare Ii auzea pe ei vorbind in limbo lui.

Si isi ieseau din cumpilt toti si se minunau zicând: la* nu aunt ei Galileieni, toti acestia care vorbesc ?

Atunci, cum auzim noi fiecare limba noastra, in care ne-am na'scut ? Parti j Mezi i EIamii i cei

làluii In Mesopotamia, in Iudeia Capadocia, in Pont si in Asia, In Frigia i in Panafilia, in EgiPt si in partile Libiei cea de Mg& Cirene, oaspeti veniti din Roma, Iudei prozeliti, Cretani

i Arabi, li auzim pe ei

vorbind, intr'ale noastre limbi, despre

faptele mar* ale lui Dumnezeu!

Si toti erau in uimire i nu se do-

mireau i ziceau unul catre altul: Ce va. sb, fie aceasta ? Altii msS. i-au luat in rás i ziceau:

Sunt plin de must. Atunci Petru a stat intre ei cu coi unsprezece, a ridicat glasul 0 a vorbit: Barbati din Iudeia i toti coi care locuiti in Ierusalim, aceasta s5. vit

trupul i feciorii vostri i fetele voastre vor prooroci i copilandrii vostri vor vedea vedenii i batrânii vostri vise vor visa.

i anume peste robii mei si peste roabele mele turna-voi, in acole zile, din

Duhul meu si vor prooroci. Si minuni voi face sus in cer jos pe p5,mänt semne: &Inge, foc negurä de fum.

Soarele se va schimba in intuneric

si luna in sange, mai inainte ea sa vie ziva Domnului cea mare si slavita. Atunci, oricine care va cherna numele Domnului se va miintui. Barbati din Israli, ascultati cuvintele acestea: Pe Iisus Nazarineanul, bärbat adeverit intro voi de Dumnezeu, prin puteri, prin minuni i prin semne pe care, in mijlocul vostru, Duninezeu printr'insul le-a Rout dup.& cum insiva stiti, Pe acesta, vouä dat, dupa, sfatul ränduit si a lui Dumnezeu fjtiin tit, de mai inainte, voi 1-ati luat i, pironindu-1 prin mâinile celor far& de lege, 1-ati omorit. Dar Dumnezeu 1-a inviat, dezlegand

durerile morii, intru cat nu era cu

putinta ea el sä fie tinut de moarte. Cad David zice despre el: Pururea am vitzut pe Domnul inaintea mea, ea el e de-a-drea,pta mea, ca sa nu ma clatin.

De aceea s'a bucurat inima mea

si s'a desfatat limbo mea ; chiar i trupul mea se va odihni intru nä,dejde.

Caci nu vei làsa sufletul meu in iad, nici nu vei ingadui ea Sfäntul tau

sa vadit stricaciunea. Facutu-mi-ai cunoscute eaile vietii; cu infatisarea ta mä vei umplea de bucurie.

Bärbatilor i fratilor, iertat sa-mi fie ea va spun farit sfialä de,spre patriarhul David, ca a murit i eS. s'a ingropat,

1221

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFLNTILOR .APOSTOLL 3

lar toti cei ce credeau erau

iar mormantul lui este la noi, pinit In ziva de azi. Dar David, fiind profet i tiind cä Dumnezeu i s'a jurat ou junimfint

aveau toate deobste. vindeau mosiile ii averile

imparteau tuturor, dupä cum avea ne-

säaleze pe tronu-i, din fruptul coapselor lui,

voie fiecare. Si In fiecare zi, cu stäruintit si In-

Mai inainte väzänd el, a vorbit

despre invierea, lui Christos: cit n'a fost

läsat in iad ii nici trupul lui n'a väzut putreziciune.

Pe acest haus, Durnnezeu 1-a inviat, pentru caza noi toti suntem martori.

tr'un cuget, erau in templu i frängeau painea, prin case si-si luau hrana ou bucurie i cu inimá nevinovatä, Litudând pe Dumnezeu i fiind bine vazuti de tot poporul. Iar Domnul sporea zilnic obstia cu aceia oare se inintuiau.

Deci inaltându-se prin dreapta lui

Dumnezeu i primind de la Tatill fitgit-

duinta Duhului Sfänt, a revitisat aceea ce voi vedeti i auziti. Cibei David nu s'a suit la ceruri, insis, el a zis: Zis-a Domnul Domnului meu: Sezi de-a-dreapta mea, Pänä ce voi pune pe vräjmasii täi

asternut al picioarelor tale. Cu neclintire, deci, ai. tie toatä casa lui Israil 05, Dumnezeu pe acest Iisus pe care voi 1-ati rástignit 1-a &out Donan i Christos. Auzind ei acestea,, pittrunsi hui, la inimä i ziserit lui Petru i celorlalti apostoli; Barbatilor i fratilor, ce sä facem? Petra le-a ritspuns: Pooiliti-vit.

sit se boteze fiecare dintre voi In numele lui Iii3us Christos, spre iertarea, pitcatelor voastre, i yeti primi darul Duhului Sfänt.

Cáci voui este daté, figiduinta

parte, ori pe cati Ii va cherna Dornnul Dumnezeul nostru.

märturisea Evanghelia si-i indemna pe ei zicAnd: Mantuiti-vii de neamul acesta abittut de la Dumnezeu. Deci, cei ce au primit ouvantul lui s'au botezat; i in ziva aceea, s'au adaos ca la trei mii de suflete. Si stäruiau in invätátura apostolilor si in viata fritt.eascit, in fiingerea páinilor i In rugiiciuni. Si tot sufletul era cuprins de teamit,

cilci multe minuni i semne se fáceau in Ierusalim de &are apostoli si mare fric5, ii stiptinea pe toti.

Petru vindeccl un olog ;ti propoveiduefte mulfimii Evangltelia.

Inteo zi, Petra i loan s'au suit la

templu, la ceasul rugficiunii, In ceasul al nouidea.

Si era un om, olog din nastere,

pe oa,re-1 aduceau si-1 puneau In fiecare

zi, la poarta templului zisit Poarta Frumoasä, ea sä cearit milostenie de la cei ce intrau in templa. Asesta vazánd pe Petra si pe loan

05, vor sit intre in templu, le-a cenit milostenie.

Ci Petru, ciutand la el impreunit ou

loan, a gräit: Uitit-te la noi.

lar ologul i-a privit cu luare aminte

asteptind sä capete ceva de la ei.

Atunci Petra a zis: Argint ii aur nu am, dar ce am aceea, iti dau:In numele lui lisus Christos din Nazaret, scoalli-te umblit.

copiilor vostri i tuturor calor de de-

Si prin alte multe vorbe, Petra

8.

Si apuoitndu-1 de mäna dreaptit 1-a seulat in sus i in aceea4i clipi picioarele gleznele lui s'au inzdrävenit,

Si sárind a stat in picioare si a Inceput sä umble. Si a intrat cu ei in templu i umbla i stirea i liuda pe Dumnezeu. lar tot poporul 1-a vitzut cum umbla i lauda pe Dumnezeu Dar il tiau bine oil el era cel

ce sedes, pentru milostenie, la Poarta

Frumoas5, a templului, i s'au umplut de uimire si de mirare, din Intämplarea lui.

Ci fiindcit el se tinca de Petru de loan, tot norodul uimit a dat naval& la ei, in pridvorul numit al lui Solomon. 1222

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 4

Petru vizand asa, a rostit citre

norod: Rarbati din Israil, de ce vii minunati de acest lucru, sau de ce stati cu ochii

atintiti la noi, ca si cum cu a noastrit putere sau cucernicie 1-am fi ficut pe

acest om sä umble ? Dumnezeul lui Avraam i Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacob, Dumnezeul pärintilor nostri a preamirit pe Fiul aim, pe hails, pe care voi 1-ati

dat prins i 1-ati tigiduit, in fata lui Pilat. Pilat gisise cu cale si-1 libereze, Dar voi ati tigiduit pe Cel Sfant si pe Cel Drept i ati cenit si vi hanizesci, un ucigas.

Ati omorit pe incepitorul vietii

pe care Dumnezeu 1-a inviat din morti noi Ii suntem martori. Brin credinta, in numele lui, pe acesta pe care 11 vedeti ii II eunoasteti, 1-a intArit numele lui Iisus i credinta cea intru el i-a dat lui, inaintea voastri a tuturor, aceastil intregime a trupului. Dar acum, fratilor, stiu eft ati fiiptuit din nestiintä, ea si mai marii vostri. Ci Dumnezeu a implinit astfel cele

ce a vestit prin gura tuturor profetilor

cum ei Christosul thu avea sii, piitimeasci. Drept aceea, pociiti-vá i VA intoarceti, ca sit se F}teargä picatele voastre,

ea si vie de la fata Domnului vremuri de lnviorare,

Si ea si trimiti pe eel mai di-

nainte randuit voui, pe Iisus Christos, Pe care trebue sti-1 pistreze cerul pan& la zilele cand toate vor fi puse iar la loc. Despre aceste zile a vorbit prin

gura sfintilor säi. celor din veac ai prooroci.

inteadevir citre pirinti: Domnul Dumnezeu va ndica Moise a zis

youä intre fratii vostri prooroc ca mine. Pe el sä4 ascu1ta4i in toate cate VA, va spune. Si va fi °A, orice suflet care nu va

asculta de proorocul acela va fi nimicit din popor. lar toti proorocii de la Samuil unii dupi altii oricati au vorbit au vestit de mai inainte i aceste zile. Voi sunteti fiii proorocilor i ai legiimintului pe care 1-a intocmit Dumnezeu fati cu pirintii nostri, gräind citre

Avra,am:

i intru semintia ta bine se

vor euvanta toate neamurile piimantului. Dumnezeu, inviind pe fiul dui, 1-a trimis intai la voi, si vä binecuvinteze, ca fiecare si se intoarci, de la riutatile sale. 4.

Petru pi loan aunt inchifi i adufi sei-fi dea aocoteala in fafa ainedriului. .Rugdciunea credinciofilor. Viata deobpte.

Pe cand vorbeau eitre popor, se infitisari preotii, cipita.nul temphilui Saducheii,

Turburati cä ei invati i vestesc poporului, intru lisos, invierea din morti. Si punand mana pe ei, i-au pus sub

pazi, panit a doua zi, cici acum era seari.

Insi multi din cei ce auziseri cu-

vantul au crezut, astfel ei numilrul

batilor credinciosi s'a ficut cinci mii. lar a doua zi s'au strins fruntasii lor i bitranii r}i cirturarii din Ierusalim, Si Anna arhiereul i Caiafa si Ion si Alexandru i cati eran din neamul arhieresc.

Si i-au adus in mijlocul sinedriului

i-au intrebat: Cu ce putero sau in al cui nume ati ficut voi aceasta ? Atunci Petru, plin fiind de Duhul Rant, le-a vorbit: Fruntasi ai poporului voi bitrani din Israil, nuclei noi suntem astiizi eercetati FA

pentru o facere de bine &are un om bol-

nav, ca sä rispundem In ce chip s'a fácut el sinitos:

Cunoscut sit vi fie voui tuturor la tot poporul Israil ea, in numele lui Iisus Christos din Nazaret, pe care si

voi 1-ati ristignit, dar pe care Dumnezeu

1-a inviat din morti, in numele lui sr(' a,cesta sinitos in fata voastri

El este piatra cea neluati in seam& de dare voi, zidarii, si care a ajuns si fie piatra din capul unghiului ; Si intru nimeni altul nu .este mantuire, cici nu este sub cer nici un alt nume

dat nouii oamenilor, intru care BA, ne

mantuim. Vitzind ei indrizneala lui Petru

a lui Ioan, erau in mare mirare, fiindcii

1223

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLL 5

ti dadeau seama c sunt oameni rara,

carte si din prostime. Dar ii cunosteau ca fusesera impreuna Cu Iisus. Si vlizand pe omul cel tamaduit

caro tu l-ai uns, s'au adunat impreung Irod i Pilat din Pont, ou si cu neamurile lui Israil,

Spre a face toate cate mana ta

stand cu ei, niinic n'aveau ce s'azic

sfatul tau mai dinainte au randuit s'a

impotriva. Ci le-au poruncit s ias afara din sinedriu i s'au sfatuit unii cu altii,

fie.

facut o minune cunoscuta si nu putem sa tagaduim.

sfant Fiului tau Iisus.

deasca mai departe in popor, cu amenintare sa le poruncim sa nu mai vor-

cu indraznealä, cuvantul lui Dumnezeu.

Si au zis: Ce vom face acestor oameni? °ad este stiut tuturor locuitorilor din Ierusalim ck printeinsi s'a Dar ca lucrul s'a nu se raspan-

beasca, in numele acesta nimanui. Deci chemandu-i le-au poruncit ca nicidecum s'a mai rosteascii, nici sit mai invete in numele lui Iisus. Ci Petru i Ioan, raspunzand, le-au

zis: Judecati de este drept inaintea lui

Dumnezeu sit ascultam de voi mai mult decat de Dumnezeu. Caci noi nu putem sil, nu vorbim cele ce am vazut si am auzit.

Dar ei, dupa ce i-au amenintat

din nou, le-au dat drumul, negäsind nici un chip cum sa-i pedepseasca i anume din pricina poporului, fiindca toti preamitreau pe Dunmezeu pentru ceea ce se facuse. lar omul cu care se facuse aceasta,

minarle a vindecárii avea mai mult ca patruzeci de ani.

Cand au fost slobozi au venit la ai lor si le-au spus cate le-au vorbit lor

$i acum, Doamne, cauta spre amenintarile lor i dii, robilor titi sa propovaduiasca, cuvantul tau cu toata indrazneala, Intinzand dreapta ta spre vindecare savarsind semne i minuni, prin numele

Si pe cand se rugau astfel, local s'a

cutremurat mide erau adunati i s'au umplut toti de Duhul Sfant i vesteau

Si o singura inima si un singar

suflet era in multime,a calor ce credeau nici unul nu zicea CA din a sa avere este

ceva al siu, ci total le era deobste.

Iar apostolii dadeau cu Vario mar-

turia invierii lui Iisus Christos si mare dar era cu ei cu toti.

Si nimeni nu era intre ei lipsit, fiindeit toti cati stäpaneau tarini sau case le vindeau i aduceau pretul celor van dute,

Si-1 puneau la picioarele apostolilor. Si se impartea fiecaruia, dupa, cum

avea fiecare trebuintà. Iar Iosif, cel ce de catre apostoli a fost numit Barnaba, adicii in talmacire fiul mangaieiii, un levit, nascut in Cipru, A vandut un ogor pe care-1 avea,

a adus banii

arhiereii Efi Ci ei auzind, inteun cuget au ridicat

glasul lor la Dumnezeu si au gráit: Stapâne Dumnezeule, tu care ai fácut cerul pamantul i marea si toate cele ce sunt inteinsele,

i

i-a pus la picioarele

apostolilor. 5.

Anania i Sal ira. Apostolii sunt f dar un inger le d.,c1 drumul. S latul /ui Gamaliel.

Tu esti carele prin Duhul Sfant prin gura parintelui nostru David, robul tau, ai rostit: Pentru ce s'au in-

lar un om oarecare anume Anania, cu Safira, femeia lui, si-au vandut

tat cele desarte?

oprit din pret o parte, iar partea ce

stäpanitorii s'au adunat laolaltii, impotriva Domnului i impotriva Christosului sau. Caci, cu adevarat, in cetatea aceasta, asupra sfant Fiului tau Esus, pe

apostolilor.

täráta,t neamurile i noroadele au cuge-

Ridicatu-s'au imparatii pamantului

Si, in intelegere cu femeia lui, a

a ramas a adus-o si a pus-o la picioarele

Petru atunci a grait: Ananio, pentru

ce a umplut Satana mima ta, sit minti tu Duhului Sfant i si dosesti din pratul tarinii?

1224

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 5 Daoa. n'o vindeai i ramanea, nu-ti ramanea tie? Si daca ai vandut-o, banii

nu erau in stapanirea ta ? Cum de ai

pus in mima ta lucrul acesta ? N'ai mintit oamenilor, ci lui Dumnez,eu. Anania auzind aceste vorbe a °Emit si a murit. i fricil mare i-a cuprins pe toti ascultatorii. Atunci s'au soulat cei tineri, au infasurat pe Anania i scotandu-1 afarii 1-au ingropat. Dupii un rastimp ea de trei ceasuri, a intrat i femeia lui, nestiind de cele intamplate. i Petru a intrebat-o: Spune-mi mie Cu atata ati vandut voi tarina? Iar Safira

a raspuns: Da, cu atata. Atunci Petru Ii graieste: Cum v'ati invoit voi sa ispititi Duhul Domnului ? picioarele celor ce au ingropat pe bärbatul tau sunt la usii si te vor scoate afari si pe tine. Iar Safira a cäzut deodata, la picioarele lui Petru i a murit. Cand au intrat flàcäii, au gäsit-o moartä i saoand-o Marä au ingropat-o Mug& barbatul ei. i peste toati adunarea credinciosilor si peste toti cati auzeau acestea, a cazut fricii mare. lar prin mâinile apostolilor se fa,ceau semne i minuni multe in popor '

11.

erau cu totii, intr'un cuget, in prid-

vorul lui Solomon.

Si nimenea dintre ceilalti nu cuteza si se alature de ei, dar poporul

lauda.

Si din ce in ce mai mult sporeau cei ce credeau in Donmul, multime de barbati i de femei; Asa ¡neat scoteau pe cei bolnavi in

ulite si-i puneau pe pattui si pe nasalii, ca. viind Petru, miicar umbra-i sa umbreasci pe v-re-unul dintre ei.

Veneau si din tArgurile dimprejurul

Ierusalimului multime de oameni, aducand bolnavi i bantuiti de duhuri necurate, si toti se tamiiduiau. Atunci s'a sculat arhiereul i toti cei impreunii, cu el care in de eresul Sadueheilor i s'au umplut de pizma. Si 0-au tntins mainile asupra apostolilor i i-au pus in temnita obsteascii.

Dar un inger al Domnului, in

timpul noptii, descuind portile temnitei scotandu-i afara, le-a poruncit: Mergeti i stati in templu i vorbiti norodului toate cuvintele acestei vieti. Ascultand de porunca au intrat de dimineatä in templu i invatau norodul. Ci venind arhiereul i cei din preajma lui au adunat sinedriul i toata batranimea fiilor lui Israil si au trimis la temniti sa-i adua, pe apostoli. Dar ducandu-se slujitorii nu i-au gasit in inchisoare. Deci s'au intors (land de veste, Le-au opus: Temnita am gasit-o incuiata cu toatá strasnicia si pe paznici

stand la usit; dar, cand am descuiat,

inauntru n'am gasit pe nimeni. Clind au auzit aceste vorbe, pitanul templului i mai marii preotilor nu stiau ce si creada despre ei si ce poate sii fie aceasta. Dar venind cineva i-a vestit:

oamenii pe care i-ati pus in inchisoare stint in templu, stand i invatand poporul.

Atunci s'a dus cápitanul cu slujitorii lui i i-a adus, dar nu ou sila, caci

se temeau de popor sá nu-i omoare ou pietre.

Si aducandu-i i-au pus in fata

sinedriului. lar arhiereul i-a intrebat,

Zicand: Au nu v'am poruncit voug,

Cu tot dinadinsul, sa nu mai invät,ati in numele acesta ? i iatä cá ati umplut Ierusalimul cu invittatura voastra, i voiti asupra noastra sii aduceti sangele acestui om!

Ci Petru i apostolii raspunzand au zis: Trebue sä ascultam pe Dumnezeu mai milt decat pe oameni. Dumnezeul parintilor nostri a inviat pe lisus, pe care voi 1-ati omorit spanzurandu-1 pe lemn.

Pe acesta, Dumnezeu, cu dreapta sa, I-a ináltat Capetenie i Mantuitor, ca sá dea lui Israil pocaintii i iertarea pacatelor.

Si pentru aceste lucruri ii suntem martori noi i Duhul &ant pe care Dumnezeu I-a dat celor ce Il ascultä.

1225

Auzind ei a,cestea, Ii Cilia la inima

hotarirea lor era ca si-i omoare.

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 6, 7

Atunei s'a sculat In sinedriu un

Fariseu cu numele Gamaliel, Invititor al

legii, cu mare vazi, la tot norodul, 0 a scoati pe oameni afari, poruncit un ristimp. Apoi le-a cuvintat: Birbati din Israil, luati-vi, bine seama ce aveti de gaud s5, faceti cu acesti oameni. C mai fnainte de zilele acestea s'a ridicat Teudas, socotindu-se pe sine ci, este cineva i s'au alitturat de el un

numkr de vreo patru sute de birbati,

dar a fost ucis, iar toti cei ce se luasera dupti el au fost finpristiati i nimiciti. Dupi, acestea, s'a ridicat luda

Galileianul, in vremea numrrii, 0 a

momit mult norod di vie dupâ el, dar 0 el a pierit i toti citi au ascultat de el s'au risipit.

Si a,cum v zio you'd: Nu vi legati

de acesti oameni, ci dati-le bunii, pace,

Chei daci aceasti punere la cale sau acest lucru este de la oameni, se va

Duhul Sfint si de Intelepciune, pe care noi stt-i rinduim la aceastii, Iari, noi vom stärui In rugiciune In servirea cuvintului. Sfatul a plicut fntregii aduniri au ales pe Stefan, barbat plin de oredinti 0 de Duhul Mint, pe Filip, pe Prohor, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena 0 pe NicolaA3, prozelit din Antiohia.

Pe acestia i-au Infitisat fnaintea

apostolilor, care, dupi ce s'au rugat, si-au pus mitinile peste ei.

Si ouvintul lui Dumnezeu crestea

numirul ucenicilor din Ierusalim sporea

foarte ii multime mare de preoti veneau la credinti. lar Stefan, plin de dar si de putere, ficea minuni i semne mari In popor.

Atunci, din sinagoga ce se zice a

Libertinilor (a Cirineilor 0 a Alexandrinilor qi a celor din Cilicia si din Asia) s'au sculat unii i au fnceput di, se pHceascii cu Stefan.

Dar nu puteau si se miisoare cu

nimici,

lar de este de la Dumnezeu, nu

veti putea si-1 nimiciti; ca nu oumva si vä aflati In lupti chiar cu Dumnezeu. Ascultind sfatul lui, ei au chemat pe apostoli, au pus bati cu nuiele poruncindu-le sä, nu naai propoviiduiasci,

In numele lui Iisus, le-au dat drumul.

lar ei au plecat din fata sine-

driului, bucurindu-se cà s'au frivrednicit,

pentru numele lui, sâ sufere Si toatit ziva, In templu i prin case, nu conteneau si, Invete i sâ binevesteascli pe Christos Iisus.

fntelepciunea i vorbea.

cu duhul ou care el

Atunci au pus la cale pe niste

oameni care si, Noi 1-am auzit sptinind ouvinte de hull); fmpotriva lui Moise

si a lui Dumnezeu.

Si au Intiritat poporul 0 pe bi-

trini qi pe oixturari nivilind asupri-i I-au luat pe sus 0 I-au dus la sinedriu. Acolo, au pus martori mincinosi, care au zis: Acest om nu conteneste cu vorbele lui de hula, Impotriva locului celui sfânt i fmpotriva legii. Clici 1-am auzit zicand despre Iisus

6.

Ordnduirea celor papte diaconi. Obotia spore*. Pdra wilted impotriva /ui )5ftefan.

In zilele acelea, fnmultindu-se ucenicii, Elinistii Iudei au fnceput sâ murmure impotriva Evreilor cii, la impartire& zilnicä de hrani, vliduvele lor eran trecute cu vederea. Atunci cei doisprezece au chemat multimea ucenicilor 0 le-au zis: Nu este

potrivit ea noi, piräsind cuvintul lui Dumnezeu, si slujim la mese. Drept aceea, fratilor, ciuta,ti sapte birbati dintre voi, bine vizuti, plini de

Naza,rineanul, cum ci el va strica locul acesta si va schimba datinile pe care le avem predanie de la Moise. Si atintindu-si ochii asupra lui Ste-

fan, toti cei ce sedeau in sinedriu au vazut fata lui luminoasii ca fata unui inger. 7.

i martiriul lui yFtelan. Atunci arhiereul a fntrebat: Adevirate aunt acestea? lar Stefan a rostit: Fratilor Cuvdntarea

rintilor, asoultati! Dumnezeul märirii s'a

1226

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLL 7

aratat pa.rintelui nostru Avraam, °and era in Mesopotamia, mai nainte ca sä, locuiasea In Haran ;

Si i-a poruncit: Iesi din pamantul tau si din rudeniile tale si vino in pitmitntul pe care ti-I voi arata. Atunci a iesit din piimantul Haldei-

poporul si se inmultea in Egipt,

Pa.nti, cand s'a ridicat peste Eg,ipt

lor si a locuit in Haran. Iar de acolo,

clupa moartea tatalui sau, 1-a stramutat in aceasta tara, in care loeuiti voi aeum. Dar aici nu i-a dat sa stäpaneascâ dci un picior de pamant, ci i-a fagaduit ea-i va da, atunci cand n'avea copil, lui ei semintiei luí dupli el, spre stapanire, aceastä Ora.

i Dumnezeu a vorbit astfel: Urmasii lui vor fi streini in pamant strain, si acolo Ii vor robi i Ii vor asupri patru sute de ani. Dar poporul la care vor fi robi, en 11 voi judeca a zis Domnul iar

dupa aceea vor iesi locul acesta.

a cumparat-o, cu prat de argint, de la fiii lui Emor, in Sihem. Ci, cu cat se apropia vremea frtgam duintei, pe care Dumnezeu ou juramant i-o dad use lui Avraam, cu atitta crestea

alt impitrat, care nu stia de Iosif. Acesta, purtandu-se ea un viclean Cu neamul nostru, asuprea pe parintii nostri ci i-a pus said arunce pruncii, ca sä nu mai apuee viata. In vremea aceea, s'a nascut Moise si era placut lui Dumnezeu. i trei luni

a fost hranit In casa tatalui

lar cand 1-a leplidat, 1-a luat fiica lui Faraon c I-a orescut ea pe feciorul ei. Astfel Moise a invatat toata inviitittura Egiptenilor c era puternie In ou-

vant c in fapte. lar cand a implinit patruzeci de ani si-a pus in gaud sa cerceteze pe fratii sai, fiii lui Israil. Si, vazand pe unul dintre ei

vor sluji mie in

Si i-a dat asezamantul taierii imprejur; i asa i s'a nascut Isaac ci I-a taiat imprejur a opta zi, i lui Isaac i s'a naseut Iacob si lui Iacob coi doisprezece patriarhi. Si patriarhii pizmuind pe Iosif 1-au

sufere strambiltate, I-a apara,t si, omorind

pe egipt,ean, a fázbunat pc asuprit. Ci el credea cä fratii sai vor pricepe cum cii. Dumnezeu, prin bratul lui,

le darueste mantuire, dar ei n'au pri-

vandut in Egipt, dar Dumnezeu era

ceput.

Cu el,

Si 1-a scos din toate necazurile lui i-a dat lui dar si intelepciune inaintea lui Faraon, Impiíra.tul Eg,iptului, iar acesta

I-a pus mai mare peste Egipt si peste toata casa sa. Si a venit foamete peste tot Egiptul

si peste Canaan, si stramtorare mare, asa incat parintii nostri nu mai giiseau

bucate. Ci Iacob auzind o Bunt bucate In

Egipt a trimis pe parintii nostri intaia

räu unul altuia?

Dar cel caro asuprea pe aproapele

1-a impins si a rostit: Cine te-a pus pe tine stapan ci judecator peste noi? Nu cumva vrei sä ma omori, cum ai °merit eri pe egiptean? La acest cuvant, Moise a fugit a trait ca strein in tara Madian i i s'au nascut acolo doi feciori.

Iar dupa ce au trecut patruzeci

'para.

lar a doua oarit Iosif s'a facut cunoscut fratilor sai ci Faraon a af1at despre neamul lui Iosif. Apoi Iosif a trimís si a chemat pe

Iacob, tatal sau, c toata rudenia sa, cu saptezeci ci cinci de suflete.

Si Iacob s'a pogorit in Egipt; c a murit si el si parintii nostri; Si au fost striimutati la Sihem au fost pusi in petera pe care Avraam

A doua zi s'a, aratat unora care

se certau c i-a Imbiat la pace, zicandu-le: Oamenilor, sunteti frati. De ce vii, faceti

de ani, ingerul Domnului i s'a aratat in desertul muntelui Sinai, in para focului unui rug. Ci Moise vaztind s'a rainunat de vedenie, dar, cand a venít aprosTe ca se uite mai bine, a vorbit vocea Domnului:

Eu aunt Dumnezeul ptirintilor Dumnezeul lui Avraam c Dumnezeul lui Isaac) Dumnezeul lui Iacob. i Moise tremurând nu cuteza 85, se uite. 1227

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLL 7

Atunci Domnul i-a zis: Dezleaga inctiltamintea picioarelor tale, caci locul

pe care stai este pamant

Am vitzut proa bine suferinta poporului meu in Egipt i suspinul lor 1-am

auzit, si de aceea m'am pogorit ca sa-i scot. Si acum vino, a& te trimit in Egipt.

Pe Moise acesta de care s'au lep&dat, zicand: Cine te-a pus pe tine

domn i judeator ? pe acesta 1-a trimis Dumnezeu domn i riiscumpar&tor, prin mana ingerului care i se arittase lui in rug.

El i-a scos afara, facand minuni semne in Egipt i in Marea Rosie si in pustie, timp de patruzeci de ani.

paganilor, pe care Dumnezeu i-a gonit din fata parintilor nostri, si a stat asa pan& in zilele lui David. David a aflat har inaintea lui Dumnezeu pi s'a rugat sà dobb.ndeasca,

locas statornic pentru casa lui Iacob. Dar Solomon a fost ctitorul easel lui.

Col Preainalt, Snail, nu locueste in cladiri de man& omeneasca, precum rosteste profetul:

Cerul este jetul meu si ptimantul astemutul picioarelor mele. Ce fel de zice casit yeti ditch pentru mine ? Domnul eau care este locul odihnei mele ?

Acesta este Moise cel ce a zis fiilor

lui Israil: Proroc ca mine v& va ridica, din fratii vostri, Domnul Dumnezeul nostru ; de el sä. ascultati. El este cel ce, la adunarea poporului, in pustie, a fost mijlocitor intre ingerul care i-a vorbit pe muntele Sinai parintii nostri si a primit cuvinte de viaä ca sit ni le dea noutt. Dar p'arintii nostri n'au voit fie ascult&tori, ci I-au lepadat i cu inimile lor s'au intors catre Egipt, Si i-au zis lui Aaron: Fit-ne noug dumnezei, care s& mearg& inaintea noa-

strà; caci acestui Moise, care ne-a scos din pämantul Egiptului, nu stim ce i s'a intamplat. Si au facut in zilele acelea un chip de vitel si au adus idolului jertfä, si se desfittau intru lucrurile mâinilor lor. Ci Dumnezeu s'a intors de la ei

Au nu mina mea a facut toate

acestea ?

Voi cei tari de cerbice i nethiati

imprejur la inim& si la urechi, voi pururea

Duhului Want stati impotriva. precum parintii vostri asa si voi! Pe caro dintre proroci nu 1-au prigonit parintii vostri? Omorit-au pe cei ce au vestit de mai inainte sosirea Celui Drept, ai cirui vanzittori i ucigasi v'ati &cut voi acurn, Voi care ati primit legea cu randuial& de la ingeri i n'ati pazit-o! Auzind ei acestea, ii taia la inima scrasneau din dinti asupra lui. Ci Stefan, fiind plin de Duhul &ant i ottuttind la cer, a vizut marirea lui Dumnezeu si pe Iisus, stand de-adreapta lui Dumnezeu. Atunci a zis: Iat& yid cerurile deschise si pe Fiul omului stand de- a-dreapta

i-a lasat de capul lor 85, se inchine cerului, precum este scris in cartea prorocilor: Adus-ati voi mie, cast], a lui Israil,

lui Dumnezeu! lar ei strigand ou glas mare si-au astupat urechile si au nitvalit asupra lui,

Ati purtat cortul lui Moloh i steaua dumnezeului Remfan, chipurile pe care

f&cut, ca sit vä inchinati la ele! De aceea, vä, voi stramuta dincolo de

cetate, au inceput sa-1 bat& cu pietre. lar martorii si-au pus jos vesmintele, la picioarele unui tanar numit Saul. 1.5i pe &and ucideau cu pietre pe

Babilon.

Stefan, el se ruga si zicea: Doamne Iisuse,

toti o data; 68. Si dup& ce 1-au scos afarit din

timp de patruzeci de ani, in pustie, vite injunghiate i jertfe?

Piirintii nostri aveau in pustie cortul marturiei, asa cum oranduise cel ce

a vorbit cu Moise, ea sii4 fad, dup& asemänarea pe care o v&zuse. Si

acest oort 1-au luat

primeste duhul meu!

Apoi ingenunchind a strigat cu

voce tare: Doarane, nu le tine in seam& acest i graind acestea a ador!

p5,rintii

nostri si I-au dus cu Iosua in pamantul

rait. lar Saul se invoise la uciderea lui Stefan.

1228

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLL 8 8.

Saul prigona,ste pe crastini. Filip predicd

in Samaria. Simon vrcljitorul. Petru

loan. V istiernicul inipclreitesei Candachia se face cre,qtin.

In vremea aceea, s'a ridicat prigoan5, mare asupra bisericii din Ierusalim.

8i toti, dad.), de apostoli, s'au fmprastiat prin tinuturile Iudeii si ale Samariei. Ci barbati cucernici au fngropat pe 8tefan si 1-au jeluit ou jale mare. Saul, Irish*, pustia biserica, intrand din casa in casa, i tarind pe barbati pe femei fi didea ca s5.4 Inchidä. Pe de altá parte, coi ce se risipiserli

stribiitea,u teat& tara binevestind cuvantul.

Filip a mers devale fnteo cetate a Samariei i le-a propovaduit pe Chri-

stos.

Ciici nu se pogorif*ie Inca peste nici unul din ei, ci erau numai botezati In numele Domnului Iisus. Atunci si-au pus mainile peste ei au luat Duhul &ant.

lar Simon, (lac& a vázut ca Duhul Rant se da prin punerea mainilor apostolilor, le-a adus bani, 8i le-a zis: Dati-mi i mie puterea

aceasta, ca pe oricine voi pune máinile sá primeasc5, Duhul &Ant.

Dar Petru a rostit c5,tre el: Banii

cu tine o data, s5, fie de prapad ! Caci

ai

socotit ca darul lui Dumnezeu se

castiga cu bani. Tu n'ai parte, nici sort la chemarea

acea,sta, pentru cá mima ta nu este dreapta inaintea lui Dumnezeu.

Drept aceea, pocaeste-te de aceastii,

lar gloatele erau cu luare aminte

rautate a ta i te roaga luí Dumnezeu, doar i se va ierta cugetul inimii tale, Caci vad ca esti fiere de amafa-

Cad din multi care aveau duhuri

nu vio asupra mea nimio din cele ce

In acelasi cuget la cele spuse de catre Filip, asoultandu-1 i vizand semnele pe caro le sivansea.

necurate, duhurile rácneau cu putero ieseau. si multi slabanogi i ologi se tit-

maduiau. Deci, In acel oral era mare bucurie.

Dar acolo era, din vremuri, un

barbat anume Simon, care era vrajitor

arnagea norodul Samariei, zicand cum cá este cineva de searni. 8i toti, de la mio çí pang la mare, ascultau de el si ziceau: El e puterea Dumnezeu nunaitti cea mare. 8i ascultau de el fiinda, de multi vreme, cu vrajile lui, le luase mintile. lar cand au crezut lui Filip, care Je binevestea despre finpariitia lui Dumnezeu i despre numele lui 11SM Christos,

barbati i femei s'au botezat. Ci Simon a crezut si el i s'a botezat ii era mereu cu Filip. 8i uitandu-se

la semnele i la marile minuni ce se faceau

era peste masura de mirat. Atunci apostolii din Ierusalim auzind cum oa Samaria a primit cuvantul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru pe loan, Care venind s'au rugat pentru ei, ea di primeasc5, Duhul Sfant.

ciune i prins in legaturile nedreptatii. Simon a faspuns si a zis: Rugati-va voi la Domnul, pentru mine, ca 85,

ati zis.

lar ei, marturisind i griiind cu-

vantul lui Dumnezeu, s'au fritors la Ieru-

salim i In multe sate ale Samaritenilor

au propovaduit evanghelia. Ci ingerul Domnului a graft catre Filip i i-a zis: Scoala-te i mergi spre miaza-zi,

la calea - cea pustie - care

coboara de la Ierusalim In Gaza. 8i s'a sculat si a mers. i %till,' un

b5,rbat din Etiopia, famen, mare dregiitor al Candachiei, imparilteasa Etiopiei, vistiernio peste toatii vistieria ei, care venise la Ierusalim sà, se inchine, Se intorcea acasi i, ezand in carul lui, citea pe proorocul Ci Duhul i-a zis lui Filip: Apropie-te i ine-te de carul acesta. 8i alergand Filip 1-a auzit cum citea pe prorocul Isaia. Atunci 1-a intrebat: Intelegi oare ce citesti ? El a raspuns: Cum as putea sii fnteleg, de nu ma va calauzi cineva? a rugat pe Filip sa, se urce si sii, sada langa el. Locul din scriptura pe care-I citea

era acesta: Ca o oaie spre junghiere a

1229 www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLL 9 fost adus i faril glas ca un miel inaintea

oelui care-1 tunde, asa n'a desohis gura lui.

Intru smerenie, judecata lui s'a

ridicat fi neamul lui eine-1 va spune ? Caci viata lui s'a luat de pe pamant. Ci famenul luand vorba a intrebat pe Filip: Rogu-te, despre cine zice pro-

Il prigonesti. Greu IV este sä izbesti in tepusa cu piciorul. Ci el, tremurand i ingrozit, a raspuns:

Doamne, ce voiesti sa fac ? lar Domnul i-a grait: Scoala-te i inträ in cetate ti se va spune tie ce trebue ea faci.

rocul acesta ? Despre sine ori despre alt-

lar barbatii care megeau cu el pe cale au stat locului înmärmuriti, caci glasul il auzeau, dar nu vedeau pe ni-

cineva ?

meni.

lar Filip deschizand gura sa

incepand de la scriptura aceasta, i-a bine-

vestit lui pe Iisus.

Si pe cand mergeau pe cale au ajuns la o apa; iar famenul a zis: Tata lapa. Ce ma ()preste ca sa nu m5, botez ? Filip a rostit: Daca orezi din toata

Saul s'a sculat de la pamant, dar, dei avea ochii deschisi, nimio nu putas

sâ vaza. Atunci 1-au luat de maná si

1-au bagat in Damas°. i trei zile a fost rara vedere; si n'a mancat, nici n'a bäut.

In Damasc era un ucenic anume

Cred ca Esus Christos este Fiul lui Dum-

Anania, i Domnul i-a zis, in vedenie: Ananio ! i el a raspuns:

nezeu.

Doamne !

mima, este iertat. El a fáspuns si a zis: i a porunoit sä stea carul; si s'au

pogorit amlindoi in tipa, Filip i famenul, si 1-a botezat.

lar cand au iesit din apa, Duhul

Domnului a rapit pe Filip i famenul nu 1-a mai vazut. Ci el s'a dus in calea lui cu bucurie.

lar Filip s'a dovedit in Azot,

mergand din loe in loo binevestea prin

toate targurile pana ce a sosit in Cezareia. 9.

lar Domnul catre el: Scoalit-te, mergi pe t'Eta care se ohiamii. Ulita Dreapta si la casa lui luda intreabá. de un om din Taras, cu numele Saul, caci, jata, este in rugticiune, i a vitzut in vedenie pe un barbat,

anume Anania, intrand la el si punandu-si mainele peste el, ea vederea. Ci

capoto lar

Anania a raspuns: Doamne,

despre omul acesta am auzit de la multi cate role a facut sfintilor tai in Ierusalim.

Aici chiar are putere de la mai

Pe drumul Darnascului, Domnul se aratd dui Saul §ri-1 fose siefi apostad. Petru vindecei pe Enea si inviazd pe Tavita.

In vremea aceasta, Saul, sufland

mereu amenintare i omor impotriva ucenicilor Domnului, s'a dus la marele preot, Si a cenit de la el scrisori catre sinagogele din Damasc, precum ca, de va °Ala acolo pe vre-unii, atat barbati cht i femei,

cä sunt pe calea aceasta, legati sa-i a-

duo& la Ierusalim. Dar pe cand calatorea si era aproape de Damasc, o lumina, din cer 1-a invaluit

deodata ca inteun fulger. i Saul citzand la pamant a auzit un glas care-i zicea: Saule, Saule, de ce m'a prigonesti ?

El a zis: Cine esti tu, Doamne ? Iar

Domnul: Eu sunt Iisus, pe °are tu

marii preotilor sa lege pe toti care chiamä numele tau. Ci Domnul vorbit-a catre el: Mergi,

fiindcá acesta imi este vas ales, ca poarte numcle meu inaintea paganilor si a imparatilor ii a fiilor lui Israil. Caci eu Ii voi arata cate trebue el sa sufere pentru numele meu.

Deci s'a dus Anania si a intrat

in casa i punandu-si mainile pe el a Frate Saule, Domnul Iisus, cel ce ti s'a arátat pe calea pe care tu veneai, m'a trimis ca primesti vederea

sil te umpli de Duhul Sfant. i indatá au cazut de pe ochii lui

ca niste solzi i iarifisi a vazut i sculan-

du-se s'a botezat. Apoi, luand de mancare, s'a intarit. Si a stat ou ucenicai din Damas() cateva zile.

1230 www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINT1LOR APOSTOLI, 10

*i degraba in sinagoge a propo-

vaduit pe list's, ca el este Fiul lui Dumnezeu.

lar toti care Il auzeau se miran foarte i ziceau: Nu este oare el, care

schingiuia in Ierusalim pe cei ce chiama

acest nurne si n'a venit aci Cu tinta acettsta, ca

dud'', pe ei legati la ar-

hierei ?

*i Saul se intlirea din ce in ce mai mult si-i punea in incurcatura pe Iudeii sáläluiti in Damasc, dovedind acesta este Mesia,

Asa inclit, dupl., ce au trecut zile

mai multe, Iudeii s'au sfatuit sí-1

o-

moare.

Dar uneltirea, lor a ajuns la cunostinta lui Saul. Ci ei pazeau zi i noapte la portile Damascului ea sa-i ridice viata. Ueenicii lui insii, luandu-lnoaptea, I-au pogorit peste zid, lasandu-1 in jos

intfo cosnita.

Venind in Ierusalim, Saul incerca

sa se aliiture de ucenici, dar toti se temeau de el, necrezand ea este ucenic.

Atunci Barnaba, luandu-1 sub mana ea, 1-a dus la apostoli i le-a istorisit cum vitzut in cale pe Domnul, cum a vorbit

Doranul cu el si cum a preclicat in Parnaso, fara sfialä, in numele lui Iisus. Deci era cu ei, inlauntru i inafarit de Ierusalim, si lucra cu indrilznealä, pentru Domnul, Vorbind i prieindu-se cu Evreii Elinisti. Ei insá umblau ca sa-1 ucida. Dar fratii prinzand de veste 1-au dus pe Saul la Cezareia si de acolo 1-au trimis la Tarsus.

Prin toata Iudeia, Galileia i Samaria Biserica avea pace, cliidindu-se umbland in frica Domnului i sporind

In Jopo era o ucenitit Cu numele

Tavita (care In talmacire insemneazii

caprioarii); aceasta era plina de fapte bune si de railosteniile ce facea. *i s'a intamplat, in acele zile, ea ea s'a bolnlivit i a murit. i clupit ce au sciildat-o au pus-o in foisor. Ci Lida, fiind aproape de lope, ucenicii auzind ca Petru este in Lida au

trimis pe doi barbati la el, rugandu-1: Nu pregeta sli vii pitnä, la noi.

Atunci Petru s'a sculat si a venit

cu ei. Cand au sosit, 1-au dus sus in foisor i rang& el au stat plangand toate viiduvele, care Ii aratau cámasile

vesmintele cAte le faces, Caprioara pe °and era cu ele.

*i Petru a scos pe toti afara, a

ingenunchiat i s'a rugat si, intorcandu-

se catre trup, a zis: Tavita, scoalit-te ! Ci ea si-a deschis ochii i vizand pe Petru a Fie zut i dandu-i mitna, Petru a ridicat-o.

Apoi a ehemat pe sfinti i pe vitcluve si le-a infatisat-o vie. Iar minunea aceasta s'a facut aunoscutit in intreaga lope, si multi au crezut in Dumnezeu. *i Petru a riimas in lope raai

vreme, la un tab:dear, anume Simon. 10.

Corneliu, cu toad casa tui, vine la credingi i se boteaztl. In Cezareia era un biirbat ou numele

Corneliu, sutas din cohorta zisit Italia, Cucernic i temator de Dumnezeu, cu toatä casa lui, i care faces, multe railostenii poporului si se ruga lui Dumnezeu totdeauna.

*i a vazut in aratare, rimurit, pe

prin chemarea intr'ajutor a Sfantului Duh. Ci Petru, trecand pe la toti, a venit si la sfintii care locuiau In Lida,. *i acolo au gitsit pe un om antune

la ceasul al noualea, din zi, un inger al lui Dumnezeu intrand la el si graindu-i:

fiindca era paralitic.

sandu-se a faspuns: Ce este, Doamne ?

Enea, care, de opt ani, zacea in pat Atunci Petru i-a zis: Enea, te vindecii lints Christos. Scoala-te i strange-ti patul. *i s'a sculat numaidecat. *i 1-au vilzut toti cei ce locuiau

in Lida si in Saron, care s'au i tutors la Domnul.

Cornelie !

lar Corneliu citutand la el si infrico-

ingerul a zis: Rugaciunile tale si milosteniile tale s'au suit spre pomenire, inaintea lui Duranezeu. *i aoum trimite oameni la Tope si

chiama sa vie pe unul Simon, care se numeste si Petru. 1231

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLL 10 Acesta ga,zdueste la un tabacar Simon, a carui casa este langa, mare. Petru

iti va spune ce trebue sit faci.

sfantul inger 85, trimitä sa te cheme acasä la el, ca sit audit cuvinte de la tine. Atunci Petru i-a chemat inlituntru

Corneliu a chemat pe doi din oamenii de casa si un ostas cucernic din straja lui,

si le-a dat gazduire. A doua zi s'a sculat a iesit cu ei; lar cativa din fratii coi din lope 1-au insotit.

mis la Jopo.

Cezareia. Tar Corneliu Ii astepta i chemase aces& la el rudeniile sale i prie-

Gaud s'a dus ingerul care vorbea cu el,

Si dupit ce le-a spus totul i-a tri-

A doua zi, pe cand mergeau pe

In ziva urmätoare, au intrat in

drum si se apropiau de oras, Petru s'a suit catre ceasul al saselea in foisor, ca di se roage. Si i s'a facut foame i voia sit manfince, dar pe cand gazdele gateau

Corneliu iesindu-i inainte a ciizut la picioarele lui si s'a inchinat.

rindu-se un lucru ca o fata mare de 'Audi, lama in jos, spre piimant, de

Si vorbind cu el a intrat si a sit multimea celor adunati. Si a grilit catre ei: Voi stiti cum

de masit a venit peste el o rapire de sine. Si a vitzut cerul deschis s't pogo-

cele patru capote.

In ea erau toate dobitoacele cu

patru picioare i taritoarele pamantului pasarile cerului.

lar un glas a strigat dare Petru:

Scoala-te, Petre, junghie i mananca.

Ci Petru a rispuns: Nicidecum, Doamne, caci niciodatä n'am mancat fiece, spurcat sau necurat. Si iar, a doua °ark i-a zis glasul: Cele ce Dumnezeu a curätit, tu sit nu le zici spurcate.

Si aceasta s'a facut de trei

ori

indata pAnza s'a ridicat la cer. Pe cand Petru nu se domirea sine ce ar putea sä fie vedenia pe care o vazuse, iatit barbatii coi trimisi de

Corneliu, dupa ce intreba.serii, de casa lui

Simon, s'au oprit la poartii.

Si strigand au cerut deslusire (lac&

Simon, zis si Petra, este in gazda acolo.

Si tot gandindu-se Petru la vedenie Duhul i-a vorbit: lata trei b5,rbati care te cauta. Ci scoalä-te, coboar5.4e i mergi impreuna cu ei, neavand nici o indoiala, fiindcit eu i-am trimis.

Atunci Petru s'a dat jos, la barbatii trimisi la el de Corneliu, i le-a

zis: Iatä eu sunt acela pe care Il cauta,ti. Care este pricina pentru care ati venit ?

lar ei i-au spus: Corneliu conturionul, om drept i ten:Cater de Dumnezeu

i

cu marturie bunä dela tot

neamul Iudeilor, a primit porunca

tenii coi mai de aproape.

Si cand a fost

sit

intre Petru,

Dar Petru I-a ridicat

Scoalit-te, i eu sunt ora.

i

i-a zis:

c5, neiertat este unui bärbat iudeu sä se intovaraseascii sau sä se apropie de unul de alt neam, dar mie Dumnezeu

mi-a arittat di nu zic de nici un om

ca este spurcat sau necurat. Drept aceea, chemat fiind 85, viu, am venit far& vorba. Deci, va intreb: Pentru care ouvant ati trimis dupit mine ?

Corneliu a ritspuns: Cu patru zile In urm5,, postisem pana la ceasul acesta

imi faceam rugaciunea de ceasul al nouälea, la mine in casa, cand iata un barbat in vesmant alb strälucitor a stat In fata mea. El a gait: Cornelie, auzitu-s'a rugliciunea ta i milosteniile tale au fost pomenite inaintea lui Dumnezeu. Trimite, dar, la lope i chiam5. pe Simon, cel ce se numeste Petru ; el gazdueste in casa lui Simon Tabäcarul, king& mare.

Deci indata am trimis la tine; si tu ai fault bine ca, ai venit. lar scum suntem toti de fatit inaintea lui Dumnezeu, ca sa ascultam toate cele poruncite

tie de la Domnul.

Atunci Petru deschizandu-si gura a gait: Cu adevärat pricep ea Dumnezeu nu este pärtinitor, Ci, in once neam, cel ce se teme de Dumnezeu i trilieste cu dreptate prima este inaintea lui ca sa asculte Cuvantul pe care:ell-a trimis fiilor

lui Israil, binevestind pacea prin Iisus Chistos. Acesta este domn peste toate.

1232 www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 11

Deci, °and Petra a venit sus in

Voi stiti despre cele petrecute in toata Iudeia, cu incepere din Galicia,

Ierusalim, credinciosii taiati imprejur se

dupa botezul pe carel-a propovaduit Than,

priceau cu el,

Adica despre Tisus din Nazaret: cum 1-a uns Dumnezeu eu Duhul Sfant si cu putere f}1 cum a umblat el din loo in loe, binefacand i vindecand pe toti cei asupriti de diavolul, pentru ca Dumnezeu era cu el.

Zicandu-i: Ai intrat la oameni netaiati imprejur i ai mancat cu ei. Atunci Petru a inceput sä le punii inainte faptele pe rand si a zis:

cate a facut, si in tara Iudeilor i in

o fata mare de pan* lisata in jos

Eu eram in cetatea Tope si ma

rugam si am vazut, intru uimirea mintii,

Si noi suntem martori pentru toate

o vedenie: un lucru pogorindu-se ea

Ierusalim, el pe care l-au omorit, spanzurandu-1 pe lemn. Dar Dumnezeu 1-a inviat a treia zi si i-a dat sa so arate, Nu la tot norodul, dar noua, martorilor mai dinainte randuiti de Dumnezeu, care am mancat f}i am baut cu el, dupa invierea, lui din morti. Si ne-a poruncit sa propovaduim norodului i sh incredintam ca el este hotarit de Dumnezeu sa fie judecator al viilor si al mortilor. Despre acea,ta marturisesc toti proorocii: câ oricine care va crede in el va dobandi iertarea pacatelor, prin nu-

din cer de cele patru capete, si care a

mele lui.

Pe &and Petru Inca rostea aceste

vorbe, Duhul &ant a cazut peste toti

care ascultau cuvantul.

lar credinciosii tEtiati imprejur, care

venisera cu Petru, au ramas uimiti, vazand ca darul Duhului &ant s'a val.sat i peste pägani. Cad

limbi

Ii auzeau pe ei vorbind in

i marind pe Dumnezeu. Atunci

Petra a graft:

Poate, oare, cineva sa-i opreasca de la apa botezului pe acestia care au luat Duhul Slant, ea si noi ? Deci a poruncit sit, fie botezati

In numele lui Iisus Christos. Atunci 1-au

rugat pe Petru Rä riimana la ei cateva zile. 11.

Petru dci socoleald despre primirea *lad-

nilor la Christos. A postolii in Fenicia, Cipru

,si

Antiohia. Foametea prorocitd

de Agavus. 1. Apostolii i fratii care erau prin

Iudeia auzira ca i paganii au primit cuvantul lui Dumnezeu.

venit pan& la mine. Ma uitam bine la ea i luam seama;

si am vitzut dobitoacele cu patru pi-

cioare ale pämantului i fiarele i tarttoarele i pasarile cerului. Si am auzit un glas care itni zicea: Scoala-te, Potro, junglie i mananca. Ci

eu am raspuns: Nicidecum,

Doarane, cäci nimio spurcat sau necurat

n'a intrat vreodata in gura mea.

Dar glasul mi-a grait din cer a

doua card,: Cele ce Dumnezeu a curätit,

tu di nu zici cä sunt spurcate. Aceasta s'a fácut de trei ori au fost luate iarasi toate in cer. Si iata numaidecat, trei barbati, trimisi de la Cezareia catre mine, s'au

oprit la casa in care ma gaseam. lar Duhul mi-a poruncit sa inerg cu ei, fad), de sovaire. Si au mers cu mine si aceF,ti sase frati si am intrat In casa omului. Atunci el mi-a spus cum a vazut

In casa lui un inger stand si zicand: Trimite la Tope i chiama pe Simon, numit i Petru;

Acesta grai-va catre tine cuvinte prin care te vei mantra i tu E} i casa ta. Dar cand am inceput eu sä vorbesc,

Duhul &ant a cazut peste ei, ca si peste noi, la inceput.

Atunci mi-am adus aminte de

cuvantul Domnului, cum zicea: Than a botezat cu apa, ; voi insä, va yeti boteza cu Duhul Slant. Deci, daca Durunezeu le-a dat lor acelasi dar ca i noua, pentru ca au crezut In Domnul Jisus Christos, cine eram eu, ea sit pot opri pe Dumnezeu? Auzind acestea, s'au linitit i preamiireau pe Dumnezeu, zicand: Asa dar

1233

www.dacoromanica.ro

78

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 12 ffi paganilor le-a dat Dumnezeu pociiint,a

Si a ucis cu sabia pe Iacob, fratele lui loan. Si vazand ca e pe placul Iudeilor

spre viata. Cei ce se risipisera din turburarea intfimpla,tä cu Stefan au plitruns pana. in Fenicia si in Cipru i in Antiohia, nui graind cuvantul, fara, numai Iudeilor.

a mai luat ai pe Petru. Erau toomai zilele Azimilor.

Deci, prinzandu-1 1-a bigat in inchisoare, dandu-1 la patru stiaji de cate patru ostaai ca sa-1 pizeascil, hotärit fiind ca dupa Paati aducä, inaintea

Dar au fost printre ei cativa din

Cipru si din Cirene, care, venind in Antiohia, au vorbit EA Elinilor ai le-au binevestit pe Domnul Iisus.

poporului.

Si mana Domnului era cu ei mare numar a crezut si s'a intors la

Deci Petru era päzit in inchisoare pe calad, de catre Biserica, necontenit, se fiíceau pentru el rugàciuni la Dum-

Domnul.

lar vorba despre ei a ajuns la

urechile bisericii din Ierusalim, ai au trimis pe Barnaba pana, la Antiohia. El sosind i viizand darul lui

Dumnezeu s'a bucurat i indemna pe toti sä stäruiasa intru Domnul, cu tot

nezeu.

Dar cand Irod era sa-1 notita Mari, Petru dormea in noaptea aceea intre doi ostaai, legat eu douà lanturi, iar inaintea uaii paznicii pazeau temnita.

Si un inger al Domnului s'a ivit

dinadinsul inimii ;

Ciici era barbat bun tfi plin de Duhul Sfant ai de credinta. Si s'a adàogat multime multa credinciosilor Domnului.

Apoi Barnaba a plecat la Tarsus ca sá cauta pe Saul i aflandu-I

1-a adus la Antiohia.

Si au stat acolo un an intreg,

deodatä, iar in chilie a stralucit

lovind pe Petru in coastà, ingerul

1-a desteptat i i-a zis: Scoalä-te degraba!

Iar lanturile i-au cilzut de la máini. Apoi ingerul a rostit catre el: Incinge-te i incaltä-te cu sandalele. Petru a facut aaa. La mai zis: Pune haina pe tine i vino dupli mine.

adtmandu-se in bisericà i invatand mult popor. i in Antiohia, întâia ()ara, uce-

Si ieaind a mers dupit inger, dar nu stia cä fapta ingerului este adevärata, ci i se parea ca vede o vedenie.

Agabus, s'a sculat EA a aratat, prin Duhul,

si de a doua, au ajuns la poarta cea de fier care duce in ora fi poarta s'a deschis singurà. Apoi ieaind au mers inainte cat a tinut o ulità i indatà ingerul a pierit de hinga el. Atunci Petru, veninduii in sine,

nicii s'au numit creatini. In acele zile au venit din Ierusalim In Antiohia prooroci. lar unul dintre ei, cu numele ca peste toata lumea va sa fie o foamet,e

mare, care s'a i intamplat in zilele lui Claudiu.

Atunci ucenicii au hotarit ca fiecare dintre ei, dupa putere, sâ trimitä, ajutor fratilor care locuiau in Iudeia ; Ceca ce au ai fitcut, trimitand catre biitrani ajutorul prin ma.na lui Bar-

naba ai a lui Pavel.

12.

Uciderea lui Iacob cel Mare. Petru e

ecos din inchisoare de un inger. Moartea

lvi Irod Agripa.

1. In vremea aceea, craiul Irod Agripa

a pus mana pe cativa din fruntaaii bisericii, ca sä-i

Si dupä ce a trecut de straja intaia

s'a glindit: Acum imi dau seama cu adevärat cum ea Domnul a trimis pe ingerul

sau ai m'a scos din mana lui Irod

din toa,te cate aatepta poporul Iudeilor. Chibzuindu-se a mers acasa la Maria,

mama lui Ioan, numit i Marcu, unde erau adunati rnulti frati si se rugau. Si batfind Petru in uaa, de la poarta,

o slujitoare cu numele Roda s'a das sii asculte,

Si cunosand vocea lui Petru, de bucurie nu a desdijo uva, ci alergand

inlauntru a spus dà Petru stä inaintea

Ei însä i-au raspuns; Nu eati in

firea ta. Ci ea staruia ca este aaa. Atunci ei zisera: Este ingerul lui.

1234

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLL 13

Dar Petru btitea mereu in poarta. Deschizand deci, 1-au vitzut si au rhmas uimiti. Si

fächndu-le cu mana semn sh

tacá, le-a povestit in ce chip Domnul I-a scos pe el din temnith. Apoi a zis: Spu-

neti aceasta lui Iacob iesit fo'i s'a dus aiurea.

i

fratilor. Si a

A doua zi dimineata, mare a fost turburarea intro ostasi: ce s'a facut oare Petru?

Irod 1-a diutat sthruitor, dar nu I-a gäsit. Atunci luand la cercetare pe strhjeri, a poruncit sä fie dati mortii. Dup5, aceea a pogorit din Iudeia la Cezareia FA a ramas acolo. Ci Irod era mtinios pe locuitorii din

Tir si din Sidon. Dar ei intelegAndu-se intre ei au venit la el si cilstigând pe Blastus, care era camarasul imphratului, s'au rugat de pace, pentru càtara lor se briinea din tinutul impartitese. Si inteo zi hobleita, Irod imbracandu-se in yesminte impáriitesti a sezut pe tron i le-a tinut o cuviintare. lar poporul striga: Acesta e glas dumnezeesc, nu omenesc ! Dar pe loe ingerul Dornnului l-a lovit, pentru cà nu a dat mArire lui Dumnezeu. i manclindu-I viermii a murit.

lar cuvhntul luí Dumnezeu eretea si se inmultea. Ci Barnaba i Saul, dupil ce au

tndeplinit solia lor, s'au tutors de la Ieru-

salim, luând cu ei pe Ioan, numit Marcu.

Ajungand in Sa.lamina, vestirft au-

vhntul lui Dumneezeu in sinagoga Iudeilor. lar pe loan Il aveau de ascultare. Dupa aceea au strabtitut intreg ostrovul ph.na la Pafos s't acolo au dat

de un Iudeu, vrhjitor

i proroe min-

cinos, al chilli nume era Bar-iisus, Si care era in preajrna proconsulului Sergius Paulus, barbat intelept. Acesta chemând la sine pe Barnaba pe Saul a chutat cu dinadinsul sá audii cuvhntul lui Dumnezeu. Ci le 80:tea impotrivii, Elimas

jitorul (ctici asa se thlmaceste numele

strtiduindu-se sa intoarca pe proconsul de la credinth. Atunci Saul adica Pavel plin fiind de Duhul Sf Ant, a privit tinta la el, Si a rostit: 0, tu cel plin de toatti viclenia si de toata inselticiunea, fiule al diavolului, vrdjmasule a toatti dreptatea,

n'ai de gaud sà contenesti, stramband chile Domnului cele drepte?

11.1.51 acum iata mana Donmului te-a

lovit. Si orb vei fi si soarele nu-1 vei mai vedea panto,' la o vreme. 4i in aceeasi chi* a °taut peste el pâelä i tutuneric i dibuind imprejur cauta cine sa-1 duo& de mana. Atunci proconsulul, vazhnd ce s'a facut, a crezut, mirându-se foarte de invätittura Donmului.

Dela Pafos, Pavel si sotii sal s'au

urcat in corabie si au venit la Perga

13.

Pavel f i Barnaba, in eta dint/it cciliftorie apostolicci, ajung in Gijon, fi in Antiohia Pisidiei.

In biserica din Antiohia erau proroci

Deci ei, manati de Duhul Sfânt, au coborit la Seleuchia si de acolo au plecat cu corabia la Cipru.

Barnaba, Simeon chrula

Ii zicea Niger, Luciu Cirineul, Manain, cel ce fusese crescut impreunit cu Irod tetrarhul, si Saul. Si pe child slujeau Donmului i pos-

Pamfiliei. loan inert, desphrtindu-se de ei, s'a intors la Ierusalim, Ci ei plechnd din Perga au ajuns la Antiohia, in Pisidia, i intrand in sinagogit, inteo zi de Shmbata, au stat jos.

lar dupà citirea

legii

si a pro-

teau, Duhul Milt a griiit: Osebiti-mi pe Barnaba si pe Saul, pentru lucrul

rocilor, mai marii sinagogii au trimis la ei zicandu-le: Barbatilor i fratilor, daca aveti vre-un cuviint de mangaiere pentru popor, vorbiti. Atunci sculandu-se Pavel si

Atunci ei postind i rugandu-se si-au pus mainile peste ei i i-au liisat sti place.

Barbati din Israil si voi cei ce va temeti de Dumnezeu, ascultati:

la care i-am chemat.

du-le cu mana semn sà taut a gräit:

1236

www.dacoromanica.ro

78.

FAPTELE SFINT1LOR APOSTOLI, 13

Dumnezeul acestui popor al lui Israil a ales pe parintii nostri i poporul 1-a inmultit in vremelnicaA siildsluire din piimantul Egiptului cu brat inalt i-a scos de acolo.

Si vreme ca de patruzeei de ani le-a räbdat naravurile in pustie.

Si nimicind sapte neamuri in tara Canaanului, pamantul acelora 1-a de,t lor spre mostenire. Si au trecut ea la patru sute cincizeci de ani. i dupä aceasta le-a dat lor judecatori, panä la Samuil prorocul.

Si de acolo, au cerut imparat

Dunmezeu le-a dat, timp de patruzeci de ani, pe Saul, feciorul lui Chis, barbat din sernintia lui Veniamin. lar 'dupii, ce 1-a inlaturat, le-a ridicat ca imparat pe David, caruia i-a

dat atare marturie: Aflat-am pe David al lui Iesei, barbat dupa mima mea, care va face toate voile mele. Din urmasii acestuia, Dumnezeu, clupä fagaduinta, i-a adus lui Israil un mântuitor, pe Iisus,

Dupe', ce Ioan a predicat, inaintea venirii lui, bot,ezul pocaintei, la tot poporul lui Israil. Si pe cand sfärsea calen sa, Ioan zicea: Ce banuiti voi ca, Bunt, nu sunt eu. Dar iata-1, vine dupe', mine. Lui nu aunt vrednic dezleg incaltamintea picioarelor.

Bärbatilor i fratilor, fii din neamul lui Avraam i cei intro voi streini care vä temeti de Dumnezeu, nouä, ne-a fost trimis cuväntul acestei mântuiri. Ci locuitorii din lerusalim i dregätorii lor, necunoscandu-/ pe Iisus osandindu-1, au implinit rostirile prorocilor, cele ce se citesc in fiecare Stimbata.

Si macar ce, n'au aflat in el nici o

vinä de moarte, au cenit de la Pilat ea sa-1 omoare.

lar cand au silvarsit toate cele

sense despre el, 1-au pogorit de pe cruce si 1-au pus in mormânt. Dar Dumnezeu /-a inviat din morti. Si mai multe zile el s'a aratat celor ce impreuna cu el venisera din Galileia sus la Ierusalim i care sunt acum martorii lui eiitre popor.

Deci noi và binevestim vouit ca figtiduinta date: pkintilor, Dumnezeu a indeplinit-o fata cu copiii lor, inviindu-1 pe lisus, Precum este scris i in psalmul

al doilea: Fiul meu esti tu; eu astäzi te-am nascut.

Si cum ca I-a inviat din morti,

ca sä nu se mai intoareä, in stricaciune,

a spus-o astfel: Và voi da darul sfant trainic al lui David.

Pentru meen zice i in alt.& parte: Nu vei lasa pe sfantul tau sa vada stridiciune.

Ci David, in vacul lui, dupä ce-a slujit sfatului lui Dumnezeu, a adormit, a fost achiogat la parintii lui si a vazut stricticiunea.

Dar acela pe care Dumnezeu 1-a inviat n'a vazut stricaciune. Cunoscut deci sà vá fie, barbatilor

fratilor, ca iertarea pacatelor vi se

vesteste prin acest,a;

Intru el, oricine care crede se in-

drepteadi de toate alto n'ati putut sa

va indreptati in legea lui Moise. Deci luati aminte 0, nu vie peste voi ce s'a zis in proroci: Vedeti, ingamfatilor, mirati-va lucrez un lucru, in zilele voa-

stre, un lucru pe care nu-I yeti crede,

dacii vi 1-ar spune cineva. Iesind din sinagoga Pavel si Barnaba, i-au rugat sä le vorbeasca euvintele acest,ea i in cealalta Sambata.

Dupä, ce s'a desfacut adunaren,

multi din Iudei si din prozelitii cucernici

au mers dupti Pavel si dupa Barnaba,

care, vorbind catre ei, îi indemnau sil sta.-

ruiasca in darul lui Dumnezeu.

In Sambata urmatoare, mai tot orasul s'a adunat ea sa audit cuvantul lui Dumnezeu.

Dar Iudeii vazand multimile s'au umplut de pizmä i vorbeau impotriva celor spuse de Pavel, tfigiiduind i hulind.

Atunci Pavel i Barnaba le-au spus in fatä: You'd trebue sa vä, gräim, mai intai, cuvantul lui Dumnezeu, dar, de vreme ce il lepadati i nevrednici vä, judecati pe voi de viaja con vesnica, iatä ne intoareem catre neamuri.

1236 www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 14 10.. A zis cu glas puternic: Scoala-te, drept in picioare. Si a skit i umbla.

Caci aea ne-a poruncit nouii Dom-

nul: Te-am pus drept lumina pagänilor, ca s fii spre mantuire, pima la marginen pamäntului.

lar gloatele, väzänd ceea co Meuse

Pavel, au strigat, in limba licaona ei au

lar neamurile auzind se bucurau ti preamäreau cuvântul lui Dumnezeu, cati erau randuiti spre viata veanicit au crezut; Deci, cuväntul Domnului se purta prin tot tinutul. Dar Iudeii au intarátat pe femeile pa.gäne cucernice ei de bun neam si pe fruntaeii cetatii ei au ridicat prigoanä &supra lui Pavel i a lui Barnaba i i-au scos din hotarele lor. Ci ei, scuturând asupra lor praful de pe picioare, au venit la Iconia. Si ucenicii erau plini de bucurie

zis: Zeii luänd asemanare omeneascä s'au

pogorit la noi.

Si ziceau de Barnaba cä e Zeus, iar

de Pavel cä e Hermes, de vreme ce el era purtatorul cuvântului.

lar preotul lui Zeus, al carui templu

era inaintea oraeului, aducand la porti tauri i cununi, voia, impreunä cu gloatele, sä jertfeascä. Ci apostolii Pavel ei Barnaba, când

au auzit, vi-au rupt veemintele, au sarit In multime ei au strigat, Si au vorbit: 0, barbatilor, de ce faceti aceasta ? Doar i noi suntem meni, cu aceleaei släbiciuni ca voi; ins& noi vä vestim vestea cea bunk ca intoarceti de la aceste deeertaciuni catre Dumnezeul cel viu, care a facut cerul

de Duhul Mat.

14.

piimântul, marea ei toate cele ce sunt

Pavel si Barnaba propoviicluesc in Iconi a, Li,stra, Derbe i se intore in Antiohia.

inteinsele, Si care, in veacmile trecute, a in-

1. In Iconia a fost tot aea. Pavel ei Barnaba au intrat in sinagoga Iudeilor astfel au vorbit, ck din Iudei ei din Elini, a crezut mare multime.

gaduit ca toate neamurile sa-ei mearga chile lor,

Dei el, facatorul de bine, nu s'a

lasat pe sine alit märturie, ca unul

Dar Iudeii cei ce n'au crezut au

ritsculat ei au inrait sufletele paganilor impotriva fratilor. Ins& ei au stat acolo vreme ¡ridelungata, lucränd cu indrazneala intru Domnul, cel ce marturisea pentru vántul darului eau. facând semne s'a minuni prin mäinile lar. Ci multimea din ora § s'a dezbinat unii tineau cu Iudeii, iar altii tineau cu apostolii. Dar cand paganii ei Iudeii, impreuna

cu mai marii lor, au dat navalä ca sa-i rueineze

'acid& cu pietre,

Apostai au inteles primejdia si au

fugit in oraeele Licaoniei: Listra ei Derbe,

prin imprejurime, Si acolo propovaduiau Evanghelia.

carele din cer va darueete ploi i vre-

muri roditoare, ei de hranä i de veselie umple inimile voastre.

Si vorbind ei acestea, deabia au

domolit gloatele, ca sa, nu le adueä jertfii.

Dar de la Antiohia ei de la Iconia

au venit Iudei, care au cktigat inima multimilor; deci au batut pe Pavel cu

pietre i 1-au tärit afarä din cetate, gän-

dind ca a murit. Ci inconjurandu-1 ucenicii, el s'a sculat ei a intrat in cetate. A doua zi insä, a ieeit cu Barnaba catre Derbe. Si dupit ce au propovaduit ei in acel ora e ei au facut ucenici multi, s'au inapoiat la Listra, la Iconia si la Antiohia,

In Listra, un om neputincios de

Intärind sufletele ucenicilor, indemnându-i sä staruiasca in credinta aratându-le cuna ea prin multe suferinte

tecele maicii sale si nu umblase niciodata. Acesta asculta la Pavel cum vorbea.

ni se cade nouä, sa intram intru imparatia lui Dumnezeu. Apoi, cu rugaciuni i cu ajunari,

picioare sedea jos, ca era clog din pan-

Iar Pavel, uitändu-se adänc la el ei vaztind ca are credintä ca et fie vindecat,

le-au hirotonit preqi in fiecare

1237

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 15 i-au incredintat pe ei Domnului in care crezusera.

Dupa ce au striibätut Pisidia, au venit in Pamfilia. i propovaduind cuvantul inca o data in Perga, au coborit la Atalia; Iar de acolo au mers pe apt', la

Antiohia, de unde fusesera dati in seama harului lui Dumnezeu, pentru lucrul pe care-1 implinisera.

lar cand au sosit si au adunat biserica, au spus toate cate Dumnezeu a fost facut cu ei si cum ca a deschis p5,ganilor usa credintei.

i acolo cu ucenicii au petrecut

destula vreme.

i Dumnezeu, cel ce ounoaste ini-

mile, le-a dovedit aceasta,

dandu-le Duhul &ant, ca Efi non& i prin credinta curatind inimile lor, intre noi i ei n'a facut nici o deosebire.

Amin deci, pentru ce ispititi pe

Dumnezeu i vreti sä, puneti pe grumazul

ueenicilor un jug pe caro nici parintii nostri, nici noi n'am putut sa-1 purtiim? De vreme ce noi credem 05, suntem mantuiti, in acelasi fel ca i ei, prin darul Domnului Iisus.

Atunci toata multimea a tacut a dat asoultare lui Barnaba i lui Pavel, care au povestit cate semne i minuni a facut Dumnezeu prin ei fntre pigani.

Gaud au ispravit ei. Iacob a ridicat i fratilor, ascultati-mii!

glasul si a zis: Biirbatilor

15.

Apostolii hoteirdse in Ierusalim cd legea lui Moise nu este si pentru pciglImi. A doua

Simon Petru a spus cum a avut

grija Dumnezeu de la inceput ta ia dintre

caleitorie a lui Pavel.

neamuri un popor care sa-i poarte nu-

Unii din Iudeia au venit devale invatan pe frati cum ca: daa, nu v5, táiati imprejur, dupa datina lui Moise, nu puteti sa, vá mantuiti. Ci Pavel si Barnaba au avut cu ei multa galceava si pricire. Atunci fratii au randuit ca Pavel si Barnaba

Cu aceasta se potrivese cuvintele prorocilor, precum este scris:

cativa dintre ei di, se ducii, pentru aceste neintelegeri, la apostoli si la batranii din Ierusalim.

Deci ei. trimisi fiind de biserica,

trecura prin Fenicia si prin Samaria, povestind despre intoarcerea päganilor facand mare bucurie tuturor fratilor. Sosind in Ierusalim, au fost primiti de biserica, de apostoli si de batrani i au spus cate a facut Dumnezeu cu ei.

Dar cativa din eresul Fariseilor,

care trecuserri, la credintii, s'au ridicat

au graft: Trebue ta-i tdiati imprejur

ta le porunciti ta pazeasca legea lui Moise.

Atunci apostolii i batritnii s'au adunat ca ta cerceteze acest lucru. Dup.& multa cercetare, s'a sculat Petru i le-a vorbit: Barbatilor i fratilor, voi stiti di, din zile vechi, Dumnezeu, intro voi toti, a ales ca prin gura mea paganii ta auda ouvantul evangheliei ta creada..

mele.

Duph aceea mä voi inapoia

voi cladi din nou cortul cel cazut al lui David si cele surpate ale lui iarasi le voi zidi voi ridica la loe, Ca caute pe Domnul oamenii ceilalti i toate neammile intru care se pomeneste numele meu asupra lor, Zice Domnul, cel ce a facut acestea cunoscute din vechime. Drept aceea, eu gasese cu cale

nu turburati pe cei ce, din pagani, se intorc la Dumnezeu, Ci ta le trimiteti scrisoare ca ea se fereascii de pangaririle idolilor, de des-

franare, de carnea dobitoacelor ce a,u

fost sugrumate si de gauge. Cici, din stfavechime, Moise are, prin toate orasele, propovaduitorii sai si citit este in sinagoge in fiecare SamAtunci apostolii i batranii, cu trial& biserica, au hotarit s5, aleaga barbati dintre ei trimiti la Antiohia, en Pavel si eu Barnaba, i anume pe luda ce se chiamii, Barsaba si pe Sila, barbati

cu vazi intro frati. i le-au dat la man& scrisoarea aceasta: Apostolii i bitranii fratii,

1238

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 16

fratilor dintre págäni care Bunt in An-

tiohia

Siria si Cilicia, multä säniitate! Deoarece am auzit unii dintre noi, färii sit, fi avut porunca noastrà, ve-

nind la voi v'au turburat cu vorbele lor si au rfivapit sufletele voastre, zicând cä trebue s vb.tiíiati imprejur s päziti

venise alitturi la lucrul evangheliei, nu trebue ia cu ei. Deci s'a iscat ceartä, asa încât s'au despärtit unul de altul. Barnaba a luat pe Marcu i a plecat cu corabia la Cipru.

Pavel. alegfindu-si pe Sila, a ple-

cat, incredintat de ditre frati darului

legea,

Noi am glisit cu cale, intr'un gänd fiind, sä, alegem barbati trimitem

Domnului, Si

stfälatiind Siria

si

Cilicia a

la voi, impreunä cu iubitii nostri Barnaba si Pavel, Oameni care 0-au pus viata lor pentru numele Domnului nostru Iisus

intarit bisericile.

Christos.

ghtlia din Asia in Europa. Inhimpliírile din Filipi. *i a sosit in Derbe 5i in Listra. iatá era acolo un ucenic cu numele Timotel, feciorul unei femei iudee credincioase, dar al unui tatä elin,

Drept aceea, am trimis pe luda pe Sila, care vä vor spune i ei din gurä aceleasi lucruri. Ciici Santul Duh noi am gäsit

cu cale nu vä mai impovitrAm cu nimic mai mult dealt cu acestea de neapiiratä trebuinti: Sä vë feriti de cele jertfite idolilor

si de situp) si de carne de dobitoc sugrumat si de desfránare. Päzindu-vi de acestea, va fi bine de voi. Fiti sänätosi.

Deci, cei trimii in solie au coborit In Antiohia, au adunat multimea £5i au dat scrisoarea,.

Si citind-o, credinciosii s'au bu-

curat de mángilierea aceasta. lar Iuda si cu Sila, fiind si ei proroci, au mängiliat, cu multe cuvântäri,

si au intirit pe frati.

Dupá ce-au zabovit catiiva vreme, fratii i-au liisat cu pace sä se due& la cei

ce i-au fost trimis. Ci Sila s'a hotarit

16.

Panel ia ca sine pe Timotei pi duce evan-

Si care avea bune märturii de la fratii din Listra si din Iconia. Pavel a voit ca acesta vie impreunä cu el si, luandu-1, 1-a täiat imprejur, din pricina Lideilor care erau in acole

locuri; ciici toti stiau pe tatäl lui cä era elin.

Si child treceau prin orase le diideau In grijä sä päzeascä, poruncile hotä,rite de

apostolii si de bätränii din Ierusalim. Deci biseiicile se intilreau in arcdint& i prisoseau la numär. in fiecare zi. Si apostolii au trecut prin Frigia Galatia, opriti fiind de Santul Duh ea Et& propoväduiascii euväntul in Asia. Ajungänd in dreptul Misiei se incercau sä ra- eargä in Bitinia, dar duhul lui

sä,

rämänä.

acolo.

Iar Pavel si Barnaba petreceau in Antiohia, invätänd si binevestind, impreunä cu multi altii, cuväntul Domnului.

Dar chip& un timp, Pavel a zis cutre Bamaba: Haidem inapoi, cercetárn pe frati, in fiecare oral in care

am vestit cuvántul Doranului si sit vedem

cum se aflä. Barnaba tinea sá ja impreunä cu ei si pe Ioan, care se numeste Marcu. Pavel ins& socotea di pe Marcu, care se despärtise de ei din Panafilia si nu

lisus nu i-a läsat. Atunci au mers de-a-lungul Misiei si s'au pogorit la Troia. Noapt,ea, i s'a arlitat lui Pavel o vedenie: Un bärbat macedonean sta rugändu-1

zicând: Treci In Macedonia pi

ne ajutä! Când a vilzut el aceastä vedenie, am cautat numaideat sá ne facem drum In Macedonia, intelegand bine u! Dum nezeu ne chiamit sii, predicäm acolo evanghelia. Plecänd cu corabia de la Troia, am

mers drept la Samotracia, iar a doua zi la Neapoli,

www.dacoromanica.ro 1239

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 16

Si de acolo, la colonia romana Filipi, care este primul oras al acestei pirti a Macedoniei. lar in acest oras am rämas cgteva zile. Sambiti, am iesit afarä din poarta cetitii, la un rtiu unde btinuiam cti este loe de rugiciune, s't sttind jos vorbeam cu femeile care se strânseserti.

Ci o femeie temitoare de Dumnezeu, cu numele Lidia, negutitoreasti de porfiri., de fel din orasul Tiatira, a.se.ulta si ea. lar Dumnezeu a deschis inima ei ca si la aminte la cele griiite de dare Pavel.

lar dupi ce s'a botezat si ea si

lui Dumnezeu ; lar cei inchisi ascultau

la ei.

Si deodatti s'a ficut cutremur mare de päinânt, asa cti s'au zguduit temeliile temnitei i trite° elipi s'au deschis toate usile i legäturile tuturor

s'au dezlegat. Atunci destepttindu-qe temnicerul viztind desehise usile inchisorii, a tras sabia, gata sh-si ja viata, cilci credca cei inchisi au fugit. Dar Pavel a strigat eu glas put,ernic

si a zis: Si nu-ti faci nici un ran, cui toti suntem aici.

lar el cerand luminä, s'a repezit

casa ei, ne-a rugat si ne-a zia De m'ati socotit cä sunt credincioasti Domnului, intrati j stati in casa mea. Si ne-a indu-

intiuntru i tremurand a ciizut inaintea

Dar odati, pe and ne duceam noi la locul de rugiciune, ne a inttimpinat o

ce trebue sti fac ca sti má mtintuesc? Ci ei au rispuns: Crede in Domnul liana i te vei mtintui, tusi casa ta. Si i-au predicat lui cuvântul Domnului i tuturor celor din casa lui.

plecat.

roahti, care avea un dub pitonicesc si care, ghicind, aducea mult distig sttipsinilor ei. Si ea tinandu-se dupii Pavel si dupii

noi striga i zicea: Acesti oameni mint slujitori ai Dumnezeului celui prea inalt, care vti vestesc vouti calea mantuirii. Aceasta a fticut-o mai multe zile. Ci Pavel mtiniindu-se, s'a tutors i i-a zis duhului: In numele lui Iisus Christos,

iti poruncesc sti iei afar& din ea. Si in aceeasi orä a iesit. Mud au vizut stäpânii roabei cti s'a dus nadejdea ctistigului lor, au pus mâna pe Pavel si pe Sila i i-au tarit in târg, inaintea, dregitorilor. I-au adus la pretori §si au zis: Acesti oameni, care sunt Iudei, turburii orasul nostru; Ei ne invatti obiceiuri care nouti, ca Romani, nu ne este iertat sti le primim, nici ail, le facem.

Si s'a sculat

gloata impotriva lor. Atunci pretorii le-au rupt vesmintele si au poruncit batti cu vergi. Si dupä ce le-au dat multe lovituri i

i-au aruncat in inchisoare, poruncind

lui Pavel si a lui Sila;

Si scotându-i afarti, dupti ce pe ceilalti i-a ztivorit la loc, le-a zis: Domnilor.

Atonal el luandu-i la sine, in-

teacel coas al noptii, a sptilat rtinile lor si s'a botezat el si toti ai lui. numaidectit.

Apoi ductindu-i in casii, a pus masa si s'a veselit cu totii din oadi cui a ajuns sui creadti in Dumnezeu. Ctind s'a hicut ziuti, judeetitorii au trimis pe lictori sui spunii temnicerului: Dá drumul aeelor oameni.

lar temnicerul a spus cuvintele

acestea care Pavel, cti: pretorii au trimis vorbil sii fiti Iftsati liberi. Acum dar iesiti mergeti in pace.

Dar Pavel a rostit &titre lictori: Dupti ce, fárti judecati, ne-au btitut in piatti, pe noi care suntem cettiteni romani,

ne-au bagat in inchisoare, acum ne

scot afar& pe ascuns? Nu asa! Ci sti vinti ei insisi sui ne scoatti

Lictorii au spus pretorilor aceste

vorbe. Si auzind cii sunt cettiteni romani.

temnicerului si-i ptizeascti cu bun& pazti.

pretorii s'au temut. Deci au venit ffi i-au imbunat

Sila se rugau i ctintau etintece de laudi

scotii,'ndii-i dart): i-au rugat sti piece din oras. Atunci ei iesind din inchisoare s'an dus in casa Lidiei, au vtizut pe frati, 1-au . . mtinghiat si au plecat.

Acesta primind o asemenea porune& i-a btigat in fundul temnitei pieioarele lor le-a striins in butuci. Ci, ctitre miezul noptii, Pavel si

1240 www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 17 17.

Pavel propoveidueste in Tesalonic, in

Bereia si in Atena.

Dupa ce au trecut prin Ainfipoli

prin ApoIonia, au sosit la TesaIonic, uncle era o sinagoga a Iudeilor. Dupa cum îi era obiceiul, Pavel a intrat la ei i in trei Sambete le-a grh,it din Scripturi. Dovedindu-le

aratandu-le ca

stos trebuia sa patimeasca i sit invieze din morti acest Iisus pe caro vi-1 vestesc eu este Christos. Si unii dintre ei s'au induplecat au trecut de partea lui Pavel si a lui Sila, tot asa, mare multime de Elini, tematori de Dumnezeu i nu putine dintre femeile de frunte. Deci Iudeii care nu crezusera, um-

plandu-se de pizmä au luat cu ei pe

Atunci fratii au trimis degraba pe Pavel ca sa ajunga la mare; iar Silo si cu Timotei au ramas in Bereia. Cei ce insoteau pe Pavel I-au dus papa la Atena i, dupa ce au luat din parte-i cuvant catre Sila i Tirnotei vie la el cat mai curand, au plecat, Asteptandu-i Pavel in Atena, duhul

lui era indarjit, cand privea acest ores plin de idoli. Si statea de vorba in sinagoga err Iudeii i cu prozelitii, iar in piatii, in fiecare zi, cu cine se intillnea. Cativa dintre filozofii epicurei stoici s'au nimerit in cale. Si unii in-

trebau : Ce voieste sa ne spuna acest semarrator de vorbe? Altii ziceau: Se pare di este crainicul unor dumnezei streini, fiindca,

rea.

binevestea pe Bsus

i

invie-

Atunci I-au luat cu ei, I-au dus in

cativa oameni rid, din pleava targului, au adunat gloate si au ridicat orasul in

noi care este aceasta invataturit, nouii pe

picioare. Apoi, navalind in casa lui Iason. eiiutau pe apostoli scoata afarri, inaintea gloatei.

strein; voim deci sä. stim ce poate fi

Dar negäsindu-i, au tirrit pe Iason pe cativa frati la mai marii orasului, strigand: Acesti oameni care au intors lumea pe dos au ajuns i aici. Si Iason i-a primit. Toti acestia lucreaza impotriva randuielilor Cezarului, zicand di un altul este imparat, anume Esus.

Si au turburat norodul si pe mai

marii orasului care ascultau acestea. Dar dupli ce au luat chezasie de la Iason si de la ceilalti, le-au dat drumul. Iar fratii au trimis indata noaptea pe Pavel si pe Sila la Bereia, care sosind acolo s'au dus la sinagoga Iudeilor. Acestia erau mai märinimosi decat cei din Tesalonic ; ei primira cuvantul cu toata osardia i zilnic cercetau scripturile

ca sâ vadil dactt lucrurile sunt asa. Multi dar din ei au crezut si din

Areopag i i au spus: Putem sa f}tim

care o inveti tu?

Caci tu aduci la auzul nostru ceca

aceasta. Fiincica toti Atenienii ca i streinii

care stäteau in Atena cu nimic nu-si treceau vremea decat sa spuni ori sa audâ ce mai este nou. Ci Pavel stand in mijlocul Areo-

pagului a rostit: Barbati atenieni, voi

sunteti in ochii mei, dupa toate cate vad, osebit de cucernici.

Choi stfabatand orasul vostru si privind la ce va inchinati voi, am aflat si un altar pe care este scris: Necunoscutului Durnnezeu. Deci eu va vestesc vouä, pe cine voi cinstiti färä, sa-1

Dumnezeu care a facut lumea

aceasta i toate cele ce sunt inteinsa,

Bind Doranul cerului si al pamantului, nu locueste in temple RI:cute de mana omeneascit,

Elini nu putini, atat din femeile de seamä

i nici nu-I slujesc maini omenesti. ciici n'are nevoie do nimio, de vreme ce el dä tuturor via%ä. suflare i toate,

salonic cum câ Pavel a vestit i in

tregul neara al oamenilor, ca sâ locuiasch

cat si din barbati. Cb,nd au aflat insa Iudeii din Te-

Bereia cuviintul lui Dumnezeu, au venit aici co sit lilt:irate j sä, turbure mul-

timile.

El a fäcut, dintr'un sange, in-

peste toatä, fata pämântului i a asezat de mai inainte vremurile i hotarele asezarii lor,

1241 www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 18 Facandu-i sa, caute pe Dumnezeu dibuiasca, pang, cand vor macar cii, nu e departe de fiecare clintre noi.

Caci in el avem viata, in el ne

miscam i suntem, precum au zis si

dintre poetii vostri: din neamul lui suntem i noi.

Deci, dacâ suntem nes,m al lui

cu mare zel, dovedind Iudeilor ca, Iisus este Mesia,

Dar ei stateau impotriva i huleau. Atunci Pavel si-a scuturat vesmintele

a rostit care ei: Sangele vostru vie

peste capul vostru! Eu n'am nici o villa. De acum inainte mit voi duce la pitgani. Si trecand de acolo a intrat in casa

Dumnezeu, nu trebue sa credem cä Dum-

unui prozelit cu numele Titiu Iustu, a chrui casa era alaturi de sinagoga.

argintul, sau Cu marmura cioplita de

crezut in Domnul, cu teat& casa sa ;

nezeirea este asemenea cu aurul, sau cu

mestesugul si de inchipuirea omului.

Dar Dumnezeu, trecand cu ve-

derea veacurile nestiintei, vesteste mum

pe oameni ca toti, pretutindeni, sâ se pocaiasca,,

Intrucat a hotarit o zi cand va sa, judece lumea cu dreptate, prin barbatul pe care 1-a randuit spre aceasta, dupti ce a pus credinta la indemana tuturor, inviindu-1 pe el din morti. Auzind ei despre invierea mortilor,

unii 1-au luat in ras, altii i-au spus: Te vom asculta despre aceasta i alta, data,. Astfel Pavel a iesit din mijlocul lor.

Dar cativa barbati s'au alaturat de el i au crezut, intre care Dionisie Areopagitul si o femeie cu numele Damaris i altii impreuna cu ei. 18.

Pavel se le,agei En Corint cm Acvila Priscila. A treia cdlcitorie a lui Pavel. Apolo in Efes.

Dupi acest,ea, Pavel a plecat din

Atena E3i a venit in Corint.

Acolo au gasit pe un Iudeu cu

numele Acvila, nascut in Pont, venit de curtind din Italia, impreuna cu Priscila femeia lui, in urna poruncii lui Claudiu

ca toti Iudeii sâ piece din Roma, si a mers la ei. Si a IAMBS la ei, caci avea aceeasi meserie

i

lucrau impreuna. Erau de

meserie tesatori de corturi.

Dar in fiecare Sambatä, Pavel ri-

dica glasul in sinagoga i aducea la oredinti Iudei i Elini. Cand SiJa i cu Timotei au venit din Macedonia, Pavel propovaduia cuvantul

Dar Crispu, mai marele sinagogii, a

asemenea multi din Corinteni, auzind pe Pavel, credeau EA se botezau. Si Domnul a zis lui Pavel, noaptea,

In vedenie: Nu te teme, ci vorbeste nu tiicea,

Pentru ea eu sunt cu tine i nimeni nu va ciidea asupra ta ca s'a te vat:time. Ciici am mult popor in orasul acesta.

Deci a stat in Corint un an si

sase luni, invatand intre ei cuvantul lui Dumnezeu.

Dar pe cand Galion era proconsulul Ahaiei, Iudeii s'au sculat toti intr'un cuget impotriva lui Pavel si 1-aadus la scaunul de judecatà, Zicand: Acesta, indupleci pe oameni sa, se incline lui Dumnezeu afara din lege. Ci ciind Pavel era gata sa, rispunda,

Galion a rostit catre Iudei: Dacä ar fi vre-o strambatate sau vre-o faptii, vicleani v'as asculta, o Iudeilor, precum se cade; Dar blindcd. sunt neintelegeri despre invittatura i despre nume de dascitli despre legea voastra, singuri vedeti-vii de ele. Judeclitor in aceste lucruri eu nu voiesc sâ fiu.

Si i-a gonit de la tribunal. Atunci toti au pus mana pe Sos-

tene, mai marele sinagogei, bittut inaintea tribunalului. Dar Galion nu lua in seama nimio din acestea, Ci Pavel, dupi ce a stat inca multe zile in Corint, luat ramas bun de la frati si a plecat pe apa, in Siria, impreuna cu Priscila si Aovila, care s'a ras pe cap,

la Chenhrea, caci avea o juruinta. Sosind in Efes, Pavel i-a lasat pe ei acolo, iar el a intrat in sinagoga i a desehis vorba Cu Iudeii.

1742 www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 19

Si ei 1-au rugat s rämänii. la ei mai multä vreme, dar Pavel nu s'a invoit, Ci despartindu-se de ei le-a spus:

Trebue, negresit, ca sarbätoarea care vine s'o fac la Ierusalim, dar cu voia Domnului m voi intoarce iar la voi. $i a plecat de la Efes, cu corabia. Dându-se jos la Cezareia, s'a suit la Ierusalim i, chip& ce s'a intalnit frä-

Atunci Pavel a gräit: Ioan a bo-

tezat cu botezul pociiintei, spunând no-.

rodului sift creadâ in cel ce era di vie dupa el, adicit in Dais. Auzind ei asa, s'au botezat in numele Domnului Iisus.

lar cand Pavel si-a pus mäinile peste ei, Duhul Mat a venit asupra

teste cu cei din Biserick a cobotit la

lor i vorbeau in limbi i proroceau. Si erau cu totii vreo doisprezece

Dup.& ce a stat cfitiva vreme, a purees i, strábatind de-a-rándul tinutul Galatiei si Frigia, a intirit pe toti uce-

povaduit cu indfaznealä timp de troj luni, tinând piept cu cuväntul i incre-

Antiohia.

nicii.

Intr'acestea, un iudeu cu numele Apolo, niiscut in Alexandria, barbat in-

vätst, care era tare in Scripturi, a sosit

In Efes. Acesta priraise inviitAturâ despro calea Domnului ii cu ínim fierbinte vorbea i învâa fiira gres cele despre

Apoi a intrat in sinagoga si a pro-

dintändu-i pe Iudei despre lucrurile finpäratiei lui Dumnezeu.

Dar unii erau invärtosati si nu se

induplecau, bärfind calea Domnului,

inaintea multimii. Atunci Pavel s'a despärtit de ei si a osebit pe ucenici, inv.& tänd in fiecare zi in F coala lui Tiranus.

Si aceasta a tinut vreme de doi

Bails, dar cunostea numai botezul lui

ani, asa incAt toti cei ce locuiau in Asia, Iudei i Elini, au auzit cuvilntul Dom-

Ioan.

nului.

Si el a inceput s vorbeascä farâ

sfialâ In sinagogà. Auzindu-1 Priscila si Acvila 1-au luat cu ei i i-au lämurit FA

mai cu dea.märuntul calea lui Dumnezeu.

Si i-a fost vreres, ca 85. treacá in

Ahaia, iar fratii au seria ucenicilor i i-au

indemnat stäruitor ca sa-1 primeascä

lar Dumnezeu fácea prin lui Pavel minuni neobisnuite. Astfel ci credinciosii puneau peste bolnavi stergare sau pestelci purtate de

Pavel si boalele se departau de ei, lar duhmile cele rele ieseau din ei. Atunci câiva Iudei dintre cei ce

bine. Si sosind in Corint a fost de mare

cutreeril lumea, zicând cä sunt alungiltori de demoni, au incercat i ei sä, cheme

crezusera.

peste coi bilntuiti de duhurile rele numele Domnului Iisus, jur pe Iisus pe care-1 propovadueste Pavel! Cei care fäceau aceasta erau feciorii

ajutor, prin darul Domnului, color ce Ciici cu Uric) EA de fat5. cu toata lumea, el inchidea Iudeilor gura, dovedind din Scripturi ca. Iisus este Mesia.

marelui preot iudeu Scheva, sapte la numär.

19.

Pave/ fn Efes. Rdscoala argintarului Dernetriu.

Pe cand Apolo era in Corint, Pavel,

dupá ce a strabätut Virile de sus ale

Asiei, a coborit la Efes. Si giisind cativa ucenici,

I-a intrebat: Primit-ati voi Duhul &tint, cand ati crezut? Ei insa i-au raspuns: Nici n'am auzit railcar oil este Duhul Sfänt. Zis-a Pavel: Dar cu ce botez v'ati botezat? Ei au spus: Ou botezul lui loan.

Atunci duhul cel räu räspunzilnd le-a grait: Pe Iisus il cunosc i tiu cine este Pavel, dar cine sunteti voi? Si särind asupra lor omul in care era duhul cel räu i-a biruit pe amândoi i-a strunit atilt de tare incat au scapat din casa aceea goi i räniti.

Intimplarea aceasta a ajuns la

stirea tuturor locuitorilor din Efes, Iudei Elini, s't peste ei toti a °taut frica, iar numele Doranului Iisus se preamilrea. Multi dintre cei ce crezuserä veneau si se märturiseau i spuneau faptele lor.

1249 www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 20

Si destul de multi dintre coi ce se tinuserti de meeteeugul vriijitoresc igi aduceau cartile ei le dadeau foc in fata

Si unii strigau una, altii strigau alta, caci in adunare era mare invalmiistag,

iar coi mai multi nu etiau pentru ce s'au strans acolo.

tuturor. Si au socotit pretul lor ei au

gasit ca faceau cincizeci de lull de bani de argint. Atat de puternic creetea euvantul Domnului ei se intarea. Dupa ce au trecut acestea, Pavel

Atunci, din gloata, au scos la

iveaI5, pe Alexandru, impins inainte de

Iudei, iar Alexandru faeand semne cu mama voia sii tina poporului un cuvânt de dezvinovatire.

Dar and au cunoscut

s'a hotarit, intru Duhul, sä treaca prin

Macedonia ei prin Ahaia i sa se duca Ierusalim. i zicea: Dupa ce voi fi acolo,

trebue sâ vad ei Roma. Si trimitând in Macedonia pe doi

este

tolit multimea, a rostit: Barbati Efe-

dintre coi care II slujeau, pe Timotei si pe

Erast, el, Ora la o vrerne, a ramas in

Beni ! Cine este, intre oameni, care sa nu etie cum ca. cetatea Efesenilor este pazi-

Asia.

Ci, in vremea &Tea., s'a facut mare turburare pentru ealea Dornnului. Caci un argintar cu numele De-. metriu, care facea in argint temple mici ale Dianei i aducea mesterilor sai foarte

toarea templului marii Diane si a chipului ei cazut din cer ?

Si fiindca aceasta e mai presus de once tagada, cade-se ca voi sá va potoliti si sa nu faceti nimio cu piipealii.

Ciici ati adus pe oamenii aceetia care nu sunt nici furi de cele sfinte, nici hulitori impotriva zeitei noastie. Apoi, dad., Demetriu i mesterii care sunt cu el au vre-o plangere impotriva cuiva, cheme-se in judecata unii pe altii. Doar se tin zile de judecata si proconsuli nu lipsesc.

mare chetig,

I-a adunat pe aceetia si pe alti lucrirtori cu meserii la fel si le-a zis:

Prietenilor, voi etiti ca beleugul nostru vine din aceasta indeletnicire; Acure, priviti i auziti ea, nu numai in Efes, dar aproape in toatii Asia,

Pavel acesta a induplecat si a scos din fire multime de norod, invatand cure cà dumnezeii facuti de maini nu sunt

lar de va este aminte de alte

lucruri, se vor dezlega in legiuita adunare.

dumnezei.

Oki noi suntem in primejdie sa fim invinuiti de riiscoala, pentru ziva de azi, intrucat nu avem nici o cu care sa putem sii dam seam& de

Din aceasta, nu numai ca meseria

noastrà e in primejdie sa ajunga Rua

trecere, dar si templul marii zeite Diana

e in primej die ea nu mai aibii nici un pret,

iar cu vremea, marirea ei a ei la care se inchina toata Asia ei toatii, lumea sit fie doborita.

aceasta ingramiidealii.

Dupii, ce a vorbit acestea a des-

facut adunarea.

Auzind ei aea, s'au umplut de manie strigau cat ii lua gura: Mare este Diana Efesenilor !

Si cetatea s'a umplut de huet

Efesenii au pornit toti la circ, tarind cu

20.

Pavel ccildloreste iar prin Macedonia. Inviazil pe Ertihie in Troia si fsj ja reinicts

bun de la biserica Dupa ce a incetat turburarea, Pavel

ei pe macedonenii Gaiu Efi Aristarh, tova-

ritsii de cälätorie ai lui Pavel.

lar Pavel voind sii intre in mul-

timea adunata, ucenicii l-au tinut de rail,

Ba cativa dintre dregatorii impärateeti, care îi erau prieteni, au trimis la el tsi I-au rugat sa nu se duo& la circ.

cá,

Iudeu, din pieptul tuturor a izbucnit un singur glas i aproape douii, ceasuri au strigat: Mare este Diana Efesenilor! Dupa ce scriitorul oraeului a po-

a chemat pe ucenici, i-a intärit cu sufletul í luandu-0 ramas bun a ieeit sa

se duo& in Macedonia.

Si strabatand acule pärti i (land

ucenicilor multe sfaturi e't indernnuri a sosit in Elada.

1244

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFIN'.11L01-{, APOSTOLI, 20

Si a stat trei luni. Dar cand era s'a place, pe apa, in Siria, Iudeii au uneltit impotriva vietii lui i atunci s'a hotarit sa se intoarca prin Macedonia. Cu el pe drum mergeau, 'Ana in Asia, Sopatru din Bereia, feciorul lui Piru, Aristarh ai Secund din Tesalonic, Gaius din Derbe i Timotei, iar din Asia: Tihic f}i Trofim.

Aceatia plecand inainte ne-au aateptat in Troia. lar noi, chip& zilele Azirnilor, am pornit cu corabia de la Filipi i in cinci zile am sosit la ei, in Troia, unde am ramas aapte zile. In ziva Intâia a sàptiímânii, adu-

nändu-ne noi ca sá frangem päinea,

Insa, din Milet, a trimis la Efes ai a chemat la sine pe barb:nil bisericii. Si cand au venit la el, le-a grait:

Voi f}titi cum m'am purtat cu voi, in toata vremea, din ziva cea dintäi cand am calcat in Asia, Cum am slujit Domnului cu toata smerenia ti cilte lacrimi i ispite m'au intampinat din uneltirile Iudeilor. Voi atiti cum n'am aseuns nimio

din cele folositoare, ca sa, nu vi le vestesc

fA sii va invat, fie cu toti de fatii fie din casa in casa, Marturisind i Iudeilor i Elinilor pocäinta cea intru Dumnezeu i credinta In Domnul nostru Iisus Christos.

lar acum iatii cii legat cu duhul

Pavel, care avea de gaud ad place a doua zi, a inceput sa le vorbeasca ai a prelungit cuvântarea lui 'Ana, la miezul noptii.

mii duc la Ierusalim, färä sä, stiu cele ce mi se vor intampla acolo,

adunati, erau multe lumini aprinse. Si un baiat cu numele Evtihie, aezand pe fereastra. pe °And Pavel tines, lungul salt cuvânt, a adormit adânc astfel, doborit de somn, a cazut jos din catul al treilea j 1-au ridicat mort. Atunci Pavel dandu-se jos s'a plecat peste el, I-a luat in brate ai a zis: Nu va turburati, ciici sufletul lui este

spune cii mii aateaptä lanturi i necazuri.

lar in odaia do sus, unde erau

In el.

Apoi s'a suit, a frant päinea, a

mancat ai a mai vorbit încâ mult, pan& la ziuá. Dupä, aceea, a purees. lar pe baiat I-au adus viu ai peste masura s'au mängâiat. Noi am plecat inainte in corabie si am plutit spre Asos, ca sa ham de acolo

pe Pavel, iaritai Cu noi, caci astfel duise, fiindu-i voia sa mearga pe jos. lar daca s'a intilnit cu noi la Asos,

1-am luat in corabie ai am ajuns la Mitilene.

De acolo, plutind inainte am sosit a doua zi in fata ostrovului Chios. In ziva

urmatoare am fost pe coasta ostrovului Samos, iar a patra zi dupa ce am mas la Troghilion, am oprit corabia la Milet.

Pavel hotarise sii treaca pe apa

pe länga Efes, ca sa nu i se intämple

intärzie in Asia ; pentru ca se grabea sa fie,

dad, i-ar fi cu putintii, la Ierusalim, de zius. Cincizecimii.

Färä, numai cii Duhul Mint, din ora a in ora, ma incredinteaza i imi

Dar nu bag seama la nimio si nu pun nici un pral pe viata mea, numai sa implinesc cala mea ai slujba pe care

am luat-o de la Domnul Timis, de a marturisi evanghelia darului lui Dumnezeu. Si acum, iatá, eu tiu Ca VOl toti,

printre care am petrecut propovaduind impdratia lui Dumnezeu, nu yeti mai vedea fats. mea. Pentru aceea, in aceastä zi, adevar

vii spun ca sunt curat de sängele ori-

Caci nu m'am ferit sii vii vestesc tot sfatul lui Dumnezeu.

Luati dar aminte de voi ai

de

toatá turma, intru care Duhul Sfänt v'a pus pe voi episcopi ca sii pastoriti biserica Domnului, pe care a cäatigat-o cu insuai Angela sin. CI en Etiu aceasta, ea dupa ducerea mea vor intra, intre voi, lupi cränceni, care nu vor cruta turma. Si dintre voi inaiva se vor scula barbati, invatiind invataturi sucite, ca sa traga pe ucenici dupa ei. Drept aceea, priveghiati, admandu-vä aminte cii timp de trei ani n'am cont,enit, noapte,a i ziva, sii vii indemn cu lacrimi pe fiecare dintre voi. Si acum, fratilor, va incredintez pe voi lui Durnnezeu i cuvfintului da-

1245

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SF1NTILOR APOSTOLL 21

Pornind a doua zi, am venit in

rului situ col ce poate sä vit otadeascg, desivärsit si sit vä dea mostenirea iintre toti cei sfintiti. Argint, sau aur, sau haina, n'am poftit de la nimeni. Singuri stiti cum mainile acestea au lucrat pentru nevoile male si ale to-

Cezareia. Am intrat in casa lui Filip binevestitorul, unul dintre coi sapte diaconi,

si am ramas la el. Ci el avea patru fiice, fete mari, care eran prorocite.

varilgilor mei.

Stand asa mai multe zile, a coborit din Indeia un proroc cu numele Agabus,

ostenindu-vii astfel, cade-se sá ajutati pe coi neputinciogi si sit tineti minte cuvintele Domnului Iisus, oiici el a zis:

&ant: Pe bOrbatul al cui este acest brau

Si venind la noi a luat bawl lui Pavel, s'a legat cu el de picioare si de maini si a rostit: Acestea zice Duhul

Intru toate v'am dat vouá pad&

Esti mai fericit c5,nd dai, dead cand

asa 11 vor lega Iudeii in Ierusalim si-1 vor

da in máinile pagänilor.

iei.

Si zictInd acestea a ingenunchiat si s'a rugat cu ei toti. Si mare jale i-a ouprins pe toti dizand pe gruntazii lui Pa,vel 11 imbrä-

CAnd am auzit acestea, 1-am rugat noi i cei din Cezareia, sit nu se ducä

la Ierusalim.

Atunci Pavel a luat vorba si a

zis: Ce faceti, de plängeti sfitsiati mima ! Eu stint gata nu numai sü. fiu legat, ci sá i mor, in Ierusalim, pentru

tisau,

Intristati cu osebire de cuväntul pe care 11 spusese, ca fata lui nu vor

numele Dornnului Iisus.

mai vedea-o. Apoi II petrecura la corabie.

Deci nevoind sä asculte, ne-am

potolit [;si am zis: Faca-se voia Dotnnului.

21.

Pavel ccilatore,ste de la Milet vital la Ieru-

Dupä, aceste zile, am ridicat po-

salint. ludeii pun mtina pe el in templu ajunge n cazarnza Antonia.

verile de drum si ne-am dua la Ierusalim.

Duph ce ne-am despiírtit cu greu de

son, de fel din Cipru, ucenic de multi

ei, am plecat pe apii, i inând drumul

drept am venit in Cos si a doua zi la Rodos, iar de acolo la Patara. Si gäsind o corabie care mergea in Fenicia, ne-am urcat In ea gi am pornit. Gaud am ajuns in zarea Ciprului,

I-am hint pe stánga si am plutit spre Siria si ne-am dat jos la Tir, c5,ci acolo corabia era sa," se descarce de povarä. Dänd de ucenici, am rAmas acolo sapte zile. Iar ei spuneau lui Pavel prin Duhul Sfânt sa nu se sue la Ierusalim.

Gaud am implinit cele sapte zile,

am iesit si am pornit la drum. Iar ei toti, impreunä cu femeile cu copii, ne-au petrecut pana afarä din ora. Si la thrmul märii am ingenunchiat si ne-am rugat. Apoi ne-am despärtit unii de altii; noi am intrat in corabie, iar ei s'au intors pe la vetre. Sfärsind cäbltoria noasträ pe apä,

de la TV am purees la Ptolemais, am fmbratigat pe frati de bun gitsit si am limas la ei o zi.

Si au venit cu noi si din ucenicii

din Cezareia i ne-am dus la unul Mna-

vreme, la caro era s'a stiim in gazdh.

Mid am sosit in Ierusalim, fratii

ne-au primit cu bucurie. A doua zi, Pavel a mars cu noi la Jacob i s'au adunat acolo toti hatranii.

Si dupa ce s'a inchinat lor, le-a

povestit cu deamaruntul cele ce fäcuse Dumnezeu intre pägitni, prin slujba incredintatii, lui.

lar ei ascultánd dtideau mitrire lui Dumnezeu. Apoi i-au zis: Frate, tu

vezi cas,te zecimi de mii dintre Iudei au

venit la credintä si cum toti sunt plini de ravnit pentru lege. Acum, ei au auzit despre tine cä,

inveti pe toti Iudeil care tritieso printre pitgani, s'a se lepede de Moise, spunfindu-le sa nu-si taie Imprejur copiii si sit nu mai calce dupä obiceiurile noastre. Ce este de fácut ? Negresit cä multimea se va aduna, cici vor auzi cii, ai venit.

Fa, deci, ceca ce iti zicem: Avem

patru bitrbati care au asupra lor o juruintä ;

1246

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTIL011 APOSTGLI, Ia-i pe acestia Cu tine, curAteste-te

impreuna ou ei i cheltueste pentru ei cu jertfele, ca si poata sa-si radii capul. Asa vor sti toti c5, nimio nu este adevärat din cele ce au auzit despre tine, dar c5, tu insuti umbli cum zice legea o pAzesti. Cat despre pii,g5,nii care au crezut,

noi le-am trimis scrisoare, hotArindu-le sa se fereasca de ce-a fost jertfit idolilor de &Inge i de carnea dobitoacelor sugrumate i de desfranare. Atunci Pavel, luând cu el pe acei

barbati, s'a curatit impreung cu ei si a doua zi a intrat in templu sit vesteasc5, in ce zi se implinese zilele de curatire si deci Gaud trebue B5, fie adusa jertfa pentru fiecare dintre ei. Dar cand cele §apte zile erau

Choi multimea norodului se tines dup5, el, zbierand: Omoriti-l!

Gaud era sa-1 bage in cazarmä, Pavel a zis catre tribun: Mi-este oare iertat vorbesc ceva? El a räspuns: Stii elineste ?

Nu esti tu, dará, Egipteanul care, mai nainte de zilele acestea, s'a rasculat

si a scos in pustie coi patru mii de ucigasi?

Dar Pavel a rostit: Eu Bunt Iudeu din Tarsus, cetätean al unui vestit oras al Ciliciei. Te rog, da-mi voie sä vorbese poporului. Deci, voie, Pavel a stat

In picioare pe trepte si a facut norodului semn cu mana. i liniste mare s'a

facut, iar Pavel, rostindu-se in limba evreiasca, a gait:

se sfarseasca, Iudeii din Asia 1-au vazut

pe Pavel in templu, au intaratat tot

22.

norodul si au pus mana pe el,

Strigand: Rárbati israiliti, dati ajutor ! Acesta este omul care propovadueste la toti i pretutindeni impotriva norodului i a legii si a locului acestuia, ba bleb: a bágat in templu i Elini i a spurcat locul acesta stant. Caci ei viizurii, mai inainte pe Trofim

din Efes, cu Pavel, in oras, si pe acesta gandeau ei ea Pavel I-a bagat in templu.

Si s'a zguduit tot orasul si norodul a dat návalá, i apucandu-1 pe

Pavel 1-au scos afar& din templu, iar usile se inchisera in toata graba. Dar cand cautau ei ca sa-1 rapue, i-a venit vorbá tribunului cohortei .ca t,ot Ierusalimul e in riiscoalli.

Tribunul luánd indata ostasi centurioni a alergat la ei ; iar ei, cand au vazut pe tribun i ne ostasi, s'au oprit n'au mai bettut pe-Pavel. Atunci tribunul venind aproape

punand mana pe el a poruncit sä-1 lege cu douä lanturi; apoi a intrebat cine este f}i ce a fiiptuit. Dar in gloatá unii strigau una, altii

alta. Deci tribunul neputand din pricina

huetului BA, cunoascri, nimio temeinic, a poruncit 85,1 duc5, in cetatuia Antonia.

Cand a sosit la trepte, a trebuit, de silnicia gloatei, ca Pavel 85, fie dus pe sus de ostasi.

Pavel poyeetege Iudeilor intcImplarea intoareerii lui Christos.

Fratilor i pärintilor, ascultati acum cuvAntul meu de dezvinovatire fat& cu voi !

Auzind cb, le vorbeste in limba evreiazca, au fost si mai linistiti. Iar

Pavel a zis:

Eu Bunt Iudeu näscut in Tarsul dar am crescut in acest oras,

inväVänd la picioarele lui Gamaliel tin cu strAsnicie legea parinteasca,

fiind de !Avila pentru DumneLeu, precum

sunteti astAzi i voi toti. Eu am prigonit aceastä inviitaturA

pan& la moarte, legand

i

(land spre

inchisoare i bArbati i femei, Precum poate sa-mi dea marturie

marele preot i tot soborul batranilor. De la ei am si luat scrisori catre fratii din Damaso

i m'am dus sii-i aduc pe cei

ce erau acolo legati la Ierusalim, ca sä fie pedepsiti.

Dar pe cAnd eram pe drum si ma catre amiazä de Damasc, deodati o lumina puternica, din cer, a strälucit de jur-imprejurul meu. Atunci am cazut la pamânt s't am apropiam

auzit un glas care-mi zicea: Saule, Saule, de ce ma, prigonesti?

1247

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 23

lar eu am riispuns: Cine esti, Doamne? Zis-a atre mine: Eu sunt Iisus din Nazaret pe care tu 1.1 prigonesti.

Cei ce emu cu mine au väzut

inteadevar lumina, dar n'au auzit vocea

celui care imi vorbea.

Ci eu am intrebat: Doamne, ce sa

fac ? Iar Domnul a rostit catre mine: Scoala-te i du-te in Damasc si acolo

Si au inceput st racneasca, sa-si smulga hainele de pe ei i ea' arunce cu pulbere in vazduh. Atunci tribunul a poruncit bage pe Pavel in cazarmii, spunand si-1 ia

la cercetare, cu biciul, ca sa afle pentru care cuvant strigau asa impotriva lui. Dar °and 1-au intins la tragatoare,

Pavel a zis atre sutasul care era de

se va spune despre toate ate randuite stint pentru tine sa, le faci. Si fiinc5, nu mai vedeam nimio,

faVI:

cei ce eran mi mine.

gand sa faci ? Ca omul acesta este cetat,ean roman. 27 Atunci venind la el tribunul a intrebat: Spune-mi, tu esti cetatean roman ? Pavel a zis: De band seama! Tribunul a raspuns: Eu am dobandit aceastä cetat,enie cu multt chel-

din pricina stralucirii acelei lumini, am venit in Damasc dus de manä, de catre Atunci unul, Anania, barbat cucer-

nic, dupa lege si astfel socotit de catre to0 Iudeii salasluiti in Damasc, Venind la mine si stand alaturea,

mi-a zis: Frate Saule, primeste-Vi iar vederile. lar eu, in aceeasi clipá, am ridicat ochii spre el si 1-am väzut.

Apoi a zis: Dumnezeul parinOor nostri te-a ales de mai inainte pe tine ca

VI, este oare iertat st bateÇi un

om care esto cetatean roman si este

nej udecat ?

Auzind asa sutasul, s'a dus la tribun i vestindu-1 i-a zis: Ce ai de

tuiala. Pavel a int5,mpinat: Eu ins& m'am nfiscut cetatean.

Deci cei ce erau gata sag ja la

sä cunosti voia lui i sá vezi pe Cel Drept

cercetare s'au dat laoparte numaide-

tuturor oamenilor, despre cele ce ai vazut auzit. Si acum, ce mai astepti ? Scoal5-te, primeste botezul i spala-te de picatele tale, chemand numele Domnului. C5,nd m'am intors la Ierusalim

roman.

0 sit' auzi glaz din gura lai; Caci martor vei fi lui, in fats,

má rugam in templu, mi s'a intamplat o rapire de mine insumi. Si 1-am vazut pe Domnul care-mi zicea: Grábete-te i iesi curand din

Ierusalim pentru a nu vor primi marturia ta despre mine. lar eu am zis: Doamne, ei singuri stiu c5, eu eram cel ce aduceam la inchisoare

i

bateara, prin sinagoga,

pe creciinciosii t5,i,

lar and au varsat angele lui

Stefan, martorul tau, am fost i eu de

i gaseam bun& fapta lor i pazeam vesmintele ucigasilor lui. fa45,

at, iar tribunul, caro pusese s5,-1 lege,

s'a temut and a aflat a este cetalean

A doua zi, voind sii, stie temeiul

pentru ce era pdrit de Iudei, 1-a dezlegat si a poruncit IA se adune arhi-

ereii si tot sinedriul. Apoi, aducandu-1 jos po Pavel, 1-a pus ina,intea lor. 23.

Saducheii ç1 Fariseii nu se inteleg in vinla lui Pavel. El vede, noaptea, pe Dom-

nul. Uneltirile ludeilor. Pavel e dus la Cezareia.

lar Pavel privind sinedriul in MO:, a cuv5,ntat: BarbaWor i fra%ilor, eu mi-am dus viata mea, inaintea Domnului, pan& la aceasta zi, cu deplin cuget carat. Ci arhiereul Anania a poruncit celor ce Fe dean langa el sa-1 bata peste guri.

Atunci Pavel a rostit catre el: Te

2] . Ci el zis-a catre mine: Mergi, et eu te

va bate Dumnezeu, perete varuit ! Cl. tu sezi sa m5, judeci dup5, lege i porun-

22. Si /-au ascultat pana la acest euvant.

cesti 55, mä batá fara de lege !

voi trimite afara, departe intre neamuri.

Aici, au ridicat glasul si au strigat: LuaV-1 de pe pamant pe unul ca acesta!

Caci nu i se cade sa mai traiasa.

Cei ce stateau Magi el zisera: Pe

arhiereul lui Dumnezeu ocar5,?

1248

www.dacoromanica.ro

ii faci

tu de

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 23

Pavel raspunse: Fratilor, nu stiam ca, este arhiereu; cad este scris: Pe mai marele poporului tau sa nu-1 vorbesti de ram.

Dar Pavel stiind bine ca sunt o

parte Saduchei i cealalta Farisei, a strigat In sinedriu: Barbatilor i fratilor ! Eu sunt Fariseu, fecior de Farisei. Pentru nadejdea i invierea mortilor sunt eu in judecatá.

Cand a grait aceasta, intre Faririsei i Saduchei s'a iscat neintelegere multimea lor s'a dezbinat.

Ca Saducheii zic cum ca nu este

inviere, niei inger, nici duh, iar Fariseii le marturiseso pe amandougt.

Atunci s'a fácut inane strigat

sculandu-se unii carturari din partea

Fariseilor tineau piept i ziceau: Nici un

rail nu aflam in

acest om. Cad

daca i-a vorbit lui un duh sau un unge'.? Deci nascandu-se mare dezbinare

temandu-se tribunul ca Pavel sa, nu fie sfasiat de ei, a poruncit ostasilor se pogoare, sa-1 smulga din mijlocul lor sa-1 ducä in cazarma.

Sutasul 1-a luat, 1-a dus la tribun si a vorbit: Pavel cel inchis m'a

chemat si m'a rugat sá aduc pe bitiatul acesta la tine, avand sá4i spun& oarece.

Tribunul luandu-1 de mana s'a dus cu el deoparte i 1-a intrebat: Ce lucru ai sé.-mi spui?

Atunci el a graft: Iudeii s'au in-

teles sa te roage ca maine sa-1 pogori pe

Pavel la sinedriu, ea i cum le-ar

fi

gandul sá cerceteze mai amanuntit pricina lui. Dar tu Bä nu te increzi in ei.

Cáci dintre ei 11 pandese mai multi de patruzeci de insi, care s'au legat pe ei insisi cu blestem, nid sä mananoe, nici sá bea, pan& cand nu-1 vor rapune. acum ei sunt gata, asteptand fagaduiala ta.

Tribunul a trimis acasa pe baiat poruncindu-i: Nimanui sa nu spui ca mi-ai destainuit aceste lucruri.

Apoi, chemand la sine pe doi dintre

sutasi, le-a zis: Tineti gata, de la ceasul

treilea din noapte, doug, sute de osta.si, saptezeci de calareti i doua sute de sulitasi, ea sa mearga pana la Cezareia. Si dobitoace de povara, sa aiba la indemanä., ca sii-1 puna pe Pavel si al

Ci In noaptea urmatoare a stat

Domnul langii el si i-a zis: Fii cu mima, Pavele ! Cáci precum ai marturisit despre mine la Ierusalim, astfel trobue sa marturisesti si la Roma. Cand s'a ivit ziva, Iudeii au facut o tovarasie i s'au legat cu blestem sa nu manance, nici sá bea, pan& ce nu

vor °mod pe Pavel. Si cei ce facusera intros ei acest juramá'nt eran mai multi de patruzeci, Care, ducandu-se la arhierei i la batrani, le-au spus: Ne-am legat pe noi Insine ou blestem ea nu punem nimio

In gura, pana ce nu-1 omorim pe Pavel. Acum dar, voi impreuna eu sinedriul dati de ftiro tribunului sa.-1 aducá la voi, jos, ca si cum ati avea de gand mai cu deamaruntul 8114 cereetati. Iar noi,

mai inainte ca el ea se apropie, gata

suntem sa.-1 ritpunem. Dar fiul surorii lui Pavel, auzind de aceasta uneltire, s'a infatisat, a patruns in

cazarmii, si a vestit pe Pavel. Atunci Pavel a chemat pe unul din sutasi i i-a zis: Du pe baiatul acesta la tribun, caci are ceva spuna.

duca teafar la Felix Procuratorul. Apoi a scris o scrisoare avand

acest cuprins: Claudiu Lisias, prea puternicului procurator Felix, multa sanatate!

Pe omul acesta 1-au fost prins

Iudeii i erau sa-1 omoare; ci eu m'am

dus peste ei cu oaste i 1-am scapat,

afland ea este cetitean roman. Si vrand sástiu pricina pentru care Il asupreau 1-am dus inaintea sinedriului lor.

Si am gasit ca e parit pentru fintrebari din legea lor, dar far& sa aibä vre-o vita vrednica de moarte sau de lanturi.

Cand mi s'a destainuit, Insii, ca

din ei vor sä Min& o eursá acestui om, 1-am trimis la tine si le-am dat de stire i pai+ilor sa-si spurn): cuvântul

inaintea ta.

Deci ostasii 1-au luat pe Pavel, precurn li s'a poruncit, i 1-au dus noaptea la Antipatris.

1249

www.dacoromanica.ro

79

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLL 24

A doua zi, lisand pe oilireti si se duo i ou el, s'au intors la tabira.

Ciliretii intrand in Cezareia i dand procura,torului sorisoarea i-au infatisat pe Pave/.

Proouratorul, dupi ce a citit, a in-

trebat din care tinut este Pavel si a-

fland ci este din Cilicia Voi sta sä te ascult, a zis el, cand parisii tal vor fi aici. Apoi a poruncit sâ fie pus sub pazi, In pretoriul lui Irod. 24. Pavel se dezvinovit fe. pte fnaintea lui Felix,

Dupi, oinci zile, a venit arhiereul

Anania cu d'Ova dintre bitrani si cu un ritor anume Tertul si au ariitat procuratorului plangerea lor impotriva lui Pavel.

lar dupi ce 1-au chemat pe Pavel, Tertul a inceput si-1 invinuiasci astfe/: Proa puternice Felix, prin tine ne bucurim de mula pace si prin puterea ta de grifa imbunatatiri s'au ficut acestui neam. Aceasta o marturisim ou deplina multumita, in tot timpul i pretutindeni. Dar ca sa nu te osteneso proa mult, te

rog si ne asculti, futir a ta bunatate, In putine cuvinte.

Pe omol acesta 1-am dovedit ciumi si urzitor de rAzvritiri printre toti Iudeii de pe lume. El este ciipetenia eresului Nazareilor ;

$i a Incercat si pangareascii, templul, dar am pus mana pe el si am voit sä4 judecim dupti lego, noastri.

Ci venind tribunul Lisias, 1-a emula

t'u multa silnicie din mainile noastre,

$1 nu m'au gisit nioi in templu, pricindu-mi cu cineva sau facand rascoala In norod, nici in sinagogi, nioi in cetate.

Nici nu pot si-ti dovedeasci cele ce spun acum impotriva mea. Aceasta, îusä, fi mArturisesc: ca asa slujeso Dumnezeului pirintilor mei, dupti invatitura pe care ei o numesc eres,

cred toate cele serse in lege si in

prooroci, Având nifidejde in Dumnezeu, pre-

cum i acestia insisi o asteapta ci va si, fie invierea dreptilor si a nedreptilor. Drept aceea, mi, si strilduese am, lata de Dumnezeu si de oameni,

un cuget pururea fäta vina. lar dupa multi ani, am venit ca s'a

aduo neamului meu milostenii si prinoase.

Cu acest prilej, cativa ludei din Asia m'au gásit - curinit - in templu, dar nu cu gloati, nici cu ga/ceava. Aceia trebuiau ta fie de fat.i, inain-

tea ta i ea M£1 invinuiasci, daca aveau ceva impotriva mea. Sau chiar acestia si spuni, ce stram-

bitate mi-au gasa, cand am stat inaintea sinedriului,

Decat doar pentru acest singur

cuvant pe care 1-am strigat stand futre ei: Din pricina invierii mortilor sunt eu

azi in judecati inaintea voastri. Dar Felix, care ounostea destul de bine ce este aceasti invátaturi, i-a amanat zicand: Cand va veni tribunu/ Lisias voi botad a,supra pricinii voastre.

Apoi a poruncit sutasului sa tie

pe Pavel sub paza, dar sa-i lase tihni,

$1 a poruncit ca pârîii lui a vie

nu opreasoi pe nimeni dintre ai lui ca si vie si-1 slujasca.

tu insuti, si cunosti aminuntit toate

Drusila, femeia lui, care era din nemul

inaintea ta. De la el putea-vei, cercetand

invinuirile pe care i le aducem. lar Iudeii Impreunii adevereau, zicand ci acestea sunt asa. Atunci procuratorul ficandu-i semn

si vorbeasci, Pavel a raspuns: Ffindci, stiu ci de multi ani esti judecitor ace-

stui neam, bucuros sunt si vorbeso intru apirarea mea.

Tu potisäafhlesnecänu sunt mai mult decat douisprezece zile, de cand m'am suit in Ierusalim ca sa mi. inchin.

Dup.& cateva zile, Felix venind cu

Iudeilor, a trimis ea cheme pe Pavel si 1-a ascultat despre credinta cea intru Christos lisus.

Ci vorbind el de dreptate si de

infranare si de judecata viitoare, Felix

s'a fnfricosat si a räspuns : De acum, te du.

$i cand voi afla prilej, iar te voi cherna. In acelasi timp, el nadajduia ea' i se vor da bani de catre Pavel ; de aceea mai adesea trimitand cierne stitea ou el de vorbi.

1250 www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTLLOR APOSTOLL 25

27. Dar °and s'au implinit doi ani,

Atunci Festus, luand ouvant ou sfetnicii lui, a raspuns: Ai cenit sä, judecat de Cezarul, la Cezarul te vei

In locul lui Felix a urmat Porcius Festus. voind s'ft le fie Iudeilor pe plat), Felix

a lasat pe Pavel la inchisoare.

duce.

Dupa ce au trecut cateva zile, oraiul Agripa si Berenice au sosit in

25.

Cezareia, ea sa ureze lui Festus bun venit,

Pavel inaintea procuratorului Porcius Festus i a craiului Agripa.

Si pentru ea au ramas acolo mai multe zile, Festus in fats, craiului a deschis vorba despre Pavel i a zis: Este aici un barbat, lasat de Felix in inchi-

lar Festus, dup5, ce a päsit in tinutul eau, la troj zile s'a suit din Cezareia la Ierusalim.

soare,

Atunci arhiereii i fruntasii Iudeilor

In privinta caruia, cand am fost In Ierusalim, mi s'au jeluit arhiereii batranii Iudeilor O. au cenit osandirea

i s'au infiqisat cu para lor impotriva lui Pavel si s'au rugat de el, Si i-au cerut ca un hatar sa-1 tri-

lui.

mita pe Pavel la Ierusalim, in vreme ce ei pregateau cursa lor, ca s5,-1 omoare In cale.

Eu lasa le-am faspuns 05, Romanii n'au obiceiul sà osandeasca un om, pang,

dad invinuitul n'are in fata pe parisii lui si nu i se d5, ragaz sit se apere de

Dar Festus a raspuns ea Pavel e

bine pazit in Cezareia, apoi di el insusi va pleca degraba acolo.

Deci, a zis el, sit vie impreunii, cu mine cei ce au &Adore dintre voi, dac5, acest om a facut vre-o &eadelege, sa-1 parasca. Dupa ce-a ramas la ei nu mai mult ca opt ori zoco zile, a pogorit in Cezareia,

invinuire.

Atunci ei au venit aici. Eu, fara nici o amanare, a doua zi, am stat in tribunal si am poruncit sa-1 aduca pe barbat.

Dar paricii caro s'au ridicat im-

iar a doua zi, sezand in tribunal, a po-

potriva lui nu i-au adus nici o invinuire dintre cele rele, precum banuiam eu, Ci aveau ou el niste neintelegeri

care ins& nu puteau sit le dovedeasca.

cetarea acestei pricini, 1-am intrebat dad,

runcit aducii, pe Pavel. Ci venind Pavel, Iudeii pogoriti din Ierusalim I-au inconjurat i impotriva lui au adus multe i grele invinuiri, pe

lar Pavel se apara zicand: N'am gresit cu nimio, nici fata de legea deilor, niel fatà de templu, nici fat& de Cezarul.

Festus, voind

multumeasca, pe

Iudei, a raspuns lui Pavel, si a zis: Vrei cà mergi la Ierusalim si acolo sa

te judeci, inaintea mea, asupra acestor lucruri ?

Dar Pavel a grait: Stau inaintea

tribunalului Cezarului; aici se envine sa

fiu judecat. Iudeilor nu le-am stricat nimie, precum prea bine stii si tu.

Daca, am stricat i am faptuit ceva vrednio de moarte, nu ma dau in laturi de la moarte ; daca ins& nu se alego nimio

din cele ce ei irai pun in sarcina, nimeni

n'are dreptul sa ma, dea in mana lor. Cer sà fiu judecat de Cezarul.

pentru a lor credinta

i pentru un lisus mort, de care ins& Pavel zicea ca este viu.

Eu, fiind la stramtoare ou cer-

nu voieste BO; meargit la Ierusalim acolo sä, se judece pentru acestea.

Dar Pavel a spus cà cere ea fie pus deoparte, ca sa fie cercetat de Imparatul. Deci am dat porunca, sa-1

pazeasca, pang ce il voi trimite la Cezarul.

Atunci Agripa catre Festus:

vrea, 85, aud i eu pe acest ve i auzi maine, rosteste el.

orn. 11

A doua zi Agripa si Berenice au sosit cu mult alai si au intrat in locul de ascultare impreuna cu tribunii Ffi cu birba4ii coi mai de frunte ai orasului ; iar Festus a dat porunca i 1-au adus Po Pavel. Apoi Festus graieate: Agripo Doam-

ne i voi to0 care suntefi cu noi de fati, vedeti pe acela pentru care toata mul1251

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 26

timea Iudeilor a staruit la mine, si in Ternsalim i aici, strigand cä nu i se

Ceea ce am si fa:cut in Ierusalim, caci pe multi sfinti i-am inchis in temnite cu puterea pe care o luasem de la

cade sa, mai traiasca. Eu am inteles ea n'a filptuit nimio

arhierei. Iar °and erau dati la moarte intaream i eu Cu glasul meu.

vrednic de moarte, totusi fiindcii, el singur

Ii pedepsearn adesea prin toate

a cerut sii, fie judecat de Imparatul, am hotarit trimit.

sinagogeIe si-i sileam sa

panului despre el, nu am. De aceea 1-am adus inainte-a voastra i mai cu seam& inaintea ta, märite Agripo, ca, chip& ce

din afara.

huleasca.

inversunat peste masura impotriva lor, Ii urrnaream pana i prin cetatile de

Dar ceva temeinic sä scriu SU-

In vremea acestora, ducandu-ma. la Damasc, cu intarire i cu o man& de oarneni din partea arhiereilor, Am vazut, o marite Doamne, la amiazà, in calea mea, o luminà din cer mai puternica decat slava soarelui si care

va fi cercetat, sa am ce sa scriu. Caci mi se pare nerozie sä trimit un om legat si M nu arat i cuvintele impotriva lui.

m'a inväluit in stralucirea ei, ca si pe

26.

cei ce cilätoreau cu mine.

Pavel se dezvinoveitepte inaintea lui Festus

Atunci noi am cazut cu totii la

pi a craiului Agripa. Amelndoi fi gifsesc

parnant, iar au am auzit un glas Cate-mi zicea in limba evreiascii: Saule, Saule,

nevinovat.

Agiipa a rostit catre Pavel: Iti

de ce ma prigonesti? Greu iti este sa

Atunci Pavel, intinzand mana, a vorbit intru apararea sa:

Doamne? Iar Domnul a raspuns: Eu

este ingitduit M vorbesti pentru tine.

lovesti in tepusa cu piciorul.

Ci eu am grait: Cine esti

aunt Iisus pe care tu Il prigonesti. Dar scoalii-te i stai in pieioare. Caci spre aceasta m'am arätat tie, ca sa te randueso slujitor i martor, atit celor ce ai viizut, cat i celar pentru care va

M6, socote,sc fericit, o miirite Agripo,

cà astazi, inaintea ta, pot sa ma apar de toate cate ma parasc Iudeii. Mai ales pentru ea tu cunosti toate i neintelegerile dintre Iudei. Drept aceea te rog sii, ma asculti cu obiceiurile

fi a ma aria tie.

ingaduiala. Astfel, vietuirea mea, de taniir, cum

Te-am scos pe tine din ace,st popor dintre neamurile catre caro te trimit, Ca ea, le deschizi ochii, sà se intoarcä de la intuneric la lumina £0 de la

a fost ea de la inceput in poporul meu In Ierusalim, o stiu toti Iudeii. Daca vor sa, spun& adevärul ei stiu

despre mine, de mult, cä am trait ca

stapanirea lui Satan la Dumnezeu, prin eredinta intru mine sa primeasca

Fariseu, adica dupa eresul cel mai strasnic

iertarea päcatelor si parte cu cei ce s'au sfintit. Drept aceea, marite Agripo, n'am fost neascultätor cerestii aratari, Ci inai intai celor din Damasc din Ierusalim, apoi in tot tinutul Iudeii,

al legii noastre.

i acum stau sä fiu judecat pentru nadejdea in fagitduinta de Dumnezeu facutä ciitre pärintii nostri, i la care cele doultsprezece senaintii

ale noastre, slujind lui Dumnezeu fara incetare, zi i noapte, nadajduesc sá ajunga. Pentru nadejdea aceasta, Doamne,

stint párit de Iudei De ce se socoteste de voi de necrezut ca, Dumnezeu inviaza

pe cei

morti ?

Eu unul am ga,ndit, in mintea mea, at fat& cu numele lui Iisus Nazarineanul trebue sa fac tot ce e protivnic,

tu,

apoi pagânilor le-am vestit 86, se pocaiascil

se intoarcii la Dumnezeu, facand lucruri vrednice de pedant& Pentru acestea, Iudeii au pus mana pe mine, pc cand cram in templo, si an incercat sa mà omoare. Lisa dobandind ajutorul cel de /a Dumnezeu, stau pana in ziva aceasta marturiseso, si la mic i la mare, far& sit

1252

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 27

spun nimio decat ceea ce si prorocii Moise au spus ca va Sit fie: Ca &die& Christos va trebui

A doua zi, am ajuns In Sidon Iuliu purtandu-se fatä de Pavel cu iubire de

patimeascii, si sit fie cel dintai din invierea mortilor i sa propovaduiasca lumina deopotriva poporului Israil i paganilor.

Si graind acestea Pavel intru apararea sa, Festus a rostit cu glas puternic: Pavele, esti nebun ! Inviltatura ta cea multä te duce la sminteala.

Dar Pavel: Nu sunt nebun, prea

puternice Festus, zice el, ci graiesc cuvintele adevarului si ale intelepciunii. Craiul stie despre a,cestea i in fata lui vorbesc fr sfialá, fiind lucredintat c nimio nu i-a ramas ascuns, pen-

trucä aceste lucruri nu s'au intamplat Inteun ungher.

Crezi tu, craiule Agripo, in prooroci ? crezi.

Stiu

Atunci Agripa rosteste ciitro Pavel:

Cu putin de nu ma, indupleci sa ma fac eu crestin !

lar Pavel: Ori cu putin, ori cu mutt, eu m'as ruga lui Dumnezeu ca

nu numai tu, ci i toti care ma ascultati astazi sá fiti astfel cum sunt i eu, Mara doar de aceste lanturi. Ci oraiul s'a sculat i procuratorul si Berenice si coi care sedeau impreunä cu ei. Si departandu-se vorbeau unii cu altii i ziceau: Omul acesta nu face nimio vrednic de moarte sau de inchisoare.

Apoi Agripa, a zis catre Fe,stus: Acest om putea sa fie läsat liber, dad, n'ar fi cerut sá fie judecat de Cezarul. 27.

Pavel, in lanfuri, e pornit co corabia spre Italia. Greuteifile cdldtoriei. Corabia se sfeirclmii, kiwi Malta, dar oamenii scapit.

Mid a fost hotEtrit sa plecitm pe

DTI in Italia, au dat in primire pe Pavel

si pe alti cativa intemnitati unui sutas ou numele Iuliu, din Cohorta Augusta. Am intrat 'kite° corabie de la Adra-

mit, care avea sá treacii, prin locurile do pe coasta Asiei, si am purees; lar cu noi era Aristarh, Macedonean din Tesalonic.

oameni, i-a dat voie sa se dud, la prieteni

sa primeasca purtarea lor de grija.

Pornind de acolo, am plutit pe

langá Cipru, pentru ca vânturile emu impotriva.

Apoi am strabatut marea Ciliciei

a Pa,mfiliei, i am sosit la Mira Liciei.

Acolo sutasul a gasit o corabie din

Alexandria in drum spre Italia si ne-a suit in ea. Multe zile am plutit cu incetineala si am ajuns de abia in dreptul Cnidului fiindca vantul nu ne slabea am intrat sub Creta, pe langa Salmone. Si cu multa greutate, mergand noi pe langá ea, am sosit inteun loo numit Bune-Limanuri, de caro este aproape orasul Lasea.

Se scursese multa vreme i chidtoria era acum primejdioasa, fiindca trecuse i postul (de Iom-Kippor). Pavel ii indemna. Si le zicea: Barbatilor, \Tad ca mergerea pe apä, va sa fie cu silinte peste fire si cu inultä pagubi, nu numai pentru incarcatura i pentru corabie, dar si pen-

tru vietile noastre. Dar sutasul se incredea mai mult In carmaci i in cäpitanul corabiei dealt In cele spuse de Pavel. Limanul nefiind bun de iernat, cei

mai multi dintre ei au dat sfatul sh

plecam de acolo si dad)", s'ar putea ajungem i sä ierniim la Fenix, un liman din Creta, asezat spre miazá-zi i apus spre miazä-noapte i apus. Cand a inceput sit sufle un \rant de miaza-zi au crezut cii, stint stapani pe punerea lor la cale, au ridicat ancora si au vaslit cat mai aproape de Virmul Cretei.

Ins& nu dupa multa vreme s'a

napustit pe ostrov un \lilt viforos, caro se numeste Evrachilonul. Si smulgand corabia, iar corabm neputand sii, stea impotriva ne-am lasat sa fim dusi in voia lui. Pe cand treceam pe sub un ostrov mic anume Clauda, am izbutit cu greutate sá prindem luntrea. Apoi, dupa ce au ridicat-o, au pus mana pe odgoane si au incins corabia pe

1253

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTLLOR APOSTOLL 28

dedesubt. Iar de Mort sä, nu dea peste Sirte, au läsat panzele jos yi vantul ducea aya.

Si pentru cà. vijelia ne impresura cu straynicie, in ziva urmatoare au lepadat povara din corabie. lar a treia zi, cu mainile lor, aruncara uneltele cora,biei.

Mai multe zile, nici soarele nici

stelele nu se arátara, iar furtuna bantuia Ewa scadere; drept aceea, once nadejde de sca,pare ni se luake. Apoi, de multi): vreme, nimeni nu mancase. Atunci Pavel stand in mijlocul lor le-a grait: Trebuia, o bärbatilor, ascultati de vorba mea i sä nu plecati din Creta; i n'ati fi indurat nici primejdia aceasta, nici aceasta paguba.

Dar acum va, indemn sä fiti cu

ininali bung', eaci nici un suflet dintre voi

nu va pieri, &A, numai corabia. Caci,

asta noapte, un inger al

Durnnezeului al carui Bunt eu i auras, ii slujescs a sta,t inaintea mea,

Si mi-a zis: Nu te teme, Pavele. Tu trebue sä stai inaintea Cezarului

Duncuaezeu ti-a da,ruit pe toti cei

ce sunt in corabie cu tine.

De aceea, barbatilor, fiti ou buna, caci am incredere in Dumnezeu 05,

aya va fi dup5, cum mi s'a spus.

Ci trebue sa dam de vre-un ostrov.

Intru a paisprezecea noapte de

cand vantul ne purta 1ncoace i incolo peAdriatica,pe la miezul nop, corabierii i§i &Aura ou bänuiala ca un pitmant oarecare este in apropiere. Atunci, lasánd masura in jos, douazeci de stanjeni i, trecand putin mai departe, masurara din nou i gasira, cinsprezece stanjeni. Deci, temandu-se ca nu cumva sgi

cadem in Ica stancos, au aruncat patru ancore, de la part,ea din urmii a corábiei

yi au ayteptat cu nerabdare sa se faca ziva.

Atunoi ostayii täiarä funfile luntrii yi o l'ásara, sä cada. Ci, pang sa se faca ziuä, Pavel i-a

rugat pe toti sä ja sá manance, zican-

du-le: Sunt azi paisprezece zile de °and

staruiti in ayteptare yi in nemancare, färä, sit gustati nimio. Pentru aceea, vé, rog luati de mancati, citei aceasta este spre scaparea voastrii. Ca nici unuia din voi un fir de

par din cap nu-i va pieri. Si graind acestea, i luand paine, a multumit lui Dumnezeu inaintea tuturor, a fra.nt yi a Inceput sa milnance.

Atunci toti prinzand inimä au luat tyi ei de mancare.

Si erau in corabie, de toti, doua,

sute qaptezeci i pase de suflete.

Dupi ce s'au sitturat, au uyurat corabia, aruncand graul in mare. Cand s'a facut ziva, ei n'au cunosout pamantul, ci vedeau un Ban de mare, avand tarn° de nisip. Si. au hotärit

sä scoatit corabia inteacolo de le va fi cu putinta. Atunci au deznodat ancorele le-au lasat in mare; in acelayi timp au slabit legaturile carmelor. Apoi au ridicat vetrila din frunte, In biitaia vantului, yi au tinut catre tarm.

Dar au nimerit intr'un crac de

nisip yi au fntepenit corabia, aya incat piscul infiga.ndu-se statea necfintit, iar partea dinapoi se sfärama de urgia valurilor. Ci ostayii sfatuira, sä, omoare pe cei ca ea nu scape vre-unul, innotand. Sutayul însä, voind sa, fereaseä, pe Pavel, i-a oprit de la gandul lor yi a porun-

cit ea aceia care ytiau 85, innoate di se

arunce in mare yi sâ iasa la tarm, cal

dintai, Iar ceilalti, care pe sctinduri, care pe cate ceva de la corabie. i astfel au

ajuns ou totii ni. scape la uscat.

Dar cor5,bierii cautau sa fug& din

28.

corabie pi au scoborit luntrea in mare sub cuvant ca vor sä intindä i ancorele de la piso.

In Italia i in Roma fi predicii doi ani.

puteti sa scapati.

1. Dupli ce am scapat, aflaram atunci câ ostrovul se numeyte Malta.

Pavel a spus sutayului i ostayilor: Daca aceytia nu raman in corabie, voi nu

Localnicii din Malta stunt bucurofi de oaspeti. Pavel lecuefte pe bolnavi. Sose,gte

1254

www.dacoromanica.ro

FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 28

lar locuitorii din ostrov ne aratari osebita dragoste de oameni, eSci aprinzand foo ne luara pe toti la ei, din pricina ploii care era si din pricina frigului. Ci Pavel strangand gramadä, de giteje i punandu-le pe foo, o raiparca, a iesit de clildurä, si s'a agatat de mama lui.

Cand barbarii vitzurä jivina span-

zuratä de mina lui, ziseri unii catre

altii: Negresit ca acest om este un ucigas

pe care dreptatea lui Dumnezeu nu 1-a ingaduit sà, mai tritiascä macar cä din valuri a sciipat. Ins& Pavel scuturand jivina in foc,

Pavel, vizandu-i, a multumit lui Dumnezeu i s'a imbarbitat. Cand am intrat in Roma, sutasul a dat pe cei legati in primire voevodului

oastei, iar lui Pavel i-au ingiduit si

locuiasci singur, cu ostasul care Si dupii troj zile, Pavel a poftit la el pe cei care erau fruntasii Iudeilor. Iar cand s'au adunat laolaltä, a rostit catre ei: Bärbatilor i fratilor, desi eu n'am fitout nimio impotriva poporului nostru sau a da-

tinelor parintesti, am fost dat din Ierusalim, ca un puscarias, in mainile Romanilor.

Acestia, dupi ce m'au oercetat, dea drumul, fiindcit nu se

n'a pittimit nici un rim.

voiau

tätor la ochi, si-au schimbat cugetele ziceau de el °A, este un zeu.

Atunci am fost silit sä, cer si fiu judecat de Cezarul, dar nu ci a§ avea vre-o Ora de adus neamului meu. Pentru atare cuvant, v'am chemat la mine sä vá yid i sä, vorbeso ou voi.

Dar ei se asteptau ci el va sa se umfle, ori sâ cad& mort, dinteo data. Ci dup5. ce au asteptat multi vreme au vitzut di nu i se intampli nimio biImprejurul acelui loo avea twine

un anume Publius, fi-tratasul ostrovului. Acesta ne-a primit la el si ne-a gazduit, prieteneste, trei zile. Si s'a intamplat ca tattil lui Publius

zacea in pat, bantuit de friguri si de

urdinare cu sit'nge. Ci Pavel, intrind la el si rugandu-se, si-a pus mainile peste el si 1-a fäcut sä,natos. Dup5, aceastä vindecare, si ceilalti din ostrov, care aveau slabiciuni, veneau si se tämäduiau. Si acestia ne-au cinstit cu multe daruri i cand a fost sä, plecim cu corabia ne-au pus la indemaná cele ce ne trebuiau.

Dupa trei luni, am purees cu o

corabie din Alexandria, care iernaae in ostrov si care avea icoana fratilor Dioscuri (Castor si Pollux). Ajungand la Siracuza, am zabovit trei zile. De acolo, pe inconjur, am sosit la Regium. O zi in urmit, a inceput un vant

de miazi-zi si a doua zi am ajuns la

dovedea la mine nici o pricina vrednici de moarte.

Ci Iudeii s'au rostit impotrivi.

Cad pentru nadejdea lui Israil stau eu

feracat cu lantul acesta.. Ei au faspuns lui Pavel: Noi n'am primit din Iudeia nici scrisori in privinta

ta, nici vre-unul dintre frati nu a venit ca sä, ne dea de stire sau ea zicit ceva räu despre tine. Gasim ins5, cu cale sä auzim de la

tine ceea ce gandesti; cad despre eresul acesta ne este ounoscut oä, pretutindeni se vorbeste impotrivä.4.

Deci, randuindu-i o zi, au venit

la el la ga,zda mai multi. Si de diraineata

pima seara, Pavel le-a l'amurit si le-a

marturisit impitratia lui Dumnezeu, cauincredinteze despre Iisus din legea lui Moise pi din proorooi. Si unii dideau crezare color opuse, iar altii nu credeau. Lind

Deci, firi si se inteleagii unii ou altii, au plecat. Ci Pavel a mai spus un cuvant: Bine a gait Duhul Rant, prin Isaia Proorocul, catre parintii vostri,

Puteoli.

Gaud a zis: Mergi la norodul tweets zi: Cu auzul veti auzi, qinu yeti tutelage, uitandu-vä yeti privi, dar nu veti vedea.

Acolo am gasit frati care ne-au

rugat sá ramanem la ei o saptamb.nit.

asa am venit la Roma. Auzind despre noi, fratii de acolo

au venit Intru intampinarea noastra pima la Forul lui Apiu i la Troj Tavenra. lar

Cad mima acestui norod s'a in-

vartosat i cu urechile au auzit greu ochii lor si i-au inchis. Ca nu oumva si vadi ou ochii i ea audi ou urechile §i ou

1255

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 1 mima. s inteleagri ai sit se intoarca i eu insiinittosez.

lar Pavel a rimas doi ani deplini, In casa luatit de el cu chirie, i primea pe toti care veneau la el,

a fost neamurilor; si ele vor asculta. i dupi, ce a zis el acestea, Iudeii

nezeu i invftti.nd despre Domnul Iisus Christos, cu teat& indritzneala i finà

Deci cunoscut s vit fie vouit eft aceastit mintuire a lui Dumnezeu trimisi

plecarii avand intre ei mare neintelegere.

Propovaduind impiträtia lui Dum-

nici o piedicii.

EPISTOLA SFANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI 1.

Inceput pi inchinare. Evanghelia &I pe MO

preunit cu voi, prin oredinta, cea de o parte EA de alta, a voastri si a mea.

Fratilor, nu vreau ca voi si nu

indreptarea din credinfa, pentru pciganatatea care eta sub mania lui Dumnezeu. Pavel, slujitor al lui Iisus Christos, cbemat de el apostol, pus de o parte spre vestirea Evangheliei lui Dumnezeu,

stiti &it de multe ori mi-am pus in gilnd

prin proorocii sii, in sfintele Scripturi,

Astfel ci, despre mine, eu aunt prea bucuros si vi vestesc Evanghelia

Pe care a ftigiduit-o mai inainte

Despre Fiul situ, niscut din simânta lui David, dupit trup, i rinduit Fiu al lui Dumnezeu intru putere, dupit Duhul Sfinteniei, prin invierea lui din morti, adicii, despre Iisus Christos, Domnul nostru, Prin care am luat dar i apostolie, ca si aduc, in numele säu, la ascultarea credintei toate neamurile, Intro care sunteti i voi, prin chemarea lui Iisus Christos: Tuturor celor ce sunteti in Roma, inbiti ai lui Dumnezeu, sfinti chemati de el,

dar vouit si pace de la Dumnezeu, Tatil nostru si de la Domnul Iisus Christos ! Mai intAi multumesc Dumnezeului meu, prin Iisus Christos, pentru voi toti,

fiindat credinta voastrit este vestiti in toad); lumea; Caci martor imi este Dumnezeu, ruia-i slujeso cu duhul meu,intru Evanghelia Fiului sin, c3 vi pomenesc neincetat,

Cerind, in rugaciunile mele, pururea, si am, prin vointa lui, vreodati, cumva, prilej de drum pin& la voi. Pentru ci doresc cu mare dor Vi vid, ea si vi impärtitsesc vre un dar duhovnicesc, spre Intärirea voastrit.

Ori mai bine ail mi mângiti im-

si viu la voi, dar am fost pin& scum impiedicat si am si intro voi oarecare roadit, ca i intro celelalte neamuri. Dator aunt i Elinilor i barbarilor neinvAtatilor;

si you'd celor din Roma. Cilci nu mi rusinez de Evanghelia

lui Christos, pentru cií este puterea lui Dumnezeu, spre mintuirea orisicui care crede, atilt Iudeu, mai intii, cat i Elin, ,5i in ea se di pe fati acea dreptate de la Dumnezou, care vine din credintä si e pentru credinta, precum este seria: Tar dreptul din credintit va fi viu. lar mania lui Dumnezeu se descopero din cer peste tout& pigilnittatea si peste toatit nelegiuirea oamenilor care

in adevitrul in robia nedreptätii.

Fiindcit ceca ce se poate sti despre

Dumnezeu vidit este in inimile lor Dumnezeu este cel ce le-a vidit-o.

Inteadevir, insusirile lui nevitzute, puterea lui cea vesnicit si a lui dumnezeire se vid prin cugetare de la inceputul lumii in filpturile lui, ca ei si fie cuvint de apArare. De vreme ce, cunoscilnd pe Dum-

nezeu, nu I-au mitrit ea pe un Dumnezeu,

nioi nu i-au multumit, ci s'au riticit in

inohipuirile lor i mima 'or cea neintelegiltoare s'a intunecat.

Tinindu-se ci aunt intelepti, au

ajuns nebuni. 1266

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 2 Si au schimbat nagrires, lui Dumnezeu celui nestricácios in aserniinarea in infiitisarea omului strickios si a pAsii-

rilor si a dobitoacelor ou patru picioare si a tbritoarelor. De aceea, Dumnezeu i-a dat necurgtiei, dupg pofta inimilor lor, ca pangäreascii trupurile lor, ei hide ei.

Ca unii care au ristálmileit ade-

viirul lui Dumnezeu In minciunii i s'au

inchinat si au slujit fäpturii in loo sg-i slujeascg Ricgtorului, cel ce este binecuviintat in veci, amin! Din aceastä pricing, Dumnezeu i-a niipustit unor patimi de marg., caci la ei femeile au schimbat fireasca intrebuin-

i socotesti, oare, omule care judeci

pe cei ce fac unele ca acestea, dar le faci si tu, di tu vei acgpa de judecata lui Dumnezeu 7

Sau dispretuiesti tu boglitia bungtiitii lui si a inggduintii si a indelungii lui rgbdiiri si nu stii cii bungtatea lui Dumnezeu te indeamng la pocaintil? i dup.& impietrirea ta i dupg mima ta nepociiitg îi agonisesti In ziva mâniei si a arátkrii dreptei judeciiti a lui Dumnezeu, Care va da fiecgruia dupg faptele lui.:

Adicá viatg venicá celor ce, prin stgruintii in fapta bung, cautti mgrire,

tare in vea impotriva firii. Asijderea i bärbatii, lasánd intrebuirrtarea fireascä, a femeii, s'au aprins In pofta lor, unii pentru altii, bitrbati cu bitrbati, aviirsind rusinea i luilnd In

care nu se supun adeviirului, ci se supun nedreptátii. Da, necaz i stramtorare peste su-

Plini fiind de tot soiul de nelegiuire.

lucreazii binele, dupg cum, mai intai, Iudeului, tot asa Elinului. CAci Dumnezeu nu cauti la fata

trupul Ion rgsplata cuvenitit fátacirii lor. Si precum n'au ggsit cu cale sk-1 cunoascg. pe Dumnezeu de aproape, asa Dumnezeu i-a läsat la mintea lor netrebnicii, sä fad., cele neiertate,

de viclenie, de Ificomie, de raufkti, plini de pizmii, de ucidere, de ceartii, de fuseIfiziune, de purtiri nesufeiite, Soptitori, barfitori, uritori de Dumnezeu, cuteziitori, trufasi, lgudä.rosi. nitscocitori de role, nesupusi pgrintilor.

oinste i nestricáciune, Dar mânie i urgie fiilor zavistiei,

fletul oricgrui om care fäptueste rgul, peste Iudeu, mai întâi, dar i peste Elin:

Mgrire, cinste si pace orisicui care

omului!

Cgti, deci, fä.rg sá aibä legea, au de lege vor i pieri; iar &Ali au pàcätuit cu legea in fatii. dupg lege judeca-se-vor.

Fiindcá nu cei ce aud legea sunt

Desmetici, ciilclitori de cuviint,

drepti la Dumnezeu, (lar coi ce indeplinese legea se vor indrepta.

rirea lui Dumnezeu cum cá cei co fa'c

din fire fac ce porunceste legel, asa lipsiti de lege, ei singuri isi sunt lege,

pe alti fgptuitori.

in inimile lor, prin märturia cugetultii lor i prin cercetarea de sine, care

fgrá iubire fireascg, fárá milä. Ei, cu toate ca au cunoscut hotd-

unele ca acestea vrednici sunt de moarte, nu numai cii le fac, dar si incuviinteazg

Cand paganii cei cc nu au legea

Ca unii care aryl& fapta legii scrisii

invinoviiteste, ii

2.

i dezvinoviiteste.

Ceea ce se va vedea in ziva and

ludeii &ant tot at& de plini de piicate

Dumnezeu va judeca, prin Iisus Christos,

ca

dupg Evanghelia mea, cele ascunse ale

Pentru aceea, oricine ai fi, o, omule care judeci, esti fàrä cuvant de apgrare,

oamenilor.

insuti te osándesti, de vreme ce, tu, judeeitterule, fiiptuesti aceleasi luoruri.

viirqezi cele bune, cáci ai Inviitat din lege,

nezeu este, dupg adevär, &supra celar ce fae unele ca acestea.

neric,

dial In ceea ce pe altul judeci, pe tine Ci noi stim cá judecata lui Dum-

Ci dacá tu te cherni Iudeu i te

razimi pe lege si te lauzi cu Dumnezeu, Si cunosti voia lui i tii ea incu-

Tu care te crezi pe tine cgliwzi orbilor si.lunaing celor ce sunt in intu-

www.dacoromanica.ro 1257

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 3 Povlituitor celor firi minte, dascäl celor nevristnici, ca unul care ai In lege icoana ounostintei si a adevarului, Tu, in sfirsit, care inveti pe altu/,

pe tine insuti nu te inveti! Tu propoviduesti: Sä nu furi FA tu fui-i! Tu rostesti: Si, nu ourvesti tu curvesti! Tu urgisesti idolii - dar le jefuesti capistele!

Tu care te lauzi Cu legea, il necinstesti pe Dumnezeu, pi-in cälcarea legii!

Pentru nurnele lui Dumnezeu, din pricina voastri, este hulit intro neamuri, - precum este scris. Thierea imprejur foloseste inteade-

vär dad, pizesti legea; daci insä esti cilditor de lege, titierea ta Imprejur se face natal-ere Imprejur. Si atunci dacä oel netitiat imprejur

pizeste hotiririle legii, netiieres, lui Im-

prejur nu va fi oare socotitä, ca tiiere imprejur ?

lar el - din fire nethiat imprejur, dar Implinitor al legii - nu te va judeca oare pe tine, care, cu toatä slova legii tiierea imprejur, esti alciltor de lege ? Pentru ci nu cel ce se &rat& pe dinafani e Iudeu, nici adevärata tiiere

imprejur nu este cea de dinafarä, in trup:

(Ji este Iudeu col intru ascuns, iar

täiere imprejur este aceea a inimii, in spirit, nu in literä; si lauda lui nu vine de la oameni, ci de la Dumnezeu.

Dar de vi-eme ce nedreptatea noastri

Invedereazi dreptatea lui Dumnezeu, ce

vom zice? Nu oumva 84 Dumnezeu e nedrept, cind revars5, mania lui? Ome-

neste vorbesc. Fereascii, Domnul! Cioi atunci cum va judeca Dumnezeu lumea? Ce vom zice? Cä de vi-eme ce adevirul lui Dumnezeu, prin minciuna mea,

a prisosit spre slava lui, pentru ce dar mai sunt eu judeoat ca pac5.tos ? Si iarisi, de ce n'am face cele rele, ca sä vie cele bune ? Precum suntem preoum spun unii 84 ne rostim noi. Osinda acestora este dreaptà! Asa dar, ce este ? Avem noi vie-o precädere? Nu, debo. Cáci am invinuit mai inainte at& pe Iudei, oAto pe ci toti stint sub picat, Dupi cum este Boris: Nu este

drept; nu este nici unul;

Nu este cine si inteleagi, nu este cine 84 cauta pe Dumnezeu; Toti s'au abätut, impreuni netrebnioi s'au lieut. Nu este cine sä fach bi-

nele, nici micar unul nu este;

Mormä,nt deschis este glitlejul lor;

cu lirnbile lor vorbit-au viclenii; venin de aspidit e sub buzele lor; Gura lor e plini de blestem i de amiiriiciune;

Iuti aunt picioarele lor spre

Bare de singe; Pripltd i nenorocire sunt in drumurile lor, Si cales picii ei nu au ounoscut-o;

Nu esta frici de Dumnezeu ins,-

3.

Este mare in toste privintele, mai

intea ochilor lor. Stim ins& c5, toate cite zice legos, le rosteste pentru cei care sunt sub lege, ca orice gurA si fie inchisi foi toati lumea sä fie vinovati inaintea lui Dumnezeu. Pentru di din fapteie legii nici un

Oare neoredinta lor va nimici eredinoioia Dumnezeu?

vi-eme ce pi-in lege vine cunostinta catului. Ci acum in afari de lege s'a ar5,tat o Indreptare de la Dumnezeu, martini-

Teti oamenii, lard asebire, aunt pciatoai ajung drepti tetra' mere, prin credinril. I. Atunci care este intiietatea Iudeului, sau care este folosul täierii imprejur ?

intäi pentru cA lor li s'au incredintat cuvintele lui Durnnezeu. Cad ce este dacä, unii n'au crezut? Fereascá Domnul! Ci rämâná Dum-

nezeu adevärat In cuvintul lui, iar once

om mincinos, precum este scris: Sä, fil gäsit drept in ouvintele tale si si biruesti cind te vor judeca.

om nu se va indrepta inaintea lui, de

sitä de lege si de prooroci, Adici Indreptarea care vine de la Dumnezeu, pi-in oredinta lui lisus Christos, pentru toti si peste toti (lei ce ored, oici nu este deosebire.

1258

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 4

nudo toti au p'ádituit i sunt lipsiti de märirea lui Dumnezeu; Si sunt indreptati in dar, cu harul lui, prin rascumpararea cea in Christos lisus.

Pe el, Dumnezeu 1-a ránduit jertfa de ispaaire, prin credinta in sangele lui, ca sit-ai arate a sa dreptate caci trecuse cu vederea pacatele fácute mai inainte. nez,eu

In vremea ingaduintei lui Dumca sa-ai arate a sa dreptate, in

zilele de fatà, dovedindu-se pe sine drept indreptând pe cel ce este din credinta in Iisus. Atunci, unde este pricina de lauda?

A fost inlaturatä,. Prin °are lego? Prin legea faptelor? Nu, ci prin legea oredintel Caci noi oredem ca omul se in-

Fericit barbatul cande Domnul nu-i tine pacatul in searnii! Deci, fericirea oxeaste este ea nu-

mai pentru cei thiati imprejur sau

pentru cei netäiati imprejur? Cáci zicem inca o data: i s'a socotit lui Avraam eredinta ea dreptate.

Dar cum i s'a socotit? Cánd era Wat imprejur sau cand era netaiat im-

pn3jur? Nu când era táiat imprejur,

ei cand era, netaiat imprejur. lar semnul täierii imprejur 1-a prirait ca pecetie a dreptatii, pentru credinta lui din vremea netaierii imprejur, ca sa fie pa,rintele tuturor calor ce cred, deai netaiati imprejur, i s'a li se socoteasca lor oredinta ca drepta,te, Apoi i parinte al celor taiati imprejur. Dar nu al celor care sunt numai

drepteaza prin oredinta, fax& faptele legii.

täiai imprejur, ci i umblá in urmele

Iudeilor? Nu este el si Dumnezeul paga,nilor ? De huna, aclama ai al pagamilor, De vreme ce unul este Dumnezeu,

Avraam, pe cand era netaiat imprejur. Pentru ea Avraam i semintia lui

Oare Dumnezeu este numai al

°are va indrepta, din oredinta, pe cei täiati imprejur i iaräi prin credinta pe

cei netaiati imprejur. Dar nu cumva, prin credintii, noi desfiintam logea? Fereasca Domnul! Dirnpotrivä, interim legea. 4.

Indreptarea prim creding e intdritd cu pilda dui Avraam pi cu nuirturia lui David.

Ce vom zice a,cum olí a dobandit chipa trup strämoaul nostru Avraam?

Daca, Avraam s'a indreptat din are cuvänt de lauda, dar nu

fapte,

inaintea lui Dumnezeu.

credintei pe care o avea parintele nostru

nu prin lege au primit fagaduinta ca, vor moateni lumea, ci prin dreptatea din credinte. Caci daca moatenitorii sunt cei ce

au legea, atunei credinta, a ajuns zedarnicii iar fagaduiala s'a de,sfiintat,

De vreme ce legea pricinueate

mânie; dar unde nu e lege, nu e nici calcare de lege. De aceea moatenirea fagaduita este din credinta, ca sa fie din dar ai ca fitgaduiala ta ramâna temeinicä pentru

toti urmaaii, nu numai pentru cei ce se tin de lege, dar si pentru cei ce se tin de oredinta lui Avraam, camba este parintele nostru al tuturora, Precum este scris: Pusu-te-am pe

Cáci, ce spune scriptura? i Avraam

tine parinte al multor neamuri. El e

Celui care lucreaza nu i se socoteate

viaza pe cei morti i chiernii, la fiintà, cele ce inca, nu sunt. Avraam, cu nlidejde i impotrive

a crezut lui Dumnezeu i i s'a socotit lui ca dreptate.

plata ea dar, ci ca datorie; Pe cánd celui care nu lucreaza, ci crede in cel ce indrepteazä, pe pacatos, oredinta lui se socoteate ca dreptate.

Intocmai cum ai David fericeate pe omul cande Dumnezeu Ii socoteate drep-

tatea, ara, de fapte:

Fericiti aceia carora s'au iertat faradelegile i Ji s'au acoperit pacatele!

parintele nostru in fata celui in care a crezut, adicá, a lui Dumnezeu, care innadejdii, a crezut ca, el va fi inteadevar parintele multor neamuri, dupit, cum i s'a spus: Aaa, va fi semintia ta. Si farii, sa, slabeaseä in oredinta, dei s'a väzut pe sine amortit ou trupul clioi era aproape de o sute de ani ai a vazut amortirea päntecelui Sarei,

1259

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI,

20. Totusi, nu s'a indoit, prin necredinth, despre filgaduiala lui Dumnezeu, ci s'a invartosat in credinth, dhnd mhrire lui Dumnezeu, 21. Ca unul care a orezut desavarsit ea ceea ce a fagiiduit puternic este sh indeplineascit.

22. De aceea, credinta lui i s'a s000tit ca dreptate,

23. Dar nu s'a scris numai pentru el cii i s'a socotit, 24. Ci i pentru noi, chci i notiä va

sii, ni se socoteasc5 nouii care credem in

cel ce a inviat dintre morti pe Iisus, Domnul nostru, 25. Carele s' a datpentrupicatele noastre

0 s'a sculat pentru indreptarea noastrh. U.

Chci clack pe °And eram vräjmasi, ne-am imphcat co Dumnezeu, prin moar-

tea Fiului shu, cu atht mai mult, o data imphcati, ne voin mântui prin viata lui.

Si nu numai atat, ci i läudându-ne

In Duinnezeu prin Domnul nostril Iisus Christos, prin care am primit acum impticarea. Drept aceea, precum printeun

singur om a intrat pilcatul in lume prin phcat moartea i astfel moartea a strdbatut in toti oamenii, prin aceea toti au pachtuit,

Fiindch p'hrui la lege, piicatul era

In lume, dar phcatul nu so socoteste,

când nu este lege. Ci moartea a domnit de la Adam pand la Moise 0 peste cei ce nu pachtuiserh, dupá asemiinarea greselii lui

Roadele indreptdrii din credintd: Precum

Adam, care este chipul celui ce era sit' vie.

peicatul

daruiala, caci dach prin gresala unuia a chzut moartea pe cei multi, cu atilt mai vartos harul lui Dumnezeu i dhruiala

i moartea venit-au prin Adam

peste noi tori, asa, prim Christos, indreptarea fi viata. Asa dar, fiind indreptati din credintii,

avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Iisus Christos, Chruia datori îi suntem ch am dobandit min credinth apropiere la darul

acesta, in care stain, si cá ne lauddin

intru nhdejdea miiririi lui Dumnezeu. Si nu numai atht, ci ne liludara 0 in suferinte, bine stiind ch suferinta, dsuneazh, rdbdare,

$i rhbdarea incercare, i incercarea

niidejde.

lar nhdejdea nu d5, de rusine, pentru ch' iubirea lui Dumnezeu s'a varsat in

inimile noastre, prin Duhul Sfant, cel

diíruit nouä. Cáci Christos, child noi eram inch' f5,rá vlagh,

la ceasul hothrit a murit

pentru necredinciosi.

Ci pentru unul drept cu greu va

muri cineva, iar pentru binele celor multi

poate se hothräste cineva Dar Dumnezeu invedereazh dragostea lui ditre noi prin aceea ch, pentru noi, Christos a murit child noi eram inch' phcatosi.

Cu atfit mai vârtos, prin urmare, fiind acum indreptati intru sangele lui, izbävi-ne-vom prin el de manic).

lush nu e cu gresala cum e cu

lui au prisosit, spre mantuirea celor multi, prin harul unui singur om, Iisus Christos.

Si ce aduce darul nu seaman5, on ce a adus acel unul, care a pichtuit; chci pe and judecata, pornind de la el unul, se face osandire, darul cate iarth, pornind

de la multe càlcri de lege, se face izbhvire.

Inteadevär, dach, prin gresala unuia, moartea a domnit prin unul sin-

gur, cu atht mai mare cuvânt cei ce

primesc belsugul harului 0 al darului dreptiltii vor imphrti in viath' prin unul liana Christos.

Astfel dar, dupii cum printr'o singurá gresa1á a venit osandil pentru toti oamenii, asijderea, printr'o singurh in-

dreptare, pentru toti oamenii a venit indreptarea care d5,

Si precum din neascultarea unui om toti s'au fhcut piichtosi, tot asa din

ascultarea unuia, multi se vor face drepti.

lar legea a intrat ca sä se inmulteasch gresala; unde ins& pficatul s'a inmultit darul a prisosit; Asa eh, precum päcatul a stapinit

In moarte, tot astfel

85,

stäpfineascit

darul, prin dreptate, spre viata vesnich, prin Iisus Christos, Dornnul nostru.

1260

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 6, 7

Au nu stiti ca, de va dati cuiva

6.

pe voi robi de ascultare, robi sunteti cui va supuneti: fie pacatului spre moarte,

Sfinfirea si ascultarea cea noud sunt rodul dreptdtii din credintd. Ce vom zice, atunci ? Ramanea-vom oare in pacat, ca sa se inmulteascä darul ? Fereascet Domnul ! Noi care am murit

fie ascultarii de Dumnezeu spre dreptate ?

Dar multumim lui Dumnezeu

dei erati robi ai pacatului, v'ati supus

din tool& mima dreptarului invatitturii cu care v'ati deprins. Asa ca, scapati hind din robia pacatului, v'ati facut robi dreptatii. Omeneste vorbesc, din pricina neputintei trupului vostru. Dupa cum ati facut madularele voastre roabe ne-

pacatului, cum vom mai trai in pleat ? Au nu stiti ca toti cati In Christos lisus ne-am botezat, intru moartea lui ne-am botezat? Deci ne-am ingropat cu el, in moarte, prin bot,ez ; asa incat, dui:a cum Christos

a inviat din morti, prin marirea Tatalui, tot asa i noi sa umblam intru innoirea vietii;

curatiei i faradelegii, spre faradelege, tot asa faceti acum madularele voastre roabe

dreptatii spre sfintire. Wei atunci &and erati robi ai pacatului erati slobozi fat& de dreptate.

Ca dacii ne-am facut cu el o singura

intru asemanarea mortii lui, atunci vom fi la fel si in invierea lui.

Deci ce roadii aveati atunci ? Roade de care acum va, e rusine, pentru ea sfarsitul acelora este moartea. Dar acum, izbaviti fiind de pac,at robi facandu-va lui Dumnezeu, aveti

Dandu-ne bine seama ca omul nostril

cel vechi a fost impreuni rastignit cu el, ea set se nimiceascet trupul pacatului, asa

bleat sa nu mai fim robii pacatului,

roada voastrii in sfintenie, iar sfarsitul: viata vesnica. Pentru cä simbria pacatului este moartea, iar darul lui Dumnezeu: viata vesnica, intru Christos Iisus, Domnul

Fiindca cine a murit este slobod de pacat. Si daca am murit impreuna cu Christos, credem ca vom i vietui impreuna cu el,

Stiind cum ca Christos, dupii ce a

nostru.

inviat din morti, nu mai moare. Moartea

nu mai are stapanire peste el. Caci, cu moartea lui, a murit pacatului o data ; iar cu viata lui vietuieste lui Dumnezeu. Asa i voi, socotiti-va insiva oa sunteti rnorti pacatului, dar vii pentru Dumnezeu, in Christes Esus, Domnul

7.

Dreptatea din credintd scutegte de legea vechegi ne pune datorie sä ne supunent Christos. Lupta intre carne gi duh. Oam nu stiti, fratilor, caci vorbese unor cunoscatori ai legii, ca

nostru. Drept aceea, sa nu stapaneasca pa-

legea are putere asupra omului atilt timp cat el e in viata ?

catul in trupul vostru col muritor, ca sa, vá supuneti la poftele lui, Si nu dati pacatului madularele voastre, feicandu-le scule ale nedreptatii,

infatisati-va, pe voi lui Dumnezeu, ca vii, sculati din morti, i madularele oi

voastre ca Dumnezeu.

scule de dreptate pentru

Pentru ca pacatul nu va avea putere asupra voastra, caci nu mai sunteti sub lege, oi sub dar. Atunci, ce Sa pacatuim, fiindca nu suntem sub lege, ci sub dar? Fereasch Domnul!

Cad femeia maritata e legata do barbatul sau, prin lege, atilt cat el tra-

ieste; iar daca a murit barbatul, dezlegatii

e de legea care o lega de barbat.

Astfel dar, cat el e in viata, daca

se marita cu alt barbat, se va numi

precurvarit; iar daca a murit barbatul, este sloboda de lege, ca sa, nu fie precurvara, maritandu-se cu alt barbat. Asa, fratii mei, si voi ai murit, fati cu legea, prin trupul lui Christos, spre

a fi ai altuia, ai celui ce a inviat din morti, nezeu.

1261

ca,

sa aducem roade lui Dum-

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 8

caoi pe cand eram sub stäpfinirea patimile pacatelor, care emu prin lege intaratate, lucrau In mildularele noastre, ea aducem roade

i atunci, dacit fac ceea co nu-mi

este voia, nu mai aunt eu hiptuitorul, ei pacatul care locueste intru mine. Gases° deci aceasta lege, in mine,

care vreau ea fac bine, ca anume raid,

Dar acum, ne-am desfacut de lege si am murit fatit de ea, care ne Vmea in

se Vne de mine.

Cit, dupa omul cel tiuntric, ma

silnicie, asa Matt noi slujim lui Dumnezeu intru innoirea duhului si nu intru

bucur de legea lui Dumnezeu, Dar vad in madularele mele o altit lege, care se lupta impotriva mintii mele ro'r mri, face rob legii pacatului, cea din

bittranetea slovei.

Asa dar ce vom zice? Este legea

piteat? Fereascli, Domnul ! Dar pacatul nu 1-am cunoscut far5, numai prin lege. Caci n'as fi §tiut pofta, dad, legea n'ar fi zis: Sit nu poftesti!

madularele me/e.

Om nenorocit ce sunt ! Cine mä va izhavi de trupul mortii acesteia? 1VIu1tumese lui Dumnezeu, prin

Ci prilej luand, pacatul prin porunca

sus Christos, Domnul nostru! Deci dar, eu insumi, cu mintea mea, slujesc legii

a lucrat in mine tot soiul de pofte. Cáci In afar& de lege piicatul este mort.

lui Dumnezeu, iar cu trupul: legii pa-

Odinioar5 traiam far& lege, dar cand a venit porunca, pacatul a prins

visa,

catului.

8.

Iar eu am murit! i porunca spre

viata, tocmai ea, la mine s'a nimerit

Credinciopii aunt alobozi lard de mama Ei aunt liii /ui Dumnezeu pi impreund moptenitori ca Chriatos. S Idntul Dula

spre moarte. Pentru cä p5,catul, hand pornire, m'a inselat ruin porunca i m'a ueis prin ea.

mijlocitorul.

Drept aceea, asupra celor co sunt In Cluistos Earls nu este acurn nici o

Astfel dar, legea e sfanta i po-

runca e sfäntrt i dreapta i bun5,.

Atunci, ce era bun a fost pentru Fereasca Domnul! Ci pacatul, ca sá se arate pleat, mi-a casunat moartea, chiar prin ceca ce a fost bun, i pentru ca pacatul prin poruncri sa fie peste mitsura de pacatos. Stim cu adevarat ca legea e dumine moarte ?

hovniceasc5 dar eu sunt de carne vändut sub pficat, Pentru cá nu stiu ce fac ; clici nu ceea ce voiesc indeplinesc, dar ceea ce urasc, tocmai aceea savarsesc. lar daca fac ceea ce nu mi-e voia,

ma potriveso cu legea i buna.

zic

cit este

Ci acum nu mai savarseso eu acestea, ci pricatul care locueste in mine.

Fiindc5, stiu ca in mine, adica in trupul mea, nu locueste ce e bun. Caci de voit voiesc, dar de lucrat binele nu-1 lucrez; Caci nu binele pe care 11 vreau, 11 fac, ci ritul pe care nu-1 voiesc, pe acesta Il savfirsesc.

osända.

De vreme ce legea duhului vietii

In Isus Christos m'a liberat de legea pitcatului si a mortii. Caci lucru peste putinta legii,

intru cat era neputincioasit din pricina carnii Dumnezeu a trimis, pentru picat, pe insusi Fiul situ, in trup asema-

nator trupului pricatului, si in trup a osandit pitcatul,

Pentru ca hotarirea legii ea se impline,ase5, intru noi coi ce nu umbliftm po-

trivit trupului, ci potrivit duhului,

6. Citci cei ce se 1,in de trup poftesc cele

trupesti, iar cei ce se in de duh, cele duhovnicesti. Ci pofta carnii este moarte, pe cand

cugetul duhului este viata si pace; Deoarece pofta carnii este vras-

masie impotriva lui Durnnezeu, fiindca nu se supune legii lui Dumnezeu i nici nu poat,e.

lar coi ce sunt in carne nu pot

sa pla,c5, lui Dumnezeu.

1262

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 8

Si nu numai atit, ci ii noi, care

Voi, Wei, nu sunteti sub puterea ci a duhului, dacit intr'adevar Duhul lui Dumnezeu sä1àluiete intru voi. Iar daca cineva nu are duhul Christos: acela nu este al lui.

avem pirga Duhului, noi singtiri suspinim

In noi inaine, atateptind cu nerilbdare Infierea, riscumpirarea trupului nostru. Cioi Intru nildejde ne-am mintuit ;

Si de e Christos In voi, trupul, pe

dar nidejdea care se vede nu mai e nidejde. Cum ar nidijdui cineva ceea ce

de o parte, este mort, din pricina

catului, dar duhul, pe de alta parte, este

vede?

viata, din pricina indreptarii date de

Iar dad, duhul celui ce a Inviat

lar de nidgijduim ceea ce nu vedem, asteptam Cu stäruintit. i Duhul vine sigibiAsemenes.

cel ce a inviat pe 1.1SUB din morti, vii va face i trupurile voastre muritoare, din

ruggtm cum trebue: nu stim, ci singur Duhul se magi, pentru noi cu suspinuri

Dumnezeu.

ciunii noa,stre Inteajutor, oaci si ne

pe Iisus din morti locueste intru voi, el

pricina Duhului situ carele sitllueate intru voi. Drept acees fratilor, nu suntem datori trupului, ca sä vietuim dupä, trup. Cgici daca vietuiti potrivit trupului,

yeti muri, iar daca ucidati, cu Duhul, faptele trupului, yeti fi vii. Fiindci toti cati aunt minati de Spiritul lui Dumnezeu, ei fiii lui Dumnezeu stint.

Intr'adevar, n'ati primit duh de robie, ca sá vi fie iardai frioä, ci ati primit spiritul Infierii, prin care strigam: Abba! (Pärinte !)

negfaite. lush; cercetittorul jnimiloratie care

este nitzuinta Duhului, caci el se roagi pentru sfinti dupa voia lui Dumnezeu. Stim, apoi, cá pentru cei ce iubesc pe Dumnezeu, adica pentru cei ce sunt chemati dupa a sa §tiintli mai dinainte, toate laolalat lucreazi inspre bine. Cici pe care i-a cunosout mai Inainte, pe aceia mai inainte i-a i hotirit sä fie asemenea icoanei Fiului situ, ca el si fie intfii nisout Intre foarte multi frati.

unit cu spiritul nostru ea suntem fil ai lui Dumnezeu. Si (lac& suntem Iii, suntem

Inteadevar suferim Impreuni cu el, ca Impreuna cu el sa ne i preamirim. Ci socotesc oä, durerile ceasului de

fatal, nu pot sa stea in cumpinä cu

mitrirea care va sä se arate pentru noi. Pentru cá dorul statornio al flipturii aateapti cu nerabdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu.

Choi faptura a fost supusi deertäciunii nu de voia ei, ci din pricina aceluia oare a supus-o totuai cu dejde:

lar pe care i-a indreptat, pe aceia i-a preamärit. Ce vom zice dar, la acestea ? Daci

i 1210§-

tenitori moatenitori ai lui Dumnezeu Impreunä moatenitori ou Christos, dad,

De vreme ce fiptura ¡mil,* se va

izbivi din robia stricäciunii, ca sä se bucure de libertatea miririi fiilor lui

lar pe care i-a hotärit mai Ina-

inte, pe aceia i-a i chemat; ai pe care i-a chemat, pe acoja i-a i Indreptat,

Spiritul Insui miirturiseate Impre-

Dumnezeu e pentru noi, cine este impotriva noastrit? Cand el pe Mau:A Fiul sgiu nu l-a

crutat, ci 1-a dat mortii pentru noi toti, cum nu ne va da el oare toate Impreura cu el? Cine va riches piri impotriva aleailor lui Durnnezeu? Dumnezeu este cel ce Indrepteaza.

Cine va osindi? Oare Christes?

Christos col ce a murit, ba mai bine cel ce a Inviat, col ce este de-a-dreapta lui Dumnezeu el mijloceate pentru noi!

Cine ne va despirti pe noi de

iubirea lui Christos ? Oare necazul? Ori stramtorarea, ori prigoana, ori foamet,ea,

Dumnezeu.

ori golitatea, ori primejdia, ori sabia?

duren i de naatere.

suntem omoriti toati ziva; socotitune-am ca niate oi de junghiere.

Fiindcii atim cá toati fiptura suspina laolalta i este pan& acum ca In

1263

Cgtoi precum este Boris: Pentru tine

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 9 decât iubit.

Ci in toate acestea suntem mai mult biruitori, prin acela care ne-a

Pentru cà aunt incredintat ca nici moartea, nici viata, nici ingerii, nici

stipanirile, nioi ce este acum, nici ce va si fie, nici puterile Inaltimii, nici puterile genunei

nici o alti fipturi, nu va putea si, ne

desparti, pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea intru list's Christos, Domnul nostru.

gere sa ramini in picioare, nu pe te-

meiul faptelor, ci din alegerea celui care

chianti -

I s'a zis Rebecai: Col mai mare va sluji celui mai mic ! Precum este seris: Pe Iacob 1-am

iubit, iar pe Esau 1-am urit. Ce vom zice dar? Nu cumva ca la Dumnezeu e nedreptate ? Fereascit Domnul !

Caci graieete catre Moise:

voi pe care vreau si-1 miluiesc i in-

dura-mii-voi de cine vreau sá ma indur.

9.

Alegerea lui I8rail, odinioard, i mauirea peigtinilcrr, acum, sunt lucrul liberei indurciri a lui Dumnezeu. Spun adevarul in Christos, nu mint

- cugetul meu mi-o dovedeete prin Du-

bai &ant -

Ca mare imi este jalea ei necurmati durerea inimii. Pentru cá ae don i de s'ar putea

si fiu eu insumi anatema, departe de

Christos, pentru fratii mei, pentru rudele

mele dupa trup,

Ca unii ce stint Israiliti, a carora este infieren i marirea i asezamintele rinduiala legii i slujba dumnezeiasca fagtiduintele, Ai caror sunt parintii ei din care dupi trup este Christos, cel ce este peste

toate Dumnezeu, bineouvintat in veci, amin !

Dar nu spun aceasta ca ei cum

cuvintul Jul Dumnezeu ar fi cazut. Wei

nu toti caro sunt din Israil stint ei Is-

Nici - pentru ca sunt stimanta lui

Avraa,m - stint toti

i fii, ci: urmaeii

lui Isaac vor fi urmaeii tai, Adieá: nu copiii trupului sunt copiii Domnului, ci se socotesc urmaei fiii fagaduintei.

Cáci: voi veni din nou pe vremea

aceasta e't

ca rinduiala lui Dumnezeu cea dupa ale-

Sara avea-va un fecior, -

este, doar, cuvitnt de fagiduint.i. Dar nu a fost aea numai cu Sara, ci i cu Rebeca, zátnislind ea cei doi gerneni de la unul Isaac, párintele nostru: Cici, mai inainte de naeterea lor fari, si fi fäcut ei ceva bine ori räu -

Aea dar, nu este de la cel care

voieete, nici de la cel ce aleargi, ci de la Dumnezeu care milueete.

Cici Scripture zice lui Fara,on:

Pentru aceasta chiar te-am ridicat, ea sa

exit in tine puterea mea ei ca numele meu sa so vestesca, in tot pamantul. Deci dar pe cine vrea il milueete iar pe cine vrea Il impietreete. Tu, acum, imi vei zice: Atunci de ce mai bag& vini? Cad vointei lui cine ponte 86.'4 stea impotrivii ?

Dar, mai inainte, cine eeti tu, o omule, ca sä te certi cu Dumnezeu ? Oare vasul de lut va zice citre cel ce 1-a fiicut: De ce m'ai facut aea ?

Sau nu are olarul putere peste

lutul lui, ca din aceeaF,4i framantatura as& fad, un vas de cinste, iar altul de necinste ?

i ce este daci Dumnezeu, voind arate minia i cunoscutá sà fee& putere,a sa, a suferit cu multi rribdare vasele mâniei sale, gatito spre pieire ?

Aeijderea ca Fsä arate bogatia miririi sale, catre vasele indurarii, pe care mai dinainte le-a gatit spre marire, Adica pe noi, pe care ne-a i chemat,

nu numai dintre Iudei, ci ei dintre

Precum zice i in Osea: Chernape cine nu era norodul meu: norodul meu, ei pe cine nu era iubiti. i va fi ca, in locul unde li s'a voi

zis: Voi nu sunteti norodul meu - acolo chema-se-vor fii ai Dumnezeului celui viu. lar Isaia strigi despre Israil:

Dacii numarul fiilor lui Israil ar fi ca

1264

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 10 nisipul marii, ràmäita numai se va mantui. Pentru ca, implinind i scurtand,

Domnul va indeplini, pe pamant, cu-

vantul situ, Si precum a proorocit Isaia: Dac&

Domnul Savaot nu ne-ar fi lasat nou& samantä pentru noul Israil, am fi ajuns ca Sodoma 0 am fi fost la fel cu Gomora.

Ce vom zice atunci? Ca paganii, care nu umblau drip& dreptat,e, au dobandit indreptare, ins& indreptarea din

creclintä, lar Israil, umbland dupa legea drep-

tatii, n'a ajuns la legea care da indreptare.

Pentru ce? Pentru ca voind sä ajun-

gii, nu prin credinta, ci ca din faptele legii, s'au poticnit de piatra poticnirii, Precum este seria: Tata, pun in Sion piatra, de poticnire i stanch' de sminteala, 0: Cine crede in el nu se va ruina. 10.

Iudeii au umblat dupd indreptare, eu putenle lor, de aceea n'au gdsit indreptarea care vine din creclinjd.

Fratilor, dorul inimii mele i rugaciunea mea la Dumnezeu, pentru ei, este ca sä se mantuiascti. au Fiinde& martor le sunt ravni pentru Dumnezeu, dar far& de pricepere. Deoarece

necunoscand

dreptat,ea

lui Dumnezeu i cautánd sá statorniceasca, dreptatea lor, dreptatii lui Dum-

nezeu nu s'a supus. Caci Christos este sfarsitul legii, spre indreptarea oricui care crede. Inteadevar, Moise serie despre indreptarea care vine din lege, ca: ornul care va indeplini-o viu va fi prin ea. Ci dreptatea din credinta graieste asa: Sà, nu zici in mima ta: Cine se va sui in cer ? Caci aceasta insemneaza, a pogori pe Christos !

Sau sá zici: Cine se va pogori in

genune ? Oki aceasta insemneaza a scoate afar& pe Christos dintre morti !

Dar ce zice Scriptura ?: Aproape de

tine e cuvantul, in gura ta i in mima ta. Acesta este cuvantul credintei pe care-I predicam:

Daca, marturisesti cu gura ta c&

Iisus este Domnul i crezi in mima ta cá Dumnezeu l-a inviat pe el din morti, vei fi mantuit. Choi cu mima credem ca sä, ne in-

dreptam, iar cu gura márturisim ca ne mantuim. Precum zice Scriptura: Oricine crede in el nu se va ruina. Fiindc& nu este deosebire intre Iudeu i Elin, intrucat acelai Christos este Domnul tuturor, bogat fat& cu toti care Il chiam5, pe nume.

each Oricine va cherna numele

Domnului se va mii,ntui. Dar cum vor cherna numele ace-

luia in care file& n'au crezut ? Si cum vor crede in acela de care n'au auzit? Si cum vor auzi far& de propovaduitor ?

Si cum vor propovadui far& de apostolie? Precum este scris: Cat do frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea, celor ce vestesc lucrurile bune!

Dar nu toti s'au supus Evangheliei. Caci Isaia zice: Daamne, cine a crezut ce-a auzit de la noi? Prin urmare, credinto, vine din pre-

dict+,

auzita, iar predica este prin cu-

vantul lui Christos. Ci intreb: Oare n'au auzit? Dimpotriva, glasul lor a strabatut peste tot pamantul i cuvintele lor au ajuns pana la marginile lumii.

Atunci intreb: Nu cumva Israil

n'a inteles ? Moise apune cel dintai: Voi

intärata, ravna voasträ Cu cine nu este poporul meu i voi atata mania voasträ cu un popor nepriceput. lar Isaia indrazneste i zice: Aflat am fost de cei ce nu m& cautau i vá-

zut m'am facut color ce nu intrebau de mine.

Dar care Israil rosteste: Toata ziva intins-am mainile mele catre un popor neascultator i cu vorbe razvriitits.

1266

www.dacoromanica.ro

80

EPISTOLA SF. .APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 11 Bunt apostolul päginilor dau slujbei mele toatil slave,

11.

Alegerea lui lerail rdyndne neschimbatd, dar trecdtoarea lui necredintd a adua mi-

Doar voi izbuti si atit rivna

celor din neamul meu i ea scap ctitiva

luirea pdganilor. Cdile Donmului mint

din ei. Cici (lac& inliturarea lor a adus impacarea lumii, ce va fi primirea lor

deapururi minuna,te i nepdtrunae.

Intreb deci: Oare lepidat-a Damnezeu poporul su? Fereasc5, Domnul! Citei i eu aunt Israilit, din a:manta lui Avraam, din spit.% lui Veniamin. Nu! Dumnezeu n'a lep5,dat poporul 85,u pe care dinainte 1-a ounosout. Nu tatiti oare ce zice Scriptura, unde

e vorba de Die, and mijloceate el la

Dumnezeu impotriva lui Israil: Doamne, pe proorocii täi i-au omorn, jertfelnicele tale le-au surpat

eu am rimas singiu.; i acum cauti

söxni ia Dar ce-i spune r5,spunsul dumnezeesc?: Mi-am pus deoparte taapte mil de birbati, care nu ai-au plecat genunohiul inaintea lui Baal. Deci, tot aaa i in vremea de acum: este o riimitaiti dup5, alegerea darului.

lar de este din dar, nu mai este

din fapte, altfel darul nu mai este dar. lar de este din fapte, nu mai este dar, altfel fapta nu mai este fapti. Atunci, ce s'a intimplat? Ce cituta Israil, toemai aceea n'a dobandit, pe and oei aleai au dobindit. Tar ceilalti s'au impietrit, Precum este scris: Dumnezeu le-a

dat un duh de toropealä, ochi ea

nu vad5, i urechi ca sit nu audi, ping

In ziva de azi. lar David zice: Fa,ci-se mesa lor curd:: i la t impiedicitoare i dreapti ritsplätire! Intunece-se ochii lor ea sit nu vadi spinarea lor Vine-o pururea incovoiat5.!

Aaa dar, intreb: S'a poticnit oare ea sit se pribuaeaseä? Fereasa, Domnul! Ci, prin eiderea Ion, neamurilor le-a

venit mintuirea, ca Israil si rivneasci la ele.

Dao5, dar gretjala ion a fost bogitia lumii i micaorarea lor avutia Cu oat mai virtos: intreg numitrul lor! Ciei v'o spun vou5 care sunteti oredincioai veniti dintre Intrucit

la loo, dad: nu o inviere din mo i?

Fiindc5,, daci, ce-ai luat întâi din este dint, i fritmantitura este sfintä; i dac5, ràdâcina este sfintit, i ramurile sunt la fel. lar dad:, unele din ramuri au fost fränte ai tu, care erai mislin si fost altoit in local Ion i parta te-ai fiieut rädäcinii i sucului mäslinului, Nu te milndii fat& de ramuri; iar dad, te mindreati, bag& de seamit cä nu tu tii rädäcina, ci richicina pe tine. citpistere

Dar vei zice: Aceste ramuri au fost täiate, ea ea fiu altoit eu.

Prea bine! Din prioina necredintei

au fost titiate, iar tu stai prin credinti. Nu g5,ndi lucruri inalte despre tine, ci teme-te; CA, dac5, Dumnezeu n'a crutat ramurile fireati, nici pe tine nu te va cruta. Vezi, deci, bunitatea i asprimea

lui Dumnezeu: Asprimea lui cittre cei ce au ctízut q't bunitatea lui catre tine,

daca vei stärui in

acea.stit bun5,tate;

altfel táiat vei fi i tu. Dar ai aceia, de nu vor stitrui in neeredintit, vor fi altoiti; eäci puternio este Dumnezeu

altoiasci

CIci dad, tu ai

fost

thiat din

firescul mislin stilbatic i impotriva firii

ai fost altoit in mäslinul bun, cu atilt

mai värtos aceatia, caro sunt fireati, vor fi altoiti in chiar mãniinul lor. Pentru eit nu voiesc, fratilor, ca voi

sä nu atiti taina aceasta, ca se", nu v5, bizuiti pe intelepciunea voastri, cá im-

pietrirea in parte a lui Israil s'a ficut pani ce va intra tot numárul

Si astfel intregul Israil se va mintui

precum este seis: Din Sion va veni

Izbivitorul ai va inlitura nelegiuirea lui Iacob; Si acesta este legimintul meu ou ei, cand voi ridica pricatele lor.

E adevitrat ca ei, ou privire la

Evanghelie, aunt vrijmaai, din pricina

1268

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 12, 13

sunt iubiti, din pricsina parintilor.

Daca avem slujbil sá staruim in slujblt; daca unul invatä, sa se stir-

inapoi darurile i chemarea lui. Dupl cure voi, altidatit, n'ati

nare ; da,cit Imparte altera, sà imparta

voastra, dar ou privire la alegere, ei Fiindca Dumnezeu nu-si mai ja

ascultat de Dumnezeu, dar acum ati

fost miluiti prin neascultarea lor, Tot aaa ti ei n'au ascultat acum ca prin mila lui, däruitä vouä, miluiti sit fie acum i ei. Caci Dumnezeu i-a inchis pe tot,i intru neasoultare, pentru ca pe toti sa-i miluia scit.

0, adâncime a bogatiei q't a intelepciunii ai a atiintei lui Dumnezeu! Cat sunt de nepatrunse judeciitile lui

cat de neurmate dale lui !

Caci cine a cunoscut gandul Dom-

nului sau cine a fost sfetnicul lui? Sau cine mai inainte i-a dat lui va lua inapoi räsplata ?

Pentru ca de la el ai prin el ai intru

el sunt toate. A lui fie märirea in veoi! Amin I 12.

Indemnuri la slinfenie. Intrebuinfarea folositoare a deosebitelor daruri.

Deci indemnu-v5, pe voi, fratilor, prin indurarile lui Dumnezeu, sa infati-

sati trupurile voastre ca o jertfä vie, sfb,ntit, Domnului bine plä,cutit

i ca o

inteleapta inchinäciune a voastra.

Sä., nu vä, asemiinati chipului acestui

veac, oi sá va schimbati, prin innoirea mintii, ea sit fiti in stare sa deosebiti care este voia lui Dumnezeu, ce este bun, pliiout, desavarait.

Ciloi in puterea darului ce mi s'a

dat, spun oricui care este intre voi sa nu

nazuiasca mai sus decat i se cuvine sg

nazuiascii, ci sa cugete cumpanit, fiecare precum Dumnezeu i-a impartit milsura oredintei. Ci precum inteun singur trup avem

multe madulare i mlidularele nu au

guiasca in inviitätura;

Daci indeamnä, sa fie la indem-

ou fireasca nevinovätie; dad, sta in

frunte, ail, fie cu tragere de inima; dacä milueate, sä miluiascá cu voie 'mina! Dragostea di fie nefiitarnica. Urgisiti räul. Lipiti-va de ce e bine.

In iubire frateasca, unii pe altii iubiti-vi; in cinste, unii altera dati-va intaietate.

La sarguint,5 nu pregetati;

Purtati grip, de cele bune fata de toti oamenii. Daca se poate, pe cat sta in puterea

voastra, oamenii.

traiti in bunii pace cu toti

Nu v5, razbunati singuri, iubitilor, oi lasati loo mâniei lui Dumnezeu, c5,ci

scris este: A mea este räzbunarea; eu voi ráspláti, - zice Domnul. Deci,

Christos un trup, iar fiecare dintre noi mitdulare suntem unii altera;

Dar avem felurite daruri,

dup5,

darul ce ni s'a dat: Daca avem profetie, sit profetim dupa mitsura oredintei;

dacii veájmaaul tilu este

flämand, dä-i de mancare; daeä, Ii este Bete, dä-i sä, bea, ciici facand aceasta grämlidi-vei carbuni de foc pe capul lui. Nu te läsa biruit de rAu, ci birueste

raul cu binele.

13.

toate acee&si lucrare,

Asa si noi, cei multi, suntem in

cu

duhul fiti fierbinti; pe Domnul slujiti-1 ca robii lui. Bucurati-va cu bucuria, nadejdii; In suferinta fiti ritbdatori; la rugaciune dati-va tool& staruinta. Faceti-va pärtasi sfintilor la trebuintele lor; fiti gata sa primiti in gazdii. Binecuvantati pe cei ce vá prigoneso, binecuvantati-i i nu-i blestemati. Bucurati-va cu cei ce se bucura; plangeti cu coi ce plang. Nazuiti acelaai lucre unii pentru altii: nu nilzuiti la cele inalte, ci lasati-va duai spre cele smerite. Nu va tineti de intelepti pe voi inaivii. Nu intoarceti nimanui rani cu riiu.

Sit ne supunem stdpanirilor : sd avem

dragoste laid de aproa pele §i, sd umbldm In

1. Once suflet sa se supunä inaltelor

stapaniri, cad nu este stäpanire fitra

1267

www.dacoromanica.ro

80*

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 14 numai de la Dumnezeu; iar cele ce Bunt, de Dumnezeu aunt rinduite.

Pentru aceea, cine se impotriveste stäpanirii se impotriveste randuielii lui

Dumnezeu. Tar impotrivitorii vor lua °sand& asupra lor.

Dregätorii nu Bunt spaimà pentru fapta bunä, ci pentru cea rea. Voiesti, deci, sä nu-ti fie Melt' de stiipanire? F6, binele í vei avea laudà de la ea.

Clici dregatorul este slujitorul lui

Dumnezeu spre binele töu. lar dacä, faoi

rgiu, teme-te; &lei nu in zadar poartä sabia, de vreme ce este slujitorul lui Dumnezeu i izbanditorul maniei lui, asupra celui ce sävarseste räul. De aceea, nevoie este sä vä supuneti, nu numai de frica pedepsei, dar si

pentru cugetul vostru. Ca pentru aceasta plätiti caci dregátorii sunt slujitorii lui Durnnezeu, stäruind in slujba lor neincetat.

Dati tuturor cele cu care sunteti

datori: celui cu dajdia, dajdie; celui ou

vana, vamä; celui cu teama, teami; celui cu cinstea, cinste.

Nimänui cu nimio nu fiti datori, Mr&

numai sä vä iubiti unii pe altii; cä acela care iubeste pe aproapele a implinit legea.

Pentru

sä nu precurvesti; sä nu

ucizi; sà nu furi; ta nu märturisesti stramb; al nu poftesti... i once alta poruncä ar mai fi, se cuprinde intru acest cuvant: Sä, iubesti pe aproapele tau

ca insuti pe tine. Iubirea nu face räu aproapelui; drept aceea, iubirea este implinirea legii. Si aceasta fiindcä titi in ce timp

no gäsim, ciici acum este ceasul treziti din somn, deoarece acum män-

tuirea este mai aproape de noi decat atunci cánd am prirait eredinta.

Noaptea e pe sfarsite; ziva este

aproape. Sa lepädám dar lucrurile intunericului i säne imbraciim Cu armeleluminii.

Sä umbläm ouviincios, ca la lumina zilei; nu in ospete i in betii, nu in desfraniii si in destrabillare, nu in ceartä In zulie, Ci invesmantati-vä in Domnul Iisus Christos i nu purtati Mate grijä

de trupul vostru, incät ta-i desteptati dorintele.

14.

Cuin ed ne purtdm Cu cei elabi pi 8C1 nu dcim prilej de eminteald nimdnui.

Primiti cu bine pe cel slab in eredintä, fara sä stati sä cerneti gandurile lui.

Unul are incredere sä miinitnce de toate; cel slab, inslt, mánitneä legume. Cel ce manâncä sä nu priveascé, de sus pe cel ce nu mänáncä; iar cel ce nu mänancii sk nu judece pe cel ce inämä,ncä.;

fiinda Dumnezeu 1-a primit intre ai Cine esti tu ca sä, judeoi pe sluga altuia ? Deed stä drept sau cade, Domnul lui tine socotealit. Dar va sta, cad Domnul are putere ca sä-1 &di sä, stea. Unul osebeste o zi de alta, iar altul judecä, toate zilele asemenea. Fiecare sä fie, in cugetul lui, deplin incredintat. Cine socoteste ziun ca zi legatä, o socoteste pentru Domnul; si cine o dezleagd, o dezleagii pentru Domnul. Cine miínancä pentru Domnul manânctt, pentru cä multumeste lui Dumnezeu, i cine nu mänâncá, tot pentru Domnul nu miliaria, i multumeste si el lui Dumnezeu. Ciici nimeni dintre noi nu trfiieste pentru sine i nimeni nu moare pentru sine.

Cä, de traim, pentru Domnul tram de murim, pentru Domnul murim.

Deci, fie cä triiim, fie cä murim, suntem ai Domnului.

Ciici pentru aceasta a murit s't a inviat Christos, ca ta aibi stapanire peste morti si peste vii. Tu, dar, de ce judeci pe fratele tau ?

Si tu, de ce te uiti de sus la fratele tau?

De vreme ce toti ne vom infittisa inaintea judeciitii lui Dumnezeu.

Cilei scris este: Viu Bunt eu I

zice Domnul.

Orice genunchi se va

pleca inaintea mea i once limb& va da slay& lui Dumnezeu. Astfel, fiecare din noi va da pentru sine seamä. lui Dumnezeu.

Deci O. nu ne mai judeciim unii pe altii, ci mai värtos judecati aceasta: sä, nu dati fratelui prilej de poticnealä sau de smintealä. Stiu i aunt incredintat in Domnul liBUS csa nimio nu e spurcat prin sine,

1268

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 16 fax& numai pentru cel cara gandeste ca e ceva, spurcat, pentru acela spurcat este.

Ci daca, pentru o maneare, fratele tau se mahneste, nu mai umbli potrivit iubirii. Nu pierde, cu mancarea ta, pe aoela pentru care a murit Christos. Nu lasati ca bunul vostru ea fie defaimat. Pentru cà imparatia lui Dumnezeu

nu este dernancare i bautura, ci dreptate si pace si bucurie intru Duhul Sfant. lar cel ce slujeste, in felul acesta, pe Christos, pläcut este lui Dumnezeu incuviintat e de oameni. Drept aceea, s urmarim faptele pacii si ale intaririi dintre noi. Nu strica, pentru mancare, lucrul lui Dumnezeu. E adevarat ca toate sunt curate, dar lit' u este pentru omul care,

maneand, da altuia sau si* prilej de poticneala.

Bine este sa, nu ruda:1,nel carne, niel si bei vin, niel sä faci ceva de care fratele tau se poticneste, se sminteste, ori slabeste in credint/t. Credinta pe care o ai, s'o ai pentru tine insuti, in fata lui Dumnezeu. Fericit este cel ce nu se judeca, singur, in ceca ce inouviinteaza! Dar eel ce eta la indoialit e osandit,

daca va manca, fiindca n'a fost din ere-.

dina. Si tot ce nu vine din credintà e pacat.

lar Dunmezeul rabdarii si al mangaierii sa va daruiasca, voua, unul fatit cu altul, acelasi cuget dupa Iisus Christos,

Pentru ea toti, laolalta i cu o singura gura., sa preamariti pe Dumnezeu Tatal Domnului nostru Iisus Christos.

Drept aceea, primiti-va sufleteste

unii pe altii, preoum i Christos v'Et prima

pe voi, spre maiirea lui Dumnezeu. Caci spuil ca Christos s'a facut slujitor al taierii imprejur pentru adevarul lui Duinnezeu, ca sä implineasca fágaduintele date parintilor,

In vreme ce paganii preamare,so pe Dumnezeu pentru indurarea lui, precum

este scris: Pentru aceasta te voi lauda filtre neanauri i voi canta intru slava numelui tau. i iar zice scriptura: Veseliti-va, neamurilor, impreuna cu norodul lui. i inca o data: Laudati pe Doranul,

toate neamurile; preamareasca4 pe el toate noroadele.

lar [sala zice i el: Si va fi si se arate, in ziva aceea, radacina lui Iesei cel ce se ridicá, si domneasca peste neamuri; intru acela neamurile vor nadájdui. Ci Dumnezeul nadejdii sil va umple pe voi de toata bucuria i pacea, in eredina, ca sa prisoseasca nadejdea voastrii,

prin put,erea Duhului Sfant. De alta parte, fratilor, sunt incre-

dintat eu insumi despre voi eh i voi

15.

Indemnuri la rabdare cu cei slabi fi la

sunteti plini de cuget bun, plini de toata

unirea Irdteascd. IdAncla i mprckherea Evangheliei prin predica Apostolului. Datori suntem noi cei t,ari sa purtam slabiciunile celor fax& putere i di nu cautam placerea noastra. Fiecare dintre noi sa fie aproapelui

unii pe altii. Ci v'am scris, fratilor, mai cu in-

pe plac, la ce e bine, pentru zidirea lui. Ca, i Christos n'a cautat a sa cere, ci, precum este soris: Ocruile celor

ce te m'arase pe tine au cazut asupra mea.

Deoarece toate cate s'au seria mai

inainte, s'au scris spre inviitatura noastret,

ca, prin rabdarea i mingaierea care vin din Soriptmi, naciejde sä avem.

mmostinta si in stare sil va povatuiti

draznealál, ca s'a va amintesc in parte de unele lucruri, in puterea darului ce mi-a

fost dat de Dumnezeu, Ca di fiu slujitorul lui Iisus Chiistos intre pagani, slujind preoteste

Evanghelia lui Dumnezeu, pentru ca jertfa neamurilor s'a fie bine primita, sfintita intru Duhul Sfant. Asa dar, in Christos Esus, am cuvant de lauda, in slujba mea catre Dumnezeu.

Caci n'as cuteza sit spun câ a fost vi-e-un luoru pe oare 65, nu-1 fi savarsit

1269

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 16

Christos prin mine, spre aducerea gánilor la creclintA, prin ouvant i prin

sä. sosesc la voi eu bucurie i sä mä odih-

Prin puterea semnelor si a minunilor, prin vartutea Duhului lui Dumnezeu, asa ineat de la Ierusalim 0 din tinuturile de primprejur pang. in Iliria, am implinit propovaduirea Evangheliei

Apostolul le dcl in grijd pe diaconita Febe.

Asa incat, cu voia lui Dumnezeu,

neso in mijlocul vostru. lar Dumnezeul paeii sa fie Cu voi ou toti. Amin ! 16.

lui Christos.

Inchindciuni celor din Roma. Primejdia

Si asa mi-a fost ravna sä, bine-

dezbindrilor. Doxologie. grijit pe Febe,

vestese nu acolo unde numele lui Chd-

VI. dau in

stos ajunsese, ca sit nu cladeso pe temelia altora, Ci, precum este scris: Carora nu li

din Chenhrea, Ca s'o primiti in Domnul, cu vrednicia euvenitii sfintilor fiti de a iutor la erice ar avea nevoie de ajutorul vostru.

s'a vestit despre el, aceia 11 vor vedea, cei ce n'au auzit despre el, aceia Il vor cunoaste.

Aceasta m'a 0 impiedicat, de

Cazi si ea a ajutat pe multi 0 chiar pe

atittea ori, ca s vin la voi. Acum, insa, nemai avand loo in aceste tinuturi i ava'nd dorinta sit vin la voi, de multi ani,

mine.

Imbrätisati pe Prisca i Acvila, tovarasii mei de lucru intru Christos Iisus.

Voi veni cand mit voi duce in

Ca unii care, pentru 'data mea, au

Spania. Cad nadEjduesc sit vâ viid in trecere, si de cátre voi sit fiu caläuzit

pus jos grumazul lor i carora nu numai

eu le dau multurnitä, ei qi toate bised-

Vinä acolo, dupá ce, mai întâi, voi

cile paganilor ;

indestula macar in parte dorinta mea sa vit vad. In ceasul de fata, ma duo la Ierusalim, cu o samba& in folosul sfintilor. Caci Macedonia 0 Ahaia bine au

Asemenea si pe cei ce se adun5. in casa ion. Imbratisati pe Epenet, iubitul meu, care este parga Asiei, intru Christos.

Imbratisati pe Mariam, care s'a

ostenit mult pentru noi.

voit sa facl o strangere de ajutoare pentru sitracii dintre sfinti, care traiesc in Ierusalim.

Asa a fost buna lor vointa, dar

Bunt f¡i datori fat& de ei. Pentru eä, dacit

pägânü s'au impartitsit de cele duhovnicesti ale Iudeilor, datori sunt ca sa-i slujeascit i ei, cu cele pitmântesti. Dupti ce voi fi sfarsit ou aceastä sarcinä i voi fi incredintat in mana lor rodul acesta, voi merge - trecand pe la voi - in Spania. Si stiu cd, venind la voi, voi veni cu tot belsugul binecuvantarii lui Christos.

Si vá rog pe voi, fratilor, pentru

Domnul nostru Iisus Christos i pentru

iubirea Duhului sfant, sä vä luptati,

pentru mine, in rugáciunile voastre dare Dumnezeu,

Ca sit scap de r5.zvrittitii din Iu-

deia j ca darul pe care-I duo la Ierusalim

a, fie bine primit de otitre sfinti,

sora

noastra, care este slujitoare la biserica

Imbrätisati pe Andronio f3i pe Iunian,

neamurile mele i impreunit lnchii cu

mine, care sunt fruntasi intre apostoli si au fost in Christos inaintea mea.

Imbratisa,ti pe Ampliat, iubitul meu In Domnul. Imbratisati pe Urban, tovarasul

meu de numb: in Christos, 0 pe Stahis, iubitul meu. Imbratisati pe Apelles, cel incercat in Christos. Imbrittisati pe coi ce sunt din casa lui Aristobul.

Imbrätisati pa Irodion, rudenia mea. Imbrittisati pe coi din casa lui Narcis care aunt in Dornnul.

Imbrätisati pe Trifana 0 pe Trifoza, pe ostenitoarele intru Domnul. Imbratisati pe iubita Persida, care mult s'a ostenit in Domnul. Imbratisati pe Rufus, cel ales intru Dornnul, si pe mama lui, care este FAa mea.

1270

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 1 Imbritiaati pe Asincrit, pe Flegon,

pe Erme,s, pe Patroba, pe Erma ai pe fratii care aunt impreuni cu ei. Imbritiaati pe Filolog ai pe Ililia,

pe Nereu ai pe sora lui, pe Olimpan ai pe toti sfintii care sunt impreuni

cu ei.

Imbritiaati-vi unii pe altii cu Barutare sfuintii. Vii imbriitiaeazi pe voi toate bisericile lui Christos.

Indemnu-vá, fratilor, a& fiti cu luare aminte asupra celor ce fac dezsminteli itnpotriva pe caro ati invitat-o. Depirtati-vi do ei. Pentru ea' unii ca aceatia nu slujeso Domnului nostru lisas Chtistos, ci pintecelui lor, r$i prin vorbele lor blinde prin blagosloveniilo lor inaealä inimile celor fir& de Mutate.

Ci ascultarea voastri a ajuns la

auzul tuturor, de aceea mi bucur de voi. Dar voiesc si fiti intelepti fat& cu binele nevinovati fat5, ca

lar Dumnezeul picii va zdrobi

repede sub picioarele voaatre pe Solana. Darul Domnului nostru Iisus ou voi ! V& imbrititseaz& Timotei, tova1.4111 meu de lucru, i Luciu i Iason Sosipatru, coi de un neam Cu mine. V& imbratiaez in Domnul eu Tertius, cel ce am scris epistola aceasta. V& imbrätiaeazi Gaiu, gazda mea ai a toati biserica. VA. imbrittiaeazi Eraat, 't fratele Quartus. Darul Domnului nostru Iisus Chri-

vistiemicul cetàii,

stos si fie cu voi cu toti. Amin !

lar celui ce poate B.& vi intireasci potrivit cu Evanghelia mea ai cu propov&duirea

despre Iisus

Christos,

po-

trivit cu dezviluirea tainei celei aacunse de-a-lungul veanicelor veacuri,

lar mum dati pe fati

i adus&

la cunostinta tuturor neamurilor, prin scrisori profetice, dupti rânduiala ve. nicului Dumnezeu, ca si se supuni ereUnuia, proa inteleptului Dumnezeu

prin lisas Christos, lui fie märirea, in vecii vecilor! Amin !

EPISTOLA I-a A SFANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI lui Dumnezeu, pe care vi I-a dat in

1.

Intrare. Mu4umitd pentru credinfa Ccrrintenilor. Raul dezbinclrilor. CuvcIntul Crucii: ncbunie pentru c,ei ce pier, puterea

Dumnezeu pentru cei ce se mtintuesc.

Pavel, apostol al lui Iisus Christos,

chemat prin vointa lui Dumnezeu, fratele nostru Sostene,

Bisericii lui Dunmezeu celei care este in Corint, credineiosilor sfintiti in

Iisus Christos, color chemati sä fie sfinti,

impreuni cu toti cei ce chiamä, numelo Domnului nostru Iisus Christos al lor si al nostru in once loe ar fi, Dar von& ai pace de la Dumnezeu, Tatäl nostru, ai de la Domnul lisas Christos.

Multumeso Dumnezeului meu, in privinta voastrit, pururea, pentru darul

Christos Iisus.

Ciel prin el v'ati imbogitit deplin,

In orice invitituri EA in once cunoatintii.

Precum a fost cAnd a prins in voi tärie märturisirea lui Christos, Aaa 'Meta si nu vi lipseasci nici un fel do dar, acum când aateptati aritarea Domnului nostru Iisus Cluistos. El vi va ai 'Maxi pin& la urmi, ca sii fiti fin & de vinit, in ziva Domnului nostru Iisus Christos. Credincios este Dumnezeu, prin care

ati fost chemati la impirtiairea cu Fiul situ Thus Christos, Domnul nostru. Indemnu-vi, fratilor, pentru nu-

mele Domnului nostru lisas Christos, ea toti sii griiti la fel a't si nu fie dezbiniri

in sinul vostru; ci si fiti cu total potriviti in acelaai euget i in aceettai judecati.

1271

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA La A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 2

Cad, fratilor, prin oameni de la Hloe, din cash', mi-a venit stire despre voi cum cg la voi sunt certuri; Adicg vreau sg spun, ea fiecare

dintro voi rosteste: - Eu unul sunt al

lui Pavel. - i eu sunt al lui Apolo.

- i eu sunt al lui Chefa. - Tar eu sunt al lui Christos !

Oare s'a impärtit Christos ? Nu cumva s'a rästignit Pavel pentru voi? Sau fost-ati botezati in numele lui Pavel ?

Multumesc lui Dumnezeu cg nici pe unul din voi n'am botezat, far& numai pe Crispus si pe Gaius, Ca sg nu zicà, nimeni cg ati fost botezati in numele meo.

Am botezat si casa lui Stefana ; aiarg de acestia nu stiu s mai fi botezat pe altcineva. Cáci Christos nu m'a trimis ca sä,

botes, ci ca sg binevestesc, dar nu cu intelepciunea cuvantarii, ca 0, nu rrt-

man& stearpg crucea lui Christos. Inteadevhr, cuvantul crucii pentru cei ce pier - e nebunie; pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dun), nezeu.

Cgci scris este: Pierde-voi intelepciunoa inteleptilor i tiinta celor invätati voi nimici-o. Uncle e inteleptul? Undo e cgrturarul ? Undo e priciuitorul acestui veac ? N'a scos Dumnezeu intelepciunea lurnii de nebungt?

Ca de vreme ce lumea, prin inte-

lepciunea ei, n'a cunoscut pe Dumnezeu,

intru intelepciunea lui Dumnezeu, bine a voit Domnul s5, mântuiascii pe cei ore-

dinciosi prin nebunia propovaduirii. Iudebi cer minuni, iar Elinii caut5, intelepciune.

Ci noi propovgduim pe Christos col rästignit: pentru Iudei, smintealg, pentru pägani, nebunie. Dar pentru ei, cei chemati, fie Iudei, fie Elini: pe Christos, puterea lui Dumnezeu i intelepciunea lui Dumnezeu.

Pentru câ nebunia lui Dumnezeu este mai inteleaptii decgt intelepciunea oamenilor, i släbiciunea lui Dumnezeu mai puternicg decgt täria lor.

Inteadevar, fratilor, uitati-vi la

voi, cei chemati, ea nu multi sunt intelepti

omeneste, nu multi aunt puternici, nu multi sunt de neam; i Dumnezeu si-a ales pe cele nebune ale lumii, ca sä rusineze pe intelepti ; Dumnezeu si-a ales pe cele slabe ale lumii, ca sä dea do rusine pe cele tari;

Dumnezeu si-a ales pe cele de

neam prost ale lumii, pe cele nebigate in seamii, pe cele ce nu sunt, ca sâ dea jos pe cele ce sunt.

Asa bloat nici un trup sä, nu se

laudo in fata lui Dumnezeu.

De la el, dar, sunteti voi in Christos

Iisus, carele pentru noi s'a facut lutelepciune de la Dumnezeu, i dreptate sfintire ui rtiscumpärare,

Pentru ca, dup5, cum este saris: Cine se laudii, in Domnul sit se laude. 2.

Invdreitura lui Christos este c,erease,d, plind

de putere 0 de Duh,. Fratilor, eu insumi, °find am venit la voi i v'am vestit taina lui Durnnezeu, n'am venit ca meter ouvantalor, ori ca intelept.

Clei am judecat sä, nu stiu intro voi altceva decal pe Iisus Christos pe acesta rgstignit. i intru släbiciune

cu frioâsi

tremurând tot, m'arn ivit intro voi.

lar cuvantul meo i propovaduirea mea nu stäteau in dovezile mestesugite ale intelopciunii omenesti, cita dovedirea

Duhului si a Puterii. Asa incal credinta voasträ sâ nu-si

aibä temeiul in intelepciunea oamenilor, oi in puterea lui Dumnezeu. Propovaduim si noi o intelepciune

celor co sunt desavarsiti - dar nu

intelepciunea, acestui veac, nici a stgpanitorilor acestui veac, porniti 65, piar5

Ci propovgduim intelepciunea lui

Dumnezeu, cea din tain5, i ascunsit, pe care Dumnezeu, mai nainte de toti vecii,

a randuit-o spre märirea noasträ, i pe care nici unul din fruntasii acestui veac n'a cunoscut-o, caci, dad, ar fi cunoscut-o, n'ar fi rastignit pe Domnul slavei.

Dar, precum este seria:

Cele co

ochiul n'a väzut i urechea n'a auzit si

1272

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 3 la inima omului nu s'au suit, ace,stea le-a gätit Dumnezeu pentru cei ce-1 iubesc.

dint,5,; fiecare dupii, cum i-a dat Dumnezeu.

Eu am Baca; Apolo a udat; dar

Ci noug ni le-a dezväluit Dumnezeu,

prin Duhul situ, fiindca Duhul toate le cercete,azä, chiar i adancurile lui Dumnezeu. 05, cine dintre oameni stie ale omului, färä, numai duhul omului care

este in el; asa si ale lui Dumnezeu nimeni

nu le-a cunoscut, färä numai Duhul lui Dumnezeu.

beg noi n'am primit duhul lumii, ci Duhul col de la Dumnezeu, ca sä cunoastem cele däruite noua de Dumnezeu.

Si aeestea le si graim, dar nu cu

cuvinte din scoala intelepciunii omenesti, ci Cu cuvinte invätate de la Duhul Sfânt, lamurind lucrmi duhovnicesti oamenilor duhovnicesti. Omul neduhovniceso nu primeste adevärurile Duhului lui Dumnezeu, c5,ci pentru el stint nebunie, si nu poate sii le

inteleaga, Mudcä trebuesc judecate duhovniceste.

Dar omul duhovnicesc toate le

judeca, pe el, insä, nu-1 judeca nimeni. Pentru ca: Cine a cunoscut gandul lui Dumnezeu, care FAA dea invätáturä ?

Noi, însä, avem gandul lui Christos. 3.

.Rdul dezbindrilor. Temelia Bisericii este unid: Christos. Crestinii, sunt templul lui Dumnezeu.

Ci eu, fratilor, n'am putut

vorbesc ca unor oameni duhovnicesti, ci

ca unora trupesti, ca unor prunci in Cluistos.

Cu lapte v'am hr5,nit, nu cu bucate, caei nu puteati mänca i inca, nici acum nu puteti. Minded, sunteti tot trupesti. Cat& vreme este intre voi pizmä i ceartä dezbinäri nu sunteti oare oamenii tru-

Dumnezeu a &cut si, creascii. Astfel, nici cel ce sadeste nu e ceva, nici cel ce udd, ci numai Dumnezeu care face sa creascit.

Cel care sädeste i eel care udä, sunt Mtn) ei deopotrivä; fOi fiecare va lua plata lui, dupà, osteneala lui. Cad noi suntem ajutoare de munc5, ale lui Dumnezeu; voi sunteti ogorul lui Dumnezeu, cladirea lui Dumnezeu. Dupä darul lui Dumnezeu, eel dat rule, eu, ca un intelept meter eldditor, am pus temelia; altul cladeste deasupra. Dar fiecare sa ja seama cum clädeste. Nimeni nu poate pune altä temelie dealt cea o data pusä, care e lisus Christos.

lar pe a,ceastä, temelie, care ce

aur, argint, pietre scumpe, lemne, fan ori trestie, Lucrul fiecä,ruia se va face cunozideste:

scut; îi va da pe fatä ziva Domnului. Pentru c5, aceasta zi se descopere prin

foc, si ce fel este lucrul fiecäruia, focul insusi va cerca-o. Daca lucrul lui pe care 1-a clädit va r5,manea, va lua plata. Daca lucrul lui va arde, va fi phgubas de platä, dar el se va mantui, asa insä' ca prin foo. Nu stiti oare cii voi sunteti templul lui Dumnezeu i cii Duhul lui Dumnezeu säldslueste intru voi ? Dad, stria: unul templul lui Dumnezeu, strica-l-va Dumnezeu pe el, pentru cä, locasul Domnului Wait este si asa sunteti si voi. Nimeni pe sine sii, nu se insele: dam& cineva, intro voi, gandeste c5, e intelept in veacul acesta, si se faca nebun,

pului si nu umblati voi ca toti cei de

ea sä fie intelept. Cad intelepciunea lumii acesteia este nebunie inaintea lui Dumnezeu, de vreme ce seria este: Ce] ce prinde pe intelopti intru viclenia lor. Si iardsi: Domnul cunoaste gandurile inteleptilor cii aunt desarte.

Dar ce este Apolo ? Si ce este Pavel ?

lauda in oameni, caci toate sunt ale

rand? Cand zice unul: Eu sunt al lui Pavel, iar altul: Ba eu sunt al lui Apolo, nu sunteti voi oameni slabi?

Slujitori prin care ati fost adusi la ere-

Drept aceea, nimeni BA, nu-si punä

voastre: 1273

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 4,

voastre,

Pana in ceasul de acum indurätn foame si Bete; goi umblam i primim bittiti; suntem faril de cámin, Si ne trudim muncind ou mAinile

lui Dumnezeu.

noa,stre. Oehriti, noi binecuvantiim. Prigoniti, noi rabdam.

Fie Pavel, fie Apolo, fie Chefa, fie lumea, fie viata, fie moartea, fie cele de fatii, fie cele viitoare toate stint ale

lar voi ai lui Cluistos, Christos al

4. Slujitcrrii lui Christos. Apostolul Pavel Corintenii adufi de el la credintd. Timotei

inainte mergeitor al lui Pavel. Asa sä, ne socoteasca pe noi fiecare: ea slujitori ai lui Christos i ca iconomi ai tainelor lui Dumnezeu.

Acum, la iconomi, numai atilt se cauth: sit fie cineva dovedit credincios. Ci pentru mine este lucrul cel mai mks sä, fiu judecat de voi sau de vre-un tribunal omenesc; ba nici eu singur nu ma judee.

Cáci, desi nu ma stiu vinovat cu

nimio, nu intni aceasta m'am indreptat. Col care ma judeeä, pe mine este Domnul.

Drept aceea, nu judecati nimio mai

inainte de vreme, adica pan& ce nu va veni Domnul, care va aduce la lumina cele ascunse in intuneric si va da pe fatti sfaturile inimilor. Atunci fiecare avea-va

de la Duinnezeu lauda cuvenitii.

Acestea, fratilor, le-am zis chip pentru mine EA pentru Apolo, dar ele sunt

pentru voi, ca sa inviitati, din pilda noastrii ea nu treceti peste ce e sons, sä, nu va fiiliti, fiecare cu cate unul

Huliti, noi mingaiem. Ca maturiitura lumii ne-am fäout, ca gunoiul

tuturor, pang, astiizi! Nu ea sit va rusinez va scriu acestem, dar ca sä vä dojenesc, ca pe niste oopii ai mei iubiti. Pentrn cA zece mii de inviitilton de

ati avea in Christos, totusi nu aveti mai

multi parinti. Choi eu v'am niiscut pe

voi intru Christos lisus, prin Evanghelie. Deci, va rog, luati-va dupii, mine, precum çi eu dupit Christos.

Pentru aceea chiar, am trimis voi pe Timotei, care este fiul meu iubit credincios in Domnul. El vii va aduce aminte care sunt cärärile mele in Christos lisus, ce fel invat eu pretutindeni. In orisice bisericii. Unii, ciezánd cä, n'am sä, mai viu

la voi, s'au semetit. Dar voi veni la voi degrabii, daca Domnul va voi si voi ounoaste atunci nu cuvantul acestor semeti, oi pu terca Ion.

Caci impäzitia lui Dumnezeu nu eta' in vorbe, ci in fapte. Ce voiti? SA viu la voi cu toiagul, sau sä viu cu dragoste i cu duhul detii ?

impotriva celuilalt.

Cine te alego pe tine? Ce lucru ai pe care sà, nu-1 fi primit? i daca 1-ai primit, de ce te fálesti ca si cum nu /-ai fi primit? V'ati i shturat! D'ati i imbogiitit! Impäxati ati ajuns fära noi! 0, de-ati fi ajuns, ca sä, impiträtim i noi cu voi! Ciici imi pare eä, Dumnezeu pe noi apostolii ne-a aritat ea pe cei din urmä,

oameni, ea pe niste osanditi la moarte, fiindcit lumii ne-am frieut priveliste, si ingerilor i oamenilor.

Noi suntem nebuni pentru Christos; voi, insa, intelepti intru Christos. Noi suntem slabi; voi sunteti tari. Voi aunteti plini de slavIt; noi suntem de neoinste!

Irnpotriva celui ce trdia Cu sotia Naha sdu. lzgcmirea pciccito§ilor din bisericci.

In deobste, se aude ca la voi e des-

frAnare si o astfel de desfranare cum nici intre pilgitni nu s'a vraut, ca unul sä traiascit ou femeia tatälui

lar voi va tineti mfindri, in loc sä, va fi jelit ca sit piara

mai ourfind

din mijlocul vostru eel ce a silvarsit aceastä, fapta!

Ci eu, dei departe ou trupul, Meg

de fatil cu dam', am si judecat, ca si

cum as fi de fata, pe eel ce a facut una ea aceesta: In numele Domnului nostru lisus Christos, adunati fiind voi impreunit cu

1274 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA I-a A SF. .APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 6 duhul meu, eu puterea Domnului nostru Dau pe unul ca a,cesta Sata,nei, spre

pieirea trupului, ea sufletul sä se mantuia,se5, in ziva Domnului Iisus.

Semetia voastrg nu e bung. Care stiti ea putin aluat dospeste toatg,

främäntitura ?

Cufatiti aluatul eel vechi, ea sg fii fram&ntiiturá proaspätä, precum sunteti fdri de aluat; cad Chtistos,

mielul nostru de Pasti, a fost injun-

gbiat. Drept aceea, sil facem praznicul nu

cu aluat vechi, nici cu aluat de räutate de viclenie, dar cu azimile curgtiei ale adevärului.

V'am seria, in scrisoarea mea, sä nu vg amestecati cu desfrânatii. Dar nu in intregime cu desfrgnatii acestei lumi sau cu agonisitorii

lacomi, sau cu jefuitorii, sau cu slujitorii idolilor, cgci altfel ar trebui afar& din lume. Ci eu v'am Boris you& sl n'aveti amestec cu vre-unul care, frate fiind cu numele, este desfrgnat, sau zgärcit, sau

se trichina', la idoli, sau e rgu de gurg, sä,u e betiv, sau e hr5,pitor. Cu unul ca acesta nici sä nu sedeti la masà. Gad ce am eu sa judec pe cei din afarg? lusä pe cei dinlguntru care nu-i judecati voi? Pe cei din afarä Ii va judeca Dumnezeu. Smulgeti pe cel viclean din rnijlocul vostru.

Asa dar, dad', aveti judeciiti lumesti, pe cei nebägati in seam& din bisericit, pe acestia 8E4 puneti B5, vg judece!

0 spun spre rusinea voastrii: Nu

este, astfel, intre voi nici un om intelept,

care sii, fie in stare sä, judece pricinile

dintre frati ? Ci frate cu frate se judecg. s't aceasta inaintea necredinciosilor I Negresit, i ace,asta este cgdere pen-

tru voi cä aveti judecgti unii cu altii. Pentru ce nu suferiti mai bine strain-

bgtate? Pentru ce nu .va läsati mai bine piigubasi?

Ci voi nedrept5,titi, ci voi ctisunati i aceasta fratilor! Nu titi oare câ nedreptii nu vor mosteni impitrdtia lui Dumnezeu ? Nu vá faceti socoteli gresite: nici desfranatii, nici slujitorii idolilor, nici precurvarii, nici moJeitii, nici sodomitii, Nici furii, nici nesätiosii de avere, nici betivii, nici cei rdi de gurg, nici hrgpit,orii nu vor mosteni impiíratia lui pagubil,

Dumne7eu.

i asa erati unii din voi. Ci v'ati sp5,1at, ci v'ati sfintit, ci v'ati indreptat intru numele Domnului Tiros Christos gi intru Duhul Dumnezeului nostru. Toat,e imi Bunt iertate, dar nu toate Bunt de folos. Toate imi sunt iertate, dar nu mii, voi Igsa biruit de nimic.

Bucatele sunt pentru pántece

päntecele pentru bucate, i Dumnezeu va nimici si pe unul si pe celelalte. Trupul,

tusk nu e pentru desfrgnare, ci pentru Domnul. i Domnul esto pentru trup.

Dumnezeu,- care a inviat pe Domnul, si pe noi ne va invia, prin pu-

6.

Despre frarii care se judeca inaintea tribunalelar pãgáne. Feriti-vci de desIrtinare fi de nedreptate.

Cute,azg oare vre-unul dintre voi,

cind are vre-o pricing cu alt frat,e, si se judece inaintea paganilor i nu ina-

intea sfintilor?

Au nu stiti cä Efintii vor judeca

i dacii voi sunteti judecatorii lumii, nu sunteti voi destoinici sä judecati lucruri atfit de mici?

lumea ?

Nu stiti, oare, cà noi vom judeca

pe ingeri, necum cele lumesti ?

terea sa.

Au nu stiti cä trupurile voastre

sunt miidularele lui Christos? Lua-voi deci mildularele lui Christos, ca sä fac din ele miidularele unei desfránate? Fereascä Domnul! Nu stiti, apoi, cii cine se impreunit cu desfrânata este un singur trup cu ea ? Choi vor fi zice Scriptura cei doi un singur trup. Pe cAnd col ce se uneste cu Domnul

este un singur Duh cu el. Fugiti de desfritnare. Orice p5,cat pe care-1 va siivässi omul este in afarä

1275

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 7

de trup. Cine se &di, frig desfrinirii picitueste in insusi trupul Sau nu stiti c5, trupul vostru este

templul Duhului &ant, care locueste intru voi i pe care-1 aveti de la Dum-

nezeu, i oum ca voi nu sunteti ai votri?

Cici cumparati ati fost cu prat! Prearniriti dar pe Dumnezeu in trupul vostru i in duhul vostru, ca unele care sunt ale lui Dumnezeu.

i &ca o femeie are un birbat

'Agin si el voieste sá vietuiasoti cu ea, si nu-si lase birbatul. Cioi birbatul pAgin se sfinteste prin ferneia crestini F.:i femeia 'Agana se

sfinteste prin birbatul frate. AltminDad): limit

In privinta celor ce

partea pigini se des-

parte, 85, se despartii. In a,stfel de imprejurare, fratele sau sora nu sunt legati: Cad Dumnezeu ne-a chemat spre

i despre starea

nec4sätorita-

va

rispund ea e bine pentru om sä nu se

atingi de femeie. Dar, ca pazi impotriva desfrinirilor, fiecare barbat aibit femeia lui fiecare femeie

lase.

trelea, copiii vostri ar fi necurati, pe °and acum ei Bunt sfinti.

7. Despre ch,-scitorie

Celorlalti le grdiesc eu, nu Domnul:

Dad, un trate are o femeie pägânäsi ea voieste si, vietuiasci cu el, sà nu o

aibi birbatul ei.

B5,rbatul datornica iubire dea femeii, asijderea i femeia birbatului.

Femeia pe al ei trup nu e stip5n5 ci birbatul; asijderea i birbatul nu e stipin pe trupul lui, ci femeia.

SI nu vd lipsiti unul pe altul de

datoria cisitoreascit, fir& numai cu buni învoialá ping: la o vreme, ca si v5, indeletniciti ca postal i cu rugiciunea.

pace.

Cici, de unde gtii tu, femeie, dad,

îi vei mántui bErbatul? Sau de uncle

stii tu, omule, daci iti vei mantui femeia ? At& numai fiecitruia precum

i-a impirtit Dumnezeu. Care cum era, cand 1-a cheinat Dumnezeu, asa si-si

meargii drumul. Astfel orinduesc in toate bisericile.

Post-a unul chemat fiind tiiat im-

prejur ? SS: nu se acundii. Este unul che-.

mat in netiiere imprejur ? S5, nu se taie 1mprejur.

Tiierea imprejur nu e nimio; netiierea imprejur nu e nimio Paza po-

Apoi si, fiti iaräi impreuni, ca sá nu ispiteasc5, Satana, din pricina neinfrev. nárii voastre. Aceasta o spun din ingilduinta, nu din porunci.

grifii. Ci de poti, ca toate acestea,

cum aunt eu insumi. Dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui, unul asa, altul

nul este libertul Domnului. Tot asa

Eu a vrea ca toti oamenii si fie

intealtfel. Celor ce sunt necisittoriti i vidu-

velor le spun: bine este pentru ei

rämâná ca si mine. Dad, ins& nu pot si se infrineze,

runcilor lui Dumnezeu este temeiul.

Fiecare in felul de trai in care in acela sá rim5.ni.

a fost chemat,

Fost-ai chemat fiind rob?

fü slobod, mai degrabii, foloseste-te. Robul care a fost chemat de Dom-

cel chemat liber este robul lui Christos.

Cu pret ati fost cumpirati. Nu

vá faceti robii oamenilor. Fiecare, fratilor, intru ce a fost

chemat, intru aceea sá rimiie inain-

E3 ill, se cisitoreasci. Fiindc5., mai bine este

tea lui Dumnezeu.

nu eu, ci Domnul: femeia de birbat si nu se despartii. lar daci s'a despirtit,

de Domnul sá fiu vrednic de crezare.

si se cisitoreascit decit si Calor ce sunt cásátoriti, poruncescu-le

In ce priveste pe fecioare, n'am porunc5, de la Domnul. Vá dau ins& sfatul meu, ca unul care miluit am fost Socotesc, deci, eii aceasta este bine

nemiritati, ori sä se impace cu bar-

pentru nevoia cessului de fati: Bine este

nevasta.

seste.

batu-silu ; tot asa, liarbatul sä null lasa

pentru oricine si fie asa cum se gi-

1276 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA I-a A SP. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 8 Legat esti Cu femeie ? Nu cauta desfacere. Dezlegat esti de femeie ? Nu cltuta femeie.

Daca, lima te vei insura, n'ai grei fecioara, (lac& se va märita, n'a

sit. gresit. Numai ca," unii ca acestia vor avea suferinra in trupul lor. i eu a vrea

erur pe voi.

Aceasta v'o spun frarilor: De acuma vremea s'a scurtat. Asa incat eei ce au femei sa fie ea si cum nu ar avea ;

Si cei ce piing sa fie ca i cum

n'ar plange ;

i

cei ce se bucuri, ca

si cum nu s'ar bucura ; i cei ce cumpara,

ea si cum n'ar stapani;

Si eei ce se folosesc de lumea aceasta

ca si cum nu s'ar folosi de ea. Caci faro acestei lumi se trece. Ci eu a vrea ca voi sä firi fir& de

8.

Nu trebue sd dam aminteald celor slabi, hand parte la m,esele Cat despre carnea de la jertfele

stim ca avem cu torii cunostinra. Cunostinra ingamfeaza, lar iubirea °Fadeste.

Dacä, cineva îi inchipuieste ca cunoaste ceva, Inca n'a ajuns sa cunoaseä cum se cuvine sa cunoasca. Daca, insä iubeste cineva pe Dumnezeu, acela cunoscut este de Dumnezeu.

Despre mancarea cärnurilor de la

jertfele idolesti stim ci., in lume, nu este nici un idol FA ca nu este nici un dumnezeu

decat Unul singur.

Cel ce s'a eiísatorit se ingrijeste

Cáci, dei sunt destui asa numirii dumnezei, fie in cer fie pe pamant, intru cat sunt, cu belsug, i dumnezei

Si astfel e imparrit. Femeia nemaritati, fecioara, poartit grijä, de cele ale Domnului, ea di fie sfantii, cu

Dumnezeu, Tatal, dintru care sunt toate noi intru el, si un singur Domn, lisus

grija. Cel necasiltorit se ingrijeste de ale Domnului, cum sa placa Domnului.

domni,

de ale lumii, cum sa placa femeii.

trupul i cu duhul. Care s'a maritat

insa, poarta grijä, de cele lumesti, ca sä placa barbatului.

Aceasta o rostesc chiar in folosul

vostru, nu ea ea vi intind un lar, ci

spre buna cuviinä, arintirea i nestin-

ghereala slujbei voastre catre Domnul. lar de gändeste cineva ea nu este cinstit pentru fiica lui said tread, floarea varstei i astfel trebue sa fie maritata, faca ce voieste. Nu greseste ; casatorea.seä,se.

Dar cine nu e silit de nimeni, stä neclintit in cugetu-i, i avand sta.,

panire peste a lui voinri aceasta in mima lui ca

va face bine.

a hotarit

tie fecioara:

A.sa ¡neat eel ce manta pe fiica-sa

face bine; dar cel ce n'o manta va face mai bine.

Femeia este legatii, de lege atata vreme cat traieste biirbatu-stiu. Dacä, bar-

batul va muri, slobodä, este sa se mirite cu cine vrea, numai ca. intru Domnul.

Dar mai fericita este de ramane asa cum o statues° eu. i socot ca eu am duhul lui Dumnezeu.

Totusi, pentru noi este un singur

Christos, prin care sunt toate i noi prin el. Dar nu tori au aceasta cunostinra.

Ci unii, cu obisnuinra lor de pan& acum

creada in idoli, mananca din aceste carnuri ca inteadevar jertfite idolilor cugetul lor fiind slab se pangareste. Demancarea nu ne face mai prirniri in fara lui Dumnezeu. Ca nici daca mincam n'avem cistig, nici daca nu mincam n'avem paguba. Bagari de seama, insa, ca nu cumva aceasta putere a voastra, sa ajunga, pis, tr.&

de poticnire pentru cei slabi de

inger.

Inteadevar, dacä pe tine cel ce ai cunostinrit te va vedea unul ezil.nd la masa intr'o capiste, asa e ea slab de cuget precum este el se va simri imbarbatat co sä manä,nce din jertfele idolesti ?

Astfel, prin cunostinra ta, se pripideste cel slab, fratele tau, pentru care a murit Christos !

Si asa, pacatuind impotriva fra-

rilor i lovind in cugetul ion neputineios,

picatuiri impotriva lui Christos.

1277 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA La A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 9 13. Drept aceea, daei o mäncare smin-

teste pe fratele meu, nu voi manca In veac carne, ea sà nu aduo sraintealit fratelui meu. 9.

CUM s'a 81ujit Apostolul de puterea-i de apostol, intre credincioi. Inclemn la luptd, pentru cununa c,ea nevegejitit.

tru oei ce propoviiduese Evanghelia si se hräneaseä din Evanghelie. Eu unul nu m'am folosit de niel

unul din aceste drepturi si nu v'am Boris acestea cu gänd sä mi se fee& i mie tot asa. Cdei ar fi de dorit, pentru mine, mai degrabi sä, mor decfit sh-mi nimiceasei cineva acest ouvfint de 'audit'.

Cit de vestesc Evanghelia n'am

Nu sunt eu stapan pe mine ? Nu sunt eu apostol? N'am viizut eu pe Iisus Domnul nostru? Nu sunteti voi

ouvânt de laudä intrueät poruncti, mare stä deasupra mea. Vai mie dacii nu bine-

Dacä, altora nu le sunt apostol, vou5

fi sä am riisplatii, ins& fiindcit lucres din poruncii, am numai o dregätorie data in grijä.

lucrul meu intru Domnul ?

negresit, và sunt. Cad voi sunteti pecetia apostoliei mele intru Domnul. Aceasta este apdrarea mea catre cei ce mä iau la cercetare.

vestese !

Negresit, luoränd de bun& voie, ar

Atunoi care este plata mea? Acea-

sta este ea, propovaduind, pun Evanghelia inaintea oamenilor fare", plati, fad), sá má folose,so de puterea mea

N'avem, oare, dreptul sä, mânciim bem in sarcina bisericilor ? N'avem, oare, dreptul st1 puram cu noi o femeie sorb:, ca i ceilalti apostoli, ea i fratii Domnului, ca i Chefa? Sau numai eu i Barnaba nu avena

intru Evanghelie. Cad, desi fatä cu toati lumea sunt

Cine slujeste vreodatä, in oaste, pe cheltuiala lui? Cine sadeste vie si nu

ca sà efistig pe Iudei. Cu cei de sub lege

stol este o turmä si nu manâncii din laptele turmei?

Cu cei ce n'au legea, m'am fäcut ca unul fä,r5, lege, dei, av5,nd legea lui Cluistos, nu sunt färä, legea lui Dumnezeu, ca sä chstig pe cei ce nu au legea.

dreptul sä nu muncim?

manâncä din rodul ei? Sau cine piSpun oare acestea numai dup.& mm-

tea omeneasat? Nu le spune i legea ?

Càci in legea lui Moise este scris: Sà

nu legi gura boului care treerit. Oare aici li este aminte lui Dumnezeu de bol? Nu vorbeste, intr'adins, pentru noi ?

Ba pentru noi a seria: Cel ce arä, trebue sä, are cu nädejdea i cel ce treerä, tot cu nadejdea ca, la treeris, va avea parte de rodul säu. Dac5, am semänat la voi cele duhovnicesti, mare lucru este BA., seceräm

din ale voastre cele pämäntesti?

Dacä altii se bucurä, de acest drept

asupra voastra, pentru ce nu mai de-

stäpfinul meu insumi, m'am facut rob tuturor, ca sä, castig cat mai multi.

Cu Iudeii am fost ca un Iudeu,

ea unul de sub lege, desi eu nu Bunt sub lege, ca sä, ettstig pe cei de sub lege.

Cu cei slabi m'am fticut slab, ea pe cei slabi sà-i efistig. Tuturor m'am fäcut toate, ca, in orice chip, sä, mäntuiese pe unii. Ci toate le fac pentru Evanghelie, ea sä, fiu Oates la ea.

Nu stiti voi eä acei care aleargä In stadiu, toti aleargä, dar numai unul ja cununa? Alergati asa ca s'o luati. Apoi, once luptiitor la jocuri de ea sä., toate se infrfineaza. i acoja ja o cunuma, care se vestejeste. Cu atät

mai mult noi, pentru una care nu se

grab& noi? Dar nu ne-am folosit de drep-

vestejeste.

punem piedieä Evangheliei lui Christos. Au nu stiti cà cei ce lucreazä cele sfinte mtinancli din prinoasele templului i cei ce slujesc altarului se implirtäseso din altar?

Asa mä, lupt cu pumnul, färi sä, bat

tul acesta, ci toate le räbdarn ca sI nu

Tot asa a ränduit i Domnul pen-

Asa dar, asa alerg, si nu orbeste.

väzduhul.

Ci strunese puternic trupul meu

targiso biruit, ca nu cumva, dupi ce

crainic am fost altera, eu insumi ajung de lepidat.

1278 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 10

Paharul bineouvantarii, pe eare-1 bineouvant5,m, nu este oare Impärtrisirea sangelui lui Christos? Painea pe care

10.

lutleii, m puatie, au cunascut dreapta asprime a lui Dumne2eu. Cina Damnului trebue 0,nutti intru afinfenie. Grija pentru

o frangem nu este oare impartäsirea

trupului lui Christos? Fiinde5, o pfiine este, un trup suntem i noi cei multi, cdoi toti ne impärt5,sim dintr'o paine. Priviti la Israilul eel trupeso: Cei

cugetul celor slain%

Fratilor, nu voie,sc ea voi sä pierdeti din vedere ea pärintii nostri au fost toti sub nor fA e5. toti au trecut prin

care manincti jertfele nu sunt ei part*

mare.

Toti, intru Moise, s'au botezat In nor si in mare;

altarului ?

Deci, ce spun eu? Ca ce s'a jertfit pentru idoli e ceva? Sau cb, idolul

Toti au mancat aceeasi mancare hovniceasch; i toti aceeasi bitutura duhovni-

este ceva?

Nicidecum. Ci spun ca cele ce

cease& au baut, pentru c5, beau dintr'o stäncä duhovniceasca, pornita dup.& ei. lar stitnea era Christos.

jertfeso pägânii, jertfesc demonilor si nu lui Dumnezeu. i nu voiesc ca voi sii fiti p5rtasi cu demonii.

erau plAcuti lui Dumnezeu i le-au ra-

nului i paharul demonilor; nu puteti sa va impartilsiti din masa Domnului din masa demonilor. Sau voim s5, facem Domnului In

Dar cei mai multi dintre ei nu

mas lesurile In pustie. Acestea au fost pilde pentru noi,

ea sa nu poftim la cele rele cura au

poftit aceia;

Nici sà fiti slujitorii idolilor,

ca

unii dintre ei, precum este scris: A sezut

norodul de-a mancat j a biut i s'a sculat la joc; Nici sà curvim, cum au curvit unii dintre ei, i au eftzut inteo zi douifizeci troj de mii; Niel sä ispitim pe Domnul, precum 1-au ispitit unii din ei, i pierirä muscati de serpi; Nici sà cartiti, dupii, cum au cartit

Nu puteti sà, beti paharul Dom-

ciud5,? Nu cumva suntem mai taxi

ca el?

lora ca semne cu talo in viitor i au fost

serse ca sS. luärn invätätura noi, pe care ne-a ajuns sfarsitul veaourilor. Drept aceca, cel ce crede ca bine s5, ja sama ea' nu cada.

Nu v'a apucat ispita cate di fi

fost peste putere,a omeneascii. Dum-

nezeu e credincios! El nu va ingsidui ca

sà fiti incercati mai mult decat puteti,

ci, o data cu ispita, va face i albie ispitei ca BA, puteti räbda. Astfel, iubitii mei, fugiti de slujba idolilor.

V5, vorbeso ca unor oameni cu ju-

decatii. Judecatl ce va spun:

folosesc.

Toate imi Bunt intareso sufle-

iertate, dar nu toate tul.

Nimeni sä, nu caute ale sale In-

lesniri, ci f iecare pe ale aproapelui.

Mancati once se vinde in m5.celade, fára aS. intrebati nimia, pentru eugetul vostru.

05,ci al Domnului este pämantul toate cate se cuprind In el. Dae5 vre-unul dintre neeredincio0

unii din ei, si au fost ucisi de ingerul nimicitor. Toate acestea li se intamplau ace-

Toate imi sunt iertate, dar nu

toate Imi

vä chiamä pe voi la masä i voiti duceti, mancati once va este pus

inainte, far& sa intrebati nimio, pentru cugetul vostru. Dar de va spune cineva: Aceasta e oarne care a fost jertfitä! - nu mancati pentru cel care v'a spus i pentru cuget.

Zic cuget, dar nu al tau, ci al i de ce s5 nu dau prilej ca libertatea mea ea fie judecatä de un celuilalt.

cuget strain? Dad, minane dinteo mancare

multumeso lui Dumnezeu, de ce aS. fiu hu-

lit toomai pentru luorul pentru care multumeso?

www.dacoromanica.ro 1279

EPISTOLA La A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 11

De aceea ori de mancati, ori de

beti, ori altceva de faceti, toate spre

Judecati voi singuri: cuviincios este ca o femeie sit se roage lui Dumnezeu

Iudeilor, nici Elinilor, nici bisericilor lui

ca barbatul, dacii Ii lasa parul lung, e de ocara?

marirea lui Dumnezeu, ea: le faceti. Nu fiti piatrii, de poticneala nici Dumnezeu, Precum

i eu, tuturor, in toate, mñ straduiese sti, pia°, ctiutand nu folo-

sul meu, oi folosul celo multi, ca sit se niantuiasca.

cu eapul gol?

Nu va invatà oare insasi firea

Pe cand femeia, dad); poarta parul

lung, este de cinste ?

Cfici cosita i-a fost data ea ziibranic. lar daca se pare cuiva cii aici poate

sa ne Osumi pricina, un astfel de obicei, ea femeile sa se roage cu capul gol, noi nu avem, nici Bisericile lui

11.

Despre cuviinta cu care sci steim in Bisericii

fi la cina Domnului.

Luati-va dupa, mine, dupa, cum si eu m'am luat dupa Christos.

Fratilor, va laud ca in toate vb. adueeti aminte de mine si tineti predaniile asa cum vi le-am dat. Dar voiesc ea voi sa f}titi ca Christos esto capul baxbatului, i capul fe-

Dumnezeu.

Dandu-va aceasta in pazii, nu gasesc de laud& ca, vä adunati nu spre mai binele, ci spre mai ram' vostru.

Mai intai, aud ca la adunarile

voastre din Biserica, intre voi stuat dezbinari i in parte o si cred.

Caci trebue sit fie intre voi

eresuri, ea sä, iasa la lumina coi

meii este barbatul, iar capul lui Christos

Gaud va adunati deci laolalta, nu e chip ca sá natincati Cina Domnului.

Dumnezeu. Once barbat, care se roaga sau proo-

grábete

capul

este beat.

roceste, avand ceva pe cap, necinsteste Iar once femeie care se roagli, sau prooroceste Cu capul dezvelit, capul necinsteste. Choi tot atat este ca si cum ar fi rasa. Cad dacil o femeie nu-si puns val pe cap, atunci sit se si tunda. Daca ins&

pentru o femeie e rusine si se tunda

ori sa se rada, sa-si puna val. Barbatul nu trebue acopere capul, fiind chipul i marirea lui Dumnezeu, pe cand femeia este marirea barbatului.

Ca-xi, sezand la masa, fiecare se la demancarea luí, asa

inat pe cand unuia Ii e foame, altul cati

i

N'aveti oare case ca sit mansä, bell? Ori dispretuiti Biserica

lui Dumnezeu i vreti sa rusinati pe cei ce n'au ? Ce sii va zic ? Sii va laud? Inteaceasta nu va laud. Oki am primit de la Domnul ceea ce v'am i dat vouli: cum ca Domnul

Iisus, in noaptea in care a fost vandut, a luat paine,

Si multumind a frant si a zis:

Luati, natuicati, acesta este trupul meu,

carele se frange pentru voi. Aceasta

Pentru di n'a fost lust barbatul din femeie, ci femeia din barbat.

sa faceti spre pomenirea mea. Asemenea i paharul - dup.& ce-au

femeie, ci femeia pentru barbat. Pentru aceea, femeia trebue - din pricina ingerilor, care aunt de fata,,

pomenirea mea.

Si nici n'a fost zidit barbatul pen till

sa PAW,' pe cap un senan de stapánire. Totusi, in Domnul, nici femcia nu

e fara de barbat, nici barbatul nu e farii de feineie.

Ca precum femeia este din barbat, asa i barbatul, vine prin femeie toate sunt de la Dumnezeu.

cinat - ziand: Acest pahar este legea cea noua intru sangele meu. Aceasta sii faceti, ori de ate ori yeti bea, spre Pentru ea, de cate ori mancati

aceasta paine

ti beti acest pahar, moartea

Domnului vestiti, pand la venirea lui. Astfel, cine, eu nevrednicie, mananca painea sau bea paharul Domnului,

vinovat va fi de trupul si de cangele Domnului.

1280 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 12 Cerceteze-se, deci, omul pe sine numai asa sit mánánce din aceastit päine i sa bea din acest pahar. Caci cine manâncl i bea, far&

dea socoteala de trupul Domnului, mananca bea °sand& siesi.

De aceea, printre voi, multi sunt

slabi i bolnavi i bun& parte mor.

Dad, ne-am judeca noi pe noi insine, n'am fi judecati. Dar Domnul ne judecâ i ne pedepseste, ca sa nu fim ostinditi impreunä cu lumea. Astfel, fratii mei, când vii, adunati ca sá mancati, asteptati-va unii pe alti. Daca Ii este cuiva foame, sä manfince acasa, ca sit nu va adunati spre °Amid. Celelalte pricini le voi randui efind voi veni. 12.

Despre darurile dultovnicesti si despre dreapta tor Entrebuinfare. lar despre darurile duhovnicesti, nu

deosebi, dupa cum hotäraste.

Caci precum trupul unul este, desi are mädulare multe, iar toate madularele trupului, eu toata multimea lor alcatuiese un singur trup, asa este si Christos.

Inteadevar, noi toti inteun singur Duh ne-am botezat, ca sá fim un singur trup, fie Iudei, fie Elini, fie robi, fie slobozi, i

ne-am adäpat.

toti la un singur Duh

Dar si trupul nu este un singur

madular, ci mai multe. Daca piciorul ar zice: Fiinddi nu

sunt mänä, nu fac parte din trup, nu este el, Cu toate acestea, madularul trupului ?

Si urechea dad, ar zice: Fiindeit

nu sunt ochi, nu fac parte din trup, - nu este ea, cu toate acestea, mädularul trupului ?

Daca trupul, tot, ar fi ochi, unde

ar fi auzul? Daca tot ar fi auz, ar fi mirosrd ?

vreau, fratilor, sä fiti in necunostinta. Stiti ea, pe cand erati pagitni, va duceati catre idolii cei muti, ca si cum ati fi fost mtinati.

Pentru aceea, va spun vouä, ca

precum nimeni, graind in Duhul luiDum-

nezeu, nu zice: Anatema fie lisus ! tot asa nimeni nu poate sit zica: Domn este

Iisus,-fiíra numai in Duhul Sfânt. Darurile sunt felurite, dar Duhul este acelasi. Si felurite slujiri sunt, dar e. acelasi Domn.

Si lucrärile sunt iaräsi felurite, dar e acelasi Dumnezeu care lucreazit toate In toti. Ci fiecitruia Duhul, in arittarea lui, ii da spre folosul tuturor:

Unuia, prin Duhul Sfânt, i se a:

cuvänt de intklepciune; altuia, dupa acelasi Duh, cuvillit de intelegere. Inteacelasi Duh, unuia se di ereiar altuia darul vindecarilor inteuunul i acelasi Duh ; Unuia puterea sa lucreze minuni ;

Toate acestea, insä, le lucreaza unul i acelasi Duh, impartind fiecaruia

uncle

Astfel, Dumnezeu a pus in trup

aceste madulare, pe fiecare din ele cum

a voit. Dacä, toate ar fi un singur madular, unde ar fi trupul?

Ci acum sunt multe madulare, insä

un singur trup. Nu poate ochiul sá zieä mäinii: N'am trebuinta de tine; sau, iarhsi, capul sit zica picioarelor: .N'am trebuintä de voi. Ci madularele trupului socotite ca

mai alabe aunt, cu atät mai vartos, trebuincioase.

Pärtile trupului pe care le socotim mai de necinste, pe acelea cu mai multa cinste le imbracitm si cele neeuviincioase ale noastre au mai multa bunacuviinta ; Pe cand cele cuviincioase ale noa-

stre n'au nevoie. Dar Dumnezeu a intocmit astfel trupul, (land mai multa cinste acolo unde ea lipseste, Ca sa nu fie neunire in trup, ci membrele sá ingrijeascii deopotriva unele

altuia proorocia ; unuia darul sit deosebeasca duhurile; altuia felurimea limbilor i altuia tälmacirea limbilor.

de altele.

Si &di un madular sufera, toate

mädularele suferä, impreuna, i dacit un

1281

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA La A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 13, 14

madular este cinstit, toate madularele se bucurä impreuna. lar voi sunteti trupul lui Christos madulare fiecare in parte. Pe unii i-a pus Dumnezeu, in Biserica, mai intai: apostoli, al doilea: profeti, al treilea: invatlitori ; apoi pe cei cu darul puterilor minunate ; in urma

Cad cunostinta noastra e frantura çi proorocia nosetra tot frantufa. Cand fuse: va veni ce este desitvareit, ce este frantufa va conteni. Gaud eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, judecam ca un copil; cand m'am facut barbat, am lepadat chipul copilaresc. Acum vedem ca prin oglinda, ghicitura, atunci insa, fat& catre fat& ;

pe cei cu darul tamäduirilor, railosteniilor,

carmuirii, felurimii limbilor. Oare toti sunt apostoli ? Oare toti sunt prooroci ? Oare toti invatatmi ? Oare toti putere au sa sávareeasca minuni ?

Oare toti au darul vindecarilor ? Oare toti vorbeso in limbi? Oare toti pot sa talmacea,sca Ravniti la darurile cele mai desavareite.

acum cunosc in parte, dar atunci voi cunoaete pe deplin, precum cunoscut

am fost çi eu. Ci acum: credinta, nadejdea, dragostea raman aceste trei. Dar mai mare intre ele este dragostea.

i eu va arat inca o cale mai

presus de once altä cale:

Darul limbilar i darul profefiei. Cum sd

fie pi cum sd nu fie intrebuinfat darul

13.

limbilor. Femeia trebue

lubirea este mai presus de toate, mai mare chiar decat credinfa i decdt speranfa.

Toate limbile omeneeti i ingereeti de le-ae vorbi, dacä nu am dragoste, m'am Lout anima sunatoare, ori chimbal galagios.

Si dar proorocesc daca a avea ei tainele toate le-ae cunoaete çi orieice etiinta, çi de-ae avea credintä atilt de multi sä mut mimtii din loe, daca nu am dragoste, nimio nu aunt. Si tooth' averea mea de-ae face-o

tacd in Bisericd.

Straduiti-vit sa aveti dragoste. Rayniti çi celelalte daruri duhovniceeti, dar mai vartos ca sa proorociti. . Pentru &I cine vorbeste in limb& insuflati nu vorbeete oamenilor, ci lui Dumnezeu, oaci nimeni nu-1 intelege, oi el, in duh, graieete taine. Cine prooroceete, Mae', vorbeete oamenilor, spre intarire, si indemn ei manOder°. Cel ce graieete in limba pe sine singur

se zideete, pe cand cel ce prooroceete

milostenii çi trupul mi 1-ae da sä fie ars,

zideete biserica.

foloseete.

Dragostea rabda. indelung ; dragostea este plina de bunatate ; dragostea

limbi insuflate, dar mai ou sea,ma sä proorociti. Cel ce prooroceete e mai mare death cel ce graieete in limbi, dare,' numai dam&

trufeete.

gaseasca, intarire.

doe& nu am dragoste, nimio nu-mi

nu etie de pizmä ; nu se laud& ; nu se

Dragostea nu se poartä ou neouviinta, nu cauti ale sale, nu se aprinde de manic, nu pune la socoteala raul. Nu se bucurä de nedreptate, ci se

bucura de adevär. Toate le sufere, toate le crede, toate le nad'ajduietete, toate le rabdi. Dragostea nu piere niciodata. Cat

se vor desfiinta; cat despre darul limbilor va inceta; oat despre proorocii

despre etiinta

se va sfarei.

Eu doreso ca voi toti sa graiti in

talmaceete ce spune, ca çi Biserica

Acum, fratilor, dad, as veni la voi, grand in limbi, de ce folos v'ae fi, dace; nu va vorbeso sau descoperire, sau ounoetinta, sau proorocie, sau invatátura ?

Chiar çi cu sculele neinsufletite de cantare--fie flaut, fie harfaclaca, intre sunete nu pui deosebire, cum se va cunoaete ce-ai zis din flaut, ori ce-ai cantat din hail& ?

Si daca trambita va da un sunet

fara noima, cine se va pregati de Vitale?

1282

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA 1-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 14 Asa si voi: daca prin limbii nu yeti da o vorba, lesne de inteles, cum se va cunoaste ce-ati grait? Veti fi niste oameni care vorbeso in vint. Sunt in lume cine stie ate feluri de limbi, dar nici una nu e farii, de Inteles.

Asa dar, daci nu stiu rostul limbii,

voi fi barbar pentru cel care vorbeste,

cel care vorbeste iaräi barbar pentru

mine.

Astfel i voi, de vreme ce rivniti

dupi daruri duhovnicesti: cautati sá prisositi in ele, spre zidirea Bisericii. Drept aceea, cel ce griieste in limbi sa se roage ca sii, sib& i darul sa talmaceasai. Fiindca, dacä má rog in limbä, insuflata, duhul meu e in rugaciune, dar mintea mea este neroditoare. Atunoi co voi face? Ma voi ruga ou duhul, dar mä, voi uga i ou mintea;

voi °Ants, cu duhul, dar voi cants, si

Pe cand, daci toti ar vorbi ca

i ar intra vre-un pagan sau vre-un nestiutor, el e mustrat de toti, el e judecat de toti; Tainele iniraii lui ajung invederate si astfel, cazind cu fata la pimint, se va inchina lui Dumnezeu si va mar-

prooroci

turisi inteadevar Dumnezeu este in mijlocul vostru.

Atunci care este incheierea, fratilor ?

Când vä adunati impreuna, unul are o cantare, unul o invataturi, unul o descoperire. altul de grait in limbá, altul o talmacire: toate sa se faca, spre zidirea tuturora. Daca e sá graiascii in limba, sa fie

cite doi, sau cel mult trei, i pe rind; unul si talmiceascä.

lar daca, nu e talmacitor, sä, tacit' In Biserica i numai sic) graiasca lui Dumnezeu. Si proorocii sa, vorbeasca doi, sau

va zice arain, la multurnirea ta, cati vreme el nu stie ce zici? Negresit, cuvintul titu de multu-

trei, iar ceilalti sa judece. Daci, insi, unul care sade are o descoperire, cel dintai si taca. Unul cite unul puteti sá vorbiti toti profetic, ea toti sä primeascit invatatura, i toti sä, se mingaie. lar duhurile profetilor se supun

mire e frumos, dar celalalt nu se intäre,ste. Multumind lui Dumnezeu, vorbesc

profetilor, Pentru cá Dumnezeu nu este Dum-

cu mintea. Astfel, daci binecuvintezi cu duhul, cel ce tine locul omului de rand cum

in limbii, insuflatä, mai mult cleat voi toti; Dar in Biseriai vreau mai bine di rostesc cinci cuvinte cu inteles, ca BO' invat si pe altii, dealt zece mii de vorbe In limba insuflati.

Fratilor, nu fiti copii la minte. Fii copii cand e vorba de ritutate. La

minte, lima, fiti oameni In lege este scris: GrOi-voi dare acest popor prin oameni de altä limb& prin buzele streinilor; si niel asa nu vor asculta de mine, - zice Domnul. Asa incit fimbile sunt spre semn nu credinciosilor, ci necreclinciosilor; iar vorbirea profeticit, dimpotriva, nu necredinciosilor, ci credinciosilor. Deci, dads,'

s'ar aduna Biserica

toatä, laolalti i toti ar vorbi in limbi ar patrunde inlauntru din nestiutori ori din necredinciosi, nu vor zice oare

ci v'ati iesit din minti?

nezeul neorânduielii, ci al pacii. Ca in

toate bisericile sfintilor, Femeile sa tacii in adunarile bisericesti, 046 lor nu le este ingaduit sit vorbeascii, ci BO fie plecate, precum zice legea.

lar dacii voiesc sä, invete ceva, sa intrebe acasä, pe barbatii ion, ciici vade Diu unei femei sä vorbeascä, in Biserica. Au euvintul lui Dumnezeu a iesit de la voi ? Sau ajuns-a numai pii.nä, la voi ?

Daca socoteste cineva ca e prooroc

sou om duhovnicesc, sá cunoasci bine ce va scriu - ea' aunt poruncile Domnului.

stie.

lar cine nu vres, sO stie -sii, nu

Astfel dar, fratii mei, rivniti

vorbiti ea prooroci i graiul in limbi nu-1

Dar toate si se fact', ou buni cu-

viintO mi dap& rinduiala. 1283 www.dacoromanica.ro

SI'

EPISTOLA I-a, A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 15

lar dad, Christos n'a inviat, za-

15.

Invierea Donmului i invierea noastrci. V5, aduc aminte, fratilor, de Evanghelia pe care v'am binevestit-o, pe care

darnica este credinta voastra. Sunteti acum in pdcatele voastre; Si atunci pierduti sunt i coi ce au adormit intru Christos.

ati primit-o, intru care si stati, Prin care FA sunteti mantuiti; va aduc aminte cu ce cuvinte v'am propovaduit-o - dad, o tineti cu tarie, afar& numai dacb, n'ati crezut in desert: V'am dat, intai de toate, 85, stiti ceea ce am primit i eu, ca Christos a murit pentru plicatele noastre, potrivit

lar (lac& niidejdea noasta in Christos este numai pentru viola aceasta,

soripturilor; Si ca, s'a ingropat si a inviat a treia

vierea mortilor.

zi, potrivit scripturilor; Si s'a aratat lui Chefa, apoi celor doisprezece.

In urma s'a ar5,tat deodata la peste

cinci sute de frati, dintre care cei mai multi traiesc pang astâzi, iar cativa au

adormit;

Dupa aceea, s'a arb,tat lui Iacob,

apoi tuturor apostolilor;

lar la urma tuturor, ea naseutului

far& de vreme, mi s'a arittat i mie. Citci dintre apostoli eu aunt eel mai mic, ca unul care nu stint vrednic sa m5,

numesc apostol, pentru ca am prigonit Biserica lui Dumnezeu.

Ci prin darul lui Dumnezeu aunt cees, ce stint; i darul lui harazit mie

n'a fost zadarnic, ba ara muncit mai mult decat ei toti. Totusi nu eu, ci darul lui Dumnezeu care este cu mine.

Deci, fie ea eu, fie ca ei, noi asa

propovaduim i voi asa ati crezut. lar de vreme ce Christos se propo-

viidueste cit a inviat din morti, cum zic

printre voi, ca nu este o inviere

a mortilor? Dacit nu este o inviere a mortilor, nici Christos n'a inviat. Si (lac& Christos n'a inviat, de-. sarta este atunci predica noastr5,, de-

prat este si credinta voastra.

Ba ineb, ne dovedim i martori mincinosi fat,b, cu Dumnezeu, cad am marturisit, impotriva lui Dumnezeu, c5, a inviat pe Christos, pe care nu 1-a inviat,

clack cu adevarat, mortii nu inviaza. Cici, dacii mortii nu inviaza, nici Christos n'a inviat.

suntem mai de plans deoat toti oamenii.

Acum MBA Christos a inviat din morti, fiind pfirga invierii celor adorraiti.

Ca de vreme ce printeun om a venit moartea, tot printeun om i in-

Si precum intru Adam toti mor,

asa i intru Christos toti vor invia.

Ci fiecare in randul cetei sale: parga este Christos; apoi cei ai lui

Christos, la venirea lui. Dupa aceea, fi-va sfarsitul, cand Domnul va da impirittia lui Dumnezeu Tatal, cand va nimici once domnie once stapanire i once put,ere. Caci el trebue sá impärateasca pan& ce va pune pe toti vrajmasii sai, sub picioarele sale.

Vrajmasul cel din urma care va

fi nimicit este moartea. Ciici toate le-a supus sub picioarele lui. Dar And zice Scriptura ca toate i-au fost supuse, invederat este ca afara de Cel care i-a supus lui toate. lar cand toate se vor supune lui, atunci i Fiul insusi se va supune Celui ce i-a supus lui toate, ca Dumnezeu sb,

fie totul in toti. Altfel, ce vor face cei care se boteazii, pentru morti? Dad+, mortii nu inviaza nicidecum, pentru ce se mai boteazá pentru ei?

De ce mai suntem j noi in pri-

mejdie in fiecare ceas?

Zilnic imi sta moartea in fatii! V'o spun, fratilor, pe slava pe care o am pentru voi, intru Christos Iisus,

Domnul nostru. Daca numai din incredintare ome-

neasea m'am luptat in Efes cu fiareis salbatice, care imi este folosul? Dad), mortii nu inviaza, sa bem i sä mancitm,

cáci maine vom muri! Nu va rele stria, obiceiurile bune.

1284 www.dacoromanica.ro

tovarftsiile

EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 16

Treziti-vä cum se cade si nu plicatuiti. Cdci sunt unii intre voi cam nu

ratio, lui Dumnezeu, nici striciiciunea nu mosteneste ne,stricdciunea. Iat5 tainit vh, spun you'll: Nu toti

au cunostinti de Dumnezeu. O spun spre rusinea voasträ. Dar va zice cineva: Cum inviazi mortii? Si cu ce trup au sä vie ?

vom adormi, dar toti vom fi schimbati.

Inteo färimit, 'kite° clipealit de

ochi, la trâmbita cea de apoi. Gáci trimbita va suna i mortii se vor scula fitri stricäciune, iar noi vom fi schimbati. Flinch:it trebue ea acest trup strichcios si se imbrace intru nestricticiune acest trup muritor 85, se imbrace intru

Nebun ce esti! Tu ce semeni nu dacii, nu va fi murit. Si ce semeni ? Nu trupul ce va sä

fie II seraeni, ci numai grtiuntul gol, duo&

se intimpli de gritu, sau de altceva din celelalte; lar Dumnezeu Ii dä, un trup, dup5 a

netnurire.

lar cind acest trup stricicios se

va imbrica intru nestricticiune i a,cest

sa vointä, fiecärei seminte un trup al ei.

Nu toate trupurile sunt la fel, ci un fel este trupul omenese, un fel este trupul dobitoacelor, un fel este trupul zburätoarelor, alt fel este trupul pesti-

trup muritor se va imbritca intru nemurire, atunci va fi cuvintul care este scris: Moart,ea a fost inghititit de biMoarte, unde este biruinta ta ?

lor.

Sunt apoi trupuri ceresti trupuri pdmântesti; dar alta este märirea celor ceresti, si alta a celor pämäntesti.

Moarte, unde este boldul tau? Si boldul mortii este picatul, iar puterea p5,catului este legea.

1;4i

Alta este strälticirea soarelui, alta strälucirea lunii si alta strälueirea stelelor. lar st,ea de stea se deosebeste in stralucire.

Asa este si cit invierea mortilor: Se seaman& trupul intru stricaciune, înviazä intru nestriaciune; Se seamänä, intru necinste, inviazit intru mitrire; se seaming intru shibicitme, inviaz5, intru putero;

Dar, multumitii lui Dumnezeu, celui ce ne di noutt biruinta, prin Domnul nostru Iisus Christos!

Drept aceea, fratii mei iubiti, statornici, necatinati, sporind in lucrul Domnului, pururea, bine stiind ci osteneala voastri nu este desartii, intru Domnul.

16.

Se seamäni trup firesc, inviazit trup duhovnicesc. Cd, de este un trup

Strtingerea de ajutoare pentru frati. Timotel, Apolo, casa lui Stefano : inchind-

Precutn rA este seris: Fäcutu-s'a

Cat pentru strängerea de ajutoare, care este pentru frati, precum am ran-

firesc, este si un trup duhovnice,sc.

Adam, omul dintii, cu suflet viu; iar Adam cel de pe urmit, cu duh dattitor de viata.

Dar nu cel duhovnicesc este intäiul, ci firescul, dupi aceea cel duhovnicesc.

Omul cel dintâi, luat din pamint, e pämtintesc ; omul eel de-al doilea este din cer. Cum este cel pitintintesc, aga stint cei päinfintesti; si cum este cel ceresc, asa sunt sit cei ceresti.

Si dup5, cum am purtat chipul

celui pämänte,so, purta-vom

i chipul

celui ceresc. Aceasta insit o zic, fratilor: carnea ffi sängele nu pot sii mosteneascit

ciuni.

duit Bisericilor Galatiei, asa si faceti voi.

La fiecare

a

siptiminii,

fiecare dintre voi 85,-0 pun& deoparte 85, stringit din citstigul ce-a avut, ca aft nu se facti stringerile deabia atunci cind voi veni.

lar dupit ce voi veni, pe care ii yeti socoti, pe acoja îi voi trimite ou scrisori, sit duc5, darul vostru la Ierusalim.

Si de va fi cu cale ea si eu sii mi

duc, vor merge impreunit cu mine. Ci voi veni la voi eind voi trece prin Macedonia, fiinda, iau drumul prin Macedonia.

1285

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a II-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENL 1

La voi poate oä voi rminea mai

mult, sau voi i ierna, ca s mit petreceti

in cilitoria ce voi face.

Cici nu vreau si vi vid acum

numai in treacit, ci am nädejde bovesc la voi catilva vreme, de va InDomnul.

Voi rimânea, insit, in Efes ping la

Vi rog, in* fratilor (stiti casa lui

Stefana, °it este pirga Ahaiei i spre slu-

jirea sfintilor s'au rOnduit ei pe ei in-

Ca si voi si fiti supusi unora ca

acestia i oricui care lucreazá impreunit si se osteneste.

praznicul Cincizecimii, Cici mi s'a deschis o us5, mare, spre

M5, bucur de venirea lui Stefana, a lui Fortunat s't a lui Ahaio, pentru acestia au implinit lipsa voastrii

si fie la voi fir5, de teami, cici Meru] Domnului lucreazii, ca ì mine.

meu si al vostru. Cunoasteti bine, deci, pe unii ca acestia. Se inchiná vouft Bisericile Asiei.

lucru mult, i sunt multi protivnici. Cind va veni Timotei, luati seama Nimeni deci si nu-1 dispretuiasci; oi si-1 petreceti ou pace ca al vie la mine, c5, Il astept impreunii, cu

CAt despre fratele Apolo, I-am indemnat foarte mult si vie la voi, irapreuni cu fratii, dar nicidecum nu i-a fost voia ea vie acum. Ci va veni &Ind va g5si prilej. Priveghiati, fiti statornici in credintä, fiti birbati, Toate ale voastre intru dragoste di se petreaci!

Si au ficut M. se oclihneascii, duhul

Vi imbritiseazi, in Domnul, cu tire

Acvila si Prima, impreunit. ou Biserica din casa lor. Vi imbritiseazi fratii toti. tisati-vi unii pe altii cu sirutare santa.

Inchiniciunea mea v'o scriu cu mina mea, eu Pavel. Cel ce nu iubeste pe Domnul si

fie anatema! Maran atha! (Domnul vine).

Darul Domnului Iisus cu voi! Dragostea mea cu voi cu toti, in

Christos Iisus ! Amin !

EPISTOLA a II-a A SFANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI 1.

Mangtlierile Apostolului n mijlocul sulerintelor. Apdrarea lui impotriva

insine stmtem tnangiiati de Dumnezeu, pe cei care se aflii, in once suferinti. 05, precum prisosesc patimile lui

I. Pavel, apostol al lui Christos Iisus prin voluta lui Dumnezeu, qi Timotei

Christos intru noi, asa, prin Christos, prisoseste s't m5,ng5,ierea noasträ. Fie deci eft suntem strOmterati, este pentru a voastri mingiliere i mántuire;

in toati Ahaia,

indurati cu rabdare aceleasi suferinte pe

de nestatornicie.

fra,tele: Bisericii lui Dumnezeu celei din Corint, impreunä cu toti sfintii care sunt Dar voui si pace, de la Dumnezeu Tatil nostru EA de la Domnul Eats Christos !

Binecuvantat este Dumnezeu

Tatil Domnului nostru Iisus Christos, parintele induririlor i Dumnezeul a toati mingaierea, Cel ce no m5,ngiie pe noi intru tot necazul nostru, ca si putem si mmngttiem i noi, prin mingiierea cu eare

fie ci suntem mangaiati, este pentru a voastri mingidere, care vi di putere care le suferim i noi. i nildejdea noasträ

este tare, pentru voi,

tiind ci, precum sunteti pirtasi suferintelor, asa Nu voim, fratilor, ca voi si nu stild

de necazul nostru, care ni s'a f5,cut in Asia, di peste misurit, peste puteri, am fost ingreuiati, inclit nu mai nidijdnim si mai scipim

1286

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a II-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 2

Ci noi, in noi Inine, ne socoteam

Carele ne-a i pecetluit pe noi si a dat arvuna Duhului, in inimile noastre.

ca osanditi la moarte, dar aceasta a fost ca 85., nu ne punem increderea in noi, oi

in Dumnezeu, eel ce inviaza pe morti,

Ci eu chem pe Dumnezeu marturie

coi

Care ne-a izbElvit pe noi dintr'o moarte ca aceasta i ne izbaveste si in care nadejde avem c5, ne va izbä,vi mai departe, Mai ales dad, i voi ne veniti in ajutor ou rugaciunile voastre, asa incat darul acesta fácut nou5 prin rugciunea multora, sa fie prilej de multumita, adusa de catre multi, pentru noi.

Ca lauda noastra aceasta este:

marturia eugetului nostru c5, ne-am purtat in lume, i mai ales la voi, intru sfintenie i intru curätia cea dumneNu vä scriem vou5, altceva numai celo ce cititi i intelegeti. i am nadejde cá pana la sfarsit yeti intelege Dup5, cum ne-ati i inteles in parte

ca noi suntem lauda voastr5 precum voi lauda noastra, in ziva Domnului nostru Iisus. Cu aceastä, incredintare, aveam de

gaud sit viu mai intai la voi, ca sa aveti de doug ori bucurie:

S5, treo pe la voi sá ma duo in

Macedonia si din Macedonia iaragi viu la voi i 85, fin petrecut de voi in a,ce,stea, m'am purtat oare cu usurintä?

este care di; má inveseleascii, Mr& numai

cel intristat de mine? i v'am scris ce v'am scris, ca nu cumva la venirea mea sà am intristare din partea celor de la care bucurie se cadea sa am, incredintat fiind despre voi toti cá buouria mea este si a voastrii a tuturor. Ciici cu multá mahnire, cu mima stransa de durere i cu multe lacrimi sorisu-v'am, nu ca sa v5, intristati, ci ca s5, cunoasteti dragostea pe care o am on

pe voi pe toti. Destul este pentru unul ea aces ta pedeapsa ce i s'a dat de dare cei mai

Sau cele co pun la cale, le pun la cale trupeste, asa Meat, la mine, cuvantul da-da sr), ias5, nu-nu?

Pe Dumnezeu ce! credincios! Cuvantul nostru catre voi nu este da ba.

ES118

Christos, cel propovaduit de noi intru de mine, de Silvan si de Timotei-

nu a fost da si ba, oi a fost in el numai da. Fiindc5, oricate sunt fag5,duintele lui Dumnezeu, in Iisus Christos aunt da;

ne-a uns 1)4? noi: Dumnezeu este,

2.

Nevenirea lui Pavel a lost o crulare pentru Corinteni. Ii indeamnd ierte pe col ce a gre,git i s'a pocclit. Citleitoriile dui Pavel 19i iztazi/e /ui.

tristare, nu pe mine m'a intristat, ci, In parte ca sá nu spun proa mult

Deci, cand mi-am pus in minte

de aoeea tot prin el este Amin, rostit de noi, lui Dumnezeu intru mark's. Iar eel ce ne intireste pe noi finpreuná cu voi, intru Christos, i eel ce

credintal, nu sov5,iti.

prisosinta catre voi. i dacit unul a fost pricin5, de in-

Iudeia.

voi

Nu ca odic& avem stapanire peste credinte, voastra, dar suntem impreuna lucr5,tori ai bucuriei voastre; caci in

Am judecat asa, in mintea mea, ea nu viu din nou la voi ou intristare. Mai dad,: eu vá intristez, cine mai

zeiasc5 nu intru intelepciunea trupeasca, oi intru harul lui Dumnezeu.

Caci Fiul lui Dumnezeu,

asupra sufletului meu, cá din crutare pentru voi n'am mai venit in Corint,

multi. Asa incat voi, dimpotrivii, mai bine

iertati i sa-I mangaiati, ca sa nu fie ooplesit de proa multa mahnire. Drept aceea, vá indemn sii-1 intáriti intru iubirea voastra.

Ca pentru aceasta am si Berk ca

sra,

ounoso oredinciogia voastrii,

(lac&

sunteti ascult5,tori in toate. lar cui Ii iertati ceva, ti iert i eu ; pentru oa i eu, &AA' am iertat ceva, am

iertat pentru voi, in fata lui Christos, Ca 8ii nu d5,m Satanei castig asupra noastrii, okei gaud tulle !ill nu 1111 sunt nocunosoute.

1287

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a II-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 3, 4

lar dacä, slujirea cea de moarte

CAM am ajuns in Troada, pentru Evanghelia lui Christos, micar ca mi s'a fost deschis o usa intru Domnul, N'am avut odihnö. in duhul meu, fiindca n'arn gasit pe Titu, fratele meu, ci luandu-mi ziva buna de la ei, am plecat

aducatoare, sapati in Mere, pe lespezi de piaträ s'a facut intru slavä, asa incat fiii lui Israil nu puteau atinteasc5., ochii la fata lui Moise din pricina slavei chipului eau macar cd trecatoare, Cum nu va fi, mai vartos, slujirea

In Macedonia. Multumita fie adusa, deci, lui

Duhului, piind de slay& ? Gael de-a avut parte de marire slu-

Dumnezeu, celui ce ne face pururea biruitori intru Christos i, prin noi, riis-

jirea care aduce osända, cu mult mai mult prisoseste intru marire slujirea

pandeste in tot locul mireazma cuno-

caro aduce dreptatea. Ba inca, in privinta aceasta, ce-a fost slävit oclinioaril a fost fiira de slay&

stintei lui !

Pentru câ suntem, pentru Dum-

nezeu, buna mireazmä a lui Christos intre cei ce se mantuesc si intro cei ce pier:

fata, in fatä cu aceasta marire covarsitoare.

lar daca ce este trecator s'a di-

Unom adicâ miros de moarte, spre

varsit cu slava, cu at:it mai vartos ce e netrecator ramanea-va 'Mtn' slavä. Avand deci o astfel de nadejde, noi lucräm cu multá, indrazneal5 Si nu facem ca Moise care punea un zabranic pe fata sa, pentru ca fiii lui Israil sä., nu vada sfarsitul strälucirii

moarte, iar altora miros de viat.a, spre

viati. Dar pentru aceasta, cine e destoinic ?

Choi nu suntem la fel cu cei multi care amesteca cuvantul lui Dumnezeu,

ci ca dintru curdtia inimii, ci ca de la Dutnnezeu, in fata lui Dumnezeu, asa graim in Christos.

celei trecatoare.

Dar simturile lor s'au invärtosat. Caci pan& in ziva de azi, la citirea Vechiului Testament, dainuieste acelasi zabranic, fârd sa fie ridicat, cad el se desfiinteaza in Christos.

3.

Corintenii sunt epistola lui Pavel. Litera si Spiritul. Acopercimantul lui

Noise se ridial in Christos.

Pan& astazi, cand se citeste Moise,

Incepem, inca o data, ed spunem

cine suntem? Sau nu cumva avem nevoie cum au unii de epistole de

cunoastere, care voi sau de la voi ? Epistola noasträ sunteti voi, scrisa

In inimile noastre, cunoscutâ i chit& de toti oamenii, Caci vä dovediti ca sunteti epistola lui Christos, slujitä de catre noi, scrisä nu

cu cerneala, ci cu Duhul Dumnezeului

celui viu, nu pe table de piaträ, ci pe

zace un zabranie pe inimile lor.

Ci °find se vor intoarce catre

Domnul, zabranicul se va lua. Domnul este Sphitul; i ande este Spiritul Domnului, acolo este libertate. lar noi toti, cu fat,a, descoperita, rasfrangand ca o oglinda märirea Domnului, ne prefacem in aceeasi asemanare, din marire in märire, precum este de la caro este Spiritul. Domnul

tablele de carne ale inimii.

0 astfel de incredere avem, dar

prin Christos, catre Dumnezeu

Nu ca, prin noi înine, suntem destoinici sä socotim ceva ca venind de la noi, ci destoinicia noastra este de la

4.

Pentru unii, Evanghelia este demo peritei ;

pentru altil, acoperitii. Toate sulerintele sunt biruite pe temeiul neidejdii in mclrirea vesnieci.

Drept aceea, avand aceasta, r an-

Dumnezeu,

Cel ce ne-a invrednicit sa lira slujitorii unui nou asezamant, nu al literei,

ci al spiritului; pentru cd litera ucide, lar spiritul face viu.

duiabâ dupa mila cu care am fost miluiti, nu no pierdem nadejdea, Ci lepadându-ne de cele ascunse si rusinoase, nu umblam intru viclenie, nici

1288

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a II-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 5 nu prefacem cuvântul lui Dumnezeu, dar

Pentru ca suferinta noastra, usoara

prin arätarea adevärului ne facem pe noi insine cunoscuti in fata lui Dumnezeu

si de o clipà:, ne agoniseste nota, mai presus de orisice mrtsura, o cumpànä, ve§-

cugetului tuturor oamenilor.

nicA de marire,

lar dac5, Evanghelia noastra mai

Ca unora care n'avern in vedere cele ce se Wild, dar cele ce nu se lad, fiindca cele ce se vad stint vremelnice, pe când cele ce nu se vàd sunt vesnice.

este acoperita, este acoperith pentru fiii

In care Dumnezeul veacului ace-

stuia a orbit mintile necredinciosilor, ca sa nu le straluceasca lumina Evangheliei maririi lui Christos, cel ce este chipul lui

5.

Trebue sei ne imbreiciint ca haina cea ?Loud,

Dumnezeu.

Cad nu ne propovaduim pe noi

cereascit, peste esa peindinteascei. Dorinra dupei viata voided. Ispei;sirea i impeicarea

Fiindca Dumnezeu care a zis: Stra-

Ci noi stim el; dada pananteasca noastra locuinta, in cortul acesta, se va desface, avem in ceruri cladire de la

ci pe Christos Iisus, Domnul, iar noi insine suntem slujitorii vostri, prin

noastrei.

Iisus.

luceasca, din intuneric, lamina! el a

facut zing in inimile noastre, ca sá strdluceasca cunostinta maririi lui Dumnezeu, pe fata lui Christos.

Dumnezeu, emit vesnica, nefacutit, de mana.

De aceea suspinam, in acest trup,

dorind sa ne imbriicAm cu locuinta

Avem, insà comoara aceasta in vase de lut, ca sa se invedereze cá inaltimea puterii este a luiDumnezeu, iarà, nu de la noi, Cei ce suntem obijduiti din toate pärtile, dar nu striviti; in mare cumpana,

noastra cea din cer,

Dada totusi vom fi gäsiti inves-

mantati, iar nu goi.

Ca noi cei ce suntem in cortul acesta

dar nu deznadajduiti; Prigoniti, dar nu napustiti; trântiti jos, dar nu nimiciti;

suspinam ingreuiati, de vreme ce dorim

moartea lui Iisus, ca i viata lui lisos sé,

viatä.

nu sa scoatem haina noastra, ci sä ne imbracam cu cealalta, pe deasupra, asa Matt ce este rnuritor ski fie inghitit de

Noi totdeauna purtam in trup

se arate in trupurile noastre.

lar

Caci pururea noi cei vii dati suntem

spre moarte pentru Iisus, ca i viata lui

Iisus sa se arate in carnea noastra cea muritoare. Astfel cá in noi lucreazii, moartea,

iar in voi viata. i avand acelasi duh al credintei

dupà, cum este scris: Crezut-am, pentru aceea am si gräit i noi credein, pentru aceea i graim, Stiind cá col ce a inviat pe Domnul Iisus ne va invia si pe noi cu Iisus FA no va

infatisa impreuna cu voi.

Cad toate sunt spre folosul vostru, ca darul revarsandu-se cu belsug sa sporeasca, prin cei multi, multumita, intru slava lui Dumnezeu.

De aceea, nu ne descurajam macar cit omul nostru oel dinafara se prapadeste, omul nostru cel dinliuntru se innoeste din zi in zi.

cel

co ne-a desavarsit spre

aceasta e Dumnezeu, care ne-a dat nouii arvuna Duhului. Indraznind deci pururea i tiind

ca attita vreme cat saläsluim in trup

suntem departe de Dot-until,

Caci azi umblam prin credintä nu prin vedere fat& catre fata, Noi avem bunit incredere i suntem bucurosi mai bine sä nu locuim in trup, ci sà, ne saliísluim la Domnul, Drept aceea, fie el petrecent in

trup, fie ca ne despartim de el, straduinta noastra este sa fim bine

Donmului.

Pentru cl noi toti trebue sa ne

infatisam inaintea scaunului de judecata al lui Christos, ca fiecare, dupä

faptele sale cele savarsi e in trup, sä primeasca ori bine ori rau. Pentru aceea, cunoscând frica

Domnului, cantam sl induplecam pe

1289

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a II-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 6

oameni. Lui Dumnezeu Ii suntem bine cunoscuti, dar nEditjduesc o5 i in cugetele voastre ne arätänt cum suntem.

lar noi intru nimio nu dam nioi o smintealli, ca sä nu fie slujirea noasträ defaimata,

Ci in toate ne facem cunosouti ca

insiram iariísi cine suntem, ci voim sä vii dam prilej de laudit, pentru Nu và

slujitorii lui Dumnezeu, intru mult5, fábdare, in suferinte, in nevoi, in sträm-

noi, ca aveti fa,tä eu aceia care se laudä cu obrazul si nu Cu

In Mai, in inchisori, in turburitri, In osteneli, in vegheri, in posturi; Prin curatie, prin cunostintä, prin indelungii rilbdare, prin bunitate, prin Spiritul Sfânt, prin dragoste nefätarnicä;

Gácidad ne-am iesit din rninte, oum

zio ei, este pentru Dumnezeu, iar dad, suntem cu mintea intreagi, este pentru voi.

Ci dragostea lui Christos ne stränge cu putere ca pe unii care socotim c5; unul

Intru cuväntul adevärului, intru

a murit pentru toti; asa dar toti au

put,erea lui Dumnezeu, prin armele cele de-a-dreapta si cele de-a-stänga ale drep-

murit.

i a murit pentru toti, ca acei ce viazi sä nu mai vieze lorui, ei aceluia care, pentru ei, a murit i a inviat.

tätii;

I injosire, prin delaudd; ca amitgitori, desi iubitori de adeviir; Ca nestiuti, desi bine cunoscuti; ca fiind pe pragul morii, desi iatä, cä träim; ea pedepsiti, dar nu ucisi;

I)e aceea, noi nu mai stim de acum

pe nimeni dupá trup; chiar dad, am

cunoscut pe Cluistos dupä trup, acum nu-1 mai eunoastem. Deci, dad este cineva in Christos,

i

Ca intristati, dar pururea bucu-

este fäpturii, nod; cele vechi au trecut, s'au filcut noi.

rtindu-ne; ca dra,ci, dar pe multi imbogätind; ca neavand nimio, desi toate aunt in stäpanirea noasträ.

lar toate sunt de la Dumnezeu, care ne-a impAcat siesi prin Christos i ne-a

0 Corintenilor, gura noasträ s'a des-

dat noia slujirea

chis cätre voi, mima noasträ s'a lärgit.

Pentru cá Dumnezeu era intru

Christos

Prin märire

faimare

si a impiicat lumea cu sine

lust*, nemai tinând in socoteala gresa.,Iele lor i incredintandu-ne nouh, cuväntul Asa dar solim pentru Christos, ca

si cum Dumnezeu v'ar indemna prin

noi. Rugiimu-vä, in locul lui Christos, cu Dumnezeu! Ciici pe el, care n'a ounoscut

catul, pentru noi 1-a ficut pâcat, ca sä dobandim intru el dreptatea lui Durnnezeu.

6.

In mima noastrii, nu sunteti la

strämtoare; dar strämtoare este, pentru noi, in inimile voastre. Platiti-mä, cu aceeasi plat& vorbeso ca unor copii ai mei

voi inimile voastre ! Nu vä, injugati la jug strain, cu coi necredinciosi, caci co insotire are dreptatea eu faradelegea ? Sau ce impiirtiisire are lumina cu intunericul ?

*i ce potrivire este intro Cluistos Beliar, sau ce parte are un credincios cu un necredincios ? Ce legatura are templul lui Dual-

Slujitorii lai Dumnezeu se dovedese in toate ea atari. Cliristos i Beliar.

nez,eu cu idolii? Cäci noi suntem templul Dumnezeului celui viu, precum Domnul a zis Voi locui intru ei i voi umbla

Fiind, dar, impreunä luerätori au Christos, vá indemnam sä nu primiti in

poporul meu. De aceea, iesiti din mijlocul lor

lui Dumnezeu.

zadar darul lui Dumnezeu,

Cäei zioe: La vreme priincioasi

te-am ascultat i in ziva mäntuirii te-am ajutat; Rita aoum vreme priincioasä, acum ziva mäntuirii.

voi

fi Dumnezeul lor

i

ei

vor fi

vä osebiti, zice Domnul, si de ce este necurat sä nu vä atingeti, i eu vá voi primi la mine.

*i voi fi yowl tatä i voi imi yeti

fi fu

1290

j

fiice, zioe Domnul Atottiitorul.

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a II-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 7, 8

Astfel dar, si de v'am serie, nu

7.

v'am serie pentru col tie a fäcut strambdtate, nici pentru cel ce a suferit stram-

.$tirea aduscl de Titu despre Corinteni. Intristarea mantuitoare.

Deci, avand aeeste agaduinte, no ouraVim pe noi de toati spurcticiunea cdrnii si a duhului, desävirsind sfintenia intru frica lui Durnn ezeu.

Facei-ne loe in inimile voastre! N'am niipdstuit pe nimeni, n'ana vatiimat pe nimeni, n'am inselat pe nimeni.

Nu o spun ca sa vä, osindesc, did am zis mai inainte ei suntqi in mima noastrii, ping la moartea imprenna si la viata impreund.

Multi, imi este increderea in voi!

Multi imi este lauda pentru voi! Umplu-

tu-m'am de mingiiere! Cu toat5, intristarea mea sunt covirsit de bucurie ! Odd, dupd ce am sosit in Macedonia,

trupul nostru n'a avut nici o odihnä, necajiti fiind in toato chipurile; dinafarii lupte, dinlduntru temen.

Dar Dumnezeu cel ce mingiie pe cei smer4i ne-a mb.nggiat pe noi, cu venirea lui Titu, Si nu numai cu venirea lui, ci i cu

minggieres, cu care el a fost minggiat de nitre voi, spung'ndu-ne noui vostru, plinsul vostru, tragerea voa,strä de inimi pentru mine, 'Meat eu foarte m'am buourat.

Fiindcg, desi v'am intristat prin epistola mea, nu-mi pare räu; i dadi mi-a pärut räu, chci vad cá acea epistoli v'a intristat, mäcar ca v-remelnic, Acum md bucur, nu pentru cd v'ati fost intristat, ci pentru od intristarea,

voastri a fost spre pocdinVi. Intristati ati fost dupi voia lui Dumnezeu, ea 85,

nu fii intru nimio pig,ubiti de c5,tre noi.

bdtate, ci ca sa se dea pe fati, la voi,

inaintea lui Dumnezeu, sarguinla voasträ cea pentru noi.

De aceea, ne-am minggiat; dar

pe lângá mingilierea noasträ ne-am bucurat peste md,suri mai ales de bucuria lui Titu, dici duhul lui s'a odihnit, din partea voastrii a tuturor. Ciici doe& m'am láudat intrucitva, cu voi, fatä de el, n'ain fost dat de rusine,

ci precum toate intru adevär le-am pia voila, tot asa si lauda noastra dare Titu adevAr s'a ficut. Si inima lui este cu atat mai mult plind de voi, °And isi aduce aminte de ascultarea voastrg a tuturor, cum 1-ati prirnit cu ternero i cu frieg, mare.

Ci mg bucur c5 in toate, pot si

mg incred in voi.

Pavel laudd pe crestinii din Macedonia, pentru strangerea de ajutoare i indeamnd pe Corint,eni scl facd ei asemenea.

Fratilor, vii dim de stire despre

darul pe care Dumnezeu 1-a diíruit Bisericilor Macedoniei; Cum, adic5 intru multra ispitire do necazuri, belsugul buerniei lor

cia lor cea adânc5, au rodit, cu prisas, In bogiVa dgrniciei lor. Ca, do buntivoia Ion, au dat dupg puteri, ba märturisese cd i peste puteri,

Rugindu-ne ou multi stiruint,5, si

le d5,ruim i lor ea si fie parta* la strin-

Cdci intristarea cea dupä Dum-

gerea de ajutoare oe este pentru Si au fäcut nu dupti, cum am nit"-

CI, iatd, cat& sirguinVi n'a sa-

prin vointg lui Dumnezeu. Atunci noi l-am indemnat pe Titu ea, precurn a inceput mai inainte, asa

nezeu lucreazd, pocdinta spre mantuire, färg parer() de rgu; pe cand intristarea lumii lucreazi moarte. virsit intru voi toomai aceast5, intristare

dupä voia lui Durnnezeu: ce dezvinoviOre, ce mähnire, ce teami, ce dorinti,

co rivni, ce rizbunare! In tot chipul, dovedit-a4i cd voi insivá sunteti curaVi, in aceasta pricing.

dijduit, ci ei singuri pe sine s'au Domnului, mai intii, i nouä, apoi, sfirseasei, intre voi, i aceasti

binefacere.

Ci precum intru toate aveti bel-

sug, in credints in ouvint, in cunostint.g,

In orice sarguint,g, in iubirea voastra 1291

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a II-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 9 catre noi, asa F}i in aceasta binefacere belsug s dovediti. Nu va dau poruncil, spunându-va aceasta, ci pun la incercare prin pilda rvnei altora, i curia iubirii voastre. Cunoasteti prea bine indurarea, Domnului nostru Esus Christos, ea el bogat fiind, pentru voi s'a facut sarac,

ca voi, cu saracia lui, sä va imbogaSi.

aici va dau un sfat, spre tot

folosul vostru,

vouä care, inca, de

anul trecut, ati inceput nu numai faptuiti, dar cei dintai sä, voiti,

Trimis-am impreuni cu ei, si pe fratele nostru pe care 1-am incercat de multe ori intru multe, ca fiind sargui-

tor, iar acum esto si mai sarguitor, prin multa incredere ce are intru voi. Astfel, daca e vorba de Titu, el este partasul meu i cu mine impreunä lucrator la voi, daca e vorba despre

fratii nostri, ei sunt trimiii bisericilor marirea lui Christos. Arata,ti deci, catre ei, in fata Bisericilor, dovada dragostei voa,stre, ca

a laudei noastre, pentru voi.

Anume: duceti acum pana la capat

indeplinirea, ca precum ati fost gata

sa voiti, tot asa di i deslivarsiti, dupit

Strtingerea de ajutoare trebue 'cicuta in

bine prirait este darul, (lupa cat are

Despre aceasta strangere de ajutoare pentru sfinti este de priscos sä va mai scriu.

puterile voastre. Caci, daca e la mijloc bunavointa,

fiecare, nu dupa cat nu are. Nu doar ca altora sä, le fie usor, iar yola& s'a Va fie greu, ci ca sá fiti aeopotriva. In ceasul de acum prisosul vostru sa umple lipsa acelora, Ca si prisosul lor sit fie spre plinirea lipsei voastre, asa incat si fie potrivire.

Precum este seria: Cel cu multul n'a avut mai mult i cel cu putinul n'a avut mai putin. Dar multumitä, lui Dumnezeu celui care da, in mima lui Titu, aceea,si ravna pentru voi. Caci, pe de o parte, a piimit

indemnul nostru, lar pe de alta parte, facandu-se t;si mai sarguitor, de bung voia lui porneste catre voi. Si trimitem impreuna cu el i pe fratele a °ami laudä,, intru Evanghelie, raspandita este in toate Bisericile; Dar nu numai atat, ci este si ales de Biseiici, ea sa ma insoteascri in

cu darul acesta, pus de noi la cale, spre chiar märirea Domnului si spre dovedirea nepregettirii noastre.

Prin aceasta, ne ferim ca sil nu

ne defaimeze cineva, in aces,stä imbel-

sugata strangere de daruri, slujita de catre noi.

Pentru ca ne ingrijim de cele bune, nu numai inaintea Domnului, ci i inaintea oamenilor.

grabd. Rdsplata binelaeerilor.

Caci stiu bunavointa voastrk cu care, pentru voi, ma laud catre Macedoneni,

Ahaia este gata din anal

trecut; i ravna voasträ a insufletit pe foarte multi. Am trirais, dar, pe frati, ca lauda noastra despre voi, in punctul acesta, sil nu fie zadarnica, ci sá fiti gata, pre-

cum ziceam. Ca nu cumva eand Macedonenii vor

veni cu mine si va vor gasi nepregatiti, ea sa nu zicem: s'a iesim noi de rusine voi in aceastii, bizuire.

Drept aceea, am gandit ca e tresi indemn pe frati sa vie mai din vreme la voi i sa pregateasca däruiala voastrk cea mai dinainte fagtiduita, ea ea sa fie gata, dar asa ca o blagoslovenie, nu ca o stoarcere. Aceasta 'lusa s'o stiti bine: cel ce buincios

seamanä, cu zgarcenie, cu zgarcenie va secera, iar cel ce seamana intru binecuvántare, intru binecuvantare va si secera.

Fiecare sa dea precum s'a hotkat in mima sa, nu cu parare de rail sau de clici pe cine da, cu voie buna Dumnezeu il iubeste. Si puternic este Dumnezeu sa inmulteasca tot darul intru voi, ca intru toate, pururea, tosta indestula,rea s'o aveti i sa prisositi, spre tot 'nonti bun

1292

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a 1I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 10

Precum este seris: Risipit-a, dat-a dreptatea lui ramane in

Judecati lucrurile asa cum se aratii:

säracilor; veac.

daca cineva are incredere In sine ea

torului i pain° spre mancare, vä. va da

sta cu sine insusi, ea, precum el este al lui Christos, tot asa suntem

lar cel ce da siimantlt samara-

si va inmulti samanta voasträ si va face sa creased roadele dreptätii voastre,

Ca intru toate sá vá Imbogatiti,

spre toatii binefacerea, ca una care prin noi lucreaza aducen de multumita lui Dumnezeu.

Pentru ca, slujirea acestui dar nu

numai ca Indestuleaza lipsurile sfintilor,

dar revarsa prisos de multumiri In fata lui Dumnezeu ;

Cad ei, In urma dovezii acestei

pream äresc pe Dumnezeu, pentru

supunerea voastra la marturisirea Evangheliei lui Christos i pentru mima curatii, cu care, din avutiile voastre, faceti parte lor i tuturor ; Si se roaga pentru voi i vá poarta iubire, pentru darul lui Dumnezeu, cel ce prisoseste mntru voi. Ci multumiti lui Dumnezeu, pentru

darul sau cel negrait! 10.

Pavel este acelafi,

este al lui Christos, socoteaseä i aceanoi.

Si chiar de ma voi lauda ceva mai mult cu puterea noastrá pe care ne-a dat-o Domnul spre cladire, iar nu spre däramarea voastra, nu ma voi ruina. Dar di nu vá par ca, a vrea sa

va infricosez cu epistolele mele. Caci scrisorile lui, zic ei, sunt cu greutate si puternice, dar Infatisarea lui trupeascii. e Mfg, vlaga i cuvântul lui e de nimio. Cel ce vorbeste astfel dea seama cii asa cum suntem, prin ouvant, In epistolele noastre, cand stain departe,

tot asa suntem i in faptà, °And stäm In fata. Nu cutezilin sá ne numaram sau sá ne asemiinam cu unii care se laudä pe sine singuri, cá acestia care se mascara, ou Insasi masura lor i se aseaman& pe ei ou ei MOO se dovedese nepriceputi.

land de 1,5'10, fi Adeviírata meirire.

lar noi nu ne vom lauda dincolo

191

I. Insumi eu Pavel ma, indemn, cu

blandetsa i cu bunatatea lui Christos

eu, care fiind de fat& sunt smerit

de masura noasträ, ci clupä miisura mar-

ginii puse noua, cu care ne-a mäsurat Dumnezeu, ca sä, ajungem i pan& la voi.

Nu ne intindem peste hotarul no-

intro voi, dar, in lipsa, indrätznese de voi. VA rog, dar, sä, nu ma siliti, cati'd voi fi de fata, sa, indriizneso on inerederea cu care gindeso ca voi indriizni impotriva unora care ne tin cá umblam dupl lucruri parnântesti. Caci, desi umblam in trup, nu ne ostim trupeste.

stru, ca nesositi la voi, 06ci doar am

sunt omenesti, oi puternice, inaintea lui

Ca di propiivaduim i in tinuturile de dincolo de voi, dar farii sá ne

lar armele cu care ne luptäm nu

Dumnezeu, ca sä &fame intiiriturile;

Cu Evanghelia lui Christos, panit la voi. Nu ne läudam dincolo de masura noastrii, adica cu osteneala altera, ei avem nadejde ca, tot cresetind credinta voasträ., ne vom maxi intru voi, din ce In ce mai mult, dar in marginile hotarite

ajuns

nouä,

Noi surpam izvodirile mintii i orice Inilltare, care se ridica impotriva ou-

litudarn in taram strii.in, cu lucruHle cute de-a-gata.

Il robim, spre ascultarea lui Christos.

intru Domnul. Pentru ea nu oel ce se laudii singur

noastelii lui Dumnezeu, si tot gandul Si gata suntem sa pedepsim once

nesupunere, atunci cfind supunerea von,-

eta va fi deplinä.

lar cel ce se laudii di se laude

este dovedit de bun, dar acela pe care Domnul Il laudii.

1293 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a II-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 11 11.

Sdrguinfa lui Pavel laid de Corinteni si neprimirea de plug. Fafil de protivnicii sal, Pavel aratd virtufile i ostenelile sale.

Faca-se ea, rii.bdati de la mine un

dram de nerozie! Ci ma si rabdati,

Cad va ravneso pe voi cu ravna lui Dumnezeu, intrucat v'am logodit unui singur barbat, lui Christos, ca sa va infatisez ca pe o fecioara

Dar mi, tem ca nu cumva, pre-

cum sarpele a amagit pe Eva, cu violania lui, tot asa sä se strice i cugetele

voastre de la curalia cea intru Christos.

Cad daca cel dintai venit va propovadueste un alt Iisus decat acela pe care vi 1-am propovaduit, sau luati

un alt duh decat acela pe care 1-ati luat sau alta Evanghelie decat aceea pe care ati primit-o foarte bine.

voi ingaduiti

Dar eu socoteso ea intru nimio n'am rimas mai prejos decal cei mai

de frunte apostoli. Caci, desi in vorbire sunt lipsit de mestesug, nu aunt ins& lipsit de cunostinta, ci v'am dovedit-o, intru toate, in fata tuturor. Sau am facut pleat cii v'am propovaduit in dar Evanghelia lui Dumnezeu, smerindu-ma pe mine insumi, pentru ca voi s5, vä inaltati? Alte Biserici am pradat, luand

ca sa vi, slujeso pe voi i, fiind la voi

si in lipsa aflandu-mi, n'arn fost sarcini, nimanui, Pentru c5, fratii veniti din Macedonia au indestulat lipsa mea. i intru

toate m'arn piizit ea nu va fiu povara mi, voi pdzi.

Pe adevarul lui Christos care este

in mine, ca lauda acea,sta nu-mi va fi tagaduita in tinuturile Ahaiei. Pentru ce? Pentru ea nu v5, iu-

bese? Dumnezeu stie I Dar ceca ce fao, voi face in viitor,

ea sfi, tai prilejul color ce poftesc pri-

lej, asa bleat in cele ce se laud& sa fie dovediti ca sunt ca i noi.

Pentru cii unii ca acestia sunt apostoli mincinosi, lucratori vicleni, care

iau chip de apostoli ai lui Christos.

Si nu este de mirare, deoarece

insusi Satana se preface in inger al luminii.

Nu este, dar, lucru mare dad, si s/ujitorii lui jan chip de slujitori ai drop-

tatii, al caror sfarsit va fi dup5, faptele lor.

Iardsi zic sa nu ma socoteasca nimeni drept fara minte, iar de nu, pH-

miti-ma macar ea pe un nerod, ca ma, laud i eu ci,t de putin. Pi. Ceca ce spun in acestä privinti a laudei, nu o spun dupa Domnul, ci ca din nerozie.

De vreme ce multi se lauda dupa trup, mii voi liuda i en, Pentru c5, voi, intelepti fiind, ingäduiti bucuros pe cei far& de minte.

Choi voi ingaduiti daca va robeste cineva, dada mananca bucata voastriti, dad', va ja paraua, daca v'a priveste cu mandrie, daca vä loveste peste obraz. Spre rusinea mea marturisesc cum ca noi aici ne-am arätat prea slabi. Dar In once ar cuteza, sit' se laude cineva vorbesc ca un nebun cutez i eu! Sunt ei Ebrei? Ebreu sunt i eu. Stint ei Israiliti? Israilit sunt i eu. Sunt ei samánta lui Avraam? Asa sunt i eu. Sunt ei slujitori ai lui Christos ? Nebuneste fie spus: eu sunt mai mult

ca ei! In osteneli mai mult, in batili mai mult, in inchisori peste masura, in primejdii de mai multe ori. De la Iudei, de chid ori am luat patruzeci de bice, fara unul. De trei ori am fost batut cu vergi;

o data am fost improscat ou pietre; de trei ori s'a sfaramat corabia cu mine;

o noapte si o zi m'am zbitut in mijlocul marii.

In oälàtorii

de multe ori, in

rauri, in primejdii din partea talharilor, in primejdii din parten primejdii pe

neamului meu, in primejdii din parten paganilor, in primejdii in orase, in primejdii in pustie, in primejdii pe mare, In primejdii intre fratii mincinosi; In ostenealä i in munca, in privegheri proa adesea, in foame i in sete,

1294 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a II-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 12

In posturi de multe ou, in frig si in golitate. Liisind la,oparte aceste lucrmi de dinafar5 In fiecare zi sunt port griji tuturor .Bisericilor.

Cine este slab si eu ea nu

simt slab ou el? Cine se zdruncini din credint5 i eu sa nu mi aprind de focul lui ?

Dad), trebuintii este si mil, laud, Cu ale mele neputinte ma voi lä,uda! Dumnezeu i Tat5.1Domnului no-

stru Iisus, col ce este binecuvintat in

veci, stie c5, nu mint! In Damasc, dregitorul craiului Areta pazea cetate,a Damascului, vrind 65,

mä prindi ;

Ci printeo ferestruica, am fost lisat In jos, in cosnita, peste zid, si am scapat din mäinile lui. 12.

Vedeniile cerefti ale lui Pavel. Boldul va veni in curdnd fn.

arnii. Pavel

Garin&

E nevoie de laudit, dar oui Ii foloseste ? Citci voi veni la vedenii si la descoperiri ale Domnului. Cunosc un om intru Chrii3tos, care, mai inainte cu paisprezece ani dacá

Asupra lui, de troj ori am rugat

pe Domnul, ca sa-1 departeze de la mine;

Dar mi-a zis: Iji este deajuns darul meu, pentru ca puterea mea se deslivir-

seste fan'. neputint5.. Deci, foarte bucuros má voi láuda mai ales intru ne-

putintele mele, ca eh locuiasci intru

mine puterea lui Christos. Do aceea, aunt buctu.os de slibiciuni, de dafttimari, de nevoi, de prigonin, de strilmtoriri pentru Christos, cad tocmai dind sunt slab, atunci aunt tare.

Al'am liudat ca un nerod. Voi

m'ati silit. Choi mi se cadea ca lauda mea

si vie de la voi, pentru cä 'Mtn' nimio n'am rimas mai prejos dealt coi mai de frunte apostoli, macar cä eu nu sunt nimio.

lar dovezile male de apostol s'au

savirsit in mijlocul vostru, intru toati rábdarea, prin semne, prin minuni prin puteri.

Prin ce lucre fost-ati voi mai prejos decit celelalte Biserici, decit numai prin aceea c5, eu nu v'am fost povarit? Iertati-mi de neajunsul acesta. Iati acum, a treia oar5 gata stint

sà, viu la voi si nu vi voi fi povari,

fost ou trupul, nu stiu; dacit a fost

afar& din trup, nu stiu, Dumnezeu stie a fost rapit Omit in al treilea ear ; i tiu despre acest om dacä,

a fost cu trupul, daci a fost fie& de trup, nu stiu, Dumnezeu stie Cä a fost räpit in rai si a auzit

euvinte de nespus, pe care nu-i este iertat omului sit le rosteascii. Pentru unul ca acesta mä voi lituda, efit pentru mine insumi nu mi voi fir& numai intru neputintele mele. Chiar de mi-ar fi voia sä, mä laud, nu

ctici nu caut ale voastre, ci pe voi. Pentru oil, nu copiii aunt datori sá. stringii pentru parinti, ci paxintii pentru copii. Deci eu foarte bucuros voi cheltui i ma voi jertfi pen tru sufletele voastre, mdcar cä, iubindu-vä ou prisosinti, eu sunt iubit mai putin. Ci fie ! Eu nu v'am impovarat. Dar

fiind om viclean, v'am prins cu mestesug.

Tras-am eu foloase de la voi, prin vre-unul din aceia pe care i-am trimis ? L-ani rugat pe Titu i am trimis,

impreuni cu el, pe ce151alt frate. V'a

voi fi nerod, pentru eft voi spune adevirul ; dar ma Loren de aceasta, ca si nu mä socoteascii nimeni mai presus decit ma. vede sau decit aude de la

intru acelosi duh? N'am ciikat noi In

mine.

apararea inaintea voastr5,. Dar noi gr5,im

i pentru ca si nu ma trufesc cu

mitretia ace,stor descoperiri, datu-mi-s'a

mie un ghimpe in carne, un inger al Satanei, ca ea mi batit peste obraz sisä nu mii trufaso.

sup5,rat Titu cu ceva ? N'am umblat noi aceleasi urme ?

Voi socotiti mereu ca ne facem

in Christos, In faja lui Dumnezeu.

toate axestea, iubiVi mei, pentru zidirea voastrii.

Caci m5, tem ca nu cumva, dupi ce voi fi venit, si nu va' giisesc pe voi

1295

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE GALATENI, 1

asa precum voiesc, iar eu sä fin g5.sit de voi asa precum nu voiti, ma, tem adicil de priciri, de pima, de intaratari,

de zavistii, de clevetiri, de vorbe la ureche, de ingamfari, de turburari. 21. Si atunci venind iarasi la voi sa nu ma smereasca Dumnezeul meu, inaintea veastra, ka sh nu plang pe multi dintre cei ce mai inainte au pacä-

tuit i nu s'au pocilit de necuratia, de

desfranarea si de necumpatarea pe care le-au fitptuit.

Ispititi-va pe voi înivá, daca sunteti in credinta; puneti-va la incercare pe voi înivá. Sau voi singuri nu vä cunoasteti bine c5, Christos Iisus este

intru voi? Afar& numai daca, nu sunteti crestini netrebnici. Nädajduesc, insa, ca yeti cuneaste cum ca noi nu suntem netrebnici. Si no rugam lui Dumnezeu si

nu savarsiti nici un ran, nu ca sii ne aratam noi lamuriti, ci pentru ca voi sii faceti binele, iar noi sä fim ca netrebnici.

13.

Apropiata venire in Corint. hulemnuri la viald ordnduitei.

Viu acum la voi a treia mfg. Pe temeiul spusei a doi ori a troj martori

s5, se staterniceasca orice priciná. Am spus din vreme, °and eram de

fata a doua oara, i acum, cand sunt departe, o spun din vreme celor ce au pacEituit

i tuturor celorlalti, ea, venind

inca o data, voi fi necrutator, De vreme ce voi cautati dovadä, cii Christos griiieste intru mine

cel ce

nu este neputincios in voi, ci puternic e in sanul vostru. Caci, daca, s'a rastignit in neputintä, prin puterea lui Dainnezeu e, insa, viu. Asa i noi, suntem neputinciosi intru el, dar, prin puterea lui Dumnezeu, vii vom fi cu el in inimile voastre.

Impotriva adevarului n'avem nici o putero; avem pentru adevar. Bucuria noasträ este cand suntem slabi; ci voi sii fiti puternici. Aceasta cerem in rugaciunea noastrii: desavarsirea voastra. Pentru aceea va scriu acestea, fiind departe, ca, atunci cand voi fi de fata, sä nu lucrez eu asprime, po-

trivit puterii pe care mi-a dat-o Domnul, nu spre daramare, ci spre cladire. La urna, fratilor, fiti siiniitosi! Cautati desavarsirea, mangaiati-vii, fiti uniti in cuget, träiti in pace si Dumnezeul dragostei i a/ pacii va fi cu voi. Imbrätisati-va unii pe altii cu earntare sfânta. Sfintii toti va imbratiseazii. Darul Domnului nostru Iisus Christos i dragostea lui Dumnezeu i inauirtti ;irea Sfiintului Duh sä fie cu voi ;11 toti. Amin !

EPISTOLA SFANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE GALATENI 1.

Nestatornicia Galatenilor. Viata lui Pavel, inainte si dupd drumul Damascului.

Pavel apostol nu de la oameni, nici prin om, ci prin "isms Christos prin Dumnezeu Taal, care 1-a inviat pe el din morti Si toti fratii care Bunt impreunii cu mine, Bisericilor Galatiei: Dar vouii i pace de la Dumnezeu Taal de la Domnul nostru Iisus Christos,

Col ce s'a dat pe sine pentru picatele noastre, ca sii ne scoata pe noi din acest veac viclean, dupa voia lui Dumnezeu si a Tatalui nostru, Ciiruia marire îi fie adusa in vecii vecilor, amin ! Mii mir ca asa degrabä vii intoarceti

cu mima de la eel ce v'a chemat pe voi, prin darul lui Christos spre altfel de Evanghelie; Nu doar c5, este alta Evanghelie,

ci aunt unii care vä turburá pe voi

1296 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE GALATENI, 2 voiesc sit rdstoarne Evanghelia lui Christos.

Dar chiar dad% noi inaine sau un ¡Tiger din cer ar vesti alta Evanghelie decal aceea pe care v'am vestit-o, sä, fie anatema!

vesteate credinta pe care oarecfind o

nimicea;

Si pentru mine, preamareau pe

Dumnezeu. 2.

Precum am zis inai inainte, i acum

Adumarea Apostolilor m Ierusalim. Dis-

anatema! Umblu eu, acum, s caatig pe oameni ori pe Dumnezeu ? Sau caut eu sa, fiu oamenilor pe plac ? Daca a mai fi pe

Pe mini, dupa paisprezece ani,

din nou: (lac& v propovadueate cineva altfel decat ati primit, sä fie zic

placul oamenilor, n'aa fi robul lui Christos.

Va fac dar cunoscut, fratilor, ca Evanghelia cea binevestita de mine nu este lucru omenesc; CAA nici n'arn luat-o, nici n'ain invatat-o de la oameni, ci prin descoperirea lui Iisus Christos.

Ci ai auzit de purtarea mea de altadatä intru Iudaism, ca peste masurd, prigoneam biserica lui Dumnezeu si o duceam la pieire. i spoream in Iudaisra mai presus decat multi din neamul meu, care eran de varsta mea, si aveam fierbinte ravna pentru datinile mele stramoaeati. Dar °and cel ce m'a ales din pitn-

tecele maieii mele ai m'a chemat prin darul situ, bine a voit S5, descopere pe Fiul eau infra mine, pentru ca sa-1 propovaduesc intre neamuri, numaidecitt, fdra sa ma sta-

tues° cu nici un om, Nici sa md duc la Ierusalim, la apostolii cei mai inainte decal mine,

m'am dus in Arabia ai iaraai m'am intors

In Da,masc.

Apoi, dup.& trei ani, am Lout un drum la Ierusalim, ca sa-I cercetez pe Chefa i am famas la el eincisprezece zile.

lar pe altul din apostoli n'am vdzut, Lea numai pe Taco b, frat,ele Do mnului.

Despre cele ce vd scriu, iatd, inaintea lui Dumnezeu, cd., nu va, mint. Dupd, aceea, am venit in laturile Siriei ai ale Ciliciei.

Dar, dup5, fat5 eram necunoscut

Bisericilor Iudeii, celor intru Christos,

Ci numai auzeau ea: cel ce ne

prigonea pe noi odinioara, acum bine-

puta lui Pavel cu Petru in Antiohia. Legea i Credinta.

m'am suit iardai la Ierusalim impreuna cu Barnaba EA am luat cu mine ai pe Titu.

M'am suit potrivit unei descoperiri ai am aratat Evanghelia pe care o propovaduese, intre neamuri, anume deosebi celor cu vaza, ca nu cumva sii, alerg sau 85, fi alergat in desert.

Ci nici Titu, care era cu mine si care era Elin, n'a fost silit sd se taie imprej ur.

Aeeasta, din pricina fratilor min-

furiaati, care se variserä, 85, iscodeasca libertatea noastrd, ce avem intru Christos lisus, i si. ne faeä robii lor.

Acestora nici un ocas rattear nu ne-am

ingaduit sa ne supunem, pentru ea adevdrul Evangheliei sä, rdmana neclintit, la voi.

ceva,

lar de la coi ce se socoteso a fi once erau ei altddatit, eu nu

fac nici o deosebire: Durnnezeu nu cauta la fata omului, aceati bine vazuti n'au adfiogat nimio la Evanghelia mea. Ci, dimpotrivä, vitzand cd raie mi-a fost incredintatd, Evanghelia pentru coi netdiati imprejur, chip& cum lui Petru Evanghelia pentru coi taiati imprejur,

°lei cel ce I-a manat pe Petru la

apostolia tdierii imprejur m'a manat pe mine la apostolia catre neamuri, Ei, dupa ce-au cunoscut darul ce mi-a fost hirdzit mie Iacob i °beta Ioan, cara sunt socotiti ca stalpi ai Bisericii mi-au dat, mie i lui Barnaba, mana dreaptä de intovdraaire, pentru ca noi si. binevestim intre neamuri, lar ei intre cei taiati imprejur.

Atat numai ne-au cerut

sit no

aducem aminte de saraci, ceea ce mi-am

dat toata silina sä fac chiar aaa.

lar cand Chafa a venit in An-

tiohia, pe fat5, i-am stat impotrivä, cad era vrednie de infruntare.

1297

www.dacoromanica.ro

82

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE GALATEN1, 3 Fiindca, pan& a nu sosi oarecare tri'nisi de la Iacob, el manca impreuna cu paganii ; dar cand au sosit, se ferea i se osehea, temandu-se de cei din taierea imprejur.

Atunei, impreuna Cu el îi schimbarii purtarea i ceilalti Iudei, aga incat ehiar Barnaba a fost Unit in fataria lor. °and am vazut ca nu °alai, drept, potrivit cu adevarul Evangheliei, am zis

lui Chefa, inaintea tuturor: Dad, tu,

care egti Iudeu, traiegti ca pagánii si nu ca Iudeii, cum silegti pe pi-Tani si tra, jaw& dupa datinile iudaice? Noi suntem din naatere Iudei, nu piicátogi din paganatate. Dar pentru ea gtim ca omul nu se indrepteaza din faptele legii, ci numai prin credinta in Christos Iisus, am crezut

voi: Din faptele legii primit-ati voi Spi-

ritul sau din ascultarea credintei ?

Atat de far& de minte sunteti ? Dupa ce ati inceput in Spirit, cautati acum desivargirea in carne ?

In zadar suferit-ati voi atat de

multo? (Daca in zadar a fost.) Cel care va dà you& Spiritul g't lucreaza intre voi minuni, le face oare din

faptele legii sau din aseultarea credintei ? Precum este serie: Avraam a crezut lui Dumnezeu i i s'a socotit lui spre dreptate. Sa gtiti, dar, c5, cei ce sunt din credinta, acegtia sunt fiii lui Avraam.

lar Seriptura vazand mai inainte

ca Dumnezeu indrepteaza neamurile din

credinta, mai inainte a binevestit lui

din credinta in Christos, iar nu din fap-

Avraam: Binecuvanta-se-vor intru tine toate neamurile.

se va indrepta. Acum, daca, in c5,utarea noastra

dint& se bineouvinteaza impreuna ou

noi in Christos Iisus, ca sà no indreptam

tele legii, caci din faptele legii nimeni nu

sa ne indreption intru Christos, no noi ingine piicatogi, este oare Christos slujitor al pacatului ? Nicidecum !

Cad daca zidesc din nou ceca ee

am daramat, ma adeveresc pe mine

insumi caleator de poruncii. Ci eu, prin lege, am mmit fata de lege, ca sa fiu yin pentru Dunanezeu. M'ain rastignit impreuna cu Chri-

stos ; ti nu eu mai traiesc, ei Chtistos

träiegte intru mine. i viata mea de acum,

in trup, o trajese in credinta in Fiul lui Duinnezeu cel ce m'a iubit ii s'a dat pe sine insugi pentru mine.

Nu lepad darul lui Dumnezeu ;

eaci daca drepta.tea vine prin lege, atunci

Christos a murit in desert. 3.

Spiritul este primit din credinfd. Credinfa lui Avraam. Fiji lui Avraam. Edgdduinp lui Dumnezeu. Legea. Christos. Legea duce la Christos. Fiji credinfei aunt fiii lui

Arraam.

1. 0, Galateni far& de minte. cine v'a fermecat pe voi, sit,' nu va plecati adevarului, pe voi carora zugravit a fost ca dinain tea ochilor Iisus Christos cel rastignit ?

2. Aeeasta voiese numai sä aflu de la

Drept aceea cei ce sunt din ere-

oredinciosul Avraam. Gael cati sunt din faptele legii sub

blestern Bunt, cà serie este: Blestemat este micine care nu stiruegte intru toate cele serse in cartea legii, ca sà le faca.

lar cum ca, prin lege, nu se in-

drepteazä nimeni inaintea lui Dumnezeu este lucru invederat, deoarece: Dreptul

din credinta va fi viu. Legea insa nu este din credinta, dar cel care va face ale legii, prin ele va fi viu. Christos ne-a rascumparat din blestemul legii, facandu-se pentru noi Western (pentru cä serie este: Blestemat

este micine care este spanzurat pe lemn), Ca intru Christos Esus sä vie peste neamuri binecuvantarea lui Avraam i Bel primim. prin credinta, fagaduinta Duhului.

Fratilor, sä iau o pilda din viata omeneasca: O diata, macar ea lucru omenesc, o data' ce este intäritft, nimeni n'o desfiinteaza, nici nu-i mai adaogii ceva.

Fagaduintele au fost rostite lui

Avraam i urma.gulni eau. Nu zice: urmasilor, on de mai multi, ci ca de unul singur: i urmagului tau, care este Christos.

Iatä dar ce zio: Legea care vine dupi patru sute ì treizeoi de ani nu

desfiinteaz5, agez5,miintul intarit mai inn1298

www.dacoromanica.ro

EP1STOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE GALATENI, 4

inte de Dunmezeu, apa incat si nimicease& fagaduinta,.

Caci daca mostenirea este din lege,

nu mai este din fagaduinta, dar Dumnezeu i-a daruit lui Avra.am mostenirea prin fagaduintä. Atunci ce rost are legea ? A fost adaogatii, pentru calcarile de lege, panil cand era si vie urmasul, caruia i s'a dat fagaduinta, pi a fost randuita prin in mana, unui mijlocitor. lar mijlocitorul mijloceste cel putin

intro doi, pe cand Dumnezeu unul este. Este deci legea impotriva ficgaduintelor luí Dumnezeu? Nicidecum ! Cad daca, s'ar fi dat o lege care sa, poata

si dea viata, cu adevarat dreptatea ar veni din lege.

Dar Scriptura a inchis toate sub

päcat, pentru ca fagaduinta din credinta, in lisus Christos si se dea celor ce cred. Mai inainte de venirea, credintei, noi cram paziti sub lege si inchipi, pan& la credint,a, care era sa se de,scopere. Astfel ci legea ne-a fost nouti, un

invatator spre Christos, ca si ne in-

dreptam din credintä. Iar dacii a venit credinta, nu mai suntem sub invatätor. Caci toti sunteti fili lui Dumnezeu, prin credinta in Iisus Christos. Cati in Christos v'ati botezat, Christos v'ati imbracat. Nu mai este Iudeu, nici Elin; nu

mai este rob, nici slobod; nu mai este parte bärbateasca i parte femeiasca, pentru ci voi toti una sunteti, intru

Christos Iisus.

lar daca sunteti ai lui Christos,

atunci sunteti slimb,nta lui Avraam, mos-

tenitori potrivit fagaduintei. 4.

In Christos, suntem Dumnezeu, Cu Legar. Agar i Sara deci liberi &tut icoana celor doud afezdminte.

Ce zic eu acum ? Atata vreme cat moptenitorul e copil, nu se deosebeste intru nimic de rob, macar eft este peste toste stitpan; Ci este sub epitropi i ingrijitori, pan& la vremea randuitit de tatal eau.

Tot ma i noi. cand eram copii,

eram robiti de stihiile lumii.

lar daca a venit plinirea vremii,

Dumnezeu a trimis pe Fiul sä,u, näscut din femeie, nascut sub lege, räscumCa pe cei de sub lege pere, ca si dobandim infierea. Si pentru ca sunteti fil, trimis-a Durnnezeu pe Duhul Fiului salt in inimile voastre, care strigä: Abba! (Parinte).

Astfel dar, nu mai esti rob, ci fiu,

iar de epti fiu, i moptenitor - prin harul lui Dumnezeu.

Ci atunci, necunoscand pe Dumnezeu, slujeati celor ce din fire nu sunt dumnezei.

Acum Insi, dupti ce ati cunoscut pe Dumnezeu, mai vartos dupa ce ati fost cunoscuti de Dumnezeu, cum vi intoarceti din nou la cele stihii noage i Barman°, caror iarapi de iznoava

voiti sa, le slujiti? Tineti zile i luni i rastimpuri pi sarbatori çi ani?

Mi tem, in privinta voastra, si

nu mi fi ostenit la voi zadarnic. Fiti, vi rog, fratilor, precum aunt eu, ci i eu am fost cum sunteti voi. Nu mi-ati facut nici un neajuns !

Pentru ea, bine ptiti, and v'am

binevestit intaia oarä eram cuprins de mare släbiciune;

Totupi voi, pusi la incercare, in carnea mea, nu m'ati dispretuit, nici nu primit m'ati aruncat cu scarba, ci ea pe un inger al lui Dumnezeu, ca pe insusi Christos Iisus. Deci, unde este fericirea voasträ. ? Choi va, marturisesc ca, de-ar fi fost cu putinta, ochii voptri i-ati fi secs pi mi i-ati fi dat mie.

M'am Molt, prin urmare, vriijmasul vostru, fiinda v'am vorbit ade-

varul ?

Ei umbra dupit iubirea voasträ, dar

In chip necinstit; ci vor si va osebeasca

de mine ca si-i iubiti pe ei.

Ravna pentru lucruri bune e bun& totdeauna, pi nu numai atunci cand sunt

la voi, de fatii. 0 copiii mei, pentru care traiesc

din nou durerile de mama, pan& ce Christos va prinde chip in voi,

1299 www.dacoromanica.ro

82.

EP1STOLA S.F. APOSTOL PAVEL CATRE GALATEN1, 5 Aa vrea actual sä, mä, gases° la voi

glasul sa mi-1 schimb, cad mare e nedumerirea mea, in privinte, voasträ! Spuneti-mi, voi caro vreti sa fiti

V'ati prabusit de la Christos, voi care voiti si va indreptati din lege; ati cazut din dar.

sub lege, n'auziti voi legea?

Noi ins& aateptam, in Duhul, prin credinta, nädejdea Caci in Christos Iisus nici taierea

altul din femeia libera. Dar cel din femeia roaba s'a niscut dupa trup, pe crind cel din femeia libera s'a nitscut din fagaduinta.

Were& imprejur, ci credinta care este luceatoare prin iubire. Era bine cum alergati; cine v'a tidat coleo, ca si nu vä, supuneVi ade-

Ca scris este eit Avraam a avut doi feciori: unul din femeia roaba

Unele ca acest,ea au alta intelegere

decit area' vorba, cad aceste femei sunt data& legi: una de la Muntele Sinai, care

naate spre robie - este Agar. Agar este numele Muntelui Sinai,

In Arabia, 0 sta in acelaai rand ca cetatea Ierusalimului de acuna, care zace in robie imprenna cu copiii ei. Cealalta, care inchipuieste Ieru-

salimul cel de sus, este sloboda ai este maleo noastra. Nei scris este: Veseleate-te, tu cea

stearpa, care n'ai niiscut! Izbucneate de bucurie i striga tare, tu care nu atiai de

durerile facerii, caci multi sunt copiii celei näpustite! Mai mu4i &cat ai celei care are barbat. lar voi, fratilor, sunteti, ca Isaac, fiii fagaduint,ei.

Ci precum, odinioara, cel nascut dup& trup prigonea pe cel nascut dupa duh, tot aaa i acum. Dar ce zice Scriptura? Izgoneate

pe roabii 0 pe feciorul ei, caci nu va moateni feciorul roabei, impreuna cu feciorul celei slobode.

Drept aceea, fratilor, nu suntetn

copiii roabei, ci copiii celei slobode. 5.

Steiruinfa in libertatea empanel impotriva iudaizantilor. Legea e descivarpitä prin credin(ti, iubire pi sfinfenie.

Intru libertatea cu care Christos

ne-a gout liberi, cu taxi() 0 nu vä prindeti iar in jugul robiei. Iatä eu, Pavel, va spun voila ca de vä, veti tija imprejur, Christos la nimio nu vä, va folosi. Si marturisesc Inca o data oricui primeate tiiierea imprejur ci este dator sii implineasca toata legea.

imprejur nu prqueate nimio, nici ne-

vä,rului?

lnduplecarea aceasta nu este de la cel care va Put,in aluat dospeate toatii framäntatura. Eu am incredere despre voi, intru

Domnul, ca nu veti cugeta intealtfel; dar cel ce vii tulburi pe voi îi va purta

osanda, oricine ar fi el. Cat despre mine, fratilor, daca propovaduesc i acum tä,ierea imprejur, pentru ce mai aunt prigonit? Atunci sminteala crucii a incetat! 0, de s'ar taia de tot coi ce va rasvratesc pe voi! Voi, fratilor, ati fost chemati la libertate ; numai, nu vii folositi de liber-

tate cu prilejuri trupeati, ci prin iubire unul pe altul. Cáci toatä legea se cuprinde intr'un singur cuvant, in ace,sta: Iubeate pe aproapele tau ca pe tine insuti. lar daca vi muacaVi unul pe altul

va mâncai, luati seama si nu va

nimieii voi intre voi. Zic dar: Umblati duhovniceate nu yeti implini poftele trupului. Fiindca poftele trupului aunt protivnice Duhului, si ale Duhului protivnice trupului; trup i duh sunt dua-

mani intre sine, ca sa nu faceti once ati voi.

lar de vä purta-ti cu Duhul, nu

sunteti sub lege. De alta parte, faptele trupului sunt cunoscute, ea unele ce sunt destrfinarea, necuratia, dcstrabalarea, Slujirea idolilor, fermecatoria, vrajbile, sfada, zulia, maniile, galcevile, dezbit-Oa-He, deosebirile,

Pizmuirile, betiile, chefurile 0 cele asemenea acestora, despre care, va spun dinainte, precum dinainte am 0 spus,

1300 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE EFESENI, cei ce fac uncle ca acestea nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu.

Dimpotriva, roadele Duhului sunt

dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, buniitatea, facerea de bine, eredinciosia, Blandetea, infranarea ; impotriva

unora ca acestea nu este lege. lar cei ce sunt ai lui Christos Iisus au rastignit carnea impreuna cu patimile cu poftele ei. Dach, tr5,im cu Duhul, cu Duhul s

i umblam.

Sa nu fim iubitori de marire desarta, intaratandu-ne unii pe a4ii i pizmuindu-ne intre noi. 6. Trebue sit mdagdiem pe fratii rdtdciti.

Lauda lui Pavel este cruc,ea lui Christos. Fratilor, chiar and va cadea cineva

far& de veste inteo gresal5 voi cei duhovnicesti indreptati-1 pe unul ca acesta

cu duhul blandeOlor, luand seama asupra

ta îrlsuti ca sä nu fil i tu ispitit. Purtati-va sarcinile unii altora i ve0 implini astfel legea lui Christos. Pentru c5 dac5, gandeste vre-unul c5,

este ceva, dei nu este nimio, se am5,-

geste pe sine insusi.

Cerceteze-si fiecare faptele i atunci

va avea cuvant de lauda, dar numai in mima sa si nu prin asemanare cu altul. Cáci fiecare va purta partea lui de raspundere.

Cel care primeste cuvantul turii sä faca parte invaVatorului din toate cate are.

Nu v5, amagiti; pe Dumnezeu nimeni nu-1 pacdleste. Ceea ce va semana omul, aceea va si secera. Cel care seaman& in carnea sa, din carnea sa va secera putreziciune, iar cel care seaman5, in Duhul, din Duhul secera-va viato vesnica. Sá facem mereu binele, MIA sá ne lenevim, cad daca nu ne lenevim, voin secera la timpul potrivit. Deci dar, pan& avid avem vreme. sa lucram cele bune fata cu toti i mai vartos fatal cu ai nostri cei de o credinta. Vedqi cu ce liter() mari va seriti, cu insasi mana mea. Cati vor sa fie bine vazuti trupeF,4e,

aceia va silesc

sà,

vé, taiati imprejur,

numai ca BA,' nu sufere prigoana pentru crucea lui Christos. Pentru ca nici ei singuri, cei täiati iruprejur, nu pazesc legea, ci poftesc ca voi sii va taiati imprejur, ca ea se laude In carnea voastra.

lar mie sa nu-mi fie a ma läuda, fara numai in crucea Domnului nostru Iisus Christos, priri care lumea este ra-

stignita, pentru mine, si eu pentru lume ! Caci in Christos Iisus nici tiftierea imprejurnupretueste nimio, nici net-Edema

imprejur, ei faptura ceo noua. i c5,ti vor umbla dupit dreptarul acesta pace si mila asupra lor i asupra Israilului lui Dumnezeu! De aci inainte, nimeni sa nu-mi

mai faca sup5,rare, caci port pe trupul

ineu semnele Domnului Iisus. Darul Domnului nostru Iisus Christos sti fie cu duhul vostru, fraVilor. Amin

EP1STOLA SFANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE EFE SENI 1.

Binefacerile lui DUMILCZCIL ceitre coi

Pavel se roagd ca Efesenii sd ajungd sit cunoascd deseivtirsit nuintuirea osa intru Christos Fi a lui dumnezeire. 1. Pavel, apostol al lui Iisus Christos prin vointa lui Dumnezeu, sfintilor care

sunt in Efes si credinciosilor intru Christos Iisus, Dar you& EA pace de la Dumnezeu Total nostru si de la Domnul Iisus Christos !

Binecuvantat fie Dumnezeu s't Taal Domnului nostril Iisus Christos, col ce intru Chiistos ne-a binecuvantat pe noi, 1301

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE EFESENI, 2 In eerestile locasuri, cu tot felul de bine.. cuväntäri duhovnicesti; Precum in el ne-a fost ales, mai

inainte de intemeierea lurnii, ca sit firn sfinti färä de prihank in fat.% lui, Alai inaints ränduindu-ne, in a sa iubire, 86, ne infieze prin Iisus Christos, potrivit bunei gäsiri cu cale a vointei sale,

Spre lauda märirii darului situ, cu

Puterea aceasta Dumnezeu a alittat-o in Christos, sculandu-1 pe el din

morti i asezandu-1 de-a-dreapta sa, intru cele ceresti, Alai presus decat toatit domnia stäpänirea i puterea i dregaoria

decit tot numele ce se numeste, nu

numai in veacul acesta, ci i in cel

Si toate le-a supus sub picioarele lui 0. mai presas de toate l-a dat pe el

caro däruitu-ne-a pe noi. prinFiul säuiubit.

Intru el, prin Angelo lui, avem ras-

cumpiírarea i iertarea p5catelor, potrivit

harului sdu prea bogat,

Pe care I-a Moat sâ prisoseascá

intra noi, prin tot felul de intelepciune si de pricepam.

Dumnezeu ne-a faut cunoscutä

taina vointei sale, dupä lama placerea sa, astfel cum hotärise in sine mai inainte, Spre intocmirea implinirii vremilor,

ea toate sa le adune iaräsi in Christos,

cele din ceruri 0 cele de pe piimânt, toate inteinsul, Intru care si mosteni ne-a Meat,

hotäriti fiind mai inainte- dupa ran-

cap Bisericii,

Ca una care este trupul lui, implinirea celui ce itnplineste toate intru toti. 2.

Christos este nantuirea paccitogilor. La pacea lui Christos sunt chemati

lar pe voi v'a %cut vii, coi ce erati FA prin piicatele

morti prin gresalele voastre,

In care ati umblat mai inainte,

potrivit veacului lurnii acesteia, potrivit stä,panitorului puterilor vä,zduhului,

duiala celui ce toate le lucreazä, potrivit

spiritului care lucreaz5, acum in fili raz-

Ca sii, firn spre lauda märirii sale, noi cei ce mai inainte am nädäjduit intru Christos. In el k4i VOL - dupl ce ati auzit cuvantul adevärului, bunä vestirea man-

Printre acestia i noi toti am petrecut odinioarä, dupä poftele trupului nostru, facând voile eärnii kti ale simturilor 0, din fire, eram fiii mäniei ca

Carel este arvuna mostenirii noastre, spre räscumpaarea celor dobänditi de Damnezeu i spre lauda märirii sale. Drept aceea, i eu auzind de oredinta voastrii, in Domnul Tisis si de dragostea cea care toti sfintii, Nu incetez a multumi pentru voi, pornenindu-vä in rugdeiunile mole, Ca Dumnezeul Domnului nostru lisus Christos, Tata! slavei, 85, v5, dea

Pe noi cei ce eram morti prin groalele noa.stre, ne-a Moat vii impreunä Cu Christos - in dar sunteti mântuiti!

sfatului vointei sale -

tuirii voastre - in el crezänd, ai fost pecetluiti cu Sfânt Duhul ffigiduintei,

you& duhul intelepciunii fji al descoperirii,

ceilalti.

Dar Dumnezeu bogat fiind in milli, pentru multa sa iubire cu care ne-a iubit,

$i impreunifi cu el ne-a sculat i im-

preunä ne-a asezat intru cele ceresti, in Christos Iisus, Ca sâ arate, in veacurile viitoare, covärsitoarea boghtie a harului säu, prin

bunaatea ce a avut care noi

tufty!

Christos Iisus.

Cilei in dar sunteti mântuiti, prin

spre cunostinta lui, Si sO v5, lumineze ochii inimii ca 85, pricepeti care este nà,dejdea la care

credintä, i aceasta nu e de la voi: este därnicia. lui Dumnezeu.

mostenirii lui, 'Astral& sfintilor,

Pentru oil, a lui fäpturä suntem, ziditi in Christos Iisus, spre fapte bune, pe care Dumnezeu le-a gait mai fnainte, ca sâ umblâm intru ele.

v'a chemat, care este bogaia slavei Si care este covärsitoarea,-i

a puterii, dupâ luorarea táriei vartutii sale, pentru noi oe oredern.

Nu din faptele voastre, ca 84 nu se laude nimeni.

1302

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE EFESENI, 3 Drept aceea, aduceti-vi aminte odinioarii voi pàgilnii cu trupul, voi care

erati numiti netaiere imprejur, de catre

aga numita tliere imprejur ficuta in

carne, cu mana, Aduceti-vi amante cá, erati, in vremea aceea, in afari de Christos, osebiti de cetatenia lui Israil i streini de agezámintele fagaduintei, lipsiti de nadejde i färä de Dumnezeu, In lume. Aeum însä, fiind in Chi-hatos Tinta,

voi cate altadati erati departe, aproape v'ati ficut prin singele lui Christos. Caci el este pacen noastr5 el care a ficut din cele douil lumi una, adici a surpat peretele din mijloc al despirvnijmágia,

titurii'Desfiintilnd, In trupul sö.u, legea

invitaturile ei, ca, intru sine, po cei doi sa-i zideasca inteun poruncilor

i

singur oin nou ii sa intemeieze pacea,

li sa-i impace cu Dumnezeu, pe amindoi, uniti intr'un singtur tnip, prin cruce, omorind prin ea vrajmagia. *i a venit gi pace a binevestit, voui celor de departe Efi celor de aproape; aci printr'insul avem, i unii ($i

altii, apropiere citre Tatil, inteunul acelagi Spirit.

Deoi dar, nu mai sunteti streini

locuitori vremelnici, ci sunteti finpreuni, cet54eni ai sfintilor i casnici ai lui Dumnezeu, Ziditi fiind pe temelia apostolilor

1.1

si a proorocilor, unde insugi Iisus Christos

este piatra cea din virful unghiului. Intru el, once cladire bine alca-

tuiti cregte ca sä ajunga, un templu sfint in Domnul. Intru el gi voi impreuni sunteti ziditi, spre loca al lui Dtunnezeu, in Duhul.

Cum ci prin descoperire mi s'a dat in curiogtint,a aceastä taina, precum pe sourt apucai a vi serie,

De unde, citind, puteti sá cunoa-

ateti priceperea mea in taina lui Christos, Caro n'a fost facut5, eunoscuti fiilor

oamenilor, in alte veacuri, cum s'a des-

copent acum sfintilor säi apostoli

prooroci, prin Duhul: Anume cá pìigânii sunt impreunii mogtenitori Cu Iudeii i midulare ale aceluiagi trup i impreuna partagi ai fati-

duintei, in Christos Iisus, prin Evanghelie,

Cireia slujitor m'am fácut, dupa

diruirea, harului lui Dumnezeu, ce mi-a fost dat mie, prin lucraren puterii sale.

Mie, celui cu mult mai mic decit toti sfintii mi-a fost dat darul acesta, ca sá binevestesc ueamurilor neprimitoarea de cercetare bogatie a lui Christos,

i si invederez tuturor care este

iconmnia tainei celei din veci ascunse in Dumnezeu, ziditorul a toate. Pentru ca Intelepciunea lui Dum-

nezeu cea de multe feluri sä se faca

ctmoseuti aeum, prin Biserica, domniilor g't stipinirilor, in ceregtile locaguri, Dup.& punerea la cale cea de vea-

curi pe care a dasivirsit-o in Christos Lisos, Domnul nostru,

Intru care avem, ptin eredinta in el, indrizneali ea ne apropiem de Dumnezeu, eu deplini ineredere. De aceea, vi rog sâ nu vi pierdeti cumpatul, din pricina suferintelor mele pentru voi ; ele sunt marirea voastra. Pentru aceasta imi pleo genunchii inaintea Tatilui,

Din care îi trage numele erice

neam in cer gi pe pamint,

Si vi daruiascä, dupi boglitia

slavei sale, ca sá fiti puternic Intariti, prin

3.

Taina mtlntuirii neamurilor. Pavel este

apostolul lor. Christos sdl4slueØe in mile cralinciasi

1. Pentru aceasta, eu Pavel, ¡litem-

nitatul lui Iisus Christos, pentru voi

2. (Daca', negregit, ati auzit de iconomia darului lui Dumnezeu care mi-a fost dat mie pentru voi,

Duhul san, in omul dinläuntru, $i Christos si se sillasluin-s,4 I"' eredinti, in inimile voastre; Aga incit, înràdàcinai A interneiati fiind In iubire sä puteti sá intelegeti impreuni, cu toti sfintii care este lärgimea lungimea g't adincimea i iniltimea, *i sá cunoagteti iubirea lui Cbristos, tea Mai premia de cunostintii, ca plini

fiti de toati plinitatea lui Duumezeu.

1303

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE EFESENI, 4

lar celui care poate sit facä, prin puterea cea lucratoare in noi, ou fault mai presus dealt toat,e cilte cerem sau pricepem noi, Lui fie märirea, in Bisericâ i intru

Christos lisus, in toate neamurile i in veacul veacului. Amin !

once vOnt al invOtOturii, prin insehiciunea

oamenilor, prin viclesugul lor, spre uneltirea Ci, fiind credinciosi adeviirului, prin iubire sä sporim intru toate, pentru el,

care este capul: Christos.

Din el, tot trupul bine alatuit

bine incheiat, prin toate leghturile care Ii dan tarie, îi favarseste cresterea, po-

4.

In multimea feluritelor daruri trebue pd-

trivit Iucrárii mii,surate fiecdruia din mil-

stratii unirea credinfei. Biserica este trupul lui Christos. Viata cea WYllei se aratd prin curatie. Drept aceea, indemnu-v5, pe voi, eu cel intemnitat pentru Domnul, sit umblati cu vrednicie, chip& chemarea cu care ati

acum dupá cum umblä, pilgánii, in deser-

fost chemati, Cu toatii, smerenia, iii bländetea, cu indelung5, rabdare, ingaduindu-vä unii pe altii, in iubire, Silindu-vä sii, pOziti unirea spiri-

tului, in legitura Este un singur trup si un singur Spirit, precum i chemati ati fost la o singurä niidejde a ehemärii voastre; Este un Domn, o credintii, un botez,

Un Dumnezeu i Tatal tuturor, care este peste toate i prin toate i intru voi toti. Iar fieciíruia dintre noi datu-i-s'a darul dupä mäsura därniciei lui Christos. Pentru aceea zice: S'a suit in ¡paltime, a robit gloat& de robi, a dat oamenilor daruri. (lar aceea ca: s'a suit - ce insem-

neaza färá numai eit s'a si pogorit in pirtile cele mai de jos ale piimintului?

Cel ce s'a pogorit acela este care s'a suit mai presus de toate cerurile, ca toate sá le umple.) i el a dat pe unii ca sá fie apostoli, pe altii prooroci, pe altii binevestitori, pe altii pästori i invatAtori, 6pric doqiivärsirea sfinVlor, la lucrul slujbei, spre zidirea trupului lui

Christos, Pitnii dad toti vom fi ajuns la unirea

credintei si a cunostintei Fiului lui Dumnezeu, la starea bárbatului desiivärsit, la mäsura viirstei plinirii lui Christos, Ca s5, nu mai fim copii i jucäria purtati incoace i incolo de

dulare, si se zideste intru dragoste. Asa dar, aceasta zic i incredintez, in Domnul, ca voi sá nu mai umblati de

ticiunea mintii lor, Intunecati fiind la cuget, instreinati fiind de viata lui Durnnezeu, din pricina necunostintei care zace in ei din pricina impietririi inimilor lor. Acestia petrec in nesimtire i s'au dat pe sine desfrikarii, sävärsind on nesat toate faptele necuratiei. Voi, insii,

n'ati invätat asa pe

Christos.

Dac5 inteadevOr, asculta,t ati primit invOtOtura lui, asa cum este adeviirul intru Iisus, SA v5, dezbräcati, adicá, fatä cu vietuirea voasträ de mai inainte, de omul cel vechi, care se stricii prin poftele amOgitoare,

i sii vii primeniti, in duhul cugetului vostru,

Imbricandu-vii in omul cel nou,

care este fäcut dup5, chipul lui Dumnezeu,

in dreptatea i in sfintenia adeviirului. Pentru aceea, lepaland minciuna, gràii adevärul fiecare cu aproapele caci unul altuia suntem mildulare. La mânie, nu pliciituiti. Soarele

nu apun5, peste intäritarea voastrii. Nici nu dati prilej diavolului.

Cine a furat sii nu mai fure, ci mai 'Altos sit se osteneasc5, lucránd, cu

nile lui, lucru cinstit, ea sit aibit sit dea celui ce n'are. Din gura voastrii sä nu iasii nici un cuvänt rau, ci numai care este bun, spre cladire, unde e nevoie, si care ea dea har acelor ce ascultd. i nu intristati Duhul cel &Ant al lui Dumnezeu, intru care ati fost pecetluiti pentru ziva

1304 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE EFESENI,

Once anaraciune i supärare manie i izbucnire i defäimare ui piara

Rascumpirand vremea, citci zilele sunt rele. Pentru aceea, nu fiti far& de minte, ci intelegeti care este voia Dom-

de la voi, impreuna cu once rautate. Ci fiti buni intro voi i milostivi, iertand unul altuia, precum i Dumnezeu v'a iertat voua, in Christos.

Si nu va imbitati de vin, intru

care este desfranare, ci va umpleti de Duhul.

5.

Indemnuri cum al ne puram n viatti ca elinfenie. Datoriile sofilor.

Fiti dar urmätorii lui Dumnezeu, ca niste fii iubiti, Si urnblati intru iubire, precum si Christos v'a iubit si s'a dat pe sine pentru noi, prinos FA jertfä. lui Dumnezeu, intru miros cu buna mireazmä. Iar desfritnarea i once necurätie

poftit de avere nici O. se pomeneasca intros voi, precum se cuvine sfintilor ; Nici mäscariciune, nici vorba nebu-

neasca, nici glum& care nu se cade, ci mai vartos multumitä. Cad aceasta s'o stiti bine, ca nioi un desfranat, sau necurat, sau zgarcit (care este un inchinator la idoli) nu are moste-

nire in impdratia lui Christos si a lui Dumnezeu. Nimeni sä, nu vä. amageasca Cu cu-

vinte desarte, &del pentru aceasta vine mania lui Dumnezeu pentru fiii neascultarii. Deci nu vi faceti partasi cu ei. Altitdata erati intuneric, iar acum sunteti luminä intru Domnul; umblati ca fii ai luminii t Pentru cä roada luminii e in once bunatate, dreptat,e i adevar. Cercati ce este bine pläcutDomnului.

Si nu vä, amestecati in faptele cele

sterpe ale intunericului, ci mai vartos

osanditi-le pe fata. Caci cele ce se fac intru ascuns de ei rusine este a le f;,i gräi.

lar tot ce este osandit pe fatä se invedereaza prin luminä, caci tot ce se invedereaza e lumina. Pentru aceea zice: Desteapta-te, cel ce dormi, FA te scoala din morti si te va lumina Christos. Deci luati seama cu sträsnicie cum umblati, nu ca niste neintelepti, ci ca cei Intelepti,

Vorbiti intre voi in psalmi i In

laude si in cantäri duhovnicesti, läudand cantand Domnului, in inimile voastre, Multumind pururea, pentru toate, intru numele Domnului nostru Iisus Christos, lui Dumnezeu i Tatäl.

Supuneti-va unul altuia, in frica

lui Christos. Femeile sit se supura bärbatilor lor ca Doinnului.

Pentru cä bärbatul este capul f e-

meii, precum i Christos capul Bisericii, trupul sdu, al carui Mantuitor el este.

Ci precum biserica se supune lui Christos, asa i femeile bärbatilor lor,

intru teat°.

Bärbatilor, iubiti femeile voastre, dupa cum si Christos a iubit Biserica

s'a dat pe sine pentru ea,

Ca s'o sfinteasca prin cuvant, dupit

ce a curatit-o prin baia botezului, Si ca s'o infiltiseze siei, Biserica märeatä, neavand intinaciune sau zbarcitura, ori altceva de acest fel, ci ca sä fie sfânta i fiírit de prihara. Astfel dar, barbatii stint datori

iubea.sca femeile, ca pe insesi trupurile lor. Cel ce-si iubeste femeia, pe sine se iubeste. Caei nimeni vreodatit nu si-a urit truptil säu, ci fiecare Il hraneste ii Il incalzeste, precum i Christos Biserica, Pentru cä suntem mitdulare ale tru-

pului lui, din carnea lui si din oasele lui.

Pentru aceea, va rasa omul pe

tetra sat' i pe mama sa si se va lipi de femeia sa i vor fi amândoi un trup. Taina aceasta este mare ; ci eu o inteleg despre Christos i despre Biserica.

Dar si voi, fiecare astfel sa-si iu-

beasca femeia ca pe sine insusi ; iar

femeia sa se team& de barbat.

1805

www.dacoromanica.ro

EP1STOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE FILIPENI, 1

potriva duhurilor räutäii, riispfindite in

6.

C'opiii

i pdrinfii. Slugile

s9i

stapanii.

Armele Duhului. Ostirea lui Christos. Tihic. Feigdduinta.

Fiilor, ascultati in Domnul pe

rintii vostri, citei aceasta este eu dreptate. Cinsteste pe tatill tau si pe mama ta: este porunca c ea di ntfii care are fitgiiduint :

Ca sätli fie tie bine FA a träieiti ani multi pe pämant. Si voi, parintilor, nu intfiratati la mitnie pe copiii vostri, ei cresteti-i intru invätVitura i inteleptirea Domnului. Robilor, ascultati pe stiipfinii vostri cei plimantesti, cu fricâ i cu cutremur,

intru curittia inimii voastre, ca si pe

vätzduhuri.

Pentru aceett, luati toate armele lui Dumnezeu, ca sâ puteti sta impotrivät in ziva ceo rea i, toate biruindu-le, sit rätmttneti in picioaro.

Tineti-v5, bine deci, avand mijlocul vostru incins cu adevätrul i imbrätcandu-vii cu platosa dreptiitii. Si inaltati picioarele voastre, gata

fiind pentru Evanghelia Peste toate, luati pavätza credintei cu care yeti putea Bä stingeti toate sitgetile cele arzittoare ale vicleanului. Luati s't coiful mantuirii i sabia

Duhului, care este ouvantul lui Dumnezeu. Faceti in toatä vremea, intru

Christos,

Duhul, tot felul de rugheiuni si de cereri,

care cauta sä pima oamenilor, ci ea slugile lui Christos, ficiind din suflet voia lui Dumnezeu. Slujiti cu bun voinâ, ca si cum ati sluji Domnului si nu oamenilor,

Evangheliei,

Nu slujind numai in fatii, ea unii

Stiind fieoare, fie rob, fie de sine

stiipan, cä faptele bune pe care le va face, pe acelea le va lua ea platii, de la Domnul.

lar voi, stâpânior, faeeti tot asa,

fatal de slugi, i incetati cu amenintarea, ca ME care stiti cii.Domnul lor si al vostru este in ceruri i câ la el nu incape pätrtinire. In sfätnsit, fratilor, fiti puternici in Domnul i intru tiíria vartutii lui.

Imbrlicati-vi cu tente armele lui Dumnezeu, ca BA, puteti sä ineti piept impotriva uneltirilor Diavolului. Ciici lupta noa.strit nu este impotriva sfingelui si a trupuhti, ci impotriva domniilor, impotriva stâpânirilor, impotriva ciipeteniilor acestui intuneric, 1m-

intru aceasta priveghiati eu toati stiiruinta, rugandu-vi pentru toti sfiutii. Rugati-vit i pentru mine on si mi se dea mie euviint, cilnd voi deschide gura mea, sit aräit cu indriiznealii, tamo Al cirei sol, legat in lanturi, sunt, ea sä vorbese despre Evanghelie far& precum mi se cade sä vorbesc. lar ca sä titi i voi treburile mele si ce fac, Tihic, iubitul frate s't credinciosul slujitor intru Domnul, toate vi lo va aduce la stiintit'. L-am trimis pe el la voi tocmai pentru aceasta,ca sä aflati cum ne merge noui i sä mángttie inimile voastre. Pace, fratilor, i dragoste, cu ere-

dina, de la Dumnezeu Tatäl i de la Domnul Iisus Christos.

Darul fie ou toti care iubese pe Domnul nostru Iisus Christos, cu dragoste nepieritoare !

EP1STOLA SEANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE FILIPENI 1.

btrOS

lubirea Sitintului Apostol cittre Roaclele lanfurilor lui. Sicintul Apostol numai pentru Bisericci voieste sei mai till.iascii. El trebue sd su/ere pentru Christ os.

1. Pavel qi Timotei, slujitorii lui Chri-

6tos Iisus, tuturor sfintilor intru Chri-

celor ce stint in Filipi,

cu episcopii i diaoonii, Dar you& i pace, de la Dumnezeu

Taal nostru s't de la Domnul Iisus Christos. Multumesc Dumnezeului meu ori de

ate ori imi amintese de voi, Clici pururea, in toate rugiiciuuile mele, mà rog pentru voi toti, cu bueurie,

306. www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE FILIPENI, 2

Pentru împiirtairea voastri intru

Potrivit au asteptarea, mea sta.I cu nidejdea mea 06, intru nimio nu voi da de rusine, oi intru

Evanghelie, din ziva clintai panii, acum. Si sunt incredintat de aceasta, ci eel

ruitoare

toati indr6,zneala, precum totdeauna asa

ce a inceput in voi lucrul cel bun Il va duce

cat si in apirarea si in intirirea Evangheliei, pe voi toti care pirtasi sunteti

acum, Christos va fi minit in trupul meu; fie prin viati, fie prin moarte ; Cad viata mea este Christos, iar moartea, imi este un castig. Dad, ins& a vietui in trup insemneaza pentru mine si lucrez i sä

Christos Iisus.

voi alege. Mi-e mima prinsi din dom.); pirti: doresc sii ma, despart de trup i sii fin

la capi,t, pani, in ziva lui Christos Iisus. Precum este cu dreptate ca sä, gindese astfel despre voi toti ; ciici port in inima mea, atat in lanturile mele,

am roadi, atunci nu stiu si spun ce

la acelasi har ca mine. Nei martor imi este Dumnezeu vil doresc pe voi pe toti, Cu duiosía luí

Si aceasta mi rog, ea iubirea vostot mai malt i mai mult, in cunostinti si in once pricepere,

impreuna cu Christos, i aceasta e Cu mult mai bine;

stri si

Ca si puteti si pretuiti cele ce

sunt mai de folos i ca sii fiti limuriti Cirri, de prihanii, in ziva lui Christos, Plini fiind de roadele dreptatii cam)

sunt prin Iisus Christos, spre märirea si lauda lui Dumnezeu. Vo ese si tii, fratilor, cii, cele pe-

trecute ea mine s'au intors mai vartos

spre sporirea Evangheliei, In asa fel cii lanturile mele, pe care

De altä parte insi este mai de

folos pentru voi BR, zábovese in trup. Si avand aceasti incredintare, stiu ca, voi 'Tanana% ka impreuna voi petrece cu voi toti, spre inaintarea voastrii bucuria credintei, Pentru ca cuvantul laudei voastre s'a prisoseasoi in Christos Iisus, pentru mine, atunci cand voi veni ianái intre voi.

In petrecerea voastri, in lume, purtati-vi numai in chip vrednic

le port pentru Christos, au ajuns eunoscute in tot pretoriul i tuturor celorlalti ; Si cei mai multi dintre fratii intru

Evanghelia lui Christos, asa, incat fie cii, viu i vi, vid, fie di sunt departe

Domnul, imb6,rbitati prin lanturile mele, au mai multi indrizneald, ca si propovi-

sud vesti despre voi, si tiu ea sunteti statornici inteun duh, impreuni lup-

nezeu.

dinta Evangheliei, Fiirii, sä vi, infricosati intru nimio

tandu-vi in 'teal* cuget, pentru cre-

duiascii aril team& cuvantul lui DumUnii, negresit. vestesc pe Chris-

tos din pizmii

'din duh de ceartä,

de cei protivnici, ceea ce pentru ei va fi un semn de pierzanie, lari pentru voi

altií, însii, din bunivointi.

Unii fac din iubire eitre mine,

de mantuire. Aceasta este de la Dumnezeu

Cad vou6 vi s'a diruit, pentru

stand cii stau aici pentru apirarea Evan-

Christos, nu numai si credeti intru el, cí si i suferiti pentru el, Ducand acee,asi luptä pe care ati

gheliei ;

Ceilalti insi, din zavistie, vestesc pe Christos, nu ou ganduri curate, ci socotind si-mi cisuneze suferint6 legiturile mele. Dar ce este ? Nimio altceva decat c6, in tot chipul, fie din cuvant de fitarie, fie din cuvant de adevi,r, Christos se propovidueste i intru aceasta mi

bucur. Si mereu mi voi bucura, Pentru cii tiu ca, aceasta Imi va fi mie spre mantuire, prin rugiciunile voastre si cu ajutorul Duhului lui Iisus Christos,

vtizut-o aka:data, la mine ati auzit 06, o duo i acum.

si pe care

2.

Set urmdm pilda iubiriilui lisas Christos.

Smerenia i raarirea lui Christos. Sii ne silim sit dobeindim intintuirea. Timotei

Epafrodit sunt vrednei de laudd. 1. Deci, cu once indemn care este in

Christos, cu uric* mang6,iere a dragostei,

1507

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE FILIPENI, 3 cu once impiírtheire a Duhului, cu once milostivire i indurare, Impliniti bucuria mea ea sh gänditi la fel, avind aceeaei iubire, acelaei suflet, aceeaei cugetare.

Nu faceti nimio din duh de im-

credintei voastre, má bucur i vä, fericese pe voi pe toti.

Aeijderea i voi, bucurati-vii i fed-

Ci nadhjduesc, intru Domnul Iisus,

eh voi trimite pe Timotei la voi fiträ

perechere, nici din mitrire deearth, ci, cu smerenie, unul pe altul socoteasch-1 drept

de zhbavit, ea i eu sii fui Cu inimä bunit aflhnd veeti despre voi.

sale, ci fiecare FA de ale altuia.

grima cu tot dinadinsul, Fiindch toti caut6, de treburile lor,

mai de cinste ca el insuei. Srt nu caute nimeni numai de ale

Aveti in voi simtirea care era in

Christos Iis us.

Cel ce, fiind in chipul lui Dumnezeu, n'a tinut ea la. o prad6, la egalitatea sa cu Dumnezeu, Ci s'a golit pe sine, a luat chip de

rob, fädindu-se oamenilor asemenea si la

infittieare dovedindu-se ca un om. S'a smerit pe sine, a,scultlitor

efindu-se Omit la moarte, ei inch moarte de cruce. Pentru aceea, i Durrmezeu I-a proa inhltat i i-a dhruit lui numele care este mai pre,sus de orice nume, Ca, intru numele lui lisus, tot genunchiul sh se piece, al celor ceresti ei

al ce/or plimAnteeti EA al celor de

de,subt,

Si toath limba sit märturiseasch 06,

Domn este Ems Christos, intru

rirea lui Dumnezeu Taal. Drept aceea, iubitii mei, precum pururea m'ati ascultat, nu numai eilnd

eram de fath, ci Cu mult mai vitrtos acum

cand sunt departe, cu hie& i cu cutremur desiivareiti mântuirea voastrii;

Chci Dumnezeu este cel ce luoreaz6, in voi ei ea sá voiti i ca sit shvilr-

eiti, dup.& a lui bunä, vointh. Toate sit le faceti f6,f6 de chrtiri EA Ma de indoialit,

Ca sh fiti farii de prihanä i fitrit de rhutate, fii ai lui Dumnezeu, neintinati, in mijlocul unui neam suoit desträmat, intru care strhluciti ea niete luminätori in lume, 16 Tinând cu putere euvitntul vietii, mie spre laudii, in ziva lui Christos, nu in deeert am alergat, nici in deeert m'am ostenit. 17. Si ohiar dacá ar fi sä, värs shngele meu paste- jertfa voasträ, la slujba

Chci nu am pe nimeni altul la un gaud cu mine fA care sh vá poarte nu de ale lui Christos.

Dar dovezile ritvnei lui le cunoaeteti, odd impreunit cu mine a slujit la sporul Evangheliei, intoemai ca un copil Ihngi tat6,1 sh,u.

Pe el, deci, niiajduese di -1 trimit, indath ce voi vedea cum iese judecata mea.

Sunt insh incredintat in Domnul eh eu insumi voi veni in curhnd. Am socotit de grabnich nevoie sá vá trimit pe Epafrodit, fratele i im-

preunii lucrätorul i impreun6, luptatorul meu, cum i trimisul vostru spre in-

tâmpinarea lipsurilor mele,

De vreme ce avea mare dor de voi toti ei era m6.hnit, ráci ati auzit eh a fost bolnav. Inteadeviir, bolnav a fost aproape de moarte, dar Dnmnezeu a avut de el si nu numai de el, ci ei de mine, ea sh nu am intristare peste intristare. Deci 1-am trimis cu mai degrabit,

ea, väziindu-1, voi iaräi sà vá bucurati, iar eu sá fiu mai putin mehhnit.

Primiti-1, dar, in Domnul, cu toatä

bucuria ei pe unii ca aceetia in cinste aveti,

Fiindcá pentru lucrul lui Christos

a trecut pe laugh moarte, punânduli

viata in primejdie, ca sä má slujeascii ,

In locul vostru.

3.

S feintul Apostol indeamnd pe Filipeni sit se

fereascit de protivnicii I udei urmaze lui, in purtarea lor de crestini. 1. Mai departe, fratii mei, bucurati-vit intru Domnul. Ca sä, v6, scriu aceleaei luoruri mie nu-mi este anevoie, iar you& vá este de fo/os.

1308' www.dacoromanica.ro

EP1STOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE FILIPE.NI, 4 Paziti-va de caini! Paziti-v5. de lucratori cei ! Paziti-va de scrijiltdura! Pentru cä noi suntem taierea imprejur, noi cei ce slujim in lui Damnezeu, i ne laudarn in Christos Iisus

Dar din punetul de uncle am ajuns,

sä mergem inainte cu acelasi pas. Fratilor, urmatorii mei si uitati-va la aceia caro umbla astfel precum aveti pilda de la noi. Cazi multi despre care v'ain

nu ne bizuim in trup; Macar ca, eu a putea aft ma bizueso i in cele trupesti. Dacii vre-un altul socoteste ea are dreptul sa se increada in cele trupesti eu i mai

vorbit adeseori, iar acum va spun cu lacrimi multi se poartii ea dusmani ai crueii lui Christos. Sfarsitul acestora este pieirea. Pan-

mult!

tecele este Dumnezeul lor, lar märirea lor este in rusinea lor, ea unii care au in gaud cele pamantesti. Caci cetatenia noastra este in ceruri, de unde si asteptam cu staruinti

La opt zile, am fost taiat imprejur ; sunt din neamul lui Israil, din semintia lui Veniamin, Evreu din Evrei.

In ce priveste legea: fariseu; In ce priveste ravna: prigonitor al Bisericii; in ce priveste dreptatea ces,

ca Mantuitor, pe Domnul Iisus Christos, Care va schimba la infatisare trupul smereniei noastre, intru asemanarea trupului maririi sale, lucrand cu puterea

din lege: far& de prihana,, in vietuirea mea.

Dar cele ce imi emu mie castig, acestea le-am socotit pentru Christos

ce are sä supunä siesi toate.

paguba.

Ci, mai vartos, toate le socotese ca

4.

sunt paguba, fat.â de inaltimea cunostintei lui Christos Iisus, Domnul mea, pentru care m'am pagubit de toate le privesc drept gunoaie, ca

Slaturi si indentnuri. Ddrnicia Filipenilor este de &ludo& Urdri i inchindeiuni. Deci, fratii mei iubiti i malt doriti, bucuria i cununa mea, stati asa statornici intru Domnul, prea iubitilor !

pe Christos,

Si sa mä aflu intru el, nu avand dreptatea mea cea din lege, dar aceea

Indemn pe Evoclia i indemn pe Sintihi, sá aiba aceleasi ganduri intru

care este prin credinta lui Christos, drep-

tatea cea de la Dumnezeu, pe temeiul

Domnul.

Ba te rog i pe tine, credincios al meu tovaras, ja-le cu ingiiduiala, ca pe unele care au luptat pentru Evanghelie, impreuna, cu mine si cu Climent i cu

credintei:

Ca sa,-1 cunosc pe el si puterea invierii lui i s fiu primit partas la patimile lui, i asemenea ea fiu cu el, in moartea lui,

ceilalti soti ai mei de lucru, ale earor nume serse aunt in cartea vietii.

Ca, doar-doar, sit* pot ajunge la In-

vieren cea din morti.

Bucurati-va, pururea intru Domnul.

Nu ca, am si apucat räsplata ori ca, aunt desavarsit, dar alerg dupa ea s'o cucerese, intrucat cucerit am fost eu de catre Christos Iisus. Fratilor, eu pe mine insumi, pana

Din nou voi spune: Bucurati-va.

Blandetele voastre sa, se fad, stiute tuturor oamenilor. Domnul este aproape.

Nu va impovarati ou nici o grijä. Ci intru toate, prin inchinaciune i prin ruga cu multamita, cererile voastre sit fie ariitate lui Dumnezeu. Si pacen lui Duranezeu, ceca ce co-

acum, nu ma socotesc sä, fi ajuns;

14, Dar una fac: uitand cele ce sunt

in urma mea, ma intind cat pot spre

varseste orles mints, va pazi inimile

cele dinainte, alerg la semn, la rasplata dumnezeestii chemari de sus, intru Chris-

tos Iisus. 15. Asa dar, cati suntem desavarsiti aceasta sâ gandim i, (lac& intru ceva

ganditi intealfel, Dumnezeu va va lumina inteaceea.

voastre i cugetele voastre, in Christos rims. Mai departe, fratilor,ca.te sunt adevarate, cate stint de einste, cite Bunt drepte,

cate aunt curate, cate sunt de iubit, cate sunt cu nume bun, once fapta bun&

1309

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE COLOSENI, 1

la aceasta sá a fie Cele ce ati invatat i ati luat si

si once laud& gandul.

ati auzit i ati vazut la mine, acestea sit le faceti i Dumnezeul pacii va fi cu voi.

M'am bucurat

,

In Domnul,

cu bucurie mare, a purtarea voastra

de grija, pentru mine, a dat acum floare 'ludo', o data. La aceasta va i gandeati, dar nu aveati timp prielnio. lipsa ;

N'o spun, doar, ca unul ce e in fiindc5, eu m'am depdns sa fiu

indestulat cu ce am la indemana. Stiu sá fiu i smerit, stiu a am si de prisos; in once si in toate m'am invatat sá fiu i satul i flamand, si in belsug i in nevoie. Toate pot a le fac intru Cel ce ma imbraca cu putere. Ins5, bine ati &cut cá, ati luat parte impreuna cu mine la stramtorarea inca.

Doer si voi o stiti, Filipenilor, a la

inceputul Evangheliei, and am plecat din Macedonia, nici o Biseria, nu s'a

unit cu mine, and e vorba de dat de primit, fárá numai voi singuri.

Pentru cä si in Tesalonic, o datii si a doua opera, mi-ati trimis ea s5, am cele trebuincioase.

Nu pentru cä umblu dupa darul vostru, dar umblu dupa dobanda care

tot spore*, la socoteala voastra cea din ceruri.

Acum am de toate si am si de

prisos; plin ma simt, dupa ce am primit de la Epafrodit cele ce mi-ati trimis,tniros

cu bun& mireazmä, jertfa primita, bine pliicuta lui Dumnezeu. lar Dumnezeul meu sä implineasca

toate cate aveti de lipsa, dupe', bogatia sa, cu miirire, intru Christos Iisus.

lar lui Dumnezeu si Tatti/ nostru, märire in vecii vecilor! Amin. Imbratisati in Christos Iisus pe

toti sfintii. Vä, imbratiseazá pe voi fratii care Bunt impreuna cu mine. V& imbratiseaza pe voi toti sfintii,

dar mai ales cei din casa Cezarului. Darul Donmului lisus Christos fie Cu duhul vostru! Amin !

EPISTOLA SFANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE COLOSENI Pentru nadejdea cea gatita voua in

1.

Pavel lautlei pe Coloseni si-i incleanoul sit sporeascit in credintei. Duntnezeiasca vrednicse a Ni Christos, izbeivitorul nostru al tuturor. Pavel se buturei in sulerintele sale.

Pavel, apostolul lui Christos Iisus prin vointa lui Dumnezeu, i Timotei, fratele nostru, Sfintilor si credinciosilor frati intru Christos, care, aunt in Coloso, dar you& si pace de la Dumnezeu Total nostru si

de la Domnul nostru Iisus Christos.

Multumim lui Dumnezeu si Tatalui

Domnului nostru Esus Christos, si ne rugam pururea pentru voi, Caci am auzit despre credinta voastrii intru Chiistos Esus i despre dragostea co aveti catre toti sfintii,

ceruri, pe care ati auzit-o mai inainte

In cuantul adevarului Evangheliei, Celei ce ajungand la voi, precum In toat5, lumea aduce road& si sporeste intocmai ca la voi, din ziva in care ati auzit i ati ounoscut, cu adeviirat, darul lui Dumnezeu.

Astfel ati primit Invätatura de la

Epafra, tovarästil nostru de munca proa

iubit, care este pentru voi credincios slujitor al lui Christos,

Si e,are ne-a dezv5,luit iubirea voastee', cea intru Duhul. Drept aceea, si noi, din ziva in care

am aflat, nu contenim sá ne rugarn

pentru voi si sa cerem ca B5, vä umpleti

de ounostinta vointei lui, intru tat&

intelepciunea i priceperea duhov-niceasa, 1310

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE COLOSEN1, 2

I.Tmblind cu .vrednicie inaintea Domnului, phicuti lui intru toate, aduand roadi in once lucru bun si sporind in cunoptinta lui Dumnezeu. Si intiriti Eind cu toati virtutea, prin puterea màiirii lui, spre once stiruinta i bucuroasä, indelungi radar°, MuItunrim Tatälui celui ce ne-a invrednicit pe noi sit luinn parte la moptenirea sfintilor intru lumini. El ne-a scos de sub puterea intunericului i ne-a striimutat In imp5,ritia Fiului iubirii sale, lntru canelo avem rdscumpararea prin singele lui, adicá iertarea pleatelor,

Si care este chipul lui Dumnezeu celui nevitzut, mai Mali niiscut deciit toatä fiiptura. Pentru c5, intr'insul au fost ficute toate, in ceruri pi pe pimint, cele v5,zute pi cele nevizute, fie tronuri, fie

donanii, fie eilpetenii, fie stipinhi. Toate

s'au fiicut prin el pi pentru el.

El este mai inainte decit toate,

toate intrInsul aunt apeza,te, Si el este capul trupului, adicti al Bisericii, cel ce este inceputul, intiul nits-

cut din morti, ca si fie intru toate cel

din frunte. Cad in el binevoit-a Dumnezeu siilàluiascii toatil plinitatea Si printeinsul toate cu sine sit% le impace, fie cele de pe pilmint, fie cele din ceruri, fácind pace printeinsul, prin singele crucii sale. Dar pe voi care oareeind erati. Instriiinati i vrijmapi, eu mintea voastri

câtre lucrurile rele, de acum v'a piteat,

Prin moartea Fiului sau in tru-

pul crIrnii lui, ca si v5, punts: inaintea sa: sfinti fini de prihani i nevinovati,

Dacii, Inteadevar, riimineti ¡ritemeiati in credinti, filar* i neclintiti de la niidejdea, Evangheliei pe care ati auzit-o, care a fost propoviiduitä la toati

fiptura de sub cer pi al eirei slujitor ficutu-m'am eu, Pavel.

Acum mi bucur de suferintele mele

pentru voi i implinesc in carnea mea lipsurile necazurilor lui Christos, pentru trupul lui, care este Biserica, 1311

Al cgrei slujitor m'arn ficut, potri-

vit iconomiei lui Dumnezeu, co mi-a fost dat mie pentru voi, ca si aduc la

indeplinire cuv5,ntul lui Dumnezeu,

Taina ceo ascunsi din veacuri din neamuri, lar acum data pe fati sfintilor sii. Acestora voit-a Dumnezeu ail, le arate care est,e bog'itia slavei acest,ei taine intro neammi, adich Christos col dintru voi, ruidejdea,

Pe care noi Il vestim, sfituind pe orice our pi invitind pe mice om, intru toati intelepeiunea, ca sii, infatipiim pe tot omul, des5,virsit in Christos. Spre aceasta mi i ostenese i mil lupt, potrivit lucririi lui, care se sivirpepte, puternici, in mine. 2.

rnincinofi. Inntorm4lita0 fiind noi ca Christos, am 1,3i, inviat. Oergerea inscrisului care era impotriva noasträ. Irn,potriva

Ci voiese ea voi siiptiti cat de mare

lupti am pentru voi i pentru cei din Laodicheia i pentru toti câi n'au vizut fata mea In trup, Ca si se riling:Me inimile lor, si fie strins uniti in iubire, i bogati

fie in deplina, incredintare a priceperii pi a cunoptintei tainei lui Dumnezeu, adicii a lui Christos,

Intru care stint ascunse toate vistieriile intelepciunii pi ale ptiintei.

Vi spun aceasta ca nimeni si nu

vi inpele prin cuvinte amilgitoare. C5,, dei cu trupul sunt departe, cu

duhul sunt impreuni cu voi, bumrindu-mi ro'r vizind randuiala voa,str5,

tiria credintei voastre In Christos. Deci, precum ati primit pe Christos lisus, Domnul, intru el si umblati, Inriddeinati i cliditi inteinsul, intäriti in credinti, chip& cum ati invittat,

pi prisosind in ea cu multumiti. Luati a,minte IA nu vá, fure mintile oineva cu filozofia i cu departa Inpelheiune din predania omeneasci, dupii stihiile lurnii pi nu dupii Christos.

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE COLOSENI, 3 Cdei in el locueste, trupeste, toot& plinitatea dumnezeirii.

8.

In el, aveti depliná viat5 capul

Alesii Domnului trebue uf caute cele ceresti. Omul cel nou trebue ad se imbrace

Tot in el ati fost tiiati imprejur, cu Were Imprejur neficutit de mini,

cu viafa c,ea noud. Datoriile so(ilor, copiilor, slugilor,

fiind el a tout& domnia i stipinirea.

prin dezbricarea trupului pimintesc, prin tirierea Imprejur a lui lisus Christos.

Ingropati fiind impreunit cu el, prin botez, cu el ati i Invist prin ere-

dinta in puterea lui Dumnezeu, eel ce 1-a

sculat pe el din morti.

lar pe voi care erati morti, in firridelegile 0 in netiierea iraprejur a ciírnii voastre, v'a fricut vii, impreunit cu sine, iertándu-ne nouit toate gresalele. El a sters, ou poruncile Evangheliei, zapisul cel despre noi, care era protivnic nouit si 1-a luat din minoc, pironindu-1 pe cruce. El a despuiat domniile i puterile 0 le-a dat in vileag, cu hothrire, biruind asupra lor prin cruce. Nimeni, deci, sá nu vi bage vini pentru mineare sau bäuturä sau cu privire la vre-o sirbitoare, sau luni, nouä, sau

Care sunt umbra celor viitoare, iar trupul al lui Christos. Nimeni si nu vi smulgit cununa biruintei, tinfind la smerenie si la slujirea ingerilor, umblând cu vedeniile lui ingimfindu-se zadarnie in inchipuirea lui trupeasci, In ice si %ink' cu putere la capul de la care trupul tot, prin incheieturi legaturi, indestulindu-se i intocminduse, sporeste in cresterea lui Dumnezeu.

Dad, ati murit impreuni cu Chris-

tos fat& cu stihiile lumii, pentru ce

atunci, ca 0 cum ati fi vietuind in

lume, ribdati porunci ca acestea: Nu te atirtge! Nu gusta! Nu pune mina! Despre lucruri menite toate si piará prin intrebuintare, potrivit unor ránduieli i invátituri omenesti ? Toate acestea au oarecare trecere de intelepciune, ca fiind cucernicie de bun& voie, smerenie i necrutarea trupului, dar n'au nici un pret i sunt tot spre mágulirea omului pimintese.

Asa dar, &mil ati inviat impreuni

cu Christos, autati cele de sus, unde Christos se allá sezind de-a-dreapta lui Dumnezeu.

Cugetati cele de sus, nu cele de pe pitmin t.

Cad voi ati murit i viata voastri este ascunsi cu Christos In Dumnezeu. lar cand Christos, care este viata voasträ, se va arita, atunci i voi, impreunit cu el, vi yeti arita intru mirire. Drept aceea, omoriti midularele voastre ale omului piimitntese: desfrinarea, necuritia, patima, pofta rea

zgircenia, care este o inchinare la

idoli.

Pentru unele ca acestea se porneste minia lui Dumnezeu. peste fiii neascul-

tirii.

In atari picate ati umblat i voi odinioari, pe &Ind triiati in ele. Acum deci leptidati si voi toate

acestea: mania, iutimea, riutatea, defitimarea, cuvantul de rusine, din gura voastri.

Nu vi mintiti unul pe altul, fiindv'ati dezbricat de omul cel vechi,

dimpreuni cu faptele lui, Si v'ati imbricat cu cel nou, care se innoieste, spre deplini cunostintit, chipul celui ce I-a zidit.

Aici nu mai incape Elin, nu mai

incape Iudeu, Were imprejur i netiliere

imprejur, barbar, Schit rob ori slobod, ei toate i intru toate e Christos. Imbracati-va, dar, ea alesi ai lui Dumnezeu, sfinti i prea iubiti, cu milostivirile induririi, eu bunittate, au smerenie, cu blindete, cu indelungi ritbdare, Ingaduindu-vit unul pe altul

i

ier-

tând unul altuia, dad+, are cineva vre-o plingere impotriva cuiva; dup.& cum si Christos v'a iertat vouá, asijderea iertati

1312

voi.

lar peste toate acestea imbricacu iubire, care este legitura desi,

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE COLOSENI, 4

i pacea lui Christos, intru care

ati fost chemati, ca s& fiti un singur trup, ea staptineasch in inimile voastre; si dovediti-v& multumitori. Cuvântul lui Christos sâ locuiasc& In voi cu bogittie. Invdta,ti-vä, i povit-

tuiti-vit pe voi, cu toat& intelepciunea.

Purtati-va ou intelepcitme fat& cu cei ce sunt afar& din Bisericit; folositi-v& de prilejuri cand se iveso. Vorbirea vos,str& sit fie totdeauna

plácuté cu sere dreasii, ca s& stiti cum trebue :36; ritspundeti fiecitruia. Despre toate cOte m& privesc pe mine

COntati in inimile voastre lui Dumnezeu, multumindu-i in psaLmi, in lAuditri FA in cántári duhovnicesti.

v& va lämuri Tihic, fratele meu prea

lucrul, toate sa le faceti in numele Domnului lisas i prin el Is& multumiti lui

pentru aceasta, ca s& stiti cum ne afl&m si ca s& mângâie inimile voastre.

Once faceti, cu euvAntul sau cu

Dumnezeu i Teti].

Femeilor, fiti supuse Várbatilor

vostri, precum se cuvine, in Domnul.

Barbatilor, iubiti pe femeile voastre

si nu fiti amarnici fat& de ele. Copiilor, ascultati pe pitrintii vostri intru toate, caci aceasta este bine plicut In fata Domnului. PArintilor, nu' int&rfitati pe copiii vostri, ca sit, nu se deznitclitjduiasc&.

Robilor, ascultati intru toate pe

st&pânii vostri cei trupeqti, nu slujindu-le numai in fatit, ca unii care cautit

pleat' oamenilor, ci in curittia inimii, temandu-vit, de Domnul. Once lucrati, lucrati din toatit mima ca pentru Domnul i nu ca pentru oameni,

Bine stiind cä, de la Domnul veti primi riisplata mostenirii. Slujiti Domnului Christos.

26. lar cel ce umblit cu strilmbatate isi va lua plata strAmbittätii, intrucat nu este piirtinire.

iubit, slujitorul credincios de munc& intru Domnul.

i

tovaritsul

L-am trimif3 pe el la voi tocmai

L-am timis impreuná, cu Onisim, credinciosul si iubitul nostru frate, care

este dintre voi; ei v.& vor aduce la stiintä

toat,e cele de aici.

V& imbrittiseazii Aristarh, tovar&-

sul mea de inchisoare, cum i Mareu, nepotul lui Barnaba, in privinta dtruia ati primit porunci. Cilnd va veni la voi, cu bine sä-1 primiti. Asemenea si lisas, cel ce se numeste Iustus. Din tilierea imprejur numai

acestia au lucrat impreun& cu mine, pentru imparátia lui Dumnezeu. Ei au

fost cei ce mi-au adus mángitiere. Va imbrii,tiseazit Epafra, care este dintre voi slujitor al luí Iisus Christos, pururea luptAnd pentru voi in rugaciunile sale, ca sä, stati desavOrsiti si sit

fii deplin intemeiati in tot ce voieste Dumnezeu.

Gad mart,or Ii sunt cá are multi,: trudit pentru voi si pentru cei din Laodicheia i pentru cei din Ierapole. V& imbrittiseaz& Luca, doftorul

pica iubit, precum i Dima.

4

Rugdeiunea este de trebuintd. Trebue ne purtdminfelepfege. Tihic StilpOnilor, dati slugilor voastre ce este drept i potrivit, cgtoi stiti ca qi voi aveti stitpitn In ceruri. Stitruiti in rugáciune ; fíti treji in

ea si multumiti lui Dumnezeu, RugOndu-vit totdeodat&

i pentru

noi, ca Dumnezeu sá, ne deschid& usa cuvintului, spre a vesti taina lui Christos, pentru care m& gases° in lanturi, i s'o fac deobste cunoscutit gritind cum se ouvine.

Imbriltisati pe fratii din Laodicheia si pe Nimfa i Biserica din case lor.

VI dupit ce scrisoarea aceasta se va citi de cAtre voi, puneti la cale sil se eiteasc& si in Biserica Laoilichenilor,

iar pe osa din Laodicheia sO o cititi voi.

i spuneti luí Arhip: Vezi de slujba

pe care ai

intru Domnul, ea

sit o duci la un bun liman.

Inchinitciunea mea v'o scriu cu

mane mea, eu Pavel. Aduceti-v& aminte de lantmile mele. Darul fie ou voi ! 1313

www.dacoromanica.ro

es

EPISTOLA I-a A SFANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE TESALONICENI 1.

2.

Tesalonicenii mint de laudd pentru

Rdvna lui Pavel pentru predicarea Evangheliei. Credinfa statornial a Tesalonicenilor. Dorinfa lui Pavel ca iar sd vadd pe

credinfa lor.

Pavel EA Silvan si Timotei, Bisericii

Tesalonicenilor, care este in Dumnezeu Tatalai In Domnul IiSUB Christos, dar si pace fie you& ! Multumim lui Dumnezeu totdeauna

pentru voi toti i vä pomenim in rugitciunile noastre, Aducandu-ne aminte neincetat, Inaintea lui Dumnezeu i Tatäl nostru, de

lucrul credintei voastre ai de osteneala iubirii voastre ai de staruinta nädejdii voastre in Domnul nostru lisus Christos.

Fratilor, de Domnul prea iubiti, noi atim cum ati fost aleai,

Cad buniivestirea noastrit nu s'a petrecut la voi numai in cuvänt, ci intru putere i In Duhul &ant i in deplinä, bunii, incredintare,

precum bine

atiti ce fel am fost fare voi, pentru fo-

losul vostru. lar voi v'ati &cut urnaitori ai noatri ai Domnului i ati primit ouvantul cu

bucuria Duhului Mat, miicar ea' ati avut multe necazuri.

Aaa incä,t v'ati ficut pildä tuturor celor ce cred in Macedonia ai in Ahaia,

Pentru

ca, de la

voi, cuvantul

Domnului a ritsunat nu numai In Macedonia

i in Ahaia, ci credinta voa-

eta, in Dumnezeu a pätruns in tot locul,

astfel ca nu e nevoie sa mai spunem ceva.

Cad toti povesteso despre noi cum am fost primiti la voi i cum v'ati intors la Dumnezeu, de la idoli, ca sa slujiti viului i adeväratului Dumne-

Tesalonic,eni.

Ciici singuri atiti, fratilor, cä venirea

noasträ, la voi n'a fost fä,rä, de roadä. Ci, dup.& ce am suferit ai am fost, precum titi, ocäriti in Filipi, am indraznit

In Dumnezeul nostru, sá griiim In fata

voastra, deai Cu multa luptä, Evanghelia lui Dumnezeu. Pentru cä, indemnarea noasträ, nu venea din ratiicire, nici din gänduri neon-

rate, nici din inaelaciune,

Ci, dup.& cum am fost socotiti vrednici de Dumnezeu ca eh ni se incredinteze

Evanghefia, aaa vorbim, nu cäutänd sa phloem oamenilor, ci lui Dumnezeu care lttmureate inimile noastre. Pentru eh: niciodatä, nu no-am ariitat

linguaire, dupit cum bine atiti, nici cu ascunse porniri de läcomie. Dumnezeu Imi este martor. Nici n'am cautat märire de la oa-

cu cuvinte de

meni, nici de la voi, nici de la altii, deai ca

apostoli ai lui Christos put,eam s'a va cerem osebitä cinstire.

Noi ins& am fost In mijlocul vostru Cu totul blanzi, aas, precum o cresatoare Ineälzeate pe fili BM;

Astfel, plini de iubire pentru voi, eram bucuroai sit vä, dam nu numai Evangbelia lui Dumnezeu, ci chiar i sufletele noastre, inteatat ne erati de dragi.

Vä adueeti arninte, fratilor, de osteneala si de truda noasträ ; lucrand zi noapte, ca ea, nu hm povara nici unuia din voi, aaa v'am propovitduit Evanghelia lui Dumnezeu. Voi sunteti martori i Dumnezeu de asemeni cat de Wait ad cat de drept fiträ, de prihanä no-am purtat Intre

zeu.

adru3tati pe Fiul sä,u din ceruri, pe care 1-a inviat din moqi, pe liens col ce ne izbitveate de mänia °ea Si sä,

viitoare.

voi, oredincioaii;

Ca un pärinte pe copiii sai, precum atiti, aaa v'am indemnat i v'am poviltuit pe fiecare dintre voi,

1314

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE TESALONICENI, 3, 4

$i v'am rugat Cu stitruinti

umblati cum se envine inaintea lui Dumnezeu celui co vä chianti la imp5,ratia si la market). sa.

Drept aceea ii noi multumim lui Dumnezeu neincetat c5 luand voi cuvfintul ascultarii de Dumnezeu de la noi,

i °And eram la voi v'am spus de mai inainte ci vom avea de suferit necazuri, precum s'a c intimplat ci stiti prea bine.

Pentru aceea, eu fiind neräbd'ator, am trimis ca si cunoso credinta voastr5 ca nu cumva si vi fi ispitit Ispititorul ci in desert si fie osteneala

nu ati luat cuvfint omenesc, ci, precum este adevarat, cuvintul lui Dumnezeu, enrole i lucreazi intru voi cei ce credeti. Oki voi fratilor, v'ati facut urm5.-

noastr5,.

tori ai Bisericifor lui Dumnezeu care sunt In Iudeia, in Christos Iisus, pentru cii ati suferit i voi aceleasi, de la cei de un neam

de noi bun& amintire pururea, dorind ca sä

Care pe Doranul Timis 1-au omorit ca si pe prooroci; si pe noi ne-au prigonit

simtit mfingfiiati in voi, prin credinta voasträ in tonta nevoia c stramtorarea

cu voi, dupä cum si ele de la Iudei,

si sunt neplacuti lui Dumnezeu i tuturor oamenilor Bunt protivnici, Fiindei ne opre,sc s5, propoväduim pagänilor ca sii se mintuiasca. Asa incitt

ei implinesc pururea mäsura pacatelor lor.

lar mänia lui Dumnezeu a ajuns

de istov asupra lor. Ci noi, fratilor, o bucati de vreme despartiti fiind de voi, cu ochii nu cu inima, ne-am särguit din rasputeri, cu mare dor, sä vedem iaräci fata voastra. Pentru aceea, am voit sit venim

la voi, in deosebi eu Pavel, o data si hie& o data, dar ne-a impiedicat Satana. Deoarece care este nadejdea nosstrit, bucuria noastra, cununa laudei noa-

stre, dac5, nu chiar voi, inaintea Domnului nostru Iisus, intru a lui venire ? Negresit, voi sunteti slava noasträ bucuria noastr5,.

Acum frisk fiindca Timotei a venit la noi de la voi si ne-a binevestit despre credinta ci dragostea voastrii, si ca aveti

ne vedeti, dup5, cum si noi pe voi,

Pentru acest cuvänt, fratilor, ne-am

noastra. Caci scum noi suntem vii, (lac& voi

stati neclintiti intru Domnul. i ce multumita pentru voi putem

sa dam in schimb lui Dumnezeu, in toata bucuria cu care ne bucuram, pentru voi, inaintea Dumnezeului nostru?

Noaptea ci ziva ne rugäm, din

belsug, ca si ajungem 85, vedem fat.a voasträ ci si dregem lipsurile credintei voastre,

lar insusi Dumnezeu ci Tatal nostru Domnul nostru Timis Christos si indrepteze cales noastra catre voi ! i pe voi si vi inavuteasca Domnul

si si va fad, si prisositi in dragostea

unuia catre ce15.1alt c catre toti, precum

prisosim si noi fati de voi. Spre intarirea inimilor voastre, ca 8ii fiti far5, de prihanä intru sfintenie, inaintea lui Dumnezeu ci Taal nostru, la venires, Domnului nostru Iisus Christos,

3.

Pavel, neputdral ed vind In Tesaionic, a trimia pe Timotei, care, la inapoiere, i-a

cu toti sfintii säi. Amin !

adue tiri imbucurdioare.

4.

J. Drept aceea, nemai putänd rabda, am hotarit si amilnern singuri in Atena.

Trebue ed ateiruint In curdlie pi in inbire. Des pre cei adormiti i despre cei reimapi

2.

i am trimis pe Timotei, fratele

nostru ci slujitorul lui Dumnezeu ci impreuna lucrator cu poi in Evanghelia lui Christos, ca s5, vi intareasca ci sii va imbarb5,teze in credinta, voastr5

3. Ca nimeni sä nu se clatine in tur-

bur5,rile de fati.. Cmi singuri stiti ci spre aceasta suntem pusi.

vii, la venirea Domnului. 1. Mari de acestea, fratilor, v5, rug5,m

ci vi indemnam, In Domnul Iisus, ca

dupä cum ati luat de la noi dreptar cum se cuvine sii umblati ci 85, placeti luí Dumnezeu in care chip si umblati asasi sporiti din ce in ce mai mult.

1315

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE TESALONICENI, 5

Fiindc5, stiti ce porunci v'am dat, de la Domnul Iisus. Caci vointa lui Dumnezeu aceasta este: sfintirea voastr5., ca sá va feriti de

Dupa aceea, noi cei vii, caro vom fi ramas, vom fi rap*, impreuna Cu ei, In nori, ca sa intampinam pe Domnul In vazduh, i asa pururea vom fi ou Domnul.

desfranare,

Astfel dar mIngitiati-va intro voi, cu aceste cuvinte.

Ca sa stie fiecare dintre voi sa sta.p&neascli vasul eau in sfintenie i in chiste,

Nu in patima poftelor, cum fac ganii care nu cunoso pe Dumnezeu. Nimoni sä nu nedreptateasca in trebud si sa nu ja mai mult de la fratele eau, cáci Domnul este riabumitor in toate acestea, dup.& cum v'am i spus mai inainte i v'am dat dovezi. Caci Dumnezeu nu ne-a chemat la necuratie, ci la sfintire. Drept acee,a, cel co defaimeaza ouvantul meu, nu defälmeazä un om, ci pe Dumnezeu, carele v'a dat pe Duhul eau eel &ant.

Despre iubirea frateasea nu aveti trebuinta ea sa vâ scriu, pentrucä voi

5.

Venirea Domnului va fdrd de mate. Fiji luminii trebue sd vegheze. Supunere cure mai marii no?tri. Sfdluiri qj urdri.

lar despre vremuri si despre ceasul sorocit, fratilor, n'aveti nevoie ca sa va scriem.

Caci singuri stiti proa bine ea ziva Donmului vine asa, ea un fur in puterea

noptii. Atunci efind vor zice: Pace si liniste ! atunci, far& de veste, da peste ei pieirea,

Si sa va puneti teat& ravna ca sa träiti in liniste, BA, faceti care ce are do facut i sa lucrati cu mainile voastre, precum v'am dat porunca,

la fel cum dan durerile peste cea insarcinata, i sctipare nu vor avea. Voi insa, fratilor, nu sunteti in intuneric, ca sa va apuce ziva aceea, ea un fur. Caci voi toti sunteti fil ai luminii si fii ai zilei; nu suntem al noptii, nici ai intunericului. Deci dar, sti nu derinim on i ceilalti, ci sa priveghem i sa fim treji. Fiindca cei ce dorm, noaptea dorm;

fa tä de cei din Mara de biserica i sti nu

bata.

insiva sunteti Invä,f,a,ti de la Dumnezeu

ca sh vâ iubiti unul pe altul. Aceasta o si faceti, fata de toti fratii din teat& Macedonia. Dar vä indemnam, fratilor, sa aveti plises peste prises!

Asa ineat sá umblati cuviincios

aveti trebuinta de nimeni. Fratilor, de,spre cei ce au adormit, nu voim ea fiti In nestiintli, ca 8ä nu va intristati in rand cu ceilalti care nu au nadejde, Deoarece, ciao& credem c5. Iisus a

murit EA a inviat, tot asa credem ca Dumnezeu, pe cei adormiti intru Iisus, aduce-i-va impreun5, cu el. Caci acea,sta va spunem, dupa cuvántul Domnului, ca noi cei vii, care vom fi ramas la venirea lui, nu vom lua inainte celor adormiti. Pentru oâ insusi Domnul, cu strigare mare, la glasul arhangholului si intru

trAmbita lui Dumuezeu, va pogori din cer, i coi morti intru Christos ver trivia intai.

cei

ce se imbata, noaptea se im-

Dar noi fiind ai zilei, sa hm treji,

imbraciindu-ne in platosa credintei i a dragostei i punand coiful rilidejdii de mantuire; De vreme ce Dumnezeu nu ne-a pus spre manie, ci spre dobandirea mantuirii, prin Domnul nostru Iisus Christos, Cel ce a murit pentru noi, pentru

ca noi - fie ca veghem, in viata, fie ca dormim in mormânt - cu el impreuna vii sa fim. De aceea, miingaiati-va intre voi, unul pe altul, asa precum EA faceti.

Va mai rugam, fratilor, sa aveti luare aminte pentru cei ce se ostenesc intro voi, pentru cei ce va carinuieso In Domnul si bine va sfatuesc;

1316

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a II-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE TESALONICEN1, 1

Si pentru munea lor socotiti pe ei vrednici de prisoselnicii, dragoste.

Träii intre voi in bunä. pace.

Toate puneti-le la incereare; tineti ce este bine; Feriti-v5, de orice infatisare a

V5, rugam insä, fratilor, dojeniti pe cei Tali, de randuiara, imbärbittati pe

Si insusi Dumnezeul päcii s vä sfinteasch pe voi deskva,rsit, i duhul

cei slabi de inger, sprijiniti pe cei neputinciosi, fiti indelung rabd5,tori fa tä de toti.

vostru

tineti-va de cele bune, unul fa t& cu altul

El va si indeplini. Fratilor, rugati-va pentru Doi.

Luati seama sa' nu räspläteascä, cineva cuiva rkul ou ritu, ci totdeauna fatä, cu toatä lumea.

Bucurati-vit pururea. Rugati-va necontenit. Dati multumitä, pentru toate, citci aceasta este vointa lui Dumnezeu, pentru voi, intru Christos Iisus. DU1iU s nu-1 stingeti. Proorocirile s nu le scoboriti.

i sufletul i trupul pazeasc5,-se In intregime, f5,ril de prihand, intru venirea Domnului nostru Iisus Christos! Credincios este col care Wt. chiamii..

Imbrátisati pe toti fratli, cu

rutare sfantä. Juru-v5, pe voi, intru Domnul, ca sä cititi scrisoarea aceasta tuturor sfintilor frati. Darul Domnului nostru Iisus Chri-

stos stt fie cu voi. Amin !

EPISTOLA a II-a A SFANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE TESALONICENI 1.

Pavel

lawlei

credinfa

Tesalonic,enilor.

Christos rdsplätefte fi la buni si la rai. Pavel si Silvan si Timotei, Bisericii Tesalonicenilor in Dumnezeu Tatal nostru

si in Domnul Iisus Christos, Dar vouä i pace, de la Dumnezeu DAM nostru si de la Domnul Tisus Christos.

Datori suntem, fratilor, sä, multumim pentru voi pururea lui Dumnezeu, precum se cuvine, fiindc5, creclinta voa, stri crest° covârsitor i dragostea fiec5,ruia din voi prisoseste fattt de fiecare; Astfel incal noi insine ne ritudam Cu voi, in Bisericile lui Dumnezeu, pentru

statornicia i credinta voastrit, in toate prigonirile voastre i in stramtoräzile pe care le suferiti. Cu voi Be aratil un semn invederat

al dreptd judecEti a lui Dumnezeu, in invrednicirea voastra de imp5,rAtia lui Dumnezeu, pentru care pátimiti,

De vreme ce drept este inaintea lui Dumnezeu sit riísplaeasdi cu necaz color

ce vä nec5jesc pe voi,

lar you& celor necàjii s vä dea odihni", aläturea cu noi, atunci cand

Domnul Iisus se va ivi din cer, cu ingerii putelii sale, In viipaie de foc, d va °Audi pe cei ce nu cunose pe Dumnezeu si pe cei ce nu se supun Evangheliei Domnului nostru Unii ea acestia lua-vor ca pedeapsit pieirea vesnic5. de la fata lui Dumnezeu si de la slava täriei dumnezeesti, In ziva aceea °And vs, veni sit se

preanareasc5; intru sfintii säi d sit fie privit cu uimire de ciitre toti coi ce au crezut. Intro ei fi-veti i voi, pentru mitrturia noastr5,, intre voi,

cre-

Pentru aceasta,, ne i rugiim pururea pentru voi, ca Dumnezeul nostru sii vä, fach vrednici do chemarea sa

implineasca. cu putere, toatii pornirea

voastrl spre bunitate, tot lucrul ere-

dintei voastre, Ca si, se prearaitreasca, in voi, nurude Domnului nostru Iisus i voi insul, prin darul Dumnezeului nostru si al Domnului Tisus Christos.

1317 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a II-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE TESALONICENI, 2, 3 La care v'a chemat prin Evanghelia

2.

Antichrist se arate/ inaintea venirii /ui Christos. Stdruinta in credinta cea dre,aptig.

In privinta venirii Domnului nostru

Iisus Christos si a adunärii noastre impreund cu el, vit rugitm, fratilor, Si nu vit 15,sati prea degrabit zguduiti in cugetul vostru, nici 85, vit sp5imfintati, nici de duh proorocese, nici de vorbi, nici de vre-o scrisoare ca pornitit de la noi, precum oi ziva Domnului a sosit.

S5, nu vä amigeasci nimeni, cu

nici un chip. C5,ei ziva Domnului nu va sosi pfini ce mai intfii nu va veni darea de credint5, si nu se va da pe fatel omul nelegiuirii, fiul Protivnicul inältfindu-se mai pro-. sus de tot ce se numeste Dumnezeu sau e

fitcut pentru inchinare, asa incit si se aseze in templul lui Dumnezeu si pe sine

85, se dea drept Dumnezeu. Nu vi adueeti aminte 05 pe cfind

eram Mai la voi, và spuneam ace.ste lucruri?

$i acum stiti bine ce-1 opreste ea si nu se arate decfit la vremea lui. Pentru cii, taina färidelegii se si infi-

ripeazá, numai ci este unul care o sine acum pe loo, pin& ce va fi dat laoparte.

i atunci se va aräta eel firi de lege,

pe care Domnul Ems II va ucide cu

Buflarea gurii sale si-1 va nimioi cu lucirea venirii sale. lar ivire,a aceluia va fi prin lucrarea

lui Satan, insotitä de tot felul de puteri si de semne i de minuni minoinoase, $i de am5,giri nelegiuite, pentru fiii pierzärii, fiindc5, n'au primit iubirea, adevirului, ca si se mantuiascii. Pentru aceea, Dumnezeu le trimite

amagiri puternice, ca sà dea creziunint

noastrit, ea si cistigati

nedreptatea. lar noi, fratilor iubiti de Domnul,

datori suntem totdeauna sà multumim lui Dumnezeu pentru voi, oà v'a ales Dumnezeu din ineeput, spre mfintuire, tntru sfintirea Duhului i tntru oredinta adevirului,

voi partea

Christos.

Drept aceea, fratilor, stati

tineti predaniile pe care le-ati

invitat, fie prin ouvint, fie prin epistola noastri.

lar insusi Domnul nostru Revs

Christos i Dumnezeu, Tatil nostru, ca-

role ne-a iubit pe noi i ne-a dat, prin darul siu, vesnic5, mingiiere i buni nideide,

S5, mângâie inimile voastre vi intireascii,, la once fapt5, bung EA la once vorb5, bung' S.

Ind,emn a rugikiune, pentru reloptindirea cuvdntului Evangheliei. Tesalanicenii trebue di se fereasoi de cei gird rdnduiald.

Pe Magi toate acestea, frati/or, rugati-vi pentru noi, ca cuv5,ntul Domnului sä-si facit drumul, grabnie, i ca si la voi 85, se preamareaseä, i ea sä, ne izb5,vim de oamenii ne-

Cad creclinta nu este a

tuturor. Ci credincios este Domnul, el care vi va intiri si v5, va p5,zi de cel vielean Despre voi ineredintati suntem in Domnul 05, cele ce vi porunoim le faceti si le yeti face. lar Domnul sá indrepteze inimi/e voastre spre dragostea, lui Dumnezeu spre ribdarea lui Christos f

Fra,tilor, vi poruncim in numele Domnului nostru Iisus Cbristos, si feriti de erice frate care umbra färà de rfinduia15, si nu dupi invittatura primita'

de la noi,

min ciunii ,

$i ca sit cadit sub (Nandi toti coi ce n'au crezut adevitrul, ci au indrigit

i

voastri la marirea Domnului nostru Iisus

Ciici singuri stiti cum trebue sä, citl-

cati pe urmele noastre, cà noi n'am fost fart% de rfinduiali, °and am fost In voi, Nici n'arn mfincat de la cineva, pline in dar, ci ou munci si cu trucht am lucrat noaptea ri ziva, ca sá nu impovitrim pe nimeni dintre voi. Nu doar ci n'avern puterea aceasta, ci ca si v5, dim o pildit ou noi insine ea ea faoeti ca noi.

1318

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA La A SF. APOSTOL PAVEL CATRE TIMOTEL 1

Cand ne aflam la voi, v'am dat

porunca aceasta: cine nu vrea s lucreze acela sli nu manfince. Si auzim ea, unii de la voi umb15, tint nici un rost, nu lucreaz5, nimio, ci se amestecti in treburile altora. Unora ca aoestora le poruncim indemnitm in Domnul lisus Christos ca sà: munceasa in liniste manance pfiinea de ei agonisita.

vtuitul nostril din epistola aceasta, pe insemnati i 85 nu mai aveti

acela

ou el nici un amestec, ea sii-i fie rusine. Dar nu-1 socotiti ca pe un vrajmas, ci dojeniti-I ca pe un frate. Si insusi Domnul pacii

lar voi, fratilor, nu pregetati

you& pace totdeauna i in tot chipul ! Domnul fie ou voi cu toti ! Urarea mea cu maim mea a lui Pavel; ace,sta este sernnul meu in orisice scrisoare. Asa scriu.

Si (lac& vre-unul nu aseultä de eu-

tos cu voi toti !

faceti ce e bine.

Darul Domnului nostru Iisus Chiis-

EPISTOLA I-a A SFANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE TIMOTEI Noi stim cim legea este bun5, dac5,

1.

Invdteitura Evanghtliei trebue teritei de invakituri departe. Legea i darul lui Christos. Pavel se dd pe sine pildd. Imeneu Alexandru.

se foloseste cineva de ea potrivit legii,

Pavel, apostol al lui Christos Ems dupli porunca lui Dumnezeu MAntuitorul nostru i a lui Christos Iisus nadejdea noastr5, Lui Timotei adevaratului fiu intru credinta, dar, milfi, pace, de la Durnnezeu Tatal pi de la Christos lime, Domnul nostru.

cuviosi

Când am plecat in Macedonia, te-am

indemnat sä, risimai in Efes, ea 85, pui

In vedere efitorva

sit

nu inve0 in-

viitaturi steáine, Nici sim ja aminte la basme i la ghenealoghii flir5 de sf5,rsit, ca unele

care dan prilej la intreb5,ri in loe s5 dea tocmirea lui Dumnezeu cea din credintil,

Pe cand tinta poruncii Domnului este dragostea, din inim5, curata, din cuget bun si din credintii nefittarnica'. In privinta acestora unii au calcat

al5turea i s'au intors spre desartii, vorbire.

Ei vor sit

fie inviit5,tori ai legii,

dar nu inteleg nici cele ce spun, nioi lucrurile despre care se rostese cu rie.

Stiind aceasta c5, legea nu este pus5,

pentru cel drept, ci pentru cei farti de

lege pi fazvrätiti, pentru cei necinstitori de Dumnezeu i pacatosi, pentru coi nei spurcati, pentru ucigasii de i ucigasii de mama, pentru ornoritorii de oameni, tat5,"

Pentru desfrânati, pentru sodomiti, pentru vânzatorii de oameni, pentru min-

cinosi, pentru cei care jura stramb pentru tot co sta impotriva

slinatoase, Dup5 Evanghelia mimririi fericitului

Dumnezeu, care mi-a fost incredintat5. mie.

Multumesc celui ce in'a

lui Christos Iisus Domnul nostril,

c5,

m'a socotit credincios 1.1 m'a pus s5-i slujesc,

Pe mine care mai inainte huleam,

prigoneam i infruntam. Totusi am fost miluit, eimci, in necredinta mea, am lucrat din nestiint5,. Ci a prisosit cu bogatie darul Dom-

nului nostril, impreunä cu credinta

cu dragostea cea intru Christos Iisus. Vrednic de ineredere FA de toat5,

primirea e cuvantul ca Iisus Christos a venit In lume ea sr, intintiliasch, pe

cei p5,ca'tosi dintre caro eel dintili sunt eu.

1319 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA La A SF. APOSTOL PAVEL CATRE TIMOTEI, 2, 3

Ci toomai pentru aeeea am fost

miluit, ca Iisus Christos sa arate mai intAi, in mine, toatä indelunga sa rabdare, drept pad& celor ce erau 85, creada intrInsul spre dobandirea vieii vesnice. Impiiratului vecilor, nemuritorului, neviizutului, singurului Dumnezeu, fie cinste i marire in vecii vecilor. Amin! Aceasta porunch iti dau in seamä, hule Timotei, ea potrivit proorociilor fii,-

cute mai inainte asupra ta, sä te lupti

lupta cea buna, dupä cuviintul lor, Avänd eredintä i cuget bun, pe care firadca unii le-au lepädat, s'a Alirämat cu ei corabia credintei: Dintre acestia sunt Imeneu si Alexandru, pe care i-am dat Satanei, ca se invete sä nu huleasca.

pletit si din aur sau din margaritare sau

din vesminte de mult pret;

Ci, precum se ouvine unor femei care se filgidueso temerii de Dumnezeu, facandu-0 lor podoabit din fapte bwie.

Femeia sit invete in 1inite, cu toatä ascultarea. Nu ingliduesc femeii niel sä invete

pe altul, nici ni stäpaneasca pe bärbat, ci sit stea finistita. Ca Adam s'a zidit fntai, apoi Eva. i

nu Adam a fost amagit,

ci

femeia, amagitit fiind, s'a facut ciileatoare de porunca.

Dar se va mantra prin nastere de fii, dad, starueste, cu deplina telepciune, in credintii, in iubire

i

In

sfintire. 2.

3.

Rugdciuni pentru top:. Dumnezeu este unul

ci najlocitorul unul. Cutiosia celar care

Episcopii

creftine.

se roagd. Femeia in Bisericit

Vii, indemn deci, inainte de toate,

sä faeeti cereri, rugäciuni, mijlociri, multumite, pentru toti oamenii,

i diaconii. Taina credintei

E euvant prea adevarat ca, daca

pofteste cineva episcopie, bun lucre pofte§te. Se cade ins& episcopului ni fie fara

Pentru imparati i pentru toti care sunt in inalte dregátorii, ca ea* petrecem viata hub, i tihnitä, intru toatii teme-

de prihana, barbat al unei femei, treaz, fntreg la minte, cuviincios primitor de streini, indemanatic sit invete pe altii,

inaintea lui Dumnezeu, Mitntuitorul nostru,

nesfadnie, neiubitor de argint, Bun chivernisitor in casa lui, avänd copii aseultatori, fntru desaviirsita buna euviinta. Caei dad'," cineva a sa casi nu stie

rea de Dumnezeu i buna cuviint4 Ca ace,sta este lucru bun si primit

Care voieste ea toti oamenii sä se mântuiascit si di vie la cunostinta ade-

värului. Caei unul este Dumnezeu, unul este

mijlocitorul intre Dumnezeu i oameni:;cel ce s'a fäcut om: Christos Iisus,

Nebetiv, nedeprins sä bata, ci bland,

sä vi-o randuiaseä, cum va parta grija de biserica lui Dumnezeu?

Episcopul sä nu fie de curând sadit

in via Domnului, ca nu cumva trufindu-se sa cada in osanda diavoluiui. Mai trebue sä aiba m5,rturie bunit de la cei de dinafarit, ca sli nu cada in

Care s'a dat pe sine pret de räscumparare pentru toti, precum s'a dovedit la timpul cuvenit. Spre aceasta pus am fost crainic

apostol - adevär gri;esc, nu spun

minciunit - invittätor paganilor, intru credinta i adevar. Vreau asa dar ea barbatii sá se roage in tot locul, ridicand mâini eucernice,färä de mink) si färii, de galceava. Asijderea i femeile, sb," se poarte In port cuviincios, fificandu-si lor podoabit din sfialii si din cumpitare, nu din par fin-

ocara si in cursa diavolului. Tot asa, diaconii sä fie oameni de cinste, nu indoielnici la cuvänt, nebäutori de vin mult, nu agonisitori de eilstig rusinos, Pastrilnd taina eredintei fntru cuget curat.

Dar si acestia ea fie mai intäi

pusi la inceroare, apoi, daca se dovedesc

fara prihana, sa se diaconeasea.

1320

www.dacoromanica.ro

/

EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE TIMOTEI, 4, 5

Femeile lor apijderea sa fie

on-

viincioase, neclevetitoare, cu luare aminte,

credincioase intru toate.

Diaconii ea fie barbati ai unei femei, rosteascit bine casete i pe

copiii lor. Ca acei care au slujit bine treapta bun& lorupi dobandesti i mutt& indriiznealä, in credinta cea intru Christos Iisus.

Ii scriu acestea depi am nii,dejde ca voi veni la tine fitra intarziere; Daci ins& zabovesc, sâ tii cum

trebue sä, petreci in casa lui Dumnezeu

folos, avänd fitgaduinta vietii de acum pi a

celei ce va sa vie.

Plin de adevar este &lest ouvänt vrednio de toata primirea.

Fiindcb, pentru aceasta ne ostenim

ne luptam, oaci ne-am pus nädejdea In Dumnezeul oel viu, care este Mantuitorul tuturor oamenilor, in deosebi al credinciopilor.

Acestea sit le poruncepti i sa, le dai de inviltaturli. Nimeni sit, nu dispretuiasca tineretele tale, ci te fa pildä credinciopilor cu cuvantul, cu purtarea, cu dragos tea, ou

Si cu adevärat, mare este taina creptinittätii: Dumnezeu s'a arätat in

credinte, ou curatia. Pauli la venirea mea, ja arninte la oitit, la indemnat, la invigatura. Nu fi nepasätor fata de darul

a fost crezut in lume, s'a inaltet intru

proorocire, cu punerea mainilor preotiei. Cugetä, la acestea, tine-te de ace-

care este Biserica Dumnezeului celui viu, stalp i temelie adevitrului.

trup, s'a indreptat in Duhul, a fost väzut de ingeri, s'a propoviduit intre neamuri, mitrire. 4.

mincinosi ce au sd vie. Po-

runci date lui Timotei.

Dar Dahill gaiepte lämurit cii in vremile cele de apoi, unii se vor de-

parta de la credintä luand aminte la duhurile cele ingelätoare pi la inviitaturile demonilor,

Prin fäärnicia unor mincinopi, care mint infierati in cugetele lor. Aceptia opreso de la cäsatorie pi de la

unele bucate, pe care Dumnezeu le-a facut, spre gustare cu multumitä pentru cei credinciopi pi pentru cei co au cunoscut adevärul.

De vreme ce once fapturit a lui

Dumnezeu este buna i nimic nu este de lepädat, &lea se la cu multumita, CAM se sfintepte prin cuvantul lui Dumnezeu i prin rugaciune. Punandu-le inainte fratilor, toate acestea, vei fi bun slujitor al lui Christos Iisus, arittändu-te hränit cu cuvintele credintei pi ale bunei invittäturi de care te-ai tinut. lar de basmele cele lumepti i babepti, te ferepte. Ci deprinde-te pe tine cu buna oucernicie. Cad deprinderea trupeasca la putin folosepte, dar evlavia spre toate este de

ce este intru tine, care ti s'a dat prin

stea, ca inaintarea ta sit fie invederatit pentru toti. Päzepte-te pe tine insuti i invätätura; stitruepte in ea, caul fitcand

aceasta, pi pe tine te vei mantui pi pe oei care te asoultit. 5.

Cum trebue a indemna.Care vdduve trebuesc

ajutate. Despre preo(i. Despre pdatosi.

Pe cel batran sâ nu-1 infrunti, ci indemni ea pe un parinte; pe cei mai tineri, ca pe frati.

Pe femeile bittrane indeamni-le ca pe nipte mame; pe cele tinere, ca pe suron, in toata curittia. Pe cele vitduve cinstepte-le, pe cele cu adevärat vaduve. Dacii, vre-o vaduva are feciori sau nepoti, aceptia sa se illy* sa cinsteasca in frica lui Dumnezeu mai intai case lor pi sä, dea ritsplittire parintilor, pentru ea aceasta este bine pi primit inaintea lui Durnnezeu.

Cea ou adevarat vaduva pi fames& singura are niidejdea in Dumnezeu stitruepte in cereri i in rughciuni, noaptea i ziva. lar cea care tritiepte in desflitari, depi vie, e moarta. aceste porunoi, ea Bil fie fin it de prihanit.

1321 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA I-a, A SF. APOSTOL PAVEL CATRE TIMOTEL 6

Daca inui cineva nu poartä grijä,

de ai si si mai ales de ai oasei, s'a lepti,dat de credintä si este mai fan cleat un

Nu pune, proa degrabit, peste nimeni, nioi nu te face pärtas la piimatele streine. Pästreazit-te pe tino

neeredincios.

curat.

Nu mai bea numai apit, ci foloseste-te de putin vin, pentru stomaoul tau i pentru desele tale slabiciuni. Pácatele unor oameni sunt proa invederate i merg de mai inainte la judecatä, ale altora insä se aratis, mai pe

Vilduva care are mai putin de sai-

zeci de ani sit nu fie inscrisit intro vitduve numai dacli a fost femeia unui sin-

gur bitrbat, Bine cunoscutä, pentru faptele ei bune; dacit adicit crescut copiii, dadi a fost primitoare de streini, ciao& a spälat picioarele sfintilor, daeä a venit

urmit.

Tot asa i faptele cele bune: se aratii de departe, kä chiar cand este intealtfel nu pot sá stea asounse.

In ajutorul celor strämtorati, dacä s'a tinut staruitor de tot ce este lucru bun.

lar de vitduvele cele tinere te fe-

6.

reste. Ciici atunci cänd se infierbanteaz4 impotriva lui Christos poftesc sti se mitrite,

Purtarea robilor cregtini. Invdtatorii minDespre coi poftitori de avufic. Despre datoriile color bogafi.

Si-si agoniseso osindä, fiindoit si-au

°Meat legiimintul

Dar in acetasi timp se invatit

Cei ce se gäseso sub jugul robiei

fie lenese, umbland din casa, in ems& ; Eli nu numai lenese, ci i limbute, i isoo-

socoteascit pe stiipilnii lor vrednici de toatit cinstea, ca sá nu fie hulite numele i invittätura lui Dumnezeu. lar coi ce au credinciosi ca stitpäni sit nu-i dispretuiascä, sub cuvänt cá sunt frati in oredintit, ci si mai mult sä-i slujeascit, tocmai fiindoá primitorii bunei lor slujiri Bunt credinoiosi Efi. proa iubiti. Aceste,a sái inveti i sä, le porunoesti. Dad., invatä, oineva intealt chip si

ditoare, gritind cele ce nu se cade. Drept aceea, hotiträso ca vitduvele tinere sä se mitrite, di sib& copii, sä-si yacht de case, si sä, nu dea protivnioului

nici un prilej de °mfg..

Clici unele s'au i fritors, ca sä se duo& dupä Satana.

Dad', vre-un frate sau vre-o suit

credincioasit are in cask% vaduve, sä sib&

grija lor, ca Biserica sit nu fie impoväratil, ci sit poatit sá ajute pe cele cu adevitrat váduve. Preotii coi ce-si in bine dreg5,toña sit, se invredniceaadt de indoitit

nu se tine de ouvintele cele sltnittoase ale

Domnului nostru Iisus Christos si de invätittura cea dup.& buna credintä, Acela e un ingamfat, nu stie nimio,

cinste, mai ales coi ce se osteneso in cuvânt i in invä,taturii. Pentru cá scriptura zice: Sä, nu legi gura boului care treerit, Vrednic

de boala cercetärilor si a carturilor de cuvinte, din care pornesc bolind

pizma, sfada, defäimirile, bänuielile nedrepte, Galcevile neourmate ale oamenilor stricati la minte i lipsiti de adevär, care

este lucdttorul de plata sa. Pfkrä impotriva preotului sr, nu

primesti, färit numai din gura a doi ori

a trei martori.

Pe (lei ce piteittuese musträ-i de fatä ou toti, ca i ceilalti sit Te jur inaintea lui Dumnezeu si a

lui Taus Christos FA a ingerilor lui color alesi, sit plizesti aoestea, fir& hoti-

tire de mai inainte luatit nefäolind nimio ou pärtinire.

socoteso ni, evlavia este un mijloc de cästig.

i inteadevir evlavia este dar atunci cb,nd se indestuleazit cu ce are.

Pentru ni. noi n'am adus nimio in

lume,

tot asa cum nici nu putem

scoatem ceva din ea afar5., Ci, avand de mänoare i imbriioitminte, ou acestea fi-vom indestulati.

1322

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a

,A SF. APOSTOL PAVEL CATRE TIMOTEI, 1

Cei ce vor sit se imbog5.teascA, dimpotrivA, oad in ispita si in 1a i in multe pofte nebunesti i vätämatoare ca uncle

care cufundá, pe oameni in pierzanie In osAnd5,.

Cacti iubirea de argint este radacina tuturor räutittilor i cei ce au pof-

tit-o cu infocare au ratacit de la oredinta si s'au stritpuns au multime de dureri.

Ci tu, omule al lui Dumnezeu, fugi de acestea i urmeaza dreptatea,

oucernicia, credinta, dragostea, ritbdarea,

Pe caro, la timpul cuvenit, o va

aritta fericitul si singurul stapAnitor, ImpAratul impitratilor ii Domnul domnilor,

Cel ce singur are nemurire i lo-

cueste intru lumina neapropiatit, pe care nu 1-a vitzut nimeni dintre oameni, nici nu poate sä-1 vadit. Lui oinste si stap5,nire vesnicä ! Amin!

Celor bogati in veacul de acum

porunceste-le sä nu-si faca inchipuiri trufase, nici sà-si pun& nadejdea in bog&tia cea, nestatomicA, ci intru Dumnezeu,

care ne dà cu belsug toate, spre indulcirea noasträ.

blAndetea.

Lupt5,-te lupta dreapt5, a credintei,

Porunceste-le sit fac5, ce e bine, s5, s5, fie

cucereste viata vesnica la care ai fost

se inavuteascá in fapte bune,

fata lui Pontiu Pilat, miirturisi frumoasa lui märturisire,

0 Timotei! pitzeste ceca ce ti s'a incredintat, depArtAndu-te de vorbirile desarte i lumesti si de impotrivirile stiintei minamos numite astfel,

chemat si pentru care ai dat bunä m5,rturisire inaintea multor martori. Porunce,scu-ti inaintea lui Dumnezeu, cel ce aduce toate la viatil, inaintea lui Iisus Christos, cel ce, in

8ä ptizesti porunca., f5,rit pat.& fir5,

vin5 pan& la arAtarea Domnului nostru Iisus Christos,

darnici, BA fie cu mima larg5 Agonisindu-si lor bun& temelie in veacul viitor i cAstig5,tori facAndu-se vietii celei adevArate.

De care unii legAndu-si sufletul, au cälcat aidturi cu credinta. Darul fie ou voi !

EPISTOLA a II-a A SFANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE TIMOTEI Imi aduo iarà4i aminte de credinta

1.

Pavel laudcl pe Timotei. Loida i Eunice.

Credinfa i nvdfcltura ilincitoasci trebuese pclzite. Lauda lui Onisi for.

Pavel, apostolul lui Christos Iisus, prin voia lui Dumnezeu, ca sä vestesc flig5.duinta vietii care este in Cluistos Iisus,

Lui Timotei, iubitului fiu, dar, mil5

pace de la Dumnezeu Tatàl i de la Christos Iisus, Domnul nostru! Multumesc lui Dumnezeu, pe care 11 slujesc ca qi stramosii mei intru cuget curat, ca te pomenesc neincetat, si i noapte, in rugaciunile mele. CAoi imi aduc aminte de lacr5,mile tale si ara dor mare 85, te vAd, ca s5, mA

bucur din toati mima.

ta neprefitcuta, care, precum s'a sAlasluit

intAi in bunica ta Loida si in mama ta Eunice, tot asa sunt incredintat cA intru tine. Pentru care cuvAnt, te indemn tu i aprins darul lui Dumnezeu, cel ce este

In tine, prin punerea mâinibor mele, Caci Dumnezeu nu ne-a dat duhul temerii, ci al puterii si al dragostei al mintii sänittoase.

Deci, nu te ruina de mirturisirea

Domnului nostru, nici de mine, care sunt in temnità pentru el, ci cu puterea lui Dumnezeu, fii partas necazurilor Evangheliei. El ne-a mAntuit i ne-a chemat cu chemare sfAntit, nu dupi faptele noastre, oi dupä a sa gAsire cu cale si dup5, darul

11323

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a II-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE TLMOTEI, 2

ce ne-a fost dat in Christos Iisus, mai inainte de inceputul veacurilor, Iar acum s'a dat pe fat& prin

lar eind se luptä cineva la jocuri, nu ia cununa, dacà nu s'a luptat chip& legile jocului.

tarea Mantuitorului nostru Christos Iisus,

Cuvine-se ca plugarul ce se osteneste sá minince mai intai din roade.

Evanghelie.

Domnul iti va da pricepere in toate. Adu-ti aminte de lisus Christos,

ce] ce a nimicit moartea si a adus la lumina viata i nemurirea, prin a sa Spre ace,asta pus am fost propoviduitor i apostol i invitätor Din aceasti pricin i sufar toate acestea, dar nu mä, rusinez, c tiu cui am crezut i sunt ineredintat cà puternic este sit pizeasca odorul meu, pink, la ziva cea mare. Tine-te de dreptarul invatäturilor sänittoase, pe care le-ai auzit de la mine, cu credint,a si cu iubirea ce este in Christos Iisus. Odorul eel bun ce ti s'a incredintat,

phzeste-1, cu ajutorul Sfantului Duh, care silislueste intru noi. Stiti cà toti cei din Asia s'au le-

care a inviat din morti si este din neamul lui David dupä Evanghelia mea.

Pentru aceastä Evanghelie sufar

ping acolo, ci sunt tinut in lanturi ca un ficittor de rele. Dar euvantul lui Dumnezeu nu tie de lanturi.

De aceea, toate le rabd, pentru

oei alei, ca i ei sit Oki parte de mantuirea care este in Christos Iisus si de milrirea vesnica. Adevarat este cuvintul: Dacä am murit impreunii, cu el, vom i invia impreuni, cu el.

Dacä stäruim in ribdare, vom

padat de mine, dintre care Figel Ermogene.

Dornnul sa aibà milà de casa lui

Onisifor, cici de multe ori mi-a inviorat

sufletul gi de lanturile mele nu s'a rusinat,

Intelege cele ce-ti graie,sc.

tmpäräti impreunä cu el; de-1 vom tägädui, 10 el ne va tigadui; Dacä, Ii suntem neeredinciosi, el

famine credincios, cad nu poate 84 se Vágiduiasei pe sine insusi. Aminteste-le de acestea

i

jurä-i

Ci sosind in Roma, a cercetat

inaintea lui Dumnezeu sä nu se certe,

Ditruiasea-i Domnul, ea in ziva cea mare, mil& sä, gaseascii de la Domnul.

seste, fárä numai la surparea &smith.-

despre mine cu sarguintá i m'a gäsit. Tar °US slujbä mi-a fricut el in Efes, tu stii mai bine ca oricine.

torilor.

Sileste-te si te ariti pe tine insuti

lamurit inainte,a, lui Dumnezeu, lucriltor cu fati curatit, drept indreptand euvantu adevarului. Iar d lumestile i desartele vorbiri te fereste. Oki ele vor spori nelegiuirea

2.

Cununct celor ce 88 ogeec pentru Chrietos. Cum trebtte ed petreach cei buni. Impotriva lui I meneu i a altor invciff tori mineinefi.

Tu deci, fiul meu, intäreste-te in darul care e in Christos Iisus, Si cele ce ai auzit de la mine, cu multi martori de fatä, acestea le lucredinteazi la oameni credinciosi, care vor fi destoinici sà invete si pe altii. Ia-si partea ta de suferinti, ea un bun ostas al lui Christos Iisus. Nici un ostas cand inträ in ostire nu se ineurci, in treburile vietii, tocmai ea pe plac sä fie celui care strange oeste.

pentru cuvinte, ceca ce la nimio nu folo-

tot mai mult, Si euvintul lor va roade ca gangrena. Asa fel aunt Imeneu si Filet, Care au riticit de la adevir, zicind cä invierea s'a si petrecut, si ristoarnit credinta unora. Ins& temelia pus& de Dumnezeu

stä neclintitä, având pecetia aceasta: Cunoscut-a Domnul pe cei ce stunt ai lui, sit se depärteze de la nedreptate oricine

care numeste numele Domnului. lar intr'o casii mare nu sunt numai vase de aur si de argint, ci si de lemn si

de lut;

i

unele aunt spre einste, lar

altele spre necinste. 1324

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a II-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE TIMOTEI, 3, 4 Deci, daca se va curäti cineva pe

sine de acestea, va fi vas de cinste,

sfintit, de bunä treaba stäpauului, giitit spre orice lucru bun. Apoi, de poi tele tineretilor fugi urmeazii dreptatea, credinta, dragostea, pacea cu toti cei ce chiamä pe Domnul din inimä curata. Tino-te departe de intrebärile nebuneati i neziditoare, bine atiind cA, dau

prilej de ceartä. Ci unui slujitor al Domnului nu i se cade sä se certe, ci sä fie bland ata eu toti, destoinic sä, dea inviitätura, räbdätor la necaztui, Meter sil dojeneascil cu blandete

pe cei ce atan impotrivi, ea doar le-o

da Dumnezeu pochinta spre cunoaaterea adevärului,

Si aduai fijad de el din nou la

viata, ca sä facá, vointa lui Dumnezeu, sä se trezeascä din cursa diavolului. 3.

Rclutatea pi piicatele vremurilor din 'timad.

Timotei, urniap credincios al lui Pavel. Scriptura insultatit de Dumnezeu. Aceasta insä sä tii cit, in zilele din urmä, vor veni vremuri cumplite,

Ca vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de argint, lauddroai, trufaai, hulitori, neascultatori de pärinti, nemultu-

impotriva adevärului, oameni stricati la minte i netrebnici pentru credintä. Dar nu vor merge mai departe, pentru ea' nebunia lor va fi invederata, tuturor, precum a fost ai a acelora. Tu lusa", ai urmat invätätura mea, stradania mea, tinta mea, credinta mea, indelunga mea räbdare, dragostea mea, ingäduinta mea, Prigonirile i suferintele care mi

s'au ficut in Antiohia, in Iconia, in

Listra, cate goane toate pc care le-am indurat. Si din toate m'a izbávit Domnul. Ci toti care voiesc sä trädascii, cu-

cernic in Christos lisus vor fi prigoniti. lar oamenii rai í amägitori vor merge din ritu in mai räu, rätiicind pe altii q't rätuícii ei Tu insé ramai in cele ce-ai inviitat si de care esti incredintat. deoarece atii de la cine ai primit invä4äturii, S't fiindeä, de mic copil, cunosti Sfintele Scripturi, care pot sä, te intelepteascä, spre mantuire, prin credinta cea intru Christos Luis. Toatä scriptura este insuflatii de Dumnezeu si de folos spre invgitatura, spre mustrare, spre indreptare, spre inte-

leptirea care duce la dreptate,

Astfel ca omul lui Dumnezeu

fie desavarait, pregiltit pentru

()rice

lucru bun.

mitori, färä cucernicie,

Lipsiti de dragoste, neinduplecati,

clevetitori, neinfranati, nedomestnicl, neiubitori de bine, Vanzlitoti, porniti, ingamfati, iubitori de desfätäri mai mult decat iubitori de Dumnezeu,

Stitruinta impotriva celor abcItuti de la credinrd. Simfind cd slavitul este aproape, Pave/ chiamei 2)e Timotei pi pe Marca pi cere

aducii unele lucruri ale sale.

Mata apcirare. Urclri.

Avand infatiaarea adeväratei credintel, dar thgäduind puterea ei. Depärteazi-te ai de aceatia. Càci dintre aceatia sunt cei ce se vara prin casesi robesc pe muieruatele impovä-

rate de pitcate i purtate de multe feluri de pofte, Pururea invätand i neputand niciodatä, sé, ajungä la deplina cunoatintä a adevarului. Si dupil cum latines i Iambre,s s'au impotrivit lui Moise, aaa i acestia stau

In fata lui Dumnezeu i a lui Cluistos Iisus, care va sä judece viii mortii, jure-te pe tine pe arätarea lui a't pe irnpärätia lui: Propoviidueate cuvantul, stärueate cu timp q't färii de timp, musträ ceartä, indeamnä., cu toatá, indelunga ritbdare

dand necontenit Ciici va veni o vreme cand nu vor mai suferi invätiitura säniitoasä,, ci, dornici gadile auzul, li vor gritmadi invätätori dupg poftele lor,

1326

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE TIT, 1

vor intoarce ureehile de la adevar, i se vor indrepta dare basme.

.Alexandru, eilldärarul, mi-a facut multe rele; Domnul Ii va pläti dupä faptele lui.

Ins& tu fii treaz in toate, sufera

Pdzeste-te si tu de el, caci s'a

räul, fa lucru de binevestitor, fii cu toata

inima la slujba ta. Ca eu de-acum sunt gata pentru jertfil i timpul despärtirii mele a sosit. M'am luptat lupta cea bunä; am ajuns la capatul drumului, am pazit cre-

dinta. De aici incolo,imi sta inainte eununa dreptatii, pe care Domnul imi va da-o in Ziva Aceea, El, dreptul judecator, si nu numai mie, ci i tuturor celor ce au iubit arlitarea lui. Sileste-te sa vii curänd la mine, Caci Dima, iubind veacul de acum, m'a liisat si s'a dus la Tesalonic, Crescent

In Galatia, Titu in Dalmatia.

Numai Luca este cu mine. Ta pe Marcu i adu-1 cu tine, caci imi este de mare lo/os la slujba. Pe Tihic 1-am trimis la Efes. Wald vei veni, adu-mi felonul pe care 1-am 'ant in Troada, la Carp, precum i cärtile, mai ales pergamentele.

impotrivit loar-te cuviintiírilor noastre.

La inttlia mea aparare, nimeni nu mi-a venit in ajutor, ci toti m'au pärasit. Sä nu li se tina, in socotealit! Dar Domnul mi-a stat inteajutor

si m'a intarit, pentru ca, prin mine, Evanghelia di fie pe deplin vestitä si s'o

audii toti pagänii; iar eu am seapat din gura leului.

Domnul ma va izbävi de orice

lucru räu i mä va mintui, in imparatia sa cea cereasca. Lui fie miirire in vecii

vecilorl Amin ! Imbratiseazi pe Prisca si pe Acvila

si casa lui Onisifor. Erast a ramas in Corint; pe Trofim 1-am lasat in Milet, fiind bolnav. Sileste-te BA' vii mai inainte de inceputul iernii. Te imbratiseaza Eubul Pudentiu i Linu si Claudia si fratii toti.

Domnul sä fie cu duhul tau!

Darul sä fie cu voi! Amin I

EP1STOLA SrANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE TIT 1.

Inchiniiciune. Ducrul lui Tit, intru rinjghebarea bisericii din Creta. Ce /el Bunt Cre-

tanii. Toate sunt curate pentru cei curag.

Pavel, slujitor al lui Dumnezeu apostol al lni lisus Christos, pentru ere-

Pentru aceasta te-am läsat in Creta, ca sa indreptezi cele ce mai lipsesc

asezi preoti prin eetati, precum ti-am ränduit,

De este cineva Rini de prihanii, barbat al unei femei, avänd fii credin-

dina alesilor lui Dumnezeu ii pentru

ciosi, nu sub invinuire de destrfmare sau neascultatori.

buna cucernicie, Intru nädejdea vietii vesnice,

Dumnezeu, nu de capul lui, nu grabnic la

eunostinta adevarului celui intocmai cu

gaduite mai inainte de anii vecilor de

Dumnezeu care nu minte i care, la timpul cuvenit, si-a facut

cunoscut cuva,ntul sau, prin propovaduirea ineredintatä mie, dupi porunca Mantuitorului nostru Dumnezeu Lui Tit, adevazatului meu fiu, din

credinta noasträ amandorora, dar si pace, de la Dumnezeu Tatal si de la. Christos Iisus, Mäntuitorul nostru.

Caci se cuvine episeopului sa fie fära de prihanä, ca un iconom al lui manie, nu dat la bäutura, nebataus. nepoftitor de castig urn, Ci primitor de oaspeti, iubitor de bine, treaz la minte, drept, cuvios, in fränat, Tinändu-se de euvantul eel credin-

cios al invataturii, ca destoinie si fie si sä indemne la invatatura eel). Biwa,teas& si sit ratuiase& pe protivnici. Pentru ca aunt multi razvrätiti,

1326

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE TIT, 2, 3

gräitori in desert si inselitori, mai ales cei din táierea Imprejur, Cárora trebue sä le astupi gura,

ca unora care rdstoarni case intregi,

invitänd pentru agonisiti rusinoasä cele ce nu se cad. Unul dintre ei, chiar un prooroc al lor, a rostit: Cretanii sunt pururea mincinosi, fiare uricioase, lenesi i mäncitciosi.

Mirturia aceasta este adevirati;

pentru care pricinit mustri-i cu asprime,

Inde,amni pe robi si se supunâ sta.-

pänilor lor, si le fie bine plitcuti fntru touts, sit nu le intoarcii vorba, Sä nu fure nimio, ci sa le arate desävärsiti3," bunä, credinta, ca sä faci de

cinste intru toate invigitura Mántuitorului nostru Dumnezeu. Cici dam) lui Dumnezeu s'a dat pe

fati, mantuitor pentru toti oamenii, Invätändu-ne pe noi si lepidim pagfinitatea i poftele lumesti

i, in

veacul de acum, sä, taim, cu intreaga

ca sä, fie sinitosi In credin, i eft nu dea ascultare basmelor

intelepciune, ou dreptate i cu cucernicie,

isi intorc fata de la adevir. Toate aunt curate pentru cei curati; iar pentru cei intinati i necredin-

Mäntuitorului nostru Christos Iisus,

iudaicesti i poruncilor unor oameni care

s'a spurcat

ciosi nimio nu este curat, ci

lor si mintea i cugetul.

Ei spun tare di stiu pe Duranezeu, dar cu faptele lor Il tägaduesc, uriciune hind, nesupusi hind si la once lucru bun netrebnici. 2.

Sfaturi bdtranilor, biltrdnelor, tinerilor,

alugilor. Darul cel nuintuitor a'a ardtat

i sä asteptim fericita nädejde aritarea slavei marelui Dumnezeu si a

Carde s'a dat pe sine pentru noi,

ca sit ne izb5,veascit de tout& firidelegea

curitteascii un popor al lui, rávnitor de fapte bune. Acestea griiieste i indeamnä ceartii cu toatä, Vida. Nimeni si nu te dispretuiasci.

a. Cum trebue ad fie cei ce aunt Innoif iprin Duhul. Dezbindtorul trebue ()cola. Felurite

tuturor. Ci tu gritieste cele ce se cuvin

sinittoase. Spune bátranilor si fie treji, cinstiti,

intregi la minte, sinitosi in credintit, in dragoste, in räbdare;

Asijderea bittrfinelor, sâ alb& In

inatisarea lor o santa cuviinâ, si nu

fie zavistnice, si nu fie robite de vinprea

mult, si invete de bine, Ca si cuminteasci pe cele tinere iubeascit bitrbatii,

iubeascä,

copiii,

i sä, fie cumpätate, curate, gospodine, cu inimâ bunä plecate bärbatilor lor, ca sä nu fie vorbit de riu cu-

vantul lui Dumnezeu. Povitueste, asemenea, pe cei tineri si fie infriimati.

Intru toate aratii-te pe tine pildit

de fapte bune, dovedirtd In invitituri

nestriciciune, chute,

Cuvfint sinittos i fä.rit vini, pentru ea impotrivitorul sit' se rusineze, neavänd

de zis nimio rim despre noi.

Adu-le aminte si se supunit stäpa-

nirilor i dregAtorilor. sä asoulte, sä, fie

gata spre orice lucre bun, Si nu defaime pe nimeni, Ea nu se gälceveasci cu nimeni, sä fie linistiti, si arate dare toti oamenii deplinä band*. Pentru cá, i noi eram altädati fir& de mint°, neascultitori, amigiti, slujind poftelor i multor feluri de desatitri, petrecfind viata in räutate i pizmuire, uriti urindu-ne unul pe altul. Dar cfind bunätatea ii iubirea de oameni a Mäntuitorului nostru Dumnezeu

s'au arfitat, El ne-a mantuit, nu din faptele cele intru dreptate, sivarsite de noi, ci dup.& a lui indurare, prin baia nasterii celei de a doua i prin innoirea Duhului Sant,

Pe care l-a värsat peste noi, cu

bogatie, prin Iisus Christos, Mántuitorul nostru,

Ca, indrepandu-ne prin darul lui, si ne facem potrivit nitdejdii, mostenitorii vietii celei vesnice.

1327

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE FIL1MON

Cand voi trimite pe Artemas la

Vrednic de crezare este ace,st cuvint si asupra acestora voiesc sa marttirisesti

tine, sau pe Tihic, sargueste-te sà vii la mine la Nicopoli, caci acolo m'am hotärit s'a iernez. Pe Zonas, stiutorul de pravili, pe Apolos trimite-i mai inainte, cu buna ca nimio sa nu le lipseasca. i sä invete st ai nostri sa poarte

cu tarie, pentru ca acei ce au crezut in

Dumnezeu sá aibi grijä s'a se tina de fapte

cinstite. Ca acestea sunt bune pentru oameni si de folos.

lar de intrebarile nebunesti si de

ghenealoghii si de galceava, si de sfezile

pentru Lege, te fereste, caci sunt nefolositoare i desarte. De omul eretic, dupa intaia si a doua mustrare, departeaza-te, Deoarece stii cà unul ca acesta s'a ablitut si a cazut hi pacat, fiind singur de sine osandit.

grija de lucrurile bune, spre treburile cele de neapiírata nevoie, ca sa nu fie filfa de roadet.

Te imbratiseazii toti care sunt Cu mine. Imbratiseaza, pe cei ce ne iubesc intru credinta. Darul fie cu voi cu toti ! Amin !

EPISTOLA SFANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE FILIMON Pavel lauda' pe Filimon i milloceste ca ierte pe Onisim, robul 8du, priminclu-1

ca pe un trate in Domnul. Pavel, intemnitatul lui Iisus Christos, i fratele Timotei, prea iubitului Filimon, sotul nostru de lucru, i sorei Apia si lui Arhip, cel impreuna otean Cu noi, i Bisericii din casa ta, Dar vouà si pace de la Dumnezeu Tatui nostru si de la Domnul Luis

Pentru cuvantul dragostei irisa fac mai degrabá, o rugiuninte. Asa cum sunt, eu batranul Pavel, iar acum i intemnitatul lui lisus Christos, Te rog pe tine pentru copilul meu, pe care 1-am nascut fiind in lanturi, te rog pentru Onisim,

Cel ce altadata nu-ti era bun la

Christos !

nimic, dar acum i ie i mie de folos. L-am trimis inapoi la tine, Pe el, lidie& chiar mima mea! Eu vream 11-1 tiu la mine, ca, in locul tau, slujeasci intru

Multumesc pururea Dumnezeului meu, cand te pomenesc in rugaciunile

Evangheliei, Dar fax& de incuviintarea ta n'aro

mele,

voit sä fac nimic, ca fapta ta cea huna

Cid am auzit despre dragostea ta despre credinta pe care o ai catre Domnul Iisus i catre toti sfintii.

s'a nu fie de sila, ci de bunii, voie. Clici poate pentru aceea a fost des-

stinta a micarei fapte bune, pe care o

pentru mine, dar cu atat mai vartos pentru tine, si dupa trup i in Dom-

i ma rog ca partasia ta la credintä sa, se faca, lucratoare in deplina cunofaceti pentru Christos,

Caci am avut multa bucurie

mangaiere, din dragostea ta, intrucat inimile sfintilor, frate, s'au odihnit prin tine. Drept aceea, desi avand intru

Christos tot dreptul ah-ti porunceso ce

se cuvine,

partit de tine cAtva timp, ca vesnic fie al tau, De acum nu ca rob, ci mai presas de rob, ca frate prea iubit, mai ales nul.

Deci, daca mà socotesti partas cu tine, primeste-1 cum m'al primi pe mine.

lar de te-a pagubit cu ceva sau iti este dator ceva, pune aceasta in socoteala mea.

1328

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE EVREI, 1, 2 Eu, Pavel, fti scriu cu mana mea;

eu JO voi pIti, ca si nu fti spun ca tu, cu tine insuti, esti datornicul meu.

Asa, frate! Sa ma bucur I;d eu de tine intru Domnul ! Odihneste, In Christos, mima mea! Bine incredintat de ascultarea ta, sciis-arn tie, stiind c i mai presus cleat griiiese vei face.

Ci o data cu aceasta fmi çi prega-

teste loc de gazduit, fiindci nadajduesc, câ prin rugaciunile voastre voi fi daruit voua.

Te imbratiseaza Epafras, tovarasul meu de lanturi fntru Christos Iisus, cum si Marcu, Aristarh, Dima, Luca, sopi mei de lucru. Darul Dornnului nostru lisus Christos si fie cu duhul vostru! Amin !

EPISTOLA SFANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE EVREI Dumnezeule, Dumnezeul tau cu untul de

1.

Dumnezeu a trirnis oamenilor pe Fiul sdu, care este peste toate, mult mai presus *Mt fngerii.

Dup5, ce Dumnezeu, odinioara, In multe rfinduri i in multe chipuri, a vorbit parintilor nostri prin prooroci, &are sfarsitul acestor vremuri ne-a grait noui prin Fiul, Pe care 1-a pus mostenitor a toate prin care a si facut veacurile. Fiul, care este strillucirea slavei icoana fiintei lui Dumnezeu si care ine toate cu cuvantul puterii sale, chip& ce a savarsit curatirea pacatelor noastre, a Qezut de-a-dreapta maririi Mtn' cele prea in alte,

Facandu-se cu atfit mai bun decat

lemn al bucuriei, mai mult decat pe pirtasii tai.

i apoi: Intru inceput tu, Doamne, pamantul 1-ai fntemeiat i cerurile sunt lucrul rnfiinilor tale;

Ele vor pieri, dar tu ramai,

toate ca o haina se vor Invechi; Ca pe un vesmant le vei schimba schimbate vor fi. Dar tu acelasi esti

anii tai nu vor Inceta. i caruia dintre ingeri zis-a Dumnezeu vreodatii:1.5ezi de-a-dreapta mea pan& ce voi pune pe vrajmasii asternut picioarelor tale ?

Ingerii care nu sunt toti duhuri

slujitoare, trimii ca sâ slujeasca, pentru cei ce vor fi mostenitorii mantuirii?

ingerii, cu cat a mostenit mult mai deosebit nume decat ei. De vreme ce carui dintre Ingeri i-a zis Dumnezeu vreodata: Fiul meu esti

tu; eu astazi te-am nascut;

Eu fi voi fi tata si el fmi va fi fiu?

i iarasi, cand aduce in lume pe

cel fritai nascut, el zice: i sa se inchine lui toti fngerii lui Dumnezeu.

Despre fngeri se rosteste asa: Cel ce face din vfintuti solii sai si din para focului pe slujitorii Pe cand despre Fiul: Scaunul tau, Dumnezeule, sta In veacul veacului, si schiptrul dreptatii este schiptrul ratiei tale. Iubit-ai dreptatea i ai urft fir5,delegea, pentru aceea te-a uns pe tine,

2.

Trebue sd =Oat de Fiul lui Durnnezeu mai mult dec./It de legea mijlocjtd prin Christos s'a leicut om sia pdtimit pentru mantuirea noastrd. Pentru aceea, cade-se ca noi sa luam

aminte cu prisosinta, la cele auzite, ca nu cumva sâ alunecam pe aläturi. Oki dad, cuvantul gait prin Ingeri a ajuns de neclintit i once calcare- de porunci si once neascultare si-a primit dreapti raSplatire, Cum vom scapa noi, &Ica vom fi nepasatori la o astfel de mantuire, care, luand obarsie din propovaduirea Domnului, ne-a fost adeveritii de cei ce au ascultat-o,

1329 www.dacoromanica.ro

EP1STOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE EVREI, 3

Pe cand Duninezeu intarea märturia lor, cu semne ai cu minuni Cu multe feluri de puteri a't cu darurile Duhului &Ant, impartite dupa a sa vointa ? Pentru di nu ingerilor a supus Dumnezeu lumea viitoare, despre care vorbim.

lar oarecine a märturisit undeva,

zicand: Ce este omul, ca-1 pomeneati pe el, sau Fiul omului, ca 11 cercetezi pe el?

Pusu-l-ai pe el, scurta vreme, mai prejos de ingeri; cu marire i cu cinste 1-ai ineununat; Toate le-ai supus sub picioarele lui.

Dar prin aceea ea a supus lui toate, intelegem

eti nimic n'a läsa,t nesupus.

Acum însä, Inca nu vedem cum ca toate i-au fost supuse.

Ci pe cel ce, scurta vrenae, a fost pus mai prejos de ingeri, pe Iisus, vedem incununat cu mazire i cu cinste,

din pricina mortii pe care a suferit-o, astfel cá, prin darul lui Dumnezeu, el a gustat moaitea pentru fiecare om. Caci, ducand pe multi fii la marire, i se cadea aceluia, pentru care sunt toate

prin care sunt toate, ca sa desavar-

aeasca prin suferintii, pe incepatorul man-

tuirii lor. Pentru ca j cel co sfinteate i cei

ce sunt sfintiti, sunt toti dinteunul; de

aceea nu se ruaineaza, ca numeasca frati, Atunci cand zice: Spune-voi frajilor mei numele tau. In mijlocul adunarii te voi läuda. Si Inteinsul imi voi pune nadejdea mea; ai încá o data: Iati-ma,

eu i copiii pe care mi i-a dat Dumnezeu. Deci, de vreme ce copiii s'au facut partaai sangelui i trupului, In acelaai fel ai el aceloraai s'a impartaait

ea sit surpe, prin moartea sa, pe cel ce are stapanirea mortii, adica pe diavolul,

Caci prin aceea cá, a patimit, fiind

ispitit el insuai, poate ea ajute i celor ce se ispitesc.

3.

Christos este mai mare dectit Moise. Dacd neascultarea de Moise aduce pedeupsd, ce

atilt mai mare cuvdnt neascultarea de Christ08.

Pentru aceca, frati sfinti, care sun-

teti part* cheindrii celei cereati, in-

dreptati privirea voastra la trimisul

la arhiereul märturisirii noastre, la Iisus, Care credincios a fost celui ce 1-a randuit, precum i Moise, in toata casa Domnului.

Pentru cä list's s'a invrednicit de

mai multa märire decat Moise, chip& cum

are mai multa cinste decal casa cel ce-a cladit-o.

Ciici once casa e zidita de catre cineva, iar ziditorul a toate este Dumnezeu.

6. Moise a fost credincios in toatil casa Domnului, ca o slugd, spre marturia celor ce erau sa fie descoperite in viitor,

Pe cand Chilates a fost credincios ca fiu, peste casa sa. Si casa lui suntem noi, numai dad), tinem pan& la sfarait, cu neclintire, indrazneala marturisirii lauda nädejdii noastre.

Drept aceea, precum zice Duhul &ant: Dad): veti auzi astâzi glasul lui, Nu invartoaati inimile noastre, ca la intaratare, ca in ziva ispitirii din pustie,

Unde m'au ispitit pärintii voatri, ca sa ma' incerce, q't au vazut faptele mele,

timp de patru zeci de ani.

De aceea am prins manie pe

neamul acesta ,%;i am zis: Pururea ei

ratticesc Cu haima, a't calle mele nu le-au cunoseut.

frica mortii Iitinea in robie, toata viata.

Ca m'am jurat intru mania mea: Nu vor intra Intru odihna mea!

grijii.

cumva, in vre-unul din voi, o inima vicleana a necredintei, ca sá vib departeze de la viul Dumnezeu.

Si ca sa izbä,veascti pe acei pe care

Oki, negreait, nu de ingeri are grija, ci de semintia lui Avraam are De unde, dator era ca intru toate

sa se asemene fratilor, ea sä, fie milostiv credincios arhiereu in cele catre Dumnezeu, pentru ispäairea pticatelor poporului.

Luati sea,ma, fratilor, sa nu fie

unii pe altii, in zi, pang ce putem sa zicem:

Ci

fiecare

Asti-12i! ea nimeni dintre voi sii, nu se invartoaeze cu Ineláeiunea pacatului.

1330 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE EVREI, 4, 5

Cici ne-am ficut pirtasi ai lui Christos, numai daci, vom piistratemeinic,

Daca yeti auzi astizi glasul lui, nu In-

voastre, ca la futir-Atare.

stea, de altä zi. Asa dar, pentru poporul lui Dumnezeu rämäne inca timp de odihnä. Pentru cá cine a intrat in odihna

pana la urmi., inceputul stirii noastre intru el, De vreme ce se zice: Daca yeti auzi glasul lui, nu invirtosati inimile

Cine deci au fi:cut intiritarea,

macar ci au auzit? Oare nu toti care au ieBit din Egipt, cu povata lui Moise ?

vartosati inimile voastre. Cici daca Iosua i-ar fi dus la odihni, Dumnezeu n'ar mai fi vorbit, dupa ace-

lui Dumnezeu s'a odihnit si el de lucrurile

cui s'a jurat cä nu vor intra

lui, precum Dumnezeu de ale sale. Sä ne särguim, dar, ca sä intrilm in acea odihnä, ca nimeni st1 nu cada in aceeasi pildi a neascultärii, Cid cuvintul lui Dumnezeu e viu lucritor, mai ascutit dectit orice sabie,

Vedem, dar, ci n'au putut sä intre, din pricina necredintei lor.

despiirtitura dintre suflet i duh, dintre inche eturi i maduvi, i destoinic este si judece simthile i cugetirile ininaii,

$i impotriva cui a tinut minie

timp de patruzeci de ani ? Au nu impo-

triva celor ce au plicittuit, ale cäror lesuri au cizut in pustie? i

intru odihna sa, ara numai celor ce au fost neascultitori?

4.

Odihna fitgaduitä Iudeilor este datä c,elor

ce cred in Christos. Puterea cutántului lui Dumnezeu. Christos arhiereu.

S5, ne temem, deci, ea nu cumva,

cita vreme ni se lasä fagiduinta si intriim intru odihna lui, vre-unul dintre noi

si se parä ci a ramas pe urmä. Pentru casi noui ne-a venit vestea cea buni ca i acelora, dar cuvintul propoviduirii nu le-a fost Ion de folos, intru-

cit nu s'a infratit cu credinta in

ei,

auzitorii.

Pe când noi, fiindeä am crezut,

cu doui taisuri,

i

pitrunde pänä la

$i nu este nici o fipturi ascunsi,

inaintea lui, ci toate sunt goale i deseoperite, pentru ochii celui in hita. aruia ne vom da socotealit. Drept aceea, avind arhiereu mere,

care a stribitut cerurile, pe Iisus, Fiul

lui Dumnezeu, sa tinem cu tärie märturisirea,

Ci nu avem arhiereu care si nu

poeta suferi cu noi,la neputintele noastre,

ci arhiereu ispitit intru toate, dupti ase-

minarea noasträ, afea' de picat. Sä ne apropiem deci, cu indriznire, de scaunul darului, ca sä lutim mili i har sä, afläm, spre ajutor, la vreme potrivitä.

intriim in odihnit, dupi cuvintul gräit:

5.

M'arn jurat intru minia mea: nu vor intra intru odihna mea! macar a, lu-

Christos este arhiereu fn veci, preot ca

lumii.

Melchisedec. Pentru cei tari este trebuiniii de hranä tare, pentru cei mici de tapie.

crurile erau isprävite de la intemeierea

Cäci undeva, despre ziva a saptea, a zis astfel: $i s'a odihnit Dinunezeu in ziva a saptea de toate lucrurile sale. lar aici, inci, o data: Nu vor intra intru odihna mea! Deci, de vreme ce rämâne ca unii sä intre in odihnñ, iar aceia cirora mai dinainte li s'a binevestit, pentru nesupunerea ion, n'au intrat, Dumnezeu hottiriste din non o zi: Astäzi,rostind prin gura luiDavid,dupi

atita vreme, precum s'a zis mai sus:

Inteadevar, orice arhiereu, fiind luat dintre oameni, este pus pentru oameni, in cele ce-1 prives° pe Dumnezeu,

ca si aducá daruri i jertfe, pentru picate;

El poeta si fie ingliduitor Cu cei i riitáciti, de vreme ce si el

neF,tiutori

este impresurat de slitbiciuni. Din aceastä pricinä dator este, precum pentru popor, asa i pentru sine si

jertfeasci pentru picate.

1331 www.dacoromanica.ro

84*

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE EVREI, 6

Si nimeni nu-si ja Biqa cinstea

aceasta, ci dad,' este ohemat de Dumnezeu, dupä cum si Aaron. Asa si Christos nu s'a preamärit pe sine insusi, ca sit se facit arhiereu, dar cel

ce a gait &titre el: Fiul meu esti tu, eu astazi te-am niiscut. Precum zice i in alt loc: Tu esti

preot in veac, dupä ränduiala lui Melchisedec.

In zilele trupului säu, el a adus, cu strigät tare si cu laerämi, cereri si rugäciuni, dare cel ce putea mantuiascä, din moarte i auzit a fost pentru buna sa cucernicie.

Si dei era fiu a invätat ascultarea din cele ce a pätimit, Si flicandu-se desivArsit, s'a fiicut tuturor celor ce-1 moult& pricini de mantuire vesnicä.

Iar de Dumnezeu a fost numit

arhiereu dupä riinduiala lui Melchisedec. vorbit

In privinta aceasta avem mult de i

lucruri grele de läminit, de

vreme ce v'ati fäcut lenesi la pricepere.

Ciici voi, care de multä, vreme s'ar

fi cuvenit sä fiti invätätori, aveti iariisi

trebuintä ca cineva sä vä invete cele dintâA inceputuri ale cuvintelor lui Dumnezeu Fji ati ajuns sä aveti nevoie nu de

hrani värtoasii, ci de lapte. Pentru ea oricine care se tine cu lapte este nepriceput in cuvintul dreptätii, de vreme ce este prune. lar hrana tare este pentru cei desiivärsiti, care au, prin obisnuintit, simturile inviitate sä deosebeascii binele räul.

Si aceasta vom face-o, cu voia lui Dumnezeu. Caci este cu neputintä,

pentru cei

ce s'au luminat °data si au gustat darul cel ceresc i part* s'au fäcut Duhului

Sant,

Si au gustat cuvântul cel bun al lui

Dumnezeu i puterile veacului viitor,

Cu neputintä este pentru ei, (lac& au chzut, sá se innoiascä.iardsi spre

Mudd, ei ritstignesc lorusi, a doua oarä, pe Fiul lui Dumnezeu si-1

fac de batjocurä. Tarina, cAnd soarbe ploaia ce pogoarä, adeseori asupra ei, i rodete iarba, folositoare celor pentru care a fost muncitä, primeste binecuvântare de la Dumnezeu.

Dar dacti aduce spini se face netrebnicii i blestemul Ii stä aproape, iar la urmii, focul o asteaptii. Ci despre voi, iubiior, mitear vorbim astfel, suntem incredintati de lucruri mai bune i aducittoare de mfintuire.

Cäci Dumnezeu nu este nedrept ea sä uite lucrul vostru i dragostea pe care ati arlitat-o pentru numele lui, slujind altitdatä, i slujind i astäzi sfintilor.

Dorim, dar, ca fiecare dintre voi sä arate aceeasi rämnä,, spre adeverirea niidejdii, pänii la sfärsit, Ca sá nu fiti tärzielnici, ci urmätori

ai celor ce, prin credintä i indelungii rAbdare, s'au fäcut mostenitori filgäduintelor.

Ci Dumnezeu, cand a dat lui

Avraam fiigilduintii, de vreme ce n'avea pe cine sit jure, mai mare ca Dunanezeu,

6.

din nou temelia învääturii despre po-

s'a jurat pe sine insusi, Zicand: Cu adeviirat, binecuvanand te voi binecuvanta, i inmultind te voi inmulti. Si asa, avrind Avraam indelungá räbdare, a dobändit Pentru cä oamenii se jurii pe cel ce e mai mare si juramantul e la ei o

tilor si despre judecata

In aceasta, Dumnezeu voind sä arate si mai mult, mostenitorilor fag,duintei, nestranautarea hotäririi lui, a pus la mijloc jurilmäntul:

Trebue ed tindem ceare deadvdr,sire. Credina Avraam i jurcimiintul lui Dum?wet&

De aceea, lasand inceputurile cuväntului despre Christos, sä, ne

spre cele desdvirsite, fdrä, sit mai punem

cainta de faptele moarte, despre credinta in Dumnezeu, Despre inviitittura botezului, despre punerea mfiinilor, despre invierea mor-

chezitsie i sfiirsitul oricärei neintelegeri.

1382 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE EVREI, 7

Ca prin douä fapte nestramutate fagaduinta

i juramdntul in care e

cu neputintà ca Dumnezeu sä, fi mintit,

ce cäutam set:pare, sä avem indemn puternic ea sd tinem nttdejdea noi, cei

pusit inainte. Nädejdea aceasta este pentru noi

Fiindca el era Inca in coapsele lui

Avraam cand 1-a intimpinat Melchisedec.

Daei deci desiiviirsirea ar fi fost prin preotia Levitilor, caci legea s'a dat poporului pe temeiul preotiei lor, ce nevoie

mai era sä se ridice un alt preot dupg rdnduiala lui Melchisedec, i nu se zice

ca o anghirä a sufletului, neclintitit tare, pätrunzänd pan& dincolo de catapeteasmä,

Unde lisus intrat-a pentru noi, ca inainte mergätor, fiind facut, dupii, ritnduiala lui Melchisedec, arhiereu in veac.

dupä, randuiala lui Aaron? lar dacit preotia s'a schimbat, urmeaza numaidecat i schimbarea legii. Minded: acela de,spre care se spun

acestea, îi la obars,ia dintr'o altä semintie, de unde nimeni n'a slujit altarului,

7.

Melchisedec este mai mare dectlt Avraam

Proa stiut fiind cä Domnul nostru

arhiereul nostru desclvdrpit.

a ritsärit din luda, lar despre seraintia aceasta, cu privire la preoti, Moise n'a

Intr'adevar, acest Melchisedec, para,tul Salemului, preotul lui Dumnezeu celui proa inalt, intiimping pe Avraam, care se intorcea de la infriingerea regilor, binecuvinteazi.

porunci trupesti, ci cu puterea unei vieti

dectit Levitii. Christ°, este, in yea°,

Melchisedec, C61111 Avraam i-a dat tälcueste mai

zeciuialit din toat,e, se

impitratul dreptätii, apoi el este

impärat al Salemului, ceea ce insem-

vorbit nimic. Apoi este lucre si mai lamurit, dacá se ridicit un alt preot dupa narea lui Melchisedec,

El s'a fäcut nu dupd legea unei

nepieritoare,

Caci märturiseste despre el: Tu esti preot in veac, dupä, ränduiala lui Melchisedec.

Astfel, porunca data intdi se des-

neazit impä,ratul pacii.

Ear& tatä far& mama, farä spita

fiinteaza, pentru neputinta i nefolosul ei ;

nici sfdrsit al vietii, i fäcut fiind asemenea

iar in local ei îi face cale o nädejde mai bunä, prin care ne apropiem de Dum-

de neam, neavand nici inceput al zilelor,

Fiului lui Dumnezeu, el rämâne preot pururea.

Gad legea n'a desävarsit nimic,

nezeu.

Vedeti acum cilt de mare e acesta, edruia chiar patriarhul Avraam i-a dat zeciuialä, din prada de rdzboi. Cei din fiii lui Levi, care piimesc

preotia, au poruncd, dupit lege, sä ia zeciuialii de la popor, tidied' de la fratii lor,

macar ea i acestia au iesit din coapsele lui Avraam.

lar Melchisedec, caro nu-si trage neamul din ei, a luat zeciuialä, de la Avraam si pe Avraam, care are fágdduintele, 1-a binecuviintat. Yard de Did o impotrivire, cel mai mic ia binecuvintare de la col mai mare.

Si aici iau zeciuiald niste oameni muritori, pe mind dincolo: unul marturisit ca este viu.

Apoi trebue al spunem al prin

Avniam a dat zeciuia1a sd Levi, zeciuitorul,

Ci Inca a fost la mijloc si un jurit-

mint, cad pe cand aceia s'au fä,cut preoti färd de jurä,mant.

Acesta s'a fäcut cu jurrtinântul celui ce i-a gräit: Juratu-s'a Domnul nu se va cai: Tu esti preot in veac, dupit

randuiala lui Melchisedec. Pe masura ace,asta, lisus s'a facut

chezasul unui mai bun legämilnt.

Apoi acolo s'a ridicat un sir de

preoti, fiindcd moartea fi impiedica ad dainuiasca ;

Aici ins& lisus, prin aceea cá a-mane in veac, are o preotie care nu mai trece la altul. Pentru aceasta i poate sä, mantuiasca desitvarsit pe coi ee se apropie, printeinsul, de Dumnezeu, alci pururea e viu ea sä mijloceased pentru ei.

1833

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE EVREI , 8, 9

Egiptului; ciici ei n'au stäruit in legamântul meu, de aceea i eu i-am nä-

Un astfel de arhiereu se cuvenea avem: sfânt, färä de autate, färä de pata, osebit de cei päcätosi si mai

pustit,

zice Domnul.

Ci acesta e legämäntul pe care Il voi intocmi casei lui Israil, dupä

fnalt decb.t cerurile. El nu mai are, in fiecare zi, nevoie, ca acei arhietei, sä educa' jertfe,

acele zile, zice Domnul: Pune-voi legile mele in cugetul lor i in mima lor le voi

pentru piicatele sale, apoi pentru ale poporului, cáci a fficut aceasta o datà, aducandu-se jertfii pe sine insusi.

scrie, i voi fi Dumnezeul lor i ei vor

fi poporul meu.

i nu va mai invilta fiecare pe

Legea pune ca arhierei oameni

vecinul säu i fiecare pe fratele sáu Cunoaste pe Domnul ! câci toti mä vor cunoaste, de la cel mai mic panft,

cara au neputinte, pe and cuvântul jurii-

mäntului, venit in urma legii, pune pe Fiul, desävärsit in veacul veacului.

la cel mai mare al lor. Cá voi fi milostiv cu nelegiuirile lor si de picatele lor nu-mi voi mai

8.

Arhiereul nostru cel ceresc este mijlocitorul unui non legamtint, mult mai bun

aduce aminte.

Cänd a zis: un nou legämänt, Domnul a invechit pe cel dintâi. Iar

dectit cel vechi.

Lucru de apetenie din cele spuse este a avem astfel de arhiereu care s'a

ce se invecheste i imbilträneste este aproape de pieire.

asezat de-a-dreapta scaunului máririi, in ceruri,

9.

Slujitor altarului i cortului celui adevarat, pe care 1-a infipt Duranezeu si nu omul. Apoi, once arhiereu este pus ca adua daruri i jertfe; de aceea trebuincios era ca i acest arhiereu sä fi avut ceva ce a aducä.

Cortul descoperirii i jertfele legii vechi. Ispdfirea dupei legea ves/le nu este 'inflestuldioare. Ispdfirea Picuta- de Christos este

E adev5zat cd i vechiul legámant avea indrumäri pentru slujba dumne-

Daa ar fi pe pämtint, nici n'ar fi

preot, funded aici sunt aceia care adue darurile, potrivit legii, i care slujesc inchipuirii i umbrei celor ceresti, precum a primit poruna Moise, cand era s5, infiinteze cortul: Ia seama zice Domnul sä faci toate dup5, chipul ce ti-a fost arätat in munte. Acum fusa, arhiereul nostru a dobändit o slujire cu atitt mai osebitä, cu cät este si mijlocitorul unui legamânt

mai bun, ca unul care este intemeiat

pe mai bune fágaduinte. Cäci dad, cel dintai legámant era Era de prihan5 nu mai cauta loe pentru al doilea: Ci Dumnezeu fi mustrit si le zice: Iatä vin zile, zice Domnul, and voi face, cu casa lui Israil i cu casa lui luda, legiinatint nou.

Nu ea legiimitntul pe care 1-am facut cu pärintii lor, in ziva and i-am apucat de min.& ca s'AA scot din pamântul

zeiascii si un jertfelnic pilm5.ntesc, Ciici s'a intocmit cortul descoperirii.

In el se aflau, mal întâi, sfesnicul masa si pâinile punerii inainte; partea aceasta se zicea Sfânta.

Apoi, dupä perdeaua a doua, era

locul numit Sfânta Sfintelor, Avand támaietorul de aur i sicriu legii, ferecat peste tot cu aur. In sicriu

era niistrapa de aur, care avea mana, era toiagul lui Aaron ce odaslise

tablele legii. De,asupra sicriului eran Heruvimii cari umbreau jiltul induarilor

dar despre ace,stea nu putem acum vorbim cu deamitruntul. Astfel fiind intocmite acorte inaperi, preotii intri pururea in cea avärsind slujbele dumnezeesti; In cea de a doua, insi, numai arhiereul, o data' pe an, si nu, fár5, de sange pe care II aduce pentru sine insusi si pentru pii.catele poporului.

1334

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE EVREI, 10

Prin aceasta Duhul Sfânt ne li-

Dupit lege. aproape toate se curätesc Cu dingo ai faxii värsare de sänge nu

mureate c drurnul catre Santa Sfin-

telor nu era sä fie ariitat, cata vreme

se da iertare. Trebue dar ca chipurile celor din ceruri sii, se curateasca prin acestea, iar

cortul intai mai AA in picioare, Ca unul care este o icoanii, pentru timpul de fati tfi insemneazi ci darurile

insiisi cele cereati, cu mai bune jertfe decat acestea. Cilci Christos n'a intrat inteo Sfantä, a Sfintelor ficutil de maini in-

jertfele ce se aduc n'au putere sä desiivgiraeasci cugetul inchinatorului.

Ace,stea sunt numai legiuiri

manteati despre mancii,ri, despre bä,uturi, despre felurite spiari tai sunt puse paria la o vreme de indreptare. lar Christos venind arhiereu bunätittilor celor viitoare a trecut pfin cortul col mai mare EA mai desavarait, nu fb,cut de mana, adica nu din zidirea, acea,sta;

chipuirea celei adevarate Si

cam intra in Sfanta Sfintelor, cu sange strein, in fiecare an. Altfel, ar fi trebuit sä patimeascii

El a intrat o singurä data, in

de mai multe ori, de la intemeierea lumii; ci acum, la sfaraitul veacurilor, s'a arätat o data, spre surparea pdcatului, prin

de vitei, ci Cu insuai sangele siiu, si a dobändit o veanicii, rdscumparare.

spurcati, fi sfinteate spre curatirea trupului,

Cu cat mai mult sangele lui Christos, care, prin Duhul veanic, s'a adus lui Dumnezeu pe sine jertfä ara de priha,nä nu va curati cugetul vostru de faptele cele moarte, ca s'A slujiti viului Dumnezeu ? Si

pentru aceasta el este mijloci-

torul unui

nou

teniri.

Cid acolo unde este o diag trebue neapirat sä, fie vorba despre mbartea celui ce a facut diata.

O diata ajunge temeinici dupi

moarte, fiindci nu are nici o putere cata vreme traieate cel ce a cut-o. De aceea, nici intaiul legiimánt n'a fost siirbatorit fiírä, sango.

Inteadevir, Moise, dupä, ce a rostit, fatä cu tot poporul, toate poruncile din lege, luand sangele cel de vitei de tapi, cu apä i cu lana roaie i Cu isop, a stropit ai cartea ai pe tot poporul, Si a zis: Ace,sta este sangele lega-

mantului pe care

jertfa sa.

Si precum este randuit oamenilor o data', si meará, iar dupii, aceea sii fie judecata, Tot asa ai Christos, dup5, ce a fost adus o data', jertfil, ca sii ridice pácatele multora, a dona, oari, färä de pacat, se va afita color ce cu stäruintä Il aateaptä spre mantuire.

legitmânt, ca, prin

moartea petrecuti spre rascumpärarea greaalelor de sub intaiul legamant, cei chemati sii, ja fágàduina veanicei moa-

Dumnezeu.

nu ca sä se aduci pe sine insusi

jertfä, de mai multe ori, ea arhiereul

Sfanta Sfintelor, nu cu &finge de tapi

Ciici daca' sangele tapilor ai al taurilor i cenuaa junicii, stropind pe cei

1-a

poruncit voui

Si a stropit, la fel, cu sange, cortul

toate vaselepentru slujba dumnezeiaseä.

ci chiar in

cer, ca si se infiitiaeze pentru noi, inaintea lui Dumnezeu,

10.

Noului Legan:11W. Jertlele ispcisitoare ale legii i adeviirata jertfcl ispcisitoare a tui Christos. Jertlele sunt desliinfate. Pcicatul cciderii de la Evanghelie. Lauda credinfei statornice. Intr'adevir, legea avand umbra buLegea

este

umbra

nitätilor viitoare, iar nu insäai icoana lucrurilor, nu poate niciodatä, cu ace'casi jertfe, aduse neineetat in fiecare an, sa facii desilvaraiti pe cei co se apropie. Altfel, n'ar fi incetat oare jertfele

aduse, data cei ce sävaraeac slujba dumnezeiascä, fiind o data curititi, n'ar mai avea nici o §tiintä, de piicate ? Ci, prin ele, an de an, se face pomenirea piicatelor. Pentru ca este cu neputinta ea silngele de tauriai de tapi sä,inläture piicatele.

Drept aceea, intrand in lume Jertfá i prinos n'ai voit, dar mi-ai intocmit un trup.

13R5

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. .APOSTOL PAVEL CATRE EVREI, 10

Arded de tot si jertfe pentru picat nu ti-au placut; Atunci am zis: Iat viu! In sulul cartii scris este pentru mine ca sä fac voia ta, Dumnezeule.

Zicand mai sus ca: Jertfli i priname i arderle de tot si jertfele pentru pticat n'ai voit nici nu ti-au placut acestea se aduc doar dupti lege Adaogli dups, aceea: Tat& viu ca fac voia ta. Desfiinteaza deci rostul fntai, ca sa statorniceascä rostul al doilea.

Si fntru aceasta vointa sunt,em

sfintiti, o data de istov, prin prinosul trupului lui Iisus Christos.

Intr'adevar, pe cand once preot

stI. EA slujeste In fiecare zi i aceleasi jertfe aduce de multe ori, ca unele care niciodatä nu pot sa inliture pacatele, Acesta, dirnpotrivä,

aducand o

singura jertfti pentru pacate, s'a asezat, de vecii vecilor, la dreapta lui Dumnezeu,

Si asteapta pan& ce vrtijmasii lui vor fi pusi asteinut picioarelor lui. Gaci, printr'o singura jertfa adusti,,

a adus la vesnica desä.varsire pe cei ce se sfintesc; Dar si Duhul ce! Rant ne marturiseste, Elude& dupá ce a zis: Ace,sta este legamantul pe care 11 voi intocmi cu ei, dupri, acele zile, - zice Dorrinul: Da-voi legile mele in inimile lor si le voi scrie in cugetele lor, Si adaogii: Iar de pacatele lor de faradelegile lor nu-mi voi mai aduce aminte.

Uncle este, dar, iertarea acestora,

nu mai este jertf5, pentru päcate.

Drept aceea, fratilor, avand, intru sangele lui Iisus, indráznealii sit intram

fa Santa Sfintelor, Pe calm cea noua si vie pe care pentru noi a croit-o, prin catapeteasma,

adica prin trupul 85,u, Si avand mare preot peste casa lui Dumnezeu,

Si ne apropiem cu mimI. adev5-

rat5,, fritru deplintitatea credintei, cu

inimile curätite de once ouget cu trupul läut In apa curatä.

Sä tinem mitrturisirea nadejdii cu neclintire, pentru cl credincios este cel co a fagaduit,

Si sa ne lutim seama unul altuia, ea sa ne fmbarbättim la dragoste si la

fapte bune, Far& sa paräsim adunarea cea fnde noi, precum le este obiceiul unora, ci indemnittori facandu-ne, cu at5,t mai

mult cu cat vedeti ca ziva se apropie. Cáci dacti pacatuim de voia noa-

stra, dup.& ce am luat cunostintit despre

adevar, nu mai ramane, pentru pa'cate, niel o jertfa, Ci o infricosatit asteptare a judecatii i iutimea focului care va mistui pe cei protivnici. Cine a lepadat legea lui Moise e ucis fära de milk pe cuvantul a doi eau troj martori; Ganditi-va cu cat mai aspri fi-va pedeapsa cuvenitti celui ce a °bleat in picioare pe FM/ lui Durnnezeu, i sangele legamantului, cu care s'a sfintit, I-a

necinstit i duhul harului 1-a facut de ocara!

Cáci cunoastem pe col ce a zis: A mea este rizbunarea; eu voi rasplati. Si iarasi: Domnul va judeca pe poporul 85,u.

Infricosat lucru este sa c5,dem in mainile viului Dumnezeu.

Aduceti-va dar aminte de zilele mai de demult, in care, dupä ce ati fost luminati, ati räbdat grea luptä de suferinte, Parte, f5,candu-v5, de priveliste cu

i cu necazurile 'indurate, parte, suferind finpreunit cu cei ce treceau prin unele ca acestea; ocarile

Cad ati avut mil& de cei Inchisi, iar hräpirea averilor voastre ati primit-o ca bucurie, bine stiind ca voi aveti o mai bun5, i statornic5. avere. Nu lepadati, dar, increderea voa-

strit, care are mare rasplitire. Oki aveti nevoie de radar°, ca,

dup5, ce ati facut voia lui Dumnezeu, s5. puteti sa dob5.nditi ce v'a fost

&kit.

Ci mai este putin timp, prea

putin, si eel ce e sa vie va veni si nu va fmtarzia.

Si cel drept al meu va fi viu prin credintii, iar dada cineva dl fnapoi, sufletul meu nu are dragoste catre el.

1336 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE EVREI, 11

39. Noi nu suntem fiji sfielii, ca si ne präpidim, ei fiii credintei, ca sii ne castigilm sufletul.

Prin credinti, insisi Sara a primit putero si zimisleasci fiu, micar trecuse de varsta cuveniti, pentru ei 1-a socotit eredincios pe cel ce fligiduise.

Pentru aceea, dinteun singur om,

11.

Credinta i road,ele ei, dovedite cu pilda dreptilor din Vechiul Teetament.

1. lar credinta este adeverirea celor nidäjduite, dovada lucrurilor celor ne-

acela ea si mort, s'au näscut atati

urmasi, multi ea stelele cerului i ca nisipul cel färä de numär de pe tirmul mirii.

Toti acestia au murit intru credinti, färä si apuce figiduintele, ci vä-

vlizute.

zandu-le de departe si iubindu-le cu dor

buna lor mirturie. 3. Prin credintli pricepem ci s'au intemeiat veacurile cu euvântul lui Dumnezeu, astfel cii ceea ce vedem n'a iesit din lucruri väzute.

streini i calitori. lar cei ce gräiesc unele ea acestea

ca,re a luat rairturie ci este drept, nairturisind Dumnezeu despre darurile lui; prin credinti graieste i azi, micar a murit. 5. Prin credintA, Enoh a fost luat de pe piimitnt ea si nu vad5, moartea, nu s'a mai aflat, pentru c5, Dumnezeu strimutase, ci mai inainte ca strimute, el avut-a marturie ei a bineplicut lui Dumnezeu. 6. Fija credinta, dar, nu este cu putinta sii fim pläcuti lui Dumnezeu, cid cine se apropie de Dumnezeu trebue creada-, ci el este si cä se face rásplátitor celor care 11 cauti. 7. Prin credinti, luänd Noe instiintare de la Dumnezeu despre cele ce nu se

adici pe cea cereasci. Pentru aceea

nicie, o corabie spre mântuirea, casei sale; prin credint,i, el a osindit lumea dreptitii celei din credinti s'a ficut mostenitor.

fiji lui Iosif

2. Prin ea cei din vechime au luat

4. Prin credintä, Abel a adus lui Dumnezeu mai bunä jertf5. decät Cain, pentru

vedeau inci, a gitit, cu buni eucer-

8. Prin credinti, Avraam, cand a fost

märturisind cii, pe pimânt, ei sunt

dovedesc cii ei isi cauta lor patrie.

Inteadevär, daca ar fi avut in

minte pe aceea din care ie5iser'5', aveau

vreme si se intoarci. Dar acum ei doresc una mai buni, Dumnezeu nu se rusineazi de ei ca si se numeascä Dumnezeul lor, cäci le-a gátit lor cetate.

Prin credint5 Avraam, &l'Id a fost incercat, a adus pe Isaac. Cel ce primise figiduintele aducea jertfi, pe fiul säu unul niscut!

Citre el griise Dumnezeu: In Isaac se va socoti si-imanta ta. Ci Avraam a socotit ci Dumnezeu

este puternie si-1 invieze si din morti: drept aceeal-a dobändit inapoi ca un fel de paraboli a invierii lui Iisus Christos. Prin credinta despre cele viitoare. a binecuvantat Isaac pe Iacob si pe Esau,

Prin credinti, Iacob, cánd a fost si moarä, a binecuvântat pe fiecare din inchinat, rezemändu-se

pe virful toiagului siu.

Prin credintá Iosif, la sfânsitul vietii, a pomenit despre iesirea fiilor lui Israil si a dat porunci cu privire la oasele,

chemat, a a,scultat de-a iesit la locul ja spre mostenire si a pe care era

sale.

terniee, al cirei meter i lueritor este

cu poporul lui Dumnezeu, decit s5, aib5,

iesit nestiind incotro merge. 9. Prin credinti, a sali.sluit vremelnic In p5,mäntul fägtiduintei, ca inteun pimânt strein, locuind in corturi cu Isaac si cu Iacob, cei dimpreunä mostenitori ai aceleiasi figiduinte. 10. Clici astepta cetatea cu temelii pu-

Prin credint5 efind s'a niscut Moise, a fost asume de plirintii lui trei luni, ciici 1-au vizut prunc frumos si nu s'au temut de porunca impäratului. Prin credinti, Moise, eänd s'a fácut mare, n'a vrut s'a, fie numit fiul fiicei lui Faraon, Ci a ales mai bine si, pitimeasci

Dumnezeu.

duleeata picatului cea trecitoare,

1337

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE EVRE1, 12 Socotind o ocara lui Christos este

mai mare bogitie dealt comorile Egiptului, fiindcit se uita la risphitire.

Prin credinti a parisit Egiptul,

ne indemndm la rdbdare, avand ochii atintiri asupra lui lisus. Si ne inclemndm

flirä si Be team& de urgia imparatului,

la sfintenie, avdnd ochii a(intiti asupra

stropirea Cu singe, ca ingerul nimicitor sti, nu se atingi de Intâii lor n5s-

rul nostru atäta nor de martori, s5, lepidim once povarti, i picatul grabnic la impresurat i sä alergiim cu stilruintä in lupta de intrecere care ne stà, inainte,

cad a rämas neclintit, ca unul care a vizut pe nevizutul Impärat. Prin credint,i a rinduit Pastile cuti.

Prin credinti au trecut Israilitii

cerescului Ierusalim. Drept aceea i noi, avind impreju-

Cu ochii atintiti asupra lui Ems, i plinitorul credintei, care pentru bucuria pus& inainte-i a suferit crucea, n'a tinut seama de ocara ei

Marea Rosie, ca pe uscat, pe &Ind Egiptenii. incercind i ei s'o treaci, au fost inghititi.

incepätorul

au c5zut, dupi ce au fost inconjurate

a sezut de-a dre,apta tronului lui Dum-

Prin credinti zidurile Ierihonului

sapte zile.

Prin credint,5 Rahab, desfrinata, fiindcä primise cu pace iscoadele, n'a pierit impreuni cu cei neascultitori. Si ce voi mai zice? Cad tirnpul nu-mi va ajunge, ca sä vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftae, de David, de Samuil EA de prooroci, Care prin credintil au biruit imau fäcut dreptate, au dobandit figiduintele, au a,stupat gurile leilor, Au stins puterea focului, au sc5,pat de ascutisul säbiei, s'au imputernicit, din

slabi ce erau s'au ficut tari in riiz-

boi, au intors taberile vriijmasilor in

Prin ei, unele femei si-au luat pe mortii lor inviati. Unii au fost chinuiti,

nezeu.

Luati bine aminte, dar, la cel ce

a ribdat de la picitosi, asupra sa, o atilt de mare impotrivire, ca si nu vi läsai osteniti, siâbind in sufletele voastre.

In lupta voasträ cu picatul, nu

v'ati impotrivit inch, pia, la singe. Si ati uitat indemnul care và gräieste ca unor fii: Fiul meu, nu defiima

certarea Domnului, nici nu-ti pierde cum-

pitul, cand esti mustrat de el, Cici pe care Domnul Il iubeste

ceartà si pe once fiu pe care il primeste Il bate cu varga.

Radati spre inteleptirea voastri. Dumnezeu vä ja pe voi ca pe niste Si care este fiul pe care tatid säu nu-1

neprimind izb5,virea, ca s5, dobindease5, mai bun5, inviere; Alta au suferit batjocuri si bici, ba chiar lanturi i inchisoare.

Iar daci sunteti farti de certare, de care toti au parte, atunci sunteti feciori din desfrb,nare si nu fi ade-

murit ucisi cu sabia, au pribegit in piei de oaie i in piei de capri, lipsiti, strimtomti, riu primiti. Ei, de care lumea nu era vrednick

vii?

Au fost ucisi cu pietre, au fost pusi la cazne, au fost hieristruiti, au

au riticit in pustii si in munti i in pesteri i in cr5,ptiturile

Ci toti acestia care, pentru eredina lor, au fost de pomenire, n'au primit ce le fusese Pentru ci Dumnezeu rinduise pen-

tru noi ceva mai bun, ca ei si nu la noi desivirsirea.

pedepseste?

virati. Apoi, daci aveam inteleptitori pe pàrinii nostri, dup.& carne, si ne sfiam de ei, oare nu ne vom supune cu atit mai virtos Tatälui duhurilor, ca sà fim

Pentru ci ei, precum giseau cu cale, ne pedepseau pentru putine zile, iar acesta spre folosul nostru, ca sä ne impart:10m din sfintenia lui. Once mustrare la ceasul ei, nu pare c5., e de bucurie, ci de intristare, dar

mai pe urmi di celor incercati cu ea roadele päoii i ale dreptittii.

1338

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE EVREI, 13

vides noi, indepartindu-ne de col ce

Pentru aceea, indreptati

cele ostenite

i

ne graieste din ceruri. Glasul lui, odinioara, a zguduit parnantul, iar acum fagaduit-a rostind:

genunchii cei Biaba,

nogiti.

Chutati fligasuri drepte pentru pi-

Inca o data clatina-voi nu numai pam'anta ci si cerul

cioarele voastre, asa incat cine este schiop

sa nu dea alaturi, ci mai vartos sil se vindece.

Cautati paces cu toatit lumea sfintenia, rara de care nimeni nu va vedea pe Domnul.

Ingrijiti cu luare aminte ca nimeni sil nu ramanä lipsit de darul lui Dumnezeu

i ca, odraslind vre o rii-

veninoasa, sä DU va turbure si prin ea multi sa, nu se molipseasca. dacinti,

Si sa nu fie vre-unul desfrinat sau

lumet ea Esau, care pentru o mancare vilndut dreptul de intai niscut.

Iar prin aceea ca zice: inca o data,

aratil schimbarea celor clatinate, ea a unor lucruri fäcute, ca s'a rámanil celo neclintite. Drept aceea, flindca primim o imparatie neclintita, s'a fim multumitori asa sa-i aducem lui Dumnezeu inchinare placuta, ou bunti cucernicie i °u sfialä. Caci Dumnezeul nostru este si foc mistuitor. 13.

Stiti ca, mai pe urrna, cand a dorit sä mosteneascii binecuvantarea, nu a fost luat in seama, eaci desi cu lacrimi

a cautat, n'a mai avut cum sil schimbe hotarirea tatalui san. Voi nu v'ati apropiat nici de muntele ce putea fi pipttit, nici de focul care

ardea eu flacara. nici de nor, nici de

Felurite slaturi. Christos este unul acelafi. Ureiri de bine. Rtimineti intru &agostes. frateasca.

Primirea de oaspeti si n'o uitati, aceasta unii, filfa ca sa stie, au primit in gaza,' ingeri. Aduceti-va aminte de cei inchisi,

Nici de glasul trâmbitei, nici de

ea si cum ati fi inchisi cu ei; aduceti-vä aminte de cei chinuiti, intrucat i voi

auzeau s'au rugat sa nu li se mai gra-

Cinstittt s'it fie nunta intru toate patul nespurcat. lar pe curvan si

bezna, nici de vijelie,

eitsunetul cuvintelor despre care cei ce le iaseit,

Deoarece nu puteau si

sufere

porunca: macar si dobitoc de s'ar atinge

de munte ea fie ucis cu pietre sau

fie strapuns cu sageata. Si atat de infricosata era m'atarea incit Moise a zis: Sunt insphimintat mi cutremur! Ci v'ati apropiat de muntele Sionului si de cetatea Dumnezeului celui viu, de Ierusalimul cel ceresc si de zeci de raii de ingeri slavitori, Si de adunarea celor intii niiscuti care sunt scrisi in ceruri, si de Dumnezeu,

judecatorul tuturor, i de duhurile drep-

tilor celor desavirsiti,

Si de Iisus mijlocitorul noului legamant si de stmgele stropirii care graieste mai bine decat al lui Abel. Luati seama sa, nu va, lepadati de cel

care vorbeste. Caci daca aceia n'au seapat de pedeapsä, nevoind sa asculte pe

col co le grada pe pamint, eu atit mai

sunteti in trup.

pe precurvari ii va judeca Dumnezeu. Feriti-va de iubirea de argint i vil indestulati cu cele ce aveti, eaci Dumnezeu a zis: Nu te voi l'asa, nu te voi parasi nicidecum.

Pentru aceea, avind buna indrazneala sa zicem: Domnul este inteajuto-

rul meu; nu ma voi teme! Ce-mi va face mie omul ?

Aduceti-va aminte de mai marii vostri, care v'au grait voua, cuvantul lui Dumnezeu; priviti cu luare aminte cum si-au incheiat viata si le urmati credinta. Iistis Christos este acelasi. veci

eri i azi

i in

Nu và lasati furati de inviltaturile streine cele de multe feluri; caci bine este sa intiiriti prin dar inimile voastre, nu cu demincari, de la care n'au avut

nici un folos ele.

1339

www.dacoromanica.ro

cei ce

au umblat ou

EPISTOLA SOBORNICEASCA A SF. APOSTOL IACOB, 1

Avem altar dintru care nu au

bucurie,

tului.

Inteadevir, trupurile dobitoacelor

al ciixor singe e adus de arhiereu, pentru picat, in Sffinta Sfintelor

sunt

arse Mari din tabiirii. Pentru aceea i Iisus, ca s sfintease& poporul cu singele silu, a p5.timit afarii, din poarti. Deci dar, 8 iesim la el, afar& din luand asupra noastri ocara lui. Cici nu avem aici cetate toare, ci fie.

si nu suspinind, lucru care

n'ar fi spre folosul vostru.

dreptul sä, minince cei ce slujeso cor-

o cautám pe cea ce va sä,

Rugati-vii pentru noi; cáci suntem

incredintati ci avem un cuget bun, dorind ca intru toate cu cinste si triim. Ci vá rog, iar i iar, asa 85, faceti,

ca sä, vi fiu inapoiat cat mai curind. lar Dumnezeul picii, cel ce prin singele vesnicului legimint a sculat din

morti pe pistorul col mare al oilor, pe Domnul nostru Iisus, Sit vA intireasci in once lucru bun,

ca sä faceti voia lui, i sá lucreze in

noi ceea ce este bine pliicut in faja lui,

prin Iisus Christos, ciruia fie mirirea

Asa dar printeinsul si, aducem

In vecii vecilor. Amin I i vA rog, fratilor, sA ingáduii acest

pururea lui Dumnezeu jertfä, de laudi, adicit rodul buzelor, care premixes° numele lui.

lar facerea de bine si dirnicia nu le dati uitirii; cad la jertfe ca acestea

Dumnezeu priveste cu plicere.

Ascultati pe invitätorii vostri vä, supuneti lor, fiindca ei privegheazi pentru sufletele voastre, avind sä, dea de ele seam& ca sit faci ace,asta cu

cuvint de indemnare, cici vi 1-am scris pe scurt. Sä, stiti cii, fratele Timotei este slobod. Dac5, vine mai degrabi, vä, voi vedea impreuni cu el. Spuneti inchiniciune tuturor mai marilor vostri i tuturor sfintilor. voila coi ce sunt din Italia.

Darul fie cu voi cu toti! Amin!

EPISTOLA SOBORNICEASCA A SFANTULUI APOSTOL IACOB Si ceari insa au credinti, f5,ri sit aibi nici o indoiali, pentru 06, cine se indoieste este asemenea Cu valul mirii, miscat de vint i aruncat incoace

1.

Is pitele Bunt Iolositoare. Avutiite tree

degrabd. Ascultarea si implinirea legii. Limba trebue tinutd n frdu.

incolo.

Iacob, robul lui Dumnezeu si al

Domnului Tisis Christos, color douäsprezece semintii, care stint in Diaspora,

voie buni! Drept mare bucurie sA socotiti, fratilor, feluritele ispite in care clideti, tiind cA incerearea credintei voastre lucreazi fabdare;

lar ribdarea si-si aibá lucrul

ei

desivirsit, ca si fiti desivirsiti i intregi fir& nici un fel de lipsä. i de este cineva din voi lipsit de intelepciune, sä, ceari de la Dumnezeu care dA tuturor de-a-dreptul si nu infrunti; si se va da lui.

SA nu gindeascii omul acela va lua ceva de la Dumnezeu, Birbat indoielnic, cum este, nestatornic in toate cilia sale.

lar fratele col smerit si se laude intru iniltimea sa, Pe cand cel bogat, intru smerenia sa, pentru ci va trece ca floarea ierbii. Cad a ris'arit soarele arzator si a uscat iarba i floarea ei a cazut i frumusetea, fetii ei a pierit; tot asa i bogatul in alergiturile sale se va ve§teii.

Fericit este birbatul care rabdi

ispita, cAd limurit ficindu-se va lua

1840

www.dacoromanica.ro

EPiSTOLA SOBORNICEASCA A SF. APOSTOL IAC013, 2 cununa vietii, pe care a fagaduit-o Dumnezeu celor ce Il iubesc.

2.

Sit nu dispretuim pe saraci. In ivbirea

Nimeni sa nu zici, atunci cand

ditre aproapele legea se implinefte. Credinta trebue doveditii prin fapte. Avraam

este ispitit: De la Dumnezeu m5, ispitesc,

pentru c5,Dumnezeu nu poate sit fie ispitit de rele si el insusi nu ispiteste pe

,si .Rahab.

Fratii mei, si nu ciutati la fata

nimeni.

Ci fiecare este ispitit, când este

omului, o data ce aveti credintii, in Domnul

tras i momit, de insasi pofta sa. Dupa, aceea, pofta, cand a zarnislit, naste pAcat, iar pacatul, o data siivarsit, aduce moarte.

nostru Iisus Christos, Domnul slavei. Nei, de pilda, dad, va intra in adurissea voasträ un om cu inele de aur in degete i imbräcat in vesrnant stràlucit si va intra si un out siirac, in haina so-

Nu va înelai, fratii mei prea

lar voi puneti ochii pe

Toatä dares, cea bun& i tot darul

schimbare, sau umbra de mutare.

Fiindca astfel a fost vointa lui,

N'ati fàcut voi, oare, in gandul

el ne-a niiscut prin cuvantul adevärului, ca sä fim noi o pargil a fiipturilor lui. Stiti, fratii mei prea iubiti: Once oin s5, fie grabnic sa, a,sculte, zabavnic sà vorbeasca, zàbavnic la manie;

vostru, deosebire intre unul i altul,

nu v'ati facut judecätori cu socoteli viclene?

Ascultati, fratii mei prea iubiti: au

Oki mania omului nu lucreaza

nu Dumnezeu i-a ales pe cei ce aunt

dreptatea lui Dumnezeu. Pentru aceea, lepadand toatii sptu.càciunea i prisosinta räutatii, prim* Cu

saraci, in ochii lumii, ca di fie bogati in credintä i mostenitori impäriltiei pe care a fagaduit-o celor ce il iubesc?

lar voi ati necinstit pe cel sarac!

b15.ndete cuvantul sädit in voi, care poate sà ma.ntuiascii sufletele voastre.

Oare nu bogatii vä asupresc pe voi si nu ei va thräsc la scaunele de judecatä ? Nu aunt ei cei ce hule,sc numele eel

Dar faceti-vi implinitori ai cu-

vantului, nu numai auzitori ai lui, ama-

cel care

poarta vesmantul strälucit zieeti: Tu sezi aici, in toatà voia, pe cand saracului Ii ziceti: Tu stai acolo, in picioare, sau: Sezi jos, la picioarele mele,

desavarsit de sus este, pogorindu-se de la parintele luminilor, la care nu este

Cäci daca, cineva este auzitor al cuvantului, iar nu implinitor, el seaman& cu omul care priveste in oglinda fata sa fireasca:

bun cu care vii chemati? Daca, intr'adevar, Implinii legea impära,teasca potrivit Scripturii: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti, bine faceti;

indata a uitat ce fel era. Cine s'a uitat ins& de aproape in legea cea desavarsitä a libertàtii si a

faceti pleat, i legea va osandeste ca pe niste calcatori de lege. Pentru ca cine va pazi toatà legea,

Dac5, cineva socoteste ca e cucernic, dar nu isi tine limbo, in frau,ci îi amageste

runcile. Caci cel ce a zis: Si. nu precurvesti, a zis Sá nu ucizi. Si de nu precurvesti,

gindu-v5, pe voi

S'a privit pe sine si s'a dus

stäruit in ea, facandu-se nu auzitor care uita, ci implinitor al lucrului, acela fericit va fi in faptele sale. inima, cucernicia acestuia este zadar-

lar de va uitati la fata ornului,

dar va gresi intr'o singura porunca, s'a fäcut vinovat fatà de toate po-

dar ucizi, te-ai facut c5,1cator legii. Asa s5, graiti i asa sa lucrati, ca unii case vor fi judeca,ti prin legea liber-

nic5,.

Cucernicia curatii, i neintinatä inaintes, lui Dumnezeu i Tatid aceasta este: sä cercetim pe orfani i pe viiduve, in necazurile lor, i sä ne päzim pe noi

fära de pata, din partea lumii.

Valli.

Caci judecata este far& mila pentru cel care n'a doveclit mili.. Ci mila birueste

in fata judecätii.

www.dacoromanica.ro 1841

EPISTOLA SOBORN10EASCA A SF. APOSTOL IACOB, 3

Ce folos, fratilor, dad: zice cineva ca are credintä., iar fapte nu are? Oare credinta poate sa-1 mantuiascd ?

Daca un frate sau o sora sunt goi lipsiti de hrana cea de toate zilele,

$i cineva dintre voi le-ar zice:

Mergeti cu pace! Incalziti-va i va turati! - dar fiira aá le dati cele trebuincioase trupului, care ar fi folosul?

Asa si cu credinta: daeä nu are

fapte, e moarta in ea insäsi. Ci va zice cineva: Tu ai credinta,

iar eu am fapte; aratii-mi credinta ta

far& fapte i eu 10 voi arita, din faptele mele, credint,a mea. Tu crezi ea unul este Dumnezeu?

Bine faci; i demonii cred si se cutremurii,.

Vrei Insá sá înelegi, oniule usu-

retie, c5, credinta fara fapte este stearpa ?

Avraam, párintele nostru, au nu din fapte a fost socotit drept, cand a adus pe Isaac, fiul säu, jertfa la altar? Vezi c5, credinta lucra impreuna cu

faptele lui si din fapte credinta s'a desäva rsit.

$i s'a implinit scripture, care zice: $i a crezut Avraam lui Dumnezeu i i s'a socotit lui spre dreptate i prietenul lui Dumnezeu s'a chemat. Vedeti dar ea din fapte se indrep-

teed', omul, iar nu numai din credinta. Asijderea i Rahab, desfranata, au nu din fapte s'a indreptat, dad a primit pe iscoade i le-a scos afafa, pe alai, cale?

Caci precum trupul Eta de duh

este mort, asa i credinta far& de fapte moartä. este.

lata i coräblile, dei sunt atat de mari si impinse de vanturi aprige, aunt totusi purtate de o carma foarte mica Incotro eiului.

hotiiniste

pornirea,

carma-

Asa si mic midular este, dar cu niari lucruri se fáleste! Iatä ce licurii de foe i cat codru aprinde Foc este i bimba, lumea. färädelegii!

Limba îi are locul ei intre madularele noastre, dar spurca tot trupul i vara in

fldcari aria vietii, dupa ce aprinsá, a fost si ea de flac5,rile Gheenei. Pentru cá toata firea, a fiarelor si a

pasätilor, a taritoarelor si a vietatilor din naare, se domoleste si s'a domolit de urea omenea,sca, Dar limba, nimeni dintre oameni nu poate s'o domoleascii! Ea este räu färii

astampiir; ea este Via, de venin edu-

cator de moarte. Cu ea binecuvantam pe Domnul Tatal, i cu ea blestemdm pe oameni, care aunt facuti dup5, asemdnarea lui Durnnezeu.

Din aceeasi gura, iese binecuvilntarea i blestemul. Nu trebue, fratii mei, sá fie asa. Oare izvorul arunca, din aceeasi yang, i apa dulce si pe cea amará? Nu cumva poate smochinul, fratilor, ail fac5, másline, sau vita viei sá fee& smochine? Tot asa, izvorul s5,rat nu poate sa dea ap5, dulce. Cine este, intr.!) voi, intelept priceput? S5,-si arate, din buna-i purtare,

faptele lui, fäcute intru blandetea Intolepciunii.

lar dacá aveti rilvnire amará

zavistie, in inimile voastre, nu va laudati

3.

Mare greutate i wire vrednicie este fa faIrdnarea limbii. Adevdrata inktepciune. Nu vä, faceti, multi, invätiltori, fratii mei, stfind ca mai mare ()sand& vom lua, Pentru cá toti gresim in multe chi-. puri; dad& nu greseste cineva In euvant,

acela este bärbat desavarsit, In stare sa, se infraneze in intregime. Daca, dar, noi punem in gura cailor haul, ca sa ni-i supunem, dueem dupä, noi i trupul lor, intreg.

nici mintiti impotriva adevárului. Intelepciunea, aceasta nu vine de

sus, ci este pamanteascii, trupeasca, demoniceascii.

Pentru cá unde este pizma ii zavistie, acolo este neoranduia15, i once lucru fau. lar intelepciune.a cea de SUB MUM

este curatä, apoi pasnica, blanda, ascultiitoare, plina de mil& si de roade bune, neindoielnica i nefiitarnica.

$i roada dreptatii este semanati

intru pace celor ce lucreazil pacea.

1342 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SOBORNICEASCA A SF. APOSTOL IACOB, 4,5 4.

Bd fugim de pleicerile desarte. Impotriva barlitorilor si a celor ce se incred in eiinsisi.

De unde vin räzboaiele si de unde

certurile dintre voi 7 Nu oare de aici: din

poftele voastre care se luptä, in midularele voastre?

Poftiti si nu aveti; ucideti

nu puteti

sfaditi i vä ritzboiti.

tru cd nu cereti.

sä,

dobánditi;

Voi care nu stiti ce se va intämpla mäine ! Cad ce este viata voasträ? Abur

sunteti care se area o clipitä, si dupä aceea piere.

In loc ca voi

i nu aveti pen-

Cereti si nu primiti, pentru ci cereti

Nu stiti

ziceti: Dads

voastre bizuiri. Once laud& de felul vä,

acesta este rea. Drept aceea, cine stie sä faci ce e bine si nu face, pticat are.

räu, Cu gänd sä risipiti pe plficerile voastre. Precurvarilor !

sä,

Domnul voieste, vom trái i vom face aceasta sau aceea. Ci acum v5, 15,udati in desartele

oare

prietenia lumii este dusmänie fatii, de Dumnezeu ? Asa dar, cine voi va sä fie

5.

Sfaturi cdtre cei avuti. Radarea tenuitorilor de Dumnezeu. Nu trebue scl jurdm.

Ingrijirea bolnavilor. Pu/crea rugdciunitor. Despre cei ceizuti. Veniti acum, voi, bogatilor, plängeti

prieten cu lumea se face vräjmas lui Dumn ezeu.

Au vi se pare di scripture gräieste

in desert 7 Duhul pe care Dumnezeu 1-a

sälisluit In noi ne iubeste cu

Ins& dà mai mare dar. Pentru aceea,

zice: Domnul celor rutindri le stä im-

potrivä, pe eind celor smeriti le därueste dar. Supuneti-vii, deci, lui Dumnezeu.

Stati impotriva diavolului si va fugi de la voi.

tänguiti de necazurile care vor vie asupra voasträ,. Bogätia, voasträ a putrezit i hainele

voastre le-au mancat Aurul vostru i argintul au ruginit rugina lor va fi märturie asupra voasträ si va mänca trupurile voastre, ca focul. Sträns-ati comori in zilele cele de apoi !

late, plata lucrittorilor care au se-

Apropiati-vä, de Dumnezeu i se va apropia de voi. máinile, pädttosilor, mima, voi cei Cu mima impärtitä.

cerat tarinile voastre, plata opritä de

ti-vä, j vil jeliti. Rásul vostru intoarcii-se

ziva injunghierii. Osandit-ati, omorit-ati pe cel drept;

Patrundeti-vii de durere. Intrista-

In °bid& i bucuria voasträ intru zdrobire. Smeriti-vit inaintea Domnului si el vit va initlta.

Nu griiiti de Him unul pe altul,

fratilor. Cel ce graieste de räu pe fratele

situ, ori juded, pe fratele sau, griiieste de ritu legea i judecii, iegea; iar dadi judeci legea nu esti implinitor al legii, ci judeciitor.

Unul este dätiitorul legii i judeditorul: cel ce poate sä, mantuiascil 85, piard5,. Tar tu cine esti, care judeci pe aproapele Veniti acum cei care ziceti: Astazi

sau mäine, vom merge intr'acel ora vom sta acolo un an si vom face negot vom cktiga.

voi, strigä;

i

strigatele secerätorilor

au intrat in urechile Domnului Savaot. Desfätatu-v'ati pe pám5,nt i v'ati dezmierdat; hränit-ati inimile voastre in

el nu vi se impotriveste.

Drept aceea, fiti indelung Hibdatori, fratilor, pan& la venirea Domnului.

plugarul asteaptit roada cea scumpä a pämäntului, adastind-o cu rabdare, pând ce prirneste ploaia timpurie tärzie. Rabdati, dar, si voi; int5,riti inimile voastre, c5,ci venirea Domnului s'a apropiat.

Nu suspinati, fratilor, unul impotriva celuilalt, ca sd nu fiti judecati ;

iatä, judecätorul sat inaintea Luati, fratilor, ca pad& de suferintit i de indelungä radare pe proorocii care au grält in numele Domnului.

1343 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA

SOBORNICEASCA A SF. APOSTOL PET1tU, 1

latá, fericim pe cei ce au rhbdat: ati auzit de rilbdarea luí by i ati viízut sfarsitul hárázit lui de Domnul; chef mult milostiv este Domnul i plin de indurare. lar mai inainte de toate, fratii mei,

sh nu v5, jurati nici pe cer, nici pe paenánt, nici cu once alt juriimánt, ci vá fie voila ce este asa, asa, i ce este nu, nu, ca sii nu ciideti sub judecatil. E vre-unul dintre voi in suferinth ? S5, se roage. Este cineva cu inim5, bung ? S5, chute psalmi.

Este cineva bolnav intre voi? S5, cheme preotii Bisericii i 0, se roage pentru el, ungtindu-1 cu untdelemn, intru numele Domnului. i rughciunea credintei va niiintui

pe cel bolnav

i Domnul 11 va ridica,

si de va fi ftleut pticate se vor ierta lui.

Märturisiti-vä, unul altuia plicatele

vh rugati unul pentru a1tul, ca sá vä

vindecati, cá mult poate rugheiunea drept

tului in lucrarea ei. Die era om, asemenea cu noi in

släbiciuni, i Cu rugh,ciune s'a rugat ea sit

nu pion& si nu a plouat pe p5,mInt trei ani i ase luni.

i iariisi s'a rugat i cerul a dat

ploaie i pliant:tutu] a odräslit roada sa. Fratii mei, dacii, vre-unul dintre voi

va riltiíci de la adevir si-1 va intoarce

cineva, Sh stie cá cel ce a futons pe pheatos

de la ratilcirea, càii lui, isi va mantui sufletul din moarte si va acopen i multime de pacate.

EPISTOLA I-a SOBORNICEASCA A SEINTULUI APOSTOL PETRU 1.

Christos este mdrituirea i ncidejdea noa-

strd. Durerile de azi kinturesc credinta. Miintuirea aceasta a lost din vechi proorocitd. Indemnuri la viard *tut& Petru, apostol al lui Ems Christos, dare cei ce trhiesc risipiti printre streini,

In Pont, in Galatia, in Capadocia, In

Asia si in Bitinia, Alesi dup.& cea mai inainte cunostint5, a lui Dumnezeu Tat,a,"1 çi dint*

de ciitre Duhul, ca sá asculte de credintà, si BA, fie piirtasi la stropirea eu slingele lui Iisus Christos, dar you& i pacea st, se inmulteascil! Binecuvantat fie Dumnezeu i Tidal

Domnului nostru Iisus Christos, carele,

dupii mare mila sa, prin Invierea lui

lisus Christos din morti, ne-a niscut pe noi din nou, spre ruldejde vie, Spre mosteníre nestriclicioash neintinatil i nevestejiti, phstrath, in ceruri pentru voi, 5 Cei ce sunteti paziti cu puterea lui Dumnezeu, prin oredint,5 ca sh dobán-

diti mantuirea, gata sii, se dea pe fath In aceasth vreme de apoi. Intru aceasta, vá bucurati ; mficar cá acum, dad, trebue, sunteti intristati câtva timp, cu multe feluri de ispite, Pentru ca limurirea credintei voa-

stre, cea cu mult mai scumpá cleat aurul

cel pieritor

dar totusi Ihmurit prin

sá se glisea,sch, spre laudli , spre márire i spre cinste, la arlitarea lui lisas Christos. Pe el, 16,1.5, fi vizut, 11 iubiti; fntru el, desi acum nu-1 vedeti, voi eredeti ii vá bucurati cu bucurie negrilith foe

prea mitrit5

Clici dobanditi pretul credintei voastre. adich mfintuirea sufletelor voastre. Cu privire la aceastil mantuire, au

eitutat cu staruintasi au cercetat cu

dea,maruntul proorocii, care au proorocit

despre darul cel hothrit vouh,

CercetAnd vremea qi imprejurttrile

ardtate Ion de Duhul lui Christos, lucriitor fntru ei, cti,nd le miirturisea, de mai inainte despre patimile lui Christos çi despre märirile cele de dupi ele.

1344 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA I-a SOBORNICEASCA A SF. APOSTOL PETRU, 2

Lor le-a fost de,scoperit eä nu pentru ei înqiqi, ci pentru voi, slujeau ei aceste lucruri, care acum vi s'au vestit

prin coi ce, intru Duhul &Ant trimis din cer, v'au propoväduit Evanghelia qi la care ingerii doresc s5, stea sä

Pentru aceea, incingänd mijloacele

cugetului vostru, fiti in toati paza qi näclitjduiti desävirpit in darul care se

aduce vou5 la arätares, lui lisus Christos. Ca fa ai ascultkii, nu v5. potriviti

poftelor de mai inainte, din timpul nestiintei voastre, Ci, dup.& Sfântul carele v'a chemat

pe voi, pi voi fiti sfinti, intru toatä pe-

trecerea vietii.

Clici scris este: Fiti sfinti, pentrucâ sfânt sunt eu. i dacä chemati Tat5, pe cel ce judecit cu nepärtinire, dupi lucrul fieeäruia, petreceti intru fricI. zilele vremelniciei voastre, tiind c5, nu cu lucruri

ciosse, cu argint sau ou aur, ati fost räscumparati din felul vostru de viatä, ce! depert, Neat de la pärinti, Ci cu scump sangele ca al unui miel neprihänit pi färä patä al lui Christos,

Care inteadevär a fost oränduit

mai inainte de intemeierea lumii, dar a fost aratat, in anii cei mai de pe urmä, pentru voi. Printeinsul voi aii crezut in Dumnezeu, ceI ce l-a inviat pe el din morti, ql i-a dat lui märire, astfel ea credinta voastra pi nädejdea sá vI. fie in Dumnezeu.

De vreme ce, ascultand de adevär,

ati curitit sufletele voastre, ea si aveti nefät,arnic5, iubire frliteasci,

unul pe altul, din toatä mima, cu tool& stäruinta, Fiind näscuti a doua ()erg, nu din sämäntit striclicioasä, ci din nestricacioasä, prin cuväntul cel viu ql diinuitor In veac al lui Dumnezeu.

Pentru ca, toatä fäptura este ca

iarba, pi toatä märirea ei ca floarea ierbii:

uscatu-s'a iarba ql floarea, a cizut,

Tar cuväntul Domnului r5,mäne in veac. i acesta este cuväntul cel ce bine

s'a vestit intru voi.

2.

Christ°. a: piatra cea din capul unghiului, pi noi apijderea: pietre vii. Supunerea cdtre atcipdniri. Datoriile alugilor. Pilda lui Christ os.

Deci, lepkländ toatä fäutatea, pi tot viclepugul ql fátarniciile pi pizmele toate clevethile, Ca nipte prunci de ouriind niscuti, doriti cu dor laptele cel duhovnicesc pi

neprefäcut, ca prin el sit crepteti spre mântuire.

De vreme ce ati gustat cá bun este

Domnul,

Apropiati-vä de el, piatra cea vie,

de oameni, inteadevär, neluatti in sea,mä,

dar la Dumnezeu aleasit pi de pret; i voi ca pietre vii, in casii duhovniceascii, in preotie sfânt5,, ca sá aduceti jertfe duhovnicepti, pläcute lui Dumnezeu, prin Iisus Christos.

Pentru 05, seris este in Scriptura: Isla, pun in Sion piatra din capul unghiului, aleasä, de mare pret, ql eel ce va crede in ea nu se va rupina. Pentru voi deci, care credeti, piatra

e de mare pret; pentru coi ce nu cred insä, este piatra pe care n'au bägat-o In seam5, ziditorii; aceasta a ajuns fie capul unghiului, ql piatrà de poticnire pi stand. de smintealit.

Ei se poticneso de ea, fiindci n'au dat ascultare cuv5,ntului spre care au

ql fost pupi. Ci voi sunteti semintie aleasä, preotie impärilteascii, neam sant, popor agonisit de Dumnezeu, ea sI. vestiti in lume

bunlitätile celui ce v'a chemat din intuneric, la lumina sa cea minunatii, Voi care odinioarä nu erati popor ales, iar acum sunteti poporul lui Dumnezeu, voi care odinioarä n'aveati parte de railä, lar acum sunteti miluiti. Iubitilor, v5, indemn ea pe nipte strilini ce sunteti pi càjãtoni aici pe pimânt, sä vI. feriti de poftele cele trupepti care se räzboiesc impotriva sufletului.

Purta,ti-vi cu ciaste intre pigani, a,stfel ca, de unde acum vä bärfese ca pe niste faciitori de rele, privind ei mai de aproape faptele voastre cele bune, sä

1345

www.dacoromanica.ro

85

EPISTOLA I-a SOBORNICEASCA A SF. APOSTOL PETRU, 3

preamiirea,sca pe Dumnezeu, in ziva cand Ii va cerceta. Supuneti-vii, pentru Domnul, oriearei intocmiri omenesti, fie imparatului,

fiindeli este inalt stapânitor, Fie dregatorilor, ca unora ce aunt trimisi de el, spre pedepsirea ficlitorilor de rele i spre lauda ficatorilor de bine, Cad asa este voia lui Dumnezeu, ea voi, prin faptele voastre cele bune, inchideti gura celor fará cunostinti

dacá sunt unii care nu se pleaci Cuvantului, sá fie castigati, Mfg vorba, prin purtarea, femeilor lor,

Vazand de aproape vista voastrii

curata i plina de sfialä. Podoaba voastra ea fie nu cea din

afari, cu impletires pirului, cu atarnatul sculelor de aur cu imbricarea

hainelor, Ci si fie omul cel &sculls al inimii,

far& minte.

intru nestricicioasa podoabi a duhului blind i linistit, care este de mare pre inaintea lui Dumnezeu. Pentru cá asa se impodobeau,

Dumnezeu.

In Dumnezeu, supunandu-se barbatilor

Trifiti ea oameni liberi, dar nu ca tfi cum ati avea libertatea drept acoperamant al vicleniei, ci ea robi ai lui

Dati tuturor einste. Iubiti tovarasia dintre frati. Temeti-vi. de Dumnezeu. Cinstiti pe imparatul.

Voi, slugilor, plecati-va stapanilor

vostri, eu toati frica, nu numai celor

buni si blanzi, ci i celor greu de multumit. Caci aceasta este bine primit, du&

eineva, cu gandul la Dumnezeu, sufera intristiri, patimind pe nedrept. Intr'adeviir, ce laud& este, daci, pentru gresala, primii bátaíe, intru dare? Iar dacá, pentru binele facut, yeti yeti rabda, aceasta este bine primit la Dumnezeu.

Ci spre aceasta ati fost chemati,

ei i Christos a patimit pentru voi, pildä, ea si urmati urmele lui,

Care n'a siivarsit nici un picat,

nici s'a aflat vicleaug in gura lui. Si care, ociirit fiind, nu nispundea cu ocari; dat la chinuri, nu amenint,a, ci se lisa in stirea celui ce judeci cu dreptate.

El a ptutat pacatele noastre, In

trupul situ, pe lemn, pentru ea noi, murind fa?" de plicate, si vietuim drep-

tätii. Cu riinile lui v'ati vindecat.

Pentru eb, erati ea niste oi rat:Amite,

dar v'ati tutors la pästorul si la pazitorul sufletelor voastre. 3.

Ind,emnuri sotilor. Indemnuri tuturor spre dragoate i bkindefe. Suferinta Domnului pogorirea lui in iad. Puterea botezului. 1. Asijderea i voi, femeilor, supune-

ti-vii barbatilor vostri, asa ineat chiar 1346

sfintele femei, care nlidajduiau

lor,

Precum Sara asculta pe Aymara si-1 numea pe el domn. Voi sunteti fficele ei, daci." faceti ce e bine qi nu vii infricosati de nici o fricii. Voi, barbatilor, de asemenea, traiti intelepteste Cu femeile voaatre, ca fiind

fipturi mai alabe, i faceti-le parte de cinste, ea unora care, impreuni, cu voi, sunt mostenitoare darului vieii, asa. !neat rugaciunile voastre si nu fie Mapiedicate.

Pe urmi , sä fiti toti intfun gaud, iubitori de frati,

impreuna simtitori, Indurati, smeriti.

Nu risplittill raul Cu räu sau ocara Cu ocara, ci, dimpotrivá, bineouvantati, cad spre aeeasta ati fost chemati, ea sit mosteniti binecuva,ntarea. Pentru ea cine voieste si iubeascit viata i sá vada zile bune sa-si opreascil limba de la rau i buzele sale ea si nu graiascit viclesug;

Si se fereasca de rill i sá faci.

bine; sa caute pacea i sh se Vinä de ea; Gici ochii Domnului sunt peste cei drepti i urechile spre rugticiunile lor, ia,r fata Domnului este impotriva celor ce fac rele. Si cine v5, va face vouli rau, dad'.

sunteti plini de ravni, pentru bine? Ci de veVi i pátimi pentru dreptate, fericiti yeti fi. Iar de teama lor nu vá temeti, nici ea, va turburati;

Ci pe Domnul pe Christos

sfintiti in inimile voastre i si gata totdeauna sá rispundeti oricui care

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA I-a SOBORNICEASCA A SF. APOSTOL PETRU, 4 vä cere socotealä despre raidejdes, voastri,

Ei Ii vor da seams inaintea celui

insá cu bland*

ce este gata sá judece viii

ceea ce sunteti clevetiti, sá iasá, de ratline

mortilor, ca sit fie judecati la fel Cu oamenii care sunt in trup, dar sa aibá, dupit Dumnezeu, viata cu duhul.

cu cuviinta, Avand cuget curet, ca, tocmai in

cei ce gales° de rau purtarea voasträ esa bunä intru Christos.

Gáci mai bine elate dads. asa este voia lui Dumnezeu sa patimiti fäcand cele bune, decat facand cele rele. Pentru cá i Christos a suferit odatá moartea pentru Vacate, el cel drept pen-

tru cei nedrepti, ca sá ne aduca pe noi la Dumnezeu, omorit fiind cu trupul, dar

viu facut cu duhul. Cu duhul el a purees si a propoviduit i duhurilor tinute in inchiscare,

Adicii duhurilor neascultatoaro altacand indelunga rabdare a lui Dum-

nezeu tot astepta, in zilele lui Noe, si se pregitea corabia in care patine suflete, anume opt, s'au mantuit prin ETA. lar aceastä mantuire prin apa inchipuia botezul care vá mántueste astazi

si pe voi, nu ca stergerea necuräteniei trupului, dar ea deschiderea cugetului bun catre Dumnezeu, prin invierea lui

Law Cluistos,

Care este de-a-dreapta lui Dam-

nezeu, dupil ce s'a suit la cer, si se supun lui ingerii, i stäpanirile í puterile. 4.

Intlemnuri catre credinciasi sa se lase de pacat, ad aibá mereu pila pe Damnul ad ia aminte la obstescul sfarsit care se apropie. Mangtlierea in ziva prigo'anelor. Asa dar, fiindca Christos a patimit eu trupnl, inarmati-vä i voi cu gandul acesta, cá cine a suferit cu trupul a isprävit Cu pacatul, Ca sa, nu mai traiasca, atilt timp cat mai are de trait in trup, dupä poftele oamenilor, ci dupa, voia lui Dumnezeu. Destul este ca in vremurile trecute ati fäcut cu desävarsire 'roja paganilor, umbland in desfranari, in pofte, in betii,

In ospete, fara masura., in petreceri cu vin mult i In neiertate slujiri De aceea, ei se mira cá voi nu mai alergati cu ei in aceeasi revarsare a desfraului i va hulesc.

Ca, spre aceasta s'a binevestit

lar sfarsitul tuturor s'a apropiat;

fiti dar ce mintea intreaga i priveghiati In rugiciuni. Mai inainte de toate, tineti din nisputeri la dragostea dintre voi, pentru cá dragostea acoperá multime de pacate. Fiti, intré voi, primitori de oaspeti, färá de cartire.

Dupá darul pe care 1-a primit

fiecare, slujiti-vä de el spre folosul tuturor ea niste buni iconorni ai darului celui de

multe feluri al lui Dumnezeu. Dará vorbeste cineva, cuvintele lui s& fie ca ale lui Dumnezeu; daca, slujeste

cineva, slujba lui sá fie ca din puterea pe care o da. Dumnezeu, pentru ea intru

toate Dumnezeu sä se mareasca prin lisus Christos, caruia Ii este märirea

stapanirea in vecii vecilor. Amin ! Iubitilor, nu vá mirati de pärjolul aprins intre voi, spre ispitire, ca i cuni vi s'ar intampla ceva strein,

Ci, intrucat sunteti parta* la su-

ferintele lui Christos, bucurati-va, ca la descoperirea maririi lui sa va bucurati eu bucurie mare. De sunteti ocariti pentru numele lui Christos, fericiti sunteti, caci duhul máririisi al lui Dumnezeu se odihncste asupra voastra. Nimeni dintre voi sa nu sufere ca ucigas, sau fur, sau facátor de role, sau ca un ispititor de lucruri streine. lar de eider& ca crestin, sa nu se rusineze, ci sä preamitreasett pe Dumnezeu, pentni numele acesta. Oki vremea este ca sa inceapi judecata de la casa lui Dumnezeu; i dec.& incape intai de la noi, care va fi sfarsitul celor care nu asculta de Evanghelia lui Dumnezeu? Si &mil dreptul abia se mantuieste,

unde se vor aräta necredinciosul i pacatosul ?

Pentru aceea, i cei ce sufär, dupa

voia lui Dumnezeu, sa-si incredinteze

1347 www.dacoromanica.ro

RS*

EPISTOLA a II-a SOBORNICEASCA A SF. APOSTOL PETRU, 1

lui, credinciosului Ziditor, sufletele lor, lucrand fapte bune. 5.

Datoriile mai marilor bisericii fi ale celor-

lalti. Indemnuri la umilintii si la priveghere. Urdri de bine si inchindciuni. Pe presviterii cei dintre voi Ii rog, ea unul ce sunt impreuna pre.sviter martor al patimilor lui Christos i partas al maririi celei ce va sä se de,scopere: Pästoriti turma lui Dumnezeu, data In paza voastrit, cercetilnd-o, nu cu silnicie, ci cu voie buM, dupä Dumnezeu,

nu pentru castig urit, ci eu osardie, Nu ca i cum ati fi stäpani peste biserici, oi pilde facilndu-va turmei.

lar dad se va arata Mai-marele-

pästorilor, veti lua cununa máririi, cea

nevestejita.

Aruncati asupra lui toatá grija voaclici el are grija de voi. Fiti treji, priveghiati; protivnicu/ vostru, diavolul, räcnind ca un leu,

umbla cautand pe cine sa inghitä, Cäruia stati impotriva, vartosi in credinta, stiind ca aceleasi suferinte se Implinese i cu fratii vostri In lume.

Ci Dumnezeu a tot darul, care v'a chemat la märirea sa cea vesnic5 intru Christos, el insusi dupà ce veti suferi pupila vreme vä va duce la destivarsire, vä va intitri, v5, va imputernici, vä va fritemeia. A lui fie märirea i puterea in vecii vecilor, Amin !

V'am Boris aceste putine lucran, prin Silvan pe care Il tiu frate crediti-

cios, ca sa va indemn si sä, va märturisese

Tot asa si voi, tinerilor, plecati-va celor batrani; i toti, unii fatit cu altii

ca adeväratul dar al lui Dumnezeu este acesta, in care stati. Cei alesi, impreunä, cu voi, din Babilon, i Marca, fiul meu, vii imbra-

iar celor smeriti le dä, dar.

tiseaza.

inve,smántati-va intru smerenie, pentru ca Dumnezeu celor trufasi le stä, impotrivá,

Deci, smeriti-vit sub mana cea tare a lui Dumnezeu, ca Bit va inalte la timpul euvenit.

Imbratisati-vá unul pe altul cu

sárutarea dragostei. Pace voua tuturor celor intru Christos !

EPISTOLA a II-a SOBORNICEASCA

A SFAATULUI APOSTOL PETRU 1.

Scara virtutilor crestine. Petru, cel ce a vcizut Schimbarea la jata', 41 vesteste sfdrsitul. Cuutintul prooroceac.

Simon Petru, slujit,or i apostol al lui Iisus Christos, celor ce, prin dreptatea Dumnezeului nostru i a M'in tuitorului Iisus Christos, au dobándit o credinta de acelasi pret cu a noasträ, Dar vouit i pacea sa se inrnulteascä, intru cunostinta lui Durnnezeu Ffi a lui lisas, Domnului nostru. Dumnezeiasca lui putere ne-a däruit toate cele ce sunt spre viata i spre bunä cucernicie, fä.cându-ne 8á cunoastem pe

cel ce ne-a chemat prin a sa madre si prin a sa värtute. Cu aceasta, el ne-a häräzit ftigaduinte mari si de mare pret ca prin ele ea va faceti pärtasi dumnezeestii firi sii seäpati de stricächmea poftei celei din lume. Pentru acest euviant, puneti si din

parte.% voasträ toatá sarguinta i addogati

la credinta voasträ : fapta bunä, iar la. fapta bunit: eunostinta, La cunostinta: infrânarea, la infranare: räbdarea, la rabdare: evlavia, La evlavie: îngäduiala fräfeasca, iar la ingaduiala ffateasca: agostea.

1348 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a II-a SOBORNICEASCA. A SF. APOSTOL PETRU, 2 Caci daca aceste lucruri sunt in voi

si tot sporesc, ele nu va vor lase, nici trandavi, nici sterpi, intru cunoatinta

2.

Domnului nostru Iisus Christos.

Venirea invateitorilor mincinosi. Pille de pedeapsa ce afteaptd pe de,sirdnati fi pe anuigitori. Pdcatul c,elor ce se leapildd de

derea micaorata i stinsä ai a uitat de curittirea pacatelor lui de demult. Pentru aceea, fratilor, siliti-va cu atä,t mai vartos sä faceti temeinica chemarea i alegerea voastra, cad fiicand

Dar au fost in popor i prooroci mincinoai, dup.& cum ai intre voi fi-vor invittitori mincinoai, care vor strecura ere-

lar cel ce nu are acestea e cu ve-

acestea nu yeti greai niciodata,

Ci astfel vi se va da cu bogätie

intrarea in veanica imparätie a Domnului nostru i Mantuitorului Iisus Christos.

Drept aceea, voi avea grijä pururea sâ vá aduc aminte de acestea, macar ca le atiti i sunteti intáriti in ade-

varul ce e cu voi.

Socotesc ca este drept, cat& vreme

sunt in acest cort, sa, va in treji, prin

aducerea aminte, Fiindcii atiu ca degraba voi lepada cortul acesta, precum mi-a aratat Domnul nostru Iisus Christos.

Ci ma voi i sargui, ca sä puteti

In once timp, dupa plecarea mea, si tineti minte aceste lucruri,

Pentru eä noi v'am adus la cunostintii puterea Domnului nostru Iisus Christos i venirea lui, nu luandu-ne

dupa basme meateaugite, ci viizand maiirea lui cu ochii noatri. Inteadevar, el a primit de la Dumnezeu Total cinste i märire, atunci când,

din inaltimea slavei, un glas ca acesta a venit catre el: Acesta este Fiul meu cel iubit intru care bine am voit. Si acest glas noi I-am auzit pogorindu-se din cer, pe cand eram cu Domnul, in muntele eel glut. Avem astfel intiirirea cuvantului proorocesc, la care bine faceti luand aminte. ca la o ache ce stráluceste in loe intunecos, pan& &And se va lumina de ziva j luceafärul va rasari in inimile oa stre.

Dar rnai inainte de toate trebue sa Etiti ea nici o proorocire a Scripturii nu se talcueate dupa cum 11 taie capul pe fiecare, Pentru ea niciodata proorocia nu s'a

fa-cut din voia omului, ci oamenii cei sfinti ai lui Dumnezeu au graft purtati fiind de Duhul

credinrd.

suri pierzátoare i, tagaduind chiar pe Stapanul cel ce i-a rascumparat, li vor aduce lor o grabnicä pieire. Multi se vor lua dupa invataturile lor destrabalate ai din pricina lor calea adevarului va fi hulitä.

Din pofti de avere i cu cuvinte amagitoare ei vor face cu voi negutittorie. Dar osanda lor, rostitä de multä vreme, nu at& tra.ndava i pierzarea lor nu dormiteazii. .4. Caci doe& Dumnezeu n'a crutat pe

ingerii care au pacátuit, ci i-a aruncat

In iad i i-a dat peaterilor intunericului, tinându-i spre judecatii, Si n'a crutat lumea veche, ci a piistrat numai pe Noe, propovaduitorul dreptatii, cu alti aapte, dad a adus potopul peste cei fad). de credintá, Si c,etatile Sodomei

i

Gomorei,

osändindu-le la rasturnare, le-a prefii cut In cenuaa, ca o pi] da nelegiuitilor din viitor,

lar pe dreptul Lot, chinuit de pe-

trecerea desfranatit a celor nelegiuiti, l-a izbävit.

Pentru eä dreptul acesta, locuind

intre ei, prin ce vedes i auzea, zi cu zi, din faptele Ion f aril de lege, chinuia sufle-

tul sau cel drept: Aceasta ne invatä. cä Dumnezeu atie sä scape din ispite pe cei bine cre-

dincioai, iar pe cei nedrepti sä-i pastreze, ca 5 fie pedepsiti in ziva judecatii.

Si mai vitrtos pe cei ce se lasä,

dup.& imboldirile carnii, intru pofte spurcate i dispretuesc domnia cereasca. Cu-

tezatori ingamfati, ei nu se cutremurä

sa hulea.seä maririle ingereati din cer. Pe cand ingerii, deai sunt mai mari

in tiirie ai in putere, nu aduc, in fata Domnului, judecatii defiiimatoare inapotriva lor. Aceatia MBA*, ca niate dobitoace fära mint,e, din fire %cute sä fie prinse

1349 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a II-A SOBORNICEASCA A SF. APOSTOL PETRU, 3

çi nimicite, hulind cele ce nu cunosc,

pieri-vor intru stric6,ciunea lor, Si vor lua astfel plata nedreptätii. Ei socotesc drept fericire al se imbuibeze In fiecare zi; ei aunt pete i °cart), i cand

ospiiteazit cu voi ei se dezmiardit intru Inelâciunilelor. Ochii lor sunt plini de precurvie nesätiosi de pacat; ei amitgesc sufletele cele nestatornice ; mima lor e deprinsä la litcomie i sunt fiii blestemului.

Pärfisind calm cea dreaptit, au zit-tacit si au apucat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata nedreptittii, Dar a primit mustrare pentru calcarea lui de lege, clici dobitocul grai, pe care era °blare, gráind cu voce omeneasca, a oprit nebunia proorocului. Acestia aunt fitntfini färit de apä neguri purtate de furtunä, cirora li se pitstreaziti intunericul cel mai nepittruns, Pentru cA spuntind vorbe trufase desarte, ei momesc, intru poftele trupului ii intru desfritnitri, pe cei care de abia au

scäpat de cei ce vietuiesc in rätäcire. Ei le fitgliduesc libertate, and ei fneiei stint robii stricáciunii, fiindcit ce te birueete aceea te stitpäneste. Dac6, ei, dupi ce au sclipat de in-

tinäciunile lumii, prin cunostinta Domnului i Mitntuitorului nostru lisus Christos, iaritsi se impleticesc in acestea

aunt învini li s'au facut cele de pe um& mai rele decit cele dintai.

Cfíci era mai bine pentru ei sä nu fi cunoscut calea dreptittii, decitt, dupit ce au cunoscut-o, sä, se intoarcii inapoi de la sfänta poruncii, incredintatä lor.

Cu ei s'a intämplat adevitrul din ricall: Clinele vine inapoi la viirsittura

lui,

Scroafa lauta vine sii se täväleasci. In mooirlä. 3.

Ca sä, vá aduceti aminte de cuvintele cele mai inainte zise de sfintii proroci

si de porunca Domnului i Mäntuitorului data prin ai vostri apostoli. Intâi, trebue sä etiti el' in zilele

cele de apoi, veni-vor, cu batjocur6 batjocoritori care vor umbla dupit poftele lor,

Si vor zice: Unde este fitgiiduinta venirii lui ? di de cand au adormit patoate asa ritrufin, ca de la inceputul

Citci ei uitä, citrid se incumetä spun& aceasta, eä, cerurile erau de demult

ci piimantul s'a inchegat, la cuväntul Domnului, din aptt i prin apit. i prin apä lumea de atunci a pierit innecata. lar cerurile de acum i plimäntul aunt iconomisite prin acela.si cuvânt pitstrate focului, intru ziva judeciltii a pieirii oamenilor necredinciosi.

Ci aceasta una eft nu vä, rämänä

ascunsit, iubitilor, oil o singurit zi, inaintea

Domnului, este ca o mie de ani ei o mie

de ani ca o singuri zi.

Domnul nu intärziazä cu

duinta sa, dupft cum socotesc unii di e intärziere, ci indelung rabdä, pentru voi, nevrilnd sA. piarit cineva, ci toti 86, vie la poc6inta. lar ziva Domnului va veni ca un

fur; atunci cerurile pieri-vor cu vuet mare; stihiile, arzänd, se vor desface,

Eji

plim6,ntul i lucrurile de pe el vor arde

de istov.

Deci, dacit toate acestea se vor

desfiinta, citt de mult vi se cuvine von& sit umblati intru viatä sfäntit i cucernicie,

.Aeteptand ii gribind venirea zilei

Domnului, din picin cäreia cerurile luftnd foe se vor nirnici, iar stihiile, aprinse, se vor topi. Cit noi aeteptäm, potrivit

noi. Greutatea fntelegerii unor lucruri din epistolele apostolului Pavel.

duintelor lui, ceruri noi si pitmitnt nou In care dreptatea locueete. Pentru aceea, iubitilor, astepthavd acestea, sarguiti-vä 86, fiti aflati de e4

1. Iubiior, aceasta este acum a doua epistolit pe care v'o scriu; in amändoult caut el trezesc amintirile voastre

nostru socotiti-o drept mintuire, precum v'a scris i iubitul nostru irate

Arderea lumii qj innoirea ei. Venirea pe

neafteptate a lui Christos. Cerurile cele

dreapta voastra judecat5,,

In pace, fä,rit prihanit i grit via,. Si räbdarea cea multii a Domnului

Pavel, dupft intelepciunea datit lui,

1360 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA I-a SOBORNICEASCA A SF. APOSTOL IOAN, 1, 2

18. Cum face in toate epistolele lui, unde vi vorbeste despre acestea. In ele aunt unele lucruri eu anevoie de inteles, pe care coi nestiutori fo'r neintäriti le ftts-

tälmitcesc, ea si pe celelalte scripturi, spre a lor pierzanie. 17. Deci, voi, iubiilor, fiinde5, stiti

ca nu cumva mai dinainte, lisandu-vi tariti de räticirea celor fári de lege, sä cildeti din intärires, voastrit.

18. Ci cresteti intru darul i cunostinta Domnului nostru i Mantuitorului Lsus Christos. A lui este marirea, acum si in ziva veacului ! Amin!

EPISTOLA I-a SOBORNICEASCA.

A SFANTULUI APOSTOL IOAN Daeit zicem ca n'am nicatuit,

1.

Dovadd despre cudintul viefii. Dumnezeu este lumina- si cei care aunt ai lui umblci In luminti. &Ingele lui Christos ne curdreste de pcicat.

Co era de la inceput, ce am auzit, ce

am vizut eu ochii nostri, ce am privit, mainile nos,stre au pipäit despre Cuvantul vietii, aceea vá vestim. Pentru ca viata s'a arittat si am viizut-o, i miirturisim si v5, vestim viata

cea de veci, care era la Total si s'a

arittat Ce am vitzut si am auzit aceea vettim i voui, ca i voi sä aveti impir-

täsire ca noi. Iar impartitsirea noastri

facem minemos i cuvantul lui nu este

intru noi.

2. Christos este mijlocitorul nostru ceitre Tatcil ispelsirea noastrcl. Poruncci ad ne iubirn

unii pe altii. Iubirea lumii. Antichristii sunt multi. Mincinos este cine

teiga,"clue-ste

cii 'ism este Mesia. Ungerea adevciratd.

Copiii mei, acestea vi le scriu, ca si nu picittuiti. i (lac& a picittuit eineva,

avem mijlocitor cittre Taal, pe lisus Christos eel drept. El este jertfa de ispit'sire pentru pa-

oatele noastre, dar nu numai pentru ale noastre, oi ri pentru ale lumii in-

este cu Tatil i cu Fiul situ Ems Christos. Si acestea vi le scriem ca a noastri bucurie sit fie desivarsiti. Si aceasta e soffit pe care am auzit-o de la el si pe care v'o solim ci Durhnezeu este luminit i nici un intuneric nu este

Si intru aceasta stim ci 1-am cunoscut, dad, pizim poruncile lui.

facem adeviirul.

lar cine pitzeste ouvantul lui, intru acela, cu adevirat, dragostea lui Dumnezeu este desivirsit5,. Dupit aceasta cunoastem ci suntem intru el. Cine zice cä potrees intru el dator este, precum seek, a umblat, si el asa

intru el. Dad; zicem cä avem impärtisire cu el si umbläin in intuneric, mintim si nu

lar (lac& umblilm intru preoum el este in luminä, atunci avem impärtäsire unul cu altul, i sangele lui Fiul lui, ne curate* pe noi de tot picatul. Dacit zicem oä pacat nu avem, ne amilgim pe noi insine i adevärul nu este intru noi. Daci mfirturisim picatele noastre, el este oredincios i drept ea si ne ierte picatele si sit ne curitteasci pe noi de toata-,b%.-Ambittates.

tregi.

Cel ce zice: L-am cunoscut, dar poruncile lui nu le pizeste, minemos este si

intru el adevirul nu se afli.

umble. Iubitilor, nu vit scriu porunci flout!, ei o poruncii, veehe pe care o aveati de la inceput; porunea ces, veche este cuvintul

pe care 1-ati auzit. Ci totusi v5, scriu porunci noui,

eeea ce este adevirat intru el si intru pentru cä intunericul se duce lamina cea adeviratit incepe 65, ritsarit. voi

www.dacoromanica.ro 1351

EPISTOLA I-a SOBORNICEASC21 A SF. APOSTOL IOAN, 3

Cine ziee cà este in lumina pi pe fratele sau 11 urkte, acola este in intuneric pana acum. Cine iubeate pe fratele situ riimane In lumina' kri. sminteara nu se 05, in el.

lar cel ce urkte pe fratele sau este in intuneric Foi umblit in intuneric EA nu *tie incotro se duce, pentru cà intunericul

a orbit ochii lui.

Va, scriu vouti copiilor, fiindcà iertate v'au fost pacatele, pentru numele lui. VA, scriu vou'a, parintilor, pen-

tru cà ati cunoscut pe cel ce este de la

inceput. Vä scriu voua tinerilor, fiindca, ati biruit pe cel viclean. Scrisu-v'am, fetii mei, pentru ca ati cunoscut pe Tatal.

Scris-am voua, ati cunoscut pe Cel ce este de la inceput. Scris-am vouà, tinerilor, citci sunteti tari cuvantul lui Dumnezeu ramane intru

i ati biruit pe cel viclean. Nu iubiti lumea, nici cele ce sunt In lume. Dacà eineva iube*te lumea, iubirea Tatalui nu este intru el. voi

Pentru ca tot ce este in lume, pofta trupului ffi pofta ochilor i de*arta slavii a vietii, nu este de la Tatal, ci este din lume.

lar lumea se trece pi pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu ramane in veac.

Copiii mei, este ceasul de pe urmii,

precum ati auzit cit vine Antichrist, iar acurrt multi antichriqti s'au arlitat, de aici cunoktem ca este ceasul de pe urmii.

Voi, ceea ce ati auzit de la inceput

in voi sä ramae; de va famines, in voi

ceca ce ati auzit de la inceput, fa:manes,yeti i voi in Fiul i in Tatal. Si aceasta este fEigiiduinta pe care el ne-a viata cea vegalica. Acestea v'am seria vouä despre cei ce va, amagesc.

Cat pentru voi, ungerea pe care ati luat-o de la el ramiine intru voi

n'aveti trebuinta ca sá vb.% invete cineva,

ci, precum ungerea lui va mnvaá despre toate EA invatatura aceasta adevitrata este *i nu este minciunä riimaneti intru

el, ka cum v'a invatat.

Deci acum, copiii mei, riimElneti intru el, ca sá avem indrazneala, cand se

va arata i s'a nu ne rkinam de el, la venirea lui.

Doc& *titi cit este drept, mai cunokteti ca orieine care face dreptate s'a, nfiscut de la el. 3.

Fiii lui Dumnezeu aunt lericiti prin nddejdea lor in Taiàl, sunt cure*: de pcleat, iaitori de trari, dar utifi de lume. lubirea catre aproapele i eeitre Dumnezeu. Vedeti catii iubire ne-a diiruit noua,

Tatal, ca sà ne numim iii ai lui Dumnezeu; i asa suntem. Pentru aceea lumea nu ne cunoaqte, fiindca nu 1-a cunoscut nici pe el.

Iubitilor, acum suntem fii ai Dumnezeu *i ce vom fi nu s'a aratat, pan& acum. Ci *tim ca atunci cand el

Dintre noi au iesit, dar nu erau dintre noi, did de-ar fi fost dintre noi,

il vom vedea precum este.

sunt toti dintre noi, de aceea au ieqit.

aceasta se curateqte pe sine, ka cum

ar fi ramas cu noi, ci ca sà se arate cá nu

Tara voi ungere aveti de la Cel &ant

*titi toste. D'arn scris vouii nu pentru cá nu stiti adevarul, ci pentru ca Il*titi, qtiti cá nici o minciun5, nu vine din adevar. Cine este mincinosul, fara, numai cel ce tagadukte cá Iisus este Christos? Acesta este Antichrist, care tagadukte pe Tatal qi pe Fiul. Oricine care taga.duikte pe Fiul **1

nu are nici pe Taal; cine marturiskte pe Fiul are pe Tatal. **1

se va arata, fi-vom asemenea, lui, fiindcii. Si oricine care vi-a pus in el nadejdea,

acela curat este.

Oricine care fiiptukte picatul sa-

varqeate i calcarea legii: pacatul este

calcarea legii.

Si voi qtiti cti el s'a aratat ca

ridice piicatele i pacat intru el nu este.

Oricine care petrece intru el nu picatukte ; oricine care piicatukte nu 1-a vitzut, nici nu l-a ounoscut. Copiii mei, nimeni sa nu vii amageasca. Cel ce face dreptatea este drept, precum acela drept este.

1352 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA I-a SOBORNICEASCA A SF. APOSTOL IOAN, 4

Cine silviirseste picatul este de la diavolul, pentru cá de la inceput diavolul pácifitueste.

Pentru aceasta s'a arätat

Fiul lui Dumnezeu ca sil sfäräme lucritrile

Oricine care este niiscut din Dum-

nezeu nu sävärseste piicat, pentru cä sämilnta teinsul ;

lui Duranezeu 'j'imane ins pEtatuiaseil

si nu poate

fiinddi este niscut din Durnnezeu. Intru aceasta cunoastem pe fiii lui Dumnezeu i pe ffii diavolului ; oricine care nu face dreptate nu este din Dumnezeu, nici cel ce nu iubeste pe fratele sau.

Pentru cä aceasta este solia pe care

ati auzit-o de la inceput, ca sa ne iubim -unul pe altul.

Nu precum Cain, care era de la cel viclean si a ucis pe fratele säu. i pentru care pricinii 1-a ucis ? Rindo& faptele lui erau rele, iar ale fratelui sáu erau drepte. Nu vä mirati, fratilor, dacä lumea

Si once cerem, primim de la el,

pentru cá pfizim poruncile lui si cele plä-

cute inaintea lui le facem. Si aceasta este porunca lui, ca credem intru numele lui Iisus Christes, Fiul ssäu, i sä, ne iubim unul pe altul, precum ne-a dat porundi. Cel ce pazeste poruncile lui rämäne In Dumnezeu i Dumnezeu in el, si din aceasta cunoastem cá rämäne in noi, din

duhul pe care ni l-a dat. 4.

Trebue sd ne ferim de spiritele amagloare. lubitea lui Dumnezeu ciitre noi cere iubirea noastrd cdtre frati.

Iubitilor, nu dati crezare orichrul duh, ci ispititi duhurile, de sunt de la. Dumnezeu, fiindcit multi prooroci minci-

nosi au iesit in lume. Intr'aceasta sâ cunoasteti duhul lui Dumnezeu: once duh care miirturi-

vä uräste. Noi stim cä ne-am strämutat din moarte la viatii, pentru cä iubim pe

seste pe Iisus Christos, venit in trup,

rämiine intru moarte. Oricine care uräste pe fratele säu este omoritor de oameni i titi ca once

este duhul lui Antichrist, despre care atil auzit cä, vine si acuni este chiar in lume.

frati; cine nu iubeste pe fratele sau

omoritor de oameni nu are vial& vesnica, dainuitoare in el. Inteacestea am cunoscut iubire,a, cit el si-a pus sufletul säu pentru noi; noi datori suntem sà ne punem sufletele pentru frati. lar cine are bogiitia lumii acesteia se uitä, la fratele säu care este in nevoie

inchide inima dinspre el, cum ril-

milne in acela dragostea lui Dumne-

este de la Dumnezeu. 3.$.Si once duh care nu márturiseste

pe Iisus nu este de la Dumnezeu, ci

Voi, copii, sunteti din Dumnezeu i-ati iffruit pe ei, cdci mai mare este

cel ce e in voi, decht cel ce este in lume.

Aceia sunt din lume, de aceea

griiiesc ea din lume i lumen îi ascultä.

Noi suntem din Dumnezeu; cine °u-

noaste pe Dumnezeu ascultil de .noi; cine nu este din Dumnezeu nu ascultii. de noi. Din aceasta cunoastem duhul adevärului i duhul

zeu ?

Iubitilor, sà ne iubim unul pe altul, pentru cä, dragostea este de la Dumnezeu

vdrul.

nezeu i cunoaste pe Dumnezeu. Cel ce nu iubeste n'a cunoscut.

Fetii mei, sä nu iubim cu vorba, numai din guril, ci cu fapta i cu adeIntr'aceasta vom cunoaste eä suntem din adevitr i in t'ata lui Dumnezeu vom da odihnit inimilor noastre.

Fiinddi, ori de ce ne-ar osandi

mima noastrii Dumnezeu este mai mare decfit inima noasträ I tie toate.

Iubitilor, dacà inima noastrii nu

ne scoate vinovati, avem indriznire catre Dumnezeu.

oricine iubeste este näscut din Dum-

pe Dumnezeu, cad Dumnezeu este iubire.

Intru aceasta s'a ariitat dragostea. lui Duninezeu catre noi, ca pe Fiul din cel Unul Näscut 1-a trimis Dumnezeu In lume, ca prin el viattt sä avem. In aceasta este dragostea, nu

fiinda noi am iubit pe Dumnezeu, cl fiindeli el ne-a iubit pe noi i a trimia

1353 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA

SOBORNICEASCA A SF. APOSTOL IOAN, 5

Din aceasta cunoastem cé. iubim

pe Fiul situ jertfel de isplisire pentru catele noastre. Iubitilor, dad'. Dumnezeu astfel

pe

Pe Dumnezeu nimeni nu 1-a privit v-reodatä, dar de. ne iubim unul pe a1tul Dumnezeu ràmâne intru noi dragostea

lui nu sunt grele. Pentru c5, oricine este näscut din

ne-a iubit pe noi, i noi datori suntem ne iubim unul pe altul. lui in noi este deslivarsitä. Din aceasta cunoastem 05.

nem inteinsul si el intru noi,

fiii lui Dumnezeu, cfind iubim pe Dumnezeu i indeplinim poruncile lui. Cad dragostea de Dumnezeu aceasta este: s5. pitzim poruncile lui; ci poruncile

Dumnezeu birue.ste lumea, i aceasta este riim5.-

ne-a dat din duhul situ. Si noi am väzut cu ochii nostri märtmisim cit Teti-a a triads pe Fiul, Mäntuitor al lumii.

Cine märturiseste cä Esus este

Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu intru el si el in Dumnezeu. i noi am cunoscut si am crezut

iubirea pe care Dumnezeu o are dare noi. cel ce rämane Dumnezeu este iubire

In iubire rimane in Dumnezeu c Dumnezeu ritmáne intru el. Inteaceasta e desiivarsitä la noi iubirea, ca sä avem indritznire in ziva judecitii, fiindcit precum este Acela, asa suntem i noi, in lumea, aceasta. In iubire nu este fricii, ci iubirea deaävâritä alungi frica, pentru cä frica merge alâturi cu pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desavársit in Noi iubim pe Dumnezeu, fiindci, el ne-a iubit cel Dac5. zice cineva: Iubesc pe Dum-

nezeu, iar pe fratele situ II uritste, min-

biruints care a biruit lumea: credints

noastrit Cine este cel ce birueste lumea,

fruit nuraai cel ce crede c5, Esus este Fiul lui Dumnezeu?

Acesta este cel care a venit prin

apit i prin kluge: Esus Christos, nu numai prin 8435,, ci prin apit prin kluge;

Duhul situ este cel ce miirturiseste,

ciici Duhul este adevärul.

Citci troj sunt care marturisesc in cer: Tatäl, Cuväntul i Sfifintul Duh, acesti trei una Bunt. i

trei sunt care märturisesc pe

pitmitnt: Duhul i apa i sangele, ci acesti trei märturisesc la fe!. Dads. priraim märturia oamenilor, märturia lui Dumnezeu este mai mare, did aceasta este miirturia lui Dumnezeu:

ea a märturisit pentru Fiul situ. Cine crede in Fiul lui Dumnezeu are aceastä märturie in el insusi. Cine nu dit crezare lui Dumnezeu 1-a fitcut minemos, pentru cii n'a crezut in marturia pe care a märturisit-o Dumnezeu

cinos este ! Pentru cà cel ce nu iubeste pe

pentru Fiul sfiu.

nezeu, pe care nu I-a vitzut, nu poate

nezeu ne-a dat viatit vesnicii. ci aceastä via1.5. este intru Fiul situ.

fratele sau, pe care 1-a vitzut, pe Dum-

si-1 iubeasca. i aceastä poruncii, avem de la el: Cine iubeste pe Dumnezeu sé. iubeasca

si pe fratele säu.

5.

Prin credintd pi supunere iubim pe Dumnezen. Trei meirturisese despre Christos

acepti trei una sung. Puterea rugdeiunii.

1. Oricine care crede cé. Ems este Christos este nitscut din Dumnezeu, oricine iubeste pe cel care a näscut iubeste si pe cel ce s'a nascut dinteinsul.

lar mitrturie e aceasta. al. Dum-

Col ce are pe Fiul are Viata; cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are Acestea scris-am vouä, ca sä stiVi aveVi viatävesnic5 you& care oredeti In numele Fiului lui Dumnezeu. §i aceasta este indfliznirea ce avem catre el ca, dacä cerem ceva dupit vointa lui, el ne ascultä.

i dacä stim

cit

el ne ascultä,

once Ii cerem, atunci tini cfi, dobandim

cererile pe care i le-am cerut. Dacä vede eineva pe fratele eau

pticittuind - picot nu de moarte -

1354 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA a II-a SOBORNICEASCA kti a 1II-a ALE SF. APOSTOL IOAN se roage, i Dumnezeu va da viati acelui

frate, anume celor ce nu picatueso de moarte. Este ins& pacat de moarte; nu zic sä se roage pentru asa pacat. Once nedreptate este pacat, dar este si pieta care nu e de moarte. Stim cä oricine care e niscut din Dunmezeu nu paci,tueste; ci Cel ce s'a näscut din Dumnezeu Il pazeste, i cel viclean nu se atinge de el.

Stim ca suntem din Dumnezeu lumea intrea,ga zace intru cel viclean. Stim iarasi cä Fiul lui Dumnezeu a venit i ne-a dat noua, pricepere, ea si cunoa.gtem pe Dumnezeul cel adevirat; noi suntem in Dumnezeul cel adevarat, adicä intru Fiul sau Iisus Christos. Acesta este adevaratul Dumnezeu i viata cea de veci. Fiilor, paziti-va de idoli.

EPISTOLA a II-a SOBORNICEASCA. A SFANTULUI APOSTOL IOAN lubirea cdtre Dumnezeu eta in pdzirea

poruncilor lui. Trebue sit fugim de amdgitorti.

Batrinul, catre aleasa Doamni catre fiii ei, pe care eu Ii iubesc intru adevir, i nu numai eu, ci i toti care

au cunoscut adevarul,

Pentru adevarul ce ramine intru

noi i va fi cu noi in veac,

Dar, indurare, pace fie cu voi, de la Dumnezeu Tatäl i de la Iisus Christos, Fiul Tatalui, intru:adevar i intru iubire! Bucuratu-m'am foarte ca.'ci am aflat pe miff din ffii tai, umbland intru adevir ;

precum am primit porunca de la Tatal. Si a,cun te rog, Doamni, nu ca si cum ti-a4 gcrie porunca nouä, oi pe aceea pe care o aveam de la incepah

ca

sa ne iubim unul pe altul. Si aceasta este iubirea, ca sit umblam dupa poruncile lui, i aceasta este porunca nreenm ati auzit dintru inceput ca si umblati intru iubire.

Pentru ca multi amagitori au iesit In lume, care nu marturisesc ca Iisus Christos a venit in trup: acesta este

amigitorul i Antichristul. Luati-va sea,ma voi you'd insiva, ca BA, nu pierdeti ceea ce ati lucrat, ci sa primiti plat& deplina. Oricine apuca inainte si nu riiinâne in inviiVatura lui Christos nu are pe Durnnezeu; eel ce rarmine in invitatura lui, acela are i pe Tatal i pe Fiul. Daca cineva vine la voi £0 nu aduce invatatura aceasta, sa nu-1 primiti In casa i sii, nu-i ziceti: bun venit

Caci cel ce-i zice: bun venit! se

face partas cu faptele lui cele rele. Multe avind a va serie, n'am voit

si le scriu pe hartie i cu cerneala, ci nadajduesc sa viu la voi i si graiese gura catre gurit, ca bucuria noasträ, si fie deplina.

Te imbratiseaza fiii surorii tale

celei alese.

EPISTOLA a III-a SOBORNICEASCA A SANTULUI APOSTOL IOAN Gaiu, cel primitor de oasperi, e vrednic de laudd. Diotref i Demetriu.

Bittrinul, catre Gaiu cel iubit, pe ca,re eu il iubesc intru adevar. Iubitule, rnä rog sit ai spor in toate

lucrurile i sa mergi bine cu sanatates,

precum cu sufletul bine mergi. M'am bucurat foarte cind au venit fratii si au marturisit despre adevirul

tau, asa cum umbli tu intru adevar.

1155 www.dacoromanica.ro

EPISTOLA SOBORNICEASCA A SF. APOSTOL RADA

Mai mare bucurie decat aceasta nu am cleat ea aud ca fili mei umbla intru adevar. Iubitule, cu credinta faci oricâte faci pentru frati i anume pentru fratii streini,

Care, in fata Bisericii, au dat martune despre dragostea ta. Bine vei face ajuti in calatoria lor, dupa cum se cuvine inaintea lui Dumnezeu.

Caci pentru numele lui Christos pornit-au ei la drum, far& sä ja nimic de la piigani. Noi, deci, datori suntem sii sprijinim

pe unii ca aceatia, ca sä fim impreuna lucratori pentru adevar. Am seis ceva Bisericii, dar Diotref,

care tine sa fie cel dintai intre ei, nu ne primeate.

Pentru aceea, cand voi veni, voi pomeni de faptele pe care le face,

inairand despre noi vorbe unte; iii ne-

multumit fiind cu acestea, nici el nu primeate pe frati, nici pe cei care voiesc Mara din primeasci nu-i

Iubitule, nu urna rául, ci binele. Cel ce face bine din Dumnezeu este;

cel ce face räu n'a vazut pe Dumnezeu. Lui Demetriu datu-i-s'a marturie de catre toti si de care insuai adevärul; miirturie Ii dam i noi, i tii ea marturia. noastrii este adevirata. Multe lucruri aveam sa-ti scriu ; totuai nu voiesc sa ti le scriu cu cerneali. condei.

Ci nadajduesc sa te vad in curandi atunci vom grid guril catre gura. Pace tie! Prietenii te imbratiaeaza. Spune inchinäciune prietenilor, fiectiruia.

cum il chiama.

EPISTOLA SOBORNICEASCA.

A SFANTULUI APOSTOL HIM Apostolul indeanincl pe cititori set lupte pentru credinta care s'a dat slin(ilor. Pilde

de pedeapsd trimisd asupra celor rcii: ludeii, ingerii, Sodoma fi Gomora. Arhan,. ghelnlMihaili Satana. Cuvintele lui Enoh fi ale Apostolilor.

luda, slujitor al lui Iisus Christos frate al lui Iacob, celor ce sunt che-

mati, iubii intru Dumnezeu Taal ai

pistrati pentru Iisus Christos, 3,19a voua al pace at lublrea sa se in rnulteascii !

Iubitilor, fiindca am tinut cu tot

dinadinsul sá vá scriu despre mantuirea noastra cea deobate, simtit-am nevoie sä va sciiu i sä vá indemn ca sá luptati pentru credinta, aaa cum a fost data ea

sfintilor, o singura data. Caci s'au strecurat printre voi unii oamenii fiíra frica lui Dumnezeu, de demult de mai inainte scriai spre aceasti °Banda', care schimbl darul Dumnezeului nostru in destranare i tagaduese pe sin-

gurul nostru Stiipan i Doren, pe thus Christos.

Voiesc, dar, sa vá aduc aminte, intru cat voi ati atint odati toate acestea, ca Domnul, dupd ce a izbavit pe popor din pamantul Egiptului, a pierdut dup.&

pe cei ce n'au crezut. lar pe ingerii care nu si-au päzit. vrednicia, ci au partisit locaaul lor, i-a. aceea

pus la pastrare, sub intuneric, in lanturi veanice, spre judecata zilei celei mari. Tot aaa, Sodoma i Gomora dimprejurul lor, care, in aeelaqi chip ca acestea, s'au dat la destranare au umblat dup.& carne streini, stau inainte ca pilda, suferind pedeapsa focului cclui veanic.

Asemenea deci cfi ace.stia. visuri visOnd, pangarese trupul, leapt-IAA: stdpanirea i hulesc maririle cereati.

Ci Mihail Arhanghelul, cand statea In pricinä, on diavolul ai se certa cu el, pentru tnipul lui Moise, n'a indniznit sä aduca judecata de hula, ci a zis: Certe-te pe tine Domnul !

www.dacoromanica.ro 1356

APOCALIPSLTL SF. IOAN TEOLOGUL, 1

Aceetia, însà, defaimi cele ce nu cunosc, lar cele ce, ca dobitoacele necuvAntätoare, etiu din fire, inteacestea iei gäsesc pieirea. Vai lor ! cA au umblat in calca lui Cain f,4i, pentru platA, s'au dat cu totul

in räticirea lui Balaam ei au pierit ea

In räzvrAtirea lui Core. Aceetia sunt petele de necurätenie, de la mesele voastre obsteeti, fárà chal impreungi cu voi, pieunAndu-se pe ei înii, nori fäni, de apii, purtati de vánturi, pomi tomnatici, fitrit rod, de douti ori uscati i dezrAdicinati, Valuri salbatice ale marii, care iei spumegA a lor rueine, stele nitAcitoare, carora intunericul li se plictreazit in veenicie.

Dar ei Enoh, al eaptelea de la Adam, a proorocit despre aceetia, zicAnd: IatA, venit-a Domnul intru zeciroi de

de sfinti ai lui,

Ca sä faca judecatA impotriva tuturor si sá mustre pe toti necredincioeii, de toate faptele pAgOnAtiitii lor, intru care au fäcut arAdelege ei de toate cuvintele de infruntare, pe care ei, pAciitoei

netemätori de Dumnezeu, le-au rostit

impotriva lui. Aceetia sunt cArtitori. nemulturniti cu starea lor, umblAnd cum

poartA poftele, iar gura lorgrAieete lucruri

trufaee, deei, pentru folos, dau unor fete mare cinste.

Voi insi, iubitilor, aduceti-vá aminte de cuvintele zise mai dinainte de catre apostolii Domnului nostru lisus Christos, CA ei vA spuneau cum cA in vremea

de pe urmii fi-vor batjocoritori, umblAnd

potrivit cu poftele lor de nelegiuiri. Aceetia sunt cei ce fao dezbinäri, oameni fireeti, care nu au Duhul. Ci voi, iubitilor, claditi-vâ pe voi intru a voastfá prea sfAntA, ere(tinta, rugAndu-vti in Duhul SfAnt. PAziti-vii intru dragostea lui Dumnezeu i aeteptati mila Domnului nostru

Iisus Christos, spre viata ces. veenicA. Ci pe unii, eovditori, mustrati-i; Pe altii, smulgAndu-i din foc, mAntuiti-i ; de altii cu frica, urAnd i cAmaea, de carnea lor mitnjitti. lar celui ce poate sá vä. pAzeaseft pe voi de once cadera i sä vi punä, inaintea

mArini lui, neprihäniti, cu bucurie mare, 26. Singurului Dumnezeu, MAntuitorul nostru, prin Iisus Christos, Domnul nostru, clava, preamArire, putero i cta.pAnire, mai inainte de tot veacul i acum

intru toti vecii. Amin !

APOCAL1PSUL SFINTULUI IOAN TEOLOGUL 1.

loan trimite urdri, de bine la apte biserici.

In Palmos are cereased ardiare. El vede

pe Fiul omului intre isapte sfertice artind in mena dreaptä eapte sIele. Descoperirea lui Iisus Christos pe care i-a dat-o Dumnezeu, ca sä arate

robilor chi cele ce trebue sä, se petreaca In curAnd, iar el, prin trimiterea in-

gerului säu, a destäinuit-o robului säu loan, Care a márturisit cuvAntul lui Dum-

nezeu i märturia lui Iisus Christos, toate

cate a vizut.

Fericit este cel ce citeete i cei ce ascultà cuvantul acestei proorocii i pA.-

streazii cele serse inteinsa! Ctici vrernea este aproape. loan, celor eapte Biserici. care sunt in Asia: Dar vouii ei pace de la cel ce este

cel ce era ei cel ce vine ei de la cele eapte duhuri, care sunt inaintea scau-

nului lui, $i de la Iisus Christos, martorul cel credincios, cel intAi nAlscut din morti, Domnul impäratilor pAmAntului. Lui, care ne iubeete i ne-a dezlegat pe noi din pacatele noastre, intru cangele sau,

i ne-a fäcut pe noi impärätie, preoti lui Dumnezeu i Tatäl sAu, lui fie

mArirea i puterea, in vecii vecilor. Amin !

IatA, el vine cu norii, i once ochi Il va vedea ei-1 vor vedea i cei ce 1-au

1357 www.dacoromanica.ro

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL, 2 impuns pi se vor jeli, din pricina lui, toate semintiile piimantului. Asa, .Amin I Eu aunt Alfa si Omega, zice Domnul

2.

Porunca data' lui loan de Domnul, ca serie ingerilor, culicd episcopilor Bisericilor Efesului, Smirnei, Pergamului, Tiatirei. Poruneile Domnului, kipsurile

Dumnezeu, cel ce este, cel ce era si cel ce vine, Atottiitorul. Eu loan, fratele vostru impreuni cu voi partas la suferinta si la impartitia si

Bisericilor.

la rabdarea, care sunt intru Iisus,

Serie ingerului Bisericii din Efes: Acestea zice cel care tine cele sapte stele In dreapta sa, cel care umblit in mijlocul celor sapte sfesnice de aur: Stiu faptele tale si osteneala ta rabdarea ta i cum ca nu poi suferi pe cei rài, i ai cercat pe cei ce se zic pe sine apostoli i nu sunt, i i-ai aflat de

fost-am in ostrovul ce se chiama Patmos,

pentru cuvantul lui Dumnezeu i pentru miirturia lui Iisus. Fost-am rapit intru Duhul, in ziva

Domnului, si am auzit, in urma mea, glas mate ca de trambita,

Care zicea,: Ceea ce vezi, serie in

carte si trimite celor sapte Biserici: la Efes, si la Smirna, pi la Pergam si la Tiatira si la Sarde i la Filadelfia si la

mincinosi.

Stitruesti in riibdare i ai tras necazuri pentru numele meu si nu te-ai

Laodichia.

Si m'am intors sit vad al cui este glasul care vorbea cu mine si intorcandu-m5. am vazut sapte sfesnice de aur. Si in mijlocul sfesnicelor pe cineva

asemenea unui Fiu al omului, imbriicat in vesmant lung pants la picioare i incins,

pe sub sani, ea un brau de aur. Capul lui i pitrul lui eran albe ca lana alb& i ca zapada, ii ochii lui ca para focului.

Picioarele lui erau asemenea aramei, care a ars in cuptor, iar glasul lui era ca vuetul apelor mari;

In mana lui cea dreapta avea

sapte stele; si din gura lui iesea o sabie ascutitä ou doua täisuri, iar infatisarea lui era ca soarele, cand striauceste intru a sa putere. Si cand 1-am väzut, am citzut la

picioarele lui ca un mort ;ci el, punandu-si

mama dreapti peste mine, a gritit: Nu te teme ! Eu sunt cel dintai i cel de pe urm5 Si cel ce sunt viu. Am fost mort, sunt viu, in vecii vecilor, si am cheile mortii i ale iadului. 111975t,fIrdeci, cele ce ai viizut si cele

ce aunt si cele ce au sa fie dupà aceetea, 20. Cum i taina celor sapte stele pe

care le-ai vazut in dreapta mea i a celor

sapte sfesnice de aur: cele sapte stele sunt ingerii celor sapte Biserici, iar sfesnicele cele sapte sapte Biserici sunt.

Meat prins de obosealli.

Dar am impotriva ta cuvantul c5. de dragostea ta cea dintai te-ai lepitdat. Drept aceea, adu-ti aminte de unde ai cazut si te pociteste si fa faptele de maiinainte; iar de nu, viu la tine curanci voi mica sfesnicul tau din locul lui, daca nu te vei podti. 6, Ai, frisk partea bun& cet uräti faptele Nicolaitilor, pe care le urilsc i eu. Cine are urechi sift audit ceea ce Duhul zice Bisericilor: Celui ce va birui Ii voi da sa miinance din pomul vietii, care este in raiul lui Dumnezeu. lar ingerului Bisericii din Smirna. serie-i: Acestea zice cel dintai i cel de pe urmii, cel care a murit ;4. a inviat: Stiu necazul täu si siírdcia ta tin ins& esti bogat si hula din partea celor ce se zic pe sine Iudei, si nu sunt, ci sina-

z9 it a Satanei. O. Nu te tetne nicidecum de cele ce

ai ai. pittimesti. Cii Rita, diavolul va sit arunce dintre voi in temnita, ca sä, ispititi, i yeti avea necaz zece zile. Fii credincios Omit la moarte i Ii voi da cununa

Cine are urechi sà audit ceca ce

Duhul zice Bisericilor: Col ce birueste nu va fi vittilmat de moartea cea de-a douit. Iar ingerului Bisericii din Pergam serie-i: Acestea zice cel ce are sabia ces-

de ambele laturi ascutitä: Stiu unde sälitsluesti: unde este scaunul Satanei ; i ii numele meu i n'ai

1358

www.dacoromanica.ro

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL. 3 tilgaduit credinta mea, in zilele lui Antipa,

martorul meu cel credincios, care a fost ucis la voi, acolo unde Satana locueste. Ci am impotriva ta citeva lucruri,

cä ai acolo pe unii care tin inviltitura lui Balaam, cel ce invita pe Balee sil punit piatri de poticneali inaintea fiilor lui Israil, ca sä minánce carne jertfitä

Si le va pistori pe ele cu toiag de

fier i ca vasele olarului le va dirima, precum i eu am luat putero de la Tatil meu.

Si-i voi da lui steaua cea de di-

mineati. Cine are urechi, sä audä ceca ce Duhul zice Bisericilor.

idolilor i si, se dea, desfrinärii.

Astfel ai si tu de cei ce tin invititura Nicolaitilor, tot asa. Pociaste-te; iar de nu, viu la tine curánd i voi face cu ei räzboi, cu

3.

Epistola a cincea cect- re Biserica din Sarde ;

sabia gurii mete.

a pasea nitre Biserica din Filadelfia. Numele noului lerusalim. Epistola a papteg diere Biserica din Laodichia.

voi voi da din mana ces, ascunsi da lui o pietricia albg, si pe pietricicii

serie-i: Acestea zice cel ce are cele sapte

Cine are ureéhi, si, audi ceea ce Duhul zice Bisericilor: Biruitorului serie un nume nou, pe care nimeni nu-1 stie, färä numai primitorul. lar ingerului Bisericii din Tiatira serie-i: Acestea zice Fiul lui Dumnezeu, ai cirui ochi sunt ca para focului si picioarele asemenea aramei strilucitoare:

Stiu faptele tale, si dragostea credinta i slujirea i ribdarea, ta, istiu

ca faptele tale cele de pe urna& sunt mai multe decat cele dintai.

Dar am bnpotriva ta cuvántul ca 1* pe femeia Iezabela, care se zice pe sine proorociti, i invat,ii i amigeste pe robii mei, ca sà fado; desfrintiri i si mi-mi:luce cele jertfite idolilor.

Si i-am dat timp si se pociiasci

nu voieste si se pociiasei de desfränarea ei.

Tata, o armo pe ea la pat si pe

eei ce precurvese cu ea in mare strilm-

torare, dad), nu se vor pocii de faptele lor.

Si pe füi ei cu moarte Ii voi ucide vor cunoaste toate Bisericile cä eu sunt cal eare cercetez rárunchii i inimile

voiu da vouii fieciruia, dupä, faptele

voastre.

Iar voui celorlalti din Tiatira,

chti nu au invitiltura aceasta, 'ea unii cari n'au cunoscut adfincurile Satanei,

dupi, cum spun ei, yola vä zic: nu

pun peste voi alta greutate. Tnsä, ceea ce aveti, tineti pina voi veni. Si celui ce birueste i celui ce piz/ste, pana la capa, faptele mele, îi voi

da lui stipfinire peste neamuri.

lar ingerului bisericii din Sarde

duhuri ale lui Dumnezeu si cele sapte stele: Stiu faptele tale, ci ai nume, cá tritiesti, dar esti mort. Priveghiazi

i intireste ce a mai

rimas si era si moari. Oäci n'am gisit

faptele tale depline inaintea Dumnezeului meu.

Drept aceea, adu-ti aminte cum a

primit i ai auzit i pilstreazi foi te po-

ciestei. Iar de nu vei priveghia, voi

veni ca un fur i nu vei ti in care cesa voi veni &supra ta. Dar ai &t'Ova oameni in Sarde eare

nu si-au minjit hainele lor, ci ei vor umbla cu mine imbricati in vesminte

albo, &Ad vrednici sunt. Cel ce birueste fi-va astfel imbricat In vesminte albe i nu voi f} te r g e debe

numele lui din cartea vigii i voi mir-

turisi numele lui inaintes, párintelui meu si inaintea ingerilor lui.

Cine are urechi, sS audi coca co

Duhul zice Bisericilor. lar ingerului Bisericii din Filadelfia serie-i: Acestea zice Col Sant, Cel Ade-

virat, cel ce are cheia lui David, cel ce deschide i nimeni nu va inchide, i inchide

nimeni nu va deschide:

Stiu faptele tale; iatä, am lisat

inaintea ta o usil deschisi pe care nimeni

nu poate si, o inchidä, fiindcä, desi ai putero mici, tu ai piza cuvantul meu nu ai tigiduit numele meu. Tata, Ii dan din sinagoga Satanei, dintre cei care se zic pe sine ci, stint Iudei

1359

www.dacoromanica.ro

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL, 4 ai nu sunt, ci mint, iatii îi voi face sä vie sä se inchine inaintea picioarelor tale vor cunoaate ca te-am iubit. 10. Pentru ea ai pitzit cuviintul ribdirii mele, i eu te voi piizi pe tine de

Cu doudzeci si patru de bdtrdivi i cu patru Heruvimi.

fumea, ca si incerce pe cei ce locuesc pe

llEA, era deschisä, in cer i glasul cel dintai,

11. Viu curind ; sine ce ai, ca nimeni

auzit vorbind cu mine imi griiieate: Sue-te aici, i iti voi aráta cele ce trebue

4.

Priveliflea ceremcd. Tranul lui Dumnezeu

ceasul ispitei ce va si vio peste toatä,

Dup& aceasta, m'ara uitat EA jata o

glasul ca de trimbitá, pe care l-am

ai nu ja cununa ta. Pe cel ce birueate 11 voi face atilp in templul Dumnezeului meu afarii, nu va mai ieai, i voi serie pe

si fie dupi acestea. Indatti am fost ripit in Duhul EA iatil un tron era in cer ai pe tron vedea

el numele Dumnezeului meu i numele cetätii Dumnezeului meu, al noului Ierusalim, care se pogoari din cer, de la Dumnezeul meu, numele meu cel

cineva, $i col ce eede,a, semina la vedere cu

piatra de iasp ai de sardoniu, iar de jurimprejurul tronului era un curcubeu, cu infitiaarea smaragdului. $i donizeci i patru de scaune inconjurau tronul, ai pe scaune, donlizeci patru de bittrimi, aezind, imbricati in haine albe i purtind pe capetele lor cununi de aur. $i din tron ieae,au fulgere i glasuri tunete i apte ficlii de foc ardeact

110U.

Cine are ureohi, sit auca ceea ce

Duhul zice Bisericilor. lar ingerului Bisericii din Laodichia

acrie-i: Acestea zice Cel ce este Amin, martorul col credincios i adevirat, inceputul zidirii lui Dumnezeu: $tiu faptele tale; ea nu eati nici rece, nici fierbinte. O, de ai fi rece sau

inaintea tronului, care sunt cele aapte duhuri ale lui Dumnezeu.

fierbinte !

$i inaintea tronului, ca o mare de asemenea cu cristalul. lar in mijlocul tronului i imprejurul scaunului, patru fiinte, pline de ochi, clinainte

Astfel, fiindeä eati cäldicel, nici fierbinte, nici rece, am sii, te viirs din gura mea.

Fiinddi tu zici: Sunt bogat m'am imbogitit i de nimio nu am nevoie! Si nu atii cá tu eati col ticitlos vrednic de piar:8, ai airee i orb ai

din apoi.

$i fiinta cea dintii era asemenea

leului, a doua fiintà asemenea

a treia fiintii avea fati ca de om, iar a

gol!

Sfiituescu-te si cumperi de la mine a,ur 16,murit in foc, ca sä, te imbogiteati, veaminte albe, ca si, te imbraci i si nu

patra fiinti era asemenea, vulturului care zboaril.

8: Si cele patru fiinte, aviad fiecare

se dea pe fati ruainea goliciunii tale, ai ungi ochii o di alifie de ochi, ca

din ele 'c'á'te aase aripi, sunt pline de ochi,

de jur-imprejur i pe sub aripi,

vezi.

nu au, ziva i noaptea zicind: Sfänt,

voi intra la el i voi cina cu el ai el

märire, cinste EA multumitä, celui ce pa de

Celui ce birueate Ii voi da si aadii, cu mine in scaunul meu, precum

vecilor,

Sfint, Sfint, Domnul Dumnezeu, Atottiitorul, col ce era, ai cel ce este ai col ce vine.

Eu pe cati Ii iubesc li mustru pedepsesc; rivneate, dar, i te pociiieate. Iatii, stau la uai i bat ; de va auzi cineva glasul meu i va deschide uva,

lar alud cele patru fiinte dädeau

pe scaun, celui ce este viu in vecii

cu mine.

vi eu am biruit i am aezut cu Tela meu, in scaunul lui.

Atunci coi douizeci i patru de bätrini cädeau inaintea celui ce vade pe scaun ei se inchinau celui ce este viu in

Duhul zice Bisericilor.

inaintea tronului, ziceau:

Cine are urechi, si audi ceea ce

vecii vecilor ai aruncind cununile lor

1360

www.dacoromanica.ro

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL, 5, 6

marul lor zeci de mii de zeci de naii mii de mii, Si ziceau cu glas mare: Vrednic este Mielul cel injunghiat sà la pute-

11. Vrednic epti, Doamne i Dumnezeul nostru, sä primepti mitrirea i cinstea

puterea, caci tu ai zidit toate lucrurile

prin vointa ta ele erau i s'au facut.

i bogatia, i intelepciunea, taria, i cinstea i marirea i binecuvantarea.

rea, 5.

Cartea cu rapte pece fi este data- .Mielului. Mielul este kludat cu cdnkiri c,ererti.

Si toata fiptura care este in cer

pi pe piimant, pi sub pamant pi in mare toate cate aunt inteinsele, le-am

Am vazut, apoi, in mana dreapt5, a

celui ce pedea pe scaun, o carte scrisi, inlduntru i pe dos, pecetluita cu papte pec eti.

Si viizut-am un inger puternic, caro

striga Cu glas mare: Cine este vrednic 85, deschida cartea pi sit desfaci pecetile ei? Dar nimeni in cer, nici pe pamant, nici sub pamant nu putea sa deschida cartea, nici sa se uite in ea. i plangeam cu amar cä nimeni ifa fost vrednic sit de,schida cartea, nici sa se uite in ea. Ci unul dintre batrani imi graiepte:

auzit zicand: Celui ce nade pe tron Mielului, fie binecuvantarea 8i cinstea mitrirea i puterea, in vecii vecilor! 14. i cele patru finte ziceau: Amin! Iar batranii citzura pi se inchinara,. 6.

Desfacerea celor dintfli fa.se pecefi.

rafii i domnii lurnii se ascund in perteri ri in criipalurile stancilor. i am vazut cand Mielul a deschis pe cea dintai din cele papte peceti, pi am auzit pe una din cele patru fiinte, zicand

Nu plange, cä iatä a biruit leul, cel ce cu gla,s ca de tunet: Vino. Si m'am uitat i iata, un cal alb, pi este din semintia lui luda, radäcina lui David. ca sä, deschid5, cartea i cele . cel care c5,15.rea pe el ayes, un arc; pi i papte peceti ale ei. Atunci am vázut, la mijloc intre tron, cele patru fiinte i batrani stand un Miel, ca injunghiat, pi care avea papte coarne i apte ochi, care sunt cele papte duhuri ale lui Dum.nezdu. trimise in tot pamantul.

Si a venit pi a luat cartea, din

clreapta celui ce pedea pe tron.

Si cand a luat cartea, cele patru

fiinte i cei douazeci i patru de batrani

au cazut inaintea Mielului, avand fiecare alauta pi nastrape de aur, pline cu támaie, care sunt rugáciunile sfintilor. Si cantau o cântare nou5, i ziceau: Vrednic epti 85, iei cartea EA sá deschizi

pecetile ei, cáci ai fost injunghiat i ai rascumptirat lui Dumnezeu, cu slingele tau, oameni din teat& semintia i limba çi norodul i neamul; i i-ai facut pe ei, Dumnezeului nostru, imparatie i preoti i imparati-vor pe pamant. i am vazut pi am auzit glas de ingeri multi, de jur-imprejurul tronului Pi al fiintelor pi al batranilor, i era nu-

.s'a dat lui ctmuna ki a pornit ca un biruitor i ca ea biruiasca. Cand a deschis pecetia a doua, am auzit zicand pe a doua, fiintä: Vino

Si a iepit alt cal, ropu ea focul;

celui ce calarea pe el datu-i-s'a sa ia pacea de pe piimant, ca oamenii sà se

junghie intre ei; i o sabie mare i s'a dat.

Si cand a de,schis pecetia a treia, am auzit zicand pe a treis, fiinta: Vino. m'am uitat i iati un cal negru, i col care &alarm pe el avea o cumpana mama lui.

i am auzit, in raijlocul celor patru ca un glas care zicea,: M'asura de

gram, un dinar, pi trei masuri de orz,

un dinar. Dar de untul de lemn pi de vin s5, nu te atingi. Si. cand a deschis pecetia a patra,

am auzit glasul fiintei a patra zica.nd: Vino.

Si m'am uitat i iata, un cal galben-

va,nlit, i numele celui ce c5,15,rea pe el era

Moartea; i Iadul se tinca dup5, el; pi

li s'a dat lor putero peste a patra parte a pamantului, ca sa ucida cu sabie cu

1361

www.dacoromanica.ro

86

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL, 7

ou glas puternic dare coi patru Ingeri, cfirora li s'a dat sá vatiime pain:Intl])

foamete, i Cu moarte si Cu fiarde de pe pitmOnt.

Si cand a deschis pecetia a cincea, am vii,zut, sub jertfelnic, sufletele ce/or

sI marea, Si le-a zis: Nu viitämati piimantul, nici marea, nici copacii, pan& ce nu vom pecetlui, pe frunte, pe robii Dumnezeului nostru. Si am auzit numärul celor pecetluiti: o :ma patruzeci i patru de mii de pecetluiti, din toate semintiile fiilor lui Israil: DM seraintia lui luda, douisprezece mii de pecetluiti; din semintia lui Ruben, douiisprezece mii; din semintia lui Gad, douäsprezece mii;

injunghiati pentru cuvântul lui Dumnezeu dat-o.

i pentru märturia pe care au

i strigau cu glas mare i ziceau: Nu& când, Stäpitne sfinte i adevärate, nu vei judeca i nu vei räzbuna stingele nostru, fatii, de cei ce locuesc pe pilmii,nt?

Si fiecitruia dintre ei i s'a dat cilte un vesmânt alb si li s'a spus sä, ste,a in tihnä, incit puinä vreme, Vida cand vor implini numirul i cei impreunä slujitori cu ei i fratii lor, cei ce aveau sä fie omoriti ca i ei. Si m'am uitat cand a deschis pecetia a sasea si s'a facut cutremur mare soarele s'a fäcut negru ca un sao de pär si luna intreagä s'a inrosit ca

Din semintia lui Aser, douispre-

zece mii; din semintia lui Naftali, doulisprezece mii; din semintia lui Manase, doutisprezece mii ;

Din semintia lui Simeon, doufispre-

zece mii; din semintia lui Levi, douitsprezece mii; din semintia lui Isahar,

stelele cerului ctizurä, pe pamânt, precum smochinul ii leapàdii smochinele

douiisprezece mii; Din semintia lui Zevulon, douispre-

toate ostroavele s'au miscat din locurile

sprezece mii; din semintia lui Veniamin, doudsprezece mii de pecetluiti. Dupii acestea m'am iuitat

sale verzi, cand este zguduit de vijelie. lar cerul s'a dat înläturi, ca o carte de piele pe ca,re o faci sul, si toti muntii lor.

Atunci, impáratii pamântului boierii i cäpitanii i bogatii i cei puternici i toti robii i toti slobozii s'au ascuas in pesteri i in stâncile muntilor, Strigfind muntilor i stancilor: Ciideti peste noi i ne ascundeti pe noi de fa ta Celui ce vade pe tron si de mfinia Mielului; Ciici a venit ziva ces, mare a miiniei lor, i cine are putere ea sä stea pe loe! 7.

Pecetluirea a o sutd i patruzeci i pram de mii din aeminfia fn vorninte albe, laudd pe Dumnezeu pe Miel.

Dupä aceasta, vizut-am patru Ingen, stár. id la cele patru unghiuri ale pa-

tinând cele patru vinturi

ale lui, ca sä nu sufle vânt pe p5,mtint, nici peste mare, nici peste vre-un copac.

Am vAzut apoi alt inger care se

ridica de's, riisäritul soarelui i avea pecetia Viului Dumnezeu. Ingerul a strigat

zece mii; din semintia lui Iosif, douli-

gloatit multà, pe care nimeni nu putea s'o numere din tot neamul i semin-

stand Maintea, tronului i inaintea Mielului, imbriicatii, in vesminte albe i având in mânä ramuri de finic. Si multimea striga Cu glas mare, zicând: Mântuirea, este de la Dumnezeul nostru, care sade pe tron, si de la Miel. tiile i popoarele i limbile

i toti ingerii stäteau imprejurul

tronului si al batritnilor si al celor patru fiinte si au cilzut, inaintea tronului, pe fetele lor, i s'au inchinat lui Dumnezeu, Zicand: Amin ! Binecuvântarea, qi märirea,, i intelepciunea i multumita cinstea i puterea i târia Dumnezeului nostru, in vecii vecilor! Amin ! lar unul dintre blitritni a deschis gura si mi-a zis: Acestia care sunt bräcati in vesrninte albe, cine sunt si de

unde au veniti Zis-am cittre ei: Doamne, tu stii.

El mi-a riispuns: Acestia sunt coi ce vin din strilmtorarea cea, mare i si-au spillat vesmintele lor i le-au fiicut albe in dingele IVIielu/ui.

1362

www.dacoromanica.ro

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL, 8, 9

Pentru aceea, sunt inaintea tro-

nului lui Dumnezeu i slujesc lui ziva

noaptea, in templul lui, i eel ce vade pe tron inälta-va cortul lui asupra lor; Nu vor mai fltiminzi, nici nu vor mai insetosa, nici nu va mai citdea soa-

iele peste ei i nici o avg.& ; Cäci Mielul, cel ce stä, la mijlocul tronului, Ii va pä,suna pe ei si-i va duce la izvoarele apelor vieii 't Dumnezeu va sterge once lacrima din ochii lor. 8.

A pa plea pecetie. $apte ingeri Cu ssapte trdmbite.

$i &Ind Mielul a deschis pecetia a sapte,a, s'a facut tacere in cer, ca la o jumätate de coas. Si am väzut pe cei sapte ingeri, care stau inaintea lui Dumnezeu i li s'a dat lor sapte trâmbite. Si. a venit alt inger aft a stat la altar,

avand eidelnitä, de aur, si i s'a dat lui

o facie, si a cazut peste a treia parte din râurisi peste izvoarele apelor.

Si numele stelei se chiamä Absintos. Si a treia parte din ape s'a fileut amarä ca pelinul si multi dintre oameni au murit din pricina apelor, pentru ca se ritcusera amare.

Si a trimbitat s't al patrulea inger;

atunci a treia parte din scare fu lovitä si a treia parte din luna si din stele a treia

parte, ca sit fie intunecatä, a treia parte a lor i ziva sá1i piardä din luminä, a treia parte si noaptea tot asa.

Si am vitzut si am auzit un vultur, care zbula spre crestetul eerului i striga

cu glas mare: Vai, vai, vai, color ce

locuesc pe pi-mint, din pricina eelorlalte porunci ale trambitei ingerilor celor trei,

care sunt gata sa trámbiteze!

Trdmbita a cincea pi a pasea. Cele ce se

intdmpld dupei ce au sunat. Cei patru Ingeri de la Eufrat.

tamale multii, ca s'o aducä, impreunä cu rugaciunile tuturor sfintilor, pe jertfel-

1. Si a trimbitat al cincilea inger; nicul de aur dinaintea tronului. am vazut o stea cazutii, din cer pe Si fumul tämiii s'a suit, din mina mint i i s'a dat cheia fintânii adincului. ingerului, inaintea lui Dumnezeu, im- F-27 Si a desclais fintina adâncului preuna cu rugäciunile sfintilor. fum s'a ridicat din fintinä, ca fumul unui Apoi ingerul a luat ciidelnita si a cuptor mare, i soarele i vizduhul s'au umplut-o din focul jertfelnicului si a intunecat de fumul fántânii. aruncat carbunii pe pämint ; i s'au pornit $i clin fum au iesit lticuste, pe patunete i glastui i fulgere i panaintul mint, ì 11 s'a dat lor putere precum au s'a cutremurat. putere scorpiile pamintului. lar cei sapte ingeri, care avean cele Si li s'a poruncit sift nu vatame iarba sapte trambite, s'au gätit ca sä trim- pämintului i niel o verdeatii i nici un biteze. copad, Mr& numai pe oamenii care nu Si a trimbitat inteaul inger; si s'a au pecetia lui Dumnezeu pe fruntile lor. pornit grindiná i foe amestecat cu singe Si datu-li-s'a nu ea sä-i omoare, ci ea si au a-ant pe pa:mint; si a ars din pa- sá fie chinuiti cinci luni; si chinul lor mint a treia parte, i a ars din copaci a este la fel cu chinul scorpiei, eind a treia parte, iar iarba verde a ars de tot. intepat pe om. A trambitat, apoi, al doilea inger; $i in zilele acelea, cauta-vor oamenii ca un munte intreg de foc si de fläcari moartea si nu o vor afla i vor pofti ea s'a präbusit in mare; si a treia parte din moarli; moarte,a ins& va fugi de ei. mare s'a prefäcut in singe; lar infatisarea läcustelor era aseSi a murit a treia parte din fäp- menea unor cai pregatiti de ririzboi. Pe turile cu viata in ele, care sunt in mare capetele lor aveau cununi ea de aur, si a treia parte din coräbii s'a sfärimat. fatale lor eran ea fatale omenesti. Si a trimbitat al treilea liver; i a Aveau pär ca fenleile i dinii lor chzut din cer o stea uriasä, arand ea eran ea dintii leilor. 1363

www.dacoromanica.ro

SG*

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL, 10

Aveau, apoi, pieptare ca pieptarele de fier, iar vuetul aripilor lor era la fel

10.

Un inger se aratä, inând in mdnd o carte

cu vuetul unei multimi de care O de

cai, care alearga la lupt.i. Si au cozi i bolduri asemenea scorpiilor; i puterea lor e in cozile lor, ca ea vatarne pe oameni, cinci luni. Si au ca imparat al lor pe ingerul

deschisä. Poruna lui loan sä inghitä

adancului, al Cann nume in evreeste este Abadon, iar in elineste are numele Apo-

stralucea ca soarele i picioarele lui erau

ac,eastci carte.

$i am viízut alt inger puternic, pogo-

rindu-se din cer, invaluit inteun nor, pe capul lui era curcubeul, iar fata lui

ca stalpi de foc. Si in mana lui avea o carte mica, deschisa. Si a pus piciorul luí cel drept pe mare, iar pe cel stang pe plimant. Si a strigat cu glas puternic, pre-

Intaiul vai a trecut; iata vine inca un vai ì Incá unul, dupa acestea.

Si a trambitat al qaselea inger.

Atunci am auzit un glas, din cele patru

cum facneste leul. Iar cand a strigat, cele sapte tunete au slobozit glasurile

cornuri ale jertfelnicului de aur, care

este inaintea lui Dumnezeu, Zicand catre ingerul al saselea col ce avea trambita: Dezleaga pe cei patru ingeri care sunt legati, la Aul cel mare, Eufratul, Si furii dezlegati cei patru ingeri,

lor.

Ci cand au vorbit cele sapte tunete, voiam sä scriu, dar am auzit o voce care zicea din cer: Pecetlueste cele ce au spus cele sapte tunete i nu le serie. lar ingerul pe care 1-am vazut stand pe mare Efi pe pamAnt, vi-a ridicat mana dreapta catre cer,

ca,re erau gatiti spre ceasul i ziva luna si anul acela, ca sá omoare a treia parte din oameni.

Si numilrul ostirilor era douii, sute

de milioane de calareti, cad am auzit numarul lor.

Si s'a jurat pe cel ce este viu in vecii

vecilor, care a facut cerul si cele ce stint In cer, i piimantul si cele ce sunt pe pimant, si marea si cele ce sunt in mare,

ca timp nu va mai fi,

Si asa am vizut, In vedenie,

Ci, in zilele cand va grai al saptelea

O pe cei ce fjedeau pe ei: citläretii aveau

platose ca fata focului si a iachintului

si a pucioasei, iar capetele cailor semanau cu capetele leilor i din gurile lor issea, foe i fum i pucioasa. De aceste trei batfti de focul

Inger, &Ind va fi sa trambiteze, atunci siivarsitli este taina lui Dumnezeu,

precum bine a vestit robilor odi, proorocilor.

lar glasul din cer, pe care-1 auzisena,

de fumul i de pucioasa care iesea din gurile lor ucisa a fost a treia parte din oameni.

iarasi a vorbit cu mine foi a zis: Mergi

Pentru ca, puterea cailor este in gura lor i in cozile lor; cad cozile lor aunt asemenea serpilor, avand capote,

mant.

Cu acestea vatiima.

Dar ceilalti oameni, care nu au

murit din ranile acestora, nu s'au pocäit delco de faptele mainilor lor, ca sä nu se mai inchine demonilor i idolilor de aur o de argint, si de anima, roi de piatrii si de lemn, care nu pot nici sá vadá, nici

ni auda, nici sá unible;

Si nu s'au pocii,it de uciderile lor, nici de fermecatoriile lor, nici de curvia lor, nici de furtisa,gurile lor.

de ja cartea cea deschisit din mana ingerului care sta pe mare si pe paSi. m'am dus la inger i i-am zis sa-mi dea cartea. Si imi aspunde: la-o mananc'o; si va amitri pantecele tau, dar in gura ta va fi dulce ca mierea. Atunci am luat cartea din mana ingerului si am mancat-o; roi era in gura mea dulce ca mierea, dar dupá ce am mancat-o pantecele meu s'a amarit. Si cuviinteazii &are mine: Tu tre-

bue sift proorocesti, ina o data, la popoare si la neamuri, i la limbi si la multi impärati. 1364

www.dacoromanica.ro

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL, 11, 12

cer, in non, ai au privit la ei duamanii

11.

NcIsurarea templului. Doi martori ucisi de Fiarä lnviazdsi se inalfä la cer. Trdmbita a ?aptea. aintarea. Templul lui Dumnezeu in cer.

Apoi mi-au dat o trestie asemenea unui toiag fA mi-au zis: Scoalti-te i masoara, templul lui Dumnezeu i jertfelnicul ai pe cei ce se fuchina, inteinsul. lar curtea ce,a dinafarii a templului

scoate-o din socotealä ai n'o mäsura,

pentru ca, a fost datä pagánilor, care vor calca in picioare cetatea sfantä patruzeci douà de luni.

Si voi da putere celor doi martori ai mei ai vor prooroci, imbräcati in sac, o mie douä, sute ai aaizeci de zile. Aceatia sunt cei doi máslini i cele doutt sfeanice care stau inaintea, Domnului

pämantului. Si daca, voieate cineva vatilme, foc iese din gura lor i miE3tueate pe

vräjmaaii lor; deci daca ar voi cineva sä-i vatilme, aaa i se cade sá fie ucis.

Aceatia au putere sá inchidä, cerul, ea ploaia sa nu plouit in zilele proorociei lor i putere au peste ape sä le schimbe

in sange i s'a bata piimântul cu once fel de bataie, ori de cate ori vor voi.

lar ch.nd Tor isprävi cu miirturia lor, Fiara care se sue din allane va face ritzboi cu ei, va birui vi-i va omori. Si leaurile lor zticea-vor pe ulitele ceta:Vi celei mari, care se chiama, duhovniceete Sodoma ai Egipt, unde a fost rästignit íi Domnul lor.

i din popoare, din semintii, din

Ion.

i In ceasul acela s'a ficut cu-

tremur mare si a zecea parte din cetate

s'a prabueit ei au pierit In cutremur

sapte mii de fete omeneati, iar ceilalti s'au infricoaat Ffi au dat märire Dumnezeului cerului.

Al doilea vai a trecut; al &elles

vai, iatä, vine degrabii. 15: Si a trambitat al aptelea inger s'au pornit, in cer, glasuri puternice care zice,au: Imparitia lumii a ajuns impärätia

Domnului nostru si a Christosului säu, si va irnpäräti in vecii vecilor. Si cei douäzeci si patru de batrani care sed inaintea lui Dumnezeu, in scaunele lor, au cäzut cu fetele la pämant s'au inchinat lui Dumnezeu, Graind: Multumim tie, Doamne Dumnezeule, Atottiitorule, cel ce esti ai cel ce erai i cel ce vii, cá ai luat puterea ta cea mare ti ai inceput si imparäteati. (Ji

päganii s'au maniat, dar a

venit mania ta i vremea celor morti, ca si. fie judecati i si. risplateati pe robii

Mi, pe prooroci ai pe sfinti ai pe cei ce se tem de numele tau, pe cei mici ai pe cei mari, i si präpädeati pe cei ce pea:pide/3c pämäntul.

Atunci se deschise templul lui

Dumnezeu, In cer, i se vilzu in templu chivotul legimantului sä,u si se pornirä. fulgere

i vuete i tunete i cutremur

grindinä rnare.

12.

limbi ai din neamuri privi-var la leaurile lor trei zile jumiitate ai nu vor ingädui

Femeia care naste ii Balaurul. Balaurul, biruit de Millail, urmiíreste pe femeie

lar locuitorii de pe pämtint se bucura de moartea lor i sunt in veselie trimit daruri unid altuia, pentru cá acesti

i s'a arätat in cer un semn maie: o femeie inveamantatii cu soarele; luna era sub picioarele ei i pe cap purts

ea ele a, fie puse in mormant.

doi prooroci au chinuit pe locuitorii de pe pämtint. lusa dupä cele trei zile i juma:-

tate, duh de viatil, de la Dumnezeu a intrat in ei i au stätut pe picioarele lor ai frica- mare a ciizut peste cei ce se uitau Ja ei.

i din eer au auzit glas puternic, aici ! i s'au suit la

zicandu-le:

pe cei din scimlinfa ei.

cununä din dougsprezece stele. Si era insircinata i striga, chinuindu-se si muncindu-se ca sa, nasa.

i alt semn s'a aratat In cer: isba'

un balaur mare, roau, avand aapte capeta zece coarne, i pe capetele lui sapte cununi impäräteati.

lar coada lui tara a treia parte din

stelele cerului, i le-a aruncat pe pilmant.

1365

www.dacoromanica.ro

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL, 13

balaurul stàtu inaintea femeii care era

ea nasci, pentru ca, dad, va fi nitscut, sä, inghita pe copilul ei.

Si a näscut un copil barbat, care

va di pastoreascli, toate neamurile cu toiag de fier. i copilul ei fu fapit la Dumnezeu

la scaunul lui. lar femeia fugi in pustie, unde are

loo gatit de Dumnezeu, ca sit o hraneascä, pe ea acolo o mie don sute ei eaizeci de zile.

Si s'a facut räzboi in cer: Mihail ingerii lui au pornit räzboi cu ba-

laurul, iar balaurul j ingerii lui au stat

In luptä Dar n'au izbutit, nici nu s'a mai gäsit pentru ei loo in cer. Si aruncat a fost balaurul cel mare, earpele cel de demult, care se chiamit diavol e't Satana, cel ce ineala toata lumea, aruncat a fost pe parafint i ingerii lui aruncati au fost ell el.

Si am auzit glas mare, in cer,

zicand: Acum s'a ficut mântuirea i puterea i impitratia Dumnezeulni nostru stapirairea Christosului eau, cad aruncat a fost pfirieul fratilor noetri, cel ce

Si balaurul s'a aprins de manila asupra femeii si a pornit sa faca razboi cu ceilalti din semintia ei, care pizesc poruncile lui Dumnezeu i in marturia lui Iisus.

lar eu am stat pe nisipul

13. Fiara care se tidied din mare deldimeazii Dumnezeusi dd rdzboi 8finfilor.0 altd fiard. prooro cut mincinos, se tidied din pcindint. Numele primei : 6ase sute §aizeci i ?ase.

Si am vazut suindu-se din mare o fiara care avea zece coarne i apte capete, si pe coarnele ei zece steme ei pe capetele ei, nume de hula.

Si fiara pe care am vazut-o era

asemenea pardosului, picioarele ei erau ca ale ursului, iar gura ei ca gura leilor. balaurul li dadu fiarei puterea lui

scaunul lui ii stapanire mare. Si unul din capetele fiarei era ca injunghiat de moartb, dar rana ei cea de moarte fu vindecati ei tot pilmantul, minunat, se uita dupa fiara. Si s'au inchinat balaurului, fiindeä,

Ii para pe ei, inaintea Dumnezeului nostru ziva i noaptea. Ci ei 1-au biruit prin sfingele Mielului i prin cuvantul märturiei lor ei nu

i-a dat fiarei stapanirea ; apoi s'au in-

Pentru aceasta, bucurati-vä ceruri cei ce locuiti intr'insele. Vai ins& pamântului Fiindci diavolul a coborit la voi, avand manie mare, caci etie ca, timpul lui e court.

lucreze timp de patruzeci i doua de luni.

ei-au iubit viaja lor ping la moarte.

lar când a vazut balaurul ea a

fost aruncat pe pamant, a prigonit pe femeia care nascuce pe pruncul barbat.

Dar datu-i-s'au femeii cele doua aripi ale marelui Vulttu., ca sä zboare

In pustie, la locul ei, unde e heánita acolo

un rastimp i rastimpuri i jumittate de rastimp, departe de fata earpelui. Atunci earpele a aruncat din gura lui, dupà femeie, apä ca un puhoi, :ca s'o ja puhoiul. Ci pamantul i-a venit femeii tr'ajutor, caci piimantul ei-a deschis gura sa FA a inghitit puhoiul pe care-1 arencase balaurul din gura. .

chinat fiarei, zicand: Cine este asemenea fiarei i cine poate 86, se lupte cu ea! i i

s'a dat ei gurä, sa graiasca i s'a dat putere

semetii ei hule pi

i vi-a deschis gura sa spre hule asupra lui Dumnezeu, ca sá hulea,sca,

numele lui

cortul lui ei pe cei ce locuesc

in cer. Si i s'a dat sá facit razboi cu sfintii ei 86..4 biruiasca, i i s'a dat ei stapanire peste toatä, semintia i norodul neamul.

Si inchina-se-vor ei toti cei ce lo-

cueso pe pamant, ale caror nume nu Bunt

serse, de la intemeierea lumii, in cartea vietii Mielului celui injunghiat. De are cineva ureche, sá auda! Cine ja pe altii robi, de robie are

parte; cine cu sabia va ucide, trebue

sä, fie ucis de sabie. .Aici este radar ea credinta sfintilor. 11. Am vazut apoi alta fiará, suindu-se

din pimant, i avea douä coarne ase-

menea Mielului, dar graia ca un bala,ur.

1366

www.dacoromanica.ro

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL, 14

Si stipanirea celei dintai fiare o are tosta In mana, in fata ei. Si face

piznántul si pe locuitorii de pe el ea sa

se inchine fiarei celei dintai, a carei rana de moarte fusese vindecata. Si face semne mari! Chiar i foo

face sä se pogoare din cer, pe pamant, inaintea oamenilor, Si amigeste pe coi ce locuesc pe pimant prin semnele ce i s'a dat sä, faca inaintea fiarei, zicand celor ce locuesc pe plimant sil faca fiarei chip, ei care a fost rânità cu sabia si a ramas In viati. Si i s'a dat ei si Insufle duh chipului fiarei, asa Jacal chipul fiarei sa, griiasca. lar pe cati nu se vor fuchina chipului fiarei, putere avea ca sa-i ucida.

sileste pe toti, pe cei mici pe cei mari, i pe cei bogati i pe ce sä,raci, si pe cei slobozi si pe cei robi,

ca sái puna semn pe mana lor cea dreaptä sau pe frunte. Incilt nimeni si nu poati ampara sau vinde, fárâ numai cel ce are semnul,

adica numele fiarei sau numarul nuznelui fiarei.

Aici este intelepciunea. Cine are pricepere socoteasci numarul fiarei; cici este numar de om. i numärul ei este sase sute saizeci i sase.

Acestia sunt care nu s'au intinat cu femei, câci sunt feciorelnici. Acestia sunt care merg dupi Miel oriunde se va duce.

Acestia au fost fiscumpirati dintre oameni, parga lui Dumnezeu i Mielului.

lar In gura lor nu s'a aflat

fiindca sunt flira prihani. Am vitzut apoi alt inger care zbura

pe mijlocul cerului, avand sà bineve-

steascä, evanghelie venicà celor ce locuesc

pe pamant i la tot neamul, i semintia limba i poporul. i striga cu glas puternic: Temeti-va de Dumnezeu i dati lui marire, ca a venit ceasul judecatii lui, i va inchinati celui ce a flicut cerul i pimantul si marea si izvoarele apelor. Si alt inger a venit dupii cel dintai, zicand: A cizut, a cazut Babilonul, cetatea cea mare, care a adapat toate neamurile din vinul patimei si al desfraului ei !

Si. al treilea Inger a venit dupa ei,

strigand cu glas puternio: Cine se fuchina fiarei i chipului ei i primeste semnul

ei pe fruntea lui sau pe mana lui, Va boa si el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat, neamestecat, in

potirul maniei sale si se va chinui in foc si in pucioasii, inaintea sfintilor ingeri inaintea Mielului.

Si fumul chinului lor se sue in

14.

iIIielul?i, coi rdscumpeirafi seildfluesc in Sion. Trei ingeri vestesc judeccifile lui Dumnezeu. Seceriful i culesul viei.

Si m'am uitat si iata Mielul stätea pe muntele Sionului i cu el o suta patruzeci i patru de mii, care aveau numele lui i numele Tatálului lui, seria pe frun-

tile lor. Atunci am auzit sunet din cer, ca vuet de ape multe si cm bubuitul unui tunet puternic, iar viersul pe care 1-am auzit, ca viersul unor cantareti, zicand ca aläutele lor.

Si canta o cantare noui, inaintea,

tronului i inaintea celor patru fapturi inaintea biltranilor; i nimeni nu

putea si invete cantarea, färà numai cei o mita patruzeci i patru de mii, care fusesera riscumpirati de pe pamant.

vecii vecilor. Si nu au odihni nici ziva, nici noaptea cei ce se fuchina fiarel chipului ei i oricine care primeste semnu.

numelui ei.

Aici este ribdarea sfintilor, care pizesc poruncile lui Dumnezeu i eredinta lui lisus.

Si am auzit un glas din cer zicancl: Serie: Fericiti cei morti, cei ce de a,cum mor intru Domnul! Da, graieste Duhul, odihneascii-se de ostenelile lor, cici

faptele lor vin cu ei. Si am privit i jata un nor alb si cel ce sedea pe nor era asemenea Fiului omului, avand pe capul lui cununi de aur ii In mana lui secare aacutita. Si alt lugar a iesit din templa si a strigat, cu glas mare, celui ce sedes pe nor: Pune secerea i secera, ea a venit ceasul de secera,t, fiindca s'a copt sece-

1367

risul

www.dacoromanica.ro

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL, 15, 16

Atunci cel ce cedea pe nor a aruncat, pe pämänt, seceiea lui

pline de mania lui Dumnezeu celui co este viu in vecii vecilor. lar templul se umplu de Jura, din

mantul fu secerat. Apoi un alt inger a a iecit din tem-

marirea lui Dumnezeu ci din puterea lui,

nimeni nu putea sa, intre in templu,

plul ce] ceresc, avand ci el un cosor ascutit,

Si inci un inger a iecit din altar, avand putere asupra focului, ci a strigat cu glas mare celui ce avea cosorul as-

pan& ce se vor sfarci cele capte rane ale celor capte ingeri.

a,scutit i culege strugurii viei Oman-

16.

cutit ci a grait: Pune cosorul tau cel

tului, caci boabele ei s'au copt. Atunci ingerul arunca, pe piimant cosorul lui i culese via pamantului, ciorchinii fi anima, in teascul cel mare al maniei lui Dumnezeu. Si teascul fu calcat Mari din cetate i a iecit sange din tease, pang la zabalele cailor i in depArtare de o mie pase sute de stadii. 15.

Cantarea biruitarilor fiarei. $apte ingeri cu fapte cupe a/e mtiniei.

Vtizut-am, apoi, in cer alt semn,

mare ci minunat: capte ingeri avand eapte pedepse, cele de pe urma, °AM cu ele s'a sfarcit mania lui Dumnezeu.

Am vazut ca o mare de clectar,

amestecat cu foo, EA pe biruitoiii din ispita Cu fiara ci cu chipul fiarei ci cu numarul numelui ei, stand langa marea de clectar i avand alautele lui Dumnezeu. Si ei

cantau cantarea lui Moise,

robul lui Dumnezeu, i cantarea Mielului,

zicand: Mari pi minunate cunt lucrurile tale, Doamne Dumnezeule Atottiitorule! Drepte i adevarate cunt &idle tale, ImpOrate al neamurilor ! Cine nu se va teme de tine, Doamne,

pi nu va miiri numele tau? Ca tu singur ecti Wait, pit toate neamtuile vor veni ci se vor inchina inaintea ta, pentru ca judeciitile tale s'au dat pe fate& Si dupa aceasta, m'am uitat s'a deschis templul cortului marturiei din cer.

Si au iecit din templu cei capte

ingeri cu cele capte pedepse, imbrificati

In vesmant de in curat, proa alb,

ci

incinci, pe sub AM, cu brae de aur. Si una din cele patru fapturi dadu color capte ingeri capte nästrape de aur,

Vcirsarea celor papte cupe ale nuiniei cele Fapte plcigi ce tin asupra peimAntului.

i am auzit gla,s mare, din templu, zicand color capte ingeri: Duceti-vé,

värsati pe pitmant cele capte nästrape ale maniei lui Dumnezeu.

i s'a dus cel dintai ci a viirsat

nitstrapa lui, pe pamant. Si o bubil rea

ucigaca s'a ivit pe oamenii care avea,u semnul fiarei j care se inchinau chipului fiarei.

Si al doilea inger a värsat nastrapa

lui in mare, ci marea s'a prefacut in

sange, ca sangele de mort, EA once suflare

de viata a murit, din cate cunt in mare.

lar eel de al treilea a varsat Mi-

strapa lui in rauri j in izvoarele apelor s'au prefacut in sange. Si am auzit pe ingerul apelor zicand :

Drept ecti tu, cel ce ecti ci cel ce erai, Sfinte Doamne, ca ai fácut aceasta judecata.

Fiindca au virsat cangele sfintilor ei al proorocilor, tot gauge le-ai dat bea. Vrednici sunt! Si am auzit grai din altar graind:1 Apa, Doamne Dumnezeule Atottiitorule, adevärate ei drepte cunt judecittile tale!

Apoi al patrulea inger a vársat nastrapa lui in scare i se didu soarelui ea dogoreasca pe oameni cu focul lui_ i oamenii full& fripti cu mare ar-

cit.& e hulirá numele lui Dumnezeu, care

are putere peste plagile acestea, ci nu

se pocaira ca dea mfirire. Atunci al cincilea inger a varsat, nästrapa lui pe sca,unul fiarei ei in imparätia ei s'a fácut intuneric ei oameniii ici muccau limbile de durare. §i au hulit pe Dumnezeul cerului,

din pricina durerilor ci a bubelor lor, dar de faptele lor nu Wall pociit.

1368

www.dacoromanica.ro

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL, 17

Si al aaselea inger a varsat ni-

strapa lui in raul cel mare al Eufratului M apele lui secará, ca sá fie gatita calm, imparatilor de la soare-riisare. Si am vazut, din gura balaurului M din gura fiarei roi din gura proorocului

celui minemos, trei duhuri necurate ca

niate broaate. Caci sunt duhuri demoniceati faci-

toare de semne ai care se due la imparatii lumii intregi, sa-i adune la razboiul zilei celei mari a lui Dumnezeu Atot-

Si m'a dus, cu duhul, in pustie.

am väzut o femeie aezand pe o fiara.

roaie, plinä de nume de hula, avand aapte capete i zece coarne. Si femeia era imbracata in purpurit. ai in stacojiu i irnpodobitä cu aur i cu pietre scumpe i cu märgäritare, avand In maul), pahar de aur, plin de uriciunile ai de pangärelile curviei ei, lar pe fruntea ei scris nume tainic:: Babilonul cel mare, mama curvelor ai a uriciunilor pamântului.

Si am vitzut o femeie, beata de

lata, viu ca un fur. Fericit este cel ce priveghiazi i plistreaztt veamintele sale, ca má nu umble gol ai Mt se vadä

stingele sfinilor i de Mingele martorilor

ruainea lui I Si i-au strans la locul ce se chiamä evreeate Har-Maghedon.

mirare? Eu Ii voi spune taina femeii

Si al aaptelea inger a varsat strapa lui in vazduh i glas mare a ieait din templul cerului, de la tron, strigand: Sfaraitu-s'a!

Si s'au pomit fulgere i vuete tunete ai s'a fitcut cutremur mare, aaa cum nu a fost de cilnd s'a zidit omul pe pamitnt un cutremur atilt de putemic. Si ceta.tea cea mare s'a rupt in trei bucati i cetatile pagänilor s'au prabuait, Babilonul cel mare fu pomenit inaintea

lui Dumnezeu, ca sá4 dea paharul vinului clocotitoarei lui Si toate ostroavele pierirä i murqii

nu se mai aflara.

Si grindinä mare, cu bobul cat

talantul se prlivali din cer peste oameni. Ci oamenii hulirit pe Dumnezeu, din.pricina pedepsei cu grindinä, cáci urgia ei era mare foarte. 17.

Desfrdnata cea mare, numitd Babilonul, maid, beatei de sdnge, pe o liará cu ?apte capete 9i Cu rece coarne.

Apoi unul dintre cei aapte ingeri, care au cele taapte nitstrape, a venit

lui Iisus, i vazánd-o m'am mirat cu mirare mare. Ci ingerul mi-a zis: De ce eati in M a fiarei care o poarta ai care are cele aapte capete ai cele zece coarne. Fiara pe care ai vazut-o era ai nu este, ai va sä se Buie din adii.'ne meargit spre pieire. i se vor mira cei ce locuesc pe pamant ale aáror nume nu

sunt serse de la intemeierea hunii, in cartea vieVi vitzand pe fiara aa era si nu este, dar se va aräta. Aici trebue mintea care are intolepciune. Cele aapte capete mint aapte rnunti, deasupra carora vide femeia, Dar sunt i apte imparati: cinci

au cäzut, unul mai este, celitlalt inc.& nu a venit, iar cand va veni are de stat putinä vreme. Si fiara care era ai nu este este ai el al optulea, deai este dintre cei aapte ai merge spre pieire.

Si cele zece coarne pe care le-ai

vitzut mint zece impitrati, care Inca n'au luat imparaVia, dar care lua-vor stapanire de imparati, un ceas, cu fiara. Aceatia au un singur cuget i pu-

terca ii stäpanirea lor o dau fiarei. Ei vor porni riaboi impotriva

a gráit dare mine, zicänd: Vino sa-0

Mielului, dar Mielul Ii va birui, pentru este Doranul Domnilor i Impäratul impäraWor, i vor birui i cei impreunä cu el, chem4i i alesi i credincioai.

Si cu care au curvit impara0 pamäntului i cei ce locuesc pe pamiint s'au imbatat de vinul curviei ei.

care le-ai väzut i deasupra carora vade curva sunt popoare i gloa.te i neamuri

arät judecata desfrânatei celei mari, care salialumate pe ape multe,

1369

Apoi ingerul imi zice: Apele pe

ii limbi.

www.dacoromanica.ro

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL, 18

Si cele zece coarne pe care le-ai vitzut 0 fiara uri-vor pe curvä i vor

face-o sä fie pustie i goal& i carnea ei vor mänca-o 0 pe ea vor arde-o cu foc. Pentru ea Dumnezeu a pus in inimile lor s5, facts; sfatul lui i sit se intitlneasc5, inteun gänd i sa dea fiarei lor, pâná se vor implini cuvintele lui Dumnezeu. lar femeia pe care ai v5,zut-o este cetatea c,ea mare care are impirátie peste imparatii pámântului.

lar impitratii pämântului. care au curvit cu ea 0 s'au dezmierdat cu ea,

se vor jeli 0 se vor bate in piept pentru

ea, amid vor vedea fumul focului in care arde.

De departe, unde stau de frica chinurilor ei, ei zic: Vai! vai! cetatea cea mare, Babilonul, cetatea cea tare, ca

inteun ceas a venit judecata ta! i negutittorii plang 0 se tänguesc asupra ei, did nimeni nu mai

cumpärä marfa lor, Marfa de aur i de argint, pietre pretioase i märgäritare, in 0 porfir5 miitase i stacojiu, tot felul de lemn bine

18.

Vestea aderii Babilonului. Poporul Dom-

nului sit iasd din cetate! Cei care se jelesc i cei care se trucurd de diderea ei.

1. Dup5, acestea, am vazut alt inger

pogorindu-se din cer, avilnd putere mare,

pitmäntul s'a luminat de slava lui, Si a strigat cu glas puternic 0 a

zis: A clizut, a c5,zut Babilonul cel mare

0 a ajuns local demonilor, pucärie tu-

mirositor 0 tot felul de scule de fildes, tot felul de scule de lemn de mare prat marfil de aramil 0 de fier i de marmurit,

Si scortiqoarit 0 balsam 0 miro-

denii i mir i t5,mitie i vin i untdelemn i filinit de grill' curat i gräu vite i oi i cai i earl* i trupuri

suflete de oameni.

Si roadele dupa care poftea sufletul täu s'au dus de la tine 0 tot ce

turor duhurilor necurate i colivie tuturor pasitrilor spurcate i unte omului. Pentru c5, din vinul aprinderii 0 al

era ales 0 ginga i toatit stralucirea au pierit de la tine 0 niciodat5, nu le vor mai gad.

Imparatii pilmäntului cu ea au curvit negutätorii lumii din multimea desfätärilor ei s'au imbog54it.

s'au imbogittit de pe urma ei, vor sta

curviei ei au bilut toate neamurile

Am auzit, apoi, alt glas din cer, zicand: Iesiti din ea, poporul meu, ca s5, nu vii, impiirtäsiti din päcatele ei

sá nu luati din batilile ei.

Fiindc5, pitcatele ei au ailing pan&

la cer i Dumnezeu adus aminte de nedreptittile ei. Dati-i inapoi precum v'a dat 0 ea dupg faptele ei cu masura indoitä indoit in potirul in care v'a turnat, turnati-i de douä ori.

Pe eat s'a miirit pe sine 0 a fost In desfätiri, tot pe atitta dati-i chin 0 plängere. Fiindc5, in inima ei zice: Sed ea impitritteasit i vii,duvä, nu sunt jale nu voi vedea nicidecum!

Pentru aceea intr'o singuri zi vor veni bittaile peste ea: moarte i tänguire foamet,e, i focul va arde-o de istov, ciici puternic este Domnul Dumnezeu, judeciltorul ei.

lar negutittorii acestor lucruri, care

departe de frica chinurilor ei, plangitnd tanguindu-se,

16. Si zicfind: Vai! vai! cetatea cea mare, cea invesmiintatä in in 0 in porfirä i in stacojiu i impodobitil Cu aur cu pietre scumpe i cu mirgaritare! Cá inteun cea,s s'a pustiit atata bogittie 17. Si toti cärmacii, i toti plutasii de

i toti cati îi fac viata pe mare stäteau departe, pe coast& i coritbierii

Si strigau, uitandu-se la funiul foi ziceau: Care cetate era asemenea cu cetatea cea mare!

cului in care ardea,

Si-si puneau titritnit pe capetele

lor i strigau 0 se jeleau, se titnguiau

ziceau: Vai! vai! cetatea cea mare, In care s'au imbogätit, din comorile toti cei ce in corabii pe mare, cii, intr'un ceas s'a pustiit! 20. Veseleste-te de ea, cerule! i voi,

sfintilor, i voi, apostolilor, çi voi, proorocilor, pentru c5, Dumnezeu v'a fäcut

dreptate, in judecata ce ati avut cu ea.

1370

www.dacoromanica.ro

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL, 19

lar un inger prea puternic a ridicat o piatra, mare cat o piatra de moara, ai a aruncat-o in mare zicand:

Cu astfel de avb,nt, aruncat va fi Babilonul, cetatea ce,a, mare, 0.1 iai va pierde urma. Si viersul celor ce zic din chitarii ai din gura ai din fluer a'r din corn nu se va mai auzi de acum in tine FA nici un meateaugar de once fel de meateaug nu

se va mai afla in tine ai huruitul morii

nu se va mai auzi in tine niciodati !

7. Sa ne bucurgm EA sa ne veselim sa-i dg,m lui marire, caci a venit nunta Mielului, i mire,asa lui s'a pregatit, i dato-i-s'a ei sa se inveamante cu in curat, prea alb, caci inul este viata cea dreaptä, a sfintilor. Apoi ingerul a zis: Scrie: Fericiti Si cei chemati la cina nuntii imi zice iar: Acestea sunt adevaratele cuvinte ale lui Dumnezeu. Ci am ciizut inaintea picioarelor !

lui, ca sa má inchin lui. Dar el m'a

Si niciodata lamina lampii nu se va mai ivi in tine; ai glasul al miresei nu se vor mai auzi in tine

tinut de Mu: Vezi sá nu faci a,ceasta!

niciodatii, pentru ca negutatorii Val emu stápanitorii lurnii i pentru cá toate nea-

murile s'au raticit cu femecatoria ta. i s'a gasit in ea sangele proorocilor ai al sfintilor ai al tuturor celor

Sunt impreuna slujitor cu tine ai co fratii tdi, care au marturia lui lisos. Lui Dumnezeu te inching. Caci märturia lui Iisus este duhul proorociei. II. i am vgzut cerul deschis

un cal alb, ai cel ce aedea pe el se numeate Credincios i Adevarat, i judeca a'r se

injunghiati pe piimant.

fázboieate intru dreptate.

12. lar ochii lui aunt ca para focului pe capul lui aunt cununi multe a'r are

19.

Cantarea de hinting. Pregdtirea nunfii .Mielului. Chrietos cu ai sdi biruegte tiara pe inchincitorii ei. Oepd ful padrilor.

Dupg, acestea, am auzit in cer ca

un glas puternic de gloata multii, zicand: Aliluia! Mantuirea i marirea i puterea

aunt ale Dumnezeului nostru! Pentru eä adevarate a'r drepte sunt judecätile lui! Pentru ca a judecat pe

curva cea mare, care a stricat pämantul cu de,sfranarea ei, kd a rizbunat sangele robilor sal din lama ei! Si a doua oarii au zis: Aliluia!

cele patru fgpturi au azut

i

Atunci am auzit ea un glas de

gloat& multa i ca un vuet de valuri

fara numar IA ea un bubuit de tunete puternice, i glasul zicea: Aliluia! Pentru cá Domnul Dumnezeul nostru, Atot-

tiitorul, se afla imparat.

Si este imbracat in veamánt stropit co sange i numele lui se chiam'a: Cuvantul lui Dumnezeu.

i oatile din cer veneau dupá el, cglare pe cai albi, purtand veaminte de

in alb, curat. lar din gura lui ieaea sabie ascuita, ca ea loveasci pe pagani cu ea.

i pe haina lui ai pe coapsa lui

s'au inchinat lui Dumnezeu, cel ce aade pe tron, ai au zis: Amin, Aliluia! Si un glas a ieait din tron, zicand: Laudati pe Dumnezeul nostru, toti slujitorii lui, cei ce va temeti de el, mici mari.

far& numai el.

Si el îi va piistori co toiag de fier i va calca teascul vinului clocotitor al maniei lui Dumnezeu Atottiitorul.

fumul focului in care arde ea se suie In vecii vecilor. lar cei dougzeci i patru de blitrani a'r

nume scris pe care nimeni nu-1 intelege,

are nume Boris: Impgratul imparatilor Domnul domnilor. Apoi am vazut un ¡Tiger stand in soare; i strigat-a co glas puternic, graind tuturor piisgrilor care zboari spre createtul cerului: Veniti i va adunati la cina Marelui Dumnezeu, Ca sit mancati trupmile impgratilor i trupurile gheneralilor i trupurile celor viteji i trupurile cailor ai ale cäläreilorlor, i trupurile tuturor celor liberi i celor robi, i celor mici a'r celor mari.

Si am väzut fiara ai pe impamt.ii

pamantului i oatirile lor, adunate ca 1371

www.dacoromanica.ro

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL, 20, 21

sti fad, räzboi Cu cel ce vade pe cal cu ostirea lui. Si

fiara a fost räpusi

lui, pe Gog 0 pe Magog, si

la räzboi; iar numärul lor nisipul märii.

Cu ea

adune

este ca

Si s'au suit pe fate, pämäntului, au inconjurat tabära sfintilor i cetatea cea iubitä. Ci s'a pogorit foo din cer i-a mistuit. lar diavolul, amägitorul lor, a fost aruncat in iezerul de foc si de pucioasä, unde este si fiara 0 proorocul minemos, vor fi chinuiti acolo, zi i noapte, in

proorocul minemos, cel ce fixes, inaintea ei semnele Cu care amägise pe cei ce au

purtat semnul fiarei 0 pe cei ce s'au

inchinat chipului ei. Ei amandoi au fost

aruncati de vii, in iezerul de foc unde arde pucioasä.

lar cei1a1i, ucisi au fost cu sabia care ie,se din gura celui ce vade pe cal, toate päsarile s'au skturat din lesurile

vecii vecilor.

Am v5,zut, apoi, un tron mare alb 0 pe Cel ce sedea pe tron, iar dinaintea. fetei lui piimântul i cerul fugirá i loe nu se mai gisi pentru ele. Si am väzut pe mogi, pe cei mari

lor. 20.

Balaurul este legal. Slintii se scoaki impeireifia de o mie de ani. Gog i Magog.

si pe cei mici, stand inaintea tronului cartile fur& deschise i skit carte fu deschisii care este cartea vigil mortii fur& judecati din cele serse in potrivit cu faptele lor. Si marea a dat pe mortii cei din ea si moartea i iadul au dat pe mortii lor, i judecati au fost, fiecare dup.&

Diavolul este prdbupit. Judecata de apoi.

Apoi am väzut un inger, pogo-

rindu-se din cer, avand cheia genunei

un lant mare in mâna lui. Si a prins pe balaur, pe sarpele cel vechi, care este diavolul i Satana, 1-a legat pe o mie de ani,

faptele sale. Apoi moartea i iadul fur5, arun-

Si 1-a aruncat in adânc si 1-a inchis si a pecetluit deasupra lui, ca s5, nu mai amägeascii, noroadele, pan& ce se vor

cati in iezerul de foc. Aceasta este

cei o mie de ani. Dupä, acee,a, trebue sä, fie dezlegat cAtiva vreme.

moartea, oca de-a doua: iezerul cel de

06,1.0

foc.

Si am vitzut jeturi tEA pe cei ce s'au

lar cine n'a fost aflat Boris in

asezat in ele si li s'a dat lor putere sä, inä judecatä. Si am väzut sufletele

cartea vietii, aruncat a fost in iezerul

unii care nu s'au inchinat fiarei, nici chipului ei, i nu au primit semnul, pe

Cent Gel nau. Peimatul cel nou. 7Voul

de foc.

celor ce li se tiiiase capul pentru miírturia lui Iisus i pentru cuvântul lui Dumnezeu,

21.

Ierusalim. Doudsprezece porfi i doudsprezece pietre de temelie, lumina dumnezeiascd in loe de soare.

fruntea 0 pe mana lor. Si ei au inviat si au impárätit cu Christos o mie de am.

lar ceilalti morti nu inviazi pänä,

Si am vazut un cer nou si un

ce nu se vor sfärsi cei o rnie de ani. Aceasta este invierea cea Fericit i sfânt este cel ce are parte

de invierea cea, dintai. Peste acestia moartea cell, de-a doua nu are putere, ci vor fi preoti ai lui Dumnezeu ri ai lui Christos i vor impäritti cu el o mie de ani. Si cänd se vor 0'640 cei o mie de

ani, Satana va fi dezlegat din inchisoarea lui.

Si va iesi sà insele neamurile, care aunt in cele patru unghiuri ale pilmântu-

pämlint nou. Cáci cerul cel

parnialtul c,e1 dintäi au trecut, iar marea nu mai este.

Si am vlizut cetatea sfânti, non)

Ierusalim, pogorindu-se din cer de la Dum-

nezeu, gätitä ca o mireasä, impodobia pentru mirele ei. Si am auzit, din tron, un glas puternic care zicea: latá, cortul lui Dumnezeu este intre oameni! Si va säläslui ei i ei vor fi poporul lui ii insusi Dum-

nezeu va fi cu ei.

1372

www.dacoromanica.ro

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL, 22

Si va sterge once lacrimä din ochii lor i moartea nu va mai fi; niel plangene, nici striggit, nici durere nu vor mai

fi, eAci cele dintAi au trecut.

Si cel ce sade pe tron grid: Iatä, noi le fac pe toate. Apoi zice: Serie,

fiindcit aceste cuvinte sunt credincioase adevArate.

Si iar imi zise: FAcutu-s'a! Eu sunt

Alfa si Omega, inceputul Celui ce inseteazA Ii voi da

i

sfArsitul.

sä bea, in

dar, din izvorul apei Cel ce birueste va mosteni acestea

fi lui Dumnezeu ki el imi va fi mie fiu. voi

CAt despre fricosi i necredinciosi spurcati i wigs* i curvan i fermecittori s't inchinAtori de idoli i tot soiul de mincinosi partea lor este in iezerul

care arde cu foc i au pucioasä: ceea ce este moartea a doua. Apoi a venit unul din cei sapte Ingen, care aveau cele sapte nitstrape pline cu cele sapte pedepse de apoi, si a grAit

cittre mine §si a zis: Vino sit-V arät pe mireasa, femeia. Mielului.

Si m'a dus pe mine, cu duhul, inteun musite mare j inalt §A mi-a mátat cetatea cea sfänti, Ierusalimul, pogorindu-se din cer, de la Dumnezeu,

InvAluitä in slava lui Dumnezeu.

sprezece

mii de stadii. Lungimea

lárgimea i intt4imea ei stint deopotrivii. Si a mäsurat ffi. zidul ei: o sutä. patruzeci i patru de coVi, dupA mAsura omeneascA, dar i dupá m'Asura ingerului.

Si zidäria zidului ei.este de iaspis,

iar cetatea este de aur curat, ca sticla cea curatit. Temeliile zidului cetAtii sunt impodobite cu tot felul de pietre scumpe:

intaia piaträ de temelie este de iaspis, a doua de salir, a treia de calcedoniu, a patra de smaragd, A cincea de sardonix, a sasea de comalinä a saptea de hrisolit, a opta de beril, a noua de topaz, a zecea de hrisopras, a unsprezecea de iachint, a douAsprezecea de ametistA.

lar cele douAsprezece porti sunt

doudsprezece märgAritare; fiecatt din

porti este dintr'un märgäritar. Si &Lie cetAtii sunt de aun curat, i strAvezii ea sticla.

Dar templu n'am vAzut inteinsa,

pentru ca templul ei este Domnul Dunanezeu, Atottiitorul,

Si cetatea nu are trebuintä de

soare, nici de lunk ea sA o lumineze, cáci mArirea lui Dumnezeu a luminat-o fäclia ei este Mielul.

Si neamurile vor umbla in lu-

Lumina ei era asemenea cu piatra cea .de mare pre, cu piatra de iaspis, lim-

mina ei, iar impAra4ii pAmAntului aduce-

Si avea zid mare si inalt i .avea

inchide in fiecare zi, cAci noapte nu va mai fi acolo. Si cAra-vor inteinsa odoarele

pede cum e clestarul,

douitsprezece po4i, iar la porli doisprezece ingeri i nume serse deasupra, care stint numele celor douitsprezece

vor la ea märirea lor. Si portile cetitlii nu se vor mai comorile neamurilor.

ale fiilor lui Israil.

Spre ritstirit trei por# i spre miazA-noapte trei porti i spre miazit-zi

trei porti i spre apus trei poqi.

lar zidul eetätii avea douitsprezece pietre de temelie i in ele douásprezece nume, ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.

Si cel ce vorbea cu mine avea

Si in cetate nu va intra nimio nimerti care e dedat cu

pAngitrit i spureAciunea

i cu minciuna, ci numai cei scrisi in Cartea Viqii Mielului. 22.

Rdul si pomul vieØi. Fericirea ve,snicd. loan este martorul credincios. Rig dduin juclecata

mAsurit o trestie de aur, ea sA masoare cetatea portile ei i zidul ei.

Si cetatea este in patru colturi lungimea ei este tot atilt a.

Deci a mitsurat cetatea -cu trestia: douà-

lui Dumnezeu. Ventrea lui Christos.

1. Mi-a arittat, apoi, räul i apa vietii, impede cum e clestarul i care izvoräste din tronul lui Dumnezeu si al Mielului,

1373

www.dacoromanica.ro

APOCALIPSUL SF. IOAN TEOLOGUL, 22

Si eurge prin mijlocul cetätii. lar pe cele douä maluri ale ritului creste

pomul vietii, fi-talad douäsprezece feluri de roade, in fiecare luni dindu-si rodul; ri frunzele pomului sunt spre timiduirea neamurilor.

Niei un ble,stem nu va mai fi. Si

tronul lui Dumnezeu si al Itlielului va fi intr'insa i slujitorii lui Ii vor sluji. Si vor vedea fato, lui i numele lui va fi pe frunWe lor. Si noi.1 s

nu va mai fi; si nu au

trebuinti de lumina limpii sau de lumina soarelui, pentru ei Domnul Dumnezeu le va fi lor 1umin i vor impä,riti in vecii vecilor.

Si ingerul mi-a zis: Aceste euvinte sunt credincioase adevirate i Domnul Dumnezeul duhudlor proorocilor a trimis pe ingerul sita ca si arate robilor

säi cele ce trebue curand.

sa.

se intimple in

Ca. iatit viu cunind. Fericit cel ce

pizeste cuvintele prooroeiei acestei

Si eu, loan, sunt °el ce am vitzut si am auzit acestea. Iar cind am auzit

si am vizut, am cázut sä mi inchin

inaintea picioarelor ingerului r-^e mi-a aritat acestea.

Dar el imi rice: Vezi si nu faci

amaste, ! Cid sunt impreumi, slujitor Cu tine i cu fratii tii proorocii cu cei ce pästreazi cuvintele cärtii -acesteia. Lui Dumnezeu te inclina.. Apoi mi-a zis: S5, nu pecetluesti cuvintele proorociei acestei cârti, caci vremea este aproape. Cine e nedrept, si nedreptitteasci inainte. Cine e spurcat, sa. se spurce

mai greu. Cine este drept, sä, facú, drep-

tate mai departe. Cine este sfint, si, se sfinteascá, si mai mult.

Jata*, viu curind si plata mea este Cu mine, ca sa. dan fiecäruia dup5 cum

este fapta lui.

Eu sunt Alfa si Omega, cel dint5,i

cel de pe urma , inceputul si dar-

situl.

Fericiti cei ce spalit vesmintele lor, ea sa. Bita& stápinire peste pomul vietii

prin porfi sil intre in cetate! Afarä câinii i vräjitorii i curvarii ucigasii i inchinitorii de ídoli i tati

cei ce lucreazá i iubesc minciuna I

Eu, Iisus, am trimis pe ingerul meu

ea si Márturiseasei, voui, acestea, in fata bisericilor. Eu sunt ridicina siminta lui David, steaua strálucitoare cea de dimineati. lar Duhul j mireasa zíc: Vino. Si ccl ce aude si rica: Vino. Si cel insetat si vie. Cui Ii este voia, sa. ja in dar din apa

Si eu mirturisesc oricui care as-

culta cuvintele proorociei acestei

De va mai pune cineva ceva la ele, Dum-

nezeu va pune &supra luí pedepseIe ce

sunt serse in cartea aceasta; lar de va scoate cineva din cuvintele cärü acestei proorocii,Dumnezeu va scoate partea lui din pomul vietii si din cetate,a sfinti despre care se serie in cartea aceasta. Cel ce märturiseste acestea rice: Da, viu curind. Ami' Vino, Doanane Iisuse! Darul Domnului Iisus Christos, eu voi Cu toti ! Amin!

SrA 125ITUI. NOULIII TEST AMENT

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATEBIE Pag.

PREFATA VECHIUL TESTAMENT Facerea Iesirea Levalcul

V

58 105

Numeri i

140

Deuteronomul

185 224 251

Cartea lui Iosua Cartea JudecAtorllor Cartea Rut Cartea IntAla a lul Samuil Cartea a doua a lul Samuil Cartea IntAla a Regllor Cartea a doua a Regllor Cartea Maja a CronIcllor Cartea a doua a CronIcllor Esdra

279 283 319

349 384

416 447 486 497 513

Neemia

Estera Cartea lul Iov PsaltIrea Proverbele lul Solomon

4

521

553

623 653 662

Ecleslastul CAntarea CantArllor

Profetul Isala Profetul Ieremia Plangerlle lul Ieremla Profetul IezechIl Profetul Ozeea

667 720 782 787 842 859

Profetul Ion

ARA

Profetul Dan111

Profetul Amos Profetul Obadla

L 19

Profetul boa

Profetul Mlhela Profetul Naum Profetul Avacum Profetul

P

A gheu

Sofonlerofetul

:441-13RUV *,

.

.137

ItivATAToilfiV

www.dacoromanica.ro

EL

TABLA DE MATERIE Pag.

Profetul Zaharia Profetul Maleahi Cartea lui Tobit Cartea Iuditeí Cartea luí Baruh Epístola Proorocului Ieremia CIntarea celor trei tineri

Cartea a treia a lui Ezdra Intelepciunea luí Solomon Cartea Intelepciunii lui Iísus, fiul lui Sirah, sau 0 Eclesiasticul Istoría Suzanei Be! si balaurul Cartea Intaia a Macabeilor Cartea a doua a Macabeilor Cartea a treia a Macabeilor Rugaciunea Regelui Manase

893 903 906 916 932 937 940 942 959 976 1023 1025 1027

1060 1086 1098

1NCUL TE STAMENT

Santa Evanghelie cea de la Matei Sfanta Evanghelle cea de la Marcu SfAnta Evanghelíe cea de la Luca Santa Evanghelie cea de la loan Faptele Sfintilor Apostoli Epístola Sf. Apostol Pavel catre Romani Epístola I a Sr. Apostol Pavel catre Corinteni Epistok a II-a a Sf. Apostol Pavel catre Corinteni Epístola Sf. Apostol Pavel catre Galateni Episto/a Sf. Apostol Pavel catre Efeseni Epístola Sf. Apostol Pavel catre Filipení Epístola SÍ. Apostol Pavel catre Colosení Epístola I a SÍ. Aposta Pavel catre Tesaloniceni Epístola a II-a a SÍ. Apostol Pavel catre Tesaloniceni Epístola I a Sf. Apostol Pavel catre Tlmotei Epístola a II-a a Sf. Apostol Pavel catre Timotei Epistola Sf. Apostol Pavel catre Tit Epistola Sf. Apostol Pavel catre Fílimon EpIstola SÍ. Apostol Pavel catre Evrei Epístola soborniceasca a Sf. Apostol Iacob Epístola I soborniceasca a Sf. Apostol Petru Epistola a II-a soborníceasca a Sf. Apostol Petru Epístola I soborniceasca a Sf. Apostol loan Epistola a II-a soborníceasca a Sf. Apostol loan EpIstcda a III-a soborniceasca a Sf. Apostol loan EpIstola soborniceasca a Sf. ApostM luda Apocalipsul Sf. loan Teologul

www.dacoromanica.ro

1099 1133 1154 1192 1220 1256 1271 1286

'1296 1301 1306 1310 1314

1317 1319 1323 1326 1328 1329 1340 1344 1348 1351 1355 1355 1356

1357

www.dacoromanica.ro