c
o
z
PASIUNE ~I EXPERIENTA APICOLA IMPART~ITE CU GENEROZITATE TUTUROR Sub egida Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. Romania, in tiparu l editurii APIMONDIA, apare in acest an documentata IUcrar€ a lui Constantin L. Hristea.' "Stupilritul nouf'. Pentru marea sa dragoste jafa de albine, pentru pasiunea caldii, pentru devotamentul, diiruirea $i munca sa creatoare, autorul acestei lueraTi cuprinziitoare a tutuTOr problemelor de apicultura este de multii vrcme bine cunoscut $i stirrwt de catrle toti stuparii din tara, bucu-
1"lndu-se, de asemenea, de elogioase aprecieri din partea apicultorilor de peste hotare. Cariea de fafa este 0 concentraTe a ejorturilor sale permanente, ,de 0 viatii de om, de a patrunde, a lntelege $i tUlmiici mi.nunata viata a coloniei de albine, kl care 1nereu cautiim sa deslu$im Imde din tuinele natuiii - acest inepuizabil tezaur al surprizelor. De Ia virsta de 14 ani triiie$te in mijlocul stupinei, printre albinele I>(! /e, supuse permanent studiului $i observatiei sale atente, gata intotdemma sii noteze $i sa explice anumite fenomene asupra cii1'ora $tiinta ,~i pracl;ica apico.zii nu $i-au spus inca ultimul C"U..vint. De 66 ani, Constantin L. Hristea imbinii fructuos pasiunea sa cu cercetarea metil;uloQsi1 a vietH albinei $i Ctl practica. apicoUi, deveniti1 an de an tot m.ai rJicientii prin tehnologWe moder'ne ~a care apeleazi1 ca urmare a evoIlIliei ascen dente a apiculturii contemporane. o contributie esentiali'i La dezvoltarea apiculturii romane$ti 0 are ~t activitatea publicistica $i de propagandist voluntar desfa§urata, fara ' ,41.reru pere, ,pe acest tarim de catre Constantin L. Hrisea. Am u:tmiirit l l1 er'€1~ bogata activitate a acestui truditor a1 apicuZturii 1'orruine$ti: l:'cd .}'i zed de conferinte tinute in toate regiunile tani, nenumarate Q.l'tic:o/.e pubLi<;ate in ztare $i reviste, dar' mai cu seamii in revistele noastre dr apicult-urii din ultimii 50 de ani, elaborind $i publicind numeroase /)1'o;;nri .~i carti apicole. Acum 40 de ani a publicat cartea "Stupiiritul" (.'on(.ill.tud 960 de pagini - reeditat(i inca de doua ori - un tem..einic 1.1I(/m'!ll,(itO r pentru stupari $i pentru incepatoni in apicuUura. Multe O (l llfl1'(~I. ii de stu pari din Romania s-au format aplicind clilauzitor dialogul 1Ii ,\'/.l'lI ciiv din "StupiirituZ". In acest fermecator dialog cu fiul adorat, 1IIIIIIi c/irll;re noi 1te-am regasit fie in 1'!Olullui Calin fiul, in anU tineretii /1 (/(/8/,'1'(;, fie in eel al tatiilui -dornic sa sadeascii aceea$i pasiune pentrll nl l)/./I(' ~i in S7IJletul copilU'Il£i sau drag. A m in memoria mea nenum(l-
3
l·al,. SClJlte (lilt vtnto r~date atit de fida! in aceastii carte. Meritul mare at OIUorutlti cst.e I..-a (l giisit acea.stii forma con.structivii de prezentare, imbruC(l,til tl~ jermec<1tond grat sfiitos lIloldovenesc. Aceastii valoroasii $i cuprinziitoare carte de cuno$tinte §i statuTi apicole practice a fost completata arum zece ani, de 0 alta lucrare a sa : "A.B.C.-uL apical", care grupeazli, dupQ un alt sistem, no~iunile de speciaLitate ~i terminologia apicolii experimentala $i generaUi, ogLindind nivelul apiculturii Ia acea datil. In domeniul produselor apicole ~i in special in eel al diversificarii produetiei a,picoZe $i a utilizifrii produ.seZor albineZor in. seopul slincItii~i omului, Constantin L. Hristea a adu.s, prin publieatiUe sale din ultimii ani, reale foloase apieultorilor $i consumatorilO1' de produse apicole. La curent cu eereetiIrUe ~tiintei apicole contemporane, dispu7l.tnd de 0 vastii experientii practica, lucrind zUnic En stupinele sale $i 1n aeelea pe care le-a condus direct in cadrul sectorului apicol de stat, autorul Zucrarii "Stupiiritul" $i-a dat sea.ma eli observatit'Ze $i constatiirtle sale, din 1935, sint mult depd$ite $i ca este nevoie de 0 noua lucrare. Cu :riibdare ~i competentii, studiind literatura documentara de specialitate, folosind un material de referinfa actual, Constantin L. Hristea a 1nceput din 1970 sa scrie 0 n oud lucrare despre stupQrit, efOTturUe sale materializindu-se in caTtea aparuta acum sub titlul sem.nificativ - care demostreazd conttnu:itatea prim.ei sale Luerari de bazii - : "Stuparitul nou". Abordind 0 tematidi principialii deosebitii fota de aceea din prima sa lucrare, de data aceasta el n.e prezinta albina ea pe 0 simpla parte din vastul complex biologic care €Ste "colonial< - organism bioJiziologic d esavi r~it. Autorul 0 fiicut observatii pre}ioase asupra comportamentului colo· nie! de albine, a;ung'ind La conduzii foarte foLositoare pentnt crescatorii de albine C'U privire la sistemul n.ervos at coloniei, explicind astfd uncle din multiplele "taine'( din viata acestui complex biologic, elL di feritele aspecte legate de viata ei comunitarii. Sint incredintat cii aceastQ nouii carte a octogenarului Constantin L . Hristea va fi primita cu acela$i interes de catre toti apiclLltorii din tara, cititorii ei, tinert ~ virstnici, practicieni if amatori, giisind tn bogaLuZ ei continut, prezent intr-un stU ~ fntT-o farmii literrtra romanea.scii, placutii ~i accesibUa tuturor. 0 cliliiuzii binevenitii ~ i deosebit de folositoore in pr'acticarea apicuLturii in conditiUe metodologiei apieole moderne. In forma ei actuala cartea "Stupiiritul nou" demostreaui de Jape valoarea pasiunii $i indetungatei experiente pe care Constantin L. Hristea o impcI rtd~e~te cu ddrnicie tuturoTa. De·a Zungul anUor am. urmiirit laborioasa activitate a acestui maestru 01. apiculturii. Adeseori mlf fntrebam de ,uttde gifsc$tc aUta encrgic La vfrsta sa fnaintatcl. COT/rider (,'0 numai ent'lIzlasrltuL sUu # 7XlSilm ca elL ·( " >t ilLbe$te (lcc,~ te mimm(lte illsectp an gcmern t bOOMCl c . . .ale (tctivitilj.i. ~
Of' (u'cell (jill IJfirlift ell pllic(>r a suUcit(lrca d e (l prf'ja lll ll1t~rtlr ,,~ tllpc'lrftlll tUllI" §i cOnsider () chlSte p(>/ttrlt m ine, sit 0 rccom~md , fl >/IIII (,1:,ld1Ira, .$tupMi/ur rLin rara. C" priLe;lll llpariFei cejrtii "Stuparit1lt nOu ll dOr 6SC (IUtoM/h,t 11/(" " ttru de Olloo r e at Asociatiei Crescl1torilO1' de Albill c dfn R(1)! lbll S(/rlM/Mil Romania, care ftnptine~te in cu,.lnd 80 d e ani, sli ducli dtrpll' 1/fI'/1 IIntlf.! (11ti. m.Ullca sa neostenitd in shdb
fwl dt' (lpicldtura at APIMONDIA din 1975 de fa Grenoble - PrlJI II ("Wjl tTir 'I/ocstrlilui COllstontirl. L. Hrist p(I diploma *f 1YI.cda lia (/(1 II IlI/I'nt in dchmgata sa activitote publicistici'i: in JoLosut dezvottfirfl 1(1)11 I
",dl lIIod('rllp. ,"I'l,M';' HI11l
PlOOf. dr. Ins. V. IIAn NAJ P I~d inteie Asocla ~ iei Cr<.'scCltorl\ol' Ill" Al hl . din Repu blica Socilliis1a HomAnlU 1/1 r~ rd\l1 l
APIMO NDI A
PLANUL LUCRAull PLAl~UL LUCRJ\RIl TncC'pem, tinerl tineri apicultori, planului invAt4t.urii inva\Alurii apiIncepem, apiculjor], eu expunerea expunerea planului npi l,.,I" - - }I!,-il ('1/1(' u~a cum se procedeaza procedeazA tn in oricare oricare activttate activitate - pentru pentru ua PUt.c(1 puleD 1111\1111' 1'('2ultate bune. 1111\lnt· rczuJta'le bune. Vom prezenta prezenta In Ia Inceput inceput 00 introducere in aceasUi disciplinA pentru pentru Vcnn introdueere to aceasta disciplin~ II vl-d('n ce cuprinde ea ca sarcini !}i cum trebuie trebuie sa sA ne ne pregatim pregatim pentnu penll'll t'e cuprinde sarcin! ~l j'/l H lupinu s~ sa tie fie rentabila ~i bine bine organ organizatA. trece apol apai lil la exaeXfl1"11 '1IIIt)lfliJ rentabiUi ~l izatil.. Vom Yom treee IIllnUlN.'1l JoeuUltei stupl sistematici, stseemattei, care stnt Hunlu'ca Jocuin\ei albiaelor aIbineior - stupi sint u~r u~or (it' de mfrllllt ~i in care care coloniile pot deevolta dezvalta fara limita. m',IU.1 - ~i colonlile se se pot f!I'~ liJnittl, Tn sfJl'~it. sfi~it, examinind aetivitatea unui natural prima. primar ~i !;ii apot apoi ttl examintnd ac..~ta~ unui roi rot natural II ulIllia urwin sccundar, secundar, vom yom tncepe incepe cu un un studlu studiu anatomic anatomic at al albinei, pentrll It alblnel, peL11rU /I, I1UI(\d putea intelege aceastA populatie populatie eu cu zeci in~clegc cum cum fonneazA lormeaza aceasta zeei de de mil mU de de iiin\e liiJltr I"1i!'(,1 ,., complex eomplex biof(ziologic biofiziologic care care ~t~ este eolonla, colonia, cu grt.lpele grupele sale sale socialc sociale terntempnrnr'(" care cure slnb sint adevarate adevarate organe de vi~~wl"e, vietuire. Cu eu aeeasta aceasta ocazie ocazie vorn 1111"11'1', organe d~ vom l'UMI\,'; ~ i componenta cele 1T~i tTei caste "I1C1(lltJjLCLc $}i oompenenta coloniei coloniei cu C'U eele ca.st~ de de indivim ind5viz; a1 ai ei. ei, Studiind atare vom yom urrnari urm~ri activitatea grupelor sueialc. sociale, Sludiind colonia colonia ea eel stare adivita~a grupelor I'llrf'j. l' genera\iilol' C'tli thlt', tn continua preschlmbere flint' tIC succed, lncet, in 1', U'l' Me ~ ucced, mai mai intens intens sau mai incet, in raport raport de sezoane, iar iar in ~IJ de bun uri alimentare nflate in ttl d,III{·,. d(,lIcfI nind rind Ia la acumulai-ile acumularile de bunuri alimentare aUate in natura natura lji ~i la,hl,l' In R 'l.lup mai('A !?i $1 albine. WhUll' 1n tup drept drept hrana hrana pentru pentru puiet, puiet, matcli albine. Til Yom examtaa examina felul felul tn in care care trebuie preglitite eoloniile coloniile til {'onlinuare rontinuare vom trebuie preglitite lerna 1n in cele mai conditii, astfel astfel inctt incit primAvara primavara sA apad\ IpHlllrll "nit u JIII t<'l'J1ll mai bune condltii. npal'(l III ''''pllln' (lI'pllnc putel'i. puted, pentru pentru a c~ tc nevoile coloniei pentru pentm aa-~i putea (lesIA!jiura desra~ura actlvitatea activitulea tn in "III' d1I'})'I~(>~:tc nevotle coloniel ..~1putea ,."oll ,lull (II\lIIi upumo. optimc. '1",lNtlll1\ vom 'n'll1~llJ Ioarte imporlantii 'I'o lo
" "1""'''
I
..7 I
]NTnODUCERE I N APIC UL'I'U UA 1"I'tlIM'm, tineri apicultori, pregAtirea voastra ea tehnicieni apiroll, I II IiUlillti n '/L n II I I,"h l lIi1 fir Lin If II 'l 'f llll~~ ' ,I i';·1.
doui'i notiullii. principale: ce este apicultura ~ i cum bun apicultor, pentru a corespunde sarcinilor cc i Sl..'
"u vln tut apic-1l1 t llra compus din doua notiuni imperechiate apis In IIlUnc!jte Insearnna albina ~i cultura care inseamna ingrijire, I 'I:/'II(,fl 'rl ~('J CS lll
II
,It
11/1 tHIn clpicultor .
Apku ll 0,'"u l cste persoana care se indeletnice~te Cll cre.<;terea albi1 N(' n1(11 spune l?i stupar, adica cel ce ingrij~te stupii . sau prisacar ,.0111"11 1 •• 1 f'(' ('onduce 0 prisaca, adica 0 stupina. Ca am, stuparul este 1I "Upn111 ! 1111 tlHldigostit de meseria lui, De aceea apicultura estc cOll'h it " 11111 !I , rpl. 0 indelertnicire pasion alA. I\"klllto ,'ul lrebuie sil. se obi~nuiasdi a Ii calm, intrucil oamenii III" ~'H,:,I, ('ur(' rac rni-5diri repezi ~i nu au suficien'lii. rAbrlare. vor su red 111 11111- 11I1(·P,~! lI,.j . Apieultorul :£iind in contact strins Cll ai binele est<' IIlIp' I',IIlIIIII (1<, rclul de vintA ordonata , plina de hArnicie, sociabilc cu ~!'I ''''' ' I ' II ' elin ncclu-5 i S\u P eu care conclucreaza $1 Va fi inclinat sa Ie '" 1"1' ", ('xl'n)plul. Api euUorul va trebui sa fie chibzuit in pcrioadel c 111111 1111\ 111 f'lvo rnbile pentru bunn desfA~urare a act.ivitli\ii coloniilor $i 1111 •• 111" 11 111111 611 Illl fie zgircit in IJ IAsa albinelor 0 insemnat.:"i pm1.c din 1111"111""11111 I\ll'In s/l , pcnt "u a nll Ie expune pioirii. El va ~ine 0 evidcn\l'i I""/"I"n " r lwlLulclllor !j i veniturilor stllpinci. tn tot cc f ace opicu ltorul I", II ,'hll lr ')11 'j(' blztlic numai pc memoria lui, ci so. notezc In fiecnr c ,,,1"11 1,, 11I1'rllrl1(' (,X"C(,ll tate -5i pc ceIe pc care \lrmeazA .sa Ie execute tn 111<1t, ,H 'II !·'"'u ('!\ numni printr-o rnunca comjtiincioflsft va puten aven 1I 0lnil i nllo.1I1 I)U! (,nlicc. 11:1 Ircblli c sft aiba un aseutiL sirnt de obscrvatic , ,1 11I11I1 1U1' plf"ll!rllc c(' sln u in cnl cR bunei dczvoltl\ri fl riedlrcl colOllIl .11.1 prilllW" i;lI Iln In mll"IH'iIC' cele Illui ndcevotc in llOumit.c s lluo\ii (' I'i!i cc. l 'l .. dldnrl "1,1('111111"0 s lu pul'lli nu !I'cou ie stl uit{' niciodn ll\. r010tlfl('lt· P(' 11 1'1 11 ,
<.
cure ulbinclu Ie POt Ilducc cuLiuriior agl'icole entomo~ile prin polenizare ; IX! I1nal\; oon tdlm\iu 101' la polcl1izare, care du'Ce la spodrea ,productiilor IIWicofc, am cillitativ cit ~i cantitatlv, aIbineIe la dndul lor vcr recotta I"-,.'d a rul ~i polenul pe care aceste plante Ie oferA din abundentA . DaeA n(.l~iunea de apicultor este aUt de largA in con~inutul ei, in schimb, a n un bun apicultor tnseamnA sA posezi mai Cll seamA 0 tehnica superionrl\, sli iii la (!urent Cll tot ce este mai nOll in acest domeniu. Oricine poate ii apicultor dadi. dore~te sA crease! albine. Dar, in M ice caz, amatorul Itrebuie sA ~tie de Is inceput ca, 18 rezultate bune, Vf' njunge numai acela care se va lega suf1ete~te de aceastA indeletnicire. 'f'chnlca aceasta se invatA mai ales "citind inchisa carte care este insii.!j:i 8tupul eu albinele lui" - a~a cum spune un mare dirturar al literaturii hpleole, belgianul M. Maeterliok, care a scris unele dintre cele mai fnllnQnse pagini despre via~a albinelor. Personal, mi-au trebuit 2-3 ani plnn s;i fnteleg :frnmfnrtarea din aceasta carte £nchisA, care era un modest hllduroi primirtiv din/tr-un .truncru gAunos de copac, plin eu wbine. Am Iri1"'(:put eu sbupul prhnitiv pentru d acum 66 de ani in urma, existau· ~lI\i /lJ stupi sistematici clnd am inceput sA rna preocupe albinele. Astlel ~rn fost sUit sA dezleg tainele vie~ii coloniei de albine. fArA a deschi'de lI ~uvu1 . Cind vom ajunge 'l a lucrariJe practice veti vedea cum trebuie e:tl vll comporl:ati eu albinele. Fiecare 9tup reprezin.ui 0 problemA aparte ~I tiecare colonie are propriiJe sale nevoL lin apieulturii nu se lucreazA dupl\ tipic sau ~ablon . Principiile slnt generale; eplieindu-le. apicultoI'ul trnge concluziile respective dupA eerinte; DU se poate tnsa spune eli tn dou1l. eazuri simiJare se va proceda exact, 18 fel, caci fiecare caz are n pm·ticularitate de care trebuie sa. se tinA seama. Cli d.impul j apieultorul se :fonneaza numai dacA are spirit de observittle $i dorinta de a ineerca sa aplice diierite masuri recomandarte de cl'l r·\llc bune sau de apicuH:oni pricepu\i, spre a ajuDge 18 un rezullat bun . Sint nenumarate probleme de rezolvat rnai ales in sezonul activo Lcgut de aceasta indeletnicire, eomplexa dar atragAtoare, omul gase~te In mUnea lUi 0 mare desfAtare suIleteasc! in aerul curat ~i inmiresmat cu partumul norilor, in umbra ~i rAeoarea pAdur.ilor, ori in pHna luminA. II 30 d in pomul tn cure '~i Clven !}i s..l1I~1 de tcnm a unl mn lf'lo,· !lli lbnt.ic{'. La r· llmlJicllr€~n prindpllli'l 1\ unu; <1l1.lxJI'c bnLri n, pc untie ILI~ I I' plnilo r p," l r· u n.';(~a(' I·l'i ~('ci dl! (ud, s-n format n scol·but'lL
10
)\coto olblnele 'ii-au ules eel mw bUrl adilposl. Mal tnlH uu ll'u·glt InLCI'loru l 3co rburii ))rtl1iind eu mandibulele parlea pulrez~ll'l, <1pOi tlU lustloull 11orc~iI InCEl~ul ui eu seerc~i1 glandulare care impreuni1 eu clciu1 uUat 1)(: mu g l1 arborHor _ d ei denumit propolis - aU lot'mat un strulo izulalor ur Imolon} umczelii. Cum propolisul con\ine substante ontiIung;ce. dccl con lru mucegaiului, aceasta masura a. in'ciepartat pcricolul eu accst.rl ,,(l 8C poail/i :forma neola unde este un aer inch is ~ in.tunecos. Clnd oriIiciu\ de intrare in interiorul scorburei era preo 11111;, IIlhln~lc H rodeau marginile; daea era prea larg, il mic.50rau rAeind ell Hr.\jll\~1 propolis 0 plaea obturanta tn care lasnu doar golul neeesar penu:u /I puten lrece clleva albine deodatA. Albinele au stat neolo in padure. 1l11llOllnc de ani, ell mult tnaintea npari\iei omului pe pAmInt l1i acolll Irl"u InUl nlt omul r EI era d oar un simplu musafir ce nu Ie suparn all 111mh-. Le-a privtt probabil Cll oareeare fdea, mai ales clod a sim\it 1II'\I\ II'lmca in~turii de ae atunci cind VO'ia sA se irrlrupte din ngonhltmlu lor. Omul, dupA ce Ie-a studiat todelung lli eu aten\ie, le-a arlal t IAb!cl unca: albinele au a grozavli teama de fum pe care au pastra t-o I'e( IIl0r tn genele eromozomilor, ca amintire straveche, cinlrl p~:durile IIIIO-n8c {ll'deau datorita desdl.rc1irilor electrice ale Itrbnelelor. Pirjolul . Uoo mii ~i mii de colonii ~-~i plir.1iseasc! locuintele , luind in fugA in !,U~tI. nttta miere, inclt, pie~tura eu picaturli de la 1ieeore albina. ete 'UH I pouUi umple fagurii noi claditi intr-o alta locuin\A. Teama de fum I" dt'cllln~el1w. un reflex de alarmli. Atit i-a trebuit omului ca de atunei .1\ 10 pouUl supune. Potolindu-Ie minia cu ajutorul fumului, slramo~ ul uOltru ho"-8 putut lua agoniseala f8.ra a mai fi intepat. Mai tirziu, clnd ttl jl pl\l'l\slt pe~tera $i a durat un bordei seu 0 eas.1i mm ea lumea. a "dul 41 I\lblnele tinga locuin\a lui. A prins doar citiva roi, ai ~ror aIbin e rWI rol\l"to lini~tite, stind attrna~i sub forma de ciorchine pe crengile Ilrhorllur nu prea inaltL Le-a
13., mull Colas i-au rost omului aeeste aIbine harnice carora Ie lua 0 parte din fagun mm ales eei margina~i, eu 1I1hH'l1lt tarl lnal aleasa, clici era adunatA in faguri noi, albi ea neaua, lin j'(j"r~ ¢U mJt-os pHl.cut de ambra. Mierea a fost totdeauna peO!tru flh u,nl\l 1m nliment deosebit de valoros din punot de vedere alimeotar, (11,\1 \ [/lIOIl1UI. $( ca leae in multe bali sau tn oblojirea ranilor. Ceara IUItIIlI\UI, din rAmiil1itele eonsu.mului a fost l1i ea mai mult dectt :folosiIlI£II'" I t il lurntnArllc {Acute din ea, omul ~i-a luminat mil de ani loeuin\a, rill" tumul ll1cetlcios al ·fe~ilelor de grAsimi. PinA aeum douA. seeolc in IIlInl\, I)nl rlt~h' irnpe.riole :;;i nnbilinre erau h rminatc cu sule de lumtnA .. i. nlll, (I~ rl lo MOldova c ram renumi\i cu ceara vindutl'l. . peste hoil1l"e ~i lfl • " _Ill'~ ('tll'e dl d ,ururul ca r·e [I fo st vOlcvodul Ditnitric CanteOlir, unell Ir ,'ftl t'~ nV(!u un pnrfulIl dcoscbit dntorlt puVnului propolis ce !'Ie 'P hi IIllll1lltl.H,lul tnplI, ,,1 (!f"lI'C f)orhuna 1n('i\ pc l'i1c tmp.-'\dilci).ti. M c~ t el)u.L(ul ,.lU pliri tulul ~c I rHl~ll'llef\ d in tull\ tn flu. de- la bunic lit llllPOl. IfU' pl"h.,\.. lh' '·' 1"/1 11 ce ll- In nl pl'c\lolI~C danH ('c ~c r(tC<'flU tn~lIrl\ U,UfHl ('1\ rM voJe'vozl1 1It.i~ l"1 1'i111 pl l\ lcnu fnpleic \!1t(~Jt'~ ti 01(' I)H~II~H(l r·,
t" 1IIIun rl hJ pcrioade
'I
"
pC' Int('l e p\il sluJbn$i til \ti.rli . 'rlrzltl de \.ot, mai incoace, dod slavs r flnllo r n gOs it culeu cit' COllwn ienre a InvAtAmintului stupAresc, numeI'o~i I {Ir llmlri ~ i -ll.u t:'XPMll'liJt P<' nceastli erue admiral-ia pentru viata social4 II ("'fl lnnli lor de fl lbine. AristoteJ, Magnan, Varo, Columella, Pliniu, Ver,IIU " Mnro, reprczcnt nn\i antici ai culturH elene ~i latine, urmati mai tl rzlu de Aldrovanta, Mortiort, Butler pinA la Swamerdam in secolul Id XVlI - lc
Fr. Burnens, a deslu~it ~i pus bazele biologiei coloniei de aibine. I.ul I-II urmat Langstroth, Dzierzon, Berlepsch, Layens, Bertrand, intreI'I!I(III-Se PI'in a gasi mijloace de a inlesni viata lor. Langstroth a fAcut ', Iupul si~lcmfitic cu rame deplin mobile. Mehring, imiltind pe 0 placA IIc ul plotA Cormele hexagonrue prizmatice ale unui fagure, a dat la iveaHi 1.iI'tIMI de faguri artificiali; el a facut in apicultura sistematica un mare p HS irwinte, cc\ci pina atunci fagurii se tAiau din ramele mobile ~i se "tlrC('S mierea din ei, albinele fHnd nevoite sa cladeasca mereu altii '1111. In sCirllit, Hruska a inven matca, luind cuno~tintA de mArimea alveolelor faguril or, deI·h lll(' du p..l'j, voie oua fecundate sau nu. Pratt, Smith, Perett Maisonneuve, MllI('r, Aley. Heyrand au aratat metodele cele mai bune pentru obtinerea II" mt'i lcl valoroase ~i selec\ionate. FratH H . ~i F. Rubtner, Triasco ~i CI11'Y fl U studiat felul cum matcile se impe1'echeaza, pe clod H. Mack('n scn $i Nolan studiind efectul heterospermiei au inlarurat consedn\C' if' {,()oSOIlgvinitatii, izbutin'd sa fecondeze matcile cu dispozitive spe('1 111('. prln care Ii se introduce in spermateca sperma unor trintori 'I{'\(-'c \ \Mul i. Aj utati de toti ace~ti inainta~i, apicultura din toata lumea a luat li n fl vlti t hnpl'esionant. Productia de miere in unele tAri bogate in rt'~; U I":'l(, rneHrere a attins sule de kilograme de miere de stup. Cu pu~in in ul'mA, clnd pre!;edintele APIMONDIA, prof. dr. jng. V. 11 1'U'nnj, !:Hi fnapoli:.t dintr-o cAlatorie de lucru din Australia, ne-a comu nl cn l {,/\ nco lo se "calizcazl't cite 400 kg micre de stup de In padurile tho '' \If''llll pl . A rek'l15i rccolt{-' Ie ob~in stllpnri i d in L! nill nc~ S ud. Africnntl . U"\!lbl. l h'nnc('7(1 dc I.lpiculttlrA " La gazelle upicole u in urm5 cu 8fl In)i p!'CZJ'n l ll n t OIO.,l'Ilri (' [I unei ·~ tll pin(.' de ncolo. tn Cor e il p!cuitOTul {!lilt
111\1' . 1
I I s lupH L\l i ai1nu pC scart1 hu' ci crau spl'lji1l1\i cu pl'Ot)ll'h.-'.
avilld 1$-20 de mugazii de recolte suprapuse. Produc\l n 101' cru IlL' 11:.10 kg micI'c de stuP. rccoltatA. in majoritate de 1a eucalipt ~i t.ril oi ul 1I1h, HO!1l.inia U lost din trecutut ind~l"lat una di n tal"ile cele mai vcstlW til ro pJ'ivc!7 apicuitura datorit! mierii de caUlate de la pMurile d e tel ,I tU'Wd 11i le Illal ales de la imensele fine1;uri plioe de flori, d\ci, pinl1 111 ll1l1 lr1 e ll un seeol intreaga noastr! economie era axat! pe ere~terea animu11.1111 .• "poi agricultura, an de an s-a enins; ¢'durile s-au deh-i-5at, lncit H\1H1 111 tn I'egiunile de deal ~i muoteslnt r~surse naturale de coles. In ..,hl mb,lCull'UI"ile marl de sute de de ha au plante industriale ea rapi\O., "l1l1l1 )iO(u"Ch.l!i, inul, soia mai cu seama pAdurile de salcim ~i tei orel'~ lB 111111111. 101' un cules rentabil incit se poate asigura consumul in.tern ~I 1 "I( I.II .lu 4- 5000 tone de mie1'e. n ln 1957 de ciod a luat mn~ in tara noastra .Asocia~ia Cresca'"I !l1II <1e "Ibine cu 66000 stupari, sub coaducera unui Comitet Executi v lll'll dlt' \t t de doriota de a face cit ffiai mult i?l cit mai bioe in sprijinu\ II Mllll llrll , s-a clMit cu mi jloace bAne~ti proprii un Combinat apiCOI hi " "nt'asa .. Bucure~ti cum nu sint douA in lume (fig. 1). Prel?cdintclc ,1.od U\(t,l, pro!. dr. iog. V. H a rna j este ~i pre!7edintele APIMONDIA, ,II" In I\rNIst 5 ealttate de trei ori pinA acum. El a infiin~at un institut l\dl1l 1I 1l \ lil lll l d e tehnologie ~i economie apicola ce are 0 publicu~ie l 1"'}ll1'h' ./\ pincln(l cu circuit international. De asemenea, asocia\ia arc ((1 "'.' 11'\.'
mii
,.1\1 I
_ \In\11 11I1\ h ,! III,y\lllllll"I", 1.',II.lhlll'I!(I]1I1 111}\u.l
1.1
17
o rcvlsttt p roprie, "Apicu1tura tn Romania u sub <Xlnducerea umJi co1egiu "Cd IlC\l onuJ ·51 care apare ~ i intr- o versiune in l im'ba maghiarii sub denumll'cll de "Mc hesZ0t Romaniabont". Concomitent statuI sprijmA actiunea asociatiei prin scueri de impozlte ~i reduceri la transpor'turi. Totodatli, in acelalji an, a luat fiintil S tu\lunea centralA de cercetAri pellitru apiculturA ~i sericiculturA cu p<: 1'!'l()nol de tnalti calificare, care a fAcut numeroase cercetAri. De pildA, un colcctiv de acolo sub directa conducere a cercetAtorului mg. N . F otj u pus tn practJicA - dupA multe cercetAri laborioase --0 metodA bunA do pi1strare peste iarnA, in afara ghemului a unui numar impoI'ltan't de mlilei fecundate. Ele pot !i folosite fn primAvara unnAtoare Ia formarea (II'! lluc1ee aju tatoare .pe ling;l coloniHe de oaza.. In felul acesta tn coloniile rc.' spCctive, avind douA matai, se mA~e numAI'ul tinerelor albine zburAIOtlJ'l:!n care iau parte impreunA la culesul principal, mArind mult pr'oduclia. Ta t acola, ~i cu acela~i colectiv, N . Foti a stabilit caracteristicile bun Ci noastre rase de aibine Car]Xltica, recunoscutA ca atare In multe \flri cc au importat mAtoi de la noi. Crescatorii de mAtci ai Sta\iunll IIU
ALBINELE IN LUMEA INSECTELOR IIIl\1ENOPTERE Albinele - 'bineri apicultori - tac parte din marea elasA a insectelor din ordinul Himenopterel'o r, caracterizat prin aceea cl posed~ pa.tru nripi melnbranoase, orWn C81'e euprinde, tn afar~ de albine, viespile ~i furni'cile. Ele apat1in fam'iliei Apidelor genul Apis, specia Api.s melUficR L. avind 0 metamarfozA completA cu larve ce diferA total de adul~i. Sint inrudite cu toate speciile de albine sAlbatice, ce-~i fac cuibul tn pamint, in 1Julpinile trestiei, sau siipindu- ~i Iocuin\a in aemnul din csen~e moL Privitor la viata exter'ioara, majoritatea himenopterelor au un grad ma i inapoiat de via~ social~ , dar cu un sim~ exceptional al memorizArii, tlmndu-~i cuibul intr-un dedol de ierburi, frunzuli~, trestii, ~i folasind lei de fel de >trucuri ~i 0 surprinzAtoare ~iretenie de a capta victime, pe 8ocoteala ciirora trniesc parazi.tar. Unele, de~i singuratice, avtnd cuib separat, triiiesc totu~i In vecinlit!i\i foarte apropiate, in zeci de cuiburi pe cite un metru pAtrat. Alt ele, mui evaluate, larmeaza mici clanuri cu cuiburi separate, avind un culoar comun; in sfir~it, cele care au ureat scara unei anumite "organizliri soC'lo.lc ll , aIbineIe noastre. trli.iesc in colonii Cll zeci de mil de indivizi, la ttll co Iurrucile, cu care sint strins inrudite. Din sutele de specii de aibine s~lbatice vorn sIege doar citeva, care re pr~z[ nUi trepte evolutive pina Ia situatia unei. sacietAti organizate, a5a cum sint aIbineIe din prisaca noastrA , Din cele singuratice, cea mai inapoiatA este vies pea s~p!toare, Pfl rnpUa - specia Pompilus apicaZis. Este singura d'intre hirnehoptere ell1'll nu are g rijA de progenitura ei. De 0 ~iretenie deosEfuiU, ea stA 1/\ pfndl'i pen tru a descoperi sAla~1 unui anumit pAianjen, din specia N tl rllt!$w , ce trli.ie~te in pAmint. Mica viespe pAtrunde tn vizuina acestuia, II poro lizeazA cu veninul acului, fA.rA a-I ucide. Apoi depune pe abdomenul vlcUl11ei un ou, din care, atunei ctnd va apare l arva~ ea va trai ~i VI) crc.$lo pinii In maturitate pe seama trupului amotiit al gazdei, din 11m'c, plnl\ In urmA nu r~mine nid 0 Iarim~. In cAutarea aeestei prazi ea ~bniwli din primAvar~ pinA in toamnii l~sind in urmA-i numeroase fH ee '. d ue III r lndu! lor aeeea~i via\A parazitarii. Speclll X fl ocopa, albinA singuratiea. ceva mal mare trupe~e, i{ji 'HiP" l ocu~ u l In trunchiuri de arbon uscati. In mica chilioara stA din pri~l ltlV h l'l\ I1t nll ln tou mnti . clnd Uisind n(.'O ]o 0 urma~d, ! ~i pl1rase.<;te locuintu,
If)
"Mugllndu -sc aJAturi de aile s u,'ol'i din aceea~i specie, iernlnd impreun.1, "1)1"(,' a-:;I tine r eciproe de eald, la rAd.1cina unui soi de liliae. E un pn.m p Ufl , pc jurnl1Late fAcut, spre 0 asociere in sezonul rece, Ou spccia Polislelor PoUstis gallicus, viespi sub~irele ~i lJt'lIcnl c, se pA~e~te spre un inceput de organizare sociaHi. In primul rind rlccl.ll'c insectA iljii lucreazA un mic fAguralji, Foarte rar se asociazA cite (j{IlI ti tnvnraljie care sft lucreze la acela.!;i cuib. DupA observa\lile lui F erton utln din ele aduce 0 incArcAturA de pasta celulozicA, dar gbind micul (,,, Ill I1cupat de prima, a~teapta sA-$i facA loc dupA plecarea tovarA!?ei de lIlu n("!\.. Peste noapte insa toate se grupeaUi in apropierea celui mai mare Illn rI1gura$i, stind in buna in~elegere , Implrtindu-ljii una alteia hrana din gu ,~ , Spccia de albinA singuraticA Prosopis variegata considerata i ii· nt'li inaintal1a a albinei melifere, tra.ies;te tot singuraticli dar hltl'-O slare superioadi. fatA de alte specii. Ea nU-$i mai face cuibul in p(\rl1fnl, ci in partes mal fragedA a unei radAcini pe cale de uscare, Acolo dllcc mic re ljii polen singurului ou depus, pentru ca viitoarea larvA sa .. Ibn h rlln11 1a indemina pinA dod ajunge maturA. O::lfnia - Osmia fossaria - 11i ea e 0 meliferli gastriligenli mllell din cele ce se hri.nesc eu polen - specie rAmasA - ca locuin\A III lIt'lnn Prosopelor i1;'i dureazA casli in pl1mint; 1n sehimb, este anirllhlll d(' un spirit de asociere mai pronuntat. E drept cA locuinta sa este 1I ~I'I C t Individ ualii., bine ingrijitA, CliptU9itA cu petale ale florilor de mac, diu' pe patul catifelat insecta depune numai un ou pe care-l i.nconjoara ell mlere 11i polen. Inclinatia spre asociere a acestei specii se manifesta prln cons1.ruh'ea cuibului in apropiere de eel at suratelor sale. Pe un mclru plitrat smt sute de cuiburi - locuinte individuale - ca tntr-un mlc Sil t.. CaracteriS'tic pen.tru spiritul sAu de asociere este apArarea in COlm.lO n satului. Ele gonesc din preajma satului orice insecte sau anil1lo lc, care Ie-s r tulbura linis;tita lor via\!. flalictele sint primele tntre speciile de albine sAlbati ce care ~Hlli organizat intr-o societate primitivA, Locuintele satului alblnAresc ~ In.'\. mai bine orinduite, apArind in cornun intrarea fieclirui cuib, 0 serie de alhillute fac serviciul de 1Xlzii patruUn'd. permanent in jurul satulm. o comparatie Intre diferite himenopt:.ere ineluzind {;i albiaa Apis mcJli fi ca L, este ljii mai expresiva, dacA studiem locuintele clAdite de ele. Si\ urrnArim pe scutt, pe cele din speciile cele mai apropiate, care slnt viespile ljii furnicile. Vi espile adunate in asociatH mai mari sau mai mici, i11i c1Adese }oculn\e aditoase prin podurile caselor sau prin alte adAposturi. Aceste 10culn\l! stnt tn elaje, sprijinite pe pilom puternici, folosind substante cclul ozicc, Unele specii de viespi i11i fac locuinta tn form ~ de clopot sau til cOrlllri cu etaj; acesle/) sint strAbfitute de 0 singurl1 u!itA centralii de lu buzll. plnl\ sus, llllQ tncit uces t palat babilonic poate fi marit in raport de pOpulO\ill cc-I ocupii., udl\u.!;:Lndu-i alle etsje dup~ nevoie. VI/mid/(, stn!. Inu it 11111i innintl\le pC! scars socialii ia\a de toa!.e h lll1l.'lIt'pl l'I'ck dl:s('I' i:-l\' pil1fi a{'lLnl. J::ll! ' $i to nsLm icsc l ocu in\
iO
mint, pinA la mari adincimi. Al!ele !?i Ie cUi.desc la supraIatA in trunchiul'i putrezlte de eopaai sau buturugi, acolo unde apele din viituri nu le-ar pune existenta in pericol. Sint furnid din 8ceasta categorie care-$i f ac euibul suspendat, lucrnt ca 0 pisUi batuta la piu.1 , ell scame 1?i fibre de plante. De pildA: !urnicile din speeia Oxophylla smaragdina, din preajrna Oceanului Ink:ii.an, cos (runze mari, pe mM'gini <"U eire de mAtase, atlucind pe "antier, 1n man'dlbule, .propriile lor larve. Legatura o fac ell ajutorul unor secretii Iipicioase a larveior, lipind marginile rrunzelor una de alta ~i apoi cosindu-Ie. Cele care locuiesc la suprafata plimtntulud. in !urnicare perfect orlnduite, au csmere speciale peatru puiet; au magazii de rezerve de hrana; donnitoare !;ii grMini tn interioru} cuibului, in care eultiva un soi de ciuperci bogate in rezerve proteice. Au un eel de grajduri pentru ni~te purici de plante - care secreta un suc Uiptos, cu care !urnicile t!}i hrlinese larvele, Toate ace9tea insa sint eu mult depA!?ite de locuinta albinelor noostre! Ele clAdesc un adeva.rat palat de ceara, cu zeci de mii de cAmAru\e hexagonale, denumite al-veole saU cetuZe, lonrund !aguri rinduiti 10 aceea!?i distania unii de aItU, ca sA nu stinghereasci buna circulatie n aerului de jos in sus ~i invers. Este un adevArat oLa, cu piete, ulite, l'Jpll~i speciale rezervate hranei de iamA., cit !?i cuibului orinduit asUel cu sA nu se piarda cAldura necesara vie~uirii ~i dezvoLlarii puietului in dLlerite stadii de metamorfozA . AceastA locuiniA are 0 singurA intrare, urdini!iW, reglabil in raport do sezonul cald sau rece ; ate peretti smAltui\i eu 0 solu\ie de sallv1'i. $i propolis, substan\A care aplil'B. locuinta nU numai de umiditate ci 11i de hWElzia diferi~nor microbi, cAci contine antib'iotice. pcnlru cn s~ !i ajuns la asemenea locuinte minunate, desigur cA IIU tl'ecut milioane de ani. Mai slnt !1i azi specii de aIbme care n-au "Juns !ndi la perfectiunea a1veolelor' hexagonale. De pUdA in regiunile troplcclor, tn In'dia, Sumatra $i Java, traieljite specia- Apis florea, Alblnele din aceast
.. I
'II'~
' 111
1. ~' '''' \l1.II ,
1'~I'
~-a Obl$1\IU1
, "'\1/,1 ... eA OL ,,-,\, " 10'1>1 CQlulot, " Le atSt d e des folOillt tTl" blolol" albl"",,10r , lne1 1 ar
•
Vlilll
rvli '~L
lit'
I\~"N "
cu ... lnl.", ,.tNlmot r u!6- . oare In lallnel$te
pUlea
1111
~te u:prU1A
,,~¥""'.,. ,
. ..
i7
Este cunoscut simtul lor de curli\enie. Albinele nu suportA ntet un element striUn care sA Ie adud neplAceri, cum este .,oarecele ~ care Ii ucid in stuP. cu veninul aeelor., iar cadavrul U Invelesc intr-un glulgiu de cearA propoUs, izoltndu-I, spre a nu vicia atmosfera Interioadi.. Au un simt de Intrajutorare deosebit fata, de cele din aceea.,i colonie. S-au vAzut rtotu.,i cazuri cind albine strrune, rAtAclte din stupii. lInei prisAci mutat! peste noapte In alt loc necunoscurt, se adunA in cite 1-2 clorchini ca In roire, imprumutindu-.,i reciproc clildura .,i hrana din gll~i. Dadi cineva pune ace-.,ti mici roi in stupi goi lli Ie dA ~tte 0 matcA, de tndatA, mate se organizeazA ca lli orice colonie din prisacii : unele din ele clAdesc faguM in Doua locuintA, iar altele aduc nectar polen pcntru colectivitate. tn interiorul stupullli sim\ul acesta de intrajutorare e lege pentru ulbine, nu numai in sprijinul activitAtli coleotive, dar ~i In ajutorarea celor obosite. M . Haydak descrie 0 categorie de aibine mD.seuze' care dilU Ingrijire celor ce vin obosite din cimp, ell povara grea a colluletelor cu polen, lncit e nevoie ca picioarele sA Ie tie masate. Toate au un simt deosebit al directiei ; ele i.,i memorizeaza punctele de reper, regbindu-!ii locuinta clod vin de la marl depArtAri; au Instincte .,i reilexe ereditare, care Ie ingAduie sa gaseasc! tn amintirea genelor cromozonice solutia cea mai buna pentru a ie.,i din anumite situatii grele, !]i care au pArut la inceput fArA dezlegare. Cunoscutul biol~> !rancez L . Roussy a supus albinele unor experiente pentru a observa comportarea lor, lli n ajuns la concluzia di "activitatea lor Za cllidit este artd inginereasca de mare finefe care depli~e$te fn multe ocazii marginUe instinctului." Spiritul de sacrificiu al individului este deosebit ~i U posedA mai tonte himenopterele sociaIe, la fel ca .,i eel de ata~ament Ia unele, pentru mama lor !?i puietul din euib, care reprez1n1A vUtoru!. Un element psihic se .manifestA de asemenea - in special la slbine. De~i ele nu au mila pentru albinele bAtrine ~i neputincioase, totu~i s-au vazut colonli care-.,i piistreazA matca batrlnA intr-un colt mai departat din stup, feri,tA de CUca ei geloasA .,1 care tot.u!ii clteOdata 0 inga'duie c1nrl stA ceva mai izolata. Privitor la organizarea anatomica intimA, himenopterele au multe tr<1sAturi comune - au arme de apArare !]i atac; masculii sint tnzes~ tro\i cu organe senzoriale deosebit de fine !]i dezvoltate, a!;a inclt detecteaU\ de la mari depArtAri femelele aflate in zbor de fecun~are. Au un sistem nervos central - creierul - care dupA greutatea lui, Ia aibine, in raport cu cea a carpului, se claseazA imediat dupli cel 01 omului. Un mare numAr dintre himenoptere se reproduc prin parteno~ gell cza , ncel fenomen al reproducerii din oua nefecundate depuse de 0 r(,l11eltl, problcmli C'e 0 Yom IAmuri ceva mai departe.
Din negura rrem"
.,i
ISTORIA NATURALA A ALBINEWR MELIFERE
.,i
°
18
Dar 'cum s-au diierentiat ete, alla incit · lllDeIe au putut sA urce viata sociala, cum sint albinele unei calonli, dnd aite specii direct inrudite din marele ordin -a l Himenopterelor, -au rAmas aUt de inapoiate ? - intreabll unul dintre tinerli apicultori. - DilerentierUe au urmat legile biologice impuse de natura ce Ie-a creat, legi care au influen\8t, prin mutatli, treptat, de-a lungul a milioane de ani, aUt animalele cit !;1 vegetalele. Ele au suferit transformllri mai mari sau mal mici .,i au apArut forme noi de viatA. Dupa pa.rerile cercetAtorilo,r biologi, cum ar fi prof. Witerbert, strAmo!?ii albinelor de azi au fost la ineeput un fel de larve fArA aripi, hrAnindu-se cu matedi vegetale mai mult sau mai putin fragede, cum cruu sporii ierigelor gigantice. Ca urmare a unor mari schimbari climaUte, ferigile au fost tnlocuite de arbori .,i plante cu fiori. Pentru a 8upravietu-i, larva, incA solitara, a trebuit sA devinli apUi pentru zbor. l ~ilU aparut de asemenea, mijloace de transpom al polenului: peri~ori pc cap, periute de adunat polenul de pe corp, co.,ulete pentre depozi~ lilren lui ·provizorie ~i transpomul spre cAmArutele ·fagurilor; 1a fel au trC'buit sa se dezvolte ~i aparabura de care au nevoie la cules nectarul, mm sint: limba !?i gu!]a. Acestea Ie-au ingliduit stHi stringa hrana din rlorl le de curind deschise, hranl1 cu care se asigura viitorul speciei. care SI,e puietul. ProM evidentA a celor sustinute de eercetatorul citat row !lUll, e cli acea modestA albinA sAlbaticli des pre care v-am vorbit 1h'OSQpis verigatus, inainta~a albinei roelifere, de!;i ll;i hran~te 'larva Cll mlere I}i polen, flU are inca aparatura de cuZes polentd, cum au albinolo noastre: ii lipsesc atit co!],uletele de la picioarele posterioare, cit , I l1t!riutele pentru adunatul graunciorilor de polen aflati pe haina ei I-ylrOustt De aceea Prosopis tnghite ~i depoziteazii polenul in gu~, I rnn3porUndu-I astfel in sihastra sa locuintA. drept hranl1 · pentru larva (I~ rn1lne. pentru ca la ie!iirea acesteia din ou sA-I aibl1 la indemina plnft 10 moturizare. I\ c(.'ste transformAri care corespund la prima vedere cu meta1111,.'rm:elc 11Irvei albinei, nu slnt deosebite fat! de cele suferite de prittlll l", IIlIItlbii. primele reptile. pas~ri sau prime1e mamifere. Toate a-
spre
0
I 'J
S- IIU indcpLJ nit p l1in Jllut
f'{'IIictl
vm/c,1/.
ft....
ttizi.
" Mu tl.lI1lcle -
dupa prot M. Prenant de In Sorbona - adeseori . fetA de forma originaHi. a speciei respective. I~:,pn\ill l cslc d i nceste transiormari imedi~te ~i complete ale caracte-
dlfi','l1 11,u\in aparent
ndll ! 'IOU, tJrm€ozii legile precise aZe ereditiitW'. Mutantele se mo~tenesc ~i se transmit astCel mai departe .urma~ilor.
1.1 uccllst;1 opera natura are Ia indemtnA un element de mare impor-
litnpul. Fiecare schimbare se mAsoarA cu sute de mii ~j chiar de ani. l3iologul sovietic prof. Oparin a stabilit cA "in acest element ce {'uti' Iimpul , a fost posibiUi ooncep~ia unei legAturi intre lumea fuicA ~i 1'1"'11 hiologica, d eci intre materie !}i viatii". OUp?1 no i cerceUiri Universul s-a format acum 6-10 miliarde de 111,1. lar Pa mint ul acurn 4-5 millarde; primele bacterii au aparut cu (ill u tl lili lim'de de ani in urmA. Toate trans!ormarile S-8U indeplinit In li lli e dc· Ill ilioane de ani. Cercetiitorii 0 pot alIa urmiinind fosilele care (·c privel;ite albinele, dateazA din era geologicA. tertiara, care a rOIJt. /lC.UIIl cincizeci de milioane de ani in urma. Studiind aceste fosile (1 111)/1 metodele nOi, cu substante ra'dioactive, s-a putut stabili ea albiI 1111
VI :
'1.1Il01IllC
- 'II
11('1(.' t rCiiCl /L deja organizate in comunitap-i in timpuZ erei tertiare.
In Mari!. de albina fosiHi., gi!.sitA Ia Abc-en-Provence (Franta), " "lilA int.r-o placA de ghips, din acea er3, s-au mai gAsit !;ii aIte douA rf).~i Ic. Pt'ima, provenin'd din eocenul superior - prima 'parte a erei terl illl'c - era fixata in r a!;iina reva rsaUi a unui conifer baltic. Aceasta ro~ i1 l'i prezinUi un grup de !;iase albine In care s-a alipit ~i un fluture de .L{l'iRf' lnHa 2). Aceasta dovede!;te 'CA incA de pe a t-unci albinele i~i clAdeau {Ilgud din ceara , avind ~i parazitul respectiv aliH uri de ele. Cealalta fIIR i] ;'!. datcaUi. din miocenul inferior - 8 treia pcrioadA a erei ,ter\1iare - Wnd bine conservaUi in'tr-o rodi formatA din straturi suprapuse lingA locillilnlea GoWngen (R.F.G.). CercetatoI"lii insA considerA cA a lbinelc au Itp..I\L'ut pc piimint mult mai tna inte - deci in era secundara _ mm 1)rccis spre s"(j~itul acestei ere, care ~ durat 150 milioane de ani. InI r-mlcviir. este cunoscu t precis di atun-ci au aparut plantele superioare eu (lrmi, pmducMoare de seminte, janerogamele. Tntre florile acestor plante erau multe dintre cele care sectetau 1U'·ctur~ zaharu l fii nd eJementUl energetic care da impulsurile necesare Iormlirii l}i dezvoWirii semintelor. Acestea atriigeau inscctele avide de d ulcCiI\ti, carc in I clul acesta aj utau !lorilor sA faea 0 iecundare mai /lc:Liva, prin npera de polenizare pe carc 0 indeplineau. 'J MurarU : prtn ru::enstll not!une 8(! tIl\clegc mOdt!lc.area brux l a c.llt:ltll unul organism IIu ll hlf1llcnllt '"<)lldlllUor lIc vllllil. Xx pUc:l\U mal latgl V1 dllpartc, <:Ind vorn '\I>1I .. n\lUu lor. 'I ':n" el"f(1I - (J ill .... ", m olllllll' la - f lu!ure. .. nrc dt'put1n Dull In ~llIp . l'l r llirvoie lor,
IIIUlnl
III ' · ~ nlj'r... ,1.' IIubllllUl\C 'IH'OWI<..~ .pcn tru dctvo'tllr('. {l\.nc/l {Iu:u r l l de .." tb. nude II~~ re~U!u u_ .11'· , ,·n'lIn ~ nl'· h' !lIHi/Nor ,." 4'111 rlU ,1n'! ttnl\.t. ,IC pCroll U II.lv ..... le to .. l\A\.Qle. ret.ldu uM C11 care " ,. I"n",.... ,Uql' ''iI.Illoot fI ~l',' 1 In 1IIII"QjIlmo! t"Mlir tt.
A-ccastii erA secunrlara nu ne-a Iii-sat Lesile de albine llSemlinlllonre Cll cele de azi! Deslgur d voI'bim de mutatii aparente, Ura sr, !)utem stabili dacA tn anatomia albinei de az i au mai apArnt aite m uta\ii , d \Ci Iosilele nu pot fi analizate decit la exterior. $i totu~i multe schimbAri Ilrebuie sA 1i intervenit. L. Roussy, iActnd observa~li asupru limbii aibinei scrise: "Piesele bucale ale albinei sint rezultatul unei evolutii multimilenare, suferite de piesele rudimentare ale albinelor primitive. PArtile componente ale aparatului de supt s-au sudat ~i s-uu ruungit progresiv, pentru a forma un tub deschls, adaptat aspiratiei lichidelor. Limba albinei nu s-a pwi:ut dezvolta dec1t in legAturA. cu florile plan'telor. inrep:im:l. inci!. din Cretacic" I). In marele ordin al Himeoopterelor a apiirut. de-a lungul vremii, o d iLeren\iere midi, sub aC1-iunea felu ritelor elemente cu care oroinUl s-a ga.sit in atingere, in medii deosebite. Aceastii. diferen~iere a dOlt na~tere la specii noi ~ i tot atit de deosebite. OdatA IlwdificatA celula germinativA, ea s-a itransmis asHel descendentilor in fonna ei nouA, apArind deci un nou tip. EI se inrnulte~te urmind 0 evolu~ie in raport cu conditiile impuse de mediul la care s-a udaptat, ajungind deocamdat!i la 0 8nurriliA stare de fixare. Legliturile de filiatie, tn caeirul ordinului, s-au piistrat; nurnai aparentele Ie despart in Caroilii, genuri, specii etc. Inzestrate cu organe noi, aripi, mandibule etc., fiecare specie noua se adapteazA unei alte forme de viatA , eu un alt mi jloc de trai. Le gAsim astiel in era ter1,iar!i - dupa. cum am amintit - nu cu insecle singuratice, ci ot
,I" .,,1
If
MI " '~"
PCI"Iolldn gcoto~tcjl
IONO lllc.· _
'·
(I"
,I"
iii II ffrlltul ere! lleeUnd4re ee a durll l ISO
mlllollne
p~ ",I!lt.
2n 21
COmun, In scurtJe.le sezoane ca!de. Mierea a devenit '8Stfel elementul primordial de producere a caldurli, datAtoare de energie; in felu1 acesta s-a nrgoni'llat colonia care cu cit are 0 populatie mai mare, cu atit tr!!.i'e·~te mill bln.e. "E curios - serle M. Maeterlinck - ~i apI"!>8pe mi!iC!!.oor, de a tJrC<'C de la viatJa egoista a i8lbinei singuratice - viata neispdivita ~i rllr!!' temei - , Ia via\a frateasca pu\in mai sigur!!. ~ i eeva mai fericitll E c urios sli. vedem cum i'deea nouA bijbiie la inceput 1 AceasU idee ce Izvol'!i$te din materie, nu e decit frigul, foamea, groaza, schimbate intl''''''lJn lucru ce n-avea inc! c1rip. Ea se tira.~te fara rost imprejurul marilor prim.ejdii, imprejurul noptilor l'llngi ale ierni.i, intr-o toropeaUi vecinii l'1I
moartea" !
Prin selectivitate ~i speciiicitate, din poZigine aibinele au devenit m onogine, avfnd 0 singurA femeUi fecundatli. - matca - pentru intreaga colonie, care depune mii de oua rpe zi ~i compensealJ. d.i.spariti,a celor CAre al t.a dat a 1n negura vremii, depuneau $i ele oua in acela$i cuib. "Matea - scrie aceI~i autor mai sus citat - ~i-a luat ramas bun de In lumina zilei, de la dulceata florilor, de la liberate, albinele luc.l'litoare de da dragoste, de la 4-5 ani de vie~e, de la bucuria de a n mame. Matca i$i vede creierul red'lls la minImum in ioiosul ovarelor - organele de inmwtire iar lucratoarele l$i vad ·aoeleB$i organe strin.. ,qtndu-se tn folosul unei iscusin\e specifice. Este adevarat ca aibinele lucrii toare nu pot sa-$i schimbe propria soarl.§, dar dispun de cea a tut.uturor larvelor nimfelor din preajma lor !}l care sint aproape fiioelt! lor ". Alegtndu-$i un loe potrivit - de obicei in scorbura arborilor bal,r1nl, viata coioniei se desfa$OOl"a inu--un ritm domol in pe-rioadele de toamna lii de iamli, pentru a porro vijelios in primavar!!. l1i culminind in vara plina de roade! A.runci, ea i~i umple hambarele cu mierea panumat! a florilor, miere care in i.arnA Ie da cii.ldura, l1i cu JXll,enul - re7.ervli de proteine ~i substante de ereatie, cu care vor cre!j1:e generatiile vUto'a re" . Cind numarul noU nascu\ilor depa.,e$te cu mult pe eel al pierderilor de vieti, tar -popul.ta\ia scol'1bmii nu mai are spatiu suficient, se fonneazA Toiul care plead. cu m"Bma Jor, sii-$i organizeze in .altA parte 0 nouli ~e zal~, la fel ca ce'a din care el a rple cat. In fe lul aCJe6ta, speciile de albine melifere s- au r§Spindit pretutindeni in lume. caci le gasim Ia taate latitudinile globului , impar\indu-se tn dife-rite rase geografice.
.,i
RASELE DE ALBINE In:sectele din marea famUie a Apideelor sint ras pindite 'Bproape pe toata suprefata Terrel. Le gAsim nu numai in zone cu clima t.emperat5 ea Ila noi _ unde via\IB lor e mult mai u!ioara - ci l1i in ~ de la e'c uator ea !,ii tn noniul Siberiei, al Canadei $i Seandinaviei. Aeolo , insa , tre buie sa aiba 18 lnrlemina. $i sA consume 0 mare cantitate de, hrana energetica cum es'be mierea, ca sa. se poata men\ine . Adap~ ia mediu este 0 conditie inexorabUa. de vtat§ a tuturor vietuitoarelor, conditie de care depinde s upravie\uirea sau disparitia lor total!. IDe pUda., in 0 10 potnit unei biserici de la Arhanghelsk - pqrt sovietic Ie Marea Alba. a unul din cele mal nordice - s-a gAsit un roi care triiia "Booto de dnd ani, de$i i'arn:a termometrul eoboara Ia -4.5-50°C. El a rezistat de$i era expus curentiIor din olopotnita, ca.ci. 'Bvea acumuHiri foarte mari de miere in faguri. De ascmenea,- in partea nordleA. a Mongoliei, aIbineIe adaptate la irig sint ,active la temper turi joase, Cercetatorul Starcov III comunieat d i. nlbinele de acalo lac ,primele zboruri in prima.vorA pentru cules l a + 2_3cC, pe dnd cele de la noi stau In ghemul de iarna la +12°C. Acelea lucreaza ljii 'pe ploaie l i 'Chiar ciod· ninge, daca. au plante ~are dau nectar ~i polen proaspAt cum este spintul HeUe borus purp-urasoens. A-ceasta piantA cre.,te inflore!jte !,ii Ia noi cind inca. zapada nu s-a topit, dar nu 1n masa., ca sa. fad obiectul unul cules bun ~i care ~ det~rmine 0 adaptare aIbindol' de aiel la zbor pe timp rcce. Albinete dio genul Apis (fig. 2), se tmpart privind. in mare - in trei rase dis~incte ucografice cum sint :
.,1
a
Grupul de rMe indiene din care ·fac parte : 0) Apis florea - albioa pe jumiitate ca mdr ltne {a~ de cea de Ia nei. des pre care am IIml nt.it in treacAt mai inalnte l1i care ~ tl'iiie~te III tropice. in In di a. Borneo. Java etc. ; ele ru (' un ~In~ ll[, ragul'C' s n \) umbr a unui aTbore,
,~,"
•
Fig. Z. _ Clnd dlntre r asele de seama a a lbinei mellfere. l _
aJ.])lna cl prtcA din Clpn.l : _ IIlblnA ItaU;o.nA : 3 - 01blna ca ucazlanA; , - albino uc r 3lnl3 nl ; 5 - olin . c a rnl co
!
23 22
Hl'OJ)CI'lnd ("lI l1'Upuriie lor puietul, clnd tUnpul este reVa moo rere ~i ploios " /lli dCSC'OJX'11imiu- i eind es1ie prea eald. Nu este economicii. b) Apis dorsata triii~te in acelea~i loculi ca Apis /lo rea dar este de ooud od mai mare ca albinele de la noi. Albinele cH!.desc ~i ele un . 1r'I~ ur (llgure la umbra pomului. dar acesta atinge citeodatA 2 m lunnililc Mpl'ijinit sus eu 0 bazii de cearA de 13 em Ia~ime peDitru a putea IHI 8 ~itlC greutatea mlerii !jii a puietului din alveolele luj, greutate care liI'It.\OI' I d c pa~e!}te 100-150 kg. Caracteristic pentru aceastA ras1!. este eA Il lblnc lo migreaza : vara tn timpul cald ~i secetos zboar1!. 18 munte, unde "I'{'~ lc 0 floI'1\. bogatA. iar clima este mai dl.coroasA; dod vine toamna ttohOIH'!\ III Ijes, tragi nd la vechiul loea!ji. Este foarte agresivA ~i nu e ,"'ell'lflil de oameni. c::) Ilpis indica sau Apis cerana cu 0 arie de rlispindire mare, in ,.pl·t·lul in India 'Ii insulele din sud-estul Asiei, asem1!.n1!.toare cu albina IIwU(Cl'iI europeanA, dar mai primi:ti v i!.~ are importante insu~iri biolo1IIel', d inil'C care se remarcA 0 rezistent~ mare la iemhi lungi ~i mai "h)" rOUl·I.e mare la atacul balii nosema. Mi!.tcile au 0 mare capaeittate iltt nU(It'(', inlre 1 000-3 000 ouA tn 24 de are. CI'u,pul de rose irano-mediterantan:
S pcc:.ia Apis mellifera cuprini::1e mai multe rase grupate astfel: u) Apis mellifica remipes a cArei erie cuprinde Armenia (U.R:S.S.)
Irunlll
.~ I
Ana tolia (Turcia).
b) Apis melliftea caucasica, albina caucaziana mntre cere
t-rei IX'pu lutii stnt moo cunoscut.e: migrelianli, abhazA !ji carelianli; c) Apis mellifica taurica, din sudul Crimeii .iii t;armul nord-estic ul M lir~i Negre. De asemenea, in regiunea Orel este 0 rasa de albine ,Xfdllruasli foru1t.e rezistenUi. Is ierni grele, cAreia sovieticii i-au creat 0 I·czcrvat.ie specialA pentru a 0 pAstra purn, tn parten dinspre MediteranA gAsim : n) Apis mellifica Cypria din inS'Ula Cipru, foarte harnicA dar foane "AI'csivd. Totu~i apicu.Itorii de neolo a crese caci da pro'ducW marL CUl'llcteristic acestei rase e cli. albinele nU-§i ucid matca, ci daca Ie stinJ cu c~ tc pl'ezenta uneia str.liine, 0 scot efarA din stup ~i nu-i mal dau vole sli reintre acolo ; b) Apis melliflca siriace este aibina din Siria, in regiunea estidi n Mcditet'anei ; c) Apis melliJica camica, albina cu 0 erie mare de r!.spindire pO I'J dnd din apropiel'ea Adriaticei Ie Tirol, cuprinzind Aust ria !ji Germnnlll, consideratA ca 0 rasli bunA, productiva., u~r de condus !ji destul de blne selcclata de cereeta.torU austrieci ~i gennani. 0 varietate a ei. de l."I,t\o n I'C sunie. se alla in Polonia sub denurriirea de Apis mellifica. L c ll ~e llt, ce Be tntinde spre nord in Scandinavia ~i spre est in Bielorusia, sub cl enumit'en de Apis mellifica silvarum; el) Apis tncUifica lig1tstica - albina italian.li, recunoscutA ca rasa ('I'n !lIn'l bine lngl'ijltA. ccon omicA, produotiva. I'ezistenta. la bali. A fost II h'lll st'lc{'\lonillfl ind 't ti c: pc Iimpu'l roman ilol" c;ki Vergilius Mara -
poet roman, scrie in cartea sa Georgicete despre ea ~i !e lul cum C!l it' tngrijitii. De acest grup apar\ine ~i albina noastrli Apis meUifica Carpatk« intratii de curind in nomenelatorul raselor de aibine, de cind grupul de cerceUl.lori romcini sub diredivele cerceta.torului N, Foti. a stabi lil. ca ea are caracteristici pl'opri1 , :f.lidn'd inter esante studli biometrice as\Ipra ~i. Eai s'e intinkl'e in vastul triunghi Ol~nginit 1£1 vest de Carnica, lu sud de albioa dalmata ~i la est de cea ucrainiana.. Ne vom opri ceva mai mult asupra rasei noastre, Car1Xltica cal'cia i se mai zice ~i albina de BanaL Ea are insu:;;iri morfobiologice caracteristice climei ~ i culesul'ilor de 18 noi. E rusticl, bUntlA, rezistentA In boli. Are 0 trompi!. lungi!. de 6,399 rom. Ciipll.ce:;;te mierea tAra sA atinga supralata ei. Apis Carpatica are - dupa V. A. Gu'hin - 0 obir~ie foarte veehc, men\intndu-se in perioada glaciarA in cele mai -calde zone ale Cimpici Duna.rii. Du'pA indilzirea ciimatulul A . Car1Xltica s-a extins ~i s-a in~ m\ll\it aUt de mull inclt vestitul istoric grec Herodot (484-420 Le.n.) serie cl treeind DunArea calaloria i-a fost mai grea din cauza nenumflra\ilor roi ce-i ie:;;eau 18 tot pasul. Aceasta observatie istoricul n-o mai iace pentru niel 0 ~ara. stra:bUuta. de el de-a lungtil vie\ii, Aceasta eoniirma observa~ia cerceUitorului Gu:bin. cl. rasa noastra. este !'Oarte ra 0 jnmul~ire extraordina . vec'he, caci a av.ut limp de 0 a~a extindere Ea s-a extins spre vest ope versantii Alpilor, spre est pina 1a litoralul Marii Negre ~i 10 sud pe versantii sudici ai CarpatiloT, pina la Dunare. Astlel, rasp'in:din'du-se in acesle direc~ii. albinele Carpatica, nu au intilnit 1n calea lor obstacole naturale serioase ~i au ocupat in special teritoriul dintre Carpa~i ~i DunAre. pina la Nipru, Ea se deosebe~te de albina ucrainianl, diei da nsurile de mobilizare ale Car>pati cei npnr ~i in cazul unul cules cu un con~inut redus de zaMr in nectar , de la 6,5% la 8%. in .timp ce albina ucrainianA. danseaz.a numai dod Ilecl.c'lrul are peste 18% zahAr. Aceasta se datore!1te fapt.ului cii rasa Corpa tica s-a de7lVOltat l1i s-a format in con'di~ii1e climatului mai umed ~ i niDi rece din Carpa,i, pe dnd cea ucrainiana traie!1te intr-un climnt r'cla.tiv uscot :;;i eaId, din zona de stepa. Ea se apropie mai mult de rasa carnica. N. Fot!, considecl posibil c~ rasa earpatica. sa !i aldituit 0 forlll a 11ltcrmediara intre rasa carnien ~i rasa ucrainiani1 , dar Gubin sus~ine eft dC!}i Carpatica ~i Ucrainlana se aseamana mult, cu greu pot ji deose bite legliturile lor de rudenie, care nu sint nici apropiate. nici directe. &1 face parte _ dupA aceasta din urm.li - din subrasa Apis cantica ~i rcprczinH'1. popula~ia carpatina a acestei rase mari ~i nu lorma interrhclliul'11 dintre aeeasta rasA. ~i albina ucrainianli.
.,i
C;mput de rase african
numitA. ~i nibina punicii sau telicii ; en de dl.spin'dire in Tunisia, Algeria:;;i Maroc. II) I\ pb m ellifica adansoni, e g albena. (:a culoare, co 0 arie de rasIjt"dlJ'f' In cCIII.rul Atrieii j se vorbe!:/te mult de eo ca 0 rasa h amid i lji pl'odu('ti vl\ ncus4 Iu ea, 'Ia pt pentru cllre Sla\i un ea dc cerceUiri
ttl J\J)is lIlellifica intermisa,
tII' l' II III'il.'
2;i !N
dill Bl'llzi lln a importat 0 colonie pentru a urmsri felul sAu de compoltur(', Diu netericire, u n roi a sc!pat n~bservat ~i din 1956 pinA azi,
Un nou ndscut
Itc(.'{lstl1 msli hibridfndu-se elL cea l acala., a cil.prins aproape fntregul teriCorlu (d Brazillei cebarind tn nerdul Argentinei, rasa fHnd foarte t'O HOOl'C,
Din aceastll hibridare, insli, a
ie~it
un hibrid
toone
agresiv tnelt
,dtllc u! IlU peate lucrs cu eIe, di.ci 'nu este lini~titll niel ell fum, mei eu
"'J!vcrl,,lIt'i eu apa, &taeind grav eamenii, animalele
{Ii
tot 'ce Ie iese' in
ellI e, " cum apicultura Bees tor douA tAri precum ~i eea din alte tAri latinoIltllct"icun c -5i nord amerieane eaut! mijloaee de a Ie st!pini, c) Apis mellifica monticola la poalele muntilor Kilimanjaro, precum 01 il IJI.\' melli/tea Zittorea in jurul lacului Tanganiea. d) Apis mellifica jasciata din Egipt are 0 caracterist)cA apacte:
ultimelor douA t ergite ale abdomenului e ro~ie. BunA culegAlom'o "I deci productivli, are defectul de a fi roitoare; clnd se pregAle~ tc tn ncest soop cre~te cite 250 Iarve in botei de roire, c) Apis melliJica capensis in zona Sudului african, Cll 0 caractel'I.Uc:l\ dcosebti! de primitivism; se nase albine lucrdtoare $i din oua 1I t1/cclllldate, de~1 tn mod obi~nuit ~i la mai toate rasele. albinele lucrAl UIIt'l' He nosc numai din ou4. fecun'date. t) Apis melli/iea unicol ar din Madagascar de euloare neagrA con,ld cl'tlUI l'asA purs, fUnd in acea insula complet izolatA de contacte cu hllllilC st.'nine din aHe rase, deci nehibridatA. \,' lIl u lIl'OO
ROIUL CU CELE TREI CASTE ALE COLONIEI
In lini ~te a nop~ii de vara eu scAplirari ,de stele ce se prelungesc in hAul intunerieului, rnA pUmbam eu cursantii printre rin:durile de stupi ai prisAcii, Boarea vitului aducea din depArt!ri parfwnul florilor de Isop ~i mat!ciune cultivate in lotul apicol din preajma stu pineL Dintr-un stup se aude un sunet ca a chemare de tulnic, cAreia li raspunde un ecou seurt ~ infundat: tui. .. tui.., tui ... ! CintA 0 matdi, iar din botcile inca eAp!cite raspun'dea ea a inginare abla ~optiw. un sunet asemAnAtor, _ Auzi~, - tineri apicultori? Aceste sunete ne dau de veste ca mfine va ie$i u n rai din aee9t stup, Insemnati- i numarul sAu de ordine , ~ i intre orele 9-16 sli stea unul din voi in apropiere ca sa: ne vesteasdi clnd va apare roiul. !1n ziua urm!toare, la orele )), dintr-odata albinele stupului au inceput sa jad grAbite aferA co un ~u voi. Repede am fast vestit ~i eu. Roiul se mal vAlurea in ti nutul prisAcii, dind ront! stupului, in timp ce 0 micA parte int.'Cpuse sa se a~eze pe 0 creangA (l vi!;iinului din apropiere, formindu-se ea un ciorchine (fig. 3), Clnd taate s-au adunat acolo, om scuturat roiul intr-o roini\!, lIt1ezQtA sub eiorchine, Un vuiet 11_0 6uzit din fundul roini\ei ~i de tnlillL5 valuri de aibine au tnceput llill 8C reverse pe marginile ei. Am tI.I}C7.11t ~ncet pe pamint roinita pu\ ln tn clinala ca sa. aibA aer sufident. pc dedesupt, ial' albinele I'Il"rl l'1!tc , si mi in d eli sub aces t clop o t. d u nulcolc tmplet ite se aL1[1 i.'ig, 3. _ Un f O) In foomll de ciorc hlne t11 11 1('1J 101', uu incepu t sA. bata. sub creD n g.l un ui vi~ ln .
,-,
viol dill orip; , chemind pe cele ce se roteau incA. in zbor deasupra rnln l\cl. - BlInuim - tineri apicuitori - ea matea este acolo caci aItfel "Ie 1111 s-nr Ii lini.!it.it alja curind; insa. pentru ca nu cunoa~tem daca nlhlen toiului este cea virstnica din anul trecut in care caz roiul l'!lt e prlnwr, udica primu! roi ce-l da colonia, sau acolo este a matca 11111\1'1\ incA neimperecheata. - deci este roj secundar - Yom face 0 JJI'Qhtl : !till pus sub roini\A 0 pind neagrA ; peste ]5-20 minute ridicind PU\III roini\a intr-o parte run vl1zut pe pinza neagra ni~te puncte albe; w'ulcH nu slnt altceva decit ouA sea pate din vag,inu] m~i.tcii; am ljtiUit (11"('1 ('d ncolo se ana matca fecundata din anul Itrecut ~i deci roiul este 'fir/111M. Ducl\. In caz negativ, pe pin za neagd!. nu s-ar ii viizut aceste punctc ;jIbe, ~tim cli. roiul are 0 matcli inca neimperecheatA. nascuta hi HtllfJ dc citeva zile, .!ii deci este roi secundar. Atullci am adus lingA roinitA un stup sistematic cu faguri artuit'hlll JX'lltru a indica albinelor care sa fie directia de clAdit a fagurilor til I'lL \'0 rei de alveole trebuie ele sa-i cladeasca. Til tH~H urdin~ului stupului larg deschis pe toaU!. IAtimea pereltelui ,nil tJ'f>lLlul, am intins 0 prelatA ale carei margini ajungeau In saindura IJl1 :t,IJIJI' II stupului nou. Scuturind roinita cu roiul din ea pe prelatil, nl blllt.'IL' pen t,ru momerut s-au imprA..'jltiat ca 0 api! vie, j ucau~a ~i sclipilIl III'C. tn sli cele dintii albine care au ajuns in pragul stupului, cin\:l j ill slm\it mirosul de cearA al !a-gurilor din interior, au inceput a bate viol din aripi. Stind in JXlzi\ie cu abdornenUI inclinat PU?D in sus, s-a ('\)Sl'r.rut eli in ultimul segment abdominal, denumit tergit , era un punet ulh, Acolo se aiHi 0 anumitA glandi! - despre care yom aminti la anatQm in olbinei denumita glanda lui Nassanov ce emlte efluvii P,lrjutlwt,e eu miros de geraniol. Ca prin farmec, intregul roi inclusiv mt¥tca, ghl'd nte de mirosul res"pediv s-a indreptat spre urdini~ , intrin'd cu graba In inieriorul &tupului. Apo! totul s-a lini~tit de parea nicidnd, acolo, n- fIr Ci avut loc un eveniment de 0 insemnatate covir~i1toare tn viata co lon iei : a apArut in pr:i.sacA un nou-nliscut cu tot alaiul de albine in IlLllJorilate tinere, rupt din trupul sau, roi plecat spre :lAri straine ~i ncsigurc, Ili care a Hisat in urma. toata bogatla adunatA cu truda, hambare "line au miere .'il l polen ce rh'n!n dincol0 ,p entru continuarea vie¥1irit ullci popula\ii mai mari ca aceea a roiului. Aceasta tnsa reprezintA reva nwi mult: roiuZ este dovada unui act de repr'oductie $I raapindire In lume Q. speciei! Esle un nOll nascot al speciei Apis mellifica ce va continua Ilco lo in s tupul unde a lost scu.turat slf formeze 0 noua colonie, a direi t'xistcn\tI. 0 yom urmari pe tot parcursul invi1\Amintului a'pical ce-l Yom (nce impreuna. sri nu crede\i - tined apicultori - ca in.troducerea roiului in Nlupul sistematic se race numai in ielul pe care I-ati vAzut, ci el poate (I IItutuwt direct in stup, deasupra ramelor cu !agun artiIiciali, dupi! 1"(' n11 11i tnllh
Dadi am aJes prima metoda de introducere indirecta a roiului III stup, scuturindu-l pe prelatA, este pentru ca astfel ave\i JXlsibilitolca de a urmiiri matea care se observa u~or, ea Hind mat mare e<\ :lOale fiicele sale. ,In al doilea rind sa va dati seama ca in componenta roiului mai sint un numar limitat de trintori, iar grosuL populatiei U form,cazii albinele lucrlitoare . Deci, tn noua colonie existu tret categorii de fiinte . Damenti de ~tiinta Ie-au denumit caste, deei trei caste, fiecare cu specifidtaten sn. Cll instincte direrite, ce indeplinesc tn noua colonie functii speciale, g il'll mal bine zis 0 succesiune de functii. Cuvintul ..casta~ , spune Chauvin - nu itrebuie interpretat aici la fel co cel folosit pentru desemnarea in sensul social uman a unor grupe sociale inchi,se, care-~i apm-a. privilegiile lor egoiste, ci in sen sul l1tiintific aratat., deci ca destina\ie clarA l1i sarcini precis di!eren\iate. Prima casta in roiul prim !1i care de acurn a devenit 0 colonie nO"O: In prisadi, este reprezentatii de acea unicA mnta din comunitate de care depind celelalte douA caste ~ care estc casta femelei fecundat e, deci matca, capabilli sA depunA mii de oua in aceea!ii zi. Ea este mama tuturor iiintelor din colonie ~j care derivA deei din ea. Chiar dadi in !ostut r oi s-ar fi observ8!t rna'i multe matci, a~a cum se fntimpla la roii secundur i care pleadi din colonia-mama cu rnatei virgine, dintre ele, albinele i~i aleg numai pe una ClL de stinatia. de a fi viitoare mama a generat iiLor de albine ce se \lnr nSl1te in noua locuinta.. Legea coloniei nu ing1iduie decil o singura matca in rnijlocul ei, care sa depunii oua fecundate sau nu, oua din care atunci clnd sint fecundate se vor na!1te albille lucrAtoare, iar cind nu shit fecundate se VOl' nru;;te ttintori (fig. 4).
mptcp
Pig. 4. _
trlntOI'lI\
alblM lucrltooilre
Cele rtrei caste ale coi1)niei de albine: matca, trintorUl ~ i alhina l:u;crlit'oare.
Cea de-a doua castii este a mascuWor, deci a trinoorilor. Tn mod nbi:;;lwit. nlllnarul lor esle limiltat la cilcva sule de indivizi, din care dOal' (,I\I vfl sc vor imperechea eu matci virgine ie!1ite in zborul de imperechcl'c,
lI111If('I'(.'llt din ce stupi provin. Ba ceva 111 mai mult: co cit trintori i yin 11 1,,1 til.' "cpurtc in preajma prisacii , deci Olatcile sint impel't!chcate Cll 2 ~1
2"
Irlntol'l provenlt l din s tupi strAini. ell a Ut se inlliturA hnperecherea fn ll'c I'tide I.lpropiate. evitindu-se astfel consanguinitatea1) care de la un nnlll1'lit grad are urmAri neplAcute pentru vittorul stupinei. Cea de-a treia casta - este cea a femelelor castrate nutritiv in II mpui s tadiului larval' ~i nim!a1 !}i care formeazA masa miilor de albine I ljcr/lta~lre, !emele sterile. fecioare, care chial' dacA ar vrea nu se pot Im percchea, di.ci organele lor sexuale s-au atrofiat in timpul metamorfoze l en larve l?i nimfe. Sint nascute din QUa fecundate, ca ~i larva de lIIutcn. ~ I in anumite conditii de hrAnire ar fi pU'tut fi rnA-tei, dacA colonia ii i' fI hotiirit ~a: organele lor atrofiate pot sA produca cili:eva QuA, dar din etc nu se pot n~te dedt numai masculi. Intr-adevAr, s-a constatat rn In tlmpul stadiiJor de lar:vA ~i nimfA, prin brana primitA ele au suferit Ull r~ 1 de castrare par\ialA. Deci, determinarea cast.elor in colonie ou li t' rucc numai prin tmpArprea intre masculi ~i femele, ci, acestea din lI r llll\ pot ti subldivizate lotre fem ele sexuate ~i femele sterile, Albinele din casta luerAtoarelor functioneazA pe r induri in sarcini I Cl mpOnu'e: albine gospo'dine ale stupului deei "curAtitoareleU, ori sIbine II tr'ClJl"I'U, ventilatoare, doiei etc. legate de 0 anumit! funetie tiziologicl, 8 1 I"LJ'~ flcestea sint diferentieri ca de pilda aI-b ineIe doici care sint ill'lUurtc In legAtura ell distribuirea hranei diferentiate dupA vir~a Zar1It"l or '1 1 custa din care vor face parte. Toate acestea Ie vom Himuri pe I,,,'f.!
ORGANIZAREA STUPULUI DE OBSERVA'f!E
Din magazia de utilaje am scos stupul de observatie pe care trebuie sa-l organ izam, pentru a unnan in mie viata interioara. a unei calonii. Am luat dintr-un stup oareeare un fagure cu puiet cApAcit ~i neeapacit, impreuna cu aibinele lui acoperitoare; am evitat ea lntre albine sa. f ie matca eoloniei. Acest fagure eu puiet I-am a~ezat in partea de jos a stupului de observa\,ie, aeolo unde se afla ~i urdini~ul, Deasupra lui am a~ezat un al doilea fagure avlnd in el hrani! - miere ~i polen; rama acestui fagure avea in partea sa de sus ulucelul de hriinit, iar fagur ele avea pe el mult! albini! lucratoare ~i cltiva trinotori. lntrucit spatiul ramas gol, unde ar fi trebuit sa. 8.?ezam ~i eel de al treilea fagure, era prea mare deoeamdatli, am pus deasupra celei de-a doua rami! un carton cu orificiul a de 1,5 em cliametru, pe un'de, eu ajutorul unei piloii eu tub lung, si! putem introduce in ulucel hrana neeesara. cind va Ii 4 , nevoie. Pentru a lntari mica populatie aflaU\ pc eei doi faguri, am periat in fata ur. s dini~ului albinele tiner e de pe al\ i doi '! oguri eu puiet neeApAclt, luate de la aW stupi ~i am pus aeeste rame cu puiet ne6 ellpl1cit in stupii din care au fost sco~i 7 prov izoriu, Avind in vedere cA albina din acest de ."oj> or1'00 ~ aersre II tup de observatie provine de la '
\
r
" "/ ,p""'.
'I Ctl nU" ll ulr\!t.nle - r udenle de .Inie In t re
an
~oUi
ee se
Impe~hea2.A.
31
Intr.. lln loc IiIl'ii prea mult saBre, deschizindu-i urdini~ul. Albinele vll,,,ttl icc <1bu riHoare I-au parAsit' ducindu-se 1a stupii lor, dar a ramas In InlcJ;'iO['ul micii colonH - care era adana de matca, _ numai albin a linnI'll Cw'e nu apucase s1i-~i Iaca zborul de recimoa~tere. Daca se Oh,,£l.rv(i c<'1. cele cArnase sint prea putine pentru a popula bine micul IIlup de observatie se mai perie alte aibine Itinere de pe 2-3 faguri, 1 \IIi~J din stupii vecini, repeti'nd !ji unificarea acesteia Cll acela.o;;.i mires (lll eel din sllupul de observa~ie, Desigur ea operatia de periere a aces tor III)u -VI!nito se face chiar in tata urdini.o;;.uIui, pe unde ele se grAbesc rll\ Inkt', Vt·U tn~elege mai, bine, tined apicuItod, invatamintele ce vi Ie VOl dn ttl continual'e, stutliind deocamdata douA situatii ; prima este situatia .'Ol flldef-mamii din care roiul a ie~it ~i etapele ulterioare de inJtregire II d (·u 0 matdi noua, tinind seama cli roiul a pleca.t eu matea virstnicli, filii unul trecut; a doua situatie trebuie sa va Himureasea felui cum ,~ , hlc(Jpe roiul viata in noua sa locuinfa.
r crlitru a nu deschisle stupui de observatie prea des, vom urmari prin geamurile de pJexiglas, m'odukind rar aranjamentul dill IUlel'ior , dnd Va fi nevoie sa va Iamuriti intr-o noua problema. hVII/j!.C &itu(liji
AprOpi in'rlu-ne de stupul roit am putut observa c11 plecarea roiului mlc.~orat vizibil activitatea coloniei-mama in comparatie cu aefiVHtltr:o stupilor veeirij care nu . au roit, !ntr-adevar, rojtil a plecat eu " mort' parte din aibinele tinere, care dau eel mai pretios sprijin la (1111c1lrou intensiva a fagurilor noi ~i interneierea noului a~ezamint. Dat rtlll d tnsa eli aceasta colonie-mama avea a populatie foarte numeroasA 'II C:OI'~ rlU mai inca pea in stup, aceasta revarsare a roirii nu i-a schirubat IIP/u'cnt activitatea, care a continuat sa se desfa~oare normal, dupa roire'. Alhinel!! zburat'Oare care au venit de Ia eules au intrat tot alit de numeI'!)OSC. Pentru a vedea situatia coloniei marne, dupa roit, trebuie ins~ Sit dClJchi dern stupul. J {lt~o! am ridicat podi~ol'ul; aIbineIe stau ca 0 pinza deasupra I'ilmclor. E dovada ca populatia stupului este inca foarte mare, Daca Alupul u1' f.i avut rnagazin de recolta, it gaseam gol. Cu putin fum impra.o;;.tiart pe deasupra, sau puiverizind u~or aibineIe ell llpll dintr-un pulver.izator ell picaturi :tine, am scos primul fagure IllA"glno~ pe care se silau multi trintori, dar ~i albine ce-~i desearcau cOl$WC\ele eu polen in unele alveole goale. Ineepind eu fagurele urmaJtor, um Intrat in sectorul cuibului cu puiet. a parte din aibinele acoperitoare, "tAite-au imobile peste puiet ca sa-i tina de eald. Altele ,se agitau pe 8Upl'oCa\a fagurelui facind un :tel de dans earacteristie culesului. In rllg~II'Jl ul'rniitori puietul f orma eUpse mai e:xltinse pe masura ce ne IIpr'oplnrn de fagurele central !}i apoi, 'Clincolo de acesta, cu elipse dm eo In cc mai roollse. Zed de mii de alveole erau ocupate in totalctate au puiet dipacLt sau nu, In aces tea din urma se vedeau Iarve mature, lil l)(' ell ncaUa, stind alungite Cll capetele aproape de nivelul superior III n1V'~ol el ol·. lara sa Ii se ILl'ega oblonul de ceara; altele, mici, stind 'ncovl·Jgnt.c pc '[ undu l chilioflrelcn' natale, inotind ell gura desehisa in hrllll/l orcl'ilti de ulbinelc doicj ~ Ie ingrijcau. Pc (lindul alLot' alveole lill
:12
{l
se vedeau !Ii ni!}te mici basoona!le albe stind putin inclin8lte : ouiUe care inca nu depa~isera st.adiul embrionar. 10 sfir-?it. pe marginile a doi Jaguri din euib, in partea lor de jos !ji lateral, gasim locul ales de albinele eoloni ei pentru viitoarele rnMd in devenire. Locul untie s ibinele cla'dese botci in eare urmeaza sA se dezvolle lcu'vele, are un 1'01 important. In aceasta privinta crescatorii au constatat c;a botci le cladite pe fagurii albi, cu ceara nouA care este mult mai maleabila , smtt; mai voluminoase, iar matcile dnd eelozeaza sint mai mari, -51 in con~eciniA cu ovwiole t ) mal numeroase ~i ~ai lungi. Acolo, in botci, se plil.mActe!?te viitoarul coloniei-mame care, deocamdatB. este odana caei matea virstnica a plecat eu roiul primar. Din wate acele pretendente ce VOl' ec10za din botei, aibinele i~i VOl' alege numai una, obi ~ nuit pe cea dintii care-$i parase~te acest leagan natal. Ea este deocamdatA virgina ~i va deveni 0 demna urma~a a mamei sale, dupa imperecherea cu citiva tdntori. Dacli colonia roi e~t e a doua oara, matea tinAra, ne!ecundatA, va insoti roiul secundar, care va parasi stupul in eea de a O}?ta zi dupA r oiul primar, daea Hmpul de afarA este statornic. In aceasta din urmA s1tuatie matca virgina a roiului secundar urmeaza s4 se imperecheze la cUeva zile dupl1 ce rmul s-a inSltaIat in noua 8l?ezare, iar in colonia!..mama apare 0 a treia matea, urmind ca aceasta In mod ob4;nuit sa continue des!inul coloniei. Cum insA un stup de observatie nu - ~i are rostul de a studia numai un anumit proces din viata unei coionii, aranjamentul facu't initial. trebuie moditieaL Deoeamdata vrem sa urmarim comportarea aibinelor orfane din micul stup, care i.o;;.i c1adesc bo'tci. Peste citeva zile dnd !?i aeeasta Iectie pl'aclicli .o; . i-a indeplinit seopul, yom schimba situatia din Inrt:erior, adudnd acolo 0 mateR fecundaU!. pen't ru 'a urmari cum I~i indepline!?te sarci na sa prin'Cipa:Ia , Cele trei feluri de botel
Tn diminea\a urma..toare, continuind lucrul in jurul stupului de (iI)sf'l'vI-IVii, am inliHul'at obloanele ce fereau de lumina interiorul, iar jJl'Il1 ~el\m urile de plexiglas s-a .putut urmari cum se desfa~oara in mic vlnta unei coIonii. !nitre timp, in locul gol de sus am introdus un al ! I'CnCll fagure. ca !}i in el, albinele sa. aducli strinsura - miere !?i polen. Micu l nueleu de aici cu cele t r ei rame cu faguri a~ezati pe acela!?i plun v(' rticfll, in ctaje suprapuse, urmeaza acelea!?i legi e~' !}i ale oriearei ('nl( .niL ( IIcocnm'datii sc poate ve'dea cum aibinele tinere ~i orfane -5i-au I)r·tlldllit in ClIglirele e ll pui et neclipacit 2-3 spatH mai largi. deformind 1'11,. t l'l.'I nlvcolQ;
.t
.. \II.
'"hlucle nil! ovnrclor
m~U:H
tn care. !lC rormclI'tfl (tuniC'
't;t
Acestea sint ineeputurile ,unor botci de saloore (fig. 6), din care, n 16-8 zi de cind fosta mam~ a depus ouAle In celulele fagurelui, se vor nOl$te viitoare mlitci virgine, dintre care sibinele l~i vor alege numni una, ucigind in leaganele lor pe cele de prisos. Botcile de soLvaTe sint mult mai mici ca eele de roire din stupul CIH"C II roit ~i I-am examinat mai inainte. Acelea sint mari, voiuminoase, lungi, iar albineIe au depus in ele mai mulU hrana. glandularli, incit intottleauna, dupa eclozarea mlitcilor, pe {undul lor rAm'ine multa hranA de prisos, neconsumaH!.. In schimb, aeeste botci de salyare mult mai mlci au larve care Is ie~irea din stadiul embrionar primisera in1~ial hrana destinata vjltoareior albine luerAtosre ee urmau sA se naseA acolo. AeeasUi -brana este de zece ori mai pu~in l1 fa~A de cea a larvelor ('are inipal in OOtcile de roire sint destinate sa fie viitoare matei, hranA care are ~i 0 componen~ mai valoroasa. Dar avind in vedere sit.ua\ja disperata in care se afia 0 colonie rAmasA pe nea~teptate Ura matca., aibinele i?i aleg din fagurcle cuibului citeva larve, pe cit posibil mai tinere din cele ce trebuiau sa fie viitoare albme. Adeseori tnsA 6 ele sint nevoiLe s~ ia in grije larve mai virstnice. Limita maxima ca virstA pentru ca 0 larv~ de lucratoare sa fie transfot-, matA totu~ i intr-o vuLoare matc!, este de "g. 6, - BotcJJe de roIre: trei zile de la iel1irea lor din ou. ALune! I Llpll4lor pe funduL bou:11 ; 1 _ LhrVl (I t! mAlea; 3 - "Dotea des~ insA, vor fi matci de 0 valoare ioarte UII\.III : , _ botca InchLd cu matcD nlMlura ; ~ - tnceput de bote.. : 6 redusa. m Ati.'ll nouA ee lese din bote"; 1 _ tlnlt" lbla clIpl!.dUI eu Larva maturd CereetAtorii au fAcut sLudii comparative intre bQtcHe de ToiTe pe care alblnele Ie aleg ~i Ie pornesc sii Ie ingrijeascii ehiar din stadiul de ou (utA de cele de salvare; ei au aflat cA greutatea acestnra din urmA 'ste de numai 176,1 mg fa~ de 190,'} mg a celor de roire, DumAru} tubule(elor ovigene, ~a prlmele, este de 1,41,9 fatA de 161,1 'l a <:ete de roil"e, In!" lungimea oV8r-elor de 2,87mm fs~ de 3,28 mm , De aceea boteile de salvare sint folosite in situa~ii de neinloeuit. Dc nltfel, ins4~i albinele coloniei, dupA ce 0 astfel de matcli de salvare cclozioneaza, este 1ecundata ?i incepe sA depunA ouA, aleg un loc potrivit 1$1 crese una, sau cel mult trei botci, in care de data aceasta lngnjirea ~ I hrlinirca specilieA porne~te din stadiul de ou. In acest scop Ii pun pe fllndul IiecAreia 0 hrana. ce pAtrunde printr-un proees de osmozl pinli In embrlonul de sub coaja oulu i, iar apoi, la aparitia larvei 0 hrAnesc IIbundcnL eu lapUl10r special, obtinind osHel 0 matell de mare valoare, III r('1 ('n cele de roir('. Slnt ol1a-zlsele botci ~i mlltci de schirn oore lini~tfta. miltr i l'nl'C' !'IfnL mori, vl,l.lul'ons~. co multe Lubulc\c nvigcnc, deci prolifice. h~
:) ~
eu 0 rezislen\A deosebitA la boli ?i 0 longeviLate mare. Dupa. ee aseLN~· nea matc~ I1pare in colonie, se imperechea~a. incepind sa depunA ouil, lax cea mica. ?i nevaloroasa obtinutA din batci de salvare, dispare. Pentru studiul nostru insA, neavind timp ca !if! urmarim in inLrc· gime acest proces tn stupul de observatie, vorn proceda la inlocuil·Cll acestor bo"tc! de salvare, fie eu una din cele de schimbare lini~titA, daro ~Lim cA se alia una disponibil! t.ntr-o colonie din prisac!, fie cu 0 matc{\ gata feeuna at!, a eArei activitate sA 0 putem unnari. Vom alege so lu~i n din urma. - Dar de ce sa [lU Iolosim in locul mlitcilor de salvare una din botcile mari ~i irumoase din cele de roire, ee Ie-am gasit in s tupul deju roit? intreaba un Unfu- apicuitor. - In stupAritu1 sistematic urmarim ea roirea naturaiA corespunz5· t.oare instinct-ului de reproducere a speciei sa fie cit mai redusA, pentru u nu compromite produc\ia de miere prin fragmentarea coloniilor puteJ:nice, care pierd in acest leI toemai albinele tinere .!?i 0 mare parte din albinele culeg~loare. Cum acest instinct este ere
I
~5
1:11 virtul Hl>cr, en mateR sA poatA
ie~i u~or
18 eclodare.
Opera~ia
trebuie
rllcut(i eu Louta aLentia pentru ea sa nu se deformeze virtul botch altoite. DIIp<1 ] - 2 zUe, va apare 0 matd "foarte buna, voluminoasa., prolifica, \ongevlvA, uncori ch inr mai bunA ea una din cele de roire. Oar dadi intr-adevAr marimea botcilor are jmportanta ei in privl n~u greuUi.\ii matcilor In parasirea leaganului natal, sa nu credeti cA ttbso lut tonte botcile de inlocuite lini~tita a1toindu-Ie intr-o colonie in ]r)(,111 eelar de salvare. vor da rezultate, iar in al d6i1ea rind stuparul se pllfllc in!jela, folosind boto excesiv de lungi. In seJectarea boteilor nu Hlilnui Iaclorul de marime {;i greutate trebuie sA va ghideze, ci !], i eleIlll'ntul de mare important! care este ereditatea. OpinHle diIeri\ilor cerceI(ltori sint in divergentA. tn aceasla privint! chiar daca Orosi Pall spune c-il !nt'r-ad ev~r m
l'czultatele ce ele Ie dau nu sint pe deplin satisfAditoare, in special privind pc cele erescute in toamnA; atunci h rAnirea lor este mai putin abundent!!., iar in prisaca, ori in imprejurimi, sint pu~ini trintori pentru 0 imperechere su!icientA. Chiar dacii io disperare de cauzii albinele Ie cresc, ele vor !i schimbale in primc1var a urmatoare, clnd in stu p ~ i in prisaca au spar-ut trintori matun numer~i. iar florue au inceput de mult s! dea nectar ~i polen proaspAt, Aparent, botcile se aseamAna mai toate ca form!!.; ele sint asemanAtoare unor ghinde mari de stejar, dar ceva mal lunguie\e. Poziti8 lor pe fagun este verticalA; cele de schimbare linil1titA sint clMite, cum am mai spus, pe suprafata unui fagure din cuib !1i sint suspendate in intervalul dintre doi faguri vecini ; in schimb botcile de roire stnt cladite pe margine-a de jos a fagurilor cuibului ~i uneon chiar pe marginile laterale ale acestora. Lungimea naturaHi a botoilor este in medie de 2-3 em, iar diarnetrul de 8-8,5 mm. F undul este ingr~at, iar capacitatea lor in mod normal este de 824 mm 3 • Clnd in naturA nu este cules, capacitatea lor este mai mica, pina. la 728 mm 3 • 1n schimb la un cules abundent albinele Ie cHitlesc mari, voluminoase, lungi. Au fost gaslte ~i din cele foarte mici, preg!1tite in grahl!. care nu ou dedt 293 mm8 , din care eclozioneaza matoi :fAra valoare, . Oricare ar f i miirimea lor, albinele Ie ornamenteza, lngro~indu-Ie peretii exteriori cu cearA !1i cu desene hexagonale; rostul acestor ingrol;lliri este de a Ie proteja contra racelii, dat mnd ca. ele stau suspendate, cxpuse varia\iilor temperarurilor eventuale, pe clnd puietul din fagurii cuibului se tncalze!ite reciproc prin directa lor apropiere. Cind hotcile smt 1argi, albinele doici depun pe fundu1 lor 0 mai mare cantitate de lAP:tr, iar m!!.teile sint din cele mai bune. Ele slnt prolifice !?i incep sri de na oua. la citeva zile dupA imperechere, prehmgind perioada de ouat 1.na. toamna tirziu, Cind matoile au abdomen lung, Inseamnl!. cA cele doua tergite abdomi nnie sln t mni late; tubulete1e ovigene slot mai lungi ~i deci in conIcci n\a, pe traiectul lor se formeaza un numiir mal mare de ovule. MAtcile mici pot sA apara. atunei c1nd, din anumite cauze, hriinirea lor en Jarve a Cost opritli, cum se intii.mplA adeseori la transporturile in pMlorru, despre care v-am amintit, sau clnd matca este prea b!i.trina ~i "UfCl'll de nanism!. Orice mi~cAri bru ~te a ramelor cu botci pot compro· mtte vlitonrele matci. C
l ' r4'1j l orl' 11I',u f llll lllllll In r llpurl ell medJ4 vi r /lll!!, urmlHCII IIl\or tul llurOrl
01 ,,11(.('1 111" , '")~H'_~, (lj1l" " U ~" _.. " I'II
:17
pAlru zi de iu capacire; glandeJe ser.igene ale nimfei secreta a subcare tn contact cu aerul inUi.re~te firul m3tbos. tn sfir!jit, in prC2lua eelodll.rii, glandele mandibulare secretA a suootantA care inllIorue virtul bQtcii , ee capaUi. 0 culoare mai deschisa.. Dad. albinele nu VOr tneA sA elibereze matea care a ajuns la maturitate, ele ingroa!j~ eapllLul tn Bcee~i mburs. in eare prizoniera il roade pe dins.untru. Cind c l ~ nu fa e aceasta operatie, matea roada circular clipA"celul, ie!jind la lum l nl!. [ n privin\a hranei larvelor -de matca, aeeasta mo'd 0 problemA ICgtll.ti de cre~terea acestora pe cale raturala, sau artiliciala, vom do III nl d oparte explicatH largi in lectia despre "nutritie $i metabolism" . Pentru a face insa un studiu comparativ in pr:ivinta iniati!1lirii lIu1tcll, 8coatem din stupul de observatie fagurele cu botci deja studiate ~ I InL"odueem un fagure eu mates lui, ell albinele aeaperitoal'e, seas cllnlr-'Un stup oareeare, caroia tn sehimb ii dim fagurele cu botei din "tll l:)ul de observ8\ie (de ope care insa periem incet tn fa~a urdini!jUlui j,lhlnele, care vor intra toate in nucleul lor). Pc nLl'U a inUitura mirosul diferentiat intre albinele straine ~i cele 111(1 II tu putu i de observs\ie, pul verizAm !ji pe unele .i1i pe celelalte eu un II lrop pnr!umat, iar ca precautie introducem matea provizoriu tntr-o coIlYlu lIutomatA, din care albinele 0 VOl' elibera in urm!itoarele ore, dacli In orWciul de i~it'e s-a pus 0 :foi~!i de fagure artificial, pe care ele iI rotJ rc pede, Md marginese deoearndata numai la aeest mijloe simplu de iniI'oduccre a unei matci intr-o colonie, cici aici avem 0 situatie speciala : lin nueleu lipsit de matdi. in mod provizoriu care-!ji. cre!)tea botei de l /ll vw'c. !ji druia i se ia aeeastA ultimA. ni1dejde de a-!ji cre~te 0 alta Ilmtcn, prime~ te curind 0 matdi in colivie. Mc1.surile eare t rebuie luate .stn t. u!joare ~i lArA rise. Cu totu! altele VOl' n insA m!1surile eare se iau ottlnel cind se introduce 0 matca noua intr-o\ colonie mare, ceea ce '10m orllta pe larg mai tirziu la J,cre$terea $i introducer'ea mdtcilor", din copltolul "Tehnologia apicola". Dupa trecerea a 24 de ore de Is sceste modillclri fiioute in stiUpul de observatie, matca ~i-a luat in primire sarcina. Arenci, desehizind din nOu oblonnele, am putut sa continuam studiul comp'arativ intre aceastA remel;\ [eeundatA. !;Ii albinele lueratoare.
ZtJmislitoarea de viel;
8 ~tn\.ll
MATCi\ . CASTA FEMELEI FECUNDATE
_ Privi~i aceasti -liinta. unic! in comunitatea stupulw, care condi\ioneaza buna-starea oric!rei colonii norm'a le din prisaca (fig, 7). Ea are capuL eu un prom triunghiu\ar fal;A de eel aproape sferic al trintorilor ~i eel intermediar lntre cele doull. tipuri, pe care-I au lucratoarele. Abdomenul sau are 0 lungime de 15--18 mm fata de 10 mm al lucrAtoarelor. Ea nu are C0l1u1ete la picioarele posterioare. Dad. s-ar privi la microscop unul din Bceste picioare, s-ar observa clar un rudiment de co~ullt~t eeea ce dovedel1te d. pe parcursul perfec-
,rIll. 7, _ I _
Malx:a In<:onjurata de albine1e curtence ce o In ~ijesc;
'''8 \.e1l : I ~I 3 _ ",li r e
8 1bll\c InlloO\ltoa re; t p"lcwl
10
a l",eole d in
eclOUlt .
3fJ
evolu\iei speciei, matca a avut ~i ea odatA co~ule\e - care n('fllnd [olosHe, Intl'ueit sarcina ei a rAmas doar de a preerea - , au dillptlrut. Cu10area mAtcH este deosebitA de cea a sibinelor inrconjurlitoare ~i dlrcl':i de 1a rasA la rasA j cele de rasa italiana au 0 cu10are galbena predominllnta a segmentelor a~ominale; cele caucaziene sint cenu.!iiii; c~lp1Cnele au segmentele ro~ii, iar cele din rasa comunA din Fran\.8 sint
,tontiI'll
f;;i
Ill'g"a (rig. 2).
Creutatea matcH romime.!ii:ti - dupA studiile facute de N. Foti - ('Stc tn medie de 196-200 mg fata de 100 mg cit are a albinA. Cind IIlI rO~l hrAnite insuficient in stadiul larval', ele cintaresc 152-185 mg .,1 chinr mai putin, cum am mw amin-Ht. Cercetatorii au stabmt eli lI ill/l ei clnd cantitAtile de hranA slnt mai insemnate, gl'eutatea miHeilor pr'e{' te, cintllrite imediat dupA eclodare. De asemenea, greutatea mAtcHor impel'ecpeate ~i cantitatea puiewlui cttpacit sint cu aUt mai mari, cu cit hrana care 0 primesc de la IllhInclc curtenee inconjuratoare este mai abundenUL Greutatea lor cre~te ptn" 111 Cinele Iunii mai, iar suprala\.a puietului capAcit tn elipsele fagu"lilli' de cuib este concordanta pina la jumA.tatea lunii iunie. Se dovede~te ,Wln IICC{ls ta, incA odata. importanta hranei data nu numai in s-tadiul II11'vlIr, dar mai ales eind ea a ajuns matura ~i i~i indepline~te sarcina dc lwocren\ie. Aceasta ere$tere in greutate in lurnle de vara a mAtcH fecundalA 'JII'CU si'i 0 punem pe seama hrenei, fapa a socoti eantitatea mare de 'lutl c1ln ovare. I:>cosebirile cele mai impomanrte intre matca ~ aIbineIe coloniei 111m celc ale organelor interne. Creierul matcH, comparat eu al aunei albine lucratoare este cu mult mnl mic. Prin speeificitatea rolului ce il are matea de indeplinit in colonic, rezumindu-i?i activLtatea numai la oper~ de procreatie, este C!xpl!cubilii aceast! diferen\! in minus a creierului, cAci albina de-a lungul milioane1or de ani a avut ocazii imense sa se loveasca de anumite opl ·c li ~ ti. pe care pina la urm~ le-a putut oeali. Acestea s-au rasfrint US llPt'n celulelor creierului, care s-a dezvoltat ca volum rarA sa-!,ii fi tnmult.it numArul Deuronilor, pe cind eel al ml1tcii nefHnd supus eforlUI'i10r cerute de siltuatii variaAe .!iii vitrege a rAmas mic. In schimb, glandeIe mandibulare ale mat~i slnt mult ma i dezvolI.l lte I8\A de cele ale lucrAtoarelor, caei ele indepliDese sarcini rom numel'Onse in viata colon,iei. Ele secreta acea substantu de matca co caracter hormonal. ce constitUie elemenrlul principal de coeziune a comun1tatii, rlcspre care Yom vorbi la anatomi.!i albinei cin? vop1 explica sistemu! !'\CI'VOS, cel hormonal !,i1 enzimatic. Gu ~;a mAtcii este cu 500/ 0 mm micA, deoarece ea nu are nevoie ~l!. -lo' i (uell. un depozit alimentar, fiinld hrAnit! continuu de g rupul n!binellJI' in so ~it.o~re ~ care au grijA. de taate nevoile ei. Penttru a(.'el a~i motiv sLomacul suu e redus, ea consumind aproape pel'manent sccI'e\ ii !;: Iun rl lllnrl' l;l i hl'un li. mu lt »re luc.ra ta c,l rc nu 105<'\ I'eziduu l'i. Nunwi fonl'l.l·
40
ruJ' , lji mm eu serund in timpul iernii , ea consuma. Ioarte pu\inll. miCI'e din gu~a albinelor inso\itoare. o altA deosebire se observA la acul matcH. Aeeasba are nU1l1 (\,i II'ei zim\i marginali fa\A de eei zece ai albinelor lucratom"f?'. E::;t,.,., nmi lung, dici se erede cft ii serve{ite la aranj area pozi\ionall'l u Clu11101.' depuse in alveolele fagurilor din cuib. Fonna lui est.e pu\in tnf.:ovoi alA, asemAnAtoare cu cea a unui hanger turcesc, pentru a pule", la n-ev6i.e, sa-I tmpllnte in corpul unei mAtci riva1e. In asemeDea impre. jurari iotre mA'tci. se dau ll.llpte indirji.te, lupte !Care au mlul de a asi guril colon iei 0 roamA viguroasA. Organul Sau de reproductie este cel mai important al mn\ei sale. El este alcAtuit din douA ovare in formA de parA, de culoare alb-sidefi c. care sc siJtueazA sub diafr agma dorsala a abdomenu1ui, ocupind ceil mai mare parte a acestuia (fig. 8). Ovarul mAsoarA ca lungime 5--6 rom, iar ca la\ime 3-4 mm. EI Ilrc un inveli~ sub\ire intesat de numeroase traheole care pAtrund !;ii inconjoadi fiecare d in numeroaseie sale tubule\e ovigene. A'Cestea din urm[, denumite ~i ovariote sint in num~r variat de la matcA la matcA, in directa IcgaturA cu originea sa, {ii mai ales ell condi\ii1e de inlre\inere io starliul larvar ~i a depozitu1ui dE' secre\ie glaodulal'a care este lApti!1orul de mo.tcA pc care doicile it depun pe fundul botcilor, 1nainte ca ele sA fie eApAcite. Obi~nuit. numllrul tubuletelor ovigene cste de 160-250, dar s-au gAsit mAtci de caliU lte superioarA care avcau mult mai multe, ml'll ales cin'd apicultorul crescator aplicA 0 metoda speciaHi. de transvazare d1iblil a larvelor 1n b otci, a!,ia cum vorn explica la capitolul t "Ie huica de cre~tere a mutcil or <. 1n aceea~i mAsu'rA se dezvolUi. !,i i vezica 1I p('hcrctl matcH; 11nga spermateca. se anA 0 J,iITindb ancxa a car ei secre\ie ajut1i Ia contrac\ia UI'\'rl C'\ ului de ie~ire a spermatozoizilor pentru ft','un(\area ouAlar. o nitA deosebire int.re maid ~i albin c IJorlBlli. 11\ mirosul s!!.u caracteristic, ce direra de 11\ 1l1Cllcti In matca, imprimindu-l intregii colo1111, fn,l.luri lo r ~ i chiar stupu lui in "cuprinsul sAu. I ~ I ('ltl e !In produs complex al aparatului reprOIllJC/iWf, cu con ~inulul sau neomogen al vezicei ,II}Jl'r rwIl\c('. ~:I provine de la seria de trintori , t\l I ' '''' C l'lI lHI ilnpel'echeat in zborul de nuntA . t f'l "j'c"l. 1'OllIplex int rA 0 secretie produsa de 1 _ ovarnl;Fig.t 8.- (lVldu t:lul : " 11I11I1(' !\' Ilft lc Illnndibulal'e, dcscoperita de cer- 3 _ vulel,l spe rrmHlc ll. ; 4 vagln u l : !> - o rl flclul VIISI "" ) l'tl\ I\ \. )rul (',) ~k·1. I , Buller . denumind-osubstantli 41
de matca, Desro-perirea lui Butl er coi ncide cu cea a cerce1.ato8t'ei franceze cUl'~ co nsiderii subs t an~a un feromon, DupA !loBe obser vatii ale savantului F, Rubtner acest feromon III glandelor mandibulare indeplin ~ te doua func\ii bine distincte intre elc : rUllc\ia de regulator al vietti sociale din interiorul cOloniei ~i sceea /.Ie IHtbstanlA sexual atractiva in ael' liber. Cind 0 mate! chiar batrina C.te suspendatA ~i, r·idicatA 'CO un balon la 15 m, dad e In curs de ouat, polite - chisI' du pa 5 minute - sA fie potemic atractivA pentru trlntori, S ubslan\a sau feromonu1. indiiereO't cum va ii deoumitA. a pare I>f: w rpu l matcH dupii 3--4 zile de la i~ irea ei din botca natala, iar caoLitl . t~u sa cre¥-e pe masurA ce matea dupa. impereeherile repetate II IlIccput sA depunli oua in cuib, Din acel moment, ea reprezintA in (!OIOoi e factorul principal de re producere ~i de coeziune a comunitA~ii. Subs-lanla este linsa de pe capul 9i corpul sau de albinele ce 0 111'(:ooj oilrA - de cele ma~ vlrsltnice - d.ci rele tinere au sarcina spe(11f111'i de il 0 hranl in permanentA; ele t~i transmit din gurA in g ura Itt't'l lflll\ tiubstantA deven.i.tA astfel e lemenrt. circulatoriu, pin A la ultima ulhlnn din cel mai indepArtat colt al stupului, care sesiseazA astfel pre" tltI\1I cl in stup. CC' rcetAtorii au cintArit produe\ia acestei substante lli au gasit ca tl HilMa virginA Ia 3-4 zile dupA eclodarea din batcA are 7,20 micro~1' UlYI(', Dupa. zece zUe se mare¢:e la 132,5 micrograme, iar dupa imI)CI'cchel'e ~ i 18 3-4 saptamini de ouat are 149,62 micrograme 1). In schimb N!lc bliLrine, epuizate, mai a u numai 18,25 microg r arne, eeea ce determinii rclnnln sa cladeasca botci de sehimbare lini~tiI a matcH. Cu cit larva de matcA a primit mai mult H\pti~r , eu aUt 18 maturi lute ~H va oi eri albinelor coloniei 0 mai mare caotitate de substanta. 1"(1 ~11 0 lingA de pe corpul ei. Aceasta substan~ honnonaiA foarte perslstentA a re un rol de IIICI>C1J chimie, de atrac\ie fala de a lbinele coloniei. En este in acelalli "Imp atrAgatoare pentru trintori in perioada roitului !;ii este aUt de pf.'rsistentli., Inelt mirosul sau it pbtreazA un limp chiar eadavrul mAtcH. De nceea este bine sA nu aruncati mAteile, ci sa Ie piistra\ i intr-un borean blnc tnch is pentru a servi in unele tmprejurAri grele unei colonii orfnne tn lr-un moment cind in cuib nu sint niei ouA, mei larve ~i 'in prisaea nu zboora nici un triOltor. tn atari imprejura.M colOnia devine bezmeticA. tlcUCI' t ~ i nlege la 'i.nceput citeva albine care sA depunA Quit dar din nc::csl('o se nase numai trintori dueim::l colonla la pieire, Daca. insa stu po!"ul leagA cu 0 sirmulqA cadavrul unei matei moartl de eurlnd $i i1 ~uspcn d ft in intervalul dintre doi taguri din euib, 'slbinele consider! cI\ Ill! inatd ~i nu cliidesc hotci. iar ovarele albinelor nu se dezvoJ.ta ell sli poatA depunli OUa in fagu r ii euibului. Desigur aceasta situatie nu po~ tc "fi de duraUi, c.!ici d upa. un timp de 10- 15 zile albinelc vdd e~ S-n u tn ~elat. t n sehimb, stuparul paate pinA atunei sA-$i procure 0 matcii. gnt u tccundstli ~i colonia s~H;i postA regasi echilibrul biologic, eor.. tinuf ndu -~ i vi nla tHWmll t.
,J. Pa Ine
j
'j UII mh' f Oll u .DI . 418 " •• 1 ell • m h. I)lIr l " din , r am
'I ~
Clod 0 colo nie ramine pe nea!Fteptate !lira mat:cl. se produ ce c' Inurc llelini~te, 0 lulburare, 0 alanna. Albinele inceteazii pentru un litnP orlce nctivitnte de C\Iles, de adunare a neetarrului i?i .prehrcra re a lui tn micre ~i cu a1..it mai pu ~i n polen. Alarll de doici care nu lad puietul farA ingdjire. toate celctl:llk "c mobilizeazA in cautarea displirutei. t mprA$tiate pe pere~ii stupului. n'HI.i ales pe cel frontal , albinele emit ni~te sunete de disperare, de ugl tot ie , in interiorul lli exteriorul stupului. Dadi atunei mates cste tClrocedatA., fiieel e sale mani:festA 0 vAditA satisfae\ie, Q mingiie, 0 II1Iment:eaza, 0 curlitli :;;i totad-atA distrug ,bdtcile j ncepute. o altA partieularitate a mAtcH sint anumite sunete pe care Ie cillite in anunrite imprejurari, cum siot cele care vestesc ca illll.r-O 1:-OiOnie se fac pregAtiri pentru TOiul ce va pleca chiar a doua zi. Un sunet de alarmA lli de plinset it scoate ~i 0 mate! strAina, J(U'C din grelleala. nimere~te intr-un stup vecin, clnd se intoarce din ."boru l de lmperechere. E ca un semnal prelung ~i repetat, auzit cIar lli tlln u[ora stupului, incit un apicubtor alent poate interveni sa. 0 salveze ric 10 0 m08I1te sigura.. In acest scop el deschide stupul, alia matca lng hemuita de cUeva zeei de albinej ghemule~ pe care dacA it aruneA Il\lr~o farfurie eu a pa, albinele despresoadi prizoniera pe care stuparul U Hpoll1 ljine in apli ca sa piara mirosul de venin ce-l are pe corp, ~i ofcrlnd-o in colivie ea (Xlate folosi la un stup orfano Umgevitatea mAtcH este 0 marcanta. deosebire fa\A de albinele lut l'{Uoare, Ea poate trAi 3-4 a ni, iar un mare crescAtor de matci din S,U,A, _ Smilth _ a tinut 0 matea experimental pinA 1a opt ani, fUnd 11lCtl rccundA. II'I'teresarut este la ea ~ 0 particularitate deosebitA. de data aeeasta rll' ord tn psihic; cea de vrAjmA!;iie cruntA pina Ie moarte ce 0 are i ata tic,. rlvalele care apar in sbu,p sau care slot iIliC! in botci, in stare nimfalii. ~n 1Il\nuie~te ca aceasta rivalitate este generatA de anumite glande afiate p<J ubdomenul lor . Cereetatorii au acoperit abdomenul eu un lac !?i au ",x\lrpllL unoI' mlitci lli glandele lor mandibulare generatoare de subAt/llW' nhwmante; .ele nu 50-au mal vrAjm3~it, ci au trait p8$nic; dnd "I , ..fl U mdr.ginit numa'i. In opera\ia .de extirpare a ace9tor glande far;'! ,1\ mnJ fJI IA<:uiascA abdomenul, vrajrnA$ia a lost activA ~i lupta a ineepu L Ih11'~ rlvo.le; s-a tras deci concluzia cA pe abdomen existA. 0 substan1,5 ,ihMi mill Lrebu'i e in<:"8. examinata. ~i ocare genereaza vrAjma~ia. Ob~nuit. in asttel de tncle~tAri fatale, moare matca virstniea .1"OI,rOl,!e 10 afa ri!.. de faptul ca. puterile sale slat slabe fa\ii de una tinara ('III'., vreo sA-i ia locul I.n colonie, vezica sa eu venin e de mult timp 4~1 QflilLlL ,I n schimb, cea tin!rA 0 poate infringe cu aeuI, paralizind-o 11l 1\11i1 cu vcniu ul sAu activo De asemenea, matca ataca ~ pe rivalele in rlfVi1ldro $1 care-~i dorm incA somnul nimfal in hoteL Daca albinele Mlonlcl, co ~lau obi~nuit de-o parte ca spectatoare la astfel de inei!..ierari , 1111 0 Opl·t'lt' s..Jt lIcid~ pe cele care sint inc! in botci, mat ca tinAl'li, i~i 11t~It(tI IIrul ('U venin ,prin peretele de ceara a f iecArei botci. ucig'lnd acoin Ott /If'I!lflU ne vinovole. Apoi ulbinele completeaza. restul : I'od lnternl 1)111 1
"
CO IlSUmA (.'u Iitcom le restul de hrana ce sUi inca pe fundul botcilor, incA I L(,'Con SlLmnt int.cgrul de m atcile decedate. Ductl Imitci le manifestA 0 atare inclinare la lupta contra rivalelor, CIII'" 81n1. rfipuse eu veninul acului, niel odatA ele nu folosesc acul contra vrcunei albi ne, nid chinr clnd albinele 0 atacli, ~i cu aUt mai pu~J.n Iisupra ol11ului care Ie line in mimi ~i se poantA cu ele tarA menajarnente. Ar mai Ii de Himurit, pentru a ter.mina aeest mare capitol privitor In mfllcil, de aetul eel mai important a1 ve~ii sale: eel al imperech erii ru masculii [eeunda,tori ~i felu! cum depune ouale, Acesrte activbtl1ti insA prlvC8c cxclusiv intregul comuniHitii ~i il rezervum la acea pa~te a studiu/ul nost!·u privind acest mare complex biolog.ic care este colonia ~i I lllum(' in lec~ia despre "sexul coloniei # mediul Sau uter'in/(. ln ch eind ceJe expuse pinA aici privitor la ml1tci, rezumam in citeva ('u vill te ce condilii trebuie sA In(Jeplin.easca spre a 1i ronsideratA ?natc« Imllil ; sa depuna oua ciot. mai multe in concordan~ cu sezonul, pentru {'I I puLcl'ea colODiei sA fie maximA in pragul marelui cuJes; dezvoltarea {oi Ilirgirca elipselor cu puiet in cuib, fan! a l.!isa alveole goale nefolosite ; sA in t rc in diapauza. de ouat cit mai tirziu in toamnA, pentru a preg!ti un tnn l'e conti ngent de a1bine tinere care s.!i treacA cu bine larna ~i sA I.rlli uscc'i eel pUI·in pina. cuibul se reinnoie~te cu generatie nouti de albine tinc l'e, care sA inlocuiasca la timp pe cele uzate ~i batrine; sa. nu aib! 0 In{'llnMe aocentu atA la roil, stuparul avin(f ,g rija sa. intervinA. la tlmp Il'I ll(l n(1 cu ibul ~i punind la dispozitia albinelor clA"ditoare !aguri noi de ('lttdlt; sa aiba un carsc't:er blInd; sa. nu fie prea sensibna. 1£1 lumina II lune! clnd stuparul deschide stupul :;;i cerceteaza. fagurii ~i s11 nU-!7i dea (IrUmul de pe eI, cAztnrl un'deva unde s-ar pieroe, ~a cum sint de pildli Illnt c-l l(' din rasa comuna din Franta.
DoJiJe matcii Matca poa'te Ii atacatA de boli specifice, despl'e cal'e rl.rebuie sA v\lI'him inainte de a epuiza acest important capitol privitor la ma.tcA ~ 1 cure se incheie cu moartea ei. Una din cele mai periculoase bOli des pre care vom vol'bi mai pe ilwg In capitolul despre bolile albine-Ior este nosernoza, oauzatA de para?ibul NosemailPisZander.carelSecantoneazaininve.li~ul intestinului n ,ljlociu, deci S'tomacui du, cu grave tulburari mtr-o rnasura chiar mal ma re dt.>cit atunci dnd ataLcA lucrAtoarele. Miitcile infestate experimental IIU trAit cu 35- 750/ 0 mai putin dedt matcile marOOre. Din ce in oe elipsele 8f,.lc (I e puiei din fagurii cuibului se tot ~reazA plnA clnd colonia se I'puJZCilzl\, dacA stuparul nu intervine la timp cu un tratament drastic 1){>l1tl'lI nlbine ~i prin schimbarea m~tcii. C. L. Farrar (S,U.A.) considerA ('(I Inlo('u irdJe lini~tj,te ale matcHor de catre albine au de multe ori 1a hn1.!i 0 i nrec~ie cu Nosema apis a mAtcH in propor~ie de 80 %, iar prodU('~iH colonici sClide cu 24 %. Parazitul, alacind epiteliul intestinulu i {I i vcn tri c'ulului !ji u!leOri chiaI' tubuJe\ele malpighiene ce reprezintll riII ich li inseclcl !ji chillr ovarul ei, determinA pieirea mAtcH dad!. nu se JH I! illfis lIl'r Rt.'V(,rc. P<' ('/H.t>. Ie VOm descrie cu ocazia discutArii bolilor IL l Illlll'l (w, II,t
Melanoza este cauzatA de ciuperca Melanosella m.ors apis, deci vO(iU, lILicoticii, ~i e rea mai periculoasA pent-ru s.1inAtatea mafbcii, hoalA care piil'ea altA data fArn importan~, dar care in uLtimii ani' a devenit pl'il11ejdioasA. Melanoza, ciuperca din familia Dematiaceae, clasa Hy phumycetes, atad intii albinelIe edulte, care se innegresc, ~i apoi trece 11.1 matcli instaUndu-se in aparatul reprodud\tor; ea se inmul\e!:>te prill spori ~i inmugurire t erminalli sau lateralA, deci asexuata. Forma sporilor este rdbundA -5i sint inghititi ddata en IApti~ONll pe care il pri me~te matea de la albinele tnso\itoare, ·f ixindu-se in tubuletele ovigen e ~ i in cele douA oviducite, care isu 0 culoare galben-inchis. SporH slnt transportati de albinele culegl1toare ale miero de mana. OdatA patrun·5 i tn organismul matcH, incep sA se inmul~easeA, abdomenul se mare~le considerabil ~i - in consecint! - nki respira~ia, oiei digestia ~i niei eelelalte functii nu se mai iac normal. Matca, pierzindu~i puterile, p ure pa ralizaUi; neputind sa se \in~ pe fagure, ea cade pe fundul stupului. unde fiind izolatA moare. Tra'tament direct nu se poate aplica decit dacli se muta stupina la un cules de nectar din nori ~i se extrage toata mierea de manA aflatA. ~n stup ~i care este in.festaUi de boaH1 ; concomitent, coloniei i se da 0 matcA nouA, dupA ce s-au lust masurile de igienA Ill'in !lambarea interioarA a stupului ~i a accesoriilor lui, schimbarea ragurilor care au fost cu miere de manA ~ i topirea lor. BrQuloza este 0 boal,a parazitarA a ml1tcii datorita unui pA.duche BrauZa-coeca, care tot de albine este adusa. in stup, sta n\a se prezlntA. sub 10flma de cristale cafenii-cenu ~ ii, rttt 1\ nlll'09, CIil'C SC oxidellZa tn contact cu lumina ~i aerul. Se pun cite fl ~ r'tnI~' de [c noUnzinfi in pnche\ele mlci de hirtie de ziar ; cind afu mn-
,I fj
Ic)rui nre eArbu ni de lem n bine incin~i, pe 5le~tia se a~aza un pachetel so d il U la primul stup 30 de puLAituri ; a poi se trece la cel vecin, dindu-se oee l 8~i numb de pufaituri. Cum substan\a incA iumegA, operatia asupra eclor doi stupi se repetA, dindu-le fjeeAruia cite alte 20 de pufAituri. Oed. in .total, fiecare farrrilie pri.me~te 50 de puLAiturl, dUpA -care urdin~ul se inehide 10 minute. Cum tnaiOJte de aceasta operatie pe fundul stupului s-a intins un ziar , 'pa'dudhii arnetiti cad pe aces1a, iar mat ales dacA ramele stupulul sint putin mal distan1,ate prin retragerea in prealabil a doua rame marginale. Se seMte a poi zjaTul !?i se arde. OperaOa se repetli astfel la toti stupii alaeati de parazi\i, folosind cite 6 g substanta Ia fieeare dOi stu pi. Parazitul a avut fnsA grijA ca sa depuna inainte oua ~i Iarve sub eapacelele fagurilor cu miere. unde ele fae adevara te tunele de If.r ecere ~j ell afumatorul, care are Ia v1rf un prelungitor, ca sA iotte tn urdini.j, ·5i unde fumul nu Ie ataca. De aceea, apicultorui completeazA tratamentul prin descapacirea aeestor faguri. Mierea cu capaceIe Je respective se fierbe, ~i se folose~te la otet sau hidromel. P entru a nu fi ramas Iarve nedeseoperirte, este bine ca afumarea eu fenotiazina sA se r epete dupa 7 zHe in care timp larvele au sjuns la maturitate .,i pot deci Ii ucise. r.upta contra acestor paraziti trebuie dus"A cu toata seriozitat.ea, c!ci vehiculeazA ·~i boals n05emOl.a'.
Prof. Carlo Vidano (ltalia) recomandA 0 metoda " bioIogi:::a" de combatere a braulozei !:,i anurne descapAcirea obligatode ' a fagurilor ell miere in perioada de maximA. dezvol tare a paduchilor iulie- august. Astle!, majoritatea acestora stot distMJ~i. Dintre bolile de care sufera mAtcile, aminttim unele anomalii care apar in decursul 'vietii lor , (}Supra eArora stuparul nu poate interveni pen.tru a Ie tndrepta, decit dacA schimba matea eu una normalA, ~i asUei colonia sa-~i continue vietuirea. Obi~nuit , abinele au insA grija sa Ie schimbe, crescind matei noi pe calea inlocuirii lini.,tite. Astfel. de bali apar Is mMeile m ai virstnice pdn atrofierea ovarelor, obstruarea oviductelor, prjn calcifier ea valvulei vaginale, prin nedezvoltarea ovsrelor, prin infundarea cu mucus spennal a eailor ce duc spre spermateca, prin degenerarea spermatozoizilor etc. In toate aceste ocazii muparul nu trebuie sA ezite Ia sacr.ificarea matcH atectate !;Ii inlocuirea ei cu una sti.nlitoasa. In primul rind se va ocupa de originea celor noi, ele se cresc in coloniile cele mai bune, evitind pe cit posibil inrudirile pres apropiate care au consecin\e grave. 0 Maehensen , (S. U. A .) crescind m Atei din ncee~ i linie !1i deci strins inrudHe, a observat cA dupA opt genera\H eoloniile au fost desliin\nte si ngurc.
.,i
.6
Trebuie edtata 8!:'ezarea stupinei in Jocuri umede. pren unlbrite. deonrece un atare mediu cauzeaza adesea boli grave, eare in primul rind sting malea, elementul eel mai sensibil din colonie, pen{ru ca cstc supusA la mari eforluri.
Moartea mAtcH . Moartea matcH in alara de bolile descrise mai poate Ii accidentaUi. adeseori -cauzata ehiar de stupar, printr-'O comport are neatentA sau brutal~. cu ocazia cerce tArii coJoniei. Ea este foarte sensibi1~ la Jovil'llri, ~i chiar rlaca este numai U!;Ior rAnitA, ai'b inele clAdesc curind botel de inlocuire lini~tita. Trebuie sA se lucreze cu cit mai pu\.in fum. a~a eum am mai spus ~L numai atunci cind ele siot iritate din anumite eauze ~;j anume: dnd se deschide stupul Inainte ca albinele d. fi inceput acti\'itot ea de diminea\A; clnd in natura timpul este fu rtunos ~i sint descArcli.ri electrice; dnd in stupinA s-a i9"Cat furti~ag etc. In locul lumului sA se lolose-ascli un 'Pulverizarlor cu apA in jet fin ~i, pc cit este posibil. sn se luereze sub cortul-umbrelA protecloare car e nu numai ca apAra de vint .\]i burni\A, dar nu ingAduie albinelor strA.ine sa aparA ~i sA intre In st upul deschfs. In atar i ocazii, matea, care este sensibila Ia fum !;ii zgOtTlolele deschi'derii capacului .$i podil1orului, incepe sA fuga pe faguri ellutind sa se ascun'da, jar aibinele vazintl-o fAra insotitoarele ei obi!;lnuite, 0 considera strainA; este suficien t ca u na din cele bAtrine mai !)!lnuitoare sa 0 u rmAreas.cA, prinzind-o de un picior Sau sil se arunce Mu-pra el, c! de1:ndata se fonn~·aza 1n ]urul sAu un ghemule\ de 6-10 !llb inc care nu mai pot controla daca este mama lor sau 0 strAina; mlrosul de a1aranA ce-l degajA unele din e1e, precum'PAIf~te probabil dU\)&lnn\a de maldi ~i stringind-o in ghemule~, in special apAsindu-i IIbdotTlenul , ea moare, cad eu cit 0 inghesuie mai intens cu atit mi~ Cflr!\c sale respiraiorii slut mai Ineete !}i se su:locA. NieiodatA sIbineIe nu 0 udd impUntind aeul Cll venin in corpul ul I cate posibil ca in invAlmA~eala iscatA, unele sa 0 eread!i 0 hoa\A ~i ,1\ n tlccidenteze direct . In schimb, acolo dominA. un miros persistent de \l1'Ult l care impro~cat ~i pe corpul ei, Ii provoaclL moartea. De aceea, ., ••d sru parul este sesizat eli matca coloniei este prinsa in ghemule\, 1U!lIlll\l'C ee 0 face auzind sunetele ee ea le scoate, 0 .paate salva, LArtl II c~ utll sA 0 depresoare indepArtin·d albinele co mina, ci aruncli intr egul M IH\ll1ule~ 11IIJ'-0 iarJurie cu apa. Albin,ele, speriate de innec, 0 despreIw,un de tndnUl : Apa spala totodatA. veninul de pe ea ~i punin"d-o intr-o 4J,IU..,h., (l\l \.omntl\. a\"binele 0 vor elibera dupA eiteva ore, ~i poate sa-ili 1I(,Iltlnllc
ncl.lv ltlltea. >\7
Duell
j}
rost mo lestatcl prea mult in ghemule~, ea mai tra.ie~te putin
limp, dar 1l1binele dac~ vad ca ea nu mai elibereaza aUta substant;a ca sll uju ng<'l. tuturor, cladesc botci ~i 0 inlocuiesc, dupa ce noua matd a
ln Cc.'put sil. depuna oua..
Dc usC'menea, refuzul matcH de a parasi stupul odata. cu 'roiul ie{>it, (lJbi nele. Ele se reintore atunei in stup pentru ea a doua zi sa iasa din IIOU In .roi; daca ~i de data aceasta ea re!uza., e ucisa. prin ghemulel, 1/11' colonia Va roi a opta zi du~ ce in stup a aparut 0 nouli maid (II" numCI'08Sele botei de roire din care 0 serie de mlitd tinere i{>i 8l,iteapta. ,'lruJu l Ie! eclozare. II'/ I.n
o I-lrcljealli !acut~ de stupar este aceea clnd, scotind ramele din stup Ilt'J1I ,'u contr'ol, reazema ramele de peretele srupului in loc sa Ie a~eze til IfldJ1n portativa eu capac. Puse rezemate afara ling! peretele stupului, t,,.l e po!l ibil ca matea sa fie pe una din rame; ea trece neobservata pe 1"1(11'010 1;1 1 Sc ratiice?f,e defin.itiv cind rama este pud la locul ei in stup. rl el.lmintim l,ii a alta gre.o;aUi ee poate duce la pierderea mateH _ htuncJ clnd controlul matcH de pe ramele scoase nu se face deasupra II llIpulu l, e; in aiara perimetrului acestuia, iar mates cazind jos prin Itll'hIt ~ I c sigur pierdutA. AIte orj , speriata, poate sA-l,ii ia zborul de pe r,.):ul'('!I! pe care stuparul il ~ine in mina . .In atare ocazie el pune repede rnllwlc 10 loe, lasii stupul deschis citeva minute, iar matca calAuzitii de Illli'os ul CllnOscut al stupuiui ori intra pe urcii ni$, ori se ru;azA prin'tre IIlblneJe lItlate pe stupul deschis . . Accidentarea mAtcHor poat~ s urveni $i la un transport al stupilor ell ilyJooue supersonice. Mai mult chiar, au mUrit matci chiar In stupii
unci pt:is~c:i din directa apropiere a aeroportului OrIi (Franta), datorita v!bJ'CI\/i IOl' putemice ale aerului $1 zgomotelor create la decolare.
TRlNTORIl. CASTA MASCULILOR FECUNDATORI
PriVIind prin geamul stupului de observatie la un tagure de curind cJ1\dit, unul din t inerii apicultori observA ca nu toate alveolele sint cgale. Un numAr redus din e:le erau mai mari, mai cu seamA in partea de jos a fagurelui !1i mA intreaba care este cauza acestei abateri. - Oferind albinelor faguri artificiali pentru c1Adit ale caror baze Hlveolare imprimate in roile de cearA siot perfect uniforme cu funduri pl'J zmatiee romboide, aibinele clMitoare modificli 0 parte din ele lar((Indu-Ie. De untie initial diametrul lor este de 5,42, ele ating 6,75 mm in l pec:ial cele din partea de jos a foB de fagure artificial, ·10 aceste alveole lIlt\r ile albi nele eresc trintorii care sint mai mari declt albinele lucratOfu'e; ei masoarli in lungill;le 16 mm fatA de 12 mm cit au lueralOo.reie, iar greutatea lor este aproape dubI§., cAci un trlritor cintAre.'j'te 230 mg fatA de 125 mg cit are 0 albinA. Tl'intorii diferA deci mult fa~a de tucratoare; stadiul lor de dezvoltare este de 24 de tile de Ia depuIIC I'CQ oului in alveola natala, pe clnd 0 albinii ajunge la maturitate in 2 t zite; capAcelul larvelor de trintor este bombat :fatA de nivelul plat 1\\ clI.pA.celelor de IucrAtoare ; astfel nimfele de sub cApa.cel au 0 suprafat.l!. 111111 mare de respira~ie, necesitind 0 proportie miiritcl de Oxigen care rliit.l·unde sub capAcele prin oriiieille pe care acestea Ie au. La unele "Illie atbinele lasii cli·pAcelului de trintor un oriticiu median m Adt, in (I (lf l ~ i soop. Privindu-i din punet de vedere anatomic - trintorii au doi ochi Hwrl, bulbuca~i, cu vedere' agera, cAci numarul fatetelor oculare numarA '13 noo deci mai mult ca dublu decit lucdtoarele. o particularitate deosebita a ochilor de trlntor - dupA H ....Ruttner elite 0 ada ptare a vederii lor pentru lumina. cerului ~i a zlirii cu l'roJ)Qrtlll mare a acestei lumini eu raze ultravlolete ~i albastre. Ochiu! 101' (!on \lne in partea medianS. Eji superioadi receptori nervo~i exclusivi pf\I!1I'U ik.:este douA eategorii. Reoept'orii ,pemru culorile verde ~i galben II lnt In numlir mai redus decit la lucrAloare, caci aibinele eulegatoare Irui)\llc 811 sc orienteze in cAutarea florilor cu nectar ~i dupA di!eritele I u1ur l pc care occstea Ie prezintli, pe clnd trintorii au nevoie sA recep\h~lI e~u ~ I M obser ve ctt mai repede posibil apari~ia in zbor a oricArei 1) ,1\ 1(11 et vl nu In impel'cchcl'c, pr;vind In luminn.cerului. , H.
'I !J
Noilc descoperiri privind locuril e de a'dunare a trintorilor complh..-A mu lL semni[icn\ia procesu!ui recunollilterii ~i atragerii matcilor ~i Irlnloritor. Se va vedea mai departe. Trompa trintorului este mai scurta ~i nu poate sA culeaga cu ea nl'ctnrul din adincul floril or cum fac albinele, clci trintorul se hrAne~te nUlllui din depozitul de miere aflat in alveoJele lagurelui sau primesc un limp hranA dir ect djn gu~a., dat de albinele doici, deci iarlil1i 0 problema uo ndllptare. Antenele trlntorului au 0 articulalie fn plus fatA de cele ale aIbine! luarMoare, marmd astfel DumAIuI placu~elor poroase la 37 000 f.a~ de l'el4..' {; 000 ale albinei . Cu acestea trintorul poa1e sesiza de La mari depfu'tli ri mirosul mlitcilor i~ite spre imperechere, iar actul iecundarii lor se faee in mare mAsurA cu trintorii strain !, inHi.turind astfel pericolul consangvinizArii. Inve1iljul lor corporal este format din peri~ori de culoare inchisa, iar ariplJe lor au 0 paI'ticulan tate deosebitti. ; s-a 'COnstatat de cercetatonjj englezi de la Institu·t ul de studii a insectelor, d suprafala aripilor trlntoI"Ului este alclitu ita dintr-o proteina asemlinlHoare cu pielea 'lI manli. Ele slnt activate de puternici mu~ chi toraci'ci, pentru a putea stra:bate in zbor distan\e mari pfna 11.1 locurile lor de adunare, in vedere
,I "wi
ace l'ea~ i.
2 S
" • ,,'Iy. D. - Ap8f'D.tu.l reproducMor al ~rintorulul: I - t~.Ucu L ; 2 - cll nalul d e. 1«l'4I l1t: 3 b u l bu l ~ nl.u. (u l : 4 "~ntuUl : S pe. IIII1UI : e u bd(lm en: 1 _
Qntlnhl! IIP11rA!ulul Oil COpu. bo t hl: ~ l'Ortl1It!e "n~u "".. o
til':
I'
50
•
It -
-
cil ldi ul
.p&l'AI :
c.""IU I eJ"cl'llilor: punl" ft ..ml,,"llt ,
Parlicu1anitatea cea mai de searna a trin. torului - dupA Chauvin - con's ia tn volumlil mare 1.11 a'lxlomenu'lui, in care stau adapostite onganele sale sexuale (fig. 9). Ele cupr ind: 0 pereche de testicule de culoare galbena cu 0 lungime de 1,5 -rom ; a;cestea au d'ouA inveli ~ url : primul la exterior, compus din douli. membrane. una aldituind 0 retea de nUJmeroase traheole pentru oxigenul necesar milioanelor de sperm atozoizi afla\i in vezica lor seminala ; eel de al doilea inveli ~ este fonmat din ceJulele inc.§rcate ell substan'te nutritive ~j cor-{> gras, precum ~i o se.rie de celu le peniru stimularea metabo1ismului. Flecare testicul este stribatut de 100 tubulete denumite test iole pline 'c u celule sexuale (gmneti), in diferite sta
lu rare';, spermatozoizii ajung maturi, ~i vor fi bine adApostill In vezicu Ja a matcii , dup~ imperecherea ei cu 0 seri-e de trill'tori. Spermatozoizii au cap, colet ~i flageJ. Cu acesta din urma spermntoZO'izii se pot mi.<;ca. Lungianea lor variazA de la 240 la 776 milimicronJl ) avlnd tendin\li sA se fixeze eu capul in peretele spermaticii. Din testiculi co:boar~ douA canale deferente, ingustate 1a ambele capete, avind in schimb partea lor mijlocie ~ult llirgitA ; acolo se formenza douA pungi denumite v ezicule seminale. Ele slnt inconjurate de mUliichi longitudinali ~i -inelari, care ajuta 11.1 evacuarea spermei In timpuJ actului de imper echere . Celulele stratului din interior al fi ecArei vezicule au un caracteJ· glandular care secretA lichidul spermatic in care plutesc cele 10 milioane de spermatozoizi, lichid care-i alimenteaza cu substante nutritive. Ei sint {ormati in testiole ~ i se dezvoltA deplin in ultimele patru zile inaintc de eciozionarea trintorului din alveola natala a cuibului colonie!. Atund spermatozoizH coboarli in vezicula seminalA comuna. o datA cu trecerea lor in vezicula, testiculele ~i-au indeplinit ralu l ~ i incep sA se mi~oreze mult, iar trintorii devin deplin virili tn a 12-a zi de 11.1 eclozionare. Prin resol'lb\ie, t esticulul dispare, dar in schimb vez.iculele sem inale pline cu spermatozoizi sint foarte marL In prelungirea veziculelor seminale se afUi douA glande mucoase mari, lungi de 6-7 mm, cu un diametru de 1,5 mm, compus~ din celule glandulare care secretA mucusul. Acesta este u~or alcalin, fo arte lichid Jll trintorii iineri, dar viS'cos la maturitate. EI are cu10area alhti.-laptoasA, Inc dupa indeplinirea actului sexual in imperecherea cu matea ia contact r.u aerul .<;i se intA~te repede. Din glandele mucoase reunite tn partea lor ele jos, porn~te canalul ejaculator lung Iji putin curbat, cu un diametru de 0,3 mm, ale cArui mi~cAri slnt dirijate de un nerv gros ce pornejte din cel de-al 4-1ea ganglion nervos abdominal. La extremitatea lui se alIA organuZ copulator compus din : bulb tn (orm A de para, coletul ~i baza penisulu i care este baza en'dofalusului. EI ore douA pro errrin en~e gliunoase denumite "corDile" (pneumofize), cu pe:rctli colorati in galben-:portocailu, cliptu.,ite cu plAci chitinoase. In inIt rlOrul bulbului se aflA 0 substanlA mucilaginoasli. EplteJiul bulbului secreta un lichid ce dilueaza sperma. Clnd aciu l IItlxuaJ Bre loc, ca urmare a mi~clirilor de rlisucire, canalul ejaculator I'llte Impins inainte. Mai intH apare sperma ~i apai mucusul ImpreunA cu "pltcHul gla ndei mucoase: Sub pr esiunea aerului, tn veli~ul pocn ~e cu un 't.Nomot disti nct. Totul d'ect1I'1ge a~a CUlm vom arata cldd vom descrie zborul nuptial . ' Huwl sexu nl la capi'Wlui "Colonie - imperecherea matcH". Numliru l trintorilor in colonie este normal de dteva sute ~i este rt rrtlc sn tie Dumw ati\ia, tintnd seamA cli. ei trAiesc eel mult 58 zile, IfIr pc:tr'!onda lor de cre~tere fn cuibul coloniei este mult prea scurtA fatA \1, rlllmcr o u ~c!e genera\ii de aUnne lucritoare pc care doicile Ie cresc t!w" " lncl clle odaU!: chlnr din lunile reci ale sftro!iitului de iarnl!. Matea ' Ut'lllX' tlrz lu sA depuna ouli nefecundate de trintori, cam din a doua !l p~l'ma t.i cA
'j M l llmlcl'lolll _ II m Ul Clln. J»Irl~ d lnU'oun mIcron.
51
docudl'i I) lui apdlie. De asemenea, vietuirea lor In stup este scurta., numaj pfnti 10 mijlocul lui iuUe, clnd albinele nu numai cA giisesc pu~ine t'Csurse de nectar ~i polen, dar - mai ales - atunci ~i instlnctul .,i Indemnarea lor spre rolre se stinge pentru perioada an"uui respectiv< Matca nu depune ouA ne!ecundaie In celu1ele marl, declt atunci clnd nlbinele curA~itoare curitA ",I sclivisesc fiecare celulA in care matca tl'i!IICuzli sli depunA ou]. Oirl'd ele nu vor sA crea9CA trtn'b:>ri, lasA necu:ra\H~(> (l'lveolele largli ie!,ilte in calea mAtcH" iar ea Ie ocol~te ~i trece mai (h.!'J)fJrlc depunind ouA fecundate In alveolele mid de lucratoare. AmuJ ucc5'tu tI vorn IAmut-i mal departe clod vom vOllbi despre cuibul coloniei. Trlntorii stnt partenogenetici, clid ei provin din ouA nefecundate 1) fUnd Iii numai ai marne lor - cAd n-au tatA, a.!ia cum vom vorbi despre (I II 1;11 evolu\ia lui in capiwl'l11."Albine lucrA'toare". Maturarea trintorilor dupA eclozionare se face In primele 8-10 zile, I tJnd In repaus complet la 0 temperaturA de 35°C. In primele 4 zile albi· nclc dolci Ie servesc direct in gurA 0 secre1;ie glandularA din gu~a lor; npol trlntorii tineri incep sA se hrAneascA slngun adunindu-se pe faguri rnl\rglna~ I, unde albinele culegAtoare depun miere pe cale de maturare. 't·J ttn~!'i consumA 4 mg pe otA. Cind ies in zbor tn a 8-a zi consumul se urcA 11.1 14 mg pentru 30 minute de zbor, Abia atunci smt maturi dar Inet\ nu virili, cAci maturarea sexualA apare in a 15-a zi de la eclo:z:ionare. $J totu~i virilitatea lor nu e totdeauna asiguratll. Cercetlltorul polonc.z Gontarski atribuie aceastii impotentA sexualA faptuJui cA unele lflf"VC de trintor primes<: de la doici un Hipti~or in care se adauga 0 l uhAtnnt! cristalinA a cArui continut nu este deplin identifieat. In conseclnUl., de~i toti ies in zborul borelor, nu au posibilitatea sA patticipe .!;i ei III competitia truperecherii. De asemenea, doicile Ie preparA 0 tlranA specl/l l1\ cu mult polen; la unu dourea acestuia este mai zglrcitii. Caracterele trin'borilor sint ceJe m~tenite de la mama lor, calitA\i 'mult umplificate ~i de cele ale albinelor dolci din coloniile selec~onate, encl, cre!1terea lor cere - ea ~i la cr~terea m~tcii - condi?i optime in colon Ii puternice, cu mu'lte doiei, ou maM rezerve de hrana. proaspAUi., cu lcm peraturi nescbimbAtoare ~i cu 0 stimulare naturalA pentru cules. Doicile stot cele care transmit, prin lApti~orul secretat de gJandele lor 't nringiene, caraoterele mamei lor comune. ViitorU trln'to'ri 19. rlndul lor - sub influen1a acestei hrAniri ce in1'luenteazA celulele lor sexuale lransmit descendentil'or calitA~i1e erroitare ale al'bineJor doici deodatA c;u ce1e ale rnAbcii din care provin. DupA trei zile de stadiu larvar, doicile prcparl1 pentru larvele de trintor 0 branl specialA cu miere, a~ ~ i mult polen, plus 0 secre~ie limpede a glandelor mandibulare ~i salivare. Polenul dot in propor~ii mai marl decit cel dat larvelor de lucrAtoare ajutA 18 r~)rrnarea spenmrtozoizilor; doza redus.§. de polen data. larvelor de ll1 t'ri1t.om'e, delerminA la viitOrarele albine 0 caskarenutritiv1i a organuhli t·cpC'Od uca'l.OI', ele r.1minlnd au oWire mioi ",i !t\ra. posiblilitate de 1m... ') " lIrh)tu)j/.nll"(! ... d e IR cuv1ntul IJrtct5C parttllo.. -
".11'
1) \>1" III ~ II "
~:!
"" .
, ' p.~v()UII' eA
""u\
\l rj~ nl5 m
d ln ....·L1 n oVLlI
A U
°
f edoarli. ,I ..,enel,,"
-
JI
n,...' ''.
008ferlt nefecundaUo • • ,11 ",u rn mat.a ~en broatl el ell'.
I' llt),,:1 de '1 lAn w. roll, 'rl. oatnlle (11M 00 c rusta ceLl),
~
pel'l..>ehe re, dupa cum vom trata la -eapjtoJ ul "Colonie - alimellto~lc metabolism". Trebuie ins! sA repnern, cA in afarA de stares oulm - fecund at sau nu _ detenninarea oastelor, ·In colOMa ~e albine 0 face ~i hrana. Hdinireu dHerentiaUi. determinA anumite schimbAri tn formarea organismului castelor, care se rWringe in special asupra organelor de reproduc?e. Zborul trintorilor are loe zilnic, i~tre orele calde, de preferin\! de 10 12-16, mai ales cind nu este vint decit slab. Cu cit aerul este mai senin cu aUt zborul este mai aprig. Ei nu zboarA la intirnplare, ci se adunA in anumite locuri, lumini~uri, poiene, od 0 colinA pu~in mai ridicatA, deasupra clireia se !ormeazli hore de atrac\ie a mAtcUor virgine, hore eu un diametru de 20-150 mm la care mlitcile vin pentru Imperechere. In mod obi~nuit aceste locuri stnt din an in an aceleWii, Asemenea locuri de adunare a trintorilor au fost observate pentru prima oara co vreo zece ani in urmli de 1raneezul Prost, ¢ apoi confirmute de eerceHitorul german. H. Ruttner. Curlozitatea acestui fenomen nu a fost tnea IAmuritA, cAci nici azi. nu se /jItie cum trintorii care trAiese pu\in !ii apartin altei generatii, co nicl 0 continuitate dupA izgonirea lor In toamnA, pAstreaza totu.,i memoria acestor locun, unde lnainta.!,iii lor fie adunau. Vom v~::rr~bi in'SA despre areasta mai Jp e larg in capitoluJ ,.Colonia : sexul ei ~i mediul sA-u uterin". Zborurile trintol'ilor tn diutarea dragostei, ii mlnA la mari depArtAri, core pot atinge cruar 15 km, clici tot H: Ruttner marcind trlntorii i-a ghsit la aceastA enorml distan\a de zbor, in vreo colonie strAinA unde ei slnt. primi\i fA-ra opreli~te . Dupa cum am mai amintit, acestui autor 1i apm1ine constatarea ca ci ndesea trec peste altitudinea maxima de 500 m. Observatiile sint roarte pre\ioase pentru cei care fac ~teri de InAtci de rash purA-, care trebuie sA. evite ca tn jurul acestor marje, sa t)xlste alte prisAci cu trintori strAini, oferind acelor apicultori in mod Ilrntuit mAtci -selec,ionate ~i trintori de ace1a.!?i soi, pentru evitarea IncLl sArii. t m'i.l\imea de z.bor a trintorilor in hore este obi~nuit de 12-18 m. In ~ I\l1nc ope care !1i matc'ile virgine 0 strAbat fulgerAtor pentru a nu fi lIt.ucntc de albinele culegMoare care zboarA la 10 m ~i sint foarte agresive t!OllLrn oridirei insecte sau pAsAri ce Ie stinien~te zborul cAtre casA. ,I n I\UIjIUl~ zonA matcile sint expuse sli fie ucise de lacomele ~sAri insectivore, In special prigoriile ; s-a observat insa cA atunci dnd acestea zboara (lrt\!lupr o prisacii, mAtcile nu pArlisesc stupul pentru fecundare. Odnt.J\ intratA insa in zona de zbor a otrintorilor, mai ales in horele lnl', mt\lcil e sint apArate de orice dU/jiman, cAci cmer prigoriile ocolesc I'\(J('II Le lOCUM de adunate, fie cA sint speriate de zum2etul lor intens, fie de uliloul oumero!1i1or trintori eare se nApustesc asupra lor. Zbol'urile lor in zonA ar:e in primul rind rostul de competi\ie. tn Mill''' dll ee l de 'a parare 0 mlitcii. eei nevirili cu greu se pot men tine 11111' I) UlMcI tie totrecere, unde cei mai bine pregAti~i, cu maturitate IflX II /l ln lL,IAuruU\, sint ci!jtigAtorli cursei spre mAre\Ul act al dragostei, pe 11111\1' .. 1 1) l ri lc)l. C pc rind fiecare , din cei 8-11 trtntori ce 0 fecundeazA ~i
~i
53
mol' in elipa I:mpereeherii sau (oarte eurind , dup8: aceast! apriga. dod.I1~li. de posedare. tn general viata lor este seurta. ; sint cercetAtori care nu Ie acorda. dcct L 211 de zile de la primul zbor de recunoa.!}tere. dar cercetAtorul sovietic l ollVrchi n spune d in totui tdiiesc 54 de zile, dupl care ei dispar. 8int 111911 Lrintod, pu~ini la num.!it', care ec10deazA toamna, in special in stupii cu mtitci virstnice. Ei traiesc pinA tn prirnavara fiind ingAdui~i atuod dc ulbine ~i se pot imperechea cu eventuale matci nAscute toarte rtimpunu, I,;U urmare a dispari~iei Wl.ei matci la ie~irea din iarna. Dad ei nu ar nlol Ci prezenli atunci cin!d mAtcile t impurii ies in zbor de lmperechere, ur I'li. mine nefecundate ~i ar d.eveni matlCi trin!tori~, ce depun numal lIlII'\ de trintori. Cine face cresdtorie de mUci timpurH este obligat ca in preajma tnum nei, stimulind serios cu 5ubstsn\e proteice tn sirop, sA puna in mijlocui cuibului, in stupii de selectie, cite Wl. fagure cu celule marl, tocmai pc nLl"u ca m1Hcile respective sii depunA oua in alveolele lor, ~ eclodeze tl'tnlori $i sA ramina peste iarna io colonie. Astfel, matcile tinere virgioe (1I 1l primavara se vor imperechea cu ei, dupa care vor muri de bAtrine~. - Dar trintorii mm au ceva atributii in colonie? rna intreaba unul rllnt,rc Uuerii apicultori. - PAreriIe smt impAr tite hl tre cercetAtori ; unii sus~in cii ei nu lac nhn lc, LrAind parazitar din bunurile coloniei ; altii, cd ei at tine de eald pu letuluJ - ceea ce ou paate fi adeviirat. do stau obi~nuit pe fagurii n1r:'lrgin~L S-a observat insA ca. eel tineri, lji care incA nu au ajuns la malul'llntc sexualA, lac schimb de hranA cu aibinele cu1egAtoare ce vin de /lfflrd eu g~ile pline. Se bi1nuie~te ea ei primesc in gu~a lor ineapAtoare ncotm' pentrn eliminar ea apei din el. Dr. Ana Maurizio considera ell oecl)Sto constituie chiar 0 ~arcin.!!.. a lor eind culesul este bogat. iar albinele pl'clucrAtoare nu mai dovedesc sA concentreze nectarul ilii sA-l trans!orme In tn iere. Ceea ee pare a !i sigur, daeA iau parte la aceastA lucrare, este dl. IIcC'!1tia cel mult eliminA apa din neCtar, dar in nici un caz nu-l pot pt'c lu cra in miere, caei ei nu posed.!!. glanue faringiene. tn tot cazul, pl'czento lor in colonie satisface "0 necesitate de ordin natural pentru stinlulfl rea lucratoarelor, fem ele virgine ~i sterile. tntr- adevAr, s-a observat en de:;;i ei consuma din strinsura adunatd cu mult! tru'dd de lucnUoare , pl'Oduc\ia de miere a stupuiu i cu trintori nu numai di nu scade complIrativ cu stupii martori in care a Cost aprit! cre~terea lor, ba chiar c auperi oarA aCe'Stora din urma. Fac a gre~ealA stuparii care procedeaza la retezarea ea.paceieior u'cigind astiel nimle'le ce trAiesc acol0 ~i i~i ~teaptA eliberarea. AceastA operatie s-a dovedit ea este chiar dAun!toare, cAci albinele eliminfod nimfele ornorite sug limfa din corpul celor ucise, ceea ce Ie provoacA ("t ltncezeala in activltatea lor. Se b3nuie~te de cercetAtori cd aceste secrc\ii care contin in ele substan\e glandulare din hrana datA de doid IJluinte de cli.pacire dezvolta oarecum sistemul reprociucator atroCiat 01 lucrIU.('I oreJor. Operatia aceasts insli. se irnpune tn stupineie un de se rae lut"t'l\ri pcntru cre;;teri de mAtci selectionate; acolo nu numai ell nu s~ lI ci d trtntori i in '[a'5a, dar chisr se stimuleazii cre!i1:erea lor in coioni il c ' ·(·f'()I'Cll fl U." 1l\ ~ l ndu p SC din tonmnu cik' lin rl\gure ell celule m ar;' I\:;;n Cllm CUI'C
',1
am spus ; pe ace!jtia matci1e Ii insli.minteaza, obtinind astfel trintori tilllpurii din cei cu calitA\i superioare. In schimb, in colonHle roitoare ei stnt distr\.Uji pentru a nu trasmite aceasU accentuatA tnclinare spre r oit. Preocuparea stuparului care nu vrea ca in stupii lui sa. aibA trintori supranumerici, e de a folosi faguri artificiali manta? pe intreaga supra!a~ a ramei, cu strme bine Intinse in sens vertical ~i care nu se ondu leazA sub greutatea albinelor ce-i clMesc, fAcind tn aeeste oodule celu lc mari Trintorii de trio tori. odaUi. ajun~i la maturitate sexuala sim,t chemarea destinului lor ~i nu-i mai preocup3 dectt clutarea magostei, de~enind viriIi in a IS-a zi de la ecladare. Fapt eert este cli. ei sin't foarte dornici de societa.tea aibinelor ~i clod stot izola\i chiar avind hranA aleas! !ji indestul1\toore, mor Ioarte curind. Ei trAiesc numai prin schimb permanent cu substao\e active ~i hormonale. pe care-l fac cel pu~in pina devin ma turi co albinele stupilor tn care tr1\iesc, ehiar cin'd au intrat in alt stup decit in unde imperecherilor s-au n!scut. In cel timpul ei intra tAra opreli~tea paznicilor de la urdini$ care lasd sa iotre in casa lor orice trtntor strAin, adoptindu-l ~i hdinindu-l. Orintiuirea coloniei dA trintorilor aceast! ingMuin\A, pentru a fi asigurata cli. tmperecherile nu se fac intre rude apropiate care ur periclita prin consagvinizare viitorul coloniei. Heterospermia I) este lege pentru comunitate ~i eu cit va fi mai accentuaUi, cu atit mirosul viitoarei matci din stup va fi mai deosebit ~i distinct fa\A de mir osul coloniilor vedoe. Prin faptul cA. trintorii obi~ nuiese sA. zboare departe ~i se adA.postesc in oriee stup Ie iese in cale. se l nl1\tur~ consangvinizarea ~i se asigura heterospermia. AceastA ospitalitote 1}i dArnide din bunurile alimentare a stupului gazdA este rezervatA numfli lor, miri pregAti~i eu grija, crescuti in larg, din bel~ug, cu tot ce e moo bun pina la satura~ie. Coloniite de albine intrctin astfel 0 gloat.a numeroasa, oumai pen· tru ca la nevoie sa se asigure fecundarea mA.tcilor virgine. ce vin s1\ se prlndA in zburdalnicile lor hore. Stnt in viata coloniei $i anumite situa~ii core pot Ii considerate de oarneni drept pAgubitoare, dar - ea tot ce este III lume, .,riiu\l4 are ~i partea lui de "bine". Consumul de miere a 1 000 lrlntol'i a fost socotit de cereetatori ca atinge 750 g. plus alte 475 g de polen, dar albinele nu tin seamA. de aceastA paguba, cind 1$i pot asigura 1J'npcrccherea matcilor, ceea ce Ie garanteaz1l. un viitor sigur. tn schimb, 1\(lC~U ale::;i ai soartei, ce gust! din norul dragostei platesc cu propria 11Ir vla\a imbr.!!..\i~area datAtoare de moarte pentru maseulii f ecundatori tlllr cure in schimb dau via~a sU'telor de mil de oua din care se vor na~te ,I ~'.I\ lungul anilor albine lucratoare, ce asigura bel$ugul ~i vie~uirea colo"101 111 IIcnc.
Macelul trintorilor ('fl.'\ vrClJ1e [lodle cimpiei ~i padurii ori ogoarele insamtn\ate co lil{lolt, t'nlnmorilc inca mai dau nectar ~i polen, prezen,a masculilor rep 'I
1' ~I" " " . I,,,r"" "
_
fllnlln,el! de dlvel"!'iltate II elementelllr fceun<SatoArt In cadru l "ee·
IPlII,1 'lI"eIL 1 h' "uh\'''"~ ~I 111 epoct.al Ill. "U. lnot. eldsUo hete ro.pl!l'mle, . , III I~,"""'I\ (\""u ... l~ ,,,,'M,,.WI., 1n .,>eel.! ,,, 'OTmmlte tlorl eu aUle
pre!'u", lJ' In pll\!llc
lungl
$'
atll u .eune
!,,-,
cundatori este IngMuitA, Pe de altA parte !?i instinctul de reproductie al coloniei - roitul - s-a S1!i.ns ; nu se mai manifestA ~a cum se arnta din mai ~i pina la p rima decadA a lu i iulie, Atunci ~i fenomenul de !otoperiodism I), clnd ziua Incepe sA se scurteze ~i noaptea se lunge~te, influenteaU ~i colonia, dindu- i de veste cA trebuie sa se pregiiteascl pentru vlitorul sezon al toamnei ~i iemii, Ele incep a concentra rhierea din !agurii mArgi n a~i In spre rei centrali, facind coroane de miere ca¢citfi deasupra elipselor de puiet care se tot mi~oreazA pe mlisurA ce nopple se raeesc ~i ·se lungesc, De asemenea, albinele prelucreazA polenu.l in p!stud., acoperindu-l cu un strat izolator de miere ~i cApAcindu-l. Matca maj are apoi pe In inceputul lui septembrie 0 perioada de reactivare a ovarelor, pentru preg<'ltirea speciaIa. ce trebuie sA dea pUietului ce va forma contingentele albinelor de iarna, a~a cum vom arAta clod vom vorbi de ierriare. In atarJ situatii, intr-o xi, ace~i hulpavi nesAtui sint halii.ziti celei rnai chinuitoare morti pentre ei : lnfometarea. Ei sint inconjurati de albinele invrajma~ite contra lor, inghesuindu-i prin colturile stupului, pe fund, pe peretti Iaterali, paziti de 0 garda care nu Ie mai dA pas sa iasa din incercujre !ji wei s1i mai ia din agoniseala strins!!. in alveoIeJe faguTilor cu rniere. Dac! unii inceare! sA se mai impotriveasdi, rnoartea violenta Ie inaspre!jte ~i Ie grAbe!jte snr~tul; unele ii trag de aripi, de picioare sau Ie fntind antenele. Cei1alti. lihniti de foarne, fAra nid 0 putere. sint impin!ji afara din urdini~, iar racoarea noptH Ie Incheie viata. eei care mar in stup sint sco'?i afarli. -pe scindura de zOOr, iar she a1bine prind cadavrele cu gheru\ele de la picioare !ji zburlnd departe, ii lasli s~ cada din tnaltime. Apoi totul mtra in ordine; fiecare albinA i!ji reja locul ei de acti~ vitate. AceastA tristA intimplare in via~ coloniei este sernn pentru stupar cli, baza meli1erA este epuizatA, iar orinduirea de iernare trebuie grabita. P illA in prlmAvara viitoare nimic nu Ie mm tulburl\. lini!}tita lor viatA. vorbind desigur de acele colonU care tr8iesc izolate prin scorburi de copaci ba.trini sau acol~ unde roB din vara au apucat sli-!}i terrnine intocmelil~ sAl8.!?u!ui de iamA. Cind soarele primavaratic dezmorte!jte firea, cind boarea vintului aduce in stup vestirea parfumatii. a primelor flori, in stup incepe sa soseasc! potenu! !ji neciarul pr.oaspat aUt de activ, Incit matca, dupa ce depune un timp tn C\lib numai oua. fecundate, din care VOl' ecloza tinere lucratoare, albinele curA\itoare tocep sa scliviseasca ~i 0 micA parte din aIveolele mari, in care matea depune oua neiecundate, din care VOl' ecloza viitorii masculi fecundatori. Tirziu. clnd elipsele cu puiet din cuib se tot largesc in diametru, iar mates depune 1000-1500-2000 de oua in 24 de ore, albinele claditaare lncep sa schiteze mici potira~e, viitaarele botci, care pdn luna mai sint insamtntate ell ouA fecundate. In stup, inca de pe la 15 aprilie stnt prezenti tineri masculi fecundatori, gnlo pcntru 'ltD nou ciclu de hUZUf, iar pentru fecioarele albine lUcrltloarc un lmool'd de muncA activa. .II
') FatopCTiodlnn _ naMI!.
anaamblul
('I I!
real1 11 n it!
"'h·\"I\.o'~rN.:.r
r~11I
de lunglmea
~llel
ALBINELE LUCRATOARECASTA F EMELELOR NEFECUNDATE
$i acum, tineri apicultori, Id'll'pli ce a\i cunoscut vi'a~a acelei Iemeie rccundate ~i prolifice care este mateo. coloniei, dupA ce ~ti\i destul des pre privilegiata castA a mascuUlor fecundatori - trlntorii, vine rtndul sa cuno8.5 te \i cine sint aeeste mB de fiinte ce constituie casta albinelor lucraLoare ce se agitA cu aUta zor in stupii prisltcii, cit ~i in acest stup de observa\ie ce constituie ~i el 0 colonie In miniaturA. Pe grupe, albmele i~i impart sarcinile temporare formtnd adev!!.rote organe cufunctii sociate, asemanlitoare eu cele ale unei albine privl ll'i anatomic. Ele s.inl:r femele sterile, oefecundate, care in stadiul larvar flU primit 0 anumitA nutritie .c are le-a fAcut inapte pentru prollierare. p" oblema va Ii HimuritA cind vom trata despre colonie ~i chimismul eL De veacuri, oamenii .au fost adinc impresionati de viata albinelor ! 10 jurul lor s-au tesut sumedenie de legeode, de iabule. s-au creat simbolurl ~i mituri, s-a fiicut risipA de fantezie ~i adevar, poezii ~i studii "orlotlse. Vracii din vechime sau med\ci vesti\i din antichitate, poe\i tlnt(l!llologi ~i scriitori ell renume au preamlirit aceste gize avide de savoa,'e-n, dl1lcea~ !ji parfumul mierii, clt !ji de pulberea aurle sau cu mozai,ui ~ /lorile Ie revarsa din sacii <::u polen ai antenelor. Cu cit adincim mai roult studiul vietH lor coroune, cu aHt vedem . 1 1\0. declaram inca ne~tiutori, cAd tainele ce InvAlule comunitatea stuIJIIIIll nu sint incA deslegate pe deplio, comparatiile rAmin inoperante. .\II~ttl/1re, fad. raspuns! De curind prof. univ. Grasse de la 1nstitutul ~'ml\\cl Bcds: "Albina, in cele citeva miligrame cit einUire!jte, cuprinde ,,\1\\ tllulte taine decit piromlda lui Giseh, cu supteranele sale uria.5e !?i Inl'lrmintelc ei. Oescoperirea Hmoo.;uLui lor de la Karl von fusch, a 1\l1UUHll1'1ilor de orientare departe de stup, <=it ~i a ferormoniilof, au '" 111"'IJi~ usupra vieW din stup 0 lumina mare, dar prea slabii, ce nu 1)tK4lo lot..u!1i elucida problemele ce se pun lntre relatiile l1i coordonatele llll\H'e lndivizi !}i ciclul anual al coloniei !joi a activitAtii din interior. 11'1,1,,1 t" nlb\nn .meliferL1 este complex ~i simplu in acela!ji timp 1 In nid n "Ill' v\<:wltoore nu se realizeaz!!. 0 intruchipare 8!jA de perfect unitara, tIll lIll t('1 de villtl\ n!j6 de inalt or ganizat ca la albinA. Albina une!jte in " /1, 11U \ ('11111\ ln lcill1 cn ci. 0 sumA de !acultA\i, care, afara de ea, se regAl(W II" 1)\ 1'010, 10 olt.c ins~cte, dar dlspnrate".
~I
r.,1
56
.--
.
I
",--Z2,)
~ 'Io..
I;
Siudiile de dezvoltare ale albinei lucrato,are "'iii lreeem aeum - tineri apicultori -la tainele anatomice ale acestei lrlse<:tC', pentm a in~eIege mal bine felul sau de via~ propriu, ea !lind in ilc('lu.>i Limp 0 simplli molecula En vastul complex organic ce este colonia. Vom uCla astfel caile cele mai directe, pentru ea in felul acesta cuno~
tln\elc dobindite sa vA fie de folos pentru diversele aplieatii practice. Cunoa~tem ea viata unei albine .porn~te de la ou. Acesta este 0 I'('hlla I.l matcii - cum spune von Fris<;h. Din el Va ie~i 0 noua a'l bina, Itl~CslraUi eu toate particularitiitile fizi ce .5i cu toate instinctele proprii <:elo l' de 0 seama e u ea; deci in aeeasta celuUi rezi'dii toate eapacita{ile 11(1 tlczvoltare prin metamorfoza. tn oul micut, in nucleul din mijlocul lui, se aflA in infinit de mid 14 (·hi\<· toate func~iile ~i organele din care este alcatuitA albina: ele sint pi\s ll'flle Inemorialistic in bantiele de cromozomi, in gene~e fixate pc tlO(,l:i te benzi, ce formeau bagajul ereditar cu taate earacterele fizice ,
('Itlllllca etc.
Qu I depus tie matca are 0 forma aproape cilin'drica, cu unul din I'npctc p u~in mai subtiat, iar cel opus ceva mai gros; greutatea lui abia tlll nH{' It zecea parte dintr-un miligram; el rnasoara 1,71 mrn ~i are, un I.llflHl ctl'U de 0,3 mm. Quale de primAvara ~i toamna slnt mai mari; cele till vHri\ , cind .matea depune 2 000-3 000 oua in 24 de ore~ sint eeva !lUll mlci. Coaja lui denumit8 corion este de euloare alba-sideIie, formata dIn corioniTla - suhstant:a asemanAtoare cu chitina din care este f.!icut {Ii Ifl Vcll/iul corporal al alI !t. "oi l! 1',WIIl ,lin ''''lhl1c\Jlt ll. '\ \' U"tll ,I,' ... ~ " I " rl h I n n '\{) pl r' Rr)w cdul ~rll. pllnll e u "n ~ ~ (:11 llChld.
~) ";" r llUll -
."
fol<
Inclusiu",i I), cum sint ,pieatruniie de gdisime, graunciori de amidon e Lc .. care variazA dupa tipul celulelor ~i citeddata dupa starea lor. Toate aceste oorpuri, cit ~i citopiasma fwidameOlta:lA in 'Care ele se s'cakia, f\U cornpozi~ii chimiee diferite. Nucleul este' tatdeauna bogat in proteine; mito condriile in gri1simi ~i proteine ; vacuolele in apA, CA oul este mare sau mic, ca este eel al unul animal mic, on e ou de strut - oul eel mai mare din Iume - ori esle ou de matca sau ovul uman - masura esle cleterminata de conditiile de viata in care este pus, pentr.u ca 'Sa ajungi'i. In urma 0 flintA cu totul asemanAtoare speciei respective din care a pOl'nit". E:xemplul dat mal sus C'll .celula-ou a strutul'Ui este Ioarte sugestiv . EI este ~a de mare pentru di femela strutului nu-I cloce~,te, ci il . ingroapa Tn nisipul fierbinte al Saharei. Acolo nu se gase~te apa: necesara dezvall ~rH embrionului. De aceea Natura I-a fAcut at1t 'de mare, pen'tru ea sub coaja lui s.1'i se afle toata apa nec;esara schimburilor metaboliee normale, p'nA ajunge sa apara puiul de strut, atunci cind coaja oului se desfaee. Nucleul oricarui ou ~i citoplasma inconjurMoare, au in ele aptitudlni functionale aUt la oul de strut, cit 9i la cel depus de matca in alveola !1L).(\.it'elui d e. ~ib ---:- ~eosebire.a 'Consta. in_ ae.easta rezerva cantitativa de vHetus nutrittv, caCl ~l unul ~l celalalt sta 91 se clo~te la cAIdura : cel tic strut in nisipul f ierbinte, cel a1 matcii in cuibul eald al coloniei. 8ste in't eresan't de ~tiut cum se fonmeaza ovulele 1n. ovaru! matciL In i\lal fiecare ovul cind incepe sA se fonneze la haza de sus a ovariolei lXl ntine 32 cromozomi, Mieul ovul cu eei 32 de cromozomi, eu putin inainte de maturizaNtu lUi ~i transformarea sa in ou, suferA un proce~ de divizare reducfj"lIallf - denumitA ~i reductie cromatica - care injumatAt~e numarul '\(' C,.! 1'Omozomi. Deci, in aeeasta situatie, ovulul nu mai are decit 16 cromo':0101. Maturizindu-se ca ou complet, 1ncepe sA coboare pe traiectul oviduclUlU! spre vezica spermatica, a~a cum v- am explicat la matcA, Clnd ajunge hi d reptul ei matea n fecundeaza sau nu, dupa anumite criterii ce Ie· ve~i I,UII otunc.i dnd vom vorbi de sexul eoloniei $i feZul cUm ouale stnt salt "" Jdcundate, Prin fecundarea oului se intelege ca in accst proces intervin "I)Onnutozoizii eUberati dupa vointa mAtcH - spermatozoizi care vin to /ftclmilare cu. un bagaj de 16 cromozomi; tntitnirea cu. ovulul ce are prin I'I1((-lII':Oc cromatica tot 16 cromozomi, formeaZii 0 1mitate. de 32 de croIfIO, I)f1 lt ~i din acel ou se v a nG.$te 0 albtna lucratoare. Invers, dnd matea lUI ttHbereaza din spermatica elementut m.aScul, deci spermatazoidul ~ i f tlft '-r ree mai departe spre vagin, el a ramas definitiv numai cu zestrea lui I/C 1(J cromozomi, e nejecundat, $i din el se va na~te -un. trintor. 1H t1I1mcnc1at.ura biologicA,. oul fecuntlat, care are depi doua garni1111'1 lit! Cl'olllozomj , este denumit au diploid. tn schimb eel dimas numai til l II It illg u d\ g:nrnitura de 16 cromozomi - oul nefeeundat, este denumit ' ill nll/J/,old , Ou\ dcpus .de matca intr-o alveola a fagurelui din euib, lipit de ru mlul 01 ClI O substantu c1eioasa, sta timp de trei zile. adica 72 de ore lit po~l tl c u/?or inclinata, fiind clacit la 0 temperaturi1 de 34-35°C, '~
lrn>hH htlll
l)/HI \~'u \ e
(In
,nn le rlnl
. , r MI ' ,
"l) nHnUIIl
'"
!11 0~n
\l IHq
"\1"1'
",,11,1 ~,( t
ACCOSlll. dildurl!. este tntre~hJutA de albinele ooloniei 'Ii ea ajutA 18 torlll11rCn embrlonului. In ambele situa~ii lie cA ouI este feeundat sau nu procesul embrioule este acela.,i. t nsA in oul cu spermatozoizi pe el se petree am,J.mite monlfestAri speciIice oului feeundat ' lli anume: spermatozoizii lmpro'lCll~1 pe Supratata lui cauUi in graM d ajungA Ia acel orificiu a1 oului dCllllmi t micropil pe unde numoi unul din eei mul~i pAtrunde, 14sindu-'ii ufor A coads (flagelul). De fapt prima parte a spermatozoidului care a p~ lr'UTlS [n interioru! oului este insu.,i nucleul aeestui element mascul. Dc fndaUl oriticiul se inchide cu 0 membranA izolanUi, pentru ca activi_ Intefl de cr~tere 'Ii dezvoltare a embrioDuIui sA-'ll urmeze fArA ineetare {'urs ul normal. Aceasta. membranA izolanta indepline~e rolul de zQ.vor, tr'lIs 10 U'ia care era ptnA atund deschisA ; ea se Inchide indiferent dacii. QuI Cl fost fecundat sau nu, depus de matcA in alveole marl sau mici. Tn umbel e situa~ii incepe din acel moment procesul de formarc a embriO-
lIu lu!.
In oul cu spermatozoizi, intrat prin micropil, actiunea de lormare tl1,,(1/>(, pdn deslacerca inveli.,ului sau ca un evantai cu filamente in for-
'lin
(I " ruze, [apt pentru care a 'Ii primit denumlrea de
aster. au aju torul
"f'esl",. nccesorii, spermatozoitdul din interior lncepe 's a iDeate in lichltlul ('l' tnc-o njoar4 nuc1eul ouIui, lichitl care constituie hrana viitcrului embrion. J II / un moment dat spermatozoidul se IntUnC'ite cu nucleul oului cu care II" contopellte. EI aduce In cHoplasma sa acele aptitudl.ni funcfionale mo~ ton rl.c de la trIntorii care au f ecundat matea. Ele se contopesc cu aptitu. dln('l e functionole aflate in citoplasma ovulului cu care s-s unit formtnd Un corp comun. Din acel rnoment fncepe stadiul embrionar pornind !lCe! pl'Oces de bipartitie denumlt mitoza, Este 0 bipami~e succesivA .,i ncTtHt'eruptA. Celulele ating ciire de sute de milioane tn cele 72 de ore ('H tluJ'eaza stad iul embrionar; apol embrionul devine la'Tvd prin degaJllrcu lui din coaja oului, incepind stadiul larvar care dureazA aIte llase )';tI~. Atunci larva umplinid alveola cu oorpul sau este capAcitll. in a noun zi de la depunerea oului in alveola natalA de cAtre matcii... Sub d 1'plI.ceJ larva devine nimfd, dec.i incepe stadiul nimfal ce dureaUI. 12 zile In Core au loe toate procesele de transformare morfologicA, inclt in cea de a 2J-a zi de la depunerea oului in alveolii, apare 0 albinO: deplin for mota care-$i fncepe 0 viatii supusa legilor stricte ale comunitafil. Din oulne nefecundate, in care desigur nu mai intervin toate proccscle de impreunare, cAci acolo lips~te elementul mascul care este SperlOl.l tozoidul, oul fjind haploitun\ e noi din element.ele care-i ies in cale 'Ii pe care Ie devorA. ~ c rcct1itorii au urmArit eu microsoopul acest proces de div iziunc u t'(' l u lci~mllmc cw'c se des C<"i:jOsrii a,}a : ea se strnnguJ eazii. In m ij loc
Oil
ImpA.r~i ndu-se In douA pAr~i ega.le : fiecare parte t.!ji ia materlal ul de rezervli ctt 'Ii toate aptitudinile de crea~ie a douA celule noi, denumitc celule-Wce. ,In acestea i ntr.li ~ i rele dOllA jumAtA\li ale f-ostului nucleu sub rorma unui numAr egal de cromozoni care poartA zestrea celor doud celule-fiice, nOll fonnate. AceastA ini~ialA lnvAlmA~alA a grAunciorilor de cromati se poLolC$te: foarte curind, cAd ei se reunesc, a~zindu-se longitudinal In centru. sub forma de filamente, constltuind acei cromozoni despr e care v-am vorbit put!n mai inainte. Ei sJnt suportii genelor ereditAtiL La a1cAtuirea lor contribuie in cea roai mare mAsurA m oleculele unuia din acini moleculici ADN "marele arhiteet purtator a1 instruc~iunilor 'Ii iniormatiilor er editareU. prin codul sau cifrul genetic, ~a cum este denumit de M. Prenant. Despre ereditatea albinelor s-ar puteaspune multe. Mu i~im ea de cnractere, de I8ptitudini - ~a-numi te:le sterotipii car e intra. in via~ (ieciirei lucra,1oare, mai mult, extraordinara ~i complicata regla re ge neraUl a vie~ii coloniei, toate acestea sint cu prec.izie-exprimate datoritA sistemulul de codificare ~ i decodificare existent in celule, 'Ii transmise datoritA modului universal-v alabll de diviziune i'i repartizare a ma'teriaiuiui , to codul celulelor reproducAtoare. Aceste fenomene, unii din vOi, tinerii mei apkultori Ie C'I.lnOa ~ tet·l, vi Ie mai aduce~i aminte de la lec1;iile de biologie, Cei care vreti sA .!jti\i mn muite, pute.\i 'g li:si n'UmerOase clir\i ce vA vor satislace pe depJin in
1
GI
duce la 'concluzia ca unele din ele pot M rnai de$tepte ~i gasesc in acest bagaj eredi1ar solu\ii bune ca sa iasi
. dintr-un impas ~i Ie ajutii 1a nevoie. Muta\lile sint f fen'Omene genetice cu un 1'01 foarle important in evolutia vietuitoarelor in general. ~2 De la
3
00
la albina matura
In timpu'J celor 72 de Ore de 1a depunerea oului pe funaul alveoielor se pradu'C 0 serie de modificari sub actiunea ealdurii 'C oloniei. Pozitia lui In alveola r amine acee~i - u~or inclinatii ~i nu culcata cum se spunea alta datil. In acest timp - dupil cerceti\torul Me}ampy - oul pierde din greuta'tea Sa initialii care a fost de 0,12 mg, incit pina la um1a abia cintare~te 0,009 mg, devorind su bstan~a de sub coaja. Cercetiitor ii au urmarit la microscop CUm se Iormeaza embrionul sub coaja exterioara a oului ; nualeul plute~ in masa nutritiva. Dupa fecundarea IlLi se observa asezarea primelor ceJule divizate formind blastoderma, limp in care se consuma materia nutriti va, raminind din ea daar citeva granule. PrOICesui de fornnare - indiferent dacli oul a fost sau nu fecundat - incepe de la capatul mai ingro~t al oullLi, cind apar primele elemente ale sistemullLi digestiv, actiea intestinul gros, m.testinul mijIOciu, care e stomacul embrionullLi, urmat de intestinul subtire. Totodata apar ca mug~i celule Care formeaza corpuZ gras, organele respiratorii, precum si membrele. Din eotoderma se dezvolta pe rind rudiment ele a patru tubi m alpighieni ce consti tuie apar stul de excretie a .hranei metabolizate. Sistemul nervos deacamdatii apare ca un ~antulet eu prelungirea cordonului abdominal; se observa vagi inceputuri de organe sexuale femele sau masClule, dupa CUm oul a fo&t fecund'at sau nu. Din m ezodernna apar saeii acrieni ai sistemului respirator, vezica rectalii si inima. U~oare mi~ciiri, determinate de toate aceste transfornnliri, dovedesc 0 foarte redu
Fig. 10. -
De 1a on 1a albina matura In alveoJel e un.ui f agure de 'CU ib ;
1-2 - alveole cu mlere cApActtA : 3 - alveoJe c u polen ; 4 _ aJveole c u oui:\ de lR 1-3 zjle : 5 - larve de la 1-7 zile : 6 _ larva ro tundn : ,. -
Inrwi c.tipAchA ; 8 - la rva I nti nsA ; 9 - nimla ; 10 _ s ata de iC$1re d in alveola natal&.
albtna m :HurA
Spre sCir~i tul celor 72 de ore de la depunerea oului, mi~cllrile ondulatorii ale Ol,dlLi devin rnai accelerate; embrionul de sub coaja oului se eurbeazll ajungind cu capul pina sub locul unde coaja este lipila de I un dul alveolei n atale. Embrionul face atunei un efort deosebit, sparge coaja protecroare, r aminind citeva secunde in repaos, pentru a trece i n stadiul postembrionar sub forma de larva. Larva apare ca un mic vierm~ ce respira, incepindu-~i viata sa eXlterioara prin a consuma ceea ee afIa in fundul alveolei, depus de doiei, diei rezervele oului au fost consumate anterior in intregime de embrion , oprindu-~i din ea 0 insemnata parte ce eonstime corpul gras al actualei larve ~i care pe toata perioada larvara se va miiri mereu, ca o rezerva corporalil necesara in stadiu! nimfa!. De acum inainte larva se va dezvolta - in st.rdiul larvar - ori ca 0 viitoare ma tca, ori ca 0 viitoare albina lucratoare, in rapont de hrana diferentiata ce 0 va primi de la grupul social al albinelor doici din colonie. Daca insa oul nu a fost fecundat, larva se va dezvolta ea un viHor trintor, primind 0 hrana eu alte componente pentru ea la mat uritate sa fie apt sa feeundeze 0 matca, daca i se va ivi aceasta fericita ocazie. Deci krana este totul din clipa d nd embrionul incepe sa se formez e, hrana gasita sub coaja oului - acel vitelus nutritiv ee-l are ea rezerva, ~i apoi ca larva, hrana data de albinele doici ca sa poata trece in stadiul nimial, ~i in final sa iasa eu 0 deplina maturitate. Datorita hranirii, pornind de la acest stadiu, larvele vor face parte i.ntr-una din cde trei caste diferite. Denumirea de larva, deriva de la euvintul latin esc care insearnna Jcmtoma, e:>q>resie care inseamna ,,0 aparenlA fara realitate", cact larva nu e ca un pui al mamiferelor, care din clipa dnd se na.~te seamana cu plirintii IlLi. Ea trebuie sa treaca prin diferite stadii monologice, ~i abi a In ultimele zile inainte de parasirea alveolei natale, prinde forma asemanaloare cu albinele mature din colonie. Ea se dezvolta acolo sub actiunea caldurii mediului inconjurator ~ i a hranei bogate in substan\e de creare, hrana metabolizata de pllipinda llinla care de indatil ce se desface din coaja ou lui inoatii in masa lapli~orli l ui depus de albinele doici. Ea, Ia incept, n-are picioare, e apoda, de culoare alba, masurincl 1,66 mm eu organe sub forma de mugura~i. Capul e ca 0 capsula tare, u gura formata ~i un corp aleatuit dintr-un ~irag de 13 segmente ce vor forma mai tirziu Itoracele ~i abclomenuL Cu aju,torul acestor segmente IBrva face m i ~cari de inaintare in cirelLit, tinindu-~i gura deschisa ca sa pUll tA Inghi li ceea ce i se oferli de albinele doici, adicii acel lapti$or de " lilted des pre care yom vorbi ceva mal departe. TII ve \j ~uJ sliu este elastic, f ormat dintr-un singur strat de eelul e (',' 8e mul tipli cll fara incetare, sub care se acumuleazii un lichid secretat ,I,· "d"l e epiderm ice. U~oara sa imbracaminte, oricit de elastica ar fi t 1'(' h ~Il(l sA ('Cdeie . caci larva crescind mereu, haina ei ramine strim ta. I\ tu n~f ' ""d isul se di zolva in Iiehidul de sub el, pentru ea indata sa HI'" I'fa \u) u ltul nOli ~ i lTlai largo
tlO
6:1
ACe8l0 cste procesul denumit "n4pirlire" IPl'Ovocat de u.n honnon dcmumlt de cerceUltori : ecdyson . secretat de glandele toracice pe toatii. pcrlonda nApj'rlirilor repatate. in metamorfoza. intervJne ~i un at dalles 11I)I'l1On .,;uvenil", secretat de 0 aWl. gland
~l1Pi!.celele se com pun din 58% cearA, 2% .polen $i 40 1/ , substante
CClul Qzicc. Pe suprafata ci!.pii,celului se observA mici orlricH pe unde lar-
volo dc sub d!.pi!.cel respirt!., eliminind bioxid de carbon ~ aspirind oxi ,q:cnlll din aerul stupului. CApAcelul larvel de trintor, ca .\li cel al botcli do motcA, este bombat, prezentind deci 0 suprafati!, mai mare falA de e('1 of larvelor de lucri!.toare. Ceara pentru aeeasUi operatie este pud la olvi.'.l ul superior al alveolelor de cAtre albinele cerese, In primele zile ~llld "pure embrion ul in. alveoUi. Sub dipAcele, larvele de trintori $i de hi Cl'htOtH'e se alungesc in alveole, a5ezindu-se de-a lungul axelor acestora ¥I Inrep sA se fmpu peze. Ele secreta $i se hnbracA lntr-un fir sUbtire de rT1t1tll~C produs al glandelor serigene din abdomen. E ca un fel de giu lgiu 11111i hlll!: ta viitoarele mAtJCi el nu ajunge pint!. la fum:lul 'hotcii, t:a III cel,) de lucriitoare $i de ftrtI;Ltori. AtuD.Ci are lac ~i cea de-a ci ncea ndpll'tirc, eu ClIre in cepe stadiul nimfal ee dureazA 12 zile. Ntmfa l.'j i incepe viata sa printr-un somn adinc ce dureazA cinCI 1: 11(\ tn cu re limp !ntregul organism sllfere 0 adinei!. pretacere. Corpul ,d III r!"! , care pln ti ,alunci fusese un tot segmentar, se imparte tn trei pArtl dllll.i llf'llc : co 1m l. f.Orllcele J;i abdomenul . Aparatu1 bucal f.~i ia forma definltfvl1 : p if'i(IIIr1-'lc Cure pillA £ltunci erau simple rudimente, se alungc-sc:
01
ni~te l oite mototolite. Petltru uceastA opera de restructurare, nimfa are nevoie de 0 abundenlt! alimenLatie cu substante proteice, singurele care stimuleazli cre-\,terea ~i formarea de organe noi. Cum tnsA ea este cApAcita ~i nu poate primi niti un leI de hranA de arara, face apel la insemntd rezerva corporaUi acumulata In corpul gras, aflata in cavitatea pericardicli. Acolo - dupA cwn am spus - s-a inceput opera de acumulare a proteinelor ~i gdsimilor inca din starliul embnonar dar mai ales in stadiullarvar. Intr-adevAr, histologii au gbit ca in cele 12 zile de la cliplicirea alveolelor natale - deci in stadiul nimtal - se desfli~oarA toate proeesele morfol'ogice ale 'Organismului, procese de resorib\ie, de histoliza deci de dispar#ie a unor ollgane care nu mm s1nt de folos, dar in .schimb incepe procesul de histogeneza, deci de fonnare a unor ncii celule, vezicule germinale de imago - adicA ultima formA a nimtelor, gata ca albine mature dnd pArruoesc alveolele natale. Aceste noi organe apar in anatomia interioarA a nimIelor. De pHdA.: lan\Ul ganglionar nervos care Ia ]arve era compus numai din 11 ganglioni - in afarli de eei doi gangHoni subesolagieni - ram1n numai ~a pte 1a nimlele de luerAtoare ~ i nwnai ~ase la nimfe'le de matlcA ~i trlntor. Seheletul chitinos al nimIei gata sA se nascli se tnUre.'jte aproape de eclozionare. Toate aceste prefaceni determinA 0 InsemnatA pierdere din greutatea initial! a nimfei In momentul cApAcirti ei, datoritA consumului corpului gras. CercetAtorii Nelson ~i Sturtewant au constatat ca numai in prima 21, du!pi cApa.cirea nimfelor, ele pierd cite 20 mg din greutate. De unde aveau 160 mg la cApAcire, numai dupa. 24 de ore ele clntAreau 124 mg, iar la plil'Asirea alveolelor natale ca albine !ntregi, obia cintAreau 105,9 mg. Creierul in aceste 12 zUe de stadiu nimfal s-a dezvoltat voiumic, Illr'ii ca celuZele inipale din 10nnatia embrionarcl cu neut'omi s4t tnitiali .~it se maiinmulteasca. Aripile se desfac din mototoleala lor, iar picloarele se desi!.vir.'jesc. TotodaUl se desAv1~esc ochii compu~i, iat: la m£l-tci!. .'ji Itrintori, glande1e de reprodueere se eompleteazi. TOate sceste prefacen tn staditn nimfal se datoreazli unei alimenlQ~jj diferentiate a nimfelor celor !rei caste : jar eclozionarea lor are loe la matcA dupA 16 zile de la depunerea oului feeundat tn lneeputurile de botci denumirte potira$e, dupA 21 de zile pentru 'w bina luerAtoure ~i dup! 24 zile pentru trinrori.
nri pitc . deja (ormate, stau deocamdata ca
Anatomia exterioarli
8
albinei lucrlitoare
- ~i acum - tIneri apicultori - dupA ce am vAzut de unde ~i cum porne~te dezvoltarea albinei ptnA la maturitate, sA ne indreptam clln nou spre stupul de observatie spre a studia lnfA\i~'area extemA a ulblneior. In acest scap, yom deschide stupul, vom peria un numAr mie de ulbln(! loLr-o farfurie cu alcoal medicinal, In care ele in clteva seeunde VM mllri . Expunem aceste albine la soare, pe acoperi~ul unui stup, ~ i dup/t cttevn minute cind cadavre1e se zvtnta sa luAm fiecare dte 0 II lbl ul\, pcntrll U 0 studia direct.
.
..'"
65
)ot/\ ~um se prc~inili 0 albin!!. : mAsoarli 12 mm lungime ~j c1ntA_ I'«~ lc .125 mg. Are {rei p.!!.rti principale: capul, toraeele -5i abdomeoul. Copul CU antenele, oehii ~i gura eu mandibulele ei. Apoi toracele membrele de locomotie legate de el ; dous. perechi de aripi membra~j t.l'ei pel'echi de picioare. In sfir~it, abdomenul este fonnat din IIbgmcnte ~ezate ea tiglele pe acoperi.!jiul unei casej cu margini unele . ul) nltele. legate cu membrane extensibile. ' Capul privit din lata are 0 iormli intermediarii lntre eel triun_ !h1'UI'f1r 8'1 m~tbc'ii l?i eel ro'tund, ea 0 biM, al trintorului. El auaposte.'?te ('r(Jlc rttl !;i aLte organe sensoriale, care fac parte din sistemul nervos, dC14 pl'C care YOm VOI"bi reva mai depart.e la 'a natomia intern.!!. a albinei. J1ntenele, douB. la numar, sint formate din 12 articulatii, pe clnd tlinlol'ul are 13. (lU
0(108(,
l oLli, de la tn.ceput un dimorftsm sexual I) deocamdatli priviror la lJul11l1rul de aI1ticulalii ce formeazii, antena insectei. Antenele sint a~e lIte chll1l' In mijlocul fruntH, asUel incrt albina zburind, poate recep.... tjurIIl chinr din latA mirosul florilor Spre care simtul mirosului Ie eAl.!!.ui{'? ll.. l\n tenele flind organul special in aeeastli privintiL Acesta plitMwflc ttl a'ntene prin numeooasele ol'ifilCii - ca ni~te POri, aNate pe AII(l/'otfito segmentelor. tntre pori se aflli mid peri.liori ce aju'tA albinei ,. plp!lt.
ib' lccare an'te:nA. es'te aldtuiUi din 'trei paI1:i : ,prima, mai mare l?i umlla'U'i, este articula'Ui. direct pe ironte: ea este denumi~ scapel; COIl dc-.n doua, mai mica, este pedicelul. Pe aceasta se afla organul sen.f,,.I/ll cliruia i se atribuie deocamdata simtul auzului inseotei. El a fast tl CIJOOpcrit de cerceHi.torul Johnston. Dupa unii cercetA.tori celulele senJOr[nle ale acestui aparat slnt grupate pe lingli Un lascicol ' de fibre nerv()tlGe, care apar sub forma unui virf preeminent la suprafa~a antenei, III stropitele rriembranei, cu care este cuplat cicIuI aparatului. Acest vir! nJulll albinei la orien,tarea in spatiu l?i evitarea obstacolelor. Totu~i sint cf'roet:ttori care sustin eli reeeptorii auzului albinei ar fi a~ezati pe pi("IOOt'o, tn articulatia tibiei, iar sun~tele sint percepUite de un sistem de COl'zi. Am in,s istat mai mult asupra aeestef particularitliti pentru cli unii np[cultori SUs~in ca aibina ar fi surda, ceea ce nu este adevlirat. A treia pame a antenei, flagelul este format din articulatii asemlin/Honre eu cele doua. La cap.!i.:tul fiedir€li artieulatii sint foarte nunlel'anse celule senzoriale - a cliror descriere 0 rezervlim la sistemul fI ~ rtJO.'. Ele se referli la vorbirea prin' sunete O'bsel'lVata de Von Frisch, f11'CCU m ~i la perceperea tactila eu care - dup.!!. eereet~norul I. Zalesehi , nlblnele percep chiar forma obiectelor, dupA miros. Tot la anrt.ene smt celule sensoniale care percep gradele de umidiI,(ltc, de temperatura, ctt; ~i coeficlentul bioxidului de carbon din intedOl'ul stupului. h H11
La cele douA p~rti laterale ale capului se v'!!'d dOi ochi mari compU $I, precum ~i trei oceli plasati pe ·f runte; dupA von Frisch eel murt slnt n[cll l:ui(.1 din 5000 j!atete mierosoopice denUJTlite omatidii ce Ull ') ""mor/' . m -
00
I!x.\M tflll\11 IA
I UtMel 'D«!1tl u doul\ tomlC ' J)ec:ltluc
rtl~Uncle.
tOI'IIl11 he,xagonaHL Matea are tn jurul a 3500 fatete, in schimb tril'lJtol'ul lire (1000. Dimellsiunl1e iiedirei omalidii este de Idoi microm.i. Fiecare din e1e nu da 0 imagine totala a obiectului privit, ci numal cite un punct al acelei imagini. Cum fieeare din fatete este orienluUl u ~or in directie diferitA, ,a nsamblul lor echivaleaz~ cu un ochi tomplet. iar miile de puncte eaPteaza in acest fel un mozaic, care reslituic imaginea ~ntegral oehiuluL "Oehiul eu fatetele lui - spune prof. M. Lindauer este un mlnunat aparat de mlisura.t unghiurile prin intermediul carom poate tl detel'minata pozitia soareIui, Albinele - zice acest autor - au capaltatc(l de a calcula cu precizie orien.'tarea fa~ de soare cit ~i drumul . trll,bl\,tut de astru aUt ziua cit ~i noaptea ; aceastii capacitate ii este mnttlCutA; in acela.'?i timp albinele pot cun0a.?te diferentele regionale ~i '(!:ta niere in parcursul soareluP', Ochiul albinei nu vede culoarea rOl?ie dar este sensibil la albastru, uHl'ltviolet, galben, verde, violet ~i purpuriu. De aeeea este bine ca scinOurl en de zbor a fiecarui stup sa fie vopsitll. variat fa\A. de euloarea stu!lulu; ~ i tot a.?a jumatatea de jos a pere'telui frontal al aeestula. Cu cei trei ochi din frunte - ocelli - albina adunA imaginea nelilliI'll 0 ochiului compus, mai ales in amurglil zilei, dnd insema tl?i spo't'. lc vizibilitatea fatli de lumina. Cu ei albin a il?i dli seama de lumino. ,tntcn Inconjurlitoare. Alti ohserva.tori atrihuie oeeliIor un ro1 ~i mm hnpol't:nnt in eapacitatea lor de orientare .'?i mlisurare. Este insll. gre~it!i Ill'URUpUnerea eli prin intermediul ocelilor aibinele at: vedea in interiorul III tllpului. S tudiind mai departe capul albinei observlim gitul - denumit ~" rtJfx , Cu ajutorul lui capul se leagli de torace printr-o articulatie '~I II'I, ~ cu mU$chi putemici. Astiel, organele din eavitatea cranianli se II N~ In oniJ:ieiu pentagonal denumit foramen. Dltra albinei se atla in partea de jos a eapului purtind doull. man,lll)yle COrnoase. Ea poseda organe ale aparatuLui bucaZ legate de eel I!lU,'II lI v, pc eare-l vom descrie curind. 'rOto.ceLe, ce !Om1eaZa a dou'a pal1tea corpului a1binei, es'te situat Il lh'" r up '.Ii abdomen . EI es'te aceporit cu p eri~ori fini care retin polenu! dud ulblncJc eerceteaz1i 0 floare. Privit de aproape eu 0 lupS., se distinge ,oil, Itl\~(~ compus din patru linele ehitinoase, bine sudate intre ele ; fiecare ttlll I'lrlll'lelo trei inele au pe margini cite 0 stignm respirato,rie in ambe1e ,! IIIbn decl !n ,total ~ase stigme. Primul inel toracic denU1hit protorax 'Ilill [(I IIrti cuJote pe el prima pereche - cea anterioara - a pieioarelor. ~i care este cel mai lat dihtre, ele de\ 1(1 l~l de-III doiles inel tllll nH (lU.l::ot ora x sin.t articulate picioarele mijlocii $i perechea de aripi 111111'1 , f' kt olH'l'lc postcriom'c ~i perechea de aripi mid sint articulate pe I'tl i (11''' 111 tl~nCH inel toracie, denumit metatorax. tn sfirsit cel de-a! 'I"'~U" I!I tll t l den umlt epitorax face legtl.tura toracelui cu abdomenul; ",,(lin lit' Ml tl .,1 eelleml. da echitihru 01 corpului albinei. /lkIO
67
,I Ll'ochunterul; apoi urmeaza alte trei articulatli mai lungi; femurut, tibia ~i metatarsul in sfir~it liibutele avlnd un lan~ de patru mici /ll'llculatii formeaza tarsul ; aeesta se termina eu doua ghiare ee-i servese /llblnci sa se poata agata de pere~ii stupului sau pe oriee suprafata mai Itl'llnturoasii. Cind albina este nevoita sa circule pe suprafete lucii, ,'' 111 ar Ii de pilda geamu-l acestui stup de observa~ie, intervine cu o ventlLzii ee se afla sub fiecare gheara. Ea produce un lidb'id putin vlSt'Os, ee-i ajutii linsecte sa se poata fixa pe luciul geamului. Toate pieioarele albinei au pe ele ni~te perjute eu eare-~i eurata ttnllrAcil.mintea ei paroasa. Cu eele de la picioarele anterioare albina rocoloteaza polenul, din anterele deschise ale fiorilor, iar cu periu~ele i~i uratll suprafata ochilor ~i antenele. In special pentru antene albina poscdA Intre tibia ~i metatars 0 articulatie ca un tel de cle(Ote ce are pe margini periute. Cum antenele trebuie sa fie totdeauna perfect curalute, pel>tru a putea sesiza nrirosul florilor, albina introduee antena hU,·c periu~ele aeestui cle~te euratindu-Ie de praf sau pulberea polenului. Pentru a vedea cum reoolteaza albirra polenul stringindu-l in '~lI lele le picioarelor posterioare, sa urmarim aeeasta luerare pe supratolo .tlol'ii-soarelui, ee 0 avern in prisacli.. Prjvi~i picioarele posterioare; prima aIltieulatie stii in pozi~ia oriZ(lO will - este femurul; tibia ~i metatarsul au 0 pozitie verticala. Pe lillie so vede 0 scobitura pe partea ·sa exterioara, ea un tel de jgheab, 1I1Arginit de ni~e peri tari ca ni~te tep~e ale unui car eu snopi. Aeeastii fnJghebare formeaza co~uletut. In interiorul lui albinele string polenu!. Mctatarsul de la aeeste picioare este 0 artieulatie toarte dezvoltata, ca o blrna aproape dreptunghiulara. In pal'tea exterioara a fiecarui meta· lllrs, care acolo este putin bombata, se viid zece rinduri orizontale de pcrl~ori. 8int perille cu care albina i~i cura\a polenul de pe suprafata O"pului ei, introducindu-I in co~uletetele tibiei. Albina se serve~te de ploiorul drept ca sa umple COl!ule~ de la piciorul stIng, ~i apoi invers, eu eel sting umple eo~ule~ piciorului drept. La inchierea dintre tibie ~i ' metatars se mai observa un ie~ind ca un cle~te; cind eele doua artieulatii se depiinteaza, cl~ti~orul aeesta He apropie. EI este ea 0 pensii ee se~te albinei sa prJnda cu el sol7.il;;orii de ceara, cind ei apar intre inelele abdominale ale albinei cind socreteaza ceara. Povara de polen a co~etelor dusa in stup este descArcata pe rind, albinn ajutindu-se de pintenii aflaii la picioarele mijlocii. Aripile albinei, 0 pereohe mare ~i altii pereohe scurta. _'\orestea din urmll stau adApostite sub eele mari, atunci eind insecta este in repaos. Ele sint alcli.tuite dintr-o retea de nervuri chitinoase pline eu aer, peste care stA Intinsa cite 0 membrana strlivezie cu peri~ori mieroseopiei. Marginile aripelor miei au 16-27 eirlige. CIDd albina vrea sA zboare. clrligele se priod intr-un jgheab aflat pe marginea aripilor mari, astfel Inet t nmbele perechi formeaza 0 uniea suprafata de zbor; suprafnta lotalll a aceslui plan este de 45-54 mm2 care atunei eind albina se " rl n in ,bor bllt cu diCerile freevente in r aport de sezon. In t oamnA
cind eulesul este foarte slab freeventa batAilor este domoala, iar in vara cind culesul este in toi, frecventa atinge pina la 24 Hz ') pe secunda raTa sa fie constanta, ci variaza in plus sau in minus cu 20%. Inea'rCatura de polen pe care albina 0 poate du-ce in zOOr este de 1,27-2,35 mg. _ Dar, interveni unul din eursanti - viid pe scindura de zOOr albine care bat din anpi, fara sa zboare! Ce sarcina indeplinesc ~i de
ee nu se inalta in aer ? _ Ele. ventileaza stupul, unele introducind aer proaspat in interior, iar altele eliminind pe eel viciat ~i inearcat eu bioxid de carbon. Cin\! albinele fae acest serviciu, nu-~i mai impreuna aripile mari eu eele mici prio cirligele marginale, ci lasindu-Ie sa aetioneze separat, nelegate, nu se mal p
114!11' -
unlt","C (Ie Irecven\£l
pe ~ecun(Ht.,
69 h .\4
Anutomlna iulcrnli. a albinei Pt'ntru
'il
,deslu!1i mai bille, 'a cest capitol _
m~lt.omiil Insecl1ei, 'SA privim tigura 11 .
eel mal. important din
Aparatul diflestiv Aparatul digestiv, circulator, respirator ~j excretor. lncepem cu (Jl'licrlcrea primului, care este in perfectA corela~ie cu celelalte trei, cAci tn,lmtll Ilstlel ele lucreazA. Pornind de la hrana primitA ~i transformatA in SUClIri nutritive pentru toa'be organele cor.pului, Inse'Ota ,poate trA!. eliminintl p!nA la unnA reziduurile acestor Jmpatrite procese. ACi Ie vom expune mai pe scurt, clici expLicatll mal dezvoltate Ie ve-ti primi cind vom ajunge sA voflbim despre nutritie $i metabolism, in cea de-a doua parte referitor la cap.i.tolul "colorue". Aparatul digestiv cupnnde, _ in ordine aparatul bucal; apol por~iunea Hirgitii denumitli laringe fa pre'lui'lg-irea lui urm1nCl esofagul lung -5i tngust ce strAbate tot toracele -5i a;poi petiolul ~i gu~a; La baza acesteia se aNA: proventriooluL urmat de stomacuL albinei denumit intestin mi;lociu.. 18 extremitatea posterioarc1 a acestuia se anA s/incterul, un m~hi rotlund care se deschide reflex in intestinul su.btire. In preajma acestluia, in SUSpensie, in
Fig. J I. - Ce1e mat lmportante organe .ale corpulUl albinelor: I - limb. ; 2 - orl!l.CU! de "'run! a &landelor mandlbulare; a gUra ; 4 _ man41bu_ lele; 0 - llandele mand.1bul&re; I _ latlnIi$le· ; 7 -. anee ..... : I - gll.nda sallverA a
C1qlulul; 9 p.IIrtea frontal.. a creerulut; 10 .!,. dO~hlnele &Jandel poat-ee~br.le: 11 _ mUljlchll orlzontall pentl'u Zbor; U _ glandele tOraclce;
13 -
.&rllculall"
IIrlpei; 14 de 1&
I-VI lerglte abdomlnale: 15 _ inlestl nu} mlj_ lOCi", "'Iomacul): IS - ,la nde.le muco.ase ale
Imeatlnulul m!Jloc1u; 17 -
lnlma eu cele ctn.d
cavltllli ortzontaie rarm.C!!; II _ loe1,ll ova_ nolu\ ; 11 - tubur1le malpi3l'Ilenl : 20 _ . . vlta_ cal'4.iacl. ; :n - ,larlda oltllllcA (Nasannv) ; 22 - PI1n;a rectall.; U - proclodewn: 2t _
"'*
anuauJ ; 2$ ,-
•
,
lieu! ; 28 -
,landa cert!erA ; 27-
ogUnda Ce rlte rA; 28 - l-Vl atemlte abdoml. nale: SIt - ventr\coluJ tIltN ; 30 _ eanahli ve n _ trloolulul; 31 - g~: n - .plnllel.. aorlel: U_ •• b. c - art.le~lllle ploe:l~rel0r : 34 _ lan11,1\ 1Iana-1I0n&r neorV(W 10001Iclc.
70
musv. hemolimlA (sin:gele albinei) existcl oserie de canale rMlpighiene ce constituie aparatul de Wtrare, de distilare, de purificare ~i excretie. 111 continuarea intestinului subtire se aflA intestinuZ gros care este deI)()zi'tu l de rezi:duuri alimentare impreunA ClU punga rectaZd, care se ter· mlnA CU orificiul an'aJ. SA analizAm pe fiecare din aceste, elemente ale aparatului digestiv cu Iunctiile ce Ie indeplinesc : AparatuL bucal al albinei este adaptat pentl'u supt ~i lins. Gura C!8Lc 0 deschidere in regiunea superioarA a laringelui, avind 0 musculaLurA puternica de contraclare ell scopul de a indruma mai departe hrana ubsorbitA. to partea anterioara a gurU se aWl buza superioarA care DU se polite observa distinct fiind maseaUi de 0 incre~ituri1 tegumentarA. In ulIlbele pA.tii ale gurH sint doua. mandibule cornoase, puternice, care-i 8(\l'Ves<: albinei 1'a multe lucrAri : apucA ea un cle~te inrve1i~ul antenelor pline eu polenul florTilor ~ i il s'!i.~ie; prinde ~i transportA atarA taate t'CZiduuri1e activitA\ilor din stup; atacl. albinele strAine care tInd sA plltt"lmda in interior; mestecA solzi~orii de cearA ; ele fae toate aceste daklriUi. relor douA peredtri de mu~hi puternici : unii a:iauctori 1) ~i alti Ilbdu'Ctori !). Cum mandibulele au 0 suprafalJ. paIiial netedii, prelucreazA cu ele propoHsul ~j il intind uni/onn ca 0 mistrie pe suprafata peretilor stupuJul, ori i1 indeasA ~i colmateazii crApAturile ivite in peretii stupului. Tn partea lor interioarA mandibulele au 0 scobitud in care devarsA 0 micA glandii salivarA; in jurul scestei scobituri se aflA 0 coroana. de I>cri.~ori microscopici ca ni$te dinti, ce ajuta la mastiea-pa 3) polenului. La baza mandibulelor ~i tn partea lor interioarA se deschide caOQIuI glandeLor mandibulare. In partea de jos a guni se afla. trompa unsa. permanent cu secretia gllllldei postgenalA aflaUi 18 baza Ilmbii. Lungimea trompei impreunA ell IImba variaza de Ia 6 la 7 rom dupl rasa din C'are altbibele :rae parte. Selec\iOnatorii acordA lungimii limbii mare importantA, cAd stnt multe tlorl cu potir adinc 'de la care albinele cu trompa scurtA nu p:>t a'bsorbi Iloot.urul. Xn stare de repaos albina tine limba strlnsa. sub barbie, dar clod Me de a bsorbit un lichid - apA, nectar, sirop etc. - toate pArtile oe tormeazA tromps - adicA palpele labiaIe - se adunA ~i form~az!!. UII t.ub aspirator tn care limba lucreazA ca pistonul unei pornpe aspiI'nt<"lorc; aerul neputind . patrunde prti.n aceste pAr\i componente, lichldul Hij Ul"cli ajungind in esofag ~ epoi in gw}ii. Prin construC\ia sa inelarA !ii mult poroas!!., limba cu peri~orii tncit-cptfl\i spre vtrtul ei, retine lichidul. Mu~chii, tn numAr de opt, 'tlti.."'U cxtinctori Iii patru retractori, se contractA sau se alungesc; ei sint II pcrmnnentA aotivitate. t n c{lvitatea bucaHi se devarsA secre~iile mai mu1tor glande, secretii po CIU'C ulbina Ie 'scoate dupA cerin~el e de momcilit Iii in doze precis
l
~
./otld\lc tW' _ ,nu t"111 eArl' Np.rOple 1111 memllru de axul medial al corpull,1l. 101.111,1(: 101' mu ltChl , .~ ,~. hUI ~rlf!l1..11 un membru d e axu) medllli .1 o;:orvultd . Mull... \,,, p r(lC<~ "t: " 1111'.' . t l \.r1lunre a allme,lIe lor tn eIIVllal1'!1l buca ll
71
)J1'Oporjiollll le, Astfel, glandele Ia ringiene secretA IApti~oruI ; mai tirziu !'l Ie produ c cn z.ime; la tel glandele mandibulare, sali.vare, toracice post:cl'ebro/c etc. dau secre~ii al cAror rost U vom Himuri la capitolul : " Coloniu - sistemul glandular ~j enzimsticu. Dc asemenea, in trompa ~i pe limb! , se alIA organele de gust, 1
~1/.$
organ exrtensibil de culoare argintie !}i transparentA, ser-
Vf'1 111 In principal la transformarea nectarului in miere !}i la pAstrarea IJrl lv lt:firlc II unei cantitAU variabile de miere in timpul iernii, pe care II l hlllll (l t:OnsumA treptat, fn raport de Devoia de cAldurii a co.loruei; de
cs le denumita stom.Qcul sOcial al colooiei. l ntr-adevAr, aibinele c:Jt'poziteazA miere in gu~ numai pentru nevoHe sale de hrAnire, ci 'II I nca schimburi permanente de hranA cu celelalte albine din comunll {il tf. De asemenea, clnd roiul pleacA din stup, gu~ile stnt pline ell mler{', pc care a var consuma la con!ectianarea fagurilar. o micA supapA separA ~ de stomac~ deoumit !}i intestinul mijloclu HI nlbloei , IAsind sA treaca lI'atiile alimentare necesare 6rgandsmului. DaI.o rlll! (lcestui iscusit mecanism, eontinutul gu!}ii nu lntrA in contact cu , u<:lIrile digestive. Il('("t' ll 011 11 U
Un rol de seamii al gu~ii este ~i aeel,a de insami~re cu laotoai grAunciorilor de polen, pe care-i transtormA in plisturii fI(lt'csurli !Pentru cOnsumul de larnA al coloniei. Capacitatea gu~ii variazi de la rasA la rasA, de la 50 Ie 75 mm 3• In rare ocazii a1bina i.!1i umple gu~a pinA fa re!uz; tn felul acesta ea ~bollrli cu greu ~i anevoie. Obil1nui't ea transportA Spre stup 48-50 mg r\(.'otll r la un zbor. Pereti,i musculo~i ai gll:)ii sint ex:tensihili ~i fonneau ('ute. Ou ajutorul mu!}chllor, prio contractare. nectarul din gu~A esle "re~at eA. sA iasA din nou prin eoofag in cavitatea bucalA. Operatia dE" fnf!urgit ure !}i regurgitare repetindu-se de citeva ori, lDectaru1rui i se Ing lobeaw seeretii glandulare de genu1 invertazei, care contrJbuie la IrnnMormorea in mlere. Vom reveni pe larg asupra acestej prob'leme in (·flpho l·ul "Coltlnia ~i hal'an-a ei". GUlin mai a re fncli un aIt rol insemnnt: depozitaTea apei, Cind I(>JIlperutura din interior este prea rirlicatA !Hnd peste normalul de 35- :i6<1C, unele a1bine specializate varsti din continutuJ gu~ii 0 oarecare CII/ltflntc de upCi, pe care 0 scot pe limbA ~i a rasplndesc pe supratata rlr~(lIrfior. J\colo, npa s(' evupol'tl !Ii racore,~le microclima stupului, In l'Ulxwt 11(' rlcvnlu de urnldrlll ic tl cUi bu lu i.
II'rlllcn~i
7 ~'
gasim pro ve 't~ mierea abin transformatA din nectar. lntr- adev~, grAunciorii de polen care patrund in gu~li in vederea alimentatiei albinei cu substan\e proteice, substan\e de ereatie ~ i 'de reparatii organice, nu ramin acolo. oici nu trebu ie depu!}i tn alveolele din care au fost luati, ci sint trecuti din gu ~a in stomac, prin acest dispazitiv. In acest scap, proventricoZuZ se prezinUi ca 0 CUpB. inchisa, eare in partee dinspre gu~ are 0 supapA. mult dilatat."i lata de lumenul tubului: Supapa este f~rm atA dio patru valve triun ghiulare, cu margini chitinizate ale cAror virturi se inltHnesc toate patru lntr-un punct din centrul supapei, avlnd a formA asem~atoare cu litera X. Fiecare valvA este alc~tuitA din fibre musculare a~ezate longitudinal, inconjurate !}i de fibre circulare. Pe valvii se observii 0 serie de peri!}Ori :tari. Cind gu~a se contractA, se amesteca continutul stiu de nectar - deja prelucrst l}i m c;Arrcat Cll secretiile glaodulare ale gu~il - eu polenul. Acesta din urml1. iosA este retinut de peri ~oril valvelor proventrieulului, fiind adunat ea ghemotoace tn ni!}te buzunl1.rele ale valve lor, unde rAmine cel putin 12 ore. Acolo el este supus unei actiuni de degradare pariial.§.. Nectar:ul sau apa trec prin proventricol l ArA oprire l}i se varsA in intestinul mi jlociu. tn schimb polenuJ eS>1.e dizolvat partial ell ajutorul secre\il1or glanle10r mandibulare tnceptud eu strotul sau grAsos denumit poleina, ce acoperA partea exterioad a c rAunciorilor de polen . Numai 'in felul aeesta, grnunciorii de polen fArA tnveli-5ul lor protector, trec mai departe ca bol alimentar t ) in stomac, prin capatul opus al proventriculului, care ocolo are fonna unui tubulet tndoi:t in unghi drept. El stA in suspensie in lumenul stomacului. Astfel polenul pe cale de a fi digerat de sucurile digestive, nu se mai poate inapa ia run stomac tn gu ~A sau tn cavitatea bucalA; In schimb poJeina, care este lichefiatA, JXlate 1i regurgitatA. Stomacul a~a-zi s ul "intestin mijlociu" are un mare rol In rugerarea polcnului ; sucur.i1e digestive ?i enzimele pAtrund In el prin pori, dizolvti tonle substantele nutritive anate In ei .?i pe aceea~ i cale, a porilor. Int.rA tn cireuitul hemolimfal. Albinele nu au enzime care sa dizolve celuloza griiunciorilor, indi Iltel;ltia goliti de continutul lor tree mai departe pin! la partes rec1aU'l ~ I 81nt eliminati prin rect, din zbor. Totu~i aeeastA celuJozA ajutA la 0 purglltle mai aecentuatA, fa pt care antreneaza !}i eliminA odata. cu excremonicle -milioane de sparl ai nosemei apis, parazit perJcuios ce-~i are Incul de predilectie in intestinele albinei. Tn stomac se hidrolizeazA ~i zaharurile cu greutate moleeularA OUtre. Albinn n face cu ajutorul acelea!}i secretii enzimatice' a sistemului wlnntlc lor pe care fl vom descrie mm depar.te. St.omfll'u i are 0 fonnA eilindridi, este lung de 10 rom avind numeI'nrulO cu t e lr'unsverRole care se contractA ritmie datoritA mu~chi1 or lon giludlnnl\ , I.t'tllllwersuli ~i obli ci , cu celule striate lotre care se gA5 e~te u n \Il," rl \'tHl JUIl OUV cure le ulle$te. UrmArind traieclul aparatului digestiv, dupA
gu ~A,
tricol ul, ruspozitiv care retine grAunciorii de polen din
' j
" ut
II IlIl H' lIlllf -
COC,}r!), .
13
- Our cum se face .,i ce este digestia la albine ? md tntreabA un L1ndr apicultor, - Digestia inseamni!. reduce.rea .,i dizolvarea alimentelor ingerate rio «Ibin d, t.rans!ormindu-le din substante complexe in substante simple Cllre tt'ebuJe sa. intre permanent in compozitia organismului, actiune I'tlre se lace cu ajulorul unor fermenti sau enzime asupra cArora yom J ntll ~~u mai departe la capitolul "sistemul glandular 81 albinei", In !eluJ IICCS.tu ele sint lichefiate cu ajutorul secretiilor glandulare formtnd ,tur.llt u'utritiv sau digestiv, incit sub aceas~' forma el poa'te trece u.,or pl'ln pe.l'ctii tinteslinului .,i intrA in circuitul sanguin al insectei. PAt\ile ncdJgc.rate siot eUmnate, Chair ~i mierea consumatA las! un procerut do 2% reziduuri nedigerabile din substanta usca'tA sau 7,6% din cea IIl1'1c(Hl. Sitcul 71utritiv - dupA von Frisch - se realizeazA cu ajutorul Opol 00 0 contine alimenbe1e Sall ell cea al:ius! in stup de albinele carAtOllre de apA. Ea este adAugatA dupA. necesitA~ ~i in rapont de felul Illhllt"n tuluL Apoi albinele mai intetvin cu secre~iile lor enzimatice, 111(1 u1llndelor din cavi·tatea bucaHi, din gu~ .,i stomac determin.lnd 0 .u rl e de procese fermentative, de acce1erare a l'eacP-i1or chimice, de dflnrlldnre a alimentelor brute, de descompunere molecular! a lor, la rei ('\.1m chimi~tii utilizeazA ca'talizatorii. CerceU.torii au gAsit cA in timpul digestiei sub actiunea enzimelor, oruonismul creeazA din substantele simple, din nou, substante complexe : PI'O lcine animale ~i grAsimi, care contribuie la construc~a ~i intretinerea orgunismului albinei. Felul cum hrana va fi !olositA 0 vom Uimuri in partea a doua a .studiului nostru, dnd vom trata nutri\ia ~j metabolismul coloniei de olbine, Intregul proces al digestiei uzeazA epitebul, adicA altfel spus, captu~eala stomacului, care ins~ se regenereazli prin ea insli~i. Intrndev!ir, epiteliul care este compus din cripte in form! de urne, au Inspa'e margini 0 zona. de regenerate, cu celule care, prill divizare, crecazA altele nOi, inlocuindu-Ie pc cele uzate. Regenerarea lor insA se poute 'face numai dnd albina CODsuma hranli co prdteine, adicA polen sou fnloeuitorii acestuia, in conditii ~i cantitAti indestulAtoare. EI IormenzA un inveli~ care se separA prin presiunea sucurilor digestive ~i ructituiesc membrana peritroficli. Aceasta, dupA I. Husing, este ca 0 pungA ce invele.,te alimentele Clire nu pAtruns in stomac .,i ptotejeazA captulieala sensibilA a acestuia Impolrlva vAtAmArii ei de cAtre virlurile ascu\ite sau cirligele a!late pc tovcli .,ul (exina) grliunciorilor de polen. Tn partea dorssIA a stomacului membrana peritroCicA se l' Upe rep'Not ~ i este eliminata. odatA cu resturile a"limentare, dar 5e rcface l'cJXxlc 0 altli membranti, de 4-6 ori in 24 de ore. Slomi\cu1 ell g landele sale secretorJi posed! totdenunu $i cc lule c.xcrctJ)rll, cure ('lIlllind granule de carbonat de calciu. Ilt'rllind It'Hletl,lIl Intcstinnl IlI'lItlu njungc lu illte.~lhl1ll l cr",hwl ~ ou thltlt.el'tol', III d \I'lIJ I'Cl I fn ol'/JllnltllH lIl nlbir)(,j !HI cste nllm nl ('n sri 7~
retina. citva timp reziduurile alimentare, ci .,i eel de reglare al procentului de apa neesar tesuturilot, Albina - dupA Gontarski - elim inn u.,or apa prin excrementele aruncate din zbor, ~i prin I'espiratia It l'i.l healA. De pildA, cind temperatura In ghemul de iarna este de 20 u C, permeabilitatea intestinului terminal ingAduie ca prin deshidrat."lrCll rezidu'llTilOr, apa sa reintre in eircuitul hemolimfal ~i astfel albineic. de.,i aproape imobHlzate, pot sA~lii satisfaca necesarul de apa al organismului. Este a~a-zisa "apA metabolicAII, despre care vom da IAmurid mai ample in cc:(pitolu'l "Colonia de albine : nutritfe fi me.tabolism", La eclooare din alveo·la natala, albina tinArA are punga reclaW plina cu un lic'hid limpede care se Ingra ~ dnd insecta atinge virstu de zece zile. Apoi con\inutul devine fluid datorWl resotbtiei apei de ditre glandele rectale (Hoskins). Tot acolo cercetAtorii au constatat ~i o circulatie de fosfati. Vorbind mai departe de aparatul digestiv lrebuie sa lAmurim aci rolul foaflte important pe care-l are in org8.l.1ism acea rezervA corporalA denumHA "corp gras U ~i care este un adevarat organ-tampon ce prime~te in mod pennanent, lii cedeazA din acumuUirile pretioase ce Ie detine substantele soJicitate de organismul albinei. V -am amintit de el ~i pe clnd albina era abia in stadiu de embrioo, apoi ca larvA !?i nimIA. Organismul, tn ori care stadiu de cre~tere dezvoltare are grija ca din prisosul alimenta~iei sA depuni'i 0 rezervA. Nucleul 0 are in acel vi,telus nutritiv; embrionul din tot ce consumA din acumularile oului , t~i fonneazi!. 0 rezervii corporalA depozitatA in partea inierioarA a mezodermului. Ciod embrionul sparge coaja oului ~ devine larvA, aceasta rezerva corporalA ocupA 50-60% din greutatea sa totala. Cercetatorii nu g~siot ca de indotA ce larva prime?:te de la albinele doiei hrana necc!SarA formArii ~i dezvoltArii sale, depune la rezervA a parte insemnata. Substan\ele respe'ctive se stratllicA sub formA de con~inut, ,I n special vacuolele grns.oase sint mult mai voluminoase, ca a spurnA, ~a cum 0 curacterizeatA hiologul W, Fyg, Locul de predilec\ie unde se face aceastll ucumulare a corpului gras este eavi1atea perJcardiacii aflatA, sub ioveJi~ul corporal al larvei, deci parietal, !?i tn preajma iIlitestinului mljlociu - deci visceral, Acolo se gAsesc ~ primii corpusculi proteici, noumulari de grAsimi ~i hidrati de carlbon (gluci'd,e) In special sub form a etc glicogenl) . Aibinele mature, tot in cavitatea pericardiacA depoziteazA corpul "rtl5 dupA 0 alimentare cu polen .,i hidrati de carbon, formtnd acest rgno-tampon care serve.,te nu numai aibinei privitA. ea subiect, ci ca uno ce face pat'te din marea colectivitate care este colonia. In complexul IIccata biofiziologic albina trebuie consideratA, doar ca 0 moleculA, IIcrviod In special la cre~terea tineretului, viitorul de roiine al speciei. CorpuZ gras este un organ central al metabolismului ~i veti inteI \lM~ bine impOl~tan~a lui, dnd yom vorbi despre colonie, nutri\ia ~ i illclll\)olismul ci.
.,i
111101'1
',011 "''''11 11 _ POliuhll.rld IInll'(\lIl tOI" OIiI PM pOlimerh:llrea I(lll(X>zel: 11,1 an lmtll ... n ll. rl .... fI\I-I.'1 I n II\llIt(1I11 , I ftcat, ('.."'~ltumd RlzeLVa de 81uelde II Ol'W&I~uluL .
It.
7f,
Aparat~l
circulator
Ap
bine-zis,
circuitul
hemtJUm!al
al
nlb lnel, serve~te tuluror celulelor organJsmului Ia transportarea hranei COnccntrate in acet suc nutritiv despre care v-am vorbi1. la aparatul
1l1~t.'Stiv.
-
Dar ce este hemolimfa? - Intreaba un tinAr apicultor. Bemolimfa este un lichid comparabjl cu stngele omului ~i matlll rc l'c lor, cu deosebire ca singele nostru transportA nu numai hrana ,It:ccsur.'l alirnenUirii eelulelor, dar rnai poseda acea substanta albuminieA d(lnurnitA hemoglobina I) care formeazA materia coloranta ro~ie a sinllt' lu l incareatA eu oxigen, avind rolul de a-I rbpindi pinA Ia ultima [lolu l ll, Bemolirnfa ins! - deci singele albinei _ duce cu ea numai hranu - dec.i acel sue nutritiv amintit, dar nu transpor¢! ~i oxigen CUm thre stngele din corpul nostru. La albine, oXigenul eircu1A separat prin I rll lICc ,<,;i traheole, ducindu-l tuturor celulelor, Hernolimfa albinei nu {__ to rfl$le, ci transparentA, in'colorA. Hemoliwa fUnd inc!rcatA numai cu sucurile nutritive dure cu ea (I ID flre dozA de zahAr, prectlm ~i iPrcxiusele acti'VitA\ii fiziologice ale Inllcclcl ~i rezultatele scllirnburilor chimice care au loe tntre organe. De 11"~III('ncll, In hemolimfa se mai alIa constftuenti minerali ~i organiei um slnt monozaharide, ,p roteine, aminoacizl, acizi nucleic! din bolul i nwrllt. HC'1noIimia msi poseda ~i substante bactericide pent-eu apararea (,rf,l'M lsmuIui de anumite bolL De asemenea, cont.inutul de zahAr din hcmollmf.!i. nu se lirnirteazA la glucozii - a~a cum este fn singele uman, c.I, In en se aflA ~i aIte zaharuri : frucioza, trehalaza etc. Hemblimfa intleplin~te !'ii fUD.C\i a de rezerva. de apa. tinuta la rIIs pozitla tesuturl10r dnd arestea, .din anumite motive, tncep sa se deshldrflteze, Ca rezervA de apA necesaeA \esuturilor, atunci clod ele 80 deshidrateaza., hemolimIa transmite oarecum presiunea dintr-o regiune (I oorpului lar-vei in alta, aUt in t'irnpul nA,pirlirilor succesive 18 larve ~i ulmfa, ctt ~i la 8pclritia ~i dezvoltarea nripilor. Volumul hemolimfei - dupA Lenski - in procesele de metamorto):ti a Iarvei !Ii a nimfei pina la stadiul de imago2) larvele virstnice I\U elln litatea cea mal mare de hernollmfA, cAci aceasta ocupA 25--30_" din g reutatea mtaU\ a lar.vei, pentru a se mi~ra pe masura ce albina nmturll. s-a tonnat ~i inrepe sa imbatrineasd, Hemolimla ocupA in intregime
plRml!1l1 organIc: 4e c:uJoarfl r""," C:On\lnut In IlobuleJe ro$U ~an;
all IltOpl'llItoOtQa de a ~ Oxlda , eu rOI res.plraloOr, U'anaportJnd oxllenul de la plAmlnt III \~.II I\1 "1 , I U'. >!~llOr\J>!d In H IlA \.nVI'InI l.!\oJ:ldul de urbon. ' ) / m"flil - il/,u IJ fl' lr e d
70
,'ul cavita\ii CllPU1.Ui. tnima are 0 LonnA a lungW'i a lcatuitA din I libl'i,.' I'nuscul are put.ernicl!' !Ii sem.ie~:,culare. De-a lungul sau se .alIA cinci perechi de perioratH denumite ostil, ni~te clrnArute ce dau una in a ltn, Fiecare clmarut.a are un ves.tibul format dintr-o deschidere , prin cat'e hemolimfa este aspiratA; camll.rulele sint inzestrate cu ni-,?te supape care se deschid pe rind clod ele se dllata ~i apoi se inchid clnd ele sc contracta, Deci inima lucreazA ca 0 pompA aspiro-respinga-toare sub Ilctiunea diafragmelor amintite mai inainte; una stA in partea , superioar;1 II ab1 domenului "i a doua - ventralA, deasupra lantului nervos gan lionar c . Incepind de la prima cli.mAru\A peretele musculos al in imii se 8ubtiaza progresiv, prelungindu-se intr-un canal care este aorta. Cind nceasta strabate pe\iolul, care constituie legAtura dintre abdomen ~ i torace, ca sA pAll'undA in cavitalea acestuia din urma, aorta face noua Incre~ituri strinse uneleln celelalte ca burduful unei armonici. Acolo se anA foarte rnulte traheole .fine, prin care circuHi oxigenul, a~a tncit hcmolimfa se oxigeneaza inainte de a ajunge in cap, jn imediata apro piere a creierului. Odata ajunsa acolo, hemolirnfa pompata de inima, scalda toote organele: haza anlenelor, glandele oefa'lice ~i creierul. Din cap hemolimfa este pompata pe cale invers~ in restul Qrganismului eu ajutorul unui organ de pulsatie, compus dintr-o punga ce ocupa l'Omplet spa~u1 '
.,i
'I P oIrl' I"lfi 8'11'1 _ de numlrea aMamblul1l1 m l4eArUor muac:w..tu.rll \1Il1l1 organ In tern 1\II\l ltlir /.10111""" Inte. lin. uter etc,) Car-I are ca efeet prolrealu.nea iI. evacuarea eontlnlltulul a { ... , ,,'"
77
(I ht.'Jl1011mfci 1). TotodatA in hemolimfli dup.li .cum am mal orAt-uL lie nIH\ proteine pure, lipoproteine l1i gli coproteine, substan\e mincrule
f\tmoticli III ] kg singe: peste aceaslA conccntcatie s pare 0 hipergllcemle patolo~[cti , pc dinrl In larve le de altnue glucidele sint lntre 6,38 ~i 7,6%0 calculate fn glucozlL La albin a zburAtoare - dupa Bishop - glicemia este In medic de 239%0, ceea ce nu se iniilne~te 18 nid 0 vietuitoare, ~i deci en nu poate fi comparata in aceastA pr ivint! ell cea a , animalelor supt!rioare. Florul are procente mm mad comparabil ell eel al altar animale. Greutatea speci!icA. a hemoHmfei este de 1,038 fiind mult mai rlclicatA fat;! de cea a serului din slngele uman care are abia 1,027. Cel"cetAtoru! Y. Lenski a gAs~t ca eXtistA un echilibru al circula\iei tn \csuturi ~i hemolim!A, pe care-l pAstreaza un m ecanism de osmorcglare. Rezervele de glucoza din hemolimfA tngAduie un zbor de 15 minute. Dat fund ca albina se alimenteazA intre timp ~i Cll nectarul diferltelor flori pe care Ie cerceteazA , i~i paate continua munca de cercetare peste acest termen. Zaharoza nectarului in unele ·tmprejurliri spr ijinA l'tortul. Atunci interv.ine urgent enzima invertaza care transformli. Mharoza' in glucoza §i :fr\reOOzii. In hemolimf! .se gAsesc mari caniitAti de glucozii 800-1000 mg '/•. CcrcetAtoarea elvetianii Ana Maurizio a gAsit adeseori predorninanta tructoza. Hidratii de carbon - zaharul - ce dau energie organismului, ncumulindu-se in hemolimi'A ~i \esuturi, sint conswnate in raport de crorLul fizic ~i de necesitate, UrA ca albina sA posede 11i un mecanism regu lator al glicemiei. De pUdA, zborul lung ~ obosiror consumA adesea Intreoga rezervA de glucozli. din hemolimili ~i mUlichi. Atunci, albina (noe apel la rezerva Ide glicogen de 2'1, ca sA poatA ajunge la stup. Prohllbll clnd *i aceastA rezerva este consumatA, albina cade din inAltime ~I mOare. Glicogenul este un hidrat de carbon exceptional de concentrat *i de 0 for ate mare complexitate. Este un polizaharid format dinglucozA, de pozitindu-se nu num,ai in corpul gras, ci mm ales in protoplasms celularA, in mU!1Chi, in intestin, un'de el atinge 0 'propor\ie d.e 36'/" din hldt'atH de carbon. El este absolut necesar in eforturile ot:ganice, dar mn! ales in activitatea de .,bor j prof. R. Chauvin H consid erA ca un produs glucidic d.e rezervA al insectelor, d epozitat in 15Uli8 lii in mu~chi. lI n special larvele de lucratoare au un procent ridicat de gUcogen cc ntinge 30'/a, iar cele 'de trlntor 25%. Albinele '
78
en : po tos iu . calciu, magneziu , iosfarrul etc. ce ocupA un lac tie scamt'i ~I In caoti U\.\i 'lnai m ar; ca cele din semI uman. y , Levschi a intocmit In ffC08L !\cns labela 1. Tab ela I
. ,.t)IIU,nle ml.nerate ~~..rorr
ectl(:lu
MlllIlIC1:lu 1~,I.6.>tlu
Qtvtlu Clor
t.a albin'
31,3 14,4. 2
'''' 143
L>=
34,4
D,G-U ,5 1-3 '178
330
"0-500
Hemalimla inclircatli. cu toate subSitantele cuprinse in mierea ~i poknul ingerat de albinA, pAtrunde in inimA. De acol 0 l.,i reia acei~i fllIle descr isa puVin mai inainte scAldind cu ea aparatul respirator din IMnce ~i cap unde se ,atiA sistemul n ervos central, ~i f!1cind cale intoarsa p
,I
Aparatul ir"espirator _ VlI. l1mi nti ~i, tined ~icultori , dod v-am VOI1bit de apari\ia lirllwll Itlrvel din coaja oului, eli ea a r1bnas (!iteva secuntle in repMlS de Itllnplnre, dupl'l cl;lre n 1nreput sA 'respire. 'I n~mfldl _ \.I'~rM until IIOlvent pnnlr-o membt'an' ,emlpenneJ1,z.llli ean: ,epllrll tllluA .o1"tIl till cOlllllUtllll . ,,11 1:(lncon tra\lI dlferlte: fie 'Ilroduee de la IIOlu\la m.aI d.Ilultll ''''11 ~ • • ma' 00I'I011"""". \plnll \a ~lIIbrarea preshlnUor OIImO\l<:e.).
79
Pl'ivlnd planlja CW 'C l'eprezint<1 eorpul unei slbine eu aparatul sAu rC'llplrntol' (fig .12) se dbserva zece perechi de stigmate sau stigme din l'UI'l! lrci perechi la toraee ~i ~apte la abdomen . De asemenea, se vAd . lwl l ucricni ce constituie depozitul de aer neeesar respira~iei ~i care siot r(IIII'I.C I'l ubliri -5i extensibiH. Din ace~tia pornesc trahee largi ~i care se 1'IIIIIlfi cll ~ i se tot , ingusteazA pinA ajung ea ni~te capilare, cu dimensiuni 1I111111ctricc pina la a mia parte dintr-un miHmetru, denumite traheole. I\ cn d de afarA, incareat cu oxigen, patrunde prin stigmele respira1.111'11 Hlxlominale tn socii aerieni. De acolo, daterLta atit fenomenului de tll f ll = ili.fu~ a aerul ui inspirat. cit ~i rmil1cli.rilor respiratorii !lii mu~hilor mUH'III , !i ti~mele se inch id , iar aerul tr~ prin traheele mari ce strAbat p(' ~I!l ll11 (ntrind in sacii aerieni toracici. Strabatind apoi ~i prin cervix, 11I' I' ,d IIjurlge in sacii aerieni din cap. In fel'lll acesta taate cele trei pArti ]l1'It WiPlI lc. ce a lcAtuiesc corpul albinei, primesc necesarul lor de oxigen. I-'iecare stigma respiratorie are un vestibul cAptu~Lt cu peri¥lri rill l ; cl poate :Ci partial sau total incrus cu ajutorul unor valve, ce lut ll' t·IL'I.1\ sub ac~iu nea aerului din sacii respiratorii. Ace~ia fi ind extensibil l /Ill un ral dubIu: primu} este cel arAtat mai Inainte, adicA sint pAsII II IOI' Ii nctului inspirat din mediul inconjurator; a1 dOilea ro1. esLe ca. udll tn p1lni cu aer, greutatea specilica a insectei seade. iar albina t!;li jll 1u tl' Juu zborul. '11 tlmpul zborului, albina folose~te rezerva de oxigen din ei, cAci tn aceasta. actiune consumul de oxigen este [oar.te mare. Traoheele prin care circuUi aer:ul stnt alcituite din spirale chitinoase Coarte elastiee; astfel de spirale n'\1 se afta nici in sacii aerieni !ii niel In rami:Cica~me traheice extrem de subti1'1 ~i eu diametre neega1e. prin ai cAror pereti ael'ul striibate !ii oCed oxigenul necesar organismului. DupA unii cercetlitori - ca Bailey - 0 im,portantli mare in proccsul respil'ator il au cele trei perechi de stigrue toracice din care doua In stare de repaos lnspirii ~i expid. aerul sub actiunea mi~cArilor respiratorii, ale abdomenului. A treia perecbe insa stA inchisa ~t functionew nwnai arunei cind. aerol de resplratie nu mai este cu totul normal !ii are 0 dod insemnaU de bioxid de car:bon. In aceast! situa~ie stigmeJe a~ioneaza invers ; se inchid clnd I abdomenul se contracta ~i se deschid cind el se dilaUi.. In felm acesta prin trahee trece un curent de aer ce plitrunde prin doua din primele perechi de sfigme l1i iese prin cea de-a t"/g. IZ - Aparatul respi~ rat-o.r : treia. Aoolo este exact locul unde mu.)'Chii ariI_ I - IIUllmcle respltAtOril torllele. : _. - It!&mele relpl- pilor produc m ult bioxid de carbon in timpuJ t'lIto,rn nbtlomlnaie ; 10 _ lacll zbollUlui. II l!rllln l (11.11 c ap; u aactl II Or l!!ul tUn lo r Ace : 12 - well Rolui pr ime lo r stigmc eslc roarle m31'C ill lI .. rl .. n l Ilhl !lb(\omen: U _1111,,, .. 1(' , l un(l cl. venli1a\ie - dup5 R. Chauvin - dar nnmai il\
•
,
,
Mii
,perioada maritor aclivita~i ~i pentTu &eeasta. in.chiderea acestol' orWell face imposil:.iiI zbol'Ul. De aceea, dnd se vad albine ce se UrAsc pe jOs. ori stau urcfl,\c pe ierburi !ii nu pot zbura, Yeti ~ti ca stigmele lor sint obturate. dalorilrt unui accident sau bolii acarioza. Schimbul de gaze tn cot;pul albinei se face prin mi~C!ri respil'
.
'I /I " ' i'1II111fi 1U1 ,or OU iN! _ m h ll!ln ul dlfC'll'cnl ei dln U'c ,,"lo rUe . " t «, me n le lem fll!TR l ur l1 .., .. h ll , !" , r' YII nl1uml ~ PU IICl 1" CUT1lul unol II'Or lo llde d e Umo.
."'
HI
ncll aerieni se contractll ~ I respmg aerul viciat din ei, incarcat eu bioxJcl de carbon. Cind presiunea seade, aerul este aspirat din nou in sacul l1erian clin torace. t o lli·turarea bioxidului de carbon se face in virtuirea acelei~i . clifllziuoi a aerului insa moleculele lul se deplaseazii in ordine inversa. I'rln sistemul traheeal se inlatura surplusul de apa din · organism. Aerul v~ n ind ill contact cu lichidul din traheole se incareli cu vapori de apa cure Irec apoi in tulpinile traheobce ~i in sacii , aerieni de unde sint Umioa\i. r0 privin\a bioxidului de calibon, R. Chauvin conslata ca la 0 ollcentratie de 5% curba respiratorie nu aratll nici o . modificare. ,L a 10% Irecven\a ~i amplitudinea se miiresc simultan ~i se ,mentin aproape lu ncel~i nivel la 15-20.% • Incepind de la 50% ampbtudinea este ('normll dar frecven\a scade pina la starea de anestezie falii de care nlbina este deosebit de rezistentll. Albina este foarte rezistentll la azot cl!iar in concentratii mari; n il S-IIU putut observa modificiiri respiratorii, cind amestectil oxigen"7.01 conIine 60% ~i chlar 80% azot. Sistemul respirator al albinei contribuie nu numai la schlmbul de oxfgcn-bioxid de carbon, ci ~i la realizarea , elildurii individuale. AC'M8tll caldura se repartizeaza in organism tot pe cale respiratorie . . Apoi u este folositii in economia socialli a coloniei, ~a cum vom vo~bi de rCS/II larizarea termiea ~ de cuibul coloniei, in partea a doua a stucliului nostru .
Aparatul de e:rcretie In aceastll privin¥! avem putin , de ada:ugat fa¥! de ce s-a aratat la npnratul digestiv ~i circulator. La organismul bine sustinut, cu hrana prim1ta sub forma ,clirecta sau luata din rezervele organice, cind se acumuleaza 0 ,anumita cantitate de trec din stomae pI'in pilor, acestn tiind inconjurat de un inel de mu~chl puternici. In preajma pilorului ~i inainte de prima curbura a intenstinului subtire, alnt prezenti acei tub£ malpighieni, despre , care am amintit ~i care formeazli aparatul excret~r ce activeazii sub impulsul unor factori generali ~i al\ii speciab, in legatura cu circulatia apei prin ei. Tubii malpighieni se con tractii puternic clod temperatura este mai ureatll. Culoareo lor este al\)...glilbuie ~i nurnarul lor este 'de circa 150, plutind in voie In hemolimfa. FomIa lor ete cilindricli avinid un ~itebu subtIre, au un .ingur Strat ,de celule. Suprafa\a bazala a celulelor este orientata spre exterior; ele stau strinse unele in celelalte, constituind fata exterioara o tllbilor, acoperita cu 0 membrana. [nspre interior insa celulele se strimteaw, iau forma unor conuri trunchiate sau ascutite. Tubii malpighieni ,nu au diastaze (enzime) ~i deci nu iau parte la procesele cligestive. In schlmb rolul lor insemnat este eliminarea apei, Incllrcotii CIt reziduuri toxice din organism. Aceasta acti une se datorenza 8~
permeabilitatii tubilor malpighleni, care lucreazii sub actiunea unor hormoni produ~i de c
A paratul reprodueatoT Aparatul reproduclitor oe ste constituit din doua ovare atrofiate, care se prezinta ea doua iilamente albe ce se aduna intr-un oviduct comun . Ovarul din stinga e mai dezvoltnt. Diametrul lor este de 0,054-0,080 mm. Vezica spermatica abia masoara 77 microni. Aceastii stare de semifemela se datoreaza abmentntiei pe care 0 primese larvele de lucrlitoare de la doicile care Ie dau lapti~or numai 2,5 zile de la eclozionarea lor din oua. Apoi, in restul timpului de sl1ldiu larvar pina la capacire, l arvele primesc 0 brana de compozi\ie filcutA din miere, putin polen, apli ~i 0 secretie limpede a glandelor mandibulare. In eonsecin\a aparatul lor reproduelitor este atrofiat ~i la nevoie ele pot produce 4-6 oua nefecundate, haploide din care se VOl' "a~te trintori. In aceasta stnre de semifemele lucratoarele ramin atitn timp cit In stup exisla 0 mateli buna care satisface intreaga colonie cu substan ts IInsA de pe capul ei. Daca colonia ramine oriana In'lr-o i>erioada clnd tli cuibt nu sint Qua ~i larve, iar in prisaca nu sint trintori, albincle luCl'at.onre, in disperare de cauza, incep sa autoconsume propriul for Inpli~ol' ; ovarele lor se miiresc ~i depun in cuib cileva oua. Curind I".n mlljor itatell ' a lbinelor din colonie 60-80% clin ele depun oua. j\r('s l(1 nlbillC s inl cle numite albin e otlutoare, iar colonia devine "bezmetldl". f)",.~ stllparul prindc de veste de aeeasta stare ~i of era coloniei cu nlUlt n p'"f'r!lt1\ic 0 IllHtc;, mai virstni ca, de pe CDre nlbinele incep sa-i IllIUn "1,1)'llIn \1I ~ i u lmnsmil. tuturor din colonie, silulI\i a se re
Llll'Vele de Lrintor - fra\ii lor - sint mai favoriza~i de doici; lor Ie SCH'VCSC U\ptilJOr 3 zile intregi, iar in hrana de compozi\ie Ie adauga " cllntltate mal mare de polen. AceastA hrana detennin! 0 virilitate dcosebitA trlntorului dnd ajunge la maturitate sexuala.
Sistem,ul de autoa,pdrare a siinatiitii albinei Un cunoscut cercetlitor francez, P. Lavie, lucrind in Iaborator, a lntr~un mediu nutritiv pentru cuUuri bacilare clteva niblnc ucise de curi'nd. Cu surprindere a observat dupa 24 de ore ca IIcola nu s~au dezvaltat bacterii, trAgind eoncluzia eA albinele au pe COl'l)1UI lor a suhstant(i anttbiotica. A:dtncintl cer-cet!rile, el a pus 10 g nlblne ucise in dileri~i solventi ~i medii: in alcool etHic, tn acetonA, in pcplonA ~i gelozA, constattnd ca acestea s-au imbogAtit cu antibiotice a (,/'irlll' valoare activA a variat de la 7,46 pina la 2,79 unititi. Extraclele respeotive aplicate pe culturi bacilare au fost lrinate til dezvoitarea lor. ba unele chiar distruse t otal. - Dar ·unde se afiA aceste antihiotice? - intreaoo un tinAr apicultor. - Chiar pe i nveli~ul corporal ~i anume pe cuticula chitinoasa a " l b l ll~l , dar mai cu seam! pe cap; propot1ia cea mai mare de antibi,o~ I lct! pc cele Mei pani principale ce l ormeaza corpul albinei a l ost gbitA 1>6 cup unde este de patru ori mai mare decit cea de pe torace .,i de , W!C ori fatA de cea de pe abdomen. Antibioticul obtinut este tennostabil, caci supus la 0 temperaturA ptnl1 la 120°C a rezistat nu ~i-a pierdut aetiunea sa. PAstrat la luminA .,1 temperatura camerei, a fost activ 90 de zile; eel in alcool eterat ~ i- a pll.fllrnt elicienta timp de dOi ani, Clnd cuticula unei albine este zgiriata, rezistent:a sa 1a difedte ate<:\iuni scade. De aceea albinele M.trlne lara inveli.,ul lor de perl.,orl, atnt mai vulnerabile la inseoticide, caci au antibiotice mw putine pe cuti cula. Se bAnuie~te cA subslan\a, antibiotica este secretatA. cel putin par~hl l de glandele cuticulei. Se !Stie Bcum precis cA glandele faringiene !ji solivare, in special primeIe, produc antibiotice. Chiar ~i albinele eclo:donote numai de douA. zile posecUi. antibiotice. Albinele orfane tinute In etuvA "ase zile au propot1ii mici de antibio.tice. Trin10ril sint cu totul lJpsi\i de aceastA ermA de apArare a sanA tA~ii lor, Matca fecundatA dlspune de antibiotice ca .!}i lucrlitoarele. Cele eclozionate in autoclave .,i oare deci nu au avut asistenta ~i ajutorul albinelor, au pe corp mult mal pu\inA substant!. In schimb, g1andele mandibulare ale mMciior sint fcarte dezvoUate continlnd muIt! substantii antibioticA. Sursa de an:tibiotice s-a dovedit cA este polenul consumat; cu cit cuntitatca consumului de polen este mai mare, cu atU numAru1 de unittl\1 antibiotice cre-5te. Competitia, intre diverse rase de albine, in producercl& antibiotieelor 0 detine rasa italiana, apai caucaziana ~i la urmA rusa (!omun li neagr.!!. din Fran\a. Banuiesc ca .,i rasa noastr.!!. de albino:! t'"w'ptlLl ne ore calil...'ltil c oelol"l alte, ciici slnt recunoscute ea rezistente J(l bol i, o dovlldA de ncUl.gAc1uit 0 pl'ezinta albinele italiene, care rezista \.llllt, In ut lll'lIl bnl ll Inc'a. III luptn contra ucestui Ungel a bolii Int'"tl, vcstl-
pus din tntimplare
.,i
ij1
tul cercetator ToumanoI a gasit <.:olonii care rezistau la atacul boll l chiar aiunci cind Ii se d~deau Iaguri cu puiet ucis de agen\ii patogeni ai bolii. Aceas~ cali tate - scrie autorul - este ereditara, S-a cOllstn~ tat acum cA. aceasla rezisi ent1!. se datore.,te abundentei de antibioticc,
Sistemul nerVOS ar al.binei _ lncepem, tineri apicultori, studiul relei mal importante parti di ll anatomia albinei : sistemul nervos, care, oricit m-a~i stra.dui sa lamurcsc. tot ·ce cuprinde eI, prezinta cercetAtorilor indo muIte necunoscute. EI este descris in multe Iucriiri tArA. s.\\ fie ajuns la epuizarea pl"O~ blemelor pe care Ie ridicA. De 18 supozitiile marelui ginditor ~i Iilozof grec Aristotel ~i pina la Swammeroam, ~i apoi sannd peste cUeva veacuri, 1a C. N, Jonescu 1), romanul .care a Ucut ce1 mai minu~ios studiu asupra creierului albinei, urmat de muI~i cercetAtori de seamA ea : Snodgrass, Grasse, Haberman, Chauvin, V. Frisch, van Laere ioti au adus cite ceva, Ura sa 1amureasca insA deplin toate tainele ee dainuie astfel tara. deslegare. Toti cercetAtorii recunosc ca "albineie au un bogat ansamblu de organe senzoriale ale cArol' lunc~iuni sint inca necunoscute, iar von Frisch spune clar ca albina este perfect inzestratA iar finetea mijloacelor de perceptie este ajutaUi de calitatea excep?onaHi a sistemului sAu nervos central: creierul. Cerceta.torii sovietici consider1!. - pe drept cuv1nt _ di sistemul nervos a1 albinei este eel care realizeaza. legaturi reciproce ale organelor intre ele, cu reglarea coordonarea tuturor tunctiunilor organismului. Sistemul nerv~s ~i trasmi\titorii chimici stn t elementele principnle ce regleaza functiile .
.,i
Creierul Sistemul nervos al albinei este alcAtui't. din dou!!. piirti strins legate tntre ele : creierul lantul gangli07larlonnat diD 10 ganglioni - trei In torace !?i ~apte in abdomen. Din portiunea principal~ a creierului se disting 10bU protocercbrali. Ace~tia ca ~i lobii optici apar deja lormati inca din stndiul de embrion ; pe parcursul stadiului la.rvar creierul se mare~te ca volum, hit· in urma:torul stadiu, de nim!A, volumul sAu atinge un maximum, dnr
.,i
numarul neuT'OnUor ramine fnsa o.cela$i de 10. fnceput neschimbat. 00toritA acestui iapt cercetAtorii denumesc neuronii celule perene dcci vivace, trAind mul\i ani. D~i este alimentat continuu cu suhstante chimice din oT1ganism, ca fosfor, apli etc" el llJi spore!?te doar volumul, In C'apsula cefalic~, nu insA.,i num~rul unitA?!or celulare. cu care s-a nAscut embrionul din coaja ouluL De aceea se spune despre creieI'u\ I,uturor vieiuit081'elor asemanMoare lor ca ,(trliiesc lji mar. cu neuronii pc care i-au a vut la na~tereu. Ace~tia au grija sa se diferentieze aglo mcrfl\du~se in maj multe straturi de substantA, cunoscute dupa nuanta lor 1(1
tumilln
CD :
celule cenu*ii
§i aZbe ,
'J c , N. l o neM'U It publlcat tn 110. la HIM un amJ)lu ,tudlU 'h tstoklgle de&l)1'e ere1erul ItlQltl'! l. llU dlu canl e~ ~ con,leSerll' de to\l ( erOMJ.torU ell eel mal complet. A fost teu lui 1'1. 1'I 000Iorit GI' t\l,h ,l : VII'l1le lelll!nd ll unt"rll.lchUnll"n Oblr (1'" Gehlrn dm' HonlgblllM. len. , .... N~larW I"', 43~ I1 -lJO,
Rf,
l'apol'laUi 10 eea COrPOI'ala, creieruJ uJ lJine1 echiva_ pl'/ntrc insccte cu ceea ce cl'eiel'ul omulu i l'epl'ezintA pentru lu olU£! JUIJllli'rel'clol', Comparindu_l cu subiectii celorlalte douA caste ale "uhmlc! , Cl'ciel'ul sIbillei lucratoare diferA ca dezvoltare volumetrlcA: Ilftl ItIlli I)lll re es le a1 lucrAtoarelor ; apai ceva mai mic a1 ~rjntorilor ~j hi 1II' m ii cste acela 81 feme lei fecundate , matca. E ~i normal sa :tie astrbI, dilL rUnd eli uceasta din urmA are 0 singurA preocupare : ouatul. iar IltlVu[Jc snle liziologice de hrana ~j ingrijire ii sint deplin asigurate de hl ltillcll"' din suita ei, Albina in~ LnfruntA ~i stA 0 mate p8l"te din viata " ' f .1 (o()r~tllct Cll natura, care-j scoate in cale 0 sumedenie de necunoscute, rh" i)l'lI cs lc nevoit.!!. sa Ie gaseasca cAi de adaptare.
)~md1
en g'rc ulll te
$tl rn de la Pavlov ca "lol'marea insu{lirilor de adaptare la animale
dl}CI ~j la insecte se produce prin sistemul nervos, prin reglarea lI1olllbo rlsm uIui ~i a comportamentului". EI da in aceasta ptivintli un
aibinele duse ink-un pustiu i~i creeaza rezerve mari de ~i reglind astfel umiditatea cuibului. In rolll! ueesta ele se adapteaza mediului de 'Clcolo fticfnd ceea ce 1111 tuc c:elc ce triHesc intr-un cJima t temperat, unde problema apei nu .11 I)UII(' 41Ut de strigent. h UH
~'xl'mplu!
III>" III !J tup, umpHnd unU faguri
U~or
D('·n lungul milioanelor de ani, de cind albina se tot adapteaza. me-
reu, in contact co natura, ~i-a creat un sis'tem nerves superior eelorlalte vie\iUi'toare. Intr-ooevar, pe rind sute de mii de specii au pjerit pentru c<1 nu au putut suporta ~ i supravietlli perioadelor glaciare, speeia aibinelor a ramas ~i s-a rAspln
'fesU'tu1 nervos al albinei coniine o conoentratie mar~ de acetilcolinii I) substan~ orgarncl arlata tn creier in uchl; R 1 _ centrul mlro pro}X)rtie dubla ta~a d'e eel mal gros ~ulul din creer. nerv periferic. Ea are 0 putere de 0 sutA de mi,j de ori mai mare ca in colonie a altar insecie, iar doicile 0 dau larvelor in formaiie 0 CC'eilerul alb!nei (Lenen-
bcrgCl') : A- A - OChll cu fll \ eteJe Jor ; 0 cehll. - vb.ulul : P-P corp Tn formA de
tlJ UIIiI,'.. A Tn
l)bl~lHlita (:u Jl1pti~r
dliUl
Crrierltl este alClltu it din trei parti: lobul protocerebron, apOi dl'l ltorcrcbl'on si tritocel'ebron. Fiecare ceJula nervoasA, deci neurofltll lie rellwJica' - dupa Von Frisch ca un al'bore , din care pleaca ') Ar.u""oU tlll -
dcrlvlIt
III COUn el scerctat.~ d e tennln.a\lIle
'11111_ r,, ! In 1I'lUlIIfll llaren IIIIDUiI!u!w nerVO$ 1a nlvelul alnllNelor.
Ilfl
flbrelor ne nooa se, ED {Ore
mat inUi I'mnun groase f1i lungi denumite axoni, de care se leagll. nllelc colatCI'ale , Cind el e se unesc, fo rmcaza g rupe, noduri, gangJioni. U I Li mele ramUicatii ale acestora din unnA denum ite terminatii nervoose 1e ad unA in fire subtiri $i, ea nil1te sirme te'le!onice, stnt indreptate spre () ccntrala (Leuenbergher). Ei sint nervii ce merg spre mu~chi sau sprc organe. Din ganglioni pomesc fibre nervoase groase. "Se pare - spline Chauvin - cli orice excitatie merge de la centrul senzorial spre Cot'pu ~ rile pedunculate ~i nu invers, Cind centrii senzoriali sint activi, fiecm'c librA a corpurilor pedunculate se gAs~ te simultan excitata. in lobul ci", Creierui, denumit l1i ganglion wpraesofagfan, este com pus din C~ lule senzitive rasociate. El coordoneaza centrul de m i ~oare IBctiva in legatura· cu receptolii vizuali ~i sUi in leg~itura. directA cu el prin dou fi conective. ProtocerebronuL, aflat in partea anter,joara. are numero$i neul'oni de tip asociativ, privind excitatiile ocmlor marl compu$i, cit ~i ai oeelilor, 1n interior, protocerebronul este compus din straturi cu ramiUcatiile respective, dinltre cal'e cel mai de seama este: stratul campus diu douA corpuri pedunculate -
f'nn fu glnf1, clt.
~i
au ,glisit celule neurosecretorii a11t in ganglionu l subpe parcursul i:ntregulu i l ant ganglion'a r in eei trei ga n87
jtllonl tol'flcici ~i ~apte abdominaJi, care se preJungesc de-a lungul corpu . lUI P<' portell ventrala, pe sub intestin (fig. 14). ,,0 p nl'te din sarcinile solicitate de organism dupa Von jI'rJ. cll - sint indeplinit e ~i de lanful ganglionar nervos. care este sub\-'l'dQfltl~ sistemului nervos central, dec;. creierului. In general, sistemul I1llrvn.!l 01 albinei ell toate Bnexele lui ea: reflexe simple I?i complexe,
(It)mll\ iun l.lte ~i neconditionate de comportare, formate de-a lungul mili1'1 /'11 \010/' de ani I?i care sint ereditare, toate, se conectea~ !ntre ele. In ~ 1 " ~CII Wl
nervos al albinei totul este conexiune".
I~xclta\i ile care sfnt transmise de la periierie spre centrul nervos
•,,' rile cu ajutorul neuroniloT senzitivi at simturilor sau ell ajutorul neu. OnIl Ot, locomotori, ce transmit excitatia catre mUl;chi, glande sau alte (JI'p-Me, ori, In sfir~it, cu ajutorul unor neuroni ce fae l eg~ tur~ intre OM) , (,nzilivi ~ i cei looomotori. Lnntu! ganglionar subesofagian se une ~te prin douA oordoane nerYOtUIO pm'slele care strAbate mai int H toracele ~i apoi petiolul. pMrun,·11'\11 III obdomen; acolo se situeazA sub intestin. Prhn ul ganglion t oracic ramificA in dreapta ~i stinga nervii picioaI "jul' tII'11tc.rioare; al doilea nod ganglionar din toraee ramifi eA nervi ' f)r~ plclourele mijlocii !?i posterioa re. Til continuare~ lan~ul ganglionar incepind eu eel de al treilea gan~lI nli . 1 pIn t!. la al ~aptelea inclusiv asigurA nervii respectiv.i. tuturor orIUlolur ~I tegumentelor din abdomen §:i anume : eel de a1 patrulea este ,"i(lrvot organelor de reprodueere; eel de al cineHea ~i al :;8selea deservo,lc organele din abdomen: tubji malpighieni, intestinul subtire ~i gros cu punga rectalA, iar ultimul - eel de 81 ~apteIea, actioneazA asupra acului co venin . El devine independent in momentul d nd albina i~i ,,=, impUntA .actJI lntr-un ~es ut; neputind fi retras, d ici 8cul esre inii,pt {Ii :fiixat ell drLigele margi~ nale ca d e unditA, ganglionul se rupe din lantul de care eM legat ~i dimine eu acul ~ i vezica cn venin, actdonind asupra aoesteia eu ajutorul mu~chjlor aculu! pentru a stoarce in tesut continut·ul de venin al vezicei. Reglarea activitAt;ii organelor interne de ~ respiratie, de circula~ie hemolimialli, rugestie, excretie, musculara este asiguraUi de sistemul nervos vegetativ. subordonat sisbemului nervos central. Sistemul nervos vegetativ actioncazA asupra /A aparatului bucal, incIusiv esofagul ~ i f aringele. Acest sisLem a"ctioneaza :inima, aorta, zona inFly. ' 4 fl. Schema _tt tl!l! mlu[ n('rvos cen- testinului antel'ior gu~a {ii stomarcul iar ~M ! ., 1 h I I n n~ u1\11 gnnganglioDul frontal asUpt8 mi~ca rilor de fnghi \ire. gJ1onor : Din el pleacli doi nervi 18 stigmele respiratoare, • - crf'lCn .l ; I _ cordonul !..' r 'l~;' gangUonul careactioneazli mu~ chii de inchidere !ji
; ~;. I
, .-?¥i •
~.
sa
Sislemul terminal ill aparatului de
zis ~ i codal -
ac\i oneazA seotorul
posterior
reprod uc~ie.
CercetAt-orii au gAsh. cA albinele au organe de sim \ reprezen tatc prin numero!]ii peri!iOri, afla\i pe mu1tiplele pArti ale corpului, demunitc sesile. P e virtul lim:bii, ~n cavitatea. bucalA. aproape de deschiderea glandei farin giene, se afla nL'lte organe senzoriale, en peri ~o ri cu celulele lor nervoase. La baza antenelor, ca ~ i la ultima artieulatle a acestora, sint patru tipuri de organe senzoriale en celule nervoase ce au tilamente terminale cu numeroase celule senzoriale, cn diferite inla,i ~Ari: unele sint ca nil?te lame poroase, altele sint otigane oscilant~ • membrane, placi, spini. "foate sint a:devArate organe de simt, cu deDumiri acomodate la forma lor: tricodea, basicon:ica, coelaconica, plncadea, scolal ara. Fieoare dintre acestea sint sesile de nllI'OS, OUZ, pipAit ~i de gust. Organele senzoriale de pipAit smt deservite de peri!}orii sub\iri, aflap la antene, pe anexele aparatulni bueaJ, pe abdomen Iii in apropierea acului. Organele de gust srnt pe limM, precnm ~i in cavitatea bucalA ~ i in cea a antenei ; cu ele albinele simt snbstaotele dulci, sArate, amare ~i aeide. In afara de toate aceste mijloace de sesizare a senza~ii1or ~i a transmisiei lor priD sistemul nervos, albina mai are un simt aparte (: el at timpului - (oarte sigur. Acesta - dupli von Frisch - aclioneaza co un ceasornic, in interiorul corporal al albinei. Gratie lui, albina simte cu precizie in ce moment al zilei se ailli; ceea ce este mai uimiLOr este dt ea cunoa~te exact peritia soareJui , fArti ca aeesta sa apara pe r.er , ch iar ~i pe timp n'o ros, prin perceperea luminli po'larizate I). Un colt de cer albastru tine peniru albina locul soarelui, pentru ca. direc~ia vibratillor luminii ii este suficienItA albinei pentru a indica pozi\ ia astrului. Comentind una din lucrarile profesoru!ui von Frisch, asistentul sl\ u la cotedra dr. M. Lindauer serle: "S-8 dovedit cA albinele calculeazli !onrte exact la care grad de intuneric se vor intoarce la ltimp in stup (pentru a nu Ie pri nde noaptea pe drum) !Ii in consecin\A in ee teaz~ tOOrul pentrn a n u Ci prinse afara sau departe de stupul lor«. Organul descoperi't. de J ohston - despre care a m amintit. sc IItl5 pc pedicelul antenel ~i cer cetat orii sus\in ca. ar !i simtul aU2:ulu.i. EI nrc 0 forma cilindricA cu numeroase celule senzoriale. Prin mijlo(ml cilindrului trece 0 t ija nervoasA, care dupA cercetAtorii sovietici 1III nge prima artieula~ie a antenei ajungind la creier. Este eeva asemaII MOI' c,."tl ejocana~ul de I II timpanul uman care vibrind, transmite cre1""\I\l1i .'1l1neotele. t n ceen c(' pl'ive~tc vorhirea prin sunete prof. von Frisch spune (1f1 "l·xisl.rl dnar 0 comunieare prin toouri , dar foarte primitiva tt • P l f)~:ct1l1 nntcnei . core consiitui e a treia parte a acesteia ~i despl'c .-,. ,'l' IIn I vo rb lt. (we in ~npl"ttul postenior 81 riccA-rei ant icul a~ii nu1i1Of Ohl:lC l'c lul..: SCJl1.llIiulc de miros. 'J I W". ''' " ,,,,,,,rl,,, ,., - "r... r ...... fl1.k ,,,1 1'1 "lire m y.... d e l"m'n A IJt' ~Cl)ln"lbl'l m1tao.re;:. f1""''' ' '~ ,1,..j,l l,, "" ' ''' O. 118 Ih lll 111 111\", p '81\"rt InW'-1I m •.,eare Ofld u1awr1e pe un Iinlur Oilln .
A9
Albinll mui are .<;;i un organ static de echilibru, care face parle f l cl din oo le ale simturilor; Cll ajutorul lui. albioa percepe gravitatia tlJrcKtrl\., de care ea trebuie sa tina seama permanent, fie eli se at!! in IUUP III cHi.ditul IaguriloI', he d'i este afara in activitatea ei de zOOr. Acei'l L up
' I
t
R efle xe,
instin'Cte,
hormoni
Vorbind despre ereier liii lantul ganglionar, - intervine unul din Uncrii apicultori -ne-ati aminUt in treaca.t despre reflexe, Ce sint jU'('!lWU ~ i cum luereaza? Ce deosebire este intre ele, lntre instincte l?i tlllIC!I'l'n!imtnt ? - Actele reflexe sint .considerate de cercetatori, in special de 1IU1J'f1Io fJ zJolog Pavlov, reactii adecvate ale organismului fata de un t'HI,lIt.UIl L, care se prOOuc pe cale nervoasa, fAra dnterventia vointei; ele 'j ~ \ . (I skinsa inliin tuire 'eu sistemul 'l1ervQS central. In aceasta privinta J'fl vlvv spune: "sistemul nervos leaga numeroase partd ale organisIfill lu i una de 'a lta, preourn '1?i tot orgaulsmul ell un numa·r inf'init do In Ouente exterioare, AceastA legatura se realizeazA prin mijlocirea I'c fl cxc]or, care toate sint actele organismului, care se prod.uc ca 1't1S p1..tnS la excltati a receptorilor 1?i se realizeaza ell parficiparea sistellIului nervos rentral". ReClexul incepe prin actiunea unui factor oarecare a mediului C'x lcrior sau interior asupra insectei, cum ar ii, de pilda, atingerea u$oud't a antenei albinei; aceastA atingere creeaza exciltatia nervoasa ~rnind din centrii nerv~i inferiori, dici dupa Chauvin "in creier "Xis-ttl 0 ierarhie, astfel incit cursul unui reflex poate fi suspendst prill Int el'ventia creierului sub in:£luen\a altor percepte superioare"". o alut caracteristica 1?i mai sugestiva est.:e cea a prof. M. Preruant clIl'e spune ca ,,0 ac\iune aplicatA asupra unui organ al simtur,j]or, detC I'T1lina 0 modificare de ordin fizio-chimic numitA flux nervos. Acesta He transmite in lant de cAtre celulele nervoase ~i dnd a ajuns la exll'cll1itatea lantuhti nervos la un mU1?chi, acesta se eontraata. producindll-sc 0 mi~cal'e care este dispunsul caracteristic, deci eIectul obligato r ul excita~ie i. Acesta este reflexul. Rellexele, ca ajutoare ale sistemului nervos central, pot. Ii: retl cxe simple, oomplexe, neconditionate. Cele doua din urma constituie o clasl1 aparte. tl ctele f'eflexe simple sint cele ale CarOl' reactii sint de scurtA dUI'utll , In anumite exciltatii. EIe sint caracterJstice prin aceea cll. nu ofnL provocutc de Vl'eUll tador onrecare, ci de un complex - 0 cOmblnnl ie - tic f;.l Clol' i. Dc ('xcmplu , nlbinel c cil1desc r·HJ,.J1.II·i in 'anUHlitc
00
tonditii : dndi in naturn exista cules; dncl1 tn slup exista spa\iu Hbcr ; dacA colonia are matca imperecheata; dadi are m uLte albine linen:: ~i daca acolo unde slut pot sa mentina 0 temperatura. ridicatA . D,ICli unul din factorii aratati lipse!}te, albinele nu VOl' c1Adi faguri. I Hlti deei reflexul sirnplu, Reflexele complexe sint caracteristice prin multilateralit.atea dispunsului aSUpra imprejurarii care 0 provoaca. Raspunsul elabol'at consUl dintr-un !}ir de actiuui consecutive, coordonate, care sint limitate ill timp. TotodatA, prima actiune eleotuata serve,!}te ca excitant pentru executarea actiunii a doua; aceasta a doua actiune odata indepUn iui devine excitant pentru cea de a treia, ,!}i a1?a mai departe. Raspunsul insectei se manifesta deci sub jormii de lant de actiuni consecutive, De exemplu, rellexul albinei fa"t8. de fumul d in afumator dat asupra ei. Acest reflex a fost creat eu milioane de ani in urma, dnd albinele t~i traiau via~ in scorbucile arborilor seculari, in padurile ce acopereau mare parte a TerreL Des;carcarile electrice d'eterminau incendierea pa. durilor, iar albineIe, la primele semnale ale fumului, pariiseau scorbura tn graba, luind in gu~a miere ca hrana de cali'itor,ie, dar mai ales C<.l materie prima pentru secretarea cerii cu care i1?i cladeau fagurii intr-o nuua a1?ezare. Proeesul declanliiat la aparitia fumului in stup, dat de upicuLtor, desfa1?oarli in lant 0 serie de actiuni consecutive: prima Impresie este cea de stupoare, de uimire, de frica, cind nu se vede pentru momerut 0 activitate anormala; urmeazA 0 prima actiune: emiterea unui zUrnzet de alanna, transmis tutUl'Ol' albinelor coloniei; Measta este urmatA de organizarea unei ventil1tati cu 0 mi!}care accentl lUta a ar-ipilor; conc6mitent, albinele se reped. la fiagurii plini co mlCre din cei rnargina~i, umplindu-'ioi gUliiile pentru a putea clAdi faguri not in viitoarea locuinta, departe de locul incendiului; deci un nou c.xcitant pentru cea de-a treia actiune. Daca apicultorul a incetJat a mai do 1um, inchide stupul liii totul intra in ordine, albinele vazind ca nu U niei un perkol de a padi.si locuinta, devarsa mierea in fagurii goliti ,,1 t ~ i reiau aciivitatea intrerupta de unde 0 lasasera in graba; iata 110m un nou excitant 'p entl'll executarea celei de-a patra actiuni, ~i a~a Inn! departe. Toate insa sint executate in legatura cu sistemul nervos ("\(.'11 ll'u l,
Reflexele neconditionate constituie reactiile innascute ale organ islnUlll!; ele se aseamana la toti indivizii a cc1eia'ioi specii. Conditiile de 'JClslcnt5 a animalelor se schimbA mereu 1?i pentru a trlH este necesar "" .. ~I precizeze in permanenta legaturile cu medlul 1?i sa se adapteze Jfl nol le conditii. De pilda, albina zboara dupA hrana in virtu·t ea acestui l'f' rt ClX 'HQ(.."Onditionat innasout. In acest oaz, culoarea florilor, mirosuJ l()r, 101'lllti fliedirei specH luate in mod separat nu au perutru albine nici Hn tel de im;porta nt~L Cintd insa atbina va gasi h rana, m iero sau polen . Intl"'O lIom'e ce are a anumiut com'b inatie a culorii, a mirosului 'ioi tOt'mOI, ntunci aceste caractere devin pentru ea semnale alimentare l'fimlf.r·LolI(f[·a, Accst reflex conditionat se formeaza la albina in tot ItW'II 111 vie tH :;:! cxislli. atita timp cit ea va ,gasi hrana in florile ell mirosul. ( ul nn,'.,,. I} I rorllla I'espectiva. Legatura conditionata tnsa dispare, cind hlhlnli i'.bl il·tlld din stllP nu mai gase1?te nici miere, nid polen in ncele 01
florl . r~iI Insl'l i"i ponte claborn rcti(>xul conditional 11.1 ulle combinntiJ '1 10 IIceS l ul' CHI'UCICl'C. Un 'oIL exemplu semniiiclltiv in privin\a reflexului eondi1,.ionut. ,1i .. 1 ofert\ cercet1i. torul sovietic Loba~ev in IegMura eu produeel'eu de vI/IiI" : unoI' a lbi ne Ii se aprinde un chibrit l1i totodata li se lransmite U ~{(uu uirc elcctrica; ele i~i scot imediat aeu!. tncercarea :fUnd repetata, (I,lr Ilpoi li'lsind aibinele linj$tite citva timp, va Ii suficient numai sa . Il liprindii chibritul iarii a mai decIan$8 zgutluitura electrica, pentru Cd "lblnl! 50 scout! acui. Aprinderea ehibritului determinli. singurA reilexuJ rundltionl.l t de scoatere a aculuL l,.:u16nia este cal!uzitA de patru instincte; cel de reprodu<$e 1'(11 1111 ; eel de cre$tere a puietului; eel de clAd ire a fagurilor $i cel de llil!lf, ApicuItorul - dup!'!. gradul sAu de cuno~t.in'e In materie - diIIIJ"'iZh nceste inclinari innltscute, ~ cum erede d\ e mRi convenabil OL' llJtl' U el $i aIbineIe sale. Poa'te inabu$i temporal' unele cum este ,III plldl\ eel al Toitului - fAri. insa ea albinele sa l1i-l piard! definitiv : 1}I'l!M evidentA in aceastA pri.vin,a este di 0 colonie dup! 0 perioadll ~tlUlllIIA tot roie~te la 4-5 ani odata. Apieultoru) cel mult amelioreaza IIllJluoic. Jntl'e conditille de ameliorare e l urmare ~te sAinl!ture in!Jtine1111 (IfI rOil·e. CerceUitorul INlIlcez Sibenlhal a c.liHiuzit astfel ·albinele IIl tU/Jlnlll sule, incit in cei 40 de ani de ~ind se ocupa de apiculturA, ele nH '10 roit , dar in scltimb Ie-a iniesnit pasibilitatea acceptata s1i-~. M('h lmbo fiecare matea in mod lini~tit din 2 in 2 ani. tn privinta inst-inctului de euJes, de asemenea, el paate influen\a Cnlol1ifl, determinind-o sa ereasca puie't in toamna, tn ciuda fenomenuJil l de f'otoperiodism - despre care v-am aminm dndva - tocma. clncl In stare naturalA, albinele obi$nuit inceteazA ere!}terea puietului. Illteresu} apicultorului este ins!!. ea toamna ele sa creasdi puiet pentru I I ovea contigente marl de alhine tinere, care sA tread iarna cu biDe. III primavara viitaare, dezvoltarea cu.ibului va incepe curind. iar colonia vn ujunge sa aibli la marele cules maximwn de dezvoltare, ott mai llIuHe albine culegatoare. Prin hraniri de stimulare, administrate tOllnma, ele sint oarecum In~e1ate cA In naturA ar mai exista cules !}j In eonsecintA matca i~i continua ouatul pina rna; tirziu. Nu ttotdeaun<\ opCro ~i ll reu~e$te. Am fli cut de pildA 0 experien~ dind unei colonii t n IOtHnnA un tagure plin cu ou! pe taat! suprafa\a. De!}i colonia ce-I primlsc el'a puternicli, in prima noapte albinele ei eu consumat taate out\le, Totul1i, sint imprejurAri cind chiar in plina vara, instinctul de crc'}tcre a puietului sA fie in1rinat. Astfel, dad in !imp ce 0 colonie sO! pl"'SMe~e de reproductie, deci de raire, apare brusc un cules. de Iml,, ',lI. nlbinele rod botcile ucigind viitoarele mrttai in devenire, ~i tre.' In cules. Dup."i cc culesul mare ins!!. a incelat. inslinctul de reproducl;je rCIl~lre. iar opieultorul este siut sft iil milsuri drnsti ce Cft sli. nu I'oi(l!';(','\ Uf'clc colonii, de 10 care el ~eap t~ 0 nouA recolLA. Problema Va rl dezhli llll,1\ mol depurtc 10 cupitolul ..Reprouuccreo coloniei". " i mpulRudle iTl.~in('lunll' jnnt\8 C~tlc 5i retlexcle SpUIlC' von Ir l'lR('ll _ pot n WJ\ldu'(' 1n :Jetc cfJlllph:::xc irlstrllcl.ive. C01'(> dnu inl)m.:
112
unoI' {lcte glndite. dar care sint de tapt ereditare. Actu l instructiv csk un mod de comportare innAscut". "Instinctele nu sint strAine oiei oillului . de!;ii In el re!lexul ~i inlcllgen\a ii iau mult inainte. Dar este cu neputin\a sa se gaseascti. pllntea CI}re duce de la inS'tinct la inteligentA. Aceasta i!;ii are flirA indoiaUi origlTiea in perfectionarea reflexelor((. , _ Dar hOl1nonii ,,;,i feromonii des pre care ne-a\i ,a mintit, ce sin!; ~I ee legaturA au cu sistemul nervOs al albinei? ma intreabii unul din linerii apicultori. _ Despre hormoni am vorbit tn treacat dnd am aUns problema $ubstanfei de matcii $i feromonii in general. Pentru completare, vA spun eli hormonii stnt substan~e organiee de exclta\ie, produ$i de anurnite glllnde care formeazA un adevarat sistem denumit endoCTin, eare-1]i vnl'sA secre\iile direct in hemolimf~, deci subs-tan\ele care duc informa\lIle de la 0 glandA anumiU. la \esuturi, secre\ii formate in mediul intern, spre deosebire de glandele ale CarOl' secretil sint eliberate $i diruzate la exterior ~i duc informatiile tntre indivizii comun itAtii. Ace!;itia din urma sint feromonii. Notiunea vine de la greceseul iero - oS duee. lnr hormeo ~nseamna excita~ie. Feromonii albinelor stnt de douii feluri: feromon I gustativ care fmpiedicii construirea botcilor 1]i feromon IT, care este partea mirosilOllre ~i volatilA a secretiei. Pentru ca 0 matcA sli. fie atractivA pentru trlntori, ambii feromoni trebuie sa lie uniti. Pentru precizarea notiunii trebuie spus eA feromonii care intra In oomplexul mirosului slnt jero1l1 oni mandibulari, dki in co'1onii olrcuUi 0 serie de feromoni cu aIte scopuri , ce VOl' fi lamurile la capitolui "Anatomia coloniei". Feromonii mandibuiari, de care ne vom oeupa deocamdatA, .au mul1,Ipie roluri tn comuni'tate: exerc~U\ 0 pulemicA atractie a albineior rll~ll de mama lor; impiedicA albinele sli clAdeasca botci de roire ama vrcme cit substanta aceasta circulii suficient ~i ajunge tuturor membt'i Illr comunitl1tii. D11 siguran,A coloniei cli mama lor este prezenta undevn In multimea populatiei !;ii vastitatea stupuIui, dar se manifest! pregnant ft a/ura de stup atunci cind colonia roie~te, iar an.ractivitatea e1 este tletcrminntA pentru forma ciorchinelui $i adunal'ea tuturol' aibineIoI' in Jurul mamei lor. De flscmenc.:1, in zborul de nuntire,feromonul ce-l .. a ~~ ptndc{lte mireasa in rut, atragc maseulii fecundatori spre ea, isr impc>t'cchc:ren se face in cond itii optime. Feromonii mandibulari ai mlitcii IIU n componen\.<~ fowlc compIicatA pe care chimil1tii abia au putut-o IdonW(cl.l, mnd Irac\iOnnlA ~i rediS'til&t1!... CercetAtorul Roox. citat de ;hnuvln, 1'1 ,~(IsiL b~ ncc.':It.1 re .. omoni mandibulari cuprind acidu1 ceto () dL''CC'JI _ ::! ll'l.tn~ lc I';i i IIcidut hidroxi 9 decen - 2· oic; ~i unul , I I'clli lult !$Int flclz1 volHtil i, nb~intl~l pr ill e}Otrac~ie din ma'tei. capetc (I" mind Mil glMdc IlHlndibulore. Ei deterlllinA puterea de ntractie 11 "1~h'tI trl\1\ {It. tnlll'l('ulli rcr'unda tod, roctor ronrte important in uC'lul '\\llltt'" ; N mnf 1I11 roC'ultfl'lCfl de tl fmpicdi ca dezvoUarea ovulc lor ulhi -
.'110.
,w III'
1l' C>I't'ilonnJ II IJI',Ij (HlII . lllL Joiul)!lI',lnle "el'l'('lut{' inlcl'll dc: ~rllln"' clc endocrine,
"'" ,' nln il1l1 IUllloll1
!lfllot'll" rl ,~ II'M/("lll' de
('t)r('s Ij('Jflcie,,/,('!
~' pr(J
fJrga u ctp
ql
n t"lfror de:.voltare sau Qctivitate au sorc:i11a de n le difuza, tnJluenl fml I" Or:~(CI" tirnp ;Ii aUe piirti ale corpului §i diverse teS'"turi. Substantelc
Inl', In cnllccntratH minime, activeazA _ dupli N. B. Hogdson _ asupl'll Un Uf \int c rcprezentote prin ol'gane aflate departe de 8urSB de origint.'. II.:IIJ stn~ duse de curentuJ hemolimfal pentru buna lunc1;ionare a an umhul' celu le ale organismului, asupra dl rora a u 0 reacpc normal&. £ 1 . 'nt. un mij loc de lega turi complicate, cu lunctiuni specifice, cum sini dt.· 'pildi'l: cre$t,erea, dezvoltarea, reproducerea, ereditatea, iocomotin, hUI.!vll otcli nervoas1i, digestis, eXcretia, diapauz8 matcii, modificliri de C'ul onrc etc.
In special in metamorfo2la insectei, hormonii activeazA asupra III,V(l lol" ~i nimielor. Func~ia lor este determinaUi. de "hormonii juveIdl ll" I:W-e regleazA ~i spr ijinA procesele de dezvoLtare a unOr organc CO (III SCI-vit larvei, ajutindu-i in acest tirnp sA se formeze la nimn 1I 1)..,'l u din ('Ie care erau pin! s t und nurnsi sub formA de mugur~i, Rclut:Hle reciproce Intre hranA, stare fiziologicA ~i longevitate sinL Ilupl1 Chauvin - legate de procese hormonate, Adaosul de albumin ~ . ' vlt nrnJ ne in hrana albinelor activeazii in primul rind sisternul hor1I)i)wll l'n docrin, ~i in a1 dOilea r fn d diferiteIe glande ca: glandele farin .iI/tillil. (.... rlrere, COl'Pul gras, glan'd e care sfnt dirijate de hormoni, GlanltnrnlOnale impreunil' ell hrana datli de doici fn doze anumite ~i au I11l1 l1rll( 1 constituenti stnt responsabile de diterentierele somatiee _ deci ('(11U pl'J vitor la corp dintre eele trei caste ee aldl.tuiesc colonia, S ubstantele secre'tate de glandele honnonaJe _ spune p, Roox _ /l1r~t de na turA chimicl -5i se impart in douii grupe: hormoni derivati din protide ~j hannoni steroiz.i. Ele variaza foarte mult ~i nu se cunOil~le incA precis dacii. l,1i cum actianeazA asupra enzimelor, dacA au \1 fl ctlon e care modificli. membrana celularil. sa u una Ia nivelul genelol'. tn 8ch1m b se cunosc rezultat.ele actiunii hormonale : unii hormoni sint "t'l nctici", control.eaza adaptarea organismului la medi ul ambiant; altii detlUmiti "metabolici", intervin pentru a dirija echiJibrul c himic al me1'lIbolislllUlui celular, echilibru l calci ului ~i al fosfaVilor. De asemenea. mnJ sfn t ~i alt,i hormoni "morlogeni", care actioneaza asupra forme; orgllnelor, detenninil. fenomenele de cre~tere ~i de dezvoltare, a napil'IIrllor ~ i a metamorfozelor,
II",,,
- Dar cum se manilestii legatura lor cu sistemul nervos? _ hltl'("U!),' unul din tinerii apicultori.
rnu
- Efectele lor sin.!: identice eu cele ale sistemului nervos, nervH IIlnt In primul rind eei care stabilesc legaturile de corelatie la mar i (1Isl..iln(c, '{IScm~:nator - Cum spune a utorul c.itat mw sus _ elL un serviciu (10 Icl (lcomu71icatii, a~a cum se observfa la secret;i,1l hormon aU\ n SlLb st(lII_ I('l
sccre~ii
In hCllIvlim rn :;JI cllr(' t rllnsp1wtlr.l du_l c
II lte Ol'glUW, "I
A~'r:H
m C.'IIlJ tiN cl'llllnn -
glondulnrc dCHcl'iI'clite dlrcrt 'lI lizeol,lI un fl'l dc "" l',f(fj dttn '
T(..
rillpll CIl? _
1H'f','c(l" IIm'l fl UUlI l lln \, \
Iliu (I unul olt hormon, pri nt.r-un efect metabolic osupra unu i lC8ut 'pccliIJJznt : os, I'inichi , glilnde lAptoase sau asupra ansamblulu l orgo olarn ulu1. Dupl1 blologul G. Eugen, organisrnul aflat sub ac~iunea unei agr c_I uni sau a unei modi!idi.ri a mediului exterior, reac~ioneazii. secreUml IlI)I'I noni care tlnd f ie sa. lupte contra perrurbiirii semnalate de ststemul lII.1 rVOS, fie sli ingiiduie fiin,ei respective sii-l ocoleascA sau sA se inde· plirr.eze, DupA cum vede ~i hormonii siot djferi\i ca orlgine ~ i sel'vi'Ciu, Cel'r.,ltlitol'ul Hodgson cttat mai inainte ~ i ale cArui observa ~ii pretioase Ie-am CQlu.!Iit in oceasUi expunere, clasifica honnonU in : ) - protormoni, care I llI t mai primitlvi din punet de vedere genetic; 2 - prehonnoni cru'c _lnL produ~ i de glandele capului ; 3 - hormoni ai ,esuturilor produ~ i de ltIutUl galben ai nel'vilor corpulu.i; 4 - hormon i pr.imari de activare, ndependen\ i de orice activitate endocrinA; 5 - hormoni secundari depon den~i, cum siot eei ai napirlirilor j 6 honnoni juvenili produ.!ji de Imumlte glande sub ac\iunea stimulentA a altar honnoni ; 7 - exohnrmoni - substan ~A de inhibare a miitcii despre care am vorbit 16 rr.nntomia ei, secrciat..'\ la suprafa\1l sa corporaHi , Ei slnt hormoni de Illt tcrior fHnd ca ni ~te curenti de substante active care determin.!i : reprotlll c~ r('a speciei ; ereditatea genelor cromozomice j metamorfozele larvelor J !\Im1elor ; nApirlirile la date fixe; dezvoltarea organelor albinelor ouiiollrc clnd lipse~ te matea din stup ~i albinele nu pot s-o tnlocuiascli; 411lpauza m.!itcii, precum ~ i muta\iile ~i modificMile organice etc. Rela\iile reciproce 1ntre hrans ingerat.!i .!ji starea liziologicA '8 albi11 .. lor, cit ~ i longevitatea lor, sl'nt lenomene legate de procese honnonAlc, De asemenea, prezen\a anumltor hormoni in IApti.!jorul de matcii dal UIIUl' lar.ve de lucrAtoare mai mici 'de trei zile, schimbA scarta lor in \llItoore matci. Unele activitA\i nervoase reac~ioneazii sub impulsul secre\iilor horITI(ITI/ile onate ta extl'ernit'iltea Iibrelor nervoase, Clod aceste secretii nu 111111 circulA in mod noronal, in special cinki se fonneazii $i se de".!\, f)ILtl larva, se observA aparitia cazuri10r de nanism despre 'Care v-am vn rhlt 103 matcii.. Hormonii siot cei eat'e ajutA la dezvoltarea sistemului glandular al 1I11}lnci. Savantul canad ian prof. G, Townsend a extirpat u'I)ele glande liI'o dud'itoare de hormonj, rapt cc a dat s lbinelor experimentate grave tull)uri\ri. Honnoni i sint eei cnre ajuU\ la Iorm.:lrea \esutului galbenal nervilol' . 1 Ie mcn\inc puterco 101" neurohormonalti., Hormonii de activare - tnt ili1rn Townscnd- 8tn t produ-5i de celulele neurosecretorii, de culoarc II Ib-..ll'lptOH nlo cl'Cicrlllui, (orm'alii ce slnt ni.',>te ciorchinj' pc supratlltn t!OCfl rt l c llIl s r Cl'C II gung liollului sub-esotag ion, al acestui organ principa l thtlU' rlM lunl toaintc lu sistemul nervns al ulbinei. E i nu un rol marc tn ,,1lltnIJOU,\'IIl , IlNlvtnd spol'ircn cOl.'pului grns, dar In ncela.5i timp contribui c 1/\ 1>n8tl'IH'Ch I'cZC'1'vc lw- de hrunll, m/\rlnd rczlst.enta III ger a orgnnismul ul Itl IInlD1I1 h' rn U 1;11 "{'flu c (!On( il'l utul de npt1 dIn \csuturl. til m1J\I)('11I n"I'fn't'! (;l'l ll!r' - SpUIiC li exl,ttSOII :ll' n W:I ~ I wanu lrl Ih ll'lt!U'1'I d l, "HlllH!'C' Inl'hlRn: t ll)I'('ic l1('l'!!I... \ tl' lul(' rOl"In('(lzl\ () pel'celle
!
r
%
de nervi mlci : corpora cardiaca, producAtori de hormoni ~i corpora allata. Iia tOI'Il'l &rLi\ un complex intracerebral, care exam in at de cercetAtori l C!n~l c zl s-a constatat c! poseda cantitA\i extrem de mici de neurosecre\ii. I~ I lie ullii rnapoia creiel'uiui, intre aortA ~i esofag; corpor a cardiaca pu\[n maj jos, iar corpora aUata deasupra primei, ell componentele lor mlcl, specifice, legate intre ele prin nervul allata. CercetAtA in afara sau tn Interi orul comunitAtii. privind viata lor bazatA pe procese de memorie.
Memorie l;> i instruire - Ne-ati vorbit in primele Iectii privind roiul prins - interveni unlll
'~ I
grtl p de 111),'". 0'"
" \1
~ el\ un e
Nlln' u h\( o ~re
Il ~u prn
lI{'1 u" dvlur
Juule de-a lungul milioanelol' de ani de dnd vie\uiesc pe Terro, imugin l. mutu\ii, care s-au transmis prin ereditate. Ele con1.rlbuie ca in colcdi vitnte coloni a sa. aIle calea coo mai dreaptA, cea mai directi'i pe.ntru inl b.turarea unor greutA\i neprev8zute. "Oare descernamintul _ zice L. Roussy - nu este la albinn n (arm! de inteligenta animalA? Experimentele fAcute conlinna nces lt a~ tepta.ri " .
In ce prive~te memoria albine'lor, oricare apicultor a Ubsel-val cti. cele care au iernat in adA post 4-6 luni - cum se procedeaUi. in Siberia _ !?i sint scoase primAvara in prisacA. se duc direct Ia ' oell l pe care I-au ocupat in anul precedent. Marele inainta:? tn studiercll vie~ii albinelcr , F . Huber, '8ffii n~te in acest sens urmato.:'lren experiCfl\<1 : In toamna a pus 0 far!urie cu miere pe prichiciul unei ferestre , micre pe care albinele au luat-o ; apai a ferecat fereastra cu un obion pe care I-a inlAturat in primavarA ; albinele au venit Ia fereas'trA sa caute mi eren, de!?i trecuserA 5 luni. timp in care memoria a pAstrat impresia inregistrotli in toamnA. Darwin ~i Luboc. au iAcut observa\ii asemAnAtoare. ell ace · lea!?i rezultate. tn privinta capacitA\ii ce 0 au albinele de a tovAte sau de a deprinde un an umit fel de CO'm'portare, K Weiss - citat de R. Chauvin serie un adevaMt studiul cu tiUul ,.Capaoitatea de invA\are a albinelor". contirmind ~i e.l cA albinele au memoria locului ; t~i recunosc stupul dup;; culoare !;ii miros, deci 0 memorie asodativA. Autorul dovede!jte ca aibinelC' deprind drumul de urmat la cules dupa repere memorizate; ele inva~l! Hecare caz particular. Ded _ scrie autorul - "trebuie sA consideram Cll lnascutA calitatea albinei de a catcula cursa soarelui. Varia\iile aeestei curse dupA cum decurge thnpul anului ~i condi\iUe regionale, trebuie io vA\ate". Desigur ca nu trebuie sa. se exagereze - 'Spune K. Weiss - !?i sA se considere eli pornind de la aeeste baze comune animalelor superioare ~ i omului insu~i, sA se caute rnanifestari super.ioare ale psihieului cum sr Ii cOn~tiin\a, 0 in\elegere perrectA care se produce intr-c clip!!' !?i pe n c~ L n!1teptate ; in aceasta privin\4 albinele nu ne dau nici 0 speran\i Est" CI taini'i care ni se sscunde ell totul la albine, ca de alHel in tot regoll1 onimal. Din cercetArile lnstitutului pentru probleme de iransmilerea in[ol'mn~ii lor ul Academiei de ~tiinte a U.R.S,S., s-a stabi\ it cA albinele si nl copabfle d e 0 generalk:are com.plicotii a unor excitatii optice, de abstf'llcti zurt'a ltno r obipcte concrete . Tntr- un inte resant articol cu \itlul : .,Albineie pot sa socoteascft". I . M os(}ch in ser ie : "ldeile cercetAtoriior '8U dus la aceastii. concluzie (:c ('~'1\3t..~ in unnaloorele : pe baza unui reflex condi\ionat · de hrAnire, tUra () hlbln/\ 0 fost invo.\ata sa deosebeascA aoumita figura A de 0 [ib B lUlU 1\(, 0 gr up.."t de ri guri B. tn timpul examenutui, cu care ocazie nu i s-a IItllll lnlslrllt nlci un reI de hrana, s-a veri!icat dac! albina paate deosebi ii "1)\11\ nHlIl'~ 1\' modiHcata, de aite figuri modi!.icate B. Alegerea n gurii ,,,llllIt ll'lltc A, III Umpul eX8"Tlinarii. a fast consideratA ca un indiciu eli Itl tltl/Illtl. IH I con slltuit 0 rcp,'czcnLiu'C' gcneralizaU\ a rigUl' i1o r din umbcll' ,11l\J'UIII'II". A ulnl'ul /I l'.\l lI bi IHllll. C')c P"'I'\('u\el e sal e oferi nd alhln cl or (\f'sene
°
,
....
~7
"Oo mClrice Cum ar Ii un triunghi de diferite dirnensiuni ~j fonnA, intllr(IJ'cn t de miirimea unghiurilor sau de orientarea in spatiu, dovedind (lilpncitOlctl de fl recuno8{it.e figurile dupA caracterullor general. Pe aceea~j IIII If: II dcmonstrat cA aIbineIe abstractizau ~i configuratia culorilor ~i pU lellli rccuno~te desenele dupa caracteristicile impestritdrii ~i chiar dupa llllu/1 8(,lllne generalizate. Dup..'i. ce a mai fAcut numeroase experiente privitor Ia alegerea tllllflrli Itl viltate, a torme'lor, nwnlirul figurilor etc. Butoru} -conclude: .. /l lblnll Lrebuie s& fi e conSideratA ea obiect potrivit pentru cercetarea n ll'('IlJlisll'1cior cunOB.5terii penta"U ea aceasta sa :fie modelate ?i sa poatA fI 1It111 7.11lC in tehnicA", Prot, Bouvier de 18 Academia franceza spune c.!i memoria indivi_ {liulln ttl cen specificA sint strins legate; ea se combin& cu automatismul. QttJluf'tc nu sint ma~ni reflexe .. obieceiul ci.,.eigat rcimine definitiv. Ol;lcilillrtle devin regula la a patra generatie .!Ii slnt transmise ereditar. Nu V(1l' Ci privite ca ma.!j:ini reflexe caci ele .!Itiu sa. se pIece fatA de imI)ltOJ u!'rtl'l , sa ci~ge obiceiuri noi, £nvatd: $i ret'in dovedind 1m discernaI\r'll'Opodele - cum este ~i albina - sint mal cu seama animaIe II" InHllnct, a caror activitate se reazema lrl primul rind pe automatism , .Inr '.mlll dominat de puterea cerebraliI". t n cc pnve!jte a~a-zisul ..lnvAlAmtnt" pentru a face unul sau mai IIHlltc lucrAri, cercetAtorii au stabilit c! albinele tinere "invatal( de 1a 110ft, JllatU['E! feluI CUm trebuie sa lucreze. .. li'lccare zbot - spune von FrJs'ch - inseamna 0 leclie, iar cind IIlhll1l1 lie lntoaree din primul sau zbor de ewes, ea cunoB.!j:te deja foane Utne clilollI'ea florilor respective de la care a cules nectarul ~ polenul". VCIH:nlbilul savant de la Munchen priv~te via~ psihicA a coloruei sub I\JlJ)Cclu l unor permanente comunic1iri de la albinele vtrstnice la cele IInerc. iar apropiatul sAu oolaborator pror. dr. M, Lindauer scrie: "albina IIIc:Hrcrl't este 0 funtil deosebit de favor abilA pentru Himurirea mecanismelOr cc stau Ia haza acumuUirilor de in10rmatii in celula nerVoasa a prot'o8ului de lnvatare". Ccva ~i mai mult: la un simpozion tinut la Statiunea franceW. de IIplculturii. in 1962, savantul german F . Ruttner a spus : ,,0 albina poate t,wiIta :foatte repede sA recunoasc! 0 euloare, In timp ce altele VOt [olosi de 2-3 ori mai mult timp pentru 8 ajunge la acel~i rezultat. Acestea !trnL 1l1bine proaste··. Sln t procese psihice care deocamdat~ nu s-au putut fixa, dar care POI'n C'SC ~i tin de sistemul nervos al albinei ~i noi trebuie sA Ie amintim nlc!, ri't eA cn prin Beeasta sa se considere cl Ie ptivim ea atare, ci doar IOn lIlotcrial in[ormativ. La sistemul nervos al coloniei vom dezbate mai pc larg aceastA
IlIf,.,.
IJI'"hlcmii. .
Sistemul glandular SIstemul glandular -
tineri apicultorl _
are in organismul albinei
n tnorle mm·c· ill1;pol'tanta.. 0 parte din glaude, cum sint giandele de 1'{'I)!'tl(im'(,ie ale mlH.cii ,~i ale trintorului au fOst rlescrise ~i nu mai re-
v' 'JII/ll.
08
R~mine de explicnt felul cum runcti,oneaza acest sistem in COIlC)Ciun c.' (lirerite ~rti ale organismului ~i cu 0 abundenHi hrana prOl.cic~I , potell ut, in lipsa cciruia oglandeZe nu numai cli nu pot .claborn secretiik respective, dar degenereaza $i fmbcitrinesc inainte de teTlnen. Printr-un proces de osmoza, glandele extrag din hemoliro f:a aJ\)incl anumite substan\e eu care hemolimfa "ine inc1ireatA .!j:i pe care ori h.. disociaza I?i Je Iolosesc direct in hranirea lesuturHor ori Ie resintetjze(l7.~ . Unele echilibreazA schimburile organice, inlesnind metabolismul, I:n timp ce aitele prepara diferili honnoni, enzime, vitamine, care au roluri fun damentale in fune\ionarea normaiA a oreanismului. Dozarea lor 0 face sistemul nervos vegetativ. CiteodaUI aceea.,;>i glanda secretA douB felun de secretu in anumite imprejur.1i.ri !Ii pentNJ anumi? indivizi din romunitate. De pildA: Iapti~rul, prddus al glnndclor faringiene, este dat matcH drept heanA, .dar in 8cela~i limp ~i lllrvelor de albine lucratoare ~i ce10r de trintori, ~i in mod diierentiat In cele trei caste din colonie. Cele dintii glande, ce intra. in tunetiune inainte chiar de na.'),terell embrionului din coaja oului, sint gLnndele c.utanate, care ajuta. embrionului sa-~i formeze inveli~urile organelor, aflate deoeamdatA 080010 sub formA de muguI'a~i. GlandeZe faringiene, douA In numar (fig. 21), sint in primul rind glande de riutl'i~ie, lungi de l4-15 mm, fiiOO s'itua'te in capul albinei , iar secretia lor - produsa de mil de acini I) ce stau in jurul unui tub deversor - apare pe 0 placa. in preajm'a faringelui. Placa se mi ~ u~or inchizmd sau deschizind canalul secretor, dup!. nevoie. Secretin lor este foarte acida cu un pH de 4,9-5,2, derermininrl proteinele alimentare stl sufere procesul de digestie. La a lbinele tinere abia eciozionete, ncinli au o infa?l?are sticloasll, colturata ~i neregulatA. Dupa. ce tinerele aibine sc htanesc abundent CUI polen ~i l.!j:i refac complet eorpul gras, consum nt nproape total ctnd au trecut prin stadiul nimfsI. aceste glande cunosc o dezvoltare mare, 'a tU a acini lor cit !i.i a vacuolelor pline cu secreti i. In lipsa polenului glandele faringiene stnt sensibile la 0 hr~n il'c activa datA de apicultor, hr~ire ce consta in substante proteice cum sint drojdia de pane sau de bere, soia degresatA, laptele, introduse in strop de zahar, Ia care se roai adaugA 0 vitaminA, on suc de ceapa SilU puntotenat de calciu, Cind albina este linam, ele ,produe acea secretie denumiUi. lcipti~or, produs visco!, de culoar e alb-galbuie, la care doi cile mat adauga. 0 secretie limpede, produsa de glandele mandibulare; dupA 15 zile, timp in care glandele faringiene au det l!pti~or diferenliat, cu care doicile au hr!nit larvele cit ~i matca, acinii lOr lncep sA se restrtngA, illl' pl'wuclia lor devine din ce tn ce mai mica, Atunci, acelea~i gland(' Inccp sr, produd enzime 2), ferment]. de tipul invertazei, necesare la preil,I('I'O\'en nectarului in miere de clltre un grup social din colonie - cel III p,'c lucratoal'elor de nectar in miere. Cind insA in naturA apare un CLI
h,
II 1\"lnl 'I ,,,.. ""I "" vII,.
..
mlel
dll(l'-'IH 111 elorohlllelw CIITe cornpun r;tlandele. proteid lfl structurll ooloJdaJA Itl cM u! pr('l,(lfoln T1roeCGele (\1'1 s llltczA ,I degradaro IIle , .. blllan I'rudu~" 'Ii' .. ncllC le ~I 1o"""illlzlnate In organism (rolltnUt7J' , nl'ft7.o ••
~ tlm) _ ''''U1 "n~ orl;,ullc de nlHUTA ~lIrlJclI%.lI ,prtn ne.liunl ulallUce
\, 'h ,\ "1~~"I"e, ........ J.,II rio ' J
ell
qt )
• 1111 '0'1 ifllPort(lnt, pl'i rlll'
~i
clurXl (ICCCU
tincr~lj'
Gl(\Ildcle f tll"ingienc sint foarte sensibile la modjfjd'l.rile m txlftl111 1 '·)(It.'j'lnr, I.tr ritmul lor de dezvoltare este in legaturc'i cu pl'ezen~a In eulh il Imi ptulUi, in eUpse mai mari sall rnai mi ci . 0 lllimentatie bogutc'i ill 1IIIIl'n r('d.1 glundeior imbatrinite un plus de activitate. {utl ctie de mare insemnatate a acestor glande _ dupA P . Lrll I'I'/lfllll "'{Ill\. Oferind albinelor zahar tos, pe care ele I-au transformat ill II"IU III'. n C'C rcetatorii au gasH in orgaoismul albinelor de trei ad /1111 1 III Ull li t vertllz3 ~i de 12 ori mai multl1 amilaza fatA de solutia dintr-u lI ",lIjI
o
OIlI mlele mandibulare - doua la numar - se af1a in partea irontaJcl. /';ll' ~ltlt ('()fnpuse din mai muJte g landule, jar secretia 101' apare Lot PI"' to I,III/'n. ch itiooasA, acolo unde m andibuleJe siot sudate de cap. Ele Inccp ..,I fllllrlloneze inainte de eclozionarea albinei din alveola sa natala , cinrl " ~j't>rl'III' speci lidi. a lOt" inmoaie dipAcelul alveolei, inlesnind inUitUl'lII'C'11 IIU I\CCllst<'l. sec:retie Me acid4, cu un pH 4,6-4,8 constituind Il i Un 1III'd ili hflctericid, Ea este in'OOlora, limpede, ceea ce 0 deosebe?te d l~ .1'1'!'t'\.Ifl cdba a gJandei ial'ingiene. Con~ine un acid gras : acidul 10 hi d~''(ld('('Cnoie 2 al carui miros se aseamana co eel de migdale: 0 p arW IIln Sl'f'rc(je este Ioarte volatila ajutind mAbcii sa fie repe;de recunOSC'l,l/+l tmpcrcchel'e de trintori, care se orien,teaza dupa mirosul pe care II dl1{flj:'i mUOCoIl virgina.
'/I
GJllndele mandibulare au propriul lor corp gl'llS, ce Ie /'I',:ellel"l,tre,1 glandelor uZate,
serve~tc
II'
:u secretia JOI", albinele dizolva inve1i.<;ul grasos al grAliocioril ot. dr' .)btiuind acre-a polen illii, pe cal"e -albinele 0 I'egurgitea.zti -5 i " UlI1t'StCoCt\ eu ril{>inile culese de pe mlllgurii plopului ~i a le alto!" arborl . c' rNlld In felul a'Cesla un nou p rodus folos'itor coloniei ~i carc este prO /¥JII'fltf, dt.'spre care vom vO I'bi mai departe. eu aceflS-i,j ocllzie, g lan(f ... ", Indutlibultll'c adauga propolisului 0 serie de antibiotioe O~tre-i confel'.j i";lllltl\f ontUungice : in special e l atacc'i vio lenl pe llacillu$ suhtilis. ult,1!. scc('etie a glnndelor m nndibulare servc!}t.e In inllirirca sol'll,/! I UiH' dl! t'etlrti t i ncl ;tc"c$tia apar pe oglinzi le cerierc nle g lutHlelOl' J)r-fl duplltonr!.', solzi$Ol'i ca re altrel s-nr topi In 36-3 7°C: d u p..1 j>I'C'hH' I'[\I"I'jI 'Jolzit,lo t'jJ Ol' eu nccmliA ~ecretie grnd ul 101· de topil'e Iljung(' PitlA 1/1 O~,50(. 1.1\ tnnwtl ghmwlh' tJ 11,,1 ~:lIl'uUI Ill' Pt'('7(,lllfl rutllcll in Sluf). t\c('lcrt,}1 ~~ lm1KJ(' N ,nrr'illllh' ,0;1 III ttl'lllI II"H d, \ ,tlnNl1hr'p II n.l",\II'i ('/U'\' " ntfK'IL tli fil' /rO/III'. ""i'I'Nlml /'It 11)11111111 \ • Il I'P,11H'i , pl' .. dl l~n til' ~ljll1th'lf' hll'/lI t' h", I'r r..., 1)1(11 II'VIIIl I,.,hn , 11t h
Ptl h~I1,
o
Jill'
-lou,ln tlltl lt tllrcn t,·'1. rttln d<, lICCCO sl.'(.'rclrllfl de ~ I fl nd n vt'nluitertl Nln' , "'I 111 ,1 IIfl'hu;! !K'<,p cJ(> n lu rtnnr(' 1.1 L'O ion iei. Dl~ pn cCfx:cL ~i us(' pl ic (stcdU?..l.lt). C'II "t'l-rl'\l,1 Hl:llltlchu' ~/llt\'W'C hnplX'lInil ell f..~H ;"t fllcHl(l ei pO,~tOf? n (lla. ,,11,1111110 ' " 1I!l1 ~ ,)hr\lh.' ('h itinoos(' ale h·l)mpel, clod CU ill'td't tn 'rllnc\illnc I 1111 !,hlltul df' pOPllIft. ))(' lItl"lI lIb\I:' tlcC'lnrului d in potil't~ l c rio l'llur, I I, tI""IiIIII1I'H. rInd flth\IIl'If' IlItH sub<:tnn\u d c mi1lC't\: de pc "copuJ murnel 1111 1/ dlltil 'htlj I'll ,-w( 'II 'l llt Hll ulti(' lor SlIitvnre pcm ll'U n pulcu ri tru!\sml!Z!\ II1It ,~UI .1 III f{1I1 1'I !\Iltt."r IIthll1Hnr I'\llor li('r : g lnncl C'lc H!tcrnllnlttool'C' (',l jill" \11 ' 'II \'1" 1 1 ~'""'IIV'"lI l n wln l 11I 1dh' 1111111d(' ,l ll dl't- I('t'gitcll' :it)(lomin ah' dl' lI/ifltwlpI a' .111' trlnt('jl i'IIII' lUlU p.l'tt'\t1(, c\p rOIl loci rr'(.'Ctlh.' iX'l'mnm'lIt 11.1", I Ii . IIII1 , .. 1'''' 1111'11\1" , , It Vi 1/\ ;)\~IIIi\lt" 111 1
(Ulllld" 1I(""'fll1lfl OJ lu i NIl';';:"")\, , I UI IlJl UI.i 1.1 iLlhlt"lullt "xlcrll Ilhltwlnr. ;lrl' iLn impol'l.{llI t "01 !jUt'lli] 111 1~III)UHIt11'1'1(1'l volatile mirositoare secretate de eel(' 500-600 iu huJI'\' '/11 lIIui hine-wi, cfmnle line. &'CI'C~ill ci este un produs chimic - geranionul _ ce are aei rolul ,I L, r(,I'~mon. Ea exercita 0 atractie pentru albinele dio alanl coloniei ciud Ih' lld,)rc la stupul lor, dar mai ales pcntru matca care, ie1jitA in zbo rlll ·, .-il l Ill' impcrcche!'e, sa nu gre~easc
.'.' rile ,'\("('st serviciu insotesc emiterea secretiilor ~i eterurilol' volatile
Ctl
IIHIIl 11 Il' lonalitAti, adevarate chemari percepute de albinele
i\c.'C;.)sta dovede~te eli sinteza grbimilor se face cel pu~in P~U'\111J If I "ivclul papilclor rectale. Glandele ceriere ~i ceara Glllndele ceriere se arIa in padea centr-ala a abdo'IHcnuluJ. In ~c~, 4- 5-6 si 7 ale stemiteior, Ionnind patru percchi; ('He dOli A rI,' rlN', H"f' stcrnil. Prof. Chauvin a gasH ca In albinelc tincl'C acesll' n still de !i:J micrOlli tn primele 16-18 zile, en apoi la 22 zile sil scml':' I'clX'd~' IlL H; mierooi, iar In 29 de zile obia mai at:ng 3 mlel·oni. Tn pcriomln iI .. v11'r f1 cI11c1itlllui, Lindaeur a g~sit albine tin ere numai de trf'f zUe ~'or" 11ICI'liU Ib (,)gud , avind glandele cericre pint\. 1a 21,6 mkrClnl mi'lrlJl1I', A('(\ste J(llintle st:1U ndlipostite sub un strat de chililli'i. prot('C'IOI', tl~(,?III" lIiI'tllco!l'
f'lI ~fp,lel{' lIJ1U! ,'Joopcri~.
J~I1I' I!1I1 101' ('sll.' ovalil, nNt'dn $i slrtl.lUCitofU'('. l{apt P<'n lrt 1 t"1It'f' 111,1 _ I fl." t IIf"numlt,t' : 00UII::! ('cril' Tf'. Secretin lor upm'C' PI' fI(,I'S I(' oflHn1! 111111 IO~'
f""I ~rl (Ic ~()IZI ~hI·1 (0111'1..1' lI~()ri, ctld H)f) din ci abia ('lnliil'cs(' O,OOO :.! ,~. I'a ~t!lL IrItllcnblll, de CU\Ollrc alba ea neoun, gOi tn tn Lerior ~i bombl1tl
'Itt"
t'xl('rior t'u llrmnre n unui llbundenl consum de zbMr ~i putjn polCl'l,
1,11111('1(' sUud in pel-dele Buspendate in complclil nemi~care 16- 16 ore.
Ceara este un produs hidro-carbonnt, lichld initial pinA inLrI\ to l'untocL eu ucrul, ctnd se solidifidi ; esLe lipsitA de 8zot, Hind un produ:! Ii lIil!tnbolis.mlllui nlbioei tinere in virsiA de la 8 10 10 zilc, produs cilI'\,I III lIf1t1tCI'C to corpul ei prin tl'anslormarca zahArului (3,500-5,200 kg ,ullOr pontl'll 1 kg cearA). Secretia stdibate stratu1 epiderntic formal. dIll while mol spongioasc ~i cubice l?i aceasta numai daterita atimcntlirii lor ,hit primcle ore ell polen, pentru refacerea corputut gras consllmat til "!tlc1 lu l de nimHi,. S-a collstatat de toti cercetAtorii cti. la albinele cnrC 1111 fH1U hrAn it cu polen in primele zile de la p.!irasirea alveolelor Dfltni(', ~I, I/Hlel<:' (!('rierc se dezvo1ut ioal'te InceL. incit aproape nu secreta dc 111(' 1"'41rl\, suu t(Jurte putiMi. in compara\lc Cll cele ce s-au hranit eu polcu pllill Intr-n 12-a zi dc la no~tel'e. l...a elaborarea cerii albinele fac apel ,?i la secretia glandelor labiale, 1 "I"vlcalc si toracice care Ie oiera enzimelc lor, in special lipazele. Clnd
~"'~ 1""'1£96'" dreg "''' AA 2
Fig. 14. b. _ Glan\.:lele cerierulul ale albinei. Albina inversat..'I. cu a bdomenul In sus, spre a se vcdea secrc\ia solZi¥>r1lor de cearA; 1 _
t'~ule.le
o:erlerulu.i in repaos; 2 - ce.lulele c:crlm-ulu1 alun· glte gaw. sl seCl'i'!ter.c ceat'II •
1I11111 U<.'lc $int stimulate cu a hrana bogatA. in hidrati de carbon cum sint 11111'1"('1'1 !,Ii zflhtlrul, cclulelc din cubice, devin cilindrice, atingi'nd chinr Hn m\croui, tn mijloc cstc un gol indirest ell oxigen, venit aeolo pdn U 1IIII'CIIl', oxigen neccsar celulclor secreteriL DupA cltva timp con~inu· 1\\1 rl'lulcl(lr devine gru,nlos ~i Dilare pc supralala oglinzilor prin porli I ... U Rccrc\ic C'W'C csi-c ceartt. Accasta arc 0 coorponen?1 complexl1 as!..'1IIIIIHI\QIH't' cu e(';L 11 r,rli9imilor ol'gaoice. Pcniru intiirirea lor, alblnll r.. III".'~l~' sC'('l'l'\la n1nndC'lol' maudihu1are. SchemAtic vol,bind ceara a lbiI, •.IHI .·Rt £' C'Olnpusti diu IlJolt..'(."Ul~ marl 1.11 cliror schelet este format diu 11111\111'( 1un)!1 rlL' JlHlIIJ III c{H'bonului. ('nrncb 'I'ititil'ilc slllc Stilt urm5t.ot\1·clc: ccnra cstC'· mai u~oal·ii. efl o /11"1, "!il{' 1'('1'1' , r~ l·t n'lh.'loUR!.\, inr In +20 C devine pIu:;Lidi ~i sO topc~1.c III fW.n'·C' i ('!lh' hlclrorobj til Inscflsibllfi In 11Imlnll {ii nitl ClgCn\i dizolvan\;, Ihlll'III'IIHi 111 ,,,11 011 11.., i.'" f,J I pfiSll't';'Zo. tltl'uC't\l rn fi\t'r. ntCI 0 moditioo.l1·c IlillI,"I Jl'c'l til ' IlId , ( 'nl'l"\ lt r ll4' 111111 Ho; 'I'r'lLP fl'iCHl .. {it' l)ow ulnr" 11., Kurlov . l.lcJUlTlovlci, 1111
lI \ullllll
UI'III III1I1I1"4 ', 1 ('t,'IIII)tltIW'
n ~'rJl
IlIlrlC'lnl1 11- 711-,., neld ("('ro Lle 11\,\
J 1- ] 20/il; neiz1 Ji her i ,51 (llcooli 70'10; un flavold galben care contine 1,3 0/ 0 11oVOll i proveni~ i din polenul consumat, htdroearburi solide cum O,1e pL)rurina 12- 17%, vitamina A 4000 U,I. DatoritA componentei sale l't.t}I'Oj.:.'Cne, en se solidWcA in crist.a1e nel'egulate, CunditiiJe de productie cer anumite situatll care dadi nu smt indepllnlte, olbinele nu secret! cearA, Dintre acestea amintim existents unei It'lllpcrnluri normale in stup; puterea coloniei sii fie cit mai mare ~i cu lIlullc ulbine tinere; tn naturi\ sA fie un bun cules sau apicultorul sA li llm ulcze intens colonia cu sirop, Tn stup trebuie sa existe spatH goale in care 's e introduc rame cu faguri artificiali, care dau un mare ajutor albia *" --. $ . g;;;;a;;;: nelor indicindu-Ie directia de lucr:u ~i 0 mare economie de munca, o colonie 'bunt! poate da intr' un sewn pina la 1,800 kg ce'a ra mai ales cind se folosesc tn stu,p rame cldditoare (fig, 15) in care albinele c1Adesc fA,gura~j pe 0 speteaza mob!lA, faguri recolta\i din 5 in 5 zile , sau se lasA loc ~'jll, 15, - Rama cladltoare n. r_llr'A cu opeteaza supe- tiber pentru 0 ramA complet goala, doar cu 0 Ili)~rA mOO11! s~ core 081simpIa l1uvita de r~ure artii.i cial , ram.!i. ce rah'fullC clAd~ ragu~1. mine lotre cuib ~i fagurele cu polen. Albinele o com';lleteazlt in citeva zile cind este recoltata , tn ln(1 fug urele ~i Uhi m1 aoolo sus 0 ~uvitA pentru continuare-a lucdi.ril. Felul cum albinele folosesc ceara Ia ronst.TU,i rea ~gurilor it vorn '''mllri pe larg la capito lui "AlIlatomia coloniei - scheletul ei J;li grupul "nci{d al claditoarelor "'.
I ':.--:::j
Apa.r atul vulnerant $i g/anda cu venin
Acesta este ilParatul Cll care albinele atadi, pe oncme tulbur~ vlntu comunitAtii sau individuala, deci 0 armA de atac -5i apArare pentru II 6111v6 agonisenla strins~ cu aUta trud~ ~i rivnitA prln dulceata ei de 19f1t.c vietuitoarele. Acul se aWi sub sternitul al 7-lea din segmentele abdomenului; el ~8te llicAtui t din douA pilrti: acul propriu-zis foarte tare, foarte ascutit " care pAtrunzind intr-un tesut produce 0 senzatie de durere atroce; a dOUil parte este vezica cu venin care Insot~te Bcul, cAci acesta odatA pllh' uns Jlltr-un tesut, nu mai peate fi retras de albinA, deoarece pe /lHU'~!nile lui are zece drlige, asemAn1Hoal'e ell undltele. 0 daHl. cu vezioa 111,.\ rupe di n abdomen ~i ultimul ganglion din lantul ganglionar ner vos nbdomlnal, Cum vezica cu venin are in jurul ei 0 serie de mu~chj contrllclill. Ace~tia, su:b : m ~ulsul ganglionului nevros, se cont!'actA asupra pcrclilol' ,'ezicei, iar venin ul este pompat in tesut pe milsura ce aeul plilr'undc din ce in ce mai adinc. La exterior ramine doar vezica golitll de con tinutul ei veninos ~i care este cauza principalA a durerii ce 0 1)I'OVOuc!1 In\epatu ra , M i~c1\rile acu lui i.n momentul intepArii stnt determi IlIl\.c dc opt grupe de celule senzoriale, ce se gAsesc in interiorul ~i 1/1 1ll1JloCIl I nl'u lui ~i cm'e pun in flC\iune cinci mUf$chi ~ i douA pHici mi cj nlungltc, pu ner'v i pruprii, independenti de sistemul nervos central. Cfl~ 1tI~
menzile deci slnt locnlizate III ccle opt gt'Upe senzorillie ~i In \l1t.hnu l ganglion nervos rupt. din l'an~ 1 nervO$ abdominal (lig. 16). Acul este oldl.tuit din douA. jumlWi.,i de stilet ce se mi~di altcr llotl vi fiecnre din cele douA jumlitA\i se s prijinA pe cirligele marginule IIle Jt l mlitli.\ii vecine; in l elul accstfl acul inainteazA. adincindu-se mereu III tesutul intepat, pinA ramine af-arA numai vezica. Tntre cell' doua jumllt1i \i ale stiletului se ana. un canal prin care veninul sters se scurge din punga contractata, In felul acesta, in 10-12 minute aparatul vulncrllllL i~i inrleplinef$te sarcina pinA la epui· zarea veninului din vezica. Veninul este un produs endogen, deci unul provenit din interiorul organismu.lui, ell pH-ul 6, EI este asemAnator, oarecum, cu veninul ~erpi1or, dar mai pu\in toxic ca eel a l oobrei. Este 0 secre\ie lichidA ini\ial dar care in contact Cll aerul se cristalizeaza dupA 20 minute. Are ac\iune bactericidA asupra bacilil'or patogeni gram pozitivi ~i negativi. Secre\ia este data de douA glande afl ate In abdomen, Ie extremi tatea arestuia, u na din ele lungA, voIum~n()asii., aeidA care contine tOSle su'bstantele ce-i con"ferA toxidtatea: cea de a doua, mul,t mai micA, are o secretie aIcaUnA, uleioasa. Aceasta F'i g, J6, - r\ cUI alblnei ~\ g.landele l'U llU ia P,Brte la tonnarea veninului, ci I _ gland. muevenin: UparA cu venin: 2 serv~ te la ungerea acului, tnlesninglarula micA c u venln: , vezicil c u .1"_ n ln : • _ tlurbul aculul; /l eu ' du-i posibilitatea de a patrunde U ~l" lui; , _ ~analul a~ulul;~ 7- - plr8h1a pla ('.a tr. unghlullirA II. lI.~ulul; B - plaCII .lunltllA , in ~esutul atacat. 9 _ plaea patr"IA: lQ lI eul: U Cantitatea de venin cl.in vezicA .e.aca ; 12 _ vlrtuJ aculul; 13 mti>;<:.UII li culu!. cste relativA; dacA s-ar cintAri tOI ec se aduna in primele 15 zile de In eclozionarea aJbinei se ajunge la 15 rug; la 0 Intepatura ins& , V('Zit'1i descarca cel mult 3 mg, Greutatea lui specifica est.e de 1,313, este dens, incolor, cu gust IlmArui intepato r. El are proprietA\i corosive datoritA acidului fosCoric cc- I con\ine ~i care este neurotoxic. Mil'osu\ sA u este asemanator cu eel al bananelor datoritA unei sub!'It.U1ltC demHnllli f1ce1a.t de izopropil I), substan\a care este alannata. penIt·u touic ulbinele coloniei ~i chiar din alte colonii din prisacA; aces tea IIl m\ind mi rol;ul l'cspectiv, vin ~ i atacA pe inlrusul care Ie tuiburl!.. PerIi(l/Hlcle CJU·C consuml1 banane sA nu lucreze in prisaca decit dupa 24 de nrl', ('(Id pflR trenzu pc piele mirosul a larmant care Ie expune ataculu i Hl h ln('IUI'. ~I mholul CII ,COQCli : " ~\il 'I 11 '·"'11 1 ,'" Ir""rnl'U .... ,'II KR, I"C : .ulubll In "I'~ \" 1~. t , IHJrI,'1 (I'~ '1 f'1'b .. r~ •• AlA""'I", ,1
11"
\n l\I,,,
",I
~O~;
1\;,101(1 Ilwolor ,'u e~U!
Inf!~lI1pl.111
I)un~ '
wr~I r,
lOr.
Dlnlt'c suustan\,ele care iutdi in compozipa venioului amintim: hcldul COI::mi'C, histidina, losfataza D, care este un hemolizant I), Cea mai 111lporltlntA parte 0 detine 0 substant! proteidi ce alctituie~te mass prin,'ipnUI de toxlne a veninului. Ea este insotitli de meUtirni, care determina 1 ~lrlmnllJ' ea tesutului respectiv, cit !?i durerea provocatii de venin, :Wnd In H('c:1U.5i timp ~ i toxica. Neurotoxina veninului se daoorea1A celor doi IJl IlillUacizi bogan in suli : metionina ~ cistina, folositoare oamenilQr ce sUr" I'lI de reumstism. Veninul mai contine ~i doull enzime: hialuronidaza ~I ff,MflUlZfI A, care inlesnesc -di1uzarea veninului in organism lezind IWllIll liile din singe. I\ctivitatea veninului asupra organismului uman ~i animal est.e {oarte I.'O lllpic xa ~i multilaterala. Se folose~te in terapia reurnatismului Cll rezultB\(' bt1ne:l), Pentru ,persoanele neobi~nuite cu veninul, el creeaz! uneori hlrruil destul de neplAcute ~i alte ori chiar periculoase. De curind a intrat 111 lIZ $cl'ul san.guin luat de la apicultorli imunizati de-a lungul anilor de )WfLctJdl., contra aC\iunli vemnului, imunizare datoritli unei enzime ce o (' I' C(! Il z<'\ -organismul pentru acomodare. Dupa studii amimuntite facute ! I\I (\l' 1ft noi de doc, dr. A. Derevici, dr. V. Dima, A . Filote, R. Brauner .,n, l'czultatele bune tn ce priv~ rezisten~a unOI' apicuJtori fata de V l~ tlll1u l nlbinelor nu se bazeazii pe tormarea de anticorpi, ci pe modifici1ri ",,){lm(lti ce care duc Is neutralizarea veninului. Actiunes veninului contra organismulul atinge in primul rind siste"lui net'vos, dici sub influenta toxinelor ce le contine, se modifica pul!tl'Jllc (\<.1ivitatea normala a unor sisteme important.e din organism. PenIru moment, veninul excita sistemul nervos central, care curind dupa /lOCOn trC'Ce la depresiune (Prof. B. N, Orlov). ApaTatul mwculator
tn sf'i~it- tineri apicultori - terminam aceasta parte importantA prlvltor la anatomia albinei. prin descrierea aparatului sAu musculator, care cite 1I1dituit tn primul rind din mu~chii aparatului locomotor al aripilor 1;11 plcionrelor; la rind vin mu!?chii ce determina func~ionarea diferitelor apnrat.e ,;,i sisteme din cuprinsul corpului. ei. t n aceastl1 categorie intrA : Olu¢hii pieselor bueale, ai limbii, t~i, mandibulelor; m~ antenelo.' : cei de la cervix (ceafa) car~ inlesnesc mi~clirile capulul; mu~chii uplwutului digestiv, ai ~ii ~i taringelui de oontract:are ,;,i re:laxare; mu ~ chii eso!egului '~i intestinelor, favorizind degluti~a ~i digestia eu .n i.~cl'l'i peristaltice; mu~chii pun:g ii rectale de extindere pentru depo~Itnrca reziduurilor alimentare ~i expulzarea in final a ·acestora; mu~chii 1 ~ lI'l ld(.·i sint rei care detenninl1 mi~ci1rile respiratorii sub actJunea celor dOLli\ diairagme opuse poziponal. Ele activeazl1. aparatul circulator cu Ill'mnlimfll incarcatA cu sue nutritiv trimis In tot corpul albinei cu ajutnrul inimii ~i aorteL ') 1/,,",011;;11 _ dllll;l'ugc rea
.~\.OloglcJ
a glObuleloc.r'Ofll a .tng4!lul.
l) VC7.l lu<) mrea ,.fIroduscle alblnalor in sprlj!nul _l dr, M. lalomllco.nu.
lOG
5l1.nlltl.~U
omuJw-
auton C. Hrt .. U~,.
Mu~hii toracici slnt, prin mi!1(:1irile racute de trC1lluI'W·C. laclCl I'l l determinan\i in creatia caldul'ii corporale, mai alcs in perioada cle ilH'llh cl nd albincle staU strinse in ghem, imprumu tindu~~ i rec.iproc eaJt!UI'Il. Mu~chii picioarelor premotori ~i remotori (coxe) mai servesc ,\\bill(" lor, in aiara de mi~{,'arile in deplasare ~i la recoltarea polenului pc ('IIn.'- ] adunA tn co~uletele picioarelor posterioare. aducindl.l-1 in stup sub f(lnll .'! de ghemotoace, . Tot cu ajutorul picioarelor, albinele scot de 'Pe oglinzile (:el'icL'L! ::;\)1zi~orii de cearA, trecindu-i spre ·aparatul buoal care-i preluereaz5. Celelalte articulatii ale cofTPului albinelor sint servit.e de llIwWh ii flexori ~i extensori. Mu~chii care dau impuis aripilor pentru zOOr sau \/Nl tilatie sint ~i ei situa~i in cavitatea ioracica; cei abdominaIi inicslli::S(' respira~ia prin mi~carea segmentelor ventrale i?i dorsale. cit ~i opern ~ l ;t de indoire a abdomenului pentru ea acuI cu venin sA poata piHrundc PCl'· pendicular intr-un tesut neted sau moale, Acul tnsa - dupa cum v-n1l1 spus _ are propria sa musculatura dirijata de ultimul ganglion ll crvo~ ce-l
insote~·
lncheind _ tineri 'a picultori - acessW. importantfi parte a studilllui nostru privitor la anatomia aibinel, tin s1i vll atrag aten\ia cii pc (" I se bazeaU rezolvarea a toarte multor probleme ee vll va apare in pro<'tica V'Oasttii. pe teren. Eu insumi nu dadeam atentia i!U'v enitli a accslt'i })Ani 'din lucrarile 'ce ile ociteam, urmlirind in special partea pl'ivil:O<:I1'c la aplica~iile tehnice de ob~inerea marilor prdductii. Sim~eam ind. ca nu sint stapin pe toate lPl"oblemele apicole ~i nu !?tiam cauza. Era .ca \lID. gol, Wl fel de buima:ceaHi., ea 0 perlClea de dunlClh la 0 fereastrA, care. :l'asA ea 'l umina sa treae-d. in casa, dar nu po~i deslu:;:' dedt vag figurile de dincol0 de ea. Intr-Q iarn! cinrl am avut mai m ult tirrw liber am reluat 10 cilll car\:i1e mai insemDate, ca cea a lui Root.. Dadant ~i Lay;(l'S, din'd deosebitii aten\ie anatomiei. Ou dt citeam mai mult in aceasta direc\ie, Cll ant mi'!. lUlUinam ~i gAseam solu\ii Illlulwr probleme ce rAmAsesc ill mintea mea fAra rezolvA·r i , De atunci l]i pinll au studiul biologic al albinei a facut snllllri enorme pe eare Ie-am ,prins in studiul nostJru mai ales privitor la me \iL· OOlism ~i mai cu seamll asupI"a sistemului nerVOS a albinei !ii in spl,t'i;Ll fll co!oniei. Ve~i vedea rpe reren cit vor !i de lolositoare, ~tiindu-lc,
COLONIA DE ALBIN I" Unita te biofiziologica complexa Ml'l'g ind prin prisaca inir-un amurg al zilelor ce au urmart. prece.11·,III,lIlr pl'clegeri, tinedi apicultori m-au rugat sA Ie adit cum se desldH'IIII vln ln coJoniei intr-un stup ~j Cum este ea organizat;!i in uceast.'1 1I1111,,, ... tti societate. Acolo, zumzetul albinelor era ca 0 cintare ~oplitA , ullnll l(11 el l/pi! intensa act.ivitlate a culesului, iar prin bi1taia aripiJ.ol-. "IIII,"~II' Ill' s lrtiduiau ~ evapore ~ i s.!i elimine din stup apa din nectaru! IIl11111i II/ UC"Ca zi. Di n citiva stupi se auzea Cum se inginau ml1tcile in \ ..d", "'1 plccii rii din vechea casA, unde spanul devenise a~a de mic, incH II I'.I! h' din populatie nu mai incApea ~i st-a revarsat.!i de pereteJe f rontH! til ·,I\'puJul. Al binele d in ultimele e.!ialoane piecate 1a cules se intorcenll . II J{1I·;dC' plinc de nectar sau cu co~ule~ele de la picioare doldora cu polen, 1"lIloll;Il."le larg deschise pc waUl. lA\imea stupilor Ie ingl!.duiau si'i inlre ill \'lIll1rl, In limp ce gl'upul social al albinelor ventilatoare, ri'icoreau aend 1'1/1 (1 dIn interior.
- V--am vorbit, tineri apicultori, pina. acum, despre cele trej cast(', '"H lill\cI ["'atomic pe Iiecare in parte, De acum inainte Vom privi intregl.ll ' 1IrIlplC'x stud iind grupele sociale in care albinele apar doar C<'l simplt, IIll/lN'ule, grupe ee formeazA acest v ast organjsm care este colonia. Tn ~'II IlHttCIl este eJementul de procreatie, masculii sint cei care-i com plC'II'IIZil fecunditatea, iar s lbinele lucratoare sint. eele ce Iormeazli m,-wClt I' 'If' tln\ (', ccnstitui!Jd organe socialc te,npornre. NUmtlJ"U1 de albine din acest complex social este in I'aport de nno_ I1I1IP, c.Ic necesit.!i \"ile stringenle ale comunitftiii, Spre atingerea u 11'('/ IIllrl linle· de <:rearip prjn rcproducere1 speciei; de dlspilldiz'(,:1 ('i 1,/ 11111/1' I)rin roire ~i de continu itatea vie\uiri i prin ElcllmuHil·i de bun uri IIJ 'lllf'fl l arc In speCial pentru_urrns.<;i. I'C llt ru fltingerea (lcestor tinte vom privi CO l0 11iu cn un o1'(jrm MoJf zl r ~i sistemele ne ,' feluirc n IIn('\ rH,111' 1'1'1'(/"'1 o rr,anlzotli. !izic.
j'/i'l1IPI,'y, t'C" posedfi toale .aparatele
III ('o lo ni (' - dllp;'\ ('urn 1I\i vl\zut ('xlslA in Mad! dl' IlHlS(,III, d"U !1 (11 I"nw {elllinine, dcci un ('~\~ tI(' elimnrJisln: prilllil cs\(' <'('II a fe'llll'It '1 t(ll'llIl(\tltC, sln~~ UI'1i ('fljK.bll il de "c:proclut'\in sp~i('i ; ('{'n df'~lI dlllHI ffUlll fI , "1'11 ,. ("1111'11'1111· Incomplete', ('Me stn\.. hH'I·iIIO{IJ'C' I(', dur ('/H' ( ' II1HI'ijl'.,j. I'ull'lul (1"lIrll'l (l', 'ulldnlp, t'lII'l' l'lI\e mnl('lI , 1, 1/1
I,,. l'Il1dul lor, lU('I'[UOfU'clc slnL Impal'\ltc pe flrll]J(' ,'/Od(l/I' eu ('II I U('ti.'I' 1('ltl l)I)I';ll· ~I snrt:ini l e~:J.lJ(J strins de a<:liv!tot.c~1 un()I' glnnd(' mnl tlmlt Sil l! 1It[l1 pu\in (I(;'zvoltflte, dup;1 nccesi ttl.\ile l..o()lO u1iitA~ii , 'route insll IUCl'co7.il int!·-o perfectA <mnonic. I nrepind cu 'Ct'Jc rn lll IIIH'I'P (o.ill'C tOI'lH~<J7...'1. gl-upul sodal al gospodillclor sbUpu lui , (.'cl ul dlr(J/itl)(lrf'[or, e1 reprczinta in co lectivitate organul de (lpiimrp ('OlIl r{l l'I'I'lltll(lld illl'(lzii d e ugellti patogen i producAtori de boH - cc put 1/,11 him' Il'COJo lInde sin l nglomet·ari mari dar n\u ol'ganizate. Ajul.'llC' til .'II'clou 101' de un alt grup social - eel al aIbineIor de pazli - cle I1U ll1W"d uic sn plitt'uda in stup clemente stl·f1ine, cal-e ar pU Leo UChJ('l' 1\1' <'or pul 101' aCe}Li agenti patogeni. Ele indeplinesc sarcina de a ilP.l1l'lI 1IIIII Id scuin coloniei , adunatA cu lI'uda in chilioarele Iagurilol', Acolo se: :dJl\ fJnLpul sOciaL al albinelor diiditoare care secretA ceara, cu care i~ 1 I'Jndcsc (ugu,.ii, a~zdmint und e i~i Cl'esc Illumeroase generatii de pui{'l III elll b, I\colo, in\..,.c fagu ri. ele sc adApostesc de dgorile iernii, pastrlnd II I\lltbian\;1 caldA, strinse in for mA de gh em , pentru a nu se risipi c<\t' 1111';1 l>e CnI'e clc in~i1e 0 creeazli. Apoi vine marele gru p social a l albinelor doici, care zi -5i noapte 1~1 lu~;dJcS(' 7)lIief ll! tarvar' ce reprezilltii vi itoa rele albine, molecule de I'C 1II/Iojr'C', rnrtl. tncctm"e, a celor uzate ~i oare pier din acest complex bin I"HI{" ('UI'C cs'tc colonia pentl'u ea ea ,sA vie~uiasca permanent. Din l.K.'Cln':'l Will> sociul (<-IC paL '1.e clI rtencete, 'CCle ce ingrijesc fj-i h l'all esC m_at,cil, (,(' 1I'p"l'l! intli sexu l coloniei cl-eaLoare de noi molecule-albine. ~'Lccare din aparalele descrise la anatomic au I'eprezentanlul s~1U III ('ollluniLutcn coloniei. Aspectul social 81 aparatul u i respirator tl Ofe rt! V,1'l1j>UJ albindo,. v e11tilatoare, care introduc in stup oxigenul necesur 'oil 1 ~lJ lllln n surp]us ul de bioxid de carbon dio aerul v iciat al stupului. Rollal l"'I'~lllt'n dl'n ul'ma in rolonie se fl[.ilmA mai ales in timpu l iemii, dlncl IIIIIIII (,Ior 0 u~o<.lnl $i aparentl1 narcozfi, care d eLermina 0 incetinirc ;.a 'jll' ll llJIJlISIYI\ lIui , un ,(..'Ons um reclus de hrana ~i 0 stare de Jjni~1.ire [onrl{' (111\,tlilow'(' st1\,'i i fizi ologice a complexului. AJalurl de uccsL gnlp social ~i in co:ncordan\l1 co el sint grupel!' III'i"Il' ('C fOI'mcl,lzA. l\pl.lratul circulator $i excretor legate d e sistcmul l! 1"l ldllim ~l enzimfltiC", dirijute IOflt.e de acel sistem nervos, onre esll' I!loW!'ll l ;l('('::t{'! uzinC' t'1L zod de lYIii de piese fU1gl'cnate unele ell all ele, 1',\ ,.,lllll' 1II1\JI rt"ll'lOI'l1lc Clcctl't)Tlic. £Ste grupu l social al cercetfJ$ctf)r, IWItU·\1 ch.. s('()I)('t u'('u rC.!lurf>C\(II' de nectal' l1i de polen, urmat de more-Ie 11"'1)) !I11l"" l ,II l'tllt'gcflrlUr('lor, (',Ire> nu numni ell. adue. hrnna in slup pcntru 1,"IH, dUI' r'lI'n-lI'a~!i 0 Ilh~ lI ls(,fl l t\ in ~Lup penh'u z[Jc g l'cle de rcsl!·i~tC. " 11111 Tlilltd.tll'n j)('cs t(' bUllUri " Iimentl)rc dispor, Ete rc prezin tli. 1n cOmll1111.11"" f'oltll1h" lip, 11"11111 1 Ill' Mf",rutltrt> pcrlllcw e71lii, CaJ'C il1Lre\ine k1cLivi ILlti1H vU .1.1,1 1'0111111(,1. prill hrnn!\, "m'o 51! eonsu m!i ~ i cur/! lrc('e in H1nd ,/lllll,IUlI 1 till! J.(lU"li til »ud, pl'ln !tchimbul cJ cc nrc loc int.rc Lonlc albl~ 11 " 14' 10011" '111,.1" 1i(,t' II';1 ('(HI~~f ll1 \nd In 'OCCltl$\ Ump apw:uluJ sllu (~ Ir ",dill 111 tllll' 'I([('vlil', Iwnnll, tns('llIllllli Iwmnlllnt!i - d('f'1 ap(U'Iit. dj~csl1\', h" ,1110_. ,1,111",1"11111111 11"II " t!,t!." 1'(\1 ' 111/'[\ , I'IH' rl(le, Vl fl\li lK'nLn l oomunilHlp ] 1'111/ lId I,1I \'111 It', III I....·II~~, l'lUltlnU!lalt' H VIl'111 ('Illonjj" , pint! <'1m] 11 1011 111/11 111 / ' '\I"",d,'"l I11" Ilelh'A IU>IIIIIUh d rn'/lI flu ,~ t(lJ)hH ' ~ , tl'N"{'rCI\ "\ In IlIltl ,i In '11 .11 ILllI't. I\I'IIJI'I ~IU ' '' lll' I'MI'!llI 1I1w("lnlll1lII'" Irh ll'lpl:il' ~lLI\l 1 11'1)1'1.
"~I
sinL
dl'l'"
('lOll
('lu'iltiIDpentfu puietul din el, ~el bine determinat, ce reprezinta asiguI,ll-I'l l vlltorullli speciei. Albinele meliIere nu pot trai decit In colectidl,lt". I) llibina s in:gura, orioit de multa !1i de bunA hrana 81' avea I fl dHII>fMllie, ou poate vietui, dici numai tn mierea ~i polenul ingerat nu .:'I~"tl' pS('lIta de viatli, ce izvoral;>te din totaUtatea coloniei , acel ~I h1rllh de substan\e hormonale, la care matea i!1i dAruie~e cu prisosiatii 11111"11 '" ('1 ~'le acel eject de grup despre 'Care \'om ,'ollbi mai departe. t-.llImll'll lIuei albine singuratice vine de la starea de deprirnare, de In IIp'-!J1 ("'lor ce 0 inconjurasera, de dOTUl simt(im'intului de jraternitate, de 11111"" ,k (tp ropiere, de aJectiune, de sprijin reciproc. pe care numai in I "f.'.."d/rl le le ponte ovea. Acolo, ele au deschis ochil pnma oara, dnd co "11111. ,1 Pi' ~en e au indeplirtat. ciipacele alveolelor ce Ie despariesu de 1111111'" 8Lupu lui; acolo au VGzut $i au prins a deslu~ conform bagajului lUI r II't1iLnr limbajuZ multimii, primind putin llipti!?or intAritor fizice~te, , 'u In\I'II~ul corporal a l chitinei, inca neconsolidat pe depUn, Cli picioarele I"'~I lItosigU!'e, cu ariplle inca neintiirite, cu pur'u~orul de culoarea li.$OI' ."'IIII.,.fl' ce 0 au noile nascute au luat cuno~tiintA de viata colectivita\.iI dill ~Iup, Oe aceea, rubin a singuraticA moare l ipsitli de acest. mcdiu II.' I.. ',d pBthic, pe care-l gAse{>tc ownai in comunitaten colomeL Ue eind se nase ~i pinli mor, albinelc-molecule ale acestui complex IIII:!I.dc, care cste colonia, nu precupetesc nici un eIort, aducind comuniIr'lW rlv-uu unei hArnicii rar inLUnitA la alte specii de insecte, exceptind tllrl1lcilc, slIl"ori bune eu albinele. facind parte din acela~i ordin al Hyme. ""lll\'!"f'lor. Ele intruchipeaza chiverniseala unei gospodari i care mer~(' )llul\ lu eel e mai mici amanunte, f<"ira. sA ocoleascii sau sa se sustraga de hi vrC(1 lrudii oricit de grea, in raport cu puterile lor, agonisiad farfl hlrNlLl'e :;;i cu oriee sacriIiciu, bunuri aiimentare, tot timpul cit florilc> It'll! nectar, stringindu-le pentru viitorime, clnd stupul este ineApator I;i \ r l' ti l CO buna, ca un avar care nu gas~te fericire decit vazind comori cit li'I/1 hOJ-{atc atdunate in juru-i. 1:;le lntl'uchipeaza dragostea nemarginitA pentru urma.'?i, pe cflrc--f 11'1"\1' (!u atentil vAdite: doicile '\'iziteazii larvele de sute de ori pc zi, (HlId Cieclircia alte $i alte ratii de hranii dupa vi rsta ~i casta din Cnt~ rHO pllrLc, Tn Hc..'Cflsti\ orc1ine de idei, sibinele coloniei previfd gt'cuUi\ilc ('" vor Vl'n i in sezonul rece al iernii, pregUind din timp rezcrve tnd/..'8tulft. 111111'(' de mierc *i pilsturi:'i, aducind din tagurii margin~i acest.c bllllllri "1111 ~l p r'Oo!X' de cOUotlul cald a1 ghcmulw de iarnA, peniru a nu fi l'illil'" I'Il\ liP flt'l'llu"'l!~c pc timp rccc. Elc contribuie la piistrarea unci a mbiHlI~'" ~ Ullf'i Illicroclimc cnldc ~ i UljOl' umedc tn ghemul formnt. din trupllT! IIlhlllO lo c Al'tTn~, co s:1 nil so irosroscl\ din c~ldurti dcclt strictu 1 ,J('t('S(U , \1'1 ,lt., 10lUI l'I;\f' orr.llld~!lt tltlp:l vl rst(' nWI{'1\ III rrnjli)c III 111("\11 ('('I ,11111 ('11111 , til rindurlli t urt\ 111101In' j\l hlql,l c IlIl('I'/..' ('(' pot. pr(}lhH~' n " ~1 molln IH "llllel CI\
will!
"II,LI III!, (,'lI lIll ('\,)II!;U.OI (oiL nll,l ('COIIUIIUC()!; de glucill(o; Ut'm~nz(\ iIlpn' 11\1t1'l~lnl (:('1(0 Illllt vl l's tnlcc e-nr~ sc schimbtt C(t {nlr-Lln rood, ell ul'!li' '!,llltllll'lt' lnrrig\lrnk (,'(.' inU'ii in dormitol'ul lor ell s5 sc tif'zghe\(': vi,' "'1 11. !1r!,H"Ultc de al\.c\c co gU'5ile pllne eu miere, capllbi lc sf! reziSI,' CI'IWilul. M I.';tcl\tnurc :;oint de HSCll1enell alent.We ce Ic dntl mmnei 101' in jurld "U'('hL un 1I1Imi'i.I' ,n'sll'ins ii !ol'meaza 0 suitll, care 0 pazesc I}i 0 tn.lP'ij('~\' 1',1 111,,11(.' vestalC', cc siau trezc la vstra str~mo~eascA in care 10cul Me-I'll 1111 1(' slinge nieiodaUi, f$1 Cli toote celc zise pornite din portea sutelor de cerceUllori Iji II "hI;PI'v
pll'I ',!IA In nIt Cli tes, de la salcimul 0'11 doilea. NC-(lln dus la rata locului ~i intr-adeval" aln gasit fOlmati p..'ItTU I'\ ...·clilnl CI.I nlhlne parasite, _ laU\, nvcti ocazia s1\ vede,i una din maniCest.-\rile de cara('t('r !I,' l't)lp!lici <1(' olbinc: cea de interatractie, Albinele adunalc in a~ti I'hlorrilini provln de 1n di!erite colonH din marea prisacli ee a plecat ast!\ "n"PI,' la alt. culcs de sulcim, In 0 pc Clorllc ce inca mai secretau ceva nectar. O imi111"1\11, illt"t'ClnlJu-.<;<, I:, \loll'<J. cunosculA n-au mai gasi't stl1pina. !;ii tn 11I"l!l'I'M~' dt' cm\zl\ n-Ilu strins in ciorChinii ce-i vedeti ca ni~le roi Til f:I"th,'l, IHl~11 dill lil/('I'jj ttoicu ltor i a ndus patru matci din s\;upu!1urU 11111;1.1 d~ ImTX'I'f'ch cl't', ScuLurind ficcnre roi pc dad in stupi separa\i. •. 1\ d .\~ rir('[\nliu cit(' 0 O1tlt.ctl 1nch lsa tn colivia ei !1i am dus roii in Itvml .. (1(' It.H(l\ CnSO pt\du\'oculul ell sli-!;ii fortne7.e ~i el 0 mica prisnci't. J\{"".'>\!\ mtlnlIl'~l;u'e, 11\('('1'1.11 eu expunel'Ca, este carllctcrisllcti, ~' " 1"'Itl' IIIIIHII' " 1\ 1''1IH'.i'lUlu l I'fer ' dt' gn,p c(' IIl><1I"C cllial' intrc olbinc\e 1111 ~1I11\1 Illund ('hid !\C' prczintl\ 0 ocuz\c ell CC{l d<, azi S{lU to 31te.le cc It, " '~111
" "f plle'II, \),11
."hUllIl ,I 111'111111(\1'
1\11
"II).
1I1I1I•• llIil)
[,'>\'1\1111,
orl"
c,1 "<'1 11<'\"0,, alhinC'lp slriiine dit1lcilc ~"iLU ciorchlni en In roire? tntrcabh un Until'
\)IJllI, IIII' 111111;'\ ("(lIn V , 1111 n\hi Spll ~ nu pol \dii dC'cl l, 1n ('nlu",,',1'1 "' II"IIIIIII"d 11""11(111 111 ,'uri ' .. it· I ~I nf\1'I 1'll.,nl'ntHI I'wllleip;!1 I.k \"11\'\ lilli' " ,,11', rlilpil II llllih C~l(1t ltll l>il(\ h,(" PIII'lU (1111 cmli'H,)rln I".I~ IInh'l Hwllll, "dll'I\ dIll ,1111\111 \' hlui\llur C,lnl uu tl'II1I)(TII!iIl'l\ cut'pul'l\lA.
III., ,
III
III 110
10 tel ca cea a mcdl ului inconjurAtor, 8.!18 cum sint. pe~tii ~i replilclc,
cact metaboJism uI lor c re!iite
0 datA cu temperaltlI'8 medlUlu i. DupA cercetadle lui A. 1. Root, aceastA particularita te de poikil o. tCl"mi e se ananitestA nwnaj in timpul noptii, ciici ziua albinele, mal .binc· zls colonia, sint homeoterme, adicil. au 0 temperaturA ccntralA constanl..:'i.. CercetAtorul a constatat cu uimire cA ziua aIbineIe degajA mai multii citldurA decit temperatura exterioarA sc!izutA , pe dod noaplea metabolis. mu l lor u nneazA pur /iii simplu vari'a~H1e exteriorului. la l ei ca toal.e lnsectele. Ace85ta este ell atit mai uimitor zice Root - C'U ciL BCest fe nomen nu se vede citu ~ i de pu\ in in stup. CereetArile I-au dus In acesle concluzii fAcind studii calorimetrice cu aparate speciale /iii in di verse sirua\ii. Un alt cercetAtor - Glimov - urmArind temperatura individuallt B unei albine a constatat cli ea pas treazA 30% din energia glicolizei. dupA un consum oarecare de miere, sub 0 formA capabila sA produca o activitate in organism. "Clnd oxigenul este prezent - spune autorul cl opre~e gliroza I) la niwIu! ·glicofosfatelor sau difosIate lor, larA sa lase sa mearga pinA la acid lactic. Dar dnd nu existA oxigen, degradati:.l merge mai departe ~i poate incA sA produd energie~. Cum inci caJdu ra individual~ are. 0 limita precisA, ced datA de hrana hidrOcaIlbonoasA din .gu~A sau mie-rea cea acumulatA in Ql'ganism , clod aceasta se term inA, atlmct albina are n evoie de spri j inul gru.pului cu care lAcind schi mb de h l'8nA se aj utoreaza. FArA ciUdura grupului. albina singuraticli nu paate crea 0 regularizare termicA ~ i moar(' curtnd. Moartea este precedata. de 0 paralizie semitotalA, sub aqiuoea ri1celii la 0 temperaturA de 12°C. La albine regulsrizarea termica nu se realizeazA complet decit to g rup. La lOoe un mic grup de 10 aibine trAiesc numa! 5 ore ; 25 de a!binc vie\uiesc 24 de ore ; 200 de slbine traiesc 3 zile. CercetAtoI"ul fran ccz L.ecomt a constatat cA iocepiod cu 12-20°C, io mbura in ca re tempera· tura dev~ne mai joasA, cu ati t mai l.l.5Or ~i mai repede, albinele se string 1n grup. Un alt element, care Ie determinA sA s e adune, este nevoia dt· IwanA in comunitate frA\eascA ; ele i~i distribuie hrana in propor\ii jusle, de la cele ce au mal mult, la cele ce n-au deloc sau au Ioarte putin . A ~a de departe merge aceastA frA\ietate in distribu\ia hranei, tucit dacl\ to iarna hrana este pe terminate, in nAdejdea unei supravie ;wri toate nlbinele au tn gu ~i aceea~i cantitate de miere. Atunci cind aceasli\ ul timA rezervA se terminA , moare deod.atA intreaga colonie,cu excepi ia mAtcii, care mai supravietui~te cltva timp pina clnd cade !jii ea. Matca este prindpaltll element de atractie in colonie. Albinele siml nevoia ca din g rupul lor, mare sau m ic, sA nu lipseascA n iciodatli mat CII go. intruchipeazA viitorul speciei, iar prezenta ei in roijIocul lor le-o mk'vc rco\'i te acee substan~ hormonal! ce 0 secreta cot:pul sau ~ i estc I.rI1lH! l11is1l albinelor coloniei. 'J CllcoUzd - hldrOUJJ!; a glk:ogen1.l111l, d~ t.cer-ea III! In . pl ,I bloxld du C3rll',n. , .. MftS1e\ conUn ute, proces cara are lac In organlam In .,adrul rn
Ub<'r~I'oe1i lI~rl " r~1.
I I:J
J::stc mi~cc1.loUl·e 0 tntimplare cHl·e ilustreaza accnstA nevoie "pslhktJ .. IIlbinelmo unei colonii, descr is~ intr-o rev:sta soviet.i~ de lIf,)i(:L,Lll uL·u I lL lim p ce un stupar cerceta un stup, matca a cazut jos de pc (nl-!urc ~ I I,l L a root gasllA, Aibineie, dupA in.chiderea sru pulu i, s· a u agiluL pn!lu tlndeni pe a lan'l, aproape douA ore, dup!!. care s-au linL~tit. Stupar'til II ,'I'('rut ca ele au gasit~ iar pentru a fj sigur, a redesch:is stupul dUP.'1 rit c-va zile fAra sa 0 ,a Ue; pe de .alta pade a ibincie nu crescuscL·ii bulr ', ;'Ulll est.e regula in cazul dispari\ici matcH. Intrigat de accasU\ :-lil Uil \l l' III'OI.mala, u seas afarA din stup t.o~l faguf'ii ~i abia iltund (l nbS Ct'\IHl UII grup mie de albine ce stateau g'ramadA pe unul din pere\i did mal l',' it' ascunsese intr~ cra.p!!.tura dintre aouA scinduri ale perctelui de u nd,· "u nu putea S<1. iasa. Albinele au descaperik> acolo, au hranit-o, uu \In '' permanent de pe capul ei substanta hormonala pe care 0 lron smit(,!l\u t!(!'lor inconjur~toare. Albinele r;;tiinti ca matca este in stup n-au llllli fll/\di t batel. tHnd satis f4C'ute de prezen\.a el. In S(ir~it, WI alt exemplu de atrac\ie a albinelor una fa\! de ceruait...'i , observA atunci cind stuparii lac acele microouclee de imper echcrc :L mi\tcilor, cu un numAr de 15'1-200 de aibine in stU'pu~orii care au d OfH' un mic f4gura, cit 0 sectiune, avtnd sus un ulucel pentru hrana ~i 0 botci'l 'Juta de eclozionare in mijlocul lor. Cine: se perie albine tinere in acestc IIl lcronuclee ~i inaillte de a da bot ca, privind prjn peretele lateral de M\lelA al stupu~orului, se ,observ~ cA prima mi~care ce 0 fac scele albine lln ere este ce.:1. de adunare Is im..-eput in mict gru pu le~e; abi·a d up~ 40riO de minute ele se formeazA tn ctorchin'!, tntr-un col\, imprumutindu •.<;l rreiproc di.1dura pentru a pulea supravielui. Este un fenomen de interfltrctctie ce 0 exercirt.4 riin\'ele din aeeea~i specie, unde spre a ltel e ~i car ~ \u tndeamnA sa se grupeze. Mecanismul interatrac\iei - dupA Lecomt Pil le de ordLn olfactic: mai intti acel fenomen de I!trac\ie determinat de 4ubstan\a de matcli. de nahlrA chimicA ~i un aJ doUea de- ordin vibra. tQriu , cAci albinele disperate i!jii tremurA aripile. emi\lnd efluvii volatile Win curentul fAcut de vi bootiile aripilor, care se transmit tuturor, chc· mtndu-le sA se adune. AI\i cercetAtori consider4 eli. fen omen ul de interatrac\ie estc till ... fee t de muLtime, decl superior celui de grup despre care v-am vorllil. 111 acest caz, stimulii vin dIn afarA, iar al b:nele se adunA pentru ca sill\ nt,t>('lSc de aceia~i stimuli. A~a se unesc obi ~nuit sibinele lucditoat'c Irl jlll'ul aceleia~ i surse de hran~, Prof. Grasse considerA ca feno menul cst!.! Rcuerat pornind dintr-un spirit gregar - deci de turmA. Dadi. dupa. 2- 3 ore de la scuturarea aibinelor t inere in micronurllc ul de tm;perechere, s-ar introduce un termometru in micul ciorchi n lL~ (.'l' ~_II format pentru ca sa-~i imprumute reciproc caldura, el va inregistra !I0_ :I eJeCl1ll de ecollomi e care este atit de inradacin at in nin\H 1M /\d uul1lul hrlll,('i din fl ori SHU din alte surse dutci este 0 preocuparc ,,'u,' II H
1\
'C
.
\, ",
1 1.1
vlft
.n
Irlltl loe', care nu numai ca nu Ie incomodeaza, dar Ie este chiar folositor plll(\ ld 0 D.numiiA 1imit~ de la 2% pina la 15%. Acest gaz este toxic I),m ll'" rlite vietuitoare. inclusiv pentru om 'Care nu suporta 0 concentratie hm l tlltU'C de 0,4%. In milioanele de ani cit ele au vietuit intr-un spatiu i II /jIlL JIlai redus cu cit colonia era mai mare, albinele s~u adaptat IIC(''' lli i In(.'ir.§. de-a IUlluul pniului stitea incit il ml~C! din loc ~i 11 elimina din. stup. alUi lncercare: puneti un roi natural intr-un mic stup primitiv tft aut din sctnduri ~i avind un urdinio? prea mic. Albinele .se ~aza 1a Jucru I;!i cu mandibule1e r od fibrele lemnului ~i 14rgesc deschiderea. Lucrm'cn este facut4 f4ra intrerupere zi o?i noapte. Atunci clnd in natura ""lu dcplln4 linio?te, vel veti apropia de acel stup cu 'llrdlni~ prea mic, ~i Vtl\,] Cluzi distinct cum ele rod permanent marginile deschiderii, ca nio?te 40r lccl care-~i fac 'l oc de p4trundere intr-o lad~ cu ,provizii. Intrajutorarea lntre albinele acelei~i calonli, mai ales a celor prea vbotli t.e, tl lost observatii de prof. M. Haydak (S.U.A.) care unnarind felul (lUm llibinele se ajutA, serie ca. In colonie sint albine specializate s4
o
m«sczc articulatiile de Ia aripile $i picioarele celoT istovite de aZergdturii ~I ::bor. TOllte sint trup $i suflet pentru interesul calomei tArA sa.-~i manirl'tC\ C 0
in clin-are spre egoism. De pildel, matca cu destinul sAu procreator,
th!punc au4 fecundate in acele potira~e iniVale din ceara. care VOT fi olucivQ rrumoase botd, de~i prio instinct, simte ca tntr-una din ele se vo pllimMi 0 viitoare urmao?.§. care-i va lua locul in colonie, iar ea va
Lt'(" bu i od sa piece cu primul roi, ori c;1 fie rapusa de propria sa mdi, d\mine mal departe in stup. Astlel, ea se supune orbe![lte legilor cl\re usigurfL vHtorul speciei. La tel ·rac ~i culegatoarele care aduna. cu zor miere ~i polen pe C/II'C Ie pune In rezerva pecetJulndu-Ie pentru zilele de restri~te, clnd 01(· dc mult vor {i trecut hotarul existentei ~i nu vor ajunge sA Sf> bUC:Ut'c' de roo
11 ·1
Acti vitatea lobOlioastl. a curu:~itoardor ce paSlreazA cosa lor co 1111 pailar sl'li pind de ClJ l"a \ell ie este 0 Ope l·r. de prevenlre ~ i dc rrtl)III 'f" I I bolHor pentru buna vie~uire a comunita.tB, zidind in sierie de pl'Op(llis cadavrele ~oarecilor ce au trecut pe urdini~ nonptea, pe nesim\ite. ('lnri vremea este rece o?i albinele s-au strins tn ghem. Prin felul ei de organizare, colonia, in grele momente de C,. I /11I IIt.a~i nu da pas desnadejdii. Este suiicient ell d1n dezastru sa "[i e sal va t' · o mins de aibine care sa aiba intre ele pe mama lor, pentru ('I I tn scurt timp sa. in ceapel a ctadi 2-3 Ugur~i in care aduna de indalJi hrana, iar matca tncepe sa depuna oua tn roicul cuib. Dintre ele sc ill eg doicile pentru crescut puietuJ ~i astfel, zi de zi, mica colonie se inl.;'i re~te. popula\ia cr~te, incit in prag de iarnA ciciul biologic se incii(' jC', urmind ca in primAvera sa continue existenta din ce in ce ma i intlMI toare. Numai cind datoritA unei calam1tAti, ca 0 napastA, piere {>j miltclI , apare 0 adevaratA frAmintare intre supravie~itoare. mai ales clnd t r'1 cuib nu se afM. nici ouA ~i nici larve mai mici de trei zile. In dispel'iI!'(' de cauUi, citeva din ele, in unna unul autooonsum de lapti~or, njung la o dezvoltare a ovarelor ~i astfel reul?esc sa depuna oua in fagurii puslii . din care se VOl' na~te numai U'intori. Mai cur1nd sau mai tirziu coloniu zisa bezmetica piere din lipsA de urma~i. _ Dar in interiorul coloniei o?i tn illara de ea, apar oare fenom cm\ de antagonism? intreba unul dintre tinerii apicuItori. _ Cind 0 c.o lonie devine bezmetiea o?i deci eu multe aibine ouo1toare, care adesea dep~sc 50 0/ 0 din popula\ie, iar stuparul vrea sa rcpm'c r aul dindu-i 0 matcA nouA, aceasta \'a fi aproape ~ mediat atacatii ~j ucis[i. Albinele blitrine care au acum ovare mat dezvoLtate, chiar daca oVa\'iolele lor putine 1a numAr dau doar 6-8 oua nelecuodate, intruclt aceastu stare fiziologicA Ie da posibilitatea sA devinA o?i ele femele care PI'Ocreeaza, se vor repezi s~ ucid~ orice matcil straina introdusa in col on ic. latii tineri apicultori - 0 l"e-latie de antagonism de ordin intern i., I ,'I' albinele ouatoare ~i 0 matca nouA. AceastA du!}ma.nie are urmiiri fatale, cli.ci din ouale depuse dc alhl nele ouatoare se nasc numai trintorL S-ar putea spune ca procedincl fls l . reI albinele "spera'" ca in sfir~t din atitea ouA depuse de mnjori l;:\U'lI populatiei, se va lIla~te odatA ~i 0 rnatdi. In stravechile timpuri dud albl nele erau singuratice acest caz era .regulli. generala, IIi deci prin eredilate au mai pastrat vre-Q amintire in aceastA privin~a. In general coloni a de s ibille oua. toare d ispare prin ea insli.{>i, dci dad stupul va fi populnl num ai c u otrintori, nu are cine sa intretinli. colonia 'CU ,bunuri a limen ln,'p in'<.lispensablle. o altA manifestare antagonistll. in colonie este lupta care se da intl'C matcn virstnicli. ~i una tinAra, care iese totdeauna v ictorioasa, u ci~ind ('hi at· pc propria sa mama. Totu~i, s-au vAzut cazuri clnd doul!. mli.ki moma ~i fliea - convietuiesc in acela~i stup, depunind ouA pc 3(!c.lwj i fugufe. (jm' fic::care pe 0 alta fata, evitindu-se contactul direct intrc cle. Clml Inst'i se !o rmcaza g hemul de iornA virstnica nu mai estc ing(ldu llfi
,I
~ 1i !\pHr(' .
\I :1
Alitll/JOllls m 1ntl'(I I)lhl(l c\C' stl'liine coloniei se observa illal lotdeaun8, Ihq l/\ ('\1 111 lil t ,'/bml, in cazul o pari~iei rUl'ti"agului. Dar dad straina ce VI, II! HH IlIt rC !iCOfi lC pe virIu l limbei 0 picaturi1 de nectar din gu~A , dovedlllli p!"\n II(;CII;;ola e{l nu este 0 du~man.!1, ci ad uce ceva in [olosul comunitntl l, 81.1 'llj ll de III ul'd ini ~ ii dA voie soli intre. Reversu! mednliei : 1~~1e f' h {>lllll i d e
furti~agul
d l"Cpl, .5i bine de spus, cA albinele au ~ i plkateJe lor. Am Cost
IJ I'gen\A
dau un sfat. S tuparu l plccase cu trei plin cu mjere. Cind albinele au dat II., ,,1 ~I s-ml inlru ptat dintr- un bun gaslt. gata cules, s-a de~teptat in ele Iw,~ 1 1I 1'I 1I1 fllrti ~agului napustindu-se asupl'a coloniilol' mai 'Put.in popu late (lI i HIl'uj.l1 mai r edusa la urd in i~e. S-au luptat din greu aparl1toarele cu Ilu hul lil de invadatoal'e ce velleau cu sutele, dar acestea au goUt to~i (I1Ulldl C li strinsurA din stqpul atacat, uciglnd majoritatea albinelo r ~ i HlUll'O ro lonlei. R~ul s-a lotins eurind ~i la a1ti stupi a~a incit IOG/, din I t ,lill lll lt' Klupinei erau distruse. Cu foarte multa truda. am stavilit dezas11'111, r OI'(' nllrel putea fi general. 1) 6 1' cum pot a lbinele hoa\e sa in ~ele vigilen\a celor ce apadi n Hlltll ~ 1I1 7 lnli'eM un apicultor incepator. - Clud un cules bogat a incetat bl'use din anumite cauze ce depind Ill' Ull ll u1'lzm'ea florei respective, cind plantel e i~ i retin rezer vele sale de ',IIIMt' ( I I' cUl'e au nevoie pentru iorm-area fru ctului, grupul albinelor j 'r r('o t "~c ~i 01 cuieg§.toareJor sint mult atitate spre furti~g datoritlt. eflu\' llIhr Ptwrumate al e nectarului din stup care este prelucrat de albinele Ill'filucl'flt()ure; aceste efluvii ies din interiorul stupu!ui in valuri prin i .. ,\tu!Il·u nlbi nelor ventilatoare, ce evaporA apa d in mierea inca cruda , . lll'ninci porta de a rapi un bun gata ! acut. Instinctul Ie indemna sa hlllt'lJ, d nl' 8colo la majoritatea stupilor straja este numeroasA ~ i co atit IIInl IIterHti. t ncercarea de a pAtrunde in stupi de cele mai multe ori nu I~ l'l hll l~ le, cAd paznicele stau ridicate pe tpicioare le anterioare. t n tr ~ astJel de pozitie ele nu mai ,~teajJtA ca 0 strA.ina. sA se apro)1 (', \J Cllnoge pentru ca zboru l hoat.elo l' este Feodulant, cautind loc libel' 'If' 1ll lrtll'C. Atunci paz-nicele se'reped din zbor, se inoaiera cu albin a hcata. l't\\ilTnd sA-ljoi implinte acul in corpuJ nolivAutoarei. Aceasta face incercari It'll p OI'n t, C' s.1 scape, luptatoarele cad inlan\lIite de pc sci ndu ra de zbo!', jos ;3(' pttmin t Ij i astfel de cele mai muIte ori hoa~ele scapA. Ele se retrag !llIt·u fi reveni, de data aceasta mai circumspect, cautind sA. intre fn .lllpH ell popula,ii slabe, cu n paza rtlai putin numeroasa la urdini{ie. Tn lr.C'H tl' ~itu u t~ i nlbinele h oa~e [olosesc alte maniere : se a~eazlj, mal in tii pe unrglncu scindutii de zbor -stind oarecum linil;ltite pina clnd unele paz\h'C 8C {Ipmpic. Hoatele scot atunci, pe virful limbii , 0 picatura de m ier e 1111 1(11 (: 1, orCrind-o celor ce Ie-au ie!iit in cale, iar eie, considerind Coii lInt d lntrc IIle 101", Ie dau cale libet~ de intrare. OdatA. ajunse in stup e p'eli Ittl Illnl riC' recllnoscute, cli.ci albinele de acolQ au a lte sarcini ::;i n u ,I ' I)('\ip!\ tie pI'Ci':cnt<' stl'aine . Hoa~ele se duc direct la fagurii marg i nf1 ~ i, ';I I 1n('jll"C1\ ~1I !jn ClI micre ~ i plecind ocolesc centru! coioniei ~ i se tnh'l'llptll Itpr r P(' I'C'I,C' lc rrnnt.n\ <-'(Ib()l'ind pe cl pinA la urdini ~ : cind ies d(' 18 0
stupinA
sa
, It" 111111111e, uiUnd oial'lI. un i agure
,I
I IIi
neolo nll se (l ngajcaz~\ pc sdnd ul'B de zbor pentru a plltea " btlru, col Rt' " I'cii pe rata cx t.erioara n stupului l]i de neola i!ji iau
Es(e
adevar atli strat.egie ce 0 fac aceste navAlitoar e. Numi'll'ul lor devine Ia fi ecare zbor ~i mai mare, did prada inl pl\ r ta.:?-iHi. la cele d in stupul lor f ac pe paznice sA nu Ie mai recunousl'ii . pc'" Iru cfi mieroo ingera1.A Ie lransmite miI'OSul stupului at.acat, a'}a int.·lt ]"1'"\" nicele nu mai pot distinge pe cele ale lor de nAvali toare. care au at·\! , 1 aceJa~i mires. In mod obi~nu i t insa paznicele emit 0 substan \A de Alanna pl ......d ll :stl de glandele mandibulare denumitli. hepotan care mobilizeam inll'et'~11 colonie atacatl!. ~i astfel atacul este inlliturat. S-au vl!.zut insa cazu ri d nd o colonie luraUi estc w;;a de descurajatii incit renun\A Ia lupti\., mai aics dnd matca a (ost UelSa ~i unindu-se ell cele prAdalnice. transpol'ta (,Ie in~ile bunurile lor, rAminind ~i fA.cind casi1 comuna cu ataca toareJe. Prof . von Frisch a observat un altfel de furti~ag !?i mai tndrD.zn('\. constind din atac direct : albinele hoa~e atacau culegAtoarele ce ve neau la stup cu gu~ile pline, B%'teptindu-Ie chiar pe scindura de zbol' a stupului. ObositA ~i oarecum dezarmatA, c!ci atund clod are gu~a plinrt nu peate sA-~i indoaie abdomenul penlTu a-!;ii scoate
II ';"
1)(1 11.IK.\o] n('JlCu ~j (l <.,'o mbinatic de d nd pArti ben-zina, trei par\i ete. sul'ill ll' i() 1)t\ I'\l tcrcbentini. puse intr-o cU'tie de cremA de ghete, ~ezatA In H I' h ' l~ , 11 1{1<;'p i\ rtcaza hoa\ele, deoarece emunaFile volati le ale com-
l'
llll1!1\(l,.' i
n\1
Ie plu c,~i Ie !.:re sA ren'Uote.
Til {ls Ue l de ImprejurAri lued.rile in prisacA se fac sub umbrela protrf'lltltl'l' . C[U"C Cll faldurile sale din til'on acopera stupul complet. iar sub ('II II plcuJt,orul lUCj'eaza 1ini ~tit, deschizind stupul fAra grijA eli ar putea r( ninh il, li t..' hoa~e. ll it,,'\ masuc! bun! este aplicarea la urdini~ a unul dispozitiv dnll umil, ' l'~lcana" care se face din soindurele de 10 mm grosime, ell percItll" fn mtul de 25 rom, cu lungimea de 350 mm ~i la.?mea de 80 mm, 1ilUlwl01C til euie. Este ea un tunel ce are 0 deschidere laterala ; tunelul IIfw In m ljloc 0 seindur!l medianA a~ezatA longitudinal. Albinele stnt lIovol tc sri. lotre in tuoel, sA-I parcurgA pe toatA lungimea lui ~i sa OCOlon.-('I\ lIt;tnd urica mediana a direi extremitate se deschide direct in stup. I\lhlnol\1 cOloniei atacata se obi~;nuiesc repede eu aeest dispozitiv, pe dnl! tole hOllte, intilnind in cale 0 serie de albine ale stupului care Ie IlIIrNw.1'I LrCl"Crea, renuntA la furat. Mflsu l'li cea mai sigurA este ca in stupina sA nu fie decit colonii hU1l 1,I ~ I puternice, care nu pot fi atacate. Nucleele s!l stea cu urdini~e InulL II Hc~o r8te !1i la nevoie ajutate cu puiet cApAcit pentru a le mArl J)4"llulnthl, care astfel se va apAra cu succes. HrAnirlle de stimulare se CIII' lIu Jn.ol ~eara clnd zbor ul co loniilor s-a linl!1tit. {lllit lattira negativa a caracterului unor colonii, din prisac!l, este "Oil de agresivitate manifestatA mai ales cind un cules bagat s-a tenni" IlL bruse. Atunci, albinele agitate ataeA inteplnd pe eei din preajma lot, ru'o II sc pare cli Ie tulburA cursul normal al vietH lor. ESte obi~nuit o CdI'octeristica. a unor anumite rase de albine, cum sint de pUdA albinole clpriote cu care localnicii lucreaz!l greu dar suportabil. dat fiind eA 1II111t. tn "eela~i t imp hmnice ~i mult productive. $i cele din rasa sinan~ IHI Ilccst cusur. AceastA lnclinare spre agresivitate este ereditara, Vii (lJII III Ll ti dl. in primele leetii v -am vor-bit de acel stdimo~, aibina siUbalee.a "Inguraticti. ~i anume de specia Osmia Fossaria , la care fiecare indi'lId tr!ie~ te In birlogul S!U to piimlnt ~ i foarte apraape unele de altele, M 1ntr-un sat, Acestea atacA orlce altA insectA zburAtoare care stdibate Ipn\lu l ,.satulw'" cit ~i spatiul pe 0 razA de 100-150 m in jurul locuintoler. Aceto este clmpul lor de exploatare ~ i nu ingAduie strAinelor ca !tn. 1 1ncolee. In acest scop 0 parte din ele fa c un fei de patrulare perHI{lMntA contra presupu~ ilor adversari. Albinele din site rase au un anumit simt de proprietate asupra unor ICI'Cnut'j de exploat are .!}i atacA pe cele care Ie IncurcA zborul. Fiecare ~t.lIp - f ll mod obi~nuit -t.!}i creeazA anumite culoare de zbor, la 0 )nal\Imo de 5-10 m ~i cu diametru de 2--4 m, atacind pe cele care Ie tr/l vcrscnz.:'i. De ascmenca, vA amintiti - tinen apicu1tori - de eele ce v-urn I4pUlI ctnd um descris zborul de imperech ere a mAtcH, care. se avinUi :11 0 sllgctlU\ de pe scind ura de zbor ca sA treacA. peste zona de 10 m pc (UU'C 111bincic c ulCJtiilotire 0 ,es, pentru a nu fi atacatA de aeesle;:l, 0 (,bf'H'I"\'II\iC intcl'CSlillti't.. tn pl'ivln\/\ zonei de aparnt, ('Sle unnalOfll'Cfc
o
o
dack\. sc pune 0 farfurie cu putinA miere pe capacul unui stup, prlmel!! care vin acolo sint ale stupului respectiv; oriee aibina. din imprcjurl mi care incearcA sA. ia acest nea.!}teptat ospat este atacatA. Dacli Inrru rin ell miere este scoasa din posacA la 15-20 m . oriee albinA. ar sosi acolo 0 suge lara lupte. Problema a :Cost elucidat e. de eerceti1torul Hedighcl', '-:lIn.' a obserVat cA unele colomi tl1i aleg 0 zona teritorialA de eules, a~a I:um ra~ multe animale ~i pAsAri zburatoare, zona mai mult sau mai pll\in larga, in interiorul cli.reia nu ingAduie aibine strAine din al~i stupi. Cil, tl in elmp sau padure este un cules bun, a:lbinele nu se mai preocupu de apa.rarea acestui teritoriu considerat ca Ie apar\ine. Agresivitatea esle mai accentuatA atunci clnd atmosfera estc mai incArcata, e vint 'PuLemic sau chjar furtun a, Atunci albinele vin dc-n valma spre stupii lor ~i nu trebuie nelinil1tite l1i roai mult prin interventiile stuparului . In schimb, clnd este un cules bun ele nu dau a tcnlic nici chiar eelor ce Ie stinjenesc activitatea, Un aIt motiv de agresivitate este creat de multe od prin metisare, mal ales clnd nu se tinea seama cA '\lOa din paI1i are un astfel de carncler. Este cunoscutli marea gt'el?ealA :C!lcuta de lnstilutul de apicultura brazilian care a adus pentru studiu 0 colonie africanA din rasa Adansoni. care acasa la ea este :Coarte produebivA. Din nefericire. un rai meUs cal'C II scApat neoooerVat dAdea eemne de agresivitate. Aeest metis, lntre blind u aibina. brazilianA ~i cea Adansoni, s-a afirmat eu 0 serle de de!ecte : estc v [oarte roitoare, 'Producind cite 7-8 1"Oi pe varA, dar mill gra este co ea are 0 rautate Insp.!iimtntAtoare. 'Nimeooi nu se poate apropia de stupinii, om sau -animal fAra sa tie atacnt. Acum brazilienii nu mal ~lill cum sa 0 distrugA, dici clatonta roitului natural intens, meW;;il ace~li o s-au raspindit cu 0 iutealA deosebitl. zburlnd la mare departAri. Pentru prevenirea manifestArilor agresivitAtii, apieuItorii fol osesc [umul dat de un dispozitiv denumit afunuitor in care se introduc substante fumigene : bureti. putregai de lemn, bucati de sac vechi etc. Albinele au un reflex conditionat la fum : i~i umplu gu.?8 cu miere t;;i III) mai pot intepa. De asemenea ~i 0 u~ara pulverizare cu apa dA albinelor pare !?i lasa pe apicultor sa. lucreze lara. ali tntepat.
0
preo
cu
-
Ciclul biologic al coloniei Ciclul biologic nu 1ncepe 0 data cu sezonul prim.liveni, ci eu eel III iloamnei, in luna septembrie, cind aibinele ba.trine %1' obosite din varA dillpflr repede. mnd in scrumb inlocuite -eu cele ce se nusc la in cepul.u! lonmnei. PinA atunci colonia i~i pregAte~e nu numai agoniseaia pioa In f1plJl' itia n ori i de primiivarA. ci ~i una, doua genera\ii de pulet din CllI'e npnf'" sibine tinere ce pot sA infrunte rigorile sezonulu i recc nl IC' I'nli LI'~\iesc pina. In mijlocul primaverii viitoare. Intr-'odevar, larvc lc 1111.)11 11' \01' de loamnA sint. mult mai biue hrAnite de doici cu cantila\i im-
"i
I I !,
li B
jlllrlllnte lito pii:'ltUI'iI. pent"u Il-$i forma 0 l'ezerv~ corpO!'l:lJli mare de ulhll ll\ll1I'I, pl'o tcinil $i g licogen. Ele nu ia u parte decit in numar mic In 1'I'('tlh'tl1,tl puietu lui din toamna ~i i~ i pastreaza integral aeeste rezerve "'lr J)(lrlll (,. Matcu i~i incetine~te din Ce in ce mai muIt ritmul ouatului, 0 1I li!lllfnd Tn cu ib doar citevu sute de oua. p e zi, Cre$terea aoestora 0 face ull1H13 J!CI1CI"atie de dOici. de la sIi~itul ver ii. Tinerele nu cJadesc iaguri. III ' ('ulcg, d lci afara este !oarte pu\ina flo:li naturalA, iar 1a pregatirea 'W('lt tur pl'iviJegiate generatli de toa mn!, aibinele doici hrti.nesc larvele I 'll III UIl Iflpti$or a.<;a cum Vom erAta mai depaJ;'te. Aceste pregatrrl ~i 111111'1j lri biologice Ie fac mutt mai rezistente contra invaziei nosemozei ~J hl h'l' urec~iuni, in special micotice, care-~i lac aparitia in decursul lI'l'lI l! 1;11 u primAVerii. StuparuI g rijulJu intervine acolo unde a lbnel e Iln uliscsc deloc hrana, Oferindu_le In toamna substlante Proteice, 1010l·uh,'(JI'1 bu n; ai polenului cum sint: soia degresatA, drojdie sau pra! de h1Ph',
til timpul iern.ii, colon~ile bune pierd putine albine; be ciliar in (IIWUmp lriguros mAtci1e prolifice ~i tinere Cl'esc la adapostul IA I(liwll g hcmului de iarnil:, un oarecare nurnAI' de albin e ce compe:n_tlllil :1\ IIlI cll l' pierdeM, j!jot· '
fll"'"
Ltl I'cv izia de primAvarA pe care stuparul 0 face in primele zOe IIle lun ii martie, el mAsoara cu un pabar a lbinele aflate moarte IJb rundul s tupuIui. Se oonsidera di la 0 iernare normaH'i care a decurs III conl.IJtii bune de caldUf'A -5i hranil, albinele moarte dintr- un stup nu tl toohuJ(' sli depa~easdi maS'Ura unui 'pahar mare de apa, Apicultorul lIf)t~llz<1 In partida 'f ieclrei colonii cantitatea respectivA; mai ales clod Illrl'lvl(lrf/c BUng ldouA pahare, sau chiar m ai mult, e1 trebuie sa dea 0 htOflll (l speciala aees tora din urmA, sprijjrundu_le pinA intrA intr-o cre~1111'(1 om'malA in cursul primAverii ,
o data co ineeperea 8'CtivjtA.~ii In primaV'arA pentru cliutarea re&ur_ It-IOI' noi de hrana, se epuizeaza 0 mare parte din popula\ia gAsitli, la pr lmu l contro l, Indt d~i in cuib apace 0 genera tie de albine tiner e, plC'I'ClC'.rUe slnt rnai mari dOO'it numAt1UI celor ce se nase, CUrind insA, InuhclI binc a limentata depune 1 500-2 000 de oua in 24 de ore; eohiIU)I"u] iotepe sa se stabileasci1 f Und repede depallit in fav oarea generll\lIIor t.inere, incit Ia sfi,"*itul lui aprilie prea puti ne albine biitrine, din HlUll1nll, moi slnt in via\! . Tn urm iitoarele dou~ luni colon ia ajunge la apcgeul ei de dezvol-
f llt'l~, Tn
st..upul unde au iernat, spat1u l se ingusteaUi mereu, c!ci cuibul ad unat4 ocup~ djn ce in ce mai muLt din spa~iuJ d isponibi l. ': In ri uPicultol"Ul nu inter vine, rnAdndu-I, colonia TOie. . te cu m('lt<;; 1 !lI n IUl UI trccut, illr in stup rlimine sa se nascA 0 matdi tinlirA, Dar in . It.lpl\,.i llil rlllionlli rOirea naturalA este exclusA cAci , de~i prin roi •.C' ltIrnl1l"lJ] CO]Oniil ol' in pt'isacA cre~te, productia de m iere_ eMe cOmpl'o11 hti'! , tn schim b, d ind la limp spabu larg coloniei, albineJe ndu l/ h II rllU'l.ril tutu c li1(liU alit d in IInul trecut, cit ~i in eei din 1II1 ul ~UI'erll .
,I
IIt r'in5U t'Cl
12U
t(UlUtll\ i nltll'i de miel'c ~i polen, duel! tim:pul este fav ol'ilbil t:ulc-s ulu l. Sluporul Clre g rijil Ca atnmci dnd f ace ext:raqia mteril sa las~ in stUI' 0 impo :'tm1'ta l'czervA de hranA, intre 25 lli 30 kg care Mi-i ajungli colonici pin~ 10 primul cu les din anul vii tor . Stuparul 1a numai prisosuL Acest prisos \'a fj cu atit mai mare cu cit apicuhorul a Colosi!. II tehni'cl1 adecvatA, ajutat desigur ~j de culesurr bogate la care faand pastoral a dus 18 tirnp stupina, .I n acest scop apicu1lorul va Cuce tut ce este posibi l ~i cunoscut, pentruea In Umpul ~po rt un. deci cind colon:i.I este in pragul marelUi cules, numarul albl-nelor zburatoare sA fie cit mal mare posibU. ~ti ut fii nd cli numai alunci prod uc~ia de mier e ~ i polen vn fi ~i ea deosebi t de importanltli, Dacli. stuparul folose~te metoda de explontare bazatA pe pastoral, ducind stupina 10 culesuri subsecvente, el s timulead. coloniile salc !.nire culesuri, pentru ca ouatul matcii sa fie mentin ut 1a maximum posibll iar spa~ul trebuie sA I ie mereu llirgit in r aport eu nevoia dc extindere a cuihului. In cazul cind stuparul nu poate .lace pastoral, iar regiunea uncle se anA are doar un singur cules prinCipal, de Ia care poate obtine 0 recoltA bunli ~i suficientA, stimularea caloni ilor de albine nu va in ceta clici pi'na la 15 august e1 poate organiza producerea de U!.pti~or, IAsind In urmA tn stup mlitci tin ere, ca sA depunA puiet de toamnA. Dacli nu face M, pti ~or, stimulare !L£QIOll! iloJ_ ~u marirea numarului de albine zburAtoare 0 va tace ce1 mult pinA. la 15-18 zile inainte de apari~ia marelui cule~~ pentru a nu cre~te albine multe ae prisos care ar consuma din strinsura lAsat~ in stup, Coloniile care nu s int IAsate pentru iernare, Ii se ridicA. mlitcile, Ul.sindu-Ie sA-~i Iacli botci, iar mAtcile noi vor fi la dodul lor inlAturate ; olbinele aeestora, care ~ i ~a tot vor mud de bAtrinete, s>int folosHe pina III epurare la producerea veninului a~a cum vom arAta mal departe . In schimb coloniilor care sint destinate sa dainuiasca pentru anul vIHor , Ii se vor inlocui mateile chiar in timpul culesului principal, orga~ nizind cu pu\in inainlea acestui cules 0 cre$tere proprie de miitci til 2-3 colonii crescatoare, lintnd seamA de indrumlirile care VOl' 1i date 1n nceasta privin\a spre sfiqitul prelegerilor noastre, Daca insS stuparul VrCn sr. lie sigur cli in stupinli e1 va avea numai mAtei sel ec~ionate, este Innl bine si1 se adreseze Sta\iunilor de cre~lere de nW.tci de soiuri bune, t'ccor'di stc, inlroducindu-le in colonii la sfir~itul ultimului eules, pentru ,,(I linert.' 1iiml , VOl' depune tn toamnA un mare numlir de ouli, formin d l'Ql'llingenle Inar l de albine tioere pentru iernat. ' Cl nd stuparul face cre!;> tere proprie de mlitci. din ouli sau din lerve 11101 mid de ] 2 ore. poate constitui - dupA ultimul cules - nuclee IiJutnlvol'e. curc v.or 1i de mare ajutor coloniilor de bad in primlivol'Il tJl'III(\ tf)ll t'C, Pupulo\iu acestor nuclee od se unellte in toamnA cu cen II (.' I)llllill'l dt.· iJIIZi'!. ~i in acest caz mAtcile d isponibile pot fi iernate hI flrm'/I )( IIPllItllui dupli metoda cerceta.torului roman N. FoU snu se pi1s12 1
I
kouzli lntactc aUitud, sau deasupra colontilor de baza, separate fiecare etl clt(! un fund de pJacaj; alti stupar! preled. sa ierneze nucleele in r.OI'pud simple eu fund, a~ezindu-le in stive de cite 6-7 corpuri. Fund ill fl cclirui nuc1e u are 0 taietura de 6/10 em acoperita eu pinzA metalie!, /1.'1 1f('1 tllcit cJldura trece de la un nucleu In celalalt. Desigur ca fieea.ruin I Jje hls!i. hrana s uiicienta in raport de m arimea lui. D,ncii crel,i terea de miitci stuparul 0 face cu scopul. numai pentTu cl JWh lmba pe cele obosite .!iii imblitrinite, lasa mli'bcile sa eciozioneze in Il U,..<:IcuJ ajutator seRarat de colonia de baza prin _gratie._dlnd nu:cleului h,)f;(:i uproape d e ecloziona re. Cind matcile tinere ale nucleelor incep 54 Ilcpuni'1 ouA, dupa citeva zile se rididl gratia despartiware ; matea batl'lnli
6-7 fagur1 eu puiet, ele se divid, nucleele se refae cu miitcile II'JU\IO rnn ie In mara ,ghemului ~i astfel pinii la aparitia marelui eules, ouA in rj ccore stup douA miitci, pre~tind
lOflre pentru culesul principal.
0
mare populatie de albine zburil-
Dupil ce - tined a:piooltori - ati auzit 'C um se indepline-'? te pe ;.curt cielul biologic al coloniei, sA umlArim desfii~area vietH unei oolonii de albine,
~I
AN ATOMIA COLONIEI CU SISTEMELE CU ORGANELE SALE FUNCTIONALE
- Ati spus putin mai inainte, - interveni unul dintre tinerii Ilp icliitori , eli in colonie
123
"'III' lkl~.h'
Stili nll 1u procese1e de regime organica ; de Iosrolipidele I) atit ( \(1 lH'i:('f.; 'lr(· ~ i IOfll'ie active in metabolism etc, etc, ; toate acestea VOl' fi '.'Jipll calc In locul potri vi t. CO /01Iin posedii aparat reproduclitor, respirator, digestiv, de excretie, I'/rl'lIlutor, De asem.enea are sistem nervos de coordonare ganglionarii ~i hrj r/lt01l(I Jcl; are mijloace colective de a-$i forma propriul siiu. schelet $1 li p (t apiira complexul biologic de invazia elementelor nocive, care \ (11.(,(1 ,o;u triiiascii parazitar pe seama comunitiitii,
- Dar daea pinA acum studiind aoatomia albinei - interveni un npicu ltor, am fast lamuri~i prin desene ~i p'lan~e on prin proprii obserVillil (!u lupa ~i chiar eu microseopul, sau pr1vindu-Ie prin geamul stupului de observa\ie, cum oare, Yom putea descoperi aeeste aparate ~i sist e ll'll' alllltomice ale coloniei, in acest vast complex organic, eu zed de mil de albine ? - Studiindu-le pe viu - 8{;a cum de aItfel am proeedat ~i pinA ' I f'U. I' to eea mal -mare parte a l ec~ii1or noastre,
'n
•
•
•
conseeintil, am hotArit ca sA lAsAm sA roiascA a doua oarli 0 I'vlonie care a mal dat deja un rai primal', Decl, sA urmArim de aici "w ill Ie viats unul 1'01 secundaI' cu matcA virginA, El i~i ineepe 'i a~a rlt! In c:e.1e mal simple eIemente pinA Ia maturitatea deplinA a coIoniei. til acest scop prima colonie care va roi tn zilele urmAtoare va fi s Umu lalA pentr u a-~i pAstra toate botcile ce au in ele Jarve ~i nimfe pe co lc de a deveni peste citeva zile mAtei virgine, Vom prinde roiul seeundtLr. t1 vom caza intr-un stup sistematic ~i Ii Yom unnari lelul sAu de cornportare studiindu-l pe tot parcursul sezoanelor unul an, pentru a puleo vedea cum aC\ioneaza noua colonie rezultatA din roirea secundani o coloniei marne, In veli!ful protector al cQloniei -
Stupul.
Au trecut opt zile pinA d nd a iel?it un roi secundar, din stupul CIlre tna'inte dad use roiul primar! L-ati prins ~i I-ati pus rotr-un stup
sistematic, - l ata, stupu t acesta in care voi a~i pus roiu! secundaI' cu mattA vltglnti., eonstituie pentru colonia de acolo un adevarat Inveli~ protector cllre 0 aparA de intemperii. In eele citeva zeci de milioane de ani de ct nd ulhinele vietuiese in colonii organizate, ele au trAit protejat.e iTo, IIC~orburi l e arborilor bAtrini, care Ie-au asigurat un adApost ea un in\'eli ~ d Urlu \. did arborele insul?i are propria lui cAldudi. In aeeastA situa\ie cle ou au mal avut nevoie sa.-~i creeze un sistem propriu de apArau l'xtcl'lourA, Albinele nu s-au mai pregAtit organic pentru a~a cevll, nu 'I ' ,' llllfl - <:lad de (lroduae nalurale, Nter:l al alcoolulul, III .... Idlor 8r141 s u pt ,'IMl, -':)lul)1!1l In ""IYUlltl WIllIt"ICl ~I ln60lublll 1n IIPIl, se pot tm(lill11 In cIouil grUPl! ","rl : LH)HI ~I. ~LIIl(ll,' l~ u()rLm,ll\(! In (lrlncLIlIII 8r9.lltmlte , I cerurlle prec um $1 IIp~ CO"'P"~" " ullMnlll>d lo./ntWf!If'. eer.'hr,,,,LI.l1:. 5ulfll tkleLc (prot, Cr , nanll ne8Cu).
'ii-uu mai pUS iscu!linta Ju iocereare, De cC aUta mundi, cind au !!I'isit tic-a gnta _ in seorbur~ - eel mai ideal loc de adaposti l'c II i n ll'C~i! eolonii ~i II agoniselei strinse In timplll eald al verii eu multI.! riW'i incarcatc eu nectar ~ i polen? Albinelc deci ~ i-au ales in mod d el.iut'J'{J1 locul eel mai potrivit pentru buna lor vletuire, scorburile aroorill,r bAbrini din intinsul padurilor (fig, 17), Omul. observind aceasta inclinare, aceste preferinte ale albi nc lul' de a-~i organiza viata in scorburi, a tAiat trunehi gAuno*i. le-u /II':' putl'cgaiul din interior !?i a fAeut primii stupi din scoarta ce a dnHl~ tare, In aeeste zise "buduroaie, (lmul a pus 1"Oii prlo~i, !onnindu-~i stupina alaturi de casiL _ Dar cum deliberat? me inotreabA unul din api"c ultorii incepAtori. _ P in! acum citeva deceoii In unna nu se stia nimic de felul cum albinele se 1n\eleg intre ele, dar venerabilul prof, von Frisch de la Munchen ~i-a oonsacrat toatli. viata cercetATii mijloacel'or de exprimare, I,>i Ie-a anal! Albinele au un fel de "limbajr, exprimat prin ni~te mi~Ari anumite en un dans, despre care yom vorbi ciod vom ajunge la descrierea activiUl.tii albinelor eulegMoare de nectar, polen, propolis ~i apli , Unul din eei ma.i ,vrednici asisten\i ai FJ g,17. - R01- ce a In eepu , ._ f M L--" i' S41, pro: ' lu.... au~r~ S Ud--und f e Iu I C'Um!lt 50.-$1 CQnst'l'uia.scA faguri i n alege rC)Jul loe potrlvlt penotr,u noua sa a~e- scorbura unui arbore bA.tr(n ' zare, a stabilit cA dupA ce el s-a lioi~tit 1) i 10 - alblr>e In IUS(lensle Bub - __"' b-, I I formA (Ie (leNlele ; I , 2 lit l s-a ,J.()Nl1a t CIOn",""ne 0 JljOUJ a un DC faMuM deja cadltl : ,e COn5ld er~ umbras _ sIbinele din gl"upul social al cel'- co. arborele a lost I"at dealunl/.uL. ceta~elor, care scotocesc toate imprejurimile !;'i orice coIti.~or ell flod ell nectar !$i polen, au inregistrat in "memorie" !}i locurile bune und:e eventua'I roiul lor s-ar putea adlipostl, iar odatll [onnal in ciorobine, incepe un Jet de "deliberar'e" asupra loeului eel nwi bun peflt'Tu adapostirea. lui. Intr-adevar. oricine ar cbse-iVa un rai stri ns in ciorchine va vedea eA de IndatA spar 0 serie de slbine fugind pe suprafa~a ciol'chinelui, 1)i sc agita. zgomotos blHind vioi cu aripile ~i fAcind diferite mi~cari cu corpul. ea un reI de dans, CercetiHorul citat rnai sus a deseoperit ea acolo se face 0 adev<1.l'al::\ deliberate: fiecare din grupul dansatoarelor ce executa un anurnit (luns val"iat, aratA direc~i:i. diferite, Aceste deUberar
,.
- ,'
I!!-I
"
rei de dnns. Abia atun ci intregul roi se desprinde -51 dupa ce face citeva
volle III aCr, el i
Cu sur/oarea miilor de cldditoare 8e ridicti ce tateQ
GRUPUL SOCIAL AL CLADITOARELOR Scheletul de sus1inere a colonie.i -
iagurii
Circulatia albinelor roiului prin urdini!j, se fAcea fncet. - Dar de ce roiul nu activeaz! in aceea!ji masura ca in celelaltc colonii din prisaca ? - tntreba un tinar apicultor. Pentru ca cea mai mare parte din populatia lui se ocupA cu cUidif:ul jagurilor. Ace§tia constitute viitoruZ scheLet de spri;in pe care se va desja$Ura intreaga activitate a coloniei. In acest scop tinerele albine-molecule ce compun roiul, i!1i extrag din propria lor fiin ta solzi~o rii de ceara elaborati de glandele ceriere ajutate $i de secre\iile neutre a gIan\:lelor !abiale !}i de 0 enzimA lipazii. La aceasta opera contribuie 0 hrana cu multa miere, pe care aIbineI e au adus-o in gu~ din fagurii stupului-mamA de unde roiul a plecat, consumind-o treptat in 18-24 de ore, folosind in ace1al?i timp !ji ceva lipide (grasimi) din rezerva organicli a corpului gras, cit ~i putin polen. In ace!jti faguri ce formeaza scheletul de sustinere a populatiei noii colonii ~i a viitorului cuib, albinele vor aduna strinsura de miere !ji polen spre a 0 avea la dispozitie in cursul sezonului rece, dod natura sUi. in amortire sub apasarea frigului. In ei albinele i~i cresc numeroase generatii de puLet ce se succed din februarie pina tirziu in t oamn5 daca sint stimulate, iar ciod sos~te timpul rece, colonia ocupa in propor\ie de 60 0/ 0 alveolele goale din fagurii centraU, pe cind restul popula\iei sta pe intervalele dintre faguri, formind astfel un gbem compact denumit ghemul de farna. Acolo ele gase5C m arile rezer:V'e de branA miere !1i p8stura. Intrucit cliiditul faguriIor roiului cere cUeva zile de activitate in tcnsa, iar noi nu putem urmliri lucrarea de aproape, am hotArit sa rlc.liclim din stupul de observa\ie fagurele din etajul doi. Apoi, oferind (libineior de 8colo 0 r amlt cu 0 simplA fl~ie de fagure artificial ~i hriininq mlcul oucleu cu miere diluatA cu pu\inA apli, putem vedea, privind prin g~um, cum grupu l social al clAditoarelor lucreatii un fagure ce constituie o ml et, Ptll'lC 1I unui viitor scbelet pe care 0 colonie noua. i!?i organizeaza vlclu lrcH, ln l" -tldcvAr, dupl'\ ce au trecut 24 de ore de la aceasta schimbarc, 0111 ttll/Hut''''L umbclc oblonnc ale stupului de obscrva\ic. Albinclc sc
I ~ II
127
UI'Cllsera In s pa\i ul libe,' "I rarnei goale, stind suspendate tntr-o perdea ,IC' tru puri vii, Il'unsforrnind hrana ingerata, in solzj~ori de ceara (fig. l U). Nu rnai revenirn asupra aeestei probleme pe care am aratat-o cind 11 111 vorbit de sistemul glandular la glandele eeriere. Privind perdeaua de trupuri am observat pe suprafa~a fieearei ngli nzi eeriere cum din epiteliul alcAtuit din eelule moi ~i spongioase, In cep sil apara solzi~ri i de ceara, lucrare Icgata de efectul de grup al albinelormolecule, aranjate pe grupe de hicru, cllidind fiigura~i distan~ii pupn unii de ceilal~i.
Tn mod obi~nu 't, produeiia de ceara l'sle limitata in raport de virsta albinelor-molecule ale coloniei. Dupii ee glandele i aringiene nu mai dau :apti~r ~i t'nzime, pentru prelucrarea nectarului, tree la producerea eerii secrelata de glan- F ig. 18. - Cum cHldesc !agtlri dele eeriere. Totu~i , sin1 imprejurari ciod intr-un stup de observa1 ie cu geam: 10 ne\l'Oie chiar ~i albinele b~trine, dupa 1 - stupul de observa~le : 2 - fagu!" II Il consum abun'dent de polen tim p de .unit cu alblne pe el ; " - alblne in perdele suspendate. zece zile, pot reactiva fu ne\ia acestor glande. Construirea fagurilor eu mii de alveole ineepe in stup cind temperatura din interior este de eel putin 20-30°C. - Am observat - :
facut-o numai pentru a vli arata cum produe glandele eeriere acei 801 zi~ori ee apar pe suprafa~ oglinzilor. Albinele roiulul din stupul sistematie au fost in prealabiJ pregatite organic pentru aceastii luerare, acumulindu-~i rererve organiee in corpul gras, in special lipidele, luindu-~i ~i un timp de repaos inaintea pleOOii roiului. Ele au gu~ile pline eu miere, iar numlirul albinelor tinere din roi, apte pentru produeerea eerii , ating aproape 50'10 din populatia lui. A~ezarea albinelor la c1liditul fagurilor roiului, intr-un buduroi saU stup gol, se face dupli ce ele s-au aranjat In forma de ciorehine, sub p1afonul stupului primitiv s au sub spetezele unui numar de 3--4 rame ale stupului sistematie. Ele nu stau acolo ca ni~te perdele transparente, ci formind un ciorclrine asemlinator spre exterior eu eel in care stateau in stare de roi, cu cleosebirea cA In interiorul ciorclrinelul, eind albinele c1iil:1esc, laBa Ia mijloc un culuar vertical, ,p e ale caror mwgini slnt Incadrate eele 3--4 perdele distan~te La 38 nun unele de eelelalte. Acolo stnt numai albine tinere, cu glandele ceriere neuzate, iar inveli~ul ciorehinelui este fonnat numal din albine mai virstniee. Circulatia in inter.iorul acestui eon eu baza in sus ~i virtul in jos se face asemanMor ca pe un culuar de aseensor, ineepind de la virful ciorChinelul, cit ~ i pe marginea perdelelor, euluar care serve~te la cobor!rea ~i urearea albinelor ca pe treptele unei sOOi. Caldura in interiorul ciorclrinelul este constantii, de 33-34°C. Cind ea este depa~ita, straturile ciorchinelul se mai r esfira, iar plitrunderea aerului proaspiit racore~te ~i elimina surplusul ealdurii. La adapostul inveli~ului, dupa ce albinele din interior incep sa secrete soll!i~ri, iar luerarea ""te in toi, aee~tia stnt transpor tati sus pe ~lierul de lucru, unde se fae gramajoare de materie prima, ee urmeaza a fi prelueratii ~i transformatii in faguri, a cAror temelie este in partea de sus a rarnelor, erescind spre josul lor. lata 0 a~ezare care rlistoarna prineipiile arhitectoniee ilin lume. Acolo sus citeva albine constructoare fixeazil sub spetezele superioare ale rarnelor primele temelii de la care porn~te luerarea, punctind spetezeJe in mai multe locurl, ca astfel viitorii faguri sa poata 1i urziii eu mif'i fagur~i de-a lungul acestor baze. P e IDasura ce timpul trece ~i materia prima sose~te pe ~antier. micii fagura~i sehi~ti incep sa creascA ~i lateral, atingindu-se unii de al~ii, formind astfel baza viitorilor faguri ai aeestui palat de ceara ee st.~ eu temeliile spre eer . Aeumularea eea mai mare de materie prima, care este ceara, albinele constructoare 0 depun la lemelie, diei temelia trebule . sa fie solida ca sa poata suporta farli sa se diirime - !.oata greutatea rezervelor de hrana .aeumu)ate in dimarulele ell miere ~ i poleD, precum 1?i greutateu pu ietulu i din cuib peste care sta toatii populatia stupulul, ca sa-~i tina de calc!. P rimele temelii de sub spetezele superioare ale ramelor slnt solide, gru,,~c, eu mul ti! ceara ; seolo, alveolele sint neregu late pe spa\iul pri\)
",
...
12!)
molor 2-8 rlnduri, pentru e8 pe mlisura ce fagurele se urze-$te, ele sA /Ie l'egulut C'Onstruite tn hexagoane (fig. 19 ~i fig. 20). vn aminti\i cred de leetia privitoare Ie dUerite rase de albine ~i nllllmc de rasa dorsata din Extremul Orient eare-~i clAde!}te tn aer liber 111\ llnlc fagure legat de 0 creanga puternica. Ternelia lui este groasA dc 12-1 3 em pentru ea sa suporte cele peste 150 kg miere aeumulatii. In cl, plus greutatea puietului ~i a popula\iei intregii colonji. La fel. III 1l1 ic, construiesc ~i aibinele roiului nostru.
f(J
rJ
Fig. 19. Fonns a treI. a lveole d ln'lir4.ln f.a .gure au Iundul lor triromb1e:.
Fig. 20. Cuibul unel colonU c:e are deasupro. .$1 rnagazin de .recoLtA.
Clnd grupul constructoarelor din stup au cearli suiicientii. sus pe apcteze, ele se a~aza fa\! in fatA pe aeea ingramadire amorfA de cearA brutA, din care Incep sa traga un cerc sculptindu-l mjgAlos, unele pe o -fatA, celelalte pe cea de-a doua, formind cele trei rombun ale fundului vUtoarelol' alveole. Inclina\ia romburilor in r aport de eei ~ase pereti ai alveolelor, depinde - dupA Darehen - de unghiul ascu\it al liedirui romb. Acest unghi masoadi 70 grade ~i 32 minute, Matematicienii flU aIlat prin ealcule cli toemai aeest unghi este absolut necesar acolo, pC'nLru ca lnire cele !}ase plnouri hexag-onale, fieoare '81vealA sa postA cl; n~ine maximum de miere, iar 10 construirea lor sa se foloseascA 0 minima cantitate de cearA. Fonna h exagonalli dli 0 siguran\li !}i 0 rezist~n\A deosebitA ed.ificiului, clci fiecare din cele trei romburi corespunde rutei alveole de pe partee opusA. Ele fixeazA col~urile unghiurilor ~i liniile unde trebuie sA se in al~ cei ~ase pereti ai primelor alveole din viitorii roguri. Clnd prime10r albine construc1loare Ii se pare cl sarcin:a ce le-a revenit este indeplinitli, se retrag de pe ~tier. :flind tnlocuite de altelf" care se tot inmu1tesc pe mlisur! ee fagurele Cl'e~te. Ele clatlesc pe grupe, lo/' acestea se unesc pins la sfir~it, clnd primii f!gura~i de sub speteazs RUpel'ioo.r:\. s-au oUns !ntre ei, formind acea temelie trainlcl1 a primelor 3- 4 !!gura~ i. In realitate - spune J. Hoffmann - fagurele este un tipar. EI lie ~u'ze~tc ca otare ~i se construie~ de asemenea ca un tipar. Legile pe core ni Ie cvi d en~ia:di un fagure de albine slnt determinate de cind condlUi : 1) este 0 forma\ie paralelipipedicli alcatuitA din corpuri regulot l:1n
dispuse in dou" straturi fArA liPSUI'i de euntinuitote; 2) aeeste corpurl siot potri vite exact ~ i perfect corespunzatoare ; 3) 10. baza fiecarei nlveo!ese aIHi 0 'Piramida eompusa din trei romburi. Punctul median de la bl.lzu tiecarei alveole este totdeauna un pUDet de imbinare pentru celclnll<.' trei de pe fata opusA ; 4) din tmbinarea farA goluri a fagurelui ell alvcolc dublate, rezultA tiparul peretelul median; 5) prizmele sint prclungi rNI jumata\ilor de faguri dubli. Aceastii. conceptie corespunde ~i urzelei ~ i ere;;teni fagurilorU.. Ati vazut la lucru, aceste sute ~i sute de albine cliiditoare - adcvArati al"hit~i - pe .care dadi Ie Yom insemna pe toraoe cu 0 cuJOal'C distineta, Ie Yom vedea apArlnd clnd ici, clnd colo, pe eliferite pArti fil e f agurelui inceput, Grupul social al albinelor arhitecte, lnsotite _de grupul social al clliditoarelor de care se diterentiazA ea sarcini, potrive~te solzi ~r cu solzi ~or in dispozitivul fagurilor, care au zeci de mii de alveole ~ezate simetrie, sprijinite unele pe altele lntr-o arhltectura economicoasA, pornind de In fagurele central. _P rivind ansamblul zidirii 8!}ezamintului, el apare ca un c.lopot inversat care pe mAsurli. ee se alunge;;te in jos se mlireliite liii in 14pme; zidind astfel ~i fagurii din plirtile laterale a celor eentrali, ei cuprind in 10-12 zile tntregul spatiu al stupului. Atunci apar intre ei ~i cei cu celule mari de trintori, care obi~nuit smt eei laterali ; cJadind celule de trintori, albinele constructoare sint clilauzite de principiile economiei muncH Si a materiel prime folosile; au 0 arhitectura similarii cu alveolele in care vor cre~te albineJe, dar cer mai pu~in material ~i sint executa\i intr-un timp mai scurt. Ei au destina\ia ca in alveolele lor largi sA se poata stringe mm multA miere cA:pacit.li ~j pasturll. ca rezerv8 de iama a coloniei. La inceput ~i matca depune in ei oua netecundate. din care vor ecloziona masculli feeundator i. rntre fagurii lnvecina~i, albinele lasA un spa~iu de circula\ie de 11 mm, adevarate uli~e ale unei metropole bine conceputA; in atara circula\iei, acest spa~iu asigurA primenires aerului din stup. aUt de necesar puietului din cuib. Sub clopotul de trupuri vii ale albinelor-moleeule, fagurii stupului in ansamblul lor graviteaza. In jurul tagurelui central care totdeauna estc mai lung clnd aibinele cladesc tn libertate in stupi primitjV'i sau scorburi. Alveolele fagurilor a u 0 u~oarA inellnare de jos in sus tntr-o mli.sura de 9 pint!. la 14 grade, pentru ca mierea lichidA depusA in ele s..1. nu curga. Peretele median 0.1 fiecArei alveole are 0 grosime cit 0 douazecea parte dintr-un mUimetru, Cind eele ~ase planuri ale alveolelor au eel putin 1/4 inal\ate, albinele cUi.ditoare corectesza. unele abateri. La aceastA finisare intervjnc numai grupul aibinelor construetoare. Cunoscutul eerceUltor Ambruster spune eli in aeest stadiu albine lc coioniei urmeaza "legea corelilrit"J clici nu toate alveolele au de la inceput rorma definitiva, albinele lucrind la faguri prin tatonAri succesive. Regul url1:llLcn lor se datoreazA mai cu seamA actiunilor exeeutate tn cornu n de tllulle nlbine, ce eonstruiesc acei pere\i sub\iri ~i fr iabili, Tn pl'i vin\a regulal'iUipi alveolelor s-'a constatat cA nu totJdcaunn fonllu lor IJl' Ii perfect re~ l nU'i.. Unoorl unghiurJle laterale d ep<'l~e'iiC
11 1
1!"II'I8UrU obi.':;nuilA de 120°, iar .cele de la baza sint pu\in m ai mi.ci (1)(l rchcll), Alveolele au un diametru in rneclie de 5,37 mm, iar cele de ll'llllQr de 6,91 mm, Valorile sint medii, caci sint di!erente in aceastA 1)l'lv,in\t1. de In rasA la rasA. Albina noas-tra corpatina are - dupa cercetAturul l'Omon N, Foti - 0 medie biometridi de 6,39 mm. Cind alveolele stnt terminate, un grup social de albine cButA $1 t.due 10 stup propolis cu care construiesc in partea de sus a fied!.rei /1 lveole 0 centurA de rezisten~A, ingAduind astfel posihilitatea unei circu11I~1I uctive a intregii popula\.ii pe suprafa~a fagurilor.· Fara aceastA cenlui'll, Ingurii care la inceput sint foarte fragezi {ii sub~iri, s-ar deforma. Un element stimulator in munea grea dar mai cu seama regulat! n clil.ditoarelor este ~i matca roiului primar, care prin prezenta ei det(' I'mina un ritm mal accelerat de lucru la faguri. Ea este dornica sa dcpuna. cit mal curiod ouA in cuib, ~Ull. care cad din vaginul sau tArA lit Ie poatA re~ine. Prezenta ei determina aibinele ca in primele zile ,4 cUi.deasca fagur! numai eu alveole de lucr!toare, Este a~a de grAbitA. tnett nu mai a$teapUi. ea tot fagurete sA fie cIadit in intregime, ci depune uu4 in aIveoIeIe abia incepute $i inaI~te foarte 'Pu~in pe fundul trirombic, urm lnd ca sIbineIe clAditoare sA Ie desav~easca peretii laterali. Cind In sfJr$it Iagurii de cuib slot aproape gats, iar clAditoarele incep pe ecl marginali, sibinele nemaifiind solicitate de matdi, clAd esc !;Ii din cl!l cu ceIuJe mari de trintor. Un rol important in cUiditul fagurilor mal repede $i intr-un numa.r lUlU mare 11 au dimensiunile ramelor, P e eei mici, de multietajati, albincle Ii IucreazA cu 23% mal repede $i mai multi fatA de fagurii din l'lltne!e Dadant. De asemenea, albineie trehuie sa aiba suficient spatiu pentru depu· nerea secretiei ae cearA, cAci altfel glandele ceriene produc solzi$ori, care cod adesea pe lundul. .stupului de unde sinLelimina~i de albinele curatitoar;:-Jn aceasta privintA prezen~a in stup a unei rame c1Aditoare se Impune, jar despre rostul ei vom vorbi cevra mai departe la lectia
despre roire . _ Dar ce a determlnat albioele sA aleaga forma hexagonala. a olveolelor cu unghiuri ~ i rplanuri precise? - intreaba un apicultor. _ il)in instinct - zic cel mal multi cercetiitori. Dar este probnbil ca de-a lungul zecilor de milioane de ani, ele sA fi observat cA in rcl ul ucestn ob\in 0 trAinicie mai mare a :ia gurelui , cu materie primA mui pu\inA $i elorturi mal recluse. Prio mii !;Ii sute de mil de mutatii cc se transmit. ereditar, s-a aj uns la aceasUi. formA, Cert este tnsa un lucru, a dirui tainA incA nu a fost dezlegat..:i ~ i l.m ume, dI. uceustA fo rmA hexagonaUi este cuprinsA in insA~j rApturu Illbi1 3~
nei cAci nceas lfl lormA apare, revine !;ii se repet.:i in multe aspcctc ul (' vietH sale. VA amintiti cind am descris forma oulu i, v-am spus crt pt' suprafata coajei apar vizibil la lupA desene hexagonale putin slun~ilc , De asemenea, dnd am descris ochiul albinei a\i aflat cA. el este com pus din mii de :ia\ete tot hexagonale care Iiecare are nervul sAu ~i wale la un loc redau imaginea completa. a ohiectului privit; apoi, solzi!;iorii de cearA. ce apar pe oglinzile ceriere au 0 formA pentagonalA., deci apl'ollpl' ca cea hexagonalA.. La fel cind v-am vorbit de forma botcHor de matei'!, v-am spus cA. ele le ingro'a$A eu multA cearA, iar pe suprata~a lor albinclt' creeaza 0 dantelA. de desene tot hexagonaIe, Deci, forma hexagonaUi se oglinde!;lte sub diferite particularitA\i organice, inca de la primul pas in viata albioei !ji ele 0 reprezinta sidoma in aceste alveole hexagona le ale faguriIor,
,.p, aici nu
88
trece/ u
GRUPUL SOCIAL AL PAZEI COLONIEI Ciod toatli aceastli truda este aproape infaptuitli Injghebindu-se vlitorul eamin In care s-au urzit primii faguri, 0 parte din popula~ia rostului roi secundar a ~i plecat in zbor prin imprejurimi sA afle surse (Ie hrana ~i sa adudl in stup nectar ~i polen. Era ~i 1iimpul! Iniaptuirea ocestui Inceput a eonsumat cea mal mare parte din proviziile de miere lu atli la plecarea roiului din colonia-mama, iar albinele ce"ese trebuie Mn lie alimentate eu miere proaspatli pentru ca sa poata secreta mereu £11\1 solzi~ori, pentru urmatorii faguri. Atunci apare pe sclndura de zbor a stupului, in fa~ urdini~ui, grupul social al vigilentelor albine de straja. Ele sint gata sa-~i dea ~i via\a in lupta de apllrare a comunitlitii. Nu trece nimeni pragul oa.sei rllr1l ca paznieele nelnduplecate ~i severe sA nu Ie bareze drumul pentru n verifiea mal IntH daea fae sau nu parte din colonie. Cu ajutorul antenelor - organul eel mal sensibil al mirosului - straja recuno~te pe cele sosite, care trebuie sa alba mirosul corespunzator. In caz contrar, sar [ar1l ezitare asupr1l~le ~i Ie ataea sau cel pupn Ie sperie. Grupul social al strajerelor se pare ea se specializeaza in atare sarcina; ele nu sint albine tinere. Doi cercetlitori de seamii, Butler ~i Free, marcind albinele eu diverse eulori dupa sarcinile ce Ie Indeplinesc In stup, au stabilit ea din 4 000 albine paznice numai 16 erau tinere In virstli de 14 zile. Natura le·a Inzestrat cu acea armii de ataC ~i aparare care este acul cu venin, des",ris In anatomia albinei. Peri'COlul eel mare este atunci clod in prisaea - din neatentia stuparului ce a lasat pe aLara faguri cu miere - se declan~eaza acel furti~g de care v-am vorbit. Atunci garda de la urdini~ da de veste emipnd din giandele mandibulare 0 substanta de alarma denumita hepatull care mobilizeaza colonia In apllrare ~i Mac. Se dau lupte grele ~i multe albine din eele de paza cad victime, plnll c1nd ataeatoarele se lasil pagubn~e ~i se retrag in stupul l or. Paza de 19 urdini~ are ~ i un alt rost ~i mai im portant: acela de a feri ea slrllin e le. car e venind dintr-un slup bolnav de boli moli psi loare, sn nu aducl\ divc r'i i ngcn\1 pnlo/(cnl. 1:.14
ttl aocasta privin\li, colonia ~i-a organ i""t un sistem de a utoap!l '·llr(' (Ollrlc IngenJos despre care v-am vorbit putin la anatomia albine!. A Ibl n~l c cnre vin In contact cu mediul din aiara stupului unde existli millar·do tic mlcrobi, au pe corpul 10r ca 0 pavazll de aparare, substan\e " nU hloJ;!ce puternice, care infring tentativele acelor agenti patogeni de a piILFunde in corpul lor. Chiurasa de chitinli groasa ~i tare este aeoperitli dc lin strot de peri~ori, care In primul rind amortizeaza loviturile ~ i evita rnnlrile. Organismul lor are mijloace deosebite de a infringe invadatorii : livcrsele glande emit secretii antibiotice. Mierea este ~i ea antisepticli ; III ell 1110r, in citeva ore, bacilii perieulo~i ale celor trei feluri de locu. I'olenul, de asemenea, are elemente antibiotice de prim rang. Ceara orc coDsUtuie materia primll din care sin·t fagurii - are ~i ea 4 000 unltliti antibiotice. eel mai prepos sprijin in apllrarea smlltlitii sale colonia n prim e~te do 10 acel propolis pe care albinele il adue in stup ~i il au la dispozi\ie rlclnd. Ce este, Cum se prezinta, de unde ~i-I proeura, cum ac\ioneazli, o vom orata ceva mai departe clnd vom vorbi de albinele culegiitoam do propolls.
., Tu. UnsrBfB • • Iti riitofu/ n9amU/U; /"
SISTEMUL PROCREATOR AL COLONIEI: MATCA ~I CUmUL sAU DupA trei zile de la cazarea roiului secundar in stupul slstematlc,
Un ttnAr apicultor m-a anun~t cl\ in prisacii. albinele se agitA prea mult l u\f~ de felul cum se comportaser~ pillA atunei. Ducindu-mA acolo co IOU llpicultorii ineepAtori, am observat cl\ intr-adevAr albinele erau mult moi numeroase 'pe sclndura de zbor, ie~ind ~i intrtnd repede in stup.
o parte din ele stlteau cu abdomenul iniUtat MUnd agil din aripl fAr! ill Ie impreune perechi-perechi, ca atunei dnd se inalt/i in w Or. - Priviti - tineri apicultori, - spre virtul abdomenului acestor IIlblne ; observa\i asttel cum glanda odorantA - despre care v-am vorbit Itt sistemul glandular - emite eteruri volatile cu ajutorul curentilor de aer pe care Ii fac cu aripile. Este semn caracteristic cA ttnlira matcA C\ roiului a plecat de corlnd in zbor de lmperecher e. Ele se agitA emi~tnd llcele semnale de orientare pentru ca matea, la inapoierea din acest 7:bor, sil. nu gre.,easc! .,i d . pAtrundA in alt stup unde albinele de ocolo Ilr ucide-o. Intr...adevAr, dupA putin timp de 'a~teptare matca ieoundatA a aterlZ(lt pe scindura de zbor a stupului sAu, avind la vir!ul abdomenulul semnul Imperecherii. Albinele s- au lini?tit ?i" au intrat tn stup rAmtntnd ufnrA numai pazniclle. - Dar cum decurge acest zbor de nunta? rnA intrebA un apicultor loccpAtor. - E greu de urmArit actiunile preliminare, pe care colonia Ie inlrcprinde in vederea imperecherii mAtcH, cAc:i ele decurg cUeva zile cu Inlreruperi ?i nu pot Ii urmlirite in stupul de observatie. CercetAtorii 1nsd au fAcut-o ?i au observat cli albinele se string in jurul mAtcii chiar dc-u doua z.i de la ecIozionarea din botcli .!}i exerei:t1 asupro ei diferitp ml~cliri chiar bruWe, impingind-o cu capul, .gata sA 0 rastoarne. Aeeasta fltitudine de siciiaUi Ii este de marc folos, clici numai a.,a ajunge sa se hnbogci\euscA hemolimla matcH co procentul de zahar necesar energiei zOOrului apropia t. Totodat! aeeste exercitli gclbesc maturizarea ei acxunl1i ?i ajutA 18 dezvoltarea glandelor sale mandibulare, care sA poatA secreta Ieromonii atrAgatori co miros de rut, fatA de viitorH trintori ce o VOl' fecunda. Uneori, asttel de comportare a albinelor inconjur.!!.toare merge pInn In a 0 Inghesui intr-un mic ghemulet, farA a manHesto vrajm n~ i u cun oscutli, cnd cu rind 0 despresoarfi. 136
Dupa trej zile de asUel de comportAri, matca devine mai viouit', incit chiar se opune albinelor prea agresoare. Atunci ea incepc sA-l;Ii faeA un masaj a l abdomen'lllu), cu piciorele postel"ioare, vibd nd totodatA aripile ?i emi~ind ni.,te vibra\ii sonore asemanAtoare 081'eCUm cu cele ce Ie scoate in preajma roitului. E semn cli in curind Va porni In zbor. tn mod obi~nuit 25% din m!1tcile eclozionate ies in zbor dup..", 4-7 zile, 50% dupA 10 zile, altele amin.!!. zborul chiar pina in a 15-0 zi de Ia eclozionare, dar mai rar se intimpl!1 0 asemenea intirziere. t n tot aeest timp matca continuA sli-.,i maseze abdomenul fl1cind 0 adevAraUi gimnastid fUnc\ion-aIA 0 aparatului sAu reprociucli.tor. Daci in ziua respectivA temperatura este de eel putin 20°C, -cerut nu e innorat, viteza vintulul nu e prea mare, iar prin imprejur\ll prisacii nu se vad nici nu se aude strigatul asculit al prigoriilor - pasari insectivore primejdioase - , dupA ce albinele 0 hrAnesc, matca iese pe scindura de zbor a stupului. Uneori, aeeastA luare de contact cu lumea de afarA 0 determinA sa. intre lnapoi tn stup, dupA ce IAcuse citeva volte de zbor in jurul stupului ca ~i cind a r face un antrenament, Alteori insa. mates ie~ind, W neteze?te de citeva ori abdomenul ~i se avintB. in aer cu corpul intors mereu spre stup pentru memorizarea locului lui in spa\iu, tnregistrind orice particularitate, orlee reper pentru inapoiere. Apoi se ridicA dintr-odatA in sus, pentru ca sA strAbatB. ioarte repede prin zona periculoasa de circulatie 0 albinelor coleglitoare. zona intre 9-12 m deasupra prisAcii. Obi~nuit, zborurile de imperechere au loc iotTe orele 1 ()'-15. deci cind marA horesc trintorii in locurile lor de adunare. - Dar ce slnt aceste hare? intreaba. un apieultor incepl!.tor. .- Pina. acum citiva oni in urmA, cercetatorii apicoti sustJneau di matca se imperecheeza. numai cu un singur tIintor. Observatorul francez J . P. Prost a sesizat un fen omen : trlotorii, de cum i~au din stup zburull spre locuri anumite - in tiecare an acela?i - preferind lumini?uri. poieni, sau cite 0 movilA fAd poml pe ea, locuri ceva mai departe de pt'isacA. Aeolo se adunA sute de trtntori veniti de departe, S-au gasit din cei marcati pe toraee cu vopsele diferite, poroiti din stupi dep!rtuV In 7-8 km. Horele in care se aduna slnt la inAltimea de 10-25 m de In soL Puternicul biziit a1 zborului in hore, se aude de departe, ineit matcilc at:! pot u~or tndrepta spre cercul lor. Trintorii la rindul lor - inzestrati organic cu un extruordinar s imt a1 mirosului, se presupune ci1 sesizeaz[1 cle IndaUi apari\ia unei matci in preajma lor, cu aUt mai mult cu cil, " Iundele mandibulare ale ocestor mAtc! secretA acea substan\A atracti vA de rut. . Suvan\ii germani H. 1;i F . Ruttner au observat di numai in aeesle hore trintorii rivali sc infliiclirenzli, iar aceastA excita~ie duce la imperccheri repetHU' ale miitcilor. PinA 00010 se merge in aceastA regu lA Impu..ro de IUll\.l rt'i pl"in core mAtci le sint obJigale sA se imperechezc ill (llnol,l\, II ,dt. d ; I(-"~ Wi ll din [t('(-sIe;1 i(¥;e pNw-izo rili din repeZ'l:'Hla zoo,·ulul I'll nfurtl cll· pt.'rlml'lrul l lOrp i - dc~i nl! cste in ct4 recundut;. - lrinloril n ..n milt lil·JUn ,'Nlp. 1~11 tl'('hutc All s{' tnllf>Otczc Inl':'t~i 1" ~Iol.)tn, pcntru 11
J:l7
ee Impcrcchca. Toate aceste milsuri ale naturii au darul de a lnUltura p.. dcolul consangvinizllrii albinelor unei prisll.ci prin lmperecheri cu trinI nl'l J)I'oprii Sau cu rude apropiate ale matcilor respective spre a !i !nUItunllll dcgcncrarea speciei. unoscutul cercetator american O. Mackensen a imperecheat artiIlrlll l matci cu trintori frati, dar dupii cea de-a opta generalie coloniile tlr ~)
tlf'
vern,
sint bine primiti ~i larg ospata?, citA vreme sczonul este
"lilt! ~i pot ;e~i matd la imperechere. ObservaW ~i mai precise privitor 1/1 Imperecherea roatcilor au fost facute de N. E. Gary (S,U.A.). El a lentlt eu cite un ,f ir de nay Ion matei tinere in~a nernaturate seJrual , \IIIl ndu-le suspendate de 0 sirma intinsa Intre dOi piloni inalli de peste ('('C metri deasupra pamintului. A constatat ci\ trintorii urmaresc numai m~ lei aj unse la maturitatea sexuaIa 9i care intrau in horele lor. EI chiar 1\ III mut zeci de zboruri de imperechere la tnaltlmi variate. - Dar ce determina matcile sa aleaga aceastii cale pentru impeI','fhorc, In IniU\ime? - intreM un tinar apicultor. - In primul rind pentru ci\ ceva mai jos este zona de zbor a albinolo,' culegatoare din prisaca, zona constituita din anumite culoare prin :'11'0 albinele trebuie sa cireule absolut nestingherite in activitatea lor, Alt.tcl culegatoarele ataca orice Ie iese in cale, fie pasare 9i chiar 0 matca I c~lta in zbor de lmperechere, Cum hora trintorilor se organizeaza peste UCcusta inallirne de zbor a culegatoarelor, este normal ca matea sa urre In zbor acolo. unde trintorii i9i au locullor de adunare, ,In al doilea r:ind cu c~ul lor este mai mare. cu atit biziitul ClIcut de=apFigunor zbor este mai intens 9i sperie plisiirile insectivore l18upra carora trintorii se napustesc ca sa Ie goneasca departe de hora 10", In felul acesta matcile intrate in hore sint ferite de atacul acestor pdsl1ri pradalnice care, daca ar ucide 0 'lnatJcil, ar pune in pedrol existenia coloniei, mai ales cind in euib nu mai sint ,alte botei 9i nici oua 8au larve potrivite ea virsta. pentru ca albinele sa-9i poata cre~te 0 alta matc.~ in locul celei pierdute, In al trilea rind, imperecherea matcU numai cu un trinlor, nu osigur(\ numarul mare de spermatozoizi de care au nevoie ouare spre Iccundarea lor, Apoi, 0 astfel de aglomerare de trintori din colonii difefi.te ~i cu mulli pretenden\i veniti de departe, contribuie la 0 hibridare naturalil eu 0 mai bogata combina\ie a caracterelor ereditare, Matcile care "C Imperecheaza in timpul acestui zbor cu 10-12 trinton, unul dupa ultu l, asigura acel fenomen de heterospermie care este foarte apreciat nzi In biologie. Ma.tcile astfel imperecheate, asigura urma~i1or 0 vitali tate dClisebita, fapt care a ingaduit speciei sa se mentinii milioane de ani. in t/mp ce mii d e aile specii au dispiirut, Dsl' cum se indepline"le actul propriu-zis de imperechere? u palru decenli In urmll am ser;s Intr-o lucrare similarll desp,'c lI('e..~ ' ~b(H" clc' f llllX'l'cc h('I'C' efl ar c Inc In inAl\im i , da r eli fmpercchel'cn
I all
.~ tftccn lIumoi ,III1I1'~ LoU, cel
cu un singur Ll'lntor care era eel mni dibaei In ZbOl', care uvea calitij\i deosebite ~ i care se ImpercchCa Cll ",nl "11 /llInd In pozi\ie de monta, depunlnd In spermaledl spermatozoizil 1I'IC'<'forl rccundat\ei ouiHor, Ci lld Um scris acestea se 9tia ci\ zborul de irnperechere este ca lin vt l' l ~J, III lorma cozii unci comete ~i numai un singur trintor dintre ',,'mftrUori in/rJpluie"le acbul in sine, Obse,'Va\ii1e eercetatorilol' din u ltionii 11111 011 (Iovcdit cu imperechenle se succed in acela~ i zbor cu 10- 12 "IIIItIl'I, care fccundeaza matea pe rind, 1"l1l11l1rea actului imperechelii a arata! precis modul cum sc pe~I ,1f''' ' l.J"intorul se prinde solid pe spatele matcii. fixind-o ell picioarel e , .. h" lor al'i pile lui tntinse 9i largi ca ni9te planoare, ingaduie perechii ,tlllYII "l' cunde de zOOr ioHintuit, Atune;, capul aparatului mascul fc O," ldtotll,' - cndofalus - se Iipe~te eu ool'ni\ele sale de vulva milteii. Tn 4' "/I "1IJ)~ ,'smera ~acului este desohis1i, iar masculuJ incovoindu--se spre ,l t r,,1 (Il>domCl'l ului miitcii executa 0 r asucire. In zbo~u l de ..o\a\i" f U 110 uvion <..'c e xecuta un Quping are loe acea com o\,ie in care tri nl"flll I~ I pic,xI" via~a , Totul se petrece in citeva secunde, caei valvula ~'jlll lnll.ln Sc desch ide de la primul contact, pentru a permite ca numai 4i 1)tWmn C\ I :sperm·a tozoizi, fara mucus, sa IlJlJBint.e2'Je -spre oviductul larg, 1'111 rll (I pJ'imi intreaga cantitate d e spermatozoizi ejacula\i, I\,'lul se repeta cu 0 repeziciune uimitoare, Cind matea sirote cii "'" nvldU"l.ele pline, reiine 0 parte din mucusul copulapei. Acesta, in 1'lllItnot cu aerul se intare9te. formind un dop ce inchide incaplitoarea IJI ~tft I) ncului. ctt 91 canalul lateral alo viductului, Dopul. de culoare .IIIft. clle semnul lmperecherii. se~ cu care JPatea se ulapoiaza 1a stupul " , I core csl.e re~inut de vlrfU! abdomenului prin plaou\ele chitinoase nl •• hulbuluj endofalusului, ~i riimine in ve'stibulul vaginal al miltcii. I\r~ ltll orgnnului copulator al trintorului ramine legat de aparatul "1111,,1 III maseulului mort. 'Ilntllalea de sperma la 0 imperechere este - dupl! 0 , Mackensen II., 1,11- 1,75 mm3 , iar numarul spermatozoizilor intr-un mm' este de _JI/11ftllU 6 milioane, Prin imperecherea repetata cu eei 10- 12 trintori '~'\JI11Ulellzd 0 can'titate enorma de spel1Iuatozoizi, care intrl! paohotc, tllll,III'(1 In veziea spermatica in ordinea Imperecherilor, Eli se aliniaz.1 "",,100 ~ " coy-Hc a9czate paralel 9i cu capetele in sus spre piInia de ie~ ire " ...., IIl.1 spcrmatice, .Aranjarea lor se infaptuie~te In 18- 24 de Ot'e, I'd.r..,ul "0101' ce nu Ineap in spermateca sint eliminati prin contractilri IIIIII t', Ocl I'amo;;i stau intr-o sbare de semilUlrcoza datorita bioxid'U lui ,I .. ; ,I,l",o. po CIl,'O ei insa~ i il emIt. 1)111 llccn cl ipi\ malcn cste mama procreatoare a unui Imens nUT1ui r ,~ .mllk. ("U cC"1 ;'2 de Cl"ornozomi lini ~ i.a1i care, du~ -cum ~titi - cu IIIIUII " 11111111, 0 0 moturiznrc, SuCCI'" acel proces de dlvizare' reductiolUlUi, '~"II"ll\lt 1"'fllll l ~ I, lI umlll cu Jumlltate din Ilumarullor - deci cu 16 ero'""_tlllll , ACL'ilI(JI'II II . " otlnuf(A bnglljul allor 16 cromozomi cU'Pri n ~ i in 1I1I"lntl! ap"I'IIlIltozoltlul lll oli bcrnt din vezlcn s permatici\, iar prin unirca "".1111" "" "'11'1('"1 OV Ul ll lu l, uporc 0 noun cclul A, cu un total de 32 ""I""1Ii1111 "tid '"I nil (1I1)lold , din cure se VII nn~tc albinn lucl'Moal'c. f Ifill I " 1 "'\ I ' lhH " I/,q l~ 1I nil pOtl·Huri i ll 1111 ~ j ac."('s t u t.1'C('f' mui (!c ptu·w I :tft
IlrtccundllL - deci QU ha pl oid, cl d1mlntt munni eu eel 16 cromozomi rc..x1\1~1 prin divJziunea retduc\ionaUi; din acesta apare un trinrtor, 1rrll\ cum se indepline!,tte {ecundarea tinerei mAtci a colomeL De IIcum Infllnte pina i~i va termina lunga sa vialA, poarta. in ea ambele u'll'lI umte de reproducpe ~l de generare, adic! game\il masculi ai Irl nlnd lor fecundatori, depozita\i tn vezica spermatica, precum !,ti ganlc~11 remelei, adica ovulele produse de ovarul matcH, care sufera acea dlviull'c reducponaHi. despre care am vor-bit- mai sus, acestca eIecluintllI ~lnJ In ovarul matcH, putind sa depuna oua haploide sau diploide, dill cure vor rezulta :trintori ~ i respeativ albine IucrAtoal'e. - Dar cum se com porta matca fecundata $i albinele in stup, tl upt\. ct' aceasta pa~e f?1e pragul locuintei coloniel? - ma intreba unu] din ll picultorii incepatori. _ Matea irnperecheata es.t.e a~tept.atA pe scindura de zbor ~i pl'lmHl\ de albinele ce au emis pinIt atunci efluvji cu eteruri volatile de orientare ~i care scum i!;ii arata bucuria prin vizibile manifestari, <'Olls llna din tremuraturi ale corpului ~j agirtarea aripilor; la sosirea \'1 mutco face cu abdomenul m i~ca ri de sfor~are cu tutul apar-te, ceea ('~- I ojutll. ca sperma din oviductele laterale sa tie impinsA spre vezica .pcl·maLicA, Albinele din stup fonneaza in jurul eL 0 sui1a de 8-12 albine cUJ'e se schimbA de indatA ce ea trece de pe un fagure ae cuib, pe nltu l vecm . Ele 0 curA\! de restul semnului de imperechel'e, 0 hr~nesc. dilldu-i 0 deosebita atentje; la trecerea sa printre aibine, acestea ii rue cale libera, ca ni~te solda\i in front. lnceputul ouatului m Mcii survine Qbi~nu it idtre 5- 10 zile dl!J'A rccundare. MAtcile din coloniile mici QUa cu oarecare intirziere fata de cefe din coloniile puternice. Dupa observa~iile cercetMorilor, matcilc de culoare neagra incep ouatul ceva mai tir-ziu. De aceea unil l!rCscll.tori de matci prefera s<1 selec~ioneze m§tci deschise la culoare, pe tinga <:eilal~i inrlici de se1ectie. despre care vom vo~bi la cap, Cre~ tdrea matcilor. Deci sexul co'i oniei 0 reprezintA aceastA duahltate formotA din iemela Iecundata l?i masculul fecundat or. Cuibul
~i
mediul sau ambiant
ea oriee femelli fecundatA, colonia trebuie sa aibA UD organ de dezvolwe a progeniLurii in care se preg!1tel1te nu nwnai rtgenerarea permanentA a albineloc-molecule care se nasc, tr~iiesc ~i mor, inlocuind pe cele uzate ~i care pier, dar ~i fatuI; astfel cuibul cste organul de form are a fatului ce-l genereazli iar Toiul este noulniiscut pe care I-ati Vi17A1t, I-a\i recolrtat ~i l-a~i cazat intr-un stup sisI.elllutic, la inceputul studiului nosiru , Intr-adevar, in cuib, acolo unde matca depulie ouale, VOl' cre~e ~c;.'Ci de mj i de larve ~i nim!e pina ce njung in staren de imago, de matUritute, dator itA atlt mediului caId ~i umed pe care dder-He grupe socia le de albioe il mentin, cit ~I hranei pe care alt. grup social 0 VO l' da pu iC Lul ui .
cre~ tere ~i
140
COlolllo-lllul1lli gcsHnd in cuib din pl"i miivar't\ ~i pi nil Ituuml1!!, II fl lJliter e unui su rplus de popu lu~ ie, care consli tu ic ,·o iul Ifi uncurl foil t
to Jet ca puii niiscu/i din uterul unei mamifere femelii. AcesL sex al oolaniei care este reprezentat acola de mat.c~, :J I'(' H putere pro/inca uim itosre; in cuib put a pare in perioadeJe de vfrf pril l!. la 2000 de ouA in 24 de Ote. Un factor de seamA oore conll'ibu i(' In aceastii reaIizare este hrana, 0 lllatcA alimentata insuIicient dCPUlll ' pu\ine QUa in cuib ~i de mu lte ori din ele se nase lar ve neviabil c, T)f' osemenen virsLa mlHcH are un rol importan t. 0 matca batrintl .o:; i 01111sit1\. depune un numAr mai mare de oua Cll defecte. Natura a dat matcii aceasta putere de crea\ie fara sa se tI'7.C'/'C ol'ganele sale reproduclitoare, In acest scop intre ,tergitele abdomcnull1i pe care ea 11 introduce de mH de od pe zi in alveolele fagurelui dl' cuib, se atla acele mid gJande, despre care v-am vorbit di produc II substan\a uleioasA care inlesn~te miJ?ci1rile abdominale rani ernr\. C('rcetatorij au stabilit cA, in medie, perrlru depunerea unui au, mn.tcil fire nevoie de 43 secunde, Consumul hranei pe care aIbinele inso~itl KII '{.· 1-0 servesc necesiitA aIte 26,5 secunde ; apoi matea stA in repaos 2,211 Kecunde; pentru examinarea alveolei din cuib in care urmeaza sA depuna oul ii sint necesare 2,4 secunde, iar medi a de ou~ depuse tnI.r-un an este de 2000?f' Pentru acest imens eion organic. matca pdme!lte intr-un an 60 g>.:~rana glandular!!. de la aIbineIe inso~ito a r-e _ Uipti~orul transforrrmt apoi in oua ~i in plus de aceasta prim c~t(' zilnic cite 14 g pentru propria sa in tre~inere, Tintnd seama dI. d in ccle 200000 oua se nasc tot atitea Iarve care ,timp de ~ase zile cit du renza hranirea lor sint alimentate astfel, incit liecare larva ctnttAr-~l(> 150 mg la sfi~itul dezvolti1rii sale, inseamna ca pe an se consuma 3 kg .t1Lbstantii vie derivind din orgnaismul mEtcil. AceastA popula~i e consuma 10 ~kg de hranA oferita de aibinele dOici care peniru colon ic rcprezinta Sinul pUn cu Lapte al unei marne, De aeeea cerc6tAtoru l Wiepel calculeaza cli 0 CQIQ.nie nOt:mqlA st.e n~voJe de 40 kg_2.q!en, 40 kg m [ere lji 1 spa. tntzr-un an, 8r cum procedeazlf matea in aceasta opera de creatie i ncH touibul sa raminA 0 perfecta unitate, au depuneri e~alonate de oufi, fl1d lin se creeze opriri sau depA$iri ? rna intrebA un tlnAr apicultor , - Nimic in desfa~urarea activiti1t.U acestui complex care cste colonia, nu se face la fnUmplare sau anarhic, pentru ca totul este stabillt : proporlH, timp, ritm, fonne etc, intr-o colonie bine organizaUi. . La cUeva zile du~ fnapoierea sa din zborul de impereche.re matcn depune tn cuib . citeva ouA nefecundate, pinA i se regle82l1. dispozitivul de eliberarea spermatozoizilor din vezica spennaticA. Ordinea pe care matea 0 respectA apoi in activitatea sa de prorrcu~i e, indx·umatii. de nlbinele inconjurAtoare, unnare~te pastrarcil lI\lc i perfecte unitll.~i a cuibului Cll puiet, realizata prin.'1.r-un chibzuit f'O rHlUm de hl'anrt glandulara, intr--o mAsurA mm mare sau mai micA !ji o uli ulll ita formti n cll ibulu i. Matca Incepe sA depunA oua mergind '\)h'nltll , incepind din mi jlocui ragurelui central ~i urmind forma unl!i 111)!IJe, illrgitc din cc In t.'C mai mUll, plnA apr'Oape de lIlargint'n spctc>t,l' or inll'rni(' ni t" m1Ylci: npoi t"8 t ..~(' pc cen de-n doua ra\ii n (II.r;:-U-
if
14 1
l't·IIII, central, ucupind-o eu oua. Marginea acestui cere corespunde pc prima faja. In Ielul acesta puietul de pe arnbele r~ \(' " Ie Iaguj'elui,i~i tine reciproc ealduraneeesara. Cind maton trece PI' rugul'elc vecin din dreapta sau din stinga eelui din mijloe, ocupat u gcija de lod totlre, albine tin ere care II protejeaza pentru a pastra 'aeolo 0 temI;f.~"lurll invariabila de 35-35,2°C. Aeest grup -social este aldituit din nlhlncle care dupii ce au ecIo7lionat, pliriisind alveolele natale, s-au IIlhncnotat din bel~ug cu
"1<1", <'cl ui de
11 ~
In ce pr i ve~(e pre!erin\el e albinelor ~i a maLeii de a cre~ te puiet In anumi\i faguri, S-8 constatat cii in vara fagurii de culoaJ'e desehisr. sint lasali de albine la dispozi\ia mlltcii pentru ouat, iar in toamnll ~ i primavara devreme sint folosi~i fagurii de culoare Inchisa pentru ouat. Fagurii de culoare mai inchisa sint de asemenea prefera~i ~i pentru depunerea de miere care fiind bigroseopicii, aeolo se matureaza m ai bine, datoritii cama~u telor nimfale pe care Ie con\-in ~i care sin t Li pite dc pereiii alveolelor. Fagurii de culoare deschisa au pu\ine inveli~uri nimIale, deoarece in ace~tia albinele au creseut numai citeva genera~ de puiet. Activitatea mii.tcii in <>Uibul ei pare sa tie destul de obositoare. Cercetlitorii au soeotit eil in doi ani ea parcurge, in euib, aproape 250 m, treciml numai de la un fagure la altu!. Matea oua in alveole perfect cura~te de grupul albinelor curiititoare despre care v-am vorbit. Aeeste albine euraV! ¢ spoiese interiorul fieciirei alveole cu secre~le glandelor salivare in arnesctec cu propolis dizolvat. Aceastii combina\ie eonline antibiotice care inla'tura apari~ia microbilor periculo~i pentru viitoarele larve ce urmeazll sa creascii in alveolele euibului. Datoritii acestei Iucrliri preliminare obligatorie indeplinita dE' grupul social al albinelor curii\itoare, multi cercetiitori au ajuns la coneluzia canu maoca dispune de ortlinea depunerii oualor, ci grupul acestor albine. Daca ele intilnesc in calea lor alveole in care au murit larve iau nimfe de unele boli molipsitoare, Ie lasa anume necura~te, trec mal departe, iar matea Ie ocole~te ¢ nu depune oua in ele. Cura\irea ~i dezin!ectarea acestor alveole, ramase dcoearndatli neo<>Uvate, va fi efectuata mal tirziu pentru seria urmatoare de oua, pe care matca Ie va depune de data aceasta in tot iagurele. • ,I nainte de a-si introduce abdomenul in alveola vecina eelei in care deja a depus un 0':', matca verific.ll dacll aceasta e curata. Pentru depunerea oului, matca, sprijinindu-se cu picioarele posterloare de marginea alveolei respective, 19i inconvoale putin abdomenul, Introducindu-I in interiorul acestei alveole. Cu un spasm abia perceptibil lusll oul pe fundul alveolei, aranjindu-I cu virful acului intr-o pozi\i .. u ~or Inclinatli iaja de fundul prizmatic al celulei unde se va dezvoll() vlttoarea larva. A vind la capatul bombat 0 secretie cleioasa, oul sc Itpe~te de fundul alveolei. Matca ~i retrage apoi abdomenul din alveoln. 80 Intoarce pulin in jurul ei, i~i introduce eapul in alveola vecina, pentru II eontTola daca este curatli sau dacii nu a depus mai inainte un ou in t,ft . Tn f elul acesta ea i~i continua activitatea sa procreatoare, flira oprire, t ~t noapte, In perioada de virf a dezvoltlirii cuibului coloniei. _ Dar cine, ~i ce deternuna ca un ou sa !Ie iecundat sau nu 'l 1"It't'IIM unul dintre tinerii apicultori. _ Dupa noile observatii ale cercetiitorilor, cind matca inspecteaza Mlvl'!llu respeelivA din [agurele cuibului ~i eonstatli starea ei de cura~enie Jl~Ilt.J' u n depune ou5, ea determina ~ i sexul viitoarei larve ce se na~ te IIrolo, In rnporl cu murimea alveolei ce vine la rind. V Illn "PU" In treneA t ell a.t binele lucratoarc se nase din ou1l fecunttlll~ II~ npl'r","tuzolzi, iur trln tori i din o uli nerecundatc. 11;)
~(' ~h.·fllc..·nL inte l'vine! oure in HccusL..1 detemltnore n sexului, S-{lU Intl'cbnl tncrcu ccrcctAtoril, care au emis dilerite t.eorii controversatc. II, upru cArol'll nu mui este locul sA mai insistAm. Abia eu cftiva ani in IlflHl\, tn 1969, eu priJejul Congresului IDterna~ional de ApiculturA a1 AI'IMONDIA de III Munchen, cerceUi.torul N. Koeniger (R.F.G.), urmArind {I{' Ilr')rOUpc cornportal'e8 matcii in timpul Quatului, a oonstatat d\ atunel !'flld (On race con lrolul alveolei ce urrneazii la rind, 0 mAsoarA ell picioaf{'le untcriOare :;;1 cu antenele ei. Dac! alveola este dintre cele mici pentrll IllbJoo, maLen depune un ou fecundat din care se va n~te 0 alblnA lucrilIMrc; tn cuz contrar, daca alveola e largA, depune pe fundul ei un Oll IIl'ftocul1dnL din CaI'e se va na~t.e un trintor. De multe ori , ~i in anumitC" 1I{'Ztir1m: - primAvara ~i toamna, dacA in calea ei apar ~i alveole largi de Il'lnlOl"i , Ie ocol~l:e, nu Ie insam!n\eaza, caci in area perioadA colon ia IIU ure ncvaie de trlntori. /lCOLI'U a stabUi de.finitiv aceasta comportare a mAtcii, cercetAtorul i- a It/tllt'llt 10 pic.ioarele anterioare ni!;>te bandaje, punindu-4 la dispo:z.itie trul fll£:lIl'i numai eu alveole largi de trintor. Cum bandajele de la picioaI-ole IIntcrjoare di1deau mAtcH impresia c! acolo sint alveole mici, lnguste, IHnWII (l dcpus in ele numai oua. fecundate din care, dupa. 21 de zile II IHI n/i"cut aibine lucrAtoare ~i nu trintori. Ridiclnd apoi bandajele de In plcJourc ~i IAsind matca liberA pe aceiru,;i faguri cu alveole mari, din uul\Jc dcpuse dupA 24 de zile s-au nascut trintori. Astfel s-a dovedit cl1 IIIlltca este cea care determinii jecundarea salL nu. a oualor depuse In (.·III~. orlentindu-se dupa: mdrlmea alveolelor fagurilor cuibului, controlate III prealabU, Ca urmare a acestei constatarj valabile, s-a explicat tendinta IIInLcilor de a depune cit mai multe ouA fecundate. Se bAnuie~te cA in 1l00lltit(l tendinta ar juca un '1"01 un spasm venerian in momentul clnd eliIwrcuzti. spermatozoizii din vezica spermatidi asupra oului pe care-l fe cundeuzA_ In sprijinu l acestei teorH vine i?i constatarea eA, in mod obiSjHult, matea, atunci clnd tntIlne~te citeva alveole mari de trintor intr- un togure normal avind alveole de lucrMoare, Ie ocole~te. Ea depune ouA lIc10cundate numai acolo unde alveolele sint cHidite In grupe mai mari <:Iiro ru chinr ~i albinele curA\itoare Ie dau 0 ingrijire specialA. ~ i pe carc matcD Ie ocu~ eu ouA. nelecundate din cele de trintor. MAtcile pres bAtrine ~i epuizate, care obi~nuit sint schimbate curlad do ulbinele coloniel, depun ouA nefecundate in celule ffiici de lucrAtoare_ l!;Jc sl nt denumite "mAtci trintorite" . ~Int cazurj clad a matcA sosita cu semnul imperecherii nu depune ouA 1;11 chinr piere din colonie dupA. aarecare timp_ Cau:z.a este determiaatA de l'c\inerea in vagin a unui surplus de mucus care a format un dop preu mare ~i care nu a putut fi tnlAturat la sosire prin masajul obligalol'lu ce ~i 1-6 fAcut atit ea, cit ~i aibinele ce 0 inconjoarA. Prlnl.re aces-tea pot fi ~ i mAtci tinere care, suferind tn iarnA. 0 perlondii de trig intens - cum ar Ii eciderea mcitcii din ghemuJ de iernm-c, pc hIndu! stupulu i unde este gasitA ~ i reanimatA - tncep in prim1ivar!'1 Att: ucpun1i ouli nelecundate, datoritA faptului d. spermatozoizii aO (I~i tn VCl,icn IIpcrmat:i.cn. slot seoslbili la trig. Aceea'ji situatie se i ve~tc ~I in ('uzul dnd, dJn unurni1.e mOti ve, 0 nl il tcll nu a putut sit iasi'i tn zbo r de twpc n: chel'(' Hlllp de LI'cl sl'l'pU1miol, din cauza vremii potrivnice cu vint.
1~ 'I
" II)I ~I 1-cIl1JlCrnlul'i sci(z utc. A(.'t' itS tli VLl dcpune Ilumi.i i ouA hJ.\ploJdt." dtn care se VOl' Ilo~tc numnl trlntQri. Daro stuparu! obscrvd din limp I\HCmCllca sitllLl~ie Iii dll. coloniei 0 matcH. Iecundatli., colonia va ri salvut£\: . til Cm: conl.;nlr, HptH' dup!l cum v-tim spus olbi.nele oucitoore. J\clivH.: ,t{'1I lor se micl?oareazll. zilnic, pini'\. 10 completa di'Sparitie. Obi~nuit, npicul111tll Intt'oduc botci apronpe de cclozi onare ~i situa~ia se redreseazl'i tn l-olo nic. Acel)stli. m anitesbare estc stl'i\veehe de pe vremea dnd albinc lf' III'1U1 singurot ice !ji d~nel\u ouA 1l~0 cum voiau. Sint Iii ati anumite IOCllri .>0 g'lobuI 'tcrestru - cum sint de pildll. nlbinele din Transvaal, Ia car'c, 1n cnzuri similar-e, din oud nefecundate depuse de 0 matcii trtntoritii ,~ll1t din oua depuse de albfne lucratoare se nasc, la nevoie, m.iitd bunc. ('t)rcetAtarul O. Mackensen (S_U.A.) a obtinut din 710 larve l'ezultnte tlln ouale depuse de 0 matcd trIntori\A, numai ~ase larve care s-au dez\lOltllt l?i au ajuns m11-tci normale - deci 0,850/ •. ,Yn geneticli. acest tip de partenogenezA se denume.!?te: "telitokie" "dlcA din a u nefecund at apare 0 feme Ill.. Accstea sint excep\il de la rf'JrUlo generaHi care a stabilit cii pentru colonie matca reprezintu ovarul, ~Ir cutbul este mediul de dezvoltare tn care se cresc sute de genera\ii de J)ulC.l de-a lungu1 anilor. Cind matca imbAtrine~te ~i e pe cale de epuizare, (....,lonlo t~i pregate.!?te .!?i cre~te tn botel 0 serie de mAlei, din care i.~ i VA olege pe aceea pe care 0 consider!!. corespunz3toare rolului s3u de a ducc mai departe destinul coloniei. - Dar care slnt condipile medtului amblant al cuibului? - in~ .mbA un apicultor incepA1t>r. - Ele sint legi de conduitA a colonie, fArA de care colonia nu poate progresa, did s-a observat cA la primele zile dupA. ce ouAle au fost tlepultc in fagur.ii cuibului, clldura ~i umiditatea acestu.ia se reglea:lA tlt'monios, chiar dad alarA temperatura este scAzutA ~i uscaUi.. CercetAtorul O. van Laere a fAcut experien\e foarte precise ~ amAnuntite, ..~ungtnd la concluzia cA acijvitate~ de c re§ te~ a puietului mceteazli In tDtlIpm::ntura de 12,8°C. Aceasta duce Is presupunerea cA aezVoltarea ,,,dtitulul este intr-o anumiUi. miisur(i inde,pendenta de temperatura exteI-'l)flrll. Tr~ I'eglarea termidi un rol esen\ial il au doi faotori: puterea III.Hn&ricA a coloniei ~i izolarea stupului. Aceliti factori , plus temperatura .xlorlonrA, t ormeazli. un ansamblu tn legAturA cu intensitatea cresterii 11~ pulct, Dc asemenea, 0 i mportan ~ mare are ~i umiditatea aerului din .tIID. pc care albinele 0 regleazli.. ..Albinele - dupil von Frisch - au ahins cea mai perfectA regulati"nrc:? icrmtca. lI n SLup, domnet te zi ~i noaQte tel)1peratura de 35°C. men,IHutR const.flnl CII !;i i p l'Opria noastrA temperaturA corporiilA ere 37"CU:Mni mu l\i cercetAtorl DU lli.cut 0 serie de tncercAri, supunind puietul III evolu Uo In diverse temperaturi lji s-a stabilit cA temperatura are 4' Intlll~n\l\ covh-{j ltunrc mni nles nsupra organelor care au tn alcMuirea htr llhl tl nll, 1'l.lIn ~lnL : Ilh'J,!i mclI lji lun ~ i tn eu I.ergile lQr ~ i s\..ernitelor nbdn11lll1uli1, In\lm eu or lpJlor. L.t1 puictul in evolu tle, 0 temperaturA sclizut."1 11\ Ih llb jl q!) nurm" \ - cum ur 0 :1(l°C - I'educe lunglmea trompei mpi /'11(" In r!,.. t· l ~ 15\11 11<.". cum cstl' nthlno itulillnli.. Tn schhnb, In 35°C 8- {l 1(HIll ijl lj!t'lIt 1I11\r\rl'/\ illCllcclul cubltnt ~ I donilli.
t,
Ir)
......
Hr.
Cllplicireo olveolelor II durat 12 zile la temperatura normalA de illr liJ ceo de 30"C a durat 14-15 zile, Aceste cansbatari trebuie tin ntrllgi1 nten~lo stuparilor care f~r~ !!!otivELte"meinice deschid stupii n..tI'\I)d. examincazA mult timpTagurli sco~ din- Stup etc. Pwetul suferA 11'\\llt fo oceste ocazii. - Dal" cum procedeazA albineie 10 echilibrarea a'cestui medlu ,uflolnnt 01 cuibului - intreahA un apicultor incepAtor. - Albinele emit cAldur!1 din propriile lor corpuri, consumind IHI L'I'cU din fagurii stupului. Este de fapt c!11dur!1 solarA care s-a adunat In pot.lrile -f!orilor prin procesul de fotosinteza. de asimilatie clorofilianA. H(I(-,'cU nd nectar, !lorHe ru,;teapt!1 albinele pentru a Ie dolesni leoundal'ea prill polernzare. Nectarul trans!ormat de albine tn miere este combusIIhllld eel mai des11vi~it . Ch.imi~tii i-au dat denumirea de hidrati de (.·ftr() On adica zaharuri. cu un con\linut bagat de glucozl1, care intrtnd In cont.uct cu aeruI inspirat de organism cu ajutorul aparatului r espirator, su_pU§i unor arden organice. "Energeticienii - spune Chauvin - , ochnit eli. consumul de oxigen corespunde foarte exact cl11durii produse tie un organism, mai ales la mamifere. Ele au fost mai bine s tudiate din punct de vedere a1 metabolismulul. Albinele insl1 prezintA uneori IInomuUi care nu se observl1 la animalele superioare: in primul rInd ('10 rczistA foarte bine lii tndelung la conditille respiratorii neobllinuite, IJc cxemplu , gazul inert care este azot~ Rut:..liL care intrA in aerul de reltplrnt intr-o --Rr.opor\ie nQrma1A a:e::,patnJ pArti la UD{l de oxigen, ,nu I~ ucide, c[ ~~ar detenn1n~A degajarea unci cI11duri apreciabile, chiar clacii 'lU se consuma de loe oxigen, D~, albinele pot Eroduce ~durl:i, tAra ox.1gcllul d~ la exterior~ Agitatia muscularn tOraClcA intervine cu S'ii'CCes dod este nevoie, In schimb, clnd este v~rb a de 0 activitate'tn afara s tupulul , legea ardeni care produce cAldurl1, rI1mine valabilA". - Dar ce este aceastA ardere? tntreabi! un apicultor incepAtor. - Arderea este un proces chimic ce intervine tntre combustibll core In cazul albinei este mierea ~i oxigenul din organism adus de afarl1 eu njutorul a paratului respirator, Cll degajare de cl1ldurl1. Hrana prelucrntA de aparatul digestiv - a~a cum U cunoa~eti flind descris la tJnot.omia albinei - Iii pe care cielul hemolimfal 0 distribuie tntregulu1 organism, nu paate Ii folositA decit daca este descompusA de oxigen. C h imi~tii denumesc aceastA descompunere, oxidare, aceasta fiind 0 ardere tnccutA. O:lcigenuJ trans!onnl1 mierea ingerata in corpul albinelor In car~ bon !,Ii apA. In feluI acesta energia solara conti-nuta in miere, devine t\bc rii, IIi astlel ia na~tere cl1Idura ~ i energia. Procesul acesta este asemlinfttor cu ceea ee se petrece intr-o sobA. unde combustibilul nu poate nrdc 1'Ar~ oxigen, dnd i se lnchide portits de acces 'a aerului. BioxiduI de: carbon eliminat prin aparatul respirator nu este altceva decIt fumul scos pe co~ul sobeL "Dot fiind eli. corpul albi nei 'prezintA 0 mare s uprafa~ comparatA eu cApncitntell sa lnterioarA, ea pierde cu muIt moo multA clldurA prin rodi crc, fn\l\ de un animal mare, De oceea albina are nevoie de 0 mai nlnrc clIntH.tlt.c de cl11durli decit multe alte insecte. ,I n acest scop albina
!lrsoc,
"'U
1"r;
reCUl'ge la mi jloace de incll.lzi re ['ticflce, ~i de aceea are nevoie de 0 Cllntit.."Ite de oxigen mult mal more decit necesarul omuluill. (Leucnbergf'r). De asemenea, Ielul cum este organizat carpul albinei, Illial <1101 pentru circulatia aerului, pledeazA pentru 0 caldurl1 mai mare, Hem!) limIa - dupa cum liti~i - are oum ai substante nutritive, ea nu poutf' iixa oxigenul ca singele mami!erelor, Ienomen explicat la anutomill albinelor, la aparatul circulator, Cl1ldura produsA de oxidar ea glucidelor este prin ea insii~i 0 -rol'l)ll1 de energie solara. mai ales dnd provine de la 0 sursi1 comumi lIl' schimb reciproc; albin a singuratici - a~a cum am mal spus - 1ll 0,1I'1~ curind p~u:atA semitotl!!. sub actiunea frigului cind temperatura c: eoboarl1 Ia 12,5°C (Krog ~.a .). Este cunoscut cA putereo calorica a unu i --com bustibH este cantitatea de clUdur3 - deei numl1rul de calorii degajate prin combustiunea completa - care cere 0 cantitate de Hcr determinata. De rapt, totul este un Iucru meconic; cu cit acest lucru cel'(.' elorturi mai mari, eu aUt cantitatea de energie consumaUi este mai mul'C, In cazul coloniei ~i cuibului ei, - litiut !Hod cA fiecare albinl1 din comunitate are 0 rezervii de miere in gu~ii, - organ considerat cA reprezinLfl stomacul coloniei - mierea 10rmea2A combustibilul in'dispeosabil na.5terii dildurii. Acolo .ge afIIa prezent ~i oxigenul din saw aerieni, din trahec lc ~i traneo'Iele aparatului respirator, producl:n'd 0 ardere care dl1 ciilduril ~i miJ?Care, deci energle. Ceea ce este mai uimitor privind desf!1~urarea procesuIui de producere a dildurii animale, este ca, in aIarl1 de energia tenni'ca -a a11men telor ingerate, apare energia electricii necesari! activitA\ii celulare din mu~chi ~ i sistemul nervos. Enegia caloricl1, energia electrica ~i aite produse ale metabolismulul dau. ener gia ftW!oonicii albinelor care zboarii . circula in stup sau in afara lui in cli.utarea hranei ~i pentru indeplinirea altor sarcini pe care Ie mai au. Caldura din ~nterioru l corpului lor este variala dnd in iagun! cuibului nu esle puieit. Chiar S;i atunci clnd albinele stau strtnse in ghemul de iernare, dLdur a variazA de la 14° ~a 28 °C chiar du.eil atare. ternnometrul inregistreazA _7°C, CereetAtorH au stabilit di alb inele - intre anumilte limite - furnizeaz3 cu alit mal mulla dildul'l\ cu cit frigu! este mai mare, ceea ce Ie face sl1 se comporte in mod in V(,: I'" ratl1 de a1te animale poykiloterme adicA din cele a cAror tempcl'aturA vnriozl1 dupa mediul in care ele se arll1 - a~a cum sint reptile1e ~ I p~tii. Dar 8.'?a cum v-am mai spus - -a lbinele sint poylclloterme n\JI1Hli in timpul nop~ii, iar tn cursul zilei, homeoterme - adicA cu tempeI'Mura constanta, Consumul de miere coboarl1 clnd II hl t. Eo se men\ine astfel datoritA acelui grup de albine tinere CC '1',11I dCI.lSllPI·U fagurilor ~i ajutl1. la clocirea oul1.lor. Aceasta caldllrA de "ul IHUlt :15,2°C ajutl1 Cfl puietul din cuib sa. iasA exact la 21 zilc In II IC1')\ " ) lwC'. In 24 zUe 1<1 t.rin1.01'i ~ i In 16 zite In mlitci. Cerce11iool"ii ull OIJ'Il'I' vll t {'(I 1I\I,mci dn d rlin rUllll n;l(' hnprejudlT'i cuibul are 0 dj ldul'l\ ''1 7
nllmo ! do 30°C, me lamorfoza puietului de lucd,toare se face in 25 zile In loe d l! 21 ; cio d temperatura este mai mica, in jur.ul a 20°C, albinele H(: l1(jSC ntl'u aripi. Dar nu este bine nici sa fie depafiitii peste normal, net In :J7oC metamorfoza este intr-adevar scurtata la 19-20 zile in loe (Ie ~ J. in!" albinele se nasc eu aripi neiniregite. Oed echjlibrarea clildurjtj in cuibul coloniei, se indeplin~te datoI,IUI. unui proces de metabolism, legat de alte trei condi~ii principaIe: n) s tupul sa fie bine incheiat pentru a nu inlesni curenti in cuib; b) ClJl onia sa aiM. 0 populatie suficient de numeroasa pentru a putea creea I rncntine temperatura la 35-35,2°C; c) in faguri sa fie rezerve de 11'/11111 core sa dea siguranta cA puietul nu Va suferJ de !ipsa ei. l,cgat de problema cuibulu.i ~i mediul sau de dezvoltare va. veti n ~ l c plu desigur cA aci 0 sA lamurim intregul proces de creatie ce ar lH'rnn sa se incheie prio aparitia acestui fat ce se urze$te in cuib $i CI I" C l'st.e miul eu intreguI sau proces de formare. Nu vom proceda nll Hel pen'lru ca deocamdata studiem viata Toiului secundar devenit (w urn colonie deplinli, 0 datA cu !ecundarea mAt.cii !iii depunerea oualor 111 CUlbul ei.
I
S ISTEMUL R ESPIRATOR AL COLONIEI Grupul ventilatoarelor
Preschimbarea aerului in cuib esie foarte necesara, mill ales dnd matca incepe din vreme sa depunii ceva oua in fagurii centrali, De~i albinele pot trai intr-un mediu cu 0 tnsemnata cantitate de bioxid de carbon, el trebuie totU$i eliminat clnd s-a acumuJat peste miisu dl. $i lnlocuit cu oxigen, Ietta cum apare aici, sistemul respirator aZ coloniei, reprezenUtt prin acel important grup social 'ill albinelor ventilatoare,
Ele nu sint totrleauna acela$i ruei oa numar, nici ca artributii. Sint situatH tn colonie, mai cu seama in cuibul cu puiet cApacit sa u nu, clnd procesele vltale degaja 0 importanta proport}e de caldura , astfel incH insa$i albinele h::operitoare, avind functia de a tine de cnId puietului, sint silite sa se resfire pe suprafa¥i elipselor !},i sa-~i agit e aripile pentru racorirea atmosferei in. 149
Neecsaru l de uxigt.,·11 III unci ("'Olouii CSlC foa rle mare, ~tiut fiiod et\ flcellre albinA consulllh de ::! ,5 od mai mult oxigen ea eel a l orga· nlsllIului uman, binein ~e l es ill raport de gl'eutatea coloniei fa~ de om. NcccsaruJ de oxigen variaza dupA anotimpuri. Ambruster a eonstat a1. d\ 0 colonie eu 1 kg de albina consurnli pe ora., In 20-25 °C. in aeeea~i pc rioadli , UI-roatoarele cantitli\i de o:lcigen, eliminind bioxidul de carbon UlHlel : N IMlmpu l
Oldlen
m'
Bloxtd de carbon
Prlrn.iivara
29,754
30,406
Vllrn
17,336
17,575
Toomna
2.4,795
25,681
11I1·na
212,594-
25,Q36
m'
Exeesul de ealdurci din euib paate !i echilibra't nu numai prin unei ventilatii active, ci ~i priotr-o altA mlisurn pe care 0 ia colonia ~i anume : evaporarea En interior a unei anumite cantitliti de apa, lIdusli din marA, de grupul social al albinelor speoializate in lransportul npei. Acestea, ori 0 depun in strat subt}re pe suprafa\8 fagurilar, on o dau tn pastrare albineloT etsterne care st;au tn nemi~eare, pline pioA 10 refuz eu apA, sau 0 scot in mici picaturi pe virful lirnbii, de unde Be evaporli repede, ca 0 boare fina. ee imbun 1itA\e~te atmosfera. In felul llcesta ptemperatura din interior seade simtitor. Obi ~ nuit, 0 parte d in grupul socia l !II albinelor ventilatoare i~ i Ineepe activitatea dnd dUdura din cuib minge 36°C. Acest grup se u~azA in lan~ la dlstan\A de 2 cm unele de alteIe, de la marginea fagurilor pinA spre urdini~. Acolo, pe scindura de zbor se WlazA un a1t grup de aibine ventilatoare, care stind in pozWe InversA, absoanbe aerul viciat din interior cu ajutorul mi~!rii aripilor, iar altele introduc aeT proaspa.t cu oxigen. Ele stau cu abdomenul putin inAltat fArA sA deschidii glanda odorantA. In felul acesta, cu ajutorul acestui grup social aI ventilatoa"elor, 0 colonie introduce 0,1-0,2 litri oxigen pe secundA , ceea ce este cchivalentul a 600 I oxigen pe orA, eliminlnd bioxidul de carbon. Grupuri soclale de albine ventilatoare se plaseazA aproape In toate partile stupului : sus, pe suprafata spetezelor superionre ale ramelor, jos, pe rundul stupului ~i moo ales pe tata interioadi a peretelui frontal. Ete bat activ din aripi emitmd un zwnzEft ou vibratii ce ating 111,9 Hz 1). CLiren tul de aer atinge atunci 2 mlsec. La temperatura indicata. mai sus nl t.'Cnnismul de raoorire a coloniei se declarujeaUi ·automat. Higrometria ubsoluUl in stup este de 15,9 mg de vapori apa la litru de aero Umidilutea relativA coboru:A. atunci eu 40'1.. DupA Vohlgemut, a colonie suprain dilzitk'i determinA grupul social al ven'tilatoarelor sa mAreascli eurenlui de aer la 0,4-0,5 litri de aer pe secunda. Clod apa este pulverizatli. (Ic~iunea
'J tlI!rlz.
1"I!I'I()dk. CAre e
1,,0
( H =) _
Unitate de !recventA eu Ilmb lli ul Hz echlvalent freeveD\el unw. tenomen
r ~petA La
f1ec&re ,ecu.nd.' ; clclu pc &OC undll.
pc Stlprwl.lllI 'f~guril or cu pu le l, h IUI'lJIlICIJ'lu l'cluLi vli. -'$ i ubtiotut.r.. se urcll , iar temperatura sC£ldc. Cllld tn Hchimb upare un trig bruse, tCI1iperatura ctlibu lu i se echilibrcu"l1 t n ee l lnuLL 60 minute, 10. 0 valonrc cumpAnitIl, care pentru cenlrul cuibulu l nu coboara. deeil eel mult 1<1 O,4-0,5°C, fa\a de un cuib netulbura t de 0 asemenea aparitie brusc!i. In schimb, 10. marginile cwbului temperatura poate cohort cu l,2°C (H. Heran). Cr~terea metabolismului albinelor ce inclilzesc puietul duce la 0 urcare a higrometriei relative ~i absolute in zona puietului; aceasUl depa ~ire de
15 1
('xt.crioarii ~i nu se produce condensa\ia. Deci, nopunea de umiditate rcprezinlA plastic 0 anumitil cantitate de vapor" de apa, cuprinsa intr-un mel,·u cub de aer, la 0 anumitil temperatura. Schimbarea oricaruia dlntre ac~ti factori fizici Va determina 0 modificare corespuozii.toare In "aporturile dintre ei. Cim:! 0 anumitil proporpe de vapor; intr-un metru cub atioge limita <1c colidensare, fara sa fie de~itii, se zice ca acel aer este saturat rIL vapori. Aceastii limitii are in t izica valori de 100'1.. Peste aceastii II milA se produce in interior condensarea imperceptibila a vaporilor, "lIrc totu~i pina la unna se 'transforma in picioturi de apa in locurile cdc mai reci ale "tupului. In cazul contrar, a lipsei umiditapi necesare microclimei coloniei, In lervi ne grupul albinelor transportatoare de apa in stup. Despre IICCIlSIA interven\ie am mai vorbit, iar problema ei va fi liimuritii mai IIInplu, cind ne vom ocupa de grupul social al albinelor culegatoare. In afara de temperatura ~i umiditate cuibul are nevoie de spapu MU rlcien·t pentru extinderea ouatului matcii, mai ales in lunile de vir! ," "'c sint aprilie ~i mai o Atunci colonia preglite~te contigente noi de vil loare culegatoare pentru marele cules. De asemenea, pentru sfir~itul verli albinele ~i pregMesc in cuib albine de iama, care sa suprawe\ulu"cll pina la aparipa culesului in primlivara urmli10are. Cu cit colonlo este mai puternica cu aUt matca are nevoie de un spatiu mai larg pentru cuib. lata conditiile mediului ambiant al cuibului coloniei ~i legile sale de conduitii.
SISTEMUL D1GESTIV, CmCULATOU ~I EXCRETOR AL COLONIEI
Grupul social al albinelor doici Dupa ce v-am ara.tat pina aici cum roiul secundar cu m atca neimperecheatii dupa imperecherea e1 a devenit ca un fel de ovar al coloniei, iar cuibul mediul sau de dezvoltare, este normal "a examiniim, in continuare, care este organul roloIlliei care asigura hrana albinelor ~i a puietului din cuib, pina cind aceste albine-molecule ajung mature. In definitiv, coloma apare ca 0 [emela care i~i cre~ pilli cu laple scos din propria sa fiin\a, 1a tel cum ' 0 mama i~i alapteaza copilul de la sinul sau. Aceastii sarcina de aLiiptare este indeplinitii in colonie de un mare grup social de albine tinere care sint pregatne fiziologic cu grande producatoare de hrana larvaril denumita lapti~or (fig. 21), grup care privit in totalitatea lui se prezintii cu mii de albine-moleculece ln truchipeazli sinul mamei. Este grupul social al albinelor-doici in virsta de 3- 11 zile, al 'Caror rost in colonie este
covm,itor, ~tiu t fiind ea hrana stii la baza vieW. De aceea, aceastii noua lec\ie va avea in expunerea noastra 0 eJ
2
J
3
Fig. 21. - Glandele i arin,giene din cap. ~rdductaoare de dap\4or : 1
-
glanda
creierul; 3 -
din
dreapta;
ochU: 4 -
2 des-
Chlde.rea de deversare a LApt1~rulu l.
153
11r~ 1 ~'lrp
grus despre care am vorb it la anatomia albinei. Ahmci cind ele putina hrana intiiritoare ~i apar (llil('-\it~. ell mi~c~ri lremurinde ~i nes·jgure pe pjeioare. Apoi ele se m.1i·l·lIpl ~ sprc ragurii eu puiet necapiicit. S-a crezut, pina Beum ¢rei decenii 111 II rn"l, eli luind contact eu larvele necapacite, preiau de indatii sarcina de ro II' hrllni. S-a constatat insa eli - 11 ~''''1I 1 gllsit din bel~ug pe fundul alveolelor natale ale larvelor, dat de (101('111' din cuib. Intr-adevar, dupii ee tinerele albine fiaminde, care abia III 1.1,('ClIt pragul vietii eX'terioare, se 'alimenteazii din hrana glandulara Inpl ollsil in care inoati! larvele ~i 0 inghit eu lacomie, piirltsesc ace~ti rl'HII "i eu larve, irrdr<1p'tindu-se. de data aeeasta spre fagurli cu polen sau )Ml llrtl . Acoloele ramin eam doua zile, a1imentindu-se din abundenti\. \ II relu l acesta i~i ..etae <'omplet corpul gras consumat in intregime in timpili stadi ului nirrrlal, pentru formarea organelor noi care in stadiul larvI'J c'r slnt sub forma de mugur~i. Despre aceste schimburi organiee v-am vnrblt amanuntit la dezvoltarea nimfei, riiminind sa va amintese aici de ('I' i(. douil procese de histolizii ~i histogenozii. C nd tinerele albine se matur.izeaza, 0 dati! eu refaeerea eO'1'ului IjrflS ~l cind rezerva corporala atinge 54-61 mg, ele tree la activitatea tie dolcl, gl'up sacial cu sarcina sa hraneascll puietul larval' din cuib. At-eastii sarcina nu va fi indeplinitii la intimplare, ci ele dozeazii t'UllllJOlJenta lapti~ruhii ce-I ofem in raport de virsta laruelor pe core 10 Inyri;esc. .Larvele in virs1ll de 1-2 zile au nevoie de 0 proportie mai more de protide pe care Ie ofera dOicile in virsti! de 8-10 zile. M. lIoydak (S.U.A.) precizeazll cii proteinele din hrana larvara contin toti nminoacizii esentiali l1ecesari dezvoltiiroi larvei inca din prima clipii Ind cmbrionul piirase~te coaja oului. In schimb, hrana larvelor in vh'stll de peste 1re'i zile coniine ~i 0 proportie insemnatll de hidrati de cHI·bon. Dupa Nelson grauntiorii de polen digerap se gasesc regulat in Cflntitliti reduse in hrana larvelor mai mici de trei zile, de la eclozio"are. Tot Haydak insa a gasit cii doiclle dau polen in cantitate mult mlli mare larvelor de rtrintor decit eelor de viitoare albine lucrataare. I n mod obi~nuiJt eereetatorii au stabilit cii larvele tinere sint hranite rle dolei care au virsta de 8 zile ; larvele virstnice sint hriinite de doici moi tinere, avind virsta de eel mult 5 zile, iar larvele care au abla 24 dc ore de la na~tere, sint hranite de dolci avind virsta de 7 zile. In felul acesta albinele doici oiera numai lapti~r tuturor larvelor, Indi Cerent din ce castii fac parte in primele trei zile de stadiu larvar. Apoi, larvele de matea primesc lap~or in coilitinuare, pina la capacire, Inr cele lueratoare ~i trinton care depa~esc virsta de !rei zile primesc o hrnna compusa din polen, miere ~i api!, care Ie va servi la compleWren co'1'ului gras, acumulat partial inca din stadiul embrionar. Cu aceastii rezerva corporala de corp gras se VOl' hrani viitoarele nlmre timp de 12 zile , pinn la maturizarea ~i cclozionarea lor din alveoIclc natale. De asemenea, corpul gras va fi de folos viitoarelor albine II) c1l1direa IlIglirilor, caci componentele lui, lipidele ~i hidratii de cn l'hnn , sint net-esuri producerii de solzi~oni de eeara, in afara de 11111'6 In Iodoteala sbupu lui, primesc
11i1
mierea Cll care albinele se alilllcnt~uzl\ c1in bel~ ug ~ i pe cure 0 au I II cincl ineep 0 astfel de lucrare. In felul aratet mai sus iu.e reaza marele gr up social al albinclor dolci incepind din a treia zi din viata lor ~i pina la a 11-12 zi de I" eclozionare, reprezentind - pentru aeest complex biofiziologic <"II'C est~ colonia - sinul ell lapte a coloniei-mama. Din rindul acestui mare grup, se alege pentru 0 scurtii treeere II matcii de pe un fagure de cuib pe eel vecin, un grup mic de albine, 8-10, - albinele curtence - care se ocupa de matea, 0 curati\, c1ur mai ell seama 0 hranesc ell Hipti~or; tlntensitatea depunerii oualor de catre mateli este in directa legatura eu aceasta alimentatie ee i se oCera in calitatea ei de mama a coloniei . Numai astfel ovarele ei pot sa formeze zed de mii de ovule, vii'boarele aua in fonmare, ee vor Ii depuse in ritro .1 in eoncordanti\ eu cantitatea ~i calitatea secretiei glandulare eu care este hriinitii. - Dar de ee amintiti .i de "calitatea" lapti~rului? intreabii u nul din apicultorii ineepiitori. Pentru cii H;pti~orul nu este decit un derivat aI polenului ingerat. Cum acesta provine de la diferite flori melifere, imele cu polen m"; v aloros, allele cu unul mai sarae in substante hranitcare, lapti~ rul va urma aeee~ scara. De pilda polenul de castan siilbatie - Aesculus hippocastanum - care este sarac in unele substante va da un lapti~r de calitate aJimentarii inferioara, ceea ee se va rllsfringe asupra albinelor dOici consumatoare ~i deci asupra puietului care va m erescut in conditii mai grele, in comparatie cu polenul de piipadie, mac, sparcetii etc., care au taate substantele necesare producerii unui lapti~or de ealitate superioara. Hrana 'g landularii oierita ma!.cii de micul grup al curtencelor ee o inso;ese,ii es'te datii in momentul eind stii citeva secunde nemi~catii , avind abdomenul introdus intr-o alveola a cuibului spre a depune acolo un ou. Cum ri1mul de ouare al mlltcii este neintrerupt ~i sarcina aeestui grup social de a 0 hrani este neintrerupta. Cind elipsa, eu oua de pe !agurele de cuib, S-a completat, matca trece pe fagurele vecin, unde se formeaza de indati! alt grup de curlenee, ~i ea continua deci sa fie alimen·t atii, in afara de mica pauza de trecere de pe un Iagure pe eel vecin. Din eele e:x;puse mai in;ainte, ered eli ati inte1es ca vOI1bind de hrana larvelor ~i alimentatia cu polen a albinelor doici, am pa~it in domeniul aparatului digestiv al coloniei slnul pJin cu lapte ce este format de grupul social al ·doicilor 'Cal'e hranesc nu numai puietul, ci chiar pe mama lor - acea femela foourrdii care este matea. Procesele de hriinire nu-~i limiieaza existenta numai la acest produs grandular care este lap140rul glandelor iaringiene, ci, consumind miere .i polen - albinele - 0 datii 'CU ingererea acestora - fac 8chimb de hrana intre ele in mod permanent, impreuna eu hormonii ~ i alte seeretii glandulare ~i feromonale. Proeesul privit in t otalitatea h.1 reprezinti! atlt sistemul digestiv cit §i eel circulator ~i excretar, cAci Imina cireula continuu, pe eale hemolimfala intre taate albinele colonlcl. Ccrcetiitorii Nixon ~i Sturlewant (S.U.A.), au dat eX'perimcntal Itotopi radioactivi numai In ~ase albine dintr-o colOnie, cons'tatlnd dupll gu~i,
l!lr;
rI'HI~ 0 1'(' ell 7G'I, din albinele acelei colonii purtau ;zotopul ; bineinteles en r~" llIl de 24 'I, I-au primit ~i e1e in scurt limp. Este dovada indubitnhllA c~ hra na circulii intre toate albinele colectivitiitii pe cale hemoIt 111 (oUI. o altll forma de digestie ~i circulaiie 0 prezintii polenul ingerat "'"'" trece din gu~a in proventricol, digerat par~al acolo ~i completat cu (l!H<",tia din stomac. EJ contribuie la formarea liipti~ruJui care circula In I.ot cuibul, plus cel dat in mana larvelor ~i matcii, fara de care ea 1111 pOlite procreea. SucuriJe digestive impreuna Cli enzimele patrund til [,Iecare grauncior de ,p olen go1indu-1 complet de mntinutul sau, care h.lI'n tn sistemul circulator; el alimenteazii glandele faringiene ~i mandi[lull\l'e, ambele avind roluri importall'1Je in hrana albinelor ~i circuIfI\lu ci, ~i ajutind la marirea rezervei corporale de proteine a corpului j(r1l8 . Prin descompunerea polenului in aminoacizi apar alti aminoacizi " 01, cure resintetizati, refac tesuturile uzate ale organismului; deci ~i In /leeste procese, digestia ~i circuJatia sint infratite. In limpul digestiei organismul creeazii din substante simple alte 8llhsum\e complexe· sub actiunea enzimelor, ~i astfel, proteinele animale ~I lipldele contribuie la constructia organica a puietuJui din fagurii cll ibului ~i la intreiinerea p roprJului corp al aibinelor doiai. Dar oricit de pure ar fi componentele acestei mane exceplionale C(lmpusa din polen ~i miere, ele contin 0 serie de e1emente care nu [oloscse organismului albinei; acelea duse tot pe cale hemolimfalii, sint ruriIicate de tubii malpighieni, ce sint rinichii a1binei, iar reziduudie sint adunate in punga rectala ~i de acolo, in zbor, sint eliminate. Decl, iati! cii apare ~i sistemul de excretie, legat normal de cel digestiv ~I circulator. Excretie este ~i acel fen omen de eliminare din proventricul in o/lvitatea bucala a acelui !nveli~ grnsimos al polenului denUIni~ poZeina; occst reZiiduu, regurgitat ~i amestecat 'CU secretia glandelor salivare ~i care contine antibiotice, impreuna cu substan\ele ra~inoase culese de pe mugurii unol' capaci, fonneazii un proIdus nou, propoZisuJ., al carni rol in viala coloniei este foarte important, ~i-I vom explica la locul potrivit. lati! cum se prezinti! aceasti! trinitate de actiuni digeStive, circulutorii ~i excretorii in viata coloniei de albine. Ramine sa fiti lamuriti in acest vast capitol despre felul cum se prezinUi lapti~oruJ ~i rolul sau in colonie, urmate de subcapitolele sale ~i an ume: alimentatia $i metabolismuL, chimismul coloniei $i rolul mare al enzimelor in toate procesele de vie\uire a ei.
Rqlul
liip~oruIui
in viala coloniei
Productia glandelar' faringiene, in scurtul interval de zece zile de In eclozJonat cit aceste glande secreta lapti~rul, este skins legatii de smren fiziologicii a gandelor eu aci1l'ii I) lor. In urma consumului abundent de proteine ~i vitamine din polen, atit glandele faring;ene cit ~i eele mandibulare, iau 0 deosebita dezvoltare. La albinele crescute in
toam na, care vor indepl.ini san'ina de u Ci doici in primavara vi iwllf(' sau, uneori , chiar spre sIir~Hu l jeL'uii, de~i au virsta de 4-5 lu ni, aceste glande sint t inere fiziologic ~i deci neuzate. Glanrlele ra r ingiene primesc pe cale hemolimfalii toate substantele prejioase Hi e polenului ingerat fie direct prin procesul de digestie, fie prin in te rmeruul corpului gras. Cind VOm ajunge sa vorbim de activitatea marclui grup social al a1binelor culegatoare, vom lamuri rolul pe care iI are polenul in mana coloniei. Din punct de vedere organoleptic !iipti$orul se prezintii ca 0 .ubstanta viscoasa, de cuJoru:e giilbuie, cu gust putin astringent ~ j U II suav miros de miere; pH~ul sau este de 4,7 iar alti ehimi~ti I-au giisil chiar 5,2. El mal contine 60% apa, 30% materii h idrosolubile, dintrc care II 0/ 0 zahar inveNit. Este produs de acinli glandelor, acini car e sint transparen \i , avind 0 culoare alb-giilbuie. Cin:d ac~ acini sint uza~i. vacuolele ') lor nu se mal viid ~i devin moi. se mic~oreaza, sint subtiri ~i agataii de o coditii. Cind glandele faringiene nu mal produc lapti~or, produc in continuare enzime. In compozitia liipti~oruJui intra: proteine, lipide, vitamine, antibiotice ale carol' substante active sint localizate in doi acizi gra~i. hiarati de carbon, subs1an~e radioadtive, precum ~i adZ; nucleid. Proteinele sint partea cea mai importantii din substanta uscatii a celulelor. Etiolog;a cuvintului - dupa Von Frisch - ne indruma in expJicarea no\iunii. Cuvintul "protos" in limba greaca inseamna " primul" ca importantii ~i cantitate. lIfu-adevar, toti biologii considera ca viala, cu toata dmensa varietate de forme, este conditionatii in eea mai mare parte de existenta proteinelor. Ele sint formate din carbon, hidrogen, oxigen, azot ~i sulf. Dupii cum vedeii, eu ajutorul lor, albinele doici regleaza compozi~a alimentelor ~i Ie ofera larvelor celor trei caste. Ele sint componente ale celulei vii, celuIlI. - care dupa biolog; - este unitalJea fundamentala a vietti. "Sint substante macromoleculare, oblinute prin 1egarea arninoacizilor intre ei. De piJda - dupa Chauvin - proteinele din lapti~or cons"tituie mijlocul cu care doicile regleaza compozitia alimentelor ce Ie ofera larvelor." Proteinele sint impartite tn doua categorii: albumine"} ~i gl<1buline'). i\
114\111(1,· Iwgn n lce, solub llA. In apA, ooa g ulablHi prtn tncfUzire
"r.flll l \~ I .
') nlH() utfrtc _ •) Ac Ini -
15G
de lA euvtntul iatinesc acdnw -
boAbA din ciorchine.
~
etas" de pro1t"lne cu
mol~ule
~1
precipi tabUA 1a actiuncli n/'17Jlo t"
ma rl. s olubUe in SOlu\ U s aU ne, pre7.e nlC
'n tllo"m A f #lOl£uln(l . G.utll1g:obtlll ll C"lc IHI rol 1n lm un1\.a1.e .
157
tI~
rei
0('0 10
~i
descompun particula in
L'omponen~i
chi mjci
u~or
de asimilat.
au uce"a~i componenta cu proteinele cu deosebirea di fosforul inIQCllle~te suJ1u I".
Ilciz ii nucleici s lnt de doua feluri: addul dezoxiribonucleic cu nllJ lbolul ADN ~i aCJdul r ibonucleic ct.: simbolul ARN. Ei exista in rt('care celula eu rol hotiiritor in morfogeneza celor trei caste din colonic $i Ie revine rolul principal in sinteza proteinelor ce constituie bn'l,lI vietii. Dupa prof. Melicenco ei sint polimeri I) macromoleculari din eei mai complec~i ~i servesc drept baz~ materiala a ereditaPl, od u I ~i mecanismul biochimiei. Ei exista in fiecare celula cu rolul tie II r ealiza metabolismul: sint substan1;e comune t uturor celulelor 1111hn81e ~ i vegetale. Una din definiWle ADN-ului ~i ca cuprins ~i ca expunere suH\'~tIVi\ ~i foarte interesantii este cea data de dr. M. Grigorescu care ~pune: "inima cibernetica a celulei este constituita din ~iruri dubIe, " lIroidaJe formate din molecule de acid dezoxiribonucleie ADN. Toate rtlnr~ iile uzinei celulare sint inscrise ill ~irurile acestea bizare, intr-o ,... dlnc ~i cu 0 precizie care sfideaza fantezia tehnica. De la hrana pina I" 'Ipnrare ~i reproducere, tot ce intreprinde celula pentru a triii ~i a kt 11(" 'I>etua este continut in ADN ~i comunicat in termeni imperaIlvl - dar indescifrabili deocamdatii pentru oameni. Se ~tie totu~i di /lc('~ t acid utilizeaza servici.ile unui "curier cibernetic" : acidul riboII I.eleie ARN care cu 0 suple1;e fantastica transmite comenzile, modeIl'Ozii actiunile microfizice ~i opera1;iile biochimice, veghiind la efedtua· l '(\n
Loru.
ADN-ul - 0 spune savantul american de origine romana acado ,co'·ge Emil Palade, premiat eu premiul Nobel - este diotatorul care i .. dicil partilor componente ale celulei, ielul in care trebuie. sa se com porte, ce trebuie sa caute ~i ce trebuie sa evite. ADN-ul este un reI de arhitect care stabile~te planul de ansamblu al vietti ~i care incredin1;eaza munca de construc1;ie unui antreprenor - addul ribonucleic - ARN. Primul este fonnat din doua lan1;uri laterale infa~urate In spirala pe care sint inregistrate intr-un fel informa1;iile sub forma \Inor molecule. eel de al doilea, ARN-ul mesager, se llpe~te strins de s pu'alii pentru a lua de la ea planul de care are nevoie, dupii care transmite consemnul variantei ARN de transfer, care se pune pe treaM, urml nd cu scrupulozitate instrucp.unile primite (Reader's Digest). ADN se gase~te obligatomu in nucleu ~i este detectat in toate organitele celulare, ARN stii in citoplasma avind 0 molecula mai mica ra ADN, deci mai simpla ca alcatuire, servind drept baza a ereditarii. Lipide!e (grasimile) sint alte componente ale lapti~orului - mai pu(.in importante fata de cele ce vin din polen - iar larvele au capacitalca de a Ie sintetiza pornind de la hidratli de carbon ingera1;i, fie ell provin de la miere, fie din glucidele polenului. S-a observat ca Ill unei cind ele Jipsesc sau apar in proporpi prea reduse in lapti~or, procesul de nimfoza nu se indepline~te complet ~i multe nimfe mor in pl'lIgul trecerii in stadiul de imago. I) P(IU"Wr _ S\lbstan ~A macromolecular! obtinutA prin pollmertzare a cArel molec:ulA ""1('1 nlt'Mull" 1)I'ln unJect' In lant n unut num Ar oareca.re de molecule de monomer.
Ir,R
In lapti ~or cercetiitorul G. Hoffman a descopedt ~i acidul hidroxidecenoic care se .tie ca este 0 secretie a glandelor mandibularc ~i toracice. Vitaminele din lapti~orul de matca. mai ales din cel secretat de doicile in virstii de 11-14 zile, au 0 mare importanta in dezvoltarea larvelor ~i mai ales in longevitatea matcilor. Acidu! pantotenic care atinge 104-200 micrograme/gram este gasit in larvele de 1-3 zile, ca apoi sa scada la 25-35 micrograme/gram la larvele de 5 zile. Aceastii pre1;ioasa vitaminii - dupa Wincler - constituie treapta premergatoare in formarea provitaminei A, care nu se gase~te direct in lapti.or decD! sub forma de compu~i ai ei, dar astfel transformatii are o importanta hotiiritoare in metabolismul organismului larvelor. En este cea care contribuie mult la dezvoltarea glandelor faringiene alp viitoarelor doici .i ]a mentinerea mult timp in func1;iune a acestor glande. De aceea. stupanii care hranesc stimulent coloniile. este bine ca odata pe saptarnina, sa puna in sirop sue de moroov, care con1;ine 0 cantitate mare de vitamina A in stare naturala. A!bott - citat de Chauvin - a stabilit ca acidftatea lapti~orului proaspiit este bacrtericida ~i bactedostatiea, calitate pe care insa 0 pierde daca este piistrat in laborator timp de cinci zile. Dintre toate vitaminele, ribojlavina, biotina ~i niacina (acidul nicotinic) au, de asemenea, ca ~i addul pantotenic, 0 deosebita impor tanta, caci larvele care Ie primesc dau albine mature cu calitiiti deosebite. In general, s-a stabiliit ca lapti~orul contine urmiitoarele vitamine @rocente date in gamma/gram) : gamma/gram
Tiamina Riboflavina Piridoxina Ni'acina (acid ni'cotini~ - vitamina PP) Acid panthotenic Biotina (vitamina H) Acid folic Inositol Viot:amina C Vitamina A $i 'E Vitamina B12
1,2-1,8 6-28 2,2-50 48,25-125
urme 11il-130 1,6--41 0,16-0,5 76-150 unne
absent
urme
Prof. M. Haydack spune ca mai ales piridoxina are 0 deosebitii importanta in cre~terea puietului, jar eercetiitorul Back a gasit ca pantotenalul de calciu, derivat al acidului pantotenic este deosebit de activ. Acinii glandelor iaringiene se dezvoltii mult mai bine cu un amestec de vitamine ~i albumine, decit numai cu albumina pura. Glandele stimulate experimental eu vitamine riirnin active mult timp. In lapti~r s-a mai descoperit "i biopterina ~i neopterina, pe care doiciJe Ie dau numai larvelor de matca, ceea ce dovede~te ca ele pot dlferentia calitativ ~i eantitativ diferite substan1;e din eomponenia lapti~orului dat larvelor celor trei caste din colonie. Glucide1e din U!:pti~or j(lucoza .i lructo2)a sint in proportie de 42'10 ~i respect iv 53'10. Lar-
159
vclu - (ill P<'\ Chau vin - pot si nt.etiza lipidele care tOl"meazii. 0 parte Imporlno Ui n Ui.pti!),oruiui din hidra\ii de carbon ce-i primesc. Substantele minerale sint aproape intacte fatA de cele ale polenu111 I ~ j Ie vom descrie acolo. tn srir.;;it, apa are 0 insemnAtate deosebitA in lApti!),or, avind a med ic de 16,32 0/ 0 , nind indispensabUa pentru cre!),terea ~i dezvoltarea OI·Wlnclor. Cercetatorul Smith spune ca "atunci dud procentul de apa dI n U\ pti.50r este meidt, [n primele zile de stadiu larval', larvele se dezvolU\ iar p rocentul de nimfozal'e se lace mult mai bine". Privit in ansamblu 1Apti~orul nu este un produs singular a1 glandc\or !aringiene, caci - dupA Chauvin - ele secre~ un H1pti~or albItt pt.6s-v iscos, farA hidra\i de carbon dar cu biopterina $i derivati puri/tle i pc care daicile ii dau numa i larvelor de matcl., in timp ce in totaIJll1lCa lii.ptil1orului intra ~I 0 secretie !impede a glandelor mandibulare nle doicil or, secretie care are glucozA, fructoza '~i acid pantoterric in ('nnlitA\i mArite. Sub aceasta combinape doieile 11 servesc larvelor de lu crflloare. Secretia alba a glandelor farin,giene este data tutUI'Or larvelo!, din cele trei caste, in primele t rei rile de stadiu larvor, in comhlnn\,ji diferite ~i cu deosebirea observata de cercetAtorul J. Hoffman cA Iorvc le de mattA il primesc in eantitAti mai mari, eu nUt mai mult cu aTt ocestea din urmA stnt mai des vizitate de doici latA de larvele de lucrAtoare !?i cele de trintor. DupA observatiile lui nu numai ell. frecvcn~a hri'iniril or fAcute este mai mare, dar ~i valoarea absolutA a acestei hrllne albe data larvelor de matca este mai mare. 1n decUI"Sul fieci'irei zUe larvele de lucratoare stnt vizitate de 143 de ori in medie, pe clnd - dupA M. Lindauer - doicile viziteazl!. larvele de matcA in botci de 20 de orl mai multo In plus, acestea din urmA primese IApti!jOr in mod continuu in stadlul larval' - deci ~ase zUe - pe dnd Iarvele de lucrAtoare Sjt cele de tl'int.or pI'imesc Hipti!?or numai trei zile. ~n restul de trei zile a acestui "lndiu larvar, larvele de lucrlitoare !?i de trintor primesc ca hranA un fel dc tcrci compus din miere, polen, spa l} i 0 dozii rerlusA de secre~je limpede u glandelor mandibulare. Mai mult chiar -dupA observatiile lui Ortel - larva de mateA continuA sit se alimenteze numai cu IApti~or, chiar !?i dupc1 cApAcirea botcii. tn virtutea principiului gravitatiei, botcile avind 0 pozitie verticalli pe fagure, IApti!),orul din fundul ei gravitenu spre virful botcH, deci in directa apropiere a aparatului bucal at larvei de matca.. tn schimb, larvele de aibine lucrMoare pr imesc de Ia doici acea branA mai simpUi amintitA, in care poJenul este intr-o eantitate !oarte micA, latA de eel oferit larvelor de trintori, necesar !ormArii milioanelor de spermatozoizi ce se acumuleazA in aparatul lor repr oducAtor. Trintorilor Ii se d ~1U hidrati de carbon (miere) in 'Propor\ii mai mari , precum ~i v.itflminele riboflavina ~i acidu! folic, mai mare tn compara~ie eu ceea ce i acid panto tenic in propor~ii mat mari, fatli -de cele ore rite lorvelor de trintor in acel terei. Cunoscutul eercetAtor Rhein cl18t de Chauvin - consider! cA. existA in compozipa llipti*orului un rnetor necunoscut, 0 substantA cu coracter hormonal, produs Instabil pe cOl'e nlbinele it secretll pe mAsura 'nevoilor.
' flO
CillMISMUL COLONIE( ~( CASTRAREA NUTRITIVA A LARVELOfI DE LUCRATOA ''''; - Cum poate oare grupul social al albinelor doici sA dozeze diCerentiat hrana datA celor trei feluri de Iar ve? mA intreabA un apicultor incepator. - Este una din tainele pe care incA nici un cercetAtor n-a dezlegat-o. F apt cen este cli s-a analizat de fiecare datA componenta J<'i pt i!?orului dat tn diferite situa\ii !),i a-au glsit cii. aceste diferen\ieri nu si nt intimpllitoare, ei urmArite strict de albinele doici, dozlnd cu precizic secre\iile glandulare tn raport cu virsta larvelor, cit {ii cu cea a doi cilol' ce le-o ser-vesc, Se confirmA, eeea ce am spus tn treacAt, cii. larvele ti nere de 2-3 zile slot hrAnite de doici in vlrstA de 8 zile ; larvele vjrstni c{' de 3-6 zUe snit hrAnite de doici ce n-au mai mult de 6 ule de clnd au eclozionat din aiv eolele na'tale, lar larvele pinA implinesc 24 de ore sint hranite de doici tn virstA de 7 zile. S-a dovedit astfel eli CO Iltinutul llipti ~oru lui det Iarvelor este variet ~ i ea doze !?i ca componen,a in ooport de virsta doicil'or ~i a larvelor . DupA aeeasUi. nutritie organele larvelor se dezvoIUi. in mod normal la toate cele trei caste. InsA dupA ce larvele de Iucratoare au Implini t trei zile s-a observat cii. oVariolele ovareIor celor de lucrAtoare care pin ti atunci erau egate en numAr eu cele ale larvclor de matcA din botd , incep sA se mi~oreze. De unde pinli atunei erau in nurnar de lSO- IGO ovariole, numlirul lor se tot mi~reazA in special tn perioada stadi ulul nimCal, incit atunci cind ele ajung In starea de im~o - eind para-sesc alveolele natale ca albine mature, nurnar ul ovariolelor din ovarele lor atrofiate sbia este d'e 4-20. Totooat.li diametrul ovarelor aibinelor lucr.'itoare este redus incit abia atinge 0,60 mm, pe clod ovarelle mAtcilor eclozionate mAsoarli 5--6 rom. A'Ceas'Ui. diminuare echivalenta cu 0 adevarata castrare a albfnelor lucratoare se datoreaz! hranei diferentiat.e, d
Hi I
1,'lI ncldul lIicot inic (niaci na) ~I 90% pentru add ul pantotenic, caleuInl ~ (ItI
ItInledule uscatc. H1 mbold a gas it !] i el ca vitaminele lapti~orului scad pe masurA ce In .,v<.'!(' c"esc ca virsta. Asdel, cele de 3 zile primesc un lApti.)Or ce con tine 10;1-200 micrograme/gram de vitamine, jar larvele de 5 ziJe hJ ung sa primeascl1 abia 36-58 micrograme/gram . Acel~i autor, imprrunCi Cll Buternand, au izolat biopterina din lapti~oru l dat Dumai lar\lclo.· de matcA, Dupa cum am spus mai inainte, nevota de lipide (grA.I mi) Il larvelor de luerAtoare, dupa primele trei zile, ~i-o satisfac prin . lnlclizarea lor, pornind de la hidra~ii de carbon - deci din glucide cc 1(' primesc sub forma de miere in hrana servit! de dolci in combina\ie ell polcnul .'1i cu aps. 1n totalitatea lor IJpidele ating 0 propor\ie de I:J,ti- 14,7'/ o ca greutate net! in hrana ofentA. CercetAtorii au hrAnit (.IX per imental larve Cll lapti~or din care au extras mai !nainte lipidele. RC'zultatul a arAtat ca. acele larve nu au putut deveni nimfe l;i au murit In aint.e de a trece pragul acestui stadiu. Tn schimb - dupa prof. R. Chauvin - proteinele, lipidele ~i subi\lu n\cle minerale din hrana mai simplA data lucra.toarelor este mai mare 1II'ci t cele din iapti,o;;orul oferit de do1ci larvelor de matca. de 1-3 zile. Uv Ilsemenea, unele vitamine din grupa B provenite direct din polenuJ dIlL in hrana administrata lucratoarelor, sint in propor\U mai mari fatl Illl J ll pli~orul dat larvelor de matcA, did aceste vitamine ajuta. la dezvnltm'ea deosebit.li a glandelor fari ngiene n viitoarelor albine lucrAtoare. €SLC ~ i normal sA fie a~a caci vlitoarea matcA n- are nevoie sa aibe glande InrJ ngiene dezvoltate, dei toatA via\a ea priTne$te lApti~or gats !.licut de III olbineJe curtence ce se recruteaza dintre doici1e coloniei. FAra substantele polenului dat larvelor de lucratoare .!ji trintori, Irlr'cpind din ziua a ~asea din viata lor pina la a noua zi, larvele nu pot nj unge in stadiul de nimia. Larvele de trilltor primesc ~i ele - dupa Gontaroski - un laptil;or eu 0 substan~a cristalizablla pe care doicile nu 0 dau larvelor de lucrAlonre. El a gasit in hrana acestor masculi proportii mai mari de acid folic ~ i riboflavina fatA de larvele de lucratoare, .!}i in schimb cantitAti moi mici din vitaminele amintite mal inainte adica din liaminA, colinA, hlotina, piridoxina .'1i acid pantotenic, faVi de cele date de doici larvelor de lucrAtoare. Diferen \e mari s-au ghit in ceea ce prive.'?le cantitA\ile de lAptiliOr dnt larvelor de trintori, fa\A, de cel dat larvelor de. IucrAtoare, ceea ee (H' C C{l rezultat 0 mare diferenta in greutatea lor corporall1, care este de :i84 mg Ia larvele de trintori in raport de 159,1 mg dt au larvele de lucrl\ loare. N. O. Srneleva a gasit tn lapti.!}orul dat rnatcilor un principiu activ ('{\I' C determina dezvoltarea larvelor acestei caste, fatA de lApti ~orul oferit lHrvclor de lucr.1i'toare. De asemenea, eercetatorul Wenckler a gAsit ca t'l)!1ccntra\ia de ace-til colina 1n hrana larvelor de matcA. ~i a celor de lucl'iHoare este de 1 mgfgram iar in hrana larvelor de trintor de aceea~ 1 \' ''~ltl csle de numai 0,3 mg/gram. Arcsle chimiste neintrecute, prin hrana diferen\iata. ~i dramuiU'i c\t('odl1 lli In mi cr(Jgrame, infJuen~eazA asupra caracterelor ereditare al e 1112
puietului larvar mai ales cind este vorbCl dt. rnA-tci. Acestora doicile Ie dau alternativ doul!. tipuri de secre\ie: 0 substant;i lA-ptoasa opacli. Iii alta limpede l1i apoasa.. Prima este produsA de doicile de 3- 18 zile, jllr cea limpede de eele in virstA de 18-23 zile. In primele trei zile larvele de mAlci primesc hranA lAp'tOasa, iar din a 4-a zi din cea limpede. Secre\ia aj,ba nu contine zaharuri, pH-ul este de 4,0, ce se aseamAna cu cea a glandelor m andibulare cat"e are pH-ul 3,9, pe cinld cea !impede arc pH-ul 4,5, apropiat de eel al glandelor faringjene. La aceste larve. proteinele din lApti.'1orul de matca - dupA Pas-tel - derivA din secre\ia glandelor faringiene, dar - zice el - este posibil sa aibA ~i ceva din secre\ia glandelor mandibulare. Hidra\ii de carbon intrA direct - al1
ALIMENTATIA lil METABOLISMUL COLONIEI
Explicindu-va - tined apicultori - aceasta func~ie orgaruca a (.'O iOniei legata strins de sistemul s1iu digestiv, ne vom refed I?i 1a feful cum hrana lucreaza asupra colectivWitii prin acel metabolism indispen-
sa t/it care intervine in toate procesele vitale ale coloniei.
Nu poate ii viata unde cele doua ,nothmi de alimentie ~i metabo[Itlm sA nu se complineasca UDa ell cealalta, functionind permanent in depUnA annonie ~i dependent! rec:iproca. tntr-adevar, hrana sta la baza vietH oricii.rei fiin~e din lumea ani.noll\. ~i vegetala, did procesele biochimice impun folosirea unOI' anumite substante) gasite ~i Juate din natura, de catre organismele vii -'iii de cure acestea au absolutA nevoie. Aceste substante produc ~i ajutA la producerea energiei, ce rezuWi din transformarea lor in dildud1, ~a cum am aratat mai inainte; la refacerea teS'Uturilor uzate ~ i chiar dis~I'use tnlocuindu-le cu aHele nOi, mm ales la organi'Smele pe caIe de dezvoltare; la catalizarea componentelor chirnice din alimentele inget'ole, prin trBnsformarea lor in materie vie. Concomitent eu procesul de lllOra se desf.!i~oar~ un produs conttinuu de sinteza a materiei vii. Apa este $i ea un element indispensabil pentru cre~terea i?i dezvol. tarea organelor, iar propor~ia ei in lapti~or este insemnata, caci nim(ozarea se face mult mai u.!jior cind propor~ia de spa este m.!irita in primcle trei zile (Smith) . De aceea, atunci dnd se lucreaz.!i la producerea ULpti~orului, se cere ca intr-unul din fagurii din compartimentul unde ulbinele hranesc larvele, doicile sa aibiila di'Spozi ~ie apa, Vorbind despre aJimentatia coloniei de albine, trebuie d retineti de In inceput ca ea trebuie sa fie totaHi, fara 10it-reruperi, fara . 0 prea mare economie; orice lipsuri inter-venite in buna destli~urare a alimenta~j e i tn cadrul coloniei, se va rasfringe, in mod sigur, nu numai ftsupr'« coleetivit5.tii ca atare, dar mai ales asupra viitorului ei reprezcntat de urma$i. Asemenea situatH se traduc printr-o slaba rezistenta III boli .!li la frig, precum .!li prin scurtarea duratei de via~ a coloniei .!?l u membrilor ei. Marele indrumator al apiculturii din S.U.A., C. L. FUJTat, 0 spune raspicat : "colonia care consumii mai putjn de 23 kg miere de Ja fnceputul toamnei ~i pinii apare primul cules principal in primavu ra urmi'ltoare. rar paate fi SDcOtita 0 colonie buna I" . Subs tnn\c1e care iau parte la procesu:l de 'alimenta~ie sint de mare Import(lnta prin fwr.c tia lor plasHca lii prin stimularea pe care 0 aduc 1M
1J.1wr' fU7!C/.ii v ita./.e. Ace:;tea slnt ce le care Ie-am nmi ntit ~i le ~HlJl d l~ . cris pe Iarg ciud am analizat lapti$Orul de matca: proteinele, gludd eiC', lipidele care toate smt din categoria valonlor energetice: vitarrlinl'l p care obJigatoriu trebuie sa nu lipseasca din alimente i?i care au t'ol ca l nlitic. In sfir-'lit, mai sint ~i substan~ele minerale, absolut necesare ! 'II : fierul, Iosforul, ealciul etc" nooesare in pro:cesul de crea~ie .!?i de de,., \I\ ol tare, precum ~i intreaga ~i fO'm e variata gama a enzimelor. Micu;eIe larve din interiorul cuibului, ineovrigate, se ml~cii ap]'{1npe continlll4-; din ciod in clnd se observa opriri de citeva secunde din mi~carea lor ctrculara, timp in care digera hrana ce au luat-o pinli. atunci~ ea apei sii-~i reia mi~arne rotarorii inotind in lapti~or au gum deschislL - Cum oare au putut observa cercetatorii toate aeestea? rna i n ~ treba un apicultor incepMor ! - Cercetatorul trancez M. Ma this a transvazat larve abia ie.5it( din coaja oului, in dispozitive transparente. El a observat c~ hrana absorbit! ajuta la formarea organismulul larvelor, care elimina prin glar'dele salivare excesul de apa. Albinele doici ee hranese puietul larval' I) ling cu aviditate, probabil datorita. diastazelor pe care Ie contine. Se !?tie - pina nu de muTt in urma - ea larvele din oricaJ'e casta a coloniei, primesc de la doici in primele trei zile acee~i hrant. . S-a constatat insa cA factorul troJie, deci cel privitor la nutritia ~esutu rilor, este cel care determina castele in colonie. "Se intimplii - estc drept foarte rar - spune R. Chauvin - ca dintr-un ou nefecundat destinat sa dea un trintor sa se nasca. 0 albina lucratoare. Nu se !?tie in c5 dad aceasta anomalie este de ordin genetic sau provine de la eroarea albinelor doici in distribuirea hranei larvelor". Prof. M. Prenant sus\ine di factorul trofic este cel tare determina aparitia acestor su.rprize, caci hrana este cea care intluenteaza asupra vlitorului castelor, de~i in primele trei zile de stadiu larvar toate primesc cam acee~i hrana. rl n ceea ce .prive!?te insA procentul de apa $i glucide date celor trei feluri de larve, s-a obsevat 0 deosebire clara, cit ~i 0 repartitie diferitil: procentul de apa din 'hraoa data larvelor de matd!. - in prima zi este scazut, pe dnd cel de glucide este mutt mai mare. ..Cu toate ca din punet de vedere somatic - deci referitor la corp - lotre larva de matca ~j cea de trln>tor este 0 echivalenta ca talie ·1i greutate, larva de trintor introdusa de cercetatori intr-o batca piere eurind, spre deosebire de 0 larva de albina lucratoare eare mutata intr-o botca ~i crescutli apoi numai cu 1.apti~or, se acomodeaza bine cu noua situatie. In-tre cele doua sexe - tdntor ~i . albina - exista nu nUmoi 0 diferen~a specifica, ci. ~i nevoia unei alimenta~ii corespunzatoare nevoilo!" particulare\\. . Aceasta hranire urmarita de M. Mathis prin acele dispoztlve transparente. se face astfel: doica ii?i .i ntroduce capul in aiveola larvei ~i cu ujutorul antenelor 0 pipaie, cautindu-i locul capului; apoi se ~aza asllei incit mandibulele gurii sale sa fie in contact cu larva. Atunci printrc mandibule se strecoara 0 rpicalj;ura de hrana, pe care ori 0 intinde pe [Ull ti ll! olveolei, unde se mai ana deja hrana precedenta, ori direct. pe cot:lU5
pul larvei. 1';1 a tras concluzia cil. parte din hranii pl!trunde in co'·p nu uuma! pc gura ci ~i prin inveli ~ul corporal aI larvei, care este foarte sub\Ire. Timpul folosit la {iecare vizitli variazii de la 7 secunde pina la 2 mi nu te. N. D. Lavrechim a calculat ca in medie, la 0 vizitli de alimentUI'C, doicile stau cu larvele 3 secunde. Pe masura ce larvele cresc, viziIe Ie devin mai dese ~i se prelungesc, mai ales cind doicile incep sa dea It,,·velor mai mari de 3 zite hrana combinatli cu miere, polen ~i apa I" CAr e este adaugatli 0 cantitate micii de secre~ie limpede, produsa de ~ 11I",.Ie l e mandibulare. 0 mare parte din aceastli hrana este sintetizaM de larve in lipide, marindu-~i in felu.l acesta zestrea corpului gras, de core vor avea mare nevoie ca viitoare nimfe. Uipti~orul nu se mai da larvelor de lucratoare ce au implinit 3 zite. (,1cindu-se excePtie pentru cele nascute in toamna, carora Ii se prelunI(c~ tc hranirea cu lapti~or incii 12-4'8 de ore. Aceste albine, nascute tCiamna , au glandele faringiene foarte dezvoltate, iar corpul gras saturat 1'1' ulbumine, glicogen ~ i lipide. Ele vor putea cre~te generaiii noi de p" le t in prima\'ara viiroare ~ i citeodata chiar in timpul iernii. Dacii in lutlll martie corpu.l gras este deja consumat, albinele ~i-I pot reface de l11dll lN cc in natura apare polenul proaspat, care este superior calitativ 1'/1 II ,.IIna, fa~ de oricare polen recoltat in cursul verii. Larvele de trintor primesc 0 hrana asemanatoare care ajuta la forIIUII'oa spermatozoizilor. In stadiu.l larvar, datorita hranei primite, larvele i~i dezvoltli mult organismuL Creierul i~i mare~te volumul - de~i el ramine toatli viata cu aeola~i numa.. de neuroni pe care ii are ca embrion. Acee~i situatie 0 lnUlnim ~i la lan~1 nervos ganglionar, glanda cefalicii ~i sirigena. HemoIIm!a larvelor este deocamdata lim pede ; cantitatea ei atinge 25-30% din greutatea larvei. Se intelege u~or de ce ele au nevoie de 0 a~a mare cantHate de hemolimfa, caci toate organele existente, sau altele pc cale de iormare, au nevoie de acest element vehiculant care ajuta proeesul de dezvoltare. Consumul substantelor a1imentare - mierea ~i polenul - este f'oarte inscmoat in sladiul larvar. Cercetatorii au stabilit cii pentru 0 larva, nlbinele dOici foloses~/3 din volumul unei alveole....cu miere ~i 112 din volumul celei cu polen. Cre~terea larvelor este prodigioasa ~i neintilnitli pina acum la alte fiinte din regnu.l animal. Aceastii cre~tere este atribuitli blotinei (vitamina H) din hrana ingerata, a Iwrmonilor care activeazii .netabolismul, cit ~i considerabilei rezerve de vitamine pe care ele 0 8eumuleaza. ,I ntr-adevar, dupa repetate cintliriri facu1e de cercetlitori, s-a stabilit ca dacii la aparitia larvei din ou ea avea 0 greutate de 0,1 mg, in U opta zi. deci cu 0 zi inainte de capacirea alveolei natale, greutatea ci este de 142,6 mg. Se considera ca inainte de capacire. cind doicite slaLl eLI larvele 4 ore si 45 minute, cind au loc schimbarite de hran;; ~ I nile substan\.e ce se 'fac intre aceste doua partenere, se dejinitiveaza ca.
ENZIMELE
~I
METABOLISM UL
Toate ali mentele - tineri apicultori - sint descompuse ~i transrormale, asimilate ~i dezasimilate pdn metabolism, care, a!?a cum it nume~lc prof. R. Chauvin, in cadrul coloniei de albine este un superorganism. "EI reprezinta totaJitatea proceselor care asigura schimbul de materii ~i energie intre organismul albinei ~i mediul inconjurator" . De £iecare datli procesul acesta este ajutat de 0 enzima, caci atit polenu l cit ~ i mierea au 0 pluralitate de enzime (fig. 22). _ Dar ce sint aceste enzime ? - rna intreba un apicu.ltor incepator. _ Sint substan\e proteice specializate care intervin in to ate reac\iile biologice la nivelul celulelor vii. Sint catalizatori ') indispensabili ale l'eae\ii10'· chimice in metabolism, camia i se asigura realizarea, sincronizarea ~i accelerarea.
2
Fig . 22. -
Enzime produse pentru .descompunerea polenului:
_ 1ermentU ce au descompus polenul ; 2. glandelor
lntesttnale
care
produc
celulele
fermen,L
T~ " ...hncle Inlesnesc metabolismu.l glucidelor - deci a hidra\ilor de II Itpidelor ~i proteinelor. Fie.:are enzima dupa biologul G . 1';" g(\II(' _ lilt catalizeazii obi~nuit dedt un singur tip de reaclie ~i orielt do 8urpl'i llzMot' s-ar parea, enzimele ~i moleculele asupra carora ele
(',,,,Ix,,, _
'1 I'Mflfhll'wl _ Oiubs l..·ml e care Inlesnesc 0 react'e ch1mtcli faro. C3 ea tnsa.!ji sQ su(crc '!!'.'tIIlI I·An
HI?
lI'cbuJo sn [ucrczc por a se ..recunoll~t~" ~i se atr3g, datoriUi: focmelor
tor geometrice.
o celulli vie ponte contine pina In 0 mie de ennme diferite, fiecare dlnlrc ncesten controlind, de regulA, numai 0 anumita reactie. A~adar. I1nzlmc le se caracterizeaza printr-o mare speci1icitate de actiuni". "I~n zimele. prezente in toote organismele vii spuoe pro!. dr. I. Durn il.ru - se deosebesc de catalizatorii de natura chimici1 folositi in Ind uslric plin numeroase tr.lisAturi specifice. In doza intimA ele asigurA (ttir" 0. 1i citu.j>i de putin modificate) taate procesele de transfonnare c!hlml c..'i. din rintetioful organismului : Jixarea oxfgenului, tronsforrnarea
or ingerate in substante proprii organismulut, eliminarea #. acceiJr(ldusel efCirea de energie etc. De~i enzimele - contrar catalizalorilor _ pot
fJ uncari distruse rapid de clldura, de acizi "5au de solutii alcaline, ele eficace dedt catalizatorii, e~ei unele reaetii biolagiee deeurg uc a suIA de mii'l pin~ la un milian de ari mai repede". Ele sint vizibile la microscop ~i asemanatoare oareeum eu levurHe t} dll t 1Ilult mai
C{oJ'mcnUirii alcooliee sau a baeterillor fermentative laetiee etc. Sint eorpuri ('h lrniec, deci agenti chimici stimulatori. Sin't de multe felur!, secretlate Ull Co1'l de acee~i glandA, dar avind !ieeare specificitatea ei, ~i deei rlccnrc determintnd 0 anumitA reacpe. De pilda, glandele faringiene proIlu o Ulptl$orul pe eare-l euno~teti, iar dupa treeerea eelar 10-12 zile rl.:; 8ccl'Ctie Hiptoasa, dnd aeinH glandelor faringi ene se atro!iaza, aceste uJonde ofera comunitatii enzime ca: invertaza sau amtlaza. Ele prelur"1'CliZi1 nectarul cu ajutorul diastazelor care siot prezente .in intestinul mlJ lociu al albinei (sromacu1) cu scopul de digerare a zaharurilor pentru ~(')ns umul propriu al inseetei. Tot aceste glande pr~ue $i oxidaza care tlc~i o neaza direct asupra glucozei din gu~A, unde intUoelJote a altA enzimii : Otucozidaza .. lucrtnd in acelo$i scop ele produc addul gluconic, atit de nccC$ru' 10 inlliturarea diIeri\ilor agen~ ce or putea hrlecta mierea. Glandele labiale secreta /ill lipaza, iar cele din gu~a dau $i catalaza, cnzima care este secretata $i de giandele rectale in aite scopuri. Totodatii (ollnndelc labiale, impreunA cu cele cerebrale ~i toracice, secreta enzime foiosite la secretia cecii pentru cIaditui fagurHor, iar proteazele digerA pl'oteinele in urma unui consum indestulat eu polen, Enzimele amintitemaiinainte-lnvertaza~iamilaza_.de$i slnt produse de acele8.\ii glande fari ngiene, clt $i de glandele din gUIili1. ele r(>zu lta in propor\ii cu totul deosebite din aceste g:Iande Iili anume: nrnilazn este de 12 ort mai multA decit invertaza. Amilaza patrunzind tn grAunciorii de polen, Ie dizolvli con~inutul ~i rupind moleculele de amidon Ie transrormA in zahAr, iar invertaza contribuie In formarea mierii din 1I 11bS l ~ ntel e dulci recoltate de albine. Aceste substante, in special nectarul fl orilOr , ca $i secretlile dulci ale tesuturilor extraflorale, sau cele ale !nllnci, stnt tran.sformate. pe caZea hidrolfziirii. din polizaharide tn m.ono. za/Ulride - glucoza $i fructoza - deci mierea. tn compozitia cAreia, fruc~ tozn ocupl1 cea mai mare parte; invertaza este secretata $i de stomacul nlbinci (intcstinul mijlociu), dar aceasta se deosebe$te de cea secretatA tic ,r,lundclc :fa r ingienc. Dupa Gontarski - zaharoza $i maltoza sint hidroII
100
I," tou r" -
droJd!~.
lizale mult mal repede de enzimele glandelol' faringi ene pe clnd mclibiozlI, trehaloza , raIinoza, melezitoza Iili toate ceIelalte polizaharidele sint. nl1u' /.I l t' de invertaza slamacului albinei. Pentru a Ie distinge, cerceUHol' ii d C'n umesc invertaza secretatii de stomac (intestinul mijlociu) cu IlO\.iunell (1(' "diastaza((, Ele necesitii un mediu acid rn care sa. poata activa. Calitativ nu s-a 'Putut stabiLi pentru invertad un niveJ, dici ('1' variaza de la un sort de miere la altul, in raport de multe con d i ~ii. Til mod deosebit. calitatea invertazei depinde de numarul aibinelor tinere dIn colon ic, de puterea in general 1I acesteia, de hrAnirea mai abundcn l.l\ sau mai sarael cu polen, care determind nu numai cantitatea de enziml' ci ~i activizarea lor ; de asemenea este tn legatura $i cu bogiitin culesului in cantitAti mari de nectar, adus in stup de grupul social 81 a lbinc lol· culegAtoare. Un cules lent determinii ca grupul social al albinelor prell1 _ crAtoare a nectarului sA aiba posibilitatea de a-I prelucra mm pe indciete, fata de un eules intens, dnd prelucrarea lui impune 0 mare grabl'i. Dadi la 0 analiza a mier.ti cantitate"a de invertaza spare redusa OiU inseamnii cA activarea enzimaticl nu s-a fdcut integral, dici este posibil ca stuparul sa fi incliIzit mierea pentru lichetiere la 0 temperatura pestl' 42--45°C, dnd 0 parte din ibvertazA este distrusa. De asemenea, 0 mierc pAstrata. prea mult timp, ~i mi~oreaza cantitatea initiala de inverta7.ii. Pe de altA parte 0 hrAnire inde1ungatA cu sirop de zaMr neinvertit ducc implicit la scaderea capacitAtii alabinelor de a produce enzime ~ i in acest caz mierea va poseda putine diastaze. A'c tiunea amilazei, amintitA adineaori, nu se mArgin~te numai In ceea ce orera aibinelor glandele faringiene pentru descompuoerea polenuIui, elci procesul de descom'punere a polenului continu~ $i in intestinul mijloc:iu, deci in stomacul aibinei Ili chiar in punga rectalli. D c~i gr~unci orii de polen sint f oarte rezisten\i, aceastii diastaza patrunde prin micrdpil ~i izbute~te sa. disooieze substantele din interi'orol gri!i.unciorilor. inclusiv amidonul dinel. Pot ii puse tn evidenta doua categorii dl" nmilaze : alIa ~i beta cu aceea!?i actiune, prima atacind amidonul chiar in gu!?A ?i cea de-a doua in. intestin. Amilaza este mai pu~in s ensibilki la caldura
" luh, M'W 101'''1' II"
!I!"''''
11"'1\"-'1\1 " U cil'l"'rlcUlllt..
lIiD
O;ddaZa ('sle 0 cnzillltt speciald sccretat...1, de olblne Cll scopul de n Inttl!,;t1!. compozi\il:l, mierii, oprind fermentll.l·ea e i. .l!:a trans(onuil o purt" dill glucoza in acid gluconic - puternic bactericid aminlil ma( pfl R ~ru
111HIIIlc,
OXi d;:tzcle - in general - spuneu Prof, M , Prena nt - rixeazA uxlgo llul pc u nele corpuri chimice determinante !Ii pot juca un )'01 in Il'ft pJro~lc,
ceca ce confirmli 'ii cercetAtorul Jebeli n dnd sustine cA pro-
CI'RC I(· de oxidm'e ce au loc in organismul albinei depind de activitatea C' lI zlmdo)' !1 i anume: oxidaza, catalaza .."i fosfolipaza; in special prima i.l1·... un importan t 1'01 in respiratia insectei.
'atalaza, prod usa de glandele gU$ii, are douA efeele deosebite : d,·!t!.'oIllPune spa oxigenata ce apare initial in procesul de form are a aci(1111111 gluconic in doua elemente, apa !ii oxigenul ferind mierea de tox i(!ILut L'11 pCl'hidrolului, !?i fdneaza orice prOces de fermentare a reziduuri111 1' d [1I punga rectali'i, care se adunA acolo in special tn perioada de iei'IIflI'C. <:ind albine1e nu Ie pot evacua fiind strinse tn ghem. I<:nzimele din clptu~eaJa stomacului, unde 5e lormeaza sucurile nuItll lvL', dcscompun substantele complexe transformindu-Ie tn 5ubstante .1 1111'10 : sh'AbAtind peretti ·intestinului mijlociu intri'i tn hemolimfi'i ~i IJIIII !'eljinteUzate din simple in complexe. Asttel sint proteinele animale _I [lpld4;'iC care contribuie la construirea organica ~i In repararea celulelor UZflll:'. }o~ uncti on a rea enzimelor este reglatA la nivelul celular. Din hrans Ul~(:rHU1 poienul este cel care contine ~i ajuta Ia formarea unuj complex til' cn1.ime. Din cere expuse reiese marea importanta a ellzimelor in procesele mat(l/Jolice, ci'ici ~ cum 0 spune prof. M. Prenant, metabolismul este 1'C-~ IXlnsu bil pentru primenirea pennanen tA ~i foarte rapida a materiei vii II zale, cu alte materll Vii, folosind dilerite reac\ii ce Ie ereeaza pentru 11l\(){'uire-u eu ce'le noi. jl1etabolism.u t transformA substanteie alimentare de bnzli !jt Ie urtH:'irc ~ tc din clipa dnd au intrat tn organism prin absorb~ie ~i pIna. cind sln t. eliminate pArtile lor nefolositoare. lI n mod obi!inuit, coloniile puter, \l lcc tlU lin metabolism mai scbut, iar drept consecin~, un consum redus dl' hn.lOa cu rezultate superioare in ce prive!;ite sAnatatea coloniei !ii prelun gitn vie\uire a aibinelor ei. La coloniile slabe - mai ales tonmna mNllbolismul este mai intens pentru producerea cAldurii, ceea ce se rlis Cringe implicit !;ii in mod invers asupra sani'i't atii !1ubrede a coloniei ~; /I Llnel dUnHe de viata mai scurt! a a1:binelor. Totu ~ i, a vind la dispozitie pentru iernare 0 miere de calitate superloaril din cea de mai, colonia este inIluentata in bine ~i pozitiv asupra Illc toholi smu lui, chi<'l r dacli este mai siaM, reglementindu-se tunctiiic c(' [ulcl nervouse. Unele s:s teme enzimatice - dupa. cum am spus - ajuta Itl sinteza de noi substan~e , pe dnd altele iau parte Ia degrad area celot' prC;;enLc iu ccl ul4. Este aza-zlsul metabolism celular. Bfectele metabolismului sint grupate in trei categorii : erccte pin:.:; . li ce . c rccte de rcglare !1 i efecte energetice. liO
Efectele ptastice apar in metabolism dnd substan\ele trlUlsporlnte Jnll·n in Hicfltuircu n1uterie i vii a celulelol', l'epara ~es utu!' i[e lt zale. ddorn1 ln'nd ~i cre~terea lor. Este cazul hranei prim ita dilcl'entiat de cell! trei Cnsic de larve 81 d lror metabolism se diIel'en~iaza. Efectele de reglare sint cele care intervi n asupra substall telo l' aUnh' In col"pul slbinei ~ i exercita influenta regulatoare a unor rUll c~i i, :11;1 cum sint de pildii hormonii ce varsa direct in hemo limHi secre\ii lc lor ell electe de impulsie ~i reglare. Efectele energetice apar in meta'bolism clod se produc r caclii chi ~ mice in. tesuturi, manifestindu-se prin energie caloricA. Organismul - dupa H. Rimbold - are capacitatea de a regIa pl'Occsele metabolice pe dollA ci'ii : fie prin modificarea cAiior urmate dl' metabolism - ca de exemplu transrcmmarea za:harului in grasimi, sau ill proteine care apai slnt descompuse ca substante de rezel'va, printr-o sill tcza. mal redusa sau mai pronuntata a anumitor el1zime. ce d etel'min(l metabolismul in tunetie de product'ia lor. Albinele metabolizeaza hrana trans[orma~ din nectar in miere C3 o com'pOnent! de monozaharid sau dacA Ii s-a dat ca hrana sirop de zahAr it transformA cu ajutorul enzimelor din polizaharid in monozaharid. CU ajutorul metabolismului, aceastA hr ana este transformata. in cit! dura. pentru supravietuirea aibinelor coloniei in perioadele red ale anu lui. cit !ii 'Pentru a transforma hrana in energia necesara activitA.\ilor ce Ie desfa~arA in stup sau in aCara lu i. Decl. mierea egte 0 hrallu energeticil $i nu una de cre~tere. In procesul de alimenta~ie vom gAsi un metabolism celular, privind: glucidele, lipidele, proteinele. substantele minerale ~i apa. Metabolism.ul gLucidelor la albine este de 0 importanta v itali! albinile Wnd poykiloterme, deci insecte a caror temperatura variaza. la fe l I'U cea a mediului inconjurator. In t impul rece, slbinele trebuie sA se hdlneasca eu miere, care iiind un hidrat de cal'bon, apar! organismul de ~r~ele fl'igului. Gluddele sint absoroite de g.u!jA ~i depozitate in ea [ur in intestillul sub~i re sub forma de lOonozaharide. De asemenea, sin l dcpozitate ~i sub forma de glicollgen in mU$chi; aeesta se poate tra nsform a la nevoie in glucozA atunci clnd scade procentu! de zahar in hemoUmti'i, deci un Ienomen de hipoglicemie. In acest proces intervine enzima invertaza, prin scindarea zaharo~cl In glucoUi ~i fructoza.. Sub forma aceasta intra tn protoplasma celuInrll , iar 0 alta parte, este utilizata. pentru producerea ci'ildurii, Udnd "n npara bioxidul de carbon ~i apa. 0 parte din branA este transIormata In lipide, care se adunA ca rezerva organici'i in corpul gryu, Metabolismul azotului. In mod obl~nuit azotul spare in organislOu l tl nerelor albine in primele cinci zile de la data clod nu para.sit alveol a IInUlIA, dupa. ee s-au hrlinit abundent cu 'POlen. Atunci proportia lui crc!)te cu 500/ 0 ri'iminind la un nivel statornie de 22,5&' 0' Paralel evoIUl'ozfl ~ i 'g landele faringine producatoar e de lapti!?or ingaduind tinere10)' ulbine sA devinA doici. 1i t
o SCl'\clCI'C
a azotuJui din organism
pt'ovoac~
un dezcchilibru aJ me-
hlhnlllu l\Hlu l . ell manifestal'i alarmAnt e. De pi Ida, la un cules abundent ~IO
,nlo rl' de mana, care are un pH de 7, facind-o foarte a1calinA, acti~\,j l10rmillli de hranire a albinelor este foarte tulburata , deoarece acestC'n alli L uduptute bine Ia un pH de 3,5--4 - a~a cwn este eel al nectaI'I l h l l !;i l 1l1icrii pc care 0 consuma In m od curent. In consecin\A, aceasta hllmcntn\ie cu miere de mana, zdruncinind metabolismul azotului. deterullnll inn cgrirea albinelor, care devin lucioase. i~ i pi erd peri ~oril ee Ie 1I/!Op u l'li corpul, dind semne de intoxicare, asemanatoare Cll cele ale IJQ/If {Ie.. rx1d ure. Dnca se intervine atunci cu 0 hrana naturaHi,_ dincl albinelor sa lO ll8ume polen sau guocuitori buni ai acestuia - cum este cazeiml supik rlJCnlnrli cu provitamina B2 (riboflavina), azotul din corp crefjte la nive-, 1111 normal, aciditatea se «propie de cea a mierli, restabllindu-se echiliIlI'ul metabolic in organism. cu conditia ca in microclima stupului temJWI·fllll t'll sa nu coaboare sub 30°C. Azotul excedentar din organism este eliminat sub formA de acid !lII Cn
IJr! ..... Mctabolismul proteineZor intervine atunei clod aminoacizii din heII)I)lhnru nIbinei se transformA ori in uree, od in glucide ce intrli tn com-
p(l7.I\IO protoplasmei celulare. Lipsa metabolismului proteic determina rn Ollrtell in intregime a coloniei. Metabolismul proteic tinde mereu spre 0 echllibrare in organism. Ln fleest metabolism iall parte in special, unele componente ale polenulu]. Cele mai importante - dupA Hola - s int prot einele digestibile ~i nmlnoacizil legati de ace~ia, Proteinele digestibile din polen stnt in 'propor\ie de 204/, ~i chiar mni mult ; in ete snit cuprin~i tori a minoacizii ca acidul glutamic, lltidul asparagic, fenilalanina, prolina, histidina ~i cei zece aminoacizi Csen \ioU, Ufa cum vom arAta la polen. In procesele metabolice sint sinteUza~i ~ i aminoacizii neesentiali. Mai intii are loc 0 descompunere enzimuticA a proteinelor ~i a aminoacizilor, Apoi ei sint resintetizati - dup3 fleclil~i Hola cu ajutorul en:z.imelor carboxideaza. aplrlnd noi aminoacizi. Un rol important in metabolismul aminoacizilor este atribuit de ccrcet3tori acidului glutamic ~i asparagic. Acc!)ti doi acizi tngAduie intrarCa azotului amoniacal in metabolism. Lipsa proteinelor din mana, creeilz1i un dezechilibru metabolic ca ~i cera:rBiOtulw , explicat mru"lria: Into, c ~ consecin\e :(oaIlte grave, care pot duce la pieirea multor colOiiii din 'Prisaci'i. Imi amillteSc de 0 astfel de situa\ie pe care am intiifii-t:'o In SILl pi tl u G.A.S. gercaia prin anul 1955-1956. Acea stupina a fost dusa IIJ a p11dure de oonue,re pentru cules de mana; lasata acolo prea mutt limp. olbinelc au ajuns sa moara in proporpi alarmante. Chemat Ia fata loc:ulul am constat at completa lipsa de polen din stupl ~i din imprejurlnli , Am dispus urgenta deplasare a stupinei la Balta P rudu, regiunea Ducurc!;Itri, 10 un eu les de izmli. tn scurta vremc coloni ilc ~i-au resLa1 1~
b jJ it eehilibrul metabolic al proteineior, cuibul s-a extins, coloniilc di nd :;; i recoltli mul\umitoare, 'Plus rezerve importante pentru iernOl"c. 10 lipsa polenului. Inlocuitorii acestuia, cu Laini'i df! soi a degresu l,fl, drojdie, lapte smtntinit - dau rezultate bune pe timp limitat. La I'cglement.area metabolismului prolidic iau parte ~ i centrii nervo!;ii inllu cnttt\ i de eo zima prloteazii ~i indirect de hormonL Dupli Hola chi ar ~i addul glutamic {ii asparagic, deci dQi aminoacizi, permit intrarea «zot'ul lil amoniacal in metabolism. Prio ei se desia!)oarA majoritatea rcactii!c'll' termo-aminale. Tot atit de folositori in metnboHsm sin,t fosfoLipidclt', oum este de pildli. l ecltina. In metaboUsmul apei un mare 1'01 n joaca temperatura mediulli i inconjurator , consumul de apA creSclnd 0 datA cu temperatura . In sc-himh - dupa acela!}i autor - clnd umiditatea abnosfericA este marita COII sumul de apa seade. E;ite cunoscut fen omen ul care are loc la toate orga~mele__ animale clnd racirea l or este in directA legatura cu umiditat,cfl aern-lui. Af!:Tul umed ia de 11 6ri- mai multli cdldurjj de Ia organis llt, d€j:i:t~ a e.,..ul u scat, Ia aceea$i temperatura. Cum colonia de albine este u ri perfect complex b loliziologic, ufmeazA ~i ea acees!1i lege. Dupa cercetAtorul Ataman metabolismul apei din hemolimfii es tc legat de cele douA corpuri hormonale a!)ezate tnapoia creierului : corpora allata !)i Corpora eardiaca - despre care am varbit la anatomin sistemului nervos. Primul - deci corpora aUata - tinde sa mli.reasct" iar eel de al doilea sA miC!):oreze con~inutu l de apA d in hemoHmfA, reali zindu-se in felul acesta echilibrul normal. MetaboZismuZ acizilor este foarte mult solicitat in procesul de prelucrare a mierii, mai ales a eelei de mana !)i a siropului de zahar, mult diferit in com~arape cu pH-ul neclarului. Albinele din colonii1e sAnatoase au u n pH de 3,4-3,5, la fel ea eel al nectarului; acesta face C
tOf ul B.
~' ree
a obscl'va l ca dad!. temperatura mediului seade, cantitatea
~Itt IIII'n{\ ul un ci coolnH i ~ i regleaza temperatura varHnd intre 14 ~i 28 °C.
d UCt'I'Cll clHdurii. Cre~ terea cantitlitii de bioxid de carbon la temperaturi 0",1 mill'! de lOoC indica un metabolism intens ~i dovede~te ca ghemul rlf· In rnl\ nl unei colonU i~ i regleazA temperatura variirrd 10t1'e 14 ~i 28°C. tl ('olonic puternicA reprezintii un metabolism mai scAzut !1i consumA { 111111 pu \l nt, hrana comparativ Cll aibineIe dintr-o colonie redusa ea populu\k. 'J'o\i Cadoni care redue alimenta\ia - 0 spune R. Chauvin 11.'(lu{' de flsemenea degajarea cAldurii, iar Root a gasit cA mctabolismuL ttl 'Hlic' cslc in raport cu virsta, manifestindu-se prin mArirea consumului d (' oxigen, semnalat ~i de alti cercet§.tori. Metabolismul §i. unele boli ale albinelor se manifestl prin insemlillie lulhu rari organ ice : de pild~. boola neagra de pddure este mai aeti'll lll n id atunci cin'd albinele prez.intA fenomene de innegrire eorpora:IA , I dc cildere ale in v eli~lui pAros. Pierderea peri!?orilor - dupa cereetAl i lM.l I ceh Svoboda este cauzat~ de un deranjament metabolic. fapt care ( l~hl\'mlnA albinele sA-!?i consume rezervele de azot ale corpuluL EI a ij~. It. ctl nlbinele bolnave au un continut de azot de 14,5%. fat! de aIbiIIelo . I'lnl'itoase care au un proeent normal de 22,5'/0.
SISTEMUL NER VOS CALAUZlTOR AL COLONIEI MEMORIE, DEPRINDERl, INVAl'ARE Pina acum, tineri apicultori, v-am vorbit mai inW despre albi n", anatomia ei, trecInd spoi Is rolul sAu in colonie unde aibina este d onI' o simpla moleculd ce alcl.tuie!?te impreuna cu celelalte albine grupe soeisle cu funetll temporare. In continuare De vom oeupa de sistemul n er. vos ciiliiuzitor 01 coloniei, al acestuj grup de insecte, al---.J:Arui organizare d~A!?eljitlt ,t ot ee este in lumea animalelor superioare !?i insectelor. Colonia este cAHiuzitA de patru instincte: cel de reproductie roltul; eel de cre~ere a ,puietului; cel de cH\dire a faguril or !?i eel de cules. Apicultorul - dupa gradul sAu de cuno ~tinte - dirijeazA aceste inclinari innascute, a~a cum crede cA e mal. convenabil pentru el ~ i aIbinele sale. Po~te in~bu~i temporar unele - cum este de pilda cel al roitului - UrA Insa ca albinele sA !?i-I piardA definitiv ; prob~ evident.li tn aceastA privintA este cl. 0 colonie, dupA 0 perioadA anumitA, tot roieljite la 4-5 ani odatA. Apicultorul eel mult amelioreazA albinele. Intre conditiile de ameliorare el urmar~te sA In14ture jnstinctul de roire. CerceHHorul francez Si'b enthal - despre care v-am amintit - a ingrijit ~ i £I condus in a!?a reI familiile stupinei sale tncit in eei 40 de ani de clnd se ocupa de apiculturA, acestea nu au roit. In schimb, Je-a inlesnit posibilitatea acceptatl, de a-~i schimba fieeare matca, in mod lini!?tit, din 2 1n 2 ani. ·I n privin\ll instinctului de cules, de asemenea, apicultorul paate in!luenta colonia, determinInd-o sA creasca pulet in toamnA, in ciuda fenomenului de fotoperiodism, despre care v-am amintit. In stare naturaIA, toamna, in mod obi~,muit, albinele inceteazA cre!?terea puietului. Interesul apicultorului insA este ca tocmai atunci ele sA creasea puiet, pentru a avea eontigente mari de albine nnere care sA treacA iarna cu bine. In primAvara vlitoare dezvoltarea cuibului va incepe curlnd, iar colonia trebule sA aib~ Ia marele eules maximum de dezvoltare. cu cit mai multe albine culegAtoare. Prin hrliniri de stimulare taamns. albinele smt oarecum in~elate cum cA in natura exist! inc! cules ~i in consecin\A matca l~i continua ouatut ptnA mai Urziu. Totu~i, nu totdeauna opera\ie reu~ e ~ te. Am tAcut de pildA 0 experientii. dind unei coolnii in toamnil tin logure plin cu ouA pe toatA suprafsta. De!?i colonia ee-I primise era puternletl. in prima noapte albinele ei au consumat toste ouale. ~i
17!j
T() tu~i., siot imprejurliri dod chiar in plinA varii, instinctul de creljilel'l.! u puietu lui este infrint; acest fapt se intimpHi. atuod dnd spare uru8C un cules in rtimjp ce 0 colonie se pregate~te de reproductie dccl de roire. De indatli, albinele rod botcile ucigind viitoarele matci in devcnil'C, trecind la cules. Du.ea ce culesul mare a meetat, instLn~tul de reproductie reapare, 1m' uplcultorul es~ §.iIit sa ia masuri drastice pentru a opri roires caloul l1or, de la care el ~t'apta 0 allta noua recolUi. _ProMama va Ii dezbfltutA mai departe la capitolul : Reproducerea coloniei. Im puk;urile jnstin'Olluale innilscute ~i flexibile - spune von Frisch - pot 1i asociate in acte complexe denumite "mstru-ctivett., care dau impr'cs ill unor acte gindite, dar care sint de fapt ereditare. Acrul instructiv :ij tc -\In mod de comportare innAscut, Instinctele nu s'lnt strAine nid Ml'l ulul , de~i la el reflexul ~i inteligen~a ii lau mult inainte. Dar este eu neputintA sa se gAseasca pun tea care duce de la instinct Ia inteliI ( C n\ ~, Aeeasta i~i are grA ind:oiaH!. originea in perfec1;ionarea reflexelor. Cum au ajuns albinele a~a de departe cu aceastA 'Organizare? Cine ('0 cti l l.\ uze~te pe sibinA pentru a glisi calea de urmat I:ntr-o serle de impreUI'(\Z'J gre1e? Nisi_un OIl} de ~tilntA nu precizeaza, T
11(1
matcii ~i n-o scapa din ochi, vinturoaselor, care cu MtaUe de ul'ipi Il('rl , sese, raeoresc sau indilzesc stupul !?i grabese uscarea mierii cm'c CI> l \" prea incarcata de apA, arhitec~ilor, zidarHor, producatoarelol' de {:(',' \I','\ , sculptorilor care se due sa caute in cimpie nectarul florilor cc s(> VII preface in miere, polenul care este hrana larvelor, propolisul , mn t.cri(' ri1~ inoasa ce Ie servc.<;;te peotru a astupa crapiiturile ;;i a intari clt.dirl'l. casei, apa ~i sarea trebuitoare tinerimei poporului. EI cheama In
t
12 -C,~ ~ ,
177
blologuJ fl'ancez reda textual ce spune aeest cercetatol' in privjnta albinelor : "Nu ~tim care e gindul stupului! .In schimb ~tim de la Reaumur r~ unghlurile alveolei din fagure cuprind exact ceea ce ar fi caleulat un 1I1 l1lner pentru a obtine un rezervor, cel mai economic ~i cel mai solid. IlIcO nu ~tim care sint procedeele albinelor". "Ori care ar fi mecanismele mintale ale roiului, ele conduc la 0 whnologie care este aceea a inginerului uman... Albina care triiie~te In societate nu este nascutll dezarmatll in ve~nicul conflict al imprejurnrllor ... Albinele - zice Roussy - I~i pot asoela amintirile pentru a hlLl"cprinde acte noi ~i inteligente. Inteligen~ albinei- nu se- aseamanii In ll·u nimic cu cea a no astra, ea este.prooaoil un..simt special ~i foarle Ilrtlcular, pc care noi ca oameni nu-I putem intelege, nici defini, nici ~ hlnr colifica". Memoria specifica s-a dezvoltat in mod progresiv chiar de la origi110U speciei, prin ereditate ce se manifestll la unn~i datorita aeelor gene rorr nu In alcatuirea lor molecule de acid dezoxiribonucleic (ADN) care foos tituie baza materiala a ereditlltii.
" Adunti hani alhi penfru ,ile negre"
GRUPUL SOCIAL AL CERCETAl?ELOR Incepem - tineri apicultori - una din cele mai importante l ec~ii ale studiului nostru, privitor la mijloacele de trai ale acestui complex organie care este colonia, activitate care de~e~e ca amploare tot ee apartine regnului animal, privitor la agoniseala. Orice vietuitoare, pornind de la cea unicelulara ~i pina la virIu l piramidei regnului animal, ocupat de om, poarta pecetea legii firii, prevazuta in cele mai vechi scrieri ale diieritelor civilizatii: "Cu sudoarea fetei tale, vei minca piinea ta, pina ce te vei Intoarce in pamlnt !". Tn Vedele sanscrite, in scrierile hieroglifice egiptene, in cele ebraiee, aceastll lege uniea ~i imperativa a muncii tost, este ~i va ii urmatll, eita vreme va exista via\la pc pamint. Priviti in jupul vostru ~i vedeti ca nimic nu se poate realiza fara munca in primul rind pentru asigurarea hranei organismului. Legea comunitara enunata a~a de lapidar in graiul ban!tean : "nurnai cine mUDca, mlnci't« - este expresl8 cea mai caracteristica in societatea de azi ~i de miine. Marele filozof rus prof. 1. P. Pavlov spunea: "munca ~i cuvintul legat de ea, ne..." fiicut oameni. Hrana urmeaza sa fie giisitll dupa duerite semne intimplatoare sau temporare, care constituie excitanti - de semnalizare - stirnulind rni~clirile animalelor in directia hranei, adicii provoaca in totalitate un reflex conditionat alimentar, care se termina odala cu introducerea ei in gura ~i inla'turarea toarnei". Unicul tel al coloniei de albine este doar "viitorul speciei" pentru care toate albinele activeazli, deopotriva. Acoin aflam doua grupe sociale import-ante: cel al cercetiitom'e!or ~i al cu!egiitoare!or, care sint preocupate de cau
a
179
Cutes!!t depindc 'n1l'A indoialii de cnlltatea ~i cantitatea aceslor burILl I" ullmcntlll'c, ofCI'iLe de baza meliJerii pe care albinele 0 au Ia dispo~ '\'(' .
In cm:ul dispari\iei acestor resurse fie prin epuizarc, sau datoritA IlIwl culmnit:i\i , cu lesul este asigurat de aoumite masive naturale sau j , .. lIuri de 'PJallte agricole entomofile, la care apicultorii transporta stupii
1n
Ilh!Jl(WIJI.
De-a lungul timpului s-au acumulat multe observatii peetioase, personal sau de la ce~eUitori, privind problema culesului, obserWilli d(' cflt'e stuparii trebuie sii tina seama, pentru cn coloniile de ruhll\f\ /l.li ndune nu numai necesarul lor de hranA, peotru viitoarele gene111\1\, rl sa dea ~i un important pris05 eelor ce Ie ingrijesc. Primul din cele doua grupe hArAzite acestul scop - grup ceva lIIu l nodus - este eel a1 cercetCl$elor, 'u rmat de eel de a1 doilea g rup fllw·te nmneros - in raport cu puterea coloniei - care transport! In II hl'p Ct'CH ce cerceta!?ele au anat in cautAI'ile lor asidue. ::" crce t~ele zboara din zorH zilei !?i pin§. cade noaptea; ele cauta .. If\r\dlol' surse zaharoase noi aparute tn cursul nop~i, care se adunA in !lOtii'll! rlorilor sub formA de nectar. In naturA aibinele mal gAsesc sucuri (Iulol ';lIre provin- din vasele ciuruite ale unOr arbori - In special coni(,,1',\1(,; L'ompozitia sucurilor este dii'eritA de rea a nec1Jarului fiorilor. CC l'ceta~ele educ in sLup probe concrete de substante dulci nechu' ~i polen pentru marele grup a,l cuIegAtoarelor care stau !?i Ie a~ tepati1 IjI stup pentru ca sa nu-!?i iroseascA zadarnic energia in eAutaI'i eu greu tuoeplinitf' tl\l..'lIll'
• •
•
In diminea\8 hArAzitA, pentru aceasta insemnatat.e lec\ie practica, d(loUl cu plecarea a'lbinelo.r eereelJa!?e, am intra in prisaeA impl'euna ell tlpicu ltol'i i incepUori ca sa poatA observe cum se desfA~oadi. aceast! imporl.notA activitate din via\a coloniei. Hamicele cerceta!?e plecau in grabA in zhor de sageatA spre largul z1\rllor, ·totdeauna cu capul !?i antenele contra vintului . Numai asHel ele poL detecta u~or mirosul norHor, Clnd vintul este puternic, zborul lor ClItt: In zig-zag, pentru cA in felul acesta pot detecta din trei directii nect;t(' repere. Zlborul este e!ec'tuat pentru a aduce in stup probe palpahUe de hrana, indicind directia ~i distan\a la' care culegatoarele 0 pot g"!\i Cll ufUrintA. - Dar cum putem cunoa~e pe aceste ceI'ee~e dintre celelalte? lnL"eblt un tinar apicultor. - Prindeti dteva albine dintre cele care abia au ie~it pe scindura de 1.1"101' [I urdini;;ului. Opera~ia este u!?or de faout fol osind cutie de ehibdturl goaIA ; trage\i eutia din capacul ei, tAiati de-a curmezi~ul jumAltltc din [undul ei; Rolul ramas acoperi~i-l eu 0 foitA de tipUi transpa1't.'IHtt, h lut: IIpil5, Cull" r(\r;l cupac se a~aza rcpedc peste. 2-3 albine
(1
°
IUO
il'$ite pe scind ura de zbor a stupului, ~i care rfimln prizonicl'c; upol lntroduce\i capacul 'pe dedesubtu l cutiei, care sUi deocamdata peste a lhi nele prinse; odata tras capacul, ele ramin derinitiv illchise ~i pOl r, transportate or iunde. Este un dispozitiv l oarte practic chiar :ji PCII~t'U prinsul malcH lAra sil a atingeti. Un apicultor a introdus in eutie fumul unei tigari peste ulbinelc prl.zoniere, pinA clod acestea au fast anesteziate ~ i flpoi au putut Ii pm>!) pe omasa sau pe capacul unui stup, pentru a fi studiate, - Vedeti aoum cum se pI'ezintA ce~et~ele. Ele au tn1A~i~urcn UnoI' aibine batrtne, d~i smt tinere fiziologic. Aparenta de batrin e~(' le-n dA aspectul lor exterior, tara peri~rii care ti acopereau - cu pu\ill in urma - toracele; aripile stnt zdrentuite pe margini de atita zbor ~i atitea eforturi IAeute, ca sa pAtrund! cit mai adinc tn potirul flo rilor. Albinele cerceta{;e specializate in aeeastli obositoare activitate sin I dintre cele eu aptitudini speciale de thor pentru detectare. Ete slr.1'\>at zilnic zed de kilometri pe orice Vl'eme, zburind mereu contra vintului eu mare viteza, E z,b ar 'd e inlvesU·gare . Cerceta!}ele pleaca dod lumina zorllor este tnea difuzA, ~i chin!" atunci clnd negurile plutesc peste pAduri ~i clmpii. Vederea lor agedi, care este al doilea mijloc de investigare, nu Ie poate servi atunci pfea mult, 8!?a cum iac ele tn plina zi, dod disting de departe culorile imbietoare ale florHor. TotUljii, slbinele cerecta!?e aDA curind calea spre potira~ele pline Cll nectar sau anterele deschise ~i pline cu polen revarsat, Ele Ynsa iac 0 eereetare selectivA din tot ce gAsesc, pre!erind acele flori care au neetal' mai mult.!?i mai dulce, nra sa se ocupe de florHe care olera putin nectar .!ii cu concentra\ie slaba de zahAr. De-a lungul timpurilor infr1l\irea dintre !lori .!ii aibine a i licut cn simturile sa se ascutA} iar reflexele stabilite sa lucreze automat. Dadi pentru alhine sim~ul mirosului !?i cel al vAzului culorilor unor flori Slnt [oarte dezvoltate !?i Ie deschid u!?or calea spl'e aOarea I'esurselor de hrana, la fel ~i floarea ~i-a tpregAtit mijloacele ei de atra~ie. CercetAtorul H. Duisberg a descoperit, in JegAturA ell nectarul, 100 de subst:
pUI[n aU'liglilOal'e dal' eu pat'(um ma i puternic ~i 0 concentratie mal /IlIII'C de zoMr In nectAr. Intr-adevAr, natura, daca a fost cu aces tea flll"I IIrmn mai putin da rnica ~ i nu Ie-a dat frumusetea culorilor aflate Ih uclc di ntli, In schimb, pentru a putea fi bine polenizate Ie-a dat un 1,,0('111,· mu lt mai dulce. F ~umuse,ea tranrlafirului este inl>recutA de bogiWa III lIucloo' ~ i polen a ras ur ii - adica maciesul din care trandafirul se t"lI 'I~. Nalbu, eu varialele ei cu[or i, esle siiraca in nectar, dedI .. UJ'lkl~ la[pa-gi~tei sau i arba-~arpe[ui in care abunda neetaru!. Mirosul lIoplftcUI al coriandrului - asemAnator la inceput cu cel de plo~.nitA dor .chlmbat inlr-un parium peste citeva zile, este compensat de bogil110 polenului ~i neetarului ce-l ofera in compara~ie cu alte flori. De n'~ lIl cnca , Intre dileritele surse de polen, albinele cerce~e aleg pe cele Ire uu ma i multe proteine. AceastA lucrare pe care 0 indeplinesc albin"", {"Ie selccti vii, pentr u ca probele ce Ie adue in stup sa dea posibi1Il/llell albine[or culegatoare, ca la un drum, sa aduca cu un efort O1a; r~dua prod use florale cit mai bogate in continut ~i u~or de recoltat. La Inapoiere spre stup cerceta~a nu mai face zbor in zig-zag, C\ 101 Iinio perfect dreaptA, fara ocoli~uri, pentru a putea informa preci. "ulcl!lIlOorele din stup de direcFa ~i distan~ ce 0 au de parcurs in I)(lr plnl\ la sursa de hrana, fara pierdere de timp. d aUI sositA in stup fie care cerce~ este inconjurata de 5-10 ,ulogtlloare ce 0 urmaresc tot timpul cit se agitA, observindu-i mi~ca lie ; cle 0 ating cu antenele pentru a percepe ~i memora pariumul speIQI din care provine nectarul, impra~iat In mici doze celor dimprejur. In (clul acesta celgatoarele au doua mijloace de a recunoa~te secre~ia ,,(luad: mirosul parfumului florii imbibat pe inveli~ul paros al cercell)~t'l ~ i apoi gust ul n ectarulu i. In felul acesta albinele culega toare, pleclnd din stup, vor recunoa~te u~or surSa de cules. Un al treilea simt, in afara de vederea culorii florilor ~i de miroslil pnrIu mu lu i pe cale il raspindesc, eerceta~a mai folose~te ~i sim~l auzului til enutarea surselor de eules. Ele urmarese zurnzetul activ de eules a[ niter cerceta~e, din alte colonii care au plecat mai inainte ~i au descoperlt 0 sursa de hrana. Zumzetul zborului de cules are 0 anumitA ionalItate sesizatA de cereeta~il. , careurmarind pe una din descoperitoare, mcmorizeaza culoarea ~i parfumul flor ii raspindit in aer ; se ru;;aza atunci pc norite din specia respectiva, umpli ndu-~i gu~a. Trebuie si1 ~ titi ell nieiodata cerccta~B nu Bmcstcca in gu~ii diferitc Ilcrlaru r i. Cind culege nectar de la 0 specie, ea nu-~i umple gu~a decH nllma i de la aeea specie, caci altfel incurca pe culegMoare, care nu vor pulea ~ti la ce specie anume sa se duca ca sa culeag;; nectarul. Apoi ccrccl!l~a lace citeva volte in zbor in jurul acelei flori memorizind locul 01 pleaen sll v esteaseii culegatearele ce 0 a~teaptA in stup. Daca cerceta~a VII 'n insemnatil pc torace cu 0 anumitA culoare, in timpul cind a fost N ur pl'ins~ sorbinrl neclarul din lr-o specie de floare, cadnd va putea fi vazutA i nlorCiodu-se urmatil de albinele ~ulegatoare ale acele i a~i colonii. dlndu-fle do vada cil. ~ ,-all illl/liirtii.:
I 11ft I
mai
I U'
Sluparii Cll practica indelungatil a juog Sa cunoasca ~i sii di(ercn · Ijeze sun elelc pe care Ie emit albinele in dife"i te silualii din vio\" lor ; cind efectueaza primul zbor de recunoa~tere; cind ies pentru pI'ima oar.1 din stupi; oind pierde ma bca; cind silll! deranjate de inte rven\iile prca dese ale stuparului, dar ~i lini ~tite cind stuparul se poartA cu ele Cll multa aten \ie, nu Ie bruscheaza sau nu provoaca zgomote inutile. Ele all o gamll intreaga de exprimare, in fune\ie de diferitele si tuatii in care pot fi puse in viata lor. Ritm
~i
cadenta
Pentru a da indica\ii precise, cercets~ele sosite in stup executa pe u n fagur e u n dans in cerc care stimuleazil ~i excitii alai ul albinel'or anate in jurul lor. - Dar, intervine unul d in ti nerii apicuitor i, vad pe fagurele stupu[ui de observa,ie cum unele alb inele fac un /tltfel de dans care nu est in cere. Are oare 0 alta semnificatie ? - Dupa ce descriu un cerc pe suprafata fagurelui , acele albine cer ce~e executil cu abdomenul mi~enri balansate, indicind sursa de hrana aflatil mai departe de 100 m de stup. Mi~carile executate se aseamanil cu doua semicercuri alaturate care au doua diametre apropiate unul de celalalt, ~ i pe ale enror forme fac cu abdomenul mi~en ri tremura toare. Primul semicerc coboara de sus in jos, iar eel yecin, al doilea, in sens invers, de jos in sus. eu cit mi.!jicarea tremurinda a cerceta~ei .!jii duratu cursei balansate a celor doua diametre va fi mai mare ca numar de tremuraturi, cu atlt albinele din alaiul inconjurator vor fi mai numeroase. De asemenea, cu cit distan~a spre sursa de hrana este mai departatA. cu atit mi~cilrile tremurinde ale abdomenlui sint mai rare ~i mai lente. o serie de eercetAtori au descoperit ca 0 data cu executarea acestui dans tremurator, albinele emit ni~te sunete repetate asemaniitor zgomotului produs de mitTaliere. A'Ceasta succesiun~ de tonuri 0 emit In r aport de depiirtarea locului de cules, insoFnd dansul ca un acompaniamenl. Mai mu~t chiar, pentru ca alaiul sii fie precis informat, inso~itoarel e repetA mi~carile balansate ~i cu cele doua antene. Emiterea tonurilor sint semnale de mobilizare a albinelor aflate In stup ~i care urmeaza sa pIece 1a cules. CercetAtorul Stanola a detectst 20 de tonuri diferite de biziit in stup pe care le-a caraoterizat ca tot atItea m anifestiiri diferite. Se poate spune - zice autorul ceb - ca multe manifestilri sonore au pentru albine 0 importantA biologica servind la in\elegerea reciproca. Albinele percep undele sonore chiar in ·timpul zborului , ceea ce Ie ajutA la orientareal in spa,iu ~i evitarea ob;tacolelor. In ce prive~te direcFa de urmat, albin a cerceta~a da indi ca~ii in r\lnc~ie de pozitia soarelui, iar prin dansul siiu indica unghiul in zbor pe Care trebuie sii-l parcurga pina la sursa de hrana. Dupa observa\ii1e lu i von Frisch, albina cerceta~ i~i Incepe dansul astfel, incit culegatoarclc - la i e~irea din stup - sii vada soarele din aceeru;;i parte a~a cum I-a vilz ut ea in curs ul zborului siiu de cercetare de la stup [a locu l de /·,,1/',. C'incl soarele este ascuns !!l nori, ele se caJauzesc anallzind lumin a lfl~
pnhLl'\zntl1. cllre Ie dli posibllitale sri nfle locu! soarelul, recepitnd ra:z.ele uI L!'oviolctc, Cind di.s lurl\a pini'! la sursa de hranli este peste 100 m, mi!lclirile ll'(lmUrntourc ale abdomenului sint in numlir de 9-10 pe secunda, PenIru GOO m distan\li, albina face !?ase mi ~eliri i pentru 2 000 m numai dOlin, iur In 10000 m e le executa numai 0 singurli mi!lcare pe secunda fOtwl.c Icnlii. Mi!,ldirile tremuditoare indica distan\8, iar mi~carea in lIole Indicil ditee~ia pe care culeglitoatele vat ttebuie sli 0 rurmeze. Ou ctt locul hranei se aJlli in directia soarelui, dansul este orientat spre IIIII' tefl de sus a Iagurelui i ciod soarele se ailli in partea opusa, daojI1 u\ cstc orientat in spre patrea inierioarA a acestuia. Indica~ile date nil rcprezinta peotru albine distants tn metri, ci io raport de cheltuiala lh· cnergie necesara parcurgerli distan\ei pinli la locu1 de cules, deci 8 ron. umului de miere in gu~A, t o afara de dansul tremurator, albina cerceta~ mai executa un flit, finns, in fonna de seeere, pentru distante apropiate - de eel mult OU 111 : de usemenea, unul in forma cifrei 8 pentru distante de 50--100 m lWIc.ll ttndu-se la fel - deci in raport de pozitia soarelui fatA dp I( I(!\II hrllnei; von Frisch a stabilit eA dansul ori care ar I; forma ~i "'lOl ll rJ cl)\ia lui - este un mijloc de comunieare Intre albinele comu11111\\11. un adevarat limba.; intre ele, !Ii aeeastci ell atit mai mult, cu cit ll! ~j14\1rJ l e sint, aproape intntdeauna, insotite de impulsii sonore care laliIlI l'C8C '11 mai bine direetia ~i distanta. Culegatoarele din jurul cerceta1/\11 11 executa ~i ele. numai 1-2 minute, pe dod cercet~a continuli danlIu l Jltlu mult timp. I n privinla semnalelor sanore, aibinele eereetaJ}€ Ie emit pe diferite t'rccvente, Ele variaza In func1;ie de procentul de zahar al nectarulu.i IIdus, Pl'ofesorul von Frisch a perceput :;;i a inregistrat pe bandA de magnetoton aeeste sunete care se compun dintr-un numAr de impulsuri so11 ofo, Ele se aseamAnA eu sunetul unei ,tobe :;;i deci sint un mijloc compllmcntar de informarc a aIbinelor din stup. ToatA. aceastA ceremonie oonstituie semnele de mobilizare !Ii ioformare pentru culeglitoarele ce n ~ tcllptli. fn stup, De tndatA ce Ie percep, ele pleaeA in mare graba, IncIt 10 cIteva minute 80--900/0 dintre culeglitoare pornesc tntr-o anuroiU dlrcc\ie, indicatA de cerce~, Dovada 8ccstei sustineri a flicut-o prof. M, Lindauer care a marcat cu 0 ,c uloare toracele a 159 aibine tinere, clnt! nu plirAsit fagurele natal, EI Ie-a unnArit zilnie pin!!. au inceput activitilton de culegAtoare ale nectarului :;;i a constatat eli. numai 9 dintre toate flll zbuI'at In eautarea nectarului din proprie initiativa, iar 150 au lost ~Urnu!ate la cules prin dansurile cereeta~elor eu sau tara impulsuri 101101'0 sau cele facute de eulegatoarele deja initiate.
spre "locul de odunare u 01 albinelor eulega toal'c care ~tcapUI. Cl'I'Cctu~ele ; ele sint locurl precise care slot r ezel'vate ~i unde albineic sc nb( in de la alte aotiviUi,\i tn stup, iar e!eetul de alarma :;;1 mdbilizare - scl'iL' autorul - este concentrat pe un anumit loc. Economia timpu lui in stup nu ingaduie cerce~ei sa !?i-I iroseascA ratAcind printre faguri !ii comunicind la intimplare din proba de nectar adusa, la oricare albina. Clnu secretia de nectar inceteaza in floarea respectivli pentru dteva ore, culegAtoarele stau ~ i a~teaptA f acinid economie de energie, In urma observatiilor intreprinse, cercelli.torii sovietici au stabil1t ell. nu existii 0 corelatie Intre eerceta~ele coloniilor siebe 'iii cele din coloniile puterniee. Dansurile cercetru;;elor mnd refleetarea nivelului de excitare a sistemului nervos al albinelor, prezinta mari deosebiri in raport cu puterea coloniei, din care fae parte, Cetc~1MeIe ~i culegatoarele din colonille slabe slnt totdeauna avide de hrana, deci vor semnaliza ehiar :;;l o sUrsLde. n~tar_Illai dil~t_pe dud cele. dIn caloniUe- puternice nu vor da atentie unei asemenea surse, ci vor ramine in stup ~i bji vor economisi energia, pina cind cerceta!lele vor glisi ~i VOl' aduee nectar cu concentratie de zahar mal mare,
I
Poftiti la bal in $Gla. de daM ! _ Sfi nu crede~i tineri apicultori eli ceea ce va spun re rc.J' iolol· Ja anwnite locuri din sbup rezervate pentru aceste d'ansuri 81nt (ilntezii. Urmarind multii vreme comportarea albi,n elor cerceta~e pe C(l1'(.l Ie fnscmna pe toraee cu anumite culori pentru a putea fi urmarite 1n mod s igur, pro t. M, Lindauer a deseoperit drumul parcurs in stup I R1
1115
CULESUL NECTARULUI GRUPUL SOCIAL AL CULEGATOARELOR Dupi:1 lamuririle date privitor la activitatea laborioasa a acelui grup '01.'1111 din cO'lectivitate, care sin·t cer'Ceta~le ~i care conlucreaza sllrins ell lutl relo gru p social al albinelor culegatoare, avem multe de spus pri'.l Ind 1l1lPnr\irea sarcinilor acestui ultim grup intre culesul nectarului, al pi'l!i.nl llu l, apei sau al propolisului. "en mai grea dintre aceste sarcini revine culegatoarelor de nectar " 111'(.... 1 i~Jincesc trompa in potir:ul flocHar Spre a sarhi "nectarul dulce, I'.! 0 Ikln.dl1 in adin'CUl pamintului. Este 0 trudii istovitoare, ('u care d'e hi Lt,,1 I~i incheie via~a lor, epuizate, cu aripile zdr enWite, ell corpul 11I f']nR. dl.ci de mult au pierdut haina paroasa, trebuind sa baHi drumul .,,"1'1101', vfzitind milioane de f1ori. Ccrcetiitorul Brocker a calculat l1i a stabilit ca ~tru u!!.JQ.lQgUlm du mlcre adus in stup albinele unei colonH viziteaz[-l,'5=::2 milioane tlnrl de sa1cim, 4-5 milioane flOri o:e sulfiha sau 6 milioane flori de trU(\i dill inilorescen~e. In schimb, dnd le-a venit rindul sa devina culegatoare, a fost pentnl ele 0 zi de mare desfatare, In dimineata acelei sarbAtori florile cimpului sau ale padurii trimiL chemarile lor parfumate ea nil1te vornicei ce Yin cu plosca pUna sa In vite nunta$ii la petrecerea cea mare. Culegatoarele gases<: potirele flo rllor pline eu of rand a dulce a nectarulu! ~i sacii plin! eu polenul auriu tit ontcL'elor, imbiindu-Ie sa Ie culeaga. Cu aeest prilej va face ~ i poleni7:f1 I' Cr{l narHor ~ i astfel incepe culesul. E zi de satiblitoare. eu tresarirea bucul'\ei ce Ie vine de departe, din ~irul milioan'e lor de genera~ii pina JB, ole ~i care Ie indeamna la cules, ea sa aduca in faguri hrana pentru tl!l cl'etu! ce reprezinta viitorul speciei, caci eulegatoarele avind inca fJu\in de trait, foarte putine din ele vor ajunge sa consume din truda J'\(lCstlC i ,ogoniseli. Grupul culegatoarelor este reparlizat in raport de nevoia de mOment n colonieL Dacii in stupi este cald ~i se simte nevoia de apa, a pw'lc mal redusa dintre culegatoare pleaca sA 0 aduca din izvoare · sau ~i l " snaJ1btl din roua c1i.zuia in zori, daca, io stupina nu exista un adApost ~pc cinl.
(;i nd J,eclarul este abundent, colon ia trimite la cules l1i albine mal crici inslinrlul ('ujes'~lul depa~e ~ te pe oricare altui, chiat" ~ i pe
IIIW 1'.:!,
!'I'I fl" l't'prw l"C'\i t>,
\11 11
Dueli cuib111 d uee !ipsa polen ulu i, 0 mare part.c dlntl'e clIl c:gatoot"e SC ll10bilizeazfl in cHutarea ~ i transpol"tul aces-luia dupa iluJicatiile date de cerceta~e. Eentru culesul propolisuiui sint culegiHoare sp\.'daUzate. Dintre aceste elemente necesare comuoitatii, aduse in stup d e &.rfupul social al culegMoarelor, culesul nectarului l1i al polenului J}i-l impart albinele proportional, schimbind sarcina intre ele dupa nevoi k d_e moment ale coloniei, tAra ca vreuna sa aduca in stup deodota ,,1 pe unul ~i pe celiilalt. I Culegatoarele de propolis !?t dl.ra1:oarele apei ramin la sal'cina Jot' din prima zi de zbor ~i pina dnd virsta nu Ie mal ingaduie aceast;i grea activitate. N ectarul
~i
dinamica lui
- Dar ~ inlreb8. unul dintre Itinerii apicultori - ce este nectarul? Ce plante U produc ~i cum se prezin1a, ce contine ~i cum este transformat apoi in rulere in fagurii stupului ? - In general, toate plantel~, pentru a produce lructul, au nevoiede acel element energic care este zahiirul. El este acumulat de plante de-a lungul sezoanelor, incepind din primavara pina apare fri gul ~i il secreta in potirele florilor sub fo rma de nectar in timpul infloririi, in cantWiti mai mari "sall mai mici, in raport de necesitatile fiecarei specH botanice . o conditie important! pentru a fi cules de albine, consUl in oivelul la care nectarul ~e urca in potirele florilor, nivel care trebuie sa fie in report de Iungimea trompei albineJor culegatoare. Stot plante cu mult nectar - cum este de exemplu trifoiul ro~u - care avind potirul adinc, aibinele culegatoare nu pot sa ajunga dedt r areori la ei; dnd timpuJ. este umed, afluenta mare a nectarului determiml 0 ridicare a nivelului in potir~ele florilor. In general, piantele s-au adaptat de-a lungul milioanelot de ani, pentru 0 polenizare cit mai perfecta cu ajutorul insectelor. Cele care au nevoie de ajutorul albinelor in aceasUi. opera de polenizare sint denumiie plante "melifereU, "entomofilet!, al caror numar atinge 200 de specii, oferindu -Ie in schimb aceasta substanta dulce care este nectarul pe care albinele n transforma in miere. Cum 0 parte din aceasta categorie de plante melifet'e i-au {olosit omului fie alimentar, tehnic, medical sau furajer, pentru el personal sau pent-ru animalele gospod.1iriei sale, omul le-a cuIti vat pe supraiete lntinse, oferind astfel albinelor posihilitatea sa culeaga u~or mult neotar. Prin radacinile lor, plantele ahsoI'lb apa din pAmint, f ormind 50lutii de nitrati, fosfati, carbonati Ertc. din substantele din preajmu ra-dacinilor. Apa inca,rcatA cu sol'l.ltiile amintite, poartA denumiTea de seva care circula prin vasele conducatoare ale plantelor pina la fnun zele verzi unde are loc un praces de elaborare, de amplificare ~ i crea~ \ie denumit " fotosinteza
<11/1\1 rft l' ~ Ili ei Un 't tansport de asimilate, l1umCfOflse plante nectarif.ere pilL I:Ilt cont.jnue un I)arecare l imp secretia l or pe seruml secretiilor de I (\~,.'rvlt
!1i alte substan\e. Hidra\ii de carbon sub forma de zaharoza, care poate H In~ntll.J'l de o8l"ecare cantitliti de oligo-zaharide ~ i de alcoolL Absorb111 IH.' lltce notiv. dici vasele liberiene ale plantei sint semipermeabile. 11 bUlte cuzurile \esutul g landelor poate transforms in mai multe Ieluri I lldr' n~i1 de carbon. El poate sintetiz8 zaharoza pornind de la hexoze 11111\1 c\(.. Iii nmi.ri'cm'l.11 mobilizat ari de 18 .unele ,taninuri 1). 'c rcetAtorul sov.iE."ti'c N. Screbtov a constatat cA nectarul secretat 1111' (lclCI'minli. nu numai in iunctie de nivelul iotosintezei. ci !fi de bilantul )(lut:ldckJI' a zaharurilor - ce rezultA. din diferen~a din1.re cantitaIt' /! d (.' zliharuri formatA. !ii consumul lor pentru procesele activj'ta.~ii Vf'III\(' ote Iplantei. F' I'unzele verzi sint compuse din celule invelite in cite 0 memtil Hil t! c<:'.Julnzica pe care ele insile 0 secreta, Cele mai multe celule ve" ,llfllt' con~in substan~e incArcate eu clol'o:CiUi, ace! pigment natural de •,.II, )firC vt!roe care se afla in celulele plante lor ~i care sub acvunea ratll \l )I' so lnre asimileaza din aer Ibioxidul de caI1bon ne<:esar, eliberind i.I~IHC II In atmosfera. Aceasa eliberare de oxigen se produce nurnai hltlllC'1 dnd plants este expusa r azelor solare, deci numai ziua. Asimi!lilt! bl(lxidul de carbon din aer !ii nitra~i.i din sol, planta se h dl.ne~te IHllllOI co materii minera1e. Ea sintetizeazli glucidele deci zaharurile r/l/l. cotpurile chim.ice atlate fn ser'O:. Plantele "fabricO:" aceste glucide '1)1 till/pul cit ele sint verzi, din primiivaro ,pina toamna, cind cad Itln1lcle , Glucidele se acumuleazA sub forma de amili.on in dlferite \CtlUl.uri ale trunchiului, ramurilor ~i chiar in radacini. Clnd sosel?te timpul infloritului, piantele pun in cirt:ula~e aceste rt'Z('l've ducindu-le in primul rind in glandele nectarifere ale "[lorilor, j)l'nLru ca zaharul, care este un hidrat de carbon, sa dea plantei energin necesadi. pentru creatia rodului. tn al doilea rind el apare in patl l'lll flarBor peniru ea sa atraga cu dulcea~a lui insemele polenizalOllrc, asigunnd in acest fel 0 cre~tere a valorii roadelor. Glandele nectarifere se aflA in mod obi~nuit la baza ovarului rJOl'lIor respective, dcci in interiorul lor, rnotiv pen tru care sint denu1\'I1te. glande intrafloral.e. La alte plante elc se alIA in aIte ~r\i aeriene : pc ll'unze, pe pepolul acestora, fUnd denumite plante extrafloraJ.e.
_
amidon, tanin etc. -
1'""'.1' pt"in fascicule condurotoare
1
UI ~.
23. 24).
Zuharurile care constituie ncctarul impreunfi cu aIte substlm\e !llli t secretate de tesutul nemari.fer al glandelor, care are 0 alcatuire sp<'cioli\ din rnai multe straturi de celule, cu pere,ii foarte sub,iri. Cind pJantele inflor csc ~ trebuie sA se fadi fecundati a cu polen tlPl'C fI cia rod, seva circulatone ia din rezervele de zaharuri acumulate t n tlitcritc tesuturi ~i Ie trec in potirul norilor, in directa apropiet"e a OVllrului. Acolo albine!e Ie gasesc, Ie culeg !),i Ie transportA in stup_ Sn ili tia s~ret.aUi contine 0 serie de compu!),i chimici dar primu! \0(' II d elin zahal'lIrile brute sub formA de polizahadde dizolvaLe in
I)'" _ 7,IO h llr ell
r, H......
Ion
fQrmulo
c:lllmlc.6
CoH,.o.
<; D , I
IIh..-Oll,
,I
lI au "" OlJ>,
~I pli,
care l'epJ"'(~zin1A 75% din con\inu't. A ceastif soh/ti e este n cctUl"lIt b)'I1 / , St ind in poLir-ul tlor-ito)", nectarul brut i ~ i mltr~te propor\i n Ih,' zaharoza, care incepe chiar acolo in floare un proces de scimlon' "11 aju1X:H'l..Ii unor termen? de deSlOOm'Punere care sint enzimele vC(Jch. /" din categoria josfatazei pe care obi$nuit Ie poseda majol"italeu rl urilot· meJi!ere. Nectarul, acest lichid zaharat, nu vine in glande decit Illw l(" cind plants are conditii tavorabile peotru transpira~ie; atunc.i ~ l (lll dele neotariIere se ineardi eu acele particule :Cine seoase din re-,lCI"VOIIrele de zaharuri acumulate de plant! in decursuJ a nului. Propor\.iu 11(' glucide variaza nu numai de la 0 specie la alta, ci chiar in sinul ac4..'le ia~i specii pot fi constatate diferente, ea urmare a fazelol' lor de d c.:vol tare ~i a loeului ioflorescentei. CercetA10rJi gelmani au gasit d i III (lorile a trei vru:ieta~i de ciI'e!),i glucidele variau de la 27 la 62 mg zah:"l r la 100 de flori, iar glucidele variau ~i ele la rindul lor in propol"\ii deosebite, fiind diferentieri ~j intre felul zaharului produs : zahuroziJ , gl ucozA, fruotoza. . Decl, ceea ce atrage in special pe albine 18 culesul nectar ulu f. este procentul de zahiir al secretiei nectarifere. Siot plante cu nectJl I' abundent dar SarBC in zahAr pe cal'e albinele H culeg in situstii de
3
2
Fig. 23, - Glandele nectarilere intranorale a1e flor.il Semper Virum : t-I -
tesutl.ll necl.arlfer; , - &eCrl!\ia elaboratA B nectarulul.
JUblne cUl~ nectar extra!lorBI de In mllzariche --'3>
Fig. 24. -
UpsA mare. Unele au abia 8% care nu in'tel'eseaza albinele, iar altele ating ~i 76% cum este a castanului comestibil sau sovirvul (Origanum). Dupa cercetatorul T. Simi"dciev este 0 corelatie pozitiva intre cantitatea de nectar ~i cantibrtea de miE\re. lrutr-adevar, cercetAtorti de hI Sta\iunea de apicultura din Sofia au cereetat !loarea de gutui japon c?' core avea la 37,4 mg nectar un continut de 48,5% zahar ~ i de la cm·e J80
S~ ob\i ne 306 kg m ierefba. 0 (l oare de salcim galben _ Caragana orbol'esces - are 6,5 mg nectar cu 34,4% zahar, ia r de pe un hectar SC ob\ill 68 kg miere. Thntr-o fJoare de albine Asclepias syriaca - s-au extras 12,12 mg nectar cu 50-65% z<>har, iar produc\ia de miere ob\inuta de pe un heotar a fost de 58 kg, iar maxima de 70,7 miere. I! o8/'e de coacaz negru (Ribes nigrum) livreaza 7 mg nectar cu n"lo zaMr. Cercetiitorii au stabilit procentul de zahar la multe plante melirerc. De exemplu: IaJeaua pestrita (Fritillaria imperialis L.) are 10% znhlir in nectar, prunul 13%, marul 15%, ieiul 30'10, vi~inul ~i rapi~ :15'1., iedera 55'10, castanul salbatic 68'10, iar sovirvul 76°/., ca ~i sal(·Imul. Floarea-soarelui ,var. Carator timpurie are 45,7/mg zahlir, fata tic var. Vnimk 8931 care are 62'10 mg, din'd ~i 0 cantitate mult rnai lilllre de seminte datori1a polenizarii intense pe care 0 iac albinele la tlCeasta varietate. Un nectar insa prea bogat in zahiir ~i care devine viscos este recolla t de albine cu greutate, solicitind eforluri mari ca sa produci\ ~nzi mele necesare transformiirii zaharozei in glucoza ~i fructoza _ care Le 1nierea.
Variat:U a proport:Ulor de zahlir in nectar se observa ~i in raport v!rsta arborHor. Astfel, teiul prea biiltrin are 0 productie de neciar 111/,j midi decit arborii teiului rnai tineri de 30-35 ani. Cu totul conIrarie este secrepa afinullll (Vacc:iniUlO L) cul!ivat pe scarii mare in S. U.A. ~i ale carui plantat:ii ce au virsta de 25 de ani, dau nectar rnult rnai bogat cu un procent mare de zaharuri, falii de paintatiile mai tinere. I 'U
Salelmul Oletarul
L(f ba -lI1~te i
Sotora TAt.arnica
Ccnu~arul
1orba~arpelui 9rusturul Luce:rna lrigata l..lmbn-mielului Scnetul
Sparceta
PdlAmlda
Ctcoarea S U5tliul I sopuJ
Urzlca rnoarUi
Sc oru~U l
M AruI
Floorea-soarc)ul Luccrnft neirl,alti
Prunul
P~pc nll
HlO
verzl
600-1500 600- 800 400 300 300 260- 380 200- 300 200 25()...... 380 150 150- 350 100- 150 130- 120 70- 120 45 35 30 30 50 25 20 20
Rugul Teiul Urechea porcuJui Jugastru Glicina Facelia Ceara albinei Coriandrul JaI"'Iul Salvia Artarul SuUina MatAciunea Zmeurul Coapa de s~mJntA IsqpuJ Cr~e\ea Corcodu~ul Agri~ul
MW)taru-1 Vi~in u l
Castravetll
Migdalul
6 500- 1000 500 600 200 300- 500 280- 300 200- 300 250 200 150 100- 200 150
50- 100 70 60- 120 75 40 30
JO
25 20 5
In Iimilele Ia rgi ariitate, Intr e sEcre\i ile de 8'/. zaha r ~ i 76'10 sillt cileva sute de plan te, arbori ~i arbu~i dint re car e redam un l ab el reclus in care GI~ko v arata producpa la heclar a mierii. In alta lucrare, A,B,C.-ul apicol, am da t extindere mare fl or ii meliiere .!iii nu mai revenim aici asupra ei4 FIorile plantelor leguminoase secreta un nectar mill concentra t pe !imp cu soare, cu temperatura aerului peste 20°C, pe eind pe timp noros nectarul lor este fluid, cu concentratie mica de zaharuri. Transpirapa provoaca in plante 0 circula\ie foarte vie a apei pe care riidacinile 0 absorb din sol. De in data ce vine noaptea, echilibrul se smca, transpira\ia prin cuticula glandelor nectarifere continua, dar cea prin stomate inceteaza, did lipse~e lumina soarelui care sa 0 producii. Atunci seva care se aduna mereu in \esuturi nu mai poale fi evaporata, se strecoara prin ele, cu toate substanlele sale, ITecc prin glandele nectarifere, se filtreaza prin stomatele pline cu mate rii zaharoase ~i se adunii sub forma de sue dulce in paiirul florilor sau in alte ZOne de exuda\ie ale plantei. De acolo, diminea~, ~i in une!e ore ale rilei, albinele se gri\besc sa-I culeagii. Acesta este nectarul. In general seerelia nectarului depinde de 0 serie de factoIi in legiitura cu condipile geogrance, pedoclimatice, meteorologice, ecologice, soiul plantei, factori agrdtehnici etc. Ca urmare, s-a "tabilit ca conditiile cele mai propice pentru secrelia nec!arului in functie de specia plantei ~i zona de cre~tere sint: 0 temperatura de 18-20'C pina la 25-28'C ~i 0 umiditate a aerului pina la 60-70'10. ConFnutui solului in substan\e minerale, cel cu mult cernoziom ~i eel de aluviuni influenteazii in bine florile melifere care dau mult nectar. Nevoia de mulla lumina solara, cu temperaturi ridicale la unele plante influen\eazii favorabil secretia nectarului. Levan/ica, de exemplu, care este 0 buna meliiera, da nectar mult numai acoJo un de este expusii spre sud, ca sa primeascii multa lumina ~i caldurii solara. Lip"a caldurii ~i a luminii solare influen\eaza negativ media de miere reali· zata pe 0 colonie. De~i umiditatea solului este 0 necesitate importantli pentru secre~ja de nectar in flori, sint plante care dau nectar mult pe timp secetos - CUm este, cazul sulfinei (Melilotus albus L.) ~i a plantei talpa-gi~i (Leonurus cardiaca L.), ceea ce duce la concluzia ca fiecare specie de planta are alte cerinte de sol, temperatur a, urniditate etc. ~i se comporta Merit in regiuni diierite. Secretia este favorizatii daca noaptea este calda, daca diminea\a cade roua, ziua este zapu~eala ~i cerul innorat ; atunei nectarul abun'dii. Elaborarea nectarului are loc in momentul cind se deschid sacii eu polen , deci dnd aoesta a ajuns la maturitate, iar pistilul ""te pregatit pentru pIimirea polenului ce unneaza sa fecundeze flearea. Odatii In:dcplinit actul fecundiirii, secre\ia de nectar este o.prita. Dupii W. & hu el in1ervine acolo un proces de ooo.rdonare cu ajutorul unu, meCR19 1
i\ubll'ul sl)s~ine ril. honnonli pot regia .,i k [l'!isfel"ul 7!lIhrwulul. indusi v mi'ljcarea lui c~tre glandeJe nectarircrc. N('ctarul din Clori - dup~ F. Taranuv - este secretat aproape lotdcmmn in mod periodic, in :£unctie de variatia complexului de factori 1I1ctcol'f)iogici, a vremii din cursul zilei. Neclarul poate sA aparl1 ~i sa dillpnl"i\ din flori de mai multe ori in 24 de ore. Exist! de asemenea 0 11'gliluI"a directil a secretiei eu acumul!rile de amidon in tesuturile piunlC·j eu un an inainte. De exemp!u, teiul va da eu sigurantA 0 buna rl'coltii daca in lunite august .o;;i septembrie au dizut ploi abundenle; otunc:1 did~cin.ile due seva bruta cu multe solutii, sus, in frunze, foto"Inlcul i~i indepline.o;;te rostul ei .o;;i arboreie aeumuleazA mult amidon til \csuturi, pe care-l prezinta modificat, in anul urmAtor in potirul uilim
hm'fflOtl<)'1,
(Indio)'.
o agratehnica supel'ioara, eu rngrA~Aminte avtnd Ia baza azotu!, pl'oduce un spor mediu aproape dublu. 0 com'binatie de fosforice ~i potfl,'Jlce are 0 mare influenta in produc\ia mare a nectarului, - Dar in ce imprejurar:i nectarul flonlor este deficitar? intreabA unul dintre tinerii apicultori. - Dintre factorii eu efect negativ asupra productiei de nectar mCII\-ionlim : temperatura aerului su:b 20°C, dnd albine!e sug cu greuInt(! nectarul, soliciUnd mult musculatura aparatului lor de absorblie; IIpsl.l diJdurii solare, caci albinele nu pot aativa normal declt de la 12°C In sus; iar sub aceasta temperatura ele nu pArAsesc . stupuJ; ploile il bundente clnd florHe sint deschise, pentru ca acestea dilueazA alit de mult concentra\ia de za'har din potire, incit albinele l'efuz;1 sa-l mai culeaga; desciirdirile eleotrice, ingheturile tirzii, virutul care usuca nectal'Ul mai ales dnd afara este prea cald iar florile se deshidrateatii. ; ctnd viteza vintului este de gradul dOi, 80% din culegAtoare nu ies Ia cu les, menajindu-.o;;i elorlurile de infruntarea lui; imbAtrinirea pomilor In livezi, mai ales clnd nu s-au :fAeut tAierile de rigoare pentru regenerare; aplicarea pesticidelor in timpul infloritului livezilor, oprita de lege dar pe care multi pomicultori 0 practica. Acestea nu numai ca uticl 0 mare parte din culegatoare, dar ata:ca ~ i procesrul de fecundare. tnchei problema rlinamicii nectarului rnspunzind unuia din voi, cure m-a intrebat cum procedeazii cercetatorii pentru determinarea produc~iei de nectar a unei plante, -5i a producliei ei in masA la hectar. - CercetAtorii extrag nectarul cu ajutorul unei micropipe't.e gradille; Inointe de a absor.bi nectarul din potire, ei absorb cu pipeta 20-30 mg de ilplt distiiaUi pe care 0 sufla tntr-o floare ~i 0 absorb apoi imerllut, Jltdn
totul canllitatcu ~ni liaUi de ul).11 dlsUlut<1. Pentru 0 precizul'c ~ i ttl01 lllare, lichidul se toarna in ~ruuete'le ce au foot prealabil cin,t tldle 11, balanla de lorsiune, eprubete Cll 0 capacitate de 200 mm~ , Zahilnil din mierea lichida se masoarA eu re:f'ractometrul. tn privinta cunoll$I.Cd i provenientii sale operapa este simpHi : se dizolvA 10 g miere in 20 ml {IpA dlstilata. Solutia se centrifugheazA~i analizind sedimentul se gilsc~(' o serie de polen uri, care dupA in!ati~area exterioara se stabile~lc de la ce plantA provin. Po!enul majoritar din sediment va fi de la Clow'ell din care provine el. In ceea ce prive!'jte productia de nectar la hectar se calculeazii rezultatele obtinute de la cele 5 plante, iar cilra se inmul~e~te c u numarul de plante pe un metru piitrat, care amplificindu-se cu 10 000 m ~ cit are hectarul, se determina producpa de nectar Ia ha a plantei respective.
13 - c.3(1
P rodus ul ure
Lleirlitale C8.1'l.Icteristicii, desprc care VOTll vOI' bl este imbogli\it cu direrite e nzime din cntcgo l'll1 invertnzcL ~i lImilazei , care moi intii apur chiar in potiru} riol'ilot, dntll rita cnzimelor vegetale, dar cele mai multe sint produse incorporll\(' dl ' f1lbinele prelucriitoare, pentru scindarea polizaharidelo.l'. Culoarea mierii este variatA de la alb-lim pede, transparent. ~ld ben-auriu, pinA 18 brun-fnohis. Pe masW"1i insc1 ce mierea imbiit.rinC'-:;.1 (' se schimbA la culoare, mai ales dod procentul de fier este jnsenlllll\. cum este cel de Ia iarba neagrli.. In aceastA situa\ie substan~ hidr'\.lximetyl-furfurol anata in miere se mAre~te peste maximum &tmis de 5 rrJg Ia 100 g. P roblema va Ii lAmurita curind. Culoarea poate sA fie schlmbaUi. dnd mierea este prea mult infier'binlatii merglnd pinA la earamelizare. Totu ~i, chiar ' dod indilzil'cn mierii alinge un nivel urcat (71 0c) dacA este rAcita imediat, en I:;:i recapatA euloarea initialli. Capacirtatea termicA a mierii este !?i ea 0 caracteristidi a nouiu i prod us ; ineAIzindu-se in timpul zilei in stupul caldbatut de soar!!. '!agurii cu miere sint acoperiti de al binele coloniei; ei cedeazA plusul \ de caldur1i cind apare rAceala nop\ii, men~jnind
pu~jn ffiaj depur-te. EI
GRUPUL SOCIAL AL ALRINELOR PRELUCRATOARE A NECTARULUlIN MIERE CU AmTORUL ENZIMELOR - Ne-ati spus in lectia trecutA - a in tervenit un tinAr apicultor <'it din nectarul adus de culegAtoare in stup. apare, prin transt'OrIImre, 0 miere cu un insemnat PI'ooest de apA. Cum se face aceastA II undt, rOlare? - Nectarul aclus in gull8 culeglitoarelor este pentru inceput, 0 " .lu\1I: !I1uprasaturatA de zaharuri in ap1i. Gama acestora este toarte '1 111'111111 , dar zaharoza de~ine primul loc, fiiod urrnat! de aite zaharuri {'(I I moltoza, melitoza, melibioZ8, trehaloza, raf,iO'C)2'8. dextrine ebc. 'I'i'I'lt(' lk.-estea tosA sint polizaharide. Sub aceastA formA insA albinele IIU Ie pot lolosi direct ca hranA. intructi ele au moleeul! mare 111 nu pot II tr" biite peretii inlestinului mijlociu, care este stomacul albinei, ca sA [ntre tn circuitul h emolimf al. De acees, albinele trebuie ca prin mijloocc proprii sA Ie siarime, sA Ie scindeze printr-un proces de hidroli1l1rt" eu ajutorul produsulw unor g lande despr e care v-am vorbit. Prin trnns ronnarea poUzaharidelor in mon'ozall'aride, zaharuri ell molecula mlell, albinele ob\in cele douA zaharuri componente ale mierii care sint "Iucoza ~i fructoza. AceastA opera 0 lndepline~te acest grup social III co loniei care s10t prelu'CrAtoarele. Citeodata culegatoarele gasesc in unele fIori nectar cu un ame8lee de glucozA ~i fructozA, pe 'c are-l ·preferll. ~a cules, dd · organismul 101' nu mai este sHit in acest caz - sA mai extraga secretiile glandullll'c Decesare transtormari. Aceste plante sint insA foarte rar inilnite tic c,'1.li egatoare. Produsul zaharat, care este mierea cnLdii. este la incepu t 0 solu\ie In opA, care dupA prelucrnre atinge a densitate de 1,34-1.44, a pa rlhnlniod in propor1;ie de 200/ G, plus 501. diver!?i constituenti , in cantililt.! rt.>(luse. Procent.u l insemnat de apA din 'mierea crurla trebuie 101alul'<.I!., peotru cll. alUel ea inc~pe un proces de fermenltare, dAunMor PI'Od lisului. Til raporl cu temperatura ineonjurAtoare, produsul nou m ierea - vul'inzA neuniform in ce pI'live!?te volumul sAu. CereetA'torul V. Gubin (U .R.S.S.) su punind 1000 em' de miere Iuata de la + 30°C, la 0 temf)('rnturl\ de _ 12°C ea ~ i-a miC!?orat volumul eu 20°/0; deci prin TaciTe IlIfltrwr .~(' corrrprimli . I II ~
• • • - Dar cum se face procesul de scindare a mierii ? intreaba unul dinlre tinerii apieultorn. - VA amintiti cind v-am vorbit despre si9tem~1 glandular aJ albioelor, de importanta glaodelor faringiene. Ele tndeplinesc rna,; multe sareini, tie c.li prOOuc lApti~or pentru hrana puietului larval', fi e cli produc enzime pentru prelucrarea neotarului. ,In aceast! elln urmtl snrcinli con lucrew ~i glandele lor salivate. Aceast! secretie es l (-' Invertaza, P rocesul de scin'd are incepe, intr-o mAsurA- mai micil, chill r In gUl?a culegAtoarelor ,pto~ ajung in stup. Odat! ajunse acasA, culegi'ltonrele se grAbesc s~-!?i descarce gu!;ia ca sa piece Ia alt drum !;ii sll ududi alte I?i aIte transporturi de nectar mai ales cind culesul eS'te nbundent. In nceste situntii unele culegiHoare executa !?i ele un mic duns de scurtA duratA, tncredin\ind coD\inutul gU!?ei albinelor tinere din stup ce -formeazA acest mare grup social amintit - .al a1bioelor pre!ucrAtoare. Pialtura de nectar tnsA eircu111 activ de Ia 0 albina 1a alta, ~ i dupa observatiile cercetAtoarei Ana Maurizio, 0 dau !;ii trinlorilor Un en Cllre - zice ea - participd llUituri de JucrAtoare la elabornreu mferll. Fermen\ii caracteristici, de prelucrare, pAt-rund 0 datA ell saliva I n mtltel'in primii care esle necl1.lrul. clnd culegAloarele i1 absorb d in po Li r ul floni. Nectarul este moi tnt-Ii dll uut, pel1'lru a putes !i u~or UbHOl'blt, clh..i cuJegdtoarele in mod nhi~n uit-absorb cu greutrute f)t1n ~~fllli I.I·ompe.J $01u\ 11 ,roO/·l.e Zll hnrIlU!, groll'3e, ale eliro l' pl'Oce1'lW 19$
(I ~
111>11 ai nL sub 280/0. Numui prin
s 8liva~ic
etc po t sA S081"bii usemenca
1(11\,1\11. rnp1. ce mgaduie culegatoarei sA se !1i hl'ancascli. cu nectaruJ hnght tn zllhnroza fie el din flori , fie miere de man! sau sirop de "II hOI'. C u cit matel'ia prima circulii. mai aotiv, adicA ell cit ea trece p,'ln ~:u ~ il e mai multor aibine prelucrlitoare, ell atit secretiile glanduIIH't.I ell rerment apar in procente mai ridicate. )\ C(.'I1St i:\. lucrare se imparte in daua faze : prima este faza de IId wl{U'c tl zaharozei diD materia prima, ~i a doua e transformarea ei 111'1 ,. climinarea unei marl p.i1l'ti din apa pe care 0 are ffiierea cruda )l Uft ajunge la maturarea ei - decl mierea coapta:. In fe1ul acesta este .d ~ t, UI·tl t pcricolul unei fermentatii, care obi!?Duit incepe in ariee solu\ie tu hnnHft. Aceste transfonnari, in fazele amintite, se vor efectua cu aUt Ilui l blnc $i mai repede cu cit materia prima va circula mai activ din NU,n In gu ~ , la albinele prelucrA.toare, RezuWi cA este v~rba de 0 aativllHl r rli.cutA in comun, s~a cum procedeaza sibinele dnd transfonnA. twotlu'ul tn miere, cind cHidesc faguri cu solzii?ori ce circulii intre cele 1Jt! l produc i?i cele ce-i lucreaza, cind hrAnesc puietul larvar sau clnd jlU llJ'tjta de matca, Aceste "prelucrAtoare" ale nectarului stnt din'tre I fllt1 nUl ! Itinere, avtnd doar 5-6 zile de cind au pAriisit alveolele natale, Jillil nu ou tost doici, deci glandele lor faringiene n-au secretst Hipti~r ; i(l'U/ IUI social al doiciior nu IX>8te indeplini conoomitent !ii serviciul de Pi " UM"(U'C a nectarrului, II11.r-adevar, glan:dele faringiene pot secreta daua substante, dar nil In ac'ela~i timp, caci ele ori slnt doici :?i oferA larvelor secretia glandulol'll a lAptilloruiui, ori slnt prelucditoare de nectar - secretind inver111:£11, '£o.tu.,i, dacii din anumite motive necesitii\i de moment ale. (Jc)lon ici albinele tinere au fost intii solicitate timp de 2-3 zile sa furniI',C;:C 16pti.,or i?i apoi au fost mobilizate la prelucrarea nectarului in mlere, de la un cules in avalan!}e, glandeJe lor Iaringiene port opri IIccro\ia de lapti!}or ~i !neep secre\ia de invertaz4, cu condi\ia ea servi('lUi de doicii sa nu ii fost indeplin1t tli.mp mai indelungat, Faptul c~ {Ieostea' din urm~ au secretat l~ptillor nu inseamnli. cli. doicile nu pot ('l'} nSuma pentru propria lor hrana {it zaharuri neinvertite; ingerate ea ut(II'C zaharurile tree mat departe in intestinul mijlociu - deci stomoeul albinei - rAra a solicita 0 scindare a polizaharidelor in gU$a, dar tn intestinul mijIociu se intUnese ncolo cu 0 invertad. chiar mai neLl vA, ce face serviciul de scindare. Pentru a 0 distinge, aceastii invertom 1I (ost denumitii diastaz4 ~i serve~te albinei chiar ~i atund cind C'ulcgl\.toarele aduc tn gu~a un nectar cu 0 pr:opor\ie de fructozA nativli., tltlntll in potirele unor flori. De altfel, glandele faringiene slnt inactive pCnLru !ructoza; in sehimb gu~a albinelor prelucratoare secreta atune! n nlt!\ enzimA denumita zaharazii care desiivir~.!}te procesul de invertire fticlIt incompJet pinA. atunci, l}i ducindu-I pinA. la definitivare, Inditerent de sortu! de zahli.r pe care it au de preiucrat acest fi l'Ul) aJ prelucratoarelor, rezultatul final este realizarea mierii crude tlltt'"I, miere ce este 0 solu\ie de subs-tante zaharoase, cu multA s pa, enl'e vn rI eliminntll. pin.li la obtinerea mierii coapte, Din amica modiricarii ncti v i~tii inver tnzei d uptl M. J erebkin cs te 1I1,·tn': legM/\' de pnrti cularit5t·ile :lC'ti viliit.ii nlhin('ltll' In "1I1 ('~, En Vilrim:it
I
.,i
11II1
de la l'f!sA la rasA, ExisHi 0 core ..:t~ie dit'ccUi iotre activ i'taten oecst.cI enzime !?i capacitatea ei de invenlhe a mierii de cAtre grupul alblncJor prelucratoare. Exist.li, de asemenea, 0 cor-ela,ie pozitiva intre ac\illocn fermentilor la albine inainte de cules l1i productia de miere a co lonic i. Con\inutul mierii in fermenti depinde Ili de 0 bogata alimcntn\f(. a albinelor tinere cu proteine, deci un consum important de pole n hn('diat ce albinele au parasilt fagurele oatal, Ciod aceasta alimeotarc est(' insuficientii, se prejudiciazii formarea secretiei de invertir..li, ill!' IlL analiza tAClLt3 de beneficiar se va gAsi un procent slab de fermcn\; i n miere, care astfel este deprecia-tA, Continutul In fermentj. mai depinde Ili de provenlienta melJrl'I';j a materiel prime - deci a nectal'ului - de asemenea, de condi~l il {~ de maturare a mierii de catre albine, precum !}i de metodele de tTi.lti maltoza sint scirzdate mai u$Or de inver/.(l za gZandelor faringiene; melezLtoza l11 rafinoza de enzimele diastazice lIle glandelor din intestinul mijlociu, cind ele sint integra'te pentru a lte scopun lucrative cum este, de pildA, c8ldura necesarA pentru ca glandele ceriere sa dea solzi~ori. Clnd aceste zaharuri sint destinate in colonie oa rezerve 'pentI"u 0 alimentatie ultel'ioara, albinele prelucriiWare Ie regurgiteazA I) din ~.li pe limbA, ca apoi sa. Ie resowM de mai multe ori, pinA clod secretia de in.vemaza Ie transformA in m.iCn! coapta. Astfel se eliminA surplusul de apa. din mierea crud.! care SI! maturizeazi\; prelucn'itoarele nu tin picA-fura regurgitat.li decit cUeva secunde, pentru ca s-o resoarba in gu~, In felul acesta procedeazA repetind lucrarea de mai muite ori, timp de 1$--20 minute, ciod mierea, 1ngro~indu -se, ajunge sa aibA numm 40-50'1. din apa pc core a avut-o neqtarul initial. Cu aceastc'i ocazie mierea <;cudA se innobi leaza, imbogatindu-!}i con\inutul infermen\i, enzime ~i substante nnli biotice. Ele sint lusle din gu~a albinelor preiucrataare, deversate ncolll de glandele faringiene l1i salivare, care secret~ pe llngii acestea !}i e ll zi mll , Aceasta vine adeseori direct din plante 0 daUi. cu nectarul adus de culcgc'itoare, descompunind amidonul; catalaza. provine partial ~ i din pla ntete ee dau nectar, dar in miere apare ca secretie a glanklelor faring.ient! ~i rectale, cu 0 u~oara. diferentc'i lntre ele douA, Glandele labiale oferii. lipaza care scindeazli gr.lisimile neutre in scizi gr~i. De asemenea se mai afHi ~i fosfataz.a. care intervine concomitent ~i enzima proteaza d in gw;a, precum lj:i oxidaza, Aceasta actioneazi!. asupra glucozei ~ i impreun.li cu catalazele dau acidul gluconic care oIer.li mierii capacit.ulea unei bune conservi1ri pe 0 perioadA mare, In miere se mai aJiA lj:i enzimele glucoziaza !?i fosfataza, Tn urma ac\iurui acestor enzime, intr-o orA 501/1 din procesu l de scindm'c a nectarului este terminat, iar restul este desAvir*it in 24 de 'I ifl't,l " Tll lfo re - reoa d ueerea 11\ cllvlt.a lea buc a lA a C()n\lnutulul g u ,,"1 ~ I .pol rl"3 baorbl,'C" 1;\1 <:111'11: oeatle m aterIa p rimA ae Inefl rd . cu m a l m li ite en'(lnu:.
rl hi "u·1t..
191
Ilrfl III 1, ,'ulxU'tie de 90-\)5'/1. Procesu l accfj lu I'upid ap01 incc leazti., iar Ih l nrt un tlllIp indclungnl in mie,r e nu nw i ,'<1min e deci't 0 canUtate de
0./)0
1,:10·/, zuhllrOza.
Sw/l c'onst.ata t de dlre cerceUitoni di secretiile aces tea sin t in legAIli rA tlll'celll. eu anumite perioade ale anului: in iarnA glandele tarin.;Ittlltl tlccrct...lI. roarte pu\in in vertazA, dar in primavarA secre\ia este IIhunclcn llt Vir'ful de ma re produc~ie a lor, in special inverlaza, apare II I (1 1fi l)illm ina inaintea marelui ewes, ea ~ i cind organismul se pregA111.111 r:u untt ci pl1tie pentru transformarea viitorului nectar in miere. DIII/Bni es modificarii activita\ii invertazei este strins legata. de )hIl111t'ulurilll.\ile culesului. CercetAtorul M. Jerebkin spune cA exisUi. 0 1'01 \llu\lo directA intre activj!tatea invertazei !?i capacitatea de invertire u Illh" '1l de c.:'ltre albioele prelucratoare.
TouUl. aceastA operA de prelucrare 0 fac albinele prelucditoare Dlnti clod 1Ilierea crudlt este pusa provizoriu in alveolele f agurilor, in tl lI'II \lI rl N lIb~iri , pe peretii interior ai Cagurilor din mijloc, unde dHdura I~ t " /nu l mare !?i evaporarea mai intenscl. Apoi ele 0 mulA in alveolele r'UIUI,nUr mtirgina.'?i, unde curen tul de aer produs de aripile albinelor W" II~il j ,l o nrc este mai mare. Obi!?nuit, aceste Opera\ii determinel mutaj (tA tIIlf'rll In 2-3 zile, mai ales atunci dod numArul albinelor ventilaIlIfl! 1'1 I'ttle mare, iar temperatura !:ii umiditatea relativA in stup este ~111i (11 1\111 . 1' lnA Ia unn.li, in miere mai rAmine un procent de 17-18' .'0 ~41J'" l'lIrc este de mare folos coloniei, in speci~l iarna, clnd albinele ' 111 til.! po t deplasa aIad pentru a aduce apA in stup, !ntr-adevAr, miet'N I lIvl ncl a cali tate deosebitA de a absm'bi apa din mediul inconju"~ I n r :CHod higroscopicA - in timpuJ iernii albinele l~i POt satistlltlfl rt(lvQia organidi de apA atit de necesare hemolimfei din propriul ll r or~/lnism cit 1;>i puietuiui, care. uneori a pare in coloniile puternice lIel\. In luoile de iaroA, ,tn mod obi1;>ouit procentul de apA in miere este r l'l Indicot mai sus, dar diferit in raport de zona geograficA in care ~~ un,n colonia ; C. L. Farrar a gAsit cit mierea din regiunile no.rdice ~e ~ IJ.i\ , lire totdeauna un procent Cll 5011 moi mare fa~A de mlerea dm \Ad IC /Judice. OJn cele expuse Se vede clar cum colonia de aibine se prezintA 0/\ un ndevArat laborator de cmmie.
I
l\lIE Il EA
Mierea, dupA cum ~ti, este un produs animalo-vegetal eu f081'le multe microelemente. Ea este hrana energeticli. necesarA organismului albinelor, fa.d a fj In aoe1a!?i timp, declt in foane mica. masurA, fol osiW, in cre~terea puietului. In schimb, 0 parte din zaharurile consumale sint Iolosite de albine la clll.ditul fagurilor, a~a cum am arlttat la [ 01'marea scheletului coloniei; 0 altA parte este preschimbata.. in lichide care se acumuleaz! !:ii mar-esc corpul gras aUituri de glicogen. Acesta din urmA intervine ca un surplus de energie, clnd albinele zburAtoarc sl'o t aproape epuizate, in eforlunile musclliare cerute de zbor. Cum albinele culegAtoare de nectar aleg cu preferin\A norHe eu procenote mai mari de zahAr. fructoza !:ii gillcoza detin primul lac; apoi urmeazc1 cele Cll zaharoza care se aflA tn majoritatea n onlor, iar apoi cele ell maltoza, Cind mierea este din cea lloralA sau extraflorala este consumata 1;>i asimilata aproape in intregime, IAsind reziduuri minime de cel mull 21/ . in raport eu greutat.ea uscatA. DupA Louveaux ~i Mangenet S-a stabilit cA, in mare, mierea are 75 8 /, zahf!I'uri l.otale, 200 / 8 apA ~ i 5% constituenti minorL Procentul de apA este 0 caracteritiscA dintre cele mal importante ale mierii; en condi~ioneaz& - dupa ace!?ti autori - conservarea produsulul, greutatea lui specific! ~i 1ntr-o oarecare mAsura cristalizarea ~i savoarea ei . Dupa. e~actie, mierea mal pierde din apA. lnctt tn comer~ ea arc 18-25% apA. STAS-ul pentru miere considerA eA mierea care depa. ~te 2011/ 11 es-te de cali tate inferioarA. o formulA mai precisA a continutului mierii 0 dA V, Temnov ~i anurne: zaha.r invertit 74,42, zaharo2A 1,3, dextrine 1;> i substante zaharoase 4,76, azot recalculat 10 alburnine 0,45 , cenu~a 0,19, acizi (acid i ormic) 1,10, apA 18,05. Un rol de seama it are deci continutul in zah!r al mier ii, care cu cit este moo bogat cu aUt !iii secretiile glandulare care au servi t In producerea ei sint mai multe .!;i var iate, dupA. provenienta speciilor de flori. Zaharurile mai insemnate siot gillcoza in propol1ie de 28-37 D/ I • rruatoza 31-39 0 / 0 • zaharoza 0,5-1,3%, maltoza 5-11%. Mai stot ~ i gome ~i dextrine in propOl1ii reduse ce apar ca 0 degradare partinlA II nm idonului din rezervele de zahl!..r ale plantelor 1;>i care opresc partinl pt'ocesul de cristalizare a ntierii. 199
Atll nci cind glu cozu
depa.,:,e ~ le
Iructoza. mierea este mai
pu~i n
dulce
W I Ilr ht tn llzcnzft Uljor; in schimb fru ctoza este mai dulce 1;i pAstreaz;l lIiltll'ell In Sitw'c fl uidll. mulUi vreme. Mierea mai are un preccnt de 5°/&
N!IIIt Ultl en\1 minori, care si.nt repl"ezenta~i prm acizi organiei. elemente i "ItH~ rI\l c. substan\e nzotoase, de Ia 0,2 Ie 2,7% variind toate in raport do IIl'() vcn i cn~D nectarului !ji de timpul de pastrare al mierii. Dintre I.hhllrlldlc minore, s-a gasit de ditre Withe ~i Maher, eli prin prol\~.\Ll tic ll'tU1sg1ucozidare a zaharozei se produc 22 de oligozahadde, LI\lllr!llzlnd malloza ~i .izomaltoza. Albinele prelucratoare preschimbl!. nu Illlmni zohnrurile nectarului ci 1;1 acizii lui. Astfel, acizii nectarului tI'I\l Lti rOrml.l.\i in miere s1nt a1\ii , fa~A de eel a'Ci1ll?i in gu~ culegi1toarelor; pr()llI c.rtllooreie inla.tura pe cei nefolos itori, incorporind in miere al\i IItt,,1 Ilcc..'CSuri. A ~u sc intimpUi cu addul formic, extras din circuitul hemolimfal , I IIrml secretat de glandele salivare, dntrind in componenta miedi hHr I; tlIic::~ masura.; acest acid nu are in miere aceea~i componen\A ell " rhlul formic aJlat in veninul acului. 'c'rcclAtorul francez J. Louveaux considern c! problema acizilor 1',lIf (o mIt! complexol. Aciditatea in chimie se exprimA prin valoarea J'IJ Ulul , odld con-centralia de iani de hid·r agen pe care 0 are neclarel. It I lire I ni~ial 0 aciditate naturalA de 2,7-6,6; mierea din Han are "n.'111 3,48-4,8. tn SOhimb, pH-ul mierii de manii este de 5,9-{i.9; rtc,(!1 mAna este foarte putin aeidA. Tot aJ?a, 0 solutie de zahAr (sirop), In rltn'C tie de duritaiea lWCi cu care este preparat siropul, are un pH d. 0,6- 7,5. _ Dar care este diferenta intre 0 miere acida ~i un'a alcalina.? Jtl \,rcllbl!. un tinar apicuLtol'. - pH-ul este un coeficient caracteristic acidita\ii sau alcallnitA\ii lI uut mediu. Scars pH-1.I.l'lli cuprinde trepte de Ia 0 la 14. V....aI0..¥E!8 0 indi ct!, acidit atea cea mai puternic! pina_ Ia cjIraJ, care indica 0 reactie neutrA, iar treptele de aeasupra valo rii 7 arata. progresiv 0 reacUe 1I1c/llinl1, Toate sorturile de miere - dupa. J. Louveaux - au 0 reac~ie Ildlcll, a{ia cum am arAtat la nectar, chiar ~j mierea de mana are vaInMt'n pH-uluoi ce incepe de la 5,9 pinA la 7,9, deci cel mult ea se inscrie 11l domeniul neutrului, dar unele sonturi au ~i ele 0 ul;ioraA reactie aeida . Acizii din miere s!:nt de natura. organidi ~i unii din ei sint chiar vtl loLUI. Aciditatea mierii prov,jne in primul rind de la nectarul floral el l pH-ul nrA-tat mai inain1.e, dar originea ei principala. deriva. din glandele snJiv(lre ale albinelor prelucratoare ale neclarului in miere ~ i din tll1elc procese cnzimalice fermentative. "Un sirep pur - zice autorul cl int _ dut ca hrana. albinelor se imbogA\e~te cu acizi; dadi. el trece de nHlj muIte or i prin gu ~a albinelor, se constuta ca de liecnre dala 1, 1 II l ftl'C!;I i.C aciw tllt.ca". Sc ('''(lnJ';id(' .. ~ ctl da lorit.."i con~inurului in acid citric {ii malic, miereu flurolh CS I~ supcd onrli cclc i de manli. A'Cizii din Ol ler e - du~ ~ i tc .111 ,,1 exprlnluti pl·l nl ..- o nl!\SlId'l speeialA- mi li ('f'lw lil f '.d /kl{ - Ct' (,(lTl ti m.· ;:.O()
suma acidilA\H liberc. AcizH organici a"!lati in miel'e, in t Ofu'le m lcl propor\ii, de 18-29 miimi la 100 g miere, contribuie la buna pastl'MC, ferind-o de bacterHle din mediul inconjurAtor. In afara. de ac.idul citric ~i malic amintit mal inaiote, in miere mai sint : addul succinic, tartric, lactic, formic, propionic, butiruc, valerianic, caproic; sint de asemellcn prezen\i !?i alcooli: metanolul, etanolul, bulanolul tertiar, izopropan oluI, alcoolul izoamilic, hexanolul. J, Louveaux a gasit l;ii addul c.l orhidric ~i fosforic. eel mai important, care aotiveazli asupra florii ink'Stinale ~i comhate fermentatia reziduurilor este acidul f ormi'c ~i acidul glutamic for-mat din conpul albinei dintr- o par·te a glucozei mierii crude transformat.a cu ajutorul oxidazei produsii de giandele faringiene. In prezen\a o.xJ.genului, aceastA enzim.a transform.a glucoza in acid gluconic cu 0 degajare de apa oxigenat.a (H 20 2). In schimb, enzima catalaza din gu!jA disociazA apa de oxigen, evitind asftel intoxicatia ulterioarA a mierii ou apa oxigenatA ~i neutra1.izind efectul toxic prin descompunerea ei. Acest acid gluconic aJija cum am a·m intit ofera. mierii rezistenVi la diferi\i mi"Cl'Obi , fiind un puternic bacte~cid. De asemenea, dintre acizii demni de remarcat slnt : acidul pantotenic ce Se gase~te in propoqie de 0,5-9% avind un e.fect salutar contra dileritilor agen~ patogeni. EI ajutA la metabolismul hidrantilor de carbon, al gr.asimilor ~i proteinelor in organismul albinelor ~i mai ales al larvelor de matd. Are un insemnat r ol ~i in afec\iunea lapti~orului oferit larvelor de cAtre doici. Acidul folic din miere are rol in metabolismul centrilor nervo!ji. El se afl.a in nectarul florilor ~i aj utA la tonnarea biopterinei pe care albinele doici 0 servesc numai larvelor de matea.. Aminoacizii 1) din miere s!:nt n umero~i. Cercetatorii au descopel'it pina acum un Dumar de 16 aminoacizi dintre care prolina singur.a reprezinta. 50-6011/ 0 din totalul celorlal\i care sint: acidul aspartic, glutamic, fenilalanina, serine, glicina, lizina, triptofanul, tirozina, arginina, leucina. histidina, izol-eucina, vallna ~i meti·on1na. Cei m·ai mul~i dintre ei sint responsabili intr-o mAsurA mal mare sau m.ai mica de aroma nectarului ~i deci a mierii, despre care v-am vorbit mai lnainte. Ca origine ei sint asema.nAtol'i protejnelor din care provin. Acetilcoltna se ami ~i ea in mlere. Ea este 0 substan\! acUva care stimuleazA circulatia, activitatea intestinal!, malpighianA ~i glan'dula'iA, Unii cereeUitori o evalueaza la 10 micrograme la gram, lar aWL la numai 2,5 gama la 100 g cu maTi diferente depinztnd de originea botanicA a mierii. CerceUi,toarea Ana Maurlzio spune cA efectul stimulator al mierii se datoreaz! acestor substante acetilcolinice care stimuleaz! secre~ile g1andulare. Proteinele din miere sint pu\ine, tn afar.a de mierea de la anumite plante cum este cea de rapitl care are 6-9 mg la gram sau cea de tocelia ~i sparceta cu 5-7 mg/g. Ele sint prezeote in miere datoritA '\ .IImlnootizl _ .u~lanle care COD\ln 1n molecula 101" una sau mal mu lt" fun~ lu l\l "''I lnle\! $1 cal"boxlUc". Sint i ubltiinle crilital1ne, .al ublle In a pl. AU ral ImporlPnt til t17JOIH• 11'10 ,·("Iu\flrA.
201
urftullf\IOI'IIOI' de. polen care cod dill I)l'IlCl'C III potirul Cloril inninte ca " lbll1l1 ./\ tI ubsorniL nectaruJ. Pr('zcn~lI lui in miere delennin! !:ii proyun lelllil botunlcA 8 mierii. 1n special mierea din castanul comestibil
. 1 I'~II din f10arca de nu-rnA-uils (myosotis) au dep1l.~lt citeva sute de mil (Ie gr'l\unclori extrem de miei la 1 ema de miere. DacA \inem seamA I'll ""zlmc lc .~ i mai ales aminoacizH din miere au 0 strueturA proteicii, "Ill..,." "pun e decl c1l. mierea aTe proteine. ,...··IJ.!'~·t(I1I I·(de minera'le din miere siot numeroase dar foarte direrite In rUII('\ \e de provenienta sa botanic1l.. Asdel, l a anaHze S-8U g1l.sit: l)'lr, tnllnWU1, nlchel, Jitill, titan, ealciu, potasiu, fostor, staniu . sodiu, N\lJI1U , III sallimb - dupa Mangenet - mierea este saracli. [n catiani I> , 1M! hl~!I III pObasiu, cit ~i in anioni 2) ; de asemenea, fosta~ii slnt pu~ini III I.hll'o'\ de rosfatul de caliciu. S. Mladenov autoruI unei carti despre !!!ltll'c. II gtlsil in miere oligoelemente pretioase ca: bariu , beriliu, Vll i l/lltllI. l:tcmuUli u, aluminiu, bismut, gallu, magneziu, aur, molibden, \1111,, 1), nrgint, stron\iu ~i zirconiu. tn special mierea de manA este foarte 1....111111 til substante minerale care sint de 20 de ori mai multe latA de 1111 1), "( I diu flori, fAra sa provoace vreun neajuns, decit atunci dod este 1"_"11\ cn hrl:lnd de iarnA penlru albine, de la care tl'ebuie exclusa. .. Toate 11I,{·" tV f1 l1bSlante minerale sint de mare folos dci intra. in componen\a Itilor hUI'lllon i, vitamine !;i enzime. Vltam ill eie din miere indepUnesc rolul de catalizatori biologici, flllld In atrlnsd lega.tura cu hormonH !ji fermen\ii; ele asigura. organisIIIl1lu l ulblnci condi\ii optime de func\ionare. 1)111 complexul B sint prezente in miere: B , - tiamina. B1 1' lbor1l1vina; B!; - niacina sau acidul nicotinic; acidul pantotenic ; 00 - plrldozina; B'2; de asemenea, IS-au 'gAsit !}i vitaminele C, A, D, :si .,('\<1111 roUe. Su bstanfele active biologic se afla in miere sub lorm~ de nottb,l otlcc mai ales in mierea floralA ; ele sint produse de g landele farin!llellc ~ I salivClre, dar provin mai ales din ncctarul multor plante medi,.Inole -5 1 di n mierea de mana sub !-orma de inhibine, substan~e co 0 marC! u c~l unc contra agen\ilor patogeni. Ele siut - dupA. R. Bruckner - 8ubswn\e nsemAn.!toare colinei care este 0 baza organica. P. Lavie c.:nnlidcrll cti activitatea antibioticli. se datoreaza tn parte apei oxiW.!IIutc. m;u cum v-am spus. Autorul crede d de~ catalaza oeuIt''ullzclIzA. cfec\ul Ilpei oxigenate, ar mai rAmine ceva din ea care are flCC:1t CreCL lI11tibioti c. Sin t insa 1Ii plante care in nectaruI lor au subetll n\<' antibiotiee; de piltHi. sorturile de m~ere din floarea de mAr sau ,'en II ('flSttlllllhli (CasLanea sativa Mill) . Aceste sorturi de miere ca 1?i IIdt·rcII de ll"iroi pi tic (Trifolium repens) sau de zmeur (Rubus idaeus) :011 \.1 11 Inut'lc lul!ibill€ . De acees am spus mai inainte - vorbind de 1)I'ovtmicn \n cnz imcl{)r - ci'i ele, in nfara ca sint prod use direct de IIlbllle. ilC ",liStlSI" - in masllra cevs mai micA - ~ i in nectarul florHor .
)lOlt
'I ,' ,,,, .. ,,, -
""" •. " """,,'"1 l)I).,clUve.
'I
10 . 11 ,
,, "io U,. _
"U .....fOllll
IIIIII "U"'O.
o subsL(ln~4 inh ibitoarc IlitLUral" esle ~i rntrlicl2:(l. Antibioticele din miere stnt foarte sensibilc .Is lum ina solarli, de aceea mierea trebu ie pAstrat.! in vase bine inehise. Pc de alta. PIII"1.e catalaza, de p ilda, in special in mierea ex:tra lloralA pmveniUi. de pc frunze, 9pOr~te 0 datd co virsba mierii. Aroma mierii, dupa cum am amintit, se dartoreazii atit ami noaci zilor din nectar, care 'tiind variatQ ca numAr, delermina. 0 varia~ie corespunzatoare atit aromei. cit ~i transfonnAr.ilor fermentative ce pot a'Vcu loc in nectarul floral. Totu ~ i. sint cercetdtori care au gMit ca in afurii de aminoacizi existA substante speciale care dau mierii 0 aroma pli1cuUI. datorita cumarinei sub form A de deriva~i !lavonicL Kremer .';ii Redeman au separat prin cromatogra!ie in faza gazollsii 50 de sU'bstanle aromati ce in miere, dintre care abia 23 au putut tl identificate. AI\i cer cetAtori SUS\in cA aceta tul de metil dA aromele unor soMuri de miere. Gustul mierii este obiljnuit dulce, dar un.eori - este drept roarte rar - poste avea un g ust amarui cum este de pildA mierea castan ulu i comestibil care este mai pu~i.n apreciat1i, dar e foarte buna ca hrsml de iamA a albinelor. Unii autori sUSlin cA gustul particular al miel'J i se datoreazA prezen\ei aldehidei hidroximetil Curfurol. Se Mnuie.';ite ca la alcMuirea gustului specific al miecii iau pante ~i unele substan\e volatile prezente in acizii volatili ai nectarului. Toxicitatea par\ialA a unor sAruri minerale din miere, care pot da unele deranjamente 4ntestinale consumatori lor, apare numai dnd sibinele culeg nectarui unoI' anumite flori care sint sporadic prezente in masiv; dintre acestea este cunoscUotA cea provenitii de la ciumAiae (Datura L.) sau cea de Ia lauru! de munte (Hex aquifolium L .) or i m~cata dr8(!ulUi (Koautia lcftifolia L.). In orientul a propiat albinele adunA mierea de acest leI de la 0 varietate de azalee (Rhododendron dahuricum L.) care dupA cum scrie Xenofon in Anabasis, a dat 0 intoxi ca\ie solda~ilor lui Darius care timp de trei zOe a u awt manifcstc1 ri de toxicoza. o toxicitate mai periculoasA este cea datA de vasele improprJi ill care est.e pAstratA mierea extrasa; datoritA aciditAtii ei, in contact cu tabla de zinc sau de fier , se formeazii do i compu ~i toxici. De asemenea. toxicitatea poate proveni ~i de la unele substan\e ntofarmaceutice introduse de a lbine in stup!, care pentru moment nu siot toxice, s ibineic depozitindu-Ie in alveoIele fagurilo r, dar care devin toxice mai tirziu . Pro prieta.~ile calorice ale mierii sint bine cunoscute; ea are deoSf!blte propr.ietA ~i rtermice incl1 Jzindu-se in zilele r_eci din iarna ctnd 60arcle to tu~i lumineazd puternic lji indi.lzesc perelii stupuluL A<.-eustfl d \ldura est.e pUslraUi. de miere timp de 24 de ore. Pentru mierea carc m·e 17% upla. ciiWura s,peci [>icli. este de 0,54 la 20°C. Ea variaz;l fcarte pu~ l n de 10 un sOI'l de miere la altul. Coericienlul de cli ldu rA es tc in medi c. d(' 0,02 (.·uloriilgmd ccnLigrnd. ~03
IlIdh:el c de refTa c ~ie ill mi erii - dupa Withe - esle tn func\ie (II] hl)U ~ I de temperatura ei. £1 se mASOllI'A ell reJractom.etrul. Pentru r(l lOM ,'en lLccstuin s-a slabilit un tabel ell propor\iile corespunz3toare Itflutl'u 1,lpli , gl'cu tate specUicii. ~ i indice de reilectie, astlel:
.,
~)roccntul
de
Greutatea spedtlea
Indlcele de re!ractle
18 20ce
la 20ce
lJ,2
1',4510
14.0
1,4453 1,4352 1,4324 1,4239 1;4212 1,4171 1,4129 1,40101
1,5035 1,50}5 1,4980 1,4970 U,4940
10,4 1!I,ll 17,0 I " ,4
111,0
10.0 In,O
20,2 21,0
l,4020 1,3966
:12,0
23 ,0 24,0 :!~ ,O
:l0,0
1,4930 J,4915 11,4900 1,4890 1,4862 1,4844 1,4815 1,4789 11,4764 1,4739 1,4714
In afirljit, dupa extractie tn miere se mai Iormeazli un element ttu'C otunci clnd este in cantitate mare 0 depreciaz!. Este vorba de lubt:lLDnta deja aminti1A. hidroX'imeof.ilfurfurol, pe scurt H.M.F., care lipnrc In special dod cele douil enzime invertaza ~i amilaza nu se echiIIbrcozli ~ i este pAstratA Ia 0 temperaturA peste HOC. Substanta apare in miere prin reactia anumitor zaharuri cu un field, ~I atund clnd mierea se tncAlze~te excesiv, cAd aceastA substanta iO !o,'mcaz!\. chiar in timpul inciHziril in raport cu temperatura la care /I tosl !lUpus.'\.. tn mod normal mierea are 0 propor~ie de cel mult 3 mg la 100 g. n~a cum se gase~te in orice sort de miere pAstrat~ la 25° C, dupa tOO zile, sau Ja 20"C dupa un an. Sint insa sorturi de miere In care M.H.li'- ul a pare abia dupa 2-3 ani mnd pastratii in condi~iile ar!tate. Capi\cirea mierii Dup<'i. ce se petree in miere aceste procese de maturizare a ei , aIbi-
nclc c!\.pl\cesc alveolele cu
pojghi~e sub\iri de cearA albA, Urji nid un por, decl complet izolantA. C!\.pAcirea mierii este cu totul diferitA de cApAcireu pulch ll ui, cuuruia Ii lasa pori prin care sa se iacA schlm'bul de respirll\ie n lurvei ~i apoi a nimteL Ceara folosita la c~pA.cirea mierii estc din cea mni purA, fAr!!' nici un amestec, De aitiel, la terminarea con struirll tuturor atveolelor din faguri, albinele clAditoare au grijA sll. depunl't In pm·teo de su:; u alveolelor, In juru l aeestors, un inel de cear!!' ca un le i de I'~zcr vl\ din cure olbinele pot trage Ul10r dipiicclul fdrli 5.1i mol 8o lh:Jt .. ulunf'i ulhml'le f"CI'CSC sn m oi prod l.l cn ~o h:i *o ril de ccora neccs;:wi.
20 ~
CApAcirea mlerii mature, cu Un procent de cel mult 17,5% npti , cste diCeriUi. de la rasa la rasa; unele cApAcesc mierea coaptA Iflsind s uh cApAcel un strat izolant de aer ; acest tip de cApAcire se nume~te "uscat" spre deosebire de Upul "umed" cind mierea din aiveole este pinA sus , la suprafa~a aeestors, iar c4p.1icelul stA in direcUi atingere cu mierea din alveole. Rostul c.1ipAcir-ii este ca mierea, sa nu absoarba apa din med. iul incon.jurator, sa nu-~i mAreasci. procentu1 de apa Ia maln.l:rare, 5pl'C ,i ti impiedicat~ fer menltarea ei, Pracesul aOsoI'lbtiei de apa 1;>i fel'Ill entarefi determinA marirea vo1umului mierii din alveole, care spargind CB.pAcelul , lace ca mierea sa se sou'r1gA pe fum::l.ul stupt..llui, aocenluindu-se mul t fermentarea incepuUi ~i cu,prinzind lntre-aga masa de miere din fagur i. Data aibinele ar fi nevoite sa consume in darnli dintr-o astfel de miere, s-ar imbolnavi de diaree ~i 5-ar declan1;>a nosemoza. Este drept ci in iarnA, albine1e au nevoie de apa din miere. Pentru ob~inerea ei albinele se ~za deasupra unei portiuni de fagure cu miere cApAcWi., deschizind dpAeelele numai la atitea alveole cita -Devoie de apA au pentru propriul consum. Mierea descAp!i.citA sbsoarbe umiditatea din stup ~i consumtnd nceastA miere diluatA ele i~i satisfac necesitatea organicl1 de apA. ~n aceI~i timp datoritA faptului cA albinele stau in timpul iernli pe 'pOrt1uni de fagurL Cll miere capAcita. se incAlze~te ~ filnd in acela~i timp ~i un element termoregulator. pastreaza bi~e cAldura ghemului de iarnA.
_nllerea
l\tierea de mana
Mierea de manA se deose~te de cea floralA !ji extrafloralA. fijnd un produs al anumitor plante superioare a diror sevA este folositA de ni~te insecte din familia Afidelor, Acestea l!ji re~n pentru mana lor putinele substante azotoase din sevA. tHod nevoie sil absoarbA cantitli\i foarte mari de substante zaharoase din seva plantelor, pe care organismul afidelnr nu Ie ubi.lizeazA; acestea sint eliminate pe frunzele ~i crengile populate de aceste insecte-. De ind-atA ce aibine-le Ie anA, Ie ling ~i Ie due in stup, un'd e grupul social al prelucraroarelor Ie transfonna in miere. Ea poarta. denumirea de m.tere de mana. - 'Dar cum se prezinta arest sort de miere? intreabA un apiculror incepator. - DupA provenientA. mierea de manA lU"e di!erite cul'Ori incltise, dar disctincte: mierea de molid este verde inchis, mierea de brad este ga'lben-auriu; cea de Iarice (zoo.!!.) este galbenA-portocaUe pina la brun o eu cristale a'lungite. Cea mal limpede miere de ma1)a esle cea data de afide)e Ce traiesc pc trunzel~ aroorilor, dar timpul ~i aeeas- Pig, Z5. _ Al bine ()Ulogind to !JC tD'dhide la culoare (fIg. 25), manA <de pe ·f runzele de stcjar.
:u
20fi
CulorUe inchise se da(oreaza bogatelor substan~e minerale, care .tnL In proportii de 20 de ori mal mari decit in m ierea florala, substan\e ,' /11'('-1 conrer~ 0 oarecare viscozitate, mal ales eli ~i propor tia de apa din ,'m"ponen\a ci este ma i rOOusa. I"luiditatea sau ingro~ea prin eristalizare a mierii de mana este t1etcrminata de doi factori : dextrine!e, care 0 pastreaza l1uida, in special 4o.'tul'ilc care au zaharuri asemanatoare oarecUID en fructoza ~i m.elezitol l, care detel1Jl1ina 0 cI'isIIalizare rapkia, ce uneori are loe ohiar in ulw olcle fagurilor. In atare situatii, pentru a putea extrage mierea, fagu,'II Re topesc odata eli aceasta ; ceat'a se solidifici III suprafa~a, lar mierea lie ~~po ra u~or, raminlnd la fund ul vasului, Sint peste 50 de specii de arbori pe care traiesc ~i se inmul\esc ntltlcle, In special pe unele conifere - care dau produ~ia eea mal mare t1r munll. Dintre aces tea primul loc il de~ine molidul, bradul alb ~i zada. b'''lousele of era ~J ele eantitati de mana in masura mai mica: fagul, ' /lIdO, or\.8I'ul, stejarul, teiul, plopul tremurator ~.a. ; fiecare ofem afideI('r /llIumite piir\[ exploatate de aceste insecte, D~ pilqa, fagul> salcia, IIr\lll'ul dau 0 mana secretata de frunze, molidul ~i bradu! 0 of era pe ,all)IO ,'Cle, pe ramui'i mal groase .~i chiar pe trunehiullor. Aridele au un aparat weal ca un stilet eli care strabat ~sutu1 Illt,"tci; imediat insecta secreta 0 saliva ce se intare~te in contact eu /lQI'u1 . Iorminrl un tub prin care apoi as'pira seva. Insectele, al caror "porat bueal este mal pu~in talos, se mul~esc sa paraziteze frunzele pIon telor, pe dnd altele eu aparat puternie ~i foarte aseu~it strabat ('Io lar coaja trunch iului ajungind la nivelul vaselor ciuruite, in f10em 8uglnd CU aviditate substan~el e bogate pe care Ie int1lnesc. Dintre zabarurile brute ejectate de afide ~i recoltate de albine, fJropor~i a cea mai mare 0 detin zaharoza, urmata de trehaloza, rafinoza, multozA ~i melezitoza; ultimele doua au 0 importan\ll mal mare. In afarll de zaharuri mierea de mana mal contine substanle minerale, ce depii~esc de 20 de ori in cantitate pe cele din mierea florala. Aceste substante dau multe necazuri albinelor al caror aparat digestiv nu reu~~te sa Ie asimileze decit partial, astfel ca ajung sa umple pina 10 r eluz punga lor r ecta1a. Intre aeestea predomi.na sarurile de ealciu, Il1l1gneziu ~i fier. Daca in perioada de primavara conslllIlul rnierii de lOanll nu dAuneaza albinelor, elementele neasimilabile fiind u~r ' elirnilIote din zbor, in schimb, cind mierea de mana ramine in stup ca hrana l)Cotru iama, eieOCcle ei pot fi dezastroase. PUDga rectala aj unginti peste mDsurli de plina, deoarece iama zborurile sint aproape suprimate, rezidllurile apasa asupra aparatului respiratOr al albinelor ; rneta:bolismul nu Be mai lace normal ; albinele defecll adesea ehiar pe faguri; mirosul in 6lUp devi ne iosuportabil, umiditatea cre~te peste marginile ingiiduite; microorganismele ~i bacteriile diverselor boli ataca ~i matcile, care-~i schlonb!l coloritul determinind ~i importante modificari in tuburile oviRcne IIl e ovnr elor . ~ 06
Pe de alta parte, sarur ile de potasiu ~i de sodiu f avorizeaz!l de-lvoltarea ciupereii Aspergillus flovus, agent provooator al bolii aspergiloza. De asemenea, poate sa apara ~i nosema, cu consecin\e din eelc mal grave. Pe de altii parte> mierea de mana n u are acidi tatea aUL d(' necesara pentru piistrarea sanatatii coloniei, pe care 0 are mierea !Inralli . Adeseori, in organismul albinelor se inmul\esc 0 serie de bacte r i i periculoase, a11ate in atmosfera, spori de ciuperci aduse de vint ~ i hHe miceliene din aer, ee se lipesc u~o r pe secre\iile ejectate de afide, (iint! apoi luate de albine, 0 data cu mierea de mana ~i duse in stup. To~i mana ramine 0 mare resursa de hrana pentru albine dei productia este enorma, ~tiut fiind ca 0 afida este capabiIa sa ejecteze pe zi de la 0,21 pina: la 9,10 rom' de suc zaharat. Stuparul trebuie sa ~tie clnd sa intervina, cum sa 0 r etraga din brana de iarna, ~i care din sorturiIe de miere de mana sint periculoase ~i neacceptabile, luind masuri de prevenire a intoxicatiei, probleme pc care Ie v om lamuri la eapitolul : Tehnologia apico!ii. Dintre afide, cele mal de seama furnizoare ale mierii de mana sint La.chnidele ~i Leeaniidele. Aeeste insect., apar\in ordinului Homoptera traind pe molid ~i pe bradul alb (fig. 26). Mana de molid este produsa de doua specii din familia Lecaniidae ~i ~ase specii din familia Lachnider. Cea mal mare cantitate de manA de molid 0 dau specia Phusokermes M1nycryphus dintre Lecaniitie ~i special Cinara piL!icornis dintre L-achinde. Aceste insecte - dupa J. Shels - au diferite milrimi, de la 1 la 7 rom, producind zilnic fieeare 0 miime de gram de mana ; sint ani cind aceste insecte 1 dau can:tlitiitd marl de 0,1-5 mg in 25 de ore. Dat 2 fiind insa numarul enorm de mare la care ajung sa se dezvolte unele. grupe de afide, produetia de mana acumuiatii de albine in stupi este mare. Fig. 26. - lJach · L:aclmidele molidului au ~ase specii, f.iecare cu nide parezhl.eazi' 0 irunza. mod diferit de viata. La toate, femelele fecundate ~i descendenp; lor niiscu? din oua, triiiesc in grupe rnai mici raspindite pc diversele parti ale arborelui. Toamna, femelele depun oua. pe
llt1ll\iI~csc
roorte repede. Sint insecte care suIerA de usciiciunea aerului , I II 8/)lulu l. In general, pentru 0 dezvoltare favorabilA, afidele au nevoie Ill' 0 lumperaturA tn jurul a 2o-30°C. La peste 30°C afidele stau nemil1I'lltu, Ill\' II:) 40°C mol' toate. Frigul Ie diminueazA dnd termometrul rolJourl'l sub lOoC; in schimb, in toamnele co tirop [rumos, ultima geneI n ~ lc sc dezvoltA puUnd depune ouA pilla in octombrie. Apicultorii, dornici ea aeeste 1nsecte producAtoare de manA sA se Illllud \,cascii, marcheazli. din to:amna l"amur.ile cu QuA, 1ar in primAvarii (II I ~ tole IIi le suspenda pe arborii vecini, extinztnd astfel spatiul de IlIfll ulO te (A.M. F ossel). In felul acesta afidele de pe zadii (Larix Mill), 4,!llre Ilproape disparuse in R.F. Gennania, unde mierea de manA este r,lnrt u upreciaUI., au apa.rut din nou IIi s- au inmultit mult pe acest conifer, dlnd 'produe~ii mari de zaharuri din eategoria mezelitozei. Prod uc~ia de manA de la molid incepe tn a doua decadA a lunH mai , lillie! produsA. de Lecaniidele mari ~i miel. In jurul datei de 15 iunie II))/'Ir l.ccaniidele mici de euloare rOl1iatiea ~i bruna. Obi"nuit, in zone1e de sub munte culesul de la molid ineepe la 20 "illi, rund produs de Laehnidele miei lji rOl1li. Apoi, la altitudine, cule'I Ll I li pnre in lunile iunie lji iulie, constituind 0 oarecare continuitate, mai /.1,)" ncolo unde molidul .!?i bradul alb cresc in vecinAtate. Culesul de rnAnd fnsa nu are date precise ~i este variat; slnt ani cind mana curge (Ie pa arbori, ca dupl1 aceea 2-3 ani sA nu apar! decilt. tn cantitciti tOllrtc red use. Pentru a se inlatura pierderile provoeate de l1psa de informatii 1I8Upl'a aparitiei ~i succesiunii insectelor produeatoare de manli, trebuie r/1cute observatii anual !;i comunicate din timp serviciului silvie sau rlliuJel or Asociatiei Crescatorilor de Albine. Altfel Intirzierile 18 transPOI'lu1 in pastoral la culesul de mana pot da surpriz'a nepHicutA ea acel ('ules sa fi e deja tenninat. Produetia mierii de manl1 este in directa. legAtura eu temperatura, cu precipita~iile atmos!eriee 9i ell virsta 8J.'1borilor pl1durii, dar mai ales co pl'ezen~ furnicilor ro.!?ii de pAdure, eu care afidele tr.!iiesc intr-o parfeotA armonie. Afidele oiera acestor furnici un anwnit l8pti.!?or pcnlru ere.!?terea larvelor din furnicar, .!?i tn sehimb, furnici le Ie apArA de dltunatori. l\tierea en stalizata Mierea ex trasa. este la inceput 0 solutie zaharoasa. suprasaturata ~ i rhll'(llI, !nsil eu timpul , in masa ei incepe .u n proces de cristalizare dato,'ltA 1'llporLului intre componen \ii zaharo.!?i ce-i contine. Cind gluC'07.a CSlO til cuntita te mni mare ncest proces se inlc ns iCi cA curind dup3
2011
extrac\ ia din rng ul'i, mni
,..ig. 27. -
Topiree mierU aistaJizate $i omogeni;zarea ei la Combinawl aplcol B4neasa.
devin cristale native ~i asHel mierea proaspat eu leasa ineepe eurind procesul de cristalizare. - A\·i mal ·[olosit in. treacAt no1,iunea de "saturat ~i suprasaturat" la miere. Ce implieatii are. in JegiHud cu cristalizarea mierii? intreba: un ItinAr apicultor. - Clnd 0 solutie a f ost indestulatA ~i deei concentrata eu 0 suI;· stan,A solida disolvabila la 0 temperatura determinata, ea este ..salu · rata". De pUdii, in chimie, eristalele de acid boric iormeaza eu apa ('aidA 0 solutie saturatA (dezinieetanta) de 4'1,. Drice eanUtate de eristalc s-ur mai adAuga apej in solu\ie, ehiar dacA pentru moment -5i aparel, t I;e dizolvA ele se reconstituie sub 100mli. de eristale depunindu-sc pc runtillJ vosului respcetiv. Deci solutia de 41;' a atins valoat'eu ei mflximl\
u -e.
,.t
20!,l
(h_ Inl ul'u\ie, Un alt exemplu, in leg4turA direct.! cu colon ia: 0 solu\-ie ll& 1"hn,· 10 upA, III 20"C, deci sirop, este saturata la 0 concentratie de ",t' t ~l rhAr, cleci la un con~inut de apA de 32,9. C;n d starea unei solu\ii in care concentra\ia substan\ei dizolvate III Ii 1l1lunt iUl tempera t.urA este mai mare decit cea corespundtoare saturll\ 11'! ('0 cst.c "suprasaturata w• Pentru aceasta din ufmA este suficient II (1(111 11).
extcrioarA :favorizanta oricit de slaba, pentru ca
substan~8
IInlldf\ din eu sA cristallzeze.
Micrcu este
0
substan~A
suprasaturntii cu zaharuri diJerite care
All fo"t saturate ini~ia l aprowmativ la un con\inut de circa 25--30t " . t '\ 1111 11161\ en contine in masa ei substan\e nezaharoase - 8.!ja cum ~ti tj
fU n Ilc!lcl'lcrea compozi\iei sale, avind chiar unele substante coloidale, n l. tulllA.lrea ei apare mai t1:rziu sau mai devreme, tn raport de dUerile C'IIU1.U : prczenta in componenta mierii a unui zahAr eu un coeficient de ""iHtldl'ttlre mal mare, cum es\e glucoza, antreneazA spre cris'balizare ,I 1'0 ccJciulte zaharuri ; de asemenea, clod iotervine 0 temperaturA de 111\1111'111'('1 gub 40°C sau in ea se aHA acele cristale negative amintite, prlll1\'.U! de cristalizare incepe ~i continu! pina cind intreaga masa este i'TIill.IIII ~ltA.
Ml erea este 0 substanta care - dupA J. LouveB'UX - tinde spre 0 de echilibru cu atmosfera inconjurnto'a re. DupA higrometria ullllllllfcrei, ea are tendinta sa absoarba sau sA piardA apa. Martin t ilul (Ie autor - a constatat cl1 realizarea echilibrului higrometric in rlllJOrt Cll atmosfera se face la inceput foarte repede !?i apoi din ce in ce Ilwl lent, pe masurA ce se apropie acest punet. Schimbarile lntre 'miere ~ I lIer constituie un f enomen de suprafa\!, dar el are 0 difuziune pru.,ri:lll vli. to interiorul mesei mierii, Fructoza din miere, din contra, este mult mai higroscopiC! ~i se pd8t.fC'fiZlI. mult timp fluid iL t n once sod de miere, in afara de cele doua componeDte priDcipt.le cure sin t glucoza lli fructoza, eX:istli. ~i aIte zaharuri, ciici in stup nu lM tc culegatoarele aduc nectar numai de la aceea!;i specie de Doare. Uc cxe mplu, intr-o stupinii transportatll. Ia munte pentru colesul de la rtnc\c, care da 0 miere de buna calitate, albinele culegAtoare vor aduce 1;1 1 mlerc de brad sau de zada, dad exisUi, ceea ce 0 depreciazli. La /·x\·,'nc\!c, mierea cOmbinatli este fluidA, dar curind cristalizeazli.: clnd In cn sc aUA ~i miere de zada., cristalele vor fi marl ~i !oarte tarn, Ilcpl l\cutc In consumu l wnaD, ~i Cll aUt mai putin la albioe. Apuri\ia germen ilor de cristalizare - dupA. S. Picha - in solu\ia .Il' 7.nhnr . care este deocamdatA miere fluldA co 0 mid cantitate de epA , Ill' dutoreuzi1 faptului ca. nu taate moleculele de zahAr pot 1i scindatc ~ I d('d In corporate ell moleculele de apA corespunzatoare. Particulclc tluRcn pcl'i1.c ule clistal elor de melezitoza. din mierea de zad~ formcmr.1' 1 1 f: l nnl ~ l'o UI. Sub l\c~ iu nc{l ror~eJ o r de atrac\ie din molecule, pere\ii cl'isLnlclol' crCl;C pinn llj ung SM rormeze 0 re~ea cristali nA. fAl necsle zuhlJI' \H" pn ot·ltu l t·1] de IIPL~ ponte vllrifl 1nLre 0,05 ~ i 0,5111. ~ lu/'e
2 10
TemperatU1'fl esle ~ i ea unul din Inctorii carc au 0 ma rC inJluen\u nsupm vi:tczei de cristalizm-e. Temperatura cea mni potrivittl pcn tru pdstrarea nuid iUi\ii mierei este de 18 20-25°C, care ch.iar dudi i n masa m ieI'lii se afl~ zaharuri U ~O r critalizabile, impiedicA citeva Ili n i cristalizarea integralA. Cercetatorul Boer consiedrl!. cA 0 temperalur(l de 5_ 7°C favorizeazA cristaliz~rea. care se intensiticA clod se atin g H aC. tn schimb, temperatura de 25°0. irineazA cristalizarea. cu tendiota Cll pc mAsurA ce temperatura ·depa~e aceastA limita, crisoolele s~ se desoompuna, iar mierea s~ se lichefieze. , De asemenea, sint sortori - cum este de pilda mierea de manfi de In brad - care cont inind dextrinA, produs neunitar, gwnos, coloida l. cristalizarea este oprita, dar mierea are 0 viscozitate pronuntRUi ~ i eventual aspect gelatinos. o aIta cauzA a cristalizarii mierii este scindarea incompletA n polizaharidelor atunci cind apare un euleS in avalan.c;a.. Culeg~toarele vin Ie stup cu gu'.c;ile arhipline, iar prelulCTatoarele nUl rew;esc Sa prelucreze mierea crudli. Ele sint nevoite ahlD'ci sA. 0 depoziteze in faguri, unde, la cAldura din stup ~i ventilatia activA a grupului venlilatoarelor mierea se matureazA; eliminii apa din con~nut, dar rAmine cu 0 parte din zaharuri neinvertite. De pildA, in vara anului 1968 am transportat stupiDa la balta Burdullani (Ialomita) la un cules de Iloarea-soarelui. Ca niciodatli pinA atunci, in prima zi de Ia sosire cil1'tarul de control a ioregistrat 9,800 kg, scAzind treptat in urmAtoarele trei zile, dup~ care timp cuiesul s-a intrerupt brusc. Dupa 0 sAp~minA am extras mierea, care pusA in Ib idoane a ineeput dup~ 5-6 zile .sA se cristalizeze. C'in'd am .preidat-o, pe fundul bidoanelor era un strat de 10 am miere cristalizatA. Beneficiarul a biinult c8. am introdus zahl!.r in miere ~i a procalat la analizA care a dovedit eli. mierea era purA. A.ceastli cI'istalizare ra'pidi'i s-a datorat culesului in avalan~A, grupul albinelor prelucr4toare neputtnd scinda inb'eaga mas:i de zaharozA, ceea ce a determinat 0 rapidA cristalizare. In mierea crudA se formeazii primele cl'i'stale care atrag in jurul lor ~i zaharurile deja invertite ~i care se supun actiunii de atraC1ie fonnind cristale marl. Uneori, ohiar ci\iva gdl.unciol'i de polen pot constitui centre de cristaliz.are. Cu cit ac~t~ gel'meni de cristalizare vor fj mai numerof),i, cu ntit cristalizarea masei mierii va onua aceeal?i scarA eoncentrindu-se tn jurul crislalelor primare, in cristale mici, Hne, untoase $i plAcu1.e la consum; excep~i e face mierea de la zada, ce crista1izeaza. foarte r epede dnr cu cristale mari avind Ie haUl. melezitoza. Oind cristalele native sint Mre, cristalizaroo se f ace meet, durind citeva luni. BuJel e de ner din masa mierii favorizeazA ~ i ele cristalizarea, I·ftc i !Hl stabilit de cAlre cercetiitori cli in jurul iieci'irei bole se 1onnea~ II znn-' de aonccnlra\,ie mai bogatA in zahar prin evaporarea apei. In nC(!usUl zonl\ de put.ernidi con centra~ie pot sA aparn spontan cristaJe, fll l't\. .-:/1 ri rost inni ntc vreun crislal in masa mierii. Tn m.,d ob \ ~ nu 1\.. spunc J . LOllVCllUX, sc I' ecu noa~ te d i procentu\ tiP KltH,'I}Z(i fll lpr(,lInll ('U (11)<1 (.'(J nslitu ie factor'lIl esen\J ul, ceca cc dcler2 11
",Inti pe mul\ i autod sa pun a In e viden\A acesl Cactor - glucoza-apa _ t.'l! oculnd pe ee l de g lucozlt-(ructoza, care Ii se pare mai putin bine hltlt , In procesul de ttislalizare a mierii, tn tabelul de mai jOs, White lJvldcl1 \inw importan\a relativa a valorilor acestui factor "glucozA-apa " ..,1 IH IU'CU cr istaliza rii in SOl'turi de miere. ce con tin d ilerite zaharuri.
Proe~m l
En mEere
Valoarl!o fae\o rulu l g lucoUl-npA
OhlCQ1.l1
61 ,4 26,1 22,4 20,5 I B,I 1t ,56
Mrlllozll " 1)1\ ZllhllrUrl superloare '",Ihnl'url Intermedlare Z hlll'ro:t,r,
Sensul
v llriot l~1
tocto rulul
de crllltalinre
se ma~te se miqoreaza se mi ~oreB2A se miqoreaeA se mlc$orea2a
se
mar~te
Tn ta belul urm ~tor, dupa White, se vad valori a proape cecte ale IIM"IIwl raport de gulcoz~-a pa in dilerite faze de cristalizare posibiUi : Sl.area de crl5t alluore
11('0 rtl
o
, •", 1
(1
,
7
"
Lichida Clteva crista te lzolalc Stratul de crista lc de 2-3 rom Ci\iva fulgi de cristaie Strat de cristale .de 8-1 2 rom Cristallzare pc 1/ 4 din InAI\ime CristaUzare pc t fl din tnliitimc Crista Uza re pc 3/4 din lnalfolroe Cristallzarc com p\el! dar supJ Ii
CristaHzllrc
c:omple td .$1 tare
Raporl shlCOl a ·apl
1,l8 1,70
1,19 1.86 I.B3 1,89 1,98 2,00 2, 10 t2,24
De Ca pt, cristalizarea, in mod obifjn uit, porne.!?te de la componenta I'upOl'tul din'tre glu coz~ ~ i iructoza care, in miere au cam aceea~ i proportie; ce l mai adeseori ins.1i. (ructoza se pl'ezinta eu 0 diferentA CCVtl rnai mare de glucozA, ceca ee determioa 0 stare de 11uiditate a mJcdi. Ciod proportia de gI UC07.8 este eeva mai m3riUi, mierea are tcndlnta vizibiHi Spre crhs lalizare, iar fructoza este antrenata sa se aHit.ure, D(> piJd3, mierca dl' lrifo i arc un rapor t. glucoza-Iructoza de 100 : 104 : I'llportul fii od mie 'Ii Cruoto7.a avind abia 4 % mai mu lt, micros cristaJizcazA. Mie rea d e ien'upar (le nuperll!'> L ,) are I·sporlul 100 : 122 ; (>(1 rllmine fluida , diNa limp, da,' avind in masa ei c,·is ta lc, !;(' !jOliciifi cli In schimb, mic ,'('u de snlcim car(' al'(' un mSI'C p " O("'('I11 de fl'ut.:lOl.li. ro pol'lu l 100 : 170, l'ilmin L' m('r('tJ nuid ~ ('hlal' ('i rw:1 1.:$ 1<' dC'po/.llal!l 1,1 reec, Cind insl'i tn O{\ ',( \ mllrc ,'OPOI'L cl l' r,.u(:tozl1 . in nW'i(l mlt' I' II, S,.. /ll
I;iJ
gl'iSi 11 midi ('unti iflt,', d f' mkt'l..' dinh'~ lI n ~o l' l ('U'·!' (' ri S1.llll /.l 'III.f'i \I.~I ' \" tcnotnf'.t111 1 de ni "" n il / fl l'" IIH' \'pe Ilh,"'t' 1 dll ,· slguI·, (',"[('1 1l 1l '1' f"lll k l1 1' 1'1 -;111
2 12
lizarii Sl;' ,'eazemfl in princi pal pe tenclin~a spre aglutinnre, n .';1t cum am aratat mai in ain te, aglutin are dorHa de stupal"i i dil'ol ',. publicul eons umatOr Ie cere miere cristalizala dar cu cristale mid, Cill (' , care sa ·se lntinda pe piine ea ~ i un tut Aceasla problema insa va [i explicata la Tehn ol ogia apicolii, in alt~ parte a studiului nostru . Mjerea de manA de la unele coniiere - nu de la loate - curC' are un procent insemnat Id e melezitoza, crist·alizeaza in cHe:va Ol't! e ll cristale mari :ji tari, incH sci~ nesc intre dint].. Uneori _ dupa {'urn am amintit - ea 'cristalizeaza chiar in Iagur. Va Ii ·foarle gray {'jnci ea va Ii J.l asata ca hranli de iarna, did albinele nu re1.I..!iiesc sa dizolvt' cll"stalele .!Ii mor de foame , al Atun de 0 mare cantitate de hrana . Se mai poate ivi ~i 0 alta sit.uatie: cind In 's tup se acum ul eaz;i prea multi vapori de apit care slntabsorbiti partial de mierea cris taJizata din iaguri , alhlnele consumindu-le cu excesul de apli ce-J au pe suprafata lIar, VOl' suferl de diaree, iar sparii de nosema vor deveni foarte activi. l\fierea fermentatii
De~i mierea este izolala sub cA-pAcelele alveolelor din faguri, poate Jj atacaUi. de 'Unii ferm en\i ~i degradata. Se ..!1tie d Jermentii sint cnzime, deci agent,i ch imid stimulatod care ajuta mierji crude $i chiar celei mature sa-~ i im'bunatateasca starea ~ i nicideoum sa 0 deterioreze. Opera enzimelor pe care Ie cun08$ten pina aid este cea de innobilare a mierii, de transform are a palizaharidelor cu ajutorud inve rtazei, pentru. cadin nectar sa '
21:t
r llllt."Cnt.rarc nu Ie permite sii e vol ueze. De aceea, la fabricarea hidroI\)olulli l d in miere, pe care 0 Yom eX'plica 18 tehnologi8 apicolil, mierea, III IIll1csle<: cu apa se fienbe pentru a U'cide femlen\ii nocivi, urmind a tl Int.I,('t(lwi i fe rmenti selectiona~i. Cind mierea este necapacita ~i ia contact cu a atmosferA" supra"" lur.ntfl (·u umictitate in stup, !lind higroscopicli, mierea absoar.be apa {lill vll.porli respiratiei, iar procentul sau de apA, initial de 17'/0, se n lJ'\ l' c~ le. Cereetatorii au stabilit cl a miel'e liisatA citva timp in conIw•.1. cu 0 atmosfera saturata de vapori, absoarbe din ei 1-89/0 apa po ".1 in pr imele 20 ziAe. Dupa trei loni, procentul sau de umicUtate II Unge 55,2'/, marindu-~i greutatea cu 84,4%. I n aceasUi situa~ie, de htdtl! lI , in c.'C pe un pra ces de iermentare, cad devine susoeptibila de a fI Illflcn t.!!. de drojdie de tipul Saccharomyces metlis a d Saccharomyces f'4~ r(Wisi(le care obi.!j:nuit ajuta In fermen tarea vinului, hidromelului ~ i ('lI lrll' 0 piinii, precum {li cele de tipul Saccharomyces rouxis, care au Ii I'ulonre intre galben !?i ro~u. mtmul de inmul~ire at drojdiilor este llil orm. cAci se hdlnesc cu zahAr, spa !?i sAr:urile dizGlvate in apA. 1\1('I)o\ ul ~ i bioxidul de carbon pe care ele il elimina, ne!i.inldu-Ie foh'II II'IrJ apareot, ca urmare a metabolismului, dau mierii posibilitatea IIII Ui lcrmentatii acti ve. La suprafatA apare 0 spurna datoritA bioxiflllltlt de carbon, iar substan1ele organice ale mierii slnt descompuse ; lII,ltcl !nierea fermenteaza. tn stare sHU8\ie ea ~~i schimbA culoarea dcvcnind mai inchisA, i~i pierde aroma ~i are un miros ~i gust acru ; "I1"'ul se mAretjte la fel ca ~i H.M.F. ; gustul sAu se apropie de rlnced ; {I'l.vcl'1 tnza, amilaza ~i inhibinele scad in mare mAsurn i volumul se Ul tl l'c~ te .,i cony,inutul vasului se revarsi!. daca este plio; lructoza se ~(l pllrA de glucoza, iese la supraLa~ ~i este degradata in~ mAsuril mult Innl mare.
Chiar ~i mierea cristalizatA paate ferments cAd cnstalele mi!.procentul de apa ~i deci mi~orind can~jnutul aresteia in faza lichidA, incepe procesul de fermentatie. De aceea, mierea se pastread. In condiVi optime la temperaturi pina la l4°C, iar apicultorul prevenitor IncearcA cu un aparat denumit higrometru continutul ei de apA. 1)l'oblema va !i lAmurJt4 mai departe Ia acela ~ i capitol al mierii din I'l ndu-~i
T e/mologia apicolli,
Su6stan/e/e conlinute In polen au 0 aplica/ie at/t dB rastd cum nu nB putem imagina la ora ac fualtl. Acad. prof. N. Tilln
POLEl\'lJL -
plINEA CEA DE TOATt-: ZILELE A COLON lEI
Tel'mi nlnd importanotul capitol privitor la grupul social al culegAtoarelor de nectar ~i al celor ce-l prelucreaUi. in miere, trecem la studierea albinelor care se ocup! cu transportul palenului in stup. Din punet de vedere ljzlologic grliundorii de polen siat celulc sexuale mascule, deci organul de repr oduC1ie mascul al plantelor SUP\! rioare. Privit din punct de vedere biochimic, grliunciorii de polen cantin substante de creatie, de Jung/i vietwre, de reparare organi cu , dintre care multe sint indi necunoscute - dupli. constatarile acad o prof. N. l'itin (U,R.S.s.). Din 9CeastA garniturA completA de suootan\c chi mice un rol deosebit i1 au enzimele care accelereazA ~i regleazA procesele vitale. De aceea aC1;iunea polenului se poate compara cu ac\iuneu glandelor cu secre\ie interna, care la plante inca nu sint suficient de studiate ~i constituie incA 0 tainA. Dezvliluirca acestor taine constituil' un'a cUntre pro'blemele pmJionante ce stau tn fa~ ~iin\ei. Este eel mai de seama element de cre{ltere, dezvoltare organie<' ~i de reparatie a organeJar uzate, Liind consumat nu numai pentru hrana puietului ci de intreaga comunitate - in a CarA de ma tdi care este in pennanen\:! hrAniU numaj cu lilpti.!1or. De areea, el mai estc denurnit ~i pHnea albinelor fiind 0 hranA albuminicl, vitaminele oonsumatA de ele toatA Vista, Polenul abund1i in naturA, Hind produs de plantele entomogamc mai 'C'U seamA in ipnmavarA - tiio iebruarie pinA 1n maj - in speciul eel de pap!die ~i arbori de piidure. Apoi vine polenul de varA d in iunic-august de la pAdurilc de tel, de Ie floarea-soarelui, hr,i~cA . coriandru , luceroA, triioj , sprcetA, in . Toamnn este ma i pu~in dnr 'C oartc pretios de Ie floarea-soarelui fur ajera, porumbul peutru siloz, napii porce~ ti . capr iCoi, Solidago, Aster, despr'e care yom vorbi mai depar tc. Primavat'8 cantitA\i mari de polen o'Ceril atun'll i, sti.lciile, iar ceVH mai t:ir,ziu apare ma'Cul ~i rapi\8. bogate in su:bstnn~e nutl'i1.ive. d'fl1' numai de Ie aroorii Oll flQri masculc. care o re rti !ji nectar tnui mull. Ointre saleH, Sal-ix in'Cana L. are polen ou mull uzot ; n umai po\('nu\ d e n ut! .!1 i cel de mac il egalea2A. Pl nnLcic de III 1l1un!.!! d.tlU mull polen, varint !fi C'Qarte valoI'()S. Albinele 111'C'(c rft f".'Ilenul vl.lr lnt fn\A (Ie f'(~ l IlInL 2 15
II.. In 'I tlnulllitd munooulturA. De ase-menea. polenu l pomilvr rodHori ,·tl i III vi\c.i de vic au substan~e bogate in proteine, vhamine etc.
.1
:utesu l polenului esle strict le[at de
'prez~n\a
puietului in cuib:
In 111J$fI lui albinele nu-J cuTeg ; num_ai cind cuibul este bine dezvoitat, "Ulvlttl l CH culegAtoarelor de '-pOlen este mare. Albinele i1 culeg de di" ll lll:lI \lI pina 10 amiazll, atunci clnd socii poliniei ajun~i In matudtate I ) h· ~ .. ('gc SHU ele jn~ile 11 sfi~ ie cu mandibu'leIe. A:poi activitatea de
cules a polenului se opre~te dar rein'c epe dupA ora 16 cin'd in naturA este 0 oarecare umiditate atmos(- '~ ferid (Cig. 28). CulegAtoareie de polen jJ gasesc mai ~or deoit suratele lor care culeg nectarul cici polenul are substante atractive deosebit de active, iar mirosul 101' il mem'Oreazl1l1i iI gAsesc apoi u ~r. De diminea1a, primele cel"Ceta.c;;e aduc polen in stup, iar albinele tIll. If. - 1\ lbinA in care Ie W?teaptA, Ie inconjurA ~i Ie pipa:e ell ante. 11tI1 I'll co~ulete'le "IIIIt! ell .polen. nele tndrcl.tura dupB care plead gAsind u ~ r sursa. $i culorile Ia multe soiuri de {lod atrag albinele IJ4'II tr\l ltecst cules. De pHd.!!:, nalba are un polen albaslrui; la par, piemi'c, 11".'11111,11 sAlbatic, este ro~u; alunul, papadia au polen galben-aunu; 1"1 tit: In coriandru este mov; de la mac este negru, de la soia este Il"lI u ~ju, iar de la bostAn'Oase ~i floarea-soarelui galben-<.lescllis. Dimineeta ' I' ui.'whid !lorile de hri:rcA , papadie, mac, loborlA; la amiaza cele de I'PHI'Cl}lll, sul!ina, fa celie, bob Iurajer. Sint ~j fIori care ofedi albinelor J)(llcn tntreaga zit a~a cum este teiul, bostanoasele, urzicu\a moartA etc. Slnt colonii care - dupa. Louveaux - au 0 mare aunitate pentru ,'/11>1\(\. care apoi ~ i -o extinld la t'Oate crudierele: mu~t'8ru~ alb ~i gaiben, l'lcllohca sAlbatid e~. Se crede cli la b(lza acestei paflticul'aritAti se anA t: /lf"ti01-ropismul J) care poate Ii coman'dat de Iactorii erelditari. Albinele consumA polen toaUi viata, mai pulJn in peruoada de Icr nnre dnd digestia lui se face greu ; al-bina are nevoie de 0 tempeMtut'n mai urcatA, pinA In 35,2°C, care nu este in stup decit alund oind Il)ccpe sa apara. puietul. In schimb, sub forma de pastura este de mare Il jUlOI' iamu, cad el este digerat u ~r. De asemenea, albinele consumA lIlult polen de care au nevoie In hidrolizarea zaharuJui , prin activarea uplilnil. a invertazei din glandele faringiene, influen\ind .!?i capacitatea de hidroli zare a Cermentilol' din intestinul mijlociu (Ana Maurizzio). Observlnd loate aeeste partlicula rita\i ale polenului, majoritatea cercetfl'o"l\or l'"'8l1 caracterizat cu plastica !ji adecvata no\iune de pfine a IlIbfll cl.or' lldo.ptat ~i de n oi J?i amintitA mai sus. Al binele, care in timpu.1 formal'ii larvare au avut polen pu\i n, vur ttVl'l! un illteslin mic latA de cele bine Manite. Tllcc pind din primele minute dupA parAsirea alveolelor natlli c din cuib, Ii ne l'(~' l c ulbinc lrebll ie sil. consume polen ca sA-:r;i l'era c~ in intre-
·Ir --····
' I CIIIr" '(f'nJ/" ~ flI _ II .'U'II" ""IIA n IMnl . o,.e- " n""",UA dlrrr:(1'.
elli
lh,:
l'xclillfll c hhnldl
err:
IICIIO/'lOlltO,
In
()rlll n lllr' ~'
u",,1
gime r:orput gms, care este, dupa cum ~ti \l, 0 rezel'v8 ('orpO/'ale) de grasimi, substante proteice, hidran\i de carbon Iji care se epu izeoz5 in perioada stadiului nimfal. Trecind apai la serviciul de doici, albinele tinere i~i inten sifi d l consumul de polen, pentru ca Hi pli ~o rul dat larvelor din c.:uib este Ull derivat al polenului. Pentru fiecare larva doicile consuma 3,25 mg polen. Putin mal tirziu, dnd albinele tinere incep sa se ocupe de trllnsfol'marea nectarului in miere, PQlenul consumat de prelucratoare ajlltfl glandelor {al'ingiene, care pina atunci dactuserA lapti~or, sa secrete acelc enzime de scindare ~ i hidrolizare a polizahnridelor din nelflal' in mon f)zaharide - glucoza !ii Jrudoza . De asemenea, consumul polenulu; influenteaza !i i capacitatea de hidrolizare a iermentilor din intestinul mijlociu. Apoi, in tot decursul vie~ii lor, albinele consumA polen pentru refacerea tesuturilol' u2late. Polenul este consumat in special de a~bi nele care se nase in toamnA. Arunci, C01lsumlnd .polen din bel~ug, doici le prelu ngesc perioada_de hrAnire cu laptl!1or peste cele trei zile de starl iu larvar, cum jIou primit toate g~nera\iUe in decursul verii, dind lapti!jOl' nf).nor !ar..ve. .m'Ca 12-=36 ore: 'Ele pot trai ras'tJel ~ase luni, pe clnd genera~ii1e de vara nu de~~esC 0 virsUi mai mare de 4O-d5 zllt>. Daca mierea - dupA 'Cum a\ri vazut - este un element energeti c care da cAldurii. .!?i energie individualA ~i colectivA, polenul este krona. Apicultorii cunoseind marea sa imporlantA, dreseaza ~binele...sa-l culeaga. hranindu-Ie cu sif-op in care au pus cu 0 seara inainte florile plantelor ce trebuie poleniz.ate; astfel detennin·~ colonia d. trimita clilegl1toarele la culesul acelor flori, care slnt mai bioe polenizate .!?i dau rod mai bagat. Problema 0 vom lamuri pu~in mai departe. Ciod poienul intrA tn stup in cantita\i mai mari. matca coloniei depun~ lin. pumaI' sporit de oua, iar cuibul ia proportii marL Apiculcorul poate i'a ce astfel 0 reverza de polen, pentru a-I reda coloniilor atunci dnd el lipsellite in natura. In Celul acesta cuibu l se dezvolta mai bine. Activitatea nlbinelOl' la culesul polenulu i!ji capacitatea matci i de a depune ouA rna; multe au Cost st'Udiate de cerceUitorul ameri can Cale care, dresind albinele la culesul polenulu i, a gasit chial' raporturi matemaHce la stupii stimula~ , in comparatie cu cei martori nedresal.i. P olen ul se prezintA ca 0 aglomerare de pulbere microscopicA a unor gl'i':'lUncioare care au 0 mArime de aproximativ 50 microni (a mia parte din mOl) ~i care a u greutate Coarte mid incit 15000 din ace~ li ;'l ahia clntaresc 1 mg. IncarcAtura eelor doua ~lete, de pe picioarele poSterioare ale albinelor au pinA la 25 m'g, in care slnt . peste 300000 grauncior i. Pe ace~tia, albinele culegat
217
I.lk"fl ~ i au 'transportat in s tup rPo1enul din varietatea cure ~Irf..' pmeent ul miirit de proteine, steroizi ~i vitamine. plus ,1 II lIh.'l I,1II 1\ii ntrilg4tom'c, liisind aproape neatinse pe celelaite. Ul·t\ u lI (~ j o rii microseapici de polen stau in anterele florilor suspen,jut" pC nlumi ne. Fiecare grauncior este 0 celula sexualA mascul! care h)llll ll dl'[lzlI. o vulul d in ovarul Ilorii la baza stigmatuluL In acest seap. p lUMl l IIdlll'H1 in \esutul florilor anumite substante minerale care favoI I'ivn~b gel'minarea gdiuneio rului de polen, care atund dnd are la disII', ~ I\I \! U ll pt'ocent de 15-20% zaharuri I?i tot attta bor, tubul polinic "(· 1·1111 0(·0 ....11 . Pina atunci stigma tul ~i-a ~strat capacitatea de polenizare tl lqd 1)1'0 1<:JII1 de 0 substanta asemanatoare eu vitamina Greuntele de J"ll l!lJ d l.Z\Jl pc stlgma t, gerunineaza in tesutul stilulul fLarH, unde inter\ lIt tit mod (lctiv anumite enzime. Ele m!resc intensitatea metabolis/l1\l)tl l , IlI r <:a re:mlitat, fecundal-ea florilor este ameliorat3 ~i legarea I r,Wfl1ut'eU semintelor la feL In proeesul de recoltare a nectarului de ,lnll'lf ulbincle ouiegatoare, se produce 0 excitare a pis'bilului, ceea ce conIlI hll lo 1/1 0 germinare ma i buna a polenului pe stigmat {;i amelioreaz~ t..,'I lIl dIII'OH, t n felul aeesta se impletesc interesele proprii ale 11orilor, !!II " plt' ule al-binelor care recolUnd nectarul taciliteazii 0 poleniZlare mai A l ltln(' h, UlJ
l)(/ t') t'(1/ (J
111:111 vtl. Vli zu t la microscop. gdiunciorul de polen are un tnveli~ foarte O ~hn(!Jl t inlCit t rebuie lovit insistent eu un ciocan ea sa fie sM,rimat !lV " JI ~ lIt den um it exina. Ela are pe suprafata sa desene variate dupa 111\.'('1" pJuntei respective, u!]or de JdentWcat : con uri. drUge, basoona{;e, fllutbnl C'tc" iar intre ele sint mul~i pori care inlesnesc schimburile de l'C'! f,lI·ut ic. Int'r e pori se o bserva unul mai mare denumit micropil, prin ~'IIf(" t n momentul a propiat fecundarii ovulului iese tubul polinic din IlI lC'rl ot'ul g ra uncioruluL S upr afata exinei este protejata de 0 substaniil ,11t:JQllsit denumita poLeinQ ; ea in1esn~te gra,u neiorului de polen sA se II pcl18CA u~o r de corpul paros al albinei !]i sa fie astfel transportat la II tl OOt'C vecina din aceea~i specie. pe care 0 fecundeaza. In felul acesta II} lndc pline{;tc acea potenizare £ncruci§Q.tii care du'ee la 0 rodire mu'lt Mill t. ](Ire, Polcina n u este digerabila dar este folosita in economia coloniei, Wil d t.'o mbinatii. cu ni ~te ra~ini de pe_ mugurii plantelor superioare, 1~I ' cln d un pl'Od us nou, [oarte folositor intregii colonii care este pr-oIIUl/SlI l, d C'spre care yom vorbi mai departe. Su b exinil urmeaza un a l doUea inveli{; intina -care este 0 metnh l'l Hl n ccl ulozidi iranspa l'enta. S ub ea se gase{;te 0 substan\a viscoasa . li l('ll l,uiLli di n : Illbumina , lipide, substante minerale• .iDltre ca re predoIn tllfl ro."rlwu l. Wni ft utiCii'li i, vilatninele g lucidele et.<:, Ea este denu mila !" v/oUf /;/oIl U d t Optcl.\'1 l1 li, t n M p1U1C6C douA nuclee, urnl! vC'ftc totiv ~ i altu J ~~ I 'm l nllti v tll'OIl,mlt. ~ l ,'3pc l· tnu ~(tg(, l1 . t.' e dc-lel'mi uA ))T"4 o('\.':Il t1 d o ft"C"lIndilro. ~ ' ij
o insu!;'ire distincta a poleo uIui este ~ i culoa reu lui. Fieca!'e spcd fl de pI nn ta are un al t tip de culoa re, care variaza de Ia specie la specie , Aceasta disti netie a polenulu,j se pierde odata descancat in alveole lc Iagurilor, cad ghemotoaceie se amestedi. La J'ecoltarea polenului, albi nele sfi ~i e Cll mandibule le ante1'ele, din care se revarsa 0 pulbere impr~tiata pe tot in v eli~ul corporal a l insectei; uneori aibinele se tavalesc in polenul revarsa't. S-a constatat ea a albin a prinde pe haina sa paroasa pina la 0 suta de mil de graunciori. Cu cit culegatoarea are un inveH{; pAras mai putin uzat, cu atit ea se pudreaza mai bine. iar inearditura co~uletelor este mai insemnatii., Pentru a amplifiea riispindirea graunciorilor ¥ prinderea lot' pe peri.c;ori. albin a eul egatoare se inalta foarte put.j n in zOOr planat, la punct fix, ce-asupra f lorii respecti ve, {;i batind din aripi . creeaza un curent ee determina graunciorii, sa se inal\e .!;i sa se pcinda pe corpul sau. ApOl, ea aduna graunciorii cu periutele de la pieioare, Cum in gu~a culegatoarelor la plecarea din stup se afla. totdeauna o cantitate de nectar sau miere in arnestec eu 0 secretJ,e a glandelor salivare, ele aduna polen ul revarsat eu linguri\a din vir1ul limbii, - umezind grauneiorii ca sa-i poata lipj unli de ceilal\i. In acest scop umezesc ~i periutele eu eare ii aduna de pe corp, pentru ca ei sa stea bine fixati in co~ulete , Dupa eercetatorul Butel-Reepen, albina i{;i umeze!iite cu trompa partile paroase ale picioarelor, mai ales clnd recolteaza pole nul fa inos ~i useat cum este de piJda, eel de c~ tinli alba (Hippophae rhamno ides L .) ~ i de 1a alite plante asemanlitoare. Luerarca de incarcare a co{;uletelor la un cules bun nu dureaza de cit 12-15 minute. Cind eulegAtoarea simte eo~ule\ele pline ~i echilibra te i,:> i ia zborul spre stup. Sa urmarim la stupul de observa\ie cum proeedeaza albinele eu polenul adus: mai intii atcrizind pe scindura de zbor a stupului, intra pe urdini,:> , mergind in locul ~ tiut di trebuie sa-l depuna, ducindu-l direct la fagurii cuibuh.Li; uneori aleg chiar fagurii pe care au puiet foarte ti naI', pen'tru ea astfel do ioiIe sa aiba polenul aproape !iii sa hraneasea eu el Iarvele, Ajunse in preajm a alveolelor' goale, Ie cereetead sa fie curate ~ i i~i descarca co{;uletele eu ajutorul pintenului de la un pici or ~ i apai de tal eel de-at doilea picior. ' Cuiegiitoarele de polen nu executa dans uri ca cele care aduc nectar; in schimb, albinele din stup care a u primit sarcina de a lrans'porta polen se apropie de oulegatoarea, oare ilj'i desoard co!juletele. mi ngiind-o cu antenele, pentru a lua cu n~ tin ta de mirosul polenu lui udus, miros pe ca re il memorizeaza, pcntru ca apai sa il ga!:oeasdi U !OlO[, orudL in nabura. 2 1U
Culcgtrlonren de po len ou m(l i i:l~leapUl sa incredin~eze indi.rdiIUl'o din c01;iule\e alt or a lbine, ci, primind de Is cele din preajma ei a tWi i!totc de hram'i lichidA sau luind-o singura din alveolele fagurilor I.'U tnfCrcn. plead\ de indatA la 0 noua recoltare, De aceea !ji numArul h,lt'udlOi' pentru culesul polenului este mult mai mare rata de cele tM utc de culeglHoarele nectaruIui, dici acestea din unnii sint nevoile IIIl'HJj u ~ leple rindul penlru a incredin\a albinelor prelucratoare incAr,'M III'n din gu~a, Aceusta inseamna ca 0 data ce polenul este descarcat in a lveolele tnJlw'clui , culegatoarele nu se mai ocup! de aIte lucrari privind depozit nt'Cli polenului in stup, A(:ea5tA sarcina 0 are gMtpul albinelor tinere , I\(.·(,I:Itt.'a indeasa u ~or cu caput polenul destinat sa fie folos it curind ~en l.r u a nu sta in!oiat, jar pe eel destinat depozitArii in vederea consulIIu lu i clnd alara:, in naturA, nu se mai gas~te polen, albjnele tinere il lJtlt bille cu capul ca sA elimine aerul dintre grAunciori ; cum grnunciorii JIl l losl deja umeziti de culegatoare, ei se leagA bine unii de altii forIIltnd 0 masA compactA. Acol o se dezvol1a un proces de lermenta\ie i/lclicl1 , asigurindu-se asHel buna lui pastrare. Sub aceast! din urmA rOrmfi polenul poartA denumirea de piistuTa, Masa compacta ocupA eel In uit '/4 din volumul alveolelor care peste putin vor Ii ocupate de un II Ini t jzolant de miere, peste care este ~ezata la suprrua\A 0 pojghitA de cClwA, In (elu l acesta, pAstura este cu totul izolata ~i aparatA de umiditatell cnre apare in sezonul rece at iemii in interiorul stupuiui. lI n aceastA IX'l'ioada pas-tura rAmine singura hl'8na vitamino-pl"oteica, cin'd in cuib nlbinele incep s a creasdi. puie t nou care da un' impuls mare · dezvoltfirii cuibului in primavBrA ~i in'locuie,o;;te rindurile rarite ale albineIoI' de IMlnna, care dispar IPC rin'd. C. L, F arrar sfatuiel?te ca in stupul pregiitit ~mtru ieIinare sA se aifle ce'l putin dOl faguri cu pastura, Polenul esle ,akAtuit din mlilte iproi.eine, aminoacizi tiberi, lipideIlcizi gra.';li, vit-amine, microellemente, substan\e mineraie, precum !1i hidtaU de 'c arbon .';Ii aHe substante aotive, fiecare cu importanta sa, DAm in procente substan~ele con~inute de polen, stabilibe prin mlnU\ioase analize de E, Lenormand : '
Cornpozllia chlmld,
oro
A•• 3 - 4 Zll hlll"\.lri reci uctoare , . , , 7,5>--40 i'A'lharuri neTeductoare , ' , 0,1(-19 i\mklon ~ I alii h i
nOZIlRQ
Potaslu Magneziu Calciu Cupru
Fier , Siliciu Fosf<>, Sulf , Clor Mangan
"It
20 1
- 46
-Ja
1 - 15 0 ,05- 0.00 0.01- 0,3 2 -10 I
Con\Jnutul In $ubSlAn\e
A20t
Ann u l nea:ru (A lnus glutlnou), 'I,
25,2 2,4 0,42 0,24 8,4 27,4
4,9 0,70 0,3 7,3 34,4
.Jep ll
(Pinus
mo"t"n~).
2,-"
<.I
4, 2 26~
Proteine S',1lfati FOS'for Suli Zahar reducitor ZahartlTi totale
13,8 3,0 0,3 0.1 0 2,7 29.5
1"- afar~ de acestea ,polenul mai contine in cantit<1ti mlel : liamin fl, ribofravina, acid nicotinic, acid ascorbic, un pigment , un factor de Cl'cljtere ~i antibiotice, Zaharllrile din polen sin t: fructoza, glucoi a, zaharoza; unele palell'Uri con ~in polizaharide, Pigmentii fac parte din calcgoria carotenoizilor, In multe sorturi de IX>len s....au gasit substante ell azot cit ~i hOTrnoni ~ i fitoncide. Principaiele reactii biQidhim ice ale polenu!ui - dupA L, Hota - care se desf8.¥>arA in conpul albinei sint : desrom punerea !}oi resintetizarea proteinelor !}oi aminoacizilor. Mai IntH are loc descompunerea enzimatic<1 fl proteineior in aminoacizi. Din aminoacizi si'llt resintetizate proteinele COl'pului albinei, care servesc !}oi la re'l acerea de \esuturi veChi ~i la i onnal'ea ce.1or noi la albine adulte !}o j larve, Azotui excedenJtar din metabolism este eliminat din corp in cea mai mare parte su'b fo rma de a:cid uric , Upidele din polen variaza de Is 1,5 la 27 0/0, iar pdntre acizii lipid ici ~gra.';li ) mai imp'o rtanti se eviden\iazii: acidul oleic, palmitic, linoleni c ~ i stearic. Vitaminele din polen - dupA Hiel ~ i Burdett - sint in propol'\il satis!acatoare. Ei a u gAsit in polen vitamina C - acidul ascorbic; B I tiamina (anevrina) ; B2 - riboflav,ina ; Bs - piridoxina; Bs - acid ni cotinic; acid pantotenic; H - biot il;la; acid 10Uc; provitamina A carolina vitamina E - tocoCerolul; R - rutins d in grupa flavonelol', P olenul are muUe sorturi de hormoni eo estron I), honnolll sexuali feminin i ((oliculari) ~i androgeni - substante care poseda \iunea biolog.ica a hormonilor sexuali masculini. Polenul ajuta Ia cre!}otere, De p jldli, in Fran,a prof. R. Chauvin d dat in hrana !}ooarecilor de laborator cantitA~ mid de polen ~ i ci all crescut mai repede in compara\ie cu eei ce nu au prirnit polen, V , 11,)binson. dint!. cantWi,\i mici de polen In hran:a ¥>bolanilor 1/27000 . .. ob~i n'U L illceti nil'ea ore~ t e ri i tumoI'ilor. ,(,'u bstan fel e minerale ale polenului pamicipa la construirea moleculei OI''(!anice ca CuetOI' induspensubil pentru desr~!}ourarea multol' reac\11 C"h lmlcc ~ i me l'~it,e l'e;l ('ch ilibruill i hidric in ce lule ~i hemolim ta. pen ·
-:!ll
,I 0)1
1,<
,\ u,'rm, 220
Porumbul (Z ca mays), tl.
,w-
elementelor mlnerAle
lil a oliloelementelor,
Dcsigu r cJ nu loale speciite de planle polenifcl'C con~in aC1!:o;l e ClIll titiiti de subslante, CerceHitoru l Nilsen prezi.nt3 un Label com parativ :a Lrei SOr turi de polen (pa rumb, arin negru !1i je pi) din care sc poate observa variabi Utatea e!ementeflor componente, astfcl :
""'''''''''
,', .... 'vMI
m"
,,.,t,'~(\l ul ,
r.xl.rll"
'lin
"rl"~
"'I'n,lIh,I",'
,II"
n\'Ar
:!:.! I
1111 phtrundcrea diCeritelor subsluntc IIccesare prin membl'MU celu lanl tl tl'llll&mi tC!rcn impulsurilor nervoase de-a lungul nervilor .$i in activiIlllt'll musculnrA. S ubstantele minerale ale polenului sin ~ folosite .$i In rt.t'Ollu'en inveli!;i ului chitinos al albinei in metamorfoz& (Chauvin). Prnteinele Cll aminoacizii sAi esen\:iali smt Decesare dezvoltArii viij.)Ut'L'\ ol hinc inCH din prima clipa dod apare embrJonul din coaja oului. cat! 6tn L in proportii variate de la 21 18 74% pillil. la 21,6%_ 0 datA ~ 'fllHHltllu1 lor se dezvolUi. mult glandele faringiene a albinelor doici 1J('!1lr'u secretia H1pli~orului, urmatA de cea !:I. enzimelor de transformare { t ...... C'llI rulu i in miere. Polenu L ate insa 0 condi.l!e esen~jalli. 1" JnfAp.tJ.J.it.ea_Bcestei opere: .1\ 'HI fie mai vecmde 1 an. CetcetAtorii M. Haydakl ~ i Ana Maurizio' au "1ll'lr dt polenuril-rtllf"'tiO an piero puterea de stimulare a glaodelor Ca.'ItI~!icn{' I)j mandibulare iocit acestorR Ie trebuie 20-30 zile penLTu a In('(~pc sd func\ioneze, pe dnd P9ienul proaspAt este eficient in numat ,'IHl.' zi lc. Polenul vechi pierde liifna~r mtiIff81tl- al1"tiff01refzi. Llpsa polenului in hrana albi nelor mi~oreazi'i functionarea multer 1\-1,11, (1(> d in organism ~ i creeazA in familie 0 stare de ne}jni~te ; in schimb, 0 hrrmire abundenHi. co polen pot Ii reactivate secretiile glandelor \ I ~ul(', de a cliror secretE colonia locA ar avea nevoie. De pilda, glan,Id e ccriere dC$i sint epuizate du~ 0 actavitate de 8- 10 zile, pot la nl."VOic sA 'ProducA din nou cearA, daca aibinele se hrAnesc din abunden~i'i ell po l ~. Consumul poJenului detenni ni'i in primtil rind 0 dezvoltare a t'f'lrpului gras ~ i conferA albinelor consumatoare 0 deosebitA longevitate. til special albinele nAscute toamoa, cu corpul gras complet, trec u!}or JR,,,te rigor-ile iernii. Cui~Atoatele de polen prclerA un polen bog?t in axot ~i eu sublIutnte a tractive, aJegind l}i recoltind polenurile cele mw bogate in protcl ne, la fel cum fac - dupa. cum ~titi - suratele lor care culeg nect[lI'uL !';Ii care aleg !}i preferA pe cel cu zaharuri supedoare l}i cu concentro~lo cea mai mare. Rezumin'd, 'PUtem spilne ell. polenul are .proteine - dcci aminol.clzl; are grnsimi - deci acizi gt8!ii ; ate wtamine, microelemente ~i IIItC substan\e active. Ca valoare alimentara polenul cules de la un numlir mai variat de rlod este eel mai bun, intruclt s-a observat ca polenul mononor care III',' ucela~i continut nu poate satisface toate nevoile organice ale puietului *i ale albinelor t:inere, iar in consecinta colonia suferA in unele pl'lvinte. Aminoacizii eseotiali din polen trebuie mw intH sl1 lie descompu!?i 1.1(' organism pentru a putea ii ! o}osjti. In collsecinta, polenul ingerat, njungind in intestinul mijlociu (stomaeul) este staeat de enzimele sucului digestiv ce pAtrunde prin porii exinei. Numai astfel ei pot trece in hcmolimiA pina 18 ultima eelulA. Acol0 se recombini'i in subskm\e protcice specifice orgarusmului. CercetAtor:ii au stabilit cd numai sub (lceastli Jorma substanfele proteice participa la /ormarea celulelor !iii crc~lc I'ea organismului, cit !iii la refacerea eclor uzate, tn cursul acestui proccs de l rflc\ionare a lor, apar ~ alti aminoacizi noL
I,.
222
lzoUnd to laborator proteinele din polen cercetAto.rul Lensk1 0 rormat douA complexe, puntnd in libertate dupA hidroliza urmlilol'li aminoacizi; acidul aspartic, acidul glutamic, glicina), hidrox·~prolirHl, valina, ferulalanina, lizina, arginina, treonina, metionina, izoieucina, leucina, tlrozina, histidina, triptofanul care ac\ioneazii activ in momentul get'lninArii polenului. 0 parte din acizii liberi aminati sint transmi!1i tn hrana larvelor tinere l,li in cea a mAtcH, In polen se mai afla acizi nuclelci, pigmen\i, acizi grruJ:i , steroizi l,li apa; aceasta din urma, intril. tn compozitia celulelor .$i sucurilor digestive, De asemenea, grlisimile Cll 8ubstan\e energetice filnd in proportii de 3,33%, zaharurile 34,8%, substantele minerale 2,35--2,40'10 sint absolut necesare la forrnarea celulelor l,li dezvoltarea puietului din cuib. Polenul - dupa R. Chauvin - mai con~ine amidon care este alacat in proporpe de 90% in punga rectaIa, abia dupA trei zile de la ingerare ; digestia incepe Insa. in intestinul mijIociu, trecind din proventricul unde a stat eel putin 24 ore. Consumul de polen pe an pentru 0 colooie este in jurul a 20-25 kg, folosit nu numai pentre dezvoltarea cuibului ci ~i pentru hrann albinelor mature. Existi'i totu~i 0 slngu rA situa~ie in care se recomandA en polenul si'i fie dat in ames tee cu un medicament : clnd colonia este bolnavA de nosemoza. Dacii polenului sa1L inlocuitorilor lui nu 1£ se adauga medicamentul Fumidil B $i vitamina B~ B.!}a cum am arAtat la holile albinei, atunci parazitul se dezvoltA !iii el in mare propor\-ie. CercctAtorul P. KoUai (Ungaria) n urmArit dezvoltarea unei coionii !iii a stabilit cA. pentru creJ,lterea a 60000 albine tntr-un sezon - deci 6 kg albine - Ie sint necesarj 4 lagu.ri plini cu polen. Aceasta constatare este con!irmatii !iii de al? cercetAlori care au calculat cl 0 singurll. albinA inceptnd din stadiul larvar pInA la maturita~e !';Ii _ lapoi imediat dup! ce a pi'ir.!isit alveola natalAo-consl.J.l'lUi (120-145 mg --t polen, in timp ce din miere consumA numai 3,21 mi'J De aici se poate . deduce importan\a polenului tn viata coloniei:'" ·I n perioadele lipsite de polen l,li dod nu se mai ana polen nici in rezervele stupulol, far stuparul ou dA alhinelor !nlocuitori de polen bogati in protelne !iii aminoacizi, albinele se nasc cu un stomac mult reclus io compara\ie cu cel al albinelor care au consumat suficient polen. Consumindu-I, albinele nu-l inghit dintr-odaUi., caci polenul popose;;te in proventricul 1-1 zile, - alia cum ati tnvAtat Is anatomia acestui organ - lncepind acolo 0 primA prelucrare ; abia dupA ce trece tn stomac el poate fi descompus de diastazele aflate scolo. Albinele nu au 0 enzim.li specialA pentru dizolvarea exinei celulozice a polenului, De aceea este nevoie de aceasUi. poposire de citeva zile tn proventricul. In ce prive~ te hranirea puietului in cele 6 zile de stadiu larvar, acesta incepe sil. consume polen proaspa.t dupA primele trei. zile de hranfl cu lApti!}Or, sub formA de terci amestecat cu miere ~i apA. Acest terci de polen este dat de dolcl direct in gura puletulul. Proteinele polenului din terci constituie partea cea mw im'pOrtantA din hrana larvelor pc ca1e de dcmoit{tre, dp.~i c.1ntitatea o!eri'tA nu este pres mare. Proteinele lui l}i plusul de lIipti~or conlerA albinelor de toamnA acea longevitate care depf'i~~te 0 vlcluire dc peste 7 luni. pe cind s ibineic de varA trAiesc t\b ia 3(}-11l zllc.
l
223
tocolilorso polsnului In s tup
PASTURA
Albinele sosite la stup cu co-'1ulete pline cu polen, due polenu! in 1I1·I.WJlllu clipselor cu puiet din cuib, deci in directa apropiel'e a doicilor (IIII'll tolosesc cu predilectie polenul proaspAt tn hrana puietului. 0 altli !JIII'it' din polenul adus este i'o losit de albinele mature pentru propriiie lI"vlll rlziologiee, iar prisosul dimas in alveolele fagurilor ce marginesc 1'''111\11. va fi prelucrat de a'lbinele tin.ere in pasturii - alja cum am IIIII'lll!, moi inainte. t n arest scop ele prefel'li sa depoziteze plistura in faMUI'I de culoare inchisA care pe Iinga eli sint mai C!lduro~i au -'1i alveo1111<- cl\ ptu~ite cu inveli~rile nimfale ale generatiilor de puiet ee s-au nll' Cll t acolo; acestea absorb eventuala umiditate pe cure 0 mai are OlliCnul. Prcluerind polenul albinele Iolosesc 0 secretie a glandelor Illulldibulare, in special acizii gra-'1i, care opresc oriee ineeput de ferHI(,ntnl·C. in atara de eea lactidL t ntr-adevar, acidul hidroxi-2-dece1101(' component 81 Ceromon·i1or despre care v-am vOl'bit la matca (I u ~i rotul de a acO"peri grauneiorii de polen pentru eonsumut viitor. Iztlllndu-i de conbaetul cu oxigenul, astCel este opril! 0 nouA CennenIAliC'. Aceasta totU-'1i va avea lac, dar numai ca 0 ferrnelltatie lacticli l'urO U steril izeaza, operA 18 care contribuie lactofermentii arIati in gu~a tdblnelor. Astfel se obtine vastum, care este hrana specifid!. pentru 11\l'Oii ~i inceputul primliverii. pinA apare polenul proaspat. Cind aeeasta prelucrare a polenului este totala ~i CeritA de inIluen'e IIOrivc, pastura are 0 valoare neegaJatA ni ci chiar de polenul netransCol'IHUI. Cercetatorul Butler a mal'cat albine hrAnite cu pasturA, comparindu-Ie ell cele hr!nite cu polen ~i a constatat cli aeestea din urmA traiesc mai l'u\ln rutA de cele ce au consumat ~sturA . In special albinele nascute in loCunnA, care 'Consuma de Is 0,5-1 mg pAsturA, traiese peste 7 luni pina I1 I).'l1'C flora polenif_e ra de primAvara, a~a cum v-am mai spus. Polenul disponibil neconsumat in stare proaspaUi sutera trans Cor1!lul'ca in pastura, trecind 'prin_ patru laze. (A. Caillasi.' prima actiune ure loc 18 circa 12 ore de la aducerea lui in stup, la analiza gAsindu-se In t!i () tnicroCiorA heterogenA printre care !?i eolonii de drojdii ; a doua rll...!i ('ste eliminarea progresiva a miCl'o'Ciorei nespecil.ice in folosul UIH~I fOl'lnenla\ii laclice. Aciditatea mediului devine mai pronun\ata: (l tre ia futl\ I..':o> te (.'e a de' dispari~ie progresivli a bacleriilor iactice sub ercclul t:ld dului luetic, c,Il'e eslc [/1 22 -1
din II 7-a zi !ji de In prima ae\iu ne, earucterizutil. prin dispari\ia lotul!\ a bacteriilor InoLice, cind, sub ~nfluenta marii cantitAti de ncln l a c ~II ' produs, polenul devine cu totul sterll, iar pH...;u:1 sAu se apropie de 1. Ace:stea dovedese ell. pAstura, ca hrana pentru larve, nu seaman a dc Joe eu polenul din ghemotoacele co~ulet-elor. 0 analiza. a ei a stabilit c~ pAstura contine: 34,81/1 zaMr, 3,331/1 grAsimi ; 2,460 / 0 proteine; 2,55% substante minerale j vitamine, enzime, substante hormonale ~i fiton cidc. In schimb p,Astura_ este fonrte ~ensibilA-.il!. geml iernii daca nil (tSte .pusA tn preajma ghemului de iarpa, -'1i se pAstregza.. eu alit mni bine dl!di a acoperA 0 parte din_&!!em. At~d se poate constata supcrioritatea sa did alhinele, intr-o sstfel de -situa\ie, pot sa:-~L creaseA eel putin 0 generatie mai redusA de puiet in iarnA, care va fi cu aUt lll[li de folos cu cit primAvara intirzie mal multo iar 0 mare parte din albincl(' din toamnA ead imbAtrinite prea curind. CerceUitorul american C.L. Farrar considerli ell. mares. reducere a populatiilor ooloniilor in priml"l. varA , Jl:~A_a!or~azA lipsei de pasturA din stup. I P~tura este influen"{atA.- negat1v 9~ Jln ~ceLde uffiiditate in stup, in..-spe~i,!!~pul:=ierrui. Pe sU-praiata alveolelor aP8J'.e 0 ciupcrea ) Peri<;ystis alvei care 0 _ aUereazA, devenmd_ allLL ~!Jmpietritii. F'agurii ace-'1tia trebuie elimina\i
o
o
I~
-
(I,
)II,
225
Til prima p{Ute 1\ pl'iml.iVcl'il nbundcn\lI poleoul ul estc dcoscbitA. t1I1I'lJU, chnp\ilc, gl"iidin ile, indeslulcuza nevoile eu prisosinl,A. til lunile \, vflri1 polCiw l plonLelor oleginoase ~i lehnice din culturile entomoII.., III elll'C sint trunsportate stupinele, va !i iolosit nu numai pentru IIIv fl li1' col0niilol', ci ~i pentr u a face 0 importanta rezerva de polen ~II I)fl " llIr~ bine pastra'l~. {"J ol'jjUorii polelluLui pot race fatA in mlisura suficientA lipsei JX)le\I~\l l 'Ilill ales cillo ei s'int dati in combinatie eu 200J~ polen pulverizat. -if i " 'I'(' tllaA 0 condn ie: s~ fie in concentra?i juste de proteine, I DII IIHL Illl1inoaeizi etc, a cArol' doza trebuie strict pastratA. S-'a IJj\'l'lJtlL de cercetlitori ea prea multe proteine pot da 0 toxidtate lI'o t.~11't\ pcdculoasc'i. Variatia combinatiilor dA albinelor impresia eli ele vlCtl 0 hl'{Hlli naturalli mai ales ctnd se adauga. combinatiei citeva picliII r.I flf' lwbsLanti1, aetivA: ulei de melisa.. de garoaie etc. ~nlocuitoril Itlt n (J rcr'i \i sub formA de pulbere uscatii, afarA in naturA. Cind In 1llllhlnll\lc este l?i miere, hrana trebule oferitA numai in stup, cAd aUr l ulblnc]e se nelinil?tesc ~i poate sa apara jurti¥l9Ul in stu pin:'. )bl:$nuit, in primiivarA albinele caut! ¢ aduc in stup mierite 'll}lltnn\e gAsite sub formA de pulberi: rumegu ~ de ferilstrAu, unele 111m I)criculoase pentru slinillatea albinelor cum sint ingra1?ilmintele IIIHlil.(t. Se pot oIeri unele 1wouri care insA se digera greu ; dintre t"''tI I,'u esle preIeratii nina de orzoaici1 ~i 1liina de soia, care este bunA lUnd clod este degresatA, dar trebuie oferitc'i Cll un par[-um atractiv. - Oar care din pl antele poleniIere a u poienul eel mai valoros? IIll'onbll unul din'lre 'tinerii apicultorn. - Desigur cli din sutele de plante de acest l eI taate dau polen 11"1\ mu tt sau mai pu~in valoros pentru colonie. In general, se considerA h rclc c/ll''e au periantul') mare, slot cele mai atragatoare. Dintre acestea (> I'Cl norcA pApAdia, iarba l1arpelui, sunAtoarea, alMstri~a, lupioul, ltl{'l e~ u l etc. ; ete pref erlnd pc cele cu protei ne mai mutte. De pil.dl1 {I/llrc-role slnt Iosrte bogate in polen dar sarace in proteine 111 de aceea 111 0 Be duce la munte pentru culesul de manA, trebuie sa aibA tn stupi J ' ~u rl cu p!!.studi sau sA dea aibinelor polen colectat Ia $es to colec()nt''C, puJverizat ~i expus tn primiivara la dispozitia aibinelor. In sehimb Id (l (Thuja ocoidentslis) care inflorel1te la munte devreme, in primA'nrl1, m'e un polen valoros. De asemenea, ienuperul (Juniperus Comnunl e), corn ul (Cornus mas), alunul (Cor ylus avellana), arinul (Alnus 'luLi nosn), plopul (populus), ulmul (Ulmus), saIda ci'ipreasc! (Salix caIrell) cu taste exemplarele mascuie de salcie, sint f oarte JX>leniJere. )1,)tre plllnteJe ierbacee bune JX)lenifere sint; Iabiatele, lucema, spar., ('lit, sulfinn, osul iepurelui, maeul, cu cele 47 proteine ale sale, toate I~Uln otlscle incepind cu dovleacul (Cul'Cubita pepo) ~i terminlnd cu pe)Orlcle vel'de (Citrullus lanatus), p recum ~i RIte SpE"Cii. OlI1t.re pJantele agricole cultivate bune polinifere sint porumbul, lfl l;l<'fl, rupi\a, tloarea-soarelui, mu~rul , precum ~i multe altele des'f'IIIf' IX' Inf'J! in ABC npicol , ~i pc care Ie gasi~i §i in lucrarea ..PhmLelc nO\l(llrc" de .jog. 1. Cirnu (Iig. 29-37). I) "'T" II"'~ _ 'If'' !lII()~... A II""!".,,,,
!~ O
'nv~ IIj',,1
tl urll' t nrm .. 1 dlnU'-un num h
, I ti!\llrQc
vArlat de lIepGle "
pl!Uile oo r e
Fi g.
Fig. 29. _ Piank! melUcre lji polenifere alunul.
Fig. 35. -
-
Fig.
31. -
S~ella.
Fig. 34, -
Fig . 33,
Fig. 32, Spli.n uta.
30.
MUljt.ar galben.
Sal<:ia,
Telul.
A r\a,rol.
Fig.
36. - Floareasoarelul
Fig.
37. Mc.nta.
;l::!7
~ i citevu
SII'll
"llllnt'lvr lIM'Ou l/.I) .
('; 1 =
plHnLe- polen ircl'e C\I polen toxi c eal'e dAuneazd lIoaJ'C
•
•
•
n limJnc aeum sA vA iAspund ~i la intrebarea pusA de unul din voi jtl'lvl h)[' 1ft !elul cum albinele ajutA la feclIDdarea florilor. - jJ ~ntl'u a lua neotarul 'din iundul potireior, albinele ating anterele "" 1'1'11 [5<' ~I pline cu ,polen, care pu'dreazA cu zecj de mii de grAunciori hlv,! I1.,ul lor corporal. Trecind la 0 floare vecina, din aceea~i specie, 0 1}{II'l c dIn ,gr1iuciorii de polen ce sint elemente .mascule, vo. didea pe Al l.(ll luW! fl odi re"s pective 1?i vor iecunda ov:ulele a~ezate in ova •. Ovule Ie nu VO l' produce semln~e mature capabile sa des tin ere plante, dedt dup~ mlll'CnI 10" cu g.aunciorii de polen. Prin transportul grAunciorilor de la 0 plflll tO lu nIta, prin intermediul albinelor se realizeazA polenizarea incr'tL,'1,111(1, care mt\.~te producti,a de semin~e; aeeste seminte sint totodate. de 'I N'Il1 llltc superioara ia1jii de rele obtinute prin polenizare dir ecta, c1nld Ih/I ~AnlC ~i de pe aceea1?i pIantA se autofecundeaz.li. Pcn tru Indeplinirea sigurA a acestui act de 0 importan\A capital A i l vl llOrului rod, natura esle foarte darnicA. ea r ezu ltat pra('tic graun.tlot'll (;c cad pe stigmat.e i1?l prelungesc - al?a cum am spus - tubul p01l1l1c pina ajung la ovarul norii. unde incepe de indatil procesul dp. ~crlll l nnre.
Dupa Eleaghin, acolo inttlnesc in mod
activ
unele enzime ce
rl i"'tCl1minli 0 crel?tere intensivA a m~tabolismului :f iorii, ~i ca l'e'ZIUltat III'mcnza tonnarea rodului sau a seminte1or. GrAunciorii cei mai dez-
voltuU sinl cei mai viabili 1?i rei mai
ap~i pentru germinare. Excitatia piliUlului contribuie la 0 amplificare a genninArii. tn IlceastA oped de polenizare a florilp., polenul variat din punct d~ vcdel'c al caliUi~ii, nu numai sub raportu! genetic ci 'li cel fizio!olIlt., delcl,ninA 0 reacp e puternica a plantelor maternc, ducind Ia t or"lOren unoI' seminte cu calitiiti superioare .!jii productivitate deosebit de
lIl /il·C.
I~ roblcma va fi amplu e:lq)licatA la capitolul Polenul in ~i;inul noritmlturii. Inchcind acest important capitol din studiul nostru privitor la PUIOl I, dellcoperit de albine cu sute de milioace de ani in urmA , va aminlC8C cO O(II11cnii de 'ltii n~A abia in 1945 au inceput sa-I cel'ceteze, descop(·rintl bogli\ia atitor elemente de via~a pe care Ie cuprJnde, nu numui J}l'lltl'u nlbinc, dar 1?i pent!'u om. Grauneiorul micrometrie, a stat n~tiu l Cil ('l'VIl f lhl\. illlpol'tnn\A. ea un tezaur ascuns fara sa !]tie ee valo81'e are. Am m u l ~Iunil'eu sl1 vM cI'iJinul s!l.nutlitii lor, s-a ajuns la un consum masiv de polen a.'~ 1J(' 1 IncH PI'(:lIlurliu Ill'id t tic m[ll'c m' fi, nu ajunge sa satisfadi loale c..'€l'inl('le. I'lt,· 1')(('fHplll. Tn jo"·/Ill tn. ill HUHi, !';- tllI ctJ lls llmat 20 lone de polen.
BAUTOARELE DE ROUA ~ BURDUFELE CU APA - Unn!rind problema alimenta~ei ell cele douA principale alimente, mierea !]i polenul - aduse in stup de marele grup social a1 albinelor culegAtoare, v-am amintit adeseori despre apA. Din punet de vedere fizico-chimic, apa, este un liehid incolor inSipid 1?i inodor. Ea este compusa din·tc-un atom de oxigen 1?i dOi atomi de hidrogen (}hO). Apa constituie elementul primordial de viatA pentru oeice mnte din lume, atit peawu animale cit ~i pentru vegetale. Un om ponte trai 40-44 zile fAd, a se alimenta, dacA consuma apa, dar moare numai duJ}! 3-4 zile dad organismul nu are apA la dispozipe. Plasma din singe este formatii din 9()t1, apii plus substantele minerale, organice. honnonale. fermen~ii lji gazele. Cind organismul nu prime~te apa apare fenomenu l de deshidratare care devine patologic dnd starea se prelunge~e, dar- se redreseaza dac~ se recla organismului apa ope cAi dUerite. Hemolimfa albinei are nevoie de eel putin 70';' apa pentru ca numai astfel aparatul circulator va functiona nonnal, ducind substantele vsloroase ale hranei pina la ultima celula. Larvele au un con~inut miirit de apA in organism, intre 76 ~i 81%; ele se usuca ~ mar cind procentul de apa scade sub aceasta limita. Pot trAi numoi intr-o ambian ta calda ~i umedli cum este cuibul. Apa este indispensabilA pentru cre~te rea 1?i dezvoltarea org£l.nismului vJu. Haydek a supus experien~ii un numAr de albine fnchise in colivii impreuna cu mates lor, punindu-Ie la dispozi\ie hrana cea mai aleasil 1?i tinute la temperatura nonnala a cuibului, dar nu le-a dat ap~. In zece zile toate au murH. Fara apA albinele doici nu pot prepara terciul a!catuit din polen, miere 1?i 0 secretie limpcde a glandelor mandibulare. In lipsa apei. doicile rnerg pine. acolo incit sacrificA 0 parte din puietul Iarvar sau nimfaI, sugindu-le limia, cu care pot acoped nevoia de apa a hranirii, eliminind aPoi cadavrele din stup. Fara apt\. glandele nu pot da secre~iile respective. Cind stupru:ul pregal~te coloniile in yegg .~ 'produ~ii de lapti50r, dare se pune apli curatfi in alveolele -unui lagure avind in dreapta ~ stinga lui doua rame port-betci cu larve tinere.-'Qoicile vor produce 0 cantilate mariUi de l!1pti !1Q" pentru cA au la djspoz i ~ie apA suficientA.
220 229
Un (;rcNclHor de mtit.c.i dill S.U.A. a obsen'at d \ alun ci dlltl pro...II) I,\lu de op5 tn lApti~OI' este mAritA, larvele se dezvoltA mui bine, iur f\l"w(.lt lll'C(l pInt'! Ii] adult irece moi u~or. 1"11 1'11 IIp<'i slIcul'ile nutritive ale aparatului digestiv nu se pot formu ,111 JI~ 1,'\.IIIcl't i n hernolimfil ~ i sa alimenteze celulele. Dupa acelaf?i Haydak, d l Ht !Jlltl 1:\US, proc~ ntul de npa in hemolimfa -
ell exceptia sl binelol' ul tll, nthlClItc - cre~te in raport ell virsta, dar seade repede in prima zi o!I(j I' lnhlllzcuza in jurul a 70010. Tot el a gasit ea apa in organism preIllt /\ If vllrill\ie tn ra~)l·t de sezoane; tn timpul iernii apa din tesutu ri "('lItlu, ('('Cllce inlesn~te aibinelor sa reziste mai ll!}Or la frigul aspru. Oc lI~e lll ene(l ~i pu'terea coloniei are un 1'01 in ce prive~te cantitah'n ell" up!\ lleccsarA In via'a albinelor, eAci s-a constatat d i. in coloniile . lhl1l'. nlllllJ eie au 0 proportie mai scAzutA de apa in organism. 0 temperulll l't\ us('u la :.;i 0 hranasal'adl in apa, coboara ~i propor~ia de apA in IIlltlulhml. De aeeea, clnd [n prim!1verile reci albinele sint nevoiie....Aij. ,nmlnft In stup, dar Ii se d~ ca hranA zah"ar tos spre_stimulare in ulu,'("lui r umc i hrlmitor, trebuie lru}'naU\ apa fil care s-a dizolv at 0,1 g add Illi 1,.le In Utrnl de lichid. tn i elul acesta se compenseaia lipsa de apa in ulilm li811l. DupA A. ChauvJn, in special ceJulele ovarului a u nevoie de ullIl mulUl spa fatA de oricare parte a organismului; hemo limfa consti~\dl l , Ilitre altele ~i funetia de rezervor al apei disponibile, tn caz cA aeeste t 1'If.(lrv(> scad sau dispar, tesuturile se deshidrateaza, iar colon ia merge fl J)I'U dczastru. In anul 1931, negasind niei 0 indicatie in taata literatura (\Iiilliultlttli. despre cum trebuie preg:i1tite eolonHle peotru pastor al, am pl(H'dut ju matate din efectivul unei stupine, cad nu am pus in ultimu] r{l 8 111'C 0 oarecare cantitate de api1 in alveolele lui, iar albinele au mlJl'Jt lIvind suprafa\a totalA a corpului ~a de wneda ca ~i clnd ar f j foI'l. scollse atunci din ap!1, iar ingurii cu puiet erau ea op!1riti. Cu pier IIt!!"1 gl'cle arn inv!1tat ceea ce nu Se scria nicaieri J?i se p!1stra drept ,,1'I (lcl'cte de mescf'1ie". ,f n zilele toride din varn propor~ia de apA din organism se mic~o r cllzA; albinele sint iritate ~i ies afarA din stup pe peretele frontal fnrmtnd "berbA ... Ete se aglomereazA la adApMorul din prisaca, marind t,.'OII!I\lmul de apa pentru reglarea microclimatului stupului. Albinele din coloniile care duc Upsa de apa in iama - spune Qnntul'ski - !ac a pel Ia intesti nul tenn inal, deshidratind reziduurile ull n1l'I Jtfll'l' de neola , -care se intAresc. A lbinele o bt,i n asHe! w;a-zisa (1J)lI mewbolicii, dar nu num-ai dnd temperatura in ghem este de eel pu \ln 20°C. Sub acest nivel apa metabolica nu se poate realiza. Tn .ch hnb, pest.e acest nive1, pl'oduetia ei se mare!jte. La acest grad albinelC! l)CIt Ilbsorbi apa annUi pri n condensares vaportilor d in respiratia albinelnr dinghcm, condensare oore se [ace pe peretti reci ai stupului. o nl t...'1 sUl'sA de salis!acere a nevoii de a pa a orgiinisllllllui este IlII CI'CO cfl p."l.citA. Apn prc rcroUi. de albi ne este cea diD precipitatli, mai Cll sean,,' ceo de -rou!\ sou ceil din lopil'ea z!1pczii, apti care a re a anumit! pt-oPOI'~l {' d(' IIZQt utmos r{!riC'. Cl.'H di n !intioi a re aproape totdeauna tllI li le !d\rto'l mincrnlc. Cen d in ..turi l'slc de Ilscmenea hU Il!\; /11>< \ dUI'!\ / ' 11 11111 [ ~ l'1t[ I'I U' (,:! t c' (,OrHI Utl lllt~ {'II 1'C'ti('l'n\i'I de o l [,ilw.
,I
'.':10
Albinele transpor.tind apa in inlerior, 0 inUnd pe alveo lele f'o.,6l1lrilor goi, iar albinele ventilatoare creea:zi1 in stup un curent cu 0 t(' l1l ~ peraturA de cel mult 36,5°C, Unele albine stau permanent i n stup ~1 siot a provizionate cu ap~ de catre albinele dir~u~ asemanatoare cu ni ~ t c t: ~urd ufe cu apa de rezervA, pe care colonia ~ i Ie organizeaza. S-a calculnt d t' "oJ.Ycerce!atoriodi. l~ 30000 zbol'uri aceste drAu ~e aduc_ln stup 1/2 litru npa r'" _~o Cind II?- imprejurimile stupinei se iac pulverizarJ eu insectici (h~ • ~~i.,. deci stupti slnt inchi~i -:- co1~ni~le c?nsuma .2-3. litri apA pe zi , ientl ~ stupar.J!l._uluceje I.!ramwr_din l nte~toru lcu)bulul . _ . -Pentru a souti aIbineIe sa. laca z'boruri dep!1rtatetncautarea apei , clnd temperatura de afarA este de 9_10°C, apicultor.ii asigurA in pdsaca un mijloc de adApare; este acel adApAtor descris la inceputul Jecpilor noastre vorbind de orinduirea unei prisAci. Personal am eon!ec~i o nat un ad!1pi1tor cu douA compartimente in care apa este ioc!1Izita permanent de 0 micA lamp! nt. 8 Cll petrol; tntr-un eompartiment se pune apa pu~in sAratA (5 g la 10 litri spA), DupA doua zile areastA apa se eliminA ~i se inlocuie~te cu clorura de calciu 26/. care ajutA la digestia pasturii, ori 1 g. uree Is 10 litri de apA $i ]0-20 g miere, combina ~ie ce conie.l.'a 4.0°/. azot ioarle necesar organismelor tinere. Apa din acest compartiment se schjmbA la 2 zile impreunA eu sllbstnn\8 dizoIvatA. Metabolismul apei - a~a cum am ar!1tat - se mare~te in raport ell temperatura. EI este reglat de honnoni. Greutatea $i procenlrul de apa - dupA Chauvin - este In raport ~i de virsta alb,ioelor consumatoare, Ap8 are un r ol important in stup atunci clnd in faguri mierea s-'a cristaHzat. S-au vazut cazuri c'ind colonii ell mult!1 mJere de acest fel au pierit de !oame in timpul iemii , dici ele nu au uvut la indaminA ~a necesar~ ca sa poatA dizolva cri'stalele mierH.
'()t:lnruJ .. ,lie fot" ~" l'rJ~/ul tum/far al colonie;.
PROPOLISUL Pc dnd diideam tinerilor apicultori taate aceste explicaVii pri\l UPHtC 10
marele grup social al albinelor culegatoare de nectar, polen
, I l'lIla ce nduc apa in stup. iar stupina vuia de zumzetul unei intense
I I Ol lv 1Lr.~I, in valma'ljiagul cel'or ce aterizau din zbor pe scindul'a din fa~a .,,'IJlul l IL1U1 a sosit 0 albina ale diror cO!;iule~e sclipeau in biitaia indnsa " I f\~C 0 1' de soare, _ Cc aduce oare aceasta albina in coljiulete - a spus l'epede un Ihlll i (11)l cuitor, aratin'd ~l'e aibina care, eu fereala, cauta sa se I ll·t6(~ III'C printre celelalte cuJegatoare, pentl'll ea palenul este eolorat !}i fA lun" 11m' indircll.tura acestei albine sclipe!}te ca ljil clnd a1' fi poleita 11\1 loc? _ Este 0 albina care aduce in co!}ule\e propolis; aceasta este II Jl ubstan\a secretata in special de mugurii pJopului. Albinele il aduna _I tic pe alte plante ea eire!jiul, aninul, prunul, bradul. 'Piersioul !}i ca'S1:/l IHlI , PI'ecUID ~i de pe conurile pinului, dar eel mai pretio8 dintre taate rt'lIlltnl' propolisul de la plop. ' Albinele din gl'llpul social al culeg!'itoarelor de nectar ljii polen l}Ii fntrc ele- un numar restrins de albine specializate in reeoltarea pro1,Ic)l!sului !}i transportal'ea lui in stup; oct,IJ!indu'-se numai de B'ceasUi. i!lnrotn !\. Deci, propolisul este in primul tind de origine vegetal/i. Este I'lT.,l nos , maleabil Ia eaId, cleios ~i se tope~te la 78°C, dar se int!'il'eljite 11'1 14_ 15°C, Densitatea lui este de 1,5, deci mm greu decit ceara; este b\801ubil in apa, dar u~or solubil in aleool. eter, amoniac ~i terebentin!'i. A I'e diferite culori de In verde incrus, galben batind in ro~iatie pina IlL negI'll. Albinele eulegatoare de propolis il aduna ori de cite od il Hl\.IJCSC in natura, dar mw ales in lunile august ljii septembrie intre (l1'c1e 10 ~i 15 chid afara este caM, dici atund se prezinta maleoabil ~i li "OI' de recoUat. In acest seop albinele Iolosesc ~i secretii ale glandelor mllncllbult\l'C cfll'e inlesne~te dizolvarea partiali\ a lui. Albinele smulg ~u lllnndibulelele mici particule pe care Ie depoziteaza in co!?u lete ca ~i pt' po len. Cit timp substanta este inca maale ,'?i destul de lipicioasll, / \lb l n c l~ fQl'tncQztl mi ci ghemotoace ca n~te bile; zborul spre stup il fil e:: eu plc!(),wcle pos lcl'.ioare mult depiirtate de corp. 'rifllfi uj llf) S~ i n 51- liP, c.:u legMoarele de propoli~ se due dil·ecl. Itt Ivcul Iillcif' ru luni u f ll't" ncv()il' SU U iI depun lu rr ~('l'vi\ . ol'iullri l' in 2~:.!
stup: pe scaunu1 unde se reazima capeLele ramclor, pe la col~uJ'i, lu crapAturile pere\ilor, Is fixarea podi~orului de corpul stupului etc, Descarcarea co~uletelor se face anevoie ~i adeseori dureazA ore in ljiir. La locul respediv eule,gatoarea a.!?teapUi. sa vina dteva vecine sa-i smulga din eO!jiulete bilele de propoIis, rupind fragmen'te mici din indil'ditura. Apoi albinele prelucreaz!'i materia primA eu multa grija, folosind acea substantA denumit!'i poleina, care constituie invelillul grasos al graunciorului de polen, ce apara exina polenulu i de precipita\iil e dtmosferice. Poleina, nefiirrd digerabila, este regurgitata, deci eHminata, din eavitatea bucali!. ~i amestecata co 0 serie de secreta glandulare ale glandelor mandibulare ~i mai ales ale celor salivare inearcate cu antibiotice, pe cate Ze fnglobeaza ptopolisului. Aceas'tea dau propolisp.lui e1emente de mare folos in lupta coloniei contra diferi\ilor agenti patogeni ce pot fi adu~i in stup de. albinele zbura.toare, elemente eu totul altele fa~a de eele pe care le-a avut propolisul la recoltarea lui de pe mugurii plopului, Intl'-adeviir, analizind propolisul care mai are !jii aite substante indi nedefinite, ce.rcetator4i au gasit ca acesta contine inhibincl care este 0 substan1A puternie antimicrobiana !jii litol care este un alcool primal' n esaturat aflat in c1orofila plantelor. De asemenea, in el mai sint: ra,'?ini, eriseina, coloran~i vegetali extra.!?.J din mugurU plopului unde se g!'isesc sub forma de glucozide') ~i flavonA2). to con~inutul sau s-au mai gasit: acid galic, acid benzoic cit ljii substante minerale : fosior. potasiu, calciu, siliciu, mangan, aluminiu, cupru, fieI'. Cercet!'itoril au stabUit actiunea baclerian!'i a propolisului, in euituri de stafilococi, S-a dovedit ca in prezenta propolisului agentii patogeni, nu s-au dezvoltat deloe. Ded, el are elect bactericid incontestabil, iar aeolo unde aeeste efecte antimicrobiene se afinnA ele actioneaza numru prill contact. Ceea ce este mai pretios ~i mw folositor pentru sanMatea coloniei sint substantele balsamice, aldehidele aromatice ca cea a vanilinei ~i izovanHinei, balsamurile volatile,'?i uleiurile eterice din plante. ~e a~stea- propolisul Ie degajeaza raspindindu-le in jurul lui, purificlnd nu numai .ffiterio1'ul stupului, ci cni81' -'1i atmosfera inconjurattoare a lui pina Ii 2 m distan~, extinzindu-se apoi in taaU\. prisaca. Cereetatorii romani A, Derevici ~i rPetreseu au analizat aerul Ia 0 distan~a de 200 m de o stupina, comparindu-l eu ael'lll prisacii; cel dintii era plin de flora microbiana, pe clnd cel din prisaca era pUl'iiicat datorit1i eterurilor volatile ale propolisulu1. (Lucrarea a fost publicata in rev1sta "Annales des abeilles('). Trebuie sa !jititi - ,t ineri apicultori - eA in lumea vegetali\ asemenea efecte s-au observat adeseori. Academicianul sovietic Titin a constalat ca ar,borele Juniperus sabina i ~ i raspin'de$te efluviile ' volatile pu riHcind aerul pe 0 red mare in jurul lui. ~a lucreaza ~l eterurile vol·a t.ile emise de propolis. Savantii sovietici au pl'Opns oa in marile metropole sa se planteze acest ar:bore bineIaci\lor care purifica atm'o stern. 'j U' '''',uIlM _ IIru p de eompu~l ('lire til IIfIs.''IC In ,'I"n l", co.n\ lnlnd In m olecul e linn ~1I 11 "w i "' Ll U" noo no7.N hol nd e ,,1 0 1I"I>!lUUlI(\ ""r" nU u.~le 0 M 'm rld~ . •; l~ ~tnt hldrolu,ute ell nCi1.1 /uill/.!' 1" (:,,11.1 Iffi " n cn~lm ll . ", It(l",~ ,,, , , _ " lu~1I tk CO\(lnIHII lI"I"r"U, ,,\'It.'v ,l\ , K~IlI " I,
IItH!-fN: Unn ,,\.:,
~ 3l
AClCSlC c t.crlJri volatile sinL exeitanti ehimiei. Marele eerceU\tor III 1IIlInoi von l"diK'h spune e<'i, din acesLe ete.ruri, se degajeaza particule ldm t"l;lr'li plcc odunllltc '5i anliseptice la tel ea din acele bobite de carnfor Ilf Ul II 'O gospodinele Ie folosesc la stirpirea moliilor. Ele se sublirneaza tlll'll\\ Itdl·-CI milsura exLrem de micA in contact cu aerul, snr~ind prin I d IIl PIII'C dupll 0 treeere de Limp. Particulele volatile ale propolisului \11 rOB1, nlit:l itl! dc flceste minunate insecte care sint_alb.inel,e :;;i care adu'Inti j:)1·U pOIiSli l in stup purHicli ioteriorul 10cuin\eL lor. Ele siot fixate It urrtulHumuJ rU'iiinos, tfji pAstreazA muIt timp puterea asanaotA in nllll'I ~I I ' tll s tupului :;;t in aerul d in afara lui. Numai a!jia se explica !aptul ,n OCl}t 11111inele zburatoare siut in contact strins eu natura, un de existA ulll ll1'dc fie mierobi, sosind in stup nu iniecteaz!1 atmosfera lui fj1 pot I 11I1 I'('\ill ut..e ~i erescu~ sanAtoase :;;i numeroase generatii de puiet. )1} flN!CI1 urn protestat totdeauna dnd unit cercetMorii care se strMuiesc A t'1'el' Z{' lillH noi de seiectie lntre colonli, considerau cli indlcele de h ln /) r .. l ~g!l.toare de propolis trebuie inli acidul ealeic, flavone !),i flavoniole mlnUt.e mai inainte ~ i in plus galangina !?i quercitina (cunoscutA It.) 8COnt'\:a stejarului), substante de natura zaharoasA eum slnt moleculc le:: de glucozli ~ i Cructoza. Albinele folosec tn stup pt'opolisul in dHerite situatii: fixeaza " truinile 'f'agurilor ch'iditi in scorburile eopacilor, acum ea ~i in trecutul fl{1C!pl\rLat, spre a nu se mi!?ca otund dnd bat vinturi furlunoase care nconvouie nrborii ce Ie adApostese. Iar aeum, pastrind aeeast§. aminIre tn genele eromozomiee ele t'ixeazA cu propolis ramele lipindu-le ,(I rnl~ul pc care se sprijina in stup, prezentindu-se ea un adevlirat bloc rnprcunli. eu eOt"pul stupului. Amestecind propoJisul cu cearA in propor1;ii de 300/ 0 , albinele !hlLu icse erlipaturile de la !undul sau capaeul stupului inclusiv din .rrc\1I nccstuia. pcntru 6 Ceri 'Cuibul de curen~ii pel'iculo~i pentru pu iet. Albinele invAluic eu propolis, ca intr-un giulgiu, cadavrele ~oare ,Llor ec pAtrund in stup, penlru a nu vicia aerul din_interior. Cind urdith,lUl slupulu i cste prea larg in preajma toamnei, aIbinel e cHidese cu )t'opolls pJt\ci de strim tornre a lui, liisind Q deschidere cit Ie convine. Cl nd clc cliidcsc fagur; din cearA proaspiiUi. ~j [rageda. Cae e ll 1',·011') 118 un incl 1n pnrtca de sus, la perimeLrui fiecarei alveole, Cll d(JUli c:opuri : primu l penll'u 11 do posi bilitnlen unei eircula\ii active pc supnl(lV, fU R,will)!", IIlh in('l(' ~Hlill c.l ~ i r·obodnd PC' ei rAr;'\. sij- i dct.c ri ol'C'w; nr nl t!oi lclI I){',d t'll d\ /1(·('Ii' !Hlb~ llll l\(, Ilnlibi(!ti("{' Iwlltnil' Hllli Inuilll{' ! ;t
a~ra tinerele ~ i plapindele larve de pedculo~ii agen\i palogeni. Mul mult chiar - dupa observa\ii1e cer cetlitorului american P hilips - in grija mare de a feri comunitatea de atacul agen\ilor patogcni, grupII\ social a1 aibinelor cura\itoare dizolvA propolisul cu ajutoru1 secrc\iilM glandei salivare ~i spoiese ell ac..eastli solu\ie interim'ul fiecarei niveo ]" dupa ie~irea fiecarei genera\ii de puiet. Matca nu depune QUa dec.il. dup~-prealabil control, daca aiveolele uncle unneaza sa depunu ou."l sil}t perfect curatate. Inainte, dnd prisacile erau tonnale din stupi primitivi facu\i dil\ tr.un.oh'iuri de copaci scobi~i de miez, bAtr-inii stu'pari frecau in teriol'ul ea astfel perelii aces.tui loea:;; sa nu prinda mucegai ~i sa devina impermeabil. pentru umiditatea din iarnA. De asemenea, inainte de prinrlereu roilor, freeau roini~a cu propolis 9i apoi 0 legau de 0 prajina pe cat·e I) inAltau in mijlocul virt>ejului. Astfel. prin mirosul ee-l raspindea, propolisul adernenea u:;;or roiul care se aciua in interiorul roini\ei, dind mai pu~ine griji stu,par:ului. ~opolisul mm este [olosit in stupina ea mijloe de lini~tit"e a aIbinelor agresivl;: cu 0 solu\ie alcoolicA de propolis de 15= 20'/0, apicult~ i:;;i .ireaca PU?-D miini.le ~i asHel albineIe nu-I in(eapa: in timpul lucrului ; de asemenea nruncind in aiumAtorul aprins cite 0 bobi\ii de propolis. fumul dat asupra a1binelor din stup este pUicut ~i linifjtitor. Propolisul are :;;i pentru oamenii boInavi multiple !oloase, arMate iotr-o alta lucrare scris.l'i. in colaborare eu un medici). Felul cum se pot obtine cantitAti mai insemnate de propolis ~i cum poate Ii pAstrat :;;i preparat !n solu~ii, Ie vom expune la partea de Teh nologie apicola a studiuJui nostru.
'I p",,rIus,,Ie Dlblntl~
'''It,,,,IICII''II.
tn
,pnjlnul
,4nAUI\U
omulul.
AUl.Orl
C.
Hrlstea
,I
1,) . ..
M
l:l;")
,,,,_/dil ,i
•
'Irdjma~ii
BOLILE COLONIEI !>I DAUNATORII EI Pentru ca am atins problemele legate de lupta de apa,rare a colo-
ul, pRl!! potriv:it locul sa unnQrim impreuna care sint primejdiile cc 100dn\tI viata acestei comunita~i uetinatoare a aUtor bunuri alimenta re """I·blt de pretioase.
Prltnejdiile sint multe !iii amenint;atoare pentru viata coloniei de ~I n". Prin felul sQu de arganizare, triHnd eu zecile de mil intr-un n\l u rcsLrtns, cu 0 diJdura umeda a cuibului necesarli bunei dezvoltAri }11'tlprl ului puiet, d4 posibilitatea ca sa se dezvolte !iii 0 serie de microbi, It'lll. tlPOfi, rprotozoari, helmintJ !iii al~i paraziti, mai mari sau mai mid. pun In situatii grele colonia de aibine, care, dadi Ia inceput peate ptll eu propriile mijloace, o!erite de propolis ~i polen, in schimb, clnd ilCut ogenWor patogeni este violent ~i dezHi.n~i t, poate fi stlivilit .,i Mlurut eu totul numru dae~ lintervine stuparul eu mijloaee adecvate. P1nA acum vreo doua secole in urma, clnd toate prisacile erau !):I1I11'\1" numai cu stupi primiti 'li, s't uparul intervenea numai cu ocnzia fflHIlLului mierii, viata era mai pu\in primejduita, cad albinele se apaU ClI mijloacele lor 'Proprii, dar mai ales se bucurau de multa lini~te, d ll nd dcranjate mereu cu diIerite interventii jnoportune. Acum, clnd lucdim cu stupi sistematici, situatia sAn3t3tH i?i Unil1tei ,Ionic i s-a indutAtit mult, datorita numai ~i numai unor apicultori 'priccpu\i , care controleaza colonia f3ra rost, scotind ~i expuniod violui .,1 curentilor fagur ii din cuib, r3cind puietul, alii. expunind 10 mImi ~ i ctildura puternid\. a soarelui larvele pl3pinde ce illi pierd viata. IwhlrnbA fagurii de la colonii'le puternice la cele slabe pe motiv eli Iflt'f'sc pc acestea din urma. [llrA sa ~tie cll ele ~i datoreaza starea de (crlorltute unor afec\iuni adesea grave care cu timpul arecteaz~ ~ i 11.cln, Multi dintre ei nu tin seama de puterea de acoperire a fag urilor 'IT pu!) i in stupii slabi, jar dad'i apare un Limp rece, de lO - l l " C, )Ionl n sc sll"inge in ghem ~i lasa neacoperi\i ~ i tara pl:'ntectie fng urii nrgillrJ'51 in c;.l rc puietul ril.ce.5tc ~ i moare. Cadavreie 1m·velor Illtlilrtc nL IYicdiul c:el mni pl'ielnic penlru dHeri~ ngenti pa togen i car~-!::i cxtind ' PN I(' n(' fnstn lor lI('tiul1C' in dctrim(ll1tui si'in:ila\i i coloniei slabc. C!'onlciic vC'cili vorbcsc de ildcva.l'atc rl nge lc ce au lovil apicuHIII·1I I!'tilll\! dOIl I· de III ct~iv a .') l.u!1I1I' i lIC'pri(~eput,i, care ill 1(11.: ::;fl !";oi.lf"J'if k('
cololliile bolnnve, au 11I·tinit. (:o loniilc sll'niHofls(' cu Illi erc sl.onl'si'i (!.ill IugurH bolnavi intinzind asHel boala, in cUeva zOe. la tonU"! PJ·!~l1(!"tl . Mul\i stl1pari, in dorin\a de a realiza productii mari de mien:;, nu lasa coloniei rezerVe de hrana indestuUitoare ~i de buna calit.alu ~j adeseori colonii1 e pier din lipsa hraneL Albinele unor colonH gre:;:il conduse ~i supuse astfel unci vie\-i chinuite l1i-au pierdut mijloace lc propr,ij de siguran\ii pe care ele in~i1e $i Ie-au creat in milioane de ani. Cel'ceta.torH au stabilit ca atit propolisul, cIt !;ii polenul sint mljloace bune de aparare contra agentilor patogeni. Prof. R. Chauvin a dovedit ca polenul posedA caLita\i de distrugere a lui Bacillus alvei, unul dintre cei ce atac.a. larveJe in boala Ioea europeami. Cind este stocat in stup, incepind de la a 20-a zi de trans!ormnfea lui In pasturA, puterea lui bactericid! cre!ii~ de la 4,21 In 10,86. Efectul ·s·a u se extinde 111 la
jtl
d~ coJoulo c::.lc m ui pllternid1, eu olil Illucul paruz i~ilor Ci> lc mui stub I)(IIIII ! fI M llul i ncli de hl inceput. r")J lBHIlHuinl'ltll'lle, deci im pel'ccherile intl'e rude de singe aproItll l"t·bu le cvi La te; m<'ilcile trebu ie crescute in calonli puternicc, UHllti.!' ulbine dvici, care sa Ie hdineasca mult !,ii bioe; sint preferate IIIIlh, InHl\min\alc artificial cu sperma rtrintorilor eu c aliUi~i deosebite ; ,Ih lh' tnllilul'flte matcile care oul1 risipit; tem peratura din cuib trebuie I~' H l " ('II gl'iju in special clnd se produc l'aceli bru~te !?i scAderi nUI'I,IItI I L' dc temperatura '~l'jn strimtoral'ea urdiui-\ielor; hrano din 111 tl't' bu lc s la stup la slup !iil!d JKe!'el~qbi:I.a..sc..u.tt.l.rilr~prl~ "p€~ re_a_albi lut, IIl1t 'I't' de pe faguri cu puiet n~e~~cit de la..Q... COlonie p,uternica, l.f l ~ n ill" dell coloniei slabe faguri inJ;regf -cupuiet, fara alhina acopeIJIII't". deollrece s-ar produce - a~a cum am spus ~ racirea puietului, nu 110rlegill de consecinte funeste. I't'ln sclcc\ ie trebuie urmi1rita problema rezistentei la boli ~i intem11jjl IIVlnd in sceIs!}i timp a lbi ne cu 0 longevitate mai mare. 'l 'I'(llIlI lc tn laturata p[,,8cti ca nucleelor de putere mica. Nucleele sint ,II' II ~upaf.lA de sigurantii pentru inHiturarea irigurilor roitului. Atunei , eft II ~ lie illca provizoriu nuclee slabe, cind tehnica ne invsta ca ele Ol.li}IH~ eu calontile marne in preziua aparitiei marelui cules, pentru ca Itlll C'(ln de miere sa se dubleze? 1rnlj st.upari, unnarind productia mare de miere folosesc metoda I)OII'lvl tll de iz01are a matcH !?i uneori chiar orfanizarea coloniei cu '(I y,11 {' tflilinte-de apari~ia marelui cules, cu scopul ca in :!a.gurii .din care Ir ~,I I, pUictuI. culegi1.toarele sa adune cit maj multA miere, operatie I'fu'e oj ll Ui 9i nlbinele daici disponibile. Ei uita losa cli astfel stridi 11l1bl'ul bialog:ic al coloniei, creeaza un gol in dez'voltarea norrna'l a a !lul ul, Care cu gl'eu apoi rnai paate Ii echilibrat. "inca nu !?tim precis JI () lIIl(' c('r'cetatorul francez, P. Roos care este capacitatea de auat mtllcllol'. cacl cercetatorii dau ciire foarte diferite: Doolitlle indica :Ot) tn 24 ore, ceea ce este a exagerare; a l ~ii dau ciIre mai modeste ·m ll ! l'ell li ste, de 1 500-2000 , iar Lecinovschi indica 1600-3 ]00 in d e 01 '0 . Ar.cnsta capacitate de ouat, car e depa~ e!?te adeseOl'i propria ijl'l'lrtn1 (' esLe un factor esential in echilibrul biologic, Cind oare il 111ft uJungc 0 matca opr ita brusc dintr-un circui t aUt de impor tant? (I1T1ul a<'(I'ste parTticularitati biologice ale unor surse selec\ionate ne pot (\ JlIs tfi idee privitoare In modul in care se realizeaza acest echilib\'U 'l l (\ ~1I (o , '!-'nzi\ia miHx:ii in sbup este un element prindpal de echilibru IJt)f(J<' - (I spun toti cercetato rii. CO PI" JCCS nrc l(lc 111tl'-0 colonie d od un stupar Iacom strica IlCest. 1III Ihr'u e liminind ~o mple t trintorii de neola? EI ~t.ie 91 a re\in ut n U\1'l ai IIIHll tw'cn c;; 1000 {rin lari d in stup consuma 750 g miere ~ i pes lc o /.! polen in dC('\J1'5u l vie tH lor, ciJIl'Litn(:j pe care el. vrc<1 sa Ie l.'('nnll -
,ul/lHdl Ulr1!1d (lC('<'1slt\ ifltC'1' Vcn\ ie rttrti 1'0&1. EI uitii ca cCI'('t'tiHor i i flU
~ I! eM prrilnsa pngllbll ('s l(, j" U mult ' ,. t il 1)1'1':1.1'11\11 I l'i nl fl r i lll r /ulU ll li 1l1H)
II
l'i'ispliHit;1 dl' ul bin ele c'ul en(tl onn' mull " t)) jPI'{' ,~ i ri'\ IlI 'ro<.1 uql l'l VII
Ci mult mj~ora U\ clnd ei sint elimina\i. Prezen\t1 triuloritor ill colonIc.: ca ~1 n mAtcH sintclemente de echilibl'u biologic, DllpA R. Roos acest(';.L sint condit,ionate de un oarecare numa r de h Oi'mooi Cal'C lIlJCOri 13 11 muleaza, alterior inhiba, accelereaza or?- frineaza unele tlctivWl ~i ale albinelor lucratoare dintr-o colonie. Numai particulariUitile biologicc ule alhinei ne pot turniza date pretioase asupra modulU!i tn car e i~ i rC.'lIizeazii echilibrul sau biologic, Hormo'nii, tineri apicultori, a~a cum am aratat la sistemlll nervos ~i ho:rmonal in capitolul privitor la anaoomia albinei, au 'Un ral covir~itor in pa.strarea acestui echilibru 'biologic. $titi ca sint hormoni care ac~ioneaza asupl'8 acestor ollganisme, Sub'stanta de matcii. influenteaza in mare masura echilibrul biologic a1 coloniei; ea inhiba dezvoltarea ovarelor albinelor lucratoare, oprJnd totodata 9i cIadituJ botcilor. In preocuparea stuparului trebuie sa 'fie prezenta in permanent! pastrarea integrWi\lii biologice a coloniei. Pentru aceasta trebuie sa fie prezeu;t a mabca in per:manentA ~j to1rleauna tn d~plina forta de procreatie, grupele soeiale ale lucratoarelor SA-9i execute fiecare atribu ~iile t emporare ce Ie revin. jEll'_ trt.n.t.o rii nu trebuie eliminati din stup in perioadele din primavarii pina in - toarnnr s:a dovedit a e IC'J'oFdan cli li~a-lor ~din c910nie in sezonul activ- da albinelar 0 stare_ g e n~Jini!?te, de incetinealA la lucru, Desigur ca freb.uie_ pastrat! 0 propDrtie : in c'bloniile puternice,_ZO.O- Jto_OJ ri..ntQri ~t des!..-ui,In ce prive!}te albinele lucrlftoare ele ,t rebtiie sa 'fie in majoritatea tin ere, caci aces tea au 0 deosebWi rezistenia la actiunea agentilor patogeni. - Dar: cum trebuie sa fie 0 colonie puter.nica? - intreaba un tinar apicu'ltor. - Este aceea care ocupa cit mal multe inter-vaIe intre faguri socotlnd ca in !.iecare sint 250-300 grame de albine ; acestea aduna in faguri nu numai rezerva de hrana necesara pina la prim8.vara ul'mAtoare da!' dA 9i stuparului a mare cantitate de produse de buna calitate; slnt cele care dad nu anual, eel mult la dol ani i~i sdhimba in mod lini.~tit matcile, iar aces tea depun in elipsele cuibulu i, ziln i'c, un mDre numiir de ouA; sint cele care anua! iij:i cladesc, un numar variat de faguri noi; cele care rezista cu pierderi cit mai reduse la rigorile iernii ~ i la atacul agentilor patogeni ; cele care constant !?i tara variat,ij i ~ i rnentin un regim termic normal in raport de seZon 9i de prezenta puietului in cui b, chin\' lntr-o vreme potrivnica clnd apare pe ne~teptate 0 perioada de frig; cele la care puietul din cuib se na~te ~i se dezvoltA in stadiUe normale ~i i~i pastreaza mal departe fara poticneli - dezvoltarea lor fiziologica ; cele care la momentuloportun, clnd apare marele cUles, au cel mai mare numar de alt?!ne z;buratoare ; el~ canstituie 0 rezerva de lucramare, care pot face feta oricind unui cules in avalan~ii, mobiliz1nd in aceasta opera de acumulan alimentare tot disponibilul de contingenlc de III cele rnai t'jnere care abia au apucat sa zhoare !li pina la cele pc
i:!:m
IlIle de (.'puI:':I1I'1..' ; ccle CLlr'C in I OHtl1nil i~i crC'Sc llJ' nlUl'C Iwm:il' de albin e 1I1I \\t'C ('I, II'C~:;;I iLclHnu!C:lZa I"czcrvc col"llO l'ale de proteine. lipide glico-
*i
""'I), IX'nLI'u 'u-::;i pulea tnen~L!'~.e peste !i'ase Iuni 0 stare de tinere\e !iziol"l{\ctl, prod ucind illpti !}Of d in bel~ug pentru noile genera\ii din pdma"Mt1 ; celc C'.L\'C aU 0 inclina\ie redusa. spre roire, clod stuparul are grija ,,1\ It. punll In dispClzi\ie spa\ii largi *1 [aguri suiicien\i claditi sau artiCif'h,1I ~ i n u n'ipesc stuparului prea mull. timp pentru combaterea roitului. Win ~tricnrca botcilor in perioada de v id, a lucrarilor din 'prisadL lll\rind acum direct in problema boUlor !?i daunatorilor coloniei, Ii. \10m treee in revistA pe toate in mod succint , cllci pentru un studiu ,Ic rond al problemei siot scrise lucrAri de seamA atit la noi cit !}i peste Il(Ilw'c: ccrcetAlorii romani dr. Cornelia Pelimon ~i dr. At Popa au 1111 ' 1'110 s uricient despre pr'oblemele legate de bolile albinelor; de asemenea fJI'l'Solln l am publicat 0 bI'(}l}ura 1) in 1971, !}i deci nu ne mai repetam, Luf ' j lid dc seamti in acest domeniu aU scris prof, Toumanoff !}i Rousseaux (li'rlln~n), Bailey (Anglia), White (S.U.A.), Poltev (U.R.S.S.), Svoboda (R. Ii, Cchoslovacia), OrOsi Pal, (R.P. Ungara), Giordani (ltalia), To!;C(>v (II. p , Bu lgaria) etc. l30tile de care sufed colonia de albine sint de doua feluri : contaul'Ullf" ~i necontagioase; coloniile aU 0 rezistentA naturala fiziologica !}i /ll ifl IIpcciIidi dobinditA. in timp. HoWe contagioase se impart in : bolt bacteriene din care fac par.te (lo\c tt'ei forme de loca : americanA, europeana ~i paraloca, apoi paratit 07.11 ~i septicemia. UnneazA bolile virotice : puietul in sac, paralizia alblne-Ior, boala de plidure. 0 a treia categorie din balile eontagioase slnt aelc micotiee: aspergiloza, puietul vliros, pericistimicoza pAsturii !}i Illc\onoza. despre care am amintit la capitolul privitor la bolile mlitciL 1n s rrt'~it, ultima eategorie de bali contagioase eu caracter parazitar cupt'lnde 0 serie de protozoari, amoebe, richeti etc., care produc bolite: nOscmoza, care este cea mai periculoasa de aceea ii vom da 0 aten~ie dcoscbitA, acarioza, brauloza, senotamoza, trianguloza. Agentii acestor I)()Ji sint vehicula~i de dive~i factori ca: viespile, pMuchii, urechelni~c l e, t.1rntorii, albinele haate s au cele care gr~esc urdini$eie, precum !}i de ~tuparul insu!}i,' dod acesta nu respecUi mlisurile de igien1i de rlgonrc.
Bali bactericne Loco. europea nn
SA stud iem pe scurt mai intii cele trei forrru! de loea specifice puiclu lui, pentru ca sA se poata s ta:bili mai u!}or formeie examenulu i 11li<' t'OSC(l pie intocmit de cercetAtorul N. Iacovski Jli caracterisLicile diagnO!'lUcului diferen ~iat din t.re ele; in felul acesta sintem scutiti de amlinunte. ') "",,,oll>. ~: IIU
In orL1"rll- 11'1 C. !l rlll\eu.
tn tabelul sinoptic de mal JOS mai trebuie adliugate peana, in a!nra agentului principal - bac. alvei -!}i agen~H dati: Streptocooous pluton !}i alti micro'bi saproflati cum euridice Wihite, Bacillus ol1Pheus White .,i Streptococus apis mai periculos este S. pluton care ucide larvele inruntate El se aIla in taate organele mlitcii. in spermatozoizii din (n glandele salivare ale albineior doiti.
la loca europatogeni asusint: Bacillus Maansen. eel de cii.pacire. spermnticA ~i
Loca american!
Loco. european!
Paraloca
Agentul patoren
Bac. larvae
Sac. alvei
Bae. paraalvei
I nIectarea
puiet c!p4c1t
nec!p!clt
c!paclt
FormA de 1000
Forma cap!- excavate, perforate celelor celu - puttn Ielor cu pulet boln'av cafenlu-lndtis
Cul oarea taNei
Coll$l8tenta, la~1
Mlrosul wi
" ...
.
cleloasi, .filatntlnde In me nte de 3-10 em
lor- clei de tlmplarie
Culoarea
catcnju-:l:nc his
MArlmea spor Uor
1,2-8, e ront
Forma &pori.!or
ovall
Evolu~la
e ~te
larva
iPreparatul microscopic oolorat
0-6, 0-7
ml-
~I
nedpllc.l;t
-
ex.oava.te, forate
-
catenlu-tnehls pina la :negro
un-eori
0"-
clei0as4 nu ae !n- cleioasA, a poas4 t1nde Intinde In f ilamente de 1-2 em
'"
putrezl-
acru
acru -$1 de dune
gal ben-ee nu~ lu
.cafeniu-deS1Chb>
2\5-4, 9..(),9 -
1,3-2,0 microni
.1.5
m l.croni
farll sA faeA
oval-alunrit
pu\l n ,valA
er~te ~I
crf'$te sporl
furmeazA
sporl
sporl
sporl· eolora ti fin
spor l colorall ~ezatl
sau In
fln
" Ie unul paehete
,I
formeazA
sporl colorati puternioc (Inchis) ap~ lzolat
Laea arru!ricana .tn loea americana, Bacillus larvae a re 0 mare r ezistentii, rAm'inind in stupii nedezinfectati ani de zi1e; daca 0 singurA. larva hrA.nita de 0 doic/i in!eotatA. moare, baala se rAspinde$te foarte repede. ,IDa este favol'izill.!i de temperatura ridicatA din varli care paate ajunge peste 35,2"C in 16 -
1:. ~9
241
Inlcrlo rul stupului , dactl. sLupii sint expul}i mai mult 13 un soare putcrIdl:. Bocl Uu:; lurvae are tendinta de a creeu rezislen~ 1a aplicarea lrailllllCuLlI lu i e u nnmbiotice. Din aeeste douA observatii puteti trage ur1I ~" llIurclo concluzii: in fiecare primAvadi slupii trebuie fl amba\i. ,JI'IIh'U Il pune coloniile j~ite din lama in stupi perfect dezin!ectati. IIIJ/'Idndu-lc sst-Iel de multi agen\i pa'togeni care s-ar fi putut adAposti . ' dmwo llll in mediul eald {d umed al stupului; folosirea antibioticelor ql HU $C I nca preventiv ci numai curativ, dupa ce un laborator a stablla prccis, prin antibiogramA, agentul patogen care a deslAn\uit boala. Clnd boala a cuprins un numAr important de stupi din prisacA Ir~ hllie considerat elL to\i stupii stot infecta\i ~i trebuie sA se facA tral IHiH.'nt specific, (fig, 39), CercetAtor-ii sovietici procedeazli bine cind transvazeazA fiecare colonie in stupi flam:bati; to~i fagurii sint scuturati de albineIe acoper itoare pe un jurnai ~ezat in lata urdini~ lUi le rg deschis ai n'Oului stup ; matca este omoriUi; in stupul nou se pun faguri gata clA(ii~i care au fest in prealabil dezin:fectati prin vaporizarea acidului acetic glacial sau din eel tehnic; in lipsa iagurilor cIAditi se pun fsgud artiliciali hrhind L'oloniile cu sirop de zahAr in cantita~i mai mari deodatA, "';(1, ,f~, _ Loco americanA tn cite 3-4 kg din 2 in 2 zile pin! cloo albi,IUllnHt' Iftadll de dezvoltare, nele cIiklesc fsguri noL Toti fagurii cu puiet din stupul staeat se pun fnote-UD cor.p gol l'tl rO &0 WJazfi peste corpul unui stup sl'i.natos despatiit prin gratia despAr\lw/II'c, iar urdini¥ul lui este acoper it co ptnza de sirmli ; zilnie, colonia ('ti l t' lJlill1cnl;ta11i cu hrsnit mooicamentoasa ; dupii 15 tile, cintl. tot puietul (lin pn]~l ca su;perioarA a eclozionat, operatia de scuturare se repe~ in II I ~ III,uop deziniectat; f£}gurH goLi~i de puiet. se topesc _sau se deziniecteazA III hu ie de formal 20%, unde stau 24 de ore, .dupa care se extrage solutia pr ln centriIugare, se spalA cu jet de apli curatli .!?i se usucli, Colonia astre l tm ll.HtI. va progresa curin'd ~i va da ,productie. Tl'stamentul obi ~nui t se face cu l It flacon streptomicina ~i 0 tahl e ttl de h idr a~ita Ia litru de sirop, preparat din 600 g zahar la I !t tl'V ccai, Acesta se WarnA. in douii ulucele manitor, deci 700 ml sirop, Inr I'cstu l se toarnA tn fir sub~ire , dintr-un ceainic, peste albinele dinIre Inlervalele fagurilor. Opera~is se repeta de 4 on Ia irttervale de 4 zUe, A Clllll sc face un no u tratamc ot pentru toate cele trel forme de l oC't1, fnlo('uilld strcptomicinn Cll teram ici n8, eare se ofcrA coloniei sub rlI] U/\ rOnne ~ i ,mume : - Su b ronnl'i. de pud rA: umes tec de 2,5 g t er umici nlt cu 1 kJ.: y;nh lll' p llciJ·n, se {'C'I'ne peste spctezt' lc rilmelor ~. pC,<;LC /l1hl o('lc l'(' flU urUi dcaslIpm u(:<..-stol" s pctcze. cfln t.jt{llea de 30- 50 g, din 7 In 7 7.lI c, de :~ - ~I nl'i, III l' II1)O I'L cu sl.mliu l mlJl ovansat sail ])lfi i pu\in H V! U I ~ !'(I L II I inrCc\il' i colun ie! de ul lJi nc. O p('r n\in t>C pO u t~ dCl'LUlI Cli m l i!"l' U l)' tll 'ltl\fI , ul lllzi nd Ii :.LI't!cllrt\ lOw'c ell :-1 11.1\ 1l1c tuli d'I , di ll tiedt'Ll j'e 6<.' '14~
uti lizeazu lu strecUI'a reu ceaiuJu i. Dupa uplica rea accstui !J'Lltt\m Cn t d(' de pc UlVlla cAruia va dispare mortalitatea puietului , este bluc Cil lratamentul sa fie aplica t in con.tinuare prin turti\eJe ule ioase , - TurtiteZe uleioase se obtin amestednd 150 g zaha.1' pudrii, ell 1 g terarrlicin4 ~ i 50 g ulei de -floarea-soarelui ; acest amestec este binc omogenizat ~i a~eZ\lt pe 0 foit! de material plastic fie pe spetezele ]'umelor, sub podi~o r, fie pe fundul stupului. Doza aceasta de 200 g tU]'ti\a este consumatA foarte incet, tinind 2- 3 luni, deci a proape LOClli'\ durata sezonului activ de cules, Prin prezenta ei in fiecare colonie, p c IingA actiunea de continuare a tratamentului de ~oc inee-put sub [onnEl rtrl1tata mw sus prin pudrare. se realizeazA cea rmai sigur.1\ combatere u celor dou.1\ forme de loea, in t impul cit este in stuP. precum ¥i cea mal eficace masurii preventivA contra acestor bali amenintatoare ¥i attta de rAspindite, Med.icamentul prezent in colonie sub formA de pudra sau sub (orma de turtA uleioasa. este vehiculat de albine peste !tot ~i mnd introdus in hrana puietului, exercitA 0 ac\iune nimicitoare asupra agen~i1or patogeni atit pentru loea european A, cit !:Ii pentru loca americana, De aceea, cunosclnd acest !ucru, stuparii trehuie neaparat sa splice aceste mas uri in caz cli au iden1ificat prezenta acestor bali in vreo colonie. Pentru a 1i feri\ i de dec1an~ area ei, mai ales acei apicultori care sint expu.!?i la un asemenea risc. prin practicarea stuplhitului pastoral, este recomandabil sa nu piece In deplasm cu stupinele 1ara turtita uleioasa pe fundul fiecArui slup ocupat de albine. ~oc
\ i
\
Paratifoza ,In ordinea inscrierii bolilor contagioase urmeazA : Paratijoza denumW1 l1i salmoneloza este provocatii. de bacilul Salmonella parathyphi alvei Bar, care se ana in apele stAtatoare ~i ce1e iaiedate de la scurgenile graj durilor, de unde albinele. se aprovizioneaza cu apa in lipsa unui adlipltor in prisac.!'i, infectind astfel coloni n. Boala ataci'i numai albinele adulte in sezonul de primavarii ~ i citeodatrl ~i toamna, Se ri'ispind~te tn prisscti mai ales prin trintori, care pot ch"Cula Ura opreli~te de la un stup 18 airuI. Ca simptome apar excrementele viscoase, aruncate din zbor, cu m iros respingator ¥i de 0 culoal'e inchisa, Abdomenul a lbinelor bolnavc este balooat, iar intestinul retras pentru examinare are 0 culonre alb-muroarli sau cenu.5iu-inchis, Uneori aibinele bolnave defeca Cihiar pe faguri. Cercetatorul sovietic $alimov a studiat bacteriile, care sin l nesporulate, cu dimensiuni de 0,9- 2,0 m.icronj lungim e .!!ji 0,4 m.icroni 1.1i.~ime, Sint anaerobe J), mobile, g ram-pozintive 2). F ormeaza 0 microIlorcl pEu'atWdi, De cele mtli multe o ri bacteriicoli-pal'atiiice au fost ~as it(' in intestin ~i in hemolimfii, ' ) 1l,1Ot ]fI" _ m]/lr("o1>1 din e el ee III! coJoread. t U I) $O]u\]e Il)do-lod u rat1l. Intrel>u ln\lI t11 I " I>~Cl arlo jOllle VI: ' I\I'U II cul\.\I·a ijl ..Ull!l·en\La 101(:. o b ll.
24:'1
Se l'cC'OmMU(\ en tratnment un antibiotic - tetracielina, in doza II J'! lu lftr~1I de siloop dDt din 4 in 4 zile, cite 0,500 I de Hecare datA. ltllplill st.,·,~tC' IlltisUl·.i de igiena. cunoscute. '''' 'pl,/('crnr.a, ,boniA inlecto-contagioasa a albinelor adulrt.e, este proOl'lltfl do . hH~tel'lu Pseudomenes apisticus Buzide, in lonna de baeHi ,t tl l,lI('llflllIlIl de, 0,8 microni lunglme ~i 0,6 microni latime care atadi. "I tlolinlf" '-'t' devine Lulbure. C(llltnm,in«rcCl se face prin respiratie. Bacilul gram-negativ t) se vrllt~, 111 111 t~les cind in stupi sint factori favorizanti, in special ex""lll dl' urn i
Paralizia viroticii
• Oh,tr.e bolile virotice provocate de virusuri perieuloase care eu 011 pot ('I detectate .!ii numai cu microscoape electronice ei avind ma,ul IIl llimieromice. slnt: ' P(lr(l.lizia virOticu. se prezin.ta sub 2 forme: una acutil. care ucide 'blnclc IOrect~te -dupa 1-2 zile de la oontamin'a re ~i cea de a ) U U, cronlcii.,. cmel sf1.t1itul 1etal apare la 5--6 zile. Nu se ~tie pioil. a.cum ' \glncn, lor, lar cercelAtorii au pl1reri di!erite : unii 0 atribuie unor des!liIWlt! I de culoat-e bruna la nlvelul intestinului mijlociu; altH sus\in , bonlfl se datoreazil. unei intoxica~ii ell polen de la unele plante ca rl.toulu (Veratrum. L.). lnLr-ndevAr, s-a constatat cA virusul ataca albinele tinere de 9-10 lc ('III'~ fiind dOici, consuml!. mult polen. Boala insil. apare acolo unde unll ~ tou prea mult expu{;i la soare, ridieindu-se astfel temperatura lm'!mlJ'it d.1O stup. Atunci vi rusul atacA in masa colonia. tn special in mpU I unul cules . Furti!1a gul lntre colonii !aciliteaz.§. extinderea boW , p,·J!Uld'r.
Simptom~le Cnrnetcristiee slnt urmAtoarele: per~or.ii de pe cap lor'IK'Cle 1[1 (\ Cliloarc neagrA lucioas.§.; albinele stau ca amort.ite, !! 1'~('Ol1Illndl\ u1nbrirea stu pilor in zilele prea c!lduroase, oferind conll1ol' b?lnnve C:C"uiur'j IlIcdicmnentoase in care se adaugl\. 2 t.... bIcte de o r lllllfCIIW(1 1 III ,t lil.l'1, el l Illijloc protilnctic s-a folosit eu re1.ulllt\ (' lei:
' 11/1'''", r" ',I"r" ,
"
'''~
bunc ribonucleaza pancrcnt.icA sub formA de acrosolL Pent.ru <:\ceuslft lu . lucrare, substanta se pune intr-un pulverizator care, sub ae~iunen presiunii, pulverizeaz~ medicamentul in partieule extra fine - en un n.,lr - pe care albinele Ie inhaleazA, Sucul de ceapii to sirop, 25 g la litru, i olosit in mod obi.!inuit, iUrt! a fi specific, da rezultate bUlle. - Dar cum se obtine sucu1 de ceap~ ? intreba un tinar apicultor . '- Be curata ceapa de foille exterioare; se rade pe 0 raza1.oarc netocita folooind partea cu orifici.ile eele mai mici; razatura se punt.' intr-un tHou ~i se preseau cu 0 midi. presa de mina. Suoul apare ca 0 spuma cese toarn.§. in siropul dildu~, Are proprieUiti fitoncidice prepoase care ajutii albinelor la dezinfeota.t'ea sistem:ului digestiv, dindu-l e in acelalji timp 0 longevitate adeseori chi ar dublA. Doza'de sirop care se eli'! zilnic este de 250 g; su'cul de usturoi are acelealji proprietati dar se obtine mai greu Ja razatura trebuind sa stea citeva ore in apa ciilduta,; se da: 'n umai de dou.§. ori ,pe saptamina pe cind sucul de ceapa se da: oricind, .!ii fara nid un inconven:ient. Sucul -de mol'OOV, care contine mutta vitamina A, se ali odata pe saptilmina .!ii in doza de l aO ml. Boola neagrli de piidure
Alopetia nigrtms apis, amintitA 18 boUle matcH - boalA a cArei etiologie nu es'te inca precizaUi., se atribuie unor albine care datoritA diferitelor accidente mai mult sau mai putin grave devin negre, lucioase, lara peri~ri ,pe torace ~i abdomen. Simptomele pot !i oonfundate cu cele ale nosemozei, acariozei. toxicozei etc. fAr.§. a !.i niei una din acestea. DupA unii ceroetatori apare ca 0 consecinta, a unui dezechilibru aUmentar. Alti cereetAtori 0 atribuie unui factor ereditar dirhspre mama care scurteaza -durata n.ormaUi de vietu1re; in oI'ganismul albinelor bolnave azotud searle ~a 14,5010 fat.§. de 22,5% cit exista ,i n aibinelc sanato8Se. De asemenea, lun ronsum mArit de miere de mana sau ehiar o preJucra.re prelungita a ei ar putea Ii cauza acestei bolL Inseclicidele mAresc ~i ele posibiJiUiOle apariti'ei bolli, maiales cind se fac in timpul jni,lor irii planteler. Este cazul pe care I-am intimpinat in 1960 dod am trnsportat stupina la un eules de floarea-soarelui la G,A.S, Frimu (Lehliu): in oprimavara, piantele abia poinind la vegetatie au foot tratate cu DDT. Substan1ia s-a paslTat pe teren pina Ja inflorire, did n-a piouat de loe. Cjn'd a inceput culesul a survenH 0 ploaie .!ii totodata 0 mare parte din albine au inceput sA moarA, cu !enomene tipice de "boala de padure". Am mutat imedlat stupina la G.A.S. Burdu~ni , Ialomita unde n -a mai apArut nid un caz de boata, iar recolta a fos t exoelenta. Simptomele incep rprintr-o rneputintA de zOOr; albine!e ies din stup pe scindura de zbor, cad pe pa;mint, vor .sA se inapoieze in stup. dar garcIa de la urdini.!i nu Ie tn,gaduie sA intre, a~rind in'Ciiieral'i intrr nlbinf' Abelomenul este ul10r marit ram. a rnanuesta SErnner de diarcc, el d evine negricios - ohjar {;i 'la aibinele tinere atinse de ace·astll. aiec$une. $ Iomn{; ul ~ i gu~a Ie slnt goale, dar 'Ia disectia intestinului e xtras C'\J
" " j'''''ln1 /1 rUII"I >:! 11"11" t'" Cf>j,"'II!'I ' 1\1(1',11111
24!l
ii/A 1:#4 'I1 I1'u n ic!) i in int'regimc , 5e observa icziuni ea ni~te micl noI.i I 1lC'A 1'I (' l o~ i , iSI" culoal'-ea st omacului eSle punctatA, pestritA. Uoii ~/'olln t(l l'i i>l'l n \.orc care se numi'ira lji d r. At Papa din tara noastrli IIIHlfll .n'l ('01 bo ~la e stc de natura viroticii. Transportarea 5tuplnei 1a II l' U~" fI de polen variat constituie un mijloc de tratament; streptomih ili II d ill oilT"ccare rezultate in dam de 1 g la 4 lim de sirop medicaWilli )!' _ d('Ci un flacon - orerit aibinelor tn 16 zile in doze de 250 il 11 1 i uatc Mec\iunile ell acest earaeter nu trebuie sA lipseasc.li sueul 4' I'I'U I>I\ din ccaiul medicamentos. Albinele moarte din fats stupului .u d 7.llIlI c, luindu-se toate mAsurile de igiena cunoscute: flambarea IlIlHllu l. ~c hirnbarea hranei "i chiar a matcii. Puiet1ll in sac
PUI('t1Il in sac este 0 boalli virotidi. a puietului atribuita unui virus J\ j'lIhfl Ct~ (nee parte di u specia Morator aeLatuie (fig. 40). Puietul moore in stadiul nimbI, jar cadavrele nu 1 slnt aderellte alveolelor ci se pot. 9COate cu pen's eta, prezentln'd u-se sub [orma unui sac alungit, plin pe jumAtate ell liobid de exsuda\ie, adunat mtre cuticula ~i eorpul gras, care se descompune at-acat de virus. Pe acelal}i fagure se va'd .j>i alveole Cll puiet sac slinatos ~i eu pwet mort, pe Clare albinele , 4D, - Hoa:la pUiet In il soot cu u'i'urint!; aibinele din grupul ($aQkhrooci) : \'III IIIL4 cl1pl1eLUI e ll larva bolsocial al curati,t
I
I I
Micozele fl'licQzeie slnt ,bali provocate de unele ciuperci daunM.oare ce aJect' 1 1 ~1\ utH puietul larvar !?i pupele, cit !?i aIbineIe mature, pe acestea
III tU'ln!\ insA intr-o masura mai redusA. Dr, Brizard ~i prof. Rousseaux In Frnn\n se oeup.§. mult de studierea lor, publicind in reviste diferite ,·tIr.Lll(! liimuritoare. Aeeste bali au devenit in ultimii ani mult rAspinItc. bl\ nu indu-se ca activitatea lor s-ar datora abuzului eu ant ibiotice f; 1c-l'ilizeflz.li int.estinul, distTugind fl ora bacteriana bun il . lasi nd be rll ctLiea de rilspindire a aces tor micoze. Micozele slnt provocale de hll)c I'd. rtr1l.in d l ie cn saprofi\i pe materii in descompunere, fie cn pi1l'a1\1 vl'ftctnli 15/:1U nnimnli, de In care iau carbonul care le este neeCSflr. I Jl1co r-i, l)'IdClul ~ i i1lbinc!c adu\tC' apar pietrificate en in aspegilozel t'IIVlIc'l.Itii d e Ilj!i 'I Il III ~:'I IL p[l{('.I!cn I l.~ pl'oill wr fl(wuS, C;'l re a ta r li sisl cHl u l
1\ 1'0
" I 1I 11IH(·1I1 m· II tn nl pII lc \lIlui , rlL ~I nl ~\ l hi n<,' I (>I' IH/l h ll'C. D<' 11«\'1 " 1 I II W1'l'Il'ilc 01" Nl'''''i tllll :d l' ' '1i1f' dl'IIt1Il1; l si 71Hif,t p/. ·"I}I('(I "
C l'VOfL
.n
La reI en agentul de mai sus sint ~ i dupercile Peticystis fL/l L~ provoad!; boala puietul varos (pericystimieoza) despre cflre Vtl ill mai departe, Pentru a nu ii confundat cu Pericystis alevei ca rl' pastura din faguri, puietului vAros is-a dat 0 denumire apm"lc ~,d : Ascosphaera apis. In general, ciupercile sint Iormate din filam ente sub\iri !:,'i r awi_iicate denumit hUe I), Ele pot sta iams in intestinul mijlociu al alb llwl $i ehiar in miere, deci ini\ial in nectar. In cele mai multe cazw'i UpUI'C' in primavara urmAtoare. La un cules bogat, umiditatea din stup, tnvorizeaza dezvoltarea ciupercii, cAd atund temperatura de la eX'terior se ridica, ereind conditii favorabile pentru apari(lja bolii.
c:at'e vorbi utnca nouA
I
Aspergiloza (puietul pietrificat) AspergiLoza cu agentul sil,u patogen micoti'c amintit, dentlmit A spcgillus fLavus se dezvoltA l'a 0 temperatura de 27-40 ° eu un pH 2,8-7 ,4. EI are nevoie de mult oxigen ~i putinii luminA. Rezisten'ta ncestor eiuperci este redusa. Cercetlitorii au constatat cli. la 60°C moare in 30 minute. Larvele sint acoperite eu un strat de spori galbeni-verzui; miceUul cAptu$e{>te alveolele eu larvele moarte, extinzlndu-se pe supraiatn lagurelui Mumifiearea se datoreazA evaporArii apei din tesuturi. Ciod aceasts este terminata, eadavrele ghipsoase $i tari sunA tn faguri dod ace.o:;tiu slot scutura\i. MAsurile de combatere sint urmiitoarele: stupina s.!.i f'ie insoritA; stupu bine dezinIecta\i prin flambare; in stupi sA se cree-z<> o bunA ventilatie. Prof, Rousseaux de la Centrul de combate re a ,bolHor -albinelor Nice (Franta) indica ca la fu ndul stupului sA :fie 0 deschidere prevAzuta cu 0 pinza m.etalica, care rAmlne desehis<1 $i iarna la stupii care .£:.int sau au fost de eurind bolnavi, Sporii acestei boli micotice plitrun d in intestinul mijlociu al lnrvelor prin brana ingeratA $i infectatA, o!eritA de albinele doici. Sporii germineaza in intestin r Aspindindu-se in tot organismul prin filamente, pin! ajung sA strAbata inveli ~ ul cmninos 'a l albinelor mature La inceputul bolii larvele au 0 culoare crem, iar eorpul se mumificA aderind pe peretH alveolelor. Cind culoarea micelului este alb-grilbuie, ciupet'ca nu mai sporuleazA. In schimb, miceliul de culoare galben-verzuie e pUn de spori, rAspindindu-se pe suprafata fagllrelu i. 10rmind pete. R.!1sptndirea acestor spod e 10arte rapidli cAei fiind extrem de u~ori sint imprA~tiati in cuprinsul siupului. la eel mai mic curent:. Ca prognozA dr. Brizard eonsidenl d!; micoza_ provocatA de As('ospltaer.a apis e mai pu?n rasplndita dar ciuperca este roai rezistent.li. iar coloniile atacate pier, cAd *.i albinele mature sint atacate, De accei-l i" preferabil ca la primele simptome, dacA s- a primit conrirmart"11 d <.' diagnostic de la un Iaborator, coloni'8 atacata. sA fie amA. Temperat~l r-n medie de 27"C cit ~i umiditatea marc din stup favorizeaza extindCI'ca boW. Se recomanda ea stupii sA stea pe vetrele insorite iar aliment.~tl n eu sirop sA fie inlocuitA eu turti\e mid , ca sA fie repede consumnt e. 'J I1IJII ...
tlhu ncn' dIn .. "r~ !'--1l0 Il. I .. Alu n
",lcelluLI'.IU]l
:!H
Tn Ii'l'an~a s-nu ob\inut unele rezultate prin foJosirea unui lInUlungic in strop - amiotericina administrat de 3-4 ori, la intel'Vllle de 3-4 zile. Dr. Bdzard recomantlc1 ea !in timpul verB fundul stupulul sA fie inlocuit Cll aHul din tabla perforat~ pentru 0 aerisire mai aclivli in interior. Se recomandc1 ca dezin1ectant 81 stupulUi formol 5°/". Ca simpt'ome'::.....~ tot dupA Brizard _ boala are doua faze:
IfI
a) albinele bolnave agitate, 11t!linilltite;
~
b) apare paralizia umnatA de moartea albinelor mature, Sfnt simPtOme eu care se poate stabili diagnosticul, care este precizat de: prezenta puietului micozat pe mid porUuni din fagurii de cUib; prezenta l arvelor petrificate; ad'erenta acestora pe peretii \ alveoleIol'. cadavrele fUnd sau de larve, deci in alveole deschise, sau de nimfe in alveoJe clipacite. Boala nu dis pare adatA ell sezonul mai rece, colpniile sl1i.besc continuu ~i farA ameliorare decit in cazuri rare ~i dupA mAsuri severe de igienl1. Deosebita de aspergiIoz4, deci de puietu) periculoasa. pentru sAn4tatea colonhlor mai varas, provocatA de Ascophaera a,pis. boa1A Adeseori i~ era confundatli eu Aspergillus alvei, care atacA p&tura tn taguri.
pietl1ificat dar tot aUt de este ~i boola puietului denumiUl. pericistimicoza. flavus 5au cu Pericystis
Ascophaera apis (puietul varas)
Ascophaera apis, 5pre deosebire de aspergilozA, ataea numai lar: vele, nu 5i albinele mature; larve!e mosrte slnt tari ca gipsul ~i ele mai aderA la Blveolele in care m OT. Caracteristie pentru ele este faptul cli atunei clnd fagurele cu larve moarte este mi$cat, se aude un zgomot, iar dacA fagurele este rastumat, din alveole cad cadavrele n.Werent.e.
nu
Ascophaera apis, ataca puietu! in toate stadiile sale de evolutie. Ea a re 2 sexe: mascul ~i femel care dup! fuziune dll na~ere prin reproduetie 109 sporL Sporoci!fotii se prezin~ sub fonna unOr corpuscule ratunde de culoare brun-verzuie, spre negru. Ei traiesc 15 ani in larvele mumificate ~i rezistA Ia solutii de formal ~i O1oxid de sulf. Larvele se contamineaz.§. tot pe ca1e bucala. Du p.1i Briszard, se pare c.li. sporii ierneazll in stomacul aIbinelor sau chiar in miere. Boala apare in anul urmAtor in apl'ilie, iar in stup cre$te umiditatea din cauza nectarului apas evaporat in stup. Culesul de man.li. iavorizeaz.ll. $i el dezvoltarea sporilor acestei bolL Obi$nuit, moo £OtH, alsea puietul mascul deci cel de trintori, ca apoi sA treacii !foi Ia larvele de lucrAtoare ~i cele de matcA. La inceput larvele infectate au 0 culoare alb-g.li.lbuie devenind galbenc; apoi incep sa. se int.li.reasc.li. ~i sint moo putin elastice. MiceliuJ cre!fote repede fOrmind un suat alb pislos invadind integral spatiul alveo_ lei. Apa din corpul larvei bolnave se evapor.1i, organismu! se deshidrn_ te'lzli 'I i mumiIiclirea in cepe. crnd procesul s-a terminat corpul dev ine
I'IPOHUiOS ~u gi psul, upoi sfl1rlln icios en varul. S upl'UCu\n in r ve l C i ll'U fo tel'iei n(l grnnuiousA ~ i (.'\1 0 colora\ie vari ~1t.<1 , de Ia alb III viJl, i parahid roxibenzon atul de metil. Acid'Jl sorbic se poate da ~i su b rMtl l,1 de turtite ell rezultate bune. Problema este Inca In cercetare !;ii ou S .. II 11 Il'arlsmis inca dozele ce se folosesc in tratarea bolii sub aceasta Con lli'l , Tm1runentul acestei bali se face prin pr.li.'fuirea culon iei Oll 'rhiHbendazo l 2 g Ia 700 g de zahar pudr/i, care se oferA albinelor in J).'lr l('H de sus, pe spetezele superioa re ale ramelor. Opera\ia se repetA de :l -I ori, In intervale de 3 zile. Trebuie IU'ate m.li.suri severe de dezin·rcc l.'lrl' a liundului stupilor, flambarea interiorul sau ~i 8'erisirea bogata p ,·itl urdin i$u l larg deSIChis. Colectivul de patologie de Ia InstitutuJ de cereetAri pen tru ap ieu l tu ra al Asocia,iei CrescAtorilor de albioe a putut izol a ciupel'cn ct.' pt'ovoocrt boaIa ~ i a preparat un medicament, micocidin, care se c.x:pcdmcnte;JzA in prezent cu rezultate bune. Micocidinul se utilizeaza pulvedz.ind cite 100-150 g peste faguri !.>i albine. Tratamentul se I'('I'[X'L~I dllpa 4 zile, apoi I'a 6 zile de eUe va ort Este -5i ma i bine dod s tupnrui elimina mumHle anate in •• Iv(lu it'. ~co' 1n du -le u!}Or eu 0 penseUi. Elc sinl u!}Or de detectnt chi al' nl u II ,,1 elml nlbincle bolnavc sau moncte sint sub ca p~cele ca re au 0 (>ulo:ll'l' pu, in nlbi cit'lusA l;i i si n't u.50r evacuate. Mumiile se ard ca :':Ii cmiuvrC'll' cxi.,'nsc din alvcolc '1i in ca ncmumificate. Utillljul Iolosi t in prisncrl d.l ltHIl de r id icllt rnmcle, J an~etele. plan~et
:!48 ~4 1
11111r('1 ("()n!lllmoUi de fllbi nc tn !ipsa. polenulul, expune colonia la 0 j.,rec \I.~ 'lll('tdietl., A('olo uncle piislura este atacata ea se iniilbe~te ea varul ~i poal e (l 1,\Jnwlul[t U.!Jor de stupar, iar fagul'ele trebuie supus u nui lratament iI(I rU l1dga\ie pentl'u a distl'uge eventualele ciuperci. Am insistat ceVa mai mult aSupra micozelor caci to ultimii ani I'I~' ;IU Rp'iru L pl-etut.indeni, punind tn alannA pe mul~i cercet1iool'i spre II ,{tiSi mctodc mai sigure de tndepartarea lor. Din ferici.l'e ele nu nimi"('~r coloni ile deeit acolo un de stupii nu sint ingrijiti, dar, totu~i, iac jI, t ~:II I1(-' insemnate, mic.5orind produetia ~i djnd stuparului multe gri ji I II"Il0n, O(>spre Salmonella mol's apis, eiperca ce atadi mmea precum ~ i 1. lhlllClc adulte , am vorbit la capitolul matca, ~i nu mai revenim. BoHle parazita rc Nosemoza
RoWe parazitare sint ~i ele destul de periculoase, !ncepem cu 1I0llCIIlOza, direia ii yom da 0 expunere mai ampUl, dici ea a devenit ,H'Uln cca mai rAspinditA ~i mai greu de inlftturat. Nosema apis Zander lucreaza la ineeput insidios, neobsel'vat; III unci clnd apare mai puternic va crea diCicult1iti pentru stuparul care "'t'h~lle sa due! 0 luptA serioasi'l, zi de zi, pentru a {O, rapune. Boala este provoeatli de protozoarul amintit eare-~i gase~te [oe prlllinic i n epiteliul intestinu lui mijloeiu (stomac) a1 albinelor adulte hl m,tnd chinI' ~i maten, infectatli pran hrana primita, mai ales cind, in !llI'nti, eel mai consumli ~i ceva miere. Agentii patogeni de ras pindil'e "tn L s porii care evolueaza in planonti apoi in meronti care completeazli delu l depunind sporii ini~iali. Ei se adona ell mjlioanele in intestinul v'cL!Jnci. S-au gasit .ptnii 1-a 1BO milioane de spori pe mm 3 , Nu arice '!pur uj unge sa aiba 0 actiune destructnv1i, caci ioarte mulii d in ei sinL lmpin$i il1 punga rectaHi. de unde sint eliminaii 0 data eu eXCl'emen (t'le, Our ~i aeolo, arm'a in natura, au ocazia de a se reintoarce in stup, r('ad u ~i de f1lbinele care aduc apa de la 0 sursa infecta ta, i n care au I'1\7.ut din zOOr excrementele albinelor bolnave impreuna eu sporii, care II)I fnccp evohltia lOt· fL111 esta. Dar, daca albinele coloniei respective sint pll t('rnic(' ~ i bine hl'ani te cu rezerve de hrana din proteinele corpului V.I'II~, rusr(lt.ul de calciu car e regleaz3 aciditatea sueului gastr ic nu Ie IKlI'm it.n slt c vulueze ~i sint elimina\,j la rindul lor. Luptll este gren did ' lr1 t";c.'ol'! IlI.U1lrl!'U\ imcns al sporilol' eel'e organismuluj e!·orturi mari. 1/11' colnnln s l abc~tc zilnie, Uneori bunl a este introdusa indirect in slup pdn In\cI'O\e<.liul (t1l.0r para7.iti cum sint de pild
lIIe ltll'h' C";I/,lIlt' lJU oglinc.la ~tI,IJ)ilIJI', 1n primtIVtH'tl, stupi i tr('hull' "lfj rll' IHIII ' C\ln~\fl\l In rltullbUl'C, d uptt cc fHl.Il l'i!.zull 'toole petel\: de rJ1111'1't' 1\ pol , ('01011Iu (IsLe trllllsvtlz.'lltt din s tupul 1n care. H iCl'llut tn Cl't CUI'HI 1'lImpl'illlind l'ilIllcl e la cite stot ocupate bine de a lbinC', mnrgln l nd ('I.ln nlll eu doul1 cil of1'Eigmc intl'c dout! pernc ell mLlLerJal tCI'IJ)()i:r.olulljJ', I lrclrJlI~ 1I1 cste mic:?urat, iar stupii sint cu fa~ spl'e sud, Cupaccl(> In' hut\.' sii 1,lbi1 p('l'nc btne inclcsate :;;i g l'oase Cel sA n u se piard5 cllldlll'a JII pdmtl.vur;l este elemcntu\ pl'incipa1 cal'e ftj uL1i lu dczVOltl.l1P.I n() I'Il1(1hl 1:1 t:ui bului. Iir,mn ll'l'buie sa fie de cnlit.:1te bunil., cu miel'e in r~tg uri ('5.~II'I\' , I)co~ 1 din dcpuzit ~ i pASl!'a\i intr-o camera !erW\ de gel' ~i de Il nC'I.' II1I{.'o:r.c l'HI'e "lde~ea put compl'Om ite mierea, o tnIl uCllta mal'e in irinarea bolli nosemoza 0 au zborul1te ch' t'ul'(\ttrl.' inteslinali'! pe care cOlonia Ie iace de 2- 3 od tn timpul ienli !. til 7.11 ,,1<.' insor itc. !;ii far~ vint , Atunei albinele ies l"epede, se ("u1'I\\.I , d1'HIIC5 din ZOOt' miliuaoe de s p~rL Daca unele din ele mai alef: dllr\ I'!ll« ztipndli pe vatra prisacii, ramin acoto inghe ~ale, stupnrul s:l ntl rll' IIIJ!rljol'i1L, cfici Itocmai llcelea siot grav atinse de boaHi ~i murine! ;'lrW'" dI n f,1up , s(:upa colonia de un mare BumAr de spori. De aceea sc I'CCO 11Innd,i en stupnrul sa forteze coloniile sa iasa in tlmpul iernii in ziJ(lf' iiI;' C1.lI'.!iti,'e. Pentru oceasta, dnd aiara temperatura este de 8-9"C s lll PIIl'u l [,l'cbuie sa I'idice capacele expunind Ia soare pernele umc(\I ', 'Jl ..,'l ridicc podi~oru l dupa ce soarele il inciHze~te 30-40 minute, Albine\C' fl'S In 7.bor de cur.1~ire !;ii apoi reintrA fiecare in stupul 101', c1uplt t'Ur(' }j~' 1'1'ptlllC lotu! 10 loc ~i in aceea~i ol'dine, Da('tl stupol'ul observ1i eu aceastA ocazie ca hl'ana este prea pu\iJllt. ptllA c1nd yin zileJe calde ale primaverii, introduce lingA ghcm 2- :1 tllS:lId ('u miere buna ; in lipsa acesoor !aguri, el poate turna mai Inflinle. II ' rn./wl'li goi. s il'Op de zah ar 3/1 eu Fumidil B, (d upa indicaiiil(' C"(' RI' Vor ria mni jns) pe care ii intinu., jl{' f) "d ef. 1menln (Ie Won. flf;:ezind-o deusup ra g hcmului. Opcl'II\iu "lel .. hll l(' S(I 8(' I'('IX! I(' IK'S[C doufi saptamini, pina apal'(' in nnl!JI';i III . O1lc ('u l~ dl;' nC'<:tnr, dar ml.d ales polen proaspat. 1n tu,· ti~C' C;~' II\ I I\\II~~ ~:i nn lihlo'tl<,'ul Fllmidil B f;:l vilam inn B~, 11 1 \1"~1 AI' IIh~I'I'vfl <'i~ ulhlne\C'
"III'{'
"I'
.,
Incct, lulerul, pcnlru cu ulbinele ce sLllu strinse in g:hem ~i se desprind de uculo, sli nu cadli pc fund; Iagurele scos cu Albina ,a'c operltoare este SCIIlurot brusc in golul stupului de deasupra; albinele cad intre Iagurii clIt'u\1 din st.upul nou ; se procedea~ la leI cu toti fagurii din corpul mUI'dm·; cu putin fum, albinele scuturate pAtrund ulior inlre interv8Iple lugurilor cura? Cind S-8U scuturat to~i fagurii in felul acesta, se rclflll In scuturat Iii albinele care int.Te timp au ie.!?it din alveolele goale 111 cm·e iemau. Stupul curat ell colonia kansvazata. incadra~ eu dow\ dlurrugme !,it dou! peme apoi podi~orul ~i capacul este dus intr-o camera t.lUltiA unde stA 12 ore. In arest timp ghemul se re[ace intre fagurL A doun zi dimineata, stupul Cll colonia transvazatA e dus tn prisadi la Ineu! du, cu urdini~lll putin deschis unde va continua sa. ierneze in ('lIndi~U' bune. Fagurii muroari de diaree se curata. sau mai biDe se topesc. 'I'nnlc aceste masuri de profilaxie trebuie urmate de un stricl control tIC luborator, fa.cut tuturor coloniilor din prisacli., In ocest scop se iau pr'O'I)c de albine, ridic'ind ,P1ltin podi~oru l f.iecli.rui stu.p - , se perie 0 pnrle c1in albinele DIlate pe el intr-o !arfurie cu alcoal medicinal sau ,II I! rnce acee~i operatie de periere de pe fagurele mArgina~. Este nevoie rlUlwl j de aproximativ 50 de albine eentru analiza fieclirei colonii, Albiill'le din alcool mar imediar; ele sint scoase+ cu furculita de desdip!cit, Mi nt puse la zvintat pe capacul stupului din care provin ~i apoi introtllIse intr-un comet de hlrtie pe care este notat mai inainte numArul 8tupului din cn~ provin. ,I n felul acesta dupa. rezultatele date de laboratOl', care indi cA numerele stupilor in care exist! nosemoza, 9tuparul poole lace un tratament diferentiat. Dad. probele afirmA prezenta nosemozci la 200 / , din stupii prisAcii se aplicli tratamentul la toRte colonHle. Tn principiu, coloniile puterniee slot cele care trebuie mai intii sprijinite, eAci ele VOl' Ii cele de la care stuparul a~apta. recolta buna, Cc]e slabe, numai dupa. ce slnt unite intre ele formind 0 colonie cu populatie numeroasA, Ii se aplicA ~i lor tratamentuJ respectiv. AccastS. recomandare se bazeaza ~i pe constatarea ea. aceste colonii care ies slabe din iarnA nu mai rezistii la eforturUe unei primiiveri cu temperaturi sub goC, situatie in care Nosema i~i dubleaza atacul. Ca tratamente s-au incercat mult.e medicamente dintre care bune rczu ltate Ie da Fumidilul B - un produs de mare valoare care se oi edi In simp rod din toamna., distrihuit de opt ori, de doua wi pe sA:ptamlnA. S It'Qpul medicamentos se fa ce ast[el : un flacon contine 500 mg de subslnntl:\ activA, care permite prepararea a 40 doze (500 mg: 12,5=40), M/LtCriR primn din fl acon, plus excipientul, este dizolvalA in zece par\i dt' ceai sau de apa i iarUi ~i rAcita. Se agitA bine pina. clnd solutia estc ('Orllplct limpede ; apoi se pune in 20 litri sirop 2/1 (2/ 1 ceai la 1 kg zahat'), o jumatatc litru de sirop medicamentos reprezinta pentru fi,ec<)Te ('OI()~ !lIe cun titalea care ii va fi distribuitA de doua ori pe sa.pUimtn~ timp tic 0 lund, Cinrl nu C'xisUi. posibilit,ntel'l clntilridi substantei se recomnndli h110slren mctodcl dr, T , Bo~dan de 1" rosla Stlltiune centraliI de ('C"('(' U\rl p('"lru npicult.uJ'd .!;i i s(!r,i deultura., Utilizind ocest prooooell ('On\ iollIllI UI111 1 f1w"(ln nl.'C~lI' In :!~ I!olonii St' intindc pe 0 COll in de I1tl'tI(' ~ i l'\" 2r1:J
!mpHl'l(' in pul,ru plirti; ficcnre sfcl't se dizolvli. in u[XI. cll.ldu~5 pint\ !'I !' UtHpczc~ tc so!uthl dru¢ care se ooaugli In 5 I sit'Op, l"it.><:lI rcj <."0}01 II 1 ! IIC udminislI'eazu 200 IllI de douiL OI1L pe saptAmina, timp d e 0 luni'i, f1~'! ' 1 ht lolHI d(' opt uri. Co loniile puternice pl'ezinta un mare dinrunislH II np,'1 till IIslr£'1 dt' t-ru LrnnE,\n t. Cind tratmnenlul se face toumna trebuie ('/I 11('11 pl'\J'fll in primiLvnrA sa fie repetat, deoarece atunci nOsema incepc :)fi li " lIlllllircste Inai activo DU)Ji\ cercetatorii gennani sezonul eel mal bun de aplicllre a 1.t'U lumcl1tului este in primAvarA, Tratamentul se face prin pulvel'izul'cli ~i t'O PlLlui medicumentos, dnd aibinele ineep sa. aduca. in stup iIlSCIH ~ illite cantLUi\i de polen proaspat, Acest fel de aplicare are 0 insemnllt,r dl' dcoscbita, cad parazi\,ii de Nosema apis slot ~i ei la rindul lor C<.Ivori zn~i in dezvoltare, de apari\J'8 polenului proaspat ados in stup, Intr-udl~ V~I', Wnd cantona\i in int.estinul mijlociu, parazitii se dezvolta (:Oncomill'nl. Oed pulvet'izarea medicamentoasa intervine intr-un m(IIUCnl optim de 1rinare a dezvoltarii agen\ilor patogeni, Pe !ingA acensUi ,illi<' I' ,,('ntie, albinele atinse de bonIA sint ajutate in dezinfectarea lOl" de I.lplldtin In intestin a acelor inveli.!1u ri celulozice ale polenului. Este cunnseul ('fef'tul celulozei in oflice organism, cAci excitind intest.ineie, dc!cl'minA 0 purgn\ie mai activA, ce antreneazA !1i ajuta. la evacuaren In mnsl\ {l spofliJor, 0 data. cu exerementele care ti!1nesc cu putere din punga rectnUi. Cind stuparul intervine !1i el cu siropul medieamentos cu FOlllidil H, s[tua\,ia parazitilor devine preearA, iar albinele se curAtA de accl}ti IIgen~i patogeni periculo~i. Cercetil.torii sovietici au obtinut rezull[\t(' hune iolosind sul{«piridizina (spofazol) in dod, de un litru sirop mediCv.IHcntos, dindu-l cite 200 ml de trei ori din 3 in 3 zile, cu conditi.l ('II l'chipmnentul de faguri 1;i stupul insA!1i sa. fie in prealabil dezinlcol,ht-i ell forrllol, ~i respectate mAsunile de igiena in prisacA. Desigur ca tntr- lin fel ncost I,ratament este rnU}.t mai economicos, cerind ti-mp ~i nnmcu lI'llll putine npit:ultorului, pe clnd Fumidi1ul B eete un tratament de 0 lun n., odministnndu-l de n ori 116 0 colonie , Siropu-l paate Ii o'(erit ,51 turnlndu-t in 'fir sub\ire Intre intervalele i agurilor OiCupa\i de albine. Oricm'C tralament s-ar aplica, stuparul are datoria ca mai a les III pl'lm!'i v('rile ['eei coloniile sa-~i pAstl"eze integral cAldul"a normala, tt\t'li Vorltl \ii ; cnloniile trebuie sa. fie bine Impachet.ale, urdini!1ele s<\ tie tnk!1Q I'I\le in noptih,' red !;>i sa 'fie redeschise dimineata dnd rllSllre "oorctt', ,t n OOT.lll IIpsci F\lmidilu:lui B sau a medioamentului sovietic nmin ~ lit, ItltItlt.u\u l de cct'CC lri.ri pentru npiculhlrA re<:omandA sa. se dea fiec.,'\l'ei .'11\011 11 d lC' I Po d e> sh'Cpl.(llllicinu d izolvuUI. in 4 I sirop, care d~i nu ;-\I'C 1111 t'nl "IH'lll lv in no~e!l1ozn., !':timuleazii dczvoltarea coloniilor. S iro pul IIINllrntl[(I1110s tl.'~LCcJ pt'Cpllrnt se dii in doze de 0,500 t,' I'epetat de ~osc (11'1, (1(>1'\ tn lolnl :1 1 Rl l'oP n(('t"it ulbinel(ll' din 4 til 4 zile, P el'sol1ul 0111 /lV III, rf'>Zllt\~ IIt' rll/lt'tl' Ixme fnlosind ceniuri mcdicllle eu zah~r, od5\1.llnd IU fI~'(,'II'{' Illru ell" " il'or ('He 25 g suc de tC{l.pli , Tn zecc nnl de I.lpH ~ ,'u\II' (tnl\lI trn il rl nu nit) Ilvut !lid lin {'OZ de nOSCtnm:1\ In pl'iRnc1\, (luI' IUn lII'Inrt,llt (III HN"nHI1\ hnLlI1\ m('(H (~ IItl(.'nl~)n~~ :;11. nihA totoc..h lili lin I'll de n II l'III'" rrlnt'll//\ d ,';r,vulln!'l'H Of"I'ICl llfl'lt.'I, pc dnd (I 1)1'1 111/\ (11(":111111\ C·II I\U 11 11 (11 . 11 0 It rtlVltl' II':i"1I1,ri , ~!,I!'
TI'cbuie lII-mlirite in special coloniile care au prezentat in primA\1111'1\ rcnomc ne de diaree, care Adeseori este un preludiu Al nosernozei,
cl hll'('C cw-e este insA de multe on $i inofen sivll, Ea se prezinUi cu t'XI;I'cmenl.e in stare apoasli, de culoare castanie, Albine1e aU abdomenul ml\ riL {>i clod este U$or presat, din el \i.,nesc excrementele. ; se inIa.turlt. ('(11I1.clc care au provocat.-o $i anume: umiditatea din stup, faguri pAta~i, 1'l1 ldlll'lI intre peroe ale cuibului, hrana de calitate buna.
Boola de mai Boola de mai, den'l.l1Ilire data de cercetAtorul Morgent·haler $i Mlln'U riz, esle asemanAtoare 00 simptone cu cele scrise mai inainte: inclIpncitate de zbor. abdomen wnflat. tremurAri ale corpului. La anBIit n s-a g1isit mult polen nedigerat de la diferite fIori care produe i·o n 8 t.ipa~ie, Se bitnuie~te e1i vina 0 posrtA anumite plante cu polen Inxic care contine anemonin1i. cli.ci boals trece repede, dupii ce s-a lurminat inflorirea aeestor plante.
Amoebioza Amoebioza eauzatA de protozoarul Malpighamoeba mellifica Prell tl tn ordinul Amoebina ce se prezintii. su'b formA de dhi!?ti rotunzi sau (Ivoliei cu diametrul de 7-8 mieroni. Ei sto t adu~i in stup de albinele lrnTlsportoare de 8J)A din bAl\i infectate. Amoebele invadeazA tubii mall)lgh1eni, care sint riniohii inseclei. Ciclul evoluliv dUTeaU!. 0 luna. Clnd 'bolllaapare. ea se rn'a nifesta eu 0 diaree Ide culoare galben--
2M
VarootToza Vorootroza. provocat1i de acarianul parazit Varoo incobsoll/1, l':l h' o bouli'i (oorie pcl'iculoasii cm'e poate, in scurt timp, sA disl.l·ug<1 SI,llp llll mori, Oouill ndusa di n lndonezia bintuie cu furie in ExLremu l Om',lI , I ~ I )l1'imOl'ie (U.R.S .S.) masivul cel msi totins din lumc de tei, lInli L' \ II' !l ute de mii de stupi; in acea regiune boala face ravagii. Prin schilrllllil Of) I1wlcrial biologic boala a apArut in Rusia european ii , t.reuintl pr'i II U(~cl(l~i mijloc in Bulgaria. A oorianul masoara 1,5 m.m X 1 mm lungime. Are 8 picioare d;Jr l l'il" ronrle ogil. FemeJ a depune 2-6 oua in alveo.lele puietului ncc5p:j('11 d ill cnre sc nasc larve in 2-3 zile. Larvele parazitului trAiesc la ilH.'Cpl1l pc scamn hranei larvelor de albioe, ca apoi dod acestea sint d\pJ ri lj', purn7.i~i i sa a lace pupele, sugindu-le hemolimla. Parazi\i.i ajung lu (I I'. pUnA nmt.uritate dupa 7-8 ziie de la edozionare. F,i ind maluri. aCIlI·jclli i pl1disesc alveolele dupa eclozionarea albinelor ~ i se prin'd pe cOflpul 1I 1")\lIl1vl lIi nt ohllgu\i ~;!\ dcclfH'C np:U'i \il1 ho lll , lI~l \HIHl I!1 !" "l1l'1l1ll1l1n /il l 11('(11 1'1 111 ~\\ I'I{HI-fi IlIlInll! In ,'1 ,:£111 fn ('lil'\.' nIL I I Inn! ,~:,
1\plI.rut nid un -caz in interval de un an de la tratament. Sa se evite mutnrco de (aguri intre stupii 'PrisAcii dci astlel boala se rAspind~te din tlilU.Lu inceput.. dnd boala apare, in stupina, este mult mai bine ea prilIIelc oolonii sA fie ucise, fagurii se topesc, iar stupii se rleziniecteazA. PUr
c'cntra\ie de "1.%. S ubst.fl n~a toxicA se imbib<'i in cartonul unde. obi.o:llHl il. sUi 11'\ p inclt. IlIUSCIi pllrazitara, care se ,jnLoxic<'i ~ i moare. All:i lllC'l ..cl l'I I..>ste a~ez
Acarfoza
Puietul racit.
boalA parazitarA periculoasa care bintuie cu furie In Hile Viti; la noi pinA in pre-zent nu a aparut. Se Mnuie~te c! aceasta ~'I'1.ls tcn\A a rasei oarpatine la atacut acarienilor, se datoream uonr pt'rl~ O l'i tari din vestibulul stigmelor respiratorii, incH ncnrienii nu pot sA strabata in trahee ca sA. Ie invade-ze, ~a cum 0 l ac 1'8 alte rase (fig. 41). Aoarienii pAtrulU1i in trahee, se inmultesc foarte repede ~i asfixiaza albinele adulte. Se trateaza cu fumiga\ii 'rf':"·>'.£1~ de Fol bex care are sUfocan tul respec- .If I ".t-.{;_ i , 'o,i" ~~' ti'V ~licat pe ni!}te cartona~e ce se aprind u~or ~i fac fum mult, astixiinc:i ,..Ig, 41 . - }\oarienl provocal:lOri al acarienij , tara sa priclnuiascA vreun bolii acarioza : neajuO's puietului din cuib. Opera\ia se _ fttnew. ma sculul; 2 trahee ruplraLorte InwcSalA de ace.rtenl. repeta din 7 in 7 zile, de doua or,i, urmind a se repeta in prilTlAvara urItlAt'Oare. Este bine ca stupii sa fie d~i la pastoral 18 un loe de carantina unde culesul Ie ajuta mult. Brauloza provocatii, de pii'duchele albinelor, am descris-{) la lec1jia pr tvind bolile mAtcH l}i deci nu mai revenim.
Coloniile de aibine sufera ~i de boli necontagioase aC'cidentnl('. AsHel est.e putetuZ rlicit, boala care apare in cazul clnd puieLlI l ramine de's oopcrit in nqptile prea red j atunei coloniile se string in ghCIH I;'i lasa farA aco~rirefagurii din marginea cuibului. Putetul poate muri ~ i din cauza unei supraincalziri a cuibului in timpul unui transport in pastoral, cintl nu S-I8U 1uat m.3surile de rigo's re pentru ca in stup sa SC' fad'i aerisire corespunzil.toare, iar temperatura ureA peste 36°C. Este n.$l1zisul puiet opiirit. Atunei sU2rafa\a fagurilar este umeda prin des'hidt"atarea larveIar ~i nimfelor de sub cApacele. Prevenfrea unar ase-mcnNI cuzmi Ie vom e~lica Ia c$itolul Tehnica apiculturii pastorale.
Ilcarioza este
11
0
.
,I
SenotainioM Senotainioza este ~i ea 0 bonIA parazitar! provocat! de 0 musca .\'f"notainia tTicupsis Mieg, de dimensiuni mici, de culoar:e cenuf?ie ell o dungA alba 'PC cap. Femelele stau pe capacul stupu lu i la soare, ~i
ptndesc ulbinele in zbor, ~a care se repede fulgerAtor, depunind pc IOl'llceie lor cite 0 larva care se liPC1te strins. Fernela este vivipara, deci nD.~te pui vii, 'CU 'Care paraziteazA albinele tinere. Parazi~ii pAtrund In Cc1l'pul aIbincIor prin articuJa\ia dintre cap ~i torace ~i se hranesc Cli hemo[imla acestora, ucigindu -~ i astfel gazda. Cind larva parazituJui lire 6-11 zOe pArAse.'jte cadavrul albinei, se ingroapa in ,pAmint unde dupA J2 :dle dev inc matura ~ j continua viata parazitarA in -relul adtnt. Musca ulUctl dc nSCIIICIiCU viespile. turnic ilc etc. 'l'nll :lrn(,n tul sl.ubilit de 1..'C l'cctll.Lo rii sov ictici conslll in prCp,lI'fl l'ea lInci so hl\lt tiC' 1I111i~l on, pt' un cnrton 1.111), I n·ll)l'eun~ ('II n 0.'1'. in ('0/1 _
:HHl
Diareea albinelor Dinreea albinelor e 0 boala necontagioasa ce se manifestA prin lulburari ale tu.bului dtgestiv, 'prin balonarea intestinului posterior plin de reziCluuri alimentare, in special atuncj clnd albinele au iernat cu miere de manA ce are un ron?nut apreciabil de substan~e nedigerabile. Boala e mai activa atunci clnd )llbinel;e .nu au avut parte tl\ ismA de 0 zi eu soare, cu temperaturi c1e\ 10-12"C, ca sA poatA i e~ i in zborul decurfitire, ~i sA elimine reziduurile din inlestin. Dupa acestc ibor uri alhinele pot reline reziduurile 1nca 0 luna !?i iumatate fAra a lt(> tnunilestari de eliminare -a lor. ._Deci boals se datoreaza unor perturbArl ale proc'4elor metabolice. Ca tratament se aplidi 0 for\are a coloniei sA faca un zbor de curli tire chiar intr-{) zi mai putin caldii. In acest $Cop se ridicA capacul ~i podi~orul ~ i se aplica peste corpul de stup un geam de sticla vopsit in ncgru; el se indlzef?te repeae de la razele solace, transmite cAldurli tn- interior. iar s ibi nele ies in zbor acUv de cud.tire. eu 8Cest prilcj, ti~di rei colonii bolnave i se da un ceai medicamentos cu zahar 111 l a (·,we se adauga 1 g acid tartric dizolvat in prealabil i}i turnat in simp.
Tntoxicatiite
tn categoria boJilor aocidentale intrA .j;i intoxicatiile, oore survin ~i Il ll\rl,i dire<.1. sau insidiOS. Printre plantele pe -care Ie cerccteaz~ alb inel C' pcntl'u U reeolts polenu! ori nectar:ul, sint .!1i plante care con\in uncle I\Ub!lI1HI\e toxice pentru ele. 1)(:, pilclil, plantele din familia Rsnun'c ulaceelor ca 'piciorul CO ('O~ f ul 11 1 (HIIIIIIllculus aeer), bu!pucii. (Trollius europaeus). omagul (Af'(lIT
!\. 3U
~!'ii
\
Ililum napellus), nemV~orul de cimp (Delphinium consolida) care loale ("'On\in anemonffia. substan~A loxidi, iar degetul ro?u (Digitalis purpurcu), secreta un glicozid digitidina . Toxicftatea acestor 5ubstan\c 'lI>u r(.' in stupinli numai atunci cind aceste plante cresc in masiv !?i tlurcllzA numai 2-3 zile, dupa care ele nu mai actioneazA n,ociv. La fel ~I nccull'u\ arbustului Rhododendron, ell f lori ro~ii-roz Mttnd In albasln t, ca re contine 0 substantA, toxic!, AceastA substanta nu face rau ulhlll!'IO!" caci , probabil. s-au adaptat de-a lungul timllulu L In schirnh, mlCI'Cl\ produsli ~i consumatli de om dA unele fenomene de intoxi catie _ Utrh urmAri tragice. In anii secto!1i Iii reapa de samint! i~i modificA li)n~lnutul de acid fostarie, devenind u~or toxica; de asemenea, in BoH pl(l IO~ i, :florile tutunului dau polenului 0 propotiie de anabazinA ori l.lco,linli peste normal; ~i mierea de mana, d~i pentru consumul uman t' Rt (' fonrte buna - ~i chiar uneori superioara mierii tloraIe, - da aIbiIlI'IM. tn iorna, 0 intoxieatie datoritA excesului de substante minerale I' ll t.'UI'C Ie contine. De multe ori insa nu planta respecUva este de vlnll. 8xista. substante toxice tn atmosferA care provin din reziduurile iUllilll itor unitati industriale ~i care polueazA mtreaga fl ora meli1erli. din Jur. De exemplu, 0 fabrid de preluerare a aluminiului, 0 data cu fumul I'n ~urllor inal
AHele nc t io llcm~n pe cruea l·espiratol'ie, pro'vocind ulbinel !' iw plu"I(' de su!ocm'('; sln t !lul>slantele clot urate, care elibereazA ucidu l clo l'lll!lIw ntacind trnhec le. tl'uhcalele ~j sacii aerieni. Daccl stupnrul este avertizat in timp legal - doud zilc eel puli" inainte de stropiri - poate lua masurj de aparare: se illchid. st upll \ punind la urdin i~e triunghiul de aerisire - inovatie proprie - Care P P I" mite 0 circulatie neUvA a aerurui in stup, cu conditia ca podil;'Ol'ul '. 1 perna de sub capac sA fie inlaturate. Astlel se stabile~te u n curent eli' ner permanent, care hnpiediea cre~terea temperaturii. Tn cazul sl.upilnr inchi~i temperatura cre~te iar albineie devin nelini.,tite agitindu-se mull pentru a gasi 0 ie~ire ~i a face schimbul nonnal de gaze. De asemenl';1. albineIe inchise vor Ii alimentate zilnic cu apa data in ulueelul ramei, SiH l pulverizind-o prin arificiile de veutila~ie ale capaculuL Dacii albi n('i(' mai sint ~ i ptotejatc contra razelar solare de 18 amiaza, puniud pc tflh1;1 capacelor iel"buri cosite, sau saci veehi. uda\i mereu cu apa, rogoji fll. sallelute-Jllbi.ncle....wt sis ip.chise cUeva zile flh:.A _pedco!. Stupm·ul trebuie fusA sa ~tie Cll ce sUbStanta toxica a (ost tratatA cultura l'esp(,(·tivA, dici unele din ele au remanenta de cUeva zile iar altele nUTl Ul l 24 de ore. Du~ perioada periculoasa, se retrag triunghiurHe de aerisirl' de la Ul'dini~, se a~aza podi~orul ~i saHeaua Ia 10cu1 lor, iar albLnel e pot pleca la lucru fArA peri col. Totul}i, in lumea apicuitorilor. nccast!\ siiu atie a creeat un sentiment de panica ~i unii dintre stupari au renuntat sft se mai ocupe de aJbine, ceea ce este in detrimentul economiei na1ionale; cercetAtotij de pretutindeni se trudesc sa ga.seasea di ferite metode cu caracter biologic care sA at.ace daunlitorii, fara sa suler!;. ai binele. De pildA, de curind (1974) se experimenteazA actiun ea un or ferom oni in combaterea acestot d.iiunalori. 0 serie de feromoni sin t rAspinditi in aerul inconjurAtor al culturilor atacate. Ace~tia sint foarte atractivi pentru femelele d/1unatol'iIor care dezotienteazA pc masculi I:'i asHel nu se rnaj produce imperecherea lor. A ltii provoac3 sterilizarell maseulilor, in care caz [emela d~i imperecheata nu poate d se reproduca. In general se apreciaza d este necesadi. lansarea aptoximnli\r de zece ori mai mul ti maseuli steriliz a~i prin radiatii gama, decit numAl'ul celor presupuJ;ii ca existA in tr-q anumita zona . De oil da, in insulele Cursi):so din Marea Caraibilor, la 75 km de Venezuela, uncl e bintuia 0 musca care-~ i depunea ouAle sub pielea vitelor, in special ... OilOl·, cauzind pagube mari. s-au lansal 170000 maseuli slerili, depari'lzitinu intreaga Insu lA. Americanii au imitat metoda l;ii raspin'dind 50 milipan e de masculi sterili. au provocat disparWa intr-uo singur an a speriei am intite care bintuia intreaga provincie F lorida. Un medic germ"n I I obtinut un t ezultat s.imilar ob~jntnd masculi sterili chiar in absentn rlldintiilor gamn, uneori prin incruci~rea unor specii a cAror descendcnti pierd capacitatea de reproducere. Plisari insectivore. insecte :rj: i plante diiunatoarc
.,i
Alb illcle s int atacate de insecte dAunatoare pasari insecti vOI'c. Of" Wirl/II t'otegorie a insectelor am amintit paducheJe albine! Brmdil j ' Ut'f"1I ~ I 11I 1I1>(,fl 0('no tai nia la boli parazitare dar mai sint .-; i altclc I '; ' . ~.J!J
rltll i(O'liL IXlsh,rli -
Silv{IIlis surinwnensis - care distruge mari cantit3\l ,l
f
:HlO
~j
til /lrllra (Ie h'lflll' I1ceslea albincle cunosc singUl'e pl'illlcjdill !iIlP'1 sunetelc IX' f": u'l' I... l'lll it uccste p.'isari t::i asUel cele mal multc cl lt lt... · "Iv nu pi\d\scsc stupii penlru cules dod pr igoriile navalesc in Pl'iSllc,t Til cflzul dnd prir,ol'iile sint numeroase ~i se stabilesc in pl'cajm:,l stup;n,'! . ele trebuie distruse, cAci altIel stupii d\.min farA albine zbu ratoal'c. 111 aceasta situa~ie se procedeaza in telul u:tmator : stolul de prigori C li pili I zburiHori inopteaza intr-un anumit Ioe pe un copae din apropiere. ad ;II ,1 identitiest, acest !oc, se transporta acolo 0 carutA cu paie, racindll -~l' citeva capite in pl'eajma copaeilor unde el dorm. Pe Ia miezul noPli l stuparul co al\i 2-3 ajutori se posteaza. in jurul cApi\elor; se trage lin foc de pu!}Ca ~i coneomitent se apI"ind toate dl.pitele; pl'isarile buimncik se due direct spre f1Acli.ri, unde pier in cea mai mar e parte. Pitigoii !?i ciocanitoarele de~i fac unele pagube in stupinli estc in tel'zisa distrugerea lor. Cei dintii se a1).aza iama Ia urdini~ ciocanind stupul ; aIbineIe daranjate de zgomot se desprind din ghemul de iarnll, ies pe scindura de zbor, de unde pasiirile avide Ie devora; ciocAnilon ~ r.ele stridi adeseori stupii gaudnd peretele lateral plna ajung la fagul'i I cu aJbine pe care Ie roosumA ; deci paguba lAcutA este mare, fiind ins!'! pAs!hi !olositoare pc'idurii nu se distrug, dar se indeparteaza din jUl'ul prisacii prin focuri de arma. Botgrosul este 0 pasl1 re insectivora care nu se multume~te sa s(' hraneasd\ cu a lbine n umai vara ci iliii face provizii cu cadavrele lor pl' care Ie infige in tepti unOr arbor i cum sint macie!jii, pentru a Ie ave,l cn hrana pe timpul nefavorabil, dnd insectele nu zboara. Dintre mamifere, ~oarecii - Mus musculus ,.- fac pagube mai ales fagurilor ; ei pAtrund in stup in pragul iernii , i~i fae culcu~ la margine ~i consum1'i miere ~i albine moarte. P ot !i otraviti cu griu toxic rl1spindit in stup sau in camera unde ierncaza stupti . Broasca riioosa ~i ",opirlele fac pagube colon iilor, caci se euibaresc sub !undul stupilor, ia r noaptea consuma albine; ele au limba lungA t:: i lipicioasa, de care albinele de pe scindura de zbor se prind cu u~urin\ii !;Ii astrel siot inghitite :rara diIieultate. In schimb ariciul care era biinllil di ar fi ~i el un consumator de albine, se hrnn~ numai cu albinelc 1ll0uI'te de pe oglinziJe stupilor ~i gone~e broa~tele !?i ~pirlele ataCinelu-Ie. Dintr e plantele insectivore. unele atrag albinele pdn euloarea, mi r'c!'ul -5i nectaruJ lor bogat, dar de indntA. ce albinele se a~aza pe col'oll'le lor, ful gerAtor i~ i inchid petalele ; albina ramine prizoniedi acoin, !lode Iionrea cu secretiHe sale roarte aeide Ie diwlvA corpul inli'<'l! iru'lusiv chitina, hranindu-se astfel spre paguba coloniei. Pcntrll p\'evenirea ~ combaterea bolHor la albine, InstituLul d(' ('l'rcCliiri pent.n.l apicultura al Asociatiei Cresditorilor de Albine dill fl . S . ROIl1[lOiu colaboreazli cu Dumero.$i stupari din sectorul soci'J1i!; t .-:;i lI, dividufil ('arc a u ob\inut rezultate deosebite in activitatea lor, in mCII · IIIII' II'H !I.(lIl('jl.ii\ii coioniUor de nlbine. 2(i 1
.. Cum IIi a,fof'''1 o,a rei dormi r"
Dezi nfeclurea fagurilor -
Cum se lace dezin!ectarea fagurilor prin vaporizari cu
acid
lI!':c l lc? intrebA unul dintre Linerii apicultori.
- Opera~ia trebuie fAcutA numai clnd temperatura exterjoara t'!l lC de eel pu~in 18"C pentru ca substanta sa se poatA volatiliza !?i s~ Omunr(! bneteriile ~i protozoarii. Se !olose~ te acidul acetic 960ft care se rtllu('llzti. pinA la 80%, prin adaugarea unui- litru de apA la patru pArti I1cld neeHc. Cll aceasta solutie se va lucra cu m!nu~i. bandaj de tilon Iii nos ~ i ochela ri. Rnmele cu !aguri de pe care s-au ras propolisul ~i pe(f' lc de diaree. se pun in corpuri goale de stupj , ~te in stive de cite 11- 5 c'orpuri. Fiecare stivA are fixatA 0 plan!):a de P .F.L. 1a bax! l}i alta III pnrlea superioarA. Acidul acetic se toarnA peste 0 bucatA de vaUi in (I(lZU de 150 mi la un corp eu 12 iagun, peste care se pune repede eel tic-ttl doilea corp, proee
262
PREGATIRILE DE TOAMNA ALE COLON I EI IN VEDEREA IERNAIUI Incepind cu 1'!OJ!. august in _api~ltyr! _se-considel'a Inceperea an u· lui apicolt."care este_ Cl..l totul dilerit de eel calenc!anistic, Din aceastA lur d'l se fac pregatirile coloniilor pentru iernat. privind s.linatatea lor, h ran n de iarna ~ i vietuirea lor intr-un mediu tiscat, ~tiut fiind cA umiditatc il in stup in timpul iernii este foarle dAunatoare. Acest~ pregatiri in cep _ ca totdeauna - de la acel element de continuitate a coloniei carC este matca. CercetAtorii au stabilit clvirsta mAtcilor are 0 important,li. capitala, mai ales in prag de toamn!. Ei au dovedit cA in stupinele in .... care 200ft din colonii au avut ma,tci tinere, mortalitatea alblnelor In iarn.li, 18 acestea, a fost de 33 g aIbine de !iecare interval; in stupinele unde 400/t din colonii au aviit mAtci tinere mortalitatea a fost numai de 22 g, i~ la cele cu 600ft ml1tci tinere, mortalitatea s-a redus in medic la 13 g de fiecare interval ocupat de albi ne. De asemenea. consumu1 eel mai reclus de hran! in timpul jernii it a~ oofoniiIe cu m~ tci de un an. -Deci, fie cli. stuparul ere~te din timp dupii toate regulile selee\iei - matci selec~i o nate ~i Ie introduce pill U In !.inele lunii iulie, fie di Ie procur! din crescatorii oficiale, mAtcile VOr' n introduse luindu- se toate mAsurile de preeau\ie, ca sa fie bine pnimitc -51 sA. intre repede in Indeplinirea sarcinii ce 0 au, o alta problemA insemnat.li in pregatirile de toamn.li este prezen\n foruu,:ilor..-S:l!..p'olen. in stup eu aut mai -mult cu c l tinaceasta perioadii in natud!. sint Ioarte putine plante poleniiere. Stuparul grijuliu ca re In varli, dnd polenulJ ntr.li tn cantita~i mari in stup - pune la p3.strarc eci putin doi fagur.Lcu polen de fieeare colonJe, in toamn! e~te cazul stl- I o!ere albinelor. Doicile, numai In urma consumuLui de polen. pot seCl-eta l a pti~r ca sA creascA contingente nm de s Ibine tinere, singurclC' Cl lt 'C ujutA la 0 buna iernare. In afara de acestea, in toamm'i. toate nlhinelc coloniei consum! polen pentru completarea corpului grns cc If' uJ ul4 stt. reziste rigorilor iernii ~i sA Ie !ereasca. de atacul nosemoze i. l~ dr'cpt eli in timpul iernii albinele n-au nevoie de polen, did nu-1 pol. d lucru pc ntru motivele ce Ie vom arAta mai departe ,
"
:W;~
o ultt't problemA de preglitire a coloniilor pentru 0 bunA iernare ",,1('1 pilsb'urea clUdurii in intcriorul stupului. care sli nu se risipeas~ IJI'l n pUl'e~ii crapati sau prea sub\ird, mai ales acum clnd s-a dovedit ell. . '1I8ul'(I iCl'nare bund se face numai aCara in aer libel', ~i nu in ad.lipost, 1t~ 1I (!urll pl'cconizam ~ i eu ell 40 de ani in unn~i. Cunoscutul cercetAtor C.l., l"UlT
lI'e Ctlblnl.', Hf'St wb( lu Incepc hi martic ~i dispm'c Cll t.otul In llprJl lt' Bllnu dC!Z voltfll'l~ U c()I'pl.llui gras in iarna este direct dcpcndc!lIA d" ctmtitatea de pulen consumnt. A1binele de· pe tnarginile g hcmulu 'l !II' im·nil. au corpul grRS ~i gJandele faringiene putin dezvoltllle, illl' III ('c le din centru! ghemului llcesl organ atinge mdrime(l tnnximu d,' dezv(1ltat'e.
rig, 43. -
Co:pui gras din ca vitatea peri:cardicli.
Concomitent cu dezvoltarea corpului gras in \esuturile organ ismului seade canUtatea de apli, prill aceasta cresclnd posibilitAtile organismului S:a-~i-meil'inlt c!ldura corpofl8lii. Hri'inirile masive de eompletare In luna august, cu ocazia controlului rezervelor de hrana din stupi, se vor incepe hranirile masitJe de com~etare acolo unde cantitatea de miere nu este sufieienlA. Lucrarea trebuTe Ueuta- repede, in scurt tim p, eel mu lt in 5-6 ule, dind de fiecare data cite 5-6 kg de sirop la un interval 4.e 2-3 Aile.. penJr..u ea albinele prelueditoare sA-l poatA transforma in miere. AceastA hran ire masivA ins! nu trebuie sA slinjeneasc,1 euibul matcH, care trebuie sa-!ii continue, ba chiar sA amplifice ritmul ue ouare, in scopul cre~terii unui cit mai mare contigent de albin e tinerc. Prof. G, Taranov (U.R.S.S.) care recomanda hranirile de torunn tt cu zahAr in loe de miere, fo lose!ite 0 metodA care inLliturii. obosealn aJbineior de a mai inverti zaharoza in miere ~i anurne: la 72 kg de zohAr adaugA 8 kg miere ~i 20 1 apa. Solu\ia 0 amestecA de 2-3 ori ,1C zl limp de 10 ule; wharoza se trans!onnA ~ifel in zaharuri invcrlltc clwe tree complet in solu\ie. H rana preparaUi 0 introduce in fagurii Hoi eu ajutorul unui dispozitiv de vid, care consta intr-o ladii ermelic.i til Cure incap 15-20 faguri; siropul invertit patrunde printr-un luh MIBL lu baza ladej, scolind prin. partea de sus aerul din vas; in fcluJ ilcC!sln nlveolele absorb ele smgure lichidul ~i se umplu depUn. Faguri i He pLJ/I la scurs pe un stativ ~i apoi sint eapAcit;i cu un ·pulveri zulO1· !l pCd fl l ('(u'c pulverizeaz3 ceara topitA pe deasupra fagu rilo.r Cll sirup,
'I t", '!U'I.IUtII _ p"rl leutll 01' nl,nerllli Hlr/lln conlLnutc In mn5ll unul corp 50lld,
:?Ii;.
:.!lH
I'!'n'ltnd n r; introdu!ji In slupii care duc !ipsa de brann., In te,l ul acesla E'I)lulli!ic iel'nCllza in eondi\ii deoscbit de bunc, tn <.'o lon iile ))ine ingrijite toamna, eu suliciente rezerve de hranA, Iluh'lIc nvind In dispozitie suIicient polen, dau mult lApti!jor larvelor, 11\1' Illuteu t!ji mal'c!;te ritmul ouatului; in cuib se VOl' dezvolta eel pu\in ::. J,!(!ncl'tl\ii de puiet, iar colonia va treee eu sucees greuUi1JiIe iemii. I Jllpii o(.'Casta hranire de toamna corpul gras i!ji mAre~te din nou pro(',JII1\11 de albumine cu 13'h, iar grasimile cu 1,7"0' Ana Maurizio a ealeulat ca aceste albine de toamna triHesc .:J:.!O - 240 zOe fata de cele din varA care mol' dupa. 35--40 zile de muncA. IiworrlntA, Aceastii longevitate face ca albinele de toamnA sa poeNA 11 1 ' ! '~ le puiet de iarna incepind de la 15 ianuarie, cAci doicile de~i virstIIII'Q nu glandeJe faringiene tinere fiziologic, Acest organ tampon care ('Pl lr co l'pul gras aj ulat ~L de un fagure cu _pAsturli, vor stimula mult 1'" lolll o, inainle ca polenul proaspAt al fl orei de primavarA sA aparA, Problema p8.sturii in cuibul 'c oloniei unde se va forma in curind qilt'IlHII de iarnA, prezin1A doua aspecte: dacA~te Hisat! in cuib, pnstu ru trebuie sA slea tinga viitorul ghem, pentru ca albinele de iamA, ('!j/ls umind 0 mie! parte din el, sa intre~inA poten~i al u l corpului gras, Tn flCO[tSUi. situa~ie este suficient ~i neeesar doar un singur !agure cu 1){\8llll'i'l. nu prea plin care sA aibA ~i alveole cu miere in e1. Taranov ".1 Wahl sus\in ca este ohiar necesar sA tie acoto . Aitfel - spun ei - gil{'mul se desface timpuriu, cantitatea de bioxid de carbon seade, i'fen ce duce la 0 inrAutA~ire a eondi~iilor de iemare, Mai ales clnd jerna ae pl'l'!lunge!jte prea mult aceste colonii sIAbesc ~i vor cre~te pu~in puiet, I~A te c£\zul stupinelor din regiunile montane unde primAva["B intirzie
mu tt..
Un al doilea aspect se referA la stupinele care se ciflii. in regiuni primiiveri timpurii, cu un cules timpuriu, inainte de aparitia polenului proaspat in cantitati mai mari ; in acest caz pastura trebuie nea· lX£rat so Jie prezenta in ghem pentru ca albinele so. poata CTe$te 1-2 {JCftCra~ii de albine in iarlla, care sA participe la un astfel de cules lhnpul'iu, In atare situatie este bine ea in viitorul ghem sA sc lase chiar dot Jagurt cu pOstura, intercalate cu alveole ell miere, pentru ca albinele .'It
tlolci s4 nu-~i consume cu pUietul hrAnit intreaga rezerv4 de corp gras Ctl njuU1 la produeerea lapti ~orului necesar larvelor din generatiile de 111mi'!: , Pe IingA sprijinul dat de stupar, colonia !ncepe in toamnA d--5i acufltuleze in Jagurii centrali cantitliti importante de miere, luata din "Igurii m4rgina~ i pe mAsu r~ ee din alveolele cuibului eclozioneaza I/lbln cJe de toamna, Stuparul Ie va u-5ura aceasta lucrare dcscApAcind mierea putin.1l. tic pc unU I aguri mi1rgina~i care apoi VOl- Ii retra~i din slupi ~i pu ~i pI'ov izori u in dcpozit. De asemenco, stupn rul slrimt orenzA cuibul etl 0 dlnrl'ngml\ ~i introduce seal'a tirziu - cind albinclc nu moi zbOarii. _ I'll!;! lin fllgure descii pAcit tn spntiu l gol de d ineolo de d iurl'ngmrl. Intr'-o nMI)t c Illbinclc golesc {8g~l relc de mien' pentrll H 0 transport.il t n <,Ilih, '~ ' c rae clCOCHl1HJ Ot!t densu pl'[\ elipscltll' ('u puieL ('oroanc ell 111il'rc d \p:'\ ,'1\11, l:i8lnd juznlH ut cll illfcr!rl/u';J Ii ru).!urillu' ('1I Uivl.'o \r gnu lu, pc 1'(11'1',
:wo
fl lunc;i clnd Vii uparc (rigul , Ie ocu¢ eea Ill
s pa~ iului
o
lu c:rOlJ'C impol'lanta de pregatire a coloniilor pentru iernal'e cslc -;'1 Limfta,rcn spati uLui unde colonia ur meaza sA ierneze , tarA ca pina atulII '! IIl11tC{I SI1 fie stin jenitli in activitatea eL Intr-o diminea~A Illai rece, ell (I L cmpcl'lltudl. de IO- H oC, dnd aibinele slnt adunate spre cenlru, in
vcdc-I'cil rOi'm3rii ghemului, a picultorul, ridicind pe rind podi-5{)(u'c h' fi cl',11'ul s lup, va numAra fagurii oeupa~i de albine, pentru a no!:... in I'Cglllll'C p c cite rame va ierua !iecare colonie, Apicultorul trebuie 8,1 l'l,tl'llJ{ll '11 mod treplat prisosuI de faguri cu miere din margini ~i 1ft. 1 pun/1 provizoriu Ia rezervli intr-o camerA. sau in corpuri goalc de stupi. A'itrel, spa~iul coloniei va r A.mIne pe cel mult 8 faguri mArg inl~! (Ie 0 d iu fl'a gmli despl1r\itoare, In fiecare searli, dincolo de diagrugmtl 11(, PU I1f' ('ita un fugure cu putinii miere descapacitll, pe care a lbinele u 11'1'11191'01' 111 111 spu\lu l ocupat. A vtnci ill vedcl'e cll in timpul iemij colonia consumA mierea de pe un il fnguri, -5 i penll-u a ajunge Ia eei 'Plini al binele trebuie sa se dOp IlIR (,",~ luto l'/]l, stu parul face in. jLecare jagure un orificiu eu diamctrul lie 1 em, la In em mai jos de lon\etul superior, oriIieiu prin cal'(' nlhlnc lc J(hcnlUlui se pot sb <:t;Ul'a ell u~urm,a chlar pe un timp geros , Ml'n Rn riC' ncvoi t.e sl\ tread!. pc deasupra r amelor sau pe la margil'llli..' (tu hll' 1-lll lIle, Cll lil\ ojun gli in fngurii plini. 1\ I'lnlincil lurl'i'lrilol' cllre se rac toamna, unneazA strimtorareo (' U, proJ}() /ls a "r(llni~ c l o r prca Ial'gL Albinele lipesc chiar ~ i pod; ~orl d rl\cu'Hlnllc 8uper'ioClI'C ale cOl'pului, iucral'c care nu este doril'!\' dL' fl llIl)ur, Tnl-I' ·fldrvi\t-, tn ;oJ'oli estc posibil ca stuparut s.1l. fi e nevoil so d('II('I\I(11\ \11111 At.llpi; ('lUll pr6pol1sul Ja recc este foarte ta re ~i greu dC'
nu
II ..,
• I"
¥I 2 ffl guri COJ pAst'Ul'{i IIngi'i ghl'tn, pre-cum -\,i un HI treilca fagure plin 011 mlCl'C tn pm-tea de sus pentl'U 0 colonie care ocupii 2 corpuri de lIlullictnjfl!., AIVi, cum este John Long care ierneaza colonii Ioarte 1)IlIl'rn it'<.' pc I.rci corpuri de cuib, lasa 40 kg miere in corpul al 4-lea, plus ceo pe care albinele 0 mai au in fagurii de cuib, In schimb, cana(lIwwl IJ. Schafer lasa in deua rorpuri de cuib provizii numai de 18 kg, ti llr IH'C grija. ca incepind din prima decoda a lunii februarie sa introIlu l'l\ s:lptliminal, fiedirei colonii, cite a turta de 1 kg miere semicristullllll.a. amestecata cu 50% pastura zdrobita intr-o ma.$ina de tecat ('IlWnC, Cele 600 colonU pe care Ie are se dezvoltA atit de puternlc. incit III l opl'ilie trebule sa inverseze cele doua corpuri de cuib Jii sA fadi , I Nlire orti!.i.cisla., dublin'du~i numarul de colonH, roi carora Ie dam 1I1f11Ci comandat.e in Florida (S,U,A.), P1'Odllc~ja medie onllala este de n2 kg lIliere de fiecare stup, Bineinteles ca pe timplll clliesului adauga fl('(1!\ rc i colonii dOlla, trei ~ i chi ar patru corpuri pentru strinsura, Alti canadienj W distrug calaniite in toamnA, pastrind fagurii Cll mlet,c in depozit .$i rela'diod in prim~vara coloniile Cll roi Ia padhet /lr•.ll.ltTlcnUnd c! in telul acesta avantajele sint mai mari, cad albinele fir consuma multa miere pentru 8-{li pAstra dildura ghernului ; afara de f!("I'I.\.'JUJ stuparii canadieni eviiA riscul pi erdemi multer colonH din eiectiv rise destul de mare in condi~H1e icrnilot greIe ~i indclungate din C'/Illodo, Totu~i printre ei slot mul\i apicultori care ierneaza coloniile pc douA corpuri d in care eel de sus arc cea, 25 kg miere. plus 2 faguri ell pi'tstllrii. lingii. cuib, Ghemul se farmeazA in corpul de jas !ii se hraIlC$t.t' din ceea ce are tn cuib, a tacind rezervele din corplll superior ('Ind se termina cele din cuib, Ciod sose~te primavara ~i jOs, cuibul are tl-Ii faguti cu puiet, apicultorii incep sa. inverseze corpurile lotre ele pcntru a inlMura roirea, ~i apoi opJidi metoda de Ildaugare de corpu ri - I.l ~u cum vorn orata la Tehnologia apicoUi, Sovieticii ierneaza coloniile in tte~inute in stupi multietaja\i pe tlout! corpuri. Initial sint trei corpuri in al treilea fii nd rezerva de mt~I'e, care estc 1n cantitate de 25 kg miere, Observind ca obi~nuit Rhemu l de iernare se formeaza in corpul al iT-lea deci cel de jos rnm ine gol ~ mucegaiesc fagurii, in proglll iernii apicultorul retrage corpul dc jos, ooborind pe fund carpul 01 II-lea, AstLe! coloniile, in !m'nti, l'Amin pe doua COtpuri cu teat~ mierea in corpul supel'ior, £'CCSODa.L.am- obt,inut cele mai bune rezultate dnd coloniilc din 8lUpii' Dndant Ie-am sttimtorat la 7=- 8 faguri, d in care 1- 2 erau cu pdsl,lIr/1 pe care apei i-om matg-inif cu d o u~ perne latc l'ale, Ace'51i rll.l;U l'i uveau miere pe. jumAtatea su.,perioara, i ar deosupra am pus un Ill ugazht de recoWl pUn cu miere clipacit3, In total in medie crau 26 kg hl'n nti, Ghcl1lul se forma fn cOl'puI de stup; albin elc, in proponic do tI()% $t.lteuu cu corpurile tn alveolele goalc din jumata te.. inrcrintl['iI /I rn)..\"lll'ilor, iar g tos ul popu laOei tn intcl'va le le dintte fag ul'i aoopcl'ind mll'I'~1l c[tp;1cil1i din col'oane ; d nd aceasta se tel'mina, ghemul pl'ogres.. " ,,' V('I'ti C"rt lll, hIt' U P(lrtc clin 1:.: 1 trcC(!a pc fa gudi Cll mierc din 1I111gnzJ n. " I'IIl Ii'tVl1I'/1 In {."()ntl'o l g;1seITm dc obirci 2- 3 fngu ri ell plIiet dl p1\cii. Ml't ndt. u<.'~n~ 1I.1 ell /'('l(.' I'VI'I d(' fnlJ u d N I nllc,.c ill llI<1gnlilwl dl' 1«'I'nll il
.:J IlIt
~c
pnlltc. rrp li cl1 :;; i 10 (!clc ltdl.e dout\ Lipuri dc s!.upi de 10 nol : 1a HI\ 1001 ec l OI'i:r.onl;11. tn ultimul deccniu C, L, Fanu' (S, U,A,) a mod ifical.. melodu Ill, hu 'n l NI stupui Lan&l'Stroth (Illll itietnjut la noi); pent..I'lu sttins lIl'O tic VIII'[1 II lll icl'ii, ('I foio.sc? le mag/:lz ine de I'ccottti. pe jUIll~k'lle inalte fala tI(' I'"'' j:X II' il c de cui b, Al'an jarcu in toamnli se face astrel: (ieoate colonic icnll'la.!i P" .<;:\ ch hll' In
~ tOIl [\
C"Ol'ptl1'i de cuib avinrl deasu pl'".. doua magazine de recOlld pi ;',,' "II d(.'('i neolo aVlnd 22 kg hranli , in a:farA 'Ca jos aibineIc Ill ai WI 1',-\'1 1 lu lcre <.'i rcil 5--6 kg, In luna febt uarie introduce pastura in ouih, 1/11' nl blllcic pot cre'!}tc 1-2 genel'a\ii de pu iet pina in primAv<8l'li l lil';:l ,":1 _' 1 rl f'ons mnat I'ezerva organid\ acumulatA ,in corplll gras, (J uHi" inl..crven tie pe cal'e urmeaza sa 0 Cadi stupal'ul iJi Illil il IILI~! lI s t , in Bfuni de ptcgAtirile facute de albinele coloniei, estc in lli".'I'/" II'U(.11'1 1' dIn Ill hiriC; dC$i [''('stul de albine s-a salvat, in stup a ramos t o ttl ,~ i. 11l1f'~C,
111/(" 'e (111('(1
,\'(t1t
polen
Ctl.
unele t oxine in ele, care fn iarnaJ consumate,
VO"
efr'ete ?lefaste asupra albinelor, De accea, dac! examenul confjrm!i
IIcensl ;'\ sit\lIltic, stuparll} este obUgat sa exttaga intreaga canlitate de mien: :ji sl1 0 inlocuiasd i cu sirop de zahAr, care deocamdata se dii. 111 {'I III Lltn l f' d(' 111 kg , asi gurind colonia sa aj unga sanatoas.1i in primilvlll'iI , ~IT 'O I}UI nu sc ooJ culeaz~ in tunc.t ie de cantitatea de lich id o[cl'it. ri 'Iu ptl cnnll tatcu de zahar din care sjropul a fost tacut, Pro por\ia sil'o1"1 111 1 VII rr d ~ 2 kg 1.1)hlir la 1 Iitru ceai sau apa neutra, Cc c~ l. c flPIl nelltrii? - intreaba un tin~r apicultot, _ I~tc npa lipsiUi. de substantele ei minetale, apa care se ob\illc l)1'ln i'l ncotirc limp dp 30 min ute , dupA care este mcitA, clnd sa sC'tl iU1~'lI t{\n1.1\ loule sfu' urile, Acestc sArud nll sint de nici un folos otgnn i:i. 1ll111ul 1;11 vit,tii IIlhinelol' cQ nsumutoul'e, ba din contrA, Ie Incarcli int.csIIlIul ra