Ion
NECULCE LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEI
Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev Pe copert[: Sf.evanghelist Ioan (detaliu) Reproducere din colec\ia de miniaturi a Muzeului de Art[ al Rom`niei Diapozitiv color de Alexandru Com[nescu R E F E R I N |E I S T O R I C O - L I T E R A R E : Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Sextil Pu=cariu, +tefan Ciobanu, George C[linescu, Nicolae Cartojan, +erban Cioculescu, George Iva=cu, Nicolae Manolescu, Iorgu Iordan, Nichita St[nescu.
Ion Neculce Editura „Litera Interna\ional“ O. P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax (01) 3303502; e-mail:
[email protected] Grupul Editorial „Litera“ str. B. P. Hasdeu, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax +(3732) 29 29 32, 29 41 10, fax 29 40 61; e-mail:
[email protected] Difuzare: S.C. David D.V.Comprod SRL O. P. 33; C. P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax +(01) 3206009 Libr[ria „Scripta“ str. +tefan cel Mare 83, mun. Chi=in[u, MD-2012, Republica Moldova, tel./fax: +(3732) 221987 Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2001 ]n versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura „Litera Interna\ional“ =i Grupul Editorial „Litera“. Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu Redactori: Tudor Palladi, Petru Ghencea Tehnoredactare: Victor Gorbatovschi Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[u Comanda nr. 20036 CZU 821.1351.- 3 N 34 Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii Neculce, Ion Letopise\ul |[rii Moldovei/ Ion Neculce; col. ini\. =i coord. Anatol =i Dan Vidra=cu; conc. gr. a col. =i coperta/ Vladimir Zmeev.— Ch., Litera, B., Litera Int., 2001 (Combinatul Poligrafic). — 416 [p]. — (Bibl. =colarului, serie nou[, nr. 231) ISBN 973-8358-33-7. — ISBN 9975-74-387-0 821.135.1. - 3 ISBN 973-8358-33-7 ISBN 9975- 74-387-0
© LITERA INTERNA|IONAL, 2001 © LITERA, 2001
4
CUPRINS Tabel cronologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
O SAM{ DE CUVINTE LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEI de la Dabija-vod[ p`n[ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat Predoslovie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 O S AM { D E CU V I NTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEI de la Dabija-vod[ p`n[ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat. 33
Cap. I. Domnia Dabijii-vod[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Cap. II. Domnia Duc[i-vod[ cel¡ b[tr`n leat 7174 . . . . . . . . . 38 Cap. III. Domnia lui Ilie=¡-vod[, ficiorul lui Alexandru-vod[ . . 40 Cap. IV. Domnia a doa a Duc[i-vod[ celui B[tr`n . . . . . . . . . . . 41 Cap. V. Domnia lui +tefan Petriceico-vod[ . . . . . . . . . . . . . . . 47 Cap. VI. Domnia lui Dumitra=co-vod[ Contacozino leat 7182 . 54 Cap. VII. Domnia lui Anton-vod[ Rus[t vleato 7184 . . . . . . . . . 60 Cap. VIII. Domnia Duc[i-vod[ celui B[tr`n a tria ]n |ara Moldovei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 Cap. IX. Domnia a doa a lui Petriceico-vod[ de la Ia=i . . . . . . . 80 Cap. X. Domnia a doa a lui Dumitra=co-vod[ Ca[n]tcozino la velet 7192 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Cap. XI. Domnia lui Constantin Cantemir-voievoda ]n anul 7193 iunie 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 Cap. XII. Domnia lui Constantin s`n Duc[i-vod[ celui B[tr`n leat 7199 mart 17 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Cap. XIII. Domnia lui Ant[i]ohi-vod[ s`n Cantemir-vod[ leat 7204 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XIV. Domnia a doo a lui Constantin Duca-vod[ leat 7209 c[ptembrie 14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XV. Domnia ]nt[i a lui Mihai R[covi\[-vod[ leat 7211 . . Cap. XVI. Domnia a doa a lui Antiohi-vod[, s`n Cantemir, leat 7213 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XVII. Domnia a doa a lui Mihai-vod[ la velet 7215 . . . . . Cap. XVIII. Domnia ]nt`iu a lui Neculaiu-vod[ Mavrocordat, feciorul lui Alecsandru Exap[r`t, vleato 7218 . . . . Cap. XIX. Domnia lui Dumitra=co Cantemiru-voievoda ]n anul 7219 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XX. A doa domnie lui Neculai-voievoda Mavrocordat¡, ficior lui Alexandru-vod[ icsaporit, vleat 7220 . . . . Cap. XXI. A treia domnie a lui Mihai Racovit[-voievoda, vleat 7224 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XXII. Domnia lui Grigore-vod[, nepot de fiiu lui Grigora=co-vod[, domnul Muntenescu, str[nepot Ghic[i-vod[ ce-au fost la noi, v[leat 7234 . . . . . . . . Cap. XXIII. Domnia lui Constantin-vod[, fiiul lui Neculai-vod[ Mavrocordat, vleato 7241 mai 7 . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XXIV. A doa domnie a lui Gligorii Ghica-vod[, v[leat 7244 dechemvrie 15 . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XXV. A doa domnie a lui Constantin-vod[ Neculai, la v[leat 7250 octomvrii 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
124 144 159 164 171 181 192 249 263
284 300 312 354
Glosar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 362 Referin\e istorico-literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 384
Tabel cronologic
CUPRINS
TABEL CRONOLOGIC 1672 Conform cercet[torilor de pân[ acum, viitorul cronicar se na=te la Prigorenii Mici (actualmente Ion Neculce). La 1732 el însu=i m[rturisea c[ avea „=aizeci de ani“. Vistiernicul Enache Neculce, tat[l s[u, este originar din Moldova. P[rintele acestuia, un meridional, de fel este dintr-o insul[ a Arhipelagului Grecesc, poate Hios (dup[ G. Muntean). Unul dintre fra\ii s[i, Stamate Hiotu, fusese mare postelnic. Tat[l cronicarului era neam cu Vasile Lupu. A fost „spuden“, studiase peste hotare. Era om întreprinz[tor, bogat, cu faim[ în epoc[. Despre asta vorbe=te =i c[s[toria cu o fat[ înst[rit[ pre nume Catirina, fiica marelui sp[tar al lui Dabija-vod[, Iordache Cantacuzino, descendent din împ[ra\ii Bizan\ului =i a Alexandrei, mezina lui Gavrila= Mateia=, om cu =tiin\[ de carte, cumnatul lui Miron Barnovski, pe timpul c[ruia devine mare vornic al |[rii de Sus la 1628, ca =i str[nepotul s[u peste un veac (conform aceluia=i Georghe Muntean). De\inea propriet[\i în viitoarea Bucovin[. O parte din acestea îi vor reveni cronicarului. El le vizita, oprindu-se pe mai mult[ vreme la Boian, care devenise cea de-a doua lui re=edin\[. Localitatea se considera averea familiei din secolul al XIV-lea. Ea a fost p[strat[ pân[ la 1845. Cât despre maic[-sa, c[reia i se spunea „muta“, =i vede c[ era o fire foarte plecat[. Fiul ei în epoc[ era cunoscut ca „Ioni\[ marele sp[tar, feciorul Mutei den vi\a =i s[mân\a Cantacuzine=tilor“, vorba lui Radu Greceanu. 1677–1678 La Târgu Ocna (unde era c[m[ra=) tat[l cronicarului este ucis de c[tre ni=te bande poloneze. Maic[-sa peste o vreme se m[rit[ cu Enache Gr[m[ticul. Imposibil de a se în\elege cu noul tat[, trece în grija bunicii Alexandra, de la care pare-se o fi putut s[ aud[ cea mai însemnat[ parte a celor O sam[ de cuvinte. Tot de la ea o fi aflând viitorul cronicar =i istorisirile referitoare la via\a lui +tefan cel Mare =i a lui Petru Rare=, istorisiri d[inuind pe atunci prin
5
Ion Neculce
Moldova de Sus (apoi devenit[ Bucovina), meleag unde Iord[chioaia î=i petrecuse copil[ria =i tinere\ea. Oricum, ea îi servise cronicarului dac[ nu drept unica surs[, atunci una dintre cele de baz[. Îns[=i situa\ia, starea ei social[ contribuiser[ ca Iord[chioaia s[ =tie multe lucruri din epoc[ =i din timpurile anterioare. Unde mai pui c[ un str[bun de-al ei fusese portar de Suceava la 1528. Prin al\ii era neam cu familia lui Ieremia =i Petru Movil[. Apoi tat[l =i bunicul ei fuseser[ dieci, fapt care îi obliga s[ =tie multe. În afar[ de aceasta Alexandra de\inea cuno=tin\e, avea leg[turi mari în societatea de atunci, de vreme ce via\a de v[duv[ de mai bine de un sfert de veac o pusese într-un contact viu cu lumea. Dup[ cum consider[ unii, darul de povestitor, ca =i cel al scrisului, al lui Ion Neculce cumnecum dar i-a fost inspirat cumva tot de c[tre ea. 1686 Polonezii dau foc conacului familiei cronicarului din Prigoreni (Târgul Frumo= — Ia=i). Enache Gr[m[ticul este omorât de c[tre un podgheaz polonez. Dup[ aceasta bunica =i mam[-sa, împreun[ cu copiii (dou[ fete), se refugiaz[ în |ara Româneasc[, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Or, ea, fiind fiica vistiernicului Iordache, care la rândul s[u era frate cu stolnicul =i cu +erban Cantacuzino voievodul, nu putea sa fie refuzat[. Aici vor sta patru ani. Tot aici viitorul cronicar probabil va fi înv[\at carte. Deoarece la 1711 convorbise cu Petru cel Mare la Ia=i. Aici se stinge din via\[ =i Iord[chioaia. Limbile pe care le =tia la aceast[ dat[ sunt, se vede, polon[, rus[, ucrainean[. 1691 Revine în Moldova. Cap[t[ slujba de postelnic. În 1693 asist[ la nunta lui Constantin Duca c[s[torit cu Maria Brâncoveanu. De remarcat c[ în aceast[ epoc[ a fost =i staroste de Cern[u\i. 1700 Înso\e=te, în calitate de v[taf de aprozi, pe Antioh Cantemir la Cameni\a, în Polonia. În acel timp împarte averea mo=tenit[ de la p[rin\i cu surorile sale. Se c[s[tore=te cu Maria, fiica Bivhatmanului Lupu Bogdan =i nepoat[ de sor[ a lui Dimitrie Cantemir, cu care se înrude=te. 1705 Se afl[ o vreme la Constantinopol. Aici este de fa\[ când o seam[ de boieri îl pârau pe Mihai Racovi\[, domnitorul mazilit, otomanilor, fapt care îi va aduce nepl[ceri când acesta va veni a doua oar[ la domnie. 1707 Devenit rud[ cu Antioh Cantemir prin c[s[torie, se bucur[ de încrederea acestuia. Când Antioh merge spre a înt[ri cetatea Tighina,
6
Tabel cronologic
Neculce, împreun[ cu înc[ doi boieri, este caimacamul domnitorului la Ia=i. Dar domnul este îns[ mazilit =i cronicarul fuge de nevoie în Polonia întru a sc[pa de groaza lui Mihai Racovi\[ care îl socotea implicat printre cei ce-l pârâser[ la 1705 la Poart[, de vreme ce era sfetnic =i rud[ a lui Antioh Cantemir. Patru luni peregrineaz[ în |ara Le=easc[, apoi se împac[ totu=i cu noul domnitor, „având, precum zice el însu=i, cinste =i c[utare în zilele M[riei sale“. 1711 În timpul domniei lui Dimitrie Cantemir (1710-1711) ajunge mare sp[tar =i apoi hatman. Asist[ la sosirea lui Petru cel Mare la Ia=i, îl înso\e=te pe \ar în plimb[rile lui prin ora=. Comand[ o=tile moldovene=ti în timpul r[zboiului ruso-turc, iar dup[ confrunt[rile de la St[nile=ti =i de la Prut, împreun[ cu 23 de boieri, se refugiaz[ în Rusia. Abia în 1713, dup[ doi ani de chinuri, de pribegie, prime=te învoirea domnitorului s[ se întoarc[ acas[. Dar Neculce, sf[tuit spre a nu fi ucis de turci, trece în Polonia, unde a=teapt[ 7 ani de zile. Dup[ repetate taton[ri =i interven\ii la Poart[, de lupte cu vornicul Lupu din \ar[ care-i luase averea Neculce reintr[ în cele din urm[ în Moldova. La 1716 ob\ine un firman de iertare. Îns[ ma=ina\iile Lupului fac desigur ca firmanul s[ se r[t[ceasc[, iar cronicarul s[ mai a=tepte înc[ trei ani de zile pentru a i se da alt firman. 1719 Dup[ 9 ani de str[inie, 2 ani la Moscu, 7 în |ara Le=easc[, revine în \ar[ în timpul domniei lui Mihai Racovi\[. 1720 În urma unui proces cu v[duva vornicului Lupu (el t[iat fiind între timp de c[tre turci) =i cu fiul s[u Iordache, î=i redobânde=te toat[ averea pierdut[. 1731 I se încredin\eaz[ func\ia de vornic al |[rii de Sus de c[tre Grigore al II-lea Ghica. 1733 Este cel mai probabil an când cronicarul =i-a început a scrie Letopise\ul |[rii Moldovei. Despre aceasta ne confirm[ =i Predoslovia cronicii. 1735 Constantin Mavrocordat îl nume=te staroste de Putna. În acela=i an revine la vornicie. Va fi iar „biv“ de prin 1741, când va fi judec[tor de divan. 1740 Doi fii al lui Antioh Cantemir ocup[, în timpul r[zboiului rusoturc, cu ajutorul feldmare=alului rus Munnich, pentru o lun[ Ia=ii.
7
Ion Neculce
1741 Cu un salariu de 50 lei pe lun[, este numit în func\ia de judec[tor de divan la Ia=i. 1743 Este ultimul an ale c[rui evenimente sunt consemnate în cronica lui Ion Neculce. 1745 Cronicarul semneaz[ la 25 februarie un izvod. Tot ce-i posibil c[ s-a stins din via\[ la Prigorenii Mici de lâng[ Târgu Frumos, de vreme ce la 12 ianuarie 1746 i se împ[r\ea averea. 1959 La Editura de Stat pentru literatur[ =i art[, ]n colec\ia Scriitori rom`ni, apare Letopise\ul |[rii Moldovei. O sam[ de cuvinte. Text stabilit, glosar, indice =i studiu introductiv de Iorgu Iordan. 1980 Editura Minerva, Bucure=ti, tip[re=te, ]n seria Patrimoniu, Letopise\ul |[rii Moldovei. O sam[ de cuvinte, edi\ie ]ngrijit[ =i glosar de Iorgu Iordan, cu referin\e istorico-literare de Andrei Rusu. 1982 Tot la Minerva, de ast[ dat[ ]ntr-o edi\ie ]ngrijit[ =i cu un studiu introductiv de Gabriel +trempel, reapar Letopise\ul |[rii Moldovei =i O sam[ de cuvinte. 1997 La Editura Litera, ]n colec\ia Biblioteca +colarului apar Letopise\ul |[rii Moldovei. O sam[ de cuvinte, reeditate ]n anul 2002 ]n aceea=i colec\ie, serie nou[.
8
O SAM{ DE CUVINTE LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEI DE LA DABIJA-VOD{ P~N{ LA A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT
Ion Neculce
CUPRINS
PREDOSLOVIE Acest p[m`nt al Moldovii n-au fost a=edzat de demult de oameni, s[ fie fost tr[it ]ntr-]nsul cu pace, ce ]n c`teva r`nduri au fost =i pustiiu. Deci pentru acee nu s[ afl[ letopise\e scris[ de p[m`nteni vechi. Ce de la o vreme, de la desc[lecatul lui Drago=-vod[, t`rziu s-au apucat Urechi vornicul de au scris istoriile a doi istorici le=e=ti. +i l-au scris p[n[ la domnia lui Aron-vod[. Apoi au mai f[cut dup[ Ureche vornicul =i un Simion dascal, =i un Misail c[lug[rul, =i un Evstratie logof[tul, =i iar l-au scris, c`t au scris Ureche vornicul, p[n[ la Aron-vod[. Numai ace=tie, poate-fi, au fost oameni ne]nv[\a\i, de n-au citit bine la istorii, c[ au def[imat pre moldoveni, scriind c[ sunt din t[lhari. Pentru aceasta dar[ nimene din scrisorile lor, nici cele ce ar fi fost adev[rate, audzite sau v[dzute a lor, nu le pot oamenii crede. Iar[ pre urma acestora s-au apucat dumnealui Miron Costin, vel-logof[t, de au f[cut un letopis[\¡. +i c`t n-au putut istovi Miron logof[tul l-au istovit fiiu-s[u, Nicolai Costin, biv-vellogof[t, =i l-au scris di-nceputul lumii, ar[t`nd cine au tr[it pre acest p[m`nt, cu m[rturii a istorici sreini. +i l-au scris p[n[ la Drago=-vod[, =i de la Drago=-vod[ l-au scris di pe izvodul lui Ureche vornicul p[n[ la Aron-vod[. }ns[ mult l-au mai ]mpo-dobit, mai frumos, =i Miron logof[tul =i fiiu-s[u Nicolai Costin. Iar mai ]nainte nu s[ mai g[se=te scris de Miron sau de fiiu-s[u Nicolai. Poate-fi, de ar fi =i scrise de
10
O sam[ de cuvinte
Nicolai logof[tul, dar or fi poate t[inuite, =i p[n[ acmu la ival[ n-au ie=it. Iar[ de la Dabije-vod[ ]nainte ]ndemnatu-s-au =i Ion Neculce, biv-vel-vornic de |ara de Sus, a scrie ]ntru pomenirea domnilor. }ns[ p[n[ la Duca-vod[ cel b[tr`n l-au scris di pe ne=te izvoade ce au aflat la unii =i al\ii =i din audzitele celor b[tr`ni boieri; iar[ de la Duc[-vod[ cel b[tr`n ]nainte, p[n[ unde s-a vidè, la domnia lui Ion-vod[ Mavro-cordat, nici de pre un izvod a nem[rui, ce au scris s`ngur, dintru a sa =tiin\[, c`t s-au t`mplat de au fost ]n viia\a sa. Nu i-au mai trebuit istoric strein, s[ citeasc[ =i s[ scrie, c[ au fost scris[ ]n inima sa. Deci v[ poftescu, cetitorilor, pre unde ar fi gre=it condeiul mieu, s[ priimi\i, s[ nu g`ndi\i c[ doar[ pre voia cuiva sau ]n pizma cuiva, ce, precum s-au t`mplat, cu adev[r s-au scris. Doar niscaiva veleaturi a anilor de s-or fi gre=it, iar[ celelalte ]ntru adev[r s-au scris. Mai socotit-au =i din letopis[\ul lui Evstratie logof[tul =i a lui Simion dascalului =i a lui Misail c[lug[rului ne=te cuvinte c`teva, de nu le-au l[sat s[ nu le scrie, ce le-au scris, m[car c[ dumnealui Miron logof[tul =i cu Nicolai fiiu-s[u nu le-au scris, =i-i oc[re=te. +i s[ cade s[-i oc[rasc[, unde face c[ sunt moldovenii din t[lhari. Bine face c[-i oc[re=te =i dzice c[ sunt basne. Iar pentru Dumbrava Ro=ie, cum c[ au arat-o Bogdan-vod[ cu le=ii, Miron logof[tul au l[sat de n-au scris. Dar acee dzic¡ s[ nu fie basn[. +i pentru neamul Movile=tilor, =i cum li s-au numit acest nume, dintru +tefan-vod[ cel Bun, Moghila, iar nu-i basn[. +i altele multe n-or fi =tiut istoricii streini, ca s[ le pomeneasc[ toate. Deci o sam[ de istorii mai alese =i noi nu le-am l[sat s[ nu le scriem. }ns[ nu le-am scris la r`ndul lor, ce s-au pus de o parte, ]naintea domniii Dabijiivod[ s-au scris. Ce cine va vrè s[ le cread[, bine va fi, iar cine nu le va crede, iar[=i bine va fi, cine cum ]i va fi voia, a=a va face. C[ mul\i istorici streini, de alte \[ri, nu le =tiu toate c`te s[ fac ]ntr-alt p[m`ntu. Tot mai bine =tiu cei de
11
Ion Neculce
loc¡ dec`t cei streini, ]ns[ ce s[ face ]n viia\a lor, iar[ nu ]n delungate vremi, iar istoriile celi vechi mai bine le =tiu istoricii, c[ le au scris[, iar[ nu audzite. Deci, fra\ilor cetitorilor, cu c`t ve\i ]ndemna a ceti pre acest letopis[\¡ mai mult, cu at`ta ve\i =ti a v[ feri de primejdii =i ve\i fi mai ]nv[\a\i a dare r[spunsuri la sfaturi ori de tain[, ori de o=tire, ori de voroave, la domni =i la noroade de cinste.
12
O sam[ de cuvinte
CUPRINS
O SAM{ DE CUVINTE
O sam[ de cuvinte ce suntu audzite din om ]n om, de oameni vechi =i b[tr`ni, =i ]n letopise\¡ nu sunt scrise, ce s-au scris aice, dup[ domnia lui +tef[ni\[-vod[, ]naintea domniii Dabijii-vod[. Deci cine va ceti =i le va crede, bine va fi, iar[ cine nu le va crede, iar[ va fi bine; cine precum ]i va fi voia, a=a va face. I. +tefan-vod[ cel Bun, luund domnia Moldovii =i viind turcii ]n dzilele lui s[ treac[ ]n Moldova la Gala\i, i-au b[tut foarte r[u pre turci =i au luat =i Cetatea Alb[ =i Chilia de la turci. Apoi mai pe urm[ iar le-au luat turcii aceste doao cet[\i. +i ]n c`teva r`nduri s-au b[tut +tefan-vod[ cu turcii. Iar c`nd s-au b[tut la R[zboieni, atunce s-au a=edzat turcii cu +tefan-vod[. +i le-au dat hotar =i olat Bugeacul =i au f[cut pace. +i turcii apoi au adus t[tar] din Cr`m =i i-au a=edzat ]n Bugeac, carii stau =i p[n[ ast[dzi, precum au a=edzat =i la Hotin lipcani. II. +tefan-vod[ cel Bun multe r[zboaie au b[tut. +i a=e s[ aude din oameni vechi =i b[tr`ni c[, c`te r[zboai au b[tut, at`te m[n[stiri cu biserici au f[cut. III. +tefan-vod[ cel Bun, c`nd s-au apucat s[ fac[ m[n[stirea Putna, au tras cu arcul +tefan-vod[ dintr-un v`rvu de munte ce este l`ng[ m[n[stire. +i unde au agiunsu s[geata, acolo au f[cut prestolul ]n oltariu. +i este mult locu de unde au tras p[n[ ]n m[n[stire. Pus-au =i pe trii boierena=i de au tras, pre v[tavul de copii =i pre doi copii din cas[. Deci unde au c[dzut s[geata v[tavului de copii au f[cut poarta, iar unde au cadzut s[geata unui copil din cas[ au f[cut clopotni\a. Iar un copil din cas[ dzicu s[ fie ]ntrecut pe +tefan-vod[ =i s[-i fie c[dzut s[geata
13
Ion Neculce
]ntr-un delu=el ce s[ cheam[ Sion, ce este l`ng[ m[n[stire. +i este s[mnu un st`lpu de piatr[. +i dzic s[-i fie t[iat capul acolo. Dar ]ntru adev[r nu s[ =tie, numai oamenii a=è povestescu. Fost-au =i bisericu\[1 de lemnu ]ntru acel delu=el =i s-au r[sipit, fiind de lemnu. +i a=è au fost f[cut m[n[stirea de frumoas[, tot cu aur poleit[, zugr[val[ mai mult aur dec`t zugr[val[, =i pre dinl[untru =i pre denafar[, =i acoperit[ cu plumbu. +i dzic¡ c[lug[rii s[ fie fost f[cut =i sfe=nicile cele mari =i cele mici =i policandru =i hora tot prisne de argint, =i pe urm[ s[ li fie luat un domnu =i s[ fie f[cut alteli de sprije, care le-am apucat =i noi. Iar stric`ndu-s[ un clopot mare la m[n[stire =i f[c`nd c[lug[rii clopotul a doa oar[, au pus aceste toate ce scriu mai sus ]n clopot, ca s[ fie mai mare. L[sat-au +tefan-vod[ cel Bun la m[n[stirea Putna, dup[ moartea lui, arcul lui =i un p[har, ce vorbiè c[lug[rii la m[n[stire c[ este de iaspis, ce era ]n chipul marmurii albe =i al farfurii, ca s[ fie ]ntru pomenire la sf`nta m[n[stire. +i arcul l-au fost tr[g`nd cu v`rtej. +i la vremea lui Constantin Cantemir-vod[, fiind r[scoale, au vinit ni=te c[zaci cu le=i, cu moldoveni joimiri, vr`nd ca s[ jecuiasc[ ce ori g[si ]n m[n[stire. Deci fiind un turnu cu bun[ t[rie, nu putè s[ jecuiasc[. Deci au dzis c[lugarilor s[ dè turnul, c[ nu vor lua a m[nastirii nemic[. Iar c[lug[rii necredzind, nu vrè s[ dè turnul. Iar acei c[zaci cu le=i =i cu moldoveni ]ndat[ au aprinsu m[n[stirea, iar c[lug[rii, v[dz`nd c[ aprind m[n[stirea, ]ndat[ au dat turnul. Atunce, ]ndat[, av`nd pu=ci de ap[, acei c[zaci, le=i =i moldoveni au st`nsu focul. Deci atunce au jecuit tot din turnu ce au fost a boieri =i a negu\itori, iar a m[n[stirii n-au luat nemic[, f[r[ numai arcul lui +tefanvod[. Iar p[harul au fost p[n[ la a triia domnie a lui Mihai Racovi\[-vod[. +i sco\indu-l din turnu un egumen, pre anume Misail Chisili\[, =i vr`nd s[ s[ f[leasc[, au b[ut la mas[ cu acel p[har a lui +trfan-vod[, cu ni=te slugi boiere=ti, ce era zlota=i. +i b`nd mult cu acel p[har, s-au ]mb[tat =i, fiind be\i, au stricat un lucru scumpu domnescu =i de minune ca acela. 1
}n manuscris (53), bisericuce.
14
O sam[ de cuvinte
IV. +tefan-vod[ cel Bun, b[t`ndu-l turcii la R[zboieni, au m[rsu s[ intre ]n Cetatea Neam\ului. +i fiind mum[-sa ]n cetate, nu l-au l[sat s[ intre =i i-au dzis c[ pasirea ]n cuibul s[u nu piere. Ce s[ s[ duc[ ]n sus, s[ str`ng[ oaste, c[ izd`nda va fi a lui. +i a=è, pe cuv`ntul m`ne-sa, s-au dus ]n sus =i au str`nsu oaste. Iar[ ]mp[ratul turcescu au vinit cu toat[ puterea lui la Cetatea Neam\ului. +i au suit pu=cile deasupra unui munte pre despre Moldova. +i au ]nceput a bate Cetatea Neam\ului foarte tare. Iar pre acee vreme era un neam\u ]nchis ]n cetate. +i v[dzind c[ bat cetatea, au dzis p[zitorilor s[ spuie mumei lui +tefan-vod[ s[-l sloboad[ de la ]nchisoare, din temni\[, pre d`nsul, c[ el va m`ntui cetatea de acel greu. Deci, slobodzindu-l pre acel neam\u de la ]nchisoare, s-au =i apucat acel neam\u de au ]ndreptat pu=cile din cetate asupra turcilor, unde sta acolo ]n munte, de avè nevoie cetatea. +i au =i lovit ]n gura unii pu=ci turce=ti, de au sf[rmat-o. +i au ]nceput a bate ]n corturile turcilor, c`t =i boldul de la cortul ]mp[ratului l-au sf[rmat. Deci n-au mai putut sta turcii ]ntru acel v`rvu de munte, de unde avè cetatea nevoie, ce numai le-au c[utat a s[ da ]n laturi de la acel loc¡. Iar[ +tefan-vod[, merg`nd de la Cetatea Neam\ului ]n sus pre Moldova, au m[rsu pe la Vorone\, unde tr[iè un p[rinte sihastru, pre anume Daniil. +i b[t`nd +tefan-vod[ ]n u=a sihastrului, s[-i descuie, au r[spunsu sihastrul s[ a=tepte +tefanvod[ afar[ p[n[ =-a istovi ruga. +i dup[ ce =-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat ]n chilie pre +tefan-vod[. +i s-au ispovedit +tefan-vod[ la d`nsul. +i-au ]ntrebat +tefan-vod[ pre sihastru ce va mai face, c[ nu poate s[ s[ mai bat[ cu turcii: ]nchina-va \ara la turci, au ba? Iar sihastrul au dzis s[ nu o ]nchine, c[ r[zboiul este a lui, numai, dup[ ce va izb`ndi, s[ fac[ o m[n[stire acolo, ]n numele Sf`ntului Gheorghie, s[ fie hramul bisericii. Deci au =i purces +tefan-vod[ ]n sus pe la Cern[u\i =i pre la Hotin =i au str`nsu oaste, feliuri de feliuri de oameni. +i au purces ]n gios. Iar turcii, ]n\[leg`nd c[ va s[ vie +tefan-
15
Ion Neculce
vod[ cu oaste ]n gios, au l[sat =i ei Cetatea Neam\ului de a o mai bate =i au ]nceput a fugi spre Dunare. Iar +tefan-vod[ au ]nceput a-i goni ]n urm[ =i a-i bate, p[n[ i-au trecut de Dun[re. +i ]ntorch`ndu-s-]napoi +tefan-vod[, s-au apucat de au f[cut m[n[stirea Vorone\ul. +i au pus hramul bisericii Sf`ntul Gheorghie. V. +tefan-vod[ cel Bun, c`nd s-au b[tut cu Hroit ungurul, precum dzic¡ unii la Ca=en, iar letopis[\ul scrie c[ s-au b[tut la +cheie pe Siretiu, au fost cadzut calul cu +tefan-vod[ ]n r[zboiu. Iar[ un Purice aprodul i-au dat calul lui. +i nu putè ]n grab[ ]nc[leca +tefan-vod[, fiind om mic¡. +i au dzis Purice aprodul: „Doamne, eu m[ voi face o movili\[, =i vino de te sui pe mine =i ]ncalec[“. +i s-au suit pe d`nsul +tefan-vod[ =i au ]nc[lecat pre cal. +i atunce au dzis +tefan-vod[: „S[race Purece, de-oi sc[pa eu =i tu, atunci \i-i schimba numeli din Purice Movil[“. +i au dat Dumnedzeu =i au sc[pat am`ndoi. +i l-au =i f[cut boier, arma= mare, pre Purece. +i dintru acel Pureci aprodul s-au tras neamul Movile=tilor, de au agiunsu de au fost =i domni dintru acel neam. Dar =i aprodzii atunce nu era din oameni pro=ti, cum sunt acum, ce era tot ficiori de boieri. +i portul lor: era ]mbr[ca\i cu =arvanele, cu cabani\e. A=è trebuie =i acum s[ s[ afle slugi, s[ slujeasc[ st[p`nului, =i st[p`nul s[ miluiasc[ pre slug[ a=è. VI. C`nd au a=edzat pace +tefan-vod[ cel Bun cu le=ii, fiind Ion T[utul logof[t mare, l-au trimis sol la le=i. +i au d[ruit craiul le=escu T[utului aceste sate la margine: C`mpul Lungu rusescu, Putila, R[stoaceli, Vijni\a, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vasc[u\ii, Voloca. Toate acestea le-au d[ruit craiul le=escu T[utului logof[tului. +i au pus hotar apa Cirimu=ul, ]ntru o duminic[ diminea\a. VII. +tefan-vod[ cel Bun, vr`nd s[ marg[ la biseric[ ]ntru o duminic[ diminea\a, la liturghie, ]n t`rgu ]n Vasluiu, =i ie=ind ]n polimari la cur\ile domne=ti ce era f[cute de d`nsul, au audzit un glas mare de om strig`nd s[ aduc[ boii la plug. +i
16
O sam[ de cuvinte
mir`ndu-s[ ce om este acela s[ are duminica, =i ]ndat[ au trimis ]n toate p[r\ile, ca s[-l g[sasc[ pre acel om, s[-i aduc[ la d`nsul. +i l-au aflat pre om ]n sus, pre apa Vasluiului, cale de patru ceasuri, ar`nd la o movil[ ce s[ cheam[ acum Movila lui Purcel. C[ pe acel om ]nc[ ]l chema Purcel. +i duc`ndu-l pre acel om la +tefan-vod[, l-au ]ntrebat +tefan-vod[: el au strigat a=è tare, =i pentru ce ar[ duminica? El au dzis c[ au strigat el s[ aduc[ boii la plug, =i ar[ duminica, c[ este om s[rac, =i ]ntr-alte dzile n-au vrut frate-s[u s[-i dè plugul, =i acum duminica i-au dat. Deci +tefan-vod[ au luat plugul fratelui celui bogat =i l-au dat fratelui celui s[rac¡, s[ fie a lui. VIII. +tefan-vod[ cel Bun =i cu fiiul s[u Bogdan-vod[, de multe ori au avut r[zboaie cu le=ii. +i multe robii au f[cut ]n |ara Le=asc[, c`t au pus pe le=i ]n plug de-au =i arat cu d`n=ii, de au s[m[nat ghind[, de au f[cut dumbr[vi pentru pomenire, ca s[ nu s[ mai acolisasc[ de Moldova: Dumbrava Ro=ie la Bot[=eni =i Dumbrava Ro=ie la Cotnari =i Dumbrava Ro=ie mai gios de Roman. +i le=ii ]nc[ nu t[g[duiescu, c[ scrie =i ]n cronica, ]n letopis[\ul lor. Numai m[ mier de Miron logof[tul, cum au acoperit acest lucru de nu l-au scris. +i a=è vorb[scu oamenii, c[, c`nd au fost ar`nd cu d`n=ii, cu le=ii, i-au fost ]mpung`nd cu str[mur[rile, ca pre boi, s[ trag[. Iar ei s[ ruga s[ nu-i ]mpung[, ce s[-i bat[ cu biciu=cile, iar c`nd ]i b[tè cu biciu=cile, ei s[ ruga s[-i ]mpung[. IX. C`nd au murit +tefan-vod[ cel Bun, au l[sat cuv`nt fiiului s[u, lui Bogdan-vod[, s[ ]nchine \ara la turci, iar nu la alte neamuri, c[ci neamul turcilor sunt mai ]n\[lep\i =i mai puternici, c[ el nu o va putè \inè \ara cu sabia, ca d`nsul. X. Dup[ ce au luat Bogdan-vod[ domnia, au =i triimis pre T[utul logof[tul sol la turci, c`nd au ]nchinat \ara la turci. +i a=è vorb[scu oamenii, c[ l-au pus viziriul de au =edzut ]naintea viziriului pre m[cat, =i n-au fost av`nd mestei la n[dragi, c[, tr[g`ndu-i cibotile, numai cu col\uni au fost ]nc[l\at. +i d`ndu-i cahfè, nu =tiè cum o va bè. +i au ]ncept a ]nchina: „S[ tr[iasc[
17
Ion Neculce
]mp[ratul =i viziriul!“. +i ]nchin`nd, au sorbit felegeanul, ca alt[ b[utur[. XI. C`nd au pus \ara ]nt[i domnu pre Petru-vod[ Rare=, el nu era acas[, ce s[ t`mplase cu m[jile lui la G[l[\i, la pe=te. +i au triimis boierii =i mitropolitul haine scumpe domne=ti =i car[t[ domneasc[ cu slujitori, unde l-ari ]nt`mpina s[-l aduc[ mai ]n grab[ la scaon, s[-l puie domnu. Deci el, ]ntorc`ndu-s[ de la G[la\i, au fost agiunsu la Docolina, de au mas acolo cu dzece car[, c`te cu =ase boi carul, pline de pe=te. +i piste noapte au visat un vis, precum dealul cel di cee parte de B`rlad =i dealul cel di-ncoaci era de aur, cu dumbr[vi cu totul. +i tot s[lta, giuca =i s[ pleca, s[ inchina lui Rare=. +i de=tept`ndu-s[ din somnu diminea\a, au spus visul arga\ilor s[i, celor ce era la car[. Iar arga\ii au dzis: „Bun vis ai visat, giup`ne, c[ cum om sosi la Ia=i =i la Suceav[, cum om vinde pe=tile tot“. +i au =i ]ngiugat car[le diminea\a, =i au purces Petru-vod[ ]naintea car[lor. +i c`nd s-au pogor`t ]n vadul Docolinii, l-au =i ]nt`mpinat gloata. +i au ]nceput a i s[ ]nchina =i a-l ]mbr[ca cu haine domne=ti. Iar el s-au zimbit a r`de =i au dzis c[ „de mult a=teptam eu una ca aceasta s[ vie“. +i c`nd au purces de acolo, arga\ii lui au dzis: „Dar noi ce-om face, doamne, cu car[le cu pestile?“ Iar el au dzis: „S[ fie car[le cu pe=te, cu boi cu tot, a voastre. +i vini\i dup[ mine, s[ v[ fac c[r\i de scuteal[, s[ nu da\i nemic[ ]n dzilele mele“. XII. Petru-vod[ Rare=, fug`nd pin t`rg pin Piatr[, =i gonindu-l pietrenii, l-au fost agiung`nd un pop[. +i au tras Petru-vod[ ]napoi ]n pop[ cu arcul =i l-au lovit cu s[geata ]n obl`ncul =elii. +i i-au dzis: „}ntoarce-te, popo, ]napoi, nu-\i l[sa liturghia nesf`r=it[“. Iar dup[ ce au vinit Petru-vod[ domnu cu a doa domnie, au scos ochii popii =i pietrenilor acelor ce l-au gonit =i le-au f[cut =i bl[st[m, afurisanie. XIII. Petru-vod[ Rare=, c`nd era ]nchis ]n cetatea Ciceului ]n |ara Ungureasc[, avè nevoie de nem\i =i de unguri. Iar fiind doamna lui sirboaic[, de neamul Despo\ilor, fat[ lui Despot
18
O sam[ de cuvinte
crai, au scris o carte sirbasc[ la ]mp[ratul turcescu =i la viziriul, cu rug[minte. +i au slobodzit cartea pre o fereastr[ gios din cetate. +i au ]nv[\at pre o slug[ a lor, sirbu, ce avè, s[ s[ duc[ cu cartea la Poart[, la viziriul. +i merg`nd sluga acee la Poart[, a lui Petru-vod[, au scris viziriul la unguri s[-l sloboad[ pre Petru-vod[. +i dup[ ce l-au slobodzit, s-au dus la Poart[. Iar[ dup[ ce s-au dus Petru-vod[ la Poart[, a=e vorb[scu oamenii, c[ au gr[it viziriul ]mp[ratului s[-l ierte =i s[-l puie iar domnu ]n Moldova. Iar ]mp[ratul au r[spunsu c[-i giurat, p[n[ nu va trece cu calul preste d`nsul, s[ nu-l l[s[. Deci viziriul au dzis c[-i „prè lesne a plini m[ria ta giur[m`ntul“. +i l-au scos la c`mpu =i l-au culcat la p[m`nt, ]nv[lit ]ntr-un harariu, =i l-au s[rit ]mp[ratul de trii ori cu calul. Iar al\ii dzicu c[ au =edzut supt un pod, =i ]mp[ratul au trecut de trii ori pe pod. Deci l-au ]mbr[cat cu caftan, s[ fie iar[=i domnu ]n Moldova. Deci cum au slujit mai pre urm[ turcilor, scrie letopis[\ul. XIV. Ilie=-vod[, ficiorul lui Petru-vod[, dup[ ce s-au turcit, dzic s[ fie r[mas o fat[ cre=tin[ dup[ moartea lui. +i au luat-o un grec mare, bogat, vestit la Poart[, anume Scarlat, carele =i sulgeria ]mp[r[teasc[ o \inè el. +i cine s-au n[scut dintru ace fat[, mai gios arat[ la r`ndul sau. XV. Alexandru-vod[ L[pu=neanul, fiind domnu, au f[cut m[n[stirea Slatina. +i a=è dzicu oamenii c[, tr[ind un s[hastru acolo =i fiind un paltin, copaciu mare, unde este acum prestolul ]n oltariu, vidè acel s[hastru spre duminici =i spre alte dzile mari multe lumini ]ntru acel paltin la vremea slujbii bisericii. +i i s-au ar[tat Maica Precist[ ]n vis =i i-au dzis s[ marg[ la Alexandru-vod[, s[-i fac[ m[n[stirea. +i merg`nd s[hastrul la Alexandru-vod[, s-au ]ndemnat Alexandru-vod[ de s[hastru de au f[cut m[n[stirea Slatina ]ntru acel loc, unde au fost paltinul. +i au adus =i capul Sf`ntului Grigorie Bogoslov, de st[ p[n[ ast[dzi la sf`nta m[n[stire la Stalina, ferecat cu argint =i cu pietri scumpe.
19
Ion Neculce
XVI. }nceperea lui Despot-vod[ cum au fost de au agiunsu de au fost domnu. El n-au fost rud[ lui Despot cel Mare, ce au fost slug[ lui Despot. +i murind Despot, precum dzic¡ unii, la Vene\ie, iar al\ii dzic¡ c[ au murit la R`m, s-au sf[tuit cu cele slugi s[ dzic[ c[ el este nepot lui Despot, =i s[ ]mpart[ ei averea a lui Despot, =i s[-i dè lui toate scrisorili c`te au avut Despot cel Mare =i pu\inè din averea lui. Iar ceelalt[ avere au ]mp[r\it-o celelalte slugi. +i a=è, m[rturisind c[tr[ vene\ieni c[-i este nepot lui Despot cel Mare, au credzut vene\ienii c[-i este nepot lui Despot. +i n-au luat nemic[ din averili lui Despot vene\ienii, ce toate averili lui Despot cel Mare au ]mp[r\it-o slugile. Iar Despot ce au dzis c[-i este nepot au luat numai scrisorili =i hrisovul cel de la Carol, ]mp[ratul nem\[scu. +i cu acele scrisori au f[cut me=ter=ug de au agiunsu de au fost domnu, precum scrie letopis[\ul. XVII. De la a doa domnie a lui Alexandru-vod[ L[pu=neanul au ]nceput domnii a s[ a=edza mai cu temei ]n scaon ]n Ia=i. +i c`nd au purces de la Poart[ cu a doa domnie, dzic¡ s[-l fie ]nv[\at turcii s[ taie boierii, s[-i sl[basc[. +i pe cuv`ntul viziriului au t[iat at`ta mul\ime de boieri. +i au triimis =i au ales din curteni de \ar[, pre Racovi\[=ti =i pre Sturdze=ti =i pre B[l=[=ti =i pre al\ii mul\i. XVIII. Ieremie-vod[ au fost pus mult[ avere la m[n[stire la Sucevi\[, ]ntr-un beciu supt cur\ile domne=ti. Iar[ dup[ moartea lui, vinit-au doamna cu ginerii ei din |ara Le=asc[ =i au luat acè avere toat[, de s-au dus cu d`nsa de au f[cut oaste ]n |ara Le=asc[, =i au vinit ]n Moldova. Care stau tainele =i p[n[ ast[dzi de=arte, unde au fost acè avere. XIX. C`nd au b[tut turcii pre Ga=par-vod[ la |u\ora, ]ntroc`ndu-s[ le=ii ]napoi, t[iat-au un t[tar pre Jolcovschii, hatmanul le=escu, l`ng[ Movil[u, precum scrie =i letopis[\ul. Numai t[tarul nu l-au =tiut c[ este Jolcovschii, hatmanul le=ilor. Ce dup[ ce l-au omor`t, au g[sit ceasornicul, ]n s`n, de aur cu
20
O sam[ de cuvinte
diiamanturi. +i afl`nd t[tarul c[ au fost hatmanul le=escu, s[ fie dzis t[tarul acela c[ nu trebuie=te s[ tr[iasc[ omul ]n lume, dac[ nu va avè n[roc, =i s[ fie giunghiiat s`ngur. XX. Av`nd Radul-vod[ o fat[ din trupul lui, s[ fie fugit cu o slug[, ie=ind pre o fereastr[ din cur\ile domne=ti din cetatea H`rl[ului. +i s-au ascunsu ]n codru. +i au f[cut Radul-vod[ n[vod de oameni =i au g[sit-o la mijlocul codrului, la o f`nt`n[ ce s[ chema F`nt`na Cerbului, l`ng[ podul de lut. Deci pre slug[ l-au omor`t, i-au t[iat capul, iar pre d`nsa au dat-o la c[lug[rie, de-au c[lug[rit-o. XXI. Radul-vod[ f[c`nd nunt[ cu fiiul s[u Alexandru-vod[, domnul muntenescu, au luat pre fata lui Scarlat celui bogat de la |arigrad. Care s[ pomene=te ]ntr-alt r`nd mai sus, c[ au \inut Scarlat fata lui Ilie=-vod[ celui turcit. +i av`nd fata lui Scarlat alba\[ pre un ochiu, n-au avut viia\[ bun[ cu Alexandru-vod[. +i au trimis Scarlat ferman ]mp[r[tescu de =-au luat fata de dup[ Alexandru-vod[, de au dus-o la |arigrad, =i au dat-o dup[ un grammatic, anume Mavrocordat. +i acel Mavrocordat au f[cut pre Alexandru Ecsaporitul, =i Alexandru Ecsaporitul au f[cut pre Nicolai-vod[, =i Nicolaie-vod[ au f[cut pre Constantinvod[, careli au fost domnu aice la noi ]n Moldova ]n anii de la zidirea lumii 7242. Careli s[ trage de pre str[moa=[-sa neam din domnii cei vechi moldovene=ti. XXII. Barnovschii-vod[ merg`nd cu mult[ gloat[ de aice din \ar[ la Poart[, cu mul\i boieri =i mazili =i curteni, =i cu di ceielal\i mai pro=ti, =i preo\i =i cu c[lug[ri, =i merg`nd pe drum =i poposind =i =edzind la mas[, au ]nceput a str[nuta Barnovschii-vod[ des =i tare. Iar boierii carii era la mas[ cu Barnovschii-vod[, dup[ obicei: „S[n[tos, doamne, =i pre voia m[rii tale!“. Iar pre urm[, v[dzind c[ tot str[nut[, un boier s[ fie dzis: „Viermi, doamne“. +i cum i-au dzis „viermi, doamne“, au =i t[cut de str[nutat. XXIII. C`nd i-au t[iat capul lui Barnovschii-vod[, calul lui au =i ]nceput a s[ri, c`t n-au mai putut s[-l \ie comisul ]n m`n[. +i sc[p`ndu-l din m`n[, pe loc au c[dzut de au murit. +i v[dzind
21
Ion Neculce
turcii, mult s-au mirat =i au dzis: „Nevinovat au fost acest om“. +i au cunoscut pre Barnovschii-vod[ turcii, c[ au fost drept, =i s-au c[it pentru c[ l-au t[iat. +i s-au giurat ca s[ nu mai taie de acum domnu de Moldova. Numai letopis[\ul de aceasta nu scrie nimic¡. Iar[ oamenii a=è vorbescu, c[ au apucat unii dintru al\ii. XXIV. Vasilie-vod[, dup[ ce au luat domnia de la |arigrad, s-au rugat viziriului s[ las[ \ara de bir trii ani, =i al triili an¡ s[ dè birul \[r`i o dat[, =i pre turci pre carii or avè datorie ]n \ar[ s[-i scoat[, s[ nu supere oamenii. +i i-au f[cut pre voie viziriul. +i dup[ ce au vinit el ]n \ar[, la scaonul domniii, cont[= cu soboli n-au ]mbr[cat trii ani, ci numai cu hulpi. +i pe dzi numai o mier\e de p`ine s[ m`nca =i doi berbeci =i o ialovi\[ la curtea domneasc[. Cheltuial[ pu\in[, mai mult de doi galbeni pe dzi nu ie=iè. +i au f[cut c[r\i de slobodzie ]n toat[ \ara. +i nemic[ din \ar[ n-au luat p[n[ nu s-au plinit trii ani. Numai din desetin[ =i din mortasipii, din go=tin[ =i din vam[ ce lua s[ chivernisiè. Iar p[n[ ]n trii ani s-au umplut \ara de oameni. +i au scos atunce pre \ar[ fum[rit, c`te un leu de cas[. +i au plinit atunce tustreli birurile de le-au trimis la Poart[. +i ]nc[ au r[mas =i lui Vasilievod[ o mie de pungi de bani dob`nd[. Atunce au triimis la Poart[ poclon, de au mul\[mit ]mp[ratului =i viziriului =i altor turci mari, blane de spin[ri de soboli pentru bine ce au f[cut de au a=teptat \ara. Care acest dar n-au fost nici de un folos \[r`i, c[ au r[mas obicei de d[ \ara baraiaml`c de atunce ]ncoace ]n to\i anii. De mirat lucru este c[ au fost domnu strein =i nu au fost grabnic la l[comie. XXV. Tot atunce, c`nd au vinit Vasilie-vod[ ]n scaon, era ni=te joimiri moldoveni ]n |ara Le=asc[ =i pr[da ]n multe r`nduri \ara aceasta a Moldovii. Deci Vasilie-vod[ scriè la le=i, s[ poronceasc[ oamenilor s[i celor de oaste s[ nu strice |ara Moldovii. Iar[ le=ii s[ m`ntuiè de c[tr[ Vasilie-vod[ =i dzicè c[ nu sunt le=i, ce sunt moldoveni aceie ce prad[. Ce Vasilievod[, v[dzind c[-i dau acel r[spunsu de la le=i, au ales =i el pu\intei moldoveni de ai lui =i au strigat ]n lefe oameni de
22
O sam[ de cuvinte
oaste slujitori =i i-au pornit a pr[da ]n |ara Le=asc[. Deci moldovenii cei din |ara Le=asc[ ce strica =i pr[da aice ]n \ar[, v[dzind a=è, au vinit to\i la Vasilie-vod[ de s-au ]nchinat. +i au ]nceput =i ei a pr[da ]n |ara Le=asc[. Apoi le=ii, v[zindu a=è, au ]nceput s[ scrie cu b[nat la Vasilie-vod[, iar Vasilievod[ r[spundzind: „Ceie ce pr[da \ara mè aceie prad[ =i \ara voastr[“. +i nu au \inut aice pre mult acè g`lceav[, =i s-au a=edzat cu le=ii Vasilie-vod[. +i pre joimirii aceie i-au a=edzat la margine slujitori. Numai pre doi, trii, ce era mai c[petenii, nea=edzindu-s[, i-au omor`t. +i apoi s-au f[cut bun[ pace. XXVI. La domnia lui Vasilie-vod[ r[m[sese o beizadè a Radului-vod[, t`n[r. +i au fost avut Radul-vod[ un turcu mare priieten la Poart[. +i s[ ruga acel turcu viziriului totdeauna pentru acel beizadè a Radului-vod[, s[-l fac[ domnu ]n Moldova ]n locul lui Vasilie-vod[. +i poroncind viziriul s[-l aduc[ s[-l fac[ domnu, au dzis c[-i prè t`n[r, dac[ l-au v[dzut viziriul. +i au dzis turcului s[ mai a=tepte vreo doi, trii ani, =i apoi l-a face domnu la Moldova. +i au trimis pre acel turcu la Moldova viziriul cu o treab[, =i s[ vad[ =i pre Vasilie-vod[ =i \ara cum este. Iar[ Vasilie-vod[ oblicis[, pentru acel turcu, c[-i este nepriietin =i-i este stricat[ domnia despre acel turcu. +i au =i r[pedzit la G[la\i, =i i-au ie=it mul\ime de slujitori ]nainte, =i la B`rlad, =i la Vasluiu, =i la Sc`nteie, =i la Ia=i ]nc[ =i mai mul\i slujitori. +i la drum au poroncit =i i-au ie=it mul\ime de plugari =i \ar[ ]nainte, de-i vidè turcul. +i cum au sosit la gazd[ ]n Ia=i, cum i-au trimis Vasilie-vod[ cinci mii de galbeni de aur. +i apoi, dup[ ce s-au ]mpreonat cu Vasilievod[, poronca ce au avut acel turcu ]ndat[ au plinit. +i st`nd la vorb[ cu turcul, Vasilie-vod[ au spus povestea cum c[ el =tie c[ i-i domnia stricat[ despre d`nsul. +i i-au mai d[ruit =i atunce la purces cinci mii de galbeni de aur. +i dup[ ce au purces turcul, pe drum i-au mai trimis =i alte cinci mii de galbeni de aur. Iar c`nd au agiunsu turcul la |arigrad, i-au mai dat alte cinci mii de galbeni de aur, carii s-au f[cut preste tot doaodz[ci de mii de galbeni de aur. Iar dup[ ce au m[rsu
23
Ion Neculce
turcul la viziriul de s-au ]mpreunat, ]ntreb`ndu-l viziriul de Vasilie-vod[, au ]nceput turcul a dzice viziriului: „Bine ai nemerit, m[ria ta, de nu te-ai gr[bit s[-l mazile=ti pre acel domnu harnic =i de treab[ =i putincios. C[ este mul\ime de oameni ]n \ara lui, =i de l-ai fi mazilit, s-ar fi f[cut mare gre=al[, c[ are ni=te slujitori mul\i =i \ar[ cu putere mare, =i poate s-ar fi hainit¡ =i ar fi vinit =i el la o peire. +i acmu el =tie c[ vei m[ria ta s[-l mazile=ti =i s[ pui domnu pre ficiorul Radului-vod[, =i este ]n grije. Deci de vei socoti m[ria ta, s[ faci surgun pre ficiorul Radului-vod[, s[ aud[ Vasilie-vod[, =i atunce ]i va ie=i grija“. Deci viziriul ]ndat[ au poroncit de l-au f[cut surgun, =i s-au t`mplat de au murit ficiorul Raduluivod[ ]n surgunie. +i s-au m`ntuit Vasilie-vod[ cu doaodz[ci de mii de galbeni de aur =i au r[mas ]n pace. A=è \in turcii priete=ugul, pentru voia banilor. XXVII. Vasilie-vod[, aproape de mazilie, au gre=it lui Dumnedzeu, c[ i s-au ]ntunecat mintea spre l[comie, de au stricat m[n[stirea Putna, g`ndind c[ va g[si bani, =i n-au g[sit. +i s-au apucat s[ o fac[ de’ nou iar[=i precum au fost, =i nu i-au agiutat Dumnedzeu s[ o fac[. C[ au zidit-o numai din temelie din p[m`nt p[n[ la ferestri, =i i-au luat Dumnedzeu domnia. C[ s-au sculat Gheorghie +tefan logof[tul cu oaste asupra lui =i l-au scos din domnie. Iar plumbul cu careli au fost acoperit[ m[n[stirea Putna l-au luat c[zacii lui Timu=, a ginerelui Vasilievod[, de l-au dus la cetate la Suceav[, de au f[cut glon\uri de pu=c[, s[ apere cetatea Sucevii despre Gheorghie +tefan-vod[. Ce =tiu c[ au ap[rat-o bine, c[ s-au os`ndit =i Timu= pentru prada =i jacurile ce au f[cut pe la sfintele m[n[stiri. +i =-au pus =i el capul de glon\u, precum scrie letopis[\ul. +i pre urm[ au g[tit m[n[stirea Putna Gheorghie +tefan-vod[, dup[ ce au luat domnia, de este zidit[ precum s[ vede acmu. XXVIII. Dup[ ce s-au dus Vasilie-vod[ la Poart[, l-au ]nchis turcii ]n Edicula1. +i-l p`r`è domnul muntenescu =i domnul 1 Numele unei vestite ]nchisori — „Cele =apte turnuri“ — din vechiul Constantinopol.
24
O sam[ de cuvinte
moldovenescu =i Raco\i, craiul ungurescu, =i sta tare asupra lui, s[-l omoar[ ]mp[r[\ia. +i giuruiè trii mii de pungi de bani. Iar Vasilie-vod[ ]= pierdus[ toat[ nedejdea de viia\[. +i =-au chemat toate slugile, c`te ave prè l`ng[ d`nsul, acolo la Edicula =i =-au ]mp[r\it toat[ averea lor. +i le-au dzis, de a peri, s[ fie averea acee a lor, iar de nu va peri, s[ i-o de iar[= ]napoi. +i-= a=tepta numai ceasul, s[ vie s[-l omoar[. Iar[ atunce viziriul au chemat pre to\i pa=ii de era la Poarta ]mp[r[teasc[ =i au sf[tuit cu d`n=ii =i li-au spus cum d[ruiescu trii mii de pungi de bani, ca s[-l omoar[ pre Vasilie-vod[. +i to\i au sf[tuit s[-l omoar[, numai unul dintre d`n=ii au dzis c[ mul\i bani sunt, dar la o ]mp[r[\ie o leaf[ nu agiungu bani =i nu sunt mul\i. +i acest om poate-fi este trebuitoriu, de giuruiescu ei at`te pungi de bani s[-l omoar[. C[ acest om s[ cunoa=te c[-i harnic. +i poate s[ vie o vreme s[ trebuiasc[ =i s[ slujasc[ ]mp[r[\iii mai mult pre\ul dec`t trii mii de pungi de bani, ]ndz[cit dec`t giuruiescu ei. +i gr[ind acel pa=e acel cuv`nt, au l[sat to\i dup[ cuv`ntul lui. +i l-au iertat ]mp[r[\ia pre Vasilii-vod[ =i l-au slobodzit din Edicula. +i dup[ acee curund era s[-l puie domnu. Iar n-au z[b[vit =i au murit. XXIX. Gheorghie +tefan-vod[, c`nd era boieriu, murindu-i giup`neasa, au r[mas v[duvoiu. +i t`lnind o giup`neas[ s[rac[, frumoas[, t`n[r[, anume Safta, de neamul Boie=tilor, au timpinat-o pe drum merg`nd cu r[dvanul la Ia=i. +i au poprit r[dvanul cu sila, =i s-au suit f[r[ de voia ei ]n r[dvan, =i au ]ntorsu r[dvanul ]napoi la casa lui. +i pre urm[ au priimit =i è =i s-au cununat cu d`nsul, care au agiunsu de au fost =i doamn[. XXX. Gheorghii +tefan-vod[, c`nd era logof[t mare, au fost =edzind odat[ ]n divan cu toiagul ]n gur[ . Iar Iordachi Cantacuzino cel b[tr`n, vel-visternic: „Ce dzici ]n fluier, dumneata, logofete?“ Iar el au r[spunsu: „Dzic ]n fluier, s[ mi s[ coboare caprile de la munte, =i nu mai vin“. El au r[spunsu ]n pild[, =i
25
Ion Neculce
al\ii nu s-au priceput. C[ el a=tepta o=tile ungure=ti s[ vie de preste munte. XXXI. Gheorghie +tetan-vod[ trec`nd cu oaste ungureasc[ prin Roman, s[ scoat[ pre Vasilie-vod[ din domnie, iar un bivolar b[tr`n al lui au ie=it ]nainte dintr-o c`rcim[, fiind bat, ]n mijlocul t`rgului. +i au ]nceput a r`de =i a bate ]n palme =i a dzice: „Dragul badii, +tefan-vod[, mai bine ]\i =ade ]n domnie dec`t ]n boierie. A=è s[ mi te por\i!“ Iar +tefan-vod[ l-au ]ntrebat: „Ce \i-i voia, m[i?“ Iar bivolariul au dzis: „O bute de vin am negu\at =i n-am bani s[ o pl[tescu, s[ beu pentru s[n[tatea m[rii tali =i a o=tii m[rii tali!“ Atunce +tefan-vod[ s-au z`mbit a r`de =i au dzis la =oltuzul: „Pas’ s[ \i-o pl[teasc[“. +i au m[rsu de au b[ut butea cè de vin toat[, cu so\iile lui cu cine au fost, =i au pl[tit =oltuzul butea cè de vin. XXXII. Gheorghie +tefan-vod[, dup[ ce au luat pre doamna lui Vasilii-vod[ din Suceav[ la m`na lui =i pre +tef[ni\[-vod[, pre fiiul s[u, l-au ]ns[mnat la nas pu\intel, =i pre doamna au vrut s[-=i r`d[ de d`nsa. Ce doamna lui Vasilii-vod[ l-au probozit =i au ]nceput a-l bl[st[ma =i a-l sudui =i a-i dzice dul[u far[ de obraz, cum nu s[ teme de Dumnedzeu, c[ i-au fost domnu-s[u st[p`n, =i i-au m`ncat pita. +i a=e i-au dat pace =i o au trimis la Buciule=ti de au ]nchis-o ]n cur\ile lui. +i i-au luat averea =i mult[ spaim[ i-au f[cut. XXXIII. Gheorghie +tefan-vod[, dup[ ce ai prinsu pre Toma vornicul Cantacozino ]n Suceav[, l-au ]mbunat p[n[ a aduce pre frate-s[u Iordachi Cantacozino din |ara Le=asc[, cu giur[m`nt, de la Cameni\[. +i apoi, prindzind pre am`ndoi fra\ii, i-au ]nchis pre am`ndoi fra\ii ]mpreun[ cu doamna lui Vasilii-vod[ la Buciule=ti. +i acolo mult[ groaz[ le f[cè, =i umbla noaptea cu luntrea pre apa Bistri\ii, de-i sp[riè c[-i vor r[sturna ]n Bistri\[. +i le-au luat tot ce-au avut, =i sate, =i haine, =i odoar[, =i bucate, =i bani gata noaodz[ci de mii de galbeni de aur ungure=ti. +i au trimis pre arma=ul cel mare, pre
26
O sam[ de cuvinte
H[b[=escul, s[-i omoar[. Ce H[b[=escul nu s-au gr[bit cu moartea. +i au scris ]n doao r`nduri Gheorghie +tefan-vod[ numai s[-i omoare, =i tot n-au vrut s[ s[ gr[beasc[ s[-i omoare. Iar al triile r`nd, scriind Gheorghii +tefan-vod[ la arma=ul H[b[=escul numai s[-i omoar[, =i st`nd c[r\ile gata pre mas[, ]ntru acel ceas au sosit un c[pitan din |ara Munteneasc[, anume U=urelul, cu c[r\i de la Constantin-vod[ B[s[rab[, domnu nou, poftind cu scrisoare pre Gheorghie +tefan-vod[ s[-i sloboad[ pre acei doi boieri, s[ nu-i omoar[. Iar de-i va omor], vor strica priete=ugul, =i s[ fie gata de r[zboiu. +i Gheorghie +tefan-vod[ nu =tiè nemic[ de moartea lui Mateivod[. C[, cum au murit Matei-vod[, au =i r[dicat domnu pre Constantin-vod[ slujitorii =i boierii =i \ara. }ntru acel ceas au c[dzut cu rug[minte Constantin postelnicul Cantacozino, frateli Tomii vornicului =i a lui Iordachi vistiernicului, de au scris Constantin-vod[ B[s[rab[ la Gheorghii +tefan-vod[, precum s-au pomenit mai sus. +i c[pitanul acela, ce-au vinit cu c[r\ile, ]ntru o dzi =i ]ntr-o noapte din Bucure=ti au agiunsu ]n Ia=i, i-au pus muntenii numai de atunce, U=urelul. Careli dup[ acee mult[ mil[ au avut de la Cantacozine=ti. +i a=è cu aceast[ t`mplare i-au iertat Gheorghii +tefan-vod[ pre ace=ti doi boieri =i li-au dat mo=iile ]napoi, iar alt[ nemic[ nu le-au dat ce le luas[. XXXIV. Gheorghii +tefan-vod[, dup[ ce s-au dus ]n |ara Ungureasc[, umblat-au pin multe p[r\i de loc, ca s[-i dè oaste, pe la nem\i, pe la le=i, pe la Moscu, pe la =vedzi. +i au d[ruit ]mp[ratului moschicescu o cruce ferecat[ cu aur =i cu pietri scumpe de patru sute de pungi de aur de bani, ca s[-i dè oaste, s[ vie ]n Moldova. +i tot l-au purtat cu voroave =i nu i-au mai dat oaste, p[n[ ce i s-au t`mplat de au murit acolo la Moscu. +i pe urm[ i-au adus oas[le lui ]n Moldova, ]n m[n[stirea lui la Ca=en, de l-au ]ngropat. XXXV. Iar[ pre doamna lui Gheorghii +tefan-vod[, pe Safta, ce o luas[ cu sila, precum s-au scris mai sus, o ur`s[ Gheorghii
27
Ion Neculce
+tefan-vod[, umbl`nd prin \[ri streine, =i au triimis-o ]n \ar[ aice, p[n[ a nu muri el. +i el =-au fost luat o slujnic[ \iitoare dintru aceli \[ri streine. Iar doamna Safta au tr[it aice ]n \ar[ cu mult[ vreme =i dup[ moartea lui Gheorghii +tefan-vod[. XXXVI. Fost-au luat Iordachi Cantacozino =i Toma frate-s[u toate mo=iile Ceaure=tilor, pentru acè prad[ ce le-au f[cut Gheorghii +tefan-vod[, cu dreptate =i cu giudecat[. Dar mai pre urm[ s-au socotit Toma vornicul =i cu frate-s[u Iordachi visternicul de voia lor =i le-au dat iar la neamurile lui mo=iile, la Ceaure=ti, s[ le st[p`neasc[. Iar[ Racovi\[=tii, nu s[ =tie din ce pricin[ au fost luat =i ei mo=ii de-a Ceaure=tilor atunce =i nu le-au mai dat ]napoi, care mo=ii din neamul Racovi\[=tilor =i ast[dzi le \in de le st[p`nescu, satul Roznovul =i alteli. XXXVII. Ghica-vod[, de neamul lui fiind arb[na=, copil \`n[r au purces de la casa lui la |arigrad, s[-= g[sasc[ un st[p`n s[ slujasc[. +i cu d`nsul s-au mai luat un copil de turcu, iar s[rac, din ostrovul Chiprului1. +i merg`nd am`ndoi dempreun[ la |arigrad, multe vorbe bune au vorbit: de vor g[si pit[, s[ s[ caute unul pre altul. +i au dzis Ghica-vod[: „Tu e=ti turcu, po\i s[ agiungi s[ fii om mare, =i ce mi-i face pre mine atunce?“ Iar turcul au dzis atunce: „De voi fi eu om mare, te voi face de vii fi mai mare ]n Chipru, giudec[toriu.“ +i merg`nd ]n |arigrad, s-au desp[r\it unul de altul, s[-= caute st[p`ni. Deci copilul cel de turcu au nemerit la un ag[, ce era de curtea ]mp[r[teasc[. +i au slujit a=è din st[p`n ]n st[p`n, p[n[ au agiunsu de era pa=e. +i fiind pa=e s[rac, avè un priietin musaip ]mp[r[tescu. +i mergè totdeauna la vorb[ la acel musaip ]mp[r[tescu. +i pre acee vreme s[ t`mplas[ de era 1 Insula Cipru. Este o gre=eal[ a cronicarului, sau, poate, a copistului, care, l[s`ndu-se ademenit de asem[narea fonetic[ dintre numele insulei =i acela al satului albanez, Küprüli, de unde au pornit ]n lume cei doi b[ietani s[raci, a crezul c[ este vorb[ de bine cunoscuta insul[ din Marea Mediteran[. Kog[lniceanu a corectat aceast[ gre=eal[ ]n edi\ia sa, pun`nd „satul Chiupri“, ]n loc de „ostrovul Chiprului“.
28
O sam[ de cuvinte
multe zorbale ]n |arigrad, de nu s[ mai putè a=edza Poarta. Deci Chiupruliolul au dzis c[tr[ acel priietin musaip de casa ]mp[r[teasc[: „De m-ar pune pre mine viziriu, a= potoli eu zorbaleli aceste“. Iar ]mp[ratului i s[ sup[ras[ cu zorbaleli, =i s[ miera ce va face, =i ]ntreba sfat =i pre unul =i pre altul. +i afl`nd vreme acel musaip ]mp[r[tescu, au spus ]mp[ratului c[ „este un pa=e s[rac, =i el dzice s[-l pui m[ria ta vizir, c[ a potoli toate g`lcevile aceste, pre careli ]l cheam[ Chiupruliolul“. Deci ]mp[ratul ]ndat[ l-au adus =i l-au pus viziriu. +i cum l-au pus viziriu, ]ndat[ au =i pus =i au strigat oastea, =i pre de alt[ parte au ]nceput a t[iè capetili celor vicleni, p[n[ i-au sp[riiat, de au a=edzat toate zorbaleli. +i au r[mas viziriu l[udat la turci, precum s-au v[dzut =i s[ vede =i p[n[ ast[dzi neamul lui. Iar[ Ghica-vod[, intr`nd ]n |arigrad, au nemerit la capichih[ile moldovene=ti de au slujit, apoi au vinit la Moldova cu negu\itorie, apoi la Vasilie-vod[, lipindu-s[ de curte, fiind =i Vasilie-vod[ tot de un neam, arb[na=. +i vr`nd =i Dumne-dzeu, au agiunsu de au fost capichihaie la |arigrad =i vornic mare aici ]n Moldova. Deci t`mpl`ndu-s[ atunce, la vremea lui Gheorghii +tefan-vod[, de au fost la Poart[ cu al\i boieri, viziriul v[dz`ndu-l l-au =i cunoscut cine este. Iar Ghica-vod[ nu-l cuno=tè pre viziriul. Deci viziriul Chiupruliolul au =i chemat pre haznatariul lui =i i-au dzis ]n tain[: „Vedzi cel boieriu b[tr`n moldovan ce este la Divan? S[-l iei =i s[-l duci la odaia ta, p[n[ s-a r[dica Divanul, =i apoi s[-l aduci la mine ]n tain[ cum trebuie=te“. Iar Ghica-vod[, dup[ ce ]l luas[ dintre ceielal\i boieri, s[ sp[riias[ tare, c[ nu =tiè povestea ce este. +i dup[ ce s-au r[dicat Divanul =i l-au adus la viziriul, l-au ]ndrebat viziriul ce om este =i de unde este, =i au dzis: „Cuno=ti-m[ pre mine, au ba?“ Iar Ghica-vod[ s-au spus de unde este de locul lui, iar a cunoa=te pre viziriul nu-l cuno=tè. Atunce viziriul Chiupruliolul s-au spus =i au dzis: „|ii minte ce am vorbit c`nd viniiam am`ndoi pre cale?“ +i au dzis: „De ai uitat tu, dar eu n-am
29
Ion Neculce
uitat, =i iat[ c[ te voi face domnu ]n Moldova; numai s[ taci m`lcom“. Iar Ghica-vod[ au =i m[rsu de i-au s[rutat m`na =i s-au rugat atunce pentru st[p`nu-s[u, s[-l las[ s[ fie domnu, s[ nu-l mazileasc[. Iar viziriul au r[spunsu: „Acmu deodat[ ]l las s[ fie, iar mai pre urm[ cuv`ntul mieu gios nu l-oi l[sa, ce te voi face pre tine“. +i pre urm[, chem`nd la Poart[ pre Gheorghii +tefan-vod[, =i nevr`nd Gheorghii +tefan-vod[ s[ marg[, au pus pre Ghica-vod[ domnu ]n Moldova, dup[ cum scrie letopis[\ul. A=è au fost povestea ie=irii acestor doi oameni, Chiupruliului viziriului =i Ghic[i-vod[, c[ unde este voia lui Dumnedzeu s[ biruiescu toate firili omene=ti. XXXVIII. +tef[ni\[-vod[, ficiorul lui Vasilie-vod[, fiindu domnu t`n[r dezmierdat =i inimos, de multe ori ie=ind cu boierii la primbl[ri, punè de lua fr`ile din capeteli cailor boierilor =i le da chiot cailor, de c[dè boierii gios de-= sf[rma capetile, c`t s[ ]ngrozise boierii a mai merge cu d`nsul cu cai buni la primbl[ri. XXXIX. +tef[ni\[-vod[ vr`nd odat[ s[ scoat[ fum[rit pe \ar[ c`te =ase or\i de cas[, =i ]nainte vreme era obicei de da numai c`te un leu de cas[, iar Toma vornicul =i cu Iordachi, frate-s[u, Cantacozine=tii nu-l l[sa s[-l scoat[ mai mult dec`t un leu =i-i dzicè s[ nu fac[ obicei nou, c[ nu-i bine. Iar +tef[ni\[-vod[ ]ndat[ s-au m`niiat =i au scos hamgeriul =i s-au r[pedzit s[ dè ]ntr-]n=ii, =i ei au fugit din cas[ afar[. M[car c[ acei boieri era greci, dar s[ punè tare pentru \ar[ =i pentru obicei nou s[ nu s[ fac[, c[ obiceiele cele noao fac r[sip[ \[rilor =i peire domnilor. XL. Audzind aceste fapte r[le Vasilie-vod[, tat[-s[u, la |arigrad, nu-i p[rè bine =i-i scriè de multe ori s[ s[ las[. +i de nu ar fi murit, era numai s[-l scoat[ din domnie pre fiiul s[u, s[ vie el domnu ]n Moldova, c[ cuno=tè c[ nu va procopsi fiiul s[u ]n domnie, +tef[ni\[-vod[. XLI. Era un boier, anume Neculai Milescul Sp[tariul, de la Vaslui de mo=ia lui, prè ]nv[\at =i c[rturar, =i =tiè multe limbi: eline=te, slovene=te, grece=te =i turce=te. +i era m`ndru =i bogat,
30
O sam[ de cuvinte
=i umbla cu povodnici ]nainte domne=ti, cu buzdugane =i cu palo=e, cu soltare tot sirm[ la cai. +i lui +tef[ni\[-vod[ ]i era prè drag, =i-l \inè prè bine, =i tot la mas[ ]l punè, =i s[ giuca ]n c[r\i cu d`nsul, =i la sfaturi, c[ era atunce grammatic la d`nsul. Iar c`nd au fost odat[, nu s-au s[turat de bine =i de cinstea ce avè la +tef[ni\[-vod[, ce au sedzut =i au scris ni=te c[r\i viclene, =i le-au pus ]ntr-un b[\¡ sfredelit, =i le-au trimis la Constantinvod[ cel B[tr`n B[s[rab[ ]n |ara Le=asc[, ca s[ s[ r[dice de acolo cu o=ti, s[ vie s[ scoa\[ pre +tef[ni\[-vod[ din domnie. Iar Constantin-vod[ n-au vrut s[ s[ apuce de acele lucruri ce-i scriè, ce s-au sculat =i au trimis b[\ul acel sfredelit cu c[r\i cu tot ]napoi la +tef[ni\[-vod[, de le-au dat. Deci +tef[ni\[-vod[, cum au v[dzut b[\ul cu c[r\ile, s-au prè m`niet =i l-au =i adus pre acel Nicolai Milescul ]naintea lui, ]n casa cè mic[, =i au pus pre cal[u de i-au t[iat nasul. Sco\`nd +tef[ni\[-vod[ ]n grab[ hamgeriul lui din br`u, au dat de i-au t[iat cal[ul nasul. +i n-au vrut s[-l las[ pe cal[u s[-i taie nasul cu cu\itul lui de cal[u, ce cu hamgeriul lui +tef[ni\[-vod[ i-au t[iat nasul. Dup[ acee, Nicolai C`rnul au fugit ]n |ara Nem\asc[ =i au g[sit acolo un doftor, de-i tot slobodziè s`ngeli din obraz, =i-l bo\iè la nas, =i a=è din dzi ]n dzi s`ngele s[ ]nchega, de i-au crescut nasul la locu, de s-au t[m[duit. Iar c`nd au vinit aice ]n \ar[, la domniia lui Iliie=-vod[, numai de abiè s-au fost cunoscut nasul c[-i t[iat. Numai tot n-au =edzut ]n \ar[ mult, de ru=ine, ce s-au dus la Moscu, la mareli ]mp[rat, la Alexii Mihailovici, la tat[l marelui Petru ]mp[rat, carele au vinit la noi aice ]n Moldova. +i pentru ]nv[\[tura lui au fost terziman ]mp[ratului =i ]nv[\a =i pre fiiul ]mp[ratului, pre Petru Alexievici, carte. +i era la mare cinste =i bog[\ie. +i l-au trimis ]mp[ratul Alexii Mihailovici sol la mareli ]mp[rat al chitailor, de au z[b[vit la Chitai vreo doi, trii ani. +i au avut acolo mult[ cinste =i dar de la mareli ]mp[rat la chitailor, =i multe lucruri de mirat au v[dzut la acè ]mp[r[\ie a chitailor. +i i-au d[ruit un blid plin de pietri scumpe =i un diiamant ca un ou de porumbu. +i ]ntorc`ndu-s[ pe drum ]napoi, s-au t`mplat de au murit ]mp[ratul Moscului,
31
Ion Neculce
pre anume Alexii Mihailovici, iar senatorii de la Moscu i-au ie=it ]ntru ]ntimpinare, =i i-au luat aceli daruri =i tot ce au avut, =i l-au f[cut surgun la Sibir. +i au =edzut c`\iva ani surgun la Sibir. Iar[ mai pre urm[, r[dic`ndu-s[ Petru ]mp[rat, fiiul lui Alexii Mihailovici, carele au vinit aici ]n \ar[, ]n Moldova, de s-au b[tut cu turcii la Prut, la St[nile=ti, din gios de Hu=i, ]n \inutul F[lciiului, agiuns-au C`rnul din Sibir cu c[r\i la d`nsul, la ]mp[ratul Petru Alexievici, de i-au f[cut =tire de toate ce-au f[cut =i cum este surgun. Atunce Petru Alexievici ]mp[rat ]ndat[ au chemat senatorii =i au ]ntrebat dzic`nd: „Unde este dasc[lul mieu cel ce m-au ]nv[\at carte? Acmu curund s[-l aduce\i“. +i ]ndat[ au r[pedzit de olac =i l-au adus la Petru Alexievici, ]mp[ratul Moscului, ]n stoli\[. +i l-au ]ntrebat ce-au v[dzut =i ce au p[\it, =i i-au pl[tit lucrurile toate acele de la senatori ce-i luas[, p[n[ la un cap de a\[, =i diiamantul cel mare. +i ]mp[ratul, dup[ ce l-au v[dzut, s-au mirat =i l-au dat ]n haznaoa cè ]mp[r[teasc[, iar C`rnului i-au dat optdz[ci de pungi de bani. +i l-au luat iar[ ]n dragoste =i ]n mil[ =i l-au pus iar sfetnic. +i c`nd au ras barbeli, ]mp[ratul, a moscalilor, atunce c`nd s-au schimbat portul, atunce s`ngur ]mp[ratul i-au ras barba cu m`na lui. +i au tr[it C`rnul p[n[ la a doa domnie a lui Mihaivod[ Racovi\[, =i atunce au murit. Care mare cinste i-au f[cut ]mp[ratul la moartea lui =i mare p[rere de r[u au avut dup[ d`nsul, c[ era trebuitoriu la aceli vremi. R[mas-au acelui C`rnu ficiori =i nepo\i, =i au agiunsu unii de au fost polcovnici spre slujba o=tirii. C[ s[ ]nsuras[ el acolo, de luas[ moscalc[. +i s-au mai dus dup[ d`nsul de aice din Moldova trii nepo\i de frate, de s[ a=edzase =i ei pe l`ng[ unchiu-s[u. +i aceie avè mil[ de la ]mp[r[\ie, =i acolo au murit. XLII. +tef[ni\[-vod[ dzicu unii c[ pentru vr[jm[=ia lui =i sup[rarea ce f[cè boierilor, atunce la Tighine, la Bender, c`nd s-au boln[vit, s[ fie murit de otrav[. Dar adev[rul nu s[ =tie, c[ letopis[\ul nu scrie nemic[ de acest lucru.
32
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEI DE LA DABIJA-VOD{ P~N{ LA A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT CAP. I
DOMNIA DABIJII-VOD{ Dup[ moartea lui +tef[ni\[-vod[, ficiorul lui Vasilie-vod[, ]n anul 7170, au trimis boierii la Poart[ pre Chiri\[ Drace, cu rug[minte de la boieri =i de la \ar[, pre cine or vrè ei s[ lè dè domnu de \ar[. +i le-au ie=it r[spunsul de la ]mp[r[\ie s[ marg[ boierii to\i la Poart[ =i acolo, pre cine or alege ei, pre voia lor vor face. Dup[ acee mers-au to\i boierii la |arigrad, dup[ poronca viziriului. +i cu d`n=ii era =i Evstratie Dabije vornicul. +i dintre cei boieri mul\i carii tr[gè nedejdea domniii, numai Toma vornicul =i cu frate-s[u vistiiernicul Iordachi, Cantacozine=tii cei b[tr`ni, s-au agiunsu cu nepotu-s[u, cu cupariul Rus[t cel b[tr`n. Av`nd cupariul trecere =i cinste la Poart[, au ispr[vit lucrul de domnie pentru Dabije vornicul. +i ie=ind boierii ]naintea viziriului, s[ \inè cela di cela s[-i aleag[ la domnie. Iar Dabije vornicul nemic[ nu =tiè, nici ]n g`nd nu-i era. Ce cum intrar[ boierii ]n cas[ la viziriul, fiind lucrul tocmit =i a=edzat cu cupariul, =i ]ntreb[ viziriul care este Dabije. +i ar[t`ndu-l boierii, l-au =i ]mbr[cat cu caftan de domnie. Iar al\i boieri ce tr[gè nedejde domniii au r[mas numai cu nedejdea. Vinit-au Dabije-vod[ ]n scaonul domnescu ]n Ia=i, tuturor cu bucurie de bun[ p[rere pentru domnu bun de boieriu de \ar[. +i era tuturor cu bine. +i nu era nici un boieriu ]n prepus sau ]n minciuni la acest domnu, nici \ara nu era ]mpresurat[ cu d[rile pre acea vreme. Acest domnu avè obicei, c`nd =idè la mas[ =i vidè niscaiva oameni s[raci dvorind prin ograd[, ]nv[\a de lua c`te doao, trii blide de bucate din masa lui =i p`ine =i vin =i le trimitè
33
Ion Neculce
acelor oameni acolo ]n ograd[, de m`nca acei oameni. +i dzicè c[tr[ boieri: „De mult or fi dvorind ei =i or fi fl[m`ndzi, neav`nd de cheltuial[“. +i f[cè divanuri dese, ca s[ nu z[b[vasc[ oamenii mult, dac[ or vini la Ia=i pentru nevoile lor. +i multe divanuri f[cè din amiadz[dzi ]n desar[. Care aceli divanuri den amiadz[dzi ]n desar[ nu c[dè toate prè de laud[. A=ijdere el bè vin mai mult din oal[ ro=ie dec`t din p[har de cristal, dzic`nd c[-i mai dulce vinul din oal[ dec`t din p[har. +i el era de locul lui din \inutul Putnei, =i =tiind el¡ ]nc[ din boierie c[ au oamenii s[raci dob`nd[ bun[ din vie, din toate cele rele au scornit =i el acestu obicei r[u de vii: de pogon c`te un leu s[ dè; care s[ trage =i p[n[ ast[dzi. Av`nd un hiiastru al s[u, anume Lupa=co, f[cut de Dabijoaie cu Buhu=u, c[ci Dabijoaie au avut¡ =i al\i b[rba\i mai nainte, p[n-a o lua Dabije, f[cut-au mare nunt[ ]n cur\ile domne=ti cu acel hiiastru al s[u, cu Lupa=co, care acel Lupa=co au agiunsu mai pe urm[ =i sp[tar¡ mare ]n |ara Munteneasc[ =i au luat o fat[ a lui Iordache vistiernicul Ca[n]tacozino. +i ]ncuscrindu-s[ Dabije-vod[ cu Iordachi, l-au pus sp[tar¡ mare, =i n-au sp[t[rit vreme mult[ =-au murit Iordachi sp[tarul, care cu mult[ pofal[ =i cu mare jele despre to\i pemintenii l-au ]ngropat ]n¡ B[rnovschii, c[, m[car c[ era grec, om¡ strein, dar era om bun; s[ punè tare pentru peminteni la domnie. }ntr-acea vreme t`mplatu-s-au de avè o=tire Turcul cu Neam\ul. +i au venit poronc[ la Dabije-vod[, de s-au g[tit de oaste, de au m[rsu la Uivaru, ]n |ara Nem\asc[, =i au trecut Dun[rea pre la Rusova, ]mpreun[ cu Grigorie, feciorul Ghic[ivod[, domnul |[r`i Muntene=ti. +i ]mpreun`ndu-s[ cu viziriul, au b[tut cetatea Uivariul =-au dob`ndit-o de la nem\i, =i s-au ]ntorsu ]napoi cu mult[ dob`nd[ moldovenii =i muntenii, aduc`nd car[ ]nc[rcate de haine =i multe lucruri. Iar[ la anul dup[ aceast[ o=tire, iar au venit¡ poronc[ de la Poart[ la Dabije-vod[ =i la Gligorie-vod[, de s-au g[tit de
34
Letopise\ul |[rii Moldovei
o=tire, de au m[rsu ]n |ara Nem\asc[ la Leva, ]mpreun[ cu o=tile turce=ti, cu viziriul. Au l[s[t viziriul la Leva pe un sarascher¡ cu oastea turceasc[ =i pre un soltan cu treidz[ci de mii de t[tari =i cu domnii acestor¡ \[ri la cetate la Leva, s-o dob`n-deasc[. Iar[ viziriul s[ duses[ la alt[ cetate, mai ]nl[untru, =i l-au b[tut pe viziriul nem\ii de la aceast[ cetate. +i dup[ ce l-au b[tut pe viziriul nem\ii, s-au dat viziriul cu oastea sa ]n laturi =-au r[pedzit cum mai degrab[ s[ marg[ =i o=tile care l[sase la Leva, s[ marg[ la viziriul, s[-i dè agiutoriu. Ce n-au apucat s[ marg[ la viziriul, c[ i-au =i lovit¡ nem\ii =i pe-cea oaste de la Leva, de i-au b[tut nem\`i =i i-au r[sipit¡. C[ li s[ =i sup[ras[ turcilor a mai o=ti, fiindu vreme de toamn[, pre la Simedru, =i tr[g`ndu =i nedejde ca dor¡ i-or slobodzi s[ marg[ pe la cas`li lor. +i Dabije-vod[ =i Gligorii-vod[ sf[tuis[ s[ fug-]n |ara Le=asc[. +i cum au lovit¡ nem\`i acolo la Leva, fug`ndu oastea ]napoi spre Dun[re, ei au =i trecut Dun[rea cu o=tile lor, f[r[ =tirea viziriului, =-au vinit prin |ara Munteneasc[, iar[ Stamatie, ce era postelnic¡ mare la Dabijevod[, au dzis Dabij[i-vod[: „S[ nu fugi, m[riia ta, ce s[ te ]ntorci ]napoi la viziriul, c[ apoi poate s[ viie din urm[ poronc[ la \ar[ s[ te prindz[, ce s[ la=i pe Gligorie-vod[ s[ fac[ el ce =tie“. Deci Dabije-vod[ s-au ]ntorsu =i =-au tocmit lucrul despre viziriul. Gligorie-vod[, ne=tiindu nemic de ]ntorsul Dabij[i-vod[, =-au pornit¡ doamna cu toat[ casa lui de au trecut ]n |ara Ungureasc[, iar[ el au vinit prin |ara Moldovii, ca s[ afle pe Dabije-vod[ ]n \ar[. +i au m[rsu p[n’ la Suceav[ =i neafl`ndu-lu pe Dabije-vod[, i s-au r[zle\it =i oastea sa, ce avè, de d`nsul =i au r[mas numai cu 50 de oameni. +i tem`ndu-s[ s[ nu sar[ \ara dup[ d`nsul s[-l prindz[, au purces noaptea de la t`rgul Sucevei spre Bot[=eni =i de-acolo au lovit¡ la Prut la Bogd[ne=ti. +i de-acolo au luat asupra Nistrului =-au trecut tocma la Movil[u. +i c`ndu au trecut demenea\a pe o negur[ pe l`ng[ Bot[=eni, i s-au r[t[cit¡ un c[m[ra= a lui, anume I=toc, c-o
35
Ion Neculce
p[reche de desagi de galbeni, =i c[dzindu pre m`na Jor[i, ce era atunci vornic¡ ]n Bot[=eni, au luat banii =i l-au triimis pre I=toc la Dabije-vod[ =i cu banii. Numai p[n-a-l triimite, au dispecetluit banii Jora =-au luat c`\iva galbeni =-au dat sam[ c[tr[ Dabije-vod[ c[ a=è despecetlui\i i-au g[sit. Gligorie-vod[ n-au z[b[vit¡ mult ]n |ara Le=asc[ =-au trecut pren |ara Ungureasc[, de =-au luat doamna, =-au trecut cu toat[ casa lui la Beciu, la ]mp[ratul nem\escu, =-au z[b[vit acolo c`\iva ani la Beci. Dece pe aceast[ vreme, audzindu stolnicul Costantin Ca[n]tacozono, fratele lui +erban-vod[, ]ndat[ s-au dus =i el din |ara Munteneasc[ la Beciu, de au f[cut jalob[ la ]mp[ratul nem\escu pe Gligorie-vod[, precum c`ndu era Gligrie-vod[ domnu ]n |ara Munteneasc[ au ]nchis pe tat[-s[u, pe Costantin postelnicul, la m[n[stire la Snagov¡ =i i-au f[cut acolo multe cazne, =i i-au luat mul\i bani, =i l-au =i omor`t. +i el n-au fost vinovat¡ lui Gligorie-vod[ cu nemic. Iar[ Gligorie-vod[ t[g[duiè, dzic`nd c[-l n[p[stuie=te ]naintea divanului ]mp[r[tescu. Iar Costantin stolnicul s-au agiunsu cu o slug-a lui Gligorie-vod[, anume Iona=co Cap-de-ghind[, =i l-au scos martur ]naintea divanului ]mp[r[tescu, de au m[rturisit cum c[ l-au omor`t st[p`nu-s[u, Gligorie-vod[, f[r[ nici o vin[, pe Costantin postelnicul. Dece Gligorie-vod[, dac-au v[dzut c[ m[rturise=te a=è sluga lui, n-au avut ce mai r[spunde, c[ s-apucas[ de cap ]naintea divanului c[ i-i n[paste, =-au r[mas vinovat¡ =-au c[dzut la-nchisoare =i-n mare grij[. Sf[tuitu-s-au c-un prietin s[-l fac[ catolic, c[ ]ntr-alt chip n-a putè sc[pa de moarte, =i a=è priimind, =-au dat =i un copil la ]mp[ratul, de l-au botedzat =i i-au pus =i nume copilului Leopold, pe numele ]mp[ratului. C[tatu-=-au vreme =-au fugit de la Beci la Vene\ie, =i a=è i s-au tr[g[nat vremea, de au z[b[vit ]n strein[tate 7 ani, p[n’ s-au f[cut pace la turci. +i s-au dus pre tain[ iar la |arigrad, =i =edè ]n |arigrad pre tain[, de nu-l =tiè nime.
36
Letopise\ul |[rii Moldovei
Iar[ boierii muntene=ti r[dicas[ cap un domnu ]n locul lui Gligorie-vod[ pe un om prostu, anume Antonie, =i-i da nafaca lui pre dzi de cheltuial[ c`te 10 potronici. Iar viziriul au triimis de-au chemat¡ pre acel domnu la Poart[, cu boierii depreun[, dzic`nd s[ le ]nnoiasc[ domnia. +i-ndat[ s-au r[dicat pe poronca viziriului cu Antonie-vod[ =-au m[rsu la Poart[, ne=tiindu nemic de vinirea lui Gligorie-vod[, c[-l \inè viziriul t[inuit. Dece ]mpreun`ndu-s[ boierii cu viziriul, rugatu-s-au viziriului s[ le puie un domnu dintre d`n=ii, pe care =-ar alege ei, c[ acel domnu ce-l r[dicas[ ei este un om prè prostu. Atunce i-au ]ntrebat viziriul pe boieri pentru Gligorie-vod[, unde s[ afl[ =i, de i-ar scrie, oare n-ar vini? Iar muntenii ]l¡ suduiè, c[-i om¡ r[u =i nice a mai vini de unde ]i dus. Dzisule-u viziriul: „Alege\i-v[ un domnu dintre voi, pe cine v-a pl[cè, =i vini\i m`ne diminea\a s[ vi-l fac“. Iar Gligorievod[, dup[ perdeaua viziriului, asculta toate. Duc`ndu-s[ boieri la gazd[, sf[tuitu-s-au =-au ales dintre d`n=ii pe un frate mai mare a lui +erban-vod[, anume Dr[giciu. +i cum au purces cu d`nsul a doua dzi la Poart[ s[ ]mbrace c[ftan, =-au intrat ]n cas[ la viziriul. Iar[ viziriul au =i scos pe Gligorie-vod[ =i l-au ]mbr[cat¡ ]n c[ftan. Iar[ boieri muntene=ti, dac[ l-au v[dzut, numai ce-au ]ncremenit. +i i-au dat pe to\i de grumadzi pe m`na lui Gligorie-vod[. Numai ce-au sc[pat¡ +erban-vod[ dintre d`n=ii, c[, vr`nd =i el s[ intre ]n cas[ la viziriul, dup[ cielal\i, un prietin i-au spus ]n tain[ c[-i Gligorie-vod[ ]n cas[ la viziriul. +i el n-au mai apucat s[ spuie celoralal\i fra\i, =i-ndat-au fugit =i s-au ascunsu. Iar pe Dr[ghiciu Ca[n]tacozono =i pe frate-s[u Mihaiu =i pe frate-s[u Costantin, care ]l p`r`s[ pe Gligorie-vod[ la Beci =i pe frates[u Mateiu =i pe Iordachi, i-au luat pe ace=tea pre to\i de grumadzi, de i-au dus ]n |ara Munteneasc[. Dece pe Dr[ghiciu l-au omor`t, iar[ pe cielal\i i-au ]nchis ]n¡ cur\ile
37
Ion Neculce
CUPRINS
domne=ti, la simeni. +-au r[pedzit¡ Gligorie-vod[ oamenii s[i ]nainte cu schimi-aga, de au prinsu pe giup`neasa lui +erban =i pe celelalte a celoralal\i boieri, de le-au ]nchis la simeni. +i dup[ ce au m[rsu ]n Bucure=ti, Gligorie-vod[ ]i tot b[tè =i-i tot c[zniè pe acei boieri =i pe giup`nese. Care l[s[m acmu povestea lui Gligorie-vod[, de om¡ scrie mai ]nainte, c`ndu i-a vini r`ndul. +i-ncepem iar a Dabij[ivod[, la r`ndu nostru. Dabije-vod[, aice ]n \ar[ domnindu cu pace =i cu domnie a=edzat[, cu \ar[ ]ntemeiat[, era om¡ bun =i bl`ndu, f[r[ nice o r[utate. +i neplinindu bine 4 ani a domniei lui, fiindu =i om b[tr`n, au pl[tit =i el datoria cè de op=tie, de-au murit¡. +i l-au dus cu toat[ boierimea, cu mare cinste, de l-au ]ngropat ]n m[n[stirea lui, ]n B`rnova, carei este de d`nsul¡ ispr[vit[, iar[ din temeiul ei au fost-o ]nceput-o Barnovschie-vod[, =i n-au apucat s-o ispr[vasc[, c-au pierit la Poart[, cum s[ pomene=te mai sus. CAP. II
DOMNIA DUC{I-VOD{ { B{TR~N LEAT 7174 CELU Duca-vod[ era de mo=ie din |ara Greceasc[, de la Rumelia, =i viindu aice ]n \ar[ de copil, au slujit la Vasilie-vod[ ]n cas[ =i la al\i domni, p[n-au agiunsu la boierie mare. +i s-au ]nsurat aice ]n \ar[, de-au luat o fat[ a doamnei Dabijoaie, anume Nastasia, ce era f[cut[ cu Buhu=, =-au agiunsu de au fostu =i visternicu mare ]n dzilele Dabij[i-vod[. Ce, dup[ ce au murit Dabije-vod[, au m[rsu doamna Dabijoaie ]n |arigrad, cu Duca visternicul, ginere-s[u, av`nd pe Cup[re=tii cei b[tr`ni ]n |arigrad, purt[tori de trebile domniei, la viziriul =i la alte c[petenii a Por\`i ]mp[r[te=ti. Scris-au =i Toma vornicul Ca[n]tacozono la nepo\`i lui, la Cup[re=ti, ca s[ fie nevoitori pentru Duca visternicul. +i a=è i-au ispr[vit¡, de l-au ]mbr[cat cu c[ftan de domnie ]n |ara Moldovei, ]n locul Dabij[i-vod[.
38
Letopise\ul |[rii Moldovei
Dece viindu ]n scaonul domniei, ]n Ie=i, le era tuturor cu bine, fiindu =i el din boierii \[r`i domnit, c`t nu s[ pl`ngè nime nice de o str`mb[tate. Dar numai gium[tate de an au domnit, =i i-au =i vinit maz`lia, pentru povestea unei c[r\i ce au scris el la hanul t[t[r[scu. Dzic c[ atunce s[ cerca acel hanu s[ s-]nchine la ]mp[r[\`ia Moscului =i s[ lipsasc[ de supt ]mp[r[\ia turcului. +i ]n\eleg`ndu la ]mp[r[\ie de povestea aceasta, n-au credzut¡, ce au scris viziriul la Duca-vod[ aice ]n \ar[, s[ caute numai s[ adevereasc[ acestu lucru, s[-i fac[ =tire. +i viziriul, din |arigrad au purces la oaste. Duca-vod[, vr`nd s[ ispiteasc[ pre hanul, s[ afle adev[riul pe poronca viziriului, au scris =i el la hanul, cum =i el este robu =i plecat suptu puterea hanului, =i altele multe ca aceste. +i m[rg`nd omul Duc[ivod[ pre la Voz`ia, la trec[toarea Niprului, l-au prinsu pa=ea de Voz`ia, =i fiindu pa=ea neprietin Duc[i-vod[, i-au =i triim[su c[r\ile la |arigrad, la camaicanul. +i camaicanul, ne=tiindu povestea, ]ndat[ au ar[tat c[r\ile ]mp[r[\iei. +i ]mp[r[\ia au triimis de l-au mazilit. +i era s[-=¡ puie =i capul. Atunce ]n grab-au pus ]mp[ratul pe Iliie=-vod[, ficioriul lui Alexandru, domnu. Numai n[rocul Duc[i-vod[ ce au fost de nu =-au pus capul, c[ camaicanul au triimis acele c[r\i a Duc[i-vod[ la oaste, la viziriul, de le-au v[dzut. Dece viziriul au scris la ]mp[r[\ie cum c[ Duca-vod[ cu poronca lui au scris la hanul, ca s[-l ispiteasc[, =i nu-i vinovat¡. +i a=è au sc[pat Duca-vod[ cu dzile, de n-au pierit¡. Iar[ maz`l tot au r[mas, c[ apucas[ ]mp[r[\ia de puses[ pre Ilie=¡ domnu. +i au domnit Duca-vod[ numai =es[ luni ]ntr-aceast[ domnie ]nt[iu. +i c`nd au vinit maz`lia, era ie=it Duca-vod[ la primblare cu toat[ casa =i boierii lui pe Prut ]n sus, la Berehoie=ti, de-= lua sama oilor¡ de avè din boierie. +i acolo, f[r[ nedejde, i-au vinit maz`lia, =i de acolo lu`ndu-l aga ]mp[r[tescu, cu toat[ casa lui, de l-au dus la |arigrad.
39
Ion Neculce
CUPRINS
CAP. III
{ DOMNIA LUI ILIE+U-VOD{, FICIORUL LUI ALEXANDRU-VOD{ La acè vreme ce au vinit c[r\ile Duc[i-vod[ la Poart[, care le scrises[ Duca-vod[ la hanul =i le prinses[ pa=ea de Vuz`ia, precum arat[ mai sus, s-au tulburat¡ tare ]mp[r[\ia, =-au ]ntrebat ]mp[ratul ce domni s[ afl[ aice la |arigrad maz`li. +i t`mpl`ndu-s[ de muris[ Alexandru-vod[, tatul lui Ilie=-vod[, r[m`indu s[rac =i la mare lips[ =i cu datorii multe, de pre cum este obiceiul domnilor maz`li, de r[m`n s[raci dup[ ce s[ maz`lescu, din bl[st[mul cel mult a oamenilor. Mergè =i Ilie=-vod[ dup[ oas[le t[t`ne-s[u la ]ngropare, cu mult[ grij[ =i fric[ de datornicii t[t`ne-s[u, s[ nu-l prindz[ s[-l ]nchidz[. +i t`mpl`ndu-s[ ]ntr-acel ceas de l-au t`mpinat, cu oasele duc`ndu-le la gropni\[, un om¡ ]mp[r[tescu =i t`mpl`ndu-s[ la acea ]ntrebare a ]mp[ratului de domnii maz`li de Moldova, iar acel om¡ ]mp[r[tescu, cine-r hi fostu, au dat sam[ c-au v[dzut acmu pe Ilie= m[rg`ndu dup[ oas[le t[t`ne-s[u. +i a=e ]ndat[ au r[pedzit ]mp[ratul un ceau=, de l-au luat de la ]ngroparea t[t`ne-s[u =i l-au dus¡ la saraiu, de l-au ]mbr[cat cu c[ftan de domnie, de l-au pus domnu ]n Moldova ]n locul Duc[i-vod[, pe cum s[ pomene=te mai sus. Iar[ p[n-a-l ]mbr[ca cu c[ftanul, foarte r[u s[ sp[riias[, c[ nu =tiè la ce-l duce =i la ce. Ce mila dumnedz[iasc[ este mare, de bucur[ pe om c`ndu nu g`nde=te. +i dup[ ce au vinit Ilie=-vod[ domnu ]n \ar[, pre acie vreme era pace. +i acestu domnu era bun \[r`i =i boierilor, ]i avè ]n cinste. Numai, fiind n[scut, crescut ]n |arigrad, nu =tiè limba \[r`i, ce gr[iè cu t[lmaciu la divan. +i multe giude\e a lui, fiindu cu t[lmaci, nu s[ giudeca bine, =i c`teva ispisoace au ie=it pe urm[ rele. A=ijdere pe o sam[ de boieri ce era de casa Duc[i-vod[ i-au pus c`\iva bani de au dat ]mprumutare, =i pe care boieri ]i aflas[ c-au fostu sfetnici la r[dicarea \[r`i asupra t[t`ne-sau, lui Alexandru-vod[, ]nc[ nu le pre c[uta cu bine.
40
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
T`mplatu-s-au pre acea vreme de au vinit =i un ficior¡ a lui Bati=te visternicul cu domnia din |arigrad. +i afl`ndu pe un orheian, anume Bos`e, care au ucis pe tat’ s[u, Bati=te visternicul, l-au fost ]nchis¡ ]n vart[, f[r[ =tirea domniei. Iar[ dup[ ce au v[dzut al\ii c[ l-au ]nchis¡, pe afar-au ]nceput a str`ga =i a g`lcevi ce poate s[ fie acest lucru. Dece domnia ]n\eleg`nd, ]ndat-au poroncit¡ de l-au slobodzit =i poroncindu s[ nu s[ team[ nime de nemic, c[ acele lucruri toate le-au iertat. +i-nc[ au \inut =i pe ficiorul lui Bati=te de r[u. +i \ara era ]mpresurat[ cu d[rile, c[ s[ f[cè cheltuiele mari la visterie, =i era =i darnic¡: bac=i=uri da mari, c[ era om bun. +i a=e s[ pomene=te c[, dup[ ce s-au maz`lit =-au trecut Dun[rea, n-au fost av`ndu de cheltuial[, s-au fostu ]ndatorindu la boierena=i de bani, de au fostu cheltuindu pe drum. +i pu\in n-au plinit 3 ani cu domnia =i s-au maz`lit¡. +i fiindu Duca-vod[ domnu maz`l la Poart[, au ie=it domnu al doile r`ndu la velet 7177. CAP. IV
DOMNIA A DOAA A DUC{I-VOD{ CELUI B{TR~N Viindu Duca-vod[ cu a dooa domnie ]n \ar[, ar[t[-s[ la hire mai aspru dec`t cum era cu domnia dint[iu. +i =i ]ncepu a z`di m[n[stirea Cet[\uia, c[ era \ara plin[ de oameni =i cu hran[ =i agonisit[ bun[. Iar[ ]n al triile an¡ a domniei lui, la vleato 7180, r[dicatu-s-au H`nce=tii cu to\i orheienii =i l[pu=nenii cu oaste asupra lui, pentru ur`ciunea grecilor ce aduses[ prè mul\i de la |arigrad. +i mai ales pentru Cup[re=ti1, ce era aice ]n \ar[. Dece, viind H`ncul¡ =i cu Durac s[rdariul aice ]n Ie=i, cu toate o=tili, str`ga s[ prindz[ pe greci, s[-i omoare. Fugit-au toat[ boierimea care ]ncotro au putut. Iar[ Duca-vod[, v[dz`ndu c[ s-au r[dicat 1
Familia Rusete=tilor, numit[ a=a dup[ ]ntemeietorul ei, care avea rangul de cupar.
41
Ion Neculce
at`ta \ar[ asupra lui, au ie=it din curtea domneasc[ cu toat[ casa lui =-au purces ]n gios pre iaz. Iar[ H`nce=tii au intrat ]n curte =i prin cas[li boiere=ti =i negu\itore=ti, pen t`rgu, str`g`ndu =i j[cuind. +i prindzindu pre greci, pre c`\i i-au g[sit¡, pe to\i i-au omor`t. Duca-vod[ au trecut deodat[ peste Dun[re, =i cu o sam[ de boieri, iar[ o sam[ trecus[ ]n |ara Munteneasc[. +i ispr[vindu=i Duca-vod[ de la Poart[, =i =-au luat t[tari c`\i i-au trebuit, de i-au triimis cu Alexandru Buhu=, ce era pe acie vreme s[rdariu, de-au lovit¡ pin oastea H`nce=tilor la Iepureni =i i-au b[tut pe H`nce=ti =i i-au ]mpr[=tiat. Iar[ t[tar`i, dup[ ce au b[tut pe H`nce=ti, pe mul\i oameni au robit¡ dintr-acele \inuturi =i pe mul\i din c[petenii, c[pitani, hotnogi, prindz`ndu-i, i-au sp`ndzurat =i pe unii i-au ]n\epat. Duca-vod[ dup[ ce s-a ]ntorsu de piste Dun[re, iarna era mare atunce. H`nce=tii atunce, nu =tim, n-au vrut au n-au ]ndr[znit¡ s[ fac[ vrun r[u domnului. Ce pentru doi, trii vinova\i au pierit mul\i nevinova\i, =i s-au potolit to\i. Numai numele H`nce=tilor au r[mas ]n pomenirea oamenilor de atunce p[n[ ast[dzi. Iar[ dup-aceste zarve, c`t s-au f[cut var[, s-au g[tit ]mp[r[\ia turcului =i au purces cu o=ti s[ vie asupra |[r`i Le=e=ti, s[ dob`ndeasc[ vestita cetate Cameni\a. +i au triimis poronc[ la Duca-vod[ s[-i triimi\[ chip =i starea cet[\`i Cameni\`i, s[ vadz[ ce loc =i ce t[rie ar¡ avè. Duca-vod[ au triimis pe un nemi= din \inutul Hotinului, anume Gligorie Cornescul, ce era foarte me=ter de scrisori =i de s[p[turi la pietre =i la alte lucruri, de au f[cut chip cet[\`i Cameni\`i de cear[, cu toate tocmelele ei dinluntru =i denafar[. +i o au triimis la ]mp[r[\ie, de o au v[dzut, =i mult s-au mirat de m[rirea ei, ce era din s`ngur[ starea locului, cu ap[ =i cu st`nci de piatr[ ]mpregiuriu, minunat loc¡. +i mai mult aceasta au ]ndemnat¡ pe ]mp[r[\ie, de au vinit la Cameni\[. Viziriu era atunce Chiop[r[liolu. +i nu-i era cu voie s[ vie ]mp[r[\ia la Cameni\[, =-au scris =i la Duca-vod[, c`t ar¡ putè s[ puie piedic[, ar[t`ndu c[-i prè mare Cameni\a =i n-a putè-o
42
Letopise\ul |[rii Moldovei
lua. Dar nemic n-au putut ispr[vi. Numai ce s-au pornit ]mp[r[\ia, la Obluci\e sosindu, au g[sit¡ podul gata peste Dun[re =i au =i trecut cu o=tile sale. Le=ii, ne=tiindu nemic, nice av`ndu veste, nu s[ g[tis[ nemic de oaste. Duca-vod[ g[tindu conace =i poduri peste toate p`reile cu mult[ grij[, s[ nu-i afle ]mp[r[\`ia vro pricin[, s[-=¡ puie capul. Vinit-au =i Gligorie-vod[ cu oastea sa, dup[ poronca ]mp[r[\`ei, de era de agiutor ]mpreun[ cu Duca-vod[. }ntr-acestu an¡ f[cutu-s-au =i o minune mare, ar[tare la Hotin, ]ntr-o m[n[stioar[ mic[ ce este supt cetate. Au l[cr[mat icoana Maicii Precistei, c`t s[ r[ntuna lacr[mile pe chipul icoanei, de le vide to\i oamenii. +i pica ]ntr-o tepsie ce era pus[ supt icoan[, de era de mirare a pr[vi ar[tarea =i s[mnu ca acela, carele au fostu adev[rat s[mnu de pieire a mul\i cre=tini ]n |ara Le=asc[ =i ]ncep[tura durerei =i stric[rei \[r`i noastre. C[ de atunce din an ]n an¡ tot r[u =i amar de cre=tini =i pustiire au r[mas locurile pre acolo. Trecut-au ]mp[r[\`ia Dun[rea, =i de acolo purceas[ pe Prut cu mult[ oaste =i cu multe tunuri grele =i mari. +i la un tun pune c`te 80 de bivoli. Unele era =i mai mici; feluri de feluri de harmate. +i sos`ndu la |u\ora, au =[dzut cu toat[ oastea de au odihnit 8 dzile. |ara era bej[nit[ numai din =leahul o=tii, iar ]n laturi sta to\i cine=i pe la cas[li lor; n-avè nime nice o nevoie, nice la m[rsu, nice la ]ntorsu. Vinit-au ]n primblare ]mp[r[\ia de la |u\ora ]n Ie=i =i s-au scobor`t pe la Nicori\[ ]n C[caina =i s-au suit¡ prin t`rgul boilor =-au desc[lecat ]n c`mpu, supt saivan, de la deal de t`rgul boilor. +i Duca-vod[ mergè cu to\i boierii pre gios pe l`ng[ ]mp[r[\`e. +i s-au tinsu c`teva buc[\i de atlazuri =i de t[f\i pre ]mbe p[r\ile de uli\[, pe unde mergè ]mp[r[\ia. Iar[ dac-au disc[lecat ]mp[ratul supt saivan, Duca-vod[ i-au ]nchinat multe daruri: c`\iva cai turce=ti cu podoabe scumpe =i leghian cu ibric de argint =i alte lucruri scumpe. +i d-ice iar s-au ]ntorsu ]mp[ratul la urdie la |u\ora. +i iar dup[ acie au mai vinit ]mp[ratul ]n primblare =i s-au suit ]n deal la m[n[stire
43
Ion Neculce
la Cet[\uie de au v[dzut-o =i pr[vind locul ]n toate p[r\ile. +i iar s-au ]ntorsu la urdie la |u\ora. Dzic atunce s[ fie strigat =i hogea ]n clopotni\[ la Sfete Neculaiu, =-au st[tut beserica pecetluit[ p[n’ la vinirea cu domnia lui Antonie-vod[. Dece boierii atunce, afl`ndu vreme, au j[luit pe Duca-vod[ la ]mp[r[\ie foare tare, mai cu dedinsu Ursachi cel b[tr`n¡. +i era atunce s[-l m[zileasc[ la |u\ora. Numai viziriul au gr[it ]mp[ratului c[ nu-i bine s[-l mazileasc[ pe cale, ca s[ nu fac[ sminteal[ pentru cele ce trebuiescu s[ grijasc[: conace, poduri =i de alte ce trebuiescu pentru treaba ]mp[r[\`ei p[n’ la Nistru. +i a=è l-au ]ng[duit ]mp[ratul, pecum au dzis viziriul, p[n’ la Nistru; nu l-au mazilit acolo. Purces-au ]mp[r[\ia de la |u\ora pe Prut ]n sus, fiindu boierii or`ndui\i de purta grije ce era treaba: p`ne, ordzu, iarb[, lemne, \[ru=i, ialovi\[, berbeci, unt, miere =i de alte multe ce trebuie la conace. Acestu ]mp[rat era c[l[re\ bun =i v`n[tor. Mergè tot pe c`mpu cu pu\intei oameni de curtea lui p[n’ la conac. +i ]ntr-acestu an¡ era mare bi=ug ]n \ar[ de toate, =i ducè oamenii la urdie de vindè f[r’ nice o grije: ialovi\[, miere, unt, poame de tot felul, cini de ce avè, de s-umplus[ oamenii de bani. C`ndu au sosit la Nistru, era podul gata peste Nistru, din gios de Hotin, la un sat anume V`rnovi\a. +i trec`ndu ]mp[r[\ia, iar[ Duca-vod[ sta la capul podului, di cie parte de Nistru, a=tepta pentru slujba s[-l ]mbrace cu c[ftan. Iar ]mp[ratul, av`ndu pe d`nsul m[raz =i g`ndu s[-l mazileasc[, cum au trecut, au =i f[cut s[mnu de luar[ pe Duca-vod[, de l-au dus de l-au ]nchisu la ba=-ceau=. Atunce s-au v[dzut c[-i maz`l. +i i-au scris tot ce-au avut la ]mp[r[\ie, =i din p`ra lui Ursachi l-au b[tut ]mp[r[\ia. +-au cheltuit mul\i bani, =i era s[ =i peie. Numai, n[rocul lui, s-au t`mplat o blan[ de hulpe de mosc neagr[ prè bun[ =i scump[. +-acee i-au scos capul, c[, duc`nd-o la viziriul, vizirul au ar[tat-o ]mp[ratului, care s-au mirat =i-mp[ratul de acea blan[. +i atunce au g[sit vreme viziriul, fiindu-i prietin, de au gr[it: de n-a hi apucat a pieri, s[ fie mila ]mp[r[\`ei s[-l ierte. +i atunce ]mp[ratul l-au iertat de cap =i l-au
44
Letopise\ul |[rii Moldovei
dat pe m`na unui ag[, de l-au adus prin Ie=u, de l-au r[dicat¡ cu tot ce-au avut =i l-au dus la |arigrad. }n loc de mil[ =i cinste ce a=tepta s[ aib[, ei l-au maz`lit. Ie=it-au r[spunsu boierilor: pe cine vor alege dintre d`n=ii s[ marg[ s[-l ]mbrace cu c[ftan de domnie. Sf[tuit-au cu to\`i =-au ales dintre d`n=`i pe Petriceico cluceriul. +i l-au dus la cortul viziriului, neav`ndu el nici un cuget al s[u s[ ias[ la domnie, l-au ]mbr[cat cu c[ftan de domnie. Apoi =i Petriceicovod[, ce l-au ales boierii, vidè-ve\i la c`t[ st`ngere =i robie au dus \ara cu faptele lui, cum om¡ scrie pe r`ndu mai gios. Le=ii, neav`ndu grije de vinirea Turcului la Cameni\[ a=è f[r[ veste, nice oaste au g[tit ]mpotriva Turcului, nice Cameni\a au ]nt[rit-o cu ne=ticavai o=ti, s[ s[ sprej`neasc[ de turci, c[ pe acea vreme avè g`lcevi cu =fedzii, nice \ara lor nu s[ bejenis[ pen p[l[nci, ne=tiind nemic. Craiul le=escu era atunce Mihail Vi=noveschie =i hatman Sobe\chie, care pe urm[ au fostu =i craiu. Sta sateli pe marginea |[r`i Le=e=ti pline de oameni, =i le spunè moldovenii: „Fugi\i! fugi\i! c[ vin turcii ]n \ara voastr[“. Ei nu credè, sta pe loc. Turcii, cum au trecut Nistrul, cum au ]nceput a pr[da =-a robi =-a da foc, c`tu au putut agiunge pen |ara Le=asc[, f[r[ nice o grij[ de le=i. }n Cameni\[ era numai vro 6000 de dr[gani, de paza por\ilor, =i t`rgove\ii. +i cum au agiunsu turcii supt Cameni\[, trei, patru dzile, =-au b[tut din pu=ci, =i s-au =i ]nchinat cei din cetatea Cameni\`i, adeverindu-le turcii mil[, dac[ s[ vor ]nchina. +i deschidz`nd por\ile, au intrat turcii =-au f[cut dovà ]n limba lor =i ves[lie, mare de izb`nd[, c-au luat cetate ca acie vestit[ Cameni\a, a=è pre lesne, f[r[ nice o sc[dere de o=ti =i v[rs[ri de s`nge. A=è da din tunuri, c`t s[ cutremura locul. +i au ie=it to\i l[cuitorii Cameni\`i pe por\i afar[, cu tot ce au avut. +i i-au a=edzat pe to\i pe denafar[, pe l`ng[ cetate, s[ l[cuiasc[. Iar[ Volodiovschie, starostele de Cameni\[, dac-au v[dzut c[ s-]nchin[ cetatea, el au intrat ]n ierb[rie de-au dat foc, de-au arsu =i el cu iarba, socotindu mai bine s[-= fac[ moarte cu m`nule sale dec`t s[ ]ncap-]n m`nule p[g`nilor rob.
45
Ion Neculce
Dece turcii, ]nt[rindu cetatea cu pu=ci =i cu zaharà =i cu oaste, au a=edzat =i pa=, =i pr[d`ndu c`t au putut¡ agiunge o=tili turce=ti ]n sus prin |ara Le=asc[, au purces ]mp[r[\`ia ]n gios, iar pe acel =lah ce au vinit, =-au trecut Dun[rea la Oblu=i\[ cu mult plen de robi =i de dui[u]m. Iar[ pe Petriceico-vod[ l-au l[sat cu oastea sa, cu moldovenii, ]n Hotin, ca s[ fie de paza \[r`i =-a =lahului Cameni\`i, ca s[ nu ]nchid[ le=ii drumul negu\itorilor, s[ nu fl[m`ndzasc[ oastea din Cameni\[. Trimis-au viziriul la Petriceico-vod[, c`nd era ]mp[r[\ia la Nistru, s[ aleag[ un boier¡ care-i mai de treab[, s[-l¡ triimat[ la cortul lui, c[-i trebuie=te. Ales-au Petriceico-vod[ din to\i boierii \[rii mai de treab[ la voroavi pe Miron Cost`n, care au fostu mai pe urm[ =i logof[t mare. +i m[rg`nd Miron la cortul viziriului, pusu-l-au viziriul de au =[dzut ]naintea lui. +i i-au dzis viziriul s[-i spuie dreptu: pare-le lor bine c-au luat ]mp[r[\ia Cameni\a, au ba? Iar Miron au r[spunsu c[ s[ teme a spune drept. Viziriul s-au j`mbit a r`de =i i-au dzis s[ gr[iasc[, s[ nu s[ team[. Atunce Miron au dzisu c[ „suntem noi modovenii bucuro=i s[ s[ l[\asc[ ]n toate p[r\ile c`t de mult, iar peste \ara noastr[ nu ne pare bine s[ s[ l[\asc[“. Atunce viziriul iar[ au r`s =i i-au dzis: „Drept ai gr[it“, =-apoi l-au ]ntrebat cum socote=te: l[sa-o-a oastea turceasc[ la Hotin cu Petriceico-vod[ s[ fie de paza \[r`i =i a Cameni\`i p[n-]n¡ prim[var[ =i n-a avè vro primejde de le=i? Iar[ Miron au r[spunsu c[ nu-i bine s[ las[ oastea turceasc[, c[ este vreme de iarn[, =i s[ =adz[ oastea de iarn[ la un loc n-a putè-o birui \ara de f`n =i de gr[un\[ =i de alte bucate, c[-i \ara s[rac[, =-a fl[m`ndzi. S-o r[schire pen sate, satele ]n=irati, =i or lovi podghiazuri din ceea parte, ast[dzi ]ntr-un sat, m`ne ]ntr-altul, =i p[n-]n prim[var[ a pieri oastea ]mp[r[teasc[ toat[, =i pentru oastea turceasc[ or¡ str`c[ podghiazurile =i \ara. Numai oastea turceasc[ s[ s[ duc-]n gios. Numai s[ le dè voie ]mp[r[\ia s[ scrie moldovenii la le=i, cu rug[minte =i cu ]mbun[turi, fiindu tot de o lege. Or crede le=ii =-or l[sa de n-or
46
CUPRINS
Letopise\ul |[rii Moldovei
face stric[ciune Moldovei, =i or chivernisi =i cetatea de bucate p[n-]n¡ prim[var[. +i a=è au l[sat viziriul dup[ sfatul lui Miron, iar unii din boieri, dup[ ce le-au spus Miron sfatul, dzicè c[-i mai bine s[ las[ turcii, c[ poate pe d`n=ii s[-i prade le=i \ara. Iar[ Miron dzicè c[ n-or pr[da-o, iar de or =i pr[da-o, nemic n-a hi, dec`t s[ le iè inecerii muierile =i copii =i s[ r[m`ie =i a=[dz[tori, s[ nu s[ mai duc[. CAP. V
DOMNIA LUI +TEFAN PETRICEICO-VOD{ St[tu domnu Petriceico-vod[ la vleato 7180. +i dac[ s-au a=edzat domnu, au r[mas cu oastea sa la Hotin, pentru grija podului =-a Cameni\`i, p[n-]n postul Cr[ciunului. Apoi au vinit la Ie=i ]n scaon. Iar[ de prim[var[ au vinit ]mp[r[\ia p[n’ la Oblu=i\[ =-au triimis pe Hus[in-pa=e cu o=ti la Hotin. M[rs-au =i Petriceicovod[, cu oastea =i cu to\i boierii s[i, =i domnul muntenescu Gligorie-vod[, iar[= cu oastea sa, la Hotin, iar la |u\ora au st[tut caplan-pa=e cu oastea turceasc[. Atunce le=ii g[tindu-=i oaste, au vinit asupra turcilor la Hotin Sobe\chie, hatmanul coronii, care pe urm[ au fostu =i craiu, =i cu Sinavschie, hatmanul polnie, cu frumoas[ oaste. Iar Mihail, craiul le=escu, era cu toat[ puterea sa la Leovi. Turcii, v[dzindu c[ vine oaste asupra lor, f[cut-au =an\uri pe l`ng[ cetatea Hotinului =-au intrat ]n =an\uri, iar moldovenii =i cu muntenii, os[bi\i ]ntr-alte =an\uri, ]ncungiura\i. Ce ei, ca ciia cu nevoie, s-au sf[tuit ei ]nde ei, Grigorii-vod[ cu Petriceico-vod[, s[ s[ ]nchine la le=i, s[ stè cu to\ii s[ bat[ pre turci, ca s[ nu s[ apuce a s[ a=edza ]n cetatea Hotinului pa=a, pe cum s[ a=edzas[ ]n Cameni\[. C[ a=edz`ndu-s[ ]n Hotin pa=a, deci ]n Moldova, n-are di ce mai domni domnu. +i agiung`ndu-s[ cu le=ii, ei ]i chema s[ vie mai curund, c[ ei ]nc[ vor \inè cu ]
47
Ion Neculce
d`n=ii asupra turcilor. Deci le=ii au priimit cu bucurie =i ]ndat[ s-au pornit asupra Hotinului. Husain-pa=a, ce era sarascheriu, cu al\i pa=i ce era ]n Hotin, ]n\[leg`nd c[ vine oaste le=asc[ asupra lor, s[ sf[tuiè cum ari tocmi oastea acolo ]n =an\uri pedestrimea =i cum ari tocmi c[l[rimea afar[ din =an\uri, s[ s[ bat[ cu le=ii. Au chemat =i pre domni, pre Grigorie-vod[ =i pe Petriceico-vod[, la sfaturi, s[ vadz[ cum ari socoti =i ei. Deci Grigorie-vod[ =i cu Petriceico-vod[ ruga Dumnedzeu =i a=tepta s[ vadz[ cum mai degrab[ izb`nda le=ilor asupra turcilor, ca s[ nu s[ poat[ a=edza turcii ]n Hotin. Dzis-au pa=a acestor domni, dup[ ce au vinit la d`nsul: „Marele =i puternicul ]mp[rat ne-au trimis cu oaste la aceast[ cetate, la Hotin, cu puterea sa ce nebiruit[, s[ \inem locul =i cetatea aceasta =i s[ purt[m de grije, =i de aret s[ fim cet[\ii Cameni\ii, care este de curund luat[ din n[rocit[ primblarea ]mp[ratului nostru, ce s-au primblat p[n[ aice, ca s[ fie raiali |[r`i Moldovii, ce este supt ascultarea ]mp[r[\iii. S[ fim de aret de ap[rare despre le=i, afl`ndu-s[ neprieteni ]mp[r[\iii despre aceast[ margine. Acmu cum socoti\i s[ tocmim oastea, pedestrimea =i c[l[rimea, s[ putem lua izb`nda neprietinilor celor ce vin acmu asupra noastr[ cu o=ti?“ Iar[ Grigorii-vod[ au r[spunsu pa=ii =i au dzis: „}n de aceasta nu pociu sf[tui ]ntr-alt chip, f[r[ numai oastea puternicului ]mp[rat, fiindu deprins[ la loc largu c[l[re=te a da r[zboiu, foarte este tare =i cu nedejde de izb`nd[ f[r[ de nici o sminteal[, iar din =an\uri este cu grije a s[ lupta cu nepriietinii cei denafar[. C[ de multe ori s[ prileja=te, cei denafar[ ]ncungiur[ pre cei dinl[untru =i-i \in ]nchi=i =i-i fl[m`ndz[scu, =i pre urm[ de nevoie s[ ]nchin[ =i cad ]n m`nule vr[jma=ilor s[i, f[r[ de nici un r[zboiu. Ce eú socotescu s[ ie=im de aice cu oastea, s[ l[s[m cetatea Hotinului =i s[ ne pogor`m ]n gios pre Prut, unde vom alege loc largu =i bun de b[t[lie. +i de vom vidè c[ nu putem sta ]mprotiva nepriietinilor, vii trimite m[riia ta de a vini =i caplan-pa=e cu oaste de la |u\ora =i-i vom bate“.
48
Letopise\ul |[rii Moldovei
Iar[ sarascheriu-pa=e, dac[ au audzit pre Grigorie-vod[ dzic`ndu-i s[ las[ cetatea, s[ ias[ la loc largu cu o=tili, s-au m`niiat prè tare pre Grigorii-vod[, c`t au scos hamgeriul s[-l lovasc[, s[-l omoar[, =i au r[cnit de i-au dzis c[ pentru cetatea aceasta l-au triimis pre d`nsul ]mp[ratul. Iar Grigorii-vod[ cu Petriceico-vod[ s-au ]ngrozit =i de s`rgu au ie=it de supt cort afar[. +i cum s-au dus la otacul lor, ]ndat[ au trimis la le=i s[ vie mai curund, s[ nu z[b[vasc[. Vinit-au oastea le=asc[ aproape de Hotin t[b[r`ndu-s[ =-au tocmit oastea pre or`nduiala lor de r[zboiu. Ie=it-au =i turcii oaste aleas[ c[l[rime din =an\uri, =i Petriceico-vod[ cu moldovenii, =i Grigorii-vod[ cu muntenii. +i ]ncep`nd r[zboiu, mergè turcii cu n[val[ asupra polcurilor le=e=ti, iar le=ii ]ncet p[=ind sprejeniè n[vala turcilor. +i st`nd le=ii viteja=te, s-au =i ]nchinat Petriceico-vod[ =i cu Grigoriivod[ ]mpreun[ cu o=tile lor la le=i, =i s-au amestecat cu le=ii =i au =i ]nceput cu to\ii asupra turcilor a-i t[iè. Deci c[l[rimea turcilor v[dzind a=è, n-au mai avut vreme s[ fac[ n[val[ asupre le=ilor, ce numai le-au c[utat de au intrat ]n =an\uri la cee pedestrime a lor, ca s[ s[ apere, iar steagurile hus[re=ti, p[=ind ]nainte, au intrat ]n =an\urile turce=ti, =i dup[ d`n=ii ceelalt[ oaste. +i au =i ]nceput a-i t[iè pre turci, c`t n-au mai putut s[ s[ mai ]ndrepte turcii. +i au =i purces ]n r[sip[. Unii au apucat pre pod, ce era pre Nistru supt cetatea Hotinului, al\ii pin Nistru da, de s[ ]neca, al\ii pre supt cetatea de st`nc[ da, de s[ zdrobiè. +i podul ]nc[ s-au rumptu de n[vala turcilor la mijlocul Nistrului, de s-au ]necat mul\ime de turci. Numai c`\i au apucat cu pa=a ]nainte de-au trecut asupra Cameni\ii, at`\e au h[l[duit. Perit-au optspr[dzece mii de turci. Umplutu-s-au le=ii =i moldovenii =i muntenii de cai turce=ti, =i de haine, =i de arme, =i de bani, =i de alte lucruri bune. Dup[ ce au f[cut le=ii aceast[ izb`nd[, chemat-au pre ace=ti domni de s-au sf[tuit s[ purceadz[ ]n gios, s[ treac[ Dun[rea ]n |ara Turceasc[. +i au or`nduit pre moldoveni =i pre munteni s[ marg[ ]nainte pre Prut, s[ le fie de straje =i s[ str`ng[ o=tii zaharè. +i cu acè socoteal[ au purces domnii ]n
49
Ion Neculce
gios pre Prut, iar le=ii, a=tept`nd s[ le mai vie oaste pre urm[, au luat de la Hotin pre supt codru asupra Topor[u\ilor ]ntru ]nt`mpinarea ceielalte o=ti ce viniè despre Sneatin, ca s[ s[ ]mpreune cu toat[ oastea la un loc¡, s[ purceadz[ ]n gios, precum le era sfatul. Deci domnii au trecut Prutul pre la Zalucie ]n ceasta parte, =i de acolo s-au desp[r\it. Petriceico-vod[ au m[rsu la satul lui la T[t[r[=eni, =i de la T[t[r[=eni au luat pre supt codru asupra Iub[ne=tilor ]ntru ]nt`mpinarea le=ilor, iar Grigorie-vod[ au luat ]n gios, c[ nu avè ]ntr-alt chip cum face, c[-i era doamna =i coconii ]n |arigrad, ]n m`na turcilor. Deci hatmanii le=e=ti, v[dzindu-l pre Grigorii-vod[ c[ au luat ]n gios, =i calea nu-i era ]ntr-acolo, au triimis un domnu s[-l ]ntrebe pe Grigorievod[ di ce merge pre acolo, c[ calea o=tii nu-i ]ntr-acolo. Iar[ Grigorii-vod[ au dat sam[ c[tr[ acel domnu c[ merge s[ de =tire \[r`i s[ nu fug[, nici s[ s[ bejeneasc[, =i s[ or`nduiasc[ conace pentru treaba o=tii. C[ ]ntr-alt chip n-are pre unde merge, c[ s[ vor sp[riè oamenii =i s[ vor bejeni, =i nemic[ nu vor g[si hran[ de treaba o=tii. +i acest r[spunsu au luat acel domnu le=escu =i s-au ]ntors ]napoi la hatmani. Grigorii-vod[, dup[ ce au purces acel domn le=escu ]napoi la hatmani cu acel r[spunsu, scris-au o carte la hatmanii le=e=ti, =i au triimis-o pre de alt[ parte, s[-l ierte =i s[ priimasc[ de la d`nsul acè slujb[ cu izb`nd[ ce au f[cut. C[ at`ta au putut, iar mai mult nu poate, fiindu-i doamna =i copiii ]n |arigrad, ]n m`na p[g`nilor. +i au purces cum mai degrab[ ]n gios Grigoriivod[, de au trecut Dun[rea pre la G[la\i. +i au triimis de au dat =tire viziriului, la Obluci\[, c[ =i el au sc[pat cum au putut =i vine la poala ]mp[r[\iii. Deci viziriul, dac[ au audzit c[ vine Grigorie-vod[, s-au mierat, =tiindu-l c[ s-au ]nchinat la le=i, av`nd viziriul veste de la Husain-pa=e c[ s-au ]nchinat la le=i. Nu credè viziriul c[ vine =i tot trimitè ni pre unul, ni pre altul ]naintea lui, s[ vie mai curund. Sosind Grigorii-vod[ la Obluci\[, au m[rsu la viziriul, =i l-au ]ntrebat cum au fost lucrul lui Husain-pa=e sarascheriul la cetatea Hotinului, de au pr[p[dit oastea.
50
Letopise\ul |[rii Moldovei
Atunce av`nd cale Grigorie-vod[ cuvintelor sale, au spus viziriului cum au sf[tuit pre Husain-pa=e s[ ias[ din =an\u cu oastea ]mp[ratului, pentru c[ci c[ oastea ]mp[ratului este deprins[ a da r[zboiu nepriietinilor la largu, iar nu la str`mtoare. +i Husain-pa=e s-au m`niiat =i au scos hamgeriul s[-l omoar[ =i i-au f[cut de au intrat ]n =an\uri =i pre moldoveni =i pre munteni. +i viind oastea le=asc[, i-au ]ncungiurat din toate p[r\ile, =i numai pa=a au sc[pat pre pod preste Nistru, iar pe d`n=ii pre to\i i-au cuprinsu le=ii. Ce pre urm[ el au f[cut cum au putut =i =-au adus capul la poala ]mp[r[\iii. Deci viziriul, dac[ au audzit a=è, au dzis c[ „bine ai fost sf[tuit, =i nu te-au ascultat“. De care lucru a=e =-au tocmit lucrul, c[ au adus =i marturi Grigoriivod[ ]naintea viziriului, de au ar[tat. Deci viziriul au triimis de au t[iat capul lui Husain-pa=e. +i pre Grigorie-vod[, de bucurie mare ce avè viziriul c[ au vinit de s-au ]nchinat de la le=i la d`nsul, i-au dat iar[ domnia ]n |ara Munteneasc[ s[ fie domnu. C[ ]n\[leg`nd c[ este hain, pusese domnu pre Duca-vod[ ]n locul lui, fiind Duca-vod[ mazil la |arigrad, =i luas[ =i pre doamna lui Grigorii-vod[ cu coconii la saraiul ]mp[r[tescu, s[-i turceasc[. Deci viziriul ]ndat[ au r[pedzit la |arigrad de au slobodzit pre doamna lui Grigoriivod[ =i pre coconi. +i au poprit =i pre Duca-vod[ s[ nu marg[ ]n |ara Munteneasc[. Deci Grigorii-vod[ s-au rugat viziriului s[-l las[ s[ marg[ pre la |arigrad, s[-=i vadz[ casa =i copiii, c[ i s[ =i sup[ras[ cu oastea. +i merg`nd la |arigrad, apucatu-l-au muntenii cu multe p`ri, mai v`rtos Postelnice=tii1, fiind =i cu a Duc[ivod[ ]ndemn[tur[, tem`ndu-s[ s[ nu-i sminteasc[ domnia ce-i didese. +i Postelnice=tii fusese ie=i\i de la ]nchisoarea lui Grigoriivod[ mai denainte vreme. C[, dup[ ce au vinit Duca-vod[ mazil de la Moldova ]n |arigrad, =i +erban logof[tul, careli pre urm[ au fost =i domnu, au sc[pat, de nu l-au fost prinsu la 1 Familia Cantacuzino, din care f[ceau parte, ]ntre al\ii, viitorul domn +erban =i stolnicul Constantin Cantacuzino. }=i trage numele de la p[rintele acestora, postelnicul Constantin Cantacuzino.
51
Ion Neculce
m`n[ s[-l iè, precum au fost prinsu pre ceielal\i fra\i a lui, precum s[ pomene=te mai sus, la ceelalt[ poveste a lui, au fost ispr[vit +erban logof[tul, cu mijlocul Duc[i-vod[, de au fost m[rsu un capegi-ba=e de au luat pre to\i fra\ii lui +erban =i neamul lui din ]nchisoarea lui Grigorii-vod[ din Bucure=ti. +i merg`nd Grigorii-vod[ la |arigrad, s-au t`mplat =i ei acolo =i =i-au aflat vreme a-l p`r] feliuri de feliuri de p`ri pentru cazne =i r[ut[\i ce le-au f[cut. Ce Grigorii-vod[ era un om harnic =i tare, =i s[m[\¡, =i gata la r[spunsu =i la toate socotelile, =i s[ p`r`è fa\[ la fa\[ ]naintea divanului ]mp[r[tescu cu Postelnice=tii, cu +aitanice=tii, c[rora le dzicu =i Cantacuzine=tii. +i mai v`rtos giup`nesele lor ]l p`r`è ]naintea divanului ]mp[r[tescu, c[ le-au fost puindu pe giup`nese de au fost c[rat var =i piatr[, ]mpreun[ cu \iganii cei de d`rval[, la cur\ile domne=ti. Ce Grigorie-vod[ au mijlocit cu priietini lui =i iar[ i-au dovedit =i i-au pus iar[ pre to\i popreal[. +i +erban logof[tul iar[ prinsese de veste =i s[ ascunsese, ca =i ]nt[i. Ce ceau=ii ]mp[r[te=ti l-au g[sit ascunsu ]n cas[ la Duca-vod[ ]n pod, =i de acolo l-au luat =i l-au f[cut surgun la Crit. +i mult mustra Grigorie-vod[ =i s[ ciortiè cu Duca-vod[ ce s[ punè pentru ni=te oameni r[i ca aceie. +i Grigorii-vod[ s[ g[tie s[ purcead[ cu mare v`lf[ de al triile r`nd ]n |ara Munteneasc[ cu domnie. Numai Dumnedzeu este mult milostiv, iar apoi de s`rgu ]ntoarce mila sa, c[ ]ndat[ s-au r[zbolit Grigorii-vod[ =i au murit. N[rocul Cantacuzine=tilor! Dzic¡ unii s[ s[ fie agiunsu Cantacuzine=tii cu un doftor =i s[-l fie otr[vit. +i apoi, murind Grigorie-vod[, au purces Duca-vod[ cu domnia ]n |ara Munteneasc[. +i mai cu vreme, dup[ ce au m[rsu Duca-vod[ ]n |ara Munteneasc[, au st[tut cu mare cheltuial[ de au scos =i pre +erban-vod[ din surgunie de la Crit =i l-au adus ]n |ara Munteneasc[ =i l-au f[cut logof[t mare. De aice ]nainte l[s[m pentru |ara Munteneasc[ s[ scrie muntenii, =i noi iar[ ne ]ntoarcem la urm[, s[ scriem pentru \ara noastr[.
52
Letopise\ul |[rii Moldovei
Petriceico-vod[ era om bun =i slab¡, prost, n-au cutedzat s[ fac[ ca Grigorie-vod[, s[ marg[ la turci, =i de la T[t[r[=eni s-au dus la Iub[ne=ti, a=tept`nd pre le=i s[ s[ scoboare ]n gios =i g`ndind c[ s[ vor mai str`nge moldoveni, s[ s[ ]nmul\asc[ oastea, s[ str`ng[ zaharè, ca s[ fie de treaba o=tii le=e=ti. Iar[ boierii moldoveni carii era cu d`nsul, v[dzind c[ Grigorii-vod[ s-au desp[r\it =i s-au dus la turci, sf[tuitu-s-au =i ei ]nde ei =i s-au agiunsu =i cu toate capetile c[pitani slujitorilor s[ \ie la un cuv`nt. +i s-au dus cu to\ii la Petriceico-vod[ =i au ]nceput a s[ ruga lui Petriceico-vod[ s[-i las[ pe acas[, s[-=i iè fimeile =i copiii, s[-i dè ]n laturi, s[ nu-i iè t[tar`i, =i iar[=i or vini ]ntru ]nt`mpinarea lui Petriceico-vod[. Ce Petriceico-vod[, ne=tiind c[ =i slujitorii sunt cu d`n=ii la un cuv`nt, oarecum cu sime\ie le gr[iè, =i nu-i credè =i nu vrè s[-i sloboadz[, dzic`nd c[ =i oaste le=asc[ vine mult[. Iar[ Miron logof[tul au r[spunsu: „Ori s[ fie voia m[rii tale, ori s[ nu fie, noi nu ne vom l[sa cas[li s[ le ie t[tar`i“. +i s-au ]nchinat =i i-au dzis: „S[ fii m[riia ta s[n[tos“, =i au ie=it afar[. +i a=è to\i boierii =i c[pitanii au purces cela dup[ cela pre r`nd a s[ ]nchina =i au ie=it afar[. +i cum au ie=it afar[, au ]nceput a ]nc[leca pre cai =i au purces cu to\ii ]n gios. Iar Petriceico-vod[ au r[mas numai s`ngur, numai cu H[b[=escul hatmanul =i cu casa lui. +i au ]nceput a pl`nge =i a bl[st[ma pe Miron =i pe al\ii =i dzice la ce l-au adus, =i au trecut codrul ]ntru ]ntimpinarea le=ilor de la Iub[ne=ti spre Cern[u\i. Iar[ boierii, dup[ ce au purces =i au m[rsu la C[c[ceni, s-au sf[tuit =i au scris c[r\i la boierii cei de |ara de Gios, la Gavrili\[ =i la Buhu=i =i la al\ii, precum ei =i cu toat[ oastea s-au desp[r\it de Petriceico-vod[ =i vin ]n gios la d`n=ii. Ce s[ fac[ =tire viziriului, s[ pofteasc[ domnu dintre d`n=ii, s[-= puie pre cine vor socoti. +i f[r[ z[bav[ =i ei ]=i vor alege domnu =i vor merge cu to\ii la viziriul. +i au dat c[r\ile la Gheorghi\[ Mitre, s[ le duc[ la boierii carii sunt pomeni\i mai sus.
53
Ion Neculce
CUPRINS
Deci c`nd au m[rsu Gheorghi\[, au g[sit pre to\i boierii ]n G[la\i =i pe Dumitra=co-vod[ Cantacozino pus domnu de la ]mp[r[\ie. +i cum au v[dzut pre Gheorghi\[ Mitre c[ au vinit cu c[r\ile, l-au =i chemat, de i-au spus de toate, =i s-au bucurat, =i l-au boierit, l-au pus postelnicu al doile. +-au =i p[zit de au scris, de au f[cut =tire viziriului, cum c[ to\i boierii =i toat[ slujitorimea =i \ara s-au l[sat de Petriceico-vod[ =-au vinit =i =-au adus capetili suptu mila ]mp[r[\`ei. CAP. VI
DOMNIA LUI DUMITRA+CO-VOD{ CANTACOZINO LEAT 7182 Audzindu viziriul, fiind la Obluci\[, de lucrurili ce s-au f[cut la Hotin =i cum s-au hainit¡ Petriceico-vod[, de s-au ]nchinat la le=i, acolo, ]n grab[, nice un domnu sau ficior de domnu maz`l, nu era nimi. Numai ce s-au aflat Dumitra=co-vod[, care era ca capichihaie lui Petriceico-vod[ =i fuses[ mai ]nainte vreme =i visternic mare ]n |ara Munteneasc[, la Gligore-vod[1. +i era grec \[rigr[dean de felul lui, neam de-mp[rat cre=tinescu de Ca[n]tacozone=ti, =i =tiè r`ndul acestor \[ri. +i neafl`ndu-s[ nime atunce, cum s[ pomene=te mai sus, l-au pus pe d`nsul vizirul¡ domnu ]n Moldova ]n locul lui Petriceicovod[. +i lu`ndu c[ftan de domnie, au m[rsu ]n t`rgu ]n G[la\i. +i s-au str`nsu toat[ boierimea la d`nsul =i oastea, ca pui de potrinichi, dup[ cum s-au scris mai sus. +-au or`nduit vizirul =i un pa=[ cu c`t[va oaste turceasc[ =i un soltan cu 20.000 de t[tari, ca s[-l duc-]n scaon la Ie=i =i s[ s[ bat[ =i cu acei le=i ce or vini asupra lui. Dece le=ii, dac[ s-au t`lnit cu Petriceico-vod[ spre Cern[u\i, au purces ]n gios p[n’ la...2 , tot depreun[. Apoi s-au desp[r\it, =-au trecut obuzul le=escu ]n gios, p[n[ l`ng[ Movila R[b`ii. Dumitra=co-vod[, din G[la\i au pornit pe acel pa=e cu turcii =i 1 2
Ultimele cuvinte (dup[ virgul[) sunt ad[ugate de m`na lui Neculce. Loc gol ]n manuscrise.
54
Letopise\ul |[rii Moldovei
pe soltanul cu 20.000 de t[tari =i cu oastea moldoveneasc[ =i cu sam[ de boieri moldoveni, anume Alixandru Buhu= hatmanul =i cu Costantin Cantemir s[rdarul, care au fostu pe urm[ =i domnu, =i cu +tefan Cerchezul comisul =i cu Mitre =i cu frate-s[u Gheorghi\[ =i al\`i mul\i, =-au purces ]n t`mpinarea le=ilor. +i era ]n obuzul le=escu cap hatmanul Sinavschii. +i dup[ ce s-au t`lnit acolo la R[b`ia, le-u dat r[zboiu prè tare, =i s-au b[tut toat[ dzua. Iar[ c`nd au fostu noapte, au f[cut le=ii mul\ime de focuri, un om c`te 5, 6 focuri. Dece pa=a au chemat pe Buhu= =i pe Cantimir =i i-au triimis s[ iè limb[. +i c`ndu au m[rsu, au g[sit numai locul =i focurile, iar obuzul le=escu s[-ntorses-]napoi, c[ fuses[ de to\i =es[, =epte mii de le=i. Dece spuindu Buhu= pa=ei, s-au bucurat, =-au m[rsu o sam[ dup[ d`n=`i, p[n-au trecut din Ie=i le=ii. +i turcii =i cu t[tari s-au ]ntorsu ]napoi, c[ era ]n postul Cr[ciunului, vreme de iarn[. +i le=ii s-au tot dus ]n \ara lor, =i Petriceico-vod[ ]nc[ s-au dus cu d`n=ii, =i hatmanul H[b[=escul ]mpreun[ cu d`nsul. Numai ce au l[sat o sam[ de nem\i ]n Cetatea Neam\ului =i-n Suceav[, care s-au t`mplat de au =edzut acei nem\i ]ntr-acele cet[\i mai bini de un an. +i era acele cet[\i pline de odoare =i de haine a toat[ \ara, boiere=ti =i negu\itore=ti, dup[ cumu-i obiceiul la vreme de r[scoale, de-= pun oamenii cine ce are mai bun. Iar ]n Hotin, dup[ ce au b[tut le=ii pe turci, n-au mai l[sat nice oaste, l-au l[sat pustiiu. Dumitra=co-vod[, dup[ ce au v[dzut c[ s-au cur[\it de le=i, r[dicatu-s-au cu toat[ boierimea =i s-au dus ]n scaon ]n Ie=i =i s-au a=edzat la scaon. Dece Dumitra=co-vod[, tem`ndu-s[ de le=i s[ nu sloboadz[ nescariva poghiazuri, cu-ndemnarea lui Petriceico-vod[, s[-l iè, scris-au la viziriul de au f[cut =tire de toate de aceste, cum s-au t`mplat. Dece vizirul au poroncit¡ s[ iernedze t[tari ]n \ar[, pentru s[ apere =i pe d`nsul =i raiaua. Iar mai multu au fostu socoteala turcilor, pentru ca s[ sl[beasc[ raiaua, s[ nu s[ poat[ haini lesne. Dzic s[ fie dzis viziriul lui Dumitra=co-vod[, c`ndu l-au pus domnu, la Oblu=i\e: De s-or apuca boierii s[ fac[ zapis la m`na viziriului, cum c[ n-or vini
55
Ion Neculce
poghiazuri s[ str`ce \ara =i domnia, va tr[i cu pace ]n Ie=i; or r[dica s[ nu iernedze t[tarii ]n \ar[. Dece o sam[ de boieri s-au fost apuc`ndu s[ fac[ zapis, dar Miron logof[tul dzic¡ s[ nu fie priimit la acel sfat, dzic`ndu c[ s-au f[cut mult[ vrajb[ cu le=ii =i =tiindu =i pe Petriceico-vod[ c[-i dus cu d`n=`i, nu s[ vor putè r[bda s[ nu sloboadz[ poghiaz, s[ str`ce \ara, =i pe urm[ a c[dè greu ]n capetele lor; iar a=è, de-or ierna ]n \ar[, mai bine a hi, c[ or ap[ra =i \ara de poghiazuri, c[ =i ]n |ara Le=asc[ vas’ c[ ierneadz[ joimiri =i nu mai este nemic. +i a=è au socotit =i n-au vrut s[ fac[ zapis =i au l[sat de-au iernat t[tar`i ]n \ar[. Dar aceste voroave nu-s nemic, f[r[ c`t Dumitra=co-vod[, fiindu grec t[lpiz =i fricos, cu piele de iepure la spate, =i neav`ndu nice o mil[ de \ar[, punè pricini asupra boierilor =-a lui Miron, c[ sf[tuiescu =i-i bine s[ iernedze t[tari =i ei n-au priimit s[ fac[ zapis. Dar lui ]i era voie =i siliè spre acela lucru, c[ s[ temè s[ =adz[ ]n Ie=i, s[ nu vie nescarivai poghiazuri s[-l iè din Ie=i. Dece intrat-au t[tar`i ]n \ar[, ca lupii ]ntr-o turm[ de oi, de s-au a=edzat la iernatic pin sate, pe oameni, din Prut p[n[ ]n Nistru =i mai sus, p[n[ ]n apa Jijiei, nem[rui nefiindu nici o mil[ de s[raca de \ar[, cum ar¡ hi fostu \ara f[r[ domnu. A=è era jac ]ntr-]nsa, cum ar¡ hi fostu ei, s[racii, pricina r[ut[\`i, cum ar¡ fi ei, s[racii, sf[tuit s[ vie le=ii cu oastea la Hotin. Cum s-au ]ndurat a da \ara ]n prad[, f[r[ nice o nevoie! Numai pentru frica cè bl[st[m[\asc[ =i chevernisala lui au socotit de au iernat t[tar`i ]n \ar[ p[n-]n prim[var[! Joimirii ]n |ara Le=asc[, ce m`n`nc[ gospodarii cas`i m`n`nc[ =i ei, =i au fric[ =i str`nsoare de rohmistrii lor, de nu pot face oamenilor r[ut[\i. Iar[ t[tar`i sunt lupi apuc[tori, prad[, rob[scu, bat =i c[znescu pe cre=tini, neav`ndu grije, nice str`nsoare de m`rzacii lor. +i t[tar`i nu m`nca, ca joimiri, ce m`nca gospodarii, ce m`nca tot carne de vac[ =i de oai, de nu-i putè s[-i biruiasc[ cu hrana, pe d`n=ii =i pe caii lor. C[ un sac de ordzu da pe dzi unui cal, =i c`t nu putè s[ m`n`nce un
56
Letopise\ul |[rii Moldovei
cal ]ntr-o dzi ]l de=erta din trai=te =i-l str`ngè deuseghii, =i dac-]l =i f`r=è bietul om ordzul din groap[, iar t[tarul ]l f[cè pe om de cump[ra ordzul cela ce str`ngè el de pen trai=te. M`ncat-au tot, =i p`ne, =i dobitoc, =-au j`cuit tot p[n’ la un cap de a\[. Pe mul\i au =i robit, cu furi=, femei, fete, copii. R[mas-au bie\`i oameni numai cu sufleteli, b[tu\i =i strunciuna\i, cum era mai r[u =i mai amar, cum nu s[ poate nice a scrie, nice a s[ povesti caznele =i ucisurili lor ce au avut de t[tari. Dece viindu prim[vara, s-au r[dicat t[tar`i din \ar[. Iar[ nem\`i tot =[dè pen cet[\i, ]n Neam\u =i Suceav[, =i j[cuiè ce putè prin pregiurul cet[\ilor pentru m`ncare. +i moldovenii sta cu oastea prin pregiurul cet[\ilor, ca s[-i scoat[, =i nu-i putè, =i sta pen pregiurul cet[\ilor =i totdeauna avè cu d`n=`i b[taie. +i boierimea di pin pregiur era bejeni\i de r[ul lor. Purces-au la a doeli an¡ viziriul cu oaste ]n |ara Le=asc[, pe Nistru, pe di cie parte, tot str`c`ndu =i ardzindu pen Podolia cet[\ile =i t`rgurile cu balemezurile, =i hanul cu t[tar`i robindu toat[ Podolia ]n sus, p[n-au agiunsu la Z[ravna. Iar[ aice au or`nduit pe Caplan-pa=e, cu oastea turceasc[ =i cu moldovenii, de au st[tut prin pregiurul cet[\ii Sucevei c`t[va vreme, =i nu putè scoate pe nem\i, p[n[ au fl[m`ndzit¡ =i s-au ]nchinat de bun[ voie, =i viindu-le =i poronc[ de la le=i s[ ias[. Iar[ cei din Cetatea Neam\ului, neav`ndu bucate, n-au z[b[vitu mult, ce au ie=it leg`nd tab[ra de au m[rsu la Suceav[, la ceelal\i nem\i. Era atunce Alexandru Buhu= hatman, =i cum i-au t`mpinat hatmanul Buhu= la Podi=oari, aproape de t`rgul Sucevei, =i d`ndu-le n[val[ viteje=te acolo cu slujitorii s[i, au rumtu tab[ra nem\ilor ]n dou[. Atunce au ucis calul de supt hatmanul Buhu=, =i c[dzus[ hatmanul ]ntr-un r[zor, cu fa\a ]n sus, de nu s[ putè ]ndat[ s[ s[ scoali. +i nem\ii n[v[liè s[-l apuce, iar un c[pitan moldovan, anume Decusar[, au gr[bitu cu calul asupr[-le, =i s-au apucat hatmanul de coada calului lui Decusar[, =i, \iindu-s[ bine, l-au scos din n[vala nem\ilor. Dece hatmanul, ]nc[lec`ndu-=i pe alt cal, le-au mai dat n[val[
57
Ion Neculce
]n c`teva r`nduri, =i mul\i nem\i au pierit, iar[ pe unii i-au prinsu vii, iar o sam[ s-au tot ap[rat, p[n-au intrat ]n Suceav[ la ceelal\i. Triimis-au nem\`i cei vii, ce i-au prinsu ]n r[zboiu, =i capeteli celor mor\i ]n Ie=i la Dumitra=co-vod[, =i Dumitra=covod[ i-au triimis la ]mp[r[\ie. +i =[dè pregiur cetate oastea, =i nu-i putè scoate; =i doi ani tot au \inut nem\`i cetatea Sucevei, nu i-au putut scoate. T`mplatu-s-au de au murit =i craiul le=escu Vi=noveschie. +i era mult[ amestec[tur[ ]ntre le=i, c[ nu-=i putè alege craiu, =i din sus cu sfedzii nu era bine a=edza\i, din gios ]i b[tè turcii =i cu t[tar`i, pe cum s-au pomenit¡ mai sus. Dece le=ii au agiunsu la toat[ cre=tin[tatea, c`t sunt ]n Evropa, =i la Neam\u, =i la Moscu, =i la Fran\uz, =i la Vene\iian, =i la papa. Toate cr[iile c`te sunt cre=tine=ti au scris c[r\i la ]mp[ratul =i la vuziriul turcescu s[ dè pace le=ilor, s[ nu s[ mai ating[ de d`n=ii, c[ apoi ei cu to\`i s-or scula asupra lor. Dece viziriul atunce era la J[ravina, =i era hanul pe de alt[ parte =i al\i pa=i pe alte locuri, de tot str`ca zidurile cet[\ilor =i ardè =i pr[da. Dece atunce la J[ravina, cum au vinit acele c[r\i de la cre=tin[tate, au =i st[tut viziriul cu le=ii la pace, c[ acolo la J[ravina era str`ns[ =i oastea le=asc[. +i a=e s-au a=edzat: s[ dè toat[ Podolia olat Cameni\`i, din Nistru de la Buceci, pe la Satanova =i p[n’ la Nejiboje, =i pe la L[ticiova, c`t cuprinde Podolia toat[ =i Ocraina, =i s[ ias[ =i nem\`i de pen cet[\i din Moldova, =i poghiazuri ]n Moldova s[ nu mai fac[, =i Cameni\a s[ aib[ pace de poghiazuri. +i s[ coroneasc[ =i pe hatmanul Sobe\chi, s[ le fie craiu, c[ce hatmanul Sobe\chi avè priete=ug bun cu hanul. +-au st[tut hanul la mijloc c[tr[ viziriul, de au a=edzat s[-l puie pe d`nsul le=ii craiu, =i a=è, a=edzindu-s[ de ]mbe p[r\ile, s-au ]ntorsu viziriul ]napoi pe Nistru, pe la Tighine, de s-au dus la Poart[. Scris-au atunce vizirul la Dumitra=co-vod[, ie=ind nem\ii din cet[\ile |[r`i Moldovei, s[ triimi\[ s[ le str`ce toate, ca alt[ dat[ s[ nu mai vie o=ti s[ ]ntre ]ntr-]ns[le. A=è se vorove=te, c[ mai mult sfatul =i-ndemn[tura lui Dumitra=co-vod[ au fostu dec`t voia vizirului.
58
Letopise\ul |[rii Moldovei
Triimis-au Dumitra=co-vod[ pe Panaitachii u=erul Morona c-un ag[ turcu, pentru s[ str`ce cet[\ile, =i cu al\i boieri. +i atunce, ie=ind nem\`i din Suceav[, au ]ntrat acel Panaite, t[lmaciu ag[i, =i cu acel ag[ =-au spart s[creile =i l[dzile unora =i altora, care au fostu pus[ acolo, =i multe lucruri scumpe =i odoar[ au luat¡, de s-au ]mplut de avere. Iar[ mai pe urm[ i-au r[mas ficiorul, de muriè de foame, a lui Panaitachie. Dece atunce au str`cat cetatea Sucevei =-a Neam\ului =-a Hotinului. Pe hatmanul Buhu= ]l¡ \inè la mare cinste Dumitra=co-vod[ pentru vitej`ile ce f[cus[ acolo la cet[\i. C`nd au vinit de la oaste la Ie=i, f[cutu-i-au mare cinste =i alaiu cu to\i slujitorii cur\`i, cu dobe, cu surle, ca unui hatman ce era vestit, de sluj`è domnului cu dreptate =i \[r`i. F[cut-au acestu domnu Dumitra=co-vod[ un obiceiu r[u =i spurcat ]n \ar[, care n-au mai fost p[n[ atunce, de au dat h`rtii, de scriu fe\ele oamenilor de la mic p[n’ la mare, care au r[mas pomana lui, de n-o mai las[ nice un domnu s[ s[ uite acea pedeaps[ a s[racilor. S-au scornit o cium[ mare ]n toat[ \ara ]n dzilele acestui domnu la vleato 7183, de la luna lui iuni, =-au \inut p[n’ la ghenar¡. +-au murit mul\i oameni, c[ nu-i putè ]ngropa =i-i arunca prin gropi, de-i n[ruiè. Iar[ Dumitra=co-vod[, v[dzindu at`ta omor, au ie=it ]n deal la G[lata cu boierii, =i acolo =edè. +i atunce s-au t`mplat un pa=e, anume Caplan1, fiindu la |u\ora cu oaste, petrec`ndu haznalele ce mergè la Cameni\[, i-au vinit farman de la Poart[ s[ mazileasc[ pe Dumitra=co-vod[. Dece Caplan-pa=e, cum i-au sosit farmanul, au =i triimis la Dumitra=co-vod[, de l-au chemat la |u\ora, =i i-au ar[tat f[rmanul cel de mazilie. +i de acolo nu l-au mai l[sat s[ s[ mai ]ntoarc[ la Ie=i, ce l-au =i pornit¡ ]n gios la |arigrad. Numai ce au triimis la Ie=i de =-au luat ag[rl`cul, c[ doamna lui era la |arigrad. Iar ]n locul lui au pus domnu pe Antonie-vod[ Rus[t. Caplan-pa=e, pa=[ comandant al caplanilor (vezi glosarul), a fost interpretat (foarte probabil de c[tre copist) drept un nume propriu (pa=a Caplan). 1
59
Ion Neculce
CUPRINS
CAP. VII
DOMNIA LUI ANTON-VOD{ RUS{T VLEATO 7184 Dac-au mazilit Caplan-pa=e pe Dumitra=co-vod[ la |u\ora, au vinit domnu Antonie-vod[ Ruset, iar[ grec \[rigr[dean, rud[ cu Dumitra=co-vod[. Acesta, dac-au vinit ]n scaunul domniei, fiindu bun =i milostiv, s-au apucat a face lucruri dumnedz[ie=ti, beserici, s[ r[m`ie poman[. Au dires clopotni\a la Sfetei Neculaiu, o au =indilit pestetot =i au f[cut zid¡ ]mpregiur =i au zugr[vit¡ pristolul, cum s[ vede, =i au adus =i ap[ pe vale, p[n-]n zidul ace=tii beserici, carei pe urm[ cu vremea s-au astupat, netocmind-o nime. Zidit-au =i la m[n[stirea Sfetei Savei zidul¡ ]mpregiur, ce n-au apucat s[-l istovasc[. Al¡ doile an¡ a domniei lui au vinit poronc[ de au m[rsu la oaste cu vizirul la Ceahrin. M[rs-au =i Duca-vod[, domnul muntenescu, =i b[t`ndu cetatea Ceahrinului c`teva s[pt[m`ni, =i viind oastea moschiceasc[ cu un cneadz¡, anume Ramadan, au b[tut pre turci, =i mul\i turci s-au ]necat ]n apa Tesmenul. La Antonie-vod[ era hatman Gavrili\[. Iar[ dac-au m[rsu oastea la Ceahrin, fiindu =tiind Halep-pa=e pe Buhu= hatmanul, carele au m[rsu cu o zaharà la Cameni\[, =i Buhu= hatmanul f[cè pod peste Nistru, =i viindu oastea le=asc[, \inè calea s[ nu las[ zaharao s[ o treac[ la Cameni\[. +i s-au f[cut un r[zboiu mare, unde sta Buhu= viteje=te. Acel pa=e, ]ntreb`ndu pre Anton-vod[ unde este Buhu= hatmanul, iar Antonie-vod[ au dat¡ sam[ c[ au boln[vit¡ =i n-au putut vini ]n oaste. +i au f[cut pre Antonievod[ de au triimis cum mai de s`rgu, de l-au adus pre Buhu= tocma acolo la Ceahrin. +i m[rg`ndu Buhu= cu slujitorii ce avè pre c`mpu pustiiu, au dat preste ni=te c[zaci ce \inè =levul turcilor la ni=te st`nci de piatr[, =i nime nu le putè str`ca nemic. Iar[ lovindu-i Buhu=, i-au luat pe to\i de grumadzi, p[n[ n-apuca ei s[ intre ]n st`nc[. +i m[rg`ndu la adunare, au ]nchinat la pa=e, pentru care slujb[ au dob`ndit¡ cinste =i nume bun de la pa=e. +i ]ndat-au po-roncit¡ pa=a lui Antonie-vod[ de
60
Letopise\ul |[rii Moldovei
l-au pus hatman, =i s[ nu afle c[-l mai schimb[ din h[tm[nie. Dece pentru Buhu= era =i Ducavod[, domnul muntenescu, ]ndemn[tor la pa=e ca s[-l puie hatman¡. Dar =i h[rnicia lui ]l¡ ar[ta la st[p`ni, cum =i atunci n-au m[rsu cu m`nule goale la pa=e. Iar[ la anul dup-aceasta au m[rsu turcii cu oaste =i cu domnii acestor \[ri la Ceahrin =i au dob`ndit Cehrinul cu vicle=ugul lui Ramadan. Dzic s[ fie c[dzut ]n robie un ficior a lui Ramadan, dintr-un poghiaz ce au m[rsu spre Cr`m, mai ]nainte de o=tirea turcilor la Ceahrin, =i l-au fostu turcit¡. +i ]n\eleg`ndu el c[ este tat[-s[u cu o=tili moschice=ti acolo la Ceahrin, au spus turcilor =i s[-l duc[ =i pre d`nsu, c[, dac[-l¡ va =ti tat’ s[u el va ]nchina cetatea. Antonie Ruset Dece m[rg`ndu turcii a doora cu o=ti la Ceahrin, au dus pre ficiorul lui Ramadan, =i au scris la tat-s[u s[ sileasc[ s[-l scoat[ din robie. +i agiung`ndu turcii =i cu bani la Ramadan, el au f[cut vicle=ug, sco\indu-=i ficioriul din robie. Au ]mb[tat cu holerc[ pre c[zacii cei din cetate, =i dormind be\i, au dat =tire turcilor, =i au intrat turcii ]n cetate =i au prinsu pre to\i c[zacii =i au arsu cetatea p[n-]n p[m`nt, c[ era de lemnu =i de p[m`nt. Iar Ramadanoschi s-au f[cut a fugi =i t`mpin`ndu-s[ cu oastea moschiceasc[ ce viniè asupra turcilor la Ceahrin, dac-au ]n\eles c-au luat turcii Cehrinul, s-au ]ntorsu ]napoi ]n de=ert.
61
Ion Neculce
Pe urm[, ]n\eleg`ndu de vicle=ugul lui Ramadanovschii, l-au prinsu ]mp[ratul moschicescu =-au topit banii ce-au luat de la turci =i i-au turnat ]n gura lui Ramadanovschii. +i a=è =-au luat¡ plata dup[ fapta lui. Iar[ la Poarta ]mp[r[\`ei, pe acie vreme umbla Dumitra=covod[ Ca[n]tacozono s[ maz`leasc[ pre Anton-vod[, =i +erban Ca[n]tacozono logof[tul umbla pentru domnia |[r`i Muntene=ti, s[ maz`leasc[ pre Duca-vod[, domnul muntenescu. C[ pe +erban logof[tul ]l¡ l[sas[ Duca-vod[ camaican ]n Bucure=ti =i ispravnic, s[ fac[ cur\ile domne=ti acolo ]n Bucure=ti. +i dac-au g[tit cur\ile, el n-au mai a=teptat pe Duca-vod[ s[ vie de la Ceahrin, c[ atunce au g[sit vreme bun[ de fug[, =i s-au dus cu toat[ casa lui =i cu tot neamul lui Ca[n]tacozone=ti. C-avè mul\i =i mari neprietini la Duca-vod[, de sta ]n tot ceasul s[-i m`n`nce capul, pe to\i Cup[re=tii =i pe al\i boieri de |ara Munteneasc[, tovar[=i cu Cup[re=tii. +i sta tot¡ de p`r[. }n doo r`nduri l-aduses[ Duca-vod[, pe gurile lor, la Bucure=ti, s[-i taie capul. Numai s[ punè doamna =i cu fratele doamnei, Lupa=co sp[tarul, fiindu-i cumnat lui +erban, de-i scote capul. Iar pe urm[, t`mpl`ndu-s[ de-au murit Lupa=co sp[tarul, au v[dzut +erban c[ n-are cine s[ mai pune pentru d`nsul; numai ce au c[utat de au fugit. Dece Duca-vod[, dac-au ]n\[les de la Cehrin c-au fugit +erban logof[tul la Udriiu =i cu tot neamul lui, s-au m`hnit¡. Chemat-au pe Costantin stolnicul, fratele lui +erban logof[tul, =i pe nepotul s[u, Costantin Br`ncovanul postelnicul, de le-au giurat Duca-vod[ cum c[ n-a avè nice o nevoie, s[ s-]ntoarc[ iar ]napoi. C[ stolnicul Costantin ]l credè Duca-vod[, c[-i era cumnat, =i s-a apuca c-a ]ntoarce pe frate-s[u de la Udriiu ]napoi. +i a=e au am[git =i ei pe Duca-vod[, de i-au triimis =i pe d`n=ii de la oaste tocma la Udriiu, la ceelal\i. Dece +erbanvod[, dup[ ce au v[dzut =i pe frate-s[u sc[pat de la Ducavod[, n-au c[utat s[ s[ mai ]ntoarc[ ]napoi, ce, av`ndu prietini la Poarta ]mp[r[\`ei, au f[cut cum au putut, cu cheltuial[, =-au ie=it domnu ]n |ara Munteneasc[. }ns[ pe Duca-vod[ nu l-au
62
Letopise\ul |[rii Moldovei
putut maz`li, ce au maz`lit pe Antonie-vod[. +-au vinit Ducavod[ din scaonul muntenescu aice ]n Moldova, ]n locul lui Antonie-vod[. }ntorc`ndu-s[ Antonie-vod[ de la Ceahrin, au vinit¡ p[n’ la Soroca. +i-l p`r`s[ o sam[ de boieri pe Antonievod[, =i Antonie-vod[ cheltuis[ o sut[ de pungi de bani =i mai bine atunce la vizirul. +i =tiè c[ =-au tocmit lucrul. +-au m[rsu de =-au luat dzua bun[ de la viziriul =-au ]mbr[cat c[ftan s[ marg[ la Ie=i cu domnie. Iar Buhu= =i al\i boieri carei ]l p`r`s[, dac-au v[dzut c-au ]mbr[cat c[ftan de la vizirul, au ]nceput a-=i prinde caii, s[ fug[ carei ]ncotro or putè. M[rs-au Antonievod[ =i la chihaieoa, s[-= iè dzua bun[. Atunce au =i nemerit un ag[ de la ]mp[r[\ie cu m[z`lia. +i acolè, de la chihaieoa vizirului, i-au luat c[ftanul din spate =i l-au pus ]n here =i l-au dus la ]mp[r[\ie la Udriiu. +-au pus camaican pe...1, p[n[ a socoti ]mp[r[\ia s[ puie domnu. Atuncè, audzind boierii cee ce era s[ fug[, s-au bucurat =-au dat laud[ lui Dumnedz[u. Iar pe Duca-vod[ atunce nu l-au mazilit. +-au m[rsu de la Ceahrin la Bucure=ti, =i ]n Bucure=ti au triimis de l-au mazilit. Au vinit cu mazilia Costantin Br`ncovanul postelnicul ]n Bucure=ti, cu cealma ]n cap, f[r’ de veste, de nemic nu =tiè Duca-vod[, ]mpreun[ cu schimi-aga, s[-l duc[ ]n |ara Moldovei, =i-n locul lui s[ fie +erban logof[tul. Umblat-au Br`ncovanul postelnicul, nepotul lui +erban-vod[, ca s[ prindz[ pe to\i neprietinii lui +erban, s[-i \ie la-nchisoare, p[n-a vini +erban-vod[ cu domnia de la |arigrad. Dece pe Cup[re=ti, fiind greci, nu i-au putut lua de la m`na Duc[ivod[. Iar pe boierii muntene=ti carei era du=mani lui +erbanvod[, Staico p[harnicul =i cu al\`i, dac-au prinsu de veste, au f[cut cum au putut =-au fugit =-acee ]n Moldova. Iar pe Hrize =i pe al\i mul\i boieri muntene=ti au prinsu-i =i, dup[ ce au vinit +erban-vod[, pe to\i i-au omor`t cu grele =i cumplite mor\i. Iar Duca-vod[ au purces la scaonul s[u ]n Moldova ]n postul Cr[ciunului. 1
Loc gol ]n manuscrise.
63
Ion Neculce
La vremea lui Antonie-vod[, dup[ ce s-au ]ntorsu de la J[ravina vizirul =i cu hanul, coronit-au le=ii pe Sobe\chie craiu la vleato...1. +i dup[ ce l-au coronit, st[tut-au cu toat[ recipospolita de au ales pe un domnu mare le=escu, de l-au triimis sol la Poart[ pentru ]ntemeierea =i a=[dz[m`ntul p[cei ce au fostu f[cut la Jaravina. +-au trecut pen t`rgu pen Ie=i cu mare pofal[, =i i-au ie=it Antonie-vod[ ]nainte =i i-au f[cut mare cinste =i pofal[. +-au f[cut mult[ z[bav[ la |arigrad. T`rdziu s-au ]ntorsu la \ara lui. Antonie-vod[, m[car c[ era grec =i strein \[rigr[dean, dar era mai bun domnu dec`t un pementean, c[ nice un obiceiu r[u ]n \ar[ ]n dzilele lui n-au f[cut¡, ce ]nc[ =i c`te au g[sit de al\ii rele multe au l[sat. Numai la to\i domnii s[ afl[ c`te un musaip om r[u. A=è =i la Antonie-vod[ era o rud-a lui, anume Alixandru Ramandei, postelnic mare, grec sim[\¡, m`ndru, nebun, lacom. Trecè peste to\i, nu cuno=tè pre nime, av`nd trecere =i cinste de la Antonie-vod[. Dar ]nc[=i, pe cum v[d acmu, musaipii la domnu, nu numai streini, ce =i de a no=tri moldoveni, carei au cinste =i sunt aproape la domni, au ]ntrecut cu dzece p[r\i cu r[utatea =i neomenia pe Ramandiiu, c[ Ramandiiu nice un obiceiu r[u n-au ]ndemnat pe domnu s[ fac[, nice au f[cut. Iar ace=tie de pe acmu, c`te ciume =i r[ut[\i toate le-au scornit =i le-au f[cut, precum le-\i vidè la r`ndul lor ]nainte, c[ s-au ]ns[mnat tot anume la ce domnu s-au f[cut =i cine-au fostu musaipii. Fost-au =i ficiorii lui Antonie-vod[ dezmierda\i. F[r[ fric[ umbla prin \ar[, cu mul\i ficiori de maz`li, nebuni, str`n=i cu d`n=`i, de f[cè multe giocuri =i be\`i =i nebunii prin t`rguri =i prin sate boiere=ti, de lua femeile =i fetele oamenilor cu de-s`la, de-= r`dè de d`ns[le, ce nu numai a oameni pro=ti, 1
Loc gol ]n manuscrise. Sobieski a fost ales rege ]n anul 1674 (7182 de la „facerea lumii“). Aceast[ dat[ nu corespunde celei ar[tate de Neculce, dup[ care Antonie Rus[t s-a urcat pe tronul Moldovei la 7184. Autorul cronicii noastre ne previne ]n Predoslovie asupra eventualelor gre=eli de „veleaturi a anilor“.
64
Letopise\ul |[rii Moldovei
ci =i a oameni de frunte. Ce, de=i obliciè Antonie-vod[, ]nc[ nu le dzicè nemic =i nu-i certa cu cuv`ntul, ca un p[rinte ce le era. +i pentr-acie poate ]n os`nd[ mai pe urm[ Antonievod[ au c[dzut. C-au m[rsu boieri la Poart[ de l-au p`r`t prè tare la Poart[, cu multe n[p[=ti, ]n loc de bine ce au f[cut Antonie-vod[ \[r`i, de n-au scos nice un obiceiu r[u. Cu acestu fel de mul\[mit[ boierii i-au mul\[mit, c[ l-au ]nchis turcii, =i l-au b`tut, =i l-au c[znit¡ cu fel de fel de cazne. P[n’ =i tulpanuri sup\iri ]l f[cè de ]nghi\iè =-apoi le tr[gè ]napoi, de-i scotè ma\[le pe gur[. +i l-au f[cut de au dat 1000 de pungi de bani =i mai bine. +i dup[ ce l-au slobodzitu-l turcii s[ marg[ la cas[-= =i apropiindu-se de cas[-=, numai ce-au v[dzut c[-i arde =i casa; =i pu\intele odoar[ ce-i mai sc[pas[, mistuite ]n cas[, au arsu =i acele. Vede\i p[catul =i os`nda la ce aduce pe om la vreme de b[tr`ne\e: s[r[cie =i cazn[! C`t au mai tr[it, cu milostenie ]= \inè viia\a lui, =i ficiorii lui, la mare lips[, s[ hr[niè cu p[sc[ria ]n |arigrad. Dar =i boierii cee ce l-au p`r`t, ]nc[ nemic nu s-au mai ales de cas[le lor. L-Alixandru Buhu= hatmanul nemic nu i s-au ales de casa lui =i de ficiorii lui, care s[ vede =i p[n-ast[dzi. A=ijdere =i Miron Cost`n logof[tul, c`nd au pus Costantin Cantemirvod[ de i-au t[iat capul ]n Roman, ce-i poveste scris[ ]nainte la r`ndu. Dzicè =i str`ga ]n gura mare c[ nu-i vinovat cu nemic lui Cantemir-vod[ =i pere pe dreptate. Numai os`nda lui Antonievod[ ]l¡ gone=te, =i pentr-acee piere, c[ l-au p`r`t pe str`mb[tate. +i al\`i mul\i ca acesta. Dece bine-r fi, fra\ilor, s[ nu v[ ]ndesa\i a p`r] domni, c[-s st[p`ni =i pom[zanici a lui Dumnedz[u. M[car de v-ar¡ =i poronci domnul atunce, care-i st[p`nitor, ]nc[ din cele drepte s[ le mai ]mpu\ina\i, iar n[p[=ti s[ nu pune\i, c[ os`nda nu s[ iart[, nice trece pe mul\i. Am¡ v[dzut ]ndes`ndu-s[, pentru cinste s[ dob`ndeasc[, de p`r[scu domni =i s[ laud[ ]ntre d`n=ii, c[ s[ tem domni de d`n=`i, c[ =tiu bine a p`r]. Iar pe urm[, de cest fel de h[rnicie nice pe unul n-am v[dzut viindu la precopseal[.
65
Ion Neculce
CUPRINS
CAP. VIII
DOMNIA DUC{I-VOD{ CELUI B{TR~N A TRIA }N |ARA MOLDOVEI Vinit-au Duca-vod[ cu domnie ]n |ara Moldovei din |ara Munteneasc[ cu a trie domnie la vleato 7187. +-au intrat ]n Ie=i ]n =es[ dzile a lui dechevri, la Sfetei Neculaiu. Vinit-au =i c`\iva boieri muntene=ti aice ]n \ar[ cu Duca-vod[, de frica lui +erban-vod[, precum s-au scris mai sus. Atunce era greu ]n \ar[ pentru zaharale =i meziluri la drumul Cameni\`i =i cheltuial[ cu schimbatul pa=ilor din Cameni\[. Din Ie=i p[n-]n Cameni\[ era pustiiu ]nc[ din iernatul t`tar`lor din dzilele lui Dumitra=co-vod[. +i a=edzind slujitori ]n Tab[r[ =i ]n +tef[ne=ti, Antonie-vod[ \inè mezilul din +tef[ne=ti p[n-]n Cameni\[. Iar pe urm-au a=edzat oameni ]n Hotin =i-n Pererita. Viniè poghiazuri din |ara Le=asc[ la drumul Cameni\`i, de loviè pe turci =i pe negu\itorii ce mergè la Cameni\[, =i f[cè multe pagube =i str`c[ciuni. Iar[ dac[ s-au ]ntorsu solul de la Poart[, cel le=escu, ce trecus[ la Antonie-vod[, au ales loc Cameni\`i =-au hot[r`t toat[ Podolia s[ fie olat Cameni\`i: din Nistru de la Buceci p[n-]n Ocraina =i cu Ocraina cu tot p[n-]n Cehrin =i p[n-]n Vozie ]n gios au r[mas tot supt ascultarea turcilor. +-au ie=it mul\ime de ru=i dinluntru, din |ara Le=asc[, de s-au a=edzat ]n olatul Cameni\`i, de s-au f[cut sate =i raiè, de-u pus suba=i pen sate dup[ obiceiul lor. +i umbla turcii la le=i =i le=ii la turci f[r[ nice o grij[. Atunce =i-n Moldova s-au a=edzat slujitori pe la mez`luri =i pe la margine =i a s[ face =i slobodzii pe la Cern[u\i =i pe la Hotin. Iar[ ]n al doile an¡ au t[iat Duca-vod[ pe trii boieri, anume pe Vas`lie Gheuca vel-visternic =i pe Gheorghie Bogdan veljicnicer =i pe Lupul sulgerul, carei au fostu f[cut c[r\i hicleni, cu isc[liturile lui Dumitra=co-vod[, la orheieni =i la l[pu=neni, s[ s[ r[dice cu oaste, s[ marg[ s[ prindz[ pe Duca-vod[, cu toat[ casa lui, =i pre o sam[ de boieri a lui, =i cu izvod de ce
66
Letopise\ul |[rii Moldovei
mor\i s[-i omoare pe to\i. +i triimi\indu cartea acie cu Lupul sulgerul, ca cum vrè hi de la singur Dumitra=co-vod[, la c[pitanii de la acele \inuturi. Iar un c[pitan, anume Decusar[, dac-au ]n\eles ce scriè ]ntr-acea carte, s-au f[cut a triimite poronca la al\i c[pitani, iar pe de alt[ parte au =i vinit cum mai de s`rgu la Ie=i, de au m[rsu la Buhu= hatmanul de l-au ]ntrebat, c-o lui =tire este? Ce Buhu=, ne=tiindu nemic de aceste, ]ndat-au m[rsu la curte de au spus Duc[i-vod[. +i Duca-vod[ au triimis pe Gheorghi\[ Ciudin s[rdarul de au prinsu pe Lupul sulgerul cu acea carte viclean[. Iar Ghieuca =i Bogdan nu =tiè nemic. Ce cum l-au adus pe Lupul sulgerul la Duca-vod[, l-au ]ntrebat Duca-vod[ pe Lupul sulgerul c-o cui ]nv[\[tur[ au f[cut aceste. Iar el au spus c[ l-au triimis Gheuca =i Bogdan. +i ]ndat[ Duca-vod[ au triimis ni=te buluba=i cu simeni de i-au luat de pre la gazdele lor =i i-au ]nchisu-i. +i a doa dzi i-au scos la divan, ]ntre toat[ boierimea, =i ei nemic n-au mai putut s[ t[g[duiasc[ faptele lor, =i au spus drept c[ ei suntu vinova\i. Deci Duca-vod[ mult i-au mustrat =i au or`nduit pe Toader Flondor vel-arma= de le-au t[iat capeteli a tustrii dzua amiadz[dzi la f`nt`na denaintea por\`i domne=ti. +i ]n locul Gheuc[i au pus visternic mare pe Todera=co Ca[n]tacozono, ficiorul lui Iordachi celui b[tr`n. Fost-au giup`neasa Gheuc[i var[ primare cu doamna Duc[i-vod[, Nastasia, dar nemic nu i-au putut folosi. Iar[ dup[ ce s-au plinit 2 ani de domnie Duc[i-vod[, au m[rsu la |arigrad, la ]mp[r[\`e, av`ndu p`r[ cu +tefan-vod[, ficior Radului-vod[, pentru logodna ce f[cus[ cu fiic[-sa Catrina, c[, fiindu ficiorul Radului-vod[ grozav la fa\[, punè pricin[ =i nu vrè s[ i-o dè. Dece au r[mas ficiorul Radului-vod[ pe Duca-vod[ de la divanul ]mp[r[tescu. Atunce au cheltuit Duca-vod[ mul\i bani la Poart[, aproape o mie de pungi de bani. +i i-au dat turcii =i h[tm[nia Ocrainei, c[ftan, =i =lic, =i buzdugan, =i un tui. +i din |arigrad au purces depreun[ cu ficiorul Radului-vod[, ginere-s[u, cu 3 tuiuri =i cu buzdugan, de-l ducè ]naintea lui, cu mare alai intr`ndu ]n Ia=i. }ndat[=i s-au apucat de au f[cut mare =i frumoas[ nunt[. Triimis-au ]n toat[ \ara de au poftit pe toat[ boierimea =i
67
Ion Neculce
maz`limea de la mic p[n’ la mare, =i de alte c[pitenii, ce nu cu poronc[, =i cu poft[. +i dup[ ce s-au str`nsu cu to\`i la Ie=i, f[cutu-le-s-au oboroace tuturor de la domnie, de le da toate ce le trebuiè, de nu cheltuiè nime nemic. A=ijdere mai adus-au opt soli, 2 din |ara Munteneasc[, 2 din |ara Ungureasc[ =i 2 din |ara Le=asc[ =i 2 din |ara C[z[ceasc[ cè mare de piste Nipru, de au adus solii multe daruri =i frumoas[, de au ]nchinat Duc[i-vod[. S-au veselit 2 s[pt[m`ni cu feluri de feluri de muz`ci, =i de giocuri, =i pelivani, =i de pu=ci. +i giuca 2 dan\uri pen ograd[ =i pe uli\e, cu to\i boierii =i giup`nesele ]mpodobi\i =i to\i negu\itorii =i tot t`rgul. +i un vornic mare purta un cap de dan\u =i alt vornic mare alt capu de dan\u, ]mbr[ca\i cu =arvanele domne=ti. Numai mirili =i mireasa, fiindu ficiori de domnu, nu giuca ]n dan\u pe afar[, numai ce giuca boierii. C`t nu era nunt[, =i era minune. +i dup[ ce au nuntit, au mul\[mit solilor, =i s-au d[ruit bine =i s-au dus la \[r`le lor. Pe urm[ s-au g[tit =-au purces la Ocraina, la Nemirova. +i s-au str`nsu toat[ c[z[cimea acolo la Duca-vod[, la Nemirova. +-au ales din capete dintre d`n=ii =-au pus giudec[tori =i polcovnici =i sotnici =i le-u pus =i-n locul lui nemesnic, ]n loc de hatman, s[ le poarte de grije lor, anume Ene Gredinevici, om¡ slujit, =tiindu limb[ c[z[ceasc[, de neamul lui grec. +-au f[cut =i cur\i l`ng[ Nemirova, ]n marginea Buhului, =-au f[cut =i alte cur\i ]n marginea Nistrului, la |icanovca, ]mpotriva Sorocii. +i de-colo s-au ]ntorsu de toamn[ la Ie=i. +i st[p`niè Duca-vod[ =i Ocraina =i |ara Moldovei, domnu cu trii tuiuri. +i acolo, c`ndu au fostu la Ocraina, mult[ cinste au f[cut c[zacilor¡. Dup-acee m[rs-au ]n primblare la un sat a lui, ce este ]n \inutul Neam\ului, anume Pr[j[=tii, av`ndu =i cur\i acolo, cu toat[ casa lui, cu ginerii =i cu ficiorii lui =i cu toat[ boierimea =i curtea lui. +-au z[b[vitu acolo vro 2-3 s[pt[m`ni, ]mbl`ndu pe la v`naturi =i pe la alte sate a lui. Chematu-l-au ]n cinste =i un boier, anume Costantin postelnicul Ciobanul, la un sat a lui,
68
Letopise\ul |[rii Moldovei
anume la Sile=te, de l-au cinstit 2 dzile. +i a=è iar s-au ]ntorsu la Ie=i la scaon. Duca-vod[, vr`ndu s[ scoat[ banii ce cheltuis[ la Poart[ pentru h[tm[nia Ocraenei =i av`ndu =i cas[ grè, cu mare cheltuial[, =i nu cheltuiè ca un domnu dup[ putin\a \[r`i, =i vrè s[ cheltuiasc[ ca un craiu, =i v[dzind =i vicle=ugul boierilor celora ce i-au t[ietu-i, de cum era r[u de fel, ]nc[ mai r[u s-au f[cut =i mai groaznic asupra boierimei =i asupra \[r`i. Scos-au ni=te h`rtii pe \ar[, mari c`te de 6, de 8 ughi, =i c`te n-au ]mbr[cat pe fe\e le-au dat n[p[=ti pin sate. +i dup[ ce au dat tablele ]n visterie, au aruncat or`nduiele pe h`rtii de un galb[n 16 galbeni. Care luas[ h`rtie de =es[ galbeni ]i f[cè mai bine de o sut[. +i dac[ nu g[siè cu ce plini de la om, lua altuie pentru acela. +i pe unde era pustiiu, f[cè pe zlota= de pl[tiè de la cas[le lor. +i-i b[tè pe zlota=i cu buzduganul, de au omor`t vro doi, trii. Deci v[dzind c[ mor de buzdugan, au f[cut¡ un b[\¡ ]n optu muchii, de b[tè pe boieri =i pe zlota=i cu b[\ul. +i-i punè pe boieri d[jdi, =i-mprumuta peste putin\a lor, c`t¡ nu s[ mai putè pl[ti. C[ era boul 2 galbeni =i vaca un ughiu, =i istoviè zlota=ii tot. Nice cu odoar[li ce le z[loj`è pe la negu\itori. Ce era pline ]nchisorile de boieri =i grosurile de cei s[raci, de-i b[tè =i-i c[zniè cu capeteli pen garduri, =i le=ina\i de foame, =i b[rba\i =i femei. +i muriè prin grosuri. +i giup`nes[ s[race ]nc[ le lega la pu=ci =i le ]nchidè la simeni pentru bani. Pentr-acea vr[jm[=ie =i groaz[ ce-i umplus[ inema diiavolul de l[comie ce avè, ur`t-au to\i pre Duca-vod[. +i s[ ruga to\i lui Dumnedz[u s[-i m`ntuiasc[ de m`nule lui, =i-l bl[st[ma de la mic p[n’ la mare, de audziè slugeli lui cu orecheli. Atunce fugit-au mul\i boieri =i maz`li de groaza lui pentr-alte \[ri, de s-au pustiit cas[le. Tudos`e Dub[u vel-sp[tar au fugit ]ntr-o noapte din t`rgu din Ie=i ]n |ara Le=asc[. A=ijdere =i Savin Zmucil[ vel-medelnicer =i cu frate-s[u Gheorghi\[ postelnicul. +i i-au agiunsu gona=ii lepcani ]n codrul Her\ei, =i s-au b[tut cu d`n=`i, =i nu le-au putut¡ strica nemic[. +i Mo\oc
69
Ion Neculce
=i al\`i mul\i. Iar la anul, la vleato 7190, g[titu-s-au vizirul de oaste, s[ marg[ asupra nem\ilor. Vinit-au poronc[ =i la Duca-vod[ s[ marg[ ]n oaste. F[cut-au mare g[tire de oaste, c-au adus =i c`teva polcuri de c[zaci de la Ocraina, =i c[l[r[=ime, =i lefecii, =i curteni, =i h`nsari. +i pe \ar[ au or`nduit oameni de oaste, =i boieri, =i maz`li, c`te cu 10-12 slugi. +-au pus =i pe un Brah[ c[pitan de au f[cut un steag de oameni tot din v[taj`i boierilor =-a giup`nesilor celor s[raci. +-au purces cu toat[ oastea sa de aice din Ie=i ]n 20 dzili a lui april¡. Boierii =i \ara, to\i era bucuro=i s[ purceadz[ Ducavod[ ]n oaste, s[ h[l[duiasc[ de vr[jm[=ia lui. +i-l bl[st[ma to\i s[ nu s[ mai ]ntoarc[ de unde mergè. C[ =i atunce la purces, mult[ str`nsoare pentru r[m[=i\a banilor birului s[ istovasc[ boierii. +i nu putè istovi, c[ bani nu era nec[iuri, v`ndzare ]n vite nu era. Ce =i pre cale, p[n’ la Foc=eni, m[rg`ndu cu oastea, tot zapceituri era. Mergè ]ncet¡ =i f[cè oturace, c`te 5-6 dzile =i mai mult, la un loc¡, pentru t[tari, trec`ndu hanul cu t[t[r`mea pre la F[lciiu. Atunce multe jacuri au f[cut pen \ar[, slobodzindu-s[ t[tar`i prin sate =i pre la cas[le boiere=ti, p[n-au trecut ]n |ara Munteneasc[, m[rg`ndu la oaste. +i dac[ s-au strecurat t[t[r`mea di prin \ar[, =-apoi au trecut =i Ducavod[ pe la Foc=eni cu toat[ oastea lui. N-ar hi f[cut t[tar`i at`ta stric[ciune ]n \ar[ trec`nd, de-r hi dat Duca-Vod[ poclon deplin, pecum cerè. Numai Duca-Vod[ n-au vrut s[-i dè. R[mas-au camaicani ]n Ie=i Neculaiu Racovi\[ logof[tul =i P[lade sp[tarul =i Todera=co visternicul, carei, la purcesul Duc[ivod[, s-au sf[tuit cu o sam[ de boieri de cee ce au m[rsu cu domnia ]n oaste ca, de s-ar¡ mai ]ntoarce Duca-vod[, ei s[ nu vie cu d`nsul, c[ nice ei nu-l vor a=tepta ]n Ie=i, ce s[ vor duce s[-= prindz[ capeteli printr-alte \[ri, c[ nu-l mai pot s[tura. M[rg`nd Duca-vod[ cu oastea prin |ara Munteneasc[, au trecut peste munte pre la Logoj, pre la Timisvar, pre la Sarva=, pre la Sonnoc, ce este la apa ce s[ cheam[ Tisa, =i de acolo la Dun[re, la cetatea Buda. Au trecut Dun[rea pe pod din gios de Buda. }ntr-un c`mpu au agiunsu pe +erban-vod[ cu oastea, =i
70
Letopise\ul |[rii Moldovei
au vinit +erban-vod[ de s-au adunat cu Duca-vod[, iar vizirul cu oastea =i t[t[r`mea era ]nainte la Stonbeligrad1. Viziriul Kara Mustafa-pa=e atunce cu acee g[tire mergè anume s[ dob`ndeasc[ cetatea En`cul, ce este ]n marginea |[r`i Nem\e=ti, cu ]ndemnarea lui Tiuchiun-grof =i altor domni ungure=ti, ce ]ndemnas[ pe viziriul s[ marg[. Dece nem\`i, av`ndu veste de vinirea o=tilor turce=ti la En`c, au grijit cetatea cu oaste =i cu bucate. Sosindu vizirul cu oastea la En`c, au prinsu limb[, care au spus c[ cetatea Enecul este grijit[ foarte bine =i cu t[rie mare, nu o va pute dob`ndi. Iar cetatea Beciul este f[r’ de nice o grij[: nice oaste, nice bucate nu au sosit, numai cei de loc¡ ]n cetate. De va merge, pre lesne o va dob`ndi. Lu`ndu aceast[ veste, viziriul nemic l`ng[ Enec n-au z[bovitu, ce au =i purces cu oastea ]n sus, pre l`ng[ Dun[re, la Beci =i au t[b[r`t l`ng[ Beci. +i-n 5 dzile a lui iiulie au ]nceput a bate din tunuri. }mp[ratul nem\escu era cu o=ti atunce ]ntr-alt[ parte, de s[ b[tè cu al\i megie=i a s[i, iar ]n Beci era numai un ghin[ral, anume Sterimbeg, cu 25.000 de nem\i. +i au z[b[vit¡ turcii pregiur cetatea Beciului din 5 dzile a lui iiulie p[n[ ]n 2 dzile a lui septemvrie. +i nep[r[sit¡ da din tunuri, cum =i din cetate s[ ap[ra b[rb[te=te. +i era ]n mare str`nsoare cei din cetate, c`t era ]n cump[n[ de pieire, neviindu-le agiutor¡ nice de o parte, p[n’ ce au vinit Sobe\chi, craiul le=escu, cu oaste =i au b[tut pe turci =i au m`ntuit cetatea Beciului de n[vala turcilor. +i ]ntorc`ndu-s[ viziriul f[r’ de nice o izb`nd[, l-au zugrumat ]n Beligrad =i i-au dus capul la ]mp[r[\`e. C[ el s-apucas[ c[ va aduce cheile cet[\`i la ]mp[r[\ie, a Ian`cului, apoi =i a Beciului, iar Dumnedz[u nu i-au agiutat¡ dup[ sime\ia lui. Ce au r[mas |ara Nem\asc[ pr[dat[ =i ars[, c`t numai p[m`ntul au r[mas pe urma lor. Dac[ s-au ]ntorsu oastea turceasc[ de la Beci, au vinit la Buda, =i pogor`nd =i oastea le=asc[ pe Dun[re ]n gios la Hostrohon. Iar turcii s-au sime\it =i s-au ]ntorsu ]napoi =-au lovit¡ pe le=i, =i le=ii, fiindu netocmi\i, nu i-au putut sprej`ni 1
Probabil acela=i cu Belgrad.
71
Ion Neculce
=-au ]ndreptat ]napoi a fugi. Atunce au pierit ficiorul hatmanului poln`e =i al\`i mul\i, =i aproape era s[ piar[ =i craiul Sobe\chi. Numai n[rocirea lui au fostu c[ l-au t`mpinat ni=te polcuri de husari, de l-au mai r[tuit, p[n-au agiunsu =i pedestrimea. Nem\`i dece iar i-au ]nfr`nt pe turci, =-au r[mas izb`nda la cre=tini, iar cu mare sc[dere o=tii le=e=ti. +i p[n-a vini pieirea vizirului =i z[b[vind la Buda, nice pre domni acestor \[ri nu vrè viziriul s[-i las[ s[ vie ]nainte. P`r`tus-au atunce Duca-vod[ cu +erban-vod[ la vizirul pentru o som[ de bani, ce au r[mas la Duca-vod[, a |[rii Muntene=ti, c`ndu au fost domnu ]n |ara Munteneasc[. +i l-au r[mas +erban-vod[ pe Duca-vod[ s[ pl[teasc[ to\i banii la visteria ]mp[r[teasc[. Dece lu`ndu-=i dzuoa bun[ Duca-vod[ atunce de la vizirul, s[ vie ]n \ar[, au l[sat z[log la vizirul pentr-acei bani pe Apostol Catargiul vel-comis =i pe T[nase de Soroca, p[n-a triimite banii. +i Duca-vod[ au purces ]n gios, de au vinit la \inutul Putnei, la satu la Domne=ti, iar[ doamna cu casa lui au l[sat-o ]n Foc=eni. C[ fugis[ doamna din Ie=i mai nainte, de le=i, la Br[ila =i i-au ie=it Duc[i-vod[ ]nainte la Foc=eni. Vizirul ]nc[, dac-au purces Duca-vod[, ]nc[ i-au vinit sconcenie, pecum scrie mai sus, de au pierit, iar boierii care era z[log atunce, perind vizirul, atunce au fugit. Ce n-au vinit la Duca-vod[, ce s-au dus ]n |ara Ungureasc[, c[ le-au fostu cas[le acolo, cu al\i boieri ce pribegis[ din Moldova. De la Domne=ti, Duca-vod[ scriè la camaicani, la Neculai R[covi\[ vel-logof[t¡ =i la Todera=co vel-visternic =i la alt[ boierime, s[ ias[ din Hangu din bejenie, s[ marg[ la d`nsu la Domne=ti, s[ nu s[ team[ de le=i, c[ le=ii sunt ni=te t[lhari. Iar boierii, cum i-au v[dzut cartea, ]ndat¡ au f[cut p[t[=ti =i au fugit pe potic[ ]n |ara Ungureasc[, ]n Giurged¡, cu toate cas[le lor, ca s[ nu mai dè ]ntr-ochi cu Duca-vod[. Iar[ c`nd =-au luat dzioa bun[ Duca-vod[ =i cu +erbanvod[ de la veziriul, =i i-au ]mbr[cat veziriul cu caftane, au fost dzic`nd +erban-vod[ Duc[i-vod[: „Iac[ ]n |ara Moldovii s[ aude c[ au ie=it le=ii. Blem pe la mine, c[ ]\i este =i doamna la
72
Letopise\ul |[rii Moldovei
Br[ila, =i-i =idè c`t[va vreme acolo, =i te voi griji de conace, =i p[n[ vii vidè cum a mai fi. +i de acolo te vii putè chivernisi =i vei merge cu temei“. Iar el n-au vrut s[ fac[ a=è, pe cum ]i dzice +erban-vod[, =i au trecut Dun[rea ]n ceasta parte, de au vinit pin |ara Ungureasc[, de au m[rsu pe la Apafi Mihai, craiul ungurescu, la Biliigrad. +i i-au f[cut craiul mas[ frumoas[ Duc[i-vod[, =i l-au cinstit tare, =i au giucat am`ndoi =i cu to\i boierii. +i craiul ungurescu ]nc[ ]i spune Duc[i-vod[ s[ vie ]n |ara Moldovii, c[ au vinit ]n \ar[ alt domnu de la le=i, ce s[ a=tepte acolo la d`nsul, =i-i va da de toate ce i-a trebui, sau, de a vrè, s[-i dè c`teva mii de c[tane, s[-l pitreac[ p[n[ la scaon. +i el nici a=e n-au priimit. +i purceg`ndu de acolo =i agiung`ndu la Cotele, l`ng[ Bra=ov, o sam[ de boieri a Duc[i-vod[, c[rora le era giup`nesele ]n |ara Munteneasc[ cu doamna =i era la un sfat cu ceielal\i boieri din Moldova, cu caimacamii, sf[tuiè pe Duca-vod[ s[ treac[ de la Bra=ov ]n |ara Munteneasc[, g`ndind c[-= vor apuca giup`nesele =i s[ vor ]nchina la le=i cu ceielal\i boieri, ce era caimacami. Iar[ Miron logof[tul =i cu Buhu= hatmanul =i cu Costantin postelnicul Ciobanul, fiind mai aproape de casa Duc[i-vod[, n-au priimit acel sfat s[ treac[ de la Bra=ov ]n |ara Munteneasc[, dzic`ndu: „Dac[ n-am m[rsu pin |ara Munteneasc[, c`ndu ne ]mbiè +erban-vod[, iar de aice ce s[ c[ut[m? Ce mai bine este s[ mergem drept pe Oituz, =i dac[ vom vidè c[ n-om putè merge la Ia=i de r[ul le=ilor, noi om lua pe Trotu= ]n gios =i om merge la Foc=ani“. +i pe acel sfat au purces =i au ie=it¡ pe Oituz. Deci oastea Duc[i-vod[, fiindu sup[rat[ de la Svetii Gheorghie p[n[ la Svetii Nicolai, s-au =i r[sipit, carii ]ncotro au putut, pre la cas[le lor. +i au r[mas¡ numai doao steaguri de lipcani =i pu\inei siimeni. Deci la Ia=i n-au avut cu cine merge =i au luat ]n gios de s-au dus la Domne=ti. Boierii carii sf[tuiè pe Duca-vod[ de la Bra=ov s[ marg[ pin |ara Munteneasc[, dac[ au v[dzut c[ nu le ascult[ sfatul lor, ei s-au r[zle\it de Duca-vod[, de la Bra=ov, =i s-au cobor`t ]n |ara Munteneasc[, de =-au g[sit giup`nesele acolo, dup[
73
Ion Neculce
cum le era sfatul cu ceielal\i boieri, c`nd au purces din Ia=i la oaste, ca s[-l p[r[sasc[ pre Duca-vod[, s[ nu-l mai vadz[ ]n ochi. Anume Gavrili\[ Costachi vel-vornic =i Ion Racovi\[ velp[harnic =i Gheorghi\[ tretii-logof[t =i al\ii s-au dus ]n |ara Munteneasc[, pecum mai sus s-au scris. Viindu veste ]n |ara Le=asc[ precum craiul Sobe\chii =i cu nem\ii au b[tut pe turci la Beciu, au =i ]nceput a s[ slobodzi poghiazuri ]n Podolia, ]n raiaoa turceasc[, a t[iè =i a robi pe turci. Deci turcii, c`\i au putut prinde de veste, au fugit =i s-au ]nchis ]n cetate ]n Cameni\[, iar prostimea, satele, s-au r[sipit carii ]ncotro au putut. +i au ]nceput a s[ slobodzi t[lh[rit =i ]n Moldova =i Br[ne=tii de la Cern[u\i, =i au ]nceput oamenii de la c`mpu a s[ bejeni spre munte. Atunce boierii caimacami ]= f[cè spaim[, mai mult ei dec`t al\ii. }= g[sis[ vreme de au sp[riiat pre doamna Duc[i-vod[, de au fugit ]n gios la Br[ila. +i au fugit =i boierii la munte, s[ nu mai dè ochi cu Duca-vod[, s[-=i mai dè sama de at`ta mul\ime de r[m[=i\[ ce le era asupr[, precum mai sus s-au scris. Atunce =i oamenii carii era ]nchi=i c`te de un an =i mai bine pe la t`rguri =i grosuri s-au slobodzit =i au dat laud[ lui Dumnedzeu. R[dicatu-s-au Petriceico-vod[ din |ara Le=asc[ cu boierii carii era pribegi cu d`nsul, =i au vinit cu oaste ]n Moldova. +i s-au cobor`t Petriceico-vod[ la Suceav[ cu Demide\chii =i cu Cone\chii =i cu pu\inte oaste c[z[ceasc[, s[ iè Moldova, s[ marg[ s[ bat[ Bugeacul, fiindu t[tar`i du=i ]n oaste la Beciu. +i de la Suceav[ s-au cobor`t Petriceico-vod[ la Ia=i =i au triimis pe Savin medelniceriul Zmucil[, carele pe urm[ au fost =i ban, =i pre al\ii prin bejenii, de scotè oamenii la oaste, pe moldoveni, pe unii de voie, pe al\ii de nevoie. +i s-au dus ]mpreun[ cu c[zacii =i cu Cone\chii ]n Bugeac, iar Petriceico-vod[ au r[mas ]n Ia=i. Deci tot t[iè =i arde ]n Bugeacu t[tarcele cele burduhoas[, le spinteca =i punè copii pin pari, =i slobodziè robii de pin obezi, =i-i lua cu bucatele cele t[t[r[=ti, =i aducè duiumuri multe, c`t nu mai putè s[ le iè sama. C[ nu avè cine
74
Letopise\ul |[rii Moldovei
s[ le stè ]mpotriv[. +i a=è au umblat c`t[va vreme, ardzindu =i stric`ndu Bugeacul. Duca-vod[, dac[ s-au a=edzat ]n Domne=ti, au triimis pe Buhu= hatmanul de au b[tut pre ni=te adun[turi ce era cu Vasilie H[b[=escul. S[ str`nsese multe c[pitenii =i oameni de \ar[ la Movileni, ]n malul Siretiului, despre Tecuci. +i era =i aceie merg[tori la Bugeac. +i i-au r[sipit, c`t nu s-au putut apuca de nemic[. Petriceico-vod[, dac[ au sosit ]n Ia=i, ]ndat[ au slobodzit poghiaz c[zaci =i le=i, cu Demide\chii =i cu Costantin Turcule\ polcovnicul =i cu Bainschii s[rdariul, s[ marg[ s[ lovasc[ pre Duca-vod[ la Domne=ti. +i purceg`ndu poghiazul din Ia=i, au mersu pre Siretiu ]n gios, =i luundu mazili =i c[pitani =i slujitori =i pre cine afla pin \ar[, s[ se ]ngloteasc[ c`t de mul\i. Duca-vod[, ]n\[leg`ndu c[ vine poghiaz pe Siretiu, s-au sf[tuit cu boierii cum vor face. Buhu= hatmanul sf[tuiè s[ s[ coboare Duca-vod[ din Domne=ti la Foc=ani, la margine, c[ este mai f[r[ de grije, =i s[ vor g[si =i slujitori ]n lefe, dac[ ar trebui, c[ ]n Domne=ti este cu grije. Doamna Duc[i-vod[ ]nc[ vinis[ de la Br[ila ]n Foc=ani. Iar Miron logof[tul au sf[tuit s[ nu s[ clinteasc[ nic[iri din Domne=ti, c[ aceie ce vin sunt ni=te t[lhari. „Ce putere au ei s[ vie asupra m[rii tali? S[ nu d[m locul, c[ p[m`ntul acesta este fr[m`ntat cu s`ngele mo=ilor =i a str[mo=ilor no=tri!“ +i cu acest sfat ]n=el[toriu nu s-au cl[tit Duca-vod[ din Domne=ti, ce au f[cut c[utare slujitorilor siimenilor, =i s-au aflat numai =esedz[ci de siimeni. +i i-au b[gat ]n curte, c[ p[n[ atunce era denafar[. Era =i lipcani, optdz[ci de oameni, la doao steaguri. Aceasta au fost luni, ]n dzioa de agiunul de Cr[ciun. +i au trimis Duca-vod[ doispr[dz[ci lipcani cu Muharecico, c[pitanul lor, ]n sus spre R[c[ciuni, de straje. +i a doa dzi era s[ marg[ =i hatmanul, ]n dzioa de Cr[ciun, cu ceielal\i lipcani ]ntru ]ntimpinarea poghiazului. Iar sosindu poghiazul la R[c[ciuni ]ntru acè sear[, au prinsu pre lipcani acolo ]n R[c[ciuni =i i-au t[iat pre to\i. Numai unul au sc[pat =i, viind noaptea s[ dè =tire, au dat piste
75
Ion Neculce
ni=te oameni la Cop[ce=ti, pe apa Trotu=ului. +i d`ndu-i un om s[-l duc[ la Domne=ti, el l-au dus pintr-o dumbrav[, r[t[cindu-l p[n[ ]n dzio. +i c`nd au sosit lipcanul drept Domne=ti pin dumbrav[, atunce =i poghiazul au fostu agiung`ndu la curte ]n Domne=ti f[r[ de veste. +i ]ncungiur`ndu curtea, era s[ intre pe poart[ un rohmistru ce viniè ]nainte. Ce ]nt`mpl`ndu-s[ ]n poart[ un buluba=e, anume Cerchez¡, au v[dzut c[ sunt le=i, =i au dat cu pu=ca =i au lovit pre acel rohmistru, de nu s-au mai cl[tit. +i au apucat¡ poarta de o au ]nchis siimenii cu mare greu, c[ n[v[lis[ le=ii la poart[ s[ intre. Duca-vod[ atunce =edzus[ la mas[. Lipcanii, luund banii de lefe, era to\i la gazda rohmistrului, de le ]mp[r\iè lefele. Au plecat fuga cine ]nc[tro au putut, s[ scape caii lor pre la gazde prin sat; n-au apucat s[ s[ ]nc[l[redze. Miron logof[tul =idè cu Duca-vod[ la mas[ =i cu Costantin postelnicul, iar Buhu= hatmanul era la o cas[ departe de curte, mai ]n gios. +i dac[ au audzit g`lceava la curte, numai cu Dediul s[rdariul =i cu vreo cinci, =ese lipcani, ce sc[pas[ c[l[ri, =i au purces spre curte. Ce timpin`ndu-s[ cu c[zaci =i cu le=i, n-au putut r[zbi spre curte, =tiindu c[ ]n curte era slujitori siimeni =i curtea lui vod[ =i s[ vor ap[ra. Ce =-au ]ntorsu giup`neasa de au fugit ]n lunc[ cu sania, iar el, h[r[\indu-s[ oarece, au dat dos, oarece sprejenindu-s[ =i le=ii cu moldovenii a-i goni. +i nemic[ nu le-au stricat, c[ nice gona=ii nu prè ]ndr[zniè. Au triimis hatmanul ]n Foc=ani la doamna pre Manolachi sulgeriul, s[ dè bani s[ fac[ oaste de acolo, din Foc=ani, =i s[ vie la d`nsul, s[ marg[ s[ s[ bat[ cu le=ii, s[ poat[ face vreo izb`nd[. +i dac[ au m[rsu Manolachi la doamna, n-au pus s[ str`ge ]n lefi nescai slujitori, ce au =i-nc[lecat +tefan-vod[, ginerele Duc[i-vod[, cu ni=te siimeni =i cu slugi de pe la boierii ce era cu doamna. +i ]ntr-acea noapte au vinit la hatmanul ]n Z[br[u\i, la +olde=ti. Iar[ hatmanul, dac-au v[dzut pe ginerele Duc[i-vod[, numai ce s-au ciudit pentru ce au vinit. C[ el vrè s[ marg[, cu gloata ce era, s[ de r[zboiu cum ar¡ hi putut, iar cela vrè fi st[tut ]n laturi, =i l`ng[ d`nsu vrè r[m`nè ceie ce vinis[ hatmanului ]ntr-agiutor.
76
Letopise\ul |[rii Moldovei
Purces-au cu to\`i din Z[br[u\i =i au m[rsu de noapte ]n Cornul Dumbr[vii, dreptu Domne=ti. Ce n-au vrut s[ lovasc[ noaptea, tem`ndu-s[ s[ nu r[puie oameni, ce au socotit s[ a=tepte p[n-]n dzuo, s[ vadz[ cine sunt. Iar ne]ndr[znindu-le, s[ va ]ntoarce =i va str`nge oaste, =tiindu c[ ]n curte era 60 de siimeni =i boierina=i de curte =i alt[ gloat[. S[ vor ap[ra c`teva dzile, c[ =i bucate =i hran[ de cai =i iarb[ de pu=c[ de agiunsu avè. +i dac[ s-au f[cut dzu[, s-au apropiet¡ prin arini, l`ng[ sat, pe din gios de curte, ]ntr-o r`p[, =i au ie=it de au prinsu limb[ pe un celednic leav. +i acela au spus c`te steaguri sunt de c[zaci =i c`te-s de le=i =i de moldoveni, de to\i ca 500 de oameni. Le=ii sta denaintea cur\`i \iindu caii de fr`u, c[ avè grije de Buhu=, s[ nu vie cu t[tar`i s[-i lovasc[. Hatmanul Buhu=, v[dzindu-i c[ stau stoli\i, au scos pre Dedul s[rdarul cu vro 20 slujitori ai lor, de-au m[rsu spre oastea le=ilor, ca doar ar¡ ]nc[lica =i s-ar slobodzi asupra lor. +i atunce, dep[rt`ndu-s[ de l`ng[ curte, s[ dè n[val[ =i hatmanul cu ai s[i, s[ apuce dispre curte =i, ie=indu =i cei din curte, s[ vor bate cu le=ii. C[ ceelalt[ gloat[ de \ar[, ce era luat[ cu des`la ]n poghiaz, era to\i gata de fug[, c`t ar vidè pre hatmanul. Ce m[rg`ndu Dedul s[rdarul p[n-aproapi de d`n=ii, au ]nc[lecat numai trii in=i den gloata le=ilor =i le-au ie=it ]nainte, ]ntreb`ndu-i ce caut[. Dedul s[rdarul au r[spunsu ]n limb[ turceasc[, iar ei au dzis: „V[ =tim noi cine sunte\i; mai bine s[ vini\i s[ fim¡ tot de unii“. +i s-au ]ntorsu ]napoi la ai s[i, iar temeiul lor, a le=ilor, sta necl[tit ]naintea cur\ii. Hatmanul ]nc[ s-au dat ]n giosu spre g`rl[, triime\indu s[-i mai vie agiutor, =i dece s[ vie asupra le=ilor anume, c[ siimenii din curte vor sta pentru domnu. Iar ei, cum s-au cl[tit hatmanul de acole, au =i deschis porti\a, de s-au ]nchinat la poghiaz un buluba=, anume Dedul, nice de o nevoie, nice de o str`nsoari, numai de vicleni ce era. +i intr`nd le=ii =i c[zacii =i moldovenii, au luat pre Duca-vod[ =i pe al\i boieri, pre to\i dezbr[c`ndu-i, i-au l[sat cu peile goale. +i s-au ]ntorsu poghiazul cu dob`nd[ =-au dus pe Duca-vod[ ]n |ara Le=asc[, =i acolo au murit. +i c`ndu-l duce pe drum, ]l puses[
77
Ion Neculce
]ntr-o sanie cu doi cai, unul albu =i unul murgu, =i cu hamuri de teiu, ca vai de d`nsul. Oc[ri =i sud[lmi, de audze cu urechile. S-agiung`ndu la Suceav[, la un sat, anume...1, au poftit pu\intel lapte s[ m`n`nce. Iar femeia gazda i-au r[spunsu c[ „n-avem lapte s[-\i d[m, c-au m`ncat Duca-vod[ vacili din \ar[, de-l va m`nca viermii iadului cei neadormi\i“. C[ nu =tiè femeia acie c[ este singur el Duca-vod[. Iar Duca-vod[, dac[ au audzit c[ este a=è, ]ndat-au ]nceput a suspina =i a pl`nge cu amar. C[ el s[ \inè =i vorovè ]n casa lui, de s[ ispitè s[ fie craiu ]n |ara Ungureasc[, =i un ficior a lui ]n |ara Moldovei domnu, =i altul ]n |ara Munteneasc[, =i ginere-s[u hatman ]n Ocraina. C[ el ]=i \inè lucrul pre sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu \inè. +i c`nd ie=è afar-]n n[rod, tot posomor`t c[uta, ca s[-i iè oamenii de fric[. C[ el apucas-]nv[\[tur[ de la Vas`lievod[ fiindu c[m[ra= mare la Vas`lie-vod[. Era om nu prè nalt =i gros, burduhos =i b[tr`n. Numai ]= cernè barba. Pe at`ta s[ cuno=tè c[ n-are ac[tare minte sau frica lui Dumnedz[u. +i ce g`ndè el s[ fac[ =i la ce s[ ispitiè, =i la ce l-au adus p[catul =i os`nda de la Dumnedz[u! +i a=e l-au dus pe Duca-vod[ ]n |ara Le=asc[, de au murit acolo. A=e =-au agonisit de l[comia banilor, ce avè. Era un boier¡, anume Ursachi, bogat ]ntr-aceast[ \ar[ a noastr[, de, c`ndu vinè birul de la ]mp[r[\ie, de multe ori, c`ndu era ]n grab[, ]l ]nc[rca de la casa lui =i-l pornè la Poart[, =i mai pe urm[ lua de la \ar[. +i nu l-au putut s[-l rebde Ducavod[ pe acel boier¡, precum suntu mul\i pentr-alte \[ri boieri boga\i. Ce den domnia a doa au ]nceput a s[ acolisi de d`nsul =-a-l pr[dare, =i neput`nd r[bda Ursachi pe Duca-vod[, l-au p`r`t =i la Poart[, pecum mai sus s-au pomenit. Iar mai pe urmacmu, =tiind Duca-vod[ pe Ursachi c-au avut g`lceav[ c-un negu\itor mare din |ara Le=asc[, anume B[l[ban, =i giudecat[ acolo ]n |ara Le=asc[, mult[, pentru ni=te bude, tr[m[s-au Ducavod[ la acel B[l[ban, de au vinit ]n \ar[ de au p`r`t pe Ursachi. 1
Loc gol ]n manuscrise.
78
Letopise\ul |[rii Moldovei
+i i-au f[cut str`mb[tate lui Ursachi, c[ l-au dat r[mas s[ de lui B[l[ban vro patru, cinci sute de pungi. +i a=è i-au luat tot =i l-au ]nchis ]n temni\[ cu t[lharii. +i-l scotè ]n toate dzileli de-l b[tè la talpe, p[n’ i s-au zg`rcit vinele =-au r[mas olog p[n’ la moartea lui. +i la moartea lui, din cè bog[\ie mult[ n-avè cu ce-l griji. Au v`ndut un sat la Bac[u, anume F`nt`neleli, de l-au grijit. A=è au f[cut Duca-vod[ lui Ursachi, =i pe urm[ i-au pl[tit Dumnedz[u =i Duc[i-vod[. Fost-au =i trii semne mari ]n dzileli Duc[i-vod[, c`nd au purces la Beci. C[ s-au ar[tat o stè pe cer cu coad[, de s-au v[dzut multe dzile. M`nca =i lupul oameni. Fost-au =i cutremur prè mare. C[dzut-au atunce =i turnul cel mare din cetatea Sucevei, ce-i dzice turnul Nebuis[i. Iar[ doamna Nastas`ia a Duc[i-vod[, dup[ ce-au luat le=ii pe Duca-vod[, è au r[mas deodat[ ]n |ara Munteneasc[. +-au umblat mult pentru Duca-vod[, ca s[-l r[scumpere de la le=i. +i-l negu\as[ cu le=ii drept 70 de pungi de bani, s[ dè le=ilor =i s[-l las[. +i triimi\ind banii pen |ara Ungureasc[, i-au poprit ungurii cu-ndemnarea lui +erban-vod[, tem`ndu-s[ c-a ie=i =i l-a sminti din domnie Duca-vod[. Atunce era ]n Leov slobod =i oblicind c-au poprit ungurii banii, l-au lovit cataroia de voie rè =-au murit ]n loc. Iar[ doamna Duc[i-vod[, v[dzind a=è, s-au dus cu toat[ casa ei la |arigrad. A=è au ]nceput a o apuca datornicii, unii de o parte, al\`i de alta, cu feluri de feluri de priceni, =-a o ]ngrozi, =-a o ]nchide, =-a o j[cui, care cum putè, agiung`nd-o os`nda cre=tinilor. Care mai pe urm[ au vinit =i mai la mare os`nd[ =i ocar[, c-au am[git-o un grec, de s-au m[ritat dup[ d`nsul. Av`nd è doi ficiori =i patru fete, n-au socotit cinstea ei, c[ era mai mult b[tr`n[ dec`t t`n[r[. +i dup[ ce-au m[rsu dup-acel grec, au am[git-o de-au dat bani =i odoar[ c`te-[a]u mai avut, de-au dat turcilor de l-au pus beiu la Mana. +i au mai =[dzut vro s[pt[m`n[ cu d`nsa, p[n’ =-au f[cut cheful, =i s-au dus la Mana, dzic`nd c-a duce-o =i pe d`nsa. +i a=è vro doi, trii ani au =[dzut
79
Ion Neculce
CUPRINS
acolo =i n-au mai triimis la d`nsa s[ o iè, p[n’ s-au hainit =i el de la turci. Iar è, la b[tr`ne\e, au r[mas =i s[rac[, =i oc[r`t[ de voroava oamenilor, =i cu o cas[ plin[ de copii. A=è au pl[tit =i Dumnedz[u Duc[i-vod[, pe cum au f[cut =i el altora. CAP. IX
DOMNIA A DOA A LUI PETRICEICO-VOD{ DE LA LE+I Petriceico-vod[, dup[ ce-au ]n\eles c-au b[tut pe turci la Beci, s-au scobor`t cu moldovenii pribegi =i cu pu\intei le=i ]n t`rgu ]n Suceav[ =-au ]nceput a str`nge pe boieri, pe unii de nevoie, al\ii viniè de bun[ voie. +i de-acolo s-au scobor`t la Ie=i =-au triimis poghiaz de au luat =i pe Duca-vod[. +-au triimis =i moldoveni ]n Bugeag, cu pu\intei c[zaci cu Cone\chie, a pr[da =-a str`ca, de pecum le-i obiceiul moldovenilor gata la jacuri, dup[ cum s-au pomenit mai sus la domnia Duc[i-vod[. Deci ]n scurt[ vreme au nemerit =i t[tar`i de la Beci la Bugeag =i v[dzind de[a]t`ta stric[ciune ce le-au f[cut moldovenii =i c[zacii, datu-le-au mare r[zboiu moldovenilor =i c[zacilor. Dece moldovenilor1, cum sunt gata la jac =i gata =i la fug[, ]n scurt[ vreme au ]nceput a s[ r[s`pi ]n fug[, de au perit ca vai de d`n=`i, =i ]n Prut s-au ]necat. Iar c[zacii, cu tab[ra legat[, au trecut peste Nistru. Deci t[tar`i au pr[dat =-au t[iat ]n \ar[ c`t le-au fostu voia. Iar Petriceico-vod[, v[dzind c[ n-are cu cine s[ stè, s-au ]ntorsu din Ie=i iar la Suceav[, =i-n\eleg`nd c-au pus turcii domnu pe Dumitra=co-vod[ Ca[n]tacozino, luat-au =i el miere =i vin, vaci =i boi, turme de oi, ce-au putut apuca, =i s-au dus ]n |ara Le=asc[. +-au st[p`nit =i el, de la le=i, de la noiemvri p[n’ la f[urar. Bogat bine =i folos au r[mas \[r`i =i de la Petriceico-vod[, prad[ =i foamete mare! +i s-au dus =i din boieri cu d`nsul: Miron Cost`n vel-logof`t =i Apostol Catargiul vel-comis =i Ilei Dr[gu\escul s[rdariul =i Savin Zmucil[ medelnicer =i frate-s[u Gheorghi\[ =i al\ii. 1
}n manuscrisul 53, „moldovenii“ (a=a cere construc\ia frazei).
80
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
CAP. X
DOMNIA A DOA A LUI DUMITRA+CO-VOD{ CA[N]TACOZINO LA VELET 7192 }n\eleg`nd turcii de ce s[ lucreadz[ ]n Moldova, cum au luat pe Duca-vod[ le=ii, au pus domnu pe Dumitra=co Ca[n]tacozino. +i viind la G[la\i, r[pedzit-au c[r\i ]n toate p[r\ile, s[-= vie cine= la locurile sale, c[ de la puternica ]mp[r[\ie sunt to\i ierta\i, oricine ce gre=al[ ar hi f[cut. Dece cine de pe unde au fostu =-au audzit, de pen |ara Ungureasc[ =i din |ara Munteneasc[, to\i au vinit, f[r’ c`t numai Buhu= au r`mas ]n |ara Munteneasc[. +i cei din |ara Le=asc[ n-au vinit, au mai z[b[vit =-au vinit la domnia lui Cantemir-vod[. Dece viind domnia ]n Ie=i =-a=[dzindu-s[ ]n scaon, era mare foamete, c[ fuses[ \ara toat[ bejenit[ =i nu putus[ oamenii ara =i nu s[ f[cus[ p`ne. Era oameni tot le=ina\i =i mor\i pe drumuri =i pe uli\i, c`t s[ m`nca om pe om. Poghiazuri din |ara Le=asc[ totdeuna s[ slobodziè de str`ca =i pr[da. T[lh[ret mult era. De la Cotnar ]n sus era \ara pustie. Peste Prut p[ziè joimirii drumul Cameni\`i, de j[cuiè. T[tar`i f[cè mare g`lcevi pentru prada lor. Ce viind f[rman la hanul de la Poart[, s-au a=edzat. P`ne aducè oamenii de pen |ara Ungureasc[ =i de la t[tari, c`te pu\intè. }n Ie=i era mare nevoie, c[ trecè pa=i la Cameni\[ cu haznale =i cu zaharale, =i nu era harnici s[-i grijasc[ de bucate =i de cai. +i umbla turcii s`nguri pe la gazdele boierilor de le lua caii. Atunce domnul muntenescu +erban-vod[ au ]nc[rcat p`ne de a lui, arat[ cu plugurile lui, c`teva sute de car[, de-au dus-o la Cameni\[, av`nd poronc[ de la-mp[r[\ie. Oamenii ]n t`rgu ]n Ie=i ardè cur\ile boierilor =i ogr[dzile =i-a altora, de-au arsu t`rgul mai gium[tate, c[ nu era cine s[ aduc[ lemne. Viteli era scumpe, mierea era scump[, g[ineli mai nu era ]n \ar[. G[ina c`te un leu, oul c`te un potronic, oca de untu c`te doi or\i b[tu\i =i un zlot, oca de br`ndz[ c`te doi potronici. Bani ie=is[ mul\i ]n \ar[, dar bucate nu era.
81
Ion Neculce
Iar[ c`nd au fostu ]n al doile an¡ a domniei, ]nceput-au a vini mul\ime de taberi de car[ t[t[re=ti cu m[laiu de v`ndut ]n Ie=i. Dece Dumitra=co-vod[ pus-au de au f[cut mier\a mare =-au pus de au str`gat crainecul s[ nu cumpere nime p[n-]n trei dzili, c[-l va ]n\epa care va cump[ra. +i a=è au rumtu pre\ul mir\`i c`te un leu b[tut, =i peste doo, trei s[pt[m`ni s-au scobor`t mier\a =i la zlot. Dece au ]nceput s[racii oameni a s[ s[tura. Numai era greu, c[ muriè, c[ era h[mnisi\i. Chemat-au Dumitra=co-vod[ de c`teva ori s[ vie ]n \ar[ pe Buhu= hatmanul, fiind om harnic la o=tire =i trebuitor la acee vreme. Dar el, v[dzind vremili nea=[dzate ]n Moldova =i fiind =i bolnav, n-au vrut s[ vie. Care i s-au t`mplat a=e= =i moartea acolo, ]n sat ]n Ru=i. Iar Dumitra=co-vod[, v[dzind c[ nu va s[ vie, au c[utat ]n pizm[ =-au ales un boieru care era mai s[rac =i mai prost, anume Zosen Ba=ot[. M[car c[ era de neam vechiu, dar nu era harnic de acee boierie la celi vremi, nice el n-avè acee nedejde, nice ]n g`nd nu g`ndiè. A=è f`r` veste din t`rgu l-au luat =i l-au dus la curte de l-au ]mbr[cat cu c[ftan, de l-au pus hatman. Dumitra=co-vod[ era un om b[tr`n, grec \[rigr[dean de neamul lui, de Ca[n]tacozone=ti. +i mai nainte vreme fuses[ visternic mare =i-n |ara Munteneasc[, la Gligori-vod[. +i era om nest[t[tor la voroavi, t[lpiz, am[gitor, geamba= de cei de la Fener din |arigrad. +i dup-aceste, dup[ toate, era b[tr`n =i curvar. Doamna lui era la |arigrad, iar el aice ]=i luas[ o fat[ a unei rachieri\e de pe Podul Vechiu, anume Arhipoaie, care o chema Ani\a, \iitoare, de o purta ]n vedeal[ ]ntre toat[ boierimea, de-o \inè ]n bra\i, de-o s[ruta =i o purta cu s[lbi de galbeni =i cu haine de =ahmarand, cu =lic de sobol =i cu multe odoar[ ]mpodobit[. +i era t`n[r[ =i frumoas[ =i plin[ de suleiman, ca o fat[ de rachieri\[. +i o triimitè cu car[ta domneasc[, cu siimeni =i cu vornici =i cu comi=i dzuoa amidzidze mari pe uli\i, la feridiu =i pe la m[n[stiri =i pe la vii, ]n primbl[ri. +i f[cè =i pe boieri de-= triimitè giup`nes[le cu d`nsa. +i dup[ ce viniè de la primbl[ri, triimitè giup`nesilor
82
Letopise\ul |[rii Moldovei
daruri, canave\e, bilacoase, c[ce i-au f[cut cinstea de-au m[rsu cu d`nsa ]n primblare. +i dup[ ce s-au mazilit, au luat-o cu d`nsul =-au dus-o ]n |arigrad cu d`nsul =-au m[ritat-o dup-o slug[ a lui, dup[ un grec. C[uta\i, fra\i iubi\i cetitori, de vide\i ce este omenia =i curvia greceasc[! C[ el, de b[tr`n, din\i ]n gur[ n-avè. Diminea\a ]i ]ncliè de-i punè ]n gur[, iar sara ]i desclie cu ]ncrop =i-i punè pe mas[. Carne ]n toate posturile cu turcii depreun[ m`nca. Oh! oh! oh! s[rac[ \ar[ a Moldovei, ce n[rocire de st[p`ni c-ace=tia ai avut! Ce sor\i de viia\[ \-au c[dzut! Cum au mai r[mas om tr[itor ]n tine, de mare mirare este, cu at[tea spurc[ciuni de obiceiuri ce s[ trag p[n[ ast[dzi ]n tine, Moldov[! +i din vreme ]n vreme tot s-au mai adaos spurcateli de obiceiuri, carei mai ]nainte s-or pomeni cine= la r`ndul lor. T`mplatu-s-au de-au g[sit c`\iva mii de galbeni acolo ]n m[n[stire ]n R`=ca, pu=i de titori pentru treaba m[n[stirei. +i i-au luat to\i =i nemic n-au l[sat m[n[stirei de schivernisal[, sau s[ tocmeasc[ ceva, fiind m[n[stirea s[rac[. A=ijdere ficiorii lui Chiriac Sturdzii vornicului, Ion =i cu Sandul, care acel Ion au agiunsu mai pe urm[ =i vornic mare la al\i domni. Ace=ti boieri p`r`è pe o ma=teh[ a lor la Dumitra=covod[, dzic`ndu c[ ar fi r[mas mul\i bani de la tatul lor Chiriac Sturdze, =i lor nu va ma=teha lor s[ le fac[ parte. Deci Dumitra=covod[, cu me=ter=ugurili lui, au aflat unde era banii =i au triimis =i i-au luat to\i =i nemic[ nu le-au mai dat acestor boieri, nici lor, nici ma=tih[i lor. +i dup[ ce s-au mazilit Dumitra=co-vod[, s-au dus ma=teha acestor boieri, vorniceasa lui Chiriac Sturdzii, la |arigrad, de au z[b[vit gium[tate de an =i =-au aprinsu rogojini ]n cap, de l-au p`r`t la ]mp[ratul pe Dumitra=co-vod[. +i nemic[ n-au putut face, s[ ispr[vasc[ ceva. +i au m`ncat banii to\i Dumitra=co-vod[. Iar[ boierilor celor mari le ar[ta dragoste =i cinste, c[ nici pre mult n-au domnit a doa domnie, nici vremile nu-i slujiè. Ce nu avè ]ntr-alt chip cum face, ce numai ]i c[uta s[ le ar[te dragoste, c[ nu-i da m`na ]ntr-alt chip s[ fac[.
83
Ion Neculce
+erban-vod[, fiindu domnu ]n |ara Munteneasc[, era veri primari cu Dumitra=co-vod[ di pe Cantacozine=ti, =i avè vrajb[ =i pizm[ ]ntre d`n=ii ]nc[ di pe c`ndu era tineri, di pe la Grigorivod[, =i s[ tot p`r`è la Poart[ unul pe altul. Atunce au chemat +erban-vod[ pe Buhu= hatmanul =i l-au ]nv[\at s[ marg[ la Foc=ani =i s[ s[ agiung[ cu boierii moldovene=ti =i s[ le dzic[ s[ fug[ la d`nsul ]n |ara Munteneasc[, c[ el le va purta de grije. S[ nu =adz[ ]n Moldova, c[ Dumitra=co-vod[ au f[cut ferman s[-i taie pre to\i boierii din Moldova, dzic`ndu c[ boierii au adus pre le=i de au luat pe Duca-vod[ =i au pr[dat Bugeacul, =i \ine acel ferman ascunsu gata. Deci Buhu= hatmanul, pe poronca lui +erban-vod[, s-au dus la Foc=ani =i au spus lui Gavrili\[ vornicul. Deci Gavrili\[ vornicul, cum au ]n\[les, s-au =i r[dicat cu ficiorii lui =i cu al\i boieri din |ara de Jos, cu c`\iva, =i au fugit ]n |ara Munteneasc[, la +erban-vod[. Iar +erban-vod[, dup[ ce i-au v[dzut c[ au vinit la d`nsul, tare s-au bucurat =i au =i r[pedzit la Poart[ harzuri de la boieri, cu p`r[ asupra lui Dumitra=co-vod[. +i cu silin\a =i cheltuiala lui +erban-vod[ au ispr[vit s[ marg[ boierii la Obluci\[, la Suliiman-pa=e, fiind sarascheriu acolo, s[ le iè sama cu Dumitra=co-vod[, s[-i giudece. Deci +erban-vod[, av`ndu priete=ug cu Suliiman-pa=e =i av`ndu nedejde pe d`nsul, au chemat pre boieri de au sf[tuit pe cine vor r[dica domnu dintre d`n=ii, dup[ ce or ispr[vi. +i au socotit cu to\ii pre Costantin Cantemir cliuceriul, fiind om b[tr`n, ca de =aptedz[ci de ani, =i om prost, mai de gios, c[ nice carte nu =tie, socotind boierii c[ l-or purta precum le va fi voia lor. +i de va fi r[u, ]nc[ nu va tr[i mult, c[ era b[tr`n. C[ al\ii mai de cinste =i mai de neam nu priimie s[ fie domnu. +i au giurat Costantin Cantemir cliuceriul lui +erban-vod[ c[ din cuv`ntul lui nu va ie=i, ce-i va poronci, pe voie i-a face de toate. +i au dzis +erban-vod[ lui Cantemir s[ nu fie protivnic cre=tinilor, c[ el ]nc[ nu este. C[ci +erban-vod[ avè bun[ nedejde c[ va dezbate toat[ cre=tin[tatea din |arigrad ]ncoaci de supt m`na turcilor. C[ pe acee vreme s[ b[tè sultan Mehmet
84
Letopise\ul |[rii Moldovei
cu nem\ii, cu Leopold, ]mp[ratul nem\[scu, =i-l tot b[tè Neam\ul pe Turcu =i luas[ mult loc Neam\ul de la Turcu. +i s[ agiunsese +erban-vod[ =i cu nem\ii, =i cu Moscul, =i cu le=ii. +i moscalii ]nc[ b[tus[ la acè vreme cetatea Azacul =i era s[ marg[ =i la Cr`m. +i g`ndul =i g[tirea lui +erban-vod[ era s[ fie el ]mp[rat ]n |arigrad. +i cu acel mijloc siliè s[ fac[ pe Cantemir domnu ]n Moldova, cobor`ndu-s[ =i le=ii s[ s[ ]mpreune, s[ s[ fac[ tot unii asupra turcilor. +i iar[= au mai giurat Cantemir lui +erban-vod[ pentru doi boieri greci ce era ]n Moldova tr[itori, fra\i, pre anume Iordachi =i Manolachi, fiind de neamul lor ace=ti doi boieri Rus[te=ti, cum a merge Cantemir cu domnie, s[-i =i prindz[, s[-i omoare. +i mai avè ace=ti doi boieri ]nc[ trii fra\i la |arigrad, pre anume L[sc[rachi =i Mih[lachi =i Scarlatachi, cinci ficiori a cup[riului celui b[tr`n, tot de un neam di pe maic[ cu +erban-vod[. Numai c[ apucas[ de s[ ]nvr[jbis[ de la vremea Duc[i-vod[, c`ndu era domnu Duca-vod[ ]n |ara Munteneasc[. A=ijdere au mai giurat Cantemir =i lui Gavrili\[: luund domnia Cantemir, s[ nu s[ ating[ sabia lui de d`nsu sau de vreun ficior a lui, pentru c[ci el vidè =i cuno=tè Gavrili\[ pe ficiorii lui c[ nu sunt to\i a=edza\i la minte, ce o sam[ sunt =i cam zlobivi. +i cu aceste lucruri, dup[ ce s-au sf[tuit =i le-au a=edzat, au purces cu to\ii la Obluci\[, la Suliiman-pa=e. Deci =i Dumitra=covod[ despre partea lui au ales boieri de frunte =i de cinste =i i-au trimis acolo la Suliiman-pa=e, s[ stè la p`r[ cu ceielal\i boieri. +i au =edzut acolo la p`r[ c`teva dzile. +i ]ntr-o dzi, numai ce au ]mbr[cat cu caftan de domnie ]n Moldova pe Cantemir. +i au g[tit pe Husain, beiul de la cetatea Vozia, de l-au triimis cu mazilia ]nainte la Dumitra=co-vod[ s[-l iè din Ia=i, s[-l duc[ la |arigrad. Iar[ boierii cei trimi=i despre partea lui Dumitra=co-vod[, dac[ au v[dzut c[ au ]mbr[cat pe Cantemir cu caftan de domnie, s-au ]nchinat lui Cantemir-vod[. Deci Cantemir-vod[ i-au =i pus pe d`n=ii, pe acei boieri, pe Bal=e vornicul =i pe al\ii, de au scris c[r\i cu vicle=ug lui Dumitra=co-vod[, pecum
85
Ion Neculce
au ispr[vit ei caftan pe voia lui Dumitra=co-vod[. +i l-au trimis ]nainte pe Husain beiul de la cetate de la Tighine cu caftanul ]nainte, ]mpreun[ cu Toader arma=ul Fliondor. C[ arma=ul Fliondor ]nc[ fusese pribag¡ cu ceielal\i boieri. Numai ceielal\i boieri a lui Dumitra=co-vod[ scriè bine de d`nsul, cum nu-i nici un vinovat, c[ nu s-au amestecat cu ceielal\i boieri pribegi, iar pe aceie boieri, pe Cantemir =i pe Gavrili\[, i-au pus Suliiman-pa=e tot ]n fier[ =i i-au dat pe m`na lor s[-i aduc[ cum mai de s`rgu la Dumitra=co-vod[. Deci Dumitra=co-vod[, cum au v[dzut c[r\ile boierilor lui, a lui Bal=e vornicul =i a celoralal\i, ]ndat[ au credzut. +i s-au bucurat =i s-au g[tit cu mare alai de au ie=it ]ntru ]ntimpinare lui Husain-beiu la Valea Ad`nc[ dup[ obicei. +i ]ntimpin`ndu-s[ cu Husain-beiu acolo, s-au ]mpreonat cu d`nsul, =i nemic[ nu i-au spus, nici Dumitra=co-vod[ n-au priceput de mazilie. +i acolo, =i Toader Fliondor s-au ]mpreonat cu d`nsul, =i-l c[iè Dumitra=co-vod[ pe Fliondor =i ar[ta dragoste =i mil[ c[tr[ d`nsul. +i de acolo s-au ]ntorsu ]napoi, dup[ ce s-au ]mpreonat cu alaiul =i cu caftanul ]nainte, p[n[ ce au intrat ]n Ia=i, ]n cur\ile domne=ti. +i a=tept`ndu Dumitra=co-vod[ s[-i puie caftanul ]n spate Husain-beiu, iar el i-au cetit fermanul de mazilie. +i au pus caftanul ]n spatele lui Ion Racovi\[ vornicului, s[ fie caimacam, p[n[ a vini Cantemir-vod[ ]n scaonul domniii. Iar[ Todera=co vistiernicul, ficiorul lui Iordachi Cantacozino celui b[tr`n, fiind v[r primare cu Dumitra=co-vod[, era ]n mare cinste la Dumitra=co-vod[. El era alfa =i omega atunce ]n |ara Moldovii. Pusu-l-au, pe dumnealui, Husain-beiu ]n fier[ =i l-au dus la gazda lui, ca s[-l puie la popreal[ p[n[ a vini Cantemirvod[, s[ dè sam[ de r[sipa \[r`i. Deci mai pe urm[ au st[tut boierii caimacami =i cu pu\inte cheltuial[ la Husain-beiu, =i l-au dat pe chiz[=ie lor s[ stè fa\[. Iar Dumitra=co-vod[, v[dzindu aceste, pl`nge de s[ r[sipie ]naintea a tot n[rodul. +i s-au g[tit p[n[ a triia dzi =i au purces la |arigrad, precum este obiceiul domnilor mazili. +i la purcesul lui Dumitra=co-vod[ din Ie=i s-au
86
Letopise\ul |[rii Moldovei
f[cut mari g`lcevi =i calabal`c¡. Fliondor arma=ul =i cu frate-s[u Gheorghi\[ Ciudin, cu Mitre c[pitanul, cu Mile=tii =i cu al\ii, au burzuluit tot t`rgul =i slujitorimea asupra grecilor, tot cu pietri =i cu be\e, de era curtea domneasc[ plin[ de oameni. +i pe ziduri sta oameni, iar grecii tot ]n cas[ =idè, l`ng[ Dumitra=covod[, =i s[ ascundè carii pe unde putè. +i mai v`rtos c[uta pe un grec, pre nume Sar`ieni, carele au fost de au fost b[tut stupii lui Gavrili\[ vornicului =i au fost dat =tiubeilor foc. +i oblicind Husain-beiu de la gazd[, au alergat mai degrab[ cu c`\iva turci, slujitori ai lui, =i au ]nceput a bate =i a ]mpr[=tiè n[rodul. +i au prinsu pe frateli Milescului, de l-au b[tut prè r[u cu buzduganul Husain-beiu. +i purceg`ndu din Ia=i Sar[ieni =i al\i greci, tot denaintea lui Husain-beiu mergè, ca s[ nu-l poat[ lua moldovenii. C[ s[ agiunsese Dumitra=co-vod[ cu Husainbeiu, de \inè cu d`nsul. +i la ie=itul din curtea domneasc[, Dumitra=co-vod[ ar[ta fantazie, de dzicè surleli =i tr`mbi\eli =i b[tè dobeli. Dar n[roadele tot ]l suduiè =i-l hitc[iè =i arunca cu pietri =i cu lemne dup[ d`nsul. +i cu aceast[ cinste frumoas[ au ie=it Dumitra=co-vod[ din Moldova. +i i s-ar fi c[dzut pre cale =i mai mare cinste s[ pitreac[, c[ de la d`nsul s-au scornit h`rtiile, el le-au scos ]nt[i, de este acel madem bun =i p[n[ ast[dzi ]n Moldova. A=ijdere la acè g`lceav[ prins-au Fliondor arma=ul la gazd[ pre un grec, anume Mavrodin p[harnic, =i l-au b[tut =i l-au dezbr[cat, de l-au l[sat numai cu c[me=a. +i l-au legat =i l-au pus pe un cal ]nd[r[pt cu fa\a spre coada calului, =i didese coada ]n m`ini, de o \inè ]n locu de fr`u. +i-l ducè prin mijlocul t`rgului la Copou la primblare =i-l priviè tot n[rodul dzioa amiadz[dzi mare. +i-i dzicè ficiorii ce-l ducè: „Dzi, grece, cal murgu la f`nt`na Bordii“, iar el nu putè dzice „cal murgu la f`nt`na Bordii“, ce dzicè „alogo murgo sto f`nt`na Bordii“. Iar slugile lui Fliondor ]i da palme =i-i dzicè: „Dzi, grece, bine; nu dzice a=è“. Acest fel de zeefet frumos i-au f[cut. +i dup[ ce au vinit Cantemir-vod[, iar l-au mai b[tut =i l-au surgunit. Iar apoi la Costantin Duca-vod[ iar au vinit ]n \ar[, de au fost vistiernic
87
Ion Neculce
mare. +i mai pe urm[ iar l-au prinsu Antiohii-vod[ Cantemir, =i l-au jecuit, =i l-au pus =i ]n ocn[. +i la Mihai-vod[ iar au vinit ]n \ar[, de au tr[it p[n[ ce au murit de b[tr`n, =i nu s-au mai putut cur[\i \ara de d`nsul. A=ijdere t`mplatu-s-au =i alt grec la mazilia lui Antonievod[ Rus[t, anume Palaloga, de l-au luat cu pielea gol din feredeu =i pre acela, de s[ pomene=te p[n[ ast[dzi. +i la Alexandru-vod[ Iliia= iar, ce au p[\it Bati=te =i al\ii, =i la al\i domni! +i ]n |ara Munteneasc[ de c`teva ori ]n c`teva r`nduri s-au t`mplat grecilor de au p[\it necinste =i r[utate. +i nu s-au mai putut cur[\i aceste doao \[ri de d`n=ii. A=è socotescu au cu firea mè aceast[ proast[: c`nd a vrè Dumnedzeu s[ fac[ s[ nu fie rugin[ pe fier, =i turci ]n |arigrad s[ nu fie, =i lupii s[ nu m`n`nce oile ]n lume, atunce poate nu vor fi nici greci ]n Moldova =i ]n |ara Munteneasc[, nici or fi boieri, nici or pute m`nca aceste doao \[ri, cum le m`n`nc[. Iar alt leac n-au r[mas cu condeiul mieu s[ mai pomenescu, ca s[ pot g`ci. Focul ]l st`ngi, apa o iez[=ti =i o aba\i pe alt[ parte, v`ntul c`nd bate, te dai ]n laturi, ]ntr-un ad[post =i te odihne=ti, soarele intr[ ]n nuor, noaptea cu ]ntunerecul trece =i s[ face iar lumin[, iar la grec mil[, sau omenie, sau dreptate, sau nevicle=ug, nici unele de aceste nu sunt, sau frica lui Dumnedz[u. Numai c`ndu nu poate s[ fac[ r[u s[ arat[ cu bl`nde\e, iar inima =i firea, tot c`t ar¡ putè, este s[ fac[ r[utate. C[uta\i de ceti\i la hronograful grecescu, de v[ ]ncredin\a\i =i mai bine, pe c`nd au fost grecii puternici =i ]mp[r[\ia era a lor, ce f[cè pre atunce =i ce lucra! Iar[ dup[ ce au vinit Cantemir-vod[ la scaonul domniii ]n Ia=i, trimis-au boieri de \ar[ la Poart[ dup[ Dumitra=co-vod[ de l-au p`r`t la Udriiu. +i au trimis =i pe v[ru-s[u Todera=co vistiernicul Cantacozino, ]mpreun[ cu ceielal\i boieri, de l-au p`r`t tot la ochi. +i l-au ]nchis pe Dumitra=co-vod[ =i l-au f[cut de au cheltuit mul\i bani. Numai, n[rocirea lui, au sc[pat cu dzile, c[ au apucat de au d[ruit un hamger de mare pre\ veziriului. +i a=e au h[l[duit cu viia\[. +i dup[ acee n-au pre
88
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
lungit, fiind mazil acolo, =i au =i murit. +i i-au r[mas casa ]n mult[ =i mare s[r[cie. A=ijdere =i Todera=co vistiernicul, dup[ ce s-au p`r`t cu Dumitra=co-vod[ acolo la Udriiu, s-au r[zbolit =i au murit. +i fiindu +erban-vod[ cu d`nsul v`r primare, au trimis cu mare cheltuial[ de i-au luat oas[le de la Udriiu. +i le-au adus pin |ara Munteneasc[ =i le-au adus ]n Moldova, de le-au ]ngropat ficiorii lui ]n m[n[stire ]n Bisericani, fiindu ei ctitori, ace=ti boieri Cantacozine=tii, la acè sf`nt[ m[n[stire. +i au r[mas dator, din visternicie ce au fost vistiernic mare la Duca-vod[, cu vreo doaodz[ci =i mai bine de pungi de bani. A=è sunt de bune boieriile ]n |ara Moldovii, de la Vasilie-vod[ ]ncoaci! CAP. XI
DOMNIA LUI COSTANTIN CANTEMIR-VOIEVODA }N ANUL 7193 IUNIE 10 Venit-au domnu |[r`i Moldovii Costantin Cantemir-vod[, pre careli l-au ales la domnie boierii |[r`i Moldovii ]n locul lui Dumitra=co-vod[, cu nevoin\a =i cheltuiala lui +erban-vod[, domnului muntenescu, pecum mai sus s-au scris. Acest domnu Cantemir-vod[ au fost de oameni pro=ti de la \inutul F[lciiului. +i dac[ s-au r[dicat la v`rst[, s-au dus ]n |ara Le=asc[ de au slujit la oaste, p[n[ au agiunsu de au fost rohmistru. Apoi viindu ]n Moldova, s-au dus cu Grigora=co-vod[ Ghica ]n |ara Munteneasc[ =i au fost acolo ceau= sp[t[rescu. +i era om viteazu =i cu sfat bun. Dup[ aceea, viindu aice ]n \ar[ ]n Moldova =i slujindu bine, l-au pus c[pitan mare, =i apoi au fost =i s[rdariu, =i mai pe urm[ au fost =i cliucer mare. Fost-au =i capichihaie la Poarta ]mp[r[\iii, =tiindu limbi multe =i fiind om b[tr`n. Cu alesul tuturor boierilor ce era pribegi ]n |ara Munteneasc[ l-au r[dicat domnu, cu cheltuiala lui +erban-vod[, domnului muntenescu, precum mai sus s-au scris. +i titlu=ul lui nu scriè Cantemir-voievoda, ce numai Costantin-voievoda.
89
Ion Neculce
Carte nu =tiè, ce numai isc[litura ]nv[\as[ de f[cè. Practic[ bun[ avè la voroav[, era s[n[tos, m`nca bine =i bè bine. Semne multe avè pe trup de la r[zboaie, ]n cap =i la m`ini, de pe c`ndu fusese slujitoriu ]n |ara Le=asc[. La stat nu era mare; era gros, burduhos, rum[n la fa\[, buzat. Barba ]i era alb[ ca z[pada. Cu boierii tr[iè p[n[ la o vreme, pentru c[ era om de \ar[ =i-i =tie pe to\i, tot anume, pre careli cum era. +i nu era m`ndru, nici f[cè cheltuial[ \[r`i, c[ era un mo=neagu f[r[ doamn[. +i avè doi ficiori, beizadele, pre Antiohii =i pe Dumitra=co, =i era z[log la Poart[ =i cu al\i ficiori de boieri. +i era bine ]n \ar[ dintr-alteli, numai nu putè tr[i oamenii de poghiazuri le=e=ti, c[ era \ara pustie din Ia=i ]n sus. +i din to\i boierii era mai ales la acest domnu Gavrili\[ vornicul =i ficiorii lui. Era el boieriu =i chivernisiè precum ]i era voia. +i era o sam[ din ficiorii lui can f[r’ de isprav[, zlobivi: Lupul =i Solomon =i Costachi. Avè slugi t[lhari la cas[le lor, de \inè drumurili, de ucidè turcii =i fura bucate din Bugeac, cai, iepe. +i s[ f[cè farmutate totdeuna =i slimuri cu t[tar`i pentru fapteli lor, =i nu putè s[ dzic[ nime nemic[ de frica lui Gavrili\[. +i domnul, de=i =tiè, r[bda. Vinit-au atunce =i Miron logof[tul din |ara Le=asc[, foarte sc[pat, =i l-au avut Cantemir-vod[ ]n mil[ =i ]n cinste. +i av`ndu trii ficiori, i-au boierit¡. Pe Ioni\[ l-au f[cut s[rdariu, pe Nicolai logof[t al triile, pe P[tra=co c[m[ra= mare. +i =-au logodit Cantemir-vod[ =i o fat[ cu d`nsul, pre anume domni\a Safta, iar pe Miron logof[tul l-au f[cut staroste la Putna. Pre acee vreme pusese Cantemir-vod[ hatman pe Velicico, ce era frate cu Miron logof[tul. +i ]ntr-acè vreme ie=it-au hatmanul Velicico cu pu\intè oaste ce ave spre \inutul Sucevii ]mpotriva a multe poghiazuri le=e=ti, ce umbla de strica ]n \ar[. G[sit-au atunce un poghiazu mare la Baie. +i s-au lovit hatmanul Velicico cu d`n=ii prè tare, c[ l-au lovit pe hatmanul dintr-un sine\¡, de i-au rupt dzaoa de pe l`ng[ grumadz. Velicico n[v[liè ]n r[zboiu s`ngur cu suli\a a m`n[, =i altul l-au lovit¡ de i-au rumptu spog`rniceala de la fr`ul calului, =i altul i-au lovit din sine\ d`rlogul de la =è, =i n-au putut s[ izb`ndeasc[, =-au
90
Letopise\ul |[rii Moldovei
purces moldovenii ]n r[s`p[, =-au fugit hatmanul, =i mult[ stric[ciune au f[cut acel poghiaz le=esc. +i =i alte multe poghiazuri le=e=ti loviè pe alte locuri, de str`ca ]n \ar[. Mai lovit-au un poghiaz le=escu pe Velicico hatmanul ]ntre vii la Copou, de l-au gonit p[n-]n Ie=i. +i Velicico era un om de fire =i de treab[ la toate socotelele, =i-ndr[zne\¡, bun, numai neav`nd nice cu cine, au doar[ nice n[roc la r[zboiu n-avè, c[ pe unde mergè ]l tot b[tè. Atunce av`nd nem\`i oaste cu turcii ]nc[ de la Beci, =i tot b[tè nem\`i =i s[ l[\`è. Dece =i le=ii era la un cuv`nt cu nem\`i =i da lefe moldovenilor. S[ duses[ mai to\i moldovenii, boierina=i =i slugi boiere=ti, slujitori =i viniè de j[cuiè ]n \ar[. Venis[ 3 sirghi, ce fuses[ ches[gii, la Duca-vod[ aice ]n \ar[ s[ slujasc[, anume Ilei =i Stanciu =i Dima Iurucu. Ispoveduitus-au la un c[lug[r ]n G[la\i, grec, trec`nd Dun[rea. +i acel c[lug[r i-au p`r`t la Duca-vod[, de le-au luat 70 de pungi de bani =i multe odoar[ scumpe. +i pe urm[ =-au g[sit vreme de s-au dus ]n |ara Le=asc[, =i aceie au b[tut pe Velicico hatmanul la Baie. +i f[cè multe poghiazuri =i r[ut[\i \[r`i, c[ era oameni harnici. +i a=è s-au t`mplat ]ntr-un poghiaz, de i-au ]mpresurat mul\ime de t[tari. Stanciul au perit acolo ]n r[zboiu, iar cielal\i au sc[pat cu multe rane. Dece dintr-acele rane s-au sp[riiat =i s-au dus ]n |ara Nem\asc[, de-au agiunsu acolo de era cap la ]mp[ratul nem\escu pe 20 de s`rbi. Iar Dima Iuruc mai pe urm[ =-au f[cut pace =-au vinit ]n \ar[, de era ba=buluba= la Costantin Duca-vod[. +-au perit =i el de foc, ]mpreun[ cu Totoiescu, vel-c[pitan, c`nd s-au aprins ierb[ria ]n Ie=i. Vide\i acmu ce-au f[cut acel dohovnicu grec! Dè dragul s[ te ispoveduie=ti la d`n=ii! Cobor`tu-s-au =i doi hatmani le=e=ti cu o=ti pe Prut ]n gios, p[n’ la sat la Boian. Ie=itu-le-u Suleman-pa=e sarascherul ]nainte =i cu Cantemir-vod[ =i le-u dat le=ilor r[zboiu prè tare =i frumos. Care le=ii n-au putut¡ \inè r[zboiul, =i peste noapte pe-ntreg-au t[iat lunca =-au trecut peste Prut. Iar Suleman-pa=e =i cu t[tar`i =i cu Cantemir-vod[ s-au ]ntorsu ]napoi. Care Cantemir-vod[
91
Ion Neculce
de atunce au dob`ndit de la turci mare cinste =i laud[ =i credin\[, c[ce mergè prè bine =i frumos la r[zboiu. C-a=è mergè ]n frunte, de nu s[ putè \inè cei tineri de d`nsul. Deci le=ii dintr-acee au prinsu =i mai mare pizm[ pe d`nsul, de slobodzie poghiazuri ]n toate p[r\ili, de str`ca. +i \ara era tot bej[nit[, lips[ de p`ne, c[ nu putè ara oameni. Iar stupi =i vinul s[ f[cè, c[ era om n[rocit. |ara bir nu da, c[ era iertat[ de la Poart[. Numai nu putè de vrajb[, c[ =i caii lui din ceir i-au luat Crupen\chi c-un poghiaz le=escu. Care pe urm[ acel Crupen\chi au agiunsu de-au fostu =i jicnicer mare. +i domnia ]n Ie=i, dup[ ce i-au luat caii, nu putè =[dè, ce s-au mutat ]n Cet[\uie. C[ de nu s-ar fi mutat ]n Cet[\uie, c`nd au b[tut poghiazul pe Velicico hatmanul la Copou, l-ar hi luat =i pe d`nsul din Ie=i. Dup[ voroava ce-au avut +erban-vod[ cu Cantemir-vod[, prins-au pe Iordachi postelnicul Rus[t de l-au ]nchis =i l-au muncit, c[ i-au cetluit capul. +-au dat vro treidz[ci, patrudz[ci de pungi de bani, =i pe urm[ l-au luat Gavrili\[ =i cu Velicico ]n chiz[=ie, cum c[ n-a fugi din Moldova, =i l-au slobodzit. Iar pe urm[ i-au datu veste Velicico hatmanul c[-i st[ cu price +erban-vod[ =i este s[ peie. +i-n\eleg`nd, au fugit ]n |ara Ungureasc[. Atunce c`nd au m[rsu Suliman-pa=e cu Cantemirvod[ ]naintea le=ilor la Boian, vinit-au =i +erban-vod[ cu oaste din |ara Munteneasc[ p[n-]n Ie=i, de-u desc[lecat cu oastea la m[n[stirea lui Aron-vod[, de-u =[dzut vro 4, 5 dzile de =-au ispr[vit de la Suliman-pa=e, av`nd grij[ de nem\i. +i s-au ]ntorsu ]napoi pe B`rlad, tot v`n`nd v`naturi =i pe=te. Iar[ ]n al doile an¡ a domniei lui Cantemir, scobor`tu-s-au craiul Sobe\chie cu toat[ puterea sa, =i cu to\i hatmanii, =i cu toat[ recipospolita, =i cu multe poghiazuri ]n toate p[r\ile, ]n toat[ \ara, pre la Ocn[, pe la B`rlad, pe la Bujoreni, de nu r[m`nè un loc nepr[dat =i nestr`cat. T[iat-au atunce le=ii pe doamna Rucsanda, fata lui Vas`lie-vod[, la cetate la Neam\u, =i pe Andrie=oaia, =i pe Enache gramaticul la o m`n[, =i pe al\`i mul\i. C[ s[ f[cus[ t[lhari nu numai de la oastea le=asc[,
92
Letopise\ul |[rii Moldovei
=i =i din mun\`i ungure=ti, de j[cuiè m[n[stirili, =i al\`i dinspre Bugeag¡. }ncotro c[utai, tot de t[lhari dai. Atunce mul\i boieri =i giup`nes[ s[raci =-au l[sat cas[le =-au fugit¡ ]n |ara Munteneasc[ de r[ul t[lh[retului. Atunce craiul s-au cobor`t ]n gios pen t`rgu pen Ie=i =-au m[rsu ]n gios pe Prut p[n’ la Pagul. +i de la Pagul n-au putut merge mai nainte, c[ i-au ie=it turcimea =i cu t[t[r`mea ]nainte. +i s-au ]ntorsu ]napoi, ]ncungiurat de t[tari: care cum ie=iè din obuz, cum ]l¡ lua t[tar`i. +i s-au ]ntorsu iar pen Ie=i ]napoi. +i era =i Petriceicovod[ cu d`nsul. +-au lovit¡ pe la T`rgul Frumos, =i n-au agiunsu cailor obuzului ap[ hele=teul cel mare de la Prigoreni. +-au luat Siretul ]n sus =-au lovit¡ pe la Cern[u\i la +letin ]n \ara lui. Iar[ Cantemir-vod[ l-au gonit cu t[tar`i p[n’ la Siret, la H[rm[ne=ti. Atunce au arsu le=ii =i t[tar`i multe cur\i boiere=ti la \ar[ =i la Ie=i. Ars-au ]n Lungani, ]n Obrejeni, ]n Popi, ]n Doro=cani la Leca, ]n C[c[r[dzeni 2 p[rechi, ]n Podobi\i, ]ntr-al\i Lungani, ]n Albe=ti, ]n Br[ie=ti, ]n Prigoreni, ]n G[ne=ti, ]n T`rgul Frumos, ]n Crive=ti, ]n Petri=u, ]n Hele=teieni, ]n H[b[=e=ti, ]n Ruginoasa, ]n H[l[uce=ti, ]n Cozme=ti, ]n Purcele=ti, ]n Stolniceni, ]n P[=cani =i pe alte locuri multe. Tot cur\i =endilite boiere=ti au arsu atunce, fiind oameni ]nchi=i pen m[n[stiri de frica le=ilor =-a t[tarilor. Era ]n Gol`e oca de ap[ un potronic. Atunce au luat craiul =i pe Dosofteiu mitropolitul din Ie=i, cu toate hainele =i odoar[le mitropoliei. +-au luat¡ =i moa=tele lui Sfetei Ion Novei de la Suceav[, care le-u fostu adus aceste moa=te din |ara Turceasc[ Alexandru-vod[ cel Bun. +i le-u dus acele moa=te ]mpreun[ cu Dosoftei mitropolitul ]n |ara Le=asc[, la un t`rgu al craiului Sobe\chie, anume Jolfa, de stau acolo p[n-]n dzuoa de ast[dzi. +i Dosoftei ]nc[ acolo au murit. Acestu Dosofteiu mitropolit nu era om prostu de felul lui. +i era neam de maz`l; prè ]nv[\at, multe limbi =tiè: eline=te, l[tine=te, slovene=te =i alt[ ad`nc[ carte =i-nv[\[tur[, deplin c[lug[r =i cucernic, =i bl`nd ca un miel. }n \ara noastr[ pe-ceasta vreme nu este om ca acela. Dup[ ce l-au dus la Jolfa, ]l punè
93
Ion Neculce
craiul Sobe\chie de s-]mbr[ca cu hainele cele scumpe =i odoar[le mitropoliei \[r`i noastre, de f[cè liturghii la dzile mari =i iordan la Boboteadz[, dup-obiceiul \[r`i noastre, de s[ mira craiul =i to\i domnii le=e=ti =i l[uda de frumoas[ \[r[monia ce are beserica \[r`i noastre. Cantimir-vod[ s[ m`niese pe-cel mitropolit =i-i f[cus[ afuris[nie de la patrierhi. Dar nemic de d`nsul nu s-au atinsu, c[ dzic oamenii c[-i sf`nt, iar de Cantimirvod[ s-au atinsu, c[ l-au g[sit legat. Ce nu s[ =tie, dintr-acee pricin[ au dintr-alte. Cantimir-vod[, c`nd au vinit craiul, r[m[ses[ mai s`ngur. Boierimea, slujitorimea fugis[ care ]ncotro putus[. Numai prè cu pu\intei r[m[ses[, oameni de curte. +i-l ]ndemna o sam[ de boieri s[ s-]nchine la le=i. +i-i scriè =i +[rban-vod[ s[ s-]nchine, c[ s-a ]nchina =i el, c[ i s[ scoboar[ =i nem\`i despre |ara Nem\asc[, =i moscalii ]nc[ m[rgu la Cr`m, =i s-or face tot una. Iar[ Cantemir-vod[ nu s-au potrivit. Una, c[ =tiè r`ndul le=ilor, c[-i sluj`s[, a dooa, ]i era ficiorul la Poart[ z[log, Ant[i]ohie-vod[ bez[deoa. Ce nu-i da m`na. Ce el cu cine au avutu s-au tras spre F[lciiu ]naintea t[tar`lor, cum mai sus s-au pomenit. +i cu aceasta au nemerit, de i-au ie=it mare laud[ de la turci. Pe cie vreme era vro 40 =i mai bine de codreni t[lhari, de \inè drumurile ]n |ara de Gios. Agiuns-au la Cantemir-vod[ de i-au iertat. +-au vinit to\i ]n Ie=i, =i i-au dus pe to\i ]n m[n[stire, ]n G[lata, de-au giurat cum or sluji lui Cantemir-vod[ =i \[r`i cu dreptate. +i le-au dat leaf[ c`te 4 lei de lun[. +i au pus capete dintre d`n=ii pe Zaharie =i pe Sandul =i le-u dat c[r\i de volnicie, s[ str`ng[ c`t de mul\i. +i cum au sosit la Piatr[, au g[sit un poghiaz de le=i cu c[zaci, vro 200 =i mai bine. +i a=è i-au lovit¡ f[r[ veste, pe o negur[, de i-au spart =i i-au sp`rcuit =i i-au prinsu =i vii, de i-au dus la Cantemir-vod[, de i-au tot ]n\[pat =i i-au sp`ndzurat. Dece dintr-acea izb`nd[ au ]nceput Cantemir-vod[ a faci steaguri de lefecii ]n Roman =i ]n Cozme=ti =i-n T`rgul Frumos, ]n H`rl[u, ]n Podul Leloaie, ]n Ie=i. +-au ]nceput a-i birui pe t[lhari =-a-i prinde, de-i ducè la Cantemirvod[, de-i tot omor`è cu fel de feluri de cazne.
94
Letopise\ul |[rii Moldovei
A=ijdere =i Miron logof[tul, fiind storaste la Putna, au f[cut siimeni =i h`nsari =-au ]nceput =i dentr-acolo a r[s`pi t[lhari. C[ numai o dat[ la o b[taie au prinsu 40 de t[lhari =i i-au t[iat c`te ]n patru buc[\i, de i-au pus pen prepeleci pe la drumuri. Pus-au Miron logof[tul de-u l[rgit =i drumul la Lunca M`ndri=c[i, c[, fiind drumul str`mtu, nu putè s[ umble de r[ul t[lharilor. +i a=è cu aceste au ]nceput a s[ mai st`rpi. C[ de ce-i omor`è, de ce s[ f[cè mai mul\i ]n dzileli acestui domnu. A=ijdere atunce, c`nd-au vinit craiul mai nainte, dup[ ce-au f[cut Cantemir-vod[ slujitori, v[dzind +erban-vod[ c[ umbl[ t[lh[ret mult ]n Moldova =i n-are cine s[ le stè ]mpotriv[, =i Cantimir-vod[ n-au \inut parola, cum s-au apucat, c`nd l-au pus domnu, s[ omoare pe Iordachi Rus[t, =-au fugit ]n |ara Ungureasc[, triimis-au =i el pe M[n[il[ c[pitanul cu saragele s[ prindz[ pe giup`neasa lui Iordachi Rus[t. Dece afl`ndu-s[ giup`neasa lui Iordachi cu mult[ bejenie pe Oituz, la un sat Groz[=ti, de frica unui poghiaz le=escu ce viniè din sus, au apucat numai è, Iord[chioaia s`ngur[, cu r[dvanul. Numai de n-au prins-o sarageleli, iar alt[ ce-au avut ag[rl`c, i-au luat tot sarageleli. +i peste noapte s-au ]ntorsu sarageleli peste munte ]n |ara Munteneasc[. +i bej[nari, cine-au fost, au s[rit dup[ d`n=ii a dooa dzi pe =leah =i nu i-au putut agiunge, =i s-au dus cu paci. Triimis[ sol pe Gavrili\[ ]n |ara Munteneasc[, la +erbanvod[, Cantemir-vod[, c[ v[dzu c[ s-au m`niiat +erban-vod[ pentru Iordachi =i pentru c[ci nu s-au ]nchinat la le=i, de pe cum s[ adeveris[, c`nd l-au pus domnu. +i-ntorc`ndu-s[ Gavrili\[ ]napoi, ]ndat-au =i murit. Dzic s[-l fie otr[vit¡ +erbanvod[. Caut[ de [a]cmu ]nainte de vedzi ce s-au lucrat zavistia =i r[utatea ]n Moldova =i-n |ara Munteneasc[, de pizma lui +erban-vod[ =-a Cup[re=tilor, ce-u avut veche. Indat[ =-au f[cut pace cu Cantemir-vod[, de-au vinit de la |arigrad ]n Ie=i, Cup[re=tii. +-au pus pe Iordachi visternic¡ mare, de i-au dat Cantemir-vod[ cheia \[r`i ]n m`n[, =i i-au dat =i o sam[ de bani din cei ce-i luas[, iar pentru o
95
Ion Neculce
sam[ i-au dat t`rgul Scheia =i Dr[c=ani, =i pe frate-s[u Manolachi, staroste la Putna, de s[ mai ad[ogè vr[jbile cu muntenii. Pus-au =i pe fra\`i lor, acestor doi, pe Scarlatachi =i La\carachi =i pe Mihalachi, capichih[i la |arigrad. |ine-te, s[rac[ Moldov[, de acmu ]nainte de jac =i m`nc[ri! To\i ace=tie tuscinci ficiori cuparului celui b[tr`n, de nu s[ s[tura unul cu o sut[ sau doo de pungi! Dat-au Cantemir-vod[ toat[ taina ce-au avut cu +erbanvod[ lor. Bucurat-au Cup[re=tii pe Cantemir-vod[ c[ l-or faci domnu ]n |ara Munteneasc[. +i a=è tot s[ p`r`è =i s[ m`nca unii pe al\ii. Murind Gavrili\[ cel b[tr`n, pus-au vornic mare ]n locul lui pe fiiu-s[u Vas`lachie, dar nu avè trecere la domnie ca t[t`s[u. +i pe ceilal\i fra\ii ai lui au ]nceput a-i mai sc[dè din volnicia ce ave c[nd tr[iè t[t-s[u1. Scos-au =i pe Velicico din h[tm[nie =i l-au pus vornic mare de |ara de Sus, =i hatman au pus pe ginere-s[u Bogdan. Dece Iordachi visternicul au =i legat fr[\`e cu Bogdan hatmanul, v[dzind c[-i gineri lui Cantemir, de \inè la un cuv`nt, =i pe cielal\i boieri a-i c[lca din obiceiurile lor. +i scotè mul\ime de or`nduieli pe \ar[, =i pe maz`li d[jdii grele, =i pe bresla=i greutate, de s-au st`ns de-atunce. C[ era bresla=i mul\i ]n \ar[ atunce, cu mii de stupi. +i Cantemir-vod[ carte nu =tiè, sama nime nu-i lua, c[-i supuses[ pe cielal\i boieri, c[ \ara era iertat[ de bir de la-mp[r[\`e. Iar[ L[\c[rachi tot triimitè la sute de pungi de lua, ni c-o pricin[, ni cu alta. Oarice sta ]mpotriv[ pentru \ar[ Miron logof[tul =i cu frate-s[u Veli=co vornicul. }i dzicè lui Cantemir-vod[ =i lui Iordachi visternicul la mes[: „Mai des cu p[har[le, m[ria ta, =i mai rar cu or`nduieleli, c[ \ara ]i iertat[ de la Poart[, =-ei vrè s[-\i dai m[ria ta sama odat[ =i nu-i putè.“ +i Velicico =i mai tare totdeuna s[ sf[diè cu Cantemir-vod[ =i cu Iordachi visternicul. Care dintr-acele voroave av`nd fric[, au c[dzut =i la prepus, de =-au pus =i capeteli. 1
}nceputul acestei fraze =i partea final[ a frazei precedente reproduc pasajele corespunz[toare din ms. 53, fiindc[ textul ms. 253 este neclar.
96
Letopise\ul |[rii Moldovei
+erban-vod[ f[cus[ g[tire mare de o=ti ]n |ara Munteneasc[, =i f[cus[ c`teva vas[, =eici, la Arge=, cu zaharà, de sta gata s[ s[ scoboare pe Dun[re. +i s-agiunses[ cu toate capeteli s`rbimei pe di ciea parte de Dun[re =i triimises[ =i la nem\i pe frate-s[u Iordachi sp[tarul =i pe ginere-s[u aga B[l[ceanul, ca s[ vie cu o sam[ de oaste nem\asc[. Agiunses[ =i la Moscu, s[ s[ scoboare la Cr`m. +i st`nd ]mpotriva sfatului un cneadz¡ mare, cheltuit-au +erban-vod[ de l-au otr[vit¡, ca s[ nu mai hie potrivnic sfatului. Agiunses[ =i cu craiul Sobe\chi, ca s[ s[ scoboare ]n gios la Bugeag. +i a=è =i el s[ purceag[ cu aceast[ g[tiri, s[ apuce |arigradul, c`nd or hi turcii la Beligrad, la nem\i. Numai era pedic[ Cantemir-vod[ cu Cup[re=tii, c[-l tot p`r`è la Poart[. Dece +erban-vod[, v[dzind ]mpidecarea lui Cantemir-vod[, au str`nsu c`\iva boieri moldoveni ce era ]n |ara Munteneasc[ pribegi, unii de frica lui Cantemir-vod[, al\`i pentru frica poghiazurilor le=e=ti. Str`nsu-i-au pe to\i la d`nsul la sfat, la Bucure=ti. +-au ales pe Ilie Dr[gu\escul s[-l fac[ domnu ]n Moldova, cu toat[ cheltuiala lui, ca s[ s[ m`ntuiasc[ de Cantemir-vod[, s[ nu-i mai fie piedic[. +i n-au z[b[vit¡ dup-acesta sfat +erban-vod[ =-au =i murit. Dzic s[-l fie otr[vit¡ fra\`i lui, stolnicul Costantin =i sp[tarul Mihai, c[ era un om groznic: nu veghè nim[rui voia. Om mare la stat, cu ochii ca de bou, harnic, darnic¡, mil[ f[cè mare la streini, la slujitori. Cheltuiè mult, s[-= fac[ nume, iar nu s[ str`ng[. Cantemirvod[ ]nc[ de aceste oblicind de toate, p`r`s[ la Poart[ pe +erban-vod[. +i turcii nu putè s[-l m[z`leasc[, c[ s[ teme de numeli lui +erban-vod[, ce scrises[ la hanul s[ s[ g[tedze s[ marg[ s[ iernedze ]n |ara Munteneasc[, s[ prindz[ pe +erbanvod[. Ce g[t`ndu-s[, i-au =i vinit veste c-au murit. Ce g`nde=te omul nu d[ domnul! C[ cine =tie la ce cump[n[ ar¡ hi vinit =i |ara Munteneasc[, de n-ar hi murit atunce. R[dicat-au fra\ii lui +erban-vod[, Costantin stolnicul =i cu Mihai sp[tarul, domnu atunce pe un nepot a lor de sor¡, anume Costantin Br`ncovanul B[s[rab ]n locul lui +erban-vod[. Avè
97
Ion Neculce
+erban-vod[ ficior mare, =i n-au vrut fra\`i lui +erban-vod[ s[-l puie pe d`nsul, c[ce nu tr[iè bine cu doamna. Dup[ ce s-au a=edzat Br`ncovanul ]n scaun ]n Bucure=ti, g`lceava =i zavistia cu Cup[restii tot au r[mas =i la Br`ncovanul, cum era =i la +erban-vod[, de s[ tot p`r`è unii pe al\ii la Poart[, de s[ tot f[cè cheltuial[ am`nduror \[rilor. }nceput-au Br`ncovanul a sup[ra pe doamna lui +erbanvod[ cu feluri de feluri =-a-i lua bani de pe unde era mistui\i. C[-i fiindu-i nepot =i-n cinste la d`nsul, ]i =tiè. Dece aga B[l[ceanul, ginerele lui +erban-vod[, dac-au ]n\eles de acea sup[rare, n-au vrut s[ vie de la nem\i =-au r[mas acolo la S`biiu. Iar Iordachi sp[tarul, fratele lui +erban-vod[, au vinit la Br`ncovanul de la nem\i, de unde-lè triimises[ +erban-vod[. Dece doamna lui +erban-vod[ c[dzus-]n mare prepus, v[dzind c-au r[mas ginere-s[u B[l[ceanul la S`bii. +i puses[ trei steaguri de lefecii moldoveni, anume Be=laga =i Vicol =i Tatul, de-o p[z`è pe d`nsa =i pe ficiorul ei, Gheorghe bezadè, lasat la Dr[g[ne=ti, s[ nu fug[ la ginere-s[u la nem\i. Iar[ dup[ ce-au trecut un an a domniei Br`ncovanului, cobor`tu-s-au B[l[ceanul cu o=ti nem\e=ti =i cu Hez[r ghen[rarul de au vinit ]n t`rgu ]n Bucure=ti. Dar ficiorul lui +erban-vod[, cum au ]n\eles c-au trecut nem\`i munteli ]n |ara Munteneasc[, de vin la Bucure=ti, ]ntr-o sar[ s-au ]mbr[cat cu haine proaste =-au ie=it printre straja de la Dr[g[ne=ti ce-l p[z`è =i s-au dus ]naintea o=tii nem\e=ti. +-au r[mas numai doamna s`ngur[ la Dr[g[ne=ti ]n paz[. Br`ncovanul, dac-au v[dzut c[ s-apropie o=tile nem\e=ti de Bucure=ti, au l[sat Bucure=tii =i s-au scobor`t la sat la Ru=i, cu toat[ casa lui, =i boieri, =i curte, slujitori, =-au =edzut acolo la Ru=i vro doo, trei s[pt[m`ni. El =edè ]n Ru=i =i nem\`i ]n Bucure=ti, cale de opt, noo ceasuri unii de al\ii. +i purta de grij[ Br`ncovanul de zaharà, de le da tot de-agiunsu de ce li trebuiè, =i pe de alt[ parte au f[cut =tire la Poart[ =i la t[tari s[ vie. Trem[s-au atunce ghen[rar Heiz[r pe un culonel cu vro sut[ de nem\i la Dr[g[ne=ti, de au luat pe doamna lui +erban-
98
Letopise\ul |[rii Moldovei
vod[ de au dus-o ]n Bucure=ti. Cu voia Br`ncovanului era, c[ Dr[g[ne=tii de Ru=i nu era departe, cale de doo ceasuri. Dup[ ce-au r[dicat pe doamna din Dr[g[ne=ti, vinit-au numai s`ngur ghen[rar cu capul lui, cu vro sut[ de oameni, de la Bucure=ti la Dr[g[ne=ti. +i s-au sculat =i Br`ncovanul din Ru=i, de s-au dus la d`nsul ]n Dr[g[ne=ti de s-au ]mpreunat cu d`nsul. +-au m`ncat =-au vorovit cinci, =es[ ceasuri ce i-au trebuit. +i a=è s-au ]ntorsu ghen[rar iar[=i la obuzul lui ]n Bucure=ti, =i Br`ncovanul s-au ]ntorsu la obuzul lui la Ru=i. |ara n-o l[sa s[ s[ bej[neasc[. Pe cine-i prindè le t[iè nasul, urecheli, de sta pe loc, ca s[ poarte de grij[ zaharelei o=tilor. Atunce to\i boierii muntene=ti ]ndemna pe Br`ncovanul s[ s-]nchine la nem\i. Numai unchiu-s[u stolnicul Costantin n-au priimit acestu sfat =i nu l-au l[sat s[ s-]nchine. C`nd va Dumnedzeu, =i omul nemere=te sfatul. Atunce fiindu domnie nou[, =i viind o=ti, =i neav`nd cu ce s[ chivernisi ]n grab[, trebuind bani, au scos v[c[ret ]nt[ie= dat[ un tult de vit[ =i doi or\i de cal, de-au r[mas obiceiu p[n[ ast[dzi. +i de acolo de la munteni, peste c`\iva ani la domnia lui Costantin Duc[i-vod[, au s[rit sc`nteia =i la noi ]n Moldova, de s-au aprinsu acestu pojar de obiceiu. Dece ]n scurt[ vreme au purces =i t[tar`i a vini ]n |ara Munteneasc[. Br`ncovanul ]ndat-atunce au dat =tire \[r`i s[ s[ dè ]n laturi ]n mun\i. +-au triimis doamna la m[n[stire la Brad, la munte, =i el au purces ]n t`mpinarea soltanului la Buz[u. +i numai ]ntr-acea dzi s[ nu s[ fie t`mpinat cu soltanul, era s[ prade \ara. Iar nem\`i, dac-au ]n\eles c[ vin t[tari, s-au r[dicat cu doamna lui +erban-vod[ =i cu to\`i din Bucure=ti =-au trecut mun\`i la Bra=ov. +i t[tarii cu Br`ncovanul i-au gonit p[n-au trecut mun\`i, =i nemic nu le-u putut str`ca. Iar pe \ar[ au str`cat-o r[u t[tari, c[ numai c[ce n-au luat robi, iar alt[ ce-au g[sit tot au luat. C[ acolo sunt mun\`i goli, nu pot s[ s-ascundz[ oameni =i dobitoaceli, =i era vreme =i de iarn[. Ce au r[mas oameni[i] numai cu sufleteli.
99
Ion Neculce
Iar de var[, dup[ ce s-au f[cut, trecut-au t[tar`i doo, trei r`nduri pen |ara Munteneasc[. +i la m[rsu =i la ]ntorsu tot pen |ara Munteneasc[ trecè, de mergè la Beligrad, unde s[ b[tè turcii cu nem\`i, de f[cè bogat[ stric[ciune |[r`i Muntene=ti. }n al doile an¡ de domnia Br`ncovanului r`nduit-au ]mp[r[\ia turceasc[ pe munteni =i pe moldoveni =i pe t[tari =i pe un sarascher cu turcii, o sam[, s[ duc[ pe Tucul grof s[-l puie craiu ]n |ara Ungureasc[. Dece de aice din Moldova au m[rsu hatmanul Bogdan cu o sam[ de moldoveni, =i un soltan cu t[tari, =i Br`ncovanul cu capul s[u =i, agiung`nd la marginea |[r`i Muntene=ti unde s[ cheam[ C`mpina, ie=itu-le-u Heiz[r¡ ghen[rar =i cu aga B[l[ceanul =i cu c`teva mii de nem\i. +-au dat r[zboiu foarte tare, de ]mbe p[r\ile, =i groznic, c`teva ceasuri, =i pe urm[ au spart pe nem\i. +-au purces nem\ii ]n r[s`p[. +i atunce au prinsu pe Heiz[r ghen[rarul la m`na-i lui Tuchil grof, =i B[l[ceanul au pierit ]n r[zboiu, dar au pierit =i sarascherul turcescu, c[ l-au lovit¡ un glon\u tocma ]n gur[. Dzic c[ la acel r[zboiu s[ fie fostu mai mult izb`nda despre partea c[zacilor Br`ncovanului, care le era cap c[zacilor un moldovan, anume Cost`n, ficiorul Nenului. Dup[ ce au aflat Br`ncovanul pe B[l[ceanul mort ]n r[zboiu, trimisu-i-au capul la Bucure=ti, de l-au pus ]ntr-un prepeleac ]n mijlocul ogr[dz`i lui, de-au =edzut vrun an cu capul ]n prepeleac. +i au ]nv[\at de i-au r[s`pit =i cur\ile =i ograda, de-au r[mas numai j[ri=te. Dup[ izb`nda ce-au f[cut acolo, intrat-au Tuchil grof ]n |ara Ungureasc[ cu toate o=tile ce scriu mai sus. +-au ]nceput a str`ca =i a arde =-a robi pe care nu vrè s[ s-]nchine lui. +-a=è au umblat c`teva dzile, str`c`nd pen |ara Ungureasc[, p[n’ ce s-au r[dicat alt[ oaste nem\asc[ =-au purces asupra lor. Dece hrof cu turcii =i cu t[tar`i n-au cutedzat s[ stè ]mpotriv[-le =-au fugit peste mun\i ]napoi ]n |ara Munteneasc[. Iar Bogdan hatmanul, vr`nd dreptu s[ ias[ pe Oituz la |ara Moldovei, ie=itu-i-au \[r[nime s[cui ]nainte la Oituz, la str`mtoari, de i-au dat r[zboiu toat[ noaptea, de cu mare greu au sc[pat de-au
100
Letopise\ul |[rii Moldovei
ie=it din m`na lor, c[ era s[ piar[ cu to\ii. Iar t[tari s-au dus ]n Bugeac acas[, iar Tucul grof cu oastea lui, cu ungurimea, au r[mas ]n |ara Munteneasc[ de-au iernat =-au =i v[rat, =i mult[ str`c[ciune f[cè \[r`i. Numai, p[n-a s[ r[dica Tucul grof de s-au dus ]n |ara Turceasc[, foarte cu pu\intè oaste curu\i de-a lui r[m[ses[, c[ puses[ Br`ncovanul oameni de-a lui, pe care curu\ ]l g[siè ]n laturi, pe tain[ ]l =i ucidè. F[cut-au le=ii la Zvancea ocop, din sus de Zvancea, de-au a=edzat oaste. Triimis-au =i []n] cetatea Sorocei un polcovnic¡ iar cu oaste. A=edzat-au =i-n \inutul Cern[u\ului ]n c`teva locuri, de-au f[cut p[rcane de-au a=edzat oaste joimiri moldoveni =i le=i: ]n Vas`leu, pe Nistru, dr[gani, ]n Or[=eni pe Zaharo\chie cu le=i, ]n Co\mani pe Dobravschie tiji cu le=i, ]n B[nila pe Turcule\¡ cel mare cu moldoveni, ]n Hlini\[ [pe] Botedzu tiji [cu] moldoveni, ]n t`rgu ]n Cern[u\i [pe] Br[ne=ti, ]n Cuciur [pe] Turcule\¡ cel mic cu moldoveni. +i a=è cuprinses[ tot \inulul Cern[u\ului de-l \inè. +i alt[ treab[ n-avè. }n toate dzileli s[ b[tè cu turcii supt Cameni\[, c[ p[z`è drumul Cameni\`i de cine trecè. Tot ]i lua de grumadzi =i-i robiè =i s[ slobodziè furi= ]n Moldova =i-n Bugeag, de apuca herghelii a cui g[s`è, =i lua =i limb[. +i c`ndu ducè turcii zaharali ]n Cameni\[, le ie=iè ]nainte ori la dus ori la ]ntorsu, de-i robiè, =i de bogate ori ]i =i smintiè. A=ijdere =i lepcanii din Cameni\[ =i cu turcii ie=iè =i loviè pe joimiri, pe unde era a=[dza\i, f[r[ veste, =i de bogate ori ]i str`ca. T[tar`i din Bugeag, hanul, soltani, c`te de trei, patru ori mergè ]n |ara Le=asc[, de-i pr[da c`t le trebuiè. +i la ]ntorsu, sl[bindu-le cai, fiind uneori iarn[, ie=iè joimirii de pen z[mci de-i loviè. Pe urm[ =i scote duiumuri =i robi, iar[ uneori ]i robiè t[tari pe d`n=ii. Odat[, ie=indu Turcule\ cel mare la +tef[ne=ti, la drumul Cameni\`i, s[ iè limb[, au v[dzut vro 40 de turci pe =lah viind de la Cameni\[. Deci Turcule\, trec`nd Prutul s[ marg[ la d`n=ii s[-i lovasc[, au apucat de-au trecut numai vro treidz[ci de joimiri, =i s-au =i rumtu ghea\a, c[ era de prim[var[. +-au r[mas
101
Ion Neculce
oastea cea mult[ a lui Turcule\¡ di ceasta parte, neput`nd trece Prutul, c[ s[ rumses[ ghea\a. Dece Turcule\ au ie=it ]naintea celor 40 de turci, =i a=è s-au b[tut fa\[ la fa\[ vro doo ceasuri, c[ nu putè cie oaste s[ treac[ s[ le dè agiutor. +i i-au ]nfr`nt pe turci =i i-au prinsu vii, care n-au pierit la b[taie. Numai doi au sc[pat, =i i-au luat robi de grumadzi de i-au dus ]n |ara Le=asc[. Pe unii i-au triimis la craiul, de =-au f[cut nume =i cinste, pe al\`i i-au \inut la d`nsul, la B[nila, de s-au r[scump[rat. +-au g[sit atunce la acei turci negu\itori 50 de pungi de bani gata, f[r[ odoar[ =i haine =i cai. }n al =es[le an¡ a domniei lui Cantemir-vod[ cobor`tu-s-au craiul Sobe\chi cu o=ti grele iar ]n |ara Moldovei, fiind ]ndemna\i =i de munteni, de Br`ncovanul, de pe cum era ]nv[\at ca s[ fac[ r[u acestei \[ri, de s[ acolisiè de d`nsa totdeuna, pe cum =i mai pe urm[, de-au adus =i pe moscali cu fapteli lui. Care, Dumnedz[u, pentru suspinurile s[racilor, i-au pl[tit de s-au st`nsu pomenirea lui cu totul. +-au vinit craiul cu obuzul pe la Bot[=eni =i pen Cotnari p[n’ la T`rgul Frumos, =i de la T`rgul Frumos iar s-au ]ntorsu la \ara lui, c[ era vreme de toamn[. +i atunce, ]ntorc`ndu-s[, au l[sat oaste cu bucate ]n cetate, ]n Neam\u, =i-n Suceav[, ]n m[n[stirea armeneasc[, =i-n Agapia ]n m[n[stire, =i-n S[cul, =i-n C`mpul Lungu, =i-n Hangu. +i c`nd au agiunsu cu obuzul pe Siret pe la Ropcea, a=è i-au lovit o ploaie cu ninsoare, de i-au \inut acel vicol vro trei, patru dzili, de-au murit oastea mai bine de gium[tate, ]nghe\at[ =i le=inat[, c[ era pe la noiemvrii. Iar caii le-u murit to\i din obuz, de le-au r[mas car[le =i car[teli =i pu=celi toate la Ropcea. Dzic c[ nice craiul mai n-au fostu av`nd cal s[-ncalece. De-biè au m[rsu p[n’ la Sletin, c[ i-au fostu lovit¡ m`nia lui Dumnedz[u, de nu era numai vicolul, ce-i lovis[ o boal[, de muriè =i oameni =i cai. +i la anul au triimis din |ara Le=asc[ de-au luat pu=cele de la Ropcea. T[tar`i =i cu Cantemir-vod[ n-au vrut s[ marg[ mai nainte dup[ d`n=ii de la Crive=ti, ce s-au ]ntorsu ]napoi. }ndemnatu-i-au Cantemir-vod[ pe t[tari s[ marg[ ]nainte, c[, de-r hi m[rsu, i-ar hi luat pe to\i de grumadzi. Numai t[tar`i n-au vrut s[ marg[.
102
Letopise\ul |[rii Moldovei
Dzic c[ Sobe\chi s-au fostu agiunsu cu t[tari, de-au fos’ tot una. Numai ]n videala le=ilor s-ar[ta neprietin. C[ odat[ s-au fostu t`mplat ]ntr-o noapte de-au t[iat pe ni=te t[tari prè r[u Turcule\ al nostru cu moldovenii1. +i a doo dzi v[dzindu Sobe\chie, au fostu j[luind pe t[tari: „P[cat c-au pierit at`\e viteji!“ +-au fostu dzic`nd lui Turcule\¡ pentru ce i-au lovit noaptea furi=. C[ el avè priete=ug cu d`n=ii ]nc[ din h[tm[nie. Dup[ ce s-au dus craiul ]n \ara lui, scris-au c[r\i la-mp[ratul Neam\ului =i la papa de la R`m, de s[ f[liè pe- cum au luat at`te cet[\i din |ara Moldovei. +i pe celi scrisori papa de R`m tot ]l credè =i-i trimitè bani s[ fac[ oaste asupra p[g`nilor. C[ce a=è era vorovi\i =i cu ]mp[ratul Neam\ului: el s[ marg[ pe de o parte, =i celalalt pe de alta. Triimis-au Cantemir-vod[ o sam[ de t[tari cu moldoveni lefecii ]n C`mpul Lungu =i-n Hangu, de-au pr[dat =-au arsu, ca s[ scoa\[ pe joimiri. +i nu i-au putut scoate, iar[ duium =i robi au luat mult t[tar`i. +i-ntorc`ndu-s[ ]napoi pe la Ie=i, ]nc[ le-au d[ruit Cantemir-vod[ tuturor m`rzacilor postavuri =i atlazuri. +i s-au dus ]n Bugeag. }n al =eptele an¡ a domniei lui g[titu-s-au Cantemir-vod[ cu oastea lui de-au m[rsu s[ iè cetatea Sorocii, ]mpreun[ cu Daltaban-pa=e, sarascherul Oblu=i\`i, =i cu hatmanul Ste\u a Ocrainii hanului =i cu c`teva mii de t`tari. +-au st[tut pen pregiurul cet[\`i c`teva s[pt[m`ni, de-u tot b[tut-o cetatea, de-au f[cut meterezuri =i lagumuri. +-au dat n[v[li prè tare, =i n-au putut-o lua, =i au pierit mult[ oaste atunce, c`nd da n[v[li turcii =i moldoveni. +i nu era at`ta oaste ]n cetate, ca doo, trei sute de dr[gani =i c[zaci; numai ei din cetate nemeriè tot ]n om, iar cei den afar[ nu putè s[ le str`ce nemic. +i s-au ]ntorsu ]napoi la Ie=i, f[r[ nice o izbind[ =i cu mult[ pagub[ de oaste. Tot ]ntr-acel an¡, mai nainte ce-au m[rsu la Soroca, str`nsus-au to\i ficiorii lui Gavrili\[ =i cu al\i boieri mul\i de |ara de 1 Ultimele cinci cuvinte din aceast[ fraz[ sunt scrise de Neculce ]nsu=i. Lectura „al“ nu-i sigur[: literele au fost t[iate, ]n parte, c`nd s-a legat manuscrisul.
103
Ion Neculce
Gios la nunta lui Ion P[lade, la B[cani, din sus de B`rlad. +i acolo au fostu =i vornicul Velicico, fiind cumnat lui P[lade. +i sr`ng`ndu-s[ acolo la-cea nunt[, au sf[tuit =i s-au giurat cu to\`i, ei ]nde ei, s[ fug-]n |ara Munteneasc[ la Br`ncovanul, s[ le dè agiutor de cheltuial[, s[ marg[ la Poart[ s[ p`rasc[ pe Cantemir s[-l scoat[ din domnie, s[ r[dice domnu dintre d`n=ii pe Velicico vornicul. Dece s-au sculat un boier¡ dintre d`n=ii, anumi Ilie |if[scul, care ]l poreclis[ pe urm[ Frige-vac[, =i i-au p`r`t la Cantemirvod[, de le-u spus tot sfatul. C[ era boierii de la o vreme prè sup[ra\i de Cantemir-vod[, c[ era la curte boierina=i, tot ficiori de moj`ci codreni =i g[l[\eni. +i dzicè Cantemir-vod[ c[ domnul face neamurile, domnul le str`nge. +i-i era ur`\i ficiorii cei de boier, s[ nu-i vadz[ ]ntr-ochi, de pe cum ]i era n[tura lui. +i era ]n cinste numai hatmanul Bogdan, ginere-s[u, =i cu Iordachi visternicul Rus[t. Ace=ti doi schivernisiè =i m`nca \ara, cum le era voia. Dece boierii pe acee vreme nu mai putè suferi s[ fie c[lca\i de acei doi boieri =i de moj`cii aceloralal\i mai mici de curte. C[ c`nd ie=iè la \ar[ cu slujbe, boierina=ii f[cè multe n[cazuri cas[lor celor mari a boierilor. Dece Cantemir-vod[, cum au ]n\eles acel sfat, din Ilie Frigevac[, a boierilor, au =i r[pedzit ]ntr-o noapte boierina=i d-è lui =i slujitori, s[-i prindz[ pe to\i pe acie. Dece unii au sc[pat ]n |ara Munteneasc[, iar pe carei i-au prinsu i-au adus la Ie=i. +i pe Velicico vornicul, dup[ ce l-au adus la Ie=i, era zavistie mai mare despre Cup[re=ti, ]mpung`ndu-s[ cu horba mai denainte vremi. +i avè =i s`ial[ de d`nsul, c[ce era mai om dec`t to\i. Atunce ]n grab[ Cantemir-vod[ ]n m`nie l-au b[tut cu buzduganul =i l-au ]nchis ]n beci. Deci neprietinii lui Velicico atunci au =i aflat vreme de-au dzis lui Cantemir-vod[: „De vreme c[ te-i gr[bit de l-ai b[tut, nu-l l[sa viu. P[ze=te de-l omoar[, c[, d-è sc[pa viu, m`ne, poim`ni el ne omoar[ pe to\i“. +i el ]nc[ ]ndat-au ascultat =i l-au scos noaptea de i-au t[iat capul denaintea por\`i. Pentru bineli ce-au dat =tire Velicico lu Iordachi visternicul, de-au fugit c`nd vrè s[-l omoare
104
Letopise\ul |[rii Moldovei
Cantemir-vod[, acum i-au mul\[mit =i Iordachi visternicul ]ntr-acesta chip, ca un grec. +i aflar[ atunce neprietinii vreme de-au dzis lui Cantemir-vod[: „Acmu, de vreme c-ai omor`t pe Velicico, triimite de prinde =i pe frate-s[u, Miron logof[tul, de-l omoar[. Ori vinovat, ori nevinovat, s[ nu scapi, c-apoi ]nc[ a hi mai r[u =i de tine =i de noi“. Deci Cantemir-vod[ nu =-au socotit¡ viia\a lui, c[ era trecut cu b[tr`ne\eli, om de 70 de ai, de numai c`t nu-i sos`s[ ceasul =i lui, ce s-au potrivit neprietinilor =i nu =-au cru\at sufletul. Ce ca un tiran au triim[s pe Macrei, v[tavul de p[h[rnicei, cu slujitori de l-au luat decolo, de la casa lui de la B[rbo=i, de l-au dus p[n-]n Roman, =i i-au t[iat capul. +i c`nd l-au g[sit Macrei acolo la B[rbo=i, atunce-i muris[ =i giup`neasa. +i nemic nu =tiè de sfatul fr[\ines[u sau de a celoralal\i boieri, c[ nu era amestecat cu ceielal\i boieri la sfat. C[ el pornis[ atunce pe un ficior a lui, pe Neculaiu, s[ iè fata Duc[i-vod[ de la |arigrad =i s[ g[tas[ =i cu celalalt s[ iè fata lui Cantemir-vod[, s[ s-]ncuscredze, =i nice cu g`ndul nu g`ndiè c[ i-a vini o furtun[ ca acie. Dzisu-i-au slujitorii, c`nd l-au g[sit la B[rbo=i, s[ fug[, c[ nu-i departe ]n Neam\u, iar el n-au priimit¡, =tiindu-s[ drept. G`ndiè c[ l-or duce la Ie=i =i s-a ]ndrepta. Iar dup[ ce i-au vinit Macrei, =i viind zapciu dup[ zapciu s[ piar[, nu l-au mai ]ng[duit =-au pus de l-au t[iat ]n Roman. +i mult s-au rugat lui Macreiu s[-l duc[ p[n-]n Ie=i, iar Macrei, ca un om r[u =i de nemic, nu i-au fostu mil[ de sufletul st[p`nu-s[u =i s-au gr[bit de l-au omor`t. C[ de l-ar hi dus ]n Ie=i, poate s-ar hi ]ndreptat =i n-ar hi pierit. C[ multe slugi s[ t`mpl[ la domni vrednice, de nu s[ gr[bescu =i ferescu pe st[p`ni de p[cat, =i pe urm[ cad la laud[ =i despre st[p`n, =i despre oameni, =i despre Dumnedzeu. Iar acesta, ca un varvar, nefiind de neam, n-au socotit¡. Cantemir-vod[ dup-acee mult s[ c[iè ce-au f[cut =i de multe ori pl`ngè ]ntre toat[ boierimea =i bl[st[ma pe cine l-au ]ndemnat de-au gr[bit de i-au t[iat. C[, dup[ ei, n-au tr[it un an nice Cantemir-vod[ =-au murit. Iar pe Vas`lie vornicul, ficiorul lui Gavrili\[, =i pe frate-s[u Solomon =i pe frate-s[u Costachi =i pe Gheorghi\[ Mitre =i pe
105
Ion Neculce
Dedul sp[tar Arb[na= =i pe tustrei ficiorii lui Miron, pe to\i pe ace=tie i-au prinsu =i i-au ]nchis, unii ]n turnu, pe unii la simeni, pe al\`i pen beciuri, =i pe Neculaiu, m[rg`nd s[ s-]nsoare, l-au ]ntorsu de la B`rlad de l-au ]nchis =i pe d`nsul. Iar[ Lupul, ficiorul lui Gavrili\[, =i Costantin cumnatu-s[u, p[harnicul Lambrino, =i cumnatu-s[u Iva=co =i Antiohie Jora =i Bujor[ne=tii =i al\ii din Bujor[ne=ti au sc[pat ]n |ara Munteneasc[, la Br`ncovanul, =i de-acolo s-au g[tit =i s-au dus la Odrei, la Poart[, s[ p`rasc[ pe Cantemir-vod[. +i le-u dzis atunce Br`ncovanul s[ nu s[ gr[basc[ s[ marg[ atunce la Poart[, c[-i prietin vizirul Cup[re=tilor. Ei n-au ascultat =-au p[zit de au m[rsu. Iar[ Cantemir-vod[, dup[ ce-au ]n\eles, au r[pedzit =i el pe Bogdan hatmanul =i pe Iordachi Rus[t visternicul, cu al\i boieri mul\i de \ar[, de s-au p`r`t de fa\[ cu to\`i la Divan. +i i-au dat pe to\i ]n obedzi de grumadzi, de i-au adus la Cantemir-vod[ ]n Ie=i. Dece Cantemir-vod[, dup[ ce i-au adusu-i, i-au pus la ]nchisoare, =i nu i-au omor`t, c-au poroncit Poarta s[ nu-i omoare. +i =-au adus aminte =i de giur[m`ntul ce-au giurat Cantemir lui Gavrili\[ celui b[tr`n, s[ nu-= ating[ sabia de neamul ficiorilor lui. Ce i-au pus bani pe to\i, s[-i ]ntoarc[ cheltuiala ce-au cheltuit la Poart[, pe unii c`te dzeci pungi, pe al\ii c`te 5, pe al\ii c`te cum au socotit. +i dup[ ce =-au plinit banii, i-au dat pe chez[=ie =i i-au slobodzit. Deci carei au avut putin\[ =i prietini, mai cur`nd au dat, =i i-au slobodzit, iar carei au fostu mai neputincio=i au =[dzut mult ]nchi=i, =i i-au b[tut p[n’ =-au pl[tit banii. Iar[ ficiorilor lui Miron nu le-u luat nemic =i i-au dat pe chez[=ie =i i-au slobodzit. Din to\i boierii r[m[ses[ Dedul sp[tarul Arb[na=ul ]nchis ]n turnul clopotni\`i la Trei Sfetiteli. +i-l puses[ 10 pungi de bani, =i n-avè cu ce plini, c[ era un om mai sc[pat. +i poate avè =i pizm[ pe d`nsul, c[-l scoses-]n doo r`nduri s[-i taie capul. Dece el ]ntr-o noapte au ]mb[tat pe siimeni, pe str[jerii ce-l p[z`è, =i s-au slobodzit cu o frenghie pe o ferastr[ din turnu p[n[ gios =-au apucat de-u ]nc[lecat cu doi ficiori =-au fugit.
106
Letopise\ul |[rii Moldovei
Dar Cantemir-vod[ a doo dzi, dac-au oblicit c-au sc[pat, au poroncit¡ s[ nu-l mai caute nime, nice s[-l mai goneasc[. C[, de vreme c-au ]nc[lecat, nu este nime harnic s[-i stè ]mpotriv[ sau s[-l prindz[ pe om pe cela. C[-l =tiè el ce viteaz bun este, c-au fostu cu d`nsul la r[zboiu. C[, c`nd alerga pe cal c`t putè, s[riè de pe un cal pe altul, =i pune 3 cai al[ture =i de pe gios s[ r[pedzie =i-i s[riè pe tustrei pe sus. Nu era altu om ]n \ar[ ca d`nsul harnic =i viteaz. N-au z[b[vit¡ prè mult =i =-au f[cut pace =i au vinit ]n \ar[, =i l-au iertat Cantemir-vod[. Dup-acie Cantemir-vod[ au str`cat logodna cu P[tra=co, ficiorul lui Miron logof[tul, =i =-au ales din to\i ficiorii de boier¡ pe Mih[lachi, ficiorul lui Ion R[covi\[ vornicului, de l-au luat gineri. Care acela pe urm[ au c[dzut domnu, de-i dzic Mihaivod[. +-au f[cut nunt[ cu d`nsul domneasc[ =i l-au =i boierit, l-au f[cut comis mare, iar pe urm[ l-au f[cut stolnic mare. Numai n-au avut parte de d`nsul, c[ n-au tr[it mult cu d`nsa, =i i-au murit fiic[-sa. C[ce Cantemir-vod[ era cum[tru cu cuscru-s[u Ion R[covi\[, c[-i botedzas[ Cantemir-vod[ un copil lui Ion R[covi\[, mai mic dec`t ginere-s[u Mih[lachi. C[ce poate n-au r[bdat Dumnedz[u. Numai Mih[lachi mai pe urm[, la domnia lui Ant[i]ohie-vod[, au luat alt[ fat[ de boier, a Dedului sp[tarului de la G[la\i, =i cu acie au vie\uit, de-au f[cut copii =i-au fostu =i domnu. Cantemir-vod[ =i Cup[re=tii s-au mai apucat =i de alt dan\u asupra muntenilor, =i muntenii asupra lor. |ine\i-v[, s[racelor \[ri, dac[ sunte\i putencioase, de acmu s[ birui\i nevoile din pizmele vechi la ce s-au ]nceput s[ s[ lucredze! Era un boier de mult priibag din |ara Munteneasc[ ]n |ara Ungureasc[, anume Stoica p[harnicul, =i =i cu al\`i mai mici, iar munteni pribegi, ]nc[ de c`nd au luat domnia +erban-vod[. Chematu-i-au Cantemir-vod[ de la Bra=ov aice la d`nsul ]n Moldova. +-au ]nceput a faci p`r[ =i harzuri la Poart[, a p`r` pe munteni cu feluri de feluri de p`ri, cum suntu haini =i boga\i. Ce Poarta dint[iu i-au ]mbucurat. +i i-au trimis Cantemir-vod[ la Poart[ la Cup[re=ti, la sp[tarul Lascarachi cuparul, fiind
107
Ion Neculce
capichihaia lui Cantemir-vod[, s[ p`rasc[ pe munteni =i s[ ispr[vasc[ domnia lui Cantemir-vod[ ]n |ara Munteneasc[. Dece =tiu c-au ispr[vit Cantemir-vod[ bine! C[, dup[ ce-au oblicit muntenii, au cheltuit Br`ncovanul la Poart[ 1000 de pungi. +-au luat Br`ncovanul pe ceielal\i de grumadzi. +i pe cuparul Rascarachi, fratele lui Iordachi vistiernicul, l-au f[cut surgun la Rodos. +i era s[ maz`leasc[ =i pe Cantemir-vod[. Numai au sosit veste atunce c-au murit. Dusu-l-au pe Stoica la Br`ncovanul ]n Bucure=ti, cu o l[cat[ c`t un =lic de mare la grumadzi. +i l-au scos la Divan ]naintea a toat[ \ara =-apoi l-au purtat tot \`rgul cu l[cata de-a grumadzii. +-apoi l-au sp`ndzurat ]mbr[cat, ]nc[l\at, la t`rgul de afar[. +i pe-cele so\`i a lui, pe unii i-au sp`ndzurat =i pe al\`i i-au iertat. }ntr-acea vreme vorovit-au tustrei ficiorii lui Miron logof[tul =i cu Vas`la=co sp[tarul Ca[n]tacoz`no =i cu frate-s[u Ilie =i cu Dumitra=co Ursachi s[ fug[ din \ar[ de grele d[jdi =i prepusuri. C[ nu mai putè birui de r[ul lui Iordachi visternicul. C[ ]nv[\as[ Iordachi de le tot cump[ra odoar[le =i sateli f[r’ de pre\¡, c[-i tot ]ngreuiè cu d[jdile. Cantemir-vod[, oblicind c[ vor s[ fug[, trimis-au steaguri de slujitori s[-i prindz[. Dece ficiorii lui Miron au prinsu de veste =-au sc[pat¡ la com[ndatul de Cetatea Neam\ului. Iar pe cielal\i boieri, neav`nd veste, i-au prinsu lefeciii, =i le-au j[cuit cas[le, =i i-au pus ]n here, =i i-au pornit la Ie=i. C`nd au agiunsu ]n Valea Le\canilor, i-au =i t`mpinat vestea, n[rocul lor, c-au murit Cantemir-vod[. +i i-au slobodzit din hiere. Dece au m[rsu ]n Ie=i de-au fostu la-ngroparea lui Cantemirvod[. +i s-au ]mpreunat cu beiz[de, ficiorul lui Cantemir-vod[, anume Dumitra=co. +i i-au ]mbunat Dumitra=co-vod[ cu cuv`nt bun, c[, de va da Dumnedz[u s[ fie pe voia lui de la Poart[, i-ar milui. +i iar boierii s[ ruga =i ei s[ ierte pe tat[-s[u. +i i-au slobodzit s[ marg[ acas[, cum au =i fugit ]n |ara Munteneasc[, la Br`ncovanul, c[ le era rud[, de-au r[pedzit Br`ncovanul la Poart[ pentru Costantin-vod[, ficiorul Duc[i-vod[ celui b[tr`n. Cantemir-vod[, dup[ ce-au murit, \inutu-l-au mort t[inuit o dzi =i o noapte, p[n’ s-au g[tit c[r\ile de-au f[cut harzuri de la
108
Letopise\ul |[rii Moldovei
\ar[ la Poart[, de poftiè s[ puie pe un ficior a lui Cantemir ]n locul t[t`ne-s[u. +i au r[pedzit pe v[tavul P`rvul =i cu +tef[ni\[ Rus[t, ficiorul lui Manolachi postelnicul. +i dup[ ce-au pornit c[r\ile, a dooa dzi s-au agiunsu Bogdan hatmanul =i cu Iordachi visternicul =i cu to\i slujitorii s[ r[dice pe Dumitra=co beiz[deoa, ficiorul lui Cantemir-vod[, domnu ]n locul t[t`ne-s[u. Dece au g[tit Divanul cel mare =i s-au str`nsu toat[ boierimea =i mitropolitul =i slujitorii la curte. +-au adus la curte pe un ag[ a vizirului turcu, ce era vinit cu trebi ]mp[r[te=ti ]n Ie=i. Atunce au spus a tot n[rodul c-au murit Cantemir-vod[. Ce slujitorii au =i-nceput a str`ga c[ altul nu le trebuie s[ fie domnu, f[r[ c`t Dumitra=co beiz[dè, ficiorul lui Cantemir-vod[. Ce boierii =i \ara nu cutedza s[ dzic-]ntr-alt chip, c[ s[ teme de slujitori, ce numai le c[uta s[ priimasc[ =i s[ dzic[ cum dzic slujitorii. Turcul aga, v[dzind c[ str`g[ cu to\`i ]ntr-un cuv`nt, au luat un c[ftan =-au pus ]n spateli lui Dumitrasco beiz[deoa. +i beiz[deoa au ]mbr[cat pe turc c-un cont[= cu soboli. +-au =edzut am`ndoi ]n scaone. +-au ]nceput a da din pu=ci =i a dzice surlele, =i to\i boierii =i slujitorii, c[peteniile, cine= dup[ r`ndul s[u, au purces a s[ruta poala turcului =-a lui Dumitra=co beiz[dè. +i dup-aceea au ]nc[licat cu alaiu =-au purces la Sfetei Neculaiu, de i-au cetit molitfeli de domnie dup-obiceiu. Scos-au oas[le lui Cantemir-vod[ boierii cei mari afar[, supt cortu, ]n ogr[joara cea mic[ la curtea domneasc[. +i l-au \inut trei dzile, p[n’ l-au grijit, =-apoi l-au dus la Sfete Neculaiu de l-au ]ngropat ]n gropni\a lui Antonie-vod[. +i s-au t`mplat atunce la prohodul lui 4 patrierhi, unul de Ierusalim =i altul de Antohia =i altul de Alics[ndria =i unul maz`l de |arigrad, Iacob. +-au domnit pu\in, nu deplin 8 ani, =i =-au pl[tit =i el datoria dup‘obiceiul acestei lumi. Dup[ ce-au ]ngropat pe Cantemir-vod[, au =edzut ]n scaonul domnescu fiiu-s[u Dumitra=co beizade, de au domnit 3 s[pt[m`ni. +-au vinit un capegiu de la Poart[ de-u luat pe Dumitra=covod[ beizadè. Iar Bogdan hatmanul =i Iordachi visternicul ]ntr-aceli 3 s[pt[m`ni n-au dormit, ce s-au g[titu-s[. +-au pus
109
Ion Neculce
str[ji din G[la\i p[n-]n Ie=i, =i c`nd au sosit capegi-ba= ]n Ie=i s[ iè pe beiz[dè =i pe d`n=`i, ei au fugit din Ie=i. C[ci atunce, m[rg`nd veste la Poart[ c-au murit Cantemirvod[, Br`ncovanul, domnul muntenescu, au apucat ]nainte =-au ispr[vit¡ domnia lui Costantin s`n Duc[i-vod[, de-au ]mbr[cat c[ftan de la Poart[ de domnia Moldovei. Atunce au f[cut =i pe La\carachi surgun =-au luat =i pe Staico de grumadzi. Totodatatunce s-au t`mplat de au triimis =i la Dumitra=co-beiz[deoa, s`n lui Cantemir, s[-l duc[ la Poart[ =i s[ prind[ pe Bogdan hatmanul =i pe Iordachi visternicul, s[-i duc[ la Poart[ s[ dè sam[ pentru ce-au m`ncat \ara. Deci Bogdan =i Iordachi au fugit ]n |ara Le=asc[, cum mai sus s[ pomene=te. Pe-aceste lucruri poate =i al\`i s[ s[ ]ncreadz[ cu Poarta turceasc[, c[ unele s[ g[tiè =i alteli s-au f[cut! Acel capegiu-ba= ce-au vinit cu maz`lia, ce-au luat pe Dumitra=co Cantemir beiz[deoa din Ie=, fuses[ bun prietin mai nainte lui Cantemir-vod[, =i de neamul lui era cerchez. +i f[r[ z[bav[ dup-acee au c[dzut de-au fost =i pa=e =i musaip la-mp[ratul, care-i dzicè mai pe urm[ Cerchez Mehmet-pa=e imbriorul. Era =i un boier¡ atunce aice ]n Ie=i, +tefan comisul Cerchez. Dece atunce +tefan comisul Cerchez mult s-au rugat acelui capegiu pentru Dumitra=co beiz[deoa, s[-i fie mil[ de d`nsul, c[-i un copil, av`nd cuno=tin\[ cu acel capegiu, fiind am`ndoi cerchezi, ]nc[ de la domnia lui Cantemir-vod[. Ce, dup[ ce l-au dus la Poart[, st[tut-au munteni =i cu Costantin Duca-vod[ cu multe pricini asupra ficiorilor lui Cantemir-vod[, de le cerè mult[ som[ de bani. Ce nemic[ nu le-au putut str`ca, c[ s-au pus tare acel capegiu-ba= pentru d`n=ii. +i mai pe urm[, dup[ ce-au c[dzut mai la cinste acel capegi-ba=, au f[cut =i alte lucruri mari, carei la r`ndul lor s-or pomeni. De la Cantemir-vod[ nescareva avere nu le-u r[mas, c[ ce era vinitul m`nca al\`i, cum mai sus s-au pomenit. Atunce la moarte 50 de pungi de bani le-u dat la patriarhul de Rusalim, s[ li mistuiasc[. +i patriarhul, pentru voia muntenilor, le-u spus turcilor, =i le-u luat. +i copii numai au r[mas cu vro
110
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
10—15 pungi de bani. Ce Dumnedz[u unde va, nu trebuiescu bani. C[ acel Cerchez Mehmet-pa=e le-u prinsu mai bine dec`t mii de pungi de bani. C[ unde va Dumnedz[u, sunt =i bani, =i prietini, =i de toate. C[ nime nu mai g`ndiè c-or mai ie=i ficiorii lui Cantemir la domnie, pe cum s-a vidè ]nainte. Acestu[i] Cantemir-vod[ i-au r[mas ]n urm[ 2 ficiori, anume Antiohi =i Dumitra=co, care mai pe urm[ au i=it am`ndoi domni ]n Moldova, precum li s-a ar[ta ]nainte, la r`ndul lor, istoriele lor1. CAP. XII
DOMNIA LUI COSTANTIN S~N DUC{I-VOD{ CELUI B{TR~N LEAT 7199 MART 17 }mbr[c`ndu c[ftan de domnie, Costantin-vod[, s`n Duc[ivod[ celui b[tr`n, era om t`n[r, ca de =es[spreci, =eptespreci ai, c`ndu au c[dzut la domnie. Atunce era =i ni=te boieri de aice de \ar[ la Poart[, triimi=i de Cantemir-vod[ cu trebile \[r`i. Deci v[dz`ndu-l c-au ]mbr[cat c[ftan, s-au dus la d`nsul de s-au ]nchinat dup‘obiceiu. A=ijdere =i de-ice Lupul Gavrili\[ =i al\ii, ]n\eleg`nd de domnie noo, au alergat cu bucurie noo la Costantin-vod[. +i mul\i ficiori de boier. C[ n-avuses[ c[utari de la Cantemir-vod[, pe vina lor, c[-l oc`r`è =i nu vrè s[-i slujasc[, ca unui domnu, ce pentru cee miluiè pe cei pro=ti. Triimis-au Br`ncovanul pe Mihai sp[tar =i cu al\i boieri ce s[ t`mplas-acolo pribegi, de s-au dus la Poart[ di-au a=edzat logodna cu fiica Br`ncovanului, anume Maria, cu Costantin ficiorul Duc[i-vod[. +i str`ng`ndu-s-at`ta boierime acolo atunce la Poart[, au f[cut mare cheltuial[ \[r`i cu multe podoabe, can =i f[r[ treab[, pre cum era \ara atunce slab[: cai, rafturi, corturi, 200 de siimeni cu haine =i cu leaf[ =i alteli multe cheltuiele, f[r[ treab[ =i f[r[ isprav[. +-au z[b[vit¡ acolo atunce cu at`ta boierime =i om de la mart p[n’ la iuni. Dece au f[cut mult[ cheltuial[. Ce Costantin1
Fraza ultim[ este scris[ de Neculce.
111
Ion Neculce
vod[ fiind t`n[r =i ne=tiind r`ndul, ]l bucura Lupul, ficiorul lui Gavrili\[. Ca un bezmetec ce era la minte, dzicè c[-i \ara bogat[ =i-i mul\ime de bucate a boierilor pribegi, a lui Bogdan =-a lui Iordachie; are de unde scoate s[ pl[teasc[ datoria ce face. Dece =i lui Costantin-vod[ nu-i era ur`t[ datoria, =i-i era drag[ =i m`ndria. +i avè cas[ grè =i ]m[-sa, Nastas`ia, cu at`te fete. Au ]nc[rcat mul\ime de datorie. A=ijdere Lupul Gavrili\[ p`r`è la Poart[ pe ficiorii lui Cantemir-vod[, c-au luat tas-s[u din \ar[ 1000 de pungi de bani, =i \ara au fostu iertat[ de bir. Dece turcii sta de [a]sculta acele voroave de=erte din gura lui ce gr[iè. +i ficiorilor lui Cantemir n-au str`cat nemic, iar \[r`i au f[cut mare str`c[ciune. C[ de ce ]nainte nu vrè turcii s[ mai ierte birul =i-l cerè deplin. +i cea laud[ mare de bucateli pribegilor, dac-au ]nceput a le str`nge, n-au g[sit at`ta pe c`t socotiè c-or g[si. +-au f[cut datorie, =-au r[mas nepl[tit[. Dece sos`nd la G[la\i cu at`ta om, =-au adus =i c`\iva greci cu d`nsul, cu mare alaiu ]n postul S`mpetrului. Ie=itu-i-au toat[ boierimea =i maz`limea ]nainte cu mare bucurie, =tiindu-l c[-i ficior de domnu =i va c[uta neamurile boiere=ti. +i viind ]n scaon, pus[ boieri pe to\i Gavrili\e=tii =i pe to\i Mirone=tii =i pe al\ii dintr-alte neamuri, mai mul\i tineri dec`t b[tr`ni. +i s[ =i apuc[ de f[cu nunt[ cu o sor-a lui, domni\a Ileana. O dede dup[ Neculaiu Costin, sin Miron logof[t, =i-l pus[ =i hatman. +i f[cur[ nunt[ frumoas[ domneasc[, c[ era =i maic[-sa cu d`nsul, a r[posatului Duca-vod[ cel b[tr`n, cu alte fete mai mici, anume doamna Nastasia. Atunce nu s-au aflat ]n visterie mai mult de-o sut[ de pungi de bani, gata str`n=i de c[m[icani. C[ la moartea lui Cantemir scoses[ ni=te h`rtii, =i n-apucas[ Cantemir a le lua. Dece puind Duca-vod[ pe Lupul Gavrili\[ visternic mare, n-au agiunsu acei bani 2, 3 luni de cheltuial[ visteriei. Care apoi mai pe urm[ l-au =i scos din visternicie, cu mare b[nat pentru acea slujb[ curat[. Pus-au atunce la maz`li =i la \ar[ banii steagului grei. }nceput-au a prinde pe boierina=ii lui Cantemir, cei r[dica\i
112
Letopise\ul |[rii Moldovei
din neamuri proaste, ce dzice Cantemir c[ i-a faci neamuri, =i-ncepur[ a-i bate =-a-i ]nchide pen temni\i =i pe la simeni. +i-i s[r[cir[, de r[mas[r[ cum le-u fostu postrigul, moj`ci. Iar unii dintr-aceli b[t[i au =i nebunit, de-u r[mas nebuni. +i pe cale le f[cus[, c[ vai de boierul ce s[ roag[ moj`cului. A=ijdere au triimis la cas[li boierilor celor fugi\i de le-u luat tot ce-u g[sit, anume a lui Bogdan hatman =-a lui Iordachi Rus[t visternic. +i le adus[r[ =i giup`nes[li ]n Ie=i, =i le prindè v[taj`i de-i munciè. +i femeile =i feteli slujnice din cas[ le b[tè s[ spuie bani =i odoar[ =i haine mistuite =i bucate ce-avuses[. S[ aflar[ multe mistuite =i ascuns[ pen \ar[, pe la prietini, dup[ cum este obiceiul celui fugar a ascunde. +i luar[ tot ce g[sir[ =i pe urm[ le f[cur[ pe giup`nes[li lor surgune la Foc=eni. De la Foc=eni li-au dusu-li cu c[ru\i =i cu cai r[i =i cu podvodzi pen mun\i, pen Hangu, =i le-u trecut la Neam\u la cetate, la boierii lor, cu bogat[ lips[ =i nevoie. }= r`s[ cum ]i vini la minte, =i mai mult era acesta sfat de boierii cei mari =i de munteni ]ndemnare. Os`nd[ pe cas[li lor pentru v[rsarea singelui lui Miron =-a lui Velicico ce f[cus[ Cantemir-vod[ cu sfatul acestor doi boieri pribegi! +i dup-acee scris[ Duca-vod[ la Poart[ c-au triimis Bogdan =i Iordachi poghiaz din |ara Le=asc[ de =-au luat giup`nes[le =-au f[cut mare str`c[ciune \[r`i, pentru ca s[ str`ce pe copiii lui Cantemir-vod[ turcii =i pe Cup[re=ti. Dar Poarta, fiind ]n\eleapt[ =i cuprins[ la minte, nu s-au potrivit scrisorii lui, c-a priceput c[-s scrisorile lui de=erte. C[ Bogdan =i Iordachi din |ara Le=asc[ nu dormiè, nici le =[de scrisorili. Triimitè la Cameni\[, la Caraman-pa=e, c[ era prietin vechiu lui Cantemir-vod[, =i la Daltaban, sarascherul de Oblu=i\[, =i la |arigrad, de j[luiè, =i ]n=tiin\a la ]mp[r[\`e de toate fapteli Duc[i-vod[ ce face. Ce nu le-u putut str`ca nemic ficiorilor lui Cantemir-vod[. Mai mult ]=i str`ca numele lui cu aceste lucruri. Iar[ c`nd fu de toamn[, ]ntr-acel an¡ a domniei lui, s-apuc[ de f[cu nunt[ =ie. +i triimis[ Br`ncovanul pe fiic[-sa Maria cu
113
Ion Neculce
unchi-s[u stolnicul Costantin Cantacozono =i maic[-sa doamna Stanca =i cu mul\i al\i boieri =i giup`nes[, rudenii din |ara Munteneasc[, de vinir-]n t`rgu ]n Ie=i. +i le dede tuturor gazd[ pen cur\i boiere=ti =i negu\itore=ti, grij[ de toate, s[ nu li lipsasc[ nemic. Iar pe mireas[ ]i dede gazd[ ]n cas[li lui Vas`lachi vornicului Gavrili\[. +i acolo fece nunta mireasa, iar domnia ]n cur\ile domne=ti. +i boierimea a doo \[ri nuntir[ 3 s[pt[m`ni cu mare pof[li =i podoabe =i cu feluri de feluri de muzice =i de peliv[nii, de mirare ]n t`rgu ]n Ie=i. C[ era s[ fac[ nunta la Foc=eni, ce, fiind toamna, vreme de iarn[, au f[cut-o la Ie=i. +i-nc[lec[ s`ngur domnul ca un mire, ]mpodobit =i cu surguci ]n cap =i cu mare alaiu, de-u m[rsu la gazda mires`i de-au luat-o. +i dup[ ce au luat-o de la gazd[, au m[rsu la m[n[stire la Gol`e. +i acolo fiindu un patriarhu de |arigrad maz`l, anume Iacob, ]l cunun[ acolo ]n Gol`e. +i de acolo purces[ cu mare alaiu pen mijlocul t`rgului de sus =i pen t`rgul de gios p[n’ la cur\ile domne=ti. Pe-cee vreme =i eu, Ion Neculce vel-vornic¡, eram t`n[r postelnic¡ =i mergèm cu al\i postelnici ]mpreun[, cu toiegeli a m`n[ pe gios ]naintea domnului. +i dup[ istovul nun\`i, petrecu domnia pe boierii muntene=ti p[n’ la Valea Ad`nc[, cu mare cinste. +i-= luar[ dzua bun[ de acolo. Dup[ aceste ]ncepur-a vini datornici de la |arigrad =i a-=i cere datoriile, c[ li s[ plinis[ dzua. +i-ncepur-a vini =i poronci de la Poart[, havalele, a cere obiceiurile \[r`i, c[ nu vrè s[ le ierte, ca la Cantemir-vod[. C[ l[udas[ Lupul la Poart[ c-au luat Cantemir mul\i bani, =i turcii, =tiind acee, nu ierta. Atunce s-au conoscut ce-au gr[it Lupul la Poart[. |ara era pu\in[ =i boierii era tineri, nu =tiè cum or schivernisi. Ce ]nv[\ar[ de scoaser[ =i aice obiceiul cel r[u, ce l-au scornit Br`ncovanul ]n \ara lui. Aflar[-s[ =i aice sfetnici f[r[ lege =i tir[neasc[ zavistie, ran[ f[r[ leac, =i s[ cheam[ lepra sau fistula ]n p`ntece: v[c[ret, de vac-un zlot =i de cal un leu s[ dè tot omul, de s[ trage acel obiceiu spurcat¡ p[n-ast[dzi ]n p[m`ntul nostru. C[ orice domnu vine ]i drag acel obiceiu =i nu-l mai las[. +i dintr-acel ceas ce-au scos v[c[retul, s[ =i conoscu c[ n-a lungi cu domnia, nice a precopsi casa lor de lacr`mi multe a
114
Letopise\ul |[rii Moldovei
s[racilor. +i-n scurt[ vreme c[dzu bl[st[mul mai de grab[ pe Dumitra=co Ceaurul vel-logof[t¡, fiind sfetnic, c[-i scurt[ Dumnedz[u viia\a. C[ muri cum ]i mai r[u, ]n dub fren\it, =i i s[ istovi =i casa lui =i 3 ficiori a lui ce-au avut. S[ st`ns[ pomenirea lui cu sunet, =i mo=`ile lui c[dzur[ la m`ni streine. Sfetnicul de domnu r[u, pentru cinstea ce are, orbit de r[utate fiind, g`nde=te =i-i pare c[ nemere=te, =i pe urm[ mai r[u s[ gre=e=te, c[ pe urm[ r[ul cel mai mare =i os`nda cade ]n capul lui. C[ lacr`mile s[racilor nice soareli, nice v`ntul nu le poate usca. Dup[ cum dzice =i Isus Sirah, c[ ruga smeritului nuori ]n cer p[trunde. Iar[ de var[, ]n al doile an¡, v[dzindu-l muntenii de lucruri slabe ce are de la Poart[, ]l tot gr[biè de bani ce era ei chize=i pentru d`nsul, ce luas-]n datorie. +i el, fiindu-le gineri, s[ nu-i m`nie, s`liè s[ le fac[ voia, s[ s[ pl[teasc[. Iar[ au scornit un obiceiu nou pe \ar[, de-au scos de pogonul de p[pu=oiu =i de p[rincu ce-l f[cè oameni cu sapeli pen cur[turi, s[ nu moar[ de foame, el le lua c`te un zlot, =i de pogonul de tutun c`te 4 lei. Lucruri de=erte, f[r[ nice o socoteal[ sau vrun spor¡ s[ poat[ s[ r[dice nevoia! Umbla ca ni=te oameni h[mei\i, neagiung`ndu-i mintea s[ schivernisasc[. C[ stupii =i vinul s[ f[cè buni =i mult, c[ avè n[roc la bi=ug. De-ar hi avut n[roc =i la boieri cu minte =i cu sfat, cum era n[rocul la sporul hranei, c[ era bi=ug de toate ]n dzilele lui, aru hi fost l[udat numele lui. Numai cu aceste obiceiuri =-au str`cat numele =i de la \ar[ =i de la prietini. +i-l smintiè =i muntenii mult, c[ vre s[-l st[p`neasc[ =i s[ fac[ cum era voia lor. +i c`\i bani cerè muntenii el¡ tot le da; mai c[ nu =tiè ce le-u dat =i cu ce le-u r[mas dator. +i la s`nge ]nc[ nu era lacom, v[rs[tor, ]ntr-acel r`ndu a domniei lui. C[ mai mult de doi oameni ]n dzilele lui n-au pierit: un t[lhar, pe vina lui, =i un r[z[dent a lui Tucul grof, pe dreptate. Acesta au pierit numai de frica lui Tucul grofu, c[-l ]nchises[, =i la maz`lie, tem`ndu-s[ s[ nu-l p`rasc[ Tucul grof, au triimis, de l-au zugrumat, pe Irimeica Jora la Trotu=. C[ era ]nchis acolo, la m`na lui Buhu=,
115
Ion Neculce
c[m[ru=ului de ocn[, precum i s-a spuni povestea mai gios la r`ndu. +i era domnu cu-n\elepciune, =i la m`nia lui gr[iè tot cu cinste =i cu ]ng[duial[, nu cu r[stituri, prostatic. +i era un om foarte ]nv[\at bine la carte. +i m[car c[ era ]nv[\at, dar spor ]n casa lui nu era. Dece iar la al doile an mai scoas[ =i al doile v[c[ret la vit[. C`nd fu al treile an a domniei lui, vinit-au Daltaban sarascher-pa=e de la Oblu=i\[ cu oaste la |u\ora. +-au pornit zaharaoa din \ar[ =i o dede pe m`na Duc[i-vod[ s[-i poarte de grij[, s[ triimi\[ la Cameni\[ cu oastea lui =i cu un soltan cu t[tari, precum purta mai ]nainte de grij[ =i Cantemir-vod[. Deci Duca-vod[ ales[ oaste =i triimis[ cu zaharaoa, iar Daltaban s[-ntoars[ iar la Oblu=i\[ ]napoi. +i c`t z[b[vi la |u\ora, p[n-a s[ porni zaharao, cinci, =es[ dzile, i-au =i luat joimirii un hazn[tar limb[ de la Chipere=ti m[rg`nd la Ie=i. +i-l dus[r-]n |ara Le=asc[ la hatmani. Deci hatmanii le=e=ti =i r[pedzir-un r[mentar cu c`t[va sam[ de oaste =i lovir[ zaharaoa l`ng[ Nistru =i o sp[rs[r[ =i o j[cuir[. Dece Costantin-vod[ =i c[dzu ]n prepus mare despre Daltaban sarascherul, =i s[ m`niè foarte tare pe Costantin-vod[. +i scris[ la Poart[ r[u de Costantin Duca-vod[, c[ nu este om harnic la domnie, nice este cu dreptate Por\`i, c[ den chivernisala lui cea proast[ au luat le=ii zaharaoa. Ce atunce nu-i putu strica nemic Daltaban, c[ sta socru-s[u Br`ncovanul de-l sprej[niè tare dispre Poart[. P`r`-l =i Caraiman-pa=e din Cameni\[ =i cu tot culucul Cameni\`i, c[-i lipsit[ cetatea de bucate, =i havalelele ce-s or`nduite la Cameni\[ nu le d[, =i-i cetatea fl[m`nd[. +-acee ]ndemn[tur[ de p`r[ era mai mult despre boieri pribegi Bogdan =i Iordachi, c[ s-agiunses[ cu Caraiman-pa=e din Cameni\[. +i oblicindu Duca-vod[, dat-au otrav[ unui buluba= din Cameni\[, anume Pepec, ce umbla din Cameni\[ la Poart[ cu trebile pa=ei. Ce s-au priceput acel buluba= de-au b[ut doftoria =i n-au murit. Ce ]nc[ =i mai tare =i mai mare p`r[ =-au scornit Duca-vod[ asupr[-=.
116
Letopise\ul |[rii Moldovei
Duca-vod[ avè un grec din |ara Fr`nceasc[, anume Neculaiu Deport, pe l`ng[ d`nsul, om ]nv`\at =i t[lpiz, de =tie despecetlui c[r\ile. +i pe-cee vreme scriè Tucul grof de la Poart[ la fran\uji, de le triimite pen Ie=i pe la Duca-vod[, =i Duca-vod[ le da la un r[z[dent a lui ce =[dè ]n Ie=i, =i r[z[dentul le triimitè la fran\uji. Numai le tot despecetluiè Duca-vod[ cu acel Neculaiu Deport de le cetiè =i le izvodiè, s[ =tie ce scrie, =-apoi le pecetluiè iar =i le da la r[z[dent, de le triimitè. P[n-o dat[ tot a=e f[cè. Iar c`nd-au fostu odat[, au priceput fran\oj`i c[ li se despecetluiescu c[r\ile =-au scris la Tucul grof. Dece Duca-vod[, s`m\ind =i tem`ndu-s[, au luat pe-cel r[z[dent de l-au triimis ]ntr-o noapte la c[m[ra=ul de ocn[, la Ion Buhu=, v[rul Duc[i-vod[, de-l \ine la Trotu= ]nchis cu tain[. +i c`nd i-au vinit maz`lia, au triimis pe Irimeica Jora de l-au zugrumat, tem`ndu-s[ s[ nu-l apuce Antiohi-vod[ la m`na, pe cum mai sus s-au pomenit. Atunce avè p`r[ la Poart[ =i despre Tucul grof, p`r[ c[ nu-i omul =-au perit din Ie=i. +i s-au bo\it toate aceste p`ri ce scriu mai sus asupra lui Costantin Duc[i-vod[ la Poart[. Dece atunce ]n grab[ nu l-au maz`lit, c[ au purces ]mp[r[\`ia la oaste, ce au triimis un capegiu-ba=e, foarte om¡ mare =i de credin\[, s[ plineasc[ banii birului deplin de la Costantin Duca-vod[. +i l-au ]nv[\at vizirul pe tain[ s[ cerce pentru p`ra ce-l p`r`s[ Taltaban =i camenicenii =i Tucul grof: este adev[rat, a=è hau ba, =i cum chivernise=te \ara. +i afl`nd c[ este adev[rat, c`ndu s-a ]ntoarce ]mp[r[\`ia de la oaste, s[-l maz`leasc[, lu`ndu =i banii birului deplin. +i cu aceste au m[rsu acestu capegiu-ba= ]n Ie=i. Iar[ ]mp[ratul soltan Mehmet, s`ngur cu capul s[u, ]mpreun[ cu vizirul =i cu Tucul grof au purces la oaste pe capul |[r`i Muntene=ti, de-au intrat ]n |ara Ungureasc[. +i nu prè mult str`car[ turcii ]n |ara Ungureasc[, =i le-u ie=it nem\`i ]nainte =i i-au b[tut prè r[u. +i a=è ]n grab-au trecut mun\`i ]napoi ]mp[r[\ia ]n |ara Munteneasc[, cum n-au g`ndit. Dece atunce Br`ncovanul n-au mai putut ]ntr-alt chip s[ fac[
117
Ion Neculce
alte vicle=uguri =i i-au c[utat numai s[ ias-]naintea ]mp[r[\iei. +-a=è f[r[ veste lovindu-l, nemic g[tire n-avè de zaharali ce trebuiè conace ]mp[r[\iei. Ce cu mult[ grij[ =i fric[ i-au c[utat numai a-i ie=i ]nainte. +-au apucat de-u luat numai ]n ni=te cuhnii cu cai a lui vro sut[ de chile de ordzu =-au luat =i trei sute de pungi de bani cu d`nsul. +-agiung`ndu la-mp[ratul c-ocei bani, au astupat gureli tutoror, cine ce cerè. Ordzul l-au dat vizirului, iar vizirul l-au ]mp[r\it cu caii ]mp[ratului. Fost-au prinsu doi nem\i turcii =i i-au fostu \iind aproapi de cortul vizirului lega\i. +-au fost spuind turcilor c[ Br`ncovanul au f[cut =tire nem\ilor c[ intr[ turcii ]n |ara Ungureasc[. +i s[ temè prè r[u Br`ncovanul pentr-acie. Dece buiuc-imbrihor, fiind prietin Br`ncovanului, au dzis vizirului: „Pentru ace=ti 2 ghiauri nem\i, ce stau lega\i acolè, s[ poronce=ti m[ria ta s[-i taie, s[ nu fug[ la noapte s[ dè =tire nem\ilor unde suntem, s[ fii mai r[u“. Dece vizirul ]ndat-au poroncit de i-au t[iat, =i s-au mai cur[\it Br`ncovanul de grij[. Atunce au dzis imbrivorul lui Br`ncovan-vod[: „Acmu s[ m[ cuno=ti c[ \i-s prietin“. Br`ncovanul mergè tot ]naintea ]mp[ratului pe drum. +-au triimis de l-au ]ntrebat cum de nu suntu oameni pecesta loc, iar Br`ncovanul au dat sam[ c[, de c`ndu umbl[ o=tile, au mutat oamenii mai ]n gios din =leah. Iar[ ]mp[ratul au dzis: „Bine =i cu socoteal-ai f[cut“. +i a=è m[rg`nd p[n’ la Dun[re, c`nd-au =edzut ]mp[ratul ]n =eic[, s[ treac[ Dun[rea, atunce i-au pus =i lui caftanul ]n spate, de s-au ]ntorsu ]napoi la Bucure=ti. C`ndu-i mila lui Dumnedz[u, sluje=te =i mintea omului, =i banii folos[scu, iar c`ndu-i m`nie de la Dumnedz[u, nice mintea nu sluje=te, nice prietinii, nice banii, precum mai ]nainte la r`ndul lor s[ va ar[ta. Capegi-ba=e, care m[rses[ ]n Ie=i pentru banii birului =i pentru alte pricini, care mai sus s-au pomenit, =[dè ]n gazd[ ]n cas[li Ciobanului Costantin postelnicul. +-au z[b[vit mult ]n Ie=i. S[ miera cum a faci, c[ banii birului nu-i da Costantinvod[, =i adev[rul nu =tiè pentr-aceli pricini de p`r[ ce-l p`r`s[ de la Cameni\[ =i Daltaban sarascherul, =i Tucul grof.
118
Letopise\ul |[rii Moldovei
Ce au chemat pe Tudos`e Dub[u logof[t =i pe Panaitachi Morona vel-postelnic =-au ]nceput a-i ]ntreba cu tain[ =-ai ispiti pentr-aceli lucruri =-au spus c[ are f[rman =i de maz`lie. Deci acei doi boieri ]ndat-au spus taina turcului lui Costantin-vod[. Ce Costantin-vod[ ]ndat[ s[ sp[riè, =i nu-l mai l[s[ frica s[ s[ sf[tuiasc[ cu socru-s[u Br`ncovanul sau cu al\i boieri de sfat a lui, s[ vad[ cum ar face s[ s[ m`ntuiasc[ de cel lucru. Ce =i chem[ pe cumnatu-s[u, Cost`n hatmanul, =i fecer[ sfat numai am`ndoi =i ales[r[ sfatul r[u =i f[r[ socoteal[. C[ triimis[ la Mois[iu s[rdarul, la cetate la Neam\u, de-au vinit cu vro trei, patru sute de joimiri ]ntr-o noapte, =i-n faptul dzuei au lovit pe capegi-ba=i, de i-au t[iat capul, =-au pr[dat cherv[s[ria turceasc[. Pe unii turci i-au t[iat, pe unii i-au luat robi, carei n-au putut sc[pa, =i pe balci-pa=e, aga hanului, l-au luat rob de la gazd[. +i s-au dus la Neam\u cu paci. Iar Costantinvod[ s-au f[cut a s[ri dup[ d`n=ii pe urm[ =i s-au dus p[n’ la Valea Le\canilor =i s-au ]ntorsu ]napoi. Acestu Mois[iu s[rdarul era de casa Cantemire=tilor =i fugis-]n Neam\u de frica unor t[tari, ce-i puses[ Cantemir la vremea lui de-i t[ias[ la Prut, viindu din sus cu robi. +i pe urm[, oblicind t[tar`i, ]l cere, =i el de cea fric[ au fugit ]n |ara Le=asc[. Deci Mois[i, cum au sosit ]n Neam\u, cum au =i umplut locul c[ l-au chemat Duca-vod[ s[ fac-acea fapt[. Dece Bogdan =i Iordachi era atunce ]n Neam\u. V[dzind acel lucru, tare s-au bucurat, c[ una ca acie s[ s[ fac[ de mult o a=tepta. C[uta\i de vide\i ce sfat =i lucru de nemic! Nu socotiè c[-i va veni asupr[ mai mare lucru. Trei, patru sute de oameni, ce tain[ va s[ fie? C[ un om =i nu poate \inè taina, dar at`\e! Au st`nsu bine focul cu paie! Deci Iordachi =i Bogdan, din Neam\u, ]n toate p[r\ile au r[pedzit la Cameni\[ =i la sarascher Daltaban de la Oblu=i\[ =i la Poart[, au dat =tire ce-au f[cut Costantin Duca-vod[. +i turcii din chirv[s[rie au j[luit de jac =i de pieirea ce-au tras. +i hanul, pentru omul lui, ce era balci-ba=e, iar au j[luit, de-au umplut urechile Por\`i. Caut[ acmu t[lpizl`cul la ce cinste aduce pe omul mare! Deci ]mp[r[\`ia tot nu sos`s-]n |arigrad din oaste, pecum s[ pomene=te mai sus.
119
Ion Neculce
Costantin-vod[ pe urm[, v[dzind c-au gre=it prè r[u, =i st[tu mult la g`nduri, cum a faci s[ potoleasc[ huietul de gre=ala ce-u f[cut. C[ s-umpluses[ locul c-au chemat el pe Mois[iu de-au lovit Ie=ii. Ce scris[ iar la Poart[ c-au triimis Bogdan =i Iordachi din Neam\u joimirii, de-au t[iat pe capegi-ba=, =i =-au luat =i giup`nes[li din \ar[ de le-u dus ]n Neam\u, cum scrises[ =i de alt[ dat[. Ce acmu nu i s[ trecu scrisoarea ca-nt[iu, c[, dup[ ce-u sos`t ]mp[r[\ia la Udriiu, au =i treimis un capegiu de l-au maz`lit. Ce p[n-a-i vini maz`lia, s[ m`nie pe cumnatu-s[u Neculaiu =i-l scoas[ din h[tm[nie =i pus[ ]n locul lui pe Antiohie Jora. +i s-apuc[ =i de alt sfat, ca s[-= poat-acoperi gre=ala, s[-=i fac[ nume bun la Poart[. +i str`ns[ oaste pre tain[ =i treimis-]ntr-o noapte pe hatmanul Ant[i]ohie de-au lovit p[rcanele de supt Cetatea Neam\ului f[r[ veste, s[ prindz[ pe Bogdan =i pe Iordachi, c[ le era gazdele gios. Dice, cum au sos`t ]ntr-o noapte, au =i spart o bucat[ =i i-au dat foc =i au f[cut oarice =i str`c[ciune. Numai pe Bogdan =i pe Iordachi nu i-au putut prinde, c[ le-u f[cut un prietin din Ie=i veste, =i-ntr-acea sar[ s-au mutat ]n cetate. Apoi oastea lui Antiohie s-au =i s[me\it =i s-au dus la m[n[stire la Agapia, =i la S[cul, =i la Schit =-au tot b[tut =-au scos pe joimiri =i pe dr[gani de pen m[n[stiri. +-au ]nceput a s-]ngloti oastea lui Ant[i]ohi. Ca la 4000—5000 s[ f[cus[. Dup[ cum este obiceiul n[rodului omenescu, unde aud =i v[d dob`nd[, alearg[ de toate p[r\ile, a=è =i acolo s[ str`ngè, dac-au audzit, unii din Bugeag, unii de la munteni, turcii din chirv[s[rie, joimirii, de s-]nchina, =i le da c[r\i de iertare =i leaf[. Pe dzi ce trecè tot s[-nglotiè oastea. Dece, dac-]n\[les[ Iablanovischie, hatmanul le=escu, de aceast[ socoteal[ ce-ncepus[ Costantin Duca-vod[, ]i p[ru deodat[ c[-i o basn[, pentru ce c[ Costantin Duca-vod[ purure avè r[spunden\ie =i priete=ug cu hatmanul Iablanovischie. Tr[iè bine, nu ca Cantemir. Poghiazuri ]n \ar[ nu umbla pr[d`nd, =i-n tot ceasul treimitè Costantin Duca-vod[ ve=ti de la Poart[. +i
120
Letopise\ul |[rii Moldovei
c`nd mergè ceambururi t[t[r[=ti ]n |ara Le=asc[ s[ prade, el da =tire la le=i, s[ s[ p[zasc[. Deci hatmanul Iablanovischie nu s[ tulbur[ prè r[u, ce scris[ la Turcule\ r[mentarul, ce era pe margine la Cirimu=, s[ iè vro dzeci, 12 steaguri, s[ ias-]naintea hatmanului Antiohie, s[ vadz[ ce-s aceli lucruri =i pentru ce s[ fac aceste socoteli. C[ci ei au leg[tur[ bun[ de priete=ug. Dece Turcule\ lu`nd oaste =i m[rg`nd ]n t`mpinarea hatmanului Antiohie, ]ncepur-]nt[iu s[ vorbasc[. Joimir`i oc[r`è pe moldoveni ]nt[iu de le dzicè iepa=i, ai no=tri le dzice gligani, cumu-i r`ndul n[rodului prostu. +i sta deoparte Turcule\¡ cu Melente, stegarul lui Ant[i]ohi, de voroviè de paci. Iar un c`mpulungean din oastea lui Turcule\¡ au =i slobodzit un s`ne\¡ ]n Melente stegarul. Dece oastea moldoveneasc[, cum au v[dzut a=è, au =i n[pustit asupra joimirilor. +i pu\in[ b[taie au avut, =-au =i-nceput joimirii lui Turcule\ a fugi, =i moldovenii cu turcii, cu lepcanii a-i sparge =-a-i t[iè. +i a=è prins[r[ =i pe r[mentarul Turcule\ viu, supt Cetatea Neam\ului, unde era numai s[ saie peste p[rcane. S[ bo\is[ oastea fug`nd la str`mtoare, =i Turcule\, r[m`indu1 oastea lui denapoi, l-au bo\it la un gardu =i l-au prinsu viu Tatul c[pitanul, fratele lui Vicol; l-au obor`t cu suli\a de pe cal. Dece Antiohi hatmanul, dup-acea izb`nd[ ce-au f[cut, au triimis pe Costachi s`n Gavrili\[ cu veste la Costantin Ducavod[ c-au prinsu pe Turcule\¡. Ce Costantin-vod[ s[ umplu de mare bucurie, unde audzi acea veste, g`ndind c[-=i va astupa gre=ala lui ce f[cus[ de la Poart[ cu capegi-ba=e, prindzind pe Turcule\. C[ci la Poart[ s[ =tie numeli lui Turcule\, c[ de multe ori avè b[taie cu t[tarii =i la Cameni\[, pecum mai sus s-au pomenit. +i-ndat-]nv[\ar[ de g[tir[ pu=cele =i surleli s[ fac[ Costantin-vod[ =enlic¡ de bucurie, dup[ ce i-au spus Costachi vestea acie. 1 }n ms. 253, „r[t[indu“, cuv`nt neexistent ]n limba noastr[. (Nici ca variant[ a lui „r[tui“ nu poate fi socotit, din cauza sensului, care nu se potrive=te cu contextul.)
121
Ion Neculce
}ndat[ ce g[ti Costantin Duca-vod[ aceste toate s[-nceap-a dzice surleli =i s[ dè pu=celi, numai capegi-ba=e =i-ntr[ pe poart[ cu maz`lia. +i-nv[\ar[ s[ prind[ por\ile, c[-i maz`lie, c[ este domnu Antiohi beiz[deoa, s`n Costantin Cantemir-vod[. Deci ]ndat[ s[ schimb[ bucuria ]n sc`rb[, c[ s[ str`c[ giuc[ria, de nu deder[ nice pu=celi, nice dziser[ surleli. +i-ncepur[ siimenii a ]nchide =i por\ile. Dup[ cum dzice Scriptura: „Cine sap[ groapa altue d[ ]ntr-]nsa“. A=e d[ Dumnedz[u, c[ pas[rea viclean[ d[ s`ngur-]n la\¡. Iar[ boierii lui, p[n-a vini Dub[u logof[tul, de-l pus[ turcul c[m[ican, au ie=it despre doamna =-au fugit ]n |ara Munteneasc[, c[ n-avè cine-i goni, c[ slujitorii era cu Antiohie hatmanul ]n oaste. +-au fugit anume Neculaiu Cost`n hatmanul =i frate-s[u Ioni\[ s[rdar =i frate-s[u P[tra=co tretii-logof[t =i Vas`la=co Catacoz`no vel-sp[tar =i al\ii mul\i mai de gios. +i mai pe urm[, dup[ ce-au vinit =-Ant[i]ohi-vod[, au fugit =i Antohi hatmanul =i Mavrodin, de s[ f[cus-o ceat[ mari ]n |ara Munteneasc[ de boieri, de-au =edzut vro 4 ani ]n |ara Munteneasc[, ]n dzileli lui Ant[i]ohi-vod[, de f[cè multe mestec[turi la Poart[ =i cheltuial[ \[r`i. +i nemic n-au putut ispr[vi, pecum s-a ar[ta mai gios. Dece Costantin Duca-vod[, v[dzindu-s[ c[-i maz`l, r[pedzi pe tain[ la Antohi hatmanul la Neam\u, ca s-aduc[ mai degrab[ pe Turcule\, s[-l de pe m`na lui capegi-ba=, s[-l ie s[-l duc[ la Poart[, ]mpreun[ cu d`nsul. Iar boierii camaicani, Dub[u logof[t =i cu Manolachi Rus[t, ]n\eleg`nd c-au triimis Duca-vod[ s-apuce pe Turcule\, au =i r[pedzit camaicanii =i l-au t`mpinat la Podul Leloie. +-au luat pe Turcule\ din m`na lui Antohi hatmanul =i l-au dus la G[lata. +i peste noapte, din m`na slujitorilor camaicanilor, au =i fugit iar la Neam\u Turcule\. Deci Antohi hatmanul, m[rg`nd cu oastea la Ie=i, =-au spus Duc[i-vod[ c-au luat camaicanii pe Turcule\ din m`na lui, =-au f[cut mare voie rè. +i s-au agiunsu cu capegi-ba=e de-u triimis noaptea un steag de lipcani s[-l iè din m`na oamenilor camaicanilor, s[-l duc[ la Ie=i, iar p[n-a merge lipcanii, el apucas[ de sc[pas[. Agiung`nd vestea la Neam\u, la Bogdan =i la Iordachi, de maz`lia Duc[i-vod[, ei ]ndat[ purces[r[ de la Neam\u de
122
Letopise\ul |[rii Moldovei
apucar[ pe Costantin Duca-vod[ nepurces din Ie=i =i, m[rg`nd la curte, de s-]mpreunar[ cu Duca-vod[ =i cu capegi-ba=. Era atunce mare calabal`c de slujitori ]n curte, de-= cerè lefele de la Duca-vod[. }ncepu =i Bogdan =i cu Iordachi a s[ prici tare cu Duca-vod[ ]naintea capegi-ba=ei =i-naintea a toat[ boierimea, pentru ce le-u pr[dat cas[li =i le-u muncit slugili =i slujniceli din cas[, =i le-u purtat giup`nes[li pe la Foc=eni =i pe la Hangu, =i le-u triimis ]n Neam\u, =-au scris la Poart[ c-au triimis ei poghiaz le=escu de le-u luat. „+i pentru ce-i triimis pe Mois[iu cu joimiri de-au pr[dat chirv[s[ria =-au t[iat pe capegiba=[, =i pentru ce-i despecetluit c[r\ile lui Tucul grof =i i-ei omor`t omul?“ Toate aceste =i mai multe ca aceste i le dzicè fa\[, =i spune =i capegi-ba=ei celuie ce-au vinit cu maz`lia, =inaintea turcilor celor de cherv[s[rie, ce era pr[da\i de Mois[i. Iar Duca-vod[ nu putè nemic s[ mai r[spund[ de ru=ine =i de fric[, numai ce schimba fe\e. Uneori s[ f[cè ro=iu, uneori galb[n, =i-i era mai mari ciuda cum c[-i =tiè toate tainele ce le f[cus[ =i i le dzicè fa\[, ]n videal[. Precum dzice Scriptura, c[ nice o tain[ nu poate s[ nu s[ =tie, dar ]nc[ care este =i cu v[rsari de s`nge, =i mai tare =i degrab[ curund s[ vede=te, c[ s`ngeli nevinovat cere giudecat[ la Dumnedz[u =i nu las[. Dece a dooa dzi ]l g[tir[ de-l porni-l, cu mult calabal`c despre slujitori pentru lefe =i bl[st[muri de la oameni, de audzie cu urechile, pentru v[c[ret. Iar doamna lui, fata Br`ncovanului, fiind t`n[r[ =i dezmierdat[ de tat[-s[u, s[ bociè ]n gura mare muntene=te: „Aolo, aolo, c[ va pune taica pung[ de pung[ din Bucure=ti p`n’ ]n |arigrad =i, dz[u, nu ne va l[sa, =i iar ne vom ]ntoarce cu domnia ]nd[r[pt!“1. Iar dup[ ce-au agiunsu la |arigrad, n-au avut acel n[roc s[ s[ mai ]ntoarc[, c-au tr[it 2, 3 luni =-au murit de cium[. +i s[ =i conoscu schimbat cu sl[b[ciune n[rocul lui Costantin-vod[ =i de la Br`ncovanul mai pu\intel agiutor =i s`lin\a a-i ar[ta. 1
A=a apar aceste cuvinte ]n ms. 253; cum vedem, prea pu\ine particularit[\i dialectale muntene=ti. Iat[ acela=i pasaj sub forma pe care i-o d[ ms. 53: „Haoilio, haoilio!, c[ va pune taica pung[ de pung[ din Bucure=ti p`n[ ]n |arigrad =i, zeu, nu ne va l[sa a=a, =i iar ne vom ]ntoarce cu domnia ]nd[r[pt“.
123
Ion Neculce
CUPRINS
}n dzilele acestui domnu, m[car c[ nu era pace, au trecut un sol le=escu la Poart[ =i-n scurt[ vreme s-au ]ntorsu ]napoi f[r[ nice o isprav[, anumi R[u\chie. Acestu R[u\chie ]n scurt[ vreme au c[dzut =i hatman coronie. Pe cestu domnu Duca-vod[, ]ntr-aceast[ domnie dint[iu, era numai cu numeli domnu, c[-l st[p`niè muntenii. Pe cine dzicè muntenii, pe acie boieriè, =i ce dzice, acie f[cè. +i era =i ]nm[iesa, doamna Duc[i-vod[ celui b[tr`n, =i s-amesteca =i è la r[ut[\i. +i boierii ]nc[ era tineri, =i nu s[ mai =tiè ce mai este de chivernisal[. Boierii lui Costantin Duca-vod[ cine-au fost: Dumitra=co Ceaurul, vel-logof[t; Tudos`e Dub[u, bivlogof[t, l-au pus ban, iar dup[ moartea lui Dumitra=co l-au pus iar logof[t mari; fiind om de treab[, era dvoreala dup[ vellogof[t; Vas`lie Costachi, vel-vornic; Neculaiu Donici, velvornic; Neculaiu Cost`n, hatman; Vlaso, vel-postelnic; Vas`la=co Catacozin, vel-sp[tar; Antohie-Jora, vel-p[harnic; Lupul Costachi, vel-visternic; Iord[cu\ Catacozino, vel-stolnic; Ilie Catacozino, vel-comis. }nc[lecat-au un soltan cu c`t[va t[t[r`me ]n al doile an a domniei Duc[i-vod[ de-au lovit f[r[ veste pe Oituz ]n |ara Ungureasc[, iarna, de-u pr[dat trei dzile, c`t au putut, =i s-au ]ntorsu ]napoi cu pace. }n \ar[ la noi, ce-au g[sit ]n calea lor au m`ncat =-au str`cat tot. Acestu soltan s-au r[dicat =-asupra turcilor de-au arsu Chilia =i Smilul =i Renii. CAP. XIII
DOMNIA LUI ANT[I]OHI-VOD{ S~N CANTEMIR-VOD{ LEAT 7204 Dup[ ce pornir[ pe Costantin Duca-vod[ la Poart[, r[mas[r[ c[m[icani ]n Ie=i, pu=i de Antiohi-vod[, Tudos`e Dub[u logof[t =i Bogdan hatmanul =i Iordachi visternicul. +i din r[m[=i\eli ce-au g[sit de la Duca-vod[ ]n \ar[, str`ng`ndu-le, Bogdan =i Iordachi =-au mai ]ntorsu oarice din pagube ce i-au j[cuit Ducavod[, cum s[ pomene=te mai sus.
124
Letopise\ul |[rii Moldovei
Antioh Cantemir
Viind Ant[i]ohi-vod[ cu domnia ]n Ie=i, era iar om t`n[r, ca de 20 ani, om mare, cinste=, chipe=, la minte a=edzat, giudec[tor drept. Nu era prè c[rturar, numai nu era prostu. Menciuneli, t[lpizicurili nu le iubiè, la averi nu era lacom, obiceie noo nu priimiè s[ le fac[ prè peste sam[, v`nator =i slujitor bun, dup[ hirea t[t`ne-s[u. }n rè parte era can stra=nic, s[ nu gr[iasc[ fiecine =i f[r[ vreme cu d`nsul. +i era =i credincios la giur[m`nt, ]l \inè cinstit horba. +i boierii ]n curtea lui, pecum i s-a ar[ta viia\a lui ]nainte, tot cu cinste umbla. M`nie avè stra=nic[, r[cniè tare, can cu grab[, =i de cie s[ dep[rta inemile boierilor de d`nsul. Dup[ ce s-a=edz[ la domnie, boieri dup[ obiceiu. Iar boierina=`i t[t`ne-s[u lui Cantemir-vod[ vrè s[ s[ bucure de domnia fiiului st[p`nu-s[u, dar nu putè, la focul, s[ \ie inema s[ s[ bucure. C[ a=è era de b[tu\i =i de st`lci\i =i de j[cui\i, c`t r[m[ses[ cu peile, de n-avè cu ce ie=i ]naintea st[p`nu-s[u.
125
Ion Neculce
Al\ii, fiind pedeps`\i de-nchisoari, ]= pierdus[ =i mintea. Deci Ant[i]ohi-vod[, dup[ ce i-au v[dzut ]ntr-acesta chip, s[ mira =i el ce li va mai face cu d`n=ii. Atunce =i R[scarachi Rus[t cuparul ]nc[ au ie=it din surgunie. Numai nice de-un folos nu fu lui Antiohi-vod[, c[ vini de la Rodos ]n |arigrad bolnav de dropic[ =i-n scurt[ vreme au murit. +i nu-i era lui Rascarachi at`ta jeli de moarte, c`tu-i era jele c[-i vinis[ zamanul =i nu putè s[-= r[spl[teasc[ r[utatea ce tr[ses[ de c[tr[ munteni. Ce Ant[i]ohi-vod[ pus[ capichehaie la Poart[ pe un frate a lui Rascarachi, Chiri\[ Mih[lachi, =i cu frate-s[u, beiz[dè Dumitra=co, s[-i poarte trebile. +i acole la luarea domniei n-au cheltuit mai nemic la Poart[, nice pe drum n-au f[cut at`ta cheltuial[, c[ mai mult de cu vo treidz[ci, patrudz[ci de oameni n-au vinit de la |arigrad. +i boieri pe-ce=ti boieri: Donici, vellogof[t; Vas`lie Costachi, vel-vornic; Dumitra=co Mitre, velvornic; Lupul Bogdan, hatman, cumnat lui Ant[i]ohi-vod[; Manolachi Rus[t, vel-postelnic; Mih[lachi R[covi\[, vel-sp[tar, tiji cumnat, =i pe urm[ au c[dzut =i domnu, de-i dzic Mihaivod[; Ion Buhu=, vel-p[harnic; Iordachi Rus[t, vel-visternic; Ilie |if[scul, vel-stolnic; +tefan Cerchez, vel-comis. +i a=è s[ a=edzar[ =i s[ tocmir[ boieriile la toate trebile, de chevernis`è cum s[ cad[, c[ era Bogdan =i Iordachi mai ale=i =i capete bune, de-i agiungè la toate socoteleli, de domniè Ant[i]ohievod[ cu cinste =i cu paci. }n scurt[ vreme s[ t`mpl[ de muri sora lui Ant[i]ohi-vod[, ce-o \ine Mih[lachi sp[tarul, anume Safta, =i avu mare jele =i p[reri de r[u dup[ d`nsa. +i pe Mih[lachi dup-acie nu l-au maz`lit din boierie. Tot ]n boierie au fostu =i la cinste, c`t au fostu domn, =i-nc[ i-au dat voie de s-au =i ]nsurat ]n dzileli lui, de-au luat alt[ fat[ de boier, anume a medelnicerului Dedul de la G[la\i. Sf[tuitu-s-au Antiohi-vod[ cu boierii de-au f[cut priete=ug cu le=ii. +i triimis[r[ c[r\i, cu rug[minte la craiu =i la hatmani, s[ nu pozvoleasc[ s[ sloboadz[ poghiazuri ]n \ar[ s[ o str`ce,
126
Letopise\ul |[rii Moldovei
c[-i p[cat c[ sunt cre=tini. „+i c`ndu s-a t`mpla s[ marg[ cembururi t[t[r[=ti ]n sus, om faci =i noi =tire le=ilor s[ s[ fereasc[“. Dece craiul Sobe\chie =i cu hatmanul Iablonovischie ]ndat[ cu bucurie priimir[ c[ n-or mai triimite poghiazuri, =i s-a=edz[ lucrul mai cu paci a tr[ire. Nu feci ca tat[-s[u Cantemir, s[ s[ puie ]mpotriva unei cr[ii cu o m`n[ de oameni slabi. Paza bun[ trece primejdia rè, mielul bl`nd suge la doo maice, capul plecat nu-l prinde sabia. A=è bun[ chivernisal[ fece =i Ant[i]ohie-vod[ atunce. Ant[i]ohi-vod[ era logodit cu o sor[ a lui Costantin-vod[ Duca ]nc[ din vremea t[t`ne-s[u, ]nc[ c`nd era la |arigrad, anume Maria. +i g`ndis[ s[ triimit[ s[ o aduc[, s[-i fie doamn[. Ce-i =i vini vestea pecum au murit, =-au avut mare p[reri de r[u de acea veste. Triimis[ Antiohi-vod[ sol pe Bogdan hatmanul ]n |ara Munteneasc[ la Br`ncovanul pentru a=edzarea p[cei, s[ nu s[ mai p`rasc[ la Poart[ aceste doo \[ri, s[ s[ str`ci. +i cer=u s[-i dè =i o fat[, s[-i fie doamn[. Deci Br`ncovanul pentru pace i-adeveri, =i pentru fat[ numai ]i r[spuns[ s[ omoare pe Iordachi Rus[t visternicul =i s[ s[ lepede =i de ciie fra\i a lui Iordachi, de Cup[re=ti, ce-i sunt capichihaie la |arigrad. Dece Antiohi-vod[ nicecum acel lucru nu vru s[ priimasc[ =i s[ l[s[ de priete=ugul lui. +i-= ales[ doamn[ fat[ de boier din \ara noastr[, fata logof[tului Dumitra=co Ceaurului, anume Catrina. +i f[cu cu d`nsa nunt[ domneasc[ ]n t`rgu ]n Ie=i, dup-obiceiul acestei \[ri, ]n al doile an a domniei lui. Br`ncovanul, v[dzindu pe Ant[i]ohie-vod[ c[-i m[rgu lucrurili cu-ntemeiere bun[, ]ncepu ]n sfaturi cu boieri pribegi =i cu Costantin Duca-vod[ a mesteca pe Antiohi-vod[ =i pe Cup[re=ti pre mult la Poart[. A=ijdere =i Dumitra=co, frates[u beiz[dè, =i cu Cup[re=tii depreun[, pe de alt[ parte amesteca =i ei pe munteni, cum place turcilor. A=è f[cè ei, ]mbe p[r\ile, =i nu-= putè str`ca unul altuie nemic, f[r[ c`t cheltuiè sute de pungi de bani la Poart[. +i la celi cheltuieli mari scoas[ =i Ant[i]ohie-vod[ pe \ar[ obiceiul Duc[i-vod[,
127
Ion Neculce
v[c[ret ]n doo ierni, ]nc[ =i mai greu, 2 lei de cal =i 1 ughiu de vac[, ca s[ s[ aperi de du=mani, iar du=mani nu-i mai da r[zbun niceodat[. V[dzu Antiohi-vod[ c[ nu-i obiceiul bun de \ar[, c[ s[ faci mare pustiire \[r`i, =i f[cu mare leg[tur[ cu bl[st[m de la patrierhi =i l[s[ ca s[ nu mai fie acel obiceiu spurcat aice ]n \ar[. +i c`t au fostu el domnu nu l-au mai scos nice al doo domnie. Duca-vod[ au p`r`t la Poart[ pe Antiohi-vod[, dzic`nd c[ la maz`lia lui au fostu prinsu pe Turcule\, hainul cel mare a-mp[ratului, care \inè drumul Cameni\`i, =i era s[-l aduc[ la Poart[, iar Bogdan =i Iordachi, oameni[i] lui Antiohi-vod[, au vinit din Neam\u =i l-au luat din m`na oamenilor lui =i l-au slobodzit, de s-au dus iar ]n |ara Le=asc[. Deci atunce s-au t`mplat =i doi boieri moldoveni la Poart[, triimi= de Ant[i]ohievod[ cu trebi, anume Dabije clucerul =i Silion medelnicerul. +-au dat sam[ acei boieri ]naintea vizirului c[ nu este a=e cum p`re=te Duca-vod[, c[ nu i-au slobodzit Bogdan =i Iordachi; numai au fostu pe m`na unui c[pitan de \ar[ de-l p[zie, anume Cernat, =i din paza acelui c[pitan ]ntr-o noapte au fugit. Poroncit-au vizirul s[ aduc[ pe acel c[pitan fa\[, s[ spui. Deci aduc`nd pe c[pitan fa\[, n-au spus cum au fostu drept, c[ l-au sc[pat el, ce au spus pe p`ra Duc[i-vod[, c[ i l-au luat Bogdan =i Iordachi din m`na lui de l-au slobodzit. Deci era acel c[pitan de casa Mirone=tilor =i s-agiunses[ cu d`n=ii, de gr[iè pe voia lor. Atunce vizirul s[ m`nies[ =-au poroncit s[ taie pe cei doi boieri, pe Dabije =i pe Silion, dzic`nd c-au gr[it minciuni. Atunce Dumitra=co beizedè =i cu Cup[re=tii au cheltuit vro =es[dz[ci, =eptedz[ci de pungi de bani, de-au scos acei doi boieri de la moarte. +-au dat vizirul de grumadzi =i pe Cernat c[pitan ]n m`na lui Dumitra=co bez[delei. +i n-au z[b[vit doo, trei dzile, =-au fugit Cernat c[pitanul de-acolo ]n |ara Munteneasc[. Iar peste doo, trei luni =-au f[cut paci Cernat, de gre=ala ce-au f[cut, de la Antohie-vod[, =-au vinit ]n \ar[. En c[uta\i acmu gre=ala lui Cernat, =i c[uta\i =i mila =i bun[tatea lui Ant[i]ohi-vod[, cum au fostu de bun =i de milostiv!
128
Letopise\ul |[rii Moldovei
Dumitra=co-vod[ beiz[dè, v[dzind nea=[dzarea muntenilor asupra fr[\ine-s[u, ]ncepu =i el a mesteca prè tari pe munteni, s[ iè domnia ]n |ara Munteneasc[. C[ c[dzus[ la cinste mare Cerchez Mehmet-pa=e imbrihorul, care era mare prietin de la moartea t[t`ne-s[u, Cantemir-vod[, c`nd au vinit cu maz`lia de l-au luat. +i era acel pa=e =i musaip, =i al\i turci mul\i prietini Cup[re=tilor. +i sp[ries[ pe munteni prè tari, c[ mai ]n toate lunile cheltuiè Br`ncovanul c`te cinci, =es[ sute de pungi. +i nu era nice de-o laud[, nice moldovenilor, nice muntenilor, de-at`ta cheltuial[. Atunce Iordachi visternicul Rus[t, ]ntr-aceli vremi de vr[jbi, au sl[bit tare din prilej pe m[n[stire =i pe bresla=i. Logodis[ Dumitra=co beiz[de cu o fat-a lui +erban-vod[, din |ara Ungureasc[, cu tain[. +i prins[r[ munteni de veste =i-i sta pedic[ despre nem\i, c[ nu l[sa pe doamna lui +erbanvod[ s[ i-o dè. +i-nc[ mai mare vrajb[ dintr-acee s[ f[cè. Dup[ poronca de la Poart[, triimis-au Antiohi-vod[ pe Bogdan hatmanul, ]mpreun[ c-un soltan cu t[tari, de-au dus la Cameni\[, iarna, ]n al doile an¡ a domniei, zaharà =i haznà. +-au dus-o cu paci, f[r[ nice o smenteal[. Iar[ de prim[var[, ]n al doile an¡ a domniei, vinitu-i-au poronc[ de la Poart[ lui Ant[i]ohie-vod[ s[ s[ g[tedze s[ duc[ zaharà =i haznà =i mai mare la Cameni\[. +i p[n-a sosi haznaoa =i turcii =i t[tar`i, vinit-au c[r\i de la Caraman-pa=e din Cameni\[ la Ant[i]ohie-vod[ s[ p[zasc[ cu zaharao, p[n-]n doo s[pt[m`ni s[ sosasc[ ]n Cameni\[, c[, nesos`nd, n-are puteri s[ \ie Cameni\a de foame, c[-= m`ncas[ =i cai =i tot ce [a]vuses[, =i haznao =i oastea de la Poart[ ]nc[ nu sos`s[. Deci ]n grab-au g[tit pe Mois[iu s[rdarul cu trei sute de slujitori =i cu trei sute de cai ]n pohod, =i pe tot calul c`te 2 chile de p`ne, =i l-au r[pedzit furi=, cum au putut, de-au dus acea p`ne ]n Cameni\[, de le-u mai prinsu foamea deodat[ cu acea p`ne. C[ lui Mois[iu ]i f[cus[ Ant[i]ohie-vod[ f[rman de la Poart[ de paci pentru capegiul ce-l t[ias[ =i pentru
129
Ion Neculce
chirv[s[ria ce pr[das[ ]n dzilele lui Costantin Duc[i-vod[, de nu-i dzice nime nemic. Iar[ mai pe urm[ au sos`t =i un pa=[ cu o mie de iniceri =i cu opt sute de pungi de bani, haznao, =i chihaiaoa lui Isufpa=ei sarascherul de Oblu=i\[ cu 600 de spafei, =i un s[rdar muntenescu cu 600 de slujitori munteni, =i Elaga din Bugeag cu 12.000 de t[tari, =i Ant[i]ohi-vod[ cu toat[ oastea sa, ca la 1.500 de slujitori. +i a=è cu to\`i au purces cu zaharao =i cu haznao. +i f[cus[ car[ la o mie =i cinci sute cu p`ne, =i cu celi negu\itore=ti, =i cu ciredzi de vaci, =i cu multe turme de berbeci negu\itore=ti. +-au purces cu aceste cu toate de le-u dus ]n Cameni\[. +i pe multe locuri la drumuri s[ f[cè spaime de le=i. Iar t[tar`i mergè tot ]nainte, de apuca limbi de pe unde putè, din sus. Iar c`nd au agiunsu la Nistru Ant[i]ohie-vod[ cu zaharaoa, t[tar`i era trecu\i to\i peste Nistru =i slobodzis[ cembururi ]n toate p[r\ile mai sus de Cameni\[, cale c`te de o dzi, de pr[da. Numai ce s-audziè tunurili d`nd din ocop =i de pen z[mci d`nd. Ce Ant[i]ohi-vod[ ]ntr-acea sar[ p[zi de trecu c[ru\eli cu bani =i triimis[ pe Bogdan hatmanul cu o sam[ de oaste, de-apuc[ de intr[ ]n Cameni\[. Iar Ant[i]ohie-vod[ =i cu cielalt[ oaste =i cu t[tarii ce-u r[mas la co= au =edzut a dooa p[n-a trie dzi, de-u trecut =i ei cu zaharao =i cu tot ag`rl`cul. +i fiind Nistrul mare, da t[tar`lor de tot carul cu p`ne c`te 2 zlo\i, de lega boii din car[ de coadeli cailor, de trece Nistrul ]not. +i cum au trecut Nistrul, cum au r[pedzit ]napoi la Poart[ de-au f[cut veste c-au b[gat zaharao ]n Cameni\[. +i-= f[cu Ant[i]ohie-vod[ de la Poart[ mare cinste =i laud[ pentr-aceasta. A=i=dere =i-n Cameni\[, dup[ ce au m[rsu, i-au f[cut mari cinste Caraman-pa=e. +i o s[pt[m`n-au z[b[vit¡ acolo la Cameni\[, p[n-au desc[rcat, =i s-au ]ntorsu ]napoi cu paci. Atunce muntenii s[ agiunses[ cu Iusuf-pa=e sarascherul =i sta chihaieoa lui cu pricini, numai s[ s-]ntoarc[ zaharao =i haznaoa, dzic`nd c[ vin le=ii =-or lua zaharao =i haznao. Iar[
130
Letopise\ul |[rii Moldovei
Ant[i]ohie-vod[ au luat asupra lui =i n-au priimit s[ o ]ntoarc[, =-au dus-o ]n Cameni\[, pe poronca ]mp[r[teasc[. Iar muntenii, v[dzind a=e, numai s[ tr`ntiè =i plesniè de ciud[, c[ nu-i putè s[-i str`ci nemic lui Ant[i]ohi-vod[. Tot ]ntr-acestu an de cu iarn[ murit-au =i craiul Sobe\chie. +-au avut craiul Sobe\chie 3 ficiori, =i nu s-au ]nvoit le=ii s[ puie din trei ficiori a lui Sobe\chie nice pe unul craiu. +i au pus om strein, pe Avgust, prin\ipul de Xaxonia, bucur`ndu-s[ capeteli le=[=ti la soma de bani mul\i ce le-u dat. Bucur`ndu-s[ la bani, au g`ndit c[ i-or m`nca banii =i pe urm[ l-or goni =i s-or m`ntui de d`nsul, pecum l-e hi voia, pecum mai f[cus[ =i alt[ dat[ lui Decont, craiului de la fran\uzi. Ce acestuie, dup[ ce l-au pus craiul, n-au putut s[-i fac[ a=e, pecum i s-a ar[ta povestea ]nainte. Dup[ ce l-au pus craiu pe acesta Avgust, au =i ]nceput a ar[ta lucruri mari =i vestite. +-au adus oaste mult[ din Xaxonia, =i s-au g[tit =i le=ii, =-au purces ]n gios cu mare g[tire, cu 2 obuzuri, unul le=escu, 70, 80 de mii de oaste =i mai bine, =i altul a lui cu nem\i, iar cu 50.000, 60.000 de oaste. +i a=è le era sfatul, s[ marg[ s[ iè |ara Moldovei =i Bugeagul p[n-]n Dun[re. Atunci ]n\[leg`nd Ant[i]ohie-vod[ de acea g[tire bun-a lor, triimis-au =i el pe Eni p`rc[labul =i pe Vargalovici cu Mihule\, cu c[r\i ]nainte la craiul =i cu daruri, poftindu-l, pogor`ndu-s-]n \ar[, s[ nu fac[ stric[ciune \[r`i =i s[ nu vie pen tar[, s[ marg[ pe Prut asupra Bugeagului. +i d`ndu Dumnedz[u s[ bat[ pe t[tari =i lu`nd Bugeagul, atunci =i el cu toat[ \ara i s-a ]nchina lui. Atunce craiul tare s-au bucurat =i i-au priimit darurile cu cinste: un cal turcescu foarte frumos cu toate podoabeli lui ]i triimises[. +i craiul ]nc[ i-au triimis lui Ant[i]ohivod[ alte daruri =i s-au adeverit c[ nemic stric[ciune ]n \ar[ n-a faci, a merge tot pe Prut. Numai l-au poftit zaharà, p`ne, bucate s[-i scoat[ ]nainte-i dreptu Ie=i, s[-i scoat[ s[ cumperi cu bani, iar nu-n dar. +i c`te ponturi triimises[ Antiohi-vod[ de poftie la craiul pentru a=edz[m`ntul domniei =-a \[r`i, cum va fi dup[ ce-a birui pe
131
Ion Neculce
turci, toate pe voia lui Ant[i]ohi-vod[ le l[sas[ craiul: de pecum ]i a=edzat[ Letfa, a=è s[ fie =i |ara Moldovei. Dece au vinit craiul cu aceli 2 obuzuri de oaste p[n’ la Cerneli\a, din sus de Horodinca, pe Nistru, cale de un ceas. +i le=ilor nu le era cu voie s[ vie craiul, ce umbla cu feliuri de feliuri de me=ter=uguri =i de priceni, ca s[ str`ci acea cale. Ce, dup[ ce-au sos`t la Cerneli\a, au ]nv[\at capetele cele mari le=e=ti pe unul mai t`n[r din neamul Potoce=tilor, anume pisar coronie, de-au f[cut pricin[ c-un ofi\er, nepot a craiului, de i-au dat palme supt cortul craiului, =i de acolo au fugit ]n obuzul le=escu. +i triime\`nd craiul s[-l iè din obuzul le=escu, s[ vie la giudecat[, le=ii cei mari nu l-au dat. Deci craiul, v[dzind acea socoteal[ a lor, s-au m`niet tare =i a doo dzi s-au =i-ntorsu cu obuzul ]napoi la Leov. Le=ii, dac-au v[dzut a=e, ]nc[ s-au ]ntorsu cu obuzul lor =-au ]nceput a s[ r[s`pi cine= pe la cas[li lor, =i s-au str`cat acea o=tire. Atunce, ]ntr-acea var[, g[titu-s-au =i soltan Mehmet, ]mp[ratul turcescu, s`ngur cu capul lui, de au m[rsu la cetatea Varadinului. +i atunce au m[rsu =i Dumitra=co beiz[dè, fratele lui Ant[i]ohi-vod[, la oaste cu-mp[r[\ia. Numai, p[n-a purcede ]mp[r[\ia de la Udriiu, iar el au vinit ]n cai de olac de la-mp[r[\ie aice ]n Ie=i, la frate-s[u, cu trebi ]mp[r[te=ti. +-au =edzut aice ]n Ie=i numai 4, 5 dzile =i iar s-au ]ntorsu ]n cai de olac ]napoi, de-au purces cu-mp[ratul la oaste. Iar Br`ncovanul c[dzus[ ]n mare grij[ pentru acel olac a lui. Atunce, pe acie vreme, era un ficior de mazil, de-l chema Davidel. Slujis[ ]n |ara Le=asc[, de agiunses[ rohmistru, =i era la cinste mare. Avè ceteal[, pravil[ mare, =i nu =tiu ce i se p[rè lui, c[ umbla pentru domnia Moldovei. }nt[iu au scris la nem\i, de ]nchina \ara, apoi au fugit de la le=i ]n Cameni\[. Din Cameni\[ s-au dus cu c[r\i la hanul =-au dzis c[tr[ hanul c[, de i-a da oaste s[ marg[ cu d`nsul, s-a ]nchina: c`t[ \ar[ =i cet[\i a Moldovei au luat le=ii, toate s-or ]nchina la d`nsul. +-au m[rsu hanul s`ngur cu d`nsul de au pr[dat ]n |ara Le=asc[, =i nemic den c`te au dzis n-au fostu. Ce m[rg`nd =i hanul
132
Letopise\ul |[rii Moldovei
cu-mp[r[\ia la oaste la Varadin, au m[rsu =i el. +-au gr[it hanul vizirului, =i era numai s[-l puie domnu ]n Moldova. Numai, prindzind de veste Dumitra=co beiz[deo, au spus vizirului c[ acela-i un om nebun, nu este de domnie. +-a=è au lipsit de n-au luat domnia c`t s-ar rumpe un p[r. Iar[ dup[ ce au agiunsu ]mp[r[\ia la cetate la Varadin, s-au =i audzit c[ vine prin\ipul Evghenie cu oaste nem\asc[. Deci ]mp[ratul turcescu au l[sat cetatea =-au purces ]napoi la pod, s[ treac[ apa Tis[i, s[ nu le apuce nem\`i podul. Deci m[rg`ndu asupra podului, nem\`i ]nc[ au sosit cu tab[ra, =i s`liè care de care oaste s-apuce mai curundu la pod. +i nu s[ b[tè temeiul, numai aripile s[ h[r[\iè. +i tot mergè al[ture obuzurile, p[n-au ]ns[rat. Iar peste noapte au fugit turcii de-u apucat la pod, de-u s`rguit de-au trecut ]mp[ratul =i cu curtea lui. Iar[ nem\`i diminea\a, v[dzind c[ nu-s turcii, au =i purces ]n goan[; pe carei cum ]i agiungè ]i t[iè =i jecuiè. +-a=è s-au f[cut un hram[t =i o spaim[ denapoi ]n turci, de trecè om peste om, c`t s-au rumtu =i podul. +i a=è, sos`nd temeiul nem\ilor, i-au luat pre to\i de grumadzi, pe vizirul =i inecer-aga. Au pierit ]n r[zboiu =i to\i ineceri acolo ]n medereze, la capul podului, la 200.000 de oaste. Peste tot s-au potopit 30 de pa=i, f[r[ al\i agalari; 120 de tunuri mari, toat[ urdia, car[le =i mul\ime de bucate negu\itore=ti s-au istovit atunce. Tisa este o ap[ m`loas[ pe margini. Carei cum s[riè ]n ap[ cu capul s[ =i ]ngloda. +i a=è tot om peste om c[dè, de s[ ]neca. Dintr-o sut[ de sc[pa unul, era bine. +i s[ t[iè ei ]nde ei. Iar ]mp[ratul, cu c`\i au sc[pat salt, toat[ noaptea =i a doo dzi au tot fugit, p[n-au agiunsu la cetatea Beligradului, =i acolo s-au poprit. T[tar`i, v[dzind a=è, n-au mai st[tut la b[taie =-au luat ]n gios pe malul Tis[i, p[n-au g[sit un vad, de au trecut ]not cu paci. Atunce =i ag[rlicul lui Dumitra=co beiz[dè =-a capichih[ilor acolo s-au pr[p[dit. Numai ce au sc[pat ei cu capetele. Iar[ ]n al triile an¡ a domniei lui Antiohi-vod[ treim[s-au turcii sol la nem\i pe Ramie Reiz-afende =i pe Alexandru t[rzimanul Marvocordat, ce-i dzicè =i Ecsap[retul, la nem\i,
133
Ion Neculce
s[ stè s[ fac[ pace. +-au m[rsu =i vizirul p[n’ la un loc, cu oaste gata, de au st[tut acolo, c[ s[ sp[ries[ turcii a s[ mai bate cu nem\`i. +i s-au dus solii la Carlovici. A=ijdere =i nem\ii s-au g[tit cu oaste, de-u m[rsu p[n’ la un loc, =-au triimis =i ei soli la Carlovici. +-acolo la Carlovici s-au str`nsu, din toate \[r`le Evropii, soli de la le=i, de la fran\ozi, de la Vine\ia, de la Anglia, de la Olandia, de la moscali =i de pentr-alte \[ri, de-au =[dzut acolo la Carlovici 2, 3 luni, toat[ vara, de s-au a=edzat p[cile cu to\`i. Numai cu fran\oj`i nem\`i nu s-au putut a=edza, =-au r[mas tot s[ s[ bat[. Pentru cr[ia |[r`i Spaniei nu s-au putut ]nvoi. Moscalul ]nc[ au dat cuv`nt s[ s[ a=edze pace ]n al doile an¡. Turcii cu nem\`i s-au a=edzat ]ntr-acesta chip: c`t loc au luat de la turci, luat s[ fie. }nc[ opintie nem\`i s[ fie Dun[rea hotar, dar n-au priimit turcii. +i s-au apucat s[ le dè bani turcii c`te 800 de pungi de bani pe an¡, p[n-]n 25 de ani, s[ fie paci, pentru cheltuiala =i str`carea ce au f[cut turcii nem\ilor ]n 17 ani ce au avut tot b[taie. Pentru c[ci ]ncep[tura b[t[ii au fost ]nt[iu despre turci, c`ndu au m[rsu la Beci. +i le-au tot dat turcii aceast[ som[ de bani nem\ilot, c`t au tr[it acestu ]mp[rat soltan Mehmet. Le=ii ]nc[ cere |ara Moldovei, dar turcii au r[spunsu pentru |ara Moldovei c[ |ara Moldovei nu pot s[ o dè, s[ le fie lor podani, c[ este volnic[, c[ turcilor ]i ]nchinat[, nu-i luat[ cu sabia. Deci le=ii, v[dzind a=e, s-au a=edzat ]ntr-acesta chip: cet[\ile din Moldova =i m[n[stireli, c`te au luat =i c`t loc, tot s[-l dè ]napoi moldovenilor. +i turcii s[ dè Cameni\a le=ilor, cu tot olatul ei, =i Ocraina. +i pe nohai s[-i r[dice pe to\i ]n Bugeag, s[ s[ duc[ la locul lor peste Donu, s[ r[m`ie numai bugegeni. +i Hotinul s[ nu-l tocmasc[ turcii nice odat[, nice alt[ cetate s[ nu fac[ ]n Moldova turcii, nice pa=e s[ nu puie. A=ijdere =i-n |ara Munteneasc[ cet[\i s[ nu fac[, nice pa=i s[ puie. A=è s-au a=edzat cu to\`i, =i de toamn[ s-au ]ntorsu solii cine= la st[p`nii s[i. Atunce, pe acie vreme, ]mp[ratul moschicescu, anume Petre Alixievici, s-au dus s`ngur, cu capul lui, la ]mp[ratul nem\escu,
134
Letopise\ul |[rii Moldovei
la Leopold, =i multu s-au rugat ]mp[ratului nem\escu s[ nu fac[ paci cu turcii. C[ce c[ atunce s[ apucas[ s[ fac[ =i el or`nduial[ de oaste, ca la nem\i, pecum pe urm[ au =i f[cut-o. Dar ]mp[ratul nem\escu n-au putut s[-i fac[ pe voie, s[ nu fac[ pace cu turcii, c[ sl[bis[ \ara, =i-i dzice Moscului: „M[car c[ te apuci c[ m-ei da c`\iva ani chiltuiala o=tii, dar nu pociu, c[ acmu el m[ roag[, dar pe urm[, cine =tie, sau m-a ruga, sau ba, c[ poate s[ s[ lungeasc[ mul\i ani ]nainte b[taia. +i eu am sl[bit, c[ eu nu m[ bat numai cu Turcul, =i m[ bat =i cu Fran\ujul, =i acolo am mai mare b[taie dec`t cu Turcul“. Dece ]mp[ratul Moscului, ]ntorc`ndu-s[ ]napoi la \ara lui, ]ndat[ atunce s-au =i apucat a rade barbele boierilor =-a slujitorilor, =-a le =i schimba hainele, =-a face obiceiuri =i or`nduial[ tot nem\asc[. +-au adus =i c`teva capete nem\i, de-i ]nv[\a de pecum suntu =i p[n[ ast[dzi. Tot ]ntr-acel anu, de prim[var[, ]n postul cel mare, trecutau sol mic de la le=i, iar R[u\che, carele trecus[ =i maiinte vreme =i la Duca-vod[ pentru trebile p[cei. +i dup[ ce =-au ispr[vit trebile, de toamn[ s-au ]ntorsu iar[ ]napoi pen Ie=i. +i l-au cinstit Ant[i]ohi-vod[, ca pe un sol, =i m[rg`nd =i viind. Ant[i]ohi-vod[ atunce, tot ]ntr-acea iarn[, triimis-au pe Vas`lie Pureci, vornicul dinspre doamna, cu tain[, ]n |ara Ungureasc[, la doamna lui +erban-vod[, de au dat doamna pe fiic[-s[, domni\a C[sandra, de o au adus-o s[ o iè frate-s[u Dumitra=co beiz[dè, c[ era logodit[ cu d`nsul. Era cu =tirea ghen[rarului de Bra=ov, numai ghen[rarul s[ feriè, c[ s[ temè de Br`ncovanul. C[ Br`ncovanul avè mare cinste =i trecere la ]mp[ratul nem\escu, =i nu era cu voia Br`ncovanului s[ o iè Dumitra=co beiz[dè. +i dup[ ce au adus-o la Ie=i, i-au dat gazd[ la Iordachi Rus[t visternicul, fiindu-i neam. +-au =i r[pedzit Ant[i]ohi-vod[ la |arigrad de i-au f[cut =tire, de au vinit frate-s[u Dumitra=co beiz[deoa. +i dup[ Ispas atunce, ]n al patrule an a domniei lui Ant[i]ohi-vod[, la velet 7208, au f[cut nunt[, ]n t`rgu ]n Ie=i, domneasc[, dup[ obiceiul domnilor. +i =edè ]n Ie=i ]n ni=te
135
Ion Neculce
cur\i a lor, ce le cump[ras[ tat[-s[u Cantemir-vod[ de la Gheuculeasa visterniceasa. +-au =edzut acolo ]n gazd[, p[n’ s-au dus mai pe urm[ la |arigrad, cu doamna lui cu tot. Dece atunce, ]n scurt[ vreme, tot ]ntr-acea var[, al patrule an¡ a domniei lui Ant[i]ohi-vod[, ]i =i vini ferman s[ s[ g[teasc[ s[ marg[ s[ r[dice turcii din Cameni\[ =i s[ dè Cameni\a pe m`na le=ilor, ]mpreun[ cu un pa=[ =i cu oaste =i cu c`teva p[rechi de biholi pentru r[dicarea balimezilor =i cu un s[rdar cu oaste de la munteni. +i purces[ Ant[i]ohi-vod[ voios, =i s-]nvoio=e toat[ \ara de-cea veste, unde s[ r[dic[ acea nevoie deasupra \[r`i =-a cre=tinilor, =i deder[ slav[ lui Dumnedz[u. +i atunce eram =i eu, Ion Neculce vel-vornicu, pe acie vreme v[tavu de aprodzi. Dece dac[ sosi Ant[i]ohie-vod[ la Cameni\[, ]ndat[ s[ apuc[ =i f[cu pod mereu piste Nistru ]n gura Smotriciului, la un sat anume B`rnovi\a. +i =edzu acolo c`t[va vreme, de a=tepta s[-i aduc[ le=ii ferman de la Poart[ la pa=a din Cameni\[ s[ ias[, c[ era =i comisarii le=e=ti acolo, anume hatmanul Litvii =i Adam Sinavschii, voievoda Belschii, careli mai pe urm[ au agiunsu de au fost hatman mare de corona le=asc[, =i Stanislav, voievoda Chiovschii, =i +tefan Poto\chi, strajnic corunnii, =i al\ii, cu oaste ca la dzece mii. Sta cu obuzul din cee parte de Nistru, =i Ant[i]ohii-vod[ sta din ceasta parte de Nistru, =i ferman nu li mai trimitè le=ilor solul lor Reu\chii, careli era la Poart[, c[ ponturili de pace isc[lis[, numai craiul Avgust nu isc[lis[, =i turcii poftiè s[ isc[leasc[ =i craiul Avgust =i toat[ recepospolita. +i acee era pricina z[b[vii. Deci s-au apucat chiz[= la Poart[ solul Inglezului, precum c[ va isc[li craiul Avgust =i toat[ recepospolita. +i au triimis fermanul pe omul Inglezului, de l-au dat la comisarii le=e=ti. +i comisarii l-au dat ]n m`inile lui Cahriman-pa=ii, s[ ias[ din Cameni\[ =i s[ dè cheile cet[\ii Cameni\ii ]n m`inile le=ilor. Iar omul Inglezului s-au dus ]n sus la craiul Avgust cu ponturili p[cii, s[ isc[leasc[ craiul Avgust =i toat[ recepospolita. Deci apoi pa=a au =i ]nceput a de=erta cetatea Cameni\a. T`mplatus-au mult[ z[bav[ de =idere acolo la Nistru, p[n[ s-au a=edzat aceste trebi.
136
Letopise\ul |[rii Moldovei
Atunce s-au f[cut mare eclipsis, ]ntunecare de soare, c`t nu s[ vide om cu om. }ntunecas[ lumea ]n anul 7208 septemvrie ]n doaospr[dzeci dzile, ]ntru o dzi mar\i. G[situ-s-au atunce =i un ursu mare groznic. +i s[ris[ toat[ oastea, =i moldoveneasc[, =i nu-l putè ucide. +i au dat ]n c`teva r`nduri ]n Nistru, =i iar[ ie=iè afar[. +i gonindu-l pe Nistru cu un pod, s[ suis[ ]n pod, =i oamenii au s[rit din pod ]n Nistru, =i mult[ groz[vie f[cè. C`\iva oameni s-au ]mpu=cat slobodzind focul s[-l lovasc[, =i ]mbulzindu-s[ oamenii s[ loviè ei ]nde ei. Nu era curat. Trii, patru ceasuri toat[ oastea l-au gonit =i de-abie l-au ucis. +i era prè mare, de mirare. Apoi g[tindu-s[ =i sco\ind tot din cetate din Cameni\[, ]ntru o dzi totdeodat[ s-au r[dicat le=ii a merge la Cameni\[ pe de o parte, =i Antiohii-vod[ pe de alt[ parte. +i s-au ]ntimpinat la poarta din sus, ie=ind =i pa=a din Cameni\[ numai cu curtea lui. +i a=è s[ ]nt`lnir[ tustrii odat[ la un loc¡, ca c`ndu i-ar fi tocmit cineva. +i mars[r[ a=è cu to\ii la un loc¡, c`t o pistreal[ de s[geat[, p[n[ la un s[ivan a pa=ii, ce era ]ntinsu, de desc[lecar[ cu to\ii, =i pa=a, =i Antiohii-vod[, =i le=ii. Iar ag`rl`cul pa=ii =i cu turcimea toat[ ce era ]n cetate ]n Cameni\[ tr[itori, tot p[ziè cu car[, cu c[ru\e, cine cu ce avè, de ie=iè din cetate din Cameni\[ pe alt[ poart[, din gios. Apoi dup[ ce desc[lecar[ le=ii, deder[ fermanul de la Poart[ ]n m`na pa=ii de-l ceti. +i pa=a dede ]n m`inile le=ilor trii pungi de ur=inic cu trii chei a por\ilor cet[\ii Cameni\ii. Iar le=ii ]ncepur[ a r`de =i a vorovi voroave de glume cu pa=a. +i ]ntru aceli vorbe de glume vorbir[ =i alteli mai de treab[. +i-i cinsti pa=a cu cafè =i cu cerbet, dup[ cum este cinstea turceasc[. +i-= luar[ dzioa bun[ de acole unii de la al\ii. +i purceas[ pa=a =i cu Antiohii-vod[ ]n gios. Iar le=ii cei mari st[tur[ pre loc afar[, de nu intrar[ degrab-]n cetate, tem`ndu-s[ s[ nu fie pus turcii vreun lagum ]n cetate. +i apoi intrar[ =i le=ii cei mari ]n cetate ]n Cameni\[ =i o cur[\ir[ de toat[ sc`rn[via. +i dezgropar[ pe pa=i de pin biserici, ce le f[cus[ meceturi, =i f[cur[ o sve=tenii de le sfin\ir[. +i a=edzar[ pu=ti mari a lor le=ii =i oaste le=asc[ c`t au trebuit.
137
Ion Neculce
Iar[ pa=a =i cu Antiohii-vod[, dac[ au trecut Nistrul ]n ceasta parte, purceas[ ]nainte la Tighine, pa=a cu car[li lui =i cu curtea lui, iar Antiohii-vod[ cu pu=cile celi mari ]n urm[. +i pus[ pre geabhana =i pe pravul cel de pu=c[ cu car[li pre Mih[lachi Racovi\[ vel-sp[tar, careli fusese cumnat cu Antiohii-vod[, iar pe Nistru cu podurile au pus cambaraleli =i glon\urile celi de pu=ci =i cu multe fier[ m[nun\u=uri, =i plute =i =eici pe apa Nistrului le-au pornit. +i au fost ispravnic¡ pe aceste cumnat[s[u, Lupul Bogdan hatmanul, de au m[rsu cu oastea p[n[ la Tighine, pe malul Nistrului. +i atunce au dat =i le=ii agiutor lui Antiohii-vod[ poduri de a lor di pe Nistru, pentru mai degrab[ de=ertare. +i pa=ii ]nc[ i-au d[ruit doao mii de galbeni le=ii, s[ ias[ mai degrab[ din Cameni\[, pentru c[ pa=a mai z[b[viè vreme pentru s[ s[ g[tedze. +i le=ii cu un ceas mai ]nainte era bucuro=i s[ ias[ turcii din Cameni\[, ca s[ nu mai puie vreo pricin[ turcii. +i f[cus[ le=ii comisari =i zapis la m`na lui Antiohii-vod[ pentru mo=tile Sf`ntului Ioan cel Nou ce au fost la Suceav[, s[ le dè, s[ vie, iar[ aice ]n \ar[, cu toate odoar[li =i ve=minteli mitropoliii. Numai poate-fi voia lui Dumnedz[u n-au fost, c[ s-au t`mplat acel zapis de s-au r[t[cit, =i c`nd au trebuit s[-l scoat[ nu l-au g[sit. +i a=è au r[mas mo=tile Sf`ntului Ioan iar[ ]n |ara Le=asc[. +i aleas[ Antiohii-vod[ pre Lupul Costachi, ficior lui Gavrili\[ vornicul, =i-l f[cu comisar, dimpreun[ =i cu al\i boieri, =i-i trimis[ la Suceav[ =i la Neam\u de scoas[r[ pre to\i le=ii din \ar[. +i viind Antiohii-vod[ la Ie=i, la scaonul domnescu, dup[ ce dus[ toate lucrurili ]n Tighine, r[mas[ \ara toat[ ]n m`na lui Antiohii-vod[, Hotinul, Suceava, Cern[u\ii, c`t st[p`nis[ le=ii. +i au mai f[cut Antiohii-vod[ ferman de la Poart[ =i au ispr[vit de au luat =i \inutul Orheiului ]n m`na lui, c[ era Ucraina pre atunce, de-l st[p`niè hanul. +i s[ f[cu bun[ pace de toate p[r\ili, ca de mul\i veci, =i nu s[ sim\iè nemic[ nec[iri de t[lhari.
138
Letopise\ul |[rii Moldovei
Deci atunce, ]n scurt[ vreme, au trecut, dup[ ce au dat Cameni\a turcii le=ilor, =i solul cel le=escu de la |arigrad, anume Reu\chii, =i s-au dus ]n \ara lui, precum mai sus s-au scris. Iar[ de iarn[, tot ]n acel an, vinit-au alt sol din |ara Le=asc[, mai mare, pre anume Li=cinschii, voievoda Poznavschii, ce era ginere hatmanului Iablanovschii, a c[ruie un ficior, pre anume Stanislav Li=cinschii, au agiunsu de au fost craiu ]n |ara Le=asc[, ce l-au pus Carol, craiul +vedului, mai pre urm[, precum i s[ va ar[ta istoria la r`ndu ]nainte. Deci acel sol mare viniè cu mult[ pohval[ =i podoabe =i cu mul\i ficiori de domni le=e=ti. +i i-au ie=it Antiohii-vod[ ]nainte pe Bahluiu, cale de un ceas, =i a=è tot al[ture au vinit cu d`nsul p[n[ la gazda lui. +i apoi a doa dzi Antiohii-vod[ l-au poftit pe sol la curtea domneasc[, la cinste. Deci acel sol s[ \inè prè mare, dup[ cum li s[ =i cade s[ s[ \ie, c[ n-au c[lcare de nime =i sunt nelipsi\i di cele trebuitoare, ce le trebuiescu, =i nu =tiu pedeapsa s[r[ciii ace=tii lumi ca noi. +i i-au r[spunsu lui Antiohii-vod[, de-i va ie=i ]nainte s[-l ]ntimpine la gium[tatea de sc[ri a cerdacului, va vini la cinste, iar de nu-i va ie=i ]nainte a=è, nu va vini. Deci a=è s-au a=edzat: s[ s[ scoboare Antiohii-vod[ p[n[ la trii sc[ri =i solul s[ s[ suie iar p[n[ la trii sc[ri. +i la al =apteli scar[, unde este gium[tatea, s[ s[ ]nchine unul altuie, =i a=è al[ture s[ marg[ p[n[ ]n cas[. +i la b[ut totodat[ s[ bè am`ndoi. Iar la acè vreme, fiind Ion Neculce vel-ag[, era r`nduit de domnie de grijiè pe sol la gazd[ de ce-i trebuiè. Deci i-au f[cut Antiohii-vod[ mare cinste solului, =i au purces dup[ acee solul de s-au dus la |arigrad pentru ]nt[rirea p[cii, pentru ca s[ fie pace vecinic[ le=ii cu turcii. Deci noi moldovenii ne bucuram unde audziiam c[ este s[ s[ fac[ pace vecinic[, fiindu p[m`ntul nostru sup[rat de podghiazuri =i de pustietate. Dar nu ne pricepèm c[ mai cu amar pre urm[ ne va fi vecinica pace. De r[utate =i de amar ne-au c[dzut noao moldovenilor pe urm[, c[ ni s-au mic=urat cinstea de la turci, c[ ne-au ]nmul\it obiceiuri rele asupr[ =i ne-au f[cut oameni de nemic[ de suntem, c[ ne-au c[lcat pre cum le-au fost voia, care ]nainte s[ vor ar[ta toate pre r`ndu.
139
Ion Neculce
Dup[ acee ]n scurt[ vreme au =i vinit iarna ferman de la Poart[, s[ marg[ Antiohii-vod[ =i cu hanul dimpreun[ s[ scoat[ pre nohai din Bugeacu, s[ s[ duc[ la Don, s[ tr[iasc[ acolo, dup[ cum s-au a=edzat la pace. +i ei s[ pune ]mpotriva hanului =i nu voiè s[ ias[ din Bugeac. Deci Antiohii-vod[ ]ndat[ s[ g[ti =i purceas[ cu frumoas[ oaste, c[ atunce era =i Turcule\, cu vreo doao mii de slujitori ce fusese joimiri, suptu ascultarea \[r`i. Deci purceas[ din Ia=i pre B`rlad p[n[ la F[lcii, =i de acolo s-au ]ntorsu iar la Ia=i, c[ s-au a=edzat hanul cu nohaii s[-i las[ p[n[ ]n prim[var[. +i cum au vinit prim[vara, s-au =i r[dicat de bun[ voia lor, de s-au dus la Don s[ tr[iasc[. Iar[ Antiohii-vod[ de prim[var[, ]n al cinceli an a domniii lui, au f[cut c[r\i de slobodzii pin toate s[li=tile. +i au mutat slujitori de pin Piatr[ =i din Roman =i de pin toate t`rgurili, ce era pin mijlocul \[r`i a=edza\i, =i i-au mutat pe la marginile \[r`i, pe la vaduri, pe Nistru =i pe Prut ]i a=edz[. +i scoas[ =i rupt[ pe \ar[, de-i a=edza pre oameni pe putin\[ cu pecetluituri ro=ii domne=ti pe fe\e, pe tot omul anume =i cu giur[m`nt mare c[ vor da de patru ori ]ntr-un an. Deci a=è purceas[r[ oamenii din toate \[r`li a izvor] =i a vini cine= la locul s[u =i la mo=ia sa. A=ijdere =i boierii carii era pribegi ]n |ara Munteneasc[ ]nc[ de la mazilia lui Costantin Duc[i-vod[, de f[ce multe amestec[turi, atunce v[dzind c[ s-au f[cut pace =i nu mai pot ispr[vi nemic[ nici cu Costantin Duca-vod[, nici cu Br`ncoveanul-vod[, =-au plecat capetili la Antiohii-vod[ =i au vinit ]n \ar[. +i Antiohii-vod[ i-au priimit cu dragoste =i-i \inè la mare cinste. Carii mai pre urm[ acei boieri i-au fost de mare folos la mazilie lui Antiohii-vod[, precum s[ va ar[ta mai ]nainte.Numai c[ au r[mas ]n |ara Munteneasc[ Nicolai Costin hatmanul, c[ era cumnat cu Costantin Duca-vod[, =i Mavrodin vistiernicul, c[ era grec, nu avè la ce vini. Tare s[ bucuras[ oamenii atunce =i de pace =i de chivernisala cè bun[ a lui Antiohii-vod[. +i ]ncepur[ boierii a-= face cur\i =i a iezi iazuri pre la s[li=ti, =i cu toate s[ siliè.
140
Letopise\ul |[rii Moldovei
}ntorsu-s-au =i solul cel mare le=escu de la Poart[, pre anume Li=cinschii, voievoda Poznavschii. +i i-au ie=it Antiohii-vod[ ]nainte =i iar l-au cinstit dup[ obicei, =i s-au dus la \ara lui, ]n |ara Le=asc[. Atunce, dup[ aceste dup[ toate, s-au r[dicat =i Dumitra=co beiz[dè din Ia=i cu doamn[-= =i cu tot ag`rl`cul s[u, =i s-au dus la |arigrad, s[ tr[iasc[ acolo. Iar[ Br`ncoveanul-vod[, dup[ ce au v[dzut c[ au m[rsu Dumitra=co beiz[de la |arigrad, s-au umplut de grije =i de fric[ c[-l va p`r], pentru c[ =tie doamna lui, din |ara Ungureasc[, toate tainele ce ave Br`ncoveanulvod[ cu nem\ii, a doa, pentru mul\i bani ce luas[ Br`ncoveanulvod[ a lui +erban-vod[. +i-i era aminte s[ nu-l sminteasc[ =i din domnie, cu prietinul s[u, cu Cerchez Mehmet-pa=e, cu Cuciuc imbrihor, musaipul ]mp[ratului. C[ Dumitra=co beiz[dè =tiè bine r`ndul Por\ii =i avè cinste mare de la turci. Ce Br`ncoveanul-vod[ s[ sf[tui mult cu unchii lui, cu Costantin stolnicul =i cu sp[tariul Mihai, cum ari face s[ s[ poat[ m`ntui de Cantemire=ti, ca s[ nu vie la vreo primejdie cu Costantin¡ Duca-vod[, s[ cheltuiasc[ s[-l scoat[ la domnie. Nefiindu-i ginere, ]l ur`s[. +i dzicè c[ c`ndu ]i era ginere =i nu-l asculta, dar acmu, dac[ va ie=i la domnie, nici l-ari b[ga sam[. +i sf[tuir[ =i triimis[r[ pre unchiu-s[u, pre Mihai spatariul, la Poart[, =i umbl[ spatariul Mihai =i cerc`ndu =i giuruind mult veziriului, s[ mazileasc[ pre Antiohii-vod[ =i s[ puie domnu strein, pre carele au ales Br`ncoveanul-vod[. +i Br`ncoveanulvod[ alesese pre un Todera=co de la G[la\i. Care acel Todera=co a fost negu\itor: om era chipe= =i de fire, dar mai r[u =i mai spurcat, =i mai varvar, =i mai tiran nu era alt om pre aceli vremi ]n \ar[. C[ de ar fi fost acela domnu ]n Moldova, nici un boieriu p[n[ ]n doao, trii luni n-ar fi r[mas viu ]n \ar[. Acel feliu de mil[ avè Br`ncoveanul-vod[ pe \ara noastr[ a Moldovii =i pe boieri. Ce Dumnedzeu nu s-au ]ndurat, c[ au r[spunsu veziriul sp[tariului Mihai c[ nu va mai ]nmul\i domnii, ce, de va mazili pre Antiohii-vod[, a pune pre Costantin Ducavod[, iar pre al\ii nu va pune.
141
Ion Neculce
Audzind acest r[spunsu de la veziriul, sp[tariul Mihai nu l-au mai ]nc[put vremea a mai a=tepta ]ntr-alt chip, c[ avè grije de Dumitra=co beizade, ce numai i-au c[utat a s[ lipi iar de Costantin Duca-vod[ s[-l scoat[ la domnie. Nu =tiu ce vom dzice, nenorocirea |[r`i Moldovii, au m`nia lui Dumnedzeu. S[ t`mplas[ la acee vreme de \inè gazd[ solul nem\[scu ]n cas[li lui Costantin Duc[i-vod[. +i i s[ rug[ acelui sol, \iind gazd[ la d`nsul, de au gr[it solul veziriului s[-l fac[ domnu pre Costantin Duca-vod[. +i atunce veziriul ]l \inè la mare cinste pre acel sol, =i numai ce i-au c[utat a face voia, puindu-s[ chize=i muntenii =i agiut`ndu-l =i cu bani. Vinit-au atunce la Ia=i, la Antiohii-vod[, =i alt sol mic¡ moscal de la |arigrad, careli mersese pe la Azacu pe ap[ cu un galion. +i turcilor nu le p[rè bine unde l-au v[dzut c[ a vinit pre ap[, de au de=chis drumul pe ap[ =i au ]nv[\at a face galioane =i ei. +i mult s[ mira =i s[ str`ngè noroade de priviè acel galion moschicescu, c[ nici cu g`ndul nu g`ndiè, netocma s[ vadz[ galion moschicescu s[ vie la |arigrad. +i audziè mai ]nainte c[ fac¡ moscalii galioane, dar nu credè, dar atunce l-au v[dzut =i cu ochii. Ce ]ntorc`ndu-s[ acel sol, pe uscat, prin Ia=i, l-au cinstit Antiohii-vod[ dup[ obicei =i dup[ cinste. I-au spus acel sol c[ este mazil, c[ ]n\[lesese din solul nem\[scu. Pentru aceasta numai nici de un folos nu i-au fost lui Antiohii-vod[ c[ i-au spus, c[ cum au purces solul din Ia=i, iar[ a doa dzi i-au =i sosit un capegi-ba=e cu mazilia. C[uta\i acmu de socoti\i ce f[r[ de n[roc \ar[ =i oameni, c[ numai =apte, optu luni didese Dumnedzeu de era r[suflare ]n \ar[ =i s[ bucuras[ \ara tare. Dar de ar fi \inut =epte, optu ani sau dzece a=è, n-ar fi putut oamenii =i dobitoaceli a ]nc[pè ]n \ar[. Dar Dumnedzeu nu va s[ ierte p[catul =i gre=ala ace=tii \[ri, tot mai mare, =i mai r[u, =i mai amar, =i mai suspin s[ adaoge. Deci cum dede mazilia, ]ndat[ =i apucar[ por\ili =i ]ncepur[ a c[uta pre Bogdan hatmanul =i pre Iordachi Rus[t vistiernicul, cu ferman f[cut de la Poart[, Costantin Duca-vod[ =i cu muntenii. +i s[ str`ns[r[ ]ntr-un ceas slujitori, de-i pus[ capegi-ba=e ]mpregiurul cur\ii domne=ti de sta de str[juiè
142
Letopise\ul |[rii Moldovei
s[ prind[ pre acei doi boieri, pre Bogdan =i pre Iordachi. Iar acei doi boieri =idè ]n cas[ la doamna mistui\i, ascun=i, =i nu cutedza capegi-ba=e s[ intre ]n cas[ la doamna s[-i iè de grumadzi, c[-i oblicis[ c[ sunt acolo. +i era turcul om ]mp[r[tescu. Iar[ a triia dzi au st[tut Antiohii-vod[ de au mijlocit lucrul cu boierii carii fusese pribegi, carii mai sus s-au scris c[ au vinit la mila lui, =i cu al\i boieri de \ar[ ce se t`mplas[ ]n Ia=i din capete, anume Vasila=co Cantacozino spatar =i cu frates[u Ilie Cantacozino vistiernic =i cu Ioni\[ s[rdariul, ficior lui Miron Costin logof[tului, =i Antiohii hatmanul =i Lupul, ficior lui Gavrili\[ vornicul. Vorovit-au cu to\i cu ace=tia =i i-au poftit =i i-au rugat pentru Bogdan =i pentru Iordachi. Dece ace=ti boieri n-au putut c[lca voia lui Antiohi-vod[, =i m[car c-avuses[ mult sup[r de Bogdan =i de Iordachi, ]nt[iu Ioni\[ s[rdarul, s`n Miron Cost`n, av`nd mare ran[ ]n inema lui pentru t[ierea t[t`ne-s[u, lui Miron logof[tul, ]n vremea lui Cantemir-vod[, c[ mai mult era prepusul de Bogdan =i de Iordachi c-ar hi ]ndemnat pe Cantemir-vod[ atunce de au perit tat-s[u. +i acmu, v[dzind rug[mintea lui Antiohi-vod[, le-au l[sat toate gios =-au sf[tuit cu to\`i. +i ie=indu sara la gazde, au ]mbr[cat pe Bogdan =i pe Iordachi ]n haine proaste, =i s-au f[cut ]n loc de slugi de-u m[rsu dup-acei boieri pen mijlocul slujitorilor, p[n[ au ie=it pe poart[ afar[. }ns[ fiindu =i ba=-buluba= de casa lui Antiohi-vod[, s-au agiunsu =i cu d`nsul, de-u pus ni=te slujitori ca aciie, cu plat[, de n-au luat tare sama, c`nd au ie=it. Dece hatmanul Bogdan, dup[ ce-au agiunsu la gazda Lupului visternicul, ]ndat-au ]nc[lecat cu c`teva slugi =-au fugit ]n |ara Le=asc[. Iar[ Iordachi Rus[t visternicul au m[rsu dup[ Ilii comisul Catacozino p[n’ la gazd[ pe gios, =i n-au putut ]nc[leca =i el, ca Bogdan, s[ fug[, fiind om b[tr`n =i slab. +-au purces Catacozino la \ar[, =i a=e ]ntr-o cuhne l-au ascunsu, =i apoi au fugit =i Ilie, pentru voia lui Iordachi, depreun[. +i l-au dus pen Hangu, =-au trecut ]n |ara Le=asc[ am`ndoi, =i a=è li s-au t`mplat de au sc[pat.
143
Ion Neculce
CUPRINS
Iar[ Antiohi-vod[ s-au g[tit =-au purces la |arigrad, ]mpreun[ cu capegi-ba=. +-au domnit 5 ani f[r[ 3 luni. +i p[re tuturor r[u de d`nsul, =i-l pomeniè de domnu bun p[n[ ]n dzua de ast[dzi, c[ avè n[roc la toate. Bucateli, de s[ f[ce ]n dzileli lui, nice boal-]n bucate nu era, =i stupii nici ]ntr-o var[ nu s-au f[cut r[i. Acestu n[roc avu Antiohi-vod[, =i plata de la turci, pentru slujbe ce-au f[cut, i-au pl[tit cu maz`lia. CAP. XIV
DOMNIA A DOO A LUI COSTANTIN DUCA-VOD{ LEAT 7209 S{PTEMVRIE 14 Costantin Duca-vod[, dac[[] ]mbr[c[ c[ftan de la Poart[, cu cheltuiala =i agiutorul muntenilor fece iar cheltuial[ mare. +i cu datoria a domniei cei dint[iu nepl[tit[, s[-nc[rc[ de s[ feci o som[ mare de bani, =i-nd[tori \ara =i pe vaci, =i pe oi, =i pe miere, =i pe cear[, de luo bani de la negu\itori. +i dac[-i vini veste c-au sc[pat Bogdan hatmanul =i Iordachi Rus[t visternicul, s[ otr[vi de m`nie pe camaicanii din Ie=i, c[ci i-au sc[pat pe cei doi boieri. +i s[ m`nier[ =i le p[ru r[u =i muntenilor c[ i-au sc[pat =i nu =-au putut faci cheful pizmei cei vechi. C[ci sfatul lor cu Duca-vod[ g`ndiè c[ vor g[si la d`n=ii multe averi, s[-= pl[teasc[ nevoia =i datoria ce avè dup[ cap. +i acel sfat =i g`nd dede Dumnedz[u de nu-i fu nice de un folos. +i dup[ ce vini ]n Ie=i, pus[ boieri dup[ obiceiu, anume pe Ion Buhu=, v[rul lui, vel-logof[t =i pe Mitre vel-vornic de |ara de Gios, pe Pav[l Cioc`rlan vel-vornic de |ara de Sus, pe Neculaiu Cost`n, cumnatu-s[u, hatman, pe Panaite Morona vel-postelnic, pe Cuze vel-sp[tar, pe Savin Zmucil[ vel-ban, pe Gavril Miclescul vel-p[harnic, pe Gheorhi\[ Mitre velvisternic, pe P[tra=co Zosin vel-stolnic, pe Manolachi Hristoverghi vel-comis. Ace=tia era boierii lui Costantin Duc[i-vod[. Numai mai ale=i din to\i era la sfat Panaite Morona postelnicul, c[ s[ potrivie cu st[p`nu-s[u la o fire.
144
Letopise\ul |[rii Moldovei
Dece, dup[ ce boieri, ]ndat[ triimis[ boierii la Poart[ cu p`r[ asupra lui Antiohi-vod[ =-a fr[\`ne-s[u, lui Dumitra=co, cu multe n[p[=ti =i pricini f[r’ de cale. +i-nv[\a pe boieri, cu dè frica, de-i p`r`è, fiind =i muntenii ]nv[\[tori =i agiutori la Poart[. +i deodat[ ]l ]nchis[r[ turcii pe Antiohi-vod[. C[ Antiohivod[, c`nd s-au maz`lit, mai mult de 27 de pungi de bani ]n casa lui n-avè, m[car c[ fuses[ domnu cinci ani, =i n-avè cu ce s[ s[ sprej`neasc[ de neprietini, dup[ cumu-i obiceiul turcilor, de-l faci prietin cu dare. Pe-cestu lucru s[ poate socoti c[ Antiohi-vod[ era om bun =i nelacom. Unde s[ s[ g[sasc[ altul de potriva lui s[ fie! Dumnedz[u nu-l l[s[ mult ]n pedeaps[, c[ s[ schimb[ Poarta, =i-= tocmir[ Cantemire=tii trebili, =i ie=i de la-nchisoare Ant[i]ohivod[. Iar Duca-vod[, dac-audzi c[ =ed Cantemi-re=tii la cas[li lor cu paci, ]ndat[ s[-mbr[c[ cu c[me=e de ghea\[. Deci =i triimis[ pe vl[dica de Roman, anume Lavrenti, la Bogdan =i la Iordachi, ]n |ara Le=asc[, de le giur[ =i le adeveri mare mil[, =i-i adus[ ]n \ar[ la p[m`ntul lor s[ tr[iasc[ cu paci. Iar[ munteni[i] triimitè totdeauna la Duca-vod[ de cere datoria cè vechi =i iast[ noo, =i nu le mai da nemic. +i de ce-l poftiè sau l-]nv[\a, el nu-i asculta ca-n domnia dint[iu, nice s[ mira de d`n=ii. Ce s[ m`nier[ =i ei tare, =i v[dzind =i pe Cantemire=ti c-au ie=it de la-nchisoare, le-u intratu =i lor o oarice grij[ de d`n=`i, =i-= ar[tar[ obraz de f[cur[ paci cu tain[, s[ nu =tie Duca-vod[. Numai pace sulemenit[, c[, c`nd le viniè muntenilor zamanul, tot ]i ]mpedeca la trebi pe Cantemire=ti. +i-ncepu Duca-vod[ a scoate grele [d[ri =i] mari pe \ar[, a-ndesi ciferturili ce le scoses[ Antiohi-vod[: din patru deder[ opt ]ntr-an, =i oamenii ]ncepur[ a s[ sp[riè =i a fugi; =i pe maz`li a-i ]ngreuiè cu d[jdii grele =i des[. +i pe Bogdan =i pe Iordachi, totdeauna triimitè la d`n=ii, de le lua ]mprumut[ri mari, pungi de bani, =i-napoi nu le mai da nemic. +i nu \inè giur[m`ntul, c[ era ]n prepusuri, dup[ cum este acel obiceiu la to\i domnii, de au prepusuri pe unii boieri. Atunce Iordachi Rus[t visternicul, ]ncuscrindu-s[ cu Vas`lie vornicul Gavrili\[, feci sfat la nunta fiilor lor, ce vor faci s[ s[
145
Ion Neculce
poat[ m`ntui de acestu domn, c[ nu mai pot r[dica nevoile. Dece Vasilie vornicul, m[car c[ era la cinste, dar pentru voia cuscru-s[u, lui Iordachi, ]i ]ntunec[ mintea =i-ndat[ s[ scul[ cu to\i fra\`i lui, anumi Lupul =i Solomon =i Costachi, =i cu al\i boieri: Mih[lachi sp[tarul, ce fusese cumnat cu Antiohi-vod[, =i Ilie Frige-vac[ sp[tarul =i cu al\i mul\i boieri, ca la vro 50 =i mai bine. +i o sam[ lovir[ pe la Bogdan, pe la cas[le lui pe la Ive=ti, ne=tiind Bogdan nemic, =i-l ]mbunar[, cum vor s[ fug[ =i s[ ciie pe Ant[i]ohi-vod[ de la Poart[ s[ le fie domnu. +i-i credzu, =i fugi =i Bogdan cu d`n=ii ]n |ara Munteneasc[. Cu to\`i s[ dus[r[, iar[ Iordachi r[mas[ ]n Ie=i, cu mare grij[, f[c`ndu-s[ bun =i nu =tiè nemic. Deci Duca-vod[, dac[ v[dzu a=è, s[ tulbur[ tare =i-= aprins[ poaleli de toate p[r\ile. +i ce str`nses[ bani de la \ar[, nu apuc[ a da pe la datornici, =i =i ]ncepu a triimite bani la Poart[ =i la hanul =i la Isuf-pa=e, sarascherul de Baba. +i ispr[vi de scoase ferman s[-i iè pe to\i Duca-vod[ de grumadzi din |ara Munteneasc[. Ce =i Br`ncovanul deodat[ nu-i dede, =i triimis[ doo, trei r`nduri jalob[ la Poart[ de ce le faci Duca-vod[, =i tot nu le \inu ]n sam[ Poarta. Dece Br`ncovanul-vod[, v[dzindu c[ nu le poate ispr[vi de la Poart[, st[tu s[ fac[ paci de la Duca-vod[. +i-i triimis[ pe boieri la Foc=eni s[ stè ]mpreun[ cu c[pitanul de Foc=eni, s[ i le giure =i s[ treac[ ]n Moldova. +i treimis[ =i Duca-vod[ pe Ioni\[ hatmanul s`n Cost`n =i pe Misail mitropolitul, de mars[r[ la Foc=eni de giurar[ boierilor c[ nu l-è fi nemic despre domnu Costantin Duca-vod[. +i trecur[ boierii to\i ]n Moldova la cas[le lor. }ns[ nu-i dede pe to\i ce era mai cu prepus =i mai capete, ce-i mistui Br`ncovanul pe aciie de c[tr[ capegi-ba=e ce vinis[ s[-i iè, anume pe Vas`lie Costachi vornicul =i pe Bogdan hatmanul =i pe Mih[lachi sp[tarul =i pe Ilie stolnicul Frige-vac[ =i pe Macsut postelnicul. Pe ace=tia ]i popri Br`ncovanul, c[ s[ temè s[ nu-i omoare. Iar Costantin Duca-vod[, v[dzind c[ nu i-au dat pe aciie, iar s-au apucat de p`r[ la Poart[ mai tare pe Br`ncovanul, cu jalob[. Deci Iordachi, din Ie=i, iar pe tain[ au ]ndemnat pe al\i boieri =-au fugit ]n |ara Ungureasc[, anume Ilie Catacozino =i
146
Letopise\ul |[rii Moldovei
Bal=e =i Ursachi =i Ion Sturdze =i al\ii. +i pe al\ii ]ndemn[ de fugir-]n |ara Le=asc[, anume pe Macrei banul =i pe Gheorghi\[ comisul =i Pilat =etrarul =i al\ii mai mici din c[petenii. Deci dac[ ]n\eles[ Duca-vod[ cum c-au fugit boierii =i-n |ara Ungureasc[ =i-n |ara Le=asc[, i s-aprins[ inema de voie rè. +i sl[bi a mai p`r] pe Br`ncovanul la Poart[ pentru boierii cei mai de frunte ce-i popris[ Br`ncovanul, de nu-i dedes[. C[-= tocmi apoi Br`ncovanul lucrul de la Poart[ s[ nu-i dè, =i r[mas[r[ acolo. C[ triimises[ Duca-vod[ pe Dumitra=co Buhu= s[ omoare pe furi= ]n Bucure=ti pe Bogdan hatmanul. Ce Buhu=, ca un fecior de boier¡ =i de neam, n-au vrut s[ fac-acel lucru t[lh[rescu =i, dup[ ce-u m[rsu, au spus lui Bogdan =i Br`ncovanului. Ce Br`ncovanul, cum audzi acel lucru, ]ndat[ feci m[rturie de la mul\i turci =i de la boieri =i triimis[ la Poart[ de feci =tire. +i cu acea socoteal[ ]= str`c[ obrazul =i numeli =i mai r[u de la Poart[ Duca-vod[, de nu mai putu cere pe acei boieri ce r[mas[r[ acolo la munteni. Atunce str`c[ Duca-vod[ leg[tura v[c[retului ce f[cus[ Ant[i]ohi-vod[ =i scoas[ v[c[retul, de cal 2 lei =i de vac[ un galb[n =i ad[o=ag de toat[ vita c`te un tult. +-apoi, v[dzind c[ s[ str`c[ \ara =i s[ pustie=te, s[ sp[riè c[ =-a pune capul =i feci =i el leg[tur[ =i scris[ c[r\i pe la margine de mil[. +i triimis[ la boierii cei pribegi de la unguri =i de la le=i cu giur[m`nt s[-= vie ]n urm[ la p[m`ntul lor. +i vinir[ iar[= ]napoi acas[. Dar cei 5 boieri tot au r[mas la munteni, n-au vinit, nicecum n-au credzut. }ntr-aceast[ vreme, m`rzaci nohai, cu o[a]rdele lor, ]ncepur[ unii dintre d`n=ii iar a s-]ntoarce ]n Bugeag. +i turcii ]i goniè iar[ ]napoi, nu-i l[sa. Ce s[ burzului un soltan cu d`n=ii asupra turcilor =i f[cur[ mult[ r[utate ]n olatul Chel[i]ei =i ars[r[ =i Renii. De-r hi fostu ]nghe\at[ Dun[rea, p[n-]n |arigrad ar hi agiunsu. +-au scris la Duca-vod[ s[-ncalece =i el cu moldovenii, c-apoi a pr[da \ara. Ce Duca-vod[ au c[dzut cu rug[minte c[ n-are cu cine s[-ncaleci =i i-au triimis 15 pungi de bani. +i a=è l-au l[sat.
147
Ion Neculce
Vinit-au Isuf-pa=e sarascherul ]mpotriva lor la Smil =-au =edzut c`teva s[pt[m`ni acolo cu meteredze, p[n-i s-au str`nsu oaste. +i trimises[ =i la Duca-vod[ s[ marg[. +-au m[rsu numai p[n’ la B`rnova =i s-au ]ntorsu iar, c[ s-au a=edzat sarascherul cu t[tari. De var[ s-au mutat Isuf-pa=e de la Baba cu sarascherl`cul la Tighine, puindu pricina zorbal`cul t[tarilor. +i v[dzindu c[ este vrajb[ ]n |ara Le=asc[, n-avè cine-i sta ]mpotriv[, s[ nu fac[ sarascherl`c la Tighine. Dece s-au apucat a tocmi cetatea =-a o m[ri =-a o l[rgi, de-au lucrat c`\iva ani, pecum se vede, co ceste 2 \[r`. +i pe t[tari au ]nceput a-i c[lca =-a-i pune a lucra la cetate de-a valma cu cre=tini. +i i-au f[cut de-u pl[tit toat[ paguba ce f[cus[ raielei la Tighine =i la Reni. Tot l-aceast[ vreme craiul le=escu al doile Avgustu ]ncepu =i el s[ str`ce volnicia le=ilor, s[ fie numai optu sfetnici =i s[ iè tot vinitul st[rosteilor, s[ str`ng[ acei bani s[ fac[ mul\ime de oaste. +i s[ giuca ]n c[r\i cu doamnele celi frumoas-a le=ilor. +i care-i pl[cè, o \inè c`te doo, trei luni la d`nsul. }nc[ pe-a lui Lebomir\chie au dus-o =i-n Saxonia, de-au \inut-o vro doi ai. +i pentru dragostea ei l-au pus =i hatman, dup[ ce-au murit Iablano[v]schie. Iar[ domnii le=e=ti nu putur[ r[bda, ce f[cur[ sfat cum or faci s[ s[ m`ntuiasc[ de d`nsul, s[-l goneasc[ din \ar[, pecum au mai gonit pe un craiu a lor, anume den Conte, ce vinis[ de la fran\uji. +i s[ c[ir[ mult atunce c[ n-au pus pe un ficior a lui Sobe\chi. +i mars[r[ cu to\`i la craiul Avgust =i-ncepur[ a-l¡ ]ndemna s[ marg[ s[ iè cetatea R`g[i de la Cifed, c[-i a lor de mo=ie. +i-i tulburar[ mintea craiului, =i s-apuc[ de g`lceav[ cu craiul sfedzescu. +i mars[ la Riga s-o iè. Ce le=ilor nu le era trebuitoare Riga, numai le era voia s[-nceap[ g`lceav[ cu Sfedul, =i ei s[ fac[ una cu Sfedul, =i lui s[-i dè peste cap. Dece Sfedul era o \ar[ puternic[, craiul lor t`n[r de 16 ani =i bun viteaz, d`rzu. }ndat[ trecu marea Balticului =i ie=i ]n Livonia, ]n t`mpinarea
148
Letopise\ul |[rii Moldovei
le=ilor. +i nu-i putur[ sprejeni le=ii. +i-ncepur[ unii a s-]nchina la sfedzi, iar unii s[ f[cè a \inè cu craiul Avgustu. Atunce nu z[b[vi vreme, =i muri Iablanovschie, hatmanul coronie, care era cap la tot sfatul ]ncep[turi le=escu cel mai mare. C[ci el s[ socotiè c[ s-a m`ntui de Avgust craiul =i a lua pe cr[iasa lui Sobe\chie, fiind nensurat, =-a fi el craiu. Ce n-au apucat s[ ispr[vasc[ ce g`ndis[, =i s-]mplu |ara Le=asc[ de o=ti streine, de r[mas[r[ ca un roiu f[r’ de matc[ le=ii. Pus[ craiul Avgustu hatman pe-cel Lebomirschie, cari s-au pomenit mai sus, =i nu z[b[vi vreme, =i muri =i Lebomirschie. Apoi pus[ hatman coronie pe Adam Sinavschie. Era om mic de stat, dar ]ntreg la minte, cu dreptate craiului =i-nv[\at foarte, =i om dumnedz[escu, la streini milostiv. Sf[tui pe craiul Avgustu de s-agiuns[ cu Moscul, c[ v[dzu c[ pe Cifed nu-i putincios craiul s[-l bat[ s`ngur. C[ le=i mai mul\i era cu Cifedul, de pecum s-au dzis mai sus. +i-i ascult[ cuv`ntul craiul Avgust =i s[ leg[ la un cuv`nt cu \arul Moscului, cu Petre Alicsovici. |arul Moscului ]ndat[ preimi bucuros, c[ el ]nc[-=i schimbasatunce portul, de luas-or`nduiala nem\asc[, =i vrè s[-=i ispiteasc[ n[rocul o=tii sali. +i dede =i el pricin[ Cifedului pentru toate \[r`le Livonei ce au luat Cifedul de la str[mo=u lui f[r[ cale. +i-ncepu =i el g`lceav[ =i a s[ bate pe de alt[ parte cu Cifedul, de au luat cetatea Narvei =i altele. Ce Sfedul r[mas[ a s[ bate ]n doo p[r\i, =i Moscul cu oastea lui iar b[te ]n doo p[r\i: cu o sam[ de oaste s[ b[tè la Narva cu cifedzii, iar pe de alt[ parte dedes[ oaste craiului le=escu ]ntr-agiutor. Ce birui Cifedul pe craiul Avgustu =i-l goni ]n Saxonia, ]n \ara lui. +i Cifedul s[ dus[ dup[ d`nsul, de au iernat acolo ]n Xaxonia, cu toat[ oastea lui. +i de fric[, craiul Avgustu, c[ i-a istovi \ara, f[cu pace cu Cifedul =i-i giur[ craiului cifedzescu cum nu-i mai trebuie s[ ias-]n |ara Le=asc[ s[ fie craiu. +i dup-acie s[ r[dic[ +fedul =i vini iar ]n |ara Le=asc[ =i coroni pe Stanislav¡ Le=in\chi, care era ficior solului celui mare ce trecus-]n dzileli lui Ant[i]ohivod[ la Poart[, voievoda Poznavschie. +i pe Ios`f Potovschie,
149
Ion Neculce
voievoda Chiovschie, ]l pus[ hatman coronie, fiind rud[ cu Lecinschie. Iar[ hatmanul Sina\chie =i cu hatmanul Oghin\chie =i cu hatmanul Zapiva =i cu oastea moschiceasc[ era spre Litfa, ]ntr-alt[ parte. Dece craiul =fedzescu au l[sat pe un ghin[rar a lui cu oaste, anume Cras, cu St[nislav¡ craiu ]n |ara Le=asc[, iar[ el au purces cu obuzul lui drept ]n |ara C[z[ceasc[, de au trecut Niprul pe la Starii Dub, =i ce-u lucrat s-a scrie ]nainte la r`ndul lui. Atunce le=i[i], fiind Raco\i pribag la d`n=ii, i-au dat vro doodz[ci de steaguri de oaste ]ntr-agiutor, de au ie=it =i el ]n |ara Ungureasc[ cu zorbà, ca s[ s[ dezbat[ |ara Ungureasc[ de la nem\i. I-au dat le=ii, carei \inè cu Cifedul, c[ s[ temè de Neam\u s[ nu dè agiutor lui Avgust craiu, fiindu-i Neam\ului alector. Ce i-au dat pentru s[-i fac[[] ]mpedecare. Dece Raco\i, cum au ie=it cu aceli 20 de steaguri ]n |ara Ungureasc[, au =i-nceput mul\ime de unguri a s[ str`nge la d`nsul, de s[ f[cus[ la cindz[ci, =es[dz[ci de mii de oaste. C[ alerga din toate \[rile, din Moldova, de la munteni, p[n’ =i t[tari, f[r[ poronc[, pe furi=, s[ duce la leaf[ la d`nsul. Atunce moldovenii, mul\i =i ficiori de boier, s[ duce la leaf[, unii la moscali, unii la le=i, unii la Raco\i, unii la Cifed, pentru agonisit[. +i Raco\i, pe unde g[siè nem\i, ]i tot b[tè =i-i scotè de pen cet[\i. Mai ]= dezb[tus[ \ara, c-au umblat vro doi, trei ai pen |ara Ungureasc[. Nem\ii s[ b[tè cu Fran\uzul =i nu putè s[ stè s[ s[ bat[ =i cu Raco\i. Deci mai pe urm[ au dat Neam\ului agiutor Englezul 40.000 =i Dania 30.000. +i =-au ]nglotit oastea Neam\ul =-au ]nceput a s[ bate =i cu Fran\ozul =i cu Raco\i. Ce pe Raco\i l-au biruit =i l-au gonit la fran\uzi, iar[ o sam[ de boieri unguri, carei \inè cu d`nsul, au pribegit aice ]n Moldova, iar unii ]n |ara Le=asc[. Ce ce=tii de aice ]n scurt[ vreme-au f[cut pace =i s-au dus ]napoi. Atunce, pe acee vreme, toat[ Evropa s[ tulburas[ cu o=ti, de au umblat c`\iva ani aceste o=ti, ce s-au pomenit mai sus.
150
Letopise\ul |[rii Moldovei
Numai turcii avè paci, =i le tot umbla c[r\ile =i soliile ni la unul, ni la altul, de-i tot ]ndemna =i-i ]nvr[jbiè. Ce ]n scurt[ vreme vini =i la d`n=ii zorbà, pecum ]nainte arat[. S[ l[s[m cele streine, s[ vinim iar la Moldova. Br`ncovanul chem[ pe boieri pribegi la sine, =i f[cur[ sfat pe tain[, s[ stè s[ le fac[ domnu pe unul dintre d`n=ii, iar nu din Cantemire=ti. +i s[ ferir[ de Bogdan, fiind Cantemire=tilor cumnat, s[ nu =tie nemic de cel sfat. +i triimis[ la Costantin Duca-vod[ Br`ncovanul, ca-n chip de sol, pe un mitropolit a patriarhului Dosoftei de Ierusalim, anume Hrisantos, carele acel Hrisantos pe urm[ au c[dzut =i patriarhu la Ierusalim. +i m[rg`ndu la Duca-vod[, =-au dat solia ce-au avut, iar pe tain[, cu Iordachi Rus[t visternicul, au avut alt[ solie, de-i giur[ de la Br`ncovanul pentru celi trecute pizme vechi =i gro[a]zi =i pagube, ce au avut Iordachi, s[ fie iertate. +i feci =i logodn[ c-un ficior a lui Iordachi, anume Neculaiu, s[ iè pe o fat-a Br`ncovanului, =i de acmu ]nainte s[ fie fra\i. +i de Cantemire=ti s[ fie desp[r\it, =i lep[dat de priete=ugul lor. +i-l ]ntreb[ pe cine va socoti, dintre boieri Moldovei ce-s pribegi acolo, s[ cheltuiasc[ Br`ncovanul la Poart[, s[-l puie domnu. Deci Iordachi, m[car c[ era om ]n\elept, iar firea ]i era de grec, lacom la cinste, nu socoti nice la Dumnedz[u, nice ru=ine de oameni, nice la os`nd[ sau la ce va vini pe urm[ lucrul. +i-ndat[ f[cu logodn[ =i priimi s[ s[ lepede de Cantemire=ti. Pe Ant[i]ohi-vod[ ]nc[ l-au rugat Br`ncovanul s[-i dè fata =i s[ s[ lepede de priete=ugul Cup[re=tilor =i n-au priimit, iar el, cum ]i vini zamanul, ]ndat[ priimi cu bucurie. Ce s[ =ti\i, fra\ilor, c[ nu numai Iordachi, ce to\i greci[i], mai drep\i =i mai bune slugi nu-i alt neam ]n lume p[n[ este st[p`nul ]n cinste =i-n puteri, iar c`t s[ sl[be=te sau s[ mic=ureaz[ cinstea st[p`nului, ]ndat[ s[ =i las[ =i alearg[ la altul, carei vede c[-i mai cu puteri. Pecum =i Iordachi, f[c`nd aceast[ grab[, mai pe urm[ la multe primejdii de viia\[ =i de pagub-au vinit, care s[ va ar[ta ]nainte la r`ndul lor. Dzis-au Iordachi c[tr[ acel mitropolit c[ este bun de domnie Mih[lachi sp[tarul, ficiorul lui Ion R[covi\[ vornicul, c[ este
151
Ion Neculce
neam de boier vechiu moldovan =i este rud[ =i Br`ncovanului. +i este =i bun, c[ nu-i va ie=i Br`ncovanului din cuv`nt, la ce i-ar poronci. Iar[ aceasta nu dzice Iordachi pentru alt[, ce o dzice, c[ci era Mih[lachi de casa lui, rud[ aproapi, =i va faci pe cum i-ar hi voia lui, =i va m`nca \ara cum au m`ncat-o =i la Antiohi-vod[. Care a=e i s-au =i t`mplat, de-au f[cut pecum au =i g`ndit. +i cu acestu sfat ]nc[ =i mai mari mul\[mit[ ar[t[ Iordachi lui Ant[i]ohi-vod[, c[ Mih[lachi sp[tarul era plin de neam, boierii [carii era1] mai capete ]n \ar[. +i era to\i de casa Cantemire=tilor, iar dup[ ce-au luat Mih[lachi sp[tarul domnia, acee s-au desp[r\it to\i de casa Cantemire=tilor =i s-au f[cut to\i de casa lui Mih[lachi sp[tarul, =i Cantemire=ti r[m[ses[ din boierii de frunte numai cu cumnatul s[u, cu Bogdan hatmanul. A=è le a=[dz[, aceste vorbe toate, acel mitropolit, =i s[ dus[ de le spus[ Br`ncovanului toate deplin. Costantin Duca-vod[ de acestu sfat nemic nu =tiu, nice pricepu. +i-nc[ ]l =i boieri pe Iordachi, ]l pus[ vornicu mare de |ara de Gios, ca s[-l fac-al s[u prietin. Deci =tiu c[ l-au f[cut ca oaia pe lup. Atunce Costantin Duca-vod[ au scos pe \[rani miere =i cear[, de-au dat pe desetina de stupi =i de porci, de tot mascurul =i de un stup, c`te-o oc[ de miere =i de cear[. Trecut-au un sol moschicescu mare de la |arigrad pen Ie=i, m[rg`nd la Moscu, anume cneadzu Dumitru Galecin. +-au botedzat un cucon a Duc[i, de s-au cum[trit, =i l-au cinstit dup[ obiceiu. Atunce, din boierii cei pribegi ce era ]n |ara Munteneasc[, anume Vas`lie Costachi vel-vornic, i s[ t`mpl[ moartea acolo, ]n pribegie. +i n-au apucat s[-= vie la p[m`ntul lui =i la casa lui, nice s[ s[ bucure de sfatul ce-l ]ncepus[. Pe cie vreme era vizir R[mif R[iz-afend, carele fuses[ sol la pace, c`nd s-au f[cut la Carlovici. +i luas-aminte, de =tiè toate fapteli =i mestec[turile muntenilor, ]nc[ p[n-a c[dè vizir, 1
Carii era, ad[ugat dup[ ms. 53, pentru ]ntregirea sensului.
152
Letopise\ul |[rii Moldovei
=i dzicè: „Eu, de-a= c[dè vizir, =tiu ce-a= faci muntenilor pentru Moldova, c[ ei au pr[p[dit-o cu me=ter=ugurile lor. I-a= faci pe d`n=i de-ar umplè \ara de oameni, =i toat[ cheltuiala s[ fie de la d`n=ii.“ Dece ]n scurt[ vreme au =i c[dzut vizir. Ce, cum au c[dzut, ]ndat-au =i chemat pe Br`ncovanul la Poart[, ca s[-l mazileasc[ din scaon, c[ s[ temè turcii c[ nu-l vor putè prinde la m`n[. Deci fiind ]n multe prepusuri la ]mp[r[\`e o domnie ]ndelungat[ ca acie, nu vrè s[ marg[ la Poart[. Iar[ unchii lui Catacozine=tii, sfetnici lui, nu l-au l[sat s[ iè ]ntr-alt[ parte, ce l-au ]mb[rb[tat numai s[ marg[ la Poart[, c[ apoi, nem[rg`nd el, va aduci pierirea \[r`i =i boierimei. +i a=è, cu mare grij[, au purces la Udriiu =i, m[rg`nd ]ncetu, p[n-a sosi ]n Udriiu, =-au tocmit lucrul cu banii, ca un domnu bogat ce era, c`tu nice vizirul n-au avut¡ ce-i face. }nc[ l-au gr[it de bine c[tr[ ]mp[ratul, c[ ]ncotro s[ ]ntorcè vizirul tot de bine-l gr[iè. Ce, dac-au sos`t la Udriiu, l-au ]ntrebat ]mp[ratul pe vizirul de ce-au adus acolo pe domnul muntenescu. Iar vizirul au dzis c[ l-au adus, c[-i om ]n\eleptu, cu sfat =i avut¡, c[ „la aceast[ vreme ne trebuie=te sfat =i bani“. Imp[ratul au dzis: „S[ nu-l z[b[ve=ti aice, ce s[-l ]mbraci cu c`ftan, s[ nu stè \ara acie f[r[ domnu“. Vizirul, dac-audzi a=è, l-au chemat la adunare =i, =i pentru alt[ ce-au avut a-i dzice, l-au ]ntrebat pentru |ara Moldovei ce s-au str`cat =i s-au pustiit: „Oari de schimb[rile domnilor, au de o=ti ce au c[lcat-o?“ Iar el, vr`nd s[ maz`leasc[ pre Costantin Duca-vod[, au dzis c[ o au str`cat-o domnul, carele este acmu domnu ]ntr-]nsa. Vizirul i-au dzis: „Dar putè-vei tu s[ por\i de grije acei \[ri, s[-\i fie pre sam[, s[ o tocme=ti, s[ fie plin[ de oameni?“ Iar[ el, dac-au audzit a=e, foarte era cu voie s[ fie domnu la 2 \[ri, c[ pentru acie aducè o=ti streine pen \ara noastr[ =i schimba domnii dintr-]nsa, s[ o str`ci =i s[ r[m`ie pustie. Dece de la aceast[ ]ntrebare n-au putut da r[spunsu vizirului p[n’ nu va lua r[spunsu de la unchii s[i, ales de la Costantin Catacozino stolnicul. Ce s-au rugat vizirului s[-l a=tepte p[n-]n 5 dzile, s[
153
Ion Neculce
s[ socoteasc[, =i atunci ]i va da r[spunsu vizirului pentru acestu lucru. Iar Costantin stolnicul i-au scris s[ mul\[measc[ lui Dumnedz[u c[ nu-i pe voia neprietinilor, =i s[-= p[zasc[ treaba =i grija \[r`i sale. Iar[ mai mult s[ nu-l =tie c[ s-amestec[, c[ apoi, de nu-l va asculta =i va faci peste voia lui, bine s[ =tie c[, c`nd va ]nc[leca el din Iudrii, iar el va ]nh[ma ]n c[ru\[ =i va treci ]n Ardeal, =i c`nd va sosi el ]n Bucure=ti, el va sosi ]n Udriiu. +i ce va vidè, s[ nu s[ sparie. Iar[ Br`ncovanul, a cince dzi, lu`nd acestu r[spunsu de la unchi-s[u, au m[rsu la vizirul =i i-au dat r[spunsu c[ nu va putè purta grije a doo \[ri, ce sunt de margine. „Ce s[ maz`le=ti, m[ria ta, pe cesta, s[ poronce=ti la \ar[ s[-= aleag[ ei pe cine le va pl[cè domnu. +i a=è, aleg`ndu-l cu to\`i, a=è vor nemeri om bun, =i va tocmi \ara. C[ a=è m-au ales =i pe mine |ara Munteneasc[, de m-am ]nvoit cu boierii =-am tocmit \ara.“ +-aceasta n-o gr[iè pentru alt[, numai pentru sfatul ce sf[tuis[ cu boierii s[ puie pe Mih[lachi sp[tarul. +-au mai dzis vizirului Br`ncovanul c[ Costantin Duca-vod[ s-au ]ncum[trit cu solul moschicescu care au m[rsu pe acolo, =i i-i g`ndul s[ fug[ la Moscu =i co ceasta str`c[ \ara. Vizirul, ]n\eleg`nd aceste, ]ndat[ cu tain[ au r[pedzit un capegiu la Isuf-pa=e sarascherul, s[-l prindz[, s[-l triima\[ la Poart[ cu bun[ paz[. Ce sarascherul ]mpreun[ cu capegi-ba=e au triimis pe capegilar-chehaie a lui =i pe alai-beiu cu 200 =i mai bine de spahii. +i c`ndu s-au apropiet de Ie=i acei agii cu oaste, au triim[s ]nainte la Costantin Duca-vod[ s[ le grijasc[ conac, c[ m[rgu s[ hot[rasc[ la Horodinca despre le=i. C-au j[luit le=ii c[ au str`mb[tate despre moldoveni. Dece desc[lec`nd turcii la gazde deminea\a, n-au dzis nemic, iar c`ndu au fost pe chindie, numai ce-au umplut turcii ograda domneasc[, de-au apucat por\ile =i-mpregiurul zidului, c`t s[ sp[ries[ to\i c`\i era ]n curte, c[ n-avè unde s[ scapi. +i l-au ]nchis pe Duca-vod[ ]n casa ce mic[ =-au pus la u=i turci de paz[. +i casa cè mare, =i cè mic[ era plin[ de turci. +i a=è l-au \inut patru, cinci dzile, de nu-l l[sa din cas[ s[ ias-afar[,
154
Letopise\ul |[rii Moldovei
nice la doamna s[ marg[, p[n’ l-au pornit. +-au pus pe Iordachi Rus[t camaican, =i atunce au deschis por\ile. Duca-vod[, v[dzind a=è urgie, au priceput c[ s-or r[dica boierii cu p`r[ asupra lui, =i nu s[ va mai ]ntoarce la domnie. C[ci f[rmanul nu-i scrie de maz`lie, numai ]i scriè s[-l duc[ la Poart[. Agiunsu-s-au cu capegi-ba=e, =-au =i-nceput a r[pedzi harzuri la Poart[, =i la hanul, =i la sarascherul, =i-n toate p[r\ile pe unde avè prietini. Br`ncovanul ]nc[ au f[cut veste boierilor ce era pribegi ]n |ara Munteneasc[ pecum au a=edzat cu vizirul. Dece boierii pribegi din |ara Munteneasc[ au =i f[cut =tire cestor din \ar[: cum s-a r[dica Duca-vod[ din Ie=i, cum s[ s[ porneasc[ =i ei la Udriiu dup[ Duca-vod[, c[ le-or ie=i =i ei ]n t`mpinare. Atunce toat[ boierimea =i maz`limea, ]n\[leg`nd c-au prinsu pe Duca, s-au str`nsu la Ie=i =-au ]nceput a g`lcevi c[tr[ capegi-ba=i =-a-i spune c[ faci Duca-vod[ harzuri de trimite la Poart[, f[r[ voia lor =i f[r[ =tirea lor, iar lor nu le mai trebuie s[ le fie domnu. Iar[ c`nd au fostu a doo dzi, chemat-au capegi-ba=i pe to\i boierii la curte s[ le ceteasc[ un f[rman de maz`lia Duc[i-vod[ ce i-au vinit. +i str`ng`ndu-s[ to\i boierii la curte, deodat[ numai ce au ]nchis iar por\ile, =-au ]nceput turcii a prinde pe boieri, carei era mai capete, =-a-i ]nchide =-a-i pune =i-n her[, ca vro dzece, cincispreci, pe izvodul ce-i dedes[ Duca-vod[: ce numai pe cei streini =i pe cei de casa lui s[ iè cu d`nsul, =i, sos`nd la Udriiu, s[ \ie ]n partea lui. +-au ]nchis =i pe Iordachi vornicul, ce-l puses[ c[m[ican, =-au pus c[maican ]n locul lui pe Ion Buhu= logof[tul, fiindu-i rud[, ca s[ popreasc[ \ara s[ nu marg[ dup[ d`nsu s[-l p`rasc[. +i l-au pornit din Ie=i ]n gios spre B`rlad, ]mpreun[ cu acei boieri ce-i prinses[, =i s-au dus p[n-]n G[la\i. +i acolo, din boierii ce-i prinses[ =i era a lui, i-au boierit ]n G[la\i. Au pus hatman =i visternic =i comis, ca s[ sparie \ara c[ nu-i mazil, =i-i domnu. Iar pi ciielal\i boieri ce era ]n prepus nu-i l[sa din her[, ce au trecut Dun[rea cu d`n=ii, s[-i duc[ la Udriiu. +-au scris =i la Hapdi-pa=e s[ popreasc[ la Dun[re, s[ nu treac[ nime dup[ d`nsul s[-l p`rasc[.
155
Ion Neculce
Boierii carei au r[mas de nu i-au ]nchis au ie=it din Ie=i tot c`te unul, unul pe de o parte, altul pe de alt[. +i s-au str`nsu to\i la Had`mbul, supt codru, =i de acolo au luat pe Racova ]n gios tot a s[ str`nge boierimea =i maz`limea, ]n urma Duc[ivod[, p[n’ la Piscu. +-au r[pedzit de olac ]n |ara Munteneasc[ pe la boierii pribegi, de-u f[cut =tire, de toate de aceste ce au f[cut Duca-vod[, Br`ncovanului la Udriiu. Ce Br`ncovanul, ]n=tiin\`nd pe vizirul, au triimis de au luat pe Duca-vod[ de pe drum =i l-au f[cut surgun la Cavala, unde era mult[ cium[, ca s[ nu-l mai superi oamenii cei din curtea ]mp[ratului, c[ s[ punè tare s[lihutarul pentru d`nsu. +i pe boierii ce-i aducè ]n hier[ i-au slobodzit. +i Dun[rea ]nc[ Isuf-pa=e au slobodzit-o, s[ treac[ boierii. +-au scris Br`ncovanul ]n Bucure=ti la stolnicul Constantin, de-au pornit pe boierii pribegi la ciielal\i, de s-au ]mpreunat la Piscu, de-au trecut Dun[rea cu to\`i, de s-au dus la Udriiu s[-l r[dice domnu. Numai ce au scris la stolnicul de au poprit pe Bogdan hatmanul ]n Bucure=ti, de nu l-au l[sat s[ marg[ cu ciie boieri la Udriiu, dzic`nd s[ a=tepte, c[-i trebuitor p[n-a vini de la Udriiu, c[-i trebuitor Br`ncovanului. C[ nu era de alt[ trebuitor, numai s[ temè s[ nu puie vro piedic[ s[ scoa\[ iar pe Ant[i]ohi-vod[ domnu. Atunce au f[cut mare cheltuial[ Br`ncovanul la Udriiu cu Poarta, av`ndu nume de bogat =i vr`ndu s[ umple gurili tuturor. +-au mai adaos =i birul |[r`i Muntene=ti, peste c`t da mai ]nt[iu, pe an c`te o sut[ =i cindz[ci de pungi s[ dè mai mult. +i tocmindu-= toate lucrurili, au purces de-au vinit la Bucure=ti. Iar[ boierii Moldovei care s-au pomenit mai sus, bine n-au agiunsu la Udriiu, numai s-au =i sculat zorbà mari din |arigrad toate mulaleli =i rusfeturili cu oaste =i cu pu=ci de-au purces la Udriiu s[ maz`leasc[ pe-mp[ratul. +-au pus =i vizir dintre d`n=ii. Iar[ soltan Mehmet, cu c`t[ oaste avè la Udriiu l`ng[ d`nsul, ]nc[ s-au g[tit de-au f[cut meteredze s[ stè ]mpotriva acelora ce viniè. +i atunce, tumpin`ndu-s[ o=tile, s-au f[cut tot una =i l-au scos pe soltan Mehmet din Udriiu. +-au pus pe un frate a
156
Letopise\ul |[rii Moldovei
lui, soltan Mustafa, ]mp[rat, iar pe soltan Mehmet l-au pus la ]nchisoare, =i peste o s[pt[m`n[ l-au otr[vit, de-au murit. Muftiul s-ascunses[, =i g[sindu-l, l-au muncit, de-au luat mul\i bani de la d`nsul, p[n’ l-au omor`t. +i au pus un pop[ de legea noastr[ =i altul armenescu de l-au prohodit, =i au m[rsu ]nainte-i cu c`nt[ri =i cu c[delni\[, p[n’ l-au scos afar[ din Udriiu =i l-au ]ngropat, dzic`nd c-au fost ghiaur. +i-mp[ratul cel maz`l i-au fostu pu=tu lui, =i el f[cè ce-i era voia, de schimba pa=ii =i domnii totdeuna. Iar[ pe Rami vizirul nu l-au putut g[si, c[ nice le era prè cu voia capitelor s[-l g[sasc[. C[ s[ voroviè atunce c[ cu ]ndemnarea =i =tirea lui s[ fie fostu aceasta, c[ nu putè s[ vizireasc[ de r[ul¡ muftiului. Atunce =i boierii Moldovei sta acolo de a=tepta s[ g[sasc[ vreme. +i Ant[i]ohi-vod[ ]n\eleg`nd, ]nc[ era acolo la Udriiu =i a=tepta s[-l cear[ boierii de la Poart[, s[ nu cheltuiasc[ mult. C-a=è-l am[giè boierii, s[ =adz[ m`lcom, c[ l-or cere pe d`nsul domnu. +i mai cu ded`nsu Iordachi ]i poronciè, =i el ]l credè. +i-i poroncis[ din |ara Munteneasc[ cumnatu-s[u, Bogdan hatmanul,toate trebile ce-or s[ fac[ boierii cu Br`ncovanul, s[-= caute treaba deusebi, s[-= ispr[vasc[ de la Poart[. Iar el n-au credzut =i s-au potrivit¡ lui Iordachi. Atunce Iordachi vornicul au chemat pe Panaite Morona postelnicul, hiindu din partea Duc[i-vod[, =i pe al\i boieri a Duc[i-vod[ =i le-u giurat cum c[ n-or avè nice o nevoie. +i le-u spus tot sfatul, c[ li-i voia s[ puie pe Mih[lachie sp[tarul domnu. Deci ei av`nd grij[ de Ant[i]ohi-vod[, ]ndat[ fur[ bucuro=i s[ fie =i ei la un cuv`ntu, =i mai v`rtos Panaite postelnicul Morona, c[-i era r[u gre=it lui Ant[i]ohi-vod[, c[-i st[tus]mpotriv[ la vremea Duc[i-vod[. Atunce Panaite Morona, fiindu om harnic¡ =i iste\¡ la toate, de =tiè r`ndul Por\`i turce=ti la toate, au =i f[cut un hardzu cu m`na lui, c[ =tiè turce=te, =-au =i purces cu toat[ boierimea =i gloata la ]mp[ratul pen mijlocul urdiei, de nu s[ temè de nime. Inicerii atunce era d`rji ]n zorbà =i-l ]ntreba unde mergi co cè
157
Ion Neculce
gloat[ de oameni. Iar el dzicè c[tr[ iniceri c[ merge la ]mp[ratul s[ p`rasc[ pe mufteul, c[ le-u m`ncat \ara. +i ienicerii, audzind a=è, le tot f[cè cale. Ce ]mp[ratul, v[dzind acea gloat[ de oameni, au =i triimis de le-u luat arzul =i, cetindu-l, l-au buiurdit la vizirul, s[ le fac[ pe voie pentru toate ce-or pofti. +i atunce cu to\`i au r[dicat pe Mih[lachi sp[tarul de l-au pus domnu. S[ f[cè a nu-i pl[cè s[ priimasc[ domnia, ca =i fata cie ce dzis[ unui voinic: „F[-te tu a m[ trage, =i eu oi merge pl`ng`nd.“ A=è s[ f[cè =i Mihai-vod[ c[ nu-i trebuie=te domnia. }mbr[c`ndu Mih[lachi sp[tar c[ftan de domnie de la vizirul, ]i =i schimbar[ numeli Mihai-vod[. Atunci sim\i =i Ant[i]ohivod[ de vicle=ugul boierilor ce i-au f[cut =i alerg[ la ineceraga de-i dede =tire =i-i giurui mul\i bani. +i inecer-aga ]ndat[ s[ dus[ la vizirul =-apuc[ pe Mihai-vod[ la vizirul ]nc[ neie=it din cort afar[. +i-ncepu a gr[i c[tr[ vizirul s[ puie pe Ant[i]ohivod[ domnu =i a str`ga tari c[ d[ bani mul\i =i trebuie leaf[ inicerilor. S[ sp[riias[ Mihai-vod[ =i toat[ boierimea c[ l-è str`ca giuc[ria inecer-aga. Numai n-au putut, c[ apucas[ de ie=is[ talh`=¡ de la ]mp[ratul =-apucas[ de-l ]mbr[cas[ cu c[ftan. Ce nu s-au putut, iar cu un cifertu mai ]nainte de-r hi sos`t ]necer-aga la vizirul, lua iar Antiohi-vod[ domnia. Dup-acie s-au r[dicat ]mp[r[\ia de la Iudriiu, cu toat[ oastea, =-au purces la |arigrad, =i Mihai-vod[ cu boierimea dup[ d`n=ii. +i dup[ ce-au agiunsu la |arigrad, f[cu Mihaivod[ =i cu to\i boierii mare jalob[ la vizirul asupra lui Costantin-vod[. +i trimis[ vizirul de-l adus[r[ la |arigrad din surgunie. S[ p`r`r[ de fa\[ la Divanul vizirului, c-au str`cat \ara =i i-au j[cuit cu feliuri de feliuri de obicie, c`t nu mai putè s[ mai r[spund[ nemic Duca-vod[ ]naintea boierilor. +i de la vizirul l-au dus la cazascherul =i pe la multe Divanuri a cadiei. +i tot a=è ]l purta boierii pe uli\i, din giude\¡ ]n giude\¡, vro doo, trei s[pt[m`ni, p[n[ cheltui Duca-vod[ pe la giude\[ tot ce avu. +i-l l[sar[ acolo, cu mare s[r[cie =i pedeaps[, =i-nchisoari purure dispre datornici.
158
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
Iar Mihai-vod[ a=edz[ capichih[i la Poart[ pe Cup[re=ti, pe doi fra\i a lui Iordachi vornicul, anume Mih[lachi =i Scarlatachi, iar pe alt neam =i nepo\i a Cup[re=tilor, pe to\i ]i luo cu sine de-i adus[ ]n Moldova. +i-mbr[c[ c[ftan. +i de la ]mp[ratul, lu`nd steag =i tuiuri de domnie, s[ g[ti cu to\i boierii =i purces[ de vini ]n \ar[ cu bun[ pace. Iar Duca-vod[ Costantin, sin Duc[i-vod[ celui b[tr`n, n-au mai ie=it la domnie alt[ dat[, ce-u murit la |arigradu cu mari lips[. +i i-au r[mas 3 ficiori, unul f[cut cu fata Br`ncovanului, =i au murit, altul s-au dus la moscali, altul este la |arigrad, cu mari lips[. Precum va mai hi, vremea va ar[ta1. CAP. XV
DOMNIA }NT{IU A LUI MIHAI R{COVI|{-VOD{ LEAT 7211 Dup[ ce-au vinit Mihai-vod[ ]n Ie=i, ]n scaon, boierit-au =i el dup[ obiceiu. Pus[ pe Antiohi Jora, carei au fostu hatman, vel-logof[t, =i pe Iordachie Rus[t vornicul ]l pus[ vornic de |ara de Gios, =i pe Bogdan hatmanul vel-vornic de |ara de Sus, =i pe Lupul Costachi hatman, =i pe Manolachi, frateli lui Iordachi, vel-postelnic, =i pe cumnatu-s[u Ilie Frige-vac[ velsp[tar, =i pe Marvodin visternicul vel-p[harnic, =i pe cumnatul s[u P[lade vel-visternic, =i pe Dumitra=co Ursachi vel-stolnic, =i pe frate-s[u Dumitra=co R[covi\[ vel-comis. Ace=tia era boierii lui Mihai-vod[, iar mai ales =i mai de cinste era Iordachi Rus[t vornicul. Ce vrè el =i ce poronciè el, acie f[cè =i Mihai-vod[. A=ijdere =i munteni[i], iar ce vrè f[cè. +i neamul lui, to\i era tari =i mari, cine de capul lui, cum vrè, a=è f[cè. +i slugeli lui cei din boierie era tari =i mari =i obraznici, dup[ cumu-i hirea moj`ceasc[. Intra ]n cas[, =i cu treab[ =i f[r[ treab[, c`nd le era voia, de nu s[m[na curtea nemic a domnie, de at`ta obr[znicie ce era. Iar Mihai-vod[, cum s-ar[ta ]n boierie, iar atunce ]\i p[rè c[-i un om z[lud. +i s[ 1
Ultimele trei fraze sunt scrise de m`na lui Neculce.
159
Ion Neculce
mira cum a faci s[ le poat[ intra ]n voie tuturor, =i nu le mai putè intra ]n voie. Iar cei streini sta ]n laturi de mansipuri, c[ nu putè ]nc[pè de Cup[re=ti, =i de neamul lui, =i de slugeli lui. +i-ncepur-a sf[tui s[ st`ng[ pe boierii cei streini, s[ r[m`ie numai neamul lui cu Cup[re=tii, pecum au f[cut =i +erbanvod[ =i Br`ncovanul, de-u st`nsu pe cei streini, de-au r[mas numai neamul lor Ca[n]tacozone=tii. A=è =i acesta au ]nceput a pune d[jdii grele pe maz`li =i pe oamenii lui Antiohi-vod[ =i pe a Duc[i-vod[. }nc[-i =i-nchidè =i-i b[tè pe ciie Duc[i-vod[. Atunce ciielal\i boieri streini au priceput c[ i-au am[git Iordachi vornicul cu giur[m`ntul, c-au fostu numai pentru bineli lui acel giur[m`nt, =i mult s[ c[iè atunci c[ n-au cer=ut domnu de la Poart[ pe Antiohi-vod[. Atunce era la cur\ile domne=ti pe poart[ o beseric[ mic[, f[cut[ de +tefan-vod[ Tom=e, =i mai nice boierii cei cu boierii nu putè ]nc[pè ]ntr-]nsa. +i l`ng[ beseric[ era visteria, =i desupra besericei =-a visteriei era un turnu nalt ]n chip de clopotni\[, iar dedesuptul besericei =i a visterii era un beci, de-nchidè t[lhari. Ce socoti Mihai-vod[ c[ nu-i cu tocmeal[ s[ fie beseric[ mic[ la curte, c[ maz`lii =i slujitorii n-au unde ]nc[pè, nice este cu cale s[ fie temni\[ supt beseric[. Ce s-]ndemn[ =i r[s`pi =i turnul, =i visteria, =i tinda besericei, =i beciul cel dedesupt, =i l[s[ numai altarul =i turla cea nalt[ din mijlocul besericei. +i s-au mai apucat a z`di din p[m`ntu =-au f[cut tinda lung[, cu toate podoabeli, cum s[ vede. A=ijdere s-au mai apucat de-au mai f[cut =i alt[ beseric[, de lemnu, =i i-au pus hramul Sfetei Lazor, ]n ograda v[mii, aproapi de cur\ile t[t`ne-s[i, lui Ion R[covi\[ vornicul. +i doamna m[riei sale ]nc[ s-au apucat de-u tocmit =-au =indilit mitropolia cè vehci, cu toate cheltuieleli ce-au trebuit¡, de c`nt[ sf`nta leturghie =i ast[dzi, c[ era pustiit[ de mult. Atunce au scos Mihai-vod[ rumt[ pe \ar[, cu pecetluit ro=iu, pe fa\[, tot omul. +i oameni s[ temè s[ ias[ to\i la rumt[, s[ nu s-]nmul\asc[ ciferturile, pecum s[ ]nmul\is[ la Costantin Ducavod[. Ce v[dzind a=e, au scris c[r\i pe la st[p`nii satelor =i pe
160
Letopise\ul |[rii Moldovei
la vornicei =i pe la v[t[mani, s[-i scoa\[ pe to\i la rumte, c-apoi pe urm[, afl`ndu-s[, or petreci r[u capeteli. Iar pe urm[, unde g[s`è zlota=i c`te un om f[r[ pecetluit, ]l punè pe vornicel sau pe v[t[man ]n butuci =i-l triimitè la Ie=i. +i-l purta pe uli\i, c[ce n-au scos oameni ]nt[iu la rumt[, s[-= fie luat pecetluit. +i v[dzind c[ nici cu acie nu-i poate sp[riè s[ ias[ to\i la rumt[, v`ndut-au toate \inuturili la cochi-vec¡ ciocoilor, ca go=tina de oi, pe oamenii cei f[r’ de pecetluituri de rumt[, de nu putè sc[pa nice un becisnic pe nec[iuri s[ nu iè pecetluit. Atunce fiind Poarta nea=[dzat[, avè =i Mihai-vod[ mare nevoie de bani, c[-ntr-un an =i gium[tate ce-au fostu domnu s-au schimbat trei viziri =i =epte chihaieli. S[ mira =i el ce va faci, c[ n-avè de la cine lua =i el bani, c[ \ara era gium[tate scutelnic[, tot a neamului lui =-a Cup[re=tilor, cum s-au pomenit mai sus. +i a=è f[r[ veste veni veste din |ara Munteneasc[ cum au ]mbr[cat Ant[i]ohi-vod[ c[ftan de domnie, =i el ]i maz`l. Deci cum ]n\[les[r[ de acè veste Iordachi vornicul =i frate-s[u Scarlatachi — s[ t`mplas-]n Ie=i de la |arigrad vinit — =i al\i greci mai mici, Cup[re=ti, =i Dumitra=co R[covi\[ comisul, frateli lui Mihai-vod[, ace=tea to\i, tem`ndu-s[ de Ant[i]ohivod[, n-au mai a=teptat s[ sosasc[ capegi-ba= cu maz`lia =-au =i fugit ]n |ara Munteneasc[, iar[ Panaitachie Morona au trecut ]n |ara Le=asc[. A doo dzi, ceielal\i boieri, ce r[m[ses[ =i nu =tiè nemic, s[ mira ce poate s[ fie. Chemat-au Mihaiu-vod[ pe Bogdan la curte de i-au spus pecum i-au vinit veste de olac ]ntr-o noapte din |ara Munteneasc[, de i-au spus acea veste. Ce Bogdan vornicul mult i-au dzis lui Mihai-vod[, c[ci au f[cut spaim[, =i n-a hi nemic pe urm[, =i-i lucru cu ru=ine. Prepun oamenii =i vorov[scu de dzic c[ atunce, =tiind Mihaivod[ pe Bogdan c[ este om vrednic =i tem`ndu-s[ c[ dup[ ce-a vini cumnatul s[u, Antiohi-vod[, l-a schivernisi bine la domnie, s[-i fie dat atunce ]n cafè otrav[. Care =i can sam[n-acel lucru s[ fie fostu =i can adev[rat, c[ curund s-au =i boln[vit¡ =i peste
161
Ion Neculce
cinci, =es[ luni au murit, dup[ ce-au vinit Ant[i]ohi-vod[, =i boala lui ]ntr-acel chip au priceput-o doftorii la moartea lui. Dè-hi a=è, va da sam[ la Dumnedz[u. T`mplatus-au de-au z[b[vit acel capegi-ba= cu maz`lia vro trei, patru dzile dup[ vestea ce vinis[ lui Mihai-vod[. Deci boierii tot s[ str`ngè la gazda lui Bogdan vornicul =i sf[tuiè =i s[ mira ce poate fi. +i s[ temè s[ nu fie luat Costantin Ducavod[ domnia. +-au pus str[ji ]n gios la drumuri, de str[juiè =i c`nd sos`è capegi-ba= ]n Ie=i. Iar Bogdan vornicul =i cu toat[ boierimea s-au sculat din Ie=i =i s-au dus pe Bahluiu ]n sus p[n’ la C[c[r[dzeni. +-au st[tut acolo p[n-au sos`t capegi-ba= =-au cetit fermanul c[ este Antiohi-vod[ domnu. +i au vinit =i omul lui Ant[i]ohi-vod[ cu c[r\i la vornicul Bogdan, s[ fie c[m[ican. Atunce cetindu c[r\ile Bogdan, a lui Antiohi-vod[, la C[c[r[dzeni, au adeverit tuturor boierilor ce era cu d`nsul s[ nu poarte nime nici o grij[, nice s[ aib[ nice un prepus dispre Antiohi-vod[, pentru c`\i au fostu la r[dicarea domniei lui Mihai. +-au luat asupra sufletului lui c[ n-a avè nime nice o nevoie. +i a=è to\i s[ ]nvoie=er[ =i purceser[ cu to\`i ]napoi la Ie=i. +i-ntrar[ cu to\`i gr[mad[ ]n curtea domneasc[, de desc[lecar[ =i s-]mpreunar[ cu capegi-ba=e, de le ceti fermanul. +i spus[r[ capegi-ba=ei c[ ei au fugit, tem`ndu-s[ de Ducavod[ c[ este, iar de Ant[i]ohi-vod[ nu fug[e] nime. Dece c[dzind Bogdan c[m[ican, grijit-au pe Mihai-vod[ cu toate deplin, c`te i-au trebuit¡. +i de toate de c`te au poftit =-au luat ]ndestul. +i l-au pornit cu mare cinste, ca pe un domnu. Pe nime n-au l[sat s[-i fac[ vro g`lceav[ sau s[-i gr[iasc[ vrun cuv`ntu ]mpotriv[. P[n’ =i bucatele ce-au avut a lui =i pe une slugi din boierie i-au l[sat cu bun[ paci, de-au m[rsu ]n |ara Munteneasc[, de i-au dat Br`ncovanul o mo=ie, de-au \inut bucatele acolo. Atunce la maz`lie s[ t`mplas[ de vinis[ sol din |ara Munteneasc[ Toma sp[tarul Ca[n]tacozino. +i la acea spaim[ au fugit =i el din Ie=i ]n Hangu, c[ nu l-au ]nc[put vremea, de fric[, s[ marg[ ]n |ara Munteneasc[, ]mpreun[ cu v[ru-s[u
162
Letopise\ul |[rii Moldovei
Ilie p[harnicul Ca[n]tacozino =i cu Neculaiu Cost`n hatmanul. Deci Bogdan au =i r[pedzit c[r\i la d`nsul, s[ marg[ ]n \ara lui f[r’ de nici o grij[. +i s-au ]ntorsu din Hangu, de s-au dus la \ara lui cu paci. +-au scris =i la ceie boieri, la Ilie p[harnicul =i la Neculaiu =i la al\`i c`\i mai era acolo, de s-au ]ntorsu to\i ]napoi la cas[le lor, f[r[ nici o grij[. +i r[mas[ Bogdan ]n Ie=i, st[p`nind c[m[ic[nia cu bun-]nvoial[ =i dragoste cu to\i. +i triimis[ =i la Panaitachi postelnicul Morona, ]n |ara Le=asc[, de-l luo asupra sa, pentru gre=eleli ce f[cus[ lui Ant[i]ohi-vod[, c[ nu i-a hi nemic. +i dup[ ce-au vinit ]n \ar[, l-au triimis ]nainte ]n Dobrogea, ]n t`mpinarea lui Antiohi-vod[. +i atunce pu\intel l-au mustrat Antiohi-vod[ =-apoi l-au iertat. +i-l \inè ]n mare cinste =i mil[, c[ci era om harnic la slujbe, de =tiè r`ndul turcilor, dup[ cum s-au dzis mai sus. Slugiè ca un grec, dup[ cumu-i umbla vremea. Atunce triimis[ Br`ncovanul pe v[ru-s[u +tef[ni\[ p[harnicul, ficiorul stolnicului Costantin Ca[n]tacozino, carele acela au c[dzut =i domnu mai pe urma Br`ncovanului, la |arigrad, de-au st[tut de-au f[cut paci lui Antiohi-vod[ cu Br`ncovanul, cu giur[m`nt ]naintea patriarhului, ca s[ nu s[ mai p`rasc[ la Poart[ unul pè-lalt, s[ s[ str`ci \[r`li cu cheltuiala, =i-nc[ s[ s-agiute unul pe alalt cu priete=ugul. +i pentru Mihai-vod[ s[ nu s[ mai puie s[-l scoat[ Br`ncovanul la domnie. +i Dumitra=co beiz[dè, fratele lui Antiohi-vod[, ]nc[ s[-i dè Br`ncovanul pe an c`te 10 pungi de bani pentru chevernisala lui, ca s[ s-odihneasc[ ]n |arigrad la casa lui cu paci =i s[ nu mai umble amestec`nd pe Br`ncovanul =i f[c`ndu-i cheltuial[, ce ]nc[ s[-i arete slujb[. C[ s[ sp[rias[ Br`ncovanul c[ i-a sminti domnia, pentru mult[ cheltuial[ =i pagub[ ce-i f[cè totdeauna. A=ijdere au f[cut pace Br`ncovanul =i cuscru-s[u, lui Iordachi Rus[t vornicul, ca s[ slujasc[ lui Ant[i]ohi-vod[ cu dreptate, ca maiinte, =i s[ fie lep[dat dispre Mihai-vod[, =i el =i toate rudeli lui Cup[re=tii. +i a=è au \inut de bine aceast[ paci, pe cum \in c`nii vinerili. Care mai nainte la r`ndul lor s-a ar[ta.
163
Ion Neculce
CUPRINS
Antiohi-vod[, tot atunce, dup[ ce-au vinit Mihai-vod[ maz`l la |arigrad, chemat-au =i vro doi, trii boieri din Moldova, de-au p`r`t pe Mihai-vod[ de doo biruri =i doo bariiaml`curi: c`nd au fostu domnu, le-u luat din \ar[ =i la visteria ]mp[r[teasc[ nu le-u dat, de-au r[mas r[m[=i\[. +i el t[g[duiè, c[ nu le-u luat din \ar[. Deci l-au r[mas =i l-au pus la-nchisoari, s[ pl[teasc[ banii la visteria ]mp[r[teasc[. Atunce =i eu eram t`n[r, =i fuses[m mai nainte ag[, =i m-am t`mplat ]n |arigrad, de-am v[dzut acea p`r[. Dup-acee s-au g[tit Ant[i]ohi-vod[ cu tot ag`rl`cul =i s-au r[dicat din |arigrad =-au vinit la Baba, pe la Isuf-pa=e sarascherul. +i i-au fostu =i sarascherului cu bun[ dragoste, =i l-au cinstit ca pe un domnu. C[ pe-cee vreme sarascherul nu =[dè tot la un loc, ce s[ ducè de-mbla =i la Tighine, =i la Oblu=i\[, =i la Baba. +i de acolo sos`nd la G[la\i, au g[s`t str`n=i toat[ boierimea, ar[t`ndu-le tuturor dragoste =i cinste. +i purceg`nd din G[la\i, au m[rsu pe la sat pe la Ive=ti, la soru-sa Lupa, h[tm[neasa lui Bogdan, care acolo i-au f[cut cinste 2 dzile, =i lui, =-a toat[ boierimea =i oastea c`t[ era. +i de acolo au m[rsu la Ie=i ]n scaon. CAP. XVI
DOMNIA A DOA A LUI ANTIOHI-VOD{, S~N CANTEMIR, LEAT 7213 Dup[ ce sosi Antiohi-vod[ ]n Ie=i ]n scaon, pe cie vreme era paci bun-]n \ar[. +i pus[ boierii a trei dzi dup[ obicei: pe Antiohi Jora vel-logof[t, pe Lupul Costachi vel-vornic de |ara de Gios, pe Neculaiu Cost`n, biv-hatman, vel-vornic de |ara de Sus, pe Bogdan vornicul iar l-au pus hatman, pe Macsut velpostelnic, pe Ilie Ca[n]tacozino vel-sp[tar, pe Savin Zmucil[ vel-ban. +i de atunce s[ a=[dz[ aceast[ boierie cu temei ]n Moldova, de-i a=edzat[ la r`nd. C[ mai nainte, de-=i era la vrun domnu, uneori =[dè mai sus, uneori mai gios. Dup[ cum le fuses[ alt[ boierie, a=è =[dè =i cu b[nia la Divan. Iar de ice
164
Letopise\ul |[rii Moldovei
]nainte i s-au a=edzat r`ndul dup[ sp[tarul cel mari, =i i s-au f[cut =i vinit boieriei c`te un ban de drobul de sari de la ocn[. Pe Dabije clucerul l-au pus vel-p[harnic, pe Lupul Colivarul vel-visternic. Pentru acesta, v[dzindu-l maz`limea c[-i din neam prostu, li s[ str`car[ tutoror voia, c[ nu le era cu cinste s[ marg[ la gazda lui. Pe Ion Sturdze vel-stolnic, pe Gheorghi\[ s[rdarul vel-comis, carei era neam lui Ant[i]ohi-vod[. Pe ace=tie ]i boieri Antiohi-vod[ deodat[, iar mai ales =i mai de cinste era cumnatul s[u, Bogdan hatmanul. Toate trebile =i cheverniseleli \[r`i era dup[ d`nsul. Numai nu putè, c[ era bolnav, cum mai sus s-au pomenit. Curund[ vreme l-au triimis sol ]n |ara Munteneasc[, =i mult au z[b[vit acolo, fiind bolnav. +i dup[ ce-au vinit, ]nc[ din pat nu s-au mai sculat =i-n scurt[ vreme au =i murit. Care la moartea lui mult[ jele au avutu Ant[i]ohi-vod[ =i boierimea =i \ara, de boier moldovan, cap ]ntreg =i cunosc[tor la giude\e =i vrednic¡ la toate trebile, cu-n\elepciune. Care tuturor le-u p[rut r[u de p[gubirea ce-au p[gubit \ara, iar mai cu dedinsu lui Antiohi-vod[ i-au r[mas ran[ nevendicat[. C[ i s-au =i schimbat lucrurili, =i i s-au mic=urat schivernisala, cu multe amestec[turi, nu cum era ]n domnia ]nt[iu. Pus-atunce pe Ion Buhu= logof[t mare =i pe Antiohi Jora logof[tul hatman, ]n locul lui Bogdan, =i pe Ilie Ca[n]tacozino sp[tarul visternic mari, ]n locul Lupului Colivarului, =i pe mine, Ion Neculce, din sulgeria cea mari m-au pus sp[tar mare. +i r[mas-atunce toat[ cinstea =i chevernisala dup[ Ilie visternicul Ca[n]tacozino, ]mpreun[ cu Panaitachi Morona bivpostelnic, carei ace=ti doi boieri chivernis`iè pe Ant[i]ohi-vod[. +i s[ potrivis-am`ndoi ace=ti boieri ]ntr-o fire, dup[ cum s[ dzice „calul r`ios g[se=te copaciul scor\os“: iu\i, m`ndri, mincino=i, f[\arnici, giur[tori pentru hiece, am[gitori. Care, c`t era Antiohi-vod[ de stra=nic la m`nie, c[ de multe ori la Duvan cu buzduganul azv`rliè ]n oameni cei vinova\i, =i tare =i drept conosc[tor la giudecat[, dar nu \ine m`nia mult, =i nu-l putè nime ]ntoarce din dreptate la giudecat[, nice iubiè
165
Ion Neculce
minciuneli, dar ace=ti doi boieri ce mai sus s-au pomenit ]l ]ntoarser[ pe Antiohi-vod[, de li s[ potriviè. C[ mai to\i domnii sunt buni, numai s[ t`mpl[ de s[ afl[ de-cestu fel de oameni, de s[ lip[scu mai lesne mai la to\i domnii, de le str`c[ firea cè bun[. Mai mul\i s[ afl[ la domni de-ce=tia dec`t di cei direp\i =i buni. Ce dac[ s[ t`mpl[ boierul chivernis[torul de-i ]n\elept =i bun, m[car de-i =i domnul r[u, ]l ]mbl`ndze=te =i-l ]ntoarce cu bl`nde\e, de-l face de-i bun. Atunce, apuc`ndu visternicia Ca[n]tacozino, scoas[ Antiohivod[ nevoi grele pe \ar[, c[ avè =i datorie la |arigrad, g`ndindu c[ s-a pl[ti. Scoas[ or`nduiele multe, =i satarale, =i h`rtii, =i fum[ret, c`te un zlot de toat[ casa. +i-l f[cu Ca[n]tacozino de f[cu =i obiceiu ]n \ar[, carei n-au mai fostu, c`te 2 bani de vadra de vin. }ns[ da numai \[rani, dar boierii =i maz`lii de la aga ]n sus nu da. +i mult s-au ap[rat Antiohi-vod[ =i nu vrè s[ fac-acel obiceiu, numai nu putè, c[-l tot ]ndemna Panaitachi =i Ilie visternicul. Mai f[cut-au =i alt obiceiu: de tot boul de nego\, corn[rit c`te un leu. Iar[ pe maz`li ]i ]ndesiè cu d[jdii grele =i cu ]mprumute dese, =i nu le mai da. +i-i asupriè Ca[n]tacozino pe pizm[, =i nu le f[cè dreptate, =i-i tot p`r`è =i-i amesteca c[tr[ Ant[i]ohi-vod[ cu feliuri de feliuri de amestec[turi de p`r[, pentru ca s[ s-]mbunedze =i s-]nmul\asc[ cinstea lui, ca un om f[r[ suflet. C[ nu era nemic adev[r ]ntr-]nsul. +i pe maz`li, zlota=i ]i sup[ra din cale-afar[, de-i f[ce de pl[tiè pustiele. +i pe unii ]i p`r`è, de-i trimitè pe la ocn[. +i Antiohvod[, de-l =i pricepè, ]i ]nvoiè, pentru voia muntenilor, fiindu-le rud[. +i mai nu avè nice o parte Ant[i]ohi-vod[ dintr-acele nevoi multe ce scotè, c[ datoria i-au r[mas nepl[tit[, =i c`nd s-au maz`lit, au r[mas mai cu nemic, ca =i la maz`lia dint[iu. Numai ce-au r[mas cu vro cindz[ci, =es[dz[ci de pungi de bani. C[ el nu era prè sami=, nice lacom, ce-l credè pe d`nsul ce gr[ie=te. +i el m`nca, =i f[\i=, =i furi=, cumu-i era lui voia. +i avè =i alt[ nebunie ]n cap, c[ g`ndu lui era cum ar putè apuca domnia, av`nd pe munteni nedejde. +i pentr-acee avè priete=ug cu Panaitachi
166
Letopise\ul |[rii Moldovei
Fila 313 verso din ms. 253 — autograful lui Neculce =i interven\ii ale copi=tilor.
167
Ion Neculce
postelnicul Morona, =tiind r`ndul Por\`i, socotind c-a g[si vro vreme, ca =i Mihai-vod[. Pentr-acie sta asupra maz`lilor, ca s[-i r[s`pasc[, s[ fac[ nume r[u st[p`nu-s[u, lui Antiohi-vod[. +i atunce au agonis`t din vesternicie el 70 de pungi de bani, mai mult dec`t au agonis`t st[p`nul s[u, Ant[i]ohi-vod[. Vinit-au atunce poronc[ de la Poart[ de au dus mult[ som[ =i mare lemnu =i greu la Tighine =i la Cetatea Alb[ =i la Vozia, cu mare grab[ =i cu mul\i zapcii. Boieri au st[tut toat[ vara cu Orheiul =i cu L[pu=na =i cu to\i siimenii din curte, de-l t[iè. +i cu mare greu l-au r[dicat p[n-]n iarn[. +i-nc[ au ]nchis¡ ]n turnul Gol`ei pe Darie Donici s[rdarul =i pe Chirica =i pe Bogo=, =i era s[ li taie =i capetili, fiind ispravnici pe lemnu =i nu-l putè ]n grab[ s[-l duc[. C[ s-agiunses[ munteni[i] =i cu Mihai-vod[ =i cu Isuf-pa=e, ca s[-i dè pricin[ la Poart[ pentru lemn, c[ nu poart[ grij[. +i pentr-acie ]l gr[biè Isufpa=e din cale-afar[ cu lemnul. Pe acee vreme, de la ]nchisoari, Mihai-vod[ au f[cut un harzu, de l-au dat la ]mp[ratul, cu p`r[ pe Antiohi-vod[ c[-l n[p[stuie=te cu doo biruri =i doo bariiaml`curi, c[ le-u luat din \ar[, =i el nu le-u luat, =i cu jalob[ pe Baltagiul vizirul, dzic`nd c[ l-au ales pe d`nsul toat[ \ara de l-au pus domnu, iar vizirul l-au scos din domnie f[r[ nice o vin[ =-au pus pe Antiohi-vod[ f[r[ voia \[r`i. Deci ]mp[ratul, cetindu acel harz, l-au triimis la vizirul =i i-au poroncit s[-i fac[ dreptate. Apoi vizirul, v[dzind a=e, chemat-au pe Osman, chihaieo lui, de-au ]nv[\at de-au scris la Antiohi-vod[ s[ caute s[ triimi\[ boieri =i oameni de \ar[, s[ dovedeasc[ pe Mihai-vod[, s[ nu r[m`ie vizirul ru=inat de c[tr[ ]mp[ratul. Antiohi-vod[ ]ndat[ ales[ de triimis[ c`\iva boieri, carei =tiè c[-i sunt ]mpotrivire, =i c`\iva bresla=i megie=i d-è lui Mihai-vod[, vasluieni tot de cei buni de gur[ =i de p`r[. +i s-au p`r`t pe fa\[ ]naintea Divanului ]mp[r[tescu. Bresla=i ]n gura mare str`ga: „V`ndutune-i, v`ndutu-ne-i, v`ndutu-ne-i la cochi-vechi ciocoilor, ca pe mascuri =i ca pe oi!“ Carei numai ce huie Divanul ]mp[r[tescu, =i s[ mira to\i pa=ii =i agalari de p`ra ce-i dau. +i a=e l-au
168
Letopise\ul |[rii Moldovei
dat iar r[mas, s[ pl[teasc[ iar bani la visteria ]mp[r[teasc[, =i iar l-]nchis[r[, ]nc[ la mai gre ]nchisoare, la Babagefer. Trimis-au =i Br`ncovanul sol ]n Moldova, pe ginere-s[u +erban logof[tul, pentru mare ]ncredin\ari priete=ugului, care au f[cut =i logodn[, un ficior a Br`ncovanului s[ iè o fat[ a lui Antiohi-vod[. +i f[c`ndu cinste mare atunce solului, Lupul Costachi s`n Gavrili\[ la mas[, ]mb[t`ndu-s[ =i veselindu-s[, multe cuvinte de=erte =i f[r[ treab[ gr[iè ]mpotriva lui Antiohi-vod[ ]naintea solului. +i dintr-aceli voroave proaste s-au r[dicat =i masa. Ce Ant[i]ohievod[ atunce, ca un domnu ]n\elept, mult au r[bdat Lupului pentru aceli voroave proaste, ce le gr[iè cum nu i s[ c[dè. }n scurt[ vreme dup-acie s[ mazili =i vizirul Baltagiul de la Poart[, =i c[dzu Ciorlul-pa=e silehtarul viziriu, care s[ t`mplas[ de era prietin lui Mihai-vod[. +i-l scoas[ pe Mihai-vod[ de la ]nchisoari. Iar[ P[ladie visternicul, cumnatul lui Mihai-vod[, =i cu Preda stolnicul, dac-]n\[les[r[ c-au ie=it Mihai-vod[ de la-nchisoare, fugir-]n |ara Munteneasc[. +i acolo ]n |ara Munteneasc[ mai era =i fratele lui Mihai-vod[, Dumitra=co, =i-mbla clevetind pe Antiohi-vod[ =i mestec`nd c[tr[ munteni. Numai munteni[i] era cu 2 obraz[: ar[ta priete=ug =i c[tr[ Ant[i]ohi-vod[, =i c[tr[ partea lui Mihai-vod[. +i a=è politiciè lucrurili de ]mbe p[r\ili. Iar la veletul 7214 f[cut-au nunt[ Br`ncovanul c-un ficior a lui, anume Dinul, ]n t`rgu ]n Bucure=ti, de-au luat o fat[ de aice din \ar[, de la noi din Moldova, a lui Ion Bal=e vornicul, de-au dus-o acolo la Bucure=ti, de-au f[cut nunt[, cu mul\i boieri rudenii de-a ei. Au m[rsu cu voia =i poronca lui Ant[i]ohivod[. Atunce m-au triimis =i pe mini, cu solie despre partea domniei, de m-am t`mplat la acea nunt[, care nu era nunt[ domneasc[, ce vom dzice c[ era cr[iasc[. Dup[ veselia nun\`i poftit-au Ant[i]ohi-vod[ pe Br`ncovanul cu mare credin\[, ca s[ dè pe P[lade visternicul, s[-= vie acas-]n Moldova, s[ nu mai umble amestec`nd. Ce Br`ncovanul n-au vrut s[-l dè, f[r[ c`tu nu l-au priimit s[ mai =adz[ ]n |ara Munteneasc[ =i l-au gonit la Bra=ov. Ant[i]ohi-vod[, v[dzind
169
Ion Neculce
c[ n-au credzut P[ladie s[ vie, m`niiatu-s-au =-au triimis de i-au j[cuit casa. +i i-au ]nchis giup`neasa, =-au pus =i s[menii de i-au r[s`pit cur\ile din Ia=i, de nu i-au r[mas nice j[ri=te. Ilie Ca[n]tacozino visternicul, fiind ]nvr[jbit cu Iordachi Rus[t vornicul mai denainte vreme, pentru c[ci Ilie Ca[n]tacozino f[cus[ bine lui Iordachie Rus[t de-l scoses[ di-nchisoare, c`ndu-l prinses[ la maz`lia lui Ant[i]ohi-vod[, cum s-au pomenit mai sus, iar Iordachi Rus[t, c`nd au r[dicat \ara pe Mihai-vod[ domnu, au st[tut pricin[ lui Ilie, =i acie era m`nia =i vrajba ]ntre d`n=i. Iar apoi au ]nceput Ilie ]n toate nop\ile a umbla la gazda lui Iordachi furi=, de s-au ]mp[cat. +i s-au rugat Ilie lui Iordachi, fiindu-i cuscru cu Br`ncovanul, ca s[ stè s[-i logodeasc[ o fat[ a lui Ilie c-un ficior a Br`ncovanului, pe tain[ s[ nu =tie Antiohi-vod[ nemic. Dece Ant[i]ohi-vod[ pe urm[, oblicindu aceste lucruri =i alte multe amestec[turi a lui Iordachi, ce umbla cu c[r\i, amestec`nd la Mihai-vod[, =i la fra\ii lui ]n |arigrad, =i la P[lade ]n |ara Ungureasc[, m`nietu-s-au Ant[i]ohi-vod[ =-au ]nchis pe Iordachi la v[tavul de aprodzi, cu mare urgie =i paz[. Iar[ Ilie, dac-au v[dzut c-au ]nchis pe Iordachi, s-au sp[riet =i s-au dus de-au spus tot lui Ant[i]ohi-vod[, ce voroave au avut cu Iordachi. Ce lui Ilie nu i-au f[cut nemic, pentru voia stolnicului Costantin din |ara Munteneasc[, fiindu-i unchi. Numai ce l-au scos din visternicie, c[ nu mai putè s[-l mai rebde de jaloba mazililor, numai la cinste tot ]l \inè. Iar[ pe Iordachi, dup[ ce l-au ]nchis, l-au pus ]mprumutare, de-au dat 10 pungi de bani. +i iar au mai giurat lui Ant[i]ohivod[ cum s[ fie slug[ dreapt[, cum au fostu mai nainte. +i l-au pus =i l-au slobodzit de la ]nchisoari. Iar[ la anul, de prim[var[, vinit-au poronc[ de la Poart[ la Ant[i]ohi-vod[ s[ marg[ s[ lucredzi la Tighine. Deci ]ndat[ s-au r[dicat cu toat[ boierimea =i cu salahori =i s-au dus la Tighine, iar[ aice ]n Ie=i au l[sat c[m[icani pe Iordachi Rus[t vornicul =i pe mine, Ion Neculce vel-sp[tar, =i pe Ilie Ca[n]tacozino biv-visternic =i pe Ilie Catargiul vel-visternic, de purta grije
170
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
\[r`i, ce era. Iar Ant[i]ohie-vod[, lucr`nd acolo toat[ vara, pe la Sfete Ilie i-au vinit maz`lia, =i l-au pornit Isuf-pa=e de acolo la |arigrad. Numai ce au triimis de i-au luat doamna de aice din Ie=i, =i-n locul lui au pus pe Mihai-vod[. Iar Ant[i]ohi-vod[, dup[ ce au m[rsu cu totul la |arigrad, l-au z[h[it Mihai-vod[ mult, dar nemic nu i-au putut str`ca. +-acolo au tr[it, la |arigrad c`t[va sam[ de ai. N-au mai putut lua domnia, p[n’ =-au pl[tit¡ =i el datoria lumasc[, de-au murit. Care rar domnu au fostu =-a mai hi ca Ant[i]ohi-vod[ ]n Moldova, nelacom nice la s`nge, nice la bani, nici la minciuni, =i iubitori la dreptate =i bi=ug ]n \ar[ la toate. S-au f[cut =i-n dzilele lui, unde era m[n[stirea t[t`ne-s[u, la Miera, zidul ]mpregiur cu clopotni\a de piatr[. +i s-au dus la Poart[ =i acolo au murit. N-au mai ie=it domnu. +i i-au r[mas 3 ficiori: Ion, Costantin, Dumitra=cu. Deci Costantin =i Dumitra=co s-au dus la muscali, de slujescu, iar Ion este aice ]n \ar[. A r[mas lu`ndu graiu din |arigrad. La ce or vini, vremea viitoare va ar[ta1. CAP. XVII
DOMNIA A DOA A LUI MIHAI-VOD{ LA VELET 7215 }mbr[c`nd Mihai-vod[ c[ftan, de la Poart[, de domnie, au =i r[pedzit pe capegi-ba=e la Antiohi-vod[, la Tighine. Iar la Ie=i, drept la c[m[icani, la Iordachi Rus[t vornicul au triimis slugi a lui, =i cu izvod, cu pecetea lui, tot anume s[ prindz[ pe boierii ce avè pizm[, pe cum au f[cut mai nainte =i Aron-vod[ izvod de boieri. Deci sos`ndu =i slugeli lui ]ntr-o dzi, pe amiadz[dzi, la gazda lui Iordachi cu c[r\ile =i cu izvodul, iar Iordache s-au =i bucurat tare de ceasul ce a=tepta de mult s[-i sosasc[. +-au triimis la pu\intei simeni ce r[m[ses[ la curte de straj[, de i-au chemat la gazda lui, cu numeli lui Antiohi-vod[, fiind c[m[ican, de i-au =i pornit pe la gazdele boierilor =-a boierina=ilor lui Antiohi-vod[, carei era ]n izvodul ce triimises[ 1 De la „+i s-au dus la Poart[...“ p`n[ la sf`r=itul capitolului este scris de Neculce.
171
Ion Neculce
Mihai-vod[, de i-au prinsu, =i-i lega =i-i ]nchidè pe la ]nchisori. Atunce au prinsu =i pe Ilie Ca[n]tacozino cel tare =i mare, perifan, numai cu c[me=e =i descul\u =i f[r[ sliz, c[ s[ t`mplas[ de nu =tiè nemic =i dormiè. L-au luat =i l-au dus pe ule\[, de l-au ]nchis, =i zapcii care ]l ducè gol pe ule\[, ]l mustra, de-i dzice: „|ine-te, cerbule, cu coarneli cele buore ce ne ]mpr[=tiei, c[ te prins[ ast[dzi leul ]n m`n[.“ +i pe urm[ l-au slobodzit cu chize=i, p[n-a vini domnia. A=ijdere =i pe Panaitachi Morona biv-vel-postelnic, carei era gata la to\i domnii, de slujiè dreptu =i le priè lor, iar nu \[r`i, grece=te, =i pe urm[, dup[ slujb[, ]i p`r`è. T`mplatu-s-au de era bolnav, =i a=è cu p[ta=ca l-au luat simenii de la gazd[ de l-au dus la-nchisoari, la simeni, =i tot acolo l-au \inut¡ p[n-au vinit Mihai-vod[. +i dup[ ce-au vinit, ]n scurt[ vreme au pus de l-au zugrumat acolo, la od[ile simenilor, dzic`nd c[ pe to\i domnii p`re=te. Aceast[ mul\[mit[ =i plat[ au avut¡ Panaitachie de la Mihai-vod[ pentru harzul ce-au f[cut cu m`na lui la ]mp[r[\ie, de l-au poftit domnu la domnia ]nt[iu. Atunce, t`mpl`ndu-s[ de eram =i eu de casa lui Antiohivod[, m-au fostu pus Mihai-vod[ =i pe mine ]ntr-acel izvod s[ m[ prind[. +i p[n-a sosi s[imenii la gazd[-mi, eu am¡ prinsu de veste =-am apucat de am¡ ]nc[lecat, de am fugit ]n |ara Le=asc[. +-acolo mi s-au t`mplat =i mie de-am z[b[vit vro patru luni, p[n-a a=edza domnia. +-apoi mi-am f[cut pace =-am¡ vinit ]napoi la casa mè, =i n-am avut despre nime nice o nevoie. +-am avut cinste =i c[utare ]n dzilele m[riei sale. Dece, a=edz`ndu-s[ Mihai-vod[ ]n scaon cu domnie, pus-au boierii dup[ obicei, anume pe Ant[i]ohi Jora vel-logof[t, pe Lupul Costachi s`n Gavrili\[ vornicu de |ara de Gios, pe Manolachi Rus[t, frateli lui Iordachie, vornic de |ara de Sus, pe Dumitra=co R[covi\[, fratele lui Mihai-vod[, hatman, pe Neculai, ficior lui Iordachi Rus[t, postelnic mare, pe socru-s[u Dedul sp[tar mare, pe Ion Bal=e vel-p[harnic, pe P[lade, cumnatu-s[u, vel-visternic, pe Preda vel-stolnic, pe Costantin Costachi, s`n lui Vas`lie Gavrili\[ vornicul, vel-comis. Ace=tie
172
Letopise\ul |[rii Moldovei
era boierii lui Mihai-vod[ a doo domnie. Numai chevernisala =i cinstea era, tot a \[r`i, dup[ Iordachi Rus[t vornicul, m[car¡ c[ nu era cu boierie. Ce vrè el s[ fac[, f[cut era. De atunce Mihai-vod[ f[cus[ =i cheltuial[ la Poart[, la luatul domniei, =i era cu datoria cè vechi a visteriei ]mp[r[te=ti, =i s`liè s[ le pl[teasc[. Ce au ]nceput nevoi a ie=i grele ]n \ar[. +-au scos h`rtii, =i pe h`rtii n[p[=ti, do] r`nduri de n[p[=ti. +-au scos de var[ pecetluituri cu isc[litura boierilor, s[ de tot omul c`te un leu. Oameni s[ bucura c[-i u=oar[ dajdea =i ie=ie la pecetluituri, iar mai pe urm[, dup[ ce i-au scris =-au dat tablele la visterie, au mai ie=it s[ de c`te 5 lei de pecetluit cui dedes[. Mai adaos-au =i c`te doi bani de vadr[ de vin, s[ dè c`te 4 bani \[ranii, dar nu boierii. F[cut-au =i alt obiceiu nou, care nu mai fuses-]n \ar[, asupra boierimei =-a maz`limei =-a m[n[stirilor st`ngere, de-au dat desetin[ de stupi =i de mascuri c`te doi potronici, \[r[ne=te. Atunce au ]nceput a-l pricepe boierimea, c[ Mihai-vod[ nu este, cum s-ar[ta, bl`nd, =igaci cu to\`i =i moale, ce ]ntr-alt chip, c[ era multe hiri, nu numai o hire. }ncepus[ s[ s-arate, numai nu deplin, c[ nu-i da m`na, c[ avè s`ial[, c[ era la |arigrad Ant[i]ohi-vod[ =i frate-s[u Dumitra=co =i Duca-vod[. Maz`lii sta acolo, din ceas ]n ceas a=tepta s-apuce domnia. A=ijdere =i Br`ncovanul purure era bucuros s[ fug[ boierii Moldovei la d`nsu, s[-= fac[ el nume bun, =i al\`i s[ r[m`ie cu nume r[u. Dece Mihai-vod[ nu putè deplin s[ st[p`neasc[ cum s[ cade, c[ =i boierii Moldovei pe-cie vreme era ni=te boieri mai \apeni, mai putincio=i, s[ iubiè unul cu alalt =i s-]nvoiè la sfat. M[car c[ Iordachi vornicul umbla s[-i supuie =i s[-i calce, dar tot nu putè deplin s[-i calce, =i s[-i scoat[ din obiceile lor. Br`ncovanul s-apuc[ s[ fac[ nunt[ =i c-ol doile ficior a lui, anume +tef[ni\[, s[ iè pe fata lui Ilie Ca[n]tacozino. +i pofti pe Mihai-vod[ s[-l las[ pe Ca[n]tacozino, cu fata lui =i cu alte rude, s[ marg[ ]n |ara Munteneasc[, s[ fac[ nunt[. C[ Br`ncovanul p[n-atunce avè tot doo obraz[ de priete=ug, de-= ar[ta unul c[tr[ Mihai-vod[ =i altul c[tr[ Ant[i]ohi-vod[.
173
Ion Neculce
Dece Mihai-vod[, v[dzind acea poft[, ]ndat-au poroncit lui Ca[n]tacozino visternicul de s-au sculat cu toat[ ruda lui, de au m[rsu ]n |ara Munteneasc[, de-au f[cut nunt[ cu fiic[-sa. Atunce au triimis Mihai-vod[ =i sol la nunt[, dispre partea lui, pe Costantin Costachi s`n Gavrili\[ comisul. +i Ca[n]tacozino, dup[ ce fece nunt[ =i s-]ncuscri cu Br`ncovanul, nu vru s[ mai vie ]n \ar[, ce r[mas-acolo. +i fugi =i Catargiul visternicul =i cu al\`i mul\i, mai de gios, carei era de casa lui Antohie-vod[. +i ]ntoars[ pe Br`ncovanul mai mult cu obrazul spre Ant[i]ohivod[, de priete=ug. +i-ncepur-a mesteca tare pe Mihai-vod[ la Poart[. +i-ncepu =i Mihai-vod[ a s-]ngriji de celi lucruri, s[ nu s[ maz`leasc[, pecum s-a ]ns[mna ]nainte. }ntr-aceae vreme ar[tatu-s-au ]n \at[ =i l[custe, numai nu era multe, ca de alt[ dat[. +i p`nea s[ mai sui cu pre\ul, stupii s[ f[cur[ r[i, iar[ vin mult, c[ =i alt[dat[ s[ f[cè vin mult. Pace ]n \ar[ era bun[, iar[ ]n |ara Le=asc[ =i C[z[ceasc[ =i la Moscu nu era, precum s-au pomenit ]napoi, l-acele domnii ce s-au scris. Care acum, viindu-i r`ndul, iar[ ]ncepem a scrie de acele. Craiul =fedzescu, dup[ ce-au trecut Niprul din |ara Le=asc[ ]n |ara C[z[ceasc[ pe la Stari Dub, dup[ cum s-au pomenit mai sus, la domnia [a doa a lui Costantin Duca-vod[]1, ie=itu-i-au to\i c[zacii ]naintea craiului, ]mpreun[ cu Maz[pa, hatmanul lor, de i s-au ]nchinat. +-au purces craiul pen |ara C[z[ceasc[, cu toat[ oastea lui, ca cum ar merge un izgon cu doo trei obuzuri. +-au purces ]n gios spre Poltava, pen |ara C[z[ceasc[, av`ndu adeverin\[ c-or vini =i turcii =i t[tar`i la d`nsul, de va merge ]ntinsu ]n stoli\a moschiceasc[ pe de o parte, =i St[nislav craiul cu le=ii pe de alt[ parte. +i a=e, cu acel g`nd, s-au z[b[vit pu\in cu un an¡ ]n |ara C[z[ceasc[, detot o str`ca =-o m`nca. Iar[ ]mp[ratul moschicescu, v[dzind acel lucru, ]= tot str`ngè o=tile pe unde avè =i umbla z[h[indu-l pe de laturi, ca s[-l fl[m`ndzasc[ =i s[-l h[meiasc[. Turcii =i t[tar`i tot cu menciuni l-au purtat pe Cifed =i nu i-au mai dat agiutor. A=ijdere =i St[nislav craiu n-au putut, c[ le=ii \inè gium[tate cu St[nislav 1
Ad[ugat de mine; ]n cronic[, loc gol.
174
Letopise\ul |[rii Moldovei
craiul, iar[ gium[tate \inè cu hatmanii lui Avgust craiu, cu S[navschie =i Ughinschie =i Zapiva =i cu o sam[ de moscali despre Litfa \inè lui St[nislav calea. C[zacii iar au ]nceput a s[ ]mp[r[chè, a fugi de la Maz[pa =-a s[ duce la moscali =i s-]nchina. +i a=è, ]nmul\indu-s[ oastea la moscali, c`ndu au fostu ]n dzua de S`npetru la velet de la Adam 7217, datu-s-au parola de b[taie. +i a=è s-au b[tut ]mbe p[r\ile, =-au biruit Moscalul pe +fed. +i-nc[ craiul +fedului s-au =i r[nit. +i peste noapte, numai i-au c[utat a fugi =-au l[sat obuzul ]mpreun[ cu Maz[pa. +tiind r`ndul, l-au trecut Niprul =i Buhul tocma la Voz`ia salt cu vro mie de oameni numai c[l[ri: moldoveni, =fedzi, c[zaci. Iar alt[ oaste, c`t[ au avut +fedul ]n |ara C[z[ceasc[, doo obuzuri, cu totul au luat-o moscalii, cu ghen[rari, cu ofi\eri, cu car[, cu pu=ci, cu totului tot =i cu mult[ avere, c[ j[cuis[ |ara Le=asc[ =i Saxonia. +i i-au triimis ]mp[ratul Moscului pe =fedzi pe to\i la robie, la stoli\[, iar pe c[zacii ce s-]nchinas[ la +fed pe to\i i-au pus supt sabie. Atunce =i Avgustu craiu, dup[ ce-au ]n\eles, au l[sat giur[m`ntul =i pacea ce f[cus[ cu +fedul =-au ie=it iar la cr[ie ]n |ara Le=asc[, de s-au ]mpreunat cu hatmanii s[i =i cu oastea cè moschiceasc[, ce era l[sat[. +-au gonit pe St[nislav craiu din |ara Le=asc[ =i pe Cras ghen[rarul, ce era cu 17.000 de =fedzi ]mpreun[ cu St[nislav. I-au b[tut =i i-au gonit ]n |ara +fedului peste mare. }mp[ratul Moscului, dup-acea b[taie, au m[rsu la Chiu, =-au or`nduit pe vro doi, trei ghen[rari, anume pe Ian[=u =i pe Volconschie =i pe Vesubad\chi =i pe Cropot bragadir, cu oaste, c[l[rime moschiceasc[, =i pe Chigeci polcovnicul =i pe Vas`lie Tan\schi polcovnicul =i pe frate-s[u Ion polcovnicul cu oaste, cu joimiri moldoveni. Toat[ aceast[ oaste, ca la 10.000, au a=edzat din Cirimu= pe Nistru p[n-]n Ehurluc, pe margine, pen toate vadurili, sta steiaguri, =i din steiag ]n steiag1 c`te un om, c`t s[ vidè, de p[z`è pe Cifed s[ nu fug[ de la Tighine ]n \ara lui, sau s[ umble nescareva c[r\i la le=i. 1
A=a apar aceste cuvinte ]n ms. (253).
175
Ion Neculce
Iar[ ]mp[ratul s-au sculat de la Chiiu =-au purces pen |ara Le=asc[ ]n sus, de s-au ]mpreunat cu Avgustu craiu =i cu hatmanii le=e=ti. +-au l[sat =i la d`n=`i o sam[ de oaste, pe Bont ghen[rarul =i pe Fluc, =-au ]nceput a c[uta le=ii cei haini, ce \inè cu Cifedul, de-i prindè =i-i b[tè =i-i goniè. +i de acolo ]mp[ratul Moscului =-au str`nsu toat[ puterea, ]mpreun[ cu +erimet, cifert-mar=al`c, =i cu Alecsandru Dan[loveci Menzic, tiji cifert-mar=al`c, =i cu al\i ghen[rari =i cu toat[ puterea sa de oaste, =i s-au dus pe marginea m[r`i Balticului pe di ceasta parte ]n Lidvonia. +i pe unde g[siè cet[\i de-a Cifedului, =i pe uscat =i pe ap[, le tot b[tè =i le lua. Atunce =i Mihai-vod[, c`nd era ]mp[ratul moschicesc la Chiov, s-agiunses[ cu ]mp[ratul s[ fug[ la Moscu. C[ i s[ sup[ras[ cu ]nchisorile ]n domnia dint[iu =i, v[dzind c[ i s[ str`c[ =i lucrurile de la Poart[, =i Br`ncovanul s[ lep[das[ de priete=ug, pentru voia lui Ilie cuscru-s[u Ca[n]tacozino, =i cei trei domni maz`li ce sta la |arigrad iar asupra lui ca ni=te lupi, socotis[ s[ s[ las[ de domnia Moldovei. C[ci v[dzus[ =i t[ria Moscalului =i socotie c[-n scurt[ vreme va hi biruirea =i bucuria cre=tin[t[\`i. +i nu numai Mihai-vod[ s-agiunses[, ce =i Br`ncovanul =i s`rbimea toat[ mai denainte vreme s-agiunses[ cu Moscul =i tr[gè nedejdea lui din ceas ]n ceas cu bucurie. Craiul cifedului, cu acea pu\intè oaste ce sc[pas[, =[dè la Tighine. Atunce =i-n toate dzileli ie=iè la primblare afar[, numai cu c`te cinci, =es[ oameni, cale, c`te de un ceas, doao, alerg`nd pe cele c`mpuri drept v`natul. C[ nu-= =tiè r`ndul \[r`lor acestora, s[ umble cu gloat[. +i era cuv`ntul s[ s[ r[dice de la Tighine, s[ vie s[ =adz[ la Ie=i. Atunce Mihai-vod[, v[dzind primblarea craiului cifedzescu la Tighine =i-n\eleg`nd c[ va s[ vie la Ie= s[ =ad[, au f[cut =tire Moscului, c`nd a vini, s[ triimat[ oaste pre tain[ sprinten[, =i atunce or prinde pre craiul, =i s-a r[dica =i el de s-a duce. Atunce ]mp[ratul Moscului ]n\eleg`nd, foarte tari s-au bucurat =i mare adeverin\[ i s-au adeverit. +-au ]nv[\at pe hatmanul S[navschie =i pe ghen[rarii care s-au pomenit mai sus c[-s
176
Letopise\ul |[rii Moldovei
pu=i la margine pentru calaori, c`ndu le-r scrie Mihai-vod[ =i le-r faci =tire, ]ndat[ s[-i triima\[ oaste c`t ar pofti, s[-l iè pe craiul ori pe d`nsul, dac-a vrè. Craiul Cifedului apoi nu l-au l[sat turcii s[ vie s[ =adz[ la Ie=i, n[rocul lui, ce au triimis numai un polcovnic cu vro sut[ =i mai bine de cifedzi =i cu vro doo sute de c[zaci la t`rgu la Cern[u\i, s[ stè acolo s[ zacinguiasc[ oaste din |ara Le=asc[. F[c`nd ve=ti la ]mp[r[\ia Moscului Cropot bragadir, carei era pe margine pentr-acei cifedzi, cum s-au apropiat la Cern[u\i, ]mp[r[\ia Moscului nu i-au putut r[bda, ce au scris lui Cropot bragadir =i lui Turcule\, de-au ]nc[lecat cu vro trei, patru mii de oaste, de-au trecut Cirimu=ul ]n ceast[ parte =-au lovit pen codru =-au ie=it la Mihalci, de i-au lovit ]n Cern[u\i f[r[ veste. Ce c[zacii au =i dat la vale, ]n lunca Prutului, de-au sc[pat mai to\i, iar cifedzii au purces s[ s[ suie ]n v`rvul¡ dealului Cern[u\ului, s[ s-apuce de b[taie. Ce v[dzind c[-i mul\ime de oaste, nu s-au mai putut apuca de b[taie, ce ]ncungiur`ndu-i i-au luat pe to\i de grumadzi =i-ndat[ i-au luat =-au purces cu d`n=ii ]n |ara Le=asc[. Iar vro dzeci, cinspreci ce mai sc[pas[ din cifedzi, i-au tot ucis la sateli |urcanii de pe supt munte, la Cupca =i la R[d[u\i, la Suceav[. Vinis-atunci dintr-acea straj[ moschiceasc[, de-= puses[ ni=te steaguri, moldoveni d-è moscalilor la m[n[stire la Putna =i la C`mpul Lungu. Ce oblicind Mihai-vod[, ]ndat-au r[pedzit la d`n=ii cu tain[, s[ s[ r[dice s[ s[ duc[, s[ nu obliceasc[ t[tar`i, s[ prade \ara. +i-ndat[ s-au r[dicat =i s-au dus ]n |ara Le=asc[. Mihai-vod[, v[dzind c[ pe +fed l-au luat moscalii din \ara lui, de la Cern[u\i, =i steaguri =i joimiri au vinit la C`mpul Lungu =i la Putna, s-au =i-mplut de fric[, s[ nu-l priceap[ craiul +fedului sau al\i neprietini a lui, boierii pribegi din |ara Munteneasc[, s[ nu-l p`rasc[ la Poart[ c[-s faptele lui sau me=ter=ugurile lui. Ce au =i-nceput a s[ g[ti pe tain[, a-=i face potcoave la cai =i c[ru\i la Bot[=eni. +i scoses[ cuv`nt c[ va s[ marg[ la un sat a lui, ce are de mo=ie, C`nde=tii pe S`ret, s[-l vad[. +i triimises[ =i pe socru-s[u, Dedul sp[tarul, la Cern[u\i, de-i purta trebile dispre moscali, ca, c`nd a ie=i din Ie=i, s[-l =i tumpine oastea moschiceasc[, s[-l iè.
177
Ion Neculce
Numai ]l ]nchedeca un lucru, de s[ z[b[viè, c[ era un capegiba=e ]n Ie=i, pentru banii birului, de sta zapciu. +i nu putè s[ purceag[, fiind capegi-ba=e ]n Ie=i. Ce au scos atunce nevoie ]n \ar[, de tot omul un leu, cu pecetluituri, cu isc[liturili boierilor ci era zlota=i. +i str`ng`nd acei bani pe fe\e, au or`nduit n[p[=ti de un leu: cine dedes[ da cinci, pe cum s-au pomenit mai sus. +-au pornit pe capegi-ba=e la Gala\i, s[ a=tepte acolo s[-i plineasc[ zlota=ii banii, =i el cu g`nd ca cela s[ iè ]n sus, s[-= caute treaba. Br`ncovanul, de-ceste lucruri a lui Mihai-vod[ sim\indu, de moscali, pe tain[ au ]n=tiin\at prietini de la saraiul ]mp[r[tescu. Ne=tiind vizirul nemic, au triimis ]mp[ratul un om al s[u din cas[ teptil¡, de-au umblat ]n Moldova =i-n Ie=i peste tot locul, =i nu l-au =tiut, nice l-au priceput nime. +-au m[rsu =i la Foc=eni de cie parte, la boierii pribegi, la Ilie Ca[n]tacozino =i la Catargiul, de i-au ]ntrebat de ce au fugit =i cum este Mihaivod[. C[ de d`n=ii nu s-au ferit =i le-u spus c[-i triimis de la ]mp[r[\ie. Ce acei boieri atunce tare s-au j[luit de Mihai-vod[ =-au spus c[ umbl[ s[ s[ haineasc[. Deci acel om ]mp[r[tescu, cum au m[rsu la ]mp[ratul de i-au spusu-i, ]mp[ratul ]ndat-au triimis la vizirul de i-au spus c[ Mihai-vod[ este hain =i s[ nu scape, c[, d-ÿ sc[pa, cap n-are. Dece vizirul ]ndat-au r[pedzit un capegi-ba=e cu mazilia la Isuf-pa=e sarascherul de la Tighine, scriind numai s[ prindz[ pe Mihai-vod[, c[, d-è sc[pa, capul i-a t[ie. Ce Isuf-pa=e ]ndat[ noaptea au g[tit 300 de spahii cu alai-bei, ]mpreun[ cu capegiba=e, de l-au lovit¡ f[r[ veste, de l-au prinsu. Mihai-vod[ atunce a=tepta s[-i sosasc[ carte de la socrus[u, pe cum joimirii au trecut Cirimu=ul ]n ceasta parte, =i el s[ purceadz[ din Ie=i. +i-ntr-acea dzi ce-u sos`t turcii cu maz`lia ]n Ie=i au sosit =i carte de la socru-s[u Dedul, c[ joimirii la Cirimu= stau gata s[ treac[, =i le-u dat =i c`te un leu de cheltuial[, la 400. Deci Mihai-vod[, v[dzind c[ l-au apucat turcii ]n Ie=i, au =i r[pedzit la Dedul, de-u fugit ]n |ara Le=asc[, =i s-au ]ntorsu =i joimirii ]napoi. Atunce, de-r hi avut Mihai-
178
Letopise\ul |[rii Moldovei
vod[ cump[t bun, s[ fie mai gr[bit lucrul =i s[ nu fie =tiut pre mul\i acel sfat, ar hi avut vreme bun[ =-ar hi apucat de-r hi sc[pat. Numai era mul\i sfetnici, =i era plin locul, =i socotiè c[ p[n’ n-a agiunge capegi-ba=e cu birul la |arigrad nu l-or maz`li. +i mai mult cu acel g`nd s-au ]n=elat, de l-au prinsu. Dece turcii, cu mare straj[ =i groaz[, l-au luat de l-au pornit la Tighine =i de la Tighine la |arigrad, de l-au ]nchis ]n Edicula cu mare urgie, care nime nu mai dzice c-a vidè lumea. Capegiba=e carei str`nge birul ]n G[la\i au apucat de-u luat de la boierii zlota=i numai 10 pungi de bani =i le-u dus la |arigrad, de le-u dat la visteria ]mp[r[teasc[. Aice ]n Ie=i au pus capegi-ba=e, care luas[ pe Mihai-vod[, camaican pe Ion Buhu= logof[tul. De domnie nu s[ =tiè cine este, f[r[ c`t tr[gè nedejde lui Antiohi-vod[, =tiindu-l c[-i maz`l acolo. Iar[ boierii cei pribegi din |ara Munteneasc[, Ilie Ca[n]tacozino visternicul =i Ilie Catargiul visternicul, cum au ]n\eles de luarea lui Mihai-vod[ din Ie=i, s-au =i bucurat cu nedejdea c[ este Antiohi-vod[ domnu. +-au trecut ]n grab[ ]n ceasta parte la Foc=eni =i, f[r[ nice o poronc[, au =i-nceput a prinde =-a lega =-a bate pe oameni lui Mihai-vod[ ce s[ t`mplas[ cu slujbe acolo =i a lua bucateli a boierilor lui Mihai-vod[ care s[ dedes-]n laturi. Prins-au =i pe un grec, nepot de sor’ lui Iordachi Rus[t vornicul, de l-au b[tut =i l-au ]mbr[cat cu sucman negru =i l-au triimis de l-au ]nchis la Cetate la Neam\u. +i multe lucruri f[r’ de cale f[cè. +-au m[rsu la Ie=i, d`rji =i s[me\i, a=tept`nd din ceas ]n ceas s[ le vie c[r\i de la Ant[i]ohie-vod[, s[ fie c[m[icani. Atunce au trecut pen Ie=i, de la Poart[, un ag[ ]mp[r[tescu la margine, la Cern[u\i, ]n cai de olac, de-au m[surat locul din mijlocul Prutului, de la Or[=eni. Au pus pe un om pe gios, de-au m[rsu p[n-]n t`rgu ]n Cern[u\i, =i aga turcul al[ture cu d`nsul cu ceasornic, ca s[ vadz[ c`te ceasuri au c[lcat moscalii hotarul, c`ndu au vinit de-au luat pe +fed. +i s-au aflat opt ceasuri c-au c[lcat hotarul. }ntrebatu-l-au c[m[icanii pe-cel turcu, doar =tie s[ spuie pe cine-or s[ puie domnu aice, =i n-au =tiut nemic s[ spuie.
179
Ion Neculce
Str`nsu-s-au toat[ boierimea la Ie=i =-au intrat ]n mare grij[, s[ nu puie de la Poart[ vrun pa=e sau s[ nu vie s[ mai iè nescareva boieri la Poart[. V[dzind c-au luat pe Mihai-vod[ cu mare urgie =i cu nume de hainl`c, =i veste de domnu nou nu le vine, s[ mira ce-or faci. Sf[tuiè unii s[ fug-]ntr-alte \[ri, al\ii sf[tuiè s[ s[ bej[neasc[ la mun\i. Ce apoi au scris =i la Br`ncovanul, cu rug[minte s[-i sf[tuiasc[ ce-or face =i, d-è hi audzit ceva, ori de bine, ori de r[u, s[ le fac[ =tire. Deci Br`ncovanul le-u r[pedzit de olac =i le-u scris s[ nu poarte nice o grije, c[ f[r[ z[bav[ vreme le va vini veste c[ le-u pus Poarta domnu. Iar[ de celi reli ce socotescu, nu-s nice de uneli, c[ a=e are el veste de la capichih[i. +i a=e le-u mai ie=it boierilor grija. Atunce poroncit-au vizirul lui Ant[i]ohi-vod[ s[ grijasc[ trei sute de pungi de bani, s[-l puie domnu, c[ al\ii dau cinci sute. Antiohi-vod[ socotiè c[ n-or pune pe al\ii, av`nd el nume bun de la \ar[, =i numai pe d`nsul l-or pune. +-au r[spunsu vizirului c[ el mai mult de o sut[ =indz[ci de pungi n-a da, c[ \ara este s[rac[, =i el nu poate s[ j[cuiasc[. Dece vizirul, v[dzind acel r[spunsu de la Antiohi-vod[, au chemat pe Neculai Marvocordat t[rdzimanul, ficiorul lui Alexandru Exap[r`tul, t[rdzimanului celui b[tr`n¡, =i i-au dzisu-i de vrè, c[ Antiohi-vod[ n-au vrut s[ de trei sute de pungi s[ fie domnu: „Iat[ c[ tu e=ti t[rdziman, slug-]mp[r[teasc[, credincios, =i-\i dau \ie domnia f[r[ nice un ban“. +i l-au ]mbr[cat cu c[ftan. Iar[ dup[ ce s-au trecut trei, patru dzile dup[ ce au ]mbr[cat c[ftan, f[cut-au vizirul un izvod la c`te locuri trebuie s[ de bani Neculaiu-vod[, carei cuprindè acel izvod opt sute de pungi de bani. +i l-au f[cut de-u dat to\i banii ]n grab[. +i cu ce-u mai cheltuit cu casa lui, p[n-a purcede de acolo, s-au f[cut aproapi de o mie de pungi de bani. Atunce tat[-s[u Alixandru Exap[r`tul, =[dzind la gazd[, nemic nu =tiè de fiiu-s[u, c-au luat domnia. +i cum au ]n\eles, au =i-nceput a pl`nge, =-a= da palme peste obraz, =-a= smulge p[rul din cap =i din barb[, =-a bl[st[ma pe fiiu-s[u, c[ci au priimit domnia, =i a dzice c[ din ceasul acesta este casa lui
180
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
st`ns[, de vreme c[ s-au amestecat la domnie. +i fiind =i b[tr`n, n-au tr[it doo s[pt[m`ni =-au murit. }nc[ n-apucas[ Neculaiuvod[ s[ purceadz[ din |arigrad. Iar ]n locul lui Neculaiu-vod[ au pus t[rdziman pe frate-s[u, pe Ion. Triimi\ind Neculaiu-vod[ c[r\i ]n \ar[ de domnie noo, au triimis =i ni=te oameni a lui, greci. Ar[tatu-s-au la to\i cu bl`nde\e =i cu mil[. Atunce Ilie Ca[n]tacozino =i cu Ilie Catargiul, cum au ]n\eles c[ nu-i Ant[i]ohi-vod[ domnu =i-i Neculaiu-vod[, s-au =i sp[riet de faptele lor cele nebune ce f[cus[, pecum mai sus s-au pomenit. Bogat[ ru=ini le era! +-au =i-nceput a fugi ]n |ara Munteneasc[. +i Neculaiu-vod[, ne=tiindu-i c-au vinit ]n Moldova, le-u scris c[r\i de le-au triimis pen |ara Munteneasc[, cu adeverin\[ bun[, =tiindu-i c[ sunt acolo, s[-i ias-]nainte la G[la\i. Deci fug`nd iar, i-au tumpinat c[r\ile la Bac[u. Deci v[dzind c[r\ile lui Neculaiu-vod[, s-au mai ]mbl`ndzit =-au ie=it ]naintea lui Neculaiu-vod[ la G[la\i. Atunce =i Iordachi vornicul Rus[t =i frate-s[u Manolachi =i al\i mul\i boieri a lui Mihai-vod[ fugis[, unii ]n |ara Le=asc[, al\ii ]n |ara Munteneasc[, al\ii ]n |ara Ungureasc[, tem`ndu-s[ c-a lua Ant[i]ohi-vod[ domnia. C[ci era gre=i\i r[u lui Ant[i]ohi-vod[. Ce v[dzind c[r\ile lui Neculaiu-vod[ scriindu-le cu bl`nde\e, s-au ]ntorsu to\i ]napoi cu bucurie. Care acea bucurie pe urm[ au vinit ]n suspinuri =i-n amar, pecum ]nainte s-a scrie la r`nd. CAP. XVIII
DOMNIA }NT~IU A LUI NECULAIU-VOD{ MARVOCORDAT, FECIORUL LUI ALECSANDRU EXAP{R~T, VLEATO 7218 Dup[ ce s-au g[tit¡ ]n |arigrad cu domnia, au purces =-au vinit la G[la\i. +-acolo, dup[ obicei, i-au ie=it toat[ boierimea din |ara de Gios ]nainte. +i-ndat-au =i dat cuv`ntu moj`cilor s[-= iè banii ]napoi de la boierii zlota=i, care-i dedes-]naintea mazilii lui Mihai-vod[ pecetlu\eleli cele de un leu =i n[p[=tile cele c`te 5 lei de leu,
181
Ion Neculce
ce s-au pomenit mai sus, ce scoses[ Mihai-vod[. Ce zlota=i, unii luas[ cu datorie =-apucas[ de dedes[ lui Mihai-vod[, iar[ unii luas[ de pe la oameni =i dedes[ la capegi-ba=e ce str`ngè birul, care s-au pomenit mai sus. +i Neculai-vod[ n-au vrut s[ \ie ]n sam[ nice un ban dentr-acea or`nduial[, nice ce-u dat la Mihai-vod[, nice ce-au dat la capegi-ba=e ce str`ngè birul. +-au poroncit¡ zlota=ilor, cu mare groaz[, numai s[ ]ntoarc[ to\i banii moj`cilor ]napoi. Dece, cum au purces Neculaiu-vod[ din G[la\i, s-au =i r[dicat \[r[nimea |[r`i de Gios cu jalob[ asupra zlota=ilor, ]n Tecuci, ]n B`rlad, ]n Vaslui, ]n Schinteia1. Pe la toate conaceli, tot divanuri de zlota=i era cu moj`cii. +i zlota=ii, ca vai de capeteli lor, umbla =ipurindu-s[ =i rug`ndu-s[ moj`cilor, =i-ndatorindu-s[, =i-ntorc`nd moj`cilor. +i le f[cè =i zapis, s[-i mai a=tepte, =i moj`cii nu priimiè. Iar[ dup[ ce-au sosit ]n Ie=i, r[dicatu-s-au tot t`rgul asupra zlota=ilor, de nu putè r[zbi pe ule\i de n[rod de oameni, dup[ cumu-i r`ndul prostimei. +i zlota=ii apucas[ de dedes[ mul\i bani la visterie =i n-avè de unde ]ntoarce moj`cilor. Ce i-au b[tut Neculaivod[ cu buzduganul =i i-au ]nchis ]n temni\[ cu t[lharii, p[n’ =-au v`ndut ce-u avut tot =-au pl[tit \[ranilor p[n’ la un ban. Deci moj`cii, v[dzind acea voie, a=è s-au d`rjit¡ =i s-au ]ns[me\it ]n toat[ \ara. A trie dzi, dup[ ce-au sos`t ]n Ie=i, au boierit dup[ obiceu. Pus-au pe Ion Buhu= vel-logof[t, pe Neculaiu Cost`n vel-vornic de |ara de Gios, pe Ion Sturdze vel-vornic de |ara de Sus, pe Antohi Jora hatman, pe Ramadan vel-postelnic, pe Ilie Catargiul vel-sp[tar, pe Gavril Miclescu vel-p[harnic, pe Ilie Ca[n]tacozono vel-visternic, =i-ndat-atunci, ie=ind de la curte, s-au r[zbolit =i p[n’ la s[pt[m`na au =i murit, =i-n locul lui au pus visternic mare pe Gheorghi\[ Mitre, =i pe...2 stolnic mare =i pe Hristoverghei comis mare. +i era mai ales =i mai de cinste =i trebile toate dup[ R[madan postelnicul. +i g[tiè pe Sturdze vornicul 1 Sc`nteia, sat ]n jude\ul Ia=i. }n text apare aspectul muntenesc al cuv`ntului care-i st[ la baz[, ceea ce ar dovedi c[ copistul era muntean. 2 Loc gol ]n manuscrise.
182
Letopise\ul |[rii Moldovei
Nicolaie Mavrocordat
s[-l triima\[ sol ]n |ara Munteneasc[. Iar dup[ ce-au trecut 7 dzile dup[ ce i-au boierit, au =i maz`lit pe Sturdze vornicul =i pe Catargiul =-au pus ]n locul Sturdzii vornic mare pe Ion Bal=e, iar ]n locul Catargiului pe Cuze. Iar[ pe Sturdze =i pe Catargiul i-au ]nchis la s[imeni, de i-au pus ]n her[. +i nu l[sa pe nimi s[ marg[ la d`n=`i. +i i-au \inut vro doo, trei s[pt[m`ni ]nchi=i =i i-au f[cut de-au dat unul c`te 4 pungi de bani =-apoi i-au slobodzit. +i nu s[ =tiè adev[rul pentru ce-au fost acea ]nchisoare a lor. Dzicè unii c[ i-ar hi p`r`t Savin banul Zmucil[, iar al\`i dzice c[ i-ar hi p`r`t Iordachi vornicul Rus[t, cum c-ar hi vorovit ei ni=te voroave proaste de Neculaiu-vod[, c`nd au audzit c[ vine domnu. Iar unii dzicè c[ i-au p`r`t maz`lii, c[, c`nd au pus banii steagului, i-ar hi ]nc[rcat pe unii cu n[paste. Ie=it-au la Divan =i grecul cela ce-l ]mbr[cas[ Ca[n]tacozono cu sucman, de s-au j[luit, carei mai sus s-au pomenit. Deci Ca[n]tacozino Ilie era mort, n-avè cine da sam[; numai era
183
Ion Neculce
Gavril Costachi sulgerul sin Gavrili\[ =i Ioni\[ Nenul Ra\[ postelnicul, carei fuses[ so\`i lui Ca[n]tacozino la prinsoarea acelui grec. Deci i-au pus la scar[, de i-au b[tut c`te cu doo sute de toiege la cur. Dece v[dzindu boierimea =i toat[ maz`limea aceste fapte di-ncep[tur[ a lui Neculaiu-vod[, s-au foarte m`hnit =i s-au sp[riet tare, c`t nu =tiè unul c`te unul ce-or faci =i de ce s-or apuca. C[ cu banii steagului ]nc[ ]i ]ngreuiè, =i u=a era ]nchis[ tare, nime nu intra la d`nsul. A doa dzi, a tree dzi, c`nd chema c`te vrun boier la doo, trei cuvinte, iar ]ntr-alt chip nime nu putè s[ marg[ la d`nsul. Din sp[t[rie ]ncolo, mai ]nluntru, nime nu putè intra, nici boieri, nici maz`li, f[r[ c`t numai Ramadan postelnicul =i Spandonachi c[minarul =i Sculie c[m[ra=ul dinluntru, ce era t[lmaci. C[ Neculai-vod[ moldovene=te nu =tiè, ce era un lucru pre cu n[caz boierilor =i \[r`i. +i-= \inè lucrurili nalte, la m`nie aprig, numai nu \inè pre mult. Vrè s[ st[p`neasc[ Moldova ca Poarta turceasc[, cu m[rire mare. +i era om ]nv[\at foarte, bun c[rturar. +i desf[t[ri, voroave de glume, nemic nu s[ f[cè ]naintea lui. +i cunosc[tor la oameni, =i la cine-i slujiè bine ar[ta dar. Numai m`nia ce o avè str`ca celi bune a lui. C[-i era =i lui cu greu, c[ nu =tiè r`ndul \[r`i =i nu putè pe boieri s[-i supuie cu schevernisala, dup[ cum era voia lui. C[ boierii, dup[ ce-l v[dzur[ cu aceste lucruri tari c[ ]ncepe asupra lor, =i-ncepur-a fugi. Lupul, ficiorul lui Gavrili\[, Catar-giul, Manolachi Rus[t vornicul, Costantin Costachi comisul, Dumitra=co R[covi\[ hatmanul =i al\`i mai de gios fugir-]n |ara Ungureasc[. Banul Zmucil[, Luca visternicul, Rugin[, Ab[za, Dedul sp[tar, Mire=tii, ficiorii lui Iordachi vornicul Rus[t fugir-]n |ara Le=asc[. C[ pe Iordachi vornicul Rus[t ]l ]nchises-]ntr-un beci, la curte, cu l[cat ]ncuiet, de nu’ntra nime la d`nsul, f[r[ c`t numai ba=-buluba=, c`ndu-i ducè de m`ncat. +i i-au luat =i 10 pungi de bani =i nu-l mai slobodziè. Ce p[n’ s-au maz`lit, tot la ]nchisoare l-au \inut, ar[t`ndu-i pricin[ c[ el au ]nv[\at pe turcii balgei, de-l p`r[scu
184
Letopise\ul |[rii Moldovei
la Poart[ c[ cere turcilor corn[ret de boi de nego\, =i ei p[natunce nu dedes[. +i s[ duses[ de-l p`r`iè la Poart[, =i Neculaiu-vod[ prepunè c[ cu ]ndemnarea lui au m[rsu de-l p`r[scu. A=ijdere =i boierii ce fugis[, carei mai sus s[ pomene=te, iar[=i ]i dzicè c[ cu ]ndemnarea lui au fugit =i fug. Pe Gheorghi\[ Mitre, visternicul lui, nu trecus[ =es[, =epte luni a domniei, =i-l maz`lis[ =i-l ]nchises[ la simeni. +i i-au sc[dzut la sam[ cheltuiala, de l-au scos cu c`\iva bani dator n[paste. +i l-au or`nduit la lefe, de-l lega slujitorii =i punè pu=cele cele mari peste d`nsul. Acestu fel de scopos ]ncepus[ Neculaivod[ asupra boierilor de le f[cè. Iar[ \[r`i, prostimei, vrè s[ le arete mil[ =i dreptate =i vrè s[ le \ie de parte. Scoses[ rumt[ cu pecetluituri ro=ii, s[ dè de 4 ori ]ntru an, numai nu prè pe putin\[, ce can ]nc[rca\i, c[ avè zlota=i sil[ s[ ]mbrace soma, =i maz`lii iar era ]nc[rca\i peste putin\[ la som[. Pe la toate margineli aleses[ boieri de cinste, capete, de le dedes-]n sama lor \inuturili, p`rc[l[biile =i st[rostiile. +i f[cus[ mul\ime de c[r\i de slobodz`i, de le dedes[ la m`n[, de f[cè sate. +i s-]ncepus-a s[ faci multe sate pe margine, =i s-ar hi fostu ]ntemeiat \ara de oameni, numai nu \inu mult domnia. C[ nu s-amesteca nime, s[ umble al\i zlota=i de la curte, f[r[ c`t boierii aciie ce le era da\i ]n sama lor, de era capete pe margene, =i avè =i vreme de vinit moj`cii, c[ era o=ti pe hrani\[. Atunce Petre Alecsiiovici, ]mp[ratul moschicescu, ]ncepus[ tare a s-]nt[ri =i din puteri =i din nume, c`t lua cet[\ile +fedului. +i atunce au luat =i cetatea cea vestit[ ]n lume =i mare, anume R`ga. +i ]ntr-alt chip cu r[zboiu nu o putè lua, f[r’ de c`t au f[cut me=ter=ug cu ni=te cambarale cu otrav[, care \ine o cambara 50 de pungi de bani cheltuial[. +i arunc`ndu aceste cumbarale ]n cetate, i-au lovit o moarte pre =vedzi, c`t le-u c[utat a s[ ]nchina, c[ s[ sp[riese c[ n-a mai r[m`nè nime. +i cu acel me=ter=ug au luat moscalii R`ga de la =vedzi. +i alte cet[\i multe =fedze=ti le tot b[tè =i le lua, c[ +vedul atunce, ]n n[dejdea Turcului, era la Tighine pribag¡.
185
Ion Neculce
Iar[ Avgust, craiul le=escu, iar[=i cu oastea lui cerca pre le=ii care era haini ]mpotriva lui, de \inus[ cu +vedul, de-i b[tè =i-i goniè din \ar[. Atunce s-au t`mplat un r[imentar a craiului Avgust, anume Sminghilschii, cu o sam[ de oaste, de-u lovit pre voievoda Chiovschii, fiind hain craiului, =i l-au prinsu viu nev[t[mat. +i duc`ndu-l acel reimentar la st[p`nu-s[u, craiul Avgust, c[dzut-au voievoda cu rug[minte la Sminghilschii, ca s[ nu-l duc[ la craiul sau la moscali, ce s[ fug[ cu d`nsul =i s[ \ie am`ndoi. +i s-au adeverit cu giur[m`nt c[-i va da o fiic[ a sa dup[ d`nsul, de-l va face ginere, =i mult[ bog[\ie =i t`rguri de a lui ]i va da. Deci Sminghilschii ]ndat[ l-au credzut =i s-au f[cut una cu d`nsul, =i au fugit am`ndoi ]ntr-o parte de loc. +i au str`nsu alt[ oaste =i a=è umbla tot din loc ]n loc noaptea, pe unde g[siè oaste de a craiului sau moschiceasc[, de strica, c[ era omu harnic =i de treab[ la r[zboiu acel r[mentar Sminghilschii. Dar de la o vreme nu l-au ]nc[put vremea s[ poat[ umbla prin |ara Le=asc[ cu poghiazul, c[ s[ umplus[ \ara de moscali =i de sasi, =i-i goniè ca pre o fiiar[ s[lbatic[ din loc ]n loc¡. Ce numai i-au c[utat a l[sa |ara Le=asc[ =i au intrat ]n |ara Ungureasc[. +i acolo ]nc[ n-avè odihn[ voievoda de Avgust craiul. +i de acolo au luat mun\ii, f[r[ drum, ]n lungu, p[n-au dat la Cirimu= =i au ie=it la Vejni\[, ]n |ara Moldovei, numai cu vro 300 de oameni. +i-ndat[ au =i trecut codrul, de-au luat Siretiul ]n gios la Ie=i, c[ s[ teme de moscali, c[-l goniè din urm[. C[ sta moscalii de paz[ din Cirimu= p[n[ ]n Ehorluc om¡ de om. Numai el, cu mare me=ter=ug, au sc[pat de-au ie=it ]n Moldova, c[ au f[cut veste c[ ies[ mai din sus pre Prut la Colom`e. +i alerg`ndu de la straj[ moscalii s[-i \ie calea, el mai pri din gios au ie=it ]n Moldova. +i dup[ ce-au venit la Ie=i, s-au ]mpreunat cu Nicolai-vod[, =i i-au f[cut cinste pre obiceiu, ca unui domn strein. +i dup[ ce-au trecut trei, patru dzile, s-au dus la Tighine, unde era =i craiul =vedzescu. +i nez[bovind la Tighine, =-au l[sat oastea
186
Letopise\ul |[rii Moldovei
acolo. +i i-au scris c[r\i craiul¡ =vedzescu =i l-au trimis sprinten la Poart[. +i au z[bovit acolo la Poart[ vro treidz[ci, patrudz[ci de dzile. Multe mestec[turi, turbur[ri =i ]ndemn[ri au f[cut, ca s[ strice turcii pacea cu moscalii. Ce veziriul nu priimiè s[ strice pacea. Iar[ ]mp[r[\ia, ]n\eleg`nd din voievoda Chiovschii cum s[ ]ntemeiadz[ Moscalul despre toate p[r\ile, au mazilit pe veziriul =i pre Iusuf, pa=e Tighinii, c[ci sta pricini s[ nu strice pacea, =i au pus vezir pre Uman-pa=e Chipruliul¡. Atunce au g[sit vreme la acel¡ vezir =i Mihai-voievoda de-au ie=it din Edicula. +i ]nc[ i-au dat veziriul lui Mihai-vod[ =i 10 pungi, bani din visteria ]mp[r[teasc[, j[luind c[ i-au luat c`nd l-au mazilit. Dar acestu vezir n-au fost trei, patru s[pt[m`ni, =i l-au mazilit =i pre acesta, c[ci nu era lacom =i vrè s[ \ie pravila lor cea veche. +i ]mp[ratului a=è nu-i pl[cè. Apoi au triimis ]mp[ratul de-au adus pe Mehmet-pa=e Baltagiul, care mai fusese vezir mai nainte, ]ntr-alt r`nd, =i l-au pus vezir al doile r`nd. Deci acel vezir Baltagiul ]ndat[ au =i trimis la hanul, de l-au chemat la Poart[ la sfat, =i au =i stricat pacea. +i au dat poronc[ ]n toate p[r\ile, de var[ s[ s[ g[tedze de oaste, =i au ]nchis =i pre solul moschicescu ]n Edicula. +i au scris ]mp[ratul turcescu c[r\i la craiul +vedului la Tighine, precum nu l-a l[sa ]n strein[tate. +i s-au adeverit prè tare precum va sta de-l va ]mp[ca cu Moscalul pre pofta lui, de-i va da Moscul toate ce-au p[gubit. Iar[ de nu va priimi Moscalul pace cu +vedul, s[-i ]ntoarc[ ce i-au luat, s-a bate el s`ngur cu Moscalul. +i-i va da =i oaste, c`tu-i va trebui, de-l va duce la \ara lui. +i i-au triimis¡ c`teva pungi +vedului de cheltuial[. +i au triimis =i pre voievoda Chiovschii =i omul de adeverin\[ de la Poart[ la craiul +vedului de prim[var[, s[ s[ g[teasc[ de oaste. +i au f[cut =i ferman s[ dè Moldova zaharà o=tii le=esti =i =vedze=ti ce era la Tighine: ialovi\i, ordzu, gr`u, f[in[, c`t le-a trebui. Deci sosind la craiul +vedului voievoda Chiovschii cu acea oaste ce scriè ]mp[ratul la +fed¡ pentru pace, s-au bucurat
187
Ion Neculce
craiul +vedului =i \inè acea carte de adeverin\a ]mp[ratului tot ]n s`n, la d`nsul. La care mai pre urm[ s-au schimbat ]ntr-alt chip¡ acea adeverin\[ ]mp[r[teasc[ turceasc[, precum s-a vedè mai nainte la r`ndul ei. Scris-au =i veziriul la craiul +fedului, ca s[ trimi\[ un¡ om¡ a lui de isprav[ s[ vorovasc[ cu d`nsu pentru o=tire. Deci, trimi\`ndu-l la veziriul, l-au ]ntrebat veziriul ce feliu de oameni sunt moscalii =i ce feliu de r[zboiu au. Iar acel om¡ a +vedului au dzis c[ sunt ni=te oameni pro=ti =i bl[st[ma\i detot. Iar veziriul au r[spunsu: „Dar de vreme c[ dzici tu c[ sunt a=è de bl[st[ma\i moscalii, dar voi a=e=i nu sunte\i de nemic, c[ ei v-au b[tut pre voi.“ A=ijdere au mai dzis acel om¡ a +vedului cum c[ muntenii sunt prieteni cu moscalii, =i ce v[d =i ce aud aice la Poart[, toate scriu la moscali. Iar veziriul au r[spunsu: „Bine fac c[ scriu, c[ de noi n-au ce scrie r[u, c[ noi nu ne temem de nime, c[ avem oaste mult[, =i pu=ci multe, =i putere mare. +i noi nu putem s[ ne g[tim cu tain[, s[ nu =tie nime, ce cu gium[tate de an mai nainte ne d[m =tire =i ne g[tim, c[ n-avem grij[ de nime. Ce muntenii, de-or scrie de aceste ce le v[d, c[ avem¡ oaste mult[, s[ scrie s[n[to=i.“ +i acest r[spunsu au luat omul +fedului. Scris-au veziriul de-al doile r`nd la craiul +fedului, s[-i trimi\[ altu om¡, mai de treab[, c[ „de la acesta n-am putut nemic[ s[ cunoscu din voroava lui.“ Deci +vedul ]ndat[ au ales altu om¡, mai de treab[, oficer de-ai lui, =i l-au trimis la Poart[. Deci veziriul l-au ]ntrebat =i pre acela cum =tie pentru oastea Moscului. Ce acela au schimbat voroava ]ntr-altu chip¡, dzic`nd c[ moscalii, pedestrimea este prè tare, mai tare dec`t la toate neamurile la r[zboiu, st[ ca un z`d nemi=cat. C[ de n-au putut¡ ei =fedzii s[-i sparg[, dar alte neamuri a=e= n-au nici o putere s[-i sparg[. F[r[ c`t el a=è socote=te, s[ g[teasc[ veziriul 400 tunuri, =i a=è, cu acele tunuri slobodzind o dat[, d[ do[ ori =i de trei ori, or putè rumpe obuzul moschicescu, s[-l sparg[, s[ fac[ drumuri printr-]nsul, lovind acele multe tunuri. +i a=è, cu acel me=ter=ug, poate s[ biruiasc[ pedestrimea moschiceasc[,
188
Letopise\ul |[rii Moldovei
iar ]ntr-altu chip aiamintere nu poate nime s[-i pobedeasc[. Iar c[l[rimea moschiceasc[ este mai slab[. Deci uit`ndu-s[ veziriul la sfatul acelui oficer =fedzesc, ]ntr-acesta chip¡ s-au apucat a face g[tire. Venit-au =i hanul, dup[ poronca ]mp[r[\iei, de la Cr`m la |arigrad la sfat, =i au sf[tuit =i el c[-i bine a=è, s[ fac[ oaste asupra Moscului. +i au dzis acmu, dup[ ce-or ]nghe\a apele de iarn[, s[ sloboadz[ 2 ceambuluri t[tar`i, un¡ ceambul din Bugeag =i cu oastea lui voievoda Chiovschii prin¡ Ucraina asupra Chiovului, iar cu un ceambul s[ marg[ Omar Goel din Cr`m, pre apa Donului ]n sus, p[n’ la Voroni=, unde sunt galioanele moschice=ti f[cute, s[ le aprindz[. Iar de acolo a lua de-a curmedzi= de l-a ]mpreuna cu celalaltu ceambul a sultanului =i ai voievoda Chiovschii. }ntr-acel chip au sf[tuit =i au a=[dzat hanul cu ]mp[r[\ia s[ fac[. Atunce era un¡ turcu, de-l chema Smail-efendi, =i era om de casa ]mp[ratului, din cei dinlontru. +i era =i capichihai hanului =i avè bun priete=ug acel turcu cu Dumitra=co bezaidè, fiiul lui Cantemir-vod[. C[ mergè de multe ori turcul la gazda lui Dumitra=co-vod[, =i-l cinstiè bezaidè (c[ poate-fi bè =i vin) =i-i dzicè beizadè ]n tambur[. C[ a=a =tiè a dzice bine ]n tambur[, c[ nici un \[rigr[dean nu putè dzice ca d`nsul. +i-i era foarte drag¡ beizadè acelui turcu. +i atunce, la cinste, vorbind ei, i-au spus turcul toate tainele ]mp[r[te=ti ce vor s[ s[ fac[. Deci Dumitra=co beizedè, ]n\eleg`nd aceste, c[dzut-au cu rug[minte la acel turcu Smail-efendi s[ gr[iasc[ hanului, =i hanul¡ ]mp[r[\iei, s[-l fac[ domnu ]n Moldova. +i l-au ]nv[\at =i ]n ce chip a gr[i, giuruind c`teva mii de galbeni hanului. Iar hanul, audzind aceste din Smail-efinde, ]ndat-au priimit. Deci merg`ndu hanul la ]mp[ratul la sfat, ]ntre alte sfaturi dzis-au =i acestu cuv`nt, c[ Br`ncovanul-vod[, domnul muntenesc, este un domnu bogat =i puternic, are oaste mult[ =i-i de multu prè bun prietin moscalilor. „Nu trebuie=te la aceast[ vreme l[sat s[ fie domnu, c[ poate s[ s[ haineasc[ =i a face sminteal[ o=tii ]mp[r[te=i. Ce trebuie=te prinsu, c[ el de bun[
189
Ion Neculce
voie nu a veni la Poart[. +i nime nu-i harnic s[-l prindz[, f[r[ c`t socotescu c[ beizadè, feciorul lui Cantemir-vod[ cel mai mic. Este om¡ mai sprinten dec`t frate-s[u Antiohie-vod[. Ce s[-l pui ]mp[r[\ia ta domnu ]n Moldova, c[ el va chivernisi lucrul din Moldova =i l-a prinde. C[ Neculai-vod[, care-i acmu ]n Moldova, ]i grec =i n-a putè s[ fac[ aceast[ slujb[. Nici mie nu mi-i drag s[ slujesc cu grecii.“ Deci ]mp[ratul, cum au audzit acele cuvinte din hanul, ]ntr-acel ceas au =i r[pedzit, f[r’ de =tirea veziriului, de-au adus pre Dumitra=co beizadè de la gazd[, cum mai de sirgu, =i l-au adus la saraiu la ]mp[ratul. +i ]ndat[ l-au ]mbr[cat cu cabani\[, cu spinare de soboli, ]n loc de c[ftan, =i l-au pus domnu ]n |ara Moldovei. +i apoi l-au dus la veziriul, de l-au ]mbr[cat ]n c[ftan =i i-au dat ferman. +i nez[bovindu-l doa[, trei dzile, l-au =i pornit, de-au venit ]n mezil la Ie=i saltu, numai cu dzece, doa[dzeci de oameni. Care n-au cheltuit nici un¡ ban la Poart[, c[ =i tuiurile =i singeacul pre urm[ i l-au trimis. Atunce veziriul, la purces¡, au dzis lui Dumitra=co-vod[ cu mare tain[: „Dup[ ce vei merge ]n \ar[, s[ chivernise=ti lucrul, s[-mi prindzi pre Br`ncovanul-vod[ munteanul, s[ mi-l trimi\i aice viu. +i de la ]mp[r[\ie vei avè mare dar =i cinste, =i ]n locul lui tu vei r[m`ne acolo domnu neschimbat.“ Iar[ Dumitra=co-vod[ mul\[mindu-i, s-au apucat c[ va face acea slujb[ =i l-a prinde. Numai au dat =i el un sfat veziriului, socotind c[-i va fi de folos, iar pe urm[ au c[dzut cu ]mpiedecare. C[ au dzis c[tr[ veziriul ca s[ scrie la Br`ncovanul s[ ]ndatoreasc[ Poarta cu 500 de pungi de bani, fiind acmu de trebuin\[ pentru g[tirea o=tii. +i Br`ncovanul s-a uita la acea carte ce scrie veziriul =i n-a avè grij[ de mazilie. Deci veziriului i-au pl[cut acestu sfat a lui Dumitra=covod[, =i au scris la Br`ncovanul ca s[ ]mprumutedze Poarta cu 500 pungi de bani pentru cheltuiala o=tii. Deci Br`ncovanul, ca un om cu minte, au priimit c[ a da, numai o dat[ n-a putè s[-i de to\i, c[-i \ara s[rac[, ce pe lun[ a da c`te 100 de pungi, carei s[ ]mbrac[ ]n 5 luni, socotind c[ p[n[ la 5 luni or sosi =i
190
Letopise\ul |[rii Moldovei
moscalii, =i atunce, de-or =i vrè s[-i fac[ ceva, nu i-or putè str`ca nemic. M[car c[ el nu =tiè nemic[ de acea voroav[, dar avè minte de s[ p[zie. Atunci s-au p[zit, c[ l-au p[zit Dumnedzeu, iar c`nd s-au m`niet Dumnedzeu pre d`nsul, n-au putut s[ s[ p[zasc[, precum ]nainte la r`ndul lui s-a scrie. Iar[ pre Dumitra=co-vod[ l-au pornit la Ia= =i i-au dzis, c`nd a fi vremea s[ prindz[ pre Br`ncovanul-vod[, a trimite veziriul omul s[u cu ferman. Deci trimi\`nd ]nainte Dumitra=co-vod[ pe capegi-ba=e cu mazilia, ]mpreun[ cu omul s[u, anume Dumitru Saraciul, iar Neculai-vod[ nemic nu =tiè de mazilie =i =edè la Divan de giudeca \ara. Iar[ capegi-ba=e, desc[lec`nd la scar[, s-au suit ]n cur\i, iar Saraciul, sluga lui Dumitra=co-vod[, au n[v[lit degrab[ la beciul suptu scara despre doamna, unde era ]nchis Iordache Ruset vornicul. +i au lovit l[cata cu b[ltagul, de-au str`cat-o, =i au scos pre Iordachi vornicul afar[ =i i-au dat c[r\i de c[im[c[nie de la domnu nou, Dumitra=co-vod[. Iar boierena=ii din cerdac¡, v[dz`ndu c[ au scos pre Iordache vornicul, au alergat tare de-au dat =tire lui Niculai-vod[ la Divan. +i ]ndat[ scul`ndu-s[ de la Divan ]nsp[imat, s[ timpin[ cu capegi-ba=e ]n u=a sp[t[riei, unde-i =i dede ferman de mazilie. Atunce boierena=ii lui, grecii, ]ncepur[ a s-ascunde ]n cas[ despre doamna. +i \ara ]nc[ ]ncepus[, precumu-i obiceiul moldovenilor celor n[c[ji\i de str`mb[t[\i, s[ fac[ calabalicuri domnilor mazili. Dar nu putè s[-i fac[ nemic, c[ nu avè voie. C[ scrie Dumitra=co-vod[ la caimacami s[ nu s-ating[ nime de cinstea lui Neculai-vod[ sau de oamenii lui, ce cu mare cinste, ca pe un domnu, de toate ce i-ar trebui la pornitul lui nemic s[ nu-i lipsasc[. +i a=a, dup[ obiceiu, trei dzile grijindu-l cu de toate cele ce i-au trebuit, =i s-au pornit la |arigrad cu tot ag`rl`cul lui, neplinind un¡ an deplin cu domnia, precum s-au pomenit. Iar ]n Ia=i au r[mas c[imacam Iordache Ruset vornicul, p[n-au venit Dumitra=co-vod[. Atunce =i boierii cei pribegi, ]n\eleg`nd
191
Ion Neculce
CUPRINS
to\i, au venit ]n \ar[. Numai Dediul sp[tariul =i Zmucil[ banul au r[mas ]n |ara Le=asc[. +i dup[ ce-au agiunsu Neculai-vod[ ]n G[la\i, atunce au sosit =i Dumitra=co-vod[ din |arigrad. +i au mersu Neculaivod[ la gazda lui Dumitra=co-vod[, de s-au ]mpreunat am`ndoi. Care nu pu\intel lucru au f[cut Neculai-vod[ atunce, de-u mersu la gazda lui Dumitra=co-vod[. C[ al\i domni nu mai stau s[ s[ ]mpreune, dup[ ce s[ mazilescu, ce fug unul de altul, s[-= scoa\[ ochii. Dar Neculai-vod[ au mersu de s-au ]mpreunat =i s-au rugat lui Dumitra=co-vod[ s[ nu s[ potrivasc[ boierilor de \ar[, s[-l p`rasc[ la Poart[. +i el ]nc[ s-au f[g[duit c[ nu-l va amesteca la Poart[, c`t a tr[i Dumitra=co-vod[ domnu, ce, de-a umbla pentru domnie, a umbla pentru domnia |[r`i Muntene=ti, ce nu pentru a Moldovii. +i a=è unul cu altul s-au ]ncredin\at. +i Niculai-vod[ au purces la |arigrad, iar Dumitra=co-vod[ au venit la Ia=i. Iar precum =-au \inut ace=ti domni tocmala, s[ va scrie la r`ndul s[u ]nainte. CAP. XIX
DOMNIA LUI DUMITRA+CO CANTEMIRU-VOIEVODA }N ANUL 7219 Dup[ ce au sosit Dumitra=co-vod[ ]n Ia=i, dup[ obiceiu a tree dzi au boierit boierimea. Pus-au pre Nicolai Cost`n vellogof[t, pre Lupul Costache vornic mari de |ara de Gios, pre Ioan Sturdze vornic de |ara de Sus, pre Antiohie Jora hatman, pre un grec¡, anume Spraioti Dracumana, vel-postelnic =i pe mine, Ioan Neculce, vel-spatar, pe Gheorghi\[ vel-p[harnic, pre Dabije vel-ban, pre Catargiul vel-visternic, pre Sandul Sturdze vel-stolnic, pre Costantin Costache vel-comis. Ace=tie era boierii lui Dumitra=co-vod[ ]nt`iu. Iar mai de credin\[ =i mai ales toate trebile domniei era dup[ mine, Ioan Niculce vel-spatar. +i atunce dint`iu era boierii can griji\i de numeli lui Dumitra=co-vod[ din tinire\e, c`ndu era bezaidè, la domnia fr[\ine-s[u, lui Antiohie-vod[. C[ era atunce ner[bd[toriu =i
192
Letopise\ul |[rii Moldovei
Dimitrie Cantemir
m`nios, zlobiv la be\ie, =i-i ie=is[ numele de om¡ r[u. Iar acmu, viind cu domnia, nu =tiu, s[-= piiard[ numele cel r[u: au doar mai la v`rst[ venis[, au doar chivernisis[ viia\a lui, unde nu era pace? C[ a=è s[ ar[ta de bun =i de bl`nd! Tuturor u=e de=chis[ =i nem[re\¡, de voroviè cu to\i copiii. Atunce au scos pre \ar[ 2 civerturi, banii steagului. +i de cum era soma la Neculai-vod[, au mai sc[dzut pe \ar[ la un civertu, c`te 3000 de galbeni. A=ijdere =i maz`lilor li-au sc[dzut tot pre gium[tate =i mai bine d[jdile. +i li-au f[cut =i carte cu giur[m`nturi, s[ nu dè desetin[ boierii, dup[ cum n-au dat mai nainte boierii. C[ s[ f[cus-obiceiu de la Mihai-vod[, de da desetin[ boierii. +i el apoi i-au iertat. Deci boierii, v[dz`nd a=è mil[ =i nem[rire, ]ncepus[ to\i a s[ lipi =i a-l l[uda. Era omu ]nv[\at. Numai la giudec[\i nu prè putè lua sama bine, poate-fi tr[ind mult la |arigrad ]n strein[tate. L[comie nu avè mare, lucrurile lui poftiè s[ fie l[udate.
193
Ion Neculce
Atunce avè mare sup[rare =i cheltuial[, fiind pacea stricat[ cu oastea lui voievoda Chiovschii =i cu cea =fedzasc[. O ierna =i o grijiè de zaharà, lemnu la Tighine pentru tocmitul cet[\ii. Deci de la Br[ila c[ra \ara p`ine la Tighine. A=ijdere =i lemnu c[ra den \ar[ la Dun[re, de f[cè pod mereu la Cartari. Ve=ti din |ara Le=asc[ =i de la moscali ]n tot ceasul cerca de le trimitè la Poart[. Deci era prè ]n val =i ]n mare sup[rare. C[ci el venis[ de curund, =i lucrurile toate nea=[dzate =i lipsite. +i siliè ca s[ plineasc[ poruncile Por\ii toate, =i-i era prè cu greu, c[ era \ara stricat[ mai de-nainte vreme. }nceputu-s-au atunce =i omor ]n vite, c`t nu mai biruiè oamenii s[ le despoaie. De p`ine ]nc[ era lips[, c[ nu rodis-]ntr-acel an. Boierii carii avusese greutate la Neculai-vod[ sta tot v`rtos c[tr[ Dumitra=co-vod[, ca s[ p`rasc[ pre Neculai-vod[ la Poart[ pentru r[utatea ce le f[cus[. Dar Dumitra=co-vod[ nu priimiè nicidecum, nici s[ potriviè =i nu le da voie, ce \inè leg[tura ce f[cus[ cu Niculai-vod[, c`nd s-au ]mpreunat la G[la\i. Iar Neculai-vod[, dup[ ce-au agiunsu la Poart[, au c[lcat giur[m`ntul. +i cum au m[rsu la veziriul, au =i p`r`t pre Dumitra=covod[, dzic`nd c[ el, c`nd au m[rsu ]n \ar[, au g[sit mai bine de gium[tate boierii haini la moscali =i prindzindu-i i-au ]nchis. Iar Dumitra=co-vod[, cum au luat domnia, au =i r[pedzit de olac ]nainte =i i-au slobodzit pe to\i. +i-nc[ pre care era mai mare hain l-au pus c[im[can. Ce veziriul nemic ]n sam[ nu-i \inè vorbile lui. Atunce, dac[ au ]n\eles Dumitra=co-vod[ de acea vorb[ bun[ de priete=ug¡ ce-au gr[it Neculai-vod[ c[tr[ viziriul, au =i chemat pre boierii ce-l ]ndemna s[-l p`rasc[ pre Niculai-vod[ =i li-au spus de Neculai-vod[ cum \ine priete=ugul. +i ]ndat[ i-au g[tit pre o sam[ =i i-au triimis la Poart[. +i sosind boierii la Poart[, =-au p[scut prilejul =i, c`nd au ie=it ]mp[ratul la geami, ei =-au aprinsu rogojine ]n cap¡ =i au dat ardzaun la ]mp[ratul, j[luind ce li-au f[cut Niculai-vod[. Iar ]mp[ratul, v[dz`nd at`ta jalob[, au =i trimis s[ aduc[ pre Niculai-vod[, s[-i taie capul.
194
Letopise\ul |[rii Moldovei
Numai, n[rocirea lui, s-au t`mplat un prietin de i-au dat =tire, =i s-au ascunsu de au sc[pat de pieire, c[ l-ar fi t[iat. Socoti\i, fra\ilor, acmu! De vreme c[ cei mare nu-= \in¡ giur[m`ntul, ce ]nc[-= aduc pieire, dar cei pro=ti cum l-or \inè ? Dumitra=co-vod[ pe tain[ s[ g[tiè s[ prindz[ pre Br`ncovanulvod[, precum ]i poroncis[ Poarta. +i trimisese =i iscoade la munteni, de v[dzus[ toate lucrurile lui cum stau. +i =-au f[cut Dumitra=co-vod[ vro cinci, =ese steaguri de lefecii =i 2 steaguri de lipcani =i c`\iva ficiori de boieri griji\i, ]i \inè gata ]n Ia=i. +i f[cus[ cuv`nt c[ va s[ marg[ ]n sus, cu podghiaz la moscali, ca s[ nu priceap[ muntenii. +i a=tepta din ceas ]n ceas s[-i vie omul cel cu fermanul de la ]mp[r[\ie, s[ s[ =i porneasc[ la Br`ncovanul, s[-l prindz[. Venitu-i-au =i de la hanul ferman, numai s[ ]ncalece, s[-l prindz[. Ce pre fermanul hanului nu cutedza s[ marg[, s[-l prindz[. Ce au mai scris la Poart[ c[ el este gata, =i hanul ]nc[ i-au scris s[ purceadz[. Ce s[ =tie =i de la ]mp[r[\ie: purcede au ba? Ce de la Poart[ i-au venit r[spunsu s[ mai a=tepte, c[, c`nd a fi vreme, i-a face el =tire. C[ a=tepta veziriul s[ plineasc[ cele 500 pungi de bani Br`ncovanul, ce le cerus-]mprumutu, cum s-au pomenit mai sus. Atunce, dac-au ]nghe\at apele dup[ Boboteadz[, au purces¡ hanul ]n prad[ pre apa Donului, ]n |ara Moschiceasc[, ]n sus pre la Harcov. Dar la galioanele moschice=ti n-au putut agiunge, s[ le aprindz[, precum s-au apucat c[tr[ ]mp[ratul turcescu. Nici spre Chiov de acolo n-au putut merge, c[ au dat de o=ti moschice=ti. +i s-au ]ntorsu la Cr`m cu multu plean. Soltanul den Bugeag =i cu voievoda Chiovschii, de la Binder, cu oastea lui, au trecut Nistrul =i au purces prin Ucraina ]n sus, tot pr[d`nd =i stric`nd p[n[ la Nemirov =i p[n[ la Fastuv, aproape de Chiov. Iar moscalii ce era pre margine de straj[, dac-au sim\it, s-au tras to\i de s-au str`nsu ]n Podolia, spre Iaslov[\, la Buceci, unde le era gheneralii lor, =i a=tepta s[ le vie ucaz de la Petreburhu, de la ]mp[ratul moschicescu, s[ vad[ ce vor face. Atunce Adam¡ Sineavschii hatmanul i-au
195
Ion Neculce
mustrat pe gheneralii moschice=ti, anume Vonconschi, Ian[=¡ =i Vejbah, =i li-au dzis a=è: „Ce oameni sunte\i voi de a=tepta\i ucaz, =i neprietinii prad[ =i stric[ \ara?“ +i ]ndat[ i-au pornit asupra t[tar`lor =i a lui voievoda. +i li-au dat =i hatmanul un r[mentar, cu vro 30 de steaguri le=e=ti, =i moscali ]nc[ era ca vro 10.000. +i cum s-au pornit asupra soltanului =i a lui voievoda, n-au st[tut sultanul cu voievoda s[ s[ bat[ cu temeiu, =i s-au ]ntorsu ]napoi la Bugeag, f[r[ c`t numai c`te o straj[ unde =i unde de s[ loviè. Iar[ dup[ ce s-au ]ntorsu hanul =i Calga sultan din ceambuluri, au scris la Poart[ de toate ce-au lucrat. A=ijdere au scris =i pa=a de Tighine. Dar veziriul nu i-au credzut, ce au trimis pre tain[ un ciohodar de olac la Dumitra=co-vod[, de l-au ]ntrebat anume cum au umblat hanul =i sultanul. +i au scris Dumitra=co-vod[ de toate, cum le-u fost, de r`nd. Scris-au veziriul cu sc`rb[ la pa=a de Tighine, dzic`nd c[ beiul de Moldova este un ghiaur =i =tie toate ce s[ fac¡ la Moscu =i la le=i, de le scrie tot adev[rat la Poart[, „iar tu e=ti, vedzi doamne, busurman =i nu =tii nemic!“ La at`ta credin\[ =i laud[ ave Dumitra=co-vod[ la Poart[, c`t apoi pa=a Tighinei tot la d`nsul trimitè de lua ve=ti, de scrie la Poart[. Dar Dumitra=co-vod[ ]nc[ s[ purta bine, c[ i le trimitè peste cinci, =ese dzile, dup[ ce scriè el la Poart[, pentru ca s[ sosasc[ ]nt[i de la d`nsul ve=tile, apoi de la pa=a. Dumitra=co-vod[, v[dz`nd c[ de la Poart[ ]l z[b[v[scu cu r[spunsul pentru Br`ncovanul, au ]nceput a g`ndi c[ doar au prinsu veste =i =-au tocmit lucrul. +i =tiindu-l pre Br`ncovanul mare neprieten, =i de i s-a t`mpla vro mazilie n-ar fi bine de d`nsul, =i v[dz`nd c[ atunce tr[gè toat[ cre=tin[tatea bucuria =i n[dejdea cre=tinilor, adec-a moscalilor, au ]nceput =i el a s[ agiunge cu cre=tinii =i a-i ]n=tiin\a de la Poart[. +i a=è cu me=ter=ug au scris la Poart[, ca s[-i dè voie s[ fac[ a s[ agiunge cu moscalii =i ce-ar vedè =i ar ]n\elege, de toate s[ fac[ =tire Por\ii. Deci veziriul, g`ndind c[ va hi drept Por\ii, datu-i-au =i acè voie.
196
Letopise\ul |[rii Moldovei
Apoi Dumitra=co-vod[, lu`ndu-=i acea voie de la Poart[, =i mai f[r[ s`ial[ au ]nceput a s[ agiunge cu moscalii. +i s[ t`mplas[ de avè la Poart[ =i un capechihai, anume Iano, prè mare telpizu. +i poate-fi c[-= =tiè =i mai nainte voroava, c[ cu me=ter=ugul acelui capichihai lua c[r\i de la solul moschicescu, ce era ]nchis ]n Edicula, =i le trimitè la Dumitra=covod[, =i Dumitra=co-vod[ le trimitè la ]mp[ratul Moscului. Deci cu acest fel¡ de credin\[ =i slujb[ au c[dzut Dumitra=covod[ ]n mare cinste =i dragoste la Petru Alexievici¡, ]mp[ratul Moscului. C[ altul nime nu cutedza a face acele slujbe, c[ era solul ]n mare paz[. Pe acee vreme muntenii nu =tiè pentru slujbele ce face Dumitra=co-vod[, nici din boierii moldoveni, =i scriè muntenii r[u de Dumitra=co-vod[ la moscali. Iar[ Moscalul, v[dz`ndu slujbele ce-i f[cè, nicicum nu-i credè. A=ijdere pre acee vreme, fiind mitropolit \[r`i, p[rintele Ghedeon =i cu Antiohie Jora hatman =i cu al\i boieri mari ]nc[ scrie de r[u pentru Dumitra=co-vod[ la moscali, s[ nu-l creadz[, c[ el este ca =i unu turcu =i \ine cu turcii. Dar ei au 10.000 de oaste gata =i zaharà, =i s[ trimi\[ ]mp[ratul 15.000 de oaste, s[ lovasc[ podul despre Dun[re, s[-l strice =i s[ bat[ tot Bugeagul. Iar ]mp[ratul, v[dzind slujbele lui Dumitra=co-vod[, nici de unele nu-i asculta. }mp[ratul Moscului, v[dz`ndu c[ t[tar`i au pr[dat ]n \[r`li lui, chiematu-=-au to\i sfetnicii lui, de au st[tut la sfat, ce vor face. Deci unii sf[tuiè s[ marg[ cu toat[ puterea la Cr`m =i s[ las[ o sam[ de oaste la Chiov de ap[rare, de-a merge cineva asupra Chiovului. Unii sf[tuiè s[ marg[ pre Nipru p[n[ la Vozia =i s[-= duc[ zahara pe apa Niprului, =i de la Vozia s[ iè Dun[rea ]n sus, la Cetatea Alb[, s[ cuprind[ Dun[rea. Unii sf[tuiè s[ marg[ pre Nistru la Tighine. Dar ]mp[ratul n-au priimit sfatul nem[rui =i au dzis c[ la Cr`m a l[sa oaste ]mpotriva Voziei, iar alt[ oaste la Tighine nu-i bine, a=è ]ndat[, s[ marg[ s[ o iè, c[ =-a-=i r[ni oastea =i apoi cu temeiul turcilor nu s-a putè bate. Ce pe Tighine a l[sa-o
197
Ion Neculce
]n urm[ =i va merge drept la pod, ]mpotriva veziriului, s[-l bat[, c[ apoi lesne va fi a lua pre urm[ Tighinea. „C[ zaharà ne va scoate Br`ncovanul-vod[, c[ a=è s[ adevere=te, =i ne-a ie=i ]nainte cu 30.000 de oaste. +i este s[ mai ias[ cu Br`ncovanul 20.000 de oaste sirbi, =i le=ii ]nc[ or s[ ne dè 30.000 oaste, =i din Moldova iar scriu boierii c[ sunt gata 10.000 de oaste“. +i are =i el ca treidz[ci, patrudz[ci de mii de oaste. „+i ne agiunge at`ta oaste“. +i a=è, cu aceste n[dejdi, =-au pornit greimea o=tii ]n gios de la R`ga. Dumitra=co-vod[, dac[ au sim\it pre Antiohi Jora hatmanul c[-l p`re=te la Moscu, l-au mazilit =i m-au pus pre mine, pe Ioan Niculce sp[tariul, hatman ]n locul lui Antiohie. Dumitra=co-vod[, chem`ndu-=i boierii, au ]ntrebat sfat, dzic`nd c[ moscalii s[ pogoar[ asupra \[r`i, ce or face, ca s[ vadz[ cine ce ar dzice. Dar el s[ le spuie adev[rul c[ este agiunsu cu moscalii, nu spunè. Deci boierii nu-l credè pe Dumitra=co-vod[, g`ndiè c[ \ine cu turcii. Deci a=è, unii dzicè s[ s[ dè ]n gios spre F[lcii, =i doamna s[ o trimi\[ pre Oituz. Al\`i dzicè s[ trimi\[ spre B`rlad, al\ii spre Foc=ani, p[n’ s[ vor bate turcii cu moscalii, =i care parte a birui cu acee s[ \ie. +i au r[mas s[ trimi\[ pe doamna cu giup`nesele la Oituz, iar boierii cu vod[ spre F[lcii. +i cum s-au tocmit acestu lucru, au =i ]nceput a-=i r[schira cas[le lor, cine cum putè, =i ales unii a s[ agiunge cu moscalii, precum s-au pomenit. Dumitra=co-vod[ au trimis-au sol la moscali pre Luca visternicul, dzic`nd c[-l trimite iscoad[, =i au scris =i la turci, f[c`ndu-le =tire. Deci Luca visternicul au g[sit pre ]mp[ratul Moscului aproape, ]n |ara Le=asc[, la Iaroslav, =i a=è au a=[dzat cu ]mp[ratul de-u f[cut leg[tura. |ara Moldovii cu Nistrul s[-i fie hotarul, =i cu Bugeacul =i cu toate cet[\ile tot a Moldovii s[ fie. Numai deodat[ prin cet[\i s[ a=edze moscalii o=teni, p[n’ s-a ]ntemeiè \ara, iar apoi s[ lipsasc[ oastea moschiceasc[. Bir s[ nu dè \ara nici un ban, pre domnu s[ nu-l mazileasc[ ]mp[ratul p[n’ la moarte, =i pre urm[ fiii lui, pre care =-or alege \ara. Neamul lui s[ nu
198
Letopise\ul |[rii Moldovei
ias[ din domnie. Numai c`nd s-ar haini sau c`nd =-ar lep[da legea, atunce acela s[ lipsasc[, =i s[ puie din fra\ii lui. Pre boieri s[ nu-i mazileasc[ domnul din boierie p[n’ la moarte, sau cu mare vin[ s[-i scoat[. Vama Ocnii =i altor t`rguri s[ fie venitul domnilor, iar alt[ dare s[ nu fie. Mazilii =i m[n[stirile s[-=i st[p`neasc[ ocinele =i vecinii s[i, s[-= iè desetin[ =i go=tin[ de oi =i de mascuri =i de stupi despre mo=iile sale. 10.000 de oaste s[ fie tot gata ]n \ar[, =i ]mp[r[\ia s[ le dè lefe din visteria ]mp[r[teasc[, din stoli\[. Din moscali s[ nu s-amestece la boieriile Moldovii, nici s[ s-]nsoare ]n \ar[, nici mo=ii s[ cumpere. Domnul pre boieri s[ nu fie volnic a-i pierde, orice gre=al[ ar face, f[r[ sfatul tuturor =i f[r[ isc[litura mitropolitului. C[tr[ aceste i-au dat =i tit¡ de domnie, s[ s[ scrie mai de cinste =i mai sus, dup[ cum s[ scriu domnii acmu, iar titul a=è-i era: „s[ninatul domn al |[r`i Moldovii samoderje\u (s`ngur st[p`nitor) =i colegat (prietin) |[r`i Moschice=ti“, iar nu rob¡ supus. Care acestu nume este pu\in oarece mai de gios dec`t al unui craiu, care s[ cheam[ l[tine=te acestu nume s[renis, iar slovene=te s[ cheam[ predsfelii=e, iar le=e=te e=niosfin\unii. A=è ca s[ s[ scrie domnii Moldovii. A=ijdere nicidecum pace cu turcul s[ nu fac[, iar de s-ar t`mpla s[ fac[ pace, s[ r[m`ie Moldova iar suptu st[p`nia turceasc[, s[ aib[ ]mp[ratul moschicesc a da lui Dumitra=co-vod[ 2 p[rechi de cur\i ]n stoli\[ =i mo=ii pentru mo=iile din Moldova =i cheltuial[ pre dzi, ]n toat[ viia\a lui, lui =i oamenilor lui s[ nu-i lipsasc[. +i de nu i-ar pl[cè acolo =i s-ar trage ]ntr-alt[ \ar[ cre=tineasc[, volnic s[ fie a merge, =i altele multe ca aceste. +i pre aceste ponturi au giurat tare ]mp[r[\ia Moscului =i au =i isc[lit mai gios =i i l-au trimis pe Luca visternicul. +i au scris lui Dumitra=covod[ s[ s[ g[tedze =i s[-i ias[ ]ntru ]ntimpinarea o=tii moschice=ti la Nistru. Iar[ de n-a ie=i la Nistru =i a a=tepta p[n[ s-a bate cu turcii =i i-a birui, atunce, ori s[ ]nchine, ori nu s[ mai ]nchine, c[ atunce mul\i domni s-or afla. C[ scrises[ Dumitra=covod[ pre Luca de-i f[cus[ =tire c[ oaste turceasc[ este mult[, 400.000, =i pu=ci 400, tot tunuri mari, =i t[t[r`me mult[, =i
199
Ion Neculce
p`ine ]n \ar[ nu-i. Nici atunce, la o vreme ca acee, nu pot oamenii s[ care de t[tar], c[-i robescu, =i oamenii fug la p[duri. +i el nu poate s[ s-]nchine a=è ]ndat[, c[-s t[tar`i aproape =i i-or robi \ara. Dar ]mp[ratul Moscului au r[spunsu Luc[i c[ cu t[tar`i s-au agiunsu, n-or robi, nici or putè, =i oaste are mult[, nu s[ miar[ de turci. +i pre zaharà de p`ne =i de vite a da bani, n-a lua ]n dar, c[ =i la Br`ncovanul-vod[ au trimis bani, =i are n[dejde c[-i va scoate zaharà de agiunsu. +i a=è, cu aceast[ tocmal[, s-au ]ntorsu Luca visternicul la Dumitra=co-vod[, aduc`nd lui vod[ de la ]mp[ratul daruri un leftu cu diamanturi, cavalerie, pecete ]mp[r[teasc[ =i c`\iva soboli. Dumitra=co-vod[ sta atunce ]n cump[n[, cum ar nemeri s[ hie mai bine. C[ s[ s[ de ]n gios, s[ temè ]n gios s[ nu-l p`rasc[ cineva, s[-l apuce turcii s[-l mazileasc[. S[ s[ duc[ ]naintea moscalilor la Nistru, c[ acmu sosis[ +eremet la Nistru, iar s[ temè, c[ sau a putè s[ scape p[n’ la Nistru de \ar[, sau ba. A=ijdere =i pentru \ar[ s[ temè s[ nu o prade t[tar`i. Ce sta =i s[ mira cum va face. Ce au socotit =i au scos tuiurile =i corturile afar[ din Ia=i spre Balica, ca s[ mai chivernisasc[ lucrul ceva ]nainte, s[ vad[ oamenii c[ purcede ]n gios, la oaste, ]naintea veziriului. C[ci +eremet fertu-mar=al`c agiunsese cu o sam[ de oaste moschiceasc[ la Nistru, =i socotiè Dumitra=co-vod[ c[ va merge +eremet degrab[ ]n gios, de va agiunge ]n Bugeac, =i va ]ncepe a s[ lovi cu t[tar`i, =i el s[ va mai z[bovi a s[ g[ti la Ie=i, s[ r[m`ie ]n urm[, ca s[ vad[ cum a merge tab[ra lui +eremet. Avè grij[ =i de turcii balgii ce era ]n Ia=i tr[itori, v[dz`nd c[ moscalii au intrat ]n \ar[ =i Dumitra=co-vod[ nu mai purcede ]n gios, s[ nu priceap[ c[-i hain. +i au socotit Dumitra=covod[ =i au scris o carte la pa=a de Tighine, precum moscalii au trecut Nistrul ]n \ar[ pre la Soroca, =i turcii balgii tot =ed ]n Ia=i, =i le spune s[ s[ r[dice din Ia=i, s[ s[ duc[ ]n gios, =i ei nu vor s[ s[ duc[. +i poate pentru d`n=`i, ]n\eleg`nd moscalii c[ sunt ]n Ia=i, s[ nu sloboadz[ podghiaz, s[-i str`ce =i pe d`n=ii =i t`rgul. Ce s[ trimi\[ m[ria sa pa=a un ag[ a lui s[-i r[dice din Ia=i, ca s[ nu fac[ vro belè \[r`i =i t`rgului.
200
Letopise\ul |[rii Moldovei
Deci pa=a au f[cut r[spunsu lui Dumitra=co-vod[ c[ ]nc[ tot nu este vreme s[ trimi\[ s[-i r[dice, iar c`nd a =ti el vremea acee, a trimite de i-a r[dica. +i lui ]nc[-i va scrie atunce, de a veni cu oastea lui la Tighine. Acestu r[spunsu au venit lui Dumitra=co-vod[ de la pa=e pre amiiadz[dzi, iar dup[ aceea, dac-au trecut vro trei, patru ceasuri, ]ntr-acè dzi au sosit o carte de la Mog`lde sardariul, precum au v[dzut un turcu mare cu vro 30 oameni viind de olac la Ia=i, =i pe al\i turci purcedz`nd iar cu vro 300 de oameni, =i au purcesu din Tighine ]n sus: „Nu =tiu, la Ie=i m[rgu, au aiure“. +i cetind cartea de la sardariul, n-au trecut un ceas, au =i nemerit un slujitoriu de la capitanul ce era pus de straj[ la Prut, d`nd veste lui Dumitra=co-vod[, precum un turcu cu vo 30 de oameni vine de la Tighine de olac, =i l-au l[sat trec`nd Prutul¡. Iar pe urm[ au sos`t =i ]nsu=i capitanul Timoftei, ce era de straj[, dzic`nd c[ au venit cu acel depreun[ p[n’ la Aaron-vod[, =i acolo ]n c`mpu au desc[lecat s[ m`ie. +i i-au audzit acel capitan vorovind ei ]nde ei, dzic`nd: „S[ ne m`nec[m diminea\[ s[-i prindem pe to\i“. +i n-au ]n\eles bine pre cine s[ prind[, =i viind ]nainte au spus lui Dumitra=co-vod[, =i audzind vod[, au dzis c[ vine cu mazilia. Atunce Dumitra=co-vod[, audzind =i v[dzind acele =i v[dz`nd c[-l chiiam[ pa=a la Tighine, s-au temut c[-i vine mazilia, prepuind c[ l-ar fi p`r`t Iordachi Ruset vornicul la pa=a Tighinei c[ este hain. Pentru c[ Iordache ]l =tiè pe vod[ c[ s-au agiuns cu moscalii, =i dzicè vod[: „Nu este altu lucru, f[r’ dec`t numai Iordache m-au p`r`t la pa=a de Tighine“. +i ]ndat[ au =i trimis de au f[cut spaim[ ]n t`rgu, s[ s[ p[zasc[ cum c[ vine un podghiaz moschicesc s[ lovasc[ t`rgul. Deci s-au f[cut mare spaim[ noaptea ]n balgii =i ]n tot t`rgul, =i fugiè care cum putè, de s-au umplut toat[ \ara de spaim[. +i =-au pornit =i doamna-= la Cet[\uie, iar vod[ au ]nc[lecat de au purces ]naintea acelui ag[ cu 30 de turci: de a vedè c[ or s[-l mazileasc[, s[-i taie pre to\i. Deci m[rg`ndu =i afl`ndu-i dormind pre c`mpu dencolo de Aron-vod[, au n[v[lit de i-au
201
Ion Neculce
prinsu pre to\i =i au ]nceput a-i lega. Atunce au g[sit la aga =i c[r\ile pa=ii ce scriè s[ r[dice pe balgii s[-i duc[ la Tighine, iar nu de mazilie. Deci cetind Dumitra=co-vod[ c[r\ile, fiind lun[, s-au c[it ce-au f[cut =i, poroncind s[-i sloboadz[ =i s[ li dè ]napoi ce le-ar fi luat, au =i ]nceput a-i mustra, cu ce treab[ m`n ei pre c`mpu noaptea, la o vreme ca aceasta, fiind lucru de nepace, =i nu i-au f[cut lui =tire. +i el s-au g`ndit c[ este podghiaz moschicescu. +i i-au trimis la Ie=i cu un om a lui, de le-au dat gazd[. Iar Dumitra=co-vod[ s-au z[bovit toat[ noaptea, f[c`ndu-s-a cerca podghiaz, =i a doa dzi iar au venit la Ie=i. Deci atunce, la prinsoarea acelor turci, s-au t`mplat de-au pierit un¡ turcu de moldoveni. Deci vod[ au st[tut cu acel ag[ de au ]mp[cat lucrul pentru acel turcu =i pentru acele ce dzicè turcii c[ le mai lips[scu, atunce noaptea, c`nd i-au prinsu. +i i-au dat acelui ag[ Dumitra=co-vod[ o mie de lei, dzic`nd =i turcul aga c[ a lui vin[ este, c[ci au mas pre c`mpu. +i f[c`ndu-i vod[ r[spunsu la pa=e, s-au dus la Tighine. Scris-au Dumitra=covod[ =i la Poart[ pentru aceasta, cum s-au t`mplat primejdia de au pierit un turcu, m`indu la c`mpu, =i el s-au g`ndit c[ doar[ este podghiaz moschicescu. +i i-au vinit r[spunsu de la Poart[ s[ fie f[r[ de grije, c[ n-are nici o vin[, m[car =i pre to\i de i-ar fi t[iat, c[ au fost vina lor, pentru ce au vrut s[ m`ie noaptea pre c`mpu la vreme de nepace. Iar[ dupre acee Dumitra=co-vod[ s-au mutat ]n Cet[\uie de =idè. Iar slujitorii ce avè =idè la corturi, unde sunt acum cur\ile domne=ti la Frumoasa. |ara s[ bejenis[ dintr-acè spaim[ ce s[ f[cus[. Boierimea mai to\i fugis[ de pre l`ng[ d`nsul, de-l l[sas[ s`ngur, socotind unii c[ s[ va mazili din pricina turcilor. Al\ii socotiè c[ or vini moscalii =i or luoa \ara, =i n-a mai fi Dumitra=covod[ domnu st[p`n. Bucatele s[ scumpis[ ]n Ia=i, c[ nu aducè nime nici de o parte, fiind bejenii. Zlota=ii fugiè cu banii =i la vistierie nu aducè, ]n nedejdea moscalilor. Slujitorii numai ce r[m[sese vro cinci, =ese steaguri de lefecii =i siimenii din curte. Iar[ al\i slujitori de \ar[, cine cum putus[, s[ dusese =i nu mai viniè nice la o slujb[. +i feliuri de feliuri de spaime umbla.
202
Letopise\ul |[rii Moldovei
Socotit-au atunce Dumitra=co-vod[ s[-= porneasc[ doamna de la Cet[\uie pre Oituz cu Iordachi Rus[t vornicul, ]mpreun[ cu giup`nesili, iar vod[ cu boierii =i cu acei pu\ini slujitori s[ purcead[ ]n gios spre Hu=i, s[ z[b[vasc[ acolo, p[n[ or agiunge moscalii la Bugeac de s-or bate cu turcii, s[ vadz[ cum s[ va alege. +i au ales o sut[ de siimeni cu doi bulucba=i mai de credin\[, de i-au giurat =i le-au dat lefe =i i-au suit ]n Cet[\uie s[ purcead[ cu doamna, s[ fie de paza ei. Iar celoralal\i siimeni ce r[m[sese la corturi nu le-au dat lefe bani gata, neav`nd de unde, ce i-au or`nduit la zlota=i, la \ar[, s[ marg[ s[-= str`ng[ lefele, =i de la corturi s[ marg[ la curtea domneasc[, s[ fie de treaba cur\ii. +i a doa dzi vrè s[-= porneasc[ doamna, =i apoi s[ purceadz[ =i el ]n gios spre Hu=i. Iar siimenii acei de la corturi, v[dzind c[ nu le-au dat =i lor lefe bani gata, n-au vrut s[ marg[ ]n curte, ce au luat steagurile =i au purces din =es la Cet[\uie cu zorbà, ca s[-= cear[ lefele. Iar Dumitra=co-vod[, v[dzindu-i c[ vin, au pus de-au ]nchis por\ile Cet[\uii =i au vrut s[ le stè ]mpotriv[ cu siimenii cei ce-i giuras[. +i mai avè =i vro 60 oameni adu=i cu d`nsul din |arigrad, =i au r[pedzit =i la lefecii s[ ]ncalece. Atunce seimenii cei cu zorbà, au venit p[n’ la poarta Cet[\uii =i, v[dz`nd c-au ]nchis por\ile =i nu-i las[ s[ ]ntre ]n m[n[stire =i le stau cei dinlontru ]mpotriv[ =i lefeciii ]ncalec[, n-au vrut s[ s-apuce de g`lceav[ =i au ]nceput a gr[i cu bini=or =i a s[ ruga s[ le dè =i lor lefe. Atunce Dumitra=covod[ s[ sp[ries[ =i au prinsu pre bulucba=ii lor ]nlontru =i i-au ucis cu buzduganul, =i ]nc[ pre unul l-au lovit cu sabia, dar n-au murit. +i a=è s-au potolit acea g`lceav[, =i s-au dus la straj[, ]n curte, unde era or`ndui\i. +eremet, din Soroca de la Nistru, nu s[ mai pogor`è ]n gios, s[ marg[ la pod la Dun[re, unde-l or`nduis[, c[ s[ temè, c[ avè oaste pu\in[, ce prè c[tinel s[ tr[ge pre Nistru ]n gios. Dumitra=co-vod[, v[dz`nd aceste lucruri, c[ au r[mas mai s`ngur =i-= caut[ cine= chivernisala lui, =i bani de cheltuial[ n-avè mai mult de 10 pungi, de to\i banii lui, c[ nu avusese vreme s[ str`ng[, nici era lacom precum mai sus s-au scris, schimbat-au
203
Ion Neculce
socoteala ]ntr-alt chip¡. S[ nu mai marg[ ]n gios la turci, tem`ndu-s[ s[ nu-l mazileasc[, =i a fi greu de d`nsul, dzic`nd c[ to\i fug =i-= caut[ chivernisala sa =i a caselor sale. Ce el ]nc[-= va c[uta chivernisala lui, =i v[dz`nd =i pre seimeni cum s-au burzuluit, nu s-au mai ]ncredzut s[ s[ despart[ de doamn[= =i s[ o dè ]n laturi, ce pre tain[ au trimis pre Pricopii capitanul =i pre Dimitrie aga, slugile lui credzute, la +eremet, la Movil[u, scriind ca s[-i trimi\[ ]n grab[ vro 4 000 de moscali aice ]n Ia=i, s[-i fie aret, s[ nu-l apuce turcii s[-l mazileasc[. Dac[ au sim\it +eremet, tare s-au bucurat =i-ndat-au ales pre Croput bragadiriul, cu 3 000 de moscali, =i pre Chighieciu, cu un polc de moldoveni, ca vro 500 de moldoveni, ce slujiè la moscali, =i i-au pornit ]nainte la Ie=i. Deci agiung`ndu Cropot bragadiriul la Prut, au r[pedzit ]nainte, d`nd =tire lui Dumitra=covod[ ca s[ trimi\[ s[ grijasc[ poduri la Zagarance, s[ treac[. Atunce au sosit ferman de la veziriul la Dumitra=co-vod[, s[ ]ncalece s[ marg[ s[ prindz[ pre Br`ncovanul-vod[. +i au scris c[r\i =i la soltanul de Bugeag, s[ dè lui Dumitra=co-vod[ oric`\i t[tar] i-ar trebui. Atunce am =tiut¡ =i eu c-au fostu scris s[ vie moscalii, c[ eu tot g`ndièm¡ c[ om purcede ]n gios spre Hu=i, precum sf[tuisem. Iar dac-am ]n\[les c-au sosit moscalii, mult m-am mirat =i am dzis lui vod[ s[ scrie, s[ s[ ]ntoarc[ moscalii ]napoi, =i s[ mergem, precum scrie veziriul, s[ prindem pre Br`ncovanul, =i s[ s[ las[ de moscali, c[ poate s[-i bat[ turcii, =i t[tar`i or robi \ara. Puiu pre Dumnedzeu martur c[ a=è i-am dzis, =i tare am st[tut, c[ doar l-oi ]ntoarce, =i n-am putut. +i ]nc[ cu m`nie mi-au r[spunsu dzic`nd c[ „voi to\i v[ chivernisi\i, c[ s[ r[m`ne\i la cre=tini, =i numai eu s`ngur pentru voi s[ r[m`iu la p[g`ni; c[ v-am v[dzut eu credin\a, c[ a\i fugit to\i, =i eu am r[mas s`ngur; pentru \ar[, n-or pr[da-o t[tar`i, c[ moscalii acmu sosescu, =i eu =tiu prè bine c[ n-or bate turcii pre moscali“. Deci v[dz`nd =i eu c[ mi-au r[spunsu a=è cu sc`rb[, m-am temut a mai r`spunde, s[ nu cumva cad ]n vro primejdie a vie\ii. M[car c[ mul\i dzic c[ eu l-am ]ndemnat s[ s[ ]nchine la moscali, dar gr[iescu cu n[paste =i ca ni=te oameni
204
Letopise\ul |[rii Moldovei
ce nu pricep =i nu =tiu. C[ atunce era to\i cre=tinii bucuro=i moscalilor, nu numai eu, c[ scriè al\ii mai nainte de chiema pre moscali, mai nainte de Dumitra=co-vod[: muntenii, s`rbii, moldovenii, cu c`\i ani mai nainte! Numai pizma=ii zavistnici scorniè asupra mè ocar[, =i oamenii cei pro=ti =i neprieteni =i cei nepricepu\i credè a=a. Dar eu taina st[p`nului, c[ruia i-am¡ m`ncat pita, n-am putut-o descoperi, uit`ndu-m[ la Sf`nta Scriptur[, ce au dzis ]ngerul c[tr[ Tovie dzic`nd: „Taina ]mp[ratului s[ acoperi, iar faptele lui Dumnedzeu la ar[tare s[ le m[rturise=ti“. Ce =i eu n-am vrut s[ m[ facu al doile Iud[ sau s[-l viclenescu, s[ fug¡ de la d`nsul. C[ de-a= fi f[cut a=è, ce laud-a= fi dob`ndit? Ce numai os`nd[ de la Dumnedzeu =i ocar[ de la oameni. Iar eu aceste r[bd`ndu-le cu dreptate, din toate nevoile am sc[pat, care le-am tras pre str`mb[tate ]n 9 ani. Ce ]ntru aceste ce mi s-au ]nt`mplat m-am l[sat tot ]n n[dejdea lui Dumnedzeu, p[n’ m-au scos, precum m[rturise=te David prorocul, psalom 39: „R[bd`ndu am a=teptat pre Domnul, =i mi-au luat aminte, =i au ascultat ruga mè, =i m-au scos din groapa patimilor =i din tina cea ad`nc[, =i au pus pre piatr[ picioarele mele“, i proci. Chiematu-=-au atunce Dumitra=co-vod[ boierii s[i, c`\i mai r[m[sese l`ng[ d`nsul, numai a=è, sprinteni, anume pre Nicolai Cost`n vel-logof[t, pe Ioan Sturdze vornicul =i pre Iordachi Rus[t vornicul =i pe Ilie Catargiul vel-visternic, =i le-u spus precum au chiemat pre moscali, =i au venit de trec Prutul la Zagarance. Atunce to\i boierii audzind, s-au bucurat =i au r[spunsu cu bucurie c[tr[ vod[ =i au dzis: „Bine ai f[cut, m[ria ta, c[ noi ne temèm c[ te-i duce la turci, =i a=è avèm g`nd c[, de te-om vedè c[ mergi la turci, te-om p[r[si =i ne-om duce de ne-om ]nchina la moscali“. +i le p[rè bine. Numai Iordachi Ruset vornicul au dzis atunce: „Te-i can gr[bit, m[ria ta, cu chiematul moscalilor. S[ fii mai ]ng[duit, m[ria ta, p[n’ li s-ar fi v[dzut puterea, cum l-è merge“. R[spuns-au Dumitra=co-vod[, dzic`nd: „Nu mai era vreme a m[ mai chivernisi, tem`ndu-m[ ca s[ nu m[ apuce turcii. C[ iat[ =i
205
Ion Neculce
din dumneavoastr[ m-a\i p[r[sit o sam[ =i nu sunte\i ]ntr-un cuv`nt =i ]ntr-o credin\[ cu mine“. Atunce au =i ]nc[lecat Dumitra=co-vod[ =i au purcesu ]naintea moscalilor, la Prut. +i s-au ]mpreunat cu Cropot bragadir =i au venit cu d`nsul ]n gios, pre Jijie, p[n’ l-au trecut Jijia =i Bahluiul. +i l-au l[sat pre Bahluiu, din gios de Ia=i, la Podul lui B`tc[, =i acolo =-au pus obuzul, d`ndu-i conac de toate ce i-au trebuit lui =i o=tii. +i lu`ndu-=i Dumitra=co-vod[ 2 capitani, cu 2 steaguri de draguni, s-au ]ntorsu desar[ la Cet[\uie, unde-i era doamna. Iar pre mine, Ioan Niculce hatmanul, p[n-au umblat vod[ la Prut, m-au l[sat de paza doamnei la Cet[\uie, ca s[ nu lovasc[ niscaiva turci pre doamna ]n urma lui. Iar a doa dzi venit-au =i Cropot bragadiriu numai cu un steag¡ de draguni la Ie=i. +i l-au cinstit Dumitra=co-vod[ =i l-au d[ruit, =i au umblat prin cur\ile domne=ti =i prin toate m[n[stirile de le-au v[dzut, =i desar[ iar s-au ]ntorsu la obuzul s[u, la Podul lui B`tc[. Atunce moldovenii, cum au v[dzut moscalii, precum sunt ]nv[\a\i la jacuri, c`nd v[d c`te un lucru burzuluit, au =i purces¡, unii cu poronc[, al\ii =i f[r[ poronc[, a t[iè pre turci =i a-i robi, unii ]n Ia=i, al\ii printr-alte t`rguri, unde =i-i afla, prin toat[ \ara. +i-i j[cuiè de bani, de odoar[, de cai, de boarfe, de boi, de oi, de miere, de cear[ =i de toate ce g[siè. Iar b[c[liile sta v[rsate pre uli\[, de era s[tui =i copiii. Strafide, smochine, alune era destule pre la toate babele. Iar pre care turci nu-i t[iè, ]i ducè, cu pieile, de-i da robi domniei. Iar pre unii s[ t`mpla de-i ascundè prietenii, care sc[pa p[n’ la prieteni. Carei mai pre urm[ de mare folos au fost turcii acelor prieteni ce-i ascunsese. Nez[bovind vreme, au =i venit +eremet la |o\ora cu obuzul lui, ca vro 15.000 oaste. C[ n-au cutedzat s[ marg[ drept la pod la Dun[re, cum ]l ]nv[\as-]mp[ratul, c[ci c[ avè oaste pu\in[. Veziriul turcescu ]nc[ sosis[ la Dun[re =i s[ temè a trece ]n ceasta parte, audzind c[ vin mul\ime de moscali. Ce sta =i el de cee parte. Iar[ dup[ ce au ]n\eles veziriul c[ s-au hainit Dumitra=covod[, ]ndat[ au prinsu pe capichihaia lui Dumitra=co-vod[,
206
Letopise\ul |[rii Moldovei
pe Iano, =i i-au t[iet capul. A=ijdere =i ]mp[ratul turcescu, ]n\eleg`nd la |arigrad, au =i prinsu pre Antiohie-vod[ =i l-au ]nchis. +i era s[-l taie. Numai norocirea lui au fost c-au m[rturisit caimacamul c[tr[ ]mp[ratul cum Antiohie-vod[ cu o lun[ mai nainte i-au spus lui c[ frate-s[u este hain, nu umbl[ bine, =i el n-au credzut, g`ndind c[-l p`re=te pre pizm[. +i a=è spuind ]mp[ratului caimacamul, l-au iertat =i l-au slobodzit din Edicula. Iar[ +eremet, c`nd au fostu venit de la Nistru la |o\ora, au fost venit pre la Orheiu. +i s-au r[dicat to\i orheienii, sorocenii =i l[pu=nenii, de-au venit cu d`nsul p[n-au trecut Prutul. +i \[r[nimea cu bejeniile s-au dus toat[ ]n C`rlig[tur[1, iar[ slujitorimea au r[mas toat[ la Dumitra=co-vod[, ]n oaste. Apoi Dumitra=co-vod[ =-a mutat doamna ]n cur\i la Ie=i =i i-au l[sat un polcu de moscali de paz[ ei. Iar el, cu slujitorii c`\i avè la |o\ora, s-au dus =i =-au a=[dzat oastea lui dincoace de Prut =i cu moscalii lui Cropot bragadir. +i s-au sculat cu boierii lui, care s-au dzis mai sus, =i au trecut Prutul la |o\ora, de s-au ]mpreunat cu +eremet, unde era obuzul lui. +i i-au f[cut +eremet cinste mare lui Dumitra=co-vod[ =i boierilor s[i. +i au d[ruit Dumitra=co-vod[ lui +eremet un cal foarte frumos, a=ijdere =i +eremet lui Dumitra=co-vod[ au d[ruit 2 p[rechi de soboli =i boierilor c`te o bucat[ de ladan de cele bune, c`te de doao haine. Dumitra=co-vod[ au sf[tuit cu +eremet s[ scrie o carte ]n limb[ turceasc[ la sultanul, ca s[ s[ ]nchine =i el, cu tot Bugeacul, c[, ne]nchin`ndu-s[, pe urm[ n-a fi bine de d`n=ii. +i au pus +eremet un copil a lui ce =tiè scrii bine turce=te, iar Dumitra=co-vod[ au dzis c[ n-a putè copilul scriè cu d[sc[lie, fiind t`n[r. }ns[ au dzis s[ scrie ]nt[i pre o \idul[ de h`rtie mic[ vro doao r`nduri, s[ vadz[ cum scrie. Iar acel copil, fiind telpiz bun, au scris pre o \idul[ a=è, c[ „nu este mai mare bl[st[mat ]n lume dec`t omul cela ce are o f[r`m[ de p`ine ]n 1 Fost jude\, a c[rui ]ntindere coincide cu a actualelor raioane H`rl[u, T`rgul Frumos =i Pa=cani. +i o plas[ din fostul jude\ Ia=i a purtat, p`n[ nu demult, acest nume.
207
Ion Neculce
m`n[ =i o leap[d[ pe acee =i cearc[ s[ afle alta mai mare“. +i au dat la Dumitra=co-vod[. Iar Dumitra=co-vod[ cetind, au dzis copilului: „Hai ghidi cahpol!“ +i n-au mai spus lui +eremet ce-au scris copilul, fiindu-i ru=ine, numai ce-au dzis c-a putè scrie. +i l-au pus de-u scris cartea =i au triimis-o la soltanul, iar soltanul n-au dat nici un r[spunsu pre acea carte. +i s-au ]ntorsu Dumitra=co-vod[ la conacul lui preste Prut. Venis[ cu +eremet depreun[ =i un menistru a ]mp[ratului, anume Simion Savva Rogojinschii, negu\itor de feliul lui, de la Rogojia, despre partea turceasc[. +i c[dzus[ boieriu mare, de cinste =i de sfat, la ]mp[r[\ia Moscului, c[ =tiè multe limbi. +i-i dedes[ ]mp[r[\ia mul\i bani, s[-i fie de purtat grij[ la cheltuiala o=tii. Atunce au dat el lui Dumitra=co-vod[ 100 pungi, bani, s[ fac[ oaste de moldoveni, p[n’ la 10.000, sau =i mai bine. +i de i-or mai trebui, s[-i mai dè bani. +i s[ dè de tot polcovnicul c`te 100 ruble, de rocmistru c`te 30 =i de chihai, =e de stegariu c`te 10, =i de tot tovar[=ul, de unul, c`te 5 ruble. +i ace=ti bani s[ le fie dint[iu de cheltuial[, iar apoi, dac[ s-or a=[dza, s[ le dè lefe. +i i-au mai dat vro 30 pungi bani s[ trimi\[ ]n \ar[, s[ cumpere vite c`te 4 lei vita, s[ le fie de treaba o=tii. A=ijdere i-au mai dat =i c`teva c[r\i ]mp[r[te=ti, scris[ la toat[ boierimea =i slujitorimea, to\i s[ ]ncalece, s[ vie la oaste cu plat[, iar care n-a veni va r[m`ne podan =i lipsit din mo=iile sale. |[ranii s[ aib[ a aduce bucate, f[r[ fric[, s[ le dè bani. Deci Dumitra=co-vod[ ]ndat-au r[pedzit la \ar[, f[c`ndu-le =tire tuturor. Deci boierii mazili au =i ]nceput a veni de prin bejenii la oaste. Foarte prè pu\ini n-au venit. +i au trimis, cu c[r\ile, =i bani la cine au socotit, s[ cumpere vite. A=ijdere =i slujitorii, dac-au audzit, au =i ]nceput a vini to\i de toate p[r\ile =i a s[ scrie la steaguri. +i audzind de leaf[, nu numai slujitorii s[ scriè, ce =i ciobotarii, croitorii, bl[narii, c`r=marii. Slugile boiere=ti l[sa pre boierii s[i =i alerga de s[ scrie la steaguri. Oaste de str`nsur[, din t`rgu, mai mul\i f[r[ arme dec`t cu arme. S[ f[cus[ p[n’ la 17 polcovnici =i 170 rocmistri cu steaguri ]n cincispredzece dzile. Numai steagurile
208
Letopise\ul |[rii Moldovei
]nc[ tot nu apucas-a s[ plini bine, c`te 100 oameni la steag, neav`nd c`ndu s[ plineasc[. Atunce +eremet z[bovind la |o\ora, a=tept`nd ]mp[r[\ia s[ vie cu toat[ greimea, lovit-au t[tar`i ]n vro doao, trei r`nduri straja lui +eremet, f[r[ veste, de o strica =i apuca c`te o herghelie, doao de a o=tii moschice=ti =i s[ da iar ]napoi. S[ can h[r[\iè c`te pu\in[ cu oastea moschiceasc[ cea sprintin[, iar cu temeiul nu vrè s[ s[ bat[. Peste Prut, de ceasta parte, nu cutedza s[ treac[ la moldoveni, c[ s[ f[cus[ veste c[ sunt moldoveni 30.000. +i =tiind pre moldoveni c[ sunt sprinteni la r[zboiu, nu cutedza s[ le fac[ vrun vicle=ug. Nici ]n \ar[ pe de alt[ parte nu vrè s[ intre, ce numai pre de cee parte, c`t putè, z[h[iè pre moscali. Atunce era un boieriu, anume Lupul Costache, fiiu lui Gavrili\[, =i era dator lui Dumitra=co-vod[ den go=tin[ cu 3.000 de galbeni. +i-i mai dedese =i 800 de galbeni s[ cumpere p`ine de la B`rlad, c[ s[ s[ afle la vreme de trebuin\[, ori la care parte i-ar trebui. Iar el, audzind de Dumitra=co-vod[ c[ s-au ]nchinat la moscali, au str`nsu c`teva rude a lui =i =-au f[cut tab[r[ la m[n[stire la Bursuci =i s-au ]nchis cu c`teva gloate acolo. +i la Dumitra=co-vod[ nu mergè, nici bani sau p`ine nu trimitè. +i scriè c[r\i la +eremet de-= f[cè obraz, adic[ ve=ti de la turci, =i pe Dumitra=co-vod[, ]n loc de laud[, ]l clevetiè c[tr[ +eremet. La turci scriè cu altu obraz, c[ sunt moscali pu\ini =i-i o oaste fl[m`nd[. Ce s[ treac[ veziriul Dun[rea f[r[ grij[, c[-i va bate pre moscali. Iar +eremet =i cu Dumitra=co-vod[, audzind de acele spurcate fapte a Lupului, c[ scrie la turci =i face piedec[ =i altor pementeni s[ nu vie la moscali, au trimis pre un polcovnic, anume Chigheciu, cu vro 300 de moldoveni =i un c[pitan cu vro 200 de draguni s[-l prindz[, s[-l aduc[ la d`n=ii. Iar el v[dz`ndu-i, s-au f[cut bolnav, =i el =i giup`neasa lui, =i au ]nceput a-i cinsti =i a-i d[rui pre acei trimi=i. +i s-au rugat =i au trimis ni=te fra\i ai lui mai mici =i pre un ficior a lui de trup¡, dzic`nd c[, de-i va mai trece, a ie=i ]naintea o=tii la
209
Ion Neculce
F[lcii, cu oastea ce-a putè str`nge =i cu zaharà. +i a=è credz`ndu-l, l-au l[sat =i, lu`nd pre fra\i =i pe ficiorul lui, i-au dus la +eremet. Care l[sare a Lupului de mare stric[ciune au fost moscalilor, c[ el tare au ]ndemnat pre turci s[ treac[ Dun[rea, c[ s[ temè veziriul s[ treac[. Pentru care slujb[ de grab[ au luat plat[ de acel veziriu, precum ]nainte s[ va scrie. C[ cine face, faci-i-s[. }mp[ratul Moscului atunce s[ z[bovis[ la Iaroslav, la o nunt[ le=asc[, =i poftind =i d`nd bani le=ilor, ca s[-i dè 30.000 de oaste agiutor. +i i-au adeverit le=ii c[ i-or da =i au dzis s[ purceadz[ ]nainte, cu oastea lui, c[ ai lor or purcede dreptu pre Prut =i i-or agiunge. +i au g[tit le=ii oaste =i au pornit-o p[n’ la marginea lor, la Snetin. +i de la Snetin n-au vrut s[ mai treac[ ]n cesta hotar ]ncoace. +i acolo au st[tut, a=tept`nd vreme p[n’ s-or bate moscalii cu turcii, =i de-or birui moscalii, s[ s[ pogoare =i ei ]n gios. +i l[sas[ ]mp[ratul =i pe Dolhoruchi, cel mai mare frate, cu 12.000 de moscali, s[ vie cu le=ii, precum i s[ f[g[duis[. +i pre adeverin\a lor au purces¡ ]mp[ratul ]n gios, pre Nistru, p[n[ la Soroca. +-au agiunsu temeiul o=tii sale, pedestrimea, adus[ tocma de la R`ga degrab[, ostenit[ =i fl[m`nd[. +i au trecut Nistrul pre la Soroca =i au l[sat acolo o sam[ ce era bolnavi =i le=ina\i, iar cu cei ce era mai tare au vinit dreptu preste c`mpu la Prut, la Zagarance. Iar[ de acolo s-au pornit ]n gios pre Prut¡, spre oastea lui +eremet, =i de acolo au trecut¡ Prutul =i au venit¡ marele Petru, ]mp[rat al Moscului, dreptu ]n t`rgul Ia=ului, ]mpreun[ cu ]mp[r[teasa lui, ]n cur\ile domne=ti. Iar[ caimacamii, ]mpreun[ cu al\i boieri =i or[=eni b[tr`ni mai de cinste =i mitropolitul cu tot clirosul, i-au ie=it cu to\ii ]nainte, afar[ din Ia=i, =i frumos t`mpin`ndu-i, l-au priimit cu toat[ inima. +i i s-au ]nchinat ca unui ]mp[rat cre=tin, d`nd laud[ lui Dumnedzeu, ca doar ]i va cerceta cu mila sa =i-i va scoate de suptu giugul robiei turcilor. }mp[ratul moschicescu mai avè un obuz mare de oaste, str`ns[ la Azac, ca s[ marg[ s[ bat[ Cr`mul. +i era la acel obuz 20.000 de calm`=i =i 20.000 de don\i =i 15.000 c[zaci din
210
Letopise\ul |[rii Moldovei
olatul Harcovului =i 5.000 c[zaci ce le dzic ei\i, ce tr[iesc preste Don, =i 20.000 de moscali, care s[ fac¡ preste tot 80.000. +i le era cap pre aceast[ [oaste]1 Apracsin cneajul, gubernatul de Azac. +i au venit atunce carte la ]mp[ratul de la Apracsin, precum au lovit pe t[t[r`mea ce-i dzic cubani, carei tr[iescu preste Don, =i au robit 10.000 copii, ca de 12 ani =i mai gios, iar pre al\ii, ce era mai mare sau mai mici, i-au pus tot suptu sabie. +i acmu este gata s[ purceadz[ s[ intre ]n Cr`m. Ce ]mp[ratul i-au f[cut r[spunsu lui Apracsin ]napoi, s[ nu s[ gr[basc[ a intra ]n Cr`m, p[n’ s-a bate ]nt[i el cu veziriul, =i apoi ]i va face =tire s[ intre ]n Cr`m. Mai avè ]mp[ratul =i altu obuz, str`nsu la Ceahrin, din gios de Chiov, de iasta parte pre Nipru, 15.000 de moscali =i 30.000 de c[zaci, carei s[ \in de h[tm[nia c[z[ceasc[. +i era cap acelui obuz Dumitru Galenici, cneajul =i gubernatul de Chiov, =i cu Scoropa\schii, hatman c[z[cescu. +i era or`ndui\i s[ iè pre Nipru ]n gios, s[ lovasc[ Vozia. Iar c`nd au sosit ]mp[ratul la Soroca, au scris lui Dumitru Galenici s[ r[pad[ 4000 saci de p`ine cu c[ru\[ din Chiov, s[ dè o=tii cei bolnave de la Soroca, =i s[ r[pad[ o sam[ de c[ru\[ =i aice ]n Ia=i, dup[ d`nsul, ]n\eleg`nd c[ nu-i p`ine ]n Moldova. Deci trimi\`nd Galenici c`teva tabere de c[ru\[ cu p`ine dup[ ]mp[ratul, o sam[ de c[ru\[ s-au poprit la Soroca, iar o sam[ au venit la Ie= mai t`rdziu, iar pre o tab[r[ de c[ru\e au lovit-o t[tar`i la B[l\ile C[inariului =i i-au f[cut mici f[r`me, de n-au sc[pat un om¡. Mai avut-au ]mp[ratul =i altu obuz de oaste, l[sat ]n sus, despre partea hrani\ii =vedze=ti. +i era cu d`nsul cneajul Alexandru Daniilovici Menjic fercu-mar=al`c =i cu Bon ghenarariul, cu 18.000 de c[l[rime aleas[ =i 20.000 de pedestrime =i c`teva mii de sasi de a lui Avgust, craiul le=escu, de sta acolo ]mpotriva =fedzilor, fiind r[ma=i ]n \ara lor de la craiul, osebi de alt[ oaste ce mai avè pre Mare Balticum, de umbla cu galioane, b[t`ndu-s[ cu =fedzii. 1
Ad[ugat de mine.
211
Ion Neculce
Aceast[ oaste ce scrie mai sus au avut-o moscalii, =i f[r[ socoteal[ au ]mp[r\it-o =i au r[=chirat-o ]ntr-at`te p[r\i. }n n[dejdea voroavelor streini, a muntenilor, a le=ilor, a s`rbilor, a moldovenilor, au venit ]mp[ratul f[r[ oaste, negrijit, s[ s[ bat[ cu veziriul =i cu poiedea o=tii turce=ti =i t[t[re=ti, ]ntr-un mijloc de c`mpu pustiiu. +i a=è, ]n n[dejdea streinilor, era s[-= piiardz[ moscalii ]mp[r[\ia cre=tineasc[. C[ ]mp[ratul aice mai mult de 30.000 oaste moscali, cu a lui +eremet cu tot, nu avè. +i mai era =i vro 8.000 c[zaci, polcul lui Medhoro\schii polcovnicul. C[ numai pre acesta l-au luat cu sine, iar pre aceilal\i polcovnici nu i-au credzut =i i-au l[sat pre Nipru, la Ceahrin, cu hatmanul lor. +i era =i 1.000 de don\i =i vro 6.000 de moldoveni, cu cei ce slujiè mai nainte la moscali. De toat[ oastea ca 50.000. +i avè =i 52 pu=ci. +i c`t =i era oaste, mai mult era bolnav[, fl[m`nd[ =i obosit[. Iar turcii era cu veziriul 400.000, f[r[ poiedia t[tar`lor, =i ave 400 de pu=ci. Oaste grijit[ =i hr[nit[ bine, fiind ]n \ara lor. Atunce +eremet =i cu Dumitra=co-vod[, din Brani=te, de la |o\ora, dac-au oblicit c[-i ]mp[ratul ]n Ia=i, au l[sat oastea =i au m[rsu la ]mp[rat de s-au ]mpreunat. Atunce au umblat pren toate m[n[stirile ]mp[ratul de le-u v[dzut, =i din toate i-au mai pl[cut m[n[stirea Gol`e, dzic`nd c[ are 3 feliuri de me=ter=uguri: le=esc, grecesc =i moschicesc. +i mult l[uda ]mp[ratul lucrurile, chipul =i toate obiciele moldovenilor, =i ]nc[ =i dobitoacele acestui p[m`nt, dzic`nd c[-s frumoas[. Dumitra=co-vod[ au f[cut ]mp[r[\iei mas[ frumoas[ ]n cur\ile domne=ti, ]n casa cè mare cu cinii. Iar c`nd au fost s[ =adz[ ]mp[ratul la mas[, n-au vrut s[ =adz[ ]n capul mesei, ce-au =[dzut ]n scaon l`ng[ mas[, iar ]n capul mesei au pus pe Dumitra=co-vod[ =i dup[ d`nsul pe Galoftin Gavriil Ivanovici, apoi pre al\i ghenarari mai gios, anume Dolhoruchi cel mijlociu, Mihai Galicen cel mic, Sava Rogojenschii, menistru, +efer, menistru, adec[ visternic, Rentu, ghenarar, Vejbah, Toma spatar, c[ atunce fugis[ din |ara Munteneasc[, =i ficiorul lui +eremet. Iar +eremet n-au =[dzut la mas[, c[ ]ndat[ s-au ]ntorsu la obuz
212
Letopise\ul |[rii Moldovei
cu al\ii din bragadiri =i polcovnici. S[ osp[ta =i s[ veseliè prè frumos cu vin de Cotnar =i l[uda vinul foarte. +i ]nc[ mai bine le pl[cè vinul cel cu pelin, =i mult s[ mira cum spre partea lor nu s[ face vin cu pelin a=è bun. Dup[ ce s-au sculat de la mas[, au venit =i boierii \[r`i de s-au ]mpreunat cu ]mp[ratul, =i le-u dires ]mp[ratul cu m`na lui tuturor c`te un p[har de vin. }mp[r[teasa =i cu doamna =i cu giup`nesele ce s[ t`mplas-]n Ia=i ]nc[ =edè la mas[ ]n casa cea mic[ de s[ cinstiè. Iar[ ]mp[ratul era om mare, mai ]nalt mai dec`t to\i oamenii, iar nu gros, r[tund la fa\[ =i can smad, oache=, =i can arunca c`teodat[ din cap, flutur`nd. +i nu cu m[rire =i fal[, ca al\i monarhi, ce umbla fiecum, prost la haine, =i numai cu doao, trei slugi, de-i era de grija trebilor. +i umbla pre gios, f[r[ alaiu, ca un om prost. Iar[ at`ta dragoste ar[ta ]mp[ratul c[tr[ Dumitra=co-vod[, unde v[dzus[ c[ s-au ]nchinat de bun[ voia lui, c[ s[ tindè cu am`ndoao m`nule =i cuprindè pre Dumitra=co-vod[ de grumadzi =i-l s[ruta pe fa\[, pe cap =i pe ochi, ca un p[rinte pre un fiiu al s[u. Aceasta era, c`nd s-au ]mpreunat ]n casa cea mic[. Atunce Iordache Ruset vornicul =i cu o sam[ de rude ale sale, cu Dumitra=co Racovi\[ hatmanul =i cu Savin Zmucil[ banul au ]nceput a agiunge cu clevete asupra lui Dumitra=covod[, cum c[ nu este bine s[ fie domnu vecinic, pre neam, ]n Moldova, ce este bine s[ s[ schimbe dup[ cum va pofti \ara, adec[ precum este =i acmu, domniile de la turci. Deci ]mp[ratul, oblicind de aceast[ poft[ a lor, au ]nv[\at pre Goloftin =i pre Rogojenschii de-au chiemat pre to\i boierii \[r`i la gazda lor, ]n cas[le Dediului spatariul, l`ng[ cur\ile domne=ti. +i au ]nceput a spune Goloftin cuv`ntul ]mp[ratului c[tr[ boierii Moldovii, cum marele ]mp[rat sile=te s[ scoat[ aceast[ \ar[ din robie, de suptu m`na p[g`nilor, =i nu-i trebuie nemic[ de la d`nsa s[ iè, ce-i voia s[-= fac[ poman[, fiind cre=tinii m`nca\i de p[g`ni. +i domniile s[ nu s[ schimbe ]ntr-]nsa, s[ s[ fac[ cheltuial[ ca la p[g`ni. +i alte multe cuvinte de adeverin\[,
213
Ion Neculce
cu mil[, ca aceste. +i audzind boierii aceste cuvinte, to\i s-au ]nchinat =i au mul\[mit, iar Iordache Ruset cu ceata lui, precum mai sus s-au dzis, iar au ]nceput a striga c[ nu-i bine s[ fie tot de un neam¡ domnu, ce s[ s[ schimbe. Deci o sam[ de boieri \inè ]n partea lui Dumitra=co-vod[ =i dzicè c[ nu-i bine s[ s[ schimbe domnii, ce s[ fie pre neam¡, s[ ias[ zavistia =i cheltuiala din \ar[, iar Iordache tot striga c[ este bine s[ s[ schimbe. +i s[ priciè ei ]nde ei ]naintea lui Goloftin =i nu socotiè c[ este lucru cu ru=ine. Atunce le-u r[spunsu Goloftin c[ ]ntr-altu chipu nu s[ poate. +i au ie=it boierii cu acestu r[spunsu =i s-au dus pre la gazdele sali. Atunce au priceput Goloftin pre boierii Moldovei ce feliu de oameni pizm[tari sunt =i cum nu s[ iub[scu. Sculatu-s-au Savin Zmucil[ banul, carele era ]nvoit cu Iordache Ruset, =i s-au dus la Dumitra=co-vod[ =i la ]mp[ratul =i au spus toat[ taina lui Iordache. Deci ]mp[ratul s-au m`niet =i au f[cut surgun pre Iordache la Soroca, iar pre Savin Zmucil[ l-au f[cut Dumitra=co-vod[ postelnic mare. +i dup[ ce s-au ]ntorsu moscaslii la \ar[-=, au luat =i pe Iordache de l-au dus la Chiov. +i au fost la ]nchisoare 2 ani =i poate-fi acolo ar fi murit, de nu l-ar hi slobodzit moscalii. Numai au avut noroc =i parte de Br`ncovanul-vod[, c[-i era cuscru =i au st[tut tare pentru d`nsul la Poart[. +i s-au agiunsu cu chihaia veziriului, de-u poroncit solilor moschice=ti, carii era atunce la Poart[, anume feciorul lui +eremet, =i au scris feciorul lui +eremet la tat[-s[u, la Chiov, =i cu aceast[ mijlocire l-au slobodzit moscalii de la ]nchisoare din Chiov. +i giup`neasa lui, t`mpl`ndu-s[ de-u fost fugit ]n |ara Ungureasc[, =i acolo au murit ]mpreun[ cu o fiic[ a sa, ]nc[ era logodit[. C[uta\i, fra\ilor, acmu, cum nu trece osinda pre sluga cee ce s[ r[dic[ asupra st[p`nu-s[u. C[ Dumitra=co-vod[ mare bine ]i f[cus[ lui Iordache, =i l-au scos de la ]nchisoarea lui Neculai-vod[, din beciu, de unde poate ar fi pierit, iar Dumitra=co-vod[, ]nainte trimi\`nd, l-au slobodzit =i l-au pus c[im[can. +i apoi =-au dat =i o nepoat[ de sor[ dup[ un¡ fecior a lui, anume Costantin, =i l-au pus =i p[harnic mare,
214
Letopise\ul |[rii Moldovei
fiind ]nc[ copil, nu de v`rst[ la boierie. Ce-i lucru de mirat pentru Iordache, ce nu-i agiunge, de s[ pune ]mpotriva lui Dumitra=co-vod[. Nu dzic nemic, numai socotesc doar de era =i cu ]nv[\[tura Br`ncovanului-vod[, av`nd Br`ncovanul pizm[ veche pre Dumitra=co-vod[, de c`nd luas[ pre fata lui +[rbanvod[ Dumitra=co-vod[, din |ara Ungureasc[. C[ f[cus[ muntenii leg[tur[ s[ nu-= de fetele dup[ Cantemire=ti. Sau doar[ g`ndiè Iordache c[ iar[ a aduce pre Mihai-vod[ din |arigrad, de l-a face domnu aice ]n \ar[, s[ fie iar[ el alfa =i omega, dup[ cum era mai nainte, de st[p`niè domnii de la turci. Au cine-l =tie ce g`ndiè. }mp[r[\ia Turcului, ]n\eleg`nd de moscali c[ vin mul\ime mult[ tare, s-au ]ngrijit c[ s[ va r[dica toat[ cre=tin[tatea de toate p[r\ile asupra lui. +i au =i trimis de olac de-au chiemat pre sfin\ia sa presfin\itul kyr Hrysantu, patriiarhul Ierusalimului, =i i-au dzis ca s[ scrie o carte la Br`ncovanul-vod[, domnul muntenescu, =tiind ]mp[ratul c[ avè priete=ug patriiarhul cu Br`ncovanul-vod[, =i Br`ncovanul iar avè priete=ug vechiu cu moscalii. +i s[ scrie Br`ncovanul =i s[ trimi\[ un om a lui la moscali, s[ fac[ pace, =i va l[sa turcul hotar moscalului Dun[rea. +i pre acè voroav[ au trimis Br`ncovanul-vod[ pre Machidon comisul aice ]n Ia=i, la ]mp[ratul Moscului, pre socoteala Turcului. Ce n-au priimit nicidecum ]mp[ratul moschicesc s[ fac[ pace, ne=tiitoriu g`ndul omului la ce-l aduce, st`nd v`rtos Toma sp[tar =i cu Dumitra=co-vod[ s[ nu fac[ pace, mai mult ]n pizma Br`ncovanului-vod[. Toma sp[tariul Ca[n]tacuzino, fiind v[r primare Br`ncovanului, ]l \inè Br`ncovanul ca pre un fiiu al s[u. +i-l f[cus[ =i sp[tar mare ]n |ara Munteneasc[, =i mult[ mil[ =i dragoste =i cinste ar[ta c[tr[ d`nsul, \iindu-l mai ]n frunte de to\i boierii s[i. Iar el au l[sat pre Br`ncovanul-vod[ =i au fugit aice la Ie=i, la ]mp[ratul moschicesc, socotind c[ a hi el domnu ]n |ara Munteneasc[ ]n locul Br`ncovanului. +i au ]nceput c[tr[ ]mp[ratul a p`r] tare pre Br`ncovanul, dzic`nd c[ 300 pungi bani ce-au triimis ]mp[ratul la Br`ncovanul s[ fac[ oaste =i s[
215
Ion Neculce
cumpere p`ine, s[ ias[ ]n timpinarea o=tii moschice=ti la F[lciiu, s[ s[ las[ de acea n[dejde ]mp[ratul, c[ nu sunt nici unele de acele. Ce s[ adevere=ti c[ umbl[ cu vicle=ug, c[ nici oaste face, nici p`ine cump[r[, nici el va s[ vie ]naintea o=tii la F[lciiu. Ce sfatul lui este, de a vidè c[ bat moscalii pre turci, el s[ s[ ]nchine cu toat[ \ara lui la nem\i. Deci Toma, v[dz`nd acel sfat a Br`ncovanului c[ este a=è, s-au vorovit cu unchii lui, cu Costantin Ca[n]tacuzino stolnicul =i cu Mihai sp[tariul =i cu al\i boieri de \ar[, s[ vie el ]nainte: „S[ dè =tire ]mp[r[\iei tale c[ toat[ \ara ]i bucuroas[ s[ s[ ]nchine la ]mp[r[\ia ta, numai Br`ncovanul nu priime=te =i face piedec[ tuturor. +i 18.000 de sirbi, ce-s ]n capul |ar`i Muntene=ti, vrè s[ vie la ]mp[r[\ia ta, =i i-au poprit Br`ncovanul =i nu las[ pre sirbi de cei ce slujescu la nem\i“. +i au cer=ut Toma oaste la ]mp[ratul, oaste ca s[ marg[ s[ lovasc[ Br[ila, s[ o iè. +i atunce, audzind muntenii =i oastea Br`ncovanului, to\i or alerga la d`nsul la Br[ila, =i Br`ncovanul a r[m`ne singur, =i a str`nge bucate multe din olatul Br[ilii =i a ie=i ]naintea ]mp[r[\iei la F[lcii, cu toat[ oastea munteneasc[ =i cu zaharà. +i a=è au st[tut =i Dumitra=co-vod[ ]ntru agiutor Tomii, la aceste vorbe, ]n pizma Br`ncovanului, ca s[-i fac[ r[u. +i nu socotiè c[ mai mult ]= face lui, c[ r[=chir[ oastea =i la greu n-a avè cu ce s[ bate. Care mult i-am dzis eu lui Dumitra=co-vod[, ]n tain[, s[ las[ pizma Br`ncovanului =i s[ nu-= r[=chire oastea. C[ pre urm[ mult s[ va c[i =i nemic nu va putè folosi, precum dzice filosoful: „C[in\ile cele de apoi ]ntru nemica sunt“. Deci ]mp[ratul ]ndat[ au poroncit de-au ales oaste, care era mai frunte de moscali =i un polcu de moldoveni, cu Rentu ghenarariul =i cu Cropot bragadiriul, =i l-au pornit cum mai ]n grab[. +i i-au dzis ]mp[ratul Tomii c[, de nu s-a ]nchina Br`ncovanul, ]l va face pre d`nsul domnu, iar de s[ va ]nchina Br`ncovanul, pre d`nsul ]l va face ghenaral, de nu va asculta, nici s[ va teme de Br`ncovanul-vod[. A=è aduc tinere\ele pre om, c`nd au prè mult[ voie =i dezmierd[ciune la un¡ st[p`n, precum au avut =i Toma la Br`ncovanul-vod[, c[ la ce de apoi
216
Letopise\ul |[rii Moldovei
s-au ]nstreinat de neamul s[u =i de binele s[u cel mult =i au murit ]n \[ri streine. Dup[ aceste, ]mp[ratul a tree dzi au purces¡ din Ie=i la Prut, la oastea sa, =i au poftit =i pe Dumitra=co-vod[ s[ vie dup[ d`nsul =i s[-= iè cu d`nsul 15 boieri, pe care-i vor pl[cè lui, s[-i cinsteasc[ acolo. +i s[ marg[ =i mitropolitul \[r`i, s[ slujasc[ liturghia acolo, ]n beseric[ de cortu. +i au pus de-u cump[rat =i c`teva vas[ de vin, s[ fie de cinstit o=tenii, c[ atunce era =i s[rb[toare, dzioa Sfin\ilor apostoli Petru =i Pavel, cu trei dzile mai ]nainte, ]n post, s[ fac[ ]n locu de prazdnic, cum s[ dzice la noi, fiind =i numele lui, Petru. Avè obiceiu el de f[cè =i ]ntr-al\i ani slujitorilor lor mas[ la Sfeti Petru. Deci Dumitra=co-vod[ s-au sculat a doa dzi =i =-au ales boieri, pre cine au socotit, ]mpreun[ cu mitropolitul Ghedeon, =i s-au dus =i au f[cut ]nt[i liturghia. Iar oastea era str`ns[, =i era f[cut un ocol mare, mai largu de cum cuprinde curtea gospod din Ie=i. Mai ca de do[ ori de cumu-i curtea, a=e era acel ocol, de o parte dr[g[nimea =i de o parte tot pu=cile cele mare ]n=irate. Deci dac-au istovit liturghia, au =i ]nceput a slobodzi pu=cile cele mari pre r`nd, toate c`te una, p[n[ ]n 52, c[ toate avè luate cu sine. Apoi au ]nceput a slobodzi dr[g[nimea flintele, ]ns[ nu tot odat[, ce ]ncepus-a slobodzi de o parte, merg`ndu focul slobodzind din om ]n om ]mpregiur. Ca cum ar merge fulge-rul, a=è mergè focul ]mpregiur. +i era 5 r`nduri, tot draguni de draguni. Apoi au mersu la conac, =i acolo au ]ntins vro cinci, =ese corturi unul l`ng[ altul, de s[ \inè tot unul. +i au pus mas[ suptu acel cortu, gios pre p[m`nt, =i au s[pat =an\u de slobodzit picioarele ]n gios. +i au =[dzut ]mp[ratul =i cu Dumitra=covod[ =i cu to\i ghenararii, c`\i era, =i bragadirii =i polcovnicii =i c[pitanii. +i pre de o parte, de la al cincile boieri moschice=ti mai gios, =edè =i cei 15 boieri moldovene=ti, tot de-a r`ndul, cine= dup[ cinstea sa. +i era ]ntr-o miercuri ]n post, =i au m`ncat to\i carne, pentru liubovul ]mp[ratului cre=tinescu. +i ne-u cinstit pre bine =i frumos, =i mai pe urm[ ne-u ]nchinat ]nsu=i ]mp[ratul,
217
Ion Neculce
cu ni=te vin al lui de la fran\oji, care, ]ndat[ cum au b[ut, au m[rmurit to\i de be\i, b`nd de acel vin. +i n-au mai =tiut cum au dormit ]ntru acea noapte, =i domnul =i boierii. A doa dzi s-au tocmit =i boierii cu Dumitra=co-vod[ =i mitropolitul, =i i-au f[cut to\i scrisori la m`n[ =i au isc[lit to\i, =i ]mp[ratul. +i au purces la Ie=i Dumitra=co-vod[ =i Simion Sava =i au str`nsu =i pre al\i boieri =i arhierei, carii nu s[ t`mplas[ la cinste la Prut. +i au intrat ]n beserica domneasc[ pe poart[ =i au c`ntat un paraclis, =i dup[ paraclis au cetit catastihul cel de tocmal[, ce-u f[cut lui Dumitra=co-vod[. +i au priimit to\i, =i ceielal\i boieri, care nu s[ t`mplas[ la Prut. +i au isc[lit to\i, tot pre ponturile cele ce i-au trimis ]mp[ratul pre Luca visternicul, precum s-au pomenit mai sus. +i a=è era sfatul, s[ marg[ tot c[tinel, z[bovind, doar se va ]ntoarce =i Toma de la Br[ila, =i vor veni =i le=ii din sus. +i or mai str`nge =i vite, c[ trimisese slujitori prin \ar[ de lua a cui g[siè, =i f[r[ voia lui, =i le da bani. Dar ]n scurt[ vreme au =i nemerit veste, de la Lupul vornicul, c[ au trecut veziriul Dun[rea =i vine ]n sus. Deci ]mp[ratul ]nt[i s[ cump[niè s[ ]ntoarc[ oastea ]napoi, s[ iè pre la Ia=i la Siretiu ]n gios la Foc=ani. Apoi au v[dzut c[ nu-i d[ m`n[, c[ obuzul lui +eremet agiunsese ]n gura Jijiei. Ce s-au l[sat de acel sfat =i au trecut Prutul toat[ oastea, ]n ceasta parte, =i au luat ]n gios, cum mai de sirgu, s[ agiung[ la F[lcii. Atunce au v[dzut ]mp[ratul c[ s-au gre=it, unde au trimis pre Toma =i =i-au ]mp[r\it oastea. +i au r[pedzit s[ s[ ]ntoarc[. Ce n-au apucat, c[ Toma agiungè atunce la Br[ila. Iar[ Toma, dup[ ce-au agiunsu la Br[ila, a tree dzi au =i luatu cetatea Br[ilii. +i au ]nceput a str`nge zaharà, s[ porneasc[ la F[lcii, =i a vini mult[ oaste, cum s[ apucas[. +i au scris c[r\i ]napoi la ]mp[ratul de i-au f[cut =tire. Numai Lupul vornicul au prinsu acele c[r\i =i le-au trimis la veziriul, ca un ]mpiedec[toriu de binele cre=tinilor. +i moscalii nu =tiè nemic c[ au luat Toma Br[ila. Br`ncovanul-vod[ ]nc[, dup[ ce-au audzit c-au dat moscalii oaste Tomii =i merge la Br[ila, s-au m`niet =i n-au vrut s[
218
Letopise\ul |[rii Moldovei
s[ mai pogoare ]n gios. +i zaharaoa ce o pornis[ ]naintea moscalilor la F[lcii au poprit-o =i, dup[ ce-au b[tut turcii pre moscali, au trimis-o o=tii turce=ti. +i banii ce-i trimisese ]mp[ratul¡ moschicescu Br`ncovanului-vod[ s[ fac[ oaste =i zaharà, precum s-au pomenit, dup[ ce s-au ]ntorsu moscalii la \ara lor, le-u trimis banii. Pre acee vreme s[ r[dicas[ 2 boieri sirbi de la marginea Bosnei =i str`nsese la 20.000 de oaste =i mai bine, tot sirbime, cu ]ndemn[turile moscalilor. +i mult[ r[utate f[ce turcilor despre acea parte. Numai n-au \inut multu =i n-au apucat a s[ ]ntemeiè, c[, dup[ ce-au b[tut veziriul pre moscali, au =i r[pedzit ni=te pa=i ai lui =i i-au spart. Iar boierii aceie pre urm[ au venit la Petreburcu, la ]mp[ratul moschicescu, neput`nd tr[i la locul s[u. +i i-au miluit =i le-au dat sate, s[ tr[iasc[ acolo la Moscu. }mp[ratul Moscului, ne=tiind r`ndul locului acestuie, a=ijdere =i Dumitra=co-vod[ nu =tiè, fiind de copil mic la |arigrad, =i cu venitul la Ie=i =i cu cele cinsti =i tefericii multe s[ h[meis[, de nu putè s[ s[ mai grijasc[ nemic. +i precumu-i hirea moscalilor tem[toare de vicle=ug, cu nime nu s[ sf[tuiè din boierii Moldovii, numai cu Dumitra=co-vod[. A=ijdere =i Dumitra=covod[, v[dz`ndu-s[ ]n cinste la moscali, s[ v[znosis[ =i cu nime nu s[ sf[tuiè. Ce \inè pre turci istovi\i de moscali, ca cum ar lua oaricine c`rpa unii f[mei din cap. A=è \inè ei c[ or lua =i or bate puterea ]mp[r[\iei turce=ti. Au purces oastea netocmit[ ]n gios, care cum putè, oastea moldoveneasc[, de la tefericia cè din Ia=i, gium[tate ]mpr[=tiiat[ pre la bejenii, s[ s[ mai grijasc[ de bucate, al\ii pentru jacuri, precumu-s moldovenii. Atunce s-au f[cut 3 obuzuri. Un obuz, ca vro 7.000 de oaste, merge ]nainte iu=ori, cu Ian[= ghenarariul. Al doile obuz, ca vro 15.000 de oaste, merge cu ]mp[ratul =i cu +eremet =i cu Dumitra=co-vod[. A treile obuz, mai pre urm[, cu toat[ greimea, pedestrimea cu R[pin ghenarariul. +i a=è mergè de departe un obuz de altul, cale ca de 2 ceasuri. Iar[ din gura Jijiei p[n[ ]n gura S[r[\ii s[ t`mplas[ acel loc tot m`ncat de l[custe, c`t era numai p[m`ntul, de nu avè ce
219
Ion Neculce
m`nca caii. Deci cele 2 obuzuri ce era mai u=oare, a ]mp[ratului =i a lui Iano=, s-au dep[rtat ]nainte, ca s[ agiung[ la gura S[r[\ii, unde era iarb[. +i siliè s[ agiung[ acolo =i s[ a=tepte greimea, de r[m[sese obuzul cel cu pedestrimea departe ]napoi de cele 2 obuzuri, fiind oastea le=inat[ =i bolnav[, ca vro 100 de car[ pline de oameni bolnavi; pre al\ii ]i m`na cei mai s[n[to=i denapoi, ca pre vite. Atunce oastea moschiceasc[, cum mergè ]n=irat[ pre de ceasta parte de Prut, iar t[t[r`mea era pre de cee parte, trecus[ de coada o=tii moschice=ti ]n sus. Pre c`mpu s[ vede focurile ca stelele. +i nu trecè ceie la ce=tie, nici ce=tie la ceielal\i, nici f[cè z[h[ial[, nimic[. C[ oastea moschiceasc[ ar[ta preste sam[ de mult[, fiind car[ multe. +i t[tar`i ]nc[ a=tepta, de-or bate pre turci, s[ s-]nchine =i ei la moscali. Deci, cum au sosit Ian[= ghenarar cu obuzul lui ]nainte, ]ntr-o s`mb[t[ pre amiadz[dzi, ]n 6 dzile a lui iulie, ]mpotriva gurii S[r[\`i, l`ng[ o balt[, de-u desc[lecat can ]n laturi de Prut, iar turcii au =i sosit =i ei ]mpotriva lor la Prut, =i-au =i f[cut 3 poduri =i au ]nceput a trece Prutul ]n ceasta parte. Deci Ian[= ghenaral au scris la ]mp[ratul s[ p[zasc[ s[ vie mai tare, s[ s[ afle, p[n[ ]n dzu[, toat[ oastea la un loc, sau el s[ s-]ntoarc[ ]napoi la noapte. C[ turcii sunt mul\i, =i n-a putè el, cu c`t[ oaste are, s[ sprijineasc[, =i poate s[-i sparg[. }mp[ratul, dup[ ce-au v[dzut scrisorile lui Iano=, au socotit c[ el, cu obuzul ce-i l`ng[ d`nsul, poate s[ agiung[ la noapte. Dar pedestrimea este departe ]napoi, nici a doa dzi n-a agiunge, c[ era pre la R[b`ie, iar ]mp[ratul era ]n gura Prute\ului, la Casele Banului. Deci au socotit =i au scris la Iano= s[ s[ r[dice la noapte, s[ vie ]napoi la obuzul lui. Deci Ian[= ghenarar, cum au v[dzut scrisorile ]mp[ratului c[ scrie s[ s[ ]ntoarc[ ]napoi, cum au ]nnoptat, la doao, trei ceasuri de noapte, au =i purces¡ ]napoi. Iar turcii, audzind huietul car[lor, =-au =i f[cut spaim[ =i au =i ]nceput s[ fug[. Iar un pa=[ au dzis veziriului c[ huietul s[ pare c[ s[ duce, nu vine. Deci fiind un¡ bulucba=, de neamul s[u sirbu turcit de la
220
Letopise\ul |[rii Moldovei
Bosna, anume Colceag, =i-l trimisese s[ marg[ s[ vadz[. +i cum s-au dus, au =i luat limb[ c[ fuge obuzul. +i a=è au ]ncetat turcii de a fugi =i v`rtos a trece Prutul toat[ noaptea. Iar Colceag, dintr-acè limb[, au agiunsu de este acmu pa=[ la Hotin. Deci obozul lui Iano=, ]ntru acè noapte, au m[rsu cu pace =i au sosit p[n-]n dzu[ la obuzul ]mp[ratului, ]n gura Prute\ului, la Casa Banului. Iar[ turcii, a doa dzi, Duminec[ diminea\a, ]n 7 dzili a lui iulie, veniè, care cum putè, ]n puterea calului. Atunce au scos moscalii vro 4.000 de moscali afar[ din obuz, mai gios, pe l`ng[ balta Prute\ului, ca trei, patru pistrele de sigeat[. +i au ie=it =i moldovenii ]mpotriva celor 4.000 de moscali, al[ture, mai de despre c`mpu, =i cu Dumitra=co-vod[ =i pu\intei don\i =i c[zaci, al[ture cu moscalii. Deci au =i ]nceput ]nt[i cu moldovenii turcii a-=i da palme. Ce, p[n[ ]ncepus[ a s[ ]ngloti turcii, sta oarece bine =i bie\ii moldoveni, m[car c[ era oaste de str`nsur[, negriji\i =i f[r[ arme =i ne]nv[\a\i la r[zboiu, c[ ei nu avusese oaste de mult. Iar apoi, ]nglotindu-s[ turcii mul\ime, nu mai putè s[ \ie r[zboiul, c[ turcii avè tot, foc =i cai buni. Iar moscali c[l[ri cu foc dennapoia moldovenilor s[-i r[tuiasc[ nu era, c[ c[l[rimea cei cu cai buni o trimisese cu Toma la Br[ila. Ce le-u c[utat numai a da dos asupra obuzului. De mirat era ]nc[ =i c`t st[tus[, ce putincio=i era ei s[ s[ bat[ cu oastea turceasc[. Apoi turcii, v[dz`nd c[ moldovenii au dosit la obuz, au ]nceput a da n[val[ asupra celor 4.000 de moscali ce era afar[ din obuz =i a don\ilor. Deci a=è le da val, c`t s[ p[rè c[ or trece turcii cu cai preste d`n=ii. Dar moscalii ]i sprijiniè tare din foc, iar pre don\i =i pre ni=te c[zaci ]i purta tot v`rtej prin pregiurul moscalilor, numai s[-i dezlipeasc[ de l`ng[ moscali. Ce avè noroc de balta Prute\ului, c[ era pre de o parte, c[-i dezlipiè de l`ng[ moscali. Atunce, v[dz`nd c[ turcii tot s[ adaog, le-au c[utat numai =i acelor 4.000 a veni iar la obuz, =i cu acei don\i =i pu\inei c[zaci. Deci p[n-]n sar[, ]ntru acee=i dzi Duminec[, tot veniè v`rtos din gios =i s[ a=[dzas[ pre coast[ la deal¡, iar[ t[t[r`mea tot
221
Ion Neculce
trecè ]n sus spre Hu=i, pre la bejenii, dreptu prad[, ca lupii. Cum ar trece ni=te l[custe, a=è trecè de mul\i. Ce can da turcii c`teodat[ n[val[ la obuz, dar ]i ]mpro=ca moscalii. +i obuzul =edè pre l`ng[ balt[ ce s[ chiiam[ Prute\ul, al[ture ]n=irat[. Ie=iè h[r[\i =i de la noi moldoveni =i de la turci, de s[ loviè, p[n’ ce-au ]ns[rat. Iar obozul cel mare moschicescu au tot venit la un loc, s[ s[ ]mpreune cu cestalalt, =i n-au putut ]ntru acee dzi, Duminec[, s[ agiung[, ce numai p[n’ la St[nile=ti au venit. Iar ]mp[ratul, v[dz`nd c[ nu mai vini pedestrimea, tare s-au ]ngrijat. Atunce m-au chiemat pre mine, fiind hatman, =i mi-au dzis: cutedza-oi eu cu 200 de draguni =i cu 100 de moldoveni s[-l scot pe m[ria sa =i pre ]mp[r[teasa, c[ va putè merge c[lare, s[-i scot ]n |ara Ungureasc[? C[ ]n |ara Le=asc[ nu cutedza, c[-i scrie cneajul lui, Dolhoruc, c[ i-s le=ii neprieteni =i au str`nsu oaste, nu ca s[-i dè agiutor, ce ca s[-i stè ]mpotriv[, =i s[ las[ pre +eremet =i pre Dumitra=co-vod[ ]n urm[ cu obuzul, s[ s[ bat[ cu turcii. Ce eu i-am r[spunsu c[ este un lucru prè cu grij[ mare a ispiti, c[ci ast[dzi toat[ dzioa au v[dzut m[riia sa cum au trecut t[tar`i =i turcii tot ]n sus, ca cum ar merge ni=te l[custe. Cine-i =tie c`t loc or hi cuprinsu ]n sus, =i noi ]n ceast[ noapte, sau om putè s[ ie=im dintr-]n=ii, sau ba. Apuc`ndu-ne dzioa, este un lucru prè cu primejdie s[ l[s[m oastea cè mult[, s[ mergem cu o m`n[ de oameni. M[riia sa este ]mp[rat, =i este un lucru foarte cu grij[, s[ nu cadz[ la vro primejdie. De ar fi un om mai de gios, de s-ar t`mpla =i primejdie, n-ar fi lucru mare. Deci ]mp[ratul, audzind aceste cuvinte ale mele, au socotit =i el c[-i dzic bine, =i nu s-au cutedzat. +i ]ndat[ s-au =i r[dicat cu obuzul de acole, de l`ng[ Casele Banului, =i au purces¡ noaptea ]n sus prin tuneric, de nu s[ vedè m`na. +i au m[rsu toat[ noaptea, =i p[n-]n dzuo au agiunsu la St[nile=ti, supt deal. Iar de focurile turcilor =i a t[tar`lor era cuprins[ costi=a p[n[ pre suptu p[dure, tot c`mpul acela, p[n[ ]n Hu=i. Iar turcii =i t[tar`i de la focuri audziè hream[tul
222
Letopise\ul |[rii Moldovei
obuzului, =i nemic[ nu s[ clintiè, ca cum ar fi ni=te oameni mor\i ]n r[v[rsatul zorilor. Iar[ c`nd au fost ]n r[v[rsatul zorilor, di ]ncepus-a s[ lumina de dzio, luni, atunce s-au timpinat cu toat[ pedestrimea ce era la obuzul lui R[pin ghenaral, ]n sat la St[nile=ti. Deci ]ndat[ cum s-au timpinat, au =i ]nceput pedestrimea a s[ ]n=ira cu p[rcanile ]n spate, un r`nd pre de o parte a taberii, altul pre de alt[ parte, iar obuzul ]mp[ratului tot p[ziè de intra ]n mijloc, ]n celalaltu obuz, ]n pedestrime. Ce n-au apucat a intra toate car[le ]mp[ratului ]n celalalt obuz, s[ s-]ncheie p[rcanile, =i au =i lovit turcii =i cu t[tar`i denapoi obuzul. +i a=è au f[cut o n[val[ stra=nic[, c`t au ruptu vro 100 de car[, =i le-au luat care nu apucas-a intra ]n p[rcane. +i ]ntre acele car[ ce-au luat turcii s-au t`mplat =i vro doao, trei c[ru\[ pline de bani ]mp[r[te=ti. Mai dat-au =i al\ii n[val[ ]n coastele obuzului din gios =i al\ii ]n coastele obuzului din sus. Ce acee n-au putut strica nemic. Mai mult =-au stricat lor, c[ era p[rcanele ]n=irate =i tocmite. Deci cum au dat n[val[ turcii, iar moscalii au =i slobodzit p[rcanile la p[m`nt, =i au slobodzit to\i odat[ focul =i pu=cile ]ntr-]n=ii. +i a=è c[dè turcii, ca c`nd ar c[dè ni=te pere coapte dintr-un¡ p[r, c`ndu-l scutur[ oamenii. Iar[ bie\ii moldoveni, c`t s[ putus[ \inè la un loc de steaguri, de nu s[ r[sipis[ noaptea pe obuzuri, ei mergè ]naintea obuzului afar[ din p[rcane. Deci v[dz`ndu-i turcii c[ sunt afar[ din p[rcane, a=è le-u dat turcii n[val[, ca o noaj[ de lupi ]ntr-o turm[ de oi. Ce moldovenii, neput`ndu-i sprijeni, au =i plecat fuga ]napoi asupra obuzului, iar turcii denapoi gonindu-i, pre carii cumu-i agiungè tot ]i pr[v[lie =i-i t[iè, =i s[ f[cè mare chiot. Deci agiung`nd moldovenii ]n fruntea obuzului, iar moscalii n-au vrut s[ le de=chid[ p[rcanile, ca s[ intri ]nlontru ]n obuz, ce le-au f[cut semnu de-u purces al[ture cu obuzul a fugi. +i la gium[tate de obuz le-u de=chis p[rcanile de le-au f[cut poart[. +i au ]nceput a intra moldovenii, prin coastele
223
Ion Neculce
obuzului, ]n obuz, iar turcii tot ]i goniè, ca ni=te lupi, pre l`ng[ obuz. Iar moscalii sta de-i priviè, p[n[ s-au apropiet turcii aproape =i au intrat moldovenii mai to\i ]n obuz. Atunce moscalii, afl`nd vreme, odat-au slobodzit focul din poarta ce o f[cus[ p[n[ ]n fruntea obuzului, =i a=è au obor`t pre turci, ca cum i-ar m[tura cu o m[tur[. Apoi turcii s-au sp[riet a mai da n[val[ la obuzul moschicescu, ce mergè prè departe, ca la 1.000 =i mai bine de pa=i b[rb[te=ti. F[r[ c`t numai ce ie=iè h[r[\, c`te doi, trei, =i de la noi a=ijdere, de s[ loviè cu d`n=ii, =i din oficerii moschice=ti =i din moldoveni. C[ oficerii moschice=ti mergè tot pre denafara p[rcanilor, cine= dreptu steagul s[u. Iar pre dinlontru, al[ture cu p[rcanele, mergè c`te 5 r`nduri de draguni pedestri, =i ]n mijlocul lor car[le =i alt[ oaste. Iar ]n coada obuzului denapoi s[ tot b[tè v`rtos cu turcii, c[ ]ncepus[ a-l agiunge =i pedestrimea turceasc[, inicerii. Deci mergè c`te pu\inel, =i sta obuzul de a=tepta pre cei din urm[, c[ cei din urm[ mergè tot b[t`ndu-s[. +i mergè pu\inel =i iar sta, de s[ a=tepta, c[ cei din urm[ avè greu mare. +i c`nd sta obuzul, moscalii avè =i c`te o pu=c[ mare pe la steaguri, =i unde vedè c`te un buluc¡ de turci, c`te dzece, cincispr[dzece, ei =i ]ntorcè c`te o pu=c[ cu c[ru\a =i da ]n turci. +i a=è ]ndrepta pu=ca de bine, c`t nu era niciodat[ s[ nu lovasc[ ori cal ori om. Deci a=è au m[rsu luni toat[ dzioa, p[n-]n vremea chindiei, de la St[nile=ti, de suptu deal, p[n’ la Prut. +i dac[ au sosit la Prut, au mai r[suflat oarece la ap[, c[ toat[ dzioa nu b[us[ ap[, nici ei, nici caii. Iar turcii, ]n scurt[ vreme, au ]nceput a s[ ]nmul\i preste sam[, =i au agiunsu =i veziriul cu toat[ puterea. +i de cee parte de Prut ]nc[ au ]nceput a sosi oaste turceasc[ =i le=ii a lui voievoda Chiovschii. +i era un deal mare ]mpotriva obuzului moschicesc de cee parte, =i nu putè oastea turceasc[ s[ s[ pogoare la vale, s[ s-apropie de Prut, de r[ul pu=cilor moschice=ti, c[-i ]mpro=ca moscalii prè tare. N[rocul moscalilor c[ nu avè turcii de cee parte pu=ci din deal, c[ ar fi str`cat r[u obuzul moschicesc. Iar de iasta parte
224
Letopise\ul |[rii Moldovei
s[ pusese turcii ]n dosul unor spini =i f[cè stric[ciune moscalilor de dup[ spini. Iar[ ]mp[ratul au poruncit de-au ie=it to\i moldovenii, de-au dat n[val[ turcilor la spini =i au gonit pe turci de la spini. +i s-au mai l[rgit p[rcanile, de-au cuprinsu spinii ]nlontru ]n obuz. Atunce s-au prinsu =i un turcu viu, =i l-au dus la ]mp[ratul. +i acel turcu au spus ]mp[ratului c`t[ oaste turceasc[ este: 120.000 iniceri =i 250.000 de c[l[rime, cu 40.000 sindighistri, carii sunt giura\i de m[rgu ]nainte la r[zboiu. A=ijdere =i hanul cu soltanul, cu t[t[r`mea, =i voievoda Chiovschii cu le=ii =i cu =vedzi, c`\i or hi de mul\i, nu =tie. +i au mai spus c[ au venit c[r\i de la ]mp[ratul turcescu, scriind la veziriul, de a socoti c[ nu va putè birui pre moscali, s[ caute s[ fac[ pace, =i ce-ar cere moscalii, s[ le dè, s[ nu s[ bat[. Deci ]mp[ratul moschicesc, ]n\eleg`nd vorba acelui turcu, au pus pre +eremet de au scris o carte de la d`nsul la veziriul ]ntr-acesta chip, precum: „Noi am avut pace cu voi, =i voi v-a\i potrivit +fedului de a\ trimis pe hanul =i pe soltanul de-au pr[dat ast[ iarn[ ]n \ara noastr[, f[r[ nici o vin[. +i ]nc[ n-au agiunsu cu at`ta, =i te-i sculat acmu =i M[riia ta, cu toat[ puterea, de vii asupra noastr[. Deci ]mp[ratul nostru, oblicind de aceast[ fapt[, m-au ales pre mine cu aceast[ oaste ]nainte, ]ntru ]ntimpinarea M[rii tale, ca s[ stau s[ vorovescu cu M[ria ta =i s[ punem o cale pentru aceast[ prad[ ce ne-a\i f[cut, ca s[ facem pace. C[ noi nu suntem bucuro=i ca s[ str`c[m pacea, c[ noi \inem pace, iar M[ria ta, cum ai v[dzut oastea mè, cum ai prinsu a bate =i nu stai s[ vorovim. Pentru aceasta te poftescu s[-mi faci =tire, s[ =tiu cum oi scrie la st[p`nul mieu, la ]mp[ratul, c[ci eu n-am venit pe b[taie, ce pre pace“. }ntr-acesta chip au scris cartea, cu numele lui +eremet, t[inuindu-s[ ]mp[ratul moschicesc c[ nu-i ]n obuz. +i au dat-o la acel turcu, =i a=e= atunce, luni sara, l-au trimis la veziriul. Turcii atunce sara au f[cut dovà, dup[ cum li-i obiceiul, de strig[ cu to\ii tare, c`nd fac dovà, adec[ c`nd s[ roag[ lui Dumnedzeu. Iar ]mp[ratul moschicescu, dac[ au audzit a=è,
225
Ion Neculce
]n grab[ au s[rit, g`ndindu-s[ c-au dat n[val[ turcii de-au spart obuzul, =i ]ntreba ce este. Iar Dumitra=co-vod[ au spus c[ fac turcii rug[ la Dumnedzeu, iar ]mp[ratul s-au z`mbit a r`de =i au dzis: „M[car c[ suntu p[g`ni, dar s[ roag[ =i ei tare lui Dumnedzeu.“ Deci cum au istovit turcii dovà, s-au =i apucat a da n[val[ de trei, patru p[r\i ]n obuzul moschicescu. +i a=è s[ b[tè, c`te un ceas =i gium[tate \inè n[vala, iar moldovenii =edè acolo, ]n mijlocul obuzului, ca cum ar =edè la casele lor, a=è nu avè nici o grij[. C[ pu=cile turce=ti nu le me=ter=uguiè bine, =i trecè preste obuz. +i arunca =i cumbarale de cele mare, =i suindu-s[ sus nu apuca s[ cad[ gios =i s[ sp[rgè. +i de=i c[de vreuna, c[dè ]n lature, nu nemeriè ]n obuz. +i c`nd sta c`teodat[ b[taia =i ]ncepè tr`mbi\ile moschice=ti a dzice, pre at`ta cuno=tè c[ n-au spartu turcii obuzul. +i a=è toat[ noaptea s-au b[tut. Dzicè ]mp[ratul moschicescu c[ are =i el 2 cumbarali de cele mare, f[cute cu altu me=ter=ug, cu otrav[, care ]l \ine una c`te 50 pungi de bani, =i s[ c[ie=ti c[ n-au luat mai multe. C[ acmu ar arunca =i el vro una, dar n-are la cine arunca, c[ ordea turcilor ]nc[ nu-i str`ns[, s[ fie a=[dzat[ la un loc¡. C[ acel fel de cumbarale sunt nu numai her[le ce-s ]ntr-]nsele, ce =i mirosul; pre cine agiunge cade de moare. Ce oricum, diminea\[, dintr-acele doao a arunca una, unde a vede ordia lor str`ns[. Dumitra=co-vod[ ]=i l[sas[ doamna ]n Ie=i, cu un polcu de moscali =i cu vro 200 de c[zaci, dzic`nd =i ]mp[ratul c[-= va l[sa ]mp[r[teasa-= ]n Ia=i. Iar apoi n-au l[sat-o, ce-au luat-o cu sine, cu d`nsul, iar doamna au r[mas ]n Ia=i. Dzisu-i-au atunce c`\va boieri s[ nu-= las[ doamna ]n Ia=i, =i mai v`rtos i-am dzis eu s[ o trimit[ la Hotin sau la Cameni\[. C[ acmu-i vreme de nepace, =i de s-a t`mpla vro primejdie, ]i va fi cu greu, c[ nu avè nici vezetei, nici slugi, =i cine =tie cum s-a t`mpla, iar de va fi pre voia cre=tinilor, lesni-i a s[ ]ntoarce s[ vie la Ie=i. Iar vod[ s-au m`niet =i mi-au r[spunsu s[-mi ieu f[meia, de m[ tem eu, s[ o trimit unde mi-i voia, iar el pre doamna din Ia=i n-a
226
Letopise\ul |[rii Moldovei
cl[ti-o nec[iuri. Iar apoi, dup[ ce-au v[dzut c[ au ]ncungiurat turcii obuzul, el tare s-au sp[riet, c[ or hi trimis turcii niscaiva oaste turceasc[ la Ie=i =i i-or lua doamna =i copiii. +i pl`ngè =i ]ntreba ]n toat[ oastea, cine s[ va afla un voinic s[ ias[ pe furi=, s[ s[ sloboad[ la Ie=i, s[ dè =tire doamnei s[ fug[. +i-i va da pentru acea slujb[ ce-a face 100 de galbeni de aur, sau =i doa[. +i nime nu cutedza s[ s-apuce s[ marg[. Apoi Dumitra=covod[, v[dz`nd c[ nu s[ g[se=te nime, s[ ispitiè el singur s[ marg[ =i cu Brah[, capitan de d[r[bani. +i-= g[sis[ =i cealmale =i haine turce=ti s[ s-]mbrace, s[ ias[ noaptea din obuz, s[ intre ]n oastea turceasc[, ca doar ar putè str[bate la Ie=i la doamna, s[ o iei =i s[ fug[. Ce din obuz nu putè ie=i nime, c[ nu-i l[sa moscalii la p[rcane f[r[ ucaz. +i s-au dus =i la ]mp[ratul de i-au spus ce va s[ fac[, =i au cer=ut ucaz. Ce ]mp[ratul n-au vrut s[-i dè ucaz =i au socotit c[ nu este bine, c[ poate s[-l prindz[ turcii, =i l-or omor], iar la Ia=i, sau or fi mersu turcii, sau ba. Iar a=è, l-or omor] =i pe d`nsul =i or merge apoi =i la Ie=i. +i s[ nu s[ team[, c[, de or =i merge turcii la Ia=i, nemic n-or strica. Ce avè mare grij[ =i jele nu numai el, ce =i noi cu to\ii, c`\i ne era casele ]n Ie=i. Rug[m pre dumnevoastr[, iubi\[i] cetitori tineri, s[ lua\i sama ace=tii scrisori, de s-ar t`mpla vrodat[ s[ mai vie ni=te lucruri ca aceste ]n \ara noastr[, s[ v[ =ti\i chivernisi, s[ nu p[\i\i =i voi ca noi. Moscalii la turci niciodat[ n[val[ nu mai da, ce tot turcii da n[val[ la moscali, p[n[ ]= istoviè focul, =i apoi iar s[ da ]napoi, iar moscalii tot c[tinel dup[ d`n=ii. +i s[ l[rgis[ =ireagurile cele de moscali, ]n lature, c`t alergai cu calul; at`ta s[ l[rgis[ moscalii de la car[le lor. Iar c`nd au fost mar\i diminea\a, turcii s-a str`nsu to\i departe, =i acolo =-au f[cut meteredzu =i =-au a=[dzat toate pu=cile. +i au ]nceput a s[ bate prè vr[jma=, c`t ]ntunecas[ lumea, de nu s[ vedè om¡ cu om, =i s[ vedè numai para cum ie=iè din pu=ci. Ca cum ar arde un¡ stuh¡ mare, trestie, pe ni=te v`nt mare, a=e s[ vedè focul ie=ind din pu=ci. Numai ce voiu s[ dzic, poate-fi Dumnedzeu
227
Ion Neculce
fere=te la r[zboiu, c[ dintr-o 1.000 de sine\e abiè s[ t`mpl[ de love=te un¡ om¡. C[ de ar hi nemerit c`t focu slobodziè, n-ar fi mai r[mas nici la turci, nici la moscali om¡ de poveste. Dup[ cum dzice un cuv`nt Miron Logof[tul: „Mare este omul, iar la r[zboiu prè mic[-i este \inta“. Dzis-au Dumitra=co-vod[ atunce ]mp[ratului s[ legi toate car[le tab[r[ =i s[ las[ pe Medhoroschi polcovnicul cu cinci, =ese mii de c[zaci ce le avè =i cu doao, trei polcuri de moscali, s[ r[m`ie s[ apere car[le de c[l[rimea turcului, de or vrè s[ le dè n[val[. Iar ceelalt[ oaste moschiceasc[, s[lda\ii, s[ dè n[val[ asupra inicerilor la meteredzu, c[ or¡ bate pe iniceri =i or lua =i pu=cile turce=ti, =i atunce or fugi =i ceielal\i, c[l[rimea. C[ a=è li-i obiceiul, c[ el au v[dzut c`nd au b[tut nem\ii pre turci la Varadin, c[, dup[ ce-au b[tut nem\ii pe iniceri, iar[ c[l[rimea au =i purces¡ a fugi, carii cum putè. Iar[ ]mp[ratul au r[spunsu lui Dumitra=co-vod[: „|i s[ pare =i ai vrè =i ai pofti, tic[loase oame, s[ fie pentru binele t[u, dar, de oi =i bate pe pedestrime, c[l[rime este mult[, =i n-am cu cine o goni“. C[ sta c[l[rimea, ca cum ar sta p[durea, ]mpregiurul obuzului, de nu-i agiungè pu=ca. Sta =i priviè cum s[ bat, =i ]mp[ratul tot n[d[jduiè c[-i va veni r[spunsul ce scrisese noaptea, cum s-au pomenit mai sus. +i veziriul nu-i mai f[cè =i tot p[ziè de s[ b[tè. }ntru acele vremi, c`nd s[ b[tè, venit-au nuora= can mic =i stropiè de ploaie. +i avem¡ grij[ s[ nu dè atunce n[val[ c[l[rimea, =i or pierde moscalii focul. Iar moscalii nici s[ mira =i ne ]mb[rb[ta =i dzicè c[ mai pre mare ploi s[ b[tè ei cu =fedzii, c[ avè mantale ]n spate =i \inè flintele suptu mantale. +i mai greu era de focul turcescu dec`t de cel moschicesc. +i n-au \inut mult acel nuora=, ce ca gium[tate de civert de ceas, =i au =i lucit soare cu mare hierbinteal[, cumu-i ]n luna lui iulie. Moscalii cei din b[taie tr[gè atunce mare greu de sete, c[ n-au obiceiu, ca turcii, s[ le care ap[ cu sacalele. Deci ]mp[ratul au poroncit la moldoveni s[ le care ap[ cu plo=ce,
228
Letopise\ul |[rii Moldovei
cu fedele=e, cu poloboace, cu ce or putè. Deci au pornit cu to\ii de le c[ra ap[. V[rsa medurile =i vinurile de prin poloboace =i c[ra ap[ de ducè la s[lda\i. +i-i scriè comisarii la izvod =i le da bani c[rora c[ra ap[. A doa, mai tr[gè greu moscalii c[ inicercile turcilor era mai lungi =i la her[ mai bune =i b[tè mai departe dec`t flintele moscalilor. +i inicerii nu s[ prè apropiè de moscali =i slobodziè inicercile, dar moscalii, fiindu-le flintele mai scurte =i mai slabe la hier, nu le slujiè focul de departe, s[ agiung[ focul pe iniceri. Iar de le-r hi venit lor prè ]ndem`n[ s[ le bat[ pu=cile departe, ca a turcilor, n-ar hi putut \inè inicerii, at`ta de lungu, b[taia, sau, de-r hi dat vrodat[ moscalii n[val[, ]nc[ n-ar fi putut \inè turcii r[zboiul. Dar ei nu da niciodat[ n[val[ la r[zboiu, ce sta numai de s[ ap[ra. Acum venis[ moscalii de s[ apropies[ de meteredzul turcilor =i de pu=ci, unde era a=[dzate. Prè mult, de era ca o 150 pa=i turcii de moscali. +i era un¡ ghenaral neam\u, anume Vitman. Acesta s-au dus la ]mp[ratul =i au ]nceput a-l mustra tare pre ]mp[ratul =i-i dzicè: „Ce este aceasta, de umbl[m to\i, ni=te oameni h[mei\i, =i nu ne c[ut[m treaba =i or`nduiala r[zboiului dup[ cumu-l =tim c[ s[ cade? C[ eu ]n multe r[zboaie a Neam\ului am fost =i =tiu leacul turcilor ce trebuie=te. Ce-m d[ comenda o=tii ]n m`na mè, c[ eu ]n doao, trii ceasuri oi face ce =tiu =i oi cur[\i pre turci, de nu i-i vedè pre aice“. Deci ]mp[ratul, audzind a=è, i-au dat ucaz ca s[ fie toat[ comenda o=tii ]n sama lui =i s[ asculte to\i ghenaralii, precum le va poronci el. Deci cum au luat acel ghenaral comenda ]n sama lui, au =i pus oamenii lui de au umblat ]mpregiurul obuzului, d`nd =tire tuturor slujitorilor cumu-i comenda o=tii ]n m`na lui Vitman, s[ fie to\i gata de n[val[. +i au luat c`te un r`nd de s[lda\i din coad[ =i i-au mai ]ndesit ]n fruntea obuzului, unde era b[taia, iar ]n coad[, unde era mai sup\iri r`ndurile s[lda\ilor ]mpotriv[ pre l`ng[ car[, au mai ]ngro=at pe denapoia s[lda\ilor cu moldoveni =i cu c[zaci. +i a=è era socoteala lui, s[ fac[ s[ s[
229
Ion Neculce
rump[ moscalii de la un loc, r`ndurile cele mai groase, =i s[ dè n[val[ asupra meteredzului turcescu =i s[-l ]ncungiure, iar r`ndurile cele mai sup\iri s[ apere, de ar n[v[li asupra car[lor niscaiva c[l[rime turceasc[. Deci g[tind oastea ]ntr-acesta chip¡, mers-au la temeiul o=tii, unde s[ b[tè. +i au mersu =i ]mp[ratul cu d`nsu, s[ vadz[ ce-a face. +i cum au v[dzut pre un poru=nic moschicescu c[ umbl[ ferindu-s[, l-au =i giunghet cu =paga sa. +i au =i trecut ]nainte, ca 15 pa=i, ]n fruntea r[zboiului, =i au ]nceput a striga s[ p[=asc[ mai iute ]nainte, s[ fie gata de n[val[, =-a-i ]mb[rb[ta =i a dzice gr[nitarilor s[ ]nceap[ a arunca cumbaralele ]n iniceri. Deci cum au purces s[lda\ii a p[=i iute ]nainte, =i gr[nitarii a slobodzi cumbaralele, atunce turcii au =i ]nceput a ]nd[r[pta =i a intra ]n meteredzu, iar unii ]ncepus[ s[ s-apuce de pu=ci, s[ le trag[ s[ fug[. Atunce, ]ntr-acela ceas ce era numai s[ dè n[val[, l-au =i nemerit o pu=c[ mare turceasc[ pre acel ghenaral, =i au c[dzut mort la p[m`nt. +i pre altu ghenaral, anume Volcovschii, totodat[ l-au nemerit cu o inicerc[ prin chept =i au ie=it pre suptu susioar[, ce n-au murit, mai pe urm[ s-au t[m[duit. +i ]mp[ratul ]nc[, de mult[ v[rsare de s`nge ce vedè atunce, au ame\it de mil[ =i s-au dus la cortu, de l-au udat ]mp[r[teasa cu ni=te ap[, =i s-au trezvit. S[lda\ii atunce, perindu-le capul, s-au p[r[sit de n[val[ =i au mai contenit focul. Dar =i turcii ]nc[ au st[tut =i s-au l[sat de a mai face n[val[. Deci veziriul au poroncit s[ mai dè inicerii n[val[ ]nc[ 2 ceasuri, =i de-o vedè c[ nu pot face nemic, s[-i las[ =i s[ s-]ntoarc[ ]napoi =i s[ r[dice to\i Bugigenii, s[-i treac[ Dun[rea ]n cee parte. +i merg`ndu zapciii inicerilor de-i siliè ca s[ mai de n[val[. A=ijdere =i c[l[rimea turcilor s[ g[tis[ s[ dè =i ei n[val[. Iar inicerii au ]nceput a s[ sf[di cu zapciii lor =i a striga c[ nu mai pot s[ dè n[val[, c[ doar de i-i voia viziriului s[ s[ pr[p[deasc[ to\i inicerii. C[ nu era mult acmu, de-ar hi n[v[lit moscalii, cum purcesese, nici un iniceriu nu ar fi r[mas. „Ce mai bine s[ fac[ pace, dup[ cumu-i poronca ]mp[ratului, c[ noi am pierit mai bine de gium[tate, =i c`\i =i am sc[pat suntem mai to\i r[ni\, =i n-om mai merge“.
230
Letopise\ul |[rii Moldovei
Deci ]n\eleg`nd veziriul c[ g`lcev[scu inicerii, =i moscalii ca nu alt[ dat[ au ]nceput a s[ bate, socotit-au =i el pe urm[ s[ nu gre=asc[ mai r[u. +i au ales pre Cerchez Mehmet-pa=a ibrihorul =i l-au trimis la ]mp[ratul Moscului cu cuv`nt de pace. Atunce au st[tut de ]mbe p[r\ile armele de a se mai batere. Atunce +eremet =i ghen[rarii moschice=ti =i al\i boieri moschice=ti le p[rè bine, ca doar s-or ]mp[ca cu turcii, c[ li s[ sup[ras[ de c`\i ani s[ b[tè mai nainte cu =fedzii, =i ]ndemna pre ]mp[ratul s[ fac[ pace. A=ijdere =i ]mp[r[teasa iar[= ]l ]ndemna s[ fac[ pace. Iar ghenararii cei streini, nem\ii, nu priimiè =i dzicè ]mp[ratului s[ nu fac[ pace, c[ s[ va c[i pe urm[. A=ijdere =i un dascal a ]mp[ratului, moscal, =i acela nu priimiè pace =i striga ]n gura mare s[ nu creadz[ pre p[g`ni =i \inè r[u =i pre boierii =i ghenaralii moschice=ti, pentru ce ]ndeamn[ pre ]mp[ratul s[ fac[ pace cu p[g`nii. A=ijdere =i Dumitra=co-vod[ cu boierii moldovene=ti ]nc[ c[uta r[u =i gr[iè =i ei s[ nu fac[ pace, dar nu-i mai asculta nime, c[ci moscalilor tuturor le era voia. C[dzut-au boierii moldoveni =i ei cu rug[minte la acel dascal, s[ stè tare la ]mp[ratul s[ nu fac[ pace. +i sta ]mp[ratul ]n cumpene. Numai nu au putut, c[ sta ]mp[r[teasa v`rtos s[ fac[ pace. }mp[ratul moschicescu au ales trei boieri a lui, pe +efer menistrul =i pre ficiorul lui +eremet =i pre Savva Rogojenschii (=i s[ temè Sava c[-l vor cunoa=te turcii, c[ mai nainte tr[is[ cu negu\utorie, dar apoi nu l-au cunoscut) =i i-au trimis la veziriul. Deci merg`nd la viziriul, au t[g[duit c[ nu-i ]mp[ratul ]n obuz, ce este ]napoi, ce ]n obuz numai +eremet este. +i au cer=ut la veziriul, pentru prada ce f[cus[ t[tar`i ]n \[r`le moschice=ti, s[ dè turcii Dun[rea hotar Moscalului, dup[ cum au venit =i sol, carele l-au trimis Br`ncovanul-vod[, cu poronca Por\ii, la moscali, anume pe Machidon comisul, precum s-au pomenit mai sus. Iar[ veziriul au r`s =i au r[spunsu c[ atunce au fost un t`rgu =i acmu este altul. „C[ t[tar`i au pr[dat, c[ de mult n-au luat cojoace de la voi, precum era\i tocmi\ cu d`n=ii, de le da\i
231
Ion Neculce
c`te 30.000 cojoaci pre an, s[ nu v[ prade ]n \[rile voastre. Ce acmu eu voiu s[ cer¡ de la voi, nu voi de la mine.“ Atunce au dzis veziriul s[ las[ pre +fed s[ marg[ cu pace la \ara lui =i s[-i dè ce i-au luat, loc =i cet[\i. Ce moscalii n-au priimit ca s[-i dè ]napoi nemic, f[r[ c`t s[-l las[ s[ marg[ cu pace, cu 30.000 oaste, prin |ara Le=asc[. +i dup[ ce va merge acolo, or sta la pace, fiind =i al\i crai megie=i la mijloc¡ s[ socoteasc[ =i s[ giudece. Deci veziriul au l[sat s[ fie a=è, c[ nu pre s[ siliè nici veziriul pentru +fed, c[ci +fedul s[ \inè de fire =i n-au vrut s[ vie la veziriul, ce el g`ndiè c[ a veni veziriul la d`nsul. N[rocul moscalilor c[ n-au vinit +fedul atunce de la Tighine, c[ n-ar fi sc[pat picior de moscal, c[ el ar hi =tiut ce-ar hi f[cut. Cer=ut-au pre Dumitra=co-vod[ turcii s[ le-l dè. Iar moscalii au dzis c[ din r[zboiul dint[i nu s[ =tie ce s-au f[cut. „Perit-au, au fugit-au? C[ noi am g`ndit c-au venit la voi.“ Iar veziriul au dzis: „Pentru un ghiaur, ce s[ ne sf[dim noi, ni=te ]mp[r[\ii? Las[-l, c[ s[ va s[tura de ce au poftit. S`ngur, de bun[ voia lui, a veni la noi“. Atunce ]mp[ratul au luat pre Dumitra=co-vod[ =i l-au ascunsu ]ntr-o botc[ a lui, de cele cu 2 roate, de nu-l =tiè nici un¡ moldovan, f[r[ numai Ioan Niculce hatman =i vro 2 copii din cas-]l =tiè. +i au =[dzut acolo ascunsu ]n botc[, p[n’ ce-au trecut obozul dincoace de movila R[b`ei. Mai cer=ut-au turcii Azacul, =i s-au apucat moscalii s[-l dè, cu tot venitul¡ =i hatarul lui. Dzis-au turcii s[ strice o cetate ce s[ chema Troi\a, dzic`nd c[-i f[cut[ pre hotarul turcesc, =i, m[car¡ c[ era bun[ =i mare cetate, cu mult[ cheltuial[ f[cut[, s-au apucat s[ o strice, iar c`nd s-ar mai tocmi vrodat[ cetatea, atunce =i pacea s[ fie stricat[. Cer=ut-au =i bir s[ le dè =i cheltuial[ o=tii. Ce bir n-au priimit, iar cheltuial[ 1.000 de pungi s-au apucat c[ or da. Dzis-au s[ mai strice =i alte p[l[nci, ce sunt pre marginea hotarului, pre l`ng[ zaporojeni =i la pragurile Niprului: Camen Zaton =i altele, =i s-au apucat c[ le-or strica.
232
Letopise\ul |[rii Moldovei
Mai dzis-au =i pentru Ucraina, dencoace de Nipru, c[ au luat-o din hotarul le=ilor, s[ o dè s[ o \ie iar le=ii, =i au priimit moscalii s[ s[ r[dice, s[ fie iar le=asc[. Mai cer=ut-au veziriul =i toate armele s[ le de moscalii. Deci +efer au r[spunsu c[ acestu lucru nu pot s[-l fac[, c[ci le=ii le sunt neprieteni. +i vor s[ marg[ prin \ara lor, =i f[r[ arme nu pot s[ marg[, f[r[ c`t, pe c`te arme au ei ]n obuz, at`te le-or plini ]n Azac. +i a=è le-au dat. Tocmitu-s-au =i pentru oastea din Br[ila, s[ ias[ =i s[ marg[ cu pace. Atunce au oblicit moscalii c-au fost luat moscalii, cei cu Toma, Br[ila. Mai dzis-au veziriul, de-or hi ]ntrat =i ]n Cr`m o=ti moschice=ti, s[ ias[, c[ nici veziriul nu =tiè ce or hi f[cut. Aceste toate au priimit moscalii s[ de turcilor =i altele multe, carele nu le poate ]n=ira condeiul mieu. +i au dat moscalii z[log la turci pre +efer =i pre feciorul lui +eremet, p[n’ s-or plini aceste toate. +i a=è s[ audziè s[ hie dat =i veziriului 800 pungi bani gata. +i au st[tut obuzul pre loc 3 dzili ]nchis, p[n’ s-au a=[dzat toate aceste. +i apoi au mersu solii ]n ordia turceasc[, =i obuzul moschicescu s-au pornit ]n sus pre Prut =i cu ceau=, s[ nu-i ]nv[luiasc[ nime. Atunce, de cum era le=inat[ oastea, ]nc[ =i mai r[u le=inas[, fiind ]nchi=i at`te dzile. C[ mai nainte, de nu avè pit[, avè carne, c[ le ducem ciredzi de vite multe, iar dup[ ce s-au ]nchis, au luat ciredzile turcii, =i nu avè nici carne, nici pit[. +i caii ]nc[ h[mnisis[. Veniè turcii aproape de obuz =i le arunca pit[. Caii s[ b[lega tot ap[, c[ alt[ n-avè ce b[liga. +i dup[ ce s-au pornit obuzul, mul\i moscali fugiè la turci de foame. A=è s[ audziè atunce, s[ fie pierit moscali, cu la b[taie cu tot, ca 30.000, iar turci s[ fie perit 120.000 pe num[r. A=è socotescu c[, de-ar fi fost moscalii to\i, str`ns[ toate obuzurile la un loc, s[ nu-i fi fost r[schirat c`nd s-au pornit ]nt[iu asupra turcilor, poate ar fi biruit pre turci. A=ijdere =i turcii, dup[ ce i-au z[bovit cu pace pre moscali, s[ nu hie \inut pace, ar fi b[tut pre moscali, precum fl[m`n-
233
Ion Neculce
dzis[ =i ei =i caii. Numai ce vom s[ dzicem, voia lui Dumnedzeu au fost, de nici moscalilor nu le-u dat Dumnedzeu chivernisal[ ca s[ biruiasc[ pe turci. A=ijdere =i turcilor le-u luat Dumnedzeu mintea, de nu s-au pr[p[dit moscalii detot. Nu bat cei mul\i pre cei pu\ini, nici cei pu\ini pre cei mul\i, ce numai cum va Dumnedzeu. Deci au purces¡ moscalii pre Prut ]n sus =i au mersu p[n-]n sar[ =i noaptea p[n’ la miadz[noapte, tot cu tab[r[ legat[. +i c`nd au st[tut s[ odihneasc[, pe care unde i-au apucat vremea, a=è au st[tut cu caii ]nh[ma\i, tot la un loc, p[n-]n dzu[. Apoi iar au ]nceput a merge p[n’ la vro 2 ceasuri. Apoi au ]nceput a r[dica p[rcanile, =i a ie=i oastea cè slobod[ afar[, =i au ]nceput a-= ad[pa caii =i a mul\[mi lui Dumnedzeu c[ au ie=it din p[rcane, mai tare dec`t c-au sc[pat de la turci. +i au purces¡ pe c`mpu pedestrimea, pe de laturea obuzului. Atuncea ie=iè t[tar] di prin p[duri, bulucuri cu vite, cu robi. Deci moldovenii s[ slobodziè la t[tar], ca s[ scoat[ robii, iar ]i lua ]n goan[ de-i goniè p[n-]n obuz, de-i t[iè. C[ era caii moldovenilor le=ina\i, de-= da ]n cap¡. Atunce +eremet au poroncit moldovenilor s[ dè pace t[tar`lor, s[ nu s[ bat[ cu d`n=ii, c[ ei au f[cut pace, =i nu le-or da agiutor, =i or petrece r[u cine s[ va mai bate cu t[tar`i. Deci moldovenii au ]nceput a striga =i a-l¡ bl[st[ma, cum n-or merge ei s[ s[ bat[, c[ ei ]= v[d p[rin\ii =i f[meile =i feciorii lor robi la t[tar], de audziè +eremet cu urechile cumu-l bl[st[ma. Iar el le dzicè s[ nu bage sam[, c[-i va scoate ]mp[ratul, =i care va merge cu d`n=ii le va da ]mp[ratul mo=ii la Moscu. +i nu-i era =i ru=ine a gr[i ce nu s[ cadè, un om¡ mare ca acela! Atunce merg`ndu c`\iva moldoveni dep[rcior ]naintea obuzului, s-au t`lnit cu vro 100 de t[tar] viind cu c`\va robi de la Ia=i. +i le era caii obosi\ =i a lor. Deci lovindu-i moldovenii f[r[ veste ]n gura Jijiei, i-au t[iet pe t[tar], mai pre to\i, =i i-au dat =i ]n Prut, de s-au ]necat. +i au scos acei robi to\i. +i ]ntr-acei robi s-au fost t`mplat de robis[ =i pe un c[pitan, atunce purcesu din Ie=i, anume Tudosie Ciohoranul. +i acela au spus atunce c[
234
Letopise\ul |[rii Moldovei
alt[ oaste, f[r[ acei t[tar], la Ie=i n-au m[rsu. Atunce audzind, to\i s-au ]nvoie=at =i, spuind lui Dumitra=co-vod[, au dat laud[ lui Dumnedzeu. Atunce to\ moldovenii au purces¡ ]n r[sip[, carii cum putè, pre la bejeniile lor. Atunce =i moscalii au dat lui Dumitra=covod[ 200 de moscali, de s-au dus ]n Ia=i, ca s[-= apuce doamna, s[ ias[ ]naintea moscalilor, mai sus pre Prut. Dumitra=co-vod[, sosind ]n Ia=i, au odihnit 2 dzile p[n’ s-au g[tit, neav`nd nici unele de cele ce trebuiè, nici avè cu cine, c[-= c[uta oamenii cine= nevoia sa de fugiè. Atunce era =i c`\va turci balgii ]n Ia=i, =i mul\i moldoveni din cei de j[cuis[ pe turci ]ndemna pe Dumitra=co-vod[ ca s[-i taie =i pre aceie ce mai r[m[sese =i era la ]nchisoare, dzic`nd c[, de-or sc[pa turcii aceie, ei n-au putere s[ tr[iasc[ ]n \ar[, c[ turcii =tiu tot cine ce au j[cuit. Dumitra=co-vod[ n-au priimit acel lucru s[-l fac[, ca s[-i taie, ce-au socotit c[, m[car c[ sunt p[g`ni, dar nu sunt vinova\i, c[ sunt negu\itori =i le agiunge lor c`t i-au j[cuit, de i-au r[mas s[raci, =i c`t[ pedeaps[ de foame au tras la ]nchisoare. A doa, iar au mai socotit c[, de-i va t[iè pre balgii, el apoi nu va avè cu cine va merge la Moscu, c[ slujitorii =i jaca=ii cari-i j[cuis[ pre acei balgii n-or merge cu d`nsul =i or r[m`ne to\i ]n \ar[. Deci cu acestu sfat, au poate-fi n[rocirea lor, au sc[pat de moarte. +i purcedz`ndu din Ia=i, au trecut Jijia pre la Popricani =i s-au t`lnit la Prut, la Zagarance, den ceast[ parte, cu obuzul moschicescu. Domnit-au Dumitra=co-vod[ \ara numai 9 luni ]n anul 7218 =i au ie=it din Ie=i iulie ]n 16 dzile, iar moscalii au f[cut r[zboiul atunce la St[nile=ti ]n iulie 11 dzile. Deci de la Prut au purces¡ ]n sus depreun[ cu moscalii =i au trecut Prutul pre la +tef[ne=ti ]n cee parte. +i de acolo au m[rsu dreptu la Movil[u, la Nistru. Deci c`\i boieri =i al\ii mai de gios, din moldoveni, ce-au ie=it cu Dumitra=co-vod[ din Ia=i =i au purces cu obuzul, audziè c-au iertat turcii pre cei gre=i\i. Dar nu mai putè s[ s-]ntoarc[ ]napoi sau s[ fug[ ]ntr-alt[ parte din obuz, c[ci c[ pr[da don\ii =i
235
Ion Neculce
c[zacii lui Medhoro\schii =i a lui Tan\schii pre cine g[siè ]n laturi de obuz, de-i l[sa numai cu sufletele. Ce nu avè putin\[ s[ s[ duc[ ]ntr-alt[ parte, ce le-au c[utat numai s[ s[ \ie cu obuzul, cu Dumitra=co-vod[. C[, c`nd au venit ]mp[r[\ia, avè ucaz oastea de nu strica nim[rui nemic, iar la ]ntorsu str`ca tot ce g[siè. Sosind obuzul la Movil[u, la Nistru, s[ luas[ ni=te t[tar], ca vro 200, ]n urma obuzului. Pe cine g[siè, tot lua. +i au dat preste d`n=ii Ivane\schii polcovnicul =i cu Tan\schii, cu slujitorii lor moldoveni, ce era la steag. +i i-au t[iet pe t[tar] =i au prinsu =i vii vro cinci, =ese =i i-au dus la ]mp[ratul. +i au pus de i-au sp`ndzurat ]n malul Nistrului, ]nc[l\a\i, ]mbr[ca\i. Iar[ dup[ ce-au trecut moscalii Nistrul, au scris ]mp[ratul Moscului la turci c[, de n-or porni pre craiul +fedului ]n 12 dzile =i l-or \ine acolo la Tighine, el ]nc[ a strica pacea, nu a \inè-o. Dumitra=co-vod[ au f[cut c[utare tuturor moldovenilor c`\i sunt cu d`nsul =i i-au ]ntrebat, merge-or cu d`nsul la Moscu au ba. Ce to\i au priimit, c[ ]ntr-alt chip nu avè cum dzice. C[ nu avè cum merge ]ntr-alt[ parte de r[ul t[lh[ritului. +i i-au pus Dumitra=co-vod[ ]ntr-un izvod =i l-au dat ]mp[ratului, de l-au isc[lit cu m`na lui. Iar boierii =i slujitorii ace=tia erau anume: 1. Ioan Niculce hatman; 2. Savin Zmucil[ vel-ban; 3. Gheorghi\i vel-p[harnic; 4. Iordachi Aristarhu vel-u=er; 5. Pavel Rugin[ vel-comis; 6. Mog`lde sardar; 7. Ilie Ab[za, vornicul despre doamna; 8. Dumitru aga; 9. Ioan Mirescul polcovnic; 10. Ioan B[nariul vel-c[pitan; 11. Brah[, c[pitan de d[r[bani; 12. Mo\oc jicniceriul; 13. Ioan Dz[rul, v[tav de copii; 14. Nuor Dz[rul postelnic; 15. Costantin Dz[rul medelnicer; 16. Vasilie Dz[rul, tij medelnicer; 17. Mechichi stolnicul; 18. Antiohie c[m[ra=; 19. Costantin P`rc[labul medelnicer; 20. Dima ba=-bulucba=; 21. Ciute c[pitan; 22. Apostol c[pitan; 23. Toader Mirescul c[pitan; 24. Pav[l Mirescul c[pitan. To\i ace=tie =i al\ii mai pro=ti, mai de gios slujitori, carii aice nu s-au putut ]n=ira anume, i-au scris ]mp[ratul ]n visteria lui, de s-au dus cu Dumitra=co-vod[. +i atunce au dat ]mp[ratul
236
Letopise\ul |[rii Moldovei
lui Dumitra=co-vod[ 2.000 de ruble, s[ le fie de cheltuial[ lui =i moldovenilor. +i l-au or`nduit s[ marg[ s[ iernedze la Harcov, preste Nipru, dincolo de |ara C[z[ceasc[, ]n slobodzie, aproape de Azac. C[ acolo s[ cer=us[ =i el, l[ud`ndu-i unii din moldovenii carii =tiè c[-i loc¡ bun. +i au poroncit la gubernatul Apracsin s[-i de iernatec lui =i tuturor moldovenilor lui, d`ndu-i =i 200 de draguni s[ marg[ cu d`nsul. Iar[ lui Rentu ghenaral =i Tomii sp[tar le-u scris ]mp[ratul moschicescu =i au trimis cu c[r\ile pe un om¡ a lui, ]mpreun[ cu om¡ a veziriului, s[ las[ Br[ila =i s[ vie dup[ d`nsul ]n sus. Deci Toma sp[tariul, cum au audzit, cum au fugit ]n |ara Ungureasc[, de =-au mai apucat ceva de acolo. +i pe urm[ au venit la ]mp[ratul, la Petreburcu, cu c`\va munteni ce-au fost cu d`nsul la Br[ila. +i l-au f[cut ]mp[ratul ghenarar =i-i da pre an leaf[ 5.000 de ruble. +i cu vremea =-au adus =i giup`neasa din |ara Munteneasc[. +i i-au dat sate ]n |ara Moschiceasc[ de chivernisala vie\ii. +i tr[ind acolo c`\va ani, suptu poronca ]mp[r[\iei, s-au schimbat =i el din viia\a aceasta lumasc[, iar giup`neasa lui au r[mas =i p[n-acmu cu pace, de tr[ie=te pre acele mo=ii ce i-au dat ]mp[r[\ia. Iar Rentu ghenaral s-au r[dicat de la Br[ila cu toat[ oastea ]n sus pre Siret, pre la Cern[u\i, tot stric`nd =i m`nc`nd ce g[siè prin \ar[. +i \ara fugis[ de la c`mpu la munte. +i dac-au audzit c[ vine Rent pre acolo, s[ mira ]ncotro vor mai fugi. Deci Rentu, de la Cern[u\i au trecut Nistrul ]n cee parte pre la Hotin =i au agiunsu pe obuzul lui +eremet acolo, la Polonia1. Iar[ ]mp[ratul, de acolo de la Movil[u, =-au luat 200 de draguni =i au purces ]n sus pre Nistru, pre la Cameni\[. +i acolo s-au desp[r\it de obuzul cel mare. +i de la Cameni\[ au luat ]n sus, prin |ara Le=asc[, p[n[ unde au g[sit pre Avgust craiul, ]mpreun[ cu ]mp[r[teasa lui, de s-au sf[tuit =i s-au odihnit vro trei, patru dzile. +i atunce l-au cinstit Avgust craiul. +i =[dz`nd la mas[ ]mp[ratul cu ]mp[r[teasa =i cu mul\i domni le=e=ti, =i 1 Polonoie, localitate ]n Ucraina, la vest de Jitomir. Apare =i mai departe, sub forma Polono.
237
Ion Neculce
]ntre acei domni fost-au =i Adam¡ Sinavschii hatman =i cu h[tm[neasa lui. +i ]ntre alte voroave, multe can cu glum[, dzis-au h[tm[neasa lui Sinavschii c[tr[ ]mp[ratul moschicescu aceste cuvinte: „Mult m[ mir de voi ]mp[ra\ii =i craii, cum de nu v[ \ine\ de cuv`nt =i ne am[gi\i pe noi. C[ mai an\er\u ne-au dzis noao, tuturor le=ilor, craiul +fedului s[ ne g[tim cu to\ii s[ mergem¡ s[ iern[m ]n stoli\a moschiceasc[, ]mpreun[ cu d`nsul. +i noi c`nd ne g[tièm s[ mergem pre cuv`ntul lui, el ne-au am[git =i n-au m[rsu la stoli\[, =i s-au dus la Tighine. +i acmu ]mp[r[\ia ta ne-ai dzis s[ ne g[tim s[ mergem la |arigrad, =i noi ne bucurasem tare c-om merge de-om vedè |arigradul. +i c`nd noi ne g[tièm, m[ria ta n-ai vrut =i te-ai ]ntorsu ]napoi.“ Iar ]mp[ratul au r`s atunce, =i cu to\i c`\i era la mas[, =i i-au dzis: „P[cat c[ nu e=ti tu b[rbat, s[ te chemi Sinavschii. C[ de-ai hi tu b[tbat, s[ nu hii f[meie, adev[rat a= merge cu tine la |arigrad. Iar b[rbatul t[u au z[bovit o=tile, nu le-au trimis mai ]n grab[. Pentru acee nu m-am dus ]n |arigrad.“ +i de la Avgust craiul au purces ]mp[ratul la R`ga, unde era Menjic cu o=tile lui, carii sta ]mpotriva +fedului. Iar de acolo, de la R`ga, s-au dus la Petreburcu, la scaonul s[u de iarn[. Iar[ +eremet, cu obuzul =i cu Dumitra=co-vod[, au m[rsu de la Movil[u p[n’ la +arhorodul. +i de acolo s-au desp[r\it de Dumitra=co-vod[ =i au purces spre |ara Le=asc[, cu toat[ oastea lui, c`t[ mai r[m[sese, de o mai s[tura, pre la Nejboji =i de la Nijboji la cetatea Polono, de au de=[rtat-o de oastea moschiceasc[ =i de alte lucruri ce era, c[ o \inè moscalii. +i apoi au r[dicat to\i oamenii di prin t`rguri =i de prin sate, c`\i era ]n Ucraina, =i i-au trecut pre to\i preste Nistru ]n hotarul moschicescu. +i au trecut =i el cu toat[ oastea, de au a=[dzat-o la iernatec ]n |ara C[z[ceasc[, iar el cu curtea lui s-au a=[dzat ]n t`rgu, ]n Prelumpca. Iar[ Dumitra=co-vod[, de acolo de la +arhorod, dup[ ce s-au desp[r\it de +eremet, au purces¡ dreptu la Chiov, pre la Nemirova, prin c`mpu pustiiu, c[ pre acolo era atunce locul pustiiu, numai cu cele 200 de draguni =i cu moldovenii, c`\i
238
Letopise\ul |[rii Moldovei
era cu d`nsul. C[ mai fusese =i ni=te c[zaci, cu Medhoro\schii =i cu Rogojen\schii, =i l-au l[sat ]n urm[ pre Dumitra=co-vod[. +i aceie s-au dus ]nainte. Deci Dumitra=co-vod[, r[m`ind mai ]n urm[ numai cu acele 200 de draguni, precum mai sus s-au pomenit, nu era mult s[-i iei zaporojenii de grumadzi ]mpreun[ cu t[tar`i. C[ prinsese limb[ =i-l luas[ =leavul, s[ marg[ dup[ d`nsul s[-l prindz[. +i cale numai de un civertu de ceas, de nu l-au agiunsu s[-l iei de grumadzi, cu toat[ tab[ra lui. C[ era ca la 1000 de zaporojeni =i mai bine, ]mpreun[ cu t[tar] amesteca\i. Ce norocul lui au fost c[ au fost apucat de au agiunsu ]n t`rgu ]n Bila |[rcv`i. +i acolo ]n t`rgu era cetate =i pu=ci =i oaste moschiceasc[. +i v[dz`nd zaporojenii c-au agiunsu ]n Bila |[rcv`i, s-au ]ntorsu ]napoi. Iar Dumitra=co-vod[ nemic de aceasta nu =tiè, mai pre urm[ au oblicit. +i de acolo au m[rsu ]n Chiov, de s-au odihnit 2 s[pt[m`ni, d`ndu-i moscalii ce-i trebuiè, nemic nu-i lipsiè. +i c`nd au vrut s[ purceadz[ de acolo, din Chiov, mul\i moldoveni au vrut s[ r[m`ie acolo =i nu vrè s[ mai marg[ cu Dumitra=co-vod[ ]nlontru. +i ]nc[ =i Ion Niculce hatmanul nu vrè s[ mai marg[ cu d`nsul, g`ndind c[ doar ne-or l[sa din Chiov de ne-om ]ntoarce la p[m`ntul nostru. Iar Dumitra=co-vod[ n-au vrut s[ ni las[ s[ r[m`nem, ce au mersu la comendatul de Chiov =i i-au ar[tat izvod, cu isc[litura ]mp[ratului, de c`\i boieri era, ce-l f[cus[ la Movil[u, dzic`nd c[ suntem da\i pre m`na lui =i nu ne va l[sa s[ ne ducem la turci, s[ facem vreun vicle=ug. C[ el a vrè s[ dè sam[ pentru noi la ]mp[ratul. Deci comendatul, v[dz`nd a=è, i-au dat pe to\i pe m`na lui Dumitra=co-vod[ cu sila, =i i-au dus cu vart[ p[n’ la Harcov. +i acolo ]nc[, dup[ ce-au trecut |ara C[z[ceasc[, ]nc[ era p[n’ la Harcov, cale de 2 dzile, un c`mpu pustiiu pentre Harcov =i pentre |ara C[z[ceasc[. +i acel c`mpu este =leavul t[tar`lor, c`nd prad[ de la Cr`m. +i iar[ cu grij[ =i cu mult[ spaim[ au mersu, p[n-au agiunsu la Harcov. Iar[ Luca visternicul venis[ mai pre urm[, ]n |ara Le=asc[, dup[ noi la Chiov, =i cu Sandul Sturdze stolnicul. Nevr`nd ei
239
Ion Neculce
s[ marg[ cu Dumitra=co-vod[, nu i-au putut lua, nici comendatul nu i-au dat, nefiind ]n izvodul ]mp[ratului, g`ndind c[ i-or l[sa moscalii s[ s-]ntoarc[ ]napoi. Deci moscalii nu-i l[sa s[ s-]ntoarc[ ]napoi, c[ venis[ =i Galenici cneazul mai pre urm[ ]n Chiov, de \inè drumul tare ]nchis, de nu l[sa pre nime s[ ias[ din Chiov ]ncoace. C[ era un om¡ r[u, =i nici de m`ncat, nici de cheltuial[ nu le da. +i s-au ispitit ]ntr-un r`nd s[ fug[, =i i-au prinsu =i i-au \inut ]nchi=i o lun[. +i apoi i-au dat pre chiz[=ie Tomii ghenarariului =i i-au slobodzit. +i au =[dzut un an acolo ]n Chiov, p[n[ =-au m`ncat tot ce-au avut. +i apoi de-al doile r`nd s-au ispitit cu fuga, de au sc[pat ]ncoace, de au venit ]n Moldova. +i al\i moldoveni, c`\i s-au mai t`mplat ]n Chiov, tot a=è cu fuga au sc[pat. +i c`\i sc[pa din Chiov ]nc[ cu mult[ grij[ veniè p[n-agiungè spre Cameni\[, c[, r[m`ind locul pustiiu, era t[lh[rit mult, =i le=ii avè pizm[ pre moldoveni, c[ci s-au ]nchinat la moscali. Deci pre c`\ prindè ]i tot j[cuiè, =i pre unii ]i =i omor`è, pre al\i-i punè la popreal[. Numai Adam Sinavschii hatmanul s[ punè pentru d`n=ii =i pre cari-i obliciè c[-s ]nchi=i, trimitè de-i scotè =i-i miluiè. +i pre unii ]i punè la steaguri, d`ndu poronc[ s[ le dè pace. +i le=ii furi= tot ]i str`ca. Dumitra=co-vod[, dup[ ce s-au a=[dzat la Harcov, zaharà prè mult[ ]i da =i lui =i tuturor moldovenilor, c`t nu putè birui s[ o m`n`nce. +i i-au mai dat pe deasupra =i 13 sate a unui ghenaral, ce-l chema Sidlovschii, pline de p`ine =i de h[l[=teie cu mori =i c`te doao, trei sute de oameni ]ntr-un sat. +i bucate, vaci, boi, oi, stupi, odoar[, toate le dedese lui Dumitra=covod[, sirmeaoa acelui ghen[rar, c[dzind el ]ntr-o gre=al[. Deci Dumitra=co-vod[ nu vrè s[ \ie pre moldoveni cu dragoste, ca pre ni=te streini ce =-au l[sat cas[le =i s-au streinat de mo=iile lor pentru d`nsul, ce vrè s[-i \ie mai aspru dec`t ]n Moldova. C[ i s[ schimbas[ hirea ]ntr-altu chip¡, nu precum era domnu ]n Moldova, ce precum era mai nainte, t`n[r, pre c`nd era beizadè ]n dzilele fr[\ine-s[u, lui Antiohie-vod[, ]nc[ =i mai r[u =i iute la be\ie. S[ sc`rbiè, =i u=a ]i era ]nchis[, =i nu
240
Letopise\ul |[rii Moldovei
l[sa pre moldoveni nec[iuri din t`rgu s[ ias[ afar[, f[r[ ocazul lui. +i cu c[zacii de loc iar[ s[ ]nvr[jbis[ r[u, c[ nu-i \inè ]ntr-o nemic[. Deci =i moscalii cei mare ]nc[-l ur`s[, pentru c[ci ]l iubiè ]mp[ratul =i-i dedes[ nume mai sus dec`t a tuturor. Atunce s-au sculat Savin Zmucil[ banul =i mult l-au amestecat la +eremet, dzic`nd c[ „eu c`nd nè-m¡ ]nchinat la le=i, cu Petriceico-vod[, avè cinste =i boierii ca =i domnul.“ +i c[r\i de la Sobe\schii craiu, ce era atunce, =i le ar[ta lui +eremet, precum au avut voie boierii, =i c`nd le-au fost voia s-au dus ]n \ara lor, ]n Moldova, iar Dumitra=co-vod[ va s[-i fac[ robi ]n \ara cre=tineasc[. +i multe ca aceste, care nu le pociu toate s[ le scriu cu condeiul mieu, dup[ cum¡ sunt firile moldovenilor, carei nu pot nici la casele lor tr[i s[ nu s[ sf[deasc[, dar ]n \ar[ strein[. C[ =i c`nd au fost cu Petriceico-vod[, iar destule sf[dzi au fost =i atunce ]ntre domnu =i ]ntre boieri, ca =i acmu. Care pre urm[ iar lor =-au stricat, ca =i acmu de la moscali, care mainte s[ va ar[ta. }mp[ratul Moscului, dup[ ce s-au a=edzat to\i la iernatec, precum s-au scris mai sus, scris-au la +eremet =i la tot sinatul =i guberna\ii cei mare, de au mersu to\i la Petreburcu, la sfat. +i atunce au mersu =i Dumitra=co-vod[ la ]mp[ratul. Deci, dup[ ce s-au str`nsu to\i, au ]nceput ]mp[ratul a-i ]ntreba pe to\: \inè-vor pace cu turcul, au ba, =i da-or ce-au giuruit, au ba? Deci sinatul cel mare au dzis nemic s[ nu dè =i s[ s-apuce de var[ iar[=i de r[zboiu. De s-au t`mplat acmu a=è sminteal[, de acmu s[ va chivernisi ]ntr-altu chip, de n-a fi a=è. C[ci bani =i oaste este de agiunsu, au putere =i doaodzeci sau treidzeci de ani s[ s[ bat[. Atunce ]mp[ratul, v[dz`nd c[-i sfatul a=è, au =i or`nduit, ]n toate \[r`li, de 30 fumuri s[ mai fac[ un¡ om¡ de oaste, gata cu tot ce-ar trebui, s[ mai adaug[ ]nc[ vro 50.000 de oaste preste c`t mai are. +i au or`nduit, p[n[ i-a porni ]n gios pre Don, =i au mai lungit flintele dec`t inicercele turcilor, de o =chioap[ mai lungi, ca s[ poat[ bate mai departe. +i au f[cut tot palo=e simcelate ]n v`rvu de am`ndoao p[r\ile
241
Ion Neculce
ascu\ite, s[ s[ bat[ cu turcii la n[val[, =i au lep[dat sp[gile. +i le-au f[cut la grumadzi l[dunci de hier albu, la tot s[lda\ul c`te de o oc[ de ap[, ca s[ aib[ hiecare s[lda\ ap[ gata la r[zboiu, s[ nu pat[ ca la St[nile=ti. +i au ]nsurat atunce =i pre +eremet, d`ndu-i ]mp[ratul o rud[ a sa, dzic`ndu-i s[-= fac[ copii, s[-l uite feciorul ce era z[log la turci, netocma c[ l-a scoate el =i pre acela. +i au socotit atunce s[ porneasc[ pe Dumitra=co-vod[ ]nainte cu greimea, s[-i dè 40.000 de moscali c[l[ra= =i 40.000 calm`= =i 30.000 don\i =i 40.000 c[zaci cu hatmanul lor, s[ intre ]n Cr`m, s[ tot taie, s[ ardz[, p[n-a intra =i greimea s[ s[ apuce de cet[\i a le bate =i a le lua. +i a=è au a=[dzat sfatul s[ fac[, =i ]ncepus-a porni zaharaoa =i g[tis[ toate aceste ce scriu mai sus. Iar[ +eremet, m[car c[ s-]nsuras[, ]i era jele de fecior, c[ va pieri la turci, cum au =i pierit. +i s[ tot ruga sinatorilor, ca doar ar putè strica sfatul, =i ei nu vrè, nici putè, c[ apucas[ de gr[is[ c[tr[ ]mp[ratul, =i le era ru=ine s[ ]ntoarc[ sfatul. Deci oblicind ]mp[ratul pentru +eremet c[ i-i jele de fecior, tare i-au b[nuit =i l-au mustrat, aduc`ndu-i aminte c`nd l-au fost trimis ]nainte pre +eremet s[ marg[ s[ strice podul la Dun[re, dup[ cum ]i poroncis[. +i mai pe urm[, venind =i ]mp[r[\ia sa, =-ar fi luat cele 2 polcuri a lui cu 12.000 de oaste =i cu Dumitra=covod[ cu moldoveni =i s-ar fi dus ]ntinsu la pod, f[r’ de nici o grij[. Care polcuri s[ chema Preobrajenschii =i Simionen\schii. +i cu acele 2 polcuri ar fi b[tut pre turci. Alt[ nu i-ar fi mai trebuit, ce ar fi l[sat-o ]napoi, de ar fi venit ]ncet =i ar fi izb`ndit. Atunce au sosit mai pre urm[, dup[ acel sfat, =i un unchiu a ]mp[ratului, anume Apracsin, gubernatul de Azac. +i ]ntreb`ndu-l =i pre d`nsul sinatul, el au dzis c[ nu-i bine cum au a=[dzat sfatul, c[-i cu greu a s[ bate ]n trii p[r\i. C[ cu +fedul sunt c`\va ani de c`nd s[ bat. +i dintru un lucru de nemic[ s-au ]nceput sfada acmu =i cu Turcul¡. A=ijdere =i le=ii le sunt vr[jma=i. Cu greu la va fi. Numai cu turcii, cum au a=[dzat, a=e s[ las[ deodat[, =i de-or =i mai cere, s[ le dè,
242
Letopise\ul |[rii Moldovei
p[n[ a trece craiul +fedului. +i apoi s[ stè s[ s[ ]mpace cu +fedul =i, ]mp[c`ndu-s[ cu +fedul, s-or a=[dza prè lesne =i cu Leavul¡. Atunce le-or ie=i =i solii de la turci, ce sunt z[log. Deci prè lesne este atunce a strica pacea cu turcii =i a s[ bate prè cu iu=or cu d`n=ii. +i a=è s-au apucat =i Savva Rogojenschii cum despre turci, d`ndu-le bani, or face pace. Deci sinatorii, pentru voia lui +eremet, au mersu la ]mp[ratul, =i dzic`nd aceste cuvinte, au l[sat =i el s[ fie a=è, dup[ sinat. +i s-au p[r[sit a mai face oaste ]mpotriva Turcului p[n[ la o vreme. }mp[ratul Moscului =-au str`nsu toat[ oastea =i au =[dzut ]n vas[, de-u trecut de la Petreburcu marea, ]n cee parte, la +fed, asupra finiilor. +i s-au b[tut acolo 2 ani =i au luat toat[ cr[ia finiilor, ce era suptu ascultarea +fedului. +i au luat =i cetate Abovul¡, care era stoli\[ finiilor, =i apoi iar[= cu cinste s-au ]ntorsu la scaonul s[u, la Petreburcu. Iar[ pre +eremet l-au trimis la Chiov =i i-au l[sat 20.000 de oaste c[zaci =i calm`=i, s[ stè s[ dè ce-a da, s[-= scoat[ feciorul =i s[ poarte grij[ despre turci, s[ a=edze acel lucru. A=ijdere =i despre partea R`g[i au l[sat pre Menjic fercu-mar=al`c, s[ p[zasc[ despre =fedzii din gios. Iar[ Dumitra=co-vod[ atunce au f[cut ponturi de cere |ara Harcovului, cu toate veniturile, dzic`nd c[ \ar[ au l[sat, \ar[ s[-i dè. +i pre to\i moldovenii el s[ fie mai mare. Ce va fi voia lui, volnic s[ fie, f[r[ ucazul ]mp[ratului. Nime s[ nu hie volnic a merge nic[iuri. +i altele multe ca aceste. Atunce ]mp[ratul au dat acele ponturi a lui Dumitra=covod[ la sinat, s[ le vadz[ =i cum or socoti ei. Deci Apracsin au dzis c[tr[ sinat: „Nu-i bine s[-i da\i |ara Harcovului, ce o cere el, c[ m[car eu c[ am vro 30 de r[va=e de la acei c[zaci, din Harcov de jalobele lor ce au pre Dumitra=co-vod[. +i acolo, ]ntr-acè \ar[, sunt aproape de 80.000 de oaste slujitori, =i acmu nefiind pace, lesne le este a s[ r[dica ca s[ s[ dè suptu Turcu c[ nu-i departe Azacul. +i c`t am sta s[ ne batem cu streinii, noi om vrè s[ ne batem cu ai no=tri.“ Atunce =i +eremet au dzis: „Adev[rat, bine au dzis, c[ a=è va hi. +i ]nc[ este alta =i mai mare. C[ mi-au spus un boier a
243
Ion Neculce
lui, anume Savin Zmucil[ banul, c[ mai nainte vreme s-au mai ]nchinat din domnii moldoveni la cre=tini, la le=i, la unguri, =i apoi i-au iertat turcii, de s-au dus la d`n=ii. +i mai pe urm[ acei domni multu r[u au f[cut cre=tinilor, anume acei domni P[tru-vod[, Grigorie-vod[. A=ijdere =i acesta, de s-a a=[dza la Harcov, nu-i departe Cr`mul.“ Deci sinatul, audzind, au ales s[ dè lui Dumitra=co-vod[ 1.000 de dvoruri ]n |ara Moscului, care acea mie de dvoruri cuprinde 50 de sate, =i oameni ca 15.000 suntu. +i s[-i mai dè =i c`te 20 pungi de bani pre an, care fac 6.000 ruble, =i 2 p[rechi de cur\i frumoas[ ]n stoli\[. Iar boierilor s[ le dè 13 sate ce-au fost acelui ghen[rariu Sidlovschii, de le st[p`niè Dumitra=covod[. Care boieri a priimi, s[-i dè de acele sate, iar care nu a vrè, s[-i dè ucaz de voie, s[-= marg[ la p[m`ntul s[u, ca s[ s-a=edze. Deci Dumitra=co-vod[, ie=indu-i ucaz, au =i venit la Harcov cu mult[ voie rè, c[ s[ dep[rteadz[ de \ar[, =i s-au r[dicat =i s-au dus ]n Moscu. +i nu mult dup[ aceasta i-au =i murit doamna Casandra, fata lui +[rban-vod[, domnul muntenescu, =i au ]ngropat-o ]n t`rgu, ]n stoli\[. +i au r[mas v[duoiu de-au tr[it c`t[va vreme, p[n’ s-au ]nsurat, care s-a scrie mai nainte. Iar[ boierii cine au vrut s[ priimasc[, le-au ]mp[r\it de acele sate a lui Sidlovschii, de tr[iescu unii =i p[n[ ast[dzi ]ntr-acele sate, iar carii n-au vrut s[ priimasc[, ei au venit la Chiov, la +eremet, ca s[-i sloboadz[. Dar +eremet nu vrè s[-i sloboadz[, =i-nc[ nu numai pre boieri, ci =i pre negu\itori, =i pe slujitori, =i pre to\i. C[-i dzisese Dumitra=co-vod[, ]n pizma boierilor care s[ duce de la d`nsul, s[ nu las[ nici pre unul s[ treac[, p[n’ nu i-or slobodzi turcii feciorul. Deci +eremet s[ potrivis[ lui Dumitra=co-vod[ =i nu-i l[sa, de-l bl[st[ma to\, c[ pieriè at`\e oameni. Al\ii nu avè ce mai cheltui, al\ii era negu\itori, altora le r[m[sese f[meile ]n Moldova. Ce bogat bl[st[m era asupra lui +eremet! De aceasta audzind chihaia veziriului, au dzis feciorului lui +eremet: „Pentru ce popre=te tat[-t[u negu\utorii =i moldo-
244
Letopise\ul |[rii Moldovei
venii ce vor s[ vie ]ncoace? S[-i scrii ca s[-i sloboadz[.“ +i a=è, pe scrisorile feciorului lui +eremet, au slobodzit negu\itorii =i pre al\i moldoveni ce era acolo. Atunce m-au slobodzit =i pre mine, Ioan Niculce hatman, cu voia lui, dup[ ce-au trecut doi ani. +i am venit ]n |ara Le=asc[, cu mult[ nevoie, care s-au pomenit mai sus. Dumitra=co-vod[, dup[ ce s-au dus la Petreburcu, pre boierii moldoveni n-au vrut s[-i iei cu d`nsul la ]mp[ratul, socotind c[ va ispr[vi s[ nu mai poat[ sc[pa de acolo. +i-i gr[iè de r[u c[tr[ ]mp[ratul, dzic`nd c[ Ion hatman =i al\ii au r[mas acolo =i vor s[ s[ duc[ la turci, =i pentru acee au trimis de i-au luat cu vart[, de i-au dus la Harcov, vr`nd s[-=i acoper[ ru=inea, c[ci i-au dus cu vart[. C[ oblicis[ ]mp[ratul de acel lucru, c[ i-au luat cu sila, =i unii din Chiov au =i fugit. Iar[ ]mp[ratul au r[spunsu lui Dumitra=co-vod[, mai v`rtos pentru mine, Ioan hatman: „Dac[ nu va s[ =adz[, volnic s[ fie. Dumnedzeu s[-i agiute s[ marg[ unde i-i voia, c[ nu mi-i robu.“ Atunce Dumitra=co-vod[ n-au c[utat bine, unde i-au r[spunsu a=è. Iar[ c`nd mi-am luat dzioa bun[ de la Harcov, de m-am desp[r\it, mult m[ ]mbiè s[ mai =edz¡, =i multe s[ adeveriè s[-m dè, =i s[-m ispr[vasc[ =i de la ]mp[ratul mare mil[. +i c`nd mi-a hi voia, el s[-mi ispr[vasc[. Dar eu eram¡ bucuros c-au venit acela ceas, de-am g[sit vreme s[ ies dintr-acel norod greu =i cumplit. C[-s ni=te oameni foarte necredincio=i, =i prè cu greu traiu au oamenii ce sunt nedeprin=i cu acel fel¡ de oameni dintr-acele p[r\i. +i avè mare jele, =i el, =i doamna lui, =i to\i moldovenii. +i-m dzicè c[ nu mi-oi putè face pace, ce oi pieri de turci. Dar eu am pus n[dejde la Dumn[dzeu, =i pentru dreptatea mè nu s-au ]ndurat =i din toate m-au scos. +i dup[ ce-am venit, ]nc[ =i +eremet ]n c`teva rinduri mi-au dzis s[ m[ a=edz¡ =i va scrie la ]mp[ratul s[-m dè jalovanie =i sate. Dar tot n-am priimit, c[ este norod prè cumplit, =i nu sunt oamenii slobodzi s[ marg[ unde i-i voia, nici la ]mp[r[\ie f[r[ ucaz. +i ucaz nu vor s[ fac[, ca pentru s[ nu fac[
245
Ion Neculce
cheltuial[ ]mp[r[\iei. +i la ]mp[r[\ie, vro curte mare ca acee, cu tvorebnici mul\i, nu-i m[car pre cumu-i la domnia \[r`i noastre, sau alt[ cr[ie =i domnie, ce foarte un lucru pu\in, numai o=teni de agiunsu. Deci de viia\a mè ]mi era cum ]mi era, dar mai mult ]mi era pentru copiii miei, la ce vor r[m`ne, c[ numai doar s[lda\i s[ fie, iar la alte boierii nu ]ncap feciorii unora ca acestora. Ce, fra\ilor moldoveni, rogu-v[ s[ lua\i aminte, s[ v[ ]nv[\a\i =i s[ v[ p[zi\i. Orc`t ai fi ]n cinste la vrun domnu, bine este s[-i sluje=ti cu dreptate, c[ =i de la Dumnedzeu ai plat[. Dar cu domnul niciodat[ s[ nu pribege=ti, m[car cum ar hi, =i nu numai ]n \ar[ strein[, ce nici ]n |arigrad cu d`nsul s[ nu mergi, fiind tu moldovan. Ce s[-i sluje=ti ]n \ara ta, c[ci streinii caut[ numai pre domnu s[-l miluiasc[ =i s[-l cinsteasc[, iar pre boieri ce sunt pribegi cu domnul, ]ntr-o nemic[ sunt. Alt[ cinste are boieriul, c`ndu-i pribag singur, alta este, c`ndu-i cu domnul s[u. +i apoi domnul s[ visadz[ c[ este tot puternic, ca la \ara lui, c`nd este domnu, =i va s[ \ie a=è, ca s[ n[c[jasc[ pre acei boieri, =i nu socote=te slujba ce i-au f[cut, c[ s-au ]nstreinat, ce nemic[ ]nvoial[ nu-i face. N[dejdea domnului este ca s[ninul ceriului =i ca ]ncetul m[rii: acmu este senin =i s[ face nuor, acmu este mare lin[ =i s[ face fortun[. Acmu s[ l[s[m cele streine p[n-aice a le scrie deodat[, p[n[ iar le-a veni r`ndul, =i iar s[ ne ]ntoarcem a scrie, de unde am¡ l[sat a scrie de \ara noastr[. Veziriul, r[m`ind la St[nile=ti dup[ ce-au purces moscalii, au =i trimis pre un pa=[, anume Curt, s[ stè la Ie=i, cu ferman de iertare tuturor gre=elelor cine ce-ar hi f[cut. +i au trimis =i la Lupul sin Gavrili\[ s[-l aduc[ de la bejenii de la Bursuci. +-au r[pedzit ]n toate p[r\ile la vadurile Prutului, unde g[siè moldoveni, de-i scotè din robie. +i au purcesu de la St[nile=ti c[tinel spre Dun[re, s[ marg[ la |arigrad. Curtu-pa=a, dup[ ce-au agiunsu ]n Ia=i, pre cine g[siè din c[peteniile \[r`i au =i ]nceput a-i boieri, cum boiere=te domnul Moldovii. +i =edè ]n cur\ile domne=ti. Iar atunce era un boieriu,
246
Letopise\ul |[rii Moldovei
Darie Donici s[rdar, care pre urm[ la al\i domni au agiunsu =i logof[t mare, iar la moscali au fost polcovnic. Merg`nd la Curtupa=a, l-au pus hatman. A=ijdere =i pre un grec¡, Buzagiu, ]l pusese postelnic mare. +i pre al\ii ce mergè la d`nsul tot ]i boieriè. +-au ]nceput Curtu-pa=a a umbla cu bini=or, ca s[-l pofteasc[ acei boieri aice, ca s[ scrie veziriul s[ r[m`ie el pa=[ ]n Ia=i. Dar n-au putut ispr[vi nemic. Iar[ Lupul vornicul merg`nd la veziriul, mult l-au mustrat pentru c[ci s-au hainit \ara, iar el au dat sam[ c[tr[ veziriul cum nu sunt ei vinova\i, adec[ boierii, nici \ara, ce-i vinovat[ Poarta, c[ pre domnii cei buni ]i mazile=te f[r[ voia boierilor \[r`i =i pune domnu pre care nu-l =tie \ara. +i d`ndu-i Poarta sabie, face ]n \ar[ ce i-i voia. „Pre cum =i pre acesta, pre Dumitra=co-vod[, l-ai pus m[ria ta f[r[ =tirea \[r`i, =i au f[cut ce i-au fost voia. Iar mai nainte era obiceiu de-=i alege boierii =i \ara domnu, pre cine poftiè ei, =i pre acela punè =i Poarta.“ Deci veziriul, audzind acestu r[spunsu, nemic n-au mai r[spunsu =i l-au =i ]mbr[cat ]n c[ftan =i l-au trimis s[ fie caimacam ]n Ia=i, p[n-a trimite ]mp[r[\ia pre un domnu ]n Moldova. +i au scris =i la Curtu-pa=a s[ s[ r[dice din Ia=i. +i au mai pus c[im[can pre un Macsut postelnicul, care fusese pre l`ng[ veziriul ]n oaste capichihaie lui Dumitra=co-vod[, =i-l iertas[ veziriul pre d`nsul. Numai pre so\ia lui, pre Iano, l-au t[iet, precum s-au scris. +i au purces¡ Lupul cu Macsut la Ia=i s[ fie c[im[can, iar veziriul au trimis de scotè robii de la t[tar]. De unde-i g[siè, tot ]i aducè de-i ]ntreba, la care domnu le-au fost mai bine, la Neculai-vod[ sau la Mihaivod[. Ei dzicè c[ le-au fost mai bine la Neculai-vod[, pentru c[ci le ie=iè ]nainte Ioan-vod[, fratele lui Neculai-vod[. Deci veziriul au scris la ]mp[r[\ie, pentru Neculai-vod[, fratele lui Ion-vod[ terdzimanul, ca s[-l fac[ domnu ]n Moldova. Iar ]mp[ratul, v[dz`nd scrisorile veziriului, au =i f[cut domnu pe Neculai-vod[.
247
Ion Neculce
Iar[ Lupul vornicul, dup[ ce-au agiunsu la Balica, l`ng[ Ia=i, au scris la Curtu-pa=a s[ ias[ din Ia=i. I-au trimis =i cartea veziriului. Iar Curtu-pa=a nu vrè s[ ias[ din Ia=i, c[ a=tepta s[-i vie r[spunsu ce scrisese s[ fie el pa=e. Iar[ Lupul i-au scris s[ ias[ din Ia=i, c[ el s[ va ]ntoarce la veziriul =i l-a foarte p`r]. C[ lor nu le trebuie=te pa=e. Atunce Curtu-pa=a s-au sp[riet =i au ie=it din Ia=i de au purces dup[ veziriul. Atunce Lupul =i cu Macsut au intrat ]n Ia=i c[im[cani. Deci Antiohi Jora biv-hatman, audzind c[ este v[ru-s[u c[im[can ]n Ia=i, au alergat =i el la v[ru-s[u Lupul, s[ fie c[im[can¡ =i el ]mpreun[ cu ceielal\i, g`ndindu-s[, tic[losul, c[ i s[ va uita vina lui, ce de-au fost cu moscalii, de-i chema, carii s-au scris mai sus. Numai osinda lui Dumnedzeu prè pe rar¡ om de-l trece. C[ Lupul, cum au sosit ]n Ia=i, ca un¡ lup nes[\ios, au =i ]nceput a prinde pe slujitori carei fusese cu moscalii, =i ]nchidè =i-i b[tè =i pre c[pitani =i le lua pungi de bani, dzic`nd c-au agonisit din jacurili turcilor =i au luat leaf[, =i a pune bani pre t`rgu, pre negu\itori. +i au pus =i de tot omul bejenariu s[ dè c`te 2 lei, =i oamenii nu avè ce m`nca, c[ era s[c=orul de f[in[ c`te 15 lei, =i ]nc[ nu s[ nici g[siè. Deci oarecarii dintr-acei p[tima=i de r[u, fiind veziriul ]nc[ nedus din \ar[, au m[rsu de-au j[luit la veziriul. +i cum au audzit veziriul, ]ndat[ tare s-au m`niet =-au m`nat pe Ionvod[ terdzimanul s[ =adz[ ]n Ia=i c[im[cam, p[n[ a veni frate-s[u Neculai-vod[ ]n Ia=i, =i s[ chivernisasc[ \ara cu ]mbl`ndzire. +i au mai trimis =i un capegi-ba=e ]mpreun[ cu Ion-vod[, de au prinsu pre Lupul vornicul =i pre Antiohie hatmanul =i pe Macsut postelnicul, carii era c[im[cani, =i i-au pus ]n obedzi, de i-au dus la cetate la Varna, peste Dun[re, surgun, de-au =[dzut acolo 2 ani la pedeaps[. Pentru faptele Lupului au tras =i ceielal\i pedeaps[, =i s-au plinit atunce un cuv`ntu prost ce dzice: „Cu iarba ce uscat[ arde =i cea verde.“
248
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
Ioan-vod[, dup[ ce-au venit ]n Ia=i, era bun =i bl`ndu tuturor =i au chivernisit \ara p[n-au venit frate-s[u, Neculai-vod[, ]n scaon, aice ]n Ia=i. +i l[s`nd Ion-vod[ pre frate-seu ]n Ia=i, s-au ]ntorsu la slujba sa, ]n |arigrad, la terdzim[nie. Dumitra=co-vod[ Cantimir s-au dus la Moscal =i acolo au murit cu 4 ficiori: Matei, Costantin, +erban, Antioh. Iar ce-or vini, vremea viitoare va ar[ta1. CAP. XX
A DOA DOMNIE A LUI NECULAI-VOIEVODA { FICIOR LUI ALEXANDRU-VOD{ MAVROCORDATU, ICSAPORIT, VLEAT 7220 Neculai Alecsandru-voievoda Mavrocordat, dup[ ce-au venit ]n Ia=i, a tree dzi, dup[ obiceiu, au boierit boieri. Pus-au pre Neculai Cost`n vel-logof[t, pe Gavriil Miclescul vel-vornic de |ara de Gios, pre Ilie Catargiul vel-vornic de |ara de Sus, pre Ioan Buhu=, ce-au fostu logof[t, l-au pus hatman, pe Ramadan vel-postelnic, pe Ioan P[ladi vel-spatar, pe Gheorghi\[ Mitre vel-ban, pre Costantin Ruset vel-p[harnic, pe Grigora= Jora velvisternic, pe Costantin Costache stolnic mare, pe Manolache Hurmuzache comis mare. Ace=tie era boierii lui Neculai-vod[, iar chivernisala =i toate trebile era mai ales dup[ Ramadan postelnicul. Atunce Neculai-vod[ ]= l[sas[ firea cea sima\[, cum era ]n domnia dint[i. Ce multu s[ mai l[sas[ =i tr[iè bine cu boierii, ]n dragoste, c[ era boieri fugi\i, unii ]n |ara Ungureasc[, al\ii ]n |ara Le=asc[, al\ii la Moscu, =i cu d`n=ii =i din prostime mul\i du=i, =i avè grij[ c[ pentru numele lui cel stra=nic n-or mai veni. Deci ar[ta c[tr[ to\i bl`nde\e =i mil[. Deci to\i boierii s-au ]ntorsu la p[m`ntul s[u. Numai cei de la Moscu n-au venit, c[ nu putè de o=ti =i nu-i l[sa moscalii, pre cum mai sus s-au scris. 1
Ultimele dou[ fraze sunt ad[ugate de Neculce.
249
Ion Neculce
+i carii boieri, cum veniè din strein[tate, da vina c[tr[ Neculai-vod[ tot pre cei de la Moscu, =i ei ]= cur[\iè obrazele, cum n-au =tiut nemic[, =i a=è s[ ]ndrepta. Iar Neculai-vod[, m[car c[-i pricepè =i-i =tiè, dar l[sa =i el toate pre cum dzicè ei, c[ci era bucuro=, fie cum =tie, numai s[ vie ]n \ar[. |ara era atunce stricat[ r[u de t[tar] =i de moscali =i de t[lh[rit. A=ijdere =i turcii balgii f[ce mult[ g`lceav[ =i sup[rare lui Neculai-vod[ la divanuri, pentru fra\ii =i rudele lor ce peris[ =i pentru jacuri ce-i j[cuis[ unii =i al\ii. +i f[cè =i n[p[=ti mai mult dec`t era adev[rate. Deci Neculai-vod[ f[cè mult[ chivernisal[. Pre unii can rar ]i da platnici turcilor, iar nu deplin, pre c`t cerè ei, iar pre uni-i ]nchidè p[n’ la o vreme =i apoi ]i slobodziè, iar a mai mul\i turci nu le \inè ]n sam[. +i s[ ]ndrepta, =tiind r`ndul Por\ii dint[iu. La giudecat[ s[ f[cè a \inè cu turcul, iar pre urm[ ie=iè giudecata dreapt[ moldovanului. N[rocul \[r`i c[ s-au t`mplat atunce de au venit Neculai-vod[. Iar dear hi venit atunce altu domnu, mai prost, ar hi fost prè r[u de moldoveni. M[car¡ c[ unii au tras la Neculai-vod[ greu mare =i mult[ ]nchisoare, cum¡ au fost feciorii lui Manolie =i Toader arma=ul, c[ t[ies[ ni=te negu\itori de la Roman, f[r[ poronca nem[rui, =i-i p`r`è ni=te fra\ acelor negu\itori, cu ferman de la Poart[, pre carii ]ntr-altu chip nu putè s[-i izb[vasc[. Atunce Neculai-vod[, pe poronca veziriului, au g[tat c`teva c[ru\[ cu cai, s[ porneasc[ spre +fed la \ara lui prin |ara Le=asc[, =i cu 30.000 de t[tar], dup[ cum scrisese de la Nistru ]mp[ratul moschicesc la veziriul, numai s[ porneasc[ pre +fed, dup[ cum s-au tocmit pacea. Iar[ +fedul n-au vrut s[ marg[ =i au scris c[r\i la ]mp[ratul turcescu de-au p`r`t pe veziriul, precum c[ s-au agiunsu cu moscalii de-au luat bani =i au f[cut pace. Iar de n-ar fi f[cut vicle=ug, s[ iei bani, ar hi luat pre moscali de grumazi, c[ nu mai avè moscalii nici o putere. +i acmu =i pre d`nsul nu l-au pus nici la o cale =i va s[-l porneasc[, s[-l iei moscalii de grumazi. Iar ]mp[ratul, v[dz`nd cartea +vedului, tare s-au m`niet pre veziriul.
250
Letopise\ul |[rii Moldovei
}ntr-acee vreme sosit-au =i Osman, chihaiaoa veziriului, la ]mp[ratul, cu c`r\i de la veziriul, s[ iei colac cum au b[tut pre moscali =i spuind ]mp[ratului cum au ]ncungiurat pre moscali, c`t nu mai avè nici o putere, numai ce striga aman. „Deci v[dz`ndu-i c[ strig[ aman, ne-u c[utat numai a face pace, =i i-am l[sat de s-au dus la \ara lor“. Iar ]mp[ratul au dzis: „Voi a\i c[utat c[ci strig[ aman =i nu i-a\ luat de grumadzi. Nu era lucru mic acela, s[ v[ uita\i voi la aman. Ce am ]n\eles eu faptele voastre.“ +i-ndat[ au poroncit de-au t[iet capul chihaii =i au trimis de-au omor`t =i pre veziriul. Deci +fedul au mai r[mas ]ntru acea iarn[ =i preste var[, =i solii moschice=ti tot sta la |arigrad, popri\i. Iar moscalii au dat Azacul turcilor, =i alte cet[\i au f[rmat, dup[ cum s-au tocmit la pace. Iar +fedul tot punè pricini =i nu vrè, dzic`nd c[, p[n’ nu s-a duce +eremet cu oaste din |ara C[z[ceasc[, nu va merge, c[ +eremet st[ s[-i \ie calea. Deci Poarta au a=[dzat cu solii moschice=ti s[ s[ r[dice +eremet cu toat[ oastea din |ara C[z[ceasc[, s[ s[ duc[ ]n \ara lor, la Moscu, =i ei s[ porneasc[ pe +fed de la Tighine cu t[tar] =i cu o sam[ de turci, s[-l duc[ prin |ara Le=asc[ p[n[ la \ara lui. Deci +eremet, cum au v[dzut c[r\ile solilor, precum au a=[dzat la anul toamna dup[ b[taie, s-au r[dicat din |ara C[z[ceasc[ =i s-au dus ]n sus, la Smolen\sca, cu toate o=tile lui. Iar veziriul au trimis pe Smail-efindis, cu vro 30.000 de turci, =i hanul cu t[t[r`me, s[ iei pe +fed, s[-l duc[ la \ara lui. Iar[ +fedul ]ntr-acee vreme au prinsu ni=te t[tar], cu oamenii lui, scriind hanul la +eremet s[ stè gata la Smolen\sca, c[ ei vor s[ purceadz[ acmu cu +fedul =i l-or duce ]n |ara Le=asc[, p[n’ la un loc, =i l-or l[sa, iar +eremet s[-i ias-]nainte, s[-l iei de grumazi. +i s[ dè 150 pungi de bani hanului, precum s-au a=[dzat. Deci +fedul, prindzind acei t[tar] cu acele c[r\i, au pus de i-au omor`t pe t[tar] =i au luat c[r\ile la d`nsul. +i t[cè m`lcom, iar hanul nu =tiè nemic[, c[ i-au prinsu c[r\ile =i i-au t[iet t[tar`i.
251
Ion Neculce
+i-l tot siliè pe +fed s[ purceadz[, p[n[ este iarn[ =i sunt apele ]nghe\ate, =i +fedul tot nu vrè s[ porneasc[ s[ marg[. Scris-au pa=a de Tighine =i Smail-efindis la Udriu, la ]mp[ratul =i la veziriul, mut`ndu-s[ ]mp[r[\ia atunce acolo, cum c[ au g[tit pre +fed =i oastea, =i toate sunt gata, =i el tot nu vra s[ purceag[. }n doao, trei r`nduri i-au scris, =i el tot nu vrè s[ purceadz[. P[n[ de la o vreme, m`niindu-s[ ]mp[r[\ia pe +fed, au poroncit numai s[-l porneasc[ cu sila, dac[ nu va de bun[ voie. Deci g[tind oaste, au m[rsu s[-l iei cu dè-sila. Iar el s-au ]nchis ]n cur\ile lui la Varne\[, unde =edè, =i s-au apucat s[ s[ bat[ cu turcii, s[ nu s[ dè. +i inicerii ]nc[ oarecum \inè ]n partea +fedului =i nu vrè s[-i fac[ ru=ine. C[ nici vrè s[ dè =fedzii cu sine\ile ]n iniceri, nici inicerii ]n =fedzi, ce sta ]mpregiurul cur\ilor inicerii la gazda +fedului. +i s[ mira pa=a =i cu Smail-efindis cum or face poronca ]mp[r[teasc[, c[ s[ temè pa=a s[ nu fac[ zorbà inicerii =i asupra lui. +i striga inicerii: „Pentru ce s[ facem noi ru=ine acestui craiu, oaspe ce-au vinit la noi?“ Deci pa=a au chemat pre un ag[ a lui de iniceri =i l-au trimis s[ gr[iasc[ cu craiul, s[ nu s-apuce de g`lceav[ cu o ]mp[r[\ie, c[ apoi poate s[ pieie. +i l-au ]nv[\at pre acel ag[ ]n tain[, v[dzind c[ nu priime=te craiul, c`nd a ie=i de la craiul afar[, s[ dzic[ c[tr[ iniceri: „Noi iniceri \inem cu d`nsul, iar el mai tare ne suduie=te pre noi dec`t pre pa=a =i ne dzice c[ suntem¡ ni=te oameni bl[st[ma\, =i nu s[ mir[ el de noi.“ +i f[c`nd acel ag[ a=è, cum au audzit inicerii acea voroav[, s-au =i m`niet =i au ]nceput a slobodzi focul ]n =fedzi. Iar =fedzii deodat[ sta, g`ndindu-s[ c[ le sunt prieteni, ne=tiind pentru vicle=ugul ce-au f[cut aga de iniceri, c[ci craiul nu suduie prè iniceri. Deci de la o vreme s-au ]nchis ]n cas[, de s[ b[tè, p[n’ ce-au dat foc caselor. +i ardz`nd casele, a=è l-au prinsu, =i p[n-a-l prinde, au omor`t cu m`na lui vro cinci, =ese iniceri. +i el ]nc[ s[ r[nis[. Numai au ]nv[\at pa=a pre c`\va turci s[-l
252
Letopise\ul |[rii Moldovei
apuce, s[ nu-l omoar[ inicerii, c[, de l-ar fi l[sat, l-ar fi omor`t. +i a=è apuc`ndu-l, l-au dus ]n cur\ile pa=ii, de l-au \inut acolo cu vart[, p[n-au venit r[spunsu de la Udriu. Atunce au venit poronc[ =i la Neculai-vod[ pentru =vedzi =i le=i ce ierneadz[ prin \ar[, s[-i scoat[ =i s[-i goneasc[ din \ar[. Iar =fedzii auzind, s-au ]nchis c`\va ]n cur\i ]n Prigoreni, ]n \inutul C`rlig[turii, =i s[ ap[ra din cur\i, de nu le putè strica nemic[ c[l[ra=ii moldoveni, ca s[-i scoat[. +i au trimis c[l[ra=ii ]napoi la Neculai-vod[ de-au ]ntrebat, c[ ]ntr-altu chip¡ nu pot s[-i scoa\[, ce numai s[ de foc¡ cas[lor. Dar vod[ n-au vrut s[-i las[ s[ aprindz[ cur\ile, ce le-au dzis s[ stè pe de o parte de d`n=ii. Dup[ aceasta curund au venit r[spunsu de la Poart[ s[ le dè pace. A=ijdere mai trimisese Neculai-vod[ pre hatmanul cu mul\i slujitori, tot atunce, tocma la Cern[u\i, c[ era oastea lui voievoda Chiovschii a=[dzat[ acolo la iernatec =i f[cè mult[ stric[ciune l[cuitorilor, ca s[-i scoat[ =i pre aceiea din \ar[. Iar ei s-au str`nsu la un loc, s[ s-apuce de b[taie, tem`ndu-s[ a trece ]n |ara Le=asc[. Deci hatmanul, v[dz`nd c[ s[ apuc[ de g`lceav[, au =i r[dicat \inutul Hotinului =i a Cern[u\ilor =i i-au str`nsu la un loc pre to\i. Iar le=ii, v[dz`nd c[ s-au str`nsu at`ta om, c[dzut-au cu rug[minte la hatmanul, =i multe daruri i-au d[ruit. Atunce au =i nemerit r[spunsu de la Poart[ =i de la Neculai-vod[ s[ le dè pace. Atunce au trimis ]mp[ratul =i la Tighine, de-au pornit pre craiul +fedului la Udriiu ]mpreun[ cu to\i =fedzii lui. +i l-au a=[dzat acolo la un t`rgu aproape de Udriu, anume Demirda=1, =i nu l-au mai l[sat la Tighine s[ fac[ amestec[turi. A=ijdere tot atunce, la ace vrajb[, au venit =i craiul Stenislav Lecinschii din Pomorania teptil, prin |ara Ungureasc[, au ie=it ]n Moldova la Com[ne=ti =i au venit pre la Bac[u la M[rgineni, la +tef[ni\[ Ruset¡ vornicul, cu pu\intei oameni. +i de acolo au m[rsu ]n Ia=i la Neculai-vod[, de i-au 1
Acest nume este ad[ugat de Kog[lniceanu. }n manuscrise, loc gol.
253
Ion Neculce
f[cut mare cinste. +i au trecut la Tighine =i de la Tighine la Udriiu, la ]mp[ratul turcescu. Iar[ craiul +fedului au p`r`t pre hanul =i pre Smail-efindi =i pre pa=a de Tighine =i au dat =i c[r\ile ce le trimisese hanul la moscali. Deci ]mp[ratul, v[dz`nd a=è au =i mazilit atunce =i pre veziriul =i pre hanul, iar pre Smail-efindi =i pre pa=a de Tighine i-au omor`t. +i au pus veziriu atunce pre Gin Ali-pa=a, =i ]nc[ l-au f[cut =i ginere. Atunce acel veziriu ]ndat[ au ]nchis pre solii moschice=ti ]n Edicula =i i-au pus la mare pedeaps[, c`t nu l[sa pre nime s[ intre la d`n=ii. Nici p[n’ la umbl[toare nu-i l[sa s[ ias[, ce =i acolo cu p[zitoriu. Ce mai mult s[ sc`rn[viè ]ntr-un ciub[r =i da afar[. +i pre c`\ din slugi era moldoveni, munteni sau sirbi, pe to\i i-au dat la catarg[. Atunce au ie=it =i Lupul vornicul =i cu Antiohi Jora hatmanul de la ]nchisoare, din Varna, cu mijlocul hanului, giuruind ni=te sate acolo pe Prut, dzic`nd c[ sunt ai lui, =i mai multe era omene=ti. +i au m[rsu de acolo ]n |ara Munteneasc[ =i, m[rg`nd ]n |ara Munteneasc[, au st[tut de i-au f[cut pace de la Neculaivod[, s[-i dè mo=iile boierilor celor ce sunt la Moscu =i alte lucruri multe. C[ s[ temè Neculai-vod[, c[ ]ncepus-a-l amesteca den |ara Munteneasc[ la Poart[ =i avè =i pre hanul agiutoriu. +i i-au c[utat numai s[-i fac[ pre voie, s[ vie ]n \ar[, s[ nu mai umble amestec`nd =i f[c`nd cheltuial[ t[r`i. Deci, dup[ ce-au venit ]n \ar[, ]ndat[ l-au pus vornic mare =i i-au d[ruit =i 8 pungi de bani. +i nu i-au agiunsu at`ta, ce au cer=ut =i satele boierilor ce era pribegi la Moscu. +i i le-au dat deodat[, iar dup[ ce-au venit Luca visternicul, i le-au luat =i iar le-au dat Luc[i. Iar mie, lui Ion hatman, ]mi sta mare piedec[, ca s[ nu pot veni ]n \ar[, s[-mi \ie el mo=iile. +i nu s[ temè de osinda lui Dumnedzeu, ca s[-=i aduc[ aminte c`te pedepse =i urgii de domni pre la ]nchisori, ]n c`teva r`nduri, au tras. Care mai pre urm[ au giudecat Dumnedzeu, c[ mi-am f[cut =i eu pace la domnia lui Mihai-vod[, =i cu giudecata mitropolitului =i a tot Divanul mi-am luat =i eu mo=iile ]napoi.
254
Letopise\ul |[rii Moldovei
Iar[ +eremet, den Smolen\sca, dac-au ]n\eles c[ au ]nchis solii iar, s-au =i ]ntorsu cu oastea la Chiov. +i veniè =i dzi =i noapte. +i cum au agiunsu de-au ]ntrat ]n Chiov ]naintea o=tii sali, iar[ t[tar`i au =i slobodzit un ceambul din Bugeag, de-au lovit f[r[ veste, numai 5 dzile, de-au agiunsu p[n[ suptu Chiov. +i au t[iet, =i au robit, =i s-au ]ntorsu de-au luat 20.000 robi. +i s-au ]ntorsu ]napoi cu pace, c[ n-au avut cine le sta ]mpotriv[, ne fiind oaste ]n Chiov. C[ de-ar hi fost m[car vro 2.000, n-ar fi sc[pat nici un t[tar, c[ le st[tus[ caii, de mergè pre gios c`\i r[m[sese pre urm[ pre =leav, =i ie=iè ru=i de prin b[l\i =i de prin p[duri de-i ucidè. Atunce s[ t`mplas[ numai Ivanenco =i cu Tan\schii, f[r’ de slujitori. +i au ie=it ei cu 20 de oameni din Chiov, de o lature, =i au g[sit vro 15 t[tar], =i i-au luat de grumadzi, de i-au dus la +eremet, ]n Chiov. Iar alt[ oaste era de cee parte la Nipru. N[rocul t[tar`lor c[ nu putè trece, c[ nu-i \inè ghea\a, nici putè trece prin ap[. Iar[ c`nd au fost de prim[var[, ]n al doile an a domniei lui Neculai-vod[, f[cut-au turcii sfat =i cu +fedul =i cu Stenislav craiu, dzic`nd Stenislav crai c[ pe d`nsul ]l¡ priim[scu to\i domnii le=e=ti s[ fie craiu. +i a da Cameni\a turcilor =i le va da =i bir =i c`teva fete mare pre an turcilor, numai s[-i dè oaste, s[ marg[ s[-l puie craiu ]n locul lui Avgust. +i atunce a trece =i +fedul cu pace prin |ara Le=asc[, =i apoi s-or scula cu to\ii asupra Moscului. Deci turcii s-au ispitit s[ fac[ =i acel lucru =i au or`nduit =i pre Abdi-pa=a, cu c`teva mii de oaste turci =i cu t[tar] =i cu Neculai-vod[. +i au pornit =i pre Stenislav de la Odriiu, d`ndu-i ]mp[r[\ia =i 150 pungi bani de cheltuial[, s[ s[ puie craiu ]n |ara Le=asc[. +i au venit Stenislav craiu p[n’ la Zagarance cu toat[ oastea, =i el au mai r[mas acolo s[ vadz[ cum a mai fi. Iar[ Abdi-pa=a au m[rsu p[n’ la Hotin =i au trimis la Chiov, la +eremet, sol pe un turcu, de i-au dzis cum¡ s[ sileasc[ el la ]mp[ratul Moscului, s[ nu s[ puie el a da agiutor lui Avgust craiu =i s[ las[ ca s[ puie craiu pre Stenislav, =i apoi or l[sa =i ei pre feciorul lui +eremet. Iar +eremet i-au r[spunsu acelui
255
Ion Neculce
turcu sol c[ el de feciorul lui s-au l[sat, de c`nd s-au dat pe m`na lor, dar el nu are nici o putere s[ fac[ acel lucru, c[ el este o slug[, =i p[n-acmu i-au venit 4 c[r\i de la ]mp[ratul Moscului, cum a vedè c[ intr[ turci ]n |ara Le=asc[, s[ s[ porneasc[ =i el cu o=tile de la Chiov ]mpotriva lor. +i iar au dzis +eremet, cum¡ s[ poat[ ei face acestu lucru, c[ craiul Avgustu are pre Neam\u cu 30.000, =i pre Venitic cu 30.000, =i pre Prus cu 30.000, =i pre noi cu 30.000. To\i ace=ti monarhi sunt giura\i s[-=i de agiutor unul altuie c`te 30.000 de oaste, iar c`nd ar vedè vreun greu, =i cu toat[ puterea s[-=i de agiutoriu. „+i la noi nu este obiceiu, ca la voi, s[ s[ mazileasc[ craii =i domnii, cum face\i voi. }nt[iu papa de R`m, dac[ ar audzi c[ veni\i voi s[ le face\i acest lucru, toat[ cre=tin[tatea ar sili asupra voastr[ s[ s[ r[dice. Numai craiul +fedului are pizm[ pre mine, c[ l-am b[tut ]n multe r`nduri, =i-mi amestec[ feciorul. Dar voi nu trebuie s[ v[ potrivi\i unor oameni nebuni“. +i cu acestu r[spunsu s-au ]ntorsu solul lui Abdi-pa=a de la +eremet la Hotin. }ntr-acee vreme, c`nd au sosit turcii de la Abdi-pa=a la Chiov, ce scrie mai sus, la +eremet, atunce s[ t`mplas[ de f[cè +eremet prazdnicul ]mp[ratului, adec[ dzua Sf`ntului Petru apostol. +i s[ str`nsese la curtea lui +eremet s[-i cinsteasc[ la vro trei, patru mese, de era ograda plin[ de ghen[rari =i de oficeri tot ]mpodobi\i ]n haine de sirme. +i fripsese un bou =i vro 3 berbeci ]ntregi =i cu coarnele poleite. Iar slujitorii moscali =i cu pu=cile sta pe deal de slobodziè focul pentru s[n[tatea ]mp[ratului. A=ijdere mai gios, la Pecersca, alte pu=ci, scoas[ cu al\i slujitori, de slobodziè focul. A=ijdere mai gios de Chiov sta c[zacii, vro 20.000 de oaste, cu pu=ci, de slobodziè focul. Deci v[dz`nd solii acele lucruri, s[ mira =i ei, =i au avut ce spune la Abdi-pa=a, ]ntorc`ndu-s-]napoi. Atunce oblicind Avgust, craiul de voievoda Ruschii c[-i agiunsu cu Stenislav craiul, ca s[ de Cameni\a, l-au prinsu craiul =i l-au f[cut surgun la Sacsonia, de-u =[dzut c`\va ani, p[n’ l-au slobodzit. +i au r[pedzit oaste proasp[t[ =i zaharà
256
Letopise\ul |[rii Moldovei
]n Cameni\[ cum mai ]n grab[, =i au f[cut surgun =i pre ghenarariul ce era ]n Cameni\[, fiind agiunsu cu Stenislav, viind turcii, s[ o dè. Deci Abdi-pa=a, v[dz`nd acel r[spuns de la +eremet =i v[dz`nd c[ s-au adaos ]n Cameni\[ oaste, =i s-au schimbat =i ghenararii, au f[cut =tire la Poart[. Deci Poarta au v[dzut c[ n-au putere s[ fac-aceste lucruri ce sf[tuis[, ca s[ schimbe pre Avgust craiu =i s[ pui pre Stenislav ]n |ara Le=asc[. S-au sp[riet s[ nu s[ r[dice toat[ cre=tin[tatea Evropii =i =-or pierde turcii ]mp[r[\ia. +i s-au l[sat de acel lucru. +i s-au socotit ]ntr-altu chip, de-au scris la Abdi-pa=a, de i-au f[cut r[spuns s[ s-a=edze la Hotin, fiindu-le ru=ine s[ s-]ntoarc[ f[r[ isprav[ ]napoi. Dzic unii c-ar hi sf[tuit +fedul =i voievoda Chiovschii s[ s[ a=edze Hotinul, ca s[ le hie lesne de acolo s[ marg[ la Chiov, c[ tot n[d[jduiè +fedul c[ va mai putè s[-= dè palme cu Moscalul. Iar unii dzic c[ ar fi sf[tuit Neculai-vod[, tem`ndu-s[ c[ nu a putè =edè ]n Ia=i de Dumitra=co-vod[, dar al\ii c[ Neculai-vod[ au giuruit ]nc[ ]mp[r[\iei 100 de pungi bani, ca s[ nu fac[ Hotinul. Ce adev[rul nu s[ =tie. +tiu c[ de prim[var[ au luat =i \inutul Hotinului, de l-au f[cut olat cet[\ii, iar la anul au luat =i Cern[u\ii s[-i fac[ olat, dzic`nd c[ tot de Hotin au fost. Iar lui Stenislav i-au venit poronc[ s[ marg[ iar la Udriiu, =i s-au ]ntorsu. Atunce +eremet nu putè =ti nemic de feciorul lui, c[ puses[ voievoda Chiovschii straj[ de-a lui, de nu putè nime nici merge, nici veni. +i pre cine trimitè +eremet, ]i tot prindè voievoda de-i t[iè sau ]i ]nchidè. Iar +eremet au dat 100 galbeni unui moldovan, de =-au b[gat capul pentru voia banilor, cu c[r\i, =i au f[cut cum au putut =i au mersu la pa=a de Tighine. +i atunce s-au t`mplat de au slobodzit solul cel de la Moscu de la ]nchisoare, =i l-au ]ntorsu pre acel moldovan, anume C`rje, cu ni=te turci, de-au dat veste de pace. +i ]nc[ tot s-au mai z[b[vit, pre cum a ar[ta mai nainte. Pre acee vreme era greu ]n \ar[, nu de bir, ce de alte sup[r[ri. C[ turcilor le era calea tot prin \ar[, merg`ndu =i viind la Hotin. Unii veniè pre la Foc=ani, de mergè pre Siretiu, pre la Boto=eni,
257
Ion Neculce
dispre Bosna, al\ii pe B`rlad =i pre la Ia=i, al\ii pre Prut. +i ca ni=te o=teni p[g`ni ce era, tot stric[ciuni f[cè cu fel de fel de r`suri =i batgiocuri a fete fecioare =i a f[mei ]n\elepte. Prutul pusese Neculai-vod[, de la Poart[ av`nd porunc[, pre Costantin Costache stolnicul, ]mpreun[ cu un pa=[, de-l cur[\ie, cu multe sute de oameni, de copaci =i de plahii. Al\ii tr[gè =[icile cu p`ine p[n’ la |o\ora, =i de acolo le ]nc[rca ]n car[, de porniè la Hotin. +i f[cus[ =i hambare, de o punè la |o\ora de sta, c`t[ nu o putè r[dica prin car[. Dar m[car c`t greu =i sup[rare era, =i cheltuial[ lui Neculai-vod[, dar =i atunce, v[dz`nd slujba mazililor, au f[cut mil[ cu d`n=ii =i cu sfintele rugi, cu m[n[stirile, de le-u r[dicat un obiceiu spurcat ce era asupr[, de st`ngerea caselor boiere=ti, ce s[ f[cus[, de da desetin[ de stupi =i de mascuri, \[rine=te. Ce Neculai-vod[ au iertat, s[ nu mai dè, precum n-au fost d`nd =i mai nainte, la al\i domni. Numai de la domnia a doa a lui Mihai-vod[ li s[ f[cus[ acest obiceiu. Atunce pre acee vreme, cu c`\va ani mai nainte, s[ tot b[tè Fran\ojul cu Neam\ul pentru |ara +paniei, care de care s[ o iei, s[ o st[p`neasc[, neav`nd craiu. +i tot biruiè Neam\ul pre Fran\oj, c[ci ]i da =i al\ii, f[r-alectorii lui, agiutoriu. }i mai da Angria 40.000 de oaste =i Olandria 30.000. Apoi sup[r`ndu-s[ de at`\e ani tot b[taie, sta s[ s-]mpace, =i Neam\ul nu priimiè, v[dz`nd c[ biruie=te. Deci s-au l[sat Angria =i Olandria a-i mai da agiutoriu, =i ]ncepus-a bate Fran\ojul pre Neam\u. Deci Neam\ul v[dz`nd a=è, st[tut-au =i al\i mediaturi ]ntre d`n=ii =i le-u f[cut pace, ]mp[r\ind |ara +paniei ]n doao dreptu. +i pre unde le-u venit hotar[le, r[sipit-au cet[\i =i t`rguri, de le-u stricat, =i au f[cut pace. Pre atunce au trecut =i un sol mare de la le=i la Poart[, anume voievoda Mazove\schii, de-au a=[dzat cu turcii cele amestec[turi multe. +i ]ntorc`ndu-s[ de la Poart[, au m[rsu la Avgust craiul, =i apoi l-au trimis craiul =i la Petreburcu, la ]mp[ratul Moscului.
258
Letopise\ul |[rii Moldovei
Constantin Br`ncoveanu
Atunce au trimis la le=i =i Turcul sol pre un =erim din Cr`m, anume +efer-bei, de-u f[cut pace lui voievoda Chiovschii =i lui Stenislav, craiul din Pomorania. +i ]ntorc`ndu-s[ +efer-beiu de la le=i, s-au =i r[dicat voievoda Chiovschii =i cu +endze Iano= Vi=nove\schii =i cu alte capete, staroste Raavschii, =i s-au dus la locul lor ]n |ara Le=asc[, la Avgust craiul, de s-au ]mpreunat, =i n-au avut nici o nevoie. A=ijdere =i St[nislav craiu ]nc[ au purcesu de la turci prin |ara Ungureasc[ =i au trecut la Pomorania. +i nu s-au ]ncredzut s[ marg[ la craiul, ce s-au a=[dzat ]n ni=te t`rguri, ]n hotar[le ]mp[ratului nem\escu. Vrut-au turcii s[ dè galioane +fedului, s[-l porneasc[ =i pre d`nsul pre Marea Alb[, p[n’ la fran\oji, =i de acolo, ori s[-i dè vase Fran\ia, ori s[ vie vasele lui. +i n-au priimit, ce au dzis c[ pre uscat au venit, pre uscat s[ va duce. +i s[ mira =i turcii ce-or mai face cu d`nsul, c[ el ar[ta cartea ]mp[ratului turcescu,
259
Ion Neculce
ce-i scrisese c`nd au venit la Tighine, c[ nu l-a l[sa =i-i va da oaste. Acee n[dejde c[uta =i o a=tepta. Iar[ c`nd au fost ]n al treile an a domniei lui Neculaivod[, v[leat 7222, mazilit-au turcii =i pre Br`ncovanul-vod[, trimi\ind pe Buiuc ibrihorul de l-au prinsu cu mare me=ter=ug. C[ l-au ]n=[lat unchii lui, de-au mersu de la T`rgovi=te ]n Bucure=ti, fiind agiun=i cu Mihai-vod[, de sta Mihai-vod[ de-l p`r`è, g`ndindu-s[ c[ va fi el domnu. Iar dup[ ce l-au prinsu, au scos ibrihorul ferman de la ]mp[r[\ie, scriind la \ar[ de or priimi pre Mihai-vod[, bine, iar de nu, s[-=i r[dice dintre d`n=ii pe cine ar vrè. Deci unchii Br`ncovanului, anume Costantin stolnicul =i Mihai spatariul, dac[ au v[dzut c[-i las[ Poarta ]n voia lor, s-au l[sat de priete=ugul lui Mihai-vod[ =i =-au r[dicat domnu dintre d`n=ii, pre +tefan Catacuzino spatariul, fiiul lui Costantin stolnic. Iar[ pre Br`ncovanul l-au dus la Poart[ cu mare paz[ =i cu mult[ avere, scris[ tot de ibrihorul, =i l-au ]nchis la Edicula cu mare grij[, =i pre d`nsul, =i pre doamna-=, =i pre cuconii s[i, =i pre toate slugile lui. C[ era acel Gin Ali-pa=a vezir un p[g`n r[u preste sam[, de nu folosiè nem[rui dare. Deci atunce au ]nceput =i solii moschice=ti a-l p`r], =i +fedul, =i de multe p[r\ile, cum este m`nia lui Dumnedzeu. M[car c[ cele pomeniri multe =i cei prieteni harnici =i averea ce avè, sosindu-i atunce ceasul, nemic[ nu i-au folosit. Precum dzice Scriptura: „Nu va folosi avera ]n dzioa urgiii“. Poate-fi =i osinda Moldovii, c[-i tot schimba domnii adese, =i-l bl[st[ma toat[ \ara, au poate-fi =i a unchiu-s[u, a casei lui +[rban-vod[, au doar =i a moscalilor chemare =i apoi vicle=ug. C[ mult s`nge cre=tinesc s-au v[rsat, =i de multe ori ]l bl[st[ma ]mp[ratul Moscului =i dzicè: „Iuda-Br`ncovanul m-au v`ndut, de-am r[pus oaste =i am p[\it aceasta.“ Deci l-au scos =i au t[iet capetele, ]nt[i a patru cuconi ai s[i, apoi =i al lui =i a c`\iva boieri, slugi ai lui. Iar pre doamna =i pre alte slugi le-u \inut ]nc[ vro 2 ani la ]nchisoare =i apoi i-au slobodzit. Atunce, c`ndu-i t[iè feciorii, au fost dzic`nd
260
Letopise\ul |[rii Moldovei
unul s[-l turceasc[, s[ nu-l taiè, dar tat[-s[u l-au ]mb[rb[tat tare, s[ nu-= las[ legea. Numai un copila=, nepot de fiiu Br`ncovanului au sc[pat, c[ l-au luat ]n saraiul ]mp[r[tescu, ca s[-l turceasc[. Iar mai pre urm[ l-au scos ]ma ]mp[ratului =i l-au dat la maic[-sa, care mai pe urm[ la istoria lui va ar[ta mai pre largu. Precum s[ dzice „domnu bogat =i f[r[ sfat“, adev[r c[ atunce au fost f[r[ sfat, dac[ s-au m`niet Dumnedzeu pre d`nsul. Iar mai nainte, ]n 30 de ani, tot cu sfat au fost, c[ \inè Dumnedzeu =i-i ierta osinda. Iar acmu n-au vrut s[-l mai rabde. +i c`nd l-au t[iet, au adus pre to\i solii de-l priviè. Dup[ aceasta au pornit =i craiul +fedului prin |ara Ungureasc[ =i au trecut cu pace p[n’ la \ara lui, la Pomerania. Atunce au slobodzit =i pre solii moschice=ti, s[-= marg[ la p[m`ntul s[u. +i-i a=tepta +eremet cu bucurie mare. Iar c`nd au agiunsu feciorul lui pre la Nemirov, nu =tiu ce l-au lovit, c-au murit, =i n-au apucat tat[-s[u s[-l vadz[ viu. Dzic unii c-au m`ncat ciuperce =i au murit, iar unii dzic s[-l fie otr[vit soltanul la Tighine, pentru s[ s[ m`nie tat[-s[u, +eremet, s[ strice pacea, c[ci t[tar`i purure ar pofti s[ fie oaste. Iar unii dzice c[ dintre d`n=ii l-au otr[vit. Craiul =fedzescu, dup[ ce-au intrat ]n Pomerania, str`nsu=-au oaste, ce-au mai putut den \ara lui, av`nd n[dejde c[-i va da =i Fran\ojul agiutoriu. +i au ]nceput s[ s[ bat[ iar cu Moscalul, v`rtos, ca s[-= scoa\[ locul =i cet[\ile ce i-au luat. Deci Moscalul =i Avgust craiu cu sasii =i craiul Daniei =i Prusul, to\i ace=te s-au ]nvoit la un loc¡ cu leg[turi =i au ]nceput a s[ bate cu craiul +fedului. Unii s[ b[tè pre ap[, al\ii s-au dus ]n Pomorania, =i au tot b[tut pre craiul +fedului, p[n[ i-au luat toat[ |ara Pomoraniei, cu toate cet[\ile. Numai ce i-au r[mas o cetate, unde-i era stoli\a Pomoraniei, anume +tetenul. +i s[ ]nchisese acolo, de s[ batè cu ceielal\i crai. +i a=tepta craiul s[-i vie agiutor de la Fran\oj pre ap[. Atunce, n[rocul lui cel prost, c[ au murit craiul fran\ojesc cel b[tr`n, anume al 14 Liudovic. +i nemerind acea veste la Avgust craiul st`nd cu oaste prinpregiurul cet[\ii +tetenului, au pus un tr`mbicer al lui d`nd
261
Ion Neculce
veste din tr`mbi\[ c-au murit craiul fran\ojesc, ca s[ aud[ craiul +fedului din cetate, unde era ]nchis. Iar craiul +fedului, dac-au ]n\eles din tr`mbi\a lui Avgust craiu c[ au murit craiul fran\ojesc, pus-au =i el altu tr`mbicer a lui de-au r[spunsu ]napoi din tr`mbi\[ lui Avgust craiu, dzic`ndu-i a=è: „De-au murit craiul fran\ojescu, iar craiul nostru, unul din cei 12 monarhi a Evropiei, este s[n[tos =i nu s[ teme de nemic.“ Iar c`nd au fost preste doao, trei dzile, au l[sat craiul cetatea =i au fugit, cu ni=te vase pre mare, la \ara lui, la +tocul. Atunce au luat =i toat[ |ara Pomoraniei, =i pre Moscal nu l-au l[sat Prusul s[ st[p`neasc[ acolo ]n Pomorania, fiind lor acolo locul de mo=ie. Ce i-au dat c`teva pungi de bani pentru cheltuiala o=tii, =i au r[mas Pomorania aceloralal\i crai, cum s-au dzis mai sus. Iar +fedul, dup[ ce s-au dus la +tocul, au ]nceput a pune mediaturi de pace, s[ fac[ cu Moscul =i cu Prusul¡ =i cu Avgust craiu, =i au ]nceput a conteni de a s[ mai bate. Iar craiul Daniei nu-l priimie la pace =i-l tot b[tè de cee parte de mare, unde are =i Dania loc. Turcii dac[ s-au cur[\it de +fed =i de soli =i de aceste toate c`te scriu mai sus, r[dicatu-s-au ]mp[r[\ia cu toat[ puterea =i s-au dus¡ la fr`nci, la |ara Morii, ce o \inè veniticii. +i au luat-o toat[, cu toate cet[\ile ce era ]ntru acea |ar[ Moree, =i au a=[dzat ]ntr-]nsele pa=[l`curi, pre- cum fusese mai nainte vreme iar[ a lor =i s[ dezb[tus[ ei de la turci, c`nd s[ b[tus[ turcii cu nem\ii la Beciu. +i lu`nd-o acmu, s-au ]ntorsu iar ]napoi la Udriiu. Atunce au prinsu =i pre un domnu sfetnic |[r`i Moriii, care era =i doftor vestit, anume Lichinie. +i fusese acel doftor =i aice ]n \ar[, la domnia lui Antiohie-vod[ ]nt[i, =i apoi, duc`ndu-s[ la mo=iile lui acolo, la Moria, c[dzus[ de era sfetnic. Deci cunosc`ndu-l turcii, de la |arigrad, ]ndat[ l-au sp`ndzurat. Iar[ de iarn[ au ]nceput a s[ ]nvr[jbi Turcul =i cu Neam\ul, s[ strice pacea, din pricina Moreei. +i au trimis de-au mazilit pre +tefan Ca[n]tacuzino-vod[, feciorul lui Costantin stolni-
262
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
cul, din |ara Munteneasc[. +i cum l-au dus la Poart[, l-au =i sp`ndzurat, =i pe d`nsul =i pre tat[-s[u Costantin stolnicul, neplinind anul cu domnie ]n |ara Munteneasc[. +i au agiunsu =i ei osinda Br`ncovanului, c[ci ]l v`ndus[ ei pe d`nsul. +i i-au r[mas lui +tefan-vod[ 2 ficiori, unul sluje=te la nem\i, altul la moscali1. Iar[ ]n locul lui au pus domnu pre Neculai-vod[, =i ]n locul lui Neculai-vod[, ]n Moldova, au pus domnu pre Mihai-vod[. Deci Neculai-vod[, g[tindu-s[ de aice cu toate conacele, au purces¡ ]n |ara Munteneasc[. +i atunce, la purcesul din Ie=i, multe voroave ce nu s-au c[dzut au gr[it Lupul vornicul lui Neculai-vod[ ]mpotriv[. }n loc¡ de cinste =i mil[ ce au avut de la acestu domnu, el ]i mul\[miè cu voroave proaste, dup[ cumu-i firea acestui neam a Gavrili\e=tilor, de nu sunt nici unui domnu mul\[mitori, ce pre urm[ tot cu n[p[=ti le mul\[mesc. Care ]n scurt[ vreme =-au r[spl[tit Neculai-vod[ aceast[ g`lceav[ de c[tr[ Lupul, c[ pentru sime\ia lui =-au pus tic[losul capul, precum s-a ar[ta ]nainte. Iar ]n \ar[ au venit domnu Mihai-vod[ cu a treia domnie. CAP. XXI
A TREIA DOMNIE A LUI MIHAI RACOVI|{-VOIEVODA, V{LEAT 7224 Mihai Racovi\[-voievoda viind ]n scaon ]n Ie=i iarna, bucuratu-s-au toat[ \ara, fiind el pementean, =i mai v`rtos neamul s[u, c[ era mult. +i dint`iu s[ ar[ta cu mare dragoste =i bl`nde\e \[r`i. |ara ]nc[ s[ bucura, c[ci era moldovan =i le era prè lesne la divanuri a gr[i cu d`nsul. C[-i giudeca dreptu =i bl`nd, =i u=a ]i era prè de=chis[, nu cu m[rire mult[. +i dup[ obiceiu, a treia dzi au boierit pre ace=ti boieri cari-i scriu mai gios. Pus-au pre Ilie Catargiul vel-logof[t, pre Lupul Costache vel-vornic de |ara de Gios, pre Ioan Sturdze vel-vornic de |ara de Sus, pre frate-s[u Dumitra=co Racovi\[ hatman, pre Costantin Ipsilanti 1
Fraza ultim[ este scris[ de Neculce.
263
Ion Neculce
vel-postelnic, pre Ion P[ladi, cumnat[-s[u, vel-spatar, pre Dimitrii Macriiu vel-ban, pre Costantin Ruset vel-p[harnic, pre Costantin Costache vel-visternic, pre cumnat[-s[u Costandache vel-stolnic, pre Iordache Ca[n]tacuzino vel-comis. Ace=tie era boierii lui Mihai-vod[ la a treia domnie. +i nu era nici unul mai de cinste dec`t altul, c[ era mai tot un neam¡. Numai Costantin postelnicul era oarece mai ]n cinste, av`nd un frate capichihai la Poart[, anume Manolachi chiurci-ba=e. Lui Mihai-vod[ atunce ]i vrè hi lesne =i ]ndem`n[ a domni, c[ de neprietenii lui, de munteni, s[ cur[\is[ de to\i, boierii cei b[tr`ni, carii ]i mai sta ]mpotriv[, iar muris[, la |arigrad domni mazili pre atunce nu era. C[ era numai Duca-vod[ =i Antiohie-vod[, =i nu mai avè obraz la Poart[, =i Antiohi-vod[ preste doi, trei ani i s-au t`mplat de-u murit. +i adusese =i c`\va greci cu d`nsul, carii fusese din casa Br`ncovanului-vod[. Ce iar[= acei greci l-au adus la stric[ciune, precum s[ va ar[ta ]nainte. +i el ]nc[ s[ ]nv[\as[ a domni, nu ca ]n cele 2 r`nduri dent`i, de era o turm[ =i un p[storiu. Numai n-avè n[rocire, c[ nu era pace. Doamn[ avè de treab[, bun[ =i milostiv[, cuconi 5 =i cucoane 3. +i-i era casa can grè. 2 cuconi ]i \inè turcii z[log la Poart[, pre r`nd ]i schimba. Pre acee vreme, g[tindu-s[ turcii s[ purceag[ asupra Neam\ului, s[ iei Varadinul, iar Neculai-vod[ f[cè ni=te r[ut[\i mare ]n |ara Munteneasc[ ]n boieri. Pre unii ]i ]nchidè, pre al\ii ]i t[iè, pre al\ii ]i j[cuiè, de le lua toate averile lor ce avè, =i-i p`r`è la Poart[ c[ sunt haini =i agiun=i cu nem\ii. +i pre c`\ nu-i omor`è el, ]i trimitè la Poart[ de-i omor`è. Atunce au pierit =i Mihai spatar, atunce =-au adus aminte =i de g`lceava ce i-au f[cut vornicul Lupul, c`nd au trecut din Moldova ]n |ara Munteneasc[, =i l-au p`r`t la veziriul Gin Ali-pa=a cum c[ este hain, agiunsu cu moscalii. Deci Gin Ali-pa=a veziriul, cum au ]n\eles, au =i trimis un capegi-ba=e de l-au pus ]n obedzi pe Lupul, de aice de la Mihaivod[. +i agiung`nd pre veziriul pre drum, nici l-au mai giudecat, numai ce l-au scos =i acolo ]n c`mpu au pus de i-au t[iet capul,
264
Letopise\ul |[rii Moldovei
Mihail Racovi\[
iar trupul lui au r[mas ne]ngropat, de l-au m`ncat pasirile. A=è au pierit Lupul vornicul din p`ra lui Neculai-vod[. Nici un boier n-am v[dzut precopsit din ceie ce s[ pun ]n price cu domnul. +i atunce cu Lupul au mai pierit ]mpreun[ =i 2 boieri sirbe=ti o dat[ cu Lupul. Iar ]n locul Lupului au pus Mihaivod[, domnul Moldovii, pre Darie Donici. Deci veziriul duc`ndu-s[ la oaste la Varadin, =i le-au ie=it nem\ii ]nainte cu Evghenie prin\epul. +i =-au dat b[taie de ]mbe p[r\ile, prè groaznic[. +i i-au biruit Evghenie cu nem\ii pre turci, de-au fugit turcii care ]ncotro au putut, =i le-au luat =i ordia toat[. Atunce au pierit =i spurcatul Gin Ali-pa=a veziriul ]n r[zboiu. Acestu Gin Ali-pa=a era un p[g`n turbat =i mare sorbitoriu de singe asupra cre=tinilor. Nu-i trebuiè lui daruri sau rug[minte. Acesta au omor`t pre Br`ncovanul-vod[ cu copiii lui. Acesta au omor`t =i pe +tefan-vod[, =i pe tat[-s[u, Costantin stolnic,
265
Ion Neculce
=i pe Mihai spatariul, =e pe Lupul vornicul, =i pre al\ii mul\i. Acesta au omor`t =i pre vro 40 pa=i, tot ale=i, fruntea turcilor, de sterpis[ ]mp[r[\ia turceasc[ de capete. Acesta au stricat =i m[n[stirea Mavramur de la |arigrad. +i-i era g`ndul lui de a birui pre nem\i, s[ puie pa=i =i ]n Moldova =i ]n |ara Munteneasc[. Numai nu i-au agiutat Dumnedzeu, c[ =-au luat =i el plata, c[ i-au luat tat[-s[u, diiavolul, sufletul. Iar[ nem\ii, dac-au b[tut pe turci, s-au mai pogor`t de-u luat cetatea Timi=variul de la turci, cetate aleas[ =i vestit[, cu toate olatele ei, =i s-au a=[dzat acolo la iernatec. Atunce muntenii carii erau fugi\ ]n |ara Ungureasc[ de r[ul lui Neculai-vod[ s-au r[dicat cu c[tane =i au luat pre Neculaivod[ din Bucure=ti ]n robie. +i l-au dus ]n |ara Ungureasc[ de l-au \inut p[n[ la anul, p[n’ ce-au f[cut turcii pace cu nem\ii. +i au luat nem\ii =i din Oltu ]ncolo 5 \inuturi a |[r`i Muntene=ti. Destul[ r[utate era =i pe acolo de turci =i de c[tane, care mai pe largu va ar[ta istoria ei. Iar[ ]n locul lui Neculai-vod[ venis[ frate-s[u, Ioan-vod[ terdzimanul, domnu \[r`i. Ce departe era firea lui Neculaivod[ de a lui Ion-vod[! C[ Ion-vod[ era minunat de om bun, c`t nici acmu nu pot uita muntenii bun[tatea lui. Ie=it-au atunce c[tane =i ]n Moldova, pre supt munte, la Ca=in =i la cetate la Neam\u, =i cuprinsese \ara p[n-]n Siretiu. Dup[ cum sunt moldovenii gata la jac, ]ndat[ s-au dat la d`n=ii. Era =i asupri\i de Mihai-vod[, c[ scosese h`rtii pre \ar[ =i pre mazili, d[jdi =i desetini pe mazili \[r[ne=te. Obiceiul cel de st`ngerea mazililor nu vrè s[-l mai p[r[sasc[. Deci c`\i oameni =i c`te cas[ boiere=ti era dincolo de Siretiu \inè to\i cu c[tanele. +i s[ f[cus[ ni=te t[lh[rit mult peste sam[. +i acmu Mihaivod[ st[p`niè numai pre l`ng[ Ie=i =i la Orheiu pu\intel, iar ]ncolo tot poghiazuri cu c[tane cu moldoveni amesteca\i agiungè de pr[da pre la F[lcii =i pre B`rlad. Hotinul, Cern[u\ii le \inè tot turcii. +i s[ mira ce a face =i de ce s[ va apuca, c[ domnia ]i era noao =i nu avè bani s[ pl[teasc[, s[ str`ng[ slujitori. +i-i era cu fric[ =i s[ mutas[ ]n Cet[\uie, =i mai nici ]n
266
Letopise\ul |[rii Moldovei
Cet[\uie nu m`nè, ce m`nè c`te la un loc, de nu =tiè nime. C[ =i boierii ]nc[ nu era drep\i, ce mul\i dintre d`n=ii s[ agiunsese cu c[tanele. }n Cetatea Neam\ului era un c[pitan cap c[tanilor, anume Fren\e, =i mai era =i c`\va mazili moldoveni cu d`nsul acolo. Deci au f[cut sfat s[ marg[ cu poghiaz, s[ iei pre Mihai-vod[. Iar[ Mihai-vod[, oblicind sfatul lui, trimis-au pre Macriiu vel-ban =i Costantin Costache vel-visternic s[ aduc[ vro doao, trei mii de t[tar], ca s[ marg[ s[-i lovasc[ ]nt`iu el pre d`n=ii, dec`t ei pre d`nsul. +i m[rg`nd acei boieri la t[tar], s-au r[dicat c`\va m`rzaci s[ vie, ]nc[ =i mai mul\i dec`t poftis[ Mihaivod[. +i viind cu d`n=ii p[n[ din gios de Movila lui Costantinvod[, i-au l[sat Costantin visternicul pe t[tar] supu=i ]n Valea lui Aaron-vod[ =i au venit s[ spuie lui Mihai-vod[, c[ era lucru cu tain[, de nu =tiè nime c[ vin t[tar]. Atunce Costantin visternicul, merg`nd la Cet[\uie s[ spuie lui Mihai-vod[ de t[tar] c[ au sosit, nu l-au g[sit ]n Cet[\uie =i au purces¡ s[ vie la Ie=i, la Mihai-vod[. Atunce =i c[tanele sosis-]n Ia=i f[r[ veste. C`t ai rumpe un p[r din cap de n-au luat pre Mihai-vod[ de grumadzi, din cur\ile domne=ti. C[ str[ji ce avè la T`rgul Frumos =i la Podul Leiloaie, nime din str[ji nu sc[pas[ s[-i dè =tire, c[-i prinsese c[tanele pre to\i. Avusese =tire Mihai-vod[ mai nainte vreme c[ au ie=it Fren\e =i cu Velicico cu poghiaz din Neam\u. +i fusese Mihaivod[ de diminea\[ =i afar[, pre Bahluiu ]n sus, dar apoi, v[dz`nd c[ nu-i nemic, s-au ]ntorsu ]n Ia=i. C[ poghiazul s[ z[bovis[, c[ veniè becisnice=te, cu z[bav[, c[ au venit pre la P[=cani, de la P[=cani la Cotnariu, =i apoi au venit la Ia=i. Deci Mihai-vod[ au apucat numai cu doi, trei copii de-au plecat fuga la Cet[\uie, =i c[tanele dup[ d`nsul. Ce la pod, pu\intel oarece s-au mai poprit, st`ndu-le ]mpotriv[, p[n’ s-au mai dep[ratat Mihai-vod[ =i au apucat de-au intrat ]n Cet[\uie. +i n[rocul lui c[ nu l-au =tiut c[ este el, s[-i \ie calea pre dincolo de Bahluiu, c[ l-ar hi prinsu. Iar Costantin visternicul, cum au audzit de c[tani, n-au apucat a spune lui Mihai-vod[
267
Ion Neculce
de t[tar], c[ n-au apucat a veni ]n Ia=i, ce au =i fugit ]n stuh, din gios de Balica, iar Mihai-vod[ nu =tiè de t[tar] nemic, c[ au venit la Aaron-vod[, nici t[tar`i de c[tane. Atunce c[tanele veniè. Fren\e pre suptu deal, cu vo 200 de nem\i, iar Velicico, cu moldoveni =i cu c[tane, lovis[ ]nainte ]n t`rgu =i slobodzis[ =i temni\ile =i cuprinsese =i Cet[\uia, numai nu s[ putè lipi, c[-i ]mpro=ca din Cet[\uie. Deci Fren\e =i cu c[tanile au l[sat co=ul ]n =es, unde este acmu h[l[=teul la Frumoasa, =i dup[ ce-au l[sat co=ul, s-au suit la deal =i c[uta loitre =i pripelece, ca s[ dè n[val[ s[ saie preste z`di. +i alerga unii =i din t`rgu, de li aducè loitre. Iar Mihai-vod[ atunce s[ temè tare s[ nu-l iei din m[n[stire. +i toat[ boierimea s[ sp[ries[. Numai au apucat de-au slobodzit o pu=c[ mare =i au ]nceput a trage =i clopotele cele mare. Iar t[tar`i de la Aaronvod[, cum au audzit pu=ca =i clopotile, oaricum¡ s[ ]ndoiè dint`iu, s[ nu fie vreun vecle=ug, iar apoi, unde s-au pornit a veni ca v`ntul. C[tanile, cum au v[dzut c[ vin t[tar`i, cum au l[sat Cet[\uia =i au alergat la co=, la cai. Ce p[n-a ]nc[leca ei, t[tar`i ]nc[ au sosit. Deci au =i purces c[tanile pe l`ng[ p`r[ul Cet[\uii asupra Hlincii a s[ sp[riè =i t[tar`i a-i ]ncungiura giur ]mpregiur, de le da n[val[ s[-i sparg[. Atunce au ie=it =i Mihai-vod[ cu seimenii =i cu strele\ii, adec[ v`n[torii, ce avè, ]n timpinarea lor la Hlince. +i au ]nceput a str`nge =i din t`rgu slujitori, cine era. Deci strele\ii au ]nceput a-i bate r[u cu sine\ele. P[n’ ce-au ]nnoptat, au tot m[rsu de la Hlince ]n sus, pre p`r[u, al[ture. Iar de la o vreme, b[g`ndu-s[ la str`mtoari, vr`nd s[ treac[ p`r[ul ]n cee parte, spre c`mpu, n-au mai putut \inè r[zboiul. Ce au ]nceput a-i r[sipi =i a c[dè acolo ]n p`r[u, fiind \[rmuros. Carii pre pu\ini au sc[pat. N[rocul lor c-au fost noapte. +i atunce, la acel p`r[u, au prinsu =i pre Fren\e c[pitan, viu nev[t[mat, un t[tar. +i l-au cump[rat Mihaivod[ de la acel t[tar =i, multu mustr`ndu-l, au pus de i-au t[iet capul. +i pre al\ii, pre c`\i au mai prinsu den moldoveni, vii, tot i-au omor`t. +i mai pre urm[ le-u str`ns capetele tuturor,
268
Letopise\ul |[rii Moldovei
=i trupurile, =i au f[cut o movil[ =i o cruce mare cu cerdacu, ca s[ fie de pomenire acolo, la Parasca. +i nu au fost mai mul\i de 300 c[tane cu moldoveni cu tot, iar t[tar] au fost mai bine de 5.000, mai la =ese mii. Atunce, ]n grab[, m`niidu-s[ Mihai-vod[, au sp`ndzurat pe Cuze spatariul, neprice=tuit, ]nc[l\at, ]mbr[cat, d`ndu-i vina c[ au scris el la feciori, av`nd acolo la c[tani, ca s[ vie s[ prindz[ pre Mihai-vod[ de aice din Ia=i. Ce nu s[ =tie, ]ntru adev[r, au ba. Numai ]n pizm[ l-au omor`t, c[ i-au fost n[paste, c[ n-au fost scris. A doa dzi, t[tar`i au cer=ut la vod[ 10 pungi de bani, s[ s-]ntoarc[ ]napoi, iar Mihai-vod[ n-au avut, au n-au vrut s[ le dè. +i le-au dat voie s[ prade \ara, dincolo de Siretiu, c[ sunt tot haini, c[tane. Numai dincoace de Siretiu s[ nu robasc[. Deci au =i purces pre Bahluiu ]n sus, pre la T`rgu Frumos. +i de la Siretiu ]ncolo au =i slobodzit ceambuluri a pr[da, c`t au putut cuprinde \inutul Neam\ului. +i p[n-]n Hangu =i p[n]n Ceahl[u au agiunsu de-au pr[dat =i au robit. +i s-au ]ntorsu plini de robi ]n Bugeag. Iar c[tanile, Cetatea Neam\ului au l[sat-o plin[ de bucate =i au fugit la Ca=in, la alte c[tane ce era acolo. Scris-au Mihai-vod[ =i la Poart[ de izb`nda ce-au f[cut. +i n-au scris cum au fost, ce-au scris c-au fost mul\ime =i i-au b[tut. Pentru acee =-au agonisit mare credin\[ =i laud[ =i nume de viteaz de la turci, precum ]=i scosese =i Cantemir-vod[, mai ]n trecu\i ani, c`nd s-au b[tut cu le=ii la Boian pre Prut. Atunce, tot ]ntr-acel an, +fedul tot s[ b[tè cu craiul Daniei de cee parte de mare, precum s-au pomenit mai sus. D`nd n[val[, l-au lovit dintr-o pu=c[, =i au mai tr[it trei, patru dzile =i au murit. R[dicat-au =fedzii ]n locul craiului pre o sor a lui. +i atunce au a=[dzat toat[ vrajba o=tirii =i s-au ]mp[cat cu to\ craii ce s-au pomenit mai sus. +i au l[sat cine ce-au luat s[ fie luat, precum a ar[ta mai pre largu la istoria lor. F[r[ c`t, toat[ Levonia pe de iasta parte =i cu cr[ia Finiei de cee parte de mare =i cu 24
269
Ion Neculce
cet[\i, tot alese, frunte, au r[mas s[ fie tot a Moscalului. +i atunce, a=[dz`nd pacea, au slobodzit pre to\i ghen[rarii =i slujitorii c`\i era robi\ de la Poltava =i de printr-alte locuri. Pe to\i i-au slobodzit, de s-au dus la \ara lor, la =vedzi. A=ijdere =i =fedzii, c`\i moscali au fost robi\ la d`n=ii, pe to\i i-au slobodzit, de au venit la Moscu. }ntre acei capete moschice=ti ce-i robis[ =fedzii era =i Tolbe\schii cneazul rob. +i atunce ie=ind acel cneaz de la robie, ave 3 fete mare frumoas[. Atunce au dzis ]mp[ratul Moscului lui Dumitra=co-vod[ s[-=i aleag[ dintr-acele 3 fete una, care-i va pl[cè, s[ i-o de s[-i fie doamn[. +i aleg`ndu-= una, i-au dat-o ]mp[ratul. +i au f[cut nunt[ cu d`nsa, dup[ obiceiu, =i s-au cununat. +i au pus ]mp[ratul pe acel cneaz gubernat la Chiov, ]n mare cinste. Tot ]ntru acel an era, ]n |ara Le=asc[, cu mult[ oaste de sasi, de m`nca \ara. +i oastea le=asc[ nu avè nici o plat[ de slujba ce slujiè. Deci, cum sta obuzul la c`mpu, pre marginea Nistrului, s-au =i bulzuit un obuz =i au scos pre capetele lor =i =-au ales cap den zvoncic, cum s[ dzice la noi zorbà, anume pre un porucinic Branil, s[ fie cap tuturor slujitorilor. Deci, cum au st[tut el cap¡, cum au ]nceput a scrie c[r\i pre la cele obuzuri =i pre la slujitorii ce era ]mpr[=tie\i. +i ]n scurt[ vreme s-au str`nsu toate obuzurile la un loc. +i au scris c[r\i la hatmanii lor s[ vie =i ei la obuz, s[ s[ scoale asupra sasilor, c[, de n-or veni, n-or mai fi hatmani. Cum au audzit oastea Litfii, cum s-au str`nsu la un loc¡. A=ijdere =i mazilimea, =lahta, =i ei au r[dicat cap pre un boier, anume Lidihovschi. +i s-au str`nsu =i ei la un loc cu slujitorii. +i au scris Lidihovschii, care nu a ]nc[leca, toat[ =leahta a fi podan, =i le-or m`nca satele. +i au purcesu asupra sasilor. Pre unde-i g[siè, tot ]i omor`è. +i au pierit mul\i sasi p[n-au apucat de s-au str`nsu la un loc. Iar dac[ s-au str`nsu la un loc¡, nu le putè strica le=ii nemic[, c[ sasii avè foc¡ mult. Deci le=ii v[dz`nd c[ nu le pot strica nemic, sf[tuiè unii s[ r[dice =i \ara, toat[ mujicimea, asupra lor, s[-i ]mpresoare
270
Letopise\ul |[rii Moldovei
pe sasi mul\imea norodului. Dar Lidihovschii, care era cap pre mazili, au dat sfat c[ nu-i bine s[ r[dice \ara, s[ s-]nve\e mujicii la r[zboiu. C[ sunt mai mul\i ru=i pravoslavnici dec`t le=i catolici, =i dac[ i-or r[dica pe to\i, sunt mai mul\i de un ]ntuneric¡ de oameni =i or¡ bate pe sasi =i poate ne-or bate =i pre noi =i ne-or lua mo=iile. +i ei s-or ]nchina la Moscu, c[ sunt tot de o lege, =i a fi mai r[u, c[ ne-or lua mojicii \ara. „Ce mai bine, fra\ilor, noi s[ ne v[rs[m s`ngele, iar mojicii, las[ s[ =adz[ ca ni=te mojici“. +i a=è au st[tut c`t[va vreme, de s[ tot b[tè. Craiul Avgust =edè ]n Sacsonia, c[ s[ teme a veni ]n |ara Le=asc[, iar pre hatmanii le=e=ti, cu me=ter=ug i-au prinsu pre tuspatru la m`n[ slujitorii de prin t`rguri ce =edè. +i era oastea numai s[-i taie =i-i suduiè tot de fa\[, =i le umbla pe denainte cu sabia goal[, =i-i mustra, =i le dzicè c[ „voi ne-a\i stricat volnicia noastr[ =i ne-a\i pustiit satele, \iind cu craiul =i cu moscalii, de aduc o=tile lor de ne m`n`nc[ satele =i ne-au stricat obiceile cele vechi“. +i i-au pus de-i \inè la vart[ slujitoreasc[, de-i p[ziè slujitorii. Fra\ilor boieri moldoveni, carii sunte\i musaipi la domnu =i face\i obiceiuri carii n-au mai fost ]n \ara noastr[ a Moldovii! V[ poftim s[ v[ aduce\i aminte, cetind acestu pontu de asupra, s[ vede\i ce-au p[\it atunce acei hatmani pentru obiceiuri noao ce ]ncepus-a face ]n |ara Le=asc[! Atunce ]mp[ratul Moscului, v[dz`nd at`ta calabalic ]n |ara Le=asc[, trimis-au pre Dolhoruc cneazul, cu 30.000 oaste, ]n |ara Le=asc[, ca s[ stè s[-i ]mpace. +i au venit cneazul la Liubliun =i au st[tut de le-au f[cut pace. Atunce au venit =i Avgust craiul den Sacsonia la Liublin. +i au f[cut pace ]ntr-acesta chip. Sasii s[ se duc[ to\ din |ara Le=asc[, f[r[ c`t lui s[-i dè 1.000 slujitori, s[-i fie de paza cur\ii lui. Oaste s[ r[m`ie 50.000, iar ceelalt[ s[ o goneasc[, c[ acmu este pace, nu trebuie mai mult[. +i s[ le dè leaf[, s[-= cheltuiasc[, iar nu s[ =adz[ prin sate, la iernatec, s[ pustiiasc[ satele.
271
Ion Neculce
Domnii s[ \ie c`te un steag, iar nu c`te doao, trei, =i al\ii nici c`te un steag. Slujitorii s[ =adz[ prin sate cr[ie=ti, iar nu printr-a mazililor, ori vara cu obuzuri, ori iarna prin t`rguri. +i nemic s[ nu-i dè pre unde a =edè, numai lemne =i ap[ =i grajduri de cai. Craiul s[ fac[ seim¡ ]n anul al treile, dup[ obiceiu. C[ acestu craiu nu mai f[cè niciodat[ seim¡. Pentru voievoda Chiovschi, s[-i ]ntoarc[ pagubele ce au avut ]n pribegie, =i s[-= str`ng[ vecinii lui, ori ]n ce t`rgu sau sat i-ar g[si, pentru c[ci au pribegit, pentru s[ nu-= piardz[ volnicia lor. Deci trebuie s[ nu r[m`ie p[guba=. A=è f[c¡ =i boierii no=tri. Dac[ pribege=te, iar ceielal\i stau cu feliuri de feliuri de n[p[=ti =i p`r], ca s[-l istovasc[. Pre hatmani i-au giurat s[ fie drep\i \[r`i, iar s[ nu mai \ie de acmu ]nainte cu al\ii streini. +i a=è i-au slobodzit de la varta lor =i i-au l[sat s[ fie iar hatmani, cum au fost. A=è s-au a=[dzat pacea ]ntre d`n=ii. Poate or ]nsemna =i mai multe la istoria lor s[ fie. Deci a=[dz`ndu-s[ pacea, s-au r[dicat =i Dolhoruc cneazul =i s-au ]ntorsu la \ara sa. Iar[ c`nd au fost ]n al treile an a domniei lui Mihai-vod[, s-au g[tit turcii s[ marg[ s[ s[ bat[ iar cu nem\ii, la Beligrad. +i atunce au venit =i craiul Raco\ii de la fran\oji. +i au trimis Mihai-vod[, cu poronca vezirului, de-au adus =i pe Bercin, hatmanul lui Raco\i, din |ara Le=asc[, fiind pribag ]n Jolcfa, =i cu al\i capete de ai lor, unguri, de i-au trimis la Udriiu, s[ marg[ =i ei ]n oaste cu turcii la Beligrad, d`ndu-le turcii =i oarece bani, de au f[cut oarece oaste, moldoveni, pre cine au putut. +i au mersu ]n oaste cu veziriul. Iar[ Mihai-vod[ au ]nc[lecat cu t[tar] =i cu slujitori de a lui, de s-au dus la Ca=in =i la m[n[stire la Mira de-au mai b[tut pre ni=te c[tane ce era acolo, cuib¡ de t[lh[rit, de i-au spartu =i i-au gonit ]n |ara Ungureasc[. +i pre carii t[lhari, pre unde i-au prinsu, cu rele =i groznice mor\i i-au omor`t. Iar t[tar`i, prin \ar[ pre unde =-au agiunsu, au tot robit. Apoi ]n\eleg`ndu Poarta de acè izb`nd[ a lui Mihai-vod[, venitu-i-au poronc[ s[ ]ncalece cu soltanul den Bugeag =i cu
272
Letopise\ul |[rii Moldovei
oastea den Hotin, cu Colceag. +i c`nd a agiunge veziriul la Beligrad, atunce =i ei, pre tain[, s[ intre ]n |ara Ungureasc[, s[ prade, s[ s[ t`lneasc[ cu veziriul ]n |ara Ungureasc[. Deci pre acea poronc[ s-au g[tit =i au purces¡ Mihai-vod[. T[tar`i ]nc[ au trecut Prutul pre la Zagarance. +i s-au t`lnit Mihai-vod[ cu soltanul =i cu Colceag la Boto=eni, =i au intrat prin C`mpul Lungu =i au ie=it la Bistri\[, ]n |ara Ungureasc[. Ce soltanul au =i slobodzit t[tar] ]n prad[ a arde =i a pr[da satele =i a le robi. Iar Mihai-vod[ =i cu Colceag, acolo l`ng[ Bistri\[, aproape de cetate, au =i prinsu un om¡ viind cu c[r\i de la Sibiiu la comendatul de Bistri\[, scriind precum au b[tut pre veziriul =i au luat nem\ii =i Beligradul, =i preste 4 dzile i-a veni =i la d`nsul oaste. Deci Mihai-vod[ =i cu Colceag, prindz`nd acele c[r\i, au =i r[pedzit la soltanul de i-au f[cut =tire s[ s-]ntoarc[. +i au =i p[zit Mihai-vod[ =i cu Colceag de s-au ]ntorsu ]napoi =i au ie=it ]n \ar[. Iar soltanul, mai z[bovind vro doao, trei dzile, au ie=it mai cu greu, c[ le \inè calea s[cuii. Numai pre t[tar] ]i r[tuiè ni=te cazaci zaporojeni, c[ era cu soltanul vreo 500, dar ar hi ie=it foarte cu greu. +i au trecut la Bugeag, cu caii st[tu\i =i mai mul\i pre gios. Iar[ pre turci i-au b[tut nem\ii prè r[u. +i au luat Beligradul =i i-au mai l[\it multu =i preste Dun[re, aproape de Filibe. +i s-au dus s[ intre =i ]n Bosna nem\ii, ce n-au putut, c[ ]n Bosna era un¡ pa=[, anume Chiupurliul, foarte om¡ harnic, =i fiind locul tare, n-au putut ispr[vi nemic[, ce ]nc[ s-au ]ntorsu cu ru=ine de la Bosna. Fran\ojul, cum au v[dzut c[ s[ bate Neam\ul cu Turcul, au =i ]nceput a scorni =i el g`lceav[ cu Neam\ul =i a s[ bate cu I=pania, ca s[ ]mpiedece pre Neam\u. Atunce au ispr[vit =i Mihai-vod[ ferman de la Poart[ =i au trimis pre Costantin Costache visternicul =i pre Luca biv-visternic de-au m[rsu ]n Bugeag. +i au cercat de-au scos robii de la t[tar], ce-i luas[ t[tar`i, atunce c`nd au scos c[tanile din \ar[. +i pre cine au g[sit neascun=i =i nedep[rta\i, pe to\i i-au scos.
273
Ion Neculce
}mp[ratul Moscului, v[dz`nd c[ s-au a=[dzat pace despre +fed =i v[dz`nd pre turci c[ s[ bat cu nem\ii, dusu-s-au =i el atunce tocma la fran\oji, c[ doar ar face s[ s[ scoale asupra Turcului =i Fran\ojul, =i s[ s[ r[dice =i el. +i pentru vas[, ca s[ aib[ voie s[ umble =i a lui pre mare, cum umbl[ =i a altora, s[ nu stè pricin[. Ce atunce era craiul t`n[r, numai de vro 6 ani, c[ Liudovic muris[. Numai, m[car cum era de mic, dar tot i-au i=it ]nainte =i i-au f[cut ura\ie. Ce ]mp[ratul cu epitropii cr[iei au vorovit, =i i-au r[spunsu c[ ei cu Turcul nu pot s[ s[ bat[, c[ lor din |ara Turceasc[ li-i agonisita. +i i-au dzis =i ]mp[ratului s[ \ie pacea ce-au f[cut, s[ nu o stirce. Iar pentru vase, l-au pozvolit s[-i umble. Iar[ ]ntorc`ndu-s[ ]mp[ratul ]napoi, g[sit-au ]n \ara lui alte sfaturi asupra lui, f[cute de o sam[ de boieri =i de fiiul s[u, Alexie Petrovici. Deci fiiu-s[u, dac[ au a=[dzat, s-au dus la nem\i =i le-au dzis acelor boieri cum, dac[ vor omor] pre ]mp[ratul, s[ trimi\[ s[-l cheme pre d`nsu, s[ le hie el ]mp[rat. C[ a=è-i este ru=ine de lume, s[ s[ afle fa\[. +i dac[ l-or pune ]mp[rat, s[-= iei iar portul cel vechiu, =i o=teni iar cum au fost mai de demult, =i s[ dè =i +fedului ]napoi tot ce i-au luat, =i cu Turcul =i cu Leavul s[ s-a=edze, =i s[-= lepede =i pu=ci =i toate tot ]n mare, =i s[ tr[iasc[ cum au tr[it mai ’nainte. C[ acesta ]mp[rat ]i va istovi detot. Deci cum au venit ]mp[ratul =i au ]n\eles acestu sfat, i-au =i ]nceput a-i prinde =i a le face fel¡ de feliu de cazne =i a-i omor]. +i au trimis =i la ]mp[ratul nem\escu de au cer=ut pre fiiul s[u cu parola. Deci Neam\ul l-au dat pe parol[, ca s[ nu-i fac[ nemic. Iar dup[ ce l-au adus la stoli\[, l-au scos la divan =i mult l-au mustrat, =i l-au f[cut de-au dzis cum c[-i gre=it =i nu-i harnic de ]mp[r[\ie. +i au ]ncoronat pre un cucon mai mic, ce avè cu ]mp[r[teasa cea mai de pre urm[, iar pre Alexii l-au b[tut cu hunutul, =i, neplinind patru dzile, au murit. Iar pre urm[, f[r[ z[bav[, au giudecat Dumnedzeu, c[ i-au murit =i copilul cel mai mic, ce-l ]ncoronas[. Atunce au omor`t
274
Letopise\ul |[rii Moldovei
]mp[ratul =i pre R[zanschii, patriarhul Moscului. +i de atunce n-au mai hirotonisit patriarhu, ce le-au r[mas biserica cee mare a Rosiei v[duv[, =i au f[cut sinod, adec[ sobor: 12 episcopi sunt purt[tori de grij[ bisericii. Audzind de aceasta, ]mp[ratul Neam\ului foarte s-au sc`rbit pre moscali, =i era numai s[ s[ bat[, nefiind Neam\ului voia s[ fie cel mai mic la ]mp[r[\ie. C[ Alexie era cumnat cu ]mp[ratul nem\escu, \inè am`ndoi 2 surori. Ce au ]mp[cat lucrul, c[ au murit, precum mai pe largu va ar[ta la istoria lor. Iar[ ]n anul 7226, iar au m[rsu turcii la Beligrad =i cu Ionvod[ al |[r`i Muntene=ti. +i au st[tut la pace: cine ce-au luat s[ fie luat. Timi=variul, Beligradul, cu tot olatul p[n[ unde a agiunge, =i din Oltu ]n sus s[ fie tot nem\escu. Atunce au pus nem\ii pe fiiul lui +[rban-vod[ peste Oltu, s[ fie mai mare. |ara Morii, precum au luat-o turcii, s[ =i o \ie. Pentru Hotin n-au pomenit nemic[, f[r[ c`t au dzis pentru |ara Le=asc[ s[ stè dup[ cum este a=[dzat[ mai denainte vreme, c`nd s-au f[cut la Carlovic. +i atunce, c`nd au f[cut la Carlovic, scriè pentru Hotin ca s[ nu-l fac[ turcii, nici alte cet[\i, nici pa=[ ]n Moldova s[ nu fie. Deci st[ de atunce Hotinul, a=è ]ng[imat, p[n-acmu. V`rtos =ede. Nu =tiu de acmu ]nainte ce a vrè Dumn[dz[u s[ mai lucredzi. Mai sta-o-a, au ba, au poate =i c`t[ \ar[ au mai r[mas, s[ o iei? Va ar[ta vremea viitoare, cine a agiunge s[ tr[iasc[. Atunce =i Fran\ojul s-au ]mp[cat cu Neam\ul. +i pre Neculaivod[ l-au scos atunce din robie. +i au m[rsu la |arigrad, iar frate-s[u Ion-vod[ au mersu la scaonu-= ]n |ara Munteneasc[, =i neplinind anul, au murit Ioan cel bun =i frumos. Oh, oh, oh! Unde or mai g[si muntenii om bun ca Ionu-vod[? +i ]n locul lui au venit iar Neculai-vod[, pedeapsa lor. Lui Mihai-vod[ i-au venit de la Poart[ poronc[ s[ strice Cetatea Neam\ului =i Miera, unde au =[dzut c[tanele. +i le-u stricat, iar nu foarte detot. Fost-au pre atunce =i o foamete mare ]n \ar[, c`t agiunsese de s[ vindè mier\a de p`ine ]n Ia=i 10 lei. C[ numai din |ara Le=asc[ =i din |ara Turceasc[ aducè oamenii p`ine.
275
Ion Neculce
Iar[ la anul dup[ foamete, scornitu-s-au =i un omor mare de cium[ ]n \ar[, =i au \inut un an =i au agiunsu =i p[n-]n Podolia, ]n |ara Le=asc[. Atunce au trimis Mihai-vod[ boieri, de-au j[luit la Poart[ pentru \inutul Cern[u\ilor. +i au ar[tat =i ispisoace pentru mo=iile lor. +i l-au dat Poarta iar Moldovii =i au trimis turci de-au hot[r`t \inutul Hotinului =i a Cern[u\ilor, s[ se =tie c`t or \inè turcii. +i au iertat =i birul \[r`i pre gium[tate, p[n-]n trei ani. +i au ispr[vit de-au mersu un capigi-ba=u, de-au hot[r`t =i Bugeagul cu Moldova =i au dezb[tut bucata cea de loc ce o ]nchinas[ Lupul vornicul t[tarilor, de au dat iar \[r`i. Atunce =i mie mi s-au ispr[vit ferman de la Poart[ de pace. +i am venit la p[m`ntul mieu, z[bovind ]n strein[tate 9 ani, 2 ani la Moscu =i 7 ani ]n |ara Le=asc[, cu multe valuri =i sup[r, care nu le mai poci ]n=ira cu condeiul mieu. +i venind la Mihai-vod[, toate ce-m luas[ Lupul mi s-au dat ]napoi. +i am tr[it la casa mè p[n[ ast[dzi, =i ]nainte c`t mi-a mai lungi Dumn[dzeu viia\a. Pre acele vremi s-au r[dicat un beiu turcu despre partea Indiei =i au ]nceput a s[ bate cu persii, ]n c`\va ani, al c[ruie nume Merfiiz. +i mai cuprinsese toat[ |ara Persului, c[-l tot b[tè Merfeiz pre Persu. P[n’ =i pe ]mp[ratul persilor l-au prinsu =i i-au scos ochii. Numai un fecior al lui au sc[pat =i din c`t putè, tot s[ b[tè. +i s[ m[ris[ numele acelui Merfeiz prè mult, c`t =i ]mp[r[\ia ceasta a |arigradului ]ncepus-a s[ ]ngriji de d`nsul. C[ s[ dusese turcii =i arapii mai gium[tate de slujiè la d`nsul. +i ]ntre acele b[t[i multe apropiindu-s[ =i de hotarul moschicescu, de Ahastranul, au fost ucis =i c`\va negu\itori moschice=ti. Deci Petru, ]mp[ratul Moscului, f[c`ndu-= atunce pace =i fiind cuprinsu de o=tire, ]i era ur`t s[ =adz[ a=è f[r[ o=tire. Ce au trimis pentru acei negu\itori la ]mp[ratul turcescu a |arigradului, cum el nu poate r[bda acest lucru, ce s[ va scula asupra persilor, av`nd str`mb[tate =i pentru hotar.
276
Letopise\ul |[rii Moldovei
Deci Turcul i-au dat pozvol s[-= cerce str`mb[tatea, c[ el n-are acolo amestec, fiind bucuros s[ s-]nceap[ g`lceav[ acolo, s[ aib[ el pace s[ odihneasc[. Iar[ ]mp[ratul moschicescu, v[dz`nd c[ r[spunde Turcul a=è, s-au =i g[tit =i au =i purces¡ cu toat[ puterea lui tocma la persi. +i au luat =i pre Dumitra=co-vod[ atunce cu d`nsul =i i-au dat o sam[ de oaste ]n m`na lui, de l-au pornit preste ni=te mun\i, de-a dreptul pre uscat. Iar ]mp[ratul cu greimea au ]ncungiurat pre ap[, p[n’ s-au t`lnit la un loc¡. Ce p[n-a s[ t`lni cu ]mp[ratul, au avut b[taie cu ni=te cumuci, =i i-au biruit Dumitra=co-vod[. +i ]mpreun`ndu-s[ o=tile la un loc, cei de pe ap[ cu cei de pe uscat, purcedz`nd pre ni=te c`mpu otr[vit, au ]nceput a le muri caii, c`t s[ sp[ries[ c[ n-or r[m`nè nici cu un cal. P[n’ de la o vreme, lu`ndu-=i sama c[ acel c`mpu este otr[vit, ]= punè traistele ]n capul cailor, ca s[ nu apuce iarb[. C[ care cum apuca, cum muriè. +i a=è au m[rsu doao, trei dzile, c`t =i pu=cile au l[sat ]napoi, neav`nd cu ce le trage, c[ li muris[ caii. Deci ]ntr`nd pu\inel ]ntr-acea \ar[, le-au ie=it cumucii ]nainte, de le-au mai st[tut ]mpotriv[ moscalilor. Apoi, v[dz`nd c[ n-au nici o putere, s-au ]nchinat. +i au trimis cumucii pe urm[ de-au adus =i pu=cile moscalior. +i le-au fost spuind cumucii c[ n-au =tiut pe unde or vini, c[ acea bucat[ de loc¡ este otr[vit[, de nu tr[ie=te pre d`nsa dobitoc. +i de acolo au mersu mai nainte =i au mai dob`ndit =i vro doao, trei \[ri=oare. +i pe urm[ s-au ]mp[cat cu Persul, =i ]nc[ i-au mai dat o bucat[ de loc¡ ]mp[ratului, ca s[ \ie cu d`nsul, s[-i de agiutor asupra lui Merifeiz. +i au z[b[vit acolo, spre acele \[ri, mai 2 ani =i apoi s-au ]ntorsu iar[ la \ara lor, ]mpreun[ cu Dumitra=co-vod[. Iar acolo au l[sat o=ti cu ghen[rari prin cet[\ile ce dob`ndis[. +i dup[ ce-au venit¡ la stoli\[, la anul iar au mai trimis o=ti acolo, spre acele p[r\i de loc. Dumitra=co-vod[ ]nc[, dup[ ceau venit de la persi, n-au tr[it pre mult =i =-au pl[tit =i el datoria ace=tii lumi, cea str[mo=asc[, =i s-au dus c[tr[ p[rin\ii s[i. Iar
277
Ion Neculce
copiii lui au r[mas suptu mila ]mp[r[teasc[, afl`ndu-s[ ]n slujbe ]mp[r[te=ti, de tr[iescu =i p[n[ ast[dzi. Iar[ ]mp[ratul Moscului ]= dedes[ o fat[ a lui dup[ C=endzi hanu Hol=tinschii, care era nepot de sor’ craiului =fedzescu. +i craiul +fedului, c`nd au murit, au l[sat diiat[ de cr[ie surori-s[, care este acmu vie, iar de a muri è, s[ r[m`ie cr[ia =fedzasc[ lui C=endzi han Hol=tinschii, c[ lui i s[ cade cr[ia, fiind dintr-o alt[ sor’ a craiului =fedzescu. Deci ]mp[ratul Moscului dzicè ginere-s[u, lui C=endzi han Hol=tinschii: „Cum¡ ]i a=tepta tu p[n-a muri m[tu=e-ta?“ +i g[tiè oaste, s[-i dè s[ marg[ s[ iei cr[ia de la m[tu=e-sa. +i apoi s[ s[ pogoare ]n gios, ]n |ara Le=asc[, ]mpreun[ cu ]mp[ratul =i cu craiul Avgust, cu sasii, s[ supuie pre le=i dup[ voia lor, =i a=è s[ s[ pogoare asupra turcilor cu to\ii. +i a=è ]ncepus[ s[ porneasc[ oaste. Dar numai poate-fi n-au vrut Dumnedzeu s[-i mai las[ s[ s[ verse at`ta s`nge. +i atunce, la acè g[tire, s-au r[zbolit =i au murit marele ]mp[rat Petru Alexiovici ]n anul 7233. +i ]n locul lui au r[mas ]mp[r[teasa lui ]ns[=i-st[p`nitoare. }mp[ratul turcescu de la |arigrad, v[dz`nd c[ moscalii au luat o bucat[ de loc¡ de la persi, =i Merifeiz au luat iar mai bine de gium[tate iar de la persi, trimis-au =i el oastea lui la persi. +i au luat =i el o bucat[ de loc¡, cu c`teva cet[\i mare =i vestite. +i Persul r[m[sese un lucru slabu, mai cu nemic[. Iar[ mai pre urm[, mai ]ncoace t`rdzie vreme, ]ndreptatu-s-au Persul a bate pre Merifeiz. +i a=è din b[taie l-au b[tut pre Merifeiz =i l-au r[sipit. +i =-au scos toate \[rile c`te-i luas[ =i l-au gonit =i pre d`nsu ]napoi iar la India, de unde venis[, de nu s[ =tie ce s-au f[cut, de au pierit pomenirea lui. Dup[ aceasta s-au apucat Persul a s[ bate cu ]mp[ratul turcescu pentru cet[\ile ce au luat de la d`nsul. +i o sam[ de cet[\ =-au scos, =i s[ tot bate p[n-]n cestu an 7241. Iar moscalii tot \in cu pace ce-au luat de la persi. Iar l[s`nd cele streine, s[ ne ]ntoarcem a scrie iar pentru Moldova noastr[. Iar[ ]n \ara noastr[, dup[ ce s-au a=[dzat acel lucru ce scriu mai sus, s-au f[cut pace bun[. +i boierii cei pribegi din
278
Letopise\ul |[rii Moldovei
|ara Ungureasc[ =-au f[cut pace =i au venit to\i ]n \ar[. Numai ce-a r[mas Vasilie Ceaurul =i cu Velicico sulgeriul, c[ nu s-au ]ncredzut s[ vie ]n \ar[. +i au m[rsu din |ara Ungureasc[ ]n |ara Munteneasc[, =i acolo au murit am`ndoi. +i mo=iile Ceaurului le-au dat Mihai-vod[ altor boieri, streini, iar nu neamului s[u, dzic`nd c[ cee ce-au pribegit cu moscalii au venit o ]mp[r[\ie =i s-au hainit cu domnu cu tot deci pentru aceie li s[ cade s[ li s[ dè mo=iile, ]ntorc`ndu-s[ la mila ]mp[r[\iei, iar ace=te ce s-au ]nchinat la c[tane, au fost c[tanele ni=te t[lhari, =i pentru acee le-au dat mo=iile. Precum s[ va alege mai nainte, vremea va ar[ta. Iar[ ]n al optule an a domniei lui Mihai-vod[ dat-au Dumnedzeu o fortun[ grè, =i s-au aprinsu t`rgul. +i multe cur\i boiere=ti =i m[n[stiri au ars. +i din m[n[stiri au s[rit =i ]n cur\ile domne=ti, =i p[n-a alerga oamnenii din t`rgu, au arsu detot. Care multe lucruri au arsu de a lui Mihai-vod[, c[ nu putè oamenii =i slujitorii nemic s[ scoa\[ den curte, de fortun[ mare ce era. Dup[ aceasta s-au apucat Mihai-vod[ de iznoav[ de le-au f[cut, cu 2 p[r\i mai frumoase de cum era ]nt[iu, c[ ]nt[iu era mai proaste. +i au dat =i de la Poart[ 10 pungi de bani mil[, ca s[ fac[ cur\ile. Iar domnia s-au mutat, p[n-a g[ti cur\ile domne=ti, ]n ne=te case boiere=ti ]n t`rgu, anume ]n casele cumnat[-s[u, lui Ioan Paladi biv-spatar, =i ]ntr-a lui Costantin Costache vel-spatar, fiind aceste cur\i am`ndoao al[ture. Iar[ dup[ aceasta scos-au Mihai-vod[ pre \ar[ desetin[ \[r[neasc[ de stupi ]ndoit[ =i de mascur, de au pl[tit tot omul, =i \[ran, =i boier, =i mazil. +i f[r[ z[bav[ trecut-au preste giur[m`nt =i au stricat leg[tura sfin\ilor patriiar=i. +i au scos v[c[rit de i-au r[mas bl[st[m p[n-acmu, c[-l scot =i al\ii. +i au scos de moar[ c`te 2 ughi, =i de prisac[ c`te 2 ughi, =i de \igani c`te 2 ughi. Dar apoi de \igani au f[cut leg[tur[. +i vecinii boiere=ti =i c[lug[re=ti ]nc[ nu-i da cu price, c[ i-au adus din raiè, al\ii c[ sunt mo=teni. Foarte prè rar de avè boieriul prè mari dovad[ =i scrisori de-i da. +i dzicè s[-= caute \[ranul
279
Ion Neculce
giur[toriu, s[ s-]ndrepte. +i a=è foarte bine s[ ]ndrepta oamenii, ie=ind din vecin[tate. Ce acmu mazilii nu s[ mai p`r`è cu vecinii s[-i trag[, ce \[ranii tr[gè pre mazili la giudecat[. Aceste toate obiceiuri au r[mas ]n \ar[. Vechindu-s[ domnia, nu s[ mai temè c[-i va mai strica nime nemic. |ara s[ ]ntemeies[ ]n dzilele lui. S[ ]nmul\is[ oamenii =i s[ l[\is[ satele, c[ era om¡ foarte chivernisitor. P`ine s[ facè ]n dzilele lui foarte bun[ ]n to\ anii; stupii ]n doao veri s-au f[cut buni, iar ]n celelalte pro=ti; vitele era mai ]n to\i anii bolnave, de muriè; f`n =i vin multu ]n to\i anii era; bani mul\i ]n \ar[, la negu\itori, de-= prinde oamenii nevoile; zlota=ii nu vindè vitele, c[ nu-i sirguè cu istovul banilor. Din prostime, pre cine-l =tiè c[ are c`te ceva, ]i =i g[siè pricin[ =i-l ]nchide =i-i lua trei, patru sute de lei, =i mai mult. Doamna lui era foarte milostiv[. Multe biserici =i m[n[stiri stricate au acoperit =i le-au tocmit. +i oameni sc[pa\i ]i miluiè, =i pe fete s[race le grijiè =i le m[rita. Mihai-vod[ de la o vreme ]ncepus-a ]ndr[zni, =i mult[ v[rsare de singe f[cè ]n oamenii cei vinova\i, cum s-ar dzice furii, t[lharii. Nu avè nici o trecere sau mil[ de iertare, oric`t de mic[ de i-ar hi fost gre=ala. Pusese 4 furci mari de le b[tus[ ]naintea por\ii, unde-i acmu f`nt`na, de sta acolo a=[dzate. +i mai ]n toate dzilele sp`ndzura t[lharii de picioare sau de susiori, cu capetele ]n gios, cu pielea goal[. +i punè pe calò de-i b[tè cu puha, c`t nu putè merge boierii la curte de \ipetele lor. +i pre o parte f[cè =i bine, c[ s[ sterpis[ t[lh[ritul. Iar mul\i pieriè =i drep\i, c[ avè un arma= mare, grec¡, Panaiut, ce-au fost c`r=mar ]n |arigrad, lacom =i f[r[ suflet. +i pe gura aceluia mul\i p[timiè. T`mplatu-s-au atunce, grecii carii era a lui Mihai-vod[ capichihai =i al\ii ce slujiè la d`nsul de-au ]nceput a s[ sf[di ei ]nde ei. +i s-au f[cut 2 cete =i s[ p`r`è totdeuna la Mihai-vod[, s[-= m`n`nce capetele. }ntr-o ceat[ era Costantin postelnicul =i cu frate-s[u Manolache, chiurci-ba=e ]mp[r[tescu, =i cu alte rude a lor, iar ]ntr-alt[ ceat[ era Tudurache capichihaie =i cu
280
Letopise\ul |[rii Moldovei
un doftor, ginere lui, =i cu Iusufache aga. +i s[ p`r`è o ceat[ pre alta la Poart[, cum au m`ncat sute de pungi de bani din \ar[. C[ Mihai-vod[ t[ies[ =i acest obiceiu, de nu mai trimitè boieri la Poart[ pentru nevoile \[r`i, s[ vadz[ ce s[ cheltuie=te acolo, c[ credè numai pre greci. +i acmu nu numai la Poart[ nu mergè boierii, ce =i la visterie nu mai intra, s[ =tie c`nd ies nevoile \[r`i, s[ or`nduiasc[ ei. Ce c`nd vrè s[ scoa\[ ceva, cu grecii sf[tuiè =i porniè ]n \ar[ boierena=ii lui, cu tain[, =tii ca cum ar purcede un ceambul t[t[rescu ]n prad[, noaptea cu tain[, ]n toate p[r\ile. +i boierii cei de \ar[ nu =tiè nemic[. Deci poate-fi fiind voia lui Dumnedzeu s[ gre=asc[, au lep[dat pre ceata grecilor cea de frunte =i i-au gonit de la d`nsul, de s-au dus la |arigrad, =i au priimit l`ng[ sine pre cei bl[st[ma\i, de s[ sf[tuiè cu d`n=ii. +i a=è, priimind pre aceie, ]nc[ =i numele s[u cel bun de u=[ deschis[ ce-l avè c[tr[ to\i, de intra =i copii, l-au stricat acei greci bl[st[ma\i, al[tur`ndu-s[ pre l`ng[ d`nsul, =[dz`nd tot cu d`n=ii de s[ sf[tuiè, =i pre nime nu l[sa s[ intre ]n cas[, s[-= pl`ng[ jalobele. Atunce, la acè vreme, fugis[ =i c`\va boieri din |ara Munteneasc[ aice, j[luind de Neculai-vod[, =i s[ ruga s[ scrie la Poart[, s[ p`rasc[ pe Neculai-vod[ =i s[ fie el domnu |[r`i Muntene=ti. Tot atunce, pre acea vreme, g[situ-s-au =i un copil de cre=tin muncit de bezzaconicii jidovi ]n chipul muncilor domnului Is. Hs. +i au prinsu pre c`\iva jidovi de-au pus la ]nchisoare. +i nu i-au giudecat, ca pe ni=te jidovi, mai degrab[, s[ fac[ ce le va face, ce i-au \inut la ]nchisoare, g`ndind doar a lua de la d`n=i bani mul\i. +i ]nc[ au scris =i la Poart[, ca s-]mbunedze pre viziriul, s[ apuce =i pre jidovii de la |arigrad, s[ ièi =i Poarta o sum[ de bani. Deci, cum au oblicit solul lui antihrist Pazarghideanul, jidovul cel mare de la |arigrad, au =i ]nceput a cheltui bani =i a amesteca pe Mihai-vod[. +i au trimis pe un ag[ a veziriului =i au slobodzit pe jidovii carii era aice. +i au scris s[ le dè pace.
281
Ion Neculce
A=ijdere =i Neculai-vod[, dup[ ce-au oblicit c-au pribegit muntenii aice =i-l amestec[, s-au m`niet =i au stricat logodna ce f[cus[ cu feciorul lui =i cu fata lui Mihai-vod[, =i au stricat =i priete=ugul. +-au v[rsat multe pungi la Poart[, =i au amestecat mai tare el pre Mihai-vod[. +i au ispr[vit de-au trimis veziriul un capegi-ba= s[ ièi pre boierii pribegi, s[-i duc[ ]n |ara Munteneasc[. Iar[ boierii munteni nu era ]n Ie=i, c[-i trimises[ Mihaivod[ ]n Hangu, ]n mun\i, la straja ungureasc[, cu socoteal[ ca aceasta, c[ s[ va m`ntui de c[tr[ veziriul, c[ nu sunt ]n \ara lui. Deci viindu-i doao, trei porunci aspre, numai s[-i dè, s-au c[it c[ci i-au triimis acolo la margine, tem`ndu-s[ c[ nu-i va putè prinde, s[-i dè ]n m`na copegi-ba=ii. +i au trimis pre Costantin Ruset ca s[-i am[geasc[ cu ]mbl`ndzire, cum c-au venit de la Poart[ r[spunsu s[-i ]mpace Mihai-vod[ cu Neculai-vod[. Iar ]n urma lui Costantin Ruset¡ vornicul au r[pedzit 100 de seimeni c[l[ri noaptea din Ia=i ca s[-i prindz[, s[-i dè de grumadzi lui capegi-ba=e, r[pedzind =i la C`mpul Lungu s[ caute s[ prindz[ poticile, s[ nu scape nici unul. Ce muntenii, av`nd iscoade, au prinsu de veste mai nainte =i au trecut ]n |ara Ungureasc[. +i s-au ]ntorsu oamenii lui Mihaivod[ ]napoi, f[r[ de nici o isprav[. +i n-au avut pre cine da pre m`na capegi-ba=ei. Deci, ]ntorc`ndu-s[ capegi-ba=e la Poart[, au mersu pre la Neculai-vod[. +i l-au umplut Neculai-vod[ de bani. +i merg`nd la Poart[, au p`r`t prè tare la veziriul pre Mihai-vod[, c[ nu bag[ sam[ fermanul =i n-au vrut s[ de pe boierii munteni. Aceste audzind veziriul, tare s-au m`niet pe Mihai-vod[. Deci Neculai-vod[ =i cu Costantin postelnicul =i cu frate-s[u Manolache chiurci-ba=a, ce avè cinste la veziriul, =i cu Pazarghidian jidovul s-au f[cut tot una =i au cheltuit =i au mazilit pre Mihai-vod[. +i au pus domnu pe nepotul lui Neculaivod[, anume Grigorie Ghica terdzimanul, iar terdziman au r[mas frateli lui Grigorie-vod[. A=è l-au adus pre Mihai-vod[ p[catele, de s-au lep[dat de slugile cele puternice =i s-au potrivit minciunilor celor bl[st[ma\i.
282
Letopise\ul |[rii Moldovei
Deci ]mbr[c`nd c[ftan de la Poart[, Grigorie-vod[ au trimis pre un capegi-ba= cu mazilia aice ]n Ia=i, ]mpreun[ cu Enache aga, fecior lui Costantin postelnicul. +i cetindu-i ferman de mazilie Duminec[ ]n 26 dzile a lui septemvri, pus-au c[im[cani pe Costantin Costache vel-spatar =i pre Sandul Sturdze vel-ban. +i l-au grijit bine, ca pe un domnu, cu tot ce i-au trebuit, =i a patra dzi, gioi septemvri 30, au ie=it Mihai-vod[ din scaon din Ia=i, can pe o bur[ de ploaie, petrec`ndu-l to\i cu mare cinste. Vrut-au atunce o sam[ de mazili s[-i fac[ g`lceav[, s[ lege =tubeie de=erte, s[ le sp`ndzure pre l`ng[ drum, pre unde a trece Mihai-vod[, pentru c[ci le-au r[mas de la d`nsul obiceiu de desetin[ de st`ngerea caselor. Numai c[im[camii n-au l[sat s[-i fac[ acè ocar[, scriind Grigorie-vod[ de la |arigrad. A=ijdere =i postelnicul ]nv[\as[ pre Enache aga, s[ nu =tie c[ face cineva vrun sup[r lui Mihai-vod[. M[car c[ el le-u f[cut lor ru=ine, c`nd au purcesu din Ia=i, dar ei nu trebuie s[-i fac[ lui, c[ le-au fost st[p`n. T`mplatu-s-au atunce la mazilie de-au fost can de grab[ =i au r[mas boierii plini de datorii, c[ dedes[ bani ]mprumut =i nu apucas[ s[-i ièi. C[-i punè pre boieri zlota=i =i-i f[cè de istoviè ]nainte cu bani turce=ti. Lua noi =i da vechi. +i au r[mas mazilii st`n=i. A=ijdere =i turcii balgii ]nc[ ]mprumutas[ pre Mihai-vod[ cu bani noi, s[ ièi vechi. +i cu cear[, cu miere, pentru dob`nda l[comiei, de da mul\i bani. +i la mazilie au r[mas =i negu\itorii balgii st`n=i. +i au domnit \ara ]n r`ndul al treile 11 ani f[r[ trei luni. Deci pornindu-s[ Grigorie-vod[ de la |arigrad, ie=itu-i-au toat[ boierimea ]nainte la G[la\i. Iar[ Grigorie-vod[, dup[ ce-au agiunsu la Br[ila, n-au venit pre uscat, ca al\i domni, ce de la Br[ila au =[dzut ]n 2 =eici =i au venit tot pre ap[, cu mult[ pofal[, dzic`nd din trimbi\[ =i din naiuri =i d`nd =i din pu=ci, p[n[ ce-au agiunsu la G[la\i, de s-au ]mpreunat to\i boierii \[r`i acolo cu d`nsul¡, dup[ obiceiu. +i de la G[la\i au purces¡
283
Ion Neculce
CUPRINS
cu toat[ boierimea p[n-aproape de Ia=i. A=ijdere =i din Ia=i ie=itu-i-au ]nainte c[im[canii cu slujitorimea =i cu or[=eni =i l-au b[gat cu mare cinste ]n Sfetii Nicolaie, timpin`ndu-l =i arhierei cu tot clirosul bisericii. +i l-au ]ncununat spre domnie p[rintele Gheorghie mitropolitul. +i de acolo ie=ind, au intrat ]n cur\ile domne=ti. CAP. XXII
DOMNIA LUI GRIGORIE-VOD{, NEPOT DE FIIU LUI GRIGORA+CO-VOD{, DOMNUL MUNTENESCU, STR{NEPOT GHIC{I-VOD{ CE-AU FOST LA NOI, V{LEAT 7234 Dup[ ce-au venit Grigorie Ghica-vod[ ]n Ia=i, a treia dzi, pre obiceiu, au boierit boierii. Pus-au pre Gavriil Miclescul vel-logof[t, pre Darie Donici vel-vornic de |ara de Gios, pre Costantin Ruset vel-vornic de |ara de Sus, pre Costantin Costache hatman, pre Costantin, fratele lui Manolache chiurci-ba=, vel-postelnic, pre Sandul Sturdze vel-sp[tar, pre Iordache Ca[n]tacuzino vel-ban, pe Toader Paladi vel-visternic, pre Iordache Costache, sin Lupului, vel-stolnic, pre Andronache Vlasto, cumnat[-s[u, vel-comis. Ace=te era boierii lui Grigorievod[, mai to\i rudele lui Mihai-vod[, carii fusese =i la Mihaivod[. Iar toate trebile era dup[ Costantin postelnicul, =i dup[ d`nsul era Sandul Sturdze spatar, fiind moldovan =i oarece =i neam¡ lui Grigorie-vod[. Deci al\i boieri, ce mai r[m[sese de at`ta vreme de a=tepta pre Grigorie-vod[, ca s[ ]ncap[ =i ei, v[dz`nd c[ i-au apucat iar ceielal\i boieri pre denainte =i acmu, c[uta r[u. Atunce la banii steagului n-au mai scos alt[ dajde. Numai g[sind obiceiu gata de la Mihai-vod[ v[c[ritul, au scos atunce =i el v[c[rit, 10 potronici de cal =i 6 potronici de vit[. Iar de prim[var[ au scos =ferturi, pre putin\[, iar de toamn[ h`rtii, iar u=oare =i f[r[ n[p[=ti. +i au mai sc[dzut desetina boierilor, s[ dè de 10 un leu, =i au r[dicat \ig[n[ritul =i mor[ritul =i
284
Letopise\ul |[rii Moldovei
]
pris[c[ritul =i c`rcim[ritul, care le scornis[ Mihai-vod[. Aceste le-au iertat Grigorie-vod[ ]nt[iu. Iar[ c`nd au fost de toamn[, s-au hainit un boier, anume Dumitra=co Racovi\[ hatman, fratele lui Mihai-vod[. Fiind mazil la \ar[, au ]nceput a scrie c[r\i la frate-s[u, la Mihaivod[. Deci oblicind Grigorie-vod[, au trimis la d`nsul s[-l prindz[, iar el sim\ind, au fugit la t[tar] ]n Bugeag. +i cu d`nsul au fugit =i ginere-s[u, Iordache stolnicul. Iar[ ]n scurt[ vreme s-au burzuluit =i Adli-Gherii Calga, soltan de Bugeag, asupra lui Medli-Gherii hanul =i au ]nc[lecat cu tot Bugeagul. Iar pricina era a=è. Mai nainte vreme cu c`\va ani fugis[ un Bahti-Gherii, ce-i dzice porecl[ Delii soltan. Acesta, fugind spre calm`=i, f[cè multe amestec[turi pentru h[nia Cr`mului. S[ agiungè cu =erimii din Cr`m, f[cè de scotè Poarta mai totdeuna pe han. Deci Poarta au ales pe acest han, anume Medli-Gherii, de om¡ r[u, ca doar va putè supune pre =erimi =i pre m`rzaci. Deci lu`nd h[nia, mul\i m`rzaci =i =erimi au t[iet, p[n’ =i pre ni=te nepo\i a lui de sor. +i v[dz`nd acest Calga soltan, n-au mai putut r[bda a vedè at`\e capete pierind, precum ei n-au mai avut acest obiceiu s[ s[ piard[ m`rzacii. Ce au =i ]nc[lecat atunce to\i bugegenii cu zorbà, =i au scris =i la Poart[, cer=ind han pe un frate a lui, anume Caza-Cheri. +i Poarta nu vrè, dzic`nd c[ tot a=è s-au ]nv[\at de schimb[ hanii =i nu le pot intra ]n voie. Atunce s-au f[cut mare spaim[ ]n toate \[rile ]mpregiur. +i s-au bejenit |ara Moldovii, tem`ndu-s[ ]nc[ =i raieoa Tighinii =i a Hotinului =i |ara Rum`neasc[, =i-nc[ =i preste Dun[re, =i |ara Ungureasc[, =i |ara Le=asc[ de ]nc[lecarea acelui soltan cu tot Bugeagul. C[ nu =tiè alte \[ri =i olate adev[rul, ce vor s[ fac[, m[car c[ dzicè ei c[ nu le trebuie Adli-Gherie hanul, c[ le stric[ obiceiele, de le taie m`rzacii =i =erimii ca un casap, =i scriè la Poart[ s[ le dè pre CazaCheri s[ le fie han. Dar tot nu putè oamenii crede, a=è este, au alt[ ceva or s[ fac[. +i multu au umblat prin Bugeagu, dup[ ce-au ]nc[lecat. Apoi au trecut Nistrul =i s-au dus ]n
285
Ion Neculce
c`mpi, aproape de Ceahrin, de =edè cu multe voroave =i spaime acestor \[ri prinpregiur, ce scriu mai sus. Atunce, cu c`teva luni mai nainte, s[ t`mplas[ de hot[r`s[ Grigorie-vod[ locul \[r`i =i stricas[ capegi-ba=e, de la Poart[, ce venis[ cu ferman, c`teva c`=le t[t[r[=ti, ]mpreun[ cu oamenii lui Grigorie-vod[. Deci t[tar`i, v[dz`ndu-s[ to\i la un loc, s[ foarte l[uda asupra lui Grigorie-vod[ =i asupra \[r`i, dzic`nd c[ le-au arsu mul\ime de robi =i de copii =i le-au stricat c`teva geamii. Deci =i boierii ce era pribegi acolo, Dumitra=co Racovi\[ hatman =i cu ginere-s[u, Iordache Costache stolnic, f[cè =i ei multe amestec[turi la soltanul =i la m`rzaci, cu vorbe rele =i ]ndemn[turi asupra lui Grigorie-vod[. Grigorie-vod[ ]n\eleg`nd c[ s[ laud[ soltanul =i m`rzacii asupra lui, avè mare grij[ =i Grigorie-vod[ =i toat[ boierimea. +i \ara ]nc[ s[ bejenis[. +i era Grigorie-vod[ ]n cur\i ]n Ia=i, ]nchi=i cu slujitorii, ]n tot ceasul a=tept`nd gata s[-l lovasc[. +i trimite la soltanul oamenii s[i, cu daruri totdeuna, ca s[-l ]mpace. +i nu-l putè s[tura nici cu un feliu de daruri. Era =i giup`nesele boierilor pribegi aice, la popreal[, ]n Ia=i, de Grigorie-vod[. Trimis-au soltanul un ag[ al s[u la domnie, s[ le las[ s[ marg[ la b[rba\ii lor ]n Bugeag. +i ]ndat[ le-au slobodzit, de s-au dus, cu tot ce-au avut, ]n Bugeag¡, la boierii lor. Iar[ pre urm[ n-au cutedzat Grigorie-vod[ ca s[ =adz[ ]n Ie=i, ce s-au dus la Boto=eni, de-au =[dzut c`teva dzile. +i pre doamna-= au trimis-o la Hotin, de-au =[dzut p[n’ s-au ]mp[cat lucrul. Audzind Poarta ]mp[r[\iei de at`te amestec[turi acelui soltan, au or`nduit un sarascheriu, cu c`teva mii de o=ti turce=ti, =i pre Grigorie-vod[ =i pre Neculai-vod[, domnul muntenescu, =i pre Colceag-beiu cu lipcanii =i cu spahiii de Hotin, s[ marg[ to\i ]n Bugeag, asupra acelui soltan =i a bugigenilor. Deci acel sarascher au venit cu oaste la Smil, a=tept`nd s[ s[ str`ng[ =i al\ii acolo. Neculai-vod[ ]nc[ au venit p[n’ la G[la\, Colceagbei ]nc[ de la Hotin au trecut pe Prut la Smil, iar Gligorie-vod[ s-au pogor`t de la Boto=eni pre la Cotnar =i au venit iar la Ie=i.
286
Letopise\ul |[rii Moldovei
+i au =[dzut cu corturili =i cu toat[ oastea lui ]n c`mpu la Balica vro 2 s[pt[m`ni ]n postul Cr[ciunului. +i de la Balica au trecut codrul la Sc`nteie =i au mersu ]n gios pe B`rlad p`n’ la Ro=ieci. +i de acolo au m[rsu la F[lciiu =i au trecut Prutul =i au mers la Codrul Chigheciului, de-au =[dzut acolo vro doao, trei s[pt[m`ni. Deci sarascheriul o=tilor au scris la acel soltan s[-= plece capul, s[ marg[ la Poart[, c[ nu va avè nici o nevoie, iar pre hanul aceast[ dat[ ]mp[r[\ia nu va s[-l mazileasc[. Deci el, v[dz`nd acel r[spunsu de la sarascheriul =i ]n\eleg`nd c[ =i hanul vine cu oaste din Cr`m¡, =i al\i megie=i pre dincoace, =-au plecat capul =i au purces¡ la sarascheriul la Smil, de s-au dus la Poart[, f[r[ nici o grij[. +i nu i-au f[cut ]mp[r[\ia nemic[. Iar[ Iusuf M`rza =i cu vro doi, trei m`rzaci au pribegit ]n |ara Le=asc[, de au tr[it acolo c`t[va vreme. Iar[ hanul au st[tut de-au iernat ]n Bugeag p[n-]n prim[var[, cu mult[ cheltuial[ =i sil[ bugegenilor de cr`meni. Atunce au scos mai marii Bugeagului =i ei v[c[rit, de-au dat mul\i bani hanului, mai sus v[c[ritul de cumu-i la noi. Iar Gligorie-vod[, dup[ ce-au a=[dzat pace ]ntre d`n=ii, au venit de la codru ]ntinsu la Ie=i. +i c`t au =[dzut ]n codru, f`n, gr[un\[ tot de la t[tar] au m`ncat toat[ oastea. +i la purces¡ au pus de-au f[cut =i o movil[ mare ]n codru, ca s[ r[m`ie de pomenire. Atunce =i Grigorie-vod[, dup[ ce-au vinit la Ie=i din oaste, trimis-au ardzu de jalob[ la ]mp[r[\ie pentru stric[ciunea ce-au f[cut t[tar`i \[r`i =i pentru boierii pribegi, ce sunt rud[ lui Mihaivod[, cum au f[cut at`te amestec[turi la t[tar], fiindu =i cu ]ndemnarea lui Mihai-vod[, de s-au f[cut aceste. Deci Poarta au b[nuit tare lui Mihai-vod[ =i au f[cut ferman la hanul pentru acei boieri pribegi, s[-i dè pre m`na lui Grigorie-vod[. +i toat[ paguba \[r`i =i cheltuiala ce-ar hi f[cut Grigorie-vod[ cu oastea s[ i-o plineasc[ de la t[tar]. Atunce au trimis Grigorie-vod[ la hanul pre Darie Donici vel-vornic =i pre Sandul Sturdza vel-visternic cu fermanul Por\ii =i cu izvod de pagube. Deci pre boierii pribegi nu i-au dat, c[
287
Ion Neculce
Iordache au fugit ]n Cr`m la un soltan, feciorul hanului, iar[ Dumitra=co hatman au fugit teptil preste Dun[re, tr[g`ndu-s[ la |arigrad, la frate-s[u, la Mihai-vod[. Ce frate-s[u nu vrè s[-l priimasc[, tem`ndu-s[ de la Poart[ s[ nu obliceasc[ c[-i la d`nsul. Ce umbla mistuindu-s[ prin Dobrogea din loc¡ ]n loc. Iar pagubele de la t[tar] i-au plinit toate. 700 pungi bani gata i-au adus ]n Ia=i cu ni=te c[m[ri cu cai. Care lucru era de mirat, unde au ispr[vit Grigorie-vod[ de-au ]ntorsu t[tar`i pagubele moldovenilor, c[ avè mare trecere la Poart[. }ns[ ace=ti bani nu i-au luat to\ Grigorie-vod[, ce gium[tate i-au dat hanului, =i o sam[ au dat =i oamenilor celor cu pagubele. Dup[ aceasta, merg`ndu Costantin postelnicul la Poart[, au oblicit =i pe Dumitra=co hatman c[-i ]n Dobrogea, la unu sat, teptil. +i fiind aproape de calea lui Costantin postelnicul, au umblat cum au putut =i l-au prinsu. +i f[c`nd =tire lui Grigorievod[, au =i trimis de l-au ferecat ]n obedzi =i l-au adus ]n Ia=i. +i l-au pus la grè ]nchisoare c`teva luni, p[n-au dat c`\va bani, =i apoi iert`ndu-l, l-au slobodzit. +i duc`ndu-s[ la satul lui, la Fere=ti, au mai tr[it trei, patru dzile =i au murit. Iar[ ]n al treile an a domniei lui Grigorie-vod[ s-au f[cut de c[tr[ toate p[r\ile bun[ pace. +i s-au apucat de-au acoperit m[n[stirea Balica cu oale =i au tencuit-o pre dinafar[ =i au f[cutu-i =i tind[, =i au zugr[vit-o peste tot pri dinlontru, =i zid ]mpregiur, =i clopotni\[, =i cur\i de piatr[. +i au ]ndz[strat-o cu toate, cu ve=minte, cu odoar[ =i cu bucate, =i cu robi =i mo=ii =i vii, ca pre o m[n[stire deplin. A=ijdere au mai f[cut cur\i scumpe =i h[l[=teu cu iaz la Frumoasa, s[ fie de primblare domnilor. F[cut-au =i turnu mare pe poart[, ]n curtea domneasc[, =i ceasornic mare, a=ijdere =i 2 ci=mele, f`nt`ni aduse pre oale, cu mult[ cheltuial[, una denaintea por\ii cur\ii domne=ti =i una denaintea feredeului. A=ijdere =i feredeul l-au mai tocmit. Mai tocmit-au =i c`teva cas[ ]n cur\ile domne=ti =i od[ile simenilor =i la grajduri. Ce era stricat, tot au tocmit. F[cut-au cas[ frumoas[ =i-n Galata. +i au tocmit chiliile la B`rnova. A=ijdere =i la B[rboiu au f[cut turnu =i au coperit-o. +i alte multe sfinte biserici au dires =i au tocmit.
288
Letopise\ul |[rii Moldovei
Iar[ c`nd au fost ]n al patrule an a domniei lui, ]n anul 7238 murit-au =i Neculai-vod[, domnul muntenescu, unchiul lui Grigorie-vod[. +i l-au ]ngropat ]n m[n[stirea cei de d`nsu zidit[ la V[c[re=ti. Iar ]n locul lui au r[dicat muntenii pe fiiul s[u Costantin-vod[. +i i-au r[mas lui Neculai-vod[ 3 ficiori, cari mai pe urm[ au ie=it domni, Costantin =i Ion, precum le scriu ]nainte istoriile. Iar unul, Alecsandru, vremea ]nainte va ar[ta1. Iar[ ]n scurt[ vreme f[cutu-s-au mare zorbà ]n |arigrad, r[dic`ndu-s[ inicerii asupra lui sultan Ahmet. +i l-au scos de la ]mp[r[\ie =i au pus pre un nepot a lui, anume sultan Mahmut. +i-ntr-acea zorbà multe capete au pierit =i mul\i veziri s-au mazilit. +i s[ can potoliè zorbaoa =i iar s[ scorniè. Atunce mazilind pre veziriul, g[sit-au mult[ avere la d`nsu, iar mai mult au g[sit la chihaieoa lui. C-au aflat mai bine de 40.000 pungi bani, f[r[ drugi de aur slei\i =i alte odoar[. C[ atunce dedes[ voie de bè mai to\ turcii vin. Pentru acee s-au f[cut zorbà, de-au schimbat ]mp[ra\ii. Atunce =i Mihai-vod[ afl`nd vreme, au mazilit pe Costantinvod[ din |ara Munteneasc[, de n-au plinit ]nc[ bine luna cu domnia dup[ moartea t[t`ne-s[u. Atunce au mazilit =i pe Adli-Gherii, hanul t[t[resc, =i au pus pre Caza-Cheri, carii =i-l poftis[ ei mai nainte. +i au ie=it =i Medli-Gherii soltan, care fuses[ cu zorbaoa. Atunce zorbalele au g[sit pe un casap sirbu, anume Bu\ucachii, prieten al lor, =i duc`ndu-l la veziriul cel nou, l-au f[cut, f[r[ voia lui, de l-au ]mbr[cat ]n c[ftan, s[ fie domnu ]n Moldova. Ce ]mbr[c`ndu-l, nu i-au dat ferman s[-l trimi\[ aice mai ]n grab[. De aceasta oblicind Grigorie-vod[, spus-au tuturor boierilor. +i s-au sculat to\i boierii de au scris la Poart[ cum nu le trebuie acela domnu, =i s-au g[tit s[ fug[. +i fiind aice =i un turcu mare, ce venis[ cu c[ftan, =i au m[rsu to\i boierii la acel turcu de i s-au rugat. +i spuind turcul la |arigrad cumu-i pofta boierilor, m`nietu-s-au ]mp[ratul =i veziriul. +i pre mul\i de 1
Ultimele dou[ fraze sunt ad[ugate de Neculce.
289
Ion Neculce
acei cu zorbaoa au t[iet, de i-au mai ]mpu\inat. +i au t[iet atunce =i pre acel domni=or Bu\ucachii-vod[, nepurces ]nc[ din |arigrad. +i de iznoav[ au trimis altu c[ftan de domnie lui Grigorie-vod[. Tot atunce au m[rsu m`rzacii c`\va la |arigrad de au p`r`t pe hanul cel mazil pentru c`te r[ut[\i le-au f[cut. +i au j[luit =i pre Grigorie-vod[ de bani ce le-au luat =i de alte multe str`mb[t[\i ce-au avut. Deci Poarta au or`nduit aceasta la pa=a de Tighine, trec`nd Caza-Cheri han pre acolo, s[ ièi sama =i s[-i a=edze. Atunce au venit =i Iusuf M`rza din pribegie de la le=i. +i viind prin Ia=i, l-au d[ruit Grigorie-vod[ foarte bine, ca s[-l fac[ prieten pre un c`ine. +i merg`nd la hanul, l-au priimit bine =i-nc[ l-au =i d[ruit. Iar ]naintea ace=tii zarve f[cutu-=-au pace =i Iordache stolnicul de c[tr[ Grigorie-vod[. +i viind din Cr`m, l-au priimit vod[ =i l-au iertat de toate gre=elele lui. +i-nc[ i-au f[cut =i un r`nd de haine =i i-au dat =i din bucate. +i iar ]l luas[ ]n dragoste, socotind c[-= va p[r[si n[ravul =i a fi cu bine domniei =i cu priin\[. L-au trimis la Tighine pentru acei m`rzaci ce p`r`s[ pre Grigorie-vod[ la Poart[, ca s[ stè la soltanul =i la m`rzaci s[ a=edze acest lucru, =tiindu-l c[ s[ =tie cu d`n=ii. Iar[ dup[ ce-au agiunsu la Tighine, n-au c[utat pre slujba lui Grigorie-vod[ =i s-au apucat iar de alte amestec[turi s[ fac[, mai mare dec`t cele dint[iu. +i la Grigorie-vod[ scriè ]ntr-un chipu, iar c[tr[ al\i boieri de aice din \ar[ scriè ]ntr-altu chip, cum c[ este gata domnia lui Costantin Duca-vod[ dat[ de la Poart[, protivindu-s[ =i el minciunilor t[tar`lor. Iar acei era anume Costantin Costache hatman, v[r primare cu Iordache stolnicul, cu frate-s[u Gavriil p[harnic =i Ioan P[ladi vel-vornic =i cu fiiu-s[u Toader vel-ban =i Toader Costache stolnicul =i cu Iordache Ca[n]tacuzino spatariul =i al\ii mul\i. S-au f[cut to\i la un cuv`nt, pre scrisorile lui Iordache, fecior Lupului, =i s[ sf[tuis[ c[ s[ fug[ la soltanul, s[ stè pricin[ Duc[i-vod[, s[ nu fie, =i s[-= r[dice pre unul dintre d`n=ii domnu. +i a=è au umblat cu acest sfat c`t[va vreme, nici s[ ducè, nici spunè lui Grigorie-
290
Letopise\ul |[rii Moldovei
vod[, ce sta ]n cumpene =i s[ mira ce or face: fugi-or, au spune-or lui Grigorie-vod[. Unii dintre d`n=ii dzicè s[ fug[, al\ii dzicè s[ spuie lui vod[, p[n-au oblicit Grigorie-vod[ ce vor s[ fac[ ei, cum giuruiè hanului \ara din Prut ]ncolo, s[ fie loc t[t[r[scu, numai s[ le ispr[vasc[ acest lucru pre voie, s[-= r[dice domnu dintre d`n=ii pre cine or socoti ei. Deci au =i prinsu pre acei boieri ce era ]n Ia=i =i i-au ]nchis. +i au r[pedzit =i la cei de la \ar[, de i-au prinsu, =i ferec`ndu-i i-au adus =i i-au pus la ]nchisoare, pe unul ]ntr-un loc, pre altul ]ntr-alt loc. Iar[ pre Iordache stolnicul, feciorul Lupului, nici l-au mai adus la Grigorie-vod[ s[-l giudece, =i cum l-au adus ]n Ia=i, l-au =i dus ]naintea por\ii, la ci=me, =i au poroncit de i-au t[iet capul. Iar pre ceielal\i i-au mai \inut oarece ]nchi=i =i i-au iertat, puind pre unii la giur[m`ntu, pe al\ii =i f[r[ giur[m`nt. Atunce au pus pre Costantin Ruset vornic de |ara de Gios, iar pre mine, Ioan Niculce biv-hatman, m-au pus vornic de |ara de Sus =i pe Sandul Sturdze hatman =i pe Costache Razul spatar mare =i pe Andree= Ruset visternic mare. +i a=e s-au potolit acele calabalicuri. Fugit-au atunce Gavriil p[harnic la Bugeag, =i multe vorbe rele au gr[it c[tr[ sultanul =i c[tr[ hanul pentru Grigorie-vod[. Iar pre urm[ l-au dat lui Grigorie-vod[ de grumadzi. Ce Grigorie-vod[ nu i-au f[cut nici un r[u1 =i l-au iertat, nici s-au uitat la oc[r`le ce-i f[cus[ =i la ponturile ce-i scrises[ Gavriil. Uita\i-v[ acmu, fra\ilor, c`t[ ocar[ au avut Grigorie-vod[ de la ace=ti boieri atunce! Iar el i-au iertat, =i f[r[ z[bav[, ]nc[ pe unii i-au =i boierit, de-au fost la cinstea dint`i. Un domnu strein, =i c`t[ mil[ au ar[tat! Iar[ dup[ acee au trimis pre al\i boieri de-au st[tut la giudecat[ cu t[tar`i la Tighine. +i mult[ cheltuial-au f[cut p[n’ s-au a=[dzat, mai ]ndoit de c`t luas[ el de la t[tar]. +i au luat =i o bucat[ de loc¡ de a Moldovii, din hotarul cel vechiu, cale de un ceas. 1
Ultimele trei cuvinte, absente ]n ms. 253, sunt ad[ugate din ms. 53.
291
Ion Neculce
Pre atunce, cu acele schimb[ri multe a vezirilor =i cu calabalicul t[tar`lor =i cu amestec[turile acelor boieri, c[dzus[ \ara =i Grigorie-vod[ la o mare datorie. T`mplatu-s-au ]ntr-ace=ti doi ani, la v[leat 7239 =i 7240, de-au fost =i timpurile proaste, de nu s-au f[cut p`ine din Ia=i ]n sus, =i era =i foamete, dar nu prè mare. Agiunsese mier\a de m[lai, ]n sus pe suptu munte, la 4 lei. Dar Grigorie-vod[, av`nd m[laiu mult la F[lciiu =i la Chi=[n[u, str`nsu din u=or, da acelor oameni de la \inuturile den sus c`te 6 potronici mier\a =i-i a=tepta de bani p[n[ toamna. +i ]nc[ au c[utat c`teva car[ cu chirie, de-au ]nc[rcat p`ine =i au trimis-o pre la t`rgurile den sus, la Roman, la Neam\u, la Boto=eni, la Soceav[ =i la Cern[u\i, de o da oamenilor f[r[ bani. Numai chiria ]= pl[tiè, ce =i acee cu p[suial[, d`nd ]nt[i domnia chirigiilor, apoi, cu vremea, scotè de la acei oameni. Iar[ tot ]ntru acesta= an 7240 ar[tat-au Dumnedzeu greu b[nat asupra cre=tinilor, pentru multe p[cateli =i f[r[delegile noastre. F[r[ lips[ de p`ine ce era, au m`ncat =i lupii oameni pre suptu munte, la \inutul Neam\ului =i la Soceav[. Ce curund =-au ]ntorsu sfin\ia sa m`nia =i ne-au trimis iar lini=te de c[tr[ acele hieri s[lbateci. Dar s[ sp[ries[ oamenii. Costantin-vod[, fecior lui Neculai-vod[, dup[ ce l-au mazilit turcii =i l-au dus ]n |arigrad, n-au plinit anul mazil =i iar au ie=it¡ domnu ]n |ara Munteneasc[ la v[leat 7240. C[ atunce tot era Poarta nea=[dzat[, =i s-au t`mplat de-u c[dzut un vezir, de-i dzicè Topal¡-pa=a, prieten lui Costantin-vod[ =i du=man lui Mihai-vod[. Deci cum au c[dzut acel Topalu-pa=a vezir, au =i p`r`t boierii munteni pre Mihai-vod[ la acela, =tiind c[ i-i neprieten, pentru multe superi ce le face Mihai-vod[ =i le stric[ obiceiurile, ca =i c`nd au fost ]n Moldova, =i le iè mare sume de bani. Deci veziriul l-au =i mazilit, =i trimises[ s[-i taie =i capul. Numai ni=te prieteni a lui Mihai-vod[ au agiunsu de-au dat =tire ]mp[r[\iei, =i a=è au sc[pat. +i l-au adus ]n |arigrad viu =i l-au ]nchis. Dar pre acel prieten grec, anume Venitura, ce-au dat =tire ]mp[r[\iei pentru Mihai-vod[, oblicindu-l
292
Letopise\ul |[rii Moldovei
veziriul, i-au t[iet capul. +i tot n-ar hi sc[pat =i Mihai-vod[, c[ trimisese veziriul de venis[ c`\iva boieri din |ara Munteneasc[ de-l p`r`è. Numai norocirea lui at`ta au fost, c[ s-au t`mplat de s-au mazilit =i veziriul. Dar numai 4 dzile de-ar hi mai tr[it veziriul, era baraiamul, =i atunce ar hi pierit =i el. Numai vr`nd Dumnedzeu, au ie=it de la ]nchisoare deodat[. Costantin-vod[, domnul muntenesc, viind ]n Bucure=ti, s-au a=[dzat cu bun[ pace de c[tr[ to\i boierii =i le-au dat toate ]n m`na lor s[ chivernisasc[. +i tr[iè tot cu lini=te, nu ca la tat[s[u, Neculai-vod[, ce ]ntr-alt chip, foarte cu bun[ ]mbl`ndzire de c[tr[ domnie. Scris-au Costantin-vod[ la v[r[-s[u Gligorie-vod[, domnul Moldovii, ca s[-i caute o fat[ di boieriu din Moldova, s[-l logodeasc[, ca s[-i hie doamn[. Deci Grigorie-vod[ cu mare bucurie au priimit =i cerc`nd au aflat o cucoan[, fat[ fecioar[ a lui Costantin Ruset vel-vornic, foarte frumoas[ =i ]n\eleapt[, anume Caterina, =i de bun neam¡ =i l[udat. +i au f[cut logodn[ =i au trimis-o mai pre urm[ cu p[rin\ii s[i =i cu al\i boieri, rudenii a ei, tocma la Bucure=ti. +i au f[cut mare =i frumoas[ nunt[ domneasc[. La anul 7241 noievrie 12 au fost nunta. Dup[ aceasta au scris Costantin-vod[ cu mare mul\[mit[ la Grigorievod[ de slujba ce i-au f[cut. Mihai-vod[, schimb`ndu-s[ veziriul, =edè cu pace la |arigrad =i oarecum¡ =i can cu n[dejde de laud[ asupra muntenilor, f[c`nd =i un ardzu viclean, dzic`nd c[-i de la ni=te boieri munteni. Deci veziriul au trimis s[ vie boierii, s[ stè fa\[ cu d`nsul. Iar ei audzind, au =i fugit, unii ]n |ara Ungureasc[, al\ii ]n Moldova, v[dz`nd c[-i cheam[ la Poart[. +i au datu =tire la |arigrad cum toat[ \ara s-au ]nc[rcat, audzind de Mihaivod[ c[ iar[ ]i s[ vie domnu. Iar ]mp[r[\ia audzind, s-au m`niet =i au f[cut pre Mihai-vod[ surgun la Miidili, precum va ar[ta mai nainte vremea. +i au cheltuit atunce Costantin-vod[ la Poart[ 1000 pungi, ca s[ omoare pe Mihai-vod[. +i turci[i] bani au luat =i nu l-au omor`t1. 1
Ultimele dou[ fraze sunt scrise de Neculce.
293
Ion Neculce
Tot ]ntru acestu an ]ndemnatu-s-au Grigorie-vod[ anume c[ merge la primblare la Prigoreni, la vornicul Ioan Niculce, =i la Ruginoasa, la hatmanul Sturdze. Iar[ de la Prigoreni au trecut la Roman, de la Roman la m[n[stirea Neam\ul. +i au scos icoana den m[n[stire =-au \inut-o s`ngur¡ Grigorie-vod[ cu m`na lui. +i s-au ]nchinat foarte frumos, c`t s[ mera =i [Grigorie]-vod[ =i turcii care era cu Gligorie-vod[. +i c[lug[rii de la m[n[stire dz`ce c[ nu s-au ]nchinat acè sf`nt[ icoan[ ca atunce niciodat[, a=è frumos ca atunce. +i de acolo, la Baie =i la S[cul, apoi la Slatina =i la Dragomirna =i la Soceav[. +i au umblat prin cetatea Socevii de-au v[dzut-o. Apoi la Pobrata =i apoi la P[=cani =i la Ruginoasa, apoi s-au pogor`t ]n Ia=i. A=è ]ntr-o s[pt[m`n[ au umblat de-au v[dzut toate m[n[stirile =i locurile =i satele boiere=ti, ca s[ =tie cine cum s[ \ine. M[car c[ cei pro=ti =i neagiun=i de minte huliè, dar acea primblare era de mare laud[ =i folos. C[ poate-fi de-ar fi mai z[bovit ceva= ]ntr-acest an cu domnia, ar fi ar[tat mil[ cu m[n[stirile =i cu casele boiere=ti. C[ au str`nsu cu c[r\i pre to\i igumenii de pre la m[n[stiri la Boboteadz[, de le-au f[cut c[utare de c`te mo=ii au =i cine le st[p`nescu mo=iile. +i au dat poronc[ s[ nu-i =tie c[ le sunt mo=iile ]nchinate pe la boieri, ce s[ =i le st[p`neasc[ ei. +i au dat¡ acel izvod la vel-logof[t, s[ le poarte de grij[. +i li s[ adeveriè c[ le va pune la o cale =i pre m[n[stiri =i pre satele lor. P[n[ acmu, ]n al =esele an a domniei lui Grigorie-vod[, ]n |ara Moscului este pace, =i \ine samoderjavia ]mp[r[\iei o nepoat[ de frate a lui Petru Alexiovici ]mp[rat, anume Anna, fiica lui Ioan ]mp[rat. Despre le=i, iar[=i pace. Silie Avgust craiu, p[n[ era viu, v[dz`ndu-se b[tr`n, ca s[-i coroneasc[ le=ii feciorul¡, s[ fie craiu ]n locul lui. Ce le=ii n-au priimit, m[car¡ c[ multe giuruin\[ le adeveriè craiul le=ilor, dar \ara n-au vrut. Murit-au =i c`\iva domni le=e=ti ]ntr-ace=ti 6 ani a domniei lui Grigorie-vod[, tot capetele cele vestite =i tuspatru hatmanii le=e=ti. Deci craiul ]nc[, dac[ au v[dzut c[ nu priimescu le=ii s[-i coroneasc[
294
Letopise\ul |[rii Moldovei
feciorul ]n locul lui, nici el n-au vrut s[ puie hatmani. +i sede =i acmu oastea le=asc[ f[r[ hatmani, numai un rementariu, de poart[ de grij[ o=tilor, anume Ponitovschii. Iar ]n cursul anilor 7241, ]n luna lui deche[m]vrie ]n 23 de dzile, murit-au =i acest craiu le=esc, anume Avgust, ]n t`rgu ]n Var=av[. Ce s-a mai face, va ar[ta vremea viitoare. Trecut-au =i un sol mare le=escu la Poart[, dar nu prin Ie=i, ce de la Hotin au mersu dreptu pre Prut¡. +i i-au trimis Grigorievod[ conac =i boieri ]ntru ]ntimpinare-i la |o\ora, dzic`nd acel sol c[ merge pentru ]ntemeietul p[cii la Poart[, fiind ]mp[r[\ie noao. +i numai preste iarn[ au z[bovit, iar de prim[var[ iar s-au ]ntorsu ]napoi =i iar pre Prut au mersu. +i i-au trimis Grigorievod[ conac cu Sandul Sturdze hatmanul. Numai acmu craiul muris[, c`nd s-au ]ntorsu solul. Despre persi, ]mp[r[\ia |arigradului tot ]nc[ au oaste, pentru acele t`rguri ce le luas[ mai nainte, c`nd s[ b[tè persii cu Merifeiz. Acmu Persul de Merifeiz s-au m`ntuit, cu moscalii s-au ]mp[cat, iar cu turcii ]nc[ tot nu s-au a=[dzat. Ce toate ce s-or mai lucra de acmu ]nainte vremea viitoare va ar[ta. Tot¡ ]ntru acesta= an era mul\i oameni den |ara Rum`neasc[ =i din Moldova str`n=i la Milcov. +i c`ndu era nevoi dincoace, ei fugiè dincolo la munteni, iar c`nd era nevoi dincolo la munteni, ei trecè dincoace. Tot a=è umbla, cu vicle=ug. Iar Grigorie-vod[ au trimis pre Enache aga, feciorul lui Costantin hatman, laz¡ de feliul lui, cu mul\i slujitori, f`c`nd veste c[ merge ]n gios la v[dr[rit. +i a=è ]ntr-o dzi, f[r[ veste i-au lovit =i i-au prinsu pre to\i. +i r[dic`ndu-i de acolo, i-au adus ]n Ia=i, de i-au a=[dzat, ca la vreo 2.000 oameni. Deci fiind atunce de cu toamn[ frig, mul\i copii =i oameni bolnavi au murit pe drum de foame =i de frig. +i dup[ ce i-au adus ]n Ia=i, mul\i fugiè. +i trimitè Grigorie-vod[ de-i prindè =i-i da pre uli\[, ca s[-i sparie s[ nu fug[, av`nd g`ndu ca s[ fac[ Ia=ii mare, precum au dzis c[ sunt Bucure=tii ]n |ara Munteneasc[. +i multu greu au tras bejenarii preste iarn[, c[ c[dzus[ o iarn[ prè mare =i gre. De la 6 dzile a lui deche[m]vri[e] s-au ]nceput =i au \inut p[n’ la
295
Ion Neculce
20 de dzile a lui martu, tot cu om[t, iar =i p[n[-n Sfet`i Gheorghie tot frig au fost. +i sf`r=is[ oamenii n[tre\ele, de agiunsese stogul de f`n 10 sau 12 lei, =i ]nc[ nu s[ g[siè. Perit-au multe vite a l[cuitorilor, iar a=e=¡ a bejenarilor au pierit mai detot, fiind ni=te oameni nea=[dza\i. Iar[ c`nd au fost ]n luna lui april ]n 13 dzile, ]n anul 7241, au =i sosit veste de la terdzimanul la frate-s[u, la Grigorievod[, precum ]mp[r[\ia au ]mbr[cat pre c[pichih[ile lui cu c[ftane, ca s[ s[ mute cu domnia ]n |ara Rum`neasc[, =i Costantin-vod[, domnul muntenescu, s[ vie cu domnia aice ]n Moldova. +i cum i-au nemerit acea veste, au =i r[pedzit pre Enache aga ]n |ara Munteneasc[, ca s[ apuce scaonul =i banii h`rtiilor, ]n\eleg`nd c[ au fost scos acolo h`rtii pre \ar[. Tot pentru l[comie n-au mai a=teptat ca s[-i vie turcu ag[ de la Poart[, cum au a=teptat v[r[-s[u Costantin-vod[. +i r[m[=i\ile de aice au ]nceput a str`nge tare, iar bejenarilor le-au dat voie s[ s[ duc[ iar la urm[, la Foc=ani. Deci bie\ii oameni, s[racii, cum au audzit acea voie, cum au =i purces carii cum au putut, unii numai cu cro=na =i cu copiii ]n bra\[, ca vai de ei. Bogat bl[st[m =i lacr[mi v[rsa asupra acelui Enache aga, ce le f[cus[ acea str[mutare, =i asupra celor ce-ar fi dat, acel sfat! +i c`t au agiunsu la margine, nemic[ n-au z[bovit, ce-au =i trecut ]n |ara Rum`neasc[. C[ Grigorie-[vod[]1 indeadins ]i slobodzis[, ca s[ treac[ ]n \ara lui, v[dz`nd c[ s[ duce =i el acolo domnu. +i au pus c[im[cami ]n Ie=i, anume pre Costantin Costache vel-logof[t =i pre Costantin Ruset vel-vornic, socrul lui Costantinvod[. +i ]nc[ turcul de la Poart[ tot nu venis[, nici la Grigorievod[, nici la Costantin-vod[. Lucru de mirat pentru Grigorievod[, om¡ grabnic la socoteala lui, a-= scorni singur ]n \ar[ c[ nu-i domnu. Nu s[ temè c[-= va aduce vro primejdie capului s[u =i \[r`i, fiind el ]mpizmuluit =i cu t[tar`i. Ce aceste aduce cè grab[ =i m`ndre\e! Iar[ dup[ ce-au trecut 7 dzile, la s[pt[m`na sosit-au =i capegilar-chihaies a ]mp[ratului de la |arigrad, cu c[ftan, la 1
Ad[ugat de mine.
296
Letopise\ul |[rii Moldovei
Grigorie-vod[, s[ marg[ s[ fie domnu ]n |ara Rum`neasc[, =i Costantin-vod[, domnul muntenescu, s[ vie aice ]n Moldova. Deci Grigorie-vod[ i-au ie=it ]nainte cu alaiu =i cu to\i boierii la Valea Ad`nc[. +i ]mpreun`ndu-s[ acolo, au venit p[n[ la Ia=i, =i au cetit fermanul ]n Divan =i i-au pus c[ftanul ]n spate. Ins[ boierii n-au mersu s[-i s[rute m`na, nefiind domnu aice, ce numai c[tr[ turcu s-au ]nchinat, dup[ ce i-au cetit fermanul. +i ie=ind Grigorie-vod[ den Divan, au intrat ]n casele dinlontru depreun[ cu capegi-ba=e, turcul. +i acolo s-au ]mpreonat =i boierii cei mare cu turcul, mul\[mind ]mp[r[\iei. Iar[ a treia dzi au pornit pre capegi-ba=e, turcul, =i cu tot ag[rl`cul ce-au fost mai greu pre B`rlad. Iar Grigorie-vod[, luni, ]n dzioa de Sfeti Gheorghi, s-au pornit din Ia=i pre la T`rgul Frumos, pre Siret, cu de toate ce i-au trebuit la toate conacele, p[n’ la Foc=ani, =i au trecut ]n cee parte la gazd[. A=ijdere =i Costantin-vod[ s-au r[dicat din Bucure=ti =i au trecut ]n ceasta parte la gazd[, tot ]ntr-o dzi luni, april 30 dzile. Iar[ doamna Ruxandra, muma lui Grigorie-vod[, au mersu ]n gazd[ osebi la o m[n[stire a socru-s[u, a lui Grigora=co Ghica-vod[ b[tr`nul. Deci Costantin-vod[ au mersu de s-au ]mpreonat cu m[tu=e-sa, cu doamna Ruxandra. A=ijdere =i Grigorie-vod[, =tiind de Costantin-vod[, au mersu =i el la gazda maic[-sa, =i acolo s-au ]mpreonat domnii am`ndoi. Apoi a doa dzi au mersu =i unul la altul, de-au vorovit ce le-au trebuit de toate. Apoi au f[cut =i Divan, cine= ]n \ara lui. Apoi gioi, ]n dzua de Ispas, maiu ]n 3 dzile, au purcesu cine= c[tr[ scaonu-=. Domnit-au Grigorie-vod[ |ara Moldovii 6 ani =i 7 luni. Era acestu domnu Grigorie-vod[ la stat mic =i sup\ire, la fa\[ uscat. Numai era cu toane, at`ta c`t la unele s[ ar[ta prè harnic, bun =i vrednic, milostiv =i r[bd[toriu. +i ]n viia\a lui era tot cu mese mari, cu c`nt[ri =i cu feliuri de feliuri de muzici ]n toate dzilele. Prè de avè vro treab[ mare, s[ nu ias[ la c`mpu, ca s[ fac[ veselii cu naiuri =i cu c`ntece hagime=ti =i cu mul\i peilevani m[sc[rici. +i pre boieri totdeuna ]i poftiè s[ fie cu d`nsul la primbl[ri. +i dac[ ie=iè la c`mpu, era prè lascav =i darnic¡.
297
Ion Neculce
Iar[ pre une locuri i s[ ar[ta lucrurile de bl[st[m[ciune. C[ s[ potriviè unor boieri, sfetnici ai lui, cari-i avè, 2 greci =i un moldovan, anume Costantin Psiol¡ hatman =i cu fiiu-seu Enache aga, lazi de neamul lor, oameni tirani =i curvari, iar din moldoveni avè pre Sandul Sturdze hatmanul, om¡ viclean =i ]nchis la inima lui =i lacom. Acesta ]ndemna pre Grigorie-vod[ tot la luat, =i pre to\ boierii moldoveni ]i s[r[ciè =i-i dep[rta de c[tr[ mila domneasc[, ca s[ fie numai el frunte =i de cinste. Care fapte a Sturdzii, trec`ndu-s[ la Grigorie-vod[, multe bun[t[\i a domnului ]ntuneca =i le strica. Stinsese mazilii =i \ara =i m[n[stirile detot, cu obiceiele ce g[sis[ ]n \ar[, scoas[ de al\i domni, mai nainte de d`nsul. +i acee domni, de le =i scornis[, le \inè c`te un an, doi =i le p[r[siè. Iar Grigorie-vod[, afl`ndu-le ]n \ar[, toate le gr[m[dis[ la un loc¡. +i scotè v[c[rit, h`rtii grele, v[dr[rit, desetin[, civerturi mare. }ntr-un an au scos =i pre \igani h`rtii grele. Scos-au o dat[ =i pre preo\i un bir, ce-i dzicè mucarè, de agiungè pe preot, c`t de s[rac, trei galbeni, iar pre cei mai frunte =i 8 galbeni i-au agiuns. Dentru care nu pu\in bl[st[m i-au r[mas. +i nem[rui r[dic[tur[ nu f[cè. Lua sume mare de bani ]n to\i anii domnii lui de la s[raca de \ar[, ca la 1.500 =i mai bine pungi de bani pre an, de au r[mas mazilii =i \ara st`n=i den sfatul acestor trei boieri. }ntr-un r`nd iertas[ Grigorie-vod[ pre mazili =i pre m[n[stiri de dajde =i au ]nv[\at pre Sturdze s[ fac[ ispisoc¡ de ]nt[ritur[. Iar Sturdzii nepl[c`ndu-i aceast[ mil[ de iertare mazililor, ca un lacom de fire au f[cut un ispisoc¡ =i au pus numai gium[tate de mazili, iar pe gium[tate i-au dat la \[r[nie, pentru ca s[ fac[ vrajb[ ]n mazili. +i a=è cu acest mijloc¡ f[c`nd vrajb[ ]ntre mazili, s-au m`niet Grigorie-vod[ =i au ruptu ispisocul. +i au ]ntunecat Sturdze aceast[ bun[ fapt[ =i mil[ domneasc[ asupra mazililor, ca s[ nu s-]ndreptedze, s[ fie tot s[raci, s[ poat[ a le cuprinde mo=iile =i ocinele =i a pune nume r[u domnului. +i a=è ]l sf[tuiè =i-l purta ei, c[ cui s[ c[dè s[ dè el ]i lua, =i cui s[ c[dè s[-i ièi el¡ ]i da.
298
Letopise\ul |[rii Moldovei
Era acestu domnu =i curvar. Multe \iitori fete mari \ine =i apoi le ]ndz[stra =i le m[rita, cu haine, cu odoar[, ca pre ni=te fete de boier. Numai nu s[ amesteca la fete de cas[ mare, ce de c[petenii mai de gios. +i avè doamn[ =i cuconi, =i nu s[ ru=ina, de-= f[cè casa de ocar[ un om mare ca acesta. Precum¡ =i oamenii lui, Costantin hatman cu fiiu-seu Enache aga, a=ijdere f[cè, ]nc[ =i mai multe. +i al\i greci a lui, to\i. +i la toate era desfr`nat. Curtea lui poftiè s[ fie tot¡ ]mbr[cat[. Pre nime din boieri s[ nu-i audz[ j[luindu-s[ c[-i sc[pat sau olec[indu-s[ c[ sunt timpurile grele =i nu s-au f[cut roadele, c[ s[ foarte m`niè, =i la m`nie era foarte grabnic¡. +i nici sfetnicii lui nu-i ]ndr[zniè, c`ndu era m`nios. Dar[ s[ ]ntorcè curundu. La giudecat[ ]i p[rè c[ giudec[ foarte bine, =i cumu-i p[rè, a=è r[m`nè. +i pre urm[, de=i vedè c[ au gre=it, nu ]ntorcè, ce, a=è d`ndu carte de r[mas, r[m`nè, c`t de la o vreme p[r[sis[ oamenii a mai veni la Divan. De era vreun \[ran ]ngreuiet la bir, nu-l mai sc[dè, ce a=è da p[n-istoviè tot ce avè. Da sume mare de bani la Poart[ =i turcilor agi ce viniè de la Poart[ cu trebi. C[ruia era s[-i dè o pung[ de bani ]i da cinci, =ese, tot ca s[-l laude la Poart[, iar de s[racii \[r`i nu-i era mil[. De s[ clintiè p[n-afar[ den t`rgu sau p[n’ la vreun boier, tot cu c[ru\a cea de cup[rie dup[ d`nsul. C[ preste tot ceasul bè ori vin cu pelin ori vutc[. +i ]ncotro mergè, tot cu gloat[, ca doao, trei sute de slujitori, =i al\ii s[ fie cu d`nsul. Cu pu=ca da prè bine. Greci mul\i adusese ]n \ar[, de m`nca lefe tot din visterie. +i c`te direg[torii la margine, tot greci le \inè, iar boierii de \ar[ era numai cu numele, c[ la nemic[ nu-i mai ]ntreba. Numai cu sfatul acelor trei boieri, ce vrè s[ fac[ f[cè. Dar avè =i trecere mare la Poart[, c`t pre turcii balgii din \ar[ foarte-i ]nfr`nas[, =i s[ temè de d`nsul, de nu putè face zapt oamenilor ]ntru nemica. Pociu dzice c[ Grigorie-vod[, precumu-i era firea, de-ar fi avut niscai oameni cu frica lui Dumnedzeu pre l`ng[ d`nsul sfetnici, ar fi fost de mirare =i de pomenire Grigorievod[ ]n domnii cei de frunte =i de laud[, iar nu cu cei de hul[.
299
Ion Neculce
CUPRINS
Iar[ c`nd au trecut din Moldova ]n |ara Rum`neasc[, mul\i feciori de boieri den moldoveni au luat cu d`nsul, de i-au dus la munteni, dzic`nd c[ i-s¡ dragi moldovenii =i va s[-= fac[ poman[. Ce va mai face, vremea viitoare va ar[ta. Iar acmu, l[s`nd istoria lui Grigorie-vod[, venim cu r`ndul la istoria lui Costantin-vod[, ce-au venit ]n Moldova. CAP. XXIII
DOMNIA LUI CONSTANTIN-VOD{, FIIUL LUI NECULAI-VOD{ MAVROCORDAT, VLEATO 7241 MAI 7 Dup[ ce-au purces Costandin-vod[ de la Foc=ani, venit-au toat[ boierimea =i mazilii |[r`i Moldovii ]mpreun[ cu d`nsul din conac ]n conac, cu pace =i cu cinste =i cu mult[ gloat[. +i agiung`nd aproape de scaon, ie=itu-i-au ]nainte caimacamii cu to\i boierii =i slujitorii =i cu al\i or[=eni tocma la Valea Ad`nc[, de s-au ]mpreonat dup[ obiceiu, aduc`ndu-l cu frumoas[ politie p[n’ la Sfet`i Nicolaie, unde l-au ]ntimpinat mitropolitul \[r`i chir Antonie cu al\i episcopi =i cu tot clirosul besericii. +i intr`nd ]n beseric[, l-au blagoslovit spre domnia Moldovii, =i ie=ind din beseric[ cu tot senatul, au intrat ]n cur\ile domne=ti =i au =[dzut ]n scaon. Iar[ a treia dzi, dup[ ce s-au a=[dzat ]n scaon, boierit-au pre ace=ti boieri cari-i scriu mai gios. Pus-au pre Costantin Costache logof[t iar[=i vel-logof[t, pre Sandul Sturdze, ce era hatman, l-au pus vornic mare de |ara de Gios, pre Iordache Ca[n]tacuzino Deleanul vel-vornic de |ara de Sus, pre Costantin Ruset vornicul, ce era socru domnului, l-au pus hatman, pre Mih[lache Ruset, ce era v[r primare cu domnul, l-au pus postelnic mare, pre Andree= Ruset spatar mare, pre Iordache Ca[n]tacuzino P[=canul ban mare, pre Iordache Ruset Cilibiul p[harnic mare, pre Toader P[ladi vel-visternic =i pre Ioan Bogdan vel-stolnic, pre...,1 feciorul lui Iordache sulgeriul, vel-comis. 1
Loc gol ]n manuscrise.
300
Letopise\ul |[rii Moldovei
Constantin Mavrocordat
Ace=te era boierii lui Costantin-vod[ dint`i. }ns[ nu to\i dup[ or`nduiala lor, cum s[ c[dè, s-au pus, ce mai mul\i dup[ mit[. Fiind domnul t`n[r =i ne=tiind r`ndul \[r`i, au apucat unii cu d[ri la musaipi. +i a=[dz`ndu-s[ aceste boierii, au l[sat domnul visteria =i chevernisala \[r`i ]n sama boierilor, s[ chivernisasc[ ei cum or =ti nevoile \[r`i, dup[ obiceiul vechiu, cum au fost mai ]nt`iu, nu cum era la Grigorie-vod[, s[ chivernisasc[ numai Sandul Sturdze cu doi greci, ce au l[sat ]n sama tuturor. Ce pre c`t a \inè va ar[ta vremea viitoare. Venit-au =i cu acest domnu =i mai mul\i greci dec`t la Grigorie-vod[. Atunce la domnia noao, la banii steagului, g[sindu boierii h`rtiile gata de la Grigorie-vod[, scos-au h`rtii frunte de 4 ughi, mijlocul de 3 ughi =i de 2, coada de un ughi, f[r[ n[p[=ti. Iar apoi dup[ aceasta scos-au pre \ar[ civerturi. Iar la divanuri, oricum s[ p[rè c[ s[ pricepi mai bini dec`t Gligori-vod[ a giudeca, s[ ispitè s[ s[ pui =i ]mpotriva boierilor,
301
Ion Neculce
unde socotè c[ giudec[ str`mbu boierii. +i-n toate dimene\ile avè obicei de chema boierii di le da cafè, =i nu numai celor cu boierii mari, ce =i la o sam[ di boieri mazili. Cari au fost boieri mari ]i chema di le da cafè, le ar[ta politic[ di cinste mari. Dar[ a=è, ]n scurt[ vremi, piste 2, 3 luni, =i n[scu zavistie =i l[comie, dup[ cum ]i obiceiul lumii ace=tie. C[ din boierii no=tri, din moldoveni, ]ncepur[ unii a s[ lipi cu-mbun[turi pintre greci, a ar[ta drumuri =i c[li di r[ut[\, cu ce ar lua bani mai mul\i din \ar[. +i stricar[ leg[tura =i bl[st[mul ce f[cus[ Gligori-vod[ mil[ boierilor, di da disetin[ din dzeci stupi un leu, iar acmu f[cur[ di dar[ \[r[ne=ti, de dzeci stupi 22 potronici =i civerturi pi \ar[ tot¡ odat[. Iar di toamn[ au scos v[c[rit =i v[dr[rit¡ tot¡ odat[, =i di iarn[ civerturi =i h`rtii, iar di prim[var[ pogon[rit¡ =i coni\i, c`ti 8 potronici di vit[, ca =i v[c[ritul. Aceste toati nevoi ]ntr-un an le-au luat. +i-ncepu obicei, ca =i la Gligori-vod[, de nu mai ]ntreba pre al\i boieri di \ar[. Numai c-un moldovan =i cu grecii s[ sf[tuiè, anumi Toadir P[ladi vel-visternic, di f[cè cum ]i era voia. +i s-]nvr[jbir[ =i domnii foarti tari, fiind veri primari. C[ umbla Costantin-vod[ s[ scoat[ pe Gligori-vod[ din domnie, din |ara Rom`neasc[, s[ marg[ iar Costantin-vod[ ]n locul lui Gligorie-vod[ ]n |ara Rom`neasc[, =i aice ]n Moldova s[ pui pe v[r[-suu, Mih[lachi postelnicul, domnu ]n locul lui. Iar Grigorie-vod[, sim\ind faptile lui Costantin-vod[ ce umbla, siliè s[ scoat[ pi Costantin-vod[ =i s[ pui pi Mihai-vod[ domnu ]n locul lui Costantin-vod[. C[ Mihai-vod[, dup[ ce i s-au plinit un an, l-au scos din surgunie. +idè ]n |arigrad la casa lui. Numai el nu s[ prè tr[gè ]n Moldova, v[dz`nd c[ s[ sf[desc domnii am`ndoi, socotindu ca doar[ a apuca domnia ]n |ara Rom`neasc[. Vai de aceste 2 \[r] cre=tine, cu ace=ti domni str[ini! Ce di amar di bani dau pentru vr[jbile celi tic[ite a lor¡! P[ladi Toader¡ vel-visternic, fiind nepot lui Mihai-vod[ =i cu at`te rudi, ]i p[rè bine di acesti vorbi c[ sunt ]ntre domni =i mai mult ]ndemna la jacuri =i la vr[jbi. F[c`ndu-s[ prietin domnului, =i nicunosc`ndu-l, domnul g`ndiè c[-i esti
302
Letopise\ul |[rii Moldovei
prietin. Dar el¡ altele socotè ]n inima lui, ca doar s-ar spargi \ara =i s[ s-aud[ la Poart[, s[-= dè domnul ]n cap, s[ vii Mihaivod[ domnu, fiindu-i unchiu. +i era cu do[ fe\i, ar[t`ndu-s[ c[tr[ boieri c[-s vinova\i grecii. Greci, pr[cum s-au scris c[ era mul\i, ei toati boieriile =i p`rc[l[biele =i v[m[=iile celi di pi margini, cu agonisit, tot ei le cuprinses[ de le-au luat, iar boierii di \ar[ nu putè ]nc[pè la nimic[. +i to\i avè lefi mari de la visterii, =i vo dzeci \iitori m[ritati a t[t`ni-s[u, b[rba\ii lor tot cu lefe =i cu boierii. Era a=ijdere un frate a lui, anumi Iancul beizadè, cu mari cheltuial[, c[ avè c`te 10, 15 lei leaf[ pe dzi, f[r[ alteli. +i ma=teh[-sa iar[=i cu mari cheltuial[, c[ avè grè cas[, cu multi roabi, di li ]mbr[ca =i li m[rita, tot cu cheltuiala \[rii, =i os[bit =i leaf[ pe dzi 15 lei1. +i t`mpl`ndu-s[ de era vrajb[ ]ntre le=i cu moscalii, vinè mul\i turci la Hotin =i la domnu, =i tuturor le da daruri c`t nu li s[ c[dè, ori cu treab[, ori f[r[ treab[. M[car c[ =i Grigorie-vod[ da la turci mult =i f[cus[ obiceu mult, nu ca al\i domni, el da mai ]nainte, iar acesta da ]ndoit¡ di cum da Gligorie-vod[, cari Dumnedz[u =tii ce di greu era pi \ar[, tot ca s[-l laude turcii la Poart[, c[-i bun¡, ca s-apuci iar[=i domnia la munteni. Mai dinainti vreme, al\i domni, c`nd viniè un ag[ prè mari, di-i da un povodnic¡ =i o pung[ de bani, mult do[, iar la ceielan\i mai di gios le da c`te un postav, =i unora =i c`ti un aclaz, =i altora c`te o sut[ de lei, c`ti o sut[ cindz[ci. Iar mul\i bani da numai cari vinè cu treab[ la d`nsul, iar care trecè, nu le da nimic. +i boierii moldoveni totdeauna mergè la Poart[, di j[luiè nevoile =i lua sama capichih[ilor, =i nu s[ f[cè nici a patra parte2 cheltuial[ c`t s[ face acmu. Agiuns-au os`nd[ pe biata Moldov[, c[ tot le dz`cè c[ nu s[ mai satur[ di domni, iar acmu, de c`nd au st[tut domni str[ini, le agiunge, de nu li vine =i altu amar¡ =i mai cumplit¡. Numai cum a hi mila lui Dumnedz[u, la at`ta au r[mas, iar 1 2
Ultimele opt cuvinte sunt scrise de Neculce. Acest cuv`nt este ad[ugat de Neculce.
303
Ion Neculce
alt[ putin\[ nu mai esti, c[ boierii la Poart[ nu vor s[ marg[, c[ nu-i las[ domnii1. Capichih[ile fiind greci, c`t dz`c¡ c-au cheltuit, at`ta le dau, =i n-ari gur[ ciniva s[ li dz`c[ ceva sau s[ li iè sama, ce dz`c¡ c[ suti di pungi =i mii au cheltuit¡. Turcii ce vin¡, tot belacoas[, ceasornici di aur, fuz`i, cai cu =eli, cu rafturi, suti de lei, mii de ughi le dau. 1.700—1.800 de pungi de bani s[ ièu din \ar[ acmu, iar mai ]nainti, la domnii trecu\i, mai multu di 400—500 pungi nu s[ lua. +i altfel di \ar[ era, ]ntemeiet[, nu ca acmu. Oh, oh, oh! vai, vai, vai di \ar[! Ce vremi cumplite au agiunsu =i la ce cump[n[ au c[dzut! Doar Dumnedz[u di a faci mil[, pre cum au f[cut cu izrailitenii, cu Moisei proroc¡, de-au dispicat Marea Ro=ie. A=è s[ fac[ =i cu tini, s[rac[ \ar[! La ce obiceiuri ai agiunsu, ca s[ scapi dintr-aceste obiceiuri spurcati! Domnul ]nc[, dup[ ce s-au cruntat ]ntr-acesti lucruri cari am pomenitu mai sus, =i u=ile =-au ]ncuiet, =i hirea =i divanurile =-au schimbat ]ntr-altu fel. Iar[ la al doile =i al triile an a domnii lui Costantin-vod[ scotè c`ti 2 v[c[rituri pe tot anul =i h`rtii =i =verturi mul\ime. Numai disetina pi boieri iar[=i au l[sat-o mai pi urm[ s[ hie din dzeci un leu, pre cum era =i la Gligorie-vod[. A=ijdere au f[cut testament m[n[stirilor, preu\ilor di \ar[ =i mazililor, di le-au r[dicat dajdea, s[ nu dè nemic[. +-au ]nceput a ar[ta =i dragosti =i mil[ c[tr[ mazili =-a r[dica c`te ceva= din v[c[rit¡, tem`ndu-s[ ca s[ nu fug[ ]n |ara Munteneasc[, la Gligorii-vod[. C[ Gligorii-vod[ tot triimitè la boieri =i la mazili, di-i chema s[ vii ]n |ara Munteneasc[, ca s[ dè pricini c[ s[ spargi \ara, ca s[ maz`leasc[ pe Costandin[-vod[]2. Oblicind Costandin-vod[ acesti lucruri, au ]nceput a sl[bi pe mazili din d[ri, =i boieri[i] a-i \inè mai bine, pentru ca s[ nu fug[, iar pi \ar[ ce putè, tot lua. +i triimitè la Poart[ mul\ime di bani, di da musaipilor ]mp[r[te=ti. +i s-au agiuns Costantin-vod[ cu toate c[piteniile 2 1
Ultima propozi\ie este scris[ de cronicar. Ad[ugat de mine.
304
Letopise\ul |[rii Moldovei
turci de pe Dun[ri, di-au p`r`t pe Grigorie-vod[ la Poart[. +i atunce fiind un viziriu nou, anume Smail-pa=e, neav`ndu treciri la Poart[, au ispr[vit cei dinluntru iar[= domnia lui Costantinvod[, s[ marg[ ]n |ara Munteneasc[, c-au dat 1.400 pungi. Iar pi Grigorie-vod[ n-au putut s[-l mazileasc[, ce l-au mutat iar[=i ]n Moldova. +i p[n-a s-a=[dza domnii ]n scauni, s-au schimbat =i acela vizir. Deci, dup[ ce s-au a=[dzat ]n scauni, au =i-nceput¡ a s[ sf[di =i a s[ p`r] la Poart[ unul pe altul ]n vedeal[. C[ Costantin-vod[, cum i-au vinit veste s[ marg[ domn la munteni, cum au =i p[zit de =-au f[cut m[rturie de la un cadeu de Hotin, ce s[ t`mplas-atunce la Ie=, =i de la boierii caimacani, cum c[ le-au fostu bun =i n-au luat nimic de la \ar[. Iar Gligori-vod[, viindu pe drum ]ncoace, cum au ]n\eles de acel lucru, cum au r[pedzit cu sc`rb[ la caimacani. +i caimacanii v[dzindu a=è, ]ndat-au r[pedzit \ar[ la Hotin, la Tighine, la Baba la sarascherul, de-au p`r`t tare pe Costantinvod[, c[ i-au pustiit =i i-au jecuit, =i nimic[ nu i-au putut str`ca atunce.1 Cari mai pi urm[, vremi viitoare, s-or scrii la r`ndul s[u. Iar capigi-ba=e, cari vinis[ ]nt`i s[ schimbe domnii, n-au apucat s[ marg[ la Poart[, ce au vinit alt capigi-ba=e di la viziriul cel nou, di l-au pus ]n her[ =i i-au luat darurile ce-i dides[ domnii, =i au adus alt[ ]nnoire domnilor. +i au luat¡ =i acesta alti pocloani. Era bogati conaci =i-nv[luituri ]n biata \ar[. +i mut`ndu-s[ domnii, n-au vrut s[ s[ t`mpine ca ]nt`i, ce au p[zit =i au trecut Grigorie-vod[ pi Siret =i Costantinvod[ pe B`rlad. }ntr-ace=ti 2 ani pol ce au fost la Costantin-vod[, bi=uguri n-au fost nici ]n p`ne, nici ]n stupi, nici v`ndzare ]n nimic. +i moarti ]n viti ]nc[ era, di murè vitele, =i v[c[rit¡ pe vitele moarti lua. Numai la mazilia lui viile au rodit bini. Acest domnu Costantin-vod[ era un om prè mic de stat, =i f[ptur[ proast[, =i c[ut[tura ]ncruci=et[, =i vorba lui ]necat[. Dar la hire era nalt, cu m`ndrie vrè s[ s-arete, dar era =i omilenic. Cazne, b[t[i rele la oamini nu f[cè, nici la singe nu era lacom, 1
Ultimele trei fraze sunt scrise de Neculce.
305
Ion Neculce
=i r[bd[tor mult. }i era drag[ ]nv[\[tura, cor[spunde\ii din toati \[rile str[ine s[ aib[, prè silitor spre ve=ti, ca s[ =tii ce s[ faci pintr-alte \[ri, ca s[ dob`ndeasc[ numi l[udat la Poart[. Minciunile ]i era prè drag a li asculta, numai nu era pre grabnic¡ a faci r[u. Giuruiè prè mult unora =i altora, dar la mai mul\i nu da dintr-aceli giuruin\[. Era om di-l ]ntorcè =i al\ii. A=è socotescu, acestu domnu, di n-ar hi avut¡ aceast[ cas[ grè a t[t`ni-s[u, cu mul\ime de m`nc[i, =i s[ nu-i hi fost g`ndul cu pizm[ s[ scoat[ pi v[ru-s[u Grigorie-vod[ din |ara Munteneasc[, n-ar hi fost at`ta jac ]n \ar[, c[ pe m[n[stiri =i pre popi ]i iertas[ de dajde, =i s-ar hi pomenit numile lui ]n numele domnilor celor buni =i ale=. Numai zavistia l[comiii, pentru ca s[ marg[ iar ]n |ara Munteneasc[, fiind acè \ar[ mai bogat[, =i s[-= izb`ndeasc[ inimii asupra v[ru-s[u, lui Grigorie-vod[, =i mult ]ndemn`ndu-l =i ma=tih[-sa, doamna t[t`ni-s[u, =i musaipii lui fiind mul\i, c[ nu s[ pot chivernisi ]ntr-aceast[ \ar[ a Moldovii, fiind slab[, ce sta di dzi, di noapti asupra lui numai s[ marg[ ]n |ara Munteneasc[. +i a=è au r[mas cu nemul\[miri dispre |ara Moldovii. Ce mai pre urm[ merg`ndu, precum va hi =i ace=tii \[r], viind la v`rsta b[tr`ne\ilor, vremea viitoare va ar[ta. C[ mai mul\i domni din buni s[ fac r[i, iar din r[i s[ s[ fac[ buni, pu\ini s[ afl[. S[ l[s[m di acmu pre Costantin-vod[ =i s[ scriem di celi str[ine ce s-au f[cut ]n 2 ani pol ]n dz`lile lui. Dup[ ce-au murit craiul Avgust, st[tut-au le=ii vo gium[tati an la sfat, pi cini ar socoti s[ pui crai. Deci unii alegè dintre d`n=ii, din cinci domni s[ pui crai pe unul, iar al\ii dz`cè s[ aduc[ pi Li=inschii de la fran\oj, s[-l¡ pui crai, c[ este socru craiului fran\ujesc =i li giuruie=ti mul\ime de bani domnilor =i mul\ime di lefi slujitorilor de c`\va ani trecu\, carili s[ cheam[ zasluga. Socotè c[ le-a fi de folos, c-a da oasti agiutor Fran\ozul, di or sta ]mpotriva moscalilor =-a Neam\ului, c`nd or vrè s[ li str`ce volnicia, =-or avè agiutor =i pe Turcu, c[ Turcul esti la o leg[tur[ cu Fran\ozul. Iar di or puni dintre d`n=ii, n-or¡ avè agiutor di la nimi, =i i-or str`ca moscalii =i nem\ii, c`nd n-or g`ndi ei, =i
306
Letopise\ul |[rii Moldovei
li-or strica volnicia. +i la acest sfat, s[ pui crai pe Li=inschii, era ]ndemn[tor Iosif voievoda Chiovschii, fiind v[r primare cu craiul St[nislav Li=inschii, =i cu tot neamul lui Potoce=tii. Iar alt[ sam[ de domni le=e=ti s[ agiunses[ cu moscalii =i cu nem\ii =i tr[gè s[ pui pe Frederic, ficiorul craiului Avgust. +i dz`cè c[ dintre d`n=ii nu-i bini, c[-s s[raci, =i de-or vrè s[ s[ scoali asupra lor cineva, n-a avè cine li agiuta. Pe Li=inschii iar nu-i bine s[-l pui, c[ Fran\ozul esti diparti, =i Moscalul =i Neam\ul nu priime=ti, fiind prietin Turcului, =i or vini o=ti moschice=ti =i fran\uje=ti =-or faci mari r[u tari \[rii. Deci st`ndu a=è mult la sfat, era =i solul nem\esc =i solul moschicesc acolo la Var=av[, =i str`ns[ mult[ oasti le=asc[. Iar[ voievoda Iosif Chiovschii =i cu neamul Potoce=tii au scris pi tain[ la craiul fran\ujesc =i la Li=inschii =-au adus pi Li=inschii f[r[ veste ]n t`rgu la Var=av[. +i numai ]ntr-o dzi nu l-au ar[tat, iar a doa dzi au =i ie=it ]n videal[, =i au =i-nceput a striga Potoce=tii =i a i s[ ]nchina lui =i a dz`ce „crai nou, crai nou, crai nou, vivat!“, =i atunce cu to\ii ]n grab[ a s-]nchina =i a-l priimi de crai. Iar solul moschicesc au ie=it din Var=av[ =-au purces asupra Litvii =-au r[pedz`t la oastea moschiceasc[, c[ sta gata ]n Smolean\ca. +i-ndat-au =i trecut oastea, de-au intrat ]n Litva, iar domnii =i boierii din Litva au =i-nceput a fugi din Var=av[ =-a alerga la oastea moschiceasc[ =-a \inè cu moscalii ]mpotriva lui Li=inschii. Iar[ domnii =i boierii din |ara Le=asc[, v[dz`nd c[ s[ disparti di d`n=ii, s-au =i f[cut ]n trii p[r\i. Unii alerga la moscali, iar al\ii s-au dat ]n gios, ]n preajma Hotinului, n[dejduind c-or vini turci s[ le agiute, iar o sam[ de domni =i cu craiul Li=inschii s-au dus de-au intrat¡ ]n cetatea Dan\ca, cu o sam[ de domni le=e=ti, a=tept`nd s[ li vii oaste fran\ujasc[ ]ntr-agiutori. Dar moscalii au umplut |ara Le=asc[: unii au intrat¡ di la Smolean\ca, unii di la Chiov, unii di la Riga, al\ii cu vas[ di la Mare Baltic¡, =i s-au dus la Dan\ca, =i s-au t`lnit la Dan\ca cu c`tiva mii de fran\oj, =i i-au b[tut pe fran\oj. Apoi au mersu dzeci mii di moscali la Dan\ca =i, apropiindu-s[ di cetate la poart[, au =i aprinsu din cetati un lagum, =-au pierit mai to\ acei moscali.
307
Ion Neculce
Iar dipe acee, v[dz`nd moscalii tab[ra lor, =-au =i g[tat cu temei oasti ]ntemeiet[ 40.000 =-au mers ]ntinsu la Gdan\ca. +-au ]nceput a bate cetatea cu cumbarali =-au f[rmat prè r[u cetatea. Iar cei din cetati s-au sp[riet¡, socotindu c[ n-or putè s[ \ii cetatea. Ce-au c[utat numai a faci ponturi di paci =i a s-]nchina =i cu multu dar pentru o=tile moschice=ti ce peris[. +i domnii le=e=ti cari era ]n cetati ]nc[ s[ n-aib[ nici o nevoi dispre moscali, s[ marg[ =i s[ s-]nchine craiului Frederic. +i cu aceast[ tocmal[ au =i de=chis por\ile, =-au intrat moscalii ]n cetati. Iar[ craiul Li=inschii, mai ]nainte, c`nd s[ b[tè, de era ]ncungiurat[ Gdan\ca di moscali, au f[cut me=ter=ug¡ c-un p[scar. C-au mers acel p[scar cu pe=te la acela ghin[rar cari era mai mari pe o=tile moschice=ti, =-au f[cut ocaz di la ghin[rariul Lis, cari era mai mare pe oastea moschiceasc[, ca s[ poat[ umbla cu 2 oameni pe mari, s[ prind[ pe=te, ca s-aduc[ totdeauna pe=te ghin[rariului Lis. +i credz`ndu-l ghen[rariul, i-au dat ocaz di volnicii a umbla la pe=te. Deci craiul Lecinschii s-au =i ]mbr[cat ]n haine proasti, ]mpreun[ cu p[scariul, =-au =i purces pi ap[ s[ prind[ pe=te, f[c`ndu-s-a prindi pe=te, p[n-au ie=it din str[jile moschice=ti. +i ie=ind la margine, la un sat¡, au =i nemerit¡ ni=te c[zaci di don\i umbl`nd pentru hran[. Iar Li=inschii s-au =i suit pe un cuptor, f[c`ndu-s[ bolnav. +-audzind c[zacii gem`nd, nici ]n cas[ n-au vrut s[ intre, tem`ndu-s[ de boli. Iar Li=inschii au facut cum au putut =-au mersu p[n-]n hotarul prusesc =i, agiung`nd ]n hotarul prusescu, n-au putut s[ s[ mai t[inuiasc[, ce au c[utat numai a spuni. +i oblicind craiul prusesc, l-au =i luat la sine ]n dragosti, =i de toati ce-i trebuiè ]i da =i ca pi un crai ]l \inè. Numai ]n paz[ sta, ca s[ nu scapi nici ]ntr-o parti, c[ci esti colegatur Neam\ului =i prietin Moscalului. +i au r[mas acolè. Precum va mai fi, vremea va ar[ta. Iar moscalii, dup[ ce au a=[dzat Gdan\ca, au l[sat oasti pu\in[ pe margine, de-or vini niscai fran\oj, s[ s[ poat[ ap[ra. +i cee oasti s-au ]nturnat iar[=i ]n |ara Le=asc[ asupra le=ilor. Pe undi g[sè obuzuri le=e=ti, s[ tot b[tè =i-i tot biruiè pre le=i. Atunce s-au =i cobor`t =i craiul Frederic cu oasti din Sacsonia, cu sa=i ca la 30.000 o=teni, la Var=av[, la scaonul
308
Letopise\ul |[rii Moldovei
cr[ii le=e=ti. Iar pe oastea moschiceasc[, capete mai mari era ace=ti ghin[rari, anumi Lis =i Bero =i Zagra\chii =i Hesenburgu =i Cotu= Minuh =i Masurlis¡ =i Vejbahu. Ace=te ghin[rari era cini= cu obuzul s[u, c`ti 15.000—20.000 di moscali la un obuz, os[bit di c[zaci =i de don\i =i de sa=i. Iar[ le=ii, p[n’ la o vreme, tot umbla din loc¡ ]n loc¡ =i nu s-]nchina moscalilor, n[dejduind ca doar¡ le-ar veni agiutor di la Fran\oj =i de la turci. +i pre unii din le= bo\`ndu-i moscalii, au trecut =i olatul Hotinului. Iar turcii nu le da agiutori, c[ci s[ b[tè cu caz`lba=ii, or nu s[ putè ]ncrede cu le=ii. F[r[ c`t¡ au triimis pu\ini spahii =i un soltan la margine, la Hotin, de sta di paz[, s[ nu fac[ vun me=ter=ug Hotinului. +i a=è au st[tut lucrurile amestecati 2 ani. +i v[dz`nd le=ii c[ n-au nici o nedejde =-agiutor nici di o parti, au ]nceput¡ a s-]nchina, p[n’ s-au ]nchinat to\ la craiul Frederic, =-a-l priimi crai. Iar pe craiul Lecinschii, cu tocmal[ l-au trimis Prusul pe ap[ la ginerele s[u, la Fran\oj.1 Deci =i craiul Frederic i-au priimit cu dragosti =i i-au boierit, cari nu era boieri\i. +i au pus hatman coroni pe Iosif voievoda Chiovschii, cari era temiial[ zorbal`cului cel mai mari, =i hatman polni pi Brani\chii =i hatman vilchi litovschii pre Ragivir =i hatman polni de Litva pe Vi=nove\schii. +i au r[mas lucru p[n-acmu a=è, p[n’ la let 7244 feurar 1. Iar moscalii au r[mas ca la 30.000, =i sa=i ca la 20.000 ]n |ara Le=asc[, iar al\i moscali s-au dus ]n gios la Poltava ]n preajma Azacului. C[ hanul s-au r[dicat de-au purces cu toat[ puterea din Cr`m¡, s[ marg[ pe la cerchej s[ treac[ mun\ii asupra cazilba=ilor pe la Dervent. +i prindz`nd de veste cazilba=ii, nu i-au l[sat s[ treac[, =i au z[b[vit toat[ iarna acolo, pe la cercheji. +i c`t au z[b[vit¡ la cerchez, au ]nceput a face mistec[turi =i tulbur[ri ]n h[niele cele de suptu Moscu, ce-s la C[zan =i la Hastrahan, a-i pune hani =i bei =i lacumi\2. +i s-au ]ntorsu iar[= ]napoi la Cr`m. Ce 1 Ultima fraz[ este scris[ de Neculce. Am transcris ”Lecinschii =i ginerele” ]n loc de ”Lecinscrii =i ginele”, cum scrisese cronicarul. 2 Fraz[ ad[ugat[ de cronicar.
309
Ion Neculce
=i moscalii ]nc[ stau mul\i, bo\i\ la marginea lor, ]n prejma lor. Numai hanul, de toamn[, c`nd au trecut¡ spre cercheji, au fost can stricat t[tar`i ni=te sati moschice=ti pi margine trec`nd. Iar moscalii, dup[ ce au sosit la margine =-au v[dzut ace stric[ciuni di t[tar] =i acele mestec[turi =i tulbur[ri ce au ]nceput a face ]n h[niele lor, n-au mai putut r[bda, ce1 au lovit =i ei vo 20 =i mai bini di sati t[t[r[=ti, cari tr[iesc pi dincolo di Azac, =i le-u pus tot supt sabie. Apoi s-au pornit o sam[ di moscali cu c[zaci s[ marg-]n Cr`m. +i pe c`mpii Cr`mului i-au apucat o iarn[ grè, cu mari vicoli, =i le-au pierit mul\i cai =i oameni. Ce n-au putut s[ mai marg[ =i s-au ]ntorsu ]napoi, la marginea \[r`i lor, pe la Poltava, pi la Harhov, de ierneadz[ p[n-]n prim[var[. Ce s[ va mai alege di prim[var[, vremea va ar[ta. Caz`lba=ii ]nc[ ]ntr-ace=ti 2 ani pol a domnii lui Costandinvod[ s-au tot b[tut cu turcii prè r[u. C[ ]n anul 7242 au b[tut caz`lba=ii pe turci, de n-au sc[pat unul, c[-i bo\is[ la margine. De o parti era t`rgul Bagdatului =i di alt[ parte era apa Efratului, de nu putè s[ fug[ turcii nici ]ntr-o parti. C[-i ]ncungiuras[ de toati p[r\ili, di n-au sc[pat mai nimi. Atunce au pierit =i Topalpa=e =i c`\iva pa=i, Topal-pa=e cari fuses[ mai ]nainti vizir =i era sarascher pi acè oasti. Iar[ la v[letul 7243 r[dicat-au turcii mul\ime di oasti, ca la 200.000—300.000 di oasti, de-au purces iar[ asupra caz`lba=ilor. +i au pus sarascher pe Chipruliu, =i cu vo 30 de pa= cu mul\ime di tunuri. Iar[ caz`lba=ii s-au a=[dzat cu ordia lor acolo ]ntre 2 mun\i pe un =es. +-au f[cut 2 meteredzi, nu diparte unul de altul, c`t s[ poat[ agiunge cu sine\ili. +i-au f[cut lagum ]n meteredzul din frunte, iar ]n cel dinapoi meteredz¡ n-au f[cut lagumuri. +i =-au tocmit oastea, pedestrimea, ]n meteredzul cel din frunte cu lagumuri =-au r`nduit o sam[ di oasti c[l[rime sprintin[ pe de am`ndo[ p[r\ile mun\ilor, supu=. Iar turcii, cum i-au v[dzut pi caz`lba=i, s-au slobodzit cu mari n[v[lire asupra lor. Dar caz`lba=ii s-au f[cut a fugi ]napoi, de-au l[sat 1 De la „acele mestec[turi...“ p`n[ la „...r[bda ce“ scris de Neculce. Am transcris „putut“ ]n loc de „put“.
310
Letopise\ul |[rii Moldovei
meteredzul cel cu lagum, de-au intrat turcii ]ntr-]nsul, =i ei au intrat ]n meteredzul cel dinapoi. +i a=è, cum au ]nceput a s[ bate, s-au =i aprinsu lagumurile =-au ]nceput a arunca pe turci. +i dipe ce s-au potolit lagumurile, ]ndat[ s-au =i slobodzit caz`lba=ii ]n turci, a-i omor] pe cari mai sc[pas[ de lagumuri, iar cari plecas[ fuga din ordie a-i prinde caz`lba=ii cei supu= di pi supt mun\i, di-i lua pe to\i di grumadz]. Dintr-at`ta som[ di oaste ce fusese di-abè au sc[pat 1.000—2.000. +i au pierit sarascheriul Chipruliul =i to\ pa=ii c`\ au fost ]ntr-acè oasti. +i vo 200 di tunuri au luat. Cet[\ile toati ce li luas[ turcii ]n trecu\i ani di la caz`lba=i acmu le-au luat caz`lba=ii toati ]napoi. +i acmu umbl[ turcii de s[ roag[ s[ fac[ pace, dar ]nc[ nu s-au a=[dzat p[n-acmu. Ce precum va mai lucra vremea, va ar[ta la r`ndul s[u. Fost-au dat¡ pi tain[ agiutor ]mp[r[teasa Moscului 40.000 moscali caz`lba=ilor, cu ghin[rariul Lis =i cu portul schimbat caz`lb[=e=ti. +i turcii nu =tiè nimic di acel agiutor. +i mai mult moscali sp[rgè temeiul turcilor pe pedestrime, iar pi c[l[rimea turcilor caz`lba=ii ]i b[tè mai r[u. +i multu s-au ]nv[\at caz`lba=i la foc de moscali a da1. Fran\ozul, v[dz`nd c[ nu priim[sc moscalii pre socru-s[u Li=inschii crai ]n |ara Le=asc[, =i cu nem\ii, =-au dat cote cu Turcu s[-nceap[ el g`lceav[ la nem\i, =i Turcul s[ de agiutor le=ilor ]mpotriva moscalilor. Deci au =i sculat pe craiul +paniii f[r[ veste cu oasti =i s-au cobor`t ]n Italia de-au luat c`tiva cet[\ din Anapole, cari le \inè Neam\ul. Dar Fran\ozul a pornit oaste asupra Neam\ului, ca s[ marg[ ]n Sacsonia, =i n-au putut mergi, c[ nu l-au l[sat Neam\ul¡. +i s-au =i lovit o sam[ di oasti ]n c`teva r`nduri. +i uniori b[tè Neam\ul¡, =i uniori Fran\ozul, dar tot mai mult b[tè Neam\ul. Numai temeiul o=tilor nu s-au lovit niciodat[, c[ nu cutedza nici cee parte, nici ceelalt[. Iar ]n anu 7243 au mersu =i 30.000 moscali agiutoriu Neam\ului, foarti oaste bun[ aleas[, cu ghin[rariul Lis, care fuses[ =i la caz`lba=. +i iar a=è s-au b[tut ]ntr-acest an c`ti o 1
Aceast[ propozi\ie este scris[ de Neculce.
311
Ion Neculce
CUPRINS
sam[ di o=ti. Dar temeiul tot nu s-au b[tut, f[r[ c`t¡ singuri moscalii s-au b[tut cu o sam[ di fran\oz, =i i-au b[tut prè r[u pre fran\oji. La cari oasti, capetile fran\uze=ti, v[dz`nd acè groznic[ b[tai, au scris c[r\i la craiul fran\uzescu s[ fac[ paci, s[ nu s[ mai bat[, c[ oastea moschiceasc[ esti un n[rod prè tari, nu pot nimic s[ prind[ cu d`n=i la b[tai. Di s-or mai bati, poati s[ istovasc[ pe toat[ oastea fran\uzeasc[. Ce acmu st[ papa di R`m =i cu alti cr[ii mari ca s[-i ]mpaci pi Neam\u cu Fran\ozul. Ce precum s-a alege, vremea viitoare va ar[ta. Aceste toati s-au f[cut ]n 2 ani pol ]n dz`lile lui Costandinvod[. Iar la ce s-ar mai alegi ]nainti, s-or scrii la r`nd, la domnia lui Gligorie-vod[. CAP. XXIV
A DOA DOMNIE A LUI GLIGORII GHICA-VOD{, V{LEAT 7244 DECHEMVRIE 15 +i dup[ ce-au vinit ]n Ie= ]n scaun, s[ ar[ta vesel, c[tr[ to\ boierii cu dragoste. Numai i s[ cuno=tè fa\a, c[-i pare prè r[u =i i-i ru=ine, unde l-au scos v[ru-s[u din |ara Munteneasc[. +-au =i-nv[\at de-au mersu boierimea toat[ la gazda capigi-ba=ii cari vinis[ di-l puses[ ]n scaun, de-au f[cut mare jalob[ c-au pustiit \ara Costantin-vod[ =i cu grecii lui, f[c`nd multi obiceiuri reli. +i a triia dzi au =i pornit pe capigi-ba=e ]n grab[, ca s[ marg[ =i s[ pui =i pe Costantin-vod[ ]n scaun ]n Bucure=ti. C[ vinis[ numai un capigi-ba=e la am`ndou[ domniile s[ li muti =i s[ li a=edz[. +i Costantin-vod[ a=tepta pe capigi-ba=e pe drum, nu-ntra ]n Bucure=ti p[n-a nu sosi turcul s[-l pui ]n scaun. Deci cum au pornit¡ pi capigi-ba=e din Ie=¡, n-au trecut patru, cinci ceasuri, =-au =i ]nchis pe doi boieri, anume pe Sandul Sturdze vornicul, cari fuses-]n domnia dint`i prè drag lui Gligorie-vod[ =i-l \inus[ la mare cinste, =i pe Toader P[ladi visternicul. Deci visternicului P[ladi ]i da pricin[ pentru catastijeli \[rii =i izvoadile, c[ le-au luat toate Costantin-vod[,
312
Letopise\ul |[rii Moldovei
=i n-avè pe ce ]i lua sama. Iar vornicului Sturdzii era mai mare =i mai grè ]nchisoare =i sc`rb[, ar[t`ndu-i vin[ c[ i-i rud[ =i l-au \inut c[-i a lui, =i l-au ]mbog[\it ]n domnia dint`i, =i l-au cinstit mai mult dec`t pe al\ii, =i l-au avut de credin\[ bun[. Iar[ el, c`nd au scris Grigorie-vod[ din |ara Munteneasc[ la d`nsul =i la al\i boieri moldoveni s[ fug-]n |ara Munteneasc[ =i i-au poroncit ]ntr-at`te r`nduri, el n-au vrut s[ primasc[ s[ fug[, ca al\ii, ce ]nc[ au st[tut el altora pricin[ s[ nu fug[. C[-i dz`ce Sturdzie: „De-ai hi fost ]ndemn[tor tu, =i n-ai hi fost pricin[ s[-i popre=ti, =i a\ hi fugit, eu ast[dz n-a= hi fost maz`l din |ara Munteneasc[ =i a= hi =i acmu ]n |ara Munteneasc[ domnu. +i Costantin-vod[ ar hi fost maz`l, dar eu nu, c[-n Moldova era s[ vii Mihai-vod[“. Deci Sturdze r[m[ses[ la mari groaz[ =i greu; s-apropies[ cump[n[ vie\ii. Numai s-au t`mplat, n[rocul lui, un patriarhu maz`l¡ di la |arigrad, anumi Pais, de vinis[ cu Grigorie-vod[ aice ]n Ie=i. +-au st[tut di dzi, di noapti cu rug[minte, =i cu mari greu, dup[ ce-au trecut o s[pt[m`n[, l-au iertat. Socoti\ acmu, fra\ilor boieri, hirile domnilor! S[ potrive=ti cu linul m[rilor =i cu s[ninul ceriului. C`nd nu g`nde=ti, s[ tulbur[ m[rile =i ceriul nuoreadz[. A=è sunt =i hirile domnilor. C`nd trage omul nedejde de bucurie, atunce vine la sc`rb[. Precum era m[car acest Sturdze, la domnia dint`i, mare =i tare, ca un leu asupra tuturor; ce vrè el =i ce dz`cè el, acee f[cè =i Gligorie-vod[, iar acmu la c`t vinis[! Care s[ pomene=te puterea lui ce avè la domnia lui Gligorie-vod[ ]napoi. Iar[ c`nd au fost a patra dzi, dup[ ce-au =[dzut ]n scaun, au boierit boierii dup[ obicei, anumi: pus-au pi Costantin Costachi sin Gavrili\[ vel-logof[t¡, iar[=i cum au fostu logof[t¡, pi Iordachi Cantacozino vel-vornic di |ara de Gios =i pi mine, Ioan Neculce, iar[= vel-vornic di |ara di Sus, pi Costantin Ps[olus hatman, pe Grigora=co vel-postelnic, grec \arigr[dan, din to\ greci acestor 2 domni, el mai bun =i mai ]n\elept =i cilibii, n[mai tot hire de grec. Pre- cum este hire mai ales de lup dec`t de dul[u, a=è =i el nu era lup, dec`t s[ pricepè mai mult dul[u dec`t de lup. N[mai nu avè prè mult[ treceri la st[p`n,
313
Ion Neculce
dup[ cum ]i era slujba bun[ =i omenia. Pus-au pe Iordachi P[=canul Ca[n]tacozino vel-sp[tar1, pe Gavril Costachi Gavrili\i vel-ban, pe frati-s[u Toader vel-p[harnicu, pre Costachi Razul vel-visternic, pri Lupul Gheuca vel-stolnic, pre Alistarhu velcomis. Ace=te au fost boierii lui Grigorie-vod[ ]n a doa domnie. Iar[ dup[ ce s-au a=[dzat boieriile =i s-au mai cur[\it de calabal`curi, au st[tut di au scos banii steagului, grei bani pi toat[ \ara. +i au scos d[jdi pe boieri maz`li, =i pi popi, =i pe m[n[stiri, =i au ruptu testamentul¡ ce f[cus[ Costantin-vod[ cu bl[st[m. +i au scos =i c`rcim[rit, c`ti cinci lei de c`r=m[ ]n toat[ \ara. +i iar[ au str`cat bl[st[mul ce era f[cut¡ mai ]nainti, s[ nu dè. +-au ales boieri, =-au pornit pi la \inuturi cu banii steagului, din dzi ]nt[i a lui ghenari, cu mare sirguial[ =i grab[ di bani. +i bine n-au trecut ghenari, s[ istovasc[ zlota=ii banii steagului, au =i p[z`t ]n luna lui fevrar di au scos v[c[rit c`ti un leu di cal =i c`te un zlot di vit[, iar[=i cu mare grab[. Atunce s[ t`mplas[ Costantin Costachie Gavrili\i, ce s[ poriclè Negel, c-avè un negel ]n nas¡ din na=tire, cari era logof[tu mare =i era cu zlot[ria la Suceav[. +i merg`nd la m[n[stire la Sucevi\i, sosind ]ntr-o simb[t[ sara la m[n[stire, ]n 28 di dz`li a lui feurar, au =[dzut cu igum[nul =i cu al\i maz`li la mas[, de-au m`ncat bini sara, iar c`nd au fost dispre dzu[, s-au sculat s[ marg[ la biseric[ Duminic[ diminea\[. +i n-au apucat s[ agiung[ ]n biseric[, =i l-au =i lovit o ame\al[, de-au c[dzut gios ]n mijlocul m[n[stirii. +i lu`ndu-l ficiorii ]n bra\[, dè bè l-au dus p[n’ la chilie, =i peste un ceas au =i murit. Apoi l-au adus slugile la Ie=i, =i i-au ie=it¡ vod[ ]nainte =i cu toat[ boierimea, =i l-au ]ngropat la mitropolii, afar[ l`ng[ u=a bisericii, c-a=è au poftit el, s[ nu-l ]ngroape ]n biseric[. +i mari cinste i-au f[cut la ]ngropare, =i mai mul\i oameni str`ga „Dumnedz[u s[-l ierte“ dic`t „s[ nu-l ierte“. C[ m[car¡ c[ era om m`nios =i zavisnic asupra unora, dup[ cum ]s pizm[tari 1
De la „grec \arigr[dan...“ p`n[ aici, scris de Neculce. „Pus-au...“ pare mai pu\in sigur ca provenind de la cronicar, de=i, prin tr[s[turi, se deosebe=te clar de scrisul copistului. }nainte de „N[mai“, apare „c`t“, din neaten\ie, de dou[ ori: „dec`t c`t (de lup)“.
314
Letopise\ul |[rii Moldovei
neamul Gavrili\[=tilor, dar avè =i unili lucruri bune. C[ era om =i harnic¡, nici mitarnic sau lacom, =i era =i om libovnic¡, osp[t[tori. Drag[-i era cinstea, =i mai aleas[ dec`t toati era cè mai bun[, c[ s[ punè tari ]n prici cu domnii =i cu al\ii pentru \ar[. Sta di s[ pricè, ca s[ nu o j[cuiasc[. Pentru acee n[rodul mai mult str`ga „Dumnedzeu s[-l ierte“... +i no[ ]nc[ ni s[ cade, celor ce om citi, di vremi c[ sta pentru \ar[ cu bini, s[ dz`cim „Dumnedz[u s[-l ierte“. C[ boieriul cari st[ cu bine pentru \ar[ di spuni, macar de-ar vini =i la primejdia vie\ii, i s[ cade de la ace \ar[ =i di la peminteni a-i da mai mult[ cinste di laud[ dec`t de hul[. F[cutu-i-au =i giup`neasa lui, unde l-au ]ngropat, morm`nt di piatr[ frumos, ca s[ r[m`ie di pomeniri. Iar ]n locul lui au pus pi Donici Darie logof[t¡ mare, care fus[s[ =i mai ]n trecu\ ani1. Iar c`nd au fost ]n luna lui april, ]n s[pt[m`na cè mari, ]n post la Pa=ti, n-apucas-a istovi nici banii steagului, nice v[c[ritul bini, =-au =i scos =i h`rtii greli, de nu putè oaminii nici la biseric[ s[ marg[, s[-= cati de suflet¡, s[ se pricistuiasc[, sau la Pa=ti s[ p[scuiasc[, ce p[scuiè pin p[duri, cu fer[li s[lbatici, ascundz`ndu-s[ s[racii di h`rtii. F[cut-au tot atunce salohori =i car[ la Vozia. Scos-au atunce de-au dat¡ maz`lii =i caii ]mp[r[te=ti, ]n do[ r`nduri 400 cai. R`nduit-au tot atunce ]n luna lui mai =i oameni s[ mai =i scoat[ lemnu la Cartal pe Dun[ri, s[ fac[ pod. C-au ]nceput a umbla s[ str`ci pacea moscalii cu turcii. Ce precum s-a alege di acest lucru, s-a scrii ]nainte la r`ndul s[u. Toati aceste nevoi mari ]ntr-acesti cinci luni s[ bo\is[ totodat[ pi \ar[. +i era prè cu greu oamenilor, c[ de iarn[ vitele muris[, =i de p`ne pe multe locuri ducè lips[, c[ nu rodis[ de anul trecut. +i negu\itorii cu datorie, sim\indu de nepace, nu da un ban cu datorie nim[rui. +i zlota=i avè dispre domnu mari sc`rb[ de zapciil`c. Ce s[ mira bie\i oameni ce =-or face capetele. C[ s[ 1 Ultima propozi\ie, ]mpreun[ cu cuvintele „Darie“ =i „mare“, ad[ugate de Neculce.
315
Ion Neculce
fug[ n-avè ]ncotro, numai ]n codri, de r[ul zlota=ilor1. Iar piste var[, viind viziriul la Cartal, la Dun[ri, ie=it-au ialovi\[ pi \ar[, di 2 ughi, ce era ]n visterii la banii steagului o ialovi\[, =i 2 pile de p`ni. A=ijdere =-alte pile, di ughiu pil[, ce le-au dus la Hotin. A=ijdere =i alt r`nd di pili di ordzu grele, c`ti 2 pile la un ughiu, =i cinci civerturi. Aceste toati le-au dat¡ ]ntr-acest an a domnii m[rii sale lui Gligori-vod[. Viziriul viindu la Dun[ri, la C[rtal, neav`ndu pace cu Moscul, precum s-a scrie ]nainte la r`ndul s[u, au trimis bani lui Gligori-vod[ s[ fac[ oaste muldoveni. +i Gligori-vod[ au trimis pe sup’ munte, la C`mpul Lungu, la Vicov, la Berghem2, de-u str`nsu de cei oameni tineri, cu sine\[, ca vo opt sute, de le da bani =i tain, de i-au \inut la Ie= toat[ vara. Gligori-vod[ tot nu uita ru=inea ce i-au f[cut v[ru-s[u Costantin-vod[, de l-au scos din |ara Munteneasc[. Ce tot s[ zavistuiè am`ndoi la Poart[ de s[ p`r`è unul pe altul, ca s[-= dè peste cap unul altuie. Iar[ c`ndu au fostu mai despre toamn[, viniè ve=ti bune lui Gligori-vod[ de la vizirul, purt`ndu trebile frate-s[u terdzimanul. +i i-au vinit =i porunc[ s[ marg[ la vizirul la Cartal, ar[d`ndu ]n vedeal[ c[-l cheam[ la sfat. Deci ]ndat[ s-au =i g[tit, cu mare pofal[ =i bucurie, =i au =i purces cu tain[, s[-l puie domnu ]n |ara Munteneasc[. Iar Costantin-vod[, sim\indu de lucrurile lui Gligori-vod[, au =i r[pedzit pe v[ru-su Mih[lachi sp[tarul la |arigrad¡, la muftiul =i la c`zlar-aga =i la al\ii de curtea ]mp[r[teasc[, =i =-au tocmit trebile bine de la ]mp[r[\ie. +i au trimis =i al\i boieri la vizirul, cu multe vorbe proaste asupra lui Gligori-vod[, la vizirul =i la hanul. C`ndu au sosit Gligori-vod[ la vizirul la Cartal, bucuria s-au schimbat ]n voie r[, cu lucrurile srt`cate, =i ]nc[ =i ]n sc`rb[ mare dispre hanul. Care, cu mult[ cheltuial[ de mare sumi de bani au dat vizirului =i hanului =i abiè =-au a=edzat lucrurile 1 De la ]nceputul alineatului p`n[ aici este scris de Neculce. Am eliminat c`te un „i“ de prisos din cuvintele „zapciil`c“ =i „codri“. 2 Lectur[ nesigur[. Pare a fi o gre=eal[ de transcriere pentru „Berhomete“.
316
Letopise\ul |[rii Moldovei
dispre am`ndo] p[r\ile, de-u vinit iar ]napoi ]n Ie= la scaunu-=. +i i-au poruncit vizirul s[-= caute |ara Muldovii, s[ o st[p`neasc[ bine, s[ nu o r[s`pasc[, iar de |ara Munteneasc[ s[ =-a=edze, s[ nu mai umble mestec`ndu, c-apoi nici ]n Moldova n-a hi =i va petrece mare urgie. A=è suntu priete=ugurile turcilor. Cini d[ mai mult acela-i mai prietin =i mai bun. Costantin-vod[, fiind aice domnu ]n Moldova =i ]n\eleg`ndu de Mihai-vod[ c[ i-i giuruit[ domnia la munteni de vizirul, au umblat la Mihai-vod[ de s-au legat cu priete=ug =i =-au logodit pe o sor’ a lui cu un ficior a lui Mihai-vod[, ce era mai mijlociu, anume +tefan. Iar pe de alt[ parte au umblat capichih[ile lui Costantin-vod[ la c`zlar-aga =i la muftiul1. +i c`nd s-au trezit Mihai-vod[, s-au trezit numai cu giuruin\a, c[ Costantin-vod[ l-au am[git =-au luat domnia la munteni, =i Gligorii-vod[ aice, precum scrii mai sus. +i iar, dup[ ce s-au dus la munteni, Costandin-vod[ scrie la Mihai-vod[ cum c[ nu-i pricina di sminteal[ dispre d`nsul, =i-i dispre Gligorii-vod[, =i el s[ \ini de acè logodn[ cu sor-sa =i s[ g[teadz[ de nunt[. +-au pornit boieri la |arigrad s[ iè pi ficiorul lui Mihai-vod[, pi +tef[ni\[, =i s[-l duc[ ]n |ara Munteneasc[, s[ dè pi sor-sa. Iar Gligoriivod[, di aice din \ar[, nu s-au l[sat cu at`ta, ce-au tot p[zit de-au scris cu tain[ la Mihai-vod[, de-au stricat cu sora lui Costantin-vod[ =-au luat¡ pi o fat[ a lui Ps[olus Costantin hatmanului, frati cu chiurce-ba=ei. +-au mai f[cut =-alt[ logodn[, cu fata lui Mihai-vod[ ce mai mari, s-o dè dup[ ficiorul lui Gligoriivod[ cel mai mari, dup[ Scarlat¡. +i ficiorul lui Gligorie-vod[ era di 15 ani, =i fata lui Mihai-vod[ di 25 ani. Deci c`nd au agiuns boierii muntene=ti la |arigrad pi uli\[, iar nunta ficiorului lui Mihai-vod[ giuca, =i au luat pi fata lui Costantin hatmanului. Deci Costantin-vod[ au r[mas la mari ru=ini. Apoi Costantin-vod[ nu s-au putut l[sa ru=inat =i au j[luit 1 De la alineatul „Vizirul viindu...“ (pag. 80) p`n[ aici, ad[ugat de Neculce, afar[ de propozi\iile „s[-l puie domnu ]n |ara Munteneasc[“ (sf`r=itul alineatului al doilea) =i „cini d[ mai mult“ (sf`r=itul alineatului al patrulea). Lectur[ nesigur[ pentru „prietin“ =i „bun“, unde apare „r“ ]n loc de „n“ =i ]n special pentru cuv`ntul care se g[se=te imediat ]nainte de „la muftiul“.
317
Ion Neculce
la Poart[ pi Mihai-vod[, =i i-au ]ntorsu cheltuiala 80 pungi bani. +i-nc[ au ]ndemnat =i pi ni=te datornici a lui Mihai-vod[ di l-au p`r`t. +i-ndat-au ]nchis pi Mihai-vod[, de-au r[mas =i la ]nchisoari. Ce s-a mai lucra, vremea viitoare va ar[ta. De merat lucru esti di Mihai-vod[, domnu b[tr`n, =i cu ce minte =i h[rnicii ]l =tièm c[ era! +i acmu 8 ani, di c`nd s-au mazilit, i-au st[tut n[rocul, s[racul, tot ]mpotriv[, de-au r[mas tot am[git =i di o parti =i di alt[. Iar mai ]nainti era el putincios s[ am[geasc[ pi al\ii, iar nu al\ii pe d`nsul. Numai poate Dumnedz[u s-au m`niet¡ di i-au luat darul. Dar[ Dumnedz[u, cum s-a-ndura cu mila sa, va faci. Dzice H[risto]s la Evanghelii c[, dac[ s-ar ]mpu\i sarea, bucatile cu ce s-or s[ra. Trebui s[ socotim =i noi aceasta, c[ di vremi c[ cei mari, st[p`nii no=tri, umbl[ am[gindu-s[ unul pi altul pentru l[comie =i cinstea ace=tii lumi =i calc[ pravilile =i leg[turile cu giur[m`nt celi adev[rate, dar noi ce=ti mici, v[dz`nd pi cei mai mari, cum li vom \inè, sau cum ne va da Dumn[dz[u bine sau spori sau bi=ug? Numai iar[= ]nainti, cum a fi mila sfin\ii sale, ne-a ]ndrepta. S[ l[s[m di acmu domnia a doa a lui Gligori-vod[ =i s[ scriem di celi streine ce s-au f[cut ]n dz`lile lui. P[n’ la v[let 7244 mart s-au =i pornit moscalii, o sam[ la Hastr[han =i la C[zan =i la alte h[nii t[t[r[=ti, ce suntu supt ascultarea Moscului, ]n\[leg`nd di celi fapte ce-au f[cut hanul Cr`mului, di-i burzuluis[ asupra Moscului, di i-au b[tut =i i-au supus iar[= cum au fost suptu Mosc. Iar o sam[ di oaste, moscali, c[zaci, calm`=, s-au pornit cu Les ghen[rarul asupra Azacului, =i o sam[ di moscali =i iar[= cu c[zaci =i cu zaporogeni, cu Minih ghen[rar, s-au pornit asupra Cr`mului. Deci cei moscali cari merses[ la Azac au ]ncungiurat Azacul =i au ]nceput a s[ bate. +i c[zacii =i calm`=ii cari era cu d`n=ii au ]nceput a bate =-a tot t[iè pe nohai ce tr[iesc pe dincolo de Don. }n\[leg`nd turcii, au =i pornit pe c[pitan-pa=e cu c`teva galioane, cu leven\`i, ca s[ apere Azacul. +i apropindu-s[ de Azac, i-eu ie=it un soltan cu nohai care era pe de cee parte de Don. S-au sf[tuit soltanul cu c[pitan-pa=e, de-u
318
Letopise\ul |[rii Moldovei
ie=it levincii afar[ din galioani pe uscat =-au purces asupra moscalilor ]mpreun[ cu soltanul. +i d`ndu b[tai, a=è au b[tut moscali pe turci =i pe nohai, c`t abè au sc[pat pu\`nei de-au fugit ]n Cr`m cu c[pitan-pa=e. Iar t[tar`i di peste Don, c`\ n-au pierit, s-au r[s`pit, unii s-au ]nchinat la moscali. +-apoi locul cel di cee parte di peste Don, c`t ]l \`nè t[tar`i, l-au supus pestetot. +-apoi Les ghin[rarul au st[tut prenpregiurul Azacului p[n’ la iuli. +i v[dz`nd turcii =i t[tar`i =i pa=a din Azac c[ nu le mai vini agiutor, au ]nchinat cetatea moscalilor, =i moscalii au slobodz`t pe turci, di s-au dus la |arigrad cu pace. Iar Les ghin[rarul moschicesc, dup[ ce-au luat Azacul, au a=[dzat o sam[ de oaste ]n Azac, =i ]n olatul Azacului pe t[tari, =i s-au sculat, ]mpreun[ cu hanul calm`=[sc, =i s-au dus la Cr`m, l-acei moscali. Minih fertu-mar=alic =i cu c[zaci =i cu don\] s-au sculat de la Poltava =i au purces =i ei asupra Cr`mului, iar ]n luna lui mart. Iar hanul, cu toat[ t[t[r`mea =i cu turcii ce era ]n Cr`m, le-au ie=it ]nt`mpinare pre c`mpul Cr`mului. +i a=è da n[val[ ]n toate dz`lele moscalilor. Iar moscalii tot s-ap[ra, nici s[ mera, numai s-ap[ra den tunuri, p[n’ ce au ]nceput a s-apropiè de poarta Cr`mului. Iar c`nd au fost la poarta Cr`mului, a=è le-au dat t[tar`i un chiot cu n[val[, c`t p[rè c-or treci peste moscali. +-au pierit mul\ime de t[tari acolo. Apoi t[tar`i, neput`nd sprejini, numai le-au c[utat a-i l[sa ]n Or pre moscali. Iar moscalii au ]nceput a bate Orul den pu=ci =i din cambarale. }l ]ndesè 2 dzili. P[n[ c`nd au fost a trie dz] noaptea, tot da n[v[li la poart[ v`rtos, de-au aruncat 180 cambarale. Iar o sam[ dintre d`n=ii s-au furat noaptea =-au s[rit preste =an\u, pre unde nu s[ p[ziè t[tar`i =i turcii. +i-n faptul dzu`i a=è i-au lovit moscalii pre den dos =i cee pre den fa\[, =-au dob`ndit cetatea Orul ]n luna lui mai. +i au pierit =i atunce mul\ime [de] turci =i t[tari. +i dup[ ce au luat cetatea Orul, au intrat¡ ]nluntru =-au ]nceput a lua t`rguri =i cet[\], =-a arde, =-a pr[da. +i pe urm[, precum s-au scris mai sus, vinit-au =i ghen[rarul Les, cu hanul calm`=[sc, ]n Cr`m, de pr[da =i ardè =i ii. Pe unde g[s`è robi,
319
Ion Neculce
pe cei b[tr`ni ]i slobodz`è, iar pe cei tineri ]i f[cè o=teni. Mai bine de 50.000 robi au luat. Iar hanul t[t[r[sc au fugit cu o sam[ de t[tari, cu c`\ au putut sc[pa, ]nluntru diparti, =i n-au vrut s[ s-]nchine. +i cu cine mai putè, str`ngè turci =i t[tari, de tot z[h[iè c`te o arip[ moschiceasc[, de nu s[ putè l[\]. Apoi au trimis Minih fertu-mar=alic o sam[ de oaste moscali din Cr`m la Cunburul. Iar t[tarii den Bugeag, fiind str`n=i to\ la Voz`ia, di ceasta parte di Nipru, au ales o sam[ de m`rzaci =i cu 12.000 de t[tari di i-au trecut di cee parte de Nipru. +i i-au ]nv[\at s[ marg[ ]n prejma por\`i Orului, doar ar putè g[si niscarva zaharà moschiceasc[, s[ o str`ce, ne=tiind c[ vin moscalii la C`lbur. +i purceg`nd t[tarii pe c`mpii Orului, nu departe de Culbur, au v[dzut cobor`ndu-s[ ]ntr-o v[lcè vo trii sute c[zaci, care mergè ]naintea o=tii moschice=ti. +i ne=tiind t[tarii di-cee oaste, s-au =i slobodz`t s[-i iè ]n unghi, ca ni=te ulii, pe acei pu\`nei c[zaci. Iar c[zacii acei au ]nceput a s[ ap[ra, p[n’ s-au ivit =i moscalii de peste deal, cei mul\]. +i cum au v[dzut pe t[tari, cum s-au =i slobodz`t asupra lor a-i goni =-a-i t[iè, p[n’ la Culbur, c[zacii pe t[tar]. Unii da ]n Nipru, s[ scapi ]not, =i s-]nceca, al\`i umbla s[ ]ntre ]n vas[, s[ treac[ s[ scapi, =i s[ ]neca, c[-i bo\`s[ c[zacii dinapoi =i-i tot t[iè. P[n’ ce-au sos`t =i ghin[rarul cu moscalii =i au poroncit s[ nu-i mai tai. +i i-eu luat de grumadz] pe to\ c`\ nu peris[ =i le-au luat =i armili toate =i hainile, di au f[cut o movil[ din armili lor =i le-au dat foc. Iar pre d`n=ii i-au petrecut pe supt sabiile a doi moscali =i i-au slobodzit s[ marg[ ]n Bugeag, s[ spui celoralal\i t[tari. Ca vo 1.000—2.000 i-au l[sat vii, iar ceielal\] au pierit to\], cu t[iet, cu ]necat. Mai multu de un t[tar n-au sc[pat den cee ce au dat ]not. Ceielal\i to\] s-au ]necat. Apoi s-au apropiet de Culbur =i au ]nceput a arunca bombe =i a da din tunuri. +i ]ndat[ s-au ]nchinat. +i cum s-au ]nchinat turcii, cum au c[utat vas[ =i i-au slobodz`t pe to\ cu paci, de au trecut la Voz`ia, dzic`nd c[ „noi cu turcii avem paci, iar cu t[tarii avem g`lceav[. A=è s[ spui pa=ii de Voz`ia, s[ =ad-]n cetate f[r[ grij[...“ +i s-au =i apucat de-au tocmit Culburul.
320
Letopise\ul |[rii Moldovei
+i avè r[spunde\ii ghen[rarul din Culbul cu pa=a de Voz`ia, di trimitè unul la alaltu daruri. Iar[ dup[ ce-au vinit la luna lui avgust, lovit-au o moarte rè pre moscalii din Cr`m, de mure c`tè 300—400 pre dzi. +i s[ boln[vis[ prè r[u. Unii dz`c s[ le fie otr[vit apele, c`t n-au putut s[ stè ]n Cr`m. +i au l[sat Cr`mul, =i au ie=it o sam[ spre Nipru, di s-au pus¡ pentre Nipru, =i-ntre Buh, iar o sam[ spre Poltava. +i au ie=it =i cei den Culbur¡, =i s-au dus =i aceie la cei de la Buh. +i stau p[n-acmu la noiemvrie tot pe marginea \[rii lor, unii pre la Poltava, unii pre la Harhov, unii pre la S[ci. Iar din Azac n-au ie=it, tot ]l \`n¡. Iar turcii s-au sp[riet prè tare. De mult[ vreme sta h[mei\], c[ s[ temè ]mp[r[\ia de zorbà, s[ nu fac[ inicerii. Apoi s-au pornit vizirul de-au ie=it la Udriiu, =i de acolo au vinit la Dun[ri, la Cartal, =i au f[cut pod preste Dun[ri. +i au trecut o sam[ de oaste cu inicer-aga =i c-un sarascher la Tighine, =i o sam[ la Hotin. Iar vizirul au =[dzut tot de cee parte de Dun[ri, p[n’ la noiemvrie, =i umbla s[ fac[ pace, agiung`nd la Neam\u =i la fran\ozi. +i nu s-au putut a=[dza cu Moscul, c[ cerè Dun[rea, =i Turcul nu da nici Azacul, =i olatul lui s[-l las[. +i la noiemvrii, v[dz`nd c[ nu s[ pot a=[dza de pace, au lungit s[ stè o=tile a=è peste iarn[ cu pace p[n’ la mai, ori s[ fac[ pace, ori s[ s[ bat[. Viziriul ar hi dat poate ce cerè moscalii, dar inicerii nu priimè s[ dè. Iar dup[ ce au ie=it moscalii den Cr`m, triimis-au viziriul de-au schimbat pre hanul, pre Aza Chirie cel b[tr`n, =i au pus han pre un ficior a lui Ad[le-Gherii cel r[u1. Numai =edè ]n Bugeag, c[ ]n Cr`mu p[n-acmu nu putè s[ marg[, c[ s[ temè de c[zaci s[ nu-i ias[ ]nainte, ce =idè ]n Bugeag. +i el pre solul moschicesc l-au slobodzit, de-au mersu cu pace la \ara lui. Viziriul ]nc[ au mersu la Baba, s[ iernedz[ p[n[ la mai, cum au a=[dzat. Nem\ii ]nc[ au r[spunsu turcilor c[, de n-or face pace cu moscalii, m[car c[ ei au paci, dar agiutori or da moscalilor, 1 „Un ficior a lui Ad[le-Gherii cel r[u“ =i „=edè“ din fraza urm[toare sunt scrise de Neculce.
321
Ion Neculce
dup[ cum au dat =i moscalii agiutori nem\ilor, c`nd s-au b[tut cu Fran\ozul. +i s-au str`nsu mult[ oaste nem\asc[ peste Oltu, la Dun[ri, de sta gata. Neam\ul ]nc[ s-au ]mp[cat cu Fran\ozul. C`teva cet[\] den Anapoli au dat =i Neam\ul cnez`ia Liutarenghiii Fran\ozului, s[ =ad[ =i s-o st[p`neasc[ socru-s[u Li=inschie. +i Le=inschii s[ dè pace cr[ii[i] le=e=ti, s-o st[p`neasc[ Frederic cu pace pe cr[ia le=asc[. Le=ii iar[=i au f[cut s[im la mai, =i a=è au priimit pre Frederic to\i de crai. +i au =i ie=it toate o=tile str[ine dentr-]nsa, =i moscalii =i Sasul. +i au r[spunsu c[ ei cu Turcul au pace =i n-or strica pacea, c[ \ara lor este aproapi de turci, =i nu pot s[ s[ bat[. +i craiul, v[dz`nd a=è, s-au dus la Sacsonia, av`nd trebile lor. Iar hatmanii am`ndoi cei mare, =i a coronii =i a Litfii, s-au tras spre Ocraina cu toate o=tile, de stau s[ iernedz[. C[ au vrut t[tar`i s[ marg[ s[ prade Chiovul =i, v[dz`nd c[ nu pot s[ r[zbeasc[ de moscali, au pr[dat multe sate le=e=ti din Ocraina. Apoi c[zacii de la Sici iar s-au f[cut t[lh[ret 1.000—2.000, =i iar nu m[rgu la Bugeag, ce prad[ Ocraina le=asc[ pre la Nimirova. Deci hatmanii le=[=ti, v[dz`nd a=è, s-au a=[dzat pre la Nimirova, de-au =[dzut c`t[va vremi, apoi au l[sat r[mentari, =i ei s-au dus pre la cas[le lor. Iar caz`lba=ii, ]n cestu an, n-au avut b[t[i mari cu Turcul, c[ s[ r[dicas[ zorbà la c[z`lba=i, c[ s[ r[dicas[ viziriul asupra =ahului. +-apoi l-au b[tut =ahul pre viziriul, =-au pierit viziriul. Turcul umbl[ s[ fac[ pace cu Caz`lba=ul =i d[ mul\ime de bani =ahului s[ fac[ pace. Cum d[ =i Moscului =i Neam\ului, a=è giuruie=ti =i caz`lba=ilor. Numai au r[spunsu Caz`lba=ul c[ nu poate s[ fac[ pace p[n’ nu s-or ]mp[ca cu Moscul. }nceput-au =i vini\ienii a pomeni de Moriia la turci. Aceste toate s-au f[cut ]ntr-acest anu, la v[let 7244. Iar de acmu, ce s-a mai ]nnoi la let 7245, de la noiemvrie, s-a scrie la r`ndul s[u ]nainte. Iar la velet 7245, Caz`lba=ul s-au a=[dzat cu Turcul. N-au f[cut o=tire nici Neam\ul cu fran\ozii ]ntr-acest an. Iar turcii, de iarn[, s-au dus o sam[ cu hanul cel nou ]n Cr`m, =i din Cr`m s-au luat f[r[ veste =-au lovit despre Harhov, dispre
322
Letopise\ul |[rii Moldovei
Slobodz`ia, de-au f[cut mare stric[ciuni, p[n-a prinde moscalii de veste. Dup[ ce au prinsu de veste moscalii, au sc[pat cu fuga hanul, di s-au ]ntorsu ]n Cr`m. A=ijdere de la Tighine ]nc[ au purces vo 2 soltani =i 2 pa=i cu vo 30.000—40.000 de t[tari =i 30.000 turci, =i au purces¡ ]n |ara C[z[ceasc[ de-au trecut Niprul pre la Perevolo=ina. +i a=è au dat Dumnedz[u de i-au chevernisit de bini, c[ i-au ]ncungiurat, de n-au sc[pat nici un turcu. C`\] n-au perit, i-au luat pre to\ de grumadzi. +i t[tar`i, dup[ cum li-i obiceiul, de nu stau la r[zboiu, fug`nd la Nipru, la trec[toare, fiind ghea\a slab[, s-au rumtu, =i c`\] nu s-au ]necat, i-au luat c[zacii pre to\i de grumadz. +i au prinsu 2 soltani =i trii pa=i =i i-au dus robi la Moscu, vii nev[t[ma\i. A=ijdere dup-aceste ]n urm[ au fost mersu un soltan¡ cu o sam[ de t[tar] =i turci. Dac[ s-au apropiet de Nipru =-au v[dzut pe ceie t[tari =i turci ce au p[\it, n-au cutedzat s[ marg[, ce s-au ]ntorsu ]napoi, pr[d`nd pren |ara Le=asc[, dz`c`nd c[-s satele moschice=ti. Aceste s-au f[cut ]ntr-aceast[ iarn[ let 7245. Aceste bogate nevoi s-au f[cut ]n Moldova, cari cu condeiul mieu nu poci s[ lungesc: civerturi, h`rtii, v[c[rit, pili, ialovi\[ greli, podvodzi de f`n, de lemne, fiind oaste turceasc[ pre aice, a=[dzat[ la Cartal, la Dun[ri, de-au iernat. Iar dac-au trecut iarna, tot ]ntr-acesta an, de prim[var[, trimis-au le=ii omul lor la Poart[, pentru acè robie ce-au f[cut t[tarii. C[ ei =tiu c[ au pace cu d`n=ii, =i c`\] robi au aflat i-au luat pre to\i ]napoi. Trimis-au turcii un sol de-a lor la le=i, la craiul Frederic, di i-au dat titlu= de cr[ie =i cu daruri, poftindu-l s[ aib[ pace, cum au avut =i cu tat[-s[u, Avgust crai. +i Frederic au priimit priete=ugul. +i s-au ]ntorsu la \ara lui. Triimis-au turcii pre Raiz-afende =i 2 turci mare =i pre Alixandru terdzimanul, fratele lui Grigorie-vod[, =i pre solul nem\esc care era sol la |arigrad, de-au m[rsu la Nimirova ca s[ fac[ pace. Triimis-au =i moscalii dispre partea lor 3 cneji,
323
Ion Neculce
anumi +fer, =i pe altu, sol nem\escu, care au vinit de la ]mp[ratul Neam\ului pre la ]mp[r[teasa Moscului. Cari s-au str`nsu cu to\`i la Nimirova la Sfeti Petre. Iar oastea moschiceasc[, de prim[var[, dup[ ce s-au str`nsu di la iernatic, s-au ]mp[r\it ]n 2 p[r\]. O parte, cu Les ghen[rariul, 40.000 moscali, 60.000 calm`=, 30.000 don\i, 20.000 c[zaci de la Harhov, to\i ace=te, ca la 150.000, s-au dus ]n Cr`m. +i n-au mersu pre la Or¡, ce-au marsu pre aiure, c[ au g[s`t un vad cari nu-l =tiè t[tarii s[ fie mai fost. +-au tot arsu =-au pr[dat toat[ vara Cr`mul. +-au triimis =i turcii pre c[pitan-pa=e cu 60.000 oaste leven\ agiutori t[tar`lor. +i s-au b[tut ]n vo 2 r`nduri tari, cu n[v[li multe. +i da duiumuri multe peste moscali, c`t ]i n[du=iè, de r[m[ses[ lucrul di s[ b[tè de-a m`n[. +i tot au biruit moscalii, cu multe v[rs[ri de s`nge. +i mul\] m`rzaci =i =irimi au pierit, =i au prinsu =i vii mul\]. +i hanul ]nc[ au pierit ]n r[zboi. +i au g[s`t ]ntr-un ostrov mul\ime de t[tari bejenii =i pe to\i i-au pus¡ tot supt sabie. Iar Minih fertu-mar=alic, cu 120.000 moscali pedestrimi =i cu 60.000 c[l[rime =i cu 50.000 c[zaci horodovii, 30.000 zaporojeni, cu 10.000 c[tani, au purces¡ pre Nipru ]n gios, de la Perivolo=in, pentre Nipru =i pentre Buh. +i dup[ ce-au trecut Buhul, au ales 15.000 de oaste =i cu Lionte ghen[rarul, =i l-au triimis ]nainte spre Vozia. +-au mai trimis =i alt[ oaste, c-un ghen[ral, 20.000, dup[ Leonte, c[ dac[ i-ar mai trebui agiutori, s[-i agiute. Iar turcii, ]n\[leg`nd c[ m[rgu moscalii spre Voz`ia, au triimis =i ei 40.000 turci, tot ale=i, =i 30.000 tatari c-un soltan. +i cum s-au apropiet Leonte cu cele 15.000 de Voz`ia, turcii s-au =i slobodzit asupra lui Leonte cu mari n[val[, pedestri, c`t r[m[ses[ lucrul s[ sparg[ obuzul lui Leonte. Numai au sosit =i celi 20.000 oaste agiutori, =i cum au =i sosit, au =i-nceput a bate r[u pre turci, =i i-au gonit, p[n-i-au b[gat ]n cetate. +-au ]nceput a bate cetatea, mar\] iulie ]n 5 dni1, =-a arunca bombi. +i s-au aprinsu geabhanaoa ]n cetate =-au aruncat o bucat[ de 1
Scris „dni“ ]n ambele locuri, cu un semn deasupra, care arat[ scriere prescurtat[.
324
Letopise\ul |[rii Moldovei
zidiu, =-au pierit mul\ime de turci. +i a doa dzi, mercuri iuli 6 dni, au dob`ndit cetatea. +i au luat pre pa=a de Vozia =i pre un beiu de la Bosna robi vii, iar pre al\`i i-au pus tot supt sabie, =i muieri =i copii, ce au g[s`t. 40.000 numai turci, oaste aleas[, f[r[ muieri, f[r[ copii, au pierit to\i, c[ i-au pus tot supt sabie. Numai t[tar`i au sc[pat o sam[, care au fugit, =i i-au gonit c[zacii p[n’ la Nistru. +i ]ntr-aceast[ oaste 40.000, au fost mai ale=i 12 bei cu 12 mii de oaste, oameni tot ale=, viteji den Bosna. +i to\i acolo au pierit. +-au f[cut o movil[ prè mare de trupuri moarte. Pe urm[ au vinit =i Minih fert-mar=alih de-au f[cut =-au tocmit Vozia =i Culburul, cu 10 p[r\] mai buni =i mai frumoas[, =i mai buni de cum au fost ]nt`i, cu feliuri de feliuri de me=ter=uguri =i tabii. +i au l[sat ]ntr-]nsa 7.000 moscali =i 2.000 c[zaci, =i ]n Culbur¡ iar[= au l[sat oaste. +i cu cee oaste s-au tras ]ntre Buh =i-ntre Nipru. +i au =[dzut toat[ vara acolo p[n’ la octomvrie, a=tept`nd s[ fac[ solii pace la Nimirova1. Iar solul nem\esc au scris la viziriul c[ nu poate s[ fac[ pace cu Moscul, deci s[ =tie c[ =i ]mp[ratul Neam\ului au stricat pacea cu Turcul. Iar ]ntr-aceast[ vreme, la Simpetriu, s-au pornit =i nem\ii, ginerile ]mp[ratului, duce de Liutoranghia. Au purces cu obuzul cel mare, ca la 70.000—80.000 oaste, asupra Bosnii, =i au luat Ni=ul, =i pren |ara Arb[na=ilor a o strica =i a o bate, =i pre Bosna tij a o bate. Altu ghen[ral, anume Valis, =i cu al\] ghen[rari de la Sibii, cu o sam[ de oaste, au purces¡ a bate Vidinul. Al\ii au vinit pren |ara Ungureasc[ di s-au cobor`t ]n |ara Munteneasc[, la Bucure=ti, =i pre supt munte, ca vo 6.000—7.000. Iar V[danie, ghen[rariul de Bra=[v, =i cu al\] 2 ghen[rari, cu 5.000 oaste, au ie=it peste munte la Com[ne=ti =i la Oituz ]n Moldova, =i ]n C`mpul Lungu ni=te c[pitani cu vo 700. +i au =[dzut acolo, pre supt marginea mun\ilor, vo 2 luni =i mai bini. Stric[ciuni n-au f[cut nimic ]n \ar[. Tot cu bani cump[ra ce li trebuiè. Numai 1
}n ms. 253 „Nimira“.
325
Ion Neculce
pre turci c[uta, =i bucatele unde le g[siè le lua cu de-a s`la. Numai vo 2, 3 boieri, ce li era cas[le pe supt munte aproapi, s[ ]nchinas[ la nem\i, anume +tef[ni\[ Ruset vornicul =i cu ficiorii lui, =i R[ducanul stolnicul =i Costandin Bal=e medelniceriul =i +tefan Catargiul sulgeriul. +i \[r[nimea ce era pe supt munte n-asculta de domnie. Iar[ alt[ boierime =i mazilime s-au str`nsu to\i la Ie= pre l`ng[ Grigorie-vod[. +i Grigorie-vod[ deodat-au ie=it cu tab[ra la Frumoasa, dar apoi prè mult n-au z[b[vit acolo, c[ s[ temè s[ nu-l lovasc[ nem\ii, s[-l iè. +i nu credè nici pre boierii de \ar[, s[ nu-i fac[ vrun vicle=ug cu nem\ii. +i s-au mutat la |u\ora, ]ntre Prut =i-ntre Jijie. +-au =i r[pedzit la Hotin de olac, de-au vinit 400 de lipcani, cu Sara Mehmet-pa=e, =i la viziriul di i-au triimis 2 pa=i, anumi Mahmut-pa=e =i Vasli-pa=e, cu vo 600 spahii. +i au triimis viziriul cindz[ci pungi de bani, ca s[ mai fac[ oaste. +i i-au triimis bani =i de chili, =i de ialovi\[, =i de car[, =i de f`n, =i de ordzu. De c`te beialicuri era la ordie, dat-au turcii lui Grigorie-vod[, =i el m`nca banii to\i, =i cei de leaf[ =i ceielal\i to\i. +i lua aceste toate ce scrii mai sus din \ar[, de f[cè trebile ]mp[r[te=ti f[r[ bani. Numai at`ta c`t da moldovenilor: le da carne, pit[, ordzu. +i dup[ ce s-au str`nsu toat[ oastea ce era: lipcani, turci, moldoveni =i al\`i, s-au f[cut ca la 6.000 oaste. +i au mai ie=it frica lui Grigorii-vod[ de nem\i. +i de frica viziriului =i de ru=ine s-au ]ntorsu iar[= ]napoi la G[lata. +-au f[cut hendichiu ]n giur¡ ]mpregiurul taberii =-au pusu str[ji buni. +-au =[dzut toat[ vara acolo, p[n-]n toamn[ la Simedriu. Iar Costantin-vod[, domnul muntenesc, cum au audzit c-au ie=it nem\i ]n |ara Munteneasc[, cum au =i fugit peste Dun[ri. +i boierii =i slujitorii muntene=ti l-au petrecut 2, 3 ceasuri. +i =-au luat dzua bun[, =i l-au l[sat to\i =i s-au ]ntorsu la Bucure=ti. Ce nu numai boierii, ce =i slugi de a lui, ce au fost la tat[-s[u, l-au l[sat to\i. +i nem\ii, viind la Bucure=ti, au luat pre boieri pre to\i =i i-au trecut cu cas[ cu tot ]n |ara Ungureasc[, pre unii cu voie, pre unii =i can f[r[ voia lor. }mp[ratul, Turcul, =i turcii, dup[ ce-au v[dzut aceste, tari s-au sp[riet, ce ]mp[ratul nu numai de moscali =i de nem\i, ce =i de
326
Letopise\ul |[rii Moldovei
oastea lui, s[ nu fac[ zorbà asupra lui. Au =i p[zit de-au schimbat pre viziriul =-au t[iet pre chihaie, dzic`nd c[ s-au agiunsu ei cu moscalii de-au dat Vozia. Dup[ cum li-i hirea de dul[u, de le dz`c c[-s dul[i, adiv[rat c[-s dul[i. Dac[ v[d c[ nu pot ispr[vi, ei dau vina capetelor. +-au pus =i han nou, anumi pe Ad[le Gheri cel r[u, ce fus[s[ mai ]nt`i la domnia ]nt`i a lui Gligori-vod[, c`ndu s-au f[cut zorbà asupra lui1, ]n\[leg`nd c[ acela au pierit ]n Cr`m, cari =ede la Tighine p[n-acmu, c[ la Cr`m nu poate s[ marg[. Atunce au triimis ]mp[r[\ia de-au luat pre Manolachie chiurci-ba=e Ps[olu, fratele hatmanului Costandin ce este aice ]n Moldova. +i l-au dus la |arigrad, la ]mp[r[\ie, de i-au dat grè munc[ p[g`neasc[, 5, 6 dzile, p[n-au spus toat-averea ce-au avut, di i-au luat tot ce-au avut, ca la 3.000 pungi, cu odoar[. Nu numai a lui, ce =i a fr[\`ni-s[u, a lui Costandin hatman =i altor rude a lui, gineri =i al\`i. Ce au g[s`t, tot au luat. +i apoi l-au sp`ndzurat ]n mijlocul uli\`i, unde s[ v`nd blanile ]n t`rgu. +i i-au pus¡ o blan-]n cap, d`ndu-i pricin[ c[ el sf[tuiè pre chihaie. Atunce l-au agiunsu osinda |[r`i Moldovii =i |[r`i Muntene=ti. C[ acest Manolachi s[-nv[\as[ de s[ f[cè tot d-è cas[li chihaielilor, de m`nca aceste s[raci de \[ri, cum le era voia, cu al\] greci =i alte p[=ii, de f[cè schimb[ri =i-adau=aguri cu mul\ime de bani. Cum =i mai ]nainte vremi, c`ndu s-au f[cut zorbà, de s-au schimbat ]mp[r[\ia, la Ibraim-pa=a vizirul, c[dzut la mare urgii, precum scrii la r`ndul s[u. Atunce au sc[pat, =i tot nu s-au l[sat de r[ut[\i. Dar acmu n-au putut sc[pa, dup[ cum s[ dz`ce c[ nu-s ]n toate dzilele Pa=tile. A=è dz`c c[ mai mult dispre Costantinvod[ s[-i fi fostu p`ra, av`ndu pizm[ pre d`nsul. +-au scos ferman s[ omoare =i pre gineri-s[u, +tef[ni\[ beizade, ficiorul lui Mihai-vod[, care \inè fata hatmanului Costandin. Numai n[rocul lui c-au prinsu de veste, di s-au ascunsu la cas[li solilor, mult[ vremi, p[n’ s-au ]ndreptat. R[iz-afende, solul turcescu de la Nimirova, v[dz`nd aceste lucruri ce s[ poart[ =i moscalii nu priim[sc bani s[ fac[ pace, 1
De la „anumi...“ p`n[ aici, ad[ugat de Neculce.
327
Ion Neculce
ce cer Dun[rea cu Cr`m cu tot, =i nem\ii Bosna =i alt[ som[ de bani, cheltuiala o=tii, =i robii ce luas[, au f[cut izvod de toate de aceste ce cerè moscalii =i nem\ii. +i au dat multe daruri solilor nem\e=ti =i moschice=ti =i lui Minih fertu-mar=alih moschicesc, ca s[ mai a=tepte 30 dzile, s[ nu porneasc[ o=tile, p[n-or trimite la ]mp[ratul turcesc s[ vad[ ce-or priimi. De-a priimi, bini, iar de n-a priimi, s-or bate. Tot ca s[ mai lungeasc[, s[ treac[ vara cu am[gele, dup[ cum este n[tura turcilor. C[ s[ sp[ries[ prè r[u. Ce, dup[ cumu-i or`nduiala ace=tei lumi lacom[, au ]ntunecat mintea solilor nem\e=ti =i moschice=ti, de-au priimit s[ a=tepte celi 30 dzile, p[n-a vini r[spunsu de la Poart[. +i au =i r[pedzit Raiz-avende cu acele scrisori la ]mp[ratul turcesc pre terdz`manul, fratele lui Grigorie-vod[, s[ umble ]ntr-aceste 30 dzile de olac, s[ aduc[ r[spunsul, cum a fi: ia pace, ia nepace. +-au purces¡ terdz`manul =-au vinit pre la Grigorie-vod[, frate-s[u, la G[lata, =i l-au benchetuit 1 dzi cu mari cinste. +i l-au mai ]nv[\at =i el me=ter=uguri dea lui, ce au mai =tiut. C[ avè Grigorie-vod[ mare jeli =i fric[, c-or lua cre=tinii \ara, ce nu numai el, ce =i grecii lui, =i n-or avè ce st[p`ni =i ce m`nca la |arigrad. +i la 30 dzile s-au ]ntorsu iar[= ]napoi la Nemirova, unde era solii, cu r[spunsu c[ nu priimè turcii s[ dè nimic, numai s[ fie b[taie la anul. +i a=è solii s-au dus cine= pre la st[p`nii lor. +i vod[ ]nc[ l-au triimis pre aga Enachi grecul cu 600 slujitori ]naintea lui Reiz-afendi la Movil[u, tem`ndu-s[ de c[zaci s[ nu-l lovasc[, =i l-au petrecut p[n’ la Tighine. Iar V[danii ghen[rarul, dac-au ie=it la Oituz cu oaste, au =i poroncit lui Gligorii-vod[ s[ dè paci oaminilor den S`ret ]ncolo de bir =i s[-i trimit[ 150 de pungi de bani, dac[ i-i voia sa =ad[ cu paci ]n Ie= p[n’ la o vreme. Deci Gligorii-vod[ era la Frumoasa =i n-apucas[ s[ str`ng[ oaste, nici s[ dus[s[ la Prut. Au socotit =i au trimis pe Todera=co vel-sp[tar =i pe Alixandru S`rbul tretiilogof[t cu daruri =i cu c[r\] de la d`nsul =i de la boieri, scriind ghen[rarului, lui V[danii, s[-i fii mil[ de \ar[, s[ n-o str`ce. +i au mersu la d`nsul la Oituz, =i i-au priimit cu dragoste, =i s-au
328
Letopise\ul |[rii Moldovei
adiverit cu bini. Numai, Grigorii-vod[ nu s-au ]ncredzut, ce s-au dus la Prut, dup[ cum s-au scris mai sus, di =-au str`nsu oaste. A=ijdere nici pe P[ladi sp[tarul nu-l credè, fiind moldovan, s[ nu-i fac[ vrun me=ter=iug. +i de [a]cee au trimis =i pe Alixandru S`rbul, fiind di casa lui, ca s[ nu poat[ faci vrun me=ter=iug asupra lui cu V[danii ghen[rarul. Turcii, p[n-a umbla terdz`manul la Poart[ aceste 30 dzile, iar ]mp[r[\ia au =i pus sarascher pre Chipruliul =i au =i r[dicat oaste den |arigrad ca la 120.000 =i l-au trimis la Bosna asupra nem\ilor. +i viziriul au triimis pre Meni=-pa=e de la Cartal cu 20.000 oaste, =i au purces de la Cartal pre marginea Dun[rii a mai str`nge oaste ce putè. +i s-au dus =i la Vidin asupra lui Vales, ghen[rariul de Sibii, ce b[tè Vidinul cetatea, =-au gonit pre nem\i de la Vidin. Dar tot nu i-au b[tut prè r[u, numai c`t i-au gonit de la cetate. +-au dat =i lui Costandin-vod[, domnul muntenesc, vo 2, 3 pa=i cu oaste, de-au gonit pre nem\i din |ara Munteneasc[, c[ era pu\inei, numai vo 3, 4 mii ]n |ara Munteneasc[. +-au f[cut turcii mult[ r[utate =i prad-]n |ara Munteneasc[, c-au luat mun\ii ]n cap. +i pre unde au g[s`t bejenii, au tot pr[dat =i au arsu. +i au spartu =i mitropolia de la T`rgove=te =i au g[s`t mult[ avere a boierilor muntene=ti =i au luat-o toat[. Ce nu numai ]ntr-un r`nd au pr[dat-o, ce ]n c`teva r`nduri au umblat, pr[d`nd =i str`c`nd biata \ar[. Costandin-vod[, domnul muntenesc, iar[=i s-au a=[dzat ]n Bucure=ti cu vo 2, 3 pa=i. +i rè prad[ au f[cut turcii =i Bucure=tilor. +i mitropolia din Bucure=ti au f[cut-o mecet, di s-]nchin[ ]ntr-]nsa pa=ii. +i Costandin-vod[ au pus tot boieri de cei de gios, c[ boierii ]s to\ ]n |ara Ungureasc[, cei mari, du=i. Iar ghen[rariul cel mare de la Sibiiu, anume Valis, care merses[ la Vidin, v[dz`nd c[ nu poate sta ]mpotriva turcilor, c[ are oaste pu\in[, au scrisu la V[danie ghen[rariul, ce ie=is-]n Moldova cu oaste, de-au trecut muntele ]napoi de-au mersu agiutori la Vidin. Numai ce au r[mas vo 500 oaste nem\i de straj[ la Com[ne=ti, iar ceielal\i, m[car c[ s-au dus la Vidin,
329
Ion Neculce
tot n-au putut ispr[vi nimic ]mpotriva turcilor. Deci ghen[rarul Valis, v[dz`nd c[ au gre=it =i =-au ]mpr[=tiet oastea pren Moldova =i pren |ara Munteneasc[ =i n-au putut ispr[vi nimic s[-l iè, ori de ciud[, ori de ru=ine, ori de frica ]mp[ratului, au m`ncat otrav[ singuru =-au murit. Mai ispititu-s-au turcii =i cu 2 soltani s[ marg[ preste munte ]n |ara Ungureasc[. +i s-au p[zit nem\ii mai bine, ]ntr-altu fel, c[, dup[ ce-au intrat ]n munte, le-au \inut calea =i dinainte =i dinapoi. +-au pierit un soltan =i cu t[tar`i mai to\i, numai unul au sc[pat prè cu pu\ini t[tari. N-apuc`nd a intra ]n munte, la C`mpina, s-au ]ntorsu ]napoi pr[d`nd =i ardz`nd. +-au lovit pren Bucure=ti, fiind domnul ]n scaun, =-au pr[dat t`rgul tot, cu m[n[stiri cu tot, =-au g[s`t mul\ime de avere. +i domnul n-au putut s[ ispr[vasc[ nimic, s[ nu-i las[ s[ prade. Ce-u g[sit a boierilor pribegi =i nepribegi =i a negu\itori pin hanuri, tot au luat1. Acest r[zboiu au fost mai pre urm[, la let 7246, la noiemvrii. S[ l[s[m acmu |ara Munteneasc[, di om scrie ]nainte la r`ndul s[u. Grigorie-vod[, =edz`nd cu tab[ra la G[lata =i ]n\[leg`nd c[ s-au dus nem\ii cei mul\] =i au r[mas numai 500 nem\i la Com[ne=ti de straj[, =i v[dz`nd c[ s[ g[teadz[ t[tarii =i cu turci de la ordia viziriului s[ marg[ la d`n=ii, au scris la viziriul s[ nu marg[ nici turci, nici t[tari, s[ str`ci \ara. Pu\inei ce au r[mas de straj[, a triimite oastea lui =i i-a goni. Deci viziriul ]ndat[ i-au =i poprit s[ nu marg[. C[ era la G[la\ p[n’ la B`rlad¡ tot t[tari, cu 2 soltani, de-au =[dzut toat[ vara de-au m`ncat¡ pre be\ii oameni, de-au r[mas numai cu sufletele. Deci Gligorievod[ au ales din oastea lui ca la 1.500 slujitori turci, lipcani, moldoveni =i 2 steaguri de c[zaci =-au triimis pre Costandin hatmanul, fratele chiurci-ba=ii, =i pre Toader P[lade sp[tariul s[ marg[ pre la gura Oituzului =i la Com[ne=ti, s[ astupe poticile =i s[ str`ci p[l[ncile ce li f[cus[ nem\ii. +i m[rg`nd acolo la Com[ne=ti, numai au =i dat peste celi cinsute de nem\i ce r[m[ses[ de straj[. De merat lucru este cum au dat Dum1
Aceast[ fraz[ a fost ad[ugat[ de Neculce.
330
Letopise\ul |[rii Moldovei
n[dz[u o spaim[ nem\ilor, c`t n-au putut s[ stè la r[zboiu. C[ cum s-au t`mpinat =i au disc[lecat c[zacii de-au slobodzit focul =-au pisat vo 3, 4 nem\i, s-au =i sp[riet nem\ii =-au plecat fuga =i n-au apucat s[ sloboad[ focul. +-au =i-ntrat turcii cu moldovenii ]ntr-]n=ii =-au prinsu ca vo 30, vii cu mor\i. +-au pierit =i colonelul care era pre oastea nem\easc[ mai mari. +i iar[=i au dat Dumn[dz[u fric[ moldovenilor =i turcilor, c[ nu i-au gonit, tem`ndu-s[ s[ nu fie oaste supus[, s[ fie vicle=ug, c[ nu ar hi mai sc[pat mai nici unul. Iar nem\ii tot g`ndiè c[-i gonesc, c[, cum au agiunsu la p[lanc[, cum =-au l[sat pu=cile =i caii =i 2 sacalu=i =i 2 c[ru\[, iarb[, =-au fugit care ]ncotro au putut pren munte pe gios. +-a triedze au ]nceput a ie=i c`te unul, =i v[dz`nd c[ nu-s nime, =-au luat pu=cile =i ce-au avut =-au trecut muntele, dincotro vinis[, ]napoi. Iar hatmanul cu oastea, precum mai susu scrii, nici gium[tate de ceas n-au z[b[vit =i s-au =i-ntorsu ]napoi, fiind grec cu pele de iepuri la spate. Au fugit toat[ noaptea, f[c`ndu-s[ dzu[ la Bistri\[, negonindu-l nime, nici v[dz`nd pre nime, dup[ cum este vorba c[ nu fac toate mu=tile miere. C[, c`nd s-au t`lnit cu oastea nem\asc[, tremura de fric[ =i vrè s[ fug[. Iar turcii, v[dz`nd c[ vrè s[ fug[, au ]nceput a-l sudui =-au scos =i sabiile asupra lui, s[-l taie. +i v[dz`nd a=è c[ fac turcii zorbà asupra lui, s-au slobodzit de fric[ asupra nem\ilor. +i s-au t`mplat acè izb`nd[, dup[ cum scrii mai sus. Numai t`mpl`ndu-s[ Toader P[lade spatariul =i v[dz`nd zorbaoa turcilor, el mai mult au ]nceput a ]ndemna oastea. +i dup[ ce au vinit la Ie= hatmanul, i-au scris Grigorie-vod[ c[r\] la viziriul =i l-au triimis cu 10 nem\i vii =i cu 17 capete mor\]. +i cu acè pu\in[ izb`nd[ =-au mai tocmit treaba, c[ era s[ pitreac[ =i el de la Poart[, ca frate-s[u Manolachi chiurce-ba=e. Tot ]ntr-acea vreme mers-au Chipruliul ]nt`i la Ni=, unde luas[ nem\ii, =-au ]ncungiurat cetatea Ni=ul. +i n-au putut s[ sprejineasc[ nem\ii =i s-au ]nchinat, c-au fost ca la 5.000— 6.000 nem\] cu un ghen[ral. +i pre ghen[rari =i pre nem\] i-au slobodzit cu pace, iar pre raiè au pus-o tot supt sabii, c[ s[
331
Ion Neculce
burzuluis[ toat[ cre=ten[tatea, de \inè cu nem\ii: s`rbii, arb[na=ii =i al\ii ce era prenpregiur¡. Purces-au Chipruliul de acolo asupra nem\ilor ce b[tè Bosna. Deci nem\ii nu putè lua Bosna, fiind locurile tari =i raiaoa ]nc[ \inè tot cu turcii, nu vrè s[ s[ de nem\ilor. Numai ce-au apucat de-au luat vo 2, 3 cet[\] ]n marginea Bosnii, =i au =i sos`t Chipriliul cu oastea lui agiutori bosnenilor. +i s-au lovit ]n vo 2, 3 r`nduri, =-au tot can z[ticnit pre nem\i =i nu =-au putut alege. Aceste toate s-au f[cut la velet 7245. Iar dup-acee, la v[letul 7246, ]n luna lui octo[m]vrie, tot ]ntr-aceast[ toamn[, v[dz`nd turcii c[ le-au mersu can bine=or spre nem\i, c[ nem\ii nu f[cus[ g[tire prè bun[, ]n grab-au =i pornit oastea de la Cartal =i de la Tighine, c`t[ era str`ns[, ca la 100.000 de iniceri =i de spahii, c-un sarascher =i cu Medle Gherie, hanul cel nou, cu toat[ t[t[r`mea de Bugeag, ca la 60.000 =i 2 soltani, mai can cu toat[ puterea turceasc[ ce era la Cartal. +i pre ap[, de la |arigrad, vo 20.000 s[ marg[ s[ iè Vozia de la moscali. }n\[leg`nd c[ Mineh fertu-mar=alih s-au dip[rtat cu o=tile moschice=ti la iernatic, la Perevolo=in, dup[ ce s-au dus solii de la Nemirova, =i ei ]n\[leg`nd c[-s numai 7.000 moscali =i 2.000 c[zaci, 9.000 de toat[ oastea, au socotit c-or lua-o prè lesne, =i lu`nd-o, or treci =i or lua =i Culburul =-or treci =i-n Cr`m asupra-celora moscali =i or duci =i pre hanul cestu nou, pre Medle Ghirie. +-au luat =i vo 60, 70 pu=ci din Tighine =i 400 car[ moldovene=ti, de-au dus geabhanaoa. +i dup[ ce-au agiunsu acolo, au ]nceput a bate cetatea. +-au b[tut-o 2 s[pt[m`ni =i n-au putut-o lua. +i a=è da turcii feliuri de feliuri de n[v[li stra=nici asupra cet[\`i, =i =i mai pierè. Spartu-s-au =i vo 20 de pu=ci mare, umpl`ndu-le mai mult preste m[sur[, ca s-agiung[ la cetate, =i iar[ pre d`n=ii ]i omorè. F[cut-au un me=ter=ug cu ni=te s[crii noaptea, ca s[ s[ apropii de cetate. Iar moscalii au f[cut altu me=ter=ug, di s-au luminat ca dzua, =-au ]ndreptat pu=cile de i-au f[cut f[r`mi. F[cut-au turcii 2 lagumuri, =i s-au str`nsu acolo mul\ime s[ dè n[val[. Iar moscalii le-au g[s`t unde le puses[ turcii =i le-au b[tut dispre d`n=ii, ca s[ dè ]napoi
332
Letopise\ul |[rii Moldovei
spre turci. +-au f[cut =i ei 2 lagumuri, al[ture =i cu gauri, din celi turce=ti, la a lor. +i c`nd s-au str`nsu mul\ime de turci la lagumuri =-au dat foc, iar lagumurile au dat ]napoi, =i s-au aprinsu =i celi moschice=ti, c`t au pierit mul\ime de turci. +i atunce au ie=it =i moscalii cu c[zacii afar[ den cetate =-au ]nceput a t[iè =i ei pre c`\i nu ]i omor`s[ lagumul. A=ijdere sculatu-s-au turcii cu zorbà asupra hanului, dz`c`nd c[ g`lceava dispre d`n=ii s-au ]nceput ]nt`i =i ei dau n[val[ di pier, =i t[tar`i nu pier, umbl[ pre de laturi. Deci au luat hanul pre t[tari ]mpreun[ cu turcii, =i car[le celi moldovene=ti le-au umplut de stuh =-au ]nceput a pune pre moldoveni de ]mpingè car[li, =i turcii cu t[tar`i dup[ d`n=ii cu pu=cile, ca s[ s-apropie de cetate, s[ bat[ cetatea. Iar moscalii a=è au ]nceput¡ a-i ]mpro=ca den cetate, =i au ie=it =i afar[, =i a=è au dat o n[val[ turcilor, c`t au pierit mul\ime, =i au luat =i o sam[ de pu=ci. A=ijdere era o z[mculi\[ de laturi de cetate, =i =idè ni=te moscali. +-au ]ngropat =i moscalii un lagum acolo =i s-au f[cut a fugi spre cetate. Iar turcii au =i-ntrat ]ntr-acè z[mculi\[ =-au g[s`t lagumul =i l-au scos. Moscalii, v[dz`nd c[ au g`s`t turcii lagumul =i l-au scos, au =i ]ndreptat pu=cile ]n z[mculi\[ a bate. +i au pierit =i acolo mul\ine de turci, =i c`\] n-au pierit le-au c[utat a ie=i, c[ nu putè s[ =ad[, c[-i ]mpro=ca den cetate. A=ijdere vinit-au turci cu vas[ pre ap[, =i moscalii ]nc[ avè vas[. Ce nu le-au sporit turcilor nici cu acel fel, c[, cum au fost d`ndu moscalii din tunuri de pe ap[ or den cetate, s[ =i afunda vas[le turce=ti, de s-]neca, c`t n-au r[mas nici unul, iar moschicesc nici s-au betejit. Mai pre urm[ iar[= s-au r[dicat turcii cu n[val[ asupra cet[\`i, v[dz`nd c[ au ie=it o sam[ de moscali din cetate. +i s-au =i pornit turcii asupra moscalilor s[-i iè ]n unghi, iar moscalii s-au f[cut a fugi asupra vasilor =i au l[sat poarta cet[\`i di=chis[. Iar turcii, cum au v[dzut poarta cet[\`i de=chis[, au l[sat pre moscali de-a-i mai gonire =-au =i-nceput a intra ]n cetate. +i i-au l[sat de-au intrat vo 4.000—5.000 =i au slobodzit por\ile cet[\`i di i-au ]nchis. +i a=è moscalii den cetate, fiind supu=, au =i-nceput a le
333
Ion Neculce
da foc =i din frunte =i din coad[, =i den dos a le da bombi, p[n-i-au potopit pre to\i. Da s[ dè ]napoi, por\ile cet[\`i era ]nchis[. +i c`\i n-au pierit, i-au luat pre to\i de grumadz]. Iar turcii cei ce r[m[ses-afar[, de n-apucas-a intra ]n cetate, i-au =i aruncat¡ lagumul. Atunce moscalii cei de-afar[, ce s[ f[cus-a fugi spre vas[, s-au =i-ntorsu ]napoi ]ntr-]n=ii a-i omor] c`\] sc[pas[ de lagum. A=ijdere =i moscalii di pre ap[ au prins a-i ]mpro=ca cari s-apucas-a s[ lipi de zidiul cet[\`i, c[ nu putè s[ s[ mistuiasc[ nici ]ntr-o parte. +-au ]nceput moscalii a-i bate =i di pe ap[, c`t i-au potopit, ca la 30.000—40.000 de turci. Iar ]n scurt[ vreme au =i sosit veste de la soltanul la sarascheriul, care soltan era ]ntre Buh de straj[, cum c[ vin de la Minih agiutori cet[\`i prè mul\i moscali pre ap[, di s-au f[cut spaim[ ]n oastea turceasc[. C`\] r[m[ses[ vii nepieri\i au =i fugit preste noapte =-au l[sat cetatea. 3,4 dzile de-ar fi mai z[b[vit turcii pre loc, nici unul nu vrè sc[pa. C[ au =i dat Dumn[dz[u un vicol, c[, cum era gium[tate r[ni\], a=è dz`c c[-ntr-acel c`mpu 4 p[r\] ar hi pierit =i una de-ar fi sc[pat bini. Fostu-s-au cer=ut c[zacii s[-i las[, c[l[ri, audzind c[ vin turci la Vozia, =i Minih n-au vrut s[-i las[, fiind la Perevolo=in. +i au gre=it c[ nu i-au l[sat, c[ nici un turcu n-ar fi sc[pat, sau t[tar. Deci acel soltan ce era de straji ]ntre Buh, v[dz`nd c[ turcii fug de la Vozia, slobodzit-au =i el ceambur¡ pre marginea Ocrainii le=e=ti, di-au pr[dat satele. |`n =i ei priete=ugul ca c`nii vinerea. Ce s-a mai face cu le=ii, vremea viitoari va ar[ta. Grigorii-vod[, v[dz`nd c[ s-au dus nem\ii din Moldova, scris-au cu giur[m`nt la boierii cei pribegi =i la \ar[, cei haini, s[ s[ ]ntoarc[ ]napoi la locurile sale, s[ nu poarte nici o grij[. +i i-au iertat pre to\i, numai s[ nu mai fug[ =i al\`i, ca s[ iè bani. Deci s-au ]ntorsu to\i la locurili sale, =i nimic nu le-au f[cut. Numai pre Costandin Bal=e, av`nd m[raz pre d`nsul, l-au b[tut la talpe =i l-au slobodzit. F[cut-au =i acestu obicei Grigoriivod[, de s[ bat[ boierii cei mari la talpe, turce=te. +i pre +tef[ni\[ vornicul Ruset, hiind mai b[tr`n, l-au f[cut surgun o lun[ la
334
Letopise\ul |[rii Moldovei
m[n[stiri la Dobrov[\¡ =-apoi l-au adus la Ie= =i l-au iertat. +i i-au m[ritat o fat[ ce avè, cu cheltuiala lui vod[, dup[ Scarlatachie comisul, ficior Lupului Gavrili\i. Iar pre R[ducanul, fiind nepot lui Mihai-vod[ =i agiunses[ cu c[r\] la Grigori-vod[ de la nem\i de f[cè =tire ce fac nem\ii =i ce li-i sfatul, c`nd era nem\ii la casa lui, la Groze=ti, pentru acee mai mult l-au boierit, de l-au f[cut p[harnic mare. Pus-au turcii pre ficiorul lui Raco\i, anume [Iosif]1, ca s[ fii crai ]n |ara Ungureasc[, =i i-au f[cut coron[ de aur, cu diiamanduri de mult pre\¡. +i i-au dat =i cinci mii pungi bani, s[-i fie de cheltuial[ =i s[-= fac[ oaste, os[bit de ce i-au r`nduit turci =i t[tari. +i l-au pornit¡ den |arigrad, de-au vinit la Br[ila di s[ g[teadz[ =i-= str`nge oaste. Ispititu-=-au n[rocul, cu 2 soltani =i cu turci, de-au triimis ]n |ara Ungureasc[, ca s[ treac[ pre la C`mpina, pren |ara Rom`neasc[. Ce nu i-au slujit n[rocul ceast[ dat[, c-au p[\`t r[u, precum scrie mai sus patima lor. }mp[ratul nem\esc, ]n\[leg`nd de Raco\ie, au str`nsu toate capetele celi de frunte, boieri ungure=ti, di i-au dus pre to\i la Beci, di-i \inè acolo de le d[dè toate ce li trebuiesc. Ce s-a mai alege, vremea viitoare va ar[ta. Deci ]n\[leg`nd Poarta turceasc[ di ce s-au lucrat la Vozia, trimis-au de-au luat pre viziriul la |arigrad, la sfat, nu numai pre viziriul, ce =i pi toate cepetele celi turce=ti, pre toate unde era. La ce va ar[ta, vremea viitoare va ar[ta. Aceste toate s-au f[cut ]ntr-ace=ti 2 ani a domnii lui Grigorie-vod[, p[n’ la velet 7246, la istovul lui noiemvrie. Dup[ aceste, a=[dz`ndu-s[ Grigorie-vod[ ]n scaun ]n Ie=i s[ iernedz[, dup[ cum s-au scris mai sus, pus-au ]n Ie= =i 4 steaguri de turci =i cu 4 de lipcani, steaguri, s[ iernedz[ cu d`nsul ]n Ie=, necredz`nd pre moldoveni. Bogate nevoi =i ru=ini f[cè turcii be\ilor oameni la Ie= =i la \ar[, pre unde mergè. C[ lua femei =i fete mare =i copii cu s`la, de-= f[cè r`s. +i la drumuri ]= r`de =i pr[da pre oameni. 1
József, fiul lui Ferenc Rákóczi II. Ad[ugat de mine.
335
Ion Neculce
Iar ]n luna lui dechemvrii, bine nu s-au a=[dzat ]n Ie=, =i au =i scos h`rtii, frunte de 3 ughi, mijlocul de 2 ughi, coada de 1 ughiu, =i c`rcim[rit tij 5 lei, =i car[ pre \ar[, de c[ra f`n =i lemne la oaste. +i f`n nu g[siè pre aproapi, c[-l m`ncas[ de cu var[, ce lua ordzu a cui g[siè, f[r[ bani. +i taberi de car[ ducè la Siret, de m[cina, c[ pe aproapi nu era mori. +i lua boi a cui g[s`è, de pre drumuri. +-au ]nceput =i ciuma a s-a\`\a ]n Ie=i, =i au \inut¡ pu\in, vo lun[, acel omur¡. Oh, oh, oh! s[rac[ |ar[ Moldov[ =i |ar[ Munteneasc[, cum v[ pitreci\] =i v[ dezmierda\] cu aceste sup[r[ri, la aceste vremi cumplite, =i f[r’ de mil[ de st[p`nii no=tri, care singuri noi \-am poftit =i \-am aflat¡! Nu ne s[turam de domni de \ar[, nici de m[ritat fetele dup[ peminteni, ce dz`cèm c[-s pro=ti =i s[raci. +i alerga\i la cei str[ini, greci, de-i apuca\ cari de cari s[ v[ hii gineri, c[-s cilibii =i boga\], =i le da\i mo=ii =i-i pune\ ]n capul mes`i. Iac[ la ce am vinit! Aceste, adiv[rat c[ ne-au f[cut cilibii la toate, cu lacr[mi pre obraz =i cu suspinuri la Dumn[dz[u str`g`nd. Iar alt[ puteri, f[r-a suspina la Dumn[dz[u, n-au r[mas. Ia privi\ pre \[rile megie=ilor cum \in pre cei str[ini! Le dau di m`ncat, iar la sfat sau ]n capul mes`i nu-i pun, nici ]i amestec[. +i pentru acee tr[iesc prostimea lor p[n-acmu nec[lcat[. De-= dau vo fat[ dup[ vun str[in, prè cu greu, dar mo=an nu-l priim[scu, nici la sfat. +i pita ce o m`n`nc[, cu v[rsari de singe =i cu mult[ ostineal[ =i grij[ =i slujbe, o m`nc[ streinii prentr-alte \[ri. De ce s-au mai lucrat peste iarn[ de acmu de la noiemvrii la v[let 7246. Viziriul, cum au sos`t la |arigrad, l-au =i maz`lit, =i au pus vizir [pre altul].1 +i cum l-au pus vizir, cum au ]nceput a r`ndui oaste la Hotin¡ =i la Tighine, =i pre al\`i ]ntr-alte p[r\], =i a face mare g[tire pen \ar[. Trec`nd la Hotin, =i al\`i ]n gios de la Tighine =i di la Hotin, mare stric[ciune =i pozne f[ce oamenilor pre unde loviè. Unii trece pre B`rlad, unii pre S`retiu. +i ]n Ie= ]nc[ au iernat¡ 3, 4 mii de turci. +i ace=te ]nc[ destule r[ut[\] f[cè. +i era o scumpete mare de p`ne =i de f`n¡, c`t 1
Ad[ugat dup[ Kog[lniceanu, ]n mss. fiind loc gol.
336
Letopise\ul |[rii Moldovei
agiunses[ carul de f`n 4 lei, pre 2 boi. +i alte nevoi despre domnu: car[, ialovi\[, chile, v[c[rit, =i ad[o=ag peste v[c[rit c`te un tultu de vit[. A=ijdere =i ]n |ara Munteneasc[ turcii =i t[tar`i au iernat, =i mult[ prad-au f[cut trec`nd pren \ar[ la Olt, de s[ b[tè cu nem\ii. Nem\`i =i moscalii au =[dzut ]n paci pre la iernatic, pre marginea \[r`lor lor, f[c`nd mare g[tire. Hanul den Bugeag s-au sculat la ghenarie =i s-au dus la Cr`m, nefiind moscali ]n Cr`m. +i de acolo s-au sculat =i au str`nsu oaste pre cine au putut, ca la 80.000, amesteca\ t[tari =i turci, =i s-au dus ]n prad[ la Slobodzie, spre Harcov. +i i-au t`lnit moscalii =i i-au biruit. +i abè au sc[pat hanul cu 4, 5 mii de oaste. +i le-au luat¡ moscalii to\ robii ce au luat de la d`n=ii, c[ le st[tus[ caii ]n ceambur, =i i-au tot gonit p[n-]n Cr`m. Mihai-vod[ era la ]nchisoare, c[-l p`rè muntenii s[ dè 7.000 de pungi de bani. +i au =[dzut la ]nchisoari 11 luni, =i apoi, c[dz`nd acesta vizir ce mai sus s-au pomenit, fiindu-i prietin, l-au scos. +i fiind doamna lui Grigorie-vod[ la |arigrad, cu fiiu-s[u Scarlat, au f[cut nunt[, =i au luat¡ pre fiica lui Mihaivod[, cari mai sus s-au pomenit c[-i logodit[, la ghenarie, la Boboteazd[. Iar Grigorie-vod[ au f[cut ves[lie pentru fiiu-s[u o s[pt[m`n[, ]mpreun[ cu to\ boierii. Aceste toate s-au f[cut p[n’ la ]n dzi ]nt[i a lui aprilie, de prim[var[. Iar ]n 31 de dzile a lui mai, la 4 ceasuri den dzi, s-au f[cut¡ un cutremur mare, de-au c[dzut m[n[stirea Gol`e, =i multe cas[, =i m[n[stiri ]n gios. R[chitoasa =i alt[ m[n[stire la Foc=eni. +i s-au cutremurat¡ mai bine de 1 lun[, mai ]n toate dzileli. +i s-au =i ]nceput mare cium[ ]n Ie=, =-au \inut p[n’ despre iarn[ omorul, toat[ vara p[n’ la luna lui dechemvrie. Iar Grigorie-vod[ au ie=it afar[ cu ordia la Socola, ]n fundul v[ii, de au =[dzut toat[ vara. +i ]ncep`nd =i ]n ordie a pica c`te un om de cium[, s-au mutat la |u\ora, despre toamn[, ca s[ s[ mai r[coreasc[ de boal[. Viziriul s-au r[dicat cu 300.000 oaste =-au purces spre Ni= asupra nem\ilor. +i au f[cut oaste ]n 3 p[r\]. Unii cu Raco\i i-au
337
Ion Neculce
pornit¡ pre Dun[re ]n sus, =i cu t[tari, de-au luat¡ |ara Oltului =i alte p[l[nci ce era pre Dun[ri. +i siliè s[ treac-]n |ara Ungureasc[, =i n-au putut s[ r[zbasc[ de nem\], =i s-au apucat a bate cetatea Ru=ava. Al\`i =idè ]mprotiva taberii cei mare nem\e=ti =i au b[tut-o toat[ vara, =i nu putè s-o dob`ndeasc[. Pierè turcii ca frundza, de pica pre Dun[ri ]n gios, =i le aducè Dun[rea trupurile pre la G[la\ =i pre la Smil, =i-i prindè oamenii, mor\], de la lua borfili de pre d`n=ii. C[ fiind Ru=ava ]n ostrov Dun[rii, da turcii n[val[ tare pre apa Dun[rii s-o iè, =i den cetate pe turci ]i tot pr[v[lè, di s-]neca ]n Dun[ri. C`teva mii au pierit¡ de turci la aceast[ cetate. Iar despre toamn[, v[dz`nd nem\ii cei den cetate c[ agiutori, nem\] nu li mai vini de nic[iuri =i bucatile li s[ sf`r=[sc, =i Dun[rea ]nc[ sc[dè, =i toat[ greimea turcilor cearc[ prenpregiur, s-au ]nchinat cu 1.500 nem\]. At`\e nem\] au fost numai ]n Ru=ava. +i ie=ind acel ghen[ral den cetate, l-au ]mbr[cat¡ viziriul cu c[ftan =i cu mari cinste l-au slobodzit, de s-au dus la tab[ra ce mari nem\asc[, cu dobi =i cu surle dempreun[ cu to\ oamenii lui, dz`c`ndu-i viziriul: „Aferim, slug[ bun[ =i credincioas[! M[car di s-ar afla om harnic =i drept ca tine =i la ]mp[r[\ia noastr[! Cu pu\ine oasti s[ stai s[ te ba\] cu at`ta puteri at`ta vreme!“ +i dup[ ce-au m[rsu la nem\], ]nc[ mai mari cinste au dob`ndit. Dz`c unii s[ hie dat viziriul bani s[ s-]nchine =i s[ hie fost cu =tirea ]mp[ratului nem\esc, =i viziriul ]nc[ s[-= fac[ obraz despre ]mp[ratul turcescu. C[ tab[ra ce mare nem\asc[ =idè ]ntre ni=ti b[l\] la loc tari, iar turcii nu cutedza s[ marg[ la d`n=ii, =i nem\ii a=ijdere nu cutedza. +i a=è au =[dzut o=tile p[n-]n toamn[, f[r[ c`t¡ c`te o straj[ de s[ lovie. Iar despre toamn[ s-au dus viziriul la |arigrad cu [a]cè izb`nd[. +i s-au ]mpr[=tiet la iernatic o=tile, =i cele turce=ti =i cele nem\e=ti. Iar dincoaci, dispre moscali, au r`nduit¡ un sarascheri cu oaste la Tighine, =i alt[ oaste au mersu, de la Hotin =i de aiure, ca 80.000 oaste, =i cu t[tar`i Bugeagului 60.000, de sta pe Nistru d-a=tepta pre moscali. Iar moscalii s-au f[cut ]n 2 p[r\]. O sam[, cu Les ghen[ral, s-au dus ]n Cr`m cu 100.000 oaste =i s-au b[tut acolo cu hanul
338
Letopise\ul |[rii Moldovei
Cr`mului =i cu 60.000 turci, ce era cu c[pitan-pa=e. +i i-au tot b[tut¡ pre turci =i pi t[tari. +i au pr[dat =i au arsu Cr`mul vo 4 luni. +i apoi au ie=it den Cr`m =i au l[sat Cr`mul =i au vinit la ceasta oaste, la Perivolo=in, unde era Minih fertu-mar=alic. +i s-au f[cut ca la 300.000 oaste. +i au tot =[dzut toat[ vara, =i apoi de Sfeti Ilii s-au pornit¡ spre Nistru pre ]ncetu. Iar t[tar`i =i cu o sam[ de turci c[l[rime le-au ie=it ]nainte =i-i tot ceheiè prenpregiur, de le lua oamenii di pre la iarb[, iar s[ le ste ]mprotiv[ nu putè. S[ ispitè c`teodat[, =i pica ca perile turcii =i t[tar`i. +i a=è s-au apropiet cale de 4 ceasuri de Nistru tab[ra cè mari, iar fruntea o=tii, cu 20.000 oaste =i cu o sam[ de c[zaci, au agiunsu la Nistru, la Calanca, den gios de Ra=cov, unde era de ceasta parte =i sarascheriul cu toat[ inecerimea. +i au ]nceput moscalii a-i ]mpro=ca den pu=ci =i den bombe de piste Nistru, c`t¡ nu putè turcii s[ s[ mistuiasc[ nic[iuri pre di ceasta parte. Iar peste noapte le-au =i vinit ocaz de la Minih s[ s-]ntoarc-]napoi. +i s-au ]ntorsu noaptea la obuzul cel mari, unde era Minih. +i au purces iar[= cu to\`i ]napoi la Buh. +i murindu-le caii =i boii, \iindu-i toat[ vara ]n herbinteal[ la Buh, n-avè cu ce tragi privantul, pu=cile. +-au ]ngropat acolo ]n c`mpu 500 de car[ de glon\uri =i de combarale, os[bit de f[nin[ =i posmagi =i alte bucate ce-au lep[dat pre c`mpu. +i dup[ ce-au agiunsu la Buh, au triimis Minih =-au r[dicat =i oastea ce era ]n Vozia. +i i-au dat foc =-au r[sipit-o detot, =i Culburului tij. +i au vinit la d`nsul, =i s-au dus cu to\ii la iernatic la Perivolo=in. Iar turcii iniceri vrè s[ treac[ s[ agiung[ pre moscali, dar nu-i l[sa s[ treac[ Nistrul sarascheriul, neav`nd ferman, c`t ]ncepus[ inecerii cu zorbà, cum li-i obiceiul lor, s[ omoare pe sarascheriul. De mierat lucru este acesta, cum a=è lesne s[ ]ntoars[r-]napoi =i stricar[ =i Vozia, =i sarascheriul ]nc[ nu l[sa s[ treac[ inicerii dup[ d`n=ii, s[-i goneasc[. Unii dz`c c[ au dat sarascherul mul\imi de bani lui Minih, iar[ al\`i dz`c c[ s-au temut Minih de cium[, s[ nu i s[ umple oastea. +i s[ temè s[ nu iè turcii =i t[tar`i pre moldoveni ]n sabie =i-n robie, c[ a=è s[ l[uda turcii. +i s[ cerè =i la sarascheriul, s[ le dè voie, cum
339
Ion Neculce
or vidè c[ trec moscalii ]ncoaci Nistrul =i nu-i pot sprejini, s[ =i sloboad[ prad-]n \ar[. Iar pentru Vozia, aceast[ pricin[ dz`cè Minih, c[ un an de c`nd au luat¡ Vozia, =i ciuma dentr-]nsa n-au mai ie=it, c`t mai bine de 20.000 oaste s-au potopit ]ntr-]nsa, =i pentru acee au stricat-o =i au scos oastea dentr-]nsa. De nu-s niscai fapte a lui Minih, vremea viitoare va ar[ta adev[rul. }mp[ratul turcesc, ]n\[leg`nd de acest lucru, s-au m`niet¡ pre sarascheriul =i l-au f[cut surgun. +i au pus pre altu, anume Veli-pa=e, vestit viteaz bun, ce au ar[tat mari ]ndr[znire la moscali. +i au t[iet =i 4 pa=i, =i au maz`lit =i pe sultanul, c[ci n-au mersu dup[ moscali s[-i goneasc[. C[ era bucuro=, =i tot¡ s[ temè s[ nu f[c[ vrun me=ter=ug, s[ s-]ntoarc[. Tot ]ntr-aceast[ toamn[, la noiemvrii, murit-au ficiorul craiului unguresc, anume Racolci, la Dun[ri, ce-l puses[ turcii crai, la Udrii, ca s[ hie ]n |ara Ungureasc[. +i nu i-au slujit n[rocirea, care mai sus s-au pomenit. Vinit-au capigilar-chihaie de la ]mp[r[\ie, cu poronc[ la Grigorie-vod[ de-au mersu la Nistru s[ r[dice pu=cile ce le ]ngropas[ moscalii, s[ le iè s[ le duc[ la Tighine. +i s-au dus p[n’ la Nistru =i au triimis de-au ]nc[rcat¡ tot, cu mare fric[, s[ nu-l lovasc[ c[zacii. Dar n-au avut nici o ostineal[ =i au ]nc[rcat¡ 500 de car[ de glon\uri, cum mai sus s-au pomenit¡. +i au umblat Grigorie-vod[ pre la Soroca, pre la Ra=cov, pre la Orhei, di s-au primblat s[ vadz[ locurile \[rii. +i pi urm[, de la Orhei n-au vinit ]n Ie=, c[ murè tari de cium[, ce au trecut¡ la sat la Deleni, ]n \inutul H`rl[ului, la vornicul Iordachie Cantacozino Deleanul, de-au =[dzut p[n-]n dzi ]nt[i a lui dechemvrie. +i apoi, ]n\eleg`nd c[ au mai r[dicat Dumn[dz[u focul, s-au dus ]n Ie=. Iar nevoili ]n \ar[, prè multe, di chili, de ialovi\[, de car[ =i de alte nevoi nespus[, tot ie=ite pe catastijile banilor h`rtiilor ce fuses[ de prim[var[. Ca =i la Duca-vod[ cel b[tr`n, ce ie=è pre banii h`rtiilor, a=è =i acmu au fost. Oamenii, de var[, s[ bejenis[ la mun\i, la p[duri, de fric[ s[ nu prade p[g`nii \ara.
340
Letopise\ul |[rii Moldovei
Le=ii au avut paci, f[r[ c`t ]n Ocraina, pre unde au fost =leavul moscalilor, au avut oarece stric[ciune de t[tari. Fran\ozul[ui] i-au tot umblat oamenii lui s[ fac[ paci turcilor dispre moscali =i dispre nem\]. Caz`lba=ul ]nc[ au avut paci ]n cest an cu turcii. Aceste toate s-au lucrat ]ntr-acestu an, de la noiemvrii, la v[let 7246, p[n[ iarna la istovul lui noiemvrii, la velet 7247. +i ce s-a mai lucra s-a scrii la r`ndul lui. Iar am ]nceput a scrie acestu an. Iat[, dup[ ce au mersu Gligorie-vod[ ]n Ie=, ciuma s-au potolit. Nevoi totuna au \inut ]n \ar[, precum scrie mai sus. Pre viziriul =i pe hanul i-au chemat¡ la sfat la |arigrad. Ce pre viziriul l-au schimbat =i au pus [alt] vizir, iar pre hanul l-au triimis de-au =[dzut toat[ iarna ]n Bugeag p[n-]n prim[var[, iar pim[vara s-au dus ]n Cr`m. +i au mersu =-un poghiaz t[t[r[sc la moscali, dar pu\in[ pagubau f[cut, iar mai mul\] au pierit ei. Iar de prim[var[ s-au sculat¡ viziriul cu toat[ puterea c`t-au avut =i s-au dus asupra nem\ilor la Beligrad. +i nem\`i ]nc[ au str`nsu tab[ra lor acolo, 90.000— 100.000 oaste nem\], mai departe de Beligrad. +i au f[cut =an\u =i sta acolo de a=tepta pe turci cale 7, 8 ceasuri. +i dup[ ce s-au apropiet¡ turcii de tab[ra nem\asc[, iar nem\`i au ales 18.000 de oaste den tab[ra lor =i au triimis s[ lovasc[ pe turci noaptea, f[r’ de veste, s[-i sparg[, ]n\eleg`nd c[ nu-s turci mul\]. +i turcii au fostu prinsu limb[ c[ vin nem\`i =i au fostu st`nd gata. +i cum au sosit nem\`i, cum i-au =i ]mpresurat turcii, fiind mul\]. Deci nem\`i, v[dz`nd a=e, au mai ales 12.000 =i au triimis dup[ d`n=ii, ca s[ le dè agiutor. Dar[ nu le-au fost nice de un agiutor, c[, c`nd sos[, au ]nceput a-i sparge. +i a=è, au purces turcii asupra taberii cei mare nem\e=ti, b[t`ndu-i p[n’ ce i-au b[gat ]n tab[r[. Dar prè pu\ini au sc[pat. +i a=è, d`nd n[val[ =i taberii cei mare, n-au putut s[ stè ]mpotriva turcilor. Numai ce le-au c[utat de au l[sat =an\ul =i s-au supus supt cetatea Beligradului, de s-ap[ra de turci, c[-i ]ncungiuras[ turci pre nem\] den toate p[r\ile, de nu le vinè nice oaste de nic[iri nem\ilor. Le-au fost viind agiutor 50—60.000 de oaste de la
341
Ion Neculce
colegaturi, numai, fiind cium[, nu cutedza, cu oastea cè proasp[t[, s[ intre ]n cee oaste, ce sta mai departe, cale de 5, 6 dzile. +i a=è c`teva dz`le ap[r`ndu-s[ de supt cetate, au st[tut solii la pace. C[ nu =tiè nem\`i c[ au luat¡ moscalii Hotinul =i ce s[ lucreadz-]n ceste p[r\], fiind ]ncungiura\ de turci. +i s[ temè nem\`i s[ nu marg[ turcii ]n |ara Ungureasc[, s[ nu s[ tulbure =i ungurii. A=ijdere =i viziriul, viindu-i veste dencoace despre moscali c[ au luat¡ Hotinul, au t[inuit =i au f[cut veselie mare, cum c[ au b[tut turcii pre moscali la Hotin. +i audzind nem\`i, au f[cut pace. Precum s-au f[cut pacea s-a scrii la r`ndul s[u. Moscalii, de prim[var[, cu Les ghen[ral, cu 80.000 oaste, cu calm`= =i cu c[zaci =i cu moscali, s-au dus asupra Cr`mului. +i au avut acolo ]n Cr`m ]n 2 r`nduri b[tai cu turcii =i cu t[tar`i. +i s-au r[nit =i hanul =-au murit acolo ]n Cr`m. +i turcii acmu de iarn[, dup[ ce-au f[cut pace, au pus han pe...1 +i moscalii s-au ]ntorsu ]napoi, nelu`nd nice o cetate, f[r[ c`t¡ au str`cat Cr`mul pre r[u ]ntr-ace=ti patru ani. Meneh felt-ma=al`c, de prim[var[, au purcesu de la Chiov pen |ara Le=asc[ dreptu asupra Hotinului pre la Nejboj =i pre la Cameni\[, cu 120.000 oaste moschiceasc[, cu don\], cu calm`=, cu c[tane. +i au vinit pre-ncetu toat[ vara p[n’ la Hotin den |ara C[z[ceasc[ pen |ara Le=asc[, =i numai la Nistru au z[b[vit¡ mai bine de 2 s[pt[m`ni. +i au trecut Nistru pe den sus de Hotin, pren \inutul Cern[u\ului, pe la un sat¡ ce s[ cheam[ Ginc[ul, pre la Vas[leu. Purces-au =i pe dencoace Veli-pa=e sarascheriul =i cu 2, 3 pa=i, cu 20.000 de oaste turci, =i soltanul cu 30.000 oaste t[tari. +i era =i la Hotin vo 7.000—8.000 de lipcani, =i era =i c`teva mii de spafii, =i capegilar-chihai ]mp[r[tesc, cu bostangii, =i Colceag-pa=e, cu inicerii cet[\`i. +i p[n-a treci moscalii Nistrul, le-au ie=it =i t[tar`i cu turci ]nainte peste Nistru asupra Cameni\`i, dar n-au ispr[vit nimic, c[ i-au b[tut¡ moscalii prè r[u. +i dup[ ce s-au pornit¡ moscalii de la Nistru asupra Prutului 1
Loc gol ]n ms. 253. }n ms. 53: «au pus pre alt han».
342
Letopise\ul |[rii Moldovei
pe la Zestavna, pre la Sobrane\, =i le-au tot dat¡ n[val[ turcii =i cu lipcanii, dar au pierit lipcanii mai to\. +i turcii c`t s-au z[b[vit pe acolo, =i au pr[dat marginea |[r`i Le=e=ti c[zacii =i cu calm`=ii =i cu catanile, Horodinca, Snetinul, Cuturile, Tesmeni\a. P[n’ la Stanislav au agiunsu de-au pr[dat. +i dup[ ce-au agiunsu la Ju=ca, au luat ]n gios de-au trecut codrul pe la Stanihorci, pre den sus de un sat¡ ce s[ cheam[ Boianul, =i s-au ]ntorsu pe supt poalele codrului, pre la Rerence. +i acolo iar[= au avut r[zboi, =i iar[= au b[tut pe turci moscalii. +i de la Rerence au purces pe suptu poalele codrului pre la Grozni\i, =i de la Grozni\i tot ]n gios pe sup’ codru p[n’ la...1 +i acolo era pedestrimea turceasc[, cu toat[ puterea. +i agiung`nd moscalii acolo ]ntr-o vineri, ]n 17 dzile a lui avgustu, la velet 7247, cum s-au t`mpinat¡ moscalii cu turcii =i au ]nceput¡ a s[ bate, n-au putut sprejini turcii focul moscalilor, =i s-au =i sp[riet¡. +-au fugit turcii care ]ncotro au putut, Veli-pa=e sarascheriul =i cu o sam[ de turci =i cu soltanul cu t[tar`i ]n gios pre Prut¡, iar Colceag-pa=e au intrat cu o sam[ de turci ]n cetate. Iar feltuma=al`c n-au vrut¡ s[ las[ pre moscali s[ goneasc[ pe turci, tem`ndu-s[ s[ nu fac[ vrun me=ter=ug, =i au =[dzut toat[ dzua, ]ntr-acel loc, la...2, unde-i b[tus[ pe turci. Iar turcii den Hotin, dac-au v[dzut c[ i-au b[tut, =-au tot scos muierile, care cum au putut, ]ntr-acè dzi =i s-au dus ]n gios asupra Tighinii. Deci a trie dz], apropiindu-s[ Meneh feltu-ma=al`c ]ntr-o duminic[ de Hotin, ]n 19 dzile a lui avgust, =i i-au ie=it Colceag ]nainte =i i-au ]nchinat cetatea Hotinul. +i au purces¡ cu Meneh =i cu Colceag ]mpreun[ =-au intrat ]n cetatea Hotinul. +i au luat¡ pre to\ turcii robi, iar pre p[=oaia lui Colceagu au slobodzit-o, =i au mersu ]n gios. Iar pre Colceag =i pre al\] turci i-au pornit¡ la Moscu robi. +i au z[b[vit [c`teva]3 dzile la Hotin =i au ]ntorsu =i c`teva mii de oaste ]napoi, ]n\[leg`nd c[ s[ tulbur[ =vedz`i =i le=ii asupra lor. +i dup-acee au purces¡ ]n gios pre Prut. Iar Grigorie-vod[ 1 Loc gol ]n ms. 253. }n ms. 53 „ordia turceasc[“, pus de copist pentru a umple lacuna. Altfel se vede u=or c[ trebuia s[ apar[ un nume topic. 2 Loc gol ]n manuscrise. 1 Ad[ugat de mine.
343
Ion Neculce
]nc[ era r`nduit¡ de la Poart[ cu Sar[ Mehmetu-pa=e s[ marg[ la Cern[u\, s[ \ii calea moscalilor la Nistru, s[ nu-i las[ s[ treac[ despre acè parte. +i au f[cut¡ ca patru, cinci mii de oaste, turci, moldoveni, =i s-au dus ]n sus p[n’ la Liv[rda. Apoi ]n\[leg`nd c[ nu-i putin\[ a-i sprejini, au m[rs¡ spre Prut¡ la Bogd[ne=ti, =i apropiindu-s[ moscalii de Hotin, s-au ]ntorsu la Dr[g=ani, de-au =[dzut¡ acolo p[n-au luat¡ Hotinul, =i au trecut =i sarascheriul ]n gios. Atunce au vinit =i Gligorievod[ la Ie=, la G[lata, cu ordia, puind str[j bune. Apoi, prindz`nd limb[ den str[j c[ s-au pornit¡ moscalii ]n gios pre Prut, au pus caimacani pe Sandul Sturdze vel-logof[t =i pe Iordachie Cantacozino Deleanul vel-vornic¡ de |ara de Gios, =i el au purces ]n gios cu c`\ boieri s-au t`mplat cu d`nsul. Iar Meneh, dup[ ce-au agiunsu la I=nov[\, au pornit¡ oastea cè u=oar[, don\], calm[=[i], c[tane, =i cu o sam[ de draguni, 2, 3 polcuri, ]nainte, cu Costantin Cantimir =i cu Dumitra=co Cantimir, ficiorii lui Antioh-vod[, fiind acolo la moscali ]nstreina\. Deci au =i purces¡ pen \ar[, str`ng`nd privantu =i bucate turce=ti unde g[sè. +i cai d-è cui g[sè, =i turce=ti =i boiere=ti, ]i lua, c[ le sl[bis[ caii. Deci Dumitra=co beizadè maior au luat pe suptu munte, pre la Suceav[, =i-n gios muntele a pr[da p[n’ la Bac[u =i s-au ]ntorsu la Ie=¡ cu duium. Iar frates[u Costantin Cantimir, ce era bregadiri, au luat¡ de la I=nov[\ Jijia ]n gios =i pe la Bot[=eni =i au r[pedz`t ca do[ mii oaste s[ prind[ pe Gligorie-vod[. +i au mersu poghiazul pe Bahlui ]n gios, pe la un sat¡ ce s[ cheam[ C[c[r[dzenii, au trecut Bahluiul =-au luat¡ pre la +anta de-u trecut codrul la Vaslui. +i de acolo s-au ]ntorsu ]napoi, c[ s[ temè de t[tari. +i Grigorie-vod[ au prinsu veste den Ro=ieci =i au fugit¡ ]n gios spre G[la\. Deci Costantin beizadè au vinit¡ tot j[cuind p[n-]n Ie= =i au intrat ]n Ie= s[ptemvrie ]n 2 dzile la velet 7248. +i i-au ie=it¡ ]nainte mitropolitul =i cu caimacanii =i cu al\] boieri care s[ mai t`mplas[, =i c[lug[ri, =i negu\itori den laturea t`rgului, despre muntenime, =i i-au ]nchinat cheile \[r`i =i steagurile slujitorilor. +i s-au ]mpreunat cu mare bucurie =-au
344
Letopise\ul |[rii Moldovei
purces pen Ie=¡. P[n’ la Frumoasa l-au pitrecut¡ boierii. +i s-au a=[dzat acolo cu oaste. Iar Meneh feltu-ma=al`c au trecut Prutul de la I=nov[\ ]n ceasta parte =i au tot vinit pre Prut ]n gios, f[c`nd ocopuri cale c`te de cinci, 6 ceasuri unul de altul. +i de la Podul lui Gherman s-au l[sat obuzul cel mare s[ treac[ Prutul iar ]n cee parte, =i el, cu vo 10.000 de oaste, au vinit drept la Ie=¡. A doa dzi, luni, septemvrie ]n 3, au intrat ]n Ie=, =i i-au ie=it =i lui ]nainte mitropolitul =i cu caimacanii =i cu al\] boieri care s[ t`mplas[, f[c`ndu-i mare cinste, p[n’ l-au adus ]n cur\ile domne=ti. +i au =[dzut ]n Ie= o s[pt[m`n[. +i c`t au s[dzut¡ ]n Ie=, ]n toate dz`lele chema pe mitropolitul =i pe caimacani =i pe al\i boieri, de-i punè la mas[ de-i cinstè. +i au umblat ]n giur¡ ]mpregiurul t`rgului de-au ales loc de cetate. +i au pus semne =i au pus s[lda\i =i salahori, de-au ]nceput a s[pa de-au f[cut =an\u =i tabie. +i au l[sat 4.000— 5.000 oaste, c-un ghen[ral maiur, anumi Petre +ipon, =i cu un polcovnic, ca s[ fie de paza t`rgului. +i au r`nduit¡ =i pe un ghen[ral, anume Levendal, s[ marg[ la gura Jijii, s[ fac[ =i acolo ocop. +i n-au apucat¡ a-l face. +i ]n T`rgul Frumos =i ]n Roman iar[= au l[sat oaste =i au f[cut ocopuri. +i au dat¡ =i aceste ponturi moscalii \[r`i =i au pus pe caimacani, pe Sandul Sturdza vel-logof[t =i pe Iordachie Cantacozino vel-vornic, ce-i dz`ce Deleanul, iar. +i ei s[ hie mai mare c[im[cani, s[naturi, p[n’ s-a mai alege cum a mai fi. Ponturile ce-u dat \eri: 1. S[ fie moldovenii credincio=i cu toat[ inima ]mp[r[\`i Rusii. 2. S[ n-aib[ r[spunde\ie cu neprietinii ]mp[r[\iii Rusiii. 3. Boierii pribegi cu Gligorie-vod[ s[ s-]ntoarc[ to\ p[n-]ntr-un an, iar care nu s-ar ]ntoarce p[n’ la anul s[ n-aib[ iertare, =i mo=iile s[ le hie pierdute. 4. Doa[dz[ci de mii de oaste s[ iernedz[ \ara =i s-o hr[neasc[, =i s[ =ad[ pen t`rguri, unde ar socoti.
345
Ion Neculce
5. 3.000 de s[lahori s[ nu lipsasc[ peste to\ anii, s[ lucredz[ la cet[\ la ce ar trebui. 6. Oamenii bolnavi de oaste, s[ cheltuiasc[ cu d`n=ii =i aptic[, s[ le dè o\[t =i usturoi. 7. Oficerilor ce-= era cu aceste 20.000 oaste iar s[ le de ce le-ar trebui. 8. Moscal, grec sau al\i oameni str[ini s[ nu ]ncap[ nice la o dreg[torie ]n \ar[, numai cu negu\[torii. 9. C`\ slujitori sau boieri ce n-or hi la vo dreg[torii s[ ]ncaleci to\ s[ marg[ la oaste. +i leaf[ s[ le dè ]mp[r[\ia, iar la nevoia \[r`i, ce le-a fi partea, s[-= dè. 10. 90 pungi bani s[-i dè poclonul lui acmu. 11. 100 pungi masa lui ]n to\ ani (12 mii galbini de aur¡. Galb[nul umbla 4 lei pre aceste vremi.) 12. Nime s[ nu t[g[duiasc[ bucate sau haine sau bani turce=ti =i grece=ti, c[ cu capul a da sam[. Aceste ponturi au dat Meneh boierilor =i au dzis¡ c[, de n-or priimi, a da foc t`rgului. +i i-au f[cut cu de-a s`la de-au isc[lit¡, c[ s[ t`mplas[ =i boieri de nu s-]nvoiè. +i au isc[lit¡ to\. Care mai pe urm[ vi\ vidè la ce au vinit cinstea lui Meneh pe boieri. C[ vinul cel ungurescu dulce s-au f[cut venin amar, =i r`sul pl`nsu, =i voia ce bun[ groaz[ =i fric[, =i oh, oh, oh!, =i bog[\ia s[r[cie =i lips[ =i bl[st[m =i osind[ vecinic[, neuitat[ =i ne]nchegat[. Apoi, f[c`nd aceste, Mineh au poftit pe boieri =i pe mitropolitul de l-au petrecut p[n’ peste Prut¡ la Zagarance. +i acolo au tocmit oastea =iraguri, de au v[dzut-o boierii. +i au f[cut o sfe=tenie mitropolitul, =i au blagoslovit¡ oastea =i au stropit-o cu agheazm[. +i apoi au dat¡ den tunuri, =i s-au dus la cortu =i au cinstit toat[ dzua, d`nd den tunuri. +i le-au d[ruit¡ caimacanilor c`te 200 ughi de aur¡, =i mitropolitului 300 ughi. +i apoi s-au ]ntorsu boierii la Ie=. Iar Meneh au r`nduit¡ al doiele r`ndu pe Dumitra=co beizadè, cu c[zaci =i cu catani =i cu moscali, s[ marg[ s[ prind[ pre Gligorie-vod[ de la +[rb[ne=tii cei de pe S`ret, ]n\[leg`nd c[-i acolo. +i au purces¡ =i s-au dus tot pe S`retiu ]n gios, p[n-aproape de +[rb[ne=ti. Iar
346
Letopise\ul |[rii Moldovei
Gligorie-vod[, prindz`nd veste, au trecut Siretiul cu mare spaim[ noaptea pre o ploaie =i au fugit spre Br[ila. Iar Dumitra=co beizadè n-au cutedzat s[-l goneasc[, ce s-au ]ntorsu ]napoi =i au lovit Foc=enii, =i cei de iasta parte =i cei de cee parte, de i-au pr[dat, de-au r[mas oamenii cu peili goale, numai cu sufletele. +i au lovit¡ =i pe la Mera de au luat pe Lupul aga =i pe socru-s[u, mitropolitul Sidis. +i i-au dus la Meneh, av`nd el r[spunde\ie mai denainte cu Meneh, de c`nd era s[rdar la Orhei, cu poronca lui Gligorie-vod[. Iar pe Costantin beizadè l-au r`nduit cu oaste catane asupra Hu=ilor, ca s[ stè ]n prejma t[tar`lor. Iar Meneh s-au pornit¡ asupra Tighinii de la Prut¡. +i au trecut¡ codrul ]n fundul B`cului =i au luat¡ ]n gios p[n[ l`ng[ B`r`iac. +i acolo l-au agiunsu c[r\] de la solii fran\uje=ti, c[ au f[cut¡ pace, s[ s-]ntoarc[ ]napoi. Deci s-au =i ]ntorsu ]napoi, iar ]n Tighine den turci mai nime nu r[m[ses[ =i tot¡ fugiè. +i t[tar`i era mor\], sta ]nfip\i =i ]ncepus-a agiune s[ s-]nchine. +i Meneh s-au ]ntorsu ]napoi. +i scrie Meneh la caimacani c[ s-au ]ntorsu ]napoi, c[ s[ apropie iarna, iar pace nu-i, s[ poarte grij[ la oastea ce este ]n Ie= =i la Roman =i ]n T`rgul Frumos, c[ el merge la Hotin =i pre marginea |[r`i Le=e=ti, de-a ierna. +i au =i ]ntorsu pe atamanul ]napoi, =i cu vahmistru1 cu don\ii, =i au luat¡ =i de la Roman =i den Stoian, care s-au f[cut 8.000 de oaste, =i au purces ]n gios pre la Foc=ani. +-au intrat ]n |ara Munteneasc-]n sus, pr[d`nd p[n’ la C`mpina. +i de acolo n-au cutedzat¡ s[ vii ]napoi, s[ nu le ias[ turci ]nainte de la Br[ila, ce au trecut ]n |ara Ungureasc[. Iar Meneh au tot m[rsu ]n sus p[n’ la Hotin =i au =[dzut c`teva dzile la Hotin. +i tot scriè c[r\] cu sc`rbe la boieri caimacani s[ poarte de grij[ de privantu, s[ nu s[ mai protivasc[ lui Gligorie-vod[, c[ nu-i pace. +i scriè =i la Petre +ipon ghen[rariul s[ zapciiasc[ pe boieri de bani. Triimis-au Gligorie-vod[ pe un postelnic cu carte 1 }n ms. 153, „capisna“; nu poate fi explicat nici ca nume propriu, nici ca apelatin. Pe foaia 472, v0; r`ndul 4, copistul acestui manuscris, transcriind acela=i cuv`nt, a ]nceput cu „cap“, apoi a continuat cu „mistru“, deci „capmistru“. Este clar c[ el n-a putut descifra textul pe care-l copia =i unde era, ]n acest pasaj, „vahmistru“, ca ]n ms. 53.
347
Ion Neculce
la caimacani de le-au f[cut =tire c[ s-au f[cut pace. Iar ghen[rariul au triimis pe acel postelnic cu cartea la Mineh. Meneh l-au pus la calaur, =i s-au m`niet, =i au triimis de au str`cat cas[le de la Frumoasa. +i au c[dzut =i caimacanii ]n mari prepus despre Minih. Mai tare prepus era pe vornicul Iordachii Deleanul Ca[n]tacozino, f[c`ndu-l =alvir cu 2 fe\e. Deci =i caimacanii s[ sp[ries[ =i s[ mera ce-or face, c[ au pus bani pe negu\itori =i pe alte bresle, =i nu putè scoati. +i pen \ar[ nu putè umbla s[ str`ng[ banii, c[ \ara era bej[n[ =i plin[ de t[lhari de oaste. }ncotro mergè, vinè tot dizbr[ca\i, =i unii t[ie\]. }n \inuturile cele de gios nu putè, de Gligorievod[, s[ iè bani. Vinit-au =i Costantin beizade de la Hu= ]n Ie=, s[ hie cu boierii sinat. +i au l[sat¡ acolo o sam[ de c[tane de straj[. +i i-au lovit t[tar`i, =i au pierit vo 300 c[tane. Apoi mai pe urm[ au pus =i zacu\ii la caimacani, v[dz`nd c[ nu pot plini banii poclonului =-a mes`i lui Meneh, cari mai sus s-au scris. Iar mai pe urm[ vinit-au poronc[ de la Meneh la ghen[rariul Petre +ipon s[ s[ r[dice den Ie= =i de pen alte t`rguri, s[ vii la Hotin to\ =i s[ iè =i pe boierii caimacani cu calaur, de n-or hi plinit banii. +i s-au g[tit =i au purces¡ den Ie= s`mb[t[ ]n 131 dzile a lui octomvrie. +i au purces a c[uta ]n toate m[n[stirili bani sau odoar[, =i n-au g[s`t, iar haine n-au luat¡ ]n Ie=. Iar grece=ti, turce=ti au luat¡ tot ce-au g[s`t¡, =i a unora ce era sluge lui Gligorie-vod[. Mai multu Costantin beizadè le lua el. Iar la \ar[ tot au j[cuit¡, =i bucate, =i borfe. +i s-au pornit¡ moscalii den Ie=, iar o sam[ de c[tane =i cu c`\va moscali r[m[ses[ ]n t`rgu de j[cuiè. Iar bie\ii oameni, pen m[n[st`ri ]nchi=, s[racii, cu at`ta groaz[. Numai Dumn[dz[u tot nu s-au ]ndurat de istov, c-au =i sos`t Sar[ Mehmetpa=e cu lipcani =i cu o sam[ de t[tari =i cu Toader P[ladi velvistiernic de la Gligori-vod[, triimi= ]nainte de la Brani=ti. +i cum au sosit, cum au ]nceput a n[v[li la obuzul moschicesc, =-a intra 1
}n ms. 253 este loc gol, iar ]n ms. 53 textul apare cu totul schimbat. „13“ provine de la Kog[lniceanu.
348
Letopise\ul |[rii Moldovei
]n t`rgu, =-a prindi pe c[tane, =-a-i lua cu caiu=uri de grumadz pe l`ng[ cai, =-a-i face s[ pl[teasc[ ce-au b[ut¡. +i oca cè de vin s-au ]ntorsu ]n s`nge =i ]n b[taie. +i au s[rit =i oamenii de pen m[n[stiri de agiuta lipcanilor a-i prinde, =i t[tar`lor. Apoi ghen[rariul, v[dz`nd c[ i-au prinsu mul\i moscali t[tar`i, =i pe un porocinic, au scris la pa=e =i la P[lade s[-i sloboad[ oamenii, c[, neslobodz`ndu-i, s-a-ntoarce cu tot obuzul ]napoi =-apoi a da foc t`rgului, =i a sparge =i m[n[stirile, =-a pune tot suptu sabie, c[ acmu este pace. Deci au st[tut pa=a =i au str`nsu pe to\, catani, moscali, =i i-au triimis la ghen[rariu, pe c`\ au g[s`t prin=i. +i ei ]nc[ s-au r[dicat¡ de pe C[caina =i s-au dus ]n sus. Iar t[tar`i ]nc[ ]n sus dup[ d`n=ii s-au dus. +i au scos multe bucati ce luas[ den \ar[. +i au vinit¡ oamenii =i au dat¡ c`te un leu de vit[ =i =-au scos bucatele. +i de-ar hi l[sat pa=a s[ marg[ t[tar`i dup[ d`n=ii p[n’ l`ng[ Hotin, pu\ini ar hi mersu cu dob`nd[, mai =i f[r[ dob`nd[, c[-i lovise o ninsoari cu vicol, de-=i sta de capetili lor. Apoi =i Gligorie-vod[ au scris c[r\] la Meneh s[ sloboad[ pre mitropolitul =i pe boierii caimacani de la Hotin. Sosind ]n scaun ]n Ie=, luni ]n 161 dzile, a trie dze dup[ ce s-au pornit moscalii den Ie=, =i-au ar[tat mil[ de iert[ciuni, cine era gre=it. Deci Meneh i-au cinstit pe boieri la mas[ vo 2 dzile =i nu le-au mai cer=ut bani ce r[m[ses[ r[m[=i\[ den poclon, =i i-au slobodz`t¡. +i au vinit la Ie=. Iar Antonie mitropolitul n-au vrut s[ s-]ntoarc[. S-au temut di Grigorie-vod[, s[ nu obliceasc[ c[ au fost agiunsu mai denainte cu moscalii, =i s-au dus =i el la Moscu. +i atunce, =i Meneh au trecut Nistrul ]n cee parte cu oastea toat[. Numai ce au l[sat¡ un ghen[ral ]n Hotin, anumi Levendal¡, cu 3.000 de oaste. +i puses[ Minih de f[cus[ tot gauri pe supt cetatea Hotinul, apoi lagumuri, s[-l sparg[, dar apoi nu l-au spartu. +i atunce, la purcesul lui Mineh, triimis-au de au robit¡ to\ oamenii den \inutul Hotinului =i di pe marginea 1
Aceast[ dat[ a stabilit-o Kog[lniceanu. }n manuscrise lipse=te.
349
Ion Neculce
Cern[u\ului. +i i-au trecut¡ cu copii, cu femei, la Mosc. +i ]mp[r\è pre oameni ca pre dobitoaci. Unii le lua copii, al\ii b[rba\ii, al\ii muierile. +i-i vindè unii la al\`i, f[r[ leac de mil[, mai r[u dec`t t[tar`i. +i era vreme de iarn[. Bogate lacr[mi era, c`t s-audze glasul la cer. Deci Grigorie-vod[, dac-au sosit ]n Ie=i, a patra dza i-au =i vinit veste c[ vahmistru =i cu atamanul don\ilor ies pe Oituz den |ara Ungureasc[, c[ nem\ii nu i-au l[sat s[ marg[ prin |ara Ungureasc[. Ie=ind pe Oituz, au luat¡ ]n sus pe supt munti pre Bistri\[, pre la Roznov, pe la Neam\u, pe la Suceav[, pre la Cern[u\, p[n-au trecut¡ Nistrul, tot pr[d`nd ce le-au fost ]n calea lor. Ace=te au pr[dat mai r[u, c[ ce mai sc[pas[ dent[i au luat ace=te tot. Triimis-au =i Gligorie-vod[ pre alaibei, de-au m[rsu cu lipcani, tot ]n preajma lor, p[n-au trecut Nistrul. Deci ]n scurt[ vreme au triimis Gligorie-[vod[]1 pe Sara Mahmet-pa=e cu lipcanii, cu poronca Por\ii. +i =idè pa=a afar[, =i Levendal ghen[rariul ]n cetate la Hotin. +i au =[dzut o lun[ =i mai bine a=è, ca lupul cu oaia, launloc, de-= c[uta ]ntr-ochi. Oamenii de la Moscu =-a fran\ojilor tot umbla la Poart[ =i di la Poart[ la Moscu, p[n’ la o vremi au vinit poronc[, =i au ie=it¡ moscalii =i s-au dus den Hotin =i au dat¡ cetatea pre m`na pa=ii. Iar dup-acee, ]n 3 s[pt[m`ni, au vinit poronc[ la Grigorie-vod[ cum c[ au dat Hotinul ]n sama lui. +i ]n cetate =idè pa=a, iar den afar[ n-avè treab[ m[car o palm[. +i au triimis pre Lupul s[rdariul p`rc[lab la Hotin. +i la dzi ]nt[i a lui dechemvrie au scos h`rtii, =i la fevrar au scos v[c[rit¡, tot una dup[ alta. +i s-au t`mplat de-au c[dzut¡ =i iarn[ mare, p[n’ la br`u. +i au c[dzut¡ de la vinerea mare =i au \inut p[n’ la Sfeti Gheorghie. +i pierè vitele oamenilor, c`te mai sc[pas[ de oaste, =i ]ntras[ =i boal-]n vite =i ]n oi, v[rsat¡, de s[ potopè cu totul. C[ f`n nu putus[ face oamenii, de oaste =i de ploai mult[ ce era. +i c`t =i 1
Ad[ugat de mine.
350
Letopise\ul |[rii Moldovei
f[cus[, ]nc[ ]l m`ncas[ moscalii p[n-a s-]ntoarce ]napoi. +i agiunses[ stogul de f`n 15 lei, =i nu s[ putè g[s] nic[iuri, =i vadra de vin un leu. Socoti\, fra\ilor cititori, cum este osinda =i m`nia lui Dumn[dz[u pre \ara aceasta! C[ =i Grigorie-vod[, de cum era, i s[ schimbas[ firea ]ndoit¡. C[ boierii era to\ ]n prepus =i n-avè nici o credin\[. Orbit¡ ]n l[comie, giudic[\i era multi, de jacuri ce f[cus[. +i era giudec[\`le cu f[\[rii, c[ cei drep\] era ]n urgie, =i mul\i din cei vinova\ era ]n cinste. Triimis-au de =-au adus =i doamna =i beizadelile de la |arigrad, cu mul\ime de greci. +i grecii dob`ndis[ m`ndrie =i obraz, cu clevite =i f[r[ ru=ine asupra be\ilor boieri =i cu neb[gare ]n sam[ ]ntr-o nimic[ pre moldoveni. C[ pe vornicul Iordachie Cantacozino, ce-i dz`ce Deleanul, dac[ au vinit de la Hotin, nici l-au priimit¡ vod[ s[ s-]mpreuni cu d`nsul. +i au pus pre ba=-cihodar, cu 50 oameni, de l-au str[juit¡ la gazda lui c`teva dz`le, apoi l-au pornit¡ la \ar[, la Deleni, la casa lui, nice s[-l vad-]n ochi. +i era s[-l c[lug[reasc[. Numai n[rocul lui au fostu c[ era cumnat¡ cu Mihaivod[, =i Gligorie-vod[ era cuscru cu Mihai-vod[. +i pentru voia lui Mihai-vod[ l-au l[sat acas[. C[ au fost ]n\[les Gligorievod[ c[ scrises[ la moscali =i pecetluiè cu ceara ro=ie, c`nd era el c[im[can ]n Ie= =i vod[ era fugit¡ ]n gios la G[la\. +i alte multe ca aceste ]l p`r`s[ ciocoii. Ce la c`t va vini pe urm[ acest boieri, vremea va ar[ta. A=ijdere =i pre mine, Ioan Neculce vornic, t`mpl`ndu-m[ de am fost la vremea moscalilor ]n Ie=, m-au amestecat ciocoii =i cu al\i neprietini la Gligori-vod[. +i m-au ]nchis la ba=bulucba= c`tiva dz`le. +i copiii miei s-ascunses[ ]n laturi, =i au triimis un postelnic de i-au c[utat ]n toat[ \ara, d`ndu-mi =i mii pricin[ c[ am b[tut un ciocoi la vremea moscalilor, socotind c[ am fost =i eu amestecat¡ la niscaiva fapte. Dar pre urm[ au aflat¡ c[ n-am fost, =i m-au slobodzit =i pre mini la \ar[. +i atunce, la acè primejdie, am cheltuit mul\ bani, care dè sam[ la Dumn[-dz[u cini m-au amestecat. Ce la cè
351
Ion Neculce
di pre urm[ =i pentru mine =i pentru al\ii, vremea viitoare va ar[ta. Iar[ Gligori-vod[ trimis-au la |arigrad¡ de-u f[cut afuris[nie lui Anton mitropolitul, c[ci s-au dus cu moscali =i n-au vurt s[ vie ]n \ar-]napoi. Ce Anton s-au dus la ]mp[r[teasa, =i i-au f[cut mari cinste =i l-au d[ruit =i l-au pus mitropolitu ]n Cernihoi ]n |ara C[z[ceasc[ p[r[ acmu. Iar ]n locul lui Anton au pus mitropolit pe Nichifor, grec fiind. Iar[ de var[, la v[letul 7248, m[rs-au soli moscali =i turci de-u hot[r`t din Iuhurluc dreptu la Buh, ]n gios turcesc¡, ]n sus moschicescu, p[n-]n fundul Ehorlucului, =i din fundul Iuhurlucului dreptu ]n Buh, =i din Buh ]n gios apa Buhului hotar p[n-]n Nipru, =i din Nipru ]n gios, apa Niprului p[n’ l`ng[ Vozia, cale de 4 ceasuri din Vozia ]n sus. +i au t[iet dreptu la Don, tot din mare, cale de 4 ceasuri ]n sus, =-au pus semne, iar din Don ]n cee parte au l[sat tot moscalilor hotar s[ fie cu Azac cu Tuman cu tot. N[mai din Or 4 ceasuri cale p[n-]n Vozia au l[sat cale cr`menilor. +i au trecut =i sol mare moschicescu la Poart[ =i sol mare turcescu la moscali cu a=edzim`ntul p[cii. +i n-au apucat a agiunge nici solul cel moschicescu la Poart[, nici cel turcescu la Petreburcu, =i i-au agiunsu vestea pe drumuri c-au murit ]mp[r[teasa Anna cè moschiceasc[ la v[letul 7249, octomvrie ]n 26. +i au st[tut pe drum aciie doi soli, cari unde i-au agiunsu vestea, c`teva dzili, de-u a=teptat r[spunsu. +i pe urm[, viindu-le r[spunsu, s-au pornit de s-au dus =i cela la |arigrad¡ =i celalaltu la Petreburcu. Precum or a=edza, vremea va ar[ta. }ntr-acestu an murit-au =i Carul, ]mp[ratul nem\escu. +i s[ str`ngu crai =i alectorii la t`rgul Amburhu, la alec\ie. Ce la ce s-a alege, vremea va ar[ta. }ntr-acestu an let 7248 r[dicatu-s-au persi cu toat[ puterea lor =i au m[rsu asupra unui ]mp[rat a Indii, anume Gonor¡. +i d`ndu r[zboi tari, au biruit persii =i au prinsu =i pe ]mp[ratul
352
Letopise\ul |[rii Moldovei
Indii la m`n[ viu. +i i-au luat toate \[r`le =i apoi l-au l[sat s[-i hie birnic. +i s-au umplut persii de mult[ avere. Tot ]ntr-aceast[ var[, let 7248, la avgust, dat-au o brum[ mare, de-u str`cat p`nele, m[laiele, p[pu=oi. +i p[n-]n mart nu putus[ ara oamenii. +i s-au f[cut foamete ]n \ar[, =i de p`ne, =i de vin, =i de vite. Scumpete mare, c[ le cump[ra =i de la Cr`m, =i vite =i p`ne, =i de la |arigrad =i den toate p[r\ile, de s[ scumpis[ toate lucrurile: 80 lei, 100 lei p[rechea de boi, vaca 15, 20 lei. C[ =i la |arigrad =i la unguri =i ]n Cr`m, =i mai cu pre\¡ dec`t aice era bucatele toate. Aceste s-au f[cut ]ntracestu an let 72481. +i ]mp[r[teasa Anna, la moartea ei, au l[sat pe un copil mic de 2, 3 luni s[ hie ]mp[rat, c`nd a vini la v`rst[, iar p[n[ atunce s[ fie pitrop Biron Csenje de Cruleandia, ]mpreun[ cu al\ii. +i dup[ aceea n-au trecut 2, 3 luni, =i dup[ ce s-au str`nsu cnedzii to\i, n-au suferit s[ fie el cap ]mp[r[\iii =i l-au =i f[cut surgun, d`nd pricin[ c[ este liuter. Iar[ la v[let 7249 au r[mas pitropi ]mp[r[\iii Moscului ]ma copilului, anume Anna, nepoat[ de sor ]mp[r[tesii cei b[tr`ne, =i cu b[rbatu-s[u, Antonie Csenje de Lunimburcu, =i cu un neam\u, anume I=terhaz, =i cu vro 2, 3 cnedzi moscali. +i pe Menih l-au mazilit, s[ nu mai fie fert-mar=alic, iar pe al\i liuteri ce au fost ofi\eri i-au gonit pe to\i. +i le-au luat mo=iile ce le didese, =-au r[mas s[ fie iar[=i ]mp[r[te=ti. Iar[ tot ]ntru acesta= an v[leat 7249 au ]nceput a face g`lceav[ craiul =vedzilor, ginerele lui Petru ]mp[rat, dzic`nd c[ nu i s[ cade ]mp[r[\ia acelui copil, ce s[ cade s[ fie ]mp[r[\ia ficiorului lui, c[ este f[cut din fata lui Petru, sau Elisaftii, fetii lui Petru, care era fat[ mare la Moscu. +i au ]nceput a scoate oaste =fedzasc[, fiind ]ndemnat de Fran\oz, adeverind c[ le-a da agiutor =i bani, cu ]ndemn[tura Turcului. 1 Ultimele =ase alineate sunt scrise de Neculce, cu excep\ia propozi\iei de la sf`r=itul primului alineat: „Iar ]n locul lui Anton au pus mitropolit pe Nichifor, grec fiind“.
353
Ion Neculce
CUPRINS
Ce =i moscalii, dup[ ce au sim\it, au trimis oaste ]mpotriva o=tii =vedze=ti =i i-au b[tut prè r[u pe =vedzi. Tot ]ntru acest an v[leat 7249, dup[ ce au agiunsu solul moschicesc la Poart[, pentru oarecare pricini neput`ndu-s[ a=edza, au pus ]mp[r[\ia =i au t[iet capul lui Alexandru terdzimanului, fratelui lui Gligori-vod[. +i pe al\i turci, carii fusese la a=edz[m`ntul p[cii ]mpreun[ cu terdzimanul, i-au f[cut surguni, dzic`nd cum c[ au f[cut vicle=ug, de au viclenit ]mp[r[\ia =i au ]nvoit cre=tinilor. Iar[ piste 6 luni, la v[leat 7250, septemvrii 13 dzili, au vinit =i lui Gligori-vod[ mazilia, =i l-au dus la Poart[ cu cinste. +i ]n locul lui au vinit Costantin-vod[, ficiorul lui Neculai-vod[ Mavrocordat¡, din |ara Munteneasc[, careli au mai fost aice domnu, iar[ ]n locul lui Costantin-vod[ au m[rsu Mihai-vod[ Racovi\[ cel b[tr`n. Atunce au trimis turcii ]n |ara Munteneasc[ de au t[iet capul unui doftor, anume Testabudza, care acel Testabudza au fost credincios la Poart[. +i c[dzind ]n prepus cum c[ s[ agiungè cu cre=tinii, au fugit 2, 3 ani. +i am[gindu-l turcii cu ferman de iertare, a=è l-au prinsu =i i-au t[iet capul. Acest domnu Grigorie-vod[ era foarte grabnicu =i n[selnic. +i ]n dzilele lui s[ ]mbog[\ise ciocoii, c[ lua slujbele cu d[ri =i cu mite de la greci. Iar[ boierii mazili n-avè c[utare =i r[m[sese la s[r[cie. +i ]ncepus[ a-i =i boieri pe ciocoi, c[ s[ m`ndrise, socotiè c[ n-a mai avè sf`r=it. Iar Dumn[dz[u este tuturor giudec[tor dreptu. CAP. XXV
A DOA DOMNIE A LUI COSTANTIN-VOD{ NECULAI, LA V{LEAT 7250 OCTOMVRII 1 Dup[ ce au vinit aici Costantin-vod[, ie=itu-i-au toat[ boierimea ]nainte cu mult[ bucurie, =tiindu-l din domnia dint`i c[ este om bl`nd =i bun. +i piste 3, 4 dzile au boierit boierii dup[ obicei. Pus-au pe Sandul Sturdze iar[=i vel-logof[t, pe
354
Letopise\ul |[rii Moldovei
Costachi Razul, ce era hatman, vel-vornic de |ara de Gios, pe Iordachi Roset Cilibiul vel-vornic de |ara de Sus, pe Ianache, ce-au fost sp[tar mare ]n |ara Rom`neasc[, frate doamnei lui Neculai-vod[, l-au pus hatman, pe ficiorul lui, Ad[mi\e, ce era cumant lui Costantin-vod[, l-au pus velpostelnic, pe Andrie= Roset vel-ban, pe Manolachi Costachi vel-sp[tar, pe +tefan Rus[t vel-p[harnic, pe Toader P[ladi velvisternic, pe Ion Bogdan vel-stolnic, pe Chiri\e Dracul velcomis, pe Iordache Roset, ficior lui +tef[ni\e Ruset vornicul, vel-medelnicer, pe Dumi-tra=co P[ladi vel-cliucer. +i dup[ ce au boierit pe ace=ti boieri, f[cut-au =i alt[ socoteal[, c[ au pus, din boierii mazili, pe Ion Neculce biv-vel-vornic =i pe Iordache Dulgheriul biv-vel-postelnic =i pe Aristarhu biv-velban s[ fie giudec[tori aici ]n Ie=, dimpreun[ cu boierii cei mari, la toate trebile =i giudec[\ili =i sfaturili s[ fie nelipsi\. +i le-au f[cut =i nafacà c`ti 50 de lei de boier pe lun[. A=ijdere au mai ales c`ti un boier din boierii mazili =i au pus la toati \inuturili ispravnici, =i le-au dat \inuturili cu slujbe ]n m`nule lor, =i le-au ales r[sura s[ iè gium[tate mai mult dec`t so\iile lor. A=ijdere au ales pe al\i boieri mazili, carii n-au ]nc[put la boierii =i la ispr[vnicii =-au fost cu boierii-vel sau ficiori de boieri-vel, pe aceie i-au r`nduit s[-i puie pe r`nd pe to\i la slujbe. +i le-au r[dicat d[jdile, s[ nu dè nemic[, nici ei, nici ficiorii lor. Iar[ pe al\i mazili, carii au fost mai de gios, i-au pus d[jdi u=oare, s[ dè cine= dup[ putin\a sa pu\in. A=ijdere au r[dicat =i dajdea tuturor m[n[stirilor =i dajdea tuturor preo\ilor, s[ nu dè nemic[. +i c`ti giudec[\i s[ facè, toate le scriè la condice =i giudec[torii din Ie= =i ispravnicii de la \ar[. +i c`nd f[cè Costantin-vod[ divanuri, toate giudec[\ili le r`nduiè la boieri ori la ispravnici la \ar[, de li f[cè. +i dac[ nu pl[cè oamenilor giudecata boierilor, viniè la divan, cu m[rturie de la boieri, =i vidè domnul m[rturia =i, pe cum ]i p[rè, le curma giudecata. A=ijdere alesese vro 5, 6 logofe\i de tain[, de sta de cetiè r[va=eli =i le f[cè r[spunsuri, =i punè logof[tul al treile picete
355
Ion Neculce
domneasc[ ]n r[va=e =i scriè toate r[va=eli la condic[. +i era =i un izba=e, om de curtea lui vod[, de str`ngè toate r[va=eli de pe la oameni =i le scotè r[spunsu, f[r[ de nici o cheltuial[. Numai c`t da diecilor oamenii c`te 2, 3 parali de scris r[va=eli. Ispisoacele de mo=ie, c`te mergè la divan, toate le scriè la condic[. M[n[stirilor le-au f[cut obicei vecinilor s[ lucredze cum au lucrat =i mai ]nainte, c`t vor. Iar al\i oameni, streini, carii vor =idè pe mo=iile lor, s[ le lucreze c`te do[spr[dzece dzile =i s[ le dè =i de a dzecea. Iar[ boierilor =i mazililor le-au f[cut obiceiu s[ lucredze cu oamenii lor, carii or =idè pe mo=iile lor, c`t le-a fi voia =i c`t or putè. }ns[ numai acei oameni ce vor =idè pe mo=iile lor s[ lucredze, iar pe alte mo=ii a altor oameni s[ nu s[ ]ntind[ a st[p`ni. +i pe \ar[ au scos ]nt[i banii steagului, c`te 105 parali de om, cele 5 parali s[ fie a boierilor ce or str`nge banii, iar 100 parali s[ marg[ la visterie. +i au a=edzat s[ fie patru civerturi ]ntr-un an. C`te 105 parali s[ dè tot omul c[sar, iar holteii cei cu p[rin\i s[ dè c`te cindz[ci =i cinci de parali. +i le-au dat pece\i tuturor, tip[rite anume, fe\ele lor, numele =i poriclele. +i dup[ ce sau cisluit, le-au dat zlota=ii izvoade, =i la visterie le-au scris la condic[. +i au f[cut obicei zlota=ii pe oameni, pe \[rani, s[ nu-i supere nemic[. Ce dintr-acele cinci parali s[-= cumpere bucati, f`n, ce le-ar trebui. +i alte obiceie rele, ce era mai ]nainte, nici unele de acele s[ nu fie, nici v[c[rit, nici pogon[rit, nici cuni\e, nici ad[o=aguri, nici jacuri de ciocoi s[ umble pin oameni m`nc`ndu-i. +i |[r`i de Gios le mergè prè bine, iar |[r`i de Sus, fiind pr[da\i de moscali =i fiind lipsi\i de p`ine, le mergè mai greu, can fugiè din cei s[raci, iar cei mai cu putin\[ era mul\[mi\i. Dat-au =i str`nsoare mare, de cerca pe oameni, =i pe unde ]i afla ]i b[tè. +i pe vornicei carii t[g[duiè pe oameni, de nu vrè s[-i spuiè, ]i da pe uli\e =i-i trimitè la ocn[. Mai adeverit-au
356
Letopise\ul |[rii Moldovei
c[, de i-a ie=i som[ bun[, s[ poat[ r[dica poroncile ]mp[r[te=ti, a r[dica boierilor mazili =i m[n[stirilor desetina =i v[dr[ritul. +i a=è to\i au priimit =i s-au bucurat. Numai vro doi, trii, boieri nu le pl[ce, =i ciocoilor carii jecuiè \ara. C[ la acei boieri s[ str`nsese mul\i oameni pin satele [lor], =i al\ii nu r[m[sese mai cu nime, =i can sta ]mpiedecare ace=ti boieri, ca s[ strice aceast[ socoteal[, dar nu pot ispr[vi nemic[. Dat-au =i boierilor celor mari c`te 50, 60 de oameni de scuteal[, altora, boieri mazili, c`te 20, c`te 15, cate 5. A=ijdere au dat =i la giup`nese s[race, ca de scuteal[, c`te 10, c`te 15, care= dup[ boierie. T`mplatu-s-au de-au vinit un turcu de la Poart[ cu ferman, s[ iè pe Lupul s[rdariul, ficiorul lui N[stasii vornicul de lemne, p`r`ndu-l turcii =i lipcanii de la Hotin c[ la vremea lui Gligorivod[, c`nd au vinit moscalii ]n \ar[, ]n Moldova, acel Lupul s[rdariul s[ fie fost umblat ajung`ndu-s[ cu moscalii. +i dup[ ce s-au dus moscalii, l-au pus m[ria-sa Grigorii-vod[ ispravnic pe \inutul Hotinului, =i i-ar fi jecuit pre turci =i pre lipcani, fiind vreme tulburat[, =i este hain =i este bogat, de are o mul\ime de bani. +i fermanul scriè la m[ria-sa Costantin-vod[ s[ caute s[-l trimit[ pre Lupul s[rdariul =i s[-i scrie tot ce va avè. Iar[ m[ria-sa Costantin-vod[ nu s-au ]ndurat, nici s-au gr[bit, ce au chemat pre boierii cei mari =i pre al\i boieri mazili =i pre c[lug[ri, pre egumeni =i pre negu\itori =i pre turcii balgii =i i-au ]ntrebat pre to\i pentru Lupul s[rdariul cum =tiu: „Fost-au hain?“ Deci boierii =i c[lug[rii, egumeni =i negu\itorii =i turcii balgii au m[rturisit cu to\ii cum nu-l =tiu pre Lupul s[rdariul s[ fie fost hain. +i a=a f[c`nd m[rturie de la to\i, m[ria sa Costantin-vod[ au trimis la Poart[, scriind la prietinii m[rii sale cum c[-i este n[paste Lupului s[rdariului. +i a=a au ispr[vit de i-au dat pace. Numai au cheltuit o sut[ de pungi de bani, =eptedz[ci pungi au dat Lupul s[rdariul, iar doaodz[ci =i cinci de pungi au dat m[ria sa Costantin-vod[ =i boierii, =i l-au scos. Iar mai pre urm[ au dat Lupul s[rdariul =i
357
Ion Neculce
aceli doaodz[ci =i cinci [de pungi]1 de bani =i au plinit o sut[ de pungi de bani de au dat =i au h[l[duit. Tot ]ntru acela= an 7250, de prim[var[, venit-au c`teva havalele asupra \[r`i de la Poart[: s[ fac[ opt sute de salahori =i o sut[ =i cindz[ci de car[ la cetate la Vozia, s[ o zideasc[ den nou s[ o fac[, a=ijdere =i c`teva mii de chile s[ li cumpere =i s[ le trimit[ la |arigrad, a=ijdere =i c`teva pungi de bani s[ dè la omul lui casap-ba=e s[ cumpere pentru sulgeria ]mp[-r[teasc[. A=ijdere =i solul moschicescu s-au pornit de la |arigrad s[ marg[ la Petruburgu, la Moscu, =i ajung`nd la Tighine, din oarecare pricini au =edzut vro trii luni de dzile de au iernat p[n[ ]n prim[var[. +i au r`nduit m[ria sa Costantin-vod[ pre dumnealui Costachi Razul velvornic de |ara de Jos de au purtat de grije pentru tot conacul de bucate =i ce au trebuit, c[ a=e era poronca de la Poart[. +i f[cus[ \inutul Orheiului =i \inutul L[pu=nii ca vreo trii sute de car[, de sta pentru treaba solului, c[ era ca la o mie =i cinci sute de oameni =i mai bine cu solul. +i purceg`nd de prim[var[ din Tighine, l-au dus p[n[ la hotarul le=escu. +i t`lnind pre solul cel turcescu, l-au adus =i pre acela tot cu cheltuiala \[r`i, p[n[ l-au trecut Dun[rea la G[la\i. Care au cuprinsu aceste havalele c`teva sute de pungi de bani. +i nemic[ beilicuri ]n \ar[ nu s-au f[cut, ce tot cu bani au pl[tit m[ria sa Costantin-vod[ din soma civerturilor. Numai, ]nglotindu-s[ cheltuiala, n-au fost numai patru civerturi ]n anul dint`i, ce au fost =ase civerturi. L[s`nd ale p[m`ntului Moldovii, acmu am scris ale striinilor ce s-au lucrat ]n anul 7250. Z[bava solului moschicescu ce au z[b[vit la Tighine nau fost alt[ pricin[ f[r[ de c`t la Petrburgu t`mpl`ndu-s[ de scotè epitropii ]mp[r[\iii oastea cè mare, polcurile cele ]mp[r[te=ti carele s[ cheam[ Preobrajenschii polcu =i Simione\schii polcu, ca s[ marg[ asupra =vedzilor. +i era foarte 1
Copistul a s[rit la transcriere cuvintele puse ]n parantez[.
358
Letopise\ul |[rii Moldovei
cu sup[rare mare o=tenilor, fiind vreme de iarn[. +i ie=ind toat[ oastea din Petrburgu afar[ =i a=edzindu-s[ cu obuzul, au triimis pre tain[ la Elisavet, fata lui Petru ]mp[rat, care era fat[ mare, ca s[ marg[ la oaste, s[ o r[dice s[ le fie ]mp[r[teas[. Deci =i è fiind sup[rat[ de epitropi =i v[dzind c[ umbl[ lucrurile prost =i ]mpotriv[, s-au sculat de la casa ei pre tain[ ]ntr-o noapte =i s-au dus de au intrat ]n o=tile ]mp[r[te=ti. Iar o=tile ]mp[r[te=ti v[dzind-o, foarte s-au bucurat =i ]ndat[ i s-au ]nchinat =i au priimitu-o cu mare bucurie, r[dic`ndu-o s[ le fie ]mp[r[teas[. Iar[ ]mp[r[teasa Elisavet au poroncit de au schimbat toate v[r\ile pre la toate por\ile =i au =i triimis c`te doao, trii sute de slujitori =i c`te un ofi\ier cap. +i sosind la por\ile cet[\ii, le-au =i de=chis ]ndat[ cei dinl[untru. +i a=a au m[rsu pre la to\i epitropii =i i-au prinsu pre la gazdele lor. Iar merg`nd =i la Menih =i vr`nd s[-l prindz[, au ]nceput a s[ pune ]mprotiv[, =i p[n[ a-l prinde, au pierit vreo cinci, =ase moscali. +i au pierit =i din oamenii lui Menih vreo cinci, =ase. +i a=a prindzindu-i pre to\i epitropii, i-au ]nchis ]ntr-un turnu de piatr[. +i scul`ndus[ =i ]mp[r[teasa Elisavet tot ]ntru aceea= noapte cu toat[ oastea, au purces =i au m[rsu la cur\ile ]mp[r[te=ti =i au cuprinsu cur\ile de toate p[r\ile =i au prinsu cu tain[ toate v[r\ile, de nau =tiut nime nemic[ p[n[ ce au sosit la u=ile cur\ilor ]mp[r[te=ti. Deci nu s-au putut apuca de nemic[. +i intr`nd ]n cur\ile ]mp[r[te=ti, ]mp[r[teasa Elisavet a doa dzi au =i trimis surguni pre ]mp[r[teasa Anna =i pre b[rbatul s[u Antonie Csenje de Lu\imburcu =i pre copilul lor Ioan Anto-nieviciu la \ara lor Lu\imburgu. +i a=e pornindu-i, au ]nceput a trage clopotile =i a slobodzi pu=cile celi mari =i au ]nceput a dzice ]n tr`mbi\e =i a striga: „Vivat, vivat, vivat!“ =i a dzice: „}ntru mul\i ani s[ tr[iasc[ ]mp[r[teasa Elisavet“. Deci ]mp[r[teasa Elisavet merg`nd la biseric[ =i coronindu-o s[ fie ]mp[r[teasa Moscului, dup[ ce au luat samoderjavie, adec[ st[p`nirea ]mp[r[\iii, au cinstit pre to\i ofi\ierii =i pre to\i slujitorii. L[s`ndu acmu cele streine, vom scrie iar[= a p[m`ntului Moldovii.
359
Ion Neculce
A=ijdere M[ria sa Costantin-vod[ au mai socotit pre unii din ficiorii de boieri carii nu putè s[ ]ncap[ ]n boierie =i era ficiori de boieri mari =i de neamuri, =i ]ncepus[ acmu unii =i a ]mb[tr`ni =i nu mai ]nc[pe la boierie, c[ de la o vreme ]ncoace era tot unii. Iar M[ria sa Costantin-vod[ au socotit de au f[cut dreptate =i au ]nceput a-i boieri =i pre aceie ce era c[dzu\i din cinste. Mai socotit-au M[ria sa Costantin-vod[ pentru =coali de ]nv[\[tur[, de le-au mai ]nt[rit =coalele cele eline=ti =i cele slovene=ti. A=ijdere au mai f[cut =coali de ]nv[\[tur[ =i l[tine=ti =i ar[pe=ti, =i au dat =tire tuturor mazililor ]n toat[ \ara ca s[-= aduc[ copiii la ]nv[\[tur[ la =coal[, ca s[ ]nve\e orice limb[ le-ar fi voia, pentru ca s[ s[ afle oameni ]nv[\a\i =i ]n p[m`ntul nostru al Moldovii, precum sunt =i printr-alte \[ri =i p[r\i de loc¡. Iar dascalilor li s[ da plata din vistieria domneasc[. A=ijdere au dat poronc[ la toat[ boie-rimea s[-= aduc[ scrisori ce or avè pre mo=iile lor, s[ le scrie la condic[, ca s[ s[ mai curme g`lcevile. Socotit-au M[ria sa Costantin-vod[ =i pentru p`rc[l[biile de pre la t`rguri, av`nd obicei p`rc[labii de luoa os[bit di cei doaodz[ci de bani, mai luoa =i c`te doao oc[ de vin de bute de vin sau de horilc[, orice feliu de b[utur[ ar fi fost. +i p`rc[labii nu luoa numai aceli doao oc[, precum era obiceiul, ce luoa ne=te tidve mari c`te de patru, cinci oc[, de jecuiè oamenii =i negu\itorii, sp[rg`ndu-le bu\ile. Iar M[ria sa Costantinvod[ au str`cat acel obicei r[u, s[ nu mai fie, s[ nu mai iè p`rc[labii tidve =i oce de vin =i de horilc[, ce numai s[ iè p`rc[l[biile drept pre obicei c`te doi potronici de car, iar mai mult s[ nu supere oamenii =i negu\itorii. A=ijdere toate m[n[stirile le-au dat s[ fie ]n sama mitro-politului =i a episcopilor pre la eparhiile lor, ca s[ le iè sama egumenilor =i c[lug[rilor, s[ nu le pr[p[deasc[ viniturile mo=iilor =i a bucatelor ce or avè f[r[ de isprav[, precum f[cè mai ]nainte vreme. F[cut-au mil[ =i ]nt[ritur[ la patriiarhia Alexandriei, de au ]nchinat m[n[stirea Hangul, ca s[-i fie c`te di ceva agiutoriu, pentru c[ aceast[ m[n[stire o au fost ]nchinat mai ]nainte
360
Letopise\ul |[rii Moldovei
vreme r[p[osatul p[rintele M[rii sale, Nicolae-vod[. +i av`nd patriiarhia =i hrisov, au socotit =i M[ria sa Costantin-vod[ de o au ]nchinat iar[= la patriiarhia ce mai sus s-au dzis, la Alexandria. Iar[ ]n dzilele M[rii sale lui Costantin-vod[ vinit-au =i prè fericitul p[rinte chirio-chir Parthenie, patriiarhul al Sfintei Cet[\i a Ierusalimului =i a toat[ Palestina. +i priimindu-l M[ria sa Costantin-vod[ cu bine, =i os[bit de mil[ ce au f[cut m[ria sa de au dat =i au ]nt[rit Sf`ntul Morm`nt a Domnului nostru Isus Hristos, au ]nchinat =i aceste patru m[n[stiri, anume Tazl[ul, Ca=enul =i Soveja =i Pobrata. Care dentru aceste m[n[stiri, Tazl[ul, Ca=enul =i Pobrata mai fusese ]nchinate =i mai ]nainte vreme la Sf`ntul Morm`nt, =i la vreme de nepace le-au fost dat de bun[ voie patriiarhul de Ierusalim iar[= pre sama c[lug[rilor moldoveni. Iar a=edzindu-s[ pacea =i fiind m[n[stirili c`te cu ceva vinit, au socotit m[ria sa c[ este lucru cu cale s[ fie ]nchinate m[n[stirile iar[= la Sf`ntul Morm`nt a Domnului nostru Isus Hristos, s[ s[ ajutoredze =i s[ s[ ]nt[reasc[ Sf`ntul Morm`nt, carele este de folosul m`ntuirii a toat[ cre=tin[tatea. Iar[ ]n anul 7251, ]n luna lui iulie ]n =ese dzile, vinit-au =i lui Costantin-vod[ veste de mazilie. C[ t`mpl`ndu-s[ la |arigrad de au luat domnia Ion-vod[ Mavrocordat, frate lui Costantin Mavrocordat, tiimis-au omul M[rii sali aici la Ia=i, la boieri, cu c[r\i, puindu caimacami pre dumnealui Sandul Sturdze vellogof[t =i pre dumnealui Costache Razul vel-vornic. Iar preste doao s[pt[m`ni sosit-au =i turcul capegi-ba=e, =i cetind fermanul iulie ]n doaodz[ci de dzile =i odihnindu-s[ M[ria sa Costantinvod[ ]nc[ dzece dzile, =i grijindu-l bine cu de toate cele ce iau trebuit la purces =i pre la toate conacele, purces-au ]n dzi ]nt`i a lui avgust. +i au m[rsu la Poart[, la |arigrad, cu cinste =i, neplinind anul mazil, au luat iar[=i domnia |[r`i Muntene=ti. Iar aici la noi ]n Moldova au vinit domnu M[ria sa Ion-vod[ Mavrocordat.
361
Ion Neculce
CUPRINS
GLOSAR
A ac[t[rii, adj. — cum trebuie, bun la ceva, serios. aclaz, vezi atlaz. acolisi, vb. refl. — a se \ine de capul cuiva, a nu-i da pace, a-l urm[ri cu inten\ii du=m[noase. ad[o=ag, adau=ag, s. n. — impozit suplimentar, supratax[. adeveri, vb. refl. — a-=i f[g[dui unul altuia ceva, a se asigura reciproc; a se angaja s[... adeverin\[, s. f. — ]ncredin\are, f[g[duial[, asigurare; om de ~ — om de credin\[, de ]ncredere. afendi, afende, avende (corect: efendi) s. m. — domn (titlu, formul[ de adresare). agà, s. m. (plur.agalari), ag[ (plur. agi, agii) — ofi\er turc; grad militar. agarl`c, ag[rl`c, ag[rlic, s. n. — bagaj. agiunge, vb. refl. — a ajunge la ]n\elgere, a stabili rela\ii cu cineva. agonisit[, s. f. — folos, leaf[, avere. ai, plur. lui an, s. m. alai-beiu, alai-bei, s. m. — comandant al unui regiment sau escadron. alector, s. m. — cel care avea dreptul s[ aleag[ pe ]mp[ratul german.
alec\ie, s. f. — alegere (e vorba de alegerea ]mp[ratului german). alege, vb. — a hot[r]. (a)mesteca, vb. — a intriga; a cleveti pe cineva, a-l vorbi de r[u, a-l ponegri. (a)mestec[tur[, s.f. — intrig[. amestecat, adj. — neclar, ]ncurcat. aprinde, vb.: a-=i ~ rogojine ]n cap — a reclama pe cineva, a-=i anun\a pl`ngerea ]mpotriva cuiva. aprod, s. m. — paj din garda domneasc[. aptic[, s. f. — farmacie. apuca, vb. refl. — a se angaja, a f[g[dui solemn, cu jur[m`nt. arb[na=, s. m. — albanez. ardz, ardzaun, (h)ar(d)z, s. n. — pl`ngere, reclama\ie, memoriu trimis Por\ii otomane de domnii \[rilor noastre sau de boieri. aret, s. n. — paz[, ap[rare, gard[; a-i fi ~ (cuiva) — a-l p[zi, a-l ap[ra. a=edza, a=[dza, vb. refl.— a se ]n\elege, a se aranja, a se ]mp[ca, a se obliga. a=edz[m`nt, a=edzim`nt, s. n. — ]n\elegere, ]nvoial[; ~ ul p[cii — ]ncheierea sau ]ntocmirea p[cii. a=[dz[toriu, s. m.— om statornic,
362
Letopise\ul |[rii Moldovei
cu locuin\[ stabil[ ]ntr-un loc. a=e=i, a=e=, adv — tot a=a, chiar a=a, ]ntocmai a=a. ataman, s. m. — c[pitan de cazaci. atlaz, aclaz, s. n.— stof[ de m[tase fin[, cu luciu numai pe o parte, satin de m[tase. au, conj. — sau. avende, vezi afendi.
B balemez, balimez, s. n. — tun de calibru mare. balgíu, balgéu, s. m. — negustor turc care aproviziona Poarta otoman[ cu miere din \[rile noastre; balcì-bá=e, balgì-bá=a, s. m. — trimis al Por\ii ]ns[rcinat cu str`ngerea mierii =i cerii necesare seraiului ]mp[r[tesc. ban, s.m. — rang boieresc, f[r[ func\iune precis[ (]n Moldova), ocup`nd locul ]ntre sp[tar =i paharnic. baraiam (corect: bairam), s.n. — una dintre cele dou[ mari s[rb[tori ale musulmanilor; baraiaml`c, bariiaml`c, s.n. — dar f[cut sultanului =i ]nal\ilor demnitari turci de c[tre domnii \[rilor noastre. basn[, s.f. — basm, poveste; scornitur[. ba=c[, s.f. — ]nt[ritur[ de zid sau de p[m`nt cu nuiele ]mpletite, bastion. batere — infinitivul lung, cu valoare verbal[, al lui a bate. b[c[lie, s.f. — m[rfuri coloniale (stafide, smochine, alune).
b[nat, s.n. — necaz, m`nie; b[nuial[. becisnice=te, adv. — ca un becisnic, ca un neputincios. bei(u), s.m. — guvernator al unei provincii turce=ti sau supuse suzeranit[\ii turce=ti; domn al unuia dintre cele dou[ Principate rom`ne=ti. beilic, s.n. — dar sau munc[ f[cut[ gratuit pentru domnul \[rii, pentru boieri sau pentru sultanul turcesc; nevoie, trebuin\[ (]n general, cu privire la acelea=i personaje). beizadè, beiz[diè, beizedè, beza(i)dè, s.m. — fiu de domn. belacoas[, bilacoas[, s.f. — un fel de stof[ de m[tase scump[. bezzaconic, s.m. =i adj. — nelegiuit. bihol, s.m. — bivol. bir, s.n.: banii ~ ului — tributul pe care ]l pl[teau \[rile noastre Por\ii otomane. bi=ug, s.n. — bel=ug. biv (]n titlurile boiere=ti) — fost; ~ vornic — fost vornic. bl[st[m[ciune, s.f.: lucruri de ~ — tic[lo=ie, infamie, mi=elie. blem, interj. — haide!, s[ mergem! bosnean, s.m. (plur. bosneni) — bosniac, locuitor din Bosnia. bostangíu, s.m. — soldat pedestru din garda ]mp[ratului turcesc. botc[, s.f. — tr[sur[ ]nchis[, calea=c[. bo\i, vb. — a ]nghesui, a prinde la str`mtoare; refl. — a se ]ngr[m[di. bragadir, bregadiriu, bragadiri, s.m. — comandant al unei brig[zi,
363
Ion Neculce
general de brigad[. bresla=, s.m. — apicultor. bucate, s.f. plur. — alimente, provizii, gr`ne. bud[, s.f. — pr[v[lie mic[, dughean[. bugigean, s.m. (plur. bugigeni) — t[tar din Bugeac. buiurdi, puiurdi, vb. — a trimite un ordin scris la o unitate inferioar[; a confirma, prin decret, o hot[r`re. bulucba=, buluba=, s.m. — comandant al unui buluc (alc[tuit dintr-o sut[ de solda\i, de obicei arn[u\i sau seimeni), suta=, hotnog; ba=- ~ s.m. — =eful bulucba=ilor =i al g[rzii domne=ti (avea ]n grij[ supravegherea ]nchisorii de la curte). buor, s.m.: coarne ~ e — coarne cu v`rfurile aduse unul spre altul (ca ale bourului). burzului — a se r[scula; ~ t adj. — ]n dezordine. (bulzui) — variant[ sau, poate, gre=eal[ de transcriere), vb. refl. busurman, s.m. — musulman, mahomedan.
C cabáni\[, s. f. — manta luxoas[, cusut[ cu fireturi =i bogat ]mpodobit[, pe care o primeau domnii \[rilor rom`ne=ti de la sultan la instalarea lor pe tron. cadéu, s. m. — judec[tor la turci, cu atribu\ii civile =i religioase. cadie, s. f. — func\ia cadiului (=i institu\ia respectiv[).
cahpol: hai ghidi ~ — „ce pu=lama viclean[ mai e=ti!“ caimacam, c[im[cam, caimacan, c[imacan, camaican, s. m. — loc\iitor al domnului; membru al c[im[c[miei. caiu=, s. n. — arcan, la\ de curea cu care se prindeau oamenii spre a fi ]nrola\i ]n armat[. calabal`c, calabalic, s. n. — mul\ime de oameni, gloat[; zarv[, tulburare. calaur, calaori, s. n. — gard[, patrul[; locul unde se face paza; a pune la ~ — a pune sub paz[, a aresta; a lua cu ~ — a ridica (pe cineva) cu for\a. cale, s. f.: pe ~ — pe drept, cum se cuvine; f[r[ de ~ — pe nedrept. calm`=, s. m. — numele unui trib mongolic din sudul Rusiei (sec. XVIII). calò, s. m. — c[l[u. cambarà, vezi cumbarà. camenicean, s. m. — locuitor al ora=ului Cameni\a. canava\[, s. f. (plur. canave\e) — un fel de p`nz[ groas[ cu fire rare. capegíu, s. m. — portar al seraiului; ~ -ba= — comandant al capigiilor care participa, cu un num[r de capigii, la instalarea =i la mazilirea domnilor rom`ni. capegilar-chihaie, capigilar-chihai, capegilar-chihaiè, s. m. — mai mare peste capigi-ba=i. capichehaie, capichehai, capichihai, s. m. — reprezentant al domnilor rom`ni pe l`ng[ Poarta oto-
364
Letopise\ul |[rii Moldovei
man[; reprezentant al unui han sau bei pe l`ng[ sultan. caplan-pa=e, s. m. — comandant al caplanilor (solda\i turci care purtau un fel de turban din piele de tigru). car[t[, s. f. — tr[sur[ de lux ]nchis[. casap-ba=e, s. m. — func\ionar al Por\ii otomane care avea sarcina s[ aprovizioneze armata cu carne. catarg[, s. f. — corabie, ]n special galer[; a da la ~ — a condamna la munc[ silnic[ pe galer[. cataroie, s. f. — dambla, apoplexie. cavalérie, s. f. — titlu de cavaler (]n baza unei decora\ii de acest grad). cazascher, s. m. — judec[tor de rang ]nalt la turci (venea imediat dup[ marele vizir ]n ordine ierarhic[). caz`lba=, s. m. — persan. c[dea, vb.: a ~ domnu, vizir etc. — a ajunge domn, vizir etc. c[ftan, s. n. — hain[ larg[, de culoare alb[, cusut[ cu m[tase galben[ sau cu fir galben, ]n felul cabani\ei, cu care era ]mbr[cat domnul, c`nd i se f[cea numirea; a ]mbr[ca cu ~ — a numi domn al uneia dintre cele dou[ \[ri rom`ne=ti. +i boierii erau ]mbr[ca\i cu caftan, c`nd erau boieri\i (numi\i ]n func\ii ]nalte ale statului) de domn. c[im[c[mie, s. f. — locotenen\a domneasc[, format[, de obicei, din trei boieri mari.
c[mar[, s. f. — cuhne, tr[sur[ ]nchis[. c[m[ra= de ocn[, s. m. — boier care administra minele de sare ]n numele =i ]n folosul domnului. c[pitan-pa=e, s. m. — comandant al flotei (la turci). c[sar, s. m. =i adj. — c[sa=, care are cas[, gospod[rie (pe cont propriu); b[rbat c[s[torit. c[tinel, adv. — ]nceti=or, domol, lin. c[uta, vb.: a-i ~ cuiva ceva — a se impune ceva aten\iei sau g`ndului cuiva. ce, conj. — ci. cealmà, s. f. — turban. ce(a)mbur, ceambul, s. n. — deta=ament de trupe trimis s[ prade ]ntr-o \ar[ str[in[; expedi\ie de prad[. ceau=, s. m. — paznic sau ]nso\itor al prizonierilor; ba=- ~, s. m. ofi\er superior turc cu diverse atribu\ii. cehei, vb. — a s`c`i, a nec[ji. cei, genitiv-dativ al lui cea, adj. dem. ceir, s. n. — loc cu iarb[, ne]ngr[dit, unde pasc caii. celednic, s.
