Istoria şi tradiţiile rromilor

ISTORIA {I TRADI}IILE RROMILOR

PETRE PETCU} DELIA GRIGORE MARIANA SANDU

Bucure[ti , 2003 EDITURA RO MEDIA

Lucrarea Istoria [i tradi]iile rromilor a fost publicat` în cadrul parteneriatului dintre Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului - Direc]ia General` pentru |nv`]`mânt în Limbile Minorit`]ilor Na]ionale [i Accesul la Educa]ie - [i Reprezentan]a UNICEF în România, ca material didactic auxiliar. Lucrarea este destinat`, deopotriv`, profesorilor care predau istoria [i tradi]iile rromilor la clasele a VI-a [i a VII-a sau ca disciplin` op]ional` la nivel liceal, \ndeosebi la clasele de \nv`]`tori rromi, [i, nu în ultim rând, elevilor [i studen]ilor rromi, familiilor acestora, publicului larg.

Referen]i: - Carol C`pi]`, lect. dr. la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure[ti - Liviu Cern`ianu, autorul Programei de istoria [i tradi]iile rromilor pentru cl. a VI-a [i a VII-a - Gheorghe Sar`u, conf. dr. la Facultatea de Limbi [i Literaturi Str`ine, sec]ia de limb` [i literatur` rromani, Universitatea Bucure[ti Contribu]ia autorilor: Lec]iile 1-48: Petre Petcu] Lec]iile 49-62: Mariana Sandu Lec]iile 63-82: Delia Grigore Copert` [i ilustra]ii: Eugen Raportoru Redactare: Gheorghe Sar`u Layout design: Victoria Dumitrescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României PETCU}, PETRE Istoria [i tradi]iile rromilor/ Petre Petcu], Delia Grigore, Mariana Sandu - Bucure[ti: Ro Media, 2003 ISBN 973-86043-7-0 I. II.

Grigore, Delia Sandu, Mariana

323.1(=214.58)(498)

Editura Ro Media - 331.02.00 ISBN 973-86043-7-0

Lucrarea Istoria [i tradi]iile rromilor a fost publicat`, cu suportul financiar al Reprezentan]ei UNICEF din România, pe baza fondurilor primite de la Comitetul Na]ional pentru UNICEF din Elve]ia, în 1000 ex., ce vor fi distribuite gratuit în [coli [i la partenerii în profil educa]ional de c`tre Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului.

Cuprins ISTORIA RROMILOR CAP. I. RROMII – IDENTITATE ASUMAT~ {I IDENTITATE ATRIBUIT~ Lec]ia 1 Istoria oral` – m`rturii ale memoriei colective Rrromii între istorie [i mit Lec]ia 2 Teorii [i izvoare privind istoria rromilor

CAP. II. RELIGIILE INDIEI Lec]ia 3 Hinduismul vedic Brahmanismul Lec]ia 4 Jainismul Buddhismul

CAP. III. STRUCTURI SOCIALE |N INDIA MEDIEVAL~ Lec]ia 5 Casta brahmanilor [i casta r`zboinicilor Oamenii liberi [i clasa servil` Lec]ia 6 Oamenii f`r` cast` [i sclavii Sclavia în Dacia roman`

CAP. IV. MIGRA}IA RROMILOR Lec]ia 7 Cauzele migra]iei Muzican]ii rromi în Persia Lec]ia 8 Mahmoud Ghazni cucere[te nordul Indiei Prezen]a rromilor în Orientul Apropiat, nordul Africii [i în Imperiul Bizantin Lec]ia 9 Primele apari]ii ale rromilor în ]`rile europene Rromii în Imperiul Bizantin [i în Peninsula Balcanic` Lec]ia 10 Atestarea rromilor în diferite ]`ri europene Lec]ia 11 Rromii [i India. Lec]ie de sintez`

CAP. V. NEAMURILE DE RROMI {I OCUPA}IILE TRADI}IONALE Lec]ia 12 Perpetuarea meseriilor Lec]ia 13 Neamurile de rromi [i ocupa]iile lor în perioada medieval`. Rromii domne[ti, rromii m`n`stire[ti, rromii boiere[ti

Istoria [i tradi]iile rromilor

3

CAP. VI. A{EZAREA RROMILOR |N SPA}IUL }~RII ROMÂNE{TI, AL TRANSILVANIEI {I MOLDOVEI Lec]ia 14 Prezen]a rromilor pe teritoriul României Lec]ia 15 Situa]ia }`rilor Române în a doua jum`tate a secolului al XIV-lea Lec]ia 16 Românii [i rromii Lec]ia 17 Domnia voievodului rrom {tefan R`zvan în Moldova. Studiu de caz Lec]ia 18 Modele de convie]uire interetnic`. Lec]ie de sintez`

CAP. VII. STATUTUL SOCIAL-ECONOMIC {I POLITIC AL COMUNIT~}ILOR DE RROMI Lec]ia 19 Sclavia medieval` \n lumea necre[tin` Lec]ia 20 Originea sclaviei în spa]iul românesc Influen]a t`tarilor Lec]ia 21 Pierderea libert`]ii Dovezi ale libert`]ii ini]iale a rromilor „}ig`nia“ – spa]iu exclusiv rrom Lec]ia 22 Robi [i st`pâni

CAP. VIII. STATUTUL JURIDIC AL RROMILOR Lec]ia 23 Considera]ii generale Legi privitoare la drepturile [i obliga]iile robilor Lec]ia 24 C`s`toria Aspecte ale c`s`toriei Lec]ia 25 M`suri laice [i biserice[ti în privin]a c`s`toriei Lec]ia 26 Schimb`rile secolului al XVIII-lea Anularea reformei

CAP. IX. PROPRIETATEA LA RROMI Lec]ia 27 Legi privind proprietatea M`rturii privind existen]a rromilor liberi

CAP. X. VÂNZAREA {I CUMP~RAREA ROBILOR Lec]ia 28 Tranzac]ii cu robi Lec]ia 29 Pre]urile robilor rromi în prima jum`tate a secolului al XVII-lea

4

Istoria [i tradi]iile rromilor

Lec]ia 30 Tendin]e [i variabile în valoarea robilor Lec]ia 31 Eliberarea din robie Sclavia în Peninsula Italic`. Studiu de caz

CAP. XI. MODUL DE VIA}~: NOMADISM {I SEDENTARIZARE Lec]ia 32 Mo[tenirea bizantin` Nomazi [i sedentari la nord de Dun`re Lec]ia 33 Feluri diferite de vie]uire Locul rromilor în economia }`rilor Române. Lec]ie de sintez`

CAP. XII. SITUA}IA RROMILOR |N TRANSILVANIA Lec]ia 34 Voievodatul }iganilor (rromilor) ca form` de autonomie M`rturii ale autonomiei rromilor Lec]ia 35 Sfâr[itul primului voievodat rrom Autonomie intern` Lec]ia 36 Politici de asimilare ini]iate de Maria Tereza [i Iosif al II-lea Decretele Mariei Tereza Lec]ia 37 Iosif al II-lea continu` reformele Prevederi referitoare la rromi

CAP. XIII. RROMII DIN BASARABIA {I BUCOVINA Lec]ia 38 Basarabia. Prezentare general` Eliberarea rromilor basarabeni [i evolu]ia demografic` Lec]ia 39 Bucovina. Prezentare general` Eliberarea rromilor bucovineni

CAP. XIV. DE LA ROBIE LA EMANCIPARE |N EUROPA MODERN~ Lec]ia 40 Societate [i economie Realit`]i social-economice de dinaintea dezrobirii robilor rromi Lec]ia 41 |nceputul schimb`rii Primele legi ale dezrobirii robilor rromi Lec]ia 42 Revolu]ia de la 1848 |mbun`t`]irea situa]iei robilor rromi Lec]ia 43 Dezrobirea ultimilor sclavi rromi Ineficien]a m`surilor statului Rromii – cea mai numeroas` minoritate din Principatele danubiene

Istoria [i tradi]iile rromilor

5

Lec]ia 44 Migra]ia rromilor nomazi spre vest Abolirea sclaviei popula]iei de culoare din Statele Unite ale Americii. Studiu de caz

CAP. XV. RROMII |N PERIOADA INTERBELIC~ Lec]ia 45 Considera]ii generale |ncerc`ri de emancipare politic`

CAP. XVI. HOLOCAUSTUL RROMILOR Lec]ia 46 M`suri poli]iene[ti împotriva rromilor Lec]ia 47 Ideea deport`rii rromilor Ac]iunile de evacuare Lec]ia 48 Realitatea dur` a Transnistriei

CAP. XVII. RROMII |N TIMPUL REGIMULUI COMUNIST Lec]iile 49 [i 50 Minoritatea rrom` în noile condi]ii social-politice [i economice ale societ`]ii române[ti (1945 – 1965) Situa]ia politic` a României în perioada 1945-1965 Problema minorit`]ii rrome Lec]ia 51 Situa]ia economic` a României în perioada 1945-1965 Procesul colectiviz`rii [i efectele sale asupra popula]iei rrome Lec]ia 52 Procesele de industrializare [i na]ionalizare [i efectele lor asupra popula]iei rrome Lec]ia 53 Tendin]e de modificare în structura socio-cultural` a popula]iei rrome Modific`ri în sfera ocupa]ional` a rromilor Lec]ia 54 Modific`ri în sfera tradi]iilor [i a obiceiurilor rromilor Modalit`]i de asimilare a comunit`]ilor de rromi

CAP. XVIII. MINORITATEA RROM~ |N PERIOADA REGIMULUI CEAU{IST (1965-1989) Lec]ia 55 Contextul politic [i social-economic din România în perioada regimului ceau[ist Procesul de sedentarizare a rromilor nomazi [i de sistematizare a localit`]ilor Lec]ia 56 Destr`marea comunit`]ilor tradi]ionale Lec]ia 57 Rromii [i politica social` pronatalist` a regimului Ceau[escu Lec]ia 58 Tradi]iile culturale ale rromilor în timpul regimului ceau[ist Lec]ia 59 Programul de integrare social` a rromilor din perioada 1977 - 1983 Lec]ia 60 Rela]iile dintre autorit`]i [i popula]ia rrom`. Studiu de caz

6

Istoria [i tradi]iile rromilor

CAP. XIX. RROMII – PARTICIPAN}I LA MI{C~RILE DE PROTEST |MPOTRIVA REGIMULUI CEAU{ESCU Lec]ia 61 Particip`ri ale rromilor la mi[c`rile de protest anterioare anului 1989 Lec]ia 62 Participarea rromilor la Revolu]ia din anul 1989

TRADI}IILE RROMILOR. INTRODUCERE |N CULTURA TRADI}IONAL~ RROM~ Lec]ia 63 Rromanipen - model de solidarizare [i de responsabilizare intra-comunitar` Lec]ia 64 Conceptele de pur [i impur Lec]ia 65 Nomadism [i sedentarism Lec]ia 66 Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea fierului Lec]ia 67 Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea aramei Lec]iile 68 [i 69 Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea metalelor pre]ioase Lec]iile 70 [i 71 Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea lemnului Lec]ia 72 Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Muzica Lec]ia 73 Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea osului [i a cornului. Prelucrarea pieilor [i a p`rului de animale Lec]ia 74 Meseriile tradi]ionale ale rromilor. C`r`mid`ritul. Urs`ritul. Negustoria de cai Lec]ia 75 Familia tradi]ional` [i c`s`toria Lec]ia 76 Etapele c`s`toriei tradi]ionale Lec]ia 77 Nunta la rromi Lec]ia 78 Na[terea, educa]ia [i protec]ia copilului în cultura tradi]ional` rrom` Lec]ia 79 Botezul Lec]ia 80 Ritualuri funerare în cultura tradi]ional` rrom` Lec]ia 81 Reprezent`rile autorit`]ii, factorii de control [i sanc]iune social` în cultura tradi]ional` rrom` Lec]ia 82 Elemente de folclor rrom. Purane godîmata

Vocabular cu termeni utiliza]i \n prezentarea culturii tradi]ionale rrome

Istoria [i tradi]iile rromilor

7

Istoria rromilor

8

Istoria [i tradi]iile rromilor

CAPITOLUL

I

Rromii – identitate asumat` [i identitate atribuit` Lec]ia 1 Istoria oral`. M`rturii ale memoriei colective

Cercetarea trecutului rromilor nu a reprezentat un ]el al istoricilor din vremurile mai vechi [i nici al istoricilor din zilele noastre. |n Evul Mediu, rromii erau v`zu]i [i în]ele[i de c`tre popoarele cu care intrau în contact în func]ie de manifest`rile [i valorile lor: limb`, îmbr`c`minte, obiceiuri [i tradi]ii, mod de via]` etc. Dar acestea nu erau puse în leg`tur` cu o ]ar` de provenien]` sigur`, crezându-se, de pild`, în mod gre[it c` rromii vin din Egipt. Era evident c` vechii europeni nu cuno[teau prea bine Egiptul [i nici pe egipteni dac` au f`cut o astfel de confuzie între]inut` chiar de rromi. Migrarea rromilor, sosirea [i integrarea lor în diverse ]`ri europene nu au adus modific`ri importante în acele locuri, astfel c` istoricii, care de obicei sunt atra[i s` scrie doar despre lucruri cu totul [i cu totul deosebite, nu au sesizat importan]a extraordinar` a sosirii rromilor [i nu au consemnat nimic despre aceasta. Istoria unui popor nu este scris` neap`rat de cineva din alt neam. Rromii în[i[i î[i puteau relata istoria. Puteau, de exemplu, scrie de ce au plecat din ]ara lor, ce alte ]`ri au str`b`tut [i ce alte popoare au întâlnit. Exista un inconvenient destul de mare. Ei nu [tiau s` scrie [i s` citeasc`. {i nu numai ei. Aproape to]i oamenii de atunci nu [tiau s` scrie [i s` citeasc`. Doar pu]ini oameni, [i care se aflau pe lâng` împ`ra]i, regi [i prin]i [tiau acest lucru. A[a c` rromii nu au avut o istorie scris` care s` le aminteasc` de unde au plecat. Locul istoriei scrise a fost luat de istoria oral`, istoria povestit` de bunici [i de p`rin]i copiilor lor. Acest mod de a transmite istoria nu este cel mai potrivit, în câteva sute de ani uitându-se numeroase lucruri. Istoria [i tradi]iile rromilor

{i ast`zi noi putem auzi întâmpl`ri deosebit de interesante [i de valoroase din povestirile bunicilor [i a altor b`trâni din comunitate despre cum era via]a rromilor când erau ei tineri.

Re]ine]i! Vocabular: integrare – proces social prin care o persoan` sau un grup etnic distinct este acceptat cu drepturi egale de o comunitate local`. Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. De ce migrarea rromilor nu a intrat în aten]ia istoricilor [i a geografilor medievali, care nu au consemnat nimic despre aceasta? 2. Cum s-a transmis istoria în cadrul comunit`]ilor de rromi nomazi?

Grup de rromi nomazi

9

Rromii – între istorie [i mit Un rrom co[ni]ar din Bulgaria, Ali Ceau[ev, povestea c` rromii /…/ ”aveau un împ`rat mare, un Rrom. El era prin]ul nostru. Era padi[ahul nostru. Rromii locuiau pe-atunci cu to]ii laolalt` într-o ]ar`, într-un vilaiet bun. Numele acestui vilaiet era Sindh… aceasta era o ]ar` curat` (frumoas`). G`seai acolo mult` fericire [i mult` bucurie. To]i o duceau bine. Numele împ`ratului nostru era Maramengro Dev. El mai avea doi fra]i. Numele lor erau Romano [i Singan. Toate bune [i frumoase, dar se întâmpl` un mare r`zboi. Musulmanii l-au f`cut. Solda]ii au distrus ]ara Rromilor. Au pârjolit p`mântul. To]i Rromii au fugit din ]ara lor… Cei trei fra]i [i-au purtat oamenii pe drumuri îndep`rtate. Unii au mers în Arabia, unii în Armenia [i al]ii în Bizan].” (fragment preluat din lucrarea: Gheorghe Sar`u, Rromii, India [i limba rromani, 1998). Sunt multe asemenea pove[ti care relateaz` lucruri interesante despre rromi, dar c`rora nu trebuie s` li se dea crezare pe deplin. |n afara acestor pove[ti [i legende, ceea ce trebuie s` [tim este c` ]ara de origine a rromilor a fost India, iar limba rromani este o limb` neoindian`, a[a cum sunt limbile-surori: hindi, bhili, punjabi, rajasthani [.a.

Re]ine]i! Vocabular: padi[ah – împ`rat, nume dat conduc`torului unui stat oriental tradi]ie – mo[tenire de obiceiuri, datini, credin]e care se transmit (prin viu grai) din genera]ie în genera]ie co[ni]ar – persoan` care confec]ioneaz` co[uri din nuiele sau din papur` vilaiet – diviziune administrativ – teritorial` din Imperiul otoman, condus` de un valiu musulman – credincios al lui Mahomed, mahomedan limbi neoindiene – limbi indiene, care, dup` o faz` medie, au format grupul de limbi indic modern

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. |ntreba]i-v` p`rin]ii [i bunicii dac` ei cunosc legende privind originea rromilor. 2. Ce valoare trebuie dat` acestor povestiri [i legende?

Distrugerea ]`rii rromilor

10

Istoria [i tradi]iile rromilor

Lec]ia 2 Teorii [i izvoare privind originea rromilor De la sfâr[itul secolului al XIV-lea [i pân` în a doua jum`tate a secolului al XVIII-lea, s-a crezut în mod eronat c` rromii ar fi venit din nord-estul Africii sau din alte locuri, fapt pentru care în ]`rile europene li s-au spus egiptiacos, pharaons (Transilvania), gypsy (Anglia) sau gitani (Spania), cea ce însemna, de fapt, acela[i lucru: egipteni. |n alte p`r]i ace[tia apar men]iona]i [i sub denumirea de zingari (Italia), cigani, ciganos, tsiganes (Fran]a), Zigeuner (Germania) sau a]igani [i ]igani, în }ara Româneasc` [i în Moldova. Alte relat`ri, de-a dreptul fantastice, sus]in c` rromii descind din Ham, legendarul fiu al lui Noe, care a râs de tat`l s`u, sau din preo]ii lui Isus [i chiar c` ar fi supravie]uitorii regatului scufundat al Atlantidei. Cine sunt rromii? Pentru a [ti cine sunt vechii rromi, pentru a le cunoa[te limba [i originea, a fost nevoie s` treac` mai multe sute de ani pân` când maghiarul Wáli István [i-a dat seama c` limba rromani este de origine indian`. Wáli István, fiind student la teologie în Olanda, \n anii 1753 - 1754 a remarcat o asem`nare izbitoare între limba vorbit` de colegii lui veni]i la studii de prin p`r]ile Indiei [i limba vorbit` de rromii din Ungaria. Dac` în Evul Mediu se credea c` rromii ar fi fost „egipteni“ [i nu se [tia nimic referitor la momentul plec`rii lor, studiile moderne de limba [i istoria rromilor au stabilit c` rromii au origine indian`. Punctul de început al lungii lor migra]ii c`tre vest a fost plasat, dup` cei care au cercetat aceast` problem`, cândva, între secolele al III-lea [i al XI-lea d.Hr. India a fost [i este unul dintre cele mai mari state din lume, având o suprafa]` de peste 3 milioane km.2, având, în prezent, peste 1600 de limbi [i dialecte. Din spa]iul indian au migrat c`tre Europa foarte multe popoare, cunoscute sub numele de indoeuropeni. Rromii sunt ultimul dintre aceste popoare. |n acele timpuri, str`rromii puteau fi unul dintre Istoria [i tradi]iile rromilor

numeroasele popoare nomade, care cutreierau subcontinentul indian sau doar o parte a lui, for]a]i fiind s` se multe dintr-o parte în alta de desele conflicte între statele indiene sau de invaziile migratorilor. Nu se [tie dac` str`mo[ii rromilor [i-au constituit un stat propriu sau dac` au fost inclu[i în forma]iuni statale str`ine lor. Este foarte probabil ca sub dinastia Gupta (cca. 320 – 647 d.Hr. ) care a reunit aproape întreaga Indie sub o conducere comun`, vechii rromii s` fie cuprin[i în cadrul imperiului.

India \n sec. III-XI

(Reproducere [i adaptare dup` „Atlas Istoric“-{tefan Pascu, 1971)

11

{tia]i c`... * |n primele decenii de la sosirea str`mo[ilor rromilor în Europa, existau rromi care cuno[teau \nc` din relat`rile familiei lor c` provin din India? * Grupurile de rromi migratori erau conduse de prin]i rromi?

Lucr`r`ri privitoare la vechea Indie

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. |n ce perioad` au plecat vechii rromi din India? 2. Ar`ta]i pe hart` statul indian de ast`zi [i statele vecine lui! 3. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare dintre ace[tia câte o propozi]ie: origine, migrare, istorie, legend`, str`mo[. 4. Citi]i afirma]ia de mai jos [i încercui]i r`spunsul corect: Limba rromilor atest`: a) provenien]a egiptean` a rromilor; b) faptul c` rromii [tiau carte; c) provenien]a lor indian`; d) continuitatea lor ca popor. 5. Completa]i spa]iile libere din propozi]iile de mai jos cu informa]ia corect`: 1. Migrarea vechilor rromi spre vest s-a produs \ntre secolele ... . 2. Alte elemente care arat` locul de provenien]` a rromilor sunt … .

India azi. La intrarea \n Kannauj

Foto: Dr. Marcel Courthiade, noiembrie 2003

12

Istoria [i tradi]iile rromilor

CAPITOLUL

II

Religiile Indiei Lec]ia 3 Istoria marilor religii indiene

Istoria marilor religii indiene cuprinde: Hinduismul, Brahmanismul, Jainismul [i Buddhismul. Hinduismul vedic (aprox. 1 800 – 800 î.Hr.) |n limba sanscrit` Veda înseamn` „cunoa[tere”, „în]elepciune”. Vedele sunt culegeri de texte sacre [i se împart în: a) Rigveda (Veda imnurilor de laud`, cuprinde aproximativ 1000 de imnuri incluse în 10 c`r]i); b) Samaveda (Veda cânt`rilor); c) Jadjurveda (Veda pentru sacrificii - util` în cunoa[terea desf`[ur`rii ritualurilor); d) Atharvaveda (Veda Vr`jilor - cuprinde formule magice, necesare în practica religioas`). Vedele au fost transmise, ca [i celelalte culegeri religioase, pe cale oral`, timp de mai multe secole. |n religia indian` exist` un mare num`r de zei. Zeii vedici se împart în dou` grupuri opuse [i par]ial ostile: asurii (duhurile bune) [i devii (duhurile rele). Aducerea de jertfe reprezenta mijlocul principal de comunicare al oamenilor cu zeii. Nu existau îns` temple, sanctuare [i preo]i. Re]ine]i! Vocabular: limba sanscrit` – limba veche indian` sacru – sfânt, divin, în leg`tur` cu zeii jertf` – ceea ce se aducea ca dar zeilor (mai ales viet`]i sacrificate), pentru a-i îmbuna sanctuar – spa]iu sfânt unde preo]ii desf`[oar` diverse ac]iuni ce ]in de ritual, de comunicarea cu zeii; templu; biseric`

Brahmanismul Brahmanismul este o form` a religiei tr`it` de preo]ii hindu[i (brahmanii), în care zeii vedici sunt adora]i în continuare, în prim plan aflându-se cei trei zei: - Brahma, creatorul Universului; - Vi[nu, p`str`torul Universului; - Shiva, distrug`torul Universului. Apar divinit`]i feminine, credin]a în reîncarnare, Karma (prin comportarea sa omul i[i poate singur f`uri soarta la viitoarea lui reîncarnare). Cultul religios poate fi practicat doar de c`tre aristocra]ie, iar literatura religioas` cre[te în importan]`. |n India existau numeroase tratate teologice numite Upanishade. Legea brahmanic` înt`re[te împ`r]irea societ`]ii indiene în caste, primele trei reprezentându-i pe arieni (brahmani, r`zboinici, me[te[ugari), cea de-a patra pe nearieni (sclavii).

Re]ine]i! Vocabular: reîncarnare – credin]a c` omul dup` ce moare se na[te din nou, într-o nou` fiin]`, putând fi tot om sau orice fel de animal, în func]ie de faptele bune sau rele din via]a anterioar` aristocra]ie – clasa bogat` a societ`]ii, care de]ine func]ii importante în stat [i în biseric` caste – p`turi sociale delimitate strict care separ` societatea indian`

Animal sacru, vaca

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Ar`ta]i în câte p`r]i se divid Vedele! 2. Care erau zeii „buni“ [i care erau zeii „r`i“ la vechii indieni? 3. Mai cunoa[te]i [i al]i zei din Antichitate? Care sunt ace[tia?

Istoria [i tradi]iile rromilor

13

Lec]ia 4 Jainismul Jainismul a ap`rut în sec. VI î. Ch. [i propov`duia înv`]`tura potrivit c`reia întreaga lume material` e un r`u, iar omul trebuie s` se elibereze de ea. Cerea un ascetism sever, unii dintre adep]ii s`i refuzând s` se îmbrace (c`lug`rii „îmbr`ca]i cu cer”) sau s` omoare ori s` m`nânce vreun animal. Cu timpul au fost construite temple [i sanctuare, unele dintre ele fiind s`pate în stânc`. Rezumând, jainismul poate fi restrâns la înv`]`tura celor trei Giuvaieruri: Primul Giuvaier: Dreapta credin]` – Jina a descoperit dreapta credin]` care duce la Adev`rul Absolut. Al doilea Giuvaier: Dreapta cunoa[tere – cuprinde mai multe etape, doar cei care au devenit Jina pot atinge perfec]iunea. Al treilea giuvaier: Dreapta purtare – cuprinde cele cinci mari leg`minte ale c`lug`rilor (s` nu ucizi, s` nu min]i, s` nu furi, s` nu ai rela]ii sexuale, s` nu aduni averi pe acest p`mânt) [i cele cinci leg`minte mici ale laicilor: s` nu fii violent, s` fii cinstit, s` fii sincer, s` fii fidel în c`snicie, s` renun]i la bog`]ii efemere.

Templul din Mamallapuram

Buddhismul Buddhismul este o religie care apare în India în secolele al VI-lea – al V-lea î. Ch., fiind întemeiat` de Buddha („Iluminatul”). Fiind o religie mai simpl`, buddhismul s-a r`spândit foarte mult. Acum încep s` se construiasc` temple din dorin]a brahmanilor de ai învinge pe buddhi[ti. Doctrina [i cultul brahman erau strict aristocratice, de aceea buBuddha ddhismul a cuprins majoritatea popula]iei. Au ap`rut zeii mântuitori p`mânteni (Krisna [i Rama). Religia buddhist` nu a fost structurat` [i scris`, fiind transmis` pe cale oral` de la Buddha c`tre discipolii s`i. Buddha las` urma[ilor s`i patru adev`ruri: 1) Totul este suferin]`, 2) Originea suferin]ei este 14

dorin]a, 3) Dorin]ele trebuie înl`turate, 4) Pentru înl`turarea suferin]ei se va alege Calea de Mijloc.

Re]ine]i! Vocabular: religie – ansamblu de idei [i credin]e structurate [i omogenizate de un întemeietor care mai târziu ajunge personaj sacru pentru urma[i iluminat - persoan` care de]ine înv`]`turi sacre, primite de la o divinitate anume

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Care sunt principalele religii în India? 2. Numi]i principalul zeu (zei) din cadrul fiec`rei religii. 3. Prin ce se diferen]iaz` brahmanismul de buddhism?

Istoria [i tradi]iile rromilor

CAPITOLUL

III

Structuri sociale \n India medieval` Lec]ia 5 Casta brahmanilor [i casta r`zboinicilor

Originea indian` a rromilor ne oblig` s` cunoa[tem câteva lucruri despre vechea Indie. Societatea medieval` indian` era împ`r]it` în caste, dup` tradi]ie, acestea fiind în num`r de patru: brahmanii sau preo]ii, kshatrya sau r`zboinicii [i nobilii, vaisya sau oamenii liberi [i shudra sau clasa servil`. Vechile scrieri indiene ne spun c` brahmanii s-au n`scut din gura lui Brahma, r`zboinicii [i nobilii din bra]ele lui Brahma, oamenii liberi din coapsele lui [i clasa servil` a ap`rut din picioarele acestuia. Cei care nu apar]in acestor caste sunt în afara societ`]ii, ei nu exist`.

R`zboinic

Casta brahmanilor [i casta r`zboinicilor |ndatorirea brahmanilor este s` predea Veda, baza oric`rei cunoa[teri; ei sunt preo]i [i de]in puterea sacr`. Era interzis ca brahmanii s` fie supu[i la orice fel de pedeaps` corporal`. Nobilii r`zboinici (kshatrya) aveau func]ia de a guverna ]ara. Ei constituiau o aristocra]ie, având posturi de guvernatori, generali, administratori [i înal]i func]ionari. Regele provenea din rândul lor. Nobilii aveau dou` modalit`]i prin care se puteau c`s`tori. Prima era r`pirea logodnicei, iar cea de-a doua era un concurs de tragere cu arcul. |nving`torul î[i alegea so]ia.

Oamenii liberi [i clasa servil` Oamenii liberi (vaisya) aveau dreptul s` înve]e Veda, dar ei erau considera]i inferiori preo]ilor [i r`zboinicilor. Datorit` îmbun`t`]irii situa]iei lor financiare, ajung un fel de burghezie, cu ocupa]ii ca exper]i de bijuterii, de ]es`turi, de metale sau mari proprietari funciari. Clasa servil` (shudra) era situat` pe o treapt` social` [i religioas` inferioar`. Ei erau socoti]i inferiori [i nu aveau dreptul s` studieze Veda, ci doar textele anexe ale acesteia. Na[terea în aceast` cast` se credea c` se datoreaz` faptelor rele comise în vie]ile anterioare. Din rândurile ei f`ceau parte servitorii de tot felul, salaria]i, subordona]i, muncitori, lucr`tori, mici func]ionari, Istoria [i tradi]iile rromilor

me[te[ugari s`raci. Ei lucrau în contul unor boga]i comercian]i [i proprietari funciari în baza unui contract. Re]ine]i! Vocabular: burghezie – p`tura de mijloc a societ`]ii, care tr`ie[te îndeosebi la ora[ contract – în]elegere scris` între dou` sau mai multe persoane

15

Lec]ia 6 Oamenii f`r` cast` [i sclavii Cei f`r` cast` sau „ultimii n`scu]i” erau ]inu]i de o parte de vasele rituale, fiind considera]i paria, intangibili în limbajul de ast`zi. Se îndeletniceau cu meserii de jos, fiind vân`tori, pescari, m`celari, t`b`cari, c`l`i, m`tur`tori etc. Acestora le era interzis orice fel de contact cu ceilal]i, în caz c` nu respectau acest lucru erau supu[i la pedepse grele. Sclavii provin în general din rândul prin[ilor de r`zboi, al datornicilor sau dintre condamna]ii de drept comun. Ei se pot r`scump`ra din sclavie cu bani [i se pot c`lug`ri, schimbându-[i numele pentru a se uita c` au fost sclavi vreodat`. St`pânul avea voie s`-[i pedepseasc` sclavii prin b`taie, lovindu-i doar spinarea, [i putea chiar, s`-i mutileze sau s`-i ucid`, dac` ace[tia nu i se supuneau. Sclava care n`[tea un copil al st`pânului era eliberat` de acesta [i primea din partea lui o sum` de bani. {tia]i c` ... * |n luna mai se s`rb`toresc na[terea [i moartea lui Buddha? * Jainismul provine de la cuvântul Jina, care înseamn` „|nving`torul”, „Triumf`torul”? * Buddhi[tii afirm` c` o treime din popula]ia lumii este buddhist`? Re]ine]i! Vocabular: paria - categoria de persoane care se situeaz` pe treapta cea mai de jos a unei societ`]i, fiind desconsidera]i de to]i ceilal]i intangibil – care nu poate fi atins, în afara oric`rui contact uman sclav – persoan` lipsit` de libertate, st`pânul putând dispune dup` liber` voin]` de ea

brahmanii nobilii r`zboinicii (kshatrya) oamenii liberi (vaisya) clasa servil` (shudra) oamenii f`r` cast` sclavii Reprezentarea societ`]ii indiene pe caste 2. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare dintre ei câte o propozi]ie: cast`, religie, zeu, r`zboinic, societate. 3. Completa]i spa]iile libere din propozi]iile de mai jos cu informa]ia corect`: 1. Brahmanii nu puteau fi pedepsi]i, deoarece ei erau ... . 2. Buddhismul era o religie care se adresa ... 3. Principalele religii din India medieval` erau ... . 4. Principala carte religioas` pentru cre[tini este Biblia. Dar pentru indieni? 5. Ce categorie de oameni nu avea dreptul s` înve]e din c`r]ile religioase, fiind socoti]i impuri? Buddha (statuie din sec. VII, d.H.)

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Uni]i cu o linie cuvintele din prima coloan` care corespund cu cele din coloana a doua! Nobilii proprietari funciari Brahmanii pescari Clasa servil` înal]i func]ionari Oamenii liberi preo]i

Foto: Dr. Marcel Courthiade. Kannauj, noiembrie 2003

16

Istoria [i tradi]iile rromilor

Sclavia \n Dacia roman` |n Antichitate, sclavia era o realitate r`spândit` aproape pretutindeni. |n Dacia roman`, în func]ie de provenien]a lor, sclavii se împ`r]eu în sclavi din na[tere [i sclavi ce proveneau din oameni liberi. Ace[tia din urm` deveneau sclavi, fiind captura]i în r`zboaie, condamna]i pentru crime, pentru datorii neachitate, comer]ul cu robi din afar` etc. Sclavul nu era considerat om, ci obiect. Sclavul este proprietatea unui st`pân, a mai multor st`pâni, a unei colectivit`]i publice sau private sau a unui templu [i se afl` sub puterea acestora. Sclavii nu se puteau c`s`tori legal în condi]iile oamenilor liberi. Nu existau piedici între c`s`toria sclavilor cu persoane libere. Dreptul roman spunea c` „dintr-o sclav` [i un om liber se na[te un sclav, dimpotriv`, dintr-o femeie liber` [i un sclav se na[te un om liber”. Principalul st`pân de sclavi este împ`ratul. Dreptul de a de]ine sclavi îl

aveau atât cet`]enii romani, cât [i cei care nu erau cet`]eni ai imperiului (peregrinii), deoarece robia f`cea parte din dreptul popoarelor. Textul contractelor de vânzare-cump`rare prev`d garan]ii formulate precis pentru cump`r`tor, în scopul asigur`rii c` sclavii nu au vicii (s`n`tatea, fuga, furtul, vagabondajul) [i c` ei nu vor fi revendica]i mai târziu de alt` persoan`. Eliberarea sclavilor era considerat` ca o recuno[tin]` fa]` de loialitatea [i serviciile aduse de ei st`pânilor [i ca un act de mil` al st`pânilor de sclavi.

Dacia roman`

(Reproducere [i adaptare dup` „Atlas Istoric“-{tefan Pascu, 1971)

Istoria [i tradi]iile rromilor

17

CAPITOLUL

IV

Migra]ia rromilor Lec]ia 7 Cauzele migra]iei

Unii istorici [i lingvi[ti cred c` plecarea rromilor din India s-a produs în secolul III d.Hr., când [ahul Ardashir (224-241 d.Hr.) cucere[te [i transform` nordul Indiei într-o colonie a Persiei (Iranul de ast`zi). |n aceste condi]ii, str`mutarea vechilor rromi s-a produs treptat [i într-un mod pa[nic, bog`]ia Imperiului persan atr`gând tot

felul de lume acolo. Printre noii sosi]i se aflau [i numero[i muzican]i, cunoscu]i pentru talentul lor. Exist` trei versiuni ale acestei ipoteze, fiecare pornind de la insuficien]a muzican]ilor din Imperiul persan, de unde [i necesitatea aducerii lor din India.

Muzican]ii rromi \n Persia |n prima variant`, [ahul persan, Bahram Gur, dorind pentru supu[ii s`i mai mult` odihn`, serb`ri, petreceri [i distrac]ie - pentru acestea nefiind destui muzican]i în timpul s`u - i-a scris regelui Indiei, Shankalat, care i-a trimis mii de Indieni [i dansatoare

cear` s`-i trimit` patru mii dintre cei mai buni muzican]i [i cânt`re]i la curtea sa. Dup` ce Shankalat a f`cut acest lucru, Bahram i-a r`spândit pe muzican]i în tot regatul, poruncind oamenilor s`-i angajeze [i s` se distreze, ascultându-le muzica, [i s` le pl`teasc` ce li se cuvine. {i, din descenden]ii lor, au ap`rut întuneca]ii Luri, care sunt mae[trii în cântul la flaut [i lir`”. (Donald Kenrick, Rromii: din India la Mediterana, 1998). O a treia istorisire despre muzican]ii indieni o avem de la persanul Firdusi, care, la anul 1011, scria: “Guvernatorii locali ai [ahului i-au raportat acestuia c` s`racii se plâng c` cei boga]i beau vin [i ascult` muzic` uitându-se de sus la s`raci, care beau f`r` muzic`. {ahul a trimis o scrisoare lui Shengil, în care spunea: “Alege zece mii de Luri, b`rba]i [i femei, mae[tri în cântul la lir` [i trimite-i aici”. Când muzican]ii Luri au ajuns, [ahul

muzican]i Zott, iar Bahram Gur i-a direc]ionat în ora[ele imperiului s`u. O alt` istorie persan` relateaz` despre o legend` similar`. Se arat` c` acela[i Bahram Gur “într-o sear`, întorcându-se de la vân`toare, a trecut pe lâng` un grup de oameni care st`teau pe iarb` [i beau, privind apusul de soare. Le-a repro[at c` nu au muzic`, pentru c` muzica încânt` spiritul. Ei i-au r`spuns: O, tu, rege, am c`utat un muzicant pentru 100 de drahme, dar nu am g`sit nici unul. Atunci Bahram a spus: vom g`si unul!; [i a poruncit unui scrib s`-i scrie lui Shankalat Indianul [i s`-i

18

Alai regal indian

Istoria [i tradi]iile rromilor

i-a primit, le-a dat la fiecare câte un bou [i un m`gar, pentru c` vroia s`-i determine s` cultive p`mântul. Le-a dat o mie de sarcini de porumb, pentru ca s`-[i cultive p`mântul cu ajutorul boilor [i m`garilor, s` foloseasc` porumbul ca s`mân]` [i s` Indience dansând

aib` recolte bogate, [i s` cânte pentru s`raci f`r` plat`. Lurii au plecat, au mâncat boii [i porumbul. Apoi s-au întors la sfâr[itul anului, cu obrajii sup]i. {ahul le-a zis: Nu ar fi trebuit s` irosi]i porumbul de s`mân]`. Acum nu mai ave]i decât m`garii. |nc`rca]i-v` lucrurile în spatele lor, preg`ti]i-v` instrumentele [i pune]i-le corzi de m`tase. (Donald Kenrick, Rromii: din India la Mediterana, 1998). Re]ine]i! Vocabular: [ah – titlu purtat de suveranul Iranului scrib – gr`m`tic, scriitor de la curtea [ahului drahm` – moned` persan` [i greac` antic` luri – popor nomad

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! Care sunt elementele comune ale acestor trei istorisiri privind originea rromilor?

Lec]ia 8 Mahmoud Ghazni cucere[te nordul Indiei Verifica]i-v` cuno[tin]ele! Cartea Yaminilor, scris` de arabul Al Utbi în Urmare a c`rui eveniment au fost str`rromii secolul al XI-lea d.Hr ne vorbe[te despre o n`v`lire a unui r`zboinic afgan pe nume Mahmoud Ghazni nevoi]i s` plece din India? în nordul Indiei unde a asediat [i a cucerit ora[ul Kannauj în data de 21 decembrie 1018. Kannaujul era cea mai bogat` zon` [i avea Kannauj. Locul pârjolit de o[tile lui Mahmoud Ghazni popula]ia cea mai numeroas` dintre toate ora[ele Indiei de Nord, atingând 53 000 de locuitori. R`zboinicul afgan Mahmoud Ghazni cucerind ora[ul [i luând întreaga popula]ie în robie, atât b`rba]ii, femeile cât [i copiii, îi vinde în Imperiul Persan, la curtea regelui, ca muzican]i, ori ca me[te[ugari în diferite alte locuri. Este poate prima etap` în lungul drum al rromilor c`tre lumea vestic`. (Marcel Courthiade, \n vol. M. Itu - J. Moleanu: Cultur` [i civiliza]ie indian`, 2001).

Re]ine]i!

Foto: Dr. Marcel Courthiade, noiembrie 2003

Vocabular: n`v`lire – atac, invazie produs` asupra unui spa]iu [i popor str`in

Istoria [i tradi]iile rromilor

19

Prezen]a rromilor în Orientul Apropiat, nordul Africii [i în Imperiul Bizantin Migrarea str`mo[ilor rromilor din India a fost un proces complex, desf`[urat pe parcursul mai multor secole într-un spa]iu geografic foarte Bizan]ul

întins. Existau, se pare, mai multe grupuri de rromi înrudite între ele [i care practicau me[te[uguri comune. Plecarea lor c`tre Persia, [i de aici mai departe, nu s-a produs simultan, fiindc` erau foarte mul]i. Trecerea lor a fost una lent`, deoarece resursele grupurilor de rromi erau limitate, iar deplasarea se producea în func]ie de locurile unde animalele puteau g`si hran` [i unde produsele me[te[ug`re[ti confec]ionate de ei se

puteau vinde. Este un fapt bine [tiut c` în }`rile Române cei mai iscusi]i me[te[ugari erau rromii. Aceast` iscusin]` a lor, în prelucrarea fierului în special, dar [i în toate celelalte me[te[uguri medievale, este foarte probabil s` o fi avut din India sau s` o fi deprins în Imperiul Persan [i în Imperiul Bizantin. Se pare c` deplas`rile str`rromilor se întindeau pe distan]e mici, dintre câteva localit`]i, dar desf`[urarea lor în l`]ime era considerabil`. Nu to]i plecau în acela[i timp, ci într-un an avea loc plecarea unui grup format din fra]i, copii [i alte rude, iar dup` un anumit num`r de ani îi putea urma acestuia un al doilea grup. Sosirea vechilor rromi în ]`rile respective s-a realizat progresiv [i nu a cauzat o cre[tere mare de popula]ie în locurile unde au ajuns, fapt care ar fi fost imediat consemnat de istoricii arabi sau de cei bizantini.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Compara]i migra]ia vechilor rromi cu modul de via]` al semi-nomazilor de ast`zi, având în vedere ocupa]iile, num`rul lor, leg`turile de rudenie, lunile din an când se f`cea aceasta. 2. Cu ce me[te[uguri se îndeletnicesc ast`zi rromii?

Lec]ia 9 Primele apari]ii ale rromilor în ]`rile europene Dup` unii autori, se pare c` pân` în partea de est a Imperiului Bizantin, grupurile de rromi au avut un drum [i o istorie comun`, îns`, în estul Turciei de ast`zi, s-a petrecut desp`r]irea lor în trei grupuri din motive necunoscute înc` ast`zi: ramura “lom” sau “de nord”, ramura “dom” sau de “sud-vest” [i ramura “rrom” sau de “vest”. P`trunderea lor în Europa s-a f`cut dup` cum urmeaz`: Str`mo[ii rromilor, care constituie azi ramura “lom” sau “de nord”, ar fi luat drumul spre N-V prin Caucaz [i pe latura de N-V a M`rii Negre, Peninsula Balcanic` [i de aici în întreaga Europ`. Cei din ramura “dom” sau de “sud-vest” s-au îndreptat spre Siria, Palestina, Egipt [i celelalte ]`ri ale Africii de Nord, de unde, probabil, \n mici 20

grupuri de rromi, [i-au continuat drumul, traversând Mediterana în Spania (în timpul st`p\nirii arabe). Cea mai numeroas` grup`, ramura “rrom” sau cea “de vest”, [i-a continuat drumul în Imperiul Bizantin, unde a r`mas câteva secole, iar de aici, mai departe, în Europa Central` [i de Vest. (Gheorghe Sar`u, Rromii, India [i limba rromani, 1998). Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Care sunt cele trei ramuri ale str`rromilor [i unde s-au separat ele? 2. Ce grup al rromilor a ajuns în }`rile Române?

Istoria [i tradi]iile rromilor

Vechii rromi

Ramura lom

Caucaz, N-V M`rii Negre

Ramura rrom

Imp. Bizantin, }`rile Europei

Ramura dom

Siria, Africa de Nord, Spania

Separarea vechilor rromi în cele trei grupuri, în estul Imperiului bizantin, [i direc]iile lor de deplasare.

Rromii în Imperiul Bizantin [i în Peninsula Balcanic` Deplasarea rromilor c`tre Imperiul Bizantin a fost, probabil, o consecin]` a înaint`rii turcilor selgiukizi în Armenia. Intrarea rromilor pe teritoriul bizantin a fost treptat`, însumând mai multe decenii. Aici, rromii au primit numele de athinganoi, denumire atribuit` ini]ial unei secte eretice prezente în Imperiul Bizantin în secolul al XI-lea [i care înseamn` de neatins (nu se recomanda contactul cu ei). Este posibil ca prin modul lor de vie]uire aparte [i prin neamestecul cu alte comunit`]i, rromii s` se fi asem`nat cu adep]ii acelei secte religioase [i, ca urmare, s` fi primit aceea[i denumire din partea popula]iei bizantine. |n lunga lor [edere în Asia Mic` [i Grecia, rromii s-au cre[tinat, adoptând ortodoxia, religia majorit`]ii. Limba rromani este puternic influen]at` în vocabular [i morfologie de limba

greac`. |n Bizan] se vorbe[te despre rromi într-o scrisoare a patriarhului Constantinopolului, Gregorios II Kyprios în secolul al XIII-lea, unde afl`m de taxele care trebuie luate de la a[a-numi]ii „egipteni“ [i „]igani“. Din Asia Mic`, teritoriul Turciei de azi, rromii au trecut în Peninsula Balcanic`, fapt petrecut, probabil, acum 700 de ani. Rromii sunt men]iona]i în mai multe locuri din Balcani, câteva dintre acestea fiind urm`toarele: 1348 – {tefan Du[an, ]arul Serbiei, legifereaz` d`rile în potcoave pe care trebuie s` le achite “cingarie” (potcovari [i [elari). 1368 – Men]ionarea la Zagreb a “]iganilor”. 1378 – Cu unele rezerve, anul 1378 este considerat ca fiind anul primei atest`ri documentare a prezen]ei rromilor pe teritoriul

P`trunderea rromilor in Europa \n sec. XII-XV

(Reproducere [i adaptare dup` „Atlas Istoric“-{tefan Pascu, 1971)

Istoria [i tradi]iile rromilor

21

de azi al Bulgariei. Ultimul ]ar bulgar, într-o diplom` dat` unei m`n`stirii, men]ioneaz` [i “bordeiele egiptenilor”, referindu-se foarte probabil la rromi. Re]ine]i! Vocabular: religia ortodox` – religie cre[tin` specific` ]`rilor din Europa de sud [i est [i din Asia Mic` sect` – comunitate religioas` desprins` dintr-o comunitate principal` erezie – doctrin` sau credin]` religioas` care ia na[tere în sânul unei biserici, ab`tându-se de la dogmele consacrate, [i care este condamnat` de biserica respectiv`

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. De unde vine numele atribuit ast`zi rromilor, cel de „]igan”? 2. Ce influen]e primesc rromii în Bizan] [i de ce?

Rromii \n spa]iul european

(Reproducere [i adaptare dup` „Atlas Istoric“-Pascu Vasile, 1998)

22

Istoria [i tradi]iile rromilor

Lec]ia 10 Atestarea rromilor în diferite ]`ri europene |n celelalte ]`ri europene, rromii ajung la sfâr[it de secol XIV [i pân` c`tre începutul secolului al XVI-lea. Rromii au ajuns în ]`rile respective înainte de anul în care apar în documente men]iona]i, îns` a durat un timp mai scurt sau mai lung pân` au intrat în aten]ia autorit`]ilor care s`-i consemneze.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Identifica]i pe hart` ]`rile unde au fost atesta]i rromii, indicând [i anul de referin]`. 2. De ce crede]i c` rromii apar în documentele ]`rilor respective la intervale atât de diferite?

Iat`, dup` Gheorghe Sar`u, atest`rile documentare ale rromilor \n diferite ]`ri europene.

Norvegia 1540

Finlanda 1559

Serbia 1348

}ara Galilor

1579

Bulgaria 1378

}ara Româneasc`

1385

Portugalia 1526

Slovenia 1387 Cehia 1399

Albania 1522 Transilvania, }ara F`g`ra[ului

Anglia 1513

1390-1406

Rromii

Suedia 1512

Germania 1407

Sco]ia 1505

Moldova 1414

Rusia 1501 Polonia 1501

Danemarca

1433

Spania 1425

Italia 1422

Olanda 1420

Belgia 1419

Fran]a 1418

Elve]ia 1414

Lec]ia 11 Rromii [i India (Lec]ie de sintez`) Ast`zi, exist` pu]ine popoare care s`-[i fi p`strat aproape neatinse atât de multe din tr`s`turile fundamentale ale locului de ba[tin`, cum au reu[it rromii. Nu doar trecerea sutelor de ani putea cauza modific`ri majore în sânul comunit`]ilor de rromi, dar [i tratamentele dure suferite din partea popula]iilor cu care au intrat în contact, persecu]iile [i m`surile asimila]ioniste duse chiar de statele în care au tr`it rromii. De ce nu au renun]at ei pân` ast`zi la mo[tenirea cultural` a Indiei, reg`sit` în obiceiurile [i tradi]iile p`strate cu grij`? Cel mai potrivit r`spuns îl vor da ei \n[i[i, dac` vor fi întreba]i.

Istoria [i tradi]iile rromilor

Factorul cel mai puternic în p`strarea identit`]ii îl constituie memoria comun`, transmis` pe cale oral`, de la b`trâni c`tre genera]iile tinere. Acestea au ascultat, au înv`]at [i au transmis mai departe ceea ce [tiau despre valorile rrome. Limba este mijlocul prin care s-a realizat aceast` leg`tur` cu trecutul. Limb` neoindian`, limba rromani a jucat un rol deosebit în sânul comunit`]ilor de rromi, ea fiind partea cea mai important` din cadrul memoriei colective. Copiii au înv`]at, înainte de toate, limba p`rin]ilor [i a bunicilor, p`strând-o astfel vie [i prezent` în via]a lor. 23

Cu ajutorul limbii cei mici au fost înv`]a]i despre trecutul lor, au înv`]at obiceiurile din familie [i comunitate, au \n]eles de ce sunt diferi]i de ceilal]i prin vorbire, comportament [i îmbr`c`minte. Odat` cu trecerea timpului, amintirea Indiei a fost oarecum uitat` de rromi [i întâmpl`ri mai noi au luat locul vechilor povestiri despre patria lor de origine. Nenum`ratele drumuri pe care le str`b`teau în c`utare de hran` [i nevoia de a face comer] le-au îns`mân]at ideea c` lumea întreag` le apar]ine. Practicarea unor meserii ale c`ror produse necesitau comercializarea lor în diferite locuri a determinat continuarea modului de via]` nomad [i c`l`toriile prin lumea întreag`. |n România exist` [i ast`zi unele grupuri de rromi care practic` Continuitate spiritual`

{tia]i c` ... * |n lupta dintre prin]ii indieni [i Mahmoud Ghazni acesta era cât pe ce s` fie învins? * O parte dintre urma[ii vechilor rromi pleca]i din India nu a ajuns niciodat` în Europa, deoarece a r`mas în ]`rile arabe? Verifica]i-v` cuno[tin]ele! I. Citi]i propozi]iile urm`toare [i încercui]i litera corespunz`toare r`spunsului corect: 1. |n Evul Mediu, în Europa se credea c` rromii provin din: a) Siria, b) India, c) România, d) Egipt. 2. Istoricii nu au consemnat migrarea rromilor, datorit` faptului c`: a) nu au sesizat importan]a acestui fapt, b) nu au [tiut de ea, c) nu existau istorici pe atunci. 3. Caracteristic vechilor rromi era: a) caracterul lor r`zboinic, b) modul de via]` nomad, c) meseriile comune, d) originea indian`. 4. Prima ]ar` care a jucat un rol important pentru rromi, dup` plecarea lor din India, a fost: a) Grecia, b) Ungaria, c) Persia, d) Afganistan. II. Defini]i urm`torii termeni [i apoi alc`tui]i cu fiecare dintre ei câte o propozi]ie: rege, legend`, me[te[ug, tradi]ie, istorie oral`. III. Societatea indian` era împ`r]it` în caste. Enumera]i-le, în ordinea importan]ei rolului lor în societate.

în lunile calde ale anului un nomadism limitat, sezonier, în scopul comercializ`rii produselor realizate în cadrul gospod`riei.

24

Istoria [i tradi]iile rromilor

CAPITOLUL

V

Neamurile de rromi [i ocupa]iile tradi]ionale Lec]ia 12 Perpetuarea meseriilor

|mp`r]irea rromilor de ast`zi în neamuri [i vi]e este foarte veche, ea datând probabil înainte de migrarea din India. Chiar dac` ini]ial au avut un str`mo[ comun, factorul care i-a ]inut împreun` a fost practicarea unei meserii comune de c`tre membrii aceleia[i vi]e. |nt`rit` pe parcursul drumului spre vest [i definitivat` în Bizan], împ`r]irea rromilor în neamuri [i meserii s-a p`strat, în linii mari, nemodificat` pân` la începutul secolului XX în România. La sfâr[itul secolului al XIX-lea [i începutul secolului al XX-lea au survenit schimb`ri importante în condi]iile de via]` din afara [i din interiorul comunit`]ii rrome, care au dus la pierderea [i abandonarea a numeroase obiceiuri [i tradi]ii ce fuseser` p`strate intacte sute de ani. Odat` cu dispari]ia unor ocupa]ii, grupul de rromi care le practica se orienta c`tre alte meserii, rezultatul fiind asimilarea lor în alte grupuri de rromi sau în popula]ia majoritar`. |n perioada regimului comunist a continuat transformarea modului de via]` al rromilor tradi]ionali. Atunci au fost sedentariza]i [i ultimii nomazi, fiind asimila]i ocupa]ional masei ]`r`ne[ti, astfel c` nu [i-au mai putut practica meseriile de pân` atunci. O nou` schimbare a fost produs` cu începere din anul 1990, când rromii cu ini]iativ` au \nceput s` desf`[oare activit`]i comerciale deosebit de profitabile. Cu timpul, [i-au schimbat c`ru]ele cu ma[ini, pentru a comercializa obiecte vechi din metal, au devenit proprietari de turn`torii [. a. Abandonarea c`ru]ei, a cortului implic` [i alte transform`ri, chiar dac` mai pu]in vizibile, în sensul moderniz`rii vie]ii, care au afectat deja cea mai mare parte a rromilor.

Istoria [i tradi]iile rromilor

Re]ine]i! Vocabular: vi]` – neam, ramur` a unui popor, trib asimilare – proces prin care un popor sau grup etnic î[i pierde tr`s`turile etnice distincte, contopindu-se în masa unei popula]ii de contact, majoritar` regim comunist – regim politic care a condus România în perioada 1948 – 1989 sedentarizare – stabilire definitiv` a unei popula]ii nomade într-un loc nomadism – mod de via]` al unor colectivit`]i umane caracterizat prin deplas`ri dintr-un loc \ntr-altul, membrii colectivit`]ii respective neavând locuin]e stabile

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Identifica]i care au fost ocupa]iile bunicilor [i care sunt ocupa]iile p`rin]ilor vo[tri ast`zi! 2. Descrie]i în câteva rânduri meseria tat`lui vostru [i ce a]i vrea voi s` face]i când ve]i fi mari!

Perpetuarea me[te[ugurilor

25

Lec]ia 13 Neamurile de rromi [i ocupa]iile lor în perioada medieval` [i modern` în }`rile Române |n perioada robiei, rromii apar]ineau domniei, m`n`stirilor [i boierilor. Fiecare rrom care intra în ]ar` [i nu avea un st`pân intra automat sub st`pânirea domnului ]`rii. Rromii mahomedani, cet`]eni ai Imperiului otoman, ce se aflau în }ara Româneasc` [i în Moldova pentru a face comer] sau pentru a împrumuta bani cu dobânzi ridicate, nu puteau fi înrobi]i.

Rromii robi domne[ti

Dona]ie, c`s`torie, zestre

Rromii robi boiere[ti

|nzestr`ri, danii

Vânzarecump`rare, schimb, c`s`torie

Rromii robi m`n`stire[ti

Procesul transferului de robi de la domnie c`tre m`n`stiri [i boieri Aurarii

Rromii robi domne[ti To]i robii din ]ar` care nu apar]ineau m`n`stirilor sau boierilor, erau robii domnului ]`rii [i ai so]iei acestuia. Ei aveau denumiri specifice, \n func]ie de meserii, dup` cum urmeaz`: Aurarii sau “rudarii” erau cei mai numero[i dintre robii domne[ti [i pl`teau domnului o 26

anumit` cantitate de aur scoas` din râurile ce str`bat Moldova [i }ara Româneasc`. Procedeul de lucru îl constituia sp`larea nisipului [i a pietri[ului adus de ape din mun]i. Ei sunt atesta]i pentru prima dat` în anul 1620 în }ara Româneasc`. Al`turi de ace[tia mai erau b`ie[ii transilvani, care se deosebeau de primii prin aceea c` scoteau aurul din pietrele mun]ilor, din locurile numite b`i, pe baza unui anumit procedeu de cur`]ire a lui. Aceast` ocupa]ie se putea practica doar când era cald, iarna aurarii coborând la câmpie unde prelucrau lemnul, confec]ionând vase, în special linguri, blide [i albii, primind astfel denumirea de lingurari. Ei obi[nuiau s` se a[eze prin locurile împ`durite, cu copaci buni, din care î[i lucrau obiectele casnice. O parte dintre ei a \nceput, cam din secolul al XIX-lea, s` se ocupe de producerea c`r`mizilor, dat` fiind cererea de atunci, consacrându-li-se, astfel, denumirea p`strat` [i ast`zi, cea de c`r`midari. O categorie marginal` o reprezentau neto]ii, care duceau un mod de via]` s`lbatic [i tr`iau prin p`duri [i locuri mai pu]in umblate de oameni. L`e[ii erau de meserie fierari, fiind, în acele vremuri, me[terii cei mai iscusi]i în prelucrarea fierului. Vechile scrieri relatau c` ace[tia erau chema]i adesea de c`tre domn [i de boieri pentru a f`uri unelte [i arme. C`ld`rarii prelucrau, ca [i ast`zi, arama [i confec]ionau c`ld`ri [i vase de buc`t`rie, cazane pentru ]uic` etc. Piept`narii confec]ionau din oase piepteni. Zl`tarii sau inelarii confec]ionau inele [i alte bijuterii din aur ori din argint. Ursarii se îndeletniceau cu purtarea prin sate [i mahalalele târgurilor a ur[ilor îmblânzi]i, unde îi jucau tot anul. Erau nomazi [i locuiau în corturi. Se mai îndeletniceau cu cre[terea catârilor [i cu confec]ionarea ciururilor [i a altor obiecte m`runte din metal. Spoitorii, categorie de rromi prezent` \n spa]iul românesc, \n ora[ele dun`rene, abia de la sfâr[itul sec. al XIX-lea, se ocupa [i se ocup`, [i azi, cu cositoritul, („spoitul“) c`ld`rilor f`cute de c`ld`rari. Geamba[ii aveau ca ocupa]ie caracteristic` vânzarea-cump`rarea cailor sau chiar [i furtul acestora. L`utarii cântau la cur]ile boierilor [i în crâ[mele din sate [i ora[e. Cioc`na[ii erau t`ietori de sare în ocne. Sunt o Istoria [i tradi]iile rromilor

categorie aparte din mai multe motive, ei fiind poate prima breasl` remunerat` pentru munca lor, primind simbrie [i o cantitate de sare numit` mertic. Clopotarii confec]ionau clopote pentru biserici [i tot ei le [i tr`geau. Flor`resele [i lustrangiii de ghete locuiau în ora[e [i au ap`rut mai târziu.

Robi la curtea boierului

Rromii robi m`n`stire[ti Rromii robi m`n`stire[ti se ocupau cu treburile m`runte de la m`n`stire [i cu lucratul p`mântului pe mo[ii. Num`rul lor era relativ ridicat, m`n`stirile având cei mai mul]i robi rromi. Ace[tia proveneau îndeosebi din înzestr`ri din partea Robi m`n`stire[ti la munca câmpului

formau arga]ii, îngrijitorii [i cresc`torii de animale: v`cari, porcari, bivolari, herghelegii, g`in`rese etc. Robii de la curte erau condu[i de c`tre un v`taf rrom, care era r`spunz`tor fa]` de st`pân de îndeplinirea obliga]iilor [i a îndatoririlor rromilor avu]i în grij`.

domniei, testamente, dona]ii, schimburi, cump`r`ri. Condi]iile lor de via]` erau grele, fugind de pe domeniile m`n`stirilor ori de câte ori aveau ocazia. Rromii robi boiere[ti Rromii robi boiere[ti cuprindeau “]igani” de curte [i “]igani” de ogor. Robii de ogor munceau mo[iile boierilor, iar cei de curte aveau ocupa]ii precum: slujnice sau feciori în cas`, buc`t`rese, sp`l`torese, cusutorese, pitari, sacagii, vizitii, birjari, cizmari, l`utari etc. O categorie aparte o

Istoria [i tradi]iile rromilor

De re]inut! Neamurile de rromi [i grupurile lor profesionale puteau apar]ine oric`rui st`pân [i nu existau reguli, în privin]a aceasta. Cu excep]ia robilor aurari, care apar]ineau domnitorului ]`rii [i Doamnei (so]ia domnitorului), [i a robilor cioc`na[i, care t`iau sare în ocn` [i care apar]ineau m`n`stirilor Cozia [i Govora, celelalte categorii amintite mai sus puteau fi atât în st`pânirea domniei, cât [i în st`pânirea m`n`stirilor [i a boierilor. Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Identifica]i tr`s`turi comune tuturor rromilor din Evul Mediu! 2. Cine avea dreptul de a de]ine robi în }`rile Române?

27

domne[ti

aurari c`ld`rari

nomazi

boiere[ti l`e[ii m`n`stire[ti

ursari zl`tari

Robii rromi domne[ti

spoitori geamba[i

sedentari

boiere[ti l`utari m`n`stire[ti

cioc`na[i

|mp`r]irea rromilor în func]ie de modul de via]`, de st`pâni [i meserii.

28

Istoria [i tradi]iile rromilor

CAPITOLUL

VI

A[ezarea rromilor \n spa]iul geografic românesc Lec]ia 14 Prezen]a rromilor pe teritoriul }`rii Române[ti, al Transilvaniei [i Moldovei

|n spa]iul nord-dun`rean, prima atestare documentar` a rromilor dateaz` din anul 1385, când domnitorul }`rii Române[ti, Dan I, d`ruie[te m`n`stirii Tismana posesiunile care apar]inuser` mai înainte m`n`stirii Vodi]a de lâng` Turnu Severin. |ntre aceste bunuri, mobile [i imobile, dona]ia unchiului s`u Vladislav I, c`tre m`n`stirea Vodi]a, pe care o întemeiase cândva între 13701371, se aflau [i 40 de s`la[e de “a]igani”. Robii rromi ai m`n`stirii Tismana sunt aminti]i în toate confirm`rile ulterioare ale posesiunilor acesteia. |n anul 1388, domnul Mircea cel B`trân doneaz` ctitoriei sale, M`n`stirea Cozia, “300 de s`la[e de ]igani”. Este important s` observ`m c` \ncepând din secolul al XV-lea, to]i marii st`pânitori de p`mânturi de]ineau “robi ]igani”, atât domnul ]`rii, cât [i marile m`n`stiri [i boierii. |n Transilvania, între anii 1390 [i 1406, sunt aminti]i 17 rromi de cort afla]i sub st`pânirea unui oarecare boier Costea, al lui Mircea cel B`trân, din }ara F`g`ra[ului (p`mântul domnitorului muntean). |n Moldova, la anul 1414, un act din 2 august, de la Suceava, îl aminte[te pe Alexandru cel Bun, care d`ruie[te lui pan Toader Pitic, pentru “credincioasa lui slujb`”, trei sate: “un sat la Cobâla, unde este casa lui, unde [este] a fost Veri[ Stanislav, iar alt sat la gura Voievodul Mircea Jerav`]ului, unde cade în Bârlad, anume unde au fost cneji Lie [i }ig`ne[tii, iar al treilea sat pe Bârlad, unde este alt` cas` a lui, unde sunt cneji Tama[ [i Ivan”. |n Evul Mediu românesc, atât în Moldova cât [i în }ara Româ-

Istoria [i tradi]iile rromilor

neasc`, “cnejii de ]igani” erau etnici rromi [i aveau rol de intermediari între comunitatea rrom` [i stat. De observat c` textul documentului dateaz` din anul 1414, dar se refer` la o situa]ie existent` în trecut (“unde au fost cneji Lie [i }ig`ne[tii”).

Alexandru cel Bun

Re]ine]i! Vocabular: dona]ie – oferirea de bani, p`mânt sau alte bunuri c`tre o alt` persoan`; danie domn – conduc`torul statului care exercita puterea absolut` asupra supu[ilor lui [i a bunurilor acestora m`n`stire – l`ca[ format dintr-o biseric`, în care serviciul religios este oficiat de c`tre c`lug`ri sau c`lug`ri]e, [i mai multe chilii, în care locuiesc ace[tia. |n urma diferitelor dona]ii, m`n`stirile ajung s` de]in` mo[ii întinse, sate de ]`rani [i numero[i robi s`la[ – denumire sub care se întâlne[te familia rromilor, înc` de la prima lor atestare documentar` din anul 1385. La rromii nomazi, s`la[ul desemneaz` mai multe familii de rromi, înrudite între ele, care formeaz` o familie mare, l`rgit` 29

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Delimita]i pe hart` teritoriul istoric al }`rii Române[ti, al Transilvaniei [i Moldovei! 2. Cine este primul domnitor român de care se leag` men]ionarea rromilor în spa]iul românesc?

3. |n ce situa]ie sunt aminti]i rromii în documentele vremii?

Lec]ia 15 Situa]ia }`rilor Române în a doua jum`tate a secolului al XIV-lea Sosirea vechilor rromi în spa]iul românesc s-a f`cut în perioada de început a existen]ei }`rii Române[ti [i a Moldovei, foarte probabil înaintarea otoman` determinându-i s` treac` la nordul Dun`rii. Cele dou` voievodate române[ti de la sud [i r`s`rit de Carpa]i se aflau atunci sub influen]a regatelor maghiar [i polon, de a c`ror istorie vor fi strâns legate mul]i ani. Dac` politica extern` nu se putea face întotdeauna independent, situa]ia intern` era la voin]a domnului [i a boierilor, ei fiind r`spunz`tori de aducerea rromilor în sclavie. Mircea cel B`trân a fost fratele lui Dan I [i a donat, la rândul s`u, un grup numeros de rromi M`n`stirii Cozia, care fusese construit` din porunca sa. Mircea a d`ruit cu aceast` ocazie 300 de s`la[e de rromi, dar num`rul de rromi afla]i \n st`pânirea domnului era cu siguran]` mult mai mare.

Tot atunci, }ara Româneasc` începe lunga confruntare cu Imperiul Otoman, care cucerise Bulgaria [i acum încerca cucerirea }`rilor Române. |n Moldova, pentru prima dat` sunt aminti]i rromii în timpul domnitorului Alexandru cel Bun (1400 - 1432), în anul 1414 [i în anul 1428, în acest din urm` caz fiind d`ruite M`n`stirii Bistri]a 31 de s`la[e de rromi. Situa]ia intern` a celor doua state române[ti ofer` condi]ii de via]` similare rromilor care sunt integra]i în acela[i mod în economia satului, a cur]ilor domne[ti, m`n`stire[ti [i boiere[ti. Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Au fost cumva r`spunz`tori domnitorii, m`n`stirile [i boierii de robia rromilor? 2. |n ce situa]ie se aflau }`rile Române în contextul politic local?

}`rile Române \n sec. XIV-XVI

(Reproducere [i adaptare dup` „Atlas Istoric“-{tefan Pascu, 1971)

30

Istoria [i tradi]iile rromilor

Basarab I (1342-1351)

Nicolae Alexandru (1351-1364)

Vladislav I Vlaicu (1364-1376)

Rromii sunt atesta]i indirect \n timpul lui Vladislav Vlaicu, la câteva decenii de la \nfiin]area statului muntean. Datorit` acestui fapt, putem spune c` rromii, prin aportul demografic [i prin for]a de munc`, au ajutat la consolidarea statului valah.

Radu I (1377-1385)

Dan I (1385-1386)

Lec]ia 16 Românii [i rromii La nord de Dun`re, localnicii erau destul de pu]in numero[i [i noii veni]i - organiza]i în grupuri mici [i nedovedind inten]ii r`zboinice - au avut, pentru început, libertate de mi[care prin ]ar`. Unii au r`mas acolo [i, mai târziu, au fost înrobi]i. Al]ii au plecat mai departe, prin Transilvania, c`tre ]`rile Europei Centrale. Domnul ]`rii era st`pân absolut, el conferind [i retr`gând func]ii [i bunuri supu[ilor s`i. M`n`stirile [i boierii de]ineau propriet`]i întinse, aveau sate de ]`rani aservi]i [i numero[i robi, gra]ie dona]iilor domnului sau ob]inu]i prin cump`rare. }`ranii liberi [i cei aservi]i puteau avea [i ei robi rromi pe care \i foloseau la munca câmpului [i în gospod`rie. Uneori, ]`ranii aservi]i, pentru a se elibera din servaj, d`deau în schimb un rob, „cap pentru cap, dup` legea ]`rii”. Re]ine]i! Vocabular: ]`rani aservi]i – ]`rani f`r` libertate personal`, care datorau st`pânilor presta]ii în munc` [i d`ri în bani [i produse. |n Transilvania poart` numele de iobagi, în }ara Româneasc` rumâni, iar în Moldova vecini. Statutul lor economic [i cel juridic sunt superioare statutului robilor rromi.

domnul ]`rii

m`n`stirile

boierii

or`[enii

]`ranii liberi ]`ranii aservi]i

robii

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Folosindu-v` de schema de mai sus, descrie]i rela]iile dintre clasele sociale din statele române[ti medievale. 2. Ce s-a întâmplat cu rromii care au r`mas în }`rile Române?

Istoria [i tradi]iile rromilor

31

Lec]ia 17 Domnia voievodului rrom {tefan R`zvan \n Moldova. (Studiu de caz) O prezen]` inedit` rrom` \n istoria statului moldovean o reprezint` domnia lui {tefan R`zvan, la sfâr[itul secolului al XVI-lea. Locul lui de na[tere nu este cunoscut. El provenea din }ara Româneasc`, fiind foarte bine cunoscut de Mihai Viteazul. Acesta arat` c` {tefan R`zvan era rrom, supus al s`u din }ara Româneasc`, pe care l-a trimis cu misiune la Constantinopol. Exist` [i alte surse care atest` origine etnic` rrom` a lui {tefan R`zvan, anume, secretarul regelui Poloniei, Reinhold Heidenstein, care afirma despre {tefan R`zvan c` avea mam` românc` [i tat` rrom. La Constantinopol, intr` în slujba lui Aron Vod` [i ajunge omul de încredere al acestuia. |mpreun` vor veni în Moldova în toamna anului 1592. Ini]ial, {tefan R`zvan fusese mahomedan, iar prin botezul s`u cre[tin el [i-a atras du[m`nia turcilor care c`utau s`-l omoare. |n acea perioad` el s-a c`s`torit cu o jupâni]` pe nume Maria sau Marica. Mihai Viteazul ne spune c` mama lui R`zvan era ]`ranc` aservit`, rumânc`, ca atare tat`l lui {tefan R`zvan a fost rrom mahomedan care nu putea fi înrobit de domnia valah`. Dac` tat`l s`u ar fi fost din }ara Româneasc`, atunci R`zvan ar fi ajuns rob ca [i tat`l s`u [i nu ar fi putut ob]ine pozi]ii însemnate [i, mai târziu, domnia în Moldova. {tefan R`zvan apare în documentul de la 5/15 august 1594 ca Stephanus Rezvan Hathman, semnând el însu[i cu litere latine, ceea ce arat` c` era un om înv`]at. Prima dreg`torie avut` în statul moldovean este cea militar` de ag`, pe care o prime[te de la Aron Vod`, dup` ce participase al`turi de acesta la lupta împotriva lui Petru Cazacul. Din 28 martie/7 aprilie 1594 el apare în sfatul domnesc cu titlul de „portar de Suceava”, „c`pitan general” [i „general al c`l`re]ilor [i pedestra[ilor”, ceea ce însemna acela[i lucru. {tefan R`zvan este prezent în vara lui 1594 la tratativele lui Aron vod` cu împ`ratul german pentru aderarea la Liga Cre[tin`, mai apoi conducând, pân` în prim`vara anului 1595, în calitate de comandant al armatei moldovene, campaniile armatei asupra Tighinei, Chiliei, Cet`]ii Albe, Ismailului [i asupra nordului Dobrogei. Dup` asediul nereu[it al Tighinei, împreun` cu un corp de oaste ardelean, R`zvan s-a îndreptat spre Ia[i, unde, în noaptea de 25 aprilie /5 mai 1595, l-a declarat pe Aron Vod` tr`d`tor [i l-a arestat. El s-a proclamat domn la Ia[i, posibil la 24 32

aprilie 1595, sub numele s`u de botez {tefan Vod`. Preotul armean Hagop din Tokat arat` c` R`zvan era iubit de to]i [i era capul c`l`re]ilor moldoveni. La Alba Iulia ardelenii îl considerau un „boier de vaz`”, „care boier îi este foarte pl`cut principelui [i pân` acum i-a fost servitor vechi [i credincios”, ceea ce l-a determinat pe principele Sigismund s`-l sprijine ca domnitor al Moldovei. Primul document intern p`strat a fost emis la 16/26 mai 1595, ultimul purtând data de 12/22 iulie 1595. Pozi]ia sa ca domn al Moldovei este serios diminuat` prin \nsu[i tratatul încheiat de R`zvan cu Sigismund Báthory la 24mai/3iunie 1595, la Alba Iulia. Astfel, R`zvan purta de acum încolo titlul de „locotenent” sau loc]iitor al principelui, d`rile asupra ]`rii Moldovei se fixau de c`tre dieta transilvan`, voievodul nu avea dreptul s` pronun]e pedepse cu moartea [i nu putea încheia tratate externe f`r` aprobarea lui Sigismund. Cre[terea influen]ei lui Sigismund Báthory [i implicit domina]ia Casei de Austria nu au fost acceptate, de Uniunea polono-lituanian`. Cancelarul [i marele hatman polon Jan Zamoyski dorea un stat moldovean care s` aib` rela]ii pa[nice cu Imperiul Otoman [i cu Polonia. Pentru aceasta trebuia înl`turat de la domnie {tefan R`zvan, care declarase r`zboi turcilor. La 17/27 august 1595 oastea marelui hatman polon a trecut în Moldova, la 26 august/5 septembrie ajungând lâng` Ia[i. La 22 august/1septembrie 1595, {tefan R`zvan, împreun` cu 16 000 de c`l`re]i [i pedestra[i, a abandonat tab`ra de pe Jijia, dar, fiind p`r`sit de o mare parte a o[tirii sale, a trecut în Transilvania. So]ia domnului, doamna M`riuca, s-a ad`postit, de asemenea, de oastea polon` în Transivania. |n campania antiotoman` a lui Sigismund Báthory, din toamna lui 1595, din }ara Româneasc`, {tefan R`zvan a condus un grup de 1500 de l`ncieri care formau centrul armatei cre[tine. Dup` victoriile împotriva turcilor, armata se întoarce la Bra[ov. La 17/27 noiembrie 1595, {tefan R`zvan a pornit de la Bra[ov spre Moldova cu 5000 de solda]i, pentru a-[i recupera tronul de la Ieremia Movil`. B`t`lia a avut loc la 3/13 decembrie 1595, în câmpia Sucevei [i, dup` trei ceasuri de lupt`, cu ajutorul armatelor polone, Ieremia Movil` iese victorios. {tefan R`zvan a fugit spre Transilvania, fiind urm`rit de poloni. {i-a schimbat hainele de domnitor cu altele ]`r`ne[ti, dar a fost prins de urm`ritori în ziua de 4/14 decembrie 1595. Istoria [i tradi]iile rromilor

Ieremia Movil` a poruncit s` fie pus în fiare [i, la Suceava, i s-a t`iat nasul [i a fost tras în ]eap`. Doamna M`riuca, trimis` de R`zvan în Transilvania, avea în posesie satul românesc Z`pâr] (ast`zi B`bdiu) din comitatul Solnocul Interior. Dup` anii 1602–1603, ea pierde st`pânirea asupra acestui sat [i a satului Rogoz din }ara L`pu[ului, nemai[tiindu-se nimic apoi despre ea [i fiul ei. Mormântul lui {tefan R`zvan nu este cunoscut, fiind posibil s` fie înmormântat în cimitirul de mult timp disp`rut de la marginea Sucevei. (adaptare dup` Constantin Rezachevici, Enciclopedia domnilor români, 2001).

{tefan R`zvan

Re]ine]i! Vocabular: ducat – teritoriu condus de un duce sau de o duces` Liga cre[tin` – coali]ie antiotoman` ini]iat` în anul 1584 de c`tre împ`ratul Rudolf II de Habsburg (1576 - 1608), la care ader` Vaticanul – papa Clement al VIII-lea (1592 1605), habsburgii spanioli, ducatele italiene Toscana, Mantova, Ferrara. |n 1594 ader` Sigismund Báthory [i, în acela[i an, Aron Vod` Tiranul (1591 – 1592; 1592 - 1595) [i {tefan R`zvan, domnitorii Moldovei [i Mihai Viteazul (1593 - 1601).

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Care sunt evenimentele principale ale domniei lui {tefan R`zvan? 2. Compara]i lupta antiotoman` a lui {tefan R`zvan cu ac]iunile altor domnitori români împotriva turcilor!

Lec]ia 18 Modele de convie]uire interetnic`. (Lec]ie de sintez`)

Toleran]` [i integrare \n Imperiul otoman

Autonomie [i privilegii \n Europa Central`

Sclavie \n }ara Româneasc` [i \n Moldova

Discriminare [i persecu]ii \n Europa de Vest

RROMII Perioada medieval` a istoriei rromilor cunoa[te aspecte diferen]iate în func]ie de statul în a c`rui componen]` ace[tia intraser`. Migra]ia rromilor se sfâr[e[te în linii mari la sfâr[itul secolului al XV-lea, dup` aceast` dat`, rromii deplasându-se în spa]ii mult mai restrânse. Cea mai mare parte dintre ei se sedentarizase sau c`zuse \n sclavie în }ara Româneasc` [i în

Istoria [i tradi]iile rromilor

Moldova. O alt` parte, de asemenea important`, r`m`sese în Imperiul Otoman unde beneficia de condi]ii de via]` mai bune, îndeosebi rromii care adoptaser` religia mahomedan`. Rromii ajun[i în Europa Central` [i de Vest întâlnesc situa]ii diferite de la o ]ar` la alta [i de la o perioad` la alta. |n secolele XV [i XVI, prezentând scrisori de la regii Ungariei, ai Poloniei sau de la prin]ii Boemiei,

33

conduc`torii grupurilor de rromi ajunse în vestul Europei au fost primi]i la principalele cur]i princiare. Regii Fran]ei le-au oferit protec]ie, considerându-i buni cre[tini. |ntreaga popula]ie venea s`-i vad` pe oamenii cu modul de via]` [i îmbr`c`mintea atât de diferite de ale lor. Rromii pretindeau c` au venit din Egipt, spunând mai apoi c` sunt pelerini la Locurile Sfinte, care au r`t`cit drumul. |n secolul XVII atitudinea de bun`voin]` fa]` de rromi s-a schimbat datorit` modului de via]` nomad al acestora, diferit de al popoarelor europene. Prin mi[carea continu` în ]`rile respective, rromii erau percepu]i ca destabilizatori ai ordinii interne [i ai siguran]ei statelor. A[a s-a ajuns s` fie adoptat` o legisla]ie represiv` în toate statele monarhice [i în republicile italiene. |n Fran]a, declara]ia din iulie 1682, ini]iat` de Colbert [i semnat` de regele Ludovic al XIV-lea i-a condamnat pe b`rba]ii rromi s` vâsleasc` pe galere, femeile lor s` fie închise în spitale, iar copiii lor s` fie crescu]i în religia cre[tin`. |n secolul al XVIII-lea, m`surile francezilor împotriva rromilor au mers pân` la a-i duce peste ocean, în cele dou` Americi, [i, uneori, chiar la uciderea acestora (Henriette Asséo, Les Tsiganes, 1994). |n Spania, statul a conceput o politic` de exterminare a rromilor nomazi, concretizat` prin ac]iunea din 30 iulie 1749 de arestare a tuturor rromilor din Spania. Episcopul de Ovideo, Vázguez Tablada a înaintat un proiect regelui Fernando VI, la data de 5 iulie 1747 care s` solu]ioneze definitiv problema rromilor. Poli]ia, Armata, Biserica, întregul aparat statal s-au mobilizat pentru arestarea celor 9 000 – 12 000 de rromi, b`rba]i, femei, copii [i b`trâni. Rromi \n lan]uri

34

P`rintele Francisco Rávago, confesorul lui Fernando VI, scria regelui: „m`surile propuse de guvernatorul Consiliului pentru extirparea acestei rase rele de oameni [i urât` de Dumnezeu mi se par bune... S-ar face voia Domnului Nostru dac` sar reu[i stârpirea acestor oameni.” Ac]iunile de prindere [i arestare a rromilor au decurs cu [i f`r` incidente. Singurele criterii care se aveau în vedere pentru a nu fi arestat erau dovada stabilirii într-un loc (faptul c` nu erau nomazi) [i practicarea unui me[te[ug cunoscut. Femeile rrome c`s`torite cu spanioli urmau legea so]ilor lor, astfel c` nu au fost incluse pe listele celor ce urmau a fi aresta]i. Pe baza unor indica]ii stricte, cei aresta]i au fost du[i s` lucreze în fabrici, trimi[i la marin`, sau pe [antierele navale din Africa [i în regimentele lor, dac` erau ap]i. O parte a fost eliberat` dup` câ]iva ani, al]ii nu s-au mai întors la casele lor niciodat` (Antonio Gómez Alfaro, Marea prigonire a Rromilor). Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Ar`ta]i pe hart` care sunt ]`rile Europei de Vest! Aminti]i-v` în ce ani au ajuns rromii pentru prima dat` acolo! 2. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare dintre ace[tia câte o propozi]ie: voievod, dona]ie, s`la[, ctitorie, dreg`tor. 3. Citi]i afirma]iile de mai jos [i încercui]i litera corespunz`toare r`spunsului corect: I. Rromii în Imperiul Otoman au fost: a) sclavi, b) tolera]i, c) persecuta]i, d) autonomi. II Domnitorul ]`rii oferea robi: a) turcilor, b) ]`ranilor, c) boierilor, d) m`n`stirilor. 4. Completa]i spa]iile libere de mai jos cu informa]ia corect`: I. Prima atestare documentar` a rromilor în }ara Româneasc` a fost în anul... . II. Domnitorul Mircea cel B`trân d`ruie[te M`n`stirii Cozia ... . 5. Argumenta]i în ce fel a participat {tefan R`zvan la lupta antiotoman` a coali]iei cre[tine! 6. A[eza]i evenimentele în ordinea desf`[ur`rii lor: a. Domnia lui Dan I b. Persecu]iile rromilor în Spania c. |ntemeierea }`rii Române[ti d. Domnia lui {tefan R`zvan e. Atestarea rromilor în Moldova f. Regii Fran]ei acord` protec]ie rromilor

Istoria [i tradi]iile rromilor

CAPITOLUL

VII

Statutul social-economic [i politic al comunit`]ilor de rromi Lec]ia 19 Sclavia medieval` \n lumea necre[tin`

O problem` deosebit de important` o reprezint` originea robiei pentru întreaga popula]ie rrom`. Desigur, existau sclavi în Evul Mediu timpuriu pe întreg cuprinsul Europei, precum [i în Asia, dar ace[tia erau, în principal, prizonieri de r`zboi, care nu aveau posibilitatea s` se r`scumpere. St`pânirea arab` asupra M`rii Mediterane a generat pentru o bun` perioad` de timp un comer] cu sclavi cre[tini, r`pi]i de pe coastele Italiei [i ale Siciliei sau din Grecia [i de pe coasta dalmat`, care erau apoi vându]i în ]`rile din nordul Africii. Pira]ii arabi î[i conduceau cor`biile în apropierea ]`rmurilor unde ]`ranii lucrau câmpul sau unde se aflau sate lipsite de ap`rare [i r`peau copii, tineri [i femei, care aveau o c`utare deosebit` în califatele arabe. Odat` vându]i ca sclavi aici, era foarte greu s`-[i mai recapete vreodat` libertatea. Nenum`ratele r`zboaie medievale determinau înrobirea unei p`r]i însemnate dintre învin[i. Acest lucru era posibil doar în situa]ia în care taberele adverse aveau religii diferite. Religia cre[tin` nu permitea înrobirea altor cre[tini, dar situa]ia era diferit` dac` robii erau musulmani sau de oricare alt` religie în afara celei cre[tine.

Situa]ia era aceea[i [i pentru musulmani. Spre exemplu, cu ocazia luptelor cu românii, turcii duceau numero[i b`rba]i, femei [i copii în sclavie în Imperiul Otoman. |n }`rile Române, situa]ia era diferit`. Dac` erai “]igan” erai automat rob. Deoarece foarte rar se întâmpla ca un “]igan” s` nu fie [i rob, în scurt timp, “]igan” a ajuns s` însemne “rob” [i, astfel, în documentele vremii, sunt pu]ine cazurile când apare cuvântul “rob” în dreptul “]iganilor”, men]ionându-se deci, simplu, “]igan”. Drept urmare, consider`m c` ini]ial rromii nu practicau cre[tinismul [i au fost percepu]i de români ca p`gâni, fapt determinant în procesul înrobirii. Verifica]i-v` cuno[tin]ele! Care erau diferen]ele principale dintre robii rromi din }`rile Române [i al]i sclavi din Evul Mediu?

R`pire de femei [i copii

Istoria [i tradi]iile rromilor

35

Lec]ia 20 Originea sclaviei în spa]iul geografic românesc Influen]a t`tarilor S-a considerat c` românii ar fi mo[tenit institu]ia robiei [i pe robii rromi de la vecinii lor din R`s`rit, t`tarii. Existau dou` grupuri de t`tari: Hoarda de Aur [i t`tarii din Hanatul Crimeii. Ei erau urma[ii marii o[tiri a mongolilor lui Genghis Han. Cercet`rile lingvistice [i istorice contemporane ne spun c` teoria dup` care rromii ar fi fost Potcovari rromi

sclavii t`tarilor este gre[it`. Fierarii [i potcovarii rromi care ar fi slujit r`zboinicilor t`tari ar fi trebuit s` r`mân` ca robi ai domnului [i ai boierilor români doar ei, f`r` familiile lor. Dar documentele vorbesc despre d`ruirea mai multor familii [i doar în pu]ine cazuri despre persoane singure. |naintea turcilor otomani, t`tarii au reprezentat o amenin]are continu` pentru spa]iul românesc, nenorocirile aduse de ei fiind mereu prezente în amintirea oamenilor. Ei î[i transformau prizonierii de r`zboi în robi. Prin lungul conflict cu t`tarii, românii au fost influen]a]i negativ, încercând s`-[i supun` orice grup de oameni cu tr`s`turi asiatice, care intra în contact cu ei [i ar fi putut s`-i amenin]e.

De re]inut! Dac` me[te[ugarii rromi ar fi participat la incursiunile de jaf ale t`tarilor, [i ar fi fost lua]i prizoniei de români, femeile [i copii lor ar fi r`mas în mod cert în taberele t`tarilor, al`turi de familiile acestora [i nu ar fi fost posibil s` intre [i ei sub st`pânirea românilor. Dar astfel de cazuri nu sunt întâlnite în documentele vremii [i nici nu sunt amintite mai târziu.

Lec]ia 21 Pierderea libert`]ii La venirea lor în }`rile Române, rromii aveau statut de oameni liberi, fiindc`, dac` ar fi fost robi în Bulgaria, st`pânii lor nu i-ar fi l`sat s` plece în num`r a[a de mare [i ar fi încercat s`-i aduc` înapoi, chiar [i pe cei care ajunseser` în }ara Româneasc`. Dac` în Moldova rromii au venit de la sud de Dun`re, din Grecia [i Bulgaria, [i au trecut prin }ara Româneasc`, atunci înseamn` c`, ini]ial, nici în }ara Româneasc` rromii nu erau robi, fiindc` ar fi fost obliga]i s` r`mân` aici [i nu ar fi putut pleca mai departe. Rromii erau liberi \ns` în Transilvania [i în tot restul Europei, ceea ce ne duce la concluzia c`, atunci când rromii au plecat din Bulgaria [i au trecut la nord de Dun`re,

36

a existat o perioad` în care ace[tia s-au putut mi[ca liber [i s-au putut a[eza unde voiau, [i în }ara Româneasc` [i în Moldova, dup` aceasta ei fiind robi]i. Acest lucru apare cu atât mai mult posibil, cu cât trebuie s` lu`m în calcul [i caracterul pa[nic al noilor veni]i, care se deosebeau fundamental de firea r`zboinic` [i de organizarea militar` a migratorilor anteriori. Regula era c` to]i rromii care veneau în ]ar` deveneau automat robi ai domnului, dar în a doua jum`tate a secolului XIV [i la început de secol XV, când autoritatea domneasc` era înc` slab`, boierii puteau u[or înrobi micile grupuri de nomazi pa[nici a[eza]i pe mo[iile lor.

Istoria [i tradi]iile rromilor

Rromi nomazi pe mo[ia boierilor

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Cum a fost posibil` migrarea rromilor din Peninsula Balcanic` în }ara Româneasc`, iar apoi c`tre Moldova [i Transilvania? 2. De ce rromii nu s-au putut împotrivi asupririi lor de c`tre boieri [i domnitor? Dovezi ale libert`]ii ini]iale a rromilor Un element important care s` confirme ipoteza libert`]ii ini]iale a rromilor ar fi o serie de libert`]i acordate de st`pânii robilor, între care, cele mai importante ar fi libertatea de mi[care în ]ar` - robii seminomazi pl`tind doar o dare anual` c`tre st`pâni [i, autonomia comunit`]ii, indiferent dac` era nomad` sau sedentar`, în exercitarea dreptului de judecat` intern.

Istoricul N. Djuvara este de p`rere c` “|n secolul al XIV-lea, ]iganii începuser` s` treac` Dun`rea, în grupuri mici; pe m`sur` ce soseau erau redu[i la robie de c`tre domnitorii [i marii proprietari din }ara Româneasc`.” (N. Djuvara, |ntre Orient [i Occident, 1995)

„}ig`nia“ – spa]iu exclusiv rrom To]i robii rromi ai unui st`pân formau “]ig`nia” acestuia [i locuiau, în principal, la marginea satelor de români sau în sate integral rrome. O “]ig`nie” varia ca dimensiune dup` num`rul de robi de]inu]i [i putea fi m`rit` dac` st`pânul cump`ra sau dac` mo[tenea de la familie mai mul]i robi. Existau trei mari “]ig`nii”, denumite dup` st`pânii în a c`ror proprietate se aflau. Cea mai mare era “]ig`nia domneasc`”, format` din robi care apar]ineau domnitorului ]`rii [i so]iei acestuia. To]i rromii din ]ar` care nu aveau un st`pân apar]ineau domnului, la fel [i cei care veneau din alte ]`ri [i care deveneau automat robi ai acestuia. A doua “]ig`nie” era “]ig`nia m`n`stireasc`” sau c`lug`reasc` [i îi cuprindea pe robii rromi care apar]ineau m`n`stirilor, bisericilor, schiturilor [i oric`rui alt a[ez`mânt bisericesc. “}ig`nia boiereasc`” \i cuprindea pe robii afla]i în proprietatea boierilor. Termenul de ”]ig`nie” desemneaz` [i ast`zi concentra]ii mai mari de popula]ie rrom` în anumite sate sau cartiere din ora[e.

Sat de rromi

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Cum s-au format ]ig`niile în Evul Mediu? 2. Compara]i ]ig`nia medieval` cu ce se în]elege ast`zi prin ]ig`nie din punctul de vedere al a[ez`rii, identificând posibilele continuit`]i în timp!

Istoria [i tradi]iile rromilor

37

Lec]ia 22 Robi [i st`pâni Robii erau valoro[i pentru boier, dar, totu[i, boierii nu le f`ceau via]a mai u[oar`. Când un rob fugea de pe mo[ie în }ara “Ungureasc`” (cum era numit` în Evul Mediu Transilvania) sau în Moldova, erau depuse toate eforturile pentru a-l aduce înapoi. O alt` destina]ie pentru fugarii rromi o reprezenta Imperiul Otoman, unde, odat` ajun[i ace[tia, se întâmpla uneori s` se “turceasc`”, trecând, a[adar, la religia musulman`. |ntr-un document din 14 noiembrie 1644 se specific` foarte clar care este obiceiul din vechime al }`rii Române[ti în privin]a dreptului de st`pânire asupra robilor. Chiar [i dup` 20 de ani, fiind afla]i în st`pânirea lui Mihai, judele Bra[ovului, Matei Basarab, cere reîntoarcerea unor robi rromi la v`taful Luca logof`t, st`pânul lor de drept. L`murirea neîn]elegerilor de tot felul, în special clarificarea apartenen]ei la un st`pân, se f`cea prin delegarea unor boieri de încredere care s` cerceteze cazul [i s` aduc` martorii (boieri sau oameni în]elep]i [i respecta]i), care m`rturiseau, în cazul respectiv, iar m`rturia lor era hot`râtoare în aceste situa]ii. De asemenea, domnitorul citea c`r]ile scrise de înainta[ii s`i [i vedea ce hot`râser` ei în aceast` privin]`.

Rob fugar \n lan]uri

38

{tia]i c`... * Neto]ii erau un neam al rromilor care nu a fost niciodat` înrobit? Re]ine]i! Vocabular: v`taf – supraveghetor al slugilor [i al robilor de la curtea unui boier sau de la o m`n`stire logof`t – mare dreg`tor, loc]iitorul domnului în conducerea divanului; el redacta actele oficiale ale cancelariei domne[ti, pe care le contrasemna

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare dintre ace[tia câte o propozi]ie: înrobire, autonomie, st`pânire, proprietate, pa[nic! 2. Descrie]i felul în care s-a produs înrobirea rromilor în spa]iul românesc! 3. Completa]i spa]iile libere din propozi]iile de mai jos cu informa]ia corect`: a. Cei mai mul]i robi din Europa au fost în ... b. To]i robii unui st`pân formau ... . c. Când rromii au ajuns la nord de Dun`re ei erau ... . 4. Enumera]i dou` dovezi ale libert`]ii ini]iale a rromilor! 5. Aranja]i sintagmele de mai jos în ordinea lor cronologic`: a. |nrobirea rromilor b. Vânzarea de robi c. Migrarea rromilor d. Sosirea rromilor la nord de Dun`re e. Formarea „]ig`niilor“

Istoria [i tradi]iile rromilor

CAPITOLUL

VIII

Statutul juridic al rromilor Lec]ia 23 Considera]ii generale

Statutul juridic al robilor rromi nu cunoa[te reglement`ri scrise care s` cuprind` toate situa]iile conflictuale ce puteau apare între ace[tia [i alte persoane. |ns` documentele oglindesc, în mare m`sur`, obiceiul “din vechime” privitor la robi, obicei care intr` treptat în alc`tuirile de legi de mai târziu, din secolele XVII-XIX. Reglement`rile moldovene le completeaz` pe cele din }ara Româneasc`, nefiind deosebiri majore în statutul juridic al robilor din cele dou` }`ri Române. Robii rromi, pe parcursul întregii perioade de sclavie în care s-au aflat în cele dou` }`ri Române, nu beneficiaz` de un statut juridic care s` le asigure drepturi minime [i s`-i apere în judec`]i. Ei sunt considera]i proprietatea st`pânului care poate face ce vrea cu ei. Conflictele dintre rob [i o persoan` liber`, str`in` de familia st`pânului robului, deveneau un conflict între st`pânul robului [i persoana în cauz`. Robul nu era r`spunz`tor pentru faptele sale, acestea privindu-l pe st`pân, dar în cazuri mai grave (furt de cai, ucidere etc.) st`pânul putea renun]a la rob [i nu mai acorda desp`gubiri, robul urmând a fi pedepsit. Foarte bine ilustreaz` aceasta un document din 17 mai 1652 care ne arat` c` Radu, mare comis, pl`te[te o sum` mare de bani, pentru un “copil de ]igan”, care comisese o fapt` grav` [i care urma s` fie pedepsit.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Stabili]i care erau diferen]ele între o persoan` liber` [i un rob? 2. Când erau robii pedepsi]i pentru faptele lor?

Legi privitoare la drepturile [i obliga]iile robilor Carte româneasc` de înv`]`tur`, prima culegere important` de legi din Moldova, stabilea la anul 1646 câteva repere în privin]a drepturilor [i a obliga]iilor robilor rromi. Astfel, robul cump`rat era dator s`-[i ajute st`pânul, iar robul care se f`cea vinovat de ceva în fa]a st`pânului s`u trebuia s`-i suporte pedeapsa, b`taia pe care o primea fiind administrat` cu b`]ul ori cu biciul, robul putându-se împotrivi doar dac` st`pânul era pe cale s`-l omoare. |n acest caz, robul î[i putea chiar ucide st`pânul, f`r` a suporta vreo pedeaps`. |n fapt, st`pânii puteau s` le fac` orice robilor, numai s` nu-i omoare. Legea prevedea c`, dac` un rob era omorât, uciga[ul trebuia s`-l pl`teasc` sau putea chiar s` fie [i el omorât pentru aceast` crim`. Alte prevederi hot`rau c` r`pirea roabei reprezenta aceea[i vin` ca [i r`pirea unei fecioare, a unei femei m`ritate, a unei v`duve etc. Jignirea robului, f`r` motiv, de c`tre altul, în afara st`pânului s`u, era considerat` jignire a st`pânului [i era pedepsit`. Tem` Comenta]i în clas` pe marginea îndatoririlor [i a drepturilor robilor! Exist` un echilibru între acestea sau îndatoririle sunt mai mari decât drepturile?

Istoria [i tradi]iile rromilor

39

Lec]ia 24 C`s`toria C`s`toria înseamn` legalizarea unei alegerii între doi viitori so]i [i momentul întemeierii unei noi familii. Pentru ca o c`s`torie s` fie valabil` era necesar acordul Bisericii. Acest lucru era îns` destul de greu de ob]inut de c`tre robi. Ei se c`s`toreau, având consim]`mântul st`pânului, iar dac` aveau st`pâni diferi]i era nevoie de aprobarea ambilor st`pâni. De obicei, ace[tia se în]elegeau asupra celui care va p`stra s`la[ul (familia). Astfel, unul dintre st`pâni îl cump`ra pe robul care urma ca, prin c`s`toria cu cel`lalt, s` vin` pe mo[ia sa, fie îi d`dea pentru robul pe care-l ob]inea un alt rob. Pentru aceast` situa]ie, majoritatea documentelor secolului al XVII–lea specific` “]igan pentru ]igan, dup` cum este legea”. Exist` [i excep]ii de la aceast` regul`, întâlnindu-se situa]ii în care cei doi so]i nu sunt desp`r]i]i, ei trebuind s` pl`teasc` taxe [i impozite separat, fiecare la st`pânul lui. Erau îns` frecvente [i c`s`toriile f`r` voia st`pânilor. La 18 iulie 1777, de pild`, un “]igan boieresc” din Moldova fuge în }ara Româneasc`, unde se c`s`tore[te cu o “]iganc`” boiereasc`. Boierul din Moldova este desp`gubit de boierul din }ara Româneasc`, care îi p`streaz` pe rob [i pe copiii lui.

C`s`torie

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. De ce aveau robii nevoie de aprobare de la st`pân pentru a se putea c`s`tori? 2. Ce se întâmpla dac` viitorii so]i aveau st`pâni diferi]i?

Aspecte ale c`s`toriei C`s`toriile între robi [i oamenii liberi, atât în Muntenia cât [i în Moldova, pân` în prima jum`tate a secolului al XVIII-lea, se f`ceau dup` regulile prev`zute în “obiceiul p`mântului”, ceea ce înseamn`, dup` vechile obiceiuri [i tradi]ii ale ]`rii. Un rrom sau o rromnie, elibera]i de robie, nu aveau dreptul de a se cununa cu oamenii liberi; numai copiii lor erau liberi pe deplin, bucurânduse de toate drepturile unei persoane libere. C`s`toriile f`cute de rromi, f`r` a cere voie de la st`pânii lor, nu erau luate în seam`, femeia [i copiii acesteia revenind st`pânului ei. Juzii rromi aveau ca datorie s` supravegheze ca astfel de c`s`torii s` nu se fac`, altfel erau pedepsi]i, atât ei cât [i robii care s-au c`s`torit în ascuns. Aceste c`s`torii se petreceau de cele mai multe ori f`r` ca st`pânii robilor s` [tie de ele [i s` le încuviin]eze. De obicei, femeia fugea la b`rbat 40

[i pân` a putea fi desp`r]i]i aveau [i copii împreun`. |n multe rânduri, familia era desp`r]it`, iar copiii erau împ`r]i]i între st`pâni sau între mo[tenitorii acestora. Re]ine]i! Vocabular: jude – cneaz. Acesta desemneaz` feudalitatea prestatal`, st`pân` a fostelor ob[ti libere. Juzii au participat la formarea claselor boiere[ti.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. De care drept erau lipsi]i rromii elibera]i din robie? 2. Ce se întâmpla când rromii se c`s`toreau f`r` [tirea st`pânilor lor?

Istoria [i tradi]iile rromilor

Lec]ia 25 M`suri laice [i biserice[ti în privin]a c`s`toriei |n Muntenia, în anul 1714, mitropolitul ]`rii, datorit` faptului c` un om liber c`s`torit cu cineva în stare de robie devenea rob, interzice preo]ilor s` mai dea binecuvântarea la cununie în aceste situa]ii. Odat` cu trecerea timpului îns`, lucrurile încep s` se schimbe spre bine, dar într-o m`sur` foarte mic`. Constantin Mavrocordat, domnitorul Moldovei, în martie 1743, interzice st`pânilor s`-i despart` pe b`rbat de so]ie, chiar dac` ace[tia apar]ineau unor proprietari diferi]i. Copiii acestora puteau în continuare s` fie împ`r]i]i între st`pâni, dac` unul dintre ei nu cump`ra întreaga familie pentru a nu o desp`r]i. Situa]ia era aceea[i [i pentru }ara Româneasc`. |n afara reformei privind c`s`toria robilor, C. Mavrocordat va desfiin]a rumânia în }ara Româneasc`, în anul 1746, [i vecinia în Moldova în anul 1749. De atunci înainte, to]i ]`ranii au avut libertate personal`. Privitor la transferul robilor de la un st`pân la altul în vederea p`str`rii unit`]ii familiei, legile ulterioare au stabilit pre]uri fixe de vânzare – cump`rare. Femeia era pl`tit` cu 50 de lei, iar b`rbatul cu 70 lei. Doar cei care [tiau o meserie trebuiau s` fie pl`ti]i mai bine, întrucât la pre]ul pentru om se ad`uga pre]ul pentru meseria pe care o cuno[teau. Totodat`, copiii nu mai puteau fi desp`r]i]i de p`rin]ii lor, c`ci unul dintre st`pâni trebuia s` cumpere întreaga familie de robi. Copiii

Constantin Mavrocordat

peste 16 ani erau pl`ti]i ca adul]i, iar cei sub aceast` vârst` - la jum`tate din pre]. Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Datorit` c`rui fapt preo]ii nu mai aveau dreptul s` cunune oamenii liberi cu robi? 2. Ce reforme a înf`ptuit domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat?

Lec]ia 26 Schimb`rile secolului al XVIII-lea |n secolul al XVIII-lea, au loc schimb`ri în ceea ce prive[te c`s`toriile mixte (rrom cu românc` sau român cu rromnie). Pân` atunci, regula era c` so]ul liber, prin c`s`toria cu o roab`, devenea rob, ca [i copiii n`scu]i din aceast` leg`tur`. A[ez`mântul lui Constantin Mavrocordat interzicea c`derea în sclavie a persoanelor libere care se c`s`toreau cu sclavi rromi. Copiii care se n`[teau erau liberi.

Istoria [i tradi]iile rromilor

Se pare c` în epoca imediat anterioar` adopt`rii acestei m`suri, c`s`toriile mixte erau frecvente. Pentru boieri ele erau un mijloc de a-[i spori num`rul robilor, dar pentru stat ele însemnau îns` o pierdere, ]`ranul transformat în rob particular fiind scutit de bir [i de celelalte obliga]ii publice. De aceea, este posibil ca renun]area la obiceiul care f`cea posibil` înrobirea românilor s` se fi f`cut [i din considerente fiscale (Viorel Achim, }iganii în istoria României, 1998).

41

Anularea reformei |n anul 1766, \n Moldova, legea a interzis c`s`toriile mixte (între persoanele libere [i sclavi), oprindu-i pe preo]i s` cunune în astfel de situa]ii. Dac` s-a produs, totu[i, c`s`toria, so]ii trebuia s` fie desp`r]i]i, dar copiii r`mâneau liberi. Sobornicescul hrisov din anul 1785 a oprit cu des`vâr[ire c`s`toriile între “moldoveni” [i “]igani” [i declar` nevalabile aceste c`s`torii. Copiii n`scu]i din asemenea c`s`torii erau considera]i robi. Astfel s-a anulat reforma f`cut` în favoarea robilor. |n }ara Româneasc`, Pravilniceasca Condic` din anul 1780 prevedea c` robii care se c`s`toreau cu o femeie slobod` erau desp`r]i]i de îndat`, iar copiii care se n`[teau deveneau slobozi. |n situa]ia înrobirii prin intermediul c`s`toriei, oamenii liberi d`deau scrisori la mâna egumenilor c` accept` de bun` voie noua situa]ie, c` vor munci la fel ca ceilal]i robi, c` nu vor umbla niciodat` s`-[i recapete libertatea, adic` f`când apel la justi]ie. Acesta era cadrul juridic legal în care s-au aflat familiile rrome pân` cu pu]ini ani înaintea eliber`rii lor din sclavie.

42

Re]ine]i! Vocabular: egumen – conduc`torul unei m`n`stiri ales sau numit dintre c`lug`ri. Acesta era ales de soborul bisericesc sau era numit de domn [i recomandat de mitropolit om slobod – persoan` liber`, care nu este în stare de robie Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. De care libertate erau lipsi]i robii rromi? 2. Ce se întâmpla când se c`s`toreau o persoan` liber` [i un rob? 3. Cum a evoluat statutul copiilor rezulta]i dintr-o astfel de c`s`torie? 4. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare dintre ace[tia câte o propozi]ie: c`s`torie mixt`, obiceiul p`mântului, jude de ]igani! 5. Completa]i spa]iile libere din propozi]iile de mai jos cu informa]ia corect`: a. Rromii se puteau c`s`torii doar cu acordul …. b. Persoana liber` care lua în c`s`torie un rob devenea ... 6. Enumera]i trei prevederi legate de c`s`toria robilor!

Istoria [i tradi]iile rromilor

CAPITOLUL

IX

Proprietatea la rromi Lec]ia 27 Legi privind proprietatea

Se cuvine s` facem, înc` de la început, distinc]ie între situa]ia rromilor liberi [i a robilor. Rromii liberi posedau propriet`]i imobiliare, asupra c`rora dispuneau dup` voin]`. Astfel, le puteau vinde, schimba, dona sau l`sa prin testament. Exemplu: La 1 iunie 1760, Chiriac “]iganul” cu so]ia sa Ioana au vândut cu suma de 25 lei un loc al lor din târgul Bârladului. Robii, teoretic, nu aveau propriet`]i de nici un fel; ei, ca persoane, apar]ineau cu tot ce aveau st`pânului lor. Când un rob era eliberat sau acumula suficien]i bani pentru a se putea r`scump`ra de la st`pânul lui, atunci putea s` fie [i proprietar de p`mânt sau cneaz.

p`gubi pe st`pân. Când un rob era l`sat danie de st`pânul s`u, care apoi îl elibereaz` sau îl vinde altcuiva, atunci “se stinge dania [i averea ]iganului r`mâne supt st`pânirea sa dup` vechiul obicei al p`mântului”. Dac` robii sau slugile s-au împrumutat în numele st`pânilor, creditorii, pentru a-[i recupera împrumutul, trebuiau s` dovedeasc` mai întâi c` st`pânii robilor le-au poruncit aceasta, altfel proprietarii [i st`pânii de case nu erau obliga]i s` le pl`teasc` datoria.

Rrom cump`rând proprietate

Exemplu: |nc` de la 1572, Ioan Vod` cel Cumplit înt`re[te lui Nicola „]iganul“ p`mântul cump`rat de el: “am dat acestui ]igan, anume Nicola, a treia parte din a cincea parte satul de la Balote[ti [i vad de moar` la Putna, ce el sie-[i-a cump`rat pentru 120 de zlo]i t`t`re[ti înc` în zilele lui Alexandru Vod` de la Toma [i sora lui Stana [i nepotul lor Dumitru, când [i-a pl`tit Toma capul, [i s`-i fie lui cu tot venitul”. Legi privind proprietatea Codul Callimach hot`ra c` robii “nu pot primi [i l`sa mo[tenire” – probabil de la persoane libere sau de la robi ce nu apar]ineau de familia beneficiarului, fiindc` tot Codul Callimach consemna c` “st`pânul nu are drept asupra vie]ii [i averii robului”, averea acestuia revenind st`pânului doar când robul fuge f`r` s` revin`, când nu are fii sau p`rin]i ori când \l va v`t`ma sau

Istoria [i tradi]iile rromilor

43

M`rturii privind existen]a rromilor liberi |n anul 1670, în }ara Româneasc`, Antonie voievod înt`re[te pitarului Radu }ig`nescu st`pânirea unui loc de pe care s` goneasc` pe rumânii [i „]iganii“ care au acolo case (s`-[i fac` altele unde vor putea), [i s`-i oblige s`-[i pl`teasc` chiria pân` la aceea dat`. De aici ne d`m seama c` respectivii rromi nu se aflau în proprietatea pitarului Radu }ig`nescu, de vreme ce-i pl`teau chirie acestuia, ci puteau foarte bine s` fie robi domne[ti cu statut juridic foarte apropiat persoanelor libere (existen]a caselor rromilor pe domeniul pitarului exclude posibilitatea locuirii acolo a unor rromi nomazi sau seminomazi). Situa]iile de mai jos reprezint` cazuri când romii elibera]i pot dispune dup` voin]` de bunurile lor materiale [i de persoanele din familie.

{eful familiei este în m`sur` s`-[i vând` copiii dup` bunul plac. |n 25 ianuarie 1647, Ibraim Cacemac si Husu, fra]i, ]igani turci]i surlari, care umblau prin ]ar`, \l vând cu 14 taleri egumenului Pahomie de la M`n`stirea Sadova pe Husain, fiul fratelui lor Carali, înecat în Dun`re. La 18 ianuarie 1620, Stanciu b`ia[ul o vinde pe ]iganca Brându[a negustorului Necula [i fratelui s`u Gheorghe pentru 1600 aspri. La 20 august 1646 Dobre [i Neaga, so]i rromi, elibera]i din robie, î[i vând fata lui Melchisedec, egumenul M`n`stirii Câmpulung, pentru 17 ughi, deoarece se c`s`torise cu un rob rrom al m`n`stirii. |n urma c`s`toriei cu un rob, ea ar fi devenit, oricum, roab` a m`n`stirii.

Case de rromi [i de români

44

Istoria [i tradi]iile rromilor

CAPITOLUL

X

Vânzarea [i cump`rarea robilor Lec]ia 28 Tranzac]ii cu robi

Existen]a robilor rromi în }ara Româneasc` [i \n Moldova cunoa[te cele mai spectaculoase r`sturn`ri de situa]ii odat` cu modificarea st`rii financiare a st`pânilor, vânzarea lor fiind de multe ori cea mai la îndemân` modalitate de a pl`ti o datorie sau de a se r`scump`ra din robia turceasc` sau t`t`reasc`. Robii erau buni la orice, fiind echivala]i cu tot ceea ce prezenta valoare. Ei erau vându]i, d`rui]i la cununie, ca zestre, da]i ca poman` la m`n`stire, pentru a le fi amintite st`pânilor numele la slujbe, erau schimba]i pe animale, pentru “n`dragi de postav”, erau da]i “cap pentru cap” la eliberarea din “rumânie”, iar în cazul în care nu se supuneau “[i vor umbla de capetele lor, cu seme]ie, s`-i bat` mult”. Actele de vânzare-cump`rare a robilor se f`ceau ca [i pentru vânzarea unui lucru, respectându-se regulile de întâietate. Primul drept în cump`rarea lor îl aveau membrii familiei st`pânului, în primul rând copiii acestuia, fra]ii, apoi rudele de gradul doi, rudele mai îndep`rtate, urmau vecinii [i, pe urm`, str`inii de familie [i de locurile respective. La redactarea actului trebuia s` fie de fa]` [i un oarecare num`r de martori. Dup` încheierea actului, urma [i confirmarea domneasc`, pentru ca nimeni s` nu-i poat` contesta valabilitatea. Exemplul unei fete rrome, vândut` de st`pânul s`u “1647, iulie 20 Zapisul lui Lupu, feciorul Neculii de la C`tun, prin care vinde lui Ghiorma, mare ban al Craiovei, o fat` de ]igan de zece ani. Adec` eu, Lupul, fe(cio)rul Neculii ot C`tun, scris-am zapisul nostru s` fie de mare credin]` la mâna jupan(ului) Ghiormei, vel ban Cravleschi, cum s` se [tie c` i-am vândut o fat` de ]igan de 10 ani, anume (loc liber), fata Tudorii ]iganca, derept ughi 14 [i o am vândut eu de a mea bun` voie [i cu [tirea

Istoria [i tradi]iile rromilor

Vânzare de robi

fr`]âne-meu Ghinii [i cu [tirea tuturor fra]ilor mei [i cu toat` rudenia mea ca s`-i fie mo[ie ohabnic` dumnealui [i coconilor în veci. {i când o am vândut, fost-au mul]i boiari m`rturie: p`rintele popa Stanciul clisiarh de la beserica domneasc` ot Craiova, [i popa Lupul, [i Iane diaconul, [i jupânul Chiri]`, [i Pan`, c`m`ra[ ot C`preni, [i Dima, arma[ul ot Mierea, [i jupan arma[ ot C`preni, [i Hamzucul, postelnic ot Sine[ti, [i Oancea, ceau[ul ot Craiova, [i mul]i boiari care [-or pune isc`liturile mai jos, [i pentru credin]` pus-am [i pecetea mea. 7155 (1647), iulie 20. Eu, popa Stanciul Eu, popa Lupul Eu, jupan arma[ul Eu, Dima arma[ ot Mierea, m`rturie Oancea ceau[, en Pan peh(arnic) (urmeaz` [i alte isc`lituri) Hamzucul ot Iazuri

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Care erau cauzele care determinau un st`pân s`-[i vând` robii? 2. Stabili]i asem`n`rile [i deosebirile între vânzarea robilor [i vânzarea oric`rui alt lucru!

45

Lec]ia 29 Pre]urile robilor rromi în prima jum`tate a secolului al XVII-lea Pre]urile variau dup` num`rul de robi vându]i [i dup` calitatea lor ca muncitori. Pre]ul robilor în primele cinci decenii ale secolului al XVII-lea se modific` continuu, crescând, în 60 de ani, de aproape patru ori. Uneori “]iganul” domnesc, sau a[a - zis slobod, silit de lipsa hranei sau din cauza datoriilor, se vindea pe sine pe un pre] de nimic. Alteori, p`rin]ii î[i vindeau copiii din cauza foametei. Un exemplu gr`itor este cazul lui B`jan care la 29 iulie 1627 se vinde ca rob popii Iane clisiarul pe 17 galbeni [i 1000 de aspri, iar popa Iane se angajeaz` s` nu-l vând`, ci ca s`-i fie rob de mo[tenire lui [i copiilor lui.

Graficul de mai jos exprim` evolu]ia pre]urilor de vânzare-cump`rare a robilor rromi în }ara Româneasc` [i are ca punct de plecare temporal începutul domniei lui Mihai Viteazul (1593). El acoper` [ase decenii din istoria statului valah, pân` aproape de sfâr[itul domniei lui Matei Basarab. Pre]urile robilor au fost exprimate în documente în diferite monede care circulau în spa]iul românesc. Linia albastr` reprezint` evolu]ia pre]ului b`rba]ilor, linia ro[ie indic` pre]ul femeilor iar linia verde arat` pre]ul copiilor. Media celor trei este linia neagr`.

Re]ine]i! Vocabular: clisiar – ]ârcovnic, paracliser, cânt`re] în biseric`

Evolu]ia pre]ului robilor rromi exprimat \n grame argint

Autor: Petre Petcu] 46

Istoria [i tradi]iile rromilor

Lec]ia 30 Tendin]e [i variabile în valoarea robilor Pre]urile de vânzare-cumpârare a robilor se constituie ca o component` important` a economiei Principatelor Române, în ansamblu, [i a fiec`rui proprietar, în particular. Tendin]a era de a se cump`ra robi [i nu de a-i vinde. Este preferat` vânzarea de p`mânt, pentru a se putea p`stra robii. Cine avea bani cump`ra robi, iar pre]ul lor a crescut fantastic în 60 de ani. B`rba]ii erau cei mai scumpi, fiind cei mai puternici, având cel mai mare randament în munc`, cunoscând, de regul`, mai multe meserii. Femeile urmeaz` cre[terea general`, fiind îns` inferioar` acesteia. Copiii aveau pre]uri sensibil mai mici, lucru absolut normal în condi]iile unei slabe capacit`]i de munc` [i ale riscului sporit de îmboln`viri care-l prezentau. Perioadele de cre[tere [i descre[tere a pre]ului copiilor pot fi cauzate, mai mult ca la adul]i, de vârsta acestora, fiind sensibil altul la diferen]e de numai câ]iva ani. Cre[terea fantastic` pe care o realizeaz` pre]ul de tranzac]ie a unui copil în ultimul deceniu nu ne-o putem explica decât punând-o pe seama stabilit`]ii asigurate de domnia lui Matei Basarab, a unei posibile prezen]e a pre]urilor unor copii mai apropia]i de vârsta adul]ilor [i datorit` scumpirii generale a robilor.

Deosebita importan]` a robilor pentru economia statului medieval valah determin` scutirea rromilor care vor veni din Moldova [i Imperiul Otoman de taxe [i munci c`tre stat. Domnitorul Matei Basarab, la 9 ianuarie 1618, d` o \nlesnire special` în acest sens pentru rromii care vor veni [i se vor a[eza lâng` Sfânta M`n`stire de la M`csineni. Re]ine]i! Vocabular: tranzac]ie – conven]ie între dou` sau mai multe p`r]i, prin care se transmit anumite drepturi sau se face un schimb comercial de m`rfuri. |n]elegere, învoial`, acord Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Care dintre robi erau cei mai valoro[i pentru st`pâni [i de ce? 2. |n ce fel comer]ul cu sclavi [i munca acestora influen]au economia ]`rii?

Lec]ia 31 Eliberarea din robie Eliberarea robilor rromi de c`tre st`pânii lor se producea doar arareori. |ntre pu]inele cazuri, documentele consemneaz` cel mai adesea testamente cu astfel de dispozi]ii. Astfel, la 6 mai 1634, Laz`r Paharnicul las` scris ca dup` moartea lui [i a so]iei sale, Marga, Tudora ]iganca [i un copil al ei s` fie ierta]i de robie [i nimeni s` nu schimbe aceasta. Un alt caz este cel din 10 mai 1642, când Anca din Vl`duleni, fiind în prag de moarte, hot`r`[te s-o elibereze din robie pe ]iganca Mu[a, care, dup` cum consemneaz` documentul, “este b`trân`”. O alt` situa]ie este legat` de strângerea unei sume de bani de c`tre rob, suficient` pentru a se r`scump`ra de la st`pânul s`u, având îns` nevoie [i de acordul acestuia de a-l elibera. |n afara acestor eliber`ri hot`râte de c`tre st`pânii robilor, exist` câteva situa]ii în care statul prevedea pierderea drepturilor st`pânului asupra robului [i eliberarea acestora. Astfel, st`pânul care nu va avea grij` de onoarea roabei sale î[i pierde puterea asupra ei [i roaba devine liber`, iar

Istoria [i tradi]iile rromilor

st`pânul este obligat s` o m`rite (incluzând zestrea) altfel va intra la ocn`, iar roabele ]iitoare al c`ror st`pân – “so]” a decedat [i nu a apucat s` le elibereze, ele [i copiii lor devin liberi. Odat` iertat, robul nu are voie s` depun` m`rturie, în cadrul unei judec`]i, pentru fostul st`pân sau pentru familia acestuia, având acela[i statut ca [i ceilal]i membri ai familiei fostului st`pân. Eliberare de rob prin testament

47

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. |n ce situa]ii se producea eliberarea robilor? 2. Care sunt cele mai numeroase cazuri de eliberare a rromilor? Document 1613 (7121) Februarie 12, Târgovi[te “Din mila lui Dumnezeu, Io Radu voevod [i domn a toat` ]ara Ungrovlahiei, fiul marelui [i preabunului, r`posatului Mihnea voevod. D` domnia mea aceast` porunc` a domniei mele jupani]ei Stana, jupani]a slugii domniei mele P`dure al doilea stolnic, ca s`-i fie ei ... . ... {i iar s` se [tie a iertat sluga domniei mele P`dure stolnic [i jupani]a lui Stana dup` moartea lor s` fie liber` cu to]i fiii ei, ori câ]i ar fi din trupul ei, pentru sufletul lor; nimeni s` nu fie volnic s’o robeasc` pe ea [i cu fiii ei, ci s` fie slobozi. {i care om ar voi s`-i robeasc` dup` moartea lui P`dure stolnic [i jupani]ei lui, s` fie anatema [i cu Aria [i to]i s` petreac` la un loc, unde este foc nestins [i viermi neadormi]i în veci, amin.” Studiu de caz Sclavia în Peninsula Italic` Existen]a sclavilor în Peninsula Italic` a c`p`tat un nou sens, în Evul Mediu, între anii 1000-1359, ace[tia devenind obiecte de comer] în statele maritime din nord, precum Vene]ia [i Genova. De asemenea, au ap`rut sclavi în teritoriile cucerite de normanzi de la bizantini, lombarzi [i musulmani în sud. Acest fapt a dat un impuls sclaviei, elan probabil c`p`tat [i prin cre[terea interac]iunilor militare [i comerciale cu lumea musulman`, care au adus italienilor mai mult` bog`]ie [i mai multe surse de avere [i pie]e pentru sclavi. Sclavii erau înc` destul de rari în anumite p`r]i din Italia, cum ar fi Roma sau valea râului Po. Erau mult mai numero[i în porturi, acestea având surse de sclavi [i în noile teritorii musulmane [i bizantine cucerite, unde o parte din popula]ie era deja transformat` în sclavi. Sunt greu de f`cut estim`ri ale popula]iei din aceast` vreme, dar sclavii probabil c` de]ineau nu mai mult de 1 sau 2 procente din popula]ie în porturile din nord în secolul al XIII-lea [i un mic procent în Sicilia. Totu[i, aceste numere mici nu ar trebui s` minimalizeze faptul ce a generat rena[terea sclaviei ce [i-a g`sit un loc \n legisla]ia [i în societatea italian`, atunci când începuse s` dispar` în mai toat` Europa. Cronologia sclaviei ne arat` op]iunile italienilor dac` s` practice sau nu sclavia. De ce exista sclavia ? De ce nu exista sclavia ? Acestea sunt întreb`ri importante la care trebuie g`site r`spunsuri în fiecare etap` a istoriei sclaviei. Dup` ciuma devastatoare din 1348, sclavii au devenit mai scumpi, dar, de asemenea, mai folositori \ntr-o lume cu cerere crescând` de mân` 48

de lucru. |n secolul al XV-lea, sclavii genovezi reprezentau 4,5% din popula]ie, situa]ie des întâlnit` în regiunile din sud. |n timpul Rena[terii florentine au fost câteva sute de sclavi scumpi, toate sclavele lucrând în serviciile gospod`re[ti. Pre]urile crescânde ale sclavilor explic` de ce ei erau mult mai numero[i în localit`]ile pe unde se intra în Italia, în porturi [i mai rar în interior. |n porturi ei erau vându]i la prima mân`, deci mai ieftin. Pre]ul lor cre[tea în interiorul ]`rii, fiecare vânz`tor crescând suma de bani pe care o cerea pe sclavi. Pe m`sur` ce sclavii puteau fi cump`ra]i doar de familiile bogate în nord, popula]ia sclav` con]inea din ce în ce mai multe femei din t`râmuri îndep`rtate din Europa [i Africa. Sclavia a început s` se restrâng` în Italia, în secolul al XVI-lea, exceptând folosirea sclavilor pe galere, unde b`rba]ii tr`iau un al doilea val de sclavie. Majoritatea lor erau nord africani captura]i [i ocna[i [i înlocuiau b`rba]ii liberi care nu mai doreau s` vâsleasc` pentru ora[ele lor, în favoarea Imperiului Otoman. Majoritatea acestor sclavi era destinat` s` fie rapid exterminat` de munca istovitoare de la vâsle sau de bolile ce ap`reau pe galere. Servitorii liberi, lucrând pe salarii mici, au înlocuit, în mare parte, sclavele scumpe în casele bogate [i aprovizion`rile interna]ionale de sclavi care curgeau c`tre Lumea Noua. |n ultima parte a secolului al XVIII-lea, sclavia a disp`rut teoretic în Italia [i micile ei relicve au fost împr`[tiate în schimb`rile [i reformele erei revolu]ionare (Steven A. Epstein, Speaking of slavery, 2001). Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare dintre ei câte o propozi]ie: proprietate, r`scump`rare, cronologie, sclavie! 2. Citi]i afirma]iile de mai jos [i încercui]i litera corespunz`toare r`spunsului corect: a. Vânz`rile de rrobi se f`ceau respectându-se dreptul de ... în cump`rarea lor. b. Pre]urile robilor... de aproape patru ori în [ase decenii. c. Femeile erau mai ... decât b`rba]ii deoarece [tiau mai ... meserii. 3. |n ce fel atest` vânz`rile de robi destr`marea familiilor rrome? 4. G`si]i trei asem`n`ri între sclavia din }`rile Române [i sclavia din Peninsula Italic`! {tia]i c` ... * Un rob putea valora pre]ul unui cal puternic? * Exist` [i ast`zi o sclavie de tip modern în care unii oameni sunt for]a]i s` fac` lucruri pe care nu le vor, pentru a-[i câ[tiga o minim` existen]`?

Istoria [i tradi]iile rromilor

CAPITOLUL

XI

Modul de via]`: nomadism [i sedentarizare Lec]ia 32 Mo[tenirea bizantin`

Rromii au stat o perioad` de timp semnificativ` în Imperiul Bizantin unde au deprins [i au practicat multe din me[te[ugurile care i-au f`cut, mai t`rziu, atât de folositori economiei române[ti. Imperiul Bizantin era puternic urbanizat, cu mari centre comerciale, unde rromii î[i puteau practica meseriile. Dar mai mult decât ora[ele, mediul rural s-a dovedit prielnic pentru dezvoltarea unui comer] cu lucruri m`runte, at`t de necesare lumii satului, aflat` departe de târguri [i ora[e. Aceste îndeletniciri au determinat caracteristicile vie]uirii rrome, cei care locuiau în ora[e sau la marginea acestora adoptând un mod de via]` sedentar, cei care practicau un comer] la sate fiind semi-nomazi. S-a spus c` în Imperiul Bizantin to]i rromii au fost sedentari dar trebuie s` nu uit`m c` este foarte greu pentru un sedentar s` migreze într-o ]ar` str`in` [i apoi s` practice acolo în continuare un mod de via]` nomad. La sosirea lor în spa]iul

românesc rromii au practicat [i nomadismul dar o mare parte dintre ei s-a sedentarizat acolo unde a g`sit un loc prielnic pentru aceasta. Re]ine]i! Vocabular: urban – care ]ine de ora[, referitor la ora[, or`[enesc rural – din lumea satului, s`tesc nomad – persoan` care nu are o a[ezare statornic` [i se mut` dintr-un loc în altul sedentar – stabil, a[ezat Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Care era modul de via]` al rromilor în Imperiul Bizantin? 2. Exist` [i ast`zi rromi nomazi? Care sunt ace[tia?

Nomazi [i sedentari la nord de Dun`re Pe teritoriul }`rii Române[ti [i al Moldovei, în Evul Mediu, o parte însemnat` dintre “robii ]igani” [i-a continuat pe mai departe modul de via]` semi-nomad, în special cei afla]i în “]ig`nia” domneasc`, în timp ce ceilal]i robi au fost „a[eza]i“ (v`tra[ii) pe mo[iile domne[ti, m`n`stire[ti [i boiere[ti, unde vor lucra în condi]ii grele p`mântul. Dintre ace[tia, o parte va r`mâne la curtea st`pânilor, îndeletnicindu-se cu diferite ocupa]ii casnice, situa]ie întrucâtva mai bun` decât a robilor “de ogor”. Diferen]e majore nu au existat între nomazi [i sedentari, în acele vremuri p`r`sirea casei [i a p`mântului fiind ceva obi[nuit [i printre ]`rani, datorit` r`zboaielor [i a ap`s`rii

Istoria [i tradi]iile rromilor

fiscale. Deosebirea principal` dintre rromii nomazi [i cei sedentari este dat` de acceptul st`pânului [i de modalitatea de câ[tigare a existen]ei. Au existat, de pild`, neamuri de rromi care nu au putut fi a[ezate în vreun sat, deoarece nu puteau face comer] [i, astfel, nu aduceau venituri st`pânilor lor [i, chiar mai mult, nu puteau supravie]ui. Spre exemplu, ursarii nu-[i puteau ]ine mereu ur[ii în acela[i sat, dup` cum nici pentru un l`utar nu ar fi fost profitabil s` se mute dintr-un loc în altul, în c`utare de lucru, când era nevoie de el la curtea boierului sau la hora satului de ba[tin`.

49

Nomazi [i sedentari

Tem` 1. |ntreba]i-i pe b`trânii rromi când au v`zut ultima dat` rromi ursari care jucau ursul prin sate ori ora[e? 2. De ce ast`zi rromii ursari nu se mai îndeletnicesc cu dresatul [i jucatul ursului, în schimb meseria de l`utar are aceea[i r`spândire ca [i în trecut?

Lec]ia 33 Feluri diferite de vie]uire |n perioada de început a existen]ei rromilor în spa]iul românesc s-au stabilit la sate [i ora[e o parte dintre ace[tia, de atunci încolo nemaifiindule permis` trecerea în rândurile nomazilor. St`pânii de robi nu-[i puteau permite pierderea unui me[te[ugar sau a unui lucr`tor la câmp prin schimbarea modului de via]` a acestuia. Uneori

robii fugeau de la st`pân [i se ascundeau printre rromii nomazi, pentru a sc`pa de urm`ritori. Atunci când condi]iile de via]` se înr`ut`]eau foarte mult, atât robii cât [i ]`ranii fugeau din satele lor la al]i st`pâni sau chiar în ]`rile vecine. Unii dintre ei formau bande de tâlhari care atacau [i jefuiau cur]ile boierilor [i m`n`stirile.

Rromi sedentari

Rromi sedentari

Mediul urban

Mediul rural

Rromi nomazi

50

Istoria [i tradi]iile rromilor

Locul rromilor \n economia }`rilor Române (Lec]ie de sintez`) Economia }`rilor Române, pentru o lung` lor, pot, de asemenea, s` se r`scumpere de la perioad` de timp, a avut la baz` veniturile st`pân, ajung oameni de încredere ai acestuia. ob]inute din exploatarea p`mântului. Principala Atunci când Constantin [i Mogo[, fiii lui Mogo[ for]` de munc` implicat` în agricultur` era logof`t din P`ule[ti, vând M`n`stirii Misla un s`la[ reprezentat` de ]`r`nime, cea mai numeroas` de robi ([i anume: pe Neagoe cu femeia lui Bana categorie social` a ]`rii. Al`turi de aceasta, un [i cu copiii lor, Stana, Dobra, Lep`dat [i Neag) se segment important îl constituia munca cu robii, specific` s`-I ia cu “bucate, stupi, vac`, bou” [i tot ale c`ror obliga]ii fa]` de st`pân erau mai mari ce vor mai g`si acolo. Condi]ii de via]` mai bune comparativ cu ]`ranii. au îndeosebi juzii [i „v`tafii de ]igani“ (etnici Importan]a economic` a robilor reiese din rromi), care aveau rolul de intermediari între numeroasele documente care atest` vânz`rist`pân [i robii din „]ig`nia“ lui. cump`r`ri ale acestora, dona]ii, litigii pentru O alt` ocupa]ie a rromilor a fost scoaterea s`rii stabilirea apartenen]ei lor la un st`pân sau altul din salinele de la Ocnele Mari. Pân` c`tre mijlocul etc. Majoritatea documentelor men]ioneaz`, pe secolului al XVIII-lea aceasta se f`cea exclusiv cu lâng` numele [i num`rul robilor, [i meseria cioc`na[ii rromi ai M`n`stirilor Cozia [i Govora, acestora. |n perioada 1593-1653 (60 ani) din care, pentru munca lor, primeau simbrie. Domnii aproape 8.000 de documente cât con]in izvoarele valahi dau numeroase porunci v`tafilor de la cercetate, rromii sunt aminti]i în aproximativ 800 Ocnele Mari pentru a-i l`sa în pace pe robii rudari de documente, 452 dintre acestea con]inând ai M`n`stirii Cozia [i a nu-i for]a s` lucreze în cazuri de vânzare-cump`rare a robilor. ocn`, în afara celor care au fost acolo din vechime. La rromi, me[te[ugul se transmitea din Rromii cioc`na[i erau scuti]i de orice dare în afara genera]ie în genera]ie [i se limita la practicarea lui dajdiei. Aceasta era pl`tit` m`n`stirii de care în cadrul neamului respectiv, ceea ce-l va face pe apar]ineau [i se ridica, în anul 1620, la 300 de Ion Chelcea s` vorbeasc` despre “bresle naturale” bani pe an, sum` care le era oprit` de c`m`ra[i (me[te[ugari înrudi]i între ei). din simbrie [i dat` m`n`stirii “cum a fost obiceiul Cre[terea marelui domeniu al boierilor [i [i mai denainte vreme”. m`n`stirilor determin` m`rirea veniturilor ob]inute de c`tre ace[tia din plata dijmelor [i, drept urmare, sc`derea valorii economice a robilor ca bra]e de munc` folosite în agricultur` [i \n cre[Me[te[ugari rromi pe lâng` m`n`stire terea animalelor. Astfel, se produce o muta]ie major`, crescând valoarea robilor care cuno[teau un me[te[ug, extrem de necesar cur]ilor boiere[ti [i m`n`stirilor. Ace[tia practic` meserii precum cele de: zl`tar, potcovar, faur, c`ld`rar, l`utar, cusutoreas` (azi: croitoreas`), buc`tar, s`biar (f`cea s`bii [i cu]ite), [i alte meserii. Robia, pentru bunii me[te[ugari, î[i pierde din caracterul s`u ini]ial [i \l apropie pe rob de condi]ia ]`ranului aservit. Ace[tia ajung s` aib` gospod`ria [i averea Istoria [i tradi]iile rromilor

51

Re]ine]i! Vocabular: simbrie – sum` de bani pl`tit` unei persoane în schimbul unui serviciu adus altei persoane; salariu dijm` – a zecea parte din produc]ia contribuabilului cioc`na[i – muncitori în minele de sare care t`iau sarea în bolovani [i o trimiteau la suprafa]` dajdie – sum` de bani pe care robii rromi, care apar]ineau m`n`stirilor, erau obliga]i s` o pl`teasc` acestora c`m`ra[i – oameni afla]i în slujba domnului [i care aveau grij` de c`mara domneasc`

52

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare dintre ace[tia câte o propozi]ie: me[te[ug, urban, nomad, sedentar, ]ig`nie. 2. Numi]i o meserie tradi]ional` a rromilor [i ar`ta]i felul în care ea este important` în economia }`rilor Române! 3. Cine erau mai importan]i pentru economia ]`rii, rromii nomazi sau rromii sedentari? Argumenta]i r`spunsul! 4. Spune]i în câteva cuvinte cu ce se ocupau: a) rudarii, b) l`e[ii, c) zl`tarii, d) spoitorii!

Istoria [i tradi]iile rromilor

CAPITOLUL

XII

Situa]ia rromilor în Transilvania Lec]ia 34 Voievodatul ]iganilor (rromilor) ca form` de autonomie

|n Transilvania, rromii nu au fost robi, ci erau organiza]i, dup` modelul românesc, într-un Castelul Bran

voievodat, care avea o larg` autonomie judiciar` [i era condus de un voievod. Acest fapt este amintit în Aprobate, constitu]ia de atunci a Transilvaniei, rromii trebuind s` aib` în Transilvania un voievod al lor separat c`ruia s`-i pl`teasc` anual d`ri. |ntâlnim [i cazuri în care rromii din Transilvania sunt robi. Astfel, în }ara F`g`ra[ului, care fusese st`pânit` pentru o perioad` de timp de domnii munteni, robia r`mâne ca o mo[tenire a acestei perioade. Aceea[i este [i situa]ia robilor cet`]ii Bran, construit` la 1377 [i donat` de regele ungar Sigismund de Luxemburg lui Mircea cel B`trân foarte probabil pentru perioada 1406 -1419. Mircea înzestreaz` castelul cu robi numero[i, iar când Branul a fost luat înapoi de maghiari, robii rromi au r`mas pe mai departe cu acela[i statut juridic. |n anul 1498, când Branul trece din porunca regelui Vladislav II în subordinea Bra[ovului, robii rromi devin iobagi ai ora[ului.

M`rturii ale autonomiei rromilor Câteva diplome date de regii Ungariei [i principii transilv`neni, în secolul al XV-lea [i al XVIlea, unor cete de rromi în frunte cu voievodul lor, ne arat` aceast` autonomie în rela]ia lor cu autorit`]ile locale. |n diploma din anul 1422, regele Sigismund confirm` voievodului Ladislau dreptul de judecat` asupra supu[ilor lui rromi. |n actul emis de cancelaria regelui Matei Corvin, din anul 1476, în leg`tur` cu rromii de la marginea ora[ului Sibiu, voievodului [i vicevoievodului Transilvaniei le era interzis s`-i mai judece pe rromi, dreptul de judecat` apar]inând ora[ului Sibiu. Aceast` m`sur` este luat` în scopul men]inerii libert`]ii [i a drepturilor rromilor [i pentru a le permite o existen]` lini[tit` [i în conformitate cu obiceiurile lor. |n secolul al XVI-lea, apare func]ia de mare voievod al „]iganilor“. El era numit de rege sau de

Istoria [i tradi]iile rromilor

principele Transilvaniei din rândul nobilimii. La 1541 aceast` func]ie era de]inut` de Mathias Nagy [i de Thomas de Aiud, iar la 1557 regina Isabela îi nume[te pe Gáspár Nagy [i Francisc Balásfi ca mari voievozi peste rromi. Principele Gheorghe Rákóczi I (1630-1648) a hot`rât s`-i confere func]ia de voievod al rromilor lui Petru Vallon. El trebuia s` de]in` aceast` func]ie pe via]`, ob]inând [i toate veniturile acestei dreg`torii. Dup` moartea lui, st`pânii rromilor puteau s` hot`rasc` singuri ce d`ri s` ia de la iobagii lor rromi. Dac` num`rul acestora era mare, st`pânii puteau pune un voievod care s`-i conduc`. Rromii din Ardeal se aflau sub jurisdic]ia ora[elor lâng` care tr`iau [i pentru care îndeplineau diferite munci de reparare a zidurilor ora[elor sau de ducere a coresponden]ei.

53

Voievod al „]iganilor“

judeca în[el`ciunile

strângea d`rile

Voievodul rromilor

judeca adulterele

aplica pedepsele

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. De cine erau condu[i rromii din Transilvania? 2. |n ce perioad` apare func]ia de mare „voievod al ]iganilor“? Aminti]i cel pu]in o persoan` care a avut aceast` func]ie!

Lec]ia 35 Sfâr[itul primului voievodat rrom |n urma abuzurilor f`cute de voievozi asupra supu[ilor rromi în colectarea taxelor de la ace[tia, Dieta Transilvaniei hot`r`[te, la anul 1588, desfiin]area primului “voievodat al ]iganilor”. Consecin]a a fost desfiin]area impozitului pl`tit de c`tre rromi voievodului lor. Decizia Dietei este executat` în anul 1607. Func]ia de mare voievod al rromilor dispare, dar sunt men]inute func]iile de voievozi locali. |n 1668 voievod al rromilor din F`g`ra[ era Ioan Molnar. De asemenea, la anul 1672, sunt aminti]i voievozii rromilor corturari [i ai rromilor ar`mari. Rromii din Blaj î[i aveau [i ei, la anul 1671, voievodul lor. La 6 mai 1679, {erban Com[ut, boier din Cop`cel, depune în fa]a a doi nobili jur`mântul, în calitate de voievod al rromilor din }ara F`g`ra[ului. Func]ia aceasta îi fusese acordat` de principesa Anna Bornemisza. |n perioada 1685-1686, izvoarele istorice ale Bra[ovului consemneaz` c` nu mai exist` libertatea meseriilor în favoarea rromilor. Li se interzice astfel rromilor de a de]ine oi [i li se ia dreptul de a face comer]. Singurele mijloace de a-[i câ[tiga pâinea r`mâneau comer]ul cu cai, obi[nuita lor ocupa]ie, confec]ionatul cuielor [i executarea de mici repara]ii [.a.

54

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Mai exist` ast`zi [efi rromi care s` poarte numele de voievod? 2. Ce alte nume poart` [efii grupurilor de rromi în localit`]ile voastre?

Ora[ul Sibiu

Istoria [i tradi]iile rromilor

Autonomie intern` {eful cetei de rromi purta numele de voievod [i avea o larg` autoritate în cadrul comunit`]ii. El era considerat cel mai puternic [i cel mai în]elept dintre to]i rromii din grup [i de]inea aceast` func]ie pentru toat` via]a. Func]ia nu se transmitea ereditar la fii lui. El f`cea dreptate în caz de conflict între familiile din ceata pe care o conducea, judecând chiar [i disputele ap`rute între membrii aceleia[i familii. Când rromii se judecau cu cineva din afara cetei, cazul era de competen]a justi]iei statului. Acesta este aspectul cel mai important al autonomiei de care se bucurau comunit`]ile de rromi nomazi în Transilvania [i în Ungaria, ca de altfel [i în }ara Româneasc` [i în Moldova. Dup` dreptul de judecat`, cea de-a doua atribu]ie important` care revenea [efului rrom o constituia strângerea taxelor pe care comunitatea în ansamblu sau fiecare în parte le datorau statului, autorit`]ilor locale sau, în unele cazuri, st`pânului feudal pe a c`rui mo[ie se aflau. Pentru aceasta [eful rrom era scutit de plata impozitului [i de celelalte obliga]ii. Judele, sau voievodul,

îndeplinea, în acest fel, rolul de intermediar între comunitate [i autorit`]i. Aurarii erau organiza]i în companii, avându-[i fiecare voievodul lor. Ei sunt aminti]i pe domeniul Zlatnei, al`turi de rromii ar`mari. De re]inut * |n secolul XVIII, Fr. Griselini, în Istoria Banatului Timi[an, ne las` urm`toarea descriere a rromilor întâlni]i de el: “|nf`]i[area lor extraordinar` este întru toate uniform`. Au ochi negri str`lucitori, de care culoare este [i p`rul lor lung [i cre]; culoarea fe]ei m`slinie, buze ro[ii, din]i foarte albi; fa]a lor mai mult oval`, obraji pu]in umfla]i, b`rbia ascu]it` [i fruntea îngust`; la statur` bine f`cu]i, nici unul pântecos”. Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Care era denumirea [efului unui grup de rromi? 2. Ce atribu]ii avea acesta în cadrul grupului? 3. Care sunt atribu]iile unui [ef rrom ast`zi?

Lec]ia 36 Politici de asimilare ini]iate de Maria Tereza [i Iosif al II-lea Urcarea pe tronul Imperiului Habsburgic a fiicei împ`ratului Carol al VI-lea, Maria Tereza (1740-1780), a adus schimb`ri importante la nivel administrativ, economic, social [i cultural, prin practicarea unei conduceri monarhice luminate în colaborare cu persoane capabile puse la locul potrivit. Transform`rile urm`reau în special via]a grea a ]`ranilor români, maghiari [i a rromilor. M`surile luate pentru îmbun`t`]irea situa]iei ]`ranilor s-au lovit, în Transilvania, de opozi]ia deosebit de puternic` a nobililor maghiari. Dac` aici s-a înregistrat un e[ec, în aceast` privin]`, în Banat s-au înregistrat unele reu[ite. Pân` c`tre anul 1750, statutul juridic al rromilor r`mâne în linii mari acela[i cu cel din perioada principatului, interesul autorit`]ilor habsburgice fiind s` p`streze o eviden]` cât mai strict` a num`rului lor [i a d`rilor pe care ace[tia trebuiau s` le pl`teasc`. |n timpul împ`r`tesei Maria Tereza [i a fiului ei Iosif al II-lea (17801790), în conformitate cu reformele introduse pentru modernizarea statului, s-a încercat o politic` general`, cu caracter gradual, pentru sedentarizarea [i asimilarea rromilor. Situa]ia economic` grea [i modul de via]` distinct pe

Istoria [i tradi]iile rromilor

care-l duceau ace[tia comparativ cu masa ]`ranilor au condus la m`suri de uniformizare a rromilor cu restul popula]iei. Re]ine]i! Vocabular: monarhie luminat` – sistem de guvernare care îmbun`t`]e[te alc`tuirea statului medieval, a[ezându-l pe principii moderne modernizare – ac]iunea de schimbare a vechilor institu]ii ale statului, \nlocuindu-le cu altele mai eficiente Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Numi]i-i pe cei doi împ`ra]i reformatori ai Imperiului Habsburgic, amintind în ce fel au ac]ionat ace[tia pentru modernizarea statului! 2. Mai cunoa[te]i [i al]i \mp`ra]i sau regi lumina]i din Europa? Care sunt ace[tia?

55

Decretele Mariei Tereza |n timpul \mp`r`tesei Mariei Tereza, s-au dat patru decrete pentru asimilarea rromilor din Ungaria. |n anul 1758, în scopul elimin`rii nomadismului, s-a decretat legarea de un anumit loc a rromilor, care trebuiau s` pl`teasc` impozite la stat [i aveau anumite obliga]ii fa]` de st`pânul feudal (nu puteau de]ine cai [i c`ru]e, iar pentru p`r`sirea satului aveau nevoie de autoriza]ie special`). |n anul 1761, pentru a ar`ta noul lor statut, printr-un decret, li se d` numele de “]`rani noi” sau “unguri noi”. Tinerii de peste 16 ani îndeplineau serviciul militar. Decretul din anul 1767, al treilea la num`r, desfiin]eaz` jurisdic]ia voievodului asupra rromilor, ei fiind supu[i sistemului administrativ obi[nuit. Este interzis` folosirea limbii rromani, ca [i portul [i ocupa]iile specifice rrome. |n anul 1773, printr-o hot`râre gre[it` [i cu consecin]e grele pentru rromi, sunt interzise c`s`toriile între rromi, iar c`s`toriile dintre rromi [i persoane de alt` etnie sunt reglementate strict. De asemenea, copiii rromi de peste 5 ani urmau a fi lua]i de la familiile lor [i încredin]a]i unor familii nerrome. Toate aceste orânduiri i-au vizat pe rromii din regatul Ungariei, care cuprindea [i regiunile din vestul României de azi.

Maria Tereza

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Ar`ta]i în ce fel puteau cele patru decrete îmbun`t`]i situa]ia rromilor din regatul Ungariei! 2. Cum vor fi numi]i rromii de acum înainte [i de ce? 3. Compara]i schimb`rile produse în situa]ia rromilor de atunci cu schimb`rile petrecute începând cu anul 1990!

Lec]ia 37 Iosif al II-lea continu` reformele Punctul de vârf al schimb`rilor din spa]iul central-european l-a reprezentat epoca domniei lui Iosif al II-lea. Schimbarea de suverani a determinat o accelerare a procesului de modernizare a statului austriac [i, implicit, a Transilvaniei. Prin schimb`rile introduse s-a dorit eficientizarea aparatului de stat, cu toate

problemele sale. Se ajunge la o mare toleran]` religioas`, iar biserica catolic` este prima care este vizat` de schimb`ri. S-au luat m`suri pentru limitarea importurilor, impozitarea p`mânturilor agricole [i reformarea obliga]iilor agrare pentru sporirea produc]iei agricole [i libera concuren]` pentru comercian]i.

Prevederi referitoare la rromi Principatul Transilvaniei cunoa[te extinderea asupra sa a hot`rârilor celor patru decrete ale Mariei Tereza în timpul lui Iosif al II-lea, care continu` politica promovat` de mama sa în privin]a rromilor. O ordonan]` în 59 de puncte, dat` la 9 octombrie 1783, vine s` modifice [i s` îmbun`t`]easc` statutul rromilor din Ungaria [i Transilvania în unele aspecte ale sale. De atunci

56

înainte, rromilor le este interzis s` mai locuiasc` în corturi, iar autonomia lor judiciar` este desfiin]at`, urmând, ca pe mai departe, s` se afle sub autoritatea judelui s`tesc. Pentru o mai bun` eviden]` fiscal`, se interzice rromilor s`-[i schimbe numele [i casele lor trebuie numerotate. Se iau m`suri pentru alfabetizarea copiilor care trebuie s` mearg` la [coal`, sub r`spunderea preotului. |n

Istoria [i tradi]iile rromilor

vederea sedentariz`rii rromilor, feudalii trebuiau s` le pun` la dispozi]ie o bucat` de p`mânt pe care s` o muncesc`. Cer[itul, ocupa]ie destul de r`spândit` în unele zone, este interzis. Unele hot`râri negative vor lovi comunit`]ile rromilor în specificul lor tradi]ional [i vor amenin]a existen]a îns`[i a poporului rrom. Astfel, copiii rromi mai mari de 4 ani vor fi repartiza]i în a[ez`rile vecine în scopul dobândirii unei educa]ii într-o familie de ]`rani români sau de ]`rani unguri. Nomadismul, foarte r`spândit în Transilvania, este interzis (rromii sedentari aveau voie s` mearg` la târg sau în alt` parte numai în cazuri de necesitate [i cu aprobare special` primit` de la autorit`]ile locale). Le este interzis, totodat`, rromilor practicarea comer]ului cu cai, ace[tia putând fi folosi]i doar la muncile agricole de c`tre rromii iobagi. Portul tradi]ional este interzis [i se decreteaz` obligativitatea adopt`rii îmbr`c`min]ii [i a limbii locuitorilor majoritari. Cel care vorbea rromani era pedepsit cu 24 de lovituri de bât`. Cea mai drastic` m`sur` a constituit-o interzicerea c`s`toriilor între rromi. Ei erau supraveghea]i cu aten]ie de autorit`]ile judiciare locale care înaintau lunar rapoarte asupra modului de via]` a rromilor din district. L`ut`ria era v`zut` ca un lucru ru[inos [i se încearc` limitarea cât mai mare a num`rului de rromi muzican]i. Desigur c` aceste dispozi]ii nu s-au aplicat în totalitatea lor în nici o parte din teritoriile amintite mai sus, existând diferen]ieri de la o provincie la alta.

M`surile de modernizare a Transilvaniei [i de îmbun`t`]ire a condi]iilor de via]` a locuitorilor acesteia continu`. La 22 august 1785, este dat` patenta de desfiin]are a iob`giei, impus` de Iosif al II-ea cu toate împotrivirile nobilimii transilvane. |n 1786, s-a dat o ordonan]` imperial` privind servitorii. Raporturile lor cu st`pânii trebuiau s` fie voluntare [i s` se bazeze pe un contract cu ace[tia. Neîn]elegerile ap`rute erau judecate de justi]ie. Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare dintre ace[tia câte o propozi]ie: Voievodatul ]iganilor, asimilare, ]`rani noi, port tradi]ional! 2. Care sunt principalele diferen]e între rromii din Transilvania [i rromii din celelalte dou` ]`ri române? 3. De ce crede]i c` rromii nu au fost înrobi]i în Transilvania? 4. |n ce fel m`surile luate de Maria Tereza [i de Iosif al II-lea au influen]at via]a rromilor din Transilvania [i Ungaria? 5. Completa]i spa]iile libere din propozi]iile de mai jos cu informa]ia corect`: a. Spre deosebire de sclavii rromi din }`rile Române, rromii în Transilvania erau ... . b. ... hot`r`[te ca nomadismul s` fie interzis.

Iosif al II-lea

Istoria [i tradi]iile rromilor

57

CAPITOLUL

XIII

Rromii din Basarabia [i Bucovina Lec]ia 38 Basarabia. Prezentare general`

Basarabia, \n mare parte teritoriul Republicii Moldove de ast`zi, este o provincie care f`cea parte din Statul Moldova pân` în anul 1812, când, în urma unui r`zboi între Rusia [i Imperiul Otoman, prin pacea de la Bucure[ti din acel an, Rusia anexeaz` partea de est a Moldovei cuprins` între Prut [i Nistru. La 1900 aici tr`iau 1.092.000 de români. Tendin]ele centralizatoare ale Imperiului ]arist au lipsit locuitorii provinciei de institu]ii na]ionale puternice [i de o identitate politic` separat`. Rusia a urm`rit s` integreze total aceast` parte a Moldovei în structura administrativ` a imperiului. Rromii au r`mas, pe mai departe, robi

ai statului [i ai boierilor, cei mai mul]i dintre ei fiind nomazi. Ace[tia se îndeletniceau cu prelucrarea obiectelor din fier [i din lemn, cu confec]ionarea c`ld`rilor. Statul i-a împ`r]it, din punct de vedere fiscal, în trei categorii. Prima categorie pl`tea un impozit de 40 de lei, a doua categorie pl`tea 20 de lei, iar a treia categorie, format` din b`trâni, v`duve [i orfani, era scutit` de orice obliga]ie.

Basarabia [i Bucovina

(Reproducere [i adaptare dup` „Atlas Istoric“-{tefan Pascu, 1971)

58

Istoria [i tradi]iile rromilor

Eliberarea rromilor basarabeni [i evolu]ia demografic` Statul rus a încercat sedentarizarea rromilor nomazi [i a[ezarea lor în sate. Li s-au dat p`mânt, bani [i grâu pentru sem`nat p`mântul, fiind scuti]i de impozite timp de 4 ani. |ns`, aceast` încercare de transformare a lor în ]`rani a e[uat. |n anul 1839, existau 1135 de familii de rromi nomazi care apar]ineau ]arului. O nou` conscrip]ie, f`cut` în 1858, a ar`tat existen]a a 5615 robi ai statului [i 5459 de robi boiere[ti. Dintre ace[tia, 2978 erau robi de curte [i 2481 erau nomazi. Dezrobirea rromilor care apar]ineau boierilor s-a f`cut în anul 1861, printr-o lege care acorda [i libertate personal` a ]`ranilor din întreg Imperiul rus. Num`rul popula]iei rrome a sc`zut cu timpul, datorit` româniz`rii celor sedentariza]i [i a migr`rii unei mari p`r]i a nomazilor c`tre Ucraina [i Rusia. Statistica oficial` din anul 1897 arat` c` în Basarabia mai erau 8636 de rromi, adic` 0,5% din popula]ia provinciei.

Re]ine]i! Vocabular: evolu]ie demografic` – evolu]ia num`rului de membri ai unei popula]ii sau comunit`]i Identitate politic` – organizare [i idei comune referitoare la chestiuni politice

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. |n urma c`rui eveniment, Basarabia a intrat în componen]a Imperiului }arist? 2. Câte categorii de sclavi rromi existau în Basarabia dup` anul 1812? 3. |n ce direc]ie a evoluat num`rul rromilor din Basarabia?

Lec]ia 39 Bucovina. Prezentare general` Teritoriul istoric al Bucovinei cuprinde partea de nord-est a României de ast`zi [i p`r]i din vestul Ucrainei. |n anul 1775, ca urmare a unei în]elegeri teritoriale austro-turce, Bucovina intr` în componen]a imperiului habsburgic. Noua administra]ie a mo[tenit [i a p`strat pentru scurt timp institu]ia robiei. Datorit` num`rului ridicat de m`n`stiri din

aceast` regiune, la 1775 existau 500 de familii de robii sedentari [i 300 de familii de robi nomazi, însumând un procent de 4,6% din totalul popula]iei provinciei. Robii m`n`stirilor beneficiau de scutiri de taxe fa]` de stat, scutiri care le-au fost retrase datorit` tendin]ei m`n`stirilor de a-i declara ca robi [i pe unii ]`rani de pe domeniul lor.

Eliberarea rromilor bucovineni Urm`nd politica de reforme a mamei sale Maria Tereza (1740 - 1780), împ`ratul Iosif al II – lea (1780 – 1790) a desfiin]at robia printr-un ordin dat la Cern`u]i în 19 iunie 1783. M`sura a fost acceptat` cu greu de boierii moldoveni [i de c`tre m`n`stiri, care-[i elibereaz` efectiv robii abia spre anul 1790. Ei au fost considera]i de atunci înainte ]`rani [i aveau obliga]ii [i pl`teau impozite la stat la fel ca ace[tia. Lipsa p`mântului pe care s`-l aib` în proprietate [i s`-l lucreze a determinat ca unii rromi s` r`mân` pe mo[ia fostului st`pân, ceilal]i devenind nomazi. Statul a luat m`suri pentru a stopa nomadismul, astfel c`, în anul 1878, nu mai erau consemna]i rromi nomazi, rromii sedentari fiind în num`r de 5295 persoane. (Viorel Achim, }iganii în istoria României, 1998).

Istoria [i tradi]iile rromilor

Un rrom este descris de preotul bucovinean Dimitrie Dan, la anul 1892, astfel: “}iganul are o statur` mijlocie, este slab [i nicicând gras la trup, capul lui este bine propor]ionat, fa]a lui joas`, lat` [i de culoarea bronzului, nasul lui e mai ridicat decât la europeni, gura e cam mare, grumazul scurt [i tare, bra]ele sunt scurte, p`rul capului este cre] [i negru ca pana corbului, are ochii ca scânteia de sclipitori [i, de regul`, de culoare neagr`, dar, câteodat`, suri sau alba[tri, din]i albi ca z`pada [i s`n`to[i. Femeile de ]igan, mai ales cele b`trâne, se ocup` cu c`utarea în c`r]i, bobi, în palm` etc. cu descântecele, fermec`toria etc., toate fiind arte aduse din India. De[i ei î[i conformeaz` portul dup` portul ]`rii în care tr`iesc, poart` pretutindeni, cu mare pl`cere, peste c`ma[`, o curea lat` împodobit` cu bumbi galbeni sau albi de metal, apoi o traist` de 59

piele tot astfel decorat` cu bumbi lucitori, l`n]i[oare [i cruciuli]i etc. [i astfel de obiecte lucitoare le place a-[i anina peste tot unde se poate; astfel, mai poart` cu mare pl`cere mul]ime de inele, verigi, ba chiar [i cercei în urechi, ca s` aib` noroc [i s` nu fie deoche]i. Femeile, care, nu arareori, [i mai ales în tinere]e, sunt de-o frumuse]e rar`, arat` la alegerea toaletei lor mult gust; capul [i-l leag`, mai ales în Bucovina, cu un [al mare galben sau ro[u de lân`, au predilec]iune pentru culori intense, fuste de lân` cump`rate de la ora[ [i un cojoc mare din piei de oaie. Atât fetele cât [i nevestele poart` la gât salbe pre]ioase de monede vechi de argint [i de aur în valoare de mai mul]i galbeni. Copiii de }igan îns` nu se îmbrac`, ci alearg` pe drumurile satelor în costumul str`mo[ului Adam”. (D. Dan, }iganii din Bucovina, 1892).

Buliba[` rrom

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Ar`ta]i pe hart` teritoriul Bucovinei! 2. Cine a hot`rât eliberarea rromilor din Bucovina? 3. Ce impresie las` asupra voastr` descrierea lui Dimitrie Dan din 1892?

60

Istoria [i tradi]iile rromilor

CAPITOLUL

XIV

De la robie la emancipare în Europa modern` Lec]ia 40 Societate [i economie

Cre[terea accelerat` a popula]iei [i extinderea leg`turilor economice cu statele din Europa Central` [i de Vest au fost principalii factori în dezvoltarea }`rii Române[ti [i a Moldovei. Schimb`rile demografice au modificat echilibrul social al secolului anterior. Totodat`, suprafa]a de p`mânt destinat` agriculturii devine insuficient`. Num`rul [i m`rimea ora[elor au crescut rapid, în primul rând datorit` migra]iei de la ]ar` la ora[. |n jurul anului 1840 clasa mijlocie devenise principala for]` în expansiunea ora[elor.

La nivel european, sunt tot mai multe vocile care se ridic` împotriva sclaviei negrilor din Statele Unite ale Americii [i din coloniile Angliei [i Fran]ei. Declara]ia de la Viena din anul 1815 a fost primul document interna]ional care a condamnat sclavia. Re]ine]i! Vocabular: expansiune – m`rire a suprafe]ei, extindere

Realit`]i social-economice de dinaintea Dezrobirii O mare parte a popula]iei rrome era deja a[ezat` în localit`]i înainte de epoca dezrobirii. Mihail Kog`lniceanu, la anul 1837, remarca faptul c` rromii a[eza]i în sate [i ora[e aveau locuin]e stabile, c` [i-au uitat cu totul limba, [i-au pierdut moravurile [i obiceiurile pe care le aveau ceilal]i rromi nomazi, astfel încât nu mai puteau fi deosebi]i de români. Pân` la eliberarea din robie, nu au existat m`suri speciale din partea statului în vederea sedentariz`rii rromilor, aceasta produ-

cându-se într-un mod natural. Statul [i particularii încep s`-[i închirieze pentru sume însemnate de bani robii, care sunt tot mai mult folosi]i în agricultur`, odat` cu cre[terea importan]ei acesteia. Verifica]i-v` cuno[tin]ele! Stabili]i dou` diferen]e între situa]ia rromilor nomazi [i cea a rromilor sedentari din anii de dinaintea Dezrobirii!

Lec]ia 41 |nceputul schimb`rii Eliberarea robilor rromi trebuie pus` în leg`tur` direct` cu schimb`rile care zguduie [i transform` Europa central` [i de vest, atingând cu o oarecare întârziere [i spa]iul românesc. Boierii tineri, proprietari de robi, c`l`toresc în Europa [i înva]` la universit`]ile din Paris, Viena, Berlin, iar când se reîntorc în ]ar` î[i dau seama c` robia rromilor este o ru[ine a ]`rii în fa]a statelor civilizate [i încearc` a schimba acest lucru. Robia f`cea parte din ordinea social` a ]`rii, opunându-se înv`]`turii religiei cre[tine, umanit`]ii [i interesului vital al statului. Ea era o plag` a societ`]ii care trebuia cât mai repede vindecat`. Eliberarea rromilor din robie a constituit prima mare reform` social` [i a durat aproximativ 20 de Istoria [i tradi]iile rromilor

ani. (V. Achim, }iganii \n istoria României, 1998). |n anul 1839, este desfiin]at` interdic]ia de c`s`torie cu români, respectiv cu românce, iar în anul 1844 se interzice desfacerea cununiei dintre un rob [i o persoan` liber`. |n aceste cazuri, cel aflat în robie devine om liber, el fiind obligat s` se r`scumpere, pl`tind st`pânului pentru persoana sa. Dac` nu avea banii necesari, ei aveau s` fie da]i cu împrumut din fondul veniturilor biserice[ti. Copiii rezulta]i din c`s`toriile între persoane libere [i robi erau liberi. „Orice om poate s`-[i angajeze serviciile, timpul s`u, dar el nu poate s` se vând`. Persoana sa nu este o proprietate alienabil`. Legea nu recunoa[te nici un fel de domesticitate” (Declara]ia poporului francez din 1793). 61

Primele legi ale Dezrobirii Prima lege care a desfiin]at robia unei categorii de rromi a fost adoptat`, în }ara Româneasc`, la 22 martie 1843. Câ]iva ani mai târziu, la 11 februarie 1847, la propunerea domnitorului Gheorghe Bibescu, se voteaz` o lege prin care sunt elibera]i din robie to]i rromii mitropoliei, ai episcopiilor, ai m`n`stirilor [i metocurilor (case ale c`lug`rilor), ai bisericilor [i ai oric`rui alt a[ez`mânt public. Legea nu prevede nici o desp`gubire. Impozitul pe care statul urma s` îl încaseze de la persoanele eliberate urma s` serveasc` la r`scump`rarea robilor pe care boierii îi vor vinde.

|n Moldova, la 31 ianuarie 1844, la propunerea domnitorului Mihail Sturza, a fost adoptat` legea care îi elibera pe rromii apar]inând bisericii [i m`n`stirilor. Impozitele adunate de la ei formau un fond special destinat r`scump`r`rii robilor pe care particularii îi scot la vânzare. La 14 februarie 1844, a fost votat` legea prin care robii statului, atât cei a[eza]i în localit`]i cât [i cei nomazi, deveneau liberi, dobândind acelea[i drepturi ca [i ceilal]i locuitori ai ]`rii.

Lec]ia 42 Revolu]ia de la 1848 Declan[at` la Paris ca o reac]ie a poporului francez la nevoia moderniz`rii statului, revolu]ia se extinde [i în spa]iul românesc, datorit` nemul]umirii generale fa]` de vechile orânduieli ale ]`rii. |n }ara Româneasc`, unde revolu]ionarii au reu[it s` preia puterea vreme de trei luni, Proclama]ia de la Islaz din 9/21 iunie 1848 a fost citit` în fa]a unei adun`ri alc`tuit` majoritar din ]`rani. Se dorea ca la baza organiz`rii statului s` stea principiul suveranit`]ii poporului român, iar aceast` suveranitate s` fie exercitat` prin reprezentarea tuturor st`rilor societ`]ii în cadrul unei adun`ri generale. Printre multe alte revendic`ri, emanciparea ]`ranilor cl`ca[i [i dezrobirea rromilor constituiau cerin]e urgente

legate de înapoierea social – economic` a ]`rii. Interven]ia armatelor otomane a determinat revenirea la situa]ia de dinaintea izbucnirii revolu]iei, inclusiv continuarea statutului de robi pentru rromi.

Re]ine]i! Vocabular: suveranitatea poporului – exercitare a puterii în stat de c`tre popor emanciparea ]`ranilor – ie[irea ]`ranilor din sistemul obliga]iilor fa]` de boieri revendicare – cerere, solicitare

|mbun`t`]irea situa]iei robilor N`scut în anul 1795, fiu al marelui boier Dimitrie Bibescu, Barbu {tirbei (1849-1856), noul domnitor al }`rii Române[ti de dup` Revolu]ia de la 1848, instituie o serie de legi care aveau ca scop ameliorarea situa]iei ]`r`nimii. {i reforma înv`]`mântului este prioritar`, domnitorul luând m`suri ca în fiecare jude] s` se înfiin]eze [coli primare cu predare în limba român`. El este interesat [i de problema robilor rromi. La 22 noiembrie 1850, a fost dat` o porunc` domneasc`, prin care se interzicea ca familiile de rromi s` mai fie desp`r]ite prin vânzare sau dona]ie. Sunt interzise [i vânz`rile de rromi între particulari. Atunci când era vorba de una pân` la trei familii, proprietarul trebuia s` se adreseze statului care îi cump`ra [i îi punea imediat în 62

libertate. |n anul urm`tor, se ia hot`rârea ca statul s`-i cumpere pe robii care sunt b`tu]i de st`pânii lor. Aceste legi nu puteau avea alt` urmare decât ducerea reformei pân` la cap`t, eliberarea definitiv` a ultimilor robi. Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Care sunt principalele reforme ini]iate de Barbu {tirbei? 2. |n ce fel influen]eaz` ele via]a robilor rromi?

Istoria [i tradi]iile rromilor

Lec]ia 43 Dezrobirea ultimilor sclavi La 20 februarie 1856, în }ara Româneasc` a fost desfiin]at` robia rromilor particularilor, statul desp`gubindu-i pe fo[tii st`pâni cu 10 galbeni pentru fiecare rrom eliberat. |n Moldova, la cererea domnitorului Grigore Alexandru Ghica c`tre Sfatul Administrativ de abolire a robiei rromilor, foarte pu]ini proprietari de robi au r`spuns acestei cereri umanitare. Petre Mavrogheni [i Mihail Kog`lniceanu au redactat un proiect de lege prin care se desfiin]a robia ultimei categorii de rromi robi, cea a “particularilor”. Grigore Al. Ghica se adreseaz` [i Divanului Ob[tesc, care ia în dezbatere proiectul [i îl adopt` în unanimitate la 22 decembrie 1855. Proprietarii urmau s` primeasc` o desp`gubire de 8 galbeni, pentru lingurari [i v`tra[i, [i de 4 galbeni pentru l`ie[i. Evident, con[tientizând pierderile \n propriul buget, un num`r considerabil de boieri a redactat un memoriu împotriva eliber`rii rromilor, r`mas f`r` rezultat.

Mihail Kog`lniceanu

Ineficien]a m`surilor statului Robii au fost elibera]i, dar statul nu a dat rromilor p`mântul [i uneltele necesare lucr`rii lui, cu toate c`, din punct de vedere juridic, au fost asimila]i ]`ranilor [i pl`teau impozit la stat. Astfel, rromii au trebuit s` lucreze mai departe pe p`mântul fo[tilor st`pâni, via]a lor neschimbânduse semnificativ. Abia prin reforma agrar` din anul 1864, din timpul domnitorului Al. I. Cuza, unii rromi primesc p`mânt, devenind mici ]`rani proprietari de p`mânt. Lipsa unor m`suri radicale ale statului pentru a îmbun`t`]i în mod real condi]iile de via]` ale

minorit`]ii rrome se datoreaz` înapoierii economice [i legislative generale a fostelor principate dun`rene. Situa]ia politic` intern` [i extern` era departe de a fi stabil`, România g`sindu-se în primii ei ani de existen]`. Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Când au fost ultimii robi elibera]i? Din ce categorie f`ceau ei parte? 2. |n Moldova, desp`gubirea pl`tit` de stat pentru rromii v`tra[i era de ... galbeni ?

Rromii – cea mai numeroas` minoritate din Principatele danubiene |n }ara Româneasc`, Ministerul de Finan]e a întocmit o statistic`, în anul 1857, în care au fost înregistra]i to]i rromii elibera]i, pe categorii de provenien]`. Ace[tia erau în num`r de 33 267 familii de ‘’emancipa]i’’, ceea ce înseamn` aproximativ 166 335 persoane. Având în vedere c` în ]ar` existau, conform aceleea[i statistici, 466 152 familii (x 5 membri fiecare = 2 330 760 suflete), înseamn` c` robii emancipa]i reprezentau 7,13% din popula]ia ]`rii. |n Moldova, începând cu anul 1856, când au fost elibera]i robii particularilor, rromii nu mai sunt Istoria [i tradi]iile rromilor

men]iona]i în statistici, fiind considera]i români. Estim`rile din epoc` ne dau cifre care se situeaz` în jurul valorii de 100 000 - 120 000 romi, ceea ce, dintr-un total al popula]iei Moldovei de 1 463 927 persoane (recenzate la 1859), procentul era tot cam 7%. |n total, în }ara Româneasc` [i în Moldova, tr`iau aproximativ 200 000 - 250 000 de rromi, însemnând o treime din num`rul rromilor din Europa (Viorel Achim, }iganii în istoria României, 1998).

63

Lec]ia 44 Migra]ia rromilor nomazi spre vest Cu toate c` România a fost o ]ar` care a primit imigran]i de la jum`tatea secolului XIX [i pân` la declan[area celui de-al doilea r`zboi mondial, o parte important` a rromilor nomazi a preferat s` p`r`seasc` România [i s` migreze spre vest. Rromii sedentari erau integra]i în satele române[ti. Ace[tia practicau agricultura sau erau fierari, astfel c` au ales s`-[i continue via]a printre ]`ranii români. Datorit` fricii c` sclavia putea reapare, mul]i rromi nomazi au plecat în ]`ri din Europa Central` [i de Vest [i chiar în Rusia. Grupuri însemnate de rromi ajung în America, inclusiv \n America de Sud, Australia. Ei erau independen]i din punct de vedere economic, î[i câ[tigau hrana prin comer]ul cu obiecte fabricate de ei [i prin repara]iile vaselor [i ale c`ld`rilor

s`tenilor din localit`]ile pe unde treceau. Toat` averea lor [i casa lor se rezumau la c`ru]ele cu coviltir [i la ce se g`sea în ele, astfel c` le-a fost u[or s` p`r`seasc` România [i s` plece spre alte ]`ri.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Ce grupuri de rromi au migrat spre vest dup` Dezrobire? 2. Enumera]i cauzele care au determinat acest tip de migra]ie! 3. |n ce fel putem asem`na migra]ia rromilor de atunci cu plecarea rromilor români în ]`rile din vestul Europei, începând cu anul 1990?

A doua mare migra]ie a rromilor (1860-1914)

64

Istoria [i tradi]iile rromilor

Abolirea sclaviei popula]iei de culoare din Statele Unite ale Americii (Studiu de caz) Sclavia popula]iei de culoare în Statele Unite ale Americii era o mo[tenire a domina]iei britanice, a perioadei în care America de Nord era o colonie a Marii Britanii. Dup` câ[tigarea independen]ei, americanii au men]inut sclavia. Abolirea sclaviei a fost adus` în discu]ie în anul 1787, anul adopt`rii Constitu]iei americane. Membrii Adun`rii Constituante au considerat îns` c` sclavia este o form` de proprietate privat` [i ei nu pot decide în privin]a ei. |n anul 1807, din dorin]a de a limita sclavia, sa dat Legea interzicerii nego]ului cu sclavi. Ca urmare, sclavii nu mai puteau fi importa]i, dar erau comercializa]i din resurse locale. Statele americane din sud cultivau cu ajutorul sclavilor suprafe]e întinse de bumbac. Ele considerau c` desfiin]area sclaviei ar fi dus la pr`bu[irea societ`]ii americane în aceste state. Anglia a suprimat sclavia în coloniile sale, în anul 1833. Fran]a face acela[i lucru în anul 1848, odat` cu schimb`rile aduse de revolu]ie. Problema sclaviei este cauza determinant` a r`zboiului civil (1861-1865). |n anul 1863, pre[edintele Statelor Unite ale Americii hot`r`[te s`i elibereze pe negrii din statele din sud. Statele din nord, conduse de Abraham Lincoln sunt înving`toare în anul 1865. Acest fapt a însemnat sfâr[itul sclaviei.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare dintre ace[tia câte o propozi]ie: revendicare, suveranitatea, emancipare, v`tra[i, desp`gubire! 2. Completa]i spa]iile libere din propoozi]iile de mai jos cu informa]ia corect`: a. |n timpul revolu]iei de la 1848 robii rromi au fost ... . b. ... a fost prima mare reform` social` [i a durat aproximativ 20 de ani. 3. Numi]i trei modific`ri suferite de }ara Româneasc` [i Moldova în secolul al XIX-lea! 4. Care categorie de robi a fost prima dat` eliberat`? De ce crede]i c` s-a întâmplat a[a? 5. Compara]i num`rul rromilor din perioada dezrobirii cu num`rul rromilor din ultimul recens`mânt pe care îl cunoa[te]i! Ce concluzie trage]i? 6. Compara]i eliberarea rromilor din ]`rile române cu eliberarea popula]iei de culoare din Statele Unite ale Americii! Identifica]i trei deosebiri [i dou` asem`n`ri între cele dou` situa]ii analizate!

SUA \n perioada R`zboiului de Secesiune (1861-1865)

Istoria [i tradi]iile rromilor

65

CAPITOLUL

Rromii în perioada interbelic`

XV

Lec]ia 45 Considera]ii generale Dup` realizarea marii Uniri [i dup` formarea Statului România, num`rul popula]iei de rromi a crescut sim]itor, dar la recens`mântul general din anul 1930 s-au declarat ]igani 262 501 persoane, adic` 1,5% din popula]ia ]`rii. Atunci, potrivit statisticilor, 221 726 rromi (84,5% din total) locuiau în sate, iar 40 775 (15,5%) în ora[e. O simpl` compara]ie între cifrele anterioare, care numai pentru }ara Româneasc` [i Moldova d`deau aceast` cifr`, [i rezultatele recens`mântului din anul 1930 denot` c` rezultatele lui nu redau exact num`rul rromilor care tr`iau în România. Ion Chelcea, în lucrarea sa, publicat` \n anul 1944, }iganii din România. Monografie etnografic`, men]iona cifra de 525 000 de rromi.

Romånia interbelic`

Ca urmare a concuren]ei care î[i f`cea apari]ia pe pia]`, rromii abandoneaz` multe din ocupa]iile lor tradi]ionale. Se realizeaz` în acest fel o reorientare profesional` care duce la practicarea unui comer] ambulant, mai ales cu produse textile. Verifica]i-v` cuno[tin]ele! |n tabel sunt trecute rezultatele recens`mântului din 1930. Câ]i rromi tr`iau atunci în regiunea voastr`? Câ]i tr`iesc ast`zi?

(Ion Chelcea, }iganii din România. Monografie etnografic`, 1944)

Datele recens`mântului din anul 1930 Entitatea teritorial`

România Oltenia Muntenia Dobrogea Moldova Basarabia Bucovina Transilvania Banat Cri[ana-Maramure[

Declara]i rromi dup`: Neamul declarat (originea etnic`) 262.501 22.239 71.784 11.446 32.194 13.518 2.164 75.342 17.919 15.895

Limba matern` rromani 101.015 8.506 22.886 5.620 13.598 6.598 232 29.106 8.688 5.859

Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, fond Sabin M`n`il`. Dosar XII/209 (preluat din lucrarea Deportarea rromilor \n Transilvania, 2000).

66

Istoria [i tradi]iile rromilor

Ziarul „Glasul Romilor“, ap`rut la Bucure[ti, \ntre anii 1934-1941

(Din arhiva „Aven Amentza“)

Istoria [i tradi]iile rromilor

67

Ziarul „Glasul Romilor“, ap`rut la Bucure[ti, \ntre anii 1934-1941

(Din arhiva „Aven Amentza“)

|ncerc`ri de emancipare politic` Perioada interbelic` se remarc` prin începutul mi[c`rii rrome de emancipare [i apari]ia unei elite de tip nou, care nu [i-a pierdut odat` cu ascensiunea social` identitatea etnic`. Au fost înfiin]ate organiza]ii socio-profesionale proprii. |n martie 1933, la Bucure[ti, Calinic I. Popp{erboianu a înfiin]at Asocia]ia General` a }iganilor din România. Se aveau în vedere: alfabetizarea, publicarea de c`r]i privind istoria rromilor, înfiin]area unei universit`]i populare rrome, a unui “muzeu na]ional” rrom, înfiin]area de ateliere unde s` lucreze rromi, colonizarea tuturor rromilor nomazi, înfiin]area de “sfaturi jude]ene” [i a unui “sfat suprem al b`trânilor” pentru rezolvarea unor litigii între rromi etc. G. A. L`z`rescu-L`zuric`, scriitor [i gazetar rrom, ini]ial colaborator al lui C.I.P.{erboianu, a p`r`sit asocia]ia [i a pus bazele Uniunii Generale a Romilor din România, al c`rei prim congres (din 8 68

octombrie 1933), cu participare interna]ional`, a ales comitetul de conducere [i ca pre[edinte activ pe L`zuric`, iar ca pre[edinte onorific pe muzicianul Grigora[ Dinicu. La 11 august 1934, „Asocia]ia Uniunii Generale a Romilor din România“ \l are ca pre[edinte pe comerciantul Gheorghe Niculescu, aceasta dovedindu-se activ` în rela]iile rromilor cu autorit`]ile [i editând organe de pres` proprii: O Róm la Craiova (septembrieoctombrie 1934) [i Glasul Romilor la Bucure[ti (1934-1941). Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Ce eveniment se leag` de numele lui Calinic I. Popp-{erboianu? 2. Când a fost primul congres al Uniunii Generale a Rromilor din România? 3. |ntreba]i pe bunicii vo[trii dac` î[i mai amintesc despre ac]iunile rromilor din perioada interbelic`! Istoria [i tradi]iile rromilor

CAPITOLUL

XVI

Holocaustul rromilor Lec]ia 46 M`suri poli]iene[ti împotriva rromilor

Ideologia nazist` îi considera pe rromi ca pe o „na]iune de categoria a doua”, datorit` faptului c` erau nomazi [i practicau activit`]i str`ine de poporul german. Expulz`rile ini]iale la care au fost supu[i rromii nu au mul]umit autorit`]ile germane, astfel c`, în anul 1938, rromii au fost încadra]i dintr-o categorie social` inferioar` într-o categorie rasial` inferioar`. Cuceririle teritoriale ale Germaniei naziste au cauzat izolarea rromilor [i în noile teritorii ocupate. Marea majoritate a guvernelor ]`rilor europene ocupate sau aliate a sprijinit politica Germaniei în timpul r`zboiului, datorit` rasismului lor împotriva rromilor. Rromii au fost obliga]i s`-[i instaleze rulotele în locuri special amenajate, unde erau p`zi]i de solda]i. |n anul 1941 rromii au fost închi[i în lag`re de concentrare, în ghetouri [i lag`re de exterminare,

al`turi de evrei. Lag`rele rromilor erau denumite „lag`re de familie”, rromii preferând s` fie închi[i împreun` cu toat` familia în acela[i loc. Nu existau bar`ci separate pentru femei [i copii, ca în cazul evreilor [i al polonezilor. Acest fapt a determinat uciderea familiilor întregi de rromi în camerele de gazare. Reich-ul trebuia s` fie cur`]at de evrei [i de rromi [i pentru atingerea acestui ]el zeci de mii de rromi au fost executa]i. |n România, în Bulgaria [i, mai ales, în Iugoslavia, mili]iile naziste au dat dovad` de cruzime în ac]iunile lor împotriva rromilor.

Adolf Hitler

Copii \n lag`rele de exterminare

Re]ine]i! Vocabular: Holocaust – uciderea prin ardere a unui mare num`r de oameni. |n antichitate, desemna o jertf` adus` zeilor, animalul sacrificat fiind ars complet. rasism – desconsiderarea unui grup de oameni de c`tre al]ii datorit` diferen]ei etnice ras` inferioar` – teorie gre[it` potrivit c`reia exist` popoare inferioare altor popoare Istoria [i tradi]iile rromilor

{tia]i c`… * |n România, Garda de Fier a ucis rromi la fel cum au procedat [i trupele SA [i SS în Germania?

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Cum erau rromii considera]i de germani în anii de dinaintea declan[`rii r`zboiului? 2. Din ce cauz` au ajuns rromii s` fie persecuta]i [i uci[i?

69

Lec]ia 47 Ideea deport`rii rromilor Datorit` modific`rii regimului politic în România, prin guvernarea generalului Ion Antonescu, [i a puternicei influen]e germane, [i-a f`cut loc ideea c` este mai bine ca rromii s` fie lua]i cu for]a din casele [i localit`]ile unde locuiau [i s` fie trimi[i la est de râul Nistru, în Ucraina de ast`zi. Se dorea, astfel, separarea rromilor [i a altor minorit`]i de români, pentru a se ob]ine o na]iune român` pur`, f`r` a fi amestecat` cu alte rase, dup` modelul aplicat în Germania cu evreii [i rromii. Deportarea rromilor

Prin Ordinul nr. 19862, din 19.XI.1940, Ministerul Afacerilor Interne interzice rromilor ursari de a mai plimba ur[ii prin sate [i prin ora[e [i de a mai da spectacole cu ei. Autoriza]iile pe care le de]ineau în acest sens le sunt retrase. Executarea acestui ordin avea a se face cu sprijinul jandarmeriei. Din proprie hot`râre, mare[alul Ion Antonescu a decretat deportarea rromilor în Transnistria în vara [i la începutul toamnei lui 1942. El [i-a motivat hot`rârea prin presiunea opiniei publice, care reclama unele furti[aguri [i alte fapte mai grave f`cute noaptea de grupuri de oameni, printre care erau [i rromi. Deportarea s-a f`cut în baza unui recens`mânt din data de 25 mai 1942, care a clasificat rromii propu[i pentru deportare în dou` mari categorii: 1) rromi nomazi, c`ld`rari, lingurari etc. [i 2) rromi stabili, care nu aveau mijloace de existen]` sau ocupa]ii precise ori care f`cuser` pu[c`rie. Dintre rromii “stabili”, au fost recenza]i pentru deportare 4.496 b`rba]i, 4.710 femei [i 10.011 copii, 601 vehicole [i 1151 animale. Evacuarea rromilor nomazi a fost f`cut` ca urmare a ordinului nr. 1051 din data de 24 mai 1942 al Ministerului Afacerilor Interne, urmat dup` ordinul 70/942 al Pre[edin]iei Consiliului de Mini[tri. Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Ce l-a determinat pe mare[alul Antonescu s` decreteze deportarea rromilor? 2. |n ce categorii au fost clasifica]i rromii propu[i pentru deportare?

Ac]iunile de evacuare |ntre 1 iunie – 18 iulie 1942 au fost evacuate în Basarabia 81 de s`la[e cu 5842 membri (61% din totalul care trebuia evacuat), din Basarabia fiind evacuate în Transnistria 54 de s`la[e cu 5027 membri (53% din totalul care trebuia evacuat în Transnistria). Au fost deporta]i între 25 000 [i 300 000 de rromi, [i anume, to]i nomazii, precum [i o parte dintre rromii stabili. Chiar [i solda]ii rromi, care în via]a civil` erau nomazi, au fost sco[i din armat` [i trimi[i în Transnistria. Rromii au fost 70

a[eza]i în hotarul sau în vatra unor sate situate pe malul Bugului [i ]inând de jude]ele Golta, Oceakov, Balta [i Berezovka. Unii rromi au fost caza]i în bordeie de p`mânt, iar al]ii în case. Nu leau fost asigurate condi]ii minime de cazare [i de înc`lzire pe timpul iernii, într-o cas` cu trei camere fiind îngr`m`di]i 20-25 de oameni.

Istoria [i tradi]iile rromilor

Deportarea rromilor

(Preluat` din arhiva „Aven Amentza“)

Trenul mor]ii

Drumul spre pieire

|ncetul cu încetul, gardurile, acoperi[urile din lemn [i tot ceea ce putea arde s-au folosit pentru înc`lzire pe timpul iernii, astfel c` în prim`var` satele erau de Istoria [i tradi]iile rromilor

nerecunoscut. Bolile au lovit crunt oamenii, f`când victime numeroase, atât în rândul rromilor deporta]i, cât [i printre jandarmii care trebuiau s`-i p`zeasc`. (...) „Datorit` acestei st`ri de lucruri la iarn` vor muri de frig [i subalimentare cum au murit [i în iarna trecut`, r`mânând ca la prim`vara viitoare problema ]iganilor s` dispar` odat` cu dispari]ia lor” (...) INSPECTOR JANDARMI ODESSA Lt. colonel, Petrescu (...) „|ntr-o s`pt`mân` au venit 15000 de ]igani, Comandantul Legiunii de jandarmi mi-a raportat verbal, dup` primele trenuri, c` ace[tia au venit într-o stare de mizerie de neînchipuit. Am plecat cu automobilul [i am întâlnit grupuri, grupuri, îndreptându-se pe jos [i cu c`ru]ele spre sovhozuri. Erau mul]i b`trâni, femei [i foarte mul]i copii. |n c`ru]e erau paralitici, b`trâni de peste 70 de ani, orbi, cer[etori, unii muribunzi. Marea majoritate, aproape goi, în zdren]e”. (...) Lt. colonel Vasile Gorsky, fost prefect al jude]ului Oceakov 15 aprilie 1945 (M`rturie consemnat` \n vol. Deportarea rromilor \n Transnistria, 2000). Verifica]i-v` cuno[tin]ele 1. |[i mai amintesc bunicii vo[tri care au fost deporta]i despre condi]iile grele de via]` din Transnistria? 2. La ce v` gândi]i când citi]i cele dou` relat`ri de mai sus? 71

Lec]ia 48 Realitatea dur` a Transnistriei M`sura deport`rii a vizat persoanele considerate periculoase pentru siguran]a cet`]enilor [i pentru ordinea în stat. O str`mutare a popula]iei de asemenea dimensiune nu putea avea loc f`r` multiple greut`]i [i gre[eli din partea legiunilor (companiilor) de jandarmi în primul rând. Au fost deporta]i [i rromi stabili, buni meseria[i, care nu avuseser` vreodat` probleme cu poli]ia. Exist` numeroase cereri din partea lor [i din partea satelor de care apar]ineau, pentru a fi sco[i de pe listele celor care urmau a fi deporta]i, sau, în cazul în care deportarea avusese deja loc, pentru a fi adu[i înapoi. Mul]i solda]i rromi reîntor[i de pe front [i-au g`sit p`rin]ii, so]iile [i copiii deporta]i în Transnistria [i au cerut reîntoarcerea lor de acolo. Datorit` unor condi]ii de trai extreme, în Transnistria au murit de foame, frig, boli [i mizerie jum`tate sau chiar mai mult dintre rromii deporta]i. Rromii n-au fost dezertori, tr`d`tori, nici spioni [i acolo unde au fost du[i, au f`cut treab`, au muncit f`r` murmur. C` au r`mas în urm` cu progresul vremurilor, nu este vina lor. Dac`, în trecut, s-ar fi ocupat cineva mai îndeaproape de ace[ti oameni nec`ji]i, v` asigur`m c` mult s-ar fi schimbat soarta lor [i ast`zi nu ar mai fi vorba de „rasism”. (Gheorghe Niculescu, pre[edinte al Asocia]iei Uniunea General` a Romilor din România, în „Glasul romilor”, anul VII, nr. 1, aprilie 1941, p.3). Cu toate c` ar fi trebuit s` fie auzit glasul întregii na]iuni române, singurul om politic care a protestat împotriva m`surilor inumane luate de regimul antonescian împotriva rromilor a fost istoricul [i omul politic Constantin I. C. Br`tianu, care, la 16 septembrie 1942, i-a trimis urm`toarea scrisoare Mare[alului Antonescu: „Domnule Mare[al, Dup` persecu]iunile [i expulz`rile evreilor, ca represalii în contra coreligionarilor lor din Bucovina [i Basarabia, [i sub influen]a tratamentului ce au suferit în Germania, ast`zi se iau m`suri foarte stricte în contra ]iganilor care sunt ridica]i cu for]a spre a fi trimi[i, în vagoane plumbuite, în Transnistria, cum se întâmpl` la Pite[ti. Nimeni nu în]elege scopul [i interesul acestor expulz`ri. Dup` cum [ti]i foarte bine, ace[ti cet`]eni români nu au fost pân` ast`zi supu[i în Statul nostru la un tratament special. Ei sunt ortodoc[i ca [i românii [i ocup` în ]ara noastr` un rol economic important, fiind meseria[i dibaci, ca: potcovari, fierari, c`ld`rari, c`r`midari, zidari sau lucr`tori agricoli [i salahori. Mul]i sunt mici negustori, mici proprietari, l`ptari 72

etc. Aproape to]i l`utarii din ]ara noastr` sunt ]igani [i nu este s`rb`toare popular` care s` se poat` dispensa de concursul lor. Deodat`, autorit`]ile le pun în vedere s` plece din ]ara în care s-au n`scut [i în care mo[ii [i str`mo[ii lor au tr`it, din ]ara pentru care, ca buni români, [i-au v`rsat sângele fiind înrola]i în armat`. |n preajma iernii, ei trebuie s`-[i lichideze în câteva ore gospod`riile lor, din care nu au dreptul s` duc` cu dân[ii decât 20 de kg obiecte [i îmbr`c`minte. B`trâni, femei [i copii sunt arunca]i peste hotare în ni[te regiuni necunoscute lor, în care nu au nici un rost în via]`. {i pentru ce aceast` cruzime? Ce vin` au nenoroci]ii? Ce folos va rezulta din expulzarea lor? Oare, }ara româneasc`, mai cu seam` dup` r`zboiul actual, este suprapopulat` [i Ion Antonescu

are o abunden]` de meseria[i [i muncitori, care cere sacrificarea unui num`r mare din cet`]enii ei? Nu-mi pot închipui c` m`surile ce se iau pornesc din ini]iativa sau cu [tiin]a Conduc`torului Statului [i, de aceea, fac apel la Dvs., ca s` face]i s` înceteze o persecu]iune care ne va duce cu câteva secole înapoi, din istoria omenirii. Gândi]i-v` ce se va întâmpla în Rusia reconstruit`, care ar urma exemplul dat de noi [i care, pe de o parte, ar deporta în Turchestan sau în nordul Siberiei pe românii din Transnistria [i ar trimite înapoi în România pe miile de cet`]eni români expulza]i sub regimul actual. Primi]i, v` rog, Domnule Mare[al, asigurarea sim]`mintelor mele alese. s. Constantin I.C. Br`tianu (Text reprodus din lucrarea Deportarea rromilor \n Transnistria, 2000) Istoria [i tradi]iile rromilor

CAPITOLUL

XVII

Rromii în timpul regimului comunist Lec]iile 49 [i 50 Minoritatea rrom` în noile condi]ii social-politice [i economice ale societ`]ii (1945 – 1965) Situa]ia politic` a României în perioada 1945-1965

Dup` 23 august 1944, comuni[tii începuser` lupta pentru puterea politic` [i instaurarea unui regim politic nou. Ca urmare a propagandei pe care [i-o f`ceau comuni[tii, la începutul anului 1946 Partidul Comunist num`ra câteva zeci de mii de membri [i num`rul era în continu` cre[tere. |n rândurile sale [i al nou-formatelor g`rzi muncitore[ti [i-au g`sit locul [i mul]i rromi, a c`ror “origine s`n`toas`” le oferea acum drepturi pe care nu le avuseser` înainte. La 24 ianuarie 1945, Bucure[tiul a fost ocupat de unit`]i militare ruse[ti de blindate, pentru c` regele refuzase demiterea guvernului R`descu. Acestea au ocupat radioul [i au interzis apari]ia presei. Guvernul R`descu a demisionat, conduce-

rea ]`rii fiind preluat` de Guvernul lui Barbu {tirbey. La 6 martie 1945, acesta a fost înlocuit de Guvernul Petru Groza, dirijat de comuni[ti. Este momentul în care a fost instaurat la putere regimul comunist în România. Societatea româneasc` a suferit mari transform`ri. Astfel, la 23 martie 1945 s-a realizat o reform` agrar`, prin care terenul agricol trebuia s` apar]in` întregii ]`rii [i nu s` fie proprietatea particularilor. De asemenea, au fost interzise ziarele de opozi]ie, au fost elimina]i din aparatul de stat to]i aceia care nu împ`rt`[eau ideile noului regim instaurat la 30 martie 1945, s-au creat tribunale populare [i s-au organizat lag`re pentru de]inu]ii politici.

Problema minorit`]ii rrome |n anul 1948, când regimul comunist se instalase pe deplin \n România, Uniunea General` a Rromilor a fost desfiin]at`, ca de altfel tot ceea ce însemna forma]iune politic` de alt` orientare decât cea comunist`. De altfel, în documentele PCR privitoare la problema na]ionalit`]ilor, începând cu Rezolu]ia Biroului Politic din decembrie 1948 [i continuând cu celelalte documente de partid, inclusiv programul PCR, nu se vorbe[te de existen]a rromilor \n România. O singur` dat`, sub aspect politic, s-a acordat aten]ie rromilor [i anume în campania electoral` din 1946, când Blocul Partidelor Democratice (BPD), din care f`cea parte [i PCR, a adresat manifeste speciale rromilor folosind apelativul “Fra]i romi [i romi]e”. Aceasta s-a întâmplat la 17 mai 1946, când se formase Blocul Partidelor Democratice. La 19 noiembrie 1946, s-au organizat alegeri “libere [i nestingherite”. |n realitate, a avut loc o mare fraud` electoral`, 78,46% din voturi revenind BPD. |n anul 1947, regele era în a[a-zisa “grev` regal`” (regele a refuzat s` mai semneze legile [i decretele emise de cabinet), ]ara fiind condus` de Guvern. La 30 decembrie 1947, regele este obligat de c`tre Petru Groza [i Gheorghe Istoria [i tradi]iile rromilor

Gheorghiu-Dej s` renun]e la tron, iar România este proclamat` Republica Popular` Român`. Dup` cum se [tie, \n noiembrie 1947 PCR [i PSD formaser` PMR, denumire care, la Congresul al VI-lea, din 13 aprilie 1948, redevine PCR. La 13 aprilie 1948, Constitu]ia României, votat` de Marea Adunare Na]ional`, avea la baz` ideea c` “întreaga putere eman` de la popor”. Patru ani mai târziu, la 24 septembrie 1952, apare o nou` Constitu]ie, care consfiin]ea preluarea puterii politice de câtre PCR. |ncepând cu 1948, comuni[tii au ac]ionat împotriva a tot ceea ce însemna element democrat. Represaliile împotriva celor care nu acceptau noul regim au f`cut ca întreaga ]ar` s` fie cuprins` de o team` extrem de puternic` inspirat` de cei care intraser` în rândurile Securitat`]ii Statului [i ale Mili]iei Populare, create în anii 1948 -1949. “Sunt rrom [i, dac` am v`zut c` ne prime[te [i pe noi, am vrut s` fac {coala de mili]ie, dar când am v`zut ce fac, c` b`teau [i ucideau oameni, n-am mai vrut. ” (Victor Marinache, Teleorman)

73

|ntre anii 1949-1964, dar [i în anii urm`tori, un mare num`r de persoane au fost arestate [i trimise în închisori [i în lag`re de munc` for]at` (la Aiud, Pite[ti, Sighet, Gherla [i, mai târziu, la Canalul Dun`re-Marea Neagr`). Represaliile noului regim au fost îndreptate [i împotriva rromilor, mai ales a celor pe care autorit`]ile îi b`nuiau c` de]in aur sau despre care aveau informa]ii certe în acest sens. “Prin ‘60, mili]ienii Alim`nescu [i Firu i-au strâns pe rromii pârâ]i c` au aur [i pe mul]i pe care-i [tiau c` nu fac lucruri curate, vreo 20 de persoane, [i i-au dus pe drumul de la Turnu (M`gurele, n.n.) pân` la Slatina. Acolo, în liziera cu salcâmi, i-au împu[cat. De atunci, a intrat frica în rromi: cum îi chema la mili]ie, cum d`deau tot aurul pe care îl aveau îngropat. Dac` era scos din p`mânt de mili]ieni, atunci aurul era al statului”. (Victor Marinache, Teleorman) Ionel Budi[teanu

|n anii ‘50, în România, printr-un proiect al statului, câteva mii de familii de rromi au fost mutate for]at la marginea unor ora[e sau în mici s`tule]e din B`r`gan, cu scopul de a “cur`]a” marile ora[e. Planul nu a avut succes, mul]i dintre rromi revenind în locurile de unde au fost muta]i, chiar cu riscul de fi condamna]i. Cel mai mare violonist [i compozitor rrom din România, al vremii de atunci, Grigora[ Dinicu, a luat atitudine [i a protestat împotriva str`mut`rii rromilor, mai ales a celor nomazi, în B`r`gan. Atitudinea sa a f`cut ca el însu[i s` fie persecutat. Ca [i el, Ionel Budi[teanu, artist al poporului, a protestat în fa]a lui Gh. Gheorghiu-Dej, sp`rgându-[i vioara, riscând astfe str`mutarea for]at`. 74

|ntre 1956-1959, când procesul de colectivizare a determinat str`mutarea for]at` a multor rromi în B`r`gan (uneori a unor comunit`]i întregi), oamenii acceptau f`r` s` mai protesteze, pentru c`, în realitate, erau obliga]i de Mili]ie s` procedeze a[a. Re]ine]i! Vocabular: g`rzi muncitore[ti – unit`]i civile care aveau misiunea de împiedicare a înc`lc`rii noii ordini socialiste fraud` – s`vâr[irea cu rea-credin]`, pentru a ob]ine un profit, a unor fapte p`gubitoare pentru o alt` persoan` fraud` electoral` – declararea unui num`r de voturi fals pentru a câ[tiga alegerile în defavoarea altor partide politice Mili]ie – organ al administra]iei de stat, având ca atribu]ii men]inerea ordinii publice, ap`rarea propriet`]ii socialiste [i a celei individuale opozi]ie – partid politic sau grup de partide care ac]ioneaz` împotriva politicii partidului de guven`mânt; raportul dintre dou` lucruri sau situa]ii opuse protest – opozi]ie hot`rât` asupra unei ac]iuni, a unei m`suri considerate nedrepte propagand` – r`spândire, în mod sistematic, a unor idei, teorii, doctrine politice, religioase, cu scopul de a convinge, de a câ[tiga adep]i represalii – m`suri de pedepsire luate de organele de stat împotriva unor grup`ri sociale, ca urmare a s`vâr[irii de c`tre acestea a unor acte de r`zvr`tire reform` – shimbare, transformare politic`, social`, economic` reform` agrar` – m`sur` de ordin economic care vizeaz` schimbarea sistemului agrar rezolu]ie – hot`râre luat` de un congres, de o conferin]`; rezolvare dat` unei cereri Securitate – faptul de a fi în siguran]`; totalitatea organelor de stat care aveau sarcina de ap`rare a orânduirii sociale socialiste a statului str`mutare – mutare în alt` parte; schimbare de re[edin]`, domiciliu Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Când a fost instaurat regimul comunist în România? 2. Care a fost statutul popula]iei rrome în societatea nou creat`? Dar a Uniunii Generale a Rromilor? 3. Care au fost repercursiunile regimului comunist împotriva celor care se opuneau noului regim?

Istoria [i tradi]iile rromilor

Lec]ia 51 Situa]ia economic` a României în perioada 1945-1965 Anul 1949 a fost anul în care a început colectivizarea în România. Comuni[tii începuser` s`-[i fac` tot mai mult sim]it` prezen]a în satele române[ti, silindu-i pe ]`rani s`-[i cedeze p`mântul gospod`riilor colective. Dup` 1949, procesul colectiviz`rii a schimbat lumea satelor, îns` abia dup` 1958 acest proces a fost puternic vizibil.

|n 1962, 90% din terenurile agricole apar]ineau deja gospod`riilor agricole de stat. De asemenea, pentru a controla mai u[or rezultatele din ecomomie, comuni[tii au impus planurile cincinale, care s` asigure progresul economic.

Procesul colectiviz`rii [i efectele sale asupra popula]iei rrome Când regimul comunist a început colectivizarea, rromii f`r` p`mânt sau cu p`mânt pu]in s-au înscris printre primii în colectiv. Unii dintre ei, chiar dac` fuseser` cei mai s`raci dintre locuitori, dac` dovedeau spirit organizatoric [i fidelitate partidului, puteau promova cu mare u[urin]` pe linie social`. Astfel, mul]i rromi au reu[it s` fac` [i carier` politic`. “Dup` ce am venit din Transnistria, în 1946 m-am înscris în Partidul Comunist. De ce mam înscris? Din trei motive. |n primul rând, c` am fost deportat [i adus de ru[i în ]ar`, în al doilea, dac` nu erau ru[ii nu venea o bun` parte din rromi înapoi în România; le r`mâneau rromilor oasele pe acolo, poate [i ale mele. |n al treilea rând, pentru c` în Curcani, de unde mi-e nevasta, to]i rromii erau marginaliza]i. {i atunci m-am ridicat ca membru de partid [i când m` duceam la [edin]ele de raion [i de jude] m` ridicam s` sus]in rromii. Dar mul]i rromi au fost activi[ti, gospodari, oameni cinsti]i. Pentru c` trebuie s` [ti]i ce a fost bun la comuni[ti: nu primeau în rândurile partidului to]i borfa[ii. Dac` aveai [ase sau trei luni de pu[c`rie nu erai membru de partid (…) dar s` [ti]i c` în perioada comuni[tilor, rromii au avut importan]a lor ca oameni [i au devenit [i ei un popor relativ influent. Au început s` [tie [i ei ce e aia s` nu mai aib` rogojin` pe jos sau s` lipeasc` cu lut casele. Au început s` aib` [i ei un covor, prima dat` de iut`; au început s` aib` [i mobil`, pentru c` se cump`ra în rate”. Minorit`]i etnoculturale. M`rturii documentare – }iganii din România (1919-1944, p. 611612, Cluj, 2001).

plecaser` din ]ar`. Aceste case le erau repartizate de c`tre stat pentru ca zona s` nu r`mân` nepopulat` sau f`r` for]` de munc`. |n alte zone ale ]`rii, ei s-au a[ezat la marginea satelor, îns` cei muncitori, care deveneau cu timpul mai înst`ri]i, au p`truns [i spre centrele satelor. |n ceea ce prive[te munca în agricultur`, rromii erau angaja]i îndeosebi ca zilieri sau lucr`tori sezonieri de c`tre C.A.P. -urile [i I.A.S. urile, care apelau la munca lor, de[i ace[tia nu erau membri ai cooperativei respective. De altfel, ei nu puteau fi membri, pentru c` nu avuseser` terenuri agricole în proprietate pe care s` le cedeze cooperativei. De asemenea, mul]i rromi se organizau în echipe proprii, î[i alegeau un lider [i se angajau sezonieri la fermele agricole de stat situate la mari distan]e de localit`]ile de domiciliu, în zone cu deficit de for]` de munc`, dar cu produc]ie agricol` mare. |n urma muncii depuse, toamna primeau bani [i produse din care tr`iau tot sezonul de iarn`.

La sate, în Transilvania [i Banat, mul]i rromi au ocupat casele p`r`site de etnicii germani care Istoria [i tradi]iile rromilor

75

Lec]ia 52 Procesele de industrializare [i na]ionalizare [i efectele lor asupra popula]iei rrome Un pas important pentru procesul de industrializare [i na]ionalizare a fost realizat la 11 iunie 1948 când au fost na]ionalizate 1060 de întreprinderi industriale [i miniere. Lipsa unei calific`ri a f`cut ca mul]i rromi s` lucreze mai ales în minerit, domeniu în care era nevoie de o mare for]` de munc`. Al]ii erau angaja]i, mai ales ca muncitori necalifica]i, în noile fabrici [i uzine ale statului. Femeile [i-au g`sit [i ele locul în aceste noi întreprinderi. Brânzan Anu]a Androneta, Ro[iori de Vede: “…n-aveam nici 16 ani împlini]i în 1949, când m-am dus la fabric`, pentru c` adusese `[tia ma[ini, nu [tiu din ce ]ar`, c` deja aveau fabric` de ]es`torie în Ro[iori de pe timpul chiaburilor. {i 15 zile ne-au ]inut a[a s`-nv`]`m, s` d`m examen [i am dat, dar n-au putut s` ne angajeze atunci, în 1949, pentru c` nu avea cine s` monteze ma[inile. Ne-au angajat abia în ianuarie 1950”. (Minorit`]i etnoculturale. M`rturii documentare – }iganii din România (1919-1944, 622), Cluj, 2001). Muncitor rrom

Pentru unii rromi acesta a fost momentul în care au putut s` arate c` doresc s` munceasc` cinstit, s` practice modul de via]` al românilor, s` nu mai fie alunga]i doar pentru faptul c` erau altfel decât popula]ia majoritar`.

76

”Dup` ce am venit din Transnistria, atât de mult am iubit ]ara, c` am dus munc` de l`murire între mul]i tineri [i am plecat în 1948 cu 6 b`ie]i din comuna Curcani [i din Bude[ti pe un [antier na]ional de munc` voluntar` la Salva-Vi[eu [i apoi la Bumbe[ti-Livezeni.” (Ion Marin, Bucure[ti) |n noiembrie 1948, statul a început s` controleze cinematografele [i casele de s`n`tate, iar doi ani mai târziu farmaciile, întreprinderile chimice [i toate unit`]ile economice [i socialculturale. Astfel, [i pu]inii rromi care practicau un comer] sau un me[te[ug autorizat au fost afecta]i de aceast` m`sur`.

Re]ine]i! Vocabular: deficitar – care este lipsit de ceva anume deficit de for]` de munc` – lipsa de for]` de munc` etnic – referitor la aprtenen]a la un popor, la formele de cultur` [i de civiliza]ie specifice unui popor lucr`tor sezonier – muncitor angajat pe durata unui sezon zilier – muncitor angajat [i pl`tit cu ziua proces de colectivizare - proces prin care terenul agricol de]inut de cet`]eni a trecut în proprietatea statului (colectiv`) proces de industrializare – proces de apari]ie [i de dezvoltare a unei mari produc]ii industriale, pe baza c`ruia industria devine ramura principal` [i conduc`toare a economiei na]ionale proces de na]ionalizare – proces prin care se trec, cu sau f`r` plat`, mijloace de produc]ie sau alte bunuri de proprietate privat` sau str`in` în proprietatea statului

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Cum a schimbat procesul de colectivizare modul de via]` al rromilor? Dar cele de industrializare [i de na]ionalizare? 2. Enumera]i efectele negative [i pozitive ale acestor procese pentru popula]ia rrom`!

Istoria [i tradi]iile rromilor

Lec]ia 53 Tendin]e de modificare în structura socio-cultural` a popula]iei rrome Modific`ri în sfera ocupa]ional` a rromilor Principiile regimului comunist prevedeau c` ocupa]iile "private" ale cet`]enilor trebuiau s` dispar`. Ca urmare, toate fabricile particulare au fost confiscate de stat. Supuse confisc`rii au fost [i uneltele [i materialele folosite de rromi în ocupa]iile lor tradi]ionale - prelucrarea metalelor, a lemnului, confec]ionarea bijuteriilor - mai ales aurul folosit pentru bijuterii. Cei care erau pricepu]i la prelucrarea metalelor erau recruta]i de noile cooperative de stat. Popula]ia rrom` a suferit mari prefaceri în sfera ocupa]ional`. Astfel, rromii me[te[ugari, care-[i câ[tigau existen]a din vânzarea propriilor produse, au fost nevoi]i s` renun]e la me[te[ugul lor [i s` lucreze în noile fabrici sau uzine. Fierarii au lucrat. mai ales, în industria grea. Buni meseria[i, ei [i-au g`sit un loc de munc` cu mult` u[urin]`. C`r`midarii au lucrat în zid`rie, pe [antierele statului. De asemenea, vara lucrau [i pentru persoane particulare. |ncheiau un fel de contract verbal cu cei care doreau c`r`mizi [i apoi, cu întreaga familie, se stabileau pentru un timp în satul în care aveau comenzi. C`ld`rarii nu-[i mai puteau practica me[te[ugul decât în mic` parte (pu]ini dintre ei mai confec]ionau c`ld`ri [i cazane de ]uic` pe care le valorificau la sate). Mul]i au lucrat mai ales în domeniul tinichigeriei. Rudarii au încercat s`-[i mai comercializeze obiectele lucrate în lemn, îns` produsele nu mai aveau prea mare c`utare, fiind înlocuite de produse industriale, uneori mai performante. Acest lucru i-a determinat s` se angajeze oriunde au putut g`si locuri de munc`, mul]i prin cooperativele me[te[ug`re[ti. Totu[i, î[i mai puteau valorifica obiectele în sate, pentru c` produsele lor erau mai ieftine [i mai accesibile, popula]ia acceptând acest comer] neautorizat, care era în interesul ei. Pentru cei a c`ror meserie nu mai avea c`utare, salubrizarea ora[elor a devenit noua lor îndeletnicire. Al]i rromi puteau fi v`zu]i, deseori, colectând materiale refolosibile sau achizi]ionând pene, fulgi, buc`]i de material textil, în schimbul c`rora ofereau oale, diferite obiecte de sticl`, farfurii etc. Comercian]ii au fost cei care au reu[it s`-[i practice meseria mai tot timpul. Comer]ul ambulant era tolerat de autorit`]i mai ales pentru c` el mul]umea popula]ia [i satisf`cea necesit`]i ale oamenilor pe care comer]ul legal nu le Istoria [i tradi]iile rromilor

acoperea. Lipsa educa]iei [i a unei calific`ri a f`cut ca rromii s` ocupe mai ales posturi de muncitori necalifica]i [i s` fie destul de prost pl`ti]i. Studii sociologice arat` c` [i atunci ei erau p`tura cea mai s`rac` a M`tur`toare

popula]iei. Pân` la c`derea comunismului, conform statisticilor, 48-50% dintre rromii ap]i de munc` lucrau în agricultur`. Cei care mai practicau me[te[ugurile tradi]ionale, erau considera]i "parazi]i sociali", fapt pentru care ei au fost deseori pedepsi]i, închi[i sau du[i cu for]a la munc`. Au existat [i rromi f`r` nici o meserie, care nu [i-au g`sit locul în noua societate transformat` [i care erau numi]i “]igani-problem`”. Politica comunist` care oferea loc de munc` tuturor cet`]enilor a fost privit` de ace[tia ca o m`sur` de constrângere. Ei erau urm`ri]i de autorit`]i, pentru c` nu doreau integrarea în noile structuri. Bidinea

77

Lec]ia 54 Modific`ri în sfera tradi]iilor [i obiceiurilor rromilor Comunismul, instaurat pe deplin în România modelul lor de via]` distinct. Statul nega specificul în anul 1948, a f`cut ca rromii s` nu mai apar` în acestei popula]ii [i, de aceea, nu permitea apari]ia actele oficiale. Rezolu]ia Biroului Politic al CC al vreunei publica]ii sau c`r]i în care s` fie amintite obiceiurile [i tradi]iile acestei minorit`]i. O astfel Partidul Muncitoresc Român fa]` de minorit`]ile de m`sur` a fost luat` în 1960, când întreg tirajul etnice a ignorat existen]a rromilor, ei nemaifiind volumului “Basme ]ig`ne[ti” al Veronic`i Huber a recunoscu]i ca na]ionalitate conlocuitoare. Cu fost topit din dispozi]ia autorit`]ilor culturale toate acestea, recens`mântul din anul 1956 arat` comuniste. c` num`rul rromilor era de 104.214, Spre deosebire de maghiari [i de adic` 0,60% din popula]ia României. Preducea germani, rromii nu aveau dreptul de a fi Din punct de vedere cultural, cenzura reprezenta]i ca minoritate etnic` [i nu foarte strict`, impus` în România dup` aveau dreptul s`-[i promoveze tradi]iile 1946, a afectat apari]ia a peste 2000 de culturale. Comunismul a determinat titluri de c`r]i [i reviste. |n acest context, schimbarea sferei ocupa]ionale a rromilor Uniunea General` a Rromilor din [i a elementelor specifice modului lor de România, în frunte cu Gh. Niculescu, [i-a via]` - obiceiuri, tradi]ii, muzic`, dans, reluat activitatea dup` r`zboi, dar nu a limb`. Ace[tia au \nceput s` locuiasc` \n mai scos nici o publica]ie. case, au renun]at la vechile me[te[uguri [i |n anii ’50 -’60, cultura rromilor era au \nceput s` lucreze \n \ntreprinderi considerat` o “cultura a subdezvolt`rii [i industriale, au acceptat c`s`toriile oficiale, a s`r`ciei” (E. Pons, 1999), rromii fiind \nscrierea \n actele civile, iar mul]i dintre ei trata]i ca elemente str`ine ce trebuiau au renun]at la port [i limba matern`, integrate în noua societate româneasc`. \ncepând s` se integreze modului de via]` Din aceast` cauz`, se încerca distrugerea care le-a fost impus. culturii specifice a rromilor, precum [i

Modalit`]i de asimilare a comunit`]ilor de rromi |n timpul comunismului s-a încercat asimilarea popula]iilor minoritare din România, inclusiv a rromilor. Acest lucru a fost, îns`, destul de dificil de realizat, fapt care reiese [i din analiza recensamântului efectuat în 1966, care arat` c` în zone semnificative din ]ar` limbile minorit`]ilor se foloseau în locul limbii române oficiale. |n ceea ce-i prive[te pe rromi, din recens`mânt reiese c` 42,5% din ei au adoptat limba român`, în timp ce 46,2% au p`strat limba rromani, iar 8,7% vorbeau limba maghiar` (T. Gilberg, 1980: 214-215). Procentul semnificativ de rromi care nu mai vorbea limba rromani arat` c` aceste persoane erau deja asimilate, pierzându-[i limba [i respectiv identitatea cultural`. Pentru a asimila popula]ia rrom`, la începutul anilor '60, regimul comunist a încercat stabilirea for]at` a acestora în anumite zone ale ]`rii [i interzicerea tradi]iilor [i obiceiurilor respectivelor comunit`]i. Cea mai eficient` politic` de asimilare a popula]iei rrome a fost politica educa]ional`, prin 78

care înv`]`mântul devenea obligatoriu, a[a încât [i familiile de rromi erau obligate s`-[i înscrie copiii la [coal`. Acest` politic` a avut, pe de o parte, efecte pozitive, deoarece li se ofereau copiilor rromi acelea[i [anse ca [i celorlal]i copii. Astfel, mul]i rromi au beneficiat de educa]ia elementar`, unii dintre ei, mai târziu, au continuat, frecventând [coli profesionale [i tehnice. Pe de alt` parte, îns`, aceast` obliga]ie a avut [i consecin]e negative. Mul]i dintre elevii rromi au început s`-[i nege apartenen]a etnic`, dorind s` ob]in` pozi]ii mai înalte în structura social` [i s` nu mai fie discrimina]i din motive etnice. Cu toate acestea, în registrele matricole, în unele [coli, în dreptul elevilor rromi era înscris` etnia acestora – “]igan”. Studiile arat` c` elevii romii aveau un nivel sc`zut al frecven]ei [colare, un nivel crescut al abandonului [colar [i un procentaj sc`zut al celor care reu[eau s` încheie m`car ciclul primar. Chiar dac` rata abandonului [colar la copiii de etnie rrom` era înc` ridicat`, sistemul educa]ional trebuia s` arate c` noua politic` educa]ional` a Istoria [i tradi]iile rromilor

dat rezultate [i, astfel, mul]i elevi ob]ineau o diplom` de absolvire care s` ateste c` urmaser` o [coal`. |n realitate, mul]i dintre cei care aveau astfel de diplome nu de]ineau nici m`car cuno[tin]ele minime care s` justifice diploma ob]inut`. Acest lucru a determinat, mai târziu, apari]ia muncitorilor necalifica]i, care nu erau preg`ti]i pentru a putea fi încadra]i în munc`.

Re]ine]i! Vocabular: asimilare etnic` – proces de integrare a unei colectivit`]i într-o alt` colectivitate, pierzându[i caracteristicile proprii (limb`, obiceiuri). a atesta – a ar`ta, a certifica cenzur` – control exercitat asupra publica]iilor, spectacolelor etc; organ de stat care exercit` acest control comer] ambulant – vânzare de produse în diferite pie]e, târguri, f`r` a avea un loc special amenajat integrare social` – proces complex de a include într-o societate, de a impune un anumit mod de via]` unui popor care are alte caracteristici culturale identitate cultural` – recunoa[terea acelora[i valori culturale de c`tre o colectivitate minoritate – colectivitate aflat` în inferioritate numeric` fa]` de o alt` colectivitate na]ionalit`]i conlocuitoare – grupuri etnice care convie]uiesc pe acela[i teritoriu, în aceea[i ]ar`, \mpreun` cu popula]ia majoritar` parazi]i sociali - persoane care tr`iau din munca altora recens`mânt – înregistrarea periodic` a num`rului de bunuri [i de locuitori ai unei ]`ri recrutat – primit într-o cooperativ`, întreprindere, asocia]ie

Istoria [i tradi]iile rromilor

Cartea „Basme ]ig`ne[ti“ de Veronica Huber (lucrare interzis` [i „topit`“ \n 1960 de autorit`]ile comuniste a fost republicat` \n anul 1997.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Enumera]i neamurile de rromi care au suferit mari modific`ri în sfera ocupa]ional`! 2. Cu ce se ocupau rromii a c`ror meserie nu mai avea c`utare? 3. Cum era considerat` cultura rromilor în aceast` perioad`? 4. Ce efecte au avut asupra comunit`]ilor de rromi politicile de asimilare?

79

CAPITOLUL

XVIII

Minoritatea rrom` în perioada regimului ceau[ist 1965-1989) Lec]ia 55 Contextul politic [i social-economic din România în aceast` perioad`

|n martie 1965, în urma decesului lui Gheorghe GheorghiuDej, ca lider al PCR, a fost ales Nicolae Ceau[escu. |n acela[i an, s-a adoptat o nou` Constitu]ie în care se prevedea c` ]ara se va numi Republica Socialist` România [i va fi organizat` în jude]e. |ntre anii 1965 –1974, noul regim a emis anumite hot`râri prin care se permiteau unor persoane s` se deplaseze în str`in`tate. Regimul poli]ienesc a devenit mai pu]in represiv [i a fost încurajat` chiar proprietatea privat`.

Nicolae Ceau[escu

|n ceea ce prive[te minorit`]ile, la sfâr[itul anilor ‘60, s-au creat Consilii Na]ionale ale Oamenilor Muncii, apar]inând minorit`]ilor maghiar`, german`, ucrainean` etc. Pentru minoritatea rrom` nu a fost constituit un astfel de Consiliu, rromii nefiind recunoscu]i ca minoritate etnic`, de[i în urma recens`mântului din 1966 a rezultat c` ei erau în num`r de 64.197 persoane, adic` 0,37% din popula]ia României.

Procesul de sedentarizare a rromilor nomazi [i de sistematizare a localit`]ilor La începutul anilor ‘60, a început procesul de sedentarizare a rromilor nomazi. Pentru c`, în cele mai multe cazuri, ei erau a[eza]i tot la periferia ora[elor, acolo unde s-au format a[a-zisele ]ig`nii, procesul a accentuat izolarea rromilor de restul societ`]ii. Neobi[nui]i cu locuitul în case, unii rromi foloseau locuin]a pentru ad`postul cailor [i nu uitau s`-[i ridice vechiul lor cort în spatele casei. |n aceea[i perioad`, în România a început procesul de sistematizare a localit`]ilor, care a generat o nemul]umire t`cut` în rândul locuitorilor afecta]i de demolarea propriilor locuin]e. Rromii au fost [i ei afecta]i de politicile de sistematizare for]at`, cartierele în care locuiau fiind desfiin]ate printre primele. |ns`, acest proces a avut efecte pozitive asupra unei mari p`r]i a rromilor, mai ales asupra celor care locuiau la periferia ora[elor, pentru c` sistematizarea a început în primul rând cu desfiin]area cartierelor insalubre de la marginea ora[elor. Astfel, au 80

disp`rut a[a-zisele “]ig`nii” cu aspect mizer, locuite de rromii foarte s`raci, needuca]i [i care, uneori, nu aveau nici acte de identitate. Mul]i dintre ei au fost deplasa]i din localit`]ile de obâr[ie spre zone noi, industriale, unde era nevoie de for]` de munc`. Dup` demolarea acestor cartiere, locuitorii lor au primit alte locuin]e, în care condi]iile de locuit erau mult mai bune decât cele anterioare. Mul]i dintre rromii mai educa]i au acceptat cu u[urin]` toate aceste transform`ri. Ei au primit apartamente în blocuri de locuin]e, al`turi de muncitorii români, cei mai mul]i, fo[ti ]`rani, care renun]au la munca în agricultur`, preferând munca mai bine pl`tit` din uzine [i fabrici. De asemenea, rromii "au beneficiat" [i de pactul dintre România [i fosta Republic` Federal` German`. Conform acestui pact, începând cu anii '80, sa[ii puteau emigra în Republica Federal` German`, dac` statul german pl`tea statului român o tax` pentru fiecare b`rbat, femeie sau copil emigrant.

Istoria [i tradi]iile rromilor

Aceast` \n]elegere a fost cunoscut` sub numele de „vânzarea sa[ilor“. Astfel, statul a confiscat casele sa[ilor [i i-a for]at pe rromi s` se mute \n ele. (Pons, 1999: 36; C. Zamfir - E. Zamfir, 1993: 157). |n multe zone ale ]`rii, rromii au fost repartiza]i \n casele care fuseser` na]ionalizate.

Cartier nou construit \n locul cartierelor demolate

Lec]ia 56 Destr`marea comunit`]ilor tradi]ionale |n timpul regimului comunist, politica statului fa]` de rromi era una de asimilare cultural` [i etnic`. “}iganii” erau f`cu]i vinova]i de specul`, furt, în[el`ciune, ei dep`[ind cu mult media pe ]ar` a delincven]ilor de drept comun. Astfel, s-a încercat “civilizarea” lor, fie prin mijloace de constrângere, fie integrându-i în societate prin oferirea de locuin]e, de locuri de munc`, educa]ie etc. Astfel, în marile ora[e, rup]i de comunitatea tradi]ional`, mul]i rromi [i-au pierdut identitatea etnic`. De[i cu un mare decalaj, rromii au acceptat s` fie integra]i modului de via]` românesc, abandonându-[i propriul mod de via]`, comportamentul social, comunitatea, aliniindu-se popula]iei majoritare. Se întâlnesc mul]i rromi, în prezent, care, în urma acestei alinieri, au fost nevoi]i s` renun]e la limba matern` rromani [i s` adopte limba român` sau, cum e cazul în Transilvania, limba maghiar`. Mul]i dintre rromi se consider` români sau maghiari, pentru c` asimilarea lor etnic` a fost atât de puternic` încât modul lor de via]` se aseam`n` foarte mult cu cel românesc sau maghiar. Ei nu mai p`streaz` nimic din ceea ce a reprezentat cândva comportamentul sau modul de via]` al rromilor. Aceste transform`ri au dus la destr`marea comunit`]ilor locale de rromi, care, uneori, erau vechi de câteva secole. Rromii au primit case [i locuri de munc`, dar, în acela[i timp, ei au fost supu[i [i unui proces de dispersie. Dispersarea lor s-a soldat cu faptul c` acele comunit`]i au încetat s` mai existe.

Istoria [i tradi]iile rromilor

Re]ine]i! Vocabular: confiscare – a lua de la cineva ni[te bunuri în urma dispozi]iei unei autorit`]i decalaj – distan]are în spa]iu sau timp; nepotrivire între situa]ii, fapte delincvent - persoan` care a s`vâr[it o infrac]iune demolare – d`râmare de construc]ii dispersie – împr`[tiere, risipire, râspândire identitate etnic` – recunoa[terea apartene]ei la o anumit` etnie, popor insalubru - nes`n`tos, care afecteaz` s`n`tatea izolare – separare, îndep`rtare de societate nomadism – mod de via]` al unui trib, al unui popor, caracterizat prin lipsa unei a[ez`ri statornice pact – tratat, acord interna]ional prin care se reglemeteaz` anumite rela]ii dintre state periferie – cartier sau zon` aflate la marginea unui ora[ proces de sedentarizare – ac]iunea de a stabiliza un trib, un popor, pân` atunci nomad, într-o a[ezare statornic` sistematizare – îmbinare armonioas` a elementelor care alc`tuiesc o localitate, o zon` cu o anumit` destina]ie politic` de sistematizare – ac]iune concentrat` a organelor de stat de a proiecta [i reorganiza anumite localit`]i

81

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Când a început procesul de sedentarizare a rromilor nomazi? 2. Care au fost efectele acestui proces asupra comunit`]ilor de rromi?

3. Cum au afectat politicile de sistematizare a localit`]ilor comunit`]ile rrome? 4. Enumera]i elementele care au dus la destr`marea comunit`]ilor tradi]ionale!

Lec]ia 57 Rromii [i politica social` pronatalist` a regimului Ceau[escu |n timpul regimului Ceau[escu, noile condi]ii de trai, dar mai ales politica pronatalist` pe care o promova au dus la o cre[tere demografic` exploziv` în rândul rromilor. Printr-un decret dat de Ceau[escu era interzis` orice întrerupere de sarcin`, femeile care ar fi sâvâr[it aceast` fapt` erau pedepsite cu închisoarea. Politica pronatalist` sus]inea [i ajuta familiile cu mul]i copii, Ceau[escu urm`rind ca num`rul popula]iei în România s` creasc` continuu. Num`rul crescut al popula]iei ar fi însemnat în viitor o armat` mai puternic` [i mai numeroas`, o for]` de munc` semnificativ`. |n aceast` perioad` se ofereau aloca]ii pentru copii [i indemniza]ii pentru mame, care asigurau condi]ii minime de trai, dar care, al`turi de venitul salarial al tat`lui, însemnau suficient pentru acoperirea necesit`]ilor unei familii. Mamele care aveau peste cinci copii (cazul multor mame rrome) primeau titlul de “mam` eroin`” [i o indemniza]ie m`rit`. Aceste indemniza]ii au f`cut ca multe mame s` nu mai fie nevoite s` se angajeze, ci s` r`mân` casnice. Mai târziu îns`, odat` cu înr`ut`]irea condi]iilor de trai, aceast` situa]ie s-a agravat [i a determinat cre[terea num`rului de copii din orfelinate. Analiza rezultatelor acestei politici pronataliste în cazul popula]iei de rromi a determinat autorit`]ile ca la sfâr[itul anilor ‘80 s` condi]ioneze aloca]ia copiilor de frecventarea [colii de c`tre copii, iar la familiile ce dep`[eau cinci copii de angajarea unuia din p`rin]i, care, astfel, primea pe lâng` salariu [i aloca]ia copiilor. Cre[terea demografic` exploziv` se poate constata [i din cifrele înregistrate în urma recens`mântului din 1977. Fa]` de num`rul rromilor înregistrat la recens`mântul din 1966 (64.197 persoane), noul recens`mânt arat` c` în România locuiau aproximativ 229.986 de rromi. Num`rul nu este, îns`, unul care s` poat` fi socotit ca fiind conform cu realitatea, pentru c` mul]i dintre rromi se declarau români cu scopul de a ob]ine unele avantaje sociale. De asemenea, au 82

existat mul]i rromi, care - nefiind vorbitori ai limbii rromani – se declarau “ ]igani”, întrucât nu se identificau prin etnonimul rrom, p`strat în limba matern` [i respectat de c`tre rromii care nu au pierdut limba matern` rromani. De-a lungul timpului, datele privind romii, la recens`minte, se prezint` astfel: 1930–1940: 300.000 rromi 1948: 53.425 rromi (0,3%) 1956: 104.216 rromi (0,6%) 1966: 64.197 rromi (0,3%) 1977: 229.986 rromi (1, 067%) Dintre cei 229.000 de romi se pare c` 65.000 erau înc` nomazi sau seminomazi, dar la sfâr[itul anilor ‘70 [i începutul anilor ‘80, datele arat` c` “to]i” au fost a[eza]i în case. Dup` alte date, în urma recens`mântului din 1977 au fost înregistra]i 227.398 rromi, urmând ca, trei ani mai târziu, s` se anun]e oficial c` exist` 260.000 rromi. Studii sociologice arat` îns` c` num`rul real era estimat la un milion. |ntr-o publica]ie din 1977, „Popula]ia României“, se afirma c` românii, maghiarii [i germanii constituie aproape 90% din popula]ia ]`rii, enumerându-se câteva grupuri minoritare, iar apoi ap`rea "etc". Lipsa recunoa[terii oficiale a minorit`]ii rromilor a dat posibilitatea statului de a ignora problemele lor. (Helsinki Watch, 1991:16-17)

Istoria [i tradi]iile rromilor

Re]ine]i! Vocabular: cre[tere demografic` - cre[terea num`rului popula]iei într-o anumit` perioad` pronatalist – care favorizeaz` na[terea a cât mai multor copii decret - act care reglementeaz` anumite situa]ii, emis de organele de stat indemniza]ii - sume de bani care se acord` cuiva pentru acoperirea unor cheltuieli speciale (cre[terea copiilor)

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Care au fost cauzele cre[terii demografice explozive a rromilor? 2. Ce urm`rea Ceau[escu prin politica pronatalist` pe care o sus]inea? 3. Care era num`rul rromilor înregistrat în urma recens`mântului din 1977? 4. Face]i compara]ie cu recens`mintele anterioare! Cum explica]i diferen]a rezultatelor?

Lec]ia 58 Tradi]iile culturale ale rromilor în timpul regimului ceau[ist Rromii sunt recunoscu]i în toat` lumea în educa]ie, trebuia ca ei s`-[i abandoneze tradi]iile special ca l`utari. Poate cel mai important aspect culturale, modul de via]` [i s` se conformeze al culturii lor a fost [i r`mâne practicilor popula]iei majoritare, muzica. Regimul comunist le-a cultura lor fiind considerat` retroGrigora[ Dinicu interzis s` mai cânte în limba grad`. rromani, permi]ându-le s` cânte Cu toate acestea, \n epoc`, au numai în limba român`. Aceste fost recunoscu]i muzicienii rromi m`suri erau menite s` [tearg` orice care au contribuit major ca muzica urm` de "diferen]`" dintre etnicii româneasc`, interpretat` [i dirijat` rromi [i popula]ia majoritar`. de ei, s` fie cunoscut` [i peste Pentru c` nu mai erau l`sa]i s` se hotarele ]`rii (Grigora[ Dinicu, Ionel exprime în propriul grai, mul]i Budi[teanu, Tudorel Pan`, Ion cânt`re]i rromi au p`r`sit Voicu). ansamblurile populare din care faceau parte. Lipsa unei educa]ii muzicale, care s` le permit` citirea notelor muzicale, îi obliga s` afirme c` nu [tiu s` cânte, modul lor de reproducere a unei melodii, “dup` ureche”, era considerat retrograd. “De fapt, muzica romilor a fost interzis` complet în România înainte de 1989” (Helsinki Watch, 1991:21). |n timp ce mul]i rromi "au abandonat" unele aspecte ale culturii lor, rromii au reu[it, totu[i, s` p`streze limba. Limba rromani, de exemplu, este vorbit` de aproximativ 60% din popula]ia de rromi, unele neamuri p`strând [i îmbr`c`mintea tradi]ional`. Cu toate acestea, pentru a urma o form` de educa]ie sau pentru a primi un loc de munc`, rromii erau adeseori obliga]i s` se conformeze practicilor popula]iei majoritare. Autorit`]ile aveau o modalitate simpl` de a-i for]a pe rromi s`-[i abandoneze tradi]iile, limba [i obiceiurile. Dac` doreau s` primeasc` un loc de munc`, o locuin]` sau s` urmeze o form` de

Istoria [i tradi]iile rromilor

Re]ine]i! Vocabular: retrograd - care a r`mas \n urma progresului sau se opune acestuia

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Care era atitudinea autorit`]ilor fa]` de cultura rrom`? 2. Care era modalitatea prin care rromii erau obliga]i s`-[i abandoneze tradi]ile culturale specifice?

83

Lec]ia 59 Programul de integrare social` a rromilor din perioada 1977 - 1983 |n anul 1977, CC al PCR a analizat situa]ia rromilor [i a ini]iat un program special de integrare social`, dar care nu a fost f`cut public. Programul de integrare social` avea la baz` “încercarea de încadrare în munc` a romilor-problem`”. Romii problem` î[i p`r`seau deseori locul de munc`, datorit` inadapt`rii, a lipsei calific`rii, a atitudinii ostile a autorit`]ilor [i chiar a popula]iei. Pe lâng` încadrarea rromilor în munc`, programul mai cuprindea: - m`suri de sedentarizare a nomazilor (ajutor cu materiale de construc]ie pentru case, oferirea de terenuri la sate); - înregistr`ri la Oficiul St`rii Civile, legalizarea c`s`toriilor; - condi]ii de locuit; - obligativitatea înv`]`mântului; - obligativitatea serviciului militar; - starea de s`n`tate [i asisten]` social`. Raportul din anul 1983 asupra acestui program con]ine o evaluare a situa]iei reale a rromilor. |n ceea ce prive[te încadrarea în munc`, cifrele arat` c` politica întreprins` nu a dat rezultatele scontate. Din cei 65.000 de rromi nomazi [i seminomazi, 5600 lucrau [i doar 900 erau califica]i. De asemenea, 32,7% din popula]ia rrom` apt` de munc` nu era angajat`. Referindu-se la condi]iile de locuit, una dintre concluziile raportului a ar`tat c` mul]i rromi au deprins un nou mod de via]`, unul civilizat fa]` de cel “parazitar din perioada anterioar`.” Dar existau [i multe familii de rromi care tr`iau înc` în condi]ii mizere. Unii distruseser` locuin]ele primite revenind la vechiul lor mod de via]` - corturi [i bordeie. Situa]ia [colar`. Prin programul na]ional de înv`]`mânt educa]ia era obligatorie pentru to]i copiii pâna la vârsta de 15 ani, a[a încât [i copiii rromi trebuiau s` frecventeze m`car primele opt clase de înv`]`mânt, mic[orându-se astfel mult propor]ia mare de analfabe]i din rândul rromilor. |nainte de 1989, au existat multe rapoarte întocmite de profesori, în care sunt descrise situa]ii în care copiii rromi erau discrimina]i pentru felul în care erau îmbr`ca]i. “S`r`cia era v`zut` ca fiind sinonim al prostiei [i, din aceast` cauz`, mul]i copii rromi au fost a[eza]i în spatele clasei [i ignora]i” (Helsinki Watch, 1991:25). Limba de predare în [coli era în mod obligatoriu limba român` sau, dup` tradi]ia local`, maghiara, de[i mul]i copii rromi, la începerea ciclului primar, nu [tiau limba de predare din [coli (româna ori maghiara). Din acest motiv, materia le era greu accesibil`. Limba rromani a fost introdus` în [coli numai dup` anul 1992 (3-4 ore s`pt`mânale), \n contextul \n care, anterior, din anul 84

1990, aceasta se introdusese la nivelul [colilor normale (fostele licee pedagogice) din Bucure[ti, Târgu Mure[ [i Bac`u, unde existau clasele de preg`tire a viitorilor înv`]`tori rromi. Situa]ia igienic` [i sanitar` era precar`. Copiii rromi nu erau inclu[i în campaniile de vaccin`ri, cei care st`teau la case nu beneficiau nici m`car de baia s`pt`mânal`, iar dac` se îmboln`veau, nu apelau la serviciile sanitare decât în cazuri foarte grave, aceasta [i datorit` ostilit`]ii cadrelor medicale. Situa]ia familial`. Au existat multe familii de rromi care, ajutate [i de politicile de protec]ie ale statului, aveau o situa]ie familial` obi[nuit`, asem`n`toare cu cea a popula]iei majoritare. |n acela[i timp, îns`, existau [i multe familii dezorganizate, motiv pentru care s-a înregistrat un mare num`r de copii abandona]i la na[tere \n spitale sau plasa]i în orfelinate. Concluziile raportului au fost: - rromii nu sunt integra]i social; - au mentalit`]i retrograde; - au atitudine negativ` fa]` de munc` [i fa]` de via]a social`. Programul de integrare a fost aplicat doar în parte [i pentru scurt` vreme. Când s-a agravat situa]ia social-economic` a ]`rii, la mijlocul anilor ‘80, s-a renun]at la program, pentru faptul c` aplicarea lui nu adusese mari schimb`ri, dar [i pentru c` autorit`]ile trebuiau s`-[i concentreze aten]ia spre probleme ce priveau întreaga na]iune. Re]ine]i! Vocabular: apt de munc` – capabil, potrivit, bun de munc` familii dezorganizate – familii care nu aveau o componen]` fireasc`, de multe ori cu p`rin]ii desp`r]i]i etc ignorat – neglijat, de care nu se ]ine seama mentalitate retrograd` – felul de a gândi, de a reac]iona al unui individ sau al unei colectivit`]i care se opune progresului ostilitate – atitudine potrivnic`, du[m`noas` Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Care au fost domeniile în care s-a ac]ionat pentru îndeplinirea programului de integrarea a rromilor în societate? 2. Care au fost concluziile raportului din 1983 cu privire la acest program? Istoria [i tradi]iile rromilor

Lec]ia 60 Rela]iile dintre autorit`]i [i popula]ia rrom` (Studiu de caz) Rromii ajungeau de multe ori în conflict cu câteva luni [i chestia se repeta. De parc` organele de mili]ie [i cu autorit`]ile locale, fie p`durea aia avea numai comori pe la pentru c` nu erau încadra]i în munc`, fie din poalele copacilor.“ (Florin Cioab`, Sibiu) cauza infrac]ionalit`]ii ridicate sau pentru c`-[i practicau meseriile f`r` autoriza]ie. Din aceste Persecu]iile suportate de rromi din partea motive, foarte mul]i rromi au ajuns s` lucreze organelor de Mili]ie [i de Securitate s-au soldat cu for]at pe [antierele de construc]ie din ]ar` sau la încerc`ri ale rromilor de a lua atitudine. Acestea au Canalul Dun`re - Marea Neagr`. De asemenea, fost, îns`, dejucate de autorit`]i. rromii c`ld`rari sau corturari, care aveau foarte “S`tui de persecu]iile Mili]iei [i ale mult aur tezaurizat, erau fost obliga]i “s`-l Securit`]ii, romii s-au decis s` riposteze. |n predea” statului. 1986, mai mul]i capi ai rromilor împreun` Statul a luat o serie de m`suri succesive cu tat`l meu, Ion Cioab`, urmau s` pun` la privind regimul obiectelor de tezaur [i al metalelor cale un protest. Stabiliser` s` se întâlpre]ioase. neasc` la Bra[ov. Eram la Decretul nr. 244/1978 Hotelul Carpa]i cu sora Confiscare aur prevedea c` toate “bijuteriile mea, Lumini]a, [i a[tepdin metale pre]ioase se tam s` ne vin` rudele. confec]ioneaz` în cadrul Aproape 500 de rromi unit`]ilor socialiste [i posed` din toat` ]ara urmau s` o marc` legal` a statului se strâng` pentru a-[i român (…) De asemenea, cere drepturile. Când numai unit`]ile socialiste pot colo, pe 1 octombrie, comercializa aur, care trebuchiar de ziua de na[tere ie marcat.” a Lumini]ei, str`zile oraAceste legi au deter[ului erau pline de miliminat confiscarea metalelor ]ieni, securi[ti [i solda]i. pre]ioase [i a tezaurului de la To]i veniser` pentru noi. diverse persoane, indiferent Fiecare rrom care intra de statutul lor social, dar, sau tran-zita Bra[ovul mai ales, de la rromi. Mili]ia era s`ltat de ei. Am sc`[tia c` rromii nomazi de]ipat cu o ma[in` de ocaneau aur [i c` nu-l vor da de zie [i cu ceva noroc. bun` voie statului, a[a încât Mama [i sora mea au organele de anchet` au torturat mul]i rromi f`cut pu[c`rie la Aiud timp de trei luni.” pentru a afla locul unde erau ascunse aceste (Florin Cioab`, Sibiu) “comori”. Raidurile poli]iei îndreptate împotriva rromilor Mul]i lideri ai comunit`]ilor de rromi îns` au se pretindeau a fi pur întâmpl`toare, dar, în colaborat cu autorit`]ile, iar informa]iile primite de timpul acestora, romilor le erau confiscate la ei au f`cut ca rromii s` fie mai u[or de controlat. bijuteriile [i alte averi, autorit`]ile pretinzând c` Liderii erau, astfel, favoriza]i, unii dintre ei primind proveneau din tranzac]ii f`cute pe pia]a neagr` chiar permisiunea de a c`l`tori în afara grani]elor (D. Kenrick, 1998: 140). ]`rii. “Mili]ienii, pentru orice infrac]iune cât de mic`, ne cereau “coco[eii” sau salbele ca s` ne fac` sc`pa]i. ~ia care nu aveau sau care nu voiau s`-i dea intrau la r`coare. Cel mai r`u era la razii. D`deau peste noi în cas`. Ne presau pân` unul sau altul le d`dea salba. Atunci mergeau cu aurul în Dumbrav` [i-l îngropau. A doua zi, îl scoteau de fa]` cu tine. Se f`cea un proces verbal. Tu sc`pai de aur, ei de-o grij`. Nu treceau Istoria [i tradi]iile rromilor

Re]ine]i! Vocabular: coco[ei – bani de aur (în trecut) razie – control neanun]at al organelor de mili]ie, cu scopul de a descoperi infractori

85

CAPITOLUL

Rromii – participan]i la mi[c`rile de protest \mpotriva regimului Ceau[escu

XIX

Lec]ia 61 Particip`ri ale rromilor la mi[c`rile de protest anterioare anului 1989 |n ultimii zece ani ai regimului comunist, dezorganizarea social` [i crizele economice au oprit procesul "moderniz`rii" societ`]ii române[ti. Munca patriotic` a elevilor, militarizarea prin intermediul g`rzilor patriotice, îndoctrinarea prin radio [i televiziune erau suportate din ce în ce mai greu. |ncepând cu anii 1975, Ceau[escu a luat hot`rârea de a pl`ti toate datoriile externe ale României, aceasta necesitând eforturi uria[e din partea popula]iei. Condi]iile de trai s-au înr`ut`]it foarte mult, fapt care a dus la nemul]umiri tot mai mari ale popula]iei. Datorit` înc`lc`rii drepturilor [i libert`]ilor omului, dup` 1975, în România au existat mi[c`ri de protest, mai timide sau mai puternice, în rândul popula]iei. |n august 1977, a avut loc greva minerilor din Valea Jiului, în anul 1987, la 16 februarie, s-a desf`[urat manifesta]ia studen]ilor ie[eni, iar la 15 noiembrie 1987 - mi[carea de protest a muncitorilor bra[oveni.

c`reia i-au dat foc. Unii aveau cu]ite, bâte sau pietre în mâini [i au început s` strige “Jos Ceau[escu!”, “S` vot`m ce vrem noi!”. Ajungând lâng` un depozit de alimente, muncitorii l-au devastat, apoi au intrat în sediile locale PCR [i în Prim`rie [i au ars portretele lui Ceau[escu [i însemnele comuniste.” Aceast` “revolu]ie” nu a r`mas f`r` urm`ri. Mul]i dintre participan]i, între care se num`rau [i muncitori de etnie rrom`, au fost prin[i, re]inu]i de poli]ie [i b`tu]i. Al]ii au fost deporta]i în alte localit`]i, peste noapte. Pentru famila Buceanu din Bra[ov, de etnie rom`, gestul capului de familie, Buceanu Aurel, de a se revolta, atunci, în 1987, împotriva regimului, a fost pl`tit scump. Dup` ce a fost anchetat [i b`tut la închisoarea de la Gherla, a fost adus înapoi de c`tre Securitate [i “în aceea[i noapte a venit poli]ia, ne-a adunat toate lucrurile, ne-a urcat într-un camion [i într-o singur` noapte ne-am trezit într-un apartament din Slobozia, cu interdic]ia de a mai c`lca vreodat` prin Bra[ov.”

La Bra[ov, la 15 noiembrie 1987, nemul]umi]i de lipsa alimentelor, de faptul c` nu aveau curent electric decât Participarea rromilor la Revolu]ia din 1989 dou` ore seara, iar ap`cald` doar sâmb`ta dup`-amiaz`, dar mai ales pentru c` nu-[i primiser` salariile, care [i a[a fuseser` mic[orate, angaja]ii mai multor sec]ii de la uzina “Drapelul Ro[u” din Bra[ov au p`r`sit uzina [i au plecat încolona]i c`tre sediul partidului. Poli]ia nu i-a împiedicat, deoarece fiind ziua alegerilor, se credea c` merg la vot.

Mi[c`rile de protest n-au fost organizate, ele au izbucnit spontan. Din aceast` cauz` au fost în`bu[ite rapid, iar persoanele care au participat au fost arestate de organele de securitate, au fost torturate [i condamnate, în multe cazuri, la ani grei de închisoare.

“Muncitorii s-au oprit [i au r`sturnat o ma[in` de interven]ie a Poli]iei, 86

Istoria [i tradi]iile rromilor

Lec]ia 62 Particip`ri ale rromilor la Revolu]ia din anul 1989 La sfâr[itul anului 1989, popula]ia României sa revoltat împotriva regimului, pentru c` nu mai suporta foamea [i abuzurile care au dus la înr`ut`]irea vie]ii. Lupta împotriva regimului ceau[ist a fost favorizat` [i de c`derea regimurilor comuniste din sud-estul Europei. Documentele vremii consemneaz` aceast` mare mi[care a maselor sub numele de “Revolu]ia din Decembrie”. Condi]iile grele de trai au afectat în egal` m`sur` [i minorit`]ile din România, care n-au ezitat s` se al`ture celorlal]i participan]i la manifesta]ia împotriva regimului represiv al lui Ceau[escu. Participan]ii s-au bucurat s`-i vad` [i pe rromi al`turi de ei în coloanele de manifestan]i: “|n timpul revoltei, rromii au participat în num`r mare al`turi de noi [i ne-au ajutat la ocuparea fostului Comitet Jude]ean de Partid.” (Victor T`nase, Hunedoara)

La Cluj, este consemnat Cioar` Ioan, cet`]ean român de etnie rrom`, din cartierul M`n`[tur, care a fost ucis de gloan]e.” (Filip Etve[, Rromii, un neam indian, 2000). Dup` Revolu]ia din 1989, sistemul democratic instalat în România a permis rromilor s` se manifeste în via]a politic` [i public`, s`-[i afirme interesele, formulând revedic`ri sociale [i etnice specifice. Rromii au fost recunoscu]i prin lege ca minoritate na]ional`, având dreptul de a fi reprezenta]i în Parlamentul României. Dreptul de a se exprima a dat na[tere militantismului civic, creându-se o întreag` re]ea de organiza]ii nonguvernamentale rrome, care militeaz` pentru respectarea drepturilor etniei, pentru \mbun`t`]irea modului de via]`, pentru p`strarea identit`]ii culturale a rromilor.

Victor Morar, comandantul g`rzilor patriotice din Hunedoara, a declarat unui ziar de limb` german`: “(…) mergeam spre sediul fostului partid, dar eram o C`derea regimurilor comuniste \n Europa coloan` mic`, [i ne-am bucurat foarte mult când am v`zut c` rândurile colanei s-au îngro[at cu o mul]ime de romi…” La procesul celor 21 de ofi]eri de securitate de la Timio[ara, colonelul Filip Teodorescu, în ancheta din 7 martie, a m`rturisit c` printre manifestan]ii care au intrat în sediul securit`]ii au fost [i rromi. |n Bucure[ti, Dumitru Dinc`, rrom din neamul „ursarilor“, a fost unul dintre conduc`torii Revolu]iei din Decembrie, care a avut o contribu]ie fundamental` \n mobilizarea revolu]ionarilor. |n timpul Revolu]iei, al`turi de români [i alte na]ionalit`]i, au c`zut [i rromi.

Istoria [i tradi]iile rromilor

87

Tradi]iile rromilor (Introducere \n cultura tradi]ional` rrom`)

88

Istoria [i tradi]iile rromilor

Lec]ia 63 Rromanipen - model de solidarizare [i de responsabilizare intra-comunitar` Rromanipen-ul constituie legea rromani, sistem de norme [i concepte comunitare, care se organizeaz` în jurul modelului de identitate al culturii tradi]ionale: familia. Comunitatea îns`[i este o familie extins`, bazat` pe trei tipuri de rudenie: sangvin` - amaro rat (sângele nostru), prin alian]` - amare xanamika (cuscrii no[tri) [i prin afinitate - amare kirve (na[ii no[tri). Modelul educa]ional în familia tradi]ional` a rromilor se bazeaz` pe valorificarea experien]ei [i a intui]iei, dar [i pe responsabilizarea individului în raport cu ceilal]i – r`spunderea colectiv` – [i pe educarea sentimentului ru[inii – la‡avo –, care intervine în cazul în care nu se respect` normele general acceptate. Familia are ca fundament cultul copiilor [i al b`trânilor. R`spunderea colectiv` [i întrajutorarea, completate de sentimentul fratern reciproc sunt elemente de baz` ale conceptului de phralipen (fr`]ie), esen]` a societ`]ii tradi]ionale a rromilor. Codul polite]ii rituale include moduri de adresare, în cadrul c`rora afec]iunea se dovede[te prin adres`ri de tipul: murro phral (fratele meu) sau murri phen (sora mea). Aceast` tradi]ie are valoarea unei reguli de via]`, în centrul c`reia se afl` trei concepte esen]iale: phralipen - fraternitate, ajutor reciproc [i împ`rt`[ire a unui destin comun; patîv credin]`, respect [i încredere reciproc`, precum [i conservarea st`rii de puritate spiritual` [i trupeasc`; baxt - noroc, soart` pozitiv` în via]a celor care respect` normele phralipen-ului [i patîv -ului, în opozi]ie cu bibaxt - nenoroc, ne[ans`, ghinion, care apare în lipsa primelor dou` – phralipen [i patîv. Dac` „patîv”-ul înseamn` comuniune: „te xas, te pias, te rovas khethanes” (s` mânc`m, s` bem, s` plângem laolalt`), existen]a în comunitate presupune p`strarea purit`]ii, nerespectarea normelor ducând la excludere. A fi declarat „maxrime” (spurcat, impur) [i a fi exclus din cadrul neamului nu se afl` în rela]ie direct`, ca în religie, cu ideea de p`cat (de altfel, no]iunea de „bezex” = p`cat nu este important` în cultura rromani), ci cu aceea de ru[ine = „la‡avo”, cei care „na den patîv e n`mosqe” (nu dau respect neamului), fiind marca]i de categoria impurului, fiindu-le blocat accesul la comuniunea cu propria lor familie. |ns`[i crearea familiei este, în esen]`, un proces de acte formative, c`s`toria nefiind o împlinire a iubirii, cu atât mai pu]in a pl`cerii, ci un act sacrificial îndeplinit pentru a asigura Istoria [i tradi]iile rromilor

continuitatea neamului [i descenden]a – „kadæ mukhl` o Del” (a[a a l`sat Dumnezeu). De aceea, culoarea ro[ie – „o lolo” – considerat` caracteristic` portului rromilor, prezent` îns` în obiceiurile de c`s`torie în toate culturile tradi]ionale, nu semnific` dragostea, ci sacrificiul, acel plâns ritual împ`rt`[it de to]i membrii comunit`]ii în momente–cheie ale existen]ei (nunta, “ i patîv” – masa de împ`c`ciune, „o divano” – reuniunea rromilor) [i care este forma suprem` de comuniune spiritual`: „te rovas khethanes” (s` plângem împreun`). Nu avem de-a face cu un fel de fatalism al unui neam care, oricum, a suferit atît de mult dea lungul istoriei, ci cu manifestarea cea mai profund` a „phralipen”-ului, cu sentimentul definitoriu al fr`]iei, împ`rt`[irea suferin]ei.

Paharul fr`]iei

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Ce înseamn` a fi rrom? 2. Cum defini]i Rromanipen-ul? 3. Care sunt cele trei concepte esen]iale ale culturii tradi]ionale rromani? 4. Cum se adreseaz` rromii unii altora? 5. Ce reprezint` culoarea ro[ie în cultura tradi]ional` rromani?

89

Lec]ia 64 Conceptele de pur [i impur Filosofia culturii tradi]ionale rrome se bazeaz` speciale pentru fiecare component` a îmbr`c`min]ii, superioar` sau inferioar`. Nu se pe opozi]ia uÂo – pur / maxrime – impur. Puritatea amestec` niciodat` apa ori vasele de sp`lat reprezint` respectarea ordinii [i armoniei obiecte de buc`t`rie cu apa sau vasele de sp`lat universale prin conformarea la model, iar haine. La fel, tacâmurile [i vasele de buc`t`rie se impuritatea este devierea de la model, ruperea spal` separat de haine. Apa cu care s-a sp`lat echilibrului prestabilit printr-o serie de legi de partea de jos a corpului se arunc` departe, în comportament [i conduit`, a c`ror valabilitate a spatele casei. Vasele în care se m`nânc` nu se fost îndelung verificat` prin experien]`. Conceptul [terg cu nici un fel de prosop, [tergar sau cârp`, de pur, în cultura tradi]ional` a rromilor, implic` pentru c` acestea ar fi putut fi sp`late laolalt` cu atât dimensiunea fizic`, cât [i pe cea spiritual`. hainele [i, mai grav, cu fustele. A[adar vasele de Prima o presupune pe a doua, puritatea trupeasc` buc`t`rie se las` la soare s` se usuce. Din acela[i nefiind altceva decât o reflectare a purit`]ii motiv - p`strarea purit`]ii casei - se evit` morale. construirea b`ii în cas`, ea fiind plasat` în afara Adul]ii au obliga]ia s` respecte regulile spa]iului de locuit. purit`]ii, în caz contrar putând fi exclu[i din cadrul Dac` o femeie atinge cu fusta un vas pus pe comunit`]ii. Un num`r destul de ridicat de reguli p`mânt sau, pur [i simplu trece peste el, nimeni se refer` la corpul uman [i la igiena ritual`, nu mai m`nânc` sau bea din acel vas, fapt pentru pornindu-se de la ideea c`, de la brâu în sus, care este interzis s` se pun` vasele pe jos, trupul este pur, iar de la brâu în jos în locuri de trecere. So]ia nu are este impur. Ochii, capul, Sp`larea hainelor voie s`-i dea so]ului ap` cu mâinile gura sunt considerate curate. goale, ci acoperite de un [tergar Capul – sediul norocului [i sau, mai bine, de propria ei basma acoper`mântul s`u – p`l`ria (rr. dikhlo), din respect (rr. patîv ) [i – sunt pure, a[adar apar]in sacrului, fapt pentru care ru[ine (rr. la‡, la‡avo). nimic uman nu poate trece P`rul femeii se ]ine strâns în pe deasupra lor. Dac` o cozi – ©hungræ (trei cozi, pentru femeie trece peste p`l`ria ©haja bare - fete mari; dou` cozi unui b`rbat, p`l`ria respecacoperite cu dikhlo – basma, altfel tiv` este aruncat`. Când spus „ceea ce este v`zut”, pentru cineva î[i atinge capul cu rromn` - femei m`ritate), nu se mâna, trebuie s`-[i scuture spal` în fa]a altora [i nu se atinge, imediat degetele, pentru a pentru c` este impur. îndep`rta influen]a negativ` Femeile, cu excep]ia celor pe care o parte mai joas` a b`trâne, nu trebuie s` fumeze în corpului o poate avea asupra fa]a b`rba]ilor (aceast` interdic]ie capului. Genunchii [i glezse aplic` [i tinerilor, ei neavând voie nele, în acord cu impuritatea s` fumeze în fa]a b`trânilor), nici s` p`r]ii inferioare a corpului, se consider` a fi cea treac` prin fa]a lor, f`r` a-i avertiza s`-[i întoarc` mai ru[inoas` parte a trupului omenesc – baro privirea (ambold tut = întoarce-te, arakh tut = la‡avo –, trebuind s` se acopere întotdeauna. p`ze[te-te, fere[te-te). Diminea]a, înainte de a vorbi cu cineva, un Se poate spune c` a fi maxrime nu înseamn` rrom î[i spal` întotdeauna fa]a [i mâinile, pentru a numai a fi spurcat, dar [i periculos pentru se purifica. Partea de jos a corpului trebuie s` fie în comunitate, prin intermediul unor puteri care pot permanen]` acoperit`, atât la femei, cât [i la deveni malefice, amenin]ând echilibrul comunitar. b`rba]i. Referitor la portul tradi]ional al rromilor, Cei declara]i impuri sunt exclu[i de la evenifemeile rrome poart` fuste lungi, inclusiv pentru a mentele comunit`]ii, nu sunt chema]i la nun]i, nu trasa cu precizie linia de separare dintre partea de m`nânc` laolalt` cu ceilal]i, pentru c` impuritatea jos [i cea de sus a corpului, niciodat` nu poart` este molipsitoare, putându-se r`spândi prin interpantaloni sau fuste scurte. B`rba]ii rromi poart` mediul mânc`rii sau atingerii celui în cauz` sau pantaloni lungi, niciodat` scur]i. Fusta nu se obiectelor sale. îmbrac` pe cap, pentru a nu-l spurca. C`m`[ile se Excluderea este echivalent` cu pierderea spal` separat de fuste [i pantaloni, în vase diferite, identit`]ii, deci moartea spiritului, pentru c` 90

Istoria [i tradi]iile rromilor

individul exist` numai în m`sura în care este recunoscut de comunitate. Dac` aceast` recunoa[tere dispare, omul se consider` mort. Tr`d`torul, cel care fur` de la fratele lui, femeia care î[i în[eal` b`rbatul, cel care încalc` interdic]iile [i norma ru[inii prin comportament, port, limbaj sau atitudine, cel care dispre]uie[te judecata [i voin]a b`trânilor, devin, prin hot`rârea kris-ului, adunarea de judecat` a rromilor, maxrime. Pedeapsa se extinde, de cele mai multe ori, [i asupra familiei vinovatului. La o privire din exterior, pedeapsa nu pare atât de grav`. Persoana poate continua s` locuiasc` în spa]iul comunit`]ii, dar gravitatea vine din aceea c` î[i pierde identitatea, se transform` într-o umbr`, nimeni nu mai vorbe[te cu el, decât cel mult prin intermediar. Acesta înceteaz` a mai fi chemat s` participe la via]a comunit`]ii, la evenimente de familie (nun]i, botezuri, înmormânt`ri), la adun`ri etc. De asemnea, este exclus de la alian]e prin c`s`torie, este izolat de ceea ce are mai scump – neamul s`u. Comportamentul impur aduce ghinion – bibaxt –, lucru extrem de periculos atât pentru om, cât [i pentru comunitate, pentru c`, odat` instalat, nenorocul urm`re[te individul [i familia întreaga via]`. Statul la mas` împreun` este foarte important la rromi, ca form` de comunicare [i împ`rt`[ire a încrederii [i responsabilit`]ii colective, ca dialog în interiorul comunit`]ii [i ca simbol al statutului social. A refuza onoarea de a mânca împreun` cu un rrom care te invit` la mas` este considerat un gest de mare jignire, este ca [i cum l-ai refuza pentru c` este maxrime. Copiii poart` zestrea purit`]ii, pe care îns` o vor pierde în timp, prin îns`[i existen]a pe p`mânt. Ei pot face lucruri interzise adul]ilor, considerate pentru ace[tia din urm` maxrime, inclusiv pot purta haine care nu delimiteaz` partea de sus a corpului pur` de partea de jos a corpului impur`. Respectarea acestor norme ]ine de responsabilitatea individual` [i colectiv` [i formeaz` sim]ul ru[inii –la‡avo / la‡ipen –, spirit în care sunt educa]i copiii, în special fetele, [i care nu trebuie înc`lcat întreaga via]`. Numai în condi]iile în care normele purit`]ii sunt respectate, se poate vorbi despre un alt concept esen]ial al familiei tradi]ionale a rromilor: phralipen (fraternitate). Acesta s-ar putea defini prin raportare la rela]iile stabilite în cadrul familiei extinse, în care sa kathe si phrala (to]i sunt aici fra]i), ca responsabilitate egal împ`rt`[it` de c`tre membrii comunit`]ii privite ca o familie mare.

Istoria [i tradi]iile rromilor

Re]ine]i! Vocabular: rromanipen - legea rromani phralipen - fr`]ie, solidaritate [i responsabilitate împ`rt`[it` patîv - respect, încredere, cinste, credin]`, în compara]ie cu la‡, la‡avo - ru[ine uÂo - pur, în compara]ie cu maxrime - impur baxt - noroc, soart`, în compara]ie cu bibaxt nenoroc, ne[ans` Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Numi]i [i defini]i ru[inea în cultura tradi]ional` rrom`! 2. Ce înseamn` a fi maxrime în cultura tradi]ional` rrom`? Bifa]i r`spunsul corect: a. Partea de sus a corpului este pur`. b. Partea de jos a corpului este pur`. 3. Exemplifica]i câteva reguli ale purit`]ii din cultura tradi]ional` rrom`! 4. |n familia / comunitatea din care proveni]i se respect` regulile purit`]ii? Da]i exemple de asemenea reguli!

Fecioar` rrom` (Arhiva „Aven Amentza“)

91

Lec]ia 65 Nomadism [i sedentarism Nomadismul rromilor se afl` undeva la mijloc sedentarizare for]at` [i de asimilare etnic` început în anii cooperativiz`rii (1949–1962) [i continuat - între identitate etnic` [i rezultat al excluderii de-a lungul întregului regim comunist (pân` în istorice. Ambele sunt manifestate [i în latura 1989). Nomadismul îns` a continuat s`-[i fac` economic` (nomadismul comercial s-a datorat [i drum, cu greu, în noul tip de societate marginaliz`rii sociale), ca strategie de suprauniformizatoare, care avea drept scop [tergerea vie]uire. definitiv` a identit`]ilor [i a tuturor diferen]elor Nu trebuie considerat` ca adev`r absolut dintre oameni, ultimii sedentariza]i fiind c`ld`rarii, ideea c` rromii nomazi sunt singurii rromi în anii ‘60. Ast`zi, unii rromi au reluat practica adev`ra]i. Dup` cum s-a constatat în istorie, o nomadismului sezonier (pe perioada verii), în mare parte a rromilor s-a sedentarizat, [i nu special în scop comercial [i de revalorizare a întotdeauna for]at. Au avut loc [i procese de materialelor refolosibile. sedentarizare liber-consim]ite, fenomenul fiind, Pelerinajele rromilor nomazi cu ocazii sacre a[adar, cu mult mai complex decât pare. sunt o tradi]ie în întreaga lume. De pild`, este Ceea ce r`mâne îns` este mobilitatea mai bine-cunoscut pelerinajul anual, din 24-25 mai, al mare a acestui popor, poate acel fond psihologic rromilor de pretutincare predispune la dedeni, la Camargue, pe plasare, pe care soMigra]ie Coasta de Azur, la Les cietatea are datoria Saintes-Maries-de-las`-l protejeze ca valoamer, la moa[tele Sfintei re cultural` autentic`. Afirma]ii de genul: Sara - la - Kali (Sara cea „c`l`toria o avem în Neagr`), tradi]ie veche sânge, este mai puterde peste trei veacuri. nic` decât noi”, sau Prea pu]in recunoscut` „noi suntem ca p`s`de Biseric`, dar tolerarile cerului” nu trebuie t`, Sf. Sara este consitrecute cu vederea. Li derat` protectoarea se al`tur` refuzul unor rromilor. Sclav` a celor reguli prestabilite legadou` sfinte, Maria te de organizarea timJacobé [i Salomé, ea pului, stabilirea unui le-a salvat via]a, puritm personalizat al nându-[i pelerina pe activit`]ilor, preferin]a pentru spa]ii deschise, apele m`rii [i înf`ptuind miracolul prin care cele comune întregii familii, spiritul colectiv fratern în dou` nu s-au scufundat. Alt` legend` spune c` raport cu ai s`i, pre]uirea deosebit` acordat` Sara a fost aceea care [i-a convins neamul calului, ocupa]iile tradi]ionale cu caracter (probabil rromii din zon`) s` se cre[tineze. |n itinerant. România, Sfânta Sara se afl` pictat` în Biserica “Sfânta Paraschiva” din localitatea teleorm`nean` Perspectiva istoric` asupra nomadismului Segarcea Vale, din anul 1997. De asemenea, la rromilor în spa]iul românesc ofer` un tablou noi, dou` sunt cele mai importante pelerinaje ale conving`tor. |n cei peste 500 de ani de robie, s-a rromilor: acela al c`ld`rarilor, de Sf. Maria Mic` – desf`[urat un nomadism limitat [i controlat al unei 8 septembrie, la Coste[ti / Vâlcea [i cel al rromilor anumite categorii de robi - robii domne[ti. Ace[tia moldoveni, la Sf. Paraschiva – 13 octombrie, la erau obliga]i la plata unui tribut c`tre domnie [i la Ia[i, unde se afl` moa[tele sfintei. prestarea de munci în folosul cur]ii domne[ti. Spiritul nomad a impus coeziune [i un Dup` Dezrobirea de la jum`tatea secolului al XIXprofund sentiment de solidarizare a comunit`]ii, lea, un val important de migra]ie a pornit spre elemente reflectate în tipul de educa]ie, indeApus, dar s-a amplificat [i nomadismul intern. penden]a în exercitarea meseriei, polivalen]a Acest nomadism relativ intens a continuat pân` în profesional`, economia de supravie]uire adaptaperioada celui de-al doilea r`zboi mondial, când a bil` la orice situa]ie, mobilitatea mental`. fost stopat cu violen]` de Holocaustul nazist asupra rromilor – Samudaripen în limba rromani, când zeci de mii de rromi au fost deporta]i [i extermina]i în Transnistria. A urmat procesul de 92

Istoria [i tradi]iile rromilor

Re]ine]i! nomadismul rromilor – element de identitate etnic` [i rezultat al excluderii sociale

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Cum defini]i nomadismul rromilor? 2. Care sunt elementele legate de nomadism din cultura tradi]ional` rrom`? 3. Care a fost evolu]ia în istorie a nomadismului rromilor? 4. Care sunt pelerinajele cele mai cunoscute ale rromilor?

Lec]ia 66 Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea fierului Cea mai important` ocupa]ie a rromilor a Una dintre principalele tehnici de prelucrare a fierului o reprezint` prelucrarea la rece, prin constituit-o prelucrarea metalelor, pe de o parte, cioc`nire. Prelucrarea fierului la cald poart` înzestrare mo[tenit` înc` din antichitatea indian`, numele de fierbere a fierului. pe de alt` parte, necesitate de supravie]uire, completând nevoile unei economii de tip pastoralDintre fierari s-au desprins potcovarii, de cele agrar. mai multe ori f`r` a se limita la aceast` specializare Ceea ce aduc nou me[terii rromi este strict`. Tehnica de potcovire cuprinde specializarea pe domenii me[teurm`toarele etape: cur`]irea de [ug`re[ti. De exemplu, prelucrapietre a copitei calului cu Prelucrarea fierului. Nicoval` rea fierului (fier`ritul) cuprinde lingura, cu cle[tele sau cu coada cle[telui; t`ierea sau tunderea meseriile: fier`ria propriu-zis`, unghiei crescute anormal, de potcov`ria, caret`-ria [i feroneria unde ideea c` potcovarul este [i (prelucrarea artistic` a fierului). veterinar sau vraci de animale; |n cadrul fier`riei sunt cur`]irea c`rn`]uiei de pe copit` confec]ionate: unelte agricole (s` fie a[a de curat` încât s` (sape, greble, seceri), obiecte de poat` s` bea omul ap` din ea); uz comun (cu]ite, d`l]i, ciocane, a[ezarea potcoavei, ermetic [i topoare, cazmale), elemente de dup` ce s-a r`cit, pentru a nu se fier pentru construc]ii [i instala]ii îngropa în unghie [i a nu (fiare de moar`, lan]uri, încudistruge copita. Exist` [i potcoaietori). Aici a intervenit specive de coseal`, pentru caii care alizarea l`c`tu[erie, prin care se calc` într-o parte, potcoave de confec]ionau lac`te, z`voare, balamale, chei, broa[te [i dife]`c`neal` - pentru producerea unui zgomot pl`cut (în special pentru birjele din rite tipuri de încuietori de u[i [i de por]i. Feroneria vechile ora[e). Un alt tip de potcoave realizate de se ocupa mai mult de obiectele din fier care erau prelucrate artistic (frig`ri, gr`tare, grilaje, fierari îl reprezint` potcoavele de ghea]`, numite ancadramente de u[i [i de ferestre) sau care “mâ]e”, potcoave “b`trâne[ti” sau potcoave puteau fi ornamentate cu motive decorative. ]ig`ne[ti, care se legau peste înc`l]`minte, pentru Inventarul unui atelier de fier`rie, în ceea ce a nu aluneca iarna pe ghea]`. are esen]ial, cuprinde: nicovala, care poate fi de O alt` specializare a fier`ritului este caret`ria / mai multe tipuri (de p`mânt - înfipt` direct în legatul c`ru]ei, care const` în trasul [inelor pe ro]i p`mânt, unde vatra este joas`; de butuc – înfipt` [i confec]ionarea leg`turile de fier ale c`ru]elor într-un butuc de lemn, unde vatra este în`l]at`); printr-o tehnic` complex` numit` ferecatul foalele, unealta de suflat în foc, vatra de foc sau carelor, aplicat` [i la legatul s`niilor. cuptorul de p`mânt, ciocanul, dalta, diferite tipuri Deosebit` de fier`rit, dar derivat` din acesta, de cle[ti. |nainte de a ap`rea tipul clasic de foale, este l`c`tu[eria. L`c`tu[ii repar` obiecte din fier, era folosit` o piele de capr` sau de oaie, întoars` confec]ioneaz` chei, balamale, încuietori, lac`te. cu p`rul pe din`untru, întins` [i b`tut` în cuie, Printre meseriile practicate de rromi, în cadrul g`urit` la vârf [i prev`zut` cu o ]eav`, care, mai prelucr`rii metalelor, se num`r` [i tinichigeria. Prin târziu, avea s` treac` printr-o talp` de argil`. specificul ei legat de construc]ii, aceast` meserie Foalele se mai numesc [i foaie, foiuri, gâfuri - dup` poate fi încadrat` [i în categoria ocupa]ional` a vechiul sistem de construire. construc]iei de case. Istoria [i tradi]iile rromilor

93

Materialele folosite sunt tabla zincat` [i tabla de aluminiu. Tehnicile de lipit pot fi cu ap` tare, la tabla galvanizat`, [i cu ap` stins`, la tabla neagr`, netratat` (se cur`]` întâi cu ap` tare nestins`). Tehnicile de prindere se împart în prinderea în fal] (prin asamblarea îndoiturilor) [i baterea în cuie. Tinichigiii se ocup` cu confec]ionarea burlanelor, a jgheaburilor, a acoperi[urilor din tabl`. Cum se [tie, neamul de rromi care practic` cu predilec]ie tinichigeria este acela al gaborilor (rromi “unguri” din Transilvania, ce vorbesc un idiom asem`n`tor c`ld`rarilor).

Re]ine]i! prelucrarea fierului

-

fier`ria l`c`tu[eria potcov`ria caret`ria feroneria

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Care sunt meseriile legate de prelucrarea fierului practicate de rromi? 2. Care sunt principalele unelte folosite în aceste meserii? 3. Ce neam de rromi se ocup` cu predilec]ie de tinichigerie? 4. Vizita]i [i descrie]i un atelier de fier`rie!

Lec]ia 67 Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea aramei La fel de important` ca [i prelucrarea fierului Câmpia Dun`rii, zonele de câmpie ale Moldovei) este, pentru cultura material` a rromilor, prelucrarea aramei s-a dezvoltat ca o necesitate. Arama se prelucreaz` u[or, cu unelte simple, iar prelucrarea aramei, ar`m`ritul sau c`ld`r`ritul. vasele de aram` au valoarea ritualic-magic`: C`ld`rarii confec]ionau [i reparau vase de aram`, cazanul de botez, cazanul de aghiazm`, vasele dar f`ceau [i acoperi[uri pentru biserici d`ruite de c`tre na[i mirilor la strigarea darului, la (extinderea meseriei spre tinichigerie în aluminiu). masa mare, men]ionarea vaselor de aram` ca Vasele c`ld`rarilor sunt de dou` categorii: valori simbolice în foile de zestre. vase mari, de uz familial sau comunitar (alambicuri Numit` [tiin]ific cupru, arama – cazane mari de fiert ]uica / de are câteva propriet`]i care o apropie povarn`, cazane / c`ld`ri de fiert C`ld`rar de metalele nobile: maleabilitate, s`punul, g`le]i de ap` etc.) [i ritual – ductibilitate, conductibilitate termic` religios (cristelni]e pentru botez) [i [i electric`. vase mici sau medii, de uz |n ceea ce prive[te tehnica de gospod`resc (c`ld`ri, t`vi, tig`i, c`ni, prelucrare, aceasta cuprinde urm`oale, g`le]i pentru ap`, ibrice, c`ld`ri toarele etape importante: topirea de m`m`lig` etc.) [i de cult aramei, dec`lirea, baterea aramei [i (c`ld`ru[a de Boboteaz`, pocalul a[a-numita “al`mire ]ig`neasc`”. bisericesc). Topirea aramei se face cu Toate aceste vase au un dublu ajutorul unui cuptor de p`mânt, care rol: func]ional - de uz casnic sau cu se arde cu dou` zile înainte, cu func]ie ritual` (vadra de mireas`) - [i c`rbuni de prun, [i aten]ia este decorativ, fiind ornamentate în îndreptat` c`tre foale, ca s` nu se diferite tehnici (lustruire, cioc`nire, încovoiere, perforare, t`iere, incizie). r`ceasc` materialul. Al`mirea |n special vasele rituale prezint` un ]ig`neasc` este un procedeu vechi, decor deosebit, atât prin tehnic`, cât de mare m`iestrie, transmis în cadrul [i prin valoare simbolic` [i form` familiei [i ]inut secret, de aceea este (bumbi realiza]i prin cioc`nire, linii foarte pu]in cunoscut în etnografie. geometrice incizate: dungi, brâuri, unghiuri, zigModul de îmbinare a p`r]ilor componente ale zag-uri, romburi, frunze, linii curbe etc.), realizate unui vas de aram` presupune câteva opera]iuni mai ales cu dalta [i ciocanul. complicate. Dup` ce au fost croite [i aduse la |n special în zone s`race în lemn [i cu dimensiunile dorite, p`r]ile se taie pe margini în p`mânturi lipsite de o calitate a lutului care s` profil de coad` de rândunic`, se introduc una în permit` dezvoltarea ol`ritului (Teleorman, cealalt`, dup` care îmbinarea se bate foarte bine 94

Istoria [i tradi]iile rromilor

pe nicovala de p`mânt. La b`taie, arama se dec`le[te. C`lirea se face prin introducerea de mai multe ori în groapa cu j`ratec prev`zut` cu foale de groap`. Opera]iile se repet` succesiv pentru a asigura durabilitatea [i soliditatea încheieturii. Pentru o îmbinare perfect` – etan[eitate – se face al`mirea: cur`]area aramei la încheietur` prin tratarea cu ap` tare nestins` (acid clorhidric) [i pres`rarea cu lam` – lamele sub]iri de alam` sau granule de [pan de bronz [i borax. Pentru a se extrage umiditatea [i a se opri desprinderea stratului de [pan [i borax, încheietura se ud` cu o m`turic` (pleaftur`) [i se presar` cu sare de buc`t`rie; se pune vasul în groapa cu j`ratec [i se ridic` temperatura, prin insuflarea masiv` de oxigen cu ajutorul celor dou` foale mici de groap`. Pentru a se face materialul cât mai rezistent, se cioc`ne[te de multe ori (chiar de peste zece ori) în întregime. Suprafa]a fiind perfect îndreptat`, se trece la ornamentare, din b`taia ciocanului [i cu dalta. Ceea ce este esen]ial în ar`m`rit ]ine de dou` tehnici de baz`: al`mirea [i ritmul de cioc`nire. |n categoria lucr`torilor în metal se includ [i rromii spoitori, care se ocupau, pe lâng` cositorirea vaselor de aram` (oale, tig`i, ceaune, cazane etc.), [i cu repararea [i cur`]irea periodic` a acestora.

Cositorirea este tratarea (prin acoperire, pe suprafa]a interioar`) cu cositor (denumit [tiin]ific staniu), metal alb-argintiu, foarte maleabil [i ductil, a concavit`]ii vaselor de uz casnic, pentru a se împiedica oxidarea lor. Cositorul este topit, apoi se unge suprafa]a în mod uniform prin mi[carea circular` a vasului. Ca [i alte activit`]i gospod`re[ti cu dublu caracter: func]ional-utilitar [i ritualic, de pild` lutuirea casei (schimbarea stratului de p`mânt de pe jos sau refacerea prispei de lut), care se f`cea la marile s`rb`tori de prim`var` (exemplu, de Pa[te), spoirea vaselor a fost o necesitate dublat` de un simbol al înnoirii [i al purific`rii - cositorirea general`, a tuturor vaselor (în afara spoirilor accidentale) practicânduse de Pa[te. Re]ine]i! prelucrarea aramei

- c`lire - dec`lire - al`mire

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1 Care sunt obiectele realizate de c`ld`rari? 2 Care sunt principalele unelte folosite în prelucrarea aramei? 3 Cu ce se ocupau spoitorii? 4 Vizita]i [i descrie]i un atelier de c`ld`rar!

Lec]iile 68 [i 69 Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea metalelor pre]ioase Una dintre ocupa]iile tradi]ionale importante ale râurilor este cunoscut` din relat`rile numero[ilor c`l`tori str`ini (Paul de Alep, Del ale rromilor este [i prelucrarea metalelor pre]ioase Chiaro) despre secolele al XVII-lea [i al XVIII-lea. (argintul [i aurul). De la început trebuie f`cut` Instrumentele rudarilor constau dintr-o scândur` diferen]ierea dintre rudari (numele lor provine de cu adâncituri t`iate transversal [i la cuvântul slav. ruda = m`rginit` în ambele p`r]i de o minereu) - care se ocupau Unelte de argintar (Arhiva „Aven Amentza“) stinghie de lemn. Pe aceast` ini]ial cu extragerea aurului din nisipul râurilor, abia mai scândur` numit` dosc` (< lb. slav`, târziu (sfâr[itul secolului al cu acela[i sens), ]inut` ca un plan XVIII-lea [i mai ales secolul al înclinat, se întindeau ]es`turi de XIX-lea) trecând la prelulân` [i ea era scufundat` în apa crarea lemnului - [i zl`tari (din amestecat` cu nisip a râurilor. Sedimentul aurifer era re]inut de slav. zlato = aur), care se ]es`tura care, sp`lat` într-un butoi, ocupau cu prelucrarea auruî[i separa nisipul de aur, cel dintâi lui. Zl`tarii - aurari s-au curgând printr-un jgheab. Mineconfruntat, într-un anumit reul adunat se zdrobea într-un vas moment istoric nu foarte de font`, simplu sau amestecat cu mercur, pentru exact cunoscut, cu o interdic]ie a muncii lor, a se ob]ine un amalgam. Acesta se storcea într-o me[te[ugul prelucr`rii aurului fiind preluat de pânz`, apoi se topea într-un vas de ceramic`. argintari, fapt p`strat [i ast`zi. Aurul topit era apoi realizat în tipare, ca lingouri Tehnica culegerii aurului din nisipurile aurifere

Istoria [i tradi]iile rromilor

95

(rudarii cuno[teau [i tehnica topirii aurului în bare / lingouri). Aurarii î[i ob]ineau materia prim` fie de la rudari sau de la b`ie[i (care scoteau aurul din mine de aur), fie, ca [i argintarii, din monedele care circulau în epoc`. Obiectele pe care le confec]ionau argintarii erau: obiecte de podoab` (inele, cercei, salbe, bro[e, agrafe, br`]`ri, coliere, lan]uri), piese de harna[ament (pinteni), arme (s`bii), piese de îmbr`c`minte (nasturi, butoni), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, t`vi, solni]e aurite, cupe de argint aurite, ce[ti), obiecte religioase (chivoturi, potire, c`delni]e, ferec`turi de carte bisericeasc`, sfe[nice, cristelni]e, candele, t`vi, linguri [i linguri]e, anaforni]e, aureole, aghiazmatare, cruci lucrate în tehnica filigranului). Obiectele care presupuneau o decorare mai detaliat` erau ob]inute prin imprimarea, încrustarea de ornamente cu ajutorul unor matri]e speciale, laminarea sârmei de aur [i de argint prin cioc`nire, tehnic` ce oferea posibilitatea unor multiple utiliz`ri ale sârmei filigranate, fin` ca o pânz` de p`ianjen, încrustarea cu pietre pre]ioase. Metodele [tan]`rii, ale perfor`rii [i ajust`rii erau [i ele utilizate mai ales la confec]ionarea obiectelor de cult. Cea mai r`spândit` îns` era tehnica model`rii în relief prin cioc`nire, metod` cunoscut` înc` din secolul al XVI-lea. |n ceea ce prive[te confec]ionarea podoabelor [i a obiectelor de uz casnic mici (din argint), singura conservat` pân` ast`zi în cadrul prelucr`rii argintului [i a aurului de c`tre me[terii rromi, se remarc` tehnica filigranului, mai perfec]ionat` la cercei [i mai simpl` la inele. |n prezent, argintarii fac diferite obiecte de podoab` (cercei, inele, verighete, nasturi, br`]`ri, obiecte mici de uz casnic special (din argint), elementele metalice pentru costumul tradi]ional (nasturi, închiz`tori de brâu etc.), me[terii fiind grupa]i mai ales în zone din Muntenia, Oltenia, Vla[ca, Teleorman.

Ei au p`strat atât tehnica de lucru (cioc`nire, incizare, îndoire, t`iere, crestare etc.), cât [i inventarul de unelte vechi (nicovala mic` de butuc, foalele mici manuale, ciocanul, d`l]ile, ]eava de suflat /suflaiul, care înmoaie [i tope[te metalul, foarfecele de t`iat metalul, matri]ele de mân`, calapodul - un con ascu]it [i lung, de lemn, cu vârful în jos, cle[tele mic). Uneori nicovala poate fi o bucat` de fier dreapt` sau o [in`. Etapele de lucru cuprind: topirea metalului pe un c`rbune de mangal scobit cu o scoab` [i înc`lzit prin suflarea aerului printr-o ]eav` /suflai (mai nou se folose[te spirtiera); dup` ce s-a topit cu ajutorul focului suflat prin ]eav` [i a boraxului, metalul se ia cu o penset` sau cu un cle[te mic [i se bate pe nicoval`; calapodul fixeaz` m`rimea inelului; partea rotunjit` a nicovalei ajut` la îndoirea barelor; alte ornamente se fac cu dalta [i ciocanul sau prin încrust`ri, [tan]`ri sau filigranare. Argintarii posed` foarte bine tehnicile mo[tenite, de prelucrare a metalelor pre]ioase, vibra]ia lucrului cu mâna oferind obiectelor unicitatea [i frumuse]ea care nu pot caracteriza niciodat` obiectele de serie. |n concluzie, se poate afirma, f`r` teama de a gre[i, c` me[terii rromi, prin varietatea meseriilor legate de prelucrarea metalelor pe care le st`pînesc cu m`iestrie, de]in taina metalului, dar, dup` cum vom vedea în lec]ia urm`toare, nici taina lemnului nu le este str`in`. Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Care a fost ocupa]ia ini]ial` a rudarilor? 2. Descrie]i tehnica culegerii aurului din nisipuri aurifere! 3. Care sunt obiectele pe care le fac argintarii? 4. Care sunt principalele unelte folosite în prelucrarea metalelor pre]ioase? 5. Vizita]i [i descrie]i un atelier de argintar!

Lec]iile 70 [i 71 Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea lemnului Rudarii sunt me[terii rromi care se ocup` ast`zi cu prelucrarea lemnului. Ini]ial, rudarii, dup` cum le arat` [i numele (vezi cuvântul slav ruda = minereu), se ocupau cu sp`latul aurului: ei culegeau aurul din nisipul râurilor (mai ales în Transilvania), printr-o tehnic` pe care deja am descris-o, [i îl topeau în lingouri. Ulterior a avut loc un transfer ocupa]ional sau o reconversie profesional`, rudarii trecând la prelucrarea lemnului. |n cadrul acestei ocupa]ii, au ap`rut specia96

liz`ri / meserii: rud`ritul propriu-zis – butnarii, care fac obiecte casnice din lemn (blide, c`ni, doni]e, maiuri de b`tut rufe etc.) [i cov`tarii / albierii care fac albii [i cove]i; lingur`ritul – lingurarii, care confec]ioneaz` linguri, linguri]e, cupe, linguroaie, polonice; fus`ritul – fusarii, me[teri în confec]ionarea fuselor; l`d`ritul – l`darii, specializa]i în mobilier (mese, scaune, dulapuri etc.), dar mai ales în l`zi de zestre, l`cri]e (cutii mici de lemn), hambare [i tronuri (l`zi mari de ]inut m`laiul sau alte cereale). Istoria [i tradi]iile rromilor

deasupra c`u[ului, care confer` elegan]` cozii) [i O ramur` distinct` este aceea a corfarilor care cele cu cârlig (cu coada îndoit` prin cioplire [i împletesc corfe sau co[uri din nuiele de alun, de îndep`rtare de material), de ag`]at în lingurarul r`chit` sau de salcie. de perete. Al`turi de lingurile de uz, exist` [i Mobilierul ]`r`nesc f`cut de me[terii rromi lingurile decorative, care se bucur` de o mare specializa]i în prelucrarea lemnului este cunoscut varietate ornamental`: cioplirea capului cozii sub numele de mobilier rud`resc, care se (simboluri: capul de [arpe, coco[ul, capul de cal diferen]iaz` de celelalte tipuri de mobilier etc.), incizii puternice f`cute cu vârful briceagului (tâmpl`resc [i dulgheresc) prin faptul c` acesta [i al unghioarei (d`lti]` ascu]it`) - motive pune în valoare calit`]ile naturale ale fibrei geometrice, antropomorfe (ochi[orul) etc. Practic lemnoase, l`sând-o vizibil` la suprafa]a obiectului. fantezia me[terului este nelimitat`. Odat` uscat prin afumare, lemnul de lucru se Fusarii urmeaz` [i ei o serie de etape de lucru: ciople[te pe lungime cu securea, se cur`]` [i se scurtarea [i despicarea lemnului în fâ[ii de uniformizeaz` cu barda, se neteze[te cu grosimea fusului brut; uscarea lemnelor în mezdreaua /cu]itoaia pe scaunul de cu]itorit. usc`toare (cotlon cu pere]ii de lut, deasupra Ornamentarea, în special a l`zilor de zestre, se focului); cioplirea cu barda; strunjirea cu gruica nume[te horjire sau scriere (Muntenia, Oltenia), (instrument metalic) la strungul cu sfoar` (lemn împistrire (Transilvania), t`rcare (Maramure[) [i se scobit la mijloc - scobitura se nume[te scoc face prin incizie [i crestare cu scoaba / horjul – sprijinit pe doi ]`ru[i înfip]i în p`mânt [i bifurca]i cu]it curbat (pentru linii drepte) [i cu florarul / la partea superioar`, pe care stau rezemate cele capra (compas cu horj pentru linii curbe). dou` capete ale lemnului), ac]ionat manual: prins Un alt obiect de mobilier tipic, lucrat de la capete, fusul se mi[c` sferoidal cu ajutorul unei rudari, este masa joas`, rotund`, cu trei picioare, sfori încol`cite dup` fus [i mi[cate cu un mâner de de influen]` v`dit oriental`, prezent` pe arii largi lemn (arcu[) ac]ionat cu mâna stâng` a rudarului, din Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea [i în timp ce cu dreapta se ]ine gruica pentru netezit Moldova. Ea este înso]it` de scaunele joase, cu (un fel de dalt`). Fusul poate fi ornamentat prin fa]` u[or scobit`, rotunde sau p`trate, cu trei sau crestare sau cioplire în jurul titirezului sau prin patru picioare, de obicei simple, f`r` ornamente. incizii, crest`turi [i perfor`ri sugerând filigranul, Alte obiecte de mobilier rud`resc mai sunt aplicate pe prâsnele (ro]i de lemn, introduse pe blidarele, lingurarele, dulapurile de perete, fus, care îi imprim` o podi[oarele (dulapuri), col]ami[care de rota]ie continu`). rele (dulapuri de col]), leag`|mpletitori de co[uri (Arhiva „Aven Amentza“) nele pentru copii (cele Albierii (cov`tarii) fac a[ezate pe podea). albii de rufe, c`pistere (vase pentru fr`mântat aluatul), Rudarii lucreaz` [i furci molde (vase pentru must), de tors simple sau cu forme post`vi (vase de cules simbolice (cu coarne, cu fructe), cove]i de pâine, teici aripi, cu m`r / roat`, simbo(troace pentru hr`nitul luri ale fertilit`]ii [i c`s`toriei) porcilor), leag`ne suspenob]i-nute prin traforare [i date pentru copii. Realizarea cioplire, ornamentate prin acestor obiecte presupune: incizare, crestare [i scobire t`ierea lemnului; retezarea cu vârful cu]itului sau cu lui la dimensiunile dorite, cu horjul. fer`str`ul de curmat; despiBâtele [i cârjele p`store[ti, carea fiec`rei buc`]i în dou`, cu toporul sau cu însemne ale puterii, fecun-dit`]ii [i bog`]iei, securea; scobirea în praguri, cu toporul lung, a lucrate în general din lemn de corn, au partea fiec`rei p`r]i despicate; cioplirea interi-orului superioar` îngro[at` (m`ciuc`, m`ciulie, cap, (trasul la tesl`); finisarea interiorului cu scoaba m`r) [i confec]ionat` uneori din os. (cu]it curbat); trasul la mezdrea (cu]itoaie) pe Lingurarii lucreaz` în lemn de esen]` moale dinafar`; îndreptarea marginilor [i îndep`rtarea (salcie, plop negru, tei), dar [i în paltin, frasin, arin surplusului de material (strânsul albiei); uscatul alb, prun, cire[, p`r. Tehnica de lucru este lent, cu gura în jos, la soare. urm`toarea: despicarea lemnului într-o form` Corfarii (împletitorii de co[uri / corfe / târne), apropiat` de cea a lingurii, realizarea p`r]ii înainte de a începe împletitul propriu-zis, c`lesc la concave a lingurii prin scobire cu scoaba, croirea foc lemnul de alun (îl ud` [i îl trec prin foc succesiv [i sub]ierea cozii cu cu]itul; [lefuirea lingurii cu o de câteva ori), apoi îl taie fâ[ii cu cu]itul. buc`]ic` de os sau cu un ciob de sticl`. Deosebite sunt lingurile cu c`lcâi (cu o curbur` puternic` Istoria [i tradi]iile rromilor

97

Pentru rezisten]`, fâ[iile sunt groase – se numesc [ine –, iar toarta se continu` în jos [i constituie inima corfei. Urmeaz` sub]ierea curelelor cu cu]itul, legarea toartelor, a[ezarea spetezelor / mânerelor [i îngr`direa cu ajutorul unui cle[te care prinde inima corfei [i o înf`[oar` cu o fâ[ie de alun numit` pra[tie. Toate aceste moduri de prelucrare a lemnului, st`pânite excep]ional de c`tre me[terii rromi, aduc un argument în plus pentru înl`turarea unui stereotip, acela c` rromii cunosc secretul fierului [i al metalelor în general. Iat` c` rromii cunosc la fel de bine [i secretul lemnului.

Re]ine]i! prelucrarea lemnului

- rud`ritul (butnarii [i albierii/ cov`tarii) - lingur`ritul - fus`ritul - l`d`ritul - corf`ritul

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Care sunt meseriile legate de prelucrarea lemnului practicate de rromi? 2. Care sunt principalele unelte folosite în aceste meserii? 3. Vizita]i [i descrie]i un atelier de rudar lingurar!

Lec]ia 72 Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Muzica S-a scris mult despre l`utari [i despre muzica Clejani, F`r`mi]` Lambru sau Ion Onoriu. l`ut`reasc`. Ceea ce nu [tiu îns` cu limpezime O privire în istorie ne spune c`, la 1600, cercet`torii, pentru rromi este un lucru cunoscut: l`ut`ria era considerat` o îndeletnicire de ru[ine, a muzica rromani este arta din interiorul comunit`]ii, robilor, [i, de aceea, c`s`toria cu un l`utar era cu caracter ritualic (cântecul de nunt`, bocetul interzis` prin reglement`ri juridice stricte. |n 1775, etc.) sau neritualic, vocal` [i instrumental`. Muzica în }ara Româneasc`, sub domnia lui Alexandru l`ut`reasc`, în schimb, este Ipsilanti, l`utarii se constituie ca Barbu L`utarul ocupa]ie aduc`toare de venituri breasl`, cu v`tafi ([efi) [i catastih [i apar]ine profesioni[tilor (carte de îndatoriri). interpre]i ai muzicii populare |n general, studiile remarc` autohtone. o serie de caracteristici ale Faptul c` arti[tii rromi preiau l`ut`riei: a) o meserie mo[tenit` motive sau fraze muzicale din din tat` în fiu; b) se practic` mai muzica rromani sau chiar stilul rar individual [i mai des în grup, de interpretare al muzicii rromacu banda, în taraf, mai nou, cu forma]ia; are drept ocazii [i ni (rromane gil` – cântece rrome) locuri: nun]ile, horele, hramu[i le transpun în muzica l`ut`rile, praznicele, târgurile, bâlciureasc` este cu totul altceva [i, rile, cârciumile, serenadele; c) nu f`r` s` se creeze confuzie între presupune cunoa[terea notelor cele dou` tipuri de muzic`, acest muzicale, înv`]ându-se dup` fenomen este cunoscut sub ureche, cel pu]in forma clasic` numele de manier` rrom` de (ini]ial`) a l`ut`riei, c`ci ast`zi, interpretare. se [tie, unii l`utari au studii de S-a crezut c` rromii - din specialitate; d) instrumentele folosite, în ordinea perspectiva practic`rii muzicii - sunt înrudi]i cu frecventei, sunt: vioara (inclusiv un tip de vioar` vechii indieni, adu[i de regele Persiei, Bahram improvizat`, de fapt o viol` cu arcu[ul în semicerc (430– 443), s` cânte din l`ut` la curtea sa, sau cu sau cu [ase coarde), l`uta, ]ambalul, acordeonul kafirii, alt` popula]ie indian` care se ocupa cu (preluat mai târziu din muzica german`), basul muzica. Ipotezele sunt îns` neconfirmate. (a[a numesc l`utarii violoncelul [i contrabasul), Majoritatea studiilor încep cu Barbu L`utarul [i cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de cu memorabila lui întâlnire cu Franz Liszt [i se salcie, de plop tremur`tor sau de trestie (tip flautul încheie, în func]ie de epoca în care sunt scrise, cu lui Pan), tamburina (folosit` de ursari), surla (un tip Cristache Ciolac, Petric` Motoi, F`nic` Luca, vechi de clarinet), clarinetul. Grigora[ Dinicu, Petrea Cre]u Solcanu, l`utarii din

98

Istoria [i tradi]iile rromilor

Muzica l`ut`reasc` este caracterizat` de câteva elemente esen]iale: spontan`; cu mult` improviza]ie (de aceea, în prezent, l`utarii rromi au ales jazz-ul, arta improviza]iei [i a varia]iunii); bogat`; variat`; cu ritmuri suple [i combinate – de la suav la p`tima[, de la jalnic la exuberant, de la gra]ios la impetuos –; de natur` transpozitiv` (transcrie muzica autohton` într-o manier` necunoscut` autohtonilor); cu ample valen]e interpretative (imit` uneori trilurile p`s`rilor); folose[te a[a-numita “gam` ]ig`neasc`” (gama minor`: la, si, do, re diez, mi, fa, sol diez, la; sol, la bemol, si, do, re bemol, fa diez, sol; sol, la, si bemol; do diez, do, re bemol, fa diez, sol; cu alternan]e de bas si de ton înalt, cu un ton de tranzi]ie), asem`n`toare frazei muzicale „Destinul” din „Carmen” de Bizet; folose[te schimb`rile de ritm [i de m`sur`, sincopa (tonul sacadat [i fraza prelungit`), repeti]ia [i tehnica varia]iunilor; combin` armonios ritmul impus de muzica autohton` cu flori de stil orientale / turce[ti – maneaua [i meterhaneaua (cîntece de dragoste, predominant instrumentale, cîntate rar, în ritm de jale), a c`ror form` ini]ial` a început s` decad`

înc` de la sfâr[itul secolului al XVIII-lea, iar l`utarii le preiau elemente de stil –; prelucreaz` elemente de ritm arabe preluate din canto flamenco de Andaluzia. Din punct de vedere cultural, l`utarii, având ocupa]ia cel mai larg utilitar`, în toate mediile societ`]ii (]`r`nesc [i boieresc, urban [i rural), [i tr`ind cel mai mult r`spândi]i printre nerromi, în mijlocul culturii majoritare, au fost cel mai devreme supu[i unei puternice asimil`ri (majoritatea [i-au pierdut limba [i elementele de reprezentare cultural`). Ast`zi, meseria de muzician a fost preluat` [i este dezvoltat` aproape în exclusivitate de rromii din neamul ursarilor. Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Cum era considerat` l`ut`ria în perioada robiei? 2. Care sunt caracteristicile l`ut`riei? 3. Care sunt caracteristicile muzicii l`ut`re[ti? 4. Ce neam de rromi a preluat [i dezvoltat ast`zi meseria de muzician?

Lec]ia 73 Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea osului [i a cornului. Prelucrarea pieilor [i a p`rului de animale nou, cu [mirghelul. Una dintre ocupa]iile importante ale rromilor, Curburile pieptenelui se trasau dup` [abloane, aflat`, în prezent, mai mult în memoria me[terilor cu compasul, iar din]ii se crestau, dup` finisare, cu trecu]i de vârsta practic`rii meseriei, este fer`str`ul. Dup` crestare, din]ii pieptenului se prelucrarea osului [i a cornului. ascu]eau la vârf cu un cu]it [i se r`zuiau cu o pil` Din os se realizau piepteni (me[terii groas` de fier. |n final, pieptenele se [lefuia din piept`nari), nasturi, mânere de cu]it, mânere de nou prin frecare cu cenu[` sau cu nisip [i se pip`, pl`sele de cu]it, capete sau m`ciulii de bât` lustruia cu o cârp` moale îmbibat` cu ulei sau p`storeasc`, diferite pandantive. Din corn de cerb, untur`. O tehnic`, se pare, [i mai veche, este de vit` sau de capr` se f`ceau cornuri de aceea a înc`lzirii pieptenelui de corn la foc vân`toare (de semnal), cornuri de praf de (]inut cu cle[tele) [i apoi a pu[c`, mai rar mânere de cu]it. Ciur`rese despic`rii (longitudinal) a din]ilor Etapele de prelucrare cuprincu cu]itul, urmat` de presarea cu o deau urm`toarele opera]iuni: se pan` de lemn pe un bloc de piatr`, despica osul sau cornul în buc`]i de pentru întinderea lamelelor de os. m`rimea dorit` cu un fer`str`u; se Pentru a dobândi rezistent`, trata materialul, prin scufundarea, înainte de a i se r`zui inegalit`]ile, pentru o perioad` variabil` (dup` pieptenele trebuie ]inut câteva ore natura lichidului de înmuiere), întrîngropat în argil` galben`. La o baie de înmuiere cu ap` clocotit` sfâr[it, me[terii care cuno[teau (perioad` de timp mai mare), ulei secretul indestructibilit`]ii obiectuîncins sau le[ie fierbinte ob]inut` lui din os, ungeau - ursari fiind la din cenu[` de lemn fiart` cu ap` origine - pieptenii, cu gr`sime de (perioad` de timp mai mic`); se urs, un produs vân`toresc extrem ciopleau fe]ele cu un topor sau cu de rar [i de greu de procurat. un cu]it; se egalizau cu briceagul [i se lustruiau frecându-se cu praf de c`rbune, cenu[` sau nisip fin, mai Istoria [i tradi]iile rromilor

99

|n ceea ce prive[te confec]ionarea cornurilor de praf de pu[c`, înveli[ul aspru este netezit cu ra[pa, apoi cornul se fierbe în le[ie ca s` se înmoaie ]esutul poros din interior [i s` poat` fi scos cu dalta, cu sfredelul sau cu burghiul. Cornul se lustruie[te cu ulei amestecat cu praf de c`rbune [i gura de scurgere i se astup` într-un sistem aripioar` – cep, prev`zut s` se închid` automat dup` o m`sur` de pulbere. Capetele cornurilor cu dopuri de lemn au arm`tur` de alam`. Mânerele de cu]ite compuse din dou` pl`sele se prind cu nituri de fier. Cornurile de semnal se aleg dup` rezonan]`, care este în func]ie de grosimea pere]ilor, de circumferin]a gurii [i de lungime. Obiectele din os [i din corn se ornamenteaz` prin [lefuire, crestare, incizie, t`iere, perforare, ardere (pirogravare), aplica]ii metalice, exciz`ri (linii în relief), încrust`ri metalice, [tan]`ri etc. Motivele sunt geometrice (linii punctate, linii paralele, cercuri concentrice, romburi, caneluri, zig-zag-uri etc.), florale, semne de me[ter, brâul alveolar, decorul în ochiuri (re]ea de cercuri concentrice având în mijlocul ultimului cerc un punct); acestea sunt realizate cu compasul. Patina g`lbuie, ro[cat` sau brun` este dat` prin fierbere cu foi de ceap` [i g`lbenele, frunze [i coji de nuc` sau tutun. |n Moldova, uneori, dac` inciziile erau mai adânci, se umpleau cu o past` neagr` (praf de c`rbune [i gr`sime) sau cu cear` ro[ie. O alt` ocupa]ie a rromilor, disp`rut` ast`zi, era prelucrarea pieilor de animale, cu specializarea specific`, meseria de ciurar (f`cea site [i ciururi din piele). Materia prim` pentru aceste obiecte era pielea, mai ales de porc [i de vi]el, fiind mai elastic`, dar [i de capr` [i de oaie. Se f`cea un cerc de lemn de brad numit ve[c` [i se t`ia cu cu]itul o bucat` de piele nearg`sit`. Pielea se cur`]a [i se l`sa în ap` s` se înmoaie, apoi se întindea foarte bine pe ve[c` [i se fixa prin legare strâns` cu o curea de piele. Sistemul const` în perforarea buc`]ii de piele pe margini [i în trecerea prin fiecare gaur` a unei fâ[ii de piele legate, la rândul ei, fiecare, de curea.

100

G`urile ciurului se f`ceau cu preduceaua (un instrument de fier în form` asem`n`toare cu a unei peni]e, foarte ascu]it la vârf) sau cu sula. Pielea ciurului se a[eza pe un fel de nicoval`, numit` copici (instrument de fier lung, [i ascu]it spre vârf), [i, cu maiul de lemn, numit b`t`tor, se b`tea preduceaua. Dup` m`rimea g`urilor, ciururile se clasific` în: ciur de bucate, de cernut cereale (grâu [i secar`), cu g`uri mari, [i sit` de f`in` de porumb, cu g`urile mai mici. Rromii se mai ocupau [i cu prelucrarea p`rului de animale, ei f`ceau perii (perieri/p`rieri), bidinele (bidineri/b`d`nari) [i pensule. Materialul era p`rul de porc sau de cal (are firul cel mai rezistent) [i lemnul pentru suport. Tehnica de confec]ionare era simpl`: se t`iau firele de p`r la lungimea dorit`, se f`ceau m`nunchiuri; se preg`tea suportul, format din dou` buc`]i groase de lemn; se perfora prima bucat`, cea de deasupra; în g`uri se introduceau m`nunchiurile de p`r, care se fixau apoi cu ajutorul celeilalte buc`]i de lemn, neg`urite, prin prinderea capetelor de m`nunchi [i lipirea lor cuclei de brad sau încleierea cu clei natural având la baz` r`[ina. Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Descrie]i tehnica tradi]ional` de prelucrare a osului! 2. Care sunt obiectele din os pe care le confec]ionau rromii? 3. Care sunt uneltele folosite în prelucrarea osului? 4. Descrie]i tehnica tradi]ional` de prelucrare a pielor de animale! 5. Descrie]i tehnica tradi]ional` de prelucrare a p`rului de animale! 6. Care sunt obiectele din piele pe care le confec]ionau rromii? 7. Care sunt obiectele din p`r pe care le confec]ionau rromii? 8. Care sunt uneltele folosite în prelucrarea pieilor de animale? 9. Care sunt uneltele folosite în prelucrarea p`rului de animale?

Istoria [i tradi]iile rromilor

Lec]ia 74 Meseriile tradi]ionale ale rromilor. C`r`mid`ritul. Urs`ritul. Negustoria de cai |n cadrul ocupa]iei legate de construc]ia deosebire de chirpici, c`r`mizile pentru ars în caselor, rromii st`pâneau foarte bine meseria de cuptoare nu con]ineau decât p`mânt bun [i ap`, f`r` paie [i pleav`; restul tehnologiei era similar`. c`r`midari, în prezent pe cale de dispari]ie. Ca o c`r`mid` s` se usuce bine, era nevoie de C`r`mizile nearse (chirpici în Muntenia, Oltenia, dou` zile cu soare arz`tor [i continuu, eventuala Dobrogea [i Moldova; v`ioage în Transilvania [i ploaie putând ruina lucrarea c`r`midarului. Banat), au constituit, în special în zonele de Datorit` acestui fapt, c`r`mid`ritul [i-a câmpie [i de podi[ (Transilvania), acolo unde nu dezvoltat o serie de practici se g`sea lemnul, principalul material de construc]ie. magice de legare a ploii: Geamba[ Rromii erau c`r`midari sacrificarea prin ardere a unei ambulan]i, ei c`l`toreau de broa[te laolalt` cu c`r`mizile din prim`vara pân` toamna, pe cuptor; îngroparea unei p`pu[i distan]e mari, în caravane de antropomorfe sub vatra casei; câte 20 de familii, în c`utarea jertfirea ritual` a unui animal, lucrului. Me[terii recuno[teau punerea c`rnii lui într-un burduf p`mântul bun pentru c`r`mizi, plin cu ap` [i a[ezarea burdufului dup` culoare, consisten]`, chiar sub vatra focului; clocitul dup` miros: propor]ia optim` de ou`lelor de lut (al c`r`mizilor, argil` [i de nisip se simte la simulând c` sunt ou`) de c`tre mân`. b`trânele comunit`]ii (le phur`). Oriunde s-ar fi prelucrat, O alt` ocupa]ie disp`rut` în acas` sau la locul de extragere, zilele noastre a fost urs`ritul / era obligatorie vecin`tatea unei umblatul cu ursul (practicat de surse de ap`, pentru c`, odat` c`tre ursari), activitate situat` s`pat` groapa, p`mântul se între spectacolul de circ [i amesteca cu ap` [i era luat de patru ori la sap` vindecare magic`. Valorificând semnifica]ia ursului (amestecat [i b`tut). Bulg`rii de p`mânt se pisau ca simbol al puterii, fertilit`]ii [i reînnoirii ciclurilor (se m`run]eau) cu muchia sapei [i se f`cea o naturii, cu virtu]i curative [i de protec]ie, ursarii gr`mad`; peste gr`mad` se aruncau paiele (de f`ceau din spectacolul de dresaj al ursului, un preferat de secar`), întregi sau tocate, [i pleava; ritual cu multiple semnifica]ii [i func]ii: protec]ia peste amestec se turna ap`; unii c`r`midari casei de atacul animalelor s`lbatice (dac`-]i joac` ad`ugau [i b`legar uscat la soare. Fr`mântarea ursul în b`t`tur` nu te mai calc` ursul toat` iarna); lutului însemna c`lcarea lui cu picioarele. ini]iere, fertilizare [i fecundizare (c`lc`tura ursului Modelarea c`r`mizilor, la care lucra toat` este un joc la feciori de însurat [i fete de m`ritat); familia, inclusiv copiii, se f`cea pe o mas` lung` vindecare (c`lc`tura ursului vindec` de iele, de sau pe jos. Lutul bine fr`mântat se introducea cu sperietur`, de deochi, de farmece, de cununii mâinile într-o m`sur` / într-un tipar de lemn, se legate [i de alte boli aduse prin mijloace magice). presa, se nivela, [i, dup` ce lua forma dorit`, se Una dintre ocupa]iile disp`rute ale rromilor a a[eza pe arie, peste un strat de pleav`, s` se usuce fost geamb`[ia sau negustoria de cai. De aceasta se la soare. ocupau mai ales lovarii din Transilvania, fiind una Pentru c` un c`r`midar bun f`cea aproximativ dintre ocupa]iile importante ale rromilor unguri 1000 - 1500 de c`r`mizi pe zi, se puteau vedea din fostul Imperiu Austro-Ungar. Legendele spun arii întregi ocupate de stivele de c`r`mizi. Abia c` rromii geamba[i cuno[teau graiul cailor. dup` ce se uscau, c`r`mizile se cl`deau (se chiteau), adic` se se stivuiau în gr`mezi, în a[a fel Verifica]i-v` cuno[tin]ele! f`cute, încât s` lase aerul s` circule prin spa]ii de 1. Enumera]i meseriile tradi]ionale ale rromilor aerisire. |n caz de ploaie, stivele erau protejate cu disp`rute sau aflate pe cale de dispari]ie! o învelitoare. 2. Descrie]i tehnica tradi]ional` de confec]ionare Pentru a se usca cât mai repede c`r`mizile, pe a c`r`mizilor nearse! arie se a[eza [i un strat de nisip (care absoarbe 3. Care erau func]iile umblatului cu ursul? umezeala), c`r`mizile fiind întoarse pe toate 4. Cu ce se ocupau lovarii? p`r]ile, inclusiv se întorceau în dung`. Spre Istoria [i tradi]iile rromilor

101

Lec]ia 75 Familia tradi]ional` [i c`s`toria Familia în cultura tradi]ional` rromani încredere deplin`. reprezint` valoarea fundamental` a solidarit`]ii în Uneori, cele dou` familii care se vor încuscri, cei cadrul comunit`]ii, factor de control social [i doi „xanamika” (cuscri), se hot`r`sc s` se conservare a identit`]ii etnice. |n cultura înrudeasc` prin copiii lor, uneori înc` dinainte de tradi]ional` a rromilor, totul graviteaz` în jurul na[terea acestora. Ei stabilesc c`s`toria urma[ilor, familiei. Familia constituie unitatea primordial` a iar rela]ia de rudenie care se va realiza va fi aproape organiz`rii sociale, un sistem extins de înrudire, o la fel de puternic` precum aceea de sânge. Acest unitate economic`, în cadrul c`reia se asigur` angajament (leg`mânt) ritualic poart` numele de protec]ia individului. |n situa]ii de dificultate, „juruirea copiilor” (rr. „solaxadimos e ©havenqo”; familia reprezint` permanen]a, fiind sinonim` cu “ame semas dine an-o solax” = am fost jurui]i) [i stabilitatea. Familia de rromi este, de fapt, este urmat de reuniuni succesive ale celor dou` comunitatea, nu numai prin factorii de control familii, în special la anivers`rile fiului [i fiicei, pentru social, fire[ti pentru oricare societate tradi]ional`, ca, astfel, cei promi[i s` se poat` cunoa[te [i ci, mai ales, prin sistemul de rela]ii de înrudire împrieteni, cu mult timp înainte de data c`s`cultural` („phralitoriei. Se petrece Familia pen”), fapt pentru astfel acomodarea care o putem numi psihologic` timpufamilie comunitar`. rie a viitorilor miri. Familia extins` locuDac` este mai ie[te laolalt` [i, de s`rac decât familia cele mai multe ori, fetei sau dac` alegeîntreaga vecin`tate rea sa nu corespuneste locuit` de rude. de dorin]ei p`rin]iDe obicei, pentru lor, mirele poate tinerii c`s`tori]i, se fura fata (rr. „naÒiadaug` camere la mos” - fug`). Fuga casa tat`lui mirelui mirilor – „o naÒisau se construie[te o mos” –, de[i nerecocas` în curtea casei mandat` de comub`trâne[ti. nitate, se petrece Principiile coabiprin refugierea la t`rii în familie sunt rude, de obicei la ajutorul reciproc [i responsabilitatea colectiv`. neamul b`iatului, la o sor` m`ritat`, de pild`, [i De la c`s`torie la c`s`toria copiilor [i dincolo întoarcerea acas` la familia mirelui, care are datoria de aceasta, fiecare membru al familiei î[i asum` s` returneze fata p`rin]ilor ei. Dup` c`ut`ri, veghe, responsabilitatea pentru ceilal]i, iar ace[tia îi jur`minte, pedepsirea fetei pentru dezonorarea garanteaz` protec]ia moral` [i siguran]a econoneamului, fugarii se întorc la p`rin]ii fetei [i î[i cer mic`, îi asigur` integritatea cultural` [i îi ofer` iertare. Faptul este, într-un târziu, acceptat prin r`spunsul potrivit în situa]ii de criz`. Rromanipen – interven]ia comunit`]ii: „akana gàta si o bajo” legea neamului – îi ]ine fiec`rui component al (acum treaba e deja f`cut`). Se dezbate situa]ia, se familiei loc de religie [i, prin extinderea sentimenface „o divàno” (discu]ie, sfat): familia fetei acuz` telor, dorin]a de a sta laolalt` se traduce prin familia b`iatului c` a profitat de inocen]a fetei lor [i modelul specific de socializare. Astfel, oricare rrom c` nu [i-a educat bine fiul, familia b`iatului o acuz` întâlnit, chiar complet necunoscut, este identificat pe aceea a fetei c` a dorit s`-[i câ[tige un ginere, ca fiind frate (rr. „phral”) [i tratat ca atare. iar cei doi culpabili nu rostesc o vorb`. Kris-ul C`s`toria se face prin în]elegerea celor dou` hot`r`[te ca tat`l b`iatului s`-i pl`teasc` ru[inea familii „xanamik`rimos” (încuscrire), f`r` necetat`lui fetei („te pokinel o la‡av”) [i s` se fac` o sitatea unei oficializ`ri externe (la prim`rie etc.) [i c`s`torie în care b`iatul s` plece „‡amutro” reprezint` o alian]` pentru întreaga via]` între cele (ginere) la familia fetei. |n final se face încheierea dou` familii. Rela]ia este la fel de puternic` precum în]elegerii de încuscrire – „xanamik`rimos”. aceea de sânge, membrii celor dou` familii având |n locul pre]ului miresei („dau love p-e bori” = dau obliga]ia s` se sprijine reciproc în orice situa]ie, s` bani pentru nor`) se pl`te[te amenda onoarei nu-[i refuze nimic unii altora [i s`-[i acorde p`tate, „o Òtràfo”. 102

Istoria [i tradi]iile rromilor

Se poate face [i nunt`, chiar dac` va fi o ceremonie ceva mai simpl` fa]` de aceea consacrat`, deci f`r` mas` de „patîv” (onoare). Exist` [i posibilitatea alegerii mutuale a unei „bori”, fratele dintr-o familie însurându-se cu sora cumnatului s`u, so]ul surorii lui. Acest schimb – „paruvimos” reduce cheltuielile de nunt` la jum`tate (nun]ile se fac laolalt`) [i anuleaz` pre]ul miresei. Aceast` practic` prezint` îns` [i riscuri în cazul unui divor] unilateral, care ar putea duce la divor]ul [i al celeilalte p`r]i. Evident, doar krisul va putea decide desfacerea unei singure c`s`torii [i men]inerea celeilalte. O alt` form` de c`s`torie este aceea de a pleca ginere – „‡amutro” –, în cazul în care familia fetei este mai bogat`, sau p`rin]ii b`iatului nu au bani suficien]i s` pl`teasc` fata promis`. |n aceast` situa]ie, mirele pierde din statut, inclusiv prin faptul c` st` la casa fetei, faptul fiind, de obicei, urmarea unor amenin]`ri cu sinuciderea ale b`iatului („nasvalo pala’ lae”= bolnav dup` ea; „mulo pala’ lae” = mort dup` ea; „mudarav man te na mekhes man te l`v la” = m` omor dac` nu m` la[i s` o iau).

Re]ine]i! c`s`toria tradi]ional`:

-

xanamik`rimos - încuscrire solaxadimos - juruire naÒimos - fug` paruvimos - schimb ‡al sar ‡amutro - a merge ca ginere (în cas`)

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Ce reprezint` familia în cultura tradi]ional` a rromilor? 2. Care sunt caracteristicile familiei tradi]ionale a rromilor? 3. Ce este [i cum se manifest` rela]ia de xanamika? 4. Ce este paruvimos-ul în ritualul de c`s`torie la rromi ? 5. Ce este naÒimos-ul în ritualul de c`s`torie la rromi ? 6. Prezenta]i obiceiurile de c`s`torie din familia sau din comunitatea voastr`!

Lec]ia 76 Etapele c`s`toriei tradi]ionale C`s`toria tradi]ional` a rromilor cuprinde o serie de etape de trecere: cererea în c`s`torie (pe]itul) – „o mangimos” [i logodna; nunta – „o biav” –, masa de s`rb`torire a virginit`]ii miresei – „i patîv”. „O mangimos” se face în dou` etape. Prima etap` o constituie deplasarea pe]itorilor – rude ale mirelui sau alte persoane de încredere – „patîvale” – din neam – la casa fetei, pentru un prim contact cu familia miresei, de stabilire a termenilor întâlnirii cu p`rin]ii mirelui. P`rin]ii b`iatului aduc p`rin]ilor fetei o plosc` învelit` într-un [al ro[u, de care sunt lega]i bani de aur (rr. „i plòska vuladi an-o lolo Òàlo e sumnakutne lovença”), semn al încrederii [i al în]elegerii reciproce. Dac` tat`l fetei accept` s` bea, fapt care se petrece, de obicei, dup` îndelungi dezbateri, menite s` spulbere toate posibilele îndoieli [i temeri ale celor dou` familii, fata se consider`, din acel moment, „tomnime” / mang`rdi (tocmit`) / logodit` / promis`. De acum, rela]iile ei cu viitorul mire încep s` fie marcate de o serie de interdic]ii care pân` atunci nu existau, rela]iile lor anterioare fiind de fr`]ie. A[adar, ea nu va putea vorbi cu el decât în Istoria [i tradi]iile rromilor

prezen]a martorilor, ei nu trebuie s` fie v`zu]i z`bovind prea mult împreun`. Fraternitatea general împ`rt`[it` de fetele [i b`ie]ii comunit`]ii se transform`, prin logodn`, într-un profund sentiment de ru[ine – „la‡avo”, care explic` schimb`rile de atitudine [i comportament. Reprezentan]ii autorit`]ii celor dou` familii, p`rin]ii, m`rturisesc, confirm` [i valideaz` logodna [i termenii c`s`toriei, prin garan]ia darului [i prin stabilirea, de comun acord, a „pre]ului miresei”. Acesta este elementul de confirmare a valorii fetei, care are ca prim criteriu fecioria. |n]elegerea se înt`re[te prin jur`mânt (rr. „solaxadimos”). Astfel se pun bazele înrudirii prin alian]` – „xanamik`rimos” –, care va împ`r]i responsabilitatea în numele cuplului [i f`r` de care unirea celor doi este imposibil`. „Cump`ratul miresei”, de c`tre familia b`iatului, cu „love bare” (bani mari) reprezint`, pe de o parte, semnul pre]uirii acordate fetei de c`tre familia viitorului ei so], iar pe de alt` parte cump`rarea unei noi for]e de munc`, a nurorii care intr` în neamul mirelui. Dac` fata este mai bogat` decât b`iatul, î[i poate alege singur` mirele, [i acesta vine s` locuiasc` în neamul ei, ca 103

trebuie s` o îmbrace frumos, s` nu o lase s` „‡amutro” (ginere). munceasc` exagerat de mult, s`-[i pun` fetele s` A[a-numitul „pre] al miresei”, suma de bani o ajute la treab` [i s` stea cu ea de vorb` de pe pl`tit` familiei fetei de c`tre familia mirelui, pozi]iile unei adev`rate mame. |n mod simbolic, reprezint`, de fapt, un fel de plat` a viitorilor copii, nora refuz` toate aceste favoruri, dar soacra care vor apar]ine familiei so]ului [i pe care acesta trebuie s` insiste în a i le oferi f`r` rezerve. Dac` trebuie s`-i preia în schimbul unei valori simbolice. familia so]iei b`nuie[te c` fata lor este tratat` |n felul acesta \[i înt`re[te reputa]ia, a[adar necorespunz`tor în familia so]ului are dreptul [i statutul în cadrul comunit`]ii. |n cazul unui divor], datoria s` discute problema cu cuscrii [i s` cear` o parte din ace[ti bani vor fi returna]i familiei rezolvarea situa]iei. b`rbatului. Nunt` Dac` familia b`rba{i tat`l fetei are tului nu îmbun`t`obliga]ia s` dea ]e[te situa]ia, nora fetei zestre (fuste poate cere divor]ul pentru zece ani, [i întrunirea kris-ului bijuterii de aur, mai (adunarea de ales salbe, tacâmuri judecat` a rromilor). de aur [i argint, Desp`r]irile sunt obiecte de uz casnic extrem de rare la etc.), pentru ca fiica rromi, ele fiind desesa s` nu fie, mai ori urmate de împ`târziu, persecutat` c`ri, în special la de so], pentru c` nu s`rb`toarea de Sf. a contribuit econoGheorghe. Dac` tomic la c`snicie. tu[i se produce, desPentru a împ`rt`[i p`r]irea trebuie suresponsabilitatea pus` aprob`rii krisc`s`toriei, familia ului, care decide suma pe care trebuie s` o fetei contribuie financiar [i la nunt`. Atât pl`teasc` so]ul pentru între]inerea so]iei [i a arvunirea, cât [i logodna - care const` în copiilor dup` divor], indiferent dac` vina i-a jur`mântul de credin]` al celor doi, repetat de trei apar]inut sau nu. Faptul demonstreaz` r`sori (rr. „solax”) - se fac în prezen]a unor martori punderea total` [i continu` pe care o are b`rbatul reprezentativi, a[eza]i în cerc (forma perfect`) în fa]` de familia sa, dep`[ind limitele convie]uirii. jurul mirilor, care contribuie la binecuvântarea viitoarei c`s`torii, al`turi de conduc`torul comunit`]ii – „bulibaÒ” - [i de cea mai b`trân` Re]ine]i! femeie din neam. Cununia o va încheia un „raÒaj” (preot), având sensul ini]ial de om b`trân [i etapele c`s`toriei tradi]ionale: în]elept al neamului. - o mangimos / o mang`rimos (pe]itul) Dup` nunt`, familia mirelui devine deplin - o biav (nunta) responsabil` de bunul mers al c`sniciei. Nora – „i - i patîv (cinste, respect, dar [i masa “de bori” – are atât responsabilit`]i, în special în cadrul cinstire” a virginit`]ii miresei) cre[terii [i educa]iei copiilor [i în realizarea treburilor gospod`re[ti, cât [i drepturi importante, a c`ror înc`lcare poate conduce inclusiv la cererea Verifica]i-v` cuno[tin]ele! divor]ului. Nora trebuie s` fie modest`, sfioas` [i 1. Descrie]i etapele ritualului de c`s`torie la rromi! cuminte, s`-[i respecte [i s`-[i asculte soacra, dar 2. Ce reprezint` „pre]ul miresei”? [i aceasta din urm` are obliga]ia s`-i îndeplineasc` 3. Cum se manifest` responsabilitatea p`rin]ilor dorin]ele. De pild`, soacra nu trebuie s` cumpere fa]` de copiii lor c`s`tori]i? ceva pentru fetele ei f`r` a-i cump`ra [i nurorii, ea

104

Istoria [i tradi]iile rromilor

Lec]ia 77 Nunta la rromi Preg`tirile pentru „biav” (nunt`) - din credin]a c` se pot produce schimb`ri nea[teptate de destin („baxt”) - se fac doar începând cu diminea]a nun]ii, fiind asigurate de c`tre tat`l mirelui, îns` la cump`r`turi particip` [i tat`l fetei: „Amari ©haj si, mùsaj vi ame te avas khine” (e fata noastr`, trebuie s` ne obosim [i noi). Pe]itul

Nunta este, în general, momentul de cooperare maxim` a membrilor comunit`]ii, de comunicare la toate nivelele, de comuniune, de împ`rt`[ire a responsabilit`]ilor. B`rba]ii î[i ajut` femeile la treburi gospod`re[ti; nunta îi adun` laolalt` pe to]i rromii (rr. „jekh biav kidel sa le rromen khethanes”), f`r` ca ace[tia s` primeasc` invita]ie, pentru c` a veni cu familia la o nunt` reprezint` un semn de respect [i pre]uire, iar a [ti de nunt` [i a nu veni înseamn` dispre] [i desconsiderare, fapt sanc]ionat de comunitate cu aceea[i moned`. Orice str`in care trece întâmpl`tor pe lâng` nunt` este invitat la mas`, refuzul acestuia având drept urmare sup`rare mare [i chiar violen]`, r`spuns la lipsa de respect a trec`torului. Pe tot parcursul nun]ii, tat`l fetei este st`pân absolut, dorin]ele lui sunt ordine, recompensându-i-se, în felul acesta, pierderea fetei din neam. Fiica sa devine membra neamului so]ului [i va îmbog`]i cu copii tot neamul so]ului, familia ei de provenien]` r`mânând astfel mai s`rac`. |n noaptea nun]ii, mirii fac un leg`mânt de credin]` (rr. „solax”), jur`mântul fetei f`cându-se pe banii de la salb`, pentru a avea putere de via]` [i de moarte. Se consider` extrem de important`, pentru fericirea [i fertilitatea viitorului cuplu, Istoria [i tradi]iile rromilor

îndep`rtarea „bibaxt”-ului (ghinion, nenoroc, ne[ans`), dezvoltându-se practici magice în acest sens. |n timpul jur`mântului de credin]` – „o solax”, mirii sparg împreun` un vas cu ap`, simbolul fertilit`]ii fiind apa v`rsat` pe p`mânt. La fel, la na[terea primului copil, un b`trân sparge un vas [i spune – „Kana t-avela tumenqe kadi piri sar sas kana sas sa, te agorisarel tumaro tràjo khethnes” („când va fi oala aceasta iar întreag`, s` se termine via]a noastr` laolalt`”), aceast` rostire implicând ideea de unire ve[nic` prin c`s`toria împlinit` prin copil, scopul c`sniciei. Dac` mireasa a fost fecioar`, soacra î[i spal` nora din cre[tet pân` în t`lpi, semn c` o pre]uie[te [i îi va fi ca o mam`, îi d`ruie[te salba ei de aur [i închin` rachiu pentru cinstea ei. A doua zi dup` nunt`, soacra î[i prime[te nora cu pâine [i cu sare sau/[i cu rachiu, pe care mirii le m`nânc` / îl beau direct din mâna ei, semn al integr`rii depline a femeii în noul ei statut, de „bori” (nor`). Soacra î[i a[teapt` nora [i îi d` s` m`nânce pâine cald` nedospit` [i cu miere, simboluri ale cinstei, bel[ugului [i durabilit`]ii c`sniciei. A doua zi dup` noaptea nun]ii, rochia purtat` de noua so]ie va fi ro[ie [i, la masa de confirmare a virginit`]ii ei – „patîv”, ea î[i va cere iertare de la p`rin]i. Celebrarea suprem` a cinstei fetei o reprezint` masa de împ`c`ciune – „patîv” –, confirmare comunitar` a c`s`toriei. Implicarea comunit`]ii în cadrul acestei ceremonii este deosebit`, cele dou` familii î[i laud` neamul, to]i î[i spun „patîvale” (de onoare, de încredere), î[i dau respect („den patîv”), m`nânc` [i beau laolalt` („T-avel baxtali amari skafidi” = s` fie masa noastr` cu noroc). P`strându-se virgin` pân` la nunt`, fata face onoare p`rin]ilor ei [i întregii vi]e, socrilor [i so]ului, tuturor rromilor, care î[i vor cre[te fiicele dup` modelul ei. Dându-[i fata fecioar` în c`s`torie, tat`l fetei face onoare cuscrului s`u, familiei xanamik-ului [i întregii vi]e a acestuia, tuturor rromilor, oferindu-le un exemplu de urmat. Venind în num`r mare la ritual, rromii fac onoare miresei, p`rin]ilor [i socrilor ei. |n felul acesta, „patîv”-ul se dovede[te a fi o s`rb`toare a onoarei, a conceptului de pur, care trebuie p`strat nealterat [i pe parcursul c`sniciei. Virginitatea miresei are, în cultura tradi]ional` a rromilor, o valoare excep]ional`, datorit` faptului c` se afl` la baza moralei rromani, a concep]iei de pur [i impur. A[a-numitul „pre] al miresei” înglobeaz` tocmai aceast` valoare, al`turi de altele, ca frumuse]ea, h`rnicia [i modestia fetei, 105

respectabilitatea [i averea familiei ei. Dac` mireasa nu este virgin`, nu se dovede[te „patîvali” (cinstit`, respectabil`), atunci ea se nume[te „doÒali” (gre[it`) [i ritualurile merg, în func]ie de dorin]a familiei mirelui, de la un sacrificiu reparatoriu (fata trebuie s` taie un porumbel [i s` lase sângele s` curg` în apa unui râu), pân` la [i spargerea nun]ii [i restituirea banilor familiei b`iatului, care poate cere [i plata unor daune morale.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Descrie]i etapele ritualului de nunt` din comunitatea din care veni]i. 2. Ce reprezint` virginitatea miresei în cultura tradi]ional` rrom`?

Lec]ia 78 Na[terea, educa]ia [i protec]ia copilului în cultura tradi]ional` rrom` Scopul c`s`toriei fiind continuitatea neamului, în familia tradi]ional` a rromilor se manifest` un adev`rat cult al copiilor. Ei sunt educa]i în spiritul fraternit`]ii [i al ajutorului reciproc, dar [i al responsabilit`]ii pentru ceilal]i. Fra]ii se cresc între ei pentru a deveni responsabili, fetele se ocup` de treburile gospod`re[ti, b`ie]ii înva]` meserii [i particip` la adun`rile b`rba]ilor înc` de la vîrsta pre-adolescen]ei. Pentru c` sunt puri, deci nu intr` sub inciden]a opozi]iei pur - impur, copii se bucur` de o mai mare libertate, contrabalansat` de sim]ul r`spunderii. Considera]i capabili de a în]elege tot ceea ce li se spune, copiii sunt expu[i, de la începutul existen]ei lor, unor stimulen]i similari cu aceia destina]i p`rin]ilor lor. Se educ` puterea lor de ap`rare, for]a moral` [i rezisten]a la frustrare, fiind trimi[i, de pild`, s` înfrunte un unchi sau un v`r mai mare: „kuÒ les kana tromas!” (înjur`-l dac` îndr`zne[ti!). La r`spunsul violent al acestora din urm`, b`iatul trebuie s` dea dovad` de putere de st`pânire [i curaj, antrenându-[i astfel dezinvoltura [i for]a de rela]ionare. Ca membru al familiei extinse, având numeroase rude, copilul se simte protejat în comunitate, dar trebuie, totodat`, s` demonstreze c` respect` normele neamului. De[i fiind puri, copiii pot avea acces la orice tip de informa]ii – în fa]a lor se vorbe[te deschis despre c`s`torie –, în special fetele sunt educate în spiritul ru[inii („la‡avo”): ele trebuie s` se comporte în concordan]` cu restric]iile [i recomand`rile concep]iei despre pur. Normele onoarei [i ale „patîv”-ului (respect) interzic unei femei s` treac` prin fa]a unui b`rbat, ea fiind obligat` s`-[i anun]e trecerea cu „arakh tut!” (fere[te-te!) sau „ambolde tut!” (întoarcete!), iar b`rbatul trebuie s` întoarc` privirea în alt` parte, pentru a-i l`sa cale liber`. |n schimb, o femeie cu un copil în bra]e, considerat` a fi purificat` de prezen]a copilului, poate trece oricând prin fa]a b`rba]ilor.

106

O familie ideal` are un num`r egal de fete [i b`ie]i, gemenii de sex opus fiind considera]i un noroc deosebit. Copilul nu apar]ine numai p`rin]ilor s`i, ci întregii comunit`]i, el fiind o valoare comun` a neamului: ast`zi doarme acas`, mâine poate dormi la o m`tu[` sau la o alt` rud`, f`r` ca p`rin]ii s` aib` ceva de obiectat. Copiii sunt educa]i în spiritul „phralipen” (fr`]ie), prin urmare, nimeni nu le interzice nimic la modul verbal: „nu face asta!”. Aparent, nu se exercit` nici un control asupra lor, ei nu au tabuuri, pentru c` sunt puri. |n schimb, condi]ia este s` li se sugereze codurile comunitare, în forma unei înv`]`ri lente [i fire[ti, f`r` interdic]ii, dar educându-li-se respectul – „patîv ” –, responsabilitatea împ`r]it` fr`]e[te [i sim]ul ru[inii – „lajavo”. Cei mai tineri trebuie s` cear` permisiunea pentru a putea vorbi – „kamav aj mangav te phenav vi me jekh dùma!” (vreau [i cer s` spun [i eu o vorb`!), datorit` respectului („patîv”) pe care au obliga]ia s`-l poarte celor b`trâni – „te des patîv ” (s` dai respect). Pentru a în]elege fraternitatea general` din comunitatea de rromi, este necesar` o privire asupra rela]iilor dintre fra]i într-o familie: to]i fra]ii sunt egali, nici unul nu are dreptul s` se situeze pe o pozi]ie superioar` sau s` aib` o atitudine de superioritate fa]` de cel`lalt. Copiii le pot spune p`rin]ilor pe nume, li se pot adresa cu „mo” (m`), „©havea” (b`iete), „©haje” (fat`) sau „phrala” (frate), fiind folosit` cu predilec]ie adresarea fiului c`tre tat`l s`u: „phrala”. |n acest spirit, membrii comunit`]ii se reunesc, m`nânc` [i beau laolalt`, stau de vorb` („keren jekh divàno” = fac o reuniune de dezbateri [i medita]ie asupra celor mai importante probleme ale comunit`]ii), î[i împ`rt`[esc gândurile, bucuriile [i necazurile, temerile [i motivele de îngrijorare, caut` solu]ii, dezbat controverse [i î[i m`rturisesc gre[elile. Comunicarea nu este exclusiv verbal`, rromii î[i dau mâinile, se îmbr`]i[eaz`, se s`rut`, Istoria [i tradi]iile rromilor

celebrând fr`]ia [i pe Dumnezeu („o baro Del"). „O taxtaj” (paharul), simbolul puterii, este purtat din mân` în mân` [i fiecare b`rbat trebuie s` închine înainte de a bea. Simbol al comuniunii, paharul „o taxtaj” - este semnul autorit`]ii, el fiind cupa ritualic` a buliba[ei, transmis` din tat` în fiu, ca marc` a puterii ereditare, [i folosindu-se la mesele de împ`c`ciune - „patîv ” – (masa dat` de cel vinovat, pentru împ`carea cu victima, în cazul unui conflict pentru care se decide reconcilierea), ca semn al împ`c`rii. Exist` o serie de ur`ri tradi]ionale precum: „Te del tuqe o baro Del but berÒ aj sastimos!” (S`-]i dea Dumnezeu cel Mare mul]i ani cu s`n`tate!); „Te khelas k-o tiro ©havesqo ab`v!” (S` juc`m la nunta fiului t`u!); „T-aves baxtalo aj sastevesto aj te del tuqe o Del so kames maj but!” (S` fii norocos / fericit [i s`n`tos [i s`-]i dea Dumnezeu ce-]i dore[ti mai mult!); „Te ‡ives jekh Òel berÒa!” (S` tr`ie[ti o sut` de ani!); „Te ‡ives, te na maj

meres!” (S` tr`ie[ti, s` nu mai mori!); „Te ‡ivel tuqe tiri familia!” (S`-]i tr`iasc` familia!); „Te ‡iven tuqe tire ©have!” (S`-]i tr`iasc` copiii). Majoritatea acestor ur`ri se centreaz` pe binele familiei [i al copiilor, fapt care demonstreaz`, dac` mai era nevoie, ideea c` familia este adev`rul suprem al culturii rromilor. Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Ce reprezint` copilul în cultura tradi]ional` a rromilor? 2. Cum se educ` rezisten]a la frustrare? 3. Care sunt caracteristicile educa]iei copiilor rromi? 4. Cum se manifest` fraternitatea în comunitatea de rromi? 5. Ce simbolizeaz` paharul – „o taxtaj”? 6. Ce este masa de împ`c`ciune ? 7. Da]i exemple de ur`ri tradi]ionale rrome!

Lec]ia 79 Botezul pentru a nu pierde copilul; ea trebuie s` vad` Numeroase ritualuri de protec]ie înconjoar` numai lucruri frumoase, pentru a avea un copil na[terea, botezul [i via]a întreag` a copilului. frumos, altfel, la vederea unui lucru urât, copilul ar Amintim numai câteva: noului-n`scut i se pune fi marcat de semne. |n ultimele trei luni de sarcin`, baier (obiect de paz`): „i poso©i” (pung`, ea se retrage din via]a familiei [i a comunit`]ii, buzunar) – o pungu]` de cârp` ro[ie cu un ban de pentru a p`stra legile purit`]ii. argint, un fir de busuioc [i o buc`]ic` de zah`r, Dup` na[tere, pentru o perioad` relativ` de legat` la gât; sub pern` i se a[eaz` un cu]it sau un timp, de la trei zile, o s`pt`mân`, 40 de zile, la 6 foarfece, s`-l apere de duhurile rele ale nop]ii; i se s`pt`mâni, femeia nu iese din cas`, nu prime[te fac descântece de deochi – „jakhalipnasqe oaspe]i, nu face mâncare, nu-[i drabarimata”; în jurul încheieturii mâinii stângi, din dreptul Mama rrom` oferind copilul so]u- serve[te so]ul la mas`, nu-[i priinimii, nou-n`scu-tului i se leag` lui ei pentru a-l preg`ti \n vederea ve[te socrul, toate aceste gesturi a]` / panglic` ro[ie, cu rol de desf`[ur`rii botezului focului, ritu- având la baz` sentimentul de protec]ie, de care este prins un al pe care tat`l \l va \ndeplini ru[ine – „la‡avipen” – motivat de starea de „maxrime” (impughioc sau o scoic`, simboluri ale \mpreun` cu na[ul copilului r`). Doar femeile m`ritate care î[i fertilit`]ii [i ale norocului. doresc copii [i nu-i pot avea, se Na[terea unui copil, în sperecomand` s` o viziteze, pentru cial a primului copil [i mai ales a deveni fertile. dac` este b`iat – pentru c` el va O practic` legat` de vulneraîmbog`]i familia cu urma[i –, bilitatea sufletului copilului este constituie un prilej de mare aceea c` orice femeie, în afara bucurie. Tân`ra nor` – „i bori” – mamei, dac` intr` în camera în îi vorbe[te soacrei sale despre care doarme copilul, trebuie s` condi]ia ei de femeie îns`rcinat` ia cu ea ceva de pe patul lui, – „khamni” – ca unei mame, iar pentru c` altfel se consider` c` îi soacra este responsabil` de s`n`ia somnul – „i lindri” – [i lini[tea, tatea nurorii. Regulile modestiei iar, dup` acest moment, copilul [i ale ru[inii – „la‡avipen” – o va plânge mult noaptea. opresc pe so]ie s` discute despre sarcin` cu so]ul ei. Femeii „khamni” trebuie s` i se îndeplineasc` toate poftele, Istoria [i tradi]iile rromilor

107

Exist` dou` tipuri de botez – „bolimos” – în cultura tradi]ional` rrom`: unul cre[tin, desf`[urat la biseric`, dup` toate regulile religiei, cu preot – „raÒaj” – [i na[i – „kirvo aj kirvi” –, [i unul denumit „rromano bolimos”, în care nici nu poate fi vorba de preot, ba chiar pronun]area numelui acestuia este considerat` aduc`toare de ne[ans` – „bibaxt”. De cel dintâi se ocup` femeile [i beneficiile sale sunt mai degrab` pragmatice decât legate de procesul de cre[tinare în sine. Are loc o purificare a copilului de impuritatea actului na[terii, fapt care îl face mai frumos – „si les aver rang akana, si mai Òukar” (acum are alt` culoare, e mai frumos) – [i mai lini[tit: va plânge mai pu]in. Botezul cre[tin, este în]eles ca un act magic de purificare, apa sfânt` (aghiazma) fiind luat` din biseric` de femeile, care, mai târziu, î[i vor stropi casele [i rudele pentru a le proteja de impuritate. Acest gest protector este completat de un gest reparatoriu: în momentul în care copilul se îmboln`ve[te, el este botezat a doua oar`, pentru a se vindeca. Acest al doilea botez, care poate fi [i o simpl` scufundare a copilului în ap` sfin]it`, f`r` aportul preotului, este considerat un act purificator, care îl cur`]` pe copil de atacul impurit`]ii, cauz` a bolii [i a oric`rui dezechilibru. Explica]ia care se d` de obicei este c` „O jekhto bolimos ©i gel`s” (Primul botez nu a mers.) sau „O jekhto bolimos n-as la©ho” (Primul botez nu a fost bun.), interpretându-se c` repetarea actului magic poate avea rezultatele dorite. Botezul rromano înseamn` purificare [i oferirea unei valori. Acesta este botezul de p`mânt – „o bolimos e phuv`qo” –, prin care, în vremurile nomade, copilul era a[ezat la o r`spântie de drumuri – spa]iu considerat magic –, pe p`mânt, [i i se pres`ra pe cre[tet pu]in p`mânt, rostindu-se ur`ri de bine [i noroc, pentru a i se induce calit`]i precum frumuse]ea, bog`]ia [i cinstea – „T-aves baxtalo, patîvalo, barvalo aj Òukar” (s` fii norocos,

Copil rrom

108

de onoare, bogat [i frumos). Alt tip de botez rromano este botezul de foc -„o bolimos e jagæqo”, în cadrul c`ruia copilul este trecut de trei ori peste foc din bra]ele tat`lui în bra]ele na[ului [i invers, în acela[i scop purificator [i de aducere a binelui în via]a copilului, focul fiind un element de purificare [i protec]ie. Rela]ia de înrudire spiritual` dintre tat` [i na[ul copilului este la fel de important`, dac` nu chiar mai profund`, fa]` de aceea de sânge, din perspectiva responsabilit`]ii [i comuniunii de interese: cei doi iau parte la un ritual de fraternizare, realizat prin ciocnirea paharului de cinste – „o taxtaj” – [i împ`rt`[irea din aceea[i mâncare [i b`utur` – comuniune alimentar`. Ritualul poate fi înso]it, pentru confirmare, de un jur`mânt – „solax” –, prin care înrudirea este consacrat` de responsabilizarea egal` [i magic` a p`r]ilor. Re]ine]i! o rromano bolimos (botezul rrom): - o bolimos e phuv`qo - botezul p`mântului - o bolimos e jagaqo - botezul focului Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Descrie]i câteva ritualuri de protec]ie a copilului la rromi! 2. Care sunt obiceiurile legate de femeia îns`rcinat`? 3. Prezenta]i tipurile de botez la rromi! 4. Ce reprezint` [i cum se manifest` rela]ia dintre tat` [i na[ul copilului ? 5. Prezenta]i obiceiurile de la na[tere [i de la botez din familia / comunitatea voastr`! Feti]e rrome

(Arhiva „Aven Amentza“)

(Arhiva „Aven Amentza“)

Istoria [i tradi]iile rromilor

Lec]ia 80 Ritualuri funerare în cultura tradi]ional` rrom` |n comunit`]ile tradi]ionale de rromi, moartea nu este în nici un caz un subiect deschis discu]iei cu u[urin]`. Discutarea unui asemenea subiect este considerat` semn r`u [i poate aduce nenorocire asupra casei [i a locuitorilor s`i. Aceast` viziune se bazeaz` pe credin]a puternic` a rromilor în noroc, [ans` sau soart` – „baxt” –, dar [i în nenoroc, ne[ans` sau destin r`u – „bibaxt” –, alt subiect despre care nu este u[or [i nici bine de vorbit. A rosti numele mor]ii poate aduce moartea, deoarece cuvântul este v`zut ca element creativ, capabil s` modeleze realitatea dup` voin]a celui care îl folose[te. A evita s` vorbe[ti despre subiecte precum moartea, boala sau altele similare este un mod de a te proteja pe tine, dar [i de a-]i proteja familia [i comunitatea împotriva „bibaxt”ului. Concep]ia despre moarte [i ritualurile funerare în cultura tradi]ional` a rromilor se dezvolt` din opozi]ia pur / impur. Fenomenul mor]ii este împ`r]it în dou` p`r]i distincte: moartea trupului, în jurul c`reia nu se desf`[oar` ritualuri în comunitate, corpul mort fiind considerat necurat – „biuÂo” – sau spurcat / impur – „maxrime” – [i separarea sufletului – „o gi” – de trup, al`turi de c`l`toria sufletului c`tre lumea mor]ilor – „o them e mulenqo” –, încurajat` de o serie de ritualuri funerare complexe. Corpul mort impur – „biuÂo” – se transform` într-un poten]ial pericol pentru comunitate, astfel încât el trebuie cât mai repede dat în grija preotului care, de cele mai multe ori, este nerrom, a[adar apar]ine lumii exterioare comunit`]ii. Acest lucru se petrece îns` numai dup` ce corpul mort este preg`tit pentru aceast` înstr`inare. El este sp`lat cu ap` s`rat`, actul fiind purificator, atât apa, cât [i sarea având o îndelungat` istorie de elemente purificatoare, în numeroase culturi ale lumii. Este apoi îmbr`cat cu haine noi, cu hainele sale cele mai bune sau cu cele preferate, semn de cinstire a memoriei celui mort. Un alt comportament ritual foarte important este legat de faptul c` mortul nu este scos din cas` pe u[a obi[nuit`, ci pe u[a din spate, sco]ând u[a din ]â]âni [i punând-o la loc dup` scoaterea mortului, deschizând partea lateral` a cortului, în vremurile nomade, sau chiar pe fereastr`, toate acestea pentru a nu l`sa mortul s` [tie care este intrarea normal` în cas` [i pentru a-l opri, în felul acesta, s` revin` ca ©oxano (strigoi) [i s` ia pe cineva din familie cu el. |n vremurile nomade, incinerarea mor]ilor [i arderea lucrurilor sale personale, considerate Istoria [i tradi]iile rromilor

purt`toare de „bibaxt” (nenorocire) [i „maxrime” (impure) erau practici comune. Pe de alt` parte, exist` ritualuri care întruchipeaz` încercarea de a u[ura procesul mor]ii, de a-l face mai pu]in dureros [i de a evita prelungirea inutil` a agoniei. Toate lucrurile care au fost cândva importante pentru muribund sunt scoase afar` din camer`, pentru ca acesta s` nu le mai poat` vedea [i s` nu existe astfel nimic ce l-ar influen]a s` se întoarc` de pe drumul hot`rât c`tre moarte. Rudele iubite ies [i ele din camera muribundului, în acela[i scop, pentru a nu influen]a o revenire la via]` nedorit` [i neobi[nuit` [i pentru a-i l`sa muribundului libertatea s` decid`, f`r` nici o constrângere emo]ional`, asupra drumului pe care vrea s`-l urmeze, fie el spre moarte sau spre via]`. Se practic` ritualul iert`rii reciproce, prin care muribundul î[i iart` rudele de toate gre[elile care i-au f`cut sau i-ar fi putut face vreun r`u, iar rudele sale, la rândul lor, îi iart` toate gre[elile fa]` de familie, pentru a-i elibera sufletul de orice regret sau remu[care. Un câine alb, cunoscut drept paznic al lumii mor]ilor – „o parno ‡ukel kaj rakhel o them e mulenqo” (câinele alb care p`ze[te lumea mor]ilor) –, des prezent în „rovimata” (bocete), menit s` elibereze sufletul din corpul muribund [i s` u[ureze procesul mor]ii, este adus în fa]a persoanei gata s` moar`, pentru a fi v`zut de acesta sau chiar pentru a-l linge pe muribund [i a-l conduce în lumea de dincolo. |n timpul priveghiului, care dureaz` trei zile [i trei nop]i, rromii stau laolalt`, beau [i cânt` împreun`, stau de vorb`, î[i împ`rt`[esc gândurile [i emo]iile. Nu se organizeaz` o mas` comun`, de tip praznic, ci se poate mânca individual pâine rrom` simpl` – „manro rromano peko e uÂe rromn`ar” (pâine rrom` coapt` de femei rrome curate) – numit`, de obicei, „bokoli” (turt`). Chiar [i mai târziu, dup` înmormântare, a[anumita „poman`”, ceremonie comemorativ`, nu este altceva decât un obicei împrumutat, mai ales prin faptul c` lucrurile personale ale mortului, considerate impure, nu se d`deau niciodat` de poman`, în special nu rudelor sau în cadrul comunit`]ii, ci se ardeau, cel pu]in în vremurile nomade, inclusiv pentru a nu deveni o povar` inutil` pentru o caravan`. Arderea lucrurilor personale ale mortului se practic` înc` la neamul de rromi manuÒ din Fran]a. Pentru a defini concep]ia culturii tradi]ionale rrome asupra mor]ii, trebuie s` se ]in` cont de dualismul rromilor. Dualismul împarte lumea în 109

bine [i r`u, „Del” (Dumnezeu) [i „Beng” (Diavol), suflet [i trup, „©a©ipen” (adev`r) [i „xoxavimos” (minciun`), „uÂo” (pur) [i „maxrime” (impur), ambele laturi fiind considerate necesare armoniei universale. Conform acestei viziuni, corpul este impur [i deci este firesc s` moar`, iar sufletul, fiind pur, nu moare niciodat`, ci doar se schimb` în altceva [i î[i urmeaz` c`l`toria spiritual`.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Ce se întâmpl` cu sufletul omului dup` moarte în viziunea culturii tradi]ionale rrome? 2. Ce trebuie f`cut pentru ca mortul s` nu se transforme în ©oxano? 3. Ce se face pentru a u[ura moartea cuiva? 4. Prezenta]i priveghiul la rromi! 5. Cum se manifest` dualismul în cultura tradi]ional` rrom`?

Re]ine]i! Dualismul rrom - Del, Devel – Dumnezeu, în compara]ie cu Beng - Diavol - o dî - sufletul, în compara]ie cu o mas trupul - ©a©ipen - adev`r, în compara]ie cu xoxavimos - minciun` - uÂo - pur, în compara]ie cu maxrime impur

Lec]ia 81 Reprezent`rile autorit`]ii, factorii de control [i de sanc]iune social` în cultura tradi]ional` rrom` Conflictele este de preferat s` se rezolve în interiorul comunit`]ii – „maÒkar e phralene” (între fra]i), prin adunarea de judecat` – „i kris” – precedat` de dezbaterea cazului între rude de grade mai îndep`rtate – „o divàno” (discu]ia). Judecata o fac krisinitor` – „kris`qe rroma” (judec`tori), în]elep]i, b`trâni (amare phure), „patîvale rroma” (oameni de onoare, foarte respecta]i), independen]i din punct de vedere al rudeniei fa]` de cei în cauz`. Hot`rârea se ia prin consens [i justi]ia este distributiv`: ambele p`r]i au dreptatea lor [i trebuie s` li se dea satisfac]ie tuturor. De vreme ce nu exist` adev`r absolut, încrederea [i respectul reciproc sunt bazele comunic`rii [i ale comuniunii. Reconcilierea se manifest` printr-o mas` de împ`c`ciune – „patîv” –, în cadrul c`reia fiecare dintre p`r]i î[i prime[te partea de compensa]ie. Se urm`re[te nu atât pedepsirea vinovatului, cât mai ales compensarea victimei. Dac` „o divàno” previne, antrenând rude – „xanamika” (cuscri), „kirve” (na[i, cumetri) – [i propunând justific`ri, explica]ii [i concesii, „i kris” regleaz` conflictul, d` sentin]e, tran[eaz` – „te ©hinel i kris” (s` taie kris-ul) sau „si tut manro, si tut ©hurik, ©hin kaar kames” (ai pâine, ai cu]it, taie de unde vrei). Exist`, în cultura tradi]ional` a rromilor, un adev`rat cult pentru b`trâni, care se al`tur` cultului copiilor. Niciodat` o familie de rromi nu-[i va da b`trânii la azil, oricât de luxos ar fi acel azil; excluderea lor ar reprezenta uciderea spiritual`, 110

deci un p`cat de moarte. |n jurul unei rude b`trâne [i bolnave, chiar o rud` îndep`rtat` sau, pur [i simplu, un b`trân din comunitate r`mas singur, vor fi permanent v`zu]i cel pu]in doi-trei nepo]i, îngrijindu-i suferin]ele cu r`bdare, alinându-i sufletul cu duio[ie [i tandre]e sau m`car ]inându-i companie. |n vremuri de criz`, când întreaga familie sufer` de foame, se va g`si, totu[i, întotdeauna ceva special, „vareso guglo” (ceva dulce) sau m`car un fruct pentru b`trânul bolnav. Acela[i lucru se întâmpl` [i cu copii orfani, ei sunt imediat adopta]i de comunitate [i vor fi fra]i buni („©a©e phrala”) într-o familie. Femeia b`trân` se bucur` de un respect deosebit. Eliberat` de impuritatea convie]uirii fizice, dar p`strând miracolul matern, ea r`mâne responsabil` de educa]ia nepo]ilor, este „phuri daj” (mam` b`trân`) –, dobânde[te prestigiu [i influen]` asupra comunit`]ii. Considerate a fi de]in`toarele unei experien]e unice [i posesoare ale cunoa[terii magice, femeile b`trâne, fie ele bolnave, oarbe sau surde, sunt clarv`z`toare, [tiu s` lege [i s` dezlege farmece, au autoritate de vindec`toare [i acces la esen]a lumii prin rela]ie cu for]ele supranaturalului. Chibzuirea [i p`rerea b`trânei poate rezolva un conflict grav chiar mai eficient uneori decât judecata kris-ului, iar în cazul unei dispute de nerezolvat, ultimul cuvânt îl are ea. To]i membrii comunit`]ii se gr`besc s`-[i împart` masa cu b`trâna, chiar copiii fl`mânzesc, pentru a avea ea cele mai bune buc`]i. Binecuvântarea de la „i phuri daj” p`ze[te de orice Istoria [i tradi]iile rromilor

nenorocire ca [i binecuvântarea de la Dumnezeu. A nu îndeplini o dorin]` sau a-i refuza o rug`minte este un p`cat de moarte. Dac` pân` aici am vorbit despre structurile de autoritate din cadrul comunit`]ii, vom pune în lumin`, în continuare, tipurile de rela]ionare cu divinitatea. Esen]a gândirii rrome asupra spa]iului [i timpului o reprezint` credin]a în armonia cosmosului [i prezentul continuu. Cea dintâi se traduce în faptul c` fiecare lucru î[i are locul s`u bine definit [i definitiv în lume, ca de pild`, astrele, care apar]in spa]iului celest, [i animalele, care apar]in p`mântului. Orice suprapunere dintre spa]ii este privit` ca rupere a echilibrului [i orice trecere dintr-un spa]iu în altul (na[terea, moartea) trebuie înso]it` de ritualuri de protec]ie. |n ceea ce prive[te prezentul continuu, mentalul rrom consider`, ca în Biblie, c` trecutul nu conteaz` foarte mult pentru c` oricum s-a consumat, viitorul nu conteaz` pentru c` numai Dumnezeu îl cunoa[te, a[adar ceea ce are cu adev`rat importan]` este prezentul. Viziunea binar` asupra lumii, cuprinzând opozi]ia pur – „uÂo” – / impur – „maxrime” – se reg`se[te, la nivelul rela]iei cu supranaturalul, întro credin]` de tip dualist, în cadrul c`reia atât for]ele binelui, reprezentate de Dumnezeu – „o Del” sau „o Devel” –, cât [i for]ele r`ului, reprezentate de Diavol – „o Beng” –, sunt necesare armoniei lumii [i complementare. Dualismul are reflexe [i în concep]ia asupra rolurilor complementare ale b`rbatului [i femeii în familie.

Femeia se ocup` de cre[terea [i educarea copiilor, de treburile gospod`re[ti interne, iar b`rbatul de câ[tigarea unui venit pentru între]inerea familiei [i de rela]iile cu exteriorul. Re]ine]i! justi]ia tradi]ional` rrom`: - o divano – discu]ia, sfatul - i kris - judecata principiile judec`]ii tradi]ionale rrome: - consensul - justi]ia distributiv` - compensarea victimei - reconcilierea Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 1. Cum se nume[te [i cum func]ioneaz` judecata tradi]ional` rrom` ? 2. Când este un membru al comunit`]ii rrome declarat maxrime? 3. Care este pozi]ia femeilor b`trâne în comunitatea de rromi? 4. Care este rela]ia dintre viziunea dualist` asupra lumii [i p`strarea echilibrului în comunitate?

Stabor

Istoria [i tradi]iile rromilor

111

Lec]ia 82 Elemente de folclor rrom Crea]ia oral` rrom` cuprinde specii folclorice neritualice (care nu sunt legate de un ritual): parami©a (pove[ti), gil` (cântece), drabarimata (descântece), arman` / armaja (blesteme), purane godîmata (proverbe, zic`tori), pu©himata (ghicitori) [i specii folclorice ritualice (legate de un ritual): biavesqe gil` (cântece de nunt`), kolìnde (colinde), rovimata (bocete). Tem` Citi]i, comenta]i [i re]ine]i urm`toarele proverbe! Purane godîmata 1. But ©have, but baxt. Mul]i copii, mult noroc. 2. Me manreça, tu bareça. Eu cu pâinea, tu cu piatra. 3. Vi e kale khajn`ar inklœl parno o anro. - {i din g`ina neagr` iese oul alb. 4. Vi an-o nasulipen si la©hipen. {i în necaz e o parte bun`. 5. O amalipen si barvalipen. Prietenia este bog`]ie. 6. O manuÒ bi rromn`qo si sar jekh kher kòrkoro. B`rbatul f`r` nevast` e ca o cas` singur`. 7. Guglo k-o muj, kerko k-o dî. Dulce la gur`, amar la inim`. 8. I ©hib gugli putrel o sastruno udar. Limba dulce deschide poarta de fier. 9. O la©ho manuÒ kerel pesqe sar amal vi le sapes anar o drom. Omul bun se împrietene[te [i cu [arpele din drum. 10. O rrom le rromes n-aÒti te xoxavel les. Rromul nu-l poate min]i pe rrom. 11. Po but siklœs berÒenar sar lilenar. Timpul te înva]` mai mult decât c`r]ile. 12. O ©a©o rrom vi anar o barr pani ankalavel. Rromul adev`rat scoate ap` [i din piatr` seac`. 13. O god`ver thol i ©hib p-o ilo, o dilo sikavel o ilo p-i ©hib. |n]eleptul trece cuvântul prin inim`, nebunul are inima pe limb`. 14. Kon ‡ivd`s but - ‡anel but, tha’ kon phird`s but ‡anel vi po but. Cine-a tr`it mult [tie mult, dar cine-a umblat mult [tie [i mai mult. 15. AÂutisar tut kòrkoro, te aves aÂutisardo kaar o Del. Ajut`-te singur, ca s` te ajute Dumnezeu. 16. Jekh daj bar`rel deÒe ©haven, tha’ deÒ ©have na inkeren jekhe daja. O mam` cre[te mari zece copii, dar zece copii nu între]in o mam`.

112

17.

18.

19.

20.

21.

22. 23. 24.

25. 26.

27.

28.

29. 30.

O patîvalo rrom, vi bokhaar te merel, ni bistrel i patîv. Rromul cinstit, chiar dac` moare de foame, nu-[i uit` cinstea. Vi te si e avresqo ©havo, vi te si mirro, te xan kamen s-ol duj. De-i al altuia copilul sau al meu, amândoi trebuie s` m`nânce. Mirro barvalipen na-i anar so lilœm, tha’ anar so dinœm. Bog`]ia mea nu este din ce mi s-a dat, ci din ce am dat. Akava xin miro: so xalœm, so pilœm, so siklilœm – oda manar nikon na lela. Nimeni nu-mi poate lua: ce-am mâncat, ce-am b`ut [i ce am înv`]at. Kas na-i les manro – ©oro; kas na-i les godî – vi ©oreder. Cine n-are pîine - e s`rac; cine n-are minte – este [i mai s`rac. ∑el rroma, Òel droma. O sut` de rromi, o sut` de drumuri. Vi le parnes, vi le kales si len o rat lolo. {i albul [i negrul au sângele ro[u. Te na ul`s kali i phuv, na ul`s parno o manro. Dac` nu era p`mântul negru, nu era pâinea alb`. O rromano kòkalo na phagel les nikon. Osul de rrom (neamul) nu-l poate sparge nimeni. Na-i ©a©o rrom kodova savo dur le rromenar cirdel pes. Nu e rrom adev`rat cine se ]ine departe de rromi. Kon la‡al pesqe ©hib`ar, la‡al pesqe dajaar. Cui îi este ru[ine de limba sa, i-e ru[ine de mama sa. Na nùmaj manro, tha’ vi patîv trebal te des le manuÒesqe ! Nu-i deajuns pâinea, [i respect trebuie s` dai omului!. E bala parnœn, i godî barœl. P`rul de albe[te, mintea cre[te. Svakone butî si la duj riga. Fiecare lucru are dou` p`r]i. Cititul \n palm`

Istoria [i tradi]iile rromilor

Vocabular cu termenii utiliza]i \n prezentarea culturii tradi]ionale rrome aghiazmatar – vas pentru aghiazm` amalgam - amestec anaforni]` – vas pentru anafur` ancadrament – chenar decorativ în relief, care înconjoar` o u[` sau o fereastr` antropomorf – cu form` uman` ap` tare – acid azotic ap` tare nestins` – acid clorhidric aram` - cupru binar – compus din dou` unit`]i borax – borat de sodiu c`lire – înt`rire a metalului prin înro[ire în foc [i introducere într-un mediu lichid chivot – vas pentru împ`rt`[anie coeziune - unitate comuniune - leg`tur` concavitate – scobitur`, adâncitur` a unui corp conductibilitate termic` [i electric` - capacitatea de a conduce c`ldura [i energia electric` dec`lire – înmuiere a metalului prin batere deportare – deplasare for]at` a unor persoane / grupuri în alte spa]ii, ca persecu]ie descenden]` - urma[i dezrobire – eliberare din robie ductibilitate – capacitate de a se trage în fire filigran – lucr`tur` în fire sub]iri de metal pre]ios, sub form` de dantel` frustrare – lips` harna[ament – totalitatea obiectelor necesare la înh`marea, în[euarea [i conducerea calului Holocaust – Genocid, ucidere în mas` incizie - t`ietur` laminare – întinderea unui material, în special metal, prin deformare plastic` lingou – calup de material maleabilitate – capacitate de a se îndoi u[or malefic - r`u matri]` – forma folosit` la turnarea materialelor moa[te – r`m`[i]e mumificate ale unui sfânt nomadism – mod de via]` caracterizat prin lipsa unei locuin]e stabile

Istoria [i tradi]iile rromilor

nomadism comercial – nomadism datorat ocupa]iilor legate de comer] ocupa]ii cu caracter itinerant – ocupa]ii care presupun deplasarea în spa]iu oxidare - ruginire pelerinaj – c`l`torie în scopuri religioase polivalen]` profesional` – practicarea mai multor meserii reconciliere - împ`care ritual – practica unui obicei robie – sclavie, stare social` prin care oamenii nu erau considera]i fiin]e, ci obiecte de schimb statut social – pozi]ie în societate sedentarism - mod de via]` caracterizat prin stabilitate în spa]iu sedentarizare – proces de stabilizare în spa]iu a unei comunit`]i strunjire – prelucrare la strung [pan - resturi de la prelucr`rile mecanice ale metalelor [tan]are – gravare prin presiune asupra unui material a unui model tabl` galvanizat` – tabl` zincat` tabl` neagr` / netratat` – tabl` din fier transfer ocupa]ional - reconversie profesional`, schimbarea meseriei transversal – de-a latul traforare - decupare

113

Bibliografie Achim, V., }iganii în istoria României, Bucure[ti: Editura Enciclopedic`, 1998. Acte judiciare din }ara Româneasc`. 1775-1781, Bucure[ti: Editura Academiei, 1973. Asséo, Henriette, Les Tsiganes, une destinée européenne, Gallimard, 1994. Burtea, Dr. Vasile, Rromii \n sincronia [i diacronia popula]iilor de contact, Bucure[ti: Lumina Lex, 2002. Chelcea, Ion, }iganii din România. Monografie etnografic`, Bucure[ti: Imprimeria Institutului Statistic, 1944. Codul Callimach. Edi]ie critic`, Bucure[ti, 1958. Cost`chel, V.; Panaitescu, P. P.; Cazacu, A., Via]a feudal` în }ara Româneasc` [i Moldova (sec. XIV-XVII), Bucure[ti: Editura {tiin]ific`, 1957. Dan, Dimitrie, }iganii din Bucovina, Cern`u]i, 1892. Djuvara, Neagu, |ntre Orient [i Occident. }`rile române la \nceputul epocii moderne (1800-1848), Bucure[ti: Editura Humanitas, 1995. Etve[, Filip, Rromii - un neam indian, Ed. Destin, 2000. Gebora, Adalbert, Situa]ia juridic` a ]iganilor din Ardeal (tez` de doctorat), Bucure[ti: Editura Universit`]ii din Bucure[ti, 1932. Gilberg, Troud, Influence of State Policy on Ethnic Persistence and Nationality Formation: The case of Europe, in „Ethnic Diversity and Conflict in Eastern Europe“, 1980. Grigore, Delia, Purane Goghimata. 1001 Proverbe rrome, Bucure[ti: Editura Centrului rromilor pentru politici publice „Aven Amentza”, 2002. Grigore, Delia, Curs de antropologie [i folclor, Bucure[ti: CREDIS, 2001. Ionescu, Dumitru P., O fil` din istoria Romilor, „{atra liber`“ (Slobozia), anul I, (1990), nr. 5, p. 2. Itu, Mircea [i Moleanu, Julieta, Cultur` [i civiliza]ie indian`, Bucure[ti: CREDIS, 2001. Helsinki Watch, 1991. Îndreptarea Legii. 1652, Bucure[ti: Editura Academiei, 1962. Kenrick, Donald. Rromii: din India la Mediterana. Migra]ia rromilor, trad. din limba englez`: Laura Lotreanu, Bucure[ti: Editura Alternative, 1998. Kog`lnicenu, Mihail. Schi]` despre ]igani (traducere G. Ghib`nescu), Ia[i, 1900. Legiuirea Caragea. Edi]ie critic`, Bucure[ti: Editura Academiei, 1955. Minorit`]i etnoculturale. M`rturii documentare. }iganii din România (1919-1944), Cluj, 2001.

114

Istoria [i tradi]iile rromilor

Pascu, {tefan (coordonator), Atlas istoric, Bucure[ti: Editura Didactic` [i Pedagogic`, 1971. Pascu, Vasile, Atlas istoric didactic, Bucure[ti: Editura Clio Nova, 1998. Pons, Emmanuelle, }iganii din România. O minoritate în tranzi]ie, Bucure[ti: Editura Compania, 1999. Petre, Matei [i Ionescu, Vasile, Rromii în istoria României. Antologie [i bibliografie, 2002. Petre, Matei [i Ionescu, Vasile, Deportarea rromilor în Transnistria. De la Auschwitz la Bug, 2000. Petcu], Petre, Istoria rromilor. Caseta trilingv` (român`, rromani, maghiar`), Media Pro Music UNICEF, 2002. Potra, George; Contribu]iuni la istoricul ]iganilor din România, Bucure[ti: Mihai Dasc`l Editor, 2002. Pravilniceasca Condic`. 1780. Edi]ie critic`, Bucure[ti, 1957. Rezachevici, Constantin, Enciclopedia domnilor români, Bucure[ti: Editura Enciclopedic`, 2001. Robia rromilor în }`rile Române. }ara Româneasc`, Editura Centrului Rromilor pentru politici publice “Aven Amentza”, Bucure[ti, 2001. Robia ]iganilor \n }`rile Române. Moldova. Rromii \n România - studii [i documente istorice, Bucure[ti: Editura Centrului rromilor pentru politici publice „Aven amentza“, 2000. Sar`u, Gheorghe, Rromii, India [i limba rromani, Bucure[ti: Editura Kriterion, 1998. Scurtulescu, Th. Boris, Situa]ia juridico-economic` a ]iganilor din principatele române. Tez` pentru doctorat, Ia[i, 1938. Zamfir, Elena [i Zamfir, C`t`lin, }iganii \ntre ignorare [i \ngrijorare, Bucure[ti: Editura Alternative, 1993.

Istoria [i tradi]iile rromilor

115

Editura RO MEDIA

116

Istoria [i tradi]iile rromilor